04)(K-1769_3
TA SI REIN UL
77/
SCARE LE 7k[CAPYEA
plUZI:ON
www.dacoromanica.ro
tura PUBLICOM"
isi
e activitatea prin prezentarea romanului bui MIRCEA STREINUL :
RELE RASARE NOAPTEA"
umul,pe 'care il inftitisam ci-
De acelas autor In pregAtire:
amantului cAtre cometa
43r nostri este unul din cele mai
nice ale autorului to)/u/ui". Fantast, liric si - realist, D-1 Mircea Streinul tlizat in romanu/ Soarele rilnoaptea" o carte de-un sgur dramatism, cu puternice acde umanitate. n Nimeni, straniul erou al a-. i toman, este unu/ din tipurile,
vor ramtine in literatura rote bun cu Panait Istrati, pentru are un adevdrat cult, d-1 Mirpoate cal rnai îtreinul aat scriitor 'roman de azi
poem
da Lupqa»clasa IVa B roman
zia tui Georg Traid traducere integralg
4iracoluto; s. c. g. comedie
E ra
lumina lunei roman
in proza sa, o aceeasi caldd ste de oameni si un acelas litor suflu tragic, menit sd a-
Er oul soarelui
multe des/egdri in mima ce-
J °cut Cu fiara
uni.
Soarele rdsare noaptea" priepocti
scriitoriceascd a d-/ui
ea. Streinul se incheie dupd spune d-sa. In acest caz, roil acesta epilogheazd strdlucit tuturor celorlalte romane ale itura Publicom" in dorinta de apropia cat mai mutt de realigrafice apusene, incearcd sd nte acest toman trite° forma mai ingrijita, si bine inte/es cat i-au ingdduit imprejurd?
roman .
piesä intr'un act
Rumâneasca poem
Catilina biografie romantatli
4 Aprilie roman
actual e.
www.dacoromanica.ro
Mircea Streinul
Soarele rasare noaptea roman
Editura Publicom" Bucure§ti
www.dacoromanica.ro
Ilustrafille: Doamna Tanti Mihaescu-Burata
www.dacoromanica.ro
Toate drepturile rezervate: Editura Publicom" Bucure0i Tiparul: Impr. Curentul" S. A. R. Bucure§ti
1943 www.dacoromanica.ro
Domnului Maior - Magistrat Neculai Manoliu pentru bunul Domniei-Sale suflet moldovenesc M. S.
www.dacoromanica.ro
Stan Nimeni
www.dacoromanica.ro
in loc de prefata sau
Note clespre o calatorie catre it insu0
www.dacoromanica.ro
\ /-41 roul romanului meu s'a net' scut In!I\
tr'un timp stupid : 1910, 2 Ianuarie. Zodiacul stiu prevede lucruri oribile.
I le-a spus d. Armand Constantinescu, autorul volumului Cer fi destin". Astrologul i-a v orbit cam tip : Te pasioneazi misterul. Ai avut o copi13
www.dacoromanica.ro
agitatV). In 1934 ai pardsit o institutie destul de serioasii"). Cafeaua n'o bei deceit aqubredii. mara. 4i place noaptea. Sanatatea Vei avea parte de-un sfarfit foarte tragic. Cred ca vei fi impuqcat. La dumneata nu exista meCei ce te cunasc nu fac altceva deceit sti te iubeasca foarte mult, sau sti te deteste. Egi un om nelamurit.
Stan Nimeni a iubit-o
anterior anului
pe domnifoara Veronica Parascan. Acest episod 1-am consemnat in romanul Era lumina lunei". 1940
Eroul cartii mele n'a cazut In luptele cu bolTotufi, e convins ca va muri de glonte. Aga spune zodiacul.
Stan crede cu tarie in zodiac.
Pentru a putea explica mai bine romanul e necesar sá scriu Soarele rasare noaptea" cateva pagini despre rásboiu. Intocmai cum l-a trait Stan Nimeni. Inset aceste cateva pagini vor servi numai
numai pentru a fixa unele date ref eritoare la intelegerea persona giului principal din romanul acesta. *) Despre copirdria itti Stan Nimeni am scris in romanu/ Viafa in Pddure". **) O iibriírie din Cernduti, pe care o conducea. 14
www.dacoromanica.ro
otul se cufundg In bezng. Stan Nimeni, sublocotenent
de vângtori, se nezg mai bine pe bancheta scorojitg din stanga peronului invadat de vita sgl-
baticd. Dincolo de perdeaua ei deasg, de-un verde strglucitor, satul Adâncata i pgdurile dinspre Dumbrava-Role i Cuciurul-Mare mai mult se ghiceau de cát se puteau deshni sub cerul inourat, care coborise pgng aproape de culmile dealurilor. Siruri lungi de vagoane ayteptau sg plece. Garniturile erau pline de soldati ; totuA o lini§te ciudatg se-a§ternuse peste cuprinsul larg al ggrii ; pgng §i locomotivele unele uria§e, altele mici, bune doar pentru vre-un mgrfar paricg-li mai domoliserg suflarea, iar impiegatii c. f. r. treceau cu pa§i de
fantasme peste prundiwl scrápitor al liniilor. 15
www.dacoromanica.ro
Semnalele luminoase incremeniserd ca fanf arele unor strigoi surprinsi de cântatul cocosilor, pe cdnd vdntul trecea cu teamd prin frunzisul plopilor uriasi, care vegheau tutelar asupra cantoanelor.
Sublocotenentul îi privi din nou cadranul fosforescent al ceasului de mdnd. Mai am doud ore," se gdndi, aprinzAndu-si o a zecea tigarä.
Cineva, dupd glas desigur un Oran bdtran, spunea une! femei : Acolo îi impusca... In spatele gdrii.. Oda-
td, au cdsápit vre-o cinci zeci de oameni... cu mitraliera! Voi, cei din Cuciurul-Mare, ati avut mai mult noroc.
Asa a vrut Dumnezeu,
rdspunse femeea. Da' au fost i la noi destui ! Incepu sd ploaieo burd subtire, ca de toamLovea incet, melodios, in acoperisul de tabid Incretità al peronului si Stan Nimeni se gdndea la copildria sa, care, acuma, i se pgrea atAt de depdrtatd, Incdt avea impresia cd e a altcuiva. Apoi, se ddrui cu totul ploii, care se mai Indesise intre timp. Gdsea eá e foarte pldcut sd nu se gandeascd la nimic precis, ci numai sd as-
culte fuga capricioasd a stropilor peste sinele,
care îi infigeau Meg milá cutitele In hoitul imens al noptii. 16
www.dacoromanica.ro
Dupä un timp, Stan se plictisi, totusi. Atunci
intrà In restaurantul gärii, un restaurant meschin, frig nu lipsit de farmec. La cassä trona o femee bAtränä i uscatä ca o mumie. Läng6 ea,
un motan poate tot atá't de batrân, relativ... melancoliza dupA cine-stie-ce tinereti pierdute printre ciulini cu miros amar de rä-
sing, In goanä dupg soared sau alt vânat. La tejghea un bäiat voinic, sprinten, cäruia i-ar fi stat mai bine la coarnele plugului, motäia cu nasul Inteo gazetà veche, iar längä o fereasträ plinä de colb, un ceferist îi Inoda ca meticulozitate sireturile de piele ale bocancilor. Sublocotenentul îi astupà urechile In-
chise ochii. Asa ficea si in copilärie. Cocheta cu basmele...
Si, iatä, incepurä sä. iasä, din ascunzisul sufletului säu, fantomele. Oameni, morti de mult, venirä ssä-i mangaie tamplele Infierbantate. Peisagii, Inväluite In ceatà, prinserä sä se con-
tureze tot mai ciar In Intunericul ochilor InNopti pe Prut... Lanterne agitate In noapte... Intreceri cu lupii prin tara Hutulilor... se Inspäimântä ,,i-acuma unde merg ?!" Stan Nimeni. 17
2
www.dacoromanica.ro
Oare la moarte ? Isi ráspunse :
Ei si ?!" Stan Nimeni trAise in repetite rânduri moartea. Oda-CA, in 1937, pe cánd se afla incidental la
Bucuresti si locuia la prietenul ski Vasile Matusevschi, avusese un vis ingrozitor : cineva trásese cu un revolver in el. Si, atunci, simtise aevea cum moare un om. Defi era numai vis. (Acdeasi sensatie o mai avusese la Bucuresti,
In 1941, cánd, deodatá, s'a pomenit, fart/ sd doarmd, In bulevardul Basarab, desi se culcase In patul sgu de toate noptile. ) Deci :
Stan Nimeni nu se mai temea de
moarte. Chiar s'i. scrisese o poezie In sensul acesta,
o poezie, din care cred eft' e necesar sä reproduc câteva versuri :
Abia acuma vad cal si moartea se invatd cum in copz/drie 'nvatai mingea s'o arunci In palma de rdcoare, pe care-o dimineatd cu 'nalte brumi 0 stele ti-o ddruia atunci.
Ne despartim de ziud si ne venim in searä ca la un joc, de care $i cerul stie cum, se desface : szmplu 0 Prá set te doara cu ne'ntelesuri de lumina 0 pajere ascunse. 18
www.dacoromanica.ro
Acuma, Stan Nimeni Wepta sa ja contact direct cu moartea. 0 astepta Cu o curiozitate aproape morbida. Isi inchipuia ca moartea se prezintä astfel : o descarcare uriasa de energie, care se topete imediat in neant. Q locomotivä fluierä iarasi undeva aproa-
pe de peron. Stan se scutura si incepu sä se gandeasca la lucruri mai placute. Ploaia favoriza o dulce stare de melancolie asa cum o Intalnesti in multe pagini din Maupassant. Padurile Adancatei se apropiau de el ca niste oameni si par'ca i se inchinau de dincolo de ziduri Ierusalimul meu e Cuciurul-Mare !" striga in sine Stan Nimeni. Jur, in noaptea asta, ca daca ma voiu re'ntoarce de pe front, intreaga mea viata va fi inchinata satului meu. Nu voiu mai serie mmic. Voiu trai. Once brazdä trasa cu plugul in ogorul meu va insemna
mai mult deck o mie de poeme. Ajutä-mi, Doamne !"
Sublocotenentul mai sorbi o gura de vin. , Euforia cauzata de bautura il molesea ca un somn de dupa-amiaza. Totusi, se scutura de ea. Voia sa ramänä lucid. 19
www.dacoromanica.ro
Lucid pang la absurd. Asa cum trebuie sä fii cand mergi la moarte. Inietandrul Culai a' lui Mihai M:Alai, voluntar de räsboiu ca i superiorul säu, se prezentà cu un zambet larg ca valea Moldovei In fata lui Stan Nimeni. Sä trAiti ! Poftiti la tren, domnule sublocotenent !
Si Stan îi räspunse cu un zambet la fel; dar par'a intunecat de-un nour de ploaie. Sä mergem, Culai... ! In vagonul "lumina ca o colibA de särac, ordonanta ingenunchie pentru somn la picioarele sublocotenentului. i Culai Stan îì plecà incet capul i spuse fntelese :
Mäi bälete, moartea nu doare. Doare numai gandul la ea. SA nu uiti niciodata asta.
Trenul gonea prin noapte ca un balaur din turbinca lui Ivan. Stan veghea. Culai dormea. Stan era copil prin artg. Culai era copil fiindcá era copil.
Acestea sunt intalniri foarte putin intelese. 20
www.dacoromanica.ro
Frontul. Si, Cu cal treceau zilele, Stan simtea cum se desintoxicg.
In contact cu focul, dispgreau toate otráv-urile civilizatiei si ale culturii, cu cari se indopase atata timp. Pe front, Stan reusi sg uite tot ceeace Il falsificase pang la absurd pang In ziva, In care se prezentase voluntar la unitatea sa.
Rusii au devenit brute, pentrucg luptg In numele unei abstractii,
Ii spuse Stan prie-
tenului sàu Isachie Lume. Noi luptdm cu gandul la dealurile i pgdurile bucovinene, la mangstirile si bisericile noastre, la duhul lui tefan-cel-Mare, la tgranii Cuciururilor. Toate acestea sunt realitati, cum reahtate este F cerul acesta instelat de deasupra capului nostru. De peste un deal venea bubuit de tun, Irish' horbota continug de explozii nu-i mai impresiona pe cei doi ofiteri. Sublocotenentul Isachie Lume raspunse: Sunt sigur cg, deastgdatg, Rusii vor fi pusi In situatia de-a nu mai reprezenta o amenintare permanentg fatg de Europa. 21
www.dacoromanica.ro
Ru§ii sunt relug Stan. un popor complet asocial, pe care bol§evismul l-a t,ransformat inteo imensg cloacg de monUrgsc Rusia,
Ei nu mai au nimic omenesc in sufletul lor.
§tri.
In astfel de convorbiri tedia Stan Nimeni. Nostalgii .nu mai avea decgt pentru CuciurulMare.
Uneori, dar foarte nir, se Ondea O la Veronica. Atunci, se posomora, 1§i strangea intre pumni
támplele §i-i venea sa urle. Trecuse cu noroc prin lupte aprige, in cursuI cgrora pgmantul se transformase in iad. Fu decorat. Apoi, avansat. Camarad excelent, era iubit de toti soldatii. Pe front, nu-1 ura nimeni.
Se pare cg insg§i semnele zodiacului i§i pierd intelesul §i puterea in iure§ul zilelor de foc ale bgtgliilor. Aceasta, insg, nu chiar intotdeauna.
Stan Nimeni O Culai dormiserá ca morti. Dimineata, primul care se trezi fu locotenen22
www.dacoromanica.ro
tul. Dupa ce se freca indelung la ochi, isi destupg bidonul si inghiti cateva guri de apa. Pe urma, se 11.1'00 din groapa, ca sa cerceteze im-
prejurimile. Erau la marginea unei paduri, care se prelingea usor &are ei pe lunecusul dulce al unui deal. Locotenentul nu-1 scutura din somn pe Culai, ci
se salta pe marginea gropii si isi a-
prinse o tigara, pe care o fuma cu o deosebita placere. Ispravind-o, isi mai aprinse una. Avea sensatia ca e in vacantai, inteo vacanta pe care n'o ameninta nici un sfArsit. Daca pamântul din jurul sau n'ar fi fost sfartecat de explozii, Stan s'ar fi putut socoti undeva pe lânga Cuciurul-Mare.
,,Da! Acolo...!" 3.i zambi unui alt rasboiu, celui din copilarie, ofiterul. Se gandi lung la rasboiul 1914-1918. mai mult un Atunci, totul fusese altfel, rasboiu al imparatilor. Acuma, insa, se luptau ideile, si lupta pentru idei se arata infinit mai cruntd. In 1914-1918 cavalerismul Inca' nu se stinsese in incaidrarea Angeroasà a armatelor inamice si era reciproc. 0 multime de prietenii trainice se inchegau uneori intre combatantii adversari. Daca gloantele mitralierei unui aviator francez se terminau, Richthoffen sau Udet 23
www.dacoromanica.ro
salutau pe adversarul nenorocos si se departau
cu pasarile lor de otel. Dar acuma ? Stan zgmbi. Nu putea sa 04 Inchipuie pe-un bolsevic In ipostaza unui Udet. Amintindu-si de aviatorii comunisti, care mitraliau tarani pasnici pe campiile basarabene, scrasni si se Intrebg : Uncle dracu' au disparut Rusii aceia blänzi ai copilgriei mele ?" si avu o viziune dráceascg, apocaliptica : un f el de ceatä rosie, ca negura din diminetile de toamna de pe Prut, Incepu sa se scurgg dintre copacii padurii din
fatg. Pe incetul, ceata prinse sa ja o forma mereu mai precisa o fiará alcatuita din toate fiarele pgmântului. Avea coarne multe, de aur,
dar printre ele nu era pgienjenisul Inrourat al cerbului din poveste, ci o grgmadä de viermi albastri, cari colcaiau inteo masga mai urâta ca urdorile scroafelor. Fruntea Ingustg iesea In afard peste zeci de ochi rosii, Inveninati, iar din ngri pufneau aburi- rgi ca pucioasa. Trezirea lui Culai spulberg viziunea, pe care o avusese Stan. Vai, domnule locotenent ! exclamg soldatul. M'ati lgsat sa dorm...
Dupg o seard ca aceea de ieri, un somn bun nu putea sg-ti strice, ii rgspunse cu prietenie of iterul. Culai se saltd si el pe marginea gropii. 24
www.dacoromanica.ro
Ali dus la sfar0t frumos misiunea, domnule locotenent, vorbi admirativ soldatul. Stan zambi :
Daca nu te aveam pe tipe, nu §tiu zau
daca o duceam la un sfar0t chiar aat de frumos. Apoi, se ingandura.
Trebuie s'o luam din loe, mai Culai. Trebuie, sa traiti 0 soldatul sari drepti. Incepura sa mearga. In curand, padurea Ii primi frate0e intre copa cii ei.
Frunzipl batranelor fiinte vegetale era atat de des, incat cerul abia de se putea des1u0 prin revarsarea luxurianid a valurilor verzi, cari se talazulau peste lemnul vanjos' al crengilor.
Pe-alocuri, bombardamentul inamic din dimineata zilei precedente Meuse goluri mari in padure. Trunchiurile copacilor doboriti päreau
ni0e imparati uria0, descin0 din negurile vre-unei legende 0 rapu0 de cine §tie ce bazili§ti vicleni.
Stan privea cu strangere de
imma aspectul jalnic al acestor nobili stapâni ai padurii, care murisera mandri ca ni§te soldati. Langa un isvor, care galgaia dealungul unor 25
www.dacoromanica.ro
transee pArAsite, cei doi pAmânteni se °pried, ca sA-si reimprospäteze provizia de apä.
Apoi, isi rAcorirà picioarele arse de nedescAltare i incepurA sä fumeze fAcuti.
Se ivi un lup ; Stan vdzu cä fiara mai e buimäcitg de bombardamentul, pe care Il suportase pädurea in ziva trecutà. DupAce privi temAtor spre oameni, lupul se grdbi sA disparA
inteun tufis din apropiere. O razA de soare cAzu ca o mAng de argint in valurile limpezi ale parausului. Par'ca-i fermecatä pAdurea asta !rupse Culai inteun tärziu fAcerea. $i linistea deaici e si ea fermecatá. Cred cA bolevicii, s'au depärtat cu mult de locurile acestea, spuse Stan Nimeni. Vezi, acolo, in dreapta, trebuie sA fie ai nostri. Hai, putem porni mai departe. Spre sigurantä, trase intäiu un foc de revolver, dar nu räspunse nimeni. Atunci, skied peste transeea din fata lor incepurä sà meargä prin pädure. Ui-te, sunt i pe-aici fagi, vorbi fericit Culai. Ca la noi, in Bucovina ! i alergd la un copac, ca imbrAtiseze. Pämäntul e acelas, bun si generos, pretutindeni,
spuse locotenentul.
Depinde, insä,
cum il simt oamenii. 26
www.dacoromanica.ro
Iaräsi fácurà Cava timp. Va fi o zi caldd asfäzi,vorbi apoi Culai. Linistea asta e Inteadevar fermecata, spuse Nimeni, obsedat de, cuvintele soldatului. Numai sä nu fie vre-o capcanä pe-aici, se Ingrijora Culai. Bolsevicii is mste vulpi strasnic de afurisite ! Ian nu mai cobi ! Il ghionti prieteneste locotenentul. S'au dus dracului. Mai bine dä-mi o tigarà, csä le-am isprävit pe-ale mele.
Deodará, un soldat inamic räsäri ca din pamänt In fata lor. Predl-te ! strigd Stan. Rusul, de care îi despärteau doar vre-o zece metri, îi arunca arma si-si ridicä
Asa te vreau, bravul meu tovar4... cobort neglijent revolzambi locotenentul verul. Soldatul inamic profità cu o repeziciune dräceased* de faptul acesta.
Plecându-se, apucä arma dela picioare pansá ca Românii sà"-si dea seama ce se intamcomunistul trase.
Stan simti o fulgerare sub crucea pieptului. Ceva cald, mai mult usturátor deca dureros. Avu un fel de zämbet nedumerit i, apoi, cAzu moale peste o tufä din lemnul-Domnului, totusi nu-si pierdu cunostinta, ci putu sà audä o nouä 27
www.dacoromanica.ro
impuscatura, care, Insa, se risipi in gol. Isi duse
manile la pantece. ca, imediat, sa si le desprinda pline de sange si sci si le ridice ca pe niste flori rosii spre soarele, care patrundea In luminis. Culai, care rämasese incremenit cateva cupe,
se napusti ca o pantera asupra soldatului comunist.
Iarasi vui o detunatura, care lui Nimeni i se Om mai puternica decat celelalte dousä, dar Culai nu se elating, ci neatins reusi sa ajunga cu usurinta la Rus si o luptä pe viata s'i moarte- se incinse intre cei doi soldati.
Dece-ai tras, hadena spurcata ce esti ?! Ne-am purtat OIL Romanul. Dece ? omeneste Cu tine, si tu... vru sä-i strige Stan, dar Nu-1 ucide..." nu isbuti, caci un val de sange ii navali In gura, prefacandu-i intr'un borborosit stins cuvintele. Apoi, surase oarecum incantat : lath' ! M'a ucis o idee... 0 idee cu mustäti, o idee care se numeste Stalin... !" si, imediat,
se gandi la prezicerea astrologuliii : teadevar, de glonte am avut parte !"
In-
Intre timp, Românul 11 doborise pe Rus. Cu o sfortare aproape supraomeneasca, loco-
tenentul reusi In cele din urma sä vorbeasca 28
www.dacoromanica.ro
inteligibil, ga cA-i zise lui Culai, care venise Iângd dânsul :
Ei ? Ce ne facem ? Mai bine spus, ce te faci tu ? CA eu...
Soldatul se scuturg. Nu vorbiti aqa... nu... Incepu sà-i cerceteze rana. Nu e gravg, domnule locotenent...
Atunci dece lgcrimezi, mdi Culai ? zAmbi iar4i ofiterul.
Eu ? Imi vine soarele in ochi, domnule locotenent...
Soldatul 4i gez5 ranita sub capul lui Stan. T4urat, ofiterul putea sä vorbeascd mai in voie acuma. 29
www.dacoromanica.ro
Mgi Culai, ada-1 incoace.
Pe cine ? -- intrebd nedumerit soldatul. Pe omul de acolo... Pe bolsevic ? intrebd si. mai nedumerit Culai. Nu. Pe om. Se privirO indelung Soldatul intelese.
Ridicandu-se de lânga Stan, merse la Rus, il apucai de subsuori si-1 aduse pArià la ofiter, ca, apoi, s'a se lase din nou la pOmânt. Lumina zilei aceleia era ireal de albAstruie. Cativa nouri lunecau incet spre Nistru. Fâneata luminisului isi unduia gratios valurile.
Stan isi trecu mOna peste fata Rusului, ai cOrui ochi continuau sä stea deschisi. ...si e mort... starsi cu glas tare un
&id ofiterul. explicä mecanic L-am lovit In tämplä, soldatul Trebuie sä fi murit imediat. Cine dracu' 1-a pus s'a fie necinstit cu noi ?
Se pare cd asa e in firea acestor oameni, vorbi Stan si inchise ochii Rusului. N'a stiut sä moarà frumos. Ultimul lui gAnd a fost gänd de inselOciune.
Dupd o lungd facere, vorbi iaräsi : Hai, mal bOiete... E timpul sO pleci... Cum ssä plec ?! exclanià consternat soldatul. Doar nu vO pot rasa singur aici ! 30
www.dacoromanica.ro
Ce, nu vezi cA sunt pe moarte ? Dac5 nu smor decat abia la noapte sau mane dimineata ?!
In primul rand, nu sunteti pe moarte. it, In al doilea, voiu sta chiar de-ar fi sa stau si pAnd la sfArsitul lumii. Asa ! Da' ian s5 vä fac -un bandaj provizoriu... Termiránd, spuse, lovindu-se cu palma peste frunte : Trebuia s'A mg gandesc dela inceput la asta... ! La ce ? se interesa ofiterul. Iatà ce-i... VA voiu lua in carca si ne vom continua astf el drumul. 31
www.dacoromanica.ro
protestà locotenentul. II. contrazise Culai Ba e foarte posibil, si-si pise In aplicare cuvintele. Imposibil !
Peste pu/in, Stan lesing ; totusi, soldatul nu se opri, ci leoarcg de sudoare, mese voiniceste inainte...
and isi reveni din lesin, ofi/erul se ggsea Inteo ambulan/g. Un medic maior, care sta langg dânsul, it spuse :
Mare noroc ai avut. Dacà mai intarziai a org, rgmâneai pentru totdeauna pe, adicd In pgmantul sfintei Rusii... Intrebg Stan Cum am ajuns aici... ? In soaptg. Te-a adus In cared un flgcgu.
Unde e acuma... ? ii exA plecat !nark in primele linii, Ce, te temi plied medicul maior si glumi : cg noi n'o sg fim In stare sg te dgdgcim destul de bine ?! Intgiu i/i vom extrage frumusel glontele, apoi o sä te trimitem la un spital din /arg si, la urmg, iti vom da drumul acasa. se gandi Stan. Culai, bunul meu Culai," 32
www.dacoromanica.ro
nici mgcar n'am avut cum sà-i
strAng
mâna !"
pranul romanqteanul romAn
îi fdcea
mai departe datoria acolo, sub cerul rusesc.
and i se comunica, dupà vre-o lunk cg a trecut de once primej die, Nimeni îi spuse Prin urmare i astrologii se pot triela uneori"...
33
www.dacoromanica.ro
Cadrut ideal: CuciuruI=Mare
www.dacoromanica.ro
'and treci Cu trenul prin CuciurulMare, nu poti banui intreaga frumusete a acestui sat, cel mai intins din România. Linia feratà e uneori meschinA, devi trece printre cateva pomete bogate in rod i peste nite poduri, care amintesc de filmele americane cu cow-boy. Frumusetea Cuciurului-Mare incepe cu adevArat dincolo de Tarenca, adicA dincolo de campiile din spre apus, care se intind pe o lungime de câtiva chilometri dealungul satului. Daed urci, acolo, pe platou. In fata ti se deschide deodatd o vale atat de cuprinzgtoare, Inca ar trebui sal rastorni in ea câtiva munti de l'grânsä ca s'o poti aduce la nivelul Tarencei.
Din vale pornesc o multime de drumuri, dintre care cele mai insemnate duc spre Storojinet, Camena i Mihalcea. Aceste drumuri, 37
www.dacoromanica.ro
umbrite de rAchite, colindà capricios prin toape, peste paraie cu bolovani câ.t dintii unor balauri i printre scaetii toloacelor, aleargA cuminte pe lângà tarini, care se impiedicg uneori de diferite vagAuni, ca, la urmä, sà ajungd totu0. Bra nici o paguba' pentru cällator, la destinatie. Dincolo de vale, dupke te ostene0i pe un urcw destul de priporos cAteodata, incep
ni0e päduri nävalnice de fagi 0 de stejari, care alintà cu un brat uria§ aceastà comunä fgrà margini de bogatd In pomete, mant bun 0 ape.
Mai departe, In dreapta apusului, se Vád Cerndutii i dealul Tetinului, acela de pe care vin ploile ; când vazduhul e limpede, multele turle i coprile de fabrici dau oraplui o ireal'i inräti§are de vis par'c'ar fi 0 el o pgdure, hag una de plated 0 de fier, ca un fel de räspuns la pAdurea cea adevsáratA. Daca ne intoarcem la unja feratg, nimerim
sub dealul Horaita In s'al4tea satului, unde s'au strâns chiaburii §i me§tqugarii. Tot acolo s'a nsäpustit i moara pasä-mi-te ca sä: fie mai aproape de hambarele §i chimiruI bogsätanilor, care 0-au durat case cu multä socotintsä clAdite i argtoase, pe drumul dintre cele douà poduri de cale feratä.. Nu departe curge pâraul Derehlui. Lumea, 38
www.dacoromanica.ro
rea de gurg cum e, cleveteste cg in valurile acestui pkau, care isvoreste pe tmdeva de sub Storojinet, nu se ggsesc deck broaste. Totusi, de mult, tare de mult, un gospodar vrednic de crezare a afirmat °data', cd a vgzut un peste lángg bulboana de sub podul Volocei. Bineinteles, pe tema asta s'a produs o mare senzatie in sat si lumea s'a impgrtit de indatd in doug tabere. Spre bunul nume al comunei, victoria a revenit taberei, care era hotgritä sá dea crezare versiunii, cg inteadevär in apele Derehluiului existg nu numai rgcgteti i broaste rgioase, ci boisteni. Memorabila disputg, care a avut loc In fosta carciumg a lui Berciu Wender, cel de-a fugit cu comunistii in Iunie 1941, s'a terminat inteo infraire generalg... (Dacg intgmplarea s'ar fi desfäsurat in Tarascon, desigur cg bravul Tartarin ar fi propus sg se deschidg imediat o listd de subscriptie, pentru a se putea ridica
pestisorului un frumos monument de marmorg !)
Dar sg lgsgm la-o-parte gluma. Sgtenii din Cuciurul-Mare sunt oameni de cinste si de eh's nu-i fac deck cei cki-va venetici pripgsiti pe-acolo. Sutele de gospocarii dovedesc, toate, dragostea de bung si trainicg dating româneascg. 39
www.dacoromanica.ro
Soarele rasare noaptea
www.dacoromanica.ro
Partea Int'ilia
Om la drum
www.dacoromanica.ro
upäce fu demobilizat, Stan Ni-
meni se gasi iara# in forfota Bucuretilor. Aici, se considera numai musafir, a§a cá incepu sa se gandeasca din ce in ce mai mult la viitorul &au.
Rana primita peste Nistru nu-i ingaduia lucreze inteun birou. In consecinta, se hotarI sà plece in Bucovina, pe care, din 1940, cu exceptia trecerii spre front, n'o mai revazuse. La Cernauti o viata nouà inflorea acuma peste intreg doliul trecutului. Totu§i, Stan era decis nu se stabileasca acolo, ci la Cuciurul-Mare, unde Il atrágeau amintirile copilariei, pe care continua sa le intreting vii in stifletul zacuse aproape Cat timp zacuse la spital scrisese la un roman de rasboiu, trei luni pe care Il termina in Capitala. Cu banii Inca45
www.dacoromanica.ro
sati pentru carte, putea sg-si constituie un prim capital. Färg sg mai astepte aparitia lucrärii, Stan isi Impachetg putinele bagaje si, Inteo dimineatä de Decembrie, piing de soare, urea In acceleratul Bucuresti-Cernguti, amintindu-si cu prilejul acesta de tristetea, cu care privea, pe timpul ocupatiei bolsevice din Buco-
vina, täblia indicatoare Bucuresti-Dornesti", Domestii aceia, dincolo de care nu exista nimic deck o negura nesfärsitg, strgbgtutg de geme-
tele si de bocetul Romämlor rgmasi In diasporg. (Lui Stan Nimeni II pldcea foarte mult sg stea pe peronul Gärii-de-Nord ; i se pgrea cg
toate trenurile pleacg spre niste Cernguti de legenda, spre un fel de Ierusalim inaccesibil cruciatilor din fata lui ; e explicabilä, deci, emotia cu care urcase In compartimentul acceleratului In dimineata aceea.) Cand trenul porni, Stan isi fäcu cruce, cum Isi fgcea la Inceput de drum in timpul copilgriei sale. Asa II.
Invkase cg se cade Ionitg, tatgl sgu, a cärui cruce se stu-pase acuma de mult In cimitirul din Cuciurul Mare.
N'avea nici o stire despre satul su. Gospoaria pgrinteascä fusese vandutä, Insä Stan nu se descuraja de asta, cgci spera sg ajungg la o Intelegere cu actualul proprietar. Numai sg n'o fi risipit bolsevicii," se temea dänsul. 46
www.dacoromanica.ro
Trenul gonea sdlbatic printre campiile de zdpadä, deasupra cdrora se boltea un strdlucitor cer fdrd nouri. De la Mdrd§eti, însà, incepu ningd §i väzduhul se incenu§d ca o poveste
spusd seara la gura sobei. Stan picotea in ungherul sdu, det*ndu-se tot mai mult de prezent, ca sà revadd straniile pagini ale unui trecut doldora de miracole. and 4i redeschidea ochii, se mira cd se gäse§te intre oameni strdini, care träncdneau verzi i uscate In jurul rdsbo-
iului, O. nu intre prietenii sät, care trdiau atat de viu sub nourii unui euciur-Mare de vis. Apoi, se gändi la viitor. Voia sd-§i organizeze o viatd frumoasd, gospoddreascd, simplà, voia sä-§i cultive singur grädina i tarina, §i tot singur sà stea de vorbd cu cerul In noptile clare de August bucovinean.
Trebuie sà mà desintoxic pang la puritatea i§i spuse, poate pentru de sange a unui copil a zecea oard, pe cand trenul pipdia funinginea inserdrii §i In timp ce, pe la cantoane, se aprindeau ochii somnoro§i ai semnalelor luminoase.
Vreau sá devin omul, care planteazd nuci vi§ini In tdrâna proaspdtd a satului sdu, §i nu sä rämän sdmdndtorul sterp de stele, care-am dar ceva se stränsese Mima lui când gändise acestea. Cu cat se apropia de capdtul cdatoriei, Stan fost 'Yang acuma !"
47
www.dacoromanica.ro
Nimeni se emotiona tot mai mutt. Lacrimi marl
ii veneau In ochii verzi, In care lumina compartimentului aprindea luciri tainice de focuri ciobane0i. Imbrati§andu-§i cu privirea tovargOi de drum, le spuse cg pleaca sg-§i revadg pentru
intaia oarg dupg refugiu satul natal, unde doreste sa se stabileascg pentru totdeauna. Un. cglgtor 11 pnvi indiferent peste ochelari, altul fgcu un Da ?" incolor, iar ceilalti nici nu-1 luarg In seamg, ci continuara sg 'discute despre
rentabilitatea unei fabrici de cherestea din Vatra-Dornei. (Crezi cg intrg §i Forfota in conbinatie ? Dar Cvasniuc ?" etc., etc.) Jenat, Stan Nimeni se strecurg, printre picioarele calatorilor, de la locul sgu de langg geam pang la portierg, ca sg Lag in coridorul aproape cu totul camuflat, §i deschise up. Un val de zgpadg 11 inpro§cg. In fatg, prefdcandu-i-o in obraji de Mo§-Craciun. Stan rase fericit §i, inchizand uva, Isi aprinse o tigara, ca sd zareasca in fumul ei iernile de altgdatá. Uneori, In vre-o dupgamiazg, Ionitg inhäma calul la sania cea mica, targneasca, 11 infasura bine In blang pe bdiat §i porneau amandoi peste campiile Inghetate. Cand soarele apunea, fostul diriginte colar oprea calul §i privea impreung cu logiatul sgu cum zgpezile prind eau o brumg de aur peste Intinderea lor nemgrginita, o brumg care, apoi, 48
www.dacoromanica.ro
îi schimba inteo puternicg vgpaie rosie lucirea. Dupà aceea, porneau spre casd, unde gospodina, doamna Melama, Ii astepta cu masa pusg. Cum aburea de gustos borsul de sfeclg din taigerele inflorite ! Cat de plgcut la vedere era scrobul auriu din cratita uriasg, care se rgsfgta pe acoperAmantul alb ca omdtul ! Si cum sfa'Amu in tigaie carnatii afumati de casg, pd cari
h prepara mesterul Ciapek ! Pe urmg, Stan o ruga pe Melania sa-i citeascg o -poveste ,lungg, cat mai lungg, mamg !" $i nua se incheia sub aripi de cal ngzdrgvani sau cu spaime de balauri.
Trenul ajunse abia dupg miezul-noptii la Cuciurul Mare Aim, viscolea strasmc. Pe peron, nimeni cleat impiegatul de serviciu, care, cu gulerul paltonului ridicat, abia de rezista la bgtaia vantului Semaforul isi colorg in verde ochiul si trenul porni mai departe, pierzandu-se imediat in rafalele de zapadd Impiegatul privi ghispre calgtorul singuratic, incercand cum Stan nu i se adresg ceascg fatg, insg Cu nici un cuvant reintrg tropäindu-si picioarele pline de °mat in biroul de miscare, ca sá reja lectura unui mar primit de la fochistul acceleratului, si nu se mai sinchisi de cglgtorul acela ursuz, care niel mdcar bung-seara" nu-i dgduse 49
4
www.dacoromanica.ro
Mara, Stan rämase locului eateva minute. Ii avezase In zApadä geamantanul
i,
acuma,
incerc5 sá desluwascà prin fulguirea mereu mai deas5 contururile satului, dar, bineinteles, nu putu sä strnatà cu privirea mai departe de
peronul grit Cum geamantanul nu era prea greu, Stan se hotärt sd-0 caute in sat un ad5post, nu la gark a§a cá porni voinice0e prin noapte.
Uneori, se impiedica de troienele uriaw dm marginea drumului, alteori luneca In vre-un
§ant, ing nu se descuraja, ci radea vesel timp ce omaul i se ingrop pe cuma, pe care avusese precautia s'a" 0-o cumpere la Bucure0i, unde umbla numai cu pàlàrie. Dupdce trecu pe lângd cantonul c. f. r. dinspre Dumbrava-Ro0e 0 pe sub pod, ajunse in cele din urmà pe ulita, care ducea spre casa painteasc5.. Incepu s'a" fie ingrijorat. Peste ce fel de oamem va da ? Se va
putea intelege cu ei ? Cele 200.000 de lei, pe
care le incasase de la editorul säu, prezintau un acont acceptabil. Pang Inteun an,
Th.-
meni ar fi plait cu sigurantà restul de bani pentru gospodArie, iar peste doi ami ar fi rdscumpärat i arina de la actualul proprietar.
Dorind din tot sufletul ca acesta sà se arate rezonabil, Stan 10 gràbi paii i, In curand, se gAsi In ograda gospod5riei fostului diriginte 50
www.dacoromanica.ro
scolar. Un cane prinse A* latre furios la strain. Un altul nu intarzie sa-i intovaraseasca glasul.
.
Peste putiii, usa pridvorului se deschise si un batran scund si barbos, cu un suman stacojiu peste umeri, iesi pe prag, inaltand fanarul peafuit, pe care 11 purta in mana stanga. Scrutand ograda, striga cu vocea ragusita : Da' care-i acolo, ma ? !" Stan rasari din umbra, speriindu-1 cu aparitia sa brusca pe mosneagul, care
se retrase brusc in pridvorul cu o multime de gemulete colorate, in pridvorul acela fermecat. unde, pe timpul cand parintii sträinului din 51
www.dacoromanica.ro
noaptea asta mai trdiau, se petrecuserd atatea lucruri frumoase si unde bgiatul de pe vremuri Invgtase zi de zi sg cunoascg o viatd, pe care, acuma, voia s'o reconstitme neapgrat, cu toate minunile si tainele ei. Fanarul batranului prefgcu gemuletele colorate Intr'o ploaie ciudatd, care se risipi ca un mirai pe fulgn de zgpadg din dreptul lor. Tu, de colo, ce vrei ? strigg, dindgratul
usii, mosneagul, ale arm priviri Incercau sg pgtrundd printr'un gemulet rosu ca ochiul unui diavol.
Lui Stan II veini sä. rgdg . bgtrgnul pgrea un
drac caraghios, din cei ce pot fi vgzuti prin bAlciurile ucrainene, unde cautg sg Inveseleascg_
lumea; totusi, se stgpäni si. strigg la rändul sdu din rgsputeri, ca sg domine urletele väntu-
lui, care sgaltaia portita ferestrei de la podul surei, si lgtratul tot mai vehement al potgilor de lgrigg gra3 d.
Dä-mi drumu', cá asa nu putem vorbi... Capul bgtränului se Väldbgni cu atäta tgrie In dreapta si In stänga, 'Meat Stan crezu cg se va desprinde de pe grumazul subtire si cam
strâmb, cu un mgr al lui Adam exagerat de pro emin ent
Bine, mgi omule al lui Dumnezeu, -doar n'o sg mg last strigg din nou drumetul 52
www.dacoromanica.ro
afarä pe-o urgie ca asta ! In casA ti-oiu spune Cu deamAnuntul despre ce-i vorba, Ca' nu-i crede cà vom fi fiind un vArcolac, care sà" te mdnânce.
Mo§neagul chibzui câtva timp §i se pdrea vrea s4 cedeze, asa a Stan rAmase cu atat mai dezamdgit, and mom'aia de dupg geamul cel ros isi bälàbAni jar.* capul. Vgzand cá nu e nimic de fäcut §i oftand la o astfel de primire, Il lAssá in plata Domnului pe mo§neag i porni de acolo. In ulità se opri putin, ca ssä se gAndeasa incotro s'o ia. Acuma, geamantanul i se pdrea greu, ca i cuxn ar fi fost
umplut cu pietre, aci luptase din greu plan nämeti de la gard pa'n5. aici. De ateva minute. viscolul se deslAntuise intr'un adevdrat orcan Trâmbe de zApadá d'a'ntuiau tot mai sglbatic prin ulià, ca, apoi, s'a" sard peste garduri pentru a se pierde pun gradim fdrà fund. Once sunet, afará de cel al furtunii, 'área stns. Orcanul urla
atAt de puternic, inat nici mgcar fo§netul de ocean infunat al teilor din ogradà nu rasbAtea prin perdeaua de fulgi Stan ajunse la concluzia cà, dacd nu se re'ntoarce la gark ca sà cear5 impiegatului gdzduire, intr'un cotlon din biroul de miFare, va dal* prin a muri doborit de viscol Blestemând inapàtânarea mo§neagulm §i nàpàdit de amgrAciunea unei astfel de intoar53
www.dacoromanica.ro
ceri la gospoddria pärinteascd, Nimeni se plecd
sd-§i ridice geamantanul. In acela§ moment, vdzu cd o fereastrd a casei cooperatoriale es lumina-CA §i. Mima ii svâcni. Ce ar fi dacd ar incerca acolo ? Ridicanduli plin de sperantd geamantanul, trecu peste ulrVA §i se pomeni la
up clddirii preote§ti. 0 hargatd, care tocmai voia sd intre In casd, se isbi speriatd de ansul. Nu te teme, se grdbi Stan sd-i liniqteased spaima. Pdrintele cooperator e acasd ? Este, rdspimse fata, tinând pe jumdtate deschisd uva, ca §i cum s'ar fi gandit sä se
repeadd induntru la cel dintaiu semn de primej die din partea strdinului. Atunci, fii bung, rogu-te, §i pofte§te-1 din
partea mea sd Ind primeascd In casd pentru cdteva cupe, cdci vreau sd-i vorbesc ceva. Apoi, bine... conveni hargata, Mg adause imediat : Da' sd a§teptati aici !
, Am sd a§tept, fatd,
rase incet Stan
Nimeni §i incepu sd-§i scuture de omdt picioarele.
Peste putin, fata se ardtd din nou §i-1 pofti In cag. In antreu, bärbatul se desbdrd de palton §i de cupid, §i se lásd condus de hargatd In cancelarie, unde un preot tândr §i vioiu ii ie§i mirat Mainte. Stan 1§i spuse numele §i-i ardtd ce nevoie 11 manase incoace. Pdrintele 54
www.dacoromanica.ro
Cremene pgru bucuros de musafir, dei asemenea ceas nu prea era potrivit pentru ospetie. Iatg, &liar acuma am picat §i eu acasg.
Vin dela un bolnav pe moarte, pe care 1-am grijit. Incg n'am luat masa. Vrei sg mi-o cinste0i §i dumneata ? Mai tarziu, Stan avea sg-i multumeascg lui Dumnezeu cg mo§neagul din seara aceea nu voise sg-1 primeascg. Incg in timpul cinei, cinà
tarzie ca §i picarea in casg a drumetului, se intemeie o prieteme adâncg intre cei doi oameni. La ea contribui, nu cu putin, §i Ana, sotia cooperatorului.
Dupg cing, femeea se retrase §i cei doi bgrbati rgmaserg sg mai tgifgsmascg la o tigarg, Mfg sg se ingrijoreze de rigtfingia vantului, care bufnea Mil incetare cu frunti mari de zdpadg In fereastrg. In incgpere era cum nu se poate mai plgcut. Odaia n'avea nimic conventional in ea. Pe lângg biblioteca teologicg §i registre cgci, cum ii explicg pgrintele Cremene mai tarziu, parohul ii incredintase lui purtarea cance-
lariei , se ggseau §i destule cgrti mirene. Pe pereti, prinse deasupra scortarelor, cateva bune tablouri biserice0i i§i imblânzeau dulce culorile in lumina domoalg a rämpii cu abajur albastru. De cald, era cumu-i mai potrivit, a§a cg tiggrile le ticneau inteadevgr celor doi meseni. 55
www.dacoromanica.ro
Stan îi istorisi pe scurt pdrintelui Cremene ce fel de treburi 11 aduceau incoace. La randul sau, preotul 11 puse la curent cu situatia fostei gos-
podarii a lui lonità Nimeni Daca nu ma in§el, casa a fost vandutd de matu§a dumitale, §i anume lui Nuchaim Glaubach, care s'a spanzurat anul trecut Ramanand In manile comunistului Muni§, un fecior de-al lui Nucham, acela a lasat-o in pardsire. Scurt inainte de-a fugi din sat °data cu ceilalti comurn§ti, l-a mstalat, in bataie de joc, pe Durac, naucul satulm. vemt de undeva de peste Prut, ca stapan al gospodanei, §i poruncit sa nu päraseasca in nici un caz casa, cdci, dealtfel, 11 va duce cu duba cea neagra in Siberia. Naucul a luat in serios porunca lui Mum§ Glaubach, a§a ea s'a instalat deabinelea ca stapan al gospodanei §i oamenu, intrucat sunt destule case
libere in sat in urma deportarii taramlor de care bol§evici, l-au lasat in pace. Adevarat, jandarmii au cercetat intreaga chestiune, insa deocamdata n'au luat nici o masura, de vreme ce nu s'a anuntat nimem care sä ndice vre-o pretentie Prin urmare, ce trebuie sa fac ? treba Stan Sà pleci mane la Cernäuti, unde sa te mteresezi la guvernamant, caci nu cunosc procedura exacta. 56
www.dacoromanica.ro
Dup5. ce mai fumará cáte o tigark se pregg-
trä sà mearga sà se culce, insá Ana se arátä In 46, rugandu-i sá mai záboveascá párd se va incálzi odaia domnului Nimeni", astfel eh' bárbatii se asezará iarási la sfat Totusi, Stan nu plecá a doua zi la Cernáuti, cáci viscolul nu slobozise de loc din táne, ci
continua sd sufle cu o tárie turbatá; ea sá nu piara záclanne timpul, se hotäri sà meargä pand la jandarmerie, unde vorbi cu seful de post Buzdugan, care îi explicd serviabil csä in-treaga chestiune poate fi rezolvatá chiar in localitate si care se ofen sá facá imediat toate formele legale la autontátile respective, arátándu-i cá lucrul e cu atát mal usor, cu cât gospodária i tanna au apartinut pe vremuri pàrintilor lui Stan Pand deseará, totul e gata, incheie seDeocamdatá, và dau doi janful de post. darmi, care sá-1 evacuieze pe Durac, ca sá luati incd astázi in primire casa. Nu doresc sà-1 protestá Stan Nu, dau afard pe omul acesta. Unde sá mearg6 pe-o fac un rost pe lângá vreme ca asta ? Vreau se gandi indatá. casa mea (Doamne"
Am spus pentru intaia oará casa mea ! Da, e casa mea, acuma e cu adevárat casa mea !" §i-o mare bucurie 1'1 cupnnse, desi, in momen57
www.dacoromanica.ro
tul acela, viscolul urla mai tare ca niciodatd afarä).
Bine, cum doriti, rdspunse jandarmul, desi ar fi mai bine sd-1 trimit la urmä, peste Prut, de unde a venit
Cum era aproape de amiazg, Stan îi invitd pe cei trei insotitori la o ospdtdrie de langd podul c. f. r., pe care o tinuse pe vremuri Berciu Wender, un evreu, dar care, acuma, era In stdpanirea unui roman. Dupg ce mancarg niste bucate gustoase, gdtite de nevasta durdulie a ospgtarului Jaba, se despärtirg, seful de post pornind-o spre primdrie, iar ceilalti doi jan-
darmi, impreund cu Stan, spre casa lui Durac". Pang acolo, nu scoase nimeni niel o vorbg,
caci pumni intregi de oingt le-ar fi intrat in gurg. Abia in ogradg unul din jandarmi strigg, bdtand cu patul pustii in usa pridvorului, sg se deschidd ; trecu foarte mult timp pang: ca mosneagul sg crape un geam i sg-1 intrebe pe jandarm ce vrea. Acesta nu mai strigd nimic, ci incepu sg bontgneascg din nou In usg, asa ca mosneagului nu-i rgmase altceva de fácut, decat sd se conformeze. Pgtrunserd cu totii in casd. Trecurd prin pridvor, tindd i oddi, insa nu se oprirg deck in bucdtdrie, cgci numai ea fusese incalzità. Dealtfel, celelalte incdperi erau com58
www.dacoromanica.ro
plet goale. Inainte de-a fugi, Muni§ Glaubach, care militase In rAndurile comuniste, ajungând
chiar sg facg parte din G. P. U.-ul comunei, vânduse toatg mobila, pe care Nuchgm o strânsese cu atAta mandrie burghezg pentru familia
sa, si nu lgsase in casg cleat un pat si cateva toale pentru Durac. Pe plitg, se rgsfdta un ceaun, In care clocotea o fierturg de varzg, iar pe pat, peste toale, un dgrab de mgmaligg rece. LW Stan D. tremurau mânile -- atAt de emotionat era. Revgzu, dinteodatg, totul : pe Valia, servitoarea, pe Nazarie, hargatul, cânele, pisica, masa curatd si tiggile strglucitoare, blidarele si
dulapul cu ulcele si pahare, cumpgrate de la Putna, cuptorul Inalt, dgrá'mat acuma, si toate celelalte ustensile ale unei cuhnii gospodgresti,
care se respectg. Trecându-si cu palma peste ochi, viziunea dispgru si Stan 1.1 avu iargsi pe Durac in fata sa, pe Durac, cgruia jandarmii ii si explicaserg rostul lor aici. Mosneagul se apgra din rgsputeri. Nu, nu va pleca din casa asta. Gospodgria, grgdina si tarina is ale sale. Cine-i omul acesta, care a venit
sg-1 turbure Incà de cu noapte ? Sg-1 turbure aici, In ograda, pe care i-o dgduse tovargsul Muni§ Glaubach In primire ? Asta e o necuviintd fatg de dânsul, fatg de Durac ! Stan 'incercg sg-i explice cg nu-1 da nimeni afarg: Dim59
www.dacoromanica.ro
potrivg, Il pofteste sá rgmâng i chiar Il va Imbräca va da simbrie, insd mosneagul se argta mereu intransigent. El e stgpgnul casei si n'are nevoie de simbrie ! Numai hargatii primesc simbrie Atunci, pierzându-si rgbdarea, unul dintre jandarmi Ii porunci sg-si facd imediat catrafusele. Dacg nu, 11 vor lua pe sus si-i vor arunca in ulità boarfele. Durac se mtg cu o urg groazmcg la Stan, care ii examina cu O intristatä curiozitate fata sglba-
tick incadratg de o barbà incálcitg, roscatd si cu multe fire albe in ea. Dati-1 dracului, domnule Nimeni ! vorbi unul din jandarmi. Rusnacul g-sta o sà vg aducg numai neplgceri Tot e mai bine sg.-1 trimitem la urmg, dupg cum a zis i domnul sef de post. Stan fgcu un gest linistitor. Lasg, domnule plutonier. V'am mai argtat
ea' nu vreau ca omul acesta sg fie aruncat pe drumuri.
Apoi, i se adresg lm Durac Mosule, intelege odatg... Vei trgi de-acuma încolo ca in casa dumitale, care, de
fapt, e, totusi, casa mea Ti-oiu da o simbrie inteadevgr bund..
Bgtranul nici nu-i rgspunse, ci iei trantind wile, 'Msä afarg Il apucarg niste brate de vant 60
www.dacoromanica.ro
a-at de turbate, incat, aproape färä sà vrea, se dadu repede indärät in pridvor. Stan, care se luase dupg dansul, Ii spuse, arätând spre cáni : $i pe ei cui vrei lasi ? Unde ai sä te duci pe o vreme atát de cumplità ? Haide, hotgrgste-te
Mosneagul se gándi cátva timp. In cele din
urmd, dädu incruntat din cap. Atunci, noul stgpan al casei räsuflä in asa fel, ca si cum i s'ar fi ridicat o piatrà de pe inimä. Dupg ce Stan Il convinse in asemenea mod pe Durac, le multumi jandarmilor i merse la pärintele Petrea Cremene. Il intamTocmai te asteptam cu masa, pind Ana, iesind din bucdtdrie. Stan rosi. Erau orele 2... M'am gandit sd nu vg mai deranjez cu masa, dupdce ati fost atat de amabili i mi-ati protestä invitatul. Am oferit un adäpost ! mancat la ospätäria de langA pod... rase Douä mese nu stria. niciodatd ! pärintele Cremene, netezindu-si bärbuta nea.
grä ca smoala.
Hai, nu mai face nazuri ! Pof-
teste cu noi.,. Doar nu vrei sä-mi jignesti so? !...
De asta datà, mâncarà in sufragerie. Stan o 61
www.dacoromanica.ro
gäsea fermecgtoare pe Ana. Ulterior, aflg c'A Petrea Cremene o iubise inc6 de pe cAnd era elev In clasa a IV-a la liceul Aron Pumnul"
din Cernguti, iar ansa elevg la Liceul Ortodox de fete". Se intalniserg intr'o dimineatg de Iunie In parcul Dominic, se priviserA luna si, de-atunci, se IntAlniserg mereu, ca, dupke Petrea îi luase licenta In Teoologie, s'A se cgsgto-
reasca, dei tatgl vitreg al fetei, un invg-tator pensionar, cu numele Bzoveiu, nu prea era de acord cu profesiunea lui. Proaspkt hirotonisit, am venit ca i dumneata, intr'o noapte la fel de vigcoloasà, In satul acesta. Intkiu, ne-am InspgimAntat. Apoi, insg, am indrsägit Cuciurul-Mare si am rgmas aici chiar ì dupgce mi-am dat doctoratul, ceea ce l-a supgrat foarte mult pe socrul meu, Dumnezeu s'A-1 ierte !
Refugiul Il trgise intr'un sat din sudul Ardealului. De cum Bucovina fusese eliberatà, cAutase s'A se reintoarcg de indatA la CuciurulMare. Aceasta, cu toate cà un Inalt Chiriarh ardelean, care 11 cunostea din teza lui de docto-
rat, onoratA cu Magna cum laude", ar fi dorit sà-1 pgstreze pe lângg sine. Acuma, trgia cam izolat. Dintre vechii prie-
teni intelectuali din sat nu se reintorsese nici unul deocamdatg. Deaceea si era atkt de bucu62
www.dacoromanica.ro
ros cg Stan Nimeni se hotdrise sg se aseze la Cuciurul-Mare.
Preot adevgrat, chemat prin harul Celui-deSus, nu fgcut din cine stie ce socotealg orneneascd, pgrintele Petrea Cremene era destinat s6 ajungg un fel de popa Tanda. Cu parohul bisericii sale, cooperatorul nu se impgca tocmai bine.
Pgrintele Eustatiu Seredencu, originar de peste Prut, avea teorii proprii in ceea ce priveste pastoratia. Astfel, sfintia-sa era de parere cg sgtenii trebuie tinuti la distantg si cd preo-
tul nu prea are ce cguta in viata lor cea de toate zilele. Uneori, pgrintele Seredencu chiar il si mustra pe cooperator pentru zelul argtat in relatiile cu tgranii. nu pot Totusi, incheie cooperatorul, sg-i port pica. Suntem doug mentalitgti dieosebite si atata tot. Stan Nimeni O. noul säu cunoscut isi inchein iarg ziva jucand cateva partide de sah timp ce Ana, luminatä de razele blAnde ale lgmpii cu abajur, crtea o carte de nuvele. Inainte de-a se ridica de la ultima partidg,
pgrintele Cremene ii sopti fericit si rosind usor: *W... in curând vom avea un copil... Am sg te rog sg-i fui nas... Cgci esti om tare cum se cade si vei fi un bun pgrinte sufletesc. 63
www.dacoromanica.ro
Dupà ce viscolul se potoli, Stan plecg la CernOuti, ca s cumpere mobile. Trecand pe la gu-
vernknant, se interes4 clack in baza actelor, pe care i le adusese qeful de post Buzdugan, se poate considera stOpan absolut al bununlor pgrinteti. I se rOspunse cg da, g atunci, Stan Nimeni umbra douä zile la rand pe la diferite ca &a-0 cumpere mobila doritä, aclicA mo-
bilk care sä samene cat mai mult cu aceea de odinioarà. Intr'o Vinen, dupà cateva ceasun de drum greu, camionul inchiriat la CernOuti descOreä in ograda lui Stan, grOmada de mese de scaune, de patun, de covoare *i de mOruntisuri.
In lipsa stOpanului, Ana angaj ase o servitoare, care fOcuse curäteme radican in cask asa cd Stan se putu ocupa imediat de aranj area mobilelor.
Aceastà indeletmcire Ii produse o adevOratä betie.
Ii spuse Anei, ca"\ scriu cea mai frumoasd poezie. Iatd, odaia asta e acuma aproape exact cum a fost cu douäzeci de Am impresia,
am in urrnO. Salonul, la fel. N'ai ideie cat am alergat panä sà gAsesc §i lampa potrività Buna lui dispozitie o contaminä qi pe d-na Cremene Hargata, o feti§can6 harmed *i care tia i gäti, se mica asemenea unui prasnel in64
www.dacoromanica.ro
coace §rncolo prin odäi. Numai Durac era posomorit si le tot vorbea ceva canilor sdi, intre care sta intunecat ca un duh al egului.
Oameni buni, am flAmanzit de cand vsä tot Wept I rgsgri in pridvor cooperatorul. Haideti la masà, CA aveti §i dupg amiaza timp...
Mersera impreunk luAnd cu ei §i servitoarea, care nu avusese timp sA &eased nimic in dimineata aceeá. Durac mormAi cAtre until din câni : 65
5
www.dacoromanica.ro
Ai vgzut, Diavole ? Pe mine nu m'au che-
i nici sä-mi fierb In bucdtgrie barabulele n'am avut cum, cgci afurisita asta de hargatg inteuna se tot tásnea pe lângg mine. Apoi, cgtre celglalt : Da, da, vei rämânea nemâncat, Satano ! Pang la urmä, va trebui sä vg duc pe amandoi mat !
la Derehlui, ca sg vä. Inec, cg e mai bine sä pieri Inecat, decat sg mori de foame, crede-mg, mgi Satano ! i Durac îi terse barba incálcitä, In care se prelinseserg cáteva lacrimi. Un scârtâit Il fgcu sg-si intoarca spre portitg capul.
Venea hargatul pgrintelui Cremene, care purta un cosulet In mána stângg si o páne In cea dreaptg. Noroc, mos Durac ! Il salutd vesel flgcgul. Iatg, ti-am adus de mancare.
Scoase o oalä, In care fumega o haled de carne afumatg, apoi un castravete i cartofi berechet.
Uite, tine si *lea. Pentru câni ai niste mgmgligg rece. Iatg si-un servet. Unde sg ti le asez ? Cum mosneagul tgcea, hargatul 11 privi ne-
dumerit. Nu stia ce sg facg. In cele din urmg, se hotgri sà punä indärgt In cos bucatele lgsg lângg Durac. 66
www.dacoromanica.ro
Inainte de-a pleca, mai spuse : Bagd de seamd, sä nu-0 vare cAnii botul In oald. Dupd co§arcd oiu veni eu mai tärziu.
Skatate bund... Dupd ce hargatul dispäru dupd portitä, fluieränd o melodie sdltdreatd, auzitd la hord, moneagul se apropie incet de coq cercetd indeamdnunt continutul. O fdcu cu atAta precautle, ca 0 cum n'ar fi fost decdt otravd induntru.
Apoi, de0 un nod i se tot urca In ght, 11 impinse cu dispret la-o-parte, in timp ce cânii se uitau cu ochi inlacrimati la dânsul. and momeagul observd privirea lor, oftd §i,
apropiindu-se iard0 de co, scoase din el mdmdliga i le-o aruncd. Diavolul i Satana se ndpustird lacomi, inghitind-o inteo clipd. Apoi, se wzard in coadd i incepurd sd-1 priveascd din nou.
Lui Durac îi era grozav de foame. Mirosul cdrnii afumate, care mai aburea in oala ei de lut, i-o atäta §i mai mult. Pe urmd, mo§neagului i se umplea gura cu apd i dui:a castravetele dolofan 0 tare (II incercase cu unghia). To-
tu0, nu se atinse de bucate. Nici mäcar un pumn de pane nu gustd, ci, scotändu-0 de dupd
brau cutitul, tdie in cloud pänea i le-o svärli potdilor. La fel procedd i cu carnea. Din cartofi fäcu cloud IA* egale, gezá'ndu-le sub bo67
www.dacoromanica.ro
tul fiecdruia din cani, care 4i hldpdird pe datä portia.
Terminând cu acestea, Durac aruncd bietul castravete in fata pridvorului, ca sà vadd ei !"
i ie0 in drum.
(De fapt, ei" nu vdzurd nimic, caci hargatul, venind ssä-§i ja inapoi aqul, Il ridicd aruncd dupd o cioard, care cârdia pe gard...) Moneagul simtea cd, de foame, i se moaie picioarele.
Dupd un timp de meditare, lud hotdrirea sd meargä prin vecini. Nimeri la Catrina China§ciuc, o cotoroantä vestitd prin largul gurii ei. Dornicd sà cunoased arndnunte asupra lui
Stan Nimeni, femeea Ii dddu bucuroasd de mâncare. MoFieagul inghiti cloud strdchini cu bor §i-CD
°aid intreagd de sarmale. Dei era nerdbdätoare sà deslege cdt mai cu-
rand baierile gurii lui Durac, totu0 Catrina China§ciuc a§teptä cu destuld rabdare ca bdtrânul s'o termine cu masa §i abia pe urind intrebd, simulAnd o mare mild : Da' cum de-ai ajuns a§a de rdu, raq Durac ?... cd te *tam om vrednic i cu tot rostul... Iatd, m'au dat afard din cask oftd 68
www.dacoromanica.ro
neagul i Ii istorisi, pe larg i in felul sàu, intreaga afacere. Stia i Durac, oricat de durac" era el, csä fe-
meea din fata sa are faima celei mai active pote a satului. Dupg a zi, intreg Cuciurul-Mare cunWea povestea cu zgludul din casa lui Stan Nimeni.... lama trecea greu, insd nu nepläcut. Atatea lucruri mai trebuiau puse la punct ! De ales seminte... De gunoit pgmântul... De nälmit oameni... Noroc cd Stan 11 avea aaturi, de ajutor, pe pärintele Cremene, care-i sta la indemânä nu numai cu vorba, ci i cu fapta. Senle, dupd diferite treburi §i alergäturi, Nimeni mergea aproape intotdeauna la cooperator, unde juca un §ah sau tansuia la gura sobei, In timp ce, afarg, iarna îi dddea cu neru0nare poalele peste cap. De cele mai multe ori, lua masa la preot. La el, regäsea o bung parte din atmosfera copiläriei sale. Masa decurgea inteo pläcutä, fami0 Stan hard solemnitate sub veghea lämpii avea impresia cà trgie§te cu dougzeci i cinci de ani in urmä. and se intorcea, apoi, acasd, 69
www.dacoromanica.ro
Ii afla bine incglzit dormitorul, a§a cg se lungea multumit pe divan, ca sg citeascg o carte
de gospodgrie sau un roman criminal 0 sg soarbg o cafea fierbinte sau un ceaiu. De scris,
nu mai scria : era ferm convins cg e inutil trg'ieti in viitor. (Ce va mai rgingne din Shakespeare peste câteva zeci de mii de ani ?!" se intreba cu melancolie Nimeni.) Dui:ogee stingea lampa, i0 aprindea o ultimg
tigarg, pe care-o fuma fdrä grabg, 0 se ggndea la de-ale agriculturii. Vedea mgri de pgpupiu, tglgzuindu-se frenetic in grgcling, oceane de lucerng
i auriu amurgite caruri de grgu. Tot-
odatg, se gandea 0 la drumurile de pgdure, pe care va trebui sg le facg in toamng. Somnul îi era sgngtos i Meg visuri proaste. Nici o vedenie nu mai venea sg-1 turbure. Uitase pâng 0 de rgsboiu. Dimineata, se scula pe la 8. Inspecta ograda, se interesa de orgtgnii §i intra in grajd, ca s'o manggie intre coarne pe Bglaia. Pe urmg, ergdea o raità prin bucgtgrie, unde sta de vorbg cu Saveta, care se dovedea intotdeauna gospoding' harnicg i credincioasg. Terminând i cu dgnsa, se reintoarcea in dormitorul sgu 0 se Wernea pe socoteli, ca sg se dumireascg in ce 70
www.dacoromanica.ro
fel ar putea s'o scoatá mai potrivit la carat cu purtatul casei. De s'ar desprimgvara odatà !" spunea Stan adesea. Cu catd voluptate va hinge in p5mantul rea-
vgn cutitul plugului Cu catà bucurie va vedea cum fäsare primul fir de pApuwiu! Cu câtà dragoste va cerceta fiecare sknangturà !
inchizandu-0 ochii ca sà deslu§eascA aevea inlAuntrul sAu toate acestea, Stan suradea fericit. Domni.sorule, domnisorule !
batu cu
putere In uà Saveta, trezindu-1 pe Stan. Ce s'a'ntAmplat ? intrebg inc'd buimac de somn acesta. Cmeva bonfänete de-un ceas In fere§tile pridvorului, veni speriatà vocea servitoarei.
Incordânduli auzul, Stan desluO. §i el, la egstimpuri, câteva lovituri putemice.
Mà imbrac i vin indafko 1initi dansul. In timp ce Stan 1.§i punea hainele, Saveta explica din tinda : M'am uitat prin fereastra dela odsáita mea 0-am vgzut un f el de mornAie. au! si-am cre71
www.dacoromanica.ro
zut ca-i un talhar, ava cà mi-am tras imediat toalele peste cap vi-am spus inteuna Mfgl nostru", da' momaia tot nu s'a dat dusa. Ia'n ascultati cat de tare bate acuma ! Stan deschise cele douä uvi de la tinda trecu in pridvor, intreband cu glas foarte puternic, ca sa domine latratul canilor de gala : acolo ?
Eu, sá tràiti, domnule locotenent rasund raspunsul. Tu, Culaita ?! exclama plin de bucurie Stan, descule omului din ograda, stratigandu-i calduros mana inghetafd. Momaia Savetei se arata ca un baietan ferchev, care, drept, ar fi putut speria multe fete,
insa din cu totul alte pricini decat acelea, pe cari i le atribuise hargata in timpul cat dardaise de teama in odarta ei. Hai mai repede inauntru, ca-i un frig cumplit, Il pofti Stan pe Culai a lui Mihai MAlai, fosta sa ordonanta, i liniti canii, care se
sbateau nebunevte in lant sub lumina halucinanta a lunei Ai noroc c Durac al meu n'a deslegat dulaii. Altfel, nu vtiu zdu ce s'ar fi ales din sumanul tau. Dupace incuie uva, Il conduse in camera sa pe Culai, aprinse lampa vi-o striga pe hargata. rase Hai, Saveto, sa-ti vezi spaima, 72
www.dacoromanica.ro
Stan cgtre Mg, cOnd ea intrd cu ma.= la gurd în odaie. acuma, ian sg tai o bucatg bung -de carnal i fnge-1, i fg roatg de mgmgligg, dar mare de tot, cgci am sg gust si eu cu Culäitg. Pe urmg, adg niste lemne i pune-le'n sobg. Vgd cd s'a rgcit sdravgn aici. Dece nu te desbraci Culai ? *ezi lOngg sobg. Mare ger, nu? Asa de mare, cg mg tem sd nu crape luna.. zambi Culai. Fosta ordonantg a lui Nimeni Ii istorisi aces-
tuia toate câte i se intamplaserd de când se despärtiserg. Culai luptase pang la Odessa, fu-sese rgnit usor la mâna stOngd i, demobilizat, se reintorsese la Bucuresti, ca sA dea acolo de -urmele lui Stan. Aflând unde hglgduia fostul sgu superior, nu ezitase debe sA ving imediat Incoace. incheie bgietanul cu zâmbetul *i amu, sgu de totdeauna, care nu se stersese nici mgyeti vrea sau nu yeti vrea, car pe front, eu tot aici am sd rgman... se entuAsta se potriveste de minune, siasmg. Stan.
Am nevoie de-un om credincios,
care sg-mi fie tovargs adevgrat la lucru. se grgbi sg-1 Voiu fi un hargat model, asigure Culai.
Nu hargat, ci colaborator. Am luptat de atatea ori impreung in santurile de peste Nis73
www.dacoromanica.ro
strti, am väzut de atatea ori Impreund moartea,.
hick intre noi nu mai pot exista relatii de la stdpan la slugä, ci relatii de la camarad la camarad. Vei fi administrator. Am de gand sà fac o multime de lucruri. Pe tine vreau sd te con-
sider intotdeauna ca pe un adevdrat prieten. Dacd nu má duceai tu in spate atAta amar de drum, cine §tie dacd nu putrezeam acuma acolo,
In pdelurea aceea, In care pang i lupii se temeau de oameni ! Furati de planurile de viitor, se sfdtuird pdnd aproape de dunineatd. Nu se culcard decdt and luna incepu amestece Cu cenua zonlor palorile. Da' cine-i aiesta ? se interesd Durac la Saveta, ardtând inspre Culai, care i.l insotea pe Stan In grAdind, ca sd vadd starea pomilor. Un pneten al domni§orului, inteo doard hargata, vdzându-i mai departe de treabd.
Mopeagul mormdi ceva In barba: §i pummi Un pneten al domn4orului ! i se stranserd cu manie., Durac ii i declarase, in gdnd, rdsboiu lui Culai.
Zilele urmdtoare se dovedird foarte potriv74
www.dacoromanica.ro
nice pentru bdietan. Stan îi spusese mosneagului ea' trebuie sà dea ascultare noului venit, insd Durac opunea o rezistentd atat de darzd, incat
Culai era disperat. Zddarnic incerca apropie pe mosneag. Nimic nu reusea sa-1 determine pe acesta sd renunte la incdpdtanata so morocdnealä.
Culai iubea foarte mult animalele. Intr'o dupd amiazd, vru sd-1 mangle pe unul din cami lui Durac. DuMill, insd, isi infipse coltii in mana bale-. tanului. Zdpada se inrosi imediat de sange. Intaiu, mosneagul, care sta in usa gr'ajduluip rase cu hohote. Apoi, näzdrindu-i-se ceva, strigd cdtre Culai: Nu da in cane !
De fapt, unei asemenea potdi, ar trebui strigd la randul ei Saveta, sd-i crape capul, care, observand din fereastra bucdtdriei intreaga scend, alergase inteun suflet in ogradd. Pe cand îi lega bdietanului mana, continua sa-1 bruftuluiascd pe Durac : Dacd potdile dumitale ar fi cani adevdrati,
cant puminti, ar fi putut sà invete pand acuma cà dumnealui e de-al casei. Mosneagul nu spuse nimic.
Ranji, isi fluierd dulàii i dispdru in grajd75
www.dacoromanica.ro
In altd zi, Culai trebuia g descarce un car eu fan, cumpärat pentru hrana aálaiei, vaca adug dela un targ de Luni din Cernduti. Sd-ti ajute i Durac, Ii spusese Stan, ea sd poti termina 'And deseará. adietanul 11 chernd pe mopeag si-1 rugd g deschidd poarta, care da la podul grajdului. Durac veni abia miFandu-si picioarele. N'ai cleat g-ti deschizi singur ! spuse dansul, mo ale.
Deastddatd, Culai isi iesi din grite: Ascultd, mo Durac !... Dece te porti asa de urit cu mine ? Hrand prime§ti, pat bun ai, bani capeti deasemenea. Nu ti-i rusine sá primesti de pomand toate acestea ? Atata sd te tii Intreaga zi de coada cal-1110r dumitale ! Ce-ti pasd ?! se rdsti bdtranul.
adietanul oftd Inteo comicd resemnare §i spuse zambind : Sá vezi ce ti-oiu face inteo zi !... Voiu lega de eoadd potAile dumitale, le-oiu* spanzura
de-un pom i le voiu tdia grumazul... El, cum erezi ? Imi ajuti la descdrcatul fanului sau ba ? Mosneagul deveni livid. Dupäce Ii aruncd lui Culai o privire inveni-natd, se supuse spre marea mirare a baletanului.
De-atunci, de cate ori Durac refuza vre-un 76
www.dacoromanica.ro
serviciu, fldcdul 1'1 ameninta bineinteles In. glumd cu exterminarea candor. Rezultatul era sigur... adtranul se supunea int-otdeauna !
Intr'o seard, Culai Ii istorisi lui Stan despre procedeul sdu, insd acesta dddu ingrijorat din cap 0 spuse : Uneori, regret cd nu 1-am ascultat pe §eful de post. Durac se aratd ca un om afurisit de intors. Un adevdrat monstru, clocit de cele mai spurcate duhuri ale iadului. Apoi, adause : 1, Cu toate acestea, iatd cd i In mima
se gdsete o fdrarnd de dragoste. Aceea pentru cânii lui. Intortochiatd fdaturd mai e 0 omul Ii spuse pdrintele Cremene lui Stan inteo Duminicd de Februarie dupd liturghie, ritergdnd impreund spre casele lor, a Astdzi,
fost pe la mine hied inainte de sfânta slujbd Iacov Tudorcu, un Mail cam bdtraior, dar gospodar vrednic, 0 mi-a ardtat lucruri cum nu se poate mai dureroase, care par'cd dau dreptate opiniilor dumitale despre pesimism §i optirmsm. E vorba de un chiabur cam tigan din catunul Hhbicioc, care s'a mutat In sdli§tea sa-
tului pe timpul Ru0lor, obtinând pe un pret infim gospoddria unui cismar, care se repatria 77
www.dacoromanica.ro
In Germania. Chiaburul acela, un anume Coditg, a fost pe vremuri un iscusit agent electoral, care a vtiut sä." se pung bine cu leaderii din Cernduti ai aproape tuturor partidelor politice.
DupAce Ruvii au fugit, chiaburul a dres ce-a dres vi a acaparat vi gospodAria lui Tudorcu, sustinând cá acesta i-ar fi vândut-o sub ocupatia
ruseascä inainte de-a fugi In România hberd vi &A ar avea vi-un martor, pe unul cu numele Pentelimon Taraboantg, care, fie vorba intre noi, e un betiv vi jumätate vi'n al cärui cuvant nu poti avea incredere nici mgcar atunci, cand
i-1 iei sub jurdmânt. La judecatà, chiaburul a pretins cA nu avea cum sä" recurg6 la alt contract decat cel verbal sub regimul bolvevic vi judecatorul a trebuit sg accepte aceasta motivare. Iti inchipui ce se petrece in sufletul lui Tudorcu ! Tiganul a ticluit bine intreaga poveste...
Discutarä pânà acasà cazul flacallui. Inainte de-a se despàrti, Stan ii spuse cooperatorului : Poate csä voiu gäsi eu un mijloc sag induplec pe Codità, ing te rog sd nu vorbevti nimAnui despre asta.
apezile se topeau acuma. Haiti mari se Intindeau prin grAdini, avteptand ca soarele ssá le 78
www.dacoromanica.ro
abureasca, 0 pe ici-colo se 0 vedeau covoarele de iarba din anul trecut, dar o noapte sening, cu lung cu vgnt aspru de miazg-noapte, In-
ghetg apele, peste care, &mine*, incepu fulguie des un cer cenu0u cu nouri mari jo0. In ziva aceea, Stan D. intalni pe Taraboantg singur In ulita de ranga. biserica. Il recunoscu imediat din descrierea parintelui Cremene opri farg multe fasoane. Ca 0 cum ar fi banuit ceva neplgcut, betivul dadu sa.-1 ocoleasca, 'hag Stan B. prinsese at'at de strgns de brat, Inca lui Pentelimon, nu-i ramase nimic altceva de fgcut decát sa se supung.
Am o vorba cu dumneata bade Taraboanta, Ii gal dulce Stan Nuneni. Ce fel de vorba ? ceasca din nou betivul,
Incerca sa se smuca eu nici nu te cu-
nose !
Ii replica celalalt pe Da' te cunosc eu, 0 nu cumva sg-mi incerci acela ton dulce, sa fugi, ea, atunci, numai bine n'are sa fie pen*i-amu putem vorbi tru dumneata. prietene0e. Simtind din ce in ce mai mult ca vine o primejdie, Pentelimon cauta disperat o scgpare.
Ar fi luat-o el la fugä, dar era sigur cà In picioarele sale coborise prea mult rachiu, astfel 79
www.dacoromanica.ro
ca. incepu sa se milogeasca sa fie lasat in pacer cad 11 asteapta treburi multe in sat. Lasa, ca si-asa nu e bine sä bei pe mima goala, Dupa ce vom ii raspunse Nimeni. vorbi ceeace avem de vorbit, te vei putea duce indata mare la cArciuma. Amu, insa, ii veni cu mine.
Incotro ? -- se protäpi iarasi betivul. Nu merg cu dumneata ! Ba ai A. mergi, ca, dealtfel, pe sus te duc.. Da' ce pacatele ?! Nu mai este nici un fel de dreptate pe lume ? Apoi vezi ca, uneori, nu prea e... sau ester insa dreptate si dreptate... Sa ma Iasi in pace ! Dumneata vorbesti In dodii ! si, cu toate cä ningea si era un frig-
al naibei, lui Taraboanta i se parea ca pamäntul il frige sub talpi. Ei, vii de buna voie ? Nu !
Ian ascultä, ma omu' dracului... Daca ntt vii cu rugamintea, te-oiu lua cu bataia, si asta n'are sa-ti placä. Sa stii ca m'oiu duce la jandari ! Sa te duci, dece sä nu te duci ?! Da' deocamdatä ai sä mergi cu mine la pärintele cooperator. i., rogu-ma. ce sa caut eu la parintele 80
www.dacoromanica.ro
cooperator ? Cà eu nici la biserica nu merg... se mird sincer betivul. Ai sa vii sa-ti pui iscalitura sub o marturisire Cu juramânt. Ghicind despre ce e vorba, Taraboanta urn* din rasputeri : Da' eu nici nu §tiu sa ma iscalesc ! Nu-i nimic... Atunci ti-i muja in cerneala degetul i, apoi, ti-1 vei pune pe hartie,
schimbanduli brusc glasul moale de panä acuma, spuse aspru : In fata judecatii ?
Dece ai jurat strâmb
N'am jurat strâmb,
mormai Penteh-
mon cu incapatánarea betivului. Cati bani ti-a dat Codita pentru asemenea treaba ? continua fara indurare Stan Nimeni.
Nu intelegi cá n'am jurat strámb ? ! striga Taraboanta. Asculta, mài omule, sä nu-mi pierd rabdarea cu dumneata cà, atunci, ti-oiu face ce n'am facut niciodata in viata mea. N'am ochota sa intru la ocna. O leach' de ocna nu ti-ar strica, bade Pentelimoane, caci acolo te-ai vindeca de betia cea stricatoare de suflete, insa iata ca-ti fagaduiesc ca nu vei patimi nimic i cal marturia dumitale va fi rupta dupa cátva timp. 81
www.dacoromanica.ro
Stan socotea cg l-a convins In cele din urmg, Insg se invela. Profitänd de-o clipg de neatentie a acestuia, Taraboantd ski peste gard vi-o lug la fugh prm zdpada proaspgtg. Stan, surprins de actiunea rapidd a lui Pentelimon, rgmase locului un
moment, dar îi reveni repede, ski vi el gardul incepu sg fugg dupg dânsul. Dei cicatricea rgnii de la pantece Il säcgia, reuvi, totuvi, ajungd In curänd i sg-1 prindg de poala sumanului, insg cum sumanul era suman de om betiv i calk, avadar alcgtuit numai din petice, rämase cu o bucatg din el In mänä, cäzu Inteo bgltoacg, a cärei pojghitg subtire plesnise sub pavii lui, i, pang sg se ridice, aproape complet ud, vgzu cà Taraboantä o apucase cu mult inte i cg era gata sä disparä intre rächitele celeilalte ulite, ava cg fäcu un efort extraordinar ca sg-1 poatg ajunge din nou i sg-1 opreascg definitiv.
Apoi, dacg-mi evti de-aievtia, spuse gafaind Stan Nimeni, nu te mai iert, vi-i
dgdu un pumn, care-I prgbuvi la parnânt pe Ei, acuma ai sg-mi mai faci asemenea
betiv. ngsbAtii ?
Taraboantg numai cu mare greu se putu ridica din omdt. Dupgce îi freed locul lovit, Incepu sg vorbeascg i istorisi totul. Dânsul se 82
www.dacoromanica.ro
imprumutase Cu ni§te bani de la Coditá, bani pe care n'avea de unde sà'-i restituie. Cum cidduse i hártie la mana chiaburului, acesta il
amenintase la termen cá.-i va vinde camita li grádina, singurele bunuri, cari ii mai rámásesera din averea sa destul de frumoasd pe vremuri. Il rugase cu lacrimi multe pe Codità sá-1 pásuiascA inca un an, insä creditorul nici nu voia sá audd de-ga ceva. In schimb, ii propuse o afacere : sd jure strâmb li, atunci, li va restitui 1-larda i-i va mai da si 10.000 de lei pe deasupra. Cu comtiinta slábitä de alcool li amenintat cu darea afara din casá., primise in cele din urmd propunerea chiaburului. ,
83
www.dacoromanica.ro
Da' tiganu-i tot sigan, boantd.
continuä Tara-
Dupdce am jurat strâmb, n'a mai
vrut ssdmi dea cei zece mii de lei fdgdduiti, ci numai cinci, §i mi-a spus sd-mi astup gura, cdci, de-a§ sufla o vorbd, m'ar mânca si pe mine ocna.
N'ai nici o grije, 11 linisti Stan. Hai la pdrintele cooperator, ca sd spui si'n fata sfintiei-sale cele ce mi le-ai spus mie, si toate vor sfarsi cu bine. Vom gdsi noi ac de cojocul lui Iordan Coditd... SA* mergem.
Pdrintele Cremene 11 primi frumos pe Taraboantd. Dupdce acesta puse degetul sub decla-
ratia, pe care i-o dictase lui Stan, preotul i'l cinsti cu o bucatd de colac s'i cu fagure de miere de munte. Apoi, cu bldndetd. fdrd sd-i aducd
vre-o jignire, if demonstrd pe larg influenta nefastd a alcoolului asupra firii omenesti. Vezi, bdtura era eat pe ce sd te ducd la ocnd. Odatd, ai scdpat, dar altddatd cine stie ce tonoasd iti mai face rachiul.
Zilele urmätoare, strasmc se mai mirau oamenii din cArciuma de ldngd podul c. f r cd Pentelimon Taraboantd nu mai stà cu un stacan de rachiu In fatd, ci mAnancd intr'una carnat de cel bun si bea numai apd. La inceput, i'l 84
www.dacoromanica.ro
luarà peste picior ; apoi, insà, cativa incepurd sà dea cam rusinati dm cap. Faptul ea' betivul cel mai inrAit din sat nu mai trage la m5sea sera o mustrare pentru ei. Culmea, Taraboantd Ii privea acuma el de sus, asa cum Il priviserà odinioarà dânii. i mirarea le crescu si mai
mult atenilor, când Pentehmon veni la carciumd in straie curate si cu suman nou, cu un suman care nu era cu nirnic mai prejos decAt acela al primarului. Al dracului Taraboantsä ! spuse insusi carciumarul, regretând cd 1-a pierdut pe cel mai bun client al ski, care cu cateva saptAmâni In urmä era In stare sg dea pe gat parià la dou5 sipuri de rachiu pe zi, dar care acuma nu fAcea decat sä" mänânce carnat i iardsi cArnat.
Apoi, carciumarul se mai gandea el Tara-
boantà e un exemplu prost pentru clienti din local, cgci numai bine nu te simti cAnd, beat stiindu-te, 11 vezi pe unul treaz ina-
mtea ochilor, pe unul treaz, care te priveste batjocoritor, cum tragi stacan dupà stacan iti bglAbsänesti pustia de limbA In gura arsA de rachiu.
Cel mai nelimstit, insà, era Iordan Coditd, care auzise deasemenea de transformarea lui Taraboantà. De aceea, intr'o dupg-amiazA de Duminick se abdtu si el pe la carcium5 85
www.dacoromanica.ro
Inteadevdr, Pentelimon se prezenta Intocmai cum i se spusese : Imbrdcat ca un vornic 0 cu o cried de apd pe masd. Apropiindu-se de dansul, Coditd 11 intrebä In oaptd : Ce-i cu asta, mdi Pentelimoane ? Care asta ? se prefdcu Taraboantd cd se mird. Lasd, cä §tii tu ! Nu §tiu nimic, §i Taraboantd bdu ca'n
bätaie de joc o gurd de apd, §i mai inghiti o felie de carnat. Coditd incepu sd fiarbd. Vard-ti bine In cap ceeace-ti spun. Dacd deschizi gura In chestia noasträ, sd §tii cd nu scapi de ocnd. Eu nu md tem, cdci am prieteni
mari, 'hag cu tine se schimbd vorba. Cine se uitä la un betiv ?! Hm! fdcu Taraboantd 0 dddu din umeri. In primul rand oricine de-aici iti poate jura, §i pe dreptate bund, accentud el, nu pe strambdtate, cd eu nu beau cleat apd, lar In al doilea rand, prieteni am §i eu. Da? rase sarcastic chiaburul. Insd ce fel de prieteni ?! Goldnime ca 0 tine ! Ba sd md ierti. Prietenii mei i's deasemenea mari.
Ha? 86
www.dacoromanica.ro
Cum iti spun, bade Iordane. Codità 4i pierdu cumpätul §i incepu s'A se foiascd pe scaun. Cine dracu' pot fi prietenii mari ai lui Pentelimon ? §i. mintea chiaburului incepu s'A caute Infriguratk insh." nu reu#
sA se lumineze debe. Atunci, CodrtA ceru un stacan de rachiu, pe care-carciumarul i-1 servi imediat, cad era o mare cinste ca Iordan, care nu prea obi§nuia sA bea, sg-i intre In local. TaraboantA spuse tare, strambAnduli nasul : Ui-te ce te-oiu ruga, bade Iordane... SA te muti la altd mask dacA nu te superi, cd mie nu-mi ticnete duhoarea de holircA... CAtiva vecini 4i intoarserA capul. Deh ! nu era putin lucru sA-1 infrunti pe CoditA... Ce, oare nu el ii insotea intotdeauna pe domnii din CernAuti, când veneau s'A Led' alegeri ? De aceea, lumea se ferea sd i se punA in cale sau s'A-1 supere cumva. TotuO, cAtiva raserk Prea f Acea mutrà de vitel la poartA nouà chiaburul !
Curand, intreg localul dig despre ce e vorba si toti clientii a§teptau cu curiozitate desf4urarea incidentului. Se credea c'd Iordan CoditA 11 va lua la bataie pe Taraboantk InsA nu se intAmplA debe ap. Chiaburul rome, insä S.# lud fArA nici o vorbA rachiul §i se mutä la altà masA. Ca s'A salveze aparentele, Codità schitA un gest, care ar fi vrut s5 Insemne cam 87
www.dacoromanica.ro
asta : Nu md pun cu betivii !" Cu toate acestea, nimeni nu zambi, cum ar fi zambit altddatà, ca sä-i facd pläcere chiaburului, ci, mirati de-o asemenea solutionare a conflictului, oamenii se fäspandirä fäcuti si nedumeriti pe la mesele lor, pe cand Taraboanfá, intrucat inserase acuma, comandà o cinä bogatd vi-o sticld de sirop. Dupdce isi bAu rachiul, Coditä aruncg o privire incärcatà de amenintäri asupra lui Pente-
limon, fácu plata si iesi trantind atat de puternic usa, !neat lampa cea mare din tavan se cläting ca bätutd de \rant.
Pe drum, chiaburul se Midi mereu la intrebarea : Cine naiba pot sd fie prietenii mari
ai... ai... fir'ar al dracului de ticälos. La urmä, ii trecu ca un fulger prin minte ea' inteo Duminieä 1-a väzut pe Tudorcu intrand dis-de-dirmneatd la pgrintele Cremene. Va-sà-zieä pe unul 11 stiu I" scrasni Iordan Codità. Da' cine sä fie ceilalti ?" Dupsä un timp de scociorire, se lovi cu palma
peste frunte : Thii ! Cum de nu m'am gandit mai de grabd ?! De-bund-seama cA e Stan Nimeni, c5, pe acela id vezi cat mi-i ziulica pe la popä !"
Dacd ar fi fost cu vreo cativa ani in urrnä, s'ar fi sinchisit foarte putin de acesti prieteni 88
www.dacoromanica.ro
ai lui Taraboantd, cki el, chiaburul Iordan Coditä, avea pe-atunci prieteni inteadevär mari la Cernäuti senatori, deputati §i alti frunta0 pohtici, dar ace§tia nu-i mai puteau fi de nici
un ajutor astki. Chiaburul era din ce in ce mai ingrijorat. Nici dracul nu 1-ar putea scgpa de puFärie, da.cg Taraboantà ar vorbi ! Taraboantä insu0, insA, ar scgpa...
Sä §tii cä ticalosul 0-a i deschis gura !" îsi infipse unghiile in pälmi Codità. Nu degeaba de-o bum-a de vreme se tot uitäl strämb 0, ingrijorat, chiala mine §eful de post..."
burul se strecurä ca un hot, prin intuneric, in casa sa:
Dupd plecarea lui Iordan, carciumarul veni
foarte respectuos la Taraboantä 0-1 pofti in incAperea alä.turatà, aceea in care servea numai intelectualilor din comma'. Invitändu-1 sá ja loc, Ii spuse : Hm... Nu §tm cum sä"ncep... räspunse moale Ei ! Incepe cum vrei, cá vorba, când e chibzuitd, n'are Taraboantä, nici o supärare. Vorbe§te deci pe §leau, cA nu Astfel incurajat, carciumarul îi deslega 89
www.dacoromanica.ro
baierele gurii yi-i dAdu drum slobod cuvAntului cA din pricina dumisale, a lui Pentelimon, muyteriii au inceput s'o rAreascA din ce In ce mai mult, cu stacanele, yi asta ii aduce pagube marl. Un local ca ac6sta se tine cu cheltuieli multe : ,biruri grele, taxe peste taxe, chiria, paharele sparte... CAte yi mai eke ! SA' nu se supere badea Taraboantà, dar i-ar aduce un mare serviciu, dacä n'ar mai cAlca pe-aci... nu, ti-ay rAmAne veynic recunoscAtor, sfAryi cu rAsuflarea sleit5 de atAta vorb5 cAr-
ciumarul Jaba.
Lasà, chiar veynic nu trebuie... E cam mult ! Aya... recunoscAtor cam cu zece mii de
lei, ay mai Intelege... Carciumarul, gata sA isbucneascA, se royi ca vinul de viyine. S'A facem o micA socotealk continua De cAnd eyti dumneata calm TaraboantA. patron aici, am bAut In prea cinstitul dumitale local peste cin'zeci de mii de lei. Zece mii n'ar fi decAt dougzeci la sutA din banii bAuti, ad-tcA vreo jumAtate din ceea ce ai cAytigat la mine. Atunci, de ce s'A nu-mi arAti astfel recunoytinta? CA, de nu, sA ytii ea' vin yi mai departe In fiecar`e zi In localul dumitale, mAnAnc cArnat yi
beau apd... Asta nu mi-o poti opri, nu-i aya ? Ca s'A nu te superi prea mult, DuminicA yi sAr90
www.dacoromanica.ro
bätorile voiu lua intotdeauna si cina la dumneata, cAci atunci ai dever mare si se chiamä ca-ti tiu scaunul pe loe degeaba dacd nu consum destul... . In cele din urmä, carciumarul n'avu incotro
:
Bine... Asteaptd putin, sg merg sä geäiesc cu nevasta mea.
Re'ntorcându-se, numkä 10.000 de lei In palma lui Taraboantä, care, dupà ce ii numärä cu atentie, päturindu-i frumos erau bacnote mari, ii slobozi indatà in gura Ma fund a pungii sale. Iordan Codità se mutase inch' pe timpul Ru-
silor, cu eätel si purcel, in casa lui Iacov Tudorcu, dmcolo, in casa cumparatd dela cismar, läsându-si fata si ginerele. Lui Codità ii convenea de minune faptul cd se despärtise de ei, cad., cum era vkluvoiu, nu-si putea face de cap in fata lor cu tiitoarea sa, una Adelheid Redniczek pre nume, pe care o sterpelise de sub nasul unui mäcelar din Cer-
näuti. De bogat, era bogat Iordan Codità. Nu degeaba se cherna ca e chiabur ! Femee pe plac
avea. Fata si-o rostuise, si Inca bine, dupä un alt chiabur, unul din Mihalcea, care era nepot de cantor. i, acuma, era amenintat sä piardä casa ! 91
www.dacoromanica.ro
Zi. de zi se a§tepta sd fie chemat sä dea socoteald de felul cum pusese mana pe casa lui Tudorcu. *i, cu adevkat, inteo Marti dupd-amiaza cu moinä, se pomeni cu hargatul p'ärintelui Cremene In ogradd, §i. hargatul ii vesti &A sfintia-sa B. a$eaptä 'MCA in ziva aceea la casa coopera-
torialà. Din inserat la fatà, cum era, Coditä se fäcu noapte la obraji, a§a de tare se atränise. Da' ce are pärintele cu mine ? FL de unde sä: tiu ?! C6 doar nu stà la sfat cu un prost ca mine ! dä.du din umeri hargatul. Doamna Adelheid Redniczek, al cArei prim so t fusese pe timpul räsboiului mondial jandarm In Cuciurul-Mare, ie§ise §i ea in ogradà qi asculta atentà convorbirea. Spune-i pärintelui &A nu pot veni, se strop§i chiaburul. Am o multime de treabg astäzi.
Sfmtia-sa vrea sä vorbeascd numaidecat insistä hargatul. Cu dumneata, strigg N'am tulip §i lasà-mä'n pace ! Coditä, indreptändu-se furios spre grajd. Hargatul plecä. Adelheid, care era la curent cu toate afacerile concubinului ei, se luä dupä Iordan O., prinzändu-1 de mänd, ii spuse : De ce nu te-ai dus ? Räu ai fAcut ! 92
www.dacoromanica.ro
Par'ed nu §tiu cd pentru Tudorcu md. chiamd ?!
Poate cà nu pentru dânsul, ci ca sd se agate iard§i de faptul ea' trde§ti cu mine. Ei, nici a§a nu m'a fi dus ! Ce-i pasd ?! Mdi omule mdi, Il dojeni femeea, de ce nu faci §i tu °leach' de politicd ? Trebuia
sà mergi §i, dacà te doj enea iard§i din cauza mea, îi ziceai eà m'am hotdrit sä mà botez in legea voastrd i cd in curänd voiu veni §i eu pe la ddnsul, pentru catehizare... La naiba ! Spuneai mereu cd tot pe langd politicieni ai trait, da' nu se prea cunoa§te ! Se poate sd ai dreptate... Dar dacä imi vorbea despre casd ? Femeea se gdndi ce se gändi, insä nu §tiu ce sd rdspundd. Vezi ? grajd.
se cdtrdm bdrbatul, §i intrd in
Trecurd cdteva zile fdrä sd mai vind vreo veste dela pärintele Cremene. spuse inteo Tot eu am avut dreptate, seard Adelheid, aducând la mud un castron Voia cu supd &it'd dupd moda ceheascä. sä-ti facà moralä i atata tot. Niel nu §tiu cum de ti s'a varit in cap gAndul cd Tudorcu §i-ar mai putea recdpdta gospoddria, dupd ce judecata ti-a dat tie dreptate. 93
www.dacoromanica.ro
Ba eu tot mg tem, oftg amgrit Coditd. Tocmai sfgrwau cu supa, cgnd se auzi hgmgit de cane din ogradg.
Chiaburului i se pgru cg lumina lämpii se face mai micg in odaie. Venea un jandarm. Era sigur de asta. Numai jandarmii umblg a§a, cu pa§i Inceti .$i apgsati.
Up se deschise. Ins4. Buzdugan, §eful de post ! Bung-seara O. poftg-bung... Bund-seara... inggimg chiaburul. Adelheid se clgting o clipg, dar i'§i reveni repede i alergg in bucgtärie, ca sg aducg un tal-
ger, pe care il umplu cu supg ; puse in ea cea mai gustoasg bucatg din Oink o bucatd cu grgsime multg. Luati o lingurà Cu noi, dom'le qef,
il
privi gale femeea. Iau, de ce sg nu iau ? spuse jovial jandarmul, cg doar nu's in serviciu aici. Coditg rgsufld up.rat. Adelheid D. privi dispretuitor.
A§a un la r - se gándi dânsa. Chiaburul aduse o sticlg de vin. Dupg un pähärel, Wan& cg, de fapt, viata e foarte plgcutg.
Buzdugan i se pare om tare de treabg... *i 94
www.dacoromanica.ro
Adelheid asta, ce mai femee ! Cum mi ti
l-a luat ! eful de post scoate un hartan, de fripturd §ili terge cu dosul palmii musatile. Apoi, mai soarbe din vin. *i. rupe incd o bucatd de colac tdrdnesc, din cel bun, fdcut numai cu lapte, fArd zandr §i färd mid. Iard0 trage un gdt din pdhdrel.
Intr'un t'Arziu, dupd ce a fumat o tigard, Buzdugan se ridicd.
Iordan Coditd e atdt de fericit, Inca a uitat sd-1 intrebe ce vânt l-a adus pe-aici.
Dar Buzdugan n'a uitat dece a venit. De längd u§e, spune incet, fArd nici o intonatie speciald :
Bade Coditd, treci, te rog, mdine dimiflea-VA pe la pdrintele cooperator... Da? Vrea s'Arli vorbeascd nu §tiu ce...
§i-1 prive0e in-
tr'un anumit f el, pe care i-1 cunoa§te intreg satul; apoi, jovial ca adineaori :
frumos pentru masd !
Multumesc
Tare bine am mai
mâncat...
Ldtrat de câne. Pai inceti i apdsati. Pe urmä, tdcere. Lumina l'Ampii se face i mai mica.
95
www.dacoromanica.ro
Pdrintele Cremene puse sub nasul lui Coditä declaratia datä. de Taraboantd. Cdnd chiaburul termind cu cititul ei, coope-
ratorul ii spuse . Iacov Tudorcu vrea sd se mute incd sdptdmana aceasta inapoi in casa lui. Iordan Coditd incered sd protesteze §i amemap, dar numai cu junfdtate de gurd, cd-1 va da in judecatd pe Taraboantd. Dumneata §tii prea bine cd Pentehmon a mdrturisit adevdrul aici, in fata mea, vorbi apdsat preotul, a§a cd va trebui sd pdrdsesti gospoddria lui Tudorcu. $i, cu cdt mai repede, cu atata mai bine. Da' dece vd amestecati in treburile mele? i§i ie§i din fire chiaburul Preotul il privi lung, insd nu spuse nimic, §i Iordan trebui sd-§i plece ochii. spuse el. Bine, Vreau sd ajung la o impdcare cu Tudorcu. Nu e loe pentru nici o impdcare, grdi cooperatorul.
Vei pdrdsi gospoddria. De§i ar
putea sd-ti pretindd despdgubiri, Iacov nu-ti eere nimic altceva cleat sd se poatá muta neintarziat. N'a§ don i sd pdrdsesc casa... I-o cumpdr...
$i-i dau pret bun ! 98
www.dacoromanica.ro
Tudorcu n'o vinde. Chiaburul îi scärpind inciudat värful nasului §i plecd trantind up. In drum, fgcu jurgmânt cd se va rgsbuna crunt impotriva bandei". Gandul acesta D. mai potoli furia. Ajungánd acasd, Ii spuse concubinei sale cum se desfd§urase intrevederea cu
preotul §i trimise un hargat dupg Iacov Tudorcu.
Dei epitrop, Iftodie Tasciuc nu prea era u§g de bisericà i poporenii Ii intälneau destul de des la carciumä. Dack totuO, parohul Ii mentinea ca epitrop, aceasta se datora faptului Iftodie avea o figurà foarte decorativd. O lungá barbA albg, curatà ca neaua, pletele §i. statura inaltg Thiceau din Tasciuc un fel de patriarh, care, in fond, ascundea sub o perfectà mascg de nevinovgtie sufletul unei caiaf e nemaipomenite. Sgtenii tiau prea bine cg epitropul e un groaznic pezevenghiu, ale cgrui mOni se infundau adesea In ceea ce nu-i apartinea catu§i de
putin, insg 11 tolerau, cgci gura lui era mai spurcatg cu balele unei cátele turbate. Privindu-1 cum sta lângg fereastra din stanga carciumii, sorbind cu nevinovgtie din halba
cu bere (in public, Iftodie bea numai bere, o 97
www.dacoromanica.ro
loguturà nevinovatä", cum spunea el, dar acas5 tedgea vartos dintr'un mare clondir cu rachiu),
lui Coditä Ii veni o idee, pe care o socoti stralucitä.
Mutându-se cu stacanul de rachiu la masa epitropului (bine'nteles, dup5 ce îi ceruse respectuos voie simandicoasei fete), chiaburul tu0 a taing i incepu : Bade Tasciuc, iac5t5... am a-ti spune
ceva, care te-ar putea interesa... Epitropul îi richc5 din spuma berii privirea d5du din cap. I0 cunotea omul : când Codita venea s5-ti gràiased la ureche, insemna intotdeauna c6 la mijloc e ceva oricum. Prin urmare, se hotki sä adopte o atitudine cat mai neuträ fata de chiabur. Am fost zilele trecute pe la pärintele cooperator... cu ni§te treburi... continuä i tare m'am crucit ! chiaburul. lardan t5cu; aepta s5 fie Incurajat la
vorb5, ins5. Iftodie se strânsese In sine ca un melc, aa cà, Injurându-1 In gand de asemenea nedelicatetg, chiaburul cl5du iar50 pinteni cuvintelor : Lâng5 artile cele sfinte, se räsfAta ca o... i Coditä i0 facu cruce, ca o... iartä-mä, Doamne !... chipul unei muieri goale I 98
www.dacoromanica.ro
Tasciuc îi ciuli urechile taia oargIn ochi.
privi pentru
Adicgte cum ? Vie, de bung seama ca nu...! Da' ian spu-
ne-mi i dumneata, se cade, fie chiar pe scoarta unei cgrti, sg stea In vgzul lumii, in casa unui preot, chipul unei muieri goale ?! Va-sg-zicg nu m'am se gândi epitropul. Tot urmare§te ceva..." Apoi, vorbi : Stii... eu nu m'amestec...
Al naibei sfânt cu coadg de drac impletita de zece ori Imprejurul buricului !" se 'ini, simtmd cg nu va reui fune lguntric Cochta altfel, trecu cu talc de-a-dreptul la atac : Bade Tascmc, cred cg ar cam trebui sg te amesteci... Am eu lângg moard un pomgt foarte frumos. Sunt sigur cà l-ai vgzut i dumneata... Si cred cà va rodi bine anul acesta... Iatg, jumgtate din roadg sg fie a dumitale. Tasciuc 1§i ciuli urechile i mai mult ca adifgcu repede socoteala. CunWea neaori,
inteadevar pomgtul lui Coditg. Pretul a jumgtate din fructe e ceva", se gAndi lacom epida' trebuie sg fiu prevgzgtor, cg tropul,
iganul aiesta nu-i ga de prost, ca sg-mi dgruiascg netam-nesam aata banet,"
linse
palma peste barba albg de sfânt. Apoi, sorbi 99
www.dacoromanica.ro
din crigla cu bere, scoase o ngfranik I§i §terse tacticos musatile u§or muiate In spumg aprinse luleaua, ing de vorbit tot nu vorbi Iordan logtu nerndätor de cateva ori cu degetele in mask dar Tasciuc se fäcea cd nu bag de seamk Atunci, chiaburul spuse de-a-dreptul : A§ vrea ca dumneata s4 faci o intAmpinare la sfanta Mitropolie. Hm...!
De ce nu ?! Prin asta aduci un serviciu bisericii... Mdeh... Sigur !
Tasciuc Il privi ironic §i-i spuse : Nu te §tiam a§a de bisericos, dar... Insfdr§it ! Am sa inA ocup de chestia aiasta. Amu, fg bine de-mi dä o hârtie la mana.
Ce f el de hârtie ?!
càzu din nouri
Coditk
Hm...! Mi se pare cA nu e§ti destul de serios, drag Iordane, se acri epitropul. Doar nu's atat de prost, hick ssä n'am niel o garar4ie din partea dumitale, ea' imi vei präti Inteadevgr partea mea din roada pomätului. Chiaburul oftk dar se supuse. Dupà ce Ii dadu hârtia cerutà, Codità incepu
sfat mare, care durà Ong tarziu, cu Iftodie 100
www.dacoromanica.ro
Tasciuc, prea-cuviosul epitrop dela parohia ad sanctam Mariam"... La o amiazg, pgrintele cooperator Petre Cremene se pomeni in ogradg cu un automobil, din oare descinse foarte gray consilierul Dr. qtefan Popescu. s-
Consiherul rgspunse rece la salutul cooperatorului. Vin in anchetg, spuse pgrintele consilier. Pofte§te-1 aici pe parohul dumitale. Preotul se executg, insg era mirat la culme, ,cgci nu se -tia vinovat intru nimica. Parohul Seredencu veni inteun suflet.
In ce tonoasg m'ai yarn, pgrinte cooperator ? ii opti ansul. Cremene dgdu din umeri : consilierul, care rnergea inante, i§i intoarse capul vi-i privi cu ochi de uliu. Intrard in cancelarie. Consilierul i§i desbrgcg blana, i§i puse oche-
larii §i rosti sever : Pgrinte cooperator, am primit un denunt din partea unui epitrop din parohia dumneavoastrg. Il chiamg... 11 chiamg...
§i, scotocind
prin buzunarele reverendei, scoase o scrisoare. Mda... Tasciuc 11 chiamg, Iftodie Tasciuc il 101
www.dacoromanica.ro
epitropul acesta sustine cá, intre cärtile dumitale sfinte, tii diferite muieri goale,. care fac urat cu ochiul la poporenii cu treburi pe-aici, prin cancelarie. Ian sà-ti vAd biblioteca!' Se-apropie de rafturi §i. le cercetà cu atentie. Erau, acolo, mape cu reproducen i din Leo-
nardo da Vinci, din Rafael, din Diirer §i din altii. Pkintele consilier Dr. Stefan Popescu isbucni
inteun ras atat de cumplit, incat dou'a lacrimi cat aluna îi curserà dealungul nasului. Batd-te sä te batä ! spuse, cand seVa-sd-zicà despre aietia mi-i vorba... lini§ti. Acuma, pkinte cooperator, rogu-te sä-mi oferi un ceaiu, cä-1 pot primi cu Mima lini§tità. Sir
totodatä, jan sä-mi vind epitropul dumneavoastra, ca sà mi-1 descant cum §tiu eu.
cred c'ar fi bine sä tu i la o parte aceste mape. Nu vreau sä dai pro§tilor cauzä de Varfealä_
Zäu, pkinte, de ce nu vrei sà te numim la Cernguti ? Am don i sä te vedem la o catedrä... Msä cooperatorul Intaiu conferentiar, apoi...
zambi bland
§i.
consilierul renuntä sä mai
insiste. Tasciuc
i Coditä se intalnirä sus, in fata
fostei primärii.
Bine m'ai mai pus la cale, bade Iordan, se sbor§i epitropul. 102
www.dacoromanica.ro
Cum asa?!
fku uluit chiaburul. Iftodie ii istorisi cu mare lux de amänunte prin cate trecuse In fata celor trei prea-cinstite fete bisericesti. Mult mai asudase Tasciuc in cancelarie. Aiestia sunt ingeri zugräviti prin biserici, zäludule, nu femei goale ! nu se putuse abtine parintele consilier.
Iat5, deci, prin ce vorbe am trecut din pricina dumitale, care nu te pricepi deck la rachiu si invarteli negustoresti ! îi revdrs'a Ifto die Tasciuc nsaduful.
Hi eu... M'am 11117g4at minte, bade Iordan ! De aici incolo n'am sä.-mi mai pun mintea cu un... un... deh L.., care nu stie deosebi un inger de-o muiere goala ! Vai de mine ! Da' eu...
Dui:4 cum vezi, m'ai vArit Inteo afacere foarte neplacutd, continua acru Iftodie Tasciuc, chinuindu-si intre degetele noduroase sfarcul MAU de-o iernaticai albime. Eu am socotit cà aduc bisericii un mare protesta ipocrit Coditä. De serviciu...
unde era sà stiu dà lumea a ajuns afat de sucitk incât o muiere goald poate sta Mfg grija l'angsä cele sfinte ale noastre. Lash',
grAi batjocoritor epitropul, 103
www.dacoromanica.ro
m'am cam dumerit amu de mult cAt te dor cele sfmte... Da' asta nu mA intereseazd. Treaba dumitale... Apoi... sgnAtate bung ! Stai ! Stai ! ski alarmat chiaburul. 11Artia...
Care hArtie ? Cum care ?!
rosti naiv Ifto die. rAspunse consternat Co-
dita. Aceea cu jumAtatea din roada pornatului meu de lAngA moarA !
El, ce-i cu ea ? DA-mi-o inapoi... FrumoasA vorbA ! 0 epitropul 10 duse mAmle la plept. Cum sà ti-o dau inapoi, mAi omule ?! Ce, oare nu m'am tmut cu \rail i'n-
desat de cuvAnt ?! Era vorba sA-i faci zile fripte popii ! Si nu i-am f 5.cut ?
Pe dracu' ! N'al isprAvit nimic...
Nici n'a fost vorba sA isprAvesc ceva. Doar nu eu is mitropolit, ca s6-1 caterisesc pe pgrintele Cremene ! Ap cA te poftesc sA m5 mai 1avi in pace... La toamnA, dacd ne-a ajuta Dumnezeu, am sg vin dupA roadA. SAngtate bung...
.5i. epitropul Iftodie Tasciuc se tot duse in drumunle sale. mArAi. Coditd, cenu0u Proclet afurisit !
la fatà, luAnd-o spre casd, dar nu nimeri la 104
www.dacoromanica.ro
ea, ci la carciuma, unde bau mai dihai cleat bea pe vremuri Pentehmon Taraboantd.
Chiaburul avu tried un ziva aceea o lungl consfatuire cu gmerele salt La inceput, Petrascu Hrib dgdu mereu a nu din capul lui uscat de iascA, din care ochii priveau mereu feritori, ins6 pe urma" sfarsi prin a accepta propunerile lui Codità. Adelheid se cutremurase, dar ideile chiaburului ii präceau. AdicA de ce nu ?! Asa trebuie sa" fie barbatii cruzi.
Un bdrbat bland e ca o muiere ! In noaptea aceea, Petrascu Hrib ascuti mult timp o secure. Ginerelui lui Iordan Codità nu-i fáceau impresie bunà jum5tatile de ma'surà. Apoi, mai !Au un rachiu.
E atat de plgcut sa te lasi molesit in pat ! Isi aprinse o tigarä. Oricum, socrul isi spuse. Nu zau ! meu e un om tare destept..." $i adormi fericit. 105
www.dacoromanica.ro
In odaia lor, Iordan i Adelheid mai taifasuiau.
Pe urmá se stinse si lumina dela ei. Un câne latrá. afarà. Jaba, patronul cArciumii de lângá podul c. f. r., se intoarse intrigat din usà. Mariuco, o chemá el pe nevast6-sa, ian tragi o fugd pâná la casa, in care-a fost frizeria lui Brettschneider, i vezi ce se 'ntamp1à acolo, cg s'a adunat o multime de lume. Femeea isi sterse mamle in sortul, pe care-1 lepädà apoi, îi pipdi broboada, dacá Ii stá bine pe cap, si se duse. La ora aceea 8 dimineatä localul era gol. Un miras tulbure de vm si de rachiu, amestecat cu iz státut de colb, acrea aerul inchis al incAperii, in timp ce sticlele, gâchlate de lumi-
na soarelui, stráluceau phne de voie bunà in rafturi. Jaba isi aprinse plictisit o tigará roti asupra incaperii privirea, ca, apoi, sà ofteze.
Nu, Jaba nu era debe multumit de cárciumd. Adevdrat, Ii aducea venituri frumoase, insd era plictisitor sà stai intreaga zi prins de-un singur loe, sà tragi in piept un aer vesnic imbacsit cu fum de tutun i sd asculti toate fleacurile unor chenti mai mult sau mai putin beti. Asezându106
www.dacoromanica.ro
se la o masg, carciumarul se gandi CA, in curand, ceilalti oameni din sat vor iei cu plugul. Doamne, cat de minunat lucru e sd iei cu plugul, disdedimineatg, In campul inc6 jilav de roug! Soarele te cuprinde indatd jute() lumind caldà, care par'ca vrea sà-ti grute fruntea, caii trag voioi, fgrg sg aibO nevoie de biciu, unealta de fier. Uneori, vezi cate-un iepure, cum o sbughete ca o jucgrie, peste tarini, din vreun hat ocrotit de tufi§uri de lemnul-Domnucate-o ciocarlie, care par'cä vrea lui, alteori sd clued toate darurile pgmantului spre cer... Apoi, cat de plgcut e sg vezi cum incoltete sgmanta aruncatg de tine in pgmantul reavOn! Atunci, par'cg te simti inteadevdr un f el de Dumnezeu. striga 'Meg de-afara Bgrbate, bgrbate! Mariuca. se ridicg Jaba. Ei? Ce e? nOvOli in carInchipuiqte-ti, bdrbate! Taraboantg deschide un lociumg femeea. cal langO noi! se nauci carciumarul. Cum?
Da! Un local!
se prObu§i pe-o lavitg
femeea.
Ce fel de local?
Nu tiu, cg tace chitic faraonul! Mariuca.
boci
Am vgzut, Tusk o multime de mä107
www.dacoromanica.ro
sute 0 de scaune, rafturi 0 o tejghea, borcane, sticle... Sd §tii cd deschide o cArciumd!
icni
Jaba 0 incepu sdli smulgd pärul din cap pentru faptul Ca', indirect, ddndu-i cele 10.000 de lei, contribuise 0 el la aceasta. Oamenii, care se-adunaserd In fata fostei frizerii, fdceau fel de fel de presupuneri, insd Taraboantd pdstra un mutism complet, ceeace ii
intriga la culme pe ateni. Pe la orele 9, trecu 0 pdrintele Cremene pe ldngd casa aceea, Insd nu se opri. Dacd vre-unul s'ar fi uitat mai bine la cooperator, desigur c'ar fi vdzut cd sfintia-sa zAmbete multumit pe sub mustäti. VäzAnd 0 vdzAnd cd nu reuqesc sd scoatä nici o vorbd dela Taraboantd, sAtenii incepurd sd se risipeascd in
cele din urmd, ap cd Pentelimon, rdmanând singur, putu insfAmt sd se ocupe mai temeinic de treburile sale. A doua zi, trecdtorii rdmaserd cu gura cdscatd in dreptul fostei frizerii. 0 tabld nou-noutä
ldmurea intreg satul ca Pentelimon Taraboantd" a deschis o mare Cofetdrie 0 bombonene, asortatd cu cele mai fine specialitäti". Jaba räsufld uqurat, când citi firma. Bine cd i.0 spuse ddnsul. n'a deschis o cArciumd," Cu toate acestea, peste cateva zile constatd cd 108
www.dacoromanica.ro
localul cel nou se aratg mai periculos deck o cgrciumg, cgci intreg satul dAdea navalg acolo. Lui Jaba nu-i rgma'neau decat unii betivi lidrgviti la culme...
Era pe la orele 10 seara, cAnd PetraFu Hrib porni de-acasg inarmat cu un topor. Intunericul un f el de fgntâng fail fund , Lind adânc PetraFu lug cu sine i un fanar. Bine 'nteles,
se feri sg-1 aprindä pe drum. N'avea nici o poftg sg fie recunoscut de careva. Fanarul urma 109
www.dacoromanica.ro
sd fie luminat numai In momentul când Cariii vor fi pierit, ca omul sd se convingd cà a fdcut lucru temeinic i complet.
Pand dincolo de podul c. f r., PetraFu nu avu prea multd bdtaie de cap cu drumul, dar dincolo de jandarmerie trebui sd pipdie ca un orb pe lângd rdchite i garduri, cdci ulita strdmbd §i acoperità de ramuri pdrea un mormânt. Uneori, ginerele lui Codità se impiedica de vre-o rdddcinà ieità cu viclenie de sub pdma'nt. Alteori, gropi destul de adanci se deschideau brusc sub picioarele lui, i omul se poticnea ca o vitä lovitd in genunchi. Cum ploua, colbul devenise o mAzgd cleioasd, perfidd, care
apuca lacomd bocancii lui PetraFu. Vremea urdtd fdcea ca intreg satul sá tacd intr'o aproape nefireascd. CucuvAile tdceau 0 ele. Nici un cdne nu ldtra. PetraFu se gAndi cd la o asemenea lini§te va
trebui sà fie cu multä bdgare de seamd: aerul zdcut mdrea de zeci de ori sunetele. Deaceea, impinse cu precautii de vulpe portita când se furi0 in ograda gospoddriei lui Nimeni. Pentru a nu trezi prea devreme ldtratul inainta incet de tot, pas cu pas, 0, când auzi primul marAit al unuia din câni, se opri tinandu-0 egsuflarea ca, apoi, sà cerceteze In care parte ar putea sd se afle 110
www.dacoromanica.ro
De bund seamd ea' langd grajd, se gandi 0 scoase indatd bucatelele de carne din traistd. Primul ldtrat nu intarzie sd rdsune, spärgand in mii de cioburi lini§tea adancd a ogrdzii, In care tdcerea mocnise a-tat de bine cuibäritá prin
ungherele cotropite de intuneric. Inainte ca 0 celdlalt cane sd latre, Petra§cu aruncd cloud bucdti de carne, asupra cdrora duldii se ndpustird imediat; totu0 ceeace il ingrijord foarte mult pe ginerele lui Coditd potkle nu se atinserd
de nadd, ci, mirosind-o atenti, se invartird de cateva ori in jurul ei 0 incepurd sd maraie amenintdtor &are om. Petra§cu Hrib simti cum 11 näpddete, rece i rea, sudoarea. Dacd javrele
ar fi prins sd latre din nou, dansul n'ar prea fi avut ce rade. Stan Nimeni de sigur cd ar fi iept indatd din casd, ca sa' vadd ce se intampld. Cuprins de panick ginerele lui Coditd se gandi sd fuga', dar se gandi cd socrul sdu ii va face zile fripte in cazul acesta, ap Ca rdmase i aruncd Inca' vre-o cateva bucdtele de carne. De astddatd, unul dintre cani apucä o haled, hldpdind-o cu sgomot ; celdlalt cane 10 imita' 0 PetraFu Hrib räsufld mai uwtovard§ul, rat decat chiar atunci cand, inteo dupd-amiazd de Cuptor, fusese salvat, sleit de puteri, dela inec de cdtre un pescar bdtran, care 11 scosese In ultima clipd din valurile perfide ale Prutu111
www.dacoromanica.ro
lui. Apropiindu-se incet de dulgi, le tot arunca din belsug bucdtele de carne, pe cari ei le inghiteau fg.rg ezitare acuma.
Deslegand dulgii, ii momi inapoia grajdului, unde, sigur fiind cg nu-1 poate observa nimeni, aprinse fanarul. Lumina se rgspandi slab prin intunericul de sub nucii, care se inaltau ca niste monstri vegetali spre cerul inourat, si prefgcu in fire de argint ploaia mgruntg si atat de rece, 'Meat 11 inflora la rgstimpuri pe Petrascu Hrib. Omul isi pipgi toporul din traistg. Canii, care imblanziti de hrang dgduserg pang atunci devot din coada lor lunga, se oprirg deodatà si-1 privirg banuitor, insg Petrascu rgsturnd in noroiu restul de carne, ador-
mindu-le astfel neincrederea. and animalele incepurg so infulice, scoase toporul, si, dupa o clipa, il tidied, isbind cu toatä forta in capul u-
nuia din cani. Pang ce al doilea animal sa-si deschidg botul pentru a lgtra, omul si lovise incgodatg, cu aceeasi precizie. Apoi, Petrascu Hrib atinse cu piciorul canii, ca sa constatate dacg nu cumva mai este o urmg de viatg in ei. Cand se convinse ca au pierit ininteadevär, ridicg fanarul 'si cercetg rgnile, fe-
licitandu-se de indemanarea, cu care lucrase. 112
www.dacoromanica.ro
Ferindu-se de sangele curs, stranse bucAtelele de carne ce mai rgmgseserg, privi din nou ani-
malele, ai cäror ochi sticleau inghetati in ploaie,
stinse fanarul si, sdrind peste gard, se cufundà ca o limbed in intunericul ulitei.
Din dimineata, in care, iesind din grajd, isi descoperise cainii morti, intinsi in noroiul amestecat cu sange, Durac se inchisese si mai mult in sine. 113
8
www.dacoromanica.ro
Isi ingropase in fundul grddimi animalele si
plânsese intreaga noapte, dar nu se tânguise nici unui om din casa lui Stan. Numai la earciumd vorbise, o singurd datd, despre durerea sa. Bduse mult atunci si gemuse, strdngdndu-si pang la durere pumnii uriasi. Cdnd vdzuse cd nu trezea nici o compdtimire, täcuse. Totusi, vorba despre &Lill mosneagului se rdspAndise cu mare repeziciune pnn sat si Coditä isi freca bucuros mânile. Stiind cd Durac obisnuieste sd vind spre seard
la cdrciumd, chiaburul il pAndi la pod inteo dupd-amiazd tdrzie, ca, intdlnindu-1, sd-1 pofteased ddnsul la ospdtdria lui Jaba, unde se asezard in ungherul cel mai intunecat. Localul era aproape gol, cdci majoritatea clientilor de altddatä ai cârciumii deveniserd cu timpul chenti statornici ai cofetdriei lui Pentelimon Taraboantd, care se ardta ed.' nu obtinuse doar un trecdtor succes de curiozitate. Bade Durac, incepu Coditd vorba, turndnd rachiu in paharul mosneagului, am auzit cd ai avut o grozavd supdrare mai zilele trecute. Bdtrânul se uitd chioris la chiabur, Irish' acesta D. privea atat de compdtimitor si de prie-
tenos, incdt Durac nu pregetd sd-si descarce sufletul: 114
www.dacoromanica.ro
Da. Mi-a ucis cânii ticglosul.
Prin urmare stii cine ti i-a °moat?! 11 ispiti Iordan Coditg, curios asupra cui din casa lui Stan va da mosneagul vina. De bung-seama... Asa... asa... i chiaburul Ii mai turnä un rachiu. SA' tràiesti! Vwat! Si cine spui cà ti-a facut paguba asta? C5 erau Cam mari ca niste vitei i frumosi, nu? Durac 16crimä. Nu i-asi fi schimbat pentru nimica 'n lume. De ucis, i-a ucis Culai, hargatul cel tank.. Da' la cale musai cá l-a pus stdpa'n'su, ticàlosul acela, care mi-a furat casa.
Cum de-ai ajuns la parerea asta? Poate ti-au spus-o chiar ei? i mosneagul rAse intunecat. Ei? Ti-ai ggsit ! Nu cumva socoti c'ar avea curajul sa mi-o zica asa, in fatà ?! Deh... Nu, bade Codifäl Nici stäpanul i nici slu-
ga n'au un astfel de curaj. Atunci de unde stii? De-o bucatà de vreme, sluga hojma m'a tot amenintat cà mi-i ucide. Si nu te-ai gAndit sa-i dai in, judecatA?
Il fácu Iordan pe naivul. 115
www.dacoromanica.ro
In judecata?! rase iaraqi, qi mai intunecat, mopeagul. In judecata boiereasca ?! Lag, ca: am eu judecata mea.
Chiaburul 10 ciuli urechile 0, repede, ii turna din nou un rachiu. Da, bade Codita, o am pe a mea, relua Durac, dupace 4i qtersese mustatile, care i se muiasera in bautura. Ai s'o vezi! Va scraqni din dinti ticalosul de stapan. Si nici sluga n'am s'o uit! Nu, n'am s'o uit, bade Coditä! Peste scurt timp are sa fie mare petrecere la casa domnului Nimeni, 0 lumina multa deasemenea are sa fie,
aqa de multa, ill zic, ca se va minuna intreg satul!
Iordan nu scormoni mai adanc. Ii ajungea 0-
atata. Nu voia ca, daca lucrurile ar fi ieqit stramb, sa se poata spune candva ca el, Codita, cunWea planul de rasbunare al lui Durac.
Pretextand n4te treburi urgente, chiaburul plat grabit §i pleca singur, pe cand mopeagul ramase s'A bea mai departe, clocind ganduri atat
de negre, incat insuqi diavolul s'ar fi inspAimantat daca i le-ar fi citit.
Cum timpul aratului se-apropia, Stan iqi cumpara data iepe voinice la targrul de Luni 116
www.dacoromanica.ro
din Cernauti, o cArutà, un plug, grapà si toate celelalte din cate sunt necesare la camp. Cand Durac vAzu caii, se Inegri de furie. Apoi, trig, fata i se luminä. Infdtisarea superbelor animale, pe care si le vumpArase Stan, si pe care Culai le indrggise imediat, i'i dàdu lui Durac un gand atat de piacut, Incat, spre mirarea Savetei, ranji intr'un ras lung si voios, ca niciodatà, de cand 11 cunos-
tea fata pe baranul mizantrop. Cu cat Culai araa mai rgsvedit cà tine la lepe ca la ochii din cap, cu atata mai vartos se bucura mosneagul. Intr'o searA, bgietanul ii spuse lui Stan: Uneori mA gandesc ca tare trebuie sg-1 fi ,durut pe bietul Durac moartea camlor sal. Desi nu s'a tanguit niciodatà In fata noastrà, totusi, 1-am vgzut de destule ori cu ochii 1nrositi de plans. Erau animale foarte frumoase. La triceput, credeam cg le-a ucis el 1nsusi in cine-stiece pornire proastä a morocAnelii, care-1 n6pgdeste atat de des. Pe urmä, 'Mg, m'am convins cd altcineva trebuie sä le fi ucis. Eu nu m'am gandit nici un moment la o astf el de posibilitate, ci credeam ca vre-un hot pune la cale cine stie ce blastAmAie impotriva noastrg. Deaceea, am si pandit cateva nopti la 117
www.dacoromanica.ro
rand, §i am fost foarte intrigat cd nu se intampld nimic. Hotul s'o fi rdsgandit. In once caz, rdmane o intamplare ciudatd, de-al cdrei rost poate cd n'o sd ne ddm niciodafa' seama.
Stiti ce mi-a trecut prin cap? Sd-i facem. o bucurie lui Durac. Cam greu sd-1 bucure ceva pe-un om atat de Intortochiat! rdspunse sceptic Stan Nimeni.
TotuO, am sd incerc,
stdrui generos
bdietanul. Am §tiricit doi --cdtelandri minunati la §eful de post. Voiu merge chiar mane la el 0.4 voiu ruga sá mi-i vandd.
Bine 'nteles cà jumdtate din pret l-oiu pldti eu,
se oferi Stan.
A doua zi, Culai se tinu chiar dis-de-dimineap de ceeace 4i pusese In cap. Ascultand intreaga istorie, Buzdugan U. dddu cu pldcere cdteii, dar refuzd sd primeascd vre-a platd.
Culai II multumi frumos, \Tart inteo traistd micile animale bondoace ca ni§te hapucuri unul alb cu botul negru, iar celälalt negru, cu botul alb, i *CA fericit, insd §i cam 1ngrijorat, cdci eful de post ii spusese : Ar fi trebuit sd-mi comunicati de indatä 118
www.dacoromanica.ro
Intamplarea cu canii lui Durac. N'ar fi stricat sä fac cercetdri. E o chestiune foarte nelämueta, care md cam ingrijoreazd. Ei, dar sd sperdm cd nu se va mai intampla nimic.
Ajungand acasd, Culai merse deadreptul la Durac, care sta in up grajdului. Stan era §i el de fatd. Bdietanul apz5 pe prag traista vi-1 invita' pe mo§neag s'o deschidd, ing dansul mormdi ceva, reträgandu-se apoi In intunericul ed.], dut din grajd. Ce ti-am spus?! oftä Stan. Totwi, Culai nu se descurajd.
Ldsand ea traista sd rdmand mai departe pe prag, bdietanul 11 rugd pe Stan sd se retragd impreund cu el in privdor, de unde, addpostiti de vita sdlbatecd, sd vadd ce face Durac.
Peste putin, unul dintre cdtei scanci. Mopeagul, care se avezase intr'un halal, 4i 'idled intrigat capul.
Scancetul repetandu-se, Durac se apropie de prag, privi lung traista, o pipdi in cele din urmd 0, dupdce o deslegd, scoase din ea cdteii, care incepurd sd clipeascd repede la lumina puternicd a diminetii. Intaiu, o mare, copleOtoare bucurie ii Invdlui mima. Prinzandu-i de pielea cefii, cate unul in fiecare mand, ii ridica 'Anä in dreptul ochilor 119
www.dacoromanica.ro
pe cgtei §i §i-i lipi de obraji. Apoi, frisk se incrun.tà iarg§i.
Aie§tia Is cânii lor, nu ai mei !"se gAndi §i a§ezAnd pe traist6 cânii, vru sä intre din nou In grajd, cAnd Culai strigg din up pridvorului: Ei cum iti plac *ell, mo§-Durac? Ilimde, ocoli mo§neagul un raspuns precis.
Ia-ti-i, sunt ai dumitale,-11 Incurajà Stan. Durac mormAi ceva, luà cAteii §i se retrase pe patul sdu suspendat din grajd. Vedeti? zambi Culai. Tot s'a inmuiat mo§neagul nostru. Stan, care privise adânc la ochii bAtrAnului. se indoia foarte mult de aceasta, Insá nu-i spuse nimic bAietanului.
Durac ar fi vrut sá mângaie ateii, sg se joace cu ei. Micile animale, care se ghemuisera timide
langa perete, ii práceau. Se vedea imediat cA sunt câni de soiu. Amintirea dulgilor sgi, trig, D. aprinse atAt de groaznic, !neat incepu sà-i sugrume pe catei, ai cgror ochi nu intArziara mult panA sg se Incetopze. Dupà' putin, ate-un firi§or ginga§ de sAnge se prelinse din botul lor. 120
www.dacoromanica.ro
lar Durac Isi strangea mereu si tot mai tare
degetele, si lacrimi mari ii cadeau Incet In barba. Apoi, le Inchise ca unor oameni pleoapele de catifea cenusie.
In cele din urma, baba Dochia se convinse ea
n'ar strica sa-si ja spre Miaza-Noapte catrafusele.
Ramanand singur stapan peste ceruri si pa-
xnanturi, Sfantul Soare se-astemu serios la treaba si era destul de lucru, caci cumatra lana se cuibärise ca pentru o vesnicie In tara Bucovinei. Astfel, cherna cateva ploi caldute, care topira
grosul omatului de pe dealuri; ceru si vantului
ajutor, ca sa se sparga mai repede gheturile Derehluiului si cele de prin coclauri; dupa aceea, prinse el Insusi s'A se ocupe de renasterea
naturii. Si cate nu erau de fäcut! Sa dea vlaga copacilor, ca sa poata Inmuguri; sa scoata din tarana inca jilava primele fire de iarba; sá trezeascá ursii din barlogul pädurilor; sa aduca randunele si cocoare; 121
www.dacoromanica.ro
sd pregdteascd timp frumos pentru sfintele Pa§te;
§i-atatea allele!
Stan §i Culai nu stdteau nici ei cu manile 'n san. IeOserd de cu vreme la arat. Intaiu, terminard cu grddina, In care sAmdnard pdpupiu ciocantin, din acela cumu-i aurul cel mai sdndtos. Bine 'nteles, partea de langä ogradd o ldsard In seama Savetei, cdci pe ea o priveau morcovii, harpacica, varza, vinetele, roOile, castra-. vetii, mazdrea §i. celelalte legume, precum §i florile, fdrd de care nici o grddind n'are farmec. In tarind, cei doi gospodari sdindnarä grail de prim'dvard, ovds §i cartofi. Gunoiserd bine pdmantul, a§a ed. se Weptau la o recoltd excelentd. Numai sd dea Dumnezeu ploaie cand trebuie, spuse Culai emotionat pe camp inteo dimineatd limpede §i caldd. Poate cd se va 'ndura de noi, rdspunse Stan, privind cerul §i inchinandu-se.
/all, nu ne-a mai rdmas decdt bucata aceea de pe Tarenca, da' mane cred cd termindm §i cu ea, §i bdietanul incepu sd maie mai departe call, In timp ce Stan apdsa vartos coarnele 122
www.dacoromanica.ro
plugului, care intra adânc in pämäntul negru si lucios ca fierul. Deasupra celor doi oameni ciocArhile se ingltau tot mai sus in joaca de luming a soarelui.
Cateva fete cantau vesele dincolo de hatul, pe care cresteau o multime de aluni. i era atka primävarg In cântecul lor, Inca uneori insusi sfântul Soare se oprea sá le asculte.
Stan si Culai se re'ntoarserg din taring odatà cu aprinderea stelelor.
Dupke värirà in
-tir'ä
druta si plugul si
deshämarà caii, merserà in sufragerie, ca sä se aseze la 'nag. In timp ce stälpänul mânca, Saveta ii spuse : Domnisorule, nu's'ce sg fie astäzi cu Durac al nostru. E mai intunecat ca oricând si 'ntr'una a tot bodogänit intreaga dupg-amiazä.
Odatä. s'a uitat atat de tult la mine, cä m'a speriat. Zäu, nu stiu ce sä mai cred! Lasà-1 in plata Domnului, Saveto. Asa-i el.
si servi0 fi, da' nu-mi place deloc... toarea iesi cam supkatä cä Stan nu acordase destulä importantä cuvintelor ei. Terminând cu cma, Culai merse in grajd, ca sä vadg de cal. 123
www.dacoromanica.ro
Trecu in ogracla i trase adânc in piept aenil tare i plin de mirosul crud al pomilor, care In-
verzeau intr'un ritm vertiginos. Dei lucrase färA Incetare din zon i pang la rasgritul luceardrului, iiu se simtea mai obosit decAt dacä ar fi fAcut o plimbare. Seara era frumoas6 i limpede, i Nimeni voia sA se bucure de ea. In poarta gràdinii, dadu de Culai. Ce-i, mAi bKiete? Taman voiam s'd VA caut In cash'.
Da' ce s'a 'ntamplat? Inc6 nu te-ai dus sg te culci? Incä nu, c'äci, väzând ceva foarte ciudat, mä gandearn sg vsá caut, ca ssá vd spun. Atunci, hai, spune.
Când am intrat In grajd, ca sa addp caii, 1-am surprins pe Durac scotând ceva de sub perna lui. Zärindu-mä pe mine, a suflat repede In lanar, a§a eft' n'am putut vedea ce e. O fi fost vre-o sticlà cu rachiu. Doar §tii el, dela un timp, trage aprig la mdsea. Nu, nu cred sa fi fost o sticlà cu rachiu. Trebuie sà fi fost altceva, caci mo§neagul nu se sfiete el s'a* bea in f4a mea. Nu te Ingnjora fára temeiu, m51 CulAitd. Mai bine du-te de te culcA. Ai muncit din greu astäzi. Bine c'am sfar§it la timp cu aratul! Nu ne mai ramâne decAt sA grap5m. 124
www.dacoromanica.ro
Noapte-bung, domniprule. Noapte-bung, Culditg. Stai, mane poli sg dormi mai mult, cgci, inainte de-a ie0 la camp, trebuie ssä dau o raitg pe la perceptie. Bine, domni§orule. Un pic de somn mai mult n'are sa-mi strice. Noapte-bung. Noapte-bung. Grädina 11 primi lini§titoare qi mangaietoare pe Stan, care se duse la un vi§in, ca sg-1 Imbrgt4eze.
In felul acesta, ii multumea intregii naturi pentru imensa bucurie de-a trgi §i de-a lucra numai §i numai intru poruncile ei.
Dupdce mai citi catva timp, Stan stinse lam-
pa §i atipi. Dei somnul ar fi trebuit sg-i fie greu de afta argturg, totu§i ceva 11 trezi in curand. Deschise mirat ochii. Nu, nu auzise nici un sgomot. O liniste depling domnea In odaie.
Tacerea zumzgia lin4tit in auzul lui Nimeni. Ograda era qi ea 1ini§titg. Atunci? Stan 10 duse nedumerit mana la frunte §i se intreb6 daca n'a
visat ceva urat, dar nici o imagine din somn nu-i stgruia in minte. Iqi inchise iarg0 ochii. Niciodatg nu i se Intamplase o asemenea trezire fgra motiv concret; nici macar pe front. 125
www.dacoromanica.ro
La un moment dat, i se pdru cd aerul din odaie e prea inchis. Atunci, se ridied din pat §i merse la fereastrd, ca s'o deschidd. Cercetd intunericul. Stelele dispdruserd, cki se l'Asase o ceatd deosebit de deasd peste sat. Pang O. tell de lângd fan-tan. se topiserd in pacla, care inghitea lacomd totul. Deodatd, avu impresia cd un miros amdrui abia perceptibil, insd specific fumului, se amestecd in rd.ceala cetei. Aspird adanc aerul, ca sd se asigure dacd nu cumva se in§eald. Deastddatd, i se pdru cà pack nu mirease a nimic altceva decdt a pdmânt jilav vru s'A inchidd fereastra, cdnd observd cd, de dupd coltul casei, vine un fel de lucire roOeticd, asemändtoare aceleia, care preveste§te rdsdritul lunei. Dar acuma luna e in ultimul pdtrar", 1§i
§i nu rdsare decdt spre dimineatä. Si chiar de-ar rdsdri luna, nu s'ar vedea, cdci 'Ada e prea deasd." Crezând cd umbld cineva cu un fanar pe spune,
langd pridvor, strigd: Care-i acolo, mdi ? Saveto, tu ? Nu-i rdspunse nimeni ; cuvmtele i se risipiserd moi in ceatd. Ce naiba ? se ingrijord Stan. Aprinzand lampa, incepu sd se imbrace. Cum fereastra rdmdsese deschisd, ceata se fur4d ho126
www.dacoromanica.ro
teste in odaie si cilindrul lämpii plesni cu un sgomot, care ii dadu fiori lui Stan. Trebuia sä se imbrace orbecaind acuma. Dupà ce terminä, se napusti in ograda. Ramase consternat in mijlocul ei. Doamne-Dumnez'eule ! rosti desnadajduit barbatul. Grajdul ardea cu välvatai uriase. Culai ! Saveto ! striga Stan. Fata se arata imediat, inspaimäntatd, in usa
pridvorului, insa bäietanul nu raspunse, fapt care 11 exaspera pe Nimeni. Culai ! striga dânsul iarasi.
Desmetecindu-se, hargata se repezi la grajd si vru sä" deschida usa. Constatand ca e incuiata cu lacatul, alerga in
sopron, de unde se re'ntoarse cu un topor, cu care sfarma lacatul. Un val de fum o impinse indarat.
Balaia, care isbutise sa smulgä din belciug lantul, iesi clatinându-se. spuse fata. Fiti sigur Durac nu e aid... ca el a pus focul ! Caii bontaneau in podele. Stan le auzea bon-
tanitul si fiecare lovitura de copita in lemnul uscat al podelelor era o lovitura de cutit in mima sa. *tia ea* nu vor putea fi salvati, caci caii nu se dau niciodata urniti din foc. 127
www.dacoromanica.ro
Nu se mai poate face nimic...
oftä Sa-
veta.
Nu, nu se mai poate face nimic... petg Stan.
re-
Trgsni-l-ar Dumnezeu sä-1 trasneascä ! spuse hargata, gandindu-se la Durac.
Incetul cu incetul, incepurd sà se-adune oameni cu fata speriatg, ridicati din pat de lumina asprä a incendiului, care-0 purta in toate pattile scanteile. Ap cum veneau prin ceatg, päreau argtdri din altg lume ni0e fgpturi ciudate, desprinse din cine-01e-ce inchipuire bolngvicioasä. 0 femee tipa undeva In ulita 0 canii din vecingtate lgtrau nebunete, pe cand cei din depgrtare urlau inglau0ti de paclg. spuse un Noroc cd-i jilavg vremea, momeag.
Dealtfel, asemenea foc s'ar fi intins peste o multime de case, cáci iatg cum sboarg scanteile.
Le mang satana, batrang.
10 fgcu cruce o femee
Ian nu mai speria copiii ! se rgsti un 0 poCe te-amesteci dumneata ?! flacgu. toli o fetitg, care incepuse sg scanceascg.
sari un al doilea flgcgu. Mai bine rgmaneai acasg, cu gginile dumitale. Ce Sigur !
te-amesteci printre oameni ? 128
www.dacoromanica.ro
Focul crestea mereu. Limbi mari, aurii, lingeau griniile de lemn uscate, se prelingeau pe per eti i cand dgdeau de Mil sau de paie, se napusteau ca niste fiare, hamesite, ca sä Inghitd totul In válvdtaia lor lacomg. Dogoarea era atat de puternicd, incdt crengile se'nchirceau la rdsuflarea ei. Intr'un colt al ogräzii, Saveta plangea de se scutura cdmasa pe ddrisa, In timp ce Stan 11 cduta nebuneste pe Culai prin multime, iar pdrintele Cremene murmura o rugdciune. Atrasd de lumind, o pasgre de noapte trecu de cdteva ori deasupra focului. Par'c'ar fi fost o fdpturd. de basm, care-ar fi vrut sd-1 sting cu vre-o apd vie din ciocul ei. La urmd, Insd, ametitd de fum, pasdrea se prgbusi cu aripi moi In jgraticul acoperisului si un copil strigg lung la pieptul mamei sale. Din grajd, nu se mai auzea nici un sgomot. Caii desigur cd pieriserd acuma. In mijlocul ogrdzii, Bälaia sta nemiscatd i privea prostitd prdpddul. Apoi, se prdbusi obositg pe pdmantul lins de 'Acid.
Pe'ncetul, flacdrile îi fAceau drum si spre partea de apus a grajdului, Inteacolo unde era podul, In care dormea Culai. Stan dädea neputincios tdrcoale clgdirii. Din-cand-In-cand, 11 striga cu glas disperat prin trosnetul incendiului, trig bdietanul tot nu se aräta la ferestruica de sus a grajdului, care se cgsca neagrg si hi129
www.dacoromanica.ro
doasa ca orbita unui ochiu plesnit 0 scurs. Flacarile urcau acuma 0 spre ea. Veneau vicleneca ni0e vulpi, care incercau s'ä se fumeze la un cotet. Intaiu, cercetau cu degete subtiri, alba's-
trii, terenul, 0 abia pe urma se napusteau cu toata puterea asupra scandurilor, care formau peretele. Dupd putin, intreaga portiune de sub ferestruia. ardea. Stan se chinuia in f el 0 chip. Acurna era sigur cä fumul, care parundea in pod pun deschizatura grinzilor, il 0 inglou0se pe Culai. In curand, intreaga clkhre se va ngrui 0 din
bäietan nu va mai rimane decal un pumn de cen4ä, pe care vantul il va risipi In toate cele patru colturi ale lumii. Deodata, insa, un strigt al Savetei 11 smulse din aceste ganduri. Fata 10 intinsese spre ferestruicä mana 0 toti oamenii plini de incordare, priveau inteacolo. Culai se argtase, §ovaind ca beat, In cadrul ei. Sari ! ii striga Stan. Nu pot qeza o scara', cki arde intreg peretele.
Baietanul elating din cap. Apoi, 10 lu'ä vant
0-0 dadu drumul in gol, cazand pe pamantul proaspat arat 0 umed de ceata. Doi fläcdi 11 ridicara de subsuori, ca ssä-1 ducal de langà marea
de flacki. Peste cateva minute, grajdul se prabu0 cu 130
www.dacoromanica.ro
un sgomot asurzitor, alatuind un urias morman de järatic fascinant ca un lac de aur lichid, din care se Ingltau limbile alVästrii si serpuitoare ale miilor de väpgi jucáuse.
Oamenii incepurà sä toarne ggleti cu apa peste ruinile arzände, ca sá gräbeascg stingerea, dar intensitatea focului era prea mare, ca VA-
päile sà-i poatà fi innusite. Buzdugan, care alergase la fata locului de indatà ce zärise prin fereastra postului de jandarmi välvätäile incendiului, se apropie de Stan si-i spuse :
Domnule Nimeni, lasä, nu mai fi mähnit. lane voiu face cercetäri si-oiu vedea cine-a pus focul, &A focul aiesta ii foc pus. Eu simt indatamare asa ceva. Stan dädu absent din cap. Nu-1 mai interesa cine pusese focul. Bine Ca' a scäpat Culai, care, acuma, zäcea ametit pe iarba ogfäzii, läng4 I'mpgrälia boj ilor. Buzdugan vorbea mereu, insä
Stan nu-1 mai auzea bine. Doar fränturi, si acelea foarte vagi, ii intrau uneori In ureche
(... nu dela vre-o tigarä !" ...mänä criminalà..." ...dusmani ?" ...ti-1 inhat eu...!"). Dupà catva timp, Culai isi reveni si explicä dece nu se salvase mai repede. Dormeam, cánd, deodatd, m'am pomenit cu o matahalä peste mine. Am ghicit imediat cä 131
www.dacoromanica.ro
era Durac. Rind' sà mä fi putut apära, mi-a le-. gat mânile 0 picioarele. Pe urmd, mi-a pus un cälu In gurd, spunându-mi: Na! Aiasta-i pentrucä mi-ai ucis cânii !". Mi-a dat un picior In coastä 0-a coborit cAt a putut mai repede. Peste putin, am simtit fum. Auzeam foarte lämurit striggtele din ogradä 0 §tiam CA', dacà nu ml gräbesc sä desleg funille, voiu muri in flacki. De fum nu prea era primejche, cäci un curent destul de puternic sufla mereu in podul grajdului. Când am isbutit sd desfac intäiul nod, am 0 simtit sub mine dogoarea primelor väpäi, care se apropiau cu repeziciune. Dupg ce am scos 0 cäluul, m'am tärit pand la ferestruicä 0, multumesc lui Dumnezeu, iatà ca am scäpat din incercarea asta cumplitä. Va-sä-zica ap au stat lucrurile, rosti gänditor eful de post. Vezi, ti-am spus eu cd Intamplarea aceea cu cânii nu-mi pläcea debe. A fost o chestiune cu dedesubturi i n'am sä am hodinä panä n'o voiu des1u0. Cine putea sd aiba
0 privirea ii egad peste oamemi din ogradä, Insd nu-1 descoperi nicäieri pe chiaburul Iordan interes sä facg räu, Domnule Nimeni ?
Coditä.
Durac n'a fost decAt mäna cuiva. Capul l-a avut altul, asta e sigur, vorbi Iacov Tudorcu, care se apropiase cu alti säteni de Stan. 132
www.dacoromanica.ro
Pana mâne-poimâne mi ti-1 voiu gábji pe mosneag, cá n'are cum sá disparg, si, atunci, voiu afla cu usurintá cine 1-a instigat, spuse Buzdugan.
and vázuse primele luciri ale incendiului, Petrascu Hrib 11 trezise imediat pe socrul sAu si
pe toti ceilalti ai casei, si, iesind in ogradä, se urcará pe prispg ca sd vadá mai bine präpádul. Durac si-a tinut cu prisosintsá cuvântul,
rostise Coditä, frecându-si cu bucurie mânile, dupd ce se convinsese cd focul era inteadevár la gospodária lui Nimeni si nu cumva in altá parte. Tu, mái Petrascule, sá te scoli dis-de-dimineatá, ca sá afli ce a ars. Bucuria, tusk i se domolise foarte repede, .cand 11 zárise pe Durac, iesind ca o fantoma din ceata deasá a ográzii. Ce cauti aici, omule ?! se rástise chiaburul. Ai inebunit ?! Arde... gAngávise mosneagul. Arde... Pleacá de-aici ! strigá Iordan, asupra
aruia Durac ridicase lumina fanarului säu. Dumneata esti prietenul meu... se aparase bátrAnul. Dece imi spui amu as nebun ?! Nu vezi ce fnunos arde ? Am pus o mul133
www.dacoromanica.ro
time de nata pe podelele grajdului... Pe Culai 1-am legat de-a mai mare dragul... Ca un §oarece are sä arclà ! Atunci, dece In6 alungi... ?! Vrei sa te vaca cineva ?!
i adicg dece s6 nu m'd vadà ?! Ori nu's
destul de frumos pentru lumea din satul Vreau sd fama'n la dumneata noaptea asta, cá patul meu aiesta ?!
se hlinzise Duraa.
din grajd de bun6-seama ii numai cenu§d amu... Mane oiu Cauta in altà parte loe 0 nu te-oiu mai
stingheri intru nimic. Ian uità-te cal de mari is flackile. Codità nu mai putuse fade.. Repezindu-se la momeag, 11 plesnise cu toat5 puterea peste fata. Durac 11 privise lung 0 mirat. Apoi, seapase
din mâna fanarul, care se spgrsese cu un sgomot ascutit ca pransul unui copil, 0 incepuse s'ä ra'clà cu hohote. Cand se potolise, spuse : i lumea zice c'd e§ti frunta§... ! Dupà o clipd, vorbise iarà0 : Dece mi-ai luat lumina ? 0, färà s'a" mai fi a§teptat vre-un faspuns, I0 inecase in bezna plinà de ceatd chipul intunecat i chinuit de-o stranie steambgturà de desnAdejde, 16sAndu-1 pe
chiabur in prada celei mai cumplite temen. 134
www.dacoromanica.ro
Lumea incepea sd se risipeascä. Järaticul mocnea acuma i fierbinteala mu-
rea tot mai mult sub särutarea noptii. Doar la mijlocul mormanului mai stäruia o dogoare de iad. Dincolo de ulitä, ceata se subtiase, aa csá peisagiul isi pierduse aspectul halucinant de tablou pictat cu smoalà. Stan privi ca atras de-o fortä magneticä spre tui bäträn cu o mare barbä albA, care sta längäl pridvor, i tresäri. Cine e omul acela ?
11 intrebä dânsul In
oaptä pe Culai, trägandu-1 la-o-parte i arátänd in directia pridvorului, in care se mai reflecta lumina acuma potolità a incendiului. Care om? pe nimeni.
se mirä' baietanul.
Nu vAd
Pe Stan Il trecu un flor. Cum ap, Culai ? Inteadevär, nu väd pe nimeni, Il asigurd §i mai mirat Mietanul, incordânduli privirea. Dar dumneavoastrà pe cine vedeti ? Nu inteleg ce-i asta... spuse Stan din cale afarä de turburat. E un bäträn inalt i frumos, poartä barbá §i are plete albe... M'a privit, insä numai o lath', se uitä spre portitä, se uitä ca §i cum 1-ar a§tepta pe cineva... Culai Ii stranse cu teamd mâna. 135
www.dacoromanica.ro
Oare dece nu mi-i dat si mie sO vad ceeace vedeti dumneavoasted ?
Stan nu-i rAspunse (poate nici nu auzise cuvintele bdietanului), ci contintiä tot mai agitat : A inceput sO-i stedluceascd fruntea !
Merge spre portitä... In jurul lui ceata se desface... Se desface si intunericul... Doamne ! si Stan isi indlusi un strigOt. In portitd sta, linistit si fdra sa spund o vorbk Durac. Primul 1.1 zärise seful de post, care exclamä : Mosneagul !
Toate capetele se intoarserà spre portitd. Un murmur se undui prin multune. Apoi, se fOcu o tdcere desdvdrsitd intre oameni si nu se mai auzea cleat trosnetul uscat al jarului. Durac prinse sd inainteze incet si lumea se da cu un fel de sfiald la-o-parte. In dreptul lui Culai, mosneagul se opri putin. Il privi lung, cu insistentà si chiar cu mirare, dar nu mai avea nici o urà In ochii sdi. Pe urma, dOdu nedumerit din umeri si iarOsi prinse s'á inainteze. Merge spre foc... sopti Stan, cuprins de panicd si tremurOnd.
Când ajunse langä jandarm, acesta fäcu un pas cAtre Durac, Insa mosneagul schità cu mOna un semn, care 11 opri pe Buzdugan. 136
www.dacoromanica.ro
Durac ajunse insfar0t In fata mormanului de jaratic. (Intre timp, Stan vazuse cum batranul acela cu plete albe 11 insotise pang la marginea focului pe Durac.) Deodafa, incendiatorul scoase un urlet cumplit, care nu mai avea nimic omenesc In el, 0 se prabu0 Intre ni§te barne incandescente, care 11 acoperira imediat cu jarul lor de aur. Atunci, Stan striga catre baietan : Culai ! Omul de langa pridvor 1-a impins In foc ! Omul de l'angd pridvor, Culai ! Oooh... !
Nici un om nu Intelesese cele spuse de Stan unii clatinara din cap. Ici 0 colo mai fumega cate-un carbune. Ceata disparuse cu totul i ultimele stele ale noptii, care se stingea stransa In mäselele diminetii, licareau limpede i vesel deasupra satului, care rumoarea iscata de apropierea zorilor se 0 facea simtita. Satenii îi i scoteau plugurile la tarini i trapul cailor suna inviorator pe drumurile bine batute. In curand, o geana de lumina' ro0etica vesti soarele, care rasäri pe un cer fara urma de nouri. In ograda nu mai ramaseserd decal oamenil casei, parintele Cremene, Buzdugan i Iacov Tudorcu. Acesta din urma Ii comunica lui Stan ca-i va 137
www.dacoromanica.ro
pune la dispozitie caii säl pentru terminarea in-
sknântarii qi plecä Impreunä cu eful de post, care 4i promitea sä clarifice cat mai curänd ca-
zul Durac, iar Saveta fu trimig sà se odihneascd putin dupä. Intregul ei sbucium din cursul noptii. Ar trebui sà te culci §i. dumneata, domnule ii spuse cooperatorul. Nimeni, Nu mä voiu culca decAt când i ultimul cärbune va fi stins, §opti Stan, obosit. apoi, tin sa-ti istorisesc chiar acuma o chestiune
foarte ciudatà, care s'a IntAmplat astä-noapte. Dacd, bine'nteles, nu e§ti prea din cale-afarg de ostenit. Dealtfel, §i tin sà-ti multumesc pentru faptul c6' ai veghiat Impreunä* cu mine.
Iatd, voiu avea destulä tdrie, ca sà-ti ascult istoria, iar multumiri nu-ti ingsädui sä-mi
aduci, cki astäzi suntem prieteni destul de vechi, ca sä mai fie nevoie de astfel de cuvinte intre noi, vorbi Orintele Cremene. Apoi, argtând spre cadavrul mo§neagului,
care fusese scos aproape complet carbonizat dintre rsám4ite1e incendiului §i care zdcea acoperit cu o pgturä, pe n4te scânduri, spuse incet :
Despre el vrei sà-mi vorbe§ti, nu ?
Despre el i despre hied unul,
rosti Stan i mai incet §i, istorisindu-i totul, incheie 138
www.dacoromanica.ro
Ceeace m'a turburat cu desgvarqire, a lost faptul cg necunoscutul acela n'avea nimic aspru
In privire. Parea o adevarata intruchipare a blandetii. ambea cu bungtate pang §i. atunci, cand 1-a irnpins in foc pe Durac. i tii ce cred ?
Cg mo§neagul nu-I vedea pe necunoscut ! Deaceea, mg gandesc cat de cumplita trebue sg fi fost uimirea, care 1-a cuprins pe Durac in momentul cand s'a pomenit surpandu-se ca o ruing In grgmada de jgratic, i mä infior. N'am sg uit niciodata noaptea asta. Ce spui despre-o asemenea intamplare ? Preotul tg,cu mult timp.
In cele din urmg, privind cerul, pe care razele generoase ale unui puternic soare de primavarg 11 i luminau acuma, vorbi ca in timpul
unei taine :
Sunt lucruri despre care e mai bine sg nu tim nimic, caci, dacá le-am cunoa0e, am s-uferi peste masurg. Si, de °Heat:4 suferintg ar putea fi
capabil sufletul nostru, exista totu§i o limitg. Glasul parintelui Cremene suna atat de ciudat, incat Stan simti, deodatg, cum intreaga rgcoare a diminetii i se furi§eazg ca un arpe in inimg.
Spuse infiorat : Am sa caut sa-1 uit pe omul acela... Voiu incerca sg arunc toate ceturile lumii peste dan139
www.dacoromanica.ro
sul. Cgci eu vreau sg fiu fericit. Am fgcut totul ce omeneste a fost posibil, ca s'o merit, aproape cg strigg Dece a trebuit ca tocmai eu sg-1 vgd ? Cu
ce drept s'a amestecat In viata mea ? Acu cgtva tirnp imi era absolut indiferentg fericirea. Cand esti tAngr, nu te gAndesti la ea. Astgzi, insg, nu mai sunt tgngr. Poate ea' n'a fost decAt o nglucire, Incercg sg-1 linisteascg preotul, luAndu-1 la brat.
Nu, pgrinte, z'ambi Stan cu amgrgciune. N'a fost o nglucire, ci o argtare afurisit de realg, Insg pe care numai eu am vgzut-o. Doamne, ce straniu judecator s'a dovedit necunoscutul din noaptea asta !
Un hargat veni In fugg
i
strigg Inca din
portitg : Domnule pgrinte, domnule pgrinte... ! iute... Doamnei preotese îi e tare rau... Cooperatorul plecg grgbit.
In ograda nu mai rgmgseserg decgt Stan si Culai, care privea pierdut la cenusa rgscolitg din-cand-In-cand de degetele unui vant pornit brusc dinspre miazg-noapte. Inteun tgrziu, bgietanul spuse : S'a stins...
Da, s'a stins... spuse si Stan, dar nu privi locul incendiului. 140
www.dacoromanica.ro
Ochii ji mai erau Indreptati spre intunericul unei nopti farg sfarsit, in care Stan, continua sg vadg lgmurit chipul bgtranului aceluia inalt si frumos. Apoi, se scuturg totusi si-i spuse lui Culai : Du-te la culcare. Nu vezi cd abia de te mai
tii pe picioare ? Eu merg pang la pgrintele cooperator, sa aflu ce s'a intamplat cu doamna. Stan Nimeni porni cu pasi de om, care merge numai prin Intunerice. Par'cg pipgia ca un orb pgmantul si par'cg soarele nu i-ar mai fi luminat drumul. In ulitg simti cg rana dela pantec U. arde din nou, ca si in zilele de dupà extragerea glontelui: and sg deschidg portita dela ograda
casei cooperatoriale, picioarele i se muiarg si Stan se prgbusi cu fruntea pe prag. Doamne-Dumnezeule ! Aiesta-i semn... exclamg o femee, care tocmai trecea pe ulitä, si, dupg ce isi fgcu cruce, alergd la Nimeni, ca sa-i dea ajutor.
141
www.dacoromanica.ro
Partea
a
doua
www.dacoromanica.ro
Felurimi
www.dacoromanica.ro
oala era grava; totu0 dui:a zece
zile de zkere, Stan reu0 s'o biruiasa Iacov Tudorcu li fusese de mare folos in tot acest rNtimp ; alergase 0 se sbg-
tuse ca 0 cum ar fi fäcut-o pentru sine in-: su0. Nici Culai nu se läsase mai pe jos. Dei epuizat de evenimentele din noaptea incendiului, baietanul rezistase oboselii ; imprumuVaud de la Tudorcu un cal, gonise nebune§te pAnd la Cernauti, de unde chemase un medic. In aceegi zi, mai bgtuse odata drumul oraplui, ca sä aducä doctoriile prescrise de medic. Fapt destul de cludat criza, prin care trecuse, il eliberase pe Stan de imaginea batranu-
lui §i, acuma, era din ce in ce mai dispus s5 accepte cä totul n'a fost decât o nAlucire dato147
www.dacoromanica.ro
ratä. depresiunii sufletesti i extenudrii din noaptea aceea diavoleasa Dupà disparitia lui Durac par'a s'ar fi spulberat un blestem. Lucrurile nu mai mergeau strâmb. Maio era sAnà'toas'a" i holera se ferea sà" dea in gobAi. Parià ca Stan ssá: se ridice
din pat, o daca organizatà de Tudorcu Ii i du-
rase un grajd nou, iar argtura se sfarsise cu bine.
Numai in casa pdrintelui Cremene lucrurile nu prea stAteau cum trebuie. Ana n'Oscuse inte de termen l copilul o fetità murise tiled din ziva nasterii. Cooperatorul slAbise ca intr'un an de foamete eghipteneaseä, lar sotia so gogea mereu. De indat4 ce se Inzdräveni, Stan pleca la Cernauti, de unde se reintoarse cu alti doi cal.
Episodul cu Durac nu era decat o amintire prea vagá ca sä-1 mal poatá turbura. Era prima zi cu adevárat de primlvarg. Lideschidea larg infinitesimalele potire liacul de parfum, socii ráspandeau o amará mirozná de smirná, lar viorelele deschideau ceruri noui pe pámantul, care mustea de sevä. Zärile se aureau tot mai mult in amiezile calde de Aprilie. Diminetile erau clare ca vara deasupra páduri148
www.dacoromanica.ro
lor Cuciurului-Mare. Stejarii din Sneci se vedeau 1351.16 jos, in sgli0e. and clopotele bisericii ad sanctam Mariam" sunau in Duminicile pline de soare, danggtul lor era ascu. ltat 'And 0 de fiarele tuturor codrilor dimprejur.
Minunat era Cuciurul-Mare In asemenea zile !
Sämdngturile päreau un imens ocean verde-
albdstrui, ciocarhile se indltau cu cantec de mare slavsä la cer i cerbii mugeau mereu a mai dragoste in padurile urige. Stan, care ie0se sd se plimbe, 10 f'dcea intAia plimbare de convalescentä--41 intalni la poarta bisericii pe pArintele Cremene. Dar ce al la maná? il intreloà. deodatd .149
www.dacoromanica.ro
Stan, dupa ce discutasera catva timp despre starea semanaturilor. O conledie intreaga ! rase cooperatorul. Veneam ieri de la o precistanie si-am zarit o mata in calea mea. Stii cat de mult imi plac dobitoacele bunului Dumnezeu... Apropiin-
du-ma de ea, am dat s'o desmierd, dar, cand colo !, ce sa vezi ? Mata isi infige de-a mai mare
dragu' ghiarele in mana mea... si-apoi... tulai, diavole... Apoi, schimband tonul, spuse :
Tare's bucuros... Anei 11 e cu mult mai bine. Cred cà, pana inteo saptamana-doua, se reface complet. Stan se bucura sincer de vestea aceasta. Pe urma, insa, se posomori.
Parinte, nu-mi place deloc chestia cu mata dumitale. Ar trebui sa-ti faci injectii antirabice. Fugi incolo ! hohoti preotul. gur ca era o pisica absolut inofensiva. Cu toate acestea...
Te-asi-
SA n'ai nici o grija ! Era o mata ca toate Nimic nu arata cá ar fi fost bolnava. Dupa doua saptamani, Stan se vazu din nou cu parintele Cremene.
De asta data, preotul parea ceva mai tras 150
www.dacoromanica.ro
la fata i manile ii tremurau dar îi tremurau.
putin de tot,
Stan se Inspaimanta : bolnav ?
Oh! Eu ?! i cooperatorul rase. Totu0, dupa o tacere, spuse Adevarat, ma cam jeneazd In gat cand beau sau mananc, dar oliceva nimic. Cred ca am racit la inmormantarea de ieri. De mult n'am mai vazut aa rupere de nouri. Pe Nimeni par'ca 1-ar fi lovit o prWie. stia destul acuma. Parintele Cremene nu mai facea parte dintre cei vii.
Stan se gandi cá trebuie s'o Imtiinteze pe Ana de ceeace se Intampla cu prietenul sau, caci nu voia ca femeea, abia restabilitä dupa o lehuzie at:it de grea, sa se afle deodata In fata
unei realitäti peste masura de Infioratoare. Cum, dela dansul, preotul plecase la primarie, unde avea de pus la punct unele chestiuni In legatura cu caminul cultural, Stan merse imeaduse la cunodiat la sotia cooperatorului tinta, cat putu mai crutator, starea bärbatului ei. Femeea, din palida cum era, deveni galbena. Se clatina i, daca Nimeni n'ar fi prins-o la timp de mijloc, desigur ea ar fi cazut. 151
www.dacoromanica.ro
Poate ea, totu0, ma' imel,
incerca clan-
sul sá amelioreze lovitura. Nu e exclus sa fie inteadevar vorba de-o simpla raceala, de-o amigdahta banala..., dar am socotit ea' e mai bine sa fii prevenita. In once caz, trebuie sa a#eptam pana mane, ca sa vedem despre ce e vorba. In caz ca, Doamne-ferqte, se intampla ceva, te rog sa trimiti neintarziat dupa mine. Acasa, Stan nu avu nici o lini0e. Se plimba fara incetare prin camera 0 privea mereu la ceas. Culai i'l intreba dacä" are vre-un necaz, hag Nimeni 11 repezi atat de violent, incat baie-
tanul se retrase speriat 0 nedumerit. Seara, Stan abia de se-atinse de mancare. Cu toate acestea, se mai potolise. De vreme ce Ana nu trimisese dupä' clansul, insemna ca nu se petrece nimic gray cu parintele Cremene. In cele din urma, se pregati sa se culce. Ii dadu Savetei ordinele cuvenite pentru a doua zi 0 se wza.' In pat cu gandul sa mai citeasca o revistä' inainte
de-a adormi, cand Culai batu in u§4, in§tiintandu-1 ca-I cauta servitoarea de la casa cooperatoriala. Stan simti cum tot sangele 'ii fuge din obraji 0 Ca manile au inceput sa-i tremure. Un gol lanced, nesuferit, se facu in trupul sau, iar urechile ii vajaiau. Totu0, se stapani. Dupa ce se imbraca' in graba, lug lampa de buzunar 0, fara so mai intrebe ceva, merse cu servitoarea. Ana ill a§tepta In ograda, langa portita. 152
www.dacoromanica.ro
MA tem,
Ii spuse plAngAnd femeea.
De cAteva ore nu mai vorbe§te nimic. CAnd s'a reintors de la primArie, era vesel i glumea necontenit. M'am molipsit i eu de veselia lui. Pe urmA, insd, a vrut sà bea un pahar cu apA... 1-a Doamne, nu mai pot ! dus la gurd... Dupà ce 4i veni in fire, Ana continuà :
De-atunci, tace mereu. Se urtA fix la vre-un punct din camerg §i ofteazA uneori. Ce-i de fAcut, domnule Nimeni ?
Nu, nu se mai putea face nimic. Stan fu de p5.rere cA prietenul sdu trebuie dus la institutul
antirabic din CernAuti, pentru a 4 internat, insd Ana se opuse. Nu voia ca sotul ei sà moarA
intre cei patru pereti ai cenuiei camere de sifital.
Petrea nu prezinta nici un pericol pentru odatà vorbi dAnsa, oamenii din jurul sdu, ce forma turbArii se prezintd la el melancolica §i nu furioasA, Stan se rásA convins, insA Ii spuse cA,
il va trimrte imediat pe Culai la Cernduti dupà un medic ,specialist.
Peste cAteva minute sunt inapoi, cheie dAnsul.
in-
A0eaptA-mä. aici.
Ana auzi In curAnd tropotul unui cal prin intunericul instelat al noptii de Maiu. FrAmAntAnduli mAnile sau muFAnd capAtul unei ba153
www.dacoromanica.ro
tiste, plangea mereu. Servitorul Trifon 0 servitoarea stgteau muti sub peretele casei. Peste putin, portita scartai 0 Stan räsgri iarg0 In fata femeii.
Cred cg medicul va fi aici peste doug ore, vorbi el. Culai va galopa ca un nebun pang la Cernguti. Voirg sä intre In cask Insg In momentul
u§a de la coridor se deschise 0 fg0a de luming a lgmpii dinguntru se revgrsg orbitoare asupra lui Stan 0 a Anei, care tresgri Inspgimântatä 0 i se alipi instinctiv lui Nimeni. Descult 0 numai In reverendk pgrintele Cremene venea incet, cu pa0 de somnambul, spre ei. Oprindu-se, ii privi lung, dar nu spuse niacela
mic. Apoi, merse la budele cânilor, ca sg-i mangaie la lumina fanarului de längg grajd.
Cerul se rowa acuma spre räsgrit 0 luna nu intärzie mult pgng sà incendieze copacii cimitirului din Voloca. Preotul se uitg fascinat la ea. Apoi, scuturat de un fior, incepu sg meargg iargsi. 0 luase spre grading*. Luna, n'o segpadin ochi.
Sg mergem 0 noi, spuse Ana. Nu-1 putem lgsa singur. Desigur, rgspunse Stan. Trifoane,
ving 0 dumneata, iar hargata sà intre in cask In fundul grgdinii, pärintele Cremene se 154
www.dacoromanica.ro
opri Intaiu, pipaise gardul, ca si cum ar fi vrut sä sarä peste el, insa pe urmä, coborindu-si ma-
nile, si le sprijmi de nuiele, ramanand asa si
continuand sa priveascä luna, care prefacea Intr'un orbitor foc de argint tabla de pe turla bisericii. CA se ranise la picioare prin spiral albastri de langd gard, nici nu simtea, si nu simtea nici racoarea aspra a rouei. In apropierea lui, Ana, Stan si hargatul stateau tacand. Femeea isi tinea la gura batista,
ca hob otele de plans sa nu i se auda 'Ana in uhfä, iar Nimeni asculta pierdut lätratul departat al unui cane, pe cand hargatul 11 privea In155
www.dacoromanica.ro
fiorat pe preotul, care incremenise ca o cruce bdtaia lunei. Uneori, cate-o creangd uscatd din vre-un nuc sau vre-un cires bdtran tros_nea sec i, atunci, imma lui Stan se strdngea mai mult. Timpul trecea greu ca o luntre trasg pe un rdu in sus i, Stan avu un fel de destindere, cdnd auzi insfdrsit zumzetul unui motor de automobil.
Eu merg in ogradd,
spuse dânsul. Trifoane, rdmai aici, ldngd doamna, i dd seama la pdrintele. Culai, pus la curent de Stan, îi ardtase despre ce era vorba. SA sperdm cd. totusi, nu e un caz de turbare, vorbi medicul, pe cand Nimeru 11 conducea in grAdind. Acelas lucru repetd i Anei, care Il privea cu ochi mari de teamd, ca si cum abia aparitia
lui i-ar fi revelat intreaga grozdvie a situatiei. Acuma, sà rnergem in casd cu bolnavul,
spuse medicul, ludndu-1 de brat pe preot.
Pdrintele Cremene se supuse fdrd nici un gest de protest i, indatd, ajunserd cu totii in dormitor.
Vá rog sd mai aduceti o lampd, zise medicul. Pe urmd, ldsati-md singur cu el. Trifon aduse lampa cea mare din salon, o 156
www.dacoromanica.ro
aprinse si merse in bucdtdrie, unde incepu a vorbeascb: in soaptd cu hargata, care se cinbarise infricosatd inteun colt al patului, iar Stan si Ana iesird in ogradä. Lumina lunei adAuga o suavg strAlucire palorii, care se asternuse pe fata femed. Stan o privi indurerat. Irdzu cum i se misc5. buzele si stiu Cá se -- aproape imperceptibil roagg. Vru sg-i spung cAteva cuvinte de incurajare, dar se rgsgândi. 0 fiintg ca Ana nu pu-
tea fi inselatg cu vorbe de copil. Totusi, it prinse mânile, strangandu-i-le, ca si -cum ar fi vrut s'g transmitg ceva din asprimea bgrbgtiei sale in inima ei de femee. Asteptarea era lungg si chinuitoare. In cele din urmg, medicul se argtg s'i Ana intelese imediat. Plansul i se deslgntui din nou, insg fgrg stavilg de astg datg. I-am fgcut o injectie, care sa preying criCum Dumspuse medicul. zele de furie, nezeu de n'a venit la Cernguti sg urmeze tratamentul antirabic ?! Stan isi plecg privirile. Se blestema cg nu insistas e indeajuns. E posibil sg moarg Inca in tioaptea asta, Voiu rgmâne aici. De aItrelug medicul. fel, ar trebui sg fie dus la Cernguti Lgsati-l... strigg Ana. Nu ! Nu ! i5r7
www.dacoromanica.ro
Bine, consimti medicul. i, acuma, vá' rog s5.-mi spuneti unde poate sä doarmä §oferul meu. Va dormi la mine, räspunse Stan, i.-1 chemä' pe Culai, cäruia ii dädu dispozitiile necesare.
Apoi inträ §i el, dupä Ana §i medic, in dormitor. Bolnavul se intinsese pe pat §i privea tintä la
tavanul, pe care lumina celor douä rämpi pläsmuiau arabescuri aurii §i intortochiate, Buzele ii erau albe, arse, iar ochii i se infundaserä ca
In n4te fântâni. 0 mând, care atärna in afara patului, svacnea uneori §i Ana tresärea atunci. Medicul stinse una din lämpi , peste cilindrul celeilalte a§ezsá globul §i, in penumbra, fata preotului par'cä 1.§i mai pierdu din rigidi-
tatea, pe care i-o imprima boala, devenind chiar blandä cateodata. Dupg un timp, bolnavul incepu sä' se agite §i sd geamä ca prin somn,
ceeace il determind pe medic sä-i Led Inca o injectie calmantä. Doamnä, nu e un spectacol pentni dumneavoasträ, spuse el, dupä ce 10 pusese inVd distrugeti nerdgrät in trusä. ustensilele. vii. N'ar fi mai bine- s5. treceti In altä camerà O. sä. v`ä odihniti putin ? Mane yeti avea nevoie de puteri noui. 158
www.dacoromanica.ro
Sunt i eu de pärerea domnului doctor,
vorbi Stan, ins6 Ana dddu negativ din cap si ceilalti nu mai insistard. O pdturd subtire de spumO acoperea acuma buzele bolnavului. Pala i se inrosise i zeci de firisoare de sdnge Ii brdzdau ochii, iar svdcnirea mAnilor se repeta tot mai des. In urma injectiei, incetase sà geamA, asa cA in incApere nu se auzea nimic altceva decdt respiratia agitatO a Anei i tic-tacul pendulei. Stan iesi in ogradA, s'd fumeze. Peste putin, Ana rAsdri ca o umbrä langA el. Domnule Nimeni,
icni femeea,
ce-am
sd mà fac, domnule Nimeni ? Sunt i eu aici, o linisti Stan, ins5. dadu imediat iarOsi seama de inutilitatea oricOrei consoläri. MAcar daed ar fi träit copilul! continuä Ana. Atunci, as fi avut in copil o parte din
Petrea. Dar asa ? i intreg egoismul dragostei se revoltO in femee ; Sá disparg tot ce a fost el... ? SA nu rOmAng decAt amintirea... ? Ar fi mai bine sO tacA", isi spuse cu amA-
rOciune Stan, dei o intelegea prea bine.
E
curios cum-, in dragoste, te gAndesti intotdeauna
mai -mult la tine insuti deck la fiinta, pe care o iubesti." Luna ajunsese deasupra grOdinii acuma 159
www.dacoromanica.ro
_
deodatA, bArbatul se temu de Ana, a cArei fru-
musete era mai mare ca niciodatd in noaptea aceea.
AruncAnd tigara, Stan vorbi brusc : SA' mergem in casA ! Apoi, ca s'A atenuieze asprimea tonului,, adause :
E prea frig pentru dumneata. Cel putin EA-ti fi pus un sal pe umeri. In dormitor, gAsirà neschimbatà situatia Doar atAta c'd se oprise pendula, pe care pArintele Cremene o trAgea cu un deosebit ce-
remonial In fiecare seark dar pe care astAzi nu mai apucase s'o mestereascA.
Stan urmAri fArà sA vrea privirea Anei si, oprindu-se asupra limbii nemiscate, se gAndi tat de ciudat se potrivesc totdeauna lucrurile cAnd e vorba de moarte. TAceau Cu totii. Ana Isi mutà fArA sgomot scaunul lAngg patul sotului ei si-si puse Incet mAnile pe genunchii lui. Bolnavul nu reactionA
In nici un fel. Atunci, femeea Isi jipi fruntea de picioarele preotului si rAmase asa. Spre dimineatà, medicul Isi IncordA atent auzul : apoi, se riclicfi si merse pe vArful picioarelor la pat. Fata bolnavului se Invinetea din-ce-In-ce mai 160
www.dacoromanica.ro
mult, iar respiratia ii era grea §i Cu intermitente.
isi spuse Stan. Incepe sä se asfixieze," Femeea il privi pe medic ; pe urmä, se uitä §i plansul, pe la fata bolnavului. Intelese care si-1 retinuse pa'n6 atunci, isbucni iaräsi. Sotia pArintelui Cremene se cAsnea sd plângbi fArd 'sgomot, ca s'a" nu turbure hnistea de moarte a incAperii ; lacrimile i se prelingeau fàfd grabA
pe obraji si cddeau, cu o stranie regularitate, in
stropi mari pe mâna preotului, a cdrui respiretie devenea tot mai anevoioasd, ajungând dupà cdtva tunp un gâfâit aspru, §uierdtor si inecat inteun fel de sughit. sd mergem de-aici, sopti Stan, ins6 femeea isi infipse mânile in cuverturd si dansul intelese c'd i-ar fi imposibil s'o determine sà" ias6 din dormitor. Ana,
Lumina lampii prinsese un abur usor de alburealà : zorile se arAtau acuma la ferestre si peretii se boiau ca de toate cenusile lumii. Bolnavul horcdia. Domnule Nimeni, spuse cu o puternic5 sfortare Ana, aud cd servitoarea s'a si sculat. Te rog sà-i ceri o lumAnare si adu-o incoace, ca s'o aprindem la cäpatäiul lui Petrea.
161
11
www.dacoromanica.ro
Pkintele Cremene muri la oree 6.20 diraineata.
Desi ploua cu gdleata, inmomantarea cooperatorului stransese, totusi, intreg satul, cki VAngrul preot se bucura de cea mai sincerà dragoste a poporenilor sAi ; veniserà 0 oameni din
alte comune. Ana rezista cu multà bkbalie la lunga ceremonie funebrà. De cateva ori, crezu cä va cklea le0natà, dar 1.0 revenea mereu, caci isi incorda toti muschii 0 toti nervii in mo-
mentul, in care simtea c'd un val de intuneric amenintä sA i se lase peste ochi. La cimitir, insà, cand primii bulgki incepurä s6 loveascA sicriul,
puterile o pkasirà 0 femeea se 16s6 moale In genunchi, ca, apoi, s6-0 infunde in tkna proaspAta- fruntea arsa de febrà. Stan ii ski imediat In ajutor si, impreunA cu Trifon, o conduse la träsura, care astepta la poarta cimtirului. Trebuia s'o tina pan6 la sfarsit aici, grái acru Catrina Chinasciuc &Are o baba de L'ing6 sine. .A. :a s'ar fi ckut, mai ales cA bkbat' su a fost popà ! Si, apoi, de ce tocmai dom' Nimeni acela s'a gandit s'o ridice dela pämant, ha ? Aiasta nu -mi place de fel, zAu cA nu-mi place... !
Iordan Coditg, care sta in spatele lor, ranji Cu o neascunsA satisfactie : 162
www.dacoromanica.ro
Deh, mAtu,sá Catrink poate cA... nu stii cum ii omul.. ? ! Ea-i tanArA... tAnAr e si el.. Nu-i vorbk se bucurase destul chiaburul acid aflase de moartea fetitei parintelui Cremene, dar rareori se bucurase mai mult In intreaga sa viat5 ca atunci, cAnd auzise la cArciuma lui Jaba de sfArsitul cumplit al cooperatorului. IntAlnindu-1 sub podul c. f. r. pe Taraboantk 'nu putuse
s'A se retina si-i spusese : Na, vezi ? Unul din grozavn VAi prieteni s'a si dus pe apa SAmbetei !"
Pentehmon 11 privise lung si, dui:A ce scuipase
dispretuitor drept la picioarele chiaburului, ii rAspunsese cu tAlc : E bine ca omul sd aibA
prieteni si pe lumea cealaltk bade Codità." Apoi, mai scuipase odatà si-si vAzuse de drum, 15sAndu-1 imbAlat de furie pe chiabur. Acuma, cAnd groparul si ajutorul sAu grAmädeau tArAna deasupra sicriului, CoditA zAmbea atAt de neru-
sinat, incAt isi atrase atentia unui epitrop, care il tástui ca pe un copil obraznic. Dupá ce ultima lopat'A de pAmAnt fu aruncatk sAtenii isi fAcurg cruce si incepurA sä se imprAstie in tAcere.
La marea masä dela casa cooperatorialk Ana
nu ha parte. Se retr5sese in cancelarie, unde totul rämdsese asa cum l'Asase pgrintele Cremene Pe birou, o carte continua s5 stea dessi chisA la pagina pe care-o citise preotul 163
www.dacoromanica.ro
un pachet de Nationale" par'cd-1 astepta siacuma pe proprietar. Cdnd totul se sfdrsi si preotii plecard, Stan veni cu o farfurie de supd la Ana, Irish' aceasta refuzd sd mdnânce. Trebuie ! insistd ddnsul. Nu poi rdmâne asa. As vrea sd mor, domnule Nimeni, rosti incet femeea. T absurd ! protestd dânsul. Haide, linisteste-te si ja mdcar o lingurd de sorbiturd. Sau sd-ti aducd servitoarea un pahar cu lapte ?
Ana isi intoarse in altd parte capul si Stan iesi oftand din biroul, in care prin fereastra cleschisä. - intra intreaga primdard din grddina infloritd si proaspdtd de ploaie.
Petrascu Hrib avea niste afaceri urgente la Cernduti, asa cd insusi Coditd trebui sd plece dupd lemne.
In drum spre pAdure, se-abdtu pe la Jaba, se cinsti cu un sfert de rachiu, spundnd batjosi se coritor : De sufletul popii Petrea !" indopd sdravdn dintr'un borcan cu scrumbie marinatä. SA-mi dai un sip si pentru pddure, 184
www.dacoromanica.ro
n_
porunci el carciumarului,
cd vremea-i cam
rdcoroasd astdzi.
Dupd ce \Tali In traistd sticla cu rachiu, urea iard0 in cdrutd §i pocni vesel din biciu. La pdclure ajunse pe la orele 9, &del manase repede caii.
Forestierul Ii ardtd unde se allá lemnele, insd Coditd nu fu multumit de ele §i ceru sd-i arate altele. Dacd nu eti multumit cu acestea, n'am dddu din umeri forestierul. Alce-ti face, tele n'am decat in fundul palurii, tocmai hdt incolo, lute() vale de langd cotitura cea mare, dar nu pot merge sd ti le ardt, cdci indatd trebue sd pice In inspectie domnul inginer 0 s'ar face foc 0 pard dacd nu m'ar gäsi aici. se Lasd cd nimeresc 0 singur locul ! grozdvi chiaburul, in ale cdrui vine sangele se infierbanta tot mai mult din cauza rachiului. ii rdspunse forestierul 0.-i Cum vrei, descrise amdnuntit locul unde se aflau celelalte lemne.
Dupd un trap bun de vre-un ceas, Codità nimeri la drumeagul, care ducea la valea indicatd de cdtre forestier.
Dand de lemne, chiaburul zambi. Da, ap lemne intelegea 0 el ! Uscate 0 bune, nu ea acelea de langä bariera pddurii, cu care voise 165
www.dacoromanica.ro
sg-1 procopseascg pezevenghiul acela de forestier... Inainte de a incepe cu incgrcatul, Codità des-
tupg sticla cu rachiu, trase o duscd §i plescii multumit din limbg.
Faing holircg !"
isi spuse si se indreptä
incilzit care grgmada de lemne, trig nu incepu sg ja una cite una lobdele, ci scoase din pgmant unul dintre stalpii laterali, care le sus-tineau.
Atunci, lemnele se ngruirg cu un sgomot asurzitor. Iordan Coditg se pomeni cu picioarele-
prinse sub lobde si cgzu icnind peste muschiul incg jilav de roug, iar mana dreaptg vi-o zdreli pang la os de muchia ascutitä a unei pietre, care se inrosi indati de sangele chiaburului. ...mama lor de lemne ! gemu dansul, si rimase nemiscat catva timp. Apoi, incercg sg se ridice. In curand, isi dgdu seama cg se sbate zidarnic si cg, agitandu-se astfel, 4i inräutgteste §i mai mult situatia.
La naiba !"
se 'gandi.
Doar tot tre-
buie sä ving cineva pe aici !" si incepu sä chiuie din risputeri, insi nu-i rgspundea decat ecoul, care se multiplica drgceste !litre dealurile rezemate boiereste pe zgri. 166
www.dacoromanica.ro
Peste putin, incepu sl simta duren i tot mai marl la picioare. Par'cä-i ardeau.
Acuma, cand mii de cutite li treceau prin carnea vi ciolanele inclevtate sub lobde, chiaburul era sigur ea näruirea lemnelor i le sdrobiserd vi-o groazA tot mai sälbatid prinse sä punä stäpanire pe el.
Cet de-acasä II erau singura nddejde acuma. Desigur CA mane dimineatsä, alarmati de absenta lui, vor veni sä-1 caute vi-1 vor gäsi, chiar de vor trebui sd rascoleasc5. Intreaga pgdure, pang la ultimele coclauri. Ca sd-vi amorteascä durerea, Codità mai bäu cateva inghitituri mari de rachiu, din vipul, pe care reuvise sä-1 ajungA cu mana stangä, cäci traista nu era departe de locul unde cdzuse. Inteadevär, bäutura ii mai aling durerile vi chiaburul se läsd pe spate. Deasupra lui., frunzivul unor fagi uriavi -se
inchidea ca valurile unei mgri. Cand cate-o uncld de vânt trecea prin doldora aceea de verdeatä, ochii incetovati ai omului de jos se Inchideau, ca vl. cum i-ar fi amemntat o i'nvolburatà revArsare de al:a. Numai departe, in dreapta, se zärea o micg patä albastrà de cer. Incolo -- numai frunzivul acela de-un verde aspru, inghetat. Ramurile groase ale copacilor se Imo167
www.dacoromanica.ro
16ceau ca niste serpi, iar trunchi-ul lor isi inälta amenintätor povara uriasä a propriului trup.
Dupd un trill). chiaburul fu cuprins de panicä.
Avea impresia Ca' toti copacii acestia au in-
ceput sä se apropie tot mai mult de dansul, mormdind ceva groaznic in limba lor de lemn,
si cd, in curänd, se vor näpusti pänsä la unul asupra lui, ca sà-1 prefacä inteo massä informä de carne amestecatä cu tändäri de ciolane.
Da! Iatà, au venit aproape de tot acuma. Sunt mâniosi si frunzisul li se sbarleste ca pärul
unor cani incäierati late() luptä pe viatá si pe moarte. Fagul acela strämb de langà cärutà pare a fi cel mai pornit dintre ei.
Tu, pämäntene, ce cauti aici ?
vuieste
afurisitul de fag.
Ce cal* ? vuiesc si. ceilalti, si cuvintele acestea starnesc ecouri, care urca 'Ana in vämile väzduhului. Ce cauti aici...? . .ce cauti aici...? ...ce cauti aici...?
Mii si mii de glasuri tunä sub cerul senin si mort. Chiaburul simte cá inebuneste.
Ar vrea sá cadd inteun somn adânc sau 168
www.dacoromanica.ro
inteun lesin, insd copacii !si intind spre dânsul nenumgratele mâni, U scuturà si nu-1 lasà. Iertati-ma, inggimg Iordan. Dar tu 1-ai iertat pe Durac ? ura fagul. Dar tu 1-ai iertat pe copilul pdrintelui Cremene, care s'a nAscut inainte de vreme, asa Cà a trebuit sä: moard din pricind c'ä femeea preotului s'a speriat vkand focul acela mare, pus la cale de tine ? strigd cu glas de furtuni un stejar.
Dar tu 1-ai iertat pe Iacov Tudorcu, pe care ai vrut s'A-1 jefuiesti ca un t'Albar lipsit de inim5. ? se-amestecg In vorbA si-un mesteacAn de ranga 'smieuretul din fatd.
Copacii se pleacd deasupra lui, il lovesc cu crengile, ii sgArie fata. Ajutor...! Ajutor...!
borboroseste Iordan,
insg copacii incep sa hohoteascA de rá's
si-1
Inggimä" cu batjocurà. ...ajutor...! ...ajutor...! ...ajutor...!
In cele din urmsä, chiaburul cAzu totusi in-
tr'un somn adânc, din care nu se trezi decat De la amiazi
Privi mirat in jurul säu. Liniste.
Numai can bAteau neräldatori din picioare, cgci le era sete. 169
www.dacoromanica.ro
Chiaburul incerca sa-§i reaminteasca in ama-
nuntime toate cate i se intamplasera, insa durerile ii sfartecau atat de tare carnea, !m'al nu se mai putu gandi la nimic. Cali, inebuniti de sete, o luara din loc qi Irdan se bucura.
Forestierul sau altii vor vedea a' i s'a Intamplat ceva 04 vor cauta. (Iordan n'avea cum s'a §tie ca, dincolo de cotitura, caii vor rasturna intr'un §ant caruta, ca
se vor incurca in §leauri O ca, astfel, vor ramane imobilizati).
Setea incepuse sá-1 chinuiasca §i pe chiabur. Desmortite de soarele generos al amiezii, cateva mute mari §i albastrui 11 sacaiau mereu la mana dreapta, intepandu-1 drept In rana. De
cate ori incerca sa le alunge, de atatea ori o durere inebunitoare fi fulgera picioarele, &gel once miFare 11 sdruncina pana la nebunie. Du-
rerile se succedau oarecum ritmic. Intaiu, incepea o intepatura la fluierele picioarelor. Intepatura se marea din-ce-in-ce mai mult. Cre§tea ca un cancer §i, apoi, se propaga dealungul coapselor, spre pantece §i piept, ca, la sfar§it, sa-i intre ca ni§te cuie in creen. 170
www.dacoromanica.ro
Doamne, nu mai pot !
gemu chiaburulTgrziu dupg-amiazg, auzi un nechezat. Auii...! Auii ! chiui Iordan, §i. fata i se ku-ning de sperantg, Insg nu-i rgspunse nimeni. Fusese unul din caii sgi, pe care setea ii teroriza cu cruzimea monstruoasg a unui vampir.
Soarele trecea prin asfintit.
Vgzduhul era cgldut ca apa unui parau In luna lui August. Sute de musculite se jucau In lumina aurie a dupg-amiezii tgrzii. Apoi, undeva, extrem de departe, un mierloiu incepu sg-si cheme pasionat tovardp. Picioarele lui Iordan amortiserg si limba i se uscase ca iasca.
Zeci de mute se stranseserg, rand pe rAnd,. In jurul rgnii dela mâng. ... si tot nu vine nimeni !" oftg chiaburul. Deodatd, tresgri. De dincolo de smieuret, un lup 'Il privea nemiscat de pe un dâmb §i-§i trecea din-cand-incand peste botul umed limba rosie ca aceea a
unui diavol de pe icoana iadului din biserica Ad sanctam Mariam". De Dumnezeule mare !" icni Coditg. astg data s'a isprävit inteadevgr cu mine..." 171
www.dacoromanica.ro
Totu0, dupa o clip, Iordan prinse iara0 curaj : fiara se pregatea s'o ja mai departe. se &mil dansul, insä Poate ca-i satul", fu desmintit : lupul gasi de peste putin cuviinta sa se apropie din nou de Coclita, care nu avea nici-o posibilitate de aparare. rea i inghetata O sudoare abundenta Ii imbrobona fruntea i incepu curga ochi, provocandu-i o usturime nesuferitd. Za-
tot §tergea cu mana stana ; alti Inca' 0 mai sarati veneau imediat la loc. Sfortandu-se, striga din rasputeri, insa darnic stropi
far% nici un folos. Nu-i raspundea decat ecoul
raspunsul lui era batjocoritor i prost ca al unui copil far% crqtere. Lupul se apropie §i mai mult. Pawa plictisit i indispus, ca i cum cineva nevazut 1-ar fi manat la implinirea unei datorii neplacute.
Pentru Coclitd, fiecare pas al fiarei era mai ingrozitor decat o lovitura de cutit In spate. Acuma lupul era chiar langa dansul §i rasuflarea lui Ii trecu ca o %pa clocotita peste rana de la mana. Iordan urla din toate spaimele lumii, dar fiara nu-i lua In seama strigatele, ci se awza tacticoasa alaturi privi nepagtoare. 172
www.dacoromanica.ro
Când Codip, epuizat, fácu in cele din urmk lupul Incepu sä-i miroasA mânile.
-. -,:
Si lupul sta ca si cum s'ar fi Intrebat de unde sä se infrupte mai intai din trupul omului, care zdcea imobilizat.
Sleit, chiaburul tacea acuma. Fiara Ii mirosi pe Indelete fata. Pe urmä, incet, tacticos, Incepu sà rup5 fásii
mari din carnea vie si fierbinte a lui Iordan, mestecându-le cu poftà i fard grabg. Uneori, se oprea ca sä se lingà de sange pe bot i, apoi, iargsi se asternea pe mâncat, smulgând ba din coapsà, ba din bratele eárnoase de 173.
www.dacoromanica.ro
om bine hranit ale lui Codita, cate-un hartan gras i plin de suc. Dupd un timp, insd, lupului i se nazari ceva si se tot card catre un alt coclau, lasandu-I Inca viu pe chiaburul, care nu muri decat cand intaia
stea prinse sà licareasca sagalnic din imensitatile ei albastrui peste pddurea intunecata tacuta.
Straniul judecator îi Indeplinise cu prisosinta datoria. Seful de post Buzdugan nu mai avea nevoie sa cerceteze cazul Durac...
Dupa o saptamana, cele cateva rude ale Anei
plecara imbufnate de la ea. Preoteasa le surprinsese scotocind prin lucrurile parintelui Cremene i le repezise. Nu putea suporta ca alt-
cineva decat dansa sa umble la reverendele, braiele i sertarele lui, care erau Inca pline de fise, manuscrise i fotografii.
Vad cà vrei sä scapi de noi, Ii spusese acru Anei, Didona Iurascu, una din matusile sale. Sunt curioasa cine o sa Ingrijeasca de 'gospodarie. O sa curga necazurile asupra ta ! MA voiu descurca singura ! ripostase doamna Cremene. 174
www.dacoromanica.ro
Gratica, fiica Didonei, IndrAznise sd insinuieze : Da? SingurA... cu cine...?
insd Ana o privise atAt de aspru, incAt imprudenta verioard gdsise cA era mai bine sd-§i facd imediat bagaj ele, §i pilda ei fusese urmatd §i de ceilalti. Doamna Cremene avea dreptul sA locuiascA 'And la stransul recoltei in casa cooperatoriald. Uneori, se gandea cu groazd la toamna, care
urma s'o goneascA din locurile acestea, unde fiecare ungher de casa §i fiecare brazdd din grddind mai purta semnul funtei pArintelui Petrea. Din nenorocire, profetia malitioasd a Didonei lura§cu se implini. Cooperatorul nu lAsase nici un testament.
Intr'o zi, Ana se pomeni cu un vdr depärtat al fostului ei sot, §i vdrul acesta ridicd pretentii asupra putinului avut al pdrintelui Cremene. Ana era consternatd. Bine, dar eu cu ce sA trdiesc ? ! protestA femeea.
spuse rece domnul Nicu ProRegret, copiu, de profesie avocat. Rdposatul meu VA"-
n'avea decal sd se gandeascd din timp la aceasta. Voiu introduce actiune §i vd avertizez cd nu permit s'A Instrainati nimic din inventarul gospoddriei qi-al casei.
Domnul Nicu Procopiu pled dupd cui-n ve'175
www.dacoromanica.ro
ca o furtuna. Nici un cuvant de mangaiere, nimic. Ii purta cu vioiciune pantecele voluminos, dar n'avea nimic din obisnuita bunatate a oamenilor grasi. Ana trimise inca In aceeasi zi dupa Stan. Dansul evitase s'o vizAeze pana acuma, cad nu voia sà dea prilej de barfeald gurilor rele. Totusi, alerga imediat la doamna Cremene, nise
de indata ce intelesese ca avea nevoie grabnica de el.
Ana Ii istorisi totul despre vizita lui Nicu Procopiu. Nu s'a interesat nici macar cand a fost
mormantarea, incheie printre lacrimi doamna Cremene.
Voiu face tot ce e posibil, o consola Stan. Voiu pleca la Cernauti i ma voiu interesa la un notar cum se prezinta situatia. Ana 11 retinu la cilia.
Abia In seara aceea o privi Stan niai indeaproape. Da! Seamana cu Malena, seamana cu Veronica Parascan. Aceiasi tdieturd a ochilor, aceiasi gura, aceiasi umeri. Nu ! Nu se poate!" se ingrozi barbatul. Nu rni-i Ingaduit s'o iubesc..." i, totusi, genele acelea lungi, mdtasoase, parul castaniu.. Ar fi un dezastru daca a iubi-o..." 178
www.dacoromanica.ro
Nefertete... spuse tare, fail s vrea. Cum ? intrebsä nedumerit5 Ana. Iartsa-ma... Nimic... Mà gandeam ca se-
meni cu Nefertete, egipteanca aceea stranie, care mi-a turburat de multe ori viata. Ana zambi.
Vrei s joci un ah? Desigur !
11 Intrebä ea. se bucursä Stan.
Doamna Cremene scoase cu evlavie, dinteun sertar al biroului, tabla de §ah. ca ni§te randunele lipite de aripi. Pionii cu capete diferite. Nebunii Cdii f5pturi de basm. sfiddri inofensive de fildq. Turnurile 177 12
www.dacoromanica.ro
Reginele gratioase ca ni§te cgprioare. augu§ti singuratici ai visului. Regii
CM filosofie 'in ace§ti regi !
Ei nu se mi§cg upr ca turnurile ori ca reginele.
Ei Inainteazg greoi, camp de camp. poate pentru inEi au nevoie de nebuni telepciune.
Tott*, ei sunt totul: singurgtatea le acorda cea mai luminoasg gloriolg. spuse Ana. Mat ! Stan se scuturg.
Da, mat cu un singur cal... Urat m'ai surprins !
A fost un simplu Schustermatt",
*Il
Te gandeai la altceva. scuzg femeea. Adause nea#eptat de aspru : Sa nu te mai gande§ti niciodatg la Nefertete, domnule Stan Nimeni... !
Nu, nu se poate intreprinde nimic impotriva domnului avocat Nicu Procopiu. Stan era dezolat. Legea se aratg de partea domnului avocat. Totu§i, dui:A noui alerggturi, Stan reu§i sg 178
www.dacoromanica.ro
zjunga la o transactie Cu departattl var al fostului cooperator. Recolta ramane in seama Anei. Dupa catva timp, doamna Cremene primi o anonima.
0 aruncä, scarbita, in soba. Dar primi §i altele.
Tot mai multe, tot mai rele, tot mai neru§inate.
I le aratä i lui Stan. Asta e treaba avocatului, spuse dansul era foarte furios cand ne-am despartit
ultima oara. Nu-i vorba, i-am §i spus fara inconjur ceeace gandesc despre dansul ! Ca sa se rasbune, desigur ca te-a barfit pe la diferitele dumitale rude.
Stan nu mai mergeä pe la Ana, lima cinele ,chn sufrageria uria0 §i, totuO, intima, partidele de ah §i zambetul ei trist dar zambet ! Al lipseau i lipsa lor 11 nelini§tea.
Era in luna August "acuma. Nimeni i Culai aveau o multime de lucru.
Imblatitul graului, culesul fructelor, macinatul. www.dacoromanica.ro
179
Seara, cAdeau morti de obosealA.
Cu toate acestea, inteo noapte, Stan se trezi nea0eptat de odihnit. Auzi ni§te pa0. Merse intrigat la fereastra 0 striga : Cine-i acolo. Trecu destul de mult Rana veni rAspunsul : Is eu, eu, Culai. Tu? se mill Stan. Dar de unde vii ?
Iara0 o ezitare. Apoi :
Nu va pot spune ap, dinteodata... Dece nu ? crescu 0 mai mult mirarea lui Nimeni. Stai, ca vin la tine, 0 sari
prin fereastra, sari ca'n timpurile vechi, când prietenul sau Luca UrAtu 11 astepta cu stele pe umeri in ulita piing de fantasme.
Se-gezara impreuna pe lavita de sub tei. Stan i0 aprinse o tigara 0-i of eri 0 lui Culai una.
'at,/ despre ce e vorba, incepu Cu oarecare tArAgAneala baietanul. Am fost la o fata... Nu cred s'o cunoa§teti... 0 chiamA Irinel
0 tan ei a fost agent sanitar... Fata are douà clase de liceu. Care-va-s5-zic5 lata cultA, Totu0,. ma iubete. Am cunoszámbi Culai.
cut-o amu o luna la gara 0 ne-avem bine... Vreau sa ma insor cu ea, domni§orule. La anul 180
www.dacoromanica.ro
sau peste doi ani... E bine ca omul sa se insoare de tanar ! Bravo, imi pare bine, Culai, 11 felicita sincer *i vesel Stan. Deodata, insa, se intrista. Numai el ramanea singur. Mereu singur !
Sfortandu-se, reu§i sa-§i ascunda tristetea, -care-1 napadise brusc. Nu voia sa-i risipeasca lui Culai bucuria de-a
lubi i de-a se *ti iubit. Deaceea, il intreba parintete : Dar te-ai interesat mai indeaproape...? Ce
fel de fatä. e? Nu mi-ar placea debe daca ar trebui sa te caiqti candva de casatoria ta. E o fatá inteadevar foarte blind. Totui, sa bagi de seama...
Nu e nimic urat intre noi. Stain In gräclink ne tinem de mana §i vorbim... Pana la i tacu ru§inat. nunta... -titi... nu vrem sa... Da, ap e bine, spuse Nimeni. Ii stranse mana. Hai, du-te la culcare, incheie Stan.
Mane avem o zi foarte grea. Culai se departa. Stan Nimeni, ins'a', nu merse sä se culce. Miezul-noptii se apropia ell toate tainele sale. Pamantul zumzgia prin toti teii, toti boj II O. toti 181
www.dacoromanica.ro
vi§inii satului. Licareau ca ochii unei pajere. fermecate stelele. Unde ramanea luna ? Da, dincolo, in cineltie-ce Siberii, peste tundre ghetari albi ca ochii -orbi ai privighetoarelor. In grading porumbi4ea fo§nea. LuceafdruI Ii cguta in ape adanci de fantana zodhle. Ana va pleca la toamng," gemu Stan.. Atunci, Nimeni simti cg nu mai poate. Trebuia sg bea. Scoase un cal din grajd. Goni pang la carciuma lui Jaba. Bgtu in geam. Bau mult. Cand ie§i, luna rgsgrea ca atunci cand mersese impreung cu Luca Uratu, s'o fure.
Da, era o lung mare §i roie, ca aceea, pe
care ar fi trebuit s'o pung pe pieptul lui Liubcic, ca sä-1 scape de la moarte.
Mari aproape o org prin lumina ei haluci-
nantg, dar nu se lini§ti. Mari ca printr'un basm. Calul mancase jgratic sau, poate Muse apa de stele. Cate-un liliac de-argint vangt falfaia uneori in jurul lor. Rachitele strigau : Ho ! Mai incet, nebunule ! nu voia sa le-asculte.
dar Stan
Un alun batran §i cam tehuiu îi scoase din lutul moale o radacing vi-i puse calului piedicar 182
www.dacoromanica.ro
dar animalul nici nu se poticni mgcar, asa cä pomului celui rgutkios nu-i rgmase decat sg mormgiascg furios In barba lui deasä si alungätoare de purici. In cele din urmg Stan obosi. Intrg in ogradä, lgsg slobod calul si, Inebunit
de lung, se strecurg ca un hot la fereastra Anei.
Cine-i acolo ? hitrebd, de dupg geam, o voce terngtoare. Eu, Ana. Fereastra se deschise. Pentru Dumnezeu ! Ce cauti aici la ceasul vorbi doamna Cremene. acesta ?
Ana, trebuie sg-ti vorbesc. Femeea tälcu catva timp. Asteaptg putin. spuse apoi. Bine, Ana se argtg ca o fantomg In lumina lunei din grgding. , Merserg sub un Ink- bgtrân, care isi Intindea cu tinerete miile de brate spre cerul instelat. spuse Stan, de-a dreptul. Te iubesc, Trebuie sg fii a mea, Ana. Nimeni Isi dgdea seama cg face o murdgrie fatg de Petrea Cremene, dar nu putea altfel. Luna 11 halucina.
Luna si stelele. 183
www.dacoromanica.ro
Domnule Nimeni, spuse Ana, dumneata ? !
ce e cu
Ce vrei sg fie ? ! strigg bgibatul. E o crimg cd te iubesc? Am nevoie de tine, mg intelegi ? !
Dar eu nu te iubesc, §opti femeea. Nu mg iube§ti ! Totu§i, cred cg ai putea sg mg suporti . , . Nu ! Nu ! Dece nu, Ana ?
N'a§ §ti cum sg-ti explic. Imi pare rgu, domnule Nuneni, insg nu pot trece peste mine, atunci cand e vorba de dragoste. Iia drum spre casg, Stan 'i§i ridicg pumnii §i blestemg luna. Luna asta afurisità i§i bgtea Intotdeauna joc de dânsul.
184
www.dacoromanica.ro
Par tea a treia
www.dacoromanica.ro
PI ecar e
www.dacoromanica.ro
Haide Paiatd, danseazei Paiatei! E atett de fruimos sd dansezi pe frdnghie
E atilt de frumos dansezi pe frdnghie, Chiar dacti franghia se'ntinde peste-o prdpastie_ Haide Paiard, danseadi Paiatd ! Tu egi un bdiat bun... N'are nici-o importanta dacii o sd-ti frdngi insá danseazd, danseazd Patiald !
Preipastia e adâned fi'n fundul ei o mlaftind Totuqi, noaptea, se oglindesc toate steiele'n ea Haide Paiatcl, danseazd
Tu n'ai voie sá mori comod, in pat... Haide, Paiatd, chiond pe cineva taie franghia de sub picioare !
189';
www.dacoromanica.ro
na pleca la Cernauti.
Pleca fara sali mai ja ramas bun dela Stan. Credea ca e mai bine ap. Mid Culai ii spuse ea doamna Cremene a plecat, Nimeni crezu ca inebune§te.
Primul su gand fu s'o urmeze. Apoi, Insä, se resemna. Iqi dadea seama cä ar fi fost inutil. Stan Incepu sa bea. Intai cate putin. Si, dupa
,catva timp, din ce In ce mai mult. Simtea ca, astfel, merge catre o distrugere sigura, dar nu isbutea sä renunte la alcool. Observand ca Stan bea, Culai se ingrozi. De§i se ruina sa atinga aceasta chestiune, totu§i intr'o zi li spuse cil rachiul cel tare din carciuma lui Jaba ar putea sa-i ruineze complet sanatatea §i ga destul de -§ubredä. 191
www.dacoromanica.ro
Sa nu mai vorbe§ti niciodata despre asta,. ii raspunse stapanul casei. Bine, domnule Nimeni, ofta Culai, Ondindu-se, ca alcoolul e cel mai primejdios lucru.
de pe lume, mai primej dios decat insui diavolul.
Inteo dimineatä, Stan incaleca qi-o lua in. goana spre padure. Luca Uratu, prietenul sau din copilarie, reu0se sä traiasca doi ani in singurätatea augusta a acestei paduri urige; straise doar cu o lupoaica O. cu puiul ei. Mie mi-i dat sa-mi port printre oameni singuratatea", i§i spuse Nimeni cu amaraciune. $i Stan se decise Inca in aceeai zi : va pleca iarg§i la Bucureqti.
Cat timp veti lipsi ? se interesa Culai, cam mirat de brusca hotarire a lui Nimeni. Cred ca nu mä voiu mai intoarce niciodata aici, raspunse dansul, privind absent soarele,
care apunea in marea de sange a unor nouri uria§i.
Cum ga ? !
protesta consternat bale-
tanul. Da, mai Culai. Sunt lucruri, pe care tu n'ai cum sä le 'ntelegi. Si-i bine ca nu le 'ntelegi, qi inchee : Voiu pleca la noapte.
192
www.dacoromanica.ro
ucure§ti.
Stan avu norocul sd-§i regaseascd
la acelaq
proprietar
vechiul apartament din bulevardul Basarab. Reincepu sg serie. Primul sAu roman avu un succes considerabil.
Atunci, se-aternu la lucru cu o pasiune, pe care n'o egala decat patima bauturii. Evita cuno§tintele. Se trezea intotdeauna pe la orele 5 dimineata §i se svarcolea ca un §arpe pfiná ce se deschidea
carciuma, in care obi§nuia sa-§i bea sfertul de chilogram de cognac.
Dupdce lua ateva inghitituri dinteun pahar Cu toartd, îi citea ziarele, In timp ce, In vine, alcoolul prindea sA-0 imprä' tie cu perfidie dura amdgito'are. Apoi, deschidea un caiet §1 193
13
www.dacoromanica.ro
lucra panA la amiazd. De mancat, manca foarte
putin. Dupä amiazg, se culca. Uneori dormea 'Ana pe la orele 8. Buimäcit de somnul greu al alcoolicilor, intra iarsä0 prin cArciumi. Le lua la rand 0 nu se reintorcea acasä* decal atunci, când
mintea ii ajungea complet incletatà de bäutura aceea tare, care-i ardea gura i-i usca buzele, prefäcându-i-le in iasca amarg. Culai ii seria regulat. Se cäsätorise cu Irinel 0 era fericit.
Cu timpul, capacitatea de lucru a lui Stan Sncepu sä scadä. Manile ii tremurau 0 frazele refuzau sä se atearnd limpede pe härtie, iar imagmatia lui bogatä de odinioard nu se mai desfäwra decat pentru a-i da cognaruri. Totu0, disperat, rewea in unele dimineti sä serie ca 0 altädatà. Apoi, insä, recädea in somnolentä
0 alerga din nou, infrigurat, torturat, la earciumg, unde bea panä nu mai deosebea nimic In fata ochilor.
Simtul moral II släbise cu totul. Se inhaita cu indivizi deochiati, de care calea Grivitei,e plinä 0 care, simuland o mare admiratie pentru dânsul, profitau de pe urma pungii lui, mancAnd 0 band dupg plac, ca, pe urmä sä.li batä joc de el. Uneori, Stan atipea cu capul pe masä. 194
www.dacoromanica.ro
Când se trezea, vedea cum clientii din local 11 privesc ironici, dar aceasta nu-i mai fäcea niel ,o impresie.
Intr'o dimineatä turbure de iarnä, avu prima sa halucinatie. Se ridicase buimac si cu ochii impäienjeniti din pat, cand, deodatd, peretele din fata sa se deschise ca o perdea de ceatd si, din golul ei nesfArsit de adânc, edsäri o umbrd, care, incetul
cu incetul, incepu sä ia contururi tot mai precise, panä se infiripd un om inalt, cu fata pämantie si plin de-o lumina apoasä, rea, in dreptul inimii. Aratarea schitä un semn neldmurit §'I päsi incet spre Stan. Ce vrei ? Tu, ce vrei ? strigd Nimeni cu glas zugrumat. Aratarea nu räspunse nimic. Continua sä villa tot mai aproape de Stan, care se präbusise pe pat. Cänd arätarea isi intinse spre dânsul mânile, 1Timeni scoase un tipät de groazà si lesind. Trezindu-se, isi freed ochii. totul era ca de obiceiu. Acuma Stan se repezi la perete si-1 pipäi infrigurat,
ca si cum ar fi vrut sd afle resortul unei masinärii secrete. Cineva Ulm puternic si cu insistentä in usä. Stan isi sterse fruntea, dadu in sus suvitele 195
www.dacoromanica.ro
de par, care 11 cazusera naclaite pe frunte, deschise.
S'a intamplat ceva ? intreba Ingri-jorat proprietarul, un om indesat 1 cu tabie-turi. N... nu... se bAlbai chiriapl, 0 se grail sá explice : Am visat ceva Apoi, se scuza indirect : Se 'ntAmpla...
-
Sigur ca se 'ntampla ! Mai e vorba... ? r i proprietarul, care avea chef de taclale,. tncepu o intreaga poveste : lata, de pila, nevasta-mea...
Era In dimineata ajunului de Craciun.
Stan cobori din remorca lui 6 0 tramvaiul pomi mai departe.
O femee imbracata saracacios, cu tulpan. negru pe cap, poate o bunica batrAnä, care nu apucase sa coboare la timp, sari din mers. De0 Nimeni evita sà fie martor la scene dramatice, totu0, deastadata, se opri sà priveasca. Femeea cazuse. Incerca sa se ridice, dar cazu din nou
§i bara de la rotile remorcii
Ii
apuca un
picior. Strivindu-i-1, smulse intreaga carne de. pe el. Oasele labei, astf el desgolite, dadeau un 196
www.dacoromanica.ro
aspect mai inspäimantätor cleat tabloul oricärei alte räniri. Stan isi duse mânile la tämple si se gändi la stupiditatea destinului : statia urrngtoare (Teatrul National") era la numai cativa pasi : dece nu avusese femeea rdbdare sä mai astepte doar un minut ? Care diavol o indenmase sa sarà ?
Un cos cu mere se rästurnase in mäsga -sträzii.
Nu, copiii nu vor mai cdpata nici un mákdesearä. !
Stan se gändi cA si dänsul särise cu un minut prea de vreme. Sdrise prea de vreme din viata
adevgratà. Nu avusese norocul sd moarä, ci rämânea sä poarte la infinit povara unui suflet ,desgolit.
Nimeni mai avu si alte halucinath, dar se obisnuise cu ele si nu le mai bäga In searnä. Cänd diferite chipuri grotesti se infiripau cu obraznicie din umbra, Stan fäcea un semn si fig,urile acelea de fum -se desträmau. Nimeni
-tia acuma c'ä ele nu se datoresc dedt etilis-mului cronic, care ii dadeau si niste oribile tremuräturi ale mânilor. De multe ori, 'Stan radea : 197
www.dacoromanica.ro
Noroc cA aceste onorabile vedenii ntt vorbesc, cAci, intealtfel, te pomenesti cà mi-ar pretinde sa intretin discutii cu ele... Una din cele mai mari deficiente ale lui Stan
Nimeni era desigur faptul c5 prea se legasede trecut, de un trecut, pe care voia sag mentinä de-alungul intregii sale vieti. Stan credea
c5 e posibil sa menting si la varsta de 32 de ani ceeace fusese valabil ca logicä ilogia pang la varsta de 10 sau 12 ani. Cele mai mulle suferinte ale sale si cele mai neplAcute compli-
catii ale lui Nimeni in aceasta isi aveau origina, cAci voia sa creeze realitati din cele mai fantastice irealitati. Stan socotea cg in haotica p5dure de plated
a metropolei sunt posibile toate podurile de aur ale copilsäriei sale si cá n'ar fi greu sä-si organizeze In legi firesti nebtmia de-azururi proprii a visului.
Voia sà ajung6, de la cunoasterea liric5, la aplicarea absurdului.
Intr'un gargon murdar, Stan Nimeni vedea un paiid print rilkeian ; in bubele gretoase ale unui cersetor, lepra albastrà a lui by ; in exibitiile unui comediant de balciu, ghidusiile lui PAcalà ; In vulgaritatea unei dame de consu198
www.dacoromanica.ro
matie de la Venus", amarele renuntAri ale unei eroine de roman rusesc. Total lua proportii uriase in ochii lui Stan. In scrisul ski,
cuvintele imens", nesfarsit" sau Inalt" reveneau mereu, uneori chiar supgrkor. In romane trecea
In detrimentul compozitiei
peste
amänuntele atk de necesare la crearea unei atmosfere valabile §i nu se oprea deck la esen-
tialele dragaste, moarte 0 Dumnezeu, uitand &A aceste notiuni, luate in sine, apartin numai poeziei. 199
www.dacoromanica.ro
Stan Nimeni mai credea ca in once mocirla se pot gasi i stele, §i era in stare sa-i spuna
unui vanzätor de ziare : Te iubesc ! Tu e§ti fratele meu...", uitand ca acela i-ar fi putut raspunde : Baga de seama ! lata un sergent de strada...! Vrei sa te duc la circa" ? ..." Alta deficienta a lui, era ca voia sa traiasca bine cu toata lumea ; rezultatul : foarte multi dintre cunoscutii lui i'l considerau la. Sentimental O. timid, 1§i ascundea sub un cinism inofensiv aceste atnbute ceeace ii determina pe prietenii sali sal vada o canalie In el. Ca i Gleb Uspenski, era de-o sinceritate bolnavicioasa ; nu putea spune decat ceeace gAndea ;
in urma acest-ui fapt, neajunsurile
curgeau buluc asupra lui.
La un miez-de-noapte, Stan gäsi o carta potalä in usa.
0 citi chiar in prag, la lumina lampii de buzunar.
I se facu negru in fata ochilor. Culai 11 imtiinta ca doamna Cremene tuTneaza sä se remarte peste cateva saptamani.
200
www.dacoromanica.ro
P
ar t ea a patra
www.dacoromanica.ro
Intoarcerea la paciure
www.dacoromanica.ro
a, era toamnä *i toamna se simtea In toate. La sate, drumurile colcalau de glod ; ck-utele abia de se puteau urni, prin masga aceea lipicioasa, care prindea ca In n4te cle§te picioarele cailor. Ploua mereu. Era o ploaie subtire, Inghetat5, nemiloasA ; un f el de toropealg ciudata pornea din apa ei 1e0.etica, O. oamenii
mergeau tot mai inghebopti pe ulite. Pämantul par'cd putrezea. Totul putrezea : frunzele, rachitelor, gardurile, rAdkinile din miri§ti... Poate chiar §i. oamenii ! Seara, ferestrele caselor se luminau tot mai trist prin burnita, care nu mal voia sa inceteze. Aerul avea miros lanced, ud, i bAltoacele de prin ogrAzi iz rânced de cânepg. 205,
www.dacoromanica.ro
Totu0., vremea aceasta era pläcutä intfun fel oarecare. Un soiu de dulce lenevie Ii cuprinde pe oa-
meni and ploaia se scurge cu cântecul ei melancolic prin burlane. Sä stai in casä i sä citeti, sau sä asculti istorii cu strigoi, nu e ceva de lepädat, mai ales dacä in sobà arde un foc bun, care zugrAvqte cu flori roii peretii. Altklatd Stan ar fi fost fericit chiar i la Bucureti pe o atare vreme. Acuma, insä, se sbAtea in cele mal groaznice chinuri.
N'o putea uita pe Ana. Oeiubea aproape tot atât de mult, cum o iubise pe Veronica Parascan. *i o i ura. Refuzul ei fusese absurd. Stan 4i strAnse pumnii cAnd se gandi la vestea, pe care i-o trimisese Culai. Prin urmare, Ana se va märita, se va mgrita cu un oarecare domn inginer Hornung. IntrAnd inteo cArciumä,
Nimeni bäu mai mult ca niciodatA. Totul se desfacea in jurul säu i mii de fulgere albastre -sau ro§ii Ii brazdau retina obosità. Când ajunse pe la miezul noptii in curtea casei sale,
picioarele i se Mara i omul se präbu§i ca o 206
www.dacoromanica.ro
Tiatra peste caldaramul de cararnizi din fata usii.
Ii spuse Doamne, ce bine e sa stai aa !" Stan, gata sa adoarmä in ploaie. Numai printr'o suprema sfortare de vointa isbuti sa se ridice i sa urce la sine, ca sä se tranteasca asa cum era, imbräcat, pe patul rd-
v4it i murdar. Era atat
de ametit, incat
adormi de indatä, rara ca vre-o noua halucinatie sa-i mai incerce ochii. Dimineata, se trezi
ca deobiceiu, pe la 5. Cand, insä, vru sä coboare din pat, o durere groaznica Ii impunse genunchiul stAng. Desbräcându-se, constata ca 207
www.dacoromanica.ro
aproape §i-1 sfaramase. Alerga la oglinda_
Fata îi era piing de noroi amestecat Cu sänger cad pielea de pe frunte i se despicase deasupra ochiului drept, iar buza inferioara Ii crapase ea. Stan se lag pe marginea patului. O uria§a_ scarba de sine 11 cuprinse, o scarba mai chinuitoare decat dtu-erile provocate de ränile dela cap §i cea de La genunchiu Ramase o saptamana acasa. Primele trei zile fura. groaznice. Capatase o plexitä, care II facea sa une de durere. Apoi, insä, covnarul trecu §i Stan constata ca se simte foarte bine. Totu§i, din cauza ranilor dela fatä, Inca' nu putu sà iasà in ora. De altfel, nici nu avea pofta de a§a ceva. Citi lacom ultimele nouta0 literare. Sta pan&
la 5 dimineata §i Inghitea carte dupa carte. Nici nu se mai gändea la alcool. Incepu sa se imbrace cu ingrijire §i sa iasa. in lume. Colinda teatrele §i expoziiile, i nu lipsea de la nici un simfonic. Incerca sa suplineascä prin arta placerile drace§ti ale alcoolului.
Intr'o seara, Insa, avu iara§i, un §oc §i se irnVita ea niciodata.
Se apuca de o femee, o batu §i, evident, fa arestat. 208
www.dacoromanica.ro
Petrecu o noapte intreagA la circumscriptie.
Incetul cu incetul, isi reveni. Se &sea Inteo incdpere ingustä, plinä cu apä pe pardoseala de ciment. Intuneric de moarte. Numai caeva tigäri licAreau In bezna Intunericului, licäreau ca niste ochi vicleni de lupi. Cu timpul, Stan reusi sä distingä figurile din
jurul säu. Erau vre-o dougzeci de persoane : apasi, bäieti färä acte, femei de stradd si-un cersetor cu un picior de lemn. Nimeni isi controlä buzunarele. Nu mai avea decal vre-o zece tigäri. N'o sd-mi ajungä decat pentru maximum Proasta treabä !" trei ore," oftà dansul. 11 inBä, ce-ai fäcut de te-au gáljit ? terogä un pustiu. räspunse Stan, Deh, ceasu' äl räu, Mi-am ucis gagica.
0 täcere respectuoasä se intinse imediat in inapere. Ai °fig. pustiul. Säracu' de tine ! mierlit-o urat... ! Cum o vrea Cel-de-Sus...
zâmbi Stan,
amuzat.
Bdietasul veni langä Nimeni si-i sopti la ureche : 209
14
www.dacoromanica.ro
Cu mine ce-o sd faca...? tn.. am sperlit cämase dela proprietareasa mea... 0 sa-ti taie nasul, glumi Stan, in timp
ce diferite umbre caraghioase se agitau prin intuneric.
Pustiul nu se supara, ci rase cu clinchet argintiu de cristal. Apoi, insa, ofta : Doamne, de-ar veni odatá chmineata, ca sa ne duca la prefectura. Stii, am auzit ea acolo cald si bine... !
se gandi Cat de fericit e omul acesta !" Da, da... Fericirea consta in a nu-i Nimeni. cere vietii decat foarte putin."
Imaginea Anei Il chinuia tot mai mult ; deaceea D. ruga pe Culai, printeo telegrama, sa-i comunice urgent adresa doamnei Cremene.
Incepu sa redacteze o nouä carte, o carte pentru copii, dar o carte, care poate fi citita si de oameni mari". Era un fel de Peter Pan" si de Albina Maja" la un loc. In noul roman al lui Stan Nimeni, luna zambea prieteneste unei lumi intregi de ursi cuminti, care nu mâncau decat smeura, nuci si alune si tineau sobor cu iepurii, de vulpi, care se vizitau cu gastele, de bufnite cu ochi de aur, de iasme si de naluci 210
www.dacoromanica.ro
blnevoitoare, sau de cerbi, care purtau pAduri
intregi in coarnele lor. Aduse toate fanetele Bucovinei In aceastd carte 0 toate tuf ele de lemnul-Domnului, aduse tgrani sfAto0 0 copii sburdalnici, aduse o sfântg Vineri cu chip de bunicA bung 0 lupi, care nu fAceau hap-hap cu bietii miei. Astf el, se nOscu o carte de vis 0 de
glumg, o carte fära nici o altd umbrd decgt acelea moi 0 albastre de sub fagi 0 stejari. Apoi, serse un poem larg, o superbg adeziune la viatd. Nici un rege orb nu mai trecea prin aceste versuri 0 nici o pajerg nu se mai sf4ia de dor. Poemul avea forla bArbOteascA a
unei ruperi de nouri. I0 dOdu unui editor manuscrisele 0 prinse sg se gándeascä la viitor. De bAut nu mai bea. Dupä ultima sa aventurd nu_ mai avea nici un chef de ap ceva. Culai ii comunicase intre timp adresa doamnei Cremene. In once caz, trebuie s'o mai vgd odatg," 10 spuse. Dar pe urmg ?" Zâmbi : Pq putea s'A intru la o mAngstire, de pildg."
De fapt, dece nu ? Acolo, desigur cA oamenii au renuntat sá se mai sfartece ca 1upii. Abia acolo ar incepe 21i
www.dacoromanica.ro
adevarata mea singuratate. Da, acolo, g putea sà fiu singur in fata lui Dumnezeu." Pleca la Cernauti, s'o vada pe Ana. O gasi tot atAt de atragatoare ca i in trecut.
Int5i, paru jenata sau chiar neplacut surprinsa de vizita lui Stan. Pe urma, insä, se ruga sà ja loc. Poate cä ai auzit cá ma. marit,
vorbi
doamna Cremene. Am auzit, spuse rece Stan. V'ati consolat destul de repede de moartea pkintelui Petrea. TotuA 1i indulci tonul : Ana, dece nu m'ai chemat pe mine ? Cu-
lai ti-ar fi dat imediat adresa. Dece te mar* cu Hornung ? Il iube§ti ? Evident, in cazul acesta mai avea nimic de spus. Doamna Cremene raspunse, ocolind, avalan-
ei de intrebki : Logodnicul meu e un om foarte platut. Sincer, domnule Nimeni, nu mai aveam din ce trai. Pensia mea e mizerabila.... Nu-mi ajunge niel ma.'car de-o rochie... De vreme ce-ti era indiferent cu cine sa te remariti, dece nu m'ai ales pe mine. Adause sarcastic : 212
www.dacoromanica.ro
Cred ca aveam dreptul fa Intaietate ! Domnul inginer Emil Hornung e un om foarte distins. Multumesc ! Cu toate acestea am §i eu bani, daca in asta consta distinctia Vezi, domnule Nimeni... Despre dum-
neata circula svonuri foarte interesante pe aici...
Poti sä-mi spui de-a-dreptul. Ca sunt betiv, nu ? Da, am fost betiv. i dece am fost un betiv ordinar ? Pentruca, inteo noapte cu lung, Ana, tu... Dar nu mai are nici un sens sa vorbim despre asta. Glasul lui Stan era calm ; sufletul sau ardea
ilia Patima D. rodea ca un §arpe. Se 0 mira cum de nu se arunca asupra femeii, al card gat alb stralucea ca o nobila colonada de marmora lunarä. Mai incerca odatä §i. era numai plans in el Ana, Inca nu e prea tarziu. Mai ai timp sa strici logodna. Doamna Cremene raspunse consternata : Se poate sa vorbqti ap ? ! Ar fi un scandal teribil ! Ce-ti pasa de scandal ? ! Plecam imediat la Bucure0i i ne casatorim acolo... 4ti. absurd ! Bine Inteles ! Un Hornung de-al tau ar fi 213
www.dacoromanica.ro
incapabil de-un gest absurd. E prea distins pentru asa ceva, nu ? ! Ana, Anal care diavol te-a schimbat din femeea bung de odinioarg in monstrul ipocrit de azi ? 1 Totusi, se despgrtirg in termeni cordiali. Doamna Cremene 11 invità la nuntd. Stan promise cg va veni. Voia s'o vadä. Era o otravg aceastä dorintd, dar nu putea altfel.
Stan plecg pe la orele 5 dimineata din casa inginerului Hornung, unde petrecerea mai era In toiu.
Se pomeni singur In strada pustie, prin care ceata de toamnd se tära ca un Cane bgtut. In piata Unirii, se opri pentru câtva timp.
Orologiul vechii clgdiri a magistratului" bätu rar, cu sunet adanc, ceasurile mici ale sfärsitului de noapte. Undeva, spre Prut, tignalul unui sergent de stradg, trezit de turnul primgrei, sfäsie prelung tgcerile, pe care nici mgcar cânii mahalalelor nu le mai inspgimântau. Din piatg, strgzile camuflate se furisau timide spre cine-stie-ce härtoape periferice.
Incotro s'o iau ?"
se chinui Stan.
214
www.dacoromanica.ro
Isi aprinse o tigarä, dar fumul, amestecat cu jilAveala cetei, il fäcu sä tuseaseä, asa cä o aruneä scarbit.
-r".
In cele din =mg, se hotart s'o ja spre partea de sus a orasului si, dupá vre-o zece minute, se pomeni In bulevardul, care ducea spre Cuciurul-Mare. 0 lumina mare se-aprinse In sufletul lui Stan
toate lumangrile unui pom de Crgciun al copilgriei sale.
Il si vedea pe Culai, deschizAndu-i cu un zambet larg usa pridvorului. Irinel va aduce repede cate-o cafelutä fierbinte si ei, bsdrbatii, 215
www.dacoromanica.ro
se vor aseza la taifas, istorisindu-si despre unaalta. Apoi, el, Stan, se va culca. Nu inteo odaie mizerabila, anonima, de hotel, ci inteo odaie adevaratä, cu un pat care miroase a caläpar si-a busuioc, si, inainte de-a adormi, va citi vre-o
carte interesanta si va fuma cu nesatiu o tigard bunä.
Viata e frumoasa si meritä sa fie traita," Isi spuse Stan, in timp ce se lupta cu negurile.
Da, la Culai va gasi un refugiu sigur si placut.
Ce baietan cum-se-cade ii aiesta,"
se
gandi dansul, pe cand pasii sal loveau mecanic si ritmic trotuarul inspre fosta bariera k. u. k.
In jurul ski nu era nimic altceva cleat ceata, care incerca sa inghita once fapt pamantean.
Totusi, Stan nu se inspäimanta de ea. Pasea vòiniceste inainte. Drumul era invaluit ca intr'un fel de lapte. Unele case se si luminau a dimineatg. Oameni, care aveau de lucru. Oameni intregi, pe care munca nu-i plictisea. Stan aproape ca alerga acuma. Peste putin, dadu in camp. Acolo, ceata se prelingea ca un sarpe tirias, 216
www.dacoromanica.ro
monstruos, inghitind deavalma rächitele de la marginile drumului, mir4tile, gardurile totul. Uneori, cate-un fanar rasarea ca un ciudat trandafir galben din 'Ada, pentru a se pierde apoi In apele tulburi ale noptii, care se apropia Incet-Incet de sfarqit. Erau oameni grabiti sa ajunga dis-de-dimi-
neata la ora. Apo:, totul se pierdea iara§i In Intuneric §i ceata, ap ca Stan trebuia sa pipMe ca un orb drumul. Dupg cloud' ceasuri de drum, dadu de primelb
awzari omeneti. Ici-colo, cate-un cane latra din pragul portii la el, dar latratul era prietenos, ca §i cum canele ar fi §tiut, ca omul care trece pe langa el, e om bun §i. fara ganduri ascunse.
Stan era fericit. Stia ca, dincolo de peretii caselor, pe langa care trecea, se afla oameni cum-se-cade, tarani vrednici §i gospodine harnice.
La astfel de oameni se reintorcea dansul acuma. Culai... Irinel... Stan zambi.
Inca o jumatate de ora mima satului.
§i. va ajunge In 217
www.dacoromanica.ro
Ograda 11 primi tgcutg 0 ceturile se dgdurg la-o-parte dill fata lui Nimeni. Inainte de-a bate In up pridvorului, se opri lovit de-o durere asprg in ceafg, Doamne-Dumnezeule...! Ce-i asta ?" 0 Stan trebui sg se razime de peretele casei. Ana !
Ce-a fgcut Ana ? !
Si-un gol ingrozitor se-gternu in mima lui. Ceata se inghesui 0 mai mult in Stan. Urechile D. tiuiau a pustiu. Nu inteleg," se gandi el.
Ce-i asta?!" Pornise cu mare sf4iere In suflet dela Cerriduti.
Totu0, nu cgzuse sub povara ei. Acuma, insd ?
Ce-i asta ?" i.0 spuse iargi. Ii trebui o putete aproape supraomeneascä pentru a bate in up pridvorului. Credea cg se va prgbu0. Picioarele ii erau ca de cearg. Mgnile ii ovgiau.
Auzi ni0e pa0. Eu sunt, eu, strigg. dansul. Culai D. deschise imediat up 0-1 privi buimac. In fata lui, par'cg nu mai sta un om, ci G stranie fgpturg venitg din fundul unei lumi dispgrute.
ka www.dacoromanica.ro
Ii trebui un mare efort ca sg-vi reving. Intrati, domnivorule, i bgietanul stinse f anarul.
Stan intrg cu pavi vovgitori. Un afurisit cerc de fier i se strangea tot mai mult in jurul fruntii i urechile Ii vgjáiau. Poftiti... spuse Culai. Sá mergem in
dormitorul dumneavoastrg... E ava cum l-ati läsat.
Da... da.. vorbi Stan, mecanic. Bgietanul aprinse o lampg i beznele dispdrurg din casg, luand-o incotrova spre unghere de ogrdzi i spre pustietgti de eamp, dupg bunul rost al umbrelor. Totuvi, pe dinafara geamurilor mai rgingiseserg destule ca sg prefacg in oglindg fereastra. Mg bucur ava de mult cà v'ati re'ntors
spuse sincer Culai. Irinel ne va face indatg cate-o cafelutg i, pe urmg, vg yeti culca. Trebuie sá fiti obosit... Nu ? Am sg trAntesc vi-un pic de foc. Stan se-avezd pe marginea patului. Culai... Am venit 'sg-1 caut pe cineva.... Bgietanul Il privi mirat.
Da? Si pe cine D. cgutati ? Ascultg, Culai, sg nu spui la nici un om...
E ceva foarte important... Il caut pe Stan Trebuie sg-i vorbesc numaidecat ! 21
www.dacoromanica.ro
MA'ntelegi ? Numaidecät ! E o chestie de viatä moarte... Cred cA, aici, 11 voiu gäsi insfärsit !
dä-mi o mänä de ajutor... Altfel, inebunesc, mäi Culättä...
Tanarul bärbat siniti o räcearä de moarte in pieptul säu. Totusi, scuturLdu-se, isi spuse eä lucrul, pe care D. vedea la Stan, nu poate sä fie decAt ceva trecätor. Bine ingrijit, isi va reveni. Culai se mai linsti.
Fostul gu superior Ii fäcea impresia unui ,om Cu totului-tot normal acuma. Deodatd insä, Stan spuse :
Da' pärintelui Cremene cum Ii mai _merge ?
Tänärul bärbat inlemni. N'avu curaj sà räspundd ceva. I se adresa bland solid. sale : Irinel, tu trebuie sä: te culci. Da, bäditä, i femeia iesi supusä. Ce preot minunat e pärintele cooperator !
reluä Stan. Cum merge din casä in casä cand oamenii au nevoie ,de dänsul ! Cum aleargA pe la bolnavi, ca
mängaie ! Cum le
-vorbeste de frumos de pe amvon sätenilor nostri ! Ce? Nu vezi cum vin i poporeni de prin Camena i Mihalcea, ca vantul plin de miez ? ! 220
www.dacoromanica.ro
asculte cu-
Dupgce 10 aprinse o tigarg, continua cu alt-f el de glas : Azi am fost la o nuntä, mgi Culai. Thii, ce nuntä ! Fracuri, rochii de searg... Ca'n filme,. mdi bgiete ! Numai cg era 0 ceva comic la nunta aceea, Culditä-frate...! Intre mire 0 mireasä sta un mort. Sa-1 fi vgzut cat de amuzant era ! Mai avea 0 cateva fd0i -de carne pe ciolane..: Carnea era albastra, iar ciolaneleaveau luciu verzm. Ropi ii erau numai. unghiile. Si, uneori, mortul 10 trecea peste umerii decoltati ai miresei degetele lungi, fru-
moase. Pacat cg a trebuit sg plece la miezulnoptii, caci au venit doi coco0 de aur dupg el. Sg-i fi auzit cum ii cutcurigau la urechi...! CY nostimadg ! Ce voiam sg te Intreb ? ! Aha ! Tu §tii ce e aceea etilism cronic ? Mi se pare cä se trateazg cu injectii de stricning.
Stergandu-0 sudoarea de pe frunte, vorbi iarg0 : Ai väzut vre-o reproducere din BruegelBgtranul ? Cäderea lui Icar... sau cele doug maimute din turnul de deasupra portului, care no privesc atat de trist...? Romanele mele sunt
ca morwtrii lui Bruegel, mgi Culai. Pasiuni groaznice, moarte 0 nebunie... Dar dece nimeni nu vrea sg priveascg 0 cerul, care se poartg cu 221_
www.dacoromanica.ro
soare, stele 0 lung peste toate ? Cititorul ideal ar trebui sà colaboreze cu autorul.
Ochii lui Stan cercetau tot mai stgruitor -0 Culai i'i urmgrea Ingrijorat privirili Odaia par'cg se Intunecase. Un f el de vânt Inghetat bgtea prin ea, iar fe: reastra se prefgcuse Inteo fAntáng, care-1 cherna stgruitor pe Stan spre fundul ei. Mânile lui Nimeni bájbaiau intr'o ladg cu amintiri, Insä nu gAsi nimic altceva Induntru decAt un vaet, care se ridica Ong la tavan, ca apoi sà cadg lung peste buzele arse ale omului. Da!
Dispgruse totul din lada lui fermecatg. 'Uncle's- pAdurile ? Unde-i Horaita ? Si unde e -cámpul din Stánca ? Doamne, cine i le-a furat ? Acuma §tie cine !
.Stan Nimeni i le-a furat, i, le-a furat ca pe un sánge, ca s'A serie cgrti cu s'Angele lui !
Dar lasg, 6." tot Ii va da de urmg odatg 0 odatA !
spuse Stan. Tot nu intelegi ? Il caut pe domnul Nimeni... pe poetul 0 romanCulai,
cierul Nimeni... Ascultd bine, Culai... E aici ! Il simt undeva aid, aproape. I:0a, mgi omule, crede-mg... Poate cA se ascunde In ogradg, -222
www.dacoromanica.ro
poate cg ne pände0e de la fereastrg... Ssst ! Taci...
Tängrul bgrbat era palid 0 buzele ii tremurau ; pe fata lui Stan, insg, trecea un u*or sluts de fericire. Nu 1-ai auzit ? relug Nimeni. E el, mgi Culai, e el ! 0 alergd la fereastrg ca sg-i deschidg larg aripile. Strigg din rgsputeri :
Stane t Stane 1 Vino odatä ! Nu te mai ascunde !
Se relntoarse sleit spre bgietan : A dispgrut... Apoi, se infrigurg iarg0 :
Fanarul, Culai ! Dg repede fanarul cel mare r Vreau sg-1 caut prin grading... Desigur ea' acolo se ascunde !
Flgcgul aduse halucinat fanarul 0 numal ell, greu fsbuti sg-1 aprindg, cgci degetele ii tre-
murau ca 0 buzele.
Stan i-1 smulse din mâng 0 se ngpusti in ogradg, de unde trecu In grgding. Culai D. urmase prin ogradg, dar in portile grgdinii se opri, ca 0 cum cineva nevä'zut 1-ar fi Impiedicat sg-i treacg pragul de poveste. Totu0, nu' se reintoarse In cask', ci rgmase sg-1 priveascg ngucit pe omul, care alerga asemenea unui duh al noptii prin ceatá. 223
www.dacoromanica.ro
Stane, unde e§ti, Stane ? suna mereu staigatul tot mai stins al lui Nimeni. Cativa cari din vecinatate latrara un timp ; apoi, tacura §i lini§tea se lasä definitiv peste imprejurimi. Nimeni rasari din nou langd Culai. Nu e, Doamne, nu-1 pot gasi... Ce sa fac, Doamne ? ! §i Stan se deslantui inteun plans ingrozitor, care nu mai avea nimic ornenesc In el. Cum sa-1 lini§tesc... ? Cum...?" se chinuia tanarul barbat, framantanduli manile. Spuse :
Veniti inauntru, domniprule, veniti la caldura. 0 sa raciti in ceata asta afurisita, nu, veniti in casa. Fanarul ii scapd lui Stan, cäzu pe-o lespede §i se sparse, cufundandu-i in beznA pe cei doi oameni.
Trebuie sa-mi ajuti, mai Culai... Nimeru printre hohotele de plans.
rosti
Am sa va ajut, jur ca am sa va ajut, spuse foarte incet baietanul §i-1 lud de brat pe Stan, care se rasa condus ca un copil indärat In dormitor, uncle se awzd pe pat. Culai se gandea : E a-tat de bine aici ! Soba incalze§te de nu-
nune... Lini§te... In grajd, vitele dorm somn 224
www.dacoromanica.ro
greu i bun... Si, totu§i, In fata mea, am un
om, care se chinuiqte ca un cane. Ce fel de taing blestematl e asta ?" Stan vorbi : MAI bAiete, sa tii a domnul Nimeni e
un om foarte bun, de0., mie, imi face numai rau. A suferit foarte mult, sgracui... Da, a suferit foarte mult, spuse induDar de ce? rerat Culai. Si Stan nu §tiu ce sä rdspundd. Ce-ati vrea sa se intâ'mple cu Sian Nimeni? Aq vrea sd-1 regAsesc. AtAta tot. Asta-i foarte greu, oft:A Culai pe un ton, la care, altAdatà, Nimeni ar fi zAmbit. Si iarg§i o fäcere afurisitä, grea, pe care Stan
o intrerupse intr'un tArziu : Culai, eu trebuie sà-1 regasesc. Da, da, desigur, rAspunse flAcMil. Afarà pâclele se intindeau ca n4te diavoli. Veneau de pretutindeni. Din scorburi de rsächite. Din malurile surpate ale Derehluiului. Din linele cotituri ale Tarencei. Veneau mari, ca n4te fApturi din nebunia de poveste a poporului. Culai spuse : Domni§orule, titi ce? RAmAneti la noi un 225
II
www.dacoromanica.ro
timp. Veti tea plgcut, Cu amintiri cu prieteni adevgrati. Am sg vg due pretutindeni... in taring... in pgdure... intre fânetele din Stânca... Zgu ajut sg reggsiti tot ce-ati pierdut... Nu, Culai, Ii rgspunse ursuz Stan Ceeace caut eu Nimeni. Nu putu isprgvi. Gura i se strâmbase urAt. Iargsi veneau balauri verzi i rosii in jurul sgu. Rgsgreau din colturile intunecate ale odgii, cresteau, se multiplicau, Ii scoteau limbile bifurcate si se svarcoleau. Stan îi rupse gulerul. Apoi, incepu sg strige. Nu, nu mai putea sg suporte toate acestea. Din boturile aurii ale balaurilor curgeau bale albgstrii. Spuma lor avea luciu de-argint. Uneori, chte-o vâng rosie de Lk sdipea in ele. Stan tAcu.
Era epuizat. Lamina lgmpii devenise atat de slabg, incat fata lui Culai abia de se mai deslusea. Numai Stan Nimeni ar reusi sá mg salgemu bolnavul. veze, MAI, omule, du-te de-1 cautd. Ggseste-1 cu once pret... scriitorul ingenunchie in fata fostei sale ordonante, care plângea. 226
www.dacoromanica.ro
Apoi, Culai iei din odaie, lasandu-1 singur -pumai cu vedeniile lui. Pe geamuri, flori ciudate, ca i cum ar fi fost
de carne îi deschideau tot mai mult corolele fascinant , de stralucitoare. Printre ele, erpi mici, cu piele de-adamant, se mi§cau re-
albe,
pede Incoace i incolo §i cantau ca ni§te pásari.
Pasä-mi-te Insá ca balaurii erau inciudati asu-
pra acestor §erpi atat de frumo§i, cad peste putin se napustira asupra lor vi-i inghitira. Apoi, incepu sa ninga in odaie, dar fulgii de
zapadä nu erau albi, ci de o dulce culoare roza.
Portita sobei se deschise deodata, O faptura fled pereche de comica bufni -dinauntru. Cine e§ti dumneata? Nu cumva diavnlul ? Chiar el !
se interesa Stan.
Credeam ca e0i un tip infiorator, i, cand colo, imi vine sa rad cand te hohoti diaNumai sfirrtii sunt gravi, SUL. La mine acasa o sa-ti fie foarte volul. Deh ! Toate bine... tutun... rachiu... N'o sa marile curtezane in tara mea se -te plictise0i delve ! In ce prive§te distrac-tiile intelectuale, le vei gasi berechet pe cararile padurilor Mele de fier... O sa intalne§ti o mul227
www.dacoromanica.ro
time de lume distinsA acolo... Platon, Shakespeare, Rabelais, Michel Angelo, Bruegel, Dostoevski... Singurul inconvenient o s'A fie ,cA,
odatä pe sAptAmAnA, va trebui sA faci o baie
In cazanul meu cu smoalA clocotit5... SA nu crezi, totu§i, cA asta e ceva chiar atAt de teribil... Iartä-md, insA, ca trebuie sA te pdrAsesc putin... MA gteaptA un client. La revedere, prietene ! La revedere... rAspunse Stan, ducAndu-si marine la tAmple.
Diavolul se topi intr'o puternicA lumina aurie.
Va-sA-zicA dracul nu e chiar atAt de nezAmbi Nimeni. gru," Balaurii pieriserg unçleva in beznele ogrAzii. Pe semne ca-i InspAimAntase diavolul. Stan isi sterse fruntea. MAna i se umpluse de puroi, cAci puroi era sudoarea lui. Merse la fereastrA. 0 deschise si se rezimä de pervaz. Luca UrAtu... CAtrAnut...
Voineagu... Policarp... Ion Aluion... Gheorghe Iuri dovi... 228
www.dacoromanica.ro
Malena, Malena, Malena ! Veronica Parascan !
Si Mopi, 0 Ciuchi 0 Botosu... Se perinda cu totii, prin fata sa 1 Doamne, cad moarte...
Numai Ana mai traie0e, insa 0 dansa e moarta intr'un f el oarecare,
Viata nu e decat o invitatie stupida la moarte," se gandi Stan. Pâclele incepeau sa se Impraqtie. Intunericul släbea.
In grajd, caii bateau iara0 cu copita in podele.
Un cane latra dupa o iasma, care radea neru0nata inteo scorbura de rachita. Aici e bine..." 10 spune Nimeni.
Si-i cald." Ceata pipai cu degetele ei Inghetate tamplele omului 0 i le racori.
Stan Inchise fereastra 0 merse la sobä. Up se deschise. Se reintorcea Culai. Incuie up. Si in mana sa dreapta tinea o pu§ca. L-al gasit ? II. Intreba Stan, strangandu-0 pumnii. raspunse !meet Il voiu gasi imediat, Culai. 229
www.dacoromanica.ro
Tandrul bdrbat Ii fdcu cruce. Veni la Stan 0-i särutd mana. Apoi, se depArtd cu câtiva paqi. Ridicä arma. Trase. Toate gloantele._ Sase flori de foc..
Stan 10 duse mânile la piept. Se &kind.
azu.
Dar mai trdia.
(Cu putin inainte de moarte, toti oamenii, chiar i nebunii, îi recapdtd intreaga facultate
de gdndire. S'a constatat cä 'And i cei ce au creerul complet tumefiat îi c4tigà iard0 pu-, tinta de a judeca normal. Faptul acesta e tmul din cele mai puternice argumente ale teologiei fundamentale cà sufletul existd. In timpul
vietii el are nevoie de un instrument pentru a se exterioriza 0 instrumentul acela este creerul. In apropierea momentului, in care sufletul e gata sd se detaqeze de trup, el se dispenseazd de creer, aqa cd se poate exprima absolut corect, indiferent de starea creerului.) Culai Il wzä pe pat. ALI* Irinel bdtea nebunevte In u§d. Deschide, deschide, Ce strigd ea. se intAmpld acolo?! 230
www.dacoromanica.ro
Mergi in odaia ta, Irinel,
Ii porunci
bdrbatul. Femeea se supuse ca Intotdeauna. Stan gemu.
r-7
A
rd
Prin urmare tot nu s'a inselat astrologul..." se gandi. Ii spuse lui Culai: Iti multumesc, mài omule... 231
www.dacoromanica.ro
Trebuia s'o fac, vorbi tanArul. SA nu-ti parA niciodatA-rAu de asta §i sl n'ai nici o mustrare de con§tiinta. Si a§a iti eram
dator cu viata mea. Dacd nu m'ai fi purtat atunci, pe front, ceasuri Intregi In spinare, a§ fi fost de mult mort. Si, apoi, astazi, tu nu m'ai uds. DimpotrivA, m'ai salvat. Culai plangea §i lacrimile sale picurau incet pe fruntea lui Stan. Lacrimile acelea par'cA-1 miruiau pe muribund.
Nu am pe nimeni pe lume,
reluA
Am redactat un testament. Cartile mele aduc venituri mari. I le las lui 'rind. In Stan.
caz cä vei fi condamnat pentru uciderea mea...
Tu... Ia-mi manile... Strange-le mai tare... Vreau sd-mi mai simt ()data trupul... Si... Culai... Spune-i lui Buzdugan... ea 1-am rugat... sä... nu te aresteze... decal dupg lrunormantarea mea... Eu... Acuma... da... acuma Culai ti inchise pleoapele. Apoi, descule u§a.
Merse la Irinel §i o aduse la cApAtaiul lui Stan. Ce-ai fAcut, Culai, ce-ai fAcut?
In plans femeea. I-am ajutat, Irinel,
isbucni
qopti tanArul Ur-
232
www.dacoromanica.ro
bat. I-am ajutat s.i-1 regäseascii pe domnul Stan Nimeni, bunul nostru prieten, devi el era .numai cer 0. noi nu suntem decAt pgrnfint. Ingenunchiard Impreunsä.
Apoi, Irinel aprinse o lumanare
ql
stinse
lampa. RAsärea soarele.
SFAR$IT
Duminica. 29 Noembrie 1942.
233
www.dacoromanica.ro
Epilog
www.dacoromanica.ro
uzdugan avu multg intelegere fat&
de Culai, pe care nu-1 aresta decat dupá inmormantare. La proces, acuzatul argtg sincer cum se desfgRrase drama.
Cum autopsia prezentase rezultate semnificative, Culai fu achitat. Cand ie§i iarg0 cu plugul, privi lung soareleO., deodatg, tfingrul bgrbat se opri. 0 clipä, avusese impresia cg-1 vgzuse pe Stan Nimeni, un Stan Nimeni cu o fatä luminoasg, färg spaime rele pe ea. Culai zgmbi §i dädu bici calor.
In curand, Irinel va na§te. Tangrul bärbat dorea sa-i fie bäiat copilul. Voia sg-1 boteze cu numele de Stan. versuri geBrazdele se rgsturnau ritmic neroase ale unui poem uria. Par'cg pang §i i n'aveau nevoie caii munceau cu plgcere 237
www.dacoromanica.ro
de scânteia biciului pentru a trage cu spor fiend greu al plugului. La camp, oamenii nu se galceveau. Le era fried sa nu imbáleze cu vorbe proaste sfintenia pámantului fáceau intotdeauna cruce cand, in zorii zilei, apucau cu pálmile lor aspre coarnele lucioase ale plu-
gului, iar cand cAte-un pumor de vânt le arunca pe miriqti pálária, nu drácuiau, ci ràdeau ca de-o glumá bung. Irinel 11 aqtepta in pragul portitei. era in fiecare seará obiceiul a0epte, ca deschidd voioasá poarta cea mare. La fel fácu i acuma de indatá ce-1 zári arátandu-
se de dupá cotitura dinspre bisericá. Culai sdri sprinten de pe draghiná 0 o I'mbrátiqá. Apoi, Trine' aduse fanarul, cáci seara incepuse sä"-§i scuture peste sat cenuqa. Des--
hámard, impinserá la adäpost cáruta cu plugul adurá fan cailor. Amu sd ne gAndim 0 la noi, zâmbi Culai, luand-o de mijloc pe Irinel. Masa curat a0ernutá 11 i imbie cu mânc5.rurile gata pregátite. Mai lipsea numai mámáliga, dar 0 aceea 1'0 rásturná indatá aurul fu-
megAnd ca o pdclä de pádure pe fundul de lemn. La urma, veni i laptele fiert in ceaun. Dupá cind i inchinare, Culai îi spuse lui Trinel : 238
www.dacoromanica.ro
SUL. azi, in tariná, mi s'a párut cá-1 vád aevea pe domni§orul nostru... Aiesta-i semn... grái incet femeea. Semn bun, Irinel ! incheie tândrul bárbat. Cu vrerea lui Dumnezeu, semn bun... C'au fost destule semne proaste pe-aici !
$1 Culai 4i imbräti§6 lung sotia, a carei frunte se odihnea pe umgrul lui.
239
www.dacoromanica.ro
NOTA
Am vrut sâ scriu o carte luminoasd. N'am reu0t. cred c niciodatd nu voiu reu0 sil dau o carte optimistïi, in care sd nu tread/ nouri grei peste soarele generos al unor ceruri adanci limpezi.
Stan Nimeni, cel mai drag eran al rneu din romanele Viata in pddure" ri Era iumina lunei", a trebuit s moard in romanul acesta". Mdrturisesc lard nici o jend: am plans in timp ce scriam finalul. Am aflat zilele acestea, cd un strdbunic al lui Stan jurase de trei 07i, cu lama pe sfanta cruce 241
www.dacoromanica.ro
di nu va mai pune niciodat'd strop din btiutura diavolului in gura. De trei ori a azut dela jurtimeint. LTneori, trebuie set p/eitim noi pticatele inaintaqîlor noftri. Scepticii
poate cc i vor zeimbi.
Dar eu nu sunt sceptic.
242
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Stan Nimeni
9
Cadrul ideal : Cuciurul Mare Partea intala :
Om la drum
.
35 43
Partea a doua , Felurimi . Partea a trele. : Plecare Partea a patra : Intoarcerea la pAdure Epilog
www.dacoromanica.ro
145
187 203
235
De acel, autor: Carte de iconar, poeme.
Itznerar cu anexe In vis, Cartea piimantului, poeme, premiul de poezie S. S. R. pe anul 1941.
Tarot, sau cacitorza omu/ui, poem. Divertisment, cateva poezii pentru prieteni. Zece cuvinte ale fericztului Francisc de Assisi, poeme.
Comentarit lince la poeme inteun vers de Ion Pilat. Aventura domnigoarei Zenobia Magheru, povestire. Corbu/ de aun, poem. Ion A/Won, roman, premiul Ion. Al. BrätescuVoineti" pe anul 1939. Guzli sau Hai-Hui, romanul unui baiat de stradsä. Viala In peidure, roman, ed. Fundatiile Regale".
Megerul Manole, libret pentru operä de Paul Constantinescu.
Cele patru poeme In prozti ale austriacului Georg Trakl.
Opera liricti, 1929-1939. Lupu/ din Ora HuNlilor, roman. Drama casei Tzmoteu, roman. C/ubul bufnitelor, roman. 245
www.dacoromanica.ro
Semnul negru, roman, editie popular a romanului Ion Aluion. Trei povegi. Istoria literaturii romeine (In colaborare cu C. Dan. Pantazescu). Pravellia diavolutui, roman In douà vol-ume. Oameni de noapte.
246
www.dacoromanica.ro
Critica literara despre d. M1RCEA STREINUL
Reproducem mai jos cateva pasagii din cronicele scrise in ultzmul timp despre poezia i proza d-lui Mircea Streinul, pe care editura noastra '11 prezintei azi prin romanul Soarele RAsare Noaptea"
_in Drama casei Timoteu", Mircea Strei-
nul implinete o evolutie 0 un ciclu, care nu este numai al scriitorului, dar al unei 'intregi etape din evolutia scnsului romanesc. Am indrdzni chiar sä* afirmgm csá. Drama case?, Timoteu" este singurul roman cu adevArat mare, de mAsurà 0 tinutà mondiald, pe care 1-a dat Româ.nia ultimilor 10-12 ani, 0 care poate sta cu cinste alAturi de inainta0 ca Liviu Rebreanu sau Mihail Sadoveanu, continuandu-i cu vrednicie. Mixon R. Paraschtvescu (in Evenimentul"). 247
www.dacoromanica.ro
In prozd anul 1941 a adus o consacrare prin romanul Drama casei Timoteu", semnat de Mircea Streinul. Criticile elogioase ce i s'au adws, ca §i valoarea certà a romanului, 11 situiazg pe autor drept unul din cei mai autorizati prozatori tineri li cel mai de seamä prozator al Bucovinei. Dan Balteanu (In Univers-u1")
Drama casei Timoteu", romanul d-lui Mircea Streinul, cu rezervele fäcute numai de unii critici, a fost socotitä o carte exceptionalä li subscriem pentru acest calificativ. Aurel Tita (In Curentul").
Cunoscut ca unul dmtre cei mal valoro# poeti tineri, autor al mai multor culegeri de aleasà simtire i viziune, ca : Zece cuvinte ale fericitului Francisc de Assisi, etc., d. Mircea Streinul a retnit deopotrivä sä se realizeze li In prozd. Opere ca Ion Aluion, Viata in peidure §i mai ales aceastä Drama a casei Timoteu sunt dintre cele mai bune ale genului.
Stilul lui Mircea Streinul este simplu §i curat, doar pe alocuri incärcat cu anumite pretiozisme livrelti i romantice. Ele se acordà cu actiunea povestità §i contribue sd rotunjeascg imaginea acestei opere de merit. Ion ,Slugariu (In Meqterul Manole"). 248
www.dacoromanica.ro
Domnul Mircea Streinul, acest cântAret al neuitatei Bucovine, este un mare scriitor.
Virgil Carianopo/ (in Gazeta Prin. Domnul Mircea Streinul a scris un roman cu tgrani, fapt ce ar pgrea imposibil dupd clasicele realizAri ale maestrului Mihail SadoNeanu. Totu0 cartea aceasta reprezintà o im-portantd etapà in evolutia romanului românesc. Al. Bilciurescu (in Timpul"). Dintre poetii bucovineni, desigur &A Mircea Streinul rgmâne un reprezentativ. loan Negoqescu (in Tara")
In aceste chpe infrigurate, cand Bucovina redevine pämant românesc, este pentru noi nu numai o datorie, dar 0 o plAcutà coincidentà sà ne ocup6m de opera unui tank scriitor buco-vinean, care ne-a atras atentia, in cursul anilor, cu pasionatä stgruintg, asupra unei surprinzà-toare renqteri literare a provinciei noastre nordice. Pe l'angà meritele sale recunoscute, de poet fecund, d-lui Mircea Streinul Ii revine, in cea mai bunA parte, 0 cealaltd recunoWere, am putea spune chiar recuno0intà, de animator al tinerei miFäri poetice arborosene... Pompiliu Constantinescu (In Vremea"). 249
www.dacoromanica.ro
Sirele de fata, nu vor sa fie mai mult deck. un jurnal de lectura". Nici cronica, nici mai cu seama critica literara. Critica literarä va aseza pe Mircea Streinul, cu cartea sa ulti-
ma, acolo unde-i este locul : alaturea de putinele, marile momente ale romanului modern romanesc, langa un Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mateiu Ion Caragiale. Cat despre cronicar, el va Insemna aparitia
cu judecati mai mult sau mai putin temeinice, dar intotdeauna i In primul rand informative, cu aceiasi constiinciozitate profesionalA, in care este tinut sa vesteasca i aparitia ultimului roman al d-lui Mihail Daia. . Cele ce vroim noi sa spunem aci, nu atingeniciunul din aceste campuri de activitate ; mult
mai putin, sau mult mai putin analitice, jude&tile noastre vor sá semnaleze aparitia acestei carti ca pe un fapt divers literar. Ca pe un fapt, pur i simplu. Nu e un biet calambur, daca intamplator cartea se si cheama Drama casel Timoteu".
Dar aceastä. drama", prin care cu osebirene place sa-1 urmarim pe Mircea Stremul In plina i bogata lui evolutie, capata inteadevar proportii universale. $i literele romanesti cuceresc astazi, tocmai astazi, un rang neba250
www.dacoromanica.ro
nuit i nou in literatura lumii. Pentru aceasta_ toate laudele i se cuvin lui Mircea Streinul. Cu Drama casei Timoteu", el ne urea' in privdor, ca sä ne arate cât de bine, de larg cuprinzkor se poate vedea si de la noi pesteingri itäri. IntrAin In lume. In lumea mare. In lumea pe care n'o vom cunoaste niciodatà cu adevärat, decât privind-o dela noi. $1 in mgsura aceasta chiar, integrAndu-ne ei. Mircea Streinul e un autor clasic. Un scriitor de mdsurà anted. In conceptie, ca i In mestesug. Eroii sdi Il reprezint,1 pand la o totalä. identificare. El träleste In ei, fiindok' i-a scos din el. El nu va putea spune, cum n'au putut-a, face nici Eschil, nici Corneille, nici Hugo, nici nici André Malraux, care ne Dostoiewski,
aminteste acest lucru, el nu va putea spune, asa dar, odatà cu Flaubert, despre eroii sgi : ,Dacà e nevoie, Ii voiu svarli pe toti In aceiasi mocirlä !".
Fiindeä eroii lui Mircea Streinul, ca i ai gigantilor pe care-i numgeäm mai sus, sunt purtätorii unor adevkuri pe care Mircea Streinul le-a crescut In el, le-a rupt din el. Sunt, mai pe scurt, concretizarea, pe planuri multiple si intretgiate, a unei constiinte ajunsä la a rotunjime, la o totalitate oiganicA. 25P
www.dacoromanica.ro
Mircea Streinul nu este, insd, numai un mare poet, este si un mare epic. Aceste idei _fundamentale cresc in cartea sa, odatä cu gränele, cu plozii, cu vitele, cu avutiile mdsurate in aur. E o savantä suitä, muzicald, arhitectonicd, toatä aceastd dramà a casei Timoteu".
cdnd am afirmat cd Drama casei Ti_moteu" este o carte mondiald, formulam, poate
subconstient, adevdrul prin care ea trece de hotarele lumii vechi, ca sd se intalneascd, odatd mai mult, cu acea turburdtoare dramd, care este
Electra" lui Eugen O'Neill. Ar mai fi, poate, de ardtat In ce mäsurd Mircea Streinul este un Dostoiewski romän ; In plin de minuni si de gin-ce mäsurd stilul sdu gase naivitdti dovedeste un epic de cea mai aleasd çi crudd tdrie, insd nu e nevoie. Altii, mai priceputi decat noi, o vor face. Dar insemnarea noasträ, dacd nu vrea sä. fíe o criticd, nu tinde niel la o explozie de bucu-
rie pentru cea mai mare carte a ultimilor ani. Ar fi prea putin fatd cu ceeace ne-a dat Mircea 'Streinul.
Cartea sa e tristä. E dureros de tristd, ca toate cdrtile mari. Ea lasd In gurd un gust amar i in ochi o culoare vandtd, de otel, In ale cdrui reflexe abia se alege, ca intre ape, firul luminos, dar hotdrit, al constiintei de sine, for252
www.dacoromanica.ro
mulatä, insfar0t, in intreaga ei plinatate, pe pamantul 0 in limba unei Romanii, care de aceasta unitate, avea nevoie, mai presus de once.
Miron R. Paraschivescu (in Timpul"). In opera aceasta de replgmadire i reoglindire a nouii Bucovine, d. Mircea Streinul are partea sa de contributie 0 merit, atat prin bogatia, cat i prin calitatea manifesiarilor sale poetice.
Drama casei Timoteu se desfa§oara in umbra une premise, sau unei teme, din prag. formulata i reaparand ici i colo, din vartejul episoadelor, incat singur instinctul epic al unui romancier de originalitatea i intuitiile d-lui
Mircea Streinul putea sà abata tot ceeace s'ar fi putut infiltra in textura intima a naratiunii i-ar fi putut diminua impulsul dramatic, Tot ceeace se va intampla in agitatul curs al romanului, i nu °data evenimentele iau in-
fatiprea unui adevarat galop al crimei 0 al lnortii, stà sub senmul prologului i funebrelor
lui sugestii. Inochent Timoteu isp4e0e crima de fi omorit tatal i intreaga scena de inchisoare, dimpreunä cu obsedantul peisagiu pluvial, Cu jocul de umbre chineze0i al actorilor, cu sgarcita marturie a criminalului, in care 253
www.dacoromanica.ro
e vorba, scurtä luminä de fulger repede stinsä, de o luptà cu diavolul, strecoara in sufletul cetitorului o sensatie tulbure, de tainä slgilatà, de misterioasd cutie a Pandorei, din care se vor revarsa tot at:Rea nefericiri. Destinul antic, care a urmärit pe Oedip pe atâtia eroi ai dramaturgiei helenice, e sträbätut aici de un fulger de optimism, de Inverqunatsä impotrivire, care va trebui panä in cele din urmä sä" anuleze blestemul. Iatd conceptia personald a romanului d-lui Mzrcea Streinui, iatà viziunea i sumbrá, §i seninä in acelas -timp, din Drama casei Timoteu §i care imprimä"
acestui roman un blazon de intensä majestate. Cu o imaginsä de circumstantá e ca §i cum la capsätul atkor suferinti i in decorul idilic dela Colonos, Oedip si-ar fi recäpätat vederea.
Perspesszcius (in Actiunea").
Aceste texte stunt deistntate exciusw internal/Jett N. B En carp,. ANarea lor e {utensil PA timbrarea legal&
254
www.dacoromanica.ro
In Eclitura Puhhcom vor apare in curand :
HOMER roman de N. Ottescu ROBERT KOCH
roman de H. Unger
NAJA
TRIPUDIANS roman ... de Annie Vival
CAUCIUC roman = de M. Lulofs SATUL LIITAT roman = de Tb. Kreiger
GEORG WE,NDLANDT roman
de 13. Kellermann
ANNA LEIN roman de H. Kiinker
GERMANIN studiu = de H. Linger
ANGELA KOLDEW.h roman= de B. Ewerbe si altete www.dacoromanica.ro
,r1tp PUELICON
www.dacoromanica.ro
LEI 340.-
