Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.
Sarmanul Dionis Mihai Eminescu Nuvela este o specie a genului epic in proza, de intindere medie, avand un singur fir epic, un conflict riguros construit si personaje centrale bine reliefate. Publicata in revista “onvorbiri literare! in "#$%, “Sarmanul Dionis! este o nuvela filosofica si romantica. Personajul principal este un personaj romantic, este un om neobisnuit, pus in imprejurari neobisnuite. Dionis este prototipul omului de geniu, asemeni lui &'perion din ()uceafarul! care traieste in lume dar de fapt in afara ei. El este caracterizat pe principiul antitezei, contradictia dintre profesie si preocupari, preocupari si conditiile materiale. *n titlu se evidentiaza contradictia dintre spirit si trup. Sarman reprezentand nefericirea personajului si imposibilitatea atingerii idealului. +ctiunea incepe intro seara umeda de toamna, in -ucurestiul secolului al *lea. Prin ploaia deasa, un tanar de "# ani strabatea strazile noroioase, in timp ce mintea ii era e ra framantata de mari intrebari filosofice. /anarul, /anarul, pe nume Dionis, era un copist sarac si singur pe lume, preocupat, asemenea lui 0aust, de problema cunoasterii adevarului absolute. Pornind de la 1ant, Dionis considera ca lumea nu este decat un vis, iar timpul nu e2ista in mod obiectiv, ci numai in constiinta fiecaruia dintre noi3 !in fapta, lumea* visul sufletului nostru. Nu e2ista nici timp, nici spatiu, ele sunt numai in sufletul nostru. /recut si viitor e in sufletul meu, ca padurea intrun sambure de ghinda si infinitul asemenea, ca reflectarea cerului instelat intrun strop de roua.! Din acesta meditatie se naste intrebarea3 daca trecutul si viitorul e2ista numai in sufletul nostru, nu sar putea transpune omul in alta perioada de timp4 +cestea sunt gandurile lui Dionis in timpul drumului spre casa, in acea seara ploioasa de toamna. 5bservam astfel un element al esteticii romantice3 aspiratia spre cunoastere a eroului.
Dupa un scurt popas la cafenea, Dionis ajunge, dupa miezul noptii, in camera lui saraca, aceasta fiind un decor romantic, incercand sa descifreze, la lumina unei lumanari, literele unei carti caudate, pe care o cumparase de la anticarul 6iven. +tras de sunetele unui pian, tanarul priveste pe fereastra. *n lumina lunii, chipul celei care canta i se pare a fi acela al unui inger si se indragosteste. /rezinduse din reverie, Dionis realizeaza un act de magie, punand degetul in centrul unui “paienjenis de linii rosii! de pe o fila a cartii7 imediat se simte tras inapoi, pe firul timpului, pana in vremea lui +le2andru cel -un. +cum, el este calugarul Dan care adormise pe un camp si visase ca este Dionis. Din e2istenta anterioara pastrase cartea de astrologie si preocuparile de magie luand lectii cu invatatul profesor 6uben. Dan o iubeste pe Maria, fiica spatarului /udor Mesteacan, dragostea devenind un impuls in aventura demiurgica pe care o va trai. 6efuzul realului si refugiul intrun alt timp, magia si visul constituie o alta serie de motive romantice. Daca prima (treapta! fusese coborarea intrun timpistoric, cea dea doua, pentru care se pregateste Dan, va fi intoarcerea in timpul si in spatiul originar, acolo unde era (casa! lui Dumnezeu. Pentru aceasta, Dan poarta lungi discutii cu profesorul sau, 6uben, tot pe teme filosifice. /otodata, tanarul calugar este invatat cum sa utilizeze vechea lui carte, citind tot la a saptea pagina, pentru a ajunge acolo unde doreste. Numai ca, punandusi intrebari care atingeau tainele reatiei, Dan savarseste un pacat7 pentru acesta, 6uben, care era in realitate Satana, il atrage de partea sa. Dupa ultima intalnire dintre Dan si 6uben, casa profesorului se transforma in iad, el insusi suferind o convertire demonica si dansand de bucurie ca a mai castigat un suflet 8 mitul lui 0aust. Savarsind o noua operatie de magie, citind in carte tot la pagina a saptea, Dan isi va readuce pe pamant umbra, insotitoarea lui in reincarnarile siccesive prin care a trecut, incepand cu 9oroastru. +ceasta ii propune sa faca un schimb3 umbra va deveni Dan, ramanand pe pamant, iar Dan se va preface in umbra, transformanduse intrun arheu atotputernic si atotstiutor. u ajutorul cartii magice, Dan pune in aplicare acest plan, pe urma impreuna cu Maria, pe care o transformase tot in umbra, se indreapta spre )una. +colo, cei doi refac prima pereche a lumii si prefac spatiul selenar in 6ai. Motivul literar al umbrei, spatiul selenar, metamorfozele, iubirea si forta titanica a lui Dan, care anuleaza spatiul si timpul, constituie o alta serie de motive romantice. Pana si pamantul este metamorfozat intro margea, pe care Dan o agata la gatul Mariei. :n singur punct al acestui paradis constituie un spatiu interzis, o poarta inchisa, deasupra careia, intrun triunghi, stralucea un ochi de foc, strajuit de cuvintele unui proverb arab. +colo era (casa! lui Dumnezeu, punctul zero al lumii.
;azand ca tot ceea ce gandeste i se implineste, Dan face greseala de a se intreba daca nu este el insusi Dumnezeu. *nainte de a se sfarsi intrebarea, este insa aruncat pe pamant =. *n sprijinul acestei idei vin si cuvintele din confesiunea finala a autorului, pusa pe seama unei scrisori3 (*mi pare cam trait odata in 5rient <...=. +m fost intotdeauna surprins ca nu priceput curent limba araba. /rebuie so fi uitat.!
