Impactul negativ al trăirii singurătăţii la tineri
Ştiinţele socio – umane evaluează relaţiile interpersonale ca o valoare supremă în egală măsură importantă pentru funcţionarea societăţii după cum viaţa şi sănătatea indivizilor care o formează. La fel ca şi rata ridicată a divorţurilor, slăbirea coeziunii între generaţii, abandonul copiilor sau a bătrânilor, singurătatea este văzută ca o cauză sau ca un simptom al decăderii sociale Singurătatea poate fi o stare foarte dureroasă. u toţii o trăim ocazional, însă unii oameni trăiesc cu ea ani la rând. !ste epuizantă emoţional, in"ibitorie în relaţiile interpersonale şi care determină persoana să regreseze psi"ologic. !ste o stare când individul se simte golit şi foarte neferi nefericit cit.. #oot" #oot" $%&&'( $%&&'( afirmă afirmă că atunci atunci când când ne simţim simţim singur singuri,i, gândur gândurile ile noastr noastree pot fi distorsionate astfel încât să e)agerăm reacţiile la unele evenimente din viaţă care în altă situaţie le –am lua mai uşor *+. -entru noi oamenii ca fiinţe sociale nevoia de contact social este e)trem de puternică. puternică. Singurăta Singurătatea tea este mai mult decât faptul faptul de a fi singur. !a reprezintă reprezintă lipsa dar dar şi dorinţa de a avea interacţiuni cu ceilalţi. dificultate, după părerea noastră, importantă, în abordarea singurătăţii este ine)actitatea în diferenţierea noţiunilor apropiate după sens cum ar fi : izolare, izolare, solitudine solitudine,, însingura însingurare, re, anomie, anomie, singurătate. singurătate. /ceste /ceste noţiuni noţiuni se utilizează utilizează deseori ca sinonime, sinonime, totuşi, totuşi, deşi par a fi
înrudite înrudite după sens, sens, ele reprezintă reprezintă noţiuni absolut absolut diferite. diferite. 0n viziunea lui 12345467 1234546789 89 :. ; . $<==&( izolarea socială $fizică ( este forţată şi omite $complect sau parţial( relaţiile interumane. Solitudinea este o stare de izolare fizică benevolă. /mbele reprezintă situaţii obiective de
limita limitare re fizică fizică şi tempor temporară ară a înclud încluderi eriii persoa persoanei nei în societ societate ate,, izolar izolarea ea fiind fiind forţat forţată, ă, iar solitudinea benevolă. *>est, -./. Starea de însingurare apare ca o ?boală a sufletului@ $Aumitru ristea(, în comparaţie cu singurătatea, având cauze mult mai profunde din punct de vedere psi"ologic şi psi"osocial, după cum şi efectele sale sunt, de regulă, mult mai drastice. 0nsingurarea este rezultatul alterării sau diminuării capacităţilor afective, de comunicare şi relaţionale ale subiectului uman, ceea ce face ca acesta să nu mai poată menţine sau construi legăturile cu ceilalţi şi cu lumea e)terioară. Anomia reprezintă o stare psi"ică a deprivării individuale, caracterizată de scăderea
coeziunii sociale, absenţa aspiraţiilor legitime, a normelor etice, neconcordanţa între standardele personale sau de grup şi standardele standardele sociale mai mai largi. !lena Bamfir $%&&+( ne spune că ? singurătatea se defineşte în raport de o nevoie specific umanăC nevoia de celălalt@. De este precizat în continuare faptul că relaţia cu celălalt are o serie de funcţii esenţiale pentru starea de normalitate a individului uman, cunoscute din piramida necesităţilor lui /bra"am EasloF. 0n singurătate, individul e)perimentează lipsa acestui tip de
suport, legat categoric de relaţia cu cei din Gur. Singurătatea apare, deci, ca starea psi"osocială în care cercul de relaţii al unei persoane este mai mic sau mai puţin satisfăcător decât acesta îşi doreşte *Aumitru ristea. Hinereţea este cea mai frumoasă perioadă în viaţa fiecăruia, plină de evenimente, emoţii, trăiri, aspiraţii, planuri pe viitor etc., dar tot atunci tinerii se confruntă cu mai multe probleme. Eulţimea noilor roluri sociale şi apartenenţa la grupuri sociale diferite presupun dezvoltarea unui simţ integrator al propriei identităţi, numit în teoria lui !ri)on conflictul identificare/confuzia rolului. -erioada de vârstă, care urmează îndată după preadolescenţă şi adolescenţa timpurie – maturitatea timpurie se confruntă cu noi probleme, nominalizate ca conflictul intimitate în relaţii $sau o relaţie( cu alţiiIizolare. /stfel tânărul adult se învaţă să formeze relaţii la nivel de prietenie şi intimitate şi să rămână fidel acestor relaţii. Aupă cum menţionează A. ristea ?sociabilitatea reprezintă trăsătura esenţială a oamenilor@ *A.ristea, pag.%+J, este foarte important pentru orice fiinţă umană să relaţioneze fizic şi emoţional cu ceilalţi pe parcursul vieţii sale, această interacţiune influenţând mult autodezvoltarea sa. Kdeea, că tinerii trăiesc sentimentul singurătăţii ar putea părea ciudată, deoarece anume ei sunt încadraţi în relaţii interpersonale şi sociale multiple. u toate acestea, cercetările demonstrează, că singurătatea este trăită mai mult în rândul tinerilor decât al populaţiei vârstnice. 0ntr–o anc"etă e)tinsă efectuată în S/, +&M din respondenţi cu o vârstă mai mică de %N ani au declarat că se simt uneori sau adesea singuri. *-arlee, apud Deculau /., pag.%J=. /ceeaşi idee se desprinde şi în lucrarea ?O4P52Q68 4R74TUQ632@ a psi"ologului rus V2W72 X327TU7Y4. /utorul face o analiză a literaturii de specialitate cu privire la trăirea sentimentului de singurătate, ajungând la concluzia că, universalitatea singurătăţii este asociată de cercetători la nevoia de apartenenţă ?need for belongingss@, fiecare simte necesitatea de a fi obiectul preocupării şi afecţiunii celorlalţi. Aeoarece acest lucru nu poate fi totalmente îndeplinit, fiinţa umană într – o măsură sau alta se confruntă cu singurătatea. *Z4Y543QY[ ;, X327TU7Y4 V., pag \<%. /lt savant rus X.]. ^47 menţionează, că comunicarea în preadolescenţă şi adolescenţă este preponderent determinată de două nevoiC izolare $privatizare( şi afiliere $nevoia de apartenenţă la un grup(, izolarea este e)primată prin nedorinţa de a se supune adulţilor, dar şi societatea semenilor poate câteodată să nu atingă obiectivele scontate. 0n această vârstă tinerii sunt separaţi de copiii mai strict controlaţi, dar şi de maturi. -entru mulţi această libertate reprezintă un _gol@, care poate crea premise pentru trăirea sentimentului de singurătate. 0n concluzie, X.]. ^47 afirmă, că tinerii mult mai mult sunt supuşi riscului de a se simţi singuri decât persoanele adulte. *^47 X.]., pag.%<& 0n continuarea acestei idei, trebuie să menţionăm, că trăsăturile de personalitate pot şi ele favoriza trăirea sentimentului de singurătate. -ersoanele cu o stimă de sine şi autoapreciere scăzută, cu înalt grad de timiditate, adolescenţii introvertiţi prezintă an)ietate socială şi se simt deseori singuri, izolaţi social. 0n cercetările savanţilor X.]. ^47, ;.]. `U[6UQ, .:. `TY4, .. 2WY43QY2, etc *apud 232WUU32 V.h., pag. 'N au fost identificaţi factorii de personalitate şi dominantele de vârstă a dezvoltării psi"osociale care pot provoca trăirea negativă a singurătăţii în perioada tinereţiiC nevoia de comunicare şi formare a relaţiilor cu colegii, obţinerea unui statut social şi interpersonal între colegi, nevoia de recunoaştere de către persoanele terţe a acestui statut, nevoia în recunoaştere a independenţei sale, a maturităţii de către adulţi. Aificultăţile în realizarea acestor nevoi în cone)iune cu specificul mutaţiilor prin care trece adolescentul, pot produce trăirea singurătăţii. Savantul român !năc"escu, . analizând trăsăturile psi"ologice ale adolescenţei menţionează, că trăirea dureroasă a sc"imbării persoanei sale, autoanaliza dezvoltată, incomunicabilitatea, reprezintă repere pentru depresie şi plictiseală, tristeţe, impresie că tânărul nu este înţeles de nimeni, starea de an)ietate şi izolare, trăirea sentimentului de singurătate. /dolescenţa, această ?criză de dezvoltare@ şi trăirea negativă a sentimentului de singurătate pe parcursul ei, poate lua masca izolării morbide cu preocupări de tip autist. *!năc"escu, ., pag. %'+
0n funcţie de persoana, care se simte singură, singurătatea este privită diferitC emoţie, sentiment, stare psi"ică, trăire. Aupă părerea noastră noţiunea de ?trăire@ este cea reuşită, deoarece prezintă reacţia individului la o situaţie din viaţă, inclusiv situaţia singurătăţii. Subiectul trăirii a fost cercetat de mai mulţi savanţi printre care `.]. O846QY[, .O. j2QQ7, etc. 0n viziunea unor cercetători trăirea este în cone)iune doar cu sfera afectivă a fiinţei umane, adică cu emoţiile, în viziunea altora ?trăirea @ nu se limitează doar la emoţii şi sentimente, fiind percepută mai larg. `.]. O846QY[ formulează astfel conceptul trăiriiC ?în orice trăire distingem două componenteC însăşi actul şi conţinutul trăirii@.* O846QY[ `.]., pag. kJ .O. j2QQ7 menţionează că, singurătatea se asociază cu sensul şi semnificaţia trăirii, prezentând un set de emoţii diverse şi controversate. *j2QQ7 .O. pag %%% Hrăirea diferitelor forme şi manifestări ale sentimentului de singurătate corelează cu rezistenţa individului la ea. EaGoritatea oamenilor relativ uşor trăiesc singurătatea temporară, episodică $solitudinea, izolarea de scurtă durată( în toate formele sale. !)istă diferenţe individuale , dar este greu de imaginat o persoană sănătoasă mintal, care să nu dorească niciodată să rămână singură pentru reculegere, meditaţie etc. problemă adevărată reprezintă singurătatea emoţională şi socială. /mbele forme se caracterizează prin trăiri intensive, care pot fi asociate cu noţiunea de nefericire. Singurătatea emoţională este rezultatul absenţei ataşamentului profund apropiat de dragoste sau de cuplu, atunci persoana poate avea sentimentul de ?an)ietate a copilului abandonat@, deci se referă strict la dimensiunea afectivă, cuprinzând emoţii comple)eC deprimare, izolare, agitaţie, goliciune. Singurătatea socială se referă la lipsa relaţiilor semnificative de prietenie, a sentimentului de comunitate, ea poate fi e)primată prin tristeţe sau plictiseală şi sentimentul e)cluderii, al marginalizării sociale. *>eiss, %&+\ apud enn de ongierveld şi os aadsc"elders %&N< . Knteresul mărit în sec. qqK faţă de singurătate pare a fi absolut firesc. Sc"imbările rapide şi continue în toate domeniile vieţii, produc mutaţii importante în structura naturii umane. Eodificarea modelului cultural şi structurii familiei, atmosfera impersonală a marilor oraşe, sărăcia vieţii spirituale dictată de imperativele modelului consumator de viaţă, progresele şi proliferarea vertiginoasă ale formelor moderne de comunicare, instrumentalizarea relaţiilor umane etc. impun un nou ?stil de viaţă@, care duce la izolarea individului şi însingurarea acestuia cu efecte negative asupra relaţiilor psi"ologice şi sociale interumane şi asupra stării de sănătate mintală în toate vârstele, totuşi problema singurătăţii fiind actuală anume în tinereţe. -entru a face faţă trăirii singurătăţii tinerii asimilează variate strategii de coping. Hermenul de coping a fost introdus de Lazarus încă în %&'' desemnând un _efort cognitiv şi comportamental de a reduce, stăpâni sau tolera solicitările interne sau e)terne care depăşesc resursele personale@ $Lazarus şi olman, %&Nk, pag. %<( . onsecinţele negative ale trăirii sentimentului de singurătate ne – a sugerat ideea iniţierii unui studiu empiric cu scopul identificării modului trăirii singurătăţii şi a strategiilor de coping la tineri. La cercetare au participat %&N de persoane – %=\ tinere şi &J tineri cu vârsta cuprinsă între %N şi
prezenţa altor oameni, au dorinţa să rămână singuri, se consideră timizi, auto absorbiţi, după cum indică corelaţia $-earson orrelation( a indicatorilor scalei de măsurare a singurătăţii L/ şi a caracteristicilor social – psi"ologice la nivelul pw=,=%. -rezenţa persoanei apropiate are semnificaţie mare atât pentru tinere, cât şi pentru tineri şi influenţează intensitatea trăirii singurătăţii. Du au fost înregistrate diferenţe semnificative între rezultatele persoanelor căsătorite şi a celor necăsătorite, dar care au persoană apropiată. u toate acestea în comparaţie cu persoanele necăsătorite, fără persoană apropiată se observă diferenţe statistice semnificative $/Dx/y criteriul +,%J la nivelul pw=,=%(. /nalizând rezultatele obţinute în urma c"estionării persoanelor necăsătorite, dar care au persoană apropiată şi a celor care nu o au se observă diferenţe statistice semnificative $criteriul %\,=', pw=,==(. -rezenţa unui loc de muncă, precum şi traiul împreună cu părinţii sau separat de ei nu influenţează trăirea singurătăţii la tineri. /nalizând răspunsurile celor ?singuri@ şi ?ne singuri@ la itemul ? e simţi, când eşti singur{@ ne permitem să afirmăm, că e)istă diferenţe statistice semnificative cu privire la aşa stări ca tristeţe, nesiguranţă, deznădeGde, depresie, vulnerabilitate, goliciune a sufletului, inutilitate $Eann – >"itne y pw=,=%(y melancolie, abandon, dorinţa de a sc"imba locul de trai, neputinţă $pw=,=J(. el mai clar se disting următoarele emoţii din toate cele enumerateC deznădeGde – kk,'M şi tristeţe – <&,NM. 0n timpul trăirii singurătăţii se aleg următoarele strategii de copingC ?ascult muzică@ $JN,+M(, ?telefonez prietenului@ $J%,riter $%&&=, apud <, %&&&( observă că cercetările conduc spre concluzia conform căreia, un pattern stabil al singurătăţii ca stare emoţională este o ameninţare serioasă asupra stării de sănătate mentală şi a funcţiilor psi"osociale. /ceastă afirmaţie este e)emplificată de legăturile dintre disfuncţiile psi"ologice şi starea de singurătate, aceasta din urmă fiind asociată la adulţi cu depresia, alcoolismul, obezitatea şi sinuciderea */nderson şi |arve, %&NNy -eplau şi -erlman, %&N
colegi, cu victimizarea, agresiunea, timiditatea şi comportamentul deviant */s"er et. al., %&Nky #oivin et. al., apud <, %&&&. -eplau şi -erlman $%&N<( afirmă că singurătatea a fost asociată cu o varietate de probleme care afectează nu doar indivizii, ci şi societatea. !i se orientează după unele dovezi care sugerează că singurătatea corelează cu probleme precum absenteismul şcolar în adolescenţă, tulburările comportamentale şi suicidul. Kmplicaţii negative ale singurătăţii asupra sănătăţii mentale sunt sugerate de studii care afirmă asocierea dintre singurătate, an)ietate şi depresie. Ae asemenea, prezintă interes şi efectele posibile asupra sănătăţii fizice. Lnc" $%&++, apud -eplau şi -erlman, %&N<( a afirmat că singurătatea predispune oamenii la probleme de sănătate serioase şi la vizite frecvente la medic. u toate acestea, cele mai multe date citate de Lnc" se bazează pe măsurări efectuate în cazuri de izolare socială şi nu pe singurătate. 0n primul rând, întrucât singurătatea duce la depresie şi an)ietate, persoanele singure ar putea manifesta unele dintre simptomele specifice acestoraC tulburări alimentare, insomnii, migrene, greţuri. 0n al doilea rând, singurătatea a fost asociată cu consumul de alcool. -erlman $studiu nepublicat( a găsit că persoanele singure ar începe să consume alcool ca urmare a problemelor din viaţa personală şi a stresului, pe când oamenii care nu sunt singuri consumă alcool mai degrabă ca semn al integrării în activităţi sociale de grup. 0n al treilea rând, e)istă dovezi conform cărora oamenii singuri sunt mai vulnerabili la boli somatice. 0n %&N< -erlman şi -eplau $%&N<( afirmă că este necesară aprofundarea cercetărilor pentru a argumenta mai bine legătura dintre singurătate şi starea de sănătate, precum şi cauza acestei relaţii. 0n unele cazuri, sănătatea poate afecta starea de sănătate, iar în alte cazuri, singurătatea poate fi precipitată de unele boli somatice *J, %&N<. ercetările recente confirmă faptul că singurătatea poate fi luată în calcul şi ca factor declanşator sau cauză a unor tulburări $afecţiuni cardiace, tulburări de somn şi alimentare, etc.(. o"n acioppo $<===( spune că, privită ca factor de risc, singurătatea poate fi comparată cu obezitatea, stilul de viaţă sedentar sau c"ir fumatul *N. 0n cartea neorobiologului o"n acioppo şi >illiam -atric, cercetători ai niversităţii din "icago ? LonelinessC |uman Datureau and t"e Deed for Social onnection@, a fost identificat, că persoanele care trăiesc singure, solitare, dar şi cele cu relaţii sociale slabe se confuntă cu mai multe probleme de sănătate, ele au speranţa de viaţă mai redusă, iar probabilitatea unor boli ale psi"icului este mult mai mare. amenii care suferă de singurătate sunt mai agresivi, consumă alimente mai dulci şi mai grase, suferă de patologii ale sistemului vascular, ce favorizează "ipertonia, iar analiza salivei prezintă e)ces de cortizol, numit ?"ormon al stresului@ care conduce la suprasolicitarea cordului. 0n cone)iune toţi aceşti factori produc probleme de imunitate, disfuncţii ale somnului şi declin mintal la bătrâneţe. *N
0n concluzie putem afirma, că în pofida multiplelor contacte sociale tinerii sunt supuşi riscului de a se simţi singuri, bărbaţii şi femeile reacţionează diferit la starea de singurătate. -entru dezvoltarea unei personalităţi armonioase sunt necesare atât relaţii diverse şi multiple sociale cât şi cele trainice de familie. ercetările cu privire la trăirea singurătăţii conduc spre concluzia conform căreia aceasta reprezintă o ameninţare serioasă asupra sănătăţii fizice şi psi"ice a tinerilor.
