Fundaia Soros Romnia
Gestionarea benecă a imigraţiei în România Coordonator: Iris Alexe Autori: Louis Ulrich Ștean Stănciugelu Viorel Mihăilă Marian Bojincă
Bucuretii 2010 Bucuret 20 10
Cuprins Cuvnt nainte .....................................................................................................................6 MEODOLOGIE ȘI CONEX Gestionarea benecă a imigrației. ermeni i concete concete .................................. 10 Contextul de cercetare al enomenului imigraiei ............................................12 Concluii ale cercetării asura migraiei n Romnia desăurate nă n anul 2009 ...............................................................................17 Metodologie și aradigma instituionalistă – cadrul general al cercetării .....................................................................................19 CADRUL DE REGLEMENARE AL IMIGRAţIEI îN pLAN EUROpEAN şI îN ROMâNIA Imigraia n lan euroean ....................................................................................26 Imigraia n Romnia ..............................................................................................33
© 2010 Fundaţia Soros România (FSR)
oate dreturile sunt reervate Fundaiei Soros Romnia. Nici ublicaia i nici ragmente din ea nu ot reroduse ără ermisiunea Fundaiei Soros Romnia. Fundaia Soros Romnia Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureti eleon: (021) 212.11.01 Fax: (021) 212.10.32 Web: www.soros.ro E-mail: in
[email protected] in
[email protected]
pERCEpţII ALE EXpERţILOR ASUpRA GESIONĂRII BENEFICE A IMIGRAţIEI Observaii rivind legislaia n domeniul imigraiei ........................................40 Dinamică i organiare instituțională ................................................................44 primele benecii ale sincroniării cu UE ...........................................................49 Integrarea imigranților i olitica de integrare..................................................54 integrare..................................................54 Imlicarea autorităilor autorităilor n integrarea socială a imigranilor................... 54 Dreturi i libertăi ale oulaiei imigrante ..............................................57 probleme semnalate rivind dreturile i integrarea imigranilor ........60 Reugiai i ail ..........................................................................................................66 CONCLUzII şI RECOMANDĂRI riunghiul riunghiul gestionării benece a imigraiei – „3D”: Dinamica enomenului – Dinamica sistemului de management – Dinamica analiei domeniului. .............................................................................80 Recomandări .............................................................................................................84 Anexa 1 .......................................................................................................................88
Coninutul reentei ublicaii ublicaii i/sau oiniile reentate n cadrul acesteia nu reectă n mod necesar vederile Fundaiei S oros Romnia. ISBN: 978-973-8973-23-7
Listă de acronime
ANIp – Agenția Națională îmotriva racului de persoane ANpDC – Agenția Națională de protecție a Coilului CE – Comisia Euroeană CNp – cod numeric ersonal DpC - Direcția de protecție a Coilului FSR – Fundația S oros Romnia MAI – Ministerul Administrației și Internelor MMFpS – Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale OIM – Organiația Internațională Internațională entru Migrație ONG – organiație neguvernamentală ORI – Ociul Romn entru Imigrări OUG – Ordonanță de urgență SIS - Sistemul Inormatic Schengen UE – Uniunea Euroeană UNHCR – înaltul Comisariat a l Națiunilor Unite entru Reugiați
Cuprins Cuvnt nainte .....................................................................................................................6 MEODOLOGIE ȘI CONEX Gestionarea benecă a imigrației. ermeni i concete concete .................................. 10 Contextul de cercetare al enomenului imigraiei ............................................12 Concluii ale cercetării asura migraiei n Romnia desăurate nă n anul 2009 ...............................................................................17 Metodologie și aradigma instituionalistă – cadrul general al cercetării .....................................................................................19 CADRUL DE REGLEMENARE AL IMIGRAţIEI îN pLAN EUROpEAN şI îN ROMâNIA Imigraia n lan euroean ....................................................................................26 Imigraia n Romnia ..............................................................................................33
© 2010 Fundaţia Soros România (FSR)
oate dreturile sunt reervate Fundaiei Soros Romnia. Nici ublicaia i nici ragmente din ea nu ot reroduse ără ermisiunea Fundaiei Soros Romnia. Fundaia Soros Romnia Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureti eleon: (021) 212.11.01 Fax: (021) 212.10.32 Web: www.soros.ro E-mail: in
[email protected] in
[email protected]
pERCEpţII ALE EXpERţILOR ASUpRA GESIONĂRII BENEFICE A IMIGRAţIEI Observaii rivind legislaia n domeniul imigraiei ........................................40 Dinamică i organiare instituțională ................................................................44 primele benecii ale sincroniării cu UE ...........................................................49 Integrarea imigranților i olitica de integrare..................................................54 integrare..................................................54 Imlicarea autorităilor autorităilor n integrarea socială a imigranilor................... 54 Dreturi i libertăi ale oulaiei imigrante ..............................................57 probleme semnalate rivind dreturile i integrarea imigranilor ........60 Reugiai i ail ..........................................................................................................66 CONCLUzII şI RECOMANDĂRI riunghiul riunghiul gestionării benece a imigraiei – „3D”: Dinamica enomenului – Dinamica sistemului de management – Dinamica analiei domeniului. .............................................................................80 Recomandări .............................................................................................................84 Anexa 1 .......................................................................................................................88
Coninutul reentei ublicaii ublicaii i/sau oiniile reentate n cadrul acesteia nu reectă n mod necesar vederile Fundaiei S oros Romnia. ISBN: 978-973-8973-23-7
Listă de acronime
ANIp – Agenția Națională îmotriva racului de persoane ANpDC – Agenția Națională de protecție a Coilului CE – Comisia Euroeană CNp – cod numeric ersonal DpC - Direcția de protecție a Coilului FSR – Fundația S oros Romnia MAI – Ministerul Administrației și Internelor MMFpS – Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale OIM – Organiația Internațională Internațională entru Migrație ONG – organiație neguvernamentală ORI – Ociul Romn entru Imigrări OUG – Ordonanță de urgență SIS - Sistemul Inormatic Schengen UE – Uniunea Euroeană UNHCR – înaltul Comisariat a l Națiunilor Unite entru Reugiați
Listă de acronime
ANIp – Agenția Națională îmotriva racului de persoane ANpDC – Agenția Națională de protecție a Coilului CE – Comisia Euroeană CNp – cod numeric ersonal DpC - Direcția de protecție a Coilului FSR – Fundația S oros Romnia MAI – Ministerul Administrației și Internelor MMFpS – Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale OIM – Organiația Internațională Internațională entru Migrație ONG – organiație neguvernamentală ORI – Ociul Romn entru Imigrări OUG – Ordonanță de urgență SIS - Sistemul Inormatic Schengen UE – Uniunea Euroeană UNHCR – înaltul Comisariat a l Națiunilor Unite entru Reugiați
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Cuvânt înainte Studiul Gestionarea benecă a imigrației n Romnia ace arte din seria de cercetări și analie sectoriale realiate n cadru l rogramului Migrație și Devoltare, de Fundația Soros Romnia, cu scoul de a contribui la crearea i romovarea de olitici ublice coerente, viabile și sustenabile n domeniul migraiei, rin mobiliarea exertiei existente la nivel național și e dierite aliere instituționale și organiaționale n ceea ce rivește managementul uxurilor migraționiste. Cercetarea calitativă s-a desășurat n erioada iulie-noiembrie 2009, iar rintre instituțiile și organiațiile articiante la cercetare rin discuții de ti interviu n rounime s-au numărat: Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Aacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Aaceri, Ministerul Culturii, Cultelor și patrimoniului Național, Ministerul Devoltării Regionale și Locuinței, Rereentanța Comisiei Euroeane n Romnia, Camera Deutaților, Senatul Romniei, Academia Romnă, Organiația Internațională entru Migrație, înaltul Comisariat al Națiunilor Unite entru Reugiați, Consiliul Național Romn entru Reugiați, Salvați Coiii, Institutul Național de Statistică, Forumul Romn entru Reugiați și Migranți, alți exerți indeendenți și rereentanți ai mediului academic. Studiul Gestionarea benecă a imigraiei n Romnia a urmărit o serie de obiective care se denesc la intersecia dintre analia juridic-instituională a unui enomen i exeriena oeraionaliării cadrului normativ aa cum este ea erceută de către exeri ai domeniului. Combinarea inormaiei obinute din intervievarea unor exeri-racticieni din interiorul sistemului ublic de gestionare a imigraiei cu inormaia generată de rereentani ai unor organiaii din artea societății civile din domeniu, considerăm că este un lus imortant n realiarea obiectivelor de mai jos: 1. Exlorarea atitudinilor i erceiilor diverilor actori instituionali aă de cadrul de reglementare i instrumentele de gestionare a enomenului imigraiei; 2. Analia roblemelor noi aărute n domeniu, duă elaborarea legislaiei romneti n sectorul imigraiei; 3. Analia asectelor legate de integrare a imigranilor n Romnia. preentul studiu și roune să devină un instrument util, de undamentare și raortare științică asura unei realități a societății romnești - enomenul imigrației n anul 2010, n vederea srijinirii eorturilor sistemului instituțional
național de management al imigrației la evoluțiile euroene, rin măsuri coerente adatate secicului naional i un demers imerativ de integrare la nivel euroean, regional și internațional. în același tim, studiul ace reerire la exeriene relevante („lessons learnt”) n imlementarea oliticilor de gestionare a enomenului imigraiei, la nivelul sistemului instituțional romnesc, rounnd, n acest mod, Romnia și autoritățile romne, dret țară de reerință - exert onal entru ările din regiune, n oiția de a oeri modele/ exeriențe de relicat n managementul enomenuluiimigrației. Dret cuvnt de ncheiere, doresc să transmit mulțumirile mele și ale echiei de cercetători către instituțiile și organiațiile care au accetat articiarea la realiarea studiului Gestionarea benecă a imigrației n Romnia. otodată, mulțumirile noastre, sunt adresate n mod secial, exerților și racticienilor rereentanți ai sistemului de gestionare a imigrației n Romnia ale căror contribuții și observații relevante au conerit studiului lusvaloarea și substanța. Coordonator, Iris Alexe
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Cuvânt înainte Studiul Gestionarea benecă a imigrației n Romnia ace arte din seria de cercetări și analie sectoriale realiate n cadru l rogramului Migrație și Devoltare, de Fundația Soros Romnia, cu scoul de a contribui la crearea i romovarea de olitici ublice coerente, viabile și sustenabile n domeniul migraiei, rin mobiliarea exertiei existente la nivel național și e dierite aliere instituționale și organiaționale n ceea ce rivește managementul uxurilor migraționiste. Cercetarea calitativă s-a desășurat n erioada iulie-noiembrie 2009, iar rintre instituțiile și organiațiile articiante la cercetare rin discuții de ti interviu n rounime s-au numărat: Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Aacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei și protecției Sociale, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul IMM-urilor, Comerțului și Mediului de Aaceri, Ministerul Culturii, Cultelor și patrimoniului Național, Ministerul Devoltării Regionale și Locuinței, Rereentanța Comisiei Euroeane n Romnia, Camera Deutaților, Senatul Romniei, Academia Romnă, Organiația Internațională entru Migrație, înaltul Comisariat al Națiunilor Unite entru Reugiați, Consiliul Național Romn entru Reugiați, Salvați Coiii, Institutul Național de Statistică, Forumul Romn entru Reugiați și Migranți, alți exerți indeendenți și rereentanți ai mediului academic. Studiul Gestionarea benecă a imigraiei n Romnia a urmărit o serie de obiective care se denesc la intersecia dintre analia juridic-instituională a unui enomen i exeriena oeraionaliării cadrului normativ aa cum este ea erceută de către exeri ai domeniului. Combinarea inormaiei obinute din intervievarea unor exeri-racticieni din interiorul sistemului ublic de gestionare a imigraiei cu inormaia generată de rereentani ai unor organiaii din artea societății civile din domeniu, considerăm că este un lus imortant n realiarea obiectivelor de mai jos: 1. Exlorarea atitudinilor i erceiilor diverilor actori instituionali aă de cadrul de reglementare i instrumentele de gestionare a enomenului imigraiei; 2. Analia roblemelor noi aărute n domeniu, duă elaborarea legislaiei romneti n sectorul imigraiei; 3. Analia asectelor legate de integrare a imigranilor n Romnia. preentul studiu și roune să devină un instrument util, de undamentare și raortare științică asura unei realități a societății romnești - enomenul imigrației n anul 2010, n vederea srijinirii eorturilor sistemului instituțional de gestionare a imigrației n Romnia entru consolidarea i alinierea sistemului
național de management al imigrației la evoluțiile euroene, rin măsuri coerente adatate secicului naional i un demers imerativ de integrare la nivel euroean, regional și internațional. în același tim, studiul ace reerire la exeriene relevante („lessons learnt”) n imlementarea oliticilor de gestionare a enomenului imigraiei, la nivelul sistemului instituțional romnesc, rounnd, n acest mod, Romnia și autoritățile romne, dret țară de reerință - exert onal entru ările din regiune, n oiția de a oeri modele/ exeriențe de relicat n managementul enomenuluiimigrației.
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Dret cuvnt de ncheiere, doresc să transmit mulțumirile mele și ale echiei de cercetători către instituțiile și organiațiile care au accetat articiarea la realiarea studiului Gestionarea benecă a imigrației n Romnia. otodată, mulțumirile noastre, sunt adresate n mod secial, exerților și racticienilor rereentanți ai sistemului de gestionare a imigrației n Romnia ale căror contribuții și observații relevante au conerit studiului lusvaloarea și substanța. Coordonator, Iris Alexe
MEODOLOGIE ȘI CONEX
MEODOLOGIE ȘI CONEX
10 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Gestionarea benecă a imigraţiei. ermeni şi concepte ermenul „gestionare” trimite la cadrul mai larg al organiării i deciiei asura dinamicii unui enomen social – managementul imigraiei, n caul de aă. Cercetarea Fundației Soros Romnia utilieaă termenul de imigrație n accețiunea conerită și statuată la nivel internațional n literatura de secialitate și documentele euroene cu caracter rogramatic ca „acțiunea prin care o persoană își stabilește reședința obișnuită pe teritoriul unui stat membru pentru o perioadă care este sau se obișnuiește să e de cel puțin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reședința obișnuită într-un alt stat membru sau într-o țară terță” (c. art. 2 (b) din Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al parlamentului Euroean și al Consiliului din 11 iunie 2007 rivind statisticile comunitare din domeniul migrației și rotecției internaționale și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului rivind elaborarea de statistici cu rivire la lucrătorii străini). La el,Te Migration Acquis Handbook, denește imigrația duă cum urmeaă: „Movement o persons into a State. Some States dene immigration to include only those seeking permanent residence, but common usage generally includes all non-citizens entering the State, whether or a short visit or with interest to remain permanently.” 1 O bună gestionare a imigraiei nu oate generată dect n cadrul unui sistem erormant de management al domeniului. Deci roblema terminologică aare, n caul de aă, la nivelul genului – „management”, entru care „gestionarea imigraţiei” devine specie, rimind, astel, semnicaiile derivate ale acestuia. Gestionarea imigraiei trebuie neleasă ca ansamblu de aciuni de alocare i gestionare a resurselor ublice, entru a organia, lanica, rognoa, controla i coordona uxul de cetăeni străini care intră legal sau ilegal e teritoriul Romniei, n limitele oliticilor care undamenteaă atitudinea statului aă de acest enomen.2 Dimensiunea moral-oitivă a termenului asociat gestionării imigraiei – „benec”, se traduce, n cadrul general al managementului imigraiei, ca „ecienă” și „ecacitate”. Un management cu adevărat ecient și ecace, erormant, „Deplasarea unei persoane în interiorul unui stat. Unele state denesc imigraţia ca incluzând doar persoanele interesate de șederea permanentă, însă accepțiunea curentă îi include în general pe toţi non-cetăţenii care intră pe teritoriul unui stat, e pentru o vizită scurtă, e cu intenţia de a rămâne permanent.” (trad. ns.) c. P.J. van Krieken (ed.) Te Migration Acquis Handbook (200), .M.C. ASSER PRESS, Te Hague, p. 422 2 Vezi și Hotărârea de Guvern nr. 46/2 aprilie 2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind
este rincialul „urnior” de erormanță n „onele” conduse. Dacă eciența resuune existența unor eecte aate n raort caual cu eorturile deuse entru obținerea lor, ecacitatea constă n realiarea obiectivelor și exercitarea sarcinilor n condiții temorale și calitative restabilite. pe cale de consecină, un management erormant al imigraiei nu oate dect urmarea unei gestionări eciente a acestui sistem de relaii sociale i instituionale generate de uxurile imigraioniste e teritoriul statului romn. iurile de migraie/imigraie cu care se conruntă autorităile romne sunt similare celor ntlnite n toate celelalte State Membre ale Uniunii Euroene (UE) i care sunt reglementate rin mecanisme concertate i agreate la nivel comunitar: imigraie ermanentă legală (n secial entru rentregirea amiliei, căsătorie cu un cetăean romn, reatriere); imigraie temorară legală (n această categorie se ncadreaă studenii, lucrătorii – aa numita „migraie de nlocuire” 3, reugiaii i ailanii); migraie ilegală de tranit; migraie circulatorie cu ajutorul reelelor migratorii (legală sau ilegală). Aa cum reiese din analia de aă, eciena acestei gestionări a resurselor ublice este direct deendentă de cooerarea instituiilor ublice cu instituii i organiaii exterioare sistemului ublic, n articular, instituii ale societăii civile care se ocuă de dierite asecte ale imigraiei naionale. pentru studiul de aă, gestionarea benecă a imigraiei i sistemul mai larg de management al enomenului se reeră la modul n care actorii instituionali imlicai – instituii i relaiile dintre acestea, articiă la coordonarea, organiarea i controlul unui enomen social la nivel naional:imigraţia. Gestionarea benecă a imigraţiei este deci echivalentă cu gestionarea ecientă și ecace a resurselor ublice alocate entru crearea i alicarea legislaiei secice domeniului i a instituiilor imlicate, recum i entru rentminarea unor riscuri i vulnerabilităi sistemice sau sectoriale generate de imigraia ilegală, contrabanda de migranți, tracul de ersoane. în acelai tim, ea rereintă i un model uncional și instituional de adec vare la obiect, un cadru normativ n raort cu dimensiunea de „normalitate” congurată de legislaia euroeană secică i remisele aderării la saiul Schengen.
Se reeră la migrația care se bazează pe recrutarea de orţă de muncă din aara UE pentru calicări
11 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
10 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Gestionarea benecă a imigraţiei. ermeni şi concepte ermenul „gestionare” trimite la cadrul mai larg al organiării i deciiei asura dinamicii unui enomen social – managementul imigraiei, n caul de aă. Cercetarea Fundației Soros Romnia utilieaă termenul de imigrație n accețiunea conerită și statuată la nivel internațional n literatura de secialitate și documentele euroene cu caracter rogramatic ca „acțiunea prin care o persoană își stabilește reședința obișnuită pe teritoriul unui stat membru pentru o perioadă care este sau se obișnuiește să e de cel puțin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reședința obișnuită într-un alt stat membru sau într-o țară terță” (c. art. 2 (b) din Regulamentul (CE) nr. 862/2007 al parlamentului Euroean și al Consiliului din 11 iunie 2007 rivind statisticile comunitare din domeniul migrației și rotecției internaționale și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 311/76 al Consiliului rivind elaborarea de statistici cu rivire la lucrătorii străini). La el,Te Migration Acquis Handbook, denește imigrația duă cum urmeaă: „Movement o persons into a State. Some States dene immigration to include only those seeking permanent residence, but common usage generally includes all non-citizens entering the State, whether or a short visit or with interest to remain permanently.” 1 O bună gestionare a imigraiei nu oate generată dect n cadrul unui sistem erormant de management al domeniului. Deci roblema terminologică aare, n caul de aă, la nivelul genului – „management”, entru care „gestionarea imigraţiei” devine specie, rimind, astel, semnicaiile derivate ale acestuia. Gestionarea imigraiei trebuie neleasă ca ansamblu de aciuni de alocare i gestionare a resurselor ublice, entru a organia, lanica, rognoa, controla i coordona uxul de cetăeni străini care intră legal sau ilegal e teritoriul Romniei, n limitele oliticilor care undamenteaă atitudinea statului aă de acest enomen.2 Dimensiunea moral-oitivă a termenului asociat gestionării imigraiei – „benec”, se traduce, n cadrul general al managementului imigraiei, ca „ecienă” și „ecacitate”. Un management cu adevărat ecient și ecace, erormant, „Deplasarea unei persoane în interiorul unui stat. Unele state denesc imigraţia ca incluzând doar persoanele interesate de șederea permanentă, însă accepțiunea curentă îi include în general pe toţi non-cetăţenii care intră pe teritoriul unui stat, e pentru o vizită scurtă, e cu intenţia de a rămâne permanent.” (trad. ns.) c. P.J. van Krieken (ed.) Te Migration Acquis Handbook (200), .M.C. ASSER PRESS, Te Hague, p. 422 2 Vezi și Hotărârea de Guvern nr. 46/2 aprilie 2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind migrația, Cap. 2. Politici 2.
12 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Contextul de cercetare al enomenului imigraţiei preentul studiu i denete ntrebările de cercetare i ioteele n corelaie cu o serie de studii derulate n cadrul programului Migraţie şi Dezvoltare, lansat de Fundaia Soros Romnia (FSR) n 2006, rin studiul Locuirea temporară în străinătate. Migraţia economică a românilor: 1990-2006 (coord. Dumitru Sandu)4. programul a rodus n egală măsură inormaie de cercetare utilă autorităilor centrale i locale din R omnia, muncitorilor romni i străinilor care imigreaă n Romnia, ormulnd concluii – ioteă entru cercetări ulterioare, cum este aceasta, rereentată de studiul de ață asura gestionării imigraiei n saiul romnesc. Astel, n această logică de ti cumulativ oerită de programul Migraţie şi Dezvoltare, cercetarea e care o rounem reia ntrebări i concluii ale studiilor anterioare, denindu-le n contexte de analiă teoretică i emirică secice anului 2009 și 2010, cnd, deechilibrele de e iaa orei de muncă din Romnia i cria economică i socială ot avea eecte asura enomenului imigraiei. în mod articular, am olosit ca unct de reer n roiectarea reentei cercetări studii alicate derulate rin roiecte recum Politici şi instituţii în migraţia internaţională: migraţia pentru muncă din România. 1990-2006 (2007)5; Eectele migraţiei: copiii rămaşi acasă (2007) 6 , Piaţa orţei de muncă în România şi imigraţia (2007); Imigrant în România: perspective şi riscuri (2008), Nevoile de inormare ale imigranților în România (2009) la care am adăugat studiulRiscuri şi inechităţi sociale în România (2009)7. Desăurat sub acelai concet strategic – imigraţia, studiul de aă beneciaă de un cadru dierit de investigaie, oerit de schimbările instituionale la ni velul sistemului i oliticilor din sera gestionării imigraiei n Romnia. Studiul nu s-a limitat doar la exlorarea dimensiunii instituionale ori a celei legislative și de reglementare normativă a managementului imigraiei. întrebările care au avut scoul să roducă inormaie de cercetare au viat n același tim ercei4 Un sondaj de opinie la nivel naţional şi două cercetări microregionale la nivelul județelor eleorman şi Vrancea; cercetări calitative la nivelul a şase comunităţi din ţară cu indice mare de emigraţie şi patru comunităţi din străinătate în Italia, Spania şi Serbia. Studiul accentuează analiza dinamicii legislaţiei în domeniu şi a atribuţiilor principalelor instituţii publice, alături de eectele acestor dinamici legislative. 6 Studiul analizează problematica socială generată de plecarea muncitorilor români în străinătate la nivelul celor aproximativ 0.000 de copii rămași acasă, precum şi soluţii pentru minimizarea eectelor şi impactului acestui dezechilibru, de la privarea de aectivitate şi lipsa de supraveghere, la dicultăţile de integrare ale copiilor români care se reîntorc în ţară după ce au parcurs un traseu educaţional în sistemul spaniol de învăţământ.
este rincialul „urnior” de erormanță n „onele” conduse. Dacă eciența resuune existența unor eecte aate n raort caual cu eorturile deuse entru obținerea lor, ecacitatea constă n realiarea obiectivelor și exercitarea sarcinilor n condiții temorale și calitative restabilite. pe cale de consecină, un management erormant al imigraiei nu oate dect urmarea unei gestionări eciente a acestui sistem de relaii sociale i instituionale generate de uxurile imigraioniste e teritoriul statului romn. iurile de migraie/imigraie cu care se conruntă autorităile romne sunt similare celor ntlnite n toate celelalte State Membre ale Uniunii Euroene (UE) i care sunt reglementate rin mecanisme concertate i agreate la nivel comunitar: imigraie ermanentă legală (n secial entru rentregirea amiliei, căsătorie cu un cetăean romn, reatriere); imigraie temorară legală (n această categorie se ncadreaă studenii, lucrătorii – aa numita „migraie de nlocuire” 3, reugiaii i ailanii); migraie ilegală de tranit; migraie circulatorie cu ajutorul reelelor migratorii (legală sau ilegală). Aa cum reiese din analia de aă, eciena acestei gestionări a resurselor ublice este direct deendentă de cooerarea instituiilor ublice cu instituii i organiaii exterioare sistemului ublic, n articular, instituii ale societăii civile care se ocuă de dierite asecte ale imigraiei naionale. pentru studiul de aă, gestionarea benecă a imigraiei i sistemul mai larg de management al enomenului se reeră la modul n care actorii instituionali imlicai – instituii i relaiile dintre acestea, articiă la coordonarea, organiarea i controlul unui enomen social la nivel naional:imigraţia. Gestionarea benecă a imigraţiei este deci echivalentă cu gestionarea ecientă și ecace a resurselor ublice alocate entru crearea i alicarea legislaiei secice domeniului i a instituiilor imlicate, recum i entru rentminarea unor riscuri i vulnerabilităi sistemice sau sectoriale generate de imigraia ilegală, contrabanda de migranți, tracul de ersoane. în acelai tim, ea rereintă i un model uncional și instituional de adec vare la obiect, un cadru normativ n raort cu dimensiunea de „normalitate” congurată de legislaia euroeană secică i remisele aderării la saiul Schengen.
11 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Se reeră la migrația care se bazează pe recrutarea de orţă de muncă din aara UE pentru calicări decitare în Uniune şi pentru locurile de muncă şi calicările nesolicitate de localnici.
ile racticienilor i exerilor din cadru l sistemului de instituii care gestioneaă imigraia n Romnia asura roriilor olitici de integrare i de racordare la legislaia i ractica abordării euroene a enomenului, avnd n vedere că, la nivelul Uniunii, aar noi cerine i reglementări rivind abordarea imigraiei. Reultatele cercetării de aă urmăresc, deootrivă, o diagnoă a roblemelor n gestionarea imigraiei n Romnia i o reentare succintă a roblemelor semnalate de racticieni i exeri ai domeniului, la nivel naional. O astel de listare a roblemelor din domeniul managementului imigraiei va legată, la nivel de concluii, de o serie de sugestii i recomandări entru reolvarea acestor robleme, acolo unde este caul, ind viate inclusiv olitici ublice secice, rin sondarea oiniei exerilor romni direct angajai n gestionarea imigraiei. O categorie distinctă de reultate ale cercetării ace reerire directă la asecte i serii de ate sociale care nu sunt acoerite de legislaia romnească n domeniul imigraiei sau sunt reglementate insucient n actuala alcătuire a sistemului național de gestionare a imigrației. Aa cum reultă din observaiile i comentariile dieriilor exeri, aceste robleme se denesc e n ersectiva insucientei corelări a legislaiei romneti cu legislaia euroeană n domeniu, e rin aariia unor enomene secice entru care instituiile romneti nu erau regătite. recerea de la normare la imlementare, rin mijlocirea oliticilor sectoriale i a angrenajului instituional, este resonsabilă, aa cum se va vedea n această cercetare, de generarea unui ux de inormaii i interretări nu neaărat convergente n ceea ce rivete baele de date unice, accesul artajat l a inormaie i asumarea rolului de integrator demersurilor de coordonare a domeniului imigraiei n Romnia. eme recum cele semnalate de studiile realiate e roblematica imigraiei din cadrul programului Migraţie şi Dezvoltare justică o continuare a cercetării rivind enomenul imigraiei n Romnia. Acelai cadru ntemeiaă i o ntrebare cu trimitere „sistemică” reeritoare la gestionarea benecă a imigraiei n Romnia: Poate sistemul instituţional românesc actual să acă aţă unei creşteri semnicative a fuxului de imigranţi în România?
La această ntrebare vom ncerca să răsundem rin investigarea oiniei și analia observaiilor i comentariilor unei elite de exeri care oereaă n chiar onele secice gestionării imigraiei. Exeriena lor i cometena secică e dierite domenii de activitate ale managementului migraiei/imigraiei a ost dintru nceut denită ca resursă rincială de cretere a gradului de ecienă cu care autoritatea ublică articiă la gestionarea reentă a enomenului. Inormaia colectată rin interviurile cu rereentani ai dieritelor instituii ublice i organiații neguvernamentale a rereentat deci resursa rincială
13 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
12 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Contextul de cercetare al enomenului imigraţiei preentul studiu i denete ntrebările de cercetare i ioteele n corelaie cu o serie de studii derulate n cadrul programului Migraţie şi Dezvoltare, lansat de Fundaia Soros Romnia (FSR) n 2006, rin studiul Locuirea temporară în străinătate. Migraţia economică a românilor: 1990-2006 (coord. Dumitru Sandu)4. programul a rodus n egală măsură inormaie de cercetare utilă autorităilor centrale i locale din R omnia, muncitorilor romni i străinilor care imigreaă n Romnia, ormulnd concluii – ioteă entru cercetări ulterioare, cum este aceasta, rereentată de studiul de ață asura gestionării imigraiei n saiul romnesc. Astel, n această logică de ti cumulativ oerită de programul Migraţie şi Dezvoltare, cercetarea e care o rounem reia ntrebări i concluii ale studiilor anterioare, denindu-le n contexte de analiă teoretică i emirică secice anului 2009 și 2010, cnd, deechilibrele de e iaa orei de muncă din Romnia i cria economică i socială ot avea eecte asura enomenului imigraiei. în mod articular, am olosit ca unct de reer n roiectarea reentei cercetări studii alicate derulate rin roiecte recum Politici şi instituţii în migraţia internaţională: migraţia pentru muncă din România. 1990-2006 (2007)5; Eectele migraţiei: copiii rămaşi acasă (2007) 6 , Piaţa orţei de muncă în România şi imigraţia (2007); Imigrant în România: perspective şi riscuri (2008), Nevoile de inormare ale imigranților în România (2009) la care am adăugat studiulRiscuri şi inechităţi sociale în România (2009)7. Desăurat sub acelai concet strategic – imigraţia, studiul de aă beneciaă de un cadru dierit de investigaie, oerit de schimbările instituionale la ni velul sistemului i oliticilor din sera gestionării imigraiei n Romnia. Studiul nu s-a limitat doar la exlorarea dimensiunii instituionale ori a celei legislative și de reglementare normativă a managementului imigraiei. întrebările care au avut scoul să roducă inormaie de cercetare au viat n același tim ercei4 Un sondaj de opinie la nivel naţional şi două cercetări microregionale la nivelul județelor eleorman şi Vrancea; cercetări calitative la nivelul a şase comunităţi din ţară cu indice mare de emigraţie şi patru comunităţi din străinătate în Italia, Spania şi Serbia. Studiul accentuează analiza dinamicii legislaţiei în domeniu şi a atribuţiilor principalelor instituţii publice, alături de eectele acestor dinamici legislative. 6 Studiul analizează problematica socială generată de plecarea muncitorilor români în străinătate la nivelul celor aproximativ 0.000 de copii rămași acasă, precum şi soluţii pentru minimizarea eectelor şi impactului acestui dezechilibru, de la privarea de aectivitate şi lipsa de supraveghere, la dicultăţile de integrare ale copiilor români care se reîntorc în ţară după ce au parcurs un traseu educaţional în sistemul spaniol de învăţământ. Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demograce (septembrie, 2009).
14 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
instituional i a contextului general i articular de gestionare a enomenului imigraiei legale, revenire și combatere a imigrației ilegale n Romnia. Coninutul reentului studiu nu oate rut de un cadru mai larg de cercetare i de corelaiile necesare, analogiile i comaraiile e care le imlică inormaiile i concluiile studiilor generate de cercetările din cadrul programului Migraţie şi Dezvoltare din erioada 2006-2009. La acestea se adaugă Raortul Comisiei preideniale (2009) cu rivire la vulnerabilităi, evoluii i recomandări de olitici ublice la nivel naional, ale cărui date statistice, interretări i rouneri vor corelate cu date i reultate ale reentei cercetări. întemeierea unei astel de corelări i analie n context general de cercetare nu credem că are nevoie de o argumentaie amănunit desăurată: metodologii de cercetare dierite rivind diagnoa i evoluia unui enomen social, cu scoul de a genera recomandări i olitici ublice oeră reultate ce trebuie, la rndul lor, interretate ntr-un metadiscurs, la un nivel imediat următor, de către un exert n olitici ublice. Reultatele unor astel de cercetări cu metodologii dierite ar trebui să e comlementare, iluminnd una sau alta d intre dimensiunile aceluiai obiect de studiu. Logica cercetării tiinice ne sune că i contradictorialitatea sau dierenele undamentale ntre reultatele de cercetare cu metodologii dierite rereintă o sursă de inormaii entru ormularea i imlementarea unui sistem de olitici ublice. 1. Studiul Piaţa orţei de muncă în România şi imigraţia analieaă roblematica imigraiei n condiiile existenței un număr relativ mic de imigrani n Romnia și investigheaă dacă și cum imigrația ar utea constitui un răsuns entru rovocările demograce și deechilibrele ieței muncii romnești. Astel, semnalnd numărul relativ redus de imigrani de dierite categorii n Romnia, autorii lanseaă ntrebări de cercetare aarent necerute de contextul unui management al enomenului imigraiei, n secial al imigrației n sco de muncă. în realitate, dacă schimbăm ersectiva cantitativă, centrndu-ne e o metodologie de analiă comarativă, nu utem evita ntrebarea lansată de Monica şerban, lasată e termenele mediu i lung: Este exeriena ieei orei de muncă a ărilor integrate n valuri anterioare n UE relevantă entru dinamica enomenului imigraiei n Romnia? Altel sus, ce utem nvăa din leciile oerite de gestionarea imigraiei din ări recum Italia, Sania, portugalia, Grecia sau Irlanda, care, din ări exortatoare de oră de muncă au devenit ări de destinaie entru muncitoriimigrani?9 Monica Şerban, Alexandru oth (200) Piaţa orţei de muncă în România şi imigraţia, Editura FSR, Bucureşti; studiul chestionează şi interpretează inormaţia oerită de reprezentanţii a 600 de rme, organizate pe sub-eşantioane a câte 200 de unităţi, corespondente domeniilor construcţii, industria textilă, servicii (hoteluri), rme cu cel puţin 0 angajaţi, selectate pe criteriul distribuţiei la nivelul celor macroregiuni istorice româneşti.
ile racticienilor i exerilor din cadru l sistemului de instituii care gestioneaă imigraia n Romnia asura roriilor olitici de integrare i de racordare la legislaia i ractica abordării euroene a enomenului, avnd n vedere că, la nivelul Uniunii, aar noi cerine i reglementări rivind abordarea imigraiei. Reultatele cercetării de aă urmăresc, deootrivă, o diagnoă a roblemelor n gestionarea imigraiei n Romnia i o reentare succintă a roblemelor semnalate de racticieni i exeri ai domeniului, la nivel naional. O astel de listare a roblemelor din domeniul managementului imigraiei va legată, la nivel de concluii, de o serie de sugestii i recomandări entru reolvarea acestor robleme, acolo unde este caul, ind viate inclusiv olitici ublice secice, rin sondarea oiniei exerilor romni direct angajai n gestionarea imigraiei. O categorie distinctă de reultate ale cercetării ace reerire directă la asecte i serii de ate sociale care nu sunt acoerite de legislaia romnească n domeniul imigraiei sau sunt reglementate insucient n actuala alcătuire a sistemului național de gestionare a imigrației. Aa cum reultă din observaiile i comentariile dieriilor exeri, aceste robleme se denesc e n ersectiva insucientei corelări a legislaiei romneti cu legislaia euroeană n domeniu, e rin aariia unor enomene secice entru care instituiile romneti nu erau regătite. recerea de la normare la imlementare, rin mijlocirea oliticilor sectoriale i a angrenajului instituional, este resonsabilă, aa cum se va vedea n această cercetare, de generarea unui ux de inormaii i interretări nu neaărat convergente n ceea ce rivete baele de date unice, accesul artajat l a inormaie i asumarea rolului de integrator demersurilor de coordonare a domeniului imigraiei n Romnia. eme recum cele semnalate de studiile realiate e roblematica imigraiei din cadrul programului Migraţie şi Dezvoltare justică o continuare a cercetării rivind enomenul imigraiei n Romnia. Acelai cadru ntemeiaă i o ntrebare cu trimitere „sistemică” reeritoare la gestionarea benecă a imigraiei n Romnia: Poate sistemul instituţional românesc actual să acă aţă unei creşteri
13 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
semnicative a fuxului de imigranţi în România?
La această ntrebare vom ncerca să răsundem rin investigarea oiniei și analia observaiilor i comentariilor unei elite de exeri care oereaă n chiar onele secice gestionării imigraiei. Exeriena lor i cometena secică e dierite domenii de activitate ale managementului migraiei/imigraiei a ost dintru nceut denită ca resursă rincială de cretere a gradului de ecienă cu care autoritatea ublică articiă la gestionarea reentă a enomenului. Inormaia colectată rin interviurile cu rereentani ai dieritelor instituii ublice i organiații neguvernamentale a rereentat deci resursa rincială n undamentarea de recomandări i rouneri entru mbunătăirea cadrului
2. Studiul Imigrant în România: perspective şi riscuri10 se centreaă e iden-
ticarea i analia ersectivei imigranilor i a actorilor instituionali care ot inuena gestionarea enomenului imigraiei n Romnia: atronate, sindicate i rereentani ai autorităilor ublice din Romnia. C oninutul de cercetare care roduce inormaia studiului este rereentat de oveti de viaă ale imigranilor, relatări cu rivire la interaciunea acestora cu statul romn i cu rereentanii angajatorilor, atitudinea romnilor aă de imigrani din ersectiva imigranilor, oiniile atronatelor i sindicatelor cu rivire la dicultăile utiliării orei de muncă imigrante, recum i osibile soluii identicate entru gestionarea enomenului migraiei, n articular imigrația entru muncă. O rimă categorie de subieci ai cercetării – rereentani ai atronatelor i sindicatelor semnaleaă, n măsuri dierite, un decit de oră de muncă e iaa romnească. Alături de sectorul construcii, mai multe domenii ale ieei muncii se găseau n imosibilitatea de a găsi lucrători calicai, e din caua emigraiei orței de muncă romnești, e din lisa acestor calicări e iaa muncii i a sistemului de ormare din nvăămntul secundar i de calicare roesională.11 patronatele, relevă cercetarea, sunt destul de scetice cu rivire la soluia ntoarcerii muncitorilor romni calicai din străinătate. Rereentanii acestora, alături de cei ai sindicatelor, sunt, mai degrabă, susinătorii soluiei reconversiei roesionale i calicării unei oulaii inactive, reentă, n secial n agricultură, rin olosirea ondurilor use la disoiie de Uniunea Euroeană n domeniul resurselor umane. Chiar i entru această a doua soluie agreată de rereentani ai celor doi arteneri sociali sunt semnalate dicultăi de accesare i imlementare a rogramelor euroene, rereentanii celor două categorii de resondeni reentnd divergene cu rivire la nevoia i osibilitatea creterii salariilor ca actor motivant i accelerant al reolvării roblemei decitului de muncitori calicai e iaa romnească.12 Dei oiniile sindicatelor i atronatelor cu rivire la nevoia imediată de comensare a decitului de oră de muncă n Romnia rin imigraie sunt n acord, nu acelai lucru se ntmlă la nivelul eectelor e care atronatele și sindicatele cred că o astel de olitică de atragere masivă a imigraiei le oate avea e termen scurt i mediu. De exemlu, oinia sindicatelor semnaleaă robleme rarea unor planuri de reîntoarcere în România, aşa cum rezultă din cercetările pe eşantioane din populaţiile de emigranţi români din Spania şi Italia au validat ipoteza autoarei, op.cit., p . 0 Cercetarea cuprinde 40 de interviuri semistructurate cu reprezentanţii actorilor sociali de pe piaţa muncii din România: imigranţi (Senegal, Filipine, China, India, unisia, Papua-Noua Guinee, Irak, urcia, Ucraina, Republica Moldova), sindicate, patronate şi autorităţi publice, organizații neguvernamentale cu preocupări în domeniu. A doua dimensiune a cercetării exploratorii propusă de autori se reeră la studii de caz c u companii care au angajaţi imigranţi; vezi Ovidiu Voicu, Georgiana oth, Simina Guga (200) Imigrant în România: perspective şi riscuri, FSR, Bucureşti; vezi şi www.os.ro O. Voicu et alt., op.cit., pp. -
15 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
14 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
instituional i a contextului general i articular de gestionare a enomenului imigraiei legale, revenire și combatere a imigrației ilegale n Romnia. Coninutul reentului studiu nu oate rut de un cadru mai larg de cercetare i de corelaiile necesare, analogiile i comaraiile e care le imlică inormaiile i concluiile studiilor generate de cercetările din cadrul programului Migraţie şi Dezvoltare din erioada 2006-2009. La acestea se adaugă Raortul Comisiei preideniale (2009) cu rivire la vulnerabilităi, evoluii i recomandări de olitici ublice la nivel naional, ale cărui date statistice, interretări i rouneri vor corelate cu date i reultate ale reentei cercetări. întemeierea unei astel de corelări i analie n context general de cercetare nu credem că are nevoie de o argumentaie amănunit desăurată: metodologii de cercetare dierite rivind diagnoa i evoluia unui enomen social, cu scoul de a genera recomandări i olitici ublice oeră reultate ce trebuie, la rndul lor, interretate ntr-un metadiscurs, la un nivel imediat următor, de către un exert n olitici ublice. Reultatele unor astel de cercetări cu metodologii dierite ar trebui să e comlementare, iluminnd una sau alta d intre dimensiunile aceluiai obiect de studiu. Logica cercetării tiinice ne sune că i contradictorialitatea sau dierenele undamentale ntre reultatele de cercetare cu metodologii dierite rereintă o sursă de inormaii entru ormularea i imlementarea unui sistem de olitici ublice. 1. Studiul Piaţa orţei de muncă în România şi imigraţia analieaă roblematica imigraiei n condiiile existenței un număr relativ mic de imigrani n Romnia și investigheaă dacă și cum imigrația ar utea constitui un răsuns entru rovocările demograce și deechilibrele ieței muncii romnești. Astel, semnalnd numărul relativ redus de imigrani de dierite categorii n Romnia, autorii lanseaă ntrebări de cercetare aarent necerute de contextul unui management al enomenului imigraiei, n secial al imigrației n sco de muncă. în realitate, dacă schimbăm ersectiva cantitativă, centrndu-ne e o metodologie de analiă comarativă, nu utem evita ntrebarea lansată de Monica şerban, lasată e termenele mediu i lung: Este exeriena ieei orei de muncă a ărilor integrate n valuri anterioare n UE relevantă entru dinamica enomenului imigraiei n Romnia? Altel sus, ce utem nvăa din leciile oerite de gestionarea imigraiei din ări recum Italia, Sania, portugalia, Grecia sau Irlanda, care, din ări exortatoare de oră de muncă au devenit ări de destinaie entru muncitoriimigrani?9 Monica Şerban, Alexandru oth (200) Piaţa orţei de muncă în România şi imigraţia, Editura FSR, Bucureşti; studiul chestionează şi interpretează inormaţia oerită de reprezentanţii a 600 de rme, organizate pe sub-eşantioane a câte 200 de unităţi, corespondente domeniilor construcţii, industria textilă, servicii (hoteluri), rme cu cel puţin 0 angajaţi, selectate pe criteriul distribuţiei la nivelul celor macroregiuni istorice româneşti. 9 Monica Şerban: Creşterea numărului de imigranţi în 200 (peste 6 000 de persoane) şi congu-
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
ale unei astel de olitici de imort de oră de muncă din ările mai sărace dect Romnia, cu reciarea că observaia strategică a scăderii salariilor i a dicultăii de integrare a comunităilor de muncitori imigrani, n condiiile n care autorităile ar derula olitici de imigrare active, ca arte a strategiei de devoltare economică, n domeniul imigraiei.13 3. Studiul Nevoile de inormare ale imigranților în România14 arată că „rincialele surse de inormare e care le utilieaă imigranții sunt reonderant cele baate e caitalul relațional al imigrantului – rețele de rudenie și rietenie, aartenență etnică și religioasă. Din unctul de vedere al accesibilității inormațiilor, cea mai roblematică instanță de comunicare o rereintă instituțiile ublice.” De asemenea, autorii studiului subliniaă atul că „barierele de limbă i robleme asociate resurselor umane din cadrul acestor instituii – atitudinea ostilă maniestată uneori aă de imigrani, cunoaterea insucientă a dreturilor de care beneciaă ersoanele cu dret legal de edere n Romnia de către unii dintre angajaii instituiilor ublice” sunt alte uncte decitare. Duă cum relevă studiul, nu doar comunicarea, dar și relația cu instituțiile este una marcată de disuncționalități. otodată atitudinea oulației ață de străini este decitară și are un imact nedorit. „Dacă relaia imigranilor cu instituiile romneti a ost caracteriată n toate caurile dret roblematică, convieuirea cu romnii, interaciunea cu ei n viaa de i cu i a ost evaluată oitiv, cel uin la un nivel declarativ i general. în schimb, debaterile n rounime au devăluit mai degrabă contrariul. în realitate, atitudinea romnilor aă de străini (de altă rasă n secial) este evaluată ca ind una mai degrabă nchisă, stereotiă i chiar discriminatorie. Comlementar, muli imigrani, mai ales cei din culturi oarte dierite de cea romnească, tind să se iolee, să trăiască n comunităi nchise, ajungnd să aibă robleme de integrare. Nevoia de inormare există de at de ambele ări.”
Reprezentanţii sindicatelor se tem de „salarii de dumping” pe piaţa orţei de muncă, prin aptul că muncitorii imigranţi ar accepta salarii mult mai mici decât cei autohtoni; O. Voicu et al., op.cit., p. 2-2 4 Iris Alexe (coord), Georgiana oth, Raluca Popescu (2009) Nevoile de inormare ale imigranților,
2. Studiul Imigrant în România: perspective şi riscuri10 se centreaă e iden-
ticarea i analia ersectivei imigranilor i a actorilor instituionali care ot inuena gestionarea enomenului imigraiei n Romnia: atronate, sindicate i rereentani ai autorităilor ublice din Romnia. C oninutul de cercetare care roduce inormaia studiului este rereentat de oveti de viaă ale imigranilor, relatări cu rivire la interaciunea acestora cu statul romn i cu rereentanii angajatorilor, atitudinea romnilor aă de imigrani din ersectiva imigranilor, oiniile atronatelor i sindicatelor cu rivire la dicultăile utiliării orei de muncă imigrante, recum i osibile soluii identicate entru gestionarea enomenului migraiei, n articular imigrația entru muncă. O rimă categorie de subieci ai cercetării – rereentani ai atronatelor i sindicatelor semnaleaă, n măsuri dierite, un decit de oră de muncă e iaa romnească. Alături de sectorul construcii, mai multe domenii ale ieei muncii se găseau n imosibilitatea de a găsi lucrători calicai, e din caua emigraiei orței de muncă romnești, e din lisa acestor calicări e iaa muncii i a sistemului de ormare din nvăămntul secundar i de calicare roesională.11 patronatele, relevă cercetarea, sunt destul de scetice cu rivire la soluia ntoarcerii muncitorilor romni calicai din străinătate. Rereentanii acestora, alături de cei ai sindicatelor, sunt, mai degrabă, susinătorii soluiei reconversiei roesionale i calicării unei oulaii inactive, reentă, n secial n agricultură, rin olosirea ondurilor use la disoiie de Uniunea Euroeană n domeniul resurselor umane. Chiar i entru această a doua soluie agreată de rereentani ai celor doi arteneri sociali sunt semnalate dicultăi de accesare i imlementare a rogramelor euroene, rereentanii celor două categorii de resondeni reentnd divergene cu rivire la nevoia i osibilitatea creterii salariilor ca actor motivant i accelerant al reolvării roblemei decitului de muncitori calicai e iaa romnească.12 Dei oiniile sindicatelor i atronatelor cu rivire la nevoia imediată de comensare a decitului de oră de muncă n Romnia rin imigraie sunt n acord, nu acelai lucru se ntmlă la nivelul eectelor e care atronatele și sindicatele cred că o astel de olitică de atragere masivă a imigraiei le oate avea e termen scurt i mediu. De exemlu, oinia sindicatelor semnaleaă robleme
15 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
rarea unor planuri de reîntoarcere în România, aşa cum rezultă din cercetările pe eşantioane din populaţiile de emigranţi români din Spania şi Italia au validat ipoteza autoarei, op.cit., p . 0 Cercetarea cuprinde 40 de interviuri semistructurate cu reprezentanţii actorilor sociali de pe piaţa muncii din România: imigranţi (Senegal, Filipine, China, India, unisia, Papua-Noua Guinee, Irak, urcia, Ucraina, Republica Moldova), sindicate, patronate şi autorităţi publice, organizații neguvernamentale cu preocupări în domeniu. A doua dimensiune a cercetării exploratorii propusă de autori se reeră la studii de caz c u companii care au angajaţi imigranţi; vezi Ovidiu Voicu, Georgiana oth, Simina Guga (200) Imigrant în România: perspective şi riscuri, FSR, Bucureşti; vezi şi www.os.ro O. Voicu et alt., op.cit., pp. - 2 Ibidem, p. 9
Concluzii ale cercetării asupra migraţiei în România desăşurate până în anul 2009 Studiile desăurate n erioada 2006-2009 ac osibilă conturarea contextului cercetării de ață rintr-o serie de enunuri – concluii ale cercetărilor din programul Migraţie şi Dezvoltare, la care se adaugă inormaiile, concluiile i recomandările studiului realiat de Comisia reidenială n setembrie 2009. 1. Emigraia/mobilitatea romnilor entru muncă se regureaă ca rinciala cauă a restructurărilor e iaa orei de muncă din Romnia. 2. Rereentanii asociaiilor atronale semnaleaă nevoia imortului de oră de muncă, numărul comaniilor care aveau strategii de acoerire a acestui decit ind nsă relativ redus n erioada 2007-2008.15 3. Deechilibrele ieței muncii se regăsesc, n secial, n domeniul construciilor i industriei textile, hoteliere, cauate de reultatele modeste ale sistemului de calicare roesională i onderii mari e care o are oulaia inactivă din agricultura de subistenă n oulaia activă din Romnia. 4. Att atronatele, ct i sindicatele acuă o lisă a oliticilor de ormare i calicare roesională n acord cu acest deechilibru major de e iaa orei de muncă. între soluiile identicate de intervievai, rentoarcerea muncitorilor romni calicai din străinătate este cea mai uin robabilă. 5. Revenirile n ară ale muncitorilor romni ot avea un caracter temorar, n strnsă corelaie cu un ciclu al criei economice, care, o dată deăit, oate urmat de o rentoarcere a muncitorilor romni n ostele state-gadă.16 6. Sub un actor semnicativ de imrobabilitate se aă i olitica de recon versie roesională i calicare, datorită nevoii de tim entru derularea acestor rograme. 7. în 2008, numărul muncitorilor imigrani n Romnia era de este 65.000, două treimi dintre acetia rovenind din ări non-UE i o treime din ările membre ale Uniunii (țări non-UE: Moldova – 15%, China – 14%, urcia
Şerban şi oth, op.cit. 200; Alexandru, 200; apud Raport Comisie, op.cit.. 6 Dumitru Sandu, Monica Alexandru, cap. Migraţia şi consecinţele sale, în Riscuri şi inechităţi sociale în România (2009), Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demograce, Preşedinte Comisie – Marian Preda, pp. 26-2. Conorm datelor prelucrate în cadrul cercetării, aceleaşi ţări care se aă în topul venirilor temporare în România îşi păstrează poziţia şi în clasamentul ţărilor de origine pentru imigrare denitivă – Moldova, urcia, China, SUA, Siria. Ratele de imigrare
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
ale unei astel de olitici de imort de oră de muncă din ările mai sărace dect Romnia, cu reciarea că observaia strategică a scăderii salariilor i a dicultăii de integrare a comunităilor de muncitori imigrani, n condiiile n care autorităile ar derula olitici de imigrare active, ca arte a strategiei de devoltare economică, n domeniul imigraiei.13 3. Studiul Nevoile de inormare ale imigranților în România14 arată că „rincialele surse de inormare e care le utilieaă imigranții sunt reonderant cele baate e caitalul relațional al imigrantului – rețele de rudenie și rietenie, aartenență etnică și religioasă. Din unctul de vedere al accesibilității inormațiilor, cea mai roblematică instanță de comunicare o rereintă instituțiile ublice.” De asemenea, autorii studiului subliniaă atul că „barierele de limbă i robleme asociate resurselor umane din cadrul acestor instituii – atitudinea ostilă maniestată uneori aă de imigrani, cunoaterea insucientă a dreturilor de care beneciaă ersoanele cu dret legal de edere n Romnia de către unii dintre angajaii instituiilor ublice” sunt alte uncte decitare. Duă cum relevă studiul, nu doar comunicarea, dar și relația cu instituțiile este una marcată de disuncționalități. otodată atitudinea oulației ață de străini este decitară și are un imact nedorit. „Dacă relaia imigranilor cu instituiile romneti a ost caracteriată n toate caurile dret roblematică, convieuirea cu romnii, interaciunea cu ei n viaa de i cu i a ost evaluată oitiv, cel uin la un nivel declarativ i general. în schimb, debaterile n rounime au devăluit mai degrabă contrariul. în realitate, atitudinea romnilor aă de străini (de altă rasă n secial) este evaluată ca ind una mai degrabă nchisă, stereotiă i chiar discriminatorie. Comlementar, muli imigrani, mai ales cei din culturi oarte dierite de cea romnească, tind să se iolee, să trăiască n comunităi nchise, ajungnd să aibă robleme de integrare. Nevoia de inormare există de at de ambele ări.”
Reprezentanţii sindicatelor se tem de „salarii de dumping” pe piaţa orţei de muncă, prin aptul că muncitorii imigranţi ar accepta salarii mult mai mici decât cei autohtoni; O. Voicu et al., op.cit., p. 2-2 4 Iris Alexe (coord), Georgiana oth, Raluca Popescu (2009) Nevoile de inormare ale imigranților, Fundația Soros România, p.4
18 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
– 13%, Siria – 2%; țări UE: Italia – 7%, Germania – 6%, Frana – 4%, Austria, Marea Britanie, Bulgaria, Ungaria – 2%, Grecia – 1%).17 8. Soluia creterii numărului de muncitori imigrani din țări terțe este susinută de rereentani ai asociaiilor atronale, care se aă nsă n deacord cu rereentanii sindicatelor.18 9. în următorii 5 ani, numărul imigranilor este osibil să crească la 200.000 – 300.000.19 10. Există un decit de legislaie i olitici secice imigraiei care să viee asecte recum categorii de imigrani vulnerabili, la care se adaugă o cooerare uneori greoaie a autorităilor ublice cu dierii artenerii sociali n ceea ce rivete selecia orei de muncă imigrante și cu organiaii ale societăii civile care se ocuă de reugiai i de străini, victimele tracului de ersoane. 11. politicile rivind imigraia trebuie gndite n corelaie cu migraia internă i rocesele de devoltare la nivelele local, naional, regional.20 12. Cele mai relevante categorii de vulnerabilităi ale muncitorilor imigrani n Romnia sunt: comortamentul abuiv al angajatorilor care nu resectă legislaia muncii; xarea de norme i ore de lucru sulimentare neremunerate entru imigrani; necunoaterea subtilităilor clauelor contractuale redactate n limba romnă, e care acetia nu o cunosc; tratament discriminatoriu n raort cu muncitorii romni (rotejarea orei de muncă autohtone, discriminare e criterii rasiale sau etnice).21
Ibidem. O. Voicu et alt., op.cit., p. 2 9 Ociul Român pentru Imigrări (ORI), (200), Comisia Naţională de Prognoză – % / .4% din populaţia României; apud Sandu şi Alexandru, op.cit., Ibidem. 20 Sandu şi Alexandru, op.cit., Ibidem. Recomandarea, general ormulată aici, are explicaţii şi detalieri în capitolul citat, pe categorii şi subcategorii de probleme pentru ecare dintre aceste niveluri. 2 Georgiana oth, Simina Guga, în Imigrant în România: Perspective și riscuri, op.cit., p. 40-4; cercetarea semnalează nevoia unor politici publice în acord cu dimensiunile enomenului imigraţiei, în baza unor inormaţii culese din interviurile cu muncitori şi muncitoare care au imigrat în România;
Concluzii ale cercetării asupra migraţiei în România desăşurate până în anul 2009
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Studiile desăurate n erioada 2006-2009 ac osibilă conturarea contextului cercetării de ață rintr-o serie de enunuri – concluii ale cercetărilor din programul Migraţie şi Dezvoltare, la care se adaugă inormaiile, concluiile i recomandările studiului realiat de Comisia reidenială n setembrie 2009. 1. Emigraia/mobilitatea romnilor entru muncă se regureaă ca rinciala cauă a restructurărilor e iaa orei de muncă din Romnia. 2. Rereentanii asociaiilor atronale semnaleaă nevoia imortului de oră de muncă, numărul comaniilor care aveau strategii de acoerire a acestui decit ind nsă relativ redus n erioada 2007-2008.15 3. Deechilibrele ieței muncii se regăsesc, n secial, n domeniul construciilor i industriei textile, hoteliere, cauate de reultatele modeste ale sistemului de calicare roesională i onderii mari e care o are oulaia inactivă din agricultura de subistenă n oulaia activă din Romnia. 4. Att atronatele, ct i sindicatele acuă o lisă a oliticilor de ormare i calicare roesională n acord cu acest deechilibru major de e iaa orei de muncă. între soluiile identicate de intervievai, rentoarcerea muncitorilor romni calicai din străinătate este cea mai uin robabilă. 5. Revenirile n ară ale muncitorilor romni ot avea un caracter temorar, n strnsă corelaie cu un ciclu al criei economice, care, o dată deăit, oate urmat de o rentoarcere a muncitorilor romni n ostele state-gadă.16 6. Sub un actor semnicativ de imrobabilitate se aă i olitica de recon versie roesională i calicare, datorită nevoii de tim entru derularea acestor rograme. 7. în 2008, numărul muncitorilor imigrani n Romnia era de este 65.000, două treimi dintre acetia rovenind din ări non-UE i o treime din ările membre ale Uniunii (țări non-UE: Moldova – 15%, China – 14%, urcia
Şerban şi oth, op.cit. 200; Alexandru, 200; apud Raport Comisie, op.cit.. 6 Dumitru Sandu, Monica Alexandru, cap. Migraţia şi consecinţele sale, în Riscuri şi inechităţi sociale în România (2009), Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demograce, Preşedinte Comisie – Marian Preda, pp. 26-2. Conorm datelor prelucrate în cadrul cercetării, aceleaşi ţări care se aă în topul venirilor temporare în România îşi păstrează poziţia şi în clasamentul ţărilor de origine pentru imigrare denitivă – Moldova, urcia, China, SUA, Siria. Ratele de imigrare cele mai mari sunt legate de rutele China, urcia, Italia şi Siria.
Metodologie și paradigma instituţionalistă – cadrul general al cercetării Coninutul reentei cercetări se denete la nivel teoretic n interiorul paradigmei instituţionaliste 22, a cărei dimensiune olitică a ccentueaă rolul subsistemelor instituionale din cadrul statului n gestionarea roblemelor de interes ublic. Instituiile statului romn legate de roblematica imigraiei sunt considerate, astel, ca tot atia actori secialiai e domenii de intervenie (Ociul Romn entru Imigrări, poliia de Frontieră etc.), care aarin unei reele instituionale de ti ublic, ce trebuie să uncionee ecient și ecace n gestionarea oliticilor ublice legate de imigraie. Cercetarea emirică e care o rounem n cele ce urmeaă oeră inormaii desre neconcordane n managementul imigraiei, dar i desre corelaii juridic-instituionale oitive, alături de recomandări care să acă din reeaua instituională a gestionării migraiei un sistem unitar, uncțional, caabil să controlee i să administree ecient roblemele imigraiei n Romnia.23 Elita de exeri care a ost subiect de investigaie gndete i se comortă recum actorul colectiv al unui ansamblu de instituii ublice a cărui legitimitate de aciune i intervenie derivă din legitimitatea Statului. Ei ac observaii i recomandări entru roriul sistem de activităi, n vederea adatării lui la situaii concret-emirice i la o dinamică a enomenului imigraiei a cărui cauă exogenă este denită la acelai nivel instituional (ex. schimbări instituionale i legislative legate de aderarea Romniei la saiul Schengen). Perspectiva instituţionalistă care a undamentat cercetarea rereintă, n acest el, reultatul unei oiuni teoretice generate de natura i coninutul universului 22 Instituţionalismul este înţeles aici ca o paradigmă în cadrul căreia se denesc elementele undamentale ale cercetării noastre – întrebările de cercetare, ipotezele, instrumentul de culegere de inormaţie şi întrebările ghidului de interviu. Aşa cum se va observa în cadrul dieritelor soluţii şi comentarii ăcute de reprezentanţi ai instituţiilor publice cu privire la posibilitatea de adaptare şi schimbare a sistemului, singura cale de operare a modicărilor este cea instituțională, într-un sistem organizat ierarhic, rezistent la schimbare şi inerţial, de ale cărui caracteristici reprezentanţii elitei de experţi sunt conştienţi şi pentru care propun recomandări de schimbare. otuși, aceste recomandări pot deveni parte a practicii instituţionale doar dacă sunt asimilate în sistemul legal și de reglementare, o parte dintre experţi recunoscând că actualul sistem are nevoie de schimbări punctuale ce par (interpretarea noastră) blocate de inerţia „naturală” a sistemului, cu atât mai mult cu cât respec tivele modicări nu aectează negativ niciun subsistem, parte sau instituţie a sistemului care gestionează problematica imigraţiei în România. 2 Tomas Janoski et alt. (ed.) (200) Te Handbook o Political Sociology, Cambridge University
19 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
18 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
– 13%, Siria – 2%; țări UE: Italia – 7%, Germania – 6%, Frana – 4%, Austria, Marea Britanie, Bulgaria, Ungaria – 2%, Grecia – 1%).17 8. Soluia creterii numărului de muncitori imigrani din țări terțe este susinută de rereentani ai asociaiilor atronale, care se aă nsă n deacord cu rereentanii sindicatelor.18 9. în următorii 5 ani, numărul imigranilor este osibil să crească la 200.000 – 300.000.19 10. Există un decit de legislaie i olitici secice imigraiei care să viee asecte recum categorii de imigrani vulnerabili, la care se adaugă o cooerare uneori greoaie a autorităilor ublice cu dierii artenerii sociali n ceea ce rivete selecia orei de muncă imigrante și cu organiaii ale societăii civile care se ocuă de reugiai i de străini, victimele tracului de ersoane. 11. politicile rivind imigraia trebuie gndite n corelaie cu migraia internă i rocesele de devoltare la nivelele local, naional, regional.20 12. Cele mai relevante categorii de vulnerabilităi ale muncitorilor imigrani n Romnia sunt: comortamentul abuiv al angajatorilor care nu resectă legislaia muncii; xarea de norme i ore de lucru sulimentare neremunerate entru imigrani; necunoaterea subtilităilor clauelor contractuale redactate n limba romnă, e care acetia nu o cunosc; tratament discriminatoriu n raort cu muncitorii romni (rotejarea orei de muncă autohtone, discriminare e criterii rasiale sau etnice).21
Ibidem. O. Voicu et alt., op.cit., p. 2 9 Ociul Român pentru Imigrări (ORI), (200), Comisia Naţională de Prognoză – % / .4% din populaţia României; apud Sandu şi Alexandru, op.cit., Ibidem. 20 Sandu şi Alexandru, op.cit., Ibidem. Recomandarea, general ormulată aici, are explicaţii şi detalieri în capitolul citat, pe categorii şi subcategorii de probleme pentru ecare dintre aceste niveluri. 2 Georgiana oth, Simina Guga, în Imigrant în România: Perspective și riscuri, op.cit., p. 40-4; cercetarea semnalează nevoia unor politici publice în acord cu dimensiunile enomenului imigraţiei, în baza unor inormaţii culese din interviurile cu muncitori şi muncitoare care au imigrat în România; vezi în special p. 4-0.
20 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
de cercetare – elita de exeri care roiecteaă i imlementeaă olitici ublice n domeniul imigraiei.24 Cultura acestei elite administrative, mediul rescritiv-juridic de exerciiu al exertiei, oiunile i undamentele de relucrare i interretare a inormaiei n activităile cotidiene, recomandă, mai degrabă, paradigma instituţionalistă dect interacionismul simbolic ori behaviorismul ca saiu de interretare i ormulare a ntrebărilor, ioteelor i instrumentelor de cercetare. Paradigma instituţionalistă este, de asemenea, recomandată entru cercetarea de aă rin atul că imigraia este, n reent, o roblemă centrată e uncionarea unui sistem instituional, care are nevoie de atribute recum coerenă, adatabilitate, alicabilitate, rognoă i organiare entru redicie socială. Această ersectivă din cadrul instituionalismului este comatibilă cu ideea imortanei actorilor sociali, chiar dacă este mai uin comatibilă cu ersectiva acională i centrarea e aciunea socială.25 De altel, entru un univers de analiă n care aciunile rinciale aarin instituiilor statului este greu de găsit o ersectivă individualistă care să ermită ormularea de iotee i ntrebări de cercetare, care să ntemeiee instrumentarul ulterior – teme de cercetare, ghiduri de interviu i s ă oere undamente de relucrare sau să oere cadre de interretare a datelor de cercetare. Enunurile undamentale care circumscriu ideile i resuoiiile teoretice ale reentului studiu sunt adecvate universului de cercetare n care se genereaă, colecteaă i interreteaă inormaie emirică. Inormaia esenială coninută de reentul studiu este reultatul unor ntrebări de cercetare i iotee care vieaă o elită de exeri ai domeniului imigraiei – rereentani ai instituiilor statului la nivel central care se ocuă de imigraie i ai societăii civile – exeri i racticieni care articiă la reolvarea de robleme legate de domeniul imigraiei n Romnia. Logica cercetării se ormuleaă, rin urmare, n cadrul unui set de idei care derivă din paradigma instituţionalistă, secicul acestei logici de cercetare, la ni velul undamentelor ei aradigmatice constnd n următoarele: 24 O parte dintre respondenţi sunt experţi din mediul societăţii civile sau experţi independenţi. Este interesant că perspectiva acestora este mai degrabă centrată pe individ, amilie, comunitate – recomandările şi observaţiile acestora s olicitând, mai degrabă, o paradigmă din spaţiul individualismului metodologic. Desigur, nu putem arma că lipsesc observaţiile „ instituţionaliste” din comentariile şi propunerile acestui tip de experţi, cele mai multe dintre acestea vizând legislaţia dieritelor subdomenii ale imigraţiei. 2 Ronald L. Jepperson, Institutions, Institutional Eects, and Institutionalism, în Walter W. Powell, Paul J. DiMaggio (eds.), (99) Te New Institutionalism in Organizational Analysis, Te University o Chicago Press, Chicago and London, p. -9. Asimilăm ideea autorului, potrivit căreia instituţionalismul nu este incompatibil cu perspectiva centrată pe acţiunea actorilor sociali, după cum modele teoretice ale acestei paradigme nu sunt mai puţin capabile ca alte perspective (alegere rațională, de exemplu) să oere explicaţii cu privire la acţiuni individuale; vezi p. -4 pentru
Metodologie și paradigma instituţionalistă – cadrul general al cercetării
19 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Coninutul reentei cercetări se denete la nivel teoretic n interiorul paradigmei instituţionaliste 22, a cărei dimensiune olitică a ccentueaă rolul subsistemelor instituionale din cadrul statului n gestionarea roblemelor de interes ublic. Instituiile statului romn legate de roblematica imigraiei sunt considerate, astel, ca tot atia actori secialiai e domenii de intervenie (Ociul Romn entru Imigrări, poliia de Frontieră etc.), care aarin unei reele instituionale de ti ublic, ce trebuie să uncionee ecient și ecace n gestionarea oliticilor ublice legate de imigraie. Cercetarea emirică e care o rounem n cele ce urmeaă oeră inormaii desre neconcordane n managementul imigraiei, dar i desre corelaii juridic-instituionale oitive, alături de recomandări care să acă din reeaua instituională a gestionării migraiei un sistem unitar, uncțional, caabil să controlee i să administree ecient roblemele imigraiei n Romnia.23 Elita de exeri care a ost subiect de investigaie gndete i se comortă recum actorul colectiv al unui ansamblu de instituii ublice a cărui legitimitate de aciune i intervenie derivă din legitimitatea Statului. Ei ac observaii i recomandări entru roriul sistem de activităi, n vederea adatării lui la situaii concret-emirice i la o dinamică a enomenului imigraiei a cărui cauă exogenă este denită la acelai nivel instituional (ex. schimbări instituionale i legislative legate de aderarea Romniei la saiul Schengen). Perspectiva instituţionalistă care a undamentat cercetarea rereintă, n acest el, reultatul unei oiuni teoretice generate de natura i coninutul universului 22 Instituţionalismul este înţeles aici ca o paradigmă în cadrul căreia se denesc elementele undamentale ale cercetării noastre – întrebările de cercetare, ipotezele, instrumentul de culegere de inormaţie şi întrebările ghidului de interviu. Aşa cum se va observa în cadrul dieritelor soluţii şi comentarii ăcute de reprezentanţi ai instituţiilor publice cu privire la posibilitatea de adaptare şi schimbare a sistemului, singura cale de operare a modicărilor este cea instituțională, într-un sistem organizat ierarhic, rezistent la schimbare şi inerţial, de ale cărui caracteristici reprezentanţii elitei de experţi sunt conştienţi şi pentru care propun recomandări de schimbare. otuși, aceste recomandări pot deveni parte a practicii instituţionale doar dacă sunt asimilate în sistemul legal și de reglementare, o parte dintre experţi recunoscând că actualul sistem are nevoie de schimbări punctuale ce par (interpretarea noastră) blocate de inerţia „naturală” a sistemului, cu atât mai mult cu cât respec tivele modicări nu aectează negativ niciun subsistem, parte sau instituţie a sistemului care gestionează problematica imigraţiei în România. 2 Tomas Janoski et alt. (ed.) (200) Te Handbook o Political Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, p. 0
1. o elită de exeri analieaă i roune recomandări cu rivire la starea sistemului instituional central din domeniul gestionării imigraiei n Romnia – ecare dintre membrii acestei elite ind arte a unei instituii care concură la gestionarea roblematicii imigraiei; 2. observaiile i rounerile elitei de exeri ai instituiilor ublice centrale sunt comletate de cele oerite de exeri i racticieni din societatea civilă – roesioniti indeendeni, lideri ai organiaiilor neguvernamentale. Dominanta de exertiă i cultura instituională a oulaiei denite ca uni vers de cercetare – exeri i racticieni n gestionarea imigraiei din interiorul instituiilor ublice,solicită alegerea paradigmei instituţionaliste, cu resuoiiile ei secice, care se regăsesc n: (a) judecăi rivind imortana sistemului instituiilor ublice n gestionarea imigraiei; (b) cadrul legal și de reglementare naional i euroean, care trebuie corelate; (c) nevoia de reormare a sistemului sau (d) nevoia de regătire a acestuia entru a ace aă unor riscuri i vulnerabilităi endogene i exogene n raort cu instituile ublice resonsabile cu gestionarea imigraiei n Romnia. Paradigma instituţionalistă, dret cadru de reerină entru reenta cercetare, lanseaă ideea simlicării n logică de ti caual a dinamicii instituionale: instituile sunt caue care roduc eecte la nivelul gestionării imigraiei. otalitatea instituilor ublice care se ocuă n Romnia de gestionarea imigraiei articiă la rocesul deciional i/sau imlementeaă și deruleaă eecte a le deciiilor generate n interior, se adateaă programatic i nu sontan la schimbări din mediul olitic i social (ex. adotarea legislaiei UE, regătirea entru un ux mai mare de imigrani legali i ilegali odată cu intrarea Romniei n saiul Schengen), răsunde doar instituional cererilor i roblemelor ormulate de subieci asura cărora se alică deciia i imlementarea deciiilor, ntreg comortamentul elitei de racticieni i exeri ai statului ind orientat i rescris de reguli i norme juridice. Gestionarea benecă a imigraţiei este, n această oiune aradigmatică, deendentă de adatarea, reormarea i ecientiarea ansamblului de instituii care se ocuă de roblematica imigraiei n Romnia. Astel, o ioteă de lucru comatibilă cu aradigma instituionalistă ar utea corela variabila organiării instituionale coerente – cadru legislativ și de reglementare, comunicare și ux inormațional ntre instituiile care au cometențe n domeniul imigraiei, alocarea de resurse materiale i umane de către stat etc. – cu gestionarea benecă a imigraiei n Romnia.
21 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
20 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
de cercetare – elita de exeri care roiecteaă i imlementeaă olitici ublice n domeniul imigraiei.24 Cultura acestei elite administrative, mediul rescritiv-juridic de exerciiu al exertiei, oiunile i undamentele de relucrare i interretare a inormaiei n activităile cotidiene, recomandă, mai degrabă, paradigma instituţionalistă dect interacionismul simbolic ori behaviorismul ca saiu de interretare i ormulare a ntrebărilor, ioteelor i instrumentelor de cercetare. Paradigma instituţionalistă este, de asemenea, recomandată entru cercetarea de aă rin atul că imigraia este, n reent, o roblemă centrată e uncionarea unui sistem instituional, care are nevoie de atribute recum coerenă, adatabilitate, alicabilitate, rognoă i organiare entru redicie socială. Această ersectivă din cadrul instituionalismului este comatibilă cu ideea imortanei actorilor sociali, chiar dacă este mai uin comatibilă cu ersectiva acională i centrarea e aciunea socială.25 De altel, entru un univers de analiă n care aciunile rinciale aarin instituiilor statului este greu de găsit o ersectivă individualistă care să ermită ormularea de iotee i ntrebări de cercetare, care să ntemeiee instrumentarul ulterior – teme de cercetare, ghiduri de interviu i s ă oere undamente de relucrare sau să oere cadre de interretare a datelor de cercetare. Enunurile undamentale care circumscriu ideile i resuoiiile teoretice ale reentului studiu sunt adecvate universului de cercetare n care se genereaă, colecteaă i interreteaă inormaie emirică. Inormaia esenială coninută de reentul studiu este reultatul unor ntrebări de cercetare i iotee care vieaă o elită de exeri ai domeniului imigraiei – rereentani ai instituiilor statului la nivel central care se ocuă de imigraie i ai societăii civile – exeri i racticieni care articiă la reolvarea de robleme legate de domeniul imigraiei n Romnia. Logica cercetării se ormuleaă, rin urmare, n cadrul unui set de idei care derivă din paradigma instituţionalistă, secicul acestei logici de cercetare, la ni velul undamentelor ei aradigmatice constnd n următoarele: 24 O parte dintre respondenţi sunt experţi din mediul societăţii civile sau experţi independenţi. Este interesant că perspectiva acestora este mai degrabă centrată pe individ, amilie, comunitate – recomandările şi observaţiile acestora s olicitând, mai degrabă, o paradigmă din spaţiul individualismului metodologic. Desigur, nu putem arma că lipsesc observaţiile „ instituţionaliste” din comentariile şi propunerile acestui tip de experţi, cele mai multe dintre acestea vizând legislaţia dieritelor subdomenii ale imigraţiei. 2 Ronald L. Jepperson, Institutions, Institutional Eects, and Institutionalism, în Walter W. Powell, Paul J. DiMaggio (eds.), (99) Te New Institutionalism in Organizational Analysis, Te University o Chicago Press, Chicago and London, p. -9. Asimilăm ideea autorului, potrivit căreia instituţionalismul nu este incompatibil cu perspectiva centrată pe acţiunea actorilor sociali, după cum modele teoretice ale acestei paradigme nu sunt mai puţin capabile ca alte perspective (alegere rațională, de exemplu) să oere explicaţii cu privire la acţiuni individuale; vezi p. -4 pentru prolul paradigmei instituţionaliste în raport cu alte perspective de cercetare.
22 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Ipoteza de lucru: Cu cât instituţile publice româneşti se organizează şi uncţi-
onează ca un sistem unitar şi coerent, cu atât mai ecient este gestionat enomenul imigraționist în România. preciăm că termenul „sistem” coninut de iotea de aă are sensul ndeobte cunoscut de ansamblu relativ autonom de instituţii şi relaţii dintre acestea, aat în interacţiune cu alte sisteme, ind parte a unui sistem mai larg, la rndul lui subsistem al unui sistem instituional rogresiv mai larg (ex. sistemul instituiilor ublice care se ocuă de imigraie este arte a sistemului mai larg – statul romn – care, la rndul lui se aă n relaii directe cu state de rovenienă ale imigranilor sau cu sisteme surastatale cum este Uniunea Euroeană, alte organiaii internaionale)26. Abordarea studiului de ață se constituie n ersectiva unei diagnoe a roblematicii imigraiei n Romnia rin risma resectării dreturilor omului i romo vării valorilor unei societăi deschise. prolul acestei diagnoe constă n agregarea analiei structurilor normative entru roblema imigraiei cu rereentările racticienilor, a secialitilor n domeniu asura acestora. Obiectivul general este acela de a obine un instrument de lucru comrehensiv entru gestionarea benecă a imigraiei și n același tim să generee debatere ublică i elaborarea unor norme de bună ractică e dieritele sectoare secice acestui domeniu. Obiectivele secice ale cercetării s-au concentrat n direcia analiei unctelor tari i slabe ale legislaiei, ale cadrului de reglementare și instituțional de uncționare din domeniul imigraiei, ale eectelor e care le genereaă reentul cadru normativ, urmărind totodată și identicarea unor direcii i soluii de mbunătăire: 1. Exlorarea atitudinilor i erceiilor diverilor actori instituionali aă de cadrul de reglementare i instrumentele de gestionare rivind enomenul imigraiei; 2. Analia roblemelor noi aărute n domeniu duă elaborarea legislaiei romneti n sectorul imigraie; 3. Analia asectelor legate de integrarea imigranilor n Romnia. pentru a contura o imagine bogată, comrehensivă a realităii sociale studiate, metodologia adotată s-a baat e principiul triangulării. Analia utilieaă surse de date dierite, duă cum urmeaă: • date rimare obinute rintr-o metodologie calitativă bazată pe metoda interviului semi-structurat;
• date secundare ce au reieit din analia unor documente ociale – legislaie, strategii de olitici ublice, statistici. 26 O cercetare denită în cadrele paradigmei individualismului metodologic, în care universul de cercetare vizează nivelul indivizilor, grupurilor şi comunităţilor de imigranţi din România poate
1. o elită de exeri analieaă i roune recomandări cu rivire la starea sistemului instituional central din domeniul gestionării imigraiei n Romnia – ecare dintre membrii acestei elite ind arte a unei instituii care concură la gestionarea roblematicii imigraiei; 2. observaiile i rounerile elitei de exeri ai instituiilor ublice centrale sunt comletate de cele oerite de exeri i racticieni din societatea civilă – roesioniti indeendeni, lideri ai organiaiilor neguvernamentale. Dominanta de exertiă i cultura instituională a oulaiei denite ca uni vers de cercetare – exeri i racticieni n gestionarea imigraiei din interiorul instituiilor ublice,solicită alegerea paradigmei instituţionaliste, cu resuoiiile ei secice, care se regăsesc n: (a) judecăi rivind imortana sistemului instituiilor ublice n gestionarea imigraiei; (b) cadrul legal și de reglementare naional i euroean, care trebuie corelate; (c) nevoia de reormare a sistemului sau (d) nevoia de regătire a acestuia entru a ace aă unor riscuri i vulnerabilităi endogene i exogene n raort cu instituile ublice resonsabile cu gestionarea imigraiei n Romnia. Paradigma instituţionalistă, dret cadru de reerină entru reenta cercetare, lanseaă ideea simlicării n logică de ti caual a dinamicii instituionale: instituile sunt caue care roduc eecte la nivelul gestionării imigraiei. otalitatea instituilor ublice care se ocuă n Romnia de gestionarea imigraiei articiă la rocesul deciional i/sau imlementeaă și deruleaă eecte a le deciiilor generate n interior, se adateaă programatic i nu sontan la schimbări din mediul olitic i social (ex. adotarea legislaiei UE, regătirea entru un ux mai mare de imigrani legali i ilegali odată cu intrarea Romniei n saiul Schengen), răsunde doar instituional cererilor i roblemelor ormulate de subieci asura cărora se alică deciia i imlementarea deciiilor, ntreg comortamentul elitei de racticieni i exeri ai statului ind orientat i rescris de reguli i norme juridice. Gestionarea benecă a imigraţiei este, n această oiune aradigmatică, deendentă de adatarea, reormarea i ecientiarea ansamblului de instituii care se ocuă de roblematica imigraiei n Romnia. Astel, o ioteă de lucru comatibilă cu aradigma instituionalistă ar utea corela variabila organiării instituionale coerente – cadru legislativ și de reglementare, comunicare și ux inormațional ntre instituiile care au cometențe n domeniul imigraiei, alocarea de resurse materiale i umane de către stat etc. – cu gestionarea benecă a imigraiei n Romnia.
21
• Date secundare care au ost obținute e baa analiei de ti documentare din cercetările desășurate n erioada 2006-2009 n cadrul rogramului Migrație și Dezvoltare.
23
Cercetarea calitativă a resuus realiarea a 26 interviuri cu două grue mari de
resondeni: instituii centrale cu atribuii i resonsabilităi n domeniul migraiei/imigraiei i organiaii non-guvernamentale (ONG-uri) care desăoară activităi n această onă (Anexa 1). Reamintim atul că eantionarea n caul cercetării calitative nu are n vedere rereentativitatea statistică i de aceea utilieaă reguli de eantionare teoretică ce in seama de obiectivele generale ale cercetării i de caracteristicile dominante asumate n cadrul modelului iotetic. oate discuiile au ost nregistrate e suort audio i au ost transcrise n ntregime entru a asigura validitatea datelor obinute. Aria de cercetare asura căreia s-a alicat metodologia calitativă utiliată n reentul studiu asura imigraiei se extinde la categorii de subieci mai uin sau deloc utiliai n cercetările anterioare. Linia generală de selecie a subiecilor de interviu a ost generată de criteriul aartenenei la instituii direct imlicate n gestionarea imigraiei – rereentani ai autorităilor ublice, ai ONG-urilor, exeri indeendeni care sunt direct imlicai n gestionarea domeniului secic al enomenului imigraiei. Astel, au ost create condiiile de sondare a unei erceii rivind dinamica i eciena dieritelor sectoare ale managementului general al imigraiei n Romnia, n multe situaii oiniile rereentanilor autorităilor ublice ind n deacord cu cele ale rereentanilor organiaiilor neguvernamentale sau cele ale exerilor indeendeni – de ex. „reorma mică” din cadrul sistemului instituional (martie 2008). Observaiile acestei elite de exeri n gestionarea imigraiei sunt, de regulă, direct legate de comartimentul sau sectorul lor secic de activitate, n destule cauri subiecii intervievai ind n ostura de a identica reguli i serii de cauri, care ntemeiaă recomandări entru un anume ti sectorial de olitică ublică n domeniul imigraiei. emele abordate n cadrul interviurilor au ost: 1. legislaia romnească rivind imigraia și corelarea cu legislația euroeană; 2. robleme noi n domeniu care au aărut duă elaborarea legislaiei romneti n cele două sectoare – migraie i imigraie i care au nevoie de analie i debateri entru ormularea de legislaie i olitici ublice eciente; 3. asecte legate de integrarea imigranilor n Romnia; 4. sistemul instituional romnesc ce gestioneaă roblematica imigraiei; 5. rouneri de amendamente, recomandări, ormulări, reormulări, soluii la robleme articulare i generale n vederea ecientiării gestionării imigraiei n Romnia.
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
22 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Ipoteza de lucru: Cu cât instituţile publice româneşti se organizează şi uncţi-
onează ca un sistem unitar şi coerent, cu atât mai ecient este gestionat enomenul imigraționist în România. preciăm că termenul „sistem” coninut de iotea de aă are sensul ndeobte cunoscut de ansamblu relativ autonom de instituţii şi relaţii dintre acestea, aat în interacţiune cu alte sisteme, ind parte a unui sistem mai larg, la rndul lui subsistem al unui sistem instituional rogresiv mai larg (ex. sistemul instituiilor ublice care se ocuă de imigraie este arte a sistemului mai larg – statul romn – care, la rndul lui se aă n relaii directe cu state de rovenienă ale imigranilor sau cu sisteme surastatale cum este Uniunea Euroeană, alte organiaii internaionale)26. Abordarea studiului de ață se constituie n ersectiva unei diagnoe a roblematicii imigraiei n Romnia rin risma resectării dreturilor omului i romo vării valorilor unei societăi deschise. prolul acestei diagnoe constă n agregarea analiei structurilor normative entru roblema imigraiei cu rereentările racticienilor, a secialitilor n domeniu asura acestora. Obiectivul general este acela de a obine un instrument de lucru comrehensiv entru gestionarea benecă a imigraiei și n același tim să generee debatere ublică i elaborarea unor norme de bună ractică e dieritele sectoare secice acestui domeniu. Obiectivele secice ale cercetării s-au concentrat n direcia analiei unctelor tari i slabe ale legislaiei, ale cadrului de reglementare și instituțional de uncționare din domeniul imigraiei, ale eectelor e care le genereaă reentul cadru normativ, urmărind totodată și identicarea unor direcii i soluii de mbunătăire: 1. Exlorarea atitudinilor i erceiilor diverilor actori instituionali aă de cadrul de reglementare i instrumentele de gestionare rivind enomenul imigraiei; 2. Analia roblemelor noi aărute n domeniu duă elaborarea legislaiei romneti n sectorul imigraie; 3. Analia asectelor legate de integrarea imigranilor n Romnia. pentru a contura o imagine bogată, comrehensivă a realităii sociale studiate, metodologia adotată s-a baat e principiul triangulării. Analia utilieaă surse de date dierite, duă cum urmeaă: • date rimare obinute rintr-o metodologie calitativă bazată pe metoda interviului semi-structurat;
• date secundare ce au reieit din analia unor documente ociale – legislaie, strategii de olitici ublice, statistici. 26 O cercetare denită în cadrele paradigmei individualismului metodologic, în care universul de cercetare vizează nivelul indivizilor, grupurilor şi comunităţilor de imigranţi din România poate parte a unui proiect viitor, de întregire a perspectivelor asupra enomenului imigraţiei în România.
• Date secundare care au ost obținute e baa analiei de ti documentare din cercetările desășurate n erioada 2006-2009 n cadrul rogramului Migrație și Dezvoltare. Cercetarea calitativă a resuus realiarea a 26 interviuri cu două grue mari de
23 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
resondeni: instituii centrale cu atribuii i resonsabilităi n domeniul migraiei/imigraiei i organiaii non-guvernamentale (ONG-uri) care desăoară activităi n această onă (Anexa 1). Reamintim atul că eantionarea n caul cercetării calitative nu are n vedere rereentativitatea statistică i de aceea utilieaă reguli de eantionare teoretică ce in seama de obiectivele generale ale cercetării i de caracteristicile dominante asumate n cadrul modelului iotetic. oate discuiile au ost nregistrate e suort audio i au ost transcrise n ntregime entru a asigura validitatea datelor obinute. Aria de cercetare asura căreia s-a alicat metodologia calitativă utiliată n reentul studiu asura imigraiei se extinde la categorii de subieci mai uin sau deloc utiliai n cercetările anterioare. Linia generală de selecie a subiecilor de interviu a ost generată de criteriul aartenenei la instituii direct imlicate n gestionarea imigraiei – rereentani ai autorităilor ublice, ai ONG-urilor, exeri indeendeni care sunt direct imlicai n gestionarea domeniului secic al enomenului imigraiei. Astel, au ost create condiiile de sondare a unei erceii rivind dinamica i eciena dieritelor sectoare ale managementului general al imigraiei n Romnia, n multe situaii oiniile rereentanilor autorităilor ublice ind n deacord cu cele ale rereentanilor organiaiilor neguvernamentale sau cele ale exerilor indeendeni – de ex. „reorma mică” din cadrul sistemului instituional (martie 2008). Observaiile acestei elite de exeri n gestionarea imigraiei sunt, de regulă, direct legate de comartimentul sau sectorul lor secic de activitate, n destule cauri subiecii intervievai ind n ostura de a identica reguli i serii de cauri, care ntemeiaă recomandări entru un anume ti sectorial de olitică ublică n domeniul imigraiei. emele abordate n cadrul interviurilor au ost: 1. legislaia romnească rivind imigraia și corelarea cu legislația euroeană; 2. robleme noi n domeniu care au aărut duă elaborarea legislaiei romneti n cele două sectoare – migraie i imigraie i care au nevoie de analie i debateri entru ormularea de legislaie i olitici ublice eciente; 3. asecte legate de integrarea imigranilor n Romnia; 4. sistemul instituional romnesc ce gestioneaă roblematica imigraiei; 5. rouneri de amendamente, recomandări, ormulări, reormulări, soluii la robleme articulare i generale n vederea ecientiării gestionării imigraiei n Romnia.
CADRUL DE REGLEMENARE AL IMIGRAţIEI îN pLAN EUROpEAN şI îN ROMâNIA
CADRUL DE REGLEMENARE AL IMIGRAţIEI îN pLAN EUROpEAN şI îN ROMâNIA
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Imigraţia în plan european în lan euroean, reocuările rivind instituirea unei olitici comune rivind imigrația au condus la arobarea unor noi directive care să reglementee acest domeniu, n siritul valorilor euroene roclamate ca unct de reer n denirea cadrelor juridice, ale imortanei migraiei i ale corelaiei dintre creterea economică i mobilitatea socială. Astel, la nivelul Uniunii Euroene, cadrului normativ n ermanentă mbunătăire i-au ost adăugate instrumente nanciare exibile i sugestii/recomandări instituionale i de instituionaliare a acestui domeniu, at care a conerit un grad sorit de viibilitate i consistenă reglementării și gestionării domeniului. pe de altă arte, ca urmare a acestei abordări, roesionaliarea gestionării roblematicii la nivelul UE, dar mai ales la nivel naional, au condus sre structurarea unui model uncional i concetual comun tuturor celor imlicai. în acest sens, olitica resectivă a ost recedată de numeroase iniiative la nivelul Comisiei Euroene (CE).27 Abordarea comună rivind imigrarea n Uni2 Comunicarea Comisiei din iunie 200, intitulată „O politică comună de imigrare pentru Europa: principii, acţiuni şi instrumente” (COM (200)09; Opinia Comitetului Regiunilor din 26 noiembrie 200 privind o politică comună de imigrare pentru Europa (COR/200/20); Pactul european privind imigrarea şi azilul, adoptat de Consiliul European la şi 6 octombrie 200 (Documentul Consiliului 440/0); Directiva 200//CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 decembrie 200 privind standardele şi procedurile comune, aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aaţi în situaţie de şedere ilegală (JO L 4, 24.2.200); Regulamentul (CE) nr. 6/200 al Parlamentului European şi al Consiliului din iulie 200 de stabilire a unui mecanism de creare a echipelor de intervenţie rapidă la rontieră (JO L 99, ..200); propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau un apatrid (Reormare) (COM (200)020); Comunicarea Comisiei din 0 noiembrie 2006, intitulată „Abordarea globală privind migraţia, un an mai târziu: către o politică europeană extinsă privind migraţia” (COM (2006)0); Programul de la Haga privind întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană, adoptat în cadrul Consiliului European la 4- noiembrie 2004; Programul ampere adoptat în cadrul Consiliului European din şi 6 octombrie 999, de stabilire a unei abordări coerente în domeniul imigraţiei şi al dreptului de azil; Rezoluţia din decembrie 200 privind evaluarea şi dezvoltarea viitoare a Agenţiei FRONEX şi a sistemului european de supraveghere a graniţelor (EUROSUR) (exte adoptate, P6_A (200)06); rezoluţia Parlamentului European din 20 noiembrie 200 reeritoare la propunerea de directivă a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe, pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calicate (exte adoptate, P6_A (200)0; rezoluţia Parlamentului European din 20 noiembrie 200 reeritoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanţii ţărilor terţe, în vederea şederii şi ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru (exte adoptate, P6_A (200)0); rezoluţia Parlamentului European din 2 septembrie 200 privind evaluarea sistemului de la Dublin (exte adoptate, P6_A (200)0); rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 200 reeritoare la propunerea de directivă a Consiliului privind modicarea Directivei 200/09/CE, în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneciarii dreptului de azil (exte adoptate, P6_A (200)06); rezoluţia Parlamentului European din 26 septembrie 200 reeritoare la planul de acţiune privind migraţia legală (JO C 29E, 2..200); rezoluţia Parlamentului European din 26 septembrie 200 privind priorităţile politicii
unea Euroeană este considerată o necesitate indiscutabilă entru că „migraţia legală reprezintă o oportunitate de pe urma căreia pot prota atât migranţii, cât şi statele membre; întrucât progresul în domeniul migraţiei legale trebuie, totuşi, să e însoţit de acţiuni eciente de combatere a imigraţiei ilegale” 28, lecnd de la remisa că „politicile europene privind migraţia trebuie să respecte normele legislaţiei internaţionale, în special cele care privesc drepturile omului, demnitatea umană şi dreptul de azil.” 29 Domeniile mari acoerite de cadrul de reglementare legislativ și instituțional la nivel euroean și care se regăsesc ca arte a sistemului de reglementare legală și instituțională la nivelul ecărui stat membru, așadar și entru Romnia, sunt reentate duă cum urmeaă: 1. Migraţia legală – care ar trebui să e reglementată rin norme clare, transarente i echitabile; n același tim se va ține cont de atul că ecare stat membru trebuie să ăstree controlul asura numărului de lucrători migranți e care i oate integra e iaa orei de muncă, acordnd atenia cuvenită reerinei comunitare; 2. Integrarea imigranților în societățile gazdă. în toate statele membre, denirea noiunii de „integrare” are o comonentă ce ine de „asimilare” i o alta care este tributară „multiculturalismului”, dar onderea care este acordată uneia sau alteia dintre cele două domenii este extrem de dierită. Există exeriene dierite, există o istorie dierită la exunerea societăilor euroene la enomenele migratorii moderne i contemorane, duă cum există i modalităi dierite de a integra otenialul beneciilor imigraiei n oliticile de devoltare articulară rorie ecărui stat comunitar. în vreme ce unele ări sunt n etaa gestionării eciente a controlului accesului e teritoriul naional, altele oeraionalieaă concete secice „asimilării” sau ncurajeaă exeriena „multiculturalismului”. Parlamentului European din 6 iulie 2006 privind strategiile şi mijloacele de integrare a imigranţilor în Uniunea Europeană (JO C 0E, .2.2006); 200XG00 (0) Programul Haga. Întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană – Jurnalul Ocial C 0, 0/0/200; 200XG02 (0) Planul de acţiune al Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene pentru implementarea Programului Haga pentru întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană – Jurnalul Ocial C 9, 2/0/200; 200DC0669 Comunicare din partea Comisiei – Planul de acţiune privind migraţia legală [SEC (200)60]; 200IP02 Rezoluţia Parlamentului European privind legăturile dintre migraţia legală/ilegală şi integrarea migranţilor [2004/2 (INI)] OJ C 24E, ..2006; 200DC062 Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European – Acţiuni prioritare pentru a se răspunde provocărilor migraţiei – COM/200/062 nal; COM (200) 2 – Programul de solidaritate şi management al uxurilor migratorii pentru perioada 200 – 20; COM (200)09) – Comunicarea Comisiei intitulată „Un program comun pentru un cadru de integrare al resortisanţilor ţărilor terţe în Uniunea Europeană”; COM (200)02 – Comunicarea Comisiei de stabilire a unui program cadru privind solidaritatea şi administrarea uxurilor migratoare pentru perioada 200-20; COM (200)090) – Comunicarea Comisiei intitulată „Migraţia şi dezvoltarea: orientări concrete”; COM (200)0669) – Comunicarea Comisiei intitulată „Program de acţiune privind migraţia legală”. 2 Propunere de rezoluție a Parlamentului european reeritor la o politică comună de i migrare pentru Europa: principii, acţiuni şi instrumente.
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Imigraţia în plan european în lan euroean, reocuările rivind instituirea unei olitici comune rivind imigrația au condus la arobarea unor noi directive care să reglementee acest domeniu, n siritul valorilor euroene roclamate ca unct de reer n denirea cadrelor juridice, ale imortanei migraiei i ale corelaiei dintre creterea economică i mobilitatea socială. Astel, la nivelul Uniunii Euroene, cadrului normativ n ermanentă mbunătăire i-au ost adăugate instrumente nanciare exibile i sugestii/recomandări instituionale i de instituionaliare a acestui domeniu, at care a conerit un grad sorit de viibilitate i consistenă reglementării și gestionării domeniului. pe de altă arte, ca urmare a acestei abordări, roesionaliarea gestionării roblematicii la nivelul UE, dar mai ales la nivel naional, au condus sre structurarea unui model uncional i concetual comun tuturor celor imlicai. în acest sens, olitica resectivă a ost recedată de numeroase iniiative la nivelul Comisiei Euroene (CE).27 Abordarea comună rivind imigrarea n Uni2 Comunicarea Comisiei din iunie 200, intitulată „O politică comună de imigrare pentru Europa: principii, acţiuni şi instrumente” (COM (200)09; Opinia Comitetului Regiunilor din 26 noiembrie 200 privind o politică comună de imigrare pentru Europa (COR/200/20); Pactul european privind imigrarea şi azilul, adoptat de Consiliul European la şi 6 octombrie 200 (Documentul Consiliului 440/0); Directiva 200//CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 decembrie 200 privind standardele şi procedurile comune, aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aaţi în situaţie de şedere ilegală (JO L 4, 24.2.200); Regulamentul (CE) nr. 6/200 al Parlamentului European şi al Consiliului din iulie 200 de stabilire a unui mecanism de creare a echipelor de intervenţie rapidă la rontieră (JO L 99, ..200); propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau un apatrid (Reormare) (COM (200)020); Comunicarea Comisiei din 0 noiembrie 2006, intitulată „Abordarea globală privind migraţia, un an mai târziu: către o politică europeană extinsă privind migraţia” (COM (2006)0); Programul de la Haga privind întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană, adoptat în cadrul Consiliului European la 4- noiembrie 2004; Programul ampere adoptat în cadrul Consiliului European din şi 6 octombrie 999, de stabilire a unei abordări coerente în domeniul imigraţiei şi al dreptului de azil; Rezoluţia din decembrie 200 privind evaluarea şi dezvoltarea viitoare a Agenţiei FRONEX şi a sistemului european de supraveghere a graniţelor (EUROSUR) (exte adoptate, P6_A (200)06); rezoluţia Parlamentului European din 20 noiembrie 200 reeritoare la propunerea de directivă a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanţilor ţărilor terţe, pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calicate (exte adoptate, P6_A (200)0; rezoluţia Parlamentului European din 20 noiembrie 200 reeritoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o procedură unică de solicitare a unui permis unic pentru resortisanţii ţărilor terţe, în vederea şederii şi ocupării unui loc de muncă pe teritoriul statelor membre şi un set comun de drepturi pentru lucrătorii din ţările terţe cu şedere legală pe teritoriul unui stat membru (exte adoptate, P6_A (200)0); rezoluţia Parlamentului European din 2 septembrie 200 privind evaluarea sistemului de la Dublin (exte adoptate, P6_A (200)0); rezoluţia Parlamentului European din 2 aprilie 200 reeritoare la propunerea de directivă a Consiliului privind modicarea Directivei 200/09/CE, în vederea extinderii domeniului său de aplicare la beneciarii dreptului de azil (exte adoptate, P6_A (200)06); rezoluţia Parlamentului European din 26 septembrie 200 reeritoare la planul de acţiune privind migraţia legală (JO C 29E, 2..200); rezoluţia Parlamentului European din 26 septembrie 200 privind priorităţile politicii de luptă împotriva imigraţiei ilegale a resortisanţilor ţărilor terţe (JO C 29E, 2.0.200); rezoluţia
28 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Uniunea Euroeană ncearcă să stabilească un set comun de indicatori entru măsurarea gradului de integrare a imigranilor, n strnsă legătură cu indicatorii denii n Strategia Lisabona entru domeniile social, economic i educaional. Există o mare dierenă, din unctul de vedere al stării de at, ntre ceea ce secialitii numesc „contientiare” a (necesităii) integrării i integrarea ca atare. Există ncă, la nivel euroean, o mare discreană ntre discursul ublic cu rivire la necesitatea olosirii unui set unic de indicatori n statele membre entru a măsura gradul sau nivelul de integrare ce va sta aoi la baa evaluării unei olitici anume, i utiliarea n ractică a unor astel de indicatori, ca să nu mai vorbim de un sistem coerent de evaluare asura căruia să se cadă de acord. Imigranii care intră n mod legal i care se ot stabili e teritoriul unui stat membru (cu oiunea integrării lor e termen lung) ar trebui să e susinui, deoarece situaia este benecă att entru imigrani, ct i entru societatea-gadă. Instrumentele de olitică ublică adotate de autorități și statele naționale ar trebui să ermită imigranilor integrai să articie activ la viaa comunităii locale, să romovee diversitatea la locul de muncă i n coli i să combată discriminarea. Cu toate acestea, imigranii care doresc să se integree trebuie să e regătii să resecte identitatea i valorile UE i ale statelor membre, inclusiv dreturile omului, statul de dret, democraia, tolerana i egalitatea. în mod evident, integrarea este mai uin osibilă n ările care se conruntă cu resiuni exceionale exercitate de imigraie, entru că aceste ări nu au caacitatea de a integra un număr mare de imigrani sau imigranți vieaă alte state ale UE. 3. Gestionarea integrată a rontierelor – ca răsuns la această necesitate a ost creată Agenia Frontex (Euroean Agency or the Management o Oerational Cooeration at the External Borders o the Member States o the Euroean Union – Agenia Euroeană entru Managementul Cooerării Oerative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale UE), vehiculul ideal entru canaliarea răsunsului colectiv al Euroei cu rivire la migraia ilegală. Scoul acestei instituii, ninată n baa regulamentului (CE) nr. 2007-2004, l rereintă mbunătăirea managementului integrat al rontierelor externe ale statelor membre ale UE. Ea articiă la ntărirea libertăii i siguranei cetăenilor din Uniunea Euroeană ca o comletare a disoitivelor de management naional al rontierelor externe ale statelor membre. 4. Returnarea – disoiiile de ărăsire a teritoriului unui stat membru se alică n caul străinilor intrai ilegal, a căror edere a devenit ilegală sau al căror dret de edere a ost anulat sau revocat. Deciiile de returnare sau deciiile de returnare sub escortă se alică, duă ca, străinilor intrai ilegal, a căror edere a devenit ilegală sau al căror dret de edere a ost anulat sau revocat. în uncie de
unea Euroeană este considerată o necesitate indiscutabilă entru că „migraţia legală reprezintă o oportunitate de pe urma căreia pot prota atât migranţii, cât şi statele membre; întrucât progresul în domeniul migraţiei legale trebuie, totuşi, să e însoţit de acţiuni eciente de combatere a imigraţiei ilegale” 28, lecnd de la remisa că „politicile europene privind migraţia trebuie să respecte normele legislaţiei internaţionale, în special cele care privesc drepturile omului, demnitatea umană şi dreptul de azil.” 29 Domeniile mari acoerite de cadrul de reglementare legislativ și instituțional la nivel euroean și care se regăsesc ca arte a sistemului de reglementare legală și instituțională la nivelul ecărui stat membru, așadar și entru Romnia, sunt reentate duă cum urmeaă: 1. Migraţia legală – care ar trebui să e reglementată rin norme clare, transarente i echitabile; n același tim se va ține cont de atul că ecare stat membru trebuie să ăstree controlul asura numărului de lucrători migranți e care i oate integra e iaa orei de muncă, acordnd atenia cuvenită reerinei comunitare; 2. Integrarea imigranților în societățile gazdă. în toate statele membre, denirea noiunii de „integrare” are o comonentă ce ine de „asimilare” i o alta care este tributară „multiculturalismului”, dar onderea care este acordată uneia sau alteia dintre cele două domenii este extrem de dierită. Există exeriene dierite, există o istorie dierită la exunerea societăilor euroene la enomenele migratorii moderne i contemorane, duă cum există i modalităi dierite de a integra otenialul beneciilor imigraiei n oliticile de devoltare articulară rorie ecărui stat comunitar. în vreme ce unele ări sunt n etaa gestionării eciente a controlului accesului e teritoriul naional, altele oeraionalieaă concete secice „asimilării” sau ncurajeaă exeriena „multiculturalismului”.
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Parlamentului European din 6 iulie 2006 privind strategiile şi mijloacele de integrare a imigranţilor în Uniunea Europeană (JO C 0E, .2.2006); 200XG00 (0) Programul Haga. Întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană – Jurnalul Ocial C 0, 0/0/200; 200XG02 (0) Planul de acţiune al Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene pentru implementarea Programului Haga pentru întărirea libertăţii, securităţii şi justiţiei în Uniunea Europeană – Jurnalul Ocial C 9, 2/0/200; 200DC0669 Comunicare din partea Comisiei – Planul de acţiune privind migraţia legală [SEC (200)60]; 200IP02 Rezoluţia Parlamentului European privind legăturile dintre migraţia legală/ilegală şi integrarea migranţilor [2004/2 (INI)] OJ C 24E, ..2006; 200DC062 Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European – Acţiuni prioritare pentru a se răspunde provocărilor migraţiei – COM/200/062 nal; COM (200) 2 – Programul de solidaritate şi management al uxurilor migratorii pentru perioada 200 – 20; COM (200)09) – Comunicarea Comisiei intitulată „Un program comun pentru un cadru de integrare al resortisanţilor ţărilor terţe în Uniunea Europeană”; COM (200)02 – Comunicarea Comisiei de stabilire a unui program cadru privind solidaritatea şi administrarea uxurilor migratoare pentru perioada 200-20; COM (200)090) – Comunicarea Comisiei intitulată „Migraţia şi dezvoltarea: orientări concrete”; COM (200)0669) – Comunicarea Comisiei intitulată „Program de acţiune privind migraţia legală”. 2 Propunere de rezoluție a Parlamentului european reeritor la o politică comună de i migrare pentru Europa: principii, acţiuni şi instrumente. 29 Ibidem.
5. Coordonarea dintre statele membre – se consideră că imigrația controlată la nivelul sațiului comunitar este mai benecă dect lăsarea oliticii imigraționiste la latitudinea ecărui stat membru. Schimbarea de olitică la ni velul Uniunii Euroene este marcată de Comunicarea Comisiei rivind imigrarea, integrarea și munca din iunie 2003. Cele trei mesaje ale oliticii n domeniul migrației din această comunicare sunt: • Fluxurile migratorii sunt necesare entru a umle decitul de orță de muncă care va ncee să crească duă 2010. Se așteată ca ntre 2010-2030 numărul ersoanelor angajate să scadă cu 20 de milioane de lucrători n UE, e ondul decitului de orță de muncă ca urmare a declinului demograc și declinului de calicări. • UE trebuie să realiee o integrare mai bună a imigranților. Aceasta este o condiție entru a asigura uxuri migratorii viitoare, iar n acest context UE trebuie să consolidee canalele legale de imigrație care să nlocuiască actualele canale ilegale. procesul de integrare a imigranților trebuie să curindă asecte cheie cum ar : accesul și integrarea e iața orței de muncă, abilități de limbă și educaționale, asigurarea de locuințe, de servicii sociale și de sănătate, asigurarea dreturilor sociale, culturale și civile entru imigranții cu ședere legală e teritoriul UE. • UE trebuie să ia inițiativa entru urniarea unui cadru coerent n domeniul migrației la nivel Euroean. în tim ce măsurile de integrare a imigranților rămn n resonsabilitatea statelor membre, Comisia trebuie să-și intensice eorturile entru realiarea unui cadru mai coerent la nivelul Uniunii. Aceasta necesită coordonarea oliticilor de integrare la nivel național. 6. Cooperarea cu ţările terţe – ncă de la Consiliul Euroean de la amere (octombrie 1999), statele membre au adotat rinciiul otrivit căruia o olitică a Uniunii Euroene rivind ailul și imigrația trebuie să imlice, n mod necesar, cooerarea cu țările de origine și de tranit ale imigranților. Consiliul a recunoscut că devoltarea unei ersective comrehensive asura imigrației imlică, totodată, abordarea roblemelor olitice și a celor legate de dreturile omului n arteneriat cu aceste țări. Au ost devoltate strategii care se adreseaă nu numai nevoii de a reduce actorii „ush”, n rimul rnd rin devoltare economică n țările de origine și tranit, dar care, n același tim, srijină activități recum reorma legislativă, creșterea caacităților de alicare a legii și sisteme moderne de management al rontierelor. încend cu anul 2007, la nivelul Comisiei Euroene a ost instituit un rogram amlu de srijinire a eorturilor statelor membre n domeniul migraiei i ailului numit Programul General „Solidaritatea şi gestionarea uxurilor migrato-
29 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
28 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
30 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Uniunea Euroeană ncearcă să stabilească un set comun de indicatori entru măsurarea gradului de integrare a imigranilor, n strnsă legătură cu indicatorii denii n Strategia Lisabona entru domeniile social, economic i educaional. Există o mare dierenă, din unctul de vedere al stării de at, ntre ceea ce secialitii numesc „contientiare” a (necesităii) integrării i integrarea ca atare. Există ncă, la nivel euroean, o mare discreană ntre discursul ublic cu rivire la necesitatea olosirii unui set unic de indicatori n statele membre entru a măsura gradul sau nivelul de integrare ce va sta aoi la baa evaluării unei olitici anume, i utiliarea n ractică a unor astel de indicatori, ca să nu mai vorbim de un sistem coerent de evaluare asura căruia să se cadă de acord. Imigranii care intră n mod legal i care se ot stabili e teritoriul unui stat membru (cu oiunea integrării lor e termen lung) ar trebui să e susinui, deoarece situaia este benecă att entru imigrani, ct i entru societatea-gadă. Instrumentele de olitică ublică adotate de autorități și statele naționale ar trebui să ermită imigranilor integrai să articie activ la viaa comunităii locale, să romovee diversitatea la locul de muncă i n coli i să combată discriminarea. Cu toate acestea, imigranii care doresc să se integree trebuie să e regătii să resecte identitatea i valorile UE i ale statelor membre, inclusiv dreturile omului, statul de dret, democraia, tolerana i egalitatea. în mod evident, integrarea este mai uin osibilă n ările care se conruntă cu resiuni exceionale exercitate de imigraie, entru că aceste ări nu au caacitatea de a integra un număr mare de imigrani sau imigranți vieaă alte state ale UE. 3. Gestionarea integrată a rontierelor – ca răsuns la această necesitate a ost creată Agenia Frontex (Euroean Agency or the Management o Oerational Cooeration at the External Borders o the Member States o the Euroean Union – Agenia Euroeană entru Managementul Cooerării Oerative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale UE), vehiculul ideal entru canaliarea răsunsului colectiv al Euroei cu rivire la migraia ilegală. Scoul acestei instituii, ninată n baa regulamentului (CE) nr. 2007-2004, l rereintă mbunătăirea managementului integrat al rontierelor externe ale statelor membre ale UE. Ea articiă la ntărirea libertăii i siguranei cetăenilor din Uniunea Euroeană ca o comletare a disoitivelor de management naional al rontierelor externe ale statelor membre. 4. Returnarea – disoiiile de ărăsire a teritoriului unui stat membru se alică n caul străinilor intrai ilegal, a căror edere a devenit ilegală sau al căror dret de edere a ost anulat sau revocat. Deciiile de returnare sau deciiile de returnare sub escortă se alică, duă ca, străinilor intrai ilegal, a căror edere a devenit ilegală sau al căror dret de edere a ost anulat sau revocat. în uncie de situaie se oate disune măsura intericerii intrării e o erioadă determinată.
5. Coordonarea dintre statele membre – se consideră că imigrația controlată la nivelul sațiului comunitar este mai benecă dect lăsarea oliticii imigraționiste la latitudinea ecărui stat membru. Schimbarea de olitică la ni velul Uniunii Euroene este marcată de Comunicarea Comisiei rivind imigrarea, integrarea și munca din iunie 2003. Cele trei mesaje ale oliticii n domeniul migrației din această comunicare sunt: • Fluxurile migratorii sunt necesare entru a umle decitul de orță de muncă care va ncee să crească duă 2010. Se așteată ca ntre 2010-2030 numărul ersoanelor angajate să scadă cu 20 de milioane de lucrători n UE, e ondul decitului de orță de muncă ca urmare a declinului demograc și declinului de calicări. • UE trebuie să realiee o integrare mai bună a imigranților. Aceasta este o condiție entru a asigura uxuri migratorii viitoare, iar n acest context UE trebuie să consolidee canalele legale de imigrație care să nlocuiască actualele canale ilegale. procesul de integrare a imigranților trebuie să curindă asecte cheie cum ar : accesul și integrarea e iața orței de muncă, abilități de limbă și educaționale, asigurarea de locuințe, de servicii sociale și de sănătate, asigurarea dreturilor sociale, culturale și civile entru imigranții cu ședere legală e teritoriul UE. • UE trebuie să ia inițiativa entru urniarea unui cadru coerent n domeniul migrației la nivel Euroean. în tim ce măsurile de integrare a imigranților rămn n resonsabilitatea statelor membre, Comisia trebuie să-și intensice eorturile entru realiarea unui cadru mai coerent la nivelul Uniunii. Aceasta necesită coordonarea oliticilor de integrare la nivel național. 6. Cooperarea cu ţările terţe – ncă de la Consiliul Euroean de la amere (octombrie 1999), statele membre au adotat rinciiul otrivit căruia o olitică a Uniunii Euroene rivind ailul și imigrația trebuie să imlice, n mod necesar, cooerarea cu țările de origine și de tranit ale imigranților. Consiliul a recunoscut că devoltarea unei ersective comrehensive asura imigrației imlică, totodată, abordarea roblemelor olitice și a celor legate de dreturile omului n arteneriat cu aceste țări. Au ost devoltate strategii care se adreseaă nu numai nevoii de a reduce actorii „ush”, n rimul rnd rin devoltare economică n țările de origine și tranit, dar care, n același tim, srijină activități recum reorma legislativă, creșterea caacităților de alicare a legii și sisteme moderne de management al rontierelor.
European pentru Integrarea Resortisanţilor Țărilor erţe, Fondul European pentru Returnare, Fondul European pentru Reugiaţi şi Fondul European pentru Frontiere Externe30. Obiectivul general al programului General „Solidaritatea i Gestionarea Fluxurilor Migratorii” l rereintă asigurarea artajării echitabile a resonsabilităilor ntre statele membre n vederea introducerii unei gestiuni integrate a rontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Euroene i a unerii n alicare a oliticilor comune n domeniul ailului i imigrării. în erioada 2007 – 2013, la nivelul Uniunii Euroene suma alocată rogramului, entru toate statele, este de 4.020,37 de milioane euro. Fondul Euroean de Integrare a Resortisanilor Țărilor ere srijină eorturile deuse de statele membre de a ermite resortisanilor ărilor tere cu origini economice, sociale, culturale, religioase, lingvistice i etnice dierite să ntrunească cerinele de reidenă i de a nlesni integrarea acestora n societăile euroene. pachetul nanciar entru unerea n alicare a aciunilor nanate n cadrul ondului, n erioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013, este de 825 milioane euro. Fondul Euroean entru Reugiai srijină i ncurajeaă eorturile statelor membre de a admite reugiaii i ersoanele delasate n teritoriu i de a a ce aă eectelor acestei admiteri, innd seama de legislaia comunitară n domeniu. pentru acest Fond, sumele alocate entru erioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2013, se ridică la 628 milioane euro. Fondul Euroean de Returnare srijină statele membre n a gestiona mai bine returnarea, sub toate asectele sale, e baa concetului de gestionare integrată i rin revederea unor aciuni comune care să e use n alicare de către statele membre sau a unor aciuni la nivel naional, aciuni care contribuie la ndelinirea obiectivelor comunitare legate de rinciiul solidarităii. Fondul entru Frontierele Externe contribuie la realiarea următoarelor obiective: organiarea ecientă a controalelor, care curind att misiunile de vericare, ct i e cele de suraveghere, reeritoare la rontierele externe; gestionarea ecientă de către statele membre a uxurilor de ersoane la rontierele externe, n conormitate cu acquis-ul Schengen i cu rinciiile tratamentului resectuos i demnităii; alicarea uniormă de către ersonalul entru aa rontierelor a disoiiilor de dret comunitar rivind trecerea rontierelor externe; mbunătăirea gestionării activităilor organiate de serviciile consulare i
de alte servicii ale statelor membre n ările tere cu rivire la uxurile de resortisani ai ărilor tere care intră e teritoriul statelor membre i la cooerarea dintre statele membre n această rivină. Fondul entru Frontierele Externe este alicabil ncend cu anul 2010. Programul Haga (2005) a stabilit 10 riorități ale UE entru întărirea ariei de libertate, securitate și justiție n următorii 5 ani. Acest rogram a stabilit o abordare echilibrată a migrației legale și a celei ilegale, curinnd măsuri entru combaterea imigrației ilegale și a tracului de ersoane, ct și lanuri de acțiune. Așa sunt planul cu rivire la migrația legală și integrarea migranților care are n vedere n secial imigrația rovenită din țări terțe și planul de acțiune Euroean rivind mobilitatea locurilor de muncă e 2007-2010, care are n vedere mobilitatea geogracă și e roesii n cadr ul Uniunii Euroene. Programul Stockholm, arobat de Consiliul Justiție și Aaceri Interne (30 noiembrie 2009) menioneaă exres că succesul integrării străinilor din ări tere, reideni legali e teritoriul statelor membre, rămne cheia maximiării beneciilor imigraiei i denete liniile directoare strategice n domeniu. în programul Stockholm, obiectivul de acordare de dreturi, resonsabilităi i oortunităi egale entru toi rereintă esena cooerării euroene entru ecientiarea oliticilor de integrare n statele membre. Cea de-a atra Conerință ministerială rivind integrarea imigranilor, cu tema „Integrarea – motor de devoltare i coeiune socială” care a avut loc la zaragoa, n erioada 15-16 arilie 2010 s-a desăurat n contextul intrării n vigoare a ratatului de la Lisabona i arobării programului Stockholm n domeniul Justiiei i Aacerilor Interne. în declaraia comună a minitrilor statelor membre resonsabili cu integrarea imigranilor, statele membre sunt de acord să acorde rioritate următoarelor asecte-cheie reeritoare la integrare: educaie i angajare n muncă, imlicarea activă a autorităilor de la toate nivele administraiei, evaluarea oliticilor de integrare i analiarea imortanei indicatorilor stabilii n contextul diverselor oulaii migrante i al dieritelor olitici naionale rivind integrarea din statele membre.31 Duă aderarea la Uniunea Euroeană, la 1 ianuarie 2007, Romnia a intrat ntr-o nouă etaă, care resuune regătirea i adotarea măsurilor necesare alicării n totalitate a acquis-ului Schengen, ce are dret eect ridicarea controalelor la rontierele interne n martie 2011. prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda au convenit să renune tretat la controlul la rontierele comune i să introducă libera circulaie entru toi cetăenii statelor
0 Instituite prin Decizia nr. /200/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 292, ..996), Decizia nr. 4/200/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 44, 6.6.200), Decizia nr. /200/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 44, 6.6.200) şi Decizia 200/4/CE ca parte a Programului general „Solidaritate şi gestionarea uxurilor migratorii” (JO L
29 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
încend cu anul 2007, la nivelul Comisiei Euroene a ost instituit un rogram amlu de srijinire a eorturilor statelor membre n domeniul migraiei i ailului numit Programul General „Solidaritatea şi gestionarea uxurilor migratorii” care curinde atru instrumente nanciare, resectiv atru onduri: Fondul
31 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
30 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
European pentru Integrarea Resortisanţilor Țărilor erţe, Fondul European pentru Returnare, Fondul European pentru Reugiaţi şi Fondul European pentru Frontiere Externe30. Obiectivul general al programului General „Solidaritatea i Gestionarea Fluxurilor Migratorii” l rereintă asigurarea artajării echitabile a resonsabilităilor ntre statele membre n vederea introducerii unei gestiuni integrate a rontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Euroene i a unerii n alicare a oliticilor comune n domeniul ailului i imigrării. în erioada 2007 – 2013, la nivelul Uniunii Euroene suma alocată rogramului, entru toate statele, este de 4.020,37 de milioane euro. Fondul Euroean de Integrare a Resortisanilor Țărilor ere srijină eorturile deuse de statele membre de a ermite resortisanilor ărilor tere cu origini economice, sociale, culturale, religioase, lingvistice i etnice dierite să ntrunească cerinele de reidenă i de a nlesni integrarea acestora n societăile euroene. pachetul nanciar entru unerea n alicare a aciunilor nanate n cadrul ondului, n erioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013, este de 825 milioane euro. Fondul Euroean entru Reugiai srijină i ncurajeaă eorturile statelor membre de a admite reugiaii i ersoanele delasate n teritoriu i de a a ce aă eectelor acestei admiteri, innd seama de legislaia comunitară n domeniu. pentru acest Fond, sumele alocate entru erioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2013, se ridică la 628 milioane euro. Fondul Euroean de Returnare srijină statele membre n a gestiona mai bine returnarea, sub toate asectele sale, e baa concetului de gestionare integrată i rin revederea unor aciuni comune care să e use n alicare de către statele membre sau a unor aciuni la nivel naional, aciuni care contribuie la ndelinirea obiectivelor comunitare legate de rinciiul solidarităii. Fondul entru Frontierele Externe contribuie la realiarea următoarelor obiective: organiarea ecientă a controalelor, care curind att misiunile de vericare, ct i e cele de suraveghere, reeritoare la rontierele externe; gestionarea ecientă de către statele membre a uxurilor de ersoane la rontierele externe, n conormitate cu acquis-ul Schengen i cu rinciiile tratamentului resectuos i demnităii; alicarea uniormă de către ersonalul entru aa rontierelor a disoiiilor de dret comunitar rivind trecerea rontierelor externe; mbunătăirea gestionării activităilor organiate de serviciile consulare i 0 Instituite prin Decizia nr. /200/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 292, ..996), Decizia nr. 4/200/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 44, 6.6.200), Decizia nr. /200/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 44, 6.6.200) şi Decizia 200/4/CE ca parte a Programului general „Solidaritate şi gestionarea uxurilor migratorii” (JO L 44, 6.6.200).
32 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor tere ări. Convenia de la Schengen a ost semnată de aceleai cinci state la data de 19 iunie 1990. în Convenie se ormuleaă măsurile i garaniile necesare entru imlementarea liberei circulaii a ersoanelor. prevederile conveniei amendeaă legile relevante din ecare ară i trebuie suuse raticării de către parlament. Ele vieaă: eliminarea controalele la rontierele interne ale statelor semnatare; crearea unei singure rontiere externe cu reguli clare de control; accesul tuturor ărilorSchen gen la Sistemul Inormatic Schengen (SIS), ce urnieaă date desre identitatea ersonală sau alte inormaii din saiul S chengen. între tim, rimelor cinci ări semnatare li s-au adaugat Italia (n 1990), Sania i portugalia (n 1991), Grecia (n 1992), Austria (n 1995), Suedia, Finlanda i Danemarca (n 1996), Islanda i Norvegia devenind i ele ări la Convenie. în reent există 25 de state membre cu dreturi deline n Saiul Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, polonia, portugalia, Slovacia, Slovenia, Sania, Suedia, Ungaria. La 18 mai 1999 s-a semnat un acord ntre Uniunea Euroeană i Islanda i Norvegia, ări din aara Comunităii. prin acest acord, semnatarii au devenit asociai n imlementarea i devoltarea acquis-ului S chengen. otodată, Acordul denete modalitatea de articiare la saiul de liberă circulaie din cadrul Uniunii Euroene.32 Acordul i Convenia, mreună cu declaraiile i deciiile adotate de Comitetul Executiv Schengen, ormeaă acquis-ul Schengen. pe arcursul redactării ratatului de la Amsterdam, s-a luat hotărrea de ncororare a acestui acquis n Uniunea Euroeană, de vreme ce el se reerea la unul dintre rincialele obiective ale ieei interne, i anume libera circulaie a ersoanelor. în acest sco, Consiliul de Minitri a identicat măsurile curinse n acquis-ul Schengen și n uncție de baa lor juridică, a stabilit ncadrarea e la noul itlu IV: Vie, ail, imigraie i alte olitici legate de libera circulaie a ersoanelor din ratatul de constituire a Comunităii Euroene, sau la itlul VI: Disoiii rivind cooerarea oliienească i judiciară n materie enală a ratatului asura UE.33 Integrarea juridică a saiului Schengen n Uniunea Euroeană a ost nsoită de o integrare a instituiilor. Consiliul a ncororat Comitetul Executiv Schengen, iar Secretariatul General al Consiliului a ncororat Secretariatul Schengen.
2 C. http://www.schengen.mira.gov.ro/
de alte servicii ale statelor membre n ările tere cu rivire la uxurile de resortisani ai ărilor tere care intră e teritoriul statelor membre i la cooerarea dintre statele membre n această rivină. Fondul entru Frontierele Externe este alicabil ncend cu anul 2010. Programul Haga (2005) a stabilit 10 riorități ale UE entru întărirea ariei de libertate, securitate și justiție n următorii 5 ani. Acest rogram a stabilit o abordare echilibrată a migrației legale și a celei ilegale, curinnd măsuri entru combaterea imigrației ilegale și a tracului de ersoane, ct și lanuri de acțiune. Așa sunt planul cu rivire la migrația legală și integrarea migranților care are n vedere n secial imigrația rovenită din țări terțe și planul de acțiune Euroean rivind mobilitatea locurilor de muncă e 2007-2010, care are n vedere mobilitatea geogracă și e roesii n cadr ul Uniunii Euroene. Programul Stockholm, arobat de Consiliul Justiție și Aaceri Interne (30 noiembrie 2009) menioneaă exres că succesul integrării străinilor din ări tere, reideni legali e teritoriul statelor membre, rămne cheia maximiării beneciilor imigraiei i denete liniile directoare strategice n domeniu. în programul Stockholm, obiectivul de acordare de dreturi, resonsabilităi i oortunităi egale entru toi rereintă esena cooerării euroene entru ecientiarea oliticilor de integrare n statele membre. Cea de-a atra Conerință ministerială rivind integrarea imigranilor, cu tema „Integrarea – motor de devoltare i coeiune socială” care a avut loc la zaragoa, n erioada 15-16 arilie 2010 s-a desăurat n contextul intrării n vigoare a ratatului de la Lisabona i arobării programului Stockholm n domeniul Justiiei i Aacerilor Interne. în declaraia comună a minitrilor statelor membre resonsabili cu integrarea imigranilor, statele membre sunt de acord să acorde rioritate următoarelor asecte-cheie reeritoare la integrare: educaie i angajare n muncă, imlicarea activă a autorităilor de la toate nivele administraiei, evaluarea oliticilor de integrare i analiarea imortanei indicatorilor stabilii n contextul diverselor oulaii migrante i al dieritelor olitici naionale rivind integrarea din statele membre.31 Duă aderarea la Uniunea Euroeană, la 1 ianuarie 2007, Romnia a intrat ntr-o nouă etaă, care resuune regătirea i adotarea măsurilor necesare alicării n totalitate a acquis-ului Schengen, ce are dret eect ridicarea controalelor la rontierele interne n martie 2011. prin Acordul semnat la Schengen la data de 14 iunie 1985, Belgia, Frana, Germania, Luxemburg i Olanda au convenit să renune tretat la controlul la rontierele comune i să introducă libera circulaie entru toi cetăenii statelor
31 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
http://ori.mai.gov.ro/comunicate/citeste/ro/2/
Imigraţia în România în ultimele două decenii, legislaia n domeniul imigrației n Romnia a suerit mai multe modicări, datorate att resiunilor exercitate de către realitatea atelor concrete, ct i de reglementările euroene accetate ca arte i undament al unei noi realităi situaionale. în ambele variante nsă, conorm celor declarate de exerii n domeniu, a rimat analia necesităilor/cerinelor cadrului naional i mai uin adotarea unui model de „bune ractici” n domeniu. pe de altă arte nsă, cel uin la nivel declarativ dacă nu i la cel ractic, valoriarea exertiei artenerilor euroeni este considerată o condiie imortantă a succesului n acest domeniu. Din ersectiva legislaiei romneti entru acest domeniu, reeririle sunt ăcute ndeosebi la trei acte normative rinciale: i. Ordonana 194/2002 rivind regimul străinilor n Romnia reublicată și modicată rin Ordonanța de Urgență 55/2007, care reglementeaă n sens larg circulația ersoanelor străine n Romnia. Această lege reglementeaă intrarea, șederea i ieșirea străinilor din Romnia. C onorm acestei legi intrarea străinilor din terțe state e teritoriul Romniei este ermisă odată cu ndelinirea anumitor condiții și e baa obținerii de vie. în ceea ce rivește șederea străinilor din state terțe aați temorar n Romnia aceștia ot rămne e teritoriul statului romn e baa ermisului de ședere; ii. Ordonana de Urgenă 56/2007 rivind ncadrarea n muncă i detaarea străinilor e teritoriul Romniei care stiuleaă că străinii ot angajați sau detașați e baa unei autoriații de muncă, ce nlocuiește ermisul de muncă; iii. și Strategia naională rivind imigraia 2007-2010, (Hotărrea de Guvern 1122/2007). Această strategie are ca obiectiv rincial maximiarea eectelor oitive și minimiarea eectelor negative ale imigrației entru societate, curinnd și liniile de acțiune n rivința mai multor asect legate de acest enomen, recum: imigrația controlată, revenirea și combaterea imigrației ilegale, a ilul, integrarea socială a străinilor i gestionarea imigraiei n corelaie cu enomenul emigrației cetățenilor romni. Hotărârea nr. 616/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind migraţia, recieaă că rin legislaia n domeniul integrării sunt denite categoriile de străini care beneciaă de rograme de integrare. Se urmărește susinerea articiării active a străinilor care domiciliaă sau au reedina e teritoriul Romniei, la viaa socială, economică i culturală a ării, contribuind astel la devoltarea unei relaii baate e ncredere i resonsabilitate recirocă ntre acetia i societatea romnească. Măsurile luate n domeniul integrării străinilor urmăresc, n rincial, an-
33 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
32 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor tere ări. Convenia de la Schengen a ost semnată de aceleai cinci state la data de 19 iunie 1990. în Convenie se ormuleaă măsurile i garaniile necesare entru imlementarea liberei circulaii a ersoanelor. prevederile conveniei amendeaă legile relevante din ecare ară i trebuie suuse raticării de către parlament. Ele vieaă: eliminarea controalele la rontierele interne ale statelor semnatare; crearea unei singure rontiere externe cu reguli clare de control; accesul tuturor ărilorSchen gen la Sistemul Inormatic Schengen (SIS), ce urnieaă date desre identitatea ersonală sau alte inormaii din saiul S chengen. între tim, rimelor cinci ări semnatare li s-au adaugat Italia (n 1990), Sania i portugalia (n 1991), Grecia (n 1992), Austria (n 1995), Suedia, Finlanda i Danemarca (n 1996), Islanda i Norvegia devenind i ele ări la Convenie. în reent există 25 de state membre cu dreturi deline n Saiul Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, polonia, portugalia, Slovacia, Slovenia, Sania, Suedia, Ungaria. La 18 mai 1999 s-a semnat un acord ntre Uniunea Euroeană i Islanda i Norvegia, ări din aara Comunităii. prin acest acord, semnatarii au devenit asociai n imlementarea i devoltarea acquis-ului S chengen. otodată, Acordul denete modalitatea de articiare la saiul de liberă circulaie din cadrul Uniunii Euroene.32 Acordul i Convenia, mreună cu declaraiile i deciiile adotate de Comitetul Executiv Schengen, ormeaă acquis-ul Schengen. pe arcursul redactării ratatului de la Amsterdam, s-a luat hotărrea de ncororare a acestui acquis n Uniunea Euroeană, de vreme ce el se reerea la unul dintre rincialele obiective ale ieei interne, i anume libera circulaie a ersoanelor. în acest sco, Consiliul de Minitri a identicat măsurile curinse n acquis-ul Schengen și n uncție de baa lor juridică, a stabilit ncadrarea e la noul itlu IV: Vie, ail, imigraie i alte olitici legate de libera circulaie a ersoanelor din ratatul de constituire a Comunităii Euroene, sau la itlul VI: Disoiii rivind cooerarea oliienească i judiciară n materie enală a ratatului asura UE.33 Integrarea juridică a saiului Schengen n Uniunea Euroeană a ost nsoită de o integrare a instituiilor. Consiliul a ncororat Comitetul Executiv Schengen, iar Secretariatul General al Consiliului a ncororat Secretariatul Schengen.
2 C. http://www.schengen.mira.gov.ro/ http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/inoutil/intrebari%20recvente.pd
34 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
sănătate, accesul la o locuină, accesul la ser vicii medicale, la educaie i nvăarea limbii romne i acilitarea integrării culturale, meninnd n acelai tim identitatea culturală a străinilor. politica n acest domeniu exrimă dorina statului romn de a susine otenialul individual al ersoanelor interesate, entru ca străinii să devină membri activi ai comunităii i să contribuie la devoltarea societăii romneti n general. O atenie deosebită se acordă ersoanelor ce aarin categoriilor de ersoane vulnerabile (victime ale ersecuiei e baă de gen/sex, minori nensoii, victime ale torturii, ersoane n vrstă etc). Resonsabilitatea entru coordonarea rogramelor de integrare entru reugiai i alte ersoane cărora le-a ost acordată o ormă de rotecie, a străinilor cu ședere legală e teritoriul Romniei revine Ociului Romn entru Imigrări, ca structură secialiată, resonsabilă de imlementarea oliticilor Guvernului Romniei n domeniul imigraiei, n tim ce imlementarea ractică a rogramelor de integrare este realiată de către această structură la nivel central și de structurile sale la nivel teritorial, n colaborare cu autorităile centrale, autorităile locale i organiaiile neguvernamentale. Funcionarii ublici, recum i ersoanele n uncie de conducere i ersonalul angajat n domeniul serviciilor de sănătate, educaie i angajare n muncă trebuie regătii adecvat entru a resecta dierenele de limbă, culturale, religioase, ice i sihologice ale străinilor n rocesul de integrare. Recunoscnd atul că dobndirea cetăeniei romne aciliteaă o mai bună integrare a străinilor n societatea romnească, statul romn asigură și ncurajeaă accesul tuturor străinilor care domiciliaă sau au reedina e teritoriul Romniei, la rocedura de obinere a cetăeniei romne. Este de o imortană majoră ca ersoanele imlicate n acest domeniu, e ele uncionari ublici la toate nivelurile, ublicul larg sau străinii nii, să e contiente n ermanenă de imortana srijinirii rocesului de integrare. Gradul de integrare a străinilor n societatea romnească va avea un imact considerabil asura atitudinii ublicului aă de actualii i viitorii imigrani.34 în cadrul programului General „Solidaritatea i Gestionarea Fluxurilor Migratorii”, n erioada 2007 – 2013 Romnia va benecia de aroximativ 78 milioane euro reartiai astel: • Fondul Euroean entru Reugiai – 4.401.038,41 euro; • Fondul entru Integrarea Resortisanilor Statelor ere – 6.954.228,27 euro; • Fondul Euroean de Returnare – 6.374.426,17 euro (doar entru erioada 2008–2013); • Fondul entru Frontierele Externe – 59.657.000 euro.
Imigraţia în România în ultimele două decenii, legislaia n domeniul imigrației n Romnia a suerit mai multe modicări, datorate att resiunilor exercitate de către realitatea atelor concrete, ct i de reglementările euroene accetate ca arte i undament al unei noi realităi situaionale. în ambele variante nsă, conorm celor declarate de exerii n domeniu, a rimat analia necesităilor/cerinelor cadrului naional i mai uin adotarea unui model de „bune ractici” n domeniu. pe de altă arte nsă, cel uin la nivel declarativ dacă nu i la cel ractic, valoriarea exertiei artenerilor euroeni este considerată o condiie imortantă a succesului n acest domeniu. Din ersectiva legislaiei romneti entru acest domeniu, reeririle sunt ăcute ndeosebi la trei acte normative rinciale: i. Ordonana 194/2002 rivind regimul străinilor n Romnia reublicată și modicată rin Ordonanța de Urgență 55/2007, care reglementeaă n sens larg circulația ersoanelor străine n Romnia. Această lege reglementeaă intrarea, șederea i ieșirea străinilor din Romnia. C onorm acestei legi intrarea străinilor din terțe state e teritoriul Romniei este ermisă odată cu ndelinirea anumitor condiții și e baa obținerii de vie. în ceea ce rivește șederea străinilor din state terțe aați temorar n Romnia aceștia ot rămne e teritoriul statului romn e baa ermisului de ședere; ii. Ordonana de Urgenă 56/2007 rivind ncadrarea n muncă i detaarea străinilor e teritoriul Romniei care stiuleaă că străinii ot angajați sau detașați e baa unei autoriații de muncă, ce nlocuiește ermisul de muncă; iii. și Strategia naională rivind imigraia 2007-2010, (Hotărrea de Guvern 1122/2007). Această strategie are ca obiectiv rincial maximiarea eectelor oitive și minimiarea eectelor negative ale imigrației entru societate, curinnd și liniile de acțiune n rivința mai multor asect legate de acest enomen, recum: imigrația controlată, revenirea și combaterea imigrației ilegale, a ilul, integrarea socială a străinilor i gestionarea imigraiei n corelaie cu enomenul emigrației cetățenilor romni. Hotărârea nr. 616/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind migraţia, recieaă că rin legislaia n domeniul integrării sunt denite categoriile de străini care beneciaă de rograme de integrare. Se urmărește susinerea articiării active a străinilor care domiciliaă sau au reedina e teritoriul Romniei, la viaa socială, economică i culturală a ării, contribuind astel la devoltarea unei relaii baate e ncredere i resonsabilitate recirocă ntre acetia i societatea romnească. Măsurile luate n domeniul integrării străinilor urmăresc, n rincial, angajarea n muncă, accesul la sistemul de asigurări sociale i asigurări sociale de
în ceea ce rivete olosirea acestor onduri, sunt viate mai multe obiective, n acord cu cele stabilite la nivelul tuturor Statelor Membre ale Uniunii Euroene: Fondul Euroean entru Reugiai vieaă srijinirea integrării ersoanelor din gruurile intă, a căror edere n Romnia este stabilă i de durată, sau, duă ca, restabilirea resortisanilor unei ări tere sau aatriilor. Cu ajutorul Fondului Euroean de integrare a resortisanilor ărilor tere, imigranii vor dobndi cunotinele i atitudinile necesare entru integrare rin achetele de inormaii, cursuri de orientare civică i cursuri de limbă absolvite n ara de origine. La nivelul Comisiei a ost arobat Programul multianual pentru România în cadrul Fondului European de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe pentru perioada 2007-2013. în cadrul acestuia, Romnia a ales să se concentree e trei din cele atru riorităi strategice revăute de Fond, i anume: (A) alicarea n ractică a „rinciiilor de baă comune ale oliticii de integrare a imigranilor n Uniunea Euroeană”; (B) devoltarea indicatorilor i a metodologiilor de evaluare a rogreselor, de adatare a oliticilor i a măsurilor, recum i de acilitare a coordonării nvăării comarative; (C) consolidarea caacităilor de alicare a oliticilor, a cometenelor interculturale i de coordonare n cadrul statelor membre la dierite niveluri i deartamente ale administraiei ublice. prin Fondul Euroean de Returnare vor acilitate returnările voluntare ale resortisanilor ărilor tere, n secial rin rogramul de returnare voluntară asistată, cu scoul de a asigura eciena i durabilitatea returnărilor. prin Fondul entru Frontierele Externe se va srijini crearea inrastructurii entru trecerea rontierei i clădirile aerente, cum ar staiile de rontieră, locurile de ateriare entru elicotere etc., vor instalate tehnologii de ultimă generaie, va stimulată inovarea, schimbul de exerienă și altele. în domeniul imigraiei, otrivit oliticilor n domeniu este dretul statului romn de a hotăr categoriile de imigrani care ot admise i se ot stabili e teritoriul naional, otrivit intereselor naionale, dar n strnsă corelare cu oliticile i documentele rogramatice adotate la nivelul Uniunii Euroene, recum i cu resectarea dreturilor imigranilor, concomitent cu imlementarea cadrului normativ entru revenirea i combaterea imigraiei ilegale i de returnare a imigranilor care nu mai ndelinesc condiiile legale de edere. Legislația romnească urmărește concordanța cu cea euroeană, iar demersurile și acțiunile ce vieaă incluiunea socială a imigranților sunt reciate att n Legea ailului (122/2006), ce transune n revederile sale actele comunitare n domeniu, ct și n planurile naționale de acțiuni entru imlementarea Strategiei Naționale rivind Imigrația. Există un roiect de Lege rivind migraia orei de muncă (inițiat de către Ministerul Muncii, Familiei i proteciei Sociale – MMFpS) care i roune
33 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
34 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
sănătate, accesul la o locuină, accesul la ser vicii medicale, la educaie i nvăarea limbii romne i acilitarea integrării culturale, meninnd n acelai tim identitatea culturală a străinilor. politica n acest domeniu exrimă dorina statului romn de a susine otenialul individual al ersoanelor interesate, entru ca străinii să devină membri activi ai comunităii i să contribuie la devoltarea societăii romneti n general. O atenie deosebită se acordă ersoanelor ce aarin categoriilor de ersoane vulnerabile (victime ale ersecuiei e baă de gen/sex, minori nensoii, victime ale torturii, ersoane n vrstă etc). Resonsabilitatea entru coordonarea rogramelor de integrare entru reugiai i alte ersoane cărora le-a ost acordată o ormă de rotecie, a străinilor cu ședere legală e teritoriul Romniei revine Ociului Romn entru Imigrări, ca structură secialiată, resonsabilă de imlementarea oliticilor Guvernului Romniei n domeniul imigraiei, n tim ce imlementarea ractică a rogramelor de integrare este realiată de către această structură la nivel central și de structurile sale la nivel teritorial, n colaborare cu autorităile centrale, autorităile locale i organiaiile neguvernamentale. Funcionarii ublici, recum i ersoanele n uncie de conducere i ersonalul angajat n domeniul serviciilor de sănătate, educaie i angajare n muncă trebuie regătii adecvat entru a resecta dierenele de limbă, culturale, religioase, ice i sihologice ale străinilor n rocesul de integrare. Recunoscnd atul că dobndirea cetăeniei romne aciliteaă o mai bună integrare a străinilor n societatea romnească, statul romn asigură și ncurajeaă accesul tuturor străinilor care domiciliaă sau au reedina e teritoriul Romniei, la rocedura de obinere a cetăeniei romne. Este de o imortană majoră ca ersoanele imlicate n acest domeniu, e ele uncionari ublici la toate nivelurile, ublicul larg sau străinii nii, să e contiente n ermanenă de imortana srijinirii rocesului de integrare. Gradul de integrare a străinilor n societatea romnească va avea un imact considerabil asura atitudinii ublicului aă de actualii i viitorii imigrani.34 în cadrul programului General „Solidaritatea i Gestionarea Fluxurilor Migratorii”, n erioada 2007 – 2013 Romnia va benecia de aroximativ 78 milioane euro reartiai astel: • Fondul Euroean entru Reugiai – 4.401.038,41 euro; • Fondul entru Integrarea Resortisanilor Statelor ere – 6.954.228,27 euro; • Fondul Euroean de Returnare – 6.374.426,17 euro (doar entru erioada 2008–2013); • Fondul entru Frontierele Externe – 59.657.000 euro. 4 Conorm http://www.interjobs.ro/legislatie/hotarare_66.htm
muncă rin: exibiliarea acordării autoriaiilor de muncă; resonsabiliarea angajatorilor care olosesc oră de muncă străină; asigurarea cadrului legislativ rivind detaarea lucrătorilor din saiul extracomunitar; mbunătăirea cadrului legislativ rivind uncionarea ageniilor de mediere a orei de muncă n străinătate; transunerea celor trei rouneri de directive care sunt rioritare e agenda de lucru a Comisiei Euroene n legislaia romnească, resectiv: • rounere de Directivă rivind o rocedură unică de solicitare a unui ermis unic entru resortisanii din ările tere (R) n vederea ederii i ocuării unui loc de muncă e teritoriul statelor membre i un set comun de dreturi entru lucrătorii din ările tere cu edere legală e teritoriul unui stat membru; • rounere de Directivă a Consiliului rivind condiiile de intrare i edere a resortisanilor din ările tere entru ocuarea unor locuri de muncă nalt calicate; • rounere entru o Directivă a parlamentului Euroean i a Consiliului rivind admisia temorară a lucrătorilor seonieri. în „Programul de Guvernare pe perioada 2009–2012“ domeniul imigraiei este abordat mai degrabă marginal i indirect. Sre exemlu, n Caitolul 24 – Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului, dret Obiective de guvernare ntlnim: • Aciuni de combatere a tracului cu ine umane i de contientiare a ericolului e care l rereintă acest enomen; • proesionaliarea instituiilor resonsabile n domeniul migraiei (legale i ilegale) i ailului; devoltarea caacităii administrative a Ociului Romn entru Imigrări (ORI); • Devoltarea cooerării interinstituionale e teritoriul naional rin: – mbunătăirea schimbului de date i inormaii ntre autorităile cu atribuii la rontieră; – srijinul reciroc i desăurarea de aciuni comune de către oliia de rontieră i autorităile cu atribuii rivind gestionarea i controlul ncadrării n muncă a străinilor; – integrarea datelor biometrice n documentele de călătorie, n scoul creterii gradului de securitate al acestora; – realiarea unei strategii entru acoerirea rin migraie legală selectivă a decitului de oră de muncă, mreună cu autorităile guvernamentale resonsabile; – susinerea activă a unei olitici strategice a Uniunii Euroene entru rontierele externe estice, n conormitate cu rinciiul solidarităii. în Capitolul 26 – Aaceri europene al programului de guvernare 2009 – 2012 n ceea ce rivete Libera circulaţie a persoanelor, Guvernul i roune să sus-
în ceea ce rivete olosirea acestor onduri, sunt viate mai multe obiective, n acord cu cele stabilite la nivelul tuturor Statelor Membre ale Uniunii Euroene: Fondul Euroean entru Reugiai vieaă srijinirea integrării ersoanelor din gruurile intă, a căror edere n Romnia este stabilă i de durată, sau, duă ca, restabilirea resortisanilor unei ări tere sau aatriilor. Cu ajutorul Fondului Euroean de integrare a resortisanilor ărilor tere, imigranii vor dobndi cunotinele i atitudinile necesare entru integrare rin achetele de inormaii, cursuri de orientare civică i cursuri de limbă absolvite n ara de origine. La nivelul Comisiei a ost arobat Programul multianual pentru România în cadrul Fondului European de integrare a resortisanţilor ţărilor terţe pentru perioada 2007-2013. în cadrul acestuia, Romnia a ales să se concentree e trei din cele atru riorităi strategice revăute de Fond, i anume: (A) alicarea n ractică a „rinciiilor de baă comune ale oliticii de integrare a imigranilor n Uniunea Euroeană”; (B) devoltarea indicatorilor i a metodologiilor de evaluare a rogreselor, de adatare a oliticilor i a măsurilor, recum i de acilitare a coordonării nvăării comarative; (C) consolidarea caacităilor de alicare a oliticilor, a cometenelor interculturale i de coordonare n cadrul statelor membre la dierite niveluri i deartamente ale administraiei ublice. prin Fondul Euroean de Returnare vor acilitate returnările voluntare ale resortisanilor ărilor tere, n secial rin rogramul de returnare voluntară asistată, cu scoul de a asigura eciena i durabilitatea returnărilor. prin Fondul entru Frontierele Externe se va srijini crearea inrastructurii entru trecerea rontierei i clădirile aerente, cum ar staiile de rontieră, locurile de ateriare entru elicotere etc., vor instalate tehnologii de ultimă generaie, va stimulată inovarea, schimbul de exerienă și altele. în domeniul imigraiei, otrivit oliticilor n domeniu este dretul statului romn de a hotăr categoriile de imigrani care ot admise i se ot stabili e teritoriul naional, otrivit intereselor naionale, dar n strnsă corelare cu oliticile i documentele rogramatice adotate la nivelul Uniunii Euroene, recum i cu resectarea dreturilor imigranilor, concomitent cu imlementarea cadrului normativ entru revenirea i combaterea imigraiei ilegale i de returnare a imigranilor care nu mai ndelinesc condiiile legale de edere. Legislația romnească urmărește concordanța cu cea euroeană, iar demersurile și acțiunile ce vieaă incluiunea socială a imigranților sunt reciate att n Legea ailului (122/2006), ce transune n revederile sale actele comunitare n domeniu, ct și n planurile naționale de acțiuni entru imlementarea Strategiei Naționale rivind Imigrația. Există un roiect de Lege rivind migraia orei de muncă (inițiat de către Ministerul Muncii, Familiei i proteciei Sociale – MMFpS) care i roune devoltarea cadrului legislativ i instituional n domeniul mobilităii orei de
restricii rivind accesul lucrătorilor din noile state membre e iaa orei de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este considerată un actor oitiv care determină creterea economică, iar statele care nu au alicat restricii s-au bucurat de beneciile economice ale migraiei orei de muncă. 35 pentru domeniul migraiei este reluată ntru totul abordarea Comisiei Euroene, subliniindu-se atul că „migraţia trebuie să devină o politică comună a UE, ceea ce nu înseamnă că statele membre nu vor mai trebui să aibă anumite instrumente la dispoziţie pentru a stopa imigraţia ilegală şi tracul de persoane şi de asemenea pentru a decide în ce el de sectoare economice ar trebui să permită angajarea persoanelor cu înalte calicări provenite din ţări terţe.” potrivit articolului 8 din protocolul rivind integrarea acquis-ului Schengen n cadrul Uniunii Euroene, anexat la ratatul rivind Uniunea Euroeană i la ratatul de instituire a Comunităii Euroene denumit protocolul Schengen, odată devenită stat membru, Romnia trebuie să imlementee n totalitate acquis-ul Schengen. prevederile direct legate de ridicarea controalelor la rontierele interne trebuie imlementate i alicate simultan cu ridicarea controalelor la rontierele interne i sunt suuse rocesului de evaluare Schengen. în acest context, Romnia trebuie să-i demonstree caacitatea de a ndelini cerinele relevante din acquis-ul Schengen ntr-o manieră corectă, uniormă i ecientă, ind suusă aoi unei deciii unanime a Consiliului UE. Imlementarea i alicarea acestor revederi resuune ca toate recondiiile legislative, oerative i tehnice să e ndelinite, n secial cerinele reeritoare la accesul la Sistemul Inormatic Schengen II i la un control ecient la rontierele externe. în acest context, Romnia trebuie să ină cont inclusiv de recomandările i cele mai bune ractici relieate n cadrul evaluărilor Schengen care se deruleaă n alte state membre UE. pregătirile entru „aderarea la spaţiul Schengen” au demarat deja, ind creat cadrul general entru o abordare unitară la toate nivelurile. Unul din asectele avute n vedere constă n adotarea unor măsuri legislative, instituionale, administrativ-tehnice entru imlementarea acquis-ului relevant n domeniul migraiei. „În considerarea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, autorităţile române trebuie să întreprindă o serie de măsuri în scopul alinierii legislaţiei naţionale la acquis-ul din domeniul imigraţiei. Acest proces complex de armonizare legislativă aat în plină desăşurare, precum şi necesitatea identicării unor soluţii viabile Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc o importantă mutare de ordin structural în ceea ce priveşte statutul cetăţenilor comunitari care lucrează sau intenţionează să lucreze în România – cetăţenii comunitari beneciază de mobilitate nerestricţionată şi de dreptul la muncă la el cu cetățenii români, iar statutul lor nu mai este cel de imigrant, acest termen denind doar
muncă rin: exibiliarea acordării autoriaiilor de muncă; resonsabiliarea angajatorilor care olosesc oră de muncă străină; asigurarea cadrului legislativ rivind detaarea lucrătorilor din saiul extracomunitar; mbunătăirea cadrului legislativ rivind uncionarea ageniilor de mediere a orei de muncă n străinătate; transunerea celor trei rouneri de directive care sunt rioritare e agenda de lucru a Comisiei Euroene n legislaia romnească, resectiv: • rounere de Directivă rivind o rocedură unică de solicitare a unui ermis unic entru resortisanii din ările tere (R) n vederea ederii i ocuării unui loc de muncă e teritoriul statelor membre i un set comun de dreturi entru lucrătorii din ările tere cu edere legală e teritoriul unui stat membru; • rounere de Directivă a Consiliului rivind condiiile de intrare i edere a resortisanilor din ările tere entru ocuarea unor locuri de muncă nalt calicate; • rounere entru o Directivă a parlamentului Euroean i a Consiliului rivind admisia temorară a lucrătorilor seonieri. în „Programul de Guvernare pe perioada 2009–2012“ domeniul imigraiei este abordat mai degrabă marginal i indirect. Sre exemlu, n Caitolul 24 – Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului, dret Obiective de guvernare ntlnim: • Aciuni de combatere a tracului cu ine umane i de contientiare a ericolului e care l rereintă acest enomen; • proesionaliarea instituiilor resonsabile n domeniul migraiei (legale i ilegale) i ailului; devoltarea caacităii administrative a Ociului Romn entru Imigrări (ORI); • Devoltarea cooerării interinstituionale e teritoriul naional rin: – mbunătăirea schimbului de date i inormaii ntre autorităile cu atribuii la rontieră; – srijinul reciroc i desăurarea de aciuni comune de către oliia de rontieră i autorităile cu atribuii rivind gestionarea i controlul ncadrării n muncă a străinilor; – integrarea datelor biometrice n documentele de călătorie, n scoul creterii gradului de securitate al acestora; – realiarea unei strategii entru acoerirea rin migraie legală selectivă a decitului de oră de muncă, mreună cu autorităile guvernamentale resonsabile; – susinerea activă a unei olitici strategice a Uniunii Euroene entru rontierele externe estice, n conormitate cu rinciiul solidarităii. în Capitolul 26 – Aaceri europene al programului de guvernare 2009 – 2012 n ceea ce rivete Libera circulaţie a persoanelor, Guvernul i roune să susină recomandarea Comisiei Euroene către Statele Membre de a nu imune
38 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
de rezolvare a unor disuncţionalităţi apărute în implementarea cadrului legislativ actual în domeniul regimului străinilor, ac oportună elaborarea unui proiect de lege pentru modicarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.” 36 Astel, n conormitate cu planul de Aciune Schengen i programul Legislativ al Guvernului entru erioada 2010-2012, Ociului Romn entru Imigrări, ca instituie resonsabilă cu imlementarea oliticilor Romniei n domeniul imigraiei, ailului i integrării străinilor i revine obligaia iniierii demersurilor necesare entru alinierea legislaiei din domeniul străinilor la revederile acquis-ului Schengen i ale celorlalte Directive euroene. Dret urmare, aare ca necesară corelarea revederilor legislaiei naionale cu revederile Regulamentului (CE) nr. 810/2009 al parlamentului Euroean i al Consiliului rivind instituirea unui Cod Comunitar de Vie (Codul de vie) i cu cele din Convenia de unere n alicare a Acordului Schengen, recum i asigurarea transunerii revederilor Directivei 2003/86/CE a Consiliului ri vind dretul la rentregirea amiliei, reeritoare la custodia comună i l a situaiile n care se reuă relungirea dretului de edere entru rentregirea amiliei sau se acordă dret de edere temorară membrilor de amilie n mod indeendent; ale Directivei 2009/50/CE a Consiliului rivind condiiile de intrare i de edere a resortisanilor din statele tere entru ocuarea unor locuri de muncă nalt calicate; ale Directivei 2008/115/CE a parlamentului Euroean i a Consiliului rivind standardele i rocedurile comune alicabile n statele membre entru returnarea resortisanilor ărilor tere aai n situaie de edere ilegală; ale Directivei 2009/52/CE a parlamentului Euroean i a Consiliului de stabilire a standardelor minime rivind sanciunile i măsurile la adresa angajatorilor de resortisani din ări tere aai n situaie de edere ilegală; ale Directivei 2001/51/CE a Consiliului de comletare a disoiiilor revăute la articolul 26 din Convenia de unere n alicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, inclusiv n ceea ce rivete cuantumul enalităilor alicate transortatorilor, entru ecare străin transortat, dar i a revederilor art.3 i art.4 din Directiva 2003/109/CE a Consiliului rivind statutul resortisanilor ărilor tere care sunt reideni e termen lung.
restricii rivind accesul lucrătorilor din noile state membre e iaa orei de muncă. Mobilitatea lucrătorilor este considerată un actor oitiv care determină creterea economică, iar statele care nu au alicat restricii s-au bucurat de beneciile economice ale migraiei orei de muncă. 35 pentru domeniul migraiei este reluată ntru totul abordarea Comisiei Euroene, subliniindu-se atul că „migraţia trebuie să devină o politică comună a UE, ceea ce nu înseamnă că statele membre nu vor mai trebui să aibă anumite instrumente la dispoziţie pentru a stopa imigraţia ilegală şi tracul de persoane şi de asemenea pentru a decide în ce el de sectoare economice ar trebui să permită angajarea persoanelor cu înalte calicări provenite din ţări terţe.” potrivit articolului 8 din protocolul rivind integrarea acquis-ului Schengen n cadrul Uniunii Euroene, anexat la ratatul rivind Uniunea Euroeană i la ratatul de instituire a Comunităii Euroene denumit protocolul Schengen, odată devenită stat membru, Romnia trebuie să imlementee n totalitate acquis-ul Schengen. prevederile direct legate de ridicarea controalelor la rontierele interne trebuie imlementate i alicate simultan cu ridicarea controalelor la rontierele interne i sunt suuse rocesului de evaluare Schengen. în acest context, Romnia trebuie să-i demonstree caacitatea de a ndelini cerinele relevante din acquis-ul Schengen ntr-o manieră corectă, uniormă i ecientă, ind suusă aoi unei deciii unanime a Consiliului UE. Imlementarea i alicarea acestor revederi resuune ca toate recondiiile legislative, oerative i tehnice să e ndelinite, n secial cerinele reeritoare la accesul la Sistemul Inormatic Schengen II i la un control ecient la rontierele externe. în acest context, Romnia trebuie să ină cont inclusiv de recomandările i cele mai bune ractici relieate n cadrul evaluărilor Schengen care se deruleaă n alte state membre UE. pregătirile entru „aderarea la spaţiul Schengen” au demarat deja, ind creat cadrul general entru o abordare unitară la toate nivelurile. Unul din asectele avute n vedere constă n adotarea unor măsuri legislative, instituionale, administrativ-tehnice entru imlementarea acquis-ului relevant n domeniul migraiei. „În considerarea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, autorităţile române trebuie să întreprindă o serie de măsuri în scopul alinierii legislaţiei naţionale la acquis-ul din domeniul imigraţiei. Acest proces complex de armonizare legislativă aat în plină desăşurare, precum şi necesitatea identicării unor soluţii viabile Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc o importantă mutare de ordin structural în ceea ce priveşte statutul cetăţenilor comunitari care lucrează sau intenţionează să lucreze în România – cetăţenii comunitari beneciază de mobilitate nerestricţionată şi de dreptul la muncă la el cu cetățenii români, iar statutul lor nu mai este cel de imigrant, acest termen denind doar resortisanţi din state terţe.
pERCEpţII ALE EXpERţILOR ASUpRA GESIONĂRII BENEFICE A IMIGRAţIEI
38 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
de rezolvare a unor disuncţionalităţi apărute în implementarea cadrului legislativ actual în domeniul regimului străinilor, ac oportună elaborarea unui proiect de lege pentru modicarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.” 36 Astel, n conormitate cu planul de Aciune Schengen i programul Legislativ al Guvernului entru erioada 2010-2012, Ociului Romn entru Imigrări, ca instituie resonsabilă cu imlementarea oliticilor Romniei n domeniul imigraiei, ailului i integrării străinilor i revine obligaia iniierii demersurilor necesare entru alinierea legislaiei din domeniul străinilor la revederile acquis-ului Schengen i ale celorlalte Directive euroene. Dret urmare, aare ca necesară corelarea revederilor legislaiei naionale cu revederile Regulamentului (CE) nr. 810/2009 al parlamentului Euroean i al Consiliului rivind instituirea unui Cod Comunitar de Vie (Codul de vie) i cu cele din Convenia de unere n alicare a Acordului Schengen, recum i asigurarea transunerii revederilor Directivei 2003/86/CE a Consiliului ri vind dretul la rentregirea amiliei, reeritoare la custodia comună i l a situaiile n care se reuă relungirea dretului de edere entru rentregirea amiliei sau se acordă dret de edere temorară membrilor de amilie n mod indeendent; ale Directivei 2009/50/CE a Consiliului rivind condiiile de intrare i de edere a resortisanilor din statele tere entru ocuarea unor locuri de muncă nalt calicate; ale Directivei 2008/115/CE a parlamentului Euroean i a Consiliului rivind standardele i rocedurile comune alicabile n statele membre entru returnarea resortisanilor ărilor tere aai n situaie de edere ilegală; ale Directivei 2009/52/CE a parlamentului Euroean i a Consiliului de stabilire a standardelor minime rivind sanciunile i măsurile la adresa angajatorilor de resortisani din ări tere aai n situaie de edere ilegală; ale Directivei 2001/51/CE a Consiliului de comletare a disoiiilor revăute la articolul 26 din Convenia de unere n alicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, inclusiv n ceea ce rivete cuantumul enalităilor alicate transortatorilor, entru ecare străin transortat, dar i a revederilor art.3 i art.4 din Directiva 2003/109/CE a Consiliului rivind statutul resortisanilor ărilor tere care sunt reideni e termen lung.
pERCEpţII ALE EXpERţILOR ASUpRA GESIONĂRII BENEFICE A IMIGRAţIEI
6 Conorm comunicatului Ministerul Administraţiei şi Internelor din 0 mai 200.
40 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Observaţii privind legislaţia în domeniul imigraţiei Inormaiile oerite de interviurile cu rereentanii sistemului instituțional ublic la nivel central de gestionare a imigraiei, cu exeri indeendeni i rereentani ai unor organiaii neguvernamentale active n domeniu din Romnia ac osibilă o rimă observație otrivit căreia este necesar să oerăm cu o distincie ntre gradul de curindere al legislaiei (acoerire) i rocedurile, tehnicile, detaliile corului de reglementări. La o rimă aroximare, utem sune că legislaia romnească asura imigraiei reintă două caracteristici rinciale: a. dei este curinătoare i are un grad ridicat de elaborare, ea este insucient racordată la legislaia Uniunii Euroene n robleme de detaliu; b. strategia de guvernare, la acest nivel este enuniativ-ragmentară, neexistnd un achet de legi e axa migraie/mobilitate-imigraie, care să integree concetul ondator, ntemeietor de viiune integratoare. Astel, o anume lisă de viiune asura enomenului migraie/mobilitate-imigraie, consideră unii rereentani ai societăii civile, se regăsete ncă din Strategia naţională privind imigraţia, n care ot semnalate robleme de rocedură i mecanisme insucient de recise cu rivire la etae, activităi i bugete entru gestionarea unui domeniu sau altul al imigraiei. De exemlu, din caua unei deciențe de legislaie care vieaă imigranii a căror solicitare de ail a ost resinsă, Romnia riscă să nregistree un el de „imigrani inviibili”, care se ierd e iaa neagră a orei de muncă, aceștia riscnd să nu e nicăieri nregistrai i nici n legătură directă cu nici una dintre instituiile statului. Sub asect ocial, acetia devin un el de „ersoane disărute” din evidenele autorităilor ublice. „Pe anumite linii, mă reer aici la legislaţia privind azilul, de exem plu, au existat încercări în mare parte reuşite de modicare a legislaţiei şi de aducere a cadrului legislativ la zi, adică de a armoniza legislaţia cu normele UE şi cu standardele internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor reugiaților. Există însă zone în care legislaţia lipseşte cu desăvârşire sau zone cu legislaţie decitară. Şi aici mă reer legislaţia reeritoare la returnarea azilanţilor ale căror solicitări de azil au ost respinse sau a persoanelor care nu doresc să solicite azilul în România. Legislaţia română nu este încă armonizată cu Directivele. E drept că termenul limită e 2012. Şi lipseşte un cadru coerent de abordare a
denote o viziune comprehensivă, o bună înţelegere a enomenului, o bună înțelegere a nevoilor societăţii româneşti şi un plan strategic de soluţionare a diverselor probleme pe care le implică migraţia sau imi graţia. Sunt bucăţi de legislaţie pe integrare, pe azil, pe returnări, pe ce se întâmplă la rontieră, însă nu există acel element care să le aducă împreună şi care să arate că noi de apt înţelegem unde suntem şi ştim ce vrem.” (expert independent) perceia romnească asura acestor evoluii normative, cu articulariări e domenii de cometenă strict secialiate, este sintetiată la nivelul exerilor din instituii ublice: „Într-o astel de situaţie am putea spune că ne aăm acum, dar nu numai noi, şi celelalte state membre, pentru că ştiţi că este pachetul acela de acte normative – mă reer la domeniul comunitar, în domeniul migraţiei, chiar managementul migraţiei – şi mă reer la încă o propunere de Directivă, care urmează să e adoptată, în ceea ce priveşte permisul privind procedura unică de admitere a lucrătorilor străini pe piaţa muncii; şi mă reer la permisul unic de şedere şi de muncă, aşa numita Directivă-Cadru. Este Directiva privind înalta calicare, care a ost adoptată şi publicată deja în Monitorul Ocial şi încă o Directivă adoptată şi publicată, cea reeritoare la sancţionarea angajatorilor care angajează ilegal lucrătorii terţi, acestea urmând să e completate de Directive privind lucrătorii sezonieri şi transeraţi intracorporaţi.” (expert instituţie publică) Oiniile uncionarilor care articiă direct la gestionarea imigraiei n interiorul unor instituii ublice cu rivire la gradul de comatibiliare al cadrului juridic romnesc cu cel euroean merg, mai degrabă, sre ideea unei etae noi – cea a re-organiării și structurării legislaiei imigraiei. Din momentul n care au nceut negocierile cu Uniunea Euroeană, Romnia a reuit să integree rinciii, reguli, mecanisme i instituii care se constituie ntr-un cadru național legislativ și normativ sucient de bun entru gestionarea erormantă a imigraiei: „România a ăcut progrese mari în domeniul legislaţiei începând cu 2001, din momentul în care au început negocierile cu UE. Au ost transpuse o serie de acte normative, Directive, Ordonanţa 194 care, de când a ost emisă în 2002, a ost modicată de cinci-şase ori. oate modicările au ost justicate e de acte comunitare, e de necesitatea
41 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
40 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Observaţii privind legislaţia în domeniul imigraţiei Inormaiile oerite de interviurile cu rereentanii sistemului instituțional ublic la nivel central de gestionare a imigraiei, cu exeri indeendeni i rereentani ai unor organiaii neguvernamentale active n domeniu din Romnia ac osibilă o rimă observație otrivit căreia este necesar să oerăm cu o distincie ntre gradul de curindere al legislaiei (acoerire) i rocedurile, tehnicile, detaliile corului de reglementări. La o rimă aroximare, utem sune că legislaia romnească asura imigraiei reintă două caracteristici rinciale: a. dei este curinătoare i are un grad ridicat de elaborare, ea este insucient racordată la legislaia Uniunii Euroene n robleme de detaliu; b. strategia de guvernare, la acest nivel este enuniativ-ragmentară, neexistnd un achet de legi e axa migraie/mobilitate-imigraie, care să integree concetul ondator, ntemeietor de viiune integratoare. Astel, o anume lisă de viiune asura enomenului migraie/mobilitate-imigraie, consideră unii rereentani ai societăii civile, se regăsete ncă din Strategia naţională privind imigraţia, n care ot semnalate robleme de rocedură i mecanisme insucient de recise cu rivire la etae, activităi i bugete entru gestionarea unui domeniu sau altul al imigraiei. De exemlu, din caua unei deciențe de legislaie care vieaă imigranii a căror solicitare de ail a ost resinsă, Romnia riscă să nregistree un el de „imigrani inviibili”, care se ierd e iaa neagră a orei de muncă, aceștia riscnd să nu e nicăieri nregistrai i nici n legătură directă cu nici una dintre instituiile statului. Sub asect ocial, acetia devin un el de „ersoane disărute” din evidenele autorităilor ublice. „Pe anumite linii, mă reer aici la legislaţia privind azilul, de exem plu, au existat încercări în mare parte reuşite de modicare a legislaţiei şi de aducere a cadrului legislativ la zi, adică de a armoniza legislaţia cu normele UE şi cu standardele internaţionale din domeniul protecţiei drepturilor reugiaților. Există însă zone în care legislaţia lipseşte cu desăvârşire sau zone cu legislaţie decitară. Şi aici mă reer legislaţia reeritoare la returnarea azilanţilor ale căror solicitări de azil au ost respinse sau a persoanelor care nu doresc să solicite azilul în România. Legislaţia română nu este încă armonizată cu Directivele. E drept că termenul limită e 2012. Şi lipseşte un cadru coerent de abordare a subiectului imigraţiei şi emigrației. Lipseşte acel pachet de legi care să
42 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
procesul de aeare a noului cadru legislativ a ost direct deendent de includerea unor Directive euroene noi i de nevoia de sincroniare rin adatare a legislaiei euroene la saiul romnesc, rin risma calității Romniei de stat membru UE: „Au început să se acă cunoscute nişte tendinţe, cum ar întregirea amiliei, care este un drept, la urma urmei. S-a deschis şi interesul statului român privind străinii veniţi la studii. Am început să le acordăm perioade mai mari de şedere, ca să nu îi excludă o chestie birocratică. Pe măsură ce ne-am obişnuit, am văzut că atunci când le aplici (legile – n.ns) te opreşti în nişte probleme de ordin practic care trebuie rezolvate. Cert este că tendinţa a ost de a mai degajat aţă de ce înseamnă lucrurile undamentale româneşti, şi aici mă reer la amilie, şi asta ne-a ăcut să modicam legea repetat (…).” (expert instituție publică). De altel, nici nu este nevoie de o demonstraie secială entru a sublinia ideea de dinamism al cadrului de reglementare și al legislației adotate la nivel național, care trebuie să urmee, iar uneori să anticiee evoluia unui enomen social recum imigraia: „Migraţia e un proces dinamic, deci legislaţia trebuie să se modi ce permanent. Şi în momentul ăsta avem trei Directive care trebuie transpuse, dar apar probleme pe care şi noi simţim că ar trebui să le remediem.” (expert instituție publică) O rimă observaie oerită de exerii intervievai care oate deschide comentariile rivind legislaia romnească n domeniul imigraiei accentueaă atul că legislaia i gestionarea ractic-instituională a imigraiei n Romnia trebuie să ină cont de dierenele dintre categoriile de imigrani. Denind categoriile de imigraie rin intermediul interesului ecăruia dintre cetăenii străini intrai e teritoriul Romniei, acetia atrag atenia asura unui enomen nelător, legat de dobndirea de dret de edere sau de muncă n termeni de resursă entru o relansare n uxul imigraiei către vestul Euroei. otodată, resondenii atrag atenia asura dierenței ntre admisia străinilor și acilitarea accesului acestora și eventuale resonsabilități ale autorităților romne de asigurare a integrării e iața muncii. De exemlu, nu trebuie să existe eventuale conuii ntre obligaia de a acilita roceduri de intrare e iaa muncii a străinilor i obligaia de a le oeri locuri de muncă:
denote o viziune comprehensivă, o bună înţelegere a enomenului, o bună înțelegere a nevoilor societăţii româneşti şi un plan strategic de soluţionare a diverselor probleme pe care le implică migraţia sau imi graţia. Sunt bucăţi de legislaţie pe integrare, pe azil, pe returnări, pe ce se întâmplă la rontieră, însă nu există acel element care să le aducă împreună şi care să arate că noi de apt înţelegem unde suntem şi ştim ce vrem.” (expert independent)
41 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
perceia romnească asura acestor evoluii normative, cu articulariări e domenii de cometenă strict secialiate, este sintetiată la nivelul exerilor din instituii ublice: „Într-o astel de situaţie am putea spune că ne aăm acum, dar nu numai noi, şi celelalte state membre, pentru că ştiţi că este pachetul acela de acte normative – mă reer la domeniul comunitar, în domeniul migraţiei, chiar managementul migraţiei – şi mă reer la încă o propunere de Directivă, care urmează să e adoptată, în ceea ce priveşte permisul privind procedura unică de admitere a lucrătorilor străini pe piaţa muncii; şi mă reer la permisul unic de şedere şi de muncă, aşa numita Directivă-Cadru. Este Directiva privind înalta calicare, care a ost adoptată şi publicată deja în Monitorul Ocial şi încă o Directivă adoptată şi publicată, cea reeritoare la sancţionarea angajatorilor care angajează ilegal lucrătorii terţi, acestea urmând să e completate de Directive privind lucrătorii sezonieri şi transeraţi intracorporaţi.” (expert instituţie publică) Oiniile uncionarilor care articiă direct la gestionarea imigraiei n interiorul unor instituii ublice cu rivire la gradul de comatibiliare al cadrului juridic romnesc cu cel euroean merg, mai degrabă, sre ideea unei etae noi – cea a re-organiării și structurării legislaiei imigraiei. Din momentul n care au nceut negocierile cu Uniunea Euroeană, Romnia a reuit să integree rinciii, reguli, mecanisme i instituii care se constituie ntr-un cadru național legislativ și normativ sucient de bun entru gestionarea erormantă a imigraiei: „România a ăcut progrese mari în domeniul legislaţiei începând cu 2001, din momentul în care au început negocierile cu UE. Au ost transpuse o serie de acte normative, Directive, Ordonanţa 194 care, de când a ost emisă în 2002, a ost modicată de cinci-şase ori. oate modicările au ost justicate e de acte comunitare, e de necesitatea îmbunătăţirii cadrului legal.” (expert instituție publică)
„Dar lor li se acilitează procedurile de admitere pe piaţa muncii, dar nu înseamnă că autorităţile române trebuie să le şi dea un loc de muncă.” (expert instituție publică) O ersectivă generală asura legislaiei romneti din domeniul imigraiei trimite la o neconcordană ntre reglementarea juridică i ractica imlicată de aceasta. „Dacă eu cred că legislaţia este bine ăcută – noi avem legislaţie, nu prea o punem în aplicare de cele mai multe ori, sau vedeţi ne lovim de aceste uxuri inormaţionale şi tot acolo ajungem. Sau relaţiile între instituţii.” (expert instituție publică) „Cele trei acte normative de bază sunt mai mult în domeniul imi graţiei, pentru că este vorba de străinii care lucrează în România prin Ordonanţele 56, 194 ind regimul străinilor în România, strategia tot pe partea de imigraţie, pentru că după cum bine ştiţi HG 616 pe 2004, care a aprobat strategia privind migraţia s-a transormat în 2007 prin 1122, strategie privind imigrația.” (expert instituție publică)
43 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
42 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
procesul de aeare a noului cadru legislativ a ost direct deendent de includerea unor Directive euroene noi i de nevoia de sincroniare rin adatare a legislaiei euroene la saiul romnesc, rin risma calității Romniei de stat membru UE: „Au început să se acă cunoscute nişte tendinţe, cum ar întregirea amiliei, care este un drept, la urma urmei. S-a deschis şi interesul statului român privind străinii veniţi la studii. Am început să le acordăm perioade mai mari de şedere, ca să nu îi excludă o chestie birocratică. Pe măsură ce ne-am obişnuit, am văzut că atunci când le aplici (legile – n.ns) te opreşti în nişte probleme de ordin practic care trebuie rezolvate. Cert este că tendinţa a ost de a mai degajat aţă de ce înseamnă lucrurile undamentale româneşti, şi aici mă reer la amilie, şi asta ne-a ăcut să modicam legea repetat (…).” (expert instituție publică). De altel, nici nu este nevoie de o demonstraie secială entru a sublinia ideea de dinamism al cadrului de reglementare și al legislației adotate la nivel național, care trebuie să urmee, iar uneori să anticiee evoluia unui enomen social recum imigraia:
„Dar lor li se acilitează procedurile de admitere pe piaţa muncii, dar nu înseamnă că autorităţile române trebuie să le şi dea un loc de muncă.” (expert instituție publică) O ersectivă generală asura legislaiei romneti din domeniul imigraiei trimite la o neconcordană ntre reglementarea juridică i ractica imlicată de aceasta.
43 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Dacă eu cred că legislaţia este bine ăcută – noi avem legislaţie, nu prea o punem în aplicare de cele mai multe ori, sau vedeţi ne lovim de aceste uxuri inormaţionale şi tot acolo ajungem. Sau relaţiile între instituţii.” (expert instituție publică) „Cele trei acte normative de bază sunt mai mult în domeniul imi graţiei, pentru că este vorba de străinii care lucrează în România prin Ordonanţele 56, 194 ind regimul străinilor în România, strategia tot pe partea de imigraţie, pentru că după cum bine ştiţi HG 616 pe 2004, care a aprobat strategia privind migraţia s-a transormat în 2007 prin 1122, strategie privind imigrația.” (expert instituție publică)
„Migraţia e un proces dinamic, deci legislaţia trebuie să se modi ce permanent. Şi în momentul ăsta avem trei Directive care trebuie transpuse, dar apar probleme pe care şi noi simţim că ar trebui să le remediem.” (expert instituție publică) O rimă observaie oerită de exerii intervievai care oate deschide comentariile rivind legislaia romnească n domeniul imigraiei accentueaă atul că legislaia i gestionarea ractic-instituională a imigraiei n Romnia trebuie să ină cont de dierenele dintre categoriile de imigrani. Denind categoriile de imigraie rin intermediul interesului ecăruia dintre cetăenii străini intrai e teritoriul Romniei, acetia atrag atenia asura unui enomen nelător, legat de dobndirea de dret de edere sau de muncă n termeni de resursă entru o relansare n uxul imigraiei către vestul Euroei. otodată, resondenii atrag atenia asura dierenței ntre admisia străinilor și acilitarea accesului acestora și eventuale resonsabilități ale autorităților romne de asigurare a integrării e iața muncii. De exemlu, nu trebuie să existe eventuale conuii ntre obligaia de a acilita roceduri de intrare e iaa muncii a străinilor i obligaia de a le oeri locuri de muncă:
44 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Dinamică şi organizare instituțională Gestionarea imigraiei n Romnia a nregistrat un enomen de restructurare instituională, desre care racticienii domeniului consideră că ncă nu a atins gradul de maturiare necesar entru evaluarea ecienei și a ecacității. Mai mult, avnd n vedere că un astel de sistem uncioneaă ecient ntr-unele dintre ările euroene, cel mai des invocată de acetia ca model entru gestionarea benecă a imigraiei – Olanda, exerii au o ncredere onderată cu rivire la eectele comasării a două instituii centrale n gestionarea migraiei ntr-una singură: nințarea Ociului Romn entru Imigrări n urma comasării atribuțiilor și activităților Ociului Național entru Reugiați și Autorității entru Străini, ambele subordonate Ministerului Administrației și Internelor. practica instituională oate să e dierită de restructurările sistemului instituional. Argumentul uncionării acestuia ntr-o duină de state euroene rămne, totui, suortul de otimism necesar uncionalităii cadrului actual de organiare a autorităii ublice romne n domeniul imigrației: „Sistemul actual a ost instaurat acum 2 ani. Nu pot spune dacă a trecut destul timp pentru a vedea dacă e în regulă. Pentru o asemenea organizare, trebuie o perioadă de timp. Din două structuri – una pe migraţie, alta pe azil s-a ăcut numai una. Consider că e un lucru bun. Zece – douăsprezece state au acest mod de organizare. Olanda, spre exemplu, are această structură la Ministerul Justiţiei.” (expert instituție publică)
în ciuda modelului euroean uncional n alte ări, instituia care cumuleaă atribuii e două domenii distincte, imigraie i ail, are să nregistree o serie de deciențe la nivelul coordonării, abordării unitare i controlului ecient al activităilor desăurate n d ierite comartimente: „(…) Când structura era mai mică ştiam tot ce se întâmpla în cadrul structurii, aveam o viziune cât mai completă. Acum, cu structura mai mare, în care nu am lucrat deloc, nu mai am imaginea de ansamblu a viziunii instituţiei. Sunt, normal, disuncţionalităţi, probleme etc. dar cu timpul… Dacă Olanda gestionează în aşa manieră… înseamnă că se poate. La numărul de străini pe care îl au, înseamnă că se poate şi la noi. Iar dacă se poate şi la noi, înseamnă că,
printr-un management bun, se poate ajunge la ce trebuie”. (expert
45
instituție publică)
Exerienele ersonale ale racticienilor din interiorul noii instituii centrale cu atribuții de coordonare ale sistemului instituțional ublic de management al imigraiei ar un argument n lus cu rivire la benecii viitoare ale acestei reorme instituionale n gestionarea imigraiei: „Din experienţa personală consider că Olanda are un sistem bine pus la punct legat de imigrare, şi vorbesc în cunoştinţă de cauză, am contacte cu mulți experţi olandezi. La el, în Germania, dar cunosc mult mai bine Olanda. Sunt oarte apropiaţi de străini, ştiu să le ex plice, sunt oarte deschişi, iar dacă trebuie să pună piciorul în prag o ac. Având în vedere că sunt o ţară mică, sub aspectul supraeţei. Asta e de apreciat la ei, că o ţară mică poate gestiona un număr mare de imigranţi. Avem de învăţat de la ei.” (expert instituție publică) Restructurările generate de cria economică și nanciară au generat o comrimare a Agențiilor, a deartamentelor, la nivelul comartimentelor instituțiilor ublice și reducerea numărului de uncționari și a activităilor instituiilor centrale. Rereentani ai organiaiilor neguvernamentale care se ocuă de asistența victimelor tracului de ersoane sunt nemulumii de eectele restructurărilor din martie 2010 și oeră n acest sens exemlul Agenției îmotriva racului de persoane (ANIp). „(…) toată această restructurare şi pentru că nimeni nu-şi mai ştie rolul de apt. Este o bulibăşeală generală. Este oarte dicil în momentul aceasta. Pur şi simplu întrebăm: ne puteţi ajuta, cum ăceam înainte, când aveau relaţii cu instituţiile statului şi ne mediau şi relaţia cu alte instituţii. (…) – Ne puteţi sprijini dvs? – Păi nu ştiu, că să acem adrese. Ştiam că este rolul lor să acă acest lucru. Noi doar le sesizam problema. Acum se pare cumva că multe dintre atribuţiile lor se întorc către noi, cam aceasta e ideea.” (expert organizaţie neguvernamentală) La nivelul ecienei coordonării lutei motriva tracului de ersoane, exertul ONG consideră că reactivarea unei instituii care unciona nainte de reorma instituională, cnd oera un gru interministerial, ar utilă n managementul
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
44 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Dinamică şi organizare instituțională Gestionarea imigraiei n Romnia a nregistrat un enomen de restructurare instituională, desre care racticienii domeniului consideră că ncă nu a atins gradul de maturiare necesar entru evaluarea ecienei și a ecacității. Mai mult, avnd n vedere că un astel de sistem uncioneaă ecient ntr-unele dintre ările euroene, cel mai des invocată de acetia ca model entru gestionarea benecă a imigraiei – Olanda, exerii au o ncredere onderată cu rivire la eectele comasării a două instituii centrale n gestionarea migraiei ntr-una singură: nințarea Ociului Romn entru Imigrări n urma comasării atribuțiilor și activităților Ociului Național entru Reugiați și Autorității entru Străini, ambele subordonate Ministerului Administrației și Internelor. practica instituională oate să e dierită de restructurările sistemului instituional. Argumentul uncionării acestuia ntr-o duină de state euroene rămne, totui, suortul de otimism necesar uncionalităii cadrului actual de organiare a autorităii ublice romne n domeniul imigrației: „Sistemul actual a ost instaurat acum 2 ani. Nu pot spune dacă a trecut destul timp pentru a vedea dacă e în regulă. Pentru o asemenea organizare, trebuie o perioadă de timp. Din două structuri – una pe migraţie, alta pe azil s-a ăcut numai una. Consider că e un lucru bun. Zece – douăsprezece state au acest mod de organizare. Olanda, spre exemplu, are această structură la Ministerul Justiţiei.” (expert instituție publică)
în ciuda modelului euroean uncional n alte ări, instituia care cumuleaă atribuii e două domenii distincte, imigraie i ail, are să nregistree o serie de deciențe la nivelul coordonării, abordării unitare i controlului ecient al activităilor desăurate n d ierite comartimente: „(…) Când structura era mai mică ştiam tot ce se întâmpla în cadrul structurii, aveam o viziune cât mai completă. Acum, cu structura mai mare, în care nu am lucrat deloc, nu mai am imaginea de ansamblu a viziunii instituţiei. Sunt, normal, disuncţionalităţi, probleme etc. dar cu timpul… Dacă Olanda gestionează în aşa manieră… înseamnă că se poate. La numărul de străini pe care îl au, înseamnă că se poate şi la noi. Iar dacă se poate şi la noi, înseamnă că,
4 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
printr-un management bun, se poate ajunge la ce trebuie”. (expert instituție publică)
Exerienele ersonale ale racticienilor din interiorul noii instituii centrale cu atribuții de coordonare ale sistemului instituțional ublic de management al imigraiei ar un argument n lus cu rivire la benecii viitoare ale acestei reorme instituionale n gestionarea imigraiei:
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Din experienţa personală consider că Olanda are un sistem bine pus la punct legat de imigrare, şi vorbesc în cunoştinţă de cauză, am contacte cu mulți experţi olandezi. La el, în Germania, dar cunosc mult mai bine Olanda. Sunt oarte apropiaţi de străini, ştiu să le ex plice, sunt oarte deschişi, iar dacă trebuie să pună piciorul în prag o ac. Având în vedere că sunt o ţară mică, sub aspectul supraeţei. Asta e de apreciat la ei, că o ţară mică poate gestiona un număr mare de imigranţi. Avem de învăţat de la ei.” (expert instituție publică) Restructurările generate de cria economică și nanciară au generat o comrimare a Agențiilor, a deartamentelor, la nivelul comartimentelor instituțiilor ublice și reducerea numărului de uncționari și a activităilor instituiilor centrale. Rereentani ai organiaiilor neguvernamentale care se ocuă de asistența victimelor tracului de ersoane sunt nemulumii de eectele restructurărilor din martie 2010 și oeră n acest sens exemlul Agenției îmotriva racului de persoane (ANIp). „(…) toată această restructurare şi pentru că nimeni nu-şi mai ştie rolul de apt. Este o bulibăşeală generală. Este oarte dicil în momentul aceasta. Pur şi simplu întrebăm: ne puteţi ajuta, cum ăceam înainte, când aveau relaţii cu instituţiile statului şi ne mediau şi relaţia cu alte instituţii. (…) – Ne puteţi sprijini dvs? – Păi nu ştiu, că să acem adrese. Ştiam că este rolul lor să acă acest lucru. Noi doar le sesizam problema. Acum se pare cumva că multe dintre atribuţiile lor se întorc către noi, cam aceasta e ideea.” (expert organizaţie neguvernamentală) La nivelul ecienei coordonării lutei motriva tracului de ersoane, exertul ONG consideră că reactivarea unei instituii care unciona nainte de reorma instituională, cnd oera un gru interministerial, ar utilă n managementul
acestei seciuni din enomenul imigraiei – tracul de ersoane i asistena acordată de organiaii neguvernamentale victimelor tracului de ersoane
de azilanţi, a numărului de reugiaţi, a procedurilor.” (expert inde-
„Exista un grup interministerial înainte de a Agenţia (Agenția Națională Împotriva racului de Persoane – subl. ns.), pentru că propunerea de îninţare a Agenţiei a venit chiar din partea grupului interministerial şi era un coordonator naţional care era şi coordonatorul grupului interministerial. Şi au mai continuat oarte puţin la acele întâlniri unde erau şi ONG-urile la început invitate ca observatori, şi apoi ca p articipanţi cu drepturi egale de vot. Acum nu se mai întâmplă nimic de acest gen. Adică s-au ăcut oarte multe eorturi şi lucruri care mergeau, şi eu nu înţeleg de ce să renunţăm la lucrurile care merg şi acest lucru se întâmplă în multe domenii, nu numai aici.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Resondenții identică două categorii de deciențe n gestionarea e termen scurt i mediu a imigraiei n Romnia. prima categorie de robleme este legată de adatarea i integrarea secicului naional n legislaia actuală, care, de exemlu, n domeniul legislaiei muncii este insucient elaborată la nivel de detaliu.
Ociul Romn entru Imigrări rereintă centrul de gravitaie al ntregului sistem instituional romnesc de gestionare a enomenului imigraiei și integrării străinilor n societatea romnească. Acest rol de centru al sistemului instituțional ublic și instituie angajată n rocesul moderniării i sincroniării eciente și ecace cu instituii din dierite ări euroene este recunoscut, n egală măsură, de exeri indeendeni i de rereentani ai organiaiilor neguvernamentale. în acest sens, unele dintre ersoanele intervievate, de exemlu, dearte de a de acord cu coerena strategiei sau a legislaiei imigraiei n Romnia, argumenteaă această idee a centrului cu uncie moderniatoare n sistem, rereentat de ORI:
45
4
pendent)
„(…) Eu lucrez pe un anumit segment, aş putea vorbi cu alţi colegi pentru a vă spune mai multe, însă pe domeniul muncii, cu toate că suntem printre puţinele state care au modicat cele două permise (de muncă/şedere), au ost unele probleme cu detaşaţii, însă cu timpul se vor rezolva. Nu pot să spun că e un domeniu atât de problematic având în vedere că ind în UE nu se mai pune problema de imigraţie ilegală, doar că sunt câteva probleme de ajustat.” (expert instituție publică)
„Da, şi din păcate şi strategia naţională pentru migraţie, pentru că există, şi aceasta nu oeră acea imagine de ansamblu şi paşii, bu getele, activitățile, responsabilii care ar trebui să e implicaţi. Iar ce s-a întâmplat în ultimii ani (…) unirea celor două instituţii, a ost de dorit. Este un prim pas înspre consolidare, înspre un mesaj coerent, există o autoritate unică responsabilă pe ce se întâmplă în ambele direcţii.” (expert independent)
Fără a umbri b eneciile noului cadru legislativ asura managementului imigraiei n Romnia, racticienii n domeniu consideră că sistemul are nevoie de o a doua etaă – etaa structurării i reorganiării legislaiei e nivele i seciuni, care să ermită claricarea i ecientiarea metodelor, instrumentelor i rocedurilor care sunt arte din ntregul sistem al gestionării enomenului. în acest sens, exerii roun o losoe de organiare a domeniului, n baa căreia să oată gestionate stabilitatea i dinamica enomenului imigraiei, e de o arte, cadrul teoretic i ractica enomenului, e de altă arte. Organiarea e trei nivele a cadrului juridic asura imigraiei, reglementate de instrumente i roceduri juridice coresunătoare, are să e rinciiul de maximă ecienă și ecacitate n asigurarea unui echilibru dinamic al gestionării imigraiei n Romnia. Astel, Legea, Hotărârea de Guvern i procedurile de im plementare sunt rouse ca mecanismele cele mai eciente entru simlicarea i organiarea unui cadru juridic al cărui reerent social este de atetat să se schimbe n ermanenă, rin creterea uxului de cetăeni străini care vor imigra nsre Romnia n următorii ani:
„Însă trebuie recunoscut că ORI este una dintre puţinele instituţii ale statului care chiar a ăcut eorturi în a prelua modele din alte state membre, a incercat să dezvolte sisteme. Noi avem acest exerciţiu anual de comunicare cu ei şi de solicitare de date şi produc date coerente atunci când este în interesul instituţiei. Sunt date lipsă şi au explicaţii pentru ele, dar în general oeră o imagine bună a numărului
„Părerea mea e că a venit momentul ca, nu în pripă, ci cu mare atenţie, să ne organizăm legislaţia pe mai multe paliere. E o chestie oarte simplă: ar trebui să existe o legislaţie primară – Legea, care să e simplă, elastică şi care să emane principii, şi pe migraţie, şi pe altceva. Să reglementeze intrarea, dreptul la o ormă de protecţie şi toate celelalte caracteristici. La nivelul 2, Hotărârile de Guvern, de aplicare
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
4 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
acestei seciuni din enomenul imigraiei – tracul de ersoane i asistena acordată de organiaii neguvernamentale victimelor tracului de ersoane
de azilanţi, a numărului de reugiaţi, a procedurilor.” (expert inde-
„Exista un grup interministerial înainte de a Agenţia (Agenția Națională Împotriva racului de Persoane – subl. ns.), pentru că propunerea de îninţare a Agenţiei a venit chiar din partea grupului interministerial şi era un coordonator naţional care era şi coordonatorul grupului interministerial. Şi au mai continuat oarte puţin la acele întâlniri unde erau şi ONG-urile la început invitate ca observatori, şi apoi ca p articipanţi cu drepturi egale de vot. Acum nu se mai întâmplă nimic de acest gen. Adică s-au ăcut oarte multe eorturi şi lucruri care mergeau, şi eu nu înţeleg de ce să renunţăm la lucrurile care merg şi acest lucru se întâmplă în multe domenii, nu numai aici.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Resondenții identică două categorii de deciențe n gestionarea e termen scurt i mediu a imigraiei n Romnia. prima categorie de robleme este legată de adatarea i integrarea secicului naional n legislaia actuală, care, de exemlu, n domeniul legislaiei muncii este insucient elaborată la nivel de detaliu.
Ociul Romn entru Imigrări rereintă centrul de gravitaie al ntregului sistem instituional romnesc de gestionare a enomenului imigraiei și integrării străinilor n societatea romnească. Acest rol de centru al sistemului instituțional ublic și instituie angajată n rocesul moderniării i sincroniării eciente și ecace cu instituii din dierite ări euroene este recunoscut, n egală măsură, de exeri indeendeni i de rereentani ai organiaiilor neguvernamentale. în acest sens, unele dintre ersoanele intervievate, de exemlu, dearte de a de acord cu coerena strategiei sau a legislaiei imigraiei n Romnia, argumenteaă această idee a centrului cu uncie moderniatoare n sistem, rereentat de ORI: „Da, şi din păcate şi strategia naţională pentru migraţie, pentru că există, şi aceasta nu oeră acea imagine de ansamblu şi paşii, bu getele, activitățile, responsabilii care ar trebui să e implicaţi. Iar ce s-a întâmplat în ultimii ani (…) unirea celor două instituţii, a ost de dorit. Este un prim pas înspre consolidare, înspre un mesaj coerent, există o autoritate unică responsabilă pe ce se întâmplă în ambele direcţii.” (expert independent) „Însă trebuie recunoscut că ORI este una dintre puţinele instituţii ale statului care chiar a ăcut eorturi în a prelua modele din alte state membre, a incercat să dezvolte sisteme. Noi avem acest exerciţiu anual de comunicare cu ei şi de solicitare de date şi produc date coerente atunci când este în interesul instituţiei. Sunt date lipsă şi au explicaţii pentru ele, dar în general oeră o imagine bună a numărului
48 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
care nu umblă la lege, ci se reeră la aplicarea ei. Dar, cum am zis, poate să apară o mică problemă la care nu te-ai gândit când ai acut Legea. Cine crede că legile se vor schimba ca până acuma când România avea nişte angajamente pentru aderare, se înşală. Ar trebui ca legile să se schimbe rar şi bine, cum ar normal într-o democraţie. Dacă apare o Directivă care trebuie neapărat aplicată, modicăm prin Hotărâre de Guvern.” (expert instituție publică) „(…) Nu ne conruntăm cu o problemă, ci lucrurile trebuie puse în ordine. Poate sunt probleme de implementare, dar ţin de resurse umane, de lucrul cu publicul şamd. De legislaţie, v-am spus, este com pletă, dar ar trebui să gândim în perspectivă. O problemă acută, care ar trebui să intre în discuţie chiar acum, nu avem. Revenind la al treilea nivel, nivelul de implementare, prin proceduri specice. Legislaţie primară, Hotărâri de Guvern, proceduri de implementare. E oarte simplu, atât pentru instituţie, cât şi pentru oameni.” (expert instituție publică)
4
pendent) gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„(…) Eu lucrez pe un anumit segment, aş putea vorbi cu alţi colegi pentru a vă spune mai multe, însă pe domeniul muncii, cu toate că suntem printre puţinele state care au modicat cele două permise (de muncă/şedere), au ost unele probleme cu detaşaţii, însă cu timpul se vor rezolva. Nu pot să spun că e un domeniu atât de problematic având în vedere că ind în UE nu se mai pune problema de imigraţie ilegală, doar că sunt câteva probleme de ajustat.” (expert instituție publică) Fără a umbri b eneciile noului cadru legislativ asura managementului imigraiei n Romnia, racticienii n domeniu consideră că sistemul are nevoie de o a doua etaă – etaa structurării i reorganiării legislaiei e nivele i seciuni, care să ermită claricarea i ecientiarea metodelor, instrumentelor i rocedurilor care sunt arte din ntregul sistem al gestionării enomenului. în acest sens, exerii roun o losoe de organiare a domeniului, n baa căreia să oată gestionate stabilitatea i dinamica enomenului imigraiei, e de o arte, cadrul teoretic i ractica enomenului, e de altă arte. Organiarea e trei nivele a cadrului juridic asura imigraiei, reglementate de instrumente i roceduri juridice coresunătoare, are să e rinciiul de maximă ecienă și ecacitate n asigurarea unui echilibru dinamic al gestionării imigraiei n Romnia. Astel, Legea, Hotărârea de Guvern i procedurile de im plementare sunt rouse ca mecanismele cele mai eciente entru simlicarea i organiarea unui cadru juridic al cărui reerent social este de atetat să se schimbe n ermanenă, rin creterea uxului de cetăeni străini care vor imigra nsre Romnia n următorii ani: „Părerea mea e că a venit momentul ca, nu în pripă, ci cu mare atenţie, să ne organizăm legislaţia pe mai multe paliere. E o chestie oarte simplă: ar trebui să existe o legislaţie primară – Legea, care să e simplă, elastică şi care să emane principii, şi pe migraţie, şi pe altceva. Să reglementeze intrarea, dreptul la o ormă de protecţie şi toate celelalte caracteristici. La nivelul 2, Hotărârile de Guvern, de aplicare a legii. De ce? Este mult mai usor să modici o Hotărâre de Guvern,
Primele benecii ale sincronizării cu UE primul eect al creării cadrului legislativ și normativ în domeniul imigrației, consideră exerii articianți la interviuri, s-a concretiat n reglementări specice n ceea ce rivește admisia și șederea străinilor n Romnia, scoul și criteriile reeritoare la nivelul numărului i a categoriilor de imigrani care vin sau doresc să obțină dret de ședere e teritoriul Romniei. în mod secial, consecinele noii legislaii asura imigraiei (2001-2003) s-au arătat imediat – Ordonanța de Urgență 194/2002 rivind regimul străinilor n Romnia a claricat problema cetăţenilor străini care se oloseau de legislaţia comercială, n baa căreia, dretul de a ntemeia o societate comercială n Romnia era olosit ca retext entru dretul de edere i/sau entru desăurarea de activităi dierite de cele anunate ca temei entru dretul de edere e teritoriul statului romn. „(…) Legislaţia, aşa cum am zi s şi mai devreme, este aliniată, se aliniază permanent. Părerea mea sinceră este că am depăşit o anumită etapă. La ce mă reer: în momentul în care a ost ăcută prima oară legislaţia, ea se apropia cel mai mult de legislaţia europeană; mă reer la Legea 194, strict pe migraţie. A ost o schimbare revoluţionară, a ost ăcută o lege care a inclus şi normele de aplicare, o lege oarte stuoasă şi oarte greu de înţeles, poate, de omul de rând. Poate că nu asta era ideea. A avut benecii. De ce? Pentru că în momentul în care a apărut acea lege existau oarte mulţi străini, în special în scopuri de aaceri, care nu prea îşi justicau prezenţa. Constituiau o societate comercială, care, chiar dacă avea 1-2 milioane de lei capital social, le dădea dreptul de a sta în România. Fără a se mai impune nişte condiţii de mărime a investiţei, de a angaja cetăţeni români ș.a.m.d. Legea (noua lege – n.ns.) a ost ăcută, la acel moment, restrictiv. Şi-a dovedit ecienţa pentru că oarte mulţi dintre străini au plecat. Asta a arătat că, sub paravanul aacerilor, ăceau de apt evaziune scală, lucrau pe piaţa neagră etc.” (expert instituție publică) O categorie de disuncționalități care necesită un eort concertat la nivelul sistemului instituțional entru gestionarea benecă a imigraiei se reeră la comunicarea și uxul inormațional n interiorul sistemului instituional, ca ntreg, cu accent e relaiile directe dintre rereentanii instituiilor cu atribuții n domeniul imigrației. în această arie se resimte nevoia unui mecanism coordonat, coe-
49 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
48 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
care nu umblă la lege, ci se reeră la aplicarea ei. Dar, cum am zis, poate să apară o mică problemă la care nu te-ai gândit când ai acut Legea. Cine crede că legile se vor schimba ca până acuma când România avea nişte angajamente pentru aderare, se înşală. Ar trebui ca legile să se schimbe rar şi bine, cum ar normal într-o democraţie. Dacă apare o Directivă care trebuie neapărat aplicată, modicăm prin Hotărâre de Guvern.” (expert instituție publică) „(…) Nu ne conruntăm cu o problemă, ci lucrurile trebuie puse în ordine. Poate sunt probleme de implementare, dar ţin de resurse umane, de lucrul cu publicul şamd. De legislaţie, v-am spus, este com pletă, dar ar trebui să gândim în perspectivă. O problemă acută, care ar trebui să intre în discuţie chiar acum, nu avem. Revenind la al treilea nivel, nivelul de implementare, prin proceduri specice. Legislaţie primară, Hotărâri de Guvern, proceduri de implementare. E oarte simplu, atât pentru instituţie, cât şi pentru oameni.” (expert instituție publică)
Primele benecii ale sincronizării cu UE primul eect al creării cadrului legislativ și normativ în domeniul imigrației, consideră exerii articianți la interviuri, s-a concretiat n reglementări specice n ceea ce rivește admisia și șederea străinilor n Romnia, scoul și criteriile reeritoare la nivelul numărului i a categoriilor de imigrani care vin sau doresc să obțină dret de ședere e teritoriul Romniei. în mod secial, consecinele noii legislaii asura imigraiei (2001-2003) s-au arătat imediat – Ordonanța de Urgență 194/2002 rivind regimul străinilor n Romnia a claricat problema cetăţenilor străini care se oloseau de legislaţia comercială, n baa căreia, dretul de a ntemeia o societate comercială n Romnia era olosit ca retext entru dretul de edere i/sau entru desăurarea de activităi dierite de cele anunate ca temei entru dretul de edere e teritoriul statului romn.
49 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„(…) Legislaţia, aşa cum am zi s şi mai devreme, este aliniată, se aliniază permanent. Părerea mea sinceră este că am depăşit o anumită etapă. La ce mă reer: în momentul în care a ost ăcută prima oară legislaţia, ea se apropia cel mai mult de legislaţia europeană; mă reer la Legea 194, strict pe migraţie. A ost o schimbare revoluţionară, a ost ăcută o lege care a inclus şi normele de aplicare, o lege oarte stuoasă şi oarte greu de înţeles, poate, de omul de rând. Poate că nu asta era ideea. A avut benecii. De ce? Pentru că în momentul în care a apărut acea lege existau oarte mulţi străini, în special în scopuri de aaceri, care nu prea îşi justicau prezenţa. Constituiau o societate comercială, care, chiar dacă avea 1-2 milioane de lei capital social, le dădea dreptul de a sta în România. Fără a se mai impune nişte condiţii de mărime a investiţei, de a angaja cetăţeni români ș.a.m.d. Legea (noua lege – n.ns.) a ost ăcută, la acel moment, restrictiv. Şi-a dovedit ecienţa pentru că oarte mulţi dintre străini au plecat. Asta a arătat că, sub paravanul aacerilor, ăceau de apt evaziune scală, lucrau pe piaţa neagră etc.” (expert instituție publică) O categorie de disuncționalități care necesită un eort concertat la nivelul sistemului instituțional entru gestionarea benecă a imigraiei se reeră la comunicarea și uxul inormațional n interiorul sistemului instituional, ca ntreg, cu accent e relaiile directe dintre rereentanii instituiilor cu atribuții n domeniul imigrației. în această arie se resimte nevoia unui mecanism coordonat, coe-
50 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
rent și integrat de comunicare inter-instituțională, raid și a datat roblemelor ntminate. „Ce deranjează în momentul de aţă? Nu neapărat structura în greunează activitatea la nivel central, ci aptul că ne desăşurăm activitatea în 5 sedii sau în câte sunt. Crează bariere de comunicare, poate, dacă nu am avea clădiri dierite puteam să răspund mai bine, sa u mai inormat. Sigur, ne întâlnim la nu ştiu cât timp. Una e să te întâlneşti, să i acolo şi să discuţi, alta e să discuţi numai prin teleon sau numai prin hârtii ociale şi aşa. Asta e o chestie de comunicare. Serviciul Admisie e în Băneasa la osta clădire (…). E singura clădire din secţia migraţie aată pe acolo şi vă daţi seama că e rupt de restul instituţiei ca organizaţie. (…) Asta e o problemă (dicultatea comunicării – n. ns.), nu neapărat structura instituţiei e o chestie care aectează managementul.” (expert instituție publică) O gestionare benecă a imigraiei din artea sistemului instituțional are, de asemenea, nevoie de structuri teritoriale cometente, imlicate i caabile să utiliee ecient mecanismele i rocedurile secice nivelului roriu de oerare. „Comunicarea e (deci – n. ns.) unul dintre elementele esenţiale ale unui management corespunzător. Nu o ai asigurată cum trebuie… Pe lângă asta, cred că e nevoie de o mai bună dotare la nivel teritorial. Aici e… Bine, au ost dotări în timp, au ost inormaţii, mai sunt şi dotări cu autovehicule şamd.. Dar, având în vedere ceea ce ne aşteaptă, eu cred că asta ar trebui să e preocuparea – dezvoltarea capacităţilor structurilor teritoriale, a segmentului de combatere a migraţiei ilegale şi tot ce implică aceasta – măsuri de dezvoltare, de returnare etc. Pentru că, eu cred că vom avea de urcă.” (expert
„(…) vă spun că cei care se înregistrează la noi pentru căutarea unui loc de muncă sau pentru ocuparea unui loc de muncă sunt de ordinul sutelor anual, deci nu sunt oarte mulţi.” (expert instituție publică)
„Noi avem o structură şi am stabilit o relaţionare cu cei care ştiu câţi intră, pentru că eu nu am de unde să ştiu că un străin a intrat în România, că el a cerut o ormă de protecţie pe teritoriul statului român. Eu trebuie să u anunţată, iar dacă persoana respectivă este direcţionată către mine eu nu ac decât să aplic legislaţia în vigoare – îl înregistrez şi încerc să-i aplic măsurile astel încât el să-şi găsească un loc de muncă. Deci ăsta trebuie să e, într-adevăr, angrenajul între noi.” (expert instituție publică) „(…) ne trebuie un sistem inormaţional oarte bine pus la punct, care să e interdependent. Atunci dacă eu ştiu că mi-a intrat un cetăţean în România – nu știu, cu asigurarea condenţialităţii datelor care nu pot puse la dispoziția tuturor, a celor care ac parte din angrenaj; nu-mi dai toate datele, dar să pot intra şi eu în baza de date, să ştiu că mie mi-au intrat nu ştiu câţi cetăţeni şi că eu aş avea potenţiali lucrători pe piaţa orţei de muncă din România.” (expert instituție publică)
Funcționarea sistemului inormatic integrat resuune sistematiarea și integrarea inormațiilor n rețeaua instituțională resonsabilă de gestionarea imigrației astel nct datele și inormațiile relevante să e culese, selectate și livrate de/către instituțiile interesate. De asemenea, sistemul inormatic și inormațional instituțional de gestionare a imigrației n Romnia trebuie să răsundă unei ne voie de date și statistici la nivel general dar și articular e roblematici secice.
instituție publică)
în acelai tim i alte instituii imlicate n gestionarea roblemelor asociate imigraiei simt nevoia construirii unor uxuri inormaionale coerente i eciente. Se are că existena unei reele inormatice la care să aibă acces toate instituiile din sistemul de management al imigraiei este absolut necesară entru a asigura comunicarea, coordonarea activităților i concertarea aciunilor n sistem. în acest sens, inormaiile e care le deine ecare dintre instituiile – ări ale sistemului sunt insuciente entru gestionarea ecientă a enomenului imigrației n Romnia.
„Sunt anumite instituţii care tratează lucrurile cu bunăvoinţă, dar eectiv nu pot să-mi urnizeze inormaţia pentru că nu au toate detaliile la momentul acela. Depinde şi ce inormaţie îi cer. Noi ar trebui să avem, dar nu avem un sistem inormatic să ştiu că ăla a venit, că s-a înregistrat la mine ca şi plătitor de taxe şi impozite şi este cetăţean străin.” (expert instituție publică) „Păi asta vreau să spun, ca ecare să-şi ia inormaţiile necesare, ar putea să le ia şi pe cele care îi trebuie altuia, dar nu se gândeşte
51 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
50 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
rent și integrat de comunicare inter-instituțională, raid și a datat roblemelor ntminate. „Ce deranjează în momentul de aţă? Nu neapărat structura în greunează activitatea la nivel central, ci aptul că ne desăşurăm activitatea în 5 sedii sau în câte sunt. Crează bariere de comunicare, poate, dacă nu am avea clădiri dierite puteam să răspund mai bine, sa u mai inormat. Sigur, ne întâlnim la nu ştiu cât timp. Una e să te întâlneşti, să i acolo şi să discuţi, alta e să discuţi numai prin teleon sau numai prin hârtii ociale şi aşa. Asta e o chestie de comunicare. Serviciul Admisie e în Băneasa la osta clădire (…). E singura clădire din secţia migraţie aată pe acolo şi vă daţi seama că e rupt de restul instituţiei ca organizaţie. (…) Asta e o problemă (dicultatea comunicării – n. ns.), nu neapărat structura instituţiei e o chestie care aectează managementul.” (expert instituție publică) O gestionare benecă a imigraiei din artea sistemului instituțional are, de asemenea, nevoie de structuri teritoriale cometente, imlicate i caabile să utiliee ecient mecanismele i rocedurile secice nivelului roriu de oerare. „Comunicarea e (deci – n. ns.) unul dintre elementele esenţiale ale unui management corespunzător. Nu o ai asigurată cum trebuie… Pe lângă asta, cred că e nevoie de o mai bună dotare la nivel teritorial. Aici e… Bine, au ost dotări în timp, au ost inormaţii, mai sunt şi dotări cu autovehicule şamd.. Dar, având în vedere ceea ce ne aşteaptă, eu cred că asta ar trebui să e preocuparea – dezvoltarea capacităţilor structurilor teritoriale, a segmentului de combatere a migraţiei ilegale şi tot ce implică aceasta – măsuri de dezvoltare, de returnare etc. Pentru că, eu cred că vom avea de urcă.” (expert
„(…) vă spun că cei care se înregistrează la noi pentru căutarea unui loc de muncă sau pentru ocuparea unui loc de muncă sunt de ordinul sutelor anual, deci nu sunt oarte mulţi.” (expert instituție publică)
51 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Noi avem o structură şi am stabilit o relaţionare cu cei care ştiu câţi intră, pentru că eu nu am de unde să ştiu că un străin a intrat în România, că el a cerut o ormă de protecţie pe teritoriul statului român. Eu trebuie să u anunţată, iar dacă persoana respectivă este direcţionată către mine eu nu ac decât să aplic legislaţia în vigoare – îl înregistrez şi încerc să-i aplic măsurile astel încât el să-şi găsească un loc de muncă. Deci ăsta trebuie să e, într-adevăr, angrenajul între noi.” (expert instituție publică) „(…) ne trebuie un sistem inormaţional oarte bine pus la punct, care să e interdependent. Atunci dacă eu ştiu că mi-a intrat un cetăţean în România – nu știu, cu asigurarea condenţialităţii datelor care nu pot puse la dispoziția tuturor, a celor care ac parte din angrenaj; nu-mi dai toate datele, dar să pot intra şi eu în baza de date, să ştiu că mie mi-au intrat nu ştiu câţi cetăţeni şi că eu aş avea potenţiali lucrători pe piaţa orţei de muncă din România.” (expert instituție publică)
Funcționarea sistemului inormatic integrat resuune sistematiarea și integrarea inormațiilor n rețeaua instituțională resonsabilă de gestionarea imigrației astel nct datele și inormațiile relevante să e culese, selectate și livrate de/către instituțiile interesate. De asemenea, sistemul inormatic și inormațional instituțional de gestionare a imigrației n Romnia trebuie să răsundă unei ne voie de date și statistici la nivel general dar și articular e roblematici secice.
instituție publică)
în acelai tim i alte instituii imlicate n gestionarea roblemelor asociate imigraiei simt nevoia construirii unor uxuri inormaionale coerente i eciente. Se are că existena unei reele inormatice la care să aibă acces toate instituiile din sistemul de management al imigraiei este absolut necesară entru a asigura comunicarea, coordonarea activităților i concertarea aciunilor n sistem. în acest sens, inormaiile e care le deine ecare dintre instituiile – ări ale sistemului sunt insuciente entru gestionarea ecientă a enomenului imigrației n Romnia.
52 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
pot să le iau în considerare de acum încolo.” Cred că mai avem multe de ăcut. ot ce ţine de indicatori, culegere de date sau mai ştiu eu ce, nu este sistematizat într-un el în care să cuprindă totul.” (expert
„Sunt anumite instituţii care tratează lucrurile cu bunăvoinţă, dar eectiv nu pot să-mi urnizeze inormaţia pentru că nu au toate detaliile la momentul acela. Depinde şi ce inormaţie îi cer. Noi ar trebui să avem, dar nu avem un sistem inormatic să ştiu că ăla a venit, că s-a înregistrat la mine ca şi plătitor de taxe şi impozite şi este cetăţean străin.” (expert instituție publică) „Păi asta vreau să spun, ca ecare să-şi ia inormaţiile necesare, ar putea să le ia şi pe cele care îi trebuie altuia, dar nu se gândeşte când persoana aceea îi cere, stau să se gândească „păi nu le am acum,
şedere etc. Omul să e în cunoştinţă de cauză dacă persoana respectivă e în regulă sau nu. Controlul trebuie oarte bine îmbunătăţit în următorii ani.” (expert instituție publică)
instituție publică)
„De undeva ar trebui să (se) acă această armonizare, să se stabilească exact cam ce inormaţii sunt de interes general pentru toate instituţiile. Ar trebui un sistem integrat pentru asta.” (expert instituție publică)
O altă roblemă semnalată de exerii sistemului instituțional de management al imigraiei este legată de nevoia regătirii de secialiti n dierite arii și secțiuni ale gestionării enomenului. Conorm oiniei acestora, viitoarea intrare n saiul Schengen va ace din Romnia o ară mult mai atractivă ca ară de imigraie, n condiiile n care eectele actualei crie economice vor ncee să se estomee. La nivel strategic, trei ar liniile de organiare reventivă a sistemului de management al imigraiei, entru a evita surriele generate de creterea uxului de imigrani: 1. regătirea ersonalului actual e roblematica Schengen; 2. regătirea de ersonal din interiorul Ministerului Administrației și Internelor entru activităi noi, legate de relaia cu gruuri de imigrani; 3. regătirea ersonalului de la poliia de Frontieră i mbunătăirea activităii de control la intrarea n ară. „Problemele ar , în contextul apropiatei aderări la Schengen o mai bună pregătire a personalului, la toate nivelurile, pe Schengen, legislaţie, proceduri şi tot ce ţine de sistemul ăsta. În al doilea rând, pregătirea personalului altor structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor, aici vorbesc în primul rând de poliţie, nu de toată, nu am de ce să vorbesc de criminalistică. Vorbim, în primul rând, de poliţia de proximitate şi de poliţia de ordine publică, care sunt eectiv în stradă, intră în contact cu cetăţenii şi implicit şi cu străinii; de ce vă zic, pentru că e o problemă oarte importantă, în momentul în care se vor deschide rontierele vom avea 2 categorii noi: cei care sunt deja în România şi o alta, care vor încerca să intre legal sau ilegal (trebuie să m atenţi la cei ilegali). Dacă nu mai sunt controale la rontiere… atunci…, deci iată cea mai importantă problemă pe care o avem. rebuie organizată treaba în aşa el încât controlul celor de la rontiere
Instituiile guvernamentale care gestioneaă integrarea/intrarea e iaa muncii ntmină dicultăi n atragerea resurselor necesare ndelinirii atribuiilor entru care au ost create. „Eu zic că normele sunt oarte clare, oarte multe – poate uneori sunt prea stuoase. Cred că noi am avut o problemă de bugetare de cele mai multe ori şi am să vă dau un exemplu legat de cei care îmi intră pe teritoriul României şi cărora trebuie să li se asigure translaţie ca eu să le ac medierea muncii. Pentru ca eu să le ac inormare şi consiliere să-i cuprind într-un curs de ormare proesională dacă ei nu sunt pregătiţi potrivit locurilor de muncă vacante şi ca să pot să-i plasez, eu am nevoie ca ei să cunoască limba română. De multe ori, noi, potrivit legii eram obligaţi să le asigurăm translaţie pe perioada unor activităţi comune cu noi. Nu avem bani. ranslaţia mă costă, stiţi oarte bine cât costă o translaţie pentru cetăţenii care vin din aară.” (expert instituție publică)
53 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
52 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
pot să le iau în considerare de acum încolo.” Cred că mai avem multe de ăcut. ot ce ţine de indicatori, culegere de date sau mai ştiu eu ce, nu este sistematizat într-un el în care să cuprindă totul.” (expert
şedere etc. Omul să e în cunoştinţă de cauză dacă persoana respectivă e în regulă sau nu. Controlul trebuie oarte bine îmbunătăţit în următorii ani.” (expert instituție publică)
instituție publică)
„De undeva ar trebui să (se) acă această armonizare, să se stabilească exact cam ce inormaţii sunt de interes general pentru toate instituţiile. Ar trebui un sistem integrat pentru asta.” (expert instituție publică)
O altă roblemă semnalată de exerii sistemului instituțional de management al imigraiei este legată de nevoia regătirii de secialiti n dierite arii și secțiuni ale gestionării enomenului. Conorm oiniei acestora, viitoarea intrare n saiul Schengen va ace din Romnia o ară mult mai atractivă ca ară de imigraie, n condiiile n care eectele actualei crie economice vor ncee să se estomee. La nivel strategic, trei ar liniile de organiare reventivă a sistemului de management al imigraiei, entru a evita surriele generate de creterea uxului de imigrani: 1. regătirea ersonalului actual e roblematica Schengen; 2. regătirea de ersonal din interiorul Ministerului Administrației și Internelor entru activităi noi, legate de relaia cu gruuri de imigrani; 3. regătirea ersonalului de la poliia de Frontieră i mbunătăirea activităii de control la intrarea n ară.
Instituiile guvernamentale care gestioneaă integrarea/intrarea e iaa muncii ntmină dicultăi n atragerea resurselor necesare ndelinirii atribuiilor entru care au ost create.
53 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Eu zic că normele sunt oarte clare, oarte multe – poate uneori sunt prea stuoase. Cred că noi am avut o problemă de bugetare de cele mai multe ori şi am să vă dau un exemplu legat de cei care îmi intră pe teritoriul României şi cărora trebuie să li se asigure translaţie ca eu să le ac medierea muncii. Pentru ca eu să le ac inormare şi consiliere să-i cuprind într-un curs de ormare proesională dacă ei nu sunt pregătiţi potrivit locurilor de muncă vacante şi ca să pot să-i plasez, eu am nevoie ca ei să cunoască limba română. De multe ori, noi, potrivit legii eram obligaţi să le asigurăm translaţie pe perioada unor activităţi comune cu noi. Nu avem bani. ranslaţia mă costă, stiţi oarte bine cât costă o translaţie pentru cetăţenii care vin din aară.” (expert instituție publică)
„Problemele ar , în contextul apropiatei aderări la Schengen o mai bună pregătire a personalului, la toate nivelurile, pe Schengen, legislaţie, proceduri şi tot ce ţine de sistemul ăsta. În al doilea rând, pregătirea personalului altor structuri din Ministerul Administraţiei şi Internelor, aici vorbesc în primul rând de poliţie, nu de toată, nu am de ce să vorbesc de criminalistică. Vorbim, în primul rând, de poliţia de proximitate şi de poliţia de ordine publică, care sunt eectiv în stradă, intră în contact cu cetăţenii şi implicit şi cu străinii; de ce vă zic, pentru că e o problemă oarte importantă, în momentul în care se vor deschide rontierele vom avea 2 categorii noi: cei care sunt deja în România şi o alta, care vor încerca să intre legal sau ilegal (trebuie să m atenţi la cei ilegali). Dacă nu mai sunt controale la rontiere… atunci…, deci iată cea mai importantă problemă pe care o avem. rebuie organizată treaba în aşa el încât controlul celor de la rontiere (…), când intră un document, să ştie pe ce se uită, dacă are viza de
54 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Integrarea imigranților şi politica de integrare Imlicarea autorităilor n integrarea socială a imigranilor ema integrării dieritelor comunităi de imigrani n Romnia trebuie tratată n uncie de rereentările, stereotiurile sociale i culturale cu rivire la străini care există n mentalul colectiv romnesc. Sub asectul otențialului de integrare n societatea romnească, comunitatea de imigrani din Reublica Moldova are cele mai mari șanse de integrare, rin risma mărtășirii aceleiași culturi, și limbă. La olul ous, are că se situeaă oulaiile arabă, aricană i chineă, care trebuie să acă aă unor ăreri i cliee negative oarte reente la nivelul erceiei sociale romneti.37 în general, exerii racticieni din interiorul sistemului instituional care gestioneaă imigraia consideră că roblemele de erceie negativă a anumitor categorii de imigrani se vor reolva n tim, n acelai el i e aceleai căi e care s-a constituit siritul toleranei n alte ări din Euroa de Vest. „Le e uşor celor apropiaţi României, cum ar turcii. Relaţiile au ost mereu intense, a ost o perioadă în care oarte mulţi români au mers acolo şi şi-au stabilit relaţii, dar sunt turci care vin aici să muncească etc. (…) Apoi vin acele categorii de străini care sunt cei mai depărtaţi de ţara de origine: China (au probleme şi din cauza aspectului zic, printre altele). Știţi şi dvs, şi olandezii, şi nemţii sunt mai reci, mai închişi, mai… La ei integrarea a reuşit pentru că a trecut o perioadă mare de timp. Integrarea din punctul de vedere al mediului social nu cred că e o mare problemă. Ca şi popor nu avem probleme, doar anumite impresii cauzate de anumite acţiuni ale acestor cetăţeni în trecut, ca în exemplul cu chinezii. Chinezii sunt priviţi ca nişte oameni care îşi rezolvă problemele între ei, sunt tăcuţi, politicoşi, sunt invizibili, nu au datorii la întreţinere, nu intră în conicte etc.” (expert instituție publică) C. Ra portului preliminar al studiului eectuat de otem Communications „Percepţia populaţiei cu privire la reugiaţii din România”, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ociul Român pentru
rebuie meionat că au existat ncercări – roiecte ilot de integrare a imigranilor, la care au articiat autorităi locale din Romnia, dar, desre ale căror eecte nu se tiu rea multe lucruri. problema are să ost nu att coninutul, scoul i ideea de construcie, ct contextul de alicare al acestor roiecte de integrare a oulaiei imigrante din Romnia. Există senaia că roiectele de integrare a imigranilor au ost mai curnd „secveniale” sau „sectoriale”, accentul ind us cnd e integrarea n comunităile locale, cnd e dobndirea dreturilor, cnd e rograme de ocuare roesională. politica tacită de ncurajare a integrării imigranilor n comunităile culturale, etnice sau lingvistice deja constituite n Romnia, n condiiile inexistenei unui roiect general al gestionării relaiei acestor comunităi cu ntregul societăii romneti, a dus la construirea unui model relaional baat e asigurarea resurselor minime entru suravieuire socială. Integrarea imigranilor e iaa muncii din Romnia este un asect ce genereaă, la nivel instituional, un volum de date care, statistic vorbind, sunt dearte de a semnicative. pendularea statutului imigrantului ntre „ilegal”, „ailant”, „reugiat”, „tolerat” i „legal-muncitor, student etc.” genereaă, la nivel instituional, răsunsuri secice centrate și denite entru ecare dintre aceste statute (ndeosebi n termeni de resurse ce ot alocate de stat entru srijinul lor), n condiiile existenței aceluiai univers roblematic ce se cere a soluionat de sistemul instituțional romnesc, rin olitica de integrare a imigranților. „Dar vă daţi seama, problemele sunt punctuale pentru că numărul celor care apelează la noi şi care se înregistrează este oarte, oarte redus. Deci nici nu poţi să compari. Noi aveam de ordinul a 400.000 de persoane „în stoc” la nele ecărei luni şi aveam 10-20 de persoane care erau înregistrate în căutare loc de muncă, persoane imigrante. Deci vă daţi seama că erau atât de puţini încât se pierd în noianul de categorii cărora ne adresăm noi.” (expert instituție publică) Exerii racticieni din sistemul instituiilor ublice resonsabile cu imigraia arată că: „(…) până de oarte curând, în România nu s-a discutat niciodată despre integrarea imigranţilor.” (exert instituție ublică) „Pentru integrarea lor? Părerea mea personală e că mai puţin. Mai mult pentru reugiaţi, pentru anumite categorii pentru care sa pus problema într-adevăr să se acă ceva pentru ei; dar, (pentru categoria cetățenilor din state terțe – nota ns.) în scop de muncă, e destul de clară legislaţia. Vii dacă ai loc de muncă, dacă nu mai ai loc de muncă, trebuie să pleci. Prevede legislaţia să li se dea şi ajutor
55 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
54 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Integrarea imigranților şi politica de integrare Imlicarea autorităilor n integrarea socială a imigranilor ema integrării dieritelor comunităi de imigrani n Romnia trebuie tratată n uncie de rereentările, stereotiurile sociale i culturale cu rivire la străini care există n mentalul colectiv romnesc. Sub asectul otențialului de integrare n societatea romnească, comunitatea de imigrani din Reublica Moldova are cele mai mari șanse de integrare, rin risma mărtășirii aceleiași culturi, și limbă. La olul ous, are că se situeaă oulaiile arabă, aricană i chineă, care trebuie să acă aă unor ăreri i cliee negative oarte reente la nivelul erceiei sociale romneti.37 în general, exerii racticieni din interiorul sistemului instituional care gestioneaă imigraia consideră că roblemele de erceie negativă a anumitor categorii de imigrani se vor reolva n tim, n acelai el i e aceleai căi e care s-a constituit siritul toleranei n alte ări din Euroa de Vest. „Le e uşor celor apropiaţi României, cum ar turcii. Relaţiile au ost mereu intense, a ost o perioadă în care oarte mulţi români au mers acolo şi şi-au stabilit relaţii, dar sunt turci care vin aici să muncească etc. (…) Apoi vin acele categorii de străini care sunt cei mai depărtaţi de ţara de origine: China (au probleme şi din cauza aspectului zic, printre altele). Știţi şi dvs, şi olandezii, şi nemţii sunt mai reci, mai închişi, mai… La ei integrarea a reuşit pentru că a trecut o perioadă mare de timp. Integrarea din punctul de vedere al mediului social nu cred că e o mare problemă. Ca şi popor nu avem probleme, doar anumite impresii cauzate de anumite acţiuni ale acestor cetăţeni în trecut, ca în exemplul cu chinezii. Chinezii sunt priviţi ca nişte oameni care îşi rezolvă problemele între ei, sunt tăcuţi, politicoşi, sunt invizibili, nu au datorii la întreţinere, nu intră în conicte etc.” (expert instituție publică) C. Ra portului preliminar al studiului eectuat de otem Communications „Percepţia populaţiei cu privire la reugiaţii din România”, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ociul Român pentru Imigrări, Bucureşti, septembrie 200, p.6
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
se dă strict pe o perioadă. Nu prea avem programe de integrare a imigranţilor şi noi încercăm să ne concentrăm pe a asigura programe pentru românii care au nevoie de astel de programe, că sunt atâtea categorii în România, care au nevoie de sprijin, categorii asistate social, astel încât imigranţii nu au ost o prioritate, şi datorită politicii de imigraţie controlată, dar şi datorită problemelor economice care ne-au determinat să ne concentrăm întâi pe rezolvarea problemelor categoriilor deavorizate din România, care au nevoie de ajutor. Dacă ai ceva de împărţit, trebuie să vezi care sunt priorităţile. (…) la ora actuală, după părerea mea personală, România nu are o deschidere aţă de problema imigrării şi nici nu cred că este încurajată în acest sens.” (expert instituție publică) Integrarea imigranilor n societatea romnească este abordată de către resondenți rin risma exemlelor de bună ractică oerite de alte țări cu exeriență mai mare sau mai mică n gestionarea enomenului imigrației. Aceștia aduc n discuție roiecte de integrare a imigranților derulate de alte țări care ot constitui un model entru Romnia sau ot adatate e anumite segmente. în lus, exerii indeendeni din acest domeniu al oliticilor rivind imigrația și resectiv integrarea străinilor n societatea romnească, alături de racticienii din cadrul autorităii ublice semnaleaă necesitatea imlicării autorităilor ublice locale n gestionarea integrării imigranților n Romnia. Și in acest ca, argumentul olosit de exerii n imigraie este, din nou, valoarea de ca exemlu e care o au unele state euroene n domeniul gestionării imigraiei (Marea Britanie, Ungaria – n acest situație): „Au existat câteva experienţe extrem de interesante, în Ungaria ca să dau un exemplu apropiat ca geograe. De implicare a comunităţilor locale în integrarea reugiaţilor. Vorbeam deja de persoane ale căror condiţii erau în mod clar mult mai bune. Ştiu că a existat un pilot şi în România cred că în 2006/2007 însă rezultatele acelui proiect nu au ost cunoscute. Eu una nu le-am găsit publicate şi ar interesant de văzut ce s-a întâmplat pentru că era vorba de plasarea reugiaţilor în anumite comunităţi, de ajutarea lor din punctul de vedere al locuirii, din punctul de vedere al integrării pe piaţa de muncă. Erau cursuri oerite pentru ormare proesională şi era acilitată reinserţia. În momentul în care am văzut iniţiativa legată de pilotul românesc, am văzut copia delă a proiectului din Ungaria. Însă mi s-a părut că proiectul românesc suerea de o boală şi anume că autorităţile locale implicate erau
rebuie meionat că au existat ncercări – roiecte ilot de integrare a imigranilor, la care au articiat autorităi locale din Romnia, dar, desre ale căror eecte nu se tiu rea multe lucruri. problema are să ost nu att coninutul, scoul i ideea de construcie, ct contextul de alicare al acestor roiecte de integrare a oulaiei imigrante din Romnia. Există senaia că roiectele de integrare a imigranilor au ost mai curnd „secveniale” sau „sectoriale”, accentul ind us cnd e integrarea n comunităile locale, cnd e dobndirea dreturilor, cnd e rograme de ocuare roesională. politica tacită de ncurajare a integrării imigranilor n comunităile culturale, etnice sau lingvistice deja constituite n Romnia, n condiiile inexistenei unui roiect general al gestionării relaiei acestor comunităi cu ntregul societăii romneti, a dus la construirea unui model relaional baat e asigurarea resurselor minime entru suravieuire socială. Integrarea imigranilor e iaa muncii din Romnia este un asect ce genereaă, la nivel instituional, un volum de date care, statistic vorbind, sunt dearte de a semnicative. pendularea statutului imigrantului ntre „ilegal”, „ailant”, „reugiat”, „tolerat” i „legal-muncitor, student etc.” genereaă, la nivel instituional, răsunsuri secice centrate și denite entru ecare dintre aceste statute (ndeosebi n termeni de resurse ce ot alocate de stat entru srijinul lor), n condiiile existenței aceluiai univers roblematic ce se cere a soluionat de sistemul instituțional romnesc, rin olitica de integrare a imigranților.
55 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Dar vă daţi seama, problemele sunt punctuale pentru că numărul celor care apelează la noi şi care se înregistrează este oarte, oarte redus. Deci nici nu poţi să compari. Noi aveam de ordinul a 400.000 de persoane „în stoc” la nele ecărei luni şi aveam 10-20 de persoane care erau înregistrate în căutare loc de muncă, persoane imigrante. Deci vă daţi seama că erau atât de puţini încât se pierd în noianul de categorii cărora ne adresăm noi.” (expert instituție publică) Exerii racticieni din sistemul instituiilor ublice resonsabile cu imigraia arată că: „(…) până de oarte curând, în România nu s-a discutat niciodată despre integrarea imigranţilor.” (exert instituție ublică) „Pentru integrarea lor? Părerea mea personală e că mai puţin. Mai mult pentru reugiaţi, pentru anumite categorii pentru care sa pus problema într-adevăr să se acă ceva pentru ei; dar, (pentru categoria cetățenilor din state terțe – nota ns.) în scop de muncă, e destul de clară legislaţia. Vii dacă ai loc de muncă, dacă nu mai ai loc de muncă, trebuie să pleci. Prevede legislaţia să li se dea şi ajutor de şomaj, oricum, din punctul ăsta de vedere. Autorizaţia de muncă
zonă rurală o persoană care are aşteptări de viaţă urbană seamănă a domiciliu orţat. Deci termenii proiectului erau oarecum neclari. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dacă a ost un succes. Cred că nu, pentru că în ultimii ani nu am mai auzit de el. Ar merita văzut în ce măsură. Pentru că în alte state, de exemplu, în Marea Brtianie autorităţile locale sunt implicate atât în integrare, cât şi în serviciile de post-integrare, de continuare a incluziunii şi de garantare a ei. Sunt servicii sociale specializate, există consiliere, sunt implicate comunităţile. Deci sunt comunităţile din ţara de origine şi multe din aceste m odele merg pe im plicarea grupurilor religoase şi aici ţine probabil de o alegere strategică a partenerului religios major din România, de a se integra şi în acest tip de proiecte. De a deveni activ ca partener social în raport cu integrarea persoanelor care v in din alte state.” (expert independent) „În mod normal autoritatea locală ar trebui să e cea care asigură integrarea oricărei persoane, numai că noi nu avem încă în acest el denite autoritățile locale. Haideți să m serioși! M-am uitat numai la Bucureşti, autoritățile locale – primăriile și consiliile, dar în primul rând primăriile – cât cunoaște primăria persoanele pe care le are sub oblăduire?” (expert instituție publică)
Dreturi i libertăi ale oulaiei imigrante în reenta seciune am ncercat să identicăm situaii reale i osibile one roblematice generate de legislaia romnească și alicarea acesteia, de gradul lor de racordare la cadrul legal și de imlementare de la nivel euroean, arii insucient acoerite sau domenii deectuos reglementate, eecte asura dreturilor i libertăilor imigranților. Inormaia colectată rin interviu cu exerii din dierite subdomenii ale managementului imigraiei n Romnia a ost organiată e următoarelecriterii: 1. gradul de generalitate – comentarii cu rivire la legislaia n domeniu – (a) ersective de ansamblu cu reerire la relaia dintre legislaia romnească asura imigraiei i legislaia euroeană n domeniu; (b) robleme secice i sub-domenii ale enomenului imigraiei, care necesită o atenie secială entru legiuitorul romn; 2. eectele legislaţiei deectuoase sau ale lipsei de legislaţie entru categorii denibile de imigrani e teritoriul Romniei.
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
se dă strict pe o perioadă. Nu prea avem programe de integrare a imigranţilor şi noi încercăm să ne concentrăm pe a asigura programe pentru românii care au nevoie de astel de programe, că sunt atâtea categorii în România, care au nevoie de sprijin, categorii asistate social, astel încât imigranţii nu au ost o prioritate, şi datorită politicii de imigraţie controlată, dar şi datorită problemelor economice care ne-au determinat să ne concentrăm întâi pe rezolvarea problemelor categoriilor deavorizate din România, care au nevoie de ajutor. Dacă ai ceva de împărţit, trebuie să vezi care sunt priorităţile. (…) la ora actuală, după părerea mea personală, România nu are o deschidere aţă de problema imigrării şi nici nu cred că este încurajată în acest sens.” (expert instituție publică) Integrarea imigranilor n societatea romnească este abordată de către resondenți rin risma exemlelor de bună ractică oerite de alte țări cu exeriență mai mare sau mai mică n gestionarea enomenului imigrației. Aceștia aduc n discuție roiecte de integrare a imigranților derulate de alte țări care ot constitui un model entru Romnia sau ot adatate e anumite segmente. în lus, exerii indeendeni din acest domeniu al oliticilor rivind imigrația și resectiv integrarea străinilor n societatea romnească, alături de racticienii din cadrul autorităii ublice semnaleaă necesitatea imlicării autorităilor ublice locale n gestionarea integrării imigranților n Romnia. Și in acest ca, argumentul olosit de exerii n imigraie este, din nou, valoarea de ca exemlu e care o au unele state euroene n domeniul gestionării imigraiei (Marea Britanie, Ungaria – n acest situație): „Au existat câteva experienţe extrem de interesante, în Ungaria ca să dau un exemplu apropiat ca geograe. De implicare a comunităţilor locale în integrarea reugiaţilor. Vorbeam deja de persoane ale căror condiţii erau în mod clar mult mai bune. Ştiu că a existat un pilot şi în România cred că în 2006/2007 însă rezultatele acelui proiect nu au ost cunoscute. Eu una nu le-am găsit publicate şi ar interesant de văzut ce s-a întâmplat pentru că era vorba de plasarea reugiaţilor în anumite comunităţi, de ajutarea lor din punctul de vedere al locuirii, din punctul de vedere al integrării pe piaţa de muncă. Erau cursuri oerite pentru ormare proesională şi era acilitată reinserţia. În momentul în care am văzut iniţiativa legată de pilotul românesc, am văzut copia delă a proiectului din Ungaria. Însă mi s-a părut că proiectul românesc suerea de o boală şi anume că autorităţile locale implicate erau din zone puţin interesante chiar şi pentru români. Adică a trimite în
58 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
în cauri articulare, aa cum se va observa, legislaia romnească, sau, mai degrabă, lisa ei, genereaă chiar eecte de non-persoane – status social e care sunt obligai să i-l asume o arte dintre imigranii de e teritoriul statului romn. Nu tim ci sunt acetia și nici nu există insituție care să oere cu exactitate numărul lor. Cine sunt ei? Unde se aă? Cum se ntrein? Iată tot attea ntrebări la care nici o instituie a statului romn nu oate răsunde, entru că nici o instituie nu se mai ocuă de ei – ex-solicitanţi de azil, cărora nu le-a ost arobată cererea. Ei rămn simle umbre ale reugiailor, nonersoane. Iar autorităile ublice i statisticile ociale din domeniul imigraiei nu se ot ocua dect de ersoane. Din interiorul sistemului instituțional de gestionare a imigraiei, unii dintre exeri consideră că va trebui să ne alecăm cu mai mult interes asura dreturilor i libertăilor cetăenilor imigranți entru muncă, avnd n vedere că ei sunt, de multe ori, la ndemna angajatorilor sau ot rămne ur i simlu o ierdere entru iaa romnească a muncii, n caul n care ei rereintă oră de muncă de ti calicat: „Pe de o parte mai exibilă, pe de o parte mai restrictivă (legislaţia – n.ns), prin mai restrictivă reerindu-mă, de exemplu, la res ponsabilizarea angajatorului, sau mai restrictivă în ceea ce priveşte condiţiile de înțelegere a detaşării din state terţe, iar mai exibilă în ceea ce priveşte integrarea imigrantului, adică această condiţionalitate între «ai contract de muncă astăzi, mâine dacă nu ai, pleci» este totuşi destul de rigidă şi ar trebui cumva văzut de la caz la caz. Poate omul este un specialist oarte bun şi angajatorul pur şi simplu a dat aliment şi nu cred că este cazul să ne dispensăm de un bun specialist numai pentru că e o situaţie; sau nu s-a înţeles cu angajatorul pe o anumită clauză contactuală şi iarăşi nu are posibilitatea să se reprezinte în instanţă, decât dacă apelează la ambasadă, îşi plăteşte avocaţi șamd. ca să-şi recupereze drepturile şi atunci nu e sucient de exibilă.” (expert instituție publică) Observaiile exerilor imlicați n vericarea raorturilor de muncă stabilite ntre angajatori romni rivai i salariai din ări care nu aarin saiului Uniunii Euroene se ocalieaă asura categoriei „salariai detaai”. Conorm
zonă rurală o persoană care are aşteptări de viaţă urbană seamănă a domiciliu orţat. Deci termenii proiectului erau oarecum neclari. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dacă a ost un succes. Cred că nu, pentru că în ultimii ani nu am mai auzit de el. Ar merita văzut în ce măsură. Pentru că în alte state, de exemplu, în Marea Brtianie autorităţile locale sunt implicate atât în integrare, cât şi în serviciile de post-integrare, de continuare a incluziunii şi de garantare a ei. Sunt servicii sociale specializate, există consiliere, sunt implicate comunităţile. Deci sunt comunităţile din ţara de origine şi multe din aceste m odele merg pe im plicarea grupurilor religoase şi aici ţine probabil de o alegere strategică a partenerului religios major din România, de a se integra şi în acest tip de proiecte. De a deveni activ ca partener social în raport cu integrarea persoanelor care v in din alte state.” (expert independent)
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„În mod normal autoritatea locală ar trebui să e cea care asigură integrarea oricărei persoane, numai că noi nu avem încă în acest el denite autoritățile locale. Haideți să m serioși! M-am uitat numai la Bucureşti, autoritățile locale – primăriile și consiliile, dar în primul rând primăriile – cât cunoaște primăria persoanele pe care le are sub oblăduire?” (expert instituție publică)
Dreturi i libertăi ale oulaiei imigrante în reenta seciune am ncercat să identicăm situaii reale i osibile one roblematice generate de legislaia romnească și alicarea acesteia, de gradul lor de racordare la cadrul legal și de imlementare de la nivel euroean, arii insucient acoerite sau domenii deectuos reglementate, eecte asura dreturilor i libertăilor imigranților. Inormaia colectată rin interviu cu exerii din dierite subdomenii ale managementului imigraiei n Romnia a ost organiată e următoarelecriterii: 1. gradul de generalitate – comentarii cu rivire la legislaia n domeniu – (a) ersective de ansamblu cu reerire la relaia dintre legislaia romnească asura imigraiei i legislaia euroeană n domeniu; (b) robleme secice i sub-domenii ale enomenului imigraiei, care necesită o atenie secială entru legiuitorul romn; 2. eectele legislaţiei deectuoase sau ale lipsei de legislaţie entru categorii denibile de imigrani e teritoriul Romniei.
acestora, Regulamentul (CE) nr. 859/2003 din 14 mai 2003,38 stabilete un minimum de dreturi i libertăi entru salariaii detaai n interiorul Uniunii, care a trebui reluate de statul romn n legislaia alicabilă acestui ti de relaii de muncă. Conorm analiei acestei categorii de exeri, cadrul juridic romnesc nu este sucient de limede și acoeritor n ceea ce rivește lucrătorii detaai din ări recum China, Rusia, Statele Unite ale Americii etc., state care nu sunt membre ale UE. pe de altă arte, noile Directive existente sau n curs de elaborare i arobare la nivelul Uniunii Euroene ot aduce, n viitorul aroiat, o mai mare consistenă și reglementare a roblematicii n discuie. „În aară de principiile generale care consnţeau dreptul la liberă circulaţie a persoanelor şi, implicit libera circulaţie a lucrătorilor, şi de aici drepturile derivate, adică dreptul de securitate socială, intrare, şedere, stabilire, amilie șamd., legislaţia comunitară era oarte lipsită de norme în ceea ce priveşte mai ales enomenul de imigrare. În acest an au început să apară deja două Directive care reglementează, pe de o parte intrarea lucrătorilor înalt calicaţi, iar pe de altă parte prevederi reeritoare la sancţionarea angajatorilor care anga jează terţi aaţi într-o situaţie ilegală. Este în stadiu de nalizare (…) Directiva cadru, Directiva privind un permis unic şi atunci toate aceste Directive care stabilesc într-un nal un cadru normativ la nivel european vor transpuse în proiectul nostru de lege.” (expert instituție publică)
„Vom încerca să acoperim anumite lipsuri din legislaţie în ceea ce priveşte de exemplu o mai bună reglementare a lucrătorilor detaşaţi din state terţe, unde, în aară de două sau trei reeriri în OUG 56 este destul de lipsit de stricteţe cadrul legislativ.” (expert instituție publică)
Regulamentul (CE) nr. 9/200 din 4 mai 200 de extindere a dispoziţiilor Regulamentului (CEE) nr. 40/ şi Regulamentului (CEE) nr. 4/2 la resortisanţii unor ţări terţe care nu ac obiectul dispoziţiilor respective exclusiv pe motive de cetăţenie; între timp a apărut şi Regulamentul (CE) nr. 9/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. /2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar şi Regulamentul (CE) Nr.9/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2009 de modicare a Regulamentului (CE) nr. /2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de stabilire a conţinutului anexelor acestuia.
59 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
58 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
în cauri articulare, aa cum se va observa, legislaia romnească, sau, mai degrabă, lisa ei, genereaă chiar eecte de non-persoane – status social e care sunt obligai să i-l asume o arte dintre imigranii de e teritoriul statului romn. Nu tim ci sunt acetia și nici nu există insituție care să oere cu exactitate numărul lor. Cine sunt ei? Unde se aă? Cum se ntrein? Iată tot attea ntrebări la care nici o instituie a statului romn nu oate răsunde, entru că nici o instituie nu se mai ocuă de ei – ex-solicitanţi de azil, cărora nu le-a ost arobată cererea. Ei rămn simle umbre ale reugiailor, nonersoane. Iar autorităile ublice i statisticile ociale din domeniul imigraiei nu se ot ocua dect de ersoane. Din interiorul sistemului instituțional de gestionare a imigraiei, unii dintre exeri consideră că va trebui să ne alecăm cu mai mult interes asura dreturilor i libertăilor cetăenilor imigranți entru muncă, avnd n vedere că ei sunt, de multe ori, la ndemna angajatorilor sau ot rămne ur i simlu o ierdere entru iaa romnească a muncii, n caul n care ei rereintă oră de muncă de ti calicat: „Pe de o parte mai exibilă, pe de o parte mai restrictivă (legislaţia – n.ns), prin mai restrictivă reerindu-mă, de exemplu, la res ponsabilizarea angajatorului, sau mai restrictivă în ceea ce priveşte condiţiile de înțelegere a detaşării din state terţe, iar mai exibilă în ceea ce priveşte integrarea imigrantului, adică această condiţionalitate între «ai contract de muncă astăzi, mâine dacă nu ai, pleci» este totuşi destul de rigidă şi ar trebui cumva văzut de la caz la caz. Poate omul este un specialist oarte bun şi angajatorul pur şi simplu a dat aliment şi nu cred că este cazul să ne dispensăm de un bun specialist numai pentru că e o situaţie; sau nu s-a înţeles cu angajatorul pe o anumită clauză contactuală şi iarăşi nu are posibilitatea să se reprezinte în instanţă, decât dacă apelează la ambasadă, îşi plăteşte avocaţi șamd. ca să-şi recupereze drepturile şi atunci nu e sucient de exibilă.” (expert instituție publică) Observaiile exerilor imlicați n vericarea raorturilor de muncă stabilite ntre angajatori romni rivai i salariai din ări care nu aarin saiului Uniunii Euroene se ocalieaă asura categoriei „salariai detaai”. Conorm
0 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Comentariile exerilor din domeniul vericării resectării raorturilor de muncă angajator rivat – salariat imigrant cu rivire la mbunătăirea legislaiei entru categoria salariailor „detaai” trimit nsre extinderea revederilor legale euroene i asura salariailor detaşaţi din saiul statelor non-membre ale Uniunii e teritoriul Romniei. „Da, detaşaţi din China, Rusia, sau Statele Unite, dacă vreţi. Momentan, ei intră sub incidenţa Ordonanţei 56. D acă însă cetăţeanul străin are un document administrativ ce-i permite munca pe teritoriul unui stat membru UE şi este detaşat pe teritoriul României, atunci el intră sub incidenţa Directivei 96/71 … Părerea mea este că, în cazul cetăţenilor străini detaşaţi pe teritoriul României dintr-o ţară ex-UE, poate aplicată Directiva 96/71, care are un nucleu de reglementări minimale, cum ar : să ţi se garanteze pe perioada detaşării salariul minim din ţara de destinaţie, să beneciezi de protecţia muncii identic cu ceilalţi salariaţi, de protecţia maternităţii la locul de muncă, tinerii, emeile să aibă aceeaşi protecţie, durata timpului de muncă şi a celui de repaus să e similare cu ale celorlalţi (muncitori- subl. ns). Aceste lucruri ar trebui preluate din Directiva 96/71 şi, pe cale de similaritate, să e transpuse în Ordonanţa 56. Ar o măsură simplă.” (expert instituție publică)
probleme semnalate rivind dreturile i integrarea imigranilor Imigranii non-ersoane. între categoriile de imigrani de e teritoriul Romniei, de un interes aarte din ersectiva dreturilor i libertăilor cetăeneti, este categoria „tolerailor”. Legislaia romnească, sau, mai bine sus, lisa ei, creaă un el de antome ale ailanților ale căror solicitări de ail au ost resinse. în cadrele legislaiei romneti, n anumite condiii, această categorie de imigrani, alături de cei care nu doresc să solicite ail, nceteaă să existe n mod ocial: „Şi aici mă reer la legislaţia reeritoare la returnarea azilanţilor ale căror solicitări de azil au ost respinse sau a persoanelor care nu doresc să solicite azilul în România. (…) nu avem date în legătură
acestora, Regulamentul (CE) nr. 859/2003 din 14 mai 2003,38 stabilete un minimum de dreturi i libertăi entru salariaii detaai n interiorul Uniunii, care a trebui reluate de statul romn n legislaia alicabilă acestui ti de relaii de muncă. Conorm analiei acestei categorii de exeri, cadrul juridic romnesc nu este sucient de limede și acoeritor n ceea ce rivește lucrătorii detaai din ări recum China, Rusia, Statele Unite ale Americii etc., state care nu sunt membre ale UE. pe de altă arte, noile Directive existente sau n curs de elaborare i arobare la nivelul Uniunii Euroene ot aduce, n viitorul aroiat, o mai mare consistenă și reglementare a roblematicii n discuie.
59 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„În aară de principiile generale care consnţeau dreptul la liberă circulaţie a persoanelor şi, implicit libera circulaţie a lucrătorilor, şi de aici drepturile derivate, adică dreptul de securitate socială, intrare, şedere, stabilire, amilie șamd., legislaţia comunitară era oarte lipsită de norme în ceea ce priveşte mai ales enomenul de imigrare. În acest an au început să apară deja două Directive care reglementează, pe de o parte intrarea lucrătorilor înalt calicaţi, iar pe de altă parte prevederi reeritoare la sancţionarea angajatorilor care anga jează terţi aaţi într-o situaţie ilegală. Este în stadiu de nalizare (…) Directiva cadru, Directiva privind un permis unic şi atunci toate aceste Directive care stabilesc într-un nal un cadru normativ la nivel european vor transpuse în proiectul nostru de lege.” (expert instituție publică)
„Vom încerca să acoperim anumite lipsuri din legislaţie în ceea ce priveşte de exemplu o mai bună reglementare a lucrătorilor detaşaţi din state terţe, unde, în aară de două sau trei reeriri în OUG 56 este destul de lipsit de stricteţe cadrul legislativ.” (expert instituție publică)
Regulamentul (CE) nr. 9/200 din 4 mai 200 de extindere a dispoziţiilor Regulamentului (CEE) nr. 40/ şi Regulamentului (CEE) nr. 4/2 la resortisanţii unor ţări terţe care nu ac obiectul dispoziţiilor respective exclusiv pe motive de cetăţenie; între timp a apărut şi Regulamentul (CE) nr. 9/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. /2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, dar şi Regulamentul (CE) Nr.9/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 septembrie 2009 de modicare a Regulamentului (CE) nr. /2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de stabilire a conţinutului anexelor acestuia.
ost considerate ca ind nesolide şi au ost respinse, dar care nu pot returnate în ţările de origine din diverse motive (umanitare – există un conict în ţara lor care le-ar pune în pericol integritatea zică sau pentru că sunt într-o situaţie de amilie dicilă). Şi acolo suntem în aer total. Nu ştim ce se întâmplă cu aceste persoane. (…) Apare un complex de probleme cu nişte oameni care practic sunt orţaţi într-o stare de vid legislativ, de vid social, de totală dependenţă aţă de caritatea pe care anumite organizaţii non-guver namentale o au sau nu.” (expert independent) Ca non-ersoane, imigranii din categoria „tolerai” nu au dreturi – la muncă, locuire, dretul la asistență medicală, ci au doar ermisiunea de ședere e teritoriul Romniei. „oleraţilor ar trebui să li se conere un drept… măcar dreptul de a muncii şi minime drepturi socio-economice. Sigur sunt oarte multe argumente pro şi contra pentru acest lucru, dar aptul că oamenii aceştia nu au dreptul legal să muncească, nu primesc nici un ajutor din partea statului înseamnă că sunt literalmente condamnaţi să stea pe stradă şi să moară de oame sau să dea în cap cuiva să acă rost de bani.” (expert instituţie publică) Avnd n vedere că „toleratul” generat de vidul legislativ trece, de multe ori, rin exeriene traumatice, cumulate cu dicultatea găsirii unei surse de subistenă, devine limede că, n multe cauri, această categorie de ersoane are nevoie de asistenă siho-socială de secialitate, ca să nu mai socotim caul n care inter vine nevoia de asistenă medicală, la care nu are acces din ricina aceluiai vid legislativ: „Mulţi dintre ei pe parcursul drumului către România trec prin experienţe traumatice. Odată ajunşi aici realizează că nu sunt la Hollywood sau în Marea Britanie. Nu sunt în lmele pe care le văd la televizor. Ajung într-o ţară despre care nu ştiu absolut nimic şi despre care nimeni nu le spune absolut nimic. Au o surpriză neplăcută când realizează că sunt într-un loc unde nu sunt trataţi cu mult dierit aţă de cum erau trataţi în ţările de origine, nu se pot întoarce în ţările de origine din motive economice, din motive personale legate de ce au lăsat in urmă acasă. Nu există studii pe această temă. Este experienţa de lucru direct cu beneciarii. Mulţi dintre ei au probleme psihice
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
0 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Comentariile exerilor din domeniul vericării resectării raorturilor de muncă angajator rivat – salariat imigrant cu rivire la mbunătăirea legislaiei entru categoria salariailor „detaai” trimit nsre extinderea revederilor legale euroene i asura salariailor detaşaţi din saiul statelor non-membre ale Uniunii e teritoriul Romniei. „Da, detaşaţi din China, Rusia, sau Statele Unite, dacă vreţi. Momentan, ei intră sub incidenţa Ordonanţei 56. D acă însă cetăţeanul străin are un document administrativ ce-i permite munca pe teritoriul unui stat membru UE şi este detaşat pe teritoriul României, atunci el intră sub incidenţa Directivei 96/71 … Părerea mea este că, în cazul cetăţenilor străini detaşaţi pe teritoriul României dintr-o ţară ex-UE, poate aplicată Directiva 96/71, care are un nucleu de reglementări minimale, cum ar : să ţi se garanteze pe perioada detaşării salariul minim din ţara de destinaţie, să beneciezi de protecţia muncii identic cu ceilalţi salariaţi, de protecţia maternităţii la locul de muncă, tinerii, emeile să aibă aceeaşi protecţie, durata timpului de muncă şi a celui de repaus să e similare cu ale celorlalţi (muncitori- subl. ns). Aceste lucruri ar trebui preluate din Directiva 96/71 şi, pe cale de similaritate, să e transpuse în Ordonanţa 56. Ar o măsură simplă.” (expert instituție publică)
probleme semnalate rivind dreturile i integrarea imigranilor Imigranii non-ersoane. între categoriile de imigrani de e teritoriul Romniei, de un interes aarte din ersectiva dreturilor i libertăilor cetăeneti, este categoria „tolerailor”. Legislaia romnească, sau, mai bine sus, lisa ei, creaă un el de antome ale ailanților ale căror solicitări de ail au ost resinse. în cadrele legislaiei romneti, n anumite condiii, această categorie de imigrani, alături de cei care nu doresc să solicite ail, nceteaă să existe n mod ocial: „Şi aici mă reer la legislaţia reeritoare la returnarea azilanţilor ale căror solicitări de azil au ost respinse sau a persoanelor care nu doresc să solicite azilul în România. (…) nu avem date în legătură cu persoanele tolerate – cele care au solicitat azil, ale căror cereri au
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Drama acestei categorii de imigrani caătă orme dintre cele mai diverse atunci cnd sunt ui n situaia să găsească o sursă de subistenă. Oricare ar munca e care o desăoară e teritoriul statului romn – muncă domestică, angajai e antiere de construcii, angajai la rme ale conaionalilor – lisa legislaiei asura acestei robleme i obligă, ractic, să desăoare muncă la negru. problemele de subistenă e care le ntmină imigranii tolerai au, deseori, consecine sihice, n condiiile n care, venind n Romnia cu un oriont de atetări (mai) ridicat sub asectul nivelului de trai, se treesc ntr-o situaie mieră, oate chiar mai dicilă dect cea din ara de origine n care, din diverse motive, nu se mai ot ntoarce. Exerienele traumatice e care le resuune, de multe ori, drumul către Romnia, ot sri n robleme sihice grave. Sub statutul de tolerai – un el de „umbre ale reugiailor”, identitatea lor este lisită de dimensiunea juridică. O astel de non-identitate socială caătă valoare juridică doar n caurile n care, dintr-un motiv sau altul, rereentantul acestei categorii de imigrani intră n conict cu legea sau intră sub incidena asistenei sociale de urgenă. Nu există nici studii, nici date reale, vericabile desre mărimea acestei categorii de imigrani. O mare arte dintre ei reeră să „se iardă”, atetnd să ctige sucieni bani i sernd să găsească o călăuă care să i ducă n altă ară euroeană. De altel, această arte a imigranilornon-persoane se angajeaă cu statul romn ntr-o relaie de „ignorare recirocă”: „Dacă ajung în Marea Britanie, Franţa, oriunde şi-ar dori ei, în momentul în care încearcă acolo o nouă solicitare de azil apare ca o dublă înregistrare şi sunt trimişi în ţara prin care au intrat în UE şi în care au avut prima solicitare. Pentru ei interesul strict este să e invizibili pentru statul român şi statul român îi tratează ca atare. Deci rămân invizibili, rămân cu probleme şi ce se întâmplă cu ei nu ştim decât în momentele disperate, adică atunci când au depresii (…).” (expert independent)
Conictul de identitate juridică – „otenială victimă” sau „tolerat”? O roblemă semnicativă entru cetăenii străini – victime ale exloatării sau tracului de ersoane e teritoriul Romniei este legată de un anumeconict în interiorul legislaţiei româneşti. în caul n care victima tracului de ersoane este cetăean străin e teritoriul Romniei trebuie să acă aă unei legislaii n care există disoiii contradictorii, ale căror consecine oereaă n deavoarea vic-
ost considerate ca ind nesolide şi au ost respinse, dar care nu pot returnate în ţările de origine din diverse motive (umanitare – există un conict în ţara lor care le-ar pune în pericol integritatea zică sau pentru că sunt într-o situaţie de amilie dicilă). Şi acolo suntem în aer total. Nu ştim ce se întâmplă cu aceste persoane. (…) Apare un complex de probleme cu nişte oameni care practic sunt orţaţi într-o stare de vid legislativ, de vid social, de totală dependenţă aţă de caritatea pe care anumite organizaţii non-guver namentale o au sau nu.” (expert independent)
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Ca non-ersoane, imigranii din categoria „tolerai” nu au dreturi – la muncă, locuire, dretul la asistență medicală, ci au doar ermisiunea de ședere e teritoriul Romniei. „oleraţilor ar trebui să li se conere un drept… măcar dreptul de a muncii şi minime drepturi socio-economice. Sigur sunt oarte multe argumente pro şi contra pentru acest lucru, dar aptul că oamenii aceştia nu au dreptul legal să muncească, nu primesc nici un ajutor din partea statului înseamnă că sunt literalmente condamnaţi să stea pe stradă şi să moară de oame sau să dea în cap cuiva să acă rost de bani.” (expert instituţie publică) Avnd n vedere că „toleratul” generat de vidul legislativ trece, de multe ori, rin exeriene traumatice, cumulate cu dicultatea găsirii unei surse de subistenă, devine limede că, n multe cauri, această categorie de ersoane are nevoie de asistenă siho-socială de secialitate, ca să nu mai socotim caul n care inter vine nevoia de asistenă medicală, la care nu are acces din ricina aceluiai vid legislativ: „Mulţi dintre ei pe parcursul drumului către România trec prin experienţe traumatice. Odată ajunşi aici realizează că nu sunt la Hollywood sau în Marea Britanie. Nu sunt în lmele pe care le văd la televizor. Ajung într-o ţară despre care nu ştiu absolut nimic şi despre care nimeni nu le spune absolut nimic. Au o surpriză neplăcută când realizează că sunt într-un loc unde nu sunt trataţi cu mult dierit aţă de cum erau trataţi în ţările de origine, nu se pot întoarce în ţările de origine din motive economice, din motive personale legate de ce au lăsat in urmă acasă. Nu există studii pe această temă. Este experienţa de lucru direct cu beneciarii. Mulţi dintre ei au probleme psihice grave.” (expert independent)
solicită colaborarea imediată cu organele statului entru a utea obine ermisul de tolerană, cealaltă atribuie victimei dretul de reecie de 90 de i le („otenială victimă”), n tot acest tim victima utnd să beneciee de asistenă din artea statului romn. Statutul de „tolerat” anuleaă dretul la asistenă entru imigrantul – victimă a tracului de ersoane sau a exloatării. „Iar asta v-o spun despre România, apropos de cât de pregătită este pentru asistenţa victimelor – cetățeni străini, tracaţi şi exploataţi în România: legislaţia nu este adaptată. Dacă Legea anti-trac, 678, spune: „pentru o victimă cetățean străin identicată pe teritoriul României există perioadă de reecţie de 90 zile”, aceasta înseamnă că acest om primeşte asistenţă din prima zi când este identicat ca potenţială victimă. Asistenţă cu tot ce înseamnă medical, adăpost, ce are nevoie: se identică, traducere din primul moment şamd. Atunci, vine Legea permisului de toleranţă, şedere, de care se ocupă ORI, care spune că trebuie să colaboreze de la început cu organele de urmărire penală, ca să aibă vreun drept de şedere aici sau un drept de ceva; poate tolerat, dar tot un procuror sau judecător trebuie să îi stabilească acest statut. În momentul în care este tolerat nu are dreptul de asistenţă. Deci se bat cap în cap legile.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Codul Civil, instituia arteneriatului i Curtea Euroeană de Justiie O categorie aarte de cauri care semnaleaă insucienta sincroniare a legislaiei romneti cu cea euroeană este legată de căsătoriile homosexuale i a culurilor homo sau heterosexuale, recunoscute ca arteneriate, acolo undeinstituţia parteneriatului este recunoscută de legislaia unora dintre ările din Uniunea Euroeană39. O astel de situaie conictuală oate genera ncălcarea dretului la libera circulaie i la viaa de amilie. pentru că legislaia romnească nu recunoate acest ti de instituie, ne utem ateta la robleme juridice grave la nivelul Uniunii Euroene, entru că există reguli de dret internaional rivat care merg e recunoaterea regimului matrimonial al unei ersoane indierent unde s-ar aa aceasta, att tim ct nu ncalcă legile statului sau bunele moravuri. „În noul Cod Civil deja adoptat, pentru că Legiuitorul român este atât de homoob încât a vrut să se asigure că cuplurile homosexuale 9 Este cazul următoarelor ţări: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, și Suedia. De asemenea, legislaţiile din Islanda şi Norve-
3 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Drama acestei categorii de imigrani caătă orme dintre cele mai diverse atunci cnd sunt ui n situaia să găsească o sursă de subistenă. Oricare ar munca e care o desăoară e teritoriul statului romn – muncă domestică, angajai e antiere de construcii, angajai la rme ale conaionalilor – lisa legislaiei asura acestei robleme i obligă, ractic, să desăoare muncă la negru. problemele de subistenă e care le ntmină imigranii tolerai au, deseori, consecine sihice, n condiiile n care, venind n Romnia cu un oriont de atetări (mai) ridicat sub asectul nivelului de trai, se treesc ntr-o situaie mieră, oate chiar mai dicilă dect cea din ara de origine n care, din diverse motive, nu se mai ot ntoarce. Exerienele traumatice e care le resuune, de multe ori, drumul către Romnia, ot sri n robleme sihice grave. Sub statutul de tolerai – un el de „umbre ale reugiailor”, identitatea lor este lisită de dimensiunea juridică. O astel de non-identitate socială caătă valoare juridică doar n caurile n care, dintr-un motiv sau altul, rereentantul acestei categorii de imigrani intră n conict cu legea sau intră sub incidena asistenei sociale de urgenă. Nu există nici studii, nici date reale, vericabile desre mărimea acestei categorii de imigrani. O mare arte dintre ei reeră să „se iardă”, atetnd să ctige sucieni bani i sernd să găsească o călăuă care să i ducă n altă ară euroeană. De altel, această arte a imigranilornon-persoane se angajeaă cu statul romn ntr-o relaie de „ignorare recirocă”: „Dacă ajung în Marea Britanie, Franţa, oriunde şi-ar dori ei, în momentul în care încearcă acolo o nouă solicitare de azil apare ca o dublă înregistrare şi sunt trimişi în ţara prin care au intrat în UE şi în care au avut prima solicitare. Pentru ei interesul strict este să e invizibili pentru statul român şi statul român îi tratează ca atare. Deci rămân invizibili, rămân cu probleme şi ce se întâmplă cu ei nu ştim decât în momentele disperate, adică atunci când au depresii (…).” (expert independent)
Conictul de identitate juridică – „otenială victimă” sau „tolerat”? O roblemă semnicativă entru cetăenii străini – victime ale exloatării sau tracului de ersoane e teritoriul Romniei este legată de un anumeconict în interiorul legislaţiei româneşti. în caul n care victima tracului de ersoane este cetăean străin e teritoriul Romniei trebuie să acă aă unei legislaii n care există disoiii contradictorii, ale căror consecine oereaă n deavoarea victimei. Legea ermisului de tolerană anuleaă Legea anti-trac: acolo unde una
4 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
nu au nici un el de şansă să e recunoscute de statul roman, a su pralicitat; şi atunci, nu numai că este interzisă recunoaşterea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex sau în cadrul cuplurilor heterosexuale (ceea ce numim acum concubinaj nu o să existe), dar legea merge chiar mai departe şi apare o ormulare care din punctul meu de vedere o să ducă la nişte pliculeţe galbene venite de la Comisie, pentru că o să existe cazuri la Curtea Europeană de Justiţie – lucru care o să atragă procedura de „inringement” automat pe libera circulaţie a cetăţenilor europeni care doresc să vină în România.” (expert independent)
„Noii venii” i accesul la educaie n limba maternă poulaiile de imigrani de dierite naionalităi au ajuns statistic semnicative n cadrul oulaiei romneti. în aceste condiii, există comunităi tradiionale de imigrani care, comletate anual cu categorii de „nou-venii”, au ajuns să deăească numeric unele dintre minorităile romneti tradiionale. Neind recunoscute nsă ca minoritate naională, aceste comunităi au mai uine dreturi dect minorităile naionale recunoscute de legislaia romnească și rin urmare autoritățile romne nu au adotat olitici ublice secice acestora. „Avem un nou Cod al Educaţiei. Din păcate nici acest cod al educaţiei nu este sensibil (la comunităţile de imigranţi – n.ns.). Are ca pitol pe educaţie în limba maternă (în limba minorităţilor naţionale este termenul olosit de Cod), ceea ce mă ace pe mine să mă întreb ce se întâmplă cu chinezii, ce se întâmplă cu irakienii, cu populaţia kurdă, pentru că nu sunt minoritate naţională. (…) Ne place sau nu ne place, chiar dacă minoritatea armeană este mai mică decât minoritatea chineză40 , probabil, statutul juridic este dierit. Noii veniţi au drepturi semnicativ mai mici decât minorităţile tradiţionale (…).” (expert independent)
Reeritor la integrarea coiilor din amilii de imigrani n sistemul romnesc de nvăămnt i realiarea de olitici seciale (educaționale) entru acetia, datele ociale nu arată nevoia unei olitici anume entru această categorie colară. Sta40 La recensământul din anul 2002 s-au înregistrat 0 persoane de origine armeană. Statisticile interne ale minorităţii avansează un număr de aproximativ 000 de persoane, incluzându-le şi pe acelea a căror origine nu este 00% armeană, dar se declară armeni. Conorm datelor urnizate de ORI, în primul semestru al anului 2009 numărul total al imigranţilor cu drept de şedere legală în România
solicită colaborarea imediată cu organele statului entru a utea obine ermisul de tolerană, cealaltă atribuie victimei dretul de reecie de 90 de i le („otenială victimă”), n tot acest tim victima utnd să beneciee de asistenă din artea statului romn. Statutul de „tolerat” anuleaă dretul la asistenă entru imigrantul – victimă a tracului de ersoane sau a exloatării.
3 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Iar asta v-o spun despre România, apropos de cât de pregătită este pentru asistenţa victimelor – cetățeni străini, tracaţi şi exploataţi în România: legislaţia nu este adaptată. Dacă Legea anti-trac, 678, spune: „pentru o victimă cetățean străin identicată pe teritoriul României există perioadă de reecţie de 90 zile”, aceasta înseamnă că acest om primeşte asistenţă din prima zi când este identicat ca potenţială victimă. Asistenţă cu tot ce înseamnă medical, adăpost, ce are nevoie: se identică, traducere din primul moment şamd. Atunci, vine Legea permisului de toleranţă, şedere, de care se ocupă ORI, care spune că trebuie să colaboreze de la început cu organele de urmărire penală, ca să aibă vreun drept de şedere aici sau un drept de ceva; poate tolerat, dar tot un procuror sau judecător trebuie să îi stabilească acest statut. În momentul în care este tolerat nu are dreptul de asistenţă. Deci se bat cap în cap legile.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Codul Civil, instituia arteneriatului i Curtea Euroeană de Justiie O categorie aarte de cauri care semnaleaă insucienta sincroniare a legislaiei romneti cu cea euroeană este legată de căsătoriile homosexuale i a culurilor homo sau heterosexuale, recunoscute ca arteneriate, acolo undeinstituţia parteneriatului este recunoscută de legislaia unora dintre ările din Uniunea Euroeană39. O astel de situaie conictuală oate genera ncălcarea dretului la libera circulaie i la viaa de amilie. pentru că legislaia romnească nu recunoate acest ti de instituie, ne utem ateta la robleme juridice grave la nivelul Uniunii Euroene, entru că există reguli de dret internaional rivat care merg e recunoaterea regimului matrimonial al unei ersoane indierent unde s-ar aa aceasta, att tim ct nu ncalcă legile statului sau bunele moravuri. „În noul Cod Civil deja adoptat, pentru că Legiuitorul român este atât de homoob încât a vrut să se asigure că cuplurile homosexuale 9 Este cazul următoarelor ţări: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Slovenia, și Suedia. De asemenea, legislaţiile din Islanda şi Norvegia recunosc parteneriatul.
tisticile sunt decitare n ceea ce rivete numărul coiilor din amilii imigrante, o olitică ublică entru această categorie de elevi ind imosibil de realiat n condiiile lisei inormaiei desre gruul intă entru care ar conceută. Mai mult, n oinia rereentanilor autorităilor ublice din domeniu, este greu de accetat o cretere a acestei oulaii colare – coii din amilii de imigrani e teritoriul statului roman. „Nu există o statistică relevantă a copiilor imigranţi. Instituţia noastră a primit semnalări oarte rare vis-a-vis de cazuri care au necesitat intervenţia autorităţilor pentru un copil de altă cetăţenie, aat pe teritoriul statului român; în general, sunt absolut nerelevante ca număr.” (expert instituție publică)
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
4 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
nu au nici un el de şansă să e recunoscute de statul roman, a su pralicitat; şi atunci, nu numai că este interzisă recunoaşterea parteneriatului civil între persoane de acelaşi sex sau în cadrul cuplurilor heterosexuale (ceea ce numim acum concubinaj nu o să existe), dar legea merge chiar mai departe şi apare o ormulare care din punctul meu de vedere o să ducă la nişte pliculeţe galbene venite de la Comisie, pentru că o să existe cazuri la Curtea Europeană de Justiţie – lucru care o să atragă procedura de „inringement” automat pe libera circulaţie a cetăţenilor europeni care doresc să vină în România.” (ex-
tisticile sunt decitare n ceea ce rivete numărul coiilor din amilii imigrante, o olitică ublică entru această categorie de elevi ind imosibil de realiat n condiiile lisei inormaiei desre gruul intă entru care ar conceută. Mai mult, n oinia rereentanilor autorităilor ublice din domeniu, este greu de accetat o cretere a acestei oulaii colare – coii din amilii de imigrani e teritoriul statului roman.
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Nu există o statistică relevantă a copiilor imigranţi. Instituţia noastră a primit semnalări oarte rare vis-a-vis de cazuri care au necesitat intervenţia autorităţilor pentru un copil de altă cetăţenie, aat pe teritoriul statului român; în general, sunt absolut nerelevante ca număr.” (expert instituție publică)
pert independent)
„Noii venii” i accesul la educaie n limba maternă poulaiile de imigrani de dierite naionalităi au ajuns statistic semnicative n cadrul oulaiei romneti. în aceste condiii, există comunităi tradiionale de imigrani care, comletate anual cu categorii de „nou-venii”, au ajuns să deăească numeric unele dintre minorităile romneti tradiionale. Neind recunoscute nsă ca minoritate naională, aceste comunităi au mai uine dreturi dect minorităile naionale recunoscute de legislaia romnească și rin urmare autoritățile romne nu au adotat olitici ublice secice acestora. „Avem un nou Cod al Educaţiei. Din păcate nici acest cod al educaţiei nu este sensibil (la comunităţile de imigranţi – n.ns.). Are ca pitol pe educaţie în limba maternă (în limba minorităţilor naţionale este termenul olosit de Cod), ceea ce mă ace pe mine să mă întreb ce se întâmplă cu chinezii, ce se întâmplă cu irakienii, cu populaţia kurdă, pentru că nu sunt minoritate naţională. (…) Ne place sau nu ne place, chiar dacă minoritatea armeană este mai mică decât minoritatea chineză40 , probabil, statutul juridic este dierit. Noii veniţi au drepturi semnicativ mai mici decât minorităţile tradiţionale (…).” (expert independent)
Reeritor la integrarea coiilor din amilii de imigrani n sistemul romnesc de nvăămnt i realiarea de olitici seciale (educaționale) entru acetia, datele ociale nu arată nevoia unei olitici anume entru această categorie colară. Sta40 La recensământul din anul 2002 s-au înregistrat 0 persoane de origine armeană. Statisticile interne ale minorităţii avansează un număr de aproximativ 000 de persoane, incluzându-le şi pe acelea a căror origine nu este 00% armeană, dar se declară armeni. Conorm datelor urnizate de ORI, în primul semestru al anului 2009 numărul total al imigranţilor cu drept de şedere legală în România era de 94 de personae și 4% (peste 000) erau cetăţeni chinezi.
Reugiaţi şi azil
abel 2. Alicani de ail n Romnia – primele 10 naionalităi44 2008
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Analia e care o rounem n acest caitol este una descritivă, de exlorare a asectelor i imlicaiilor care in de managementul roblematicii ailului i reugiailor. Care sunt reglementările din domeniu i ce eecte au ele? Care sunt unctele tari i slabe ale acestor reglementări? Ce riorităi sunt identicate n acest sector? Cum colaboreaă instituiile abilitate? – sunt ntrebări ce congureaă această radiograe. în continuare, termenul de reugiat este neles n sensul oerit de deniia Conveniei de la Geneva rivind statutul reugiailor, adotată n 1951 la Conerina Naiunilor Unite, ără a intra aici n amănuntele i discuiile asura caracterului osibil restrictiv al acesteia. Aadar, reugiatul este acea ersoană care, „datorită unei temeri bine întemeiate de persecuţie pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se aă în aara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate, sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acelei ţări.” 41 Romnia continuă să e n rincial o ară de tranit, numărul străinilor, reugiailor, străinilor care rimesc o ormă de rotecție i a solicitanților de ail ind unul redus, ceea ce nu ermite lasarea roblemei ca rioritară e agenda ublică romnească. Cu toate acestea, este de subliniat că n 2008 numărul solicitărilor de ail a crescut aă de anul 2007 cu 64%, scănd nsă cu 29% n 2009 aă de 2008. în erioada 2005-2009, nivelul nregistrat al cererilor de ail a ost de 0,2 cereri la 1000 de locuitori.42 abel 1. Date statistice rivind numărul de reugiați si solicitările de ail n Romnia43 Anul Număr de reugiați Solicitări de ail
2007 1658 659
2008 1757 1172
2009 1596 835
Sursa: UNHCR Romnia
în ceea ce rivete originea solicitanilor de ail n Romnia, datele entru anii 2008 i 2009 se reintă astel:
4 Sursa: http://www.unhcrbudapest.org/romania/index.php?option=com_ content&task=view&id=0 42 Sursa: Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and Selected Non-European Countries, p. , disponibil la http:// www.unhcr.org/4ba4a9.html, accesat la 20 aprilie 200
pakistan
252
2009 Reublica Moldova 136
Bangladesh
172
pakistan
92
India
141
Aganistan
87
Irak
133
urcia
82
71
urcia
79
Irak
China
53
China
61
Georgia
43
India
41
Camerun
25
Bangladesh
40
Serbia
25
Georgia
26 23 659
Reublica Moldova
15
RD Congo
otal
938
otal
Sursa: UNHCR Romnia
pe termen lung, secialitii din instituiile cu atribuii n acest domeniu estimeaă o cretere a numărului de cereri de ail n Romnia i atrag atenia asura imortanei demarării unui roces de regătire instituională, de regătire a oliticilor ublice necesare unui management ecient. „În România, dacă nu mă înşel sunt undeva în jur de 55,000 de străini, reugiaţi şi aşa mai departe. Dacă numărul de străini va creşte s-ar putea să devină un aspect important. Momentan Bucureştiul nu este o capitală multiculturală sau multicolorată aşa cum sunt celelalte mari capitale. Pe de altă parte, un lucru bun apropos de inte grare este că nu avem sistemul acela de „ghetou” care se întâlneşte în alte ţări europene şi care a adus oarte multe rământări sociale. S-ar putea ca imigraţia și azilul să devină importante dar deocamdată România este o ţară de tranzit, este o ţară de destinaţie pentru prea puţini. Chiar şi cei care vin cu viză de lucru încearcă să plece apoi mai departe. Nu vom avea oarte mulţi musari din străinătate, ca să spun aşa, până nu va creşte nivelul de trai al populaţiei naţionale.” (expert instituţie publică) 44 Sursa: UNHCR – Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and Selected Non-European Countries, p. , p. dispo-
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Reugiaţi şi azil
abel 2. Alicani de ail n Romnia – primele 10 naionalităi44 2008
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Analia e care o rounem n acest caitol este una descritivă, de exlorare a asectelor i imlicaiilor care in de managementul roblematicii ailului i reugiailor. Care sunt reglementările din domeniu i ce eecte au ele? Care sunt unctele tari i slabe ale acestor reglementări? Ce riorităi sunt identicate n acest sector? Cum colaboreaă instituiile abilitate? – sunt ntrebări ce congureaă această radiograe. în continuare, termenul de reugiat este neles n sensul oerit de deniia Conveniei de la Geneva rivind statutul reugiailor, adotată n 1951 la Conerina Naiunilor Unite, ără a intra aici n amănuntele i discuiile asura caracterului osibil restrictiv al acesteia. Aadar, reugiatul este acea ersoană care, „datorită unei temeri bine întemeiate de persecuţie pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenenţă la un anumit grup social sau opinie politică, se aă în aara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate, sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acelei ţări.” 41 Romnia continuă să e n rincial o ară de tranit, numărul străinilor, reugiailor, străinilor care rimesc o ormă de rotecție i a solicitanților de ail ind unul redus, ceea ce nu ermite lasarea roblemei ca rioritară e agenda ublică romnească. Cu toate acestea, este de subliniat că n 2008 numărul solicitărilor de ail a crescut aă de anul 2007 cu 64%, scănd nsă cu 29% n 2009 aă de 2008. în erioada 2005-2009, nivelul nregistrat al cererilor de ail a ost de 0,2 cereri la 1000 de locuitori.42 abel 1. Date statistice rivind numărul de reugiați si solicitările de ail n Romnia43 Anul Număr de reugiați Solicitări de ail
2007 1658 659
2008 1757 1172
2009 1596 835
Sursa: UNHCR Romnia
în ceea ce rivete originea solicitanilor de ail n Romnia, datele entru anii 2008 i 2009 se reintă astel:
4 Sursa: http://www.unhcrbudapest.org/romania/index.php?option=com_ content&task=view&id=0 42 Sursa: Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and Selected Non-European Countries, p. , disponibil la http:// www.unhcr.org/4ba4a9.html, accesat la 20 aprilie 200 4 Sursa: UNHCRRomânia, http://apps.who.int/globalatlas/dataQuery/reportData.asp?rptype=
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Documentul undamental care stabilete rotecia reugiailor, la nivel internaional, rămne Convenia de la Geneva din 1951. în reent, Uniunea Euroeană dorete să devolte un nou cadru entru oliticile ublice n domeniul ailului, rin programul de la Stockholm. programul Stockholm, cel mai recent dintre acordurile rivind oliticile de securitate al UE, a ost arobat n decembrie 2009. Baat e rinciiul accesibilităii, rogramul vieaă extinderea la scară largă a colectării i rocesării datelor rivind trecerea granielor i unerea acestora n comun la nivel euroean. Se vieaă creterea solidarităii ntre statele membre n ceea ce rivete gestionarea cererilor de ail, mbunătăirea condiiilor de rimire a solicitanilor de ail, stabilirea de standarde minime garantate n ceea ce rivete locuinele, alimentaia, asigurările sociale, de sănătate, libera circulaie i accesul e iaa muncii n erioada 2010-2014.45. Statutul Romniei, de membru al Uniunii Euroeane i ersectiva aderării la saiul Schengen a resuus adotarea acquis-ului comunitar e aceste arii n legislaia națională din domeniul ailului i reugiailor. în consecină, att la nivel instituional ct i n lan legislativ s-au oerat o serie de schimbări n reglementarea sistemului de ail. „De exemplu, România a avut prima lege a integrării în 2004 şi până atunci tot ceea ce se întâmpla în materie de integrare era ăcut de UNHCR pe baze ad-hoc. Acum avem un sistem instituţionalizat de integrare, care este perectibil dar…” (expert instituţie publică) O selecie a măsurilor adotate n Romnia entru reglementarea acestui domeniu sunt reentate n tabelul următor:
pakistan
252
2009 Reublica Moldova 136
Bangladesh
172
pakistan
92
India
141
Aganistan
87
Irak
133
urcia
82
urcia
79
Irak
53
China
61
Georgia
43
India
41
Camerun
25
Bangladesh
40
Serbia
25
Georgia
26 23 659
Reublica Moldova
15
RD Congo
otal
938
otal
Act normativ
Legea rivind integrarea socială a străinilor
Ordonana de Urgenă nr. 44/2004
Descriere Ordonana urmărete acilitarea integrării sociale a străinilor care au dobndit o ormă de rotecie sau un dret de edere n Romnia, recum i a cetăenilor statelor membre ale Uniunii Euroene i Saiului Economic Euroean.
4 C.http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRe=-//EP//EX+IM-PRESS+2009092 SO629+0+DOC+XML+V0//RO
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
71
China
Sursa: UNHCR Romnia
pe termen lung, secialitii din instituiile cu atribuii n acest domeniu estimeaă o cretere a numărului de cereri de ail n Romnia i atrag atenia asura imortanei demarării unui roces de regătire instituională, de regătire a oliticilor ublice necesare unui management ecient. „În România, dacă nu mă înşel sunt undeva în jur de 55,000 de străini, reugiaţi şi aşa mai departe. Dacă numărul de străini va creşte s-ar putea să devină un aspect important. Momentan Bucureştiul nu este o capitală multiculturală sau multicolorată aşa cum sunt celelalte mari capitale. Pe de altă parte, un lucru bun apropos de inte grare este că nu avem sistemul acela de „ghetou” care se întâlneşte în alte ţări europene şi care a adus oarte multe rământări sociale. S-ar putea ca imigraţia și azilul să devină importante dar deocamdată România este o ţară de tranzit, este o ţară de destinaţie pentru prea puţini. Chiar şi cei care vin cu viză de lucru încearcă să plece apoi mai departe. Nu vom avea oarte mulţi musari din străinătate, ca să spun aşa, până nu va creşte nivelul de trai al populaţiei naţionale.” (expert instituţie publică) 44 Sursa: UNHCR – Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and Selected Non-European Countries, p. , p. disponibil la http://www.unhcr.org/4ba4a9.html, accesat la 20 aprilie 200
Reglementarea ailului n Romania
Legea nr. 122/2006
Normele metodologice de alicare a legii ailului n Romnia
Hotărrea nr. 1251/2006
Aderarea la Convenia de la Dublin n 2007
-
Reglementarea ncadrări n muncă i detaarea străinilor e teritoriul Romniei
Ordonana de Urgenă nr. 56/2007
îninarea Ociului Romn entru Imigrări rin reorganiarea Autorităii entru Străini i a Ociului Naional entru Reugiai
Ordonana de Urgenă nr. 55/2007
abel 3. Măsuri rivind a ilul, statutul i regimul reugiailor n Romnia 46 iuri de măsuri
Sursa: Ociul Romn entru Imigrări
Legea stabilete regimul juridic al străinilor care solicită o ormă de rotecie n Romnia, regimul juridic al străinilor beneciari ai unei orme de rotecie n Romnia, rocedura de acordare, ncetare i anulare a unei orme de rotecie n Romnia, recum i rocedura entru stabilirea statului membru resonsabil cu analiarea cererii de ail. Se stabilesc dreturile i obligaiile generale secice solicitanilor de ail i ersoanelor care au dobndit o orma de rotecie n Romnia, rimirea cererilor, nregistrarea i evidența solicitanilor de ail i a ersoanelor care au dobndit o ormă de rotecie, rocedura de ail, rocedura de anulare i ncetare a unei orme de rotecie, recum i asistența acordată solicitanilor de ail i a ersoanelor care au dobndit o ormă de rotecie. în ările membre ale Uniunii Euroene dar și n Norvegia i Islanda este valabilă Convenia de la Dublin. prin Convenia de la Dublin ările reglementeaă care ară va ră sunde de un anumit ca de ail. Actul legislativ vine ca urmare a reluări de către Ociul Romn entru Imigrări a cometenelor de eliberare a documentelor care atestă dretul la muncã al străinilor e teritoriul Romniei. în cadrul ordonanei sunt denite noiunile de: străin, autoriaie de muncă, lucrător ermanent, stagiar seonier transrontalier detaat, i ersonalul nalt calicat. Ordonana stabilete condiiile entru ncadrarea n muncă a străinilor. Ociul Romn entru Imigrări este organ de secialitate al administraiei ublice centrale, cu ersonalitate juridică, n subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Instituia are n atribuii: imlementarea coresunătoare i unitară a unor documente comunitare cu alicabilitate directă la nivel naional entru ambele domenii cum ar : articiarea la mecanismul Dublin i sistemul EURODAC, unerea n circulaie a ermiselor de edere uniorme, a aaoartelor entru străini cu date biometrice.
9 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Documentul undamental care stabilete rotecia reugiailor, la nivel internaional, rămne Convenia de la Geneva din 1951. în reent, Uniunea Euroeană dorete să devolte un nou cadru entru oliticile ublice n domeniul ailului, rin programul de la Stockholm. programul Stockholm, cel mai recent dintre acordurile rivind oliticile de securitate al UE, a ost arobat n decembrie 2009. Baat e rinciiul accesibilităii, rogramul vieaă extinderea la scară largă a colectării i rocesării datelor rivind trecerea granielor i unerea acestora n comun la nivel euroean. Se vieaă creterea solidarităii ntre statele membre n ceea ce rivete gestionarea cererilor de ail, mbunătăirea condiiilor de rimire a solicitanilor de ail, stabilirea de standarde minime garantate n ceea ce rivete locuinele, alimentaia, asigurările sociale, de sănătate, libera circulaie i accesul e iaa muncii n erioada 2010-2014.45. Statutul Romniei, de membru al Uniunii Euroeane i ersectiva aderării la saiul Schengen a resuus adotarea acquis-ului comunitar e aceste arii n legislaia națională din domeniul ailului i reugiailor. în consecină, att la nivel instituional ct i n lan legislativ s-au oerat o serie de schimbări n reglementarea sistemului de ail. „De exemplu, România a avut prima lege a integrării în 2004 şi până atunci tot ceea ce se întâmpla în materie de integrare era ăcut de UNHCR pe baze ad-hoc. Acum avem un sistem instituţionalizat de integrare, care este perectibil dar…” (expert instituţie publică) O selecie a măsurilor adotate n Romnia entru reglementarea acestui domeniu sunt reentate n tabelul următor:
Reglementarea ailului n Romania
Legea nr. 122/2006
Normele metodologice de alicare a legii ailului n Romnia
Hotărrea nr. 1251/2006
Aderarea la Convenia de la Dublin n 2007
-
Reglementarea ncadrări n muncă i detaarea străinilor e teritoriul Romniei
Ordonana de Urgenă nr. 56/2007
îninarea Ociului Romn entru Imigrări rin reorganiarea Autorităii entru Străini i a Ociului Naional entru Reugiai
Ordonana de Urgenă nr. 55/2007
abel 3. Măsuri rivind a ilul, statutul i regimul reugiailor n Romnia 46 iuri de măsuri
Act normativ
Legea rivind integrarea socială a străinilor
Ordonana de Urgenă nr. 44/2004
Descriere Ordonana urmărete acilitarea integrării sociale a străinilor care au dobndit o ormă de rotecie sau un dret de edere n Romnia, recum i a cetăenilor statelor membre ale Uniunii Euroene i Saiului Economic Euroean.
4 C.http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRe=-//EP//EX+IM-PRESS+2009092 SO629+0+DOC+XML+V0//RO 46 Sursa : Ociul Român pentru Imigrări, www. ori.mai.gov.ro
0 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Acestor schimbări ale cadrului normativ i instituional li se adaugă rograme entru reugiai care coresund celor trei soluii osibile: returnare, relocare, integrare. Centre de rimire a reugiailor i solicitanilor de ail sau a ersoanelor care beneciaă de o ormă de rotecie temorară uncioneaă la Bucureti, Galai, Rădăui i şomcuta Mare. în arteneriat cu Organiaia Internaională entru Migraie (OIM) s-a devoltat rogramul de returnare voluntară umanitară asistată a cetăenilor din state aate n aara Uniunii Euroene cărora le-a exirat dretul de edere n Romnia. programul de relocare a reugiailor din ări tere oate considerat un model de bună ractică entru colaborarea ntre instituii (Guvernul Romniei, UNHCR i OIM). Ca urmare a conjugării eorturilor i intereselor instituiilor menionate s-a ninat, la imioara, Centrul de ranit n Regim de Urgenă entru găduirea ersoanelor ce au nevoie urgentă de rotecie internaională entru ca aoi acestea să e relocate sre alte state. Caracterul secial al acestui Centru este conerit de condiiile sale de uncionare, de serviciile oerite i de contextul n care oereaă. privind dintr-o ersectivă macrostructurală, se consideră că reglementările, oliticile n domeniul reugiailor i ailului au nregistrat n Romnia o evoluie oitivă. procesul de corelare a cadrului legislativ cu cel al Uniunii Euroeane este considerat un unct tare n sectorul oliticilor entru reugiai i ail. Dincolo de schimbările care au avut loc n lan instituional i legislativ se constată că noile realități sociale transormă domeniul ntr-unul comlex, ce imlică noi rovocări, care, la rndul lor resuun resurse nanciare, umane i de tim sulimentare. „Din oarte multe puncte de vedere acum este mult mai bine în sensul în care, cel puţin atunci când este vorba despre autoritatea administrativă prevederile legii sunt respectate. Doar că problematica a devenit mai complexă pentru că până acum vorbeam, să zicem, de solicitare de azil şi străini cu şedere ilegală. Acuma vorbim de mai multe tipuri de viză, vorbim de mai multe modalităţi de reglementare a dreptului de şedere, vorbim despre cazurile Dublin, Dublin In şi Out, adică cei care sunt transeraţi în România, cei care sunt trans eraţi în aara României. Cazuistica Dublin este extrem de complexă şi este o noutate pentru România. Mie îmi ace plăcere să spun că actualul Ociu Român pentru Imigrări chiar a înţeles să-şi îmbunătăţească activitatea. Au existat oarte multe activităţi de pregătire în diverse programe, oamenii şi-au deschis mintea, au înţeles care
Legea stabilete regimul juridic al străinilor care solicită o ormă de rotecie n Romnia, regimul juridic al străinilor beneciari ai unei orme de rotecie n Romnia, rocedura de acordare, ncetare i anulare a unei orme de rotecie n Romnia, recum i rocedura entru stabilirea statului membru resonsabil cu analiarea cererii de ail. Se stabilesc dreturile i obligaiile generale secice solicitanilor de ail i ersoanelor care au dobndit o orma de rotecie n Romnia, rimirea cererilor, nregistrarea i evidența solicitanilor de ail i a ersoanelor care au dobndit o ormă de rotecie, rocedura de ail, rocedura de anulare i ncetare a unei orme de rotecie, recum i asistența acordată solicitanilor de ail i a ersoanelor care au dobndit o ormă de rotecie. în ările membre ale Uniunii Euroene dar și n Norvegia i Islanda este valabilă Convenia de la Dublin. prin Convenia de la Dublin ările reglementeaă care ară va ră sunde de un anumit ca de ail. Actul legislativ vine ca urmare a reluări de către Ociul Romn entru Imigrări a cometenelor de eliberare a documentelor care atestă dretul la muncã al străinilor e teritoriul Romniei. în cadrul ordonanei sunt denite noiunile de: străin, autoriaie de muncă, lucrător ermanent, stagiar seonier transrontalier detaat, i ersonalul nalt calicat. Ordonana stabilete condiiile entru ncadrarea n muncă a străinilor. Ociul Romn entru Imigrări este organ de secialitate al administraiei ublice centrale, cu ersonalitate juridică, n subordinea Ministerului Administrației și Internelor. Instituia are n atribuii: imlementarea coresunătoare i unitară a unor documente comunitare cu alicabilitate directă la nivel naional entru ambele domenii cum ar : articiarea la mecanismul Dublin i sistemul EURODAC, unerea n circulaie a ermiselor de edere uniorme, a aaoartelor entru străini cu date biometrice.
9 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Sursa: Ociul Romn entru Imigrări
sunt standardele de tratament ale străinilor şi nu am avut plângeri că drepturile nu le sunt respectate.” (expert instituţie publică) Avnd exeriena ractică, secialitii din domeniu remarcă existena unor deciențe la nivelul legislaiei, de uncionalitate și alicabilitate a cadrului normativ și gestionării de către sistemul instituțional, i sunt de ărere că eciena schimbărilor din domeniu este diminuată de actori recum:
Legislaţie uneori lacunară, incoerentă, neadaptată anumitor specicităţi locale sau lipsa mijloacelor pentru aplicarea legii – conduc la situaţii nedorite precum munca „la negru”, restricţionarea accesului la serviciile de sănătate publică, educaţie, locuire, asistență juridică și altele. Câteva dintre aceste aspecte sunt identicate punctual de către sp ecialiştii intervievaţi, în cele ce urmează:
Minorii nensoii solicitani de ail „Au ost situaţii care s-au reerit la copii din ţări cum ar Irak-ul, Aganistan, state din acestea, care erau neînsoţiti pe teritoriul României, cărora le usese reuzată acordarea vizei sau a dreptului de şedere pe teritoriul României şi atunci a ost nevoie să e returnat în ţara de origine; abia în momentul acela a ost semnalat cazul şi Autorităţii (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Co pilului – subl. ns.), ind nevoie şi de colaborarea Direcţiei, pentru că minorul trebuia asistat cumva. Cam asta e tot, nu e o statistică semnicativă şi nici semnale că ar un enomen în creştere.” (expert instituție publică)
„Din punctul meu de vedere, problema ar în partea de copii solicitanţi de azil, dar singuri – minorii neînsoţiţi – deoarece nu este scris oarte clar în lege, în perioada aceea după ce au împlinit 18 ani sau nu neaparat după această vârstă, dacă au primit statutul de reugiat, automat au alte obligaţii, au alte drepturi şi atunci este un punct un pic neacoperit, în sensul că reprezentatul legal nu mai este… dar ei ar trebui să e reprezentaţi în continuare de altcineva din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului. Aici cred că este un mic neajuns. ot în privinţa aceasta, legându-ne de locul de cazare al copiilor minori neînsoţiti: ei au dreptul de a sta în centrele Ociului
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
0 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Acestor schimbări ale cadrului normativ i instituional li se adaugă rograme entru reugiai care coresund celor trei soluii osibile: returnare, relocare, integrare. Centre de rimire a reugiailor i solicitanilor de ail sau a ersoanelor care beneciaă de o ormă de rotecie temorară uncioneaă la Bucureti, Galai, Rădăui i şomcuta Mare. în arteneriat cu Organiaia Internaională entru Migraie (OIM) s-a devoltat rogramul de returnare voluntară umanitară asistată a cetăenilor din state aate n aara Uniunii Euroene cărora le-a exirat dretul de edere n Romnia. programul de relocare a reugiailor din ări tere oate considerat un model de bună ractică entru colaborarea ntre instituii (Guvernul Romniei, UNHCR i OIM). Ca urmare a conjugării eorturilor i intereselor instituiilor menionate s-a ninat, la imioara, Centrul de ranit n Regim de Urgenă entru găduirea ersoanelor ce au nevoie urgentă de rotecie internaională entru ca aoi acestea să e relocate sre alte state. Caracterul secial al acestui Centru este conerit de condiiile sale de uncionare, de serviciile oerite i de contextul n care oereaă. privind dintr-o ersectivă macrostructurală, se consideră că reglementările, oliticile n domeniul reugiailor i ailului au nregistrat n Romnia o evoluie oitivă. procesul de corelare a cadrului legislativ cu cel al Uniunii Euroeane este considerat un unct tare n sectorul oliticilor entru reugiai i ail. Dincolo de schimbările care au avut loc n lan instituional i legislativ se constată că noile realități sociale transormă domeniul ntr-unul comlex, ce imlică noi rovocări, care, la rndul lor resuun resurse nanciare, umane i de tim sulimentare. „Din oarte multe puncte de vedere acum este mult mai bine în sensul în care, cel puţin atunci când este vorba despre autoritatea administrativă prevederile legii sunt respectate. Doar că problematica a devenit mai complexă pentru că până acum vorbeam, să zicem, de solicitare de azil şi străini cu şedere ilegală. Acuma vorbim de mai multe tipuri de viză, vorbim de mai multe modalităţi de reglementare a dreptului de şedere, vorbim despre cazurile Dublin, Dublin In şi Out, adică cei care sunt transeraţi în România, cei care sunt trans eraţi în aara României. Cazuistica Dublin este extrem de complexă şi este o noutate pentru România. Mie îmi ace plăcere să spun că actualul Ociu Român pentru Imigrări chiar a înţeles să-şi îmbunătăţească activitatea. Au existat oarte multe activităţi de pregătire în diverse programe, oamenii şi-au deschis mintea, au înţeles care
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
trebui să o primească într-un centru al DPC-ului, pentru că acolo ar trebui să existe persoane specializate şi să poată să le oere acestor co pii asistenţa de care au nevoie, pe când în centrul în care ei optează, de obicei, să rămână nu există această asistenţă. Oamenii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului (DPC – subl. ns.) sunt specializaţi pentru a oeri asistenţă copiilor, pe când aici se oeră mai mult pentru adult şi nu au această parte bine pusă la punct.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Locuire, servicii de asistență socială și asistență entru categoriile vulnerabile „Legea prevede posibilitatea ca reugiaţii să acceseze aşa-numitele locuinţe sociale…dar acestea nu există… ele nu există nici pentru români, deci este oarte puţin probabil că vom găsi pentru reugiaţi. Mai sunt aspecte legate de asistenţa reugiaţilor greu integrabili sau anumite categorii vulnerabile cum ar cei care au atins vârsta pensionării şi nu beneciază de pensie. Nivelul de asistenţă socială oerit de stat pentru români este destul de mic, iar reugiaţii au aceleaşi drepturi, primesc aceeaşi sumă de bani cu dierenţa că re ugiaţii sunt singuri. Un român poate să mai aibă o rudă, să se mai descurce un pic…” (expert instituţie publică)
„Acea legitimaţie temporară se vizează anual şi se vizează pe baza unui contract, pe baza unei dovezi de reşedinţă. Ei, dacă stau cu chirie, au probleme pentru că nu toţi proprietarii doresc să acă un contract de închiriere… să mai plătească taxe la stat. Ca atare, nu au acea dovada şi nu reuşesc să-şi vizeze legitimaţia, aceasta ind problema general valabilă cu locuinţa. De cumpărarea unei locuinţe nu cred că se pune problema, mai ales având în vedere că nu este specicat în lege. Ştiu oarte mulţi care au încercat să acceseze împrumuturi bancare şi nu au putut să acă acest lucru, deşi, în principiu, după obţinerea statutului de reugiat, au aproape aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, cu mici dierențe.” (expert instituţie publică)
Rereentantul legal „O altă neclaritate este la obligaţiile reprezentanţilor legali… nu este oarte clar specicat în lege ceea ce trebuie să acă un reprezen-
sunt standardele de tratament ale străinilor şi nu am avut plângeri că drepturile nu le sunt respectate.” (expert instituţie publică) Avnd exeriena ractică, secialitii din domeniu remarcă existena unor deciențe la nivelul legislaiei, de uncionalitate și alicabilitate a cadrului normativ și gestionării de către sistemul instituțional, i sunt de ărere că eciena schimbărilor din domeniu este diminuată de actori recum:
1 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Legislaţie uneori lacunară, incoerentă, neadaptată anumitor specicităţi locale sau lipsa mijloacelor pentru aplicarea legii – conduc la situaţii nedorite precum munca „la negru”, restricţionarea accesului la serviciile de sănătate publică, educaţie, locuire, asistență juridică și altele. Câteva dintre aceste aspecte sunt identicate punctual de către sp ecialiştii intervievaţi, în cele ce urmează:
Minorii nensoii solicitani de ail „Au ost situaţii care s-au reerit la copii din ţări cum ar Irak-ul, Aganistan, state din acestea, care erau neînsoţiti pe teritoriul României, cărora le usese reuzată acordarea vizei sau a dreptului de şedere pe teritoriul României şi atunci a ost nevoie să e returnat în ţara de origine; abia în momentul acela a ost semnalat cazul şi Autorităţii (Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Co pilului – subl. ns.), ind nevoie şi de colaborarea Direcţiei, pentru că minorul trebuia asistat cumva. Cam asta e tot, nu e o statistică semnicativă şi nici semnale că ar un enomen în creştere.” (expert instituție publică)
„Din punctul meu de vedere, problema ar în partea de copii solicitanţi de azil, dar singuri – minorii neînsoţiţi – deoarece nu este scris oarte clar în lege, în perioada aceea după ce au împlinit 18 ani sau nu neaparat după această vârstă, dacă au primit statutul de reugiat, automat au alte obligaţii, au alte drepturi şi atunci este un punct un pic neacoperit, în sensul că reprezentatul legal nu mai este… dar ei ar trebui să e reprezentaţi în continuare de altcineva din cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului. Aici cred că este un mic neajuns. ot în privinţa aceasta, legându-ne de locul de cazare al copiilor minori neînsoţiti: ei au dreptul de a sta în centrele Ociului Român pentru Imigrări, dar aici nu au aceeaşi asistenţă pe care ar
tant legal… e destul de vag, de general.” (expert organizaţie negu-
3
vernamentală)
Asistență materială și ajutorul nanciar, accesul la iața muncii și la servicii ublice „Asistenţa materială e destul de mică pentru ei, în condiţiile în care solicitanţii de azil nu au drept de muncă decât după un an de la momentul în care au ajuns pe teritoriul României. Neavând drept de muncă, ei nu au de ales… Practic se încurajează munca la negru pentru că nu pot sta ără muncă şi cu acei 3 lei pe zi. Deci se încurajează munca la negru, mai ales că şi în Bucureşti, şi în alte zone sunt comunităţi de dierite etnii şi colaborează.” (expert instituţie publică)
„La bănci de exemplu, primesc bani şi nu v or să accepte să le dea banii respectivi, pentru că nu recunosc acele legitimaţii de şedere tem porară. Nu vor să elibereze banii pe care ei îi primesc din străinătate, de la rude, pe baza acelui document sunt şi alte mici probleme. Deci ar trebui inormaţi şi la armacii, de exemplu, dar asta e general, nu vor să recunoască CNP-urile cu 7 şi cu 8, dar asta s-a schimbat. Da, inormare la nivelul instituţiilor publice, despre drepturile solicitanţilor de azil, despre drepturile copiilor şi adulţilor reugiaţi.” (expert instituţie neguvernamentală)
Asistena medicală Rolul instituiilor ublice abilitate n acest sens este limitat la momente de criă – situaii limită, ce nu ot gestionate de ORI, sau, la cauri seciale n care aare necesitatea internării imediate a u nui imigrant: „Deci noi asigurăm asistenţa medicală numai în caz de nevoie, când numărul de imigranţi depăşeşte capacitatea de preluare ORI, adică dacă este un val mare de imigranţi care pătrund pe teritoriul României şi unii dintre aceştia sunt bolnavi şi au nevoie de internare în spital, atunci intervin structurile Ministerului Sănătăţii. Există un circuit inormativ, toate lucrurile sunt oarte bine puse la punct.” (expert instituție publică)
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
2 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
trebui să o primească într-un centru al DPC-ului, pentru că acolo ar trebui să existe persoane specializate şi să poată să le oere acestor co pii asistenţa de care au nevoie, pe când în centrul în care ei optează, de obicei, să rămână nu există această asistenţă. Oamenii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului (DPC – subl. ns.) sunt specializaţi pentru a oeri asistenţă copiilor, pe când aici se oeră mai mult pentru adult şi nu au această parte bine pusă la punct.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Locuire, servicii de asistență socială și asistență entru categoriile vulnerabile „Legea prevede posibilitatea ca reugiaţii să acceseze aşa-numitele locuinţe sociale…dar acestea nu există… ele nu există nici pentru români, deci este oarte puţin probabil că vom găsi pentru reugiaţi. Mai sunt aspecte legate de asistenţa reugiaţilor greu integrabili sau anumite categorii vulnerabile cum ar cei care au atins vârsta pensionării şi nu beneciază de pensie. Nivelul de asistenţă socială oerit de stat pentru români este destul de mic, iar reugiaţii au aceleaşi drepturi, primesc aceeaşi sumă de bani cu dierenţa că re ugiaţii sunt singuri. Un român poate să mai aibă o rudă, să se mai descurce un pic…” (expert instituţie publică)
„Acea legitimaţie temporară se vizează anual şi se vizează pe baza unui contract, pe baza unei dovezi de reşedinţă. Ei, dacă stau cu chirie, au probleme pentru că nu toţi proprietarii doresc să acă un contract de închiriere… să mai plătească taxe la stat. Ca atare, nu au acea dovada şi nu reuşesc să-şi vizeze legitimaţia, aceasta ind problema general valabilă cu locuinţa. De cumpărarea unei locuinţe nu cred că se pune problema, mai ales având în vedere că nu este specicat în lege. Ştiu oarte mulţi care au încercat să acceseze împrumuturi bancare şi nu au putut să acă acest lucru, deşi, în principiu, după obţinerea statutului de reugiat, au aproape aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, cu mici dierențe.” (expert instituţie publică)
Rereentantul legal „O altă neclaritate este la obligaţiile reprezentanţilor legali… nu este oarte clar specicat în lege ceea ce trebuie să acă un reprezen-
4 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Lipsa unei tradiţii, a unor modele de bună practică proprii în gestionarea imigrației, prin urmare și a reugiaţilor şi azilului, în transmiterea de inormaţii către populaţia majoritară reeritoare la situaţia şi motivele pentru care aceste persoane se aă în România. „Vreau să spun că sunt mici chestiuni care apar în practică şi de unde poţi deduce că, din păcate, România nu a avut nici o tradiţie de a primi reugiaţi şi încă mai are de învăţat… Nu avem maniestări xenoobe şi rasiste şi acesta este un aspect extrem de important, dar avem prejudecăţi despre străini, iar asta este clar.” (expert instituţie publică) „Eu totuşi nu cred că imaginea solicitanţilor de azil sau a reugiaţilor este destul de proastă aici în România, dar oricum lumea trebuie să e inormată. Ociul Român pentru Imigrări a derulat tot elul de campanii de inormare aşa cum este aceea celebră cu
. Aceea a ost oarte vizibilă.” (expert instituţie publică)
Colaborarea inter-instituţională în domeniu pare să e, în ansamblu, una ecientă dar marcată de anumite disuncţionalităţi care intervin predominant în relaţia dintre instituţiile cu atribuţii dedicate exclusiv acestei arii şi instituţii care au competențe punctuale sau tangenţiale pe problematica imigrației și azilului. Acestea din urmă nu neleg ntotdeauna domeniul i nici rolul e care trebuie să l joace n sistemul instituțional de gestionare a imigraiei sau n roblematica reugiailor i ailului. Disuncionalităile n sistem rovin i n urma schimbărilor determinate de actori olitici care au loc recvent n cadrul majorităii instituiilor ublice, dar i din insucienta abilitate și caacitate organiaională de a devolta i susine roiecte. Această roblemă remarcată nu este nsă, una secică sistemului de gestionare a imigrației, ea utnd ntlnită și n discuțiile cu rereentanți instituționali ai sectorului asistenței sociale, serviciilor medicale, educației și serviciilor educaționale și așa mai dearte. „Slavă Domnului, lucrăm oarte bine cu celelate instituţii abilitate. Şi de ce spun slavă Domnului, pentru că suntem probabil norocoşi să avem o relaţie oarte bună cu autorităţile guvernamentale
tant legal… e destul de vag, de general.” (expert organizaţie negu-
3
vernamentală)
Asistență materială și ajutorul nanciar, accesul la iața muncii și la servicii ublice
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„Asistenţa materială e destul de mică pentru ei, în condiţiile în care solicitanţii de azil nu au drept de muncă decât după un an de la momentul în care au ajuns pe teritoriul României. Neavând drept de muncă, ei nu au de ales… Practic se încurajează munca la negru pentru că nu pot sta ără muncă şi cu acei 3 lei pe zi. Deci se încurajează munca la negru, mai ales că şi în Bucureşti, şi în alte zone sunt comunităţi de dierite etnii şi colaborează.” (expert instituţie publică)
„La bănci de exemplu, primesc bani şi nu v or să accepte să le dea banii respectivi, pentru că nu recunosc acele legitimaţii de şedere tem porară. Nu vor să elibereze banii pe care ei îi primesc din străinătate, de la rude, pe baza acelui document sunt şi alte mici probleme. Deci ar trebui inormaţi şi la armacii, de exemplu, dar asta e general, nu vor să recunoască CNP-urile cu 7 şi cu 8, dar asta s-a schimbat. Da, inormare la nivelul instituţiilor publice, despre drepturile solicitanţilor de azil, despre drepturile copiilor şi adulţilor reugiaţi.” (expert instituţie neguvernamentală)
Asistena medicală Rolul instituiilor ublice abilitate n acest sens este limitat la momente de criă – situaii limită, ce nu ot gestionate de ORI, sau, la cauri seciale n care aare necesitatea internării imediate a u nui imigrant: „Deci noi asigurăm asistenţa medicală numai în caz de nevoie, când numărul de imigranţi depăşeşte capacitatea de preluare ORI, adică dacă este un val mare de imigranţi care pătrund pe teritoriul României şi unii dintre aceştia sunt bolnavi şi au nevoie de internare în spital, atunci intervin structurile Ministerului Sănătăţii. Există un circuit inormativ, toate lucrurile sunt oarte bine puse la punct.” (expert instituție publică)
Ministerul Educaţiei, dar şi cu instituţii de învăţământ superior. Este drept că schimbările presupun şi pentru noi un proces de reiniţiere a tuturor legăturilor, dar nu am avut până acum nici o situaţie ne plăcută. Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate care a ost la început oarte reticentă vis-a-vis de drepturile de sănătate ale reugiaţilor… vin la întâlniri, sunt deschişi cred că este vorba de a învăţa unii de la alţii cam ce anume înseamnă asistenţa reugiaţilor…” (expert instituţie publică)
„Încă sunt anumite instituţii publice care au atribuţii în domeniul integrării reugiaţilor care nu cunosc legislaţia, nu ştiu nici măcar că avem reugiaţi în România şi aici din punct de vedere al conştientizării cred că mai este un pic…” (expert instituţie publică) „Lucrăm oarte bine cu unii dintre ei, de exemplu, cu Ociul Român pentru Imigrări…chiar oarte bine pentru că acolo sunt nişte oameni care ştiu ce au de ăcut. Chiar la ultima întâlnire cu ORI pe chestiunea pro gramului de resettlement am vorbit 100% aceeaşi limbă. În orice caz, autorităţile responsabile cu mangementul migraţiei sunt partenerul nostru natural de lucru. Am lucrat bine şi cu alte instituţii cum ar Ministerul Educaţiei sau Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi deşi şi ei ar trebui să e un partener natural pentru noi mai avem de lucru la cooperarea cu ei. A ost dicil întotdeauna, adică am lucrat cu chestii punctuale, dar o să dau un exemplu… Când exista acea agenţie pentru munca în străinătate, noi am încercat să lucrăm pe programe de inormare şi consiliere pentru muncitorii români care plecau în străinătate. Deşi am propus chestia asta în repetate rânduri nu am avut un răspuns avorabil. Am mai avut discuţii legate de remittances dar totul s-a oprit la discuţii. Am mai avut contacte, dar din diverse motive ei au zis că principala lor problema este capacitatea organizaţională de a dezvolta proiecte. Nu am reuşit să mergem mai departe. Şi mai este o chestiune legată de înţelegerea problematicii… Este nevoie de un eort ca să ajungi la un limbaj comun. Un total asco a ost cu Ministerul Sănătăţii… îmi aduc aminte numai de un proiect pe sănătatea victimelor tracului în care aveam bani să cheltuim şi vroiam ca ei să ne dea ok-ul pentru un pachet minim de servicii de sănătate pentru victime. Nu am reuşit să-l primim. Conorm legislaţiei victimele aveau acces…ar trebuit să aibă acces la serv icii de sănătate. În practică acest acces nu se întâmplă şi atunci victimele care veneau prin intermediul nostru mai tot timpul trebuia să organizăm
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
4 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Lipsa unei tradiţii, a unor modele de bună practică proprii în gestionarea imigrației, prin urmare și a reugiaţilor şi azilului, în transmiterea de inormaţii către populaţia majoritară reeritoare la situaţia şi motivele pentru care aceste persoane se aă în România. „Vreau să spun că sunt mici chestiuni care apar în practică şi de unde poţi deduce că, din păcate, România nu a avut nici o tradiţie de a primi reugiaţi şi încă mai are de învăţat… Nu avem maniestări xenoobe şi rasiste şi acesta este un aspect extrem de important, dar avem prejudecăţi despre străini, iar asta este clar.” (expert instituţie publică) „Eu totuşi nu cred că imaginea solicitanţilor de azil sau a reugiaţilor este destul de proastă aici în România, dar oricum lumea trebuie să e inormată. Ociul Român pentru Imigrări a derulat tot elul de campanii de inormare aşa cum este aceea celebră cu . Aceea a ost oarte vizibilă.” (expert instituţie publică)
Colaborarea inter-instituţională în domeniu pare să e, în ansamblu, una ecientă dar marcată de anumite disuncţionalităţi care intervin predominant în relaţia dintre instituţiile cu atribuţii dedicate exclusiv acestei arii şi instituţii care au competențe punctuale sau tangenţiale pe problematica imigrației și azilului. Acestea din urmă nu neleg ntotdeauna domeniul i nici rolul e care trebuie să l joace n sistemul instituțional de gestionare a imigraiei sau n roblematica reugiailor i ailului. Disuncionalităile n sistem rovin i n urma schimbărilor determinate de actori olitici care au loc recvent n cadrul majorităii instituiilor ublice, dar i din insucienta abilitate și caacitate organiaională de a devolta i susine roiecte. Această roblemă remarcată nu este nsă, una secică sistemului de gestionare a imigrației, ea utnd ntlnită și n discuțiile cu rereentanți instituționali ai sectorului asistenței sociale, serviciilor medicale, educației și serviciilor educaționale și așa mai dearte. „Slavă Domnului, lucrăm oarte bine cu celelate instituţii abilitate. Şi de ce spun slavă Domnului, pentru că suntem probabil norocoşi să avem o relaţie oarte bună cu autorităţile guvernamentale începând de la Poliţia de Frontieră, Ociul Român pentru Imigrări,
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
pentru ele cumpărarea de servici medicale de la clinici private, ceea ce nu era în regulă.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Finanţarea insucientă a domeniului imigrație și azil este determinată, pe de o parte, de integrarea în Uniunea Europeană, care a condus la retragerea anumitor nanţatori şi pe de altă parte de o slaba dezvoltare a proiectelor cu nanţare europeană în prezent. „Până când România a devenit membru UE avea bani, de exemplu, de la nanţatori precum Statele Unite… pentru victime ale tracului (…) ..sau cetăţeni străini în România, în situaţie vulnerabilă. Când a devenit clar că România va membru al UE tipul acesta de nanţare a dispărut. În momentul de aţă nanţările ar trebui să vină în principal de la Guvernul României, aşa cum vin, de exemplu, în alte ţări… Belgia. În Italia, programele noastre de acolo sunt nanţate în principal de guvernul gazdă. Mai sunt şi proiecte care vin din nanţare europeană sau participarea în proiecte regionale, care se ace cu multinanţare, adică de la surse multiple de nanţare… În Romania nanţările pentru migraţie au demarat destul de greu… principala sursa sunt cele trei proiecte, cele trei onduri europene47 . Finanţarea deocamdată nu a ost accesată de către noi, din chestiuni de incompatibilitate organizaţională. De exemplu, proiectele noastre pe returnare şi de integrare a migranţilor nu s-au putut naliza. Ele au ost aprobate de către ORI dar nu am putut semna contractul de nanţare din cauze birocratice… perioada de raportare despre care vorbeam…” (expert organizaţie neguvernamentală)
Birocrație excesivă încă neadaptată la realitățile complexe ale enomenului și dinamismul imigrației, la dimesiunea transnațională pe care sistemul de gestionare a imigrației în România trebuie să o aibă în vedere pentru dierite tipuri de intervenții în domeniul azilului și imigrației. „De exemplu, noi am discutat cu ORI mai multe eluri de activităţi şi ne-am ciocnit de un articol din legea pentru cheltuirea banilor publici care nu ne lasă să acem raportări decât la 30 de zile, ceea ce 4 Se ace reerire la cele patru onduri din cadrul Programului General „Solidaritatea și gestionarea uxurilor migratorii”: Fondul European pentru Reugiați; Fondul European pentru Integrarea Resortisanților Țărilor erțe; Fondul European pentru Returnare și Fondul European pentru Fron-
Ministerul Educaţiei, dar şi cu instituţii de învăţământ superior. Este drept că schimbările presupun şi pentru noi un proces de reiniţiere a tuturor legăturilor, dar nu am avut până acum nici o situaţie ne plăcută. Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate care a ost la început oarte reticentă vis-a-vis de drepturile de sănătate ale reugiaţilor… vin la întâlniri, sunt deschişi cred că este vorba de a învăţa unii de la alţii cam ce anume înseamnă asistenţa reugiaţilor…”
5 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
(expert instituţie publică)
„Încă sunt anumite instituţii publice care au atribuţii în domeniul integrării reugiaţilor care nu cunosc legislaţia, nu ştiu nici măcar că avem reugiaţi în România şi aici din punct de vedere al conştientizării cred că mai este un pic…” (expert instituţie publică) „Lucrăm oarte bine cu unii dintre ei, de exemplu, cu Ociul Român pentru Imigrări…chiar oarte bine pentru că acolo sunt nişte oameni care ştiu ce au de ăcut. Chiar la ultima întâlnire cu ORI pe chestiunea pro gramului de resettlement am vorbit 100% aceeaşi limbă. În orice caz, autorităţile responsabile cu mangementul migraţiei sunt partenerul nostru natural de lucru. Am lucrat bine şi cu alte instituţii cum ar Ministerul Educaţiei sau Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi deşi şi ei ar trebui să e un partener natural pentru noi mai avem de lucru la cooperarea cu ei. A ost dicil întotdeauna, adică am lucrat cu chestii punctuale, dar o să dau un exemplu… Când exista acea agenţie pentru munca în străinătate, noi am încercat să lucrăm pe programe de inormare şi consiliere pentru muncitorii români care plecau în străinătate. Deşi am propus chestia asta în repetate rânduri nu am avut un răspuns avorabil. Am mai avut discuţii legate de remittances dar totul s-a oprit la discuţii. Am mai avut contacte, dar din diverse motive ei au zis că principala lor problema este capacitatea organizaţională de a dezvolta proiecte. Nu am reuşit să mergem mai departe. Şi mai este o chestiune legată de înţelegerea problematicii… Este nevoie de un eort ca să ajungi la un limbaj comun. Un total asco a ost cu Ministerul Sănătăţii… îmi aduc aminte numai de un proiect pe sănătatea victimelor tracului în care aveam bani să cheltuim şi vroiam ca ei să ne dea ok-ul pentru un pachet minim de servicii de sănătate pentru victime. Nu am reuşit să-l primim. Conorm legislaţiei victimele aveau acces…ar trebuit să aibă acces la serv icii de sănătate. În practică acest acces nu se întâmplă şi atunci victimele care veneau prin intermediul nostru mai tot timpul trebuia să organizăm
este stupid pentru orice activitate care implică cheltuirea de bani sau activităţi în aara graniţelor României, pentru că dacă am aceasta dimensiune internaţională în proiect… v reau să ac asistenţă medicală, de exemplu, pentru migranţii cu statut nereglementat care se întorc acasă în India, Bangladesh, am nevoie să aloc nişte bani pe care să-i şi cheltui pentru asistenţa lor medicală… nu o să pot să ac o raportare la 30 de zile… deci asta nu are nici o legatură cu migraţia ci doar cu modul în care Ministerul de Finanţe vede cheltuirea acestor bani şi condiţiile de cheltuire.” (expert organizaţie neguvernamentală) particianii la cercetare au ncercat să conturee un cadru de aciune rioritar n domeniul imigraiei i ailului, care vieaă , n esenă, roblema relocării, regătirea entru aderarea la saiul Schengen, mbunătăirea rocedurii de ail i a rogramelor de integrare, unerea n debatere a roblemei situaiei „tolerailor” n vederea identicării de soluii viabile. De asemenea, se evideniaă necesitatea construirii unei reele instituionale ormată din instituii ublice cu atribuii n domeniu i organiaii nonguvernamentale care să uncionee n această roblematică duă obiective comune i să exrime o coordonare a măsurilor convenite. „Eu cred că sunt oarte multe de ăcut pentru că migraţia şi azilul sunt un domeniu extrem de uid şi presupune adevărate provocări pentru majoritatea statelor. Una dintre provocările pe care le va avea România va problema de relocare şi vorbesc acuma despre relocarea reugiaţilor în România pe bază permanentă. Apoi, vorbim des pre aderarea la spaţiul Schengen în tot ceea ce înseamnă pregătirea pentru asta. Componenta de migraţie şi azil pe acces la procedură, pe combaterea migraţiei ilegale şi aşa mai departe. O altă componentă importantă… cred că ar bine să menţionăm că noi avem un parteneriat cu Poliţia de Frontieră în b aza căruia organizăm misiuni de monitorizare a rontierei, sesiuni de pregătire şi anul acesta chiar am avut o componentă transrontalieră. Am avut o misiune cu colegii din Ucraina şi încercăm să pregătim şi Poliţia de Frontieră pe ceea ce înseamnă dierenţa dintre migranţi şi potenţiali reugiaţi tocmai din perspectiva aptului că sunt o categorie mai specială. Deci va rămâne o provocare accesul la procedura de azil şi la teritoriu pentru că rutele de migraţie de asemenea se schimbă, dar probabil că Ucraina va rămâne o ţară de tranzit şi urnizoare de migranţi pentru ţările Uniunii Europene care sunt vecine şi probabil că după intrarea în Schengen,
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
pentru ele cumpărarea de servici medicale de la clinici private, ceea ce nu era în regulă.” (expert organizaţie neguvernamentală)
Finanţarea insucientă a domeniului imigrație și azil este determinată, pe de o parte, de integrarea în Uniunea Europeană, care a condus la retragerea anumitor nanţatori şi pe de altă parte de o slaba dezvoltare a proiectelor cu nanţare europeană în prezent. „Până când România a devenit membru UE avea bani, de exemplu, de la nanţatori precum Statele Unite… pentru victime ale tracului (…) ..sau cetăţeni străini în România, în situaţie vulnerabilă. Când a devenit clar că România va membru al UE tipul acesta de nanţare a dispărut. În momentul de aţă nanţările ar trebui să vină în principal de la Guvernul României, aşa cum vin, de exemplu, în alte ţări… Belgia. În Italia, programele noastre de acolo sunt nanţate în principal de guvernul gazdă. Mai sunt şi proiecte care vin din nanţare europeană sau participarea în proiecte regionale, care se ace cu multinanţare, adică de la surse multiple de nanţare… În Romania nanţările pentru migraţie au demarat destul de greu… principala sursa sunt cele trei proiecte, cele trei onduri europene47 . Finanţarea deocamdată nu a ost accesată de către noi, din chestiuni de incompatibilitate organizaţională. De exemplu, proiectele noastre pe returnare şi de integrare a migranţilor nu s-au putut naliza. Ele au ost aprobate de către ORI dar nu am putut semna contractul de nanţare din cauze birocratice… perioada de raportare despre care vorbeam…” (expert organizaţie neguvernamentală)
Birocrație excesivă încă neadaptată la realitățile complexe ale enomenului și dinamismul imigrației, la dimesiunea transnațională pe care sistemul de gestionare a imigrației în România trebuie să o aibă în vedere pentru dierite tipuri de intervenții în domeniul azilului și imigrației. „De exemplu, noi am discutat cu ORI mai multe eluri de activităţi şi ne-am ciocnit de un articol din legea pentru cheltuirea banilor publici care nu ne lasă să acem raportări decât la 30 de zile, ceea ce 4 Se ace reerire la cele patru onduri din cadrul Programului General „Solidaritatea și gestionarea uxurilor migratorii”: Fondul European pentru Reugiați; Fondul European pentru Integrarea Resortisanților Țărilor erțe; Fondul European pentru Returnare și Fondul European pentru Frontierele Externe.
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
este stupid pentru orice activitate care implică cheltuirea de bani sau activităţi în aara graniţelor României, pentru că dacă am aceasta dimensiune internaţională în proiect… v reau să ac asistenţă medicală, de exemplu, pentru migranţii cu statut nereglementat care se întorc acasă în India, Bangladesh, am nevoie să aloc nişte bani pe care să-i şi cheltui pentru asistenţa lor medicală… nu o să pot să ac o raportare la 30 de zile… deci asta nu are nici o legatură cu migraţia ci doar cu modul în care Ministerul de Finanţe vede cheltuirea acestor bani şi condiţiile de cheltuire.” (expert organizaţie neguvernamentală) particianii la cercetare au ncercat să conturee un cadru de aciune rioritar n domeniul imigraiei i ailului, care vieaă , n esenă, roblema relocării, regătirea entru aderarea la saiul Schengen, mbunătăirea rocedurii de ail i a rogramelor de integrare, unerea n debatere a roblemei situaiei „tolerailor” n vederea identicării de soluii viabile. De asemenea, se evideniaă necesitatea construirii unei reele instituionale ormată din instituii ublice cu atribuii n domeniu i organiaii nonguvernamentale care să uncionee n această roblematică duă obiective comune i să exrime o coordonare a măsurilor convenite. „Eu cred că sunt oarte multe de ăcut pentru că migraţia şi azilul sunt un domeniu extrem de uid şi presupune adevărate provocări pentru majoritatea statelor. Una dintre provocările pe care le va avea România va problema de relocare şi vorbesc acuma despre relocarea reugiaţilor în România pe bază permanentă. Apoi, vorbim des pre aderarea la spaţiul Schengen în tot ceea ce înseamnă pregătirea pentru asta. Componenta de migraţie şi azil pe acces la procedură, pe combaterea migraţiei ilegale şi aşa mai departe. O altă componentă importantă… cred că ar bine să menţionăm că noi avem un parteneriat cu Poliţia de Frontieră în b aza căruia organizăm misiuni de monitorizare a rontierei, sesiuni de pregătire şi anul acesta chiar am avut o componentă transrontalieră. Am avut o misiune cu colegii din Ucraina şi încercăm să pregătim şi Poliţia de Frontieră pe ceea ce înseamnă dierenţa dintre migranţi şi potenţiali reugiaţi tocmai din perspectiva aptului că sunt o categorie mai specială. Deci va rămâne o provocare accesul la procedura de azil şi la teritoriu pentru că rutele de migraţie de asemenea se schimbă, dar probabil că Ucraina va rămâne o ţară de tranzit şi urnizoare de migranţi pentru ţările Uniunii Europene care sunt vecine şi probabil că după intrarea în Schengen, România va avea şi mai multe intrări din Ucraina decât are acum.
Rămâne problema îmbunătăţirii accesului la procedură…avem îmbunătăţirea continuă a procedurii de azil, a calităţii procedurii de azil, avem componenta aceasta de îmbunătăţire a programelor de integrare în general pentru persoanele cu o ormă de protecţie dar şi pentru cei care vor relocaţi, iar în ceea ce priveşte partea de migraţie sunt anumite categorii de străini care provin din ţări terţe care sunt, să spunem, greu returnabili şi asta creeaza o categorie de străini aşa numiţi toleraţi pe teritoriul României. Cu toleraţii este o mare problemă din perspectiva aptului că nu au nici un drept socio-economic prevăzut de lege, au un statut temporar pentru că de apt acest statut de tolerat presupune o permisiune de şedere pe teritoriul României în vederea îndepărtării.” (expert instituţie publică) „Este nevoie de timp şi de oameni… deci trebuie ca oamenii să se întâlnescă în mod regulat şi să împărtăşescă aceeaşi agendă şi să se stabilească obiectivele pentru care tindem şi noi şi ei.” (expert instituţie neguvernamentală)
CONCLUzII şI RECOMANDĂRI
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Rămâne problema îmbunătăţirii accesului la procedură…avem îmbunătăţirea continuă a procedurii de azil, a calităţii procedurii de azil, avem componenta aceasta de îmbunătăţire a programelor de integrare în general pentru persoanele cu o ormă de protecţie dar şi pentru cei care vor relocaţi, iar în ceea ce priveşte partea de migraţie sunt anumite categorii de străini care provin din ţări terţe care sunt, să spunem, greu returnabili şi asta creeaza o categorie de străini aşa numiţi toleraţi pe teritoriul României. Cu toleraţii este o mare problemă din perspectiva aptului că nu au nici un drept socio-economic prevăzut de lege, au un statut temporar pentru că de apt acest statut de tolerat presupune o permisiune de şedere pe teritoriul României în vederea îndepărtării.” (expert instituţie publică) „Este nevoie de timp şi de oameni… deci trebuie ca oamenii să se întâlnescă în mod regulat şi să împărtăşescă aceeaşi agendă şi să se stabilească obiectivele pentru care tindem şi noi şi ei.” (expert instituţie neguvernamentală)
80 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
riunghiul gestionării benece a imigraţiei – „3D”: Dinamica enomenului – Dinamica sistemului de management – Dinamica analizei domeniului. Devine limede atul că gestionarea benecă a imigraiei n Romnia este un enomen care trebuie corelat cu un număr mare de actori, unii dintre acetia innd de ona rognoei, n condiiile n care inormaiile entru redicie sunt insuciente. în același tim, este clar că rocesul gestionării benece a imigraiei este arte a unui ux continuu de input -uri din aara sistemului naional, care trebuie urmărite i n raort cu care sistemul ublic național este nevoie să se adatee „din mers”. De aceea, studiul de aă nu oate deveni unctul ermanent de reer al analiei i/sau liniilor de reormă ale sistemului naional de management al imigraiei, ci doar un demers de diagnoă a enomenului la un anumit moment i n anumite cadre concetuale i organiaionale. Cum enomenul imigraiei are o dinamică rorie, sistemul instituional i juridic, alături de racticile gestionării imigraiei, trebuie să urmee dinamica secică și tendințele de maniestare ale enomenului, adatndu-se la rovocări noi i ncercnd să rentmine riscuri i vulnerabilităi, ierarhiate e o scală de robabilitate. La un alt nivel, studiile i analiele asura unuia sau altuia dintre cele două comonente ale managementului migraiei coresunătoare uxurilor migraționiste, sau asura corelaiei lor, trebuie să articie la aceeai dinamică, n sensul identicării de robleme i soluii sistemice sau sectoriale e care să le semnalee n tim util autorităilor ublice cometente n domeniu, entru corectarea lor. otodată, organiațiile neguvernamentale, ex erții indeendenți și organiațiile internaționale active n domeniul imigrației, rin relațiile comlexe e care le devoltă cu sistemul instituțional ublic la nivel central, dar și la nivel local-teritorial se aă n dubla oiție de arte integrată a sistemului și de observator/colaborator din aara sistemului de gestionare a imigrației. în acest mod, acestea ot identica mai ușor și ot semnala vulnerabilitățile sistemului rin nsuși rolul lor asumat și rintr-o anume exibilitate și dinamică ce le este conerită de situarea oarecum năuntru și n aara sistemului de gestionare benecă a imigrației n Romnia. Cercetarea asura roblematicii imigraiei n Romnia a dus la ormularea
CONCLUzII şI RECOMANDĂRI
dii viitoare rivind dinamica unui enomen ce trebuie neles n corelaiile sale cu uxul i cu sistemul de inormaii. Sub asectul corelaiei dintre ioteele de lucru i coninutul inormaiei de cercetare, subliniem că aceste robleme identicate se ot grua n domenii de interes care vieaă dinamica enomenului migraiei, dinamica sistemului de management i resectiv dinamica gestionării imigraiei. Exerii dieritelor instituii din sistemul naional de management al imigraiei semnaleaă nevoia de coordonare a legislaiei i racticilor aerente acesteia cu dinamica enomenului n ările membre ale Uniunii Euroene. Gestionarea mobilităilor de e iaa orei de muncă euroene trebuie comletată cu analia i gestionarea mobilităilor de e iaa naională i regională a orei de muncă. în acest cadru general, roblematica imigraiei este ermanent raortată la inormaii e care instituiile romneti le rimesc de la ataaii e robleme de muncă i sociale din dierite state euroene i de la instituii unionale. în ceea ce rivete olitica statului romn aă de imigraie, n contextul actual, unii dintre racticienii domeniului consideră că olitica imigraiei va conserva limitele ultimilor ani. în reent, entru gestionarea benecă a imigraiei se regătesc entru imlementare două roiecte sistemice – unul e corelaia migraie/oră de muncă, altul e roblema comunicării i a inormării. „(…) Dar, cred că se va merge în continuare pe limitarea imigraţiei, bineînţeles ţinând cont de ultimele Directive la nivel european, se vor introduce în legislaţia noastră principiile respective. În aară de asta, orice politică aci trebuie să o discuţi cu partenerii sociali, ori aici există o dierenţă enormă între punctul de vedere al sindicatelor şi punctul de vedere al patronatelor.” (expert instituţie publică) „Şi am aplicat pe onduri, pe dezvoltarea capacităţii administrative la Ministerul de Interne cu o idee de proiecte exact pe elaborarea unei legi şi a unei strategii pe termen lung în ceea ce priveşte migraţia în scop de muncă, deci tot ceea ce înseamnă parte de politică pe sectorul nostru – adică migraţie corelată cu munca (…) al cărui scop este exact de a elabora un cadru normativ care să corespundă cu tot ceea ce înseamnă migraţie în scop de muncă: emigraţie, imigraţie, probleme cu agenţii de muncă, cu contracte şamd., în care încercăm să im plicăm şi parteneri sociali încă din stadiul de pregătire a ce înseamnă migraţia; pentru că, v-am spus, percepţia e oarte importantă: dacă privesc migrantul ca pe o persoană cu drepturi depline, atunci am o altă abordare, dacă privesc migrantul ca p e o persoană care v ine şi-
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
80 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
riunghiul gestionării benece a imigraţiei – „3D”: Dinamica enomenului – Dinamica sistemului de management – Dinamica analizei domeniului. Devine limede atul că gestionarea benecă a imigraiei n Romnia este un enomen care trebuie corelat cu un număr mare de actori, unii dintre acetia innd de ona rognoei, n condiiile n care inormaiile entru redicie sunt insuciente. în același tim, este clar că rocesul gestionării benece a imigraiei este arte a unui ux continuu de input -uri din aara sistemului naional, care trebuie urmărite i n raort cu care sistemul ublic național este nevoie să se adatee „din mers”. De aceea, studiul de aă nu oate deveni unctul ermanent de reer al analiei i/sau liniilor de reormă ale sistemului naional de management al imigraiei, ci doar un demers de diagnoă a enomenului la un anumit moment i n anumite cadre concetuale i organiaionale. Cum enomenul imigraiei are o dinamică rorie, sistemul instituional i juridic, alături de racticile gestionării imigraiei, trebuie să urmee dinamica secică și tendințele de maniestare ale enomenului, adatndu-se la rovocări noi i ncercnd să rentmine riscuri i vulnerabilităi, ierarhiate e o scală de robabilitate. La un alt nivel, studiile i analiele asura unuia sau altuia dintre cele două comonente ale managementului migraiei coresunătoare uxurilor migraționiste, sau asura corelaiei lor, trebuie să articie la aceeai dinamică, n sensul identicării de robleme i soluii sistemice sau sectoriale e care să le semnalee n tim util autorităilor ublice cometente n domeniu, entru corectarea lor. otodată, organiațiile neguvernamentale, ex erții indeendenți și organiațiile internaționale active n domeniul imigrației, rin relațiile comlexe e care le devoltă cu sistemul instituțional ublic la nivel central, dar și la nivel local-teritorial se aă n dubla oiție de arte integrată a sistemului și de observator/colaborator din aara sistemului de gestionare a imigrației. în acest mod, acestea ot identica mai ușor și ot semnala vulnerabilitățile sistemului rin nsuși rolul lor asumat și rintr-o anume exibilitate și dinamică ce le este conerită de situarea oarecum năuntru și n aara sistemului de gestionare benecă a imigrației n Romnia. Cercetarea asura roblematicii imigraiei n Romnia a dus la ormularea unor robleme ce ot convertite n tot attea ntrebări de cercetare entru stu-
82 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
am prevăzut inclusiv partea de ormare a ceea ce înseamnă migraţia, drepturi, obligaţii şamd. pentru partenerii sociali, tocmai în ideea de a ne sprijini nouă, de a ne nouă de olos în elaborarea cadrului normativ. O să avem două proiecte pe domeniul migraţiei: unul pe partea de gestionare a politicilor şi celălalt pe îmbunătăţirea serviciilor de inormare pentru imigranţi.” (expert instituţie publică) în ceea ce rivete dinamica uxului imigranționist există atetări entru o „cretere naturală” a numărului de imigrani. în acest sens, inormaiile reentei cercetări sugereaă robleme serioase de management al imigraţiei din perspectiva aderării României la spaţiul Schengen: n civa ani, Romnia va deveni extrem de atractivă entru toate categoriile de imigrani, ca lacă turnantă entru imigraie legală i ilegală deootrivă. Aa cum reiese din reentul studiu, domeniile care necesită o atenie sorită n sistemul naional integrat de gestionare a imigraiei sunt cele legate de managementul rontierelor externe al cărui ecienă este strns legată de două categorii de resurse: a) dotarea cu echiamente i tehnologie la nivel local i regional; b) training entru erecionarea resurselor umane din toate instituiile abilitate local/regional. Noul statut al Romniei rin aderarea la Saiul Schengen creaă o resonsabilitate n lus entru statul romn de a asigura graniele externe ale Uniunii Euroene i ndelinirea obiectivului de combatere a imigraiei ilegale. în a cest context se imune o mai strnsă concertare a eorturilor instituiilor cu atribuii n reglementarea imigraiei i revenirea imigraiei i legale: ORI, poliia de Frontieră. Un alt domeniu de interes semnalat de interviurile cu dierii exeri i racticieni ai domeniului este legat de respectarea drepturilor şi libertăţilor dieritelor categorii de imigranţi. La acest nivel, dei au nregistrat rogrese semnicative, legislaia romnească i modul ei de imlementare au nevoie de corectări i adatări, reormulări i amendări cu rivire la dreturile i libertăile minorilor ailani, la străini – victime ale tracului de ersoane i ale exloatării rin muncă, la imigranții veniți n Romnia n sco de muncă, la educaia minorilor din amilii de imigrani, la accesul străinilor i a unor categorii secice din rndul acestora (ersoane cu nevoi seciale, ersoane n vrstă, minori nensoii, victime ale violenței) la servicii recum: asistenă socială, asistență juridică, asistenă medicală, locuire, iaa muncii, cursuri de limba romnă etc. întrebarea cu rivire la caacitatea sistemului instituional romnesc de a ace aă unui val n cretere de imigrani indierent de scoul entru care migreaă, și care ot să viee Romnia ca destinație sau țară de tranit, a generat inormaie de cercetare extrem de interesantă. în economia de ansamblu a cercetării noastre o bună arte din inormaii i concluii reectă onderea mai mare
dii viitoare rivind dinamica unui enomen ce trebuie neles n corelaiile sale cu uxul i cu sistemul de inormaii. Sub asectul corelaiei dintre ioteele de lucru i coninutul inormaiei de cercetare, subliniem că aceste robleme identicate se ot grua n domenii de interes care vieaă dinamica enomenului migraiei, dinamica sistemului de management i resectiv dinamica gestionării imigraiei. Exerii dieritelor instituii din sistemul naional de management al imigraiei semnaleaă nevoia de coordonare a legislaiei i racticilor aerente acesteia cu dinamica enomenului n ările membre ale Uniunii Euroene. Gestionarea mobilităilor de e iaa orei de muncă euroene trebuie comletată cu analia i gestionarea mobilităilor de e iaa naională i regională a orei de muncă. în acest cadru general, roblematica imigraiei este ermanent raortată la inormaii e care instituiile romneti le rimesc de la ataaii e robleme de muncă i sociale din dierite state euroene i de la instituii unionale. în ceea ce rivete olitica statului romn aă de imigraie, n contextul actual, unii dintre racticienii domeniului consideră că olitica imigraiei va conserva limitele ultimilor ani. în reent, entru gestionarea benecă a imigraiei se regătesc entru imlementare două roiecte sistemice – unul e corelaia migraie/oră de muncă, altul e roblema comunicării i a inormării.
gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
„(…) Dar, cred că se va merge în continuare pe limitarea imigraţiei, bineînţeles ţinând cont de ultimele Directive la nivel european, se vor introduce în legislaţia noastră principiile respective. În aară de asta, orice politică aci trebuie să o discuţi cu partenerii sociali, ori aici există o dierenţă enormă între punctul de vedere al sindicatelor şi punctul de vedere al patronatelor.” (expert instituţie publică) „Şi am aplicat pe onduri, pe dezvoltarea capacităţii administrative la Ministerul de Interne cu o idee de proiecte exact pe elaborarea unei legi şi a unei strategii pe termen lung în ceea ce priveşte migraţia în scop de muncă, deci tot ceea ce înseamnă parte de politică pe sectorul nostru – adică migraţie corelată cu munca (…) al cărui scop este exact de a elabora un cadru normativ care să corespundă cu tot ceea ce înseamnă migraţie în scop de muncă: emigraţie, imigraţie, probleme cu agenţii de muncă, cu contracte şamd., în care încercăm să im plicăm şi parteneri sociali încă din stadiul de pregătire a ce înseamnă migraţia; pentru că, v-am spus, percepţia e oarte importantă: dacă privesc migrantul ca pe o persoană cu drepturi depline, atunci am o altă abordare, dacă privesc migrantul ca p e o persoană care v ine şimi ia locul de muncă, am cu totul şi cu totul o altă abordare şi atunci
așadar, e dimensiunea roteciei i securităii rontierelor. Celelalte asecte ale gestionării imigraiei, așa cum am reciat, devin subsumate acestei ersective de organiare a sistemului ublic instituțional. Interretarea datelor de cercetare justică aradigma de analiă e care am ales-o – aradigma instituională – dret cadru general de ormulare a metodologiei i modelului de analiă. Accentuăm n acest sens observaiile i recomandările care trimit la un management centrat e instituii i sistem instituțional mai degrabă dect e individ, amilie/gru/comunitate, adică e imigrant i dreturile sale. Exerii i racticienii intervievai au semnalat, n rincial, riscuri şi vulnerabilităţi sistemice privind imigraţia ilegală şi capacitatea sistemului instituţional românesc de a gestiona imigraţia legală. în acelai tim, riscurile
i vulnerabilităile sistemice i ac simită reena i sunt semnalate ca atare de resondenii din studiu n ariile de gestionare a imigraiei care nu intră sub incidena directă a controlului migraiei legale i revenirii imigraiei ilegale cum sunt: gestionarea imigraiei entru muncă și corelarea cu enomenul emigrației/ mobilității romnești n sco de muncă, imigrația entru studii, integrarea imigranților n societatea romnească, accesul străinilor la servicii, categorii seciale i gruuri vulnerabile de imigrani.
83 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
82 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
am prevăzut inclusiv partea de ormare a ceea ce înseamnă migraţia, drepturi, obligaţii şamd. pentru partenerii sociali, tocmai în ideea de a ne sprijini nouă, de a ne nouă de olos în elaborarea cadrului normativ. O să avem două proiecte pe domeniul migraţiei: unul pe partea de gestionare a politicilor şi celălalt pe îmbunătăţirea serviciilor de inormare pentru imigranţi.” (expert instituţie publică) în ceea ce rivete dinamica uxului imigranționist există atetări entru o „cretere naturală” a numărului de imigrani. în acest sens, inormaiile reentei cercetări sugereaă robleme serioase de management al imigraţiei din perspectiva aderării României la spaţiul Schengen: n civa ani, Romnia va deveni extrem de atractivă entru toate categoriile de imigrani, ca lacă turnantă entru imigraie legală i ilegală deootrivă. Aa cum reiese din reentul studiu, domeniile care necesită o atenie sorită n sistemul naional integrat de gestionare a imigraiei sunt cele legate de managementul rontierelor externe al cărui ecienă este strns legată de două categorii de resurse: a) dotarea cu echiamente i tehnologie la nivel local i regional; b) training entru erecionarea resurselor umane din toate instituiile abilitate local/regional. Noul statut al Romniei rin aderarea la Saiul Schengen creaă o resonsabilitate n lus entru statul romn de a asigura graniele externe ale Uniunii Euroene i ndelinirea obiectivului de combatere a imigraiei ilegale. în a cest context se imune o mai strnsă concertare a eorturilor instituiilor cu atribuii n reglementarea imigraiei i revenirea imigraiei i legale: ORI, poliia de Frontieră. Un alt domeniu de interes semnalat de interviurile cu dierii exeri i racticieni ai domeniului este legat de respectarea drepturilor şi libertăţilor dieritelor categorii de imigranţi. La acest nivel, dei au nregistrat rogrese semnicative, legislaia romnească i modul ei de imlementare au nevoie de corectări i adatări, reormulări i amendări cu rivire la dreturile i libertăile minorilor ailani, la străini – victime ale tracului de ersoane i ale exloatării rin muncă, la imigranții veniți n Romnia n sco de muncă, la educaia minorilor din amilii de imigrani, la accesul străinilor i a unor categorii secice din rndul acestora (ersoane cu nevoi seciale, ersoane n vrstă, minori nensoii, victime ale violenței) la servicii recum: asistenă socială, asistență juridică, asistenă medicală, locuire, iaa muncii, cursuri de limba romnă etc. întrebarea cu rivire la caacitatea sistemului instituional romnesc de a ace aă unui val n cretere de imigrani indierent de scoul entru care migreaă, și care ot să viee Romnia ca destinație sau țară de tranit, a generat inormaie de cercetare extrem de interesantă. în economia de ansamblu a cercetării noastre o bună arte din inormaii i concluii reectă onderea mai mare a interesului sistemului de gestionare a imigrației n Romnia care se axeaă,
84 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Recomandări punctul central al cercetării noastre se regăsete n identicarea de robleme entru care exerii domeniului din interiorul sistemului ublic de management al imigraiei i din societatea civilă au ormulat rouneri, recomandări i soluii n vederea unei gestionări benece a imigraiei n Romnia. Vom reenta n cele ce urmeaă o listă – sinteă a acestor robleme, deciențe, riscuri și vulnerabilități sistemice identicate și semnalate ca atare, la dierite nivele de exertiă n sistemul de gestionare a imigrației, entru care exerii și racticienii resondenți au ăcut recomandări, au găsit osibile soluții și au sugerat căi de reolvare entru ecientiarea activităii sistemului.
Abordare integrată n gestionarea enomenului imigrației Un rim as n reolvarea nevoii de abordare integrată a gestionării enomenului imigrației de către sistemul instituțional l-a rereentatunicarea instituţională a ariilor care vizau migraţia și respectiv azilul în anul 2007. Forma actuală de organiare a sistemului instituional n domeniul imigraiei este reerabilă i are otenial de uncionare. Argumentul undamental entru această reorganiare a sistemului de management al imigrației rin unicarea domeniilor migraie – ail l rereintă otenialul mai mare de coordonare instituională, de coroborare de ractici i roceduri i de urmărire a arcursului unei deciii. încrederea exerilor n acest ti de organiare este amlicată de exemlele de bune ractică oerite de alte ări, modelul olande ind cel mai adesea invocat n sensul gestionării benece a imigraiei. pentru a răsunde nevoii unei abordări integrate n gestionarea enomenului imigrației, interretarea datelor culese rin interviuri conduce: • e la ideea îninţării/creării unei singure instituţii publice responsabilă de gestionarea imigraţiei în România;
• e la construirea unui mecanism uncțional și i normațional mai ecace și de coordonare inter-instituţională care să armonizeze şi ecientizeze activitățile actualelor instituţii cu competențe în gestionarea imigraţiei în România.
Un al doilea as n constituirea unui sistem integrat de management al imigraţiei l rereintă continuarea procesului de reormă. Exerii racticieni ai sistemului i rereentani ai organiaiilor neguvernamentale recunosc n egală măsură rogresul ăcut de gestionarea enomenului imigraiei n Romnia. Legislaia actuală asura imigraiei n Romnia este un as nainte semnicativ,
așadar, e dimensiunea roteciei i securităii rontierelor. Celelalte asecte ale gestionării imigraiei, așa cum am reciat, devin subsumate acestei ersective de organiare a sistemului ublic instituțional. Interretarea datelor de cercetare justică aradigma de analiă e care am ales-o – aradigma instituională – dret cadru general de ormulare a metodologiei i modelului de analiă. Accentuăm n acest sens observaiile i recomandările care trimit la un management centrat e instituii i sistem instituțional mai degrabă dect e individ, amilie/gru/comunitate, adică e imigrant i dreturile sale. Exerii i racticienii intervievai au semnalat, n rincial, riscuri şi vul-
83 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
nerabilităţi sistemice privind imigraţia ilegală şi capacitatea sistemului instituţional românesc de a gestiona imigraţia legală. în acelai tim, riscurile
i vulnerabilităile sistemice i ac simită reena i sunt semnalate ca atare de resondenii din studiu n ariile de gestionare a imigraiei care nu intră sub incidena directă a controlului migraiei legale i revenirii imigraiei ilegale cum sunt: gestionarea imigraiei entru muncă și corelarea cu enomenul emigrației/ mobilității romnești n sco de muncă, imigrația entru studii, integrarea imigranților n societatea romnească, accesul străinilor la servicii, categorii seciale i gruuri vulnerabile de imigrani.
iar instituia centrală n jurul căreia se organieaă managementul enomenului ace arte dintre instituiile cu ritm alert de moderniare. Exerii ORI roun o losoe de organizare a domeniului, n baa căreia să oată gestionate att stabilitatea, ct i dinamica enomenului imigraiei, e de o arte, cadrul teoretic i ractica juridică, e de altă arte: organiarea cadrului juridic e trei aliere – Legea, Hotărrile de Guvern, rocedurile de imlementare. La nivelul practicilor de implementare a sistemului naţional integrat de management al imigraţiei, recomandările i observaiile se reeră la (a) adaptare la secicul naional i (b) comunicare ecientă n interiorul sistemului instituional. O abordare integrată a gestionării imigraiei de către sistemul instituțional romnesc ar resuune, aa cum reiese din datele de cercetare, existenţa unui centru decizional unitar care să reunească cometențele și activităile desăurate n reent de instituii disersate, ceea ce n momentul de aă creaă bariere de comunicare. otodată, abordarea integrată vieaă includerea şi denirea rolurilor specice ale autorităţilor locale n sistem. Mai mult, rolul autorităilor locale asociat de resondeni cu integrarea imigranilor trebuie asumat de acestea i corelat cu uncionarea sistemului naional integrat de gestionare benecă a imigraiei.
Viiune strategică la nivel național de gestionare a imigrației Strategia naţională în domeniul imigraţiei trebuie reorganizată, n ersectiva unei abordări coerente şi în jurul unei viziuni strategice, care să devină
unctul de reer al oricăror modicări viitoare i al racticilor concrete de imlementare. Gestionarea benecă a imigraiei n cadrul unei strategii naionale asumate este deendentă de corelarea uxurilor inormaionale din cadrul dieritelor comonente ale sistemului naional care au legătură cu roblematica imigraiei – de exemlu sistemul de asistenă medicală, asistenă socială, educaie, sistemul juridic și altele. O viiune strategică la nivel naional resuune corelarea oliticilor secice ecărei arii a gestionării imigraiei n R omnia. Aceste olitici secice rivind imigraia trebuie corelate cu oliticile ublice rivind emigrația/ mobilitatea n sco de muncă a romnilor și cu iaa orei de muncă din Romnia. Legislaia din domeniul imigraiei trebuie elaborată n acord cu ultimele deniii i analie ale enomenului la nivel euroean i la nivel internaional. proiectele derulate n interiorul sistemului instituional i ulterioarele adatări i modicări la nivel de legislaie trebuie elaborate n mod necesar n cooerare cu artenerii sociali, mai
85 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
84 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Recomandări punctul central al cercetării noastre se regăsete n identicarea de robleme entru care exerii domeniului din interiorul sistemului ublic de management al imigraiei i din societatea civilă au ormulat rouneri, recomandări i soluii n vederea unei gestionări benece a imigraiei n Romnia. Vom reenta n cele ce urmeaă o listă – sinteă a acestor robleme, deciențe, riscuri și vulnerabilități sistemice identicate și semnalate ca atare, la dierite nivele de exertiă n sistemul de gestionare a imigrației, entru care exerii și racticienii resondenți au ăcut recomandări, au găsit osibile soluții și au sugerat căi de reolvare entru ecientiarea activităii sistemului.
Abordare integrată n gestionarea enomenului imigrației Un rim as n reolvarea nevoii de abordare integrată a gestionării enomenului imigrației de către sistemul instituțional l-a rereentatunicarea instituţională a ariilor care vizau migraţia și respectiv azilul în anul 2007. Forma actuală de organiare a sistemului instituional n domeniul imigraiei este reerabilă i are otenial de uncionare. Argumentul undamental entru această reorganiare a sistemului de management al imigrației rin unicarea domeniilor migraie – ail l rereintă otenialul mai mare de coordonare instituională, de coroborare de ractici i roceduri i de urmărire a arcursului unei deciii. încrederea exerilor n acest ti de organiare este amlicată de exemlele de bune ractică oerite de alte ări, modelul olande ind cel mai adesea invocat n sensul gestionării benece a imigraiei. pentru a răsunde nevoii unei abordări integrate n gestionarea enomenului imigrației, interretarea datelor culese rin interviuri conduce: • e la ideea îninţării/creării unei singure instituţii publice responsabilă de gestionarea imigraţiei în România;
• e la construirea unui mecanism uncțional și i normațional mai ecace și de coordonare inter-instituţională care să armonizeze şi ecientizeze activitățile actualelor instituţii cu competențe în gestionarea imigraţiei în România.
Un al doilea as n constituirea unui sistem integrat de management al imigraţiei l rereintă continuarea procesului de reormă. Exerii racticieni ai sistemului i rereentani ai organiaiilor neguvernamentale recunosc n egală măsură rogresul ăcut de gestionarea enomenului imigraiei n Romnia. Legislaia actuală asura imigraiei n Romnia este un as nainte semnicativ,
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
ales că rereentanii atronatelor i ai sindicatelor au ersective dierite asura acestui ti de olitici. Discursul ublic asura imigraiei ca soluie la deechilibrele de e iaa orei de muncă din Romnia este o comonentă undamentală a gestionării benece a imigraiei n Romnia. Eectele osibile ale unui discurs ublic inadecvat asura imigraiei ar utea genera sau ntări stereotiuri i rereentări negative ale imigranilor la nivelul oulației din Romnia, ceea ce ar conduce la dicultăi n termeni de integrare a acestora. politicile ublice rivind imigrația și integrarea străinilor n societatea romnească nu vor utea evita această seciune a relaiei cu oulaia romnească e de o arte, a inormării/ comunicării cu subiecii direct viai de reglementările domeniului, e de altă arte.
Arii secice de intervenție n cadrul sistemului național integrat de gestionare a imigrației O osibilă soluie n gestionarea riscurilor i vulnerabilităilor sistemice identicate a ost rounerea unei schimbări de otică a oliticilor de imigraie n sensul centrării acestora pe imigrant ca ersoană cu dreturi i obligaii. Un ca articular a l acestei nevoi de recentrare a oliticilor ublice n domeniul imigraiei este rereentat de categoria toleraţilor. în acest sens, legislaia romnească trebuie să reglementee clar secțiunea rivind solicitanii de ail ale căror cereri au ost resinse. în lus, legislaia actuală nu este clară n seciunea rivindasistenţa victimelor – cetățeni străini, tracaţi şi exploataţi în România. Statutul de „tolerat” anuleaă dretul la asistenă entru imigranii (de regulă, emei) – victime ale tracului de ersoane sau ale exloatării de dierite tiuri. în acest sens, legislaia romnească i racticile aerente trebuie să revadă i să ună n alicare un set de măsuri care vieaă identitatea socială i juridică a imigrantului: standarde minime de asistenă socială, medicală, juridică, acordarea dretului la muncă i dretul la viaă de amilie. otodată, legislaia romnească trebuie să modice anumite reglementări cum este caul instituţiei parteneriatului ci vil, nerecunoscute de către statul romn, entru a asigura resectarea dreturilor imigranților și entru a nu atrage asura Romniei roceduri de inringement de la nivelul Comisiei Euroene, Resondenții au menționat că reglementările rivind minorii neînsoţiţi şi pe cei care au împlinit vârsta de 18 ani nu sunt sucient de clare. Acest lucru conduce la disuncionalităi n rivina rereentării juridice a minorului nensoit solicitant de ail i n acelai tim interereaă negativ n rocesul său de integrare n societatea romnească.
iar instituia centrală n jurul căreia se organieaă managementul enomenului ace arte dintre instituiile cu ritm alert de moderniare. Exerii ORI roun o losoe de organizare a domeniului, n baa căreia să oată gestionate att stabilitatea, ct i dinamica enomenului imigraiei, e de o arte, cadrul teoretic i ractica juridică, e de altă arte: organiarea cadrului juridic e trei aliere – Legea, Hotărrile de Guvern, rocedurile de imlementare. La nivelul practicilor de implementare a sistemului naţional integrat de management al imigraţiei, recomandările i observaiile se reeră la (a) adaptare la secicul naional i (b) comunicare ecientă n interiorul sistemului instituional. O abordare integrată a gestionării imigraiei de către sistemul instituțional romnesc ar resuune, aa cum reiese din datele de cercetare, existenţa unui centru decizional unitar care să reunească cometențele și activităile desăurate n reent de instituii disersate, ceea ce n momentul de aă creaă bariere de comunicare. otodată, abordarea integrată vieaă includerea şi denirea rolurilor specice ale autorităţilor locale n sistem. Mai mult, rolul autorităilor locale asociat de resondeni cu integrarea imigranilor trebuie asumat de acestea i corelat cu uncionarea sistemului naional integrat de gestionare benecă a imigraiei.
85 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Viiune strategică la nivel național de gestionare a imigrației Strategia naţională în domeniul imigraţiei trebuie reorganizată, n ersectiva unei abordări coerente şi în jurul unei viziuni strategice, care să devină
unctul de reer al oricăror modicări viitoare i al racticilor concrete de imlementare. Gestionarea benecă a imigraiei n cadrul unei strategii naionale asumate este deendentă de corelarea uxurilor inormaionale din cadrul dieritelor comonente ale sistemului naional care au legătură cu roblematica imigraiei – de exemlu sistemul de asistenă medicală, asistenă socială, educaie, sistemul juridic și altele. O viiune strategică la nivel naional resuune corelarea oliticilor secice ecărei arii a gestionării imigraiei n R omnia. Aceste olitici secice rivind imigraia trebuie corelate cu oliticile ublice rivind emigrația/ mobilitatea n sco de muncă a romnilor și cu iaa orei de muncă din Romnia. Legislaia din domeniul imigraiei trebuie elaborată n acord cu ultimele deniii i analie ale enomenului la nivel euroean i la nivel internaional. proiectele derulate n interiorul sistemului instituional i ulterioarele adatări i modicări la nivel de legislaie trebuie elaborate n mod necesar n cooerare cu artenerii sociali, mai
Exerii intervievați au semnalat, totodată, dicultăi de ordin ractic legate de relaţia imigrantului cu diversele sisteme: sistemul de asistență medicală, sistemul bancar care nu recunoate documentele legale eliberate imigranilor de către autorităile ublice entru acetia. O altă roblemă semnalată n cadrul cercetării este legată de legislaia muncii din Romnia. Resondenii au identicatimigraţia pentru muncă ca ind una dintre ariile rioritare ce necesită intervenii att la nivelul legislativ, instituional, ct i n termeni de alicabilitate. Oinia general mărtăită este aceea otrivit căreia statul romn i va conserva olitica numărului mic de imigrani entru muncă, ceea ce nseamnă că uxul de imigrani oate controlat i gestionat coerent. Astel, acetia au ăcut reerire la necesitatea unor modicări ale regimului imigraiei entru muncă, care, n acelai tim, trebuie corelate cu legislaia naională a muncii i atribuiile instituiilor cu cometene n domeniu. în acest sens, se sugereaă reolvarea problemei detaşaţilor e teritoriul Romniei rin alicarea Directivei euroene 96/71. potrivit exerilor resondeni, inseria muncitorilor străini e iaa muncii este condiionată de modicări ale cadr ului juridic i instituional i de o alocare coresunătoare a resurselor, n secial entru acoperirea unor servicii destinate secial acestei categorii: cursuri de limbă română, interpretare, traducerea documentelor (diplome, certicate) imigranţilor şi cursuri recunoscute de ormare proesională.
în aceeai arie a dreturilor i obligaiilor, cercetarea a semnalat atul că dinamica enomenului imigraiei n Romnia a creat deja necesitatea elaborării unor politici specice care să se adreseze comunităţilor de imigranţi. Statul romn va trebui să ia n considerare statutul juridic al unor minorităi rereentative numeric e teritoriul Romniei, „noile minorităi” – generate de imigraie, avnd nevoie de olitici ublice rin care să se asigure integrarea acestora și articiarea lor activă la viața socială, economică și culturală a societății romnești n aralel cu ă strarea identităii entice. în acelai tim, statul romn, consideră unii dintre resondeni, ar trebui să elaboree i să alice olitici ublice recum politicile educaţionale pentru copiii imigranţilor din Romnia.
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
ales că rereentanii atronatelor i ai sindicatelor au ersective dierite asura acestui ti de olitici. Discursul ublic asura imigraiei ca soluie la deechilibrele de e iaa orei de muncă din Romnia este o comonentă undamentală a gestionării benece a imigraiei n Romnia. Eectele osibile ale unui discurs ublic inadecvat asura imigraiei ar utea genera sau ntări stereotiuri i rereentări negative ale imigranilor la nivelul oulației din Romnia, ceea ce ar conduce la dicultăi n termeni de integrare a acestora. politicile ublice rivind imigrația și integrarea străinilor n societatea romnească nu vor utea evita această seciune a relaiei cu oulaia romnească e de o arte, a inormării/ comunicării cu subiecii direct viai de reglementările domeniului, e de altă arte.
Arii secice de intervenție n cadrul sistemului național integrat de gestionare a imigrației O osibilă soluie n gestionarea riscurilor i vulnerabilităilor sistemice identicate a ost rounerea unei schimbări de otică a oliticilor de imigraie n sensul centrării acestora pe imigrant ca ersoană cu dreturi i obligaii. Un ca articular a l acestei nevoi de recentrare a oliticilor ublice n domeniul imigraiei este rereentat de categoria toleraţilor. în acest sens, legislaia romnească trebuie să reglementee clar secțiunea rivind solicitanii de ail ale căror cereri au ost resinse. în lus, legislaia actuală nu este clară n seciunea rivindasistenţa victimelor – cetățeni străini, tracaţi şi exploataţi în România. Statutul de „tolerat” anuleaă dretul la asistenă entru imigranii (de regulă, emei) – victime ale tracului de ersoane sau ale exloatării de dierite tiuri. în acest sens, legislaia romnească i racticile aerente trebuie să revadă i să ună n alicare un set de măsuri care vieaă identitatea socială i juridică a imigrantului: standarde minime de asistenă socială, medicală, juridică, acordarea dretului la muncă i dretul la viaă de amilie. otodată, legislaia romnească trebuie să modice anumite reglementări cum este caul instituţiei parteneriatului ci vil, nerecunoscute de către statul romn, entru a asigura resectarea dreturilor imigranților și entru a nu atrage asura Romniei roceduri de inringement de la nivelul Comisiei Euroene, Resondenții au menționat că reglementările rivind minorii neînsoţiţi şi pe cei care au împlinit vârsta de 18 ani nu sunt sucient de clare. Acest lucru conduce la disuncionalităi n rivina rereentării juridice a minorului nensoit solicitant de ail i n acelai tim interereaă negativ n rocesul său de integrare n societatea romnească.
88 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Anexa 1 Studiul „Gestionarea benecă a imigrației n Romnia” are la baă cercetarea calitativă de ti interviu n rounime cu rereentanți cheie ai instituțiilor și organiațiilor imlicate n gestionarea imigrației n Romnia recum și cu exerți indeendenți și rereentanți ai mediului academic relevanți entru domeniul mai sus-menționat. Cercetarea s-a desășurat n erioada iulie-noiembrie 2009, iar instituțiile și organiațiile care au accetat invitația de a articia la cercetare rin discuții de ti interviu n rounime au ost: Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Aacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul IMMurilor, Comerțului și Mediului de Aaceri, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Reprezentanța Comisiei Europeane în România, Camera Deputaților, Senatul României, Academia Română, Organizația Internațională pentru Migrație, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Reugiați, Consiliul Național Român pentru Reugiați, Salvați Copiii, Institutul Național de Statistică, Forumul Român pentru Reugiați și Migranți, alți experți independenți și reprezentanți ai mediului academic. preciăm că cercetarea are la baă inormație reultată din 26 de interviuri. otodată, menționăm că n cadrul unor instituții guvernamentale cu atribuții directe n gestionarea imigrației, cum este de exemlu Ministerul Administrației și Internelor, au ost realiate interviuri cu mai multe structuri instituționale cu cometențe e arii dierite n managementul imigrației, și, de asemenea, inclusiv n unele substructuri instituționale cum este Ociul Romn entru Imigrări au ost intervievate mai multe Direcții/Deartamente cu atribuții secice n ceea ce rivește imigrația n Romnia. emele care au ost abordate n cadrul interviurilor au ost: 1. Legislația romnească rivind migrația, cu accent e imigrație. 2. probleme noi n domeniu care au aărut duă elaborarea legislației romnești n cele două sectoare - migrație, imigrație și care au nevoie de analie și debateri entru ormularea de legislație și olitici ublice eciente. 3. Asecte legate de integrarea imigranților n Romnia. 4. Sistemul instituțional romnesc ce gestioneaă roblematica imigrației. 5. prouneri de amendamente, recomandări, ormulări, reormulări, soluții la robleme articulare și generale n vederea unei gestionări benece a imigrației n Romnia.
Exerii intervievați au semnalat, totodată, dicultăi de ordin ractic legate de relaţia imigrantului cu diversele sisteme: sistemul de asistență medicală, sistemul bancar care nu recunoate documentele legale eliberate imigranilor de către autorităile ublice entru acetia. O altă roblemă semnalată n cadrul cercetării este legată de legislaia muncii din Romnia. Resondenii au identicatimigraţia pentru muncă ca ind una dintre ariile rioritare ce necesită intervenii att la nivelul legislativ, instituional, ct i n termeni de alicabilitate. Oinia general mărtăită este aceea otrivit căreia statul romn i va conserva olitica numărului mic de imigrani entru muncă, ceea ce nseamnă că uxul de imigrani oate controlat i gestionat coerent. Astel, acetia au ăcut reerire la necesitatea unor modicări ale regimului imigraiei entru muncă, care, n acelai tim, trebuie corelate cu legislaia naională a muncii i atribuiile instituiilor cu cometene n domeniu. în acest sens, se sugereaă reolvarea problemei detaşaţilor e teritoriul Romniei rin alicarea Directivei euroene 96/71. potrivit exerilor resondeni, inseria muncitorilor străini e iaa muncii este condiionată de modicări ale cadr ului juridic i instituional i de o alocare coresunătoare a resurselor, n secial entru acoperirea unor servicii destinate secial acestei categorii: cursuri de limbă română, interpretare, traduce-
8 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
rea documentelor (diplome, certicate) imigranţilor şi cursuri recunoscute de ormare proesională.
în aceeai arie a dreturilor i obligaiilor, cercetarea a semnalat atul că dinamica enomenului imigraiei n Romnia a creat deja necesitatea elaborării unor politici specice care să se adreseze comunităţilor de imigranţi. Statul romn va trebui să ia n considerare statutul juridic al unor minorităi rereentative numeric e teritoriul Romniei, „noile minorităi” – generate de imigraie, avnd nevoie de olitici ublice rin care să se asigure integrarea acestora și articiarea lor activă la viața socială, economică și culturală a societății romnești n aralel cu ă strarea identităii entice. în acelai tim, statul romn, consideră unii dintre resondeni, ar trebui să elaboree i să alice olitici ublice recum politicile educaţionale pentru copiii imigranţilor din Romnia.
89 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
88 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Anexa 1 Studiul „Gestionarea benecă a imigrației n Romnia” are la baă cercetarea calitativă de ti interviu n rounime cu rereentanți cheie ai instituțiilor și organiațiilor imlicate n gestionarea imigrației n Romnia recum și cu exerți indeendenți și rereentanți ai mediului academic relevanți entru domeniul mai sus-menționat. Cercetarea s-a desășurat n erioada iulie-noiembrie 2009, iar instituțiile și organiațiile care au accetat invitația de a articia la cercetare rin discuții de ti interviu n rounime au ost: Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Aacerilor Externe, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Ministerul IMMurilor, Comerțului și Mediului de Aaceri, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței, Reprezentanța Comisiei Europeane în România, Camera Deputaților, Senatul României, Academia Română, Organizația Internațională pentru Migrație, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Reugiați, Consiliul Național Român pentru Reugiați, Salvați Copiii, Institutul Național de Statistică, Forumul Român pentru Reugiați și Migranți, alți experți independenți și reprezentanți ai mediului academic. preciăm că cercetarea are la baă inormație reultată din 26 de interviuri. otodată, menționăm că n cadrul unor instituții guvernamentale cu atribuții directe n gestionarea imigrației, cum este de exemlu Ministerul Administrației și Internelor, au ost realiate interviuri cu mai multe structuri instituționale cu cometențe e arii dierite n managementul imigrației, și, de asemenea, inclusiv n unele substructuri instituționale cum este Ociul Romn entru Imigrări au ost intervievate mai multe Direcții/Deartamente cu atribuții secice n ceea ce rivește imigrația n Romnia. emele care au ost abordate n cadrul interviurilor au ost: 1. Legislația romnească rivind migrația, cu accent e imigrație. 2. probleme noi n domeniu care au aărut duă elaborarea legislației romnești n cele două sectoare - migrație, imigrație și care au nevoie de analie și debateri entru ormularea de legislație și olitici ublice eciente. 3. Asecte legate de integrarea imigranților n Romnia. 4. Sistemul instituțional romnesc ce gestioneaă roblematica imigrației. 5. prouneri de amendamente, recomandări, ormulări, reormulări, soluții la robleme articulare și generale n vederea unei gestionări benece a imigrației n Romnia.
89 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Soros Foundation Romania
Te Benecial Regularisation o Immigration in Romania Coordinator: Iris Alexe Authors: Louis Ulrich Ștean Stănciugelu Viorel Mihăilă Marian Bojincă
Soros Foundation Romania
Te Benecial Regularisation o Immigration in Romania Coordinator: Iris Alexe Authors: Louis Ulrich Ștean Stănciugelu Viorel Mihăilă Marian Bojincă
Bucharest 2010
Contents Foreword ...........................................................................................................................94 MEHODOLOGY AND CONEX Te benecial regularisation o immigration in Romania. erms and concets .................................................................................................98 Te context o the research o the immigration henomenon....................100 Conclusions o the research on immigration in Romania conducted until 2009 .............................................................................................105 Methodology and institutionalist aradigm – general ramework o the research .....................................................................................................................107 HE FRAMEWORK FOR REGULAING IMMIGRAION IN EUROpE AND ROMANIA Euroean Immigration .........................................................................................114 Immigration in Romania .....................................................................................121 EXpERS’ pERCEpIONS ON HE BENEFICIAL REGULARISAION OF IMMIGRAION Remarks on immigration law ..............................................................................128 Dynamics and institutional organiation ................... ..................... .............. 132 o benets o the synchroniation with the EU ................................ ........... 137 Integration o Immigrants and Integration policy .................................. .......142 Cointeresting the authorities in the social integration o immigrants ..................................................................142 Rights and reedoms o immigrants............................................................145 problems reorted concerning the rights and integration o immigrants .............................................................................148 Reugees and asylum ............................................................................................153 CONCLUSIONS AND RECOMMENDAIONS Te riangle o a Benecial regularisation o immigration – ‘3D’: the D ynamics o the phenomenon - the D ynamics o the Management System - the Dynamics o Field Analysis. Recommendations or a B enecial regularisation o immigration ...............................................................................................144 Recommandations .................................................................................................172 Aendix 1 ...............................................................................................................176
List o Acronyms
NAH – National Agency against Human racking NACp – National Agency or Child protection EC – Euroean Commission pNC - ersonal numeric code DCp - Deartment or Child protection FSR - Soros Foundation Romania MAI - Ministry o Administration and Interior MLFSp - Ministry o Labour, Family and Social protection IOM – International Organisation or Migration NGO - Non-governmental organisation ROI – Romanian Oce or Immigration GEO – Government emergency ordinance SIS - Schengen Inormation System EU – Te Euroean Union UNHCR – Oce o the United Nations High Commissioner or Reugees
Contents Foreword ...........................................................................................................................94 MEHODOLOGY AND CONEX Te benecial regularisation o immigration in Romania. erms and concets .................................................................................................98 Te context o the research o the immigration henomenon....................100 Conclusions o the research on immigration in Romania conducted until 2009 .............................................................................................105 Methodology and institutionalist aradigm – general ramework o the research .....................................................................................................................107 HE FRAMEWORK FOR REGULAING IMMIGRAION IN EUROpE AND ROMANIA Euroean Immigration .........................................................................................114 Immigration in Romania .....................................................................................121
List o Acronyms
NAH – National Agency against Human racking NACp – National Agency or Child protection EC – Euroean Commission pNC - ersonal numeric code DCp - Deartment or Child protection FSR - Soros Foundation Romania MAI - Ministry o Administration and Interior MLFSp - Ministry o Labour, Family and Social protection IOM – International Organisation or Migration NGO - Non-governmental organisation ROI – Romanian Oce or Immigration GEO – Government emergency ordinance SIS - Schengen Inormation System EU – Te Euroean Union UNHCR – Oce o the United Nations High Commissioner or Reugees
EXpERS’ pERCEpIONS ON HE BENEFICIAL REGULARISAION OF IMMIGRAION Remarks on immigration law ..............................................................................128 Dynamics and institutional organiation ................... ..................... .............. 132 o benets o the synchroniation with the EU ................................ ........... 137 Integration o Immigrants and Integration policy .................................. .......142 Cointeresting the authorities in the social integration o immigrants ..................................................................142 Rights and reedoms o immigrants............................................................145 problems reorted concerning the rights and integration o immigrants .............................................................................148 Reugees and asylum ............................................................................................153 CONCLUSIONS AND RECOMMENDAIONS Te riangle o a Benecial regularisation o immigration – ‘3D’: the D ynamics o the phenomenon - the D ynamics o the Management System - the Dynamics o Field Analysis. Recommendations or a B enecial regularisation o immigration ...............................................................................................144 Recommandations .................................................................................................172 Aendix 1 ...............................................................................................................176
94 the benefcial regularisation o immigration in romania
Foreword Te Benecial regularisation o immigration in Romania study is art o the series o sectoral researches and analyses conducted under the Migration and Development rogramme, by the Soros Foundation Romania, with the urose o contributing to the design and romotion o coherent ublic olicies, which are reliable and sustainable in the eld o migration, by mobilising the exisiting exertise at national level and at dierent institutional and organisational levels with regard to the management o migration ows. Te qualitative research was conducted between July and November 2009, and the list o institutions and organisations taking art in the research through in-deth interview included: Te Ministry o Administration and Interior, the Ministry o External Aairs, the Ministry o Labour, Family and Social Protection, the Ministry o Education, Research and Innovation, the Ministry o Justice, the Ministry o Finance, the Ministry o SMEs, rade and Business Environment, the Ministry o Culture, Cults and National Patrimony, the Ministry o Regional Development and Housing, the Re presentation o the European Commission in Romania, the Chamber o Deputies, the Senate o Romania, the Romanian Academy, the International Organisation or Migration, the Oce o the United Nations High Commissioner or Reugees, the National Council or Reugees o Romania, Save the Children, the National Statistics Institute, the Romanian Forum or Reugees and Migrants, other independent experts and representatives o the academic environment. Te Benecial regularisation o immigration in Romania study aimed a series o objectives which are are dened at the intersection between the legal-institutional analysis o a henomenon and the exerience o making oerational the normative ramework as it is erceived by the exerts in the eld. Combining the inormation collected by interviewing the ex erts-ractitioners in the ublic system or the regularisation o immigration with the inormation generated by the reresentatives o several organisations rom the civil society in the eld is, in our oinion, an imortant lus in reaching the objectives listed below: 1. Analysis o the attitudes and ercetions o various institutional actors with regard to the regulating ramework and the tools used in the management o immigration; 2. Analysis o the recently emerged roblems afer the design and imlementation o the Romanian legislation in the eld o immigration; 3. Analysis o the asects related to the integration o immigrants in Romania. Tis study is intended as a useul instrument, roviding scientic evidence on a reality o the Romanian society - the immigration henomenon in 2010,
tion o immigration in Romania to consolidate and bring the Romanian national immigration management system in line with the Euroean develoments, through coherent measures adated to the national articularities and an imerative ste towards integration at Euroean, regional and international level. At the same time, the study reers to relevant exeriences („lessons learnt”) in imlementing immigration regularisation olicies, at the level o the Romanian institutional system, roosing Romania and the Romanian authorities as country o reerence - regional exert or the countries in the region, which can rovide examles/exeriences to be relicates in the management o immigration. In the end o this orward, on behal o mysel and o the team o researchers, I wish to thank the institutions and organisations that agreed to articiate in the Benecial regularisation o immigration in Romania study. We would also like to extend secial thanks the exerts and ractitioners reresentatives o the immigration regularisation system in Romania, whose relevant contributions and observations have rovided the added value and the substance to the study. Coordinator, Iris Alexe
95 the benefcial regularisation o immigration in romania
94 the benefcial regularisation o immigration in romania
Foreword Te Benecial regularisation o immigration in Romania study is art o the series o sectoral researches and analyses conducted under the Migration and Development rogramme, by the Soros Foundation Romania, with the urose o contributing to the design and romotion o coherent ublic olicies, which are reliable and sustainable in the eld o migration, by mobilising the exisiting exertise at national level and at dierent institutional and organisational levels with regard to the management o migration ows. Te qualitative research was conducted between July and November 2009, and the list o institutions and organisations taking art in the research through in-deth interview included: Te Ministry o Administration and Interior, the Ministry o External Aairs, the Ministry o Labour, Family and Social Protection, the Ministry o Education, Research and Innovation, the Ministry o Justice, the Ministry o Finance, the Ministry o SMEs, rade and Business Environment, the Ministry o Culture, Cults and National Patrimony, the Ministry o Regional Development and Housing, the Re presentation o the European Commission in Romania, the Chamber o Deputies, the Senate o Romania, the Romanian Academy, the International Organisation or Migration, the Oce o the United Nations High Commissioner or Reugees, the National Council or Reugees o Romania, Save the Children, the National Statistics Institute, the Romanian Forum or Reugees and Migrants, other independent experts and representatives o the academic environment. Te Benecial regularisation o immigration in Romania study aimed a series o objectives which are are dened at the intersection between the legal-institutional analysis o a henomenon and the exerience o making oerational the normative ramework as it is erceived by the exerts in the eld. Combining the inormation collected by interviewing the ex erts-ractitioners in the ublic system or the regularisation o immigration with the inormation generated by the reresentatives o several organisations rom the civil society in the eld is, in our oinion, an imortant lus in reaching the objectives listed below: 1. Analysis o the attitudes and ercetions o various institutional actors with regard to the regulating ramework and the tools used in the management o immigration; 2. Analysis o the recently emerged roblems afer the design and imlementation o the Romanian legislation in the eld o immigration; 3. Analysis o the asects related to the integration o immigrants in Romania. Tis study is intended as a useul instrument, roviding scientic evidence on a reality o the Romanian society - the immigration henomenon in 2010, with a view to suort the eorts o the institutional system or the regularisa-
tion o immigration in Romania to consolidate and bring the Romanian national immigration management system in line with the Euroean develoments, through coherent measures adated to the national articularities and an imerative ste towards integration at Euroean, regional and international level. At the same time, the study reers to relevant exeriences („lessons learnt”) in imlementing immigration regularisation olicies, at the level o the Romanian institutional system, roosing Romania and the Romanian authorities as country o reerence - regional exert or the countries in the region, which can rovide examles/exeriences to be relicates in the management o immigration. In the end o this orward, on behal o mysel and o the team o researchers, I wish to thank the institutions and organisations that agreed to articiate in the Benecial regularisation o immigration in Romania study. We would also like to extend secial thanks the exerts and ractitioners reresentatives o the immigration regularisation system in Romania, whose relevant contributions and observations have rovided the added value and the substance to the study.
95 the benefcial regularisation o immigration in romania
Coordinator, Iris Alexe
MEHODOLOGY AND CONEX
MEHODOLOGY AND CONEX
98 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te benecial regularisation o immigration in Romania. erms and concepts Te term „regularisation” reers, „regularisation” reers, o course, to the wider context o the organisation and decision-making related to the dynamics o a social henomenon – the management o immigration, in this case. Tis research conducted by the Soros Foundation Romania uses the term „immigration” „immigration” with the meaning given and established at international level in the secialied literature and in Euroean rogrammatic rogrammatic documents, which is that o „the o „the action by which a person established his or her usual residence in the territory o a Member State or a period that is or is expected to be, o at least 12 months, having previously been usually resident in another Member State or a third country” (acc. country” (acc. to art.2 (b) o the (EC) Regulation no. 862/2007 o the Euroean parliament and o the Council o the 11th o June 2007 on Community statistics on migration and international rotection and reealing Council Regulation (EEC)no. 311/76 o the Council on the comilation o statistics on oreign workers). Likewise, Te Migration Acquis Handbook denes immigration as ollows: „Movement o persons into a State. Some States dene immigration to include only those seeking permanent residence, but common usage generally includes all non-citizens entering the State, whether or a short visit or with interest to remain permanently.” ” 1 A roer regularisation o immigration can only be achieved using a higherormance management system in the eld. Tereore, the terminological roblem occurs, in this case, concerning the gender the gender - „management” or „management” or which „regularisation o immigration” is becoming a species, thus acquiring the meanings derived rom the latter. Te regularisation o immigration should be understood as a set o actions o allocation and regularisation o the ublic resources, designed to organise, lan, estimate, control and coordinate the ow o aliens entering the territory o Romania, legally or illegally, within the limits o the olicies which determines the attitude o the state regarding this henomenon.2 Te moral-ositive dimension o the term associated with the regularisation o immigration - „benecial” „benecial” - translates, in the general eld o the management
o immigration, to „eciency” and „eectiveness”. A truly ecient and eective management is the main rovider o erormance in the „areas” which are managed. I eciency imlies the existence o certain eects which are in a causal interrelation interrelation with the eorts made to obtain them, eectiveness is achieving the objectives and erorming the tasks in reset time and quality conditions. As a consequence, high-perormance immigration management can management can only be the result o an ecient regularisation o this system o social and institutional relations generate by the immigration ows on the territory o the Romanian state. Te tyes o migration/immigration migration/immigration ows with which the Romanian authorities are aced, resemble those encountered in all the other Member States o the Euroean Union (EU) and which are regulated by mechanisms concerted and agreed at Community level: ermanent legal immigration (esecially or amily reunication, marriage with a Romanian citien, reatriation); temorary legal immigration (here is where students, workers - the so called „relacement migration”3, reugees and asylum seekers are included); illegal transit migration; circulatory migration with the hel o migration networks (legal or illegal). As reected by the current analysis, the eciency o this management o ublic resources is directly deendent on the cooeration between ublic institutions and institutions institutions and organisations outside the ublic system, in articular, institutions o the civil society which deal with dierent asects o national migration. For this study, the benecial regularisation o immigration and the wider management system o the henomenon reers to the way in which the institutional actors involved – the institutions and the relationshis relationshis between them, take art in the coordination, organisation and control o the social henomenon henomenon at national level: immigration. immigration. Te benecial regularisation o immigration is thereore equivalent to ecient and eective management o the ublic resources allocated and t he enorcement o the legislation secic to the eld and o the institutions involved, as well as the revention o certain risks and systemic vulnerabilities generated by illegal immigration, smuggling o migrants, human tracking. At the same time, it reresents a unctional and institutional model o adjustment to the subject matter, matter, a normative ramework set against the dimension o „normality” congured by the secic Euroean legislation and the remises o the accession the Schengen Area.
Movement o persons into a State. Some States dene immigration to include only those seeking permanent residence, but common usage generally includes all non-citizens entering the State, whether or a short visit or with interest to remain permanently. P.J. van Krieken (ed.) Te Migration Acquis Handbook (200), .M.C. ASSER PRESS, Te Hague, p. 422 2 See Government Decision no. 46/2st o April 2004 on the approval o the National migration
It reers to the migration which is based on the recruitment o labour orce rom outside the EU or qualications showing a decit in the Union and or jobs and qualications not requested by the
99 the benefcial regularisation o immigration in romania
98 the benefcial regularisation o immigration in romania
100 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te benecial regularisation o immigration in Romania. erms and concepts Te term „regularisation” reers, „regularisation” reers, o course, to the wider context o the organisation and decision-making related to the dynamics o a social henomenon – the management o immigration, in this case. Tis research conducted by the Soros Foundation Romania uses the term „immigration” „immigration” with the meaning given and established at international level in the secialied literature and in Euroean rogrammatic rogrammatic documents, which is that o „the o „the action by which a person established his or her usual residence in the territory o a Member State or a period that is or is expected to be, o at least 12 months, having previously been usually resident in another Member State or a third country” (acc. country” (acc. to art.2 (b) o the (EC) Regulation no. 862/2007 o the Euroean parliament and o the Council o the 11th o June 2007 on Community statistics on migration and international rotection and reealing Council Regulation (EEC)no. 311/76 o the Council on the comilation o statistics on oreign workers). Likewise, Te Migration Acquis Handbook denes immigration as ollows: „Movement o persons into a State. Some States dene immigration to include only those seeking permanent residence, but common usage generally includes all non-citizens entering the State, whether or a short visit or with interest to remain permanently.” ” 1 A roer regularisation o immigration can only be achieved using a higherormance management system in the eld. Tereore, the terminological roblem occurs, in this case, concerning the gender the gender - „management” or „management” or which „regularisation o immigration” is becoming a species, thus acquiring the meanings derived rom the latter. Te regularisation o immigration should be understood as a set o actions o allocation and regularisation o the ublic resources, designed to organise, lan, estimate, control and coordinate the ow o aliens entering the territory o Romania, legally or illegally, within the limits o the olicies which determines the attitude o the state regarding this henomenon.2 Te moral-ositive dimension o the term associated with the regularisation o immigration - „benecial” „benecial” - translates, in the general eld o the management
o immigration, to „eciency” and „eectiveness”. A truly ecient and eective management is the main rovider o erormance in the „areas” which are managed. I eciency imlies the existence o certain eects which are in a causal interrelation interrelation with the eorts made to obtain them, eectiveness is achieving the objectives and erorming the tasks in reset time and quality conditions. As a consequence, high-perormance immigration management can management can only be the result o an ecient regularisation o this system o social and institutional relations generate by the immigration ows on the territory o the Romanian state. Te tyes o migration/immigration migration/immigration ows with which the Romanian authorities are aced, resemble those encountered in all the other Member States o the Euroean Union (EU) and which are regulated by mechanisms concerted and agreed at Community level: ermanent legal immigration (esecially or amily reunication, marriage with a Romanian citien, reatriation); temorary legal immigration (here is where students, workers - the so called „relacement migration”3, reugees and asylum seekers are included); illegal transit migration; circulatory migration with the hel o migration networks (legal or illegal). As reected by the current analysis, the eciency o this management o ublic resources is directly deendent on the cooeration between ublic institutions and institutions institutions and organisations outside the ublic system, in articular, institutions o the civil society which deal with dierent asects o national migration. For this study, the benecial regularisation o immigration and the wider management system o the henomenon reers to the way in which the institutional actors involved – the institutions and the relationshis relationshis between them, take art in the coordination, organisation and control o the social henomenon henomenon at national level: immigration. immigration. Te benecial regularisation o immigration is thereore equivalent to ecient and eective management o the ublic resources allocated and t he enorcement o the legislation secic to the eld and o the institutions involved, as well as the revention o certain risks and systemic vulnerabilities generated by illegal immigration, smuggling o migrants, human tracking. At the same time, it reresents a unctional and institutional model o adjustment to the subject matter, matter, a normative ramework set against the dimension o „normality” congured by the secic Euroean legislation and the remises o the accession the Schengen Area.
Movement o persons into a State. Some States dene immigration to include only those seeking permanent residence, but common usage generally includes all non-citizens entering the State, whether or a short visit or with interest to remain permanently. P.J. van Krieken (ed.) Te Migration Acquis Handbook (200), .M.C. ASSER PRESS, Te Hague, p. 422 2 See Government Decision no. 46/2st o April 2004 on the approval o the National migration strategy, Chapter 2, Policies 2.
It reers to the migration which is based on the recruitment o labour orce rom outside the EU or qualications showing a decit in the Union and or jobs and qualications not requested by the locals.
Te context o the research o the immigration phenomenon Tis study denes its research questions and hyothesis in correlation with a series o studies conducted under the rogramme Migration and Development launched Development launched by the Soros Foundation Romania (FSR) in 2006, through the study Living Living abroad on a temporary basis. Te Economic migration o Romanians: 1990-2006 (coord. by Dumitru Sandu)4. Te rogramme generated, to the same extent, research inormation inormation useul or the central and local Romanian authorities, authorities, the Romanian workers and the aliens immigrating to Romania, by drawing conclusions which serve as hyothesis or subsequent researches, such as this study on the regularisation o immigratio immigrationn on Romanian territory. Tus, in this cumulative logics rovided by the Migration the Migration and Development roDevelopment rogramme, this research reiterates questions and conclusions rom revious studies, dening them in theoretical and emirical analysis contexts secic to the years 2009 and 2010, a eriod during which the labour market imbalances in Romania and the economic and social crisis may have an imact on the immigration henomenon. particularly, particularly, we have used as oint o reerence in the design o this research the alied studies develoed by rojects such asPolicies as Policies and institutions in international migration: work migration rom Romania. 1990-2006 (2007) 1990-2006 (2007)5; Te eects o migration: children lef at home (2007)6, Te labour market in Romania and immigration (2007); Immigrant in Romania: perspectives and risks: (2008),Immigrants (2008), Immigrants’’ inormation needs nee ds in Romania (2009) and the Risks and social injustices in Romania study (2009)7. Conducted under the same strategic concet - immigration, this study enjoys a dierent investigation ramework, rovided by the institutional changes at the le vel o the system and olicies in the eld o immigration regularisation in Romania. Te study was not limited only to the exloration o the institutional dimension or the legislative dimension and normative regulation dimension o the management 4 An opinion poll at national level land two micro regional researches in the counties o eleorman and Vrancea; qualitative researches in six communities in the country with high index o emigration and our communities abroad in Italy, Spain and S erbia. Te study emphasizes the analysis o the dynamics o the legislation in the eld and o the attributes o the main public institutions, together with the eects o these legislative dynamics. 6 Te study analyses the social problems generated by the departure o Romanian workers abroad ocusing on the approximately 0,000 children le at home, as well as solutions to minimize the eects and the impact o this imbalance, rom lack o aection to lack o supervision, to the integration difculties aced by Romanian children returning in the country aer attending a curricula in the Spanish education system.
o immigration. Te questions which are designed to generate research inormation were aimed, at the same time, at the ercetions o the ractitioners and exerts in the system o institutions regulating immigration immigration in Romania on our own integration olicies and on the comliance with the legislation and the ractice o Euroean aroach to the henomenon, given that, at the level o the Euroean Union, there are new requirements and regulation concerning the aroach to immigration. Te results o this research are intended also as a diagnosis o the roblems in the regularisation o immigration in Romania and as a brie resentation o the roblems signalled by ractitioners and exerts in the eld, at national level. Listing the roblems in the eld o the management o immigration shall be corelated, rom the conclusions oint o view, to a series o suggestions and recommendations to solve these roblems, where alicable, being also aimed at secic ublic olicies, by interviews conducted among the Romanian exerts directly involved in the regularisation o immigration. A distinct category o the research results reers directly to social asects and series o actions, which are not covered by the Romanian legislation in the eld o immigration or are insuciently regulated in the current comosition o the national system or the regularisation o immigration. As shown by the observations and comments o the various exerts, these roblems are dened either rom the ersective o an insucient correlation between the Romanian legislation and the Euroean legislation in the eld, or by the occurrence o certain secic henomenon henomenon or which the Romanian institutions were not reared. Te shif rom the drafing o norms to their imlementation, imlementation, through sectoral olicies and institutional mechanism, is resonsible, as we will see in this research, or the creation o a ow o inormation and interretations interretations which are not necessarily convergent convergent in terms o unique databases, shared access to inormation and undertaking o an integrator role or the coordination coordination measures in the eld o immigration in Romania. oics such as those signalled by the studies related to immigration under the Migration and Development rogramme Development rogramme justiy continuing the research on the immigration o the henomenon in Romania. Tis ramework generates a question with „systematic” „systematic” reerence to the benecial regularisation o immigration in R omania: Is the Romanian institutional system able to cope with a signicant increase o the ow o immigrants in Romania? We shall try to nd an answer to this question by investigating the oinion and erorming the analysis o the observations and comments o the elite exerts in the eld o regularisation o immigration. Teir secic exerience and cometence in dierent elds o activity o the management o migration/immigration was rom the very beginning dened as a main resource or the increase o the degree o eciency with which the ublic authority articiates in the current regularisation o the
99 the benefcial regularisation o immigration in romania
101 the benefcial regularisation o immigration in romania
100 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te context o the research o the immigration phenomenon Tis study denes its research questions and hyothesis in correlation with a series o studies conducted under the rogramme Migration and Development launched Development launched by the Soros Foundation Romania (FSR) in 2006, through the study Living Living abroad on a temporary basis. Te Economic migration o Romanians: 1990-2006 (coord. by Dumitru Sandu)4. Te rogramme generated, to the same extent, research inormation inormation useul or the central and local Romanian authorities, authorities, the Romanian workers and the aliens immigrating to Romania, by drawing conclusions which serve as hyothesis or subsequent researches, such as this study on the regularisation o immigratio immigrationn on Romanian territory. Tus, in this cumulative logics rovided by the Migration the Migration and Development roDevelopment rogramme, this research reiterates questions and conclusions rom revious studies, dening them in theoretical and emirical analysis contexts secic to the years 2009 and 2010, a eriod during which the labour market imbalances in Romania and the economic and social crisis may have an imact on the immigration henomenon. particularly, particularly, we have used as oint o reerence in the design o this research the alied studies develoed by rojects such asPolicies as Policies and institutions in international migration: work migration rom Romania. 1990-2006 (2007) 1990-2006 (2007)5; Te eects o migration: children lef at home (2007)6, Te labour market in Romania and immigration (2007); Immigrant in Romania: perspectives and risks: (2008),Immigrants (2008), Immigrants’’ inormation needs nee ds in Romania (2009) and the Risks and social injustices in Romania study (2009)7. Conducted under the same strategic concet - immigration, this study enjoys a dierent investigation ramework, rovided by the institutional changes at the le vel o the system and olicies in the eld o immigration regularisation in Romania. Te study was not limited only to the exloration o the institutional dimension or the legislative dimension and normative regulation dimension o the management 4 An opinion poll at national level land two micro regional researches in the counties o eleorman and Vrancea; qualitative researches in six communities in the country with high index o emigration and our communities abroad in Italy, Spain and S erbia. Te study emphasizes the analysis o the dynamics o the legislation in the eld and o the attributes o the main public institutions, together with the eects o these legislative dynamics. 6 Te study analyses the social problems generated by the departure o Romanian workers abroad ocusing on the approximately 0,000 children le at home, as well as solutions to minimize the eects and the impact o this imbalance, rom lack o aection to lack o supervision, to the integration difculties aced by Romanian children returning in the country aer attending a curricula in the Spanish education system. Te presidential committee or the analysiss o social and demographic risks (September, 2009).
102 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te inormation gathered in the interviews with the reresentatives o dierent ublic institutions and non-governmental organisation was the main resource in the establishing o recommendations and suggestions or the imrovement o the institutional institutional ramework and general and articular context o the regulation o legal immigration, revention revention and ght against illegal immigration in Romania. Te content o this study cannot be searated rom a wider research ramework and the necessary correlations, analogies and comarisons imlied by the inormation and conclusions o the studies generated by the research under the Migration and Develoment Develoment rogramme between 2006 and 2009. Added to this, there is the reort o the presidential Committee (2009) on the vulnerabilities, develoments and recommendations commendations o ublic olicies at national level, whose statistical data, interretations and suggestions shall be correlated with the data and results o this research. Te reason or such correlation and analysis in the general research context does not require a detailed exlanation, we believe: dierent research methodologies concerning the diagnosis and evolution o a social henomenon, with the urose o generating recommendations recommendations and ublic olicies rovide results which must, in their turn, be interreted in a metadiscourse, at the next level, by an exert in ublic olicies. Te results o such researches with dierent methodologies should be comlementary, highlighting one o the dimensions o the same subject matter o the study. study. Te logics o the scientic research tells us that the contradiction or the undamental dierences between the research results based on dierent methodologies reresent a source o inormation or the ormulation and the imlementation o a system o ublic olicies. 1. Te Labour Te Labour market in Romania and immigration analyses the roblems o immigration when there is a relatively low number o immigrants in Romania and investigates investigates whether and how immigration could constitute an answer to the demograhic challenges and imbalances on the Romanian labour market. Tus, by signalling a relatively low number o immigrants rom dierent categories in Romania, the authors launch research questions which are aarently unnecessary in the context o the management o immigration, esecially labour immigration. In reality, i we shif our ocus rom the quantitative quantitative ersective to a comarative analysis methodology, we cannot avoid the question launched by Monica şerban, ocused on medium and long term: Is the experience o the labour market o countries which have acceded to the EU in previous waves relevant or the dynamics o the immigration phenomenon in Romania? In Romania? In other words, what can we learn rom the lessons rovided by the regula Monica Şerban, Alexandru oth (200) Labour market in Romania and immigration, FSR Publishing House, Bucharest; the study questions and interprets the inormation provided by the representatives o 600 companies, organised in sub-samples o 200 units, corresponding with the elds o constructions, textile industry, services (hotels), companies with at least 0 employees, selected based
o immigration. Te questions which are designed to generate research inormation were aimed, at the same time, at the ercetions o the ractitioners and exerts in the system o institutions regulating immigration immigration in Romania on our own integration olicies and on the comliance with the legislation and the ractice o Euroean aroach to the henomenon, given that, at the level o the Euroean Union, there are new requirements and regulation concerning the aroach to immigration. Te results o this research are intended also as a diagnosis o the roblems in the regularisation o immigration in Romania and as a brie resentation o the roblems signalled by ractitioners and exerts in the eld, at national level. Listing the roblems in the eld o the management o immigration shall be corelated, rom the conclusions oint o view, to a series o suggestions and recommendations to solve these roblems, where alicable, being also aimed at secic ublic olicies, by interviews conducted among the Romanian exerts directly involved in the regularisation o immigration. A distinct category o the research results reers directly to social asects and series o actions, which are not covered by the Romanian legislation in the eld o immigration or are insuciently regulated in the current comosition o the national system or the regularisation o immigration. As shown by the observations and comments o the various exerts, these roblems are dened either rom the ersective o an insucient correlation between the Romanian legislation and the Euroean legislation in the eld, or by the occurrence o certain secic henomenon henomenon or which the Romanian institutions were not reared. Te shif rom the drafing o norms to their imlementation, imlementation, through sectoral olicies and institutional mechanism, is resonsible, as we will see in this research, or the creation o a ow o inormation and interretations interretations which are not necessarily convergent convergent in terms o unique databases, shared access to inormation and undertaking o an integrator role or the coordination coordination measures in the eld o immigration in Romania. oics such as those signalled by the studies related to immigration under the Migration and Development rogramme Development rogramme justiy continuing the research on the immigration o the henomenon in Romania. Tis ramework generates a question with „systematic” „systematic” reerence to the benecial regularisation o immigration in R omania: Is the Romanian institutional system able to cope with a signicant increase o the ow o immigrants in Romania? We shall try to nd an answer to this question by investigating the oinion and erorming the analysis o the observations and comments o the elite exerts in the eld o regularisation o immigration. Teir secic exerience and cometence in dierent elds o activity o the management o migration/immigration was rom the very beginning dened as a main resource or the increase o the degree o eciency with which the ublic authority articiates in the current regularisation o the henomenon.
101
risation o immigration in countries such as Italy, Sain, portugal, Greece or Ireland, which became rom countries exorting labour orce to countries o destination or immigrant workers?9 2. Te Immigrant in Romania: perspective and risks study 10 ocuses on identiying and analysing the ersective o immigrants and institutional institutional actors which can inuence the management o the immigration henomenon henomenon in Romania: emloyer unions, trade unions and reresentatives o ublic authorities in Romania. Te research content which roduces the inormation o the study is reresented by the lie stories o the immigrants, stories about their interaction with the Romanian state and with the reresentatives reresentatives o the emloyers, the attitude o Romanians with regard to immigrants rom the ersective o immigrants, the oinions o emloyer unions and trade unions on the diculties o using immigrant labour orce, as well as the ossible solutions identied or the management o immigration, esecially work immigration. A rst category o subjects o the research - reresentatives reresentatives o the emloyer unions and the trade unions, to dierent extents, a work orce decit on the Romanian market. Alongside the construction sector, several areas o the labour market were unable to nd qualied workers, either because o the emigration o the Romanian labour orce, or because o the lack o these qualications on the labour market and because o the education system in secondary education and the roessional roessional qualicationsystem.11 Te emloyer unions, as the research reveals, are quite scetical with regard to the solution o the return o the qua lied Romanian workers abroad. Teir reresentatives, together with those o trade unions, are, rather, suorters o the solution o roessional roessional reconversion and qualication o inactive oulation, resent esecially in agriculture, by using unds made available by the Euroean Union, in the eld o human resources. Even or this second solution aroved by the reresentatives o the two social artners, diculties have been signalled related to the access and imlementation imlementation o Euroean rograms, the reresentatives o the two categories o resondents resondents revealing divergences regarding the need and the ossibility o increa-
103
9 Monica Şerban: Increase o the number o immigrants in 200 (over 6,000 persons acc. to www. os.ro/ro/comunicate_detaliu.ph os.ro/ro/comunicate_detaliu.php) p) and the conguration o plans or return to Romania, as shown by the results o the researches on samples o Romanian emigrant workers in Spain and Italy have validated the hypothesis o the author, author, op.cit., p . 0 Te research includes 40 semi-structured interviews with the representatives o social actors on the labour market in Romania: immigrants (Senegal, Philippines, China, India, unisia, Papua-New Guinea, Iraq, urkey, Ukraine, the Republic o Moldova), trade unions, employer unions and public authorities, non-governmental organisations working in the eld. Te second dimension o the research suggested by the authors reers to the case studies with companies which have immigrant employees; see Ovidiu Voicu, Georgiana oth, oth, Simina Guga (200) Immigrant in Romania: perspectives and risks, SFR, Bucharest; also see www.os.ro www.os.ro
the benefcial regularisation o immigration in romania
the benefcial regularisation o immigration in romania
102 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te inormation gathered in the interviews with the reresentatives o dierent ublic institutions and non-governmental organisation was the main resource in the establishing o recommendations and suggestions or the imrovement o the institutional institutional ramework and general and articular context o the regulation o legal immigration, revention revention and ght against illegal immigration in Romania. Te content o this study cannot be searated rom a wider research ramework and the necessary correlations, analogies and comarisons imlied by the inormation and conclusions o the studies generated by the research under the Migration and Develoment Develoment rogramme between 2006 and 2009. Added to this, there is the reort o the presidential Committee (2009) on the vulnerabilities, develoments and recommendations commendations o ublic olicies at national level, whose statistical data, interretations and suggestions shall be correlated with the data and results o this research. Te reason or such correlation and analysis in the general research context does not require a detailed exlanation, we believe: dierent research methodologies concerning the diagnosis and evolution o a social henomenon, with the urose o generating recommendations recommendations and ublic olicies rovide results which must, in their turn, be interreted in a metadiscourse, at the next level, by an exert in ublic olicies. Te results o such researches with dierent methodologies should be comlementary, highlighting one o the dimensions o the same subject matter o the study. study. Te logics o the scientic research tells us that the contradiction or the undamental dierences between the research results based on dierent methodologies reresent a source o inormation or the ormulation and the imlementation o a system o ublic olicies. 1. Te Labour Te Labour market in Romania and immigration analyses the roblems o immigration when there is a relatively low number o immigrants in Romania and investigates investigates whether and how immigration could constitute an answer to the demograhic challenges and imbalances on the Romanian labour market. Tus, by signalling a relatively low number o immigrants rom dierent categories in Romania, the authors launch research questions which are aarently unnecessary in the context o the management o immigration, esecially labour immigration. In reality, i we shif our ocus rom the quantitative quantitative ersective to a comarative analysis methodology, we cannot avoid the question launched by Monica şerban, ocused on medium and long term: Is the experience o the labour market o countries which have acceded to the EU in previous waves relevant or the dynamics o the immigration phenomenon in Romania? In Romania? In other words, what can we learn rom the lessons rovided by the regula Monica Şerban, Alexandru oth (200) Labour market in Romania and immigration, FSR Publishing House, Bucharest; the study questions and interprets the inormation provided by the representatives o 600 companies, organised in sub-samples o 200 units, corresponding with the elds o constructions, textile industry, services (hotels), companies with at least 0 employees, selected based on their distribution at the level o the Romanian historical macro regions.
104 the benefcial regularisation o immigration in romania
sing the salaries as a motivational actor and as a way o seeding u the solving o the roblem regarding the decit o qualied workers on the Romanian market.12 Although trade unions and emloyer unions agree with regard to the immediate need o comensation o the work orce decit in Romania by immigration, they disagree with regard to the short-term and medium-term eects o this tye o olicy o massive immigration. For examle, the trade unions signal the roblems o such olicy o imorting work orce rom countries which are oorer than Romania, while the strategic observation regarding the decrease o the salaries and o the integration diculties o immigrant’ communities, i the authorities would conduct active immigration olicies, as art o the economic develoment strategy, in the eld o immigration.13 3. Te Immigrants’ inormation needs in Romania study 14 shows that „Te main inormation sources used by the immigrants are mainly those based on the relational caital o the immigrant - relatives and riends, ethnic grou and religious grous. From the oint o view o the accessibility o inormation, the most roblematic instance o communication is reresented by ublic institutions.” Also, the authors o the study emhasie that „language barriers and roblems associated with human resources in these institutions - hostile attitude sometimes maniested towards immigrants, insucient knowledge o the rights o eole with legal right o residence in Romania by some o the emloyees o ublic institutions” are all decitary areas. As the study reveals, it is not just the communication, but also the relation with the institutions are marked by disunctionalities. Also, the attitude o the oulation towards aliens shows decits and has an undesired imact. „I t he relation o the immigrants with the Romanian institutions was characteried in all cases as roblematic, living with Romanians, interacting with them on a daily b asis was assessed ositively, at least according to the declaration level and in general terms. In return, the detailed discussions revealed quite the contrary. In reality, the attitude o Romanians to aliens (o a dierent race esecially) is assessed as being rather closed, stereotyical and even discriminatory. Comlementary, many immigrants, esecially those rom cultures, which are very dierent rom the Romanian culture, tend to isolate, to live in closed communities, which result in integration roblems. Te need or inormation exists in act on both sides.”
2 Ibidem, p. 9 Te representatives o the trade unions ear the „dumping salaries” on the labour market, the act that the immigrant workers would accept lower salaries than nationals; O. Voicu et al., op.cit., p. 2-2 4 Iris Alexe (coord), Georgiana oth, Raluca Popescu (2009) Immigrants‘ inormation needs, So-
risation o immigration in countries such as Italy, Sain, portugal, Greece or Ireland, which became rom countries exorting labour orce to countries o destination or immigrant workers?9 2. Te Immigrant in Romania: perspective and risks study 10 ocuses on identiying and analysing the ersective o immigrants and institutional institutional actors which can inuence the management o the immigration henomenon henomenon in Romania: emloyer unions, trade unions and reresentatives o ublic authorities in Romania. Te research content which roduces the inormation o the study is reresented by the lie stories o the immigrants, stories about their interaction with the Romanian state and with the reresentatives reresentatives o the emloyers, the attitude o Romanians with regard to immigrants rom the ersective o immigrants, the oinions o emloyer unions and trade unions on the diculties o using immigrant labour orce, as well as the ossible solutions identied or the management o immigration, esecially work immigration. A rst category o subjects o the research - reresentatives reresentatives o the emloyer unions and the trade unions, to dierent extents, a work orce decit on the Romanian market. Alongside the construction sector, several areas o the labour market were unable to nd qualied workers, either because o the emigration o the Romanian labour orce, or because o the lack o these qualications on the labour market and because o the education system in secondary education and the roessional roessional qualicationsystem.11 Te emloyer unions, as the research reveals, are quite scetical with regard to the solution o the return o the qua lied Romanian workers abroad. Teir reresentatives, together with those o trade unions, are, rather, suorters o the solution o roessional roessional reconversion and qualication o inactive oulation, resent esecially in agriculture, by using unds made available by the Euroean Union, in the eld o human resources. Even or this second solution aroved by the reresentatives o the two social artners, diculties have been signalled related to the access and imlementation imlementation o Euroean rograms, the reresentatives o the two categories o resondents resondents revealing divergences regarding the need and the ossibility o increa-
103 the benefcial regularisation o immigration in romania
9 Monica Şerban: Increase o the number o immigrants in 200 (over 6,000 persons acc. to www. os.ro/ro/comunicate_detaliu.ph os.ro/ro/comunicate_detaliu.php) p) and the conguration o plans or return to Romania, as shown by the results o the researches on samples o Romanian emigrant workers in Spain and Italy have validated the hypothesis o the author, author, op.cit., p . 0 Te research includes 40 semi-structured interviews with the representatives o social actors on the labour market in Romania: immigrants (Senegal, Philippines, China, India, unisia, Papua-New Guinea, Iraq, urkey, Ukraine, the Republic o Moldova), trade unions, employer unions and public authorities, non-governmental organisations working in the eld. Te second dimension o the research suggested by the authors reers to the case studies with companies which have immigrant employees; see Ovidiu Voicu, Georgiana oth, oth, Simina Guga (200) Immigrant in Romania: perspectives and risks, SFR, Bucharest; also see www.os.ro www.os.ro O. Voicu et alt., op.cit., pp. -
Conclusions o the research on immigration in Romania conducted until 2009 Te studies conducted between 2006 and 2009 allow the outlining o the context o this research by a series o statements – the conclusions o the researches in the Migration and Development programme, and the inormation, conclusions and recommendations o the study conducted by t he residential committee in Setember 2009. 1. Emigration/mobility o Romanians or work is the main cause o imbalances on the labour market in Romania. 2. Te reresentatives o emloyer associations signal the need o imorting labour orce, however, the number o comanies with strategies to cover this decit being relatively low between 2007 and 2008.15 3. Te imbalances on the national labour market are ound esecially in the eld o constructions and in the textile industry and the hotel industry, generated by modest results o the roessional qualication system and the imortant ercentages reresented by inactive oulation involved in subsistence agriculture in the active oulation in Romania. 4. Te emloyer unions and the trade unions blame a lack o training and roessional qualication, or this major imbalance on the lab our market. Among the solutions identied by the resondents, the return o the qualied Romanian workers rom abroad is the least likely. 5. Te return in the country o the Romanian workers may have a temorary character, in close correlation with a cycle o economic crisis, which, once overcome, can be ollowed by a return o the Romanian workers in the ormer host states.16 6. Te roessional reconversion and qualication olicy is also unlikely, due to the time requirements or the develoment o these rogrammes. 7. In 2008, the number o immigrant workers in Romania exceeded 65.000, two thirds o them rom non-EU countries and one third rom the countries Şerban and oth, op.cit. 200; Alexandru, 200; apud Committee Report, op.cit. 6 Dumitru Sandu, Monica Alexandru, chapter Migration and its consequences, in Risks and social injustices in Romania (2009), Te presidential committee or the analysis o social and demographic risks, President o Committee -Marian Preda, pp. 26-2. According to the data processed in the research, the same countries are leading in terms o temporary arrivals in Romania and retain their position in the ranking o countries o origin or permanent immigration - Moldova, urkey, China, USA, Syria. Te immigration rates which are the highest are those related to the routes China, urkey,
105 the benefcial regularisation o immigration in romania
104 the benefcial regularisation o immigration in romania
sing the salaries as a motivational actor and as a way o seeding u the solving o the roblem regarding the decit o qualied workers on the Romanian market.12 Although trade unions and emloyer unions agree with regard to the immediate need o comensation o the work orce decit in Romania by immigration, they disagree with regard to the short-term and medium-term eects o this tye o olicy o massive immigration. For examle, the trade unions signal the roblems o such olicy o imorting work orce rom countries which are oorer than Romania, while the strategic observation regarding the decrease o the salaries and o the integration diculties o immigrant’ communities, i the authorities would conduct active immigration olicies, as art o the economic develoment strategy, in the eld o immigration.13 3. Te Immigrants’ inormation needs in Romania study 14 shows that „Te main inormation sources used by the immigrants are mainly those based on the relational caital o the immigrant - relatives and riends, ethnic grou and religious grous. From the oint o view o the accessibility o inormation, the most roblematic instance o communication is reresented by ublic institutions.” Also, the authors o the study emhasie that „language barriers and roblems associated with human resources in these institutions - hostile attitude sometimes maniested towards immigrants, insucient knowledge o the rights o eole with legal right o residence in Romania by some o the emloyees o ublic institutions” are all decitary areas. As the study reveals, it is not just the communication, but also the relation with the institutions are marked by disunctionalities. Also, the attitude o the oulation towards aliens shows decits and has an undesired imact. „I t he relation o the immigrants with the Romanian institutions was characteried in all cases as roblematic, living with Romanians, interacting with them on a daily b asis was assessed ositively, at least according to the declaration level and in general terms. In return, the detailed discussions revealed quite the contrary. In reality, the attitude o Romanians to aliens (o a dierent race esecially) is assessed as being rather closed, stereotyical and even discriminatory. Comlementary, many immigrants, esecially those rom cultures, which are very dierent rom the Romanian culture, tend to isolate, to live in closed communities, which result in integration roblems. Te need or inormation exists in act on both sides.”
2 Ibidem, p. 9 Te representatives o the trade unions ear the „dumping salaries” on the labour market, the act that the immigrant workers would accept lower salaries than nationals; O. Voicu et al., op.cit., p. 2-2 4 Iris Alexe (coord), Georgiana oth, Raluca Popescu (2009) Immigrants‘ inormation needs, Soros Romania Foundation, p.4
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
members o the Union (Non-EU countries: Moldova – 15%, China -14%, urkey - 13%, Syria – 2%; EU countries: Italy -7%, Germany - 6%, France - 4%, Austria, United Kingdom, Bulgaria, Hungary – 2%, Greece - 1%).17 8. Te solution o increasing the number o immigrant workers rom third countries is suorted by the reresentatives o emloyer unions, which is in disagreement with the reresentatives o the trade unions.18 9. In the ollowing 5 years, the number o immigrants may rise to 200,000 - 300,000.19 10. Tere is a decit o legislation and immigration-secic olicies aimed at asects such as vulnerable immigrant categories. o this, it is added a dicult cooeration between the ublic authorities and the dierent social artners in terms o selection o the immigrant labour orce and the civil society organisations which deal with reugees and aliens, victims o human tracking. 11. Te olicies concerning immigration must be thought out in correlation with the national migration and the develoment develoment rocess at local, national and regional level.20 12. Te most relevant categories o vulnerabilities o immigrant workers in Romania are: abusive behaviour o the emloyees which do not comly with labour legislation; establishment o standards and additional unaid working hours or immigrants; ailure to recognie the nuances o the contractual clauses drafed in Romanian, which the workers do not seak; discriminatory treatment in comarison to the Romanian workers (rotection o the national labour orce, discrimination on racial or ethnic terms).21
Ibidem. O. Voicu et alt., op.cit., p. 2 9 Te Romanian Immigration Ofce (RIO), (200), Te National Prognosis Committee - % / .4% o the population o Romania; apud Sandu and Alexandru, op.cit., Ibidem. 20 Sandu and Alexandru, op.cit., Ibidem. Te general recommendation stated here also has explanations and urther details in the quoted chapter, per categories and sub-categories o problems or each o these levels. 2 Georgiana oth, Simina Guga, in Immigrant in Romania: Perspectives and risks, op.cit., p. 40-4; the research signals the nee d o public policies in accordance with the phenomenon o immigration, based on inormation collected rom the interviews with male and emale workers whom have immi-
Conclusions o the research on immigration in Romania conducted until 2009
105 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te studies conducted between 2006 and 2009 allow the outlining o the context o this research by a series o statements – the conclusions o the researches in the Migration and Development programme, and the inormation, conclusions and recommendations o the study conducted by t he residential committee in Setember 2009. 1. Emigration/mobility o Romanians or work is the main cause o imbalances on the labour market in Romania. 2. Te reresentatives o emloyer associations signal the need o imorting labour orce, however, the number o comanies with strategies to cover this decit being relatively low between 2007 and 2008.15 3. Te imbalances on the national labour market are ound esecially in the eld o constructions and in the textile industry and the hotel industry, generated by modest results o the roessional qualication system and the imortant ercentages reresented by inactive oulation involved in subsistence agriculture in the active oulation in Romania. 4. Te emloyer unions and the trade unions blame a lack o training and roessional qualication, or this major imbalance on the lab our market. Among the solutions identied by the resondents, the return o the qualied Romanian workers rom abroad is the least likely. 5. Te return in the country o the Romanian workers may have a temorary character, in close correlation with a cycle o economic crisis, which, once overcome, can be ollowed by a return o the Romanian workers in the ormer host states.16 6. Te roessional reconversion and qualication olicy is also unlikely, due to the time requirements or the develoment o these rogrammes. 7. In 2008, the number o immigrant workers in Romania exceeded 65.000, two thirds o them rom non-EU countries and one third rom the countries Şerban and oth, op.cit. 200; Alexandru, 200; apud Committee Report, op.cit. 6 Dumitru Sandu, Monica Alexandru, chapter Migration and its consequences, in Risks and social injustices in Romania (2009), Te presidential committee or the analysis o social and demographic risks, President o Committee -Marian Preda, pp. 26-2. According to the data processed in the research, the same countries are leading in terms o temporary arrivals in Romania and retain their position in the ranking o countries o origin or permanent immigration - Moldova, urkey, China, USA, Syria. Te immigration rates which are the highest are those related to the routes China, urkey, Italy and Syria.
Methodology and institutionalist paradigm – general ramework o the research Te content o this research is dened at theoretical level inside the institutionalist paradigm 22 the olitical dimension o which accentuates the role o the institutional institutional subsystems within the state in the management o roblems o ublic interest. Te institutions o the Romanian state related to the roblems o immigration are considered secialied actors in the elds o intervention (the Romanian Oce or Immigration, the Border police, etc.) which belong to a ublic institutional network, which must work eciently and eectively in the management o ublic olicies related to immigration. Tis emirical research rovides inormation about the inconsistencies in the management o immigration, but also about the ositive legal-institutional correlations, correlations, together with recommendations recommendations which make the institutional network or the management o migration a unitary system, caable o controlling and eciently managing the immigration olicies in Romania. 23 Te elite exerts who were the subject o the investigation think and behave as the collective actor o a grou o ublic institutions institutions whose legitimacy o acting and intervening derives rom the legitimacy o the State. Tey make observations and recommendations or their own system o activities, with a view to adat it to actual emirical situations and to a dynamics o the immigration henomenon whose exogenous cause is dened at the same institutional level - e.g. institutional and legislative changes related to Romania’s accession to the Schengen Area. Te institutionalist perspective which grounded the research is, thus, the result o a theoretical otion generated by the nature and content o the research uni22 Institutionalism is understood here as a paradigm within which the undamental elements o our research are dened – the research questions, the hypothesis, the inormation collection instrument and the interview guide questions. As shown in the dierent solutions and comments made by the representatives o the public institutions with regard to the possibility o adaptation and change o the system, the only way o operating the modication is the institutional method, in an hierarchically organised system, resistant to change and inertial, whose eatures are known by the representatives o the elite experts and or which they suggest changes. Nevertheless, these recommendations may become part o the institutional practice only i assimilated in the legal and regulatory system, some o the experts acknowledging that the current system needs punctual changes which seem (in our interpretation) hampered by the „natural” inertia o the system, which is accentuated even more by the act that the modications in question do not have negative eects on any subsystem, part o institution o the system, which manage immigration in Romania. 2 Tomas Janoski et alt. (ed.) (200) Te Handbook o Political Sociology, Cambridge University
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
members o the Union (Non-EU countries: Moldova – 15%, China -14%, urkey - 13%, Syria – 2%; EU countries: Italy -7%, Germany - 6%, France - 4%, Austria, United Kingdom, Bulgaria, Hungary – 2%, Greece - 1%).17 8. Te solution o increasing the number o immigrant workers rom third countries is suorted by the reresentatives o emloyer unions, which is in disagreement with the reresentatives o the trade unions.18 9. In the ollowing 5 years, the number o immigrants may rise to 200,000 - 300,000.19 10. Tere is a decit o legislation and immigration-secic olicies aimed at asects such as vulnerable immigrant categories. o this, it is added a dicult cooeration between the ublic authorities and the dierent social artners in terms o selection o the immigrant labour orce and the civil society organisations which deal with reugees and aliens, victims o human tracking. 11. Te olicies concerning immigration must be thought out in correlation with the national migration and the develoment develoment rocess at local, national and regional level.20 12. Te most relevant categories o vulnerabilities o immigrant workers in Romania are: abusive behaviour o the emloyees which do not comly with labour legislation; establishment o standards and additional unaid working hours or immigrants; ailure to recognie the nuances o the contractual clauses drafed in Romanian, which the workers do not seak; discriminatory treatment in comarison to the Romanian workers (rotection o the national labour orce, discrimination on racial or ethnic terms).21
Ibidem. O. Voicu et alt., op.cit., p. 2 9 Te Romanian Immigration Ofce (RIO), (200), Te National Prognosis Committee - % / .4% o the population o Romania; apud Sandu and Alexandru, op.cit., Ibidem. 20 Sandu and Alexandru, op.cit., Ibidem. Te general recommendation stated here also has explanations and urther details in the quoted chapter, per categories and sub-categories o problems or each o these levels. 2 Georgiana oth, Simina Guga, in Immigrant in Romania: Perspectives and risks, op.cit., p. 40-4; the research signals the nee d o public policies in accordance with the phenomenon o immigration, based on inormation collected rom the interviews with male and emale workers whom have immigrated to Romanian; see mainly p. 4-0.
108 the benefcial regularisation o immigration in romania
verse - the elite exerts who design and imlement ublic olicies in the eld o immigration.24 Te culture o the administrative elite, the rescritive-legal environment where the exertise is exercised, the otions and justication or rocessing rocessing and interreting the inormation in daily activities recommendinstitutionalist recommend institutionalist paradigm rather than symbolic interactionism or behaviourism as sace or interretation and ormulation o questions, hyothesis and research instruments. Te institutionalist paradigm is also recommended or the current research by the act that immigration is currently an issue ocused on the unctioning o an institutional system, which needs attributes such as coherence, adatability, alicability, alicability, rognosis and organisation or social rediction. Tis ersective within institutionalism is comarable to the idea o imortance o social actors, even i it is less comarable with the action-taking ersective and concentrating on the social action. 25 In act, or an analysis universe where the main actions belong to the institutions o the state, it is hard to nd and individualist ersective to allow ormulating hyothesis and research questions, to base the subsequent set o tools on research toics, interview guides and to rovide some grounds to rocess the research data or to rovide imlementation rameworks or the research data. Te undamental declarations which dene the ideas and theoretical resuositions o this study are adequate or the research universe in which emirical inormation is generated, collected and interreted. Te essential inormation contained in this study is the result o several research questions and hyothesis which are aimed at a grou o elite exerts in the eld o immigration - the reresentatives o the institutions o the state at central level which deal with immigration and o the civil society - exerts and ractitioners which take art in t he solving o roblems related to the eld o immigration in Romania. Tereore, Tereore, the logics o the research is ormulated within a set o ideas which derives rom the institutionalist paradigm, the articularity o this research ramework at the level o its aradigmatic basis consists o: 24 A part o the respondents are experts rom the civil society or independent experts. It is interesting that their perspective is ocused rather on the individual, the amily, the community community – their recommendations and observations requiring a paradigm rom the eld o methodological individualism. Also, we cannot state that there are no „institutional” observations among the comments and proposals made by this type o experts, most o them being aimed at the legislation in dierent sub-elds o immigration. 2 Ronald L. Jepperson, Institutions, Institutional Eects, and Institutionalism, Institutionalism, in Walter Walter W. Powell, Paul J. DiMaggio (eds.), (99) Te New Institutionalism in Organizational Analysis, Te University o Chicago Press, Chicago and London, p. -9. We agree with the author, who states that institutionalism cannot be compared compared with the perspective ocused on the action o the social actors, and the theoretical models o this paradigm are not less capable then other perspectives (rational choice, or example), to provide explanations with regard to individual actions; see p. -4 or the prole
Methodology and institutionalist paradigm – general ramework o the research
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te content o this research is dened at theoretical level inside the institutionalist paradigm 22 the olitical dimension o which accentuates the role o the institutional institutional subsystems within the state in the management o roblems o ublic interest. Te institutions o the Romanian state related to the roblems o immigration are considered secialied actors in the elds o intervention (the Romanian Oce or Immigration, the Border police, etc.) which belong to a ublic institutional network, which must work eciently and eectively in the management o ublic olicies related to immigration. Tis emirical research rovides inormation about the inconsistencies in the management o immigration, but also about the ositive legal-institutional correlations, correlations, together with recommendations recommendations which make the institutional network or the management o migration a unitary system, caable o controlling and eciently managing the immigration olicies in Romania. 23 Te elite exerts who were the subject o the investigation think and behave as the collective actor o a grou o ublic institutions institutions whose legitimacy o acting and intervening derives rom the legitimacy o the State. Tey make observations and recommendations or their own system o activities, with a view to adat it to actual emirical situations and to a dynamics o the immigration henomenon whose exogenous cause is dened at the same institutional level - e.g. institutional and legislative changes related to Romania’s accession to the Schengen Area. Te institutionalist perspective which grounded the research is, thus, the result o a theoretical otion generated by the nature and content o the research uni22 Institutionalism is understood here as a paradigm within which the undamental elements o our research are dened – the research questions, the hypothesis, the inormation collection instrument and the interview guide questions. As shown in the dierent solutions and comments made by the representatives o the public institutions with regard to the possibility o adaptation and change o the system, the only way o operating the modication is the institutional method, in an hierarchically organised system, resistant to change and inertial, whose eatures are known by the representatives o the elite experts and or which they suggest changes. Nevertheless, these recommendations may become part o the institutional practice only i assimilated in the legal and regulatory system, some o the experts acknowledging that the current system needs punctual changes which seem (in our interpretation) hampered by the „natural” inertia o the system, which is accentuated even more by the act that the modications in question do not have negative eects on any subsystem, part o institution o the system, which manage immigration in Romania. 2 Tomas Janoski et alt. (ed.) (200) Te Handbook o Political Sociology, Cambridge University Press, Cambridge, p. 0
1. a grou o elite exerts analyes and recommends solutions with regard to the status o the central institutional institutional system in the eld o immigration regularisation in Romania - each o the members o this elite is art o an institution institution which contributes contributes to the regularisation o immigration; 2. observations and suggestions rom the elite exerts rom central ublic institutions, institutions, are comleted by those rovided by the exerts and ractitioners o the civil society - indeendent roessionals, roessionals, leaders o non-governon-governmental organisations. organisations. Te dominant eatures, the exertise and institutional culture o the oulation, dened as research universe - exerts and ractitioners in the management o immigration in ublic institutionsrequire institutions require the choice o the institutionalist paradigm, with its secic resuositions, resuositions, which can b e ound in: (a) judgments on the imortance o the system o ublic institutions in the regularisation o immigration; (b) the Euroean and national legal ramework and regulations, which must be correlated; (c) the need to reorm the system or (d) the rearation o the system to coe with endogenous and exogenous risks and vulnerabilities in relation to the ublic institutions which deal with t he regularisation o immigration in Romania. Te institutionalist paradigm, as ramework o reerence or this research, suggests the idea o simliying the causal tye o logics behind institutional dynamics: the institutions are causes which generate eects at the level o immigration regularisation. All the ublic institutions which deal with immigration regularisation in Romania take art in the decision-making rocess and/or imlement and aly the eects o t he decisions issued at national level, adat programmaadat programmatically, not sontaneously to the changes in the olitical and social environment environment (e.g. the assing o EU legislation, rearing or a larger ow o legal and illegal immigrants afer the accession o Romania to the Schengen area), and rovide only institutional answers to the requests and roblems raised by the subjects to whom the decision and the imlementation o the decisions aly, aly, the entire behaviour o the elite ractitioners and exerts o the state being guided and rescribed by legal rules and norms. Te benecial regularisation o immigration is, in this aradigmatic otion, deendent on the adatation, reormation reormation and the eciency o the grou o institutions stitutions which deal with immigration in Romania. Tus, a working hyothesis comarable with the institutional aradigm could correlate the variable o coherent institutional organisation - legal and
109 the benefcial regularisation o immigration in romania
108 the benefcial regularisation o immigration in romania
verse - the elite exerts who design and imlement ublic olicies in the eld o immigration.24 Te culture o the administrative elite, the rescritive-legal environment where the exertise is exercised, the otions and justication or rocessing rocessing and interreting the inormation in daily activities recommendinstitutionalist recommend institutionalist paradigm rather than symbolic interactionism or behaviourism as sace or interretation and ormulation o questions, hyothesis and research instruments. Te institutionalist paradigm is also recommended or the current research by the act that immigration is currently an issue ocused on the unctioning o an institutional system, which needs attributes such as coherence, adatability, alicability, alicability, rognosis and organisation or social rediction. Tis ersective within institutionalism is comarable to the idea o imortance o social actors, even i it is less comarable with the action-taking ersective and concentrating on the social action. 25 In act, or an analysis universe where the main actions belong to the institutions o the state, it is hard to nd and individualist ersective to allow ormulating hyothesis and research questions, to base the subsequent set o tools on research toics, interview guides and to rovide some grounds to rocess the research data or to rovide imlementation rameworks or the research data. Te undamental declarations which dene the ideas and theoretical resuositions o this study are adequate or the research universe in which emirical inormation is generated, collected and interreted. Te essential inormation contained in this study is the result o several research questions and hyothesis which are aimed at a grou o elite exerts in the eld o immigration - the reresentatives o the institutions o the state at central level which deal with immigration and o the civil society - exerts and ractitioners which take art in t he solving o roblems related to the eld o immigration in Romania. Tereore, Tereore, the logics o the research is ormulated within a set o ideas which derives rom the institutionalist paradigm, the articularity o this research ramework at the level o its aradigmatic basis consists o: 24 A part o the respondents are experts rom the civil society or independent experts. It is interesting that their perspective is ocused rather on the individual, the amily, the community community – their recommendations and observations requiring a paradigm rom the eld o methodological individualism. Also, we cannot state that there are no „institutional” observations among the comments and proposals made by this type o experts, most o them being aimed at the legislation in dierent sub-elds o immigration. 2 Ronald L. Jepperson, Institutions, Institutional Eects, and Institutionalism, Institutionalism, in Walter Walter W. Powell, Paul J. DiMaggio (eds.), (99) Te New Institutionalism in Organizational Analysis, Te University o Chicago Press, Chicago and London, p. -9. We agree with the author, who states that institutionalism cannot be compared compared with the perspective ocused on the action o the social actors, and the theoretical models o this paradigm are not less capable then other perspectives (rational choice, or example), to provide explanations with regard to individual actions; see p. -4 or the prole o the institutional paradigm in relation to other research perspectives.
110 the benefcial regularisation o immigration in romania
stitutions which are cometent in the eld o immigration, allocation o material and human resources by the state etc. - with the benecial regularisation o immigration in Romania. Working hypothesis: Te more the Romanian public institutions are organised and work as a unitary and coherent system, the more eciently the immigration phenomenon is managed in Romania. We add that the term „system” contained in this hyothesis has the wellknown meaning o „relatively o „relatively autonomous group o institutions and the relations between them, in interaction with other systems, as part o a wider system, in its turn a subsystem o a wider progressive institutional system (e.g. the system o ublic institutions which deals with immigration is art o the wider system - the Romanian state - which, in its turn, is in direct relations with the states o origin o the–immigrants or with suranational systems, such as the Euroean Union, or other international international organisations) organisations)26. Te aroach o this study consists o the ersective o a diagnosis o the roblems o immigration in Romania, rom the ersective o human rights and romotion romotion o the values an oen society. Te role o this diagnosis consists in harmoniing the analysis o the normative structures and the roblem o immigration with the reresentations o the ractitioners, o the secialists in the eld related to this analysis. Te general objective is to obtain a comrehensive working instrument or the benecial regularisation o immigration and, at the same time, to generate a ublic debate and to draf good ractice standards or the dierent sectors in this eld. Te secic objectives o the research ocused on the analysis o the strengths and weaknesses o the legislation, o the regulations and the institutional oerational ramework in the eld o immigration, o the eects created by the current legislative ramework, while identiying directions and imrovement solutions at the same time: 1. Analysis o the attitudes and ercetions o various institutional actors with regard to the regulation ramework and the tools used in the regularisation o immigration; 2. Analysis o the recently emerged roblems roblems afer the drafing o the Romanian legislation in the eld o immigration; 3. Analysis o the asects related to the integration o immigrants in Romania. o create a rich, comrehensive comrehensive image o the social reality under study, the methodology alied was based on the triangulation principle. Te analysis uses dierent sources o inormation, as shown below: 26 A research under the paradigm o methodological individualism, in which the research universe is aimed at individuals, g roups and communities o immigrants in Romania, may be part o a uture
1. a grou o elite exerts analyes and recommends solutions with regard to the status o the central institutional institutional system in the eld o immigration regularisation in Romania - each o the members o this elite is art o an institution institution which contributes contributes to the regularisation o immigration; 2. observations and suggestions rom the elite exerts rom central ublic institutions, institutions, are comleted by those rovided by the exerts and ractitioners o the civil society - indeendent roessionals, roessionals, leaders o non-governon-governmental organisations. organisations. Te dominant eatures, the exertise and institutional culture o the oulation, dened as research universe - exerts and ractitioners in the management o immigration in ublic institutionsrequire institutions require the choice o the institutionalist paradigm, with its secic resuositions, resuositions, which can b e ound in: (a) judgments on the imortance o the system o ublic institutions in the regularisation o immigration; (b) the Euroean and national legal ramework and regulations, which must be correlated; (c) the need to reorm the system or (d) the rearation o the system to coe with endogenous and exogenous risks and vulnerabilities in relation to the ublic institutions which deal with t he regularisation o immigration in Romania.
109 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te institutionalist paradigm, as ramework o reerence or this research, suggests the idea o simliying the causal tye o logics behind institutional dynamics: the institutions are causes which generate eects at the level o immigration regularisation. All the ublic institutions which deal with immigration regularisation in Romania take art in the decision-making rocess and/or imlement and aly the eects o t he decisions issued at national level, adat programmaadat programmatically, not sontaneously to the changes in the olitical and social environment environment (e.g. the assing o EU legislation, rearing or a larger ow o legal and illegal immigrants afer the accession o Romania to the Schengen area), and rovide only institutional answers to the requests and roblems raised by the subjects to whom the decision and the imlementation o the decisions aly, aly, the entire behaviour o the elite ractitioners and exerts o the state being guided and rescribed by legal rules and norms. Te benecial regularisation o immigration is, in this aradigmatic otion, deendent on the adatation, reormation reormation and the eciency o the grou o institutions stitutions which deal with immigration in Romania. Tus, a working hyothesis comarable with the institutional aradigm could correlate the variable o coherent institutional organisation - legal and regulatory ramework, communication communication and inormational ow between the in-
• rimary data collected using a qualitative methodology based on the method o the semi-structured interview; • secondary data, which resulted ollowing the analysis o the ocial documents - legislation, ublic olicy strategies, statistics. • secondary d ata, which were obtained based on an analysis o the inormation in the research conducted between 2006 and 2009 under the Migration the Migration and Development rogramme. Development rogramme. Te qualitative research involved holding 26 interviews with two large reson-
dent grous: central institutions with attributions and resonsibilities in the eld o migration/immigration and non-governmental organisations (NGOs) which carry out activities in this eld (Annex 1). It should be noted that the samling in case o qua litative research does not take into account statistical reresentativeness and that is why it uses theoretical samling rules with take into account the general objectives o the research and dominant characteristics undertaken in the hyothetical model. All the debates were recorded recorded in audio ormat and were transcribed entirely to guarantee the validity o the data obtained. Te research area to which the qualitative methodology used in this immigration study was alied exands to categories o subjects less requently used or not used in revious researches. Te general selection o the interview sub jects was based on whether they were art o an institution directly involved in the regularisation o immigration - reresentatives o ublic authorities, o NGOs, indeendent exerts which are directly involved in the management o the secic eld o the immigration henomenon. Tus, this allowed creating the conditions or samling the ercetions on the dynamics and eciency o dierent sectors o general management o immigration in Romania, and in many instances the oinions o the reresentatives o the ublic authorities were in disagreement with those o the reresentatives reresentatives o non-governmental organisations or those o indeendent exerts - or examle „the small reorm” in the institutional institutional system (March 2008). Te observations o these elite exerts in the eld o regularisation o immigration are, usually, directly related to their secic deartment or sector o activity, in many cases the subjects interviewed are able to identiy rules and series o cases, which reresent the basis or a certain tye o sectoral ublic olicy in the eld o immigration. Te toics aroached during the interviews were: 1. the R omanian legislation on immigration and its correlation with the Euroean legislation; 2. new roblems in this area, which occurred afer the drafing o the Romanian legislation in the two areas - migration and immigration and which
111 the benefcial regularisation o immigration in romania
110 the benefcial regularisation o immigration in romania
stitutions which are cometent in the eld o immigration, allocation o material and human resources by the state etc. - with the benecial regularisation o immigration in Romania. Working hypothesis: Te more the Romanian public institutions are organised and work as a unitary and coherent system, the more eciently the immigration phenomenon is managed in Romania. We add that the term „system” contained in this hyothesis has the wellknown meaning o „relatively o „relatively autonomous group o institutions and the relations between them, in interaction with other systems, as part o a wider system, in its turn a subsystem o a wider progressive institutional system (e.g. the system o ublic institutions which deals with immigration is art o the wider system - the Romanian state - which, in its turn, is in direct relations with the states o origin o the–immigrants or with suranational systems, such as the Euroean Union, or other international international organisations) organisations)26. Te aroach o this study consists o the ersective o a diagnosis o the roblems o immigration in Romania, rom the ersective o human rights and romotion romotion o the values an oen society. Te role o this diagnosis consists in harmoniing the analysis o the normative structures and the roblem o immigration with the reresentations o the ractitioners, o the secialists in the eld related to this analysis. Te general objective is to obtain a comrehensive working instrument or the benecial regularisation o immigration and, at the same time, to generate a ublic debate and to draf good ractice standards or the dierent sectors in this eld. Te secic objectives o the research ocused on the analysis o the strengths and weaknesses o the legislation, o the regulations and the institutional oerational ramework in the eld o immigration, o the eects created by the current legislative ramework, while identiying directions and imrovement solutions at the same time: 1. Analysis o the attitudes and ercetions o various institutional actors with regard to the regulation ramework and the tools used in the regularisation o immigration; 2. Analysis o the recently emerged roblems roblems afer the drafing o the Romanian legislation in the eld o immigration; 3. Analysis o the asects related to the integration o immigrants in Romania. o create a rich, comrehensive comrehensive image o the social reality under study, the methodology alied was based on the triangulation principle. Te analysis uses dierent sources o inormation, as shown below: 26 A research under the paradigm o methodological individualism, in which the research universe is aimed at individuals, g roups and communities o immigrants in Romania, may be part o a uture project or the completion o the perspectives on immigration in Romania.
112 the benefcial regularisation o immigration in romania
• rimary data collected using a qualitative methodology based on the method o the semi-structured interview; • secondary data, which resulted ollowing the analysis o the ocial documents - legislation, ublic olicy strategies, statistics. • secondary d ata, which were obtained based on an analysis o the inormation in the research conducted between 2006 and 2009 under the Migration the Migration and Development rogramme. Development rogramme.
111 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te qualitative research involved holding 26 interviews with two large reson-
dent grous: central institutions with attributions and resonsibilities in the eld o migration/immigration and non-governmental organisations (NGOs) which carry out activities in this eld (Annex 1). It should be noted that the samling in case o qua litative research does not take into account statistical reresentativeness and that is why it uses theoretical samling rules with take into account the general objectives o the research and dominant characteristics undertaken in the hyothetical model. All the debates were recorded recorded in audio ormat and were transcribed entirely to guarantee the validity o the data obtained. Te research area to which the qualitative methodology used in this immigration study was alied exands to categories o subjects less requently used or not used in revious researches. Te general selection o the interview sub jects was based on whether they were art o an institution directly involved in the regularisation o immigration - reresentatives o ublic authorities, o NGOs, indeendent exerts which are directly involved in the management o the secic eld o the immigration henomenon. Tus, this allowed creating the conditions or samling the ercetions on the dynamics and eciency o dierent sectors o general management o immigration in Romania, and in many instances the oinions o the reresentatives o the ublic authorities were in disagreement with those o the reresentatives reresentatives o non-governmental organisations or those o indeendent exerts - or examle „the small reorm” in the institutional institutional system (March 2008). Te observations o these elite exerts in the eld o regularisation o immigration are, usually, directly related to their secic deartment or sector o activity, in many cases the subjects interviewed are able to identiy rules and series o cases, which reresent the basis or a certain tye o sectoral ublic olicy in the eld o immigration. Te toics aroached during the interviews were: 1. the R omanian legislation on immigration and its correlation with the Euroean legislation; 2. new roblems in this area, which occurred afer the drafing o the Romanian legislation in the two areas - migration and immigration and which
require analyses and debates or the ormulation o ecient legislation and ublic olicies. 3. asects related to the integration o immigrants in Romania; 4. the Romanian institutional system which manages the roblems o immigration; 5. amendments suggestions, recommendations, ormulations, reormulations, solutions to general and secic roblems in view o a benecial regularisation o immigration in Romania.
HE FRAMEWORK FOR REGULAING IMMIGRAION IN EUROpE AND ROMANIA
112 the benefcial regularisation o immigration in romania
require analyses and debates or the ormulation o ecient legislation and ublic olicies. 3. asects related to the integration o immigrants in Romania; 4. the Romanian institutional system which manages the roblems o immigration; 5. amendments suggestions, recommendations, ormulations, reormulations, solutions to general and secic roblems in view o a benecial regularisation o immigration in Romania.
HE FRAMEWORK FOR REGULAING IMMIGRAION IN EUROpE AND ROMANIA
114 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
European Immigration In Euroe, concerns regarding the establishment o a common olicy regarding immigration have led to aroving new Directives that govern this eld, in the sirit o Euroean values, roclaimed as a benchmark in dening the legal rameworks, the imortance o migration and the correlation between economic growth and social mobility. Tus, across the Euroean Union, exible nancial tools and institutional and institutionaliation suggestions/ recommendations as regards this eld have been added to the regulatory ramework undergoing constant imrovement, which has granted enhanced visibility and consistency to the regulation and regularisation o the eld. On the other hand, as a result o this aroach, the institutionalisation associated with the management o the matter in the EU, but esecially nationally, has led to the structuring o an oerational and concetual model shared by a ll those concerned. o that eect, such olicy was receded by countless initiatives within the Euroean Commission (EC).27 Te common aroach in terms o immigration
in the Euroean Union is deemed to be an irreutable need since‘legal migration is an opportunity rom which both migrants and the member states can prot; inasmuch as the progress in the eld o legal migration shall nonetheless be accompanied by ecient actions or ghting against illegal immigration’ 28, starting rom the assumtion that ‘European policies regarding migration shall observe the regulations o international legislation, particularly those concerning human rights, human dignity and international protection’. 29 Te large areas covered by the Euroean legislative and institutional regulation ramework to be ound as art o the legal and institutional regulation system in each Member State, thus or R omania, as well, are resented as ollows: Legal migration - which should be regulated by way o clear, transarent and
air regulations; at the same time, ea ch member state shall control the number o migrant workers which it can integrate on the work orce market, by aying due attention to the Community reerence; Te integration o immigrants in host societies. In all the member states, the
2 Te notice o the Commission o June 200, entitled ‘A Common Immigration Policy or Europe: Principles, actions and tools’ (COM (200)09; the Opinion o the Committee o the Regions o 26 o November 200 on a common immigration policy or Europe (COR/200/20) ; the European Pact on Immigration and Asylum, passed by the European Council on and 6 October 200 (Council Document 440/0); Directive 200//EC o the European Parliament and o the Council o 6 December 200 on c ommon standards and procedures in the Member States or returning illegally staying third-country nationals (OJ L 4, 24.2.200); the Regulation (EC) no.6/200 o the European Parliament and o the Council o July 200 establishing a mechanism or the creation o Rapid Border Intervention eams (OJ L 99, ..200); the proposal or a regulation o the European Parliament and o the Council establishing the criteria and mechanisms or determining the member state responsible or examining an application or international protection lodged in one o the member states by a third-country national or a stateless person (Recast) (COM(200)020); the Communication rom the Commission o 0 November 2006, entitled ‘Te global approach to migration one year on: towards a comprehensive European migration policy’ (COM(2006)0); the Hague Programme on Strengthening Freedom, Security and Justice in the European Union adopted at the European Council o 4- November 2004; the ampere Programme adopted at the European Council o and 6 October 999 which established a coherent approach in the eld o immigration and asylum; the res olution o December 200 on the evaluation and uture development o the FRONEX Agency and o the European Border Surveillance System (EUROSUR) (texts adopted, P6_A(200)06); the European Parliament legislative resolution o 20 November 200 on the proposal or a Council directive on the conditions o entry and residence o third-country nationals or the purposes o highly qualied employment (texts adopted, P6_A(200)0; the European Parliament legislative resolution o 20 November 200 on the proposal or a Council directive on a single application procedure or a single permit or third-country nationals to reside and work in the territory o a Member State and on a common set o rights or third-country workers legally residing in a Member State (texts adopted, P6_A(200)0); the European Parliament resolution o 2 September 200 on the evaluation o the Dublin system (texts adopted, P6_A(200)0); the European Parliament resolution o 2 April 200 on the proposal or a Council directive amending Directive 200/09/EC to extend its scope to beneciaries o international protection (texts adopted P6_A(200)06); the European Parliament resolution o 26 September 200 on the policy plan on legal migration (OJ C 29E, 2..200); the European Parliament resolution o 26 September 200 on policy priorities in the ght against illegal immigration o third-country nationals (OJ C
denition o the notion o ‘integration’ has a comonent that is related to ‘assimilation’ and another one that is tributary to ‘multiculturalism’, but the weight given to one or the other varies a great deal. Tere are dierent exeriences; there is a dierent history when it comes to exosing Euroean societies to the modern and contemorary migration henomena, just as there are varying means o integrating the otential benets o immigration in the secic develoment olicies o each community state. Some countries have reached a stage o ecient management o the control o the access to the national territory, whereas integrat ion o immigrants in the European Union (OJ C 0E, .2.2006); 200XG00(0) the Hague Programme. Strengthening Freedom, Security and Justice in the European Union – the Ofcial Journal C 0, 0/0/200; 200XG02(0) the European Council and Commission Action Plan implementing the Hague Programme on strengthening reedom, security and justice in the European Union – the Ofcial Journal C 9, 2/0/200; 200DC0669 Communication rom the Commission - Policy Plan on Legal Migration [SEC(200)60]; 200IP02 European Parliament resolution on the links between legal and illegal migration and integration o migrants [2004/2(INI)] JO C 24E, ..2006; 200DC062 Communication rom the Commission to the Council and the European Parliament - Priority actions or responding to the challenges o migration - COM/200/062 nal; COM (200) 2 – the ramework programme on Solidarity and Management o Migration Flows or the period 200-20; COM(200)09) - Communication rom the Commission entitled ‘A Common Agenda or Integration - Framework or the Integration o Tird-Country Nationals in the European Union’; COM(200)02 - Communication rom the Commission establishing a ramework programme on Solidarity and the Management o Migration Flows or the period 20020; COM(200)090) - Communication rom the Commission entitled ‘Migration and development: some concrete orientations’; COM(200)0669) - Communication rom the Commission entitled ‘Policy Plan on Legal Migration’. 2 Proposal or a European Parliament resolution on a common immigration policy or Europe: Principles, actions and tools.
115 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
114 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
European Immigration In Euroe, concerns regarding the establishment o a common olicy regarding immigration have led to aroving new Directives that govern this eld, in the sirit o Euroean values, roclaimed as a benchmark in dening the legal rameworks, the imortance o migration and the correlation between economic growth and social mobility. Tus, across the Euroean Union, exible nancial tools and institutional and institutionaliation suggestions/ recommendations as regards this eld have been added to the regulatory ramework undergoing constant imrovement, which has granted enhanced visibility and consistency to the regulation and regularisation o the eld. On the other hand, as a result o this aroach, the institutionalisation associated with the management o the matter in the EU, but esecially nationally, has led to the structuring o an oerational and concetual model shared by a ll those concerned. o that eect, such olicy was receded by countless initiatives within the Euroean Commission (EC).27 Te common aroach in terms o immigration
in the Euroean Union is deemed to be an irreutable need since‘legal migration is an opportunity rom which both migrants and the member states can prot; inasmuch as the progress in the eld o legal migration shall nonetheless be accompanied by ecient actions or ghting against illegal immigration’ 28, starting rom the assumtion that ‘European policies regarding migration shall observe the regulations o international legislation, particularly those concerning human rights, human dignity and international protection’. 29 Te large areas covered by the Euroean legislative and institutional regulation ramework to be ound as art o the legal and institutional regulation system in each Member State, thus or R omania, as well, are resented as ollows:
115 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Legal migration - which should be regulated by way o clear, transarent and
air regulations; at the same time, ea ch member state shall control the number o migrant workers which it can integrate on the work orce market, by aying due attention to the Community reerence; Te integration o immigrants in host societies. In all the member states, the
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
2 Te notice o the Commission o June 200, entitled ‘A Common Immigration Policy or Europe: Principles, actions and tools’ (COM (200)09; the Opinion o the Committee o the Regions o 26 o November 200 on a common immigration policy or Europe (COR/200/20) ; the European Pact on Immigration and Asylum, passed by the European Council on and 6 October 200 (Council Document 440/0); Directive 200//EC o the European Parliament and o the Council o 6 December 200 on c ommon standards and procedures in the Member States or returning illegally staying third-country nationals (OJ L 4, 24.2.200); the Regulation (EC) no.6/200 o the European Parliament and o the Council o July 200 establishing a mechanism or the creation o Rapid Border Intervention eams (OJ L 99, ..200); the proposal or a regulation o the European Parliament and o the Council establishing the criteria and mechanisms or determining the member state responsible or examining an application or international protection lodged in one o the member states by a third-country national or a stateless person (Recast) (COM(200)020); the Communication rom the Commission o 0 November 2006, entitled ‘Te global approach to migration one year on: towards a comprehensive European migration policy’ (COM(2006)0); the Hague Programme on Strengthening Freedom, Security and Justice in the European Union adopted at the European Council o 4- November 2004; the ampere Programme adopted at the European Council o and 6 October 999 which established a coherent approach in the eld o immigration and asylum; the res olution o December 200 on the evaluation and uture development o the FRONEX Agency and o the European Border Surveillance System (EUROSUR) (texts adopted, P6_A(200)06); the European Parliament legislative resolution o 20 November 200 on the proposal or a Council directive on the conditions o entry and residence o third-country nationals or the purposes o highly qualied employment (texts adopted, P6_A(200)0; the European Parliament legislative resolution o 20 November 200 on the proposal or a Council directive on a single application procedure or a single permit or third-country nationals to reside and work in the territory o a Member State and on a common set o rights or third-country workers legally residing in a Member State (texts adopted, P6_A(200)0); the European Parliament resolution o 2 September 200 on the evaluation o the Dublin system (texts adopted, P6_A(200)0); the European Parliament resolution o 2 April 200 on the proposal or a Council directive amending Directive 200/09/EC to extend its scope to beneciaries o international protection (texts adopted P6_A(200)06); the European Parliament resolution o 26 September 200 on the policy plan on legal migration (OJ C 29E, 2..200); the European Parliament resolution o 26 September 200 on policy priorities in the ght against illegal immigration o third-country nationals (OJ C 29E, 2.0.200); the European Parliament resolution o 6 July 2006 on strategies and means or the
denition o the notion o ‘integration’ has a comonent that is related to ‘assimilation’ and another one that is tributary to ‘multiculturalism’, but the weight given to one or the other varies a great deal. Tere are dierent exeriences; there is a dierent history when it comes to exosing Euroean societies to the modern and contemorary migration henomena, just as there are varying means o integrating the otential benets o immigration in the secic develoment olicies o each community state. Some countries have reached a stage o ecient management o the control o the access to the national territory, whereas
others oerationalie concets which are tyical o ‘assimilation’ or encourage the exerience o ‘multiculturalism’. Te Euroean Union is trying to establish a common set o indices or measuring the degree o integration o the immigrants, in close connection with the indices dened in the Lisbon Strategy or the social, economic and educational elds. Tere is a big dierence in terms o the state o things, between what secialists call ‘awareness’ o the (need) or integration and the integration as such. However, across Euroe, there is a huge discreancy between the ublic seech on the need to use a single set o indices in the member states to measure the degree or the level o integration that will then underlie the assessment o a articular olicy and the use in ractice o such indices, not to mention a coherent system o assessment to agree on. Immigrants entering legally, who may reside on the territory o a Member State (with the otion o long-term integration), should be suorted inasmuch as the situation is benecial or both the immigrants and the host society. Te ublic olicy tools adoted by the national authorities and states should allow the integrated immigrants to actively articiate in the lie o the local community, to romote diversity on the job and in schools and to ght discrimination. Nonetheless, immigrants who wish to be integrated shall be ready to resect the identity and values o the EU and the Member States, including human rights, the rule o law, democracy, tolerance and equality. Obviously, integration is much less ossible in the countries acing excetional ressures exercised by immigration since other countries lack the caacity o integrating a large number o immigrants or the immigrants target other EU states.
the situation, a measure rohibiting the entry or a articular eriod o time may be ordered.
Integrated border management – as a resonse to this need, the Frontex Agen-
cy (the Euroean Agency or the Management o Oerational Cooeration at the External Borders o the Member States o the Euroean Union) was created, i.e. the ideal vehicle or channelling the collective resonse o Euroe on illegal migration. Te urose o this institution, as established based on the (EC) Regulation no. 2007-2004, is imroving the integrated management o the oreign borders o EU member states. It articiates in strengthening reedom and saety o EU citiens in addition to the national devices or the management o external borders o Member States. Return – the rovisions or leaving the territory o a Member State aly in the
case o illegal aliens whose stay has become illegal or whose right o residence has been cancelled or revoked. Te return decisions or the decisions to return under escort shall aly, as aroriate, to illegal aliens whose stay has become
integrat ion o immigrants in the European Union (OJ C 0E, .2.2006); 200XG00(0) the Hague Programme. Strengthening Freedom, Security and Justice in the European Union – the Ofcial Journal C 0, 0/0/200; 200XG02(0) the European Council and Commission Action Plan implementing the Hague Programme on strengthening reedom, security and justice in the European Union – the Ofcial Journal C 9, 2/0/200; 200DC0669 Communication rom the Commission - Policy Plan on Legal Migration [SEC(200)60]; 200IP02 European Parliament resolution on the links between legal and illegal migration and integration o migrants [2004/2(INI)] JO C 24E, ..2006; 200DC062 Communication rom the Commission to the Council and the European Parliament - Priority actions or responding to the challenges o migration - COM/200/062 nal; COM (200) 2 – the ramework programme on Solidarity and Management o Migration Flows or the period 200-20; COM(200)09) - Communication rom the Commission entitled ‘A Common Agenda or Integration - Framework or the Integration o Tird-Country Nationals in the European Union’; COM(200)02 - Communication rom the Commission establishing a ramework programme on Solidarity and the Management o Migration Flows or the period 20020; COM(200)090) - Communication rom the Commission entitled ‘Migration and development: some concrete orientations’; COM(200)0669) - Communication rom the Commission entitled ‘Policy Plan on Legal Migration’. 2 Proposal or a European Parliament resolution on a common immigration policy or Europe: Principles, actions and tools. 29 Ibidem.
Te coordination between the Member States - controlled immigration within
the community is considered to be more avourable than leaving the immigrationist olicy u to each Member State. Te change in the olicy at EU level is marked by the Commission Communication on immigration, integration and work o June 2003. Te three ocuses o the migration olicy in this communication are: 1. Te migration ows are needed to make u or the work orce shortage that will begin to increase afer 2010. Between 2010 and 2030, the number o emloyed ersons is exected to decrease by 20 million workers in the EU amid a scenario o work orce shortage due to oulation decline and the decline o skills. 2. Te Euroean Union must ensure better immigrant integration. Tis is required to ensure the uture migration ows and, in this context, the Euroean Union shall strengthen the legal immigration channels to relace the current illegal channels. Te immigrant integration rocess should include key issues such as: the access and integration into the labour market, language and education skills, the rovision o housing, social and health services, the rovision o social, cultural and civil rights or the immigrants legally residing in the Euroean Union. 3. Te Euroean Union must take the initiative to rovide a coherent migration olicy at Euroean level. While immigrant integration measures remain the resonsibility o the Member States, the Commission should intensiy its eorts to achieve a more coherent ramework at EU level. Tis requires the coordination o national integration olicies. Te cooperation with third countries – ever since the amere Euroean Council
(October 1999), the Member States have adoted the rincile that the EU olicy on asylum and immigration must necessarily involve the cooeration with the countries o origin and transit o immigrants. Te Council has admitted that de veloing a comrehensive ersective on immigration also involves addressing olitical and human rights issues in artnershi with these countries. Strategies have been develoed to address not only the need to reduce the ush actors, rimarily through economic develoment in the countries o origin and transit, but, at the same time, to suort activities such as the legislative reorm, the enhanced law enorcement caacity and modern border management systems. As o 2007, the Euroean Commission has established a comrehensive ro-
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
others oerationalie concets which are tyical o ‘assimilation’ or encourage the exerience o ‘multiculturalism’. Te Euroean Union is trying to establish a common set o indices or measuring the degree o integration o the immigrants, in close connection with the indices dened in the Lisbon Strategy or the social, economic and educational elds. Tere is a big dierence in terms o the state o things, between what secialists call ‘awareness’ o the (need) or integration and the integration as such. However, across Euroe, there is a huge discreancy between the ublic seech on the need to use a single set o indices in the member states to measure the degree or the level o integration that will then underlie the assessment o a articular olicy and the use in ractice o such indices, not to mention a coherent system o assessment to agree on. Immigrants entering legally, who may reside on the territory o a Member State (with the otion o long-term integration), should be suorted inasmuch as the situation is benecial or both the immigrants and the host society. Te ublic olicy tools adoted by the national authorities and states should allow the integrated immigrants to actively articiate in the lie o the local community, to romote diversity on the job and in schools and to ght discrimination. Nonetheless, immigrants who wish to be integrated shall be ready to resect the identity and values o the EU and the Member States, including human rights, the rule o law, democracy, tolerance and equality. Obviously, integration is much less ossible in the countries acing excetional ressures exercised by immigration since other countries lack the caacity o integrating a large number o immigrants or the immigrants target other EU states. Integrated border management – as a resonse to this need, the Frontex Agen-
cy (the Euroean Agency or the Management o Oerational Cooeration at the External Borders o the Member States o the Euroean Union) was created, i.e. the ideal vehicle or channelling the collective resonse o Euroe on illegal migration. Te urose o this institution, as established based on the (EC) Regulation no. 2007-2004, is imroving the integrated management o the oreign borders o EU member states. It articiates in strengthening reedom and saety o EU citiens in addition to the national devices or the management o external borders o Member States. Return – the rovisions or leaving the territory o a Member State aly in the
case o illegal aliens whose stay has become illegal or whose right o residence has been cancelled or revoked. Te return decisions or the decisions to return under escort shall aly, as aroriate, to illegal aliens whose stay has become illegal or whose right o residence has b een cancelled or revoked. Deending on
118 the benefcial regularisation o immigration in romania
asylum called the General Programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’, consisting o our nancial tools and our unds, resectively: the Euroean Fund or the Integration o Tird-country Nationals, the European Return Fund, the European Reugee Fund and the European External Borders Fund 30. Te overall objective o the General programme‘Solidarity and Management o Migration Flows’ is to ensure the air sharing o resonsibilities between the Member States so as to introduce an integrated management o the external borders o EU Member States and to imlement common olicies on asylum and immigration. In the eriod o 2007 – 2013, in the EU, the amount allotted or the programme or all the states is EUR 4,020.37M. Te Euroean Fund or Integration o Tird-country Nationals suort the eorts o Member States to allow third-country nationals with dierent economic, social, cultural, religious, linguistic and ethnic origins to meet the residence requirements and to acilitate their integration into Euroean societies. Te nancial ackage or the imlementation o actions nanced under the Fund in the eriod o 1 January 2007 to 31 December 2013 is EUR 825 M. Te Euroean Reugee Fund suorts and encourages the eorts o the Member States to accet reugees and dislaced ersons in the territory and ace the consequences o admissions, taking into account the Community legislation in this eld. For this Fund, the sums allotted or the eriod o 1 January 2008 to 31 December 2013 amount to EUR 628 M. Te Euroean Return Fund suorts the Member States in better managing the return, in al l its asects, based on the concet o integrated management and by stiulating joint actions to be imlemented by the Member States or national actions, which contribute to achieving Community goals related to the rincile o solidarity. Te External Borders Fund contributes to achieving the ollowing objecti ves: the ecient organiation o controls, which include both verication and surveillance missions related to the external borders; the eective management by the Member States o the ows o ersons at the external borders under the Schengen acquis and the rinciles o resectul treatment and dignity; the consistent alication by border security sta o the rovisions o Community law on the crossing o external borders; the imrovement o the management acti vities organied by consular and other services o the Member States in third countries on the ows o third-country nationals entering the territory o the 0 Established by way o the Decision no. /200/EC o the European Parliament and o the Council (OJ L 292, ..996), Decision no. 4/200/EC o the European Parliament and o the Council (OJ L 44, 06.06.200), Decision no. /200/EC o the European Parliament and o the Council (OJ L 44, 06/06/200) and Decision 200/4/EC as part o the General Programme ‘Solidarity and
the situation, a measure rohibiting the entry or a articular eriod o time may be ordered. Te coordination between the Member States - controlled immigration within
the community is considered to be more avourable than leaving the immigrationist olicy u to each Member State. Te change in the olicy at EU level is marked by the Commission Communication on immigration, integration and work o June 2003. Te three ocuses o the migration olicy in this communication are: 1. Te migration ows are needed to make u or the work orce shortage that will begin to increase afer 2010. Between 2010 and 2030, the number o emloyed ersons is exected to decrease by 20 million workers in the EU amid a scenario o work orce shortage due to oulation decline and the decline o skills. 2. Te Euroean Union must ensure better immigrant integration. Tis is required to ensure the uture migration ows and, in this context, the Euroean Union shall strengthen the legal immigration channels to relace the current illegal channels. Te immigrant integration rocess should include key issues such as: the access and integration into the labour market, language and education skills, the rovision o housing, social and health services, the rovision o social, cultural and civil rights or the immigrants legally residing in the Euroean Union. 3. Te Euroean Union must take the initiative to rovide a coherent migration olicy at Euroean level. While immigrant integration measures remain the resonsibility o the Member States, the Commission should intensiy its eorts to achieve a more coherent ramework at EU level. Tis requires the coordination o national integration olicies.
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te cooperation with third countries – ever since the amere Euroean Council
(October 1999), the Member States have adoted the rincile that the EU olicy on asylum and immigration must necessarily involve the cooeration with the countries o origin and transit o immigrants. Te Council has admitted that de veloing a comrehensive ersective on immigration also involves addressing olitical and human rights issues in artnershi with these countries. Strategies have been develoed to address not only the need to reduce the ush actors, rimarily through economic develoment in the countries o origin and transit, but, at the same time, to suort activities such as the legislative reorm, the enhanced law enorcement caacity and modern border management systems. As o 2007, the Euroean Commission has established a comrehensive rogramme to suort the eorts o the Member States in the eld o migration and
Member States and the cooeration between Member States in this resect. Te External Borders Fund is alicable rom 2010. Te Hague Programme (2005) has established 10 riorities o the EU to stren-
gthen the area o reedom, security and justice in the next ve years. Tis rogramme has established a balanced aroach to legal and il legal migration, including measures to combat illegal immigration and tracking o ersons and action lans. Tat is the case with the plan on legal migration and integration o migrants which articularly targets immigration rom third countries and the Euroean Action plan on Job Mobility in 2007-2010, which takes into account geograhical and roessional mobility within the Euroean Union. Te Stockholm rogramme aroved by the Justice and Home Aairs Council (30 November 2009) exressly states that the successul integration o third-country aliens, legally resident in the Member States, remains the key to maximiing the benets o immigration and denes the strategic guidelines in the eld. In the Stockholm programme, the objective o granting equal rights, resonsibilities and oortunities to all is the essence o Euroean cooeration or more eective integration olicies in the Member States. Te Fourth Ministerial Conerence on the integration o immigrants, with the theme ‘Integration as an engine or develoment and social cohesion’ held in zaragoa, on the 15th and 16th o Aril, 2010, was conducted in the context o the entry into orce o the reaty o Lisbon and the aroval o the Stockholm programme in the elds o Justice and Home Aairs. In the Joint Declaration o the Ministers o the Member States resonsible or integrating immigrants, the Member States agree to give riority to the ollowing key issues regarding integration: education and emloyment, active involvement o the authorities at all levels o government, integration olicy evaluation and analysis o the imortance o indices set in the context o dierent migrant oulations and various national olicies on integration in the Member States31. Afer the accession to the Euroean Union on the 1st o January, 2007, Romania entered a new hase, which involved the rearation and adotion o the measures required or the alication o the Schengen acquis, the eect o which would be lifing the internal border controls in March o 2011. By way o the Agreement signed in Schengen on the 14th o June, 1985, Belgium, France, Germany, Luxembourg and the Netherlands agreed to gradually dro the control at their common borders and to introduce the reedom o mo vement or all the citiens o the signatory Member States, other Member States or certain third countries. Te Schengen Convention was signed by the same
119 the benefcial regularisation o immigration in romania
118 the benefcial regularisation o immigration in romania
asylum called the General Programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’, consisting o our nancial tools and our unds, resectively: the Euroean Fund or the Integration o Tird-country Nationals, the European Return Fund, the European Reugee Fund and the European External Borders Fund 30. Te overall objective o the General programme‘Solidarity and Management o Migration Flows’ is to ensure the air sharing o resonsibilities between the Member States so as to introduce an integrated management o the external borders o EU Member States and to imlement common olicies on asylum and immigration. In the eriod o 2007 – 2013, in the EU, the amount allotted or the programme or all the states is EUR 4,020.37M. Te Euroean Fund or Integration o Tird-country Nationals suort the eorts o Member States to allow third-country nationals with dierent economic, social, cultural, religious, linguistic and ethnic origins to meet the residence requirements and to acilitate their integration into Euroean societies. Te nancial ackage or the imlementation o actions nanced under the Fund in the eriod o 1 January 2007 to 31 December 2013 is EUR 825 M. Te Euroean Reugee Fund suorts and encourages the eorts o the Member States to accet reugees and dislaced ersons in the territory and ace the consequences o admissions, taking into account the Community legislation in this eld. For this Fund, the sums allotted or the eriod o 1 January 2008 to 31 December 2013 amount to EUR 628 M. Te Euroean Return Fund suorts the Member States in better managing the return, in al l its asects, based on the concet o integrated management and by stiulating joint actions to be imlemented by the Member States or national actions, which contribute to achieving Community goals related to the rincile o solidarity. Te External Borders Fund contributes to achieving the ollowing objecti ves: the ecient organiation o controls, which include both verication and surveillance missions related to the external borders; the eective management by the Member States o the ows o ersons at the external borders under the Schengen acquis and the rinciles o resectul treatment and dignity; the consistent alication by border security sta o the rovisions o Community law on the crossing o external borders; the imrovement o the management acti vities organied by consular and other services o the Member States in third countries on the ows o third-country nationals entering the territory o the 0 Established by way o the Decision no. /200/EC o the European Parliament and o the Council (OJ L 292, ..996), Decision no. 4/200/EC o the European Parliament and o the Council (OJ L 44, 06.06.200), Decision no. /200/EC o the European Parliament and o the Council (OJ L 44, 06/06/200) and Decision 200/4/EC as part o the General Programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’ (OJ L 44, 06/06/200).
120 the benefcial regularisation o immigration in romania
ve states on the 19th o June, 1990. Te Convention stiulated the measures and guarantees necessary to imlement the ree movement o ersons. Te ro visions o the Convention amend the relevant laws in each country and shall be subject to ratication by the parliament. Tey cover: the elimination o internal border controls or the signatory states; the creation o a single external border with clear control rules; the access o all Schengen countries to the Schengen Inormation System (SIS), which rovides inormation on ersonal identity or other inormation in the Schengen area. Meanwhile, Italy (in 1990), Sain and portugal (in 1991), Greece (in 1992), Austria (in 1995), Sweden, Finland and Denmark (in 1996) were added to the rst ve signatory countries, and Iceland and Norway also became parties to the Convention. Tere are currently 25 members with ull rights in the Schengen Area: Austria, Belgium, the Cech Reublic, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Greece, Iceland, Italy, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, Norway, the Netherlands, poland, portugal, Slovakia, Slovenia, Sain, Sweden, and Hungary. On the 18th o May, 1999 an agreement was signed between the EU and Iceland and Norway, countries outside the Community. Trough such agreement, the signatories became artners in the imlementation and develoment o the Schengen acquis. At the same time, the Agreement denes the means o articiating in the sace o ree movement within the Euroean Union.32 Te Agreement and Convention, along with the declarations and decisions adoted by the Schengen Executive Committee, make u the Schengen acquis. During the drafing o the reaty o Amsterdam, a decision was taken to incororate this acquis in the Euroean Union since it reerred to one o the main objectives o the domestic market, namely the ree movement o ersons. o this end, the Council o Ministers has identied the measures contained in the Schengen acquis and, according to their legal basis, has determined the classication or the new itle IV: visas, asylum, immigration and other olicies related to the ree movement o ersons rom the reaty establishing the Euroean Community or itle VI: rovisions on olice and judicial cooeration in criminal matters o the EU reaty.33 Te legal integration o the Schengen area into the EU was a ccomanied by an integration o the institutions. Te Council has incororated the Schengen Executive Committee and the General Secretariat o the Council has incororated the Schengen Secretariat.
2 According http://www.schengen.mira.gov.ro/
Member States and the cooeration between Member States in this resect. Te External Borders Fund is alicable rom 2010. Te Hague Programme (2005) has established 10 riorities o the EU to stren-
gthen the area o reedom, security and justice in the next ve years. Tis rogramme has established a balanced aroach to legal and il legal migration, including measures to combat illegal immigration and tracking o ersons and action lans. Tat is the case with the plan on legal migration and integration o migrants which articularly targets immigration rom third countries and the Euroean Action plan on Job Mobility in 2007-2010, which takes into account geograhical and roessional mobility within the Euroean Union. Te Stockholm rogramme aroved by the Justice and Home Aairs Council (30 November 2009) exressly states that the successul integration o third-country aliens, legally resident in the Member States, remains the key to maximiing the benets o immigration and denes the strategic guidelines in the eld. In the Stockholm programme, the objective o granting equal rights, resonsibilities and oortunities to all is the essence o Euroean cooeration or more eective integration olicies in the Member States. Te Fourth Ministerial Conerence on the integration o immigrants, with the theme ‘Integration as an engine or develoment and social cohesion’ held in zaragoa, on the 15th and 16th o Aril, 2010, was conducted in the context o the entry into orce o the reaty o Lisbon and the aroval o the Stockholm programme in the elds o Justice and Home Aairs. In the Joint Declaration o the Ministers o the Member States resonsible or integrating immigrants, the Member States agree to give riority to the ollowing key issues regarding integration: education and emloyment, active involvement o the authorities at all levels o government, integration olicy evaluation and analysis o the imortance o indices set in the context o dierent migrant oulations and various national olicies on integration in the Member States31. Afer the accession to the Euroean Union on the 1st o January, 2007, Romania entered a new hase, which involved the rearation and adotion o the measures required or the alication o the Schengen acquis, the eect o which would be lifing the internal border controls in March o 2011. By way o the Agreement signed in Schengen on the 14th o June, 1985, Belgium, France, Germany, Luxembourg and the Netherlands agreed to gradually dro the control at their common borders and to introduce the reedom o mo vement or all the citiens o the signatory Member States, other Member States or certain third countries. Te Schengen Convention was signed by the same
119 the benefcial regularisation o immigration in romania
http://ori.mai.gov.ro/comunicate/citeste/ro/2/
Immigration in Romania In the last two decades, immigration law in Romania has undergone several changes due to ressure rom both the actual acts and Euroean regulations, acceted as art and oundation o a new situational reality. In both otions, however, as stated by exerts in the eld, the analysis o the needs/ requirements o the national ramework came beore the adotion o a model o ‘best ractices’ in this eld. On the other hand, at least in theory, i not ractically, valuing the exertise o Euroean artners is considered an imortant condition or success in this area. From the ersective o the Romanian legislation or this area, reerences are made mainly to three main regulations: Ordinance 194/2002 on aliens in Romania, as reublished and amended by the Emergency Ordinance 55/2007, which regulates the movement o aliens in Romania in a broad sense. Tis law governs the entry, stay and exit o aliens in/ rom Romania. Under this law, third-country aliens entering the Romanian territory is ermitted once certain conditions are met and once the visa has been obtained. As regards the stay o third-country aliens who are temorarily in Romania, they can stay on Romanian territory based on the residence ermit; the Emergency Ordinance 56/2007 on the emloyment and deloyment o oreigners in Romania, which stiulates that oreigners can be hired or seconded based on a work authorisation, which relaces the work ermit, and the National Strategy on Immigration 2007-2010 (the Government Decision 1122/2007). Tis strategy rimarily aims to maximie the ositive eects and minimie the negative eects o immigration on society, including the lines o action related to several asects o this henomenon, such as: controlled immigration, revention and combating o illegal immigration, asylum, social integration o aliens and immigration management in conjunction with the henomenon o emigration o Romanian citiens. Decision no. 616/2004 or approving the National Strategy on Migration stiulates that, by way o the legislation on integration, the categories o aliens that enjoy integration rogrammes are dened. It aims to suort the active articiation o aliens with their domicile or residence in Romania to the social, economic and cultural lie o the country, thus contributing to building a relationshi based on trust and mutual accountability between them and the R omanian society. Te measures taken in the eld o alien integration rimarily target emloyment, access to social security and health insurance, access to housing, access to medical services, education and the learning o Romanian and the acilitation o cultural integration, while at the same time maintaining the cultural identity
121 the benefcial regularisation o immigration in romania
120 the benefcial regularisation o immigration in romania
ve states on the 19th o June, 1990. Te Convention stiulated the measures and guarantees necessary to imlement the ree movement o ersons. Te ro visions o the Convention amend the relevant laws in each country and shall be subject to ratication by the parliament. Tey cover: the elimination o internal border controls or the signatory states; the creation o a single external border with clear control rules; the access o all Schengen countries to the Schengen Inormation System (SIS), which rovides inormation on ersonal identity or other inormation in the Schengen area. Meanwhile, Italy (in 1990), Sain and portugal (in 1991), Greece (in 1992), Austria (in 1995), Sweden, Finland and Denmark (in 1996) were added to the rst ve signatory countries, and Iceland and Norway also became parties to the Convention. Tere are currently 25 members with ull rights in the Schengen Area: Austria, Belgium, the Cech Reublic, Denmark, Estonia, Finland, France, Germany, Greece, Iceland, Italy, Latvia, Lithuania, Luxembourg, Malta, Norway, the Netherlands, poland, portugal, Slovakia, Slovenia, Sain, Sweden, and Hungary. On the 18th o May, 1999 an agreement was signed between the EU and Iceland and Norway, countries outside the Community. Trough such agreement, the signatories became artners in the imlementation and develoment o the Schengen acquis. At the same time, the Agreement denes the means o articiating in the sace o ree movement within the Euroean Union.32 Te Agreement and Convention, along with the declarations and decisions adoted by the Schengen Executive Committee, make u the Schengen acquis. During the drafing o the reaty o Amsterdam, a decision was taken to incororate this acquis in the Euroean Union since it reerred to one o the main objectives o the domestic market, namely the ree movement o ersons. o this end, the Council o Ministers has identied the measures contained in the Schengen acquis and, according to their legal basis, has determined the classication or the new itle IV: visas, asylum, immigration and other olicies related to the ree movement o ersons rom the reaty establishing the Euroean Community or itle VI: rovisions on olice and judicial cooeration in criminal matters o the EU reaty.33 Te legal integration o the Schengen area into the EU was a ccomanied by an integration o the institutions. Te Council has incororated the Schengen Executive Committee and the General Secretariat o the Council has incororated the Schengen Secretariat.
2 According http://www.schengen.mira.gov.ro/ http://www.schengen.mira.gov.ro/Documente/utile/inoutil/intrebari%20recvente.pd
122 the benefcial regularisation o immigration in romania
state to suort the individual otential o the interested arties, so that aliens might become active members o the community and might contribute to the develoment o the Romanian society in general. particular emhasis is given to eole belonging to vulnerable grous (victims o on gender/ sex based ersecution, unaccomanied minors, victims o torture, the elderly, etc.). Te resonsibility or coordinating the integration rogrammes or reugees and other ersons who have been granted a orm o rotection, aliens with legal residence in Romania devolves uon the Romanian Immigration Oce, as a secialied structure, in charge o imlementing the immigration olicies o the Romanian Government, while the ractical imlementation o the integration rogrammes is achieved by this structure at central level and by its structures in the territory, in cooeration with the central authorities, local authorities and NGOs. Te civil servants and ersons in management ositions and the sta hired in the eld o health services, education and emloyment must be adequately trained to resect the language, cultural, religious, hysical and sychological dierences o aliens in the rocess o integration. By acknowledging the act that acquiring R omanian citienshi acilitates better integration o aliens in the Romanian society, the Romanian state ensures and encourages the access o all aliens with their domicileorresidencein Romaniatothe rocedureorobtainingRomaniancitienshi. It is crucial that those involved in this area, whether ublic servants at all levels, the general ublic or aliens themselves, should always be aware o the imortance o suorting the integration rocess. Te degree o integration o aliens in the Romanian society will have a considerable imact on the ublic’s attitude towards current and uture immigrants.34 In the General programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’ during 2007 - 2013, Romania will enjoy about EUR 78M a llotted as ollows: the Euroean Reugee Fund – EUR 4,401,038.41; the Fund or Integration o Tirdcountry Nationals – EUR 6,954,228.27; the Euroean Return Fund – EUR 6,374,426.17 (only or the eriod 2008 to 2013); the External Borders Fund – EUR 59,657,000. As regards the use o these unds, several objectives are targeted, in line with those established in all EU Member States: the Euroean Reugee Fund aims at suorting the integration o eole rom the target grous, whose stay in Romania is stable and lasting or, as aroriate, the restoration o third-country nationals or stateless ersons. With the hel o the Euroean integration o third-country nationals, immigrants will acquire the knowledge and skills necessary or integration through inormation ackages, civic orientation courses
Immigration in Romania
121
In the last two decades, immigration law in Romania has undergone several changes due to ressure rom both the actual acts and Euroean regulations, acceted as art and oundation o a new situational reality. In both otions, however, as stated by exerts in the eld, the analysis o the needs/ requirements o the national ramework came beore the adotion o a model o ‘best ractices’ in this eld. On the other hand, at least in theory, i not ractically, valuing the exertise o Euroean artners is considered an imortant condition or success in this area. From the ersective o the Romanian legislation or this area, reerences are made mainly to three main regulations: Ordinance 194/2002 on aliens in Romania, as reublished and amended by the Emergency Ordinance 55/2007, which regulates the movement o aliens in Romania in a broad sense. Tis law governs the entry, stay and exit o aliens in/ rom Romania. Under this law, third-country aliens entering the Romanian territory is ermitted once certain conditions are met and once the visa has been obtained. As regards the stay o third-country aliens who are temorarily in Romania, they can stay on Romanian territory based on the residence ermit; the Emergency Ordinance 56/2007 on the emloyment and deloyment o oreigners in Romania, which stiulates that oreigners can be hired or seconded based on a work authorisation, which relaces the work ermit, and the National Strategy on Immigration 2007-2010 (the Government Decision 1122/2007). Tis strategy rimarily aims to maximie the ositive eects and minimie the negative eects o immigration on society, including the lines o action related to several asects o this henomenon, such as: controlled immigration, revention and combating o illegal immigration, asylum, social integration o aliens and immigration management in conjunction with the henomenon o emigration o Romanian citiens. Decision no. 616/2004 or approving the National Strategy on Migration stiulates that, by way o the legislation on integration, the categories o aliens that enjoy integration rogrammes are dened. It aims to suort the active articiation o aliens with their domicile or residence in Romania to the social, economic and cultural lie o the country, thus contributing to building a relationshi based on trust and mutual accountability between them and the R omanian society. Te measures taken in the eld o alien integration rimarily target emloyment, access to social security and health insurance, access to housing, access to medical services, education and the learning o Romanian and the acilitation o cultural integration, while at the same time maintaining the cultural identity o the aliens. Te olicy in this eld exresses the willingness o the Romanian
the benefcial regularisation o immigration in romania
and language courses comleted in the country o origin. Te Commission has aroved the Multi-annual Programme or Romania in the European Fund or Integration o Tird-country Nationals or the period 2007-2013. In this, Romania has chosen to ocus on three o the our strategic riorities o the Fund, namely: (A) the ractical alication o the ‘common basic rinciles o the immigrant integration olicy in the Euroean Union’; (B) the develoment o indices and methodologies or assessing the rogress, or adjusting the olicies and measures, and or a cilitating the coordination o comarative learning, (C) the consolidation o caacities o enorcing olicies, intercultural and coordination skills within the Member States at various levels and deartments o ublic a dministration. By way o the Euroean Return Fund, the voluntary returns o thirdcountry nationals will be acilitated, in articular through the assisted voluntary return rogramme in order to ensure eciency and sustainability o returns. Te External Borders Fund will suort the creation o border inrastructure and the related buildings, such as border stations, helicoter landing sites, etc..; next-generation technologies will be installed and innovation, the exchange o exerience and others will be stimulated. In the eld o immigration, according to the olicies in this area, it is the right o the Romanian state to determine the categories o immigrants that are eligible and can reside on the national territory, according to national interests, but in close correlation with the rogrammatic olicies and documents adoted at EU level, as well as the comliance with the immigrants’ rights, while imlementing the regulatory ramework to revent and combat illegal immigration and immigrant return or the immigrants who no longer meet the legal residence conditions. Te Romanian legislation seeks consistency with the Euroean one, and the stes and actions aimed at the social inclusion o the immigrants are secied both in the law o asylum (122/2006), which transoses the community regulations in the eld in its rovisions, and in the National Action plans or imlementing the National Strategy on Immigration. Tere is a Bill on labour migration (initiated by the Ministry o Labour, Family and Social protection - MLFSp) aiming to develo the legislative and institutional ramework in the eld o labour mobility by: enhancing the exibility in granting work ermits; emowering the emloyers who use oreign work orce; roviding the legislative ramework on seconding workers in the extra-community area; imroving the legislative ramework on the oeration o oreign labour mediation agencies; the transosition o the three roosals or Directives which are the riority agenda o the Euroean Commission in the Romanian legislation, namely:
123
122 the benefcial regularisation o immigration in romania
state to suort the individual otential o the interested arties, so that aliens might become active members o the community and might contribute to the develoment o the Romanian society in general. particular emhasis is given to eole belonging to vulnerable grous (victims o on gender/ sex based ersecution, unaccomanied minors, victims o torture, the elderly, etc.). Te resonsibility or coordinating the integration rogrammes or reugees and other ersons who have been granted a orm o rotection, aliens with legal residence in Romania devolves uon the Romanian Immigration Oce, as a secialied structure, in charge o imlementing the immigration olicies o the Romanian Government, while the ractical imlementation o the integration rogrammes is achieved by this structure at central level and by its structures in the territory, in cooeration with the central authorities, local authorities and NGOs. Te civil servants and ersons in management ositions and the sta hired in the eld o health services, education and emloyment must be adequately trained to resect the language, cultural, religious, hysical and sychological dierences o aliens in the rocess o integration. By acknowledging the act that acquiring R omanian citienshi acilitates better integration o aliens in the Romanian society, the Romanian state ensures and encourages the access o all aliens with their domicileorresidencein Romaniatothe rocedureorobtainingRomaniancitienshi. It is crucial that those involved in this area, whether ublic servants at all levels, the general ublic or aliens themselves, should always be aware o the imortance o suorting the integration rocess. Te degree o integration o aliens in the Romanian society will have a considerable imact on the ublic’s attitude towards current and uture immigrants.34 In the General programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’ during 2007 - 2013, Romania will enjoy about EUR 78M a llotted as ollows: the Euroean Reugee Fund – EUR 4,401,038.41; the Fund or Integration o Tirdcountry Nationals – EUR 6,954,228.27; the Euroean Return Fund – EUR 6,374,426.17 (only or the eriod 2008 to 2013); the External Borders Fund – EUR 59,657,000. As regards the use o these unds, several objectives are targeted, in line with those established in all EU Member States: the Euroean Reugee Fund aims at suorting the integration o eole rom the target grous, whose stay in Romania is stable and lasting or, as aroriate, the restoration o third-country nationals or stateless ersons. With the hel o the Euroean integration o third-country nationals, immigrants will acquire the knowledge and skills necessary or integration through inormation ackages, civic orientation courses
and language courses comleted in the country o origin. Te Commission has aroved the Multi-annual Programme or Romania in the European Fund or Integration o Tird-country Nationals or the period 2007-2013. In this, Romania has chosen to ocus on three o the our strategic riorities o the Fund, namely: (A) the ractical alication o the ‘common basic rinciles o the immigrant integration olicy in the Euroean Union’; (B) the develoment o indices and methodologies or assessing the rogress, or adjusting the olicies and measures, and or a cilitating the coordination o comarative learning, (C) the consolidation o caacities o enorcing olicies, intercultural and coordination skills within the Member States at various levels and deartments o ublic a dministration. By way o the Euroean Return Fund, the voluntary returns o thirdcountry nationals will be acilitated, in articular through the assisted voluntary return rogramme in order to ensure eciency and sustainability o returns. Te External Borders Fund will suort the creation o border inrastructure and the related buildings, such as border stations, helicoter landing sites, etc..; next-generation technologies will be installed and innovation, the exchange o exerience and others will be stimulated. In the eld o immigration, according to the olicies in this area, it is the right o the Romanian state to determine the categories o immigrants that are eligible and can reside on the national territory, according to national interests, but in close correlation with the rogrammatic olicies and documents adoted at EU level, as well as the comliance with the immigrants’ rights, while imlementing the regulatory ramework to revent and combat illegal immigration and immigrant return or the immigrants who no longer meet the legal residence conditions. Te Romanian legislation seeks consistency with the Euroean one, and the stes and actions aimed at the social inclusion o the immigrants are secied both in the law o asylum (122/2006), which transoses the community regulations in the eld in its rovisions, and in the National Action plans or imlementing the National Strategy on Immigration. Tere is a Bill on labour migration (initiated by the Ministry o Labour, Family and Social protection - MLFSp) aiming to develo the legislative and institutional ramework in the eld o labour mobility by: enhancing the exibility in granting work ermits; emowering the emloyers who use oreign work orce; roviding the legislative ramework on seconding workers in the extra-community area; imroving the legislative ramework on the oeration o oreign labour mediation agencies; the transosition o the three roosals or Directives which are the riority agenda o the Euroean Commission in the Romanian legislation, namely:
123
roach o the Euroean Commission is comletely taken over, by underlining the act that the ‘migration policy must become a common EU policy, which does not mean that the Member States will no longer have to have some tools available to stop illegal immigration and human tracking and also to decide what economic sectors should allow the hiring o highly qualied people rom third countries’. Under Article 8 o the protocol on the integration o the Schengen acquis within the Euroean Union, attached to the reaty on the Euroean Union and the reaty establishing the Euroean Community called the Schengen protocol, once it has become a member, Romania must ully imlement the Schengen acquis. Te rovisions directly related to the lifing o the internal border controls shall be imlemented and alied at the same time as the lifing o the internal border controls and shall be subject to the S chengen evaluation rocess. In this context, Romania has to rove its caacity to meet the relevant requirements o the Schengen acquis in a air, uniorm and eective manner, subject to a unanimous decision o the EU Council. Te imlementation and enorcement o these rovisions requires that all legislative, oerational and technical re-conditions should be ullled, esecially the requirements related to the access to the Schengen Inormation System II and the eective control at the external borders. In this context, Romania should consider including the recommendations and best ractices highlighted in the Schengen evaluations that take lace in other EU Member States. prearations or the ‘accession to the Schengen area’ have already started, and the general ramework or a consistent aroach at all levels has been created. One o the asects considered is the adotion o legislative, institutional, administrative and technical measures to imlement the relevant acquis on migration. ‘In consideration o the membership o the European Union, the Romanian authorities should undertake a series o measures to align the national legislation with the acquis in the eld o immigration. Tis complex process o ongoing legislative harmonization and the need to seek viable solutions to solve certain ailures encountered in implementing the current legal ramework in terms o aliens make it appropriate to prepare a bill to amend and supplement certain regulations on the status o oreigners in Romania’.36 Tus, in accordance with the Schengen Action plan and the Government’s Legislative programme or 2010-2012, it is u to the Romanian Immigration
125
4 According to http://www.interjobs.ro/legislatie/hotarare_66.htm
124 e benefcial the benefcial gularisation regularisation immigration o immigration romania in romania
• Te roosal or a Directive on a single rocedure to aly or a single ermit or third-country nationals (CN) or residence and emloyment in the Member States and a common set o rights or third-country workers legally residing on the territory a Member State; • Te roosal or a Council Directive on the conditions o entry and residence o third-country nationals or occuying highly skilled jobs; • Te roosal or a Directive o the Euroean parliament and o the Council on temorary admission o s easonal workers. In the ‘Government Programme or the period 2009 – 2012’, the eld o immigration is tackled in a rather marginal and indirect ashion. For examle, in Chater 24 - Public order and the saety o citizens, we nd the ollowing as Governing objectives: • Actions to combat human tracking and awareness o the danger osed by this henomenon; • Te roessionaliation o the relevant institutions or migration (legal and illegal) and asylum; the develoment o the administrative caacity o the Romanian Immigration Oce (RIO); • Te develoment o the inter-institutional cooeration across the national territory by: – Te imrovement o the data and inormation exchange between the authorities with rerogatives at t he border; – Te mutual suort and the erormance o joint actions by the b order olice and the authorities resonsible or managing and controlling the emloyment o aliens; – Te integration o the biometric data in the travel documents in view o increasing the degree o security thereo; – Te imlementation o a strategy to cover the work orce decit through selective legal migration, along with the relevant government authorities; – Te active suort o a strategic olicy or the EU Eastern borders, in accordance with the rincile o solidarity. In Chapter 26 - European Aairs o the Government programme 2009-2012 as regards the ree movement o persons, the Government aims to suort the Euroean Commission recommendation to Member States not to imose restrictions on the access o workers rom the new Member States on the work orce market. Te mobility o workers is considered a ositive actor that determines economic growth and the states that have not alied restrictions have enjoyed the economic benets o labour migration.35 For the eld o migration, the a-
o Community citizens working or intending to work in Romania – Community citizens enjoying unrestricted mobility and the right to work the same as Romanian citizens occurred, and their status is no longer that o an immigrant, as this term only denes the third-country nationals. 6 According to the press release rom the Ministry o Administration and the Interior as o the 0th
the benefcial regularisation o immigration in romania
124 e benefcial the benefcial gularisation regularisation immigration o immigration romania in romania
• Te roosal or a Directive on a single rocedure to aly or a single ermit or third-country nationals (CN) or residence and emloyment in the Member States and a common set o rights or third-country workers legally residing on the territory a Member State; • Te roosal or a Council Directive on the conditions o entry and residence o third-country nationals or occuying highly skilled jobs; • Te roosal or a Directive o the Euroean parliament and o the Council on temorary admission o s easonal workers. In the ‘Government Programme or the period 2009 – 2012’, the eld o immigration is tackled in a rather marginal and indirect ashion. For examle, in Chater 24 - Public order and the saety o citizens, we nd the ollowing as Governing objectives: • Actions to combat human tracking and awareness o the danger osed by this henomenon; • Te roessionaliation o the relevant institutions or migration (legal and illegal) and asylum; the develoment o the administrative caacity o the Romanian Immigration Oce (RIO); • Te develoment o the inter-institutional cooeration across the national territory by: – Te imrovement o the data and inormation exchange between the authorities with rerogatives at t he border; – Te mutual suort and the erormance o joint actions by the b order olice and the authorities resonsible or managing and controlling the emloyment o aliens; – Te integration o the biometric data in the travel documents in view o increasing the degree o security thereo; – Te imlementation o a strategy to cover the work orce decit through selective legal migration, along with the relevant government authorities; – Te active suort o a strategic olicy or the EU Eastern borders, in accordance with the rincile o solidarity. In Chapter 26 - European Aairs o the Government programme 2009-2012 as regards the ree movement o persons, the Government aims to suort the Euroean Commission recommendation to Member States not to imose restrictions on the access o workers rom the new Member States on the work orce market. Te mobility o workers is considered a ositive actor that determines economic growth and the states that have not alied restrictions have enjoyed the economic benets o labour migration.35 For the eld o migration, the a Once Romania has joined the European Union, an important structural shi regarding the status
12 the benefcial regularisation o immigration in romania
Oce, as the institution resonsible or imlementing Romanian olicies on immigration, asylum and integration o aliens, to take the necessary stes to align the legislation on aliens to the rovisions o the Schengen acquis and other Euroean Directives. Tereore, it aears necessary to correlate the rovisions o the national legislation with the rovisions o the (EC) Regulation no. 810/2009 o the Euroean parliament and o the Council establishing a Community Visa Code (the Visa Code) and the Convention imlementing the Schengen Agreement and the transosition o the rovisions o the Council Directive 2003/86/EC on the right to amily reunication regarding joint custody and the circumstances or reusing to extend the right o residence or amily reunication or to grant temorary residence to the amily members indeendently; o the Directive 2009/50/CE o the Council concerning the conditions o entry and residence o third-country nationals or highly qualied emloyment uroses; o the Directive 2008/115/CE o the parliament and o the Council on the common standards and rocedures in the Member States or returning illegally staying third-country; o the Directive 2009/52/CE o the Euroean parliament and o Council laying down the minimum standards on sanctions and measures against emloyers o third-country nationals in illegal situation; o the Council Directive 2001/51/EC sulementing the rovisions o Article 26 o the Con vention imlementing the S chengen Agreement o 14 June 1985, including the amount o enalties imosed on carriers, or every alien transorted, as well as the rovisions o Articles 3 and 4 o the Directive 2003/109/EC o the Council on the status o third-country nationals who are long-term residents.
roach o the Euroean Commission is comletely taken over, by underlining the act that the ‘migration policy must become a common EU policy, which does not mean that the Member States will no longer have to have some tools available to stop illegal immigration and human tracking and also to decide what economic sectors should allow the hiring o highly qualied people rom third countries’. Under Article 8 o the protocol on the integration o the Schengen acquis within the Euroean Union, attached to the reaty on the Euroean Union and the reaty establishing the Euroean Community called the Schengen protocol, once it has become a member, Romania must ully imlement the Schengen acquis. Te rovisions directly related to the lifing o the internal border controls shall be imlemented and alied at the same time as the lifing o the internal border controls and shall be subject to the S chengen evaluation rocess. In this context, Romania has to rove its caacity to meet the relevant requirements o the Schengen acquis in a air, uniorm and eective manner, subject to a unanimous decision o the EU Council. Te imlementation and enorcement o these rovisions requires that all legislative, oerational and technical re-conditions should be ullled, esecially the requirements related to the access to the Schengen Inormation System II and the eective control at the external borders. In this context, Romania should consider including the recommendations and best ractices highlighted in the Schengen evaluations that take lace in other EU Member States. prearations or the ‘accession to the Schengen area’ have already started, and the general ramework or a consistent aroach at all levels has been created. One o the asects considered is the adotion o legislative, institutional, administrative and technical measures to imlement the relevant acquis on migration. ‘In consideration o the membership o the European Union, the Romanian authorities should undertake a series o measures to align the national legislation with the acquis in the eld o immigration. Tis complex process o ongoing legislative harmonization and the need to seek viable solutions to solve certain ailures encountered in implementing the current legal ramework in terms o aliens make it appropriate to prepare a bill to amend and supplement certain regulations on the status o oreigners in Romania’.36 Tus, in accordance with the Schengen Action plan and the Government’s Legislative programme or 2010-2012, it is u to the Romanian Immigration
125 the benefcial regularisation o immigration in romania
o Community citizens working or intending to work in Romania – Community citizens enjoying unrestricted mobility and the right to work the same as Romanian citizens occurred, and their status is no longer that o an immigrant, as this term only denes the third-country nationals. 6 According to the press release rom the Ministry o Administration and the Interior as o the 0th o May, 200.
EXpERS’ pERCEpIONS ON HE BENEFICIAL REGULARISAION OF IMMIGRAION
12 the benefcial regularisation o immigration in romania
128 the benefcial regularisation o immigration in romania
Oce, as the institution resonsible or imlementing Romanian olicies on immigration, asylum and integration o aliens, to take the necessary stes to align the legislation on aliens to the rovisions o the Schengen acquis and other Euroean Directives. Tereore, it aears necessary to correlate the rovisions o the national legislation with the rovisions o the (EC) Regulation no. 810/2009 o the Euroean parliament and o the Council establishing a Community Visa Code (the Visa Code) and the Convention imlementing the Schengen Agreement and the transosition o the rovisions o the Council Directive 2003/86/EC on the right to amily reunication regarding joint custody and the circumstances or reusing to extend the right o residence or amily reunication or to grant temorary residence to the amily members indeendently; o the Directive 2009/50/CE o the Council concerning the conditions o entry and residence o third-country nationals or highly qualied emloyment uroses; o the Directive 2008/115/CE o the parliament and o the Council on the common standards and rocedures in the Member States or returning illegally staying third-country; o the Directive 2009/52/CE o the Euroean parliament and o Council laying down the minimum standards on sanctions and measures against emloyers o third-country nationals in illegal situation; o the Council Directive 2001/51/EC sulementing the rovisions o Article 26 o the Con vention imlementing the S chengen Agreement o 14 June 1985, including the amount o enalties imosed on carriers, or every alien transorted, as well as the rovisions o Articles 3 and 4 o the Directive 2003/109/EC o the Council on the status o third-country nationals who are long-term residents.
Remarks on immigration law Te inormation rovided by the interviews with reresentatives o the ublic institutional system o immigration regularisation at a central level, indeendent exerts and reresentatives o active secialied nongovernmental organiations in Romania, highlight the need to oerate a distinction between the coverage degree o the legislation and the rocedures, techniques and details o the set o regulations. Uon a basic aroach, we can say that the Romanian legislation on immigration is marked by two main eatures: a. although it is comrehensive and elab orated, it is insuciently connected to the Euroean Union legislation on matters o detail; b. at this level the government strategy is declarative and ragmentary and there is no set o laws regarding the axis migration/mobility-immigration, integrating the basic concet ounder o an integrative vision. Tus, some civil society reresentatives consider that a certain lack o understanding o the henomenon o migration / mobility-immigration can be identied even in the National Immigration Strategy, characteried by rocedural issues and insuciently accurate mechanisms regarding the stages, activities and budgets to regularise various immigration domains. For examle, due to a ailure o legislation regarding immigrants whose asylum request was rejected, Romania is likely to witness a kind o „hidden immigrants” who vanish on the illegal emloyment market and run the risk o not being registered or o maintain a direct connection with any o the state institutions. Formally, they become a sort o „missing ersons” in the records o ublic authorities. „In certain aspects, such as the law on asylum, there were successul attempts to amend the legislation and bring the legislative ramework up to date, namely to harmonize the legislation with EU norms and international standards regarding the protection o re ugee rights. However, there are areas where legislation lacks or is marked by deciencies. And here I reer to the legislation on the return o asylum seekers whose asylum applications were rejected or o those who do not wish to seek asylum in Romania. Te Romanian legislation is not yet harmonized with the Directives. It is true that the deadline is 2012. And there is no coherent approach to the topic o immigration and emigration. Tere is a lack o that set o laws to
EXpERS’ pERCEpIONS ON HE BENEFICIAL REGULARISAION OF IMMIGRAION
menon, an understanding o the needs o Romanian society and a strategic plan to address the various problems posed by migration or immigration. Tere are ragments o legislation on integration, asylum, returns, customs procedures, but there is no element that could bring all this together and show that we actually understand where we stand and what we want.” (independent expert) Te Romanian ercetion on these regulatory develoments, with ocus on strictly secialied areas o exertise, is summaried by exerts in ublic institutions: „We could say that we are in such a situation right now, but not only us; other member states too, because you know that set o normative acts - I mean the EU area, migration, even migration regularisation - and I reer to another Directive dra to be adopted with respect to the per mit regarding the single procedure or the acceptance o oreign workers on the labour market, and I mean the single residence and work permit, the so-called Framework-Directive. It is the Directive on high qualication, which was already adopted and published in the Ocial Gazette and another Directive adopted and published, regarding the sanctioning o employers who employ third party workers illegally. Tey will be supplemented by Directives on temporary workers and transerred intercorporate workers.” (public institution expert)
Te oinions o ocials within ublic institutions directly involved in the regularisation o immigration, regarding the degree o comatibility o the Romanian legal ramework with the Euroean ramework oint to a new stage – that o reorganiation and structuring o immigration law. Once the negotiations with the Euroean Union started, Romania has managed to integrate the rinciles, rules, mechanisms and institutions that constitute a national legislative and regulatory ramework which is good enough to allow the ecient regularisation o immigration: „Since 2001 when the negotiations with the EU started, Romania has been making great progress in the eld o legislation. Several normative acts, Directives were implemented, including Ordinance 194 which, since 2002 when it was issued, has been amended ve or six times. All the amendments were justied either by Community legislation, or the need to improve the legal ramework.” (public institution expert)
129 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
128 the benefcial regularisation o immigration in romania
Remarks on immigration law Te inormation rovided by the interviews with reresentatives o the ublic institutional system o immigration regularisation at a central level, indeendent exerts and reresentatives o active secialied nongovernmental organiations in Romania, highlight the need to oerate a distinction between the coverage degree o the legislation and the rocedures, techniques and details o the set o regulations. Uon a basic aroach, we can say that the Romanian legislation on immigration is marked by two main eatures: a. although it is comrehensive and elab orated, it is insuciently connected to the Euroean Union legislation on matters o detail; b. at this level the government strategy is declarative and ragmentary and there is no set o laws regarding the axis migration/mobility-immigration, integrating the basic concet ounder o an integrative vision. Tus, some civil society reresentatives consider that a certain lack o understanding o the henomenon o migration / mobility-immigration can be identied even in the National Immigration Strategy, characteried by rocedural issues and insuciently accurate mechanisms regarding the stages, activities and budgets to regularise various immigration domains. For examle, due to a ailure o legislation regarding immigrants whose asylum request was rejected, Romania is likely to witness a kind o „hidden immigrants” who vanish on the illegal emloyment market and run the risk o not being registered or o maintain a direct connection with any o the state institutions. Formally, they become a sort o „missing ersons” in the records o ublic authorities. „In certain aspects, such as the law on asylum, there were successul attempts to amend the legislation and bring the legislative ramework up to date, namely to harmonize the legislation with EU norms and international standards regarding the protection o re ugee rights. However, there are areas where legislation lacks or is marked by deciencies. And here I reer to the legislation on the return o asylum seekers whose asylum applications were rejected or o those who do not wish to seek asylum in Romania. Te Romanian legislation is not yet harmonized with the Directives. It is true that the deadline is 2012. And there is no coherent approach to the topic o immigration and emigration. Tere is a lack o that set o laws to denote a comprehensive vision, a good understanding o the pheno-
130 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te settlement rocess o the new legislative ramework deended directly on the inclusion o new Euroean Directives and the need o synchroniation by the adjustment o the Euroean legislation to the Romanian territory, in terms o the status held by Romania as EU member state: „rends started to maniest, such as amily reunication, which is a right aer all. In addition, Romania became more interested in aliens who come to study. We started to grant them longer periods o residence to avoid their exclusion due to a bureaucratic matter. As we became used to it, we saw that when you apply them (the laws n.n.) you come across practical issues that must be solved. Te act is that the trend was to be more open to what Romanian undamental things represent, and I mean the amily, and this caused us to amend the law repeatedly (...).” (public institution expert). Moreover, there is no need o a secial demonstration to highlight the dynamism o the regulatory ramework and legislation adoted at the national level, which must ollow and sometimes to anticiate the evolution o a socia l henomenon like immigration: „Migration is a dynamic process; thereore, legislation must be permanently amended. At this exact moment, there are three Directives that must be implemented, but problems crop up which we also believe we should remedy.” (public institution expert) A rst remark o the exerts interviewed that could serve as introduction to the comments on Romanian legislation regarding immigration stresses that the legislation and ractical-institutional regularisation o immigration in Romania must take into account the dierences between categories o immigrants. By dening immigration categories based on the interest o each alien entering the Romanian territory, they d raw the attention to a misleading henomenon related to the acquisition o the right o residence or emloyment in terms o resource or a recovery in the immigration ow towards Western Euroe. However, resondents oint out the dierence between the admission o aliens and acilitating their access and otential resonsibilities o the Romanian authorities to ensure labour market integration. For instance, there should be no conusion between the obligation to acilitate rocedures or the integration o aliens on the labour market and the obligation to rovide them with jobs:
menon, an understanding o the needs o Romanian society and a strategic plan to address the various problems posed by migration or immigration. Tere are ragments o legislation on integration, asylum, returns, customs procedures, but there is no element that could bring all this together and show that we actually understand where we stand and what we want.” (independent expert)
129 gestionarea benefcă a imigraţiei în românia
Te Romanian ercetion on these regulatory develoments, with ocus on strictly secialied areas o exertise, is summaried by exerts in ublic institutions: „We could say that we are in such a situation right now, but not only us; other member states too, because you know that set o normative acts - I mean the EU area, migration, even migration regularisation - and I reer to another Directive dra to be adopted with respect to the per mit regarding the single procedure or the acceptance o oreign workers on the labour market, and I mean the single residence and work permit, the so-called Framework-Directive. It is the Directive on high qualication, which was already adopted and published in the Ocial Gazette and another Directive adopted and published, regarding the sanctioning o employers who employ third party workers illegally. Tey will be supplemented by Directives on temporary workers and transerred intercorporate workers.” (public institution expert)
Te oinions o ocials within ublic institutions directly involved in the regularisation o immigration, regarding the degree o comatibility o the Romanian legal ramework with the Euroean ramework oint to a new stage – that o reorganiation and structuring o immigration law. Once the negotiations with the Euroean Union started, Romania has managed to integrate the rinciles, rules, mechanisms and institutions that constitute a national legislative and regulatory ramework which is good enough to allow the ecient regularisation o immigration: „Since 2001 when the negotiations with the EU started, Romania has been making great progress in the eld o legislation. Several normative acts, Directives were implemented, including Ordinance 194 which, since 2002 when it was issued, has been amended ve or six times. All the amendments were justied either by Community legislation, or the need to improve the legal ramework.” (public institution expert)
„Even i the procedures or their integration on the labour market are acilitated, this does not mean that the Romanian authorities must also provide them with jobs.” (public institution expert) An overview o the Romanian law on immigration reers to a discreancy between the legal regulation and the ractice imlied by it. „I I believe the legislation is well made – we do have legislation. Te thing is that we do not apply it all the time or we are aced with these inormation ows and the outcome is the same. Or the relationships between institutions.” (public institution expert) „Te three basic normative acts reer rather to immigration because they concern aliens working in Romania by Ordinances 56, 194 (re gulating aliens in Romania, also with respect to immigration strategy) because as you well know GD 616 o 2004, which approved the migration strategy, was amended in 2007 by Decision no. 1122, a strategy regarding immigration.” (public institution expert)
131 the benefcial regularisation o immigration in romania
130 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te settlement rocess o the new legislative ramework deended directly on the inclusion o new Euroean Directives and the need o synchroniation by the adjustment o the Euroean legislation to the Romanian territory, in terms o the status held by Romania as EU member state: „rends started to maniest, such as amily reunication, which is a right aer all. In addition, Romania became more interested in aliens who come to study. We started to grant them longer periods o residence to avoid their exclusion due to a bureaucratic matter. As we became used to it, we saw that when you apply them (the laws n.n.) you come across practical issues that must be solved. Te act is that the trend was to be more open to what Romanian undamental things represent, and I mean the amily, and this caused us to amend the law repeatedly (...).” (public institution expert). Moreover, there is no need o a secial demonstration to highlight the dynamism o the regulatory ramework and legislation adoted at the national level, which must ollow and sometimes to anticiate the evolution o a socia l henomenon like immigration:
„Even i the procedures or their integration on the labour market are acilitated, this does not mean that the Romanian authorities must also provide them with jobs.” (public institution expert) An overview o the Romanian law on immigration reers to a discreancy between the legal regulation and the ractice imlied by it.
131 the benefcial regularisation o immigration in romania
„I I believe the legislation is well made – we do have legislation. Te thing is that we do not apply it all the time or we are aced with these inormation ows and the outcome is the same. Or the relationships between institutions.” (public institution expert) „Te three basic normative acts reer rather to immigration because they concern aliens working in Romania by Ordinances 56, 194 (re gulating aliens in Romania, also with respect to immigration strategy) because as you well know GD 616 o 2004, which approved the migration strategy, was amended in 2007 by Decision no. 1122, a strategy regarding immigration.” (public institution expert)
„Migration is a dynamic process; thereore, legislation must be permanently amended. At this exact moment, there are three Directives that must be implemented, but problems crop up which we also believe we should remedy.” (public institution expert) A rst remark o the exerts interviewed that could serve as introduction to the comments on Romanian legislation regarding immigration stresses that the legislation and ractical-institutional regularisation o immigration in Romania must take into account the dierences between categories o immigrants. By dening immigration categories based on the interest o each alien entering the Romanian territory, they d raw the attention to a misleading henomenon related to the acquisition o the right o residence or emloyment in terms o resource or a recovery in the immigration ow towards Western Euroe. However, resondents oint out the dierence between the admission o aliens and acilitating their access and otential resonsibilities o the Romanian authorities to ensure labour market integration. For instance, there should be no conusion between the obligation to acilitate rocedures or the integration o aliens on the labour market and the obligation to rovide them with jobs:
132 the benefcial regularisation o immigration in romania
Dynamics and institutional organization Te regularisation o immigration in Romania was marked by an institutional restructuring that ractitioners in the eld deem it has not yet reached the degree o maturity to allow the assessment o eciency and eectiveness. Moreo ver, since such a system works eectively in some Euroean countries (the Netherlands is the most commonly invoked model or the benecial regularisation o immigration), exerts have their own reservations regarding the eects o merging two central institutions related to migration regularisation: the establishment o the Romanian Immigration Oce ollowing the merging o tasks and activities o the National Oce or Reugees and the Authority or Aliens, both subordinated to the Ministry o Interior. Institutional ractice may dier rom the restructuring o the institutional system. Te argument o its alicability in a doen o Euroean countries remains, however, the otimistic suort necessary or the unctionality o the current organiational ramework o Romanian immigration authority. „Te current system was introduced 2 years ago. I cannot say whether it’s been enough time to assess its eciency. Tis kind o organization requires a certain period o time. wo structures – one on migration, the other one dealing with asylum - merged into a single structure. I believe this is a good thing. en-twelve states have this method o organization. T e Netherlands, or instance, implemented this structure within the Ministry o Justice.” (public institution expert) Desite the Euroean model that works in other countries, the institution with tasks on two distinct areas, immigration and asylum, seems to have a number o shortcomings in terms o coordination, uniorm aroach and eective control o activities carried out within various comartments: „(...) When the structure was smaller I was aware o everything that happened therein, I had a more comprehensive outlook. Now, because o this larger structure where I haven’t worked at all, I no longer have a clear picture on the outlook o the institution. O course there are ailures, issues, etc. but with time...I the Netherlands managed in such a way...it means the thing can be done. Considering the number o aliens they have, it means we can do it too. And i we can
do it, then it means that a good management can lead to a successul result”. (public institution expert) Te ersonal exeriences o ractitioners within new central institutions resonsible or the coordination o the ublic institutional system o immigration regularisation seem an additional argument or the uture benets o this institutional reorm in the regularisation o immigration: „From personal experience I believe that the Netherlands has a good immigration system and I speak knowingly because I keep in touch with many Dutch experts. Te same goes or Germany, but I know better the case o the Netherlands. Tey are very close to aliens, they know how to explain things to them, they are very open and i they must take attitude about something, they do it. Despite the act that it is a small country in terms o area. Tat’s one thing we must appreciate - although the Netherlands is a small country, it succeeds in managing a high number o immigrants. We have to learn rom it.” (public institution expert)
Te restructuring due to the nancial and economic crisis resulted in a comression o agencies and deartments at the level o comartments o ublic institutions and the reduction o the number o clerks and activities within central institutions. Te reresentatives o nongovernmental organiations roviding assistance to victims o human tracking are discontent with the eects o restructuring o March 2010 and rovide the examle o the Agency against Human racking (NAH). „(...) with this restructuring nobody knows anymore what their role is. It is a general chaos. We are acing a very dicult situation. We just ask: can you help us like beore when you had connections with the state institutions and mediated our relationship with other institutions too. (...) Can you support us? Well, I don’t know. We must draw up addresses. We knew that this was their job. We just brought the issue to their attention. Now it seems that basically, many o their tasks return to us.” (expert in a nongovernmental organization) As regards the eectiveness o coordination o the ght against human track-
133 the benefcial regularisation o immigration in romania
132 the benefcial regularisation o immigration in romania
Dynamics and institutional organization Te regularisation o immigration in Romania was marked by an institutional restructuring that ractitioners in the eld deem it has not yet reached the degree o maturity to allow the assessment o eciency and eectiveness. Moreo ver, since such a system works eectively in some Euroean countries (the Netherlands is the most commonly invoked model or the benecial regularisation o immigration), exerts have their own reservations regarding the eects o merging two central institutions related to migration regularisation: the establishment o the Romanian Immigration Oce ollowing the merging o tasks and activities o the National Oce or Reugees and the Authority or Aliens, both subordinated to the Ministry o Interior. Institutional ractice may dier rom the restructuring o the institutional system. Te argument o its alicability in a doen o Euroean countries remains, however, the otimistic suort necessary or the unctionality o the current organiational ramework o Romanian immigration authority. „Te current system was introduced 2 years ago. I cannot say whether it’s been enough time to assess its eciency. Tis kind o organization requires a certain period o time. wo structures – one on migration, the other one dealing with asylum - merged into a single structure. I believe this is a good thing. en-twelve states have this method o organization. T e Netherlands, or instance, implemented this structure within the Ministry o Justice.” (public institution expert) Desite the Euroean model that works in other countries, the institution with tasks on two distinct areas, immigration and asylum, seems to have a number o shortcomings in terms o coordination, uniorm aroach and eective control o activities carried out within various comartments: „(...) When the structure was smaller I was aware o everything that happened therein, I had a more comprehensive outlook. Now, because o this larger structure where I haven’t worked at all, I no longer have a clear picture on the outlook o the institution. O course there are ailures, issues, etc. but with time...I the Netherlands managed in such a way...it means the thing can be done. Considering the number o aliens they have, it means we can do it too. And i we can
134 the benefcial regularisation o immigration in romania
imlement the institutional reorm under the orm o an interministerial grou, would be useul in managing this section o the immigration henomenon – human tracking and assistance rovided by nongovernmental organiations to the victims o human tracking. „Beore the Agency (the Agency against Human racking – n.n.) there was an interministerial group because the proposal or the establishment o the Agency came right rom the interministerial group and there was a national coordinator who was also the coordinator o the interministerial group. And there were also those meetings attended by the NGOs as observers in the beginning and then as participants with equal rights o vote. Now nothing like this happens anymore. I mean, many eforts were made and I don’t see why we should give up on the things that work well. Tis happens in many elds, not only in this case.” (expert in a nongovernmental organization) Te Romanian Immigration Oce is the centre o gravity o the entire Romanian institutional system or the regularisation o the immigration henomenon and integration o aliens in the Romanian society. Tis role o centre o the ublic institutional system and institution involved in the rocess o moderniation and ecient and eective synchroniation with the institutions in various Euroean countries is equally acknowledged by indeendent exerts and reresentatives o on governmental organiations. In this resect, some resondents, disagreeing with the consistency o the strategy or immigration legislation in Romania, suort this idea o a centre with moderniing unction within the system, reresented by RIO (Romanian Immigration Oce): „Unortunately the national strategy or migration does not provide a general perspective and the steps, budgets, activities and the people in charge that should be involved. And what happened in the past years (...) the merging o the two institutions was a desirable thing to do. It is a rst step towards consolidation, towards a consistent message. Tere is a single authority responsible or what happens in both directions. (independent expert) „One must admit, however, that RIO is one o the ew state institutions that made real eforts to implement the models rom other member states and tried to develop systems. We carry out with them an annual communication and data request activity which leads to
do it, then it means that a good management can lead to a successul result”. (public institution expert) Te ersonal exeriences o ractitioners within new central institutions resonsible or the coordination o the ublic institutional system o immigration regularisation seem an additional argument or the uture benets o this institutional reorm in the regularisation o immigration:
133 the benefcial regularisation o immigration in romania
„From personal experience I believe that the Netherlands has a good immigration system and I speak knowingly because I keep in touch with many Dutch experts. Te same goes or Germany, but I know better the case o the Netherlands. Tey are very close to aliens, they know how to explain things to them, they are very open and i they must take attitude about something, they do it. Despite the act that it is a small country in terms o area. Tat’s one thing we must appreciate - although the Netherlands is a small country, it succeeds in managing a high number o immigrants. We have to learn rom it.” (public institution expert)
Te restructuring due to the nancial and economic crisis resulted in a comression o agencies and deartments at the level o comartments o ublic institutions and the reduction o the number o clerks and activities within central institutions. Te reresentatives o nongovernmental organiations roviding assistance to victims o human tracking are discontent with the eects o restructuring o March 2010 and rovide the examle o the Agency against Human racking (NAH). „(...) with this restructuring nobody knows anymore what their role is. It is a general chaos. We are acing a very dicult situation. We just ask: can you help us like beore when you had connections with the state institutions and mediated our relationship with other institutions too. (...) Can you support us? Well, I don’t know. We must draw up addresses. We knew that this was their job. We just brought the issue to their attention. Now it seems that basically, many o their tasks return to us.” (expert in a nongovernmental organization) As regards the eectiveness o coordination o the ght against human tracking, the NGO exert believes that the reactivation o an institution that used to
Tere are missing data or which they provide explanations, but generally speaking, they ofer an accurate perspective on the number o asylum seekers, reugees and procedures.” (independent expert) Resondents identied two categories o deciencies in the short and medium term regularisation o immigration in Romania. Te rst category is related to the adjustment and integration o the national specicity in the current legislation, which in the eld o labour law, or examle, is insuciently develo-
ed in terms o details. „(...) I am in charge o a certain segment. I could talk to other colleagues to tell you more, but in the eld o labour, although we are among the ew states that modied the two permits (labour/residence), there were some issues with the seconded employees. However, with time these will be settled. I cannot say this is a problematic area given that since we are an EU member state, illegal immigration is out o the question. Tere are just a ew things that need adjustment.” (public institution expert)
Without underestimating the benets o the new legal ramework on the regularisation o immigration in Romania, ractitioners in the eld consider that the system needs a second stage - the stage o structuring and reorganiation o the legislation by levels and sections, allowing the clarication and eciency o methods, tools and rocedures that are art o the whole system o regularisation o the henomenon. In this resect, exerts suggest a hilosohy or organiing the eld, which would allow on one hand, the management o the stability and dynamics o immigration, and the management o the theoretical ramework and ractice o the henomenon, on the other hand. Te organiation by three levels o the legal ramework on immigration, regulated by aroriate legal instruments and rocedures, seems to b e the rincile o maximum eciency and eectiveness in ensuring a dynamic balance o immigration regularisation in Romania. Tus, the Law, the Government Decision and imlementation rocedures are roosed as the most eective mechanisms to simliy and organie a legal ramework whose social aroach is exected to change continuously by increasing the ow o aliens who will immigrate to Romania in the coming years: „I believe it is high time we organized our legislation on various levels, not hastily, but very careully. It is very simple: there should be
135 the benefcial regularisation o immigration in romania
134 the benefcial regularisation o immigration in romania
imlement the institutional reorm under the orm o an interministerial grou, would be useul in managing this section o the immigration henomenon – human tracking and assistance rovided by nongovernmental organiations to the victims o human tracking. „Beore the Agency (the Agency against Human racking – n.n.) there was an interministerial group because the proposal or the establishment o the Agency came right rom the interministerial group and there was a national coordinator who was also the coordinator o the interministerial group. And there were also those meetings attended by the NGOs as observers in the beginning and then as participants with equal rights o vote. Now nothing like this happens anymore. I mean, many eforts were made and I don’t see why we should give up on the things that work well. Tis happens in many elds, not only in this case.” (expert in a nongovernmental organization) Te Romanian Immigration Oce is the centre o gravity o the entire Romanian institutional system or the regularisation o the immigration henomenon and integration o aliens in the Romanian society. Tis role o centre o the ublic institutional system and institution involved in the rocess o moderniation and ecient and eective synchroniation with the institutions in various Euroean countries is equally acknowledged by indeendent exerts and reresentatives o on governmental organiations. In this resect, some resondents, disagreeing with the consistency o the strategy or immigration legislation in Romania, suort this idea o a centre with moderniing unction within the system, reresented by RIO (Romanian Immigration Oce): „Unortunately the national strategy or migration does not provide a general perspective and the steps, budgets, activities and the people in charge that should be involved. And what happened in the past years (...) the merging o the two institutions was a desirable thing to do. It is a rst step towards consolidation, towards a consistent message. Tere is a single authority responsible or what happens in both directions. (independent expert) „One must admit, however, that RIO is one o the ew state institutions that made real eforts to implement the models rom other member states and tried to develop systems. We carry out with them an annual communication and data request activity which leads to consistent data when this is done in the interest o the institution.
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
with respect to migration and other areas too. o regulate the access, the right to a orm o protection and all the other eatures. At the second level, Government Decisions or the enorcement o the law. Why? Because it is easier to amend a Government Decision that does not afect the law but reers to its enorcement. But, as I said, a minor issue that was omitted when the Law was elaborated may come up. He, who believes that the laws will continue to change as they did until recently when Romania was still under certain integration commitments, is wrong. Te laws should change rarely and efectively, like it would be normal in a democracy. In case a new Directive must be implemented, the law is amended by Government Decision.” (public institution expert)
„(...)We are not acing a problem, just that things must be put in order. Maybe there are some implementation issues, but they reer to human resources, public assistance and so on. With respect to legislation, I already told you it is complete, but we should think on the long term. Tere is no acute issue that should be tackled right now. Te third level is the implementation level by specic procedures. Primary legislation, Government Decisions, implementation procedures. It is very simple both or the institution and the people.” (public institution expert)
Tere are missing data or which they provide explanations, but generally speaking, they ofer an accurate perspective on the number o asylum seekers, reugees and procedures.” (independent expert) Resondents identied two categories o deciencies in the short and medium term regularisation o immigration in Romania. Te rst category is related to
135 the benefcial regularisation o immigration in romania
the adjustment and integration o the national specicity in the current legislation, which in the eld o labour law, or examle, is insuciently develo-
ed in terms o details. „(...) I am in charge o a certain segment. I could talk to other colleagues to tell you more, but in the eld o labour, although we are among the ew states that modied the two permits (labour/residence), there were some issues with the seconded employees. However, with time these will be settled. I cannot say this is a problematic area given that since we are an EU member state, illegal immigration is out o the question. Tere are just a ew things that need adjustment.” (public institution expert)
Without underestimating the benets o the new legal ramework on the regularisation o immigration in Romania, ractitioners in the eld consider that the system needs a second stage - the stage o structuring and reorganiation o the legislation by levels and sections, allowing the clarication and eciency o methods, tools and rocedures that are art o the whole system o regularisation o the henomenon. In this resect, exerts suggest a hilosohy or organiing the eld, which would allow on one hand, the management o the stability and dynamics o immigration, and the management o the theoretical ramework and ractice o the henomenon, on the other hand. Te organiation by three levels o the legal ramework on immigration, regulated by aroriate legal instruments and rocedures, seems to b e the rincile o maximum eciency and eectiveness in ensuring a dynamic balance o immigration regularisation in Romania. Tus, the Law, the Government Decision and imlementation rocedures are roosed as the most eective mechanisms to simliy and organie a legal ramework whose social aroach is exected to change continuously by increasing the ow o aliens who will immigrate to Romania in the coming years: „I believe it is high time we organized our legislation on various levels, not hastily, but very careully. It is very simple: there should be a primary legislation – a law that is simple, elastic and sets principles
op benets o the synchronization with the EU Te exerts articiating in interviews consider that the rst eect o creating the legal and normative ramework on immigration was materialied in speci fc regulations regarding the admission and residence o aliens in Romania, the urose and criteria related to the number and categories o immigrants that come to Romania or want to obtain right o residence in Romania. In articular, the consequences o the new legislation on immigration (2001-2003) were shown immediately - Emergency Ordinance 194/2002 on aliens in Romania has claried the issue o aliens using commercial law, under which, the right to establish a trading comany in Romania was used as a retext or the right o residence and / or to conduct activities dierent rom those mentioned as a basis or the right to stay on Romanian territory. „(...) As I said earlier, the legislation is under permanent alignment. I truly believe that we overcame a certain stage. Let me be more specic: when the law was elaborated or the rst time, it was the closest to the European legislation; I reer to Law 194 regarding strictly migration. It marked a major change bringing a law that also included implementation rules, a very dense law, dicult to be understood by ordinary people. Maybe that was not the idea. It also had benets. Why? Because at the time that law was passed, there were many aliens, especially or business purposes, who could not motivate their presence. Tey established a trading company that, despite the act that it had 1-2 million lei as share capital, gave them the right to stay in Romania. Without imposing any conditions regarding the size o the investment, the employment o Romanian citizens, and so on. At that time the law (the new law –n.n) was elaborated restrictively. And it proved ecient because many aliens le. Tis showed that under the cover o business, they were actually doing tax evasion, working on the illegal labour market etc.” (public institution expert) A category o roblems that require a concerted eort at the level o the institutional system or the benecial regularisation o immigration reers to communication and inormation ow within the institutional system as a whole, ocusing
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
with respect to migration and other areas too. o regulate the access, the right to a orm o protection and all the other eatures. At the second level, Government Decisions or the enorcement o the law. Why? Because it is easier to amend a Government Decision that does not afect the law but reers to its enorcement. But, as I said, a minor issue that was omitted when the Law was elaborated may come up. He, who believes that the laws will continue to change as they did until recently when Romania was still under certain integration commitments, is wrong. Te laws should change rarely and efectively, like it would be normal in a democracy. In case a new Directive must be implemented, the law is amended by Government Decision.” (public institution expert)
„(...)We are not acing a problem, just that things must be put in order. Maybe there are some implementation issues, but they reer to human resources, public assistance and so on. With respect to legislation, I already told you it is complete, but we should think on the long term. Tere is no acute issue that should be tackled right now. Te third level is the implementation level by specic procedures. Primary legislation, Government Decisions, implementation procedures. It is very simple both or the institution and the people.” (public institution expert)
op benets o the synchronization with the EU
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te exerts articiating in interviews consider that the rst eect o creating the legal and normative ramework on immigration was materialied in speci fc regulations regarding the admission and residence o aliens in Romania, the urose and criteria related to the number and categories o immigrants that come to Romania or want to obtain right o residence in Romania. In articular, the consequences o the new legislation on immigration (2001-2003) were shown immediately - Emergency Ordinance 194/2002 on aliens in Romania has claried the issue o aliens using commercial law, under which, the right to establish a trading comany in Romania was used as a retext or the right o residence and / or to conduct activities dierent rom those mentioned as a basis or the right to stay on Romanian territory. „(...) As I said earlier, the legislation is under permanent alignment. I truly believe that we overcame a certain stage. Let me be more specic: when the law was elaborated or the rst time, it was the closest to the European legislation; I reer to Law 194 regarding strictly migration. It marked a major change bringing a law that also included implementation rules, a very dense law, dicult to be understood by ordinary people. Maybe that was not the idea. It also had benets. Why? Because at the time that law was passed, there were many aliens, especially or business purposes, who could not motivate their presence. Tey established a trading company that, despite the act that it had 1-2 million lei as share capital, gave them the right to stay in Romania. Without imposing any conditions regarding the size o the investment, the employment o Romanian citizens, and so on. At that time the law (the new law –n.n) was elaborated restrictively. And it proved ecient because many aliens le. Tis showed that under the cover o business, they were actually doing tax evasion, working on the illegal labour market etc.” (public institution expert) A category o roblems that require a concerted eort at the level o the institutional system or the benecial regularisation o immigration reers to communication and inormation ow within the institutional system as a whole, ocusing on direct relations between the reresentatives o institutions with tasks in the
138 the benefcial regularisation o immigration in romania
eld o immigration. In this area there is a need or a coordinated, coherent and integrated mechanism o raid inter-institutional communication, adjusted to the issues encountered. „What is the problem currently? Not necessarily that the structure hinders the activity at a central level, but the act that we carry out our activity at 5 head oces or more. Tis leads to communication barriers. Maybe i we didn’t have diferent buildings, I could provide better answers and be more inormed. Sure, we meet at certain intervals. It’s one thing to meet, to be there and discuss than to talk only on the phone or by means o ocial papers. Tis is a question o communication. Te Admission Service is in Baneasa in the ormer building (...). It is the only building in the migration department that is located there and you can gure out that it has no connection with the rest o the institution as organization. (...) Tis is what I call a problem (the diculty o communication – n.n.), not necessarily the structure o the institution. It is a matter that afects the management.” (public institution expert)
A benecial regularisation o immigration erormed by the institutional system also needs cometent territorial structures involved and able to use the acilities and rocedures o their own oerating level. „Communication is (thereore – n.n.) one o the essential elements o appropriate management. I it is not ensured appropriately... Besides, I think we need better acilities at a local level. Indeed, acilities have been developed, inormation has been exchanged...motor vehicle acilities were also developed and so on... But, given what awaits us, I think the main concern should be to develop the capacities o territorial structures, o the segment in charge o the ght against illegal migration and everything it implies – development measures, return measures, etc. Because I believe this will give us a hard time.” (public institution expert)
Moreover, other institutions involved in managing the roblems associated with immigration also eel the need to build consistent and eective inormation ows. It seems that a comuter network available or all the institutions in the immigration regularisation system is absolutely necessary to ensure communication, coordination o activities and synchroniation o actions within the system. In this
resect, the inormation held by each o the institutions - arts o the system - are insucient or the eective regularisation o immigration in Romania. „(...) I can tell you that every year there are hundreds o people who register at our oce in order to look or a job or obtain a job, so they are not that many.” (expert in a public institution) „We have a structure and we established a connection with those who know how many aliens enter the country since I cannot know that an alien entered Romania, that he/she requested a orm o protection on the Romanian territory. I must be inormed and i that person is sent to me, the only thing I do is to apply the legislation in orce – register the person and apply the measures so that he/she nds a job. So this must be the system that connects us.” (public institution expert)
„(...)we need a well structured and interdependent inormation system. I must know that an alien entered Romania – sure, protecting the condentiality o data that cannot be made available or ever ybody that is part o the system; I am not entitled to have access to all the data, but I must be able to access the database and know how many aliens entered the territory and that there are potential workers on the Romanian labour market.” (public institution expert) Te oeration o the integrated inormation system means to systematie and integrate the inormation within the institutional network resonsible or the regularisation o immigration so that relevant data be collected, selected and delivered to / by the institutions concerned. Moreover, the institutional comuter and inormation system or the regularisation o immigration in Romania must meet the need o data and statistics at a general level, but also on a articular level regarding secic matters. „Tere are certain institutions that manage the matters in good aith, but they cannot provide to me the inormation because they don’t have all the details at a particular time. It also depends on what kind o inormation is requested. We should have an inormation system allowing us to know that a certain alien entered the country, registered as tax payer and is a oreign citizen.” (public institution expert)
139 the benefcial regularisation o immigration in romania
138 the benefcial regularisation o immigration in romania
eld o immigration. In this area there is a need or a coordinated, coherent and integrated mechanism o raid inter-institutional communication, adjusted to the issues encountered. „What is the problem currently? Not necessarily that the structure hinders the activity at a central level, but the act that we carry out our activity at 5 head oces or more. Tis leads to communication barriers. Maybe i we didn’t have diferent buildings, I could provide better answers and be more inormed. Sure, we meet at certain intervals. It’s one thing to meet, to be there and discuss than to talk only on the phone or by means o ocial papers. Tis is a question o communication. Te Admission Service is in Baneasa in the ormer building (...). It is the only building in the migration department that is located there and you can gure out that it has no connection with the rest o the institution as organization. (...) Tis is what I call a problem (the diculty o communication – n.n.), not necessarily the structure o the institution. It is a matter that afects the management.” (public institution expert)
A benecial regularisation o immigration erormed by the institutional system also needs cometent territorial structures involved and able to use the acilities and rocedures o their own oerating level. „Communication is (thereore – n.n.) one o the essential elements o appropriate management. I it is not ensured appropriately... Besides, I think we need better acilities at a local level. Indeed, acilities have been developed, inormation has been exchanged...motor vehicle acilities were also developed and so on... But, given what awaits us, I think the main concern should be to develop the capacities o territorial structures, o the segment in charge o the ght against illegal migration and everything it implies – development measures, return measures, etc. Because I believe this will give us a hard time.” (public institution expert)
Moreover, other institutions involved in managing the roblems associated with immigration also eel the need to build consistent and eective inormation ows. It seems that a comuter network available or all the institutions in the immigration regularisation system is absolutely necessary to ensure communication, coordination o activities and synchroniation o actions within the system. In this
140 the benefcial regularisation o immigration in romania
„I mean, every employee in the system should have access to the inormation he/she needs, even to that inormation that another em ployee needs, instead o being put in a position to say „well, I don’t have the inormation now, I can consider it rom now on.” I think there are still a lot o things to do. Everything related to indicators, data collection and so on is not systematized in a way that would cover all matters.” (public institution expert) „We should embark on this harmonization to determine exactly what inormation is o general interest to all institutions. We would need an integrated system or this.” (public institution expert) Another issue mentioned by the exerts o the institutional system or the regularisation o immigration is related to the need or secialist training in dierent areas and sections o the regularisation o the henomenon. According to them, the uture accession to Schengen area will render Romania a more attractive country or immigration, while the eects o the current economic crisis will begin to ade. At a strategic level, there are three asects related to the reventive organiation o the immigration regularisation system in order to avoid the eects o the increase in the ow o immigrants: 1. the training o current ersonnel on Schengen issues; 2. the training o ersonnel within t he Minister o Interior on new activities regarding the relationshi with grous o immigrants; 3. the training o Border police sta and the imrovement o control at the customs. „In the context o the orthcoming accession to Schengen, the issue would be a better training o the personnel on all levels: Schengen, legislation, procedures and all the matters related to this system. Secondly, the training o personnel within other structures o the Ministry o Interior. I mean not the whole Police; criminal police is out o question in this case. First o all, I mean community police and public order police who are actually in the streets, in contact with citizens and implicitly, with aliens; the reason why I’m saying this is because when the borders open, there will be 2 new categories o aliens: those who are already in Romania and another category who will try to enter legally or illegally (we must pay attention to those who enter the country il legally). I there are no border controls...then...this is the most important problem we’re
resect, the inormation held by each o the institutions - arts o the system - are insucient or the eective regularisation o immigration in Romania. „(...) I can tell you that every year there are hundreds o people who register at our oce in order to look or a job or obtain a job, so they are not that many.” (expert in a public institution)
139 the benefcial regularisation o immigration in romania
„We have a structure and we established a connection with those who know how many aliens enter the country since I cannot know that an alien entered Romania, that he/she requested a orm o protection on the Romanian territory. I must be inormed and i that person is sent to me, the only thing I do is to apply the legislation in orce – register the person and apply the measures so that he/she nds a job. So this must be the system that connects us.” (public institution expert)
„(...)we need a well structured and interdependent inormation system. I must know that an alien entered Romania – sure, protecting the condentiality o data that cannot be made available or ever ybody that is part o the system; I am not entitled to have access to all the data, but I must be able to access the database and know how many aliens entered the territory and that there are potential workers on the Romanian labour market.” (public institution expert) Te oeration o the integrated inormation system means to systematie and integrate the inormation within the institutional network resonsible or the regularisation o immigration so that relevant data be collected, selected and delivered to / by the institutions concerned. Moreover, the institutional comuter and inormation system or the regularisation o immigration in Romania must meet the need o data and statistics at a general level, but also on a articular level regarding secic matters. „Tere are certain institutions that manage the matters in good aith, but they cannot provide to me the inormation because they don’t have all the details at a particular time. It also depends on what kind o inormation is requested. We should have an inormation system allowing us to know that a certain alien entered the country, registered as tax payer and is a oreign citizen.” (public institution expert)
(...) know what to check on a document, whether it bears the residence visa, etc. One must be aware whether the person in question enters the country legally or not. Te control must be substantially improved in the ollowing years.” (public institution expert) Government institutions that manage the integration / access to the labour market ace diculties in attracting the necessary resources to erorm the tasks or which they were established. „I think the rules are very clear and numerous – maybe sometimes they are too dense. I think most o the times we aced a budget problem and I’ll give you an example related to those who enter the Romanian territory and who must be granted translation acilities so that I can do labour mediation or them. In order or me to able to inorm and advise them, to integrate them in a training programme in case they lack the practical training required by the vacancies, and in order or me to place them, they must speak Romanian. Many times, under the law, we were bound to provide translation acilities to them during the activities carried out with us. Tere is no money. ranslation is expensive; you know how much a translation or alien costs.” (expert in a public institution)
141 the benefcial regularisation o immigration in romania
140 the benefcial regularisation o immigration in romania
„I mean, every employee in the system should have access to the inormation he/she needs, even to that inormation that another em ployee needs, instead o being put in a position to say „well, I don’t have the inormation now, I can consider it rom now on.” I think there are still a lot o things to do. Everything related to indicators, data collection and so on is not systematized in a way that would cover all matters.” (public institution expert) „We should embark on this harmonization to determine exactly what inormation is o general interest to all institutions. We would need an integrated system or this.” (public institution expert) Another issue mentioned by the exerts o the institutional system or the regularisation o immigration is related to the need or secialist training in dierent areas and sections o the regularisation o the henomenon. According to them, the uture accession to Schengen area will render Romania a more attractive country or immigration, while the eects o the current economic crisis will begin to ade. At a strategic level, there are three asects related to the reventive organiation o the immigration regularisation system in order to avoid the eects o the increase in the ow o immigrants: 1. the training o current ersonnel on Schengen issues; 2. the training o ersonnel within t he Minister o Interior on new activities regarding the relationshi with grous o immigrants; 3. the training o Border police sta and the imrovement o control at the customs.
(...) know what to check on a document, whether it bears the residence visa, etc. One must be aware whether the person in question enters the country legally or not. Te control must be substantially improved in the ollowing years.” (public institution expert)
141 the benefcial regularisation o immigration in romania
Government institutions that manage the integration / access to the labour market ace diculties in attracting the necessary resources to erorm the tasks or which they were established. „I think the rules are very clear and numerous – maybe sometimes they are too dense. I think most o the times we aced a budget problem and I’ll give you an example related to those who enter the Romanian territory and who must be granted translation acilities so that I can do labour mediation or them. In order or me to able to inorm and advise them, to integrate them in a training programme in case they lack the practical training required by the vacancies, and in order or me to place them, they must speak Romanian. Many times, under the law, we were bound to provide translation acilities to them during the activities carried out with us. Tere is no money. ranslation is expensive; you know how much a translation or alien costs.” (expert in a public institution)
„In the context o the orthcoming accession to Schengen, the issue would be a better training o the personnel on all levels: Schengen, legislation, procedures and all the matters related to this system. Secondly, the training o personnel within other structures o the Ministry o Interior. I mean not the whole Police; criminal police is out o question in this case. First o all, I mean community police and public order police who are actually in the streets, in contact with citizens and implicitly, with aliens; the reason why I’m saying this is because when the borders open, there will be 2 new categories o aliens: those who are already in Romania and another category who will try to enter legally or illegally (we must pay attention to those who enter the country il legally). I there are no border controls...then...this is the most important problem we’re acing. Te matter must be organized so that border control personnel
142 the benefcial regularisation o immigration in romania
Integration o Immigrants and Integration Policy Cointeresting the authorities in the social integration o immigrants Te toic o integration o various immigrant communities in Romania must be dealt with according to the reresentations, social and cultural stereotyes about aliens that are resent in the Romanian collective mentality. In terms o otential or the integration in Romanian society, the community o immigrants rom the Reublic o Moldova has the highest chances o integration in terms o sharing the same culture and language. Conversely, Arab, Chinese and Arican oulations have the lowest chances o integration because they must coe with negative oinions and clichés resent in Romanian socia l ercetion.37 In general, exert ractitioners within the institutional system in charge o immigration regularisation consider that the roblems related to the negative ercetion o certain categories o immigrants will be solved in time, in the same way that the sirit o tolerance has been established in other countries o Western Euroe. „It is easy or those who are close to Romania, such as urkish people. Te relationships have always been intense, there was a time when many Romanians went to urkey and established connections; plus, there are urkish people who come to work here, etc. (.. .) Ten there are those categories o aliens who are the arthest rom the country o origin: Chinese people (they ace problems also because o the physical appearance, among others). You know that Dutch people and Germans are colder, more withdrawn, more... Integration was successul in their countries because a greater period o time passed. I think that in terms o social environment, integration is not a big problem. As nation we don’t have problems, just certain impressions caused by certain actions o these citizens in the past, such as Chinese people. Chinese people are seen as people who settle their issues among them. Tey are quiet, polite, invisible, they have no utility debts, they don’t get involved in conicts, etc.” (public institution expert) See the Preliminary Report o the survey carried by otem Communications „Percepţia populaţiei cu privire la reugiaţii din România” („Public Perception about the Reugees in Romania”), Ministry
It must be remarked that there were certain attemts - ilot rojects or the integration o immigrants, involving Romanian local authorities, but whose eects were not brought to ublic attention. Te roblem seems to have been not so much the content, urose and concet, as the context or the imlementation o these rojects aimed at the integration o immigrants in Romania. Tere is a eeling that the rojects or the integration o immigrants were rather „sequential” or „sectoral”, ocusing either on integration into local communities, the acquisition o rights, or emloyment rograms. Te tacit olicy o encouraging the integration o immigrants in cultural, ethnic or language communities already established in Romania, in the absence o a general roject or the management o the relationshi o these communities with Romanian society, has resulted in building a relational model based on the minimum resources to ensure social survival. Te integration o immigrants on the Romanian labour market is an issue that generates at the institutional level a data volume which, statistically seaking is ar rom being signicant. Te oscillation o the immigrant status between „illegal”, „asylum seeker”, „reugee”, „tolerated erson” and „legal-worker, student, etc..” generates at the institutional level secic resonses centred and dened or each o these statuses (esecially in terms o resources that can be allocated by the State or their suort), given the same roblematic context that must be settled by the Romanian institutional system by means o the immigrant integration olicy. „But you realize that the problems are specic because the number o people who ask or our help and register is very low. So any comparison is out o the question. Te records contained about 400,000 persons at the end o each month and only 10-20 immigrants looking or a job. So you can gure out that they were so ew that they are lost in the multitude o categories that we address.” (public institution expert) Exert ractitioners within the system o ublic institutions in charge o immigration remark: „(...) until very recently, the topic o integration o immigrants has never been tackled in Romania.” (ublic institution exert) „For their integration? My opinion is that ew things were done. Tere were rather certain categories such as the reugees that were taken into account; but as ar as labour is concerned (the category o aliens rom third states) the legislation makes it clear. You come here only i you have a job. I you lose your job, you must leave. However, the law stipulates that they are entitled to unemployment benet. La-
143 the benefcial regularisation o immigration in romania
142 the benefcial regularisation o immigration in romania
Integration o Immigrants and Integration Policy Cointeresting the authorities in the social integration o immigrants Te toic o integration o various immigrant communities in Romania must be dealt with according to the reresentations, social and cultural stereotyes about aliens that are resent in the Romanian collective mentality. In terms o otential or the integration in Romanian society, the community o immigrants rom the Reublic o Moldova has the highest chances o integration in terms o sharing the same culture and language. Conversely, Arab, Chinese and Arican oulations have the lowest chances o integration because they must coe with negative oinions and clichés resent in Romanian socia l ercetion.37 In general, exert ractitioners within the institutional system in charge o immigration regularisation consider that the roblems related to the negative ercetion o certain categories o immigrants will be solved in time, in the same way that the sirit o tolerance has been established in other countries o Western Euroe. „It is easy or those who are close to Romania, such as urkish people. Te relationships have always been intense, there was a time when many Romanians went to urkey and established connections; plus, there are urkish people who come to work here, etc. (.. .) Ten there are those categories o aliens who are the arthest rom the country o origin: Chinese people (they ace problems also because o the physical appearance, among others). You know that Dutch people and Germans are colder, more withdrawn, more... Integration was successul in their countries because a greater period o time passed. I think that in terms o social environment, integration is not a big problem. As nation we don’t have problems, just certain impressions caused by certain actions o these citizens in the past, such as Chinese people. Chinese people are seen as people who settle their issues among them. Tey are quiet, polite, invisible, they have no utility debts, they don’t get involved in conicts, etc.” (public institution expert) See the Preliminary Report o the survey carried by otem Communications „Percepţia populaţiei cu privire la reugiaţii din România” („Public Perception about the Reugees in Romania”), Ministry o the Interior, Romanian Immigration Ofce, Bucharest, september 200, p.6.
144 the benefcial regularisation o immigration in romania
programmes to integrate immigrants and we try to ocus rst on ensuring programmes or Romanians in need, since there are so many categories in Romania that need support, such as socially assisted categories. Hence, immigrants were not a priority due to a controlled immigration policy, but also due to economic problems which have led us to ocus rst on solving the problems o disadvantaged groups in Romania, in need o help. I you must divide something, you must be aware o priorities. (...) I think that currently, Romania is not open to the issue o immigration and I also believe it receives no support in this respect.” (public institution expert) Te integration o immigrants in Romanian society is addressed by the resondents in terms o examles o good ractice rovided by other countries with a certain exerience in the regularisation o immigration. Tey talk about rojects on the integration o immigrants undertaken by other countries that can serve as a model or Romania or that may be adjusted on certain segments. In addition, indeendent exerts in the eld o immigration olicies and integration o aliens in Romanian society, along with ractitioners within ublic authorities oint out the need to involve local public authorities in managing the integration o immigrants in Romania. Even in this case the argument used by immigration exerts is once again the examle rovided by some Euroean countries in the regularisation o immigration (United Kingdom, Hungary - in this case): „Tere were several extremely interesting experiences regarding the involvement o local communities in the integration o reugees. In Hun gary, or instance, i I were to give an example that is close to Romania, geographically speaking. Tis was the case o people whose conditions were denitely better. I know that there was a pilot project in Romania too, by 2006/2007, but its results were never made public. I mysel have not ound them published and it would be interesting to see what hap pened because it dealt with the placement o reugees in certain communities, helping them in terms o accommodation, o integration on the labour market. raining courses were provided and reinsertion was acilitated. When I saw the initiative regarding the Romanian pilot pro ject, I noticed that the problem consisted in the act that our model was the exact reproduction o the project in Hungary. Te main deciency o the Romanian project was that the local authorities involved came rom areas that were unattractive even to Romanians. Sending in a rural area a person who preers urban lie seems like house arrest. So the terms o
It must be remarked that there were certain attemts - ilot rojects or the integration o immigrants, involving Romanian local authorities, but whose eects were not brought to ublic attention. Te roblem seems to have been not so much the content, urose and concet, as the context or the imlementation o these rojects aimed at the integration o immigrants in Romania. Tere is a eeling that the rojects or the integration o immigrants were rather „sequential” or „sectoral”, ocusing either on integration into local communities, the acquisition o rights, or emloyment rograms. Te tacit olicy o encouraging the integration o immigrants in cultural, ethnic or language communities already established in Romania, in the absence o a general roject or the management o the relationshi o these communities with Romanian society, has resulted in building a relational model based on the minimum resources to ensure social survival. Te integration o immigrants on the Romanian labour market is an issue that generates at the institutional level a data volume which, statistically seaking is ar rom being signicant. Te oscillation o the immigrant status between „illegal”, „asylum seeker”, „reugee”, „tolerated erson” and „legal-worker, student, etc..” generates at the institutional level secic resonses centred and dened or each o these statuses (esecially in terms o resources that can be allocated by the State or their suort), given the same roblematic context that must be settled by the Romanian institutional system by means o the immigrant integration olicy.
143 the benefcial regularisation o immigration in romania
„But you realize that the problems are specic because the number o people who ask or our help and register is very low. So any comparison is out o the question. Te records contained about 400,000 persons at the end o each month and only 10-20 immigrants looking or a job. So you can gure out that they were so ew that they are lost in the multitude o categories that we address.” (public institution expert) Exert ractitioners within the system o ublic institutions in charge o immigration remark: „(...) until very recently, the topic o integration o immigrants has never been tackled in Romania.” (ublic institution exert) „For their integration? My opinion is that ew things were done. Tere were rather certain categories such as the reugees that were taken into account; but as ar as labour is concerned (the category o aliens rom third states) the legislation makes it clear. You come here only i you have a job. I you lose your job, you must leave. However, the law stipulates that they are entitled to unemployment benet. Labour permit is granted or a certain period. We don’t actually have
it was a success or not. I think it wasn’t because I haven’t heard o it in the past years. It would be useul to see to what extent it was unsuccessul. Because in other countries, such as Great Britain, local authorities are involved both in integration and services related to post-integration, urther inclusion and guarantee o inclusion. Tere are specialized social services, there is counselling and communities are involved. Tereore, there are the communities rom the country o origin and many o these models are based on the involvement o religious groups. Tis depends on the strategic choice o the major religious partner in Romania which should also be integrated in this type o projects. Te purpose is to become an active social partner in the integration o people coming rom other states.” (independent expert) „Normally, the local authority should be the one to ensure the inte gration o any person. Only that our local authorities are not dened in such a way. Let’s be serious! Let me give you the example o Bucharest: to what extent do the local authorities – city halls and councils, but mainly city halls – know the people under their jurisdiction?” (public institution expert)
Rights and reedoms o immigrants In this section we tried to identiy real situations and ossible roblematic areas generated by Romanian legislation and its enorcement, by their degree o connection to the legal ramework and imlementation at a Euroean level, insuciently covered areas or oorly regulated elds and the eects on the rights and reedoms o immigrants. Te inormation collected through interviews with exerts in various subelds o immigration regularisation in Romania was organied according to the ollowing criteria: 1. level o generality - comments on the legislation in the eld - (a) overviews on the relationshi between Romanian legislation on immigration and Euroean legislation in the eld, (b) secic roblems and sub-domains o the henomenon o immigration requiring secial attention rom the Romanian legislator; 2. eects o decient laws or lack o legislation or dened categories o immigrants in Romania. In articular cases, as will be seen, Romanian legislation, or rather the lack there-
145 the benefcial regularisation o immigration in romania
144 the benefcial regularisation o immigration in romania
programmes to integrate immigrants and we try to ocus rst on ensuring programmes or Romanians in need, since there are so many categories in Romania that need support, such as socially assisted categories. Hence, immigrants were not a priority due to a controlled immigration policy, but also due to economic problems which have led us to ocus rst on solving the problems o disadvantaged groups in Romania, in need o help. I you must divide something, you must be aware o priorities. (...) I think that currently, Romania is not open to the issue o immigration and I also believe it receives no support in this respect.” (public institution expert) Te integration o immigrants in Romanian society is addressed by the resondents in terms o examles o good ractice rovided by other countries with a certain exerience in the regularisation o immigration. Tey talk about rojects on the integration o immigrants undertaken by other countries that can serve as a model or Romania or that may be adjusted on certain segments. In addition, indeendent exerts in the eld o immigration olicies and integration o aliens in Romanian society, along with ractitioners within ublic authorities oint out the need to involve local public authorities in managing the integration o immigrants in Romania. Even in this case the argument used by immigration exerts is once again the examle rovided by some Euroean countries in the regularisation o immigration (United Kingdom, Hungary - in this case):
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
it was a success or not. I think it wasn’t because I haven’t heard o it in the past years. It would be useul to see to what extent it was unsuccessul. Because in other countries, such as Great Britain, local authorities are involved both in integration and services related to post-integration, urther inclusion and guarantee o inclusion. Tere are specialized social services, there is counselling and communities are involved. Tereore, there are the communities rom the country o origin and many o these models are based on the involvement o religious groups. Tis depends on the strategic choice o the major religious partner in Romania which should also be integrated in this type o projects. Te purpose is to become an active social partner in the integration o people coming rom other states.” (independent expert)
expert)
Rights and reedoms o immigrants In this section we tried to identiy real situations and ossible roblematic areas generated by Romanian legislation and its enorcement, by their degree o connection to the legal ramework and imlementation at a Euroean level, insuciently covered areas or oorly regulated elds and the eects on the rights and reedoms o immigrants. Te inormation collected through interviews with exerts in various subelds o immigration regularisation in Romania was organied according to the ollowing criteria: 1. level o generality - comments on the legislation in the eld - (a) overviews on the relationshi between Romanian legislation on immigration and Euroean legislation in the eld, (b) secic roblems and sub-domains o the henomenon o immigration requiring secial attention rom the Romanian legislator; 2. eects o decient laws or lack o legislation or dened categories o immigrants in Romania.
Romanian territory are orced to assume. We don’t know how many they are and there is no institution able to state their exact number. Who are they? Where are they? How do they sustain themselves? Tese are questions that no Romanian ublic institution can answer because no institution is in charge o them - ex-asylum seekers, whose alication has not been aroved. Tey remain simle shadows o reugees, non ersons. And ublic authorities and ocial statistics in the eld o immigration only deal with ersons. Some exerts in the institutional system o immigration regularisation believe that there should be a greater concern or the rights and reedoms o aliens immigrating to work, since they are ofen at their emloyers’ disosal or they remain a loss or the Romanian labour market in case they reresent qualied work orce.
ded within the Union, that should be overtaken by the Romanian State in the law alicable to this tye o emloyment relationshis. Under this category o exerts’ analysis, the Romanian legal ramework is not suciently clear nor does it cover everything in relation to workers seconded rom countries such as China, Russia, USA etc., states that are not EU states. Moreover, the new Directives, existing or under rearation and aroval within the Euroean Union can bring, in the near uture, a greater consistency and regulation o the issues in question.
Te comments o the exerts involved in veriying the work relationshis established between emloyers and emloyees in the rivate countries which are not members o the Euroean Union sace ocus on the „seconded emloyees”. According to these comments, the Regulation (EC) no. 859/2003 o May 14, 200338 establishes the minimum rights and reedoms or the emloyees secon-
Te (EC) Regulation no. 9/200 as o 4.0.200 to extend the provisions o the (EEC) Regulation no. 4/2 to the nationals o third countries which are not the subject o the provisions in question exclusively on reasons o citizenship; meanwhile the (EC) Regulation no. 9/2009 appeared, o the European Parliament and o the Council, as o 6.09.2009, to establish the procedure to apply the (EC) Regulation no. /2004 regarding the coordination o the soci al security systems, but also the (EC) Regulation no. 9/2009 o the European Parliament and Council as o 6.09.2009 to amend the (EC) Regulation no. /2004 regarding the coordination o the social security systems and to
the benefcial regularisation o immigration in romania
„Normally, the local authority should be the one to ensure the inte gration o any person. Only that our local authorities are not dened in such a way. Let’s be serious! Let me give you the example o Bucharest: to what extent do the local authorities – city halls and councils, but mainly city halls – know the people under their jurisdiction?” (public institution
„Tere were several extremely interesting experiences regarding the involvement o local communities in the integration o reugees. In Hun gary, or instance, i I were to give an example that is close to Romania, geographically speaking. Tis was the case o people whose conditions were denitely better. I know that there was a pilot project in Romania too, by 2006/2007, but its results were never made public. I mysel have not ound them published and it would be interesting to see what hap pened because it dealt with the placement o reugees in certain communities, helping them in terms o accommodation, o integration on the labour market. raining courses were provided and reinsertion was acilitated. When I saw the initiative regarding the Romanian pilot pro ject, I noticed that the problem consisted in the act that our model was the exact reproduction o the project in Hungary. Te main deciency o the Romanian project was that the local authorities involved came rom areas that were unattractive even to Romanians. Sending in a rural area a person who preers urban lie seems like house arrest. So the terms o the project were rather unclear. I don’t know what happened, whether
„On one hand, the legislation must be more exible, on the other hand more restrictive. It must be more restrictive in assigning responsibilities to the employer or regarding the conditions o understanding the status o seconded person in third states. It must be more exible with respect to the immigrant’s integration: this conditioning between „i you don’t have a labour contract, you leave” is rather rigid and should be adjusted as the case may be. Maybe the person in question is a very good proessional and the employer just went bankrupt and I don’t think we have to get rid o a good proessional only because o a circumstance; or maybe he/she did not agree w ith the employer on a certain contractual clause and he/she is not able to represent himsel/hersel in court unless he/she resorts to the embassy, pays lawyers, and so on to have his/her rights deended and the legislation is not exible enough.” (public institution expert)
145
In articular cases, as will be seen, Romanian legislation, or rather the lack thereo, generates non-persons – a social status that some o the immigrants on the
„In addition to the general principles enshrining the right to ree movement o persons and thus the ree movement o workers, and rom here, the derived rights, i.e. the law on the social security right, the right to entry, stay, settle, make a amily and so on., the community legislation was lacking rules regarding especially the phenomenon o immigration. Tis year two Directives already began to appear, regulating, on the one hand, the entry o highly qualied workers, and on the other hand, the provisions on sanctioning employers who hire third parties who are in an illegal situation. Te Framework Directive is in the completion stage (...), the Directive on a single license and then all these Directives establishing in the end a regulatory ramework at European level will be translated into our bill o law.” (public institution expert)
„We will try to cover some gaps in the legislation regarding a better regulation e.g. a better regulation or the seconded workers rom third countries, where, apart rom two or three reerences rom the Government Emergency Ordinance 56, the legal ramework is quite devoid o strictness.” (public institution expert) Te comments o the exerts in the eld o verication o the emloyment relationshis between the rivate emloyer – the immigrant emloyee, on the imro vement o the legislation or the category o „seconded” emloyees reer to the idea o extending the Euroean legal rovisions as well on the seconded emloyees in the area o non-Member States o the Union on the Romanian territory. „Yes, seconded rom China, Russia, or the United States, i you want so. Currently, they all under the Ordinance 56. But i the alien has an administrative document that allows him/her to work in the territory o a EU member state and is seconded in Romania, he/she
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
Romanian territory are orced to assume. We don’t know how many they are and there is no institution able to state their exact number. Who are they? Where are they? How do they sustain themselves? Tese are questions that no Romanian ublic institution can answer because no institution is in charge o them - ex-asylum seekers, whose alication has not been aroved. Tey remain simle shadows o reugees, non ersons. And ublic authorities and ocial statistics in the eld o immigration only deal with ersons. Some exerts in the institutional system o immigration regularisation believe that there should be a greater concern or the rights and reedoms o aliens immigrating to work, since they are ofen at their emloyers’ disosal or they remain a loss or the Romanian labour market in case they reresent qualied work orce. „On one hand, the legislation must be more exible, on the other hand more restrictive. It must be more restrictive in assigning responsibilities to the employer or regarding the conditions o understanding the status o seconded person in third states. It must be more exible with respect to the immigrant’s integration: this conditioning between „i you don’t have a labour contract, you leave” is rather rigid and should be adjusted as the case may be. Maybe the person in question is a very good proessional and the employer just went bankrupt and I don’t think we have to get rid o a good proessional only because o a circumstance; or maybe he/she did not agree w ith the employer on a certain contractual clause and he/she is not able to represent himsel/hersel in court unless he/she resorts to the embassy, pays lawyers, and so on to have his/her rights deended and the legislation is not exible enough.” (public institution expert) Te comments o the exerts involved in veriying the work relationshis established between emloyers and emloyees in the rivate countries which are not members o the Euroean Union sace ocus on the „seconded emloyees”. According to these comments, the Regulation (EC) no. 859/2003 o May 14, 200338 establishes the minimum rights and reedoms or the emloyees secon-
Te (EC) Regulation no. 9/200 as o 4.0.200 to extend the provisions o the (EEC) Regulation no. 4/2 to the nationals o third countries which are not the subject o the provisions in question exclusively on reasons o citizenship; meanwhile the (EC) Regulation no. 9/2009 appeared, o the European Parliament and o the Council, as o 6.09.2009, to establish the procedure to apply the (EC) Regulation no. /2004 regarding the coordination o the soci al security systems, but also the (EC) Regulation no. 9/2009 o the European Parliament and Council as o 6.09.2009 to amend the (EC) Regulation no. /2004 regarding the coordination o the social security systems and to establish the content o its appendices.
148 the benefcial regularisation o immigration in romania
ens seconded in Romania rom an ex-EU country the Directive 96/71 may be applied, which has a core o minimum rules, such as: to have ensured during the secondment the minimum wage in the country o destination, to get the same employment protection as other workers, the protection o maternity at work, youth, women who have the same protection, the working and rest time to be similar to the ones o the others (worker-underlined ns). Tese things should be overtaken rom the Directive 96/71 and, by similarity, to be translated in the Ordinance 56. Tis should be a simple measure.” (public institution expert)
problems reorted concerning the rights and integration o immigrants Immigrants non-ersons. Between the categories o immigrants rom Romania, a secial interest in the citien rights and liberties is the category o the „tolerated”. Te Romanian legislation, or, rather, the lack thereo, creates a kind o ghosts o the asylum seekers whose asylum alications were rejected. In the Romanian legislation rameworks, under certain conditions, such immigrants, together with those who do not wish to seek asylum ormally cease to exist: „And here I talk about the law on the returning o the asylum seekers whose asylum applications were rejected or those who do not wish to seek asylum in Romania. (...) We have no data about the tolerated people - those who have requested asylum, whose applications were considered invalid and were rejected, but cannot return to their countries o origin or various reasons (humanitarian - there is a conict in their country that would endanger their physical integrity or because they are in a dicult amily situation). And in this respects we have no clue whatsoever. We do not know what happens to those persons. (...) Tere are certain problems with some people who are virtually orced into a state o legal vacuum, social vacuum, total dependence on the charity that some NGOs have or not.” (independent expert) As non-ersons, the immigrants rom the „tolerated category” do not have any rights - to work, live, medical assistance, they are only allowed to stay on the
ded within the Union, that should be overtaken by the Romanian State in the law alicable to this tye o emloyment relationshis. Under this category o exerts’ analysis, the Romanian legal ramework is not suciently clear nor does it cover everything in relation to workers seconded rom countries such as China, Russia, USA etc., states that are not EU states. Moreover, the new Directives, existing or under rearation and aroval within the Euroean Union can bring, in the near uture, a greater consistency and regulation o the issues in question.
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
„In addition to the general principles enshrining the right to ree movement o persons and thus the ree movement o workers, and rom here, the derived rights, i.e. the law on the social security right, the right to entry, stay, settle, make a amily and so on., the community legislation was lacking rules regarding especially the phenomenon o immigration. Tis year two Directives already began to appear, regulating, on the one hand, the entry o highly qualied workers, and on the other hand, the provisions on sanctioning employers who hire third parties who are in an illegal situation. Te Framework Directive is in the completion stage (...), the Directive on a single license and then all these Directives establishing in the end a regulatory ramework at European level will be translated into our bill o law.” (public institution expert)
„We will try to cover some gaps in the legislation regarding a better regulation e.g. a better regulation or the seconded workers rom third countries, where, apart rom two or three reerences rom the Government Emergency Ordinance 56, the legal ramework is quite devoid o strictness.” (public institution expert) Te comments o the exerts in the eld o verication o the emloyment relationshis between the rivate emloyer – the immigrant emloyee, on the imro vement o the legislation or the category o „seconded” emloyees reer to the idea o extending the Euroean legal rovisions as well on the seconded emloyees in the area o non-Member States o the Union on the Romanian territory. „Yes, seconded rom China, Russia, or the United States, i you want so. Currently, they all under the Ordinance 56. But i the alien has an administrative document that allows him/her to work in the territory o a EU member state and is seconded in Romania, he/she alls under the Directive 96/71 ... My opinion is that in the case o ali-
„Te tolerated should be granted a right ... at least the right to work and minimal socio-economic rights. Surely there are many pros and cons or this, but the act that these people have no legal rights to work, do not get any help rom the state, means they are literally condemned to stay in the street and starve to death or kill someone to get money.” (public institution expert) Since the „tolerated” created by the legal vacuum ofen asses through traumatic exeriences, combined with the diculty o nding a source o subsistence, it becomes clear that in many cases, this grou needs sycho-social secial assistance, not to mention the case in which the need o healthcare intervenes, not having access to the same legal vacuum because: „Many o them during the road to Romania go through traumatic experiences. Once arrived here, they realise that they are not in Hollywood or in Great Britain. Tey are not in the movies they watch on television. Tey arrive to a country they know nothing about and about which no one tells them anything. Tey have an unpleasant surprise when they realize they are in a place where they are not treated much diferently rom how they were treated in their countries o origin, they cannot return to their countries o origin or economic reasons, or personal reasons related to what they le behind at home. Tere are no studies on this issue. It is the experience o working directly with beneciaries. Many o them have serious mental problems.” (independent expert) Te drama o this category o immigrants gets the most diverse orms when aced with nding a source o subsistence. Whatever the work they oerate on the Romanian territory - domestic work, construction-site workers, emloyees in comanies o ellow countrymen - the lack o legislation on this issue requires them ractically to carry out undeclared work. Te subsistence roblems aced by tolerated immigrants have, very ofen, sychological consequences, given that, coming to Romania with a horion o exectations in terms o high(er) standards o living, the immigrants nd themselves in a miserable situation, erhas even more dicult than the one at home to which, or various reasons, they may not return. Te traumatic exeriences generated, many times, by the road to R omania, may end in serious sychological roblems. Under the status o tolerated - a sort o „shadow o reugees”, their identity lacks the legal asect.
149 the benefcial regularisation o immigration in romania
148 the benefcial regularisation o immigration in romania
ens seconded in Romania rom an ex-EU country the Directive 96/71 may be applied, which has a core o minimum rules, such as: to have ensured during the secondment the minimum wage in the country o destination, to get the same employment protection as other workers, the protection o maternity at work, youth, women who have the same protection, the working and rest time to be similar to the ones o the others (worker-underlined ns). Tese things should be overtaken rom the Directive 96/71 and, by similarity, to be translated in the Ordinance 56. Tis should be a simple measure.” (public institution expert)
problems reorted concerning the rights and integration o immigrants Immigrants non-ersons. Between the categories o immigrants rom Romania, a secial interest in the citien rights and liberties is the category o the „tolerated”. Te Romanian legislation, or, rather, the lack thereo, creates a kind o ghosts o the asylum seekers whose asylum alications were rejected. In the Romanian legislation rameworks, under certain conditions, such immigrants, together with those who do not wish to seek asylum ormally cease to exist: „And here I talk about the law on the returning o the asylum seekers whose asylum applications were rejected or those who do not wish to seek asylum in Romania. (...) We have no data about the tolerated people - those who have requested asylum, whose applications were considered invalid and were rejected, but cannot return to their countries o origin or various reasons (humanitarian - there is a conict in their country that would endanger their physical integrity or because they are in a dicult amily situation). And in this respects we have no clue whatsoever. We do not know what happens to those persons. (...) Tere are certain problems with some people who are virtually orced into a state o legal vacuum, social vacuum, total dependence on the charity that some NGOs have or not.” (independent expert) As non-ersons, the immigrants rom the „tolerated category” do not have any rights - to work, live, medical assistance, they are only allowed to stay on the Romanian territory.
150 the benefcial regularisation o immigration in romania
Such social non-identity becomes legally binding only in cases where, or one reason or another, the reresentative o this category o immigrants enters in conict with the law or is subject to emergency social assistance. Tere are no studies or actual data, veriable about the sie o this category o immigrants. Most o them reer to „lose” by waiting to earn enough money and hoing to nd a guide to lead them in another Euroean country. Moreover, this art o the non-erson immigrants engages with the Romanian state in a relationshi o „mutual ignorance”: „I they get to Great Britain, France, and wherever they want to, when trying a new application or asylum, they appear with a double registration and they are deployed in the country they entered within the EU and where they submitted their rst application. For them, the strict interest is to be invisible to the Romanian State and the Romanian state treats them as such. So they remain invisible, they remain with and what happens to them we know only at desperate times, namely when they are depressed (...).” (independent expert)
Legal identity conict – „otential victim” or „tolerated”? A signicant roblem or aliens - victims o exloitation or trac o ersons in Romania is related to a articular conict within the Romanian legislation. I the tracked erson is an alien in Romania, he/she must coe with the legislation that includes contradictory rovisions, the consequences o which oerate against the victim. Te law on the tolerance license o cancels the anti-tracking law: where one requires immediate cooeration with state bodies to obtain the tolerance ermit, the other awards to the victim the right o reection or 90 days („otential victim”), all the while the victim may receive assistance rom the Romanian state. Te status o „tolerated” cancels the right to assistance o the immigrant - a victim o tracking or exloitation. „And I say that about Romania, regarding how well is it prepared or assistance to victims - aliens, tracked and exploited in Romania: the legislation is not adapted. I the anti-tracking law, 678, states: „or an alien victim identied in Romania there is a 90 days period o reection”, this means that this person receives assistance rom the rst day in which he/she is identied as a potential victim. Assistance with all that involves medical, shelter issues and everything that person needs: is identied, namely rom the rst moment, etc. Ten a Law
„Te tolerated should be granted a right ... at least the right to work and minimal socio-economic rights. Surely there are many pros and cons or this, but the act that these people have no legal rights to work, do not get any help rom the state, means they are literally condemned to stay in the street and starve to death or kill someone to get money.” (public institution expert)
149 the benefcial regularisation o immigration in romania
Since the „tolerated” created by the legal vacuum ofen asses through traumatic exeriences, combined with the diculty o nding a source o subsistence, it becomes clear that in many cases, this grou needs sycho-social secial assistance, not to mention the case in which the need o healthcare intervenes, not having access to the same legal vacuum because: „Many o them during the road to Romania go through traumatic experiences. Once arrived here, they realise that they are not in Hollywood or in Great Britain. Tey are not in the movies they watch on television. Tey arrive to a country they know nothing about and about which no one tells them anything. Tey have an unpleasant surprise when they realize they are in a place where they are not treated much diferently rom how they were treated in their countries o origin, they cannot return to their countries o origin or economic reasons, or personal reasons related to what they le behind at home. Tere are no studies on this issue. It is the experience o working directly with beneciaries. Many o them have serious mental problems.” (independent expert) Te drama o this category o immigrants gets the most diverse orms when aced with nding a source o subsistence. Whatever the work they oerate on the Romanian territory - domestic work, construction-site workers, emloyees in comanies o ellow countrymen - the lack o legislation on this issue requires them ractically to carry out undeclared work. Te subsistence roblems aced by tolerated immigrants have, very ofen, sychological consequences, given that, coming to Romania with a horion o exectations in terms o high(er) standards o living, the immigrants nd themselves in a miserable situation, erhas even more dicult than the one at home to which, or various reasons, they may not return. Te traumatic exeriences generated, many times, by the road to R omania, may end in serious sychological roblems. Under the status o tolerated - a sort o „shadow o reugees”, their identity lacks the legal asect.
RIO (Romanian Oce or Immigration), which states that immigrants must work rom the beginning with the prosecution, to have any right to stay here or whatever other right; it can be tolerated, but a prosecutor or a judge still must determine this status. When the person is only tolerated, he/she does not have the right to assistance. So the laws contradict themselves.” (non-governmental organization expert)
Te Civil Code, the institution o artnershi and the Euroean Court o Justice A secial category o cases that signals the synchroniation ailure o the Romanian legislation with the Euroean one is related to the same-sex marriage and gay or heterosexual coules, which are recognied as artnershis, where the institution o artnershi is recognied by the legislation o some Euroean Union countries39. Tis conict situation may create the inringement o the ree movement and amily lie right. Because the Romanian legislation does not recognie this tye o institution, we can exect serious legal issues at EU level, because there are rules o rivate international law that adot the matrimonial recognition o a erson wherever they are, as long as they do not violate the state laws or morals. „Te already adopted new Civil Code, because the Romanian legislature is so homophobic that people wanted to ensure that gay couples have no chance to be recognized by the Romanian state, has overrated; and then, not only it is prohibited the recognition o the civil partnerships between same-sex or heterosexual couples (what we know now under the term o cohabiting will no longer exist), but the law goes even urther and there is a wording that rom my point o view, only leads to some yellow envelopes coming the Commission, because there will be cases at the European Court o Justice - which will result in the automatic „inringement” on the ree movement o EU citizens wishing to come to Romania.” (independent expert).
9 It is the case o the ollowing countries: Austria, Belgium, Te Czech Republic, Denmark, Finland, France, Germany, Luxemburg, Great Britain, Holland, Slovenia, and Sweden. Also, the legislation
151 the benefcial regularisation o immigration in romania
150 the benefcial regularisation o immigration in romania
Such social non-identity becomes legally binding only in cases where, or one reason or another, the reresentative o this category o immigrants enters in conict with the law or is subject to emergency social assistance. Tere are no studies or actual data, veriable about the sie o this category o immigrants. Most o them reer to „lose” by waiting to earn enough money and hoing to nd a guide to lead them in another Euroean country. Moreover, this art o the non-erson immigrants engages with the Romanian state in a relationshi o „mutual ignorance”: „I they get to Great Britain, France, and wherever they want to, when trying a new application or asylum, they appear with a double registration and they are deployed in the country they entered within the EU and where they submitted their rst application. For them, the strict interest is to be invisible to the Romanian State and the Romanian state treats them as such. So they remain invisible, they remain with and what happens to them we know only at desperate times, namely when they are depressed (...).” (independent expert)
Legal identity conict – „otential victim” or „tolerated”? A signicant roblem or aliens - victims o exloitation or trac o ersons in Romania is related to a articular conict within the Romanian legislation. I the tracked erson is an alien in Romania, he/she must coe with the legislation that includes contradictory rovisions, the consequences o which oerate against the victim. Te law on the tolerance license o cancels the anti-tracking law: where one requires immediate cooeration with state bodies to obtain the tolerance ermit, the other awards to the victim the right o reection or 90 days („otential victim”), all the while the victim may receive assistance rom the Romanian state. Te status o „tolerated” cancels the right to assistance o the immigrant - a victim o tracking or exloitation. „And I say that about Romania, regarding how well is it prepared or assistance to victims - aliens, tracked and exploited in Romania: the legislation is not adapted. I the anti-tracking law, 678, states: „or an alien victim identied in Romania there is a 90 days period o reection”, this means that this person receives assistance rom the rst day in which he/she is identied as a potential victim. Assistance with all that involves medical, shelter issues and everything that person needs: is identied, namely rom the rst moment, etc. Ten a Law intervenes, on the tolerance permit, the stay permit, as handled by the
152 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te „newcomers” and the access to education in the mother tongue Te oulations o immigrants o dierent nationalities reached statistically signicant levels in the Romanian oulation. Under these conditions, there are traditional communities o immigrants which, comleted annually by categories o „newcomers”, have come to numerically exceed some o traditional Romanian minorities. But not being recognied as a national minority, these communities have ewer rights than the minorities recognied by the Romanian legislation and thereore the Romanian authorities did not adot any secic ublic olicies. „We have a new Code o Education. Unortunately, neither this code o education is sensitive (to immigrant communities - n. ns.). It includes chapter on education in mother tongue (minority language is the term used by the Code), which makes me wonder what happens to the Chinese, what happens to Iraqis, the Kurdish population, because they are not national minorities. (…) We like it or not, even i the Armenian minority is less than the Chinese minority 40 , perhaps the legal status is diferent. Te newcomers have signicantly less rights than traditional minorities (...).” (independent expert) Regarding the integration o migrant children in the Romanian education system and the drafing o secial olicies (education) or them, ocial data show no need or a secic olicy or this school category. Te statistics are scarce regarding the number o children in immigrant amilies; a ublic olicy or this category o students is imossible to establish in the lack o inormation about the target grou or which it would be designed. Moreover, according to the go vernment reresentatives in the eld, it is dicult to accet an increase o this oulation in schools - children o migrant amilies on the Romanian territory. „Tere is no relevant statistics o immigrant children. Our institution has received very rare signals regarding the cases that required the intervention o authorities or a child o another nationality, located on Romanian territory; in general, they are absolutely irrelevant in terms o number.” (public institution expert) 40 In the 2002 census, there were 0 persons with Armenian origin. Te national statistics o minorities give an estimate o 000 people, including those whose origin is not 00% Armenian, but state themselves as Armenians. According to the data provided by ROI in the rst hal o 2009, the
RIO (Romanian Oce or Immigration), which states that immigrants must work rom the beginning with the prosecution, to have any right to stay here or whatever other right; it can be tolerated, but a prosecutor or a judge still must determine this status. When the person is only tolerated, he/she does not have the right to assistance. So the laws contradict themselves.” (non-governmental organization expert)
151 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te Civil Code, the institution o artnershi and the Euroean Court o Justice A secial category o cases that signals the synchroniation ailure o the Romanian legislation with the Euroean one is related to the same-sex marriage and gay or heterosexual coules, which are recognied as artnershis, where the institution o artnershi is recognied by the legislation o some Euroean Union countries39. Tis conict situation may create the inringement o the ree movement and amily lie right. Because the Romanian legislation does not recognie this tye o institution, we can exect serious legal issues at EU level, because there are rules o rivate international law that adot the matrimonial recognition o a erson wherever they are, as long as they do not violate the state laws or morals. „Te already adopted new Civil Code, because the Romanian legislature is so homophobic that people wanted to ensure that gay couples have no chance to be recognized by the Romanian state, has overrated; and then, not only it is prohibited the recognition o the civil partnerships between same-sex or heterosexual couples (what we know now under the term o cohabiting will no longer exist), but the law goes even urther and there is a wording that rom my point o view, only leads to some yellow envelopes coming the Commission, because there will be cases at the European Court o Justice - which will result in the automatic „inringement” on the ree movement o EU citizens wishing to come to Romania.” (independent expert).
9 It is the case o the ollowing countries: Austria, Belgium, Te Czech Republic, Denmark, Finland, France, Germany, Luxemburg, Great Britain, Holland, Slovenia, and Sweden. Also, the legislation rom Island and Norway acknowledge the partnership.
Reugees and asylum Te analysis that we roose in this chater is a descritive exloration o issues and imlications related to the management o asylum and reugee issues. What are the regulations in this area and what are their consequences? What are the strengths and weaknesses o these regulations? What are the riorities identied in this sector? How do the relevant institutions work together? - all these are questions to congure this scan. Further, the term reugee is understood as the denition oered by the Geneva Convention on Reugees Status, a doted in 1951 uon the United Nations Conerence, without going here into details and discussions on the ossible restrictive nature thereo. So the reugee is a erson who „owing to a well ounded ear o ersecution on grounds o race, religion, nationality, membershi to a articular social grou or olitical oinion, is outside the country whose nationality holds and cannot, or, owing to such ear, is unwilling to ut him/hersel under the rotection o that country.” 41 Romania continues to be rimarily a transit country, the number o aliens, reugees, aliens who receive a orm o rotection and asylum seekers being low, which does not allow the lacing o the roblem lacing as a riority on the Romanian ublic agenda. However, it must be noted that the number o asylum alications in 2008 increased comared to 2007 by 64%, but decreased by 29% in 2009 comared to 2008. In 2005-2009, the level o a sylum alications was o 0.2 alications er 1000 inhabitants.42 able 1. Statistic data on the number o reugees and alication or asylum in43 Year Number o reugees Alications or asylum
2007 1658 659
2008 1757 1172
2009 1596 835
Source: UN Reugee Agency Romania
Regarding the origin o alicants or asylum in Romania, data or 2008 and 2009 are resented as ollows:
4 Source: http://www.unhcrbudapest.org/romania/index.php?option=com_content&task=view&id=0 42 Source: Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and S elected Non-European Countries, p. , available at http:// www.unhcr.org/4ba4a9.html, accessed on 20 April 200 4 Source: UN Reugee Agency Romania, http://apps.who.int/globalatlas/dataQuery/reportData.
153 the benefcial regularisation o immigration in romania
152 the benefcial regularisation o immigration in romania
Reugees and asylum
Te „newcomers” and the access to education in the mother tongue Te oulations o immigrants o dierent nationalities reached statistically signicant levels in the Romanian oulation. Under these conditions, there are traditional communities o immigrants which, comleted annually by categories o „newcomers”, have come to numerically exceed some o traditional Romanian minorities. But not being recognied as a national minority, these communities have ewer rights than the minorities recognied by the Romanian legislation and thereore the Romanian authorities did not adot any secic ublic olicies. „We have a new Code o Education. Unortunately, neither this code o education is sensitive (to immigrant communities - n. ns.). It includes chapter on education in mother tongue (minority language is the term used by the Code), which makes me wonder what happens to the Chinese, what happens to Iraqis, the Kurdish population, because they are not national minorities. (…) We like it or not, even i the Armenian minority is less than the Chinese minority 40 , perhaps the legal status is diferent. Te newcomers have signicantly less rights than traditional minorities (...).” (independent expert) Regarding the integration o migrant children in the Romanian education system and the drafing o secial olicies (education) or them, ocial data show no need or a secic olicy or this school category. Te statistics are scarce regarding the number o children in immigrant amilies; a ublic olicy or this category o students is imossible to establish in the lack o inormation about the target grou or which it would be designed. Moreover, according to the go vernment reresentatives in the eld, it is dicult to accet an increase o this oulation in schools - children o migrant amilies on the Romanian territory. „Tere is no relevant statistics o immigrant children. Our institution has received very rare signals regarding the cases that required the intervention o authorities or a child o another nationality, located on Romanian territory; in general, they are absolutely irrelevant in terms o number.” (public institution expert) 40 In the 2002 census, there were 0 persons with Armenian origin. Te national statistics o minorities give an estimate o 000 people, including those whose origin is not 00% Armenian, but state themselves as Armenians. According to the data provided by ROI in the rst hal o 2009, the total number o immigrants with legal residence in Romania was o 9,4 o persons and 4% (over 000) were Chinese citizens.
154
able 1. Alicants or asylum in Romania - Te rst 10 nationalities44 2008
the benefcial regularisation o immigration in romania
pakistan
252
2009 Reublic o Moldova
136
Bangladesh
172
pakistan
92
India
141
Aghanistan
87
Iraq
133
urkey
82
urkey
79
Iraq
71
China
53
China
61
Georgia
43
India
41
Cameron
25
Bangladesh
40
Serbia
25
Georgia
26
Reublic o Moldova
15
DR Congo
23
otal
938
otal
659
Source: UN Reugee Agency Romania
On long term, the secialists rom institutions, resonsible in this area, exect an increase o the number o alications or asylum in Romania and highlight the imortance o starting a rocess o institutional training, or the rearation o ublic olicies necessary or an ecient management.
Te analysis that we roose in this chater is a descritive exloration o issues and imlications related to the management o asylum and reugee issues. What are the regulations in this area and what are their consequences? What are the strengths and weaknesses o these regulations? What are the riorities identied in this sector? How do the relevant institutions work together? - all these are questions to congure this scan. Further, the term reugee is understood as the denition oered by the Geneva Convention on Reugees Status, a doted in 1951 uon the United Nations Conerence, without going here into details and discussions on the ossible restrictive nature thereo. So the reugee is a erson who „owing to a well ounded ear o ersecution on grounds o race, religion, nationality, membershi to a articular social grou or olitical oinion, is outside the country whose nationality holds and cannot, or, owing to such ear, is unwilling to ut him/hersel under the rotection o that country.” 41 Romania continues to be rimarily a transit country, the number o aliens, reugees, aliens who receive a orm o rotection and asylum seekers being low, which does not allow the lacing o the roblem lacing as a riority on the Romanian ublic agenda. However, it must be noted that the number o asylum alications in 2008 increased comared to 2007 by 64%, but decreased by 29% in 2009 comared to 2008. In 2005-2009, the level o a sylum alications was o 0.2 alications er 1000 inhabitants.42
153 the benefcial regularisation o immigration in romania
able 1. Statistic data on the number o reugees and alication or asylum in43 Year Number o reugees Alications or asylum
2007 1658 659
2008 1757 1172
2009 1596 835
Source: UN Reugee Agency Romania
Regarding the origin o alicants or asylum in Romania, data or 2008 and 2009 are resented as ollows:
4 Source: http://www.unhcrbudapest.org/romania/index.php?option=com_content&task=view&id=0 42 Source: Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and S elected Non-European Countries, p. , available at http:// www.unhcr.org/4ba4a9.html, accessed on 20 April 200 4 Source: UN Reugee Agency Romania, http://apps.who.int/globalatlas/dataQuery/reportData. asp?rptype=
Te undamental document that establishes the rotection o reugees, worldwide, remains the Geneva Convention o 1951. Currently, the EU wants to develo a new ramework or ublic olicies on asylum, by the program in Stockholm. Te Stockholm program, the latest o the agreement on EU security olicies, was aroved in December 2009. Based on the rincile o aordability, the rogram extends the large-scale data collection and rocessing o crossing borders and uts them together at Euroean level. We aims to increase the solidarity between the Member States regarding the management o asylum alications, the imro vement o the recetion conditions or asylum seekers, the setting o minimum standards guaranteed in terms o housing, nutrition, social security, health, reedom o movement and access on the labour market during 2010-2014.45. Romania’s status as a member o the Euroean Union and the rosect o integration to the Schengen sace involved adoting the community acquis on these areas in the national legislation regarding the asylum and reugees eld. Consequently, both at the institutional and legislative level, a number o changes have been oerated in the regulation o the asylum system. „For example, Romania had the rst law o integration in 2004 and until then everything that was happening in terms o integration was made by the UN Reugee Agency and on ad hoc basis. Now we have an institutionalized integration system, which is perect, but ...” (public institution expert)
„In Romania, i I remember correctly there are somewhere around 55 000 aliens, reugees and so on. I the number o aliens increases they could become an important issue. Currently, Bucharest is a multicultural and multicoloured as the other great capitals. Moreover, a good thing regarding the integration system is that we do not have that „ghetto” system which is ound in other European countries and has brought many social preoccupations. It may be that immigration and asylum become important but yet Romania is a transit country, a destination country or ver y ew o them. Even those that come with working visa try aerwards to go urther. We will not have many guests rom abroad, so to speak, until the national living standards are higher.” (public institution expert)
A selection o measures adoted to regulate this eld in Romania is resented in the ollowing table:
44 Source: UNHCR – Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and S elected Non-European Countries, p. , p.
4Acc.http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRe=-//EP//EX+IM-PRESS+2009092 SO629+0+DOC+XML+V0//RO
able 2. Measures regarding the asylum, the status and the condition o reugees in Romania46 ye o measures
Regulation
Descrition
Te law on the social integration o aliens
Emergency Ordinance no. 44/2004
Te Ordinance intended to acilitate the social integration o aliens who have acquired some orm o rotection or a right o residence in R omania, and o the citiens o the Member States o the Euroean Union and Euroean Economic Area.
155 the benefcial regularisation o immigration in romania
154
able 1. Alicants or asylum in Romania - Te rst 10 nationalities44 2008
the benefcial regularisation o immigration in romania
pakistan
252
2009 Reublic o Moldova
136
Bangladesh
172
pakistan
92
India
141
Aghanistan
87
Iraq
133
urkey
82
urkey
79
Iraq
71
China
53
China
61
Georgia
43
India
41
Cameron
25
Bangladesh
40
Serbia
25
Georgia
26
Reublic o Moldova
15
DR Congo
23
otal
938
otal
659
Source: UN Reugee Agency Romania
On long term, the secialists rom institutions, resonsible in this area, exect an increase o the number o alications or asylum in Romania and highlight the imortance o starting a rocess o institutional training, or the rearation o ublic olicies necessary or an ecient management.
A selection o measures adoted to regulate this eld in Romania is resented in the ollowing table:
44 Source: UNHCR – Asylum Levels and rends in Industrialized Countries 2009: Statistical Overview o Asylum Applications Lodged in Europe and S elected Non-European Countries, p. , p. available at http://www.unhcr.org/4ba4a9.html, accessed at 20 April 200
4Acc.http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRe=-//EP//EX+IM-PRESS+2009092 SO629+0+DOC+XML+V0//RO 46 Source: Te Romanian Ofce or Immigrations, www. ori.mai.gov.ro
Law no. 122/2006
Te law establishes the legal status o aliens alying or a orm o rotection in Romania, the legal status o alien reciients o a orm o rotection in Romania, the rocedure or granting, termination and cancellation o a orm o rotection in Romania and the rocedure or determining the Member State resonsible or examining an asylum alication.
Regulation o asylum in Romania
Decision no. 1251/2006
It establishes the general rights and obligations secic to asylum seekers and ersons who have acquired a orm o rotection in Romania, the alication receit, the registration and records o asylum seekers and ersons who have acquired a orm o rotection, the asylum rocedure, and the cancellation and termination rocedure o a orm o rotection, and the assistance granted to asylum seekers and ersons who have acquired a orm o rotection.
Rules or the alication o asylum law in Romania
Accession to the 2007 Dublin Convention
-
Te Dublin Convention alies to all the Euroean Union countries but also in Norway and Iceland. By the Dublin Convention, the countries regulate what country shall be resonsible or a certain asylum case.
Emergency Ordinance no. 56/2007
Te legislative act that ollows the takeover by the Romanian Immigration Oce o the owers to issue documents certiying the right o aliens to work in Romania. Within the ordinance, the ollowing notions are dened: alien, work authoriation, ermanent worker, seasonal trainee, border secondment, and highly qualied ersonnel. Te ordinance establishes the requirements or the emloyment o aliens.
Te regulating o the emloyment and secondment o aliens in Romania
Te Romanian Immigration Oce by the reorganisation o the Authority or Aliens and o the National Reugee Oce
Emergency Ordinance no. 55/2007
Te Romanian Oce or Immigration is a secialied body o the central ublic administration, with legal ersonality, under the Ministry o Administration and Interior. Te institutions are resonsible or: the roer and uniorm imlementation o some Community documents directly alicable at national level to both areas such as: Te articiation in the Dublin mechanism and EURODAC system, the circulation o uniorm ermits, o assorts or aliens with biometric data.
Source: Romanian Oce or Immigration
o these changes in the regulatory and institutional ramework are added, or reugee, rograms corresonding to the three ossible solutions: return, relocation, and integration. Te Recetion Centres or reugees and asylum seekers or ersons beneting rom a temorary rotection oerate in Bucharest, Galai,
155 the benefcial regularisation o immigration in romania
„For example, Romania had the rst law o integration in 2004 and until then everything that was happening in terms o integration was made by the UN Reugee Agency and on ad hoc basis. Now we have an institutionalized integration system, which is perect, but ...” (public institution expert)
„In Romania, i I remember correctly there are somewhere around 55 000 aliens, reugees and so on. I the number o aliens increases they could become an important issue. Currently, Bucharest is a multicultural and multicoloured as the other great capitals. Moreover, a good thing regarding the integration system is that we do not have that „ghetto” system which is ound in other European countries and has brought many social preoccupations. It may be that immigration and asylum become important but yet Romania is a transit country, a destination country or ver y ew o them. Even those that come with working visa try aerwards to go urther. We will not have many guests rom abroad, so to speak, until the national living standards are higher.” (public institution expert)
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te undamental document that establishes the rotection o reugees, worldwide, remains the Geneva Convention o 1951. Currently, the EU wants to develo a new ramework or ublic olicies on asylum, by the program in Stockholm. Te Stockholm program, the latest o the agreement on EU security olicies, was aroved in December 2009. Based on the rincile o aordability, the rogram extends the large-scale data collection and rocessing o crossing borders and uts them together at Euroean level. We aims to increase the solidarity between the Member States regarding the management o asylum alications, the imro vement o the recetion conditions or asylum seekers, the setting o minimum standards guaranteed in terms o housing, nutrition, social security, health, reedom o movement and access on the labour market during 2010-2014.45. Romania’s status as a member o the Euroean Union and the rosect o integration to the Schengen sace involved adoting the community acquis on these areas in the national legislation regarding the asylum and reugees eld. Consequently, both at the institutional and legislative level, a number o changes have been oerated in the regulation o the asylum system.
able 2. Measures regarding the asylum, the status and the condition o reugees in Romania46 ye o measures
Regulation
Descrition
Te law on the social integration o aliens
Emergency Ordinance no. 44/2004
Te Ordinance intended to acilitate the social integration o aliens who have acquired some orm o rotection or a right o residence in R omania, and o the citiens o the Member States o the Euroean Union and Euroean Economic Area.
In artnershi with the International Organiation or Migration (IOM) we develoed the rogram or assisted humanitarian voluntary return o citiens o countries outside the Euroean Union which have their ermits o stay in Romania exired. Te relocation rogram o reugees rom third countries can be considered a best ractice model or the collaboration between institutions (the Romanian Government, UNHCR and IOM). Following the conjugation o eorts and interests o the above-mentioned institutions, it was established, in imisoara, the Emergency ransit Centre or hosting eole in urgent need o international rotection and or them to be relocated to other states. Te secial character o this Centre is given by its oerating conditions, the services rovided and the context in which it oerates. From a macro structural ersective, it is considered that the rules and olicies in the eld o reugees and asylum have had a ositive develoment in Romania. Te correlation rocess o the legislative ramework with the one o the Euroean Union is considered a strong oint in the reugee and asylum olicies. Beyond the changes that took lace in institutional and regulatory lan we can easily see that the new social realities transorm the eld into a comlex one, involving new challenges which in turn require adequate nancial, human resources and extra time. „From so many other viewpoints it is much better now that at least when it comes to the administrative authority the provisions o the law are observed. Only that the problem became more complex because so ar we talked, so to say, about the application or asylum and illegal aliens on our territory. Now we talk about several types o visas, several ways o regulating the right o residence, the Dublin, Dublin In and Out cases, so to speak those who are transerred to Romania, and those who are transerred out o Romania. Te Dublin casuistry is extremely complex and is new to Romania. Well, I’m hap py to say that the current Romanian Immigration Oce even sought to improve its work. Tere were many training activities in various programs, people opened their minds, they understand which are the standards or treating the aliens and we did not have any claim regarding unobserved rights.” (public institution expert) With our ractical exerience, the eld exerts note the deciencies o the law, as regards unctionality and alicability o the regulatory ramework and management by the institutional system, and they believe that the eciency o the changes in the eld is reduced by actors such as:
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
Law no. 122/2006
Te law establishes the legal status o aliens alying or a orm o rotection in Romania, the legal status o alien reciients o a orm o rotection in Romania, the rocedure or granting, termination and cancellation o a orm o rotection in Romania and the rocedure or determining the Member State resonsible or examining an asylum alication.
Decision no. 1251/2006
It establishes the general rights and obligations secic to asylum seekers and ersons who have acquired a orm o rotection in Romania, the alication receit, the registration and records o asylum seekers and ersons who have acquired a orm o rotection, the asylum rocedure, and the cancellation and termination rocedure o a orm o rotection, and the assistance granted to asylum seekers and ersons who have acquired a orm o rotection.
-
Te Dublin Convention alies to all the Euroean Union countries but also in Norway and Iceland. By the Dublin Convention, the countries regulate what country shall be resonsible or a certain asylum case.
Emergency Ordinance no. 56/2007
Te legislative act that ollows the takeover by the Romanian Immigration Oce o the owers to issue documents certiying the right o aliens to work in Romania. Within the ordinance, the ollowing notions are dened: alien, work authoriation, ermanent worker, seasonal trainee, border secondment, and highly qualied ersonnel. Te ordinance establishes the requirements or the emloyment o aliens.
Emergency Ordinance no. 55/2007
Te Romanian Oce or Immigration is a secialied body o the central ublic administration, with legal ersonality, under the Ministry o Administration and Interior. Te institutions are resonsible or: the roer and uniorm imlementation o some Community documents directly alicable at national level to both areas such as: Te articiation in the Dublin mechanism and EURODAC system, the circulation o uniorm ermits, o assorts or aliens with biometric data.
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
Regulation o asylum in Romania
Rules or the alication o asylum law in Romania
Accession to the 2007 Dublin Convention
Te regulating o the emloyment and secondment o aliens in Romania
Te Romanian Immigration Oce by the reorganisation o the Authority or Aliens and o the National Reugee Oce
Source: Romanian Oce or Immigration
o these changes in the regulatory and institutional ramework are added, or reugee, rograms corresonding to the three ossible solutions: return, relocation, and integration. Te Recetion Centres or reugees and asylum seekers or ersons beneting rom a temorary rotection oerate in Bucharest, Galai, Rădăui and şomcuta Mare.
158 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te legislation sometimes incomplete, inconsistent, inappropriate to certain local specicities or the lack o the law enorcement - lead to undesirable situations such as illegal work, restricting access to public health services, education, housing, legal assistance and others. Some o these issues are identied by the interviewed experts, as shown in the ollowing:
Unaccomanied minors asylum seekers „Tere were situations that were related to children in countries such as Iraq, Aghanistan, countries o this type, who were unaccom panied in Romania, who had their v isa granting reused or the residence rights in Romania and then they had to be returned to their country o origin; only then it was reported that case to the Authority (National Authority or Child Protection – underlined ns.) and the collaboration o the Directorate was needed, because the child had to be somehow supported. Tis i s about all, neither a statistically signicant statistic nor does it raise any signals o a growing phenomenon.” (public institution expert)
„From my point o view, the problem would be the asylum seekers children, but the ones who are alone - unaccompanied minors - as it is not very clearly written in the law, in that time aer being 18 years or older but not necessarily at this age, i they received the reugee status they automatically have other obligations, rights and then we have a somehow uncovered point, meaning that the legal representative is no longer with them ... but they should still be represented by someone else within the Department or Child Protection. I believe this is a small drawback. Also in this respect, linking to the accommodation o unaccompanied minors: they have the right to stay in the Romanian Immigration Oce Centres, but here they do not enjoy the same assistance they should receive in a CPD Centre, because there should be specialized persons there, able to give those children the assistance they need , while in the centre they usually, choose to stay, there is no such assistance. Te people rom Child Protection Department (CPD - underlined ns.) are trained to provide assistance to children, while here there is more or adults and they do not have this part well devised.” (expert in a non-governmental organization)
In artnershi with the International Organiation or Migration (IOM) we develoed the rogram or assisted humanitarian voluntary return o citiens o countries outside the Euroean Union which have their ermits o stay in Romania exired. Te relocation rogram o reugees rom third countries can be considered a best ractice model or the collaboration between institutions (the Romanian Government, UNHCR and IOM). Following the conjugation o eorts and interests o the above-mentioned institutions, it was established, in imisoara, the Emergency ransit Centre or hosting eole in urgent need o international rotection and or them to be relocated to other states. Te secial character o this Centre is given by its oerating conditions, the services rovided and the context in which it oerates. From a macro structural ersective, it is considered that the rules and olicies in the eld o reugees and asylum have had a ositive develoment in Romania. Te correlation rocess o the legislative ramework with the one o the Euroean Union is considered a strong oint in the reugee and asylum olicies. Beyond the changes that took lace in institutional and regulatory lan we can easily see that the new social realities transorm the eld into a comlex one, involving new challenges which in turn require adequate nancial, human resources and extra time.
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
„From so many other viewpoints it is much better now that at least when it comes to the administrative authority the provisions o the law are observed. Only that the problem became more complex because so ar we talked, so to say, about the application or asylum and illegal aliens on our territory. Now we talk about several types o visas, several ways o regulating the right o residence, the Dublin, Dublin In and Out cases, so to speak those who are transerred to Romania, and those who are transerred out o Romania. Te Dublin casuistry is extremely complex and is new to Romania. Well, I’m hap py to say that the current Romanian Immigration Oce even sought to improve its work. Tere were many training activities in various programs, people opened their minds, they understand which are the standards or treating the aliens and we did not have any claim regarding unobserved rights.” (public institution expert) With our ractical exerience, the eld exerts note the deciencies o the law, as regards unctionality and alicability o the regulatory ramework and management by the institutional system, and they believe that the eciency o the changes in the eld is reduced by actors such as:
Housing, social services and assistance or vulnerable grous „Te law provides that the reugees access the so-called social housing ... but they do not actually exist... there are none or Romanian, so it is very unlikely that we will nd some or the reugees. Tere are several aspects relating to the assistance to reuges who encounter di culties as regards the integration or rom certain vulnerable groups such as those who have reached the retirement age and do not benet rom any pension. Te level o social assistance ofered by the Romanian state is quite small, and reugees have the same rights, receive the same amount o money with the diference that the reugees are alone. A Romanian can have a relative, to handle the situation a little longer ... „ (public institution expert) „Tat permit is temporary and is designed to be reapproved each year under a contract based on a proo o residence. Well, i they rent, they have problems because not all owners want to make a lease ... because o the idea o paying state ees. As such, they do not have that proo and they are not successul in approving their permit, this being the general valid housing problem. It’s not the question o buying a new home, especially since it is not specied in the law. I know many who tried to access bank loans and could not do it, although in principle, aer obtaining the reugee status, they have almost the same rights as Romanian citizens, with slight diferences.” (public institution expert)
Te legal reresentative „Another diculty is the liability o the legal representatives ... it is not very clearly stated in the law what a legal representative must do ... it’s pretty vague, general.” (expert in a non-governmental organization)
Te material assistance and the nancial aid, t he access to emloyment and ublic services „Te material assistance is quite small or them, given that asylum seekers do not have the right to work until one year rom when they arrived in Romania. Not having to work, they have no choice ... prac-
159 the benefcial regularisation o immigration in romania
158 the benefcial regularisation o immigration in romania
Te legislation sometimes incomplete, inconsistent, inappropriate to certain local specicities or the lack o the law enorcement - lead to undesirable situations such as illegal work, restricting access to public health services, education, housing, legal assistance and others. Some o these issues are identied by the interviewed experts, as shown in the ollowing:
Unaccomanied minors asylum seekers „Tere were situations that were related to children in countries such as Iraq, Aghanistan, countries o this type, who were unaccom panied in Romania, who had their v isa granting reused or the residence rights in Romania and then they had to be returned to their country o origin; only then it was reported that case to the Authority (National Authority or Child Protection – underlined ns.) and the collaboration o the Directorate was needed, because the child had to be somehow supported. Tis i s about all, neither a statistically signicant statistic nor does it raise any signals o a growing phenomenon.” (public institution expert)
„From my point o view, the problem would be the asylum seekers children, but the ones who are alone - unaccompanied minors - as it is not very clearly written in the law, in that time aer being 18 years or older but not necessarily at this age, i they received the reugee status they automatically have other obligations, rights and then we have a somehow uncovered point, meaning that the legal representative is no longer with them ... but they should still be represented by someone else within the Department or Child Protection. I believe this is a small drawback. Also in this respect, linking to the accommodation o unaccompanied minors: they have the right to stay in the Romanian Immigration Oce Centres, but here they do not enjoy the same assistance they should receive in a CPD Centre, because there should be specialized persons there, able to give those children the assistance they need , while in the centre they usually, choose to stay, there is no such assistance. Te people rom Child Protection Department (CPD - underlined ns.) are trained to provide assistance to children, while here there is more or adults and they do not have this part well devised.” (expert in a non-governmental organization)
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
stay without work and with those 3 lei per day. So all these encourage the illegal employment, especially because in Bucharest and in other areas there are diferent ethnic communities and they collaborate. „ (public institution expert)
„at the bank or instance, they receive the money and they will not accept to give them the money because they do not recognize those temporary residence permits. Tey will not release the money they receive rom abroad, rom relatives, based on that document there are other small problems. So they should be inormed in pharmacies also, or example, but that is in general, they will not recognize the PNC with 7 and 8, but that has changed. Yes, inormation in the public institutions, about the rights o asylum seekers, about the ri ghts o children and adults reugees.” (expert in a nongovernmental institution)
Health Te role o ublic institutions in this regard is limited to times o crisis - the limit situations, which cannot be managed by the RIO, or, in cases where the immediate hositaliation is necessary to an immigrant: „So we provide health care only i needed, when the number o immigrants exceeds the capacity o reception o the RIO, i.e. when a large wave o immigrants entering the territory o Romania and some o them are ill and need hospitalization, then the structures o the Ministry o Health get involved. Tere is an inormative track, all things are well in place.” (public institution expert)
Te lack o a tradition, o own models o good practice in managing the immigration and thereore the asylum and reugees, in providing inormation to the majority p opulation on the situation and the reasons why these people are in Romania. „I mean that small issues that arise in practice and where you can iner that, unortunately, Romania has no tradition o receiving re ugees and still has to learn ... We do not have xenophobic and racist events and this is very important, but we have prejudices about aliens,
Housing, social services and assistance or vulnerable grous „Te law provides that the reugees access the so-called social housing ... but they do not actually exist... there are none or Romanian, so it is very unlikely that we will nd some or the reugees. Tere are several aspects relating to the assistance to reuges who encounter di culties as regards the integration or rom certain vulnerable groups such as those who have reached the retirement age and do not benet rom any pension. Te level o social assistance ofered by the Romanian state is quite small, and reugees have the same rights, receive the same amount o money with the diference that the reugees are alone. A Romanian can have a relative, to handle the situation a little longer ... „ (public institution expert)
159 the benefcial regularisation o immigration in romania
„Tat permit is temporary and is designed to be reapproved each year under a contract based on a proo o residence. Well, i they rent, they have problems because not all owners want to make a lease ... because o the idea o paying state ees. As such, they do not have that proo and they are not successul in approving their permit, this being the general valid housing problem. It’s not the question o buying a new home, especially since it is not specied in the law. I know many who tried to access bank loans and could not do it, although in principle, aer obtaining the reugee status, they have almost the same rights as Romanian citizens, with slight diferences.” (public institution expert)
Te legal reresentative „Another diculty is the liability o the legal representatives ... it is not very clearly stated in the law what a legal representative must do ... it’s pretty vague, general.” (expert in a non-governmental organization)
Te material assistance and the nancial aid, t he access to emloyment and ublic services „Te material assistance is quite small or them, given that asylum seekers do not have the right to work until one year rom when they arrived in Romania. Not having to work, they have no choice ... practically we encourage illegal employment practice because they cannot
„I still do not think the image o asylum seekers or reugees is pretty bad here in Romania, but anyway people should be inormed. Te Romanian Oce or Integration has developed all sorts o inormation campaigns such as the amous „You see an alien, he sees 23 million.” Tat was very noticeable.” (public institution expert)
Overall, the inter-institutional collaboration in the eld appears to be an ecient one, but one which is marked by certain ailures that mainly o ccur in the relationship between the institutions devoted exclusively to this area and institutions that have specic or tangential powers in terms o the immigration and asylum issues. Te latter do not always understand the area or the role they should play in the institutional system or immigration management or in terms o the reugee and asylum issues. Te ai lures in the system also come rom changes brought about by political actors that occur requently in most public institutions, as well as rom the insucient organizational skill and capacity to develop and support projects. However, this noted problem is not specic o the immigration management system, but may also be encountered in talks with institutional representatives o the sector o social care, medical services, education and educational and other services. ‘Tank God we work so well with the other relevant institutions. And the reason I am thankul is that we are probably ortunate to have a very good relationship with the government authorities ran ging rom the Border Police, and the Romanian Immigration Oce to the Ministry o Education and higher education institutions. It is true that, or us, the changes also involve a process o initiating all the connections again, but, so ar, we have had no predicaments. Te Ministry o Health, the Health Insurance Fund, which was initially very reluctant as regards the health rights o reugees, come to the meetings, and are open; I believe it is all about learning rom each other what reugee assistance means...’ (public institution expert). ‘Tere are still certain public institutions that have powers in the eld o integration o reugees who do not know the law, and do not even know that we have reugees in Romania and, as ar as this is
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
stay without work and with those 3 lei per day. So all these encourage the illegal employment, especially because in Bucharest and in other areas there are diferent ethnic communities and they collaborate. „ (public institution expert)
„at the bank or instance, they receive the money and they will not accept to give them the money because they do not recognize those temporary residence permits. Tey will not release the money they receive rom abroad, rom relatives, based on that document there are other small problems. So they should be inormed in pharmacies also, or example, but that is in general, they will not recognize the PNC with 7 and 8, but that has changed. Yes, inormation in the public institutions, about the rights o asylum seekers, about the ri ghts o children and adults reugees.” (expert in a nongovernmental institution)
Health Te role o ublic institutions in this regard is limited to times o crisis - the limit situations, which cannot be managed by the RIO, or, in cases where the immediate hositaliation is necessary to an immigrant: „So we provide health care only i needed, when the number o immigrants exceeds the capacity o reception o the RIO, i.e. when a large wave o immigrants entering the territory o Romania and some o them are ill and need hospitalization, then the structures o the Ministry o Health get involved. Tere is an inormative track, all things are well in place.” (public institution expert)
Te lack o a tradition, o own models o good practice in managing the immigration and thereore the asylum and reugees, in providing inormation to the majority p opulation on the situation and the reasons why these people are in Romania. „I mean that small issues that arise in practice and where you can iner that, unortunately, Romania has no tradition o receiving re ugees and still has to learn ... We do not have xenophobic and racist events and this is very important, but we have prejudices about aliens, and this is clear.” (public institution expert)
12
concerned, in terms o awareness I think there is quite a bit to do ...’ (public institution expert).
the benefcial regularisation o immigration in romania
‘We work very well with some o them, or example, the Romanian Immigration Oce, and that is so because they have people who know what to do. Even at the latest meeting with the Romanian Immigration Oce, in terms o the resettlement programme, 100% o the time, we were on the same page. In any event, the authorities responsible or managing migration are our natural business partner. We have also worked well with other institutions such as the Ministry o Education or the Ministry o Labour and Social Protection, and, although they should be a natural partner or us, we still have to tune up our cooperation with them. It has always been dicult, i.e. we have worked on specic items, but I will give an example... When there was that agency or work abroad, we tried to work on inormation and counselling programmes or the Romanian workers going abroad. Although we repeatedly proposed that, we did not get a avourable response. We have also had talks on the issue o remittances, but it has all come down to talks. We have had some contacts, but, or various reasons, they have said that their main problem is the organizational capacity to develop projects. We have not managed to take it urther. And there is another problem related to understanding the issues. Eforts are required to reach a common ground. We had a total ailure with the Ministry o Health. I only remember a project or the health o victims o tracking, in which we had money to spend and wanted their approval or a minimum package o health services or the vic tims. We never got it. According to the legislation, the victims had access, or should have access, to health care services. In practice, such access does not materialise and, then, or the victims who would come through us, we almost always had to organize the purchase o medical services or them rom private clinics, which was wrong’ (expert in a non-governmental organization).
„I still do not think the image o asylum seekers or reugees is pretty bad here in Romania, but anyway people should be inormed. Te Romanian Oce or Integration has developed all sorts o inormation campaigns such as the amous „You see an alien, he sees 23 million.” Tat was very noticeable.” (public institution expert)
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
Overall, the inter-institutional collaboration in the eld appears to be an ecient one, but one which is marked by certain ailures that mainly o ccur in the relationship between the institutions devoted exclusively to this area and institutions that have specic or tangential powers in terms o the immigration and asylum issues. Te latter do not always understand the area or the role they should play in the institutional system or immigration management or in terms o the reugee and asylum issues. Te ai lures in the system also come rom changes brought about by political actors that occur requently in most public institutions, as well as rom the insucient organizational skill and capacity to develop and support projects. However, this noted problem is not specic o the immigration management system, but may also be encountered in talks with institutional representatives o the sector o social care, medical services, education and educational and other services. ‘Tank God we work so well with the other relevant institutions. And the reason I am thankul is that we are probably ortunate to have a very good relationship with the government authorities ran ging rom the Border Police, and the Romanian Immigration Oce to the Ministry o Education and higher education institutions. It is true that, or us, the changes also involve a process o initiating all the connections again, but, so ar, we have had no predicaments. Te Ministry o Health, the Health Insurance Fund, which was initially very reluctant as regards the health rights o reugees, come to the meetings, and are open; I believe it is all about learning rom each other what reugee assistance means...’ (public institution expert). ‘Tere are still certain public institutions that have powers in the eld o integration o reugees who do not know the law, and do not even know that we have reugees in Romania and, as ar as this is
Insucient nancing o the area o immigration and asylum is determined, on the one hand, by the integration in the European Union, which has led to the withdrawal o certain nancing entities, and, on the other hand, by a weak development o European-unded projects or the time being. ‘Until becoming an EU member, Romania had money, or exam ple, rom nancing entities such as the United States, or victims o tracking (...) or oreign citizens in Romania in a vulnerable situation. When it became clear that Romania would be an EU member, such type o unding disappeared. Currently, unding should mainly come rom the Government o Romania, as or other countries, or instance... Belgium. In Italy, our programmes are unded primarily by the host government. Tere are also projects coming rom EU unding or the participation in regional projects that come to be with multiple unding, i.e. unding rom multiple sources. In Romania, the unding or migration has had a dicult start... the main source are the three projects, the three European unds47 . Te unding has not been accessed yet by us because o organizational incompatibility issues. For example, our projects on return and integration o migrants could not be completed. Tey were approved by the Romanian Immigration Oce, but we could not sign the nancing contract or bureaucratic reasons… the reporting period I was talking about...’ (expert in a non-governmental organization).
Excessive bureaucracy still not adjusted to the complex realities o the phenomenon and dynamism o immigration, to the transnational dimension that the system o immigration regularisation in Romania must consider or diferent types o interventions regarding asylum and im migration. „For example, we discussed with RIO several types o activities and we came across an article rom the law on spending public money that allows us to do reports only every 30 days, which is stupid or any activity that implies spending money or activities outside Romania, because i we introduced this international dimension in the project... For instance, we want to provide medical assistance to migrants with 4 Reerence is made to the our unds within the General Programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’: the European Reugee Fund, the European Fund or Integration o Tird-coun-
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
12
concerned, in terms o awareness I think there is quite a bit to do ...’ (public institution expert).
the benefcial regularisation o immigration in romania
‘We work very well with some o them, or example, the Romanian Immigration Oce, and that is so because they have people who know what to do. Even at the latest meeting with the Romanian Immigration Oce, in terms o the resettlement programme, 100% o the time, we were on the same page. In any event, the authorities responsible or managing migration are our natural business partner. We have also worked well with other institutions such as the Ministry o Education or the Ministry o Labour and Social Protection, and, although they should be a natural partner or us, we still have to tune up our cooperation with them. It has always been dicult, i.e. we have worked on specic items, but I will give an example... When there was that agency or work abroad, we tried to work on inormation and counselling programmes or the Romanian workers going abroad. Although we repeatedly proposed that, we did not get a avourable response. We have also had talks on the issue o remittances, but it has all come down to talks. We have had some contacts, but, or various reasons, they have said that their main problem is the organizational capacity to develop projects. We have not managed to take it urther. And there is another problem related to understanding the issues. Eforts are required to reach a common ground. We had a total ailure with the Ministry o Health. I only remember a project or the health o victims o tracking, in which we had money to spend and wanted their approval or a minimum package o health services or the vic tims. We never got it. According to the legislation, the victims had access, or should have access, to health care services. In practice, such access does not materialise and, then, or the victims who would come through us, we almost always had to organize the purchase o medical services or them rom private clinics, which was wrong’ (expert in a non-governmental organization).
Insucient nancing o the area o immigration and asylum is determined, on the one hand, by the integration in the European Union, which has led to the withdrawal o certain nancing entities, and, on the other hand, by a weak development o European-unded projects or the time being.
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
‘Until becoming an EU member, Romania had money, or exam ple, rom nancing entities such as the United States, or victims o tracking (...) or oreign citizens in Romania in a vulnerable situation. When it became clear that Romania would be an EU member, such type o unding disappeared. Currently, unding should mainly come rom the Government o Romania, as or other countries, or instance... Belgium. In Italy, our programmes are unded primarily by the host government. Tere are also projects coming rom EU unding or the participation in regional projects that come to be with multiple unding, i.e. unding rom multiple sources. In Romania, the unding or migration has had a dicult start... the main source are the three projects, the three European unds47 . Te unding has not been accessed yet by us because o organizational incompatibility issues. For example, our projects on return and integration o migrants could not be completed. Tey were approved by the Romanian Immigration Oce, but we could not sign the nancing contract or bureaucratic reasons… the reporting period I was talking about...’ (expert in a non-governmental organization).
Excessive bureaucracy still not adjusted to the complex realities o the phenomenon and dynamism o immigration, to the transnational dimension that the system o immigration regularisation in Romania must consider or diferent types o interventions regarding asylum and im migration. „For example, we discussed with RIO several types o activities and we came across an article rom the law on spending public money that allows us to do reports only every 30 days, which is stupid or any activity that implies spending money or activities outside Romania, because i we introduced this international dimension in the project... For instance, we want to provide medical assistance to migrants with 4 Reerence is made to the our unds within the General Programme ‘Solidarity and Management o Migration Flows’: the European Reugee Fund, the European Fund or Integration o Tird-country Nationals, the European Return Fund and the European External Borders Fund.
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
unregulated status who return to India, Bangladesh; we need to allocate and spend a certain amount o money or their medical care... we will not be able to make a report every 30 days ... so this has nothing to do with immigration but only with the way the Ministry o Finance sees the spending o this money and spending conditions.” (expert in a nongovernmental organization0
particiants in the research tried to outline a riority action ramework in the eld o immigration and asylum, ocusing mainly on relocation, the rearation to join Schengen area and imrovement o the asylum rocess and integration rogrammes, the discussion o the issue o „tolerated eole” in order to identiy viable solutions. Tey also highlighted the need to build an institutional network consisting o ublic institutions with tasks in the eld and nongovernmental organiations that would deal with this matter according to common goals and exress a coordination o the measures agreed. „I think there are a lot o things to do because migration and asylum represent an extremely uid domain implying real challenges or most o the states. One o the challenges that Romania will ace will be the problem o relocation and I mean the relocation o reugees in Romania on a permanent basis. Ten, I mean the accession to Schengen and everything that the associated preparation implies. Te component o migration and asylum with respect to the access to procedures, the ght against illegal migration and so on. Another important component... I think we should mention the partnership with the Border Police under which we organize border monitoring missions, training sessions and this year we even had a cross-border component. We had a mission with colleagues rom Ukraine and we try to train also the Border Police on what is the diference between migrants and potential reugees precisely rom the perspective that they are a special category. Tereore, the access to asylum seeking procedure and the territory will remain a challenge because migration routes also change, but perhaps Ukraine will remain a transit country, source o migrants or the neighbouring countries o the European Union and perhaps, ollowing the accession to Schengen, Romania will witness even more entries rom Ukraine than it does now. Te issue o improving the access to the procedure remains... we have the continuous improvement o the asylum process, o the asylum process quality, we have this component or the improvement o integration programmes
relocated, while in terms o migration there are cer tain categories o aliens rom third countries who are, let’s say, hard to return and this creates a category o aliens, the so-called tolerated people in Romania. olerated people represent a big issue because they don’t have any social and economic right stipulated by the law. Tey have a temporary status because in act this status o tolerated person supposes a permit o residence on the Romanian territory with a view to uture removal.” (public institution expert) „It takes time and people...so people need to meet regularly, share the same agenda and set objectives that are common or us and or them.” (expert in a nongovernmental institution)
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
unregulated status who return to India, Bangladesh; we need to allocate and spend a certain amount o money or their medical care... we will not be able to make a report every 30 days ... so this has nothing to do with immigration but only with the way the Ministry o Finance sees the spending o this money and spending conditions.” (expert in a nongovernmental organization0
particiants in the research tried to outline a riority action ramework in the eld o immigration and asylum, ocusing mainly on relocation, the rearation to join Schengen area and imrovement o the asylum rocess and integration rogrammes, the discussion o the issue o „tolerated eole” in order to identiy viable solutions. Tey also highlighted the need to build an institutional network consisting o ublic institutions with tasks in the eld and nongovernmental organiations that would deal with this matter according to common goals and exress a coordination o the measures agreed.
relocated, while in terms o migration there are cer tain categories o aliens rom third countries who are, let’s say, hard to return and this creates a category o aliens, the so-called tolerated people in Romania. olerated people represent a big issue because they don’t have any social and economic right stipulated by the law. Tey have a temporary status because in act this status o tolerated person supposes a permit o residence on the Romanian territory with a view to uture removal.” (public institution expert)
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
„It takes time and people...so people need to meet regularly, share the same agenda and set objectives that are common or us and or them.” (expert in a nongovernmental institution)
„I think there are a lot o things to do because migration and asylum represent an extremely uid domain implying real challenges or most o the states. One o the challenges that Romania will ace will be the problem o relocation and I mean the relocation o reugees in Romania on a permanent basis. Ten, I mean the accession to Schengen and everything that the associated preparation implies. Te component o migration and asylum with respect to the access to procedures, the ght against illegal migration and so on. Another important component... I think we should mention the partnership with the Border Police under which we organize border monitoring missions, training sessions and this year we even had a cross-border component. We had a mission with colleagues rom Ukraine and we try to train also the Border Police on what is the diference between migrants and potential reugees precisely rom the perspective that they are a special category. Tereore, the access to asylum seeking procedure and the territory will remain a challenge because migration routes also change, but perhaps Ukraine will remain a transit country, source o migrants or the neighbouring countries o the European Union and perhaps, ollowing the accession to Schengen, Romania will witness even more entries rom Ukraine than it does now. Te issue o improving the access to the procedure remains... we have the continuous improvement o the asylum process, o the asylum process quality, we have this component or the improvement o integration programmes or people with a orm o protection but also or those who will be
CONCLUSIONS AND RECOMMENDAIONS
CONCLUSIONS AND RECOMMENDAIONS
18 the benefcial regularisation o immigration in romania
he riangle o a Beneicial regularisationoimmigration – ‘3D’: the Dynamics o the Phenomenon - the Dynamics o the Management System the Dynamics o Field Analysis. Recommendations or a Beneicial regularisationoimmigration It becomes clear that the benecial management o immigration, in Romania is a henomenon that must be correlated with a large number o actors, some o them related to the orecast area, rovided the inormation or the orecast is insucient. In the mean time, it is clear that the rocess o a benecial regularisation o immigration is art o a continuous ow o inuts outside the national system, to be ursued and in relation to which the national ublic system needs to adat ‘on the y’. Tereore, this study cannot become the ermanent benchmark o the analysis and/ or lines o reorm or the national immigration management system, but a mere endeavour to diagnose the henomenon at a certain time and in certain concetual and organiational rameworks. Since the henomenon o immigration has its own dynamics, the institutional and legal system, with the immigration management ractices should ollow the secic dynamics and trends o the henomenon, adating to new challenges and trying to revent risks and vulnerabilities, ranked on a scale o robability. At another level, the studies and analyses o some or other comonent o the management o migration ows corresonding to the migration ows or o their correlation should contribute to the same dynamics in terms o identiying the systemic or sectorial roblems and solutions it should signal ahead o time to the relevant ublic authorities in the eld, so as to correct them. Likewise, NGOs, indeendent exerts and international organiations active in the eld o immigration, by way o the comlex relationshis they develo with the central, as well as the local and territory ublic institutional system, are in a double osition o an integral art o the system and an observer/ co-oerator outside
the system vulnerabilities more easily by their assumed role and a certain exibility and dynamics aorded to them by their b eing somewhat inside and outside the benecial regularisation o immigration in Romania. Te research on immigration issues in Romania has led to ormulating roblems that can be converted into just as many research questions or uture studies on the dynamics o a henomenon that shall be understood in its correlation with the inormation ow and system. In terms o the correlation between the work assumtions and the research inormation content, we emhasie the act that these identied roblems can be groued into areas o interest targeting the dynamics o the migration henomenon, the dynamics o the management system and the dynamics o the immigration management, resectively. Te exerts o various institutions o the national immigration management system signal the need to coordinate the legislation and ractices related to the dynamics o the Euroean Union member states. Te management o mobility on the Euroean work orce market must be sulemented with an analysis and management o the national and regional work orce mobility. In this ramework, the issue o immigration is constantly related to the inormation recei ved by Romanian institutions rom the attaches on emloyment and social issues rom dierent Euroean countries and institutions o the Union. As regards the Romanian state olicy regarding immigration in the current context, some o the ractitioners in the area believe that the immigration olicy will kee to the limits o recent years. Currently, in view o the benecial regularisation o immigration, two systemic rojects are being reared or imlementation - one or the correlation o migration/ work orce, and another one or the issue o communication and inormation. ‘(...) But I think they will continue to urther limit immigration given, o course, the latest European Directives; such principles will be added to our legislation. Besides, any policy has to be discussed with the social partners, but, here, there is a huge diference o opinions between the trade unions and the employers’ (public institution expert).
‘And we have applied or the unds or developing the administrative capacity at the Ministry o the Interior with a project idea on the exact issue o developing a law and a long-term strategy regarding migration or work purposes, thus everything that represents policy in our industry – i.e. migration related to work (...) the aim o which is precisely to develop a regulatory ramework consistent with migra-
19 the benefcial regularisation o immigration in romania
18 the benefcial regularisation o immigration in romania
he riangle o a Beneicial regularisationoimmigration – ‘3D’: the Dynamics o the Phenomenon - the Dynamics o the Management System the Dynamics o Field Analysis. Recommendations or a Beneicial regularisationoimmigration It becomes clear that the benecial management o immigration, in Romania is a henomenon that must be correlated with a large number o actors, some o them related to the orecast area, rovided the inormation or the orecast is insucient. In the mean time, it is clear that the rocess o a benecial regularisation o immigration is art o a continuous ow o inuts outside the national system, to be ursued and in relation to which the national ublic system needs to adat ‘on the y’. Tereore, this study cannot become the ermanent benchmark o the analysis and/ or lines o reorm or the national immigration management system, but a mere endeavour to diagnose the henomenon at a certain time and in certain concetual and organiational rameworks. Since the henomenon o immigration has its own dynamics, the institutional and legal system, with the immigration management ractices should ollow the secic dynamics and trends o the henomenon, adating to new challenges and trying to revent risks and vulnerabilities, ranked on a scale o robability. At another level, the studies and analyses o some or other comonent o the management o migration ows corresonding to the migration ows or o their correlation should contribute to the same dynamics in terms o identiying the systemic or sectorial roblems and solutions it should signal ahead o time to the relevant ublic authorities in the eld, so as to correct them. Likewise, NGOs, indeendent exerts and international organiations active in the eld o immigration, by way o the comlex relationshis they develo with the central, as well as the local and territory ublic institutional system, are in a double osition o an integral art o the system and an observer/ co-oerator outside the system o immigration management. Tis way, they can identiy and signal
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
ployment agencies, contracts and so on, in which we try to get social partners involved ever since the stage o preparation or migration; because, as I have said, perception is very important: i I regard the migrant as a person with ull rights, then I have a particular approach; whereas, i I regard the migrant as a person who comes to take my job, I have a completely diferent approach and, then, we have even included the training part in terms o migration, rights, obligations and so on or the social partners, precisely so that they might support us and be o use to us in developing the new regulatory ramework. We will have two projects in the eld o migration: one or the policy management and the other one or improving the immigrant inormation services’ (public institution expert). As regards the dynamics o the immigration ow, there are exectations or a ‘natural increase’ o the number o immigrants. o that eect, the inormation o this research suggests serious roblems o immigration management rom the ersective o Romania’s accession to the Schengen area: in a ew years’ time, Romania will become extremely attractive or all the categories o immigrants as a turntable or legal and illegal immigration, alike. As outlined in this study, the areas that need more attention in the national integrated immigration management systems are those related to the management o external borders, the eectiveness o which is closely related to two categories o resources: a) the tting with equiment and technology locally and regionally; b) the training or imroving the human resources in all the authoried local/ regional institutions. Romania’s new status by joining the Schengen area creates an additional resonsibility or the Romanian state so as to ensure the EU external borders and the achievement o the objective o ghting illegal immigration. In this context, a more joint eort is required rom all the institutions resonsible or regulating immigration and reventing illegal immigration: the Romanian Immigration Oce, the Border police. Another area o interest signalled by the interviews with various exerts and ractitioners in the eld is related to comlying with the rights and reedoms o the various categories o immigrants. At this level, although a signicant rogress has been recorded, the Romanian legislation and its means o imlementation require correction and adjustment, redrafing and amendment o the rights and reedoms o minor asylum seekers, and aliens - victims o human tracking and labour exloitation, immigrants coming to Romania or work uroses, the education o minors rom immigrant amilies, the access o aliens and secic categories among them (eole with secial needs, the elderly, unaccomanied
the system vulnerabilities more easily by their assumed role and a certain exibility and dynamics aorded to them by their b eing somewhat inside and outside the benecial regularisation o immigration in Romania. Te research on immigration issues in Romania has led to ormulating roblems that can be converted into just as many research questions or uture studies on the dynamics o a henomenon that shall be understood in its correlation with the inormation ow and system. In terms o the correlation between the work assumtions and the research inormation content, we emhasie the act that these identied roblems can be groued into areas o interest targeting the dynamics o the migration henomenon, the dynamics o the management system and the dynamics o the immigration management, resectively. Te exerts o various institutions o the national immigration management system signal the need to coordinate the legislation and ractices related to the dynamics o the Euroean Union member states. Te management o mobility on the Euroean work orce market must be sulemented with an analysis and management o the national and regional work orce mobility. In this ramework, the issue o immigration is constantly related to the inormation recei ved by Romanian institutions rom the attaches on emloyment and social issues rom dierent Euroean countries and institutions o the Union. As regards the Romanian state olicy regarding immigration in the current context, some o the ractitioners in the area believe that the immigration olicy will kee to the limits o recent years. Currently, in view o the benecial regularisation o immigration, two systemic rojects are being reared or imlementation - one or the correlation o migration/ work orce, and another one or the issue o communication and inormation.
19 the benefcial regularisation o immigration in romania
‘(...) But I think they will continue to urther limit immigration given, o course, the latest European Directives; such principles will be added to our legislation. Besides, any policy has to be discussed with the social partners, but, here, there is a huge diference o opinions between the trade unions and the employers’ (public institution expert).
‘And we have applied or the unds or developing the administrative capacity at the Ministry o the Interior with a project idea on the exact issue o developing a law and a long-term strategy regarding migration or work purposes, thus everything that represents policy in our industry – i.e. migration related to work (...) the aim o which is precisely to develop a regulatory ramework consistent with migration or work purposes: emigration, immigration, problems with em-
minors, victims o violence) to services such as: social and legal assistance, health care, housing, emloyment, Romanian language courses, etc. Te question regarding the caacity o the Romanian institutional system to coe with a growing wave o immigrants, regardless o why the same migrate, who can visit Romania as destination or a transit country, has generated extremely interesting research inormation. In our overall research, much o the inormation and conclusions reects the greater weight o the interest o the immigration management system in Romania, which is thereore ocused on the sie o the rotection and border security. Te other asects o immigration management, as noted, are subsumed to this ersective o organiation o the ublic institutional system. Te interretation o the research data justies the analysis aradigm we have chosen – an institutional aradigm - as a general ramework or the ormulation o the analysis methodology and model. o that eect, we stress the observations and recommendations that reer to a tye o management ocused on institutions and an institutional system rather than on the individual, amily/ grou/ community, i.e. the immigrant and his/ her rights. Te interviewed exerts and ractitioners have mainly reported systemic risks and vulnerabilities related to illegal immigration and the capacity o the Romanian institutional system to manage legal immigration. Meanwhi-
le, the systemic risks and vulnerabilities make their resence elt and are reorted as such by resondents in the study on the areas o immigration management not covered directly by the control o legal immigration and revention o illegal immigration such as: the management o work immigration and the correlation with the henomenon o Romanian emigration/ mobility or work uroses, the immigration or study uroses, the integration o immigrants in the Romanian society, the access o aliens to services, the secial categories and vulnerable grous o immigrants.
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
10 the benefcial regularisation o immigration in romania
ployment agencies, contracts and so on, in which we try to get social partners involved ever since the stage o preparation or migration; because, as I have said, perception is very important: i I regard the migrant as a person with ull rights, then I have a particular approach; whereas, i I regard the migrant as a person who comes to take my job, I have a completely diferent approach and, then, we have even included the training part in terms o migration, rights, obligations and so on or the social partners, precisely so that they might support us and be o use to us in developing the new regulatory ramework. We will have two projects in the eld o migration: one or the policy management and the other one or improving the immigrant inormation services’ (public institution expert). As regards the dynamics o the immigration ow, there are exectations or a ‘natural increase’ o the number o immigrants. o that eect, the inormation o this research suggests serious roblems o immigration management rom the ersective o Romania’s accession to the Schengen area: in a ew years’ time, Romania will become extremely attractive or all the categories o immigrants as a turntable or legal and illegal immigration, alike. As outlined in this study, the areas that need more attention in the national integrated immigration management systems are those related to the management o external borders, the eectiveness o which is closely related to two categories o resources: a) the tting with equiment and technology locally and regionally; b) the training or imroving the human resources in all the authoried local/ regional institutions. Romania’s new status by joining the Schengen area creates an additional resonsibility or the Romanian state so as to ensure the EU external borders and the achievement o the objective o ghting illegal immigration. In this context, a more joint eort is required rom all the institutions resonsible or regulating immigration and reventing illegal immigration: the Romanian Immigration Oce, the Border police. Another area o interest signalled by the interviews with various exerts and ractitioners in the eld is related to comlying with the rights and reedoms o the various categories o immigrants. At this level, although a signicant rogress has been recorded, the Romanian legislation and its means o imlementation require correction and adjustment, redrafing and amendment o the rights and reedoms o minor asylum seekers, and aliens - victims o human tracking and labour exloitation, immigrants coming to Romania or work uroses, the education o minors rom immigrant amilies, the access o aliens and secic categories among them (eole with secial needs, the elderly, unaccomanied
12 the benefcial regularisation o immigration in romania
Recommendations Te central oint o our research is reected in the identication o roblems or which exerts in the area within the ublic immigration management system and the civil society have made roosals, recommendations and ut orth solutions or a benecial management o immigration in Romania. Next, we will resent a summary - list o these systemic roblems, deciencies, risks and vulnerabilities identied and reorted as such, at dierent levels o exertise in the immigration management system, or which the resonding exerts and ractitioners have made recommendations, ound ossible solutions and suggested solutions or rendering the system activity ecient.
An Integrated Aroach in managing the phenomenon o Immigration A rst ste in addressing the need or an integrated aroach to managing the migration henomenon by the institutional system has been that o uniying the institutional areas that covered migration and asylum in 2007. Te current orm o organiation o the institutional system in the eld o immigration is reerable and has oeration otential. Te undamental argument or the reorganiation o the immigration management system by merging the areas o migration and asylum is the greater otential or institutional coordination, and or conjunction o ractices and rocedures and tracking o a decision. Te exerts’ trust in this tye o organiation is enhanced by examles o good ractice rom other countries, and the Dutch model is most ofen cited as a benecial regularisation o immigration. In order to meet the need or an integrated aroach to managing the migration henomenon, the interretation o the data collected through interviews leads to: • Te idea o setting u/ creating a single ublic institution resonsible or managing immigration in Romania; or • Tat o building a more eective unctional and inormation and inter-institutional coordination mechanism to harmonie and streamline the activities o existing institutions with exertise in migration management in Romania. A second ste in establishing an integrated immigration management system is continuing the reorm rocess. Te ractitioner exerts o the system and reresentatives o non-governmental organiations equally recognie the rogress
minors, victims o violence) to services such as: social and legal assistance, health care, housing, emloyment, Romanian language courses, etc. Te question regarding the caacity o the Romanian institutional system to coe with a growing wave o immigrants, regardless o why the same migrate, who can visit Romania as destination or a transit country, has generated extremely interesting research inormation. In our overall research, much o the inormation and conclusions reects the greater weight o the interest o the immigration management system in Romania, which is thereore ocused on the sie o the rotection and border security. Te other asects o immigration management, as noted, are subsumed to this ersective o organiation o the ublic institutional system. Te interretation o the research data justies the analysis aradigm we have chosen – an institutional aradigm - as a general ramework or the ormulation o the analysis methodology and model. o that eect, we stress the observations and recommendations that reer to a tye o management ocused on institutions and an institutional system rather than on the individual, amily/ grou/ community, i.e. the immigrant and his/ her rights. Te interviewed exerts and ractitioners have mainly reported systemic
11 the benefcial regularisation o immigration in romania
risks and vulnerabilities related to illegal immigration and the capacity o the Romanian institutional system to manage legal immigration. Meanwhi-
le, the systemic risks and vulnerabilities make their resence elt and are reorted as such by resondents in the study on the areas o immigration management not covered directly by the control o legal immigration and revention o illegal immigration such as: the management o work immigration and the correlation with the henomenon o Romanian emigration/ mobility or work uroses, the immigration or study uroses, the integration o immigrants in the Romanian society, the access o aliens to services, the secial categories and vulnerable grous o immigrants.
current legislation on immigration in Romania is a signicant ste orward, and the central institution around which the management o the henomenon is organied is art o ast-moderniing institutions. Te exerts o the Romanian Immigration Oce roose a hilosohy o organiing the eld, under which both the stability and the dynamics o immigration, on the one hand, and the theoretical ramework and legal ractice, on the other hand, can be managed: the organiation o the legal ramework on three levels – the Law, the G overnment, and the imlementation rocedures. In terms o the imlementation ractices o the integrated national system o immigration management, the recommendations and observations relate to: (a) adating to the national secicities and (b) the ecient communication within the institutional system. As indicated by the research data, an integrated aroach to immigration management by the Romanian institutional system would involve the existence o a single decision centre that might bring together the skills and activities currently carried out by disersed institutions, which currently creates communication barriers. At the same time, the integrated aroach aims at including and dening the secic roles o local authorities in the system. Moreover, the role o local authorities associated by the resondents with the integration o immigrants shall be undertaken and correlated with the oeration o the national integrated system o benecial regularisation o immigration.
Strategic Vision o National Immigration Management Te national immigration strategy should be reorganied in anticiation o a coherent aroach and around a strategic vision which might become the benchmark o any uture amendments and actual imlementation ractices. Te benecial management o immigration within an agreed national strategy deends on inormation ow linking within the various comonents o the national system related to immigration issues - such as the healthcare system, social welare, education, the legal system and others. A national strategic vision involves linking olicies tyical o each area o immigration management in Romania. Tese articular immigration olicies must be linked to the ublic olicies on emigration/ mobility or work uroses o Romanians and the work orce market in Romania. Immigration law should be develoed in line with the latest denitions and analyses o the henomenon in Euroe and internationally. Te rojects within the institutional system and the subsequent adjustments and amendments in terms o legislation shall neces-
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
12 the benefcial regularisation o immigration in romania
Recommendations Te central oint o our research is reected in the identication o roblems or which exerts in the area within the ublic immigration management system and the civil society have made roosals, recommendations and ut orth solutions or a benecial management o immigration in Romania. Next, we will resent a summary - list o these systemic roblems, deciencies, risks and vulnerabilities identied and reorted as such, at dierent levels o exertise in the immigration management system, or which the resonding exerts and ractitioners have made recommendations, ound ossible solutions and suggested solutions or rendering the system activity ecient.
An Integrated Aroach in managing the phenomenon o Immigration A rst ste in addressing the need or an integrated aroach to managing the migration henomenon by the institutional system has been that o uniying the institutional areas that covered migration and asylum in 2007. Te current orm o organiation o the institutional system in the eld o immigration is reerable and has oeration otential. Te undamental argument or the reorganiation o the immigration management system by merging the areas o migration and asylum is the greater otential or institutional coordination, and or conjunction o ractices and rocedures and tracking o a decision. Te exerts’ trust in this tye o organiation is enhanced by examles o good ractice rom other countries, and the Dutch model is most ofen cited as a benecial regularisation o immigration. In order to meet the need or an integrated aroach to managing the migration henomenon, the interretation o the data collected through interviews leads to: • Te idea o setting u/ creating a single ublic institution resonsible or managing immigration in Romania; or • Tat o building a more eective unctional and inormation and inter-institutional coordination mechanism to harmonie and streamline the activities o existing institutions with exertise in migration management in Romania. A second ste in establishing an integrated immigration management system is continuing the reorm rocess. Te ractitioner exerts o the system and reresentatives o non-governmental organiations equally recognie the rogress made by the management o the immigration henomenon in Romania. Te
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
emloyers’ and trade unions’ reresentatives have divergent ersectives on this tye o olicy. Te ublic discourse on immigration as a solution to the imbalances on the work orce market in Romania is a undamental comonent o the benecial management o immigration in Romania. Te ossible eects o an inadequate ublic discourse on immigration could lead to, or reinorce, stereotyes and negative reresentations o immigrants among the oulation o Romania, which would lead to diculties in terms o their integration. Te ublic olicies on immigration and integration o aliens in the Romanian society cannot avoid this section o the relationshi with the Romanian oulation, on the one hand, and inormation/ communication with the individuals directly targeted by the rules in the area, on the other hand.
Secic Areas o Intervention in the Integrated National System o Migration Management One way to manage the systemic risks and vulnerabilities identied has been to roose changes in the direction o the immigration olicies, i.e. o ocusing them on the immigrant as a erson with rights and obligations. A articular case o this need or re-ocusing ublic olicies on immigration is the category o tolerated ersons. In this resect, the Romanian legislation should clearly regulate the section on asylum seekers whose alications have been rejected. Additionally, the current legislation is not clear in the section on assistance to the victims – oreign citiens, tracked and exloited in Romania. Te status o ‘tolerated’ annuls the right to assistance or immigrants (usually women) - victims o human tracking or exloitation o dierent tyes. In this resect, the Romanian legislation and the related ractices shall stiulate and imlement a set o measures ocused on the immigrant’s social and legal identity: minimal standards o social welare, medical and legal care, entitlement to work and the right to amily lie. At the same time, the Romanian legislation shall amend certain regulations such as the civil artnershi institution, which are not acknowledged by the Romanian state so as to ensure the comliance with the immigrants’ rights and so as not to attract an inringement rocedure against Romania rom the Euroean Commission. Resondents have said that the regulations on unaccomanied minors and those who have not reached the age o 18 are not suciently clear. Tis leads to roblems in terms o the legal reresentation o the unaccomanied minor see-
current legislation on immigration in Romania is a signicant ste orward, and the central institution around which the management o the henomenon is organied is art o ast-moderniing institutions. Te exerts o the Romanian Immigration Oce roose a hilosohy o organiing the eld, under which both the stability and the dynamics o immigration, on the one hand, and the theoretical ramework and legal ractice, on the other hand, can be managed: the organiation o the legal ramework on three levels – the Law, the G overnment, and the imlementation rocedures. In terms o the imlementation ractices o the integrated national system o immigration management, the recommendations and observations relate to: (a) adating to the national secicities and (b) the ecient communication within the institutional system. As indicated by the research data, an integrated aroach to immigration management by the Romanian institutional system would involve the existence o a single decision centre that might bring together the skills and activities currently carried out by disersed institutions, which currently creates communication barriers. At the same time, the integrated aroach aims at including and dening the secic roles o local authorities in the system. Moreover, the role o local authorities associated by the resondents with the integration o immigrants shall be undertaken and correlated with the oeration o the national integrated system o benecial regularisation o immigration.
13 the benefcial regularisation o immigration in romania
Strategic Vision o National Immigration Management Te national immigration strategy should be reorganied in anticiation o a coherent aroach and around a strategic vision which might become the benchmark o any uture amendments and actual imlementation ractices. Te benecial management o immigration within an agreed national strategy deends on inormation ow linking within the various comonents o the national system related to immigration issues - such as the healthcare system, social welare, education, the legal system and others. A national strategic vision involves linking olicies tyical o each area o immigration management in Romania. Tese articular immigration olicies must be linked to the ublic olicies on emigration/ mobility or work uroses o Romanians and the work orce market in Romania. Immigration law should be develoed in line with the latest denitions and analyses o the henomenon in Euroe and internationally. Te rojects within the institutional system and the subsequent adjustments and amendments in terms o legislation shall necessarily be develoed in cooeration with the social artners, esecially since the
king asylum and a lso adversely intereres with the rocess o his/ her integration in the Romanian society. However, the interviewed ex erts have reorted ractical diculties related to the relationshi o the immigrant with various systems – the healthcare system, the banking system –, which do not recognie legal documents issued by ublic authorities to the immigrants. Another roblem reorted in the research is related to the lab our law in Romania. Te resondents identied immigration or emloyment as one o the riority areas requiring both legislative and institutional interventions, on the one hand, and interventions in terms o alicability, on the other hand. Te general oinion is that the Romanian state will reserve the olicy o a small number o immigrants or emloyment, which means that the ow o immigrants can be controlled and managed coherently. Tus, reerences have been made to the need or changes to the status o immigration or work while also linking them to the national labour laws and owers o the institutions with rerogatives in the eld. In this regard, the suggestion is to solve the roblem o the seconded ersons in R omania by alying the Euroean Directive 96/71. According to the exert resondents, the insertion o oreign workers on the labour market is subject to changes in the legal and institutional ramework and an aroriate allocation o resources, articularly or covering services designed secically or this category: Romanian language courses, interreting, translation o documents (dilomas, certicates) immigrants and acknowledged roessional training courses. In the same area o rights and obligations, the research has indicated that the dynamics o the immigration henomenon in Romania has already created the need or secic olicies to address the immigrant communities. Te Romanian State should consider the legal status o certain numerically reresentative minorities in Romania, ‘new minorities’ - generated by immigration, requiring ublic olicies to ensure their integration and their active articiation in the social, economic and cultural lie o the Romanian society while maintaining their ethnic identity. Meanwhile, the Romanian State believes that some o the resondents should develo and imlement ublic olicies such as the educational olicies or the children o immigrants in Romania.
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
14 the benefcial regularisation o immigration in romania
emloyers’ and trade unions’ reresentatives have divergent ersectives on this tye o olicy. Te ublic discourse on immigration as a solution to the imbalances on the work orce market in Romania is a undamental comonent o the benecial management o immigration in Romania. Te ossible eects o an inadequate ublic discourse on immigration could lead to, or reinorce, stereotyes and negative reresentations o immigrants among the oulation o Romania, which would lead to diculties in terms o their integration. Te ublic olicies on immigration and integration o aliens in the Romanian society cannot avoid this section o the relationshi with the Romanian oulation, on the one hand, and inormation/ communication with the individuals directly targeted by the rules in the area, on the other hand.
Secic Areas o Intervention in the Integrated National System o Migration Management One way to manage the systemic risks and vulnerabilities identied has been to roose changes in the direction o the immigration olicies, i.e. o ocusing them on the immigrant as a erson with rights and obligations. A articular case o this need or re-ocusing ublic olicies on immigration is the category o tolerated ersons. In this resect, the Romanian legislation should clearly regulate the section on asylum seekers whose alications have been rejected. Additionally, the current legislation is not clear in the section on assistance to the victims – oreign citiens, tracked and exloited in Romania. Te status o ‘tolerated’ annuls the right to assistance or immigrants (usually women) - victims o human tracking or exloitation o dierent tyes. In this resect, the Romanian legislation and the related ractices shall stiulate and imlement a set o measures ocused on the immigrant’s social and legal identity: minimal standards o social welare, medical and legal care, entitlement to work and the right to amily lie. At the same time, the Romanian legislation shall amend certain regulations such as the civil artnershi institution, which are not acknowledged by the Romanian state so as to ensure the comliance with the immigrants’ rights and so as not to attract an inringement rocedure against Romania rom the Euroean Commission. Resondents have said that the regulations on unaccomanied minors and those who have not reached the age o 18 are not suciently clear. Tis leads to roblems in terms o the legal reresentation o the unaccomanied minor see-
1 the benefcial regularisation o immigration in romania
Appendix 1 Te study ‘Benecial Management o Immigration in Romania’ is based on the in-deth interview-based qualitative research with key reresentatives o institutions and organiations involved in immigration management in Romania, as well as indeendent exerts and academics relevant to the ab ove-mentioned eld. Te research was conducted between July and November 2009, and the institutions and organiations that acceted the invitation to articiate in such research in-deth interview-based discussions were: Te Ministry o Administration and Interior, the Ministry o Foreign Aairs, the Ministry o Labour, Family and Social protection, the Ministry o Education, Research and Innovation, the Ministry o Health, the Ministry o Justice, the Ministry o Finance, the Ministry o SMEs, rade and Business Environment, the Ministry o Culture, Religions and National Heritage, the Ministry o Regional Develoment and Housing, reresentatives o the Euroean C ommission in Romania, the Chamber o Deuties, the Senate o Romania, the Romanian Academy, the International Organiation or Migration, the United Nations High Commissioner or Reugees, the Romanian National Council or Reugees, the ‘Salvai Coiii’ Organisation, the National Institute o Statistics, the Romanian Forum or Reugees and Migrants, and other indeendent exerts and academics. please note that the research is based on inormation derived rom 26 inter views. Also note that, within certain government institutions with direct resonsibilities in managing immigration, such as the Ministry o Administration and Interior, several institutional structures with dierent areas o exertise on immigration management were interviewed, the same as several Directorates/ Deartments with secic resonsibilities regarding immigration in Romania, within certain institutional substructures such as the Romanian Immigration Oce. Te toics tackled in the interviews were: 1. Te Romanian legislation on migration, ocusing on immigration. 2. New roblems in this area, that occurred afer the develoment o the Romanian legislation in the two areas - migration, immigration and that need analyses and debates or the ormulation o ecient legislation and ublic olicies. 3. Asects o immigrants’ integration in Romania. 4. Te Romanian institutional system which handles immigration issues. proosed amendments, recommendations, ormulations, reormulations, solutions to general and secic roblems in view o a benecial management o
king asylum and a lso adversely intereres with the rocess o his/ her integration in the Romanian society. However, the interviewed ex erts have reorted ractical diculties related to the relationshi o the immigrant with various systems – the healthcare system, the banking system –, which do not recognie legal documents issued by ublic authorities to the immigrants. Another roblem reorted in the research is related to the lab our law in Romania. Te resondents identied immigration or emloyment as one o the riority areas requiring both legislative and institutional interventions, on the one hand, and interventions in terms o alicability, on the other hand. Te general oinion is that the Romanian state will reserve the olicy o a small number o immigrants or emloyment, which means that the ow o immigrants can be controlled and managed coherently. Tus, reerences have been made to the need or changes to the status o immigration or work while also linking them to the national labour laws and owers o the institutions with rerogatives in the eld. In this regard, the suggestion is to solve the roblem o the seconded ersons in R omania by alying the Euroean Directive 96/71. According to the exert resondents, the insertion o oreign workers on the labour market is subject to changes in the legal and institutional ramework and an aroriate allocation o resources, articularly or covering services designed secically or this category: Romanian language courses, interreting, translation o documents (dilomas, certicates) immigrants and acknowledged roessional training courses. In the same area o rights and obligations, the research has indicated that the dynamics o the immigration henomenon in Romania has already created the need or secic olicies to address the immigrant communities. Te Romanian State should consider the legal status o certain numerically reresentative minorities in Romania, ‘new minorities’ - generated by immigration, requiring ublic olicies to ensure their integration and their active articiation in the social, economic and cultural lie o the Romanian society while maintaining their ethnic identity. Meanwhile, the Romanian State believes that some o the resondents should develo and imlement ublic olicies such as the educational olicies or the children o immigrants in Romania.
15 the benefcial regularisation o immigration in romania
1 the benefcial regularisation o immigration in romania
Appendix 1 Te study ‘Benecial Management o Immigration in Romania’ is based on the in-deth interview-based qualitative research with key reresentatives o institutions and organiations involved in immigration management in Romania, as well as indeendent exerts and academics relevant to the ab ove-mentioned eld. Te research was conducted between July and November 2009, and the institutions and organiations that acceted the invitation to articiate in such research in-deth interview-based discussions were: Te Ministry o Administration and Interior, the Ministry o Foreign Aairs, the Ministry o Labour, Family and Social protection, the Ministry o Education, Research and Innovation, the Ministry o Health, the Ministry o Justice, the Ministry o Finance, the Ministry o SMEs, rade and Business Environment, the Ministry o Culture, Religions and National Heritage, the Ministry o Regional Develoment and Housing, reresentatives o the Euroean C ommission in Romania, the Chamber o Deuties, the Senate o Romania, the Romanian Academy, the International Organiation or Migration, the United Nations High Commissioner or Reugees, the Romanian National Council or Reugees, the ‘Salvai Coiii’ Organisation, the National Institute o Statistics, the Romanian Forum or Reugees and Migrants, and other indeendent exerts and academics. please note that the research is based on inormation derived rom 26 inter views. Also note that, within certain government institutions with direct resonsibilities in managing immigration, such as the Ministry o Administration and Interior, several institutional structures with dierent areas o exertise on immigration management were interviewed, the same as several Directorates/ Deartments with secic resonsibilities regarding immigration in Romania, within certain institutional substructures such as the Romanian Immigration Oce. Te toics tackled in the interviews were: 1. Te Romanian legislation on migration, ocusing on immigration. 2. New roblems in this area, that occurred afer the develoment o the Romanian legislation in the two areas - migration, immigration and that need analyses and debates or the ormulation o ecient legislation and ublic olicies. 3. Asects o immigrants’ integration in Romania. 4. Te Romanian institutional system which handles immigration issues. proosed amendments, recommendations, ormulations, reormulations, solutions to general and secic roblems in view o a benecial management o immigration in Romania.