Economia într-o pagină1 Mark Skousen, The Freeman, Vol. 47 N° 1, Ianuarie 1997
Traducere de Radu Nechita
„Ceea ce face ca [economia] să fie atât de fascinantă este că principiile principiile sale fundamentale fundamentale sunt atât de simple încât ele pot fi scrise într-o î ntr-o singură pagină şi că ele pot fi înţelese de către toată lumea, dar cu toate ”. (ilton !riedman "# acestea puţini le înţeleg ”.
$cea%t& a'irmaie a lui ilton !riedman m)a '&cut %& m& *ntre+ dac& e%te o%i+il ca rinciiile economice de +a-& %& 'ie %inteti-ate *ntr)o %inur& ain&. /enr0 /a-litt ne)a o'erit un re-umat mai%tral al rinciiilor economice %&n&toa%e *n Economics in One Lesson $r utea 'i ace%te rinciii conden%ate *ntr)o %inur& ain&2 !riedman nu a *ncercat %& redacte-e o li%t& a ace%tor rinciii atunci c3nd a '&cut acea%t& a'irmaie *ntr)un interiu din 1956. u& ce am reali-at un re-umat reliminar de o ain& a rinciiilor economice, i)am trimi% o coie. 8n r&%un%ul %&u, a ad&uat i el c3tea, dar nu %)a a%ociat *n nici un 'el demer%ului meu. u& reali-area ace%tei li%te a rinciiilor de +a-& (e-i mai :o%#, tre+uie %& 'iu de acord cu !riedman i /a-litt. ;rinciiile economiei %unt %imle< =ererea i o'erta. =o%tul de oortunitate. $anta:ul comarati. ;ro'it i ierdere. =oncurena. ii-iunea muncii. >i aa mai dearte. e 'at, un ro'e%or mi)a %uerat chiar c& economia oate 'i redu%& la un %inur cu3nt< „re”. ?au oate „co%t”, am rou% eu ca alternati&. @rice are un re, orice are un co%t. 8n lu%, olitica economic& %&n&toa%& con%t& *n urm&toarele< ;iaa i nu %tatul %& determine %alariile i reurile. Auernul %& nu %e atin& de olitica monetar&. Imo-itele ar tre+ui %& 'ie c3t mai mici. Auernul ar tre+ui %& 'ac& numai acele lucruri e care cet&enii nu le ot 'ace entru ei. Auernul ar tre+ui %& cheltuie *n 'uncie de eniturile %ale. Beile i relement&rile ar tre+ui %& a%iure tratarea uni'orm& a tuturor. 4 Tari'ele amale i alte +ariere comerciale %& 'ie eliminate oriunde e%te o%i+il. ;e %curt, uernul uernea-& mai +ine c3nd uernea-& mai uin. in &cate, economitii uit& uneori ace%te rinciii de +a-& i %e *motmole%c *n detaliile modeli-&rii e%oterice, ale teoriilor eleate, ale cercet&rii academice i ale matematicii. $cea%t& tri%t& C %ituaie a ro'e%iei a 'o%t de%cri%& recent de $r:o Dlamer i aid =olander, care, du& ce au trecut *n rei%t& lucr&ri ale a+%olenilor de la c3tea mari 'acult&i de economie [din ?tatele Enite], i)au u% *ntre+area< „ !e ce-am simţit în mod instincti" că o mare parte din ceea ce se petrecea acolo era risipă# ”.6 8n continuare urmea-& *ncercarea mea de a re-uma rinciiile elementare ale economiei i ale oliticii economice. ac& cinea are rouneri de ameliorare a ace%tora, atet cu ner&+dare %& le rime%c.
1
TeFtul *n oriinal oate 'i &%it e %ite)ul lui arG ?Gou%en (c&ruia *i %unt recuno%c&tor entru ermi%iunea de a traduce i reroduce ace%t articol# i e %ite)ul !oundation 'or Hconomic Hducation, .'ee.or. (N.T.#. " =itat =itat dintr)un interiu interiu,, din lucrarea lucrarea Li"es of the Laureates, editat& de Jilliam Kreit i Roer J. ?encer, (=am+ride, a%%achu%ett%, a%%achu%ett%, IT ;re%%, 1956#, . 91. Bucrarea a a&rut *n 196" i a 'o%t tradu%& *n lim+a rom3n&. Ve-i /$LBITT /enr0 (1994M196"#, Lecţia de economie, $merocart, Kucureti. ai recent, *n "6, ea a 'o%t u+licat& %u+ titlul Economia într-o lecţie de Hditura Bi+erta%. (N. T.#. 4 le"el pla$ing field field ”, „O pro"ide a le"el ”, ceea ce *n%eamn& c& nimeni nu e%te aanta:at *n mod incorect 'a& de ceilali. $lt'el %u%, tre+uie ca leile i relement&rile %& 'ie alicate *n mod uni'orm i %& nu ermit& riileii. riileii. $utorul 'ace re'erire la ealitatea rocedural& i nu la cea de re-ultat, cum e%te ade%ea *nelea%& acea%t& eFre%ie. (N. T.#. C ?Gou%en 'olo%ete eFre%ia „ dismal state of the profession”, '&c3nd ro+a+il re'erire la 'atul c& economia a 'o%t denumit& *n mod ironic „the dismal science ” de c&tre i%toricul +ritanic Thoma% =arl0le (179C)1551#. (N. T.#. 6 $r:o Dlamer Dlamer i aid aid =olander, =olander, The %a&ing of an Economist , (Je%tie ;re%%, Koulder, =olorado, 199#, . Fi. Ve-i de Economists ($nn $r+or. Enier%it0 o' ichian ;re%%, 199"#. a%emenea i aid =olander i Reuen Krenner, Educated Economists %ar& '&ousen, Economia Economia într-o pagină Traducere de (adu )echita
1. Interesul individual. „ !orinţa de a ne ameliora situaţia ne însoţeşte din leagăn până în mormânt ” ($dam ?mith#. Nimeni nu cheltuie +anii altcuia cu at3ta ri:& cu c3t *i cheltuie +anii %&i. ". Creşterea economică. i:loacele de a atine un niel de trai mai ridicat %unt %orirea economi%irii, 'ormarea caitalului, educaia i tehnoloia. . Comerţul . 8n toate %chim+urile oluntare, +a-ate e o in'ormare corect&, c3ti& at3t cum&r&torul c3t i 3n-&torulP rin urmare, o cretere a %chim+urilor *ntre indii-i, ruuri %au naiuni +ene'icia-& am+elor &ri imlicate. 4. Concurenţa. Qin3nd cont c&, *n eneral, re%ur%ele %unt limitate iar neoile %unt nelimitate, concurena eFi%t& *n toate %ociet&ile i nu oate 'i a+olit& rin deci-ia uernului. C. Cooperarea. eoarece ma:oritatea indii-ilor nu tr&ie%c *n autarhie, iar ma:oritatea re%ur%elor naturale tre+uie tran%'ormate entru a utea 'i utili-ate, indii-ii muncitori, rorietari de &m3nt, caitaliti, *ntrerin-&tori tre+uie %& lucre-e *mreun& entru a roduce +unuri i %ericii. 6. Diviziunea muncii şi avantaul comparativ. i'erenele din unct de edere al talentului, al intelienei, al cunoaterii i al roriet&ii conduc la %eciali-are i la aanta:ul comarati al 'iec&rui indiid, 'irm& %au naiune. 7. Dispersia !"ragmentarea# cunoaşterii. In'ormaia de%re comortamentul ieei e%te at3t de ariat& i de di%iat& *nc3t nu oate 'i colectat& i relucrat& de c&tre o autoritate central&. $ro"it şi pierdere. ;ro'iturile i ierderile %unt mecani%me de ia& care arat& ceea ce ar tre+ui i 5. ceea ce nu ar tre+ui rodu% e termen lun. 9. Costul de oportunitate. Qin3nd cont de caracterul limitat al re%ur%elor i al timului, aleerea i renunarea 'ac mereu arte din ia&. ac& dorim cea, tre+uie %& renun&m la altcea. ;reul e care)l l&tim ale3nd o anumit& actiitate e%te eal cu %ati%'acia altor actiit&i la care renun&m entru ea. 1. %eoria preţurilor. ;reurile %unt determinate de ealu&rile %u+iectie ale cum&r&torilor (cererea# i ale 3n-&torilor (o'erta# i nu de reun co%t de roducie o+iectiP cu c3t reul e%te mai ridicat, cu at3t cum&r&torii or dori %& achi-iione-e o cantitate mai redu%& i cu at3t 3n-&torii or dori %& o'ere o cantitate mai mare din +unul re%ecti. 11. Cauzalitate. !iecare cau-& are un e'ect. $ciunile indii-ilor, 'irmelor i uernelor au un imact a%ura altor aeni din economie, imact care oate 'i re&-ut, *n%& radul de reci-ie al rono-ei deinde de comleFitatea aciunilor imlicate. 1". Incertitudine. HFi%t& *ntotdeauna un rad de ri%c i de incertitudine *n le&tur& cu iitorul deoarece oamenii *i rei-uie%c deci-iile, *na& din reelile lor i %e r&-3nde%c, ceea ce *nreunea-& rei-iunile riind comortamentul lor iitor. 1. Economia muncii. ;e termen lun, %alarii mai mari ot 'i o+inute numai rintr)o mai mare roductiitate a muncii, adic& rin mai mult caital e muncitorP oma:ul cronic e%te cau-at de 'iFarea de c&tre uern a unor %alarii mai mari dec3t nielul de ia& al ace%tora. 14. Controlul guvernamental& =ontrolul reurilor, chiriilor, %alariilor oate 'i *n aanta:ul anumitor indii-i %au ruuri dar nu e%te *n aanta:ul %ociet&ii *n an%am+lul %&uP *n cele din urm& *n%&, ace%te controale conduc la enurie, ia& near& i deteriorarea calit&ii +unurilor i %ericiilor. Nu eFi%t& r3nratuit. 1C. 'anii. 8ncerc&rile deli+erate de dereciere a monedei naionale, de reducere arti'icial& a ratei do+3n-ii i oliticile „+anilor ie'tini” duc ineita+il la in'laie, la cicluri a3nt)r&+uire i la cri-e economice. ;iaa i nu %tatul tre+uie %& e%tione-e moneda i creditul. 16. (inanţe pu)lice. 8n toate demer%urile u+lice, entru a menine un *nalt niel al e'icienei i o +un& e%tiune, rinciiile economiei de ia& tre+uie adotate oric3nd ace%t lucru e%te o%i+il< (1# Auernul ar tre+ui %& *ncerce %& 'ac& numai ceea ce *ntrerinderile riate nu ot 'aceP uernul nu tre+uie %& oere-e *n domenii *n care *ntrerinderile riate ot aea re-ultate mai +une ("# uernul tre+uie %& cheltuie numai *n 'uncie de c3t c3ti&P (# tre+uie '&cut& anali-a co%t)+ene'iciu, adic& enitul marinal %& 'ie %uerior co%tului marinalP (4# %& %e re%ecte rinciiul otriit c&ruia cei ce +ene'icia-& de un %ericiu %& l&tea%c& entru el.
%ar& '&ousen, Economia într-o pagină Traducere de (adu )echita
