Scenete si Prostia omeneasca
Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana Cuc Cucoana oana Ioana Cuc Cucoana oana Ioana Cuc Cucoana oana Ioana Cucoana Ioana Cucoana Ioana
Cuc Cucoana oana
Cecilia Calinescu
Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi pălăria. Ce-i cucoană? S-a spart farfuria? Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Mi-ai făcut pantofii? Nu, cucoană, nu s-a copt cartofii. Of, da proastă mai eşti. Ioană! Hăi, cucoană! Adu-mi sandalele. Ai, cucoană, nu-s ata sarmalele. ăleu, ce mă fac eu cu tine? "leacă de aici să nu te mai #ăd. Ioană! Hăi, cucoană! Ia #in p$nă%ncoa. &a, cucoană. Ia 'ine aminte la ce (i-oi spune. &a Cască 'ine urec)ile şi ascultă-mă. &a, cucoană. *ii atentă! Ia colea 'anii ăştia Sim'ria mea, cucoană? Săru%m$na, cucoană. Nu, toanto, să te duci la farmacie. &a, cum fac, cucoană? Of, că nimic nu ştii. Nimic, cucoană. *ii *ii ate atent ntăă aic aici. i. Ieşi Ieşi din din cur curte te şi o apu apucci la la st$ st$n naa, apo apoii la la dre dreap apta ta,, la la st$ st$nna, a, la la dre dreaapta pta şi şi iar la st$na. Meri ce meri p$nă dai o piatră. Ai ri+ă să nu dai peste piatră şi să te mpiedici, să cai şi să-(i rupi nasul, că nu ştiu ce-(i fac. Ai n(eles? &a cucoană. &upă upă pia piatr trăă o ie iei la la dre dreap apta ta şi apo apoii la la st$ st$nna, a, ap apoi la dre dreapta pta, la la st$ st$n na, a, la drea reapta şi ia iar la la st$na şi meri iar p$nă dai de un pod. Ai ri+ă să nu care cum#a să te apleci peste el să cai n apă să te murei ca nu ştiu ce i(i fac. Ai n(eles? &a, cucoană Apoi poi o ia iai ia iar la la st$ st$n naa, la la dre dreap apta ta,, la la st$ st$nna, a, la la dre dreaapta pta şi şi da dai pe peste o far farm macie cie. Ap Apeşi eşi pe pe 'uton. Iese farmacista farmacista şi-i ceri o serină şi şi un de 'om'oane. 'om'oane. Ai n(eles? &a, cucoană. Ia repetă după mine ce am is. "ăi, ies din curte şi o iau la/ 0a st$na, idioato. Aşa, cu cucoană. O iau la la st str$m'a, la la dr dr$m'a, la la st str$m'a, la la dr dr$m'a şi şi da dau de de o piatră. Am ri+a să dau peste ea să cad să mi rup 'ine nasul ca altfel mi-l rupe cucoana c$nd a+un acasa. Apoi Apoi o iau iar la str$m'a, la dr$m'a, la str$m'a, la dr$m'a şi dau peste un pod. Am ri+ă să cad peste el să mă mure 'ine că altfel mă mureaă cucoana, c$nd oi #eni acasă. Apoi Apoi o iau iar la str$m'a, la dr$m'a, la str$m'a, la dr$m'a şi dau de o farmacie. Apăs pe farmacista şi iese 'utonul şi-i cer un iloram de serini şi o 'om'oana. Am spus 'ine cucoană? 0as 0asă-m ă-mă şi dute dute.. *ă ce-o ce-oii #re #rea că eu m-am -am sătu sătura ratt de tine tine că de mere pădure dure(e (e..
1
Scena I
I on Mam Mama I on Mam Mama I on mama ma ma I on Mama Ion Ion
Mamă, )ăi! 2e-i e-i mă, 2e-i? -i? Iar am fost la fata şeia. 2i şe s-o dat? at? Mi-o dat un ac. 2i ce-a ce-aii făc făcut ut cu el? el? 0-am aruncat n carul cu f$n. Mă/ da% da% prost prost mai eşti! eşti! Nu Nu puteai puteai să-l să-l pui şi tu la la pălărie? pălărie? 3ini, ini, ma mam mă. Aşa-am -am să să fa fac da data #iato iatoaare. re. Scena 2
I on Mam Mama I on Mam Mama I on mama ma ma Ion Ion Mama Ion Ion
Mamă, )ăi! 2e-i e-i mă, 2e-i? -i? Iar am fost la fata şeia. 2i şe s-o dat? at? Mi-o dat un topor. 2i ce-a ce-aii făc făcut ut cu el? el? 0-am -am pu pus la la pă pălări lăriee, cum cum m-ai -ai n n#ă(a #ă(att ma mata. ta. Mă/ da% da% prost prost mai eşti! eşti! Nu Nu puteai puteai să-l să-l pui şi tu la la 'r$u? 'r$u? 3ini, ini, ma mam mă. Aşa-am -am să să fa fac da data #iato iatoaare. re. Scena 3
I on Mam Mama I on Mam Mama I on mama ma ma Ion Ion Mama Ion Ion
Mamă, )ăi! 2e-i e-i mă, 2e-i? -i? Iar am fost la fata şeia. 2i şe s-o dat? at? Mi-o dat un că(ăl. 2i ce-a ce-aii făc făcut ut cu el? el? 0-am -am pus pus la 'r$u, r$u, cum cum m-a m-aii n# n#ă( ă(aat mat mataa. Mă/ da% da% prost prost mai mai eşti! Nu puteai puteai să-l să-l lei şi tu cu cu o funie şi să-l să-l t$răşti t$răşti după tine? tine? 3ini, ini, ma mam mă. Aşa-am -am să să fa fac da data #iato iatoaare. re. Scena 4
I on Mam Mama I on Mam Mama I on mama ma ma Ion Ion Mama Ion Ion
Mamă, )ăi! 2e-i e-i mă, 2e-i? -i? Iar am fost la fata şeia. 2i şe s-o dat? at? Mi-o dat o 'ucată de slană. 2i ce-a ce-aii făc făcut ut cu ea? ea? Am lea leat-o t-o c-o c-o fun funie ie şi am t$r$ t$r$t-o t-o după după mine mine,, cum cum m-ai m-ai n#ă n#ă(a (att mat mata. a. Mă/ da% da% prost prost mai eşti! eşti! Nu puteai puteai s-o s-o pui p-o p-o farfurie farfurie şi s-o s-o 'ai n n cămară? cămară? 3ini, ini, ma mam mă. Aşa-am -am să să fa fac da data #iato iatoaare. re. Scena 5
I on Mam Mama I on Mam Mama I on mama ma ma Ion Ion Mama Ion Ion
Mamă, )ăi! 2e-i e-i mă, 2e-i? -i? Iar am fost la fata şeia. 2i şe s-o dat? at? Mi-o dat o #acă. 2i ce-a ce-aii făc făcut ut cu ea? ea? Am puspus-oo p-o p-o farf farfur urie ie şi şi am am 'a 'aat at-o -o n n căm cămar ară, ă, cum cum m-a m-aii n#ă n#ă(a (att mat mata. a. Mă/ da% da% prost prost mai mai eşti! Nu puteai puteai să-i să-i pui un căpăstr căpăstruu pă cap şi şi s-o 'ai 'ai n ra+d, să-i să-i pui o m$nă m$nă de f$n su' 'ot? 3ini, ini, ma mam mă. Aşa-am -am să să fa fac da data #iato iatoaare. re. Scena 6
I on Mamă, )ăi! Mam Mama 2e-i e-i mă, 2e-i? -i? I on Iar am fost la fata şeia. Cecilia Calinescu
4
Mam Mama I on mama ma ma Ion
2i şe s-o dat? at? Mi-o dat-o pe ea. 2i ce-a ce-aii făc făcut ut cu ea? ea? I-am I-am pus pus un un capas capastru tru pa pa cap cap şi şi am 'aat'aat-oo n ra+d ra+d şi şi i-am i-am pus pus o ma mana na de de fan fan su' su' 'ot, 'ot, cum m-ai m-ai n#ă(at mata. Mama Ma/ da% da% prost prost mai mai eşti! Hai să luam luam fata fata şi s-o 'aam 'aam n casa casa s-o tratam tratam omenest omeneste. e. 5i(a Mi(a 5i(a
Mi(a 5i(a Mi(a 5i(a
Cecilia Calinescu
Ce faci Mi(o? 3ine, 5i(o. Ce coinciden(ă! 6u 'ine, eu 'ine! 2i un%te duci, Mi(o? 0a pia(ă. 5i(o... Ce coinciden(ă! 6u pia(ă, eu pia(ă! 2i ce să iei de la pia(ă, Mi(o? Carne, 5i(o/ Ce coinciden(ă! 6u carne, eu carne! 2i ce fel de carne, Mi(o? &e #acă, 5i(o/ Ce coinciden(ă! 6u #acă, eu #acă!
7
Povestea prostiei omeneşti. Actul I
"o#e "o#est stit itor orul ul
Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta
Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra
A fost fost odat odată, ă, c$nd c$nd a fos fost, t, că, că, dac dacăă n-a n-arr fi fi fos fost, t, nu s-ar s-ar po#e po#est sti. i. Cică era odată un om nsurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Ne#asta lui, care a#ea copil de ($(ă, era cam proastă8 dar şi soacră-sa nu era tocmai )$tră. Aşadar, nici una mai istea(ă dec$t alta şi, n sc)im', am$ndouă leneşe/ care mai de care. Acu, ntr-una din ile, omul nostru iese pe afară după tre'uri. 9 scârţâie uşa:. Sc$r($itul uşii, se #ede trea'a că a tre5i(-o pe soacră-sa, care dormea pe cuptor iua n amiaa mare. Aa, care eşti? Cin să fie maică? maică? Noi. ;$că şi cu mine mine 9căscând : ;$că?!
Scena 2
Ion 9întrand) &a ce #-a ăsit? -am lasat durmind şi #ă ăsesc pl$n$nd şi 'ocind ca de mort. Ne#asta Ca de mort Cecilia Calinescu
>
Soacra I on Ne#asta Soacra I on Ne#asta I on Ne#asta I on Ne#asta I on Ne#asta Soacra Ne#asta I on
Ca de mort "ăi de ce? At$ta i-o fost dat, at$tica... at$tica... &e-a'ia o #enit şi-amu să duciii... "otoli(i-#ă, că nu-n(ele o #or'ă. Cine-o murit? Copc)ilu% 9incepe să plaga şi copilul : Care copc)il, ne#astă? Al nostru "ai, cum să moară? Cum să moară, femeie, dacă (ipă de-mi (iuie urec)ile? "ai, aşa 'ine. &acă &acă s-a sui m$(a m$(a pe )orn, are să tr$ntească dro'ul cel de sare... Nu eşti sănătoasă! Are să-l tr$ntească... tr$ntească... &rept n capul copilului... 2i are să moară... moară... Of, of of, pacatele m meele ce cele multe şi şi ce cele r rele... mu mul(i pr proşti am am mai #ă #ăut eu eu n n #ia(a m meea, dar ca #oi nici că... 9 pleaca lasand femeile bocind în surdina surdina : Mă duc n toată lumea, şi dacă oi mai afla altii şi mai di)ai, apăi... m-oi mai ntoarce acasa, iar de nu, 'a! aşa să sti(i.
Scena 3
Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra Ne#asta Soacra
Copc)ilu, saracu, cum să duce, cum să duce... ai ai de mine şi de mine... mine... Ion s-o şi dus... dus... 2i noi răm$nem de i'elişte... eu sus pe cuptior... 2i eu l$nă #atră. #atră.
Actul II
Întra un om cu o banita în brate, brate, care alearg aleargaa de colo colo să să care soarele soarele în casa. Întra şi Ion şi cere permisiunea să se aseze. I on 3ună iua, 'ade. Omu cu 'ani(a Multamesc dumita itale. I on Aui, pot să ma )odinesc şi eu o leaca pe prispa aiasta? Omuu cu Om cu 'an 'ani( i(aa "ai "ai poti, poti, cum cum de nu? nu? Numai Numai pe min minee să ma ierti ierti ca ca nu te prim primes escc cum s-a s-arr cu#en cu#eni, i, dar, dar, nu-mi #ad capul de trea'a. tr ea'a. I on
Omu cu 'ani(a 'ani(a I on Omu cu 'ani(a
Mai să fie! fie! &a, &a, cred cred ca ca ai ai drept dreptate ate.. şi eu care care m-am m-am osten ostenit it iul iulica ica ntrea ntreaa a... ... 9 azand azand :
Actul III
Întra un om cu o furca furca în mână, care care încearcă încearcă să arunce arunce nişte nuci în pod..Corul pod..Corul cântă. cântă. Întră şi Ion cântând înşi dă căciula pe spate si!l întreaba pe om ce face. Corul Harnică-i ne#asta me Harnică si nu prea pre "ăi diminea(a 'inişor Se dă +os di pi cuptior "ăi şi pe-o lai(ă să aşeaă Să mai doarmă p$n%deamiaă &upă masă ar munci, &a% nu cini ştii ci, Să prăşască un răor "arcă nu prea are spor Mai dera'ă-n 'ătătur$ Ca să dea mereu din ur$. I on 3ună iua, 'ade. &a ce faci aicea, 're? Omuu cu (ăpo Om (ăpoiu iu Ia-n Ia-n ma ma oste ostene nesc sc de de #reo #reo dou douăă ili ili să să urc urc nuc nucil ilii aste asteaa in pod. pod. I on Măi omule, da cu ci #rei să le urci? Omuu cu Om cu (ăpo (ăpoiu iu Ia, Ia, cu (ă (ăpoiu oiul ăs ăsta, ta, col coleea. I on &a, sac nai? Omuu cu Om cu (ăp (ăpoi oiuu 3a, 3a, am am cum cum să n-am n-am.. Ca Ca tot tot osp ospod odar arul ul la casa casa lui. lui. I on &ute dera'ă de-l adu. Omu cu cu (ăpoiu Iaca ac acusica. 9omul fuge si revine cu un sac pe care i!l da lui Ion :. Iaca, mai om 'un. &a, la ce-(i tre'ui sacu? I on Ia uite colea, sa punem nucile astea n el el şi acu% )ai cu el ele-n pod. ;ăpoiul ii doar pe pentru paie şi f$n. Nu pentru pentru a'urcat nucili nucili n pod. Omu cu (ăpoiu (ăpoiu 6ii, 6ii, că că 'ini 'ini m-ai m-ai mai mai n#ă(a n#ă(at, t, măi măi omule. omule. Să-( Să-(ii dea &um &umne neău ău sănăt sănătate ate şi şi noroc noroc n #ia( #ia(ă. ă. 9omul pleacă cu sacul la spinare, iar Ion gânditor işi aminteşte de casă : I on &upă c$ c$te-mi da dau se seama, pr prostia nu-i de-un fel. Aui, să să #$rle nu nucile n pod cu (ă (ăpoiul. Acuma nclin sa le dau dreptate şi alor mei de-acasă, după cele #ăute ieri şi astăi. &a%, c$nd mi aduc aminte de unele şi de altele... de dro'ul cel de sare... o), mi #ini să-mi iau lumea-n cap. &a% parcă mai 'ine acasa la ai mei, asa cum or fi ei. Actul IV
Întră in scenă nevasta măturând, măturând, trece trece şi soacra fuga fuga cu doniţele să ia apă... "e "ecinii din curtea lor, lor, spri#iniţi pe gard gard se uită în ograda vecină vecină cum cele doua femei trebăluiesc. trebăluiesc. ecinul Măi femeie, măi. Ia #ino-ncoace, măi! ecina
ecina
<, am amu, ce ce să să m maai $ $c şi şi eu eu? SS-ar pu putea ca ca n nt$mplarea rea ai aiasta să să le le fi fi fo fost de de fo folos şi şi lo lor şi şi lui.
Povestea unui om lenes În scenă intră $ ţărani, ducând un al şaselea pe pe sus "o#e "o#est stit itor orul ul Cică Cică era era oda odată tă,, nt ntrr-un un sat, sat, un om ro roa# a# de lene leneş. ş. &e lene leneşş de de era era,, nic nicii 'uc 'ucăt ătur uraa din din ură ură nu şi-o mesteca mesteca.. 2i satul, #ă$nd #ă$nd că acest om nu se dă la muncă muncă nici n ruptul ruptul capului, )otăr$ să-l sp$nure pentru a nu mai da pildă şi altora. 2i aşa se ale #reo c$(i#a oameni din sat şi se duc la casa leneşului, l umflă pe sus, l pun ntr-un car cu 'oi ca pe un 'utuc nesim(itor, şi )ai cu d$nsul la locul de sp$nurătoare. Aşa era pe #remea aceea. 9 intră săteni dintr!o parte a sceneii sceneii : "e drum se nt$lnesc ei cu o cucoană. 9 din direcţia opusă intră în scenă cucoana : Cucoana, #ă$nd #ă$nd n carul cel cu 'oi un om ce semăna a fi 'olna#, 'olna#, ntre'ă cu milă pe cei doi (ărani. Cucoana Oameni 'uni, se #ed #ede că om omul cel din car car e 'ol 'olna#, săr sărmanul. 2i-l duce(i la #re #reo doftoroaie unde#a, să se caute. 9 ţăranii se opresc opresc şi lasă pe leneş #os : 6aran ran 1 3a nu, nu, cu cucoa coană. nă. Să Să iert iertee cin cinsstita tita,, dum dumne neaa#oas #oastr trăă fa( fa(ăă, da dar ais aista ta-i -i un len leneş ca care nu cre credem dem să mai fi a#$nd părec)e n lume şi-l ducem la sp$nurătoare ca să cură(im satul de un tr$nda#. Cucoana Alei! Oam Oameni 'un 'uni, pă păcat de el el să sărmanul să să mo moară ca ca un un c$ c$ne fa fară de de le lee. Mai Mai 'i 'ine 'uce(i-l la mine la moşie. &a, to tot de de no noroc să să se se ma mai pl plană ci cine#a. 3i 3ine-a ma mai i is, ci cine-a i is că că 'o 'oii ar ară şi şi ca caii măn$ncă. ;ăra ăran 7 Hai, Hai, )ai, ai, dă răs răspun puns cuco ucoanii anii,, ori ori aşa, ori ori aşa. şa. Că n-a n-are #re #reme de sta stat la #or' or'ă cu noi. oi. 0eneşul &a% muie(i-s posmaii? Cucoana Ce-a is? ;ăran > Ce să ică, milosti#ă cucoană? ia, ntrea'ă că muie(i-s posmaii! Cuc Cucoana oana ai de mine ine şi de mine ine! =nc =ncăă, asta sta n-am -am au auit. it. &a el nu poate oate să şi-i şi-i nm nmoaie? ie? ;ăran 1 Aui, le leneşule! 6e 6e prini să să-nmoi po posmaii si sinur, or ori 'a 'a? 0eneşul 3a! ;ăran @ 3unătatea du dumnea#oas oastră, ră, mi milosti# ti#ă cu cucoană, da da, de deea'a ma mai #ro #roii(i a st strica or orul pe pe $şte. ede(i 'ine că nu-l ducem noi la sp$nurătoare numai aşa... de flori de cuc... să-i luăm năra#ul. Cum c)iti(i? n sat ntre n-ar fi pus oare m$nă de la m$nă ca să poată face oare dintr-nsul ce#a? &a% ai pe cine a+uta? &oar lenea-i mpărăteasă mare. Cucoana Oameni 'u 'uni, făce(i, dar, cum #-a lumina &u &umneeu. 6o(i (ăranii Hai la spanurătoare! 9ies cu toţii, ducând pe leneş : "o#e "o#est stit itor orul ul Iar Iar săte săteni niii duc duc pe len leneş eş la la sp$n sp$nu ură răto toar aree şi-i şi-i fac fac felu felul. l. 2i 2i iaca iaca aşa aşa au au scăp scăpat at săt săten enii ii de de leneş, dar şi leneşul leneşul de săteni. Mai poftească şi al(i leneşi leneşi de-acuma n satul acela, acela, dacă le dă m$na şi-i (ine cureaua. 2i-am ncălecat pe-o şa şi #-am spus po#este-aşa.
Cecilia Calinescu
Prostia omeneasca A fost odată, c$nd a fost, că, dacă n-ar fi fost, nu s-ar po#eşti. Cică era odată un om nsurat, şi omul acela trăia la un loc cu soacră-sa. Ne#asta lui, care a#ea copil de ($(ă, era cam proastă8 dar şi soacră-sa nu era tocmai )$tră. Asadar, nici una mai isteata decat alta si, n sc)im', amandoua lenese/ care mai de care. Acu, ntr-una sin ile, omul nostrum iese pe afara după tre'uri. 9scartaie usa:. Scartaitul usii, se #ede trea'a ca a tre5i(-o pe soacra-sa. =ntru una din ile, omul nostru iese de-acasă după tre'i, ca fiecare om. Ne#asta lui, după ce-şi scăldă copilul, l nfăşă şi-i dete ($(ă, l puse n al'ie l$nă so'ă, căci era iarnă8 apoi l leănă şi-l demerdă, p$nă ce-l adormi. &upă ce-l adormi, stătu ea pu(in pe $nduri ş-apoi ncepu a se 'oci c$t i lua ura DAulio! copilaşul meu, copilaşul meu!D Mama ei, care torcea după )orn, cuprinsă de spaimă, #$rli fusul din m$nă şi furca din 'r$u c$t colo şi, sărind fără sine, o ntre'ă cu spaimă E Ce ai, draa mamei, ce-(i este?! E Mamă, mamă! mamă! Copilul meu are să moară! E C$nd şi cum? cum? E Iată cum. e ei dro'ul cel de sare sare pe )orn? E =l #ăd. 2i? E &e s-a sui m$(a, are să-l tr$ntească drept n capul copilului şi să mi-l omoare! E a ai de mine şi de mine, mine, că 'ine ici, fata mea8 se #ede că că i s-au sf$rşit Mi(itelului Mi(itelului ilele! 2i, cu oc)ii pironi(i n dro'ul de sare de pe )orn şi cu m$nile ncleştate, de parcă le lease cine#a, ncepură a-l 'oci am$ndouă, ca nişte smintite, de clocotea casa. "e c$nd se slu(eau ele, cum #ă spun, numai iaca şi tatăl copilului ntră pe uşă, flăm$nd şi năcă+it ca #ai de el. E Ce este ? Ce #-au ăsit, ne'unelor? ne'unelor? Atunci ele, #iindu-şi pu(in n sine, ncepură a-şi ştere lacrămile şi a-i po#eşti cu mare +ale despre nt$mplarea nent$mplată.Omul, nent$mplată.Omul, după ce le ascultă, ise cu mirare E 3re! mul(i proşti am #ăut eu n #ia(a mea, dar ca #oi n-am mai mai #ăut. Mă... duc n lumea toată! 2i deoiu ă2i mai proşti dec$t #oi, m-oiu mai ntoarce acasă, iar de nu, 'a. Aşa ic$nd, oftă din reu, ieşi din casă, fără să-şi ieie iua 'ună, şi plecă supărat şi amăr$t ca #ai de om! 2i mer$nd el 'emetic, fără să ştie unde se duce, după o 'ucată de #reme, oprindu-se ntr-un loc, i se nt$mplă iar să #adă ce#a ce nu mai #ăuse un om (inea pu(in un o'oroc deşert cu ura spre soare, apoi răpede-l nşfăca şi ntra cu d$nsul ntr-un 'ordeiu8 pe urmă iar ieşea, l punea iar cu ura la soare, şi tot aşa făcea... &rume(ul nostru, nedumerit, ise E 3ună iua, iua, om 'un! E Mul(ămesc duMi(ale, duMi(ale, prietene! E &aF ce faci aici? aici? E Ia, mă trudesc de #ro două-trei ile să car pocitul ist de soare n 'ordeiu, ca să am lumină, şi nici că-l pot... Cecilia Calinescu G
E 3re, ce trudă! trudă! ise drume(ul. N-ai #run topor la ndăm$nă? ndăm$nă? E 3a am. E Ie-l de coadă, coadă, spare ici, ici, şi soarele #a ntra sinur nlăuntru. =ndată făcu aşa, şi lumina soarelui ntră n 'ordeiu. E Mare minune, om 'un, ise ada. &e nu te-aducea &umneeu pe la noi, eram să m'ătr$nesc căr$nd soarele cu o'orocul. D=ncă un tontD, ise drume(ul n sine şi plecă. 2i mer$nd el tot nainte, peste c$t#a timp a+unse ntr-un sat şi, din nt$mplare, se opri la casa unui om. Omul de adă, fiind rotar, şi lucrase un car şi-l n+)e'ase, n casă, n toată ntreimea lui8 ş-acum, #oind să-l scoată afară, trăea de pro(ap cu toată puterea, dar carul nu ieşea. 2ti(i pentru ce? Aşa uşile era mai str$mte dec$t carul. otarul #oia acum să taie uşorii, spre a scoate carul. Noroc nsă că drume(ul l-a n#ă(at să-l desfacă n toate păr(ile lui, să le scoată pe r$nd afară ş-apoi iarăşi să-l n+)e'e la loc. E *oarte mul(ămesc, mul(ămesc, om 'un, ise ada8 ada8 'ine m-ai n#ă(at! Ia uită-te dumneta!
Cecilia Calinescu
J
