Sarah j.maas - Regatul Aripilor Si Al Pieirii Vol3

TOTUL SE INJAMPLA

REGATUL arlpT lor 

§( AL PlElRll SERI A'

.

R l G A T U I S P IN IN ! L O R I AL T R A N D A F IR I LO R VOIUOTU) 3

     *      #      %

AUTOAMA SERIE1 T R O N U L D E C LE L E ST ST A R

D O A R T L J PO T I D E C ID E C E T E P O A T E D iS iS T R U G E !

„Unds aliante sunt tried, periculoase - sa recfutc?,i nion^fji  pentru a lup luplst lst impotriva impotriva mons monstriK triKtfu tfuJui Jui va fi merett merett o provo cate risca ris canti nti iar agen agenti tiii dubli dubli sunt n u m e r a l Razb Razboiu oiull este ste intretesut cu povestik romantice ale personajdor secundare, aducand laolalta oamcn oamcnii din finuturi indepartatc." indepartatc." Kirlcui Reviews

2-5 TSFSNV7B
www.rao.ro

www.raobooks.o'im

DE ACEEASIAUTOARE:

Seria Regatul  Regatul spinilor spinilor si al trandafi trandafirilo rilor  r 

 Rega  Regatu tull spin spinilo ilorr fi al tran tranda dafi firi rilo lor  r   Rega  Regatu tull cefii fii fi alfuriei Seria Tronul Tronul de

cle§ta cle§tar  r  Tronul de cle§tar   Diamantul  Diamantul de la la miezul miezul nopf nopfii ii  Mo$  Mo$te teni nito toa area rea focului focului  Reg  R egin ina a um umbrel brelor  or   Impe  Imperiu riull furtunilor 

SARAH J. MAAS

REGATUL ARIPILOR SI A L P lE lR ll VOlliTTIlil 3

din SERIA

REGATUL SPINILOR SI AL TRANDAFIRILOR

 _

...............................................

-

_ 

■^mr itf:ir^:.:v'.-.,

 j » , . : f e

„ , " ::, T

..........................

.

”

W

VV.

. • * • ,^

;.!■ !■'■ ■■' •• •' ‘ i

llfl^liifT llfl^liifT;" !: ?]fe

rn^VKlMf 

«

’

3

.'

.-M 

-‘-i -‘ -iK K '•■ ■

iM

,•■ ' i t ,■ ■

- It

Hi’

' l l-

,

/

: J : f i p -*  -*  J J !! UL i! " t 

\

.Sr?s;*rar : r« a « C E

i-'ir 

- i ;‘ - y ^ . ; : : ; | S i i ) : ^

•!L ,

*

■'

1:#^

■

W

T W

-

fncA isufta * * ? '

■i. ' '

' ,« ,« J ; S ' : ,

V > Vi Klfll

 

VeQtks

Vmppi

W TfflEpat 1"“^H ■i' P S S r% ' - -:!i F|S

' W 

..........

idia/

"1

 

v  ?j

'^i-iv


.A

\

■l' m

'h*.j,i;iH

oggtfWc

l:.

 ZCXRJCO^ 

 ™H :.

tMuntel 

i s

■iii!^!:l|jd II™ ■4••!


“ ’ j;

If.Id

Q'EgjfflVL vmu vm u

ISr.a

‘
lui-r

.

"

/ ' !>''/ '' /£f  '. / ■! ■!//■*■


}■ B

, ; « :P ! s r

WEgATVL

&

..

/

fV' -

\ ,.

/^rtirwn v'

,•• i, i •’ — 

T:.

-■.•■

S a t u f * b r iT e y rz    ___ ___ __ 

.t r

rt^fH

■*

% $ $ '$   -

• #w ' ■

v : ";

u

;, .|V-1'

Vs

II  LVMEJi  LVMEJi MV M V Q F R m L O & W M 

i 

Cu doi ani inaintea Zidului

Bazaitul mu§telor §i {ipetele supraviefuitorilor luasera de mult locul rasunatoarelor tobe de razboi. Trupurile lipsite de via^a ale oamenilor $i ale creaturilor Fae, im pra$tiate pe campul campu l de lupta, erau era u separate, pe alocuri, alo curi, doar do ar de aripile frante, care se inaljau spre cerul cer ul cenu$iu cenu$iu sau de hoitul ho itul vreunu vreu nuii cal. cal. In ciuda norilor grei, mirosul avea sa devina foarte curand de nesuportat, din cauza caldurii. Mu$tele, pentru care nu conta daca lejurile erau ale oamenilor sau ale unor Fae, se plimbau deja peste ochii care priveau catre zari, fara sa clip clipeasc easca. a. Am pa$it cu grija pe campu ca mpull odata od ata inverzit, inverzit, atent aten t la steagurile steagurile pe  jum  ju m atat at atee ingrop ing ropate ate in no noro roii $i sange inchegat. inche gat. A m facut facu t un efort efo rt imens ca sa nu-mi tarai aripile peste morfi $i armuri. Cu mult inainte de sfar^itul sfar^itul macelului, $i eram deja epuizat. Imi petrecusem ultimele ore luptand ca $i muritorii de langa mine: cu sabia, sabia, cu pumnii, pumn ii, incercand incerc and sa-mi sa-m i men^in men^in concen co ncentrarea trarea la la cote maxime. maxim e. Nu cedasem c edasem in fa{a legiunilor legiun ilor Ravenniei Rav enniei - ore in $ir,  pastr  pa stras asem em rand ra ndur urile ile pe p e n tru tr u ca a$a a$a imi im i coman com andas dasee tata ta tall meu me u $i $i, p e n  tru ca $tiam ca asta trebuia sa fac, ezitarea ar fi fost lovitura finala data da ta rezisten^ei noastre noa stre,, $i $i a§a a§a dezbinate. dezbin ate. Fortare Fortarea^a a^a care se ivea ivea in spatele spatele meu m eu era prea pre^io pre^ioasa asa p en tru a fi fi cedata Loia Loiali li$t $til ilor or.. $i asta nu do doar ar datorita d atorita pozifiona p ozifionarii rii in inim in imaa continentului, ci §i pentru rezervele pe care le adapostea, pentru

10

SARA SA RAH H J. MAAS MA AS

forjel forjelee care fumegau zi §i §i noapte noa pte in parte p arteaa vestic vestica, a, in care se trud tru d ea  pe  p e n tru tr u apro a proviz vizion ionare areaa for^elor for^elor no noastre astre.. Fumul forjelor se amesteca acum cu cel al rugurilo rug urilorr deja aprinse in spatele meu in timp ce continuam sa merg, studiind chipurile mor^ilor. M-am gandit sa trimit solda^ii care puteau sa faca fata situa^iei §i sa revendice armele celeilalte armate. Aveam o prea dis pera  pe rata ta nevoie nevo ie de ele ele ca sa ne pese de onoare on oare.. Cu atat at at mai mult mu lt cu cat cealalta taba ta bara ra nu n u se deran de ranja ja cu a$a a$a cev ceva. a. Incremenit... campul de lupta parea incremenit in comparatie cu macelul $i haosul care incetasera in cele din urma acum cateva ore. Solda^ii Loialijti se retrasesera in loc sa se predea, lasandu-§i mortii prada ciorilor. Am ocolit oc olit un cal cazut, in ai carui caru i ochi frumo$i, larg deschiji, desch iji, se  pute  pu teaa citi groaza groa za §i §i ale carui ca rui coaste insan ins anger gerate ate erau era u pline de d e mu$te. mu$te. C alaretui rasucit ras ucit sub el era aproape decapitat. decapitat. Nu din cauza vreunei lovituri lovitu ri de sabie. sabie. Nu, ranile ran ile adanc ad ancii erau era u lasate de ni$te ni$te gheare. gheare. Ei nu aveau sa cedeze cu u§urinta. Regatele $i teritoriile care i$i doreau dorea u sclav sclavii ii lor umani um ani nu ar fi fi pierdut pierdu t razboiul acesta decat daca nu ar  j f i avut de ales ales.. $i chiar §i atunci... Aflaseram pe pielea noastra, noa stra, foarte devreme, ca nu respecta resp ectau u regulile vechi vechi $i $i ritualurile ritua lurile de lupta. Cat despre teritoriile fae care care luptau alaturi de razboinicii muritori... Trebuia Trebu ia sa fim striviti ca ni$te ni$te viermi. Cu mana acoperita de sangele meu $i al altora, am alungat o musca mu sca ce imi bazaia la ureche. ureche. Crezusem dintotdeauna ca moartea avea sa fie un fel de intoarcere pa$nica pa$nica acasa - un cantec de leagan dulce $i $i trist, care sa ma conduca condu ca spre orice m-ar m -ar fi a§teptat a§teptat du dupa pa acee aceea. a. M-am ghemuit cu un bocanc pe catargul unui stegar loialist, murdarind cu noroiul inro§it porcul mistret brodat pe steagul de culoarea smaraldului. Ma intrebam intreba m acum a cum daca nu cumva cum va ace acell cantec de leaga leagan n al m or tii nu n u era er a decat bazaitul bazaitu l mu$telo mu$telor, r, $i $i nu un unul ul mimmat. mim mat. Daca mu$tele mu$tele ?i viermii vierm ii erau doa d oarr servitorii mortii.

R egatul a r i p il il o r $i al p ie ir ii

11

Campul de lupta se intindea spre orizont in toate directiile, mai  pu^in spre spr e forta fo rtarea reata ta din di n spatele meu. Trei zile zile ii respinseseram; trei tr ei zile zile luptase lup taseram ram $i m urisera uris eram m aici aici.. Dar Da r ramasesem ram asesem pe pozitii. pozitii. Adunasem oameni oam eni $i creaturi creatu ri Fae Fae de nenu ne num m arate ara te ori, refuzasem sa las loiali§t loiali§tii ii sa pat p at run ru n da, chiar §i atunci cand ne lovisera a doua zi flancul drept, inca fragil, dar cu trupe noi. !mi folosisem folosisem puterea putere a pana ce am sim^i sim^itt ca nu-m i mai ramasese ram asese decat fum in i n vene, vene, iar apoi apelasem la pregatirea m ea illyriana illyriana pana pan a cand can d nu n u m ai §tiusem §tiusem decat deca t sa-mi sa-m i rotesc scutul $i sa loves lovescc cu sabia,  pan  p anaa cand ca nd nu m ai $tiusem ce sa fac impot imp otriv rivaa hoardelor hoard elor.. O aripa illyriana, pe jumatate sfartecata, ie$ea dintr-o gramada de sta s tarv rvur urii de d e Mari M ari Fae, Fae, ca $i $i cand fusese nevoie nevo ie de to^i to^i $as $asee ca sa sa-1 doboare pe razboinic. Ca ?i cand i-ar fi luat pe toti cu el. Inima Inim a imi batea cu putere in trupul trup ul lovit lovit in timp tim p ce dadeam la o  par  p arte te gra g ram m ada ad a de cadavre. Intaririle sosisera la rasaritul celei de-a treia ?i ultime zile, trimise de tatal meu dupa ce ii cerusem ajutorul. Ma pierdusem prea mult mu lt in iure$ul luptei ca sa observ obser v ca ca^i altii altii nu faceau parte din di n unitatea tate a illyriana, illyriana, mai ales ales cand atat de mu multi lti folosisera folosisera pietre Siphon. Dar in orele scurse dupa ce ne salvasera pielea $i schimbasera soarta luptei, nu-mi zarisem niciunul dintre frati printre cei vii.  Nici mac m acar ar n u jtia jt iam m daca dac a Azriel sau sa u Cassian Cas sian lupt lu ptas aser eraa pe camp. Era pu{i pu{in n probabil probab il ca prim ul sa o fi facut, de vreme ce tatal meu m eu il iinea iin ea aproape ap roape pen p entru tru spionaj, spionaj, dar da r Cassian. Cassian... .. Cassian ar fi pu putu tutt sa reintre in lupta. L-a$ fi crezut in stare pe tata sa-1 transfere pe Cassian intr-o unitate cu foarte mari $anse sa fie macelarita. A?a cum o pa^i pa^ise se §i §i acesta, acesta, care abia plecase schiopat&nd m ai devrem dev remee de pe campul de lupta. Degetel Degetelee insangerate insangerate $i $i dureroase m i-au intrat in trat in armura arm ura indoita ind oita ?i in carnea rigida cand de pe soldatul illyrian cazut am dat la o  parte  pa rte ultim ul tim ul cadav cad avru ru de d e Mari M ari Fae. Fae. Parul negru, neg ru, pielea maslinie... maslinie... Ca C a ale ale lui Cassian.

12

SARA SA RAH H J. MAAS

Insa nu al lui Cassian era chipul gri ca moartea, holbandu-se la cer. Respiram Respiram greoi, greoi, plamanii inca ma m a dureau du reau din cauza urletelor §i §i  buzele imi im i erau er au uscate usca te $i crapate. Aveam nevoie disperata de apa, dar in apropiere, alte doua aripi illyriene iejeau din gramada de mor^i spre care m-am dus impleticindu-ma, lasandu-mi mintea sa hoinareasca intr-un loc intunecat ?i linijtit cand mi-am indreptat gatul rasucit ca sa ma uit la chipul de sub casca simpla.  Nu era al lui. lui. Mi-am facut loc loc printre prin tre cadavre cadavre spre un u n alt illyri illyrian. an. Apoi, spre altul. §i spre altul. Pe unii ii cuno?team. Pe al|ii, nu. Campul de lupta se intindea mult sub cer. Kilometru dupa du pa kilometru. Un regat al al mortilor m ortilor in putrefacti putrefactie. e. §i-am tot cautat. cautat.

PARTEAINTAI

RINTES j ? DINCARRION

Tabloul era o iluzie. O iluzie vesela $i dragu^ dragu^a, a, plina plin a de d e boboci bob oci de un u n roz palid pa lid $i raze de soare imense. Studiul lene§ al gradinii de trandafiri care se ivea dincolo de ferestrele deschise ale atelierului meu il incepusem cu o zi in urma. Printre Pr intre m aracini arac ini §i §i frunze lucioase, lucioase, verdele verdele mai intens inten s al dealurilor dealu rilor se rostogolea in departare, la orizont. Era o primavara nesfar§ita, neobosita. Daca a§ fi pictat un tablou cu priveli§tea spre curte, a§a cum simfisem, a§ fi facut-o cu spini sfa§ietori, cu flori care sufocau lum ina soarelui pen pe n tru plantele mai mici decat ele §i dealuri nesfar nesfar§i §ite te manjite de sange. !nsa fiecare fiecare mi§car mi§caree a pensulei pensu lei pe panza pan za lata era e ra calculata; calculata; toate  petele  pete le §i §i spiralele de culor cu lorii amestec am estecate ate erau era u men m enite ite sa redea rede a nu doa d oarr  prim  pr imav avar araa idilica, ci ?i ?i o bun b unaa dispozi dispozi^ie. ^ie. Nu N u eram e ram prea pr ea buc b ucuro uroasa asa,, dar, din fericire, ma vindecam, in sfar§it, de ororile pe care le dezvaluiam cu grija. grija. Credeam ca, in ultimele saptamani, imi cizelasem conduita pe cat de complicat pictam tablourile. Credeam ca, daca a§ fi ales sa m a infafi infafi^e ^ezz cum imi doream do ream cu adevarat, a$ a$ fi fost impod im podobita obita cu

16

SARA SA RAH H J. MAAS MAA S

gheare sfa§ietoar sfa§ietoaree §i §i maini care i-ar i- ar fi sugrum sugru m at pe p e cei care se aflau aflau acum in compan com pania ia mea. A§ A§ fi lasat ho holuri lurile le aurite a urite patate pata te de ro$u. ro$u. Dar inca nu. Inca nu, imi spuneam cu fiecare mi?care a pensulei, cu fiecare mi$c mi$car aree facuta in ultimele saptamani. Razbunarea Razbun area imediata imed iata nu n u ar a r fi fi folosit nimanui §i la nimic, poate cel mult furiei mele clocotitoare. Chiar Ch iar daca, de fiecar fiecaree data cand le vorbeam, vorbeam , o auzeam pe Elain suspinand in timp ce era bagata cu for^a in Cazan. Chiar daca, de fiecare data cand ii priveam, o vedeam pe Nesta indreptandu-§i degetul ca o promisiune a mor{ii spre Regele Hybernului. Chiar daca, de fiecare data cand ii miroseam, narile mi se umpleau din no u de izul sangelui lui Cassian varsat pe pietrele nou p ietrele negre ale ale castelucastelului din oase. oase. Pensula mi se rupsese intre in tre deget degete. e. O rupsesem in doua, manerul galbui fiind distrus iremediabil. inju in jura rand nd in §oapta, §oapta, m-am m-a m uitat uit at spre u$i §i §i ferestre ferestre.. Locul acesta era  prea  pre a plin pli n de priviri priv iri indiscrete indisc rete ca sa rise sa o arunc aru nc in co^ul de gunoi. Am privit, cu atenfi atenfie, e, peste tot in juru ju rull meu, ca sa vad cine era sufisuficient de aproape sa ma vada, vada, sa ma spione spioneze. ze. N-am N-a m gasit pe nimeni. nim eni. M i-am intins in tins brafele brafele in fa fa^a, cu o jum atate de pensula pensu la in fie care mana. Pentru o dipa, dipa , mi-am permis perm is sa vad dincolo de stralucir stralucirea ea care-mi care-mi ascundea tatuajul tatu ajul de pe m ana §i anteb antebra^u ra^ull drept. Insemnele inimii in imii 4

mele adevarate. adevarate. Adevaratul meu m eu titlu. titlu. Marea Doa D oam m na a Regatului Nop Nop^i ^ii. i. Gandul Gand ul fugar fuga r facu pensula pensu la rupta ru pta sa izbucneasca in flaca flacari ri.. Focul nu m a arse, arse, fh f h iar ia r daca devora d evora lemnul, pensula pens ula §i §i vops vopseaua. eaua. Dupa Du pa ce nu mai ramase decat fum $i cen cenu§ u§a, a, am chemat un vant va nt care mi le-a m aturat atu rat de pe palm pa lmee §i §i le-a scos pe ferestrele ferestrele deschise. deschise. Ca masura de precau^ie, am invocat o briza din gradina ca sa §erpuiasca prin camera $i sa spulbere fuioarele de fum ramase §i sa o umple cu mirosul prafuit §i sufocant al trandafirilor.

Regatul aripilor $i al pieirii

17

Poate dupa indeplinirea sarcinii mele aid, aveam sa ard din temelii §i conacul acesta, incepand cu trandafirii. Cele Cele doua dou a siluete siluete care care se apropiau imi captara c aptara atenjia, iar eu am in§fac in§facat at o alta alta pensula §i §i am inm in m uiat-o uia t-o in cea cea mai m ai apropiata pata pa ta de vopsea, vopsea, coborand cobo rand capcanele intunecate intun ecate pe care le le ridicasem in juru l camerei came rei ca sa m a avertizeze avertizeze de prezen^ prezen^aa vizitatorilor. Lucram la felul in care lumina soarelui cadea pe nervurile unei  petal  pe talee de trandafir, trand afir, ince in cerc rcan and d sa nu n u m a gande ga ndesc sc la cum cu m o vazusem va zusem odata od ata pe p e aripile illyriene, illyriene, cand can d u§ile u§ile se se deschisera. Am pretins ca sunt absorbita de munca mea aducandu-mi un  pic um erii er ii in fa{a $i $i inclin inc linan andu du-m -mii capul. §i m -am -a m prefac pre facut ut ?i mai mult cand m-am uitat incet peste umar, de parca efortul de a ma desprinde desp rinde de tablou era adevarat. adevarat. Insa lupta am dat-o cu zambetul pe care m-am format sa-1 afi§ez  pe chip §i in privir pri viree - ochii oc hii fiind singu sin gurii rii care indi in dica cau u un zambe zam bett sincer. Exersasem in oglinda. De nenumarate ori. A§adar, pielea din jurul ochilor mi se mcrefi cu u§urin^a cand i-am zambit discret §i §i totu§i totu§i fericit lui Tamlin. Tamlin. Lui Lucien. - !mi pare rau ca te intrerup, spuse spuse Tamli Tamlin, n, studiindu-mi studiindu-m i chipul in cautarea umbrelor carora le cedam din cand in cand, a celor pe care le le foloseam ca sa sa-1 tin ti n la distanja dista nja cand soarele apunea apun ea dincolo din colo de dealuri. dealuri. Dar D ar credeam ca poate vrei sa te pregat pregate$t e$tii pen pe n tru intalnire. M -am format sa ingh in ghit it $i $i sa sa cobo co borr pensula, pens ula, nelini§tita nelin i§tita §i §i nesig ne sigura ura a§a cum fusesem fusesem in urm u rmaa cu mult m ult timp. timp. - Este. Este... .. ai vorbit vorb it cu Ianthe? Chiar Ch iar vine vine?? Inca nu o vazusem vazusem pe Marea Preoteasa care care imi tradase surorile suro rile Hybernului, care

 tradase Hybernului. Hybernului.

ne

§i chiar daca rapoartele rapide ?i neclare pe care Rhysand mi le trimisese prin legatura de imperechere ma mai lini§tisera... Ea era responsabila p en tru ce se intamplase in urma urm a cu cateva cateva saptamani. saptamani.

18

SARAH SAR AH J. MAAS MA AS

Lucien Lucien fu cel cel care care raspunse, uitand u itandu-se u-se cu atenjie la tabloul meu, ca $i $i cand can d acesta ar a r fi fi avut dovada dova da pe care §tiam ca o cauta. cauta. - Da. Ea... Ea... a avut motivele ei ei §i este dispusa disp usa sa le explice. explice. Poate §i motivele pent pe ntru ru care punea pune a mana m ana pe p e orice mascul ii placea, cea, fie ca ei voiau sau n u §i §i de ce proc p roceda edase se a§a a§a cu Rhys §i §i cu Lucien. M-am intrebat ce parere avea cu adevarat Lucien despre asta §i despre faptul ca victima prieteniei ei cu Hybernul ajunsese sa fie  par  p arte tene nera ra lui.  Elain.  Nu  N u vorbise vor bisem m despre desp re Elain decat de cat o singu sin gura ra data, data , du dupa pa ziua inin toarcerii mele. mele. „ln ciuda a ceea ce a insinuat Jurian despre modul in care Rhysand o sa le trateze pe surorile mele, ii spusesem eu, in ciuda natur na turii ii Regatului Nop Nop^i ^ii, i, ei ei nu n u au sa le raneasca a$a a$a pe Elain sau pe  Nesta  Ne sta - n u inca. Rhysand Rhy sand are la dispozi^ie dispozi^ie m o du duri ri mai m ai creative prin pr in care sa le faca rau.M Lucien inca parea sa se indoiasca de asta. Dar, pe de alta parte, §i eu insinuasem prin propriile-mi „pierderi“ de mem m emorie orie ca poate poa te nu n u avusesem parte pa rte de d e ace aceea ea§i §i creativitate sau amabilitate. U§urin^a cu care crezusera ca Rhysand ar fi fortat vreodata pe cineva... Am adaugat insulta pe extrem de lunga lista cu lucruri  pe  p e n tru tr u care c are treb tr ebui uiaa sa-m s a-mii iau ia u revan$a. revan$a. Am lasat jos pensula pen sula §i §i m i-am i-a m scos scos §or^ §or^ul ul stropit stropi t de vopsea, vopsea, pun p unan an-du-1 cu grija pe scaunul pe p e care statuse s tatusem m deja cocofata de doua ore. ore. - Ma due sa ma schimb, am §optit §optit §i §i m i-am aruncat arun cat peste um ar coada despletita. Tamlin dadu aprobator din cap, urmarindu-mi fiecare mi^care in timp ce m -am apropiat de ei. ei. - Es Este te frumo frumoss tabloul tabloul.. - Nu este este nici pe departe dep arte terminat, am spus spus eu, eu, aducand-o aducand -o la la suprafata pe fata care se ferea de laude §i de complimente, care i?i dorea sa treaca neobservata. !nca-i vrai§te.

Regatul aripilor §i al pieirii

19

La drept vorbind, era una dintre cele mai bune lucrari ale mele, chiar daca num numai ai eu ii observam lipsa de spirit. spirit. - Cred ca to{ to{i suntem, spuse Tamlin Tamlin schi^and schi^and un zambet. zambet. Mi-am infranat infra nat impulsul impu lsul de a-mi a-m i da ochii peste cap cap $i $i i-am zam bit, atingandu-1 atin gandu-1 u§or cu m ana an a pe um u m ar cand ca nd am trecu tre cutt pe langa la nga el. el. Cand am ie§it dupa zece minute, Lucien a§tepta in fa{a noului meu dormitor. dormitor. !mi luase doua zile ca sa nu ma mai indrept spre cel vechi - sa fac fac in dreap d reapta ta in capul scarilor, scarilor, §i §i nu la stang stanga. a. Dar nu n u era nimic nim ic in fostul dormitor. Ma uitasem uitasem o data inauntru, inaun tru, a doua zi dupa intoarcerea intoarcerea mea. mea. Mobila era distrusa, cear§afurile erau sfa§iate, iar hainele erau aruncate la intamplare in dulap. Parea ca nimanui nima nui n u i se permisese permisese sa intre in tre ca sa faca cura^enie. cura^enie. In schimb, plantele plantele aga^a aga^ato toar aree - spinii - il facusera facusera de nelocuit. Fostul meu dormitor fusese napadit de vrejurile care se unduisera ?i ^erpuisera pe pere^i, impletindu-se printre resturi ca §i cand s-ar fi tarat de pe spalierele de sub ferestre, ca §i cand ar fi trecut o suta de ani a ni §i nu cateva luni. luni. Dorm itorul acel acelaa era era acum aidoma aidoma unui mormant. morm ant. Am luat juponul de culoare roz deschis al rochiei transparente intr-o m ana ?i am inchis inchis u§a u§a dormitorului dorm itorului in urm u rm a mea. in tot to t acest acest timp, Lucien a§tepta rezema reze matt de u^a u^a din di n fa^ fa^a mea. De u$a camerei lui.  Nu  N u ma indoi ind oiam am ca se se asigurase asiguras e ca aveam sa stau sta u acum acu m in cam c amera era de viz vizav avi. i. Nu ma indoiam indo iam ca i§ i§i intorcea intorcea m ereu ochiul och iul de metal m etal spre camera cam era mea, chiar §i §i cand can d dormea. dorm ea. - Sunt surprins ca esti atat de calma, calma, avand in vedere promisiuprom isiunile pe care le-ai facut in Hybern, Hy bern, spuse Lucien Lucien in loc de salut. salut. Promisiunea de a le ucide pe reginele reginele umane, pe p e Regel egelee Hybemului,  pe Jurian Juria n si pe p e Ianthe, Ianthe , p e n tru tr u ceea ce le facusera facu sera su suro rorilo rilorr mele §i  prie  p riete ten n ilor ilo r mei.

20

SAR AH J. MAAS

- Tu singur sing ur ai spus spus ca Ianthe a avut motivele motivele ei. ei. Oricat de furioasa a? a? fi fi, po t sa o ascult.  Nu  N u ii spu spusese sesem m lui Lucien ce §tiam §tiam de adeva ad evarata rata ei natu na tura ra pe p e n tru tr u ca asta ar fi insem ins emna natt sa ii explic faptul ca Rhys Rhys o alungase din d in casa lui ca sa se apere pe sine $i pe membrii regatului sau $i deoarece ar fi starnit prea multe intrebari, ar fi subminat prea multe minciuni atent nascocite, nascoc ite, care ii {inusera pe el §i regatul regatu l lui - regatul meu in siguranfa. De§i ma intrebam daca, dupa ce se intamplase in Velaris, mai era necesar. necesar. Inamicii Inam icii no§tri no§ tri cuno$teau cun o$teau ora§ul, ora§ul, §tiau §tiau ca ca era u n loc al  binelui $i $i al al pacii. §i incerc inc ercase asera ra sa-1 distru dis truga ga cu prim pr imaa ocazie. Vina pe p e n tru tr u atacul asupra asup ra Velarisul Velarisului, ui, dupa d upa ce Rhys Rhys li li-1 dezvaluise dezvaluise reginelor umane, avea sa-1 bantuie pe partenerul meu tot restul viefil viefilor or no noastre astre nemu ne muritoare. ritoare. - O sa-{ sa-{ii spuna spu na o poveste pe care ai sa vrei sa o auzi auzi,, ma m a avertiza Lucien. Eu am ridicat din umeri $i am mers pe holul pustiu, acoperit de covoare. - Pot sa decid $i $i singura singura in num numele ele meu. Se pare ca tu ai ho hotara taratt deja sa nu o crezi. El ma ajunse din urma. urm a. - A implicat doua do ua femei nevinovate in treaba asta. asta. - Lucra ca sa se asigure ca alia alian^a n^a cu Hybe H ybernul rnul este puternica pute rnica.. Lucien ma prinse de cot §i ma opri. I-am perm is sa o fac facaa pent pe ntru ru ca, ca, daca nu a§ fi facut-o §i m-a$ fi teleportat ca in padure cu multe luni in urma sau daca a§ fi folosit vreo manevra de^aparare illyriana ca sa-1 dobor, mi-a§ fi distrus $iredicul. - E§ti mai ma i inteligenta de atat. atat. M-am uitat atent la mana lata $i bronzata care imi tinea cotul. Apoi am intaln in talnit it un u n ochi ro$u §i §i unul auriu, care se invart invartea. ea. - Unde Und e o Jine Jine?? §opti §opti Lucien. Lucien.

R eg atul a ri ri p il il o r $i al p ie ie ir i i

21

§tiam la cine se referea. Am scuturat din cap. - Nu §tiu. §tiu. Rhysand define d efine o suta de d e locuri locu ri in care ar putea pu tea sa fie fie,, dar ma indoiesc de faptul ca ar folosi vreunul dintre ele ca sa o ascunda pe Elain, §tiind ca le cunosc. - Spune-mi oricum. oricum. Enumera-mi-le Enum era-mi-le pe toate toate.. - Ai sa mori in clipa clipa in care ai sa intri intr i pe terito ter itoriul riul lui. lui. - Am supravietuit destul de onorabil cand te-am gasit. - Nu |i-ai dat seama ca pusese stapanire pe mine. L-ai lasat sa ma ia. Minciuna, minciuna, minciuna. !nsa Lucien nu afi$a durerea §i vina la care ma a§teptam $i imi dadu incet drumul. - Trebuie sa o gase gasesc sc.. - Nici macar maca r n u o cuno§ti pe Elain Elain.. Legatura de imperechere imperech ere este este doar do ar o reac^ reac^ie ie fizi fizica ca - iti intuneca intune ca ratiunea. - Asta v-a facut facu t ^i ^ie $i $i lui Rhys Rhys?? intrebarea §optita era periculoasa. Dar mi-am impus sa-mi afi§ez teama in privire, mi-am amintit de Jesatoare, de Gioplitor §i de Middengard Wyrm, astfel incat vechea groaza sa-mi aco per  p eree parfu pa rfum m ul. ul . - Nu vreau sa discut despre asta, am spus cu o voce ragu$it ragu$itaa $i inegala. Ticaitul unui ceas se auzi la parter.  In sinea mea, i-am adresat, atunci, Mamei, o rugaciune de mulfiimire §i am grabit pasul. - O sa intarziem. intarziem. Lucien nu facu decat sa dea aprobator din cap, dar i-am sim|it  privi  pr ivirea rea in spate, a^intita a^intita chia ch iarr asupra asu pra §irei §irei sp spina inarii rii can c and d am cobo co borat rat scarile scarile ca sa o vad pe Ianthe. I anthe. §i sa sa decid, in sf sfar ar§it §it,, cum c um u rm a sa o sfa§ sfa§ii ii in bu buca ca^i ^i..

22

SARA SA RAH H J. MAAS

Marea Preoteasa arata exact a§a cum imi aminteam, $i in amintirile pe care mi le aratase Rhysand> §i in reveriile in care-mi infigeam ghearele ascunse ascun se sub un ungh ghii ii ca sa ii scot ochii §i §i limba limb a $i $i apoi sa 11  sfasn gatul. In piept, furia mi se transformase intr-o creatura vie, intr-un W

A *

i* A

• *

 A d

1

ecou al al batailor inimii inim ii care m a adorm ado rmeau eau si ma trezeau. trezeau. Mi-am M i-am do j 

molit-o doar cand am fixat-o cu privirea pe Ianthe din partea cealalta a mesei, aflata intre Tamlin $i Lucien. Aceasta Aceasta inca mai pu p u rta gluga gluga galbena §i §i diadema diadem a argintie cu piatra de un albastru transparent, care semana cu una Siphon. Bijuteria din mijloc imi amintea de cele ale lui Azriel §i ale lui Cassian. Si m-am m- am intreb intr ebat at daca, la fel fel ca §i §i cele cele ale ale razboinic razb oinicilor ilor illyrieni, bi juter  ju teria ia ajuta aju ta cumva cum va vreo magie ma gie stangace stang ace sa se trans tra nsfor form m e in ceva mai rafinat, mai mortal. Nu $i-o scosese niciodata, dar nici nu o vazusem pe Ianthe invocand o putere mai mare decat cea necesar necesaraa aprinderii aprin derii unei u nei sfere sfere de lumina lum ina fae fae intr-o intr- o camera. Marea Preoteasa i§ i§i indrep ind repta ta privirea turcoaz spre masa din lem n negru, gluga gluga aruncandu arunca ndu-i -i umbre u mbre pe p e chipul perfec perfect. t. - Vreau sa incep prin a spune cat de rau imi pare. Am acfionat din dorinfa de a-{i... oferi lucrul pe care credeam ca probabil ^i-1 dore§ti, dar nu indrazne§ti sa-1 ceri cu voce tare $i, in acela§i timp, de a conti co ntinu nuaa sa-i mul^umesc pe alia^ alia^ii ii no$tri din di n Hybe H ybern rn cu c u loialiloialitatea noastra. Minciuni dragute §i otravite. Dar, ca sa ii aflu adevaratele mo tive... A§teptam intalnirea aceasta de cateva saptamani. Imi petrecusem ultimele saptamani pretinzand ca sunt in convalescent, ca m a vindec de ororile cauzate de Rhysand, carora le supravieprisem. - De ce mi-a§ mi-a§ fi fi dorit dor it ca surorile suro rile mele m ele sa suporte supor te a?a ceva ceva?? Vocea mi se auzi tremurata, rece. Ianthe i§i ridica fruntea, studiindu-mi chipul nesigur, daca nu  putin  pu tin distan dis tant. t.

R eg atul a ri ri p il il o r $i al p ie i r ii

23

- Ca sa po{i fi fi impreu im preuna na cu ele ele pent pe ntru ru totdeauna. totdeaun a. §i daca Lucien Lucien ar fi fi descoperit descop erit dinain din ainte te ca Elain este parte pa rtene nera ra lui, ar fi fost. fost... .. devas tator tat or sa-§ sa-§ii dea seama ca ar a r avea la dispo dispozi^ zi^ie ie doar doa r cateva zeci zeci de ani. ani. Faptul ca ca i-a rostit numele surorii mele ma facu sa vreau sa marai, ma rai, dar da r m-am m- am infranat infran at §i-am §i-am afi afi§ §at u n calm aparent, cea mai noua masca din arsenalul meu. - Daca vrei sasa-^i ^i fim recunosc recun oscator atori, i, mai ai de a$teptat o vreme, Ianthe, raspunse Lucien. Tonul §i §i vorbele lui li atrase atr asera ra o privire de aten^ionare din par p artea tea lui Tamlin. Tamlin. Poate ca Lucien ar fi fi ucisucis-o o pe Ianthe Ian the inaintea in aintea mea, m ea, doar do ar  pe  p e n tru tr u groaza g roaza.la .la care o supus su pusese ese pe p e par p arte tene nera ra lui in ziua aceea. - Nu, §opt §optii Ianthe cu ochi och i mari, imaginea perfecta perfe cta a remu$carii remu$carii §i a vinova^iei. Nu, nu ma a$tept deloc sa-mi fi{i recunoscatori sau sa ma iertaji, ci sa ma in{elege{i... Asta e $i casa mea. Ea ridica o mana ma na subtire, impod im podobita obita cu inele de argint a rgint §i §i bra^ar bra^arii ca sa arate camera, conacul. - To{i am fost nevo nevoi^ i^ii sa facem aliante pe p e care nu n u le-am le -am fi crezut crez ut vreodata vreod ata posibile - unele poate neplacute, da, dar. dar... .. fo for{a r{a Hybernului Hybernu lui este prea mare ca sa fie oprita. Acum poate fi infruntata ca orice alta furtuna. Ea li arunca lui Tamlin o privire. - In toate lunile lunile ast astea ea,, am lucrat din greu ca ca sa ne pregatim pen pe n tru tr u sosirea inevitabila inev itabila a Hybe H ybernulu rnului. i. Am comis com is o gre$eal gre$ealaa grava §i §i am sa regret mereu durerile pe care le-am cauzat, dar haide^i sa continuam aceasta lucrare buna impreuna. Sa gasim o cale prin care care sa asiguram supraviepiirea su praviepiirea terito riilor $i $i a po popo porulu ruluii nostru. nostru . - Cu preful cator altor altora? a? intreba intreb a Lucie Lucien. n. Tamlin ii ii arunca aru nca din di n n nou ou acea privire de aten^ionar aten^ionare, e, dar da r Lucien Lucien ll ignora. - Ce am vazut vazu t in Hybern, spus spusee Lucien Lucien apucand apucan d cotierele cotierele scauscaunului sau destul de puternic incat lemnul sculptat scartai. Toate  prom  pr omisiu isiunil nilee de d e pace pac e $i $i imun im unita itate te pe care le-a Sc S c u t...

24

SARA SA RAH H J. MAAS

El se opri de parca fi-ar fi amintit ca Ianthe ar fi pu putut tut foarte bine sa-1 informeze pe rege. Slabi stransoarea de pe scaun fi ifi indoi degetele degetele lungi lungi inainte in ainte de a apuca iar cotier cotierele ele.. - Trebuie sa fim precauti. - Vom fi fi, promise prom ise Tamlin. Tamlin. Dar deja am fost de acord cu anum anu m ite conditii. Sacrificii, chiar. Daca ne despartim acum... chiar daca Hybernu Hy bernull ne este este ali aliat, at, trebuie trebu ie sa facem un front puternic. Impreuna. Impreu na. El inca avea avea incredere in ea. Inca mai ma i credea ca Ianthe luase, luase, pur pu r $i simplu, o decizie proasta. Nu ftia ce pandea sub frumusetea, hainel hai nelee §i cuvinte cuv intele le pioase. Dar, Dar, pe de alta parte, aceeafi acee afi orbire il impiedicase sa-fi dea seama sea ma fi ce se se ascundea sub pielea pielea mea. mea. Ianthe ifi cobori din d in nou n ou privirea. - Ma voi stradui sa fiu fiu vrednica vredn ica de prietenii prieten ii mei. mei. Lucien Lucien parea sa fac facaa un efort enorm ca sa nu nu-fi -fi dea ochii peste peste cap, cap, dar da r Tamlin Ta mlin spuse: spuse: - Cu tofii tofii vom incerca. incerca. Acesta era noul lui cuvant preferat: „a incerca" Eu am inghitit, asigurandu-m asigurand u-maa ca el m a observa observa,, fi am dat incet din cap, fixand-o pe Ianthe cu privirea. - Sa nu mai faci faci niciodata afa ceva. ceva. Un ordin ord in prostesc - unu unull la care se afteptase, afteptase, dupa dup a iuteala iuteala cu care care dadu aprobator din cap. Lucien se rezema de spatar, refuzand sa mai spun s punaa ceva. ceva. - Totufi Lucien Lucien are dreptate, am spus fara sa gande gandesc, sc, afifand o expresi expresiee ingrijorata. ingrijorata. Cum C um rama ra mane ne cu oamenii oam enii din regat in timpul tim pul conflictu flictului lui?? M-am incrun inc runtat tat la Tamlin Tamlin.. Amaran Am arantha tha i-a brutalizat - nu ftiu cat de bine vor supo s uporta rta sa traiasca traiasca langa Hybem. Hybem . Au suferit des destul tul.. Tamlin ifi incorda maxilarul. - Hybernul a promis prom is ca nu se va atinge atinge de oamenii noftri. Oamenii noftri. Aproape Aproape m-am incruntat - chiar chiar daca daca am am dat din nou din cap ca am infeles. - A fost o parte pa rte din... din... invoiala invoiala noastra.

Regatul aripi ar ipilo lorr $i al pieir pi eirii ii

25

Cand Can d vanduse tot Prythianu Pry thianul, l, vanduse tot ce era bun §i corect in el ca sa ma recupereze. - Oamenii Oam enii no$tri no$tri vor fi fi in siguranta sigu ranta la sosirea Hybernului. Chiar Ch iar daca am sfatuit familiile sa se mute in partea estica a teritoriului. Cel Cel pu{in pu{in pentru pe ntru moment. Bun. Macar se gandise la la posibile posibilele le victime - macar maca r ii pasa de  pop  p opor orul ul lui, in^ele in^elegea gea ce fel fel de joc jo c u ri bolnave bolna ve ii placea plac ea Hybe Hy bern rnulu uluii sa joace $i ca el el putea pute a sa jure jur e ceva ceva,, referind re ferindu-se u-se la altceva. altceva. Daca Dac a deja ii muta pe cei mai expu$i la rise in timpul conflictului... Asta imi u$ura u$ura munca. §i in est - o informatie inform atie maru m arunta nta pe care am ascuns-o. ascuns-o. Daca estul era sigur, atunci vestul... Hybemul urma, intr-adevar, sa se opreasca aici, aici, venind ven ind d in acea direc direc^i ^ie. e. Tamlin expira. - Asta Asta ma aduce la celala celalalt lt motiv pentru pen tru care care ne-am intrunit. intrun it. M -am pregatit p regatit ?i ?i m i-am impus sa par pa r curioasa cand el decl declara ara:: - Prima deleg d elegate ate din d in Hybern Hyb ern sos sose$ e$te te maine. maine. Pielea bronzata bron zata a lui Lucien se albi. albi. - Jurian va va ajunge ajunge inainte de amiaza, amiaza, adauga Tamlin. Tamlin.

CflPITOLUL

2

 Nu  N u prea pr ea auzisem au zisem nim n imic ic despre desp re Jurian Jur ian in ultimele ultim ele saptam sap taman anii - n u ll vazusem pe comandantul uman inviat, din noaptea aceea, in Hybern. Jurian fusese renascut cu ajutorul Cazanului $i al propriilor rama$ite oribile pe care Amarantha le adunase ca trofee timp de cinci sute de ani, sufletul lui fiind captiv $i $i con§tient in ochiul o chiul pastra pa stratt  prin  pr in magie. El era nebu ne bun n - inne in nebu buni nise se cu m ult ul t inainte ina inte ca Rege Regele le Hybern Hy bernulu uluii sa sa-1 fi inviat ca sa conduc con ducaa reginele umane um ane pe calea su pune  pu nerii rii incon$ in con$tiente. tiente. Tamlin §i Lucien §tiau. In mod sigur vazusera licarul acela in ochii lui Jurian. Dar... nici nu pareau cu totul deranjati de faptul ca Regele Hybernului avea Cazanul, care putea sa spintece lumea asta, incepand cu zidul zidul - singurul lucru dintre adunare, adunare, armatele armatele mortale Fae si taram urile oamenilor oam enilor vulnerabili de dedesubt.  Nu, acea amen am enint intar aree cu sigur sig uran anta ta nu pare p areaa sa-i tin ti n a treji noap no aptea tea  pe Lucien Lucie n sau sa u pe Tamlin Tam lin sau sa ii impied im piedice ice sa ii invite pe mo mon$tri n$triii acedia ace dia in i n casa casa lor lor.. La intoarcerea intoarce rea mea, Tamlin promisese sa ma includa includ a in planuri plan uri $i sa ma invite la fiecare fiecare intalni inta lnire re $i se se tinuse de cuvant cuv ant atunci atu nci cand c and expli explicas casee ca Jurian trebuia treb uia sa soseasca soseasca impreun imp reunaa cu alti doi com c omanandanti din Hybern, iar eu aveam sa fiu prezenta. Ei chiar i$i doreau 9

R egatul a r i p il il o r §i al p i e ir ii

27

sa examineze zidul, sa caute locul perfect pentru a-1 putea crapa imediat ce Cazanul $i-ar fi recapatat puterea. Aparent, faptul ca le transformase pe surorile mele in fiinte Fae il epuizase. Ingamfarea mea vizav vizavii de lucrul acesta acesta nu du dura ra mult. Prima mea sarcina era sa aflu unde planuiau sa atace si de cat timp avea nevoie Cazanul ca sa-§i recapete fortele. Apoi trebuia sa trans tra nsm m it pe p e ascuns a scuns informatiile inform atiile lui lu i Rhysand §i celo celorl rlal al^i ^i.. A doua do ua zi am fost $i mai precauta, dupa u n som somn n agitat din cauza cinei cu lan l anthe the cea roasa de vina, care ajunsese sa rada rad a excesiv excesiv ca sa ne lingu$easca pe mine §i pe Lucien. Parea ca, inainte de a-$i face aparitia, aparitia, preoteasa voia sa a§tep a§tepte te pana cand ca nd comandanfii com andanfii din Hybern H ybern se instalau. instalau . Spusese Spusese ca i$i i$i dore do reaa sa se se asigure ca ei aveau $ansa sa ne cunoasca inainte inainte de a interveni, dar da r schimbul schimbul de priviri dintre m ine §i Lucien imi daduse de inteles ca, pentru prima data, eram de acord: era foarte probabil sa-§i fi planuit o intrare grandioasa. Asta nu conta deloc pentru mine - pentru planurile mele, pe care care le-am trimis prin legatura legatura de imperechere in dim ineat a urmatoare, cuvintele §i imaginile rostogolindu-se de-a lungul unui coridor intunecat. intunecat.  Nu indr in draz azne neam am sa folosesc prea pr ea des d es legatura. legatur a. De la sosirea mea, m ea, comunicasem cu Rhysand doar o data. O singura data, in orele de dupaa ce intrasem dup intras em in fostul meu dorm d orm itor $i $i vazusem maracinii m aracinii care il invadasera. Parca strigasem strigasem de la o distanta d istanta mare, parca vorbisem pe sub apa. apa. „Sunt bine §i in siguranta, ii transmisesem prin legatura. Am sa lti spun curand ce §tiu.“ A^teptasem, lasand cuvintele sa calatoreasca in intuneric, intun eric,

apoi intrebasem: „Sunt in viata? viata? Sunt raniti?“

 Nu imi im i aminteam aminte am ca legatura dintre d intre noi sa fi fost atat de greu de auzit, auzit, nici nic i maca m acarr cand locuisem lo cuisem in casa asta, asta, iar el o folos folosise ise ca sa vada daca mai m ai traiam, traiam , ca sa se se asigure ca disperarea nu n u ma m a copl cople^ e^is ise. e.

28

SARA SA RAH H J. MAAS

Dar Rhysand R hysand imi raspunsese raspu nsese dupa d upa un minut: „Te iubesc. iubesc. Sunt in viata. Se vindeca vind eca.“ .“ Asta fusese fusese tot, ca $i $i cand can d doa d oarr atat reu$ise reu$ise sa-mi spuna. 9

Ma intorsesem in noua mea camera, incuiasem u§a $i inconjurasem tot locul cu un zid de aer dur pentru ca mirosul lacrimilor mele tacute sa nu fie detectat detec tat cand ma m a ghemuisem intr-u in tr-un n colt al baii baii.. Candva, m a mai ma i ghemuisem ghem uisem a§a, privind priv ind stelel stelelee in orele lungi lung i §i §i triste ale ale nopfii. Acum stud s tudiam iam cerul senin sen in $i $i albastru alb astru de dincolo de fereastra deschisa, ascultam pasarile cantandu-$i una celeilalte §i voiam sa strig.  Nu indr in draz azni nise sem m sa cer mai m ai multe mu lte detalii de talii despre de spre Cassian Cas sian §i §i Azriel sau despre surorile mele. Ma ingrozea ca $tiam cat de rau fusese, cum cu m a? fi fi proc pr oced edat at daca dac a nu ar fi reu§it sa se vindece vind ece ?i ce le-a§ le-a§ fi fi facu fa cutt acelor oameni. Se vindecau. Erau in via^a §i se vindecau. Imi spuneam asta in fiecare zi. Chiar Ch iar dac d acaa le mai mai auzeam strigatele $i $i le sim^ea sim^eam m mirosul miro sul sangelui. sangelui. Insa nu cerusem c erusem mai mult, nu n u riscasem sa ating legatura legatura in afara de acea acea prima prim a data.  Nu $tiam daca dac a asemene asem eneaa lucr lu cru u ri - mesajele tacute tac ute dint di ntre re parteneri - puteau fi monitorizate, monitorizate, nu n u cand legatura legatura de imperecher imperecheree  pute  pu teaa fi m irosita iro sita,, iar eu e u ma m a jucam juca m atat ata t de peric p ericulo uloss cu ea. ea. Toata lumea credea ca fusese taiata, ca parfumul lui Rhys mai  pute  pu teaa fi simtit sim tit din d in cauza ca ma m a fortase, fo rtase, ca sadise miros mi rosul ul in i n mine. m ine. Ei credeau ca, odata cu timpul §i distanta, mirosul lui avea sa dispara, cel mai probabil, in cateva saptamani sau luni. §i cand ar fi persistat... Atunci trebuia sa atac, cu sau fara informatiile de care aveam nevoie. 7 

Dar din d in cauza ca posibilitatea de de a comunica comu nica prin legatura menm en^ine ^ineaa mirosul mirosu l puternic... trebuia trebu ia sa o folose folosesc sc mai rar, chiar daca nu nu vorbeam vorbe am cu Rhys $i nu nu-i -i simteam sim team amuza am uzam m entul entu l $i $i viclenia. viclenia... .. Aveam Aveam

Regatul aripilor $i al pieirii

29

sa le aud din d in nou $i sa-i vad zambetul schimonosit, schim onosit, imi promiteam prom iteam in repetate randuri. Si ma gindeam din nou la cat de indurerat ii fusese chipul ul tima tim a data da ta cand can d il vazusem; vazusem; la Rhys, Rhys, plin de sangele lui Azriel §i §i al al lui Cassian, cand, in ziua urmatoare, Jurian $i cei doi comandanti din Hyber Hy bern n se telep tel eporta ortara ra in fa{ fa{a, pe aleea cu pietri pietri§. §. Jurian purta aceea$i armura u$oara din piele, parul castaniu biciuindu-i fata in briza de primavara. El ne vazu stand pe treptele albe din marmura din fata casei, iar gura i se stramba in zambetul ingamfat. Mi-am facut venele sa inghe^e, cu raceala unui regat in care nu fusesem niciodata. Insa m-am folosit de darul stapanului sau, transform and furia arzatoar arzatoaree intr-un intr -un calm calm de gheata in clipa clipa in care care Jurian se apropie fan{o§ de noi, cu o m&na pe manerul sabiei. In schimb, cei cei doi doi comandanfi comand anfi - u n barbat barb at $i $i o femei femeiee - fura cei cei din cauza carora carora m-am temut tem ut un pic. pic. Cu pielea de aceea$i nuanta ro$iatica $i cu parul la fel de negru ca al regelu regeluii lor lor,, pareau Mari Spir Spirid idu§ u§i, i, dar da r privirea lor lo r impietr im pietrita ita in rautate imi atrase atentia - absenja oricarei urme de compasiune din cauza mileniilor de cruzime. Tamlin §i §i Lucien intep int epen eniser iseraa inainte ca Jurian sa se opreasca inaintea scarilor de de la intrare. Com C omandantul andantul arm atei pamantene ranji ranji.. - Araji mai bine bine decat ultima ultima data cand can d te-am te-am vazut. vazut. M-am uitat uita t in ochii lui $i $i nu am spus nimic. Jurian pufni puf ni $i le facu semn sem n celor doi com andanti and anti sa inainteze. - Dafi-m Da fi-mii voie sa vi le le prezint prez int pe Alte^ Alte^el elee regale, regale, printu prin tull Dagdan D agdan §i printesa prin tesa Brannagh, nep n epotu otull $i $i nepoata nepoa ta Regelui Regelui Hybernului. Erau gemeni gem eni - de aceea aceea,, poate $i $i intre m ingle $i puterile lor era o legatura. Tamlin paru sa-$i aminteasca de faptul ca ace$tia ii erau acum aliafi $i cobori scarile. Lucien il urma.

30

SARA SA RAH H J. MAAS

El ne vanduse. Vanduse Prythianul - pentru mine. Ca sa ma rascumpere. Fumul mi se rasuci in gura §i i-am impus ghe{ii sa mi-o umple din nou. Tamlin i§i i§i inclina inc lina capul c apul spre pri p rin n t §i §i printesa. printe sa. - Bine Bine ati venit in casa mea mea!! Am pregatit p regatit camere pen tru toti. - Fratele meu §i cu mine vom sta impreuna intr-o camera, spuse prinfesa. Vocea Vocea ei ei era in§elator in§elator de subtire - aproape feciorelnica, dar lipsita de de orice urm ur m a de emojie emo jie §i §i impunatoare. impu natoare. Practic, Practic, am simfit remarca meschina mesc hina clocotind cloco tind in Lucien Lucien,, dar da r am coborat scarile $i am spus, ca stapana a casei pe care ace§ti oameni $i Tamlin se a^teptasera candva sa o accept cu bra^ele deschise: - Nu este este greu sa facem facem schimbari. Ochiul metalic al lui Lucien se roti $i se concentra asupra mea, dar eu m-am aratat indiferenta in momentul in care am facut o  plecaciu  plec aciune ne inai in aint ntea ea inam ina m icilor ici lor mei. Care dint di ntre re prie pr ieten tenii ii mei me i avea sa ii infrun inf runte te pe campul de lupta? lupta? Oare Cassian C assian si Azriel erau suficient de intrem intre m ati ca sa lupte, sau macar ma car sa ridice ridice o sabie sabie?? Nu mi-am m i-am perm p erm is sa ma gandesc la la asta la cum {ipase Cassian cand aripile ii fusesera sfa^iate. Printesa Brannagh se uita cu aten^ie la mine, la rochia roz, la  paru  pa rull pe p e care Alis mimi-1 1 ondulas ondu lasee §i mi-1 i-1 impletis im pletisee intrin tr-o o coro co roni nija ja in varful capului c apului $i $i la cerceii cerceii cu perle p erle de d e un u n roz pal. pal. Eram o fiinta draguta si inofensiva, perfecta pentru ca un Mare Lord sa o calareasca calareasca oricand orican d dorea. Brannagh stramba din buze cand ii arunca o privire fratelui ei. Judecand dupa ranjetul arogant cu care ii raspunse, Prinful gindea la fel. Tamlin Tamlin marai m arai incet in semn de avertisment avertisment.. - Daca v-ati satu s aturat rat sa va holba holba^i ^i la la ea, poate poa te reu$im sa trecem trece m la ale ale noastre. noa stre.

Regatul aripilor $i al pieirii

31

lurian chicoti meet $i urea searile fara sa i se spuna sa o faca. Sunt curio$i. Neru§inarea gestului §i cuvintele ll facura pe I (h lui sa in^epeneasca. Nu in fiecare secol dreptul de proprietate n'dipia 'dipia unei femei duce la declan$area declan$area unui un ui razboi. raz boi. Mai ales asupra mina eu astfel de... talente. I\u ni-am ni-a m intor in torss $i $i am urc u rcat at treptele trepte le dup d upaa el el. I>oate ca, ca, daca dac a te-ai fi deranja dera njatt sa mergi me rgi la razbo ra zboii pe p e n tru tr u M Miryam iryam,, mi \v ar fi parasit parasit p en trup tru p rintu rin tull Drakon Drakon.. () Linda paru pa ru sa ll strabata strab ata pe Jurian. Jurian. Tamlin Tam lin $i $i Lucien se inco in corda rdara ra in spatele meu, ne^tiind daca sa ne supravegheze dialogul sau sa-i mso^easca pe cei doi nobili din Hybern in casa. Cu explica^ia mea i a Azriel Azriel §i §i reteaua reteau a lui de spioni spio ni erau er au bine instru ins truiti, iti, scapaseram scapa seram de io\\ servitorii inutili, aten^i la ochii $i urechile curioase, ramanand doar cei mai de incredere dintre ei. Bineinteles, uitasem sa menfionez ca §tiam deja ca Azriel i$i reIrasese spionii de cateva saptamani, informatia nemeritand prepil meu sa fiu supravegheata de mai victilor lor, sau ca era in interesul meu  putini  putin i oame o ameni. ni. Jurien se opri in capul scarilor scarilor,, chipul fiindu-i o m asca neinduneind uratoare a morpi atunci cand am urcat ultimele trepte spre el. - Ai grija ce spui, spui, fato fato!! Eu i-am z&mbit $i am trecut mai departe. - Sau Sau ce ce? Ai sa m a arunc aru ncii in Cazan? Cazan? Am intrat intr at pe u§ile principale, principale, ocolind oco lind masa d in mijlocul holuholului, unde se afia o vaza cu flori care se inal^au catre candelabrul de cristal. Chiar acolo - la doar cativa metri distanja, ma ghemuisem de groaza $i $i disperare in urm u rm a cu cateva cateva luni. luni. Chiar C hiar acolo acolo,, in mijlocul m ijlocul foaierului, Mo Morr ma m a ridicase ridica se §i m a scosese din casa $i $i ma eliberase. - lata prim p rimaa regula a acest acestei ei vizite, vizite, i-am i-am spus lui lui Jurian peste umar, in timp ce ma indreptam spre sufragerie, unde ne a§tepta  pranz  pra nzul. ul. Nu m a ame a menin ninfa fa in i n casa mea! mea!

32

SARA SA RAH H J. MAAS

Dupa Du pa o clipa clipa,, mi-am dat da t seama ca atitudinea atitud inea mea functionase.  Nu cu c u Jurian, Jurian , care se incr in cru u n ta can c and d i$ i$i ocup oc upaa locul loc ul la masa, ma sa, ci cu Tamlin, care imi atinse u§or obrazul cu un mont cind trecu pe langa mine, fara sa §tie cat de atent imi alesesem cuvintele, cum il momisem pe Jurian ca sa-mi serveasca oportunitatea pe tava. Acela fix prim pr imul ul m eu pas: sa-1 fac pe Tamlin Tam lin sa creada, crea da, sa creada cre ada cu adevarat ca il iubeam pe el $i locul acesta $i pe toata lumea de aid, astfel incat sa nu devina suspicios cand aveam sa-i a{a{ unul impotriva celuilalt. “

Prinpil Dagdan se supunea tu turor tur or dorintele dorintele §i §i ordinelor surorii sale gemene, ca $i cand ar fi fost sabia pe care ea o manuia ca sa spintece lumea. li turna bauturile, adulmecandu-le mai intai. li alegea cele mai  bune  bu ne felii de carne ca rne de pe p e p lato la tou u ri §i i le aran a ranja ja frum fru m os pe farfur far furie. ie. O lasa lasa mereu m ereu sa raspund raspu ndaa ?i ?i niciodata nu n u o privea cu indoiala. indoiala. Ei doi erau un suflet in doua trupuri. §i felul in care se uitau in tacere unul la celalalt ma facea sa ma intreb daca poate erau... ca mine.  Daemati  Daemati. De la la sosire, sosire, scuturile mele mentale formasera un zid de diamante diam ante negre. negre. Dar, Dar, in timpul tim pul mesei, mesei, cand can d momentele de lini^ lini^te te durau mai mult m ult decat conve conversa rsa^ia ^ia,, m-am m- am trezit trez it verificandu-le de nen nenum umarate arate ori. - Maine vom pleca spre zid, ii spuse Brannagh lui Tamlin. Era m ai mul m ultt un o rdin rd in decat d ecat o cerin^ cerin^a. a. Jurian ne va insoti. Avem Avem nevoie nevoie de santinele care $tiu unde sunt golurile. Gandul ca ei erau atat de aproape de pamanturile oamenilor... Macar surorile mele nu erau acolo. Nu, surorile mele erau undeva in vastul teritoriu teritor iu al regatului regatului meu, protejate de prietenii priete nii mei, chiar daca tata urma sa se intoarca acasa din calatoriile lui de afaceri de  pe cont co ntin inen entt intrin tr-o o luna lu na sau doua. Inca In ca nu ma m a gandisem gan disem cum c um aveam sa ii spun.

Regatul Regatul arip ilor ilo r $i $i al pieirii

33

- Lucien §i §i cu mine putem p utem sa va insofim, am propus pro pus eu. eu. Tamlin i$i intoarse capul in directia mea. I-am a§teptat refuzul, cxcluderea. Dar parea ca Marele Lord chiar i§i  invatase lectia, ca era inir-adevar dispus sa incerce, incerce, cand c and gesticu ge sticulap lapur ur §i simplu spre Lucie Lucien. n. - Em Emisarul isarul meu cunoa^te cunoa^te zidul la fel fel de bine ca orice orice santinela. santinela. „!i la la§i sa faca asta; asta; le perm per m it! cu bu buna na §tiinta sa darame daram e zidul §i §i sa ii vaneze pe oamenii din partea cealalta." Cuvintele mi se incalcira §i imi $uierara in gura. Dar m-am format sa dau incet §i u§or dezaprobator din cap spre Tamli amlin n. §tia ca n u a$ fi niciod nic iodata ata mul^umita de asta - fata despre care el credea ca se intorsese avea sa incerce mereu sa-§i protejeze  patria.  patria . To Totu$ tu$ii credea cred ea ca a$ fi su sup p orta or tatt p e n tru tr u el, p e n tru tr u noi. Ca Hybernul nu s-ar fi infruptat din oameni odata cu prabu^irea zidului. dului. Ca nu am fi facut decat sa-i atragem pe teritoriul terito riul nostru. n ostru. - Vom pleca dupa du pa micu m icull dejun, dejun , i-am spus prinfesei. prinfesei. §i cu c&teva santinele santinele,, am adaugat adresan ad resandudu-m m a lui Tamli Tamlin. n. Umerii i se relaxara la vorbele mele. Ma intrebam daca auzise cum aparasem Velarisul, cum protejasem Curcubeul impotriva unei legiuni de bestii ca Attorul Atto rul $i $i cum il macelarisem pe Attor A ttor cu  brut  br utali alitat tatee §i cruzim cru zimee pe p e n tru tr u ce imi facuse mie mi e §i alor alo r mei. Jurian il studie pe Lucien cu sinceritatea sinceritatea unu u nuii razboinic. - Mereu m-am intrebat cine cine ti-a facut ochiul ochiul dupa dup a ce \i 1-a  1-a scos scos ea. Acolo, noi nu vorbeam despre Amarantha. Nu ii permisesem niciodata sa fie prezenta in casa aceea. Si chinul de a-mi alunga zilnic fricile $i durerea profunda ma inabu§ise in lunile traite acolo dupa cele intamplate la Poalele Muntelui. Pentru o clipa, am comparat persoana care fusesem cu cea care trebuia sa fiu acum. Ma vindecam incet - redeveneam fata pe care Tamlin o hranise, o adapostise adap ostise §i §i o iubise iubise inainte ca Am Amarantha arantha sa-mi rupa gatul gatul dupa trei luni luni de tortura. A§ada §adar, r, m-am m -am mi^cat pe scaun scau n § §ii m -am uitat ui tat aten a tentt la cei de la masa.

34

SARAH SAR AH J. MAAS

Lucien il fix fixaa cu privirea pe Jurian cat cei doi nobili no bili din Hybern Hyb ern urm arira totul to tul cu indifer indiferenfa enfa.. - Am o veche priete pr ietena na in Regatul Dimine^ Dimine^ii. ii. Se Se pricep pric epee la me§ me§-terit te rit - amesteca magia §i §i ma§inariile. ma§inariile. Tamlin a rugat-o ruga t-o sa il fabrice  pe  p e n tru tr u m ine in e cu c u mar m arii riscu ris curi. ri. Jurian zambi cu ura. - Micuja ta partenera parte nera are o riv rival ala? a? - Partenera Parten era mea nu n u te priv prive$ e$te te.. Jurian ridica din umeri. - Nu ar trebui sa te priveasca nici pe tine avand in vedere ca,  probab  pro babil, il, pana pa na acum, acu m, i-a tra t rass-o o jumata jum atate te din di n arm a rmata ata illyriana. Eram destul de sigura ca doar secolele de antrenament il im piedic  pie dicara ara pe p e Lucien sa sara peste p este masa §i sa-i ru r u p a gatul lui Jurian. Dar Da r maraitul m araitul lui Tamlin facu paharele sa zornaie. zornaie. - Jurian, ai sa te porfi ca un musafir cuviincios sau ai sa dormi in grajd g rajd cu celelalte animale. animale. Jurian Juria n lua o inghi^itura de vin. - De ce ar trebui sa fiu pedepsit pentru ca spun adevarul? Niciunul dintre voi nu a fost in Razboi, cand fortele mele s-au aliat cu  brut  br utel elee illyriene. El se uita piezi? piezi? la cei doi nobili din d in Hybern. - Cred Cr ed ca voi doi a{ a{i avut placerea de-a lupta lup ta impotriv im potrivaa lor lor.. - Am pas p astra tratt aripile generalilor genera lilor §i §i ale lorzilor lorzilo r lor ca trofee, trofee, spuse Dagdan schitand un zambet. zambet. A trebuit sa ma concentrez din toate puterile ca sa nu arunc o  privir  pri viree spre Tamlin, ca sa n u cer c er sa mi se spu spuna na und u ndee erau er au cele do doua ua  perec  pe rechi hi de aripi arip i pe care tata ta tall sau le pastra pa strase se ca trofee trofe e du dupa pa ce le macelarise ma celarise pe p e mam m amaa §i pe sora lui Rhys Rhysand. Rhys spusese ca erau {intuite in birou, dar nu reperasem nicio urma cand incepusem sa le caut dupa intoarcerea acolo, prefacandu-m can du-m a ca explore explorezz locul locu l de plictiseala plictiseala intr-o zi ploioasa ploioasa.. Nici in

R egatul a r i p il il o r $i al p ie ie ir i i

35

 piv  pivn ni^e nu gasisem nimic, nimic , nici nic i cufere sau lazi sau camere cam ere inornate in i are sa se afle aripile. Cele doua buca^i de carne prajita de miel pe care le inghitisem loi (at mi se razvrateau acum in stomac, dar orice urma de dezgust Mecca drept o reacjie potrivita fa^a de cele declarate de prin^ul I lybe ly bern rnulu ului. i. Jurian imi zambi in timp tim p ce i§ i§i taia po porjia rjia de miel in bucati bu cati mici. - Stii ca am luptat impreuna, nu-i asa? Eu §i Marele tau Lord. Am rezistat impotriva Loiali§tilor, am luptat cot la cot pana cand  pjiearele  pjiearele noas no astre tre erau era u pline plin e de sange. sange. - N u el este Marele Marele ei Lord, Lord, spuse Tamlin cu c u o blandete bland ete ilescurajanta. - Trebuie Trebuie sa-ti fi fi spu spuss unde un de i-a ascuns pe Miryam ?i pe Drakon, Drakon , imi zise Lucien mieros. mie ros. - Sunt mor{i mor{i,, am rostit ros tit eu categoric. categoric. - Cazanul Cazanu l spune altc altcev eva. a. O frica rece imi cuprinse stomacul. Deja incercase sa o invie pe Miryam Miryam pen p en tru el §i afla aflase se ca ca nu se numara num ara printre prin tre cei mo morti. rti. - Mi s-a s-a spus spus ca au m urit, am repetat repe tat incercand incercan d sa par pa r plictisi plictisita, ta, nerabdatoare. Am luat o gura din carnea de miel, atat de fada in compara comparable ble cu boga boga^i ^iaa de m irode iro denii nii din Vela Velari ris. s. Jurian, credeam crede am ca ai lucruri lucrur i mai bune de facut decat sa ramai ram ai obsedat obse dat de faptul ca ca iuiu bita te-a te -a parasit. para sit. Cand Ca nd impunse im punse cu furcu furculi liba ba o bucata de carne, in ochi ii straluci straluci intens o nebunie veche de cinci secole. - Se spune ca te culcai cu Rhysand chiar §i inainte sa-bi parase§ti se§ti iubitul iubitul..  Destu tul! l! marai -  Des  m arai Tamlin. Tamlin. Dar atunci am simbit atingerea din mintea mea. Le-am inbeles  planul,  planu l, clar §i simplu: sa ne enerveze, enerv eze, sa ne distraga distr aga,, cat c at cei doi no bili se strecu stre cura rau u tacu ta cuti ti in minbile minbile noastre. noas tre. A mea era protejata. protejata . D ar a lui Lucien. Lucien... .. a lui Tamlin... Tamlin...

36

SARA SA RAH H J. MAAS

Mi-am intins puterea mea de noapte, aruncand-o arunca nd-o ca pe o plasa, plasa, §i am gasit doua fuioare uleioase indreptandu-se spre mintea lui Lucien §i a lui Tamlin, ca §i cand ar fi fost intr-adevar ni§te sulife aruncate arunc ate peste mas a. Am lovit lovit.. Dagda D agdan n §i §i Brannagh Bran nagh tres t resari arira ra in scaunele lor ca §i §i cand ca nd i-a§ i-a§ fi lovit lovit fiz fizic ic,, in tim ti m p ce puterile pute rile li se lovira lovira de barier ba rieraa de diam dia m ant an t negr ne gru u din d in juru ju rull min^ii min^ii lui Lucien §i §i a lui Tamlin. Tamlin. Ei i§i indreptara ochii negri spre mine ?i eu i-am fixat pe amandoi cu privirea. privirea. - Ce este este in in neregula? neregula? intreba intre ba Tamlin, Tamlin, iar eu abia atunci mi-am m i-am dat seama cat de lini?te se facuse. Mi-am incru in crunta ntatt fruntea, confuza, confuza, intr-u int r-un n gest teatral teatral.. - Nimic. Le-am zambit zam bit frumos frumo s celor doi nobili. nobili. Cred Cre d ca Inal^ Inal^iimile lor sunt obosite dupa o calatorie atat de lunga. §i, ca sa ma asigur, cand m-am intins spre mintile lor, am dat de un zid de oase albe. Ei tresarira tres arira cand mi-am m i-am infipt ghearele ghearele negre in scuturile lor menmen tale §i le-am scobit adanc. Lovitura de avertisment ma costa, o durere slaba zvacnindu-mi  pe langa tample, tam ple, dar da r eu m -am -a m intor int orss la manca ma ncarea rea mea, ign ig n o rin ri n d semnul sem nul facut cu ochiul de Jurian.  Nim  N imen enii nu n u mai vorbi vor bi pa p a n a la sfar§itul sfar§itul mesei. mesei.

CtfPITOLUL

3

Padurea tanara se lini§ti cand am trecut printre copacii inmuguriti, pasarile §i micile animale cu blana fugind sa se ascunda cu mult inainte inai nte de a ajunge ajunge pe acolo. acolo.  Nu din d in cauza mea, a lui Lucien L ucien sau sa u a celor ce lor trei tre i santine san tinele le care ne urmau la o oarecare distanfa, ci a lui Jurian §i a celor doi comanilanti din Hybern Hy bern din d in mijlocul m ijlocul grupului grupulu i nostru, nostru , de parca ar fi fi fost la lei de ingroz ing rozito itori ri ca Bogge Bogge,, ca naga. Am ajuns la zid fara incidente §i fara ca Jurian sa incerce sa ne distraga distraga.. Nu dormisem dorm isem o buna bu na parte p arte din d in noapte, deoarece deoarece am um blat cu atenfie p rin ri n conac con ac in cautare cau tareaa vreu vr eunu nuii indic ind iciu iu care sa-mi sa-m i spuna daca Dagdan §i Brannagh i§i foloseau influenza daemati §i asupra altcuiva. Din fericire, abilitatea de a distruge blestemele pe care o mo§tenisem de la Helion, Distrugatorul de Vraji, Marele Lord Lord al al Regatului Zilei, Zilei, n u detectase de tectase nicio nic io incu in curca rcatur turaa ?i ?i nicio vraja in afara de protec^iile din jurul casei, care impiedicau pe oricine sa se teleporteze inau in aunt ntru ru sau afar afara. a. Tamlin fusese fusese incordat incorda t la micul dejun, dar da r nu imi im i ceruse sa raman ram an acasa. acasa. Ca sa il pun pu n la incercare, incerca re, indrazn indr aznisem isem sa-1 intreb int reb ce n u era in regula ?i imi raspunsese ca il durea capul. Lucien il batuse u?or pe umar ?i ii promisese sa aiba grija de mine. Vorbele lui aproape ma facusera sa rad.

38

SARAH SAR AH J. MAAS

Insa nu-m n u-m i venea deloc sa rad ra d acum, acu m, cand zidul pulsa §i §i zvac zvac-nea, ca o prezen pre zenta ta grea §i §i hidoasa, hido asa, care se vedea de la o distan dist anja ja de un kilometru. De aproape, totusi... Pana si caii no§tri erau speriati, dand din capete §i lovind cu copitele pamantul acoperit de mu§chi atunci cand i-am legat de crengile joase §i inmugurite ale sangerilor1. - Gaura din d in zid este este chiar a id, id , spunea Luci Lucien en,, parand pa rand cam la fel fel de incantat ca mine sa se afle intr-o asemenea companie. Calcand pe florile roz cazute, Dagdan §i Brannagh se strecurara langa el, iar Jurian se indeparta ca sa examineze terenul, santinelele ramanand cu caii no§tri. I-am urmat pe Lucien §i pe nobili, ramanand in urma, la o dis t a n t obi^nuit obi^nuita. a. Stiam Stiam ca hainele mele mele elegan elegante te nu li li pacaleau pe  prin^ Pe prin|es pri n|esa, a, facand fac andu-i u-i sa uite ca un alt daemati daem ati mergea m ergea acum ac um in spatele lor, dar tot alesesem cu grija jacheta cu broderii de culoarea safirului §i pantalonii maro, singurele accesorii fiind cu^itul incru inc rusta statt cu bijuterii bijute rii §i §i Centura Centura pe care mi-o m i-o daru d aruise ise Lucien c^ndva, in urm a cu foarte foarte mult m ult timp. timp. - Cine a spart spa rt zidul zidul aid? intreba intreb a Brannagh, uitandu-se uitandu -se cu aten aten^i ^iee la gaura pe care care nu o vedeam - nu, zidul in sine sine era complet invizibil -, dar da r pe care mai degraba deg raba o sim^eam sim^eam de parca aerul ae rul ar a r fi fi fost absorbit dintr-u din tr-un n singur loc loc.. - Nu $tim, $tim, raspunse Lucien, Lucien, lumina lum ina impestritata im pestritata a soarelui soarelui licarind licarin d d de-a e-a lungul firului de aur a ur care li li impodobea impod obea jacheta cafenie cafenie cand i§i incruci?a bratele. Unele gauri au aparut pur ?i simplu de-a lungul secolelor. Asta abia daca este suficient de lata ca sa treaca o singura persoana. Gemenii se privira reciproc. Eu am venit in spatele lor §i m-am uitat uit at cu aten^ie aten^ie la la gol, gol, la zidul din jur j urul ul lui, lui, care ma m a facea facea sa ma retrag... in fa{a ciuddfeniei lui. 1Arbust cu ramur ramurii drepte, ro§ii ro§ii toamna toamna §i iarna, cu frunzele de obicei o ova vale le,, vara verzi §i §i toamna toamna ro§i ro§ii, i, cu flori albe §i §i fructe drup drupee negre (n.tr.)

Regatul aripilor $i al pieirii

39

- Pe aici aici am intrat intra t prima prim a data. data. Lucien Lucien dadu da du apro a probato batorr din cap, cap, iar ceilalti doi ridicara ridic ara din sp sprr&ncene, insa eu am venit mai aproape de el §i mai ca i-am atins u$or hratul, lasandu - 1   sa fie o bariera intre noi. In dimineafa asta, la micul dejun, ei avuseser avuseseraa mai m ulta grija grija sa nu se impinga imp inga de scuturile rile mele menta m entale. le. Totu§i Totu§i,, acum a cum,, faptul fap tul ca-i las am sa creada crea da ca ma ma intimidau intimid au din pun p unct ct de vedere fizi fizic. c... .. Brannagh se uita uit a cu c u atenfie atenfie la cat de aproape eram acum de Lucien; la cum se rasuci el ca sa ma  poata proteja. prote ja. Un zambet rece ii aparu pe buze. - Cate gauri sunt in zid? - Am numarat trei de-a lungul granitei noastre, spuse ferm I>ucien ien. §i inca inc a una un a pe coas c oasta ta - cam la doi kilo ki lom m etri et ri distanja. dista nja.  Nu mi-am m i-am permis pe rmis sa-mi pierd pier d calmul cand can d el el le oferi oferi inf infor orma ma^ii ^iile. le. Brannagh scutura din cap, cap, parul paru l negru devorand lumina lum ina soare soarelu lui. i. - Intrarile din mare m are nu sunt su nt de niciun folo foloss. Trebui Trebuiee sa intram  pe uscat. - Sigur sun suntt locuri locu ri §i §i pe continent. con tinent. - Reginele Reginele i$ i$i controleaza §i mai pu{in oamenii oam enii decat deca t voi, voi, spuse spuse Dagdan. Am extras informa^ia prefioasa prefio asa §i §i m -am gandit gan dit bine la ea. ea. - Atunci, va lasam lasam s-o exploraf explorafi, i, am spus eu fluturand fluturan d mana m ana spre spre gaura. Dupa ce terminal, mergem la urmatoarea. - Este la doua dou a zile de aici, aici, replica replic a Lucien. Lucien. - Atunci, o sa planuim o calatorie pentru asta, am spus eu sim plu.  plu. Inain In ainte te ca Lucien sa po poat ataa obiecta, obiecta , am intreba intr ebat: t: §i a treia tre ia gaura? Lucien Lucien lovi lovi cu piciorul pam p amantu antull cu mu§ mu§chi chi,, dar da r spuse spuse:: - La doua zile zile dupa cea de-a doua. M-am intors spre nobili, ridicand o spranceana. - Pute^i Pute^i sa va teleportaji? Brannagh ro§i, indreptandu-§i spatele, dar Dagdan fu cel care recunoscu:

40

SARA SA RAH H J. MAAS

- Eu po pot. t. Probabil ca el ii ii purtase pe Brannagh Branna gh $i pe Jurian cand sosisera sosisera.. - Doar Do ar cativa cativa kilometri kilometri ii pot purta p urta pe altii altii,, adauga adauga imediat. Eu am dat aproape imperceptibil impercep tibil din cap §i §i m -am indr in drep eptat tat spre increngatura incren gatura de sangeri sangeri aplec aplecati ati,, Luci Lucien en urman urm andu du-m -maa indeapro indeaproape. ape. Cum Cu m nu n u am zarit nimic altcev altcevaa decat bobocii roz care care se un undu duiau iau §i razele de soare care se strecurau printre crengile copacilor, §i cum regii care se ocupau de zid se aflau destul de departe incat sa nu ma vada §i sa nu ma auda, m-am coco^at pe o bucata de stanca neteda §i goala. Lucien se rezema de un copac din apropiere, incruci§andu-§i gleznele. - Orice ai pune pun e la cal cale, e, ai ai sa ne bagi in raha ra hatt pana la genunchi. - Nu planuiesc planuiesc nimic. nimic. Am ridicat o floare roz cazuta ?i am rotit-o intre degetul mare §i cel aratator. Ochiul auriu miji, miji, tacan tac anind ind u?or u?or.. - Ce vezi vezi cu chestia aia? aia? El nu raspunse. Am arunc aru ncat at floare floareaa pe mu§chiul mu§chiul moale dintre din tre no noi. i. - Nu ai incredere incredere in mine? mine? Dupa Du pa toate toate lucrurile lucrurile prin care care am trecut? El se incr in crun unta ta privind priv ind la floar floarea ea aruncata, dar d ar tot to t nu spuse nimic. Eu mi-am facut de lucru cautand prin sac pana cand am gasit  plosca  plosc a plin pl inaa cu apa. - Daca Razboiul R azboiul te-ar te-a r fi prins prin s in i n via^ via^a, a, 1-am -am intreb intr ebat at eu, band ba nd o gura, ai fi fi luptat lup tat de partea lor sau pen tru oameni? oameni? - A? fi facut parje din alianta dintre oameni §i Fae. - Chiar daca tatal tatal tau nu a facut facut parte din d in ea ea? - Cu atat atat mai mult. mult. Dar Beron facuse parte din alianta, daca imi aminteam corect lec^ lec^ii iile le cu Rhys, Rhys, din urm ur m a cu c u atat de multe luni. - §i totusi, iata-te, gata sa mar?aluie?ti cu Hybernul!

Regatul Regatul arip ilor ilo r $i $i al pieirii

41

- Am facut-o §i pentru tine, $tii? Cuvintele erau reci §i dure. - L-am L-am inso£t inso £t ca sa te recuperam. - Nu mi-am m i-am dat d at seama cat de mult poate sa te motiveze motiveze vina. vina. - in ziua in care.. care.... ai disparu disp arut, t, spuse el, el, ridic ridic&n &nd d din um u m eri er i ca sa sa rvite celalal celalaltt cuvant -  plecat  Am  Am ajuns ajuns la la conac conac inaintea lui Tamlin am primit prim it mesajul cand eram la gra grani ni^a ^a §i §i am alergat pana pa na a id, id , dar da r singura urma pe care ai lasat-o era inelul, topit printre pietrele din salon. salon. Am scapat de el cu o clipa inain i nainte te ca Tam Tam sa soseasca acasa §i §i sa- 1  vada. Vorbele lui erau o declarable scrutatoare $i atenta a faptelor care nu indicau rapirea. rapirea. - Mi 1-a 1-au topit top it de pe deget, am minbit minbit eu. El inghibi in sec $i apoi scutura din cap, lumina soarelui care  pat  p atru run n d ea p rin ri n coro co roan anaa p a d u rii ri i faca fa cand nduu-ii p aru ar u l casta ca staniu niu-ro -ro§c §cat at sa luceasca. Am stat in lini§te preb de cateva minute. Judecand dupa fo§nete 5 1  soapte  soapte,, nobilii terminau, termin au, iar eu m -am pregatit, pregatit, cantarind can tarind cuvin tele tele pe care trebuia treb uia sa le foloses folosescc fara sa dau de banu b anuit. it. - Multumesc, am spus spus eu incet, incet, pentru pen tru ca ai ai venit in Hybern H ybern ca sa ma iei. iei. El smulse de alaturi bucata de pamant conferita de muschi, incordandu-§i maxilaru m axilarul. l. - A fost o capcana. Ce-am Ce -am crezu c rezutt ca trebuie treb uie sa facem acolo acolo.. .... M-am in§elat. Am facut un efort e fort sa nu zambesc, zambesc, dar d ar m-am m -am indrep ind reptat tat catre el el $i m -am rezemat rezem at §i §i eu de trunch trun chiul iul masiv al copacului. copacului. - Situ Situab abia ia asta este este groaznica, am spus - §i era adevarat. El pu pufni fni incet. Mi-am lovit genunchiul de al lui lui.. - Nu-1 u-1 lasa pe Jurian sa te momeasca. mom easca. O face doar do ar ca sa sa simta sim ta tensiunile dintre noi. - §ti §tiu.

42

SAR AH J. MAAS

M -am intors in tors cu fa fa{a spre spre el, el, sprijinindu sprijin indu-m -mii genunchiul de al lui intr-o cerere tacuta.  De e ce vrea Hybernul sa faca asta, in - De ce? 1-a 1-am m intreb int rebat at eu. D afara afara de dorin do rinta ta ingrozitoare ingro zitoare de a cuceri? cuceri? Ce il motiveaza pe el ce-i motiveaza pe oamenii lui? Ura? Aroganta? Lucien se uita in cele din urma la mine, insemnele complexe $i gravurile de pe ochiul och iul metalic fiind mai orbitoare de aproape. aproape. - T U . . .

Brannagh §i Dagdan intrara prin tufe, incruntandu-se cand ne gasira stand sta nd acol acolo. o. Dar Jurian - care care era chiar c hiar in urm a lor, lor, ca §i §i cand can d le-ar fi fi divulgat divulgat detaliile detaliile studiului - fu cel cel care care zambi atunci cand ne vazu cu genunchii lipifi §i aproape nas in nas. - Ai grija, grija, Lucien, il §icana §icana razboi raz boinic nicul. ul. Vezi Vezi ce se se intam int ampla pla cu masculii care ating bunurile bun urile Marelui Lord Lord!! Lucien Lucien marai, m arai, dar da r eu 1-am 1-am avertizat dint di ntr-o r-o privire. „Asta e dovada", am spus eu incet. Si, in ciuda lui Jurian, in ciuda nobililor care ranjeau cu aro ganta, Lucien zambi zam bi discret. ❖

Ianthe a?tepta la la grajduri cand ne-am ne-a m intors. I?i facuse intrarea triumfala la sfar?itul micului dejun, cu cateva ore in urma ur ma,, pa§ind in sala de mese cand c and razele de aur pu r ale ale soarelui lui patrund pa trundeau eau prin feres ferestr tre. e.  Nu ma indoiam indo iam ca i§i planuise mom m omentul, entul, tot to t a§ a§a cum cu m i?i i?i planuise oprirea in mijlocul m ijlocul uneia dintre d intre raze, raze, inclinandu-se astf astfel el incat parul paru l sa ii ii straluceasca, straluceasca, iar bijuteria de pe cap sa sa ii ii scanteieze scanteieze a lba lb a stra st ra „Pie„Pietatea intruchipata" era titlul pe care 1 -a? -a? fi fi dat da t tabloului. tabloului . Dupa ce Tamlin o prezentase, in mare parte ii gingurise lui Jurian, care doar se incruntase la ea ca la o insecta care ii bazaia in ureche.

Regatul aripilor $i al pieirii

43

Dagdan Da gdan §i Brannagh li ascultasera asc ultasera lingu§ lingu§eli elile le destul d estul de plictisifi plictisifi si ma intrebam intreb am daca daca nu cumva cum va nu preferau preferau compania nimanui nim anui altaltcuiva, cuiva, indiferent de ipostaza pacatoasa. Nu se aratasera deloc deloc interesa resa^i ^i de frumuse^ea frum use^ea care deseor des eorii li facea pe masc m asculi uli §i pe femele sa se opreasca §i sa se holbeze. Poate ca posibila pasiune fizica disparuse demult, impreuna cu sufletele lor. A$ad A$adar ar,, nobilii din Hybern Hy bern §i Jurian o tolerasera pe Ianthe Ian the cam un m inut inu t inainte sa se arate mai interesafi interesafi de mancare - o negl neglij ijen^ en^aa care explica, fara indoiala, de ce hotarase ea sa ne intalneasca aici, a§teptandu-ne sa ne intoarcem intoarc em calare calare.. Era pentru prima data cand calaream in ultimele luni §i eram atat de rigida, incat cu greu am reu§it sa ma mi§c atunci cand ceilalfi din grup descalecara. I-am aruncat subtil lui Lucien o privire rugatoare, iar el abia i§i ascunse ranjetul infatuat cand veni tanto§ spre mine. Ceilal^i calare^i urmarira cum Lucien imi cuprinse talia cu mainile lui late §i ma cobori repede de pe cal, mai aproape de Ianthe. Eu 1-am batut u?or pe umar in semn de mul^umire. Asemenea unui curtean, el facu o plecaciune. Uneori imi era greu sa-mi amintesc de ce il uram, sa-mi aduc aminte am inte jocul pe care care deja il jucam. - Sper ca a fost o calatorie calato rie de succes, succes, zis zisee cu o voce trem tre m uran ur anda da Ianthe. Eu am facut semn din barbie ba rbie spre nobili. nobili. - Par multumiti multumiti.. Intr-adevar, orice ar a r fi fi cautat le paruse paru se acceptabil acceptabil.. Nu indrazniindra znisem sa-mi arat curiozitatea pu puna nand nd prea multe intrebari. Nu inca. inca. Ianthe Iant he i§i pleca fruntea. - Mulpimesc Cazanului pentru asta. - Ce vrei vrei?? intreba in treba Lucien un pic cam prea categori categoric. c. Ea se incrunta, dar i?i ridica barbia, impreunandu-§i mainile in fa^a cand spuse: 9

9

44

SAR AH J. MAAS MAA S

- Vom da o petrecere in onoarea on oarea invi invita ta^i ^ilo lorr no§tri no§tri - peste cateva cateva zile zile,, ca sa coinci co incida da cu Solsti|iul de d e Vara Vara.. Vreau sa discut cu Feyre despre asta. asta. Ianth Ia nthee zambi prefacut. Daca D aca nu cumva cumv a ai ai ceva ceva de obiectat. - Nu are, are, am raspuns, inainte ina inte ca Lucien Lucien sa poata spune sp une ceva ce ar fi regretat. Lasa-ma o ora sa mananc §i sa ma schimb §i apoi ne  pute  pu tem m inta in taln lnii in i n birou. birou . Fusesem, probabil, un pic mai increzuta decat altadata, dar ea dadu oricum oricu m din di n cap. cap. L-am L-am luat de brat br at pe Lucien §i §i am plecat. plecat. - Ne vedem curand, i-am i-am spus spus §i §i am sim si m tt cum ne urmarea cand am ie$it din grajdurile slab luminate ca sa ne pierdem in lum ina stralucitoare stralu citoare a miezului m iezului zile zilei. i. El era incord in cordat at $i $i aproape tremura. trem ura. - Ce s-a intamplat intam plat intre voi? voi? am spu spuss printre prin tre d i n t c^n c^n<^ am porp ornit printre gardurile vii §i pe aleile cu pietri§ din gradina. - Nu m erita sa sa repe repet. t. - Cand.. Cand.... am fost fost luata luata,, am indra in drazn znit it eu aproape balbaindu-ma, balbaindu-ma, aproape sp spun unan and d „am plecat plecat". ". Ea §i §i Tamlin... Tamlin... - Nu, spuse el ragu§i ragu§it. t. Nu. In ziua de Calanmai, Tamlin a refuzat. zat. A refuzat categoric sa participe. particip e. L-am inlocu inlo cuit it in Ritual, Ritual, dar.. dar.... Uitasem. Uitasem de Calanmai §i Ritual. In minte, am calculat zilele. zilele.  Nu era de m irare ira re ca uitasem uita sem.. Fusesem Fusese m in cabana cab ana din d in m u n t- FaFacusem dragoste cu Rhysand. Rhysand. Poate ca in noaptea n oaptea aceea ne creasem  propri  pro priaa magie. Dar Lucien... - Ai dus-o pe Ianthe Ian the in pe$tera de Calanmai? Calanmai? El nu imi intalni inta lni privirea. privirea. - Ea a insistat. insistat. Tamlin era... era... Sit S itu u a ta era e ra grava, grava, Feyr Feyre. e. Am fost in locul lui $i mi-am indeplinit datoria fa^a de regat. M-am dus de  bunavoie  bunav oie $i $i am sfar§i sfar§itt Ritualul.  Nu era de d e mira m irare re ca ea se dadu da duse se din di n calea lui. Capatase Capa tase ce voia voia.. - Te rog sa nu-i nu -i spui lui Elain, zise zise el. el. Cand noi... noi... cand c and o vom regasi regasi,, com co m pleta ple ta el. el.

Regatul aripilor $i al pieirii

45

Poate ca savar§ise Marele Ritual cu Ianthe de bunavoie, dar, i u siguran^a, nu ii facuse placere. Unele limite fusesera depa$ite i u mult. $i inima mi se mi§ca un pic in piept cind  i-am   i-am spus fara nicio viclenie: - Nu spun nimanui daca nu imi spui sa o fac. Sim^eam §i mai mult greutatea cujitului cujitulu i incrus inc rustat tat cu pietre §i a centurii. centurii. Imi doresc sa fi fost acolo ca sa opresc Ritualul. Ar fi trebuit sa fiu acolo ca sa-1 opresc. Vorbeam serios. Lucien ma m a str& str&n nse u§or de bra{ bra{ d ind in d am ocolit un u n gard viu, casa inaltandu-se in fa{a noastra. - Feyr Feyre, e, imi e$t e$ti o prietena priete na m ai buna bun a decat {i-a {i-am m fost eu vreodata, spuse el incet.

Alis se incrunta la cele doua rochii care atarnau de u$a dula pului,  pul ui, nete ne tezi zind nd cu degetele-i degete le-i lungi lun gi §i maron mar onii ii §ifonul §i matasea. matase a. - Nu §tiu §tiu daca po pott sa renunf renu nf la talie, talie, spuse ea fara fara sa se se uite in spate, spre locul in care stateam pe marginea patului. Am luat atat de mult m ult din ea incat incat nu m i-a mai ramas cine §tie §tie ce material cu care sa lucrez.. lucrez.... Ai putea pu tea la fel de bine b ine sa-{ sa-{ii comanzi coma nzi unele u nele noi. Ea se intoarse atunci spre mine, masurandu-mi din priviri cor pul  p ul imbr im brac acat at cu un u n halat. h alat. §tiam ce vedea - ceea ce ce minciunile min ciunile §i §i zambetele otravite otravite nu puteau ascunde: slabisem groaznic de mult de cand venisem sa locuiesc cuiesc aid ai d , dupa d upa Amarantha. Am arantha. To Totu tu§i §i,, in ciuda tutur tut uror or relelor relelor pe care mi le facuse Rhys, imi reca^tigasem greutatea pierduta, imi dezvoltasem mu§chii §i scapasem de paloarea bolnavicioasa in favoarea unuii ten bronzat. unu bronzat. Pentru Pen tru o femeie femeie care fusese fusese tortu tor turat rataa §i §i chinuita chinu ita luni intregi, intregi, aratam remarcabil de bine. bine.

46

SAR AH J. MAAS MAA S

Privirile Privirile ni se intalnira inta lnira in cealalta parte pa rte a camerei camerei,, lini§tea lini§tea fiind fiind intrerupta doar de murmurul celor cativa servitori rama§i pe hoi, ocupaji cu pregatirile preg atirile p e n tru Solstitiul Solstitiul de a doua zi. Imi petrecusem ultimele doua zile prefacandu-ma a fi animalul dragut de companie, caruia i se permitea sa vina la intalnirile cu nobili nobiliii din Hybern pen p entru tru ca tacea in cea mai mare parte a timpului. Ei erau la fel de precauti ca §i noi, eschivandu-se in fa{a intre barilo  ba rilorr lui Tamlin Tam lin §i Lucien in legatu leg atura ra cu mi$carile arm a rmate atelor lor lor, cu aliatii straini §i alfi alia^i din Prythian. Intalnirile nu rezolvau nimic, deoarece nu voiau decat sa afle informatii despre armatele noastre. Si despre Regatul Noptii. Le-am oferit o ferit lui Dagdan Dag dan §i lui Brann B rannagh agh detalii adevarate §i fal false se,, amestecandu-le perfect. Le-am descris baza illyriana dintre munti §i stepe, stepe, dar da r am ales ales cel cel mai put p uter erni nicc dint d intre re clanu c lanuri ri ca fiind cel mai slab; am menfionat eficienta pietrelor albastre din Hybern impotriva puterii lui Cassian §i a lui Azriel, dar am omis sa spun cat de u§or u§ or le evitasera evitasera.. Cand C and mi m i se adresau intrebari intreb ari pe care care nu puteam pu team sa le evit, pretindeam ca-mi pierdusem memoria sau ca suferisem o trauma traum a prea mare m are ca sa sa suport sup ort amintirile. amintirile. Dar, Dar, in ciuda ciud a minciun m inciunilor ilor §i a manevrelor ma nevrelor mele, mele, nobilii erau prea aten^i ca sa dezvaluie multe informatii. Si in ciuda expresiilor mele atente, Alis parea sa fie singura care observa micile lucruri care ma dadeau de gol $i pe care nici macar eu nu le puteam controla. - Crezi ca am vreo rochie potrivita p entru en tru Sols Solsti titi tiu? u? am intrebat intreba t eu non§alant pentru ca ea nu zise nimic. Cea roz si cea verde sunt  bune, dar d ar le-am le -am p u rta rt a t deja de ja de trei tre i ori. - Nu ti-a ti- a pasat pa sat niciodata niciod ata de astfel astfel de lucruri, spus spusee Ali Alis, s, tataind. - §i nu am voie sa sa ma m a razgandesc? razgandesc? Alis se uita un pic mijit la mine, dar deschise usile dulapului, rochiile chiile leganand legan andu-se u-se oda o data ta cu ele, ele, §i §i scotoci prin interior inte riorul ul intunecat. intunec at. - Ai pu putea tea sa le por^i pe astea, astea, spuse §i §i ridica un rand ra nd de haine.

Regatul a ri ri p il il o r $i al p i e ir i i

47

Jin Ji n u ta din Regatu Regatull Noptii, Noptii, croita intr-un intr-u n stil stil atat de asemanator a i cel preferat de Amren, Am ren, atarn a tarnaa de degetel degetelee ei subtiri. Inima Inim a m i se clatina. - Acee Aceea. a... .. de ce.. ce.... Am ros r ostit tit cuvintele greoi $i m i-am impus sa lac. Mi-am indreptat spatele. Nu te §tiam cruda, Alis! Ea pu pufni fni §i arunca arun ca hainele inapoi ina poi in dulap. dulap. - Tamlin a sfa§ sfa§ia iatt cele celelal lalte te doua dou a randu ran duri ri de haine h aine - pe acesta acesta 1-a i atat pe p e n tru tr u ca era in alt sertar. Pe hoi, am {esut un fir mental ca sa ma asigur ca nu ne asculta nimeni. - Era suparat. Im I m i dqresc sa il fi distrus §i pe acesta. - Eram Era m aici in ziua aceea, aceea, §tii §tii,, spuse Ali Alis, s, incruci§an incru ci§andu-§ du-§ii brajele subtiri. subtiri. Am vazut cum a sosit Morrigan. Am vazut vazu t cum s-a intins in coconul de putere §i te-a luat ca pe un copil. Am implorat-o sa te scoata.  Nu m -am -a m prefac pre facut ut deloc de loc cand ca nd am inghi^it in sec. sec. - Nu i-am spus asta niciodata. Nu am spus nimanui. I-am lasat sa creada cread a ca ai fost rapita. Dar D ar te-ai aga^ aga^at at de ea, iar Morrig M orrigan an era e ra in stare sa ne ucida u cida pe toti din cauza celor celor intamplate. intamplate. - Nu §tiu §tiu de ce ce ai ai presup pre supus us a§a cev ceva, a, am spus $i m i-am strans mai bine halatul ha latul de matase. - Servitorii vorbesc. Iar la Poalele Muntelui, nu am auzit §i nu 1-am vazut niciodata pe Rhysand sa loveasca vreun servitor. Pe  pazn  pa znici ici,, pe acoli^ acoli^ii ii Amar Am aran anth thei, ei, pe oam oa m enii en ii pe p e care c are avea ord o rdin in sa-i ucida, da. Dar niciodata pe cei umili. Niciodata pe cei incapabili sa se apere. - El este este un mon monstru. stru. - Se spune ca te-ai intors schimbata, fals falsa. a. Rise R ise ca o cioara. cioara. Nu m-am deranjat niciodata sa le spun ca eu cred ca, in sfar^it, te-ai intors cum trebuie. O prapastie prap astie se deschise in fata mea. mea. Limite - aici erau ni§te ni§te limite §i supravietuirea mea $i a Prythianului depindea de cum le respectam. respectam. M-am ridicat de pe pat, pat, mainile mainile trem urin ur indu du -m i u$ u$or.

48

SARAH SAR AH J. MAAS MAA S

Dar, apoi* Alis spuse: - Vara-mea Vara-mea lucreaza lucreaza in palatul din di n Adriata. Adriata. Regatul Verii. La inceput, Alis fusese din Regatul Verii §i fugise aid cu cei doi nepo{i, dupa ce sora ii fusese ucisa cu brutalitate in timpul domniei Amaranthei. - Servitorii Servito rii din di n palat pa lat nu n u trebu tre buie ie sa fie fie vazu vazu^i ^i sau auzi auzi^i ^i,, dar da r ei vad $i aud destule cand ca nd nim n imeni eni nu n u crede ca sunt sun t prezenti. prezenti. Era prietena priete na mea. Ma ajutase cu mari m ari riscuri risc uri la Poalel Poalelee Muntelui. Raxn Raxnas ases esee langa mine min e in lunile ce urmase urmasera* ra* Dar Da r daca pun p unea ea totul totu l in pericol.. p ericol.... - Ea a spus ca ai fost in vizita. $i ca erai sanatoasa, sanatoa sa, radeai rade ai $i erai fericita. - A fost o minciu minciuna* na* El El m -a obligat sa ma po p o rt a§a.  Nu am depu de puss cine $tie $tie ce efort efor t ca vocea sa-m sa -mii tremure trem ure.. Ea zambi stramb, cu subin^eles. - Daca spui spui tu. tu. -

 A$a este

.

Alis scoase o rochie de un alb cremos. - Nu ai apucat sa sa o po por^ r^ii pe asta. asta. Am comandat-o coman dat-o pentru pe ntru a doua zi de dupa nunta. nu nta.  Nu  N u pre p reaa par p area ea de m ireasa, ireas a, ci mai ma i deg d egrab rabaa sugera purita pu ritatea tea.. Genul de rochie pe p e care o detestasem cand can d ma m a intorsesem de la Poale Poalele le Muntelui, disperata sa evit orice comparable cu sufletul meu distrus. Dar acum... M-am uitat in ochii lui Alis §i m-am intrebat ce  plan im i m i descifrase, - Nu-^ Nu-^ii spun spu n decat o data, data , $op $opti ti Alis Alis.. Orice ai planui sa feci, feci, te implor implo r sa nu ii implici pe baie baie{i {iii mei. Razbuna-te Razbun a-te cum cu m vrei, vrei, dar da r te rog sa-i crubi! „Niciodata nu n u a§...“ era cat pe ce sa sa spun, insa doa d oarr am scuturat scutu rat din cap cap $i $i m -am incrun inc runtat, tat, prof pr ofun und d confuza §i §i m ahnita. - Nu vreau decat sa ma obi§nuiesc din nou cu viata de aid. Sa ma vindec.