Sinapsa Denumirea de "sinapsa" a fost data de fiziologul britanic Charles Scott Sherrington in 1897, si, si, in initi itial, al, se re refer ferea ea la lo locul cul de con contac tactt din dintre tre doi ne neuro uroni ni.. Hi Histo stolog logis istul tul spa spanio nioll Sant Santia iago go Ramó Ramón n y Caja Cajall a ad adus us la în înce cepu putu tull se seco colu lulu luii ar argu gume ment ntee morfologi morfologice ce si expe experim riment entale ale pentr pentruu întrer întrerup upere ereaa contin continuit uităti ătiii sistem sistemul ului ui nero neross la niel nielul ul !onc !onciun iuniiii interneuronale. #tto $oe%i în 19&1, a doedit pentru prima dată existena mediatorilor c'imici responsabili de transmiterea impulsului neros la nielul sinapsei. (nul 19)* a 19)* a fost marcant pentru istoria sinapsei, deoarece George Emil Palade, rom+nul care a luat și premiul obel, obel , a studi studiat at ultr ultrastru astructura ctura sina sinaptic pticăă cu micr microsco oscopul pul elec electroni tronicc lămurind lămurind definiti definiti elemente elementele le ultrastructurale ale sinapsei. -mpulsurile neroase sunt transmise de la un neuron la altul prin !onciuni funcionale interneuronale interneuronale denumite sinapse .( Sinapsele reprezinta locul de intalnire in care este mediat transferul de informatii intre neuroni sau intre acestia si celulele efectoare (fibre musculare, neuroneuronală sau celule epiteliate secretoare) Deci sinapsa este regiunea de comunicare neuroneuronală neuroefectoare /mu0c'i sau glande, unde informatia este transmisa si interpretata. $a nielul nielul acestei acestei diferenti diferentieri eri exista exista diferente diferente morfofunc morfofunction tionale ale ce determin determinaa excitatia excitatia sau in'ibitia elementului elementului postsinaptic, atunci cand neuronul presinaptic presinaptic intra in actiitate. 2n general, sinapsa sinapsa reprezinta o bariera bariera pentru potentialul potentialul de actiune care care se propaga catre terminalul terminalul axonal /sau presinaptic. 3tructural, sinapsa cuprinde4 1. membrana presinaptica, continînd ezicule sinaptice5 &. membrana postsinaptica5 6. spatiul dintre cele doua membrane, numita fanta sinaptica.
1. Pr oi ecț i aner ami mi ficat ăaunuineur on( Axon) ,car econducei mpul sulner vosdi nspr ecor pul cel ul ar ( per i car i on)spr eper i f er i e,set er mi napr i nt r opor ț i unel ăr gi t ăcar esenumeșt e but on .But onulsi napt i car eopor ț i unedememb mbr anăî ngr oșat ăundesepi er demi el i na, si napt i c denumi t ămemb mbr anăpr esi napt i că . ăest eceapost si napt i cășiest er epr ezent at ăder egi unear ecept oar ea &. -Adouacomponent cel uidealdoi l eaneur on/mu0c'i sau glande si consta intro opor ț i unemaiî ngr oșat ăde memb mbr ană pl asma mat i că, numi mi t ădensi t a t e pos t s i na pt i c ă . Pe aceast ă densi t at e post si napt i căseagl ome mear eazăr e cept or i i pent r umedi at or i ichi mi cicesuntf or maț idi nt r o comp mponent ăcar efixeazămol ecul ademedi at or ulchi mi cșiocomp mponent ăr epr ezent at ăde un canali oni c.Acest e canal ei oni ce,car e se deschi d numaisubacț i unea medi at orul ui chi mi cspeci fic,det er mi nădepol ar i zar eacel ul eipost si napt i ce.
6. - Î nt r emembr anapr esi napt i căa butonului terminal șiceapost si napt i că car epr i mest e i nfluxulner vosexi st ăun spaț i ul i bercuogr osi mede apr oxi mat i v1030 nm cecont i ne l i chi dext r acel ul ar ,denumi t ăf ant ăsi napt i că
Clasificare:
Din punct de edere al modalității de transmitere4 Sinapsa electrica4 asemănătoare morfologic cu cea c'imica, dar la nielul ei transmiterea
impulsului neros presinaptic asupra zonei postsinaptice se face printrun curent de aciune. analele sinapsei elecrice sunt olta! dependente 0i permit trecerea ionilor dintrun segment în celălalt. (Astfel de sinapse se mai numesc și gap junction) .n aspect important este faptul că sinapsele electrice sunt bidirecionale. -n general, aceste sinapse au spaiu mai îngust dec+t primele /aproximati & nm faă de &6 nm c+t au sinapsele c'imice si se descriu mai ales la neertebrate. Sinapsa chimica4 este o sinapsa undirecțională, adică permite trasmiterea impulsului
numai de la forma țiune presinaptică la forma țiunea postsinaptică ce conține receptori specifici. 2n cadrul sinapsei c'imice transmiterea sinaptică se realizează prin intermediul unei substan țe c'imice specifice, denumită neurotransmițător c'imic sau neuromediator c'imic .( În patologia umană majoritatea afec ț iunilor sistemului nervos central au ca mecanism fizio-patologic tulburări morfo-func ț ionale ale sinapselor chimice, de eemplu! schizofrenie,depresie, boala "ar#inson, miastenia gravis, boala Alzheimer .) Din punct de edere al neurotransmițatorului4 ( Neurotransmiț ătorii , sau mediatorii chimici, sunt subsț ante chimice care se găsesc $n sistemul nervos( de eemplu creier ), prin intermediul cărora se face transmiterea, modularea și amplificarea impulsurilor nervoase $n sinapse ) -
-
-
-
-
colinergice acetilcolină
(Acetilcolina a fost primul neurotransmi%ător identificat at&t la nivelul sistemului nervos central c&t 'i la nivelul sistemului periferic ste substanță organică secretată de termina ț iile fibrelor nervoase. ) sinapse adrenergice noradrenalină /norepinefrina )( oradrenalina este mediatorul terminaț iilor nervoase vegetative postganglionare simpatice prezente la nivelul tuturor efectorilor vegetativi periferici (mu șchi netezi, glande) sinapse dopaminergice dopamina ( neurotransmitator din grupa catecolaminelor, precursorul de noradrenalina, avand un rol fundamental in creier pentru controlul motricitatii si utilizat in terapeutica pentru actiunea sa stimulanta asupra sistemului cardiovascular.) sinapse serotoninergice serotonină (este un neurotransmitator monoamine care este găsit $n primul r&nd $n tractul gastro-intestinal 'i sistemul nervos central si are diferite func%ii, inclusiv regulamentul de starea de spirit, poftei de m&ncare, somn, contrac%ia musculaturii, 'i unele func%ii cognitive, inclusiv memorie 'i $nvă%are) sinapse gabaergice acidul :aminobutiric /;(<( (este considerat a determina efecte inhibitoare la nivelul scoar ței, al nucleilor amigdalian și caudat. liberat de aonii celulelor "ur#inje, ar determina inhibi ț ia neuronilor din nucleul *eiters) sinapse
Din punct de edere structural 4 -
tipul sinapse axodendritice, excitatorii cu o fantă sinaptică mai lungă 6 nm, cu o
-
membrană presinaptică îngro0ată 0i ezicule presinaptice sferice. tipul sinapse axosomatice cu o fantă sinaptică mai îngustă /& nm cu o membrană presinaptică mai subire, eziculele sinaptice sunt turtite sau alungite.
-
tipul sunt cele cu spaiu sinaptic îngustat de & nm/ex4 gap !unctions. Din acest
tip fac parte sinapsele electrice. Din punct de edere func!ional=4 -
Sinapse e"citatorii ce depolarizeaza membrana postsinaptica5 Sinapse inhibitorii ce 'iperpolarizeaza membrana postsinaptica5
Din punct de edere al părților pre- ș i postsinaptice4 -
a"o-dendritice a"o-somatice a"o-a"onice dendro-dendritice
n neuron poate primi fibre presinaptice de la multi alti neuroni prin conergenă 0i la r+ndul său poate trimite fibre la mai muli neuroni prin diergenă. >oarte rar se înt+lnesc neuroni în raport de 1 la 1. ele mai multe legături sinaptice sunt de ordinul sutelor sau mai frecent de ordinul miilor. (ceste rapoarte determină securitatea sinaptică în interiorul sistemului neros.
