ACADEMIA ROMANIA
-:=-
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN CULEGERI
I STUDII
XI.
SARBATORILE DE VARA LA ROMANI STUDIU ETNOGRAFIC DE
TUDOR PAMFILE.
SEDINTA DELA 26 NOEN1VRIE 1910
OaL4
--c71---E6'
to-f.j..1E1 'CIPÓpvL
BUCURE'STI LIBRARIILE SOCEC & Comp., C. SFETEA i LIBRARIA NATIONALA LEIPZIG OTTO HARRASSOWITS
VI ENA GEROLD & Comp.
www.digibuc.ro
NICOLAE BALCESCU
www.digibuc.ro
DIN YIEATA POPORULUI ROMAN
I. Hot-a din Cartal, de Pompiliu Pan escu, 1908
.
.
.
L. 3.
1.
Cimilitut ih, ronminevi, de T. Pamfile, 1908 III. ,Poe.zii populare din Maramuref, de Tit Bud, 1908
»
W. Cdntece 4 uraturi, de Al. Vasitiu, 1909 V. Din literatura popularii, de N. Pasculescu, 1909. VI. jocuri de copii, de T. Parnfile, 1909 ,
»
5.
»
6.
»
1 .-
11.
.
»'
I .-
VII. Sarbatorile poportilui, de C. Rädulescu-Codin si D. Mihalache, 1910 » I. VIII. Industria casnica la Romiini, de T. Pamfile. Premiul «Neuschotz» din 1909, 1910 » io. IX. Hore fi chiuituri din Bucovina, de S. Fl. Marian, 191 1 » 2, X. Legende, iradilii fi amintiri istorice, de C. RadulescuCodin, 1910 » 1,50
www.digibuc.ro
PREFATÄ La ri mue 1904, rdposatul membru al Academiei Romdue, Par. Sim. FL Marian, hid scria din Suceava Bucovinei, 7i, printre allele, ma ruga sa-i adun de prin parfile cunoscute mie «toate datinele, credinfele legend& privitoare la kale sarbatorile bisericqti pagdne,sti, incepdnd
din ajunul Durninecii mari sau Rusalii ci pdna la Pinteleiu calâtcriul, 27 Thlie, cáci acestea imi trebuesc pentru t. ly din Särbatorile la Romani.»
La 9 August acela7 an, intr'adevar fi trimiteam in cope mänunchiu din ceeace putusem culege in limp de o lund, fagaduindu-i altele mai pe urmd. Insz moartea neafteptata a celui mai harnic mai priceput cercetator al sufletului ronuinesc a pus piedica aparifiei lucrarii pomenite.
N'a; avea indrikneala sä spun ca prq.enta lucrare inlocuepe pe cea fagdduitd de rdposatul academician ; intocmitd insa in acela.; cadru, din acelea# 4voare, va adooge cdt de ail la cunoa,sterea acestei perioade din an, din punctul de vedore al sarbatorilor cunoscute de popor. Fericitul Sim. Fl. Mafian fiindu-mi un dascal inbit, inchin memoriei liii, cu acest prilej, aceastd modesta cercetare, in semn d achincei recunopinfa din parka mea, until din fiii poporului pe care l-a inbit intr'o mdsura indestul de ?writ. Barlad, Aprilie 1909.
www.digibuc.ro
CELE NOLA JOI.
I. Cele nouä Joi. Sarbätorile cele mai pazite de popor in cursul lunii lui Iunie I sunt Cele Joi, Joule grele sau Joule paVte, cuprinse in saptämana a
opta si a noua de dupá Pasti, prin urmare cele din urmá douä din Cele nouit Joi ale Cincizecimii laminate. Datina aceasta se obscrvá mal
ales la camp, unde agricultura este indeletnicirea de ciipetenie a Romanilor. Toate Joile dintre Pasti si Rusalii sau Duminica mare sunt aspre,
dar celt mai inspaimantatoate stint cele doua din urma. Lásand la o parte poruncile lor opritoare de munci, de nu ingaduesc ca cineva sa umble, in cursul saptarnanii chiar, dupii buriene de leac §i dui:a desaintece.
1. Luna lui lunie, niunit& in popOr Iùniu sau Ella, se mai chiama pi Cirepar, Cireqariu, Girereriu sau Cìreei, luna cireqelor, and se coc cirepele (S. Fl. Marian, Särb. la Rom. 1, p. 96). Inteo proz& rimata, original& se pare, dar datá ca productie popularA, auzim chiar : Cire§ar umple gradini in lume Mere, cirefe gustoase! Cu multe feluri de legume : Acum dar, stange Romtine, Din cAptigul ce-ti ram&ne.
Junius al Latinilor er& a patra luna a anului, fiind intlintata de Romulus. Dupa unii, numele acestti luni vine dela Junona, zeita cAsAtoriei i sotia lui Jupiter; altii zic anume ca se numepte aph, din pricina c& a fost inchinatA. Hebei, zeita junetei ; in sfarpit, altii trag numele acestei luni dela Iunius Brutus, intemeietorul libertatii romane. Tustrele aceste consideratiuni vorbesc despre luna in timpul arein totul este intinerit sau intinerepte in fire, and sam&nta incoltit& crepte pi se xiesveiltS, dand factorii unor nou& procreatii se aratA. In esenta, lunie este Iuna tineretei, a erepterii pi a libertatii. In toate acestea, o mAna suprafireasca Ipi are puterea sa hotaritoare : Dumnezeirea cartA nu cunonpte ce-i raul, vrajba l distrugerea. Agentii ei sunt: soarele datator a toate, ploaia, antul i altele, cari Intâmpina adesea in calea lor agentii Diavolului san ai duhului rau, pe cari de multe nu-i pot birui. Dip& credinta poporului, cele douft tabere dupmane se lovesc, dar Pamfile, Sitrhatorile.
1
www.digibuc.ro
2
Salcia, maträguna, fumurile §i argintul yin nu se dau bolnavilor in acest interval, caci se crede ca duhurile rele ce sunt surchidite i prin felurite descantece, vraji i uratii, precurn i duhurile bune ce sunt chemate inteajutor, in loc de a face bine celui ce sufere, mai rau le intaratä, atat impotriva bolnavului, cat si impotriva celui ce cauta sa-i ajute. In cele noui saptamani, de dupa Pasti nu se incep nici descantecele cari tin pinä a treispre;zece saptdindni, cand Cele noud Joi sunt deja trecute. Dintr'aceste descantece pomenim vdritul in piepteni §i stingerea
Prin unele sate din judetul Tecuciu, locuitorii merg pana acolo cu teama de aceste Joi, Incat nici pe preoti nu-i chiamd in case spre:a le face diferite servicii religioase. Aceste Joi sunt päzite de Romanii de pretutindene. Dacà cineva calck foile i iese cu plugul la arat dacà merge la präsit sau daca rnunceste orice pe camp, peste vara, acea rnunca va fi &tuna de piatrd, adeca va fi stricata de grindina 2. Aceasta piaira, dupa credinta Roman,ilor din Bucovina, este o fapta diavoleasca, deoarece biavolii o alcatuesc in Cele noua Joi. Ei o bat «cu ciocanele, ca sa n'aiba oamenii pane». Acest lucru se intampli insa numai atunci cand Joile sunt nesocotite prin munca ; dad se seibeaza, Diavolii nu mai au putere de a face piatra, i prin bietul orn nu s- lasa nicioi Lti N nalejlea biruintei celui bun pi drept. Omul slab ;tie ca emie lu 1 bland suge la doua oi» pi ccapul plecat, dabia nu-1 taiexr Va face deci i pe voia duhurilor rele, se va face *frate cu
Dracul, pana va trece puntea, va serbà deci câteva zile, nu din credinta dreapta, ci din teama, fara ca prin aceasta sa mânie pe Dumnezeu. In luna lui Tunie schimbarile atmosferice sunt mai dese, primejciii mai multe ameninta campul din care omul se branepte, duhuri mai multe strabat in toate partile, dupa cum se crede, pi de aceea and cDracii se bat in capate omul se nmilepte pi-pi face zi de sarbatoare ca sa potoleasca mania celui rau_ Ca acesta este izvorul atator sarbatori necreptinti in acest timp, nu mai incape nici o indoeala. Sunt oarneni cari in cutare zi a saptamânii nu muncesc cu nici un chip, din pricina ca. ir urma multor observatiuni, s'au incredintat ca acea zi le este neprielnica; din acea zi i§i Vac, prin urtnare, o scyrbatoare proprie a lor. Altii au chiar animite zile din lima când nu rvuncesc, pentru acelap motiv.
i. A surchidi, a nelinipti, turburà, chintd. 2. Crect loc, din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de §t. St. Tutescu.
www.digibuc.ro
3
urmare pester vara 1nu vor mai ay-ea cu ce bate carnputile cu sämäVille 1.. nitur¡ Dar nu numai la. camp nu este Ingaduitit munca, ci i in casa -sau pe. langti cash. Ask in Mihalcea, sat In Bucovina, femeile nu cuteazä sa spele sau sit bata rufe, caci «bate piatra». Atte femei tot nu zotesc 1, nu deaacet sat zic anume d. gnu bat cu
pink nu urzesc, nu tesp, tot de teama pietrii sau grindinii. Prin partea 011eniei de jos, se crede ea' celor cari vor spala camäsi, li se epari.graul. Deasement nu se toarce, nu se tese §i nu se pune vartelnita, ca bate piatra 3. Pe lti-nga grindinai Cele natal Jbi se mai räsbuna imporriva celor .ce muncesc Inca i prin trimitere de foc in holde, case Si mice alt
.avut al tar. Oarnenii se tern de -orke soiu de foc, dar mai ales de cel ce. se naste,prin' trasnet; de aceea mai spun ca. Cele nond Joi sunt
rele si de trasnet, tunet sau tun, fulger, ploi vlohip° i inecuri. Joia a opta se numeste in Bucovina )3ulcilefr sau Bulcii. In Aceasta 'zi, la Suceava .se scot in pr&esie moastele Sf. Joan cel non si se fice aghiasma. Tiganii din Camet a. o nurnese Bdlcittri. Bulcii nu se tin pe acolo nurnai de team pietrei i a fftiontliti», ci qi de teama Jelelor. Prin Moldova de jos, Aid a opta se nurneste niai des Buciumill Rusaliilor ° i s crede ca de numeste aui din pricinä ca vine dupa Rusalii, cand acestea îi buciuma sau îsi trambiteaza sfarsitul ispravilor lor. Pe alocurea se zice chiar Sbuchnnul Rusaliikr, avand credinta ca aceastit zi, pe langa ca i opreste p e oarbeni dela mund ori ii pedepseste ci.x piatra ;;i foci Zar ea, ca i Rusaliile, sbncitnna, sghibuie, schilodeste si poceste pe cel care ar indrasni ä ucreze1. 1. E. N. Voronca, Da4nile §-1 credintile popórului roman, Cernauti, I9o3, p. 796.
2. A. zoll, aofrech fntre mani. 3. Cred, loc, din com. Catanele, jud. Dolj, cornunic. de St. St. Tutescu. 4. VlbhiF, delá vloh sau vlog, p1daie kinzisd. 5. D. Dan, Itiranastireu i coihuna Putna, Bile. 1905, T. 15o: Sar-
batorile cele mici nu se sarbeaza ; se tin insa 9 Joi, ineepgfid din pia mare, pentru piatra ;i striata.'si ..rofa de aura Duminica i)zare, numita -bulcilee Se tines.
6. b-1 raportor al acestei lucrari adauga : de nu ctimv à. e din Tnagh. bucsú, nelerinatiu "biseriaesc (procesimie), obicein in-actieat in
preajnla Rusalidoe. 7. Cred, loc, din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
www.digibuc.ro
4
.4 ;tam: Jul este cea mai grozavä. Prin multe pârti oameniina numai Ca nu lucreazi nimic, nici pe lângä casa, nici pe câmp, dar se adunä chiar la biserica. i ascultä serviciul dumnezeesc, deoarece aceasta Jul este reas de grindinä, batdnd i strkand semanaturile si mai ales cânepa 1. Pentru marea ei urä cu care loveste .in cei ce-i nesocotesc ziva,. poporul roman din parçile _Moldovei de jos o numeste si joia mdnioasa 2.
Prin unele WO din Oltenia 3, prectuu
prin jud. Mused,.
se chema Joia verde *.
latä §i legenda acestei sarbatori, dupä cum se aide prin Bucovina §i jud. Botosani. Se gice ca a fost °data un imparatanume Joian, care simtind. ca
i se apropie sfArsitul vietii, si-a sfatuit supusii ca
sarbeze ziva
mortii lui, spre binele lor. De ziva mortil mele, le-a zis impäratul, de yeti fi datori pe la alii, sa nu vi duceçi la mund deoarece ia acea zi se va. fierhe piaira mai tare, nourii se vor framânta mai mâniosi si:munca voastri va fi in primejdie. Nimic nu- se va alege din sporul celor ce vor munci in ziva morçii mele ! Astfel, dela acel irnparat, a ramas paza Joii a noua, pa.za Buicmlvi cel mare sau iuia cad fierbe piatra 5.
In starsit, la privinça acestui ciclu de Joi, iata ce mai putem, adauge :
«Ziva in intregimea ei este personificata in Sf. Joi i Sf. Dominica. Dubla personificare e datoritä crestinismulm. Dupä conceptia pägana, lumina zilei e Sf, Joi. Crestinismul a personificar lumina. zilei in Sf. Duminica, dar i sfinta asta are o dubla insemnatate ; in descantece i in colinde e nurnitä Maica Precesta. Intre Sf. Joi §i Sf. Dominica e un antagonism vecinic. He sunt doua babe cu locasuri invecinate, la mijlocul cerului, dar au felurite roluri. Sf. Joi i. Dat. i cred. loc. din Straja, Bucovina., comunic. de Par. D. Dan r
A noua joi de dupa Parti se serbeaza, ca piatra sa nu batá pânile si mai ales cânepa. 2. Cred. loc. clin corn. Tepu, jud. Tecuciu. 3. Calendarul cBibliotecii folcloristice», Craiova 1910, p. 24. 4. C. R.Codin §i D. Mibalache, Sárbatorile poporului, Buc. 1909,.
p. 57 z cE bine s'o tii mai abitir cleat pe celelalte jai, fiindea e mai rau. ca in toate de piatra». 5. E. N. Voronca: Op. cit., p. 795.
www.digibuc.ro
5
räudicioasa, rasbunitoara3 iute la mâniej ucide chin' pe eroul solar §i e aplecatä sä dea. ajutor smell& §i balaurilor. Intfinsa e personificatä puterea distrugAtoare a soarelui, ari%a. Puterea binefädtoare a soa-relui, cäldura rödnicä §i lumina in general, e personificatä in Sf. Duminicd»1.
Dintre zile, «nu sunt sfinte Marfla §i Stimbdta ; celelalte sunt dar gradatitn Sf. Joi e mai putin iubitä de popor, pentrucä prin caracterul ei räutäcios, se apropie cu atributele ei de Marti §i
-sfinte ;
de Stimbdtd i -pentrucä cre§tinisrnul i-a usurpat drepturile, inlocuind-o Sf. Dnminicd» 2.
joia, ca zi, zugrävitä astfel, î§i baäseste cea mai bund inatipre -in Cete norm Joi de dupä
II. Mo§ii de varli. Sdinbata e iva rnortilor, dupä rânduelile religiunii cre§tine. In aceastä zi Mântuitorul Hristos, pcis de cu Vineri, a stat toatä ziva mort,
pentru a invià Duminicä. Din aceastä tiraditie §i din profundarea credintelor antice, mitologi§tii spun eà mortii sunt du§i in imperiul Sf. Sdmbete de cAtre Sf. Vi,ieri, dupä cum anzurgul (personificat prin Sf. Vineri), conduce
in noapte (personificatä prin Sf. Stimbdtd). Noaptea, in intunerec, ies striguii §i toate duhurile rele ; noaptea, §i prin urmare Sf. Stimbatit, este stäpana acestor duhuri.
Drumul cätre cei räposati va fi "prin imperiul Sf. Sdnibete, adeca, in ziva Stimbetei ne putem apropil de cei morti. Stimbdta se da pretutindeni de pomanä pentru sufletele rnortilor, care pomani poate sä consteh din mtincare, bduturd, haine de purtat i altele. Rusaciuni pentru mântuirea sufletelor lor de Vacate se pot face §i in alte zile, dar pomana cea mai bine primitä de Durnnezeu este cea fácutit in ziva Schnketei.
Gind nu se poate da cuivä un lucru de pomanä, se arund acel lucru pe apd, apa Stimbetei, care-1 va duce §i-1 va a§ezà, dupä credinta poporului, in locul cuvenit. Astfel se intâmpli cu obiectele sfinte dar vechi, precum icoane de lemn mâncate de cari, candele criipate, sfefnice, ramiisite de lumtindri §i altele. Acestea nu se arund 1. G. Co§bue, Babele sfinte in mitologia noastra, publ. in Noua rev. ?WM, vol. I, No. 6, p. 253. 2. Ibidem, p. 254.
www.digibuc.ro
6
afara, unde nu-i cu putintä sä nu fi cäzut o färâmä de spurcaciune, ci se aruncl pe ark spre a fi duse pe lumea cealaltd, a mortilor, prin mijlocirea apei Seimbetei.
Se stie de toata lumea ce ar insemna blestemul acesta : Du-te, duce-te-ai pe apa Sdmbetei !
Cine da, lui îi da, i ori când vei da, vei gàs» i zice Rominul; dar afarä de aceasta, el are credinti nesträmutatä cä ziva cea mai bunä pentru dat este Sdrubdta. Stimbata este ziva mofilor, stramofilor, când urmasii sunt datori aducä aminte de dânsii, i sa nu uite cä i cei de pe lunzea cealaltd au nevoie de toate, intocmai ca
i
cei ce ind mai traesc.
Se intelege insä, cä e mai bine sit se ingrijeascä cinevà penn-u mfletul lui cat träeste : sd.fi dea de ponlana din tot ceeace are, din tot ceeace poate da i sa zicä : Pe lumea asta, acest lucru sä fie al tau, iar pe lumea cealaltä, al meu! Sau : Pe lurnea asta tie, pe cealaltä, mie Iar cel ce primeste sà räspunda : Bodaproste, bogdaproste sou Domnul primeasca !
Prin Moldova de jos este chiar obiceiul, ca gospodarii sä se grijeasca, Inc:1 fiind in vieatä, sä-si facä grip, aded, inteo Siimbetta, sa-si dea de pomana sau de szylet, tot ce le va trebul pe lurnea cealaltä. Preotul este chemat sa sfinteascä. Ingrijirea de suflet pentru vieata ce va fi pe lumea cealalta, reiese mai ales din asà numitele povele, uratii sau envinte, cari se aud printre cântecele colindatorilor cu steana. Despre acestea vorn
vorbi in altä parte, unde vom arath mai multe. Aici, ca pilda, urmeaza una singurä : Grait-a Domnul Sa asculte tot omul; Sa ascultati fara price' Sa ascultati ce v'oiu zice : Graindu-va cu brandete, Lasati inimii sa 'nvete ; Ca omul de sub soare, Cdndu-i vine vremea, moare. Moartea este'n lume mare,
Pe nimeni prieteni n'are. De bogat nu se siiie§te, De batrani n'are rupine, La cei tineri inca vine. Numai la imparati merge mai cu. sila,
Ca imparatii i cu craii Fac cetatile cu anii 3 Si 'ilea tot mai zabovesc
I. Price, arhaism : pricina.
2. A nu se sea, a nu se sil, a nu-i pask; nu ma stifesc (siesc),. na ma sinchisesc, nu-mi pasa. 3. In unele variante, se zice ai in loc de ani: cFac cetatile cu aitic..
www.digibuc.ro
7
Purcede ca un om strein, Ayutiile-i ramân. Sa nu socotiti cà fratii pi surorile
Pana ce zidurile 'ntaresc. Ca fac ziduri groase Cu turnuri frumoase, Cu portile ferecate, Cu lanturi de fier legate.
v'or tral, Sdrindare v'or platil Ca fratii i surorile atâta s'or in-
and ei bea Si se veselik, Atunci moartea mi-i gasik. Si-i luk din coltul luminat
Si-i trântik farà viata 'n pat Si-/ 2 luk de sus, dela vânt, Si-1 &anti& mort in pamant (Si-1 ask fara cuvânt).
Si el vrea sa se ridice, Dar nirnica nu mai zice,
vrajbi, Pâna la groapa te-or porni. Unii te-or scoate din- casa, Altii s'or Bach la masa Si te duce la mormânt
Si te-astupa cu Want. Iarba verde'n cre§tet 3 crepte Si nirnic nu-ti folosepte
toate Sdmbetele i prin urmare din toti nzo,sii, ziva cea mai nemeritä pentru facerea pomenilor §i pomenirilor este Scimbata Dumi-
nicii marl, in Ajunul Duminicii mart, numitä i lvIo.,cii Duminicii marl, IvIo.,rii Rusaliilor, MO de Rusalii, sau, mai peste tot locul, Moyii cei marl sau Mocii de vara,
In Moldova, pentru ziva de nto.i, gospodinele îi au cumpärate fel de fel de vase pe cari le vor da de pornanä. : cofe, cofite cu flori negre filcute cu jlori prin tiparede fier inrosite in foc, strachini, talgere sau talere, farfurii, slide, caul, ulcele, oale, linguri i altele. Cofele
se umplu cu apa dela put sau izvor. Când se umplu aceste cofe sau cofite, se lasä pe ghkddele, ghkdurile sau colacul putului, o monetä de cinci ori zece bani, care se numeste plata apei. Aceasta se face din pricinä cä acea apä a fost dobinditä prin munca altora, si neplátind-o, pomana n'ar fi primita, adecä n'ar fi adeväratä. Acei
logani stint luati de cine se intâmplä pe acolo, dar mai ales de copii, cari se atin in aceastä zi pe lânga puturi. Oalele, ulcelele, dune i sticlele se dau de obiceiu pline cu vin, iar xine n'are, le poate urnpleä i cu 1. In loc 'de plural, se aude adesea singularul: Si-/ Ink din coltul luminat 2. Se parasepte pluralul, inlocuindu-se prin singular.
3. Creftetul capului. 4. Se ziceb. prin 188o, dupa ce se sfkrpik cântarea cântecului de stea ; diet. de tatal meu Cost'ache Pamfile, corn. Tepu, jud. Tecuciu pi de el Inyatata dela Serban Busca din Tizurepti pi Serban Blipca din Hantepti, catune in corn. Buciumeni, jud. Tecuciu, când umblau ¿u steaua prin Tepu.
www.digibuc.ro
8
Cofele si toate celelalte vase sunt impodobite pe la gura cu cununi de flori, de trandafiri mai ales, dad sunt infloriti in aceastä vreme. Printre florile Insirate pe atä, se pun si roscove, snwchine, co. vrigi §i altele curnpärate toate din tirg. Strächinile, talgerile, castroanele i farfuriile se clan pline cu bucate. Aceste bucate sunt de obiceiu felurite soiuri de :camá sau zeamal de pasere, purcel sau miel, cu Wield 3, orez sau altele. Farfuriile late sau intinse sunt mai ales duse umplute cu mtlsnita sau mlésnita, orez fiert in lapte. Toate aceste lucruri cari se duc spre a fi impartite, se numesc mold.
0 gospodinä duce mosi pe la toate neamurile si toti vecinii, si primeste mosi iaras dela toti acestia. Cu acest prilej, se string atit- de multe vase, hick rar gospodat isi mai cumpärä altele din tárg pentru nevoile casei 3. Cu vasele pline se duce si pane de targ, pane de casa, colaci §i lumiinari.
and o gospodina nu-si poate impärti toti mosii in ziva de Mosi, adecä Sâmbätä, rämâne sä se ducä pe la casele mai Indepartate cu mosi, a doua zi si chiar a treia zi. Pe acolo insä, si mai ales când merge in alt sat, trebue sä aiba cofele frumoase. In Tara-Romaneasca pe la sate, in Sambata mosilor mai este 'fried si datinä, ca femeile sa plângä pe la morminte, fiindca in acea zi, dupii credinta lor, pacato.sii se trimit din non in munca iadului 4. In jud. Muscel femeile fac capetele i impart oale si colad. In oale se pune lapte, vin sau apa; coada sau toarta lor se impodobeste cu flori de camp sau de grädinä. Peste gura oalei se aseazi colacul sau felia de pane, si peste acestea se pune coliva, päsatul sau orezul fiert, in care se infinge lumânarea 5. In Bucovina, pretutindeni Sambeita dinaintea Duntinicii mari sau Rusaliilor se numeste Sambata mortilor sau Sambata mosilor. In Sambata mosilor, cred Românii din unele parti ale Bucovi1. Zeamd, boq, ciorba.
2. Aluat intins subtire §i taiat in f4ii inguste, apoi faramat, dupa uscare.
3. De unde a ramas zicala: cafteaptacofe de mofi*, adeca a§teapta sa-i villa cevk in dar, far& nici o truda. 4. Marian, Inmormiint. la Rom. Bucuregi 1892, p. 388-91. 5. C. R. Codin §i D. Mihalache, op. cit., p.66-7
www.digibuc.ro
9
-nei, a nu e bine ga cineva sa mailince pini ce nu da mai intaiu .de pornani, pentruca in aceasta zi se cuminica, adeca se impart:A_ -esc cu sfintele taine, tosi mortii ; i daa amul din -nearnul celor morti rnânâncä, atunci cei morti din neamul sail nu se pot cu m nica. i deoarece mortii asteapti in aceasta zi pomand i pomenire,
fiinda este ziva lor, de aceea Ronfinii din Bucovina trimit disdemineata pe la vecini, neamuri i sarmani, mai ales pe unde sunt copii mid, cofite i altele, impodobite cu tot felul de flori, insa mai ales busnioc, care se leaga pe la torti sau pe la gura cu strämaJura rosie, si pe cari le umple cu apa proaspiti mied, lapte dulce cu tocrnagi sau tdiefei, vin, bere ; apoi tot felul de farfurii strachinute., pline mai ales cu zeanta §i cu placinte; dimpreuni cu o lumina 3 de ceara galbena, care se aprinde and femeia intri in casa unde se vor duce, se vor imparli 0 se vor prina sau se vor cdpatit mosii. Cu drept cuvant se zice astfel, pentrua in acelas timp cu datul , femeia primefte §i clansa alti moti, intocmai ca i ai ei, sau mai frumosi, mai scumpi, mai ieftini, dupa imprejurari. In com. Bosanci,.. distr. Sucevei, mofii se incep de Sdmbata dimineata i dureazI pasta Luni 'climineata, a doua zi dupi. Dunjinica mare. Ei constau din diferite ulcele noua pline cu lapte dulce, cu tocmagi sau cu apa proaspitä ; apoi, din diferite sticle, cane, puri i cofite, asemenea noui i pline cu apa proaspata, cu must, vin ori bere, precum i diferite strachinute pline cu zearacu tocmagi, lapte cu tocmagi, i o linguri pe deasupra sau i cu placinte. Toate acestea se impodobesc cu diferite flori, mai ales 'nisi cu crucea pa ftii, care se leaga peste gura sau toartii, La strachinile cu plicinte, florile se pun pe deasupra. Tot odata se da impreuna cu fiecare obiect i ate o lumanare de ceara. Mara de aceste lucruri, adesea se mai di de pomana, ca mofi, chiar miei. In comuna Pojorita, distr. Campulungului, se trimit mai ales I. Destramatura, fir. 2. E. N. Voronca, op. cit., p. 890 : cApa se da de pomana la Ovidénie, c'un colac i lunfinare, de Sambata Duminicii mari, Irk cofe
cofaiele noua 0, in toate Sambetele mortilor poti da, dar sa nu pui in cofaiel,ca pocnesc cercurile i apa curge i pe ceea lume n'ai; dar In idcica, ca-i de lut, i Inca intr'o oala veche, fiarta la foc cu rancare, care 01-a ficut slujba, ca-i mai prirnit ; i aà cum o dai, sta feratdni(4 pe .cea lume,. 3. Lumina, lurnânare.
4 Pe aceasta vreme
www.digibuc.ro
10
copilior,. uldle noua pline cu lapte acru simplu sau ingrosat cir de päpusoi care se numeste mlquird. La casele de oameni saraci, se trimit oale mai mari cu lapte i strächini cu brânzti i cas. Tot in Pojorita este dativä ca nânaii sa trimitä finilor si mai ales celor din botez, incl i câte o juninca 1 dimpreunä cu toate ce e de nevoie la o vacti at lapte, precum : donita, sdtird i stre-, crupe 3-r
cureitoare sou strecatoare.
In orasul Suceava, precum si in unele sate de prin apropiere, se trimit ca stofi, pe lânga vasele, mâncärile si bäuturile arätate in sirele de mai sus, Inca i gdini, sau pui de gdind, dimpreuna cu ate o lamina, pe care, cei ce o primesc, o i aprind indatä i o lasa sä ardit pana ce se sarseste In parNile de munte ale Banatului, in Stimbata Rusallilor sau in dimineata Rusaliilor «se dau de pomanà coloci impreunä cu olcure
nouä, pline cu lapte, cu mätnaligi ori colarei * ; la manup 5 oalei se leaga o chitä de cirese si dè. flori. i in oalä se pune o lingurä nouä» Inainte de a pomeni i altä datinä de a doua zi de moli, in ziva de Dumineca mare, trebue aratat cá acest obiceiu existä si la Românii din Peninsula Balcanica. Inteadevär, acolo «la Rusalii, toate femeile cari au pierchrt vreun membru al lor, fac pite ce in aceastä ocaziune se numesc placinte si le du,c pe la morminte i le schimba (gospodinele) intre ele pentru iertare».- Se crede cä in ziva aceasta toti mortii se saturä. Dacä o femeie neglijeazä datina aceasta, atunci zelelalte femei ii imputa cu ..itsprime cá «si-a lasat flarnânzi rnortii. farniliei ei». Tot: î zina de Rusalii se impart stantne 8 pe la cei de aceeac etate cu raposatul.
In Bitule, de Rusalii se duc la morminte awe cu peste, mas1. Urlueckla, gräunti de popupoi abi. rsfarâmbati.
2. junca, juncana, vacä aproape sä se goneasca, gonitoare. 3. Marian, Immorm., p. 388 pi urm. 4. Co/aret, scrab. 5. Manupd, toarta. 6. Chita, manunchiu ; chiM de altfel ihsemneazä duzina. Doua.sprezece fuiohte de crindpa, raghilate i periate, se leaga cu uti al treispre-
zecelea fuior, vie a formá o legatura mai mare, ckita. V. a- mea Indus tficz tasnica la Rom., p. 204. 7. Marian, Inzmorm., loc. cit. 8. Oale pi ulcioare.
www.digibuc.ro
11
cat 1, pane, brinzi, orez cu lapte, rahaturi, pite, vin, etc. si plan mult i manânca si beau iaras mult femeile in aceastä zia 2. Cu toate cá laceste relatiuni n ¿ant date pentru ziva de Rusalii, ele nu se refer& la altcevà deck tot la Mofii de yard, cunoscuti i practicati pe tot pamântul locuit de neamul românesc. Relativ la aceastä zi, mai trebue sá pomenirn i aceea cá florile numite corobitlicd ; §i braileancd 4 sunt
socotite
ca.
tinând
de moll, §i deci ca niste plante sfinte. Se zice chiar cä ele infloresc in noaptea de Vineri spre Sâmbätä si de aceea uncle femei le culeg si inyreistecqd cn florile lor cununile de trandafiri i poame, puse pe la gura cofelor, cofitelor, oalelor, mopaicelor, canilor, canitelor, sticlelor, garafelor
i
ulcioarelor
In sfarsit mai e de observat i aceea ca, pe când in Bucovina, Transilvania si Banat, unde Sdmbata mosilor e cea mai raspinditä,
cultul mosilor in aceastá zi se poate socoti. mai mult familiar, in Tara-Romdneasca, unde existä i Tdrgul molilor, care se incepe Luni dureaza pânä Sâmbätä inainte de Rusalii, aded o saptämâna intreaga, se poate numi cu drept cuvânt o datina publicá. Târgul mosilor, care astäzi aduce multe schimbäri de märfuri de tot soiul, s'a nascut din târgul unde se desfäceau odatä numai cele trebuincioase pentru mofi. Afara de aceste daruri cari se fac intre vecini si intre neamuri, rnai afläm prin unele pärti din Moldova §i o alta datinä. Cei cari in toamna trecutä s'au grijit i i-au dat de pomanä intre foarte multe altele i o masa 1'1dt-cad cu tot soiul de bucate si colaci,
acum, la mqii acestia, ei se duc sä umple acea masa. Aceastä datina se numeste umplutul meselor. Gospodina care dat de pomana o masii plina cti vase, merge acum cu bucate. umple acele vase, tot pe masa data. Dar aceasta o face ea, nu r. Lapte acru, iaurt. 2. L_Nenitescu, Dela Romanii din Turcia europeana, Bucurepti 1895, 1). 443-4.
3. Corob,ifica nu se Qunoapte in corn. Tepu, jud. Tecuciu, ci numai numele i se pornenepte; totup in Zach. C. Paniu, Plantele cunoscute de poporul roman, Buc. 1906, p. 328 col. II se scrie : eVinetèle (Trans.), Albastra, Albastrek Albastrita, Corobatica, Dioc, Floarea graului, Floarea paiului, Ghioc, Sglavoc,Centaura Cyanus L. Inflorepte prin MaiuIunie..
4. Braileanca n'o Visim in Paniu, 0. cit. 5. Dat. pi cred, loc, din coin. Tepu, jud. Tecticiu.
www.digibuc.ro
12
nurnai la intaii Mofi de yard ce vin dupá grija, ci cautä sä repete mnplutul si la alti mofi, urmiltori grijii, Vanä se sfärseste din vieata
Tot pe acolo se obisnueste ca a doua zi de *a', adicä in ziva de Dumineca mare, femeile sa se scoale de rnânecate i sä pregäteascä aceleasi bucate, ca L cele &cute Stimbatei. Apoi le pun in vase mai mari, pornesc pe la casele pe unde au impärtii i ieri, umplu vasele sau blidele vechi cu bucate nouä. Vra sä zicä, la umplerea blidelor din ziva de Dumineca mare, nu se mai dau de pomani
alte vase, ai numai se umplu din nou.
Cu acest prilej, nu se da sau nu se imparte nici One, nici lumânäri 2.
Acestea sunt roate datinile cunoscute la. Mclii de yard, zi
Cll
desävirsire crestineascä.
III. Dumineca Mare. Dumineca mare incheie sirul marilor särbätori domnesti incepute cu Floriile cari s'au vestit cu verdeata proaspätä a stapdrilor de salcie.
Desprc aceastä zi, in Bucovina si Transilvania, se zice cea mai mare dintre Dumineci, deoarece este ziva Maicei Domnului uostru Isus Hristos 3. Foarte multe dintre datinile ce se obisnuesc in aceastä zi, sunt in legäturä sau cu ziva prernergätoare, cu Stimbata mofilor sau Mo#i vara, sau cu särbätoarea de-a doua zi, Rusaliile. Despre unele am vorbit la Mofii de yard, iar depre altele vorn vorbi mai departe. De cu Sambiitä seara, fläciiii se duc pe la vii ori pe la päduri, unde taie nuiele mari i frumoase de teiu.'Aceste nuiele le duc acasd in spinare; altii fac din ele nuilduri, le leagä ca pe snopi i le aduc ;
aftii in sfarsit, se duc sä aducä tela pentru mai multe neamuri ale lor, si de aceea ieau teiul cálári, pe greabänul cailor sau cu träsùrele. Cei mai särmani se duc la leiu cu carul, i dupä ce-I umplu cu nuiele frunzoase, pornesc cu aceastä marfä s'o vândi pe la fargurile i satele cari n'au päduri i vii prin apropiere. Cei ce aduc pentru casa lor, cei ce cumpärä sau dobândesc in dar, impodobesc intreaga gospodarie cu nuiele de teiu. Rdniurdlele 1. Dat. loc. din corn. Pätmegi, jud. Putna, comunic. de D. V. Anghel. 2. Dat. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 3. E. N. Voronca, op. cit., r. 264.
www.digibuc.ro
13
sau lamurdele mici le pun pe la icoane i pe la cortile caselor, iar afarä le pun pe la fesestre (intre geamuri si ziibrèle) i pe sub strèsinä sau strafina. Mai toti pun i prin garduri, dar mai ales pe la tarafii portii. Nuielele cari se pun pe la tarasi, sunt aid mari adesea, i sunt legate cu teiu dubit, ca sä nu le därâme vântul. Alti gospodari bat farufi, in numir de doi, inaintea usii dela casä si de acestia leagä crizgi mari de teitt ; altii fac tot asemenea si inaintea ferestrelor. Teiul astfel pus, ori unde ar fi, rämâne acolo uitat. Teiul se duce chiar i la bisericd ; ramurèle multe se aseazi înaintea icoanei Maicei Domnului sau nafurarului. Dupä serviciul dumnezeesc, preotul iea câte o mläditä micá i dá fieciirui erestin_ care se perindeazi la anafori sau nafuriL Aceste mlädite se pun si se pästreazi api la icoanele din casä, intocmai ca si Saki« dela Florii. Teiul de Duminera mare este bun la, multe. Când peste varä ploul cu piatra, este bine sä se arunce afar& cite ..o crangutà de kin uscat, cu credinta ca astfel fâcánd, piatra inceteazii. Alte ori, cu aceleasi cringute este destul numai sä se ameninte inspre partea de cer de unde vine ploaia cu piatril, ca aceasta sä se risipeascd indatä. Aceste lamuri de tein sunt aprinse sau nu. Dacâ se aprind, se face intocrnai cum se obisnueste cu mdtifoarele de salcie dela Florii. lii acest caz, se aprind câte trei lätnuri din fiecare fel, adecii : trei lámuri de teiu i trei mkisori de salcie. Trebue insä ca piatra, ce se amenintä spre a se risipi cu lä murile aprinse sau nu, sä nu fi trecut hotarul satului, cáci dad at fi trecut, piatra nu se mai risipeste 2 . In Bucovina se crede ci Dumineca mare pazeste câmpurile de piatrif 3; pentru aceasta insä, ea trebue sarbfitoritii trei zile. In Tara-Romineasca §i anume prin judeçul Vâlcea, femeile se duc la bisericá cu frunze de teiul de mure, de soc, jalef i altele le lasä acolo p'anâ a treia Duminecii, cfind vin si le ieau. Aceste buruiene, cred si spun ca sunt bune pentru multe leaeuri. Din -ere se Lc Toni cu seamà ceaiuri impotriva raguplii si a i. Taragul este un par gros care se bate in gard de o parte §i de alta a portii ; unul este la tatâna ei, de care poarta se leaga §i in jurul caruia se tni;ca, iar de celalalt Mraf sta poarta legata and este inchisa_ 2. E. N. Voronca, op. cit., p. 8o6. 3. Ibidem, p. 803.
www.digibuc.ro
14
junghitilui provenit din ticeala. Cu aceste plante se desciintä si la boli, clar mai aleg slujesc la. rurajile de dragostel. Dintre toate insa, cel mai bun este ¡algid 2. . Ili cursul ,zilei, copiii si fetele mari, si oamenii batrâni chiar, umblti cu crangute de tein In mina' si pocnesc din frnmze de teiti. Pocnirea din frunze de teiu se face astfel : Se aseaza palma
ca o pâlnie-, cu gura alcatuitä din degetul aratator si cel mare ; se aseazi o frunzä nerupth sau negauritä deasupra pâlniei si cu palma celeilalte mâni, facutti putin gdvan 3, se izbeste peste frunza, care, prin ap5sarea, aerului, pocneste. La pocnitul frunzei de teiu se cere oarecare indemanare_
Copii mai mki poenesc in guri frunzele de teitr mai tinere, astupandu-si gura intredeschisa cu o fruncl si apoi, inspirând aerul, prig apasarea acestuia, frunza pocneste *. Pânii in ziva de Dumineca mare nuai bine, se zice, sit pocneasca cinevà din frunzii de teiu ; pentru ce anume, nu se poate sti. Zitas Se face mare hori in sat, caci pegtrn cea din urmil datt mai nmbla scranciobul, aded se mai dan in scrânciob flticai si fete. Scrânciobul umbli numai la Pafti, la Dwnineca Tomii (o saptamagi diva Pasti), la Sf. Gheorghe §i Inältarea Domnulni, numita si Ispas. Dela Duminem mare inainte, peste tot thnpul verii, rareori sc mai fac hori in sat, deoarece flticaii si fetele mari, de aici incolo, isi. vor petrece siirba.torile pe la vii, unde se vor giisì cirese
coapte si unde mai târziu se vor coace fragii, fnurele, capsunile, nucile si alte pomMtri. 1. Dat. pi cred. loc. din corn. Obislav-Gradigtea, jud.Vâlcea,. cornunic. de N. I. Dumitrapcu, dupa spusele sotiei par. M. Obislaveanu. 2. Despre jaleq, vezi Pantu, Op. ci/.1 p. 138-9. 3. Gavan,.cevb. scobit ca o lingura. 4. T. Panifile, focuri de copii, Buc. 1906. p. 328 '(56) : tPocnitul
In frunze de teiu este tin obiceiu al tineretului pi incepe cu dimineata Dunrinecii mari i tine" apori cat tine §i frunza. Pentru a pocni, se pun dege4le unite cu vârful in podul palmei, iar sleasupra, peste degetul cel mare si aratator, se pune frunza pi se lovepte cu palma cealalta. Un copil, cu cat poate pocni de mai multe orf dintr'o frunza, cu atât e o lauda mai mare pentru dânsul. «Se mai pacnepte pi dip frunze de salccim. Din acestea mai aleq, 52 mai poate pilcrii pi astfel : Ain gura. Se tine frunza intinsa cu amândoul mânile la, buze, se inspira asrul pi frunza pocnepte din cauza presiunii aerului».
www.digibuc.ro
15
noscuta in toate pärtile locuite de Romani ca cea mai mare Sd niL a mortilor din an» 2. La biserica, gospodinele duc i bucate pe cari le aseaza pe colivar spre a le sfinti preotul. li Tara-Románea sal; precum in jud. Musal, se impart de pomaná strachini i anume: Ora la prânz pentru morti, caci «attinci plead sufletele mortilor», iar dupa prânz, fiecare îi dà pentru su fletul salt 3. ,Gospodarii cari au morti in cursul anului i stint cu dare de mânä, duc i cit pete 4 la biserica. In unele sate din Bucovina se faola Duminica mare. prasnice pentru morti; unii amâni aceste prasnice si le ridicit Joi, dupa Rusalii acând dau preotului doi cocosi, 6. Nu numai atâta, dar
chiar intreaga saptamâna. a Duminecii mari este socotita pentru pra s-
nuiri si pomeniri, cad de aioi incolo incepe postul Sin-Petrului. Ca sä fii knit de furtimuri i pierderi peste an, este bine ca cea dintli placint ä'. pe care o faci Sambatib pentru a doua zi, pentru Dumineca mare, ca s'o dai de pomanä ori s'o mânânci in casä, sa o pui la cuptor intâi i sa o scoti la urmii ; sá. o rupi in trei pârti sä o imparti la säraci. Astfel nu vei fi pigubit cu nimic 7. Spre Dumineca mares comorile bune, cari ard numai pe la zile mari, isi arath fladra Fiindci a doua zi incep Rusaliile, in Bucovina este obiceiul ca 1, Prin urmare, i Dumineca mare: 2. E. N. Vorouca, Op. cit., p. 3. R. Codin, Mihalache, op. cit., p. 67. 4. Nasalnii, vasalii sau tave, incarcate ou colaci pane in jurul colivii. 5. A ridica o pomana, a face un prasnic. 6. E. N. Voronca, Op. cit., p. 388. 7. Ibidem, p. 527. a revista de folclor, 8. Marian, Seirb. 11E, p. 242 0 252; Falticeni, T., p. 285.
www.digibuc.ro
16
seara inspre Dumineca mare sä se unga, ferestrile cu listuroiusi lenilean spre a feri gospodariile de duhurile necurate. Aceste duhuri, dupä credintaqoporului, se vor räsbol in vazduh cu duhurile bune §i din lupta tor va curge ploaie; de aceea se. zice ca Dumineca mare vine intotdeauna cu ploaie 51. Dela Dumineca mare, inainte este ingäcluit ori cui sa doarma. pe prispa, casei, sau ori unde afara. Rana la aceasta zi insa, nu estebine, cad pe cel ce se culcä afarä, 1l cuprind frigurile aduse de spiritile trele ale aerului. Aceastä credinta are mult adevär, cunoscand ca noaptea este inclestul de racoroasa pina pe la Dumineca mare.
Jo ziva de Dumineca mare si in cele trei zile de dupi clansa, dupa cum se serbeaza in Bucovina, nu este bine sä se smulgä nici o buruiani 5au sa se rupa, vreo frunza din padure, chici bate piatra sämäniiturele 3.
In Transilvania, pentru u fed holdele de grindina, se fac cununi de sein.ziand cari se pun pe casa 4. 0 frurnoasä datinä care tine tot de Dumineca mare, dar carese pote indeplini i a doua zi, in ziva de Rusalii, este sfinfirea hotarelor.
In Moldova aceasta datina nu se cunoa§te. In Bucoviaa,.a doua zi dupa Dumineca mare, preotii cu poporenii merg in procesie la camp; acolo se face aghiazma sou aiavna, cu care stropesc holdele 5. Daca vremea impiedecä, serviciul se face in biserici B. In Transilvania si anurne in imprejurimile Reteagului.si Campia Ardealului, cununile FU cari se cununä tinerii in biserica, «le fac fetele in ziva de Dumineca narre (Rusalii sou a doua zi dupa Rusalii), cand ies preotii cu crucea ca sa sfinfeasca holarele. Aceste cari se fac din spice de gain curat si din felurite flori de camp, le aninä fetele de prapure i le duc cu acestea la biserica, unde se pastreazä apoi pe la icoane, pentru toate curtuniile de peste an» In Ddbrogea, precutn bunaoara in corn. Eni-Sala, jud. Tulcea,. 1. E. N-. Voronca, Op. cit., p. 548. 2. Ibidem, p. 928. 3. Ibidem, p. 8o6. 4. Ibidem. 5. Ibidem, p. 942. 6. lbidem, p. 928. 7. Mariam, Nunta la Români, Bucure§ti 1890, p. 296.
www.digibuc.ro
17
mai este obiceiu ca in aceastä zi sa se adune flit:all de prin mai multe sate si sä se apuce la luptä. Aceastä luptii de pelilivani se numeste pehlivanie. Luptätorii n'au nimic pe trup panä la cingatoare; lupta se face nurnai din brate. Prin alte sate, tot din Dobrogea, isi ung corpul cu untdelemn. 0 datind care o gäsim in jud. Muscel, este daini la var, teripara sau sarala, care se face in chipul urmator : Fiecare bäiat sau fatli isi prinde un viir, suratit sau verisoarä; copiii îi fac sau ii dan cu strachini; fiàcäii i fetele cu farfurii sau cAni de portelan.
In farfurie sau in strachind se pun flori de gradink putinä i alte lucruri precum : pane, cony:A, pdsat, colareKi, (orez ori fdind cu lapte), oud, cas dulce, cozonaci, turte dulci, fragi i o lumanare. Astfel gätitä, farfuria sau strachina se tamdie. Cu acest blid, fata plead la surata sau verisoara ei, li dä «buna ziva, suratii», iar surata-i raspunde tot cu «buna ziva». Cea dintai
apä
aprinde lumanarea i zice :
Tine, sä-mi fie mie pe lumea ailaltä ! Bodaproste ! Tine i tu p'asta, sä mi fie mie ; si-i da aceasta un blid. Dad cele doua fete nu sunt surate vechi, ci acum se prind, se duc mai intaiu si taie cate o crad de mär dulce si apoi merg la put impreund cu un fiäcäu. Acolo, una se aseazii inteo parte si cealaltä In fata ei. Fladul le intreabá i ele räspund de ate trei ori: Dati surate pan' la moarte ? Dam surate pan' la moarte ! si : De azi inainte sunteti surori ? Suntern ! i in sfârit : De azi inainte sä stiti : nu vä mai ziceti pe nume, ci surate. «Apoi le da in manä cracana de mar dulce, i apucand una de o ramurii si alta de cealaltä, trag s'o spintece. De aici inaint2 sunt surate» 2. La Duminica mare in Tara-Romtineasca, joacd si Caltqat 1; 3 despre cari va fi vorba mai departe. 1. Pehlivan, cu înteles curent, inseamna pezevenchia, potlogar, scamator. 2. R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 67 8. 3. C. D. Ghiorghiu, Calendarul femeilor saperstifioase, P.-Nearnt 1907, la zi. Sarbatorile.
2
www.digibuc.ro
18
IV. SArbatoarea Rusaliilor. UDR le. Poporul roman de pretutindenea crede cä cele mai multe
necazuri ce le are, ii vin din partea unor duhuri rele, cu diferite nu miri, dar cari toate se aseamiinä intre dânsele. Aceste se numesc Zdne.
«Zebra aleargä prin nori, cu alaiu mare de vräjitoare. Multi Romani se jurii cä ar fi auzit räsunand prin vázduh muzica ei». Când se strâng mai multe la un loc, pornesc sä joace ca niste nebune ; pe acel loc, verdeata toatä se usucä. «Zana are mari puteri magice ; ea poate face (pe cinevh.) olog, surd sau orb. Cu deosebire, puternid este ea la Rusalii. Pentru aceasta, fiecare Roman poarta in .Ferpar, pe acea vrerne, ate o bucätica de lemn, care însä sä nu fi stat in apä, i o ramurä de six» 1. Zdnele poartä diferite numiri pe cari le insemnäm : Rusaliile. Rusaliile, se zice, sunt niste babe hidoase cari cálàtoresc in ziva de Rusalii §i in alte zile prin aer. Ele sunt intearrnate cu tot felul de unelte tiiioase i frigari ascutite, spre a pedepsi pe toti cei cari s'ar MIA la munch in aceste zile. Ele schilodesc, scot ochii si asurzesc pe cei nesocotitori 2. Altii spun cä Rusaliile sunt trei fete mari de pe vremea lui Alexandra Imparat. Având Alexandru o sticlutä cu apd vie, din care a dat calului säu sä bea, spre a nu mai muri niciodatä, cele trei áne cari se aflau la curtea lui, au Milt si dânsele din acea apá, fiicându-se astfel nemuritoare.
Astäzi sunt gârbovite de bätrâne, dar tot fecioare sunt. Ele i joacii in anumite zile ale anului, pe la räspântiile de drumuri. In aceste zile, oamenii se feresc de a lucrh, Cad intalnindu-i aceste trei fecioare pe drumuri, ei vor fi schiloditi. Acum ele nu se mai aratä ash de des ca In vremea de demult, deoarece lumea s'a fäcut cu mult mai rea ca atunci s. Dupä credinta i spusa locuitorilor din corn. Tepu, jud. Tecuciu, i alte pärti din Moldova, Rusaliile sunt trei fete de impärat pline de dusmánie impotriva crestinilor. Tatäl lor se nurneste Inipdralul. Pricina acestei dusmänii este trecerea tuturor supusilor acestui impärat la crestinism. Cana
I. Schott, Walachische Marchen, p. 196. 2. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 3. 1. A. Zanne, Proverbele Ronstinilor, vol. VII, p. 138-9-; cred. loc. din jud. Covurluiu.
www.digibuc.ro
19
In Tara-Romdneasca, precurn in jud. Muscel, poporul crede ca lusalille joaca pe la «puturi, fantani, cruci, raspantii, poiene» i alte locuri 1 Rusaliile fac tot soiul de rautäti pe lume ; vieata paminteasca thiar ar fi in cumpanä, dad. Dumnezeu n'ar fi lasat cele patru buruieni ocrotitoare omului. Acestea sunt : avrdmasca, cristineasca, leufJeanul §i odoleanul. Cum insa aceste plante se impotrivesc Rusaliilor,
nu se poate §ti Numele celor trei Rusalii sunt : Savatina,Margalina sau Magdalena §i Rujalina, cari atortureaza §i stropfesc pe oarneni» *. Prin jud. Buzau din Tara-Románeasca se zice cä Rusaliile.primejduie pe oameni, adeca le dä boala copiilor sau epilepsia ; prin jud. Muscel se zice ca dansele pocesc pe cei ce le privesc jocul, luandu-le gura, mijlocul (plele), o mana sau un picior 5. Zilele de cdpetenie, cand Rusaliile sboara prin väzduh §i se lasa
-pe pämänt spre a vatäma pe oameni, sunt : Sfredelul Rusaliilor, cum se nume§te in Moldava, sau Strat de Rusalii, cum i se zice in Tara-Romdneascd §i care cade Miercuri, in ajunul Joiei a patra. Poporul crede §i zice cà in aceasta zi Rusaliile -incep a sfredelì cu rautati. In aceastä zi nu se munce§te, iar altii .adauga ca chiar a tide nu este ingaduit. Copiii nu trebue sä se strdmbe
unul la altul, cad, fereasca Dumnezeu, pot sa ramánä 4i. 6. Prin jud. Tutova, aceastä zi se nurnqte numai cu numele de Rusalii. Pe cine-1 gasesc Rusaliile in aceasta zi pe camp, ti ieau pe sus. Dad Alt femei la gbilit sau lndlbit pan* Rusaliile le ieau panzele, le incurca §i le rätacesc pe ape 7. I. R.-Co.din i Mihalache, ofi. cit., p. 68.
2. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu, dict. de Maria N.Rugina. 3. Gh. Säulescu in Marian, Descantece poporane române, Suceava 1b86, p. 267; mai departe in Manunchiu din manuscrisele lui G. SiEulescu in Anal. Acad. Rom. ser. II, torn. VII, sect. II, p. 156: «Sub cuvintele Dernsele sau lade, inteleg Romanii din Bucovina pi Moldova un fel de reumatism pe care il capata, dupa credinta lor, numai atunci cand calca in urma unor zerne foarte rel; ce le numesc ei cu un cuvant impropriu lele, sau, cand le vatämä cu cevà pe acestea,. 4. I. A. Candrea, Ov. Densupianu, T. Sperantä, Graiul nostru, I, 13uc. 1906, p. 222; cred, din jud. Buzau. 5. R.-Codin pi Mihalache, ofi. cit., p. 68. 6. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 7. Icon. I. Antonovici, Ist. corn. Bogdana, Barlad 1906, p. CLXXV.
www.digibuc.ro
20
Armindenul, Sf. Ieremia, la i Maiu. Oarbelelchioapele cad in Lunia de dinaintea Ru.íaliilor. Dupä_ cum i numele o zugräveste, aceastä zi e foarte primejdioasä. Femeile
fac malaie §i le dau de pomanii. Rusaliile ce cad Luni dupä Duminica mare i despre cari vom vorbi in deosebi. Ielele. «hide, In irnaginatia poporului, sunt niste spirite femeiesti, faciitoare de rele, cari se numesc Rusalii. Sunt asa de pericu loase, incât nu este bine nici chiar pe nume a le chema. Pentru_ aceasta, obisnuit, ele se exprimä numai prin pronumele Ele sau Thinsele.
«Intre alte rele ce produc aceste spirite celui urit de dânsele, este i boala reumatismului, pe care Romilnul o numeste &bade, adecii o boala cu care cel bolnav se crede atacat de Iele §i se zice cd bolnavul pätimeste de deinsele.
«Se mai aude in popor imprecatia : «luâ-te-ar Ielele !» «Femeile cu numele Ruxandra chiar i präsnuesc Rusalide irMiercuria injumätâtirii de dupä Pasti» 1. Din toate acestea vedem identitatea dintre Rusalii §i lele. Altii zic cä lelele sunt trei surori cari petrec noaptea sub stresina casei i fac felurite neajunsuri celor cari intärzie noaptea prin sat, dci ele scuipit asupra acestora. Ele mai stau §i imprejurul fântânilor si de aceea «noaptea sx nu se aduci apâ dela vreo fântinfi, cäci irnprejurul ei joaca Ielele §t cel care va luà apä», va fi luat de Iele 2. Iar mai departe : «cel careinteo ciilätorie intillneste vreun drum incrucisat, sä nu treaca prin raskintia lui, cäci il pocesc felele». Acestea, dupä cum am vazut, secu Rusaliile, cari stau deasemeni pe la riispiintii, adecii intâmplä pe la acele puncte unde se desfac trei sau mai multe drumuri, peuncle oamenii sunt nevoiti a umblä mai mult i prin urmare uncleaceste zane riu tädtoare au putinta de a intâlni mai de graba pe oarneni si a le fare mai multe necazuri. Se mai zice ca nu este bine ca cinevä sà calce in adeaiprin acele locuri pe unde de obiceiu gospodinele varsii apa in care si-au spälat vasele de bucätärie, caci cel ce face altfel, capatd Areade picioare prin Iele.
Dupä credinta Românilor de prin jud. BuzAu, lelele sunt trei i. Marian, Nunta, p. 402. 2. loneanu, Mic4 colect. de superst. pop. rom. Buzau 1888, p. Go, 78, 79
www.digibuc.ro
21
-fernei sau fete nevazute cari joaca noaptea pe câmpuri. Locul pe
care au jucat, este cu primejdie. Cel care mica printeinsul se va imbolnavi de picioare. Aceste locuri se cunosc si se pot ocoll, cad pe unde joad Ielele, se fac un fel de cearcane, pete sau baltatori, cu iarba mai inchisa si mai uscata 1. Laurian si Massim arata ad. voc. : «Iele, rau descrise in loc de malus genius, daemon, malae divae, rheumatismus, paralysia, furor ; demon, geniu rau, esential insa, rele R:dne, Keite rele, carora, du-1 credinta poporului le place a turbura pe bietii muritori, cari mc
nu cuteaza a pronuml numele lor cel ominos, ci-1 indica numai prin pronumele ele, ce devine substantiv in acest sens. Ele dau, trimit morbii cei mai acuti i durerosi oamenilor, femeilor i mas-culilor; cel luat din lele sau de Iele devine adesea paralitic de mime sau nebun furios ; dar mai adesea : cel luat din Iele sau de lele, sufere de paralizia nervilor sau de acutele dureri ale reumatismului de arculatiuni. Rana astazi, täranul expert, and vede i observa un biet pacient de Iele, face din ochi si da din cap, cu cautatura suparata si cu gest amenimator la muierile ce stau de fata imprejur. Aceasta probeaza ca multi taiani au via constiinta de Iele, ca ar fi reale ele (femeile) cele ce casuneaza acesti amari i durerosi morbi»
S. Mangiuca, in studiul slu despre insemnata tea botanicei românesti, zice : oDupa credinta poporului rornân, avrameasa, cdrstima a i odolean[ul] sunt picate din lele, din Rijn& milostive...» Aceste plante insä le-am intaluit i când am vorbit de 1?usalii §i de aici conchidem iaras identitatea Ielelor si Rusaliilor, cari nu sunt -altceva cleat .7dne. "'Ana astazi i in veci, zice mai departe S. Mangiuca, -dude plâng, deoarece aceste ierburi lecuitoare le-au rapit imparatia din lume. Se povesteste chiar ca inteo noapte ducându-se un flacau c)drean la livezile din dealurile Saschii spre a le pazi, a vazut cum au Tenit áuiele i Ielele, cete, cete, toate lucitoare i imbracate in alb. Ele sburau si se involburau ca nourii de deasupra i cantau urmatoarele versuri : De n'ar fi avrameasa, Carstineasa floarea-albastra, 1. Costineseu, Vocabular Rom.-Franc. I, p. 374. 2. Glossariu, p. 300.
www.digibuc.ro
22
N'ar fi in lume cruce de nevasta Si toata lumea ar fi a noastra 1 1
In Muscel se crede ea Ielele fac noaptea hori prin poieni; cine le vede si spune ahora aceasta, antute3s1e, adeca wiggle, nu mai poate vorbi.
Prin jud. Dambovita se spune ca lelde umbra noaptea pretutin deni cântând. Dad vad in calea lor pe cineva, Ie lele il striga pe nume si daca acela raspunde, indatä ii piere glasul. Prin jud. Prahova, in com. Stejarul, se crede ca. Ielele beau apii din fântâni si din izvoare numai noaptea ; cel ce bea apa din acea parte, dupa adapatul Ielelor, indatä este pocit. Ca sit nu pateasa aceasta, trebue sa lase cevi in apa, ca poceala sau podtura s.i se lipeasca de acel seam si nu de dânsul. In jud. Ilfov se crede ca nu-i bine sa doarmii cineva pe fata ariei, deoarece pe acolo vin de multe ori si joaca Ielele §i dad ilgasesc, it pocesc, it imbolnavesc de pocitura.
Asupra locului unde ¡Dad Idele, se crede cii acolo iarba se usucä, dar in loc creste alta alai frumoasa. Pe aceasta insa dobi toacele n'o mänanca 2. Inca odatii, prin Rusalii sau Iele, poporul intelege acelas lucru, pe One 3.
Alte numiri. Zan& nu se numesc numai Rusalii sau Iele, ci
i: Zinele milostive, Milostivele ; Zinele maiestre, Maiestrele ; 4
j. Familia, an. 1874, p, 524. Dupa cum se vede, in. cântec se substitue odoleanul prin floarea-albastra. 2. Cred, loc, din jud. Putna ; 'In Etym. Magn. Rom. p. 1118, 1275, 1357, 1639.
3. V. Alexandri in Poezii fiopulare le descrie astfel: cRusaliile surit trei fete de 'mparat cari au ciuda asupra oamenilor, fiindca n'au fost bagate in seama de dânsii, in cursul vietii lor. Ele nase furtuni ce descopar casele Românilor7 vartejuri ce ridlca pânzele nevestelor In vremea ghilitului i le aninä prin copaci. Se crede. ca Rusaliile fura si copiii de langa mamele lor pi-i duc peste codri ; de acolo vine vorba: l-au umliat Rusaline». 4. Ai-. Densusianu, Negriada, p. 154-5 : ePrin munti, d'aci departe, In Valea-sargentina, Prin codri desi se 'ntinde un labirint de vai, Si vaile 'ntre sine se 'ncurca si se 'mbina, Cat înapoi de ele, abià-tt mai afli cal.
www.digibuc.ro
23
Slapdnele whim I ui 1, dind se pare Ca sunt in numár de trei 2,* Vántoase, fetele vatoaselor ; Doanme, Domnite ; I rodiece 3 j
P'un varf de munte acolo-i a lelelor gradina, In care nu patrunde picior de muritor, Caci giur-ingiur de munte, sunt puse ca sa tina 0 paza ne-adormita (eu insumi ma 'nfior !). Mii fiare ;i balauri, iar in gradina rade, Cum nu vezi nici in visuri un minunat palat, Cumplitele lui poarte, nimic nu le deschide, Far' numai o putere ce unei ierbi s'a dat, Ce-a fiarelor se zice. Cumplitele Maiestre Prinzand aici pe Negru, 1-au dus ;i 1-au ascuns... Maiestrele lui Negru i-au luat mice putere, Din mani pi din picioare, din spate, piept ;i gat. Sus in palat el doarme, ca mort, fara durere ; Din and in and mai sufla, dar lin Fi nesimtit. Curând, de nu-ti ajunge, el, piatra se preface, Ca multi alti feti, acolo, de mult immarmuriti...» Buticescu, Poezii, De; 188j, p. 127 : cMilostivele aunt nige duhuri rele ce sboara noaptea prin vazduh. Mai ales in noaptea Rusaliilor se aud cum sboara prin dier, zicând in fluiere, in cimpoiu pi in tot felul de instumente, ;i tipand tipete _misterioase. Sunt oameni cari zic cá le aud. Ele ieau puterea oamenilor cari dorm pe langa izvoare sau prin pliduri. mai ales prin locuri umede ;i reci. Unii zic cl le-au simtit prin somn, apasandu-i pe piepb. 1. D. P. Lupa;cu, Medicina babelor, Buc. 189o, p. 31 2. Voi Ielelor, Mâiestrelor, Du;manele pamântului Dumane oamenilor Ce prin vazduh sburati, Staptinele vântului Pe iarba lunecati Si pe valuri calcati... 2. Marian, Desc. pop. rom., p. 268 73 : ...Tata a m'au intalnit Cu si;tori ropi cinsatèle, Savatina, Mergand iute ca gândul, Margalina Tare ca vântul, i cu ele Rtyalina Neatingand pamântul, Glitifèle, La marul tufos, 'N prouarèle, La mar ramuros, Cu batite puchikle Sa faca joc frumos... L. Saineanu, op. cit., p. 86-7 : eM'am luat la casa eu sanatos ;i voios ;i and am fost la miez de miez de cale, m'am titnit cu Savalina 0 cu Madalina 0 cu Lerp imparatul lor, cu caii lor, cn cärutele ; in picioare m'au calcat...»
3. Buciumul roman, An. III, p. 138 : di purees N. astazi Sf. Miercuri
www.digibuc.ro
21
Iroditei ; Bune, fecioare sau rude Impdratului Irod, Irodeasei ,i IleniiBrdileana 3 ; Nitgode 3 j Defuse ;
Puternice ;
Frunwase, FruniuMe ; Feiele cdtnpului ; Fetele codrului ; Fetele lui .yandru 3 j Vile.ze ;
Harnice ;
pa cale, pe carare, gras ca o slanina, pi rurnan ca o Wink Când a fost la mijloc de cale, de carare, 1-au intâlnit Doamnele, Domnilele, Irodicele, adeca Zdnele 0 lelele, cu sagetaturi i cu intdlnituri §i cu de-dânsele, pi pe dânsul 1-au pus antecul sa-1 cânte, jocul sa-1 joace pi pieirele sa le farme pi lemnele sa le frânga... r. L. Saineanu, op. cit., p. 88-9 : eS'au luat noua Iroclife pe noua
costite, cantand, descântand. Irodifa cea mai mare cu un pahar de argint..... G. Dem. Teodorescu, Poezii populare romdne, Bucurepti 1885, P. 384-5 : S'au luat noua Iroditèle Pe toate rnladitele Pe toate costitele, Peste toate edele,
1bidem, p. 383 4.
Peste toate coastele, Descântând de-dânsele.
Irodita cea mai mare, Cu un pahar de argint in poale...,
2. L. Saineanu, op. cit., p. 24-6 : tS'a lint N. dela casa, dela masa, sanatoasa pi voioasa pi s'a dus in poiana mare, la rnarul tufos, marul cranguros, doua mere a man& a luat, ca cu doua mere de aur se juca. Ni-
me in lume n'a vazut-o, nime in lume n'a auzit-o, fara Irod imparatul 0 Irodasa 'imparateasa i fetele sale, cu slugile sale, co toata gloata sa..." Nu 011(11 nimica N., c'om lua cruce de buveioc in mama dreapta, in oala noua pi apa ne'nceputa pi-om strange Zeinele, Bunele, Vântoasele, Frumoasele....". Albina Carpatilor, An. III, P. 345 : L-au tâlnit Vântoasele La mijloc de cale, Si Frumoasele... De carare, Marian, Desc. pop. rom., p. 336-4r : Ma'ntalniai cu Frumoasele Maruntele Si frumoasele... Multele, 3. In Transilvania se zice, nagota, iar in Moldova neingotd, copiilor neastdmparati. 4. L. Saineanu, op. cit., p. 119-20 : (Cutare) dimineata s'a sculat in cântarea cântarilor, In revarsatul zorilor, in mirosul florilor ,
www.digibuc.ro
25
Sfinle ; Sfinie mari 1. Sounane, Soimance ;
Când e una singurii, se confundi cu Samodiva sau Sila SaJuo.liva, cunoscuti in Ardeal sub numele de Sila Samdndilii. Aceasta
este «o zani de o frumusete rarä, care ademeneve pe fete sau pe lineri §i dupi ce ii tine câtvi thnp, le di apoi drumul, nu insä fara a le fi stors dinainte orice putere de vieatä. Samodiva ripqte, ba chiar ornoarä copiii, sorbindu-le sangele. Murnele -din T.-Severin, când 4i blastárnii copiii, zic : «Mânch-te-ar Samodiva ! A
Alteori se asociazi cu Rd& sau felete lui Lida 2 j Prin bai sau mine, se numesc Válve, Vcile sau Same ; In sfitrit, foarte adeseaori le gIsim. asociate cu nite impereDin pat de aur s'a sculat, pe prag de argint a calcat, Ce fetele lui Sandra s'a intampinat. Ele'n manie 1-au luat, in sus 1-au ridicat, In vant reiu 1-au dat, cu ceasul r4u 1-au intampinat.., Pe toate le chemh pi pe toate le'ntrebh : Voi fetelor lui Sandru,voi cuconitelor, domnitelor, Voi impetritteselor, voi preoteselor, voi jukinoselor... i. G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 383-4. 2. Ibident, p. 94, inteun colind de navodar: Prinse puiul Iudii-al mic. ...Luni navoduii incepuse, Si mi-1 bat Cam la prânz il pi facuse, Pan& Marti il pi lucrase Si mi-1 canesc Si cu tosi il ispitesc : Si in mare-1 aruncase. Dete-o toanti, Spun; marea dinteadânc, $i eat pepte Dete douâ, 'N mare este... Când fu toana a d'a treia, Inteun cantec batrânesc, Nicola Nicolcea, cornunic. de St. StanescuBarceanu pi auzit dela D. N. Glodeanu din corn. Barca, jud. Dolj, eroul se pune ramapag cu o fata, cá va sadì o vie in mijlocul marii. De aceea pleaca Eu m'am ramapit Cu cilme, cimand, C'o fata de Freinc, Marea turburând, Eu ea sa-i fac luda ca. iepik De-o vie pe mare... Din gura ziceh: Iuda de-auzih, Nicolo Nicolceo, La fund se lash, Ce tu marea-mi turburi ? Eu m'oiu mania! Dumnezeu ca vrea, Pe tine te-oi mânch ! Luna rasarih ; ludo, soru-mea, Unii ca 'ocurcd'...
www.digibuc.ro
26
cheri de duhuri, masculine si femenine : moroiu-moroaica, sburdior-sburatoare, strigoiu-strigoaicd, §. a.
nnele la Macedo-Români. Zanele pe cari le-am
descris-
mai sus pentru partile locuite de Romanii din stanga Dunärii, Rominii din Peninsula-balcanica le numesc Albe sau azdne. Ei spun despre dansele ca sunt «niste feie mitologice de o frumusetä extraordinara. La Moloviste (Macedonia) se crede ca Albele sunt niste neveste frumoase, cu parul de aur, cu ochii mari, imbracate numai in albe, haine albe». Albele se numesc í cbcdne ; despre ele se crede cá sunt niste fecioare candide, cari se bucurä de o mare putere asupra muritorilor. Imbracämintea br placutä se crede ca este cea alb& ca zäpada (Crusova, Macedonia). In Ohrida gasim de asemeni aceeascredinta asupra lor. Credinta populara le atribue de cele mai multe ori o putere ràu facitoare. Astfel cand «cadi vara din nafoarä», cand cineva e Iovit de nebunie, pa ralizarea diferitelor membre ale corpului, poporul crede ca aceasta ii provine din «goada», lovirea albelor. Una din pricini poate fi i aceea, cá cel lovit a cälcat alb& din nebagare de seamii. Ielele la Macedo-Romani pretutindeni se numesc albile, iar nu mqatile. Credinta populara le atribue aceeas putere rau facatoare ca i Ielelor, adeca : paralizarea deosebitelor membre i pärti ale corpului : limba, auzul si altele. Expresiunile cunoscute pentru a aräta pretinsa boalä dobandita prin albe, sunt : tn,Yudit de(di) albe(lovit de Iele) sau boat de albe. Adjectivul.nnimfile (frurnoasele) este
mai mult un termen de exorcizare. Uneori chiar lovindu-le, ele îi vorbesc, striga, din aceastä cauza. D.zdnele sau albele locuesc de obiceiu in dumbravi, pe la izvoare line, fantani, prin väi frumoase, prin pesteri rapoase, etc.
Dupa credinta popularä, ele îi paräsesc numai pe la miezul noptii 1. D. Bolintineanu, Brises d'Orient, p. 364 : (Les Formoses ou les Belles, appellees en Roumainie lele, sont des esprits inventés par la croyance populaire chez les Roumains de Macedoine. Méchantes, et d'une rare
beauté, elles exersent une grande puissance sur toute la vie de l'homme, auquel elles peuvent donner le bonheur ou le malheur. Elles ont en mains les maladies et peuvcnt les guerir. Un berger a-t-il un bras paralise, c'est qu'il s'est assi dans un arbre hante par les Formosesa.
www.digibuc.ro
27
locasul lor, ca sä se plimbe pe când toatä lurnea se odihneste, Lor le place mai um lt sä petreaca in acest timp pe la morile din väi, pe sub stresinile caselor, pe la räspântii, unde de obiceiu isi indestuleazi foamea, # s'a ndfdleasca. Ele beau apä din orice vas al omului...
TO se piizesc pe aceastä vrerne sä iasä din casä sau sä asvirle apä pe sub stresini, de teamä sä nu stropeascti masa dOnelor, cäci in cazul acesta, persoana aceea indatä va fi lovitä, aguditii de albe i se va irnbolnivi de o boalä dinafoard (Crusova). La Ochrida se crede de oameni cä numai noaptea apar si rämin numai pânä când cântii cocosul, sub umbra unui nuc, unde nu trebue sä stai in timpul noptii, cad te lovesc, te agudesc. Pentru_ a nu te intâlni cu ele, sä nu fluieri noaptea, sä nu te urinezi, si când faci aceasta, sä te feresti a o face sub stresina casei sau sub nuc. Nici sä treci prin 2semenea locuri nu este bine, iar când esti nevoit, inainte de a trece, sa scuipi de trei ori sunittor : pi, xi, ix i !, ca auzind albele, sä se retragä, läsându-ti loc liber. Când cinevA se trezeste din somn subit, pärandu-i-se el cinevA il chiami pe nume aceasta se intimplä mai ales la femei insärciliate ,si la persoane distinse prin frumus.etä , sä nu vorbeascä de
loc, sä nu se scoale din afternut i nu cumvh s'a se insele sá deschidd ferestrele, caci albele geloase de dânsele,
cauti sá le ademe
neascä si sä le facä rat]. Astfel le chiamii afarä sau le roagä sá le ritspundä la vreo intrebare, ca indatä sä le iea boatra (vocea). Uneori ele viizând tineri frumosi, de cari se indrágostesc fetele, sau väzând fecioare frumoase sau odce alte persoane, pe cari poartä nficaz, le iese inainte, când acestea trec prin locuri mai retrase si cautä sii le ademeneascä prin fel de fel de chipuri, ca sä lefad räu. Acestea, mai totdeauna, se intâmplä noaptea, când toatelucrurile dorm, dind Ora si apa tace. In Ochrida se crede cä Albele umblä prin miezul noptii mai multe la un loc ; adesea ele se aud cântând si multora li se pare cä le vitd noaptea 1 Povestiri. Inainte de a vedea cum aceste credinte, câte le-am insirat pAnä aici, se concretizeazii chiar, cum unii, multumitä pl-
rerii sau viziunii, spun cä au väzut si chiar stiu unde locuesc aceste
One, si pomenim cevà si despre rolul emelor in povesti si po1. Gr. Tocilescu, Materialuri folcloristice, vol. II (P. Papahagi, Diuliteratura populara a Aromanilor) Bucurepti 1900, p. 231-40.
www.digibuc.ro
28
-vestiri. In acestea, dupá curn vom vedea, se caracterizeaza mai bine Iatä o povestire moldoveneascA, Feciorul orbului :
Era odatä un bäiat limas farA parit4, care pled in lume ca gaseasca si el pe cineva, unde sa se aseze, ca de bine, de rau, .claca muncesti azi, sA stii unde sa tragi seara, iar banul castigat sa unde-1 pästra ; acA, fie el legat inteun colt de basma, fie schimbat
inteo vita ori vr'un acaret. Merge el cat merge si clä de-un mocan care päzia niste oi. Buna ziva, mosule, ce mai faci ? Pasti oile ? Multumesc dumitale, nepoate, iaca mai omor si eu cele pe cari le mai am ca vai de mine, cA dad n'ai lumina ochilor, -n'ai nimic. Dar dumneata ce umbli prin locurile acestea ?
Ia de dragul päcatelor, mosule ; imi caut si eu un sta.*, iara, nici eu n'avui parte de parinti. Si-acuma, ce mi-am zis : sa raman la cineva, ca dad n'oiu puteà sa slujesc la mult, cel puuintel pentru te miri ce, mi-a da un sfat si tot e bun si-acela dud asculta omul. Dar cam ce fel de stapan ai vrea ? intrebä mosneagul. Ori cum o fi, nurnai sä-1 vAd cA-i crestin cum se cade, -ca Le muncit i-oiu putea eu sA-i plätesc o bucatica de pane. DA, oftä mosul, iaca n'ar fi rAu sà rAmai la nime ; dar
-cum iti spusei, sunt orb si poate nu ti-oiu place. Baiatul cam statù o lead pe ganduri si : Lasä, rnosule, nu-i nimic ; te-a vedea Dumnezeu
i
pe
-dumneata. Eu am sA rämân aici, c'amândoi suntem oameni nevoiasi.
Si din ziva aceea, b:iiatul a stat pe langa rnosneag, pazindu-i vorbele i ascultându-1 ca un fecior adevArat. Ba, dela o vreme, baiatul a inzeput sa-i zicA mocanului otatA», iar unchiasul din obA-iatul tatii cel priceput i harnic», nu-1 mai scotea. Invätase sa fad fel de fel de treburi si mai cu seama meste§ugul mocanitului II stia acù pe degete. i deprinsese sA ante din fluier ash de frumos, cd nu cred sa-1 fi intrecut glas de inger din cerul lui Dumnezeu ; iaca, de asta imi pun capul. Inteo zi, zice bAetul :
Tatk eu mA duc cu oile inteun loc. Du-te, dragul tatii, dar incotro ? Pe mosia vne/or, cá tare am mai vazut iarbä frumoasA -.am de adapat, limpede.
DA, dragul tatii, bune-s toate, dar mai intaiu www.digibuc.ro
sä
.stii cd-i
29
lucru strain, de care nu trebue sä te atingi ca de foc ; pe -hi mai spun, a sanatos de pe mosia ánelor n'ai sa-mi vii. Si eur feciorul tatii cel priceput i harnic, am avut mintea ta i iacätä-rna-sorb. Cautä-0 de treaba i te astarnpara pe iemasul nostru, cä-i des-
tul de mare si pentru oile noastre 'di gsì tu iarba destula. Maul se fiicù ca-I ascultii si plea. Se imbräca frutnos fluierul cu dansul. -- Bar, oip, bar, pe mosia .T.cinelor prea frumoase, unde-i iarba, frageda, unde-i apa limpede i umbra destulä pentru de-amiaza_ Bar, bar !
Si-a ajuns, si oile au inceput sä pasca voioase, iar feciorul mo-
.sului a prins sa ante din fluier. Ce antece ! Las' cà toate antecele pe cari le stia erau frumoase, da unul era färä seaman. Un antec dulce, dulce ca un fagutde miere si duios, Doamne, ca zau, sä fi fost de piatra si tot ai fi prins suflet in tine. Asa ! Si la urrna cantecul cela s'a schimbat incet, incetinel lute() hora mandra, cá iaca v'o spun, s'o fi auzit douä. babe cu parul ca omätul, mare lucru ar fi fost, daci n'ar fi svfirEt furca peste sapte poste si nu s'ar fi prins aniandoua de mina I Asa! Da' ce-ari zice dumneavoasträ acuma, and v'as spurecá acelea, auzind antecul cel de zahar al mocanului,. iute au iesit din castelul lor si-au purces spre pata albi de oi, carece colo sub deal ! ele veniau juand i baiatul canth din ce in ce mai frumos, si .Tfinele din ce in ce mai mult se aprindeau la bora, panä cand pliosc ! crapä fluierul baietului ! Chiu ì vai pe áne cà : «nu mai ai, baiete, ahul ?» Nu mai am, frumoase áne, dar acusi mi l-oiu face ! Fuga la un copac gros. Jute scoate securea si-1 despia in douii de jos pana aproape de varf, apoi zice: Veniti, stiipanelor, i ine0 de ici, cá eu mä suiu sä dts-
prind kbele de sus si apoi sa le ratez dela radadnä. Zcinele, iute pusera manile lor cele frumoase in despiatura copacului, dar feciorul mocanului dete drumul i fetele au rämasprinse.
Inceput-au ele sa se planga, inceput-au sä se vaiareze, inceput-au la Marsh sa se roage de frumosul Wet al orbului, sa ledeie drutnul, dar el clatinà dit cap si le spunea a «nu, si nu, si nu !)
Si eu nu vá dau drumul de aid, ascultati-rnä pe mine si sa ma credeti cd nu vä dau, pana nu mijeti aduce inapoi ochii tati www.digibuc.ro
30
pana când cea mai mititicä dintre voi n'a merge mireasä in casa tatii. Asa !
Amar se mai chinuiau bietele suflete si se svarcoliau de duTere, dar de geaba le-a fost toata rugamintea, ca bäietul sta de-o parte si nici nu vrea sä se uite la ele. Si vremea treceä i Onele credeau cä doar-doar s'a indupleci feciorul mocanului, dar s'au inselat grozav. Iar dud sta soarele de-o sulitä pe zarea sfintitului, baietul strigä Bar, bar, oitele tatii, oite ! Haideti acasä i mani orn veni nou pe pämântul Onelor, unde-i iarbä si apä si umbra destula ! Iar zânele au inceput mai cu terneiu sä planga i plângeau, -c'ai fi crezut cá bocesc pe un mort care inträ in mormânt ; si din plans s'au inteles si au cäzut la pace cu feciorul. Zeina cea frurnoasä ca o picaturä de rouä, a fost slobozitä sä aducä ochii mosului, s'adual hârtie bunä i panä de &al pentru intärire de zapis. s'a dus i s'a intors i luand mocanasul ochii lui tat'so, i-a pus bine ; apoi s'a asezat pe ghizdèlele putului scris slovele zapisului pe cum credea el c'a fi mai bine. Iar zana cea tâniirä a fost pusä sä iscaleasca cu sange din degetele ei cá merge de buna voie &pa dânsul. Si toate au iscälit cu panä muiatä in &Inge, iar pe
urmä li s'a dat drumul sa meargä la castelul lor. Numai ána mireasa a ramas pe lânga frurnosul ei. Cu trebusoara asta, vremea venirii oilor la mulsoare trecuse orbul se pusese pe gânduri, dar repede s'a imbucurat când a auzit telencele sunând. S'a bucurat el numai pentru atata, dar cand s'a väzut stapan pe luminile ochilor, cand i pe fecioru-säu 1-a väzut i cand 1-a aflat cu mireasä mandrä langa dânsul, cine stie cum a fi fost mosul de bucuros ! Ci, eu zic : bine ca 1-a tinut Dumnezeu sä nu-si iasä din minti. Lesne moare omul de supdrare, dar sä te fereasca. Cel-dc-sus si de prea mare bucurie. Pe urmä, de bunfi seamä ca feciorul s'a nuntit cu zána lui, mult ma doare inima di nu va pot spune acuma, ce fel de nuntä fost accea, la care s'a adunat modnimea de pe lume, in frumos port de tarä, mocänirnea cea destul de'nvätatä cu mestesugul unor atari päcate ! 1. Aceastä poveste este aproape tipieä i in cele ce urmeazä vom
reproduce niste rezumate, dupä L. Siiineanu 2. r. Auzitä dela fratele meu Vasile, corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. Basinele romane, Bucure§ti 1895, p.326.
www.digibuc.ro
31
Povestea «Mogarzea si fiul säu» : Un orfan ne mai putand suferi musträrile epitropilor sai, se duce in lume si in cele din urma este primit sa pasca oile unui orn mare cat un urias. Intor.candu-se seara si gäsind trist pe tatal sau adoptiv, il indupled sä-si spuna povestea pe care o incepe cu aceste cuvinte : «Eu ma numesc Mogarzea; sunt fecior de imparat si am plecat la locul dulce, .care nu este departe de aici, ca sä mä insor cu zdna. Auzisern ca .acolo sunt trei :-,-tine. Dar norocul mi-a stat inipotrivä ; cad migodele 1 de Iele de/era peste mine .yi-mi ¡tiara inima...»
El sfatueste totdeodata pe bliat sä nu tread peste hotarul Ielelor. Dar a treia zi, o oaie desbinandu-se din turma, intra, im. preunä cu altele, in livezile inflorite ale Ielelor. Tanärul cioban canland din fluier, se duse sä abata oile : «Dar deodatä se väzft fatä in fata cu trei fete sburdalnice ch-1 opresc si incep a judt imprejurul lui». Baiatul cantii pan' de seara, cand se desparte, fägäduindu-le 2 se intoarce a doua zi. Din albul zilei porni din nou cu oile in livezile Ielelor, cari, la cantecul fluierului, jucara pana seara. Iiäietul scapä fluierul jos si acesta se sparse. La tanguirile si plansetele lui, Mete chiar se induiosarii si-i oferirä ciresul de 7 ani din curtea lor, .din care sä-si fad alt fluier. Cu totii dar se duserä sä taie ciresul ca sa nu-i strice inima, el ruga lelele sä punä toate manile. Ele, proastele, bagarit degetele in crapätura fácuti cu toporul si siretul .de cioban le prinse acum degetele si nu le slobozi, decat dupä ce i se spuse unde-i inima lui Mogärzea si in ce chip s'o puna la loc. Venind acasa, «baiatul zise lui Mogärzea sä se culce pe spate, iar el suindu-se pe pieptul lui, se salta de cateva ori. Cand 61(1 mai apasat, iesi dinteinsul inima de patregain, ce-i lasase lelele, ii dada sa inghita pe-a lui, ii astupa nasul si gura cu manile, ii dada de bäut apa dintr'o sticlä si IL obloji cu un plastur ce luase dela Iele. Mapucase sa-1 lege bine si odatä sari in sus ca o caprioara...» 2. Intr'alt basm, 'Tugulea, fiul unchesului si al mätusii» 3, se 1. L. Saineanu, op. cit., p. 90 : Acest cuvânt pe care D. intâlnim a-desea in basmele muntene, insemneaza neajuns (de vreme), neplacere, in genere ceva rau si neplacut, de unde apoi sensul scAzut minciuni,fleacuri, -secaluri. Ista. citevâ exemple : P. Ispirescu, Snoave, p. 6 : darna sosise i sloata, gerul, viscolul, bruma, ninsoarea, ceata, chiciura §i ate nagode toate nu lipsiral ; Idem, Legende, II, p. 117 : cMli Täleru§, ii riftspunde baiatul, sa nu fii 0 tu vreo nagoda draceascä, ; Jipescu, Opincaru, p. 76: cToate nevestele astea nagode 0 greutatic. 2. Ispirescu, Legende sau basme, I, 106-12, 3. Ibidem, editia 1907, P. 347.
www.digibuc.ro
32
povesteste ca la nasterea lui Tugulea, smeoaica pamintului, de pizma ldsa olog. Dar ursitoarea lui cea buni ursitoarelor, vinele il invata cum sa-si recapete vinele, pe cari, «cum le puse la picioarele lui, se lipir5, par'd fusesera acolo de când lurnea».
In basmul «Omul de piaträ», de acelas, se vorbeste de bussteanul Jele lor, pe care trebue sa incalece Fát-Frumos spre a putea. trece &la de päcurä din padurea cea neagra, ce inconjura imparatia Doanmei Chiralina. Din bustean se face apoi un cerb de aur, in care inträ eroul spre a ajunge in odaia ei, ca s'o fure. «Ajungaud in mijlocul padurii, gasi bufleanul incalecarrt arnändoi pe dânsul si dându-i pinteni de trei ori, se prefäca mute() caruta cu doisprezece cai de foc i inteo clipa se inaltä Oa la vdntuf turbat §i se pogori la portile palatului doamnei Chiralina. Am spus ca multi povestesc ca au auzit áne cântänd, al le-au vazut chiar, ha ca stiu i locul unde traesc. Aceasta se intâmpla mai ales prin acele parti, unde cultura nu a putut pkrunde. Acestea se spun nu numai despre áne, ci si despre dulrAri rele.
0 pilda. Toata lumea crede ca este pe lume diavol. In ce parte nu se povesteste cá cineva 1-a si vazut in cutare loc ? Sufletele celor morti, se crede ca adesea se intrupeaza in chip naprasnic si ieau infatisarea de strigoi sau moral §i ies unora in cale,, pe anumita vrerne i in anurnit loc, curn ar fi rasp:1116de de drumuri, vecinkatea cimitirelor sau curtile bisericilor.
In corn. Tepu, jud. Tecuciu, pe drumul ce trece «pe la lutärie», multi istorisesc cum s'au intalnit cu diavolul sub chip decapra sau de ied. La räspantia numita «la Palade», unde odata vr'un Palade s'a spänzurat, duhul lui prefacut in animal se arata treckorilor. Pe «valea Tiganului», unde de asemeni s'a gasit spänzurat un Tigan, zic Täpenii ca nu-i bine sä treci, din pricina vedèniilor. femeie tot din acest sat povesteste cum mute() dimineata, ducându-sc pe nemâncate la ap5, când apa erà neincepula , a scos o ciutura din put si pe ciuturä a vazut o broascd verde. Broasca n'a voit sa se desprindä de ciutura, decât atunci când femeia a strigat : «Piei drace, cruce de aur la mine !» Aceastä broascd era, dupa credinta_ femeii, duhul de noaptc al apei, .zdna apei. Intrucat priveste chestiunea .zdnelor, vom aräti pe scurt celece afiám la Macedo-Români, parându-ne mai caracteristice.
Imprejurul Crufovei, se gasesc, dupa credinta locuitordor din acele parti, vine in cinci locuri. io. Zan dela Cambtrila care se afla.
www.digibuc.ro
33
in apropierea satului rornanesc Tristinic. Se zice cà dânsa sta sub tin alun mare si frumos, de sub radacinele caruia izvoräste o apa limpede ca argintul si curge in mici cascade. In fata acestui izvor se gäseste un platou mic. Pozitia este dintre cele mai pitoresti. Aceasta tánd, ca si altele, se venereazä atat de crestini, cat si de musulmani. 20. Zdna dela Hurhunghille se nurneste Hurbunghiale.
Locasul sail este sub un nuc mare si frumos din apropierea orasului Crusova, inspre N.-E. Apa acestei á,ze ii are curs regulat si este foarte limpede. 30. Zdna dela Chi;rchi;né.z (chirchinq se numeste un fel de pasere de miirimea corbului, care-si face cuibul prin
pesteri) se afla pe o pe5tera de pe un mic platou. AO nu exista de loc aici. 49. Zdna dela Lipii i§i are locasul pe coasta muntelui Ti late, de langa Crusova. Apa izvorte din creierul muntelui in abondenta si merge prabusindu-se repede, vuind foarte tare. 50. Zana dela &limn, numita astfel fiindca îsi are locasul sub un gutuiu, dela schitul vecin orasului uncle creste istna, aziaina, i tot felul de flori mirositoare. La Molovifie (Macedonia), albele sunt in curia (dumbrava) dela gula. Locasul lor este langi un loc intarit, sub un fag stufos pe
langa care curge apà putinä, dar totdeauna. Lumea cea sanatoasa se fereste de a trece pe aici, de tearna sa nu calce albele, carora le place singuratatea spre a nu-si atrage vreo pedeapsa. La Vlaho-Clisura se crede cä locuinta albelor este la apa pa rapa (apa cea rece), spre V. de oräsel, inteo padure deasa si de o Romancele din Vlahofrumusete incantatoare. Despre aceste Clisura zic cä sunt prietenele lor earl se intrec in frumusete cu dansele, ca sa le aduci pe gwnil1i mandril lor din strainatate. Apa zattelor este foarte bura de blur; ea. izvoraste dela radacina unor fa gi frumosi .
Se mai crede apoi cä sunt albe la Albde, loc cam la o jurnatate de orä departe de Clisura. Ele se afla in niste pesteri mari si albe. La un sfert de oil departare, spre S. de oräsel, se afla Roibul sau Faulting di la Rorbul,. unde de asemeni se crede dt sunt albes Fantana se ail& situati in mijlocul unei pacluri frumoase de fagi. Apa este !impede si buna de bäut. Li Gobepi se crede cá sunt albe, la fantana numita feintdna Albelor, la un sfert de orä departe de sat. Fantana este in padure si apa care izvoräste dela radäcinile fagilor este dintre cele mai bune. La Perivole (Epir) se crede ca locuinta .zdnelor este la muntele Pamfile, Sdrbatorile.
3
www.digibuc.ro
34
numit Dzana, un munte de toatä frumusetea, impodobit cu päduri de pini i fagi, uncle izvoräsc ni§te fântâni line, despre cari locuitorii din Perivole spun cä dad ti se intampla sà mergi odati §i sa bei apä de acolo, ti se na§te misterioasa dorintä de a merge pururi pe acolo, astfel cá nu-ti mai iasd ddt mink (iese din gaud, memorie). Pastorii, la intorsul primäverii, se ceartä la ocuparea acestui munte. Toti hag se tern sä doarma sub umbra fagilor, unde se crede ca se repauzeazä One le.
La Ave la (Epir) se crede cá sunt ,zdne la treili Altai (la cele trei fântâni) spre V. de sat, jumätate de orä depärtare, inteo vuloaga, paji§te frurnoasä, inconjurati de paduri de fagi. In sfar§it, se mai crede cä One le apar i la chiatra glow (piatra Joie), in apropierea satului 1
V. Särbatoarea Rusalillor.B. Paza zilei. Sub numele de :,-jua Rusaliilor, .ziva de Rusalii, sau, mai pe scurt,
Rusalii, se intelege in Moldova sarbatoarea Sf. Treinsi, ce cade Luni §i Marti, la cincizeci de zile dupa Pati. Unii o mai numesc Troitd, dupä limba vechilor carti biserice§ti. In unele parti tot din Moldova, sarbätoarea Rusaliilor tine trei zile, sarbandu-se §i Miercuri. In Ardeal, Rusaliile tin tot trei zile, dar incep de Duminica 2. Aceastä sarbätoare nu are intru nimic a face cu aka särbatoare necre§tineasca., pe care o cinstesc unii Romani din Bucovina sub numele de Rusalii sau Paytele Solnuanilor ; ea cade Miercuri in a patra saptämânä dupä Pasti, adeca la injuinatätirea cinciKecitnii 11.
De sarbätoarea Rusaliilor tin o searni de credinte §i obiceiuri ; unele din ele jnii sunt in legitura §i cu cele nouä saptämâni de dupa Pa§ti, cât timp dureaza Cek mud Joi. In zilele Rusaliilor nu se lucreaza nimic, nici imprejurul casei, nici la câmp, cad este primejdie. P cel pe care Rusaliile II gäsesc lucrând, II kart *, adeca il orbesr, II ologesc sau II rnutesc. 1. P. Papahagi op. cit., p. 231-37. 2. Dupa insemnarea onor. raportor al acestei lucrari. 3. E. N. Voronca, op. cit., p. 271, 4. ..Fez4toarea
VI, p. 54.
www.digibuc.ro
35
In Tara-Romtineasca se zica. ca. dad Rusaliile gäsesc pe cineva
luerand, it lean din ca1uf1; ele il pot chiar §i innebuni 2. In ziva de Rusalii sä caute toatä Tunica sa inläture orice ceartä sau sfadä, caci cel ce se apuca de galceavä e luat in vdrlefugul Rusilliilor 3.
Asemeni la aceastä sarbatoare este bine ca copii sä fie tinuti, ,dupa credinta poporului, prin case, caci aflindu-se intre dânii, incep a se schimonost i a se strtimbit, i deci sunt in primejdie sa ramana cu gura stramba sau cu ochii inchiorchiqati. Pe langa schilodire sau pocire, Rusaliile mai aduc, celor ce le nesocotesc poruncile, i felurite boli launtrice precum : luatul din lele, apiarea, apucatul. Asemenea dau §i felurite soiuri de buhe cari nu se vindeca deck cu greu. Pentru a preintampina aceste neajunsuri, cari pot veni de altfel si farà vina, din sebin, Romanii de pretutindeni sa poarte, la sarbatoarea Rusaliilor, pelin in bra ; multi pun pelin in casa pe la uF, icoane i fergti. ca sä fie casa i gospodaria ferita de Rusalii Unii îi a§tern chiar pe pat §i la capätaiu sub perine, temandu-se ca nu cumva Rusaliile sa descopere casele prin furtuni §i sa iea pe cei dinauntru. Dupä credino lor, numai acest pelin pus pe pat sau sub perina trebue purtat la beau ; seara se pune din nou la locul lui 3. Prin alte parti este credinta cà usturoiul sau aiul are mare pu-tere lmpotriva Rusaliilor. Pentru aceasta, la Rusalii, se poarta de catre
Romani cite trei fire sau catei de usturoiu. In sfar§it altii, in loc de pelin sou usturoin, poartä una din ierburile vräpnw Rasaliilor §i cari sunt : avrameasa (avrainasca), crdstineasa (carsteneasa) §i odoleanul, lean-odolean sau leufteanul.
Rusaliile pocesc pe oameni nu numai deadreptul, el §i prin 1. Cred. loc din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de St. St. Tutescu. 2. Candrea-DensuOanu-Speranta, oP. cit., p. 213 : cRusaliile se tin pentru ca-i ran de boale. Bietul Marin alde Budu, ii ramasese o bucata de vrut sa-I ispraveascatocmai In ziva de Rusaliii. loc de porumb nesâpat
Noaptea i-a §i strdmbat gura i i-a luat o indnel 0-un picior». lbidem, p. Rusaliile, Doamne pazqte. is rele de nebuneal4».
269 :
3. Cred. loc. din Novaci, jud. Gorj.
4. .ezdtoarea III, p. Izo.VE, p. 54. 5. Idem VI, p. 49. Candrea-Densu§ianu-Speranta, op. cit., p. 271 La Strat de Rusalii se poarta pc/in la brâu, ca sa nu nebuneasca sau srt fie luat pe sus (cred. din jud. R.-Sarat)».
www.digibuc.ro
36
mijlocirea lucrurilor pe cari ele se gasesc noaptea pe afara i .pe cari oamenii pun maim a doua zi. Pentru aceasta gospodarii au grijä strangä din curte sau ogradd toate acele lucruri de cari vor aveä nevoie neaparatä a doua zi 1.
Prin judetul Muscel, pentru a se fed de pocitul Rusaliilor, Ro rnanii mai observa i urmatoarele : cauti sa nu lucreze nimic in in-
treaga saptimana a Rusaliilor; nu aduc noaptea apä dela fantana, ori daci au neaparatä nevoie, toarnä mai intaiu putinä alai in foc apoi beau ; nu se culd si nu stau in locuri rele, iar dad stau, la sculare îi fac cruce i scuipa de trei ori 2. Prin Oltenia Romanii au grijä ca in aceastä zi sa-si încoroneze casele cu temir, iar in unele sate, precum in Boureni, jud. Dolj, fac aceasta cu cdci de plop sau de stejar. La masä rranand usturoiu. Cn dansul ung i cheotoarea sau poarta in caciulä, aläturi cu 3. Unii, c sà fie- feriti de Rusalii, cred, de neaparata nevoie sa. intre In jocul Cdlufarilor i th joace deavalma cu ei *. Prin unele sate din Tara-Ronnineawd este datinä ca gospodi nele scoatä la aceastä sarbätoare kainele afara la aier ca sa se curete. Pentru a te fed de molii sau alte gtingdnii stricatoare, este bine sa se caute in ajunul Rusaliilor pdrdscute sauplofnip, sä le prindä
sa le afume ça furn de amaie, caci se crede ca in acest chip. toate vor fugi din casä si din haine 6. Tot iu, acest scop, intre haine i zestrea din casa, gospodina ísi pune foi d nuc luate dela biserica in ziva de Rusalii 7. Rornanii din uncle pärti ale Bucovinei, cari vor sä vindece pe-
vreun orn sau vitä de muscitura unui cane turbat, cauta in ziva de Rusalii pe frasini gandaci de turha, li pun inteo sticlutä cu L. ,..ezatoarea, VI, p. 54.-1. A. Zanne, Prot), Rom. IX, p. 365.
2. R.Codin-Mihalache, op. oit., p. 68. 3. Comunic. de N. I. Dumitrescu, foat inv. in Obislav-Gradi,tea, jud._ Valcea.G, Gripriu-Rigo, Medicina poporului, L, p. 66 : 1n. Moldova, ca
sa fie feriti oamenii de Iele, au grija ca in ziva de Rusalii sa poarte la brAupelin verde. Parte de oameni, prin Muntenia, poarta §i eke un gra unte de usturoiu la ei (jud, TeleormAn). Tot prin Muntenia, barbatii
flacaii poarta pelinul in par, in coade Ban in sAn». 4. G. Grigoriu-Rigo, op. cit., p. 66. 5. Comunic. de N. I. Dumitrqcu, 6. Marian, Insectele En limba, credinfele i obiceiurile Romeinilor, Bucure;ti 1903, p. 448. 7. Cred, din jud. VAlcea.
www.digibuc.ro
37
lasä pana se topesc cu deavarsire. Daca se spala de mai multe ri cu aceasta apa, rana omului sau vitei, provenitä prin muscatura ca-
nelui turbat, se vifided. Pentru aceasta e bine ca acel orn sau acea vita sa guste putin si din apa porneriitä 1 Prin partile pe unde sarbatoarea. Rusaliilor One trei zile, incepand cu Luni, indiitineaza Romanii sa se spele Miercuri cu apit dela Buna-Vestire, ca sä fie feriti de Rusalii, carora le zic Iele i Milostive 2. In noaptea de Rusalii ard comorile 1; nu le vede insä tot omul platos, d numai cei bun §1 drept inaintea lui bumnezeu, care poate vedeil chiar Rusaliile cum sboara prin aier 5. Dad la aceastä sarbätoare luna bate prin gearn in fata unui
care se aflä in ieogän, el devine lunatec, adici atunci dud va fi mare, se va scull ntaptei si va porni pe afarä, farä ca sa-si dea seama. Aceasta se intâmpla din pricina cà Ielele, dad copilul nu e botezat in cursul celor patruzeci de zile dui:a Rusalii, se furiseaza noaptea, ieau copilul si in locul lui pun pe altul asemänätor dar cu .copi/
i n im a stricata.
Rusaliile sunt cele din urmi zile in cari gospodina mai poate lace pasca. De aici inainte i Oa la Pasti, acest lucru nu mai este ingaduit 5. In schimb, de acum sunt slobode femeile sä culeagä tot soiul de buraieni de leac, ceeace nu s'a putut face in decursul cincl?cimii laminate, and mate plantele erau pirate de Rnsalii. In sfarsit, intrucit se leagä de numele acestor sárbatori, mai trebue sà pomenim i despre o datinä pe care o gasirn la MaeedoRomdmi. Pe acolo din ziva de Cräciun §i pia la Boboteazä, existä «cänd este vorba de clädirea unei biserici sau scoale, ca sá se aleaga mai multi tineri cari pot dunk (rabdà) la drum §i la joc, apoi sá porneascii prin satele vecine, imbracati in haine de sarbatoare, de obiceiu fustanèle (fusMn). Ei de mai inainte isi pregatesc palose de lemn sou adeviirate ; au piida. Unul din ei face pe caraghiosul si se imbraci cu clopotei, piele de urs, etc. In sate joaca
rile
t. Marian, Insectele, p. 448. 2 Ibidem, SrVbutorile, rE, p. 266-7. 3. G. I. Pitip, Comoara, publ. in Rev. noun, I, p. 435 : cDar comona joac4 (4i arata flacara) numai la SE Gheorghe ; ele se arata
in noaptea de Papti pi in no.tptea de Rusolii. §i in zile mari poate sa se arate ; ba se aratä i ziva cut e dat sa o scoata2.
4. .5ezaloarea, VI, p. 54, 5. Marian, Sarbutorile, III, p. 9.
www.digibuc.ro
38
la fiecare casa si capata in schimb faina, unt, parale dela cei bogati, vipt, cereale, pe cari le vand in folosul scoalei sau bisericii. Jocul se face fara sa fie prinsi unul de altul, sprijinindu-se mai mult pe palosele lor ; la sfarsit striga : «O !». Cu putine deosebiri, searnana cu ¡mail calufarilor din Ina si se nurneste Rusalii 1,
VI. SArbAtoarea Rusaliilor.
C. Vrtiji i descântece.
Am aratat neajunsurile si boalele ce le pricinuesc Rusaliile acelor oameni cari nesocotesc ziva bor. In cele ce urmeaza vom veda catevi din vrajile i descantecele pe cari gospodinele romance le au
la indemana, spre a scapà pe cei primejduiti de Rusalii. Vraji si descantece de acest soiu sunt farä numar.
1. Descântec de Rusalii, din coin. Docani, jud. Tutova. A plecat (cutare) Pe cale, Pé carare, Pe drumul cel mare. Si când la dealul Cananäului, Sub umbra noorului, In zäpcdia rugului, In heli§tea vântului, mat acolo : .Anania Santasia Si cu soru-sa Irodia, Doamna Zânelor, La un copac frunzuros, Cu tatal lor,
Cu fratii lor, Cu surorile lor, Si cu toate neamurile lor. Sedeä jos ;i mina. ;i bea ;i petreceä din revolvere da Si pe cine ìntâlnià 1.1 ologiä.
(Cutare) pe acolo o trecut,
In ¡tic o státtit, La dânsele s'o uitat. Rusaliile 6 2is : Vin (cutare) de ma:lane:a I.
Nu mânânc la masa voastra! Vin de bea un pahar de yin !
El o zis,:
Nu voiu sa beau din paharul vosti u!
Vin de ann.! Nu yin! Vin de joaca! Nu vin sá joc la jocul vostru !. Dar Erodia, doamna Zânelor, Cu toate nearnurile ei, S'a mâniat, Cuvänt in seama (cutare) nu le-an ludt,
Ca rupine mare le-au fácut. Ele s'au Imburzuluit, De jos s'au sculat, La cutare au alergat, Brânci din picioare altii i-au dat.1'
1. P. Papahagi, Megleno-Românii, Bucure;ti 1902, J. 114. 2. Gr. Tocilescu, colecf. cit., p. J539.
www.digibuc.ro
39
2. Descântec de lele.
Se 'ntalnià cu nouA fete mari In cale, Nouft flacal, Notia ;oimani,
Din räsarit, De-0 fi Din vârtej, De-ti fi Din loc rAu, Eu nu v'am descântat
Nota fete mari,
SA vA duceti voi in alt loc spurcat ;
Noua §oimane. Soimanii
eu v'am descântat, CA voi apl ati baut Si tot pe apl ati sburat ; Si eu pe apa.
Apucit (cutare) Pe cale, Pe cärare,
Cu steagurile ridicate, steagurile in capul lui (cutare) Le-a asvarlit, In orbituri L-a orbit, In mutituri L-a mutit, In surzituri L-a surzit, In sgârcituri L-a sgarcit, In. ametituri L-a ametit, In ba§ici
L-a b4icat, In usekturi
Cu plinele
Puse, FAclii aprinse,
De vin, Buti de rachiu, SA beti,
SA mancati,
Si trupul i-a cletinat, In zeprituri
Dela (cutare) s plecati, SI va departati, Fântâni reci
L-a zeprit, trupul i-a schilodit.
SA destupati,
Si pitnanele Cu sulitele L-a intepat, Cu cutitele L-a tAiat ;
Voi foimanelor ! D'eti fi Din miez de miez de noapte, De-ti fi
fi
'Ntinse But i
L-a uscat, In umflAturi L-a umflat
Din rAsAritul zorilor, De-ti fi Din apus,
V'ain manat, Ca sa mergeti D in vad In vad, SA mergeti la Tarigrad, Unde e locul curat.. C'acolo v'a§teaptA pe voi Cu mese
Burfele SI le spalati, Leacul (cutAruia) sl-1 dati. P'in camp eu ninsoare Sa vA plimbati, Dela (cutare) SA plecati, Voi ca mierea sa va indulciti, Dupl toate incheieturile SA iesiti,
CA eu m'am apucat Si v'am descântat, Carnea
www.digibuc.ro
40
&Inge le
Cu gura V'am descântat,
L-am limpezit, Vine le picioarelor Le-am slobozit, SA rftmaie (cutare) Curat Luminat
Leacul (cutAruia) CA 1-am dat. SA ramble (cutare) Curat, Luminat, Ca Maica Precista
Ca steaua din cer lAsat, Ca argintul strecurat,
In ceas Ce 1-a cre§tinat Si 1-a botezat, Cu nici o ranA pe trup
Am grAmAdit,
CA eu
Cu crucea lui Dumnezeu V'am departat,
Nu 1-a lAsat
Se desdintä in apii sall rachiu cu ioporul lelelor, gäsit in paduri neumblate
3. Desantee de oimane, din jud. Buzäu. Noua sfinte qoimane, Cu noua lopatéle,
Inaintea Sfintelor se rugh :
Cu noua mAturéle, Cu rochii negre 'mpodobite,
ImpArAteselor,
Doamnelor, Vrednicelor harnicelor,
Cu salbe de galbeni gatite, Cu rochile rotate, Cu ele rourate, Cu salbele pe piept lAsate, Dela apus s'au ridicat, La rasArit au plecat, Cu (cutare) s'au intllnit, Pe el I-a 'ntâmpinat, L-a sAgetat ; VarsAturi,
Puternicelor Si sfintelor, Iertati pe (cutare), CA n'are putere SA meargA cu voi, SA calce lucruri curate, Verdeturi neumblate, Munti inalti, Si vai adânci,
Trecaturi,
CA voi
AmetealA,
Ape mari ati trecut,
Ferbinteala
Si boalele In ape le-ati lAsat, Si multa lume Si dobitoace pe (cutare) L-ati pocit, Hori mari
In trup i-a Si la cetate a plecat, La masl s'a pus, Lautari, Cobzari, Cimpoieri, Muscalagii Le cânth. (Cutare)cu genunchele plecate
Prin livezi Voi ati facut, Si multa lume
1. Gr. Tocilescu, colect. cit., p 1145-6.
www.digibuc.ro
41
Sfintei Vineri : Lasati-va haripele
pe (cutare) "Voi 1-ati pocit.
De-o fi (cutare) //oat din Din bautura, Din culcare, Din spalatura,
al3a7
coardele
$i luati junghiurile, Cutitele, Umflaturele, Spuzelele Si toata boala Dela (cutare)
scaldatura,
Noi ne rugam Sfintei Luni, -Sfintei Miercuri,
Descântee de Sfinte, din com. Buna ziva, rachiu mare, Dornn mare, C'a plecat (cutare) Pe câmpul al mare -Spe soare-rasare, S'a 'ntâlnit cu Sfintele 'n cale, In brute 1-a luat, Teste caruta La aruncat, 'Sangele i 1-a sorbit, Tuterea i-a sfhrOt. Plängeh §i se vaith (cutare), Maica Precesta Din cer I! auzih, Pe scari de argint se pogorh §i pe (cutare) il intrebh: de pliingi, Ge te olicaieti (cutare)? Du-te la vrajitoare, Sa-ti faca d'o apa Nastrapa, C'o stebla de busuioc SA te spele pe trupul tot. Sfintelor, Banelor, -Sa veniti line ca apa, Bune ca plinea, Dulci ca mierea
jud. Gorj.
Si moi ca matasa, Si leacul (cutaruia) a:1 i-1 dati,
Cu sburator, cu sburaturoaica, Cu smeul, cu smeoaica, Cu moroiul, cu moroaica ;
Sa ieiti. sa vii mutati, Pe pamânt ati venit, Pe sub pamant sa va duceti, Unde coccl nu ann., Unde secure nu taie, Unde popa nu toaca, Unde fete mari Coade nu 'mplete§te, Unde chine nu latra, In paduri,
Pe sub buturi. Cum nu poate sluji popa Sfânta leturghie, Para cruce §i tamale, AA. IA nu poata veni Sburatorul cu sburaturoaica, Si moroiul cu moroaica Si (cutare) sa ramaie curat, Luminat, Ca Maica Domnului ce 1-a lasat. Descântecul meu, Leacul dela Dumnezeu.
Se descantii in rachiu de drojdie, cu fir de inturi §i cu cutit, si se zic vorhele : Tu cutit mare,
Cum ai taiat tot ce ti-a iepit in cale,
Dornn mare.
AA sa tai toata legatura dupa [(cutare) 2.
1. Gr. Tocilescu, coleq. cit., p. 1158. E curios cum acela; deschntec, -aproape indentic,i1 gasim i pe p. 649 ca fiind din Ploegi, in ambele parti
-cu numele persoanelor dela cari au fost culese 2. Ibidem, p. 648.
www.digibuc.ro
42
5. Descântee de aoimarite, din com. Docani, jud. Tutoya. A purees (cutnre) Care-i apara Rusalille, Pe cale,
Eu de mama te-oiu luh,
Pe arare,
Ca la fântâna lui Iordan Este o vatra de hetrdal Si-o tufa de leu§tean Si 1 inteinsa este o lumina crescutk Nalta pi subtire, Creseuta la racoare, 1 Ca fata lui sfOntu Soare, Si-i bun de durere de .picioare. Si de boala omului
Pe calea lui Adam voiu plea, Ca am auzit,
Si ca la mijloc de cale, Cu Rusaliile intâlnitu-s'a, Mânile damblagitu-i-a, Vine le la picioare sgárcitu-i-a, Pieptel in sus ridicatu-i--a, Spinarea strambatu-L-a, Creierii turburatu-i-a, Mintea in cap schimbatu-i-a, Vlaga din ciolane luatu-i-a, Trupul schimonositu-i-a,
Rns de dânsul facutuli-a, Ca un fuior de canepa
Ce-i in trupul lui cea molipsitoare_ Si eu papa la fântäna lui Ire dan,
Erà o limba de padure, Bolnav and am ajuns la padure. Copacii cu crengile la parnánt se
L-a sbuciumat,
Inteo bute de roata 1-a bagat, Si de laturea drumului 1 L-a aruncat, Si in pulbere 1-a astupat. L-a lasat rezemat de gard Ca pe un om stricat Si nenorocit, De pe lume mântuit.
[las, Fe, Inaintea bolnavului se intunec:t, El pe uncle calch,
Omul acela pâna la cer s'a vaicarat, Nimene nu I-et vazut, Nimene nu 1-a auzit, Numai eu (cutare) l-am vazut, L-am vazut, L-am auzit,
Pe ghizdele de 1-am pus, In fântana m'am plecat, Apa ne'nceputa cu mina am luat Din cap i-am turnat, Cu scai voinicepti 1-am maturat, Picioarele i-am despiedicat,
Parniint cra ph, Tarba se usch,
Frunza din copaci pia Si in urma lui se darnmh. La fantana am ajuns.
La ansul am alergat,
114Ainele i-am descurcat,
De mina dreapta 1-am apucat, Cu limba 1-am Intrebat : De ce tipi, De ce te vaicarezi ? Omul mi-a spus Ca de act\ de pe lume este dus. Nu tiph, Nu te vaicarh, Curánd la mine vei alergh, Cu notta frati, barbati. Doftori pi invätati. Cu scai voinicepti le-oiu bate, Din toate incheieturile le-oiu scoate
Limba din gura i-am deslegat, Trupul i s'a upurat, Dumnezeu mintea in loc i-a a§eza t,.
Inaintea ochilor i s'a luminat Si el de bo.tlä s'a indreptat. Pe cale, Pe carare, A plecat,
Pe sari de aur s'a ridicat, Sus la cer s'a saltat, Tar acolo, o curte,
0 curte se vedeh, Niel vântul nu o batek
www.digibuc.ro
43
Nici soarele nu o ardeh; f Nici ger nu o ajunge5., Nici pulberea de dânsa nu se lipik, Afiucatul de Rusa lii acolo s'a dus; Acolo a ajuns, Mâna pe ratez a pus, .S-a intrat in case. lam acolo pase fete frumoase, S eda la masa Rusaliile cele fioroase, Maria, bea pi se- ospaa, I Tar trei dormih. Dar una dinteinsele Ce cauti (cutarel A intrebat: Pe. aici ?
Cu sanci de pietre ziditi. Stânca de piatra s'o craph, $1 acolo le-oiu bagh, Lacat de aur la upa ae-oiu -ape* Cu cheie de argint le-oiu incuih $i pe marea neagra le-oiu arunck. Piatra in fundul ;tiara s'o ineck Si Rusaliile s'or cufundi. Acolo sa aveze,
Unde nimeni nu nimerepte.
Eu la dânsul m'oiu inturnk $i in leagan de matasa te-oiu apezà, Vârtutea in ciolanele tale s'o inturnh,
Pe fata pamftntului te-oiu lask
Tu and vei alai
Iarba pe urma ta s'o usch, $i ach epti bun indre.ptat.
Cum n'oiu umblit
Si cum n'oiu catk Peste mine ce boala a dat ? Nu tiph, nu te väicArà, CA aceste sunt fiorele De-a surorilor mele,
Eu cu trestia cea lunga Le-oiu bate, Le-oiu rade Si cu cea ascutita le-oiu maturh,
Jos de pe trup le-oiu da, Trupul ti s'o upurh Si eu in poala le-oiu luk La marea neagra voiu alergh, Acolo sunt munti Crunti
Voi barbatilor, Desmatatilor Si ne'nvatatilor, Voi femeilor, Desmatatelor, Puturoaselor pi betivelpr, Nu va mirati de mine, Ca-s gros $i frumos, $i sänktos
$i vä mirati de cer ca-i nou: at, De pamânt ck-i kit, Cum nu se mai lipese Rusalille de om 1.
6. Descântee de eutite din lele. Cutite din Sfintele Milostivele M'au izbit,
M'au pocit, Cutite in furca pieptului Mi-a infipt. Veniti ..oittlanelor, .Foimanilor, Veniti de-mi luati din piept Cutite Ascutite, Undrele, Sâmcele,
Ace intepopete, Sabii insabiete ; Veniti de-mi lua ti
Boala ce mi-ati dat $i mi-aduceti Sanatatea ce mi-ati luat. $i lasati-ma Curat, Luminat,
Ca lumina cerului, Ca soare,
(Ind rasare, Ca câmpul and infloare 2.
i. Gr. Tocilescu, colect. cit., p 1537-8. 2. 'bidet's, p. 1613.
www.digibuc.ro
44
7. Deseântee de Zâne. Nime nu l-a vazut, Nime nu l-a auzit, Fara. Maica Domnului Din poarta cerului. Si ea cum l-a %/ant Si l-a auzit,
Potolesc aruncatura, Totolesc pi facatura, Aruncatura cea mare, Facatura din carare, Facatura de barbat, Facatura de femeie, Facatura de vadana, Si facatura de fata. Toate aruncaturile, Toate facaturile, -Si toate durerile. Toate junghiurile Cele necurate Si toate duhuriie Manate pi fitate. Eu le potolesc Si 'napoi le 'nvartesc. Pe capul cui le-a minat, Pe capul cui le-a tipat, -C'acest orn a fost curat, Curat p himinat.
Pe sari de argint S'a scoborit, In scaun de aur a pezut,
Mandru a cuantat, Mandru a'ntrebat :
N,, ce te anti,
Dar el pe arare s'a luat, -Cand &Jost la miez de cale,
De cale pi arare, :.S'a tcllnit ca omul, Cu Schiopu',
-Cu barba at cotu', _Acolo s'a tainit dracu' -Cu dracoaicele, Moroii cu moroaicele, Diochii cu dioaicele, Strigoii cu strigoaicele, TArmacatori cu larmacatoare, Pocitori cu pocitoare, Barbati pi muieri,
Tete §i vaduve, Si cum s'a talnit, Si cum ha zarit, L-a pi secerat Si I-a sagetat, -Singe le i-a baut, Bun de nimica l-a facut, Carnea i-a mancat, Puterea i-a luat, Ceasuri de mbarte i-a dat.
Ce te vaiti, Ce te tanguepti, Ce te haulepti Cu glas mare ptina'n cer, Cu lacrami pana'n paniant ? Da' eu cum nu tn'oiu cântit, $i cum nu m'oiu vaieta, Cum nu m'oitt tangui Si cum nu m'oiu haull Cu glas mare pana'n cer, Cu lacami pina'n pamant, CI eu m'am luat Si m'am departat, Dela cask Dela masa, Cu oasele sänätoase, Cu carnea vârtoasa.
Dar and am fost La miez de cale.
De cale pi arare, M'am talnit cu omu', Ca Schiopu', Cu barba cat cotu'.
Acolo s'a talnit draoul Cu dracoaicele, Moroii cu moroaicele, Strigoii cu strigoaicele, Diochii cu dioaicele, Farmacatori cu farmacatoare, Pocitori cu pocitoare, Barbati pi en muieri, Fete pi cu vaduve. Si cum s'a zarit,
www.digibuc.ro
45
Si cum m'a vazut, M'a i secerat, Si m'a sagetat : Sangele mi-a baut,
Finale Si vecinele, Prietenii 5i prietenele, Barbati i muieri, Fete §i vaduve L-a secerat, L-a sagetat,
Bun de nimica m'a fAcut, Carnea mi-a mancat, Puterea mi-a luat, Ciasuri de moarte mi-a dat,
Sangele i-a baut, Bun de nimica I-a fAcut, Carnea i-a mancat, Puterea i-a luat, Ceasuri de moarte i-a dat
N., nu te canth,
Nu te vaità, Nu te tangui, Nu te Ca eu te-oiu invrednicl, In mana dreapta Cu bucium inteaurit
Of, voi ZcIne,
Cu buciumu-i buciumh, in patru cornuri de lunie s'a resunh,
Toate Zânele s'or adunh Sì tu pe Ziine le-i intrebh I Of, Ziine, Zeine de cane ! Ce-ati facut cu mine,
Ce-ati facut ea N.? La ce 1-ati secerat 1-ati sagetat, Sangele la ce i-ati baut, Bun de nimica la ce 1-ati facut ? Carnea pe el ce i-ati miincat, Puterile la ce i-ati luat, Ceasuri de moarte la ce i-ati da,t ? Ca noi nu 1-am secerat, Nu 1-am sagett, Sangele nu i-am baut, Bun de nimica nu I-am facut, Carnea nu, i-am mancat, Puterile nu i-ain luat Ceasuri de moarte nu i-am dat! Dara finii vecini,
Zane de cane, Va luati pe ulita satului, Pan' la casa vinovatului, Pe acela-1 secerati, Pe acela-1 sagetati, Sangele i-1 beti, Bun de nimia-1 faceti, Carnea i-o mancati, Puterea i-o luati $i ceasuri de moarte-i dati Ca voi de nu i-ti luh, Cu foarfecele v'oiu dumich,
In drum v'oiu arunck liz pulbere v'olu ma.* In mare. v'oiu tiph, SA va topiti, SA vA prapaditi, Ca spuma de mare, Ca roua, de soare. N. sá rAmaie curat, Curat i luminat, Cum e de Dumnezeu lAsat.
Dela mine descantecul, Leacul dela Dumnezeu sfantul.
1. Marian, Desc., p. 99-104 : cCand omul se bolnavqte din te miri ce pricin4, sau cand e atacat de nine, descantatoarea aduce apa neinceputa §i stinge noua cArbuni aprinpi intrInsa 0 la stingerea fiecarui carbune rostqte cateodatA versurile de mai sus. Tará dupa ce in acest chip descanta i stinge toti cal-btu-1U, o parte mica din apa aceasta, o 44 celui bolr balnav de baut, iar cu cealalta il spall».
www.digibuc.ro
46
8. Descântec de rânzA, coin. Ruptura, jud. Mehedinti. Pleca (cutar) pe cale, Pe carare, Se intfilni cu Sfintele in cale. Unde te duci, Si-1 'intrebara : Ce lucrezi Si unde te calatorepti? Inaintea cocopilor il fransera, Il ucisera, Atria ranza fi pi pierdura. Ramase eu ameteala Si cu feirfeald. AO. Sfintele se neca jira Si drumu-pi apucara, La- masa buna se pusera. Ce fácil pi ce lucra,
Ochii pi-i arunca, Dupa ele s'apuca
Si la masa le psi Si cu glas mare se ruga : Ma lasati cu ameteala, Cu farpeala. Si Sfintole nici fn searna nu-1 ba[garg.
Ranza, ce fach, se negaji Si se intoarse la locul ei, . Ca fagurul de rniere, Ca painea in capestere. Ramase omul curat luminat, Ca argintul strecurat. Amin, amin, soare in Benin. Ramase omul ca argintul strecurat, Cum maica Precesta 1-a lasat. t
9. Deseântec de sAgetura, corn. Socea-Cânde§ti, jud. Nean. A purces (cutare) Pe cale, pe carare, Gras pi frumoS,
Tare pi voios. La mijloc de cale intalnitti-l-a Leul cu leoaea, smeul cu smeoaea,
Rodie Doamna cu toate jetele Si toate nevestele Si a zis sa le cant cantecul 5i sá le joc jocul.
Maica Domnului Din poarta cerului M'a auzit Si m'a vazut. Cum m'a vazut,
mila i s'a facut, La inine a Nenit. 0, (cutare), de ce plangi,
De ce te milelefti?
Tar eu am purces cu glas mare
Cum n'oiu pia nge, Maica Prea[curara, Si cum nu m'oiu mipelà, C'am purees pe cale Pe carare, Gras pi frumos, Tare pi voios. La mijloc de cale, Intalnitu-m'a leu cu leoaie, Smeu cu smeoaie,
fpana'n ceruri, Cu lacrami pana'n parnant, Nime'n lume nu m'a auzit, Decat Maria Sfanta Maria,
Rodil Doamna cu toate fetele Si cu toate nevestele $i-a zis sa le cant cantecul Si sa le joc jocul.
Tar eu nici cantecul nu le-am cantat,
Nici jocul nu le-am jucat. Ele mai tare s'au maniat, Carnea mi-au mancat, Sangele mi-au bäut, Ca pe-un fuior de canepa m'a ear[mat,
In mijlocul cirumului m'a aruncat.
i. Gr. Tocilescu, colect. cit., p. 1509.
www.digibuc.ro
47
Jar eu nici cântecul
Nu 1-am ante, Nici jocul nu 1-am jucat.
Ele mai tare s'au mâniat, Carnea mi-au mâncat, SAngele mi-au baut, Ca pe-un fuior de cânepa. M'au sfarmat, In mijlocul câmpului M'au aruncat, lar eu -am purces
Cu glas mare pew' in ceriu Cu lacrami par' In pamânt. Nime'n lume
Nu m'a auzit, Decat Maria Sfânta Maria Maica Domnului
Din poarta cerului auzit :Si m'a vazut.
0 tu leu cu leoaie, Smeu cu smaoaie, Ie 5iti dela (cutare), Din sc2/44,
Din creierii capului, Din auzul urechilor, Radacina masalelor, Din vederele ochilor,
Din sute de nodurae, Din mii de inchieturèle, CA cu matura V'oiu maturh, Cu sageata V'oiu insageth, Si cu limba V'oiu descânth.
Si va voiu arunci In strohu' marii Acolo va nteapta Masa 'ntinsa Cu fachi aprinse. Sa rämâie (cutare) Curat Luminat,
Ca aurul cel curat, Ca argintul Cel strecurat, Ca Domnul ce 1-a zidit. Ca maica-sa ce 1-a &cut '.
D in costinta,
io. Deseautee de lipiturà 2 Ì sburMor 3, jud. Ilfov.
Leuqtean
Mátraguna, Singe-de-nouä-frati, Iarba-ciutii muma-padurii,
§i odolean,
Cum se sparge târgul
Avrameasa,
eristineasa, Dragan,
1. Gr. Tocilescu, coleci. cit., p. 15404. 2. G. Dem. Teodorescu, op. cit., p. 379: cBarbatul, femeia, flacaul sau fata, se zice ca are lipitura, atunci când dimineata se scoala cu vinèfrie (vânatari, vdneltai) pe corp, far& puteri, sdrobit de osteneala. Se crede ca
lipitura la femei vine din sburcitor §i anume din frica, divá vreo sperietura.»
3. Ibidem : cSburatoraleste descris, dupa credinta populara, ca un spirit rau, ca un smeu, care infrá noaptea pe co; sub forma de §earpe §i cu o aparinta. de flacara. Sburatorul chinuepte toata noaptea pe femeia sau fata care are lipitura, caci simte pe corp ca o mare greutate, miwaturi, ciupeli, gadilaturb.
www.digibuc.ro
lipitura §i sburatorul ; Cum se raspandesc Raspantiile,
tC...:m se sparge oborun,
Aà sä se sparga Faptul
si lipitura
Aà sa se risipeasca
Si sburatorul ; Cum se sparg oalele, .1;5. sä se sparga
Vrajele
Si lipitura
Farmecele
Sburatorul 1.
Ne oprim nurnai la aceste exemple, cäci descintecele si _Ldcarile intrebuintate pentru vindecarea boalelor pricinuite de Zi'nesun t nesarsite. La Românii din Peninsula-balcanica, amnci când o Româncit blastämä copilul ei neascultätor, li zice ctlicuta s'ti agudf;asca, deci ask' te loveascd damblaua», caci se crede ca zdnele stau seara
sub streasina casei, de unde cad picaturile cánd plota. De aceea, mumele se feresc ca copiii lor sä nu It/tinge noaptea acest loc periculos. Când cinevi sufere de paralizie, se zice l'agudi chlicuta. Fe-
meile cari suferä de ochi sau de reumatism, ii cautä leacul la Fah hina Dzdnelor (bine inteles, când nu sunt doborite la pat si pot urnblà), in modul urmator : Din Joia Mare pânä in ziva de Slanla Cruce (14 Sept.) pacientele, irisoOte si de alte fernei sanittoase, viziteazti de douä ori pe särämânii asä nurnita fintâni a :,-finelor, si tuatä la o distança de vreo 1/2 ah, de oil de orasul Prilep. Ele pornesc pe la rivärsatul zorilor de-acasä, bine primenite i cu cite o carpi albä la cap si ceva de mâncare (oul, brânzii, lapte i turtä). Ajungând la o departare de 20 de pasi pe fântânä, se opresc, toate lucrurile i haina deasupra, dacä au, si pe urina se duc la tacere pe längä äpä, rugindu-se astfel : Albele i Mu§atele, Albele i DulteIe,
Stamaria s'va ;Lila la gluine. Voi s'nä hirtati, hilm gälfinft oarbe S'nu scini iu calcarn ; Ti na löat s'na dap., Ti ne dedit, s'na. loati. Ca nu putem s'rabdam, Ca biim cri0ine i patidzate
Mbele i frumoasele, Albele §i dulcile, Sf. Maria sa va intoarca spre bine_ Voi sä ne iertati", Ca suntem garni oarbe
Si mt §tim uncle Warn ; Ce ne-ati hiat, sä ne dati (sanatated
Ce ne-ati dat, sa ne luati (boaht)_ Ca nu putem. sa rabdarn, Ca suntern cre0ine §i botezate !
Pe urmi se spalei bine, beau puOnii apä, se indepärteaza cativa pasi de filntânä si se intorc cu spatele la ea. Spalându-se, fiecart 1. G. Dem. Teodorescu, Op. cit. p. 379-80.
www.digibuc.ro
49.
aruncä in apä cite o monedä de argint, un colac gatit acasä, o lu_ mana're de ceara galbinä, cateva flori si câteva fire de bumbac. Apoi mâncând ceva, se intorc acasä inainte de rasäritul soarelui. Cand cineva este agudit di albe, vin babele cunoscitoare de leacuri, si dupä ce intrebuinteazä tot ce traditiunea le-a lasat penfru a face ca albele sä se milostiveascä a iesi din corpul celui lovit de clansele, stabilesc aPoi o conversatiune cu ele si mângaindu-le, le dau numele cele mai desmierdätoare, de pilda : «Iesii lea musatele, lea bune, etc.» si alte calificative de felul acestora. Apa din care se zice ca au baut albele sau d....dnele e bunä pentru vindecarea boalelor de dina foard, boale capätate din albe. Când bolnavii merg sä se spele la izvoarele albelor, trebue sä
se imbrobodeascä cu un tulpan cu totul alb, sa aiba un smoc de busulioc, busuioc, uscat si legat cu tortu a ro f , ata ro§ie, i cu un aspru, ban de argint, uns cu miere. Sosind la apa albelor, se aprinde o lumânare si dupä ce o lipesc la raciacina arborilor sau de pietrele de sub cari Osnesc apele, suferinzii reciteazä urmätoarele : Dzeind alba, Dziina curatA,
Zana curata,
Dminet WA. mingbrinadA, Dzatza fAra pAngâniri,
an/ farl prihana, ZAnA fart spurcaciune,
Ta vinril la tine, lutita ; NI-esc cri;tinA curata, Ca asimea stricurata, DA-nI, alba, sanatate,
Iaca venii la tine, stralucita,
CA ni MO farA picate, VindicA-mi di lingOari; CI nA amiròang mari, S-ai ulna. §-mina marl, CA orn fui 0 m6-arA0 : CA nu mutrir iu cAlehr, N6-aduchif, iu ascucbar.
Caci sunt farA pacate. Vindeca-ma de lingoare, Ca o imparateasa mare, SA aibi mila §i mai mare,
Zama albA,
Sunt cre;tinS. curata, Ca argintul strecurat, DA-mi, albo, sAnatate,
Caci orn am fost si ma irwlai, Caci nu am bag-at de sewn/ unde
am cake,
N'am simtit unde am scuipat.
Dupa aceasta, In grabä mare se spala si plead pe alta cärare, Ara a se uità Indärät. Dad se Intoarce pe acelas chum, i se va Intampla du (Crusova, Macedonia). Uneori, pe langa rnänunchiul de busuioc pomenit mai sus, se mai iea si pane, care se lasa la apa albelor. . Bolnavul se spalà pe partea suferindä, dupa ce-si face de trei ori cruce, ca sa-i fie spre ajutorare (Crusova). Pa In file, Sdrbatorile.
4
www.digibuc.ro
50
La Gobesti, dud cineva sufere dinafoara, se duce la fantana i dupa ce face o matanie i o cruce dare soare, ii acopere capul cu o nätrama, petica alba, arunca in fantana un aspru, ban de argint, iar ceara, busuiocul, zaharul, tamaia i turta unsa cu miere le lasa pe bua fantânii. Pune mana lânga fântân i zice : albelor
Albin i dultili, S-vinitt si-arlditt
Albelor I dulcilor, Sa veniti, sa desmierdati pe cei mici;
Te-nui dèdet,
Ce mi-ati dat,
S-nli Map ; Te-nui Mat, SA-ni dati.
SA-mi luati ;
Ce mi-ati luat, SA-mi dati.
Dupa aceasta lasand aspnil
i
celelalte lucruri la fantanä,
plead lira a se mai uità indarat. Pomenitele daruri
se
aduc cu
scopul de a induld mania albelor. La Vlaho-Clisura, Macedonia, se procedeazii in chipul urmator : Cine sufere de Iiingoare dinafoarit (boala de zane), face trei colad, îi unge cu miere, iea o tirfa (buchet) de busuioc si trei aspri (bani de argint foarte subtiri) si se duce in padure la fantana albelor. Din mai multe locuri unde se crede cä sunt albe, se
alege cel visat de bolnav, ca cel mai bun. Ajungand aproape de fantanä, ìi acopere capul cu o batistä si striga :
Albin p-muptili,
Albelor i fr.:.moaselor,
DnItili, alAvdatili, Si trandafili Si garufili
Dukilor, laudatelor, Si trandafiriilor
S-mi Z-va CA In chiruft flit
Sa ma miluiti, SA nu fiti suparate, CA eu proasta (pierdutA1 am fost n'am vazut,
S-nu vidzul, Ne te-adrAt, Ne te calcAi.
carafiriilor,
Nici ce-am fAcut,
Nici unde am calcat.
Dupii aceasta, asprii se pun incetinel pe apa si dad nu se cufunda, e probi ca albele primesc cererea. Daca se cufunda, ele sunt suparate si cererea trebue innoita. Apoi nu orisice timp e prielnic pentru a merge la albe §i aceasta e o pricina pentru care boala nu-si afla leacul dorit. Mersul la zane trebue f:icut in revarsatul zorilor bolnavul trebue sa fie flat:nand, dci altfel aceasta constitue o nespusi batjocurä adusa zanelor, ceeace le supara mai mult, in loc
www.digibuc.ro
51
sà le indulceascii. In necazul lor, zânele pot pedepsi pe nesocotitor
Ind mai aspru. In astfel de prilejuri, iata ce fac zânele : I§i insusesc vocea unei persoane la care bolnavul tine mult §i astfel, cu graiu dulce si ademenitor, li silesc pe bolnav s'd le urmeze, färä a-i läsà râgaz sä-§i dea searna unde merge §i ce cauta acolo. In acest caz, bolnavul este pierdut. Se mai intamplä chiar cá zhnele lovesc pe bolnav i fac si pe altii sanätosi sa capete vreo boala din cele dinafoara, precum e apoplexia unei parti a corpului, dupa tare urmeaza o sudoare rece. Dacii cel ce merge la zinc este ash. de Daly, incât raspunde la intrebärile lor, amuteste, asurzeste sau se imbolnäveste -de boala copiilor numitä lunatic. Singurul mijloc de támaduire in acest caz, este cercetarea tuturor zânelor, cu cea mai pociiitâ infátisare, spre a le face sä-si uite batjocura ce li s'a adus. De obiceiu ele sunt mai mult rele cleat bune. Lor nu le place mândria, ci totdeauna smerenia ; de aceea ele nu lovesc decât ye cei cu calitati deosebite, pe cei frumosi, mai ales, cari par'd ar cautà si le intreacä in frumusete. La Moloviste, unde se crede ca sunt albe, vin de se spalä toti -cei loati de albe §i cei indispusi. Oameni sániitosi nu trec pe acolo, -cad se imbilnävesc, iar dad' cumvi a trecut vreunul si nu a pätimit nimic, se crede ca in acea vreme zânele au fost duse pe aiurea. La Gobesti, ca §i prin alte localitäti ale Macedoniei, se obisnue§te si se cheme trei, patru femei bâtrâne la casa unde se aflá vreun bolnav, ca sà doarmi la el si sä caute sä viseze cerà pentru cel imbohiâvit, cum de pildâ ar fi apa la care trebue dus bolnavul spre a se spälà. La vpa visatâ, bolnavul trebue sä se spele cu incredere ci se va vindecâ. Astfel de ape sunt urmatoarele la Gobesti: 10. .yoputlit dipi chiatrei (qipotul de pe unde apa izvârá§te din piatrá. 20. La /antdna di la tintili frail (fântAna dela cei cinci frati)si 30. La 12 fdntdm, unde de asemenea apa izvoräste din piaträ. La Vlaho-Clisura, bolnavul iea apä mut si o pune sub poala casei inteun ajun de Luni, Miircuri sau Vineri, dupà ce a arun-cat in izvor un aspru si un mänunchiu de busuioc legat cu un fir de miitasä. Tot cu busuioc se stIo¡leste casa cu aceasta, zicându-se : Te-lt Ian ;1 al..., Si-lt Pat ;
Ce-i, lasa§i (cutaruia , Sa-i ieai ;
www.digibuc.ro
52 Ce-i luapi, Sa-i aduci, Caci e botezat,
Te-IT lOap,
Si-li 0- aduti, Ca-i pâdidzat,
Caci e miruit, Si nu poate sa sufere.
Ca.--I miirusit,
S-nu pOati BO-aravdä.
Aceasta se face de teami ca nu cumvi suferindul si fi fost lcvit de d.zdne, in vreunul din locurile unde se aflii ele. Dupa ce apa a fost läsatä o noapte sub poala casei, in dirnineata viitoare, o femeie care se pricepe la descântece, spalä pe bolnav cu mânile crucis, cu podul mânii pe fa0, rostind cuvintele de mai sus si apoi ii di sa inghiti besicutele cari se forrneazi pe busuioc. Alt descântec, tot din acele pirti, e si acesta, de loat de albe. Iu-ni Mill dzânili,
Iu-ni blip sirbili, Albili p-mu;atili. Sapti-dzati ;i döaua di limbi p-gmmitati,
Unde(-mi) sunteti, zânelor, Unde(-mi) sunteti, dragala;elor, Albelor ;i frumoaselor,
Saptezeci ;i doua de limbi ;i ju-
mdtate,
Ori unde sunteti, In munti sunteti, Printre animale sunteti, Sa va. adunati, Sa veniti la X. Ce i-ati luat,
Tu-ti hfilf :-
Tu munri Witl, Tu pravdzî Miti, Z-vd adunati Si z-viiniti la X. Iti-11 Mat, S-IT- adutéti ;
Sa-i aduceti ;
Ce i-ati läsat, Sa-i luati, Caci este miruit, Caci este botezat Si nu poate sä sufere. Cum curg drumurile, Cum curg apele, Cum cbrg riiurile, sa curga dorul dela X.
Iti-li %sat, S-ll-u lOatf,
Ca.-i mirusit, Ca-i padidzat,
S-nu pbati si-p aravda. Cum cura calTurli, Cum curd apili, Cum cura ardurli, S-cttra dorlu dila X.
Dupi aceasta, dad este pe vrerne de seari, descântitoarea zice : Bunä diminäata S-cdtu-i dimin6ata, Ahantu s-te-afla dorlu dimineata!
Buna dimineata,
Si cât este dimineata, Atâta sa te afle dorul (durerea) in. dim ineata_
Dad insi se descântä inteo dimineati, se zice : Buna searä, §-cata-I searn, Ahantu s-te-afla dorlu séara.
Buna seära,
Si cat e seara, Atâta sa te afle dorul in seam!
www.digibuc.ro
53
Boa la loari din afoard se mai numeste si hali, insa prin bah poporul româno-macedonean invelege mai cu seama boala de care sufere cinevà când aiureazä, cand are un fel de smintire periodica si despre care alTii cred ca vorbeste cu mor0i. i boala aceasta, 4Iupä credinta poporului, provine din luarea albelor sau din luarea imintului turbat. De aici, unuia care cam dä semne de sminteala, i se zice ca-i ca luat de vintu, ca luat de vânt. Pentru a se tämädul de aceastä boalä, suferindul, dupä ce se mai linisteste, A meargä si sä sape la locul unde 1-a apucat boala, caci acolo va gäsi un cärbune 1. In locul carbunelui sä ingroape o camasa de a sa si altä data boala nu-1 va mai apucà. Sau : sà bea hulia, veninul din fierea corbului uds de un om. Inainte de a trage cu pusca, omul trebue sä zicä : Tane-ti ctiarbe hiar6a Marea cu hulia.
Tine-ti, corbule, fierea,
Fierea cu veninul.
Dad omul, in momentul când impuscä, nu zice cuvintele acestea, corbul riispandeste tot veninul din fiere. Sau: Sa mänânce carne de sobol, mufuron% §i nu-1 va ma i apuca halea.
Sau : Din frunzä de nuc sa se facä cataplasrnä, care sä se aplice celor loati de záne, cad are un efect din cele mai bune. Sau : Dacä taie vita, mai totdeauna se scurg niste picaturi, pe cari poporul le numeste lacriimile vilei. Aceste lacriime, adunate in-
teun vas curat, servesc ca medicatnent pentru cei loati de zâne 2. Sau : Muloaha, ramura, de oliv nefructifer, usucul, nuca si feriga se venereazä ca plante medicale, pentru combaterea bolilor provenite din luarea zanelor. De asemeni si cuibul rándunelelor. Afarä de acestea, Romilnii din Macedonia au un deosehit res-
pect pentru fântâni. Mai toate fântânile au ate un mic zid de piatra in care se afla câte un mic dulapi, un fel de deschizaturft patrata, facuta in zid, unde toti acei cari beau apa de acolo, trebue sa depuna ate un mic dar, consistand de obiceiu dintr'un bar, fir, de ava de pe haina lor, sau dintr'o floare nemirositä, ori dinteo ramurea, pietricicä s. a. 1. Aceeag credinta o afiarn in Moldova gi Transilvania.
2. Prin jud. Tecuciu, se crede cä sunt bune impotriva boalelor de .ochi (conjuctivitele).
www.digibuc.ro
54
Toate acestea se fac avand credinta ca ahfel ar putea sa li seintample vreun du din partea albelor sau altor fiinte supranaturaler cari pazesc fantanile. De aceea, inainte de a bea din furclil sau. cupama 2 fantanii, este bine ca omul sa sufle de trei ori asupra apei i sa-si fad semnul crucii 3.
VII..Sarbatoarea RusaliilorD. CAlu§arii. Invätatul Voevod al Moldovei, Dimitrie Cantemir, in Descrierea Moldovei, vorbind despre cdlufarì §i despre datinile cari se leapde dansii, scrie urmatoarele : aEi se numesc cdlufari §i se aduna odata inteun an, se im-
brad in vestminte cam ca femeile, pe cap isi pun cununa impletitä din foi de pelin i din alte flori, vorbesc cu glas subtiratec si,. pentru ca sa nu fie cunoscuti, isi acoperä fata cu o carpi alba. TO. poartä in manä o sabie goalä, cu care indata ar sträpunge pe oricine ar cuteza sa le descopere fata. Acest privilegiu it au consacrat. din vechime, incat, chiar clad ar face omor, nu pot fi trasi inaintea judecatii.
oConducatorul lor se numeste starg ; al doilea e primicerul (mu/0 calufarilor), a carui sarcinii este de a intreba pe starit, ce joc pofteste sa se joace si a spune apoi celorlalti jucatori in ascuns, ca sä nu aucla poporul numele jocului inainte de a-1 vedea (al ochii. Caci au peste una suta de figuri, särituri si tacturi deosebite, dintre cari unele atat de dibace, incat cei cari le joaca pare ca nici nu ating pamantul cu picioarele, ci ci sboara si se poarti prin aer. «Calufarit joaca in zilele dela Inältare pana la Rusalii; in acest timp ei cutreiera toate satele si orasele, pururea jucand si saltand,
si in tot timpul nu se culd sa doarmà intealt loc, cleat sub acoperisul bisericilor, caci dad s'ar culca intealt loc,
i-ar mund ai-
goaicele sau, cum le zic ei, Frumoasele.
P. Papahagi, Din lit, pop. a Aram., p. 240 : urca se numeAe canalul subtire pe unde curge apa".
2. Ibidem: Cupanre este o albie mica, daca este Litre purci,
i
mare, daca este sub purcá, unde curge apa din fintâna pi servepte astfel a adunh o cantitate mai mare de apa, de unde se adapa. dobitoacele". 3. Dupa P. Papahagi, op. cit., p. 233-40, fragmente aproape textual reproduse.
www.digibuc.ro
55
«Dacii se intilneste o ceath de alusari cu alta pe drum, ele trebue sá se batä, si ceata invinsa se plead celeilalte ; apoi pun conditiuni de pace, dupä cari cei mnvini trebue sä rämänä nouh ani supusi celor Invingitori. De se intamplä ca In lupta aceasta sä rämânä vreun mort dinteo parte sau alta, in acest caz nu se incepe judecatä, nici judeditorul nu urrnäreste pe faptuitor. «Cel care e primit lute() ceatä de allufari, trebue sä rämänä noul ani inteinsa i in tot anul sä fie fatä la termenul stiut ; dacä nu s'ar prezenth odatä, atunci zic cä are boala cea rea (duca-se pe pustii) si-I muncesc Frumoasele.
«Poporul prost crede cä acesti cdlupri au darul de a vindech boalele cronice. Modul lor de vindecare e acesta : astern la pämânt pe bolnav, apoi incep sariturele lor, i, la un tact anume al cântärii, II calci unul dupä altul, dela cap pânii la calchie; in urmä Ii soptesc la ureche unele cuvinte, anume nascocite de dânsii i poruncesc boalei sá iasä din trupul bolnavului. Aceasta o repetà de trei ori in trei zile, si de multe ori oniul se indreaptä». Astfel descrie Dimitrie Cantemir datina calufarilor de pe vremea lui si tot cam astfel o gäsim si astäzi prin diferite pärti locuite de poporul român. Calufarii din pärtile Banatului ne sunt zugraviti de S. Liuba Cele zece zile dinaintea Rusaliilor se face repetitia acestui joc sub conducerea vatafului din anul trecut. Se aleg opt calucent (sing. calucean), se mai alege un ceiuf, doi cimpoieri i un bloj ; acesta tre-
bue sa fie glumet. In zorii Rusaliilor se aduna de obiceiu la o movilä care desparte nriai multe hotare, se prind frati de cruce qi zic in cor latfil nostru. Voivodul aminteste piicatul cel mare care II face cinevä, ciilcând legile ciilucenesti. Apoi scoate sabia cu care este incins, o pune cu täiusul in jos si stä in fata ceiusului, impreunând nageacul säu cu sabia voivodului. Sub ele stà inthiul cälucean, tinând in mânä un chip de cal sculptat si pus inteun mâner. Acesta este jurämäntul ascultarii. Voivodul apucd de mânä pe tâiul cälucean, acesta pe al doilea i ash inainte papa la cel din urmä, care tine in mänä un ciocan. Ceiusul stä in fata lor, chnpoierii i blojul la spate. Cimpoierii incep a cânth jocul soarelni la iar cilucenii joacä in jurul movilei, inconjurind-o de trei ori. I. Rezumat de S. Niculcea (Sofia Nadejde) in Revista Tinerimii pi Gazeta sateanului, XIII, p. 311-3, 354.
www.digibuc.ro
56
Ceiusul are dupä cap o traistä in care tine not's buruieni, dupii câte .s.-iine §i sunt: baz, leupean, budiene, usturoiu, pelin §i al-
tele. Cu un ciocan, ceiusul rupe din aceste buruieni câte putin si le arund asupra lor, iar blojul ii atinge din când in când cu biciul, spre a nu lasä duhurile necurate sä se apropie de ei. Biciul e de teiu impletit in ziva de Rusalii, lung de trei-patru metri, cu coada de o präjinä. Dupä inconjurarea movilei, voivodul scoate sabia, ceiusul nageacul (bätul cu ciocan), le impreunä si sub ele trec calucenii, inchipuind prin aceasta, cä de acum sunt scutiti de orice primejdii.
Treclnd totí, voivodul si ceiusul se intorc inteun calcâiu, impreunii armele si aucenii trec din nou pe dedesubt ; tot ash mai fac odatä. Astfel se sarseste sfintirea infrätirii. Apoi, päseste inainte voivodul, dupä el ate o pereche de cäluceni, ceiusul si cimpoierii cari calla marful sfintelor (zânelor). Calucenii scutura zurgäläii dela picioare. De acum, cälucenii trebue sit fie pretutindeni cel putin ate
doi irnpreunä, ziva si noaptea. Când trec vreo punte, se rotesc pe calcâiu, ca sä vada dacä nu-i urmireste cinevä. Poporul crede al ei au puteri vindecatoare, dad joacii peste cei pociti de .-k-dne.
Ei au 12 jocuri cu 21 figuri. Trei jocuri sunt pntru femeile ((bolnave de dorul jocului» : I°. Sbdtuta o joacä prinzându-se de mijloc roatä, särind inainte si bätând cu picioarele in pämänt. 20. Sarita o joacä in roatä, unul dupä altul, neprinsi, lovind cu picioarele in pämânt. 3°. Ciocana. Dupä ce au jucat-o pe femeia bolnavà in cele
dintâi douä jocuri pânii ce au ostenit-o, o culd cu fata'n jos pe un covor. Vätaful scoate sabia si tot aà face si intâiul cllucean, ce are in rnânä calul de lemn ; ceilalti caluceni scot cutitele, iar al optulea ciocanul. Apoi vine ceiusul cu ciocanul si florile, blojul cu biciul si cimpoierii cântänd ciocana. Joacä in road unul dupa altul, sarind numai la inceput si apoi bätänd din cälcâie si värful picioarelor, imprejurul holnavei. In tot timpul calucenii se uitä la voivod. Dupä o ocolire, voivodul face peste bolnavä o tiiieturä crucisä cu sabia si incepe a jucà din nou. TO cAlucenii ating cu cutitele in acelas loc ; tot ash si ceiusul cu ciocanul, punând cu aceasta pe bolnavä si un fir dintr'o buruianä ce o are in sacul sau
www.digibuc.ro
57
traista sa. Blojul pune un fir de teiu din biciul säu, iar cimpoierii o ating cu piCiorul. Dupä un nurnär de nouä inconjuräri i prin urmare nouä atingeri, cirnpoierii lasä cimpoaiele lor sä se desumfle ; in acest sgomot, cälucenii fug in läturi. Credino este, cä tot asä va Iasi boala pe bolnavä, curn au iäsat-o i cälucenii 1 Dacä sunt oameni sau copii bolnavi, se joaci tot astfel, numai cá ceiusul i blojul nu joacä, ci intâiul stä la capul bolnavu-
lui, iar al doilea la picioarele sale. La cap se aflä un ciubar cu 20. Dupa trei ocoliri, unul din dluceni sloboade un foc de pistol peste bolnav, dela stânga la dreapta. Dad pistolul nu iea foc, se fac alte trei ocoluri i apoi se trage cu pistolul. Dupä pocniturä, blojul atinge pe bolnav cu biciul, iar ceiusul varsä ciubárul pe apl peste el. 4°. Ursul. Acest joc Il joacä voivodul cu o femeie care crede ca-1 va intrece la joc ; când voivodul osteneste, vine ceiusul de o iea i joacä .dânsul mai departe, iar pe voivod Il iea blojul in spate, ducându-1 inaintea privitorilor i fäcând fel de fel de glume. Dad si ceiusul a ostenit, vine alt dlucean i dupä dânsul altul, pânä ce femeia osteneste i cade. In joc, voivodul apucä cu stânga mina dreaptä a femeii, iar femeia tine cu stânga de sabia voivodului.
5°. Cioara. Acest joc se joacä numai de ceiu i seamänd cu saritul cioarelor pe camp ; sare sältänd i bätänd din mâni ca cioara din aripi. and ceiusul osteneste, voivodul iea pe bloj de mânii duce inaintea privitorilor sä-1 vândä, dar urit i slutir cum e, nimeni nu-1 cumpärä. Celelalte jocuri n'au numiri proprii i calucenii le zi: calutul
sunt cu totul deosebite. Este o figurä in care joacä cu bleti mici in brate, alta numai päsind inainte cu caluceanul; figurile
tact, s. a. CAlucenii trag seama la vremea chindiei (apusul soarelui), dupä
care nu mai au voie sá joace. Dupä apus, cântä de cinä jocul soarelui la apus. alucenii se prind de voivod i joad in cerc, ca la horä, dar iute, sarind, intorcindu-se ca la movilä, numai de trei ori imprejur.
Mergänd sä se culce, se despart cel putin câte doi, batându-i ceiusul cu ciocanul la tälpi de câte trei ori, ca sä nu se apropie 1. S. Liuba vede in acest fapt epizodul rapirii Sabinelor de catre Romani, dupa intemeierea Romei.
www.digibuc.ro
58
de ei haluitele. Blojul se culd la cei din urma doi. Dad s'ar cula unul singur, 1-ar pod einele §i ar muri. alatorind intealte sate si trecând pe la o movila, o ocolesc in joc de trei ori, slobozind apoi care un foc de pistol si fugind. Inainte de mancare, toti cälucenii, afara de bloj, mai joaca Inca un joc. La masa stau cu capetele goale, iar blojul sta in picioare, cu capul aconerit, cu biciul in mâna si asa. manând. Cand loveste cu coada biciului in pamânt, trebue sâ fie ascultat. A unsprezecea zi dupa Rusalii, Marti, cand este sarbatoarea Tudorusaliilor, merg la o movila dintre hotare i joacä jocul soarelui pentru cea din urma data in acea zi. Inconjura movila de trei ori jucând, blästämand pe cel care n'ar fi pastrat cu sfintenieregulele calucenesti. In acest timp, blojul ocoleste movila faril a
juca, lovind-o numai cu biciul. and sunt gata, cu
fata intoarsa-
catre movilä, voivodul sloboade un foc de pistol asupm ei. Fiecare porneyte de fuga i fuge pána la casa lui, fâra a se uit
urma.-
In
Blojul s'a chinuit sa rupa biciul de movila, dar dad nu 1-a rupt, cauta sa-I nipa cu mânile si sa lese jutnätate pe movilii. Dad* nu-1 poate rupe, 11 Iasi intreg si fuge si el. A tteia zi dela despärtire se intalnea. la casa voivodului ca sit se vada dad sunt teferi, impart ce-au castigat i fail a vorbi un cuvânt macar, îi dau mânile si se despart. Damaschin Bojinca 1 descriind institutiunea Coli-Saliilor ro-
mani, descrie si calufarii, asa cum se obicinuesc tot peste munti mai ales in Ardeal. acestia
i Ora azi se mai tin
in Ardeal
i
prin
Banat si se chiarra calucari, iar peste ei mai mare, dupa a carui orânduealä joaca i fac toate, este unul care se numeste viitav, adeal vates.
aJoad a Rusalii toadit siptamana, umblând prin sate, si precum Colii-Salii vechilor Romani erau preoti i slujiau unei dum-
nezeiri, asa si dlusarii Românilor de acum cred ca este o putere care-i ajuta in saltare si priveste neadormit la jocurile lor ; ba Incá si aceea cred, cá cel ce nu stie juca bine, acela cade ametit la paniant, semn CA nu e p!acut acelei puteri, i pe loc iese dintre cdlusari. Inca i un sbicer este, cel ce, dud ceilalti salta, neincetat Ii 2. Anticele Romattilor, Buda 1832; cf. D. C. 011anescu, Teatru la Romani, Buc. 1897, 1, p. 55-6.
www.digibuc.ro
59
inconjurii pocnind cu sbiciul, de care toti se feresc : aceasta insemneaza doarä puterea nemarginitä a Romanilor de care, ca de sunetul sbiciului, se feriau alte neamuri. De mirare este cu adevärat tinerea vechilor datine la Romani, cum vi una acesta se putù pas-
trà de atitea mii de ani pânä acum». Jocul caluferilor in Transilvania este vi Romanull ; el constä din douäsprezece figuri cu aceeav melodie la toate figurile : are 3-4 reprize in tact de 2 in tempo moderat pentru primele vase figuri repede pentru celelalte -vase. Forma prima o ineep toti deodatä, fárá ca vätavul sä o arate intaiu. Celelalte sunt precedate de preumblatel (preumblarea ce o fac cäluverii intre singuratecele figuri ale jocului ; in timpul acesta, vätavul aratO figura urmatoare) i jucate in forma caluverului. Figura a vasea e numitä pipàrufa ; a opta, adunafa; a noua, fuga lunga ; a zecea crucea, a unsprezecea, calcdiul a doasprezecea, berbecele, care-i cea mai frumoasä vi mai grea 2 Prin alte parti ale Transilvaniei, melodia este uniformä saw aproape uniformä pentru toate figurile, constând din doua perioade a cate opt tacturi in mivcare moderata. Jocul constä din opt figuri precedate asemenea de preumblate. Jucatorii cari au un bat in mânä,
stau in cerc la distanta de unul sau doi pavi intre dânii, având pe vatav in mijloc. Singuratecele figuri sunt executate in aceeav randueala ca la baiuta 3. «In cornunele Benic, Galda de jos, Teuv, Stremt, Garbova in cele din vecinatatea lor de pe malul stâng al Muravului, anume Petelca, Zariev, Capud, Tâmpahaza, Ocnivoara, Ciumbrud, etc., la Inalorea Domnului (Ispas) se leaga caluserii. «In Transilvania, adevarata institutiune a caluverilor, pe cat vtim, este in regiunea inferioara a Tarnivelor, in regiunea centrala superioarä a Muravului, pe câmpia Turzii vi a Clujului i mi se pare ca i pe Sacas. «Inrolarea sau legarea caluferilor se face in modul urmator : «Vatavul unui tinut, compus din mai multe sate vecine, se duce pe la targuri in oravelele din apropiere i dand peste feciori cari joacá sä-i placa, îi intreabä daca nu vrea sa intre ln caluferie. 1. Dupa onor. raportor al acestei lucrari, Romanul a fost intocmit dupa motive din jocul caluvrilor prin a. 185o de Stefan Emilian i Ia_ cob Murqeanu in Bra§ov. Vezi §i T. Pamfile, jocuri de cokii, III, p. 2. Timoteiu Popovici, Dictionar de muzic4, Sibiiu 1905, p. 128. 3. Ibidem, p. 25.
www.digibuc.ro
60
Cel care raspunde afirmativ, numai cleat trebue sä dea vatavului o arvunä in valoare de un florin. «La primirea arvunii, viitavul spune feciorului cä in ziva de Ispas sa fie la casa lui, unde intrunindu-se cu toti feciorii inrolati, plead cu vätavul in frunte in noud hotare §i inteo sticla ieau apa din Ilona kvoare. Iar dupa aceea se duc la alte trei hotare, cari se impreunä la olalta in trei coljuri, §i oprindu-se intre cäi, vätavul
pe fiecare, pe rand, il leap peste fluierul piciorului, pe din jos de genunche, cu cite douä curèle pe cari sunt insirate iirgälaiele (clopoteii). De aserneni it mai leaga si peste brate, pe din sus de coate, cu cate doua randuri de prime (panglici). «La terminarea ceremoniei legatului, feciorii formand un cerc rugind pe Irodeasa, patrona cal uferilor, ca sä le ajute, vätavul
stropeste cu apa luata din cele noua kvoare §i le porunceste
ca sä
ridice batele cu capatul tel subtire in su, pe cari le ciocnesc de cite trei ori, privind mai intaiu spre apus i apoi spre rasärit. Ciocnirea batelor e semnul tainic dupä care se cunosc jucatorii daca fac parte din societatea caluserilor. Batele sunt anume facute din stejar, de un stat de om de lungi i cu ma. ciuci in cap, fiind ferecate cu cite o mäciudi de fier la varful cel subtire. «Dupä implinirea acestor formalitati i dupa initiarea in tainele societätii, vatavul le porunceste ca fart' sit cuteze a se uita carevà inapoi, sa plece la el acasä, unde deslegandu-i, le zice ca precum i-a legat, asa trebue si Amami legati intre sine, in bine si in rau, i nurnai el are putere sa-i deslege de indatoririle luate. De asemenea le mai aminteste cä de cite ori vor incepe a juca, totdeauna sä nu uite a rugh pe Irodeasa §i sa ciocneascä batele, spre a se incredinti dad toti cati intra 'n joc sunt caluseri. Daca cineva ii va imbià cu mancare sau bauturä, totdeauna cea dintai bucaturä sau cel dintaiu pahar cu bautura arunce sub masa ca jerifa adusa Irodesii.
Caluserii sunt la fel imbracati. Pàlariile sunt late in pereti (margine, boldor) i cu prime de margele impodobite. Sunt numai in carnase i peste mijloc sunt incjnsi cu un brau de striimaturi ingust ca de un lat de manä i cu canacii (ciucuri) atarnati in jos, Cioarecii sunt de giolgiu sau de panza subtire de bumbac, croiti pe picior i cu siret negru sau albastru pe margini, iar la glesne sunt rasfransi ca de patru degete i chivili cu pui,wri de arniciu ros. Numai in opinci pot juch, in cari se incalfd cu obiele albe de panza,
www.digibuc.ro
61
iar curelele sunt foarte inguste i cu mult gust impletite prin nojitele opincilor i infäsurate pe dupä glesne, pe sub räsfrânsätura cioarecilor. Peste fluierele picioarelor au zurgAlaiele, printre cari atarnii in jos niste candcei räsfirati. «Muzica e anume intocmitä i arii cäluseresti nurnai in tinu-
turile lor se pot auzi de pe la autari. Ariile sunt line si melodioase, iar nu trasärite i sdrancanite cum se aud pe la orase cu ocaziunea pretinselor jocuri caluseresti : Romanul 1 §i Batuta. «Cu zurgälaiele tin tactul si la comanda vätavului : Odala
411!
Uiie
afd, iacd afd fi iara a0! executä cu totii câte
o
fi-
gurä compusi din cele mai grele miscäri gimnastice, sfirind de jos pe un pahar de vin pus pe mask sau aruncindu-se cu totii in crestet pe bâte i bitänd de câte trei ori din cilcaie. «Mai de mult, când erau anume poftiti sä joace la câte o curte boiereasca sau jucau la targuri, de regulä aveau cu ei i cäte un comic, care fäcând numai figuri pantomimice, se numiä maul caluferilor §i care &ceà pe toatii lumea sä râcld»2. UrmeazA acum descrierea cfilusarilor din tarä, fära a sti anume din ce parte, dar probabil ca se refera la Tara-Ronidneasca.
«Tinerii, distinsi juckori, se strâng cu o saptämänä inaintea Rusaliilor inteun loc ales mai dinainte (vale, deal, pädure), unde se exerciteazä in tot cursul acelei siiptamâni. «Aici îsi formeazii ei steagul, o priijinä lungä, impodobitä cu panglici, cu hârtii colorate i in värf cu o batistä, in care se aflä pelin §i usturoin. Tot aici ei se jurá unul dupä altul câ vor lupth pänä la unul in contra aceluia ce i-ar nelinisti i ca nu vor ascunde nimic din darurile ce vor luà in decursul sfiptittnânii. ei se imbracä in haine frumoase, se infrumuseteazii cu pene de päun, cu pinteni a picioare i la incingätoare isi pun pelin, usturoin §i
«In cap poartii fes sau cäciulä. Numai unul din ei, in unele pärti, isi pune un fel de potcap de hartie pestä cAciulk fädind, in tot timpul de inrolare, pe popa. «Se mai obisnueste de unii o piele de iepure, in care se pune pelin, usturoin
i
niste ate cari reprezintä lungimea taliei fiediruia
iin jncatori. 1. V. mai sus, p. 59. 2. T. Frâneu 0 G. Candrea, Romanii din Muniii apuseni (mati,), Bucuresti 1888, p. 130-3.
www.digibuc.ro
62
«Accasta se coasä, se pune in värful unui bät si se poartä de -unul din cei mai distinsi cälusari, purtând numele de iepure. «Unul din ei poartä steagul i se nurneste stegar §i vatav, Altul, devenit mut de bunä voie, se jurä cu credinçã CA va pastrà credit-10 perfectä in tot tin-ipul cat va dura jocul. «Pregitiçi in modul acesta, pornesc prin sate si orase pentru a distra lumea, siivirsind la sunetul vioarelor variatele i giganticele salturi. Prin mersuri mäiestrite, produse de ei inteadins cu refrenul de: Hop, ,sa, fa! Hai pe ea, pe ea!, electrizeazii pe asistençi. «Dacä din intamplare se aflä cineva bolnav iu acest timp, se aduc numai decat calusadi ca. joace. Intr'adevar de multe ori se intamplii ca cel bolnav sä se scoale, realizandu se prin aceasta zicätoarea : «credinça mântue pe orn». «Se mai crede cà acel sträin care s'ar apropia iii timpul jocului de flamurä, cade jos, se imbolnaveste (e halt din caIn)ci) §i daca nu se va plati cAlusarilor ca sd-i joace in special, nu se va mai
«Fiecare din jucätori are in mänä un toiag (ciomag) cu care se ajutá ca sä fad neintrecutele salturi. «Unul dintre dânsii joacá m ti puçin, insä supravegheazii ca pe ceilalçi sä nu-i imbulzeascä lutnea i ca sá execute bine acea voiniceascá intoarcere ce se face pe mThi i picioare. «Cel ce primeste cahqu1, dacá aduce o strachinä cu stir& pelin usturoiu, nu va mai fi hunt din caluf.
«In timpul jocului, vätavul loveste pe un jucätor cu toiagul ; acesta incepe a-si schimbi faça, a se molesi si in fine cade jos, prefäcut ca mort. Cel care face pe pope', se face neväzut prin multime. Doi alçi juditori II gäsesc si il aduc inteo roabii sau de mänä, sau altfel, ca sd ceteascii celui mort. Dupà niste scurte si cornice -cuvinte ale popii, mortul, stropit cu apä, frecat cu usturoiu i pelin, incepe a se misca treptat, pima când se scoalä. «Se mai obicinueste in miele locuri o oalä cu apa, pe care vätavul, inteun moment anumit, o lovqte cu ciomagul ; cel stropit cade jos, ingälbeneste si numai procedându-se ca mai sus, îi vine iar in fire. «Unul die ei, mai citre finele jocului, îi alege un loc inalt, pe care il apirä in contra celorlalçi ca pe o mosie (sau cetate). «Se mai obicinueste in unele pärli a sirnula o an fel de duel ficut cu toiegele.
www.digibuc.ro
63
«Steagul
i
iepurele se infig in piimant sau se tin in mand in
zimpul jocului. «Marria viitoare, dupä säptärnana de inrolare, ei se duc cu torii inteun loc anurnit, taie varful toiagului si-I ingroapd in pä-
mint, acoperind acest loc cu rnärácini, ca nimenea sä nu calce pe acolo. «Aceasta constitue ceeace se numeste de tiirani ingroparea cio-
cului. In unele pärti, steagul se dà pe apä. «Dupà ce s'a facut aceasta, judtorii fug, sältand veseli i cu pletele in vant, in diferite direcrii, fära a se uita inapoi. Se crede ca cel ce se va uita inapoi, va f t luat din califs. Ziva in care se petrece acest fapt, e särbiitoritä sub nurnele de .zitta ingroparii ciozului» 1 Despre aceastä datinä, iatit ce aflarn scris cu privire la unele sate din jud. Muscel : «In zilele de Rusalii §i in toatä siiptiimana Rusaliilor, joad «Vorn aräta aci legämantul cälusarilor, adecä modul cum se jura §i in urmä vom descrie cálzi,cul, jocul lor.
«In ziva de Strat de Rusalii se adunä la o casä 13 flacäi, azeia cari sunt hotäriri a se face calusari. Din toti acestia, aleg pe unul veitaf, aded conducatorul lor, i pe innt. Apoi se face legá-mantul intre ei sau legatura steagului, in chipul urmätor : se iea präjinä de alun, iar in varful ei se leagä o geavrea §i usturoiu verde, de fiecare cälusar cate trei fire. «Acesta este steagul dlusarilor, care e pazit cu multä grijä de dtre calusari, cäci se crede ca, dad cinevh ar fura din acel usturoiu, innebunesc calusarii. «Jurämantul se face in urmatorul chip : ridicá steagul in sus,
/inandu-1 drept; pun apoi toti mainile pe steag, afarä de mut, care in timpul juramântului tace adevärat ca un mut, cAci dad ar vorbi, .amureste. Ei jurä astfel : «In numele lui Dumnezeu sfantuleiul, ne legam jurand in credinti cätre steag, cá vorn jud in dreptate, farii supärare i fara murmur». .Dupd ce au jurar, incepe i mutul sä vorbeasci i sa spuie I. D. Popescu-Sangeriu in Albina, rev. encicl. pop. An. If, p. 1042-4 ;
-mai departe autorul reproduce parerea lui S. Liuba despre rapirea Sabi pe care cpizod II §i nareaza.
www.digibuc.ro
64
&wall 1. Apoi se despärtesc, dupä ce mai intâiu hotäresc locul de intilnire in ziva de Mofi (Rusalil), când vor incepe a umblit cu cälusul.
«Din ziva de Strat de Rusalii si panä la Mosi ei se adunä pe la câte o cask unde fac repetitie i învaà jocurile, pentru ca atunci sä fie bine preparati. «In timpul colindului ei umblä intoväräsiti de un läutar cu §. a. cobzarul lui, care le cântii hora, floricica, «Vataful are un gdrbaciu (biciu) cu rafturi, §i comanclä cclorlalti.
«Mutul are o sabie de lemn ori chiar de fier. Treaba lui e fad loc juditorilor când se imbulzeste lumea pe ei i sä fad cite istorii toate, pentru a stärni räsul i veselia. Are o mascä pe ochi, fácutä din cojoaca neagrii i e imbrAcat caraghios si schimonosit. El in timpul jocului nu vorbeste, iar in repaos Ii toacd gura 'n patru. «Imbrädimintea cälusarilof se compune din : camasä buna, itari, palärii cu panglice multe pe ele; se incing cu due 5-6 perechi de bete, cu ciucuri i cu margele. Betele sunt date de fetele din sat, Cad betele jucate aduc sftniinte fetei. «Sunt incältati cu opinci, de cari sunt legati &pole; infundali (rotuzi ca o nucA) i pinteni de fier. Au ciorapi in diferite fete si peste ciorapi sunt infasurati cu tärsAni, cu bete si panglice, pânii peste genunchi. «Fiecare calusar are la bräu 3 capiitini de usturoiu verde. «La joc, cAlusarii se aseazA roatft. A-poi dupä cântecul läutarilor, incepe viitaful : Hap, sa !
Hap, sa! repetä 'n cor
i
ceilalti cfilusari.
Tot asit! zice vdtaful. Tot asä ! repetä corul cAlusarilor. Pan' o veni Garosit ! SA mi-o batA Der* !
«Pe urmä face o miscue vätaful, cu un pas inainte : «I-auzi una!», iar ceilalti fac dup. el, jucând «la una». Apoi : «i-auzi doui !», «i-auzi trei !», pAnA la opt. «Dupa ce se joaci la opt, incepe «plimbarea cälusului». «Apoi iaräs : «I-auzi noua», «zece», etc., pänä la 12 bätäi. I. Däfii, istorii, secaturi.
www.digibuc.ro
65
Mai joacä dupa aceea floricica, Banul Maracine §i apoi bora dreapta, dupä obiceiul vechiu.
«In tot timpul jocului, mutul nu joacä, ci umblä cu sabia in rnânä, când inauntrul horei, când pe afa:rá si di târcoale sä fad
largitne si sa cheme lumea. La sfirsitul jocului incep cälusarii si mutul a face fel de fel de secaturi. «Mutul se preface mort, iar calusarii se duc lingä el, II dibue, si incep sá se intrebe intre ei : Ma, omu' ästa e mort ? Da' de ce _0 fi murit, ma' fraOlor ? De trezie ? De betie ? Dumnezeu sä-I stie ! MA, a murit frate-tau.
Ei 4 ? Frate-siiu a innebunit de dragoste. ( Incep sä-1 jelueascd, apoi II ieau pe mut, ca pe un mort, pinä in mijlocul horei. Ad, dupa ce se desteaptä, il pune vataful pe mut sa innumere pe jucatori, dupä ce unul din ei se ascunde. El innumärä
si inumära (in gaud), si dacä vede ca lipseste, incepe sa-1 caute incoace si incolo, pina-1 gäseste si atunci incepe sä-i dea cu sabia, spre a-1 aduce in numar. Apoi inträ iarás cu toOi in joc. «Alteori, in timpul când mutul e mort, se apropie de el doi calusari :
Ma, a murk frate-tau. Nu e frate-meu. Iea-i seama bine, ma, di e frate-tau. Bine, bine, sa-mi mai ieau seama. Se uitá si iar se uita. Apoi mihnit : «Ah ! El e, cä-i cu gâtul ca tureacu' si nu mai poate, säracu'» ! El e mä ? El, ne-el, hai sa-1 Ingropärn al se impute. Ba nu, zice celälalt, intâiu sfi-i luäln pielea s'o vindem. Cum sit i-o luam ? IntAiu sä-I umflam ca pe berbec.
Si numai &cat pun peste mut un servet mare, care ci-ci e pielea. Cauta un bat l si-1 pun ca pe un capatâiu in piciorul mortului, la ciorap, iar cu celalalt il One in gura, sufland tare, sa-1 sufle t. Care inchipue teava cu care mäeelarii limfiä vita când o jupoaie. Parnille, Sarbatorile.
5
www.digibuc.ro
66
pe mut. Apoi se fac ca-1 jupoaie, pun pielea (servetul) pe un ciomag, o iea la spinare i incepe a striga : Piei de closca de vanzare trage de maned : «Se repede unul din ei Cum, ma ? Vrei sa vinzi pielea singur ? Hai s'o impartim fráteste. Hai, dec. Na intaiu sie, zice unui jucator i incepe sa-i
dea pielii cu cotul : «unu», «doua», «trei» 5i la fiecare cot, in timpul cand imiteaza masuratoarea, loveste pe celealt cu pal ma peste piept. Ti-ajunge ? Mi-ajunge.
Acù sa dam si vatafului, cá trebue sa-si faca opinci. «Ii masoara la fel, deck ca atunci and vrea sa-1 izbeascä si pe el cu palma 'n piept, vataful îi trage cate una la spate, de se lipseste si de itnpartit si de tot. «Privitorii fac mare haz. Acù i-au luat pielea ; hai sä-I ingropam. Hai ! Dar e vorba cum sa-1 ingroparn noi ? Pe la voi cum se ingroanä mortii ? «Uite asa ; si Il aseazä cu burta pe pamant. Nu asà, ma, ci uite asa ; i zicaud acestea, aseaza mortul pe spate, Ii ridica un picior in sus sprijineste cu calcaiul inteun pop 1.
-- De ce-I ingropi asa, ma ? De ce ? Sa-1 cunoasca nevasta cand o veni cu ciobul cu tamale.
Nici asà nu e bine. Eu a zice sa-1 ingropám pana 'n gat, iar capul sa-i rämina afara, sa se scarpine porcii de el. Cum, ne-cum, hai sä-I ingropam odata ! cDoi cälusari pun doua toiege jos, aseazä pe mut peste ele, duc sa-I ingroape incolo, departe, prin curtile oaapoi Il ieau menilor, chiar prin cotete. calusari, dupa ce I au lasat pe mut, vin la vatra jocului si aci prind a ¡mà floricica chlufulni. «Unul din calusari ramane sa-I prohodeasca. Trece peste el incoace si incolo, zicand la fiecare trecere : «Mortu'-al dracului, pamantu'-al Domnului» ; iar cand e sa plece, cla puternic cu toiagu 'n
I. Bat, ciomag.
www.digibuc.ro
67
pämânt, la capul mortului. Apoi fuge repede in horä, de se amested printre ceilalsi jucatori. «Mutul se scoalä repede de jos, intrá in hod i incepe a auta pe cell care 1-a probodit pe el, ameninsandu.1 pana la sfarsitul jocului.
«Fete le si nevestele tinere joaci cu mare drag lângá calusari, caci ci-ca vor fi totdeauna sinatoase i drágostoase flàcàilor. lar sä-
tenii se intree care mai de care sä cheme cäluarii n curte, spre a juca, caci se crede ca cel ce primeste cálusul, va aveä noroc i ferire de boale. «Era in Belesi un rudar schilod, i neavand, säracul, cu ce se cauta, a pus de au trecut cälusarii peste el si acù ci-ca s'ar fi vindecat». uand joaca inteo curte, stapanul casei pune bolovanul de sare in mijlocul horei. Sarea acea e bine vitele, ca sa fie sanatoase si prasitoare.
«Cälusarii dau fetelor si femeilor, cari le cer, usturoiu dela beau si de cel legat la steag, nu insä din cel care-i legat tocmai la varful steagulut, ci de cel care-i legat mai in jos pe prajina. Acest usturoiu e bun ca leac pentru friguri. Jocul calusarilor sine toatä saptämana Rusaliilor. «Tot ce agonisesc, impart fräteste in fiecare seará. «Ba pentru a se tinei de legamântul facut in ziva de Strat de Rusalii, in tot timpul jocului ei nu se duc pe acasa, ci manancii si dorm cu tosii la un loc. «La sal-sit, adecä la Spartul Cálnfului, fac un chef bun si apoi, in mod indulosätor, isi ieau ramas bun, urandu-si buna intalnire in calusul anului viitor» I. Cu deosebire asupra jocului propriu zis, mai adaugem urmatoarele informasiuni adunate din com. egarcea din deal, jud. Teleorman:
«Sunt noua calusari, cu vataful si cu Inutulicd.
«and láutarii incep sa ante drunin', oamenii merg cam in pas, dupa vataf, strigand : «op odatd, op!». «Pe urma stau la rand si ridicä tosi odatä piciorul drept bat, ash de zornaie cloposeii dela cälcaie. Atunci zic toti inteun glas : «at tist afit nic' apaa!». L-isä piciorul in jos si bat in pinteni. Fac apoi si cu stangul tot ash si zic : «Cu astalalt afa, nic' a.)-111» «Dupa ce fac asta de trei ori, vataful ridicä bawl sus si-1 tine i. Radulescu-Codin i Mihalache, op. cit., p. 69-73.
www.digibuc.ro
68
intre defte. Atunci pleacä spre dreapta jucând i ocolind pe unde vrea vätaful. Toti cälusarii mug unul dupa altul i fac tocmai ce face vataful. Ei strigA astfel : «Alai f'alta, Alai fa !)) Pe urmä se prind
de mânile drepte doi cate doi i mutulica rämäne singur. Unul tine mana dreaptä peste piept, iar celälalt o tine intinsä. Si joadt. ia, i-au# ia !» asa des si strip. : «Ehehei ! «Tot asa tinuti de mâni, vin särind inainte i strip. Op odata 0-alta data §i 'nc' odata, i 'nc' odata
Op odata iar aà §i 'pc' odata tot a0.!
«Apoi plead in rând, inainte, cu betJe In sus strigând tot : f'alta, alai f'alta !» «Odatá pun betele jos i incep sä joace cu mânile 'n solduri, strigind ca la inceput : «Op odata, op !» «pupa ce fac jocul tot, färä bete, stau jos asa pe spate, ra1liati in mâni i joacii foarte des. Acum se rostogolesc spre stânga ori spre dreapta, dupa cum vrea vätaful. Dupa -asta se dau peste cap. toti odatii. Pe urmä se dau peste cap unul dupä altul inainte, inapoi, in sir spre partea unde joacä vátaful. Asta e partea cea mai grea (
din tot jocul, dar e sì a mai frumoasa. «Dupd asta se reped si-si ieau ciomegele, dar mutul le amesteca si vataful II bate pe äi cari nu-si gasesc ciomegele. «Asta e caluful al mic. Dacd vor ei, joacä unul mai greu, cu fel de fel de chisnovatii. Da' äla nu prea se joacä, fiindca se pierde multä vreme, juditorii ostenesc prea mult i degeaba, cä 4c:ulna
lumea e sáracá si nu are cu ce sä le mai plateascä, cum se faceä. altädata. «La sfarsit calusarii fac horá. Se ieau de ciomege
i
joaca pa-
tulitl. Când zice : Larg la gura, Stramt la fund,
calusarii joacä cu picioarele apropiate si se lasa pe spate, ca sä fie capetele departe ; iar când zice : Stramt la, gurtt. Larg la fund,
atunci apropie capetele
i
depärteazA picioarele.
www.digibuc.ro
69
(5Când plead pe drum, calusarii îi ieau steagul si joad toti pe lângi el. Atunci pe drum striga : «La noi, niat, la noi I» oSteagul dlusarilor este dinteo prajina lungä i o basma alba. La steag calusarii pun pelin, usturoiu i alte lucruri de ale lor. «alusul sare Sâmbatä seara inaintea Duminecii de Rusalii si se purge dupä opt zile. Când se sparge calusul, se cântä niste cântece
foarte jalnice si frumoase»1.
In sfarsit, din cele ce mai putem aratà cu privire la Tara-Româneasca, sunt i urmätoarele: Calusarii au la brau leuftean, siin#ana i usturoiu, cari sunt bune si de leac. Ei trebue sä fie primiti. in toad casa, deoarece se crede cdt de dansii fug Ddnsele i Ielele, cari fac rau gospodarilor, pocesc si furä copiii. Cu obiectele cari le au, fac intocmai ca calusarii din Oltenia, dupä cum vorn veda. Le sfarma, le ingroapä si fug fara a se uita inapoi, ca sä nu-i poceascä Rusaliile 2. In Oltenia calusarii joacä toatä saptamâna Rusaliilor. Fiecare calusar e imbracat astfel : in cap are fes cu ciucuri, in picioare opinci cu clopotei L pinteni, camesi inflorate, se incing cu trei,
cinci sau sapte perechi de bete, iar in mânä au ate un bat cu care fac figuri la jocuri. Numärul lor este nepereche si mai au un mut care nu graeste nimic. Acesta are in mama o sabie de lemn sau de otel si o piele de depure, cu cari face figuri. Jocurile calusa.silor sunt : batuta, chindta, dunareanca, baltareasca §. a.
Toate jocurile lor se sfirsesc cu o horä in care se prinde ori cine, cad oclacä joad de mânä cu calusarii, nu-i vor apud frigurile In timpul verii)). Mamele îsi dau copiii in bratele calusarilor, ca sä se fad i ei tot ask de voinici i jucätori ca Când joacá, ei au in mijlocul lor un drob dd sare. Usturoiu poartä si la beau, intocmai ca i ceilalti oarneni, ca sä nu-i poceasca Rusaliile.
In ziva de Rusalii nimeni nu trebue sä doarmä, ci sa
petreaca pe dlusari pe unde vor jud, iar dad vor trebul sä se culce, puna sqb capätâiu un cutit, ca si nu se trezeasc4 .algsar¡i at; tin steag pç care j Nara drept in sip si nu aplecat, cad atunci toti cälusarii vor murI. Inainte de joc, stegarul atinge pe fiecare calusar pe la nas, ca sä-i deie putere la joc. Noaptea, acest steag sea infipt in pärnânt, unde e pazit fie unul din calusari. 1. Fl. Cristescw, In iniilocul horelor, Craiova 1919, p 36-9. 2. S. Neculcea, /oc. cit., p. 368.
www.digibuc.ro
70
Dupa sfirsitul calufului, steajul, casca mutului, sabia si iepu-
rele sunt sfirâmate in bucäti si ingropate adânc, ca sä nu dea nimeni de ele 1 CAlusarii au un vätaf, un tacdm de läutari si se aleg pe I, 3, 5, 7 sau 9 ani 2. Cea mai aminuntitä descriere a acestei datine o avem tot cu privire la Oltenia si anume pentru pärtile dunarene ; ea ne este comunicatä de d-1 N. I. Dumitrascu, invätätor in Boureni, jud. Dolj. Ca incheiere a acestui capitol, urmeazä : Când mai sunt doaua säptämäni panä in Dumineca Rusaliilor, se vorbesc mai multi oameni, ash mai facutt, mai inimosi, ca sä se strângi inteun loc oarecare unde sä se täinue in privinta calufului din acel an. Unul zice una, altul alta, pâtiä in cele dupä urmä se duc la un läutar, care sä le cânte, iar ei sä joace ca sä se vada. Dintre cei mai buni, se aleg noaud ; celui care joad mai bine, i se zice Iedul sau Vdtaful calufului 3. Odatä ales, de aici inainte tot ce va porunci dânsul, vor indeplini ceilalti, bine inteles, in folosul lor. Dupa oarecari orândueli, tot in acele zile se duc cu totii la o vräjitoare, care le va face câtevä descântece, in care timp ii si va impodobi, cum stie eacum ii ainta ei Uciga-l-loaca. Ea le va da o eat-pa, carpa aceea trebue luatä din capul unei femei rele, moartä cu ea pe cap, in care, inteun colt, pune câtevä cäpätâni de usturoiu descântat. Acel descântec nu-1 poate spune vräjitoarea la
nimeni, cu nici un chip, mäcar fie cine-ar fi acela. Toate acestea puse in coltul cârpei, se leagii cu cârpa in virful unei präjini, lungä de vreo cinci metri, asi fel ca usturoiul sä se vadä. Coltul de jos al batistei 11 prinde tot de präjinä, rämânând celelalte douä colturi libere, ca si filflie. Acesta este steagul, care nu va puteä fi purtat de nimeni altul, afara de cälusari. I. St. St. Tutescu, P. Danilescu, Monografia satului Catanele-Dolj, Craiova 1908, p, 127-8 : cDe remarcat in localitate este jocul calu§ului,.
mogenit dela Romani, 0 care se joaca in tosi anii in sarbatorile Rusaliilor, pan& la Ingropatul ciocului. Tinerii cari se recruteaza pentrn acest joc, se dieting in totdeauna prin istetime 0 tarie de piciora. 2. S. Neculcea, boa cit., p. 368.
3. Mai rar, alegerea vatafului se face 0 in chipul acesta : dupa ce s'au ales caluparii, se duc la un hotar, unde se mascara cu arcupul lautarului. Pe urma ipi face fiecare stat (statura). Cu statul fiecaruia se mascara prajina steagului 0 a cui va fi in dreptul steagului ori a cArpei, sau va fi atins umbra ei, acela va fi vatat
www.digibuc.ro
71
Acea carpa i usturoiul, dupa descântec, dau un miros foarte tare.
Cu acel steag se da dlu§arului pe la nas, dar mai ales i-i tine deasupra capului. Acela se intäre§te la joc din ce in ce mai mult, fiind ametit de miros. Calu,arii sunt tärani romani §i cate odata §i tigani. Imbradmintea lor e aceasta : pe cap pun cite un fes turcesc,
ro, cu mot la spate. Se imbraca in cam4i, mai scurte de obiceiu, pana la genunchi, peste cioareci (nädragi), ca sii fie mai usoare, si se incing cu cate un brau, la fel ca lätime i coloare. In picioare au cioareci mai subtiri pe cari ii acoperi cältunii pânä pe aproape de genunchi, cusuti numai cu flori qi incrucipti cu curele, de cari sunt cusuti clopotei. Se incaltä cu opinci groase, cu pinteni cu câte cincilase rotite de tinichele, cari la joc, la olaltä cu cloporreii pomeniti, când calu§erii bat din cildie §i sar, dau un minunat tact jocului.
Astfel in ziva hotäritä, la Rusalii, pina Du Lama coco§ii de ziuä, ei iar4 se vor Inctirdui cu läutarul, §i de aici vor pled din nou la vräjitoare. In timpul când i§i pregätesc hainele, au grijä sä. gäseasca o piele de iepure, din care trebue sa fad ciocul . Acest cioc se face astfel : ieau un cat-fig de lemn pe care se infawara §i se coase acea piele. Acest cioc nu e pentru altcevä pregätit, decat doarä a sperii copiii. Dar §i el 4i are rostul lui. Ajuni la vrajitoare, ii fac ace§tda un joc, cat timp dänsa trebue sä stea in picioare inaintea lor. La fiecare intorsäturii de cantec a läutarului, calu§arii strigh jucând : Hääp, hap ! Iar asa, asa, apaa! $i 'nc' o datä tot apaa !
Iarä hap, hap, häääp ! In aceastä vreme, vräjitoarea ii ocole§te cu steagul descântand. In toiul jocului, ea face probä cu steagul sä vadä dacä este descântat bine sau nu : iea steagul §i-I tine deasupra capului inima ; §i dacä II va dobori, aded dad acel dlu§ar va cädeä jos ametit, atunci steagul este bine descân tat §i vräjitoarea le zice : Sä umblati cu bine, cu noroc *i färä fricä. La ziuä, ca sä le rneargä bine, se duc si joace calufelul la cel mai bogat orn din sat §i druia ii plac astfel de lucruri. Dad omul ii primqte, se a§eazi pe rand in chipul urmätor : vätaful sau iedul in dreapta, iar toti ceilalti in stânga lui. Läutarii incep si cânte bobocica, caul , florid t a §. a. alu§arii incep a strigi :
www.digibuc.ro
72
Ahäp, neica... Idiriri-Idiriri ! fácând aceste tacturi impreuna
cu baterea in pinteni. Ahap, neica, I-auzi neica, Ahap, neica, I-auzi, i-auzi ;
Ahap p'alta, I-auzi, ia! ; Ahap, neica Ldiriri-ldiriri !
dupä multe figuri, in sir unul dupa altul, cu bawl deasupra capului, tinut de capete intre degetele mânilor, in dreptul pieptului, oblice, dinainte, orizontale sau in alte chipuri Inca, vor pune ciomagele jos la o margine de drum, iar ceilalti se dau la cealaltä margine si vor face cu totii joc färä bete : vor bate in palme jucând, vor jud pe vine, va mai face vätaful câteva mincinni la luarea betelor..., si de-odatä se repede de-si iea bawl si-1 svârle in sus, si acela care rämâne pe urma, este luat in spate de altul dupä porunca vätafului si astfel sältat, incat rämâne cu fata in sus. *i ca sä facà glume, iedul stränge toate betele si-i dk cu toate peste tälpile picioarelor aceluia care se roagd sä fie iertat, cu fagäclueala
di nu va mai gresi. Acest joc tine cât timp vor ei, jucând diferite hori bätute, dar mai ales cele pomenite mai sus : bobocica, calul si floricica. Numai când ai fi acolo, ai puteä gustä tot farmecul acestor jocuri de cälusari. Sä vezi munci pe ei, mai ales la luarea betelor ! Dar mult mai minunat este atunci când vataful ii doboara cu steagul.
Când este jocul mai in toiu si fiind timpul apropiat spre a-i dobori, läutarii cântä din ce in cei mai repede si mai cu aprindere. Vätaful iea steagul de unde erà infipt sau rasmat,in care timp toatä lumea isi atinteste privirile spre el , si-I tine ca de-o palmä in sus, deasupra capului unui alusar. Ceilalti joad mereu si nici nu se uitä la ce face vätaful. Pe acel cu pricina il vezi din ce in ce mai abâtut, galben si nelinistit, se roseste, nu se mai gändeste la nimic, nu aude, nu vede, se intäreste din ce in ce la joc, pe cand ceilalti se pierd incetul cu incetul pänä aproape ce stau. Vätaful, ate putin, cate putin, apropie acea cArpä cu cäpätânile de usturoiu mai aproape de capul lui. Acela tot mai inversunat joaci si vätaful tot mai aproape ii dä cu steagul, pänä ce-i asterne 61-pa pe cap. Atunci hid mai mult se intireste la joc, si tot mai repede, apoi curgänd tuturoiu de pe el, de-odatä se rostogoleste si cade de-al binelea. Doamne fereste de-asà. cazaturä ! Poate sä fie jos numai pietroaie si gloduri, el, dacá nu stie ce face, poate sä-si spargä
www.digibuc.ro
73
capul. Se duce cAte cinci-sase pasi de-a'mboul, in aceastä grea cäzaturä. In acest timp numai ce-auzi : Tiuuu...! da' rau cäzù ghetu' Busduc ! (un cälusel din com. Bärca, jud. Doll), sau cum 11 chiamä pe acel care cade. Dupä cáderea lui, repede dau fuga ceilalti calusari, 11 ieau pe brate aproape mort si-1 duc la umbra vreunui gard sau porn, 11 spalä cu apä rece mereu, si dacä a cäzut din greu, Il freacä cu usturoiu sau otet, dar nu cu usturoiu din präjinä. Ce e drept, e groasnicä aceastä cAzaturä i numai cu greu si-o poate cinevä inchipul ! Cel cazut, de-aN, de-abì, peste douä ceasuri se desrneticeste. Odatä cu cäzätura acelui cálusar, jocul se ispräveste in acel loc si incep o horä, intliu tot de dare cAlusari, dar in care mai apoi se prind si altii din lumea cealaltä, cäci in acest tiny al calusului se aduna imprejurul lui câte trei-patru sute, urmärindu-1 pretutindenea, dupa cum e satul de mare. Când se joad hora, unul din cälusari umblä cu ciocul, despre care am vorbit, ca sä sperie copiii. Atunci sä vezi pe copii cum fug si fug ! Pe cari ii prinde, le dà drumul dacä Ii särutä mâna ; dad nu, ti iea in brate, si cu toate cä copilul pliinge, se prinde cu
el in horä si joacä. Si strigä, si joacä, de nu i se mai väd picioarele. Atunci, toatä frica ii piere copilului. Se crede cä este bine ca sä fie jucati copiii de cälusari, fiindd aceasta ajutä la sänätatea lor. Cu sfärsirea acestui joc, cälusarii isi prirnesc plata in fes, o primeste vätaful , si poate fi dela doi pânä la douäzeci de lei si chiar si mai mult. Apoi pornesc mai departe. Astfel se face jocul cälusarilor, din mosi-strärno§i mostenit, in ziva de Rusalii, iar de multe ori si in intreaga säptämânä ce urmeazä Duminica mare. Cälusarii mai pot sluji insä si la altcevi. Ei au darul de a
tämädul pe cei luati din call's. Inteadevär, Românii au credinta cä dacä cinevä lucreazá in ziva de Strodu' Rusaliilor, care cade Miercuri, ziva dela jumätatea cincizecimii, acela va fi luat din caluf, aded are un dor in cap §i la inimä, ii tremurä capul i dârdâie, släbeste, are aiuräri, ba se mai zice cä adcsea se intâmpla sä batä. §i din pinteni ca cälusarii. Se poate insä sä fie si altä boalä, asernänätoare cu luatul din din cälu§ si, ca sä se incredinteze despre pricina irnbolnivirii acelui orn, chiamä pe càluari, c5ci trebue sä se aleagä a un fel, de-i www.digibuc.ro
74
boala din calus ori din alta pricina, i dacä-i din cälus, bolnavul trebueste sculat.
Calusarii vin in curtea sau in casa bolnavului, dar mai ales in curte, i intreabl ca sä afle tot rostul boalei. Apoi dupä ce aflä si-si d cu pärerea dt e blare din calnl, aduc pe bolnav pun pe o cerga sau pe O scoar(a (covor), cu fata in sus, cu capul spre miazäzi, i câte odata i spre räsarit, Ii aseazä Iânga pat steagul i o oalä de pamânt cu apa, de care leagä cu o at:i rosie un puiu mic de gaina. Vätaful pune pe läutar sä repete toate cântecele jocului precum
altele, si le cânte mai rar sau mai des, pina ce va nimerl felul boalei, i de-i boala grea sau usoarä. Apoi iedul räzemat in bat la capätul bolnavului, cu spatele, miscà si el din picioare, mai tare
sau mai incet, dupä curn cântä läutarul, i schimbä fel si chip, dupa ce nimereste cu felul boalei. Daca dupa un rastimp oarecare bolnavul ddrddie §i bate si din calcaie, câteodata, nu mai rämâne nici o indoealä ca e luat din call's. Dupa aceasta, se tocmesc cu cei ai bolnavului, de obiceiu dela zece lei in sus, si dupä ce s'au unit din pret, se invoesc in ce zi sa vinä spre a-/ asculti, caci in ziva cercarii, fiind Duminica, mai bine le vine sä joace prin sat, decât sä scoale pe ceilalti din cälus. Pretul astfel se ridica mai mult, deoarece nici cei din apropierea bolnavului nu vor sä mai intärzie boala. In ziva hotärita vin toti calusarii si fac intocmai cum s'a aratat mai sus, aded II scot pe bolnav afarä in batatura pe o cerga, it aseaza cu capul spre amiazà sau spre rasarit, u pun steagul la cap, Ii aseaza oala noaua de pamânt, umplutä cu apa, dupa ce i-au legat de manu)sa (toartä) un puiu de gaina negru, näscut cel mult de-o zi si-o noapte. Legarea se face tot cu un fir de atä rosie. Dupa aceasta incep. Läutarii anti acel cântec nemerit când au cercat bolnavul si tot asemenea oacä i cälusarii la capul bolnavului. Läutarii cântä din ce in ce mai des si calusarii joaca de asemenea, si joaca, si tot joaca, de nu li se mai yid picioarele. Din timp in timp, bolnavul incepe si el sa bati din pinteni, iar cälusarii de ce vad astfel, de ce joad mai tare cu strigatele obisnuite. Din când 1n când alusarii sunt atinsi de vätaf-cu steagul câti se intâmplä sä fie atinsi atatia vor cädeä jos. Cei ce rämân, adunä pe cei cazuti, ti duc la umbra, Ii räcoresc cu apa sau ii freaca cu otet i usturoiu, ca sa se desmeteceasca www.digibuc.ro
75
mai repede. Sa vedeti cum i§i blestemii atunci, särmanii, zilele si soarta !
Dupä ce si-au venit in fire, se pun iar pe joc. Si joacä, joack de crezi cd se scufundâ pamântul sub ei. Si bolnavul saltä, salti! Vätaful, dupii ce a frecat putin pe bolnav cu usturoiu si otet, iea din nou steagul si doboarii alt rand. Felul acesta se repetä de trei ori. Când este al treilea rand de joc, vätaful iea puiul 'hue() mâni
si oala in cealaltä si cand bolnavul sau bolnava se prinde in joc §i joad de saltä dela pamânt, le aruncä in sus cât poate mai tare. Când cad jos, oala se sparge i puiul rämâne mort. Dad bolnavul are noroc O. se scoale, sar câtevä picäturi de apä pe dânsul ; acesta se ridicii si fuge dupä cälusari jucând. Dad nu are noroc sä se scoale, adecä atunci când astfel îi este ursat (ursit) sä moarä, moare si e mort i picaturile de apä nu-1 stropesc. 0 astfel de bolnavie, e credinta ca nu se lipeste de oricine si mai ales de boieri, fiindd ei nu cred, si apoi.... fiindcä ei nu sunt tärani ! La sase säptämâni dupä Rusalii se ingroapa ciocul. Sd se vadä atunci plánsete si jälanii pe calusari ! $i de ce sä nu-1 plângä, dacä ingroapa ca pe un orn ! Preot numai le lipseste, dar il pot inlocui dânsii.
alusarii fiind o datind de seamä, credern de cuviintä sä pomenim pe ctìivà cäluari vestiti de prin pärtile acestea : Boghean, din corn. Bärca, jud. Dolj, mort prin 1900, a fost in tot timpul vätaf. Se zice cá acesta atat de lin si de usor, cä chiar pe o farfurie sä fi sältat, el tot n'o spärgeä. Busduc, din acelas loc, si Cdciulan, din corn. Giurgita, acelas judet. alusarii cei mai buni sunt i la Bäilesti, cunoscuti tuturora din primävara anului r907. Astfe1 este datina cä1usarilor prin corn. Boureni, BAilesti, Bärca,
Giurgita, Intorsätura, toate din jud. Dolj, partea de dtre Dunäre. Asupra originii acestei datine trecern, cäci nu se poate cu toate incercärile ce s'au täcut1. i. Räposatul D. C. 011anescu in Teatru la Romani, pe langa incerearea ce-o face de a stabili originea latina a Calu§arilor, deserie ealuFtrii din Ardeal §i Transilvania astfel : cDantul celor din Transilvania, de unde eu mici schimbari a trecut
§i in Muntenia, este eu cantare sau fara cantare. (Cand este fara eantare, mutului, a carui masca are in de obge cioe
www.digibuc.ro
76
VIII. Rusitorii. Rusitorii sau Rusitoarele sunt numele Sdmbetei ce cade la o saptamanä de Mofii de vara, adeca a sasea zi dupa Dumineca mare i a cincea dupl Rusalii. Rusitorii mai pot cadeä i Martia ce vine dupa intaia Dumineca dela Dumineca mare. In acest caz ea se numeste Mar& Rusitorilor.
In Banat, in aceastä zi este datinä ca sà se grijeasca de sufietele celor morti.. Inteadevar, prin acele pirti este credinta ca membrii de familie morti vin in ziva de Joi-mari pe langi casa unde au locuit si petrec la olaltä cu cei vii. In aceastà zi, chiar in zorii zilei, li se cla de pomanä colaci cu fragi, cire§e, flori, pasule ,i altele. Pomana se clä pe un mien (tdneriu, taler), vecinilor si rudelor, dela cari se primesc inapoi tot astfel de pomeni sau mop'. Aceastä pomana trebue sa se fad neaparat, caci altfel mortii cari asteaptä dela Joi-
mad aceste daruri, vazandu-se uitati si nesocotiti, isi umplu gura cu nisip ori cenusä si se indeparteaza plini de manie dela casa stramoseasca.
Cand Rusitorii cad Marti, adeca atunci cand se numesc Mat lit Rusitorilor sau Martia mot-Nor, se crede ca in aceasta zi mortii vin in casa si-si aleg loc de stat langa usä. Pentru aceasta trebue ca acel loc sa fie in totdeauna curat, iar daca femeia, din pricina muncilor la camp, nu are vreme sä-i mature casa, atunci trebue nea-
parat sä-si mature mäcar locul de dupa usa si sä astearna acolo o de barza sau de dobitoc salbatec (ca in Brezaea sau Turca), ii este dat sa se lege de oameni ;i mai ales sa sperie femeile, plescaind cu ciocul ori clantanind falcile, dupa tactul muzicii, cu a sfoara ascunsa sub haine. gSprijiniti in ciomag ;i facand mi;cari pi sarituri cu adevarat vrednice de mirare (Pentru a se dovedi cat de greu este acest dant, incepa-
torii trebue sa se bage inteun butoiu, pentru a se prinde bine masura sarituril ce vor face in aer ;i care nu se cade sa fie mai larga cat o gura de butoiu desfundat. Se zice chiar ca dascalul i;i cunoa;te elevii buni de joc ;i de saltari, numai dupa partea trupului ce ramane afara. Wilhelm Schmidt in Daf Jahr und seine Tage, p. 13, crede mai lesne ca aceasta infundare in butpiu a ucenicilor calupri, pentru a-i deprinde cu masura pa;ilor ;i rotunzimea sariturilor, este uri basm, pe care gl nu l-a putut dovedi. Totu; exiata o credinta generala, ca adeca prin puternim mijlocire a diavolului, pe care 9 .eapata fiecare darituitor, ge poate juc . jocul acesta),joaca ei atunci fiecare in deosebi ; apok trosnind din degete, bat
www.digibuc.ro
77
pânei curata sau un !unsaid, spre a aveh pe ce sa se odihneascii sufletele 1
Tot in Banat este obiceiu ca in aceastä zi sa se fad slobazil ea apelor sau s1oboitis1 apei, cand 6 fata din neamul celui curand raposat carä apà pe la casele vecinilor: pilna ce tniplinete un numar de vase, optzeci adesea ; aceasta pen tru sufletele mortiloe. Un bocet consfintéste -aceastà datinä. dupa curn se vede in urmätorul fragment : Scare, soare, ma rog tie, Mie sa-mi dai marturie, C'am sa-,i aobod apele aa-i dau luminele, Sa-i platesc §i vamile ! Slobatirea apelor am väzut-o practicandu-se si in Tara-Romdneasca §i anume in jud. Olt, prin satele din preajma Slatinei.
Dumineca, a doua zi dupa Rusitori, cade Duminecatuturor sfinfilw 3.
IX. Sfinti-maruntii; Timoftelu, Vârtolomeiu, Onofreiu, Eliseiu i luda. Din Rusalii panfi 'n sunt zilele muftor sfin¡i, cari in Moldova se cinstesc sub denumirea de Sfinti-maruntii, adeca S fintit nmrunti, midi. serbeaza tori. Timofteiu sou Thnotilu cade la ro Innie si se serbeaza «pentru cele rele». Aserneni i in Tara-Romaneascd 4. pamantul cand cu varful, când cu calcâiul piciorului, i,în papi marunti, se poartä la dreapta, la stânga, inainte, inapoi, ba uneori se lasa i pe vine desghindndu-se. cDaca este cw cdntare, atunci calwarii se fac roatá, fara ded mânile, sprijiniti pe bâtele lor, fac sarituri pe loc imprejur, dau din mäni §i din picioare, se mladiaza 0 se rotesc cu agt repeziciune §i maiestrie.,
mat din mi§carea tuturora se poâte prea bine deslu§ì credinta celor vecbi, ca jocul lor ar imith adeca inartirea stelelor, In jurul soarelui sau al lunii». cPe and se face dantul acesta,flacaii anta versuri de- vitejie eau de dragoste i in Transilvania se infige pe batatura, in niijldcul lor, o flamurä, a§à ca fiecare dantuitor, se repècle sá o smulga, sfar§irtu-§i can-
tarea cu refrenul : fie ea ! pe ea !. i. S. Manginca, Calendar pe 18823 Bra§ovs p. 137-8.t 2. Marian, Immormeintarea, p. 339. 3. lbidem, p. 391. 4. R.-Codin §i Mihalache, op. cit., p. 73.
www.digibuc.ro
78
Vdrtolomeht cade la i i Iunie si se serbeazä pentrucä e räu de hale (furtuni groaznice) si furtuni. cu piatra 1. La 12 Iunie, cand biserica noastri preamareste pe Sf. Onufreiu, Romanii din unele pärsi ale Bucovinei cred ca in aceastä zi se incheie Priinavara i o numesc pe scurt Panä cu o saptämânä inaintea acestei zile, trebuesc sfarsite din semiinat sau pus : popusoiul, cartoafele sau barabulele i seminturile de legume. In saptarnana de dinaintea lui Onofreiu se mai poate semana briFa, iar dupä 12 Iunie nimic altceva 2. Ca duratä, ziva lui Onofreiu se crede a fi cea mai mare 3. Poporul serbeazä aceasta zi pentru bielsug in camp, dar mai ales ca nu cumva viermii sa. strice cureebiul sau varza.
Dacä in aceastä zi plonk se crede cá in tot cursul anului nu vor mai fi soared ; pentru acese cuvânt, Onofrdu se mai numeste si sarbiitoarea foarecilor
Sf. Eliseiu, sau dupä cum il numeste poporul mai pe scurt Elisein §i Elisan, cade la 14 Iunie 0 se serbeaza pentru paza campului. Cinstindu-i ziva lui cu nelucru, cimpurile vor fi ferite de bätaia pietrii, adeci de stricäciunile grindinei 5. Prin unele pärsi ale Olteniei se numeste Liseiuo, iar prin altele din Tara-Ronuineasca, se chiamä .Eliseittl, §i se päzeste din mund, mai ales de cätre femei, ca sa lege graul rod. Cine nu-1 sine, va secera gratil cu spicul sec. Prin jud. Muscel se numeste Aliseiu §i se tine de asemenea cu nelucrul, pentruca «la Aliseiu baga graul bob», adecä leaga graul 7. Sf. hula sau hula, ce cade la 19 Iunie 5, se serbeaz1 prin Tara-Pomdneascd in de obste pentru paza cam pului i mai ales pentru veirteaje, furtuni i piaträ 9. Dupä credinsa locuitorilor de prin jud. Prahova, Iuda este acel ce stäpaneste si poarta fortitude pe unde voeste i da sau sloboade piatra asupra semänäturilor 1°. i. Ibidem. 2. Marian, StIrbatorile, I, p. 93. 3. E. N.-Voronca. op. cit., p. 616. 4. ibidem, p. 947-8. 5. Albina, Bucure§ti, V, p. 341. 6. Comunic. de St. St. Tutescu, corn. Catanele, jud. Dolj. 7. R.-Codin pi Mihalache, op. cit., p. 73. 8. In 1910, Sf Iuda a cazut in aceeap zi cu Strodie Rusaliilor (Calendar folcloristic). 9. R.-Codin pi Mihalache, op. cit.7 p. 73. io. Rev. fi. ist. ark. i fil., An. II, vol. 1, p. 388.
www.digibuc.ro
SANZIENILE.
I. Floarea Sânziènilor. In Moldova se numeste Sdn:zanie, pl. Stin3:anii i Stimranioari ; in Tara-Romiineasca, Dragaial ; in Banat, Sdn.ziéne galbene §i Floarea lui Sf. loan; in Transilvania, Stinjuane, Sánêne, Sánznie, Seittidne, SdNyeana, Schq.uene (fr. caille-lait-jaune ; germ. Echtes-Lobkraut, Marienbettstroh ; lat. Galiunt verum, L.), plantä a drei rädacinä traeste i iarna, iar primavara da colt si mai tarziu flori. Este o erbacee din familia Rubiaceae, cu tulpina rigida, rotunda, cu patru muchi ; frunzele Ii sunt dispuse ate 8 -12 in verticile, ingust-liniare ascutite, mucronate, cu marginile rasucite, acoperite pe fata
inferioara cu peri scurti i moi ; are flori galbene-aurii, placut mi-
rositoare, cu lobii corolii obtusiusculi i foarte scurt apiculate; fructele Ii sunt mici, glabre i netede. Creste prin livezi, pasuni, margini de päduri i poieni. Infloreste prin Iunie-Iuliel. In unele parti din Moldova, precum in corn. Tepu, jud. Tecuciu, se crede ca aceasta -planta infloreste in noaptea despre Stint-
aded in noaptea de 23 spre 24 Iunie. Dad infloreste mai tarziu de aceasta zi, se zice dt vretnea este tdr;zie, aded verdeata semanaturile nu sunt ash de inaintate, curn ar trebui sá fie de obiceiu; dimpotrivä, dad la aceastä zi Sthndnii1e sunt inflorite, timpul este prea inaintat. Legende asupra acestei plante n'am putut gasi nicairi Oita acum ; numele ei insh se afla in multe balade sau cântece batranesti, inchipuind Luna. Inceputul unuia din aceste cintece urmeazi: Pe raze de soare, Pe scursuri de mare,
Tese tese
I. Z. Pantu. op. cit., p. 87.
www.digibuc.ro
80 RAsboiao de fir,
Tese Iana, dichiseote Si de nunta se gateote.
Suluri de otel Cu spata de skrmA, Face panza buna. Soare ca venik, D'ai-te zina-i da: Av-te, zíua, Jano, Iano,
In oi cu matase, Lui Soare camaoe Fir Cu ibrioin,
Stinziano !
Lui Soare zAbun....1
Tese
lana. tese
Inceputul unei alte variante este acesta : Soimanul de soare
E puternic mar; Umbla sa se 'neoare. Vremea i-a venit De cAsAtorit Si el ca. mi-oi umblA,
Crez, de noul ani, Crez, pe noua cai. Patru a oborit. Cinci a ciumparit Si el n'a gasit Potrivnica 'n lume. SA se potriveasca, SA se nemereascft. Papuc din picior, Ineluo din de§t.
Si el s'a lasat. La nouA argele Este-o argelus4, Argek de marmurA,
Cu up la vale Cu ferestre 'n soare, Cu suluri d'argint, Scripeti de argint. PAnza-i de mAtasA,
Lui soare camaoe. Tese, 'nchindiseote
Ileana Stimzeana Doamna florilor Si-a garoafelor Tese, 'nchindiseote, gAitAneote... 2
II. Sf. loan de varti. Ziva de 24 Iunie, Nagerea cinstitului, slavitului Prooroc, gatorului inainte ;i Bote.-,-atorului loan, cum o numeste biserica noastrii, se cunoaste in popor sub numele de Sf. loan de vara, Sf. Ioan, dar mai cu seama Sdn.s.-aL'ne sau Driigaica. In deobste se socoteste acest Sant de sine statätor, altul deck cel ce cade la 7 Ianuarie, având legendele lui in popor. Acest fapt provine din serbarea care se face la 24 Iunie la Suceava, 'in Bucovina, întru prearnarirea Sf. Than cel nou. Acolo, poporul a legat ziva de 24 Iunie cu numele Sf. Than cel non, iar ziva s'a numit simplu : Sf. laan. Aceastä sf.-särbätoare s'a 1. P. G. Ciocanel p. a., Brapave, Bucureoti 1905, p. 113-22. 2. Tocilescu, colect. cit., p. 15.
www.digibuc.ro
81
latit apoi i in jos spre Moldova, unde spre a deosebi ziva aceasta de Sf. loan de iarna, a fost numitä Sf. Ioan de vara. Acest Sant este prin
urmare Sf. loan cel Nou, al carui hram se präznueste Joi dupa Ru1, sau in ziva de 2 Iunie 2. II1 cele ce urmeaza, vom da tot ce stie si spune poporul romin despre acest non Sfânt in I3ucovina, unde venerarea lui este mai mare, si apoi vorn vedea chipul curn biserica, impreunä cu
salii
credinciosii ei, serbeaza aceastä zi.
Raposatul S. Fl. Madan, in minunata monografie asupra S f. loan dela Suceava, arata, in rezumat, urmitoarele : Than s'a nascut pe la inceputul veacului al XIV in Trapezunt (Asia mica), din parinti crestini, cari, 'hid din frageda-i copilarie, i-au insufiat dragostea credintei adevarate. Calatorind mai apoi loan dupa vanzäri i cumparari de marfuri, nu umbla dupa castig binesc, ci mai mult se folosia spre märturisì credinta sa, pentru popoveduirea ei i pentru ajutorarea saracilor.
Odata îi incarca marfa din Trapezunt i porni cu alti negustori pe corabia unui Fránc, prin urmare un crestin de lege apuseanä. Acesta vazind pe loan infocat aparator al ortodoxismului, intra in vrajba cu dansul. Cum ajunse in Cetatea-albä, merse Frâncul la capetenia otasului päri pe Ioan, zicind cä acesta i-a marturisit lui de mai multe ori, cä ar vol si se lepede de religiunea crestinä si sa tread la persianism. Eparhul it chema la sine, dar fericitul t. Carte de rugaciuni, Bucuregi 1899, p. 208 : «2 Iunie, Sf. Nichifor, Joi dupa Rusalii serbam pe Sf. loan cel Nou (ale carui moage se afla in Suceava din Bucovina». 2. Marian, Sf. loan cal Nou dela Suceava, Bucuregi 1895, p. 67-8 : (Dupa cum se vede din aceasta naratiune a navalirii Cazacilor in an. 1622 asupra Moldovei ;i in deosebi asupra Sucevei, Românii Moldoveni, de;1 se aflau moagele Sf. Ioan de 220 de ani in capitala terii lor, nu aveau Inca o anumita zi de serbare pentru dânsul. «Din ziva insa in care a scapat Moldova ;i in deosebi Suceava ajutorul Sf. loan de nenorocirea cea mare ce-o ameninta din partea Cazacilor zaporojeni, s'a stabilit ca ziva de 2 Iunie st. v., in care s'a intâmplat aceasta minunata scapare, sa fie o zi de se: bare pentru intreaga. Moldova.
«De atunci incoace a inceput a se introduce numele acestui Sant ;i in cartile bisericegi ;i a se scrie cu litere roii, ceeace insemneaza ca.
ziva respectiva, in care s'a introdus Sf. mare martir Ioan cel Nou cu. aceste litere, e o zi legata de biserica, adeca inaltätoare, care are sia se serbeze nu numai de biserica, ci de toti cre;tinii din Moldova, cari se tin de biserica noastra, prin abtinerea dela orice lucrus. Pam file, SarMtorile.
www.digibuc.ro
82
loan, ascultându-1 vreme indelungatä, îsi aduse arninte de vorbele Dumnezeului adevärat: «Când veti fi adusi inaintea imparatilor si
a domnilor pentru numele meu, sa nu vä invätati mai inainte ce sä vorbiti, ci sä rä.spundeti inteacel ceas, caci se va da voua cuvânt, cäruia nu-i vor puteâ sta irnpotriva potrivnicii vostri». Apoi i-a räspuns eparhului, plin de täria adevfiratei credinte, cä minciuni au fost toate ate i s'au spus de due Franc, si di el rärnâne tot ceeace a fost. Eparhul, auzindu-si hulita legea lui, porunci sa aducä toiege, sä-1 batä pe Ioan. Cu amenintiiri a cautat apoi sh-1 indemne a se lepadà de credinta lui, dar farä folos i-au fost toate. A inceput sa-1 batä, dar iaräs fail folos, cäci Joan, ridicandu-si ochii spre cer, se ruga :
Multumescu-ti tie, Doamne, cä m'ai invrednicit a mä späla
cu sangele meu si a mä curäti de pacatele cari mi s'au intâmplat cândva a le face, dupa slabiciunea firii omenesti ! Seara 1-au inchis piiganii, iar a doua zi 1-au scos din nou la judecatä. si 1-au chinuit, dar Ioan le-a nIspuns cu vorbele Sf. Apostol Pavel : «Pe cat se stricii ornul nostru cel de afard, pe atata se innoeste cel din läuntru». Chinurile au inceput din nou, pana cand mucenicul fu legat
de coada unui cal neinvätat la cilarie si tat-it pana in mahalaua jidoveascii a târgului, unde un Jidov s'a repezit si i-a tiliat capul. Trupul i-a rämas noaptea in mijlocul drumului, caci nimenea n'ar fi indriiznit de frica eparhului sa.-1 iea si sa-1 ingroape in tintirimul crestinesc. Noaptea insä, un Jidov din apropiere väzii luminä imprejurul mortului si trei chipuri ca trei preoti, luä arcul si sa-
geata si vol sd tragii inteacolo, dar Dumnezeu indata isi atitá puterea : arcul si sägeata rarnasera lipite de manile sale ! Astfel stata Jidovul intreaga noapte, pana a doua zi dirnineata, and adunându-se multâ lume imprejurul lui, incepa acela sa povesteascä tuturor vedenia de noapte, care pierise acum ; si apoi, pärându-i räu li caindu-se de ceeace a vrut sä sävarseasca, i se slobozirä milnile de arc si de sägeat5, prin puterea dumnezeeascä. Auzind in urmä ,i eparhul de cele intâmplate si temându-se si el de vreo primejdie, porunci multitnii de crestini care strajuià trupul Santului, sa-1 iea si sä-1 ingroape in tintirimul crestinesc. Nu mult dupa aceasta, Francul apusean, intoväräsindu-se cu mai multi de legea lui, merse sä fure trupul Sfantului din tintirim, dlr pe cand sapau cu totii, Sf. loan se arata preotului crestin din www.digibuc.ro
83
Cetatea-albä si--I indemna sä rneargä si sä alunge pe talhari. Preotul porni, alunga pe furi, si la olalta cu mai multi crestini desgroapa
el moastele Sf. Than, le aseaza in sicriu, iar sicriul il duse si-1 puse in sf. biserica crestineasca, aproape de sf. masa. Moastele rämasera aici in bisericä peste 70 de ani, langd mask iar deasupra ei urmarii sä se arate multe vedenii dupl aceasta; multi suferitori, cari au mers si s'au rugat langa sicriul cu sf. moaste, de multe boale s'au vindecat 1. Din Cetatea-alba, moastele au fost ridicate si asezate in Mitropolia Sucevei, pe timpul lui Alexandru cel Bun. In Mitropolia cea veche, care se mai numià si Biserica Miräu-tului, Sf. Ioan a stat catva titup numai, dci simtind Sfantul ca
zidurile ei se ruineaza, a fugit din ea cu sicriu cu tot si s'a dus in niste boji, pe acolo unde astazi se ridica Mitropolia cea noua, cu hramul SF. m. rn. Gheorghe. Fuga aceasta s'a repetat pe vremea lui Bogdan Voda si Stefan cel Mare. 0 varianta a acestei traditiuni suna precum urmeazä : Sf. loan dela Suceava petrecù un timp mai indelungat inteo biserica din Romania. Se pare insa cä petrecerea lui in acest loc nu i-a placut, cäci adese ori se vedea noaptea parasind biserica si perigrinand departe, I' 1 afarä. Si el nu incetà de a perigrink pana ce nu ajunse pe locul unde se afla astazi ash. numita Biserica Sf. loan din Suceava. Toata localitatea aceasta insä era pe atunci un tapsan desert si pustiu, pe care cresteau numai tufisuri, duclau si spini. Cu toate acestea insa, oamenii incepurä a aveh o parere mai bunä despre locul acesta si zisera : Biserica cea veche nu-i place lui Ioan al nostru ; deci sa-i
ridicim aici o casä care sä-i placa mai bine. Si ei au facut aceasta : i-au zidit o capela pre care Sf. Ioan a intrebuintat-o de acum inainte spre rugaciunea sa. Deoarece insä reputatiunea sa atrasese o multime de oameni si din cauza aceasta se adeveri di acea capela era prea mica, de aceca era de neapärata trebuintä a se gandi la zidirea unei biserici mai mari si mai spa-tioase. A§li se infiintä in decursul zilelor biserica cea frumoasa si mare a Sf. Ioan in Suceava 2. Dupä stramutarea sfintelor lui moaste in Mitropolia cea nouä, Sf. in. tn. Ioan urma sa-si arate puterea sa prin felurite minuni, dintre 1. Marian, S. loan, p. 60-3.
2 Ludwig Adolf Staute-Simiginowicz, Volkssagen aus der Bukowina. Czernolvitz 1885, p. 28-9. Cf. Marian, Sf. loan p. 42.
www.digibuc.ro
84
cari douä sunt povestite de Petru Movilä, nepotul domnitorului Ieremia Movilä.
Intâia aratä cä unchiul säu, domnitorul, printre multi slujitori de curte, 1 -eh si pe un Polonez anume Uiadovschi, care meran impreunä cu vodä la sarbätoarea Sf loan, a väzut gaud inn.' cum multà lume este adunatä spre a se inchini si a aduce daruri sfintelor moaste. VäzInd el acestea toate, si fiind de credintä apuseanä, a inceput sä huleascä pe cei de fatä si impreunä cu dânsii si sf. moaste. Bine insä n'a ispriivit, did indatä a inceput sä strige si sä sail ca luat de ducd-se-pe-pustii, cäci diavolul intrat in el II chinua amar. Si 1-a chinuit mult, si n'a fost släbit decât dupä rugäciunea Mitropolitului cdtre Dumnezeu si catre Sf. Than. «Iari aceastä minune si pânä acum se istoriseste de multi oameni, martori oculari. Aceasta este scrisä si in cärtile Mitropoliei de Suceava. Iar eu am auzit-o povestindu-se de catre pärintii mei, cari au fost martori oculari si singur pe acel Uiadovschi, de si eram foarte mic, imi aduc aminte cd 1-am väzut» 1. A doua minune a Sf. Ioan, pe care a auzit-o dela Varlaam ieremonahul, e aceasta : «In anul 1620, in Miercuria de dupä Pogorirea Spiritului Sfänt, când se serbeazä amintirea Sf. Ioan cel Nou, marele martir, in Mitropolia din Suceava, dupä obiceiu, oamenii ce vin din locuri multe si indepärtate proaduc multe daruri si când särutä moastele sfântului, dau multi bani. «Eclesiarhul, fiind invätat de diavol, a luat o parte din banii ce erau pe talerul de pe racla Sfântului si i-a ascuns in punga sa. Abiä a inchis aceasta, a intrat Satana inteinsul si 1-a trântit pedânsul la pämânt, inaintea raclei Sfântului, strigänd si curgându-i balele.
«Indatá ce au väzut cei ce erau de fatä, au instiintat pe Mitropolit, care venind si viizându-1 cä se munceste de acel räu, zise :
« Sau din moastele Sfântului a luat, sau din banii acestia färä binecuvântare s'a induplecat a face furare de cele sfinte ! «Si indatä a poruncit sa-1 caute. Si cäutându-1, a gäsit nu putini bani in punga lui. Deci pärându-i räu Mitropolitului când il vedei pe dânsul cä se munciä foarte de cel räu, a inceput sä-i ceteascä
rugäciunile de blästäm, si indatä a iesit din dânsul duhul necurat I. Ghenadie Enacean, Petra Movalli gi megterul Manole, Bucurepti 1881, p. 194-200 ; cf. Marian, Sf. Ioan, p. 42.
www.digibuc.ro
85
sculându-se, a cäzut la picioarele arhiereului, märturisindu-si greseala sa i rugändu-se de iertare. Iar el mult mustrându-1 pre dânsul si dându-i interdictiune, 1-a invrednicit de iertare» 1.
Suceava a pästrat moastele Sf. loan pânä in timpul lui Constantin Cantemir, când Ioan Sobieschi, apärätorul Vieei, näväli in Moldova, si când printre altele luä i rnoastele Sf. Ioan §i le duse la Zolkiew in Po Ionia. Acolo au rämas pänä la 1783 Iunie 30, pe timpul impäratului Austriei losif II, când au fost aduse din nou in Suceava.
Legendele- de mai sus sunt trecute in multe pärti ca documente istorice i, se intelege, farà temeiu. Afarä doar de povestirea martiriului, care poate sä aibä mai mult adevär, toate celelalte amänunte si povestiri sunt faurit F.! de popor i redate posteritätii prin condeiul oamenilor de seamä, fete bisericesti mai ales. Acestea de altfel nu-s toate legendele ; mai gäsim i altele, de sigur tot la poporul rornIn din Bucovina, care vine mai des in
atingere cu locul unde se aflä si astäzi rnoastele Sf. Ioan cel Nun. Intâia legendä ne aratä cä «Sf. Ioan dela Suceava, când erà bäiat, pästei vitele tatälui säu pe toloaca, §i tatäl säu 11 vedeh adesea uitându-se la cer, rugindu-se i râzând :
a Mäi, de ce räzi tu când te uiti in sus ? a
and mä vei vedeh râzând, sä pui piciorul durnitale pe
al meu i vei vedei ! «Tatäl säu a flicut ash si a väzut cerul deschis i pe Dumnezeu tinând in mina tunul (tunetul, asà ca un biciu irnpodobit cu flori). «Cu pusca aceea, Dumnezeu, in tot anul spre Anul nou, blagosloveste lumea, i ce picurä din puscä, aceea avem ; i indatä îi scrie, îi tnsemneazi, in care sail are sä fie pane, in care nu ; care orn are sä moarä, cine are sä se nascä, ce are sä päteascä, s. a. Unde nu s'au rugat oamenii de Dumnezeu, acolo nu dä pâne, ash dupä curn au Ilcut» 2. A doua legendä spune cà Sf. Joan erh negutätor prin pärtile turcesti, unde din deosebite pricini a supärat pe pägâni, si acestia prigonindu-1, inteo zi s'au hotärit sä-1 ucidà ; 1-au legat adeca cu funia de un cal si au dat apoi drumul calului. Calul inspiimântat, a tot fugit prin acele pärti indepärtate, pâni ce a ajuns in Bucovina, la localitatea ce se chiamä astäzi Crisceatec, unde desnodándu-se r. Enacean, op. cit., p. 345-7. 2. E. N. Voronca, op. cit., p. 791.
www.digibuc.ro
86
funia, trupul fara vieata al Sf. Ioan a limas locului sub o stand. Calul a cazut si el mai departe, asemenea mort. Acolo a stat trupul sfantului multas vreme, nestiut de nimeni,
pana dud din intamplare a fost gasit. and fu ridicat de sub pamântul care IL acoperise, de odata a inceput sa izvorasci o api
limpede si buna, care s'a prefacut apoi in pârau ce curge si astazi. Oarnenii au vazut atunci ca acela este trupul unui orn sfant. Pornind ei mai incolo, au gäsit si calul cel mort. Pe locurile acelea fu ridicata mai apoi o mänästire, aducand rnoastele Sfântului la Suceava.
La acea apa, in tot anul, la SdRiéne, merg crestinii cu procesiune ; preotul face aghiasma inteinsa, iar oarnenii Ieau apa, caci cred al este buna de durere de ochi, de cap si de orice alta boalat. A treia legendä, aceasta din partile Moldovei de sus, vecina cu Bucovina, ne spune ca. Sf. Ivan a fost cioban in vremea lui. Ajungaud 'hue() seara acasa, vede ca i s'a ratacit un miel. Luându-se apoi pe urrna lui, fdra pie- de mânie in suflet, 1-a urmarit pas cu pas, dar de prins nu 1 puteà prinde, caci aproape amândoi fugiau deopotriva. Treceau peste tot, pe pamânt si peste ape, mergand arnandoi pe deasupra si nescufundandu-se. Toctnai tarziu, Ioan ciobanul prinse mieluselul, si ridicându-1 in brlAe, incepù sa-1 desmierde t,i sä-i sarute Ficioarele, zicand : Saracutul de dansul ! Tare trebue sä-1 mai doara picioarele ! Iar Dumnezeu de sus, vazandu-i mila lui cea curata si sufletul sau cel bun, mirându-se ca in loc sa ucida indata pe cel care 11 facuse sit alerge inteatata, il desmearda si il sarutä, isi varsa asupra lui harul sau cel dutnnezeesc si-1 prefacù in sfânt. \Tara i se scoate icoana ce-1 inchipue, un copilas frumos,
cu mielul langa gât,si poporul crede ca indata trebue sit inceapi a ploua 2.
Inteadevar, adevarata icoana a Sf. Ivan cel Non 11 arata cu un miel langa dânsul. Romanii din Bucovina, fiind mai aproape de racla ce cuprinde moastele Sf. laan cel Non, vor serba inteun chip mai stralucit ziva acestui martir, decat Românii de prin alte parti 3, cari din Cali doara dad au aunt cite ceva. Pe de alta parte, stiind cat de slab I. E. N. Voronca, op. cit., p. 928. 2. Ibidem, p. 312.
3. Prin Moldova de jos, ca pilda, nici nu se pomene§te de St. Ioan dela Suceava.
www.digibuc.ro
87
este terneiul pe care 11 pun ei, pe tot ce scrie in carti, vom intelege de ce, prin aceste locuri, ziva acestui mucenic trece nebagata in seama.
In cele ce urmeaza, vorn aria dupa un cunoscator al vietii populare a Românilor de pretutindeni, chipul cum se serbeaza In Bucovina aceasta zi. 0 transcriem, in partile cari ne privesc, intocmai, spre a vedea card caldura pune scriitorul in zugrävirea acestei zile, ce se socoteste ca un dar dumnezeesc, härazit Bucovi-. nenilor in deosebi. «Am putea cu drept zice di Sdn.zienile sunt o zi de peregrinagiu, mai cu seamä -pentru Rutenii greco-catolici din Galitia i pentru cei ort.-orient. din Bucovina, cari locuesc dincolo de Prut, caci Romanii de prin tinuturile invecinate cu Suceava, cari pot ori i când cerceth Sfântul, sunt in aceasta zi cu mult mai slab reprezentati. «Cu trei sau patru zile inainte de Saitziêne, se vad venind neincetat, zi i noapte, zeci i sute de insi, parte cu trenul, parte cu trasurile si parte pe jos, astfel ea in ajunul Stímzidnilor e plinti Suceava de peregrini, adunati din toate partile i ungherele... «Si afarl de saracimea care asemenea vine din Galitia, ca sa-si castige panea de toate zilele in decursul serbarii. Sdn:ziZnilor §i care de cele mai multe ori rämâne pentru totdeauna in Bucovina, mai toti ceilalti crestini, atat ort.-orient. cat si gr.-cat., nu vin cu 'Dana goala, ci aduc, unii diverse lumini, i aprinzandu-le, le pun parte langa racla cu moastele Sf. Joan, parte pe la icoane i in alte locuri din biserica, altii diferhe stergare, pe cari le intind pe lacra Sfântului sau le pun si pe acestea pe la icoane, i iaräs altii platesc ate una sau mai multe liturghii si salindare, atât pentru sanatatea i fericirea celor vii, cat i pentru iertarea pacatelor celor repauzati. Unii aduc untdelemn, altii smirnä i timaie spre folosul bisericii, neluand in schimb penn:u toate darurile nemic alta, decat binecuvantarea calugarilor si a preotilor functionari, sau câte un sipusor mic cu untdelemn sfintit si cate un pumn, douä de buruiene dela Si-tint.
«Cei ce voesc sa aiba untdelemn, smirna, tämâie ì buruiene dela Sfant, peste intreg anul, I cu deosebire femeile, caci mai ales acestea calla sä iee i sä duca ate cevit dela Sfrint acasa, le vezi venind ate c'un brat intreg de plante, cari infloresc pe la Scin*ne, precum : sdnKiana galbena
»i
albit
poala Sdnta-ildariei 2, braileanca,
i. Galium Molugo, L. 2. Chaiturus Marrubiastrum, L.
www.digibuc.ro
88
romanital, minta creata. 2, busuioc, nalba, etc., pe cari le pun ca sà
stea macar vreo citevi minute langa racla Sfantului, in firma credinta CA dad vor sta si numai atata, dad si numai se vor atinge de moastele Sfantului, se sfintesc, si sfintindu-se sunt bune si folositoare pentru mice fel de boale, spre care scop le si intrebuinvaz1 apoi in dercursul anului. «Unii dintre peregrini vin mai mult ca sa vada Sfantul si sa i se inchine ; altii, fiindcá mai inainte de aceasta au facut vot 3, cu ocaziunea vreunei boale grele sau a vreunei intamplari nenorocite, cà trecandu-le boala si scapand de nenorocire, numai deck if vor cercetà si i se vor inchina ; unii, fiind bolnavi, ca sä li se ceteasca acatistul Sfantului, precum si alte rugaciuni; altii pentru ca sa li se faca masliu §i sa li se sfinteasca apa ; unii ca sa-si marturiseascä pacatele si sa se impartaseasca ; mai pe scurt, fiecare pentru ceeace are mai mare lipsä si ce crede ca-i va fi mai de folos, atat in privinta corporalä, cat si in privinta spiritualii. «Nu odata si nu inteun an am observat ca pe langa natiunile si confesiunile amintite mai sus, vin si o multime de Lipoveni si Lipovence, at'at din Bucovina cat si din Moldova, cari, desi nu duc si nu jertfesc nimica bisericii, totus nu se lasa pana ce nu sträbat langa racla Sfantului si nu saruta, dad nu de mai multe ori, apoi cel putin odata moastele acestuia. «Aici, langa moastele Sfantului, vedem nu numai crestini ort.orient., ci si de diferite alte confesiuni, stand alaturea ca si niste frati, ingenuchind si rugandu-se deopotriva, in adancul inirnii lor, adorand pe unul si acelas Dumnezeu, care sustine intreaga omenire, Jai-a deosebire de natiune si confesiune, si implorand ajutorul Sf. Ioan. «Preotul care stä langa racla Sfantului se roaga neincetat si rugaciunile lui desteapta speranta si mangaierea mamei, care implora insanatosirea fiului sau fiicei sale, ce de mult timp zace, a unui
frate pentru fratele sau ce sufere, a unei surori pentru fratii si surorile sale, a unui sot pentru sotia lui si viceversa, sau a unui fiu pentru parintii sai. «Tot aicea se roaga fiecare si pentru supärarile si lipsele sale ce
le sitne§te, §i toti asteapta, venerând. pe Sf. Ioan, clementa si ajutorul ski. i. Matricaria chatnomilla, L. 2. Mentha crispa, L. 3. Onor. raportor al acestei lucrari : s'au legat.
www.digibuc.ro
89
«Cel ce nu ar puteä sä sträbatä in aceste zile pânä la racla Sfântului si nu i-ar puteh särutl moastele, s'ar crede omul cel mai nefericit din lume, fiind sigur cä numai de aceea n'a putut sä sträbatä, pentrucä ar fi prea päcätos i nepläcut inaintea lui Dumnezeu si a S f. Ioan, ostasul säu. «Cu vreo cinci sau sase, uneori chiar i cu mai multe zile inainte de Siinidne, o sama de oräseni crestini din Suceava i anume bärbati i femei din clasa mai särmanä, cari vor sä câstige macar cif-ceva la aceastä ocaziune, îi fac un fel de setre sau tarabe de o parte si de alta a drurnului, incepând de lângä clopotnita bisericii, in sus spre oras, in cari stau i vând fel de fel de märuntisuri precurn : lumini, smirnä, tämäie, apoi pâne, franzole, prescuri diverse fructe, cari sunt pe timpul acesta coapte, mai pe scurt tot felul de lucruri, cari stiu cä le sunt peregrinilor de adeväratä trebuintä.
«Afarä de oräsenii si oräsencele acestea, mai vin de un timp incoace si se aseazä pe langi drum, intre multi altii, Ind i iconari, cari aduc i vând o multime de icoane, iconite «In ajunul acestei särbätori, cum a bätut orarul orasului 4 oare dupä arneazä, toate clopotele bisericrlor incep a sunä. (Un semn cá a sosit timpul serviciului dumnezeesc de sarä. «N'a apucat insä palimariul a pune bine clopotele in miscare, numai ce vezi cä peregrinii se adunh ca albinele, din toate pärtile si care de care näzueste sä intre cât mai de grabä in biserica, ca sa poatä cuprinde un loc i sä asiste la vecernie, litie i privighere... «Dupa serviciul de searä i privighere, dupa predicele indätinate la aceastä ocaziune, cari se tin publicului adunat, atât in limba românä, clt si in cea ruteanä 1, se scoate racla cu moastele Sfântului in curtea bisericii, i aice, puindu-se pe un stelagiu anume pentru acest scop facut, trece apoi intreg poporul adunat pe sub dânsele. «A doua zi des de dimineatä, inainte de inceperea liturghiei, care
asernenea se face in sobor, nävala este si mai mares dici acuma vin
o multime de inchinätori, nu numai din indepärtare, ci si de prin satele invecinate. «Sute i mii de insi, bärbati i neveste, feciori si fete, tineri bätrâni, imbracati in tot felul de costumuri nationale i vorbind inteo multime de limbi precum : româneste, ruseste, lipoveneste, 1. Eclesiarh, fat, crasnic. 2. Se puteà altfel !
www.digibuc.ro
90
sau muscalefte, leseste, sloväceste, ungureste, frantuzeste, germaneste si jidoveste, pare ca te-ai alflà lângii turnul Babilonului, dupà amestecarea limbilor, umbra* incolo si incoace, ca niste albine dinaintea unui stiubeiu, cäutând care de care sä sträbatä mai de grabä pâtiii la usa bisericii, ca sa poatä intrà inAuntru. «Dupi sfärsirea sf. liturghii, care se face cu cea mai mare solemnitate si 'n decursul cäreia se slobod mai multe rânduri de sacalufuri, ies cu totii din bisericit afará, de unde pornindu-se dimpreunä cu procesiunile dela toate bisericile ort.-orientale din Suceava, cari pleacä inainte, si dupä cari urmeazi racla cu moastele Sf. Ioan, purtati de cätre sase insi pe umere, apoi Mitropolitul cu crucea in mânä si inconjurat de catre toti preotii imbräcati in ornate, se duc cu totii pAni inteun loc anumit din oras, unde se afld o cruce ziditä, lângi care se sfinteste apä. ( Sfintindu-se apa si stropindu-se publicul adunat cu dânsa, se intoarce impozanta procesiune indärät, la care ocaziune se trece prin mai multe strade ale orasului, in sunetul clopotelor, cari de astadati se trag nu numai la bisericile noastre, ci chiar si la unele sträine, precum e bunà oara cea armeneascä si cea greco-catolica. «Iarä dupa ce s'au intors cu sf. moaste indardt si s'au asezat iaräs la locul lor, fiecare se porneste spre casä plin de mângâiere at i-a ajutat bunul Dumnezeu sä poatii fi mäcar odatä la San....iène in Suceava, ca sii se inchine Sf. loan» 1 Aceastä zi se serbeazä astfel nu numai in Suceava, ci si prin alte multe pärti din Bucovina. 41 in Bobesti, lângii Broscäuti, la Sdn#izne se face aghiasmä in pádure, la o fântânä, in care s'a gäsit o icoanä a Maicei Dornnului. Acea aghiasmi se crede a fi bunft pentru durere de cap si ametealä. Pe lângä särbätoarea bisericeascä in cinstea St. Ioan cel Nou dela Suceava, sau Sf. Ioan de varä, mai trebue sii mai pomenim si câtevä practice superstitioase, cari se obisnuesc la aceastft zi. In Banat, cei cari sunt cu dare de mânä, dau de pomani pentru sufletul mortilor, câte un colac cu jordilene (caise §i. pere) si ; aceasta constitue ntofii de Sdin#nii. 1. Marian, Sf. Joan, p. 126-36.
E. N. Voronca, op. cit., p. 28 :
Când il scoate pe Sf Ioan, trebue sa ploaie». (De Scinziene se face aghiasma pi la Suceava, and scot moaptele Sf. loan cu procesie. Aghiasma de aceea pi untdelemn, e buna de durere de cap, surzénie, ba pi pentru dragoste, de posi sa o ieai, ca la Jordan, cea intii». 2. Marian, Immormeintarea, p. 391.
www.digibuc.ro
91
In Oltenia, unde ziva de Sdn;zdnii, ca si floarea cu acest nume, se mai numeste i Dragaica, se päzeste cu desavarsitä nelucrare, caci se crede cä cel ce munceste in acea zi, va fi pocit, va innebuni va fi jucat de Dragaice. Cu acest inteles, Dragaicele sunt un fel de .,Soimane, Rusalii sau Sfinte cari opacesc pe oameni 1.
Tot in aceastä zi se crede ca disdimineatä soarele se spalä pe fati in tiinpul rasäritului; cine sc uita la dânsul cu *are de seama, vede curgänd al:a in jos, pe poala räsaritului, sub infâtisarea unor lungi raze luminoase 2. In Tara-Románeasca §i Moldova de jos, in aceasta zi se dau de
pomana fructe, cari .e coc pe aceasta vreme,
i
altele 2.
III. CUNUNA SINZIEN1LOR. Dirnitrie Cantemir vorbind, in Deso ierea Moldozei, despre aceasta zi, ne spune ca sub denumirea de SCiazidne sau Dragaica, se subintelege zeita Ceres. aIn acest timp, când incep a se coace sema-
niiturile, se adunä la un loc toate fetele din mai multe sate, si alegänd pe cea mai frurnoasá i mii robusta, îi dau numele de Dragaica. Apoi, cu ea inainte, merg prin sernänäturi si-i fac o cununä irnpletitä din spice, i-o pun pe cap, o mai infrumuseteazii cu o multime de cArpe, de toate colorile si-i cla in mand cheile dela surele lor. Dragaica, in acest chip infrumusetata, cu bratele intinse cu carpele expuse vântului, ca si cum ar sbura, se intoarce spre casä, cântând si sältând, si merg prin toate satele fetelor cari au insotit-o. Acestea, urmând-o in dintece destul dt. frumoase, o numesc sora i superioara lor. Toate fetele taranilor din Moldova nazuesc foarte mult 4 la aceasta cinste, desi cântecul lor zice cá acea fatä, care reprezenta pe Dragaica, nu poate sä se marite pänä dupä trei ani» 5. I. Pr. T. Balapei, in Albina, V, p. 341. 2. E. N. Voronca, op. cit., p. 616. 3. R.-Codin, i Mihalache, op. cit., p. 73; cfn aceasta zi se impart cas-
traveti täiai in felii, ',dine pi mere dulci ; cä nu e bine ea mananci din nici un fel de poame noua, 'Ana n'ai Imparti, ca sa guste din ele intaiu raposatii».
4. Nu ;tin ca s'ar fi mai practiand pe undevh, in Moldova, aceasta datina astfel descrisa. 5. P. 154.
www.digibuc.ro
92
Iva acum ce se mai pastreaza din aceastä datinä astäzi, in Moldova.
In unele sate, fetele plead in carduri la camp si adunä tot felul de flori, dar mai ales SdKjéne (cu corola galbenä); din acest soiu de flori isi fac coroane sau cununi. Dad impreunä cu sdn#ene mai culeg si flori de cicoara, din ele fac colane, cu cari se incing peste mijloc, umbland apoi intreaga zi astfel. Seara, cand se culca, strang aceste cingätori si le pun de se usuca,
cad sunt bune ca leac impotriva boalelor de neputintä si altele 1 Prin alte pärti, tot din Moldova, se face de catre oameni un colac de sdn,zianei §i se aruncl pe casä ; dací colacul ramane acolo, este semn vädit ca acel ce it aruncä va tral muh; dacä dim potrivä, colacul cade jos, este semn cà acel care l-a aruncat va mud 5. Acest colac, dacä vine jos de pe cask esteluat si pästrat in cuiele dela stresinä; dad rämane pe casä, este läsat acolo. El este insa menit pe nurnele unuia din cei din casä si dacä colacul se risipeste curand, fie pästrat, fie pe casä, prevesteste lucruri nepläcute 8. Prin unele locuri colanele de cicoard se pästreaza si ele ca fiind bune mai tarziu ca leacuri, impotriva boalei numite epikpsie (pron. pop.: ipilipsie) sau, cum se mai numeste, a boala 4. In Moldova. prin unele pal-0, se obicinueste a se face de catre fete si flacai, in dimineata Sdni.zMiilor, inainte de a räsärl soarele,
ate o cununä de seiNtinii, cu care se duc in ocolul vitelor, unde o arunca. Daca cumva este a unei fete si de cununa se aninä mai intaiu o vita tanära, ursitul, adecä viitorul so; al fetei va fi tanar ; daca se aninä o vita batranä, viitorul ei ursit va fi orn in vArstä. Tot astfel fac si flacäii spre a-si cunoaste viitoarele sclii 5. In Tara-Romdneascd§i anurne prin jud. Braila, este clafinä ca Ro-
manii sa-§i faca spre Sdinnii, de cu noapte, o cununä de sulfina, pe care o aruncä apoi pe casä, in bätaia lanii. In zori de zi, inainte 1. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 83-5. 2. &zatoarea, VI. p. 28. I. A. Zanne, op. cit. IX, p. 292. 3. Manuscrisele lui M. Pompiltu in qeaatoarea, VIII, p. 183. 'In ziva aceasta e obiceiu ca fetele culeg nipte flori de camp, galbene, numite 84nziène, le impletesc in cununi mici 0 menind pe fiecare cu numele celor din familie, le arunca pe acoper4u1 casei ; pe unele locuri le atftrna in cuiele dela stre0ni. A cui cununa se risipege 0 cade mai de graba de pe casa, acela va muri mai intaiul. 4. Rev. p. ist, arch. fi filolog. An. II, vol. II, p. 388. 5. A. Gorovei, in .5'ezatoarea, I, p. 147.
www.digibuc.ro
93
de a rasari soarele, merg
afle ,cununa i sa-si vada felul de vite
la care vor avea' noroc peste an. Dad vor gàsì pe cununä fire de par de bou, vor fi norocosi la boi ; de va fi de cal, vor aveà noroc la cai ; tot astfel si cu privire la alte soiuri de animale. «Am cercat eu, zice un povestitor, dar nu mi s'a aratat nirnica ; se vede treaba ca n'am stint descantecul» 1. In Dobrogea, drägaice in felul cum le descrie D. Cantemir, se fac patru fete, din cari nurnai doua sunt imbrIcate (emeieste. Aces-
tea se aloud crucis de mina cu celelalte doua, apoi pornesc clantuind pe la case, fiind insotite de un fluierar care le cântä felurite melodii. Dântuitoarele capita bacsisuri 2. In Transilvania, in ajunul acestei särbatori, satenii plead pe câmp i pe livezi, i adunä florile nurnite sdnoene, pe cari le aduc
acasä si din cari impletesc cununi. Aceste cununi le aseazä dânsii pe la usile caselor, pe crucile dintre hotare i holde, prin straturi, pe la stupii cu albine. Când este aproape ca soarele sä apuna, cilsanii toti dinteo casä se insira in fata casei, i fiecare arunca pe coperisul ei câte o cununä. Fiecare cununä este menitä cu numele unuia dintre dânsii in vieatä, care este de fata sau lipseste. Cununile bärbatilor sunt fin pletite in forma de cruce, iar cele impletite pentru femei sunt rotunde. Fiecare ti arund cununa sa, iar prezentii pe cele ale absentilor. Dad cununa se opreste pe acoperis, este semn ca acel a cui este sau pentru care s'a menit, va avei bucurii, îi va merge bine ; dad dimpotrivä va cadeä, este semn vadit pentru acela, ca-i va merge rau i poate chiar ca va muri 2. Tot in Transilvania, dteodatä cununa se anima de trei ori, dacä intâia si a doua oar& cade 4. 1. Candrea, Densu;ianu, Speranta, op. cit., p. 247. 2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 83-5. 3. F'râncu-Candrea, Rom. din Muntii apuseni, p. 135-6.
4. Gr. Goilav, In qezatoarea, V. p. 82 : In Transilvania este obiceiul de Na#erea Sf. Ioan, de a se face cununi de o floare galbenet, ce inflorege pe acest timp, i dupa ie;irea din biserica, merge unul din casa afara i asvarle pe casa atâtea cununi, cäti ini traesc in acea ma. Care cununa se prinde pe casa, acela, a cui e cununa va tral ani multi de acum inainte, iar a carui cununa cade de pe casa, va tral mai putin. i aceste
cununi cazute se aruncä de trei ori pe casa, daca nu se prind la intâia; data. Daca cade pi la a treia data, acela, a cui e, va muri in curând, napte mare jelanie in acea casa, pentru el, ca de morb. Z. Pantu, op. cit., p. 87 : «Din florile acestei plante (dragaica) se fac buchete ;i cununi in ziva de 24 Iunie, Na§terea Sf. loan (Dr4gaica,
www.digibuc.ro
94
Despre practicarea acestei datine la Macedo-Romani, vom vedeà mai departe. Sclinziène), cari se pun la ferestre, la poarta pi chiar la casA, cAci dupa eredinta poporului, aceste flori feresc pe orn de toate relele, aduand in acelap timp noroc la casa omului». Toiul seceripului fiind tocmai pe-aceasta vreme, credem nimerit a alAturà la aceastA zi Ina o datina ampeneasca pe care o aflam practiandu-se i in Mtsnii apuseni (Frâncu-Candrea, op. cit., p. 137-9) : (Pe la poalele muntilor, fiecare Wean, and terminA cu seceratul, impletepte din spice o frumoasa pana sau cununa, pe care cu mândrie o duce acasA. Cu ocaziunea ducerii cununii, toti cari au apa la indemanA, il udA, pi chiar pi copilapii alearga dupl el cu donitele cu apa. 4Cununa se atârna pe perete d'asupra mesei, pi and gazda casei a ispravit cu semAnatul grâului, o implântá in capatul pamântului, uncle a tras-cu plugul cea din urmA brazdA.
eCea mai mare veselie, impresuran cu pana grdului, este acea când vreun fruntap din sat._ a acordat claca jocului pentru o zi de secere. «Fruntapul In timpul secerii chiama pe c4peleqi pi le aratA ziva in care dorepte ca sA fie claca. In presara clAcii, cápeleii, vataful jocului pi mai multi feciori, pleaca cu lautarii prin sat. La fiecare poarta unde e fata mare, se opresc i joaca, far apelepii intra in casA, rugând pe pärinti
sa binevoeasa a o lasa la claca jocului. Numai and s'a intiimplat vreo nenorocire in familie, refuza parintii invitarea. A doua zi, inainte de rasaritul soarelui, feciorii pleacä cu lAutarii la casa fruntapului, care merge cu ei la camp pi le arata holda. In acelap timp sosesc necurmat din sat fete, neveste pi bärbati la holda, pe unde se InpirA pe ate un spat anumit, spre a-1 secerh, pi acel spat se numepte postate. In fruntea postAtii e unul din capelepi, care conduce pe seceratori. Lautarul se plimba cântând din vioara, dela un carat pana la celalt al postatii, iar cálu§erii joacA, pe când fetele pi nevestele acompaniate de barbati, cântA secerând, inat se clatina frunza In codru. Toti clacapii aunt imbacati in haine de sarbatoare. «In ziva clacii, In currea frunta;u1ui e mare mipare ; toate finele pi muierile oamenilor sai din sat sunt ocupati cu gatitul mâncarilor, cu pusul meselor, cu maturatul pi udatul curtii, That nu mai ;tin unde le este capul, pentru ea sA nu fie defAimati de clacapi, Când nu mai este decât o postate de secerat, pi soarele se apropie de deal, fetele mai meptere se retrag la o parte pi impletesc din spice pana sau cununa, pe care o ofea mcmbrului familiei prezente la holdA i acesta o incredinteaza unui fecior sau unei fete spre a o duce. (La plecare, clAcapii se formeaa in coloane ; cel cu peana inainte, dupa el feciorii tinându-se pe dupa cap, la mijloc lautarul pi in urmA fetele pi nevestele tinându-se de peste mijloc. Cântecele pi chiuiturile suna, satul intreg Il pun in picioare. Din toate curtile ies cAsAnii cu do-
niti cu apa pi alearga pe ulite ca sa ude pe cel cu cununä, care, and
www.digibuc.ro
95
IV. CULEGEREA BURUIENILOR DE LEAC. Vrernea
aceasta,
Sdnr,ranii, este
pe la
cea
a
maturitäIii,
flori. E firesc darä, ca gospodinele romance sá se ingrijeascä acum spre a aduna toate acele buruieni pentru tot soiul de ierburi
i
§i flori, ale caror proprie4 binefacAtoare asupra sinaf4i sdruncinate sunt cunoscute. Cáci cine ar puteà sä nege marele folos pe care II aduce poporului, lipsit de asistenta medicalá, acele cuno§tinte empirice ale rrredicinei populare, pe cari le-a dovedit ca bune practica atator veacuri !
In Bucovina se crede cä cel mai nimerit timp pentru culesul buruienilor este la SdnEzanii, cand, odatii cu culegerea, se duc la bisericä de se sfintesc 1.
Panä la aceasta zi, nu era bine a le culege, cAci nu puteau sä aiba nici o inraurire asupra boalelor i bubelor, din pricina cá erau pifcate de Rusalii 2.
Sdn:,-iana este bunà pentru roada grädinilor i a campului §i in deosebi pentru pepeni §i curechiu. Ea se pune i in scaldatori sau feredeie pentru vindecarea celor ce pätimesc de boale ruinoase sau sunt slabi din fire 3. ajunge acasti, pare cä ar fi scos dintr'un rau. La poarta casei, de asemeni,
toti cei din curtea fruntaplui Il uda, That curge apa ca valea de pe el, iar in pragul uii, Il ageapta stapana casei, care Il stropege cu apa dintr'un pahar ;i-i daruege un fiorin in piesa de argint. De aici, stapana, insotita de trei capelqi ;i de lautar, II conduce in casa, unde dupa Le au a;ezat cununa, il cinste;te cu ate un paharel de vinars, iar cel care a adus cunana, se duce sali schimbe hainele. (Masa e intinsa in curte, ;i in frunte ;ade gazda casei, iar la stanga lui se in;ira muierile ;i la dreapta barbatii. Bauturile i mâncarile sunt din cele mai bune ;i dupa masa se incinge prin curte haidaul (jocul). Toti membrii familiei, oricat de mari boieri ar fi, ieau parte la aceasta veselie generala, care tine pâna dupa miezul noptii, cand gazda casei, adunand imprejurul casei pe claca;i, le inchina eke un pahar de vin, multumindu-le pentru bunavointa ce au avut-o de a nu-i ocoll casa ;i masa pentru rândueala ce au pastrat-o. cCu aceasta solemnitate se terrnina frumoasa zi a zeitei Ceres sill-batorita in acele tinuturi frumoase românegi, cu atâta veselie ;i ordine minunata».
1. E. N.-Voronca, op. cit., p. 944. 2. I. A. Zanne. op. cit., VII. p. 139. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 944.
www.digibuc.ro
96
Prin unele piirti din Tara-Ronuineascd, schRiniile se culeg spre a tämädui cu ele lipitura, guturaiul, din-dd-vdntul 0 alte boale. Ele «se pun sub täst, se aprinde o lumânare la ele si se lasä acolo, pânä au trebuintá de ele». SdIReniile sunt bune si impotriva Ielelor ; de aceea aceste zâne se tânguesc in cântecele lor astfel : Daca n'ar fi avrärneasä, Mu;etel 0 imparateasa,
Si lewtean, Usturoiu de samulastra, 1 Toatä lumea ar fi a noastra. 2.
Odolean
In Oltenia, zeama de Sânzianä pisaa e bunä impotriva frigurilor 3. Sdn,zidnile
culese in aceasta zi se mai pun si prin
buldndre,
zestrea gospodinei din casä, alcdtuitä din toale, levicere, velinte, saci si perine, cad o feresc de molii 4 j e bine chiar ca in aceastä zi sä se scoatä hainele afará la soare, spre a se cue4i de molii 5. Cele mai de seamä plante cari se culeg la aceastä sárbätoare, sunt :
Usturoiul, care, smuls si pästrat in aceastii zi, se numeste usturoiu laat din Sdn#dne; el este bun pentru foarte multe leacuri. Cicoarea, cu care este bine sä umbli incins, spre a fi ferit de durere de sale §i spre a fi ferit «ca sä nu te iea Drägaica» 6 Vedem prin urmare aici, cà cicoarea sau cicoara (Cicharium Intybus, L.) ¡load acela§ rol ca §i pelinul si celelalte plante, despre cari am vorbit la Rusalii. Cimbriforul (Satureja hortensis, L.) se culege la aceastä datä, ca
mai tärziu, fiert cu frunze de mär dulce, sä se intrebuinteze impotriva pcirlelii sau cel-peritului.
Capul Sf. Ioan sau osul viu, numit si trifoiul alb (Trifolium repens, L.) se strânge pentru a fi intrebuintat la intärirea trupului släbit de boli 7. Drobita numith §i drob, drobisor, drobita boiangiilor, drobufor, drog, droghita, genistra, genistru, groama, gro.Tynd midi, inistru (Ge-
nistra tinctoria, L.), se culege in totdeauna pe la Sdn#dne sau Nait. Räsarit fail a fi sarnanat de cinevh, ci a rämas in parnânt samanta de anul trecut. 2. R.-Codin 0 Mihalache, op. cit., p 74. 3. Dat. loc. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic. de St. St. Tutescu. 4. Dat. loc, din corn. Tepu §i alte sate invecinate, jud. Tecuciu. 5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 33-5. 6. Albino, V, p. 341. 7. E. N. Voronca, op. cit., p. 944.
www.digibuc.ro
97
terea Sf. Prof. roan Botgatortil, adecä atund dud e mai infloritä are paslaiu)el. Impuxaia (2), voiejnita 2, coaiele-popg sau spcinKu? .(lielleborus purpurascens, L.? si sbureitoarea sau rdscoage i Iarba luz Sf, loan (Epitobium angustifolfunti L. se culeg tot la aceastä dad spre a fi ugcate i intrebuintate mai târzfu, impotriva frigurilor. Multe din florile i ierburile cad se culeg in aceastä 4, se duc la biserid, cu credintä di vor fi sfintite i prin aceasta vor
fi curâtIte d unele urme ale Rasa
sat.3
Ddigkelor. Numai astfell
se -ice di vor fi bune de leac. In Tara-Rorneineascd §i Oltenia, recurn in jud. Nalcea, se crede cä sulfina sfintità la -1Diserká este buná de pus prin läzi i haine spre a e feri çle moliile 8 cari rod lâneturile. Sulfina in 'aeobre se
pune prin naine ca sa ie parfumeze 2. Pe la miezul noptii, spre SdnKiene, se crede cä infloreste iarba fiarelor, dar numai pentra câtevä. clipe. Aceastä credinta este räspân-,
ditä prin Banat J Cu aceastfi planta, crede poporul fornah ci se poate descuià orice incuietoare, oricât de mestesugitä ar fi facutä. Spre 'acest scop este foarte rnult dutatá de câtre eilharit spre se sluji de ea. Acestia o poarti ît ,briu sau incoläcitä imprejurul de-5 getului mic dela mâna stIngäl Pentru a o gäsi, mijlocul se crede a fi acesta ieau un laclt incuiat si-J leaga cu o atä, iar pe la miezul nopti, inspre incep trap dupä ei prin locurile unde creste ceasta iarbi. Indata ce )acatul se atinge de tarba fiarelor se descuie i cipe estp acolo, o gásesfe.
Ali chip de a avel iarba fiarelor este diutarea ei in culcusul ariciului, care p aduce in aceastä noapte. Dad nu se gäsere pici acolo, se ieau puii ariciufui i se inchid intr'un tarc sau ocol mic facut din cuie sau bete de fier. Indatä dupä aceasta, acel ce cautä iarba fiarelor, se pune la pindä i tâ ascuns-, asteptând ca sä aringä zabrlutele de fier, sale cu aceastl' buruianä, sä Croratica pop. eromi, 13u1cure§ti 1188,2, p. Lr. kjaniu,, op, cit., ja. 333 ; VcrnitA, Noiqtuitg, i$11411/ (1I(eotha tilve-
stris, L.) MariaA,./tFfsepte1,e, p, 303.
4. Pannil q5, P.4,,kp. 289 : florile de nsolfin4 Webientuts officsinah§, L.)
se pun printre rufe spre a le parfurnh. .ezeitoarea, IX, p. 8. 7
Pamfile, Sarbettorile.
www.digibuc.ro
98
indoaie ca sä-si scoatä puii afarä 1 Ccl ce pândeste, sare asupra Ii iea iarba fiarelor §i se foloseste apoi de dânsa la ce îi este nevoie 2 0 credintä referitoare tot la aceastä zi indeamnä sä nil se scalde nimeni la StinKénii, cáci e primejdie de innecr Cine insk se bizue pe puterea sa i trece de trei ori o apä in not, tlirä ca sä se odihneascä, se pate scaldà tot anul t in tot felul de ape, cad nu va mai fi iii primejdie de a se innea. Prin Moldova este datinä ca in aceastä zi sä se facii descántecul de intors ininta unuia cittr altul, spre a ailungà ura si vrajba dintre doi insf si a aduce intre ei bunkatea i voia, cea drag"a. Descântesul
se face in chipu urmator Se SCQe nouä cärbuni aprinsi din vatra focului pe vaträ i peste dânsii se pune cu gura 'in jos o nkicti (de Milt apä5. Deasupra
ulcelei (s. ulcicili), se pun iaräs trei cärbuni aprinsi, dupä care se descântä : Eu mojui Intoarce ulaica asta) plcica intoarce yatrar $i vatra intoarce soba $i soba Intoarce krinzile cu horna 5i krinzile intorc pôdèlele, Lealurile i indilele, $indilele intorc crangurile $i crAngurile intorc pe Sf. Spiri,don
$i pa Sanzigne, Maica Domnului SA intoarca 4iimile, celor impricinati, Unul asupra altuia. Cu cuRetele cu dragostea Sa, 6E1 Impapiueasca
Cärbunii de pe fundul ulcelei, cari s'au stins sau au prins cenusä in timpul clt s'a rostit de trel ori descântecul de mai sus, se sting: (se uclä, moaie) in apä neinceputä. Din apa aceea, cei invräjbiti parte o beau, iar cu ce rämâne se spalä pe fatä stropesc hamele.
atbunii de sub ulcid inchipue dusmanii i duhurile
rele
1. In legatura cu, aceasta trelope sa puneni pi, joaca ce si-o fao copiii cu ariciul : Tudor Pamfile, Jocuri de copii? t p. 9I-+; Uh data ce se vede prins, ipi baga capul inftuntru, ghemuindu-se, spre a se aplra cu tepii. El /ma., la sgomotul produs prin lovirea a doua flare, scoate capul, chiar de air 6 In mijlocul anilor pi Incepe d juck cant& rAzAnd pi tipAnd. strAnpi 'mat& In jurul /ui. CAnt8cul la p. 92 in I, loo In II; vezi pi Ion Creanga, II, p. 43-4. 2. S. Mangiuca, De ins, bot. rom. In Familia, X, et. ; iarba-fiarelor (Vincetoxicum officinale Moehch, Asclepias Vincetoxicu4n 1...).
www.digibuc.ro
99
.cari litvräjbesc oamenif; de aceea se ieau st se pun jos, langä usä,
se talcä in pickare i apoi se arunca In gunoiu 1.
V. TAGHIANILU. Fete le Romani lor din Peninsula baleanica indätineazä ca in ajunul Nafterii Sf. loan Botgatorul, adecä in ziva de 23 Iunie, sä mearga pe camp sä culeagà flori si feregd, cu cari apoi impodobest un, ghlum 2 gol, care in acest prilej poartä numele 4e galeatd, Purtând cu dansele aceast5 gäleatä, fetele and, un cantec numit aghiani, dela care si datina aceasta se chiamä tot Taghiani.
Tot in ajunul Nafterii St. Ioan Botezeitorul, fetele merg cu aceastä galeatä la fantanä, si umpland-o cu apa neinceputä, pornesc din casa in casä, cântand pretutindeni taghiani. Cei pe la cari umblä cu gäleata, pun inteinsa obiecte de argint. In apa aceste obiecte se ¡lot albi mai mult, dar se intâmplä sä se innegreasca ; acest fapt a dat loc la credinta cá stapanir obiectelor ce se vor innegri, Vor muri in curand, iar cei ale dror obiecte se vor albi, vor träl multi ani fericiti. La aceastä petrecere jeau parte multi Romani i chiar Turci. Asa. iesind acestia 1a plimbare in ajunul Nasterii loan Botezitorul, in comunele Tat-nova i Magarova i intalnindu-se Ja mosia acestora, privesc cum fetele umblä cu taghiani i iscultá cum cantä. Pe la aceste sate vin Romani chiar si din Bitolia 3, Ceva mai mult cleat acestea, ne spune d-1 N. Bataria, pe care 11 resumarn.
In ziva de 23 Iunie, la Românii macedoneni e ziva- taghlanilui. In aceastä zi blietii strang ban cu han incredinteazä unuia dintre dânii, Apoi merg la pädure, taie crängi de fag si pin si culeg verdeatä de feregä. Unul din ei se insärcineaza sä fad tenda, 1. C. D. Ghé6rghiu, op. cit., p. 83-5. Mai tfebtfe sa adaogern kici inacar, cä sub nuinea- de Sdizziène,etc. Dragaica, se inteleg pi targurile, iarmaroacele sau bâlciurile cafi ue
deschid pe la 15 Iunie pi se incbid sau sparg ( spartul iarmarocului») la Iunie sau a doua zi. Cele mal de searna iarmaroace)la aceasta data sunt la Buzau. Tecuci, Focpani, Ipatepti (Olt) Buda (A3.-Sarat), Colentina (Ilfov),
,Giurgeni (Ialomita), Pitepti, C.-Lung, Cornatel, Carbunepti i Bropteni
2. Cana de metal; pe turcepte, ibrik. 3. I. Nenitescu, op. cit., p. 256.
www.digibuc.ro
100
o colibit din patru pari, ingräditá cu lemne tiiate ; inäuntru aptern ferega pi tot cu feregä o i acoperä. Piecare grup de copii se silepte sä aibä tenda lui mai frumoasä ca a grupului wan. Fetele culeg i ele flori de tagInani, le impletesc in cununi, culeg trandafiri (rose) vi cu aceste flori it4odobesc galeata (mireasa), care nu este altceva decât un ibric de aramä. Seara ies fetele insotite de baieti Cu galeata Prin sat, .ântând cântecul taghtani : Taghtani, ghlanizmata Cocâza v'ma mitaza Iu' nchisiO di-mf te-adärag?' --1Inchisif la naulf fratf, Naull fratf, Gionf ninsuratf, Ninsuratf, Niisusitf.
Taghiani (Simziène) ghianizmata Uhde ai pornit, unde mi te-ai gätit ?
Am pornit la cei nouä frati, Nourt frati,
Tined ne'nsurati,, Ne'naurati, Nelogoditi.
Cu galeatd merg la vase ori nouä fântâni sä fiea apa, intocmai cum fac cu mireasa, Sânibätä, in ?junul nuntii. Dela fiecare flin t:La land câte putind apa, merg apoi snai departe, i curgaleata este mireasa, i se cânti obipnuitul cântec de nuntä : Umple sorli vearsa frate...
Inainte vreme, in keara kle 'Jtaghiani se socotiâ ca un -sacrilegiu cântärile îfl lithbi straine ; astäzi insä, fetrele cari umbra lä kirii (pcoli
grecepti), Una cântece dlii dornWle grecerfti. Inainte del a se despärti fetele, arnnc Th gifleatt dté un dsP. micò (obiect de argint) : Intl, bratare, cercei p. L, dupa care o lasa toata noaptea sub un trandafir. Bäietii, dupä ce au bäut vi au mâncat in tenda, rAmân i donfi noaptea acolo. A rdoua zi blietii
fetele nierg Id pädur6, câniadd Brdecete din ajuni Baietii trag cu coada ochildr 4k ,&te, iar pe la prildz Pornesc din nou
le creasca pm]. I§i ieau pdoarele puse îq aun Î. impary fiorile se, Aespärsesc, cântáta: S'
parg-aritl, galeata aor,, Ca Multe $opute nu te-alfigäm, diiMark 1,Ma B/be" 4m MEI mult4
te aládam.
f. La anul. 2. Daca traim.
www.digibuc.ro
101
Apoi ti dau intalnire la anul ce vine si se despart urându-si -una alteia toate fericirile 1.
Cea mai completä descriere asupra acestei datine aromarie o _gäsim inteo mare colectie de literaturä popularä, pe care credem
nimerit a o da in intregime. Tavianii este särbätoritä de toti Aromânii çu mare pornpä
se goate considera ca pur aromâneasca in Peninsula balcanied, depopoarele conlocuitoare nu o sarbätoresc in felul Aroma-
-oarece
nilor.
latä cum se face in 'Tlaho-Clisura : In ajunul Sf. loan, adecä In 23 Iunie, toate femeile,,nevestele fetele ies In grupuri-grupuri, la marginea oräselului prin poieni pädure, ca sä gaseascá buruiana numitä cusita. Fiecare nevastä sau fatä, cum gaseste aceastä buruianä, o siamna, o inseamnä, adeed o leagä cu un fir rosu i apoi o acopere cu frunze, ca nu cumvá sa vie altä nevastä sau fatä i sá gäseaseá. Apoi se duce mai incolo, cautand mereu dupä cusite. Fetele nevestele din acelas grup nu se pizesc unele de altele, ci pe
-and unele sgamna
cusitele,
celelalte
se uitä sá nu vie vreun alt
grup.
In tot drumul acesta fiind sau nu insotite de vreuu bärbat, 1
fac sa räsune pädurea Ineantatoare ce se intinde ca o coroanä de-
asupra oräselului, de cintece. Asá se plimbä ptin padure, pânä in-sereaza de tot, eand tot in cantece se reintors in oräsel. Fetele, pe linga semnarga cusitelor, mai aleg tot feful de flori, printre cari nelipsita sulhina sau sur fina, cum se mai zice, numitä ate trebuind sa faà gâleata la intoarcere in sat. Pentru facerea Meld se string mai multe fete intr10 casä Aupä ce ieau n ghium sau ibric, pe cand' unele cântä cântecele qt)bisnuite la gatirea miresei, celelalte gätesc gdlgata, impodobind-o cu
11(36 de tot felul. Ele au ambitiunea sä o gateascà cat se poate mai frumos si cn flori cat mai felurite, asa ca in ziva urmätoare, când -douä grupuri deosebite se vor întârxipin in drum, sä nu rämaie cu -rusine ca geileata cealaltä a fost mai frumos adrata. Apoi, märindu-se grupul cu neveste, fete mici, femei gdtgata, purtatä de douä fecioare imbracate in baine de säribátoare, e dusä ca si mireasa, la trei fopute, sau cum se mal zice, la trei I. ..e.e(Itoarea, VIII, p. 76-9.
www.digibuc.ro
102 De la fiecare fantanä
se iea apä i cand se umple gagata la
gura sipotului, celelalte fete anti : Umple, soro, v6arsa, frate, Si-li dam apa ali cripate...
I
J
Umple, soro, varstl,frate,
Sa-i dam apa intristateir.,
cantec care se cant& si miresei cu aceeas ocaziune. Se invlege cä tot oräselul e in miscare i rasunä de cantece. Pe la miezul nooiì, fiecare se retrage hcasá, dupä ce mai intaiu a fost condusa gtilgata acasà. In dimineata viitoare, in 24 Iunie, atat fetele cat i nevestele,. desì obosite din ajun, ca s'au culcat tarziu, se intrec a se sculi desdedimineatä si tot grupuri-grupuri, imbracate in haine de särbatoare in cantece, se duc sä culeagh 0/sit& i sä prindä, dad vor puteà si din cusitele celorlalte grupuri. Fiecare fatä
i nevastä din grup îi are cusita sa, pe care a
smulge cu mánile anapoda, intoarsä fiind cu spatele spre cusild. Nevestele, se cere ca sa-si lege mijlocul cu ele ca sä fie sänätoase, sä conceapä cu inlesnire i sä nu sirntä dureri in momentul nasterii.
Fetele ii lgaga capul cu ele, adecä le infäsoarä dealungul coshelor, ca sä le creascä coshele. Intorcandu-se apoi, umblä fetele cu galgata din casä in casä, cantand in tot timpul acesta i având pe langa dânsele cate doi-trei bäieft cu sabii de lemn, ca s le Szeasd, fiindd aI baieti, tot inarmati cu säbii de lemn, pe cari i le prepará de muh, le taie drumul prin ulicioare, cercand sä le taie galgata. Acestia sunt ïjv1li, voinicii. Dad douä gruipuri se intllnesc in drum, fetele dinteun grupinconjoarä galgata, ca cele din grupul celalt sä nu le-o vadä, pptandu-se intamplà ca galgata acestora sä fie mai frumoasä i sä se dea de rusine astfel. Dad yid insä cä galgata grupului advers nu este bine 'impodobitä cu flori, n'o ascund de loc, ci o aratä i provoacä i pe celelake sä facä tot ash, dad le dä mana. Atunci sä yezi epitetele ce capätä galgata eau gätitä Gtontli din cele douä grupuri ceard sä taie gäletile adverse, din care cauzi se ieau la cearta, pe cand bietele fete tremurä de frica pericolului de a-si vedeà gäleata täiatä. Pentru ele, stricarea gäletii se explicä a le merge räu tot anul
www.digibuc.ro
103
acela, ca si cum gileata ar aveâ o influentä favorabilä sau defavorabilä asupra lor. In casele unde se duc, dau câte putinä apl i capäta cite un ban de argint si ieau altä apä curatä in schirnb. Cu apa din gileati îi udä pärul, ca sä le creasci cusite mari. Dupl ce au umblat indestul, se intorc la casa de unde au pornit cu gileata si din banii ce au .câstigat fac o placintä i alte de ale mâncirii, petrecánd ziva toatä cu cintece si dans, apoi se retrag, impärtind apa i florile i dorindu-si la anul mai bine. Asi se practici acest 'obiceiu la mai acelas 1uEru se face in fiecare sat aromânesc, cu mid deosebiri. La Bitolia, fetelor cari umbli cu gileatä, li se dä fainä, untdelemn si bani. Florile obicinuite sunt sulfina i marandu. Petrecerea ce se face galMtillei se zice a-beare, fac a brare La Aromânii din Veria i jurul Veriei, Xirolivad, Selia, letele, cind fac gileata, aduc fiecare asiniicale, obiecte In argint, cu cari, dupi ce le insirä inteun fir rosu, infasoari galeata. Seara o gätesc o lasä sä doarmä, dupä cb se intorc dela cele trei fântâni, iar dimineata umblä cu dânsa. Dad doui gäleti se intilnesc In drum, fiecare din cele doua conducätoare de gäleatä îi dá reciproc câte un 'ban de argint. Când se strici gäleata, apa se imparte intre fete si se pistreazä, fiind buni de spälat pe cap, ca sa le creasci pärul i si albeascä la fati.
Tot asà se face si la Nijopule, unde se crede cä asimicalele spilate cu apa aceasta nu mai innegresc niciodatä. Se obicinueste in unele pärti, când se scoate prima cusitä (Nijopule : ferigi), ca fata sau nevasta si aibi o md faiturd (bucatä de pane) in gurä, fiindci ash e bine. In unele pärti se explica in riu did asimicalele depuse In apa din gäleatä au innegrit. In cazul acesta, stipinii obiectelor innegrite vor aveâ sä bufere cine stie ce nenorociri, pe când cei ale cäror obiecte au Inilbit, vor tril fericiti si le va merge bine in cursul anului.
La Avela si mai in toate satele aromânesti din Pind, se serbeazá in mare splendoare tamani. Ad birbatii adunati toti in misuhori, fac pe unul mai glumet mireasä i dupi ce H. pun cälare pe migar, strábat satul In lung si lat, cântând i impuscând in vânt, ai crede ci nu e petrecere, ci lupti. Apoi trecând pe la cele trei www.digibuc.ro
104
fântâni, unde pun pe mireasä sä se inchine (sä si nclinct), dupt cum este obiceiul, se strâng iarä§ in ndsuhori i ad, filarial si cântând in lumina ckadei, petrec asâ pânä des dedimineatä? pe când temeile sfârsesc obiceiul cam pe la miezul noptii. In Magarova, Tarnova, Crusova, bärbatii impreuni cu femeile in ajunul Sf. Joan §i fiindca' serbarea ad se face foarte frumos, multi locuitori din Bitolia vin sä asiste. In privinta numelui, Tavutnti vine din gr. ktos IbcLvv, cr. f Sdm-#ene.
Totus observäm à desi in 24 Iunie este Nasterea f. Joan Botezitorul, poporul pe aceasta din urmä o numeste aviu nani (Sf. Iani), pe când prin Tavtanti, sau Tagthani, sau Staghtand, Fum se mai aude intelege obiceiul descris de noi mai sus. Iata acum i diferitele cântece cari se aud cu prilejul acestei datine
Cdnd se striing fetele la gragata : Tavfani, vianismatâchTa Cöacaza u-na nTicaza, Iu ni-earAf, fu
Samziéne, ochi de Sâmzi6nd,
(Roge ca) Gheorghina ;i cea mai mica,
Cu te gfone nf-amintiti? Sunu meru, Sunu peru, Sunu umbra di cfire;u.
Unde erai, unde alergai, Cu ce voinic (flacau) te 'fidragostiai?
Sub mar, Sub par, Sub umbrä
,cirep.
Cdnd se p rne:te galeala :
Tavfani, vianizmata, Coacaza p-ma nficaza
lu nchfsig di-nf te adär4f
Sanzfene, vianizmata, Gheorghina ;i ces mai mica, Uncle ai pornit de mi te-ai
Di z-bAgAtf gfuplu ;-mAruna 2,
De ti-ai bagat giup/u i -m4runa,.
Di-nl t-umplug mainle cu neale,
De mi ti-ai umplut mâniletu inele,
Vianssmatachia este o ttimologie populara. Am tradus-o dupa Insemnarea ce rezultá din descompunerea cuvântului In vianis i matachea.
Observ insa ca, pe cati am intrebat In popor, nici unul n'a ;tiut
dea
o explicatiune.
Cuvântul amintal, inseamna propriu ctiptig (a ca;tigh); numai la Viaho-Clisura 1-am auzit í ci senzul de: mä indragostesc, fac amor.
Pomii: märul, nucul, castanul, cirepl ;i alti câtivk sunt ponsiderati de Aromâni ca sfintiti. 2. Vianismata, d-1 Weigand o traduce prin buruiene de Sf. Ioan glupla pi In bruna, stint doua felari de haine femeiepti.
www.digibuc.ro
105
Di-nf t-umplug gfechfli cu meare ? Inchiplf la naCilfi fratf, Natilfi fratf tutf ninsur&til NinsurAtf, nfinsusitf,
1
mere
Am pornit1 la 90 noua frativ Noua frati toti neinsurati, Neinsurati, nelogoditi,
Ni la nun, iii la furat, Ni la nvaasta ma muFat.
(Nedu§i) Nici la nun, nici la fartat, Nici la mireasa mai frumos
Allul : T6-aláxig, iè-armatusig,
Te-ai imbracat, te-ai gatit, Rotunjioara mea, Spune pnde ai pornit, Fa, frumoasa mea.
Gugulfana-nfil Spune fu ma ta =110E1144
Mori, mu§ata la
Te-ai gatit toata in argint (cu o-
Nfi t6 adrapf tuta da-asime, Mori al6apta-n1l.
biecte cle argint), Fa, aleasi. mea, Spune unde ai pornit, Fa, zugravita mea!
Spune fu-nf ta. ncluisig tied, Mori scriata-nfi, Nfi nchisif la ntlarilfi frati,
Am pornit la cei noua frati,
Gugullana-nfi,
Rotunjioara mea,
Naaiilfi fratt nimsurati I, Mori al6apta-nfi!
La cei noua frati necasatoriti, Fa, aleasa mea!
Varian/a : Taghiane, ghlanesmataghia,
7
Da-nf fubricul ' sa-ni beail apa, Staghiana! S-ti baneaza fratele atel ma mare, Staghianal Atel ma mare §-cavarnarlu, Taghfane, ghianesmataghia, Staghfana 1 3
Sanziene, ghianesmataghia, Staghiana,
StaghTana 1
Staghiana 1
De mi ti-ai umpl,pt buzunarele pi
Da-mi ibricul sii beau apa, Staghiana,
Sa-ti traeasca fratele mai mare, Staghiana 1
Celmaimare,ctirvinarut(chirigiu), Staghianal Sanziene, ghianismataghiaz Staghianal
Y. Se obipnuepte a se ciinth galetii ca §i unel mirese. Cand fetele pornesc cu galeata, se face ca ,0 cum ar porni cu mireasa. Çei noua frati din cantec aunt legendarii noua feti frumf:vi ai mamei sarace din basme, cari due la sfarOt bun orice lucru, fiecare dintre clan§ii fiind dotat cu toate cele noua calitati frumoase (nöauli hari), pe langa una care exceleaza asupra celorlalte. 2. In loc de ibric, se zice vi galeata. 3. Se repeta. la fiecare vers. Forma Stag-hiana, sf. Thana, care se aude
la GropeO, e o formatiune, prin analogie dupa Stamarie, Stavineri (Sf. Marie, SI. Vineri), femeninul lui sum eau sam (Sf.), care ne intampina in sam-Giorgiu (Sf. George), Sam-Chietru (St Petru), Sumedru (Sf. [DeJmetru).
In privinta femenizarii Sf. Ioan in sta-Gheana, vezi Silca in Gazeta Transilvaniei, 1898, asupra Sanzienilor la Romani.
www.digibuc.ro
106
Da-ni tubricul sa-nf baau 4a,
Da-mi ibricur si beau 4h,
S--11 baneaza fratele noljican Noljicanul, cujuhadu.
Sa-ti traeasca fratelé rnijlOciu, Mijlociul, cojocarul.
Taghiane, ghtnesmataghla, Slaghfana!
Sanziene, ghianismataghia, Staghiana, Da-mi ibricul sa beau apa, Sa-ti traeasea fratele mai mic, Cal mai mic pi carturar 1.
Da-n1 u,ibricuj sâ,nl beari alp*,
S-ti ban6aza fratele ma mien, Mal ma nfic i gramatie
VI. MUTIREA CUCULU1 $1 ULIUL. DuP credinta Románilor de pretutindeni, cucul nu anti decat dela Bunavestire sau Blagoviftenie §i pAnä la Scinqanii 2 când .se
innead curgq sau cu cirefe. Din aceastä pricinä raguseste si nu mai poate cântà 3. Aceastä din urmä credinlä ce gäseste si in cântecele populate ce utmeaii : 'Legea ta de cue balan, Te-am neimit sa-mi canti un an ; Tu-ai simtit a Sebiziène ti-ai varit pliscu 'n pene ! eucuporule balan.
De ce ml-mi anti eate-un an? Ai cantat nut-Lai o luna Si ti-ai luat ziva buna! 4
1. Papahagi, Din, lit. pop. la Arom., p, 743-9. 2. Zanne, op. cit.-- I, p. 432. E N.-Voronca, oP. cit., p. 044. 3. Madan, Sarbatori, III, p. 22-9: ccueul cum a sosit (la Bunavet3tire) pi s'a deslegat lhnba, indata incepe a cana i canta necontenit pan&
la Sdnziène, iar atunci se fianeac4 ca orz, pi ne mai putand mai mult canta, se preface iara in uhu i astfel petre-e el apoi peste iarna, pana. la Bunavestirea viitoare». 4. E. N.-Voronca, op. cit., p. 449. Marian, Ornitologie, p. 31-2; Legea ta de cue balan,
Ti-am pláit sa-mi canti un an.; Tu nu mi-ai cantat de-un ban! Mi-ai cantat pd munti la oi, Tot a scarba pi Aevoi. p. 38 :
Legea ta de cue balan, Ti-am platit sa-mi anti un an ; Cand a fost la Sanziéne, Tu ti-ai pus clobantu 'n pane !
www.digibuc.ro
1 Q7
Aceasta credintä a izvorit de sigur din faptul ca cucul nu pärtile noastre decat vara, aded la inceputul ei, cun-i
anti prin
tot cântecele populare adeveyesc : Frunza. *rde de molotv4,
i mierlita sfrasinetul i turtureaua
yeni postul Jui SAn-Pietru, PftrAsl cUcul bungetul
VAlceaua
lelita maloteaua. Sa t;
Ma mir iarna qe mananci ManAnc putregaiu de fag L beau apa dintr'un lac ant codrului cu drag! 2
Cuculet cu pana sura, Ce tpt panti la ijoi pe.,;ura Vara vii vara te dud
I
I
Iata acurn si câtevà legenkle, cari se referä la aceste crediute Intâia, culeasd i scrisii in Bucovina, sunä precum urmeaza : Pasärea pe care o numim noi astazi cuc, ci-cä nu este cucul adevarat, ci sotia acestuia, Sava. Cucul cel adevarat, care avea pene de aur, nu se mai aflä acum pe pämant, ci e in cealaltä lume. Dintru inceput, cine stie cand a mai fost si aceea, ci-ca trail cucul impreuna cu sotia sa Sava pe patnant, dar fiindd soria sa i-a fost necredincioasa, cucuI a päräsit-o. Aceasta a fost aded ask CA Sava s'a iubit cu privighitoarea. Cucul, ci-ca, prinzarid-o ca se iubeste cu alta pasdre, s'a su pärat foarte tare pe dinsa mustrat-o foarte, zicandu-i : cum de a putut si se iubeasd cu privighitoarea, cu o pasfire atat pe mica si de
urita, pe cand el e cu pene de aur ? Apoi dui:A ce a mustrat-o descarcat tot aleanul inimii sale asupra ei, ci-ca a parasit pentru totdeauna pämantul acesta plin de faradelege i räutate i s'a dus in cealalta lume, in raiu, iar pe Sava a läsat-o aici in astä fume. Sava vazand ca sotul situ, cucul, nu glumeste, ci o lasa i se duce, j-a intrebat când si unde sa-1 caute ? Cucul suparat i-a spus sä-1 caute, dad voeste, dela Blagoviftenie peina la ScitRiene, §i dad pana atunci 1-a afll undeva, bine de bine ; dar dad nu, -mai mult sa nu-I caute. Sava cunoscandu-si greseala
i voind a se indrepta, cum au
sosit Blagovistenii1e, deauna a si inceput a sburi si a-1 cräutà in 1. Colectia mea ; culegere din corn. Iigana0, jud. IaL 2. ,Idem, din corn. Tepu, jud. Tecuoip.
www.digibuc.ro
108 i 1-a tot cäutat pinä la Sehqiene, dar nicaiii nu 1-a_ putut afil. $i nu numai atunci I-a cAutat, ci i de-atunEi incoace, Savh, aded pasärea ce-i zicem noi asta-zi cuc, deauna In tot anul incepe pe la Blagovistenie a c'antà §i a cäuti ne'ncetatl pänä la SiiKidne pe sotul säu, pe cuc. fiindcä nici acum nu-1 poate nicäiri aflä, de aceea Sava e foarte neastâmpäratä ; nu stä mult pe un porn, ci punântiu-se pe-o ramurk i strigând de câtevi ori : cucu, cum !, indatä sboarä pe altä ramträ, i tot ash sboari din porn in porn, de pe o rarrnirä pe
,toate pärtile ;
alta
strigi : cucu, c'ucu !, doarä, doarä II poate aflà pe sotul säu. Inzadar însà li este toatä alergätura i strigarea, cäci cucul,
i
sotul säu cel cu penele de aur, p dus pe
lume 3 .
O a doua legendä care rse aude prin Bucovina, gräeste astfel : Au fost odatä pe lume doi frati, cari3 niciodatä nu Jamblau despirtiti, ci totdeauna laolaltä, cäutând multe de toate prin SI. Marian, Ornitologie,1, p. 2-4. Legenda sceasta se pare ca a clot naptere urmatorului cantec cules din, jud. Covurluiu i comunicat mie de d-1 N. Gh. P. Çovurlueanu ; Sa ma jaluiu ea ma doare : Si-am zis verde de mohor, spinarje, Cuculet de pe rAzAr, Ma doare 'n piept pi N'ai nici mila, n'ai nici dor ! De dorul puicutii meale. Cuculet, tu un' te duct,1 Eu am mila, am pi dor, Vara vii, vara te duci, Numai n'am aripi sa. sbor, Ma mir, iarna ce mananci ? Ca sa sbor Mananc putregaiu de fag, Pe sub pamant, La puicuta in pamant, Si beau apa dintr'un lac SA-i pun capul pe picioare, Si cant codrului cu drag! laia i p varianta a acestuia, culeasa din jud. Putna i comunic.. de d-I Gh. Mandru: Foaie verde de-alior, Ma tine-un junghiu In spinare ; Cuculet de pe razor, Nu mä tine-aph de tare ! Tu n'ai mila, tu n'ai dor! RAu, Maica, m'ai blestemat, Ba am milä, am pi dor, Sa umblu din sat in sat, _Numai n'am aripi sk sbor, Nebaut i nemancat ; Ca sa sbor pe sub pamant, Ca m'ai blestemat la luna, La maicuta la mormant, Ca sa stau cu drma 'n mama ; SA ma jaluiu de-un cuvant; Si m'ai blestemat la nor, Sa-i pun capul pe picioare, Sa fin tarii-aparator! SA ma jaluiu ce ma doare. In sfarpit, a treia varianta culeasa de prin jud. 13 uzäu, unneaza cu melodia ei in P. Ciorogariu, Cantece din popor, Buturegi 1909, p.- 912
www.digibuc.ro
109
Dupa cativi vreme insä, cei doi, frati, Cucu §i Sava s'au ra-
tacit unul de altul si nu s'au mai putut gasi niciodata. Aceasti despartire le erà indestul de amara si de aceea Dumnezeu, Reinprefácut î.r päsari, ca sa se intalneasci du,-i-se mila de dânsii, din nou. Umblau darä iatas impreunl, dar acuma nu-si mai erau Aragi
ca mai inainte, când îi mpartiau IN din doua tot ce aveacum,,, singur si nu mai da i celuilalt, 4in ,care ce afià unult, cina adesea se supärau. ult caci( vazind ca nu se mai p,r4 Aceasta ipsa n'a tinut rnì nevoie sa se implca, s'au pinvoit.sa se desparta, iar cânct vo intalneasci, si-au spus sa se strige pe nume. Dar nici asi n'au dus o mult, càc Cucu a lost impuscat de un vainatoy, iar sufletul lui a fi?st dus de catre Dumnezen pe cealaltä lurae. Mult l-a mai fost strigat Sava, dar inzadar fost strigarga. Tocmai târziu, facându-i-se jui Dnmnezeu mila, 1-o trimis iaras in lurney dar numai intrg Blagovipuifi -§i ,San#ene, §i aceasta, numai o singura data. Intre aceste i1ç mari, ce dpL frati au stat impreunä, dus arä jir lume3 alba i dus a ram as., dar la. StinKiene Cucut Fratiorul lui insa, Sava,, pecurmat 11 cauta gtrjgä : oCucu, cucu!», fie patn yin 41agov4tenii1e 6 pana 5ânzieng, crezând ca doar-doaK II ya gàì i dad vede cá Ipu-1 mai aflà tace i nu-4 mai chiama. ,50 INETTIMIIT,=111M11M 411 TINTETWTM /11=TMETT.TV AM= METTINTRIITNNI nr,IMMITML=NETAI=111111rEf / METMTrlWIMIIM.IMIT=baN/MMIK laMITME
Fod -to NM de
Cigkus..
hoo-mak)
etio -
TEM. 1 MIIT.111
EM,MIPTMA 111.11,1=111.1n, 11111=LAMM MI ANIIMI MIMI AIM .=
AIWIM.TIMV111.111=1=KIIMIII..f .M/1=MIMMIAIIMb=M-T=' Mr!' ON.MMIMMINIMI .=LLEMMINI MiMM =11.1 AMIMMITBM=111MluINT MITMIAIMI
inao
of
7 to n'ab 77W-lS
tzo ntri dorms&
of
or
To 4.1zo
osi/-frZ
to, its dor auk
Ofiyoaie, verde pi-un moho10 Cuculet de pe razor,
§i sa sbor p sub pamant, La puicuta, la mormant,
Tu n'ai mild, tu n'ai dor, Tu n'ai mila, tp n'ai don.
Sa mi-o \Tad, sa mi-o sarut,
Ba am mill, am i dor,r Numai Warn aripi sa sbor
Ma doare, tato, Nadkare,
Aripioare ce-am avut,l Un vanator mi le-a rupt. D'aoteapta-ma, surioara, Numai pan' la primavara, Sa-mi creasca de-o aripioara, Sa-mi creasca de-o aripioara!
Si s'o 'ntreb de ce-a murit Ma doare pliept oi 'ntre Ma doare, tato, ma doare Nutnai de draEul M4 doare,
doare.t,
1,11/a. dbaTet la inimioairtie
Md doare, lele, ma doare, Numai de dorul matale!
www.digibuc.ro
lq
hO Prin urtnare de aceea auzim noi aintecul encului, care nu-i altcevä decât strigarea Cucului de catre Sava, intre Blagovistenie si Sanzitne 0 variantä acestei legende, asemeni tuleasä i crisä in Buu tovina, zice : 0 femeie a rascut odatä doi col:104 de-a gemenea. aceia, din ziva in care s'au näscut, tot o gurä i un plinset -au tinut vreo citevi zile dupä olaltä, pânä ce in urmi au i murit. dat cea mai mare silintä, doarä-i va putei retineà de Maica lor la plans, dar de geaba i-a fost toad osteneala, cid n'a aflat nici un sing& mijloc sau leac, prin care i-ar fi putut imbura sau matcona. dupä ce au murit, s'au prefäcut amindoi in douä päsäri. Se Vede cä asà le-a fost impfirtit dela Dumnezeu. Unul dintre acesti gemanari, zice cà dupä ce s'a prefäcut in pasere, indatä a i päräsit phmântul i s'a dus in Raiu, uncle petrece i acuma si se numeste Cum, iar celalalt a limas- si se afla
Ora in ziva de astäzi aici pe pitnânt, si se numeste Stefan. $tefan in tot anul incepe a cântà, totdeauna dela Blagoviftentd §i pänä la Sdn#ene, §i a strigà in timpul acesta ne'ncetat de fratele säu cel din raiu, tote Cucu, Cucu I. Iar cel din raiu it strigä per fratele sau, ist de pe pämânt, tot : Stefan, Stefan !. Se zice cä numai intru atita consta pomelnicul acestor doi ci se strigti ne'ncetat, dela Blagovistenie i [Ana la SInziene, numindu-se unul pe altul pe nume. Iarä dad nu s'ar strigi i numi in rästimpul acesta unul pe altul, atunci nimeni nu .i-ar mai sti,
nici nu i-ar mai pomeni, act, de Inuit arfi fost uitati cu totul 2. Cucul, pasere dragl, tuturpr Románilor, îi aratä, in strigatul lui scu.rt i xäsunätor, ,Intreaga jale a sufletului du, îi spune -cea curati, dragoste ce poate fi, penftii fratele -sau sotul säu-- dis-pärut. De aceea i tinerii indragostiti sau sufletele amärite chiamä cucul sä le ante i lor, ca sali mai potoale cât de cif aleanul. Märturisiri : Cintä, cuce, nu tâceà, Nu trage nadejdea mea 1 Ca nadejdea dela mine, Ca vi gheata cea subtir6 :
Când o calci cu un piciorir Ea se rupe 'ncet4or Când o calci cu amândbuä, Ea se rupe drept in doul °.
1. E. 11.-V.oronca, op. cit., p. 45o.4. 2. Mariaa, Ornitologiof 1, p. A/7-8.
3. E. N.-Voronoa, op, oit., p. 454'
www.digibuc.ro
111
Unde-aud pucul cAntInd $i mierlita suieriind, MA fac broa,scä la parnant,
Pe mAndrp. saulmi-o Apuc,
In brate ca sa mi-o strâng, Oasele sa ¡ Je &Aug! i
MA 'ntind ca un puiu de lup,
Prin urmare f. . are un rost credinta care spune cl cine va impusd un cuc, aceastä pasere cul inimä curatä,--inainte de Sânziene, va frige, si-i va mând fära pâne si sare, iar capul i-1 va purtä totdeauna cu sine, 11 va indrägl si-1 va ascultà cu pläcere toatä lumea, cum ori si cui ii place sä asculte, cântecul cucului : BatA-te rcrucea de, ruc,1
Cânta-mi bine, ea te 'n1pupc Si /e 'mpupc, pi te mananc, Nici fript bine, nici sarat, Numai prin cenupa dat I.
Cântecul cucului se socoteste ca un bun mijloc de a cunoaste mersul vremii. Dad cucul inceteazA de a mai cânti cu mult Inainte de Sânziene e semu, ci vara se va purcede intâiu cu cäldurä si apoi va fi secetoasä. 3. Dovadä urmätoarele frânturi de cântece : FrunzA, verde maracine,
Cate glasuri aunt pe lume, Nu-i glas ca pi-al cucului,, CAnd e vremea plugului...4; Doamne,ajuta cuculiti, SA-1 auda orice can;
Sa sboare din curte 'n curte,
S'A sboare din cuibul VIA In mijlocul cAmPului,
Toti copiii sa-1 asculte.
Pe coarnele plugului. SA sboare din, satIn sat;
Cucul de nu ne-ir anti, Nice noi n'am rnai ail;
CA Dumnezeu 1-a Ilsat ; SA sboare di; pom in ponaf,
Cucul de nu s'ar porni, Nice noi n'am plugArIA
Pe la Sânziene incepând vremea cositului, cucul paräseste rara si se duce, de indatä ce nude batutul §i fâsiitul coasei 1 I. Comunic. de V. Ungurean, din corn. Mitoc, distr. Suoevii, -Bu. cOviria.
2. Mariani Omatologie, I, p. 36. 3. Credi Romtdin icoml Teput jud. Tecuciu. 4. Familia, VII, p. 367. 5. Marian, Poes. fiofi. rom., II, p. 25.
www.digibuc.ro
112
Cate pasari sunt pe munte, Nu-s ca cucul de euminte; Cate pasari sunt n codru,
Nu-s ca cucul de cu qocla' ; Cum aude glas de coasa, 'Ndata lasa tam noastra ! I.
Dacd intamplator mai cântà cucul si dupa Sânziene, nu numai cá timpurile vor fi rele, aducând foamete mare in acel an, dar, dupa credinta popularä, acest fapt aduce rosboaie grele i alte nenorociri.
Dupa Sinziene cucul inceteazii de a mai canta, iar mai apoi se si duce prin alte päri. Poporul crede iusä ca dupa Sânziène cucul nu pleacd in lerile mai calduroase, ci ramâne la noi, prefacându-se in uliu. Sub acest chip petrece dânsul iarna si asteaptä Blagovisteniile, când se face iaras cuc si incepe a cânta. Iatä o doina din Bucovina, in, care gäsirn pomenita aceastä credinta : Cucule cu pene multe, Ce te sui vara la munte ! Ian mai vino'ncoà. la Ora, cantà 'ntr'o lunca rara Si-a iesi nevast' afara Si cu drag te-a ascultà, Prin lunca cum ii canta. Cucule cu limba Banta, Du-te la mandra si canta, Si sa-i CLIO pe cel parau, S'o ajunga dorul meu! Cucul merse si cantà, Nevast' afara iesia
Si pe cue mi-1 Mai Si din gura ca-i vorbi: Du-te, uliule, la dracu',
Nu-mi mai sparge mie capu'l Nevasta, nevasta Am umblat lumea 'mprejur, Nime nu m'a facut uliu ; Am venit la casa ta Si tu mi-ai pus poreca. N'am venit de capul meu, M'a trimis dragutul tau, M'a trimis, ales de bine, Sa cant in pomet la tine I Uliule, uliule, hai,
Tu sä n'ai parte de pui, Panâ n'ai canta si lui, Pe-o cranguta de artar, In poarta de creiminar !
0 varianta a acestui cântec, asernenea din Bucovina, suna astfel : Cucule cu gura sfanta,
Mergi la puica mea i CLIO ; $i ii canta pe parau, Spune-i ca te-am trimis eu, Pe-o frunza de tamaita, La us'soarâ la temnita Si pe-o frunza de marari,
La usa la creminari. Da' cucu' s'a suparat Si de-acolo a sburat; Yuica afara iesià Haq I uliule, de-acolea, Nu Cana 'n livada mea! Dar' te du de-i canta lui,
1. Familia. viir, p. 329. 2. Marian, Oryitologia, I, p. 127-8.
www.digibuc.ro
113
S'a 'ntalnit cu ceialalti : Iaca ce-am /Alit, mai frati : Am cantat lumea 'mprejur,
Si nime nu mi-a zis uli ; (Dar) S'a gasit o blastamata, Ca sa-mi zica uli odata.
Cu acest prilej, trebue sä mai pomenim si despre credintele cari asemenea spun ci uliul se face din cuc, dar nu in totdeauna la Sâmzènii, ci si alti dati. Unii cred a uliul se face din cuc dupa ce acesta a cântat un an, iar altii zic CA tocmai dupi sapte ani cucul se preface in uliu 1 Tot la aceste credime se referä si zicala : «Ziva-i cuc, noaptea-i uliu», care se spune celui care are cloud fw, adea pe fafa se arati cum se cade, iar pe din dos «isi di arama», sau «isi arati arama».
In Bucovina se aude : Ziva-i cuc, noaptea cobet» 2, vorbele co-
bet si uliu fiind sinonirne. Prin Moldova de jos, se aude rar cuvântul cobet, dar se referi mai mult la bufnitd, cucuvea, huhurq sau boghiu, pisäri nocturne, cari prezic a riu, cari cobesc. 1. E. N.-Voronca, op. cit., p. 442. Despre cei papte ani vorbepte poate urmatorul antec eules din distr. Radautului pi comunic. de d-1 I. E. Toroutiu ; aici vedem Ina opt In loc de papte : Foaie verde vi-un pelin, Dup' un an cucu-a venit, S'a dus cucul cel batran Puii lui ca pi-a gasit ; Pe opt ani la Rusalim Si-a gasit puii in pene Si-au ramas puii fiamanzi. Si n'au vrut sa-i zica cnene). Dar maicuta cea batrana, Cucul rau s'a suparat Si la cer ca a sburat A luat puii de manä 5i de-acol'a cuvantat. 5i-a sburat pe-o radacina, Si cerul s'a bucurat 5i-a sburat intre ogoarà $i puii s'au suparat Si-a cules grduf din tara Si-a dat la pui IA nu piara. $i 'ncepura tare-a plânge, Din inirnä curgea sange I 2. Marian, Ornitologicr, I, p. 128.
Pamfile, StIrbdtorile.
8
www.digibuc.ro
SF. PETRU SI PAVEL. I. Postul Sam-Pietrului. Singura legendä pe care o cunoastem asupra postului de dinaintea Sf. Apostoli Petru §i Pavel este urmätoarea : Sf. Petru cälätorià odatä, nu stiu cu Sf. Pavel ori cu Sf. Dumitru, când poposirä mute() searä la o cristnä. In crismä, ca 'n crimä: niste oameni cam cu chef incepuserä sä joace infierbântati. Stäturä ei Sfintii, i privirä clt privirä, dar dela o vreme, cu voie ori fárá voie, se pomenirä i dânsii In rândul jucätorilor, cu cari jucarä pänä mai târziu. Ce osânclä le dai, Petre, II intrebä celälalt glut, pentrucä ne-au silit sä judm farä gustul nostru ? Apoi, räspunse Sf. Petru, am sit' le fac i de post, ca sä-si aducä aminte. Si de atunci, inainte de Sf. Petru fi Pavel, s'a asezat un post,
care le poartä numele lor 1 Acest post se tine pentru foamete, grindinä i sänätate la oameni
i
la vite 2.
In ziva intâi a postului Sf. Petru si Pavel, Româncele nu lucreazä nimic in casä, deoarece in aceastä zic cä trec Frumoasele cari ar strâmbh trupul femeii gäsite lucrând. Tot in aceastä zi, femeile leagä copilelor la grumaz usturoiu sau pelin, sau le pun la tälpi aceste plante, ca trecând Frumoasele,
sä nu le poatä face nimic 3. Prin unele pärti din Tara-Romeineascd se crede cá cine se scoalä in fiecare zi din acest post ca sä priveascä räsäritub constelatiunii Clofca, nu va duce lipsä de nimica va putel sävärsi toate treburile 1. Culeasa din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. E. N.-Voronca, op. cit., p. 259. 3. Dat. §i cred. Rom. din com. Straja, Bucovina, cornunic. de d-1 D. Dan.
4. I. Ottescu, Credinfele poporului roman despre cer §i stele, p. 2I.
www.digibuc.ro
115
Sf. Petru. In popor, särbätoarea dela 29 Iunie, Sf. Apostoli Petru si Pavel sau Paul, se numeste, cu mi singur cuvânt Sdn-Petru1, Sdn-Chetru sau Sán-Chietriu 2, Sdn-Petru 3, Siint-Petru, Sdmpietru Seint-Chetru, Sän-Pätru San-Chetru 6, iar in Macedonia : Siim-Chïetriu.
Intreaga zi se socoteste ca o slrbätoare a Sf-lui Petru (Petre, Piétrea), §i numai cei ce se numesc din botez Pavel, Paviil sau Paul, mai ,serbeazi aceastä zi, ca find si a Sf-lui Pavel. Poporul crede cä Sf. Petru e mâna dreaptä a lui Dumnezeu
si de aceea it afläm in povesti, scoborandu-se
i amestecându-se printre oameni, alâturi cu Ziditorul, indreptând la olaltä cele nu
tocmai bine alcätuite, imbucurând pe cei mergâtori pe câile dreptätii si infrânând pe trufasi si pe ratáciti. Tot ce face Sf. Petal, fácut si bine primit este si de Dumnezeu.
De unde vine aceastä nelipsitä toväräsie dintre Duinnezeu si Sf. Petru ? Poate cä avem o ramasitä din culturile antice, dar mai repede am socoti-o ca o influentä a cärtilor bisericesti si a cultului crestin, cari pretutindeni ne vorbesc de strânsa legätura dintre Isus Hristos Dumneeul nostru i Sf. Apostol Petru. Despre SF. Petru ca apostol, gàsirn foarte putine traditii in popor. Una ne spune urmätoarele.: In dimineata de Joi-mari, din säptämâna ce vine inaintea Pastilor, inainte de a cântà cocosii a treia oara, oamenii se scoalä si fac focuri prin ogräzi. Se zice á aceste focuri inchipuesc focul la care a fost oprit i ispitit Apostolul Petru, lângâ care s'a lepädat de Isus Hristos, in noaptea când Mântuitorul a fost prins si mai inainte kle care ii zisese : «Petre, inainte de a cânta cocosul de trei ori, te vei lepäda de mine» 7.
Credinta indeobste a tuturor Românilor este c.d. Sf. Petru tine i. In Oltenia i Tara-Romaneasca. 2. In Moldova. 3. Francu-Candrea, op. cit., p. 105. 4. R.-Codin, Mihalache, op. cit., p. 74. 5. Pe valea Bahnii, jud. Mehedinti. 6. Calendar folcloristic pe 1910, la zi. 7. I. A. Zanne, op. cit., IX, p. 308-9.
www.digibuc.ro
116
cheile raiului i numai el este in putere sa primeasai hi acest loca
de vesnica odihnä pe cei drep0 1 Chipul lui nu se vede ; totus in Moldova, §i anume prin jud.
Fälciu, se crede cä Sf. Paru stà impreuna cu Sf. Pavel in lunä ; Sf. Petru de-a dreapta si Sf. Pavel de-a stânga 2. Aceastä credinta asupra sederii lui Sf. Petru in lunä, o gäsirn si in Bucovina, insa pe acolo se zice cä aläturi de dânsul se afla un cal si un ciubär plin cu sânge. Inteadevär, se povesteste cá Sf. Petru a alungat un cal pe care
nu l-a putut prinde decât in lunä, unde l-a i sägetat. Dar Dumnezeu a fäcut sa rämânä acolo, si de aceea se vede lângä Sf. Petru un cal si un ciubar, in care si acum picurd sânge 3. Sf. Petru fiind chelar, el nu pästreazä numai cheile raiului ci
i toate cheile incäperilor ceresti ; este chelarul curjii dumnezeesti,, i. &zatoarea, II, p. 16o. 2. Etym. Magn. Rom., p. 1345-6. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 619-20. 4. Ibidem, p. 1265-6 :
0 femeie a avut 7 barbati 0 7 rânduri de-
copii, dar ;i mare noroc la avere. Pe toti copiii i-a pus la cale, ba ;i pe slugile i copiii slugilor ei. Facuse un sat de oameni ;i la toti le daduse vite, le facuse gospodarii. La urma, fiind biltrâna ;i gândindu-se ca de maritat nu se mai putek marith, pentru ce sa munceasca ? Hai ca ea se duce la raiu! Copiii o roaga... Ea nici nu vrea sa ;tie. I;i iea ramas bun ;i lespune ca daca n'a veni pana inteun an, sä n'o agepte. Merge in grajd intre cai i zice aCai, cai;orii mei, care vrea sal mearga cu mine in lume» '? Iata ca o iapa balaie se apropie i pune botub pe umarul ei. cTu, balaucei, vrai sa mergi cu mine ? Bine, zice baba, hai Se suie baba calare ;i porne;te.
Tocmai la un an ajunge sub un deal ; sus erà raiul ;i Domnuli Hristos cu Sf. Petru i Sf. Neculaiu se jucau cu mingea ; iaca o zarege Sf. Petru pe baba pi vine la ea.«Stai, baba, nu te sul, c'aicea-i raiul tDa' tu cine e;ti», 11 intreaba baba rastit.--aSunt Sf. Petru». «Daca epti Sf. Petru, Bata-te in dos cu pietre ! Hai, balaie, la raiu! 2 porne;te mai departe. Vine Sf. Petru ;i spune la ceilalti. Merge. Sf. Neculaiu. Si pe el il intreaba baba cine-i. Elli spune : tSunt St. Neculaiu I»
eDaca eti Sf. Neculaiu, Bate-te in dos c'un maiu L Hai, balaie, la raiu!»
www.digibuc.ro
117
fiind mai mare peste grânarele pline, din cari trebue sä impartä pe la dobitoace 1
Dupä credit* poporului roman din Bucovina, SE Petru face sau fierbe trei zile necontenit piatra adeväratä, iar nu grindina, spre a o meiruntl, ca sä nu vatäme câmpurile, asezärile omenesti si pe oa-
meni. and se aude forcotind in cer, aded atunci când tunä innäbusit, ca un clocot, se creae cä Sf. Petru fierbe piatra 2. Pentru aceasta Sf. Petru se serbeazä trei zile, dela 29 Iuniei Iulie incluziv. Afarä de rostul pietrii sau al grindinii, el mai orândueste, clupä credinta Românilor din Bucovina, cäldura si ploaia ; genii nu-I sloboade Sf. Petru, ci Dumnezeu 3. Când oamenii se trufesc si nesocotesc puterea dumnezeeascä,
atunci Sf. Petru chiaml Balaurii i cu dânsii se amtä la bätutul lumii cu piatrei, balaurii o fac märuntä fierband-o, iar Sf. Petru o dd, adecä face ca nourii sä ploaie cu piaträ A. La scaunul de judecatä, Sf. Petru insoteste pe Dumnezeu, dar adesea juded si el singur, si mai ales pe betivi 5, dela cari a pätimit multe in cälätoriile sale prin lume. Când Sf. Petru plesneste din biciu, din sflichiul sau pleasna biciului sar scântei, cari cäzând pe pämänt se prefac in licurici 5. Dintrc legendele Sf. Petru, adeci dintre povestirile intImplä-
rilor cum Sf. Petru a ajuns Sfint si atit de pläcut lui Dumnezeu, n'am putut aflà panä acum decât una singurä, si care urmeazä : cCe cauti, baba, pe aice pi ce te vari in Merge Domnul Hristos. cDa' cine epti tu, ca ptii aà raiu ? D'apoi nu ptii c'ai avut 7 barbati ?, de bine» ? (Sunt Dumnezeu!» (Tu, Doamne, i-ai dat, Tu i-ai luat, In tine i-ai bagat I Hai, balaie, la raiu 1 cDeschide-i, Petre, portile, ca nu Vine pi Dumnezeu pi-i spune ; scaparn de baba ; pi apoi nu a fost aph de rea, pi a captigat : copiii pi casa pi-a pus la cale pi pe o multime de oameni i-a rniluit pi a fericit, pi-a diptigat raiul ; las-o 82 intre !,
i tot a intrat baba in raiu. I. qez4toarea, VI, p. 106. 2. E. N.-Voronca, op. oit., p. 803. 3. lbidem, p. 402. 4. lbidem, p. 802. 5. lbidem, p. 915. 6. Marian, lnsecte, p. 51.
www.digibuc.ro
118
A fost odatà si odati si de-atunci e vreme multa, SAnitatef cui asculta,
a fost un biet dascäl de strani, bátran cat tata Noe, si baba tot ask de bätrânä avea, dar feciori nu. $i le erà mare jale de asta, câ uite, ca mâni-poimâni inchizi ochii, si nu-0 rämane pe urmä unul mäcar, care &Ali deie o buciticä de pane si sä zicä : «Dumnezeu sä-1 ierte pe tata!» $i cum spun, jelia si el, jelia si baba, dar ce folos ! Ori cat Ai plânge lângä un putregaiu de lemn, e tot in pustin, cä el mugur verde nu mai dä. Asa si cu bätrânii nostri. Putintä sä aibä si ei feciori din trupul lor, vedeau ei bine cl nu mai este ; dar asà, leaca de nädejde din cuget nu si-o poate omul adormi ! Mai trec ani multi pe urmä si iaca lui Dumnezeu bâtranul li vine prin minte sä fad o minune mare. Imbracä Straie vechi, ki pune ciciulii mitoasä pe crestet si glugä de mocan pe spinare, in glugä 41 iea fel de fel de buruiene si Ilai pe pämânt. Umbli incoace si incolo si ajunge si la casa dascälului, strigInd : Hai la mere boiere§ti,
Hai la mere domn4ti; Oricine a gusth, Indat'a purcede grea!
Elei, dascäle, se rnirä baba, ce zici ? Ce sit zic ? Ia sä ludm si noi un mär, sä nu ne tinem cäiti.
Chemä apoi pe cel cu merele, se invol in targuealä si cumpärä unul. Unchesul pled in drumul lui mai departe, iar baba dascälului, in grabä mare si cu bucurie nespusä, maned din trei muscäturi märul, si acum ii mai rämânea sä astepte. Asteaptä o lunä, douä, nouä, si la soroc, o apucari durererile facerii : chemä indatä o moasä, cherni pe alta, toi din cele mai pricepute, dar degeaba. Copilul nu vrea se nascä si biata däscälitä se chinuia din greu si-si blästfina dorul de feciori.
gal tarziu o moasä, du-te de chiamii pe cutare vräjitoare, cä aceea se pricepe mai Inuit decat noi. Dascälul porneste inteo goanä si se intoarce cu mestera. Asta se uitä, ispiteste ce s'a mai intamplat ieri, ce-a mai fost alaltäieri, Dascdle,
www.digibuc.ro
119
la urmä iea o furd de tors si-un cosor, si punindu-le re pieptul bolnavei, strigA :
Dad esti fatä, naste-te si iea-vi furca in beau ; dad esti fecior, iesi la cosor 1
Si s'au auzit atunci : Ba nu m'oiu naste, mätusä, pentru niste fleacuri märunvèle ca aistea! Acuma de-abiä s'a dulmäcit vräjitoarea, Ca pruncul din pAntecele babei nu erl oricine ; apoi, cum mai auzise si despre alvi fe-
ciori de crai cari nu s'au näscut pAnä ce nu li s'a fägäduit marea %au sarea si multe alte minunävii de pe lume, a zis : Dasdle, alt chip nu-i de fäcut, deck sä-1 amägesti, ca i-i da cutare lucru. Apoi incepa dascllul : Iesi, fiule !
Ba nu, räspunse pruncul, d de geaba nu vreau ! Iesi, ci te-oiu creste mare si vi-oiu da de nevastä pe fata ispravn icului.
- Pentru atâta numai, nu mä trudesc eu, tätud ! Iesi fiule, cA vi-oiu face mireasä pe fata postelnicului.
Nici pentru atka nu mä ostenesc. CI vi-oiu da pe cutare, cä vi-oiu face asi si pe dincolo, cá uite, vi-a trimis rävas fata lui Vodä. As ! Mewl luase pe «nu» in brave, si cu nimica nu se inuoiä. Iesi, fiule, cä moare biata maid-ta! Las' sA moarä, cä asta-i osInda lui Durnnezeu! Ei, aici a sfeclit-o. dascälul. Picá pe gânduri si se gAndi mult, si se. &di pAnä ce auzi si pe vràjitoare zicând : SA stii, dascäle, cl are sa-yi moarä si däscälio si pruncul, si päcatul cel mare al täu va fi. Am sä te inväv eu cevä, daca m'ai ascultà. rune urechea pe pragul casei si ascula graiul ursitoarelor. Din cuvântul lor, tu lesne vei aflä cheia, dar sä stii atâta : cä cine ascultä ursirea, moare de moarte náprasnid. C'apoi ia sä vezi ! suspini dascälul ¡ pentru mine tot una-i, o rogojinä veche pe care nid dinii n'ar roade-o. Ce sä mai trAesL ! Sapa si lopata, si-o mânä de Orânä 'n ochi. Feciorul sä-mi trieasd si sä mä urmeze in lume, cä eu mi-am träit traiul, mi-am mâncat mälaiul si de-acuma, aleluia ! Si mai mult pe gänduri nu stätt. A pus urechea pe prag si-a ascultat si-a auzit cum griiià una din ursitoare : www.digibuc.ro
120
Petrea, feciorul dascAlului, nu se va na§te Ora când tatäsäu nu i-a fagAdui de nevastä pe Zdna fdr' de iota. La urma tirmei
pruncul are sä se fad stint. Gräi apoi a doua ursitoare : Cartea vietii lui stA deschisi pe o mask, in china de piatrA dela 4vorul Iordanului. Iar a treia ursitoare, care in totdeauna roste§te -acelea§i cuvinte, sfir§i : Cine ne-a ascultat intru furi§, de mâna pruncului sä moarä ! DascAlul, auzind acestea toate, se umpla de bucurie §i de
spairra, dar tot mai mare ii fu bucuria, §i de aceeea strigä : Ie§i, pruncule, i te na§te, cä ti-oiu da de nevastä pe aim fAr' de tatä Pruncul se näsca, däscAlita se sculä §i incepa sä-1 ingrijeascä. Zilele treceau spre bucuria bätrânilor, dar ve§nic i§i aducel aminte dascAlul de osânda ursitoarelor §i pentru asta, flicAnd sfat cu baba, se hotäri sä-§i a§eze feciorul inteun sicrie§ frumos §i sä-i dea
drurnul la vale, pe apa Iordanului. CA, ziceà el, dad Dumnezeu ne are in grijä, nu 1-a läsä sA se präpädeascä, ci-1 va aduce spre vieatä
Si a§A., sicriul cu pruncul porni in jos pe apA, pärintii II petrecurä cu ochii cAt puturä §i apoi, când II prApädirä din vedere, intrarä in cask plAngAnd amândoi. Pluti sicriul mult, pAnä când inteun tArziu ajunse la castelul cel mare §i luminat al celor trei ursitori. Si ursitorii ace§tia ce-s ? Trei mocani. Cei trei mocani darä, s'au sculat când 1-au vAzut venind, 1-au prins cu cangile §i cercetându-1, gäsirä intrânsul odorul §i-1 scoaserä afarä. Si s'au bucurat mult, s'au bucurat cA pot sit creascä §i ei un suflet venit de peste ape ; 1-au sburätäcit, l-au fAcut frumos, sä se uite lumea la dânsul ca la o fdptutä dumnezeeascä. Iar la nouä ani, când se ficuse bäietandru, II chemarä cei trei ursitori la ei §i cu glas rispicat i-au zis pe rând : Sä te duc i, Petre, §i gäsind pe zina fár' de tatä, sä ti-o faci dragä §i sl ti-o iei de nevastä. Iar al doilea : SA ceri dela tatäl täu cartea vietii tale ! $i cel din urmä : Ascula bäiete : sä nu cumva sä uiti porunca ursitoarei de-a treia §i sä nu omori pe dascäl !
www.digibuc.ro
121
Biietul le särutä mânile la tustrei, se inchinä pân' la pamânt si pled in sus pe malurile Iordanului. Mers'a mult, o lunä, doul, cat ar fi mers el, eu nu stiu, dar gäsit pärinii stiu c'a ajuns la casa lor cea bätrâneascä, unde sänätosi. S'au bucurat cu totii i s'au ospätat la olaltä, dar vremea treceä, í dupä socoteala feciorului, vrernea era. scumpä. spui unde-i cartea vievii mele Tatä, gräl fecioral,
Dascälul stätù o clipä pe gânduri, isi aduse aminte de vorbele ursitoarelor i zise :
Cartea vietii tale stä deschisä in chilia de piaträ dela Izvorul Iordanului ; du-te i ti-o iea.
M'olu duce, tag, dar mai inainte de pornire trebue sä te amor. Cine se mäsoarä cu rândueala lui Dumnezeu, vrednic de osândä este ; cine ascultä sfaturile tainice ale ursitoarelor, dupä ho-
grirea lor se cuvine sä moarä ! Luä apoi o secure si ridicând-o in sus, ii despicä in douä oasele capului. Pe urmä, särutä mâna cerù iertare si plea la drum, la sfar§itul anului Ajunse la izvorul Iordanului,
la chilia de piaträ. Inäuntru erâ o masä säpatä In stanä i un covor frumos peste dânsa, iar pe covor sta cartea zilelor lui Petrea. In cartea asta a vietii se aflä, ci-cä, scris tot ce are sä pätimeascä ornul in lumea lui Durnnezeu, de când se naste i pârg când moare. Toate dupä rânduealä pân' acù, dar Petrea stätt pe gânduri : Unde mä duc eu ? se Intrebä dânsul. $i deschizând cartea, ceti. Sä te duci, sä te räsboesti cu feciorul babei Racoroaieí, dusrnanul Zânei far' de tatä !
Ce sä facäl Porni, intrebând din mu in om, din sat in sat, din targ In tärg, peste gri i märi, pârtä când dädit Dumnezeu si ajunse si la, curtile cäglusei celeia, hapska Racoroaia care mânca numai carne de orn. Baba, bunä-bucuroasä cá i-au venit in rnânä bucate dulci pentru ospiit, ii zice : Bine-ai venit la noi, voinice ! Dar ce mai veste-poveste ? Venii cu .treabä pân' la $ugä, feciorul durnitale, räspunse Petrea.
www.digibuc.ro
122
Ai, si ti-i lucru cu grabk, curn väd eu. Ia poftim in casä, drurnetule, i te mai hodineste o lead.
Petrea cautä in carte si ceti tot ce-i trebui, i apoi ascultä si de indemnul babei. Päni una alta, dragul mätusii, te-as rugi sä ieai oarnenii acestia morti si si-i svarli in cuptor ca sä se parjoleasd cum se cade, ca eu ma suiu in pod. Am acolo putintel de lucru i viu indatä.
Da' Petrea, stiind ca cotoroanta de baba se suie in pod ca ascutà dintii, Ii zise : Aleu, mätusa Racoroaie, da' cum socotesti dumneata c'as puta face eu una ca asta ? Nu vezi? Carutul ista-i mititel i scurt oamenii is cat o präjinii de lungi. Cum sä incapa ei, de ; spune si dumneata: se poate ? Baba faca niste ochi cat pumnul, i zise: ,--- I, ca nepriceput te-a mai facut ma-ta Ce dracu, par'd esti crescut in pädure ! Si baba, ca sä-i arate, se ail in drucior, isi puse capu'n piept genunchii sub barba si se facù ghem. Lui Petrea atita-i trebuia: mâna repede pe drut, i fa-i, voinice, un vânt, sa se opreasch tocmai in fundul cuptorului plin cu jaratec. Carutul durue in para
si baba Racoroaie pocneste In mijlocul jarului, dar nu asà, ca un ou pus in spuzä ca si se coaca, ci ca o gura de tun, umplutä pe de-a'ntregul cu iarbà de pusca ! S'a fost cutremurat pamântul, nu altceva.1. i. Acest episod, cu aruncarea babei in cuptor, il aflam pi in alte legende, dintre cari cea a Capcdnilor suna precum urmeaza : Putini oameni or fi, cari sa gie cum au fost Capcdnii ori CapDespre dânii atata cunose eu ca surori n'aveau, ci numai o mama care-i naptek iar la batranete Ii ingropi, pi baba ramanea vepnic in vieata. Capcanii nu mancau decat carne de om coapta 'n cuptor, pi de asta danpii umblau sa-i prinda, iar ma-sa ii c.ocea.. Mama Capcaunilor îi facuse vase mari de fier, cu ate patru roate, pi stateati la gura cuptorului. In ele se suiau sarmanii, oameni, iar baba le facea vant, sa-i prajeasca in foc. In manile Capcaunilor pica odata un copil. Baba îi spuse sa se suie
in rovata de fier, dar blietul nu vol, ci se prefacA nepriceput, Sui, balete, in covata! Sul, matupa, pi-mi arata!
Si baba s'a suit ca sa-i arate, dar nu mai avù vreme ea se dea jos, cAci s'a trezit in cuptor, de unde au scos-o alde fiu-so, prajita-rumenita, gata !
www.digibuc.ro
123
Iar Sugl, feciorul babei, dela castelul Zânei Mr' de tatä, curn aude din vânturi miroase a primejdie si vine väjäind : Ce-ai fâcut, hotule ? Faptä bunä, poruncitä de Dumnezeu, räspunde Petrea. Si nu socoti cä vorbesti fär' de mäsurä ? Cugetul mi-i in cap si vorbele pe limbä ! Ei, bäiete, biíiete, ori esti cinevä, ori vrei sä mä sparii pe mine !
Cu spaima nu umblu, cá nu te stiu asà de fricos, ci lasä-ti odatá nedumerirea i hai la luptä pe vieatä i pe moarte. Alege-ti !
Capcaunii ceia or mai fi traind poate pi acum, dar izvorul lor secand, odata cu dânpii li se va stânge pi neamul. (Dupa spusa fratelui meu Vasile, corn. Tepu, jud. Tecuciul.
C. Teodorescu, in ..ezeitoarea, I, p. 232-5 : <-0. tare de mult, au intrat Tatarii in tara aici §i intre multi robi ce au luat, era i o fata mare de loc dintr'un sat din apropierea târgului Neamt. Pe acepti robi, ducându-i in tara tatarasc&, dupa ce i-au impärtit intre ei, fata i Inca cu alti cativà au fost luati de un tatar, dupi acasa pi alepi pe cei tineri pupi In cupca mare de fier, iar batrânii lasati pe afara i intrebuintati la diferite inunci. Iri cupca unde a fost varita fata cu ceilalti tovarapi, erau dejà mai multi oameni tineri i copii. Acolo le da demâncare numai pane cu miez de nuca ; i fata vede ca din timp in timp scotea câte unul care erà mai gras i pe care nu-I mai aducea Inapoi. Pe aceptia-i mâncau, dupa ce-i frigeau in chipul urmator : aveau un cuptor mare, pe care, dupa ce-1 infierbântau, aduceau un rob ingräpat, pi punandu-1 pe o teleguta anume facuta, ca o lopata cu roate, il repeziau in cuptor de viu, astupau apoi la gura cuptorului, pi dupa ce se frigek Il scoteau pi mancau. inteo zi, ducându-se Tatarii toti de acasa, a ramas numai o Tataroaica batrâna, Insarcinata sa gateasca bucate, pe când or veni ceilalti. Baba vine pi scoate tocmai atunci pe acea fata din cupca, o duce la cuptor pi-i arata sa se suie pe lopatä. Baba zice :
Pas, fata, Pe lopata! Pas, baba, de-ini arata,
raspunse fata. Baba, crezând cä fata voepte ca ea sa-i arate cum sä se apeze pe lopata, s'a pus sa-i arate. Indata ins& ce fata a vazut pe baba pe lopata, repede i-a facut \Taut In cuptor, a astupat la gura cuptorului, apoi lepind de acolo, i nevazând pe nimeni prin casa sau imprejur, a dat drumul la robii din cupca pi apà au fugit cu totii».
www.digibuc.ro
124
Din ärmuri nu ne-om bate, vorbi feciorul Racoroaiei, cä arma i poznasä ; din trântä ne-om incerck voinice, cá trânta-i dreaptä si de Dumnezeu läsatä ; iar mai inainte, sä ne punem la masä sa ne ospätam ca fratii. Bucatele s'au intins ca iesite din pämant, dar Petrea gura pe ele n'a pus ; l-a lasat pe Suga sa mänince, i dud ticalosul s'a säturat i l-a poftit pe voinic la tränta, Petrea a si särit. Sta soarele in prânzul cel mare, cand cei doi se apucarä pe dupa umere : hais hai, intaiu tot pe loc, pe loc, pe urmä cu bratele tot mai inveninate, iar catre amiazä, lupta lor era o urgie nu altceva. Pe Petrea Il ajunsese foamea i setea. Si soarele intepenise deasupra capului i ardei cumplit. Atunci deodatä se vazù venind din braul sfântului soare o
porumbita cu o sticlutä de apä in unghii. Stropeste-ma, pe mine, porumbito, striga Sup afurisitul,
al dad nu, te ucid. Ba räcoreste-ma pe mine, ana-Zanisoarä, ca pentru tine imi primejduesc vieata!
Vezi, Petrea stià din cartea lui tot ce avea sä i se intample ! Si cum spun, porumbita se rasa' usoarä racori pe feciorul dascalului. Petrea capätä putere, apuca pe Suga vicleanul pe sub coaste intinse pe pämânt, färä zile. Asa! Pe urmä il asvârli in cuptor, sa-I mistueascii focul, iar dupa asta, scotându-i afarä scrumul, 11 svarli in vânt, ca nici pulberea sä nu se mai aleaga de dânsul !
Acuma nimica alta nu-i mai rämäneà de facut, deck sa plece spre aria far' de tatä, din cel castel maret, departe, departe. Ce sä-1 infranga pe dansul greul drumului ! Când sufletul tau sboara pe aripa dragostei, mergi i putintel iti pare dad ai picioare ori
ba, dad ti-i foame, dacä ti-i sete, ori nu! A mers ajuns i Zina cea nazdrävanä, simtindu-I pe aproape, i-a iesit inainte ca sä-i multumeasca pentru infrângerea lui Suga.
Las, nu-mi mai multämi, gral Petrea, cá i eu iti sunt dator cu cevi. Pe urmä s'au pus la vorbä despre una i alta, i tainuind ask s'au apropiat din ochi si din inima, s'au särutat i s'au cuprins in brate. Si-a vorbit Zama :
Petre, logodnica iti sunt, dar nevastä nu ti-oiu www.digibuc.ro
fi, pâni
125
când nu-i invii pe tatal meu, bolovanul ista de piatra, vräjit de atâtia ani de baba Räcoroaia si de feciorul ei. Petrea cazu pe ganduri, i deschizand cartea zilelor lui, ceti cu bagare de searnä, se lumina i zise : Da-mi, mireaso, cloud sticlute.
Tina i le aduse, el le pune in brat], îi luà ramas bun si pleca mai departe. Incotro ? Spre cei doi munti, cu vârfurile in nourii cerului, dustnani de mii si mii de ani, cari se bat pururea capete in capete, a vrajmasie. Din rasboirea lor, purced doll& izvoare, unul de apa vie si altul de apa moartä. I, Doamne, Doamne, bune-or mai fi apele acelea, dar cine focul negru sä se poata apropia de mumi i sa iea o picatura, doua ! Petrea se odihni o leaca la picioatele lor, si deschizând cartea, ceti :
and a sta soarele 'n cruce, muntii si-or conteni lupta pentru o dipä ; cine se bizue, iea apa i fuge. Feciorul astepta, soarele ajunse drept deasupra, i cei doi munTi vrajmasi se oprira. Petrea se repezi ca un smeu, Ina in cele dona sticlute apa vie si apa moarta, i cu multä bucurie in suflet porni inapoi spre logodnica lui. Ajunse la caste], stropi stana de piaträ intâiu cu apa moarta, pe urmä cu apa vie, si impäratul, tatal fetei cel adormit de atit amar de ani, se trezl, se fred la ochi i zise : A, mai draga tatii, cä mult mai dormii i eu ! Si-i raspunse fata :
Ei, tatud, dormiai dumneata mult si bine, clad nu era Petrea voinicul ca sä te trezeasca pe dumneata din somnul de moarte,
iar pe mine sä mä scape de rusine ! Pe urmä s'au pus tustrei la povestit, i ir4elegand imparatul cum sta pricina, impreunat-a mânile feciorilor lui i datu-le-a blagoslovenie imparateasci ; ba in grabä vesti i noroadele lui celemulte, ca peste puOn îi va nunti fata. Nunta. i-a_ fost. mareL minunatä, pt. atunci toate eran din_ imbielsugare pe pämânt, iar nu ca astazi. Sä mä crede0 ! Dupa nuntä, de, traiu, dragii mei ; cate un necaz, a5à, au avut ei ca orisicare orn, mai ales cand muri irnpäratul, dar multá vreme nu i-a usturat inima. A murit ? Dumnezeu sä-1 ierte i pe noi sä ne povatueasca. Ca vedeti, Petrea se ridicase acuma imparat.. www.digibuc.ro
126
Si a domnit ani §i ani spre fericirea noroadelor, cincizeci de
ani, dad nu §i mai mult. Impäratul a imbätrinit
i
impäräteasa
a§ijderea. Inteo bunä zi, cade aria bolnavi la pat §i se duce. Petrea-impärat o ingroapä cu multi jelanie §i apoi, väzind ci nu are unna§, alege din cuprinsul impärätiei lui pe unul, voinic la trup §i luminat la minte, it pune in scaun, imparte milostenii tururor nevoie§ilor, i§i iea limas bun dela toti, §i plead 'n lume. Si cum eri el bitrin, mult i-a trebuit si meargi, pânä si ajungä la chilia de piatri dela izvorul apei Iordanului. Acolo s'a cälugärit intru nurnele Domnului spre ispi§irea picatului cel mare. Dupä vieata de schivnic, Durnnezeu ii incerci de mai multe ori credintele §i aflindr-1 sfânt §i curat, îl lui cu sine in päminturile tainice ale cerului, unde noroadele cerului sunt inmiit mai multe ca pe pämânt. Acolo §eade §i astäzi lângä Dumnezeu §i-1 slu-
je§te cu credintä, tinând in mini cheile raiului. Aceasta este povestea S fdntului Petru, dela kvorul Iordanului, alta nu mai cunosc 1. Cu toate acestea, pe alocurea intâlnim povestiri cari aratä oarecari legäturi intre acest sfânt §.1 anumite locuri ; a§à, prin judetul Mehedinti, gäsim legenda Babelor sau a Babei-Dochia, pe care
o tniräm in cele ce urmeazä : Putin mai in sus de insula Banului (Mehedinti), aproape de cataracte, in marginea Dundrii, se inaltä un spic de stânci, din multele d'aci, pe care, privindu-1 cinevi din depirtare, i se pare ci vede doui chipuri de orn, ca ni§te statui de piaträ infipte in stâneä unul este mai mic, altul mai mare. Numai privind d'aproape, se poate cinevä convinge el aceasta nu este o productie de mini orneneascä, ci un joc al intArnplärii, al naturii. Aceste stânci se numesc Babele sau Baba-Dochia.
In apropiere se aflä un alt spic de munte, unde se deschide
o mid am* ; aici se aflä o cruce de piaträ, inalti aproape de doi an etri, care se nume§te Crucea lui Sf. Petru. Imprejurul acelei cruci
pämântul este foarte pribu§it de sapituri §i gropi acute dupä timpuri, de oarneni d'acei ce viseazi desgropare de comofi de bani.
A fost un timp cind chiar guvernul a autorizat a§i säpituri, cu scopul de a gäsi bani. Se iptelege cl la acele säpituri n'au fost alti oameni, decât d'ace§tia cari na cautä deck bani. Nici atâta nu §tiau L Dict. de fratele meu Leon, corn. Tepu, jud. Tecuclu.
www.digibuc.ro
427
acesti oameni, cit Sfintii niciodatä n'au ingropat bani, sau ei cred in fabula celor trei Seici pline cu galbeni. Aceastä fibula insa, se refera la un pustnic, anume Pitru. Traditia Babelor tste aceasta : «Pe cand Sf. Petru [care traii prin acele pärti] se gäsil tare
bolnav, a trimis pe niste babe dupa buruieni de leacuri, in çara sirbeasca, cari au intarziat foarte mutt venirea lor si pe and Sfântnl era aproape a-si da sfarsitul, väzind ca ele nu mai vin, a trimis in doui rânduri in calea kr, sä privigheze din sprinceana muntilor,
dad se vad venind, si i s'a spus ca nu se yid, iar a treia oarä, pe cand Sfântul isi dete ultima suflare, i s'a raspuns ci babele se yid odihnind pe o piatra din apropiere. Atuncea Sfântul le-a blastämat zicand : «Steiu de piatti sa se faca !», si ask au ramas panä astäzi !» x.
Am zis mai sus ca pretutindeni St. Petru se infatiseaza, dupa felurite povestiri populare, ca un tovaräs al lui Dumnezeu si nu ai Domnului nostru Isus Hristos. 0 singurä povestire insa pomeneste si de Isus Hristos, pe care o dam si noi, sub numele de Planed Strintului Petru.
aDomnul nostru Isus Hristos, in marea sa milostenie pentru neamul omenesc, merse odatä in iad, ca sä cerceteze pe picatosii ce se muncesc acolo si sä vada de nu este vreunul care sa-si fi ispasit pacatele si sä aibà parte de indurarea sa cea mare, ca sä-1 ierte de osanda de veci. Domnul Hristos era cu Petre Apostolul. Dupa ce strabätù iadul in piezis si curmezis, Domnul Hristos iesi afarä. Petre se uitase acolo, privind la chinurile cele grozave ale pacatosilor si nu baga de seama când iesi Domnul Hristos, Trezindu-se din uitucia lui, Petru se vazù singur-singurel in mijlocul a milioane de draci, cari se uitau la dansul cam chioris, si incepurä a-1 Inà fiori de pe la spate, si hat in sus, hat in jos, nu gäsi usa pe unde sa iasa ; cad se afli in adâncimele cele mai de jos ale iadului. Ce sä fad el, sä lasa de acolo ? Se intrebà si nu-i venia la socotealä ca si pata vreo alagelt. Sä stea acolo, nu prea 'II da mana, sà nu-i vie poftä diavolului, sä-1 inhate si pe dânsul. Ce sl faca i. V. Dimitrescu, Monumentele ist. din Mekedinfi in Rev. rp. ist. §i filolog., I, Vol. I, p. 164-5. Vezi mai pe larg despre aceasta in Calendarul Revistei (Ion Creangas pe 1911, p. 33 O. An. Ac. Rom.Des-
arheol.
baterile, 1909-Io, p.8.
www.digibuc.ro
1 28
dar ? 0 intoarse si el la siretlic, i deci se prefácù cä iea mäsura iadului cu o atä ce se alga. la dansul din intamplare. Incepù dar a bate la fdruse in lung si in larg cu niste bete ce gisi pe acolo si se fáceà cä tot socoteste si tot inseamnä mereu. Tartorul dracilor väzandu-1, trimise un scoloian de dräcusor la dansul, ca sä afle ce face. Acesta alergä inteun suflet, i apropiindu-se, 11 intrebä :
Ce faci ad, Petre ? Ce sä fac ! Iacä, ieau milsurá, ca sä clidesc o bisericä. Ad bisericä ? D'apoi da. Drácusorul se repezi inapoi cu limba scoasä, de-i sfaraiau calcaile, i &Rind spuse tartorului cele ce auzise. Acesta trimise indatä p'un alt drac rnai in varstii, ca sä poiteascä pe Sf. Petre afará. El se aritä. Sfantului. Petre, zise dracul, domnul meu te pofteste ieai ale trei fuioare i sä te cari d'ad. Aceasta nu va fi, raspunse Petru ; eu sunt adus ad ca si fac bisericä
i
bisericà voiu face.
Auzind tartorul de unele ca acestea, fäcù un semn dracii mari i märunti, bitrani
i
i
tosi
tineri s'adunaserii pe langä dansul.
Nu stiu ce le sopti la ureche, cä unde mi se repezirä necuratii fruna i iarbá, asupra Sfantului Petru, 11 luarä cu nepusii mask 11 duserä pe sus panä la poarta iadului
imbtincirá afarä.
Sf. Petre se bucurä, nu se bucurä, cand ieì afarä la lumina, dar dracii stiu cä se bucurarä, cand se viizurä cotorosiçi de-un mosafir ce le sta ca gunoiul in ochi, pentru care il i scoaserä din iad ca pe o mäseä stricatä din gura 1. Nici aici insä, aceastä insaçire nu are un caracter particular. In locul lui Hristos s'ar puteä socotl firä nici o pagubl Dumnezeu intelesul povestirii n'ar suferi intru nimic. Rätnane darä lucru lämurit cä poporul Ii inchipue pe Sf. Petru ca mana dreaptä a lui Dumnezeu, cu care odatä a umblat prin lume 2, care tine cheile t. P. Ispirescu, Pove§tile unchea§ului slat(); Bucurqti 1907, P. 324-6. 2. Ion Creanga, op. compl. Buc. 1906, p. 255 (Evan Turbinca)...
cum merge Ivan ;oväind, când la o margene de drum, când la alta, fara sä §tie unde se duce, purin mai inaintea lui mergeau, din Intâmplare, pe
carare laturalnica, Dumnezeu i cu Sf. Petru vorbind ei §tiu ce...» I. T. Mera, Din lumea basmelor, Bue. 1906, p. oo:
www.digibuc.ro
Dumnezea cu.
129
raiului,prin raiu intelegandu-se nu numai fericitul locas al dreptilor, dar si locul unde stä Dumnezeu :u toti Sfintii. Aici Sf. Petru e un fel de portar 1 Ne-ar fi peste putintä sà insirAm toate povestirile cari ne-ar grAi despre Durnnezeu i Sf. Petru ; tools vorn da numai ditevä, spre a intelege mai bine acea legäturä dintre Creator si Sluga lui
dreptcredincioasä, si mai ales spre a vedeä, cum firea veselä a poporului nostru räsare aceeas, chiar si acolo unde fiind vorba de lucruri sfinte, ne asteptiim la ceva. serios. IntAia povestire suna precum urmeazä : Sf. Petru fiind orn cu trup i suflet, li veni 1ntr'un rând dor de lumea noasträ, unde aveä, poate, dacä nu nearnuri, apoi cel putin urmasi dintre ai lui ori rnäcar cunoscuti i prieteni. De aceea cerù voie lui Dumnezeu sä-1 lase pe pArnânt, ca sä mai petreacä si dânsul putin. Durnnezeu II slobozi i Sf. Petru coborl din cer. La noi pe pämânt, ca la noi : veselie si toate cele bune, did se intAmplase sä fie anul cu roade imbielsugate. Oamenii nriâncau, cu dânsii s'a fost prins si Sf. Petru. bt.au si se veseliau Iar la veselie omu-si uitä de necazuri i Sfintii de Dumnezeu.
Sf. Petra la upa
pi
cerura conac pentru noapte. Pentruca, ma rog
d-voastra, creptini buni, pe atunci nu erau vrernurile apà stricate pi oa-
menii nu atat de rai ca acuma, pi Tatal din ceruri, cu Sluga liii credincioasä, cutezau sa umble prin randurile pacatopilor, nu ca astazi, ca suflet de orn nu a vazut sfintele lor fete...D. N. Constantinescu-Argep, in Viata
literara, I, No. 37, P. 8 : Pe cand umblà Dumnezeu i cu Sf Petru pe pamânt, au nimerit la un lemnar». Fl. Cristescu, idem, I, No. 21, p. 7 : «A fost odata ca niciodata, de mult, mare, de mult, de când umblà Dumnezeu cu Sdn-Petru, pe pamânt, schimbati in doi rnopnegi batrani, batrâni ca vremea pi albi, albi ca zapada... Mergând ei apà, iata ca au ajuns dupa urma pe doi mopnegi batrani pi gârboviti, de par'ca ar fi dus sute de ani in spate. Erau Dumnezeu i cu Sf. Petru, prefacuti in oarneni i coboriti pe pamant, sa cerccteze mai de aproape lumea pi sa mângâie cu bunatatea lor pe cei nedreptatiti. Ion Creang4, II, p. 6i : «Era odata o
vreme, cand Dumnezeu i cu Sf Petru umblau pe parnânt. Pe atunci lumea era bunä pi pamântul curat. Astazi Dumnezeu i cu Sf. Petru nu mai umblä pe parnânt, pentruca lamea s'a facut de tot rea pi parnantul este cu totul spurcat...» 1. Ion Creanga, ofi. cit., p. 265 : eMoartea atunci neavand incotro, plangi se baga in turbinca i acusi icnepte, acupi suspina, de-ti venia anina intfun de mila. Tara Ivan lega turbinca la gura cu nepasare, copac. Apoi incepe a bate in poarta. [la Durnnezeu]. Sf Petrea atunci deschide, pi cand colo, se trezepte cu Ivan...» Pamfile, Sarhatorile.
9
www.digibuc.ro
130
AO s'a intamplat a si Sf. Petru isi uitä de cer si nu se inturnä la slujbä decit dupä patru säptämâni de zile, and Dumnezeu II intrebä :
Ei, Petre, ce mai fac oamenii pe pärnant ? Isi mai aduc aminte de mine ? Mai pomenesc numele meu ori ba ? Mai nu, räspunse Sfântul, atata doar am auzit at am stat pe-acolo, a o femeie säraa te mai pomenià si se mai rugi sie, cä-i arsese casa focul si nu mai avei unde sä se adäposteasca. Dumnezeu täcù si peste un an &Ada secetä cumplitä. Toamna trimise pe Sf. Petru pe pamant, iar acesta pled bucuros. Mult insä nu stätù, ci se intoarse cut-and, iar Dumnezeu, cum il väzù, il si in trebil :
Ei, Petre, mai gändesc oamenii la mine, ori ba ? Auzitu-i-ai
rostind numele meu, ori nu ? O. Doamne, cum sä nu-1 rosteascä si sä nu ti se inchine sie, and atâta amar au pe capul lor ! Cä-i secetä mare pe pämant si aproape nu mai au cu ce träi. Lasä, Petre, din cand in and si acestea-s bune, ca sä nu se rätäceascä lumea de tot 11. A doua legenda, in care, dupä credit.qa poporului, vedem deasemenea partea omeneascä rämasii in persoana Sf. Petru, zice : «Pe and umblà Dumnezeu cu Sf. Petru pe pärnant, ist din urmä se incumetri cu un täran. Odatä, cum mergeau pe drum, zise Dumnezeu lui Sf. Petrea :
Petre, anul ästa n'are sä cadä tici un strop de ploaie pe pämân t !
Cum auzi SE. Petre cuvIntul Domnului, se si gändi la cumätru-stt, sä-i facii un bine, sal instiinteze a n'are sä ploaie si sä nu mai fad cheltueli cu aratul si sämilnatul anul acela. Intalnindu-se in targ, il instiintä despre spusa Celui-de-sus. Dumnezeu stia de fapta Sf. Petre.
Cu toate cä anul acela n'a plouat de loc, pamantul a dat roade cu mare imbielsugare ; toatä lumea sapä la roade frumoase, numai cumätrului lui Sf. Petrea ii rämäseserä ogoarele pârloagä, pline de holed §i buruiene. Sf. Petrea a väzut-o c'a gresit-o si el. Stand odatä de vorbii cu Dumnezeu, ii spuse si pälania cu cumätru-su. I. Amicul poporului roman, X, p. 281.
www.digibuc.ro
131
Duninezeu il musträ cä nu tine in tainä ce-i spune. Ce sä fac, Doamne, cä omul are o casä de copii §i rämâne pieritor de foame, clad nu plouä. Am §tiut de-atunci, Petre, de fapta ta ; räu faci ci te amesteci unde nu-ti fierbe oala, dar iacä te iert. Du-te de spune cumätru-tu sä strângä ceeace a crescut pe ogoare §i sä le dea foc, §i ce va cäpäta, a lui sä fie. Sf. Petre, multämind lui Dumnezeu cä scäpi o cash' de pieire, novätui pe cumätru-su ce sä fad. Omul ascultä sfatul Sfântului,da' cam cu inima indoitä, §i fäcA din ciulinii §i dudäul de pe ogoare, pe vremea seceriwlui, cite un stog pe fiecare ogori qi dädù foc buruienilor. Când colo, ce sä vezi ? Uncle fusese sämänat popwiu, se fäcurä ni§te grämezi de popu§oi cat casele, §i unde fusese sämänat grit', ni§te girezi de grâu ca la boierii cei mari ; §i a§ä in toate ogoarele s'a revärsat in locul lipsei bunätatea lui Dumnezeu.
Oamenii din sat, vazind minunea asta §i socotind cä §i lor le va da Dumnezeu ca §i cumätrului lui Sf. Petrea, incepurä §i ei sä strângi chiar holdele ce le aveau, sä le fad grämezi §i sä le dea foc.
Dumnezeu insä, nu le däda nimic, ca sä priceapä ei cä «lacomul mai mult pägubeve». Si avurä ce se blästäml de pacostea ce däduse peste ei §i de prostia ce fäcuse 1.
A treia legenclä, indestul de glumeatä de altfel, pe care 6 §tiu §i o spun Românii de prin jud. Ilfov, zice : In vremea aceea, când Dumnezeu §i Sf. Petru umblau pe pämint, indem rand pe oameni la fapte bune, dracul pe semne,.-1 altcinevä n'a putut, puse la cale pe Sf. Petru sä doreascä in ascunsul inimii sale, si fie in locul lui Dumnezeu §i. si carmueascä astä lume, cel putin o zi §i o noapte. lute() dimineatä, pe când se apropiau de un sat, a§ezat la poalele unui deal mare §i präpastios, numit «Dealul caprelor»,cäci numai de ele putait fi urcat i numai de ele puteau fi päscute firicelele de iarbä ce cre§teau ici-coleä §i printre bolovanii de piaträ numai, Dumnezeu a zis : Stiu ce plänue§ti in adâncul inimii tale, Petre ; fie tig dupä cum dore§ti §i chiar de pe acum vei cârmul pimântul §i maw i. M. Lupescu In .ezatoarea, VII, p. 139-40.
www.digibuc.ro
132
cam sunt pe el, dela dobitoacele cu patru picioare §i phi k paserile cerului §i vietuitoarele ce inoata, pe ape §i cele ce se târäscpe parnant; vei carmtd cursul soarelui, al lunii §i al celorlalte planete §i lumi nenumärate, presarate in väzduhuri de mâna mea. Insä, vezi !
Si aici Dumnezeu voia sa povatueasd pe St. Petru cum sä-i indeplineasd slujba cea nouii, dar tocmai atunci trecù pe langä clan§ii, dându-le «buna dimineata», un biet orn särac c'o caprä, ciireia,. ajungänd in margenea dealului, i-a dat drumul zicând : Durnnezeu sii re päzeasd.
Si se intoarse in sat. Auzi, Petre ? zise Dumnezeu ; ornul acela §i-a läsat capra,
in paza ta, ca unul ce-mi tii locul. Vezi darä de dânsa! Sf. Petru n'a weptat sä fie poftit a doua oara §i s'a dus dupä caprä, iar Dumnezeu i-a vazut inainte de drum. Capra incepù sa rupä ici un fir de iarbä, colei un mugurel,. §i acurn el-A in vârful unei stânci inalte §i anevoioase de suit, iar in clipa urmatoare, veselä i sglobie, se scoborà printre spinii dqi,. in câte o präpastie adâncii. Sf. Petru fiind silk sä alerge dupä dânsa, a ajuns-o, a prins-o cu mina stângä de coada, iarä cu dreapta i-a lasat vreo catevi cu toiagul säu pe spinare, cad era tare amärit pedânsa, pentru toate câte i le facuse peste zi. Phi atunci, caprele aveau coadä lunga cum au toate celelalte animale, iar de atuncinu mai au. Sf. Petru cu spaimä privii coada din mar* dud iatä cä veni §i omul dupä caprä ; §i väzânduli dobitocul fir' de coadä §i pocit cum e mai räu, iar pe Sf. Petru cu coada in mina, nu mai stäta la chibzuealä, ci-1 luä pe Sf. Petru de pär §i-1 trânti la pämânt, decredeai ca n'a mai fost pe picioare de când e lumea. Apoi, cu unbat sdravän, mi-1 snopi mär. Pe urmä a plecat acasä cu capra fär' de coadä, cad ce era sä mai facä bietul orn ! Pe drum s'a intilnit cu Durnnezeu care, vazindu-1 dt de amarit §i necajit e, i-a vindecat capra de coada, §i de atunci incoace caprele nu mai au coadä, ci numai un semn de coalä. Cu hainele sdrentuite ca vai de lume, cu fata, mânile §i picioarele pline de sânge §i intepate de spini, obosit i mort de foame, Sf. Petru a venit smerit inaintea lui Dumnezeu §i s'a rugat cu lacritnile in ochi sä-1 ierte pentrucä a indräznit sä doreascä ce-a. dorit. S'a rugat apoi sa fie scutit de sarcina ce-i momise cugetul. www.digibuc.ro
'133
Dumnezeu, bun si milostiv cum este si a fost intotdeauna, i-a ascultat rugiiciunea si 1-a fAcutpentruci tot doril o slujbä .chelar la raiu, in care slujbä e si phi acuma, cäci mai mult nu i-a trecut prin gInd, nid pofte nebune prin minte 1. A patra legendä, cunoscutä aproape pretutindeni, sunä astfel : Odatä mergänd Dumnezeu si cu Sf. Petru pe un drum, väcl o fatä tânärä, frumoasä si harnicä, dând zor sä ispräveasei mai repede secerisul. Dumnezeu väzând-o astfel, o intrebä : Da' bine, mä fatä, tu când o si isprävesti de secerat,ci Näd cä ai, de nu-ti pot spune ! Dar fata : Când o vrea Dumnezeu, cä el este mare ; fata nu-1 cunostei pe Dumnezeu.
Atunci Dumnezeu zise lui Sf. Petru : Vezi, Pétre, fata asta cit este de harnicä ? 0 sa iea de bärbat un päcätos si-un lenes. Sf. Petre a täcut. Mergand mai departe, dau peste o aid fatä care mai avei un coltisor de secerat.
Dumnezeu o intrebä si pe dânsa : Dar tu când o sä isprivesti, fatä, cä ce mai ai !? Dar ea : De-o vrea Dumnezeu, de n'o vrea, eu tot o sä isprivesc pima 'nserat. Dumnezeu ii spune incet lui Sf. Petru : Vezi Petre ? asta o sä se procopseascä, ci 'n totdeauna
trebue si se uneascä unii mai rai cu altii mai buni, ca si se tie. Atunci Dumnezeu ii di niste dureri fetei ästeia, hick n'a mai putut sä secere de loc, ash ci tot n'a isprävit de secerat pâni seara. i tot mai mergind mai departe Durnnezeu si cu Sf. Petru, dau peste un porcar päzind porcii, ce dormià cu fata in sus. Dumnezeu -11 intrebä când 1-a sculat :
Dar bine, mä omule, incotro sunt satele, ci par'cä pe-aici t rau odatä. Dar porcarul, de-abii mormäind, zice :
Incotro sunt porcii cu coadele. Atunci Sf. Petru la vorba asta se repez1 si-i dete o palmä porcarului ; iute Dumnezeu ii zise :
De ce dai Petre ? Nu stii a in loc lie una o sä ieai douä dela päcätosul ästa ? i. I. Encescu in Familia, XXXVIII, p. 246.
www.digibuc.ro
134
Sf. Petru se cam mid. Trece vreme, vine vreme, se intâmplä cä iar cälätoresc Dumnezeu si cu Sf. Petru si innopteazi lângi un sat. Neavând unde si tragä si sä doarmä, inträ 'n sat si nimeresc tocmai la acel porcar, care luase de nevastä pe fata cea vrednicä,insä numai Dumnezeu. stiâ. Apoi intreabi pe femeie dacä n'au si cevi demâncare. Femeia face ce face si le dä sä mänânce si apoi se duse sä-i culce,fireste insä, amândoi intr'un pat. Mai târziu vine si brirbatu-sdu beat mort, fäcând o gurä de sculà tot satul. Dar femeia, mai cuminte, ii iese
in cale si-i spune sii fad gurä mai putinä, cä sunt niste oameni cari dorm in casä. Auzind vorbele astea, se si repede in casä c'un ciomag in mink zicând ca ce calla in vremea asta oameni la casa lui. $i jai) ! trage una lui Sf. Petru,cä el ell la margine. Mai face el gull. prin casä, ba mai mustrând pe nevastä, ba una, ba alta, pând iese pe afarä. Atunci Sf. Petru roagä pe Dumnezeu sä se dea si el la margine, «cä mie mi-a rupt oasele». Dumnezeu se invoeste. Warbatul vine iaräs zicând : StLi, a ästuia dela margine Ii mai detei una de cheltuealà, dar älui dela pärete nu. Si iar jap ! cu ciomagul in Sf. Petru, si apol pleacä. Atunci
Durnnezeu zice
Vezi, Petre ? Nu ti-am spus eu cl in loc de o bätaie o sä ieai douä ? Si cä fata asta n'a avut noroc ? 1 0 variantä a acestei povestiri, culeasá din Bucovina si scrisi mai pe scurt, zice :
«Merg [Dumnezeu si cu Sf. Pctru] mai incolo si gäsesc un fläcäu lenes; I! chernâ Motofleatat ; a cerut dela Dumnezeu sä-i pice
in gurä o pad 3, apoi a cerut sä i-o mestece. SI. Petru s'a mâniat.. Eu mil duc sä-1 bat, Doamne ! Nu-1 bate, Petre, cä pentru o s. Reny (N. I. Dumitrescu) in Float-ea Darurilor, II, p. 78-9, culegere din Dolj. Varianta bucovineana la intdia parte din povestire, in E. N.-Voronca, op. cit., p. 1250, pi alta din jud. Muscel i,n R.-Codin pi Mihalache, op. cit., p. 74-6. 2. Zicala general& :
Para malaeap In gura lui Natal:leap, zugraveate pe omul norocos, dar mai ales lenep, care apteapta sa-i villa_ toate de-a gata.
www.digibuc.ro
135
bätaie, vei rnânch douft bätäi I Sf. Petru tot 1-a bâtut. Vezi, Petre, a zis Dumnezeu, lenesul acesta are sä iea pe fata cea harnica... I. A doua varianta a acestei povestiri, tot din Bucovina, spune cá umblând Durnnezeu cu Sf. Ilie si Sf. Petru, le-a iesit Diavolul cu rachiu inainte si cei doi dintâi n'au bäut, &at numai Petru, care a tot cinstit pânit s'a imbiitat. De aceea Dumnezeu a fäcut ask ca Sf. Petru sá mänânce o bâtaie dela niste done 2. A treia variantä aratä cA sf. Petru a mâncat trei bätäi 8. A patra variantä aratä cum Sf. Petru a mâncat douä batiii dela un om särac, pe care Dumnezeu 11 ajutase, dupä rugärnintea Sflui Petru 4. i. E. N.-Voronca, op. cit., p. 1250. 2. lbidem, p. 915. 3. Ibidem, p. 914-6 : ,,Sf. Petru a capatat odata trei batai de-a rân-
dul. Dumnezeu, Sf. Petru pi Sf. Pavel tot mergeau ce mergeau ;i seara veniau de se culcau inteo crapna.. Sf. Petre se imbath bine si pe urzna se trântiau toti trei jos sa doarma. Ni;te Wane veniau i ele totdeauna acolo sa bea, ;i zic intre dânsele : Ce cauta batrânii i;tia prin picioarele noastre ; ian hai ;i vom trage unuia o bataie sa nu mai vie. Apuca-1 pe ist din margine !.
Acela s'a fost nimerit ea erh Sf. Petru. Ii trag o bataie buna. A doua zi vin ei acolo iar sa se culce ; Sf. Petru zice lui Dumnezeu, ca sa se dea el la margine ;i sa-1 lase pe el la mijloc. Vin iar catanele acolo. Ce, tot nu s'au dus ai;tea ? Ian hai pi 1-om bate ;i pe ist din mijloc, ca ieri 1-am batut pe cel dela margine, $i iar il apuch pe Sf. Petru la batut. A treia seara, schimba Sf. Petru cu Sf. Paul ; vine el la margine Sf. Paul la mijloc. Vin iar catanele Ei, da' gro;i de obraz is ai;tia ; hai ;i i-om trage ;i aistui din cea margine o bataie, ca amù pe aigia doi i-am batut ; poate 4cela va fi mai subtire de obraz ! si-i mai trag ;i a treia bataie tot lui Sf. Petru. De unde erh el, sa4 bata pe Dumnezeu! aà a mâncat Sf. Petru trei batai, dar Dumnezeu anume a vrut a;h, pentruca el s'a fost imbatat".., (Povestirea in acela; loc, p. 915). Dar pe urma Petrea a cerut dela Dumnezeu, ca sa le dea o pecleapsa catanelor. Dumnezeu le-a dat, cä au ploaie la manevre. 4. lbidem, p. 916 ; thlergeh Dumnezeu ;i cu Sf. Petru. Vede Sf. Petru pe un om cum duce o sarcina de lemne in spate din padure. Doamne, zice Sf. Petre, uita-te la omul acesta, cum nacaje;te, sarmanul. Da-i cevh cumpere boi, ea aiba car cu ce carh, sä fie gospodar !. 1i voiu da zice Dumnezeu, dacä vrai numai decât, dar ai sä vezi ca acesta are sä te bath. Dumnezeu i-a dat bani ;i el pi-a cumparat boi ;i de toate ; ;i-a
www.digibuc.ro
136
Dupa o cincea variantä, Sf. Petru a suferit bataie dela un ont beat, despre care Durnnezeu ii spusese CA nu e beat, ci «cane turbat» 1.
A sasea varianta, asemenea tot din Bucovina, cuprinde lucruri
noua, si de aceea o dam in intregime : Dumnezeu dupa ce a facut lumea, umblà cu Sf. Petru si cu Sf. Pavel, si atâta au fost umblat, panä ce lui Sf. Pavel i s'a fost rupt camesa...
Doamne, Doamne, zice Sf. Pavel, nu stiu ce sa fac,
ca-s negru si rupt si mi-i rusine sit umblu asa! Da' umbla si 20., 6 nu-i nimica ; cum umbla oamenii cei saraci ?. Merg ei, da' Sf. Pavel vede pe gard nite came,5i. Doamne, gandeste el, daca as puta sa fur carnesa asta ! dar nu zice nimicä. Da' oare unde ne-om culca noi ? intreaba Diamnezeu.
In crasmä,
zice Sf. Petrea, ca acolo-i tare bine ! Daca-i asa, apoi haide, zice Dumnezeu. Sf. Pavel a asteptat sä fie noaptea bine, sl fie tâlhar cum se cade ; dupa aceea a mers si a furat camp, s'a imbracat si s'a culcat langa dânsii. Da' in crasma, ca in crâsma : o mulIime de oameni be0 si de toata mâna. Ii vad pe dânsii. Oare ce vin aistia, de se cula aicea ; n'au unde se culca ? zic niste belivani si ieau si-i trag lui Sf. Petru o bataie. Sf. Petru s'a dat din mijloc si l-a dat pe Durnnezeu la margine, da' la cealalta margine era Sf. Pavel. Da' pe acela 1-4 batut, zic beOvanii. Bate;i-1 si pe cel de dincolo ! .,..,i-1 bat si pe SF. Pavel. cumparat campuri, ba pi-a facut pi crapmä in sat
pi
sta toatä ziva la
crapmä, numai seara venià acasä. Trece Dumnezeu pi cu Sf. Petru dupa o vreme prin satul acela, innopteaza pe aproape de casa lui pi se roaga la femeie sä-i lase sä male.
Femeia le zice : V'av lash, dar nu mi-i omul acasä pi mä tem sä nu vä Ei au intrat in casa pi s'au culcat pe laitä : Dumnezeu la parete pi Sf. Petru la margine. Vine omul bat acasä pi inträ inläuntru : Da' ce calici is aicia ? La ce i-ai prima ? Ian stai sä le dau eu, ce umbla noaptea pe la case ! Si merge la Sf. Petru pi-i clä o bätaie. Dupa aceea se duce iar la crapmä. Iar II aud cl vine. Sf. Petru zice : Doamne, lasa-ma pe mine la zica cell& !
parete... (etc.).
Vezi, zice Dumnezeu, nu ti-am spus eu ca aista are sä te bata ?». 1. E. N. Voronca, op. cit., p. 116-7 : (St Patru and a mers la cripmä, vede un om bat... Uitä-te, Doamne, ce om bat I. Acela nu-i bat, zice Dumnezeu, e cane turbat ! Dupa ce omul l-a batut pe Sf. Petru, zice Dumnezeu catre Sf. Petru r Uitä-te la omul cel bat I. Ba nu-i orn bat, zice Petru, da'-i cane turbot!'
www.digibuc.ro
137
A doua zi Dumnezeu le zice : Vezi, Petre, tie ti-a trebuit crasmä ? Si tie, Pavele, ti-a trebuit sä furi cärnesa de pe gard ? Aceea-i femeie säraciii Dumnezeu stie cum a fácut ea cämesa ceea ! Ian mergi la fereasträ i vezi cum plänge ! Amù si te duci indatä, sä i-o duci inapoi. Se duce Sf. Paul si gândeste : «Mi-a ajutat Dumnezeu cä am
furat-o, amù de mi-ar ajuti s'o si pun la loc». Merge si se desbrad §i iea cámea lui si Imbracii si pe aceea o pune unde a gäsit-o. Da' femeia din casä plângei i blästämi. A venit el inapoi, Dumnezeu i-a suflat i i-a imbräcat pe .amândoi preoteste si de atunci sunt preotii i biserica pe lume. Iar pe dânsii i-a pus si slujeascä pentru päcatele oamenilor si pentru päcatele ce le-au fdcut ei, cä panä atunci nimeni nu fura A cincea legendä nareazä apucäturile omenesti ale lui Sf. Petru, precum urrneazä :
Inteun rand mergea Dumnezeu i cu Sf. Petru si Paul prin lume, sä vadii ce se mai intâmplä printre oameni. Vesnic insä Sf. Petru se plângei cä foame i Dumnezeu se cam luase de On.duri de atâta mâncare ce mistuil Sf. Petru. La câtevi zile poposesc tustrei pe-un camp si Sf. Petru, ostenit cum era, adoarme. Dumnezeu indatä se scoalä si cum 11 väzù pe Petru adormit, li scoate matele si le insirä pe rächita sub care Sf. Petru odihnià. Dupä a-ceasta mai trece putin phi se trezeste i Sf. Petru,. färä sä stie -despre ceeace se intamplase, pornesc mai departe. Au mai mers ei cat au mai mers, i la intors le-a fost calea tot pe la rächita ceea. In acest timp insä, lui Petru nu-i mai fusese -de lot foame. Cum ajung la rachitä, Sf. Petru o i cunoaste, i intreabä pe Dumnezeu.
Doamne, ce-i cu rächita asta de s'a uscat inteatâta ? Doar -nu e multi vreme de când am trecut pe-aici, and am adormit sub clans; la umbrä ! Dar tie, Petre, 11 Intrebl i Dumnezeu, de când am trecut pe-aici, si-a mai fost foame ? Nu, räspunse Sfântul. Apoi uite ce-i : cat timp tu ai dormit sub rächita asta, eu ti-am scos din tine matele si le-am însirat pe crängile ei ; de asta I. E. N. Voronca, op. cit., p. 309-Io.
www.digibuc.ro
138
tie pana acum nu ti-a rnai fost foame, caci n'ai mai avut mate, de asta ráchita- o vezi acuma boftara, cad matele tale au mancat-o. 0 varianta a acestei povestiri, asemenea din Bucovina, spune ca Dumnezeu a in§irat matele Sf. Petru pe un mar, pe care 1-au gasit la intoarcere cu toate frunzele mtwate, pe cand matele tipau §i chionliau de foame.
Din matele Sf. Petre se crede ca se trage porumbelul sau poru mbr elul 1
.
Numeroase apoi sunt povestirile §i legendele din cari aflam cum Sf. Petru se roaga lui Dumnezeu, in colindarea lui prin lume,. ca sa faca Ziditorul ate ceva, dupa placul Sfântului. In acest chip afiam cum s'a niiscut Ungurul 2, Tiganul si Armeanul 8 §i Neamful 4.. Dar nu numai Dumnezeu a fácut câte cevi, dupa cererea lui Sf. Petru, ci chiar el, prin purtarea sa, a avut darul creatiunii §i mai ales al preschimbarii. A §asea legenda urmeaza dara §i ne spune cum s'a nascut pelume insecta nurnitä ailugaritd : In vremile pe când traiau Sf. Apostoli, se facuse mare vrajbí
in tara Jidovilor, ne§tiind pe cine a puna de imparat. Págânii umblau road, roatá, pe lânga casele creqtinilor, cerându-le votumul 5. Umblara chiar §i la San-Petru, care pe atunci era. vätaful A postolilor. Sin-Petru, intelegând insemnatatea alegerii aceleia, se sfátui cu ceilalti frati apostoli, ci aà se numiau ei intre ei, i planuirä sa.
fad o mare stransura de popor cre§tin, pentru a se sfitui cu cine sa tie. $i se strInsera mai multi. Dar dupa ce, pe vremea aceea, cre§tinii erau tare impra§tiati §i indepärtati unul de altul, apoi §i de frica de pagâni, ramasera cei mai multi pe la casele lor, caci doar in vreme vralbita, cine dintre cei cu copii multi vi-ar fi lasat copiii §i nevasta singuri, in cap de noapte,apoi deoarece, pe vremea aceea, crqtinilor nu le era iertat sit se intalneasca doi sau mai multi: la olaltii, Ca de-i vedeau, ii prindeau pagânii vi-i udau cu fotogen O. 1. E. N. Voronca, op. cit., p. 253. 2. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 3. Dict. de M. Lupescu, directorul orfelinatului (Ferdinand.. corn.Zorleni, jud. Totova. 4. Idem. 5. VotumuZ, votul.
6. Nails, petroleu.
www.digibuc.ro
139
Destul ca dui:a ce Sf. Pctru îsi strânse vreo cativa sfetnici de ai lui, se pusera pe sfat, ca cum ar fi mai cu cale a face. Unii ziceau una, altii alta, ca abund-oard curn zic si azi oamenii pe la stransuri, dar ca sa iasa la cevi satuealä mai de treabä, ferit-ai Doamne !
Sf. Perm; ca mai inviitat, väzând ca nu-i modru a o scoate la cale, sculându-se de pe scaunul lui de vätaf, cu glas bland si tremurator le zise : Fratilor, stirn ca.' pentru a purea merge la biitaie, trebue sa ai bärbati bravi si isteti,asemenea si la noi. Pentru a putei destndna §i inlelepti poporul nostru crestinesc, trebue mai intâiu sa avern barbati si inca oameni priceputi si intelepti. Noi insa, cu durere trebue sä v'o spun, ci 'Ma atâtia barbati nu avem, apoi stim bine, dragii mei, ca dacä poporul pägânesc ar vedea ca unul sau altul dintre noi ar umbla pe la casele crestinilor nostri, nu stiu
zau dad nu ne-ar lua la ochi. Trebue deci ca sä ne ingrijim altcum, asa Ca pismasilor nostri nici prin minte sä nu le vina de cele ce noi le ursim. Eu, ca mai batrân, rn'am gândit zi si noapte despre treaba aceasta si am ajuns la socoteala, ca numai dad ne vorn cktigh fernei iscusite si invätate, vom ajunge la isprava. Ce ziceti de asta ? Oare n'ar fi bine ca noi cei mai batrâni, ca mai cuminti, sa facem un ravas peste toate femeile crestine mai iscusite si mai intelepte, si invatându-le, sa le dam drumul pe la casele oamenilor nostri, ca sa le spunä gandul nostru si dorintele noastre. Bine, ii ziserä ceilalti invatati. Nu mult dupa aceea, strigind, dupa rävasul facut, toate femeile mai destepte, le explicarä zi de zi, noapte de noapte, pâra le inteleptirä, dupä cum era de lipsa, si apoi, dorindu-le drum bun si ispravi bunä, le trimiserä pe la cei crestini. lnainte insa de a le trimite,
le spuserä ca lor nu le este iertat ca sä se uite la urmä in ochi, cad ochii altor oarneni is scuipati din ochii diavolului, si nici ca sä gräeasca cu nimeni, cad limba multora varsa venin in sufletul crestinesc.
Toate, dupa invätatura primitä, isi invelira lata, de numai ochii li se vedeau, apoi luandu-si merinde, o luarä la drum, rugându-se lui Dumnezeu si tinând postul lui Isus, nemâncând numai a treia xi odata.
Una insä, si anume Ciihrgdrita, caci ash o chemà, umblând_ prin mai multe orase, unde domnii is mai cinaf irnbracati si ma www.digibuc.ro
140
dräco§i ca aiçi oameni, a dat de un domni§or, coleä, inalt ca trestie, alb ca spuma, cu mustata räsucitit §i creata, apoi cu ochii ca de §earpe, §i cu gura mica §i potrivita, de-ti slobozià gura apa
.dupä el, nici nu aka. Domni§orul, viclean ca tosi domni§orii de astazi,, se puse cu buna, §i vorbinclu-i câte in luna §i in stele, o facit de alugarita ii uitä invätatätura primitä §i poruncile ce i s'au dat §i îi destupä fata §i a inceput a gral de câte numai Ii puteau ieì pe gurä, pänä mai pe urmä ii spune domni§orului i gändul crwinilor i despre invatätura ce o primise dela Sf. Petru. Auzindu-le acestea toate, domni§orul cel dräcos se fácit neTazut ; cad doar nu era altul, färä feciorul Satanei. Sf. Petru, care despre acestea toate aveä cuno§tintá, cad ingerul lui Isus toate i le spuneä, a luat-o i el la drum pe urma Calugäritei celei päcatoase, ca s'o ajungä §i opreasca de a umblä mai departe, fiindu-i frica cA invatatura asta o va mai descoperi §i la alti domni§ori. In urmä gäsind-o pe un amp verde §i inflorit, uncle se juci cu ni§te copii de Idntari, a oprit-o in loc §i i-a zis Cdlugaritd te-ai chemat, calugarita sä te cheme §i de acutn inainte, dar mai mult forma de om sä nu mai ai, caci välul de pe 1-ai tipat §i fata cea frumoasii §i cre§tineasca ti-ai spurcat ! Calugärita, väzând pe Sf. Petru, dä sa-§i acopere fata, care Ii erä descoperitä (desvelitä), dar nu puteä, caci Dumnezeu o schimbase inteo gujulie micà i verde, care §i acum impreunânduli picioarele dinainte, face ca §i cum ar astupe fata 1. fata
i
i. MaHan, Insectele, p. 495-500. Mai departe, p. 503-4, gasim o vrajA,
care eta in legaturä cu aceasta legendá.: cDaca ai o femeie rea, pune-i trei calugarite noaptea sub cap, munai trebue sá zici, de trei ori, in trei zile dupa olaltä, urmátoarea descantecä, care se aude in Transilvania : te-ai desvälit, Calugarita }Ina Dumnezeu te-a pedepsit. Cu necredintä, lata i eu acum, St; Petru te-a invAtat, 0 femeie SA faci bine Ca o scânteie, La crqtine, Rea de gura SA dai invätaturA 'nvätatura, La cei fart. 'nvapturá ; Rea de toate, Invasatura ai dat De nu mai poate, Dar nu te-ai purtat, Ca ai spus Rea, La pisma0i lui Isus, Pismatereci, Ca te-ai al-Mat
Celuitoare;
www.digibuc.ro
141
A saptea povestire sau legendä sunä astfel : Zice-se cl Sf. Petru s'a dus odatä la un alt apostol, bunä oaricum mergem i noi astäzi unul la altul. Apostolul la care s'a dus Sin-Petru, chiar in ziva aceea primise o cosarcä plinä cu pere, de-ti fugiau ochii pe ele i gura-ti slobozià ap väzindu-le, asà de frumoase erau. SAn-Petru, câruia Ii pläceau poamele minunat de bine, nu asteptä mult imbiat, far', ostenit cum erà, ca omul ce fäcuse un drum lung si osteniclos pe o vreme ciilduroasä, de ti se aprindeä sufletul in trup, incepit alege tot perele cele mai frumoase, dar can& da sä le bage in gurä, spre astâni Ora setea, ele se prefäceau in niste gujulii mici, pestrite, unite si gretoase.
Numai atit i-a trebuit lui Sän-Petru, care si pâni atunci erà din cale afarä de gretos, si de odatä i luá. cosarca i o aruna drum cu pere cu tot. N'a apucat insl bine de tot a aruncl cosarca, i iath cä toateperele dinteinsa se schimbä in ni§te gujulii mici i iuti, i o luará la fugä care incotro. Despre aceste gujulii se crede cä ar fi stelnitele de pere (Pentatoma baccarum, L. sau Mormidea baccarum, Am.) 1 A opta povestire, privitoare la persoana i faptele Sf-lui Petru, uptinde legenda insectei numite çigdiu (Hilobius obietis L.), carese aude prin unele pärti din Transilvania : Zice cá Sf. Petru avel datinä de a duhani, ca i cei mai multi oameni din ziva de azi, Irma nu din tigarä, ci din pipd, pentruc& pe vremea aceea nu era' ind cunoscute tigärile.
.
Pizmuitoare,
Far' de stare, Far' de hodina, Far' de splina, Cu inima de rau plina! Tu calug4r44 Fara credinta, De Dumnezeu batuta, De oameni hulita, huiduita, Fa-mi buna Asta nevasta, 1. Marian, Insectele, p. 422.
din rea i necredincioasá, Fa-o buna i credincioasa. Din inpelatoare pismuitoare, Fa-o buna i iubitoare, Ca de nu, Vai de capul tau, Vai de neamul tau,
Ca pe el m'oiu suì 5i tot 1-oiu sdrobl: Pe el m'oiu urch 5i tot 1-oiu sfarmk1
www.digibuc.ro
142
Inteo zi, astupându-i-se pipa §i voind a o destupà cu sulhacul 1,
ori §i câtä sili4A §i-a dat, n'a putut-o de fel destupà. Väzând el aceasta, se fad' foc §i parä de mânie, §i apoi, aruncând sulhacul cine §tie unde, zise : Atunci sii te väd, când mi-oiu vedei ceafa! Atunci §i nici atunci !
Din sulhacul Sf. Petru s'a fäcut apoi un gândac cu capul mic, cu un rât lung, foarte ascutit §i inarligat ca un sulhac, care se nume§te tigiiiu sau tizeiinat, §i care de fricä s'a ascuns intr'o bortä de copac.
Si de atunci, tot prin borti de copaci, pe cari §i le face el singur, träe§te el pânä in ziva de astäzi 2.
In sfär§it a noua §i cea din urmä legencla ce o mai däm, se referä la credinta ce este räspinditä prin unele pärti din Tara-Româneascä §i care arata chipul cum Sf. Petru a räscurnpärat sufletele oamenilor din robia diavolului : Cicä pe noi ne-ar fi vândut Mo§ Adam spurcatului, cu zapis in regulä. Da' pe urmä s'a fost cäind amarnic de gre§eala ce fäcuse
§i inteuna se muncia cu gändul, ce sä fad §i cum sä dreagä, ca sä räscumpere sufletele oamenilor. Intr'o zi, gase§te Adam pe Sf-lui Petre. Sf. Petre, ce crezi c'ar fi de fácut, ca sä putem räscumpärà ale suflete ce-au incäput pe !liana spurcatilor ? 0 sä slujesc eu diavolului trei ani, §i cred CA le-orn scäpà.
La o luna dupa intrarea Sf. Petre in slujba diavolului, se pomene§te cu Dumnezeu. Ce e de fácut, Doamne, cii Sarsailä nu vorbe§te de loc ? Petre, tu sä taci ; dar in 3 ani tu sä-i pui 3 intrebdri, sä vezi ce-o sä-ti räspundä. Bine, Doamne. Si s'a dus iar la slugärie. Dupa ce trecù un an, zice : Stäpâne, daca ne-au vândut pärintii o mo§ie, cum s'o scoatern noi ?
Asta nu e treaba ta ! s'a rostit incornoratul. La al doilea an, tot a§à 1-a intrebat. r. In corn. Tepu, jud. Tecuciu, se nurnepte suveic. 2. Marian, Insecte, p. 89.
www.digibuc.ro
143
Tu sä taci, sä nu mä mai intrebi, a räspuns iaräs Sarsailä. Când s'au implinit trei ani, iar I-a intrebat : Stäpâne, cum sä räscumpäräm o mosie pe care ne-au vâneut-o pärintii nostri ? Sä mori si apoi sa inviezi, a räspuns Satana. Domnul Hristos nu se näscuse panä atunci. Pe urmá, diavolul zise lui Petre : Haideti la mare sä ne scäldäm. Hai !
$i au plecat, Palafca 1 cu zapisul pe care-1 dedese Adam diavölului, când ne-a vândut pe noi, era dupä gatul lui Sarsailä. Când au ajuns ei Ja mare, s'a incins un zäduf, din mila Santuletului, de s'a oprit diavolul tocmai pe fundul märii. Iar palasca o läsase cu priminelele pe mal. Sf. Petre n'a vrut sa se scalde, prefäcându-se di i-i fricä de inec.
Tocmai and diavolul era pe fundul märii, Sf. Petre puse mâna pe palascä si incepù sä se inalte in sus, spre vämile cerului. Se impliniserä cei trei ani de slugärit. Când sä iasä diavolul din apA, Petre nidiri ; iar palasca iea-o dacä ai de unde ! Uitându-se incornoratul in sus, vede fulgerand la räsärit. Era Sf. Ilie care vrea sä fad minciuni diavolului si sä-1 incurce, pin' o apuch. Sf. Petre sä intre pe poarta cerului. Diavolul, crezand cä lumina fulgerului e Sf. Petre, se repezi inteacolo ; dar n'apucä sä ajungä acola unde se zärise lumina, si Sf. Ilie fulgerä iaräs la apus. Diavolul, hai si el inteacolo. Apoi fulgerul se zäri la miazä-noapte si diavolul o apucä inteacolo si, in sfarsit, la miaza-zi. In acest timp, Sf. Petre scurtase mult din cale. Diavolul atunci se luä si el repede dupä argatul lui, urcând al mare repeziciune cuiele searii cerului.
Când sä intre sf. Petre pe poarta cerului, gata-gata sä punk Sarsailä mana pe el. De-abia 11 apucä de picior, rupându-i o halcä de carne din talpä. Sac ! sac ! sic !,
'II necäjil Sf. Petre,ä zapisul dela mine
n'ai sä-1 mai vezi in ochi. Acit, du-te unde a dus mutul iapa si Tiganul carlanul ! 1. Geanta de piele.
www.digibuc.ro
144
Diavolul, de necaz, planga de speril lumea. Si a räscumparat Sf. Petre saetele crestinilor din robia dia... volului.
Iar de atunci au limas oamenii cu o scobiturä la talpa piciorului 1.
Färä a putei stabill amänänunte de legaturk trebue sa pomenim i credinta ce este raspânditä prin jud. Mehedinti, cä buruiana. impufcatii se numeste astfel, din pricinä ca a tras Sf. Petru cu pusca in ea. Aceastä plantä are frunze mici, lungarete i flori albastre in trei ramuri, dintre cari cea din mijloc este numai la jumätatea celorlalte doua 2. III.
CUCUTILHARUL $1 CINII GUI SF. PETRU.
Povestea batrâneasca spune, CA in vremea veche lumea era mai bunä si pamantul mai curat ca acum. D'aia i Dumnezeu i Sfintii umblau pe pámânt. $i Sfintii îi aveau i ei cuprinsul lor, cum bunäoarä avem i noi azi : cask masa, vitisoare, copilasi si de toate ate trebue la casa omului. Intre Sfinti insä, äl mai insemnat era Sfeti-Petrea. El umbli
mai mult cu bunul Dumnezeu p'un drum. Dar ii ava si el,
ca.
tot Rom:mu!, rostul lui, casa i wate treburile, in bunä rânduealk. ca un Sant al lui Dumnezeu ce era. Povestea bätraneasca spune ck intre alte avuturi ale sale, avei i o herghelie insemnata de cai frumosi tot unul i unul : negri in pär ca pana corbului i iuti ca focul, de mâncau nori, nu alta. Ma rog d-voasträ, cai de Sfânt dä-le pace !
Si in vremurile alea, cum din Vacate i acum, pe Iângä Sfinti,. oamenii lui Dumnezeu, erau i destui hoti de codru, caci i Dracul va avea totdeauna partea sa in lume. avut
Dar mai inainte vreme, hotii erau tot mai putini i mai ct fricä i rusine i edeau neumblati decât de duhuri rele ; pe cand in ziva de azi, din päcate, hotii s'au immultit atât de tare, hick_ mai nu e colt unde sa nu dai de ei : in sate, in orase i pe tot locul, te furä ziva namiaza mare, ba te fac de le dai cu mâna ta tu ramai cu o mânä la inima si cu alta scarpinându-te in cap ! Un hotoman de frunte, de pe vremurile alea, era si Cucu 1. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 77-8.
2. Tinerimea romand, III, p. 449.
www.digibuc.ro
145
De unde 0 pana unde, ca acesta aflä de caii lui Sfeti-Petre §i i0 puse in gaud sa-i 0erpe1easca. Vreme multä nu rnai trecù la mijloc, de vreme ce Sfeti-Petre era mai mult calätor p'in lume cu Dumnezeu, §i a§a, Inteo noapte,
fácii cum fäcù 0-i funk caii, 0 cu ei la padure, bäiete ! A doua zi pica qi Sfeti-Petre din calitoriile sale. Si cum veni, intreba de cai, Caii nidiri ! Ca o fi, di o drege, cä sucita, ca invartita, nu sunt cali i pace ! Ei, de luat i-a luat, dar cine i-a luat i unde i-a dus ? Sf. Petre, -ca un slant al lui Dumnezeu ce era, numai cleat ghici hcol. Cucu i-a luat, §i dura el, copii ! Sf. Petre cerù dela Dumnezeu sä-i dea cati-va cani voinici, cu cari sii plece prin padure dupa cai. Dumnezeu ii dete tupii §i de atunci lupii au limas sa fie cdnii ltti Sf. Petre 1 Si pled Sf. Petre cu canii dupä el §i räscoli toate pädurele i toate hududoawle, de dimineata §i pani seara i de urma cailor nu mai dete 0 nici de a hotului. Il apuca noaptea in padure 0 eri o noapte d'ale, säli dai cu degetele in ochi de intunerec, beznä nu altceva, mai intuneric ca in iad. Nu mai vedel Sf. Petre incotro sa apuce. Atunci se rugä el la Dumnezeu sa fad vreo minune, ca sa-i lumineze calea.
Dumnezeu Srantul ascultä rugiciunea lui Sf. Petre, §i cat te-ai §terge la ochi, se umplù toatä pädurea de licurici. Sf. Petre se veseli §i pe lumina licuricilor mai dutä caii toata noaptea prin paduri, iar la ziuà se intoarse acasa tot firä cai. Atunci Sf. Petre blestemä pe Cucu, sä se prefad in pasere neagra, sä fie cobe rea §i singur sali spuie numele, unde s'o afla. De atunci howl Cucu a ramas pasere neagrä i blestematä, 0
and ti-a canta in spate, pe casa ori in curte, moarte insemneazi ;
i. Albincs, IV, p. 1393: Lupii sunt cânii lui Sf. Petru, caci cu ei gone§te pe draci, fiindca numai lupul O. cânele negru manânca pe drac i R.-Codin §i Milialache, op. cit., p. 78: «Din ziva de dracul fuge de ei.
Sâmpietru incolo, cucul nu mai cântä: lata de ce: Se crede ca aceasta pasere ar fi fost mai inainte vreme un hot, care tot furà boii lui Sf. Petru mereu, de nu mai ispravia bietul crqtin aratura. Odata prinzându-1 Sf. Petru cu boii furati. ci-ca 1-ar fi blestemat sa se faca pasere 0 din ziva de Sâmpietru inainte sa. amuteascal. Pamfile, arbdlorile.
10
www.digibuc.ro
146
si el altceva nu mai zice, decat isi striga toata ziva nurnele prin pacluri : Cucu ! Cucu !
i Cucu are mare fried de licurici. De aceea, cum se ivesc licuricii prin paduri, el inceteaza de a mai calla, crezand ca St. Petre il cauta iar sa-1 prinda, pentruci i-a furat caii. Licuricii sunt blagosloviti de Sf. Petre, ca sä lumineze calea ratacitilor prin paduri : ei sunt fdcliile padurilor. Ei se ivesc tot aproape
de Sf. Petre, adici de ziva lui Sf. Petre, cam prin postul lui Sf. Petre. Atunci si Cucu tace, cum vine si din vorba cantecului : Veni postul lui San-Petru, Parasi Cucu bugetu' i turtureaua valceaua 5i mândruta poticeauaz 1.
Aceasta legencla e culeasa de prin Oltenia ; ea insä este generalä, caci iata o varianta de prin muntii Sucevei, transcrisa dupi o publicatie in graiu local. Pe langa altele, ea rnotiveaza si credirga
pe care o au Romanii si pe care am pomenit-o, and a fost vorba despre mujirea cucului la Sdin*ii : Pe vremea lui Sf. Petrea, traià un orn si omului aceluia ii zicea. Cucu. Dar ce avea Cucu, ca el acum era om, acum era pasere.
Dar nici cantatura frumoasa cum cantà Cucu nu se mai gäsià orn pe lume sa-i stea impotrivä. Dar el erà cam talhar, fura vite : cai, oi, boi si ori ce-i iesia in cale. Era acum pe la Sanzanii, and Sf. Petre gatise de arat pentru popusoi si se &Ida sa deie hrisca. Dar Cucu, iaca ce-si zice : Mai, ce fel de orn e si acesta, de nu mai lasä aratul ! Iaca au venit Sanzienile, si inca de acurn are sa mai samene cine stie cata hriscä. Dar las' ci i-oiu face-o eu; 1-oiu hrani eu pe jupan Petrea de araturi ! Si-si pune 'n gaud sa fure boii lui Sf. Petrea, ca Sf. Petrea avea vreo doisprezece boi. Cum a zis, asi a si ficut, ca numai s'a dus la ocolul lui Sf. Petrea si-i iea frumusel boii, si sä te duci hiete..; i-a dus cine stie unde, in niste päduri, sa nu mai dea SE Petrea de ei, macar sa rastoarne pamantul. A doua zi, in ziva de Sanzienii, cata boii sl se dud la arat, and colo, iea boii de unde nu-s. S'a si priceput ca altul nu i-a fácut-o, fara nurnai Cucu. Se iea si se duce 'ntins la Cucu. 1. Pr. T. Balapl, in Marian, Insecte, p. 49-50.
www.digibuc.ro
147
Mai Cucule, §tii ce, una ? Stiu dad mi-i spune ! Mai, nu tiu cine mi-a furat boii, i eu, mai ca-mi zice gândul ca tu i-ai luat ! Da' de unde, Sf. Petre, da' ce-am sä fac eu cu boii, da' nu i-am luat, fereasca Dumnezeu. lira SI Petrea pe vorba 1-a cunoscut ci el e cel cu pricina. Si-i zice:
Mai Cucule, sa-mi dai boii, ca eu am sà te pur Se duce Sf. Petrea acasä, iea pu§ca §i se duce la Cucu. Da' Cucu se facuse pasere §i s'a fost suit inteun copac. Mai Qucule, nu-mi dai boii ? Nu ri-i dau ! Te pu§c, ! Numai dacá ma-a vedei ! $i cucul tot se da dupa creanga, de nu-I vedea Sf. Petre. Si nu-mi dai tu boii, mai ?
Nu ri-i dau! Apoi ca nici tu nu-i mai cânta de-acum inainte !
-- Si de atunci a limas, de nu mai anti cucul dela Skzieni inaiute, ci 1-a blastamat Sf. Petre, pentruca i-a luat boii 1 A treia legenda a cucului, culeasa de prin Moldova de mijloc, suna astfel :
Sf. Petru era orn plugar §i in ograda lui avea doi argari ; pe -unul Il cherna Lazar, iar pe celalalt Cucu. Intr'o zi ii trimise cu plugul §i cu boii la arat, dar nu §tiu ,cum fäcù, ca nu le dada mancare in de ajuns. Flácâii ceia punk-du-se la masa cu ce le dicluse stapkul lor, §i neindestulându-se, .s'au apucat §i-au taiat boii §i i-au mâncat. Dupa aceasta, Sf. Petru punând mâna pe clân§ii, i-a luat la tataie §i 1-a.batut pe Cucu pâtiä 1-a ucis ; cat despre Lazar, acesta a facut ce-a tacut §i a scapat, §i apoi in urma, ca nu cumvi Sf. Petru sa mai poata pune mâna pe dânsul §i sa-1 mai bata sau chiar sa-1 -omoare ca ì pe trate-seu, de frica s'a preacut in pasare. Se crede cA i Cucu s'a preficut tot in pasare, dar fiindca a fost ucis, s'a ridicat la cer. De atunci i pana azi, cei doi slujitori ai SI-lui Petru se striga. .
1. Al. Vasiliu in
..esscitoarea, VI, p. 104-95.
www.digibuc.ro
148
si se cautä pe lume. Lazär strigä : Cucu 1 Cucu 1, dupä fratele sal] ucis, iar acesta se crede cä-i räspunde din cer 1. Dupä cum am väzut mai sus, lupii sunt cânii lui Sf. Petru 2, däruiti de Dumnezeu, pentru a prinde pe Cucu-tâlharul. Sf. Petru le urseste in toate noptile vitele pe cari lupii trebue sä le mänânce 8, dar'mai cu seamä aceasta se intimplä in noaptea de Sf. Andrei de iarnd, când Sf. Petru isi chiamä tosi lupii lânga sine, arätând fiecäruia dintre dânsii prada ce li-i hotäritä 6. Când Sf. Petru face aceastä impärtire, osândeste mai ales pe cei ce au lucrat la Filipi, Joile de dupci Papi, Vinerile §i alte särbdtori. CaTeii lui Sf. Petru vin, prin urmare, la acesti oameni si le mänând vitele sorocite 5. Aceastä credintá o afläm pretutindeni. Fiecare lup, fiecare 641 al lui Sf. Petru, mänána deci numai aceea ce i se dä. Se povesteste a Sf. Petru a poruncit odatä unui lup sä ma-nânce calul cel pintenog al unui orn. Omul insä, prin ce chip mi se stie, simtind despre aceasta, a alergat indatä si a mânjit piciorul calului cu balegä, ca atunci când va veni lupul si-i va cäuti calul cel pintenog, sä nu i-1 gäseascä. Nu mult dupa aceasta, iatä cä veni inteadevär si lupul, carecäutä in zadar calul. Se intoarse apoi la Sf. Petru si-i zise : Stapäne, am cilutat ce mi-ai häräzit, dar n'am putut aflà.. Iar Sf. Petru, care stià de viclesugul omului, i-a poruncit : Du-te si mänâncl pe stäpânul calului. Si lupul s'a dus si a mâncat pe omul care indräznise sä se impotriveascä poruncilor lui Sf. Petru 6. Se poate adesea intârnplà ca Sf. Petru sä hotärascä chiar si peunii oameni ca hrana lupilor ; dela aceastä hotárire nimeni nu poate scäpà.
Se zice cii inteun rand, un orn bogat foarte afld prin vis cd-i sorocit ca hranä c4eilor lui Sf. Petru. Cum se sculä, -Forunci indatä unor mesteri sä-i facä o lull mare de fier, in care sä se incuie 1. G. Popescu, in &zatoarea, II, p. 45. 2. Vezi §i MaHan, Surbatorile, I, p. 230-7 3. Etym. Magn. Rom., p. 1345-6. 4. I. A. Zanne, op. cit., IX, p. 267. 5. Luminct pentru tosi, III, p. 515-6. 6. Din corn. Tepu, jud. Tecuciu.
www.digibuc.ro
149
in care sä stea toatä aiva, ca nu curnvä cäutându-1 lupul, sä-I gäseascä i sä-1 mänânce, ci sä scape dela primejdie cu. zile.
A stat el, asà darä, toatä ziva inchis in ladä, iar seara, când cei din casa lui au venit cu alte neamuri si au descuiat lada de fier, -de ce-au vazur, s'au minunat. Cum au ridicat capacul läzii, indatä
a särit dinteinsa un lup, care a fugit, iar iniuntru n'au aflat decit oasele bogatului Sf. Petru nu porunceste in totdeauna lupilor sä manânce toatä
vita, ci adesea le spune sä-si iea numai o anumitä câtime. In aceastä privintä se zice cä odati Sf. Petru a trirnis pe un lup sä mänânce dintr'un cal numai o liträ, adick un sfert de ocä, chernat in dar lupul s'a läcomit si a mâncat tot calul. Sf. Petru, grabä i l-a intrebat :
Cum de ai indräznit sä mänânci tot calul, când eu nu. te -am invoit decât pentru o liträ ? Iar lupul a räspuns : Apoi de, stäpâne, I-am mâncat tot, cäci cântarul meu mi-i litra 2. gura i atâta mi s'a pärut 0 variantä a acestei legende, culeasi din corn. Zorleni, jud. Tutova, gräeste astfel : «Odatä Sf. Petru, chelarul lui Dumneeu, impärtià mâncare la dobitoace. Pe toate le chivernisise cu mâncare, pe toate le multimise, i amù sta räzämat de usorul dela usa magaziei si se &Ida
-cd mare-i puterea lui Durnnezeu. Iaca inteun târziu i un lup schiop. Dä-mi i mie, Sf. Petre, sà mänânc, cä nu mai pot !
Da' de ce intlrziezi ? Du-te in *urea ceea, c'acolo este o iapä cu rnânzul ei i rnänâncä din armul de dinapoi al iepei o oci jumätate de carne, cä ti-i de ajuns. r. Diet. de parintele meu C. I. Pamfile, corn. Tepu, jud. Tecuciu. I. A. Zanne, op. oit, VII, p. 179-80 : Se povestepte ca cinevà spunand unei
babe, ca s4 nu dea sare cu imprumut sara, câ e retu de lupi, dansa a raspuns :
cDoar c.rul sa mi-1 mananee, ca alta n'are ces. Sf. Petry, suparat,
s'a hotarit s'o pedepseasca. Inteo noapte, iepind baba afar* un lup s'a repezit pi i-a rupt c.rul. 2. Diet, de I. Medelean, corn. Tepu, jud. Teeuciu ; eu acest prilej -amintim i zicala care se adreseazá unei lacorne, and da de cevii bun mult : 0 potriveste ca lupul din gat, sau c0 cdntdreste ca lupul .din gat,.
www.digibuc.ro
150
Lupul, chita lui ; qovalc ; qovälc I tiva in padure qi mänânc& iapa toatä i pe mânz, de s'a säturat §i el gospodäre§te.
Peste câtevi zile, vine iar la Sf. Petrea st cearä demâncare. Bine, dihanie uritä §i spurcatä ce e§ti ; eu ii-am spus sä. mänânci din iapä numai o och. §i jumätate de carne, cä tot mai träii iapa, nu s'o mänânci toad ! Pài, Sf. Petre, eu n'am avut cântar in pAclure ; eu am sccotit th iapa-i o oca §i mânzul o jumätate ; de acea am mâncat-o toatä 1.
Prin jud. Tecuciu se crede cä Sf. Petru se ingrijqte in deolupii bätrâni §i schilozi, cari nuli pot agonisi singuri.
sebi de hrana 8.
Oricum, nimeni nu cunoa§te porunca lui Sf. Petru, dar se crede cà dânsul in totdeauna porunce§te sau ingidue lupilor sä ucida sä mänânce, §i dacä aceste fiare sälbatece fac de multe ori acest.
lucru, omul nu trebue sä se mânie §i sä cârteascä impotriva Santului, cäci una este inirna lui curatä i cumpänitä pentru creqtini §i alta este isprava jiganiei. and urlä lupii adungi mai mul;i in haite, haiticuri, airduri sau noaje, ei se roagä atunci lui Sf. Petru ca sä li se rândueasei pradä 8.
In sfar§it, Sf. Petru poarta de grijä nu numai lupilor, ci tuturor sälbäticimelor, cad el, dupä cum am väzut mai sus, estechelarul §i magazinerul lui Dumnezeu. Prin uncle pärti, precum bunäoarä in jud. Suceava, chelarul dumnezeesc este Sf. Gheorghe 4.
i. M. Lupescu in .5esyltoarea, VI, p. zo6. 2. Cred, loc, din corn. Term. 3. I. A. Zanne, op. cit., VII, p. 179-8o Lupii aunt cainii lui; unde
le-
poruncete Sf. Petre, acolo fac lupii prada. Aitfel pot trece pe langa o vita, i daca n'au porunca, nu o manânca. Cand se Strang mai multi lupi la un loc i urla, se zice ca ei se roaga lui Sf. Petrea, magazionerul lui D um neze u.
4. &z4toarea, VI, p. 1(36 tIn jud. Tutova se crede ca Sfb Petrea magazionerul lui Dumnezeu, imparte hrana la dobitoace. In coma Bropteni: jud. Suceava, St*. Uheorghe omoritorul balaurului, care a voit sa inghita_ pe fata imparatului, e impartitorul mancarii la dobitoace».
www.digibuc.ro
151
IV. SF. PAVEL. Dupa cum s'a pomenit si mai inainte, cu toate ca ziva de 29 Iunie este oranduita intra cinstea Sfintilor släviti si intru tot laudatilor Apostoli Petru si Pavel, cu toate ca biserica le di aceeas cinstire 1, prea rareori pomeneste Romanul pe Sf. Pavel, Paval sau Paul, curn i se mai zice de citre fratii de peste Munte. L'arn gäsit rareori pomenit alituri de Dumnezeu si de Sf. Petru, calatorind- pe Smartt, si acum mai pomenim o singuri traditie bucovineana, cu toate ci nu-i indestul de limpede : «Dumnezeu umbla cu oamenii si-i invätà, iar #lele erau sfinte si umblau cu el. Oamenii ficeau la copii, in toati ziva ate unul, ca si fie sfinti. In ziva intai au ficut pe Sf. Neculaiu, a doua zi pe Sf. Varvara, si tot asi au ficut, dupa cum e scris la calendar, pima ce s'a incheiat anul si au ajuns iara la Sf. Neculaiu. Apoi, dupa ce a fost norod deajuns, nu se mai irnmultii asi de tare, au limas ca noi. Pe atunci copilul deodata umblà si pAna la doi ani eri cuminte si stii carte. Sf Neculaiu pink in ziva a saptea a fost baietan mare si cuminte. Dumnezeu 1-a invätat si i-a dat de sotie pe Sf. Varvara si I-a pus imitator oamenilor, ca sa nu fie prosti, si stie a tral, sa-i invete carte si de toate, ca sa nu se mai deie la betie si la altelea, si nu fie rau pentru dansii. Dumnezeu dad a vizut cat e Sf. Neculaiu de bun, 1-a luat la cer langa dansul, si a pus in locul lui pe Sf. Pavel invatator».
V. DATINE $1 CREMATE. Aceasti zi de sarbatoare se fine sau se pekafte intru cinstirea patronilor ei, dar si pentru alte credinte si datine, pe cari le pomenim :
i. Troparele Sf. Apostoli Petra §i Pavel : Cei ce sunteti intre apostoli mai intai pe scaun pezAtori §i lumii invatatori, stapanului tuturor rugati-va., pace lumii sa darueascä g sufletelor noastre mare milä 1 Pre propoveduitorii cei tari O. de Dumnezeu iertätori, capiteniile apostolilor tai, Doamne, i-ai primit intru desfatarea bunatatilor tale ;i odihna ; cl chinurile acelora §i moartea ai primit mai vartos decal toatá roada, cela ce ;tii cele din inima 1
www.digibuc.ro
'152
Cucul care a inceput sä cânte la Buna-Vestire, cântä neintrerupt, de indatä ce i s'a deslegat limba, pänä la Sdn-Petru, când limba i se leagä din nou, aded pänä atunci când, dupä credinta poporului, se ineaci cu orz si nu mai poate cântà. In aceastä zi el se preface in uliu §i rämäne astfel Ora la Buna-Vestirea din anul
urmätor, cind se va preface din nou in cuc. Am Want si in
altii
parte, cä aceastä credintä se referä si la Sdmzdnii. Oarnenii pistruiati se spalä cu apä in miezul noptii cind cAnd cocosul, cad se tem sä nu fie socotiti drept Jidovi, qi asa petele de
pe fatä li se pot immultì. Pentru aceasta se feresc, ba Ina se si roagä sä le piarä si acele ce le au I, In Bucovina, Sf. Petru se tine pentru piatrd sau grindinä 2 Prin jud. Botosani, tot din aceastä pricinä se tine si ziva a doua dupä Sf. Petru, adecä 30 Iunie, iar in Bucovina, prin unele 01.0 se tin trei zile chiar, tot spre acest scop 8. Dacä va tunä sau va fulgerà in aceastä zi, nucile nu vor prinde in anul acela miez, nu vor fecunclà, ci vor rämâneh sterpe, sau, cum se mai zice cu nuci, numindu-se fulgerate 8 In Bucovina, pe lângä nuci, se crede cä nici alunele nu vor prinde miez, sau chiar dacä vor prinde, viermii vor näpädi asuprä-le si nucile si alunele vor cädeào. Tot pe acolo, aceea§ credintä o intâlnim si atunci când tuna dupä Sf. Petru C. In aceastä zi, aproape pretutindeni se fac mofi, mofii de SdnPetru, adecd se dä de pomanii pentru sufletele mortilor colaci si lumânäri, precurn si mere dulci sau acre 7.
Sittenii cari au vite se duc la biserid si pun spre sfintire cas i pasat. Aceasta se obisnueste prin
proaspät, brânzä, urdä, colareR.4
jud. Buzeu 8. Prin jud. Tecuciu, precum bunäoará in Tepu, Vizuresti si r. Cred. loc, din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. E. N.-Voronca, op. cit., p. 802. 3. lbidem, p. 803. 4. Cred. loc, din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 5. E. N.-Voronea, op. cit., p. 803. 6. Ibidem, p., 856.
7. Marian, Immormantarea, p. 311. 8) Despre sfintirea turmelor, vezi M. Lungianu, In sarbatori, Bucurepti 1910, p. 241-73.
www.digibuc.ro
153
Brähäsesti, in aceastä zi se duc la bisericd mere, ardre, colivä de grâu, iar cine are, si cit de putinä miere in faguri. Dupl bisericä, când iese preotul, femeile merg la cimitir. Acolo preotul ceteste rnortilor, iar femeile bocesc i tämäiazi. In aceastä zi se impärfese mere, aclecä se dau de pomanä. Nici o femeie nu trebue sä mänânce mere pänä in aceastä zi, färä a face un mare Om, färä a supärà pe morti. Femeia märitatä, datä la casa ei, trebue sä aibä grija mortilor ce i-au fost neamuri, i deci treime sä plzeascl aceastä zi. Cu atät mai mult o pizesc femeile cari au copii morti. Dupä aceasti zi, femeile tinere pot mânci mere ; cele mai bätrâne trebue sä astepte 'Atli la Sf. Ilie. 0 datinä indestul de räspânditä, cäci o afläm ads In jud. Gorj, cât i in jud. R.-Särat, este aeeea de a päzi pietrele lui Sf. Petru.
«Pietrele lui Sf, Petru le sine omul, cä-i räu de piaträ, cä altfel iti bate grindina porumbul i viea» 1. Iatä i un descdntec de judecatä, cules din jud. Gorj, la care se folosesc chiar pietrele impielrite de Sf. Petru : Buna ziva, apl mare,
SA mA vorbeasca, Sti ma grAeascA 1
Doamna mare ! Mai pezi
Buna. ziva alun mare, Domn mare ; Ce ruda epti cu (cutare)
N'am venit sa pez, Ci am venit al te daruesc [cu meiu, Tu BA daruepti pe (cutare) cu o [suta de smei. Martorii lui »a se sfrijeasc5, La judecatori In divan BA se ri[sipeascl, SA nu mai alba gura cascata, LimbA ridicata, SA nu mai -vorbeasca,
SA nu mai graeasca Vorba de rAu Asupra capului meu. Tu panAnt, Cum epti mut pi surd Si haranegti lumea, AA sit amutepti pe (cutare), SA nu mai aiba. gurl cascatA,
Nimic.
Nimic aft n'aleaga. (cutare) la [judecatorie In divan. Buna ziva soc mare, Domn mate, Ce ruda e ma-ta cu tata-tAu? Nimic nu e.
Nimic sa nu s'aleaga de (cutare) la judecata In divan, Cum tine gardu' cu proptu',
Aà sa tina (cutare) cu (cutare) ; Nu legai a ceste proptele ale (gardului,
Ci legai gura (cutaruia), SA nu mai aiba gurl cascata, Limbl ridicata, Vorba de rau
1. Candrea, Densupianu, Speranta, op. cit., p. 269.
www.digibuc.ro
154
Limbl ridicatA, Vorba de rAu, Asupra capului meu,
SA vorbeasca, SA grAeascal
Refer c Se descântä cu meiu si se aruncä de nouä ori in apii, repetându-se descântecul. Dupl aceasta se duce la un alun, la un soc si la un gard si se spun vorbele de mai sus. Se ieau apoi pietre din #ua de Sf. Petra §i cu ele se zic vorbele : «Cunt a impietrit Sf. Petru pietrele, ash sä impietresc eu gura i limba (cutäruia)» 1
In aceastä zi mare prin uncle pärti se tin bâlciuri sau iarmaroace, fiind numite cu numele acestei särbätori. Dintre acestea, cel mai caracteristic este targul ce se face la Gäina, munte situat la miazäzi i apus d e Muntii Apuseni ai Transilvaniei, la 1.774 m. inalti me.
«In cea dintii Duminici dupd Sân-Petru, linistea din Gäina se intrerupe. Este ziva fantasticului tdrg de fete. In zori de zi de dimineatä, de pe toate dealurile curgMoti i Moate, Criseni i Crisene, toti in haine de särbätoare. Cântecele igretilor (läutarilor) asurzesc pädurile.
Des de dimineatä, doi delegati din partea Motilor din Vidrade-sus si doi din partea Crisenilor din Bulzesti, trag o linie de despärtire intre Moçi ì intre Criseni, in câmpul fargului, care se tine pe o pajiste verde, care se intinde intre cele douä piscuri ale muntelui. Linia e trasii astfel, cá Motii îsi aseazä merindele in partea de cätre räsärit, iar Crisenii in partea de cätre apus. Pâná pe la orele io dimineata, toti sunt ocupati cu cumpärarea si vânzarea uneltelor de casä i agricole, precum coase, streanguri, greble, tulnice, oale i diferite poame si legume aduse in dug de Criseni. Dupä târguirea celor trebuincioase, lumea incepe sä prAnzeasa
pe iarbl verde si sä se adune imprejurul igretilor, cari cântä lângä câte o berbinta (butoiu) cu yin ori cu vinars de cirese, sau cu rosolie (ital.: rosoglio), un fel de vinars ros indulcit cu zahär sau cu miere de stup, i apoi jocul sau hora se incinge peste intreg târgul in câte 8 si io grupe separate, si formate din MO si din Criseni, cari la sunetul ceterilor, clarinetelor, cimpoaielor i fluierilor, jucând, îi adreseazi prin chiuituri tot felul de satire, strigând Crisanul cätre Mot :
i. Gr. Tocilescu, Materialuri, p. 666.
www.digibuc.ro
155
Tine, Mot, de hasta straita. SA ma hit 1 cu hasta Moata : Rana ma hitai cu Mona, Se duse Motul cu straita!
Iar Motul ii raspunde : Mai Cr4ene, lapte 'n teoc, Ada fata sa ti-o joc, De nu ti-oiu juch-o bire,
Intre smeri 'n ea §i 'n tire ! Din aceste- glume, adesea se nasc mici certe, cari indatä se aplaneazä de cave delegatii mnsarcinati cu pastrarea ordinei si cari numa1 atuncea degenereazi in bätai si neorandueli, and politia strainului
se amestecä... (cazul din 1852). Säracul Mot ! Nici in varful Muntelui nu-1 lasii sträinul sä-si petreaca zilele in pace !
Cand soarele e numai de o sulita pe cer, panä sa apue, oamenii incep sit plece rizand si glumind. Crisanul, iute la fire si rau la manie, fiindca nu si-a putut vinde oalele, incepe a le sparge cu bata, iar Motul, voind ca oalele cumparate sa ajungä mai iute de cat el acasä, le dä drumul din deal si Ora in vale... (Despre un tdrg de fete, nici vorbä ; acest pronume este o calomnie räutacioasa).. In vremurile de demult, pistorii din acel munte fäceau in fiecare an ate o festanie in mijlocul turmelor 2. Cu acea ocaziune Vidrenii duceau mancäri si bäuturi si se ospätau cu popa lor pe iarbä verde si intre brazi. In urma festania a disparut, iar petrecerea a limas si se tine in fiecare an la Sdn-Petru. Crisenii din apropiere au inceput si ei si iea parte la petrecerea Vidrenilor si asà, dinteopetrecere localä a Vidrenilor, cu timpul a ajuns sa fie petrecere generali a Motilor si Crisenilor... Despre originea targului, ne-a spus batranul Gavrila Badescu,. cel bätut cu o sutä de bete (in 1852), ca a aflat deta tatäl situ, care a trait 130 de ani, cä inteo zi Vidrenii, petrecandu-si in Gäina, au fost surprinsi de Curuti §i de Lobonti, pe cari, respingandu-i, in arnintirea acelei invingeri si-ar petrece Motii in ziva nurnitä. Tot cam In acest sens vorbeste si etnograful german Reissenberger, care zice ca Mongolii nävälind in Ungaria, Romanii din tara. I. Joe.
2. Aceastä datina o aflam inca prin Muntii Muscelului.
www.digibuc.ro
156
ungureascä, cari locuiau la poalele despre apus ale Bihariei, i-au gäsit
pe munte, unde fiind intämpinati de Românii transilväneni, pe toti
i-au omorit. «In amintirea acelei invingeri, îi petrec Românii in fiecare an la Sdn-Petru in muntele Gäina, §i cu care ocaziune se contracteazä §i unele cäsätorii»
1.
La targul din Gaina, care seamänä cu nedeiele din tara Hategului, sau mai bine zis cu tdrgul fetei ce se tine la Boboteazä la Recea din tara Fägara§ului, sau cu cel dela Sântä-Märia din Teu§, de pe vatra Murqului, ori cu cel dela Ispas din Blaj, se fac, ca de obiceiu, cuno§tinte intre feciori §i fete, din care resultä §i câte o cäsätorie intre un Cripn cu o Moatä, niciodatä insä intre un Mot cu o Cri§and, fiindcä Cr4encele nu sunt a§ä, de frumoase ca Moa-tele. Cununia insä se celebreazd cu toad cuviinta acasä in sat, inaintea altarului bisericii, iar nu in munte, unde se zice cä ar fi pustnici sau cälugäri, cari in tara Motului n'au existat de când e lumea» 2.
In seir§it, prin unele pärti din Tara-Româneasca, precum in jud. Muscel, a doua zi dupä Sf. Petru i Pavel, se serbeazä Stoborul Sárnpietrului, pentru pazä de lupi §i de pagube 3.
VI. JOCUL SCLAVILOR. 0 datinä de cea mai mare insemnätate o gäsim in vieata poporului roman din Macedonia. Iatä in ce constä aceasta, dupä o singurä descriere ce o avem ; La Românii macedoneni, obi§nuesc tinerii dela 14 ani in sus, ce se nutricsc gioni (juni), adecä cei ce poartä sarica la 18 ani imbräcatä numai pe umärul stâng, sä joace jocul sclavilor in zilele >de sarbätoare, udar mai ales in #ua de Sf. Petry, când intreaga suflare aromâneasci se aflii pe acasä §i poate fi fatä la aceastä luptä de zmintire veche». Inainte de, a incepe jocul, unii din juni trag clopotul dela bisericä, ceeace vestqte cä junii in acea zi i§i vor mäsurà puterile §i me§te§ugul de luptätor. Nu inceteazi clopotul i se vede cum pâlcuri-pâlcuri, de fete, neveste, femei, bärbati §i biltrâni, se strâng la locul hotärit jocului, 1. Dr. K. Reissenbergen, Siebenbargen, Wien 1881. 2. Frâncu-Candrea, op. cit., p. 69-72. 3. R.-Codin-Mihalache, op. cit., p. 78.
www.digibuc.ro
157
formând un cerc cat se poate de mare, spre a nu opri lucrarea junilor in misdrile lor de apärare sau atacare. Odatä lumea strand i formatä in cerc, doi juni, dintre cei mai sve1i i mai curagiosi, vin in mijlocul cercului, lepädându-si saricele de pe brat, ceeace e semnalul luptei. Dupt ei vin in cerc a1i juni, doi câte doi, de aceeas mäsurk putere, tinându-se de brat. Cei doi dindi sunt inchipuiti ca conducatori ai luptei i acum aleaga armata, nu dupä voie musk ci dupä noroc. urmead Pentru acest scop, se ieau si ei la brat, se intorc cu spatelespre celelalte perechi de juni i atunci unul din ei intinde celuilalt cele douä degete dela mâna dreaptä arätätorul i mijlociul. Unlit din ei îi alege, sä zicem, arätätorul, iar celalt mijlociul. Dupä aceasta se duc amándoi la fiecare pereche, propunându-le a alege fiecare, ori aratätorul, ori mijlociul. Cel ce alege aratätorul, trece la dreapta, iar
cel cu mijlociul la stânga, färä a li se spune dad vor face parte in luptä cu cutare sau cutare comandant, pâtiä nu se ispräveste cu toate perechile.
Spre mai mare usurintä vom numl pe unul din comandanti §i pe celälalt B, iar soldatii lui A cu literele C, C', C", C", C",_ etc., pe cei ai lui B cu literele D, D', D", D'", D", etc. Numirul soldatilor poate fi oricat de mare, ind egal la amândoi comandantii.
Câçi si-au ales arätätorul vor face parte din comanda lui A, iar cei cu mijlociul din comanda lui B. Dupä aceasta se procedead la delimitarea hotarului de miscaresi de drepturi. Am zis de drepturi, dci in mijlocul cercului se trage un diametru, care este o linie neutra. One depäseste aceastä linie,
calcä un teritoriu strain
i
este
pedepsit, dad este prins, cu
sclävia.
Delimitändu-se cercul de actiune, ostile se aseazä fatä in fata,_
pe marginea cercului, la o distantä de cel putin 200 de metri una de alta, ash cà fiecare are un teren de roo metri dela cartier Ora la linia neutra. Sa presupunem cà comandantul A s'a asezat in dreapta cercului i B in stânga. Deci fiecare va asezâ pe sclavii cazuti in lupta_ inspre dreapta dela cartier.
Pe unul din puncte, bine inteles pe partea cea mai ridicatä, de unde se pot observa toate miscarile tuturor luptätorilor, ce atinge linia neutra a cercurilor, iea loc un tribunal compus dia
www.digibuc.ro
158
trei oameni mai in varsta, alesi de comandantii trupelor, numiti tlerepti. Acesti derepti sunt obligati. a fi cu *are de seamä la toate inisdrile luptatorilor, ca la cas de vreo neintelegere din partea luptätorilor sau la vreo calcare de teritoriu, ei sä se pronunte. Hotä-rirea dereptilor este indiscutabilä.
Odata tribunalul dereptilor infiintat, se hotäräste cine sä inceapä lupta. Si aici tot sortul decide. Dupä aceste mäsuri, cei doi cornandanti se retrag fiecare cu armata la lagärul sat'. Se asead fata in fatä, intre linia .neuträ, gata de luptä, lepadându-si saricele si formând un morman din ele. Acest morman este considerat ca lagar. Si presupunem ca sortul de a ataca intaiu a cazut lui A. Acesta trimite un pion (gione), anume pe C spre B, trecând peste linia neuträ, dlcând astfel teritoriul lui B.
B trimite si el un pion D spre isgonirea lui C. Piouul C nu este in drept a captiva pe D, cad el a plecat inaintea lui D si este considerat ca usurpator. Spre paza lui C insä, urmarit de D, a pornit C', si spre paza lui D, urmarit de C', s'a trimis D' §i asa mai departe. Cel ce iesä cel din urma, cu o atingere pe adversari, ii consided captivati si Ara multä rezistentä ii duce la lagärul szlu, predându-i comandantului.
S'ar putel ca C, care iesise cel dintai, sä aibä si el dreptul ca printr'o atingere sä poatä si el captiva pe adversari. Acest drept se castigä, dad in urmärirea lui ar reusi sä treacä prin lagärul sau, luand semn. Prin acest semn, din urmärit de adversari, si posibil a deveni sclav, dad n'ar fugi cat poate si n'ar face miscari strategice, devine urmäritor si acum adversarii lui cautä a fugi spre a nu fi atinsi si captivati. Aceste misdri sunt controlate de arbitrii numiti derepti. Pionii urmäriti, spre a nu cädel in captivitate, bravead mice obstacol : sar peste santuri, gropi, bare, aleargä cat ii tin picioarele, numai si numai sä nu cad in captivitate. Cei cazuti in captivitate se numesc sclavi. Sclavii se duc la lagär, nu se tin ins& chiar in lagar, ci la o departare oarecare. Distanta nu se hotäräste de invingätor, ci de cei invinsi, si yentru acest scop, comandantul celor dzuti in sclavie trimite pe unul dintre cei mai voinici, ca sä sari in trei särituri dela lagärul invingatorului inspre dreapta, si unde va ajunge, acolo sä se aseze sclavii. In momentul and se alege
www.digibuc.ro
159
distanta sclavilor, este armistitiu. Si sä se noteze cä sunt pioni cari in trei särituri sar distantä de 60-70 picioare. La aceastä distantä, sclavul se aseazä in picioare, cu mânile intinse si imbricat cu sarica pe ambele brate, asteptând liberarea dela ai säi, clad n'ar fi päzit la timp, dci cu o atingere poate fi liberat si inträ din nou in luptä, considerat fiind cä n'a fost niciodati sclav. Se intâmplä des cä din ambele WO sä cadä sclavi ; atunci, dacä sunt egali la numär, se face schimbul de sclavi si lupta incepe din nou. Dacä insä inteo parte sunt mai multi si in cealaltä parte
numai unul, §i dad acest sclav este unul din cei mai de seamä luptätori, il räscumpärä cu 4-5 sclavi. Lupta nu se termini deck atunci când unul din condamnati pierde toti pionii prin cäderea lor in robie. Rämânând singur, se predä de bunä voie In maim invingätorului. Atunci invingitorul face invazie pe teritoriul invinsilor si prima lor grijd e de a pune mana pe sarica comandantului invins, pe care II imbrad cu ea, pe ambele brate. Dupä aceea, cei invingätori formeaa arcuri din bratele lor, doi ate doi, iar cei invinsi trec pe sub acele arcuri umiliti 1 Dupä ce trec sub furcile caudine, cei invinsi sunt cäläriti de cei invingätori de trei ori prin cercul de luptà. In urma cäläritului vin dereptii in fata comandantului invingator, cerand räscumpärarea sclavilor. In acest moment se formeazä perechile dela inceputul luptei, cu deosebire cä acum perechea este formatä dintr'un invingitor §i un invins. Cel dintâiu, cu sarica pe un brat si cel de-al doilea pe ambele brate, lipsindu-i libertatea. Räscumpärarea se face astfel:
Unul din derepti apucä de saricä pe sclav cu o mini, iar cu cealaltä se face cä numärä banii, zicând : «Gione iaste» (voinic este), la care si invingätorul räspunde : «iaste», desbräcându-i sarica de un
brat, semn cä i s'a dat libertatca. A§A se urmeazit cu tosi sclavii pe rand §i astfel se terminä jocul cu sclavii g. In cele ce urmeazä, vom reproduce un joc copiläresc din Moldova, care are oarecari asemänäri cu jocul sclavilor. El se numeste t. Aici descriitorul adauga.: c Acest obiceiu ne face a pune o Intre-
bare : aceste arcuri nu vor fi ele oare o amintire a furcilor caudine ?, 2. G. Apostolescu, in Albina, VI, p. 665-9.
www.digibuc.ro
160
de-a petrecul, petrecându-se in chipul urmätor. Copiii se adunä inteun
loc mai deschis si se impart in -douä tabere de cate 6-To bäieti ori mai mulIi; se trage apoi la soqi sä se vadä care tabärä pia la vaca si care afard. Vacd se chiama o gramadä de gunoaie fäcutä de bäie0,. peste care mai pun si straiele mai grele, ca sä se fad mai sprinteni de fugit. Aici sed si copiii mai mici, precum si cei cari nu pot fugl. Sortirea se face cu ajutorul paiului : douä päisoare, unul mai lung
si altul mai scurt, puse la unul in mânä, cu câte un capät afarä ; câte un jucätor din cele douä tabere le trag si tovaräsii celui ce a tras paiul mai lung sunt la vacä ; ceilahi afarä. Cei dela vacä vor cäutà sit taie pe cei de afarä, adecl sä puie mâna pe ei si sä-i adud la vacä, unde vor sedeä si nu vor mai luä parte la joc. Dacä cei dela vacä au tfiiat pc tosi cei de afarä, partidele isi schimbä rolurile.
Aceasta insä e greu, caci dad unul de afari fuge repede pe lânga
vad si nu e täiat, to0 cei cäzuli se duc de drept la tovaräsii lui de afarä. Dad unul de afarä trece netäiat printre doi din partiduI celor dela vacä, cel din urmä iese din joc si se duce la vacä. Când a ramas numai unul din cei de afarä, cei dela vacä se ieau dupä el; alungatul poate trece printre ei si vacä si toti cei dzuti la vacä din rândul celor de afarä isi ieau locurile lor si jocul urmeazä. Cu acest prilej, alungätorul strigä : «A dat vaca». Aceastä minciund sau firiclic a alungatului o catä dinadins cei dela vacä, dacä acestia au dintre ai lor pe multi cäzuti la vacä. Dar cei de afarä in acest caz nu vor sá dea vaca, mai ales dacä sun t cazuti dintre ai lor tovaräsi. Se intâmplä sä dunâie numai Cate unul din ambele siruri : in aceastä clipi jocul are mult haz, asteptându-se cele mai sus spuse 1. Partea finalä a jocului sclavilor o gäsim si inteun alt joc, tot din Moldova, care se numeste de-a paiul, in care, dupä ce un grup invinge pe altul, invingátorii si cu stäpânul lor se pun unul lângá altul, iar aläturi de stäpan stä stäpânul invinsilor. Dumnezeu si dracul (dpeteniile celor douä tabere) s'apucä de mânä. Invinsii trec pe lânga invingätori, cari au fiecare ate un bäç in mânä. Ei sunt loviti, iar când trec pe sub mânile cipiteniilor, acestia ii lovesc in spinare cu pumnul 2.
r. T. Pafimle, Jocuri de eopii, II, p. 63-4. 2. Ibidem, I, p. 28.
www.digibuc.ro
SF. COSMA SI DAMIAN. I.
Cosmandinul.
Intâia zi din luliel, inchinatä Sf. doftori färd de argint, Cosma ri Damian din Roma, se serbeazä pe alocurea sub denumirea de Cosmandin, nume compus Oin Cosma §i Damian, pentra a fi oamenii feriti de boale 2. Prin alte pärçi, aceastä zi se numqte Cosmadin 3. De sigur cä sub influenta numelor biserice§ti ale lor, s'a nascut §i credinta popularä, care spune cä Cosma i Danuan au fo.st
n4te doftori cari umblau prin lume din loc in loc §i tämäduiau pe bolnavi, fail a le luà pentru ,aceasta vreo plata 4,, Aceasta explicä deasemenea pricina pentru care se pomene§te la inceputul unor descântece numele Sf-lor Costna §i Damian,. Iatä un asemenea descântec de. lungoare, cples din Bucovina : Amin 1 amin
Comet, Damin ! Unde purcezi, Codrii ciuntezi, Toate fântânele, Toate izvoarele, De mâluri .5i de gloduri
Sa le curategi, Sa le limpezqti, Lungoarea izgone0i. Lungoare prin foame,
Lungoare prin sete, Lungoare prin osteneala, Lungoare cu tahueala Lungoare cu nebuneala,
i. Marian, S4rbatorile, I, p. 95. cTulie se mai nutnepte Cuptoriu, Cuptor, Coptoriu, adeça luna fierbintelilor sau a coacerilori. Adaugam : Cuptioriu, iar in pronuntie populara, 1411. Gr. Tocilescu, oP. cit., p. 1197-8, de sigur dupa compoziite originala: Ca lor le este mai draga, Cuptor, el cu zacluhul Sub dânsa un somn sa traga. Impulber4 vazduhul, Apoi rasturnat pe o muche. Acum pe toti umbra-i chiama, Sa stea, treanta paduche. Dar pe lene0 mai cu searna, 2. Dat. loc, din com. Tepu, ju . Tecuciu. 3. Marian, Sdrbátorile, T, p. 228. 4. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 91. 11
Pam file, Sarbatorile.
www.digibuc.ro
1 62
Ci eu cu secera te-oiu secerh, Cu matura te-oiu maturh, Si 'n Marea neagra te-oiu arunca, Ca acolo sa pieri, Sa raspieri, Cum piere spuma de mare St roua de soare Si stupita 'n carare. N. sa ramaie curat,
Lungoare de not0. feluri, Lungoare de noua neamuri, Alege-te, Culege-te, Din creierii capului. Din fata obrazului, Din auzul urechilor, Din varful degetelor, Din inima, De sub inima, Din toate ciolanèlele, Din toate 'nchieturèlele.
Curat i luminat, Ca maica ce 1-a facut, Ca Dumnezeu ce 1-a crescut, pfantul so4re, Ce 'n senin rasare. Dela mine descantecul, Dela Dumnezeu leacul1.
Alege-te, Cutege-te,
Ca eu nu te-oiu alege, Nici nu te-oiu culege,
Un alt descântec, de raul-copiilor, asemenea din Pucovina, se incepe astfel : Amin! amin! Cosma, Damin !
S'4 Inanecat, S'a sanecat,
Descintecu-1 descant eu, Leacu' 11 da Durnnezeu.
N. pe cale Pe carare...2.
In sfarsit iatä i inceputul unui alt descântec, de speriat, cules din Transilvania : Amin, amin.
Coma de amin, En a; cauth...
Vorbele de amin nu pot
fi altcevä,
decât o corurie din
Damian.
II.
Ana-Foca.
In Transilvania, särbätoarea dela i Iulie este cunoscutä sub numele de Ana-Foca. Cine nu piizeste aceastä zi si lucreazii la vie, soarele ii va dogori viea cu arsitä i prin aceasta se va usci In ziva de Ana-Foca, «arde piatra in apa, joad soarele in apä» 5 sau sub apä. It Marian, Descdntece pop. rom., p. 148-9. 2. Ibidem, p. 200. 3. Ibidem, pag. 234. 4. Etym. magn. rom. p. 1154. 5. S. Mangiuca, Calendar poporan, 1852, a. 1.
www.digibuc.ro
163
B. P. Hasdeu, vorbind de aceasti zi, spune : «In cursul lui Iuliu se serbeazä la 22 Sf. Foca, iar la 21 Sf. Ana. Din ambele aceste sirbitori, poporul a compus pe Ana-Foca, ca nutne al primei zile a lunii, desì aceastä zi e consacrati in specie Sf. Cosma si Damian, din cari, printr'o procedare analoagä, se compune poporanul Cosmandinul. 0Findai. Om% «phoque», insemneazi o vietate cate träeste in mare la Greci, Sf. Foca, martir din epoca lui Diocletian, este privit .ca patron al coräbierilor, adec i. tin sfânt al apei. La Români, din zontra, fiindci Foca searnänä cu foc, printr'o astfel de etimologie poporani s'a näscut credinta ca el parlefte, de unde ziva de 22
Julie se cheamä peste Carpati «iefirea Piirlielor, surori ale lui SintThe» a.
1. Etym. maps. rom., p. 1154.
www.digibuc.ro
PRICOPUL. Ziva Marelui mucenic Procopie, care cade la 8 Iu lie, q serbeazi
Românii sub numele de Pricop in Moldova, Precup, art. Precuput in Oltenia, Tara-Româneasca, i Ardeal, sau sub acel de Pricope, Pricoche, Procope sau Procopie.
In Moldova se serbeaza pentru bunatatea lui cea mare, caci se crede ca poartä o deosebita grija muncitorilor de camp. Inteadevar, se zice ca Pricopl pricopefte grdiele, aded face sa dea in copt semanaturile de primavarä, cum este grill!, secara, orzul, oväsul sau ovdscul §i altele.
and insa acest blajin Sfânt este suparat cu ceva, si mai ales. atunci când nu este serbat cum se cade, el prichefte gramele, adeca. le grabeste uscarea inainte de maturitatea lor ; soarele da arsita mare semanaturile intâiu se pälesc i apoi se usuca, având boabele nedesvoltate si crude 1 In Tara-Romaneasca si Oltenia, Precupul se serbeaza pentru a.
feri semanaturile de grindinä sau piatrd, caci dupa credinta poporului din aceste parti, Precupul arde, adeca topeste boabele de piatra in apa i, in loc de grindina, curge ploaie curata 2. Prin jud. Muscel se zice chiar cá in aceasta zi «arde piatra in apa» 3. In Oltenia, setine mai ales pentru paza cânepii 5. Pentru paza de grindina se sine si in Bucovina 5. Pe aici insa r. Cred, loc, din corn. Tepu, jud. Tecuciu. C. D. Gheorghiu, op_ cit., p. 86.
2. Cred. loc. din corn. Catanele, jud. Dolj, comunic, de d-1 St. St. Tutescu : cPrecupul se zice cá arde piatra».Albina, V, p.455 : Sf. Procopie
arde piatra In ape.
3. R. Codin-Mihalache, op. cit., p. 79. 4. Credinta loc, din com. Catanele, jud. Dolj, cornunic. le d-1 St. St.. Tutescu. 5. E. N.-Voronca, op. cit., p. 862.
www.digibuc.ro
165
mai este si credinta cä dad ziva lui se serbeazä cu nelucrare, Pricopul päzeste pe oanyeni de foc si oparire cu apä fiartä sau uncropl. In comit. Hunedoarei, asemenea se pizeste ziva de Precup, nu numai pentru piatra sau gbiald, ci §i pentru vijelii ingrozitoare, cari se pot porni sau desläntui peste cimpuri, pricinuind pagube insemnate 2.
Motii din Muntii Apuseni serbeazä de-asemenea Precupul pen-
tru vânturi. Dupa credinv r/ispänditä prin aceste pärti, vânturile cari se bat in aceastä zi, sunt douä : Harcodanul §i Dornadosul, arnândouä fiind foarte primejdioase. Harcodanul suflä sfredel, adecä
in vârfuri, iar Dornadosul drept inainte,
Muntenii spun cä mai de mult un proprietar silind in ziva de Precup pe un iobagiu (cläcas) al sáu ca sa lucreze, si fiindcä iobagiul se opuneä, nobilul proprietar, spre a-i dovedi cä el nu se teme, a inceput sá sape la ceapil in gridina. N'a trecut mult si a venit unul din cele douä vânturi puternice, amintite mai sus, si l-a luat pe doma (boier), ducându-I pe sus, cu gradinä cu tot, tocmai in värful Bihariei. In locul unde I-a trântit vântul la pämânt,. si pâra astäzi gäsesc pästorii ceapá, tot atät de bunä la mincarei ca si cea de grádinä ; si de aceea Motii numcsc acel loc : «gradina cepelor4 1. E. N.-Voronca, op. cit., p. 1200. 2. Familia, XXXIX, p. 43 : In 8 Cuptor, st. v. taranul nu-ti lucreaza
cA-i sArbAtoarea lui Precup, adeca mucenicul Procopie, pi tot pe atunci vin vijeliile cele mari pi bate piatra (ghiata) pe tarina. ttie Dumnezeu Sfântul, cAnd pi ce fel de primejdii pe capul nostru da' noi, Precupu' il tinem, cA cu el ne-am pomenitl, apit zice Marc Moise, povestindu-mi cum o pati odata un biet Ungurap, dregAtorui grofului, care a adus pe datorafii romArd ca sa-i lucreze cu sila. 3. FrAncu-Candrea, op. cit., p. 136-7.
www.digibuc.ro
CIURICA. La 15 Iu lie, biserica noasträ präznueste pe Sf. oulcenici ChidePrin jud. Prahova i i Muscel 2, aceastä särbätoare se cu nba5td id popor sulf uumele de Ciurica prin alte pärti, aselnenea. din Tara-Románeascd, i se zice Cific sau
Se zke cá aceastá zi se serbeaZá pentrua Sf. Chitic; and s'a numai de trei ani täcut Sfäht impteunä cu maica sa afari de iceata trä $i schiop 3. Prirf jud. Muscel se crede cá cine va fi bátut in aceastä zi, tot anul \la fi 5. Prin jud. Ilfov am auzit zicându-se cá aceastä zi treblie sl" se serbeze mai ales de cei ce au rámas de tnici orfani de mama,- cad se crede cä Grim a fost ucisä de bärbatul ei, un aTurc pägän, liftä spurcatä», care o luase de nevastä cu deasila, pentrucä nu voise sá-si treacä la legea pägâneascä pe singurul topil ce-i rämäsese dela intâiul ei bärbat. Priu uncle pärti dirr Oltenia, aceastä zi se numeste intdiul Ohm, al Märinil, i sd serbeazä de cätre femei 5. 1. Rev. p. ist. filolog. i arheolog., An. II, Vol. III, e sarbatoare mare, numita Ciurica).
338 : /15 fulie
2. R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 79.
3. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 86 : cOamenii serbeaza in aceasta . zi pe Ciric (Chiric), mai mult de frica, cad zic ei, Chiric cand s'a facut Slant impreuna cu ma-sa Iulica, era numai de trei ani i era pi schiop, pi sa te fereasca Dumnezeu de bätaia chiorilor pi de dragostea pchiopului, ca de omul insemnat sa-ti tai poala pi sa fugi». 4. R.-Codin pi Mihalache, op. cit., p. 79.
5. Calendarul folcloristic, Craiova Ion), la zi.
www.digibuc.ro
MARINA $1 CIRCOVII. I.
Märina.
La 17 Iu lie poporul rornân, aproape de pretutindenea, serbeazd pe Marina rndcinica, SI, mucenicä Marina. In 'corn. Tepu, jud. Tecuciu, durd credinta si spusa poporului, Mdrina e o sfina cu hitchite, adeci e nestatornicä : bunk prea bunä cu unii si foarte asprà cu altii. Unora le prinde bine si-i ajutä
chiar si atunci când acestia muncesc de ziva ei, altora le face räu. Gospodinele yid in decursul anilor dad aceastä zi le prieste si prin urmare o serbeazä sau nu. Nevestele tinere o serbeazi in totdeauna. Când Märina nu-i sprijin cuivä si când acesta munceste de ziva ei, va cäpätä niste bube uricioase in partea dinäuntru a sezutului, si cari se nutnesc marini 1. Prin unele pärti din Oltenia, Märina se tine ca fiind Tea de piatrd, stricând cämpurile cu semänäturi 2 si cânepa in deosebi 8, ca aduckoare de träsnet 8 §ii pentru ca vitele sä fie ferite de lupi 5. Credinta in deobste ins& ce o au aproape tot/ Rotniinii, i'ste cä Marina e rea de bube §i bubotlie, aded acel ce va indräzni si lucreze de ziva ei, se va boboti din senin. Dupä credinta Românilor din comit. Hunedoarei, Muceffica Marina a suferit martiritil find' de nouä ori inikinata, adecä trasä la roatä ; de acee, cu mare sfintenie o päzesc prin nelucrare. Povestesc chiar intärnpläri de ale unor gospodine si zic, de pildä : afie iertatä Coculeasa hai bätränä (din Vetel): o copt mälaiu in test in r. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. Cred. loc. din corn. Halangepti-Zaicoiu, jud. Dolj, dupa spiisa locuitorului I. Brztulescu, comunic. de d-1 N. T. Dumitrapcu : cLa 17 Aprilie se
fine Marina, ca fiind rea de piatra». . tred. foc. dirr com. CataneIg, juct. Dolj, 6ornunic. de d-1 t. St.
Tutescu. 4. Idem.
5. Clilendarul folcloristic pe 1910, la zi.
www.digibuc.ro
168
praznicul asta si i s'o arätat, cä dragul men si-a lu' Dumnezeu, cdn'
o taiat cu cuIitu' in malai, iaca o dungä de singe pä urma cu%itului ! S'o luat d'o groaza, biata muiere ! Lila malaiu' in poala si curse iute la popa sa i-1 arate. Parintelenoi nu 1-am apucat o sfädit-o räu pentruca o necinstit ziva Marinii macinica. I-o poruncit
mälaiu' pa Muds si sa nu mai cuteze sä mai prindl ceva in ziva ahaia, ea afuiseste» a: Pentru nenumaratele soiuri de bube, pe cari cineva le poate dobindi când munceste in aceasta zi, este buna de leac balega dela sa. /ipe 3 mintula,s. 2
Márina.
In Moldova de sus, aceastii balega se foloseste si atunci când
cuivasi mai ales copiiiloe4, le viijie urechile IS Prin jud. R.-Sat-at, in aceastä zi se lipeste de gard, ca sä se usuce, o balegti de vacd ; cu dânsa se va descânta de ndjit, o boalä de care curg urechile 4. Prin jud. Tecuciu, balega mi se lipeste de gard oricuml, de aceea, in noaptea spre Märina, femeile se desbraca cu totul, se duc in bätatura, ieau balega de vaci ori de bou si o izbesc de nuielele gardului, ca sä se -usuce. Dupa uscare o string si o folosesc, afumind cu ea buhele si najitul, cari se descânta. Pelinul cules si facut rnäturi in ziva de Marina este bun impotriva unor boale, dupa cum reiese din urmatorul desaintec de mdncdiurd fi deochiu, cules din jud. Dâmbovia : Apuc.h. (cutare)
,Pe cale,
Pe cärare, Tipänd Si vaicarând. Si nimeni nu-I auzii Si nimeni nu-I plängeh, D oar' Maica Domnului ce faceh ?
Picioare De cearä
La scara De aur Puneh Si jos scoborh, La nouli pomi mergeh, Noul muguri luh, Si miere dela stupinä gäsih, Si ciocanul In mânä luh, Cu ciocanul ciocanih, Inima (cutäruia) o plämädih,
1. Arunce. 2. Indatä, 3. Familia, XXXIX, p. 463.
4. L A. Zanne, op. cit., IX, p. 382 : (De curge urechea copilului mic,, sä-I afumi cu balegä stränsä din ziva de Meirina,. 5. .»sn1toarea, II, p. 121.
6. Candrea-Dens*anu-Speranta, Graiul nostru, I, p. 271.
www.digibuc.ro
169 CA se 'ntilnise (cutare) Pe cale, Pe crirare
Cu noui strigoi in cale, Nota strigoi, Nora strigoaice. In cap Il plesnise, De inima-1 ciupise ; Inima i se vAtAmase, Singe le i se turburase ; in scursAturi Il scursese,
In usaturi Il uscase, Iar eu cu ciocan In inima-i dam, Inima i-o plAmAdiam.
Toate deocheturile Si toate nAdu§elile Le curatiam, Si aA ca-1 descântam : De.o fi deochiat
De orn cu caja, De fata mare FAcuta cu caita, De flicAu Facut cu cAitA,
De pop/ Ft:cut cu caita, De preoteasa FicutA cu aitA, De-o fi deochciat De un orn FAcut indärät... Fugi deocheturA CA te-ajunge
Vint din gura
De Vint, SA caza la pamiint ; De-o fi deochiat De codru, SA caza frunzele ; De-o fi deochiat De fat& mare, SA-i caza coada Din spinare, SA rAmlie chealt, De-o fi deochiat De
SA-i caza chica, SA rAmiie chel, SA rizA lumea de el ; De-o fi deocheat De muiere, SA-i crape
Tâtele, SA-i cazA.
Cositele,
Ca sa-i moarit Pruncii de fnarne. C'a plecat (cutare) Pe cale,
Pe arare, S'a intâlnit Cu notra fete mari In cale, Noul fete mari curate, Cu none; ',Wall De pelin dela Márina In mink Cu mAturile a mAturat, Toate deocheturile, Toate mâncaturile,
Toate nAbwlile
Cu nor alb
L e-a svântat, Le-a curatat, Sa rärnâie (cutare) Curat, lurninat,
S'amesteca. De-o fi deochiat
In grija maichii Precistii dat $i lasat t.
descintAturi.
Pasere alba Sbura,
1. Gr. Tocilescul coleq. cit.1 p. 1152-3.
www.digibuc.ro
170
Intru cat se atinge Je acest fel de mäturi, ele se fac in zitia de Marina mai ales, si anume din pelin sau pelinird, pentru mituratul caselor, caci se crede ca pe unde se mAturä cu mäturi filcute din aceste plante, puricii nu mai umblä, cad mor din pricina aniarului läsat de pelt] si pelinita 1 Prin jud. Muscel, femeile duc la biserica usturoiu, tainaie §i pelin pentru leacuri. Femeile se aseaza langa icoana Maicii Dornnului, iar lucrurile duse le aseaza pe fereasträ, in dreapta lot% Dui:4 sfarsitul slujbei din ziva de Marina, cu tamaia aprinsa afurna usturoiul si pelinul. Aceste plante se pun apoi la pastru, fiind bune de Icac pentru boala copiilor.
Tot prin aceste pärti se impart de pomana mere si pane 2. II.
Circovii.
In ziva de 6 Iulie incep Circovii, cari tin trek zile, pana in ziva de 18 Iulie 3. Prin jud. Prahova se cunosc tot trei Circovi, numiti si Circovii Mariei, dar tin dela 17 pana la 19 Iulie, cari nu ingaduesc nici o altä mund, afara de jocul tineretului 8. Prin alte parti, ei se numesc Circovii Marinii, al Mdtinii §i g
.0-)
se serbeaza «pentru toate toalele femeiesti», «ingrecarile», etc., praznuindu-se prin jocuri si petreceel.
In aceste zile, nimeni nu trebue sa se pieptene, caci este primejdie de jiganii ; lupii mai ales vin si strica vitele. Fiind r'Au de pocituri, lovituri, luat din lele §i luat din Circovi, de aceea iar a rámas o zicala ce se adreseaza celor ce «nu-s in toate mintile» : ace, esti luat din Circovi» ? 5 Acestor vätamari se expune mai ales cine lucreazi Circovul intaiu. Despre diferite nenorociri de acestea, prin unele parti se dau si povestiri. Circovii se tin prin Oltenia si pentru trásnet 6. Prin jud. Muscel, la Circovul intaiu, nu se matura si nu se da gunoiul afara. In aceastä zi se culege pelin, din care se capätä o
zearra nurnita apa de pelinr Cu aceasta, unii se dau pe fata, ca sa f. Daf. pi cre'd, loc. din coni. Tepu, jud. Tecuciu. 2. R.-Codin pi Mihalache, op. cit., p. 79. 3. Ibidem. 4. Rev. I.. ist. filolog. §i arch. An. II, vol, III, p. 388. 5. R.-Codin pi Mihalache, op. cit.. p. 79. 6. Cred. loc. din lialangepti-Zaicoin, comunic. de d. N. I. Dumitrescu.
www.digibuc.ro
171
li se subtieze pielea obrazului. Unii culeg tot in aceastä zi märar, care se crede a fi bun pentru vindecarea urnfláturilor de stomac 6. Circovul Marinii dl din urma se serbeaza pentru foc 6. Dupä cite stim, aceastii särbatoare populará nu este cunoscutá in Moldova 7.
Ce insemnare ar puta avei vorba Circovi, nu putem spune; atita doar c'o afliim inteun Aztec de beh, cules din jud. Mehedinti, sub numele de Circovie-Imparat. Iatá-l: Steaua sus rasare Ca o taina -mare
Si steaua ii da raza, Maicii fumineapa.
Eu Maichii graesc Graiu filosofesc.
Ca de and pamântul S'a nascut cuvântul, Nascând pe Hristos, Lumil de foios. Ttr, ô Stea luminoasa Si did toate-aleaSi,
Ca unui Imparat, Circovie-împaratd, prea 1uminate,
Te ptiu din ce epti mare Dintr'o ifa I epti slavit, Pe parnânt ai venit, Pe cruce te-ai rastignit, Si te-ai dat in chip de rob, Ca sa scapi lumea de foc. Si te-al dat in chip de sluga, ba. scapi lumea din munca. Apteptandu-te, Hrisf case,
Ca cu-a ta ivire
Ca pi fiarele setoase, Cand coboara La izvoara Si de apa Ca s'adapa, 5i lui Dumnezeu se roagg 0, Isuse Hristoase, Pe cel ce au caulat, Ispitind cu Sf, Cruce, . J De vrajmapii nevazuti, s'a aratat, 5i Ca in pacate sunt cazuti ! .s
N'aveti, intocmire; Ca noua ne scrie Din astrolomie, Din cetatea lui David, Fiilor aratand* indata au aflat,
In sfirsit, tot ad trebue sä mai adaogem cä prin jud. Muscel, poporul rnai cunoaste i alti Circovi, numiti Circovul lui Sf. Die al dintdi (19 Iulie) i dl din urmd (21 Iulie) cari se tin intocmai pentru aceleasi pricine, ca i Circovii Marini44., 5. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 86. 6. R.-Codiu pi iViihalache, op. cit., p. 79. 7. cu toate aeestea gasim o credinta din jud. Suceava, Sezatoarea, p. 49: dn zilele Circomlor nu se face nici o treaba, ca manânca lupii porcii,. i. Ne-aduci ? (n. a.) 2. Probabil ca aici e o grepeala a culegatorului, care a auzit dinrt'o id in loc de: din Troija (Sf. Treime). 3, Gr. Tocilescd, op. cit., p. 1485. 4. R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 519-20.
www.digibuc.ro
SF. ILIE. I.
Sf. Ilie.
Dupä credinta Românilor de pretutindeni, Sf. Ilie, inainte de
a fi Sfânt, a uds pe tatal i pe mama sa prin inselaciunea Diavolului. Din aceasta porneste neimpacata urä a Sf. Ilie impotriva Necuratuluf. Intâia legencla care pomeneste aceasta intImplare si care se
aude in Bucovina, gräeste precum urmeazä : Mama lui Sf. Ilie se maritase in sat strain si cand a fost vremea aproape de a naste, a rugat pe bärbatu-säu s'o dud la maica-sa, caci la o femeie làuzà, câte nu trebuesc i numai omul batran se pricepe la aceste treburi.
Au pornit ei, dara, amândoi pe drum si au mers o bucatii bunk când iata durerile facerii apucara pe femeie i aceasta nu-si mai poate urma calea. Du-te, barbate, zise dânsa, i adä aici pe mama, cäci eu
nu mai pot merge. Omul o duse binisor langi un stog, iar el porni spre satul soacrei sale, s'o aducä.
Nu mult insä dupa plecarea lui, femeia naste un prunc lângä stog, si cum il naste, aude un glas vorbind deasupra stogului : Pe pruncul acesta are sä-1 cheme Ilie; el va ucide pe tatäl sau i pe mama sa ! Femeia s'a inspäimântat, când a auzit astfel de proorocire, dar s'a stäpInit, i când bärbatu-sau se 'ntoarse, li povesti cele auzite. Taci, ferneie, li zise acesta, i nu te pierde cu firea ! Cate nu i se par omului, câte näluciri nu dau peste dânsul I Cum crezi tu cä s'ar putel sä ne ornoare copilul ? Curn, ne curn, dar dupa ce mai trece putintel, iatä pe orn ca' se iea i dânsul pe gänduri ; i sfátuindu,e cu nevasta-sa, marna lui Sf. Ilie, se hotaräsc sä aseze binisor pruncul inteun leagän de papura i sä-i dea drumul pe apa. www.digibuc.ro
173
Se va duce el unde 11 va indrepta Durnnezeu, 0-211 zis cei dci ; pacat este si acesta, dar mai mare pacat ar fi dad ne-ar ucide
el pe noi ori noi pe clansul. Leagänul a plutit pe apä i dup. ataxià vreme a ajuns inteo parte de tali, unde un negustor vazandu-1, 1-a scos afarä, i afland inteinsul pe copil, cu mare bucurie 1-a luat sä-1 creascä, mai 'ales ca nu avel copii de parte barbäteasca. Dupa ce 1-a facut marisor, 1-a dat la 'nvätäturä, 1-a deprins cu negotul, cu care se indeletnicià si dansul, 1-a insurat cu o fata asemenea crescutä de suflet i I-a dat la casa lui. A trait Me bine o bucata de vreme, aar nici el n'a avut noroc de prunci ; si-a luat si el un copil de suflet sa-1 creasca, dar iatä ca in acest timp, vine soroCul sa se implineasca spusa ursitei, adech ziva and Sf. Hie trebuia sa-si ucida parintii, cäci curn scrie omului la carte, de aceasta moarte trebuiau sa moara, si nu de alta. moartea, daca nu-ti vine singura, te duct tu' i io cauti. Asa au &cut i cei doi parinti batrani ai lui Sf. Ilie. Au pornit
pe urma lui, au intrebat din cm Th orn i 1-au aflat. Voiau, sänmanii de ei, sa-I vadä si sa se bucure sau sä se intristeze de soarta lui ; despre proorocire, se intelege, uitasera de rnult i acum nici prin cap nu le trecea ce aveà sa li se intample. Mergand ei la casa lui Ilie, gäsesc numai pe nevasta-sa, caci dansul plecase dupa negustorii.
Au intrebat de una i alta, au ispitit, s'au bucurat mult, -vazandu-i gospodäria. Irnbelsugatä cu tic toate, aflandu-i vieata tihnitä plina de intelegere. Unde doarme Ilie ? si-au intrebat ei nora.
--r- Cand vine tarziu, se duce si se culca in sura. Acolo avem sa ne culcam i noi, in patul lui, ca sa ne afle cunt va veni, ca i-am calcat in urrnä, ostenindu-ne panä la dansul. Astfel au mers bfitranii i s'au calcat in surä, in patul lui Ilie, dar acesta nu mai sosiZt. Tocrnai tarziu, ispravindu-si treburile, iata se apropie de cask §i inträ in ograda. Era noapte i intunerec. Inainte li iese copilul cel crescut de suflet zise : Tatä, tu umbli pretutindeni i te ostenesti cu muncä si mare bataie de cap, pe cand nevastä-ta te necinsteste pe tine
www.digibuc.ro
374
necinsteste casa. Uite-o, ci si acuma chiar domme c'un ticilos in
patul tau din suri.1 Ilie a limas ca de piatra cänd a auzit aceste blastimitii ne mai pomenite. De mânie n'a mai vazut inaintea ochilor, cu rnintea n'a mai cercat sa gindeasca si 'n alt chip, ci mergind de-a dreptul la patul lui din sura, si zarind cu adevarat pe doi insi dormind inteinsul, a scos sabia si i-a taiat. Apoi a plecat de-a dreptu 'a casä. Tu esti Ilie ? il intrebi nevasta.
Eu, dar cum, tu esti tot vie? Vie !
Cum ? Nu tc-arn ucis ? Da' copilul unde-i ? Doarme de aseari pe cuptoy. Ai, ail suspini The. par pe pat in sura, cine au fost culcati ? Tatäl si marna ta, c'au venit dela mari indepartiri, sa afle despre rosturile tale. Acum de abii. vazii Ilie za-si ucisese parintii si ca uimeni altul nu-1 impinsese la aceasta, deck diavolul, care luase chipul copilului sau de suflet 4si-i spusese minciuna. Pe urmi si-a ingropat piriptii crestineste, si säturanclu-se si
de casi si de tot, si-a luat lumea in cap si s'a pornit Incotro i-au aritat luminile ochilor.
A mers el cat a piers si inteun tarziu a dat in mijlocul urmi camp de niste oameni, cari fácuseri un foc mare. Ei sariau peste foc ca sa ploaie. Me, vazindu-i cum sar, s'a apucat si a skrit si el. indati s'a läsat un fel de seatl, si cew s'a ingrosat, si nourii au inceput sa se framânte, pana ce picaturi de ploaie au prins sa curga. Iaca, le zise Eie Damenior, ett Vain dat ploaie. Cum ? incepuri oamenii sa strige, Dumnezeu ne-a dat-o, nu tu ; dar ia mai stai claca-ti di mina, sa kai uumele lui Dumnezeu in desert, ca-0 aritäm noi ! Me, curn a vazut ca gluma se' ngroasa, a sbughit-o la fuga ; fugli el? fugiau si oamenii dupi dânsul ca sa-1 prinda. i când eri gata-gata sa punii mina pe el, iata ca Durnnezeu trimite din cer un car de foc, care-1 iea si-1 ridicit la sine. Ei, Ilie, ii zise Dumnezeu, asà-i ca pacatuisi ? Am pacatuit, Doamne, si de greu pacat imi voiu da seama, dar diavolul m'a itnpins sa-1 fac. $i ce ai porni impotriva diavolului, dad ti 1-as da in mini ? 1-a intrebat Dumnezeu.
www.digibuc.ro
175
L-as sfärarna, Doamne! Durnnezeu dat aturci tunetul, s igne i sä träsneasca dupä träsneasca, ai 6 crezut ca diavol. $i iie când a incFput sä tune
lumea se präpadeste. De aceea Dumnezeu, väzând ca Sf. Ilie este prea puternic, i-a )uat o mânä i un picor, lasandL.1-1 asa. Astfel ciung i schiop este si acum ; de aceea nu poate umbla siugur, ci, când voeste sä porneasca goanä dupa draci, se prca in carul sau 0 variantä a acestei povestiri, culeasä din Moldova, i anume din jud. Botosani, zice precum urmeaza : SE Lie dintru inceput a fost un om gospodar ca toti oarnenii, era Insurat i avei pe tatal sàu pe langä sine. Inteo zi, intorcandu-se el dela camp, se intalnestc cu preotul satului, pe care Ilie il cunostel indestul de bine. Doamne, mai ornule, Ii zice prfotul, tu umbli j te muncesti cu greul, pe când nevasta ta iti terfeleste cinstea si-si bate joc de tine. Uite, nu mai departe acum, doarrne acasä cu tatäl tau ! Si ce sä fac, parinte ? -- Cum, ce sä faci ! N'ai topor ascutit ? Du-te si-i omoarä, päcat dad va fi, mi-1 ieau pe suflet ; aibi inima in tine si curita lumea de doi auzind acestea toate i crezand ca la -um ca asta il indeamna chiar o fata bisericeasca, intra in casä cu toporul in manä ne mai *and seamä in cine si cum &I, ucise pe tatal &du i pe mama sa cari dormiau. Ce-ai facut, Ilie, ce-ai fácut ? II intreba nevasta-sa ingrozitä ; ti-ai omorit parintii; särmanii de dansii,,, diavolul te-a indemnat la aceasta ! Diavolul 1 raspunse i Ilie. Dar ce se intâmplase, se intâmplase, si la loc nu se mai putei face. Ilie, mfihnit si ucis de scarbä, îi lua lurnea in cap si porni, intrebând pretutindeni, pe cei batrâni, pe preoti i pe calugäri, dad
nu cumva stiu vreun chip, ca sä-si ispäsascl picatul. Tocmai dupa multi ratacire si mult umblet, se intâlneste cu un calugar, care II invatä ash. : Sä causi, fiule, o cioatä de par uscat i punând-o in pamânt, sä cari vesnic apa si s'o uzi pana ce cioata va inverzi, va da i. E. N.-Voronca, op. cit.. p. 519-20.
www.digibuc.ro
176
muguri i mugurii se vor preface in rarnuri i crangi, crangile vor inflorì i florile vor lega, pana ce va face pere i perele se vor coace ;
dar din pere tu sa nu rnanânci, ci sa ma astepti pe mine, ca voiu venì sa te vad. lije s'a apucat si a facut dui-4 invátätura calugärului ; a cautat radäcina de par uscat
1
in genunchi, vreme indelungata, a carat apa
si a udat-o phi a dat muguri i rämuri i pana ce le-a vazut pline cu pere.
and perele s'au copt, iata i pe calugar : Uite, Ilie, îi zise el, aratandu-i multimea perelor; Cate pere vezi, atatea päcate ai tu. Apoi a inceput calugärul sa scuture perele i perele pornira cada jos. In urrnä calugárul zise din nou : De toad para care a cazut, Dumnezeu ti-a iertat eke WI pacat ; au limas ¡nsä, cum vezi, numai dona, pe cari Dumnezeu Ind nu ti le uita, pentruca ai ucis pe meal tau i pe mama ta. Sezi i privegheaza langa ele, dar sa nu le scuturi ; asteapta sä cada singure jos. Si cand le vei vedea cazute, sa stii ca. Dumnezeu le-a iertat i pe acestea. Hie a stat mult timp langa pär i tocmai tarziu au cazux si cele doua pere. Acesta era. semnul dà Durunezeu i icrtase si pep tru uciderea parintilor lui i ca prin urmare era curat de pacate ca un copil A venit atunci un inger si 1-a ridicat la cer. Diavolul te-a indemnat, lije, sa fad ce-ai facut! zise ,Domnul. Diavolul m'a indemnat, Doamne ! Na-ti tunetul ; tuna-1 si omoarii-1 !
Ilie a prins tunetul in mina si se zice ca numai odata a tunat ; cu aceasta a ucis, pe langa draci, inci Ö multime de_Dameni
vite si a däramat o rnu4ime de case. Dumnezeu vazându-1 asit de amarnic,j se puse pe ganduri apoi porunci lui SE. Ilie Ilie, i dormi !
Ilie se culca i adormi ; Dumnezeu se duse lua prin somn o mana si un picior. Tare-i astazi, Sf. The, dar asà de infricosat ca atuncea, tot nu estc ! 2.
i. Vezi ale mele Firifortre clq stun p. 20-2. 2. E. N.-Veronea, op. cit., p. 520-21
www.digibuc.ro
177
A doua varianta a acestei legende, care se aude prin jud. Valcea, publicata in graiu local, iar de noi transpusa, sulfa precum urmeaza :
Pe Sfete-Ilie 1-a luat in loageir 1 si si-a läsat nevasta,c'a avut si el nevastkacasa, cu cu ma-sa (ai lui Sf. Ilie). Dracul de mult ii tot cocei lui Sf. Ilie, ca prea Il vedei voinic, acum j-o Rah Se duse la Sf. Ilie, unde era in loagär, si-i zise : Räpezi, Ilie, panä acasä, ca doarme nevasta ta cu ibovnicul in pat si cu tatä-täu pe vaträ I Sf. Ilie erà necajicios rau ; cum auzi, sari in sus de ciudi, îi lua palosul i fugi acasä. Cum ajunse acasä, scoase palosul inträ la sobii 2 ; vaza(doi ini culcati reteza pe amândoi cu palosul. Da' nevasta lui se brodise culcatii la foc cu copilul i când auzi larma la soba, se scula iute j intra acolo. Acolo vazii pe Sf. Ilie cu palosul in =Ana, plin de singe, i doul capete jos..Nevasta, cum väzù asà, o arse la inimä i zise : Ce fäcusi, Ilie, taiasi pe mal tau i pe tra-ta ! SE. Ilie când väzù asà, tocmai acum il taiè capul c'a fost in-
selat de diavol. Iute se puse inteo carup de foc cu cai de foc, se iircà in sus la Dumnezeu i ii spuse beleaua ce-i facuse diavolul. Dumnezeu i-a dat un biciu i i-a zis : Cu asta sa sagetezi si tu pe diavol ! Dracii erau In cer phi la istoria asta; i Sf. Ilie, cum a luat
biciul, s'a pus pe ei; cum da odatä, cadeau dracii din cer ca frunza ca iarba, buruiau din cer pe pämint ca frunza i ca iarba. Dracii vazInd ci Sf. Ilie o sa-i mature i n'o sä mai rämâe nici un picior din ei, au inceput sä strige la Dumnezeu : Ho, Doamne, nu ne peal:IA(1i pe toti, ca nu se mai inchini lumea tie t Dumnezeu i-a zis atunci lui Sf. Ilie sa-i lase mai usor, dar numai când or face ei zavistii, de or räscoli nori, si or face viforniti, atunci sä sageteze. Sf.Ilie cum i-a läsat, dracii asa au incremenit, fiestecare unde s'a brodit: Tartorul I cu alti draci mai mari cAzuserä in fundul Omantului i acolo au rämas pâra in ziva de azi ; al;ii, când au cazut din cer, 1. Armata.
2. cf n pärtile de munte se zice: intra In cas ; la câmp se zice : intr4 la soba pi in ju. Romanati 0 Olt se zice intrd in sobda . 42
Pnmflle, Sarbetorile.
www.digibuc.ro
178
au intrat in pärnânt numai pänii la genunchi si ash au incremenit ; altii au cazut pe pámânt, prin fântâni, priri väi, rnunti, dealuri, ripi, prin pomi si prin tot felul de locuri, unde sunt si astäzi ; altii air-rämas spInzurati prin väzduh, unii cu gurile in jos, si a5à sunt inctem6niti Vânä astäzi. Tartorul si cu dracii din fundul pämäntului au fácut iacl acolo uncle bagä Tatäl pe oamenii pädtosi; cei de pe pämänt zavistuesc oamenii si li invatä cum sä fad relele si le ajutä, Dracii cei din ape sunt cei pe cari ii scot muierile vräjitorese de-i trimit in cutare ori in cutare loc, la cutare slujbA. Toti ästia sunt cei [cad fac sä se inece oamenii, impiedecându-i de picioare când inoatä si rastoarnä luntrile 1 Cei cari au limas spinzurati prin pomi, sunt cei cari dint brtinci sä cadä jos oamenii de prin pomi. Cei cari sunt spinzurati On väzduhuri, au facut veimi gi tin calea lor la oamenii cari mor, si vämuesc si nu-i lasa sa treacä in cer la raiu, pinä nu le platesc si lor cevA, ori in bani, ori in lcleturi. Cei ce sunt cu gurile spânzuraxe in jos, slobod moaptea, dela scitplitatul soarelui pänä 'n räsirit, bale din gurä. Acestea sunt balele vrajmafului. Unele cad prin fântâni, altele in apele curgátoare, altele prin ierburi. Ele au putere de omoarä pe orn, il bolnävesc greu, dad se intâmplä ca vreun orn sii le bea in apa ori sä se culce unde sunt ele cAzute. Stelele sunt ostasii cerului ; Dumnezeu le-a pus si adune toate balele ce cad din gurile dracilor, ca si nu car:A pe pärnânt, sä se irnbolniiveasci lumea. $i ele când yid ca vreun diavol a slobozit vreo bald din gull, se reped dupä ea de o Find si n'o lasä si caz1 pe pämânt. i de aceea le vedem noi umblând noaptea pe cer. Dar unele bale, ori nu le vld stelele, ori nu le pot prinde, si acelea cad pe päinânt si aduc multe boale. Dar de n'ar fi stelele sä le princla si de ar cädeä toate, apoi mai toatä lumea ar fi schiloditä 5i bolnavä din pricina balelor drâcesti. De aceea nu e bine sä bea cinevi apl din fântânä, 011ie, dupä sfintitul soarelui pänä 'n räsärit, cä se poate sä se brodeascl vreo balä dräceascä. Prin pädure, pe unde nu prea vede soarele, balele dräcesti au i. Nu ptiu despre alti draci, dar despre Aptia giu cd poporul crede call au locuintele in fundul marilor si ul apelor, ipi au case Oil gatese demâncare, facânduii ei focuri acolo. Focul lor nu se stinge in apa, ca al nostru.
www.digibuc.ro
179
vutere i ziva, dar mai putinä ca noaptea. and bei apä din paraie -de-al de -acestea, zMa sä pui urt semn dela tine in acea apä dupä
ai bäut, cä boalele ce ar fi sa se puie pe tine, se pun pd setnnul Semn pui : un par de cap, oti o strarnd din bete, din camesa, a. Tot asà cind sezi undevi jos pe pämânt, afar4 la camp, când te scoli, pune in locul unde ai sezut un semn sau barim .scuipä acolo.
Si de atunci i pana azi, Sf. Ilie nu lasä in pace pe draci; -cum se apud ei de zavistii, de riscolesc norii, Sf. Ilie inhama caii la cärutä, plead prin cer i incepe prin ei de-i träsneste. Ei and
aud pe Sf. Ilie Cu druta, fug de se präpädesc si se pitulä pe unde pot. Dracii se pitulä mai mult pe dui:4 câini i se vara in capre. De aceea, in vreme de vifornite, nu e bine sä lai câini i capre pe alaturi, nici sä stai pe la stramtori, pe unde poate sa tread vreun -drac, ori sá te pituli prin scorburi de copaci, cá se poate intimpli sä fic vreun drac pitulat acolo, i când va trasni pe drac, te träsneste 4i pc tine. Ferestrele i usile caselor, in vreme de vifornitä sä nu
le Iai deschise, cá poate sa se aciolqe vreo spurdciune de drac in casä si se poate sä träsneasca casa. Dracul trage mai mult la carpin ; -de aceea nu e bine sä pui la casa lemn de carpin, ori sa te aciolezi .sub carpini, in vreme de vifornitä. In vreme de vifornitä sä stai la luminisuri i mai bine sa te ploaud deck sa te duci la ulaposturi, cà tot la adäposturi trag i diacii. In vreme de viforniti-,sa-ti faci des cruce, cä Dumnezeu a zis
luì Sf. Ilie cand i-a dat biciul in mânI, sa träsneasd pe draci: Ilie, in toate sä dai, dar in cruce noud sä nu dai ! Pánä and a rämas Maica Domnului grea cu Domnul Hristos, .Sf. Ilie sägeta cu rnana cea dreapta, i cand sägetà, se cutremurà pämântul si se &Arai-a i cerul din tatanile lui ; multe vite ì muieri se stirpiau si mare pagubi se faceà In lume; dar când a rämas Maica Dotnnului grea cu Domnul Hristos, and a trasnit Sf. Ilie odatä, s'a cutremurat i Domnul Hristos in maica-sa si atunci Domnul _Hristos 1-a blästämat sä i se usuce mina cea dreaptä i sä nu mai sägeteze dealt cu cea stânga. i de atunci si panä acum Sf. hie a rämas stingaciu si imprejurul oamenilor stângaci rm dä de loc, ca
li e fricä gi-1 loveste. Când muierea taie cevi cu barda ori cu securea, asemenea fuge dim prejurul ei,
e
fried ca-1 loveste, cad
,ea, tot ca omul stângaciu, tot de-a'ndoaselea dä cu unealta ; inteun loc fi e voia sa loveasci si in altä parte nemerwe.
www.digibuc.ro
180
Stângaciul, ciungul, schiopul, chiorul, surdub mu!ul, sunt oameni inseinnati §i si te pizesti de ei. Sä te, *eased Dumnezeu debätaia muierii, a jstângaciului, a ciungului si a schiopului, de pusca_ chiorultli si de, fapta mutului si a surdului, vorba Românului 1.
A treia variamä, care e culeasä din corn. Catanele, jud. Dolj, zice astfel :
Ci-cä Sf. Ilie a lost orn muncitor. Fiind la plug, S'a Prefácut diavolul cä e dela ei din sat, ca_ SA-1 amägeasca, sä-1 insele; zice:
Tu, ce dormi aid, Ilie ? I-a spus el: . --L. Sum, ete, aicea la plug.
Poi, bine mai, ci hevasta ta este cu curate. El s'a dus acasä si a %at tOPorul si cand a dat cu toporul f-a täiat si a a fost ta-sau si cu mä-sa, culcati in pat, in gcidid plecat indarät la plug. Dirnineap, când nevasta s'a pomenir, si st'a dus la el la plug. plângana, zice el nevestei: Ce i(cutare)?
Ce si fie ! Mica si niaica sunt diati arnandoi in pat. El täntt a shuzit, a strut, s'a väzut inselat de diavol, si asi a plecat .si-si ispäseasci picatele...
S'a dus intaiu sä se spovedeasck la un popa, ch sä vadä ce,pacat 0 sä-1 dea. S'a dus, s'a spovedit la nn_pord, la dol, la treil la 4(., de popi,
si n'a gäsit la nid frnul sä-i dea *ate, sä fie 'mântuit. Tormai la al patruzecelea, cand 's'a spovedit,bi-a spus ch nu poate si:si mântue päcatele dealt sä care lemne verzit si uscate din pädure, sä care, intfo vale care va fi mai adâncá, panä cand otimplei valea, 9 ani, si la 9 ani sa *pule sicse dea foc lemnelor, si când o fi focul mai aprins, sä sale acolo. '1 asà a facut. A drat lemne nouá 'ani, si verzi "si usca'te, si a urnplut ktalea aia, §i le-a dat fot, i cand s'a aprins focul si a fost in putere, a särit in foc,,
si indatä re a särit in foc, Dumnezeu vizand cä e drept si vrea sä-si piardä view in mire caz, 1-a ajutat de a sburat fil ter. i d'aia se zire cit Sr. Ilie e cu trupul -in cer, nu e mort.. a 1. Pri. T- Ba1a;e1, In ..5.ezátoarea, III, p. 77,81.
2. St. St. Tuteacp, 0 parte din Siinfii poporuluiCraiova i9o8, p. 17-8-
www.digibuc.ro
181
A patra variantä, care se aude tot prin aceastä parte, urmeazä
Sf. Ilie a fost cumpärätor de vite. Intr'una din zile, când sä se intoard acasä dela târg, un otn -talhor
ii ieì inainte. diavolul Buna seara, prietene ! a zis Sf.
Buna seara, neica Ilie. D-ta esti ? Da' bine, ma neicä Die, pe unde ai mai fost ? Am fost i eu, de, ca omul, dupä negot. Da' ce mai aveti -pe la comuna dv ?
Bine, da' numai de una este räu. Nevasta d-tale se tine -cu tat-tau. Se poate ? intreba. Sf. Ilie mirat. Se poate. Du-te, cä-i gäsesti culcati in glrliciu pe amândoi. Sf. Ilie a plec.it -dela acel tânär i a mers mai inainte. Sa in-
tâlnit cu un unches : Bunä seara, mä mosule! a zis el. Bunä seara, nepoate Ilie! Da' pe unde ai mai fost, nepoate Ilie ?
Ca omu', mosule, cu negoate... prin sate. Si 1-a intrebat Sf. Ilie pe mos : Ce mai aveti pe la comuna ? Am bine, da' numai de una e räu : nevasta d-tale se tine -cu tat-tau. Se poate, ma mosule ? Se poate, nepoate Ilie. Du-te ca-i gäsesti in gârliciu. Bunä seara, mosule, i rämai sanatos, a zis Sf. Ilie si a -plecat inainte.
A mers sä intre in sat si s'a intâlnit cu un bäiat. I-a dat lui, tot ca la äilanti, bunä seara j 1-a intrebaece mai e pe la comunä. Bdiatul i-a multamit si i-a räspuns cä e bine, dar numai de -una este räu. Nevasta d-tale se tine cu tat-täu! cu A plecat apoi St". Ilie de acolo i s'a dus acasä. Tat-säu muma-sa erau culcati in garliciul bordeiului. El numai ce-a ajuns, scos sabia i i-a täiat. Nevasta, ce era culcatä in soba 1, cand a auzit tipete, a strigat : Ilie, te-a inselat diavolul. i. Odaie.
www.digibuc.ro
182 s'a iNtlat de diavoli El când a auzit ci a picituit poruncit vizitiului sä puie caii la cärutä, sä se ducä, sä se suie pe munte i sä dea drumul cärutii, sä se pripideascä si el si caii. Dumnezeu väzând aceasta, a trirnis un nor alb ca zäpada, amestecat, l-a suit la cer intrebat :
Ilie, te-a inselat diavolul ? El a räspuns : M'a inselat, Doamne ; te rog sä mi pui mai mare peste ei. Dunmezeu La pus mai mare si i-a zis sä i se usuce mâna. dreaptä cu care a täiat pe ta-säu i pe muml-sa. De atunci a rämas stângaciu Sf. Ilie, ci-cá nu mai are moartepânä nu se va naste un fecior dinteun frate i o sord. Când trasneste, Sf. Ilie dä dupä draci cu sägeata, sa-i stärpeasci de pe fata piimântului 1.
A cincea variantä, culeasä de prin jud. Buzäu, scrisi in graiu local iar aici in transpunere, urmeazä astfel : Pe Sf. Ilie l-a luat militar si a facut militia trei ani, §i dupi_ el era insurat i avei o nevastä de treabä, ce s'a liberat a. venit acasä, i cind sä intre in sat, i-a iesit diavolul inainte in chip de orn i i-a zis : Ma Ilie, ma! Da' Sf. Ilie zice : Ce zici, ma ? Da' diavolul i-a zis De unde vii tu ? Si Sf. Ilie i-a zis : Uite, acuma mä liberai i eu din armati. Si diavolul i-a zis : Mft Ilie, tu nu stii una, mä, cä nevastii-ta se tine cu tatäl-täu L
Ce vorbesti tu, mä ! i-a zis Sf. Ilie. lar dia.volul i-a zis : Da, sä §tii cá nevastä-ta nu-i fata curatä ! Si s'a dus diavolul. Pe urmä, Sf. Ilie când erä aproape de casä s'a intâlnit iar cu diavolul. Si erä sari i i-a zis diavolul : Ilie, mä, nevastä-ta se tine cu tatal-tau §i ai s'o vezi
culcatä inteun pat cu el ! I. St. St. Tutescu, 0 fiarte din Sfinfii poporului, p. 23-5.
www.digibuc.ro
183
Sf. Ilie inträ tn casä, i näcäjit de vorbele diavolTilui, scoate sbi i da cu sete mare in capul patului unde erau culcati mä-sa tatä-säu, i le-a täiat la amândoi capul, i nevastä-sa s'a dat speriatä jos, cá erà intealt pat, si a zis. Ilie, Ilie ! sunt fatä curatä, sunt fata curatä si acela a fost diavolul de te-a amägit !
Sf. Ilie a chut in genunchi i s'a rugat lui Dumnezeu sä-i dea cevä, sä pedepseascä pe diavol ; i Dumnezeu i-a dat in mâna lui norii ca drum, si i-a dat un car de foc cu doi cai i cu biciu cu care s'alerge -dupä diavol, sä-1 präpädeasca
i
sä-1 träsneascä!
De atunci, pänä la sfärsit, oricând s'aude duruind pe cer dupa fulger..., e Sf. Ilie cu carul de foc, care aleargä mereu dupa diavol sä-1 träsneascä cu sägeata lui; i când fulgeiä acolo pe cer, träsneste biciul lui, când dä in cai sä fuga iute. Si de aceea e räu când ploui cfulgerä, sä nu tii in cask dobitoace de acelea : câni, pisici, cä intea diavolul in ele si de aceea incepe a sägeta i trasneste locul acela 3. A sasea
i
cea din urmä variantä, care se aude prin Bucovina,
se deosebeste de mate cele de pânä aid, prin felul cum Sf. Die îi starseste vieata pe pämânt. Iat-o :
Sf. The, dupä ce a ucis pe tatäl sau i pe mama sa, a pornit in lume sä intrebe fetele bisericesti asupra päcatului savarisit i sä-si
iea canon dela dânsii. Oriat a umblat insä, nici until nu i-a putut da osândä dupä päcatul fäptuit si de aceea Sf. Ilie ii ucidei pe toti. Tocmai inteun târziu se duce si la un schivnic care auzise despre cine-i Ilie. Acesta fãcù ce fäcù amânä cu räspunsul pänä ce se strecurl afarä din bordeiu, läsând pe Ilie inauntru. Cum se väzù afarä, inchise lacätul dela usa bordeiului cu cheia, iar cheia o
aruncä inteun iaz, ca nimeni sä n'o mai poatä scoate, iar Ilie ucigasul sä piarä. de foame iucuiat in bordeiu. In bordeiu, Ilie a gäsit o pane, o canä cu apà i o carte. Daca musca din pane, panea cresteä la loc si Ilie mind pânä se säturà; dacä bea din apä, apa nu se mai ispravia, i astfe4 Ilie nu muriä. de foame. Din carte cetia necontenit.
Astfel a stat Ilie inchis acolo patruzeci de ani, färä ca nimeni sä-i poatä da drumul, cu toate cä lumea de prin prejur Il tià ci se I. Candrea, DensuOanu, Speranta, op. cit., p. 218-9.
www.digibuc.ro
184
afla. inchis. La patruzeci de ani insA, intâmplandu-se ca oamenii vecinätätii sä strice iazul, apele s'au scurs si la fund s'a gäsit si cheia.
Si cum stiau de unde este, s'au dus si au dat drumul lui Ilie afara. Indatä dupä asta, iota ca-i trimite Dumnezeu un inger din cer sä-i vesteascä ispasirea pacatului, dad va drA un an de zile lemne si va aprinde un foc mare si se va arde inteinsul. Ingerul Domnului merse si-1 vesti si Ilie facù intocmai. A drat necurmat un an de zile lemne si la incheierea anului a aprins focul sä se arda. and ardei insä, ingerii s'au scoborit din väzduh si 1-au ridicat la cer, cad Ilie acum erA fad *ate si Dumnezeu il facuse Sant. In cer, ca sä-1 räsbune Dumnezeu impotriva dracilor cari il ademeniserä la Out, i-a dat lui Ilie pufca, ca sä impuste pe diavoli. Si Ilie a inceput sa-i impuste pe ruda, pe samanmä. Intâia si a doua oarä i-a impuscat cum i-a impuscat, dar a treia oarä a fost ci-ca o grozavenie, cl de spaimä si v4elul a pierit in vacä. Trei zile si trei nopti au curs dracii din cer pe pamânt, fail curmare, si sus n'a mai limas nici unul. Aceasta trebuià sä se intâmple, cad diavolii ajunserä prea indrazneti. Mä rog: dad tartorul lor voià sä steie in scaun aläturi cu Dumnezeu, ce mai doriti?! Si ash Sf. Ilie le-a venit de hac 1. Pegenda si variantele ei de pinä aici vorbind, intre altele, si de pacatul sävarsit de Sf. Ilie prin uciderea pärintilor säi, trebue sä
pomenim ca prin multe parti se zice Sf. Ilie si-a ucis Ind si pe o sorä a sa. Pentru aceasta, urmeaza legenda culeasä din Oltenia : Sf. Ike, dupä ce a täiat pe tatäl sau si pe mumä-sa, se zice
ci s'a dus pe un munte si s'a fAcut pastor de oi. FAcându-se pastor de oi, a sezut si a pästorit trei ani de zile. Dupä trei ani de zile, si-a fäcut si el o turmA de oi. Ce s'a gandit el ?
Ce sä mai stau eu prin Ale pustietäti pe aici! $i s'a hodrit sä sc duca si el acasä, la nevastä si la copii. A vândut oile, si-a luat banii si a plecat si el pe drum sd duca acasa.
.
A mers panä aproape de casa si a väzut cä unul furase pe sora-sa, o luase de acasä si plecase cu ea, nu stiu unde 2. 1. E. N.-Voronca, op. cit., p. 521. 2. (Bag seama, a fost divolul,.
www.digibuc.ro
185
Si 1-a intrebat Sf. Ilie cä unde se duce cu sorä-sa ? El n'a räspuns nimic. Atunci Sf. Ilie ce sä fad ? S'a pus si a tras palosul i cind a dat sä dea in äla, a täiat pe sorä-sa. Dumnezeu, care vede toate, i-a zis : Ce fácusi Ilie ? Te-a inselat diavolul ? M'a inselat, Doamne; sä mi-i mai dai odatä in mânä, cá -nu le fusei harnic dintliu. Durnnezeu i-a dat pe diavoli in mânä. Sf. Ilie s'a pus pe ei cu bätaia, cu träsnete i fulgere in toate Când a träsnit odatä, s'a cutremurat pämintul, toate vitele s'au stärpit i pe Maica Domnului a lovit-o un dor in cap. Ea 1-a blestämat sä i se usuce trei defte 1 dela mâna dreaptä. De atunci el cla cu stânga 2
0 altä legendä, culeasä din corn. Tepu, jud. Tecuciu, ne aratä .chipul cum Sf. Ilie si-a ucis nevasta i copilul. Ea urmeazä : S: zice cä Sf. Ilie a fost onn ca toti oamenii, cu casä i gospodärie, i insurat de tinerel, ca sä se adevereascä vorba ceea : «mâncarea de diminemä i insuratul de tânär, nu stricä.» Nu dupä multi
vreme insä, Ii veni rândul sä se dud la oaste,
facä si el dreptul
1. Degete.
2. Tutescu, 0 parte din Sf poporului, P. 27-8. Legenda e culeasa .din corn. Catanele, jud. Dolj ; e uitnitor cât de aproape e aceasta pe langa alta ce o aflam in Candrea, Desupianu, Speranta, op. cit., P. 238, in limba locala a Buzoienilor, iar aici in transpunere Odata Sf. Ilie nacajindu-se foc pe tata-sau pi pe ma-sa, a pus mâna -pc un picior de acaun ;1 lovindu-i, i-a omorit pe amândoi. Apoi el a'a dus
pe un munte ;i s'a facut pazitor de oi. Acolo a ;ezut el trei ani, pi-a fa-cut ;i el o turma de oi. Dela o vreme, i se uri prin cele pustietati ; pi-a wândut oile ;i s'a intors acasä la femeia i copiii lui. Aproape de casa vede -un om ce furase pe sora-sa, ;i I-a intrebat unde se duce cu ea, g nu i-a Taspuns nimic. Atunci a tras cu bâta, ;i când a dat In cela, a lovit pe soTa-sa ;i a omorit-o Dar Dumnezeu care vaza toate, i-a zis Ce fácupi llie ? te-a inplat diavolul ? caci el erk cel care furase Tie sora-sa.
M'a in;elat, Doamne, dar sa mi-1 mai dai odata in mâna, caci nu fusei harnic dintâiu. Si Dumnezeu i 1-a dat. De atunci Sf. lije alearga mereu dupa diaNon pi-i topege cu bataia, trasnetul i fulgerul In toate partile Cum s'o fi intâmplat aceasta, intrebam ;i noi I
www.digibuc.ro
186
ca oli si ce crestin, cum ne ducem si noi astäzi. Si-a läsat nevasta si copilasul si s'a pornit departe-departe, pentru douäzeci de ani inchei4, cât tinel armata pe atunci. A stat acolo si si-a facut datoria si la douäzeci de ani a plecat acasä. A mers, cât a mers, si când aproape sä intre in sat, iatä cä se 'ntâlneste c'un unches. Si unchesul cela erà diavolul. Bunä. seara, Lie ! ii dä mosneagul ; dar ce esti asä de veselos 7
Cum sä nu fiu, mosule, dad toatä lumea par'ci-i a mea t ii räspunse Ilie. Hei, nepoate, nepoate, räu faci ciiii bucuri sufletul, cäci grozav de tare ai sä. 0-1 amärästi ! Mai bine ai nimeri-o sà-ti ieai lumea in cap si sä te duci intealtä parte, deck sä-ti mai vezi casa ! Dar de ce, mo§ule ? Apoi, uite ce-i : nevastä-ta se line cu altul ! Cu cine se sine ?
Cu câti s'a tinut phi acuma, nu i-as putei numäri, dar acutna ce este, e grozav, Dad vrei, du-te si vezi. Ilie porneste mai departe, cu capul aprins de tnânie si inträ in casä tocmai dnpä ce se intunecase binisor. Face asà ca si nu-1 simtä nimenea si trage la pat. Pe pat vede pe nevastä-sa adormitä,. iar la picioarele ei pe altul, un orn ash cam de doulizeci de ani. N'a mai stat mult pe gänduri sä-si socoteascä anii de când a plecat si sa vadä cam de câO ani trebuiä sd-i fie feciorul ; a tras repede sabia si i-a täiat pe amindoi, pe nevastä-sa si pe fiu-säu ! Ce-ai facut, Ilie ? auzi dânsul glasul lui Dumnezeu, care i se ariitä in fafd. Diavolul m'a inselat, Doamne ! Iartä-mä, räspunse Ilie, cäzând in genunchi inaintea Domnului. Dumnezeu '11 iartä si-1 ridicä` la cer cu sine ; acolo ii dädù pe seamä tunetele si träsnetele, ca sä-si räsbune Sf. Ilie pe diavoli.
Si Sf. Ilie, unde vedeà ate o clad de dräcusori, pund tunetul si fulgerul si-i detunb; unde vedeà ate o nuntä de necurati, vreo ingropäciune de a lor, iaräs pornià tunetele si träsnetele toate asupra lor, ca sä nu mai rämäie unul pe fao pämântului. Se imputineaza diavolii, nevoie mare, lucru care nu-1 prea pläceh. lui Dumnezeu. De asta luá lui Sf. Ilie mâna dreaptä si piciorul drept, läsându-1 ciung si schiop, iar cu tunetul si fulgerul i-a spus sä tragä, numai când va gäsi Dumnezeu cu cale 1.
i. Diet. de Costica al Lacatuplui (C. V. G. Costin) §i comunic. de fratele meu Vasile.
www.digibuc.ro
187
0 povstks. care se deosebe§te. intru totul de cele de mai sus,. a§1 cum se aude in Bucovina, este aceasta :
«Sf. Ilie e din oameni. Acuma era mare *i nici nu vorbià, nici nu umblA ; qedeA lângä vaträ.
Intr'o zi, merg pärintii lui sä taie nuiele, sä lckueascii, da' ingerul vine la Sf. Ilie §i-i zice : lije, scoalä §i mergi la nängul täu, cäci i-a fätat iapa un) mAnz, §i-1 magi sa ti-1 vânclä, ca el ti-1 va da de geaba. Se scoalä el in picioare, §i-1 intreabä ingerul : Tare e§ti, Ilie ? Tare, prinde lumea lute() mânä §i-a§ invard-o ca pe ra§nitä.
Atunci ingerul, pentru vorba asta, i-a luat din puteri §i 1-4 fâcut schiop. lije s'a dus de a slobozit apä mare, ca sä nu poati
veni pärintii lui, §i dupa ce a cäpätat calul, I-a pus in grajd i s'a dus la pärinti, sa-i cheme acasä. Cuin s'a dus, apa s'a uscat i nuielele, numai a gindit, qi s'au täiat singure i s'au a§ezat in movili.. Pärintii intâiu nu I-au cunoscut cine este, CA nu-1 auziserä pina atuncii
vorbind. Apoi au venit acasä voio§i. Si a mai stat el catevi zile cu. ei, ¡Ana au venit ingerii §i 1-au chemat afarä. Lau fost adus o Carutä ; el a inhämat calul la dânsa j s'a suit la cer. De aceea Sf Ilie umblä cu cirutä, cä e schiop ; dracul de nimic nu se-tetne,. decit de fulgerul lui, ca unde 11 näpäde§te, acolo II fulgerä. Dracut se ascunde sub orn, sub vita, in copac ; dar sägeata lui Sf. Ilie despica copacul §i-I nimere§te» 1.
Acestea sunt toate legendele pe cari le-am putut 211A, cu vire la vieata pãmânteascä a lui Sf. Ilie i urcarea Jui la cer. Dinteinsele, printre altele se vede §i pricina pentru care Sf. Ilie este schiop sau stângaciu. Asupra acestui punct insä, mai pomenim §i urmätoarele :
Dumnezeu chemase odatä la masä pe toti diavolii, ca sä vadi câti sunt de multi. Sf. Ilie, care aveà mare ura pe ei, a rugat pe Maica Precesta sä-1 lase §i pe el ca sa-i priveascä. Maica Precesta
vrut, zicând cä o sä-i trasneasca. Atunci Sf. Ilie s'a legat cä nu le va face nimic. In timpul petrecerii, Sf. Ilie s'a necäjit iar atat demutt pe ei väzându-i, incât ne mai Orland seamä de nimic, Cad uitase i legaturä §i tot, a tras odatä cu sägeata in ei a§A de tare,_ i. E. N.-Voronca, op. cit., p. 519.
www.digibuc.ro
188
dad au mai ramas doi, omorindu-i aproape pe tosi. -un drac si o dracoaica, cari de frici s'au pitulat in dipla unui läutar. Astfel a scäpat neamul dracesc dela pieire. Maica Precesta acum, drept pedeapsä, I-a blestemat pe Sf. Ilie -sä i se usuce mâna dreaptä, i i s'a uscat, si de aceea si astäzi el este stângaciu. Când träsneste, lumea zice : Dad acù Sf. Ilie dä cu stinga, dar cu dreapta ce-ar mai fi In Bucovina, prin unele parti se crede si se spune ca Sf. Ilie fost chirigiu sau carat's, i pe un drum i-a stricat diavolul caruta. Pentru aceasta, Sf. Ilie s'a fost rugat lui Dumnezeu sä-i dea pe mini dracii, mäcar o singurä zi. Dar de indata ce i-a avut in fatä, a tunat si a trasnit inteatit de mânios, ea nu numai c'au pierit aproape toti dracii si sáu ascuns, dar cä toata lumea s'a infricosat ; multe pagube s'au fácut multe vieti s'au primejduit. Pentru aceasta, ca sä scuteasca lumea de o pacoste mare, Dumnezeu i-a luat o mini i un picior. Tot in Bucovina se crede ci «Sf. Ilie s'a batut cu dracii; zice cä ei II tot indemnau sá se gateasca d bätaie; Sf. Me le ziceä gata.
Da' unde ti-i oastea ? N'aveti voi grija, gatiti-vä voi ! Ei s'au strâns câtä frunzi i iarba i când a dat Sf. Ilie cu nmul, a curs trei zile si trei nopti !Acura dintrânsii». Altii spun ea «decând cu inceputul lumii, Dumnezeu a fost dat pamântul in stäpânirea dracului, numai i-a zis ca sä.se poarte sine. Dar diavolul 1-a iudit pe Sf. Ilie de a ucis pe tatäl sau i pe mania sa. Sf. Ilie a rugat cu atâta credinfa pe Dumnezeu, sa-i dea putere asupra diavolului, pâtiä i-a trimis Dumnezeu car de foc patru cai cu aripi j I-a luat in cer. Atunci dracii, cu to;ii dupa dânsul, sä vadä ce face ? Dumnezeu i-a dat tunul i fulgerul i când a slobozit Sf. Ilie tunul in ei,cu gänd sa prabuseasca to%i dracii
in iad,cerul si pämântul s'a cutremurat. Da' Dumnezeu s'a suparat tare pe Sf. Ilie, ea a zis cá j dracii sunt buni la cevä ; de n'or fi ei, oarnenii nu vor mai ava fricä. Pentru aceea, i-a luat o !nand i un picior, ca altfel era prea tare. Vite, oameni si toate ar 1. Cred. lac. din Halangegi-Zaicoiu, comunic. de d-I N. I. Dum itrapcu. Vezi i R.-Codin pi Mihalache, op. cit., p. 80.
www.digibuc.ro
189
fi ornorit. Si cum ra blagoslovit Dumnezeu in ceasul acela, asä- air rämas dracii din cer sus, pâni in iad jos, si de atunci sunt dracii cer i in iad i aici (pe pämânt). Dar pe pämânt nu ar fi asà de mulçi, dacii nu s'ar face din tnoroi. Dracut merge cu piaira prin cer si se sluçeste la Sf. The, de §i Sf. Ilie Il urtnäreste in toate pärtile cu fulgerul i unde-I nime-reste, curge dohot din el 1. Dupà o credinpi rá"spänditä prin jud. Botosani, se zice cä Sf. Ilie este vär cu väntul §i cu focal, §i iati cum : Intfun focta §i annul s'au fost pus sä-si incerce puterile. Dumnezeu, lemfindu-se sa nu se intâmple cevA, i-a poruncit. lui St: Ilie: Ilie, du-te in grabä i te pune intre dânii, ca sä nu Seprimejdueascä lurnea ! Sf. Ilie s'a i pornit, dar in loc de a li se asezi in cafe,
s'a_
facut tovaräs cu dânsii. Pentru acest cuvânt, Dumnezeu i-a luat o mânii i un picior,. ingrijorându-se de prea marea lui putere 2. 0 altá legendä zice : Un otn, ducându-se la moarä, a luat sä macine i unei vddane cu cinci copii, un 'sac cu porumb. Dupa ce a mädnat, a plecat indärät spre casä. Pe drum il indemnä impeliçattil de diavol'sä iea din sacul väduvti i sä puie la el.. Sf. Ilie viizând, s'a mâniat i l-a träsnit asä de tare, ca sapteani de-a rândul s'au stärpit animalele si femeile de pe faça pärnântului. Maica Precista s'a speriat si ea din .acel träsnet si a blästematp6 Die sä i se usuce mâna dreaptä. D'aia Sf. Ilie ci-ca träsneste-
numai cu mina stângft s. In sfarsit, intr'o iertaciune de nuntä, culeasä din Bucovina, sespune cä fácând diavolii iadul sub pärnânt, Dumnezeu a trirnis impotriva lor pe Sf. Ilie, : t. E. N.-Voronca, op. cit., p. boo-i. 2. Ibidem, p. 402. 3. S'. St. Tuteseu, Taina P.-Neaml 1906, p. 63
Albina,
p. 1226, cred. din Valcea : Sf. Ilie inteatat s'a maniat pe un diavol, hick_ trasnind dupa ei, s'a cutremurat pamântul i Domnul Hristos In pantecel Maicii sale. Atunci Domnul Hristos l-a* blestemat sa i se usuce mama. .dreapta, §i de atunci Sf. Ilie e ciung.
www.digibuc.ro
190
Hie, Ilie, Mare Sfint-Ilie, Asculta cuvantul meu
-$i fa ce ti-oiu spune eu :
Pornqte tunetul tau, "Tunetul, tau -pel cotit
de mine rânduit, Pornqte-mi-1, da-1 porneote
.$i pe draci mi-i fugargte, Ca ei iata ce-au facut, Din sus despre rasarit, Dedesubt pe sub pamant : 1.1n iad mare §i rotat, De diavoli intemeiat, De care singur m'am Inspaimântat. Ilie când auzl, Din putere navali, din tun cind a trail-tit,
Cerul ca s'a scrijilit, Pamântul s'a prabupit blultime mare de diavoli Din iad ca i-a prapadit. Dumnezeu cand a vazut,
Sânt-Ilie ce-a facut, Sitigur s'a inapaimântat, Ce putere mare i-a dat. La dansul a alergat, Mina dreapta i-a luat, Piciorta drept, I-a scurtat. Sânt-Ilie Inspaimantat, De ceeace s'a intamplat, In glas mare a strigat : Of, of, Doamne ce mi-ai dat / Mana dreapta mi-ai luat, Piciorul drept mi-ai scurtat, Cu ce, Doamne m'ai lasat? Dara. Dumnezeu a stat, $i zicând i-a cuvântat : Ilie, Sant-Ilie, De-acuma al tau sa fie, Tunettil 0 pietrile 1, Cand or Inflori panile, Ca a bate piatra
Inteo zi de vara Sa nu alba ce Inffrica. Intenn an o tara !... 2.
Afarä de aceste legende, mai afläm o altä serie in care se povesteste chipul cum Sf. Ilie a luat dela diavoli diferite lucruri, prin .cari necuratul isi indreptätià stapânirea asupra unei pärti din lume. India legendä pe care am auzit-o in corn. Tepu, jud. Tecucir, gräeste astfel :
Se zice cä mai de mult, Dumnezeu se cam asernäni in pu-tere cu diavolul, si cutn ziditorul ell iubitor de pace, fäcù zapis cu diavolul, ca sä poatä till linistiti. Ce se gändi insä Sf, Ilie : cä dac'ar face bine, n'ar fi du povestea celuia. i nici una, nici douä, furá .apisul dela diavol si Aupä ce se väzù stapând pe el, o rupse de fugä in cer. Dracul se lul dupä dânsul si atita putù sä facä fugând dupa el, cä il apuci pe SF. Re de picior, dar vezi, trecuse apa pe sub pod ! L'a apucat sdravän, -carnea s'a rupt din piciorul Sfântului si a rämas in mâna diavolului care a picat din nou pe pämânt. De atunci, Sf. Ilie a limas, ca si noi, cu acea scobiturä in talpa piciorului, cäci dupa cum se vede, talpa nu-i &ova, i. rSub cult. picitra, pl. pietre, in cazul acesta Inteleg Românii din Bucovina grindinä, ghiat4*. 2. Marian, Nunta, p. 787.
www.digibuc.ro
1 91
Pentru asta, Dumneteu 1-a multämit in deajuns, dar stiind cà kliavolul nu are sa-1 mai lase in pace, i-a dat lui Sf. Ilie tunetul t rasnetul pe seamä. Când tuna Sf. Ilie, fuge dupä diavol ; nourii intunecä lumea si dracul se ascunde pretutindeni. De aceea Sf. scapara ca sa-1 cum il szäreste, eu .träsnetul ttepa dinsul, ca doar-doar 11 va ajunge va dobori 1
A doua legenda, culeasä din corn. Floresti, jud. Tutova, zice : Dupä ce Sf. Ilie ucise pe tatäl sau, dupa indemnul diavolului care-i spuseseja o intoarcere dela iarmaroc, cà cineva umblä sä-i dta foc casei, merse la un calugir spre a se mfirturisi. «Pusnicul, când van) ce päcat mare a fäcut, ii dädt) un colt de prescurä si un pahar cu vin i ti inchise inteun beciu, iar cheia klela usä o arund pe o apä, zicind cà atunci cand va gasi cheia, Ii va da drumul, Peste patruzeci de ani, bucatäreasa pusnicului cum-
pad niste peste i gäsi inteinsul o cheie pe care i-o dadit4 atunci Ii aminti de SI. Ilie. Când ii dada drumul din beciu, tot mai ayea prescurä si yin. Când scapä Sf. Ilie, se duse la Durnnezeu i ii spuse ce a tras el din pricina dracului i Ii cera voie sä se rasbune. Duntnezeu ti spuse ca i-ar da voie, dar nici el nu are vreo putere, cá n'are crucea ; i Ii spuse sa se ducä, sä se vire slugä la diavol, .sa fad ce o ti, sa-i fure aceste lucruri i sä I le aduca. Atunci Sfântul se duse si se tocmi sluga la Scaraoschi
i
li sluji
credintl timp de un an. Când se implini anul, se duserä amânsä se scalde. Dracul zise sä se \Tire sluga in apä intâiu. Sf. Ilie zise
nu se poate si treaci inaintea stäpInului, i asa se viri stapinul. Culn inlre in ipa,' suflä un vim puternic i inghetä apa foarte tare. Incept) sa se sbatä strasnic, dar unde se rupei ghiata, crestea papurä in loc. Pentru a scapà si de asta, o rupea cu din%ii. i de atunci papura are nocluri (?). In timpul cât s'a sbätut dracul acolo, Sf. Ilie s'a dus iute la iad, a luat contractul i crucea i le-a adus lui Dumnezeu. Dupä ce-si capita puterea desävärsitä, Dumnezeu se duse iar la iad i Scaraoschi il pofti pe scaunul cel mare i frumos. Durnneveu nu voi i ti spuse sä sadä el intliu, sä vadä cum '11 prinde,
Dupä ce se asezä, ti blästäma cä in vecii vecilor sä nu se mai scoale de acolo. 1. Dict. de Maria N. Rugina.
www.digibuc.ro
192
Si de atuuci se crede ca si Ora astäzi Scaraoschi stä pe un scaun in mijlocul iadului si di porunci dracilor mai mititei. Iar Sf. Die, ca sä se rdsbune, innoura odatä strasnic si trãsni ask de tare, cá foarte multi dracipierira, dar tot au .mai ramas vreo doj.
Lui Dumnezeu ii pära rau cä i-a .dat atata putere si ii luä a mini si un picior 1 A treia legenda, care se aude prin Oltenia, zice ; , / Odata (SI, Ilie fiind in cer) a .intrebat pe Duncinefetib de ce oamenii pe tumea asta cat träesc sunt ai lui. Dumnezeu si dup.& ce mor sunt ai diavolului ? Si Dumnezeu a spus cä : Asa avem noi legatura intre noi ! Nu se poate dobpri legatura asta ? a zis Sf. Ilie. Dumnezeu a spus: Ba se poate, dar pan& nu voiu rupe zapispl. care-I am ca el, nu se poate. $i asà a plecat el gandind : Ma duc eu sä mä bag slugä la diavol. alugarit trei ani de zile pe diavol si la soroc a inyebat el: At Cum se poate cä lumea, cat träeste, este a lui Dumnezeu_ si dupä ce moare, a diavolului ? Nu se poate dobori asta ? zise SI. IlieDiavplul raspunse :
Nu se poate panä cand nu s'o naste fiu fall' ma ! Si asi find, ,a slugäri,t trei ani de zile, a aflaç tpate contracple diavolului si locul unde au fost puse. Intrand in mare, a scuipit pe contracte si s'a facut o copfand. i el a pornit sä bárcilie repede prin contracte, sa gäseascä zapisul ce-1 avel diavolul cu Dumnezeu si sa-I rupa. Si cotofana pornia sä cfriclik. Diavolul iesià din mare :, Ce faci, Ilie ? Nu lac nirnic ! , Si iar se ducea la vale, iar pornia sa bircaie, cptofana iar cirk, (irk !
El iar iesia. Ce faci, The ?
Nu fac nimicl 1. Commie. de d-ra Virginia Stan.
www.digibuc.ro
193
Iar a intrat in mar; el. Cotofana a inceput sä ciriciiie: chic, ciric ! dar diavolul n'a mai iesit, cre7and cA-1 mime cotofana., Si Sf.
Ilie a bardit repede, a rupt zapisul si s'a inältat la cer. Durnnezeu a inghetat marea de 9 stanjeni, ca sa nu Iasi diavolul de acolo. Diavolul s'a trantit cu capul de ghiatä pand cand a spart-o si a iesit si s'a repezit dupä el cu un carlig si 1-a apucat de talpa piciorului. Sf. Ilie a strigat : Ce fac, Doamne, cA m'a prins de picior ?
Ce ? taie bucata, a zis Dumnezeu, si o leapädä, c'oiu face toatä lumea asa.
Si mai sus iar 1-a ajuns si I-a prins si de palmä si iar a strigat. Si Dumnezeu i-a räspuns : Taie si de acolo, cA voiu face sä fie toati lumea ash, cu scobiturä in podul palmei. Si duclndu-se in cer, 1-a intrebat Dumnezeu, ce este si cum este. Cum o sä se poatä ? Sf. Ilie a spus cA numai cand s'o naste fiu filede tatä, numai Ala poate sä mantue lumea de Vacate. Si Dumnezeu i-a spus cl Ala e M mai lesne lucru. $i pe el 1-a intrebat : Ce slujbä vrei sä ieai ? El a spu's ca sä-1 puie mii mare peste draci. Si de atunci i-a
dat drumul in norii cerului i. , A patra legend:1, care se aude prin Bucovina, arata chipul cum
Sf. Ilie a luat tunul din manile diavolului. Dintaiu pe lume necuratul umblà cu tunul §i facea o multime de pacosti ; omorà oamenii. Atunci Dumnezeu a trimis pe Sf. Ilie, si i-a zis cum sä se scalde cu clansul ca sä i-1 iea. Hai, ii zice Sf. Ilie, la scAldat, sà vedem care va sta mai mult in apä ! Diavolul a spus cä el poate sta cat mai mult si sä intre cat de adanc. Cum a intrat si s'a scufundat, Dumnezeu a fäcut ghiatä deasupra. Da Sf. Ilie iute a iesit si a apucat de pe mal douä aripi tle-ale smäului si tunetul, si a sburat. Cand sä iasä dracul deasupra, ghiatä ! Papa ce a rupt-o, Sf. Ilie cu tunul nu-i ! Fuga dupa Sf. Iliel Doamne, zice- Hie, mä ajunge, cä el are sase aripi, dar eu numai douä 1 Dumnezeu i-a z's : 1. St. St. Tutescu, 0 parte din Sfintii pop., p. 18-21. Pamtilt, Sdrbatorile.
13
www.digibuc.ro
194
Ai puterea in mini : pune-i un picior pe cap si unul pe spate §i taie-i patru aripi, sä rämaie si el cu douii ! i de atuncea dracul a rárnas pe jos si tot se intoarce cu dosul la Sf. Ilie de ciudä ; dar Sf. Ilie uncle-1 vede, sloboade sägeata sä-1 omoare, dar diavolul se ascunde si in piaträ, si nu-1 poate nimeri. Numai un cioban, cum pästea oile si ant i. din fluer, 1-a väzut cum a iesit din piaträ si a dat cu pusca inteinsul. Atunci Sf. Ilie a trimis pe un inger sä-1 intrebe ce vrea pentru treaba ce i-a fäcut. El a zis ca putere mare, ca sä se teamä toti de dânsul si säi spuie de ce moarte va mud. Sf. Ilie i-a dat putere si i-a zis cä nu-I vor omori decal cu grâu sfintit la douasprezece slujbe si cu plumb tot asa sfinOt 1
A cincea legendä, asemenea din Bucovina, aratä curn Sf. Ilie a luat hainele diavolului. Diavolul, se zice cä avei straie prea frumoase, cari II placeau si lui Sf. Ilie, si de aceea a voit sä i le fure. Cum ? A mers la necurat si 1-a 'mbiat : Hai, diavole, sä ne sciildäm ! Hai, Ilie ! S'au invoit si s'au bägat indatä in baltä, dar Sf. Ilie n'a stat
mult, ci a iesit in graba, a insfacat hainele cele mândre ale necuratului si tiva la cer cu dansele ! Diavolul indatä a simtit, dar cand a vrut sä iasi afarä, s'a pocnit cu capul de ghiatä, caci Dumnezeu sleise apa pe deasupra si o fäcuse de cinci stânjini cu ghialä. Diavolul a spart-o si 1-a prins pe Sf. Ilie. Ce-au fäcut apoi, au fäcut ; s'au impäcat si au prins din nou sä se scalde. Ilie iar, si dracul iar, dar când vol de data asta sä iasa, a gäsit diavolul apa sleitä de zece stânjeni ; a spart-o si s'a luat dupä Sf. Ilie si-1 prindä. i mult nu era panä sii incapä in mânile necuratului, când auzl glas dumnezeesc din cer : Ilie, Ilie, intoarce-te inapoi si taie-i o aripä cu sabia! Ilie s'a intors, a facut dupä sfatul lui Dumnezeu, si asà dra-
cul a limas jos, iar Sf. Ilie s'a urcat la cer cu hainele necuratului. A mai vrut diavolul sä punä mana pe Sf. Ilie mai târziu, dar nu i-a mers. 1. E. N.- Vuronca, op cit., p. 12 3 ; povestea acestui mozan vezi-o la P. 523-4.
www.digibuc.ro
195
Inteun rind, facind diavolul multe lanturi cu läcäti grele, i de-a aratat lui SE Ilie i i-a zis : Uite, Ilie, aici am sa te prind pe tine ! Iar Sf. Ilie : Cum ai sa ma prinzi ? Diavolul s'a pus sa-i arate cum, dar Sf. Ilie s'a rugat lui
Dumnezeu si a zis : Amin, Doamne !
i dracul a ramas prins acolo
1.
A sasea povestire, culeasä din Bucovina, ne spune urmätoarele :
Odatä urcându-se necuratul in cer, a zis lui Dumnezeu : Frate, lasä-ma i pe mine sä stau cu tine in cer.
Iar Dumnezeu i-a räspuns : Moaie-ti degetul cel mezin i fa-ti frati. Diavolul muiat degetul i când a inceput a improsca, s'a lost umplut cerul cu draci, multi ca iarba cimpului i frunza co-
drului. Nu mult dupä asta Insd, Dumnezeu se satura de traiu cu diavolii, si de aceea Ii zise lui SE Ilie : Ilie, vezi tu, nu poti face ceva sä ne scäpam de diavoli ? "Na dela mine tunetul i tun:1-i cum vei tì si cum vei putei mai bine.
SE Ilie atâta astepta. A prins tunetul in mând i când a 'n.ceput, tine-te cerule si pämântule ! Trei zile i trei nopti inteuna .au curs diavolii : unii au cazut in väzduh si s'au spinzurat acolo, prin pomi, dar mai multi au intrat in pämânt 2. Dumnezeu lätrânul tare se bucurà, dar dela o vreme, väzând CA SE Ilie e prea puternic i temându-se sä nu pritpädeasci si lumea pe lângä diavoli,
i-a luat o minà i l-a läsat ciung 3. In sat-sit, ultima legenda privitoare la Sf. Ilie§i Pfilie este aceasta :
Dupa ce diavolul &cut frati, a zis De-amù, avem si ne batem, avem sa tinem bätaie amindoi. Ne-om bate !
Dar Sfinti Inca nu avei. Dumnezeu, cad ind nu se däduse i. E. N.-Voronca, op. cit., p. 13.
2, (Si cánd bate un om parul in pamint 0 se nimerege in capul {cliavolilor), and au picat ei, atuncea ii stricá omului, cä poate sa nebtrneasca ; dar care-i cu capul in jos 0 cu picioarele in sus, el ei au picat fel de fel, nu-i stricá nimica». 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 13.
www.digibuc.ro
196
nimeni la muncit 1 A chemat norodul i i-a spus cä cineva trebuede bunä voie sä se arunce in mare, pentru ca sä fie Sfint, sä sepoata lupta cu diavolul, cáci altfel cu totii sunt pierd4. Care e mai urit din voi, sä se arunce, a zis Dumnezeu. Oamenii nu se dau, toti ziceau cä-s frumosi. Iatä cä vine oträsurä cu patru cai, c'un boier. Era Sf. Ilie i intrebi ce stau oamenii to0 adunaçi. Dumnezeu Ii spune. Ma arunc eu, zice Ilie, cu trasurä, cu cal cu tot. Si a poruncit la vizitiu sá lege caii la ochi. Vizitiul, dupl ce a legat, zice : Eu de durnneata nu ma las; dad te arunci dumneata, ma arunc i eu!
S'au aruncat in mare si Dumnezeu a dat sd se facä inaintea Or drum pánä in cer ; nu s'au inecat. $i i-a dat lui Sf. Die sabia tunul, i rand a pornit asupra diavolilor, pe tati i-a omorit. Unii au ramas in cer si de atunci sunt spanzura0 cu capul in jos si cu picioarele in sus ; de aceea zic ca nu e bine sä te uiç rand cade vreo stea din cer, cad stelae sunt diavolii spanzuraçi si cad pe pan-Cant.
Apoi Sf. Ilie i-a luat diavolului coroana, caci aveà o coroanä tare frumoasä, i avea 24 de aripi, dar i le-a täiat cu sabia.
and fulgera in cer, Sf. Me di cu sabia, iar and tuna, atunci Pellie, vizitiul lui, arde cu tunul. De atunci inteuna sunt la un loc 2. De multe ori diavolul, printre alte rautati pe cari ar vrea sä le ficä lui Dumnezeu i cerului, se inceard sa fure odoarele Impotriva lui sare tot SÍ lije, curn zice i urmätorul colind, care se aude in Transilvania : Sus in poarta raiului, Sede Ruja raiului llorelui Doamne 3, sede §i chindise§te, Cu ochi negri raiu pazqte. S'o smintit adormit, Iuda raiu o jafuit. Luara cheile raiului, $i 'nca luna Cu lumina, Soarele
Cu razele caldarea de botez scaunu' de judecata
Tot in iad le-a aruncat. Frumos raiu o 'ntunecat, Urit iad o luminat. Dara Ruja s'o trezit Si tare s'o tânguit. Dumnezeu pi-au d'auzit,.
Jos la ea s'o pogorit Si din gura i-o grait
1. Credem ca : la chin, canun, martirizare. 2. E. N.-Voronca, oP. cit., p. 302.
3. Se repetä dupa fiecare doua versuri.
www.digibuc.ro
197 Taci tu, Rujo, nu mai plange, CA eu tie da-ti-l-voiu Tot pe Ilie prooroc,
Tot cu tunet Si cu trasnet ; Mai departe o fulgera, Mai de-aproape o trasnl, Pe de asupra capului, Drept in upa iadului. Tu tare te-i repezi, Si-i lua cheile raiului Si caldarea de botez
II.
Si luna Cu lumina Si soarele Cu razele Si scaunu' de judecata, Si 'n raiu le-i apeza,
Urit iad ii intuneca, Frumos raiu Ii lumina, Cum e legea raiului, Din vecia veazului ; Sa-mi fli, Ruja, sanatoasa, Ruja, pi-a lui Dumnezeu 1
I.
Sfâr§itul lumii §i Sf. llie.
Printre nenumäratele credinte ale poporului român, cu privire la sfdrfitul lumii.2, sunt si cele urmätoare : Prin jud. Valcea se crede cä atunci când se va inräi lumea
de tot, and se va omori frate cu frate, când vor uità oamenii sä se mai inchine lui Dumnezeu, si s'or abate in voia dracului, atunci se va supärà räu de tot si Dumnezeu sfântuletul, si va aduce vremea de apoi peste noi, päcätosii. Dar ci-cä Dumnezeu ne va aduce -multe semne când se va apropià vremea de apoi. Ash vor fi foa-mete mari pe tot pämântul din pricina secetelor; se vor scull limbotenii peste limbotenii, si se va bate crucea dreaptä cu crucea dreaptä
(crestin bun cu crestin bun), si vor fi cutremure dese de pämânt, si se vor arätà stele cu coadä si când va fi aproape de tot, o sä fie lumea a Neamtului, o sä cadä frunza bradului si n'o sä mai fie de loc rufinea fetelor 3.
Atunci Dumnezeu va lul apa de pe pämânt si vinul, de nu se va mai gäsi apä de bäut, si toate dobitoacele vor muri de seter si nu se va mai gäsi vin nici pentru sfânta leturghie. Frunza teiului va fi numai cât paraua si in locul apei vor iesi bani, si oamenii vor alergl când vor veda banii, socotind cä e I. I. G. Bibicescu, Poez. pop. din Trans. Buc. 1893, P. 246-7 ; aunt
multe variante cu tema pradarii raiului. 2. Vezi lucrarea mea Sfeirfitul Lumii (No. 1 din Biblioteca Bevis.tei «Ion Creanga»). 3. (Morcovul salbatec, in floarea sa compusa pi de coloare alba, are o floricia violet& in mijloc ; aceea e riqinea fetelor. Se zice ca mai inainte era cat paraua floarea violeta,.
www.digibuc.ro
198
apä, dar se vor intoarce indärät plângând, si asa se va säturà lumea de bani, ci prea isi pune capul dupä ei. Atunci va fi un chin si un vai cum n'a mai fost de când lumea si piimântul ; va ;ipà si pruncul in pântecele de maicä. Atunci va iesi si Antilmirsul in lume. Si Antihârsul o sä fie &cut de o fati de Ovreiu, fär a. sä se culce cu orn. Antihirsul va creste iute,
inteo zi ca 'lute() siptimânä, intr'o lund ca inteun an, inteun an ca in zece, si când o fi de trei ani, are sa fie orn mare cu mustäti si cu barbä ca tosi oamenii. $i atunci când o fi de trei ani, o si strângä multe spurciciuni de Ovrei si o si umble cu ei prin lume.. Antihârs o sä strângi in saci biligi de vite si de oameni si o sä zicä cä are pâne in saci, si o sä strângä in bu¡i ud de vitä si de
oameni si sä zicä ci are apä, si o sä zicä di acelor ce s'or inchina, lui, le di pine si api. Atunci multi oameni slabi de ingeri o sä se inchine lui, si o sä le dea baligi si ud ; atunci ei vor plânge si s'or cäl, dar Antihârs o sä-i lege si n'o sä mai scape din ghiara lui, si Dumnezeu s'o mânia pe ei ci s'au dat in partea lui Antihârs, si va_ fi vai de ei ! Atunci toti or trebui sii asculte de Antihârs, si mai bine sä rabde, cä mai bine le-o fi lor. Dumnezeu va trimite pe Sfele-Ilie §i pe Sfete-Pctru, sä se batä cu Antihârs ; Antihârs va räsbol pe Sf. Ilie si-i va tail capul, si
atunci va lua. si Sf. Ilie moarte, cä numai el, din toti oamenii, n'a luat moarte. Singele lui Sf. Ilie va fi greu si cum va pica pe pi mint, pämântul se va cutremura ; pämântul se va cutretnura si mai tare din temeliile lui, cä atunci se va uita Dumnezeu asupra lui, si-1 va blesteml, si el va Jul foc si se va aprinde si va arde de noul stânjâni si va rämâne curat cum a fost intâiu. Atunci va arde si Antihârs cu to0 Ovreii lui. Dumnezeu va ¡ace altä lume nouä, ca sä nu mai mänânce si sä nu mai bca ca. noi si nici n'o mai fi pädtoasi ca lumea de acum 1. In Bucovina, mai afläm si urmätoarele credinte : Sf. Ilie fiind numai cu trupul in cer, la sfirsitul lumii trebue sä-si iea si dânsul moartea, prin mina diavolului. Diavolul si cu Sf. Ilie se vor bate, nu pe pämântul gol, Cady shngele lui ar hied pämântul, ci pe pielea unui bou. Acest bou este crescut astäzi de Jidani ; ei II vor täia atunci si vor gustà cu . totii dinteinsul, Cad este indestul de mare, deoarece in fiecare zi.
paste cite o falcie de iarbä si bea ate un iaz de api. .1. Pr. T. Balapel, In Sesátoarea, III, p 97-9; transpunere.
www.digibuc.ro
199
Jidanii, zic altii, vor Oa boul la sarsitul pärnantului, vor intinde pielea si vor chemi la ospät pe Sf. Ilie, care va veni cu Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, tovarasii nedespartiti ai lui Sf. Ilie, dela ridicarea lui in cer. Cutitul pe care il poartä Arhanghelul Mihail e pregätit pentm Sf. Ilie, iar Jidovii vor Ilia acest cu¡it si vor dia bucat'ele pe Sf. Ilie pe pielea de bou. Jidanii nu stiu, dar pielea boului nu este peste tot netedä si creati. Inteun loc are o umflaturä, de acèle ce fac vitele din pricina mustelor ; inteinsa e o intepätura cat un vart de ac. Pe acolo va curge pe pamant numai o picatura de sange, care-1 va aprinde indatä. Pämantul va arde de sapte stanjani adancime, curätindu-se astfel de toate spurcaciunele de pe el ; fata lui va ramanea, prin ur-
mare, curati si netedä ca mai inainte de potop, iar Dumnezeu va aduce alte noroade mai mici in staturä decat cele de astazi. Boul, pe care Jidovii II cresc, va fi ridicat in cer. Acolo va fi injunghiat si din sangele lui, care va curge pe pämant, se va aprinde lumea. La sfarsitul lumii, are sa ardä parnantul de noua stanjani, panä ce va da de curat. Atunci parnantul va merge la Dumnezeu si va zice :
«Doamne, nu mai pot rabdI ; sunt destul de curat ! «Da' cat esti de curat ? il va intrebl Dumnezeu. «Ca o franzolä ! «Nu esti destul de curat, ca in franzolä poate sa fie un paiu ;
mergi si te mai curatä ! Dupä ce va mai arde, va merge iar la Dumnezeu si Dumnezeu il va intrebà iar cat e de curat. Atunci pämantul va raspunde: «Ca Isus Hristos ! «Ia ama esti curat ! Focul atunci se va stinge si cele douäsprezece vanturi vor sufla sä facä din cenusä o movilä mare si va sta sapte zile. In ziva a saptea, va trece pe deasupra Sf. Ilie si va trambità, si toate sufletele oamenilor vor iesi din movilä in chip de oi si de capre. Oile le-a desvarti Dumnezeu, si or fi ale lui Dumnezeu, si le va lua in raiu, iar caprele ale celui necurat, le va lui si le va duce la el in iad. Acestea au sä se intample la Ierusalim, pe valea lui Safat. Dumnezeu a dat dintru inceput sapte tunuri lui Sf. Ilie, dar temandu-se ca el sä nu prapacleasca lumea, i-a luat inapoi sase si nu i-a läsat dealt unul sigur. www.digibuc.ro
200
La sfärsitul lumii, Dumnezeu va da foc cu toate sapte tunuri ; cerul i pämântul se vor aprinde si se vor face una, dupä care va veni i Isus Hristos sä fad judecatä. La sfärsitul lumii, va luà i Sf. Ilie osândä, pentru päcatul ce 1-a fäcut, ucigand pe tatäl säu i pe mama sa. Dupä ce pämântul va arde, aprins de sângele lui Sf. Ilie, Dumnezeu va aduce din nou pe lume pe Blajani, cei cari bägau câte nouä mälaie in cuptor, cari au trait inainte de uriesi i cari vor veni dupä noi 1.
Urgisirea diavolului.Credinte mArunte. Din toate legendele arätate phi aici, se vede cä intre Sf. lije §i diavol este o dusmänie de moarte. In cele ce urmeazä vom da credintele märunte cari se ating de aceastä dusmänie si de persoana lui Sf. Ilie. Când träsneste, puFil Sf. Ilie dupä dracul, pe care Il urmareste 5.
Când tunä, asemenea se zice ca puscä Sf. Ilie dupä draci 5. Sf. Ilie e foc i pentru aceasta se tine cu sarbätoare, spre
a fi ferit omul de foc t. Strigoaicele de multe ori cautä sä opreascl ploaia, spre a face du oarnenilor, dar Dumnezeu i cu Sf. Ilie dau atunci grindina, pe care strigoaicele n'o pot opri i o scapä. Dupä grindinä,
vine apoi ploaia curatä 5.
Sf. Ilie alearga prin nouri cu cäruta, träsnind 5. Când träsneste, Sf. Ilie izbeste cu un singur ; inainte izbià cu amândouä picioarele, dar de când Dumnezeu i-a luat unul, ca nu cumvl ä präpädeascä lumea, izbeste numai cu un picior 7. /. E. N.-Voronca, op. cit., p. 12924* 2. M. Lupescu in .Seztitoarea, I, p. 242. 3. Sezittoarea, VI, p. 59 ; I, p. 126: (and tuna, pupca Sf. Ilie dupa dracu'a. 4. E. N.-Voronca, op. cit., p. 1200. 5. Ibidem, p. 866. 6. I. A. Zanne, op. cit., IX, p. 9. 7. E. N.-Voronca, op. cit., p. 866.
www.digibuc.ro
201
Sf. Ilie se zice cä s'a supärat pe lumea pe care el o ineä. §i de aceea s'a urcat la cer cu carul §i cu caii lui de foc i. and e soarele de ameazä, necuratul se intoar:e cu spatele la soare, §i de aceea Sf. Ilie il urrnäre§te cu sägeata §i-1 ucide s. Sf. Ilie umblä mânios cu träsnetele dupä diavol, pe care il träsneste §i il detunä, cäci are mare ciudä pe el. Sf. Die §tie cA la sfär§itul lumii se va lupti cu necuratul, cl va fi omorit de acesta §i cà din sängele lui se va aprinde lumea, ca sä se curäçe. Dupa aceastä curätire, va veni judecata de apoi 5. In timpul când fulgerä, se alungä cânii ; unii cred cä diavolul se ascunde in coada cânelui, iar altii ea fiecare câne are câte irei peri de drac pe el. Sf. Ilie trasnind pe drac, träsne§te §i pe câne §i pune in primejdie §i pe cel de prin prejur 4. Rcidaftele sunt ingerii cari n'au vrut sä ajute lui Sf. Ilie säli lege rafurile la Canna cea de foc, §i de aceea li s'a fäcut gura cle§te, in semn de pedeapsä. Tot din aceastä pricinä, räda§ca se nume§te de cätre Românii din Meglenia cuvaciu, iar de cätre cei din Macedonia, favru 5.
Pe cer nu se cunoa§te care e nour de ploaie curatä §i care de grindinä ; nourii de ploaie curatä sunt tra§i de Sf. Ilie cu un bou, ca sä dea apä printre piaträ. Câteodatä acest bou trage a§à din greu, ea se aude icnitul §i opintitul lui, pânä la noi pe pämânt; necuratul trage ghiata, cu putere de foc 6. S! crede cä pe la miezul nopOi S. Ilie toacä intotdeauna ; nimeni n'aude toaca in cer decât coco§ii ; ei indatä ce o aud, incep sä cânte 5. 1. Candrea, Densu;ianu, Speranta, op. cit., p. 233, In transpunere : Erà un popa, Manea, ;i noi eram la pra;ila, ;i când a inceput sa. tune ;i )31 fulgere, popa a zis : Taci, Hie, ca-mi sperii iapa ! Doamne ferepte, ce vorba mare !
$i noi i-am zis : Taci, parinte ; de ce vorbe;ti a;h, ea ne pierde Dumnezeu ! 2. E. N.-Voronca, op. cit., p. 589. 3. Candrea, Densu;ianu, Speranta, op. cit., p. 222. 4 R.-Codin ;i Milialache, op. cit., p. 80. 5. Marian, Insectele, p. 36-7. 6. E. N.-Voronca, op. cit., p. 793. 7. I. A. Zanne, op. cit. VII p. 173 ; zicatoarea : gtie gi toac a. in cer,
se indreapta unuia care ;tie ori se face ca ;tie de toate.
www.digibuc.ro
202
Sf. Ilie de aceea cautä sä ucidä pe diavol, din pricinä cä acesta indeamnä pe orn la räu ; de mânia lui Sf. Lie, necuratul se ascunde prin case, prin biserici i alte locuri, dar pretutindeni it gäseste Sfântul si-1 trásneste 1.
In Ardeal se crede ca Sf. Ilie impuscä dupä balaur 5. Când pe cinevl il apucä ploaia pe drum, când tnnä, fulgerd i träsneste, sà nu se adAposteascl pe sub copaci inalti i mai cu seamä stejari, cad ucigä-l-crucea se ascunde mai cu seamä in ei si se intâmplä sä moarii träsnit 5. Sf. Ilie umblä cu carul säu de foc dupä diavoli, ca sä-i ucidä 5.
Ploaia se face din omätul care este imprejurul pämäntului si care stä i vara. Din acest omät, o parte se ridicá la cer, unde Sf. Ilie it topeste si din care face api pentru ploaie. Dracii insä il prefac in ghiatä sau grindinä ca sä n'aibà oamenii parte de One Dar Sf. Ilie o sfarmä cu sulita 5.
Dracii in cer s'au apucat sä facà munti si ziduri mari, sä ajungii pânä. la Dumnezeu, ca sä-1 rästoarne din impärätia
Dumnezeu, curn a simtit aceasta, a trimis pe Sf. Ilie, zicându-i : Ilie, iea un ceiluf 7 de miere i o azimä de orz i mergi pe pämânt Sf. Ilie atunci a inceput sä tune si toti dracii s'au fácut dohot ; unii au murit, iar altii au fugit 8. cu ele a biruit pe diaSf. Ilie aveä mare putere in brate vol. Dumnezeu atunci i-a luat o mânä, .cäci trântiä prea tare» ". Sf. Ilie e stäpânul cerului, ori, cum s'ar zice, gospodarul pe dinafarä, dupa cum Sf. Petru este sfätuitor al lui Dumnezeu 1°. Sf. Ilie e giambas mare, are cärutä cu cai de scot foc pe näri. Sunt po.tcoviti cu potcoave de argint, i când ii goneste, bat in copite sit scapärä, §i de aceea se väd fulgerele. Si când aleargä 1. E. N.-Voronca, op. cit., p. 522. 2. Ibidem, p. 8o2. 3. Cred loc, din com. Tepu, jud. Tecuci Ghinda e poarna dracului,. 4. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 80. 5. Candrea, Deusupianu, Speranta, op. cit., p. 212. 6. E. N.-Voronca, op. cit., p. 793.
7. Pahar. 8. E. N.-Voronca, op. cit., p. 12. 9. Ibidem, p. 13. Io. Cred, loc, din com. Tepu, jud. Tecuciu.
www.digibuc.ro
203
druta prin cer, face mare hillälaie, cä-s drumurile rele ; la noi pepämânt se aude atunci tunând 1. Când tunä toamna tärziu, se zice cä Sf. Ilie se intoarcecu carul plin de popusoi acasä. Roatele carului sunt pline de cuie, ca sä nu scapdte la vale. Astfel fiind, cum merg ele pe podul cerului, 11 inteapä, i prin acele intepäturii curge ploaia I. Sf. Ilie de aceea umbli cu tunul, ca sä ucidä pe dracii cari se introloacii, spre a face piatra. Piatra o fac ei vara, când cäldurä mare-. Mai intâiu suflä, si dupä ce fac ghiaa, o sfarämä, ridicä in non i apoi o varsä peste satul pe care au mânie 3. Anrul este ochiul dracului pe care i I-a scos SF. Ilie, plesnindu-1 cu biciul ; de atunci a rämas pe pämânt. *. Tunetul e paza omului si a arinii, care li da hranä. Domnul Hristos merge inainte i Sf. Ilie dupä dânsul, cu tunetul. Ilie, ii zice Hristos, când mergi cu mine, bate mai tare din picioare, ca sä se cunoascä ! Atunci se aude tunând mai grozav 5. La Pasti, oamenii aprind lumânäri prin case si alungä cânii pisicele, ca sä nu intre in ei necuratul i astfel sä nu le trfisneascä Sf. Ilie casele 6.
Sf. Ilie are sapte tunuri : de ploaie, de secetä, de foamete, de holerä, de boale, de moarte si de bätälie ; cu ele oránduefte el 7.. i. Candrea, Desu0anu, Speranta, op. cit., p. 247, in transpunere vezi dumneata : baiatul notarului nostru, invata. la §coli mari prin Braila.. cand venih acasa vara, face& mare haz cand ii spuneam de puterea lui Sf. Ilie. Tot spuneh de-o dracovenie, cá nu-i pot zice pe nume, ziceh cu aceea poate §i el fulgerà 0 tuna.. De, pai sa-1 rabde Dumnezau ? C'apoi ca nici nu 1-a rabdat. S'arata o ploaie in ziva de Palie. Ai lui aveau fan cosit i nestrans. Taica-sau 11 mana s'adune fan pana nu incepe ploaia. Cum o fi facut, ce o fi &cut, nu ;tit' ; dar peste caltva timp incept o marecumpana cu fulgere i tunete. Vezi, erh necajit Sf. Ilie, ca lucrase lumea in ziva de Pa4iti. Turnh, turnh ca cu galeata. Pe'nsarate ai lui, vazand nu se mai intoarce, au plecat pe urma lui i 1-au gasit trasuit langa un tufan. Se vede ca el catase sa se adaposteasca sub tufan, i Sf. Ilie, necajit pe el, 1-a trasnit. 2. Cred, loc, din coin. Tepu, jud. Tecuciu. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 802. 4. I. A. Zanne, op cit., I, p. izó. In Tepu se aude zicala : banu-iochiul dracului, pornind dela alte consideratiuni. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 8o2. 6. Cred loc, din Halangqti-Zaicoiu, jud. Dolj. comunic. de d. N. L Dumitravu. 7. E. N.-Voronca, op. cit., p 79o.
www.digibuc.ro
204
Cerul este ca o movilä nemärginitä. Sf. Ilie adesea obis-nueste ca sä iasa cu carul sau, ba la plimbare, ba la treburi de ale sä aduci apa i sa care popusoi la coser. Canil lui e lucru sfant, durnnezeesc, nedat lumii sä-1 vadä, si de aceea, ca sä nu fie väzut, cerul se acopere cu nouri 1. De ate ori vrea sl trasneascä undeva, Sf. Ilie se sfatueste cu Sf. Duminicä, care ii are casuta ei ca i toate sfintele. SE Duminica are o mäsutà i un scaun, i pe masä o oglindä, iar inaintea oglinzii un sfesnic cu o lumanare. Prin oglinda aceea se uitä In lume i vede ce fac oamenii ; iea apoi sfesnicul, amenintä oglinzii in acea parte, si acolo träsneste 2. Sf. Ilie se plimbä necäjit, cu carul pe cer, ca sä tune S.
Sf. Ilie ucide cu sulio pe diavoli, iar acestia se ascund uncle pot. De aceea omul îi face cruce, ca sä nu se apropie * dracii {le el. Inteun rand dracul a zis Sfantului : Ma voiu ascunde sub vita !. Ascunde-te, i-a räspuns Sf. Ilie, ci eu voiu ucide-o voiu .da omului, sä-si cumpere alta in loc. Ma voiu ascunde sub mil ! Eu li voiu ierta omului toate pacatele, ca sä meargä in impärätia lui Dumnezeu, iar pe tine te voiu ucide ! Ma voiu ascunde in biserica ! Si acolo te voiu detunk iar oamenilor le voi ajuta sä-si facä in loc altä bisericä mai frumoasä ! 6. Sf. Ilie a fost bun soldat i ochitor de frunte si de aceea Dumnezeu l-a luat pe langa sine, ca sä ucidä cornoratii, cand nu se va mai putea aciva de ei. Cand dansii se immultesc, Dumnezeu dä atunci poruncä lui SE Ilie ca sä-i mai räreascä. De fricl, acestia se ascund pe langä oarneni, doar-doar or scipà. Dumnezeu a dat semn bun oamenilor, sä-si fad cruce, sä fugä diavolul de langä ei. Cei ce-si fac cruce, dud Durnnezeu scapärd, n'au a se teme cä li se va putei intampla ceva 6 I. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. E. N.-Voronca, op. cit., p. 8o5. 3. Candrea, Dusupianu, SierantS, op. cit., p. 271. 4. Albina, IV, p. 1226 Durnnezeu, dând biciul lui Sf. Ilie, i-a dat
-voie sa trasneasca in toate numai in cruce noua, nu. Si de aceea noi ne facem cruce când tuna i fulgera. 5. E. N.-Voronca, op. cit., p. 500. 6. Cred. loc. din corn. Tepu, jud Tecuciu.
www.digibuc.ro
205
Acestea sunt credintele pe cari le au Românii din toate pàrasupra lui Sf. Ilie, i cari se potrivesc i cu legendele arätatetile despre clansul 1. 1V.
Sarbatoarea Sf. llie.
Credinta raspanditä prin jud. Botosani aratä ca Sf. Ilie nu stie
când e #ua lu;, cad dad ar ti, ar face, de bucurie mare, un chef o veselie, de s'ar präpädi lumea. El intotdeauna inn eaba pe Dumnezeu :
and e ziva mea, Doamne? Mai este, Ilie, mai este, ii räspunde Dumnezeu. Dupa ce mai trec câteva zile, Sf. Ilie merge din nou la Dumnezeu i Il intreaba : Mai este, Doamne, pan' la ziva mea ? Apoi, fie, ziva ta a trecut ; asteapta de acum pe cea ce -vine la anul. Atunci Sf. fie, de ciudä si de näcaz, porneste tunetele i fulgerele cari rascolesc pamantul ; atunci incep ploile de dupä Sf. fie(20 Iulie) 5 Aceastä credintä o au si Românii de prin jud. R.-Sarat. cred ca Durnnezeu nu-i spune cand e ziva lui, din pricinä ca-I stie nacäjit si se teme sa nu prapädeascä lumen s. Tot astfel se credesi pi in jud. Buzau, adaogand cä numai in aceasta zi a häräzit Dumdescard mania pe diavoli nezeu lui Sf. Ilie depline puteri, spre din Bucoving, unele pärti se zice cä ziva lui Sf. Ilie Prin este Marfia 5. 1. L. Saineanu, Basme, p. 992 : cTraditiunile crestine au transportat atributiunile lui Joie ;i Hellios asupra profetului 111e, care inaltat la cer In chip de furtuna, prim) apoi un car cu cai de foc. La Sarbi, el se numWe Ilie Gromovnic, adeca Tunator. La noi, Sf. file poarta tunetele trasnetele. Tunetele i trasnetele provin din repedea rostogolire a carului cu foc, cu care Sfântul strabate cerul. 0 legenda bdnateanes(Schott, No. 29) spune despre dânsul, ca amagit de Necuratul ucida parintii, li rasbuna cumplit cu armele sale, §i erh sa prapadeasca lumea. toata, daca Dumnezeu nu-i paralizh bratul drept. cEl träsne§te mai ales pisici i chni, fiind ca diavolul se ascunde sub. -acestc animale.. 2. E. N.-Voronca, op. cit., p. 522. 3. Candrea, Densu§ianu, Speranta, op. cit., p. 271. 4. Ibidem, p. 212. 5. E. N.-Voronca, op. cit., p. 261.
www.digibuc.ro
206
Datinile si credintele Românilor, cari se leagä de ziva lui St' Ilie (20 Iu lie), sunt multe : Prin Basarabia, in ajunul lui Sf. Ilie, fetele se duc noaptea pe locurile unde este semänata cânepli, se desbracä de ciimäsi, si dupa ce se tävälesc pe pämânt, se imbrad repede si se duc de se culca. Dad peste noapte vor visa cânepa verde, este semn ca la märitis -vot luà fläch ca bärbati ; dacä insä vor visa cânepä uscata, se vor inärita dupä oameni bätrâni 1 In ziva de Sf. Ilie nu-i este nimänui ingaduit sä lucreze, din pricina pietrii sau grindinii a 4i a focului iscat din trasnet. Pentru piaträ, prin uncle pärti din Bucovina, Sf. Ilie se serbeazä trei zile 8, iar prin alte pärti, femeile päzesc cu nelucrul chiar -o saptiimânä intreaga pentru aceleasi pricini si pentru boalele arzätoare, cum sunt fierbintelile in trup 8. Oamenii se duc la bisericä, si printre alte flori duc si busuioc spre a-1 sfinti ; acest busuioc este bun de pus printre haine si 'n zestre, ca sä le fereascä de molii 5. Prin jud. Muscel, busuiocul il duc femeile si dupä sfânta slujbi -il ard si cu scrumul lui ung peste an acrumul ce se face pe cerul gurii la copii °.
(Dacà trece ziva lui Sf. Ilie, nici tunul nu are atâta putere, .cä piatra nu curnpäneste asa tare asupra pätnântului.
«Pana la Sf. Ilk, piatra merge asupra vântului, dar dupä Sf. Ili; dupä vânt. Piatra are vântul ei, afarä de vântul acesta» 9. In ziva de Sf. Ilie, se crede pretutindeni cä Sfântul umblä prin cer si cauth pe diavol ca sä-1 ucidä. Dad va tuna in aceastä zi, vor secl toate alunele, adecä nu vor prinde miez in acel an, sau vor fi seci 8 ; prin unele pärti se crede ca vor seca si nucile 9. Prin tara i. Z. C. Arbore, Basarabia, p. 174. 2. Candrea, Densupianu, Speranla, op. cit., p. 236 : cDe Sânt-Ilie, nu-i bine ea. lucreze omul, ca-i bate piatra rogoadele i bucatelele de pe cimp , (Jud. Buzau).E.-N. Voronca, op. cit., p. 522. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 803.
4. E. D. Gheorghiu, op. cit., p. 87. 5. Marian, Inseclele, p. 303. 6. R.-Codin pi Mihalache, op. cit., p. 80.
7. E. N.-Voronca, op. cit., p. 8o2. 8. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 86. 9. Candrea, Densupianu, Speranta, op. cit., p. 265.
www.digibuc.ro
207
Tägärasului se zice cä alunele vor fi viermänoase, aded nu vor aveit fruct bun, ci mâncat de viermi 1. Se stie cä alunul se socoteste ca un capac al necuratului, al farpelui, cu care se aseamänä, având acele picei turi sau puncte albe; tot astfel i nucul, in care sau sub care locuesc One le, dupä cum -am mai vázut. Dacä träsneste in aceastä zi, sau tunä greu, crestinii îi aprind in casä tämâle si lumânäri dela Pasti, ca sä fugä necuratul. Acesta fricä se ascunde chiar i in locurile sfinte, pe cari Sf. Ilie nu le crutä 1. Prin unele pärti din Ungaria, jocul ce-1 joacä tinerii in aceastä zi se numeste Sántilie sau Sántilia ; el e foarte cercetat, dd. in _aceastä zi multi feciori indepartati se intoarnä pe la casele pärintesti, spre alege dintre fete viitoare neveste 3. V.
Mo§ii de Sf.
Este credintä aproape pretutindeni, cl la Sf. Ilie vin tnortii -pe la casele lor, si mai ales copiii pe la cäminurile pärintesti. Femeile chiamä atunci copii sträini de prin sat si adunându-i sub un
mar nescuturat incä, aded un mar de unde n'a luat nimene mere, 11 scuturd pentru intâias datä, ca sä culeagä cepiii mere, iar mortii sä se veseleascä.
Femeile in vârstä nu tnänâncl mere panä la aceastä zi, iar acurn, impdrlind pentru sufletul räposatilor, mänând i ele Prin jud. Covurluiu se crede cä atunci când Sf. Ilie scuturä
anarul raiului, se zice baietilor, ale dror mame au mâncat mere : Voi nu mâncati, cad pentru voi au mâncat mamele voastre 5. In Bucovina, tnárul se socoteste ca un dar al lui Dumnezeu
ficut lui Sf. Eie, cäruia i-a zis: I. A. Zanne, op. cit., IX, p. 265. 2. C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 86. 3. Dom. Dogariu, Vlad Hoful din Säcele, Gherla 1898, p. 5, 8. 4. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 5. Cred. loc. din corn. Jor4ti, comunic. de d-1 P. G. Savin..Sezdtoarea p. 48.-1. A. Zanne, op. cit., IX, p. 336.$ezdtoarea VI, p. 41 : de Sdnt1.
Ilie, nu se svarle cu mere in sus, a bate piatra cat merele.$ezätoarea, V, p. 197 : Pana la Sf. Ilie, nu se mananca mere ; atunci se dau de pomana mai intaiu, caci altfel n'au sufletele mortilor parte de pomana. Nici baietii voie /Ana la Sf. Ilie, al arunce cu rnerele in sus, ca bate piatra.
www.digibuc.ro
208
Pâtiä la ziva ta, nimeni sä nu guste din mär. Pâra la aceastä zi, nu se taie merele cu cutitul, pentrucä-i päcat i fan de piatril.
Tot pentru piaträ si furtunä, nu se scuturä si nu se bat medi de mere. Prin alte pàrçi, ca i merele, se pazesc si alte pometuri
In Moldova de sus, lumea si mai ales copiii cari se joad se feresc sä arunce cu merele in sus, cä-i räu de piaträ. In aceastä zi, jertfelnicul la biserici este plin cu fel de fel de bucate, fructe, colaci, covrigi si lumänäri, duse toate pentru saetul mortilor. Fiecare gospodina duce in aceastä zi pomelnicul, sä i-1 ceteascä preotul, pomenind astfel viii i mortii casei sale. Prin partea de mijloc a jud. Tecuciu, gospodinele si preotul, dupä iesirea dela biserica, merg la cimitir, unde se fac ictertie la stâlpul mortilor. Acum se dau de pomanii covrigi, mere, lumânäri si miere. In Bucovina, prin unele sate, ca i in Moldova, femeile duc la biserid lapte i vin, iar peste zi fac prasnice pentru cei morti 2 Prin aceste pärti, merele se duc intAiu la biserical i apoi se mänâncä, având fiecare credintä cit numai astfel acele mere vor fi gäsite de
aur pe cealaltä lume. Dad nu se päzeste acea datinä, cel ce mänâncä mere inainte de Sf. Ilie, va culege vesnic mere pe cealaltä lume, dar când se va apuch sit le mânânce, merele ii vor pied de dinainte si nu va aveà parte de ele s. Prasnicile cari se fac cu acest prilej, de multe ori nu sunt singuratece, ci incheie un intreg sir de plasnice fäcute in mai multe Slmbete, inainte de Sf. Ilie *.
Prin alte pärti, tot din Bucovina, se duc la bisericä i blide cu felurite mâncad, cari sunt sfintite de preot i apoi se impart ca pomanä, pentru sufletul mortilor. Aceste blide sunt Im podobite cu flori 5.
La Mofii de Sdni-Ilie, in Banat, se da intre altele (de pomafa) cucuru.z (porurnb) fiert. In Bucovina, si anume in Tiseut, distr. Sucevei, Crasna i Banila-moldoveneasca, distr. Storojinetului, pänä
ce nu dau in ziva de Sint-Ilie, dupä ce se intorc dela bisericä, mere,. r. E. N.-Voronca, op. cit., p.. 796. 2. Ibidem, p. 388, 397. 3. Ibidem, p. 396. 4. ibidem, p. 389. 5. Ibidem, p. 796.
www.digibuc.ro
209
pere, precum i alte fructe coapte, de pomank cad se trimit pe la ,case in strächini, nimeni nu indräzneste a guste din astfel de fructe. In Crasna i Câmpulung, in aceastä zi se impodobesc mormintele cu flori si se infig imprejurul fiedirui mormânt lumini aprinse, cari se lasá apoi acolo, panä ce se staresc, de ars. Unii trimet pe la case si ulcèle de apa, impodobite cu bcirbausc, busuioc precum si alte flori, cari se leagä imprejurul gurii cu stramatura rosie La Românii din Peninsula Balcanica, Sf. Ilie este socotit ca o zi de deslegare pentru rnâncarea merelor D. VI.
Rätezatul §tiubeilor.
Rate.zatul sau rate,zarea piubeilor sau stupilor, adecä recoltarea_
mierii de albine, se indatineazä a se face in ziva de Sf. Ilie, sau,mai_ rar, in ajunul lui Sf. Ilie, când se duc si faguri la bisericä. Ash se obieinueste, ca pilda, in Näsipurile din Basarabia Prin jud. Tecuciu, precurn in coin. Tepu, Brähäsesti si alte sate, cei ce au stupi ii rateiTi in aceastä zi de mare särbätoare, cliiainá vecinii j neamurile la ei i le cinstesc cu rachiu i miere. mai ales dintre Dupä venire dela bisericä, cine n'a gustat miere, , gusta de pe la cei ce au, cât de puOn mäcar. femei Iatft acum mai pe larg aceastä datiná, extrasii din luerarea räp. S. Fl. Marian, despre Insecte, caie se poate sozoti ca un adevärat indreptar practic al apicultorului. Sf. Ilie (20 Iulie) se socoteste ca o adatinii din mosi-strämosi»
de a ratqa stupii, iar ritte.Tatul, sau cum i se mai zice prin unele locuri din Tara-Româneascii, tunsul stupilor, se face in urmätorul chip :
In dimineata zilei hotärite pentru rätezatul stupilor (Lând Sf. Ilie cade Luni, Miercuri sau Vineri, rätezatul se face mai inainte sau dupä aceastä siirbkoate, cäci altfel, fácaridu-se in zi de sec, stupilor nu le va merge bine, ci vor sea. ; asemenea nu se face nici când Sf. Ilie va cädel Duminica, aceasta fiind ziva Domnului), to0 ai casei trebue sä fie cât se poate de curaçi 5i primini0. Casa este asternutä i impodobitá ca in zile de särbátoare. Bärbatul, care asemenea trebue sa se piistreze curat, se scoalà 1. Marian, Immormcintarect, p. 291-2. 2. I. Nenitescu, op. cit., p. 24. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 14
Siírhatorile.
www.digibuc.ro
210
uneltele cat se poate mai de dimineatä, se prirneneste necesare pentru rätezat si vasele pentru pus faguri, merge si incepe rätezatul stupilor, cum a apucat din mosi : afumä mai iniâiu stupul, putländu-1 cu gura pe un fumegaiu de cârpä curatä, care ameteste albinele si le goneste spre fundul tiubeiuIui. Apoi, cu un cutit facut o scoaba, incepe a täia AU a rätezh fagurii cam pe a treia parte, pune in vasul dela gurä spre fund. Fiecare fagure tiiiat il iea räteazii el pe toti fagurii preparat anume spre acest scop. Si ash de o potrivá i apoi aseazi uleiul la locul &du. lea apoi altul si tot asä face cu toti. La aceastä operatie e ajutat de un copil al säu, vreo rudä sau un vecin cunoscAtor, sau chiar si de femeia sa. Nu e insä liber ori i cine a merge la stupinä, mai cu seamä acum, cad foarte lesne se poate intarnplà vreunul care sä rleoache
i atunci albinele se intärätä räu si muscá cu furie pe toti dti vor fi acolo, si nu se mai poate continuà rätezatul. Dela fiecare stup se iea in asi másurä, ca sä-i ramiie de ajuns pentru "'tuna lui de iarnä. Stupii slabi sunt lisati in pace penstupii,
tru altädatii.
Dupi ce a isprävit cu rätezatul stupilor si asezatul acestora la locul lor, se ieau vasele cu fagurii si se bagä inteo magazie. Aici fagurii sunt storsi de miere cu mi a sau cu un teasc, anume pentru acest scop fäcut. Fagurii cei mai frumosi si mai plini cu miere sunt alesi pusi pe talere curate, si se dau celor chemati ca sit mänânce. De obiceiu se chiamä in aceastä zi vecinii, cunoFcutii i rudele, crezându-se cä esti obligat a-i chernà si a le impärti miere din
stupii ce-i ai, cäci de aceea ti-a fäcut Dumnezeu parte de ei ; si dad n'ai da i altora, atunci lesne ti se pot priipädi stupii. Dad nu chemi vecinii, se poate intâmplà sä blästeme vreunul stupii tai, atunci se präpitclesc. Nu este insä bine a chemä in aceastä zi pe cei ce stiu face vräji
farmece, cad acestia vor cäuti sä-ti fure mäcar un pic de miere, cu care mai, târziu vor vräji sau fermed, si atunci stupii tiii se vor priipädi tosi, cäci Dumnezeu nu va nibc1à sit se intrebuinteze Sf. miere la astfel de blästämätii. vräjitorii i fermecatorii stiu cä tocmai mierea furatd la aceste zile mari e mai cu putere la vräjile i farmecele lor.
Foarte rar se obisnueste a se trirnite faguri de rpiere la altä www.digibuc.ro
211
-casä. Prea rar se trimite la persoane de incredere, precum : preotului, primarului, invätätorului, proprietarului si la rudele cele mai -de aproape.
Dupi ce au gustat invitatii din miere, se pune masa, se mânâncä si se bea tuicä mndulcità cu miere. Masa aceasta, la cei mai cu dare de mânä, se tine pämä seara tärziu, sau chiar si pänä a doua zi, transformändu-se uneori in petreceri sgomotoase cu betii, cântece de läutari i jocuri. i toate acestea, ca sä fie spre sporul albinelor. Dupii masä, vasele cele pline de miere si uneitele. ce au servit la retezat si stors mierea, se spalä cu apä curatä, i apa aceasta in-dulcitä se numeste mursei de miere sau lapte de niiere i se di copiilor ca s'o bea proaspätä. In Bucovina e datina ca mursa aceasta sä se fiarlsä i apoi, punându-se inteun vas de lemn, balercä sau polobocel, dupä cum si de multä, se face dinteinsa un fel de bäuturä spirtoasä, uumitá mied, mfi.ed sau ñ'ed.
Fagurii se fierb inteo cäldare i apoi se toarná inteun säculet
de pAnzi rarä si de aici curge inteun vas mai märicel, in care se afli putinä al:a. Ceara se culege deasupra vasului, si dupa ce se 11ceste, se alege.
Apa ramasä sub cearä se numeste zeamä de bagind §i se zice cä este bunk de cele mai multe feluri de boale, mai cu seamä mnsá pentru friguri ; resturile de faguri ramase in saculet se numesc bap. fina in Bucovina si hoftind in Moldova. Säculetul se pune pe o blanä, care cu un capat se pune in vasul unde are sä curgä ceara cu zeama de bostina i pe säculet se -apasä cu un fäcälet, ca sä se stoarcä bine ceara. Ceara aleasä se mai topeste incä odatä in cratite sau cäldäri se strecoarä prin fuioare de cânepä in vase curate, de unde, räcindu-se, se scoate apoi sub formi de sloi de ceard. Cei mai multi Români, respectiv prisecari din Bucovina, in-dätineaza a retezä stupii la Probaje, adedi la Schimbarea la fata a Domnului, 6 August 1 Noi insä, cunoscand datina aceasta ca apartinând zilei de Sf. am asezat-o in cadrul acestei särbátori. I. Marian, Inse0e, p. 168-71.
www.digibuc.ro
ILIE-PALIE SI FOCA. I.
Ilie-PAlie.
In ziva de 2 1 Julie, poporul serbeaz1 pe a-i zice Sfcint 1. In alte pärti, precurn in Bucovina, se numeste numai Palle.
Am vAzut in alte pArti, cà Palie se crede a fi vizitiul lui Sf. _Me, care s'a aruncat impreunA cu dânsul in mare, cu trAsurä Pretutindeni se tine pentru foc (incendiu i trAsnet) i pentru arfiti prea mari, din ale dror pricini semankurile s'ar pall mai intâiu, aded s'ar ofill, i apoi s'ar usch 2 In Bucovina se tine si pen tru piatra sau grindind iar pe unde se socoteste ca aduckor de foc, se zice cá Palie naste focul, iar Foca,
ce cade a doua zi, ar stylit in acel foc
Ca Palie nu e sant,
i 1-ar mari 4. dovedesc i urmkoarele rostiri despre
aceastA zi. Intr'adevär, când unul vede pe altul muncind in ziva de Palie, isi aratii mirarea sa i II intreabA : Cum de muncesti dumneata in aceastA zi ; nu stii cA astäzi e llie-Palie? SA-1 ieie dracul, dad s'a pdlit, ii rAspunde acela ! 5. Copiii au un recitativ pe care II zic mai cu seatnä la adresa celor ce au ca nume de botez pe Ilie : Ilie-Palie, Gaura pustie, Ceapa degeratn, Gura cascatal
In loc de ((gurä dscatA», zic i altcevi 6. 1. Culegere din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. Idem. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 803. 4. Ibidem. 5. Culegere din com. Tepu, jud. Tecuciu.
6. T. Pamfile, Jocuri de copii, I, p. 87.
www.digibuc.ro
213
Teodoret, istoricul bisericesc din veacul IV aratä ca in timpu-purile vechi era datinä cä oamenii fäceau focuri mari i apoi säriau treceau prin prin para lor ; femeile chiar isi aduceau copiii aceastii parä, cu credinta cä se vor curàì. Sinodul VI ecumenic, aceastä datinä o atingere a credintei crestine, o opti. vazand Acest fapt, precurn i Palilia , särbätoarea in cinstea zeitii Pales, protectoarea turmelor, la 21 Aprilie, inceputul anului pastoral
intemeierea Romei,se crede a fi dat nastere lui Palie al poporului roman 1. II.
Foca.
In ziva de 22 Iulie, pe care biserica crestivä-ortodoxä o prils-
nueste intru cinstea Sf. mironosite Maria .IVIagdalena i Aducerea moaftelor Sf. sfintitului mucenic Foca, poporul roman de pretutindeni serbeazä pe Foca. Prin unele pärti din Moldova se crede ca mai inainte Foca
era un sant crestinesc, dar de and la iva lui au ars fapte sate, Il tin, adecä serbeazä i paganii, cum buniioarä ar fi Turcii. El este rau de foc, cäci arde casele i toate ale omului, läsandu-1 särac, lipit
pämantului. Pentru aceasta Foca se mai numeste i Cur-golea-Inaintea-saraciei 2,
In afarii de arsita si foc, in Bucovina se mai tine i pentru piatra sau grindinit 3. Pedepsele cu foc, date de Foca, pentru cei ce nu iau pàzit ziva,
sunt nenumärate. 0 pilda din Transilvania : i. G. Popa in Albina, J, p. 1157. 2. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Ec. J. Antonovici, 1st. cont. Bogdana, p. CLXXV : cFoca, a treia zi de Sf. ¡lie (se serbeaza) pentru ca sa fie ferite de foc recoltele, zicând oameni ca pi Turcil ar fi tinând aceasta zio. Rev. p. ist. arch. §ifilolog. An. If, vol. IV, p. 388, credinta din jud. Prahova : «Pe inucenicul Foca, 22 Iulie, Ii zic ca-i rau de focy. Z. C. Arbore, Basaraina, p. 173 : eZiva Sf. Foca trebue cinstitä, de frica focului,. Candrea, Densupianu, Speranta, op. cit., p. 272, credinta din jud. : nu-i bine sa lucreze omul in ziva de Foca, ca-i rau de foc ; o tin pi Turcii, ca-i cu primejdie2.Ibident p. 271: cFoca li apara casa de foc (daca il serbezi)». C. D. Gheorghiu, op. cit., p. 87: «Poporul tine Foca eu mare sarbatoare, pentruca e tinuta pi de Turci, nu numai de creptini ; pi cine indraznepte a Inc/A in acea zi, nu i se mai alege nimic de starea lui, fiind pi de cea mai mare primejdie cu fox,. 3. E. N.-Voronca, op. cit., p 803.
www.digibuc.ro
214
Odath un Svab a fácut dpite spre Foca, iar in ziva de Foca S'a dus sit mai strângä din ceeace-i mai ramilsese. De odati vedese aprind dpitele de fân, iar el, cu cáciula in mânä, incepù cà alergh de colo pânä colo, si a strigâ : Domnule Foco, dornnule Foco, pe acelea nu le arde, d-s ficute de ieri í numai acestea-s Acute de azi I Si cum alergà el si-si fiicea cruce, s'a minunat fári samd, când a vázut cit inteadevär n'au ars cleat dpitele Acute In ziva de Foca,. iar cele acute din ajun au limas neatinse 1. In aceastä zi se culege de obiceiu sovarful sau sovárvul, pe care gospodinele Il folosesc ht boitul sau vopsitul lânewrilor si firelor de cânepä ele au credinta Ca dad ib culeg in ziva de Foca, roful dpiitat din sóvárf va fi rof ca food 2. Trebue in sfársit sà mai pomenim încâ i aceea cl in Transilvania, dupa cum avem scris, Foca se serbeazá in ziva de Marina , primejdie, tot despre foc 3. crezánd locuitorii III.
Sf. Maria Magdalena.
Ziva de 22 Iulie nu se serbeazi in popor ca fiind inchinatä acestei mironosite, ci ca patron pentru familiile in cari se gaseste femeie sau fatä cu numele de botez Magdalena sau Magdalina. ()Thai serbeazi de asetnenea i familiile cari, avind o Marie cu nume de botez, nu-si serbeazä patronul, nici la Adormirea Maicii Domnulid (Santa-Maria mare, fiinddi e vorba de moarte), nici la Nafterea Maicii Domnului (Santa-Maria mica, fiindd e mica), ci ti aleg aceasti
Prin jud. Muscel, se serbeazá intocmai ca i Circovii Numele i amintirea Sf. Mariei Magdalena n'am aflat-o
âni
acurn in popor, deat in urmátoarea legenda a insectelor numite catei de turba sau cateil frasinilor (Cantharis visicatoria, L.), care sun4 precum nrmeaza :
Dupä ce prinseserá JidOvii pe Isus Hristos, Sf. Maria Magdalena mergeà ln toati ziva IA mormântul Domnului Hristos, unde t. E. N.-Voronca, p. 1200. 2. Marian, Cromotica, p. 11.
3. Candrea, Densu;ianil Speranta, op. cit, p. 138 ; mai departe ;.c.Sf. Maria Magdalena se mai nume;te ;i Pali& Accastä zi de asemeni e aarbatorita pentru cuvintul ea dac4 ar lucrà, 4 Var pall holdeleb, 4. R.-Codin ;i Mihalache, op. cit., p. 80.
www.digibuc.ro
215
p'ângând Ii aducea tot felul de oloaie mirositoare si-i stropià mormântul cu ele, cäci doar ii era drag ca sufletul. In toatä si toatä dimineata it stropià ea cu oloaie mirositoare, cà ash era datina i credinta pe vremea aceea. Dar par'ci erà fächtura, cá oloiul numai rânä atuncea sta pe mormânt, Tânä sta dânsa la morrnânt, iar dupa aceea veniau niste musculite vinete la aripi, cari. plä(ândg-le mirosul cel. frumos, rnergeau i sugeau tot oloiul ungeau aripele cu el, ca sä miroase i ele. Aflând Sf. Maria MagdaIena cl2.spre cele ce se iniâmplase, chit
in genunchi la mormintul Domnului, i p'ângind de ti se rupeà inima s'o fi ascultat, a inceput blästäma pe acele musculite, zicând : Dumnezeu sà và pedepseascä cum va sti el mai räu, ci mare batjocuril ati fácut pe mormântul fiului situ ; miroasele cele frumoase ce le-ati furat voi, schiml-ându-se in duhoare, i trupul
vostru din miros ce a mirosit rani acuma, imputeascii-se, de nimeni sà nu vä mai poatä suferi. blästämul ei s'a legat, Cad trupul cel plin de parfum i frumos mirositor al musculilelor celor vinete la aripi, pe cari noi in timpul de fa/ii le nurnim cdtei de turba, astäzi este imputit i nime
nu-I poate suferi, 1 IV.
Opârlia
2iva de 23 Iulie este särbath de popor, dupa cum aflärn pentru unele párti din jud. Muscel, sub numele de Opdrlia, Lind «till de an». Se povesteste chiar ch odath a ars din senin fânul cosit de niste Turci, pe cari un Român Ii indemnase sà nu lucreze in aceastii zi, dal- de care ei n'an ascultat 2. 7. Marian, Insecle, 'p. 80-1. 2. R.-Codin i Mihalache, p. 8o-i.
www.digibuc.ro
ADORM1REA SF. ANA
Ana Ospenia. In ziva de 25 Iu lie se präznueste Adormirea Sf. Ana, maica Nascatoarei de Dninneeu, pe care poporul o numeste mai pe scurt Sf. Ana, iar prin uncle locuri din Moldova Ind si Ana Ospinia 1. Aceastä zi nu se serbeazä de toti, iar acei cari o tin cu nelucru, socot al Sf. Ana le va ajuta, fiind o Sfântä cu totul blajinii milostivä.
Prin unele 'Atli o serbeaza si de fricii sa nu cadá in sommtl cel lung 2, sii nu dea in sonmul cel lung, adica in somnul milli. Prin jud. Muscel se zice cd-i ran de adormit, adech acel ce lucreazá in aceastä zi, si altii ai lui, pct sà carlä in somn si sii doarmii trei si
chiar o sAptamina de zile 3. Prin Transilvania, se aude urmatoarea legend:A cu privire la Sf. Ana: Zice cii pe vremea Sf. Anei se stransese inteun sat din Palestina o mare multime de popor, ca a minune, la un fecior, despre care se zicea di stie face minuni mai altcum ca Domnul Hristos. Sf. Ana, auzind de vestea aceasta, s'a dus si ea sä vada pe feciorul fácator de minuni. Ajungand la el acasä, si-a spälat picioarele inainte de a intrà in casä, dupa cum era datoria pe acolo, si cu smerenie s'a apropiat de el, rugändu-1 ca sä fad, dintr'un rug uscat, unul verde si inflorit. Feciorul acela insii, nestiind face nid o minune, s'a maniat pe St. Ana si a dat-o pe usä afarii, batjocorand-o inaintea tuturor celor ce se aflau acolo. Sf. Ana insä nu a zis nirnica, Rrá ingenunchind inaintea casei, i. Cred. loc. din corn. Tepu, jud. Tecuciu. 2. Couferinte populare, Bucure0i 1903, p. 216: Unii o sarbeaza de frica, ca vor da in somnul cel lung.Albina, V, p. 455. 3. R.-Codin 0 Mihalache, op. cit.. p. 81.
www.digibuc.ro
217
locuia el, a inceput a-1 blestema.. Si pe cand isi irnpreuna milinile spre a le inalà in sus catre Dumnezeu, vede cd-i lipseve inelul ce l-a fost mostenit dela scumpä maidi-sa. Atunci s'a priceput Sf. Ana ci ea n'a avut de lucru cu un faciitor de minuni, ci cu un mare mester de tâlharii, cá ea numai -uncle
4.1.upd ce a viizut ca-i lipseste inelul, a bagat de seama cd nunlai el, luând-o de milnä si scoOnd-o cu putere pe usä afarä, i-a scos inelul clin deget. Supáratä de_ aceastd pätanie, a inceput a se rug:A lui Dumnezeu sä-I prefacä spre pedeapsd in inel, ca sä se sature de a mai face talhárii, precum a facut mai inainte. Rugiciunea Sf. Ana se auzi la cer, ca pe cand isi sfarsi ea rugaciunea, spre mirarea tuturor celor din casä, el se fäcuse neväzut, prefiicandu-se intr'un inel mic si spabuntos, care s'a infäsurat
in jurul unei crängute de pe un pomisor ce era inaintea casei lui. Din acest inel au iesit apoi mai tárziu o mu4ime de ofrnki §i .din fiecare omidd câte un fluturas micn spre mirarea si uimirea tuturor celor de fw. Jar Sf. Ana, vazând minunea si puterea lui Dumnezeu, le-a zis :
Niciodatd sä nu vá läudqi cä stiO face mai mult ca Dumnezeu, cdci Durnnezeu in o minutá pe toti vä poate preface in
cele mai nemernice viet4i ! Si de atunci se crede ca se trage inelariul sau fluturul inelat (Gastropacha neustria, L.) 1. 4. Marian, Insecte, p. 284-5:
www.digibuc.ro
SF. PANTELEIMON.
CAlatorirea Tea. La 27 Iu lie, biserica noastra serbeaza pe Sf. marele niucenic Panteleimon, caruia poporul ii zice mai pe scurt Pintilie-calátorul in Moldova de mijloc, Pantelimon §i Pantelimonul in Tara-aomâneasca §i Pantilimon in Bucovina. Prin jud. Tecuciu, am auzit pronumindu-se aceastä zi : Schimbarea fehl, scurtarea vigil.
Prin Oltenia se chiama Sf. Ilie cel mic §i se crede a fi frate cu Sf. Mel asemenea credima o aflam §i prin jud. Muscel, pe unde se serbeaza pent 1.1 trasnet. Prin aceste ptrçi, nici mere nu se manânca Oa la aceasta.
zi, intocmai cum am vazut ca se practica §i la Sf. lije. Se adauge insa legenda ea mai de mult li se aratà batrânilor marul care se scutura §i din care copiii ai cat-or parin¡i gustasera din mere nu puteau sit rnanânce 2. Nu se crede a fi mare pacat, pentru cel ce lucreaza in aceasta zh In Sambäta de dinaintea lui Sf. Pantelimon, k Bucovina se fac prasnice pentru morti 3. In unele parti se serbeazä pentru grindini iar in altele pentru furtuni 5. Pretutindeni ibsä se credc ca ziva-aceasta este cea de urma ,ti de vará, când vara se caldtorefte, and acrid plead din partile noastre incepe toamna, odata cu berzele, cari se calatoresc i ele 7. 1. Calendarul folcloristic pe 1910. la zi. 2. R.-Codin i Mihalache, op. cit., p. 81-82.
3. E. N.-Voronca, op. cit., p. 384. 4. Albina, V, p. 455.
5. Ciocanel, Patriciu, Salviu, Bravave, p. 67, 0 povestire cu arderea unor porcane de an, identica cu cea dela Foca. 6. Cred. loc, din corn. Tepu, jud. Tecuciu. Candrea, Densupianu,, SperantS, op. cit., p. 269. 7. Ibidem, p. 271.
www.digibuc.ro
219
In corn. Bog Jana, jud. Tutova, se socoteste chiar «ca o zi de jälanie mare, pentrucl se caMtoreFte yarn, adeca se intoarce soarele inapoi, lucru ce, dupä vorba oamenilor, s'ar puteä constatà, privind cinevl la arneazi inteo strachinä cu apä, in care poate vedeä cum joacä soarele» 1
Aceastä credintä o intâlnim si in Bucovina, unde se zice cä St. Pantelemon alatorefle vara, e inceputul toatnnei ; atuncea iese cerbul din apä si apa se räceste ; atunci se schimbä crángurile, cele de varä cu cele de iarnii, si se intälneste iarna ca vara si-i zice : De-arml te duci tu, varä, si vin eu iarna ! S.
Se poate ca
aceastä credintä sä fie niiscuti din observatia.
naturii.
Pe alocuri unii, in loc de Pintilie-calatorul, serbeaza pe MePdlie in aceastä zi, cäci de o sea mä de vreme unele datine sliibesc, uncle credinte se subtiazä si toate se incura tot mai mult, ca niste fire
urzite pe o vreme de furtunii. Furtund nurnim nevoile
si
greutätile zilelor de azi. De slähirea vechei noastre vieti sufletesti, biserica crestinä nu trebue sä se bucure. Odatä cu släbirea credíntelor si datinilor stravecli, se sting §i cele intetneiate pe inviitäturile Mintuitorului si nu stim cine si curn ar puteä tineä piept acestor primejdioase prefaceri L 1. Ec. I. Antonovici, op. cit., p. CLXXIV. 2. E. N.-Voronca, op. cit., p. 616.
www.digibuc.ro
aOSFIR SI INDICff
Abi, adv., abiä, 73. abitir, adv., 4. aband-oard, adv., 13). aciolez, v., 179. acrum, s., 2)6. Adam, s. Ca lea lui Adam, 42; Adam, 142.
adunata, s., 59. ahala, pron., 168. ai, s. pl., ani, 6. aiazmd, s., 16. aiu, s, 35. alagea, s., 127. albastra, s , 11. albdstrea, s., 11. (lbastritet, s., 11. Alexandra, s,, - impärat, 18. Aliseiu, s., 78. alun, s., 2)7. alund, s., 152, 236. amutesc, v., 22.
Ana, s., Sf.-, 163, 216; - Foca, 162;
Ospènia, 216.
Anania, s., 38.
Andreiu, s., Sf. - de iarnä, 148. Antadrs, s., 198. apa, s., apa Sambetei, 5, 6; plata apei, 7; apä vie, 18; slobozirea salt slobozitul apei sau apelor, 77; ETA de pelin, 170. apucat, s., 33. .ard, v., 164.
argea, F., 80. argelusa, s., 80.
argiat, s., - viu, 2. Armean, s., 138. Arminden, s., 20. ascdl, v., 74. astrolomie, s., 171. aur, s., 203. avrdmascet, s., 19, 33. avrameasd, s., 21, E.15, 47.
Baba, s., baba-Räcoroaia, 121 ;
Babele, 126; Baba-Dochia, 126.. baga, v., pers. 3 sing., 78. baie, s., 25.
bald, s., balele spurcatului (vriijmasului) 178. balducd, adj., 116. balaur, s., 5, 117. balegd, s., 168. bdltareasca, s., 69. ban, s., Banal-Miiriicine, 65. barbdusc, s., 219. biirctidu, v., 192. barint, adv., 179. bat, adj., 117, 136. bat,v., bate piatra, 2, 3 ; bat rufe, 3.. batuta, a., 51, 6!, 69. berbece, E., 59.
berbintd, s., 154. Blagovistenie, s., 106.
Bldjani, a. pl., 200.
www.digibuc.ro
222
blid, s. umpluttil blidelor, 12. bloj, s., 55.
boala, s. 35; a -, 92; - cea rea, 55 ;-copiilor 19, 170.
calut, s., 57. camp, s., fetele ciimpului, 24. can4, s., 7.
bobocica, s., 71. bobotesc, v., 167.
bodaproste, interj., 6. bogdaproste, interj., 6. boghiu, s., 113. bolnavie, s., 75. bo9tina, s., 211. bo9tora, adv., 138.
canac, 60. canacel, s., 61. C4n4n4u, s., dealul C5n5naului, 3. candela, s., 5. canesc, v., chinuesc; sa fie casnesc ?; allfel: fac negru, cernesc, 25. cant, . refl., 44.
boz, s., 56.
braileanca, s., ii, 87. Brezaie, s., 76. broasc4, s., 32. buba, s., 35, 167. buboiu, s, 167.
cantec, s.,-de stea, 171.
Bucium, s.-ul Rusalillor, 3. bucium, v., 3. budiene, s. pl., 56. bufnita, s., 113. .buget, s., 146.
Bulci, s. pl., 3. Bulciuri, s. pl., 3. buleandr4, s., 96. Bunavestire, s., 106. Rune, s. pl., 9, 236. bunget, s., 106. butfa, s., 39.
cap, s., capul plecat, sabia nu-1 taie, 2; captil-lui-Sf.-Ion,91; cap de noapte, 138. Capain, s., 122. Cd.pcdun, s., 122. capeleq, s., 94. capete, s. pl., 15. capefel, s., 8. capiare, s. 35. capra, s., 32. carpin, s., 1711.
buruiana, 8.-de leac, 1, 37, 93 ;impuscat5, 144. -bustean, s.-ul Telelor, 32. busuioc, s., 9, 205. but, s., 41.
carsteneas4, s., 35. cdrstineasa, s., casan, s., 93. casca, s., 70. castron, s., 8.
s.,-de usturoiu, 35; - de
s., 169.
cal, s., 55, 71. calcdiu, s., 59. calucean, s., 55, 57. calugarita, s., 138. s., pahar, 702. s., 62-4, 70; luat din-, 62-3, 73; floricica c51usului, 66; c51u. §ul 51 mic, 68; jocul cilhisului, 70. caluqar, s., 17, 36, 38, 54, 58; mufti cli1u§ari1or, 54-5.
calusel, s., 71. caluger, s., 59 ; legarea c51userilor, 59; mutul c51useri1or, 61, 94. calu9erie, s., 59.
turb5, 214 ;-frasinului, 214. cear4, s.. sloiu de-, 211. cearc4n, s., 21. ceas, s.,-r5u, 25. ceius, s., 55. cel-pierit, s., 96. celuitor, adj., 140. cerb, s., 219. chindie, s., 60. chioraie, V. pers. 3 sing., ghiaraie, 138.
chip, s., 112.
Chiralina, s., Doamna-, 3. Chiric, s., Sf.-, 166.
www.digibuc.ro
223 .chisnovcItie, s., 68. s., 10.
chiuitur4, s., 154. chivit, adj., 60. cicoat s., 92, 96. 6112, F. CiUM, masc. dela ciumal
comuntl, s., 181.
copil, s., boala copiilor, 19, 170. Cofitoriu, s., 161. cornorat, s., 201. corobaticd, s., 11.
cimbrivr, s. 96. citnez, v. 15. cimpavesc, v. 80. cimfioier, s., 155. cina§, adj., 139.
coscintec, s.? 47.
cincizecime, s.,--a lumina% 1. .cinslitel, adj.; fern.: cins5ticg, 23. cioar4.. s, 57. cioareci, s. pl., 69. cioc, s., 71, 75; Ingroparea ciocnlui (ingropatul ciocului), 63, 70. ziocan, s.. 55. .ciocancl, s., 56. Circov, s., 166,170 ;-ii Mariei, 170; Marinii, 170.
Circovie, s-Irnpgrat, 171. cire0, s. luna cireselor, 1. cire.yar, s., 1. eire§el, s., 1.
cireseriu, s., 1. Ciric, s., 166.
ciricai, v. a
colareti, s. pl., 10. colarezi, S. pl., 17, 152. colincMtor, s., 6. colivar, s., 15. comoarit, s., 15, 37.
Cosma, SE-16L-3. Cosm4, s., 161. Cosmadin, s., 161. Costnandin, s., 161-3. cotofanes, s., 192. covrig, s., 8.
cräminar, s., temnit5, 112. crc1ng, s., 98; poate: crag, 219. crasnic, s., 89. creistineascä, s., 35. creminar, s. 112. cristineasc4, s., 19, 47. cruce, s., 59; crucea pastii, 9; crice nou5, 179, 204. crisps, s. pl., 10. cuc, s., 106-7, 145, 152 ; zina-i cuc,
noaptea-i uliu, 113; ziva-i cue, noaptea cobet, 113.
192.
ci§-cevet, pron., 89. Ciurica, s., 166.
cucuveet, s., 113. cumjnIncl, s., 203.
ciuruit, adj. 166. cletin, v., 39. clobant, s., 106. clopotel, s.,-Infundal, 64.
cununa, s., 16, 94,-de flori, 8 ;-
s., 114.
coaiele-popii, s. pl. 97. cobet, s., 113; ziva.i cuc, noaptea-i cobet, 113. codrean, adj., 21. codru, s. fetele codrului, 24. cof4, s., 7, 9; asteapt5 cofe de
mosi 8. cofael, s., 9. cofita, s., 7. cojoacd, s., 64. colac, s., 92.
S5nzeniilor, 91. Cuptor, s., 161. Cufitoriu, s., 161. curechiu, s., 78. curg, v., 168. Cur-golea-inaintea-sarliciei. s., 213.
cutit, 1., 59; desciintec de - din Ie le, 43.
Dafii, s. pl., 64. Damian, s., SE-161, 163. damits, s., 161 Dämin., s., 162. Dcinse, s. pl., 19, 23, 24, 69.
www.digibuc.ro
224
dardaiu, v., 74. d'as-te, expr., 81
dat, s., datul la v5r, (verisoar5, suratil) 17. datoras, s., 165.
dau, v.,-din revolver (foc), 38. de-abi, adv., 183.
de-a'mboul, adv. 73. de amin, ? 162. deauna, :;dv., 107. dec, interj. 66.
drept, s, 183. d rob. s., 96 ;-de sare 69. drobisor, s., 96. drobita, s. 96 ;-boiangiilor, 96. drobusor, s., 96. dreg, s., 96. droghita, s., 96. drum, s., 67.
duh, s., doh r5u, 1, 2 3 ; - necu
de-dclasele, 24.
deochiu, s., descbutec de miinatura
$ de-, 168. descantec, s., 1 ;-de Rosa lii, 38 ;de lele, 39; de Soirnane, 40 ;de %lute, 41 :-de Joimarite, 42; -de cutit din lele, 43 ; de zfine,
44 ;-de rAna, 46 ;-de sii,getiltur5, 46 ;-din lipiturä i sburiltur5 i sburiitor. 47 ;-de Intors
rat, 16. dahanesc, v., 141. dulmacesc, v., 119. Duminica, s.-m are, 1, 4, 5 10, 12-6,. 73; Siimbilta Duminicii mail, 7;
Mo$i Duminicii mari, 7; - Tomii, 14; Dominica Rusaliilor,. 70 ;-tuturor sfintilor, 77 ; Sf.-,. 204.
Durnitru, SE-114. dunareanca, s., 69.
inima, 98 ;-de judecatb, 153. desghin, -v., 77.
Eder s. pl., 24. Elisau, s., 78.
desmant, v., 140. deft, s., 68, 8), 185.
Eliseiu, SE-, 77. Erodia, s., 38.
destramatura, s., 9. detun, v., 186. urm. diavol, s., 12, 32, 200 din-da-vcint, s., 96. díoaica, s., 44. dioc, s., 11. diochiu, s., 44. dipla, s., 188. Doamna, 1, 23-4 ; doamna Chiralino, 32. dobor, V. 72. doftor, s , 161. domn, s., 165. Domnite, s. pl., 23-4. donita, s., 10. dor, s., 52, 73, 185. Dornados, s., 165.
drac, s., !Ate frate cu dracul Nub
vei trece puntea, 2; and se bat dracii in capete, 2. Dragaica, s., 79, 91, 93, 96, 97,99.
dragoste, s., vraja de-14.
ete, interj., 180.
Facut, adj., 70.
fantanita, s., 9. farfurie, s., 7-8. fat, s., 89. s., fetele vântoaselor, 23 ; fctele ampului, 24 ; fetele codrului, 24; fetele lui Sandru, 24-5; fetele lui luda, 25; tsrg de fete, 154; targul fetci, 156; rusinea letelor, 197. ferrsea14, s., 46.
ferire, s., 67. fierb, v.-piaira, 4, 117. Filipi, s. pl., 148. floare, s., comma de flori, 8; floarea gráului, 11 ; floarea 11 ; Hoare albastril, 21 ; floarea lui Sf. Ioan, 79.
www.digibuc.ro
225 jioricica, s., 64-5, 71 ; floriciea, &Alusului, 66.
Florii, 13. fluierar, s., 93. fluture. s.,-inelat, 217. foc, s., 3, 163, 189, 213. Foca, s , 212, 213 : Sf.-, 163; Ana-, 162,
grijesc, v., 11. grindina, s., '200. grozania, s., 96;-rniert, 96. gura, s., if toad' gura 'n patru, 64.
lt Hachite, s. pl., 167.
forcotesq, v., 117.
v., 112.
fortuna, s 78. Franc, s., 2a 81. frate, s., 111-te free cu draeul ptìnuí
vei treee puntea, 2. frigare, s., stringerea frig5rilor, 2. friguri, S. pl., 16, 211. Frumoase, s. pl., 24, 54-5, 114. frumusele, s. pl., 24,
fuga, fulger, s., 3.
grija, s., 6.
59.
fulgerat, s., 152.
fum, s, 2. fumegaiu, s., 210.
hai, pron., 167. haidau, s., 95. haita, s., 150. haitic, s., 150. s., 78.
&Valais, 205.
haluite, s. pl., 58. hardnesc, v.. 153. Harcodan, s., 165. hardal, s., 42. harifia, s., 41. harnic, adj., 185.
Harnice, s. pl., 24. has, interj. 112. haulesc, v. refl., 44. heliste, s., vili§te, 38,
furtisag, s, 15. Gaina, s., 10 ; pull' de-, 10. gaitanesc, v., 80.
hit, v. 155.
hora, s., 64:-dreaptil, 65. ho§tina, s., '211.
gandac, s.,-de tnibá, 36. giirbaciu, s., 64. s.,_ 180.
gatitèl, adj., 23. gavan, s., 14. geavreet, s., 63. gemanar, s., 110. gemene, adv. de-a-gernenea, 110. genistra, s., 96. genistru, s., 96. Gheorghe, s. Sf.-, 150. ghiata, s., 165. ghilit, s., 19, 22. ghioc, s., 11. ghizd, s., 7. ghizdea, s., 7. giolgiu, s., 60. gonitoare, 10.
greiu, s., 16; floarea grilului, 11.
hotar, s., silntirea hotarelor 16, 60. hriqcd, s., 78. hududoaie, s. pl., 145. huhurez, s., 113,
I, I Iana, s., 80.
iapa, s., du-te unde a dus mutul iapa i iganul earlanul, 143. larba, s., iarba flarelor, 23, 97, 98; iarba lui Sf. loan, 97. icoand, s., 5. iconar, s., 89. ictenie, s., 208.
ied, s., 32, 70. Iele, s. pl. 3, 19, 20, 21-3, 24, 31, 36, 37, 69, 96; blestemul :
te-ar Ielelel, 20; busteanul le-
Pauline, Siirbeaorile.
15
www.digibuc.ro
226
lelor, 32; luatul din Iele, 35 ; toporul lelelor, 40 ; descAntec de cutit din Iele, 43. lepure, s., piele de iepure, 61-2, 69, 71.
iertare, s., 10. s. pl., 154. Ileana s.-BrAileana, 24. s. Sf. Ilie,135,163,172 i urm.,
218, Sf. hie cel mic, 218; liePalle, 212. ilorelui, ?, 196. imburzuluesc, v. refl., 38. impart, v., 207. imp4rtesc, v., 153. imp ulber, v., 161, impu§cata, s., 97. in4lbit, s., 10.
incarduesc, v., 71. inchindisesc, v., 8). inchiorchioqat, adj 35. incurc, v., 25, inec, s., 3.
Iuliia, s., 166. Iuni, s., 1. Iunie, s., 1. Iuniu, s., 1. Jale§, s., 13. joc, v., coarnoara joacii, 37. joc, s., jocul soarelui la rilsArit
55; jocul soarelui la apus, 57 jocul cAlusului, 70.
Joi, s., Cele Joi, 1; Joile grele, 1: Joile pAzite, 1; Cele nouA Joi, 1-3, 34; Joia a opts, 3; Joia mare, 3, 76; A noun Joi, 4; Joia
s., 217e
ingrecare, s., 170. ingropare, s., Ingroparea ciocului, 63.
inistru, s., 96. ins4biet, adj. 43. insemnat, adj., 180, intá1nitur4, s., 24. infepo§at, adj., 43. introloc, v., 203. s., floarea lui SE-, 79;
de varl, 80, 81; Sf.-çel ncu 81, 85; $1.--1,1e jarnA, 81; Sf.dela Succava, 85; Nastgrea Sf.
- 93; capul Jtj Sf.-, 96; iar. ba lui St.-, 97. iobagiu, s, 165. Iordan, s., FAntrina lui Iordai), 42 ; izvorul lordanului, 120. ./rort, s., 24.
ludii, 25; Sf.-, 77. Iude, s. pl.., 25. iudesc, V., 188. Iulie, s., 161.
4
in41?are, s., InAltarea Doinnului, 14.
.Irodasa, s., 24. ..Irodeasa, s., 24, 60. Irodia, s., 38.
Irodiece, s. pl., 23, Irodit4, s., 24. Ispas, s., 14. Isus, s., postul lui Isus, 139. Iuda, s., fetele lui Iuda, 25; puiul
mAnioasA, 4; Joia verde, 4; Sf, J0i, 4; JoHe de dupA Pasti, 148.
Joian, s., 4. Joimarife, s, pl., 42. jordilean4, s., 90. judecat4, descAntec de-, 153. junghiu, s., 13, 14. juninca, s., 10. Lamur4, s., 13. 14mure4, s., 13. lapte, s.,-de miere, 211. s. pl., 20. 14zuesc, v., 187.
lean-odolean, s., 35. legare, s., legarea cAluserilox, 59. leoaic4, s., 26. Ler, s., 23. lets. s., 26. leu§tean, s., 19, 35, 42, 47, 56, 69. jicuriciu, 145. limbotenie, s., 197.
www.digibuc.ro
227
lingurd, s., 7. s., desctintec de-si sbur5tor, 47. Liseiu, s., 78. loagdr, s., 177. loviturd, s., 170. lozbd, s., 29. laat, s., luat din Ie le, 35 :-din Circovi, 170. lumeinare, s., 5, 8.
lame, s., lumea*cealaltil, 6; sfArpitul lumii, 197. s., 9, 77, 87.
/um; s., 37. lungoare, s., descântec delungoare, 161. s., 145
Mdcinica., s., 167. mdcinat, adj., 167. Madalina, s., 23. Magda lina, s., 19 ; Sf. Maria-, 213.
maicd, s.. Maica Precesta, 4; Donmului, 12. Mdiestre, s. pl., 22-3. meildur, s., 12. s., 20.
malottd, s , 107.
meincdturei, s., descântec de deochiu, 168. indnusd, 10, 74. mein s., 207. mare-let, adv., 144. Mdrgatina, s., 19, 23. Maria, s., SE-Magdalena, 213. Marina, s., 166-7, 214. s. pl., 167. mars, s., marsul sfinteloi, 56.
Marti, s., Martia Rusitorilor, 76; Martin mortilor, 76. mdrunfesc, v., 117. mas4, s., umplutul nieselor, 11. indsdel, s., 77. muscat, s. 10-11. mdsliu, s. 88. meifisor, s., 13.
mdtrdgund, s., 2. Ingsnifd, s., 8. mied, s., 9, 211. miel, s., mielul blând sugela douR oi, 2.
tniere, s., mors5 de-, 211; lapte de-, 211. Milostive, s. pl., 22, 23, 37, 43. minciund, s., 72. mintulas, adv. 168. tniselesc, v. refl., 46. mUsuitet, 8, 10. molie, s., 36, 96, 97, 206. molotru, s., 107. morcov, s.,-s5lbatec, 197. moroaicei, s., 26, 44. moroiu, s., 26, 32, 44, 189.
mort, s., ziva mortilor, 5; Maytia mortilor, 76. mosi, s. pl., 7-10, 64, 76 ;-de 5, 7, 12 ;-Duminicii marl, 7 Rusaliilor, 7;-de Rusalii, 7;-cei
mari, 7; asteapt5 cofe de mosi, 8; targul mosilor, 11 ;-de Sânzenii, 90 ;-de Sfinpietru, 15:1; -de Sf. Die, 207. mopoaica, s., 11. motofleafd, s., 134. muc, s., 152. multcomesc, v., 110. maned', s., 196. murd, s., 15.
mursd, s.,-de miere, 211. must, s., 9.
mut, s., mutul alusarilor (cáluserilor), 47, 60, 62-3, 69. mutulicd, s., 57.
Ndfurar, s., 13. nageac, s., 55. Nagodet, s., 24, 31. neigotd, s., 24. udjit, s., 168. nenigotd,. s., 24. ntimesc, v., 106. ndseilie, s., 15.
www.digibuc.ro
228
ndsalnie, s., 15. nastrapa, adj., 41. Neamt, s., 138.
p4reisci4t4, s., 36.
parlealit, s., 96. ptirlesc, v., 163. s., iesirea PArIfflor. 163. pas, interj., 123. pdsat, s., pilsat, 17. pasca, s., crucea pastei, 9 37.
nebunea14, s., 35. necdjicios, adj., 177. Neculai, s., -, 116, 151. nedeie, s., 156. nene, interj., 113. nice, conj., 111. noaj4, s., 150. noapte, s., 5.
pastaiup, s., 97. pastru, s., 170. Pa§te, s., Paste1e Rohmanilor, 34. pasul4, s., 76. fiatul, s., 68. Paul, s., Sf.-, 115, 151. Pav41, Sf.-, Pavel, 151.
nuc, s., foi de-, 36. mica, s, 152, 2)6.
0
p4zesc, v., 151.
fie cum, adv., precum, 60. pehlivan, s., 17.
Oa/a, s., 7. Oarbele-schioapde, s. pl., 2). obor, v., 80.
s., 17. pelin, s., 35-6, 54, 56. 61-2, 69, 114,
odolean, s., 19, 21, 47. olcufd, s., 10.
170; apà de-, 170. s., 170.
omor, v., omor suele, 28. Onofreiu, s., Sf. -, 77. Onufrie, s., 78. opdcesc, v., 91.
oparesc, v., se opareste grilul, Opdrlia. s., 215. os, s., os viu, 96.
3.
osteniçios, adj. 141. btova, adv., 190. ovasc, s., 164.
perete, s.,-la pàlàrie, 66. petrec, s., de-a petrecul, 160. Petru, s., Sf.-, 114 si urin ; pielui Sf.-, 153. pide, s.,-de iepure, 69, 71. piefitene, s., vArItul in piepteni, 2. pierdere, s., 15. Pintilie, s., Pintilie-c515torul, 218.
piparao, s., 59.
Paiu, s., floarea paiului, 11; de-a paiul, 163. palcqc4, s., 143. P41i4, s., 214.
pismatáreet, adj., pl4cinta, s., 16. pleasn4, s., 117. ploaie, s., 3, 13. plop, s., 36.
140.
plooita, s.,
36. s., poa1a-S5ntii-Milriei, 87.
s., 195, 203, 212.
palimariu, s.. 39. pan4, s., 94.
poceaUt, s., 22.
pine, s.,-de tilrg,-de cask 8.
poinanet, s., 5, 7, 9, 15. pomenire, s., 7, 9, 15. pomet, s., 14. pofi, s., 66. popet, s., 61, 62. porcar, s., 218. porumbel, s., 138. porumbrel, s., 138.
Panteleimon, s., Sf.-, 218. Pantelimon, s., 218. Pantilimon, s., 218. peinziq, adj., 3.
papuo, s., 191. par4, s., parà mMäeatà In gura lui nuMfleatá, 134.
pocitur, s., 22, 170.
www.digibuc.ro
2 29
post, s., postal lui Isus, 139. postate, s., 94.
copiilar, 162. rdzmat, adj., 68, 72.
poticeft, s., 146.
ridic, v.,-o poman5, 15. Rodie, s., Rodie Doamna, 46. rogoada, s., 0 6 . Rohmani, s., pl. Pastele Rohma-
povata, s., 6. prásmuire, s., 15. prasitor, s., 67. Precup, s., 164. preumblata, s., 58. price, s., 6. prichesc, v., 164.
nilor, 34. roman, s., 59, 61. romdnifa, s., 88. roqcovd, s., 8. rosolie, s., 154.
Pricoche, s., Ißt
Raja, s., 196. Rujal:na, s., 19, 23. Rusalii, s. pl., 1, 3, 15, 18, 19, 73, 97, mosii Rusaliilor, 7; mosii de Rusalii, 7; strat de Rusalii, 19, 35; Buciumul Rusaliilor, 3; Sbuciumul Rusaliilor, 3; Sfredelta Rusaliilor, 19: vartesugul
Pricop, s. 164. pricopesc, v., 161. Pricopie, s., 164.
prima, s., 60. primavara, s., 178. primicer, s., 54. prind, v.,-surat5, 17. privighitoare, s., 107. Probaje, s., 211, Procope, s., 164.
Rusaliilor, 35 ; Duminica Rusa-
Procopie, s., SE-164.
78.
liilor, 70 ;strodu' Rusaliilor, 73.
propt, s.., 153, 164. prourgle, adj. pl., 117.
puisor, s., 60. pun, v., 78. punte, s., f5-te frate CU draeul panil vet trece puntea, 2. parece, s., 170. pusc, v., 147, 200. Paternice, S. pl., 24. JI
76.
s, Sabie, s., capul pleeat, sabia nu-I taie, 2. sacdlus, s., 90. Safat, s., 199.
sagetatura, s., descantee de-, 46
Rac la, s., 87.
Rdcoroaie, s., baba rdclascli, s., 201. raf, s., 201, raft, s., 64. raguseald, s., 13. raiu, s., 196.
Rusalim, s.,-Imp5ratal, 18. rusine, s , rusinea fetelor, 197. Rusitoare, s. pl., 76. Rusitori, s. 76, Martin Rusitorilar,
,
sdiesc, v., 6. salcie, s, 2, 13, 54. salindar, s., 87. Sameindila, s., '25. Sdmbatd, s., 1, 5 ; apa Sarnbetei, 5. Siìmbiita Duminicii marl, 7.
121.
ramasesc, V. refl., m5 Kind r5mAsag, 25.
rdnzà, s., desciintec de-, 46. rascoage, s., 17. rdskintie, s., 20. rdtez, v.,-stirbeiul, 209. rau, s., 1.5111 copiilor,desefintec de
sebnceet, s., 43.
Samodiva, s., Sila , 25. Sdm-Petru, 115. samulastra, s., 96. s. pl., 79, 92 ; mosii de S5mzenii, 90, 95, 106. Siin-Chetriu, s., 115 (San-).
www.digibuc.ro
230
sfeptic, s., 5. Sfeti-Petre, s , 144. Sfinte, s. pl., 25, 40-6, 91; mart, 25; marsul sfintelor, 56. sfintire, s.,--ea hotarelor, 16.
San-Clzetru, s., 115.
.czncirts, s., fetzle lui Sandru. siinjuancl, s., 79. Slin-Petru, s., 115. slint4,? 47. Santasia, s., 38. s., 207.
scinainie, s., 79. sdnzlinioarti, s., 79. s. pl., 77, 79, 96. sdnzian4, s., 16, 69, 79, 89, 86-7, 91. 92, 98-9, 106 : cununa siinzueana, s., 79, 93. sar, v., 99.
sare, s., 62; drob de, 69.
siesc, v., 6.
Sila, s.,Samodiva, S5mandllä, 25.
sleiesc, v., 194.
slug4rie, s., 142, smeoaic4, s., smeoaica pilmfintului, 32. smochina, s.,
sbucium, s.,ul Rusaliilor, 3. sbucium, v., 3. sburtitoare, 26, 97. sburator, s., 6, descantec de li-
pawl si, 47.
scitichitoare, s., 95.
scap4r, v., 191, 204. scap4t, v., 203.
8.
soare, s., jocul soarelui la räsbrit,
55; jocul soarelui la apus, 57. soarece, s., 78; sArbatoarea soarecilor, 78. sob4, s., 177, 181. soc, s., 13, 18. sodu, s., 112. s. 1)1., 25.
scaptitat, s.,de soare 178. Schimbare, s.,la fatà a Dotnnului. 211; schimbarea fetei, scut-tarea vietii, 218. scrcinciob, s., 14. scrijilesc, V., 190.
scuipi, v. a, 192.
&irnane, s., pl., 25, 39, 40. somn, s., somnul cel lung, 216. foveilc, interj., 150. sovcirv, sovcirf, s., 214. spina, s., 98. sparg, v., 69, 99.
sPic, s.,de stand', 126. Spiridon, s., Sf.-98.
Dumi-
nic5, 4 ;Vineri, 5 ; Ioan cel nou, 3 ;Gheorghe, 14; Durnisfintilor, 77; Stinti-
mArunti, 77. Sfcintalet, s-, 143.
Rusa-
sloiu, s.,dc ceark 211.
slncer, s., 58. sbiciu, s., 59.
aiea
sflichiu, 3., 117. sfredel, s., 165;ul liilor, 19. sfredelasc, v., 1). sglavoc, s., 11. sgrebuntos, adj., 217.
sloat4, s., 3. slobozit, s., slobozitul (slobozirea) apei (apelor). 77.
s4rindar, s., 7. sarita, s., 56. satiscä, s., 10. Savalina, s., 23. Savatina, s., 19, 23. sbauta, s., 56,
secatur4, s. 64, 65. seminturi, s. pl., 78. serpar, s., 18. Sfcint(4), s., Sf. Joi, 11;
"s
spurcat, s., 142. spuzale, s. pl., 41. stamne, s. pl., 10. stalnin4, s., st5panele vilntului, 23. starit, s., 54. stat, s., 70.
stea, s., 6, 78, 166; cântee de-71. steag, s., 62, 69; legaren steagului, 63.
www.digibuc.ro
231
stebM, s., steilba, stâlb, s., 41. stegar, s., 62, 69. steiu, s., 127. stejar, s., 35. stelniM, s.,-de pere, 141. sticla, s., 7. §tima, s., 25. stingere, s., stingerea frigärilor, 2. §tiubeiu, s., r5tezarea stiubeilor, 209.
stobor, s.,stoborulSfirnpietrului,156
strachina, s., 7.
strap, s., 155.
oc, s., 155.
tiganat, s., 142. figâiu, s., 141. tigan, s., 138. Timofteiu, s., Sf.-, 77. Tintoteiu, s., Sf.-77. sin, v. act.si refl., 151, 186, 212. sip, v.,44, 167. toana, s., 25. tocmagi, s. pl. 9. toiag, s., 62. toloaca, s., 85. s., 178.
strama, s., 179. stramatura, s., 9, 209.
strat, s., strat de Rusalii, 19, 35,
trantie, s., 64. träsnet, s., 3. treanM, s., 161.
trifoiu, s.,-alb, 96.
63.
strecátoare, s., 10. strecur4toare, s., 10. strigoaica, s., 26, 54, 200. strigoiu, s., 5, 26, 32. strod, s., strodul Rusaliilor, 73, 78.
stroh, s., strobul mrii, 47. stroposc, v., 19. aup, s., rkezatul stupilor, 209.
sujiet, s., dau de-, 6. 51,4g-4, s., 121.
.surata, s., datul surchidit, s., 2. suvac, s., 142.
Troitd, s., 34. Tudorusaliile, s. pl., 58. s., 154.
tun, s., 3, 85, 193, 2)6. tunet, s., 3. tuns, s., tunsul stupilor, 209.
turba, s., gilndae de-, 36. Turca, s., 76. tureac, s., 65. fufaroiu, s., 72.
prind-, 18. Uitucie, s.. 127.
T, T Tactim, s., 70. Mier, s., 76. s. pl., 8, 9. tain, s., 160. taler, s., 7 talger, s., 7. Mlnesc, v., intillnese, 44. támciie, s., 61, 170.
tâneriu, s., 76. tânesc, v., Intalnese, 33. t4ra§, s., 13. Mrg, s., targul mosilor, 11 ; t5rg de fete, 154 ; Virgul fetei, 156. tata, s., tat51 nostru, 55. teiu, s., 12-14, 36.
ulcica, s., 7. uleiu, s.. 210. uliu, s., 106, 152 ; ziva-i cue, noaptea-i tilt]. 112. umplu, v., 11. utnplut, s., umplutul meselor, 11 ; umplutul blidelor, 12. uncrop, s., 165. unesc, v., 74. Ungar, s., 138. urs, s., 57. ursat, adj., 75. ursit, s., 92. ursitoare, s., 119. usturoiu, s., 35-6, 56, 61-4, 69, 70, 96, 114, 170.
www.digibuc.ro
232
vlog, s., 3.
V
1.
Vacti, s., 160-
vlohiq, adj., 3. voiejnifa, s., 97. voiesnipt, s., 97.
468.
vend, s., 25. s., 25.
vamd, s., 178. veittataie, s., 47.
mint s., 189; stilpânele vântului, 23; vânt rgu, 25; vant turbat, veintoase, s., pl, 23, 24.
voieenita, s., 97. voivod, s, 55. vot, s., fae , 88. votum, s., 138.
vraja, s.,-de dragoste, 14. vrájmaq, s.,
var, s., datul la-, 17. varet, s., rnosii de-, 7.
178.
vreme, s, vremea de apoi, 197.
veirtgug, s, vârtesugul Busaliilor, 35.
Vartolomeiu, Sf.-, 77-8. veirtute, s., 43. varz4, s., 78. vataf, vatav, s., 55, 58, 59, 62, 63; vätaful eillusului, 70. Vetrvara, Sf.-151. vas, s., 7.
veripar4, s., datul la , 17. veselor, adj., 186. Vine,* s., SE-, 5, 148. vinefeet, s., 47. vinefica, s., 11. Viteze, s. pl., 24.
Zaduh, s., 161. zamd, s., 8. zdna, s., 17-9, 21-2, 24, 27-31, 33, 45, 56, 58; zânele milostive, 212 ; zinele mäiestre, 22; zilna de WA, 120; deseAntee de zilne, 44.
zavistie. s., 177. zavistuesc, v., 178. zeamä, s., 8. zepresc, s., 39. zepriturtl, s., 39.
zi, s., 151 ; ziva mortilor. 5. zolesc, v., 3.
www.digibuc.ro
CUPRINSUL:
Pag.
III
Prefala Cele ?loud Joi
I. Cele nouä Joi II. Mosii de yard III. Dumineca mare IV. Särbätoarea Rusaliilor. A. Zilnele V. » » B. Paza zilei VI. » » C. Vräji si descântece
I 5
12 18 .
.
VII. » » D. Cälusarii VIII. Rusitorii XI. Sfinti-märuntii: Timofteiu, Vârtolomeiu, Onofreiu, Eliseiu si Iuda
.
34 38 54 76 77
Sdn.zienile
I. Floarea Sânziènilor
II. Sf. Ioan de varä III. Cununa Sânzienilor IV. Culegerea buruienilor de leac V. Taghianilu VI. Mu Orea cucului si uliul
Sf. Petru fi Pavel I. Postul Sârn-Pietrului II. Sf. Petru
IlI. Cucu-tilharul si cânii lui Sf. Peru IV. Sf. Pavel V. Datine si credinte VI. Jocul sclavilor
www.digibuc.ro
79 8o 91 95
99 1o6
rii. 115
144 151
, 156
234 Pag.
S f. Cosma fi Damian L Cosmandinul II. Ana-Foca
16i 162 164 166
Pricopul Cinrica
Marina fi Circovii I. Marina II. Circovii Sf. Ilie I. SF. Ilie
167 170 172
II. Sarsitul lumii si Sf. Ilk III. Urgisirea Diavolului.Credirqe marunte IV. Sarbittoarea Sf. Ilie
V. Mosii de Sf. Ilie VI. Riitezatul stiubeilor ilie-Palie fi Foca I. Ilie-Palie IL FOca
III. Sf. Maria Magdalena W. 0 pârn't Adormirea Sf. Ana Ana Ospenii Sf. Pantelcimon Pintilie-c5.1itorul. -Calätorirea verii Glosaf .7i indice
www.digibuc.ro
197
200 205 207 209 212 213 214 215
216 218
22i
GRESELI Pag. 1
4 7 10 10 11.
15 18
23 23 62 70 89 83 87 88 13,f 136 140 152 169 171
176 181 181
In loc de
Rand. 12 10
buriene
23
flori fin tipare
4
6 33-4 33 1
chemec
Sa se ceteascil buraiene chiama
dativs
jiori, tipare datina
ce e
cele
ci mai vasalii Sarbatoarea Rusaliilor
neisalii Sarbatoarea Rusaliilor.--
ci numai
[A. ainele
39 40
pronarèle batite
pronorèle
1.1
facuti
90
iu facuti ciumparit
39
Stante
Staiy.e
24
lacra romilnita Dumitrescu o cincea
racla românita Dumitrascu o a cincea
495
497
11
1 31 1
26 18 35 40 39 22 21
nuci Pafimle dinreo
betite
in ciumpavit
muci Pamfile
dintr'o Voronca Legenda
Veronea
Pegenda zice Sf.
zice ca Sf.
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
