UNIU UN IUNE NEA A EUR EUROP OPEA EANĂ NĂ
GUVERN GUVE RNUL UL RO ROMÂ MÂNI NIEI EI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU
Fondul Social European Instrumente Structurale POSDRU 2007-2013 2007-2013
GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE O.I.P.O.S.D.R.U. NORDVEST
Investeşte în oameni ! Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 ,,Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor și a întreprinderilor ” Domeniul major de intervenţie 3.2 „Formarea și sprijinirea pentru întreprinderi întreprinderi și angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii” Numărul de identificare al contractului: POSDRU/81/3.2/S/55652 Titlul proiectului: „Pregătire, instruire, educare în vederea asimilării de procese tehnologice inovative, îmbunătăţirea practicilor manageriale și a protecţiei mediului în sectoarele calde Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII OCUPAŢIONALE (SMSSO) (toate modulele)
Prof.univ.dr.ing. Prof.univ.dr.ing. Mircea BEJAN Universitatea Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
cuprins 1. Introducere
1
2. Specificaţia OHSAS 18001 şi ghidul său de implementare, OHSAS 18002 4 2.1. Generalităţi 4 2.2 Scurt istoric al OHSAS 18001 6 2.3. Politica de SSO 6 2.4 Planificarea 7 2.5 Implementare şi funcţionare 8 2.6 Verificare şi acţiuni corective 10 2.7 Analiza managementului 11
3. Etapele implementării SMSSO
12
3.1 Primele acţiuni destinate implementării SMSSO 12 3.2 Elaborarea sistemului de management al SSO 13 3.3 Beneficiile OHSAS 18001 14
4. Necesitatea şi importanţa SMSSO
16
4.1 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008 17 4.2 Avantajele certificării Sistemului de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale 18
5. Concluzii
19
Bibliografie
21
Sistemul de management al Securităţii şi Sănătăţii Ocupaţionale (SMSSO) 1. Introducere Prin prisma sistemului de management, legislaţia SSM (securitate şi sănătate în muncă, ulterior - 2004, SSO – securitate şi sănătate ocupaţională) trebuie să realizeze o bună securitate, o bună sănătate şi în final, o bună afacere. Prin esenţa sa, legislaţia SSO are un caracter preventiv, menirea ei fiind preîntâmpinarea producerii accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale. Reglementările legale în domeniu sunt astfel stabilite încât să apere viaţa, sănătatea şi integritatea corporală ale celor care participă la procesul de producţie. În cadrul mortalităţii globale, sursele OIM stabilesc că accidentele şi bolile profesionale constituie 25 %, locul doi în clasamentul prezentat în figura 1.
34%
Mortalitatea globală
35%
30%
25%
datorat ă accidentelor și bolilor profesionale
25%
21% 20%
15%
15%
(sursa OIM)
10%
5%
accidente
5%
cancer boli cronice respiratorii
0%
boli cardio vasculare alte boli
Fig. 1 Cauzele mortalității globale
Costurile prevenirii accidentelor şi bolilor implică: ■ costuri cu realizarea măsurilor tehnice de protecţie a muncii (mijloacele de producţie şi mediul de muncă); ■ costuri cu realizarea măsurilor organizatorice de protecţie a muncii (referitoare la executant şi sarcina de muncă); ■ costuri cu realizarea măsurilor igienico-sanitare; ■ cheltuieli către bugetul asigurărilor sociale de stat; ■ tipul condiţiilor de muncă; ■ fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În general, dicţionarele stabilesc: MANAGEMENT s.n. Activitatea şi arta de a conduce. 2. Ansamblul activităţilor de organizare, de conducere şi de gestiune a întreprinderilor. 3. ştiinţa şi tehnica organizării ș i conducerii unei întreprinderi. [Pr.: me-nigi-ment ] – Cuv. engl. Figura 2 prezintă, sintetic, esenţa activităţii de management. Noţiunea de sistem de management al SSO este intrată recent în legislaţia românească în domeniu, dar se bucură de o experienţă de peste 10 ani în ţări dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Australia, Japonia etc. Pe plan internaţional există o bogată literatură de specialitate în acest domeniu (cărţi, broşuri, ghiduri de implementare, ghiduri de bună practică şi chiar site-uri internet).
Managementul EVOLUȚ IE
SCOP
activităţi de
decizii optime
organizare
proiectarea
conducere
reglare a proceselor economice
decizii optime
organizatorice
concepte,
de conducere
teorii,
științifice
legi,
reglare a proceselor de
tehnici,
metode,
modele,
reguli
colectare sistematizare generalizare experiente de vârf cercetare proprie
Fig. 2 Esenţa activităţii de management
Experienţa a arătat că implementarea şi menţinerea corectă a unui sistem de management al SSO aduce numeroase beneficii atât angajatorului cât şi angajaţilor. Astfel, într-un raport al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate realizat în urma unui studiu privind utilizarea sistemelor de management al SSO care a vizat 11 întreprinderi din ţări ale Uniunii Europene se arată că implementarea acestor sisteme a avut efecte pozitive în toate cazurile prezentate, concretizate prin reducerea numărului de accidente şi îmbolnăviri profesionale. De asemenea, raportul subliniază existenţa unui consens general asupra faptului că strategiile inovatoare de management sunt superioare abordărilor tradiţionale şi că acestea au prezentat o serie de avantaje importante printre care: uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele, riscurile şi incidentele; o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor; îmbunătăţirea transparenţei proceselor interne; o mai bună comunicare între angajaţi; −
− − −
o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu întreprinderea; o perspectivă mai bine integrată a mediului de lucru; o mai bună măsurare a performanţelor SSO. O constatare interesantă a raportului menţionat este că au apărut o serie de deficienţe privind comunicarea şi îndeplinirea unor funcţiuni de SSO “cu precădere în organizaţiile în care participarea angajaţilor a fost −
− −
voluntară, ceea ce a avut tendinţa să conducă la o implicare scăzută din partea personalului”.
Există chiar cazuri în care una din condiţiile de eligibilitate impuse de beneficiar pentru încheierea unor contracte a fost ca furnizorul să aibă implementat un sistem de management al SSO, iar tendinţa este ca această practică să se extindă în următorii ani. Ultima ediţie a Normelor generale de protecţie a muncii, ediţia 2002, a adus o serie de modificări substanţiale în ceea ce priveşte sarcinile şi responsabilităţile angajatorilor şi angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Printre aceste modificări se numără şi obligativitatea implementării sistemului de management al SSO de către toţi angajatorii care au în structură compartiment de protecţia muncii, deci, în mod implicit, de către toţi angajatorii cu mai mult de 50 de angajaţi (art.7-10 şi 28). În contextul acestor prevederi ale Normelor generale de protecţie a muncii, obligativitatea implementării unui sistem de management al SSO nu trebuie privită ca o constrângere suplimentară impusă angajatorului, ci ca un nou instrument pus la dispoziţia acestuia în vederea atingerii obiectivelor propuse, atât de securitate şi sănătate a muncii, cât şi de productivitate şi de competitivitate pe piaţa internă şi externă. Utilizat în mod corect, acest instrument poate şi trebuie să constituie o investiţie profitabilă pentru angajator.
2. Specificaţia OHSAS 18001 şi ghidul său de implementare, OHSAS 18002 2.1 Generalităţi Seria de specificaţii OHSAS 18000 a fost elaborată de British Standard Institution (BSI), autoritatea britanică în domeniul standardizării. Seria cuprinde două specificaţii:
- OHSAS 18001:1999 – Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Specificaţie; - OHSAS 18002:2000 – Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. Ghid de implementare. După cum se menţionează în aceste documente, ele nu constituie standarde ci au numai rolul de ghidare în implementarea sistemelor de management de securitate şi sănătate ocupaţională (SSO - în muncă, SSM). OHSAS 18001:1999 şi OHSAS 18002:2000 au fost elaborate pentru a răspunde cererii urgente a clienţilor pentru un standard recunoscut în domeniul sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, destinat evaluării şi certificării acestor sisteme.
Îmbunătăţire continuă Analiză efectuată de management
Politica OHSAS Planificare
Verificare şi acţiune corectivă
Implementare şi funcţionare
Fig. 3 Elementele unui management OHSAS de succes
Specificaţia OHSAS 18001:1999 a fost elaborată astfel încât să fie compatibilă cu ISO 9001:1994 (valabil la momentul realizării specificaţiei şi înlocuit ulterior de ISO 9001:2000) şi cu ISO 14001:1996, standarde ale sistemelor de management al calităţii şi, respectiv, mediului, în vederea facilitării integrării celor trei tipuri de sisteme de management. Această specificaţie are la bază o serie de documente similare, dintre care cel mai important este standardul BS 8800:1996. Specificaţia continuă abordarea bazată de BS EN ISO 14001 prezentată în acest standard şi propune un model a cărui structură este aproape identică cu cea a unui
sistem de management de mediu realizat după ISO 14001:1996. În plus, spre deosebire de BS 8800:1996, referenţialul OHSAS 18001 poate fi utilizat în scopul evaluării şi certificării sistemelor de management al SSO. Referenţialul prezintă cerinţele pentru un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, oferind organizaţiilor posibilitatea de a-şi controla riscurile şi de a-şi îmbunătăţi performanţa în domeniul SSO. Nu se stabilesc criterii de performanţă specifice SSO şi nici nu se oferă indicaţii detaliate pentru proiectarea unui sistem de management al SSO. Specificaţia OHSAS 18001:1999 stabileşte principiile generale care ar trebui respectate de către o organizaţie în vederea implementării unui sistem de management al SSO, în timp ce specificaţia OHSAS 18002:2000 reia şi detaliază aceste principii. Specificaţia este aplicabilă oricărei organizaţii care doreşte: a) să stabilească un sistem de management al SSO pentru a elimina sau a minimiza riscurile la care sunt expuşi angajaţii sau alte categorii de personal; b) să implementeze, menţină şi să îmbunătăţească continuu un sistem de management al SSO; c) să se asigure de propria conformitate cu politica de SSO declarată; d) să demonstreze această conformitate altor părţi interesate; e) să certifice/înregistreze propriul sistem de management al SSO de către o organizaţie externă; f) să realizeze o autodeterminare şi declarare a conformităţii cu această specificaţie OHSAS. Modelul de sistem de management al SSM definit de OHSAS 18001:1999 este asemănător cu cel propus de BS 8800:1996 în varianta abordării după BS EN ISO 14001, cu diferenţa că analiza iniţială nu mai apare ca element distinct, şi cuprinde următoarele elemente (figura 3): Politica de SSO; Planificare; Implementare şi funcţionare; Verificare şi acţiuni corective; Analiza managementului. Fiecare din aceste elemente trebuie construite succesiv şi trebuie supuse unui proces de îmbunătăţire continuă, astfel încât funcţionarea sistemului să aibă o evoluţie ciclică, fiecare ciclu pornind de la un nivel superior celui precedent. − − − − −
2.2 Scurt istoric al OHSAS 18001
BS 8800:1996 este primul referenţial publicat şi a fost elaborat de către British Standards Institution (BSI) şi intitulat: “Guide to occupational health and safety management systems “. Acesta a fost actualizat în 2004 ș i ulterior. Mai multe organisme naţionale au elaborat standarde compatibile: SCC, OHRIS, AS-NZ 4801. Ca să nu apară confuzii rezultate din proliferarea a numeroase referenţiale de sănătate şi securitate ocupaţională, precum şi pentru a facilita integrarea managementului acestui domeniu cu managementul de calitate (ISO 9001) şi de mediu (ISO 14001), în anul 1999 a fost creat referenţialul OHSAS 18001 (OHSAS = Occupational Health and Safety Assessment Series)1. În anul 2002 a fost publicat un ghid de implementare cunoscut sub denumirea de OHSAS 18002 acesta fiind construit prin efortul comun al BSI (Institutul Britanic de Standardizare) şi al altor 13 instituţii de standardizare. OHSAS 18001 este structurat similar cu un standard ISO, intenţia BSI fiind aceea de a servi ca model pentru un standard internaţional ISO. Cu toate acestea, a existat o opoziţie internaţională puternică la această idee, în principal din partea SUA. În anul 2001, Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO) elaborează un set de recomandări similare cu OHSAS 18001, grupate în documentul ILO-OHS 2001. În anul 2005, American National Standards Institute şi American Industrial Health Association au elaborat un standard diferit, ANSI/AIHA Z10, care este diferit ca structură de standardele ISO, deşi compatibil cu ISO 9001 şi ISO 14001. OHSAS 18001:1999 a fost tradus şi publicat în mod oficial în limba română în anul 2004, sub denumirea de “Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale” (SMSSO).
2.3 Politica OHSAS 1
În ceea ce priveste termenii generici, în niciunul din cele 2 standarde, respectiv SR OHSAS 18001:2008 și SR OHSAS 18002:2009, nu apare acronimul SSO. În preambulul naţional de la SR OHSAS 18001:2009 s-a inclus următoarea explicaţie: “Acronimul OHSAS provine din limba engleză, Occupational Health and Safety Assessment Series.” În privinţa transparenței, Programul naţional de standardizare este publicat pe siteul, http://www.asro.ro, și este actualizat periodic, indicându-se și numărul comitetului tehnic, astfel încât orice factor interesat poate lua legătura direct cu expertul care gestionează comitetul și poate solicita participarea la şedinţa în care se discută adoptarea unui anumit standard.
La nivelul organizaţiei trebuie definită politica în domeniul SSO care să fie autorizată de către conducerea la cel mai înalt nivel, să stabilească în mod clar obiectivele generale de SSO şi să conţină angajamentul de a îmbunătăţi performanţa în acest domeniu. Cerinţe pe care specificaţia le prevede pentru politica SSO sunt: - să fie adecvată la tipul şi volumul riscurilor pentru SSO prezente Analiza în organizaţie; managementului - să conţină un angajament pentru îmbunătăţirea continuă; - să conţină un angajament pentru respectarea cel puţin a legislaţiei în vigoare în domeniul SSO şi a altor Feed-back cerinţe la de care la măsurarea performanţei organizaţia Audit subscrie; - să fie documentată, implementată şi menţinută; POLITICA - să fie comunicată POLITICA tuturor salariaţilor pentru ca aceştia să fie conştienţi de propriile obligaţii în domeniul SSO; - să fie disponibilă părţilor interesate; şi Planificare - să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne relevantă şi adecvată organizaţiei (figura 4).
2.4 Planificarea
Fig. 4 Politica OHSAS
Cerinţele de planificare a sistemului de management al SSO vizează următoarele direcţii principale: planificarea identificării pericolelor, evaluării şi controlului riscurilor; identificarea cerinţele legale şi de altă natură; stabilirea obiectivelor; elaborarea şi menţinerea unor programe de management al SSO. Procedurile pentru identificarea pericolelor şi evaluarea şi controlul riscurilor trebuie să cuprindă activităţile normale şi speciale desfăşurate de către toate categoriile care au acces la locurile de muncă, inclusiv Politica subcontractorii şi vizitatorii, precum şi facilităţile de la locul de muncă, indiferent dacă au fost furnizate de către organizaţie sau de către alte părţi. −
− − −
Feed-back de la măsurarea Rezultatele evaluărilor trebuie să se reflecte în obiectivele organizaţiei performanţei
Audit în domeniul SSO. PLANIFICARE Specificaţia recomandă pentru identificarea pericolelor şi evaluarea PLANIFICARE riscurilor utilizarea unei metodologii adecvate scopului şi timpului alocat şi care să aibă mai mult un caracter proactiv decât reactiv. Implementare şi funcţionare
Fig. 5 Planificarea SSO
Identificarea cerinţelor legale şi de altă natură trebuie să vizeze reglementările legale în vigoare în domeniul SSO precum şi orice alte reglementări care sunt aplicabile organizaţiei şi pe care aceasta trebuie să le respecte în mod voluntar sau obligatoriu. Pe baza rezultatelor identificării pericolelor şi evaluării riscurilor şi luând în considerare cerinţele legale şi de altă natură, organizaţia trebuie săşi stabilească şi să menţină obiective documentate în domeniul SSO. Pentru realizarea acestor obiective, organizaţia trebuie să elaboreze şi să menţină unul sau mai multe programe de management al SSO prin care să se stabilească responsabilităţile şi nivelul de autoritate alocate în acest scop la fiecare nivel al organizaţiei, precum şi mijloacele şi termenele de realizare a obiectivelor.
2.5 Implementare şi funcţionare Cerinţele privind implementarea şi funcţionarea se grupează pe următoarele direcţii: structură şi responsabilitate; instruire, conştientizare şi competenţă; consultare şi comunicare; documentaţie; controlul documentelor şi al datelor; controlul operaţional; acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns. Detaliind cerinţele standardului BS 8800 (abordarea după BS EN ISO 14001) în privinţa structurii şi responsabilităţii, specificaţia OHSAS 18001 păstrează principiul responsabilităţii principale în domeniul SSO a Planificare conducerii la cel mai înalt nivel şi accentuează ideea desemnării unui membru al acestei conduceri ca reprezentant cu responsabilităţi speciale în Feed-back de la măsurarea implementarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de management performanţei al SSO. Audit IMPLEMENTARE ŞI IMPLEMENTARE ŞI Procedurile privind instruirea, conştientizarea şi competenţa au ca FUNCŢIONARE FUNCŢIONARE scop general asigurarea nivelului de instruire şi competenţă necesar angajaţilor pentru îndeplinirea sarcinilor cu impact asupra SSO la locul de muncă. Verificare şi acţiuni Specificaţia cere organizaţiei săcorective elaboreze proceduri pentru a asigura comunicarea informaţiilor utile în domeniul SSO la toate nivelurile sale, precum şi părţilor externe interesate. De asemenea, trebuie stabilite şi − − − − − − −
Fig. 6 Implementare şi funcţionare
documentate aspectele privind implicarea activă a angajaţilor în problemele de SSO ale organizaţiei, atât în mod direct cât şi prin reprezentanţii lor. În ceea ce priveşte documentaţia sistemului de management al SSO, specificaţia cere ca aceasta să fie menţinută pe suport hârtie sau electronic şi să asigure descrierea elementelor de bază ale sistemului şi a legăturilor dintre acestea. Asemenea standardului BS 8800:1996, specificaţia subliniază importanţa menţinerii documentaţiei la nivelul minim necesar pentru asigurarea unei eficienţe corespunzătoare. Pentru controlul documentelor şi al datelor, organizaţia trebuie să stabilească proceduri prin care să se garanteze identificarea operativă a tuturor documentelor şi datelor, actualizarea acestora, utilizarea doar a documentelor şi datelor actuale şi prevenirea utilizării involuntare a unor documente şi date scoase din uz. Procedurile privind controlul operaţional vizează identificarea acelor operaţii şi activităţi care prezintă riscuri şi pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de control. Specificaţia cere stabilirea unor planuri pentru situaţiile de urgenţă dar adaugă şi necesitatea elaborării unor proceduri pentru identificarea capacităţii de răspuns la astfel de situaţii şi pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor care pot fi asociate acestor situaţii. Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă trebuie analizate şi verificate periodic prin exerciţii practice – vezi figura 6.
2.6 Verificare şi acţiuni corective
Cerinţele pentru acest element al sistemului au în vedere: măsurarea şi monitorizarea performanţei; accidentele, incidentele, neconformităţile, Implementare acţiunile corective şi preventive; înregistrările şi şi controlul înregistrărilor; funcţionare auditul. Măsurarea şi monitorizarea performanţei trebuie să conţină atât o componentă proactivă (care are efect asupra unui Feed-back alt lucru) decâtla măsurarea şi o performanţei Audit componentă reactivă (care realizează/provoacă o reacţie; care utilizează o VERIFICARE ŞI VERIFICARE ŞI asemenea forţă). ACŢIUNICORECTIVE CORECTIVE ACŢIUNI Procedurile privind accidentele, incidentele şi neconformităţile trebuie să stabilească aspectele referitoare la tratarea şi investigarea acestor evenimente, luarea măsurilor pentru Analiza reducerea consecinţelor, iniţierea şi finalizarea acţiunilor corectivemanagementului şi preventive, precum şi confirmarea eficienţei acestor acţiuni. Procedurile pentru înregistrări şi controlul înregistrărilor trebuie să permită identificarea, Fig. menţinerea şi şidisponibilitatea 7 Verificare acţiuni corective înregistrărilor în domeniul SSO şi au rolul de a demonstra conformitatea sistemului implementat cu cerinţele specificaţiei. Specificaţia cere efectuarea periodică
a auditării sistemului de management al SSM şi stabilirea în acest scop a unui program de audit şi a unor proceduri.
2.7 Analiza managementului Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie să realizeze la intervale de timp determinate analize ale sistemului de management al SSO pentru a determina măsura în care acesta este adecvat şi eficient. Procesul de analiză a managementului trebuie să vizeze modificări ale politicii, obiectivelor sau a altor elemente ale sistemului, pe baza rezultatelor auditurilor de sistem.
Verificare şi acţiuni corective Factori interni
ANALIZA ANALIZA MANAGEMENTULUI MANAGEMENTULUI
Factori externi
Politica
Fig. 8 Analiza managementului
OHSAS 18002:2000 nu aduce cerinţe suplimentare faţă de OHSAS 18001 având doar rolul de a detalia şi a clarifica o serie de aspecte privind cerinţele specificaţiei. În cadrul acestui ghid de implementare cerinţele specificaţiei sunt descrise sub formă de proces, pentru fiecare cerinţă fiind prezentate: a) textul integral al cerinţei din OHSAS 18001; b) scopul cerinţei; c) datele de intrare tipice; d) descrierea procesului prin care trebuie realizată cerinţa respectivă; e) datele de ieşire tipice. Această modalitate de descriere prezintă două avantaje majore: pe de o parte permite înţelegerea funcţiilor elementului descris, iar pe de altă parte permite formarea unei imagini precise privind fluxurile informaţionale care
se stabilesc între diferitele elemente ale sistemului. Prin această modalitate de descriere se facilitează în mare măsură proiectarea sistemului, dar şi înţelegerea modului său de funcţionare de către toţi factorii responsabili de menţinerea acestui sistem.
3. Etapele implementării SMSSO 3.1 Primele acţiuni destinate implementării SMSSO în
cadrul unei societăţi, constau în:
- nominalizarea echipei de lucru; - prezentarea specificaţiei alese ca referenţial şi a ghidului său de implementare; - stabilirea necesităţii realizării analizei iniţiale, ca etapă premergătoare elaborării sistemului, - identificarea locurilor de muncă; - planificarea realizării analizei iniţiale.
Obiectivele analizei iniţiale. Principalele obiective ale analizei iniţiale sunt: identificarea cerinţelor legislative de SSM aplicabile societăţii; aprecierea conformităţii cu prevederile legislaţiei de SSM; identificarea riscurilor specifice activităţilor desfăşurate. •
•
•
Concluziile analizei iniţiale. În urma realizării analizei iniţiale, au fost identificate o serie de măsuri corective/preventive pentru asigurarea conformităţii cu legislaţia şi a fost stabilit nivelul de securitate pentru fiecare loc de muncă analizat. De asemenea, pe baza fişelor din metoda INCDPM, s-a stabilit nivelul de conformitate din punct de vedere al cerinţelor de SSO care vizează managementul societăţii. Spre exemplu: Aspectele pozitive înregistrate în cursul analizei iniţiale se referă la: - asigurarea dotărilor social – sanitare; - asigurarea echipamentelor individuale de protecţie şi de lucru; - efectuarea periodică a determinărilor de noxe; - instruirea angajaţilor în domeniul SSO; - întreţinerea echipamentelor tehnice, conform specificaţiilor producătorului;
- întreţinerea, eficienţa şi operarea instalaţiilor de exhaustare la parametrii nominali; - asigurarea microclimatului din interiorul spaţiilor de lucru pe perioada rece. Aspectele care necesită îmbunătăţire sunt: existenţa unor probleme punctuale în organizarea unor locuri de muncă; cazuri izolate de neutilizare a echipamentului individual de protecţie (exemplu, antifoane); semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă; remedierea unei tubulaturi de la instalaţia de exhaustare a unui echipament tehnic; completarea dotării cu truse de prim ajutor, conform Ordinului 427/14.06.2002; instruirea angajaţilor privind acordarea primului ajutor; elaborarea unor instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru activitatea de birou. •
•
•
•
•
•
•
3.2 Elaborarea sistemului de management al SSO.
Principalele acţiuni ce se derulează în această etapă sunt: nominalizarea prin decizie a reprezentantului desemnat al conducerii pentru managementul SSO; documentarea cerinţelor legislative de SSO; formularea obiectivelor generale de SSO ale societăţii, în corelare cu obiectivele din domeniul calităţii, protecţiei mediului şi cu cele privind productivitatea; formularea declaraţiei de politică în domeniul SSO. Structura de bază a documentaţiei sistemului cuprinde: - manualul sistemului de management al SSO, cu descrierea generală a componentelor sistemului; - procedurile de sistem, care detaliază fiecare componentă a sistemului, cu precizarea responsabilităţilor şi a fluxului informaţional; - formulare pentru înregistrarea, păstrarea şi transmiterea informaţiilor în cadrul sistemului •
• •
•
Implementarea sistemului de management al SSO are ca obiectiv prioritar formarea unei echipe de auditori interni de SSO (conform prevederilor cap.VIII din NGPM). Rolul acestor auditori în cadrul sistemului este deosebit de important, deoarece prin auditarea internă a sistemului de management se verifică dacă aspectele stabilite în etapa de planificare sunt puse în practică şi dacă acestea permit atingerea obiectivelor propuse. Alte acţiuni ce se desfăşoară în această etapă sunt: afişarea declaraţiei de politică şi a obiectivelor SSO; comunicarea politicii şi obiectivelor SSO către partenerii unităţii; derularea unei campanii de informare a angajaţilor privind politica şi obiectivele de SSO ale societăţii. Un aspect important ce se urmăreşte în această etapă constă în popularizarea în rândul angajaţilor a avantajelor implementării şi menţinerii unui sistem de management de SSO: uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele, riscurile şi incidentele; o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor specifice fiecărei activităţi; o mai bună comunicare între angajaţi; o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu societatea; încurajarea angajaţilor de a participa activ la rezolvarea problemelor legate de SSO; o măsurare mai bună a performanţelor SSO; perspectiva unor avantaje de ordin financiar pentru societate; îmbunătăţirea imaginii de piaţă a societăţii. Pericolele care pot apare în faza de implementare şi funcţionare a sistemului, în cadrul oricărei societăţi, pot fi: insuficienta înţelegere a rolului şi responsabilităţilor angajatului în cadrul sistemului; deficienţe de comunicare internă, constând în întreruperi în circuitul de transmitere al informaţiei, calitatea necorespunzătoare a informaţiei sau frecvenţa necorespunzătoare a comunicării; •
•
•
•
•
• •
•
• •
•
•
•
estimare necorespunzătoare a resurselor necesare pentru atingerea unui obiectiv; stabilirea unor obiective prea ambiţioase în raport cu resursele societăţii. Evitarea sau combaterea acestor pericole se poate face având în vedere câteva recomandări: instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la măsurile de SSO şi rolul şi responsabilităţile pe care aceştia le au în cadrul sistemului; realizarea periodică a auditului intern de SSO, cu cele două componente ale sale: auditul de sistem de management şi auditul de conformitate cu legislaţia; analiza managementului SSO cu o periodicitate suficientă (de regulă, anual). •
•
•
•
•
3.3 Beneficiile OHSAS 18001 În mediul de lucru din zilele noastre, implementarea corectă şi sistematică a OHSAS 18001 este un fapt relevant pentru conformitatea sistemului de management respectiv cu prevederile standardului, în orice organizatie/companie, indiferent că domeniul de acţiune al acesteia este acela al serviciilor, al industriei extractive, construcţiilor, transporturilor sau domeniul sectoarelor calde. Implementarea OHSAS asigură: ■ Conformitatea sistemului cu politica declarată a managementului în domeniul Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale; ■ Implementarea, menţinerea şi continua îmbunătăţire a SMSSO; ■ Reducerea incidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; ■ Reducerea costurilor asociate cu incidentele şi bolile profesionale;
Evoluţie
CONCEPT
Preindustrial
Produse de calitate, Nu contează efortul şi costurile implicate Revoluţia Producţie de masă, indiferent de calitate industrială Calitate = Producţie de masă Război II Producţie mare, rapidă indiferent de mondial costuri Calitate = Eficienţă + Timp Postbelic – Produse bine făcute de la bun început Japonia Postbelic ceilalţi Controlul calităţii
Produse cu cât mai multe cu atât mai bine Produse fără defecte Tehnici de inspecţie a producţiei Asigurarea Prevenirea apariţiei defectelor pe tot calităţii parcursul procesului de producţie Calitatea Satisfacere permanentă, completă a totală aşteptărilor clienţilor interni şi externi Eficacitate producţie
OBIECTIVE
Produs unic Satisfacţia muncii bine făcute Satisfacerea cererii de produse Beneficii maxime Garantarea unei cantități mari de produse la timp Costuri minime prin calitate Competitivitate Satisfacerea cererii mari Satisfacerea standardelor tehnice Atingerea standardelor de calitate, a bunelor practici Satisfacere clienţi interni, externi Competitivitate Îmbunătăţire continuă
Fig. 9 Evoluția activită ții de management
■ Îmbunătăţirea performanţelor companiei prin aplicarea în practică a politicilor şi procedurilor SMSSO; ■ Conformitatea cu prevederile legislaţiei în vigoare; ■ Reducerea riscurilor de amenzi, penalităţi legale şi procese în instanţă; ■ Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei/companiei prin demonstrarea existenţei unui angajament al managementului de top pentru administrarea corectă şi minimizarea riscurilor de incidente şi boli profesionale; ■ Certificarea OHSAS 18001 este dovada respectării cerinţelor legislative privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
4. Necesitatea şi importanţa SMSSO Managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale este veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de management: calitate, securitate ocupaţională/în muncă, mediu conform noilor tendinţe şi cerinţe la nivel european şi internaţional.
Implementarea sistemelor de management în conformitate cu standardul OHSAS 18001:2008 vine în completarea sistemului organizatoric existent la nivelul organizaţiilor şi favorizează aplicarea sistematică a legislaţiei de securitate şi sănătate ocupaţională, realizând integrarea acestui domeniu în managementul general al unităţii. OHSAS 18001:2008 precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (SSO), pentru ca organizaţia să-şi poată gestiona riscurile SSO şi să-şi îmbunătăţească performanţele. Se reaminteşte că cerinţele OHSAS se pot aplica oricărei organizaţii care doreşte: ▪ să stabilească un sistem de management SSO pentru a elimina sau a minimiza riscurile pentru angajaţi sau alte părţi interesate care pot fi expuse riscurilor SSO asociate cu activităţile pe care le desfăşoară; ▪ să implementeze, menţină şi îmbunătăţească un sistem de management SSO; ▪ să asigure respectarea legilor şi reglementărilor referitoare la SSO; ▪ să obţină certificarea sistemului său de management SSO de către un organism extern acreditat. Organizaţiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor profesionale cu care se confruntă, găsesc în referenţialul OHSAS 18001 un model de lucru, care are în plus avantajul de a fi fost gândit pentru a completa sistemele de management al calităţii şi respectiv de mediu deja existente. Prin implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, o organizaţie poate controla şi gestiona mai bine riscurile profesionale (accidente, incidente şi boli profesionale, respectiv boli legate de profesie) şi îmbunătăţirea considerabilă a performanţelor profesionale. Certificarea în conformitate cu referenţialul OHSAS 18001 se adresează tuturor organizaţiilor, dar în primul rând celor cu riscuri crescute. Angajamentul managementului la cel mai înalt nivel pentru securitatea ș i sănătatea lucrătorilor va deveni în scurt timp un element cheie în procesul de departajare a concurenţei pentru o piaţă dată. Certificarea în acest domeniu este de natură să dea angajaţilor şi partenerilor externi garanţia preocupării unității/firmei/organizaţiei pentru obţinerea calităţii maxime în condiţii de riscuri minime. În elaborarea şi implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se urmează traseul: a) analiza (identificarea riscurilor de sănătate şi securitate în muncă şi a
măsurilor de control necesare); b) elaborarea documentaţiei (manualul, proceduri operaţionale, de urgenţă, formulare);
instruirea personalului implicat în implementarea OHSAS 18001; implementarea sistemului OHSAS 18001; audit de precertificare; asistenţă în relaţia cu organismul de certificare; asistenţă la auditul de certificare.
c) d) e) f) g)
4.1 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008 În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există numeroase cerinţe referitoare la sănătatea şi securitatea ocupaţională care se aplică potenţialelor efecte vătămătoare legate de activitatea în muncă. Standardul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: să stabilească un sistem de management OHSAS pentru a elimina sau minimaliza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care ar putea fi expuse la pericolele OHSAS asociate cu activităţile sale; să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management OHSAS; să se asigure de propria conformitate cu politica OHSAS declarată; să demonstreze conformitatea cu acest standard prin obţinerea certificării OHSAS. •
•
• •
Noua revizie a OHSAS 18001 a fost publicată pe plan internaţional în anul 2007, sub forma standardului BS OHSAS 18001:2007, astfel că standardul SR OHSAS 18001:2008 adoptat în ţara noastră înlocuieşte documentul OHSAS 18001:2004 Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, a fost elaborat astfel încât să fie compatibil cu standardele pentru sistemele de management al calităţii şi al mediului, pentru a facilita integrarea sistemelor de management al calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru. Pentru organizaţiile deja certificate în conformitate cu prevederile OHSAS 18001 sau cele ce se află în perioada finală a obţinerii certificării, a fost stabilită o perioadă de tranziţie de 2 ani, respectiv până la 1 iulie 2010, în scopul de a acorda suficient timp pentru alinierea sistemelor de management la noile cerinţe. OHSAS 18001 este acum un standard şi nu un document ca în ediţia anterioară şi cuprinde numeroase modificări: sănătăţii i se acordă o mai mare importanţă, s-au definit termeni noi şi s-au revizuit termenii anteriori,
dintre care unii au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte interpretarea (exemple: risc tolerabil a fost înlocuit cu risc acceptabil ; accident este inclus în incident ; pericol nu se mai referă şi la dauna adusă proprietăţii sau dauna adusă mediului de lucru ş.a).
4.2 Avantajele certificării Sistemului de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale Avantaje externe ▪ Îmbunătățirea modului de percepere a organizaţiei de către membrii societății. ▪ Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, un avantaj deosebit de important într-o societate de consum tot mai competitivă. ▪ Creşterea competitivităţii pe piaţa naţională :i internaţională. ▪ Îmbunătățirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de certificare. ▪ Îmbunătăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Avantaje interne ▪ Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor ș i riscurilor. ▪ Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. ▪ Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale. ▪ Atingerea unei stări de securitate şi sănătate în muncă prin eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională. ▪ Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi. ▪ Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea ulterioară a sistemului. ▪ Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. ▪ Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor. ▪ Îmbunătăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi. ▪ Îmbunătăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul de muncă.
▪ Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care organizaţia o acordă capitalului său uman. ▪ Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.
5. Concluzii Un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale (SMSSO) specifică procesele pentru continua îmbunătăţire a performanțelor organizaţiei/companiei în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea muncii, şi în acelaşi timp, conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. Acest Sistem de Management al SSO poate fi perfect integrat în planul de afacere general specific organizaţiei/companiei. Standardul OHSAS 18001 recomandă/oferă direcţia clară către un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale. Deci OHSAS 18001 este un standard internaţional privind Sistemul de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, ce oferă acele măsuri necesare pentru controlul riscurilor în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii şi pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest domeniu.
RELAŢIONARE elemente sistem de munc ă MANAGEMENT Achizi ţie, montare, utilizare, între ţinere
PROIECTAREA ŞI ORGANIZAREA SISTEMULUI DE MUNCĂ
EXECUTANT
Elaborare, comunicare
SARCINI DE MUNCĂ
Instruire
Control reducere accidente, îmbolnăviri
MEDIU DE MUNCĂ
reducerea riscurilor de expunere
MIJLOACE DE PRODUCŢIE
-
tehnologie; materii prime; -utilaje
Fig. 10 Relaţionare elemente – sistem de muncă, în cadrul managementului SSO
OHSAS 18001 este un document pentru audit/certificare, nu o cerinţă legală sau un ghid de implementare. OHSAS 18001 este un standard internaţional care precizează cerinţele pentru un sistem de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, pentru ca o societate să-şi poată gestiona (reduce) riscurile sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi să-şi îmbunătăţească performanţele manageriale (OHSAS - Occupational Health and Safety Assessment Series - Sănătate şi Securitate în Muncă din seria de evaluare). OHSAS 18001 se aplică societăţilor a căror activitate presupune riscuri de sănătate şi securitate ocupaţională şi vor să-şi motiveze angajaţii şi să-şi reducă cheltuielile determinate de eventuale accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. Trebuie remarcat faptul că acest standard nu face specificări ale criteriilor de performanţă, nici nu prevede specificaţii detaliate pentru proiectarea unui Sistem de Management. În schimb, sistemul este orientat către reducerea şi prevenirea accidentelor de muncă, precum şi a
accidentelor urmate de pierderi de vieţi, pierderi de resurse şi consum de timp. OHSAS 18001 a fost dezvoltat pentru a fi compatibil cu standardele pentru Sisteme de Management de Calitate (ISO 9001) şi Mediu (ISO 14001). Este ceea ce s-a urmărit, ca orice organizaţie/companie care îşi dezvoltă propriul Sistem de Management conform unuia dintre standardele de mai sus, să poată implementa foarte uşor şi prevederile celorlalte două standarde într-un sistem integrat. Ca şi standardele ISO pentru Calitate şi Mediu, şi standardul pentru Sănătate şi Securitate Ocupaţională se bazează, în funcţionarea sa, pe integrarea proceselor în bucla Plan-Do-Check-Act (Planifică-DeruleazăControlează-Acţionează), punând un accent deosebit pe îmbunătăţirea continuă.
BIBLIOGRAFIE [1] * * * Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. [2] * * * Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 cu completările şi modificările ulterioare. [3] * * * OHSAS 18001:1999 Occupational health and safety management systems – Specification, British Standard Institution, 1999. [4] * * * OHSAS 18001:1999 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Specification, British Standard Institution, 2002. [5] * * * OHSAS 18002:2000 Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, British Standard Institution, 2000. [6] * * * OHSAS 18002:2000 – Amendment 1:2002, Occupational health and safety management systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, British Standard Institution, 2002.
[7] * * * The Use of Occupational Safety and Health Management Systems în the Member States of the European Union, Experiences at company level , European Agency for Safety and Health at Work, 2002. [8] * * * www.protectiamuncii.ro – site-ul Punctului Focal România al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă. [9] * * * Revista STANDARDIZAREA – colecţia anilor 2005-2011.
[10] * * * Directiva europeană 89/391/CE directiva cadru. [11] * * * Directiva europeană 98/37/CE evaluarea riscurilor asociate lucrului cu maşini. [12] * * * Standardul EN ISO 12100. [13] * * * Standardul EN1050 - transpus în EN ISO 14121. [14] * * * Standardul BS 8800. [15] * * * www.inspectmun.ro [16] * * * www.mmssf.ro [17] * * * www.ms.ro [18] * * * www.asro.ro [19] * * * Prevenirea riscurilor în activităţile de mentenanţă (editor, Mircea BEJAN), ISBN 968-606-543-174-4, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2011. [20] * * * Evaluarea riscurilor (editor, Mircea BEJAN), ISBN 978-973662-395-0 ; ISBN 978-973-1868-41-7, Editura UTPRES Cluj Napoca, 2008, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2008. [
