DICTIONAR DE PLANTE MEDICINALE Florile magice ale verii Rostopasca (I) (Chelidoi!m ma"!s) Istoric Nu se st stie ie data data exact xacta a cand cand Rosto ostopa pasc sca a i-a i-a dezv dezval alui uitt omul omului ui virt virtut utile ile sale sale vindec vindecat atoa oarre. Cert Cert este este ca ea era era folosita in antichitate, pentru vindecarea bolilor de cat. Studiul ei sistematic a inceput abia in secolul al XIX-lea, dar dar pana pana azi, azi, retet etetel ele e popu popula larre depa depase sesc sc ca numa numarr si impo import rtant anta a medic medicam ament entele ele sint sintet etiz izat ate e din ea. ea. rintr rintre e romani omani,, Rostopa ostopasc sca a e foar foarte te popul popular ara a si raspa raspand ndit ita a in toate zonele tarii, dovada ind numeroasele nume cu care a fost botezata din sud si pana in nord !multe dintre ele pornind chiar de la bolile pe care le vindeca"# buruiana de ne$ei, ne$ei, buruian buruiana a de pecin$in pecin$ine, e, $albena $albenare re,, oiasca oiasca etc. etc. In folclor, sub numele de Crucea %oinicului si &uruiana de cele snte, era considerata ca planta ma$ica, adusa din Rai. Cu toate ca - folosita in doze mari - Rostopasca e toxica !provoaca vome, colici abdominale, pur$atii, scaune cu san$e si ameteli", taranii nostri o folosesc de sute de ani, stiind sa-i valorice virtutile vindecatoare, numeroase si foarte eciente in tratarea ne$ilor si a altor afectiuni ale pielii, precum si in tamaduirea bolilor de splina, de ere si de cat.
Descriere Cine nu cunoaste banala Rostopasca, cu 'orile ei $albene, asezate asezate in cruce si care rupte !la fel ca frunzele si tulpina" lasa sa picure un suc de culoare $alben-portocalie( Inalta de pana la )** de cm, cu frunzele lobate, ca frunzele de ste+ar, Rostopasca creste din mai si pana toamna tarziu !une !uneor orii rezis ezistta si iar iarna" na" pe mar$i ar$ini ni de drum drumur urii si de padu padurre, in locu locuri ri umbr umbroa oase se,, feri ferite te de bata bataia ia di dirrecta ecta a soarelui. Rostopasca poate cultivata si-acasa, in $radina sau in $hivece, pentru a o avea la indemana tot timpul anului.
#irt!ti
utine plante din 'ora noastra spontana acumuleaza atata forta vindecatoare precum Rostopasca. aptura ei banala si maru marunt ntic ica a este este un veri verita tabi bill comb combin inat at chim chimic ic,, car care sint sinte etizeaza nu mai putin de ) alca lcaloiz oizi cu virtuti vindecatoare de exceptie. i stimuleaza activitatea bilei si a catului, refacerea celulei hepatice, secretia externa a panc pancrreasu easulu lui, i, di dist stru ru$ $ bact bacter erii ii si ciup ciuper erci ci para parazi zite te,, au actiune actiune citost citostati atica ca !motiv !motiv pentru pentru care care Rostopas ostopasca ca este este recomandata in tratamentul extern al cancerului de piele", sunt dilatatori coronarieni, au actiune antitumorala etc.
Recoltarea si pastrarea Rosto ostopa pasc sca a poat poate e cule culea asa de la in ince cepu putu tull lu luii mai !sfa !s fars rsit itul ul lu luii apri aprili lie" e",, cand cand in ince cepe pe in in' 'orir orirea ea,, pana pana la sfars sfarsit itul ul lu luii noiem noiembr brie ie.. Se taie taie part partile ile aeri aeriene ene !fru !frunz nze, e, tulpini, 'ori" cu un cutit si se transporta la locul de uscare cat cat mai mai reped epede. e. /ai /ai rar, rar, pot pot recol ecolta tate te si rada radaci cini nile le primavara, cu cazmaua. In timpul recoltarii mana trebuie prote+ata cu manusi daca nu vrem ca pielea sa capete pentru cateva zile o nuanta $alben-ne$ricioasa de la sucul plantei. 0 masura de protectie foarte importanta in timpul recoltarii este ca mana sa nu e dusa la ochi, la $ura ori in alt loc sensibil, sensib il, deoarece Rostopasca este foarte iritanta. 1scarea se face in strat de $rosime medie, in loc foarte bine aerisit, intorcand o data pe zi plantele de pe o parte pe alta alta.. 2tunc tuncii cand cand us usca carrea s-a s-a facu facutt cor corect, ect, pl plan anta ta capata o culoare verde inchis, fara sa se inne$reasca sau sa se decol decolor orez eze. e. 1sca 1scarrea la soar soare e di dist stru ru$e $e princ principi ipiile ile acti active ve ale ale pl plan ante tei. i. 3in 3in 44-5 5 6$ de pl plan anta ta proa proasp spat ata a se obtine ) 6$ de planta uscata.
Retete petr! !$ iter P!l%erea de Rostopasca artile aeriene in'orite si uscate se macina n cu rasnita de cafea7 daca mai raman bucati nemacinate, se face o cernere. In principiu, doza la adulti este de un varf de cutit !*,8 $" de 9 ori pe zi. ulberea se tine sub limba timp de )*-)8 minute, apoi se in$hite cu putina apa. :a copiii intre 4 si ) ani, doza se in+umatateste, iar la copiii de -4 ani,
se aduce la o treime sau chiar la un sfert.
Tict!ra de Rostopasca Rostopasca uscata se macina cu rasnita de cafea pana se obtine o pulbere. Se pun * lin$uri de pulbere proaspat macinata intr-un litru de alcool de ;8< !trei sferturi de litru de alcool alimentar de =4< cu un sfert de litru de apa". Se lasa lasa sa mace macerreze eze )* zile zile,, a$it a$itan andu du-s -se e ziln zilnic ic vasu vasull de macerare. In nal se stoarce, se ltreaza si se toarna in sticlute mici, inchise la culoare.
I&!$ia de Rostopasca entru obtinerea a )> litru, se pune ) lin$urita de planta maruntita !pulbere obtinuta cu rasnita electrica de cafea" cu 8* ml de apa calduta !la ?*
Retete petr! !$ e'ter E'tract!l !id de Rostopasca Se pun * de lin$uri de pulbere de Rostopasca !obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea" intr-un vas7 se adau$a apoi alcool de ;8< !9 parti alcool alimentar alimentar de =4< si o parte apa" atat cat sa cuprinda pulberea pulberea si sa ramana o pelicula de alcool de ) cm deasupra. Se lasa la macerat vreme de )* zile, apoi se stoarce si se ltreaza. @inctura astfel obtinuta se pune intr-o farfurie intinsa, curata si se lasa vreme de )-? de ore la evaporat, pana cand scade de 9 ori. Se obtine o pasta inchisa la culoare, care adera pe piele. 2ceasta pasta se foloseste doar extern, deoarece are un potential toxic ridicat.
!c!l de Rostopasca Se obti obtine ne din ti+el ti+ele e de Rostop ostopas asca ca proa proaspa spatt cules culese e sau sau
pastrate maximum ? de ore la fri$ider !la ?
Cataplasma c! Rostopasca Cataplasma c! plate proaspete Se spala frunzele si ti+ele de Rostopasca si se dau prin mix mixer !ble !blend nder er"" sau sau prin prin masi masina na de toca tocatt pana pana devi devin n past pasta a. ent entru o cat catapla aplasm sma a de marim arime e medie edie,, su sunt nt nece necesa sari ri ))- pumn pumnii de pl plan anta ta.. asta asta de pl plan ante te astf astfel el obtinuta se inveleste in tifon !strat simplu". Se aplica pe locul afectat timp de ) ora.
Cataplasma c! plate !scate Se maru marunt ntes este te n un pumn pumn de Rosto ostopa pasc sca a us usca cata ta cu a+utorul unei rasnite electrice de cafea. In pulberea astfel obtinuta se adau$a pro$resiv apa, amestecandu-se usor intr in tr-u -un n vas, vas, pana pana cand cand se for formeaz meaza a o past pasta. a. 2ceas ceasta ta pasta, invelita intr-un tifon !pus in doua daca este mai rar", se aplica pe locul afectat timp de minimum ore.
I&!$ia petr! !$ e'ter entru obtinerea a )>? litru, se pune o lin$ura de planta maruntita !pulbere obtinuta cu rasnita electrica de cafea" in +umatate de cana de apa si se lasa la macerat de seara pana dimineata. 3imineata se face un decoct de Rosto ostopa pasc sca, a, lasa lasand nd o lin$ lin$ur ura a de pl plan anta ta maru marunt ntit ita a sa cloc clocot otea easc sca a in +u +uma mata tate te de cana cana de apa, apa, vrem vreme e de minute. 3ecoctul se ltreaza, se racoreste !astfel incat sa a+un a+un$a $a la ?* ?*-4 -4*< *
Ce %oli videca rostopasca *oli itere Tratamet!l hepatitei olosi lositta in inte terrn, Rost ostopas opasca ca are are efec efectt tonic onic hepa hepattic, ic, re$ener e$enerat ativ iv hepat hepatic, ic, dreno drenorr bi bilia liarr si hepat hepatic, ic, antiv antivir iral al,, cola$o$ !stimuleaza formarea bilei", coleretic !favorizeaza eliminarea bilei". ste un adevarat panaceu in bolile de cat de orice natura, la spectrul lar$ de afectiuni tratate adau$andu-se o putere curativa extraordinara. Rostopasca actioneaza extrem de ecient atat in tratamentul hepatitei 2, cat si al hepatitei &. Rezultatele cele mai spectaculoase in tratamentul hepatitei se obtin prin asocierea sa cu alte doua plante cu efecte deosebite asupra catului# @urita mar mare si Suna Sunato toar area ea.. Cea Cea mai mai eci ecien enta ta moda modali lita tate te de administrare este sub forma de infuzie !+umatate de litru pe zi - atentie, infuzia pentru uz intern, a carei reteta am prezentat-o mai sus", cu precizarea ca pe lan$a Rostopasca se mai adau$a o lin$urita de @urita mare si o lin$ lin$ur urit ita a de Suna Sunato toar are, e, cant cantit itat atea ea de apa apa rama ramana nand nd nesc neschi himb mbat ata. a. Auma Aumata tate tea a de litr litru u de in infu fuzi zie e se bea bea in reprize - cate )** ml !+umatate de pahar" din doua in doua ore. ore. :a copi copiii ii in intr tre e )? )?-) -)5 5 ani, ani, doza doza se reduc educe e la doua doua treimi7 la cei intre )-)? ani se reduce la +umatate7 la cei intre 5-) ani - la o treime7 la cei intre 4-5 ani - la un sfert. @ratamentul @ratamentul dureaza ?= de zile.
Tratamet!l ciro$ei hepatice iitiale Rostopasca este un puternic drenor si tonic pentru cat, stimuland refacerea celulei hepatice. In tratamentul cirozei se folo folose sest ste e un ames amesttec de tinc tinctu turi ri de Rosto ostopa pasc sca, a, 2rmur 2rmurari ariu u !SilBbu !SilBbum m marian marianum" um" si edicuta edicuta !:Bco !:Bcopodi podium um clavatum" clavatum" in proportii proportii e$ale. /odul de obtinere obtinere al tincturii tincturii de 2rmurar urariiu si edic edicut uta a este este id iden enti tic c cu cel cel desc descri ris s anterior la Rostopasca. Se ia o lin$urita din acest amestec de tincturi, diluata in +umatate de pahar de apa, de ? ori pe zi, pe stomacul $ol. @ratamentul dureaza minimum 4 luni, perioada in care nu se consuma alcool, tutun, carne si pre preparate di din n carne, mar$ar $arin ina a, pra+el +eli, alim limente conservate, alimente ce contin substante chimice !pentru
colorare, aromatizare, conservare etc.".
Tratamet!l dischie$iei %iliare Se face un amestec din )> lin$ura tinctura de Rostopasca, )> lin$ura tinctura de 2n$hinare, o lin$ura tinctura de Sovarf si )> litru de apa. Se ia +umatate de pahar din acest remediu pe stomacul $ol, cu un sfert de ora inainte de masa. @ermenul de valabilitate valabi litate al remediului este de ?5 de ore, cu conditia sa nu stea in soare sau la temperaturi de peste )
+ ad"!vat cotra costipatiei 3e obic obicei ei,, cont contra ra cons consti tipa pati tiei ei se folo folose sesc sc remed emedii iile le laxative, insa adesea problema nu este rezolvata decat pe +umatate cu a+utorul lor, deoarece la multi bolnavi peristaltismul este foarte redus !intestinul este lenes", dife di feri rite tele le $l $lan ande de impl implic icat ate e in proc proces esul ul di di$e $est stiv iv nu au secretii suciente sau evacuarea lor este prea lenta. 3in acest acest motiv motiv este este foar foarte te utila utila asoc asocier ierea ea Rosto ostopa pasca scaii cu plantele laxative. Rostopasca se administreaza sub forma de pulbere - un varf de cutit de Rostopasca se ia inainte de masa si se tine sub limba timp de )*-)8 minute, apoi se in$hite cu un pahar de apa in care au fost lasate anterior la macer macerat at,, de seara seara pana pana dimine dimineat ata, a, ))- lin$u lin$uri rite te de seminte de In !:inum catharticum".
Digestie leta, t!l%!rari de asimilatie entru entru stimular stimularea ea proce procesulu suluii di$estiv di$estiv,, precum precum si pentru pentru imbunatatirea asimilatiei anumitor substante !vitamine si minerale in special" se ia sub limba, inainte de masa, ) varf varf de cuti cutitt de Rosto ostopa pasc sca, a, combin combinat at cu +umat +umatat ate e de lin$urita de pulbere de Cimbrisor. lantele se tin sub limba un sfert de ora, apoi se in$h n$hit cu put putina apa. 2cest reme emediu este indic ndica at si ca ad+uva uvant in tratamentul obezitatii, dispepsiei, anemiei, anorexiei.
Colesterol cresc!t 1na
d in
cele
mai
puternice
combinatii
de
plante
hipoco hipo cole lest ster erol olem emia iant nte e este este for formata mata di din n Rosto ostopa pasc sca, a, /esteacan si 2n$hinare. Se fac cure de minimum 9* de zile cu aceste plante nte, luat uate sub forma de tinctura, amestecate in parti e$ale. Se ia o lin$urita din amestecul de tincturi in )** ml de apa, cu o +umatate de ora inainte de ecare masa, timp de minimum 9* de zile.
Tratamet!l dereglarilor hormoale la &emei Se foloseste o combinatie ma$ica din sucuri proaspete, obtinute din plante# D @elina !2pium $raveolens" - * ml !sucul se obtine din frunze proaspete"7 D /arar !2nethum $raveolens" - * ml !sucul se obtine din tulpini si eventual in'orescente proaspete"7 D Rostopasca !Chelidonium ma+us" - ml !sucul se obtine din ti+e proaspete"7 D Cretisoara !2lchemilla vul$aris" - )* ml !sucul se obtine din tulpini proaspete, culese dimineata pe roua". @ratamentul @ratamentul se face in doua reprize# +umatate din cantitate se bea dimineata, pe stomacul $ol, si +umatate se bea seara, tot pe stomacul $ol !in acest scop, ultima masa se va lua cel tarziu la ora )=". 0 cura dureaza ) de zile. Sucul se tine la fri$ider, maximum ? de ore. e parcursul curei curei si dupa aceea nu se consuma# consuma# tutun, alcool, carne si prep prepar arat ate e di din n car carne, ne, alim alimen ente te cons conser erva vate te,, colo colorrate ate arti artic cia ial. l. Cura Cura va in ince cepu puta ta cu ?5 de ore ore in inai aint nte e de aparitia pe cer a :unii line. Sucul de Rostopasca se obtine prin zdrobirea si stoarcerea ti+elor. Sucurile de Cretisoara, @elina @elina si /arar se obtin cu a+utorul mixerului - plantele proaspete sunt zdrobite cu elicea mixerului si apoi sunt stoarse si ltrate prin tifon !pentru o extractie mai facila se poat poate e adau adau$a $a puti putina na apa, apa, dar dar atun atunci ci cant cantit itat atil ile e de plante se dubleaza". ste o retet ste eteta a cu virt irtuti uti mirac iracul ulo oase ase in trat ratamen amentu tull hirsutismului, al amenoreei si dismenoreei, al tulburarilor in dezvolt dezvoltar area ea caract caracter erelo elorr feminin feminine, e, al bolilor bolilor de piele. piele. ste indicata in dezordini le$ate de activitatea $onadelor si a corticosuprarenalelor c orticosuprarenalelor..
ILIE T+DOR (+rmare i !mar!l viitor)
