Richard Morgan
Carbon modificat Traducere de Roxana Brînceanu
2
Cuprins PROLOG Partea 1 – Sosirea. Don!oadare need!ecast "nu Doi Trei Patru #inci $ase $a%te O%t Partea 2 – Reac&ia. '#on(!ict de intru)iune* +ou, -ece "ns%re)ece Dois%re)ece Treis%re)ece Pais%re)ece #incis%re)ece Partea 3 – !ian&a. "%gradarea $ais%re)ece $a%tes%re)ece O%ts%re)ece +ou,s%re)ece Dou,)eci Dou,)eci /i "nu Dou,)eci /i Doi Dou,)eci /i Trei Dou,)eci /i Patru Dou,)eci /i #inci Dou,)eci /i $ase Partea 0 – #oningerea. #oru%&ie ira!, Dou,)eci /i $a%te Dou,)eci Dou,)eci /i /i O%t +ou, Trei)eci Trei)eci /i "nu Trei)eci /i Doi 3
Trei)eci /i Trei Trei)eci /i Patru Partea – +eesis. Pr,4u/irea sistee!or Trei)eci /i #inci Trei)eci /i $ase Trei)eci /i $a%te Trei)eci /i O%t Trei)eci /i +ou, Patru)eci Patru)eci /i "nu Patru)eci /i Doi 5P6LOG
0
Richard K. Morgan 'n. 178* este considerat unu! dintre cei ai i%ortan&i autori de roane /tiin&i(ico9(antastice ai oentu!ui. Morgan a studiat !a :ueen;s #o!!ege din cadru! "niersit,&ii #a4ridge. 6ediat du%, a4so!ire< 4ritanicu! s9a anga=at ca %ro(esor de !i4a eng!e),< %entru a9/i %utea (inan&a c,!,torii!e re%etate. Pais%re)ece ani ai tîr)iu< Morgan %u4!ic, %riu! s,u roan< Carbon Modificat. >n 2??2< %roduc,toru! de (i! @oe! Si!er a cu%,rat dre%turi!e de autor %entru Carbon Modificat contra suei de 1.???.???A< (a%t ce i9a %eris !ui Morgan s, se dedice întru totu! carierei de scriitor. Tea coun, a roane!or !ui Richard Morgan este %!asarea ac&iunii într9un s%a&iu a! contra-utopiei. #oningeri!e socio9%o!itice i)ionare< iagina&ia tu!4ur,toare /i arhitectura îngri=it, a (ra)ei (ac din roane!e !ui Morgan o ex%erien&, a%roa%e ha!ucinant,.
PROLOG #u dou, ore înainte de iirea )ori!or st,tea în 4uc,t,ria =u%uit, /i (ua una dintre &ig,ri!e !ui Sarah< ascu!tînd ae!strou! /i a/te%tînd. Mi!!s%ort9u! se cu!case de u!t< dar a(ar, curen&ii Reach înc, ai tu!4urau a%e!e %u&in adînci< iar sunetu! a=ungea %e &,r ca s, co!inde %e str,)i!e %ustii. O cea&, (in, %!utea dins%re îrte=< c,)înd %este ora/ ca un cearcea( de use!in, /i întunecînd (erestre!e 4uc,t,riei. !ert !a nie! chiic< a inentariat araentu! greu de %e asa de !en )gîriat %entru a cinci)ecea oar, în acea noa%te. Pisto!u! ecC!er Eoch a! !ui Sarah îi c!i%ea at în !uina s!a4,< 4utoiu! deschis a/te%tarea uni&iei. 5ra a!,turi. o ar, 5a de asasin
a(ar, se s%arse. "nu! dintre gardienii or4ita!i ai Luii !ui ar!an î/i testa tiru! în Reach. Tunetu! din ceru! coo&ionat se rostogo!i /i (,cu (erestre!e s, ),ng,neasc,. Jeeia din %at se i/c, /i9/i d,du %,ru! !a o %arte din ochi. Priirea de crista! !ichid , desco%eri /i se (ix, %e ine. – La ce te ui&iK ea ocea r,gu/it, de re)iduuri!e sonu!ui. )î4it u/or. – +u , %rosti. S%une9i !a ce te uitai. – M, uita %ur /i si%!u. 5 ti%u! s, erge. S,!t, %u&in ca%u! /i %rinse )gootu! e!ico%teru!ui. Sonu! dis%,ru de %e (a&a ei /i ea se ridic, %e %at. – "nde9i araK 5ra o g!u, a #or%u!ui. )î4it< a/a cu (aci cînd întî!ne/ti un echi %rieten< /i a ar,tat s%re cutia din co!&u! caerei. – d,9i %isto!u!. – Da doamnă. +egru sau erdeK – +egru. +9a încredere în tic,!o/ii ,/tia nici cît negru su4 unghie. >n 4uc,t,rie a înc,rcat %isto!u!< a aruncat o %riire !a %ro%ria ea ar, /i a !,sat9o aco!o. scos în schi4 una dintre grenade!e /i a !uat9o în cea!a!t, în,. M9a o%rit în u/a doritoru!ui /i a cînt,rit ce!e dou, are în (iecare %a!, de %arc, a/ (i încercat s, , hot,r,sc care era ai grea. – S9a întî%!at cea cu su4stitutu! t,u (a!ic< doan,K Sarah ridic, %riirea %e su4 sei!una de %,r negru de %e (runtea ei. Tocai î/i tr,gea o %ereche de ciora%i !ungi de !în, %este coa%se!e !ucioase. – ! t,u e ce! cu &eaa ai !ung,< TaC. – M,riea nu L9a au)it aîndoi în ace!a/i ti%. "n du4!u clac eta!ic enind de %e coridoru! exterior. Ochii no/tri s9au întî!nit %este !,&iea caerei /i %entru o (rac&iune de secund, i9a ,)ut %ro%riu! /oc og!indit aco!o. %oi i9a aruncat ei %isto!u! înc,rcat. 5a în,!&, o în, /i9! %rinse din aer exact cînd întregu! %erete a! doritoru!ui se %r,4u/i cu un tunet. 5x%!o)ia , a)îr!i într9un co!&Pro4a4i! /i a%oi %e c,%odea. ne de%istaser, în a%artaent cu a=utoru! sen)ori!or de te%eratur,< /i inaser, întregu! %erete. De data asta nu ai riscaser,. #oandou! care %,trunsese %rin )idu! ruinat consta dintr9un indiid îndesat /i arid cu ochi de insect, în echi%aent co%!et %entru un atac tota! cu ga)e< ducînd un Ea!ashniCo cu o I
&eaa insu!t,toare în îini!e în,nu/ate. #u urechi!e &iuind< ),cînd înc, %e %odea< a aruncat grenada s%re e!. +u era arat,< în orice ca) inuti!, î%otria ,/tii de ga)e< dar e! nu au ti% s, identi(ice dis%o)itiu! care se rotea s%re e!. Loi închi),toru! Ea!ashniCou!ui /i se î%!etici îna%oi< cu ochii c,sca&i în s%ate!e %anouri!or de stic!, a!e ,/tii. – Foc! Sarah era =os %e %odea !îng, %at< cu 4ra&e!e aco%erindu9i ca%u! /i ad,%ostindu9se de ex%!o)ie. u)i strig,tu! /i< în secunde!e cî/tigate de cacea!a< se ridic, din nou< sucind %isto!u!. Dinco!o de %erete a %utut edea ni/te si!uete gheuindu9se în a/te%tarea ex%!o)iei grenadei. au)it &iuitu! ca de &în&ar a! !ae!or onoo!ecu!are %rin caer, atunci cînd ea triise trei î%u/c,turi în %riu! coando. P,trunser, ini)i4i!e %rin costuu! de atac /i %rin carnea de dedesu4t. 5! scoase un sunet ca /i cu ar (i încercat s, ridice cea greu în oentu! în care eninu! de înce%ut %,ian=ens,î/i rîn=it /i a ,în(igea ridic. co!&ii în sisteu! s,u neros. Sarah &intea si!uete!e de dinco!o de )id cînd ce! de9a! doi!ea coando a! no%&ii a%,ru (ixat în u/a 4uc,t,riei /i o rete), cu o %u/c, de asa!t. >nc, în genunchi< a %riit9o urind cu o c!aritate chiic,. Totu! s9a %etrecut atît de încet încît %,rea o înregistrare ideo redat, cu încetinitoru!. Ti%u! din coando &intea =os< &inînd Ea!ashniCou! co4orît din cau)a recu!u!ui !a (oc hi%er9ra%id %entru care era (aios. Priu! (u %atu!< eru%înd în (u!gi de gîsc, a!4i /i %în), ru%t,< a%oi Sarah< %rins, în (urtun, în ti% ce se r,sucea. ,)ut unu! dintre %icioare trans(orat în terci su4 genunchi< a%oi cînd eni rîndu! tru%u!ui< %uni însîngera&i de &esut ru%t din coaste!e ei %a!ide %e ,sur, ce ea se %r,4u/ea %rin cortina de (oc. M9a !eg,nat %e %icioare cînd %u/ca de asa!t (,cu o %au),. Sarah se rostogo!ise cu (a&a în =os< ca /i cu ar (i rut s, ascund, raagii!e %e care i !e %roocaser, g!oan&e!e< dar eu a ,)ut oricu totu! %rin a!uri de ro/u. ie/it din co!& (,r, reun gînd con/tient< iar %entru ou! coandou!ui era %rea tîr)iu s, ai %reg,teasc, de e! !a nie!u! i9a 4!ocat ara Ea!ashniCou!. /i !9a î%insM9a îna%oii)4it în 4uc,t,rie. Neaata!iei< %u/tii se %rinse în canatu! u/ii /i e! o sc,%,. au)it ara ),ng,nind %e =os în s%ate!e eu în ti% ce c,dea aîndoi %e %odeaua 4uc,t,9 riei. #u ite)a /i %uterea dat, de tetraet< !9a înc,!ecat< a 4iciuit aeru! cu un 4ra& /i i9a a%ucat ca%u! cu a4e!e îini. %oi
i !9a )dro4it de da!e ca %e o nuc, de cocos. Su4 asc,< ochii !ui /i9au %ierdut 4rusc concentrarea. 69a ridicat din nou ca%u! /i !9a i)4it iar< si&ind cu craniu! cedea), oa!e !a i%act. a%,sat (,cîndu9! s, scrî/neasc,< !9a ridicat /i !9a i)4it din nou. >n urechi aea un uiet ca de ae!stro /i undea îi au)ea %ro%riu! g!as strigînd o4scenit,&i. M, %reg,tea %entru a %atra sau a cincea i)4itur, cînd cea 9a !oit între oo%!a&i /i a/chii!e au )4urat ca %rin agie din %icioru! esei dinaintea ea. si&it în&e%,tura cînd dou, dintre e!e /i9 au g,sit ad,%ost în (a&a ea. Dintr9un oti oarecare (uria se scurse 4rusc din ine. dat druu! ca%u!ui so!datu!ui /i a ridicat n,ucit o în, s%re durerea a/chii!or din o4ra)u! eu cînd i9a dat seaa c, (usese î%u/cat< /i c, g!on&u! tre4uia s,9/i (i croit dru %rin %ie%tu! eu %în, în %icioru! esei. %riit în =os< aor&it< /i a ,)ut %ata de un ro/u închis care se r,s%îndea ca cernea!a %e c,a/a +ucîtexista nicioînîndoia!,. 5ra o gaur, de ie/ire su(icient ea. de are s, înca%, ea o inge de go!(. Odat, cu în&e!egerea a enit /i durerea. Si&ea ca /i cu cinea (reca cu o %erie de sîr, %rin caitatea ea toracic,. %roa%e gînditor< a ridicat îna< a desco%erit gaura /i a 4,gat în ea ce!e dou, degete din i=!oc. îr(uri!e degete!or au dat de duritatea osu!ui ru%t din ran,< /i a si&it cea e4ranos %u!sînd %e unu! dintre e!e. G!on&u! trecuse %e !îng, ini,. or,it /i a încercat s, , ridic< dar or,itu! s9a trans(orat în tuse /i a si&it gustu! sînge!ui %e !i4,. – Nu mişca, ticălosule! Strig,tu! ie/ise dintr9un gît tîn,r< u!t distorsionat din cau)a /ocu!ui. M9a coco/at %este ran, /i a %riit %este u,r. >n s%ate!e eu în u/,< un 4,r4at tîn,r în uni(or, de %o!i&ist &inea a4e!e îini înc!e/tate în =uru! %isto!u!ui cu care tocai , î%u/case. Treura i)i4i!. tu/it din nou /i 9a reîntors s%re as,. Sith Hesson9u! era !a nie!u! ochi!or< sc!i%ind argintiu< tot aco!o unde î! !,sase cu ai %u&in de dou, inute în ur,. Poate c, astatr,ia a (ost< %u&ine!e (rînturi ti% trecuser, de %u&in cînd Sarah /i totu! era 4ine< %oatede asta 9acare î4o!dit. #u ai de dou, inute în ur, a/ (i %utut !ua %isto!u!< chiar , gîndise !a asta< de ce s, n9o (ac acu. strîns din din&i< a a%,sat tare cu degete!e în gaura din %ie%t /i 9a ridicat î%!eticit. Sînge!e se scurgea ca!d în gîtu! eu. M9a ag,&at de arginea esei cu 7
îna !i4er, /i a %riit îna%oi s%re %o!i&ist. >i %utea si&i 4u)e!e des(,cîndu9se %e din&ii înc!e/ta&i în cea ce era ai u!t un rîn=et decît o grias,. – Nu mă forţa s-o fac, Kovacs. M9a a%ro%iat cu înc, un %as de as, /i 9a a%!ecat %este ea s%ri=inindu9, %e coa%se< cu res%ira&ia /uierînd %rintre din&i /i gî!gîindu9i în gît. Sith Hesson9u! str,!ucea ca auru! (a!s %e !enu! )gîriat. (ar, în Reach energia ex%!od, dintr9un or4ita! /i !uin, 4uc,t,ria în tonuri de a!4astru. Putea au)i chearea ae!strou!ui. – Am spus să nu închis ochii /i a înh,&at %isto!u! de %e as,.
1?
PRT5 1
SOSIREA DO!LOADARE !EEDLECAS" Capito#u# $nu S, te întorci din or&i %oate (i di(ici!. >n #or%u! Mesageri!or te îna&, s, te e!i4ere)i înainte de stocare. S, te cu(un)i în neutra!itate /i s, %!ute/ti. 5ste %ria !ec&ie /i antrenorii &i9o sa%, în tine din %ria )i. irginia idaura cea cu ochii duri< cu un tru% de dansatoare echi!i4rat în interioru! echi%aentu!ui in(or a! #or%u!ui %,/ind %rin (a&a noastr, în caera de induc&ie. Nu vă faceţi ri"i #n nicio privinţă, s%unea ea< /i veţi fi preătiţi. -ece ani ai tîr)iu a întî!nit9o iar< în arestu! din c!,direa tri4una!u!ui +e Eanagaa. "ra s, (ie condanat, între o%t)eci de ani /i un seco!F =a( excesi de arat /i ictie organice. "!tiu! !ucru %e care i !9a s%us cînd au scos9o din ce!u!, a (ost Nu-ţi fă ri"i puştiule, or să stoc$e%e asta. %oi /i9a a%!ecat s,9/i a%rind, o &igar,< a tras adînc (uu!caînîns%re %!,înii %e care ca%u! nu ai d,dea doi 4ani /i a %ornit %e coridor o /edin&, %!icticoas,. Din unghiu! îngust %e care i9! %eritea u/a ce!u!ei< a ur,rit îndria din ace! ers /i a /o%tit în sinea ea cuinte!e ca %e o antra. Nu-ţi fă ri"i, or să stoc$e%e asta. 5ra o su%er4, 4uc,&ic, cu dou, t,i/uri din în&e!e%ciunea str,)ii< încrederea de%riat, în e(icien&a sisteu!ui %ena!< /i un indiciu des%re starea enta!, ea)i, care este necesar, ca s, te strecori %rintre stînci!e %siho)ei. 6ndi(erent ce si&i< indi(erent ce gînde/ti< indi(erent ce e/ti cînd ei te %un !a stocare< ace!a/i !ucru ei (i /i cînd o s, ie/i. >ntr9o stare de gra, anxietate< asta %oate (i o %ro4!e,. /a c, e!i4erea),9te. #u(und,9te în neutra!itate. Re!axea),9te /i %!ute/te. Dac, ai ti%. s,rit )îrco!indu9, din container< cu o în, !i%it, %este %ie%t în c,utarea r,ni!or< cea!a!t, ag,&îndu9se de o ar, 11
inexistent,. Greutatea 9a i)4it ca un ciocan /i 9a %r,4u/it îna%oi în ge!u! de (!ota&ie. dat din 4ra&e< i9a ag,&at cu durere un cot de arginea containeru!ui /i a horc,it. Pic,turi de ge! îi intrau în gur, /i i se scurgeau %e gît. închis re%ede gura /i a a%ucat raa tra%ei< dar chestia aia era %este tot. >n ochi< ar)îndu9i nasu! /i gîtu!< a!unecoas, su4 degete. Greutatea (,cea c, strînsoarea ea %e ra, s, s!,4easc,< a%,sîndu9, %e %ie%t ca o aner, în graita&ie s%orit,< î%ingîndu9, îna%oi în ge!. #or%u! i se )4,tu io!ent în !eg,turi!e containeru!ui. Ge! de (!ota&ieK Mă #necam. Dintr9o dat,< cea , a%uc, cu %utere de 4ra& /i 9a %oenit s,!tat tu/ind în %o)i&ie /e)înd. #a în ace!a/i ti%< i9a dat seaa c, nu aea r,ni în %ie%t< cinea , /tergea 4ruta! cu un %roso% %e (a&, /i %utea edea. decis s, aîn %!,cerea asta %e ai tîr)iu /i 9a concentrat asu%ra ac&iunii de scoatere a con&inutu!ui containeru!ui din nasu! /i gîtu! eu. %roa%e o =u,tate de inuts,9i a r,as a/e)at
n&e!egerea str,4,tu %erce%&ii!e e!e înce&o/ate ca o c,r,id, o (ar(urie de stic!,. Lui!e exterioare. "ndea %e %arcurs î! !uaser, %e TaCeshi Eoacs '%.d.* /i9! trans(eraser,. $i întrucît Luea !ui ar!an era singura 4ios(er, !ocui4i!, din sisteu! G!ier< asta însena un doeniu ste!ar %în, "ndeK %riit în sus. Tu4uri de neon or4itoare încastrate într9un taan de 4eton. St,tea în ca%acu! deschis a! unui ci!indru de eta! at< se,nînd %entru toat, !uea cu un aiator care uitase s, se î4race înainte de a se urca !a 4ordu! aero%!anu!ui s,u. #i!indru! era unu! dintr9un /ir de a%roa%e dou,)eci de ci!indri !i%i&i 12
de )id< o%use unei u/i gre!e de o&e! care era închis,. eru! era rece /i %ere&ii neo%si&i. #e9i a! !or e9a! !or< ce! %u&in %e Luea !ui ar!an caere!e de reîntru%are sînt î%odo4ite în cu!ori %aste!ate /i asisten&ii sînt dr,gu&i. La ura ure!or< se %resu%une c, &i9ai %!,tit datorii!e (a&, de societate. Miniu! %e care %ot s,9! (ac, este s,9&i o(ere un înce%ut însorit în noua ta ia&,. >nsorit nu (,cea %arte din oca4u!aru! %ersona=u!ui din (a&a ea. >na!t ca de doi etri< %,rea c, /i9ar (i cî/tigat %îinea !u%tînd cu %antere!e de !a/tin, înainte s, i se (i %re)entat oca)ia actua!ei cariere. Mu/chii i se u(!au %e %ie%t< 4ra&e!e ar,tau ca o arur, iar ca%u! de deasu%ra !or era tuns scurt< ex%unînd o cicatrice !ung, ca o !oitur, de tr,snet co4orînd %în, !a urechea stîng,. Purta o hain, neagr, !arg, cu e%o!e&i /i o dischet, cu un !ogo %e %ie%t. Ochii i se %otrieau cu haina /i , %rieau cu un ca! rece. Du%, ce , a=utase s, , ridic (,cuse un %as în s%ate dinco!o de ra)a de ac&iune a 4ra&e!or< ca du%, anua!. J,cuse asta ti% înde!ungat. Mi9a %resat o nar, /i a su(!at ge! din container %rin cea!a!t,. – rei s,9i s%ui unde , a(!uK S,9i enueri dre%turi!e< sau cea de genu! ,staK – Eoacs< în c!i%a asta n9ai niciun dre%t. ridicat ochii /i a ,)ut ce )î4et (eroce î/i cususe %e (a&,. ridicat din ueri /i i9a cur,&at /i cea!a!t, nar,. – rei s,9i s%ui unde , a(!uK 5! e)it, o c!i%,< %rii în sus !a taanu! go! cu neoane de %arc, e! însu/i n9ar (i (ost sigur de in(ora&ie înainte de a o transite ai de%arte< a%oi re%et, ridicarea ea din ueri. – Sigur. De ce nuK 5/ti în Ba #it< aice< %e P,înt Griasa unui )î4et reeni #,inu! rasei uane. Bucur,9te de /ederea %e cea ai eche dintre !ui!e cii!i)ate. Ta9dada9D – S, nu renun&i !a s!u=4,< i9a )is acru. Doctori&a , conduse %rintr9un coridor !ung /i a!4 a c,rui %odea %urta sene!e rîcîite de ro&i!e de cauciuc a!e t,rgi!or. Se i/ca destu! de re%ede iar eu tre4uia s, , gr,4esc s, &in %asu! cu ea< a/a aco%erit doar cu un %roso% /i înc, %icurînd ge!cu din era container. M, trata oarecu ca %ecenu/iu un 4o!na< dar exista /i un su4în&e!es osti! dinco!o de asta. Ducea un sno% r,sucit de docuente su4 4ra& /i %rin a!te !ocuri. M, între4a cîte întru%,ri aea %e )i. – a tre4ui s, te odihne/ti cît ai u!t în ur,toare!e )i!e< 13
recit, ea. S9ar %utea s, ai dureri inore< dar asta e cea nora!. Sonu! a re)o!a %ro4!ea. Dac, ai reo recuren&, – $tiu. ai (,cut asta. +u %rea aea che( de interac&iune uan,. Tocai i9o aintise %e Sarah. +e9a o%rit în dre%tu! unei u/i care aea scris cuîntu! duşuri %e geau! at. Doctori&a 9a î%ins în,untru /i a r,as o c!i%, %riindu9,. – ai (o!osit /i înainte du/uri< a asigurat9o. 5a a%ro4, din ca%. – #înd terini< e un !i(t !a ca%,tu! coridoru!ui. -ona de eacuare e !a eta=u! ur,tor. , %o!i&ia a/tea%t, s, or4easc, cu tine. Manua!u! s%une c, tre4uie s,9i (ere/ti de /ocuri %uternice %e cei nou întru%a&i< dar %ro4a4i! c, ea citise dosaru! eu /i nu considera întî!nirea cu %o!i&ia un eenient %rea deose4it %entru sti!u! eu de ia&,. 5u tindea s, sit ca ace!a/i !ucru. – #e orK – +u i9au î%,rt,/it asta. #uinte!e indicau o ur, de (rustrare %e care n9ar (i tre4uit s, , !ase s9o ,d Pro4a4i! re%uta&ia ta &i9a !uat9o înainte. – Poate c, da. Dintr9un i%u!s< i9a i/cat noua (a&, într9un surîs – Doctore< n9a ai (ost niciodat, aici. Pe P,înt< adic,. +9a ai aut de9a (ace cu %o!i&ia oastr,. r tre4ui s, (iu îngri=oratK 5a se uit, !a ine< /i a ,)ut cu i se ridic, în ochi aestecu! de tea,< irare /i dis%re& a! unui re(orator uan care e/uase. – #u cinea ca tine< reu/i s, s%un, în ce!e din ur,< a/ (i cre)ut c, ei sînt cei care ar tre4ui s, (ie îngri=ora&i. – Mda< a/a9i< a )is încet. 5)it,< a%oi (,cu sen cu îna. – 5 o og!ind, în estiar< s%use< /i %!ec,. aruncat o %riire s%re caera indicat, de ea< nu tocai sigur c, era %reg,tit %entru og!ind,. a (!uierat tareTru%u! /i a(oneu /i 9a (recat%atru)eci cu s,%unu! /i cu Su4 înadu/ %e nou! eu cor%. aea reo de ani. Protectorat standard< cu constitu&ie de înot,tor /i cea care %,reau re(!exe i!itare (ixate în sisteu! s,u neros. #e! ai %ro4a4i! u%gradare neurochiic,. usese /i eu a/a cea< cînda. 5xista o restrîngere în %!,îni care sugera o4i/nuin&a cu nicotin, /i ni/te 10
cicatrici inunate %e ante4ra&< dar în a(ar, de asta nu era niic de care s, , %!îng. Mici!e dureri /i 4u4e a%ar ai tîr)iu /i dac, e/ti în&e!e%t %o&i tr,i cu e!e. Jiecare tru% are o istorie. Dac, genu! ,sta de !ucruri te deran=ea),< te a/e)i !a coad, !a Sntheta sau Ja4riCon. usese %artea ea de tru%uri sinteticeF !e (o!osesc destu! de des %entru cei e!i4era&i condi&ionat %entru audieri. 5 ie(tin< dar sea,n, %rea u!t cu a !ocui singur într9o cas, ex%us, înturi!or< /i niciodat, nu %ar s, niereasc, corect circuite!e irosuri!or. Tot ceea ce ,nînci s(îr/e/te %rin a aea un gust de ruegu/ condientat. >n estiaru! cu4ic a g,sit un costu de ar, (ruos î%,turit %e o 4anc,< /i og!inda încastrat, într9un %erete. Deasu%ra gr,e)ii de haine se a(!a un ceas si%!u de eta!< iar su4 ceas un %!ic a!4 cu nue!e eu scris c!ar %e e!. res%irat adînc /i 9a dus s, în(runt og!inda. sta e întotdeauna %artea cea ai di(ici!,. Jac asta de a%roa%e dou,)eci de anin %rie!e cîtea oente e)i doar cu cinea te %rie/te %rintr9o (ereastr,. %oi< ca într9o odi(icare a (oca!i),rii< te si&i %!utind re%ede în s%ate!e ,/tii /i aderînd %e interior cu un /oc a%roa%e tacti!. 5 ca /i cu cinea ar t,ia un cordon o4i!ica!< nuai c,< în !oc s, se%are dou, %ersoane< di(eren&a dintre e!e a (ost cea care a aut de su(erit /i acu te ui&i !a re(!ectarea ta în og!ind,. stat aco!o /i 9a (recat cu %roso%u!< o4i/nuindu9, cu (igura. 5ra în genera! cauca)ian,< ceea ce re%re)enta o deose4ire (a&a de ine< /i i9a (,cut i%resia coîr/itoare c, dac, exista o !inie a e(ortu!ui ini în ia&,< (a&a asta nu o urase niciodat,. #hiar cu %a!oarea caracteristic, a ti%u!ui înde!ungat de stat în container< tr,s,turi!e din og!ind, reu/eau s, %ar, 4,tute de reuri. ea riduri %este tot. P,ru! &e%os era negru cu ure de cenu/iu. Ochii aeau o nuan&, oarecu a!4astr,< /i su4 ce! stîng aea o cicatrice u/oar,. ridicat ante4ra&u! stîng /i 9a uitat !a %oestea înscris, aco!o< între4îndu9, dac, ce!e dou, au reo !eg,tur,. P!icu! de su4 ceas con&inea o singur, (oaie de hîrtie scris,. Printat,. Senat, de în,. Joarte 4i)ar. &i bine, acum eşti pe 'ăm#nt. Cea mai vec$e dintre lumile civili%ate. ridicat din ueri /i a %arcurs scrisoarea< a%oi 9 a î4r,cat /i a 4,gat9o în 4u)unaru! hainei de !a nou! eu 1
costu. #u o u!ti, %riire în og!ind,< i9a încheiat nou! ceas /i a ie/it s, , întî!nesc cu %o!i&ia. 5ra %atru /i cincis%re)ece< ora !oca!,. Doctori&a , a/te%ta< a/e)at, în s%ate!e unui 4irou de rece%&ie !ung /i cur4at /i co%!etînd un (oru!ar %e un onitor. "n 4,r4at s!a4< seer /i î4r,cat în negru st,tea !îng, u,ru! ei. +u ai era nieni a!tcinea în înc,%ere. %riit în =ur< a%oi a reenit !a ou! în costu. – 5/ti de !a %o!i&ieK – (ar, – (,cu un gest s%re u/,. ici nu e =urisdic&ia !or. u neoie de o a%ro4are s%ecia!, ca s, intre. e %ro%ria noastr, securitate. – 6ar duneaoastr,K Se uit, !a ine cu ace!a/i aestec de sentiente cu care , i)4ise doctori&a !a eta=u! de =os. – dinistratoru! Su!!ian< director #entra!< institu&ia %e care o %,r,se/ti acu.executi a! Ba #it – +u %,re&i %rea încînta&i s, , %ierde&i. Su!!ian , (ix,. – 5/ti recidiist< Eoacs. +9a în&e!es niciodat, de ce se irose/te carne /i sînge 4un %entru oaeni ca tine. atins scrisoarea din 4u)unaru! de !a %ie%t. – +orocu! eu c, donu! Bancro(t nu e de acord cu duneaoastr,. Tre4uie s, triit, o !iu)in, s, , ia. $i asta e tot a(ar,K – +u 9a uitat. "ndea %e te=ghea sun, un c!o%o&e! de %rotoco!. Doctori&a terinase introducerea date!or. Ru%se hîrtia !istat,< o sen, în cîtea !ocuri /i i9o trecu !ui Su!!ian. Directoru! se a%!ec, asu%ra (oii< ana!i)înd9o cu ochii îngusta&i înainte de a9/i î)g,!i %ro%ria9i sen,tur,< a%oi îi întinse ie co%ia. – TaCeshi Le Eoacs< s%use< %ronun&îndu9i nue!e gre/it în ace!a/i od ca teniceru! din caera containere!or. >n nue!e autorit,&ii cordu!ui de @usti&ie a! O+"< te e!i4ere) în gri=a !ui Laurens @. Bancro(t< ai u!t de a /ase s,%t,îni< !a s(îr/itu!%entru c,reiao %erioad, e!i4erareadetanucondi&ionat, (i reea!uat,. Te rog s, sene)i aici. !uat %ixu! /i i9a scris nue!e cu scrisu! de în, a! a!tcuia a!,turi de degetu! directoru!ui. Su!!ian se%ar, (oaia de sus de cea de dedesu4t /i i9o înînea), %e cea ro). Doctori&a 18
ridic, o a doua (oaie iar Su!!ian o !u,. – ceasta este dec!ara&ia doctoru!ui %rin care se certi(ic, (a%tu! c, TaCeshi Eoacs '%.d.* a (ost %riit intact din %artea dinistra&iei @udiciare de %e Luea !ui ar!an< /i ca urare reîntru%at în acest cor%. #u ,rturia ea< /i su4 onitori)area unui circuit închis. 5ste ata/at, o dischet, cu co%ia deta!ii!or transisiunii /i date!e containeru!ui. Te rog senea), dec!ara&ia. ridicat %riirea /i a c,utat în )adar un sen a! reunei caere de (i!at. +9aea niciun rost s, , cert. Mi9a î)g,!it noua sen,tur, a doua oar,. – sta e o co%ie a contractu!ui de închiriere !a care te anga=e)i. Te rog s,9! cite/ti cu aten&ie. +eres%ectarea oric,ruia dintre artico!e!e sa!e %oate duce !a reîntoarcerea ta iediat, în stocare %în, !a co%!etarea sentin&ei (ie aici< (ie într9o a!t, institu&ie !a a!egerea dinistra&iei. >n&e!egi condi&ii!e /i e/ti de acord s, te su%ui !orK !uatersiunea (oaia de hîrtie /i aa citit9o ra%id. 5ra chestie standard. odi(icat, contractu!ui de oe!i4erare condi&ionat, %e care î! ai senase de o du)in, de ori %e Luea !ui ar!an. Li4a=u! era %u&in ai &ea%,n< dar con&inutu! era !a (e!. #u a!te cuinte o %orc,rie. senat (,r, s, c!i%esc. – Bine atunci. Su!!ian %,rea s,9/i (i %ierdut o %arte din duritate. – 5/ti un o norocos< Eoacs. +u irosi o%ortunitatea asta. Oare nu o4osesc niciodat, s, tot s%un, ace!a/i !ucruK Mi9a î%,turit hîrtii!e (,r, s, scot o or4, /i !e9a îndesat în 4u)unar a!,turi de scrisoare. M, întorcea s, %!ec cînd doctori&a se ridic, /i îi întinse un card ic a!4. – Donu!e Eoacs. M9a o%rit. – +9ar tre4ui s, a%ar, %ro4!ee a=ore de ada%tare< )ise ea. 5 un cor% s,n,tos< iar tu e/ti o4i/nuit. Dac, apare cea i%ortant< sun, !a nu,ru! ,sta. întins o în, /i a a%ucat icu! card dre%tunghiu!ar cu o %reci)ie ecanic, %e care n9o o4serase %în, atunci. +eurache9u! se tre)ea. Mîna ea în ace!a/i 4u)unar cu restu! docuente!or< /i strecur, dus a cardu! (ost< traersînd rece%&ia /i î%ingînd u/i!e (,r, un cuînt. Poate ne%o!iticos< dar nu 9a gîndit c, cinea din acea c!,dire i9ar (i cî/tigat recuno/tin&a. &şti un om norocos, Kovacs. Sigur c, da. La o sut, o%t)eci de 1I
ani !uin, de cas,< %urtînd cor%u! a!tcuia %e 4a)a unui contract de /ase s,%t,îni. dus aici ca s, (ac o trea4, de care %o!i&ia !oca!, nu s9ar atinge cu 4astoane!e !or de cauciuc. Dac, gre/esc , întorc !a de%o)itare. M, si&ea atît de norocos c,9i enea s, cînt în ti% ce ie/ea %e u/,.
Capito#u# Doi Sa!onu! exterior era uria/< /i orice< nuai %ustiu nu. +u %rea se,na cu terina!u! (eroiar Mi!!s%ort de acas,. Su4 un aco%eri/ înc!inat din %anouri trans%arente !ungi< %ardosea!a de stic!, to%it, !ucea chih!i4ariu în soare!e de du%,9aia),. #î&ia co%ii se =ucau cu u/i!e autoate de !a ie/ire< /i un ro4ot de cur,&enie so!itar adu!eca în u4ra unui %erete. +iic a!tcea nu se i/ca. P,r,si&i %e 4,nci!e !ucioase de !en echi< oaeni dis%ersa&i a/te%tau în car4on !ini/te odi(icat. ca %rietenii sau rude!e s,9/i (ac, a%ari&ia din exi!u! !or de Don!oad #entra!. Oaenii ,/tia nu /i i9ar (i recunoscut %e cei dragi în noi!e !or tru%uriF recunoa/terea este re)erat, ce!or care se întorc acas,< iar %entru cei care îi a/tea%t, antici%area reuniunii este te%erat, de o tea, rece în %riin&a (e&ei /i tru%u!ui %e care ar %utea (i neoi&i s, îne&e s, !e iu4easc,. Sau %oate c, sînt !a cîtea genera&ii distan&,< a/te%tînd rude care acu nu ai însean, %entru ei decît o ag, aintire din co%i!,rie sau o !egend, de (ai!ie. cunoscut un ti% în #or%< MuraCai< care a/te%ta e!i4erarea unui str,4unic %us !a stocare cu %este un seco! în ur,. S9a dus !a +e%est cu un !itru de hisC /i o tentati, de cadou de 4un9enit acas,. #rescuse cu %oe/ti des%re str,4unicu! !ui din containere!e din Eanagaa. Ti%u! (usese %us !a %,strare înainte chiar ca MuraCai s, se (i n,scut. Mi9a ),rit coitetu! de rece%&ie cînd a co4orît tre%te!e s%re %artea %rinci%a!, a s,!ii. Trei si!uete îna!te erau adunate în =uru! uneia dintre 4,nci< (oindu9se ne!ini/tite în ra)e!e %ie)i/e a!e aurgu!ui /i (orînd (irice!e!e %ra( încruci/ate care %!uteau aco!o. O a %atra (igur, îrte=uri st,tea %eîn4anc,< cu de 4ra&e!e /i %icioare!e întinse. To&i %atru %urtau oche!ari de soare re(!ectori)an&i care< de !a distan&,< !e trans(orau (e&e!e în ,/ti identice. 1
De=a (iind %e traiectorie s%re u/,< nu a (,cut nicio încercare de a , îndre%ta în direc&ia !or /i %ro4a4i! ei au o4serat asta a4ia cînd , a(!a !a i=!ocu! ho!u!ui. Doi dintre ei s9au de%!asat s, , interce%te)e cu ca!u! !e=er a! (e!ine!or ari care se hr,niser, recent. M,t,h,!o/i /i cu în(,&i/,ri dure< cu coae staco=ii de ohican corect %ie%t,nate< îi t,iar, ca!ea !a cî&ia etri în (a&,< (or&îndu9, (ie s, , o%resc (ie s, îi oco!esc 4rusc. M9a o%rit. S, (ii nou enit /i nou întru%at nu e starea %otriit, dac, ai de gînd s, enere)i %o!i&ia !oca!,. încercat ce! de9a! doi!ea )î4et a! )i!ei. – Pot s, (ac cea %entru oiK #e! ai în îrst, dintre ei (!utur, neg!i=ent o insign, în direc&ia ea< a%oi o %use deo%arte de %arc, s9ar (i %utut coc!i în aer deschis. – Po!i&ia Ba #it. Locotenentu! rea s,9&i or4easc,. Pro%o)i&ia suna ca u/cat,< de %arc, s9ar (i o%us necesit,&ii de a9i ad,uga un e%itet !a (ina!. M9a str,duit s, ar,t ca /i cu 9a/ (i serios dac, erg sau cu eii %are r,u. !,sat9o acas,. 17
– $i ce te aduce %e P,întK gesticu!at ner,4d,tor. – $ti&i de=a toate astea< a!t(e! n9a&i (i aici. i cea s,9i s%ui< sau i9ai !uat %e %u/tii ,/tia cu tine nuai în sco%uri educatieK si&it o în, strîngîndu9, de %artea de sus a 4ra&u!ui /i 9a încordat. Locotenentu! (,cu o i/care a4ia %erce%ti4i!, cu ca%u! /i %o!i&istu! din s%ate!e eu îi d,du druu!. – Lini/te/te9te< Eoacs. J,cea doar conersa&ie. Mda< /tiu c, Laurens Bancro(t te9a adus. De (a%t< , a(!u aici ca s, te conduc !a re/edin&a Bancro(t. Se a%!ec, 4rusc în (a&, /i se ridic,. >n %icioare era a%roa%e !a (e! de îna!t, ca nou! eu tru%. – Sînt Eristin Ortega< Dii)ia ,t,,ri Organice. Bancro(t a (ost ca)u! eu. – (ostK %ro4,. –– #a)u! e închis< Eoacs. 5 un aertisentK – +u< astea sînt (a%te!e. Sinucidere c!ar,. – Bancro(t nu %,rea s, gîndeasc, a/a. Pretinde c, a (ost ucis. – Mda< a/a a au)it /i eu< )ise Ortega ridicînd din ueri. M, rog< e dre%tu! !ui. B,nuiesc c, tre4uie s, (ie di(ici! %entru un ast(e! de o s, acce%te c, %ur /i si%!u /i9a )4urat creierii. – #e (e! de oK – 5i haide Se o%ri /i îi )î4i u/or îi %are r,u< uit ereu. – #e ui&iK O a!t, %au),< dar de data asta Eristin Ortega %,ru s, (ie descu%,nit, %entru %ria dat, în scurta noastr, întî!nire. 5)itarea îi esto%a tonu! atunci cînd or4i din nou. – Tu nu e/ti de aici. – DeciK – Oricine de %e aici ar /ti ce (e! de o era Laurens Bancro(t. sta9i tot. Jascinat de otie!e %entru care cinea ar in&i atît de %roste/te un str,in< a încercat s9o readuc !a ca)u! ei. –-î4i "n o 4ogat< 9a ha)ardat. "n o %uternic. su4&ire. – O s, e)i. cu< rei s, te conduce sau nuK Scrisoarea din 4u)unaru! eu s%unea c, un /o(er a a/te%ta în a(ara terina!u!ui ca s, , ia. Bancro(t nu en&ionase de!oc %o!i&ia. ridicat din ueri. 2?
– +iciodat, n9a re(u)at o c,!,torie %e gratis. – Bun. tunci ergeK M, (!ancar, %în, !a u/, /i ie/ir, %riii ca ni/te 4odguar)i< cu ca%ete!e a%!ecate %e s%ate /i ochii aco%eri&i de !enti!e< scanînd. Ortega /i cu ine a trecut î%reun, %rin u/i /i c,!dura !uinii soare!ui 9a i)4it în (a&,. Mi9a strîns ochii cei noi contra str,!ucirii /i a o4serat c!,diri !i%site de gra&ie în s%ate!e unor garduri ade,rate de sîr, ghi%at, de cea!a!t, %arte a unei %iste de ateri)are %rost între&inute. Steri!e< a!4icioase< (oarte %osi4i! structuri srcina!e %re9i!enare. >ntre ciudate!e )iduri onocroe a %utut edea sec&iuni dintr9un %od cenu/iu de (ier care se arcuia %entru a ateri)a undea într9un !oc ascuns ederii. O co!ec&ie !a (e! de !i%sit, de str,!ucire de nae aeriene /i terestre ),cea în /iruri nu tocai dre%te. întu! 4,tea în ra(a!e %uternice /i a %rins irosu! s!a4 a! (!ori!or s,!4atice care cre/teau %rin cr,%,turi!e %istei. >n de%,rtare se au)ea )u)etu! (ai!iar a! tra(icu!ui< dars%un toate c, ce!e!a!te %,reau %iese de u)eu. S, nu9i – /i , nu este decîtni/te un sinur =udec,tor crede&i %e oaenii de /tiin&, cînd , s%un #îrîitu! a%!i(icatoare!or %rost îngri=ite ne !oi %e cînd co4ora sc,ri!e de !a ie/ire. aruncat o %riire %este )ona de ateri)are /i a ,)ut o u!&ie adunat, în =uru! unui 4,r4at î4r,cat în negru suit %e o !ad,. Pancarte ho!ogra(ice (!uturau eratic %rin aer deasu%ra ca%ete!or auditoriu!ui. +" R5-OL"N656 83 +"M6 ()MN&*&) POT5 R5>+6 MORN66 T.P.D. M.O..R.T.5. "ra!e se re,rsar, din di(u)oare. – #e9i astaK – #ato!icii< )ise Ortega arcuindu9/i 4u)e!e. O sect, re!igioas, de %e reuri. – DaK +9a au)it niciodat, de ei. – +u. +9aeai cu. 5i nu cred c, %o&i digita!i)a o (iin&, uan, (,r, s,9i %ier)i su(!etu!. – >nsean, c, nu e o credin&, %rea r,s%îndit,. – Doar %e P,înt< )ise ea acru. #red c, aticanu! – asta9i 4iserica !or centra!, – a (inan&at cîtea crio9nae c,tre Star(a!! /i Latier – (ost %e Latier< /i n9a dat %este a/a cea. – +ae!e au %!ecat a4ia !a s(îr/itu! seco!u!ui< Eoacs. +u or a=unge aco!o decît %este cîtea decenii. oco!it adunarea< /i o (eeie tîn,r, cu %,ru! %ie%t,nat seer %este ca% îi întinse un (!utura/ de hîrtie. Gestu! (u atît de 4rusc 21
încît dec!an/, re(!exe!e tu!4urate a!e tru%u!ui eu /i a (,cut o i/care de 4!oca= înainte de a9i rec,%,ta contro!u!. #u ochii reci< (eeia r,ase cu (!utura/u! întins /i eu î! !uai cu un )î4et î%,ciuitor. – +9au dre%tu!< )ise (eeia. – O(< eu sînt de acord – +uai Donu! Dune)eu! nostru ne %oate sa!a su(!etu!. – 5u Dar de data asta Eristin Ortega , tr,gea cu (eritate de aco!o< cu o în, %e 4ra&u! eu< într9un od care sugera u!t antrenaent. scuturat9o %o!iticos dar !a (e! de (er. – +e gr,4i cuaK – #red c, aîndoi ae !ucruri ai 4une de (,cut< da< )ise ea< cu 4u)e!e strînse< %riind în s%ate !a co!egii ei care încercau /i ei s, eite (!utura/ii. – Poate oia s, or4esc cu ea. –– DaK Miee i %,rut s,9i otaicondi&ionare gîtu!. Tru%u! de s9a in,. #redc,c,rei a aut neurache %e reuri< iar ea a dec!an/at9o. $tii< a=oritatea oaeni!or dor cîtea ore du%, don!oadare. Sînt ca tensionat. M9a ho!4at !a (!utura/u! din îini!e e!e. OR5 O M$6+U >N6 POT5 SL S"JL5T"LK , între4a e! retoric. #uîntu! Qa/in, (usese ti%,rit cu caractere (,cute s, seene cu un dis%!a arhaic de co%uter. QSu(!etu! era cu !itere stereogra(ice curg,toare care dansau %e toat, %agina. întors %agina du%, r,s%uns. +" – Deci sus%ensia criogenic, e OE< dar trans(eru! digita!i)at de %ersoane nu e. 6nteresant. %riit în ur, !a %ancarte!e sc!i%itoare< gînditor. – #e e Re)o!u&ia 83K – 5 un ca) su%us #ur&ii O+"< )ise Ortega scurt. Birou! %u4!ic a! Procuroru!ui Ba #it rea s, cite)e o cato!ic, stocat,. Martor %rinci%a!. aticanu! s%une c, ea este de=a oart, /i în îini!e Donu!ui. +uesc asta 4!as(eie. – >n&e!eg. Deci !oia!itatea oastr, e destu! de unitar, %e aici. Se o%ri /i se s%re,/tia ine.4!estea&i. +e9au asu%rit – Eoacs< eu întoarse îi ur,sc cu %e (a&a ciuda&ii în cea ai are %arte a u!tie!or dou, i!enii /i =u,tate. u (ost res%onsa4i!i de ai u!t, su(erin&, decît orice a!t, organi)a&ie din istorie. S, /tii c, nu9i !as, %e ade%&ii !or nici ,car s, %ractice controlul naşterilor, %entru nue!e !ui Dune)eu< /i s9au o%us 22
oric,rui %rogres edica! i%ortant în u!tie!e cinci seco!e. Practic< singuru! !ucru care %oate (i s%us în (aoarea !or este c, t.%.d. i9a î%iedicat s, se r,s%îndeasc, în restu! oenirii. Ma/ina ea s9a doedit a (i o LocCheed9Mitoa ra4!agit, dar (,r, îndoia!, ra%id,< decorat, în ceea ce %ro4a4i! erau cu!ori!e %o!i&iei. Mai )4urase cu LocC9Mit %e Shara< dar erau în tota!itate de un negru re(!ectînd radare!e. Dungi!e a!49ro/ii de %e acesta %,reau< %rin co%ara&ie< &i%,toare. "n %i!ot cu oche!ari de soare ca s, se %otrieasc, cu restu! icii 4ande a !ui Ortega st,tea nei/cat în cocC%it. Tra%a din 4urta naei era de=a deschis,. Ortega !oi în raa tra%ei cînd urcar, !a 4ord /i tur4ine!e se tre)ir, !a ia&, cu un sunet ca o /oa%t,. L9a a=utat %e unu! dintre ohicani s, închid, tra%a< 9a echi!i4rat în i/carea naei /i i9a croit dru s%re un !oc !îng, (ereastr,. Pe cînd ne ridica în s%ira!,< a întins gîtu! ca s, continui s, ur,resc u!&iea de dedesu4t. Trans%ortoru! se îndre%t, ca !a oiar sut,înde4ra&e!e etri în,!&ie co4orî u/or /i nasu!. M9a cu(undat (oto!iu!ui/i î/i autoode!ant a desco%erit9o %e Ortega %riindu9,. – >nc, e/ti curios< eiK (,cu ea. – M, sit ca un turist. >i r,s%un)i !a o între4areK – Dac, %ot. – Dac, ti%ii ,/tia nu %ractic, contro!u! na/teri!or< tre4uie s, (ie îngro)itor de u!&i. 6ar P,întu! nu %rea roie/te de actiitate )i!e!e astea< a/a c, De ce nu sînt ei !a conducereK Ortega /i oaenii ei schi4ar, o serie de )î4ete r,ut,cioase. – Stocarea< s%use ohicanu! din stînga ea. M9a %,!uit %este cea(,< a%oi 9a între4at dac, gestu! se (o!ose/te /i aici. La ura ure!or este !oca!i)area standard %entru un ci% cortica!< totu/i ca%ricii!e cu!tura!e nu (unc&ionea), întotdeauna a/a. – Stocarea. Sigur c, da. %riit în =ur !a chi%uri!e !or +u exist, dis%ense s%ecia!e %entru eiK – +u. Dintr9un oti oarecare< acest ic schi4 de cuinte %,ru s, ne a%ro%ie. Se sau re!axar,. ce!a/i ohican cu a,nunte!e – -ece ani trei !uni< %entru ei e continu, ace!a/i !ucru. De (iecare dat, e o condanare !a oarte. +u ies niciodat, din stocare. Dr,gu&< nuK a%ro4at din ca%. – Joarte curat. #e se întî%!, cu tru%uri!eK 23
B,r4atu! din (a&a ea (!utur, din în,. – îndute< cio%îr&ite %entru trans%!anturi. De%inde de (ai!ie. M9a r,sucit /i a %riit %e (ereastr,. – reo %ro4!e,< EoacsK (ixat9o %e Ortega cu un surîs %roas%,t atîrnat %e (a&,. Si&ea c, înce% s, , %rice% destu! de 4ine. – +u< nu. Doar , gîndea. 5 o %!anet, di(erit,. sta îi (,cu s, s!,4easc, contro!u!.
20
Casa +olară ctombrie a/es$i-san, C#nd vei primi scrisoarea asta, fără #ndoială vei fi oarecum nedumerit. +incer, #mi cer scu%e pentru asta, dar am fost asiurat că antrenamentul pe care l-ai făcut #n Corpul Mesaerilor ar trebui să te a"ute să faci faţă situaţiei. (e asemenea, te asiur că nu te-aş fi supus unor astfel de #ncercări dacă propria mea situaţie nu ar fi fost disperată. Numele meu este 0aurens 1ancroft. 'entru tine, care vii din colonii, asta poate să nu #nsemne prea mult. & de a"uns să spun că s#nt un om boat şi puternic aici pe 'ăm#nt şi, prin urmare, mi-am făcut mulţi duşmani. Acum şase săptăm#ni am fost ucis, un act pe care poliţia, din propriile sale motive, a ales să-l considere sinucidere. 2ntruc#t uciaşul a eşuat #n cele din urmă, pot doar să presupun că va #ncerca din nou şi, av#nd #n vedere atitudinea poliţiei, ar putea bine ce să au reuşească. Cateoric o săfoarte te #ntrebi toate astea de-a face cu tine şi de ce ai fost t#r#t afară din stocare la o sută opt%eci de ani lumină ca să te ocupi de o problemă locală precum aceasta. Am fost sfătuit de avocaţii mei să-mi păstre% un detectiv particular, dar dată fiind importanţa mea #n comunitatea lobală, nu pot avea #ncredere #n niciunul pe care să-l pot ana"a pe plan local. Numele tău mi-a fost dat de 3eileen Ka4a$ara, pentru care am #nţeles că ai lucrat acum opt ani pe Ne4 1ei"in. Corpul Mesaerilor a reuşit să te locali%e%e la Kanaa4a la două %ile de la cererea mea, deşi #n vederea eliberării tale şi a activităţilor ulterioare nu mi-au putut oferi nicio promisiune sau aranţie operaţională. Am dedus de aici că eşti independent. Condiţiile #n care ai fost eliberat s#nt următoarele5 Ai contract să lucre%i pentru mine o perioadă de şase săptăm#ni cu opţiunea din partea mea de a re#nnoi acest termen dacă va fi necesar. 2n acest timp eu voi fi responsabil de toate c$eltuielile re%onabile cerute de anc$etă. 2n plus, voi acoperi costul #nc$irierii trupului pe toată această perioadă. 2n ca%ul #n care vei #nc$eia anc$eta cu succes, restul tale de fi stocare 6 o sută şaptespre%ece ani şi sentinţei patru luni 6 va anulatlaşiKanaa4a vei fi re-transferat pe 0umea lui 7arlan pentru eliberarea imediată #ntr-un trup la aleerea ta. Ca alternativă, mă pot ana"a să plătesc restul ipotecii pentru trupul tău actual aici pe 'ăm#nt şi poţi deveni cetăţean naturali%at al N). 2n ambele ca%uri, vei primi suma de o sută de mii de dolari N), sau 2
ec$ivalentul acesteia. Consider aceste condiţii eneroase, dar mai trebuie să adau că nu s#nt un om cu care să te "oci. 2n eventualitatea că anc$eta dumitale eşuea%ă şi eu s#nt ucis, sau că tu #ncerci #n orice fel să evade%i sau să ocoleşti termenii contractului, #nc$irierea trupului se va #nc$eia imediat iar tu vei fi repus la stocare pentru a-ţi completa sentinţa aici pe 'ăm#nt. rice alte pedepse leale pe care le atrai se vor adăua acestei sentinţe. (acă alei de la #nceput să nu accepţi contractul meu, de asemenea vei fi imediat repus la stocare, deşi, #n acest ca%, nu mă pot ana"a să te retransfer pe 0umea lui 7arlan. Am speranţa că vei vedea acest aran"ament ca pe o oportunitate şi vei accepta să lucre%i pentru mine. Anticip#nd acest lucru, trimit un şofer să te ia de la instituţia de depo%itare. Numele lui este Curtis şi este unul dintre ana"aţii mei cei mai de #ncredere. e va aştepta #n $ol. Aştept să ne #nt#lnim la Casa +olară. Al 8. tău1ancroft sincer, 0aurens
Capito#u# "r%i #asa So!ar, era corect nuit, ast(e!. Din Ba #it )4urase s%re sud de9a !ungu! coastei a%roa%e o =u,tate de or, înainte ca schi4area în )gootu! otoare!or s, , aerti)e)e c, ne a%ro%ia de destina&ie. De=a !uina care enea %rin (erestre!e din %artea drea%t, deenise de un auriu ca!d odat, cu dec!inu! soare!ui s%re are. aruncat o %riire a(ar, cînd înce%ea s, co4orî /i a ,)ut cu a!uri!e de dedesu4t %,reau de ara, to%it, iar aeru! de chih!i4ar !i%ede. Parc, ateri)a într9un 4orcan cu iere. Trans%ortoru! a!unec, într9o %arte /i se înc!in,< o(erindu9i o %rie!i/te a doeniu!ui Bancro(t. 6e/ea din are în nuan&e 4ine de(inite de erde /i nisi% în =uru! unui conac iens cu aco%eri/ de &ig!e< su(icient de are s, g,)duiasc, o ic, arat,. Pere&ii erau a!4i< aco%eri/u! de cu!oarea cora!u!ui ar iar(i arata< dac, exista< nu se edea. Orice sistee de securitate aut insta!ate Bancro(t< erau (oarte discrete. #înd a co4orît ai u!t a distins a4uru! ag a! unui gard e!ectric de9a !ungu! unei argini a terenu!ui. 4ia dac, distorsiona ederea din cas,. Dr,gu&. 28
La ai %u&in de )ece etri deasu%ra unui ga)on iacu!at %i!otu! a%,s, %e (rîn, cu cea ce se,na cu o io!en&, inuti!,. Trans%ortoru! se cutreur, de !a un ca%,t !a a!tu! /i c,)u greu %rintre nori )4ur,tori de tur(. 69a aruncat !ui Ortega o %riire de re%ro/ %e care ea o ignor,. Deschise tra%a /i co4orî. Du%, o c!i%,< 9a a!,turat ei %e ga)onu! stricat. >%ingînd iar4a ru%t, cu îr(u! unui %anto(< a strigat %rin )gootu! tur4ine!or – #e9a (ost astaK Sînte&i su%,ra&i %e Bancro(t (iindc, nu crede în %ro%ria9i sinucidereK – +u. Ortega ana!i)a casa din (a&a noastr, de %arc, s9ar (i gîndit s, se ute aco!o. – +u< nu de asta sînte su%,ra&i %e donu! Bancro(t. – i rea s,9i s%ui de ceK – Tu e/ti detectiu!. O (eeie tîn,r, a%,ru %a=i/tea dintr9o %arte casei< o rachet, de tenis în în,< /i traers, c,tre anoi. #îndcua=unse !a reo dou,)eci de etri se o%ri< %use racheta su4 4ra& /i î/i î%reun, îini!e !a gur,. – Tu e/ti EoacsK 5ra (ruoas, !a (e! ca soare!e< area /i nisi%u! iar /ortu! /i tricou! u!at %e care !e %urta conduceau s%re un e(ect axi. P,ru! auriu îi atingea uerii cînd se i/ca iar strig,tu! !,s, s, se întread, ni/te din&i a!4i ca !a%te!e. Purta 4andero!e %e (runte /i !a încheieturi!e îini!or< /i du%, %ic,turi!e de trans%ira&ie de deasu%ra s%rîncene!or nu erau doar %entru s%ectaco!. Mu/chii %icioare!or erau 4ine re!ie(a&i /i ni/te 4ice%/i su4stan&ia!i ie/eau în eiden&, cînd î/i ridica 4ra&e!e. Sînii exu4eran&i întindeau ateria!u! tricou!ui. M9a între4at dac, tru%u! era a! ei. – Da< a strigat dre%t r,s%uns. TaCeshi Eoacs. (ost e!i4erat în du%,9aia)a asta. – Tre4uia s, (ii a/te%tat !a institu&ia de stocare. Suna ca o acu)a&ie. întins 4ra&e!e în !,turi. – 5i 4ine< a (ost. – +u de poliţie. >naint,< cu ochii ai u!t !a Ortega Tu. Te cunosc. – Locotenent Ortega< )ise ea< de %arc, era !a o %etrecere în aer !i4er. Ba #it< Dii)ia ,t,,ri Organice. – Da. cu îi aintesc. Tonu! era i)i4i! osti! Presu%un c, oi a&i aran=at ca /o(eru! nostru s, (ie o%rit %entru o acu)a&ie 2I
inentat, %riind eisii!e. – +u< tre4uie s, (i (ost #ontro!u! Tra(icu!ui< doan,< )ise %o!i&ista %o!iticos. Dii)ia aceea nu este în =urisdic&ia ea. Jeeia din (a&a noastr, %u(ni dis%re&uitor. – O< sînt sigur, c, nu< !ocotenente. $i sînt sigur, /i c, niciunu! dintre %rietenii t,i nu !ucrea), aco!o. ocea deeni a(ect, O s,9! scoate de aco!o înainte de a%usu! soare!ui< s, /tii. %riit într9o %arte ca s, ,d reac&ia !ui Ortega< dar nu au niciuna. Pro(i!u! de u!tur r,ase indi(erent. 5u era în cea ai are %arte %reocu%at de dis%re&u! ce!ei!a!te (eei. 5ra o ex%resie urît,< /i una care ar (i tre4uit s, a%ar&in, unei (e&e ai 4,trîne. scun/i de cas, ai erau doi 4,r4a&i îna!&i cu are atîrnate %e ueri. St,tuser, su4 stre/ini su%raeghindu9ne înc, de cînd sosise< dar acu ie/iser, aga!e din u4r, /i înce%user, s, se îndre%te în direc&ia noastr,. Du%, u/oara ,rire a ochi!or tinerei a %resu%us c, îi chease %rintr9un icro(on intern. 6ngenios. Pe Luea !ui ar!an oaenii înc, ai aeau aersiune %riind înghesuirea de echi%aente hardare în %u&in, ei în/i/i< dar se %are c, %e P,înt !ucruri!e st,teau în od di(erit. – +u e/ti 4ineenit, aici< !ocotenente< )ise (eeia cu un g!as înghe&at. – Tocai %!eca< doan,< re%!ic, Ortega a%,sat. M, 4,tu %e nea/te%tate %e u,r /i se îndre%t, îna%oi s%re trans%ortor cu %as !e=er. La =u,tatea druu!ui se o%ri deodat, /i se întoarse. – "ite< Eoacs. %roa%e uitase. O s, ai neoie de astea. #,ut, în 4u)unaru! de !a %ie%t /i9i arunc, un %achet ic. L9 a %rins din re(!ex /i a %riit în =os. Nig,ri. – +e ai ede. S,ri !a 4ordu! trans%ortoru!ui /i trînti tra%a. Prin (ereastr, a ,)ut9o uitîndu9se !a ine. Trans%ortoru! se ridic, cu (or&a axi, de res%ingere< %u!eri)înd %,întu! de dedesu4t /i trasînd o 4ra)d, %e %a=i/te în ti% ce se întorcea s%re est c,tre ocean. %riit aîndoi cu dis%are. – Jerec,tor< )ise (eeia de !îng, ine< ai u!t %entru sine. –5aDoana Bancro(tK se întoarse. Du%, ex%resia de %e chi%u! ei nici eu nu era ai 4ineenit aici decît (usese Ortega. ,)use gestu! de caaraderie a! !ocotenentu!ui /i 4u)e!e i se strî4aser, de)a%ro4ator. – So&u! eu a triis o a/in, du%, tine< donu!e Eoacs. De 2
ce nu ai a/te%tat9oK scos scrisoarea !ui Bancro(t. – ici s%une c, a/ina o s, , a/te%te. +u a (,cut9o. >ncerc, s,9i ia scrisoarea dar a ridicat9o ca s, n9o a=ung,. St,tea cu (a&a !a ine< ro/ie !a (a&,< cu sînii ridicîndu9se /i co4orînd ),%,citor. #înd 4ag, un tru% într9un container< acesta continu, s, %roduc, horoni ca !a (e! ca /i cînd ar (i adorit. deenit 4rusc con/tient c, i se înt,rise ca un (urtun de %o%ieri. – Tre4uia s, (i a/te%tat. Luea !ui ar!an< i9a aintit de undea< are o graita&ie de circa ?< . Dintr9odat, 9a si&it din nou teri4i! de greu. ex%irat %uternic. – Doan, Bancro(t< dac, a/ (i a/te%tat< a/ ai (i /i acu aco!o. Pute intra în cas,K Ochii i se !,rgir, %u&in< /i deodat, a ,)ut în ei cît de 4,trîn, era în rea!itate. %oidin eanou< î/i ocea co4orîi se %riirea /i încerc, s, se !ini/teasc,. #înd or4i î4!în)ise. – >i %are r,u< donu!e Eoacs. uitat de 4une!e aniere. Po!i&ia< du%, cu e)i< nu a (ost în&e!eg,toare. (ost (oarte su%,r,tor< /i sînte cu to&ii ca încorda&i. Dac,9&i %o&i iagina – +u e neoie s,9i ex%!ica&i. – Dar îi %are (oarte r,u. De o4icei nu sînt a/a. +iciunu! dintre noi nu e. J,cu sen cu îna în =ur ca /i cu ar (i rut s, s%un, c, cei doi %a)nici înara&i din s%ate!e ei în od nora! ar (i %urtat ghir!ande de (!ori. – Te rog s,9i acce%&i scu)e!e. – Desigur. – So&u! eu te a/tea%t, %e eranda dins%re are. Te conduc iediat !a e!. 6nterioru! casei era !uinos /i aerisit. O caerist, ne întî%in, în u/a erandei /i îi !u, racheta doanei Bancro(t (,r, un cuînt. str,4,tut un ho! de arur, %e ai c,rui %ere&i atîrnau o%ere de art, care< %entru ochii ei ignoran&i< ar,tau ciudat. Schi&e cu Gagarin /i rstrong< re%roduceri e%atice a!e !ui Eonrad ar!an /i ngin #handra. La ca%,tu! acestei ga!erii< a/e)at %e o %!int,< se g,sea cea ca un co%ac su4&ire (,cut din %iatr, ro/ie ototo!it,. M9 a o%rit în (a&a sa /i doana Bancro(t tre4ui s, se retrag, de du%, co!&u! %e care î! d,duse s%re stînga. 27
– >&i %!aceK între4,. – Joarte u!t. 5 de %e Marte< nu9i a/aK #hi%u! ei su(eri o schi4are %e care a sur%rins9o cu coada ochiu!ui. Reea!ua situa&ia. M9a întors ca s,9i %ot %rii ai de a%roa%e (a&a. – Sînt i%resionat,< )ise. – Se întî%!, adesea. #îteodat, /i eu %rooc sur%ri)e. M, %rii cu ochii îngusta&i. – #hiar /tii ce e astaK – Sincer< nu. #înda 9a interesat arta structura!,. Recunosc %iatra din %o)e< dar – 5 un Turn #înt,tor. >ntinse îna %e !îng, ine /i o %!i4, %e una dintre rauri!e su%erioare. "n o(tat u/or se ridic, din o4iect /i un %ar(u ca de cire/e /i u/tar %!uti în aer. – 5 iuK nuai /tie.u!t Dintr9odat, c,%,t, care– +ieni îi %!,cu Pe Marteg!asu! cresc ei%în, !a o un sut,entu)ias de etri în,!&ie< /i uneori !a (e! de ari cît casa asta !a r,d,cin,. Le %o&i au)i cîntînd de !a Ci!oetri întregi. $i %ar(uu! se r,s%înde/te. Du%, cît sînt de erodate< crede c, ce!e ai u!te dintre e!e au ce! %u&in )ece ii de ani echie. sta ar %utea exista doar de !a (ondarea 6%eriu!ui Roan. – Tre4uie s, (i costat u!t. S,9! aduce&i %e P,înt< adic,. – +u 4anii sînt %ro4!ea< donu!e Eoacs. Masca reenise !a !ocu! ei. 5ra ti%u! s, erge ai de%arte. %arcurs de dou, ori ai re%ede coridoru! din stînga< %ro4a4i! ca s, ne rean/, %entru o%rirea ne%rograat,. La (iecare %as sînii doanei Bancro(t se c!,tinau su4 ateria!u! su4&ire a! tricou!ui /i eu deenea %osac interesat de arta de %e %artea o%us, a coridoru!ui. !te !ucr,ri e%atice< ngin #handra cu îna ei su4&ire odihnindu9se %e (a!usu! ridicat a! unei rachete. +u %rea9i era de a=utor. eranda dins%re are era construit, !a ca%,tu! ari%ii de est a casei. Doana Bancro(t , conduse în,untru %rintr9o 4ana!, u/, de !en /i soare!e ne i)4i în ochi iediat ce intrar,. – Laurens. enit donu! Eoacs. ridicat o în, s,9i a%,r ochii /i a ,)ut c, eranda aea un nie! ai ridicat cu u/i g!isante de stic!, care d,dea într9un 4a!con. Pe 4a!con st,tea s%ri=init un 4,r4at. Tre4uia s, ne (i au)it intrîndF dac, tot eni or4a< tre4uia s, (i au)it /i naa %o!i&iei /i s, 3?
(i /tiut ce însena< dar r,,sese totu/i aco!o unde era< (ixînd area. #înd te întorci din or&i te si&i uneori ast(e!. Sau %oate era doar arogan&,. Doana Bancro(t îi (,cu sen cu ca%u! /i urcar, cîtea tre%te (,cute din ace!a/i !en ca /i u/a. Pentru %ria dat, a o4serat c, %ere&ii înc,%erii erau aco%eri&i de sus %în, =os de ra(turi cu c,r&i. Soare!e a/ternea un strat uni(or de !uin, %ortoca!ie %e cotoare!e !or. #înd ie/ir, %e 4a!con< Bancro(t se întoarse cu (a&a s%re noi. ea o carte în în,< închis, %este degete. – Donu!e Eoacs. Mut, cartea ast(e! încît s,9i %oat, strînge îna 5 o %!,cere s, te cunosc în s(îr/it. #u &i se %are nou! tru%K – 5 4ine. #on(orta4i!. – Da. +u 9a i%!icat %rea u!t în deta!ii< dar a dat instruc&iuni aoca&i!or ei s, g,seasc, cea %otriit. Prii %este u,r< ca /i cînd ar (i c,utat naa !ui Ortega !a ori)ont S%er c, %o!i&ia nu a (ost %rea 4,g,cioas,. –Bancro(t Deocadat, ar,tanu. ca Ou! #are #ite/te. Pe Luea !ui ar!an exist, un ce!e4ru star ex%eria nuit !ain Marriott< 4inecunoscut %entru %otreti)area unui tîn,r /i iri! (i!o)o( Vue!!ist care a ru%t !an&uri!e tiraniei 4ruta!e din %riii ani ai #o!oni),rii. 5 discuta4i! cît de corect este %ortretu! Vue!!istu!ui< dar e un (i! 4un. L9a ,)ut de dou, ori. Bancro(t se,na u!t cu o ersiune î4,trînit, a !ui Marriott în acest ro!. 5ra su%!u /i e!egant< cu ca%u! aco%erit de %,r cenu/iu ca o&e!u! %ie%t,nat %e s%ate într9o coad, de ca!< /i ochi negri %ro(un)i. #artea din îna sa /i ra(turi!e din =ur %,reau o extensie natura!, a (or&ei in&ii care %riea din s%ate!e ace!or ochi. Bancro(t atinse u,ru! so&iei sa!e cu un gest de a!ungare neg!i=ent, care< în starea ea actua!,< , (,cu s,9i in, s, %!îng. – (ost iar (eeia aia< )ise doana Bancro(t. Locotenentu!. Bancro(t d,du din ca%. – +u9&i (, gri=i< Miria. Doar adu!ec, %rin =ur. 69a aerti)at c, o s, (ac asta< iar ei 9au ignorat. 5i 4ine< acu donu! Eoacs este aici< /i în s(îr/it , iau /i ei în serios. Se întoarse s%re ine. –– Po!i&ia n9a %rea a=utor în, %ro4!ea asta. Mda. Se %are c,(ost din de cau)a asta a(!u aici. +e9a uitat unu! !a a!tu!< încercînd s, , decid dac, era (urios %e ou! ,sta sau nu. M, tîrîse %rin =u,tate din uniersu! %o%u!at< , aruncase într9un cor% nou /i9i o(erise o a(acere conce%ut, ast(e! încît s, n9o %ot re(u)a. Oaenii 4oga&i (ac ast(e! 31
de !ucruri. u %utere /i nu ,d niciun oti %entru care s, nu se (o!oseasc, de ea. B,r4a&ii /i (eei!e nu sînt decît ,r(uri< ca orice a!tcea. >i de%o)ite)i< îi trans(eri< îi descarci. Sena&i în =osu! %aginii , rog. Pe de a!t, %arte< nieni de !a #asa So!ar, nu9i %ronun&ase înc, nue!e gre/it< iar eu nu %rea aea de a!es. $i ai erau /i 4anii. O sut, de ii O+" erau ca de /ase sau de /a%te ori ai u!t decît s%erase eu /i Sarah s, cî/tig, din o%era&iunea de =a( din Mi!!s%ort. Do!ari O+"< cea ai %uternic, oned, existent,< negocia4i!, %e oricare !ue din Protectorat. Pentru asta erita s,9i &in (irea. Bancro(t o atinse din nou (ai!iar %e so&ia sa< de data asta %e ta!ie< înde%,rtînd9o. – Miria< !as,9ne %u&in singuri. Sînt conins c, donu! Eoacs are o u!&ie de între4,ri< /i e %osi4i! s, te %!ictiseasc,. – De (a%t< e %osi4i! s, a cîtea între4,ri /i %entru doana Bancro(t. Pornise de=a s%re ie/ire< iar coentariu! eu o o%ri în i=!ocu! druu!ui. >nc!in, ca%u! %e o %arte< /i9/i ut, %riirea de !a ine !a Bancro(t /i îna%oi. Lîng, ine< so&u! ei se (oi neros. +u era ceea ce oia e!. – Poate o s, or4i ai tîr)iu< a co%!etat. Se%arat. – Da< desigur. Ochii ei îi întî!nir, %e ai ei< a%oi !unecar, în !,turi Sînt în caera h,r&i!or< Laurens. Triite9! aco!o %e donu! Eoacs cînd terina&i. O ur,rir, aîndoi %!ecînd< iar cînd u/a se închise în ura ei Bancro(t îi (,cu sen s%re unu! dintre (oto!ii!e de %e 4a!con. >n s%ate!e !or< un te!esco% astronoic antic &intea ori)ontu!< co!ectînd %ra(. "itîndu9, în =os !a da!e!e de su4 %icioare!e e!e< a ,)ut c, sînt roase de atîta (o!osire. 6%resia de 4,trîne&e , în(,/ur, ca o %e!erin,< /i 9a !,sat în scaunu! eu cu un ic (rison de ne%!,cere. – Te rog s, nu , consideri un isogin< donu!e Eoacs. Du%, a%roa%e dou, sute cinci)eci de ani de c,snicie< re!a&ia ea cu Miria este ai u!t o (or, de %o!ite&e. >ntr9ade,r ar (i ai 4ine s,9i– or4e/ti >n&e!eg. între %atru ochi. 5ra întrucîta o reducere a ade,ru!ui< dar ergea. – rei cea de 4,utK !coo!K – +u< u!&uesc. Doar suc de (ructe< dac, ae&i. Treuru! asociat cu don!oadarea înce%use s, se arate< /i în 32
%!us aea o înc,rie nedorit, în %icioare /i degete care %resu%unea c, însena de%enden&, de nicotin,. >n a(ar, de &ig,ri!e î%ruutate uneori de !a Sarah< renun&ase în u!tie!e dou, întru%,ri /i nu oia s9o iau de !a ca%,t. Dac, ai ad,uga /i a!coo! a/ (i (ost terinat. Bancro(t î/i încruci/, 4ra&e!e în %oa!,. – Bineîn&e!es. O s, &i se aduc,. cu< cu ce rei s, înce%eK – Poate ar tre4ui s, înce%e cu a/te%t,ri!e duneaoastr,. +u /tiu ce 9a s%us Rei!een Eaahara< sau ce (e! de (ai, are #or%u! Mesageri!or aici %e P,înt< dar s, nu , a/te%ta&i !a iraco!e din %artea ea. +u sînt r,=itor. – $tiu asta. citit cu gri=, !iteratura des%re #or%. $i tot ce i9 a s%us Rei!een Eaahara a (ost c, e/ti de încredere< dar %u&in ca o(turos. Mi9a aintit etode!e !ui Eaahara< /i reac&ii!e e!e !a e!e. Mo(turos. /a9i. 69a o(erit oricu %oestea standard. P,rea au)ant< 4ana!< %entru un c!ient de=a era (ace. i%!icat. La (e! de au)ant era duce /i s, inia!i)e) ceeacare ce %utea #ounitatea criei ca !i%s, de odestie< iar ceea ce tre4uie s, (aci ca s, o4&ii un s%ri=in serios este s,9&i u(!i re%uta&ia %e care de=a o ai. cu era ca /i cu 9a/ (i reîntors în #or%. Mese de con(erin&, !ungi /i !ustruite /i irginia idaura 4i(înd ca%acit,&i!e echi%ei sa!e. – ntrenaentu! Mesageri!or a (ost conce%ut %entru unit,&i!e de coando a!e O+". sta nu însean, +u însean, c, orice Mesager este un coando. +u< nu9i chiar a/a< dar oricu< ce a!tcea este un so!datK #ît de u!t din antrenaentu! (or&e!or s%ecia!e este graat în cor%u! (i)ic /i cît de u!t în inteK $i ce se întî%!, cînd ce!e dou, sînt se%arateK S%a&iu!< ca s, (o!osesc un c!i/eu< este are. #ea ai a%ro%iat, dintre Lui!e #o!oni)ate se a(!, !a cinci)eci de ani !uin, de P,înt. #ea ai înde%,rtat, se g,se/te !a de %atru ori aceast, distan&,< /i une!e dintre nae!e #o!oniei înc, ai sînt %e dru. Dac, reun aniac înce%e s, detone)e 4o4e nuc!eare tactice< sau reo a!t, =uc,rie care aenin&, 4ios(era< ce9i de (,cutK Po&i transite in(ora&ii!e< %rin need!ecast hi%ers%a&ia!< atît de a%roa%e de instantaneu se aiJa!coner< ceart, asta asu%ra terino!ogiei< dar< încît %entrusaan&ii a o cita înc, %e :ue!!crist nu duce !a des(,/urarea de arate sîngeroase. #hiar dac, !anse)i un trans%ortor de tru%e în oentu! în care înce%e i)eria< so!da&ii ar a=unge exact !a ti% ca s,9i anchete)e %e str,ne%o&ii ce!or care au înins. 33
+u ai cu s, conduci ast(e! un Protectorat. OE< %o&i digita!i)a /i trans(era in&i!e unei ici unit,&i de !u%t,. trecut u!t ti% de cînd nu,ru! co4atan&i!or conta într9un r,)4oi< /i a=oritatea ictorii!or i!itare din u!tia =u,tate de i!eniu au (ost re%urtate de (or&e de gueri!, ici< o4i!e. >&i %o&i chiar trans(era so!da&ii %.d. direct în tru%uri cu condi&ionare de !u%t,< siste neros î4un,t,&it /i cor%uri construite cu steroi)i. $i a%oi ce (aciK 5i se g,sesc în tru%uri %e care nu !e cunosc< %e o !ue %e care nu o cunosc< !u%tînd de %artea unei adun,turi de str,ini î%otria a!tei adun,turi de str,ini %entru o cau), de care %ro4a4i! n9au au)it niciodat, /i cu siguran&, nu o în&e!eg. #!ia e di(erit,< !i4a /i cu!tura sînt di(erite< (auna /i egeta&ia sînt di(erite< atos(era e di(erit,. La dracu;< chiar /i ravitaţia e di(erit,. +u cunosc niic< chiar dac, îi don!oade)i aînd i%!antate cuno/tin&e!e !oca!e< tot ai r,îne o cantitate asi, de in(ora&ii de asii!at în oentu! în care ar tre4ui s, se 4at, %entru ie&i!e !or< !a cîtea ore de !a întru%are. ici interine #or%u! Mesageri!or. #ondi&ionare neurache< inter(e&e c4org< a%!i(icare – toate astea sînt fi%ice. Ma=oritatea nici nu ating ,car intea %ur,< iar intea %ur, este cea trans(erat,. De aici înce%e ro!u! #or%u!ui. 5i iau tehnici!e %sihos%iritua!e %e care cu!turi!e orienta!e a!e P,întu!ui !e cuno/teau de i!enii /i !e introduc într9un siste de antrenaent atît de co%!et încît %e a=oritatea !ui!or a4so!en&i!or acestuia !i s9ar inter)ice instantaneu %rin !ege s, de&in, orice (unc&ie %o!itic, sau i!itar,. +u< nu sînt so!da&i. +u tocai. – Lucre) %rin a4sor4&ie< a încheiat. #u orice intru în contact< a4sor4< /i , (o!osesc de !ucru! res%ecti. Bancro(t se (oi în scaun. +u era o4i/nuit s, i se &in, %redici. 5ra ti%u! s, înce%. – #ine 9a g,sit cadaru!K – Jiica ea< +aoi. Se întreru%se cînd cinea deschise u/a de !a înc,%erea de =os. O c!i%, ai urc, tîr)iu< caerista o asistase aioînainte Bancro(t tre%te!e %în,care în 4a!con ducînd ta, cu%eo Miria cara(, i)i4i! r,cit, /i %ahare îna!te. Bancro(t aea încor%orate sistee interne de counicare< eident ca to&i cei!a!&i din #asa So!ar,. #aerista !,s, =os taa< turn, într9o !ini/te ecanic, /i a%oi se retrase !a un scurt sen din ca% a! !ui Bancro(t. 5! se uit, un ti% 30
în go! în ura ei. Reenit din or&i. +u e o g!u,. – +aoi< i9a atras 4!înd aten&ia. #!i%i. – < da. dat 4u)na aici< oia cea. Pro4a4i! chei!e de !a una dintre !iu)ine. Sînt un tat, indu!gent< %resu%un< iar +aoi e cea ai ic,. – #ît de ic,K – Dou,)eci /i trei. – e&i u!&i co%iiK – Da< a. Joarte u!&i. Bancro(t )î4i u/or #înd ai ti% !i4er /i e/ti 4ogat< s, aduci co%ii %e !ue e o ade,rat, 4ucurie. dou,)eci /i /a%te de (ii /i trei)eci /i %atru de (iice. – Locuiesc cu oiK – +aoi da< în a=oritatea ti%u!ui. #ei!a!&i in /i %!eac,. #ei ai u!&i au de=a %ro%rii!e (ai!ii. –S,9&i #ug,se/ti se site +aoiK a nu co4orît tonu!. tat,! (,r, ca% e ce! %u&in ai 4un od de a9&i înce%e )iua. – 5 !a %sihochirurgie< )ise Bancro(t scurt. Dar o s, se (ac, 4ine. i neoie s, or4e/ti cu eaK – Deocadat, nu. M9a ridicat de %e scaun /i 9a îndre%tat s%re u/a 4a!conu!ui. – S%une&i c, a dat 4u)na aici. ici s9a întî%!atK – Da. Bancro(t i se a!,tur, în u/, #inea a intrat aici /i i9a t,iat ca%u! cu un arunc,tor de %articu!e. Po&i s, e)i ura ex%!o)iei %e %erete. Peste tot în dre%tu! 4irou!ui. intrat în cas, /i a co4orît sc,ri!e. Birou! era o %ies, grea de !en9og!ind, – %ro4a4i! trans(eraser, codu! genetic de %e Luea !ui ar!an /i cu!tiaser, co%acu! aici. Mi s9a %,rut a%roa%e !a (e! de extraagant ca Turnu! #înt,tor din ho!< /i de un gust %u&in ai îndoie!nic. Pe Lue co%acii9og!ind, cresc în %,duri %e trei continente< /i %ractic %e (iecare cana! din Mi!!s%ort exist, o te=ghea de 4ar (,cut, din chestia asta. trecut %e !ing, 4irou ca s, ana!i)e) de stucatur,. Su%ra(a&a a!4, era unei 4r,)dat, /i ars, negru %erete!e cu sen,tura de necon(undat a ra)ei are. rsura înce%ea !a nie!u! ca%u!ui /i ura un scurt arc de cerc descendent. Bancro(t r,,sese %e 4a!con. ridicat ochii s%re si!ueta sa. – sta e singura ur, de ar, de (oc din înc,%ereK 3
– Da. – +iic nu a (ost ,t,at< ru%t sau deran=at în reun (e!K – +u. +iic. 5ra !i%ede c, ar (i rut s, s%un, ai u!t< dar %,stra t,cerea %în, cînd oi (i terinat. – 6ar %o!i&ia a g,sit ara a!,turi de duneaoastr,K – Da. – e&i o ar, ca%a4i!, s, (ac, a/a ceaK – Da. 5ra a ea. O %,stre) în siguran&, su4 4irou. Su4 codu! a%rentei %a!ei. u g,sit sei(u! deschis< /i niic a!tcea i/cat. rei s, te ui&i în,untru! !uiK – Pentru oent nu< u!&uesc. $tia din ex%erien&, cît e de greu s, i/ti o4i!a de !en9 og!ind,. ridicat un co!& a! car%etei &esute de su4 4irou. Pe %odeaua de dedesu4t era un ri) a%roa%e ini)i4i!. – !e cui a%rente î! %ot deschideK –"r, !e !ui Miriaseni(icati,. /i a!e e!e. Bancro(t o(t,< destu! de tare ca s, o %au), se aud, în caer,. – #ontinu,< Eoacs. S%une. To&i cei!a!&i au (,cut9o. Jie 9a sinucis (ie so&ia ea 9a ucis. Pur /i si%!u nu exist, a!t, ex%!ica&ie re)ona4i!,. ud asta ereu de cînd 9au scos din container !a !catra). %riit atent de =ur î%re=uru! caerei înainte de a9i întî!ni ochii. – M, rog< tre4uie s, adite&i c, asta (ace unca %o!i&iei ai u/oar,< a s%us. 5 si%!u /i curat. Pu(ni dis%re&uitor< dar era a%roa%e un rîs. J,r, s, reau a desco%erit c, înce%ea s,9i %!ac, ou! ,sta. urcat din nou tre%te!e< a intrat în 4a!con /i 9a s%ri=init de 4a!ustrad,. (ar,< o si!uet, î4r,cat, în negru %atru!a %e ga)onu! de su4 noi< cu ara !a îndeîn,. >n de%,rtare sc!i%ea gardu! e!ectric. %riit un ti% în direc&ia !ui. – 5 %rea u!t s, %retin)i c, cinea a intrat aici< a trecut de toate sistee!e de siguran&,< a s%art un sei( !a care nuai duneaoastr, so&ia duneaoastr, ae&i acces< /i 9a asasinat (,r, s, deran=e)e/iniic. Sînte&i un o inte!igent< %ro4a4i! ae&i un oti ca s, crede&i asta. – O< da. cîtea. – Motie %e care %o!i&ia a a!es s, !e ignore. – Da. 38
M9a întors cu (a&a !a e!. – Bun. S, !e au)i. – Te ui&i !a unu! dintre e!e< donu!e Eoacs. St,tea în (a&a ea Sînt aici. M9a întors. +u %ot (i ucis doar distrugîndu9i ci%u! cortica!. – e&i stocare te!ecoandat,. 5 eident< a!t(e! n9a&i (i aici. #ît de regu!at, este u%datareaK Bancro(t )î4i. – La %atru)eci /i o%t de ore. Se 4,tu %e cea(, +eed!ecast direct de aici într9un de%o)it a! PschaSec !a !catra). +ici ,car nu tre4uie s, , gîndesc !a asta. – $i , %,strea), /i c!one!e !a ghea&,. – Da. Mai u!te unit,&i. +eurire garantat,. r,as un ti% %e gînduri< între4îndu9 , cu i9ar %!,cea. >ntre4îndu9, dacă i9ar %!,cea. – Tre4uie s, coste u!t< a s%us în ce!e din ur,. –– +u Oh.chiar. 5u de&in PshaSec. – /a c, e)i< Eoacs< nici eu nici so&ia ea nu %utea s, a%,sa %e tr,gaci. îndoi /tia c, asta n9ar (i su(icient ca s, , ooare. 6ndi(erent cît de i%ro4a4i! ar %,rea< trebuie s, (i (ost un str,in. #inea care nu /tia de stocarea te!ecoandat,. a%ro4at din ca%. – Bun< cine a!tcinea ai /tiaK S, îngust, doeniu!. – >n a(ar, de (ai!ia eaK Bancro(t ridic, din ueri ocatu! eu< Ouou Prescott. #î&ia dintre asisten&ii ei. Directoru! de !a PschaSec. #a atît. – Bineîn&e!es< a )is< sinuciderea este arareori un act ra&iona!. – Da< a/a a s%us %o!i&ia. $i s9au (o!osit de asta ca s, ex%!ice toate ce!e!a!te inconeniente inore a!e teoriei !or. – #are anueK sta era ceea ce Bancro(t oise s,9i dest,inuie ai deree. S%use %e ner,su(!ate – nue c, a/ (i a!es s, erg %e =os u!tiii doi Ci!oetri s%re cas,< %în, !a e%ui)are< a%oi i9a a=ustat ceasu! intern înainte de a , sinucide. c!i%it. – Po(tiK – Po!i&ia a g,sit ure!e unei nae care a ateri)at !a doi Ci!oetri de %erietru! #asei So!are< care< extre de conena4i!< însean, exact !iita su%raegherii casei. La (e! de conena4i!< se %are c, nu 3I
a existat niciun sate!it care s, aco%ere )ona de sus în acea %erioad, de ti%. – u eri(icat 4a)e!e de date a!e taxiuri!orK Bancro(t a%ro4,. – >ntr9ade,r< au (,cut asta. Legea %e #oasta de est nu cere co%anii!or de taxi s, %,stre)e înregistr,ri a!e rute!or a/ini!or !or într9un anue oent. Bineîn&e!es< (ire!e ce!e ai serioase !e %,strea),< dar ai sînt /i a!te!e care nu o (ac. #hiar se !aud, cu asta. #on(iden&ia!itatea c!ien&i!or< chestii de genu! ,sta. O u4r, de oent traers, chi%u! !ui Bancro(t Pentru unii c!ien&i< în anuite ca)uri< ,sta este un aanta= c!ar. – &i (o!osit în trecut ast(e! de (ireK – #u une!e oca)ii< da. "r,toarea între4are !ogic, atîrna în aer între noi. +u a %us9 o< /i a a/te%tat. Dac, Bancro(t nu aea de gînd s,9i î%,rt,/easc, otie!e %entru care dorise trans%ort con(iden&ia!< eu nu aeaî/i s,9! %rese) %în, cînd nu9i c!ari(ica a!te re%ere. Bancro(t drese g!asu!. – >n ca)u! eu< exist, cîtea doe)i care sugerea), asta ehicu!u! în cau), e %osi4i! s, nu (i (ost un taxi. Distri4u&ia e(ectu!ui de cî%< a s%us %o!i&ia. "n ti%ar care s9ar %otrii ai u!t unui ehicu! ai are. – De%inde de cît de a4ru%t a ateri)at. – $tiu. >n orice ca)< ure!e e!e eneau de !a %unctu! de ateri)are< /i a%arent starea %anto(i!or ei era %e ,sura unui cros de doi Ci!oetri %rin natur,. $i în (ina!< a (ost un te!e(on cu srcinea în aceast, caer, !a %u&in du%, ora 3 a..< în noa%tea în care a (ost ucis. O eri(icare a orei. +u se aude nicio oce< nuai sunetu! unei res%ira&ii. – Po!i&ia /tie /i astaK – Bineîn&e!es c, da. – #u au ex%!icatK Bancro(t )î4i su4&ire. – +u au ex%!icat. u considerat c, %!i4area so!itar, %rin %!oaie s9ar %otrii (oarte 4ine cu actu! sinuciderii< /i se %are c, n9 au g,sit niic contradictoriu c,creierii. un o rea cronoci%u! intern înainte de în a9/i(a%tu! )4ura Du%,s,9/i cueri(ice s%ui< sinuciderea nu e un act ra&iona!. 5xist, o întreag, istorie a unor aseenea ca)uri. %arent !uea e %!in, de inco%eten&i care se sinucid /i se tre)esc a doua )i într9un cor% nou. Mi s9a ex%!icat. "it, c, %oart, un ci% cortica!< sau nu !i se %are i%ortant în 3
oentu! actu!ui. 6u4itu! nostru siste de asisten&, edica!, îi aduce îna%oi< (,r, a &ine seaa de 4i!ete!e de sinuciga/i sau de cereri!e !or. 5 o înc,!care curioas, a dre%turi!or. Pe Luea !ui ar!an e !a (e!K ridicat din ueri. – Mai u!t sau ai %u&in. Dac, cererea este !ega!, /i cu artori< atunci sînt neoi&i s,9i !ase s, se duc,. !t(e!< e/ecu! reînierii !or e %riit ca o o(ens, %entru sericiu! de stocare. – Presu%un c, e o %recau&ie în&e!ea%t,. – Da. >i î%iedic, %e asasini s,9/i asche)e o%ere!e în sinucideri. Bancro(t se a%!ec, %este 4a!ustrad, /i %riiri!e ni se încruci/ar,. – Donu!e Eoacs< a trei sute cinci)eci /i /a%te de ani. trecut %rintr9un r,)4oi cor%oratist< %rin co!a%su! inesti&ii!or e!e industria!e /i coercia!e care a urat< %este oartea rea!, a doi dintre co%iii ce!de %u&in trei cri)e sînt înc, aici. +uei< sînt %rin genu! o care s,9/ieconoice ia %ro%ria a=ore< ia&,< /i/ic$iar dacă aş fi, n9a/ (i (,cut9o de întuia!, în (e!u! ,sta. Dac, ar (i (ost inten&ia ea s, or< nu ai or4i acu cu ine. 5 !i%edeK M9a uitat !a e!< !a ochii !ui duri /i întuneca&i. – Da. Joarte !i%ede. – Bine. >/i ut, %riirea #ontinu,K – Da. Po!i&ia. +u , iu4esc %rea u!t< nu9i a/aK Bancro(t )î4i (,r, %rea u!t uor. – 5u /i %o!i&ia ae o %ro4!e, de %ers%ecti,. – Pers%ecti,K – 5xact. Se de%!as, %e 4a!con ino aici< o s,9&i ar,t des%re ce e or4a. L9a urat %e !îng, 4a!ustrad,< !oindu9, în trecere cu 4ra&u! de te!esco% /i îndre%tîndu9i &eaa în sus. Treuru! don!oad,rii î/i cerea tri4utu!. Motoru! de %o)i&ionare a! te!esco%u!ui scîr&îi iritat /i întoarse instruentu! !a înc!ina&ia sa srcina!,. !titudinea /i (oca!i)area c!i%ir, %e echiu! dis%!a a! eoriei digita!e. M9a o%rit s,9! %riesc rea!iniindu9se. "re!e de degete de (ie %e nu tastatur, erau%rostia îngro%ate %ra(. Bancro(t o4serase eaîn (ieani erade %o!iticos. – 5 a! duneaoastr,K !9a între4at< ar,tînd cu degetu! s%re instruent. 5! îi arunc, o %riire a4sent,. – (ost cînda. O %asiune de9a ea. Pe reuri!e cînd erita 37
s, te ui&i !a ste!e. +u %o&i s,9&i ainte/ti cu era. O s%usese (,r, reo inten&ie de arogan&,< a%roa%e de)interesat. G!asu! s,u î/i %ierduse concentrarea< ca o transisie care se stinge. – "!tia dat, 9a uitat %rin !enti!a asta cu a%roa%e dou, seco!e în ur,. Pe atunci u!te dintre nae!e #o!oniei ai )4urau înc,. >nc, ai a/te%ta s, a(!, dac, au reu/it. /te%ta ca ra)e!e need!ecast s, se întoarc, !a noi. #a sena!e!e unui (ar. M, %ierdea. L9a readus !a rea!itate. – #u e cu %ers%ectiaK i9a reaintit 4!înd. – Pers%ectia. >nc!in, din ca% /i roti 4ra&u! %este %ro%rietatea !ui e)i co%acu! ,!a. Dinco!o de terenu! de tenis. +9aea cu s,9! rate). "n onstru noduros ai îna!t decît casa< u4rind o %or&iune de diensiunea unui teren de tenis. a%ro4at. – #o%acu! ,!a are %este /a%te sute de ani. #înd a cu%,rat %ro%rietatea asta< a anga=at arhitect care rut s,9!î%iedica do4oare. P!,nuia s, construiasc, casa un cea ai sus iara co%acu! ederea s%re are. L9a concediat. Bancro(t se întoarse s, se asigure c, %unctu! !ui de edere era în&e!es. – e)i< donu!e Eoacs< ace! arhitect era un o de reo trei)eci de ani< iar %entru e! co%acu! era doar un inconenient. >i st,tea în ca!e. Ja%tu! c, (,cuse %arte din !ue ti% de ai u!t de dou,)eci de ori ia&a !ui nu %,rea s,9! deran=e)e. +u aea res%ect. – Deci sînte&i co%acu!. – #a a/a< )ise Bancro(t %!at. 5u sînt co%acu!. Po!i&ia ar rea s, , do4oare< !a (e! ca arhitectu! ,!a. Re%re)int un inconenient %entru ei< iar ei nu au res%ect. M9a întors %e scaunu! eu s, rueg in(ora&ia. titudinea !ui Eristin Ortega înce%ea în ce!e din ur, s, ca%ete sens. Dac, Bancro(t se considera dinco!o de cerin&e!e nora!e %entru un 4un cet,&ean< era %u&in %ro4a4i! s,9/i (ac, %rea u!&i %rieteni în uni(or,. +u aea sens s, încerc s,9i ex%!ic c, %entru Ortega exista un a!t co%ac nuit Legea iar din %unctu! ei de edere e! 4,tuse în scoar&a !ui %,r&i< cîtea/icuie %ro(ane. genu! de !ucruri de %e a4e!e nu era nicio ,)use a!t, so!u&ie decît,sta s, (ac ceea ce (,cuser, %ro%rii ei str,o/i. #înd nu9&i %!ac !egi!e< te duci undea unde e!e nu te %ot atinge. $i a%oi î&i (aci %ro%rii!e ta!e !egi. Bancro(t r,ase !îng, 4a!ustrad,. Poate counica cu co%acu!. 0?
decis s, !as deo%arte între4area asta %entru un ti%. – #are este u!tiu! !ucru %e care i9! ainti&iK – Mar&i 10 august< s%use %ro%t. M9a cu!cat a%roa%e de ie)u! no%&ii. – sta a (ost u!tia u%datare. – Da< need!ecast9u! tre4uie s, (i continuat ca %în, !a %atru diinea&a< dar eident a adorit %în, atunci. – Deci a%roa%e %atru)eci /i o%t de ore întregi înainte de oentu! or&ii. – M, te c, da. #ît se %oate de r,u. >n %atru)eci /i o%t de ore se %utea întî%!a a%roa%e orice. Bancro(t ar (i aut ti% s, se duc, %în,9n Lun, /i îna%oi. Mi9a (recat din nou cicatricea de su4 ochi< între4îndu9, a4sent cu a=unsese aco!o. – $i înainte de asta nu exist, niic care 9ar %utea sugera de ce ar rea cinea s, , ooareK Bancro(t se s%ri=inea înc, de 4a!ustrad,< %riind a(ar,< dar a ,)ut c, )î4ea. – s%us cea au)antK u aa4i!itatea s, se întoarc, în (oto!iu. – +u< donu!e Eoacs. +u e niic au)ant în situa&ia asta. #inea , rea ort< /i ,sta nu e un sentient con(orta4i!. Dar tre4uie s, în&e!egi c, %entru un o în %o)i&ia ea du/,nia /i chiar aenin&,ri!e cu oartea (ac %arte din ia&a de )i cu )i. Oaenii , inidia),< oaenii , ur,sc. 5 %re&u! succesu!ui. sta era cea nou %entru ine. Oaenii , ur,sc %e o du)in, de !ui di(erite /i niciodat, nu 9a considerat un o de succes. – (ost reuna interesant, recentK enin&are cu oartea< adic,. Ridic, din ueri. – Poate. +u i9a (,cut un o4icei din a !e exaina. Doni/oara Prescott se ocu%, de asta. – +u considera&i c, aenin&,ri!e cu oartea erit, aten&ia duneaoastr,K – Donu!e Eoacs< eu sînt un între%rin),tor. %ar o%ortunit,&i< cri)e< euocu%e , ocu% de e!e. erge înainte. nga=e) anageri care s,/ise de ast(e! deia&a !ucruri. – Joarte conena4i! %entru duneaoastr,. Dar aînd în edere circustan&e!e< i se %are greu de cre)ut c, nici duneaoastr, nici %o!i&ia nu a&i consu!tat dosare!e doni/oarei Prescott. Bancro(t (!utur, din în,. 01
– Bineîn&e!es< %o!i&ia /i9a (,cut %ro%ria anchet, su%er(icia!,. Ouou Prescott !e9a s%us exact ce îi s%usese de=a ie. #, nu (usese %riit niic extraordinar în u!tie!e /ase !uni. destu! de u!t, încredere în ea ca s, nu ai (ie neoie s, eri(ic. >ns, %ro4a4i! c, o s, rei s, te ui&i %ersona! %rin ace!e dosare. Gîndu! de a scoroni %rin sute de etri de itrio! incoerent din %artea rata&i!or acestei !ui antice era de a=uns s,9i stîrneasc, %!ictisea!a. M, str,4,tu o %ro(und, !i%s, de interes (a&, de %ro4!ee!e !ui Bancro(t. Mi9a st,%înit9o cu un e(ort den de a%ro4area irginiei idaura. – M, rog< cu siguran&, oi aea oricu neoie s, discut cu Ouou Prescott. – O s, (ixe) iediat o întî!nire. Ochii !ui Bancro(t c,%,tar, ex%resia interiori)at, a cuia care î/i consu!t, echi%aentu! intern La ce or, &i9ar coneniK ridicat o în,. – Pro4a4i! ar $i (i ai însui.denun&a&i9o doar &ine !eg,tura. o s, 4ine reaus9os,(ac ,deu!oca&ii!e reîntru%are de c, !a PshaSec. – Desigur. De (a%t< o s,9i s%un !ui Prescott s, te duc, aco!o. >! cunoa/te %e director. !tceaK – O !inie de credit. – Bineîn&e!es. Banca ea de=a a a!ocat un cont %entru tine codi(icat D+. >n&e!eg c, %e Luea !ui ar!an au ace!a/i siste. Mi9a !ins degetu! are /i !9a în,!&at între4,tor. Bancro(t a a%ro4at din ca%. – 5 !a (e! /i aici. O s, a(!i c, sînt )one în Ba #it unde 4anii cash sînt înc, singura oned, negocia4i!,. S, s%er, c, nu ei (i neoit s, %etreci %rea u!t ti% în ace!e )one< dar dac, a (i ca)u! %o&i retrage 4ani din cont de !a orice 4ancoat. i neoie de o ar,K – Pe oent nu. "na dintre regu!i!e de 4a), a!e irginiei idaura era să afli #ntotdeauna natura misiunii tale #nainte de a-ţi alee instrumentele. cea singur, ur, de arsur, %e stucatura %erete!ui !ui Bancro(t era–%rea Bun.e!egant, ca s, (ie or4a de un carnaa! cu î%u/c,turi. Bancro(t %,rea a%roa%e %er%!ex în ura r,s%unsu!ui eu. Jusese %e %unctu! de a 4,ga îna în 4u)unaru! c,,/ii< /i acu î/i continua ac&iunea e)itant. >i întinse o carte de i)it,. – cesta este arurieru! eu. 69a s%us s, te a/te%te. 02
!uat cartea de i)it, /i a %riit9o. 6nscri%&ia ornaenta!, s%unea 0ar/in 9 :reen 6 Armurieri #ncă din ;<. Bi)ar. Dedesu4t era un singur rînd de ci(re. 4,gat cardu! în 4u)unar. – Mi9ar %utea (i de (o!os ai tîr)iu< a adis. Dar deocadat, reau s9o iau u/or. S, a/te%t !ini/tit ca s, se a/e)e %ra(u!. #red c, , da&i seaa de ce a neoie de asta. – Da< 4ineîn&e!es. #u cre)i c, e ai 4ine. încredere în =udecata ta. Bancro(t îi %rinse %riirea /i o sus&inu Totu/i s, &ii inte condi&ii!e în&e!egerii. 5u %!,tesc %entru un sericiu. +u reac&ione) %rea 4ine !a a4u)u! de încredere< donu!e Eoacs. – +u< %resu%un c, nu< a re%!icat o4osit. Mi9a aintit cu re)o!ase Rei!een Eaahara %ro4!ea a doi !ing,i ne!oia!i. Strig,te!e !or ania!ice îi reeniser, în ise u!t ti% du%, aceea. rguentu! !ui Rei!een< ex%us în ti% ce co=ea un ,r %e (unda!u! ace!or strig,te< (usese c, întrucît nieni nu ai oare cu ade,rat< %edea%sa %oate eni doar %rin su(erin&,. –si&it cua i au)it< se strî4, acui %ute&i recoanda un !oc unde s, stau< în ora/K "ndea !ini/tit< de nie! ediu. – Da< exist, ast(e! de !ocuri %e Mission Street. O s, %un %e cinea s, te duc, %în, aco!o. Pe #urtis< dac, o (i ie/it din arest. Bancro(t se ridic, /i e! în %icioare. – >n&e!eg c, acu rei s, o interiee)i %e Miria. 5a chiar /tie ai u!t des%re ace!e u!tie %atru)eci /i o%t de ore decît /tiu eu< a/a c, 4,nuiesc c, rei s, or4i&i între %atru ochi. M9a gîndit !a ochii aceia 4,trîni în cor%u! %neuatic de ado!escent, /i ideea de a %urta o conersa&ie cu Miria Bancro(t îi %,ru deodat, de)gust,toare. >n ace!a/i ti% o în, rece )gînd,rî cor)i!e întinse din =osu! stoacu!ui eu iar ca%u! %enisu!ui i se u(!, 4rusc de sînge. Gro)a. – O< da< a s%us (,r, entu)ias. Mi9ar %!,cea s, (ac asta.
Capito#u# Patru – +u %ari s, te si&i %rea 4ine< donu!e Eoacs. /a9iK M9a uitat %este u,r !a caerista care , întî%inase< a%oi 03
din nou !a Miria Bancro(t. Tru%uri!e !or %,reau ca de aceea/i îrst,. – +u< a r,s%uns ai r,gu/it decît inten&ionase. >/i co4orî scurt co!&uri!e gurii /i reeni !a strîngerea su! a h,r&ii %e care o studiase înainte de sosirea ea. >n s%ate!e eu caerista închise u/a caerei h,r&i!or cu un dec!ic %uternic. Bancro(t nu considerase necesar s, , înso&easc, în %re)en&a so&iei sa!e. Poate c, o întî!nire %e )i era tot ceea ce î/i %eriteau. >n schi4< caerista a%,ruse ca %rin agie cînd co4ora din 4a!conu! erandei dins%re are. Bancro(t îi acord, tot atîta aten&ie ca /i data trecut,. #înd a %!ecat< st,tea !îng, 4irou! din !en9og!ind,< (ixînd arsura de %e %erete. Doana Bancro(t strînse cu dexteritate su!u! h,r&ii în în, /i9! strecur, într9un tu4 !ung %rotector. – 5i 4ine< )ise ea (,r, s, ridice %riirea. Pune9&i între4,ri!e. –– "nde cînd întî%!atK 5ra era&i în %at. Des9a data asta se uit, !a ine Te rog s, nu , rogi s, doedesc astaF era singur,. #aera h,r&i!or era !ung, /i aerisit,< su4 un aco%eri/ 4o!tit %e care cinea î! %!acase cu i!uiniu. Ra(turi!e cu h,r&i a=ungeau !a în,!&iea ta!iei< (iecare aînd deasu%ra un dis%!a inc!us< /i erau a/e)ate în rînduri ca ni/te cutii cu ex%onate dintr9un u)eu. M9 a înde%,rtat de axa centra!,< %unînd unu! dintre ra(turi între ine /i doana Bancro(t. 5ra ca /i cu 9a/ (i ascuns. – Doan, Bancro(t< se %are c, a&i în&e!es gre/it. 5u nu sînt de !a %o!i&ie. M, interesea), in(ora&ii!e< nu ino,&ia. 5a a/e), harta strîns, în !,ca/u! s,u /i se s%ri=ini de ra(t cu a4e!e îini !a s%ate. >/i !,sase 4andero!e!e /i echi%aentu! tineresc de tenis undea în reo 4aie e!egant, în ti% ce eu discuta cu so&u! ei. cu era %er(ect aco%erit, de ni/te %anta!oni !argi negri /i cea n,scut din uniunea dintre un sacou de sear, /i un corsa=. Mîneci!e erau trase neg!i=ent în sus a%roa%e %în, !a cot< iar încheieturi!e îini!or nu9i erau î%odo4ite cu 4i=uterii. – Par inoat,< donu!e EoacsK , între4, ea. – P,re&i în (a&a unuiextre str,in. de ne!ini/tit, s, , deonstra&i 4una credin&, Rîse. 5ra un sunet %!,cut< %ro(und< iar uerii i se ridicar, /i se co4orîr, cînd îi d,du druu!. "n rîs care ar %utea a=unge s,9i %!ac,. – #ît de indirect e/ti. 00
%riit în =os !a harta %re)entat, în %artea de sus a ra(tu!ui din (a&a ea. Data se a(!a în co!&u! de stînga sus< un an cu %atru seco!e dinainte de a , na/te eu. Denuiri!e arcate %e ea erau cu !itere %e care nu !e %utea citi. – co!o de unde in eu< a (i direct nu e considerat, o are irtute< doan, Bancro(t. – +uK tunci care esteK ridicat din ueri. – Po!ite&ea. #ontro!u!. 5itarea stîn=ene!ii %entru toate ta4ere!e. – Sun, %!icticos. #red c, o s, ai cîtea /ocuri aici< donu!e Eoacs. – +9a s%us c, a (ost un 4un cet,&ean aco!o de unde in< doan, Bancro(t. – Oh. Se î%inse de !îng, ra(t /i se a%ro%ie de ine Da< Laurens i9a %oestit cîte cea des%re tine. Se %are c, erai considerat un o %ericu!os %e Luea !ui ar!an. ridicat – 5 în rus,.iar,/i din ueri. – Po(tiK – 6nscri%&ia. 5a oco!i ra(tu! %în, în dre%tu! eu< %riind harta. – 5 o hart, generat, %e co%uter a !ocuri!or de ateri)are de %e Lun,. Joarte rar,. o4&inut9o !a o !icita&ie. >&i %!aceK – 5 (oarte (ruoas,. La ce or, 9a&i cu!cat în noa%tea în care a (ost î%u/cat so&u! duneaoastr,K Se ho!4, !a ine. – Deree. Ni9a s%us< era singur,. Se (or&, s,9/i e!iine as%riea din g!as /i tonu! îi redeeni a%roa%e 4!înd O< /i dac, asta sun, a ino,&ie< donu!e Eoacs< nu este. 5 resenare. #u o ur, de a,r,ciune. – e&i sentiente de a,r,ciune în !eg,tur, cu so&u! duneaoastr,K -î4i. – #redea c, a s%us resenare. – Le9a&i s%us %e a4e!e. –– dic, tucred cre)iniic. c, eu Dar i9a so&u!K >nc, nu esteucis o %osi4i!itate. – 5steK – ea&i acces !a sei(. , a(!a&i dinco!o de sistee!e de a%,rare a!e casei cînd s9a întî%!at. 6ar acu %are c, ae&i une!e otie eo&iona!e. 0
>nc, )î4ind< r,s%unse – #onstrui un ca)< nu9i a/a< donu!e EoacsK 69a întors %riirea. – Dac, a/a a cerut inia. Da. – Po!i&ia a aut un ti% o teorie sii!ar,. Dar au decis c, inia n9a cerut asta. / %re(era s, nu (ue)i aici. %riit în =os !a îini!e e!e /i a desco%erit c, în od a%roa%e incon/tient scoseser, &ig,ri!e !ui Eristin Ortega. 5ra %e %unctu! de a extrage una din %achet. +erii. Si&indu9, în od 4i)ar tr,dat de nou! eu tru%< a %us %achetu! !a !oc. – >i %are r,u. – +u tre4uie. 5 o %ro4!e, de contro!u! ediu!ui. Mu!te dintre h,r&i!e de aici sînt (oarte sensi4i!e !a %o!uare. +9aeai de unde s, /tii. Reu/ise cua s, (ac, asta s, sune ca /i cînd nuai un idiot tota! nu /i9ar (i dat seaa. si&it cu contro!u! eu asu%ra interiu!ui a!unec, de%arte. – #e a deterinat %o!i&ia – >ntrea4,9i. >ntoarse s%ate!e /i se înde%,rt, de ine de %arc, ar (i !uat o hot,rîre. – #e îrst, ai< donu!e EoacsK – Su4iectiK Patru)eci /i unu. nii de %e Luea !ui ar!an sînt %u&in ai !ungi decît aici< dar nu cu u!t. – $i obiectiv= între4, ea< aiu&,rindu9i tonu!. – %etrecut a%roa%e un seco! în container. Tin)i s, %ier)i /iru!. 5ra o inciun,. $tia %în, !a u!tia )i cît durase (iecare sentin&, a ea de stocare. #a!cu!ase într9o noa%te iar acu ci(ra nu oia s, dis%ar,. De (iecare dat, cînd co4ora iar< ad,uga. – #ît de singur tre4uie s, (ii acu. o(tat /i 9a întors s, ana!i)e) ce! ai a%ro%iat ra(t cu h,r&i. Jiecare su! aea o etichet, în ca%,t. +ota&ia era sti! arheo!ogic. Srtis MinorF a 39a excaare< sectoru! de est. Brad4urF ruine!e a4srcene. înce%ut s, e!i4ere) unu! dintre su!uri. – Doan, aici nu e or4a cu , sit eu. ine în inte reunBancro(t< oti %entru care so&u!de duneaoastr, s, (i,%utut s, încerce s, se sinucid,K Se r,suci s%re ine a%roa%e înainte s, (i terinat de or4it iar chi%u! îi era încordat de (urie. – So&u! eu nu s9a sinucis< a )is ea rece. 08
– P,re&i (oarte sigur, de asta. ridicat ochii de %e hart, /i i9 a )î4it dic,< %entru cinea care nu era trea). – Pune9o !a !oc< strig, ea %ornind s%re ine. a4ar n9ai cît de a!oroas, Se o%ri< reenindu9/i re%ede în ti% ce eu %unea harta !a !oc în ra(t. >nghi&i în sec /i9/i st,%îni ro/ea&a din o4ra=i. – >ncerci s, , în(urii< donu!e EoacsK – >ncerc doar s, , ca%te) aten&ia. +e9a %riit reci%roc cîtea secunde. Doana Bancro(t î/i co4orî %riirea. – Ni9a s%us< dorea cînd s9a întî%!at. #e a!tcea %ot s, s%unK – "nde %!ecase so&u! duneaoastr, în seara aceeaK >/i u/c, 4u)a. – +u sînt sigur,. >n )iua res%ecti, (usese !a OsaCa< %entru o întî!nire de a(aceri. –M, "nde OsaCaK %riiesur%rins, – +u sînt de %e aici< a )is r,4d,tor. – OsaCa e în @a%onia. #redea – Mda. Luea !ui ar!an a (ost înteeiat, de /eiretsu =a%one)i uti!i)înd (or&, de unc, est9euro%ean,. sta a (ost cu u!t ti% în ur,< cînd eu nu era %rin %rea=,. – >i %are r,u. – +u tre4uie. Pro4a4i! c, nici duneaoastr, nu /ti&i %rea u!te des%re ce (,ceau str,o/ii cu trei seco!e în ur,. M9a o%rit. Doana Bancro(t , %riea ciudat. O c!i%, ai tîr)iu , i)4ir, %ro%rii!e e!e cuinte. #a%ricii!e don!oad,rii. r (i tre4uit s, dor acu< înainte de a s%une sau (ace cea cu ade,rat stu%id. – Am o îrst, de %este trei seco!e< donu!e Eoacs. "n ic surîs =uc, în =uru! 4u)e!or ei cînd s%use asta. Recu%erase aanta=u! !a (e! de u/or ca o scu(undare de de!(in. %aren&e!e în/ea!,. cesta este ce! de9a! uns%re)ece!ea cor% a! eu. Je!u! în care se co%orta d,dea de în&e!es c, ar tre4ui s, , uit. aruncat/o!duri!or< ochii %este%e%oe&ii co4orîndaco%erite %e deco!teu a%oiMi9a %e arcuirea !inii!e s!ai< %e =u,tate a!e coa%se!or< în tot acest ti% %retin)înd o deta/are !a care nici eu nici tru%u! eu de curînd tre)it nu aea dre%tu!. – 5 (oarte (ruos. Pu&in ca tîn,r %entru gusturi!e e!e< dar cu a s%us< nu sînt de %e aici. Pute reeni , rog !a so&u! 0I
duneaoastr,K (ost !a OsaCa în ti%u! )i!ei< dar s9a întors. Presu%un c, nu a ers aco!o (i)ic. – +u< 4ineîn&e!es c, nu. re aco!o o c!on, de tran)it înghe&at,. Tre4uia s, se întoarc, %e !a /ase seara< dar – DaK >/i odi(ic, u/or atitudinea /i ridic, o %a!, s%re ine. aut i%resia c, se str,duie/te i)i4i! s, se contro!e)e. – M, rog< a întîr)iat. Laurens st, adesea ai tîr)iu du%, încheierea unei a(aceri. – $i nu are nieni idee unde se duce cu aseenea oca)iiK #urtis< de exe%!uK >ncordarea de %e (a&a ei era înc, aco!o< ca %ietre!e erodate su4 un strat (in de ),%ad,. – +u a triis du%, #urtis. Presu%un c, a !uat un taxi de !a sta&ia de întru%are. +u sînt gardianu! !ui< donu!e Eoacs. – >ntî!nirea era crucia!,K #ea din OsaCaK – P,i nu< contracte!e< or4it des%re e! nu9/i ainte/te< dar nu a cred. re,)ut era asta. cea Desigur< ce9/i %rograase de ai u!t ti%. O (ir, de de)o!tare ariti, nuit, Paci(icon< cu sediu! în @a%onia. Reînnoirea !easingu!ui< genu! ,sta de !ucruri. De o4icei aea gri=, de toate astea de aici din Ba #it< dar a (ost cheat %entru o /edin&, extraordinar, a ea!uatori!or< /i e! se descurc, întotdeauna ce! ai 4ine cu ast(e! de !ucruri !a (a&a !ocu!ui. a%ro4at în&e!e%t< (,r, s, a ha4ar ce însean, un ea!uator în de)o!tarea ariti,. O4sera c, tensiunea doanei Bancro(t %,rea s, cede)e. – #hestii de rutin,< nuK – Da< a/a a/ )ice. >i )î4i o4osit Donu!e Eoacs< sînt sigur, c, %o!i&ia are întregistrate ast(e! de in(ora&ii. – $i eu sînt sigur< doan, Bancro(t. Dar nu au niciun oti s, !e î%art, cu ine. +u e =urisdic&ia ea aici. – P,rea&i destu! de %rieteni cînd a&i sosit. Dintr9o dat, în ocea ei se si&i un ghi%e de a!i&io)itate. %riit9o !ung %în, cînd ea î/i co4orî %riirea. –sta Oricu< sînt sigur, c, Laurens î&i %oate da tot ce9&i tre4uie. nu ducea nic,ieri. dat îna%oi. – Poate ar (i ai 4ine s, or4esc cu e! des%re astea. %riit de =ur î%re=uru! caerei Toate h,r&i!e astea. De cînd !e co!ec&iona&iK Doana Bancro(t si&i %ro4a4i! c, interiu! se a%ro%ia de (ina!< 0
c,ci tensiunea &î/ni din ea ca %etro!u! dintr9o %o%, s%art,. – #a dintotdeauna< )ise ea. >n ti% ce Laurens st,tea cu ochii %e cer< unii dintre noi tre4uia s, se uite !a %,înt. Dintr9un oti oarecare 9a gîndit !a te!esco%u! a4andonat %e terasa !ui Bancro(t. L9a ,)ut e/uat ca o si!uet, ascu&it, %e ceru! serii< o ,rturie ut, a ti%uri!or /i o4sesii!or trecutu!ui /i o re!ic, %e care nu o oia nieni. Mi9a aintit cu î/i reg,sise %o)i&ia du%, ce !9a atins< credincios unor %rograe echi %oate de un seco!< tre)it %entru scurt ti% !a (e! cu Miria Bancro(t atinsese /i tre)ise Turnu! #înt,tor din ho!. B,trîn. #u o %resiune su4it,< su(ocant,< se a(!a %este tot în =uru! eu< %utoarea sa scurgîndu9se din %ietre!e #asei So!are ca o igrasie. B,trîne&ea. 69a %rins adierea chiar /i dins%re (eeia tîn,r, /i (ruoas, din (a&a ea< /i gîtu! i se 4!oc, cu un s!a4 c!ic. #ea din ine oia s, (ug,< s, ias, a(ar, /i s, res%ire aer curat< %roas%,t< a(!e de%arte creaturi a!e c,ror aintiri se întindeau s, în se ur, dinco!o de de aceste toate eeniente!e istorice des%re care a în,&at !a /coa!,. – Te si&i 4ine< donu!e EoacsK 5(ecte!e don!oad,rii. M9a concentrat cu e(ort. – Da< , sit 4ine. Mi9a dres g!asu! /i a %riit9o în ochi Bine< nu , ai re&in< doan, Bancro(t. Mu!&uesc %entru ti%u! acordat. J,cu un %as s%re ine. – i rea – +u< e în regu!,. M, descurc singur. 6e/irea din caera h,r&i!or %,ru s, dure)e o eternitate< iar %a/ii ei %roocar, 4rusc un ecou în interioru! craniu!ui. #u (iecare %as< /i cu (iecare hart, %e !îng, care trecea< si&ea acei ochi antici %e s%ate!e eu< ur,rindu9,. ea neoie dis%erat, de o &igar,.
Capito#u# Cinci #eru! aea textura argintu!ui echi /i !uini!e înce%eau s, se a%rind, în Ba #it cînd /o(eru! !ui Bancro(t , aduse îna%oi în ora/. +e9a în,!&at în s%ira!, %este are %e deasu%ra unui echi %od sus%endat de cu!oarea ruginii /i %rintre c!,diri!e înghesuite a!e 07
%eninsu!ei cu o ite), ai are decît cea recoandat,. #urtis /o(eru! înc, se resi&ea în ura re&inerii de c,tre %o!i&ie. 6e/ise din arest a4ia de cîtea ore cînd Bancro(t îi ceruse s, , conduc, îna%oi< /i a (ost ursu) /i necounicati %e %arcursu! druu!ui. 5ra un tîn,r uscu!os a! c,rui (ruos as%ect tineresc te ca %unea %e gînduri. B,nuia!a ea era c, anga=a&ii !ui Laurens Bancro(t nu erau o4i/nui&i ca (unc&ionarii guernaenta!i s, !e întreru%, îndatoriri!e. +u 9a %!îns. Pro%ria ea dis%o)i&ie nu era de%arte de a /o(eru!ui. 6agini!e or&ii !ui Sarah continuau s, se tîrasc, %rin intea ea. Se întî%!ase a4ia noa%tea trecut,. Su4iecti. (rînat %e cer deasu%ra unei artere !argi< destu! de 4rusc %entru ca cinea de deasu%ra noastr, s, eit, un &iuit scanda!i)at de %roxiitate în cosetu! !iu)inei. #urtis întreru%se sena!u! cu o !oitur, de %a!, %e conso!, iar (a&a sa se ridic, s, arunce o c,ut,tur, %ericu!os de încruntat, %rin (ereastra din %!a(on. +e9a încadrat terestru o u/oar, i)4itur, /i iediat a irat în!a(!uxu! stîngatra(icu!ui %e o strad, aicuîngust,. înce%ut s, (iu interesat de ceea ce se g,sea a(ar,. 5xist, o onotonie a ie&ii de strad,. Pe toate !ui!e %e care a (ost< se ani(estau ace!ea/i ti%are de 4a),< !aud, /i (an(aronad,< în)are /i cu%,rare< ca o esen&, disti!at, a co%ortaentu!ui uan scurgîndu9se %e su4 ceea ce o a/in, %o!itic, de(ect, turnase aco!o de sus. Ba #it< P,înt< cea ai eche dintre !ui!e cii!i)ate< nu (,cea exce%&ie. De !a insu4stan&ia!e!e ho!o(a&ade asie a!e c!,diri!or antice %în, !a negustorii strada!i cu ei&,toare!e !or cata!og cui4,rite %e ueri ca ni/te greoi /oii ecanici sau tuori su%radiensionate< toat, !uea indea cea. Ma/ini!e se a%ro%iau /i se de%,rtau de 4orduri /i tru%uri su%!e se !i%eau de e!e< s%ri=inindu9se ca s, negocie)e în ace!a/i od în care o (,cuser, %ro4a4i! tot ti%u! de cînd existau a/ini de care s, se s%ri=ine. Juioare de a4uri /i (u %!uteau dins%re tara4e!e cu încare. Liu)ina era etan/ei)at, !a sunete /i eisiuni< dar %uteai si&i )goote!e %rin stic!,< incanta&ii!e în),tori!or de !a co!&uri /i u)ica odu!at, su4sonic care inducea necesitatea de a cu%,ra. >n #or%u! re)onan&a Mesageri!or<(undaenta!, oenirea estecare reersat,. întîi%rin)i e)i ase,narea< te !as, Mai s, te unde te a(!i< a%oi tu construie/ti di(eren&e!e %ornind de !a deta!ii. estecu! etnic de %e Luea !ui ar!an este în %rinci%a! s!a /i =a%one)< de/i %o&i o4&ine orice ariant, crescut, într9un container !a %re&u! %otriit. ici< (iecare (a&, aea un as%ect /i o cu!oare ?
di(erite – a ,)ut a(ricani îna!&i coste!ii< ongo!i< nordici cu ten %,stos /i< o dat,< o (at, care se,na cu irginia idaura< dar a %ierdut9o în u!&ie. To&i se i/cau ca ni/te 4,/tina/i %e a!uri!e unui rîu. Ne#ndem#natic. 6%resia a!unec, /i c!i%i %rin gînduri!e e!e ca (ata din u!&ie. M9a încruntat /i 9a ag,&at de ea. Pe Luea !ui ar!an< ia&a str,)ii are o e!egan&, curat,< o econoie a i/c,ri!or /i a gesturi!or %e care o si&i a%roa%e ca %e o coreogra(ie dac, nu e/ti o4i/nuit cu ea. 5u a crescut cu ea< ast(e! c, a înregistrat e(ectu! a4ia cînd nu 9a ai a(!at aco!o. ici n9a ,)ut9o. J!uxu! /i re(!uxu! uan a! coer&u!ui de dinco!o de geauri!e !iu)inei se,na cu a%a agitat, din s%a&iu! dintre a4arca&iuni. Oaenii se î%ingeau /i9/i croiau dru< retr,gîndu9se 4rusc ca s, oco!easc, gru%uri ai strînse din u!&ie %e care a%arent nu !e o4serau decît atunci cînd era %rea tîr)iu s, ai tru%uri (ac, anere. Tensiuni eidente se întindeau< uscu!oase se ridicau. Dei)4ucneau< dou, ori agîturi!e ,)ut (orîndu9se tentatie stîngace de 4,taie< nuai %entru a (i ,turate de agita&ie. 5ra ca /i cînd întregu! !oc %usese %u!eri)at cu un iritant cu (erooni. – #urtis. %riit %ie)i/ !a %ro(i!u! s,u i%ertur4a4i! Po&i întreru%e %rotec&ia !a eisiuni %entru o c!i%,K Se uit, s%re ine cu o u/oar, cur4are a 4u)e!or. – Sigur. M9a !,sat %e s%ate în scaun /i a (ixat iar strada. – +u sînt turist< #urtis. sta e eseria ea. #ata!oage!e negustori!or strada!i n,,!ir, %este ine ca un (urnicar de ha!ucina&ii induse de de!ir< u/or di(u)e datorit, !i%sei de direc&ionare a eisiei /i aestecîndu9se une!e cu a!te!e %e ,sur, ce a!uneca %rintre e!e< dar totu/i su%raso!icitante du%, standarde!e oric,rui har!anit. Pe/tii ie/eau ce! ai u!t în eiden&,F o succesiune de acte ora!e /i ana!e< retu/ate digita! %entru a da o sc!i%ire nec!ar, %e sîni /i u/chi. +ue!e (iec,rei %rostituate era ururat cu o oce r,gu/it,< î%reun, cu un %ri9%!an s(ioase< (eei doinatoare< ne4,r4ieri&ia!/i(e&ei cîte (eti&e cea din stocu! cu!tura! care ie ar,sari îi era co%!et str,in. Nesute %rintre astea se a(!au !iste!e u!t ai su4ti!e de chiica!e /i scenarii!e su%rarea!iste a!e în),tori!or de droguri /i i%!anturi. Ta!e/94a!e/u! înce%ea s, ai4, sens. – #e însean, de la Case= !9a între4at %e #urtis< %escuind 1
ex%resia %entru a treia oar, din rec!ae. #urtis %u(ni dis%re&uitor. – O arc, a ca!it,&ii. #ase!e sînt un carte!F îna!t, c!as,< 4orde!uri scu%e de9a !ungu! coastei. >&i %rocur, orice rei< a/a s%un ei. Dac, e o (at, de !a #ase< atunci a (ost în,&at, s, (ac, !ucruri !a care a=oritatea oaeni!or doar isea),. J,cu sen cu ca%u! s%re strad, +u te a,gi< niciuna de %e aici n9a !ucrat reodat, !a #ase. – Dar stiff= Ridic, din ueri – "n nue de strad,. Betatanatin,. O (o!osesc %u/tii %entru ex%erien&e în a%ro%ierea or&ii. 5 ai ie(tin, decît sinuciderea. – B,nuiesc. – +9aea&i tanatin, %e Luea !ui ar!anK – +u. O (o!osise în exterior cînd era în #or% de cîtea ori< dar acas, %rohi4it,. – >nera schi4 aea sinucideri. rei s, ridici !a !oc ecranu!K a!u! u/or de iagini se întreru%se 4rusc< !,sîndu9i o sen)a&ie de go! în interioru! ca%u!ui< ca o caer, neo4i!at,. a/te%tat ca sen)a&ia s, se disi%e)e /i< ca a=oritatea e(ecte!or secundare< a/a (,cu. – sta e Mission Street< )ise #urtis. "r,toare!e cîtea carta!e sînt nuai cu hote!uri. rei s, te !as aco!oK – >i recoan)i ceaK – De%inde ce rei. 69a r,s%uns %rintr9o ridicare de ueri. – Luin,. S%a&iu. Roo serice. Strînse din ochi gînditor. – >ncearc, !a endrix< dac, rei. u o anex, în (or, de turn< iar tîr(e!e %e care !e (o!osesc sînt curate. Liu)ina ,ri ite)a /i str,4,tur, cîtea carta!e în t,cere. neg!i=at s,9i s%un c, nu !a ace! ti% de roo serice , re(erea. Las,9! %e #urtis s, trag, conc!u)ii!e %e care se %are c, !e oia. +e%o(tit,
a!4,. 6agini!e aeau argini!e ag arti(icia!e a!e unei %o)e 4idiensiona!e %re!ucrate< ceea ce o (,cea eche. S%erînd c, asta indica o tradi&ie în sericii /i nu doar decre%itudine< i9a u!&uit !ui #urtis< a trîntit u/a /i a ur,rit !iu)ina înde%,rtîndu9se. >nce%u a%roa%e iediat s, se îna!&e /i du%, o c!i%, i9a %ierdut ura !uini!or %osterioare în tra(icu! aerian. M9a întors s%re u/i!e de og!ind, din s%ate!e eu iar e!e se des(,cur, %u&in sucit ca s, , !ase s, intru. Dac, ho!u! exce!a în cea< endrix cu siguran&, satis(,cea cea de9a doua dintre cerin&e!e e!e. #urtis ar (i %utut %arca trei sau %atru dintre !iu)ine!e !ui Bancro(t una !îng, a!ta /i tot ar ai (i r,as !oc s, se înîrt, %rintre e!e un ro4ot de cur,&enie. Des%re %ria nu era chiar atît de sigur. Pere&ii /i taanu! con&ineau !a intera!e neregu!ate da!e de i!uiniu a!e c,ror %erioad, de în=u,t,&ire era categoric a%roa%e de s(îr/it< iar radia&ia !or s!a4, aea singuru! e(ect de a aduna str,!ucirea în i=!ocu! înc,%erii. Strada care !uin, de din%e ace! !oc.tocai enise era cea ai %uternic, surs, de o!u! era %ustiu< dar o sc!i%ire s!a4, enea dins%re un ghi/eu de %e %erete!e o%us. Mi9a croit dru într9aco!o< trecînd de (oto!ii =oase /i ese cu argini de eta! care a4ia a/te%tau s, !oeasc, %e cinea< /i a desco%erit un onitor în(undat u%!ut de ),%ada a!eatoare a deconect,rii. >ntr9un co!&< o coand, %u!sa în caractere eng!e)e/ti< s%anio!e /i Can=i ORB5$T5. %riit de =ur î%re=ur /i a reenit !a ecran. +ieni. Mi9a dres g!asu!. Litere!e se /terser, /i se odi(icar, L5G5 L6MB. – #aut o caer,< a încercat< din %ur, curio)itate în =a%one),. 5cranu! reeni !a ia&, atît de draatic încît a (,cut un %as îna%oi. Din (ragente u!tico!ore< rotindu9se< se asa4!, ra%id o (a&, ,s!inie asiatic, deasu%ra unui gu!er închis !a cu!oare /i a unei craate. Ja&a )î4i /i se trans(or, într9o (eeie cauca)ian,< î4,trînind tre%tat< /i , a(!a în (a&a unei 4!onde de trei)eci de ani într9un taior so4ru de a(aceri. Du%, ce gener, idea!u! eu inter%ersona!< hote!u! decise de aseenea c, !a ura ure!or nu %utea or4i =a%one)a. – Bun, )iua< donu!e. Bine a&i enit !a ote! endrix< (ondat în 2?I /i înc, în igoare. #u ce , %ute seriK Mi9a re%etat cererea< continuînd utarea în aang!ic,. – Mu!&uesc< donu!e. e nueroase caere< toate co%!et 3
conectate !a re&eaua de in(ora&ii /i diertisent a ora/u!ui. , rog s, , indica&i %re(erin&e!e %riind eta=u! /i diensiunea. – / dori o caer, în turn< cu edere s%re est. #ea ai are %e care o ae&i. #hi%u! se retrase într9un co!& /i un sche!et tridiensiona! a! structurii caere!or hote!u!ui se ii în !ocu! s,u. "n se!ector %u!sa o%erati %rintre caere /i se o%ri într9un co!&< a%oi ex%!od, /i roti caera res%ecti,. O co!oan, de date (in ti%,rite se în/irar, %e una din !aturi!e ecranu!ui. – %artaentu! Hatchtoer< trei caere< doritoare!e !a treis%re)ece irgu!, o%t /a%te etri de !a – >n regu!,< î! iau. arta tridiensiona!, dis%,ru ca %rin agie /i (eeia reeni %e tot ecranu!. – #îte no%&i e&i %etrece !a noi< donu!eK – +ede(init. 5 necesar un de%o)it<)i!e s%use hote!u! s(ios.acu Pentru se=ururi de ai– u!t de %ais%re)ece tre4uie de%us, sua de /ase sute de do!ari O+". >n eentua!itatea %!ec,rii înainte de aceast, a %ais%re)ecea )i< o %arte %ro%or&iona!, a acestui de%o)it , a (i restituit,. – Bine. – Mu!&uesc donu!e. Du%, tonu! ocii a înce%ut s, 4,nuiesc c, un c!ient care %!,te/te ar (i o noutate !a ote! endrix. – #u e&i %!,tiK – #ont D+. Jirst #o!on BanC o( #a!i(ornia. #ondi&ii!e de %!at, înce%user, s, se deru!e)e în oentu! în care a si&it un cerc rece de eta! atingîndu9i 4a)a craniu!ui. – 5ste exact ceea ce cre)i c, este< )ise o oce ca!,. #u (aci cea gre/it< co%oii o s,9&i adune 4uc,&i din creieru! ic de %e %ere&i s,%t,îni întregi. or4esc de oarte reală, %rietene. cu< înde%,rtea),9&i îini!e de cor%. M9a con(orat< si&ind un (ior ne(ai!iar înghe&îndu9i /ira s%in,rii %în, în %unctu! în care atingea gura %isto!u!ui. Trecuse cea ti% de cînd nu ai (usese aenin&at cu oartea ade,rat,. – 5 4ine< )ise aceea/i oce ca!,. cu< asociatu! eu o s, te %erche)i&ione)e. Las9o s, (ac, asta< /i (,r, i/c,ri 4ru/te. – , rog introduce&i9, sen,tura D+ %e %ad9u! de !îng, ecran. 0
ote!u! accesase 4a)a de date a 4,ncii Jirst #o!on. a/te%tat i%ertur4a4i! în ti% ce o (eeie su%!, î4r,cat, în negru cu asc, de schi %,/ea în =uru! eu /i %!i4a %este ine din ca% %în,9n %icioare un scaner gri care torcea. Pisto!u! de %e gîtu! eu nu se c!inti. +u ai era rece. #arnea ea î! înc,!)ise !a o te%eratur, ai inti,. – 5 curat. – "n a!t g!as rece< %ro(esiona!. – +eurache 4a)a!< dar neo%erant. J,r, hardare. – -,uK #,!,tore/ti cu 4aga=e ca %u&ine< nu9i a/a< EoacsK 6nia îi s,ri din %ie%t /i ateri)a oa!e în stoac. S%erase s, (ie doar %o!i&ia !oca!,. – +u , cunosc< a s%us atent< întorcînd ca%u! cî&ia i!ietri. Pisto!u! î%unse /i eu , o%rii. – /a e< nu ne cuno/ti. cu< uite ce9o s, se întî%!e. O s, ie/i a(ar, – ccesarea creditu!ui încetea), în trei)eci de secunde< s%use hote!u! r,4d,tor. , rog acu – Donu! Eoacs nu introduce&i a aea neoie desen,tura re)erare< D+. )ise 4,r4atu! din s%ate!e eu< %unîndu9i o în, %e u,r. aide< Eoacs< erge !a %!i4are. – +u9i %ot asua %rerogatie!e de ga)d, dac, nu %!,ti&i< )ise (eeia de %e ecran. #ea din tonu! acestei (ra)e 9a o%rit în ti% ce , întorcea< /i dintr9un i%u!s 9a (or&at s, tu/esc 4rusc< chinuitor. – #e >ncooiat de accesu! de tuse< a dus o în, !a gur, /i i9a !ins degetu! are. – De9a ce nai4a te =oci< EoacsK M9a îndre%tat iar /i a !oit cu %a!a %ad9u! de !îng, ecran. "re de sa!i, %,tar, %este tot rece%toru! negru at. O (rac&iune de secund, ai tîr)iu un !at de %a!, tare se )dro4i de %artea stîng, a craniu!ui eu /i eu 9a %r,4u/it în îini /i genunchi %e %odea. "n 4ocanc îi 4iciui (a&a /i eu i9a continuat restu! druu!ui în =os. – Mu!&uesc< donu!e< a au)it ocea hote!u!ui ugind în ca%u! #ontu! duneaoastr, %rocesat. eu. înce%ut s, , ridic /i a este o4&inut un a! doi!ea 4ocanc în coaste dre%t u!&uire. Sînge!e îi curgea din nas %e coor. Neaa %isto!u!ui i se în/uru4a în gît. – +9a (ost cea iste&< Eoacs. ocea era cea ai %u&in ca!, Dac, tu cre)i c, %o!i&i/tii o s, ne ur,reasc, unde te duci tu<
atunci ci%u! tre4uie s,9&i (i (utut creieru!. cu ridică-te! M, tr,gea în %icioare cînd se de)!,n&ui tunetu!. +u /tiu din ce oti cinea c,ruia i se %,ruse %otriit s, echi%e)e securitatea endrix9u!ui cu tunuri autoate de dou,)eci de i!ietri se a(!a în s%ate!e eu< dar î/i (,cu trea4a cu o co%!exitate deastatoare. #u co!&u! ochiu!ui a ),rit autoture!a du4!, co4orînd %e (uri/ din taan cu o (rac&iune de secund, înainte de a9/i cana!i)a o ex%!o)ie de trei secunde %rin %rinci%a!u! eu atacator. Su(icient, %utere de (oc ca s, do4ori un aion ic. -gootu! era asur)itor. Jeeia ascat, a!erg, îns%re u/i< /i cu ecou! (ocu!ui înc, r,sunîndu9i în urechi a ,)ut cu ture!a se r,suce/te s9o ur,reasc,. J,cu a%roxiati o du)in, de %a/i %rin !uin, înainte ca o %ris, de !aser ru4iniu s, aco%ere cu %ic,&e!e s%ate!e ei /i o nou, (u)i!ad, i)4ucni în interioru! ho!u!ui. Mi9a %!esnit a4e!e îini %este urechi< înc, îngenuncheat< /i g!oan&e!e trecur, %rin (eeie. Seo%ri. %r,4u/i într9o în,!,/ea!, de e4re !i%sit, de gra&ie. Tiru! se >n !ini/tea duhnind a cordit, care ur,< niic nu se i/c,. utoture!a deenise inacti,< cu &ei!e înc!inate în =os< cu (uu! scurgîndu9i9se din cu!ate. Mi9a desc!e/tat %a!e!e de %e urechi /i 9a ridicat în %icioare< a%,sînd cu 4!înde&e %e nas %entru a sta4i!i întinderea stric,ciuni!or. Sîngerarea %,rea s, încetineasc, /i de/i aea t,ieturi în gur, nu a g,sit niciun dinte s!,4it. M, dureau coaste!e aco!o unde , nierise a doua !oitur,< dar nu %,rea niic ru%t. aruncat o %riire ce!ui ai a%ro%iat cadaru< /i i9a dorit s, n9o (i (,cut. #inea ura s, ai4, de cur,&at. >n stînga ea u/a unui !i(t se deschise cu un sunet s!a4 de c!o%o&e!. – #aera duneaoastr, este gata< donu!e< )ise hote!u!.
Capito#u# &as% Eristin Ortega era rearca4i! de so4r,. 6ntr, %e u/a cu un %as s,!tat de carecoa%s,< (,cea s,sese o%ri c!atine 4u)unaru! greuhote!u!ui a! =achetei !oindu9i9se în centru! ho!u!ui /i ana!i), ,ce!u! cu !i4a îndesat, într9un o4ra). – Jaci des chestii de genu! ,sta< EoacsK – a/te%tat ca u!t< i9a r,s%uns 4!înd. +u sînt %rea 4ine 8
dis%us. ote!u! triisese un a%e! !a %o!i&ia din Ba #it ca în oentu! în care autoture!a se de)!,n&uise< dar trecuse o =u,tate de or, 4un, înainte ca %rie!e nae s, co4oare din tra(icu! aerian. +u , ostenise s, erg în caera ea< întrucît /tia c, oricu aeau s, , trag, cu (or&a din %at< iar du%, ce au a=uns nici nu s9a ai %us %ro4!ea ca eu s, erg undea %în, nu a a=uns Ortega aici. "n edic a! %o!i&iei îi (,cu o eri(icare suar,< asigurîndu9se c, nu a su(erit contu)ii /i îi d,du cu un s%ra care s,9i o%reasc, sîngerarea din nas< du%, care 9a a/e)at în ho! /i i9a !,sat nou! tru% s, (ue)e una dintre &ig,ri!e !ocotenentu!ui. >nc, ai st,tea aco!o cînd a sosit ea< o or, ai tîr)iu. Ortega gesticu!a. – Mda< , rog. +oa%tea ora/u! e ocu%at. 69a întins %achetu!. 5a se uit, !a e! de %arc, tocai i9a/ (i %us o %ro4!e, (i!o)o(ic, î! !atura !u, /i %achetu!ui< scutur, o scotoci &igar,. 6gnorînd %!asture!e de a=or,< a%rinderea%oi de %e %rin 4u)unare< extrase o 4richet, grea cu ga) /i o a%rinse. P,rea a (i %e %i!ot autoat< dîndu9se !a o %arte a%roa%e (,r, s,9/i dea seaa ca s, (ac, !oc echi%ei !egi/ti!or cu nou! echi%aent< a%oi re%use 4richeta într9un 4u)unar di(erit. >n =uru! nostru< ho!u! %,ru deodat, ag!oerat de oaeni e(icien&i care9/i (,ceau tre4uri!e. – /adar. Su(!, (uu! în aeru! de deasu%ra ca%u!ui >i cuno/ti %e ti%ii ,/tiaK – O(< ai scute/te9, nai4ii – dic,K – dic,< a ie/it din stocare de /ase ore< /i nici ,car. u)ea cu înce%ea s, ridic g!asu! dic,< a or4it cu exact trei oaeni de cînd ne9a întî!nit u!tia dat,. dic,< 9a (ost niciodat, în ia&a ea %e P,înt. dic,< tu ştii toate astea. cu< ai de gînd s,9i %ui reo între4are inte!igent, sau , duc s, , cu!cK – Bine< %,strea),9&i ca%u! %e ueri. Ortega %,ru deodat, o4osit,. Se cu(und, în (oto!iu! din (a&a ea. – 69ai s%us sergentu!ui c, erau %ro(esioni/ti. – 5rau. ot,rîse c, asta era o in(ora&ie %e care a/ %utea9o î%,rt,/i %o!i&iei< întrucît %ro4a4i! oricu ar (i a(!at iediat ce eri(icau ce!e dou, cadare du%, dosare!e !or. I
– Ni9au s%us %e nueK Mi9a încruntat cu u!t, gri=, s%rîncene!e. – Pe nueK – Da. J,cu un gest de ner,4dare Ni9au s%us EoacsK – +u cred. – !te nueK ridicat o s%rîncean,. – De exe%!uK O4osea!a care îi în,!uia chi%u! se retrase 4rusc< /i îi arunc, o %riire dur,. – Las9o 4a!t,. O s, deru!e) eoria hote!u!ui /i o s, ,d. o%a. – Pe Luea !ui ar!an tre4uie s, ai andat %entru a/a cea. încercat s, sune %!ictisit. – /a e /i aici. Ortega scutur, scruu! &ig,rii ei %e coor. – Dar n9o s, %ro4!e,. Se %are c,organic,. nu e %entru %ria dat, cînd endrix a (ie (osto acu)at de ,t,are (ost cu u!t ti% în ur,< dar se g,se/te în arhie. – #u de n9a (ost de)actiatK – s%us acu)at< nu condanat. #urtea a res%ins ca)u!. utoa%,rare deonstra4i!,. Bineîn&e!es – (,cu sen din ca% s%re ture!a adorit,< unde doi e4ri ai echi%ei !egi/ti!or (,ceau o scanare a eisii!or – %e reea aia era or4a des%re e!ectrocutare. +iic de genu! ,sta. – Mda< asta oia s, între4. Oricu< cine dotea), hote!uri!e cu aseenea echi%aentK – #e cre)i c, sînt< un otor de c,utareK Ortega înce%use s, , %rieasc, cu o osti!itate editati, care nu %rea îi %!,cea. %oi< 4rusc< ridic, din ueri Re)uatu! de arhi, %e care !9a (run),rit enind încoace s%une c, s9a întî%!at cu cîtea seco!e în ur,< cînd r,)4oaie!e cor%oratie deeniser, urîte. re !ogic,. #u tot rahatu! care se de)!,n&uise< o u!&ie de c!,diri au (ost reuti!ate ca s, (ac, (a&,. Bineîn&e!es< u!te dintre co%anii au dat (a!ient du%, aceea o dat, cu crahu! (inanciar< a/a c, nieni nu a a=uns %!,teasc, (actur, de de)actiare. endrix s9a ridicat s, !a statutu! de ointe!igen&, arti(icia!, /i /i9a >ns, cu%,rat %ro%ria a(acere. – 6ste&. – Da< din cîte a au)it 69uri!e sînt singure!e care ani%u!ea), cu ade,rat ceea ce se întî%!, %e %ia&,. #a %e atunci /i9au (,cut
a%ari&ia cîtea dintre e!e. Mu!te dintre hote!uri!e de %e strada asta sînt 69uri. >i rîn=i %rin (u De asta nu st, nieni în e!e. 5 %,cat< ),u a/a. citit undea c, sînt %rograate s, rea c!ien&i a/a cu oaenii or sex. Tre4uie s, (ie (rustrant< nu9i a/aK – /a9i. "nu! dintre ohicani a%,ru %!utind deasu%ra noastr,. Ortega %rii în sus s%re e! cu o ex%resia care s%unea c, nu rea s, (ie deran=at,. – identi(icat ostre!e de D+< )ise ohicanu! s(ios< /i9i înîn, o %!ac, ideo(ax. Ortega î/i arunc, ochii %e ea /i tres,ri. – 6a te uit,. i aut co%anie de nie! îna!t %entru cîtea c!i%e< Eoacs. J!utur, un 4ra& în direc&ia cadaru!ui 4,r4atu!ui Tru% înregistrat %entru u!tia dat, în %osesia !ui Diitri Eadin< cunoscut /i ca Diitri Gea,nu!. sasin %ro(esionist din !adiostoC. –Ortega $i (eeiaK /i (eeia schi4ar, %riiri. – Birou! din "!an BatorK – 69a %rins %e aîndoi dintr9o dat,< /e(a. – L9a %rins %e tic,!os. Ortega s,ri în %icioare cu o energie reînnoit, ai s, !e exci), ci%uri!e cortica!e /i îna%oi %e Je!! Street. reau s,9! don!oad, %e Dii !a o!ding înainte de ie)u! no%&ii. >ntoarse %riirea s%re ine Eoacs< se %are c, te9ai doedit uti!. Mohicanu! c,ut, su4 costuu! s,u !a dou, rînduri /i scoase un cu&it de ,ce!ar cu !a, grea cu non/a!an&a cuia care î/i scotea &ig,ri!e. >%reun, se a%!ecar, asu%ra cadaru!ui /i îngenunchear, !îng, e!. Po!i&i/ti în uni(or, interesa&i se adunar, s, %rieasc,. Se au)i sunetu! ued< ca o %îrîitur,< a carti!agii!or des(,cute. Du%, o c!i%,< 9a ridicat /i eu s, , a!,tur s%ectatori!or. +ieni nu9i d,du aten&ie. +u era ceea ce a/ (i nuit chirurgie 4iotehnic, ra(inat,. Mohicanu! cio%îr&ise o sec&iune a /irei s%in,rii ca s, o4&in, acces !a 4a)a craniu!ui< iar acu s,%a în =ur cu îr(u! cu&itu!ui s,u< încercînd !oca!i)e)e i/cat cu s, a4e!e îini.ci%u! cortica!. Eristin Ortega &inea ca%u! ne9 – Le îngroa%, u!t ai adînc ca %în, acu< s%unea ea. e)i dac, %o&i scoate restu! erte4rei< %e aco!o o s, (ie. – >ncerc< or,i ohicanu!. 5 cea î4un,t,&it aici< %resu%un. "nu! dintre a4sor4itoare!e de /ocuri des%re care or4ea +oguchi 7
u!tia dat, La nai4a #re)use c, !9a g,sit. – +u< uite< !ucre)i dintr9un unghi gre/it. Las,9, s, încerc eu. Ortega !u, cu&itu! /i %use un genunchi %e ca% ca s,9! sta4i!i)e)e. – La nai4a< a%roa%e c,9! g,sise< /e(a. – Da< da. +9o s,9i %etrec toat, noa%tea %riindu9te cu scorone/ti aco!o. Ridic, ochii /i , ,)u ur,rind9o< d,du scurt din ca% în sen de recunoa/tere /i %!as, îr(u! )i&at a! !aei în %unctu! %otriit. %oi cu o sucitur, scurt, a îneru!ui cu&itu!ui< e!i4er, cea. Se uit, în sus s%re ohican cu un rîn=et. – i au)it astaK #,ut, %rin sînge!e închegat /i extrase ci%u! cortica! între ar,t,tor /i degetu! are. +u %,rea cine /tie ce< o carcas, re)istent, !a i%act %,tat, de sînge a4ia de ,riea unui uc de &igar,< cu (i!aente r,sucite ie/indu9i &e%ene de !a un ca%,t. >n&e!egea de ce cato!icii nu oiau s, cread, c, ace!a era rece%tacu!u! su(!etu!ui uan. – Te9a %rins< Dii. Ortega ridic, ci%u! în !uin,< a%oi i9! %as,< %e e! /i cu&itu!< ohicanu!ui. >/i /terse degete!e de haine!e cadaru!ui. – Bun< hai s,9! scoate /i %e a! (eeii. >n ti% ce î! ur,rea %e ohican re%etînd %rocedura %e ce! de9a! doi!ea cor%< i9a a%ro%iat ca%u! de a! !ui Ortega su(icient cît s,9i /o%tesc – Deci /tii /i cine e eaK Se întoarse 4rusc s, se uite !a ine< dar nu %utea (i sigur dac, de sur%ri), sau din cau)a ne%!,cerii %roocate de a%ro%ierea ea. – Mda< /i ea e tot Dii Gea,nu!. a< ce =oc de cuinte Tru%u! e înregistrat !a "!an Bator< care %entru /tiin&a ta este ca%ita!a %ie&ei negre a don!oad,rii din sia. e)i tu< Dii nu e un caracter %rea încre),tor. >i %!ace s, ai4, oaeni de care s, %oat, (i sigur c,9i asigur, s%ate!e. 6ar în cercuri!e în care se înîrte Dii< singura %ersoan, în care %o&i aea cu ade,rat încredere e/ti tu însu&i. –Ortega Par a (,cu (i ni/te cercuri intie. Pe P,înt e u/or s, (ii co%iatK o grias,. – Din ce în ce ai u/or. Du%, cu e tehno!ogia acu< un uti!a= de reîntru%are arti)ana! înca%e într9o caer, de 4aie. >n curînd o s, (ie or4a de un !i(t. %oi o a!i),. Ridic, din ueri Pre&u! %rogresu!ui. 8?
– Pe Luea !ui ar!an singura ca!e de a o (ace este s, te înscrii %entru o re%arti)are ste!ar,< s, o4&ii o co%ie ca asigurare %entru %erioada c,!,toriei /i a%oi s, anu!e)i transisia în u!tiu! oent. Ja!si(ici un certi(icat de tran)it< a%oi %retin)i c, ai o necesitate ita!, de don!oad te%orar de %e o co%ie. Ti%u! nu ai e %e acea !ue iar a(acerea !ui se %r,4u/e/te< chestii de genu! ,sta. Jaci un don!oad de %e srcina! !a sta&ia de transisie< /i un a!tu! %rin co%ania de asigur,ri a!tundea. #o%ia "nu %,r,se/te !ega! sta&ia. Tocai s9a r,)gîndit asu%ra %!ec,rii. Se întî%!, u!tora. #o%ia Doi nu se ai întoarce niciodat, !a co%ania de asigur,ri %entru rede%o)itare. Totu/i< cost, o u!&ie de 4ani. Tre4uie s, ituie/ti u!t, !ue< s, (uri u!t ti% irtua! ca s, %o&i sc,%a. Mohicanu!ui îi a!unec, îna /i9/i t,ie degetu! în cu&it. Ortega d,du ochii %este ca% /i o(t, scurt. Se întoarse cu (a&a !a ine. – ici e ai u/or< )ise ea a4ru%t. – -,uK #u se (aceK – P,iDe 5)it,< de s, %arc, cu ine ce rei /tiiKar (i c,utat s,9/i dea seaa de ce or4ea rîn=it s%re ea. – Sînt curios din (ire< %resu%un. – OE< Eoacs. >/i î%reun, %a!e!e în =uru! %aharu!ui de ca(ea "ite cu se (ace. >ntr9o )i donu! Diitri Eadin intr, într9una dintre ari!e co%anii de asigurare %entru recu%erare /i reîntru%are. reau s, s%un cinea cu adevărat res%ecta4i!< ca L!ods sau #artright So!ar< %oate. – sta se întî%!, aiciK (,cut sen cu îna îns%re !uini!e %odu!ui i)i4i!e %rin (erestre!e caerei e!e în Ba #itK Mohicanu! îi aruncase !ui Ortega ni/te %riiri 4i)are cînd ea r,,sese în ur, !a %!ecarea %o!i&iei de !a endrix. 5a î! a!ungase cu un a!t s(at s,9! don!oade)e ra%id %e Eadin< a%oi urcase sc,ri!e. 5a a4ia se uitase !a nae!e %o!i&iei care %!ecau. – Ba #it< #oasta de 5st< %oate chiar în 5uro%a. Ortega sor4i din ca(ea< strîngînd din ochi din cau)a su%rado)ei de hisC %e care o ceruse endrix9u!ui s9o erse în,untru. – +u contea),. #ontea), co%ania. #inea sta4i!. #inea care (ace asigur,ri înc, de cînd au înce%ut don!oad,ri!e. Eadin rea s, încheie o %o!i&, RR< ceea ce< du%, oDonu! !ung, discu&ie %riind %rie!e< o /i (ace. e)i tu< tre4uie s, arate 4ine. 5 echea /echerie< cu singura di(eren&, c, ceea ce c,ut, noi aici este u!t ai u!t decît 4anii. M9a s%ri=init de %artea ea de (ereastr,. %artaentu! 81
Hatchtoer %riise nue!e %otriit. Toate ce!e trei caere d,deau s%re ora/ /i s%re a%a de dinco!o de e!< (ie s%re nord (ie s%re est< iar %era)u! (erestrei de %e teras, aco%erea ca o cincie din s%a&iu! dis%oni4i!< îne!it cu %erne ari în cu!ori %sihede!ice. Ortega /i cu ine st,tea (a&, în (a&, aînd între noi un etru curat de s%a&iu. – OE< asta9i o co%ie. $i a%oiK Ortega ridic, din ueri. – "n accident (ata!. – >n "!an BatorK – #orect. Dii se arunc, cu toat, ite)a într9un stî!% de tensiune< cade de !a (ereastra unui hote!< cea de genu! ,sta. "n agent din "!an Bator recu%erea), ci%u! cortica! /i< contra unei ite su4stan&ia!e< (ace o co%ie. #a urare< #artright So!ar sau L!ods< con(or andatu!ui !or de recu%erare< î! trans(er, %e Dii '%.d.* îna%oi în 4anca !or de c!one /i î! don!oadea), în tru%u! care a/tea%t,. Mu!&uesc (oarte u!t< donu!e. (ost %!,cut s, (ace a(aceri cu ti% duneaoastr,. – >ntre – >ntre ti% agentu! cu%,r, un tru% de %e %ia&a neagr,< %ro4a4i! un ca) de catatonie de !a un s%ita! !oca!< sau o icti, a droguri!or direct de !a scena criei< una care nu e %rea aariat, (i)ic. Po!i&ia din "!an Bator (ace un coer& 4,t,tor !a ochi cu or&ii neidenti(ica&i. gentu! /terge intea tru%u!ui< don!oadea), co%ia !ui Dii în e!< iar tru%u! %!eac, de aco!o %ur /i si%!u. Prin su4or4ita! %în, %e cea!a!t, %arte a g!o4u!ui /i !a trea4, în Ba #it. – +u9i %rin)i %rea des %e ti%i ,/tia. – %roa%e niciodat,. Pro4!ea e c, nu a=ungi s, %rin)i a4e!e co%ii o dat,< (ie or&i ca acu (ie re&inu&i %entru o o(ens, %asi4i!, de ur,rire %ena!, O+". J,r, acu)area O+"< nu ai dre%tu! !ega! s, don!oade)i dintr9un cor% iu. 6ar într9o situa&ie (,r, ie/ire< geenii %ur /i si%!u î/i )4oar, ci%u! cortica! %rin cea(, înainte ca noi s,9i %ute aresta. ai ,)ut asta. – 5 destu! de dur. #are9i %edea%sa %entru a/a ceaK – $tergerea. – >tererea= Jace&i asta aiciK Ortega "naco!o surîsniciodat,. u/or< ca un rictus< =uca în =uru! gurii ei< dar (,r,a%ro4,. s, a=ung, – Da< (ace asta aici. Te /ochea),K c,)ut %e gînduri. "ne!e crie din cadru! #or%u!ui aduceau %edea%sa cu /tergerea< în %rinci%a! de)ertarea sau re(u)u! de a ascu!ta un ordin în !u%t,< dar nu o ,)use niciodat, a%!icat,. 82
5ra în contradic&ie cu condi&ionarea de a (ugi ca s,9&i sca%i %ie!ea. 6ar %e Luea !ui ar!an /tergerea (usese a4o!it, cu )ece ani înainte de a , na/te eu. – 5 ca deodat< nu9i a/aK – >&i %are r,u de ce9o s, se întî%!e cu DiiK Mi9a trecut îr(u! !i4ii %este t,ieturi!e din interioru! gurii. M9 a gîndit !a cercu! rece de eta! %e cea(a ea /i a scuturat din ca%. – +u. Dar asta îi o%re/te %e cei ca e!K – Mai exist, a!te cîtea crie ca%ita!e< dar e!e se a%!ic, în a=oritatea !or cîtora oaeni stoca&i de sute de ani. 5x%resia de %e (a&a !ui Ortega re(!ecta (a%tu! c, ei nu i se %,rea o idee atît de 4un,. %us =os ca(eaua /i a c,utat o &igar,. Mi/carea era autoat,< iar eu era %rea o4osit ca s9o o%resc. Ortega re(u), %achetu! întins. tingîndu9i %ro%ria &igar, de %etecu! de a%rindere< 9a uitat !a ea strîngînd din ochi. – #î&i ani ai< OrtegaK >i întoarse o %riire atent,. – Trei)eci /i %atru. De ceK – +u ai (ost niciodat, %.d.< nuK – M, rog< a (,cut %sihochirurgie acu cî&ia ani< 9a adorit %entru cîtea )i!e. Dar în a(ar, de asta< nu. +u sînt un criina!< /i nu a 4ani %entru genu! ,sta de c,!,torii. ex%irat %riu! (u. – 5/ti ca sensi4i!, !a su4iectu! ,sta< nu9i a/aK – #u a s%us< nu sînt un criina!. – +u. M9a gîndit !a oentu! cînd o ,)use u!tia dat, %e irginia idaura Dac, ai (i< nu &i s9ar %,rea c, o dis!ocare de dou, sute de ani sînt un ,run&i/. – +9a s%us asta. – +ici nu tre4uia. +u /tia ce anue , (,cea s, uit c, Ortega re%re)int, !egea< dar ceva , (,cea. #ea se ridica în s%a&iu! dintre noi< cea ca o înc,rc,tur, static,< cea cu care ar (i tre4uit s, , %ot descurca dac, intui&ia eaar de(iMesager n9ar (idis%,ruse (ost atît de nou! eu tru%. Orice (ost< tocai dinaor&it, caer,.deMi9a îndre%tat uerii /i a tras adînc din &igar,. ea neoie de son. – Eadin e costisitor< nu9i a/aK #u aseenea regie< cu aseenea riscuri< tre4uie s, coste cea. 83
– #a dou,)eci de ii !oitura. – tunci Bancro(t nu s9a sinucis. Ortega ridic, o s%rîncean,. – 5 o deduc&ie ra%id,< %entru cinea care a4ia a enit aici. – O(< haide. su(!at un (u !ung s%re ea Dac, ar (i (ost sinucidere< cine nai4a ar (i %!,tit ce!e dou,)eci ca s, , ooare %e ineK – 5/ti (oarte iu4it< nu9i a/aK M9a a%!ecat. – +u< sînt urît într9o u!&ie de !ocuri< dar nu de c,tre cinea cu aseenea re!a&ii /i cu atî&ia 4ani. +u sînt destu! de sti!at ca s,9 i (ac du/ani de nie!u! ,sta. #e! care !9a %us %e Eadin %e ure!e e!e /tie c, !ucre) %entru Bancro(t. Ortega rîn=i. – Parc, )iceai c, nu &i9au s%us %e nue. &şti obosit, a/es$i. %roa%e c, o edea %e irginia idaura i/cîndu9/i degetu! înnu direc&ia ea. Corpul Mesaerilor se lasă #nvins de poliţia locală. re%arat cu a %utut ai 4ine. – $tiau cine sînt. Oaenii de ti%u! !ui Eadin nu stau %rin hote!uri a/te%tînd s, =e(uiasc, turi/ti. aide< Ortega. 5a !,s, ca exas%erarea ea s, se scu(unde în !ini/te înainte de a9i r,s%unde. – Deci /i Bancro(t a (ost asasinatK Poate. $i ce dac,K – a tre4ui s, redeschide&i ancheta. – +u , ascu!&i< Eoacs. >i o(eri un )î4et enit s, o%reasc, din dru oaenii înara&i #a)u! e închis. M9a s%ri=init de %erete /i a %riit9o un ti% %rin (u. >n (ina! a )is – $tii< cînd echi%a ta de cur,&enie a sosit în seara asta< unu! dintre ei i9a ar,tat insigna su(icient de u!t ca s, , uit 4ine !a ea. #hiar si%atic,< %riit, de a%roa%e. u!turu! ,!a /i scutu!. $i toate !itere!e din =uru! !or. J,cu un gest s, continui< iar eu a ai tras un (u din &igar, înainte de a în(ige acu!.
şi ai să cre)i a"utăm= – +ă prote"ăm Presu%un atunci cînd a=ungi !ocotenent< nu %rea în genu! ,sta dec,!ucruri. tins. "n u/chi îi tres,ri su4 ochi /i o4ra=ii i se adîncir, de %arc, ar (i su%t cea aar. Se ho!4, !a ine< /i %entru o c!i%, , gîndii c, a ers %rea de%arte. %oi uerii îi c,)ur, /i o(t,. – h< d,9i înainte. La ura urei ce dracu; /tii tu des%re astaK 80
Bancro(t nu e un o ca ine /i ca tine. 5 un nenorocit de Mat. – "n MatK – Da. "n Mat. $tii tu< iar %ilele lui Matusalem au fost nouă sute şai%eci şi nouă de ani. 5 4,trîn. reau s, s%un< 4,trîn cu ade,rat. – sta e o cri,< !ocotenenteK – r tre4ui s, (ie< )ise Ortega ursu). Dac, tr,ie/ti atît de u!t< înce% s, &i se întî%!e anuite !ucruri. =ungi s, cre)i c, e/ti Dune)eu. Dintr9o dat, oaenii ici< de trei)eci< %oate %atru)eci de ani< nu %rea ai au i%ortan&,. Tu ai ,)ut societ,&i întregi ridicîndu9se /i dec,)înd< /i înce%i s, te si&i în a(ara tuturor acestor !ucruri< niic nu ai contea), cu ade,rat %entru tine. $i %oate înce%i s,9i strie/ti %e oaenii ,/tia< ca %e %,%,dii< dac, a=ung su4 %icioare!e ta!e. %riit9o cu serio)itate. – i o4serat cea de genu! ,sta !a Bancro(tK reodat,K – +u or4esc de Bancro(t< a!ung, ea o4iec&ia cu o i/care ner,4d,toare a îinii. or4esctratea), de cei ca e!. Sînt a/a ca 69uri!e. o ras, a%arte. +u sînt uani< oenirea cu tu Sînt /i cu ine trat, ia&a insecte!or. 5i 4ine< cînd ai de9a (ace cu de%artaentu! de %o!i&ie din Ba #it< atitudinea asta uneori se %oate întoarce asu%ra ta. M9a gîndit scurt !a excese!e !ui Rei!een Eaahara< /i 9a între4at cît de u!t gre/ea de (a%t Ortega. Pe Luea !ui ar!an< a=oritatea oaeni!or î/i %eriteau s, se reîntru%e)e ce! %u&in o dat,< dar ideea era c, dac, nu erai (oarte 4ogat tre4uia s,9&i tr,ie/ti ia&a în întregie de (iecare dat, iar 4,trîne&ea< chiar cu trataent antisen< era o trea4, %!icticoas,. doua oar, era /i ai r,u (iindc, /tiai !a ce s, te a/te%&i. +u u!&i aeau %uterea s, o (ac, de ai u!t de dou, ori. Ma=oritatea intrau o!untar !a stocare du%, aceea< cu reîntru%,ri te%orare oca)iona!e %entru %ro4!ee de (ai!ie< /i desigur chiar /i ace!e reîntru%,ri se r,reau %e ,sur, ce ti%u! trecea iar noi!e genera&ii î/i edeau de ia&, (,r, !eg,turi!e echi. Tre4uia s, (ii un anuit gen de %ersoan, ca s, continui< s, vrei s, continui< ia&, du%, ia&,< tru% du%, tru%. Tre4uia s, %orne/ti în di(erit< indi(erent ce ai %utea deeni %e ,sur, ce seco!e!e se od acuu!ea),. – Deci Bancro(t nu e !uat în sea, %entru c, e un Mat. Regret< Laurens< e/ti un tic,!os arogant care a tr,it %rea u!t. Po!i&ia din Ba #it are !ucruri ai 4une de (,cut decît s, te ia %e tine în serios. #ea de genu! ,sta. 8
Dar Ortega nu ai u/c, oea!a. Sor4i din ca(ea /i (!utur, din în,. – "ite ce9i< Eoacs< Bancro(t e în ia&,< /i indi(erent de date!e ca)u!ui are destu!, %a), ca s, r,în, a/a. +ieni nu gee su4 %oara unei gre/e!i a =usti&iei. De%artaentu! de %o!i&ie nu are su(iciente (onduri< oaeni /i e su%raso!icitat. +u ae resurse!e s, în, !a in(init (antoe!e !ui Bancro(t. – $i dac, nu sînt (antoeK Ortega o(t,. – Eoacs< a %arcurs eu îns,i casa de trei ori î%reun, cu echi%a !egi/ti!or. +u exist, niciun sen de !u%t,< nicio 4re/, în a%,rarea )onei /i nicio ur, de reun intrus nic,ieri în înregistr,ri!e re&e!ei de securitate. Miria Bancro(t s9a o(erit o!untar s, se su%un, tuturor teste!or %o!igra(ice care exist, /i !e9a trecut (,r, niciun treur. +u /i9a ucis so&u!< nieni nu a %,truns în,untru ca s,9i ucid, so&u!. Laurens Bancro(t s9a sinucis< din otie %e care s, e! !edoede/ti /tie ce! ai 4ine< /i asta9i tot.dore/ti >i %are r,u nu c, tu ar tre4ui contrariu!< dar s, cea însean, c, a/a /i este rea!itatea. 5 un ca) închis. – Dar te!e(onu!K Ja%tu! c, Bancro(t nu %rea aea cu s, uite c, are o stocare te!ecoandat,K Ja%tu! c, cinea , consider, su(icient de i%ortant încît s,9! triit, %e Eadin aiciK – +9a de gînd s, , contra)ic cu tine %e tea asta< Eoacs. O s,9! interog, %e Eadin /i o s, a(!, ce /tie< dar în %riin&a restu!ui a (ost de=a %e teren /i înce% s, , %!ictisesc. 5xist, oaeni care au neoie de noi u!t ai u!t decît are Bancro(t. ictie oarte cu ade,rat care nu au (ost a/a de norocoase s, ai4, o stocare te!ecoandat, du%, ce ci%uri!e !or cortica!e au (ost distruse. #ato!ici ,ce!,ri&i %entru c, uciga/ii !or /tiu c, ictie!e nu or ai ie/i niciodat, de !a de%o)itare ca s,9i acu)e. O o4osea!, ascuns, se ridica în ochii !ui Ortega în ti% ce enuera !ista %e degete. – #a)uri!e de ,t,are organic, a!e ce!or care nu au 4ani s, (ie reîntru%a&i decît dac, statu! %oate doedi c, exist, reo r,s%undere î%otria cuia. M, 4,!,cesc în a/a cea )ece ore %e )i sau ai u!t< /i regret< %ur /icu si%!u nu sa!e ai conge!ate a si%atie de irosit cu donu! Laurens Bancro(t c!one!e /i agice!e sa!e )iduri de in(!uen&, în !ocuri sus9%use /i aoca&ii !ui (i&o/i care s, ne (ac, s, s,ri %rin cercuri ori de cîte ori reun e4ru a! (ai!iei sau sta((u!ui s,u rea s, se strecoare %e dedesu4t. – sta se întî%!, des< nu9i a/aK 88
– Destu! de des< dar nu tre4uie s, te sur%rind,< îi o(eri un surîs trist 5 un tic,!os de Mat. To&i sînt !a (e!. 5ra o !atur, a ei care nu9i %!,cea< o ceart, %e care nu oia s9o a /i o iagine a !ui Bancro(t de care nu aea neoie. $i ai %resus de toate< nerii ei ur!au du%, son. stins îndesat &igara. – #red c, ar (i ai 4ine s, %!eci< !ocotenente. Toate %re=udec,&i!e astea îi dau dureri de ca%. #ea sc!i%i în ochii ei< cea ce n9a %utut de!oc citi. (ost aco!o o secund,< a%oi a dis%,rut. 5a ridic, din ueri< !,s, =os %aharu! cu ca(ea /i9/i arunc, %icioare!e %este arginea %era)u!ui. Se întinse< arcuindu9/i s%ate!e %în, cînd trosni au)i4i! /i %orni s%re u/, (,r, s, se uite îna%oi. r,as aco!o unde era< %riind re(!exia ei i/cîndu9se %rintre !uini!e ora/u!ui din (ereastr,. Se o%ri în u/, /i a ,)ut9o întorcîndu9/i ca%u!. – ei< Eoacs. ochii s%re ea. – i aruncat uitat ceaK D,du din ca%< cu gura strîns, într9o !inie îndoit,< ca /i cînd ar (i !uat cuno/tin&, de un %unct arcat într9un =oc %e care î! =uca aîndoi. – rei un %ontK "n %unct de unde s, %orne/tiK M, rog< tu ni !9 ai dat %e Eadin< a/a c, %resu%un c, î&i datore) asta. – +u9i datore)i niic< Ortega. endrix a (,cut9o< nu eu. – Lei!a Begin< )ise ea. runc,9!e asta aoca&i!or !ui (i&o/i< /i e)i unde duce. "/a a!unec, închi)îndu9se /i caera re(!ectat, nu ai au niic decît !uini!e ora/u!ui de a(ar,. Le9a (ixat un ti%< a a%rins o a!t, &igar, /i a (uat9o %în, !a (i!tru. Bancro(t nu se sinucisese< ce! %u&in atîta !ucru îi era !i%ede. Lucra !a ca) de ai %u&in de o )i /i de=a aea dou, cons%ira&ii se%arate în s%inare. Mai întîi 4,t,u/ii aniera&i ai !ui Eristin Ortega de !a institu&ia =udiciar,< a%oi asasinu! din !adiostoC /i tru%u! s,u de re)er,. #a s, nu ai en&ione) atitudinea re)erat, a !ui Miria Bancro(t. >n tota! %rea u!te a%e tu!4uri %entru cacare !ucruri!e s, (ie%eceea ce inten&ionau s, cea< (ie. Ortega oiace cea< ce! î! %!,tise Diitri Eadin oia iar ceea oiau ei %,rea s, (ie ca dosaru! Bancro(t s, r,în, închis. sta nu era /i o%&iunea ea. – Oas%ete!e duneaoastr, a %,r,sit c!,direa< s%use endrix< )druncinîndu9, din retros%ectia ea %roiectat, %e stic!,. 8I
– Mu!&uesc< a r,s%uns a4sent< striind &igara în scruier,. Po&i s, închi)i u/a /i s, 4!oche)i !i(turi!e de %e eta=u! ,staK – Desigur. Dori&i s, (i&i anun&at des%re orice intrare în hote!K – +u. c,scat ca un /ar%e care încearc, s, înghit, un ou Doar nu9i !,sa s, urce aici. $i (,r, niciun a%e! în ur,toare!e /a%te ore /i =u,tate. Tot ce a ai %utut (ace a (ost s,9i scot haine!e ra%id înainte ca a!uri!e sonu!ui s, , co%!e/easc,. !,sat costuu! de ar, a! !ui Bancro(t aruncat %e un (oto!iu cood /i 9a tîrît în %atu! cu !en=erie staco=ie. Su%ra(a&a %atu!ui se ondu!, %u&in< a=ustîndu9se greut,&ii /i diensiunii cor%u!ui eu< a%oi , %urt, ca o a%,. "n i) s!a4 de t,îie %!uti dintre cearcea(uri. (,cut cu =u,tate de ini, o tentati, de astur4are< cu intea agitîndu9se o!atic %rintre iagini!e cur4e!or o!u%toase a!e !ui Miria Bancro(t< dar în schi4 continua s, ,d tru%u! %a!id a! !ui Sarah trans(orat în ruine de (ocu! Ea!ashniCou!ui. $i sonu! , trase !a (und.
Capito#u# &apt% Nişte ruine ascunse #n umbră, şi un soare s#neriu apun#nd #n furtună dincolo de dealurile din depărtare. (easupra, nori cu burţile moi aleară panicaţi spre ori%ont ca nişte balene #n faţa $arponului, iar v#ntul #şi trece deetele de narcoman printre copacii care mărinesc strada. ?nnenininennininennin Cunosc locul ăsta. 2mi croiesc drum printre %idurile devastate ale ruinelor, #ncerc#nd să nu mă frec de ele pentru că, dacă o fac, ele scot ţipete şi focuri de armă #năbuşite, ca şi cum conflictul care a distrus acest oraş s-ar fi #mbibat #n pietrele rămase. 2n acelaşi timp, mă mişc destul de repede, pentru că ceva mă urmăreşte, ceva care nu are asemenea scrupule #n privinţa ruinelor. 2i pot urmări proresul destul de precis după focurile de armă şi forfota #nro%ită din spatele meu. +e apropie. 2ncerc să măresc vite%a dar ceva #mi str#ne #tul şi nu mă a"ută deloc. 8imm@ de +oto iese din spatele rămăşiţelor %drobite ale unui turn. Nu s#nt c$iar surprins să-l văd aici, dar faţa sa distrusă mă face să tresar. 3#n"eşte cu ceea ce i-a mai rămas din trăsături şi 8
pune o m#nă pe umărul meu. 2ncerc să nu sar #napoi. – 0eila 1ein, spune el, şi face semn din cap #n spate de unde venise. Aruncă-le asta avocaţilor fiţoşi ai lui 1ancroft. – s-o fac, %ic, trec#nd pe l#nă el. (ar m#na lui răm#ne pe umărul meu, ceea ce trebuie să #nsemne că braţul său se #ntinde #n urma mea ca ceara fierbinte. Mă opresc, vinovat de durerea pe care probabil i-o provoc, dar el e tot cu m#na pe umărul meu. 2ncep să mă mişc iar. – Ai de #nd să te #ntorci şi să lupţi= %ice el cu ton de conversaţie, alunec#nd pe l#nă mine aparent fără vreun efort sau pas. – Cu ce= #ntreb, desfăc#nd m#inile oale. – Ar fi trebuit să fii #narmat, amice. &ra timpul. – irinia ne-a spus să nu cădem pradă slăbiciunii pentru arme. 8imm@ de +oto r#de bat"ocoritor. – (a, şi uite unde a a"uns t#rfa aia stupidă. pt%eci p#nă la o sută, fără posibilitatea de iertare. de unde sămeu. ştii, spun absent, interesat – N-ai din urmăririi spatele Ai murit cu animai #nainte de a de se sunetele #nt#mpla asta. – &i $aide, cine mai moare cu adevărat %ilele astea= – 2ncearcă să spui asta unui catolic. >i oricum, tu ai urit< 8imm@. ?mposibil de recuperat, din c#te #mi amintesc. – Ce-i ăla catolic= – 2ţi eBplic mai t#r%iu. Ai vreo ţiară= – iară= Ce-ai păţit la braţ= 2mi #ntrerup spirala #ndurilor fără rost şi mă $olbe% #n "os la braţul meu. 8imm@ are dreptate. Cicatricele de pe antebraţul meu sau transformat #n răni proaspete, din care i%bucneşte s#nele picur#ndu-mi #n "os pe m#nă. (esiur 3idic m#na sub oc$iul st#n şi simt ume%eală sub el. (eetele #mi s#nt acoperite de s#ne. – Norocosule, %ise 8imm@ de +oto critic. Au ratat orbita. &l trebuie să ştie. 'ropria sa orbită st#nă este umplută de s#ne #nc$eat, tot ceea ce-i rămăsese la ?nnenin c#nd #şi smulsese lobul ocular cu deetele. Nimeni nu aflase vreodată ce $alucinaţii avusese atunci.transfere '#nă să-i scoată 8imm@ şi pe ceilalţi de pe apărătorilor pla"a ?nnenin le şi să-i pentru pepsi$oc$irurie, virusul distrusese minţile dincolo de orice posibilitate de recuperare. 'roramul fusese at#t de virulent #nc#t pe vremea aia clinica nici nu #ndră%nise măcar să păstre%e resturile cipurilor corticale ca să fie studiate. 3ămăşiţele lui 8imm@ de +oto se află pe un disc siilat cu 87
etic$etă roşie pe care scrie (AA CNAM?NAN, undeva #n subsolul +tatului Ma"or al Corpului Mesaerilor. – rebuie să fac ceva, %ic, puţin disperat. +unetele tre%ite #n %iduri de urmăritorul meu devin periculos de apropiate. )ltimele ra%e ale soarelui alunecă #n spatele dealurilor. +#nele #mi cure pe braţ şi pe faţă. – +imţi mirosul= #ntreabă 8imm@, ridic#ndu-şi faţa #n aerul răcoros din "ur. 2l sc$imbă. – Ce= (ar c$iar c#nd #i tr#ntesc replica, simt şi eu. )n i% proaspăt, reviorant, nu prea deosebit de tăm#ia de la 7endriB, dar uşor diferit, nu tocmai decadenţa ameţitoare a mirosului oriinal #n care am adormit numai ca să – rebuie să plec, %ice 8imm@, iar eu s#nt pe punctul să #ntreb unde c#nd #mi dau seama că s#nt Trea). Ochii ia!es9au deschis 4rusc Si!uete %e unasu4&iri< dintreca%icturi!e ura!e %sihede!ice caerei hote!u!ui. ni/te %ri4egi în ca(tane î%r,/tiate %este un cî% de iar4, erde /i (!ori a!4e /i ga!4ene. M9a încruntat /i a dus îna !a cicatricea înt,rit, de %e 4ra&. +ici ur, de sînge. >n&e!egînd asta< 9a tre)it co%!et /i 9a ridicat în ca%u! oase!or %e %atu! !arg staco=iu. Modi(icarea în irosu! de t,îie care ini&ia! , î%insese s%re tre)ire deiase cu totu! s%re ca(ea /i %îine %roas%,t,. Sena!u! de tre)ire o!(acti a! endrix9u!ui. Luina se scurgea în întunericu! caerei %rin stic!a %o!ari)at, a (erestrei. – e&i un i)itator< )ise ioi g!asu! endrix9u!ui. – #ît e oraK a îrîit. Jundu! gîtu!ui %,rea s,9i (i (ost %ictat cu c!ei înghe&at. – -ece /i /ais%re)ece ora !oca!,. &i dorit /a%te ore /i %atru)eci /i dou, de inute. – $i i)itatoru! euK – Ouou Prescott< s%use hote!u!. Dori&i icu! de=unK M9a ridicat din %at /i 9a îndre%tat s%re 4aie. – Da. #a(ea cu !a%te< carne a!4, 4ine %r,=it,< /i suc de (ructe de orice (e!. Po&i s9o trii&i %e Prescott. #înd c!o%o&e!u! u/iisus e!e sun,< ie/ise de !a du/ /i , %!i4a într9un ha!at de 4aie a!4astru iridiscent decorat cu /nur auriu. Mi9a co!ectat icu! de=un din tra%a de sericiu /i 4a!ansa taa într9o în, în ti% ce deschidea u/a. Ouou Prescott era o (eeie a(rican, îna!t,< cu as%ect I?
i%resionant< de%,/ind tru%u! eu cu cî&ia centietri< cu %,ru! î%!etit %e s%ate cu )eci de ,rge!e oa!e de stic!, în /a%te sau o%t dintre cu!ori!e e!e (aorite< /i cu %oe&ii eiden&ia&i cu un (e! de tatua= a4stract. St,tea în %rag î4r,cat, într9un costu gri deschis /i o hain, neagr, !ung, r,sucit, !a gu!er< /i , %riea cu neîncredere. – Donu! EoacsK – Da< intra&i. re&i s, !ua&i icu! de=unK a/e)at taa %e %atu! ne(,cut. – +u< u!&uesc. Donu!e Eoacs< sînt %rinci%a!u! re%re)entant !ega! a! !ui Laurens Bancro(t ia Prescott< Jor4es /i ernande). Donu! Bancro(t 9a in(orat – Da< /tiu. cu!es o 4ucat, de %ui (ri%t de %e ta,. – 6deea este< donu!e Eoacs< c, ae o întî!nire cu Dennis +an !a PschaSec în – ochii ei a!unecar, scurt în sus s, consu!te un ceas retina! – trei)eci – >n&e!eg< a s%us estecînd !ent.de+uinute. /tia asta. – sunat de !a o%t diinea&a< dar hote!u! a re(u)at s,9i dea !eg,tura. +u i9a dat seaa c, e&i dori atît de u!t. 69a rîn=it cu gura %!in, de carne de %ui. – tunci< in(orarea a (ost de(ectuoas,. (ost reîntru%at a4ia ieri. La asta ea în&e%eni %u&in< a%oi ca!u! %ro(esiona! î/i a(ir, dre%turi!e. Traers, caera /i se a/e), %e %era)u! (erestrei. – Deci o s, întîr)ie< )ise. B,nuiesc c, ae&i neoie de icu! de=un. 5ra (rig în i=!ocu! ora/u!ui. co4orît din autotaxi în !uina a%oas, a soare!ui /i în ra(a!e!e de înt. P!ouase în ti%u! no%&ii< /i înc, ai erau cîtea gr,e)i de nori cuu!us cenu/ii care st,teau !a %înd, în =uru! istu!ui< re)istînd %osaci tentatie!or 4ri)ei înghe&ate de a9i î%r,/tia. ridicat gu!eru! costuu!ui eu de ar, /i i9a notat în inte s,9i cu%,r o hain,. +iic %rea serios< cea %în, !a =u,tatea coa%sei< &i îndesi îini!e în e!e.cu gu!er /i 4u)unare su(icient de ari ca s,9 Lîng, ine< Prescott ar,ta insu%orta4i! de con(orta4i! în interioru! hainei ei. #oncedie taxiu! cu un gest a! degetu!ui are /i aîndoi ne d,dur, în s%ate cînd acesta se în,!&,. "n curent 4ineenit de aer ca!d de !a tur4ine îi s%,!, îini!e /i (a&a. I1
c!i%it din ochi (erindu9, de ica (urtun, de %rundi/ /i %ra( /i a ,)ut cu Prescott ridic, un 4ra& su4&ire în ace!a/i sco%. #înd taxiu! dis%,ru< )4urînd s, se a!,ture roiu!ui de %e cer deasu%ra uscatu!ui< Prescott se întoarse s%re c!,direa din (a&a noastr, /i (,cu un gest !aconic cu degetu!. – Pe aici. Mi9a î%ins îini!e în 4u)unare!e inadecate a!e costuu!ui eu /i a urat9o. %!eca&i u/or în înt< ne9a croit dru s%re tre%te!e !ungi< sinuoase a!e PschaSec !catra). M, a/te%tase !a o insta!a&ie de îna!t, securitate< /i nu a (ost de)a,git. PschaSec era a!c,tuit dintr9o serie de odu!e !ungi cu dou, nie!uri scunde /i (erestre adînc în(undate< reiniscen&, a unui 4unCer i!itar de coand,. Singura întreru%ere în acest ti%ar era un unic do !a ca%,tu! de est care a 4,nuit c, tre4uia s, ad,%osteasc, echi%aentu! de counica&ii %rin sate!it. >ntregu! co%!ex era construit din granit gri deschis cu (erestre de un %ortoca!iu re(!ectori)ant. ho!o9dis%!a< sau eisiuni de a(uat %u4!icitate< de (a%t niic+u careexista s, anun&e ca a nierit !ocu! %otriit< cu exce%&ia unei %!,ci so4re graate cu !aser de %e )idu! înc!inat de %iatr, a! 4!ocu!ui de !a intrare PSW#S5# S.. OLD6+G R5#"P5RUR6 $6 S6G"RUR6 T.P.D. R5>+TR"PR5 #LO+6#U Deasu%ra %!,cii se a(!a un ic ochi negru santine!, (!ancat de di(u)oare cu gri!a=e gre!e. Ouou Prescott ridic, un 4ra& /i (,cu cu îna c,tre e!. – Bine a&i enit !a PschaSec !catra)< )ise ioi o oce arti(icia!,. , rog s, , identi(ica&i în !iite!e ti%u!ui de securitate de cincis%re)ece secunde. – Ouou Prescott /i TaCeshi Eoacs< dori s,9! ede %e donu! director +an. e întî!nire. "n !aser su4&ire erde ne scan, %e aîndoi din ca% %în,9n %icioare a%oi o sec&iune a %erete!ui 4a!ans, u/or îna%oi %în, !a ori)onta!, (orînd un %asa= s%re interior. Bucuros s, sca% de înt< a %,/it (,r, s, stau %e gînduri în ni/, /i a urat !uini!e indicatoare %ortoca!ii de9a !ungu! unui coridor scurtce%în, în )ona rece%&iei< !,sînd9o %e Prescott în ariergard,. 6ediat a %,/it de %e coridor în rece%&ie %!aca u/ii asie se ridic, huruind /i se închise iar. So!id, securitate. Rece%&ia era o )on, circu!ar, ca!d !uinat,< cu rînduri de scaune /i ese scunde %!asate în %uncte!e cardina!e. Mici gru%uri I2
de oaeni erau a/e)ate !a nord /i !a est< conersînd cu oce =oas,. >n centru era un 4irou circu!ar unde un rece%&ioner st,tea în s%a9 te!e unui set de echi%aente de secretariat. ici nu existau dis%o)itie arti(icia!eF era o (iin&, uan, rea!,< un tîn,r s!a4 a4ia trecut de ado!escen&, care %rii în sus cu ochi inte!igen&i cînd ne a%ro%iar,. – Pute&i intra< doni/oar, Prescott. G,si&i 4irou! donu!ui director !uînd9o în sus %e sc,ri /i a treia u/, %e drea%ta. – Mu!&ui. Prescott %re!u, iar conducerea< întorcîndu9se scurt ca s, urure iediat ce ie/ir, din ra)a auditi, a rece%&ioneru!ui – +an e %u&in ca îndru de e! de cînd a (ost construit !ocu! ,sta< dar în genera! e o %ersoan, de trea4,. >ncearc, s, nu te !a/i agasat de e!. – Bineîn&e!es. urat instruc&iuni!e rece%&ioneru!ui %în, cînd în (a&a u/ii ai înainte %oenite a tre4uit(,r, s, , o%rescdecace!s,9i un chicotit. "/a !ui +an< îndoia!, ai în,4u/esc 4un gust %osi4i! %e P,înt< era din !en9og!ind, curat de sus %în, =os. Du%, sisteu! de securitate %er(orant /i rece%&ioneru! în carne /i oase< a/a cea %,rea a%roa%e !a (e! de su4ti! ca scui%,toare!e agina!e de !a Borde!u! de %e #hei a! Madaei Mi. u)aentu! eu tre4uie s, (i (ost eident c,ci Prescott se încrunt, !a ine în ti% ce 4,tea !a u/,. – 6ntr,. Sonu! (,cuse inuni %entru inter(a&a dintre intea ea /i nou! eu tru%. Re(,cîndu9i tr,s,turi!e î%ruutate< a urat9o %e Prescott în înc,%ere. +an st,tea !a 4irou! !ui< din cîte se %,rea !ucrînd !a un ho!odis%!a co!orat în erde /i gri. 5ra un 4,r4at s!a4 cu as%ect serios care %urta !enti!e externe cu rae de o&e! care se asortau !a costuu! !ui negru /i %,ru! scurt< ordonat. 5x%resia sa< în s%ate!e !enti!e!or< era u/or neu!&uit,. +u (usese (ericit cînd Prescott îi te!e(onase din taxi anun&îndu9! c, o întîr)ia< dar Bancro(t eident !uase !eg,tura cu e! %entru c, acce%tase ora ai tîr)ie de întî!nire cu consi&,întu! rece a!în unui co%i! adisci%!inat. – >ntrucît a&i dorit o trecere reist, institu&iei noastre< donu!e Eoacs< %ute înce%eK Mi9a e!i4erat agenda %entru ur,toare!e cîtea ore< dar a ni/te c!ien&i care a/tea%t,. #ea din aniere!e !ui +an i !9a readus în inte %e directoru! Su!!ian< dar era un Su!!ian ai 4!înd< ai %u&in I3
îneninat. Mi9a aruncat ochii %este costuu! /i chi%u! !ui +an. Poate dac, Su!!ian ar (i (,cut carier, în de%o)itarea ce!or su%er94oga&i în !oc de a e!eente!or criina!e ar (i %utut a=unge ast(e!. – Bine. La ura ure!or era destu! de %!ictisitor. PschaSec< !a (e! ca ce!e ai u!te de%o)ite de %.d.< nu era ai u!t decît o serie de hangare gigantice cu aer condi&ionat /i ra(turi. cutreierat %rin su4so!uri r,cite !a I–11 grade #e!sius con(or recoand,ri!or creatori!or car4onu!ui odi(icat< a %riit %o!i&e întregi cu discuri în (orat extins de trei)eci de centietri /i a adirat ro4o&ii de recu%erare care a!ergau %e /ine cu ecartaent are de9a !ungu! %ere&i!or. – 5 un siste du%!ex< s%use +an cu îndrie. Jiecare c!ient este stocat %e dou, discuri se%arate în %,r&i di(erite a!e c!,dirii. Jiind o distri4u&ie a!eatorie< nuai %rocesoru! centra! !e %oate g,si %e aîndou,< /i exist, %osi4i!itatea 4!ocare a sisteu!ui %entru a %reeni accesu! siu!tan !a a4e!edeco%ii. #a s, %rooci o %agu4, rea!,< ar tre4ui s, intri %rin e(rac&ie /i s, treci de dou, ori de toate sistee!e de securitate. scos cîtea sunete %o!iticoase. – Leg,tura noastr, %rin sate!it o%erea), %rintr9o re&ea de nu ai %u&in de o%ts%re)ece %!at(ore or4ita!e< închiriate într9o ordine a!eatoare. +an se !,sase aca%arat de %ro%ria sa %re)entare. P,rea s, (i uitat c, nici Prescott nici eu nu era %e %ia&a sericii!or PschaSec. – +iciun or4ita! nu este închiriat %entru ai u!t de dou,)eci de secunde o dat,. >nregistr,ri!e actua!i)ate ne sosesc via need!ecast< (,r, a exista reo %osi4i!itate de a %reedea ruta de transitere. La dre%t or4ind< acest !ucru nu era ade,rat. #u o inte!igen&, arti(icia!, de o ca%acitate /i %rice%ere su(icient,< ai deree sau ai tîr)iu te %uteai %rinde< dar asta însena s, te ag,&i de un %ai. Genu! de inaici care se (o!oseau de 6 ca s, a=ung, !a tine nu aeau te terine cu un arunc,tor de %articu!e. +u c,utaneoie în !ocu!s,%otriit. – Pot o4&ine accesu! !a c!one!e !ui Bancro(tK a între4at9o 4rusc %e Prescott. – Din %unct de edere !ega!K Prescott ridic, din ueri. Din cîte /tiu eu< instruc&iuni!e donu!ui Bancro(t î&i dau carte blanc$e. I0
Carte blanc$e= Prescott , î%ro/case toat, diinea&a cu a/a cea. #uinte!e a%roa%e c, aeau gustu! %ergaentu!ui. 5ra cea ce ar s%une un %ersona= de9a! !ui !ain Marriott în (i!e!e din anii #o!oni),rii. &i bine, acum te afli pe 'ăm#nt. M9a întors s%re +an< care a%ro4, cu osti!itate. – Sînt anuite %roceduri< )ise. reenit !a nie!u! so!u!ui< de9a !ungu! unor coridoare care îi ainteau %uternic de institu&ia de reîntru%are Ba #it #entra! chiar %rin !i%sa !or de sii!itudine. ici nu erau ure de !a ro&i!e de cauciuc a!e t,rgi!or – tru%uri!e erau trans%ortate cu ehicu!e %e %ern, de aer – iar %ere&ii coridoru!ui erau %icta&i în cu!ori %aste!ate. Jerestre!e< din a(ar, %,rînd ni/te g,uri într9un 4unc,r< aeau %e interior canaturi /i corni/e în sti! Gaudi. La un co!& a trecut %e !îng, o (eeie care !e cur,&a cu îna. ridicat o s%rîncean,. 5xtraagan&a nu are !iite. +an îi sur%rinse %riirea. – Sînt anuite !ucruri %e care unca ro4o&i!or nu !e re)o!, chiar a/a cu tre4uie< )ise e!. – Sînt conins. Banca de c!one a%,ru în stînga noastr,< u/i!e gre!e< încuiate< de o&e! te/it /i scu!%tat contrastînd cu (erestre!e ornaentate. +e9a o%rit în dre%tu! uneia dintre e!e /i +an î/i %use ochiu! %e scaneru! de retin, %!asat a!,turi. "/i!e a!unecar, u/or în a(ar,< aînd grosiea de un etru de o&e! a!iat cu tungsten. Dinco!o de e!e se g,sea o înc,%ere !ung, de %atru etri cu o u/, sii!ar, !a ca%,tu! o%us. %,/it în,untru< /i u/a se închise cu un 4u(net în(undat care îi î%inse aeru! în urechi. – 5ste o înc,%ere i)o!at, eretic< )ise +an (,r, s, (ie neoie. o su%orta o cur,&ire sonic, %entru a ne asigura c, nu aduce agen&i containan&i în 4anca de c!one. +u ae&i de ce s, , a!ara&i. O !uin, din taan %u!sa în tonuri de io!et sena!i)înd des(,/urarea decontain,rii< a%oi ce9a de9a doua u/, se deschise (,r, ai u!t )goot decît %ria. 6ntrar, în cri%ta (ai!iei Bancro(t. Mai ,)use /i înainte ast(e! de !ocuri. Rei!een Eaahara %,strase una ic, %entru c!one!e ei de tran)it %e +e Bei=ing /i desigur #or%u! aea a/a cea din a4unden&,. >ns, niciodat, nu ,)use cea ase,n,tor cu asta. >nc,%erea era oa!,< cu aco%eri/ 4o!tit< /i se întindea %ro4a4i! I
%e a4e!e eta=e a!e c!,dirii. 5ra iens,< de ,riea unui te%!u de acas,. Luina era s!a4,< de un %ortoca!iu adoritor< /i te%eratura era %!,cut,. Pretutindeni erau saci cu c!one< teci striate trans!ucide de ace!a/i %ortoca!iu ca !uina< sus%endate de taan cu ca4!uri /i tu4uri de nutrien&i. #!one!e se distingeau ag în interior< ghee (eta!e cu 4ra&e /i %icioare< dar %e de%!in de)o!tate. Sau ce! %u&in a=oritateaF s%re îr(u! dou!ui a %utut edea saci ai ici în care erau cu!tiate noi!e ad,ugiri !a stoc. Sacii erau organici< un ana!og ai dur a! uteru!ui< /i cre/teau o dat, cu (etu/ii din interior %entru a deeni ca %,st,i!e !ungi de un etru /i =u,tate din =u,tatea de =os a cri%tei. >ntreaga reco!t, atîrna ca o insta4i!, o4i!, ne4uneasc,< a/te%tînd ca o uria/, 4ri), 4o!na, s, o %un, în i/care. +an î/i drese g!asu!< /i atît eu cît /i Prescott ne scuturar, de u!uirea %ara!i)ant, care ne în&e%enise în %rag. – Poate %,rea cea !a întî%!are< )ise e!< dar acest s%a&iu este generat de co%uter. – $tiu. dat din ca% /i 9a a%ro%iat de unu! dintre sacii de =os Deriat (racta!ic< a/a9iK – < da. +an %,rea a%roa%e iritat de cuno/tin&e!e e!e. %riit îndea%roa%e. La o distan&, de cî&ia centietri de (a&a ea tr,s,turi!e !ui Miria Bancro(t isau în (!uidu! aniotic de su4 e4ran,. ea 4ra&e!e aduse %rotector %este sîni /i îini!e strînse u/or %un su4 4,r4ie. P,ru! îi (usese adunat într9o coad, groas,< r,sucit, în cre/tet /i aco%erit, cu un (e! de %!as,. – >ntreaga (ai!ie e aici< urur, Prescott %e u,ru! eu. So&u!< so&ia /i to&i cei /ai)eci /i unu de co%ii. Ma=oritatea au una sau dou, c!one< dar Bancro(t /i so&ia !ui au (iecare cîte /ase. 6%resionant< nuK – Mda. #ontrar oin&ei e!e< a tre4uit s, întind îna s, ating e4rana de deasu%ra chi%u!ui !ui Miria Bancro(t. 5ra c,!du&, /i ced, u/or su4 a%,sare. Se edeau cicatrici în,!&ate în =uru! %uncte!or de intrare a tu4uri!or de nutrien&i /i de de/euri< /i ici 4,/icu&e aco!o unde intraser, Xce!e ca s, extrag, ostre de &esuturi sau ca s, introduc, aditii 6. Me4rana ceda unor ast(e! de %enetr,ri /i se indeca du%, aceea. M9a înde%,rtat de (eeia adorit, /i 9a întors cu (a&a s%re +an. – Toate astea sînt (oarte (ruoase< dar %resu%un c, nu I8
deco=e/ti una din astea ori de cîte ori Bancro(t intr, aici. Tre4uie s, ae&i /i containere. – Pe aici. +an ne (,cu sen s,9! ur, /i o !u, s%re ca%,tu! înc,%erii unde o a!t, u/, %resuri)at, era încastrat, în )id. Sacii de =os se !eg,nar, sinistru în curentu! %rodus de trecerea noastr,< iar eu a (ost neoit s, , a%!ec ca s, eit s, , !oesc de unu! dintre ei. Degete!e !ui +an =ucar, o scurt, tarante!!a %este tastatura u/ii %resuri)ate< /i a %,truns într9o caer, !ung,< scund,< a c,rei i!uina&ie c!inic, era a%roa%e or4itoare du%, !uina de %întec din caera %rinci%a!,. "n /ir de o%t ci!indri eta!ici< nu %rea di(eri&i de ce! în care , tre)ise eu ieri< erau a!inia&i %e unu! dintre %ere&i< dar dac, tu4u! na/terii e!e (usese neo%sit /i %urta ure!e a i!ioane de ici deterior,ri datorate uti!i),rii (recente< aceste unit,&i %urtau un strat gros de o%sea cre cu argini ga!4ene în =uru! %!,cii trans%arente de o4serare /i a di(erite!or %rotu4erante (unc&iona!e. – #aere de sus%ensie cu siste co%!et de en&inere a ie&ii< s%use +an. >n esen&, ace!a/i ediu ca /i în saci. ici se (ace reîntru%area. duce c!one %roas%ete< a(!ate înc, în teci< /i !e desc,rc, aici. +utrien&ii din container con&in o en)i, care distruge %ere&ii sacu!ui< ast(e! încît tran)i&ia este !i%sit, de traue. Toate o%era&iuni!e c!inice sînt e(ectuate de %ersona! în tru%uri sintetice< %entru a eita orice risc de containare. sur%rins cu coada ochiu!ui ochii !ui Ouou Prescott rostogo!indu9se exas%era&i /i un rictus îi r,suci co!&uri!e gurii. – #ine are acces în înc,%erea astaK – 5u însui /i %ersona!u! autori)at %e 4a)a unui cod )i!nic. $i %ro%rietarii< 4ineîn&e!es. M9a %!i4at de9a !ungu! /iru!ui de ci!indri< a%!ecîndu9, s, exaine) date!e a(i/ate !a %icioare!e (iec,ruia. La nu,ru! /ase era o c!on, a !ui Miria< iar !a /a%te /i o%t dou, a!e !ui +aoi. – O ae&i %e (iic, de dou, oriK – Da. +an au un aer ),%,cit< a%oi unu! de ag, su%erioritate. ea /ansa s,9/i reca%ete aansu! %ierdut !a (a)a cu ti%aru! (racta!ic. – +u a&i (ost in(orat în !eg,tur, cu starea ei curent,K – Da< este !a %sihochirurgie< a 4o4,nit. sta nu ex%!ic, de ce sînt dou, aici. – 5i 4ine II
+an arunc, o %riire s%re Prescott< ca /i cu ar (i rut s, s%un, c, diu!garea ur,toare!or in(ora&ii i%!ica o !atur, !ega!,. ocata î/i drese g!asu!. – PschaSec are instruc&iuni din %artea d!ui Bancro(t s, ai4, întotdeauna !a dis%o)i&ie o c!on, de re)er, %entru e! /i e4rii a%ro%ia&i de (ai!ie %reg,tit, %entru desc,rcare. >n ti% ce doni/oara Bancro(t se a(!, !a c!inica %sihiatric, din ancouer< a4e!e tru%uri se a(!, de%o)itate aici. – Jai!ia Bancro(t dore/te s, a!terne)e tru%uri!e< )ise +an cunosc,tor. Mu!&i dintre c!ien&ii no/tri doresc asta< îi scute/te de u)ur,. #or%u! uan este ca%a4i! de o regenerare rearca4i!, dac, este de%o)itat corect< /i desigur noi o(eri un %achet co%!et de re%ara&ii c!inice %entru ce!e ai u!te dintre deterior,ri!e a=ore. La %re&uri (oarte re)ona4i!e. – Sînt conins. M9a întors cu s%ate!e !a u!tiu! ci!indru /i a rîn=it s%re e! Totu/i< nu %ute&i (ace %rea u!te %entru un ca% a%ori)at< a/aK "r, onu9i t,cere scurt,< în cursu! c,reia Prescott %rii (ix un co!& a! taanu!ui iar 4u)e!e !ui +an se strînser, a=ungînd a%roa%e !a %ro%or&ii ana!e. – #onsider aceast, rearc, de %rost gust< )ise în ce!e din ur, directoru!. Mai ae&i între4,ri importante, donu!e EoacsK M9a o%rit !îng, ci!indru! !ui Miria Bancro(t /i 9a uitat în,untru. #hiar /i %rin e(ectu! de înce&o/are a! %!,cii de o4serare /i ge!u!ui< exista o sen)ua!itate a4undent, în (ora ag, din interior. – Doar o între4are. #ine decide cînd s, se a!terne)e tru%uri!eK +an arunc, ochii s%re Prescott %arc, atr,gîndu9/i s%ri=inu! !ega! cuinte!or sa!e. – 5u sînt autori)at direct de c,tre donu! Bancro(t ca s, e(ectue) trans(eru! ori de cîte ori este digita!i)at< cu exce%&ia ca)uri!or cînd i se cere anue s, n9o (ac. #u aceast, oca)ie nu a (,cut o ast(e! de cerere. ici era cea care )gîria antene!e unui MesagerF cea undea era potrivit. 5ra %rea deree ca s,9i dau o (or, concret,. %riit de =ur î%re=uru! înc,%erii. nu9i a/aK – ccesu! aici este onitori)at< – Jire/te. Tonu! !ui +an era înc, înghe&at. – (ost actiitate u!t, în )iua în care Bancro(t s9a dus !a OsaCaK I
– +u ai u!t, decît de o4icei. Donu!e Eoacs< %o!i&ia a trecut de=a %rin aceste înregistr,ri. +u %rea ,d însen,tatea – J,ce&i9i %e %!ac< a sugerat< (,r, s, , uit !a e!< iar caden&a de Mesager din g!asu! eu î! reduse !a t,cere ca un întreru%,tor de circuit. Dou, ore ai tîr)iu , ho!4a %e (ereastra a!tui taxi ridicîndu9 se de %e %!at(ora !catra) %este Go!(. – i g,sit ceea ce c,utaiK M9a uitat !a Ouou Prescott< între4îndu9, dac, ea %utea si&i (rustrarea eanînd dins%re ine. #redea c, 4!ocase a=oritatea ani(est,ri!or externe a!e acestui tru%< dar au)ise de aoca&i care aeau condi&ionare e%atic, %entru a cu!ege in(or9 a&ii su4!iina!e des%re starea de s%irit a c!ien&i!or !or atunci cînd %!edau. $i aici< %e P,înt< nu a/ (i (ost sur%rins s, a(!u c, Ouou Prescott are un întreg siste su4sonic cu in(raro/ii de scanare a cor%uri!or /i oci!or înghesuit în (ruosu! ca%Bancro(t de a4anos. 6n(ora&ii!e des%re intr,ri!e în cri%taei!ui de =oi 18 august erau !a (e! de !i%site de sus%iciuni ca /i intr,ri!e /i ie/iri!e de !a Mishia Ma!! într9o =oi du%,9as,. La ora a.. Bancro(t a intrat înso&it de doi asisten&i< s9a de)4r,cat /i a intrat în containeru! care î! a/te%ta. sisten&ii au %!ecat cu haine!e. Pais%re)ece ore ai tîr)iu cea!a!t, c!on, a !ui s9a ridicat ud, din containeru! ecin< a !uat un %roso% de !a un a!t asistent /i s9a dus s, (ac, du/. +u s9au schi4at a!te cuinte în a(ara 4ana!e!or aa4i!it,&i. +iic. ridicat din ueri. – +u /tiu. >nc, nu /tiu exact ce caut. Prescott c,sc,. – 4sor4&ie Tota!,< nuK – Da< a/a e. %riit9o ai atent $tii atît de u!te des%re #or%K – Pu&in. studiat !itigii!e O+". /a %rin)i terino!ogia. Deci< ce ai a4sor4it %în, acuK – +uai c, e (oarte u!t (u adunat în =uru! a cea ce autorit,&i!e s%un c, nu arde. Te9ai întî!nit reodat, cu !ocotenentu! care conduce ca)u!K – Eristin Ortega. Bineîn&e!es. +9a cu s9o uit. &i%at una !a a!ta %e deasu%ra unui 4irou ti% de a%roa%e o s,%t,în,. – 6%resiiK – Des%re OrtegaK Prescott %,ru sur%rins, "n %o!i&ist 4un< din I7
cîte /tiu eu. re re%uta&ia de a (i (oarte dur,. Dii)ia de ,t,,ri Organice sînt de%artaentu! dur a! %o!i&iei< a/a c, s,9&i cî/tigi o ast(e! de re%uta&ie %ro4a4i! c, nu a (ost u/or. condus ca)u! destu! de e(icient – +u /i du%, %,rerea !ui Bancro(t. Pau),. Prescott , %rii %rudent,. – s%us e(icient. +u a s%us st,ruitor. Ortega /i9a (,cut trea4a< dar – Dar nu9i %!ac Mat9ii< nuK O a!t, %au),. – Prin)i u/or !i4a=u! str,)ii< donu!e Eoacs. – $i tu %rin)i terino!ogia< a re%!icat cu odestie. #re)i c, Ortega ar (i %,strat ca)u! deschis dac, Bancro(t nu ar (i (ost un MatK Prescott se gîndi un ti%. – 5 o %re=udecat, destu! de des întî!nit,< )ise ea rar. Dar nu a aut i%resia c, Ortega închisre)u!tate ca)u! din%e cau)a asta.e(orturi!or #red c, %ur /i si%!u a ,)ut c, nu ao4&ine ,sura ei. De%artaentu! de %o!i&ie are un siste de %rooare 4a)at ce! %u&in %ar&ia! %e nu,ru! de ca)uri re)o!ate. +ieni nu a ,)ut o so!u&ie ra%id, !a ca)u! ,sta< iar donu! Bancro(t era în ia&,< a/a c, – ea !ucruri ai 4une de (,cut< nuK – Da. #a a/a cea. M9a ai ho!4at un ti% %e (ereastr,. Taxiu! )4ura %este aco%eri/uri!e c!,diri!or cu u!te eta=e /i crease!or ag!oerate dintre e!e. Si&ea crescînd în ine o (urie eche care nu aea niic de9a (ace cu %ro4!ee!e e!e curente. #ea ce se acuu!ase în ti%u! ani!or %etrecu&i în #or% /i o!o)u! eo&iona! %e care te o4i/nuie/ti s,9! e)i< ca o a!uiune !a su%ra(a&a su(!etu!ui t,u. irinia idaura, 8imm@ de +oto murind #n braţele mele la ?nnenin, +ara$ #ata!ogu! unui ratat< oricu ai %rii !ucruri!e. L9a în!,turat. #icatricea de su4 ochi , înca< iar neoia de nicotin, îi încre&ea îr(uri!e degete!or. Mi9a sc,r%inat cicatricea. !,sat &ig,ri!e în s, 4u)unar< într9un anuit oent hot,rîse , !as. "n gînd întî%!,tor , i)4i.nedeterinat , – Prescott< tu ai a!es tru%u! ,sta %entru ine< a/a9iK – Po(tiK Scana cea %e o %roiec&ie su4retina!, /i9i !u, o c!i%, ca s, se concentre)e asu%ra ea. ?
– #e ai s%usK – Tru%u! ,sta. Tu !9ai a!es< nuK Se încrunt,. – +u. Din cîte /tiu eu a!egerea a (ost (,cut, de donu! Bancro(t. +oi a o(erit doar o !ist, con(or s%eci(ica&ii!or. – +u< ie i9a s%us c, aoca&ii !ui s9au ocu%at de asta. #ategoric. – Oh. >ncruntarea dis%,ru< /i )î4i u/or donu! Bancro(t are (oarte u!&i aoca&i. Pro4a4i! a re)o!at %rin a!t 4irou. De ceK or,it – +iic. Jostu! %ro%rietar a! acestui cor% a (ost (u,tor< iar eu nu sînt. 5 chiar deran=ant. -î4etu! !ui Prescott cî/tig, teren. – i de gînd s, te !a/iK – Dac, a ti%. >n&e!egerea cu Bancro(t e c, dac, re)o! ca)u!< %ot (i reîntru%at %e che!tuia!a !ui< a/a c, nu contea), %e teren !ung. rahat.Dar ur,sc s, , tre)esc în (iecare diinea&, cu gîtu! %!in de – #re)i c, o s, %o&iK – S, , !as de (uatK – +u. S, re)o!i ca)u!. M9a uitat !e ea inex%resi. – +u %rea a a!t, o%&iune< doni/oar, consi!ier. +9ai citit terenii contractu!ui eu de anga=areK – Ba da. 5u !9a redactat. Prescott îi întoarse %riirea inex%resi,< dar dinco!o de ea erau ure de discon(ort %e care aea neoie s, !e ,d ca s, , î%iedic s, , întind %rin taxi /i s,9i striesc nasu! de creier cu o în, în&e%enit,. – Bine< 4ine< a )is< /i 9a întors !a %riitu! %e (ereastr,. $6 P"M+"L M5" >+ P6-D +55ST59T66 "6TU9T5 +5+ORO#6T D5 MT +" PON6 Mi9a scos c,/ti!e /i a c!i%it. Textu! adusese o gra(ic, irtua!, 4ruta!, dar e(icient, /i ni/te unde su4sonice care9i (,ceau ca%u! s, 4î)îie. Dinco!o de 4irou< Prescott se uita !a ine cu si%atie de cunosc,tor. – Totu! e a/aK a între4at. – M, rog< din ce în ce ai %u&in coerent. Gesticu!a s%re dis%!au! ho!ogra(ic care %!utea deasu%ra 4irou!ui< unde re%re)ent,ri a!e dosare!or %e care !e accesa se 1
în,!,/eau în nuan&e reci de a!4astru /i erde. – sta e ceea ce nui ci% 66. >ner/unat /i 6ncoerent. De (a%t< ti%ii ,/tia sînt %rea de%arte ca s, ai re%re)inte reo aenin&are rea!,< dar nu e %!,cut s, /tii c, se a(!, aco!o. – Ortega a interogat %e reunu! dintre eiK – +u e de%artaentu! ei. Dii)ia Transisii 6!icite %rinde cîte unii din cînd în cînd< cînd &i%, noi su(icient de tare< dar r,s%îndirea tehno!ogii!or (iind a/a cu este< e ca /i cu ai încerca s, arunci o %!as, %este (u. $i chiar cînd îi %rin)i< ce! ai r,u !ucru %e care9! %ot %,&i sînt cîtea s,%t,îni de stocare. 5 %ierdere de ree. >n genera! st, cu (undu! %e ateria!e!e astea %în, cînd Bancro(t s%une c, !e %ute /terge. – $i în u!tie!e !uni niic nouK Prescott ridic, din ueri. – Lunatici re!igio/i< %oate. Tra(ic crescut din %artea cato!ici!or %riind Re)o!u&ia 83. Donu! Bancro(t are o in(!uen&, nedec!arat, !a #urtea O+"< !ucru ai de u!t ai care %u&inur!, genera! cunoscut. O(< /i o sect, arheo!ogic, %esau Marte din cau)a Turnu!ui #înt,tor %e care î! &ine în ho!. Se %are c, !una trecut, a (ost aniersarea artiriu!ui (ondatoru!ui !or datorit, costuu!ui %resuri)at neetan/. Dar niciunu! dintre ace/ti oaeni nu %osed, ce!e necesare ca s, s%arg, a%,rarea #asei So!are. Mi9a a%!ecat scaunu! %e s%ate /i a (ixat taanu!. "n sto! de %,s,ri cenu/ii se arcuia deasu%ra orientîndu9se s%re sud. G!asuri!e !or se au)eau ag< cîrîind una !a a!ta. Birou! !ui Prescott era (oratat a4ienta!< toate ce!e /ase su%ra(e&e interne %roiectînd iagini irtua!e. ctua!ente asa ei de eta! cenu/iu era %o)i&ionat, inega! !a =u,tatea unei %a=i/ti înc!inate %este care soare!e înce%ea s, a%un,< înso&it de o ic, tur, de ite în de%,rtare /i oca)iona! cîntec de %,s,re!e. Re)o!u&ia iaginii era una dintre ce!e ai 4une %e care !e ,)use. – Prescott< ce %o&i s,9i s%ui des%re Lei!a BeginK Lini/tea care ur, îi atrase ochii îna%oi !a nie!u! so!u!ui. Ouou Prescott (ixa un co!& a! cî%u!ui. – B,nuiesc c, nue!e ,sta &i !9a dat Eristin Ortega< )ise ea încet. – Da. M9a îndre%tat în scaun Mi9a s%us c,9i d, ni/te in(ora&ii des%re Bancro(t. De (a%t< i9a sugerat s, , arunc asta s, ,d cu reac&iona&i. Prescott se întoarse cu (a&a !a ine. – +u ,d cu ar %utea a=uta asta !a re)o!area ca)u!ui. 2
– >ncearc,9,. – Joarte 4ine. S%unînd asta g!asu! ei sun, ca o %a!,< /i %e (a&, îi a%,ru o ex%resie s(id,toare. – Lei!a Begin a (ost o %rostituat,. Poate înc, ai e. cu cinci)eci de ani< Bancro(t a (ost unu! dintre c!ien&ii ei. #u a=utoru! cîtora indiscre&ii< (a%tu! a a=uns !a urechi!e !ui Miria Bancro(t. #e!e dou, (eei s9au întî!nit undea în San Diego< a%arent au c,)ut de acord s, earg, î%reun, !a toa!et,< iar Miria Bancro(t a 4,tut9o ,r %e Lei!a Begin. ana!i)at neduerit (igura !ui Prescott %este as,. – $i asta9i totK – +u< nu e tot< Eoacs< )ise ea o4osit,. La reea aceea Begin era îns,rcinat, în /ase !uni. %ierdut co%i!u! în ura 4,t,ii. Din %unct de edere (i)ic nu %o&i introduce un ci% s%ina! într9un (etus< deci oartea a (ost rea!,. O sentin&, %oten&ia!, de trei)eci %în, !a cinci)eci de ani. !ui Bancro(tK – 5ra co%i!u! Prescott ridic, din ueri. – 5 discuta4i!. Begin a re(u)at s, se (ac, un test genetic (etusu!ui. )is c, este ire!eant cine e tat,!. Pro4a4i! /i9a închi%uit c, din %unct de edere a! %resei incertitudinea era ai a!oroas, decît un Qnu categoric. – Sau era %rea îndurerat,K – aide< Eoacs. Prescott gesticu!, iritat, or4i des%re o tîr(, din OaC!and. – Miria Bancro(t a intrat !a stocareK – +u< /i de aceea Ortega r,suce/te cu&itu!. Bancro(t a ituit %e toat, !uea. Martorii< %resa< chiar /i Begin a acce%tat s, (ie %!,tit, în ce!e din ur,. S9a aran=at !a tri4una!. Su(icient cît s,9i asigure o %o!i&, de c!onare !a L!ods /i s9o scoat, din =oc. "!tia dat, au)ise c, î/i u)ea), ce! de9a! doi!ea tru% undea %rin Bra)i!ia. Dar asta a (ost cu =u,tate de seco! în ur,< Eoacs. – 5rai %e9aco!oK – +u. Prescott se a%!ec, %este 4irou $i nici Eristin Ortega< ceea ce9i (aceurechi!e %u&in grea&, s9o aud tot %!îngîndu9se %riin&a asta.+ici O< /i eu a î%uiate< de cînd au anchetatîn!una trecut,. ,car nu a întî!nit9o reodat, %e Begin. – #red c, ar %utea (i o %ro4!e, de %rinci%ii< a )is cu 4!înde&e. Bancro(t continu, s, se duc, în od regu!at !a %rostituateK – +u e trea4a ea. 3
Mi9a în(i%t degetu! în dis%!au! ho!ogra(ic %riind cu iaginea co!orat, se distorsionea), în =uru! intru)iunii. – r tre4ui s, dein, trea4a ta< doni/oar, consi!ier. La ura ure!or< ge!o)ia sexua!, e un oti destu! de serios %entru cri,. – Tre4uie s,9&i reaintesc c, Miria Bancro(t a (ost testat, negati cu %o!igra(u! cînd a r,s%uns !a între4,ri< )ise Prescott t,ios. – +u or4esc des%re doana Bancro(t. încetat s, , =oc cu dis%!au! /i a (ixat9o %este as, %e aocata din (a&a ea. – or4esc des%re a!te i!ioane de ori(icii dis%oni4i!e /i nu,ru! chiar /i ai are de %arteneri sau rude de sînge care s9ar %utea s, nu se 4ucure s, ad, cu !e9o trage un nenorocit de Mat. sta ar inc!ude cî&ia ex%er&i în %enetr,ri %e (uri/< asta (,r, s, (ie reun =oc de cuinte< /i %oate unu! sau doi %siho%a&i. Pe scurt< cinea ca%a4i! s, intre în casa !ui Bancro(t /i s,9! %r,=easc,. >n de%,rtare< o ac,Prescott ugi trist. – #e s%ui de asta< – a (!uturat îna %rin ho!ogra,. 5 cea aici care s, încea%, cu P5+TR" #5 696 JU#"T PR65T5+56< J66#56< SON656< MM56< S5 PL6#U 5L6M6+R5K +u era neoie s,9i r,s%und,. Putea s, ,d %e chi%u! ei. Prin soare!e care arunca 4en)i co!orate %e 4irou /i %rin cîntecu! de %,s,ri în co%acii de dinco!o de %a=i/te< Ouou Prescott se a%!ec, %este tastatura 4a)ei de date /i aduse o nou, %at, !unguia&, de !uin, %ur%urie ho!ogra(ic, %e dis%!a. %riit9o în(!orind /i deschi)îndu9se ca o re%re)entare cu4ist, a unei orhidee. >n s%ate!e eu< o a!t, ac, î/i (,cu cunoscut, su%,rarea resenat,. Mi9a %us din nou c,/ti!e.
Capito#u# Opt Ora/u! se nuea 54er. L9a g,sit %e hart,< !a reo dou, sute de Ci!oetri nord de Ba #it< %e druu! de coast,. !,turi de e! în are era un si4o! ga!4en)isese asietric. – Free rade &nforcer, Prescott< uitîndu9se %este u,ru! eu. "n %ortaion. (ost u!tia na, de r,)4oi cu ade,rat are construit, reodat,. "n idiot !9a %us %e nisi% !a înce%utu! ani!or co!oni),rii< iar ora/u! a crescut în =uru! !ui ca s, u!&ueasc, 0
turi/tii. – Turi/tiiK 5a , %riise. – 5 o na, are. închiriat un antic ehicu! terestru de !a un dea!er =er%e!it a(!at !a dou, carta!e distan&, de 4irou! !ui Prescott /i a condus s%re nord %este %odu! sus%endat de cu!oarea ruginii. ea neoie de ti% ca s, , gîndesc. utostrada de %e coast, era %rost între&inut, dar a%roa%e goa!, a/a c, 9a (ixat %e !inia ga!4en, din centru /i a %!ecat ca din %u/c, cu o ite), constant, de o sut, cinci)eci. Radiou! &i%a un aestec de %osturi a c,ror a%artenen&, cu!tura!, , de%,/ea cu u!t< dar în ce!e din ur, a desco%erit o %ro%agand, neo9aoist, a unui D@ eorat într9 un sate!it %e care nieni nu se ostenise s,9! decu%!e)e. estecu! de în,!&,tor sentient %o!itic /i du!ceg,rii CaraoCe era ire)isti4i!. Mirosu! ,rii intra %rin (ereastra deschis, /i druu! se des(,/ura în /i %entru un ti% a uitat de #or% /i 6nnenin /i tot ce se (a&a ai ea< întî%!ase de atunci. #înd a a=uns !a cur4a !arg, care co4ora s%re 54er< soare!e co4ora %este unghiuri!e te/ite a!e %un&ii de !ansare a !ui Free rade &nforcer, /i u!tie!e sa!e ra)e !,sau %ete ro) a%roa%e i%erce%ti4i!e %e a!uri!e de %e a4e!e %,r&i a!e u4rei e%aei. Prescott ausese dre%tate. 5ra o na, are. redus ite)a ca reac&ie de a%,rare (a&, de c!,diri!e care se ridicau în =uru! eu< între4îndu9, !ene/ cu %utea (i cinea destu! de stu%id încît s, %i!ote)e un as atît de are atît de a%roa%e de &,r. Poate Bancro(t /tia. Pro4a4i! c, (usese %e aco!o în acea ree. Strada %rinci%a!, din 54er ura a!u! ,rii %e întreaga !ungie a ora/u!ui /i era se%arat, de %!a=, de o !inie de %a!ieri aiestuo/i /i un gri!a= neo9ictorian din (ier (or=at. Pe trunchiuri!e %a!ieri!or erau (ixate ei&,toare ho!ogra(ice< toate %roiectînd aceea/i iagine a (etei unei (eei încununate de cuinte!e SL6PSL6D5 – +#+ SLOMO T5 R6O TOTL BODW T5TR5. Mici gru%uri de oaeni ie/iser, %e strad,< întin)înd gîtu! !a ru!at iagini. ehicu!u! %e str,)i cu ite), ic,< cercetînd (a&ade!e< /i în (ina! a g,sit ceea ce c,uta ca !a dou, treii din druu! %e strada %rinci%a!,. trecut %e a!,turi /i a %arcat !a reo cinci)eci de etri de%,rtare. r,as nei/cat cîtea inute s, ,d ce se întî%!, /i a%oi< cu nu s9a întî%!at niic< a co4orît
din a/in, /i 9a întors %e =os. gen&ia de 4roCera= 5!!iott;s Data LinCage era o (a&ad, îngust, striit, între un aga)in de chiica!e industria!e /i un !oc !i4er unde %esc,ru/ii &i%au /i se !u%tau %entru resturi %rintre cochi!ii /i a%aratur, aruncat,. "/a !ui 5!!iott era %ro%tit, s, stea deschis, cu un onitor de(unct cu ecran %!at /i ducea direct în înc,%erea de o%era&iuni. %,/it în,untru /i a aruncat o %riire în =ur. 5rau %atru conso!e gru%ate în %erechi s%ate în s%ate< ad,%ostite du%, o te=ghea de rece%&ie din %!astic turnat. Dinco!o de e!e< ni/te u/i conduceau într9un 4irou cu %ere&i de stic!,. Perete!e o%us con&inea o serie de /a%te onitoare cu !inii inco%rehensi4i!e de date ru!înd. "n s%a&iu =er%e!it în !inia ecrane!or arca (osta %o)i&ie a o%ritoru!ui u/ii. Se edeau )gîrieturi %e o%seaua din s%ate< aco!o unde su%or&ii re)istaser, extrac&iei. 5cranu! de !îng, s%a&iu! go! c!i%ea< de %arc, ceea ce9! ucisese %e %riu! ar (i (ost contagios. – Te %ot a=utaK "n 4,r4at (a&a s!a4, o îrst, înc!inate nedeterinat, scoase ca%u! de du%, co!&u!cu unuia dintrede 4ancuri!e a!e echi%aentu!ui conso!e!or. ea o &igar, nea%rins, în gur, /i un ca4!u atîrnînd în(i%t într9o inter(a&, din s%ate!e urechii sa!e dre%te. Pie!ea îi era nes,n,tos de %a!id,. – Da. >! caut %e ictor 5!!iott. – (ar,. J,cu sen în direc&ia din care enise >! e)i %e 4,trînu! de !îng, 4a!ustrad,K #are %rie/te e%aaK 5! e. %riit a(ar, !a seara de dinco!o de u/, /i a de%istat si!ueta so!itar, de !îng, 4a!ustrad,. – 5! e %ro%rietaru! !ocu!ui ,stuia< nuK – Da. Pedea%sa %entru %,cate!e !ui. #a4!atu! rîn=i /i gesticu!a de =ur î%re=ur +u %rea e neoie s, stea !a 4irou< du%, cu erge a(acerea. 69a u!&uit /i 9a întors în strad,. Luina înce%ea s, scad,< iar chi%u! ho!ogra(ic a! nchanei Sa!oao c,%,ta o nou, in(!uen&, în str,!ucirea adunat,. Traersînd %e su4 unu! dintre 4annere< a a=uns !îng, ou! de !a 4a!ustrad, /i i9a s%ri=init 4ra&e!e %e (ieru! negru. 5! %rii în =ur /i d,du din ca% în sen de !uare sea,< a%oi continu, s, (ixe)e de %arc, ar (i c,utatîn o s%,rtur, în !inia de sudur, dintre ori)ontu! are /i cer. – #u%!it !oc de %arcare< a )is< (,cînd sen s%re e%a,. #u asta îi cî/tigai o %riire s%ecu!ati, înainte de a i se r,s%unde. – Se s%une c, au (ost terori/ti. 8
ocea îi era seac,< de)interesat,< de %arc, %e reuri de%usese %rea u!t e(ort în (o!osirea ei /i cea se ru%sese. – Sau o eroare de sonar %e ti% de (urtun,. Poate a4e!e. – Poate au (,cut9o %entru asigurare< a s%us. 5!!iott se uit, din nou !a ine< ai atent. – +u e/ti de %e aiciK între4,< de data asta cu cea ai u!t interes în g!as. – +u. Sînt în trecere. – Din RioK J,cu sen în sus s%re nchana Sa!oao cînd s%use asta. 5/ti un artistK – +u. – Oh. P,ru s, se gîndeasc, o c!i%,. #a /i cu conersa&ia ar (i (ost o îndeînare %e care o %ierduse. – Te i/ti ca un artist. – i ratat de %u&in. 5 neurache i!itar. tunci %rice%u/i ue)i 4u)e!e. – i enit s, , uci)iK scos hîrtia din 4u)unar /i i9a întins9o. – enit s,9&i %un cîtea între4,ri. Tu ai transis astaK O citi< cu 4u)e!e i/cîndu9i9se (,r, sunet. >n ca%u! eu< %utea au)i cuinte!e %e care !e tasta din nou pentru că ai luato pe fiica mea de l#nă mine #ţi va arde carnea de pe cap nu vei mai şti niciodată ce oră este nicăieri nu vei fi #n siuranţă #n toată viaţa asta +u era %rea srcina!< dar enea din ini, /i era articu!at într9un od care era ai îngri=or,tor decît tot itrio!u! %e care i9! ar,tase Prescott %e înregistr,ri!e >ner/unate 6ncoerente. De aseenea s%eci(ica exact oartea %e care o su(erise Bancro(t. runc,toru! de %articu!e ar (i ars exterioru! craniu!ui !ui Bancro(t înainte de a9i î%r,/tia con&inutu! su%raînc,!)it %rin toat, caera. – Da< e a ea< )ise 5!!iot încet. – $tii c, cinea !9a asasinat %e Laurens Bancro(t !una trecut,. >i îna%oie hîrtia. – -,u a/aK Din cîte a au)it< tic,!osu! /i9a %r,=it singur ca%u!. – M, rog< e o %osi4i!itate< a adis eu< ototo!ind hîrtia /i I
aruncînd9o într9o )on, u%!ut, %în, !a re(u) de %e %!a=a de su4 noi. Dar nu e cea %e care sînt %!,tit s9o iau în serios. Din ne(ericire %entru tine< cau)a or&ii se a%ro%ie incon(orta4i! de u!t de sti!u! %ro)ei ta!e. – +9a (,cut9o eu< )ise 5!!iott %!at. – Mi9a închi%uit c9o s, s%ui asta. / %utea chiar s, te cred< nuai c, ceea ce !9a oorît %e Bancro(t a trecut %rin ni/te sistee de securitate %uternice< iar tu ai (ost sergent în arina i!itar,. #unosc cî&ia ast(e! de o(i&eri tactici %e Luea !ui ar!an< iar unii dintre ei au (ost ca4!a&i ca s, !ucre)e su4 aco%erire. 5!!iott , %rii curios. – 5/ti greiereK – #eK – Greiere. Din !ui!e exterioare. – Da. Dac, !ui 5!!iott îi (usese reodat, tea, de ine< aceasta dis%,rea re%ede.ostenea!a. M9a gîndit =oc cartea Mesageri!or< dar nu %,rea s, erite Ou!s, continua s, or4easc,. – Bancro(t n9aea neoie s,9/i aduc, gori!e din exterior. #are9i situa&ia taK – un contract %riat< a )is. S,9! g,sesc %e uciga/. 5!!iott %u(ni dis%re&uitor. – $i te9ai gîndit c, a/ (i eu. +u , gîndise a/a< dar !9a !,sat în %ace< (iindc, neîn&e!egerea îi d,dea un sentient de su%erioritate care (,cea conersa&ia s, continue. #ea ce aducea cu o scînteie îi a%,ru în ochi. – #re)i c, a/ (i %utut %,trunde în casa !ui Bancro(tK 5u /tiu c, nu a/ (i %utut< %entru c, a ana!i)at schee!e. $i dac, ar (i existat reo ca!e de intrare< a/ (i (,cut9o acu un an< /i ai (i g,sit doar 4uc,&e!e din e! î%r,/tiate %e %a=i/te. – Din cau)a (iicei ta!eK – Da< din cau)a (iicei e!e. Juria îi a!ienta însu(!e&irea Jiica ea /i toate ce!e!a!te ca ea. 5ra doar un co%i!. Se întreru%se /i (ix, din nou area. Du%, o c!i%, (,cu sen
radea &nforcer, îns%re %e cares,acu !uini&e sc!i%indFree în =uru! ceea ce tre4uia (i (ost%utea o scen,edea aena=at, %e %untea înc!inat,. – sta î/i dorea ea. Tot ce î/i dorea. Tota! Bod Theatre. S, (ie ca nchana Sa!oao /i Rhian Li. S9a dus în Ba #it %entru c, au)ise c, aco!o exist, o re!a&ie< cinea care %utea
Se întreru%se 4rusc /i se uit, !a ine. #a4!atu! îi s%usese 4,trîn< iar acu a ,)ut %entru %ria dat, de ce. >n ciuda cor%u!ui s,u so!id de i!itar /i a !iniei ta!iei a4ia u(!ate< (a&a îi era 4,trîn,< 4r,)dat, de !inii as%re de su(erin&, înde!ungat,. 5ra %e %unctu! de a i)4ucni în %!îns. – r (i %utut s, reu/easc, /i ea. 5ra (ruoas,. Scotoci %rin 4u)unar du%, cea. Mi9a scos &ig,ri!e /i i9a o(erit una. O !u, autoat< o a%rinse de !a %etecu! de a%rindere de %e %achet< dar continu, s, caute %rin 4u)unare %în, cînd scoase un ic EodaCrista!. #hiar nu oia s, ,d a/a cea< dar e! î! acti, înainte de a %utea s%une cea /i o inuscu!, iagine cu4ic, &î/ni în s%a&iu! dintre noi. ea dre%tate. 5!i)a4eth 5!!iott era o (at, (ruoas,< 4!ond, /i at!etic, /i cu doar cî&ia ani ai tîn,r, decît Miria Bancro(t. Dac, aea sau nu hot,rîrea %uternic, /i re)isten&a ania!ic, de care era neoie în Tota! Bod Theatre< iaginea nu ar,ta< dar %ro4a4i! c, ar (i %utut (acestriit, o încercare. o!oiaginea o ar,ta între 5!!iott /i o a!t, (eeie care era o re%!ic, ai în îrst, a%roa%e %er(ect, a !ui 5!i)a4eth. To&i trei (useser, (i!a&i în !uina soare!ui undea într9un !oc cu iar4, erde< /i %o)a era stricat, de u4ra unui co%ac a(!at dinco!o de ra)a caerei< c,)înd %este (a&a (eeii. 5a se încrunta< ca /i cu ar (i o4serat gre/ea!a din co%o)i&ie< dar era o încruntare s!a4,< o d,!tuire in(i, a !inii!or dintre s%rîncene!e ei. O str,!ucire %a!%a4i!, de (ericire co%!e/ea deta!iu!. – S9a dus< )ise 5!!iott< de %arc, ar (i ghicit asu%ra a ce era concentrat, aten&ia ea. cu %atru ani. $tii ce e Scu(undareaK scuturat din ca%. Culoare locală, )ise irginia idaura în urechea ea. Absoarbe-o. 5!!iott %rii în sus< %entru o c!i%, a cre)ut c, !a ho!ograa nchanei Sa!oao< dar a%oi a ,)ut c, aea ca%u! a%!ecat s%re ceru! de dinco!o de ea. – co!o sus< )ise< /i se o%ri 4rusc a/a cu (,cuse /i cînd %oenise de tinere&ea (iicei !ui. a/te%tat. – co!o sus sînt counica&ii. cu date. >i %o&i edea %e une!e h,r&isate!i&ii irtua!e/i co4orî iar %riirea s%re ine< cu ochii sc!i%itori 6rene )icea a/a. >%!etesc !uii un (u!ar. O %arte din e/ar(a asta sînt oaenii. Bog,ta/i digita!i)a&i< %e druu! !or între tru%uri. Ghee de aintiri< sentiente /i gînduri< î%achetate în nuere. 7
cu credea c, /tiu ce urea),< dar a r,as t,cut. – Dac, e/ti 4un< cu era ea< /i ai echi%aentu! necesar< %o&i de%ista aceste sena!e. Sînt nuite 4i&i ai in&ii. Moente din ca%u! unei %rin&ese a odei< idei!e unui teoretician în (i)ica %articu!e!or< aintiri din co%i!,ria unui rege. 5xist, o %ia&, %entru chestii din astea. O< reiste!e ondene %u4!ic, (i!e editate cu %!i4,ri %rin ca%ete!e unor ast(e! de oaeni< dar totu! e autori)at< igieni)at. ran=at %entru consuu! %u4!ic. J,r, oente necontro!ate< niic din ceea ce ar %utea =ena %e cinea sau care s, d,une)e %o%u!arit,&ii< doar ari!e surîsuri de %!astic su%ra%use %este toate. +u e ceea ce or oaenii cu ade,rat. ea îndoie!i asu%ra acestui !ucru. Reiste!e ondene existau /i %e Luea !ui ar!an< iar singure!e oca)ii în care consuatorii !or %rotestau erau atunci cînd reuna dintre ce!e4rit,&i!e %e care !e %ortreti)au era %rins, într9un oent de s!,4iciune uan,. 6n(ide!itatea /i !i4a=u! a4u)i erau de o4icei ce!e ai ari generatoare %u4!ice. ea atît !ogic,. era su(icient de i!os ca de s,%roteste rea s,9/i %etreac, de Oricine u!t ti% în a(ara %ro%riu!ui ca% nu aea de gînd s, rea s, ad, ace!ea/i rea!it,&i esen&ia!e uane re(!ectate în ca%ete!e %o!eite a!e ce!or %e care îi adira. – #u 4i&ii in&ii< ai totu!< )ise 5!!iott cu un entu)ias a%arte. Sus%ecta c,9i (usese insu(!at de o%inii!e so&iei sa!e. >ndoie!i!e< i)eria< oenia. Oaenii %!,tesc o aere %entru a/a cea. – Dar nu e i!ega!K 5!!iott gesticu!, c,tre (ira care %urta nue!e s,u. – Pia&a de date a sc,)ut. Prea u!&i 4roCeri. 5 saturat,. aut o c!on, /i o asigurare de reîntru%are cu care s, %!,ti %entru aîndoi< %!us 5!i)a4eth. Pensia ea de o(i&er nu era de a=uns. #e %utea (aceK – #ît a %riitK !9a între4at 4!înd. 5!!iott %riea (ix area. – Trei)eci de ani. Du%, un ti%< cu %riirea înc, (ixat, %e ori)ont< s%use – (ost OE /ase !uni< a%oi a deschis te!ei)oru! /i a ,)ut %e negociatoru! cor%ora&ii %urtînd tru%u! Se întoarse %e =u,tate s%reunei ine /i scoase un sunet care!uiar6rene. (i %utut (i un rîset #or%ora&ia î! cu%,rase direct de !a institu&ia de stocare din Ba #it. P!,tise de cinci ori ai u!t decît i9a/ (i %utut eu %erite. u s%us c, tîr(a î! (o!ose/te nuai a!ternati. – 5!i)a4eth /tia astaK 7?
>nc!in, o dat, din ca%< ca un to%or care cade. – Mi9a s%us odat,< într9o noa%te. 5ra ae&it. #o!indase %rintre ci%uri întreaga )i< în c,utare de a(aceri. +9aea contro! asu%ra !ocu!ui unde (usese sau a ce se întî%!a. rei s, /tii ce i9a s%usK – +u< a ururat. +u 9a au)it. rticu!a&ii!e i se a!4iser, %e 4a!ustrada de (ier. – s%us Nu-ţi fă ri"i tati, c#nd o să fiu boată o s-o răscumpărăm pe mama. Pierdea contro!u!. – "ite ce9i< 5!!iott< îi %are r,u %entru (iica ta< dar din cîte a au)it ea nu !ucra în genu! de !ocuri unde se duce Bancro(t. @err;s #!osed :uarters nu sînt chiar #ase!e< nu9i a/aK Jostu! i!itar se roti s%re ine (,r, aertisent< iar în ochi /i în îini!e încîr!igate aea o (urie uciga/, oar4,. +u9! %utea condana. Tot ce edea e! înaintea ochi!or era ou! !ui Bancro(t.
nu poţi iei %rin sur%rindere un Mesager – condi&ionarea nu Dar %erite. s,%re,)ut atacu! a%roa%e ai înainte ca e! însu/i s,9/i dea seaa ce are de gînd s, (ac,< /i neuracheu! tru%u!ui eu î%ruutat era on9!ine cîtea (rac&iuni de secund, ai tîr)iu. Loi =os< &intind su4 a%,rarea %e care credea c, o s9o ridic< c,utînd s,9i i)4easc, tru%u! ast(e! încît s,9i (racture)e coaste!e. %,rarea nu se a(!a aco!o< /i nici eu. >n schi4 a %,/it în interioru! cro/eu!ui %uni!or !ui< !9a de)echi!i4rat cu greutatea ea /i i9a încurcat un %icior %rintre a!e !ui. Se î%!etici îna%oi %în, !a 4a!ustrad, iar eu i9a tras un crud u%ercut cu cotu! în %!exu! so!ar. Ja&a i se (,cu cenu/ie din cau)a /ocu!ui. %!ecîndu9 ,< !9a &intuit de 4a!ustrad, /i i9a înghesuit (urca a!c,tuit, din degetu! are /i ar,t,tor în gît. – Destu!< a /uierat< %u&in nesigur. #onexiuni!e neurache a!e tru%u!ui erau %u&in ai dure decît sisteu! %e care î! (o!osise ai deu!t în #or% /i !a retragere sen)a&ia coîr/itoare era cea de în(,/urare a unei sîre ghi%ate într9un sac su4cutanat. %riit în =os s%re 5!!iott. Ochii !ui se a(!au !a o %a!, de ai ei< /i în îiciuda strînsorii de %eîngît înc, aiîn(igea ardeau de (urie. Res%ira&ia /uiera %rintre din&i ti% ce9/i gheare!e cu %utere încercînd s,9i des%rind, îna /i s, , r,neasc,. L9a su!s de !îng, 4a!ustrad, /i !9a înde%,rtat de ine cu un 4ra& %rin care î! aerti)a. – scu!t,< eu nu =udec %e nieni. reau nuai s, /tiu. #e te 71
(ace s, cre)i c, ea are reo !eg,tur, cu Bancro(tK – Pentru c, i9a spus, tic,!osu!e. #uinte!e îi ie/ir, /uierate Mi9a s%us ce a (,cut e!. – $i ce anueK #!i%i ra%id< (uria nedesc,rcat, condensîndu9i9se în !acrii. – Lucruri urdare< )ise. 5a s%unea c, aea nevoie de a/a cea. Su(icient de u!t ca s, rein,. Su(icient de u!t ca s, %!,teasc,. 4onaent !a carne. Nu-ţi fă ri"i tati, c#nd o să fiu boată o s-o răscumpărăm pe mama. O gre/ea!, destu! de u/or de (,cut cînd e/ti tîn,r. Dar niic nu se o4&ine atît de !esne. – De asta cre)i c, a uritK >ntoarse ca%u! /i , %rii ca /i cu a/ (i (ost o s%ecie extre de otr,itoare de %,ian=en %e %odeaua 4uc,t,riei sa!e. – +u a murit, donu!e. #inea a ucis9o. #inea a !uat o !a, /i a t,iat9o. – >n dosaru! %rocesu!ui se s%une c, a (ost un c!ient. +u Bancro(t. – De unde s, /tie eiK )ise %!at. +uesc un tru%< cine /tie cine e în interioru! !uiK #ine %!,te/te %entru tot. – L9au g,sitK – Pe uciga/u! tîr(ei din 4ioca4in,K Tu ce cre)iK +u e chiar ca în ca)u! în care ar !ucra %entru #ase< nuK – +u asta a rut s, s%un< 5!!iott. S%ui c, !9a întî!nit %e Bancro(t !a @err;s. O s, te cred. Dar tre4uie s, adi&i c, asta nu %rea sea,n, cu sti!u! !ui Bancro(t. L9a cunoscut %e ou! ,staF s, u4!e într9o aha!aK scuturat din ca% 5u nu !9a citit c, ar (i a/a. 5!!iott întoarse %riirea. – #arne< )ise. #e ai %utea s, cite/ti în carnea unui MatK Se întunecase a%roa%e co%!et. >n !arg %e %untea înc!inat, a naei de !u%t, s%ectaco!u! înce%use. îndoi a (ixat un ti% !uini!e< a ascu!tat (rînturi stridente de u)ic,< ca ni/te transisii dintr9o !ue din care era %e ecie exc!u/i. – 5!i)a4eth e înc, stocat,< a s%us încet. – Da< /i ce dac,K Po!i&a de reîntru%are a ex%irat acu %atru ani< cînd a che!tuit to&i 4anii care îi aea care %retindea c, %oate re)o!a ca)u!%e!ui 6rene. J,cu într9un sen înaocat s%ate s%re (ira s!a4 !uinat, a 4irou!ui s,u r,t eu ca un ti% care o s, %un, %rea curînd îna %e 4ani ade,ra&iK Du%, asta nu ai era niic de s%us. L9a !,sat %riind !uini!e /i 9a întors !a a/in,. Mai era înc, aco!o cînd a 72
trecut %e !îng, e! în dru s%re ie/irea din ora/. +u întoarse ca%u!.
73
PRT5 2
REAC'IA (CO!)LIC" DE I!"R$*I$!E+ Capito#u# !ou, sunat9o %e Prescott din a/in,. #hi%u! ei %,rea u/or iritat cînd a%,ru în centru! icu!ui ecran %r,(uit inc!us în %anou! de 4ord. – Eoacs. i g,sit ceea ce c,utaiK – >nc, nu /tiu cu ade,rat ce caut< a s%us ese!. #re)i c, Bancro(t (recentea), reodat, 4ioca4ine!eK 5a (,cu o (a&, !ung,. – O(< te rog. – Bine< uite înc, una. Lei!a Begin a !ucrat reodat, în 4ioca4ineK – -,u c, ha4ar n9a< Eoacs. – 5i 4ine< interesea),9te. /te%t. ocea îi4ine suna neîndur,tor. De)gustu! rasat5!!iott a! !ui %entru Prescott(iica nu d,dea %rea a!,turi de su(erin&a !ui ictor !ui. 4,tut dara4ana cu degete!e %e o!an în ti% ce aocata dis%,rea de %e ecran /i 9a tre)it ururînd în ritu! !or un ra% a! %escari!or din Mi!!s%ort. (ar, coasta !uneca în noa%te< dar irosuri!e /i sunete!e ,rii erau dintr9odat, ne%otriite. Prea s!a4e< /i nicio ur, de 4e!aeed în înt. – "ite. Prescott se rea/e), în ra)a scaneru!ui te!e(onu!ui< %,rînd nu tocai în !argu! ei. Dosare!e din OaC!and a!e !ui Begin arat, dou, nore !a 4ioca4in,< înainte de a o4&ine un %ost în una dintre #ase!e din San Diego. Tre4uie s, (i aut reo %i!,< doar dac, nu a de%istat9o reun c,ut,tor de ta!ente. Bancro(t era %ro4a4i! o %i!, destu! de 4un, indi(erent unde. re)istat tenta&iei de9a o s%une. 70
– i reo iagineK – !ui BeginK Prescott ridic, din ueri +uai una 4idiensiona!,. rei s, &i9o triitK – Te rog. #asca antic, 4î)îi %u&in a=ustîndu9se !a schi4area sena!u!ui de intrare< a%oi tr,s,turi!e Lei!ei Begin se iir, dintre %îrîituri!e statice. M9a uitat îndea%roa%e< scanîndu9!e în c,utarea ade,ru!ui. Mi9a !uat un oent sau dou, s,9! desco%,r< dar era aco!o. – Bun. cu %o&i s,9i (aci rost de adresa !ocu!ui în care a !ucrat 5!i)a4eth 5!!iottK @err;s #!osed :uarters. 5 %e o strad, nuit, Mari%osa. – Mari%osa /i San Bruno< se au)i ocea (,r, tru% a !ui Prescott din s%ate!e 4osu(!,rii %ro(esioniste a Lei!ei Begin. 6isuse< e chiar su4 echea autostrad,. rebuie s, existe o io!are a regu!i!or de securitate. – Triite9i te rog o hart,< cu druu! însenat din dre%tu! %odu!ui. – Te duci aco!oK >n seara astaK – Prescott< în !ocuri!e astea nu se (ac %rea u!te a(aceri în ti%u! )i!ei< a )is r,4d,tor. Bineîn&e!es c, , duc în seara asta. La ce!,!a!t ca%,t a! !iniei se si&i o u/oar, e)itare. – +u e o )on, recoanda4i!,< Eoacs. Tre4uie s, (ii atent. De data asta nu 9a ai ostenit s,9i ascund un s(or,it au)at. Parc, ascu!ta %e cinea s%unîndu9i unui chirurg s, (ie atent /i s, nu9/i urd,reasc, îini!e de sînge. 5a %ro4a4i! 9a au)it. – >&i triit harta< )ise rece. Ja&a Lei!ei Begin se stinse /i ornaentu! unei re&e!e de str,)i se ii în !ocu! unde (usese ea. +u9i ai tre4uia. P,ru! ei (usese de un staco=iu strident< gîtu! strîns într9un co!ier de o&e! /i ochii achia&i cu !inii sc!i%itoare< dar tr,s,turi!e chi%u!ui de su4 toate acestea îi r,,sese în inte. ce!ea/i tr,s,turi a%,reau ag în EodaCrista!u! cu (iica !ui ictor 5!!iott. O sii!itudine redus, dar i%osi4i! de negat. Miria Bancro(t. P!oaia %!utea în aer cînd 9a întors în ora/< o 4urni&, (in, co4orînd din ceru! întunecat. Parcat %este dru de @err;s< %riea (ira c!i%itoare de neon a c!u4u!ui %rin /iroaie!e /i %ic,turi!e de a%, de %e %ar4ri)u! a/inii. "ndea în seiîntunericu! de dinco!o de oase!e de 4eton a!e autostr,)ii 7
ho!ograa unei (eei dansa într9un %ahar de cocCtai!< dar ei&,toru! era de(ect /i iaginea s!,4ea din cînd în cînd. >i (,cuse gri=i c, a/ina ar atrage aten&ia< dar %,rea c, enise cu ea în %artea adecat, a ora/u!ui. Ma=oritatea ehicu!e!or din =uru! !ui @err;s nu )4urauF singura exce%&ie de !a regu!, erau taxiuri!e care co4orau oca)iona! în s%ira!, ca s, reerse sau s, co!ecte)e %asageri /i a%oi &î/neau îna%oi în tra(icu! aerian cu o %reci)ie /i ite), inuan,. #u %ete!e !uini!or !or în ro/u< a!4astru /i a!4 %,reau ni/te i)itatori dintr9o a!t, !ue înc,rca&i de 4i=uterii< a4ia atingînd %aa=u! cr,%at /i urdar în ti% ce înc,rc,turi!e !or ateri)au sau urcau !a 4ord. su%raegheat !ocu! ti% de o or,. (aceri!e c!u4u!ui ergeau 4ine< c!iente!a era ariat, dar a!c,tuit, în %rinci%a! din 4,r4a&i. 5rau eri(ica&i !a u/, de un ro4ot de securitate care se,na ce! ai 4ine cu o caracati&, întins, %e %ragu! intr,rii %rin9 ci%a!e. "nii tre4uiau s, se descotoroseasc, de o4iecte ascunse< %ro4a4i! are< /i unu! sau doi (ur, re(u)a&i. +ieni nu %rotest, nu te %o&i certa cu un ro4ot. (ar,< oaenii %arcau< urcau /i– co4orau din a/ini /i (,ceau nego& cu ,r(uri de diensiuni %rea ici ca s, %oat, (i distinse de !a aseenea distan&,. O dat,< doi 4,r4a&i %ornir, o 4,taie cu cu&ite!e în u4ra dintre doi %i!oni ai autostr,)ii< dar nu se a=unse %rea de%arte. "nu! dintre co4atan&i se înde%,rt, /chio%,tînd< &inîndu9se de 4ra&u! t,iat< iar ce!,!a!t se întoarse în interioru! c!u4u!ui de %arc, n9ar (i (,cut niic ai u!t decît s, earg, s, se u/ure)e. co4orît din a/in,< a %us a!ara /i 9a aenturat dinco!o de strad,. #î&ia negustori st,teau cu %icioare!e încruci/ate %e caroseria unei a/ini< ad,%osti&i de %!oaie de o unitate de res%ingere static, a/e)at, între %icioare!e !or< /i ridicar, ochii !a a%ro%ierea ea. – >&i înd un disc< ou!eK Jete (ier4in&i din "!an Bator< de ca!itatea #ase!or. (!uturat u/or din în,< c!,tinînd (,r, gra4, din ca%. – #ea sti((K !t c!,tinat. a=uns !a ro4ot< 9a o%rit cînd u!ti%!e!e sa!e 4ra&e /er%uir, în =os ie(tin, %este ine< a încercat s, trec %ragu! cînd ocea sintetic, s%usea%oi Qcurat. "nu! dintre 4ra&e , î%inse 4!înd îna%oi !a nie!u! %ie%tu!ui. – Dori&i !a ca4ine sau !a 4arK e)itat< %retin)înd c, îi cînt,resc o(erta. – #e9i de (,cut !a 4arK 78
– a ha ha. #inea %rograase ro4otu! s, rîd,. Suna ca un 4,r4at gras înecîndu9se cu siro%. Se întreru%se 4rusc. – La 4ar însean, s, te uiţi, dar s, nu atini. J,r, 4ani =os< (,r, s, %ui îna. Regu!i!e casei. sta se a%!ic, /i în ca)u! a!tor c!ien&i. – La ca4ine< a )is< ner,4d,tor s, , înde%,rte) de so(tu! !,tr,toru!ui ecanic. +egustorii de %e strad, (useser, ca!)i %rin co%ara&ie. – #o4ori %e sc,ri /i !a stînga. 6a un %roso% din gr,ad,. co4orît ce!e cîtea tre%te cu 4a!ustrad, de eta! /i a !uat9 o !a stînga %e un coridor !uinat din taan de ni/te !uini rotitoare ro/ii ase,n,toare cu ce!e a!e taxiuri!or de a(ar,. "n rit o4sedant (,r, s(îr/it str,4,tea aeru! de %arc, ar (i (ost entricu!u! unei inii uria/e drogat, cu tetraet. Du%, cu i se %roisese< exista o gr,ad, de %rosoa%e a!4e curate într9un ho! /i dinco!o de e! u/i!e s%re ca4ine. trecut %e !îng, %rie!e %atru< dintre care dou, erau ocu%ate< /i a intrat în a sc!i%itor< cincea. ca de doi etri %e Podeaua era aco%erit, cu satin trei. Dac, era %,tat,< nu se edea %entru c, singura !uin, enea de !a o unic, cirea/, rotitoare ca ce!e de %e coridor. eru! era c,!du& /i st,tut. Su4 u4re!e i/c,toare aruncate de !uin,< o conso!, de credit u)at, st,tea într9un co!&< discret o%sit, în negru at< cu un dis%!a digita! cu !eduri ro/ii deasu%ra. ea o (ant, %entru carduri /i cash. +icio %!ac, %entru credit D+. Perete!e o%us era din stic!, o%ac,. Pre,)use a/a cea /i scosese un sno% de 4ani de !a un 4ancoat din ora/. a!es una dintre 4ancnote!e %!asti(iate ari /i a introdus9o în (ant,. a%,sat 4utonu! de înce%ere. #reditu! eu c!i%i %e !eduri!e ro/ii. "/a se închise cu!isînd în s%ate!e eu< în,4u/ind u)ica< /i un tru% se !oi de stic!a at, din (a&, cu o 4rusche&e care , (,cu s, tresar. Dis%!au! reeni !a ia&,. Pîn, acu che!tuie!i inie. studiat cor%u! %resat %e stic!,. Sîni ari a%!ati)a&i< un %ro(i! de (eeie /i !inii nec!are a!e /o!duri!or /i coa%se!or. "n %!înset ca de (!aut urc, u/or din di(u)oare!e ascunse. "n g!as i)4ucni. –Orei , e)i e)iK%e ocoder. cuties,ie(tin, de e)i re)onan&, a%,sat din nou 4utonu!. Stic!a se !i%e)i /i (eeia de %e cea!a!t, %arte deeni i)i4i!,. Se întoarse de %e o %arte %e a!ta %re)entîndu9i9se< î/i i/c, tru%u!< î/i u(!, sînii< se a%!ec, în (a&, /i !inse stic!a cu îr(u! !i4ii< r,su(!area o%aci)înd9o din nou. 7I
Ochii ei se (ixar, într9ai ei. – rei s, , atingi atingi atingiK 6ndi(erent dac, în ca4ine se (o!oseau su4sonice sau nu< categoric reac&iona. Penisu! i se înt,ri /i tres,ri. o%rit %u!sa&ia< a (or&at sînge!e s, se retrag, îna%oi în u/chi a/a cu ar (i (,cut9o o cheare !a !u%t,. Pentru scena asta tre4uia s, (iu oa!e. atins din nou 4utonu! de de4it. Paraanu! de stic!, a!unec, într9o %arte /i ea %,/i %este %rag< ca cinea care iese de !a du/. Se a%ro%ie de ine cu o în, întins,< (,cut, c,u/. – S%une9i ce rei< iu4ire< rosti ea de undea din (undu! gîtu!ui. ocea %,rea 4ruta!,< !i%sit, de e(ectu! ocoderu!ui. Mi9a dres g!asu!. – #u te chea,K – nenoe. rei s, /tii de ce i se s%une a/aK Mîna ei !ucra. >n s%ate!e ei< contoru! c!ic,ia încet. –cu >&i ainte/ti (at, care!aacureaua !ucrat aiciK î/i (,ceaode !ucru ea.a între4at. – 6u4ire< nicio (at, care a lucrat aici n9o s,9&i (ac, ce9o s,9&i (ac eu. cu< s%une9i cu – O chea 5!i)a4eth. +ue!e ei rea!. 5!i)a4eth 5!!iott. Mîini!e îi c,)ur, 4rusc< iar asca de excita&ie îi a!unec, de %e (a&, ca /i cu ar (i aut unsoare dedesu4t. – #e dracu; e astaK 5/ti SiaK – #e s, (iuK – Sia. Po!i&ia. G!asu! i se ridica. Se înde%,rt, de ine. – trecut %rin asta< ou!e – +u. (,cut un %as în direc&ia ei /i ea se gheui într9o %o)i&ie de(ensi, co%etent,F 9a retras iar< co4orînd g!asu! +u< eu sînt aa ei. O t,cere încordat,. Se ho!4, !a ine. – #,cat. Maa !ui Li))ie e !a stocare. – +u. 69a tras îna îna%oi între %icioare!e e!e Si&iK +u e niic aici. M9au reîntru%at în ,sta< dar sînt (eeie. +u %ot Se des(,cu a%roa%e (,r, s, tre%tat rea. din %o)i&ia gheuit,< cu îini!e %i%,ind – Mie i se %are carne de container de %ri, ca!itate< )ise ea incredu!,. 4ia ai ie/it de !a de%o)itare< cu de n9ai (ost e!i4erat, în tru%u! reunei toxicoane s!,4,noageK – +9a (ost e!i4erat, condi&ionat. 7
ntrenaentu! adînc îngro%at a! #or%u!ui traers, %rin intea ea ca un )4or !a =oas, a!titudine a! unor aioane de !u%t,< !,sînd sia=e de a%ori !a !iita %!au)i4i!it,&ii /i a deta!ii!or %e =u,tate cu9 noscute. #ea în interioru! eu tres,ri în excita&ia oentu!ui isiunii. – $tii %entru ce a %,&it9oK – Li))ie a s%us cea des%re 4i&i ai in&ii – Da. Scu(undare. $tii du%, cine 9a scu(undatK – +u. Li))ie nu or4ea niciodat, %rea u!t des%re – 5!i)a4eth nu /tia. $i nu s9a (,cut niciodat, %u4!ic. Jata cu sînii ari î/i %use îini!e %e /o!duri. – /adar cine 69a schi&at un )î4et. – Mai 4ine s, nu /tii. #inea %uternic. #inea cu destu!, trecere ca s, , scoat, de !a stocare /i s,9i dea asta. – +u su(icient de %uternic ca s, te aduc, îna%oi în cea cu o %,s,ric,< ocea totu/i. nenoei tr,da înc, neîncrederea< dar coningerea se ridica re%ede ca un %ui de de!(in su4 a%e!e unui reci(. oia s, cread, 4asu! cu aa care ine s,9/i caute (iica %ierdut,. – #u ai reu/it s, (ii reîntru%at, inersK – (,cut un tîrg< i9a s%us< a!unecînd %e !îng, ade,r ca s, dau consisten&, %oe/tii. ceast, %ersoan, , sca%,< iar eu tre4uie s, (ac cea %entru ei. #ea %entru care e necesar un cor% de 4,r4at. Dac, (ac asta< o4&in un tru% nou %entru ine /i %entru 5!i)a4eth. – -,uK $i de ce e/ti aiciK >n g!asu! ei era o ur, de a,r,ciune care îi s%unea c, %,rin&ii ei nu ar eni niciodat, s9o caute în acest !oc. $i c, , crede. eta!at u!tia 4ucat, de inciun,. – 5 o %ro4!e, cu reîntru%area !ui 5!i)a4eth. #inea 4!ochea), %rocedura. reau s, /tiu cine< /i de ce. Tu /tii cine a t,iat9oK Scutur, din ca%< cu (a&a !,sat, în =os. – O u!&ie de (ete sînt r,nite< )ise încet. Dar @err are o asigurare care aco%er, che!tuie!i!e. 5 într9ade,r 4un în sensu! ,sta< chiar %une !a %e stocare durea), %rea u!t. Dar ce! carene a !ucrat9o Li))iedac, nu aindecarea (ost un c!ient o4i/nuit. – 5!i)a4eth aea c!ien&i regu!a&iK #inea i%ortantK #inea ciudatK Ridic, %riirea s%re ine< cu i!a iindu9i9se !a co!&uri!e ochi!or. @ucase ro!u! !ui 6rene %în,9n %în)e!e a!4e. 77
– Doan, 5!!iott< to&i oaenii care in aici sînt ciuda&i. Dac, n9 ar (i n9ar eni aici. M9a cutreurat. – #inea i%ortantK – +u /tiu. "ite ce9i< doan, 5!!iott< îi %!,cea Li))ie< a (ost (oarte 4un, cu ine de cîtea ori cînd era în neca)< dar nu a (ost niciodat, %rietene a%ro%iate. 5ra a%ro%iat, de #h!oe /i J,cu o %au),< a%oi ad,ug, în gra4, +u în genu! ,!a< /tii tu< dar ea /i #h!oe /i Mac o4i/nuiau s,9/i î%,rt,/easc, !ucruri< /ti&i< s, stea de or4, /i toate a!ea. – Pot s, or4esc cu eiK Ochii ei a!unecar, s%re co!&u! ca4inei< ca /i cu tocai ar (i au)it un )goot inex%!ica4i!. P,rea h,ituit,. – Mai 4ine nu. Lui @err< /tii tu< nu9i %!ace s, or4i cu c!ien&ii. Dac, ne %rinde %us (iecare stro% de %utere de coningere a Mesageri!or în ton–/iP,i< atitudine. %oate ai %utea între4a %entru ine Priirea h,ituit, se adînci< dar g!asu! i se înt,ri. – Sigur. O s, între4. De ce nu. Dar nu acu. Tre4uie s, %!eci. >ntoarce9te îine !a aceea/i or,. ceea/i ca4in,. O s, r,în !i4er, !a ora asta. S, s%ui c, ai (ixat o întî!nire. 69a !uat îna în îini!e e!e. – Mu!&uesc< nenoe. – +ue!e eu nu e nenoe< )ise 4rusc. M, chea, Louise. S%une9i Louise. – Mu!&uesc< Louise. #ontinua s9o &in de în, Mu!&uesc %entru c, (aci asta – "ite ce9i. +u %roit niic< s%use ea cu o tentati, de duritate. #u a )is< o s, între4. tîta tot. cu %!eac,. Te rog. >i ar,t, cu s, anu!e) restu! de %!at, %e conso!a de credit< /i u/a se deschise iediat. J,r, niciun rest. +u a ai s%us niic a!tcea. +9a ai încercat s9o ating. ie/it %rin u/a deschis, /i a !,sat9o stînd aco!o cu 4ra&e!e strînse în =uru! %ie%tu!ui /i ca%u! %!ecat< (ixînd %odeaua de satin a ca4inei ca /i cu ar (i ,)ut9o %entru %ria în dat,. Luinat, ro/u. (ar, strada era neschi4at,. #ei doi tra(ican&i erau tot aco!o< negociind cu un ongo! uria/ care se s%ri=inea de caroseria a/inii %riind !a cea dintre îini!e sa!e. #aracati&a î/i arcui 1??
4ra&e!e ca s, , !ase s, trec /i a ie/it în %!oaie. Mongo!u! ridic, %riirea cînd trecea %e !îng, e! /i o sc!i%ire de recunoa/tere îi str,4,tu chi%u!. M9a o%rit< întorcîndu9, în i=!ocu! %asu!ui< iar e! co4orî din nou %riirea /o%tind cea tra(ican&i!or. +euracheu! reeni ca un (rison interior de a%, rece. M9a de%!asat %în, !a a/in,< /i %u&ina conersa&ie dintre cei trei 4,r4a&i sec, instantaneu. Mîini!e a!unecar, în gen&i /i 4u)unare. M, î%ingea cea< cea ce aea %rea %u&in de9a (ace cu %riirea %e care i9o aruncase ongo!u!. #ea întunecat î/i des(,cuse ari%i!e înc, de deasu%ra i)eriei ca4inei< cea necontro!at %entru care irginia idaura 9ar (i certat. >! %utea au)i %e @i de Soto /o%tindu9i în ureche. – Pe ine , a/te%&iK a între4at s%ate!e ongo!u!ui< /i i9a ,)ut u/chii încordîndu9se. Poate c, unu! dintre tra(ican&i si&i %erico!u!. Ridic, îna des(,cut, într9un gest î%,ciuitor. –69a "ite< ou!en (a&a ea< ongo!u! îi a%,ru în ra)a i)ua!, ca un aion de 1?1
!u%t, încercînd s, eite (ocu! ur,ritori!or. Pentru un 4,r4at de diensiuni!e !ui< era rearca4i! de ra%id< strecurîndu9se %rintre %i!onii autostr,)ii în u4r, /i aînd de=a reo dou,)eci de etri aans. acce!erat< tres,rind !a durerea ascu&it, din %ie%t. P!oaia , %!esnea %este (a&,. B!esteate &ig,ri. ie/it de su4 %i!oni într9o intersec&ie %ustie unde !uini!e tra(icu!ui se a%!ecau în unghiuri 4ete. "na dintre e!e c!i%i s!a4< schi4înd cu!oarea< cînd ongo!u! trecu de ea. O oce de ro4ot seni! se r,sti !a ine. raversaţi acum. raversaţi acum. raversaţi acum. Traersase de=a. 5cou! , ur,ri st,ruitor %e strad,. trecut %e !îng, e%ae!e unor ehicu!e care nu9/i ai %,r,siser, !ocuri!e de !îng, 4ordur, de ani de )i!e. Ja&ade de)go!ite /i cu o4!oane trase care %uteau sau nu s, (ie ridicate %entru a(aceri în ti%u! )i!ei< a4uri ridicîndu9se dintr9un gri!a= de %e arginea str,)ii ca cea iu. Paa=u! de su4 %icioare!e e!e era a!unecos !a %!oaie /i oPanto(ii urd,rie se îidisti!a din odat, resturi!e gunoaie!or de în desco%unere. %e care %riise cu costuu! de ar, a! !ui Bancro(t aeau t,!%i su4&iri /i !e !i%sea aderen&a necesar,. +uai echi!i4ru! %er(ect dat de neurache , &inea în %o)i&ie ertica!,. Mongo!u! arunc, o %riire %este u,r cînd a=unse în dre%tu! a dou, e%ae %arcate< ,)u c, sînt înc, aco!o /i coti 4rusc s%re stînga iediat ce trecu de u!tiu! ehicu!. încercat s,9i a=uste) traiectoria /i s,9i tai ca!ea< traersînd strada o4!ic înainte de a a=unge !a a/ini!e ruinate< dar %rada ea %!,nuise (oarte 4ine ca%cana. 5ra de=a !a %ria e%a, /i a dera%at ca s, , o%resc !a ti%. rico/at din caroseria ruginit, a ehicu!u!ui în o4!onu! unui aga)in. Meta!u! ),ng,ni /i s(îrîiF curentu! s!a4 a! unei desc,rc,ri anti9hu!iganis îi în&e%, îini!e. Peste strad,< ongo!u! ,rea distan&a dintre noi cu înc, )ece etri. O ur, ca%ricioas, de tra(ic se i/c, %e cer deasu%ra ea. de%istat si!ueta a!ergînd %e cea!a!t, %arte a str,)ii /i 9a înde%,rtat de 4ordur,< 4!esteînd i%u!su! care , (,cuse s, dec!in o(erta de araent a !ui Bancro(t. De !a distan&a asta o ar, cu 9a ra)e arî%ins (i rete)at u/ore!%icioare!e ongo!u!ui de de su4undea e!. >n schi4 du%, încercînd s, g,sesc ca%acitatea %u!onar, ca s, reduc din nou s%a&iu! dintre noi. Poate %anica !9ar %utea î%inge !a un %as gre/it. +u asta se întî%!,< dar (u destu! de a%roa%e. #!,diri!e din stînga noastr, (,cur, !oc unui teren de gunoaie î%re=uit de un 1?2
gard (!exi4i!. Mongo!u! %rii iar îna%oi /i (,cu %ria gre/ea!,. Se o%ri< se arunc, asu%ra gardu!ui< care se %r,4u/i iediat< /i se tîrî %este e! în întunericu! de dinco!o. rîn=it /i !9a urat. >n (ina! aea un aanta=. Poate c, s%era s, se %iard, în întuneric< sau se a/te%ta s,9i scrîntesc reo g!e)n, %e terenu! denie!at. Dar condi&ionarea de Mesager îi (or&, %u%i!e!e s, se di!ate instantaneu în !uina sc,)ut, din =ur /i îi c,!,u)i %a/ii %este su%ra(a&a accidentat, cu ite)a (u!geru!ui< iar neuracheu! îi i/ca %icioare!e cu o ra%iditate %e ,sur,. Terenu! se deru!a (antoatic su4 ine a/a cu o (,cuse su4 @i de Soto în isu! eu. Du%, reo sut, de etri aea s,9! a=ung din ur, %e %rietenu! eu ongo!< doar dac, nu aea /i e! ederea î4un,t,&it,. >ns, terenu! de gunoaie se terin, înainte de asta< dar de=a ai r,,seser, a4ia ini&ia!ii )ece etri între noi cînd a=unser, !a gardu! de %e %artea o%us,. 5! esca!ad, sîra< ateri), /i %orni în susu! str,)ii în ti% ce eu%,r,sit înc, , aigardu!ui c,&,ra
&inta /i trans%ortoru! a!unec, u!t într9o %arte. "n (oc de itra9 !ier, r,s%unse dintr9un dis%o)iti ontat undea su4 nasu! asu!ui< dar de=a ongo!u! era dinco!o de strad,< do4orîse o u/, /i dis%,ruse %rin deschi),tura (uegînd,. Se au)ir, &i%ete de undea din interior. M9a ridicat încet de !a %,înt /i a ur,rit cu trans%ortoru! se (ixea), !a un etru în,!&ie. "n extinctor %rinse ia&, stro%ind carcasa otoru!ui din care ie/ea (u /i s%ua a!4, %icur, %e strad,. #hiar în s%ate!e (erestrei %i!otu!ui< o tra%, a!unec, scîr&îind în sus /i Eristin Ortega a%,ru în deschi),tur,.
Capito#u# *%c% Trans%ortoru! era o ersiune s,rac, a ce!ui care , %urtase !a #asa So!ar,< iar în ca4in, era )goot. Ortega tre4uia s, strige ca s, se %este otoare. – O(ac, s, au)it, triite o echi%, de c,utare< dar dac, are re!a&ii %oate (ace rost de su4stan&e care s,9i odi(ice sen,tura chiic, a cor%u!ui înainte de )orii )i!ei. Du%, aceea< sînte redu/i !a o4sera&ii!e artori!or. #hestii din 5%oca de Piatr,. $i în %artea asta a ora/u!ui Trans%ortoru! se înc!in, /i ea gesticu!a în =os s%re !a4irintu! de str,)i de dedesu4t. – "it,9te /i tu. LicCton< a/a i se s%une. Pe reuri i se s%unea Potrero. #ic, ar (i (ost o )on, dr,gu&,. – #e s9a întî%!atK Ortega ridic, din ueri în scaunu! ei cu ),4re!e de o&e!. – #ri)a econoic,. $tii cu e. st,)i ai o cas,< %o!i&a %entru tru%u! t,u e %!,tit, !a )i< îine e/ti în strad, c,utînd o coa=, de %îine. – 5 dur. – Da< nu9i a/a< )ise detectia indi(erent,. Eoacs< ce naiba (,ceai !a @err;sK – >i sc,r%ina o înc,rie< a îrîit. 5 reo !ege care inter)ice 5a se astaK uit, !a ine. – +9ai (ost satis(,cut !a @err;s. 4ia dac, ai stat în,untru )ece inute. ridicat !a rîndu! eu din ueri /i a !uat o (a&, 1?0
co%,tiitoare. – Dac, ai (i (ost reodat, don!oadat, într9un cor% de 4,r4at direct din container ai (i /tiut cu e. oronii. Totu! e n,a!nic. >ntr9un !oc ca @err;s nu se %une %ro4!ea %er(oran&ei. Bu)e!e !ui Ortega se cur4ar, în cea ase,n,tor unui surîs. Se a%!ec, în (a&, în s%a&iu! dintre noi. – Rahat< Eoacs. Ra9hat. accesat date!e des%re tine din Mi!!s%ort. Pro(i!u! %siho!ogic. Se nue/te gradient Eeerich< iar a! t,u este atît de a4ru%t c, &i9ar tre4ui %iton /i (rînghie ca s, te sui %e e!. Orice ai (ace< se %une %ro4!ea %er(oran&ei. – M, rog. Mi9a scos o &igar, /i a a%rins9o în ti% ce or4ea. $tii c, exist, o u!&ie de !ucruri %e care !e %o&i (ace %entru une!e (eei în )ece inute. Ortega d,du ochii %este ca% /i res%inse coentariu! de %arc, ar (i (ost o usc, 4î)îind în =uru! ca%u!ui ei. – #orect. $i rei s,9i s%ui c, !a creditu! %e care î! ai de !a Bancro(t< ce9&ia %eri&iK – +u e @err;s or4a edetot%re&< )is< /i 9a între4at dac, ,sta era ade,ru! care aducea oaeni ca Bancro(t în LicCton. Ortega î/i s%ri=ini ca%u! %e (ereastr, /i %rii a(ar, în %!oaie. +u se uit, !a ine. – Tu cau&i %iste< Eoacs. i (ost !a @err;s ca s, inestighe)i cea ce a (,cut Bancro(t aco!o. >n cea ti% a/ %utea a(!a ce anue< dar ar (i ai u/or dac, i9ai s%une %ur /i si%!u. – De ceK Mi9ai s%us c, dosaru! Bancro(t a (ost închis. De ce te interesea),K >/i reîntoarse ochii c,tre ine< /i în ei era o !uin,. – 6nteresu! eu e s, %,stre) !ini/tea. Poate nu ai o4serat< dar de (iecare dat, cînd ne întî!ni asta se întî%!, %e (ondu! )gootu!ui unui %isto! de are ca!i4ru. Mi9a des(,cut 4ra&e!e. – +u sînt înarat. +u (ac decît s, %un între4,ri. $i a%ro%o de între4,ri #u de ai (ost !îng, u,ru! eu atunci cînd a înce%ut r,%,ia!aK – Doar norocu!< %resu%un. !,sat9o Ortega sigur. $i în consecin&, asta4a!t,. însena c, , era ur,rea< cea ai asta u!tera !egat de ca)u! Bancro(t decît oia ea s, adit,. – #e9o s, se întî%!e cu a/ina eaK a între4at. – ridicat9o noi. în/tiin&at co%ania de închirieri. Poate s, in, cinea s9o recu%ere)e. Doar dac, nu o rei tu. 1?
scuturat din ca%. – S%une9i cea< Eoacs. De ce ai închiriat o a/in, de terenK #u ce î&i %!,te/te Bancro(t< ai (i %utut o4&ine una din astea – !oi %erete!e de !îng, ea. – >i %!ace s, erg %e %,înt< a )is. st(e! ai o idee ai 4un, des%re distan&e. 6ar %e Luea !ui ar!an nu ne ridic, %rea u!t în aer. – -,uK – -,u. scu!t,< ti%u! care era s, te %r,=easc, ai înainte %e cer – Po(tiK Ridic, o s%rîncean, în cea ce înce%use s, cred c, e ex%resia ei consacrat,. #orectea),9, dac, gre/esc< dar credea c, &i9a sa!at %ie!ea aco!o. Tu erai ce! a/e)at !a ca%,tu! %rost a! araentu!ui. dat din în,. – M, rog. M, a/te%ta %e ine. – Te a/te%ta %e tineK 6ndi(erent gîndeatra(ican&i cu ade,rat< chi%u! !ui Ortega era neîncre),tor. #on(orceace!or %e care i9a înc,rcat în du4,< cu%,ra ar(,. "n c!ient echi< du%, s%use!e !or. c!,tinat din ca%. – M, a/te%ta %e ine. M9a dus s, or4esc cu e!< /i a !uat9o !a goan,. – Poate nu i9a %!,cut de (a&a ta. "nu! dintre tra(ican&i< cred c, ce! a! c,rui ca% !9ai s%art< s%unea c, %,reai chitit s, oori %e cinea. Ridic, iar din ueri 5i s%un c, tu ai înce%ut< /i cu siguran&, a/a /i arat,. – >n ca)u! ,sta< de ce nu , acu)iK – Oh< de ce anueK 5x%ir, un nor de (u iaginar ,t,are organic, 're%ara4i!, chirurgica!* a unor tra(ican&i de droguriK Punerea în %erico! a unei %ro%riet,&i a %o!i&ieiK Tu!4urarea !ini/tii din LicCton. Scute/te9,< Eoacs. Lucruri de genu! ,sta se %etrec în (iecare noa%te î%re=uru! !ui @err;s. Sînt %rea o4osit, ca s, ai co%!ete) ra%oarte!e. Trans%ortoru! co4orî /i %e (ereastr, a %utut s, ,d (ora întunecat, a turnu!ui !ui în endrix. !ui Ortega a , conduce acas, ca ace!a/icce%tase s%irit în careo(erta !,sase %o!i&ia de s, , duc, !a #asa So!ar, – ca s, ,d unde %utea duce asta. >n&e!e%ciune a Mesageri!or. Las,9te %urtat de a! /i e)i ce &i se arat,. +u aea niciun oti s, 4,nuiesc c, Ortega 9ar in&i în %riin&a destina&iei< dar o %arte din ine (u totu/i sur%rins, s, 1?8
ad, turnu!. Mesagerii nu stau %rea 4ine cu încrederea. Du%, o ceart, ini&ia!, cu endrix %riind %erisiunea de ateri)are< %i!otu! ne a/e), %e o %!at(or, urdar, din îr(u! turnu!ui. Si&ea întu! î%ingînd greutatea ic, a trans%ortoru!ui în ti% ce ateri)a< iar cînd tra%a se deschise (rigu! n,,!i !a 4ord. M9a ridicat s, ies. Ortega r,ase %e !oc< ur,rindu9, cu o %riire %ie)i/, %e care n9a %utut9o inter%reta. Tensiunea %e care o si&ise noa%tea trecut, reeni. Si&ea neoia s, s%un cea a%,sîndu9, ca un str,nut re&inut. – ei< cu erge ancheta !ui EadinK Se i/c, în scaun /i9/i întinse un %icior ast(e! încît s,9/i odihneasc, ci)a %e !ocu! %e care tocai î! e!i4erase. "n )î4et su4&ire. – 5 în a/ina de tocat< )ise. O s,9i d, de ca%,t. – Bine. ie/it în înt /i %!oaie< ridicînd g!asu! Mu!&uesc c, 9a&i adus. 5a d,du gra dindin ca%< a%oi ei. î/i $uieru! a%!ec, tur4ine!or %e s%ate ca%u! s%un, cea %i!otu!ui s%ate!e crescucaiars,9i eu 9a !,sat re%ede în =os cînd tra%a înce%u s, se închid,. %,/it în s%ate< trans%ortoru! se des%rinse /i deco!,< cu !uini!e c!i%ind. %rins o u!ti, iagine a (e&ei !ui Ortega %rin (ereastra /iroind de %!oaie a ca4inei< a%oi întu! %,ru s, %oarte icu! a%arat ca %e o (run), de toan,< de%arte /i în =os s%re str,)i!e de dedesu4t. >n cîtea secunde era i%osi4i! de distins %rintre ii!e de a!te a%arate de )4or care î%estri&au ceru! no%&ii. M9a întors /i a ers cu întu! în (a&, c,tre scara de acces a %!at(orei. #ostuu! i se ud, ra%id. #e anue î! deterinase %e Bancro(t s, , î4race %entru ar,< cu sistee!e eteoro!ogice de(ecte %e care Ba #it !e ex%usese %în, acu< , de%,/ea co%!et. Pe Luea !ui ar!an< cînd ine iarna< r,îne su(icient de u!t ca s, %o&i !ua deci)ii în %riin&a gardero4ei. +ie!uri!e su%erioare a!e endrix9u!ui erau scu(undate într9un întuneric su4&iat doar de oca)iona!a str,!ucire a da!e!or uri4unde de i!uiniu< dar hote!u! îi !uin, cu aa4i!itate ca!ea cu tu4uri de neon care c!i%eau %e druu! eu /i se stingeau în ura ea. era straniu< (,cîndu9, s, , sit ca /i cu a/ (i %urtat5(ectu! o !uinare sau o tor&,. – e&i un i)itator< )ise hote!u! %rietenos cînd a intrat în !i(t /i u/i!e s9au închis. !oit cu îna 4utonu! de o%rire în ca) de urgen&,< si&ind în&e%,tura în carnea ie aco!o unde îi =u!ise %a!a. 1?I
– #eK – e&i un i)i – Da< a au)it. >i eni în inte< 4rusc< s, , între4 dac, 69 u! %utea (i o(ensat de tonu! eu. #ine este< /i unde se a(!,K – S9a identi(icat dre%t Miria Bancro(t. #,utarea u!terioar, în arhie!e ora/u!ui au con(irat identitatea tru%u!ui. 69a %eris s, a/te%te în caera duneaoastr,< întrucît nu era înarat, /i nu a&i !,sat nicio instruc&iune în acest sens a)i diinea&,. >n a(ar, de r,coritoare< nu s9a atins de niic. Si&ind cu , enere)< 9a concentrat asu%ra unei ici îndoituri în eta!u! u/ii !i(tu!ui /i 9a str,duit s, , ca!e). – 6nteresant. 6ei ast(e! de deci)ii ar4itrare %entru to&i oas%e&iiK – Miria Bancro(t este so&ia !ui Laurens Bancro(t< )ise hote!u! cu re%ro/. #are !a rîndu! s,u %!,te/te %entru caera duneaoastr,. >n aceste circustan&e< 9a gîndit c, nu ar (i necesar s, cre, tensiuni inuti!e. %riit !a taanu! !i(tu!ui. – M9ai eri(icatK – eri(icarea (ace %arte din contractu! su4 care !ucre). Orice in(ora&ie o4&inut, este a4so!ut con(iden&ia!,< în ca) contrar (,cînd o4iectu! Directiei O+" 231.0. – DaK $i ce a!tcea ai /tiiK – Locotenent TaCeshi Le Eoacs< s%use hote!u!. #unoscut /i su4 nue!e de Ma4a Le< #e! #are Distruge #u O Singur, Mîn,< S%,rg,toru! de Ghea&,< n,scut !a +e%est< Luea !ui ar!an< %e 3 Mai 1I< con(or ca!cu!u!ui co!onia!. Recrutat în Jor&e!e Protectoratu!ui O+" !a 11 Se%te4rie 2?0< se!ectat %entru #or%u! Mesageri!or !a 31 iunie 211 în ti%u! unei scan,ri de rutin, – Bine. >n sinea ea era %u&in sur%rins cît de de%arte a=unsese un 6. Dosare!e a=orit,&ii oaeni!or dis%ar iediat ce druuri!e !or %,r,sesc %!aneta. Trans(eruri!e interste!are sînt costisitoare. Doar dac, endrix nu %,trunsese în înregistr,ri!e !ui Su!!ian< ceea ce ar (i (ost i!ega!. #oentariu! !ui Ortega des%re echea acu)a&ie î%otria hote!u!ui îi reeni în inte. Oricu< ce (e! de crie coite 6K – Deun aseenea 9a gîndit c, doana Bancro(t se a(!, aici în !eg,tur, cu %ro4!ea or&ii so&u!ui ei< %e care duneaoastr, o inestiga&i. considerat c, a&i %re(era s, discuta&i cu ea dac, este %osi4i!< iar doana nu %utea (i !,sat, s, a/te%te în ho!. o(tat< /i i9a ridicat îna de %e 4utonu! de o%rire a! 1?
!i(tu!ui. – +u< sînt conins c, nu. St,tea !a (ereastr,< sor4ind dintr9un %ahar îna!t %!in cu ghea&, /i %riind !uini!e tra(icu!ui de dedesu4t. #aera era cu(undat, într9un întuneric întreru%t nuai de str,!ucirea s!a4, a %anou!ui de sericiu /i a cadru!ui trico!or de neon a! 4aru!ui. Su(icient s, ,d c, %urta un (e! de e/ar(, %este %anta!oni /i un tricou u!at. +u întorsese ca%u! cînd a intrat< a/a c, a aansat în caer, %în, în cî%u! ei i)ua!. – ote!u! i9a s%us c, sînte&i aici< a )is. >n ca) c, , între4a&i de ce n9a ie/it din tru% de /ocat ce sînt. Ridic, %riirea s%re ine /i9/i arunc, %,ru! de %e (a&,. – Joarte cinic< donu!e Eoacs. r tre4ui s, a%!audK ridicat din ueri. – &i %utea u!&ui %entru 4,utur,. 5xain, gînditoare %aharu! %entru o c!i%,< a%oi ridic, iar ochii. –– Mu!&uesc %entru 4,utur,. Pentru %u&in. intrat în 4ar /i a ana!i)at stic!e!e a!iniate aco!o. O stic!, de hisC echi de cincis%re)ece ani se i%use. scos do%u!< a irosit gîtu! stic!ei /i a cu!es un %ahar are. #u ochii %e îini!e care turnau< a între4at – /te%ta&i de u!tK – #a de o or,. Ouou Prescott i9a s%us c, te9ai dus în LicCton< a/a c, a %resu%us c, o s, te întorci tîr)iu. i aut neca)uriK !uat %ria gur, de hisC< si&ind cu îi arde t,ieturi!e interne aco!o unde Eadin , !oise cu 4ocancu! /i a înghi&it în gra4,. (,cut o grias,. – De ce a&i crede a/a cea< doan, Bancro(tK 5a (,cu un gest e!egant cu îna. – J,r, niciun oti. +u rei s, or4e/ti des%re astaK – +u în od s%ecia!. M9a scu(undat într9un (oto!iu iens de !a %icioare!e %atu!ui staco=iu /i a %riit (ix !a ea %este !,&iea caerei. Se !,s, t,cerea. %unctu!iarîn (a&a care îist,tea eu ou4r, edeaadînc,. !uinat, din s%ate deDin (ereastr, era într9o Mi9a %,strat ochii !a nie!u! sc!i%irii s!a4e care ar (i %utut (i ochiu! ei stîng. Du%, un ti% î/i schi4, %o)i&ia /i ghea&a din %ahar scoase un c!inchet. – Bine. >/i drese g!asu! Des%re ce rei s, or4iK 1?7
(,cut sen cu %aharu! s%re ea. – S, înce%e cu otiu! %entru care sînte&i aici. – reau s, /tiu ce %rogrese ai (,cut. – Po&i aea un ra%ort din %artea ea îine diinea&,. O s, triit unu! %rin Ouou Prescott înainte de a ie/i. aide&i< doan, Bancro(t. 5 tîr)iu. Sînte&i în stare de ai u!t de atît. Pentru un oent a cre)ut c, a %!eca< du%, cu se r,suci. %oi î/i !u, %aharu! cu a4e!e îini< î/i %!ec, ca%u! asu%ra !ui ca /i cu ar (i c,utat aco!o ins%ira&ia /i du%, un ti% ridic, din nou %riirea. – reau s, te o%re/ti< )ise. !,sat cuinte!e s, se a(unde în caera întunecat,. – De ceK 69a ,)ut 4u)e!e %ornind într9un )î4et< a au)it sunetu! gurii ei de %arc, s9ar (i des(,cut. – De ce nuK P,i. sor4it din 4,utur,
coa%se!e de e!. Puse =os %aharu! cu o gri=, exagerat, /i se !,s, %e s%ate în îini ast(e! încît uerii i se ridicar,. sta îi schi4a (ora sîni!or< (,cîndu9i s, se i/te su4 ateria!u! su4&ire a! tricou!ui. – $tii ce este Merge +ineK între4, ea< %u&in /o,itor. – 5%atin,K de)gro%at de %e undea nue!e. "n gru% de =e(uitori eticu!os înara&i %e care9i cunoscuse %e Luea !ui ar!an< %rieteni de9ai irginiei idaura. Gînd,ceii !4a/tri. >/i (,ceau toat, trea4a !uînd Merge +ine. S%unea c, asta îi (ace o echi%, u!t ai sudat,. O 4and, de %siho%a&i nenoroci&i. – Da< e%atin,. Deriate de e%atin, !a care se adaug, intensi(icatori cu Satron /i Ghedin. Tru%u! ,sta – (,cu un gest în =os< cu degete!e r,s(irate îngîindu9/i cur4e!e. 5ste o o%er, de art, 4io9cheatech< de !a +aCaura La4s. Secret Merge +ine cînd sînt excitat,. >n trans%ira&ie< în sa!i,< în %,s,ric,< donu!e Eoacs. Se de%,rt, de %era)< e/ar(a a!unecîndu9i de %e ueri %e %odea. Se gheui ,t,soas, !a %icioare!e ei iar ea %,/i de deasu%ra c,tre ine. 5i 4ine< exist, !ain Marriott< res%ecta4i! /i %uternic în i!iarde!e sa!e de inter%ret,ri ex%eriaF dar ai e /i rea!itatea. >n rea!itate< indi(erent care !e9ar (i %re&u!< exist, anuite !ucruri de !a care nu te dai îna%oi. +e9a întî!nit !a i=!ocu! caerei. Merge +ine era de=a în aer< în irosu! cor%u!ui ei /i în a4urii res%ira&iei e!e. ins%irat adînc /i a si&it cu ecanise!e chiice se dec!an/ea), ca ni/te cor)i întinse în stoac. B,utura ea se terinase< o !,sase %e undea< iar îna în care o &inuse era u!at, în =uru! unuia dintre sînii u(!a&i ai !ui Miria Bancro(t. >i trase ca%u! în =os cu a4e!e îini /i !9a reg,sit iar,/i< Merge +ine în %ic,turi!e de sudoare cui4,rite în adîncitura oa!e care ergea în =os %e deco!teu! ei. tras de argini!e tricou!ui< e!i4erînd sînii %resa&i su4 e!< c,utînd /i g,sind un s(îrc cu gura. Deasu%ra ea si&ea gura ei gî(îind deschis,< /i /tia c, e%atina î/i croie/te dru în/i creieru! eu< de dec!an/înd instincte te!e%atice adorite sondînd tru%u!ui aura intens, excita&ie %e care o genera (eeia. $tia !a (e! de 4ine c, ea a înce%e s, sit, gustu! %ro%riei sa!e c,rni în gura ea. Odat, dec!an/at,< (e4ra e%atinei era ca o inge de tenis< crescînd în intensitate !a (iecare transitere de !a un sen)or in(!aat !a a!tu!< %în, cînd 111
conto%irea atingea un c!iax a%roa%e de nesu%ortat. Miria Bancro(t înce%use acu s, gea,< /i ne9a %r,4u/it %e %odea unde 9a i/cat înainte /i îna%oi între sînii ei< (recîndu9 i (a&a de duritatea !or e!astic,. Mîini!e ei deenir, în(oetate< a%ucînd /i în(igîndu9/i 4!înd unghii!e în coa%se!e e!e /i în u(!,tura dureroas, dintre %icioare. +e9a su!s (e4ri!i haine!e unu! a!tuia< guri!e ne treurau de neoia de a se u%!e< /i cînd a aruncat tot ce aea %e noi cooru! de dedesu4t %,rea s, !ase /ui&e indiidua!e de c,!dur, %e %ie!ea noastr,. M9a suit %este ea /i 4ar4a ea &e%oas, (rec, u/or %e o!iciunea tres,!tînd a %întecu!ui ei< gura ea (,cînd o9uri uede %e druu! în =os. %oi a si&it un gust %ro(und s,rat atunci cînd !i4a i se scu(und, %rintre %!iuri!e ei< sor4ind Merge +ine î%reun, cu sucuri!e /i reenind s, a%ese /i s, a!unece %e icu! ugur a! c!itorisu!ui. "ndea< !a ce!,!a!t ca%,t a! !uii< %enisu! eu %u!sa în îna ei. O gur, se închise %este ca%u! !ui /i su%se 4!înd. estecîndu9se< orgase!e noastre crescur, /i cu o siu!taneitate (,r, gre/ea!,< /i sena!e!e co4inatera%id a!e conto%irii Merge +ine se to%ir, %în, cînd n9a ai %utut (ace distinc&ie între tensiunea chinuitoare a a%,s,rii dintre degete!e ei /i %resiunea %ro%riei e!e !i4i într9un %unct indistinct dinco!o de atingerea ei %osi4i!, în interioru! ei. #oa%se!e ei se înc!e/tar, în =uru! ca%u!ui eu. Se au)i un sunet ca un or,it< dar nu ai era con/tient din a! cui gît %roenea. 6ndiidua!itatea se to%ise într9o su%ra9 so!icitare sen)oria!, reci%roc,< tensiunea ridicîndu9se strat du%, strat< cu!e du%, cu!e< /i a%oi dintr9odat, ea rîdea !a î%ro/carea ca!d,< s,rat, %e (a&a /i degete!e ei /i eu era %rins de coa%se!e ei care strîngeau în c!i%a în care %ro%riu! ei orgas siu!tan o str,4,tu. "r, o re!axare în(iorat,< în care cea ai ic, i/care< a!unecarea %ie!ii %e %ie!e< ne aducea aîndoura s%ase /i sus%ine. %oi< u!&uit, !ungii %erioade în care tru%u! eu st,tuse în container< a iagini!or a4urite a!e nenoei striit, de geau! 4ioca4inei< %enisu! îi )îcni /i înce%u s, i se înt,reasc, iar,/i. Miria Bancro(t î! înghionti cu nasu!< î/i %!i4, îr(u! !i4ii de9a /i în =uru! !ui< !ingîndu9i c!eiu! %în, cînd din nou neted!ungu! /i încordat %e o4ra)u! ei< a%oi se rostogo!i /i ,(u înca!ec,. >ntin)îndu9se %e s%ate ca s, se echi!i4re)e /i s, se s%ri=ine< se !,s, în =os< în(igîndu9se în su!i&, cu un gea,t !ung< ca!d. Se a%!ec, %este ine< cu sînii c!,tinîndu9se< /i eu 9a întins /i i9a su%t în(oetat g!o4uri!e ea)ie. Mîini!e e!e se ridicar, s,9i cu%rind, 112
coa%se!e în !ocu! în care se deschideau de a4e!e %,r&i a!e cor%u!ui eu. %oi i/carea. doua oar, dur, ai u!t< iar e%atina îi î%ruut, un aer ai u!t estetic decît sexua!. Priindu9/i indicii!e din sena!e!e i)4ucnind din si&uri!e e!e< Miria Bancro(t sta4i!i o i/care înceat, de du9te ino în ti% ce eu îi %riea %întecu! întins /i sînii %roeinen&i cu o dorin&, deta/at,. Dintr9un oti %e care nu9 ! %utea în&e!ege< endrix9u! (!uiera un rit ragga !ent /i %ro(und din co!&uri!e caerei< iar =ocuri!e de !uini decorau taanu! de deasu%ra noastr, cu %ete ro/ii /i %ur%urii. #înd ti%aru! se r,sturn, /i ste!e rotitoare înce%ur, s, ne %uncte)e tru%uri!e< i9 a si&it intea r,sturnîndu9se o dat, cu e! /i %erce%&ii!e îi a!unecar, sc,%ate de su4 contro!. +u ai era decît !eg,narea coa%se!or !ui Miria Bancro(t deasu%ra ea< /i iagini (ragentate a!e tru%u!ui /i (e&ei ei în,!uite în !uini co!orate. #înd îi u!t d,duide9a druu!< (u (eeia ca o ex%!o)ie înde%,rtat,într9un care %,ru s, ai4, ai (ace cu cutreurîndu9se s%as deasu%ra ea decît cu %ro%riu! ei tru%. Mai tîr)iu< cînd st,tea întin/i unu! !îng, a!tu!< cu îini!e îngîindu9ne reci%roc în a!te sui/uri /i co4orî/uri neconing,toare< ea între4, – #e cre)i des%re ineK %riit în =os de9a !ungu! tru%u!ui eu s%re ceea ce (,cea îna ei< /i i9a dres g!asu!. – 5 o între4are ca%can,K Rîse< aceea/i tuse din adîncu! %ie%tu!ui care , în(ier4întase în caera h,r&i!or de !a #asa So!ar,. – +u. reau s, /tiu. – >&i %as,K +u sun, as%ru< c,ci cua Merge +ine de)4r,case între4area de nuan&e!e 4ruta!e. – #re)i c, asta însean, s, (ii MatK #uîntu! suna ciudat %e 4u)e!e ei< de %arc, n9ar (i or4it des%re ea îns,/i. –– #re)i c, nou, nu nesincer. %as, de niic ce e de tîn,rK +u /tiu< a s%us< 5 un %unct edere %e care !9a au)it. S, tr,ie/ti trei sute de ani tre4uie s,9&i odi(ice %ers%ectie!e. – Da< a/a e. Res%ira&ia i se înte&i u/or cînd degete!e e!e a!unecar, în interioru! ei. Da< a/a. Dar nu încetea), s,9&i %ese. 113
e)i. Totu! trece %e !îng, tine. $i tot ce rei s, (aci este s, te a%uci< s, te &ii de cea< s, o%re/ti totu!. S, nu %!ece. – 5 ade,ratK – Da< este. Deci ce cre)i des%re ineK M9a a%!ecat %este ea /i a %riit tru%u! de (eeie tîn,r, %e care î! ocu%a< tr,s,turi!e (ine a!e chi%u!ui ei /i ochii 4,trîni< 4,trîni. >nc, era î%ietrit de Merge +ine< /i nu9i %utea g,si niciun cusur. 5ra ce! ai (ruos !ucru %e care î! ,)use reodat,. renun&at !a !u%ta %entru o4iectiitate /i i9a %!ecat ca%u! s9o s,rut %e un sîn. – Miria Bancro(t< e/ti o ade,rat, cooar,< /i i9a/ inde de 4un,oie su(!etu! ca s, te %osed. 5a î/i în,4u/i un chicotit. – or4esc serios. >&i %!acK – #e (e! de între4are – Serios. #uinte!e %,trunser, dinco!o de e%atin,. Mi9a reg,sit o %arte din contro! /i a %riit9o în ochi. – Da< a s%us si%!u. >i %!aci. G!asu! îi sc,)u. – >&i %!ace ceea ce a (,cutK – Da< îi %!ace ce9a (,cut. – rei ai u!tK – Da< reau ai u!t. Se ridic, s, , %rieasc, în (a&,. Mi/c,ri!e îngîietoare a!e îinii ei de enir, ai %uternice< cerînd ai u!t. G!asu! i se înt,ri %e ,sur,. – Mai s%une9i o dat,. – reau ai u!t. De !a tine. M, î%inse în =os a%,sîndu9, cu o în, %e %ie%t /i se a%!ec, %este ine. #re/tea în cea a%ro%iat de o erec&ie co%!et,. 5a înce%u s,9/i rite)e îngîieri!e< !ent /i %uternic. – >ns%re est< urur,< ca !a cinci ore de ers cu o na,< e o insu!,. ea. +ieni nu erge aco!oF e o u4re!, de exc!udere de cinci)eci de Ci!oetri< %atru!at, de sate!i&i< dar e (ruoas,. construit aco!o un co%!ex< deas%r, c!one /i o institu&ie de reîntru%are. ocea îi c,%,t, cu iar oo 4anc, nuan&, #îteodat, încarc c!one!e. #o%ii a!e e!e. #a s, , =oc. >n&e!egi ce9&i o(erK scos un sunet. 6aginea %e care tocai i9o indusese< de a (i în aten&ia unui gru% de tru%uri ca acesta< toate diri=ate de aceea/i inte< îi încorda /i u!tiii u/chi ai erec&iei< iar îna ei 110
a!unec, %e întreaga !ungie ca o a/in,rie. – #e9a (ost astaK Se a%!ec, %este ine< (recîndu9/i s(îrcuri!e de %ie%tu! eu. – De cîndK a reu/it s, îngai< %rintre înco!,ciri!e /i desco!,ciri!e u/chi!or stoacu!ui< %rin %o(ta tru%easc, /i tonuri!e ce&oase de Merge +ine. 6nita&ia asta în %arcu! de distrac&ii e a!a4i!,K 5a )î4i< un rîn=et de o !asciitate %ur,. – Pentru (o!osire ne!iitat,< )ise. – Dar nuai %e o %erioad, !iitat,< a/a9iK Scutur, din ca%. – +u< nu , în&e!egi. Locu! ,!a este a! eu. Totu! de aco!o< insu!a< area din =uru! ei< tot ce e %e ea. 5 a! eu. Te %ot &ine aco!o cît rei tu s, r,îi. Pîn, cînd o4ose/ti. – r %utea s, ia cea ti%. – +u. 5ra o ur, de triste&e în (e!u! în care î/i c!,tin, ca%u! de data asta /i %riirea i sedeu4ri %u&in eu +u< n9o s, tre%tat. ia. Mi/carea de %iston %e %enisu! s!,4i geut /i a a%ucat9o de în,< (or&înd9o s, reia !ucru!. Mi/carea %,ru s9o rea%rind,< /i trecu !a trea4, con/tiincios< crescînd /i ic/orînd ite)a< a%!ecîndu9se s, , hr,neasc, cu sînii ei sau su%!ientîndu9/i îngîieri!e cu !ins /i su%t. Perce%&ia ea te%ora!, se %ierdu /i (u în!ocuit, cu o %ant, nes(îr/it, de sen)a&ii care suia chinuitor de !ent< c,tre o cu!e %entru care , au)ea i%!orînd cu g!as de drogat undea !a are de%,rtare. La !iita orgasu!ui< era ag con/tient %rin !eg,tura creat, de Merge +ine c, ea î/i scu(undase degete!e în,untru! ei< (recîndu9 se cu o dorin&, necontro!at, cu totu! ne%otriit, eticu!o)it,&ii cu care , ani%u!a %e ine. Bine condus, de e%atin,< a=unse !a %ro%riu! ei orgas cu cîtea secunde înainte de a! eu< /i chiar înainte ca eu s, i)4ucnesc î/i întinse cu %utere %ro%rii!e sucuri %este (a&a /i tru%u! eu )îrco!indu9se. Totu! se /terse. #înd i9a enit în (ire< u!t ai tîr)iu< cu %r,4u/irea dat, de Merge +ine striindu9, ca o greutate de %!u4< ea dis%,ruse ca un is (e4ri!.
Capito#u# $nspr%-%c% #înd nu ai %rieteni< iar (eeia cu care &i9ai %etrecut noa%tea te9 11
a %,r,sit cu ca%u! ur!înd /i (,r, un cuînt< ai doar un nu,r !iitat de o%&iuni. #înd era ai tîn,r o4i/nuia s, ies în c,utare de scanda!uri sordide %e str,)i!e din +e%est. sta dusese !a cî&ia oaeni în=unghia&i< niciunu! dintre ace/tia ne(iind eu< /i în schi4 atr,sese ucenicia ea într9una din 4ande!e de %e Luea !ui ar!an 'ca%ito!u! +e%est*. Mai tîr)iu< a î4un,t,&it acest (e! de re(u!are înro!îndu9,F scanda!uri cu un sco%< /i cu araent ai intensi< dar< du%, cu s9a doedit< !a (e! de sordide. Presu%un c, n9ar (i tre4uit s, (iu a/a de sur%rins cu (usese – singuru! !ucru %e care cei care , recrutaser, %entru (!ot, oiser, cu ade,rat s,9! /tie (usese în cîte 4,t,i îninsese. -i!e!e astea su(erea o reac&ie cea ai %u&in destructi, !a o indis%o)i&ie chiic, genera!,. #înd %atru)eci de inute de înot în %iscina su4teran, de !a endrix reu/ir, s, risi%easc, atît doru! du%, co%ania torid, a !ui Miria Bancro(t cît /i ahurea!a dat, de Merge +ine< a (,cut singuru! !ucru %entru care era %reg,tit. coandat ni/te ana!ge)ice !a roo serice /i a %!ecat !a cu%,r,turi. Ba #it era de=a inundat de !uina )i!ei cînd în s(îr/it a ie/it în strad,< iar centru! coercia! era su(ocat de %ietoni. stat cîtea inute %e argine< a%oi 9a scu(undat /i a înce%ut s, , uit !a itrine. "n sergent de arin, 4!ond cu nue!e i%osi4i! de Serenit #ar!!e 9a în,&at s, (ac cu%,r,turi< acas, %e Lue. >nainte (o!osise întotdeauna o tehnic, descris, ce! ai 4ine %rin terenu! cu%,r,turi !a %unct (ix. >&i identi(ici &inta< intri< o iei /i ie/i. Dac, nu %o&i o4&ine ceea ce rei< reduci %ierderi!e /i ie/i !a (e! de re%ede. >n ti%u! %erioadei %etrecute î%reun,< Serenit , de),&ase de aceast, a4ordare< /i îi înduse (i!o)o(ia ei de %,/unat a! consuatoru!ui. – "ite< îi s%usese într9o )i într9o ca(enea din Mi!!s%ort. #u%,r,turi!e – cu%,r,turi!e ade,rate< (i)ice – ar (i %utut dis%,rea cu seco!e în ur, dac, s9ar (i rut asta. – #ine s, reaK – Oaenii. Societatea. J!uturase ner,4d,toare din în, +u contea),. 5xistairtua!e< de %e atunci #oen)i %rin ai!< su%erarCeturi sistee%osi4i!itatea. de de4itare autoat,. Se %utea (ace dar nu s9a întî%!at niciodat,. #e9&i s%une astaK La dou,)eci /i doi de ani< so!dat crescut %rin ganguri!e din +e%est< nu9i s%unea niic. #ar!!e se uitase !a %riirea ea a!4, /i sus%inase. 118
– >&i s%une c, oaeni!or le place s, earg, !a cu%,r,turi. #, acest !ucru !e satis(ace o necesitate esen&ia!, de a achi)i&iona< !a nie! genetic. #ea ce o/teni de !a str,o/ii no/tri în,tori9 cu!eg,tori. O< ae dis%o)itie autoate %entru cu%,rarea artico!e!or %rinci%a!e din gos%od,rie< sistee ecanice de distri4uire a a!iente!or %entru cei s,raci /i argina!i)a&i. Dar ae /i o %ro!i(erare asi, a ag!oer,ri!or coercia!e /i a %ie&e!or s%ecia!i)ate în hran, /i o4iecte !a care oaenii tre4uie s, meară (i)ic. De ce ar (ace asta< dac, nu !e9ar %!,ceaK Pro4a4i! ridicase din ueri< %,strîndu9i ca!u! tineresc. – #u%,r,turi!e însean, interac&iune (i)ic,< antrenarea ca%acit,&ii de deci)ie< satis(acerea dorin&ei de a achi)i&iona< /i un i%u!s %entru ai u!te achi)i&ii< o neoie de cercetare. 5 atît de uan dac, te gînde/ti. Tre4uie s, îne&i s,9&i %!ac,< TaC. reau s, )ic c, dac, tre4uie %o&i s, traerse)i un întreg arhi%e!ag într9un e!ico%ter (,r, s, (ii neoit s, te u)i. Dar asta nu9&i ia %!,cerea de a înota< nu9i a/aK >na&, s, cu%eri bine, TaC. Jii (!exi4i!. Bucur,9te de nesiguran&,. Bucurie nu era chiar ceea ce si&ea în acest oent< dar 9 a con(orat /i a r,as (!exi4i!< (ide! cre)u!ui !ui Serenit #ar!!e. înce%ut %rin a c,uta ag o geac, groas, i%erea4i!,< dar !ucru! care 9a atras în (ina! într9un aga)in a (ost o %ereche de 4ocanci %entru teren accidentat. Bocancii (ur, ura&i de ni/te %anta!oni negri !argi /i o 4!u), i)o!atoare cu sigi!ii en)ia!e de !a ta!ie %în, !a 4anda strîns, de !a gît. Pîn, acu ,)use de sute de ori ariante a!e acestui ti% de î4r,c,inte %e str,)i!e din Ba #it. sii!are !a su%ra(a&,. r (i tre4uit s, earg,. Du%, o scurt, re(!ec&ie ahur,< a ad,ugat o s(id,toare 4andan, de ,tase ro/ie %este (runte< în sti!u! 4ande!or din +e%est. +u era cea tocai uni(ori)ant< dar se %otriea cu iritarea ag reo!tat, care cre/tea în ine de ieri. aruncat costuu! de ar, a! !ui Bancro(t într9un co/ de %e strad, /i a !,sat %anto(ii a!,turi de e!. >nainte de a9! arunca< a c,utat %rin 4u)unare /i a scos ce!e dou, c,r&i de i)it, a! doctoru!ui de !a Ba #it #entra! /i a! arurieru!ui Bancro(t. LarCin /i !ui Green s9au doedit a (i nue!e nu a! ce!or doi arurieri< ci a dou, str,)i care se intersectau %e o %ant, în(run)it, nuit, Russian i!!. Taxiu! aea cea or4,rie %entru turi/ti %riind )ona< dar a s,rit %este ea. LarCin Green< rurieri din 22?3< aea o (a&ad, discret, %e co!&< extin)îndu9se cî&ia etri %e 11I
(iecare strad,< dar ,rginit, de unit,&i 4!indate care ar,tau ca /i cu ar (i (ost anexate. trecut %rin ni/te u/i de !en 4ine în9 gri=ite în interioru! r,coros< irosind a %etro!. >n,untru< !ocu! îi aintea de caera h,r&i!or de !a #asa So!ar,. 5ra s%a&ios< /i !uina %,trundea %rin dou, rînduri de (erestre îna!te. Priu! nie! (usese înde%,rtat /i în!ocuit cu o ga!erie !arg, doinînd %e %atru !aturi %arteru!. Pe %ere&i erau atîrnate itrine %!ate iar s%a&iu! de su4 ga!erie ad,%ostea c,rucioare aco%erite cu stic!, groas, care înde%!ineau ace!a/i ro!. >n aer se si&ea o ur, s!a4, de odi(icator a4ienta!< iros de co%aci 4,trîni su4 irosu! u!eiu!ui de %u/c,< iar %e %odeaua de su4 %icioare!e e!e înc,!&ate cu 4ocanci noi era un coor. O (a&, de o&e! negru a%,ru %este 4a!ustrada ga!eriei. Jotorece%tori er)i ardeau în !ocu! ochi!or. – , %ot a=uta cu cea< donu!eK – Sînt TaCeshi Eoacs. in din %artea !ui Laurens Bancro(t< a )is< #aut!,sîndu9i ni/te are.ca%u! %e s%ate ca s, întî!nesc %riirea androidu!ui. – Desigur< donu!e. ocea era ascu!in,< !ini/tit, /i !i%sit, de orice su4sonice coercia!e %e care s, !e %ot detecta. Donu! Bancro(t ne9a s%us s, , a/te%t,. Sînt cu un c!ient< dar oi co4orî iediat. , rog si&i&i9, ca acas,. La stînga ae&i scaune /i un 4ar cu r,coritoare. , rog s, , seri&i. #a%u! dis%,ru /i conersa&ia cu ton sc,)ut %e care o rearcase ag atunci cînd intrase (u re!uat,. !oca!i)at 4aru! cu r,coritoare< !9a g,sit %!in cu a!coo! /i &ig,ri /i !9a închis în gra4,. na!ge)ice!e tociser, t,i/u! ahure!ii de du%, Merge +ine< dar nu era în stare de a!te a4u)uri. #u un u/or /oc< i9a dat seaa c, %în, acu îi %etrecuse )iua (,r, nicio &igar,. M9a îndre%tat s%re %ria itrin, /i 9a uitat în,untru! ei !a o se!ec&ie de s,4ii de saurai. De teci erau ag,&ate etichete cu date. "ne!e dintre e!e erau ai 4,trîne decît ine. "r,toarea itrin, con&inea un ra(t cu are cu %roiecti!e ca(enii /i gri care %,reau ai degra4, s, (i (ost crescute decît (a4ricate. Butoaie!e înco!&eau din a4a!a=e organice cur4ate care %î!%îiau u/or în>ncerca %artea dins%re aga)ie. $i e!e erau datate seco!u! trecut. s, desci(re) înscrisu! cur4 graat %e din un 4utoi cînd a au)it un %as eta!ic %e scara din s%ate!e eu. – Donu! a g,sit cea %e %!acu! s,uK M9a întors cu (a&a !a androidu! care se a%ro%ia< întregu! s,u cor% era din ace!a/i eta! !ustruit< ode!at în con(igura&ia 11
uscu!ar, a unui 4,r4at uan arheti%a!. +uai organe!e genita!e !i%seau. Ja&a era !ung, /i s!a4,< cu tr,s,turi su(icient de (ine cît s, atrag, aten&ia în ciuda io4i!it,&ii sa!e. Pe ca% aea s,%ate 4ra)de re%re)entînd un %,r as%ru %ie%t,nat %e s%ate. Pe %ie%t aea /ta%i!at, a%roa%e erodat !egenda Mars &Bpo ;DE. – M, uita< a )is (,cînd sen în s%ate s%re %istoa!e. stea sînt (,cute din !enK Priirea (otorece%tori!or er)i , (ix, cu graitate. – >ntr9ade,r< donu!e. Maga)ii!e sînt dintr9un hi4rid de (ag. Sînt toate are (a4ricate anua!. Ea!ashniCo< Purde /i Beretta. e aici toate (ire!e euro%ene. De care este interesat donu!K M9a uitat în s%ate. 5ra o %oe)ie curioas, în ace!e (ore< cea situat !a i=!ocu! druu!ui dintre 4ruta!itatea (unc&iona!, /i gra&ia organic,< cea care striga s, (ie &inut în 4ra&e. S, (ie (o!osit. – Sînt %u&in ca ornaenta!e %entru ine. M, gîndea !a cea %u&in ai %ractic. – Desigur< donu!e. Pute %resu%une c, donu! nu este un noice în aterieK rîn=it !a a/in,. – Pute&i %resu%une. – tunci %oate c, donu! i9ar %utea s%une care au (ost %re(erin&e!e sa!e în trecut. – Sith Hesson 11 Magnu. 6ngra 0? cu s,ge&i. runc,tor de %articu!e Sun=et. Dar asta nu era în acest tru%. Rece%torii er)i sc!i%ir,. J,r, coentarii. Pro4a4i! nu (usese %rograat %entru conersa&ii u/ure!e cu Mesagerii. – $i ce anue caut, donu! %entru acest tru%K ridicat din ueri. – #ea su4ti!. Sau nu. re cu %roiecti!e. $i o !a,. #e!e de ca!i4ru are tre4uie s, (ie în genu! Sith9u!ui. ndroidu! r,ase t,cut. %roa%e c, %utea au)i 4î)îitu! c,ut,tori!or de date. M9a între4at în treac,t cu a a=uns o ast(e! de a/in, s, se înîrt, %e aici. 5ra !i%ede c, nu (usese %roiectat %entru o ast(e! de s!u=4,. Pe Luea !ui ar!an nu e)i %rea u!&i androi)i. #onstruirea !or e costisitoare co%arati cu un cor% sintetic chiar ouan, c!on,< sînt iar ce!e s!u=4e unde este necesar,sau o (or, ai ai 4ineu!te înde%!inite de aceste a!ternatie organice. de,ru! este c, un ro4ot uan re%re)int, o co!i)iune (,r, sens a dou, (unc&iuni se%arate. 6nte!igen&a arti(icia!,< care într9ade,r (unc&ionea), ai 4ine %!asat, într9un aseenea cadru închis< /i unca (i)ic, grea< %ericu!oas, %e care 117
a=oritatea (ire!or de c4er9inginerie o %roiectea), s%ecia! %entru (iecare sarcin,. "!tiu! ro4ot %e care9! ,)use %e Lue (usese un cra4 de gr,din,rit. Jotorece%torii se !uinar, s!a4 /i atitudinea indiidu!ui se de)ghe&,. – Dac, donu! ar dori s, , ure)e< cred c, a co4ina&ia %otriit,. urat a/ina %rintr9o u/, care se încadra atît de 4ine în decoru! %erete!ui din s%ate încît nu o ,)use /i a str,4,tut un coridor scurt. Dinco!o de acesta se g,sea o înc,%ere !ung,< scund, !îng, ai c,rei %ere&i de %!astic neo%sit erau a!iniate !,)i din (i4r, de stic!,. #î&ia oaeni !ucrau t,cu&i !a %uncte!e de !ucru r,s%îndite %rin caer,. eru! era înc,rcat de 4î)îitu! %ro(esionist a! a%araturii anerate de îini %rice%ute. ndroidu! , conduse !a un ou!e& cu %,ru! c,runt î4r,cat în sa!o%et, %,tat, de unsoare care =u%uia un e!ectroag arunc,tor de s,ge&i de %arc, ar (i (ost un –%ui (ri%t. Ridic, %riirea !a a%ro%ierea noastr,. #hi%K D,du din ca% s%re a/in, iar %e ine , ignor,. – #!ie< dînsu! este TaCeshi Eoacs. 5 %rieten cu donu! Bancro(t< caut, o ar,. / rea s,9i ar,&i %istoa!e!e +eex /i Phi!i%s< a%oi condu9! !a Shei!a %entru o ar, a!4,. #!ie d,du iar din ca% /i !,s, deo%arte e!ectroagu!. – Pe aici< )ise. ndroidu! îi atinse u/or 4ra&u!. – Dac, donu! ai dore/te cea< sînt în sa!a itrine!or. Se înc!in, /i %!ec,. L9a urat %e #!ie %e !îng, /iruri!e de !,)i %în, într9un !oc unde %istoa!e!e st,teau a/e)ate %e gr,e)i de con(etti de %!astic. !ese unu! /i se întoarse s%re ine &inîndu9! în îini. – doua serie de +eesis Y< )ise< întin)îndu9i %isto!u!. +eex. Ja4ricat su4 !icen&, Mann!icher9Schoenauer. Jo!ose/te g!oan&e de are %utere de %enetrare cu o înc,rc,tur, o4i/nuit, nuit, DrucC 31. Joarte %uternic< (oarte %recis. Maga)ia e de o%ts%re)ece cartu/e interca!ate în înc,rc,tor. Pu&in ca o!uinos dar erit, Si&i&i9i greutatea. !uatîntr9o ara !u%t,. /i a r,sucit9o în îini. 5ra un %isto! are< cu o &ea, grea %u&in ai !ung, decît !a Sith Hesson< dar 4ine echi!i4rat. L9a utat un ti% dintr9o în, în a!ta< si&indu9!< %riind %ie)i/. #!ie a/te%ta r,4d,tor !îng, ine. – Bine. 6 !9a dat îna%oi Dar cea ai su4ti!K 12?
– "n Phi!i%s. #!ie 4,g, îna într9o !ad, deschis, /i s,%, %rintre con(etti %în, cînd scoase un %isto! gri su%!u a%roa%e %e =u,tate cît +eexu!. – O înc,rc,tur, so!id, de o&e!. Jo!ose/te un acce!erator e!ectroagnetic. #o%!et (,r, )goot< cu %reci)ie axi, %în, !a dou,)eci de etri. J,r, recu!< /i are /i o o%&iune de cî% reersat %e generator ceea ce însean, c, g!oan&e!e %ot (i recu%erate u!terior din &int,. -ece cartu/e. – BateriiK – #e!e standard sînt %entru %atru)eci /i cinci)eci de desc,rc,ri. Du%, aceea %ierde&i din ite), cu (iecare /ar=,. e&i dou, 4aterii de re)er, inc!use în %re& /i un înc,rc,tor co%ati4i! cu %ri)e!e casnice. – e&i reun %o!igonK reun !oc unde s, %ot testa asteaK – >n s%ate. Dar aîndoi co%i!a/ii in î%reun, cu un disc de antrenaent de%er(ect,. !u%t, irtua! /i întreo%er(oran&e!e este o %otriire #erti(icatu! garantea),. irtua!e /i rea!e – Bine< în regu!,. Preg,tirea %e 4a)a unei ast(e! de garan&ii %oate (i un %roces !ent dac, reun co4o se (o!ose/te de neîndeînarea re)u!tat, ca s,9&i triit, un g!on& în ca%. $i asta (,r, s,9&i s%un, cînd ai %utea (i reîntru%at. Dar de=a durerea ea de ca% reînce%use s, se (ac, si&it, %rin ana!ge)ice. Poate c, o re%ri), de tragere !a &int, nu era chiar cea ai %otriit, actiitate în acest oent. +ici nu 9a ai ostenit s, între4 de %re&. +u erau 4anii ei cei %e care9i che!tuia. – Muni&ieK – Se g,se/te în cutii de cîte cinci< %entru a4e!e are< dar %rii&i un înc,rc,tor gratis %entru +eex. "n (e! de %roo&ie %entru noua !inie. 9ar (i de a=unsK – +u %rea. Da&i9i dou, %achete de cîte cinci %entru a4e!e %istoa!e. – -ece înc,rc,toare de (iecareK >n g!asu! !ui #!ie se si&ea un res%ect du4ios. -ece înc,rc,toare o gr,ad, %entru unde%isto!< dar desco%eriseînsean, c, existau oentede în uni&ie care ca%acitatea a u%!e aeru! cu g!oan&e a!ora u!t ai u!t decît ca%acitatea de a nieri cu ade,rat cea. – Dori&i /i o ar, a!4,< nu9i a/aK – /a e. 121
– Shei!a #!ie se întoarse s%re caera !ung, /i strig, !a o (eeie îna!t, cu un %,r 4!ond tuns scurt< care st,tea cu %icioare!e încruci/ate %e o !ad, cu îini!e în %oa!, /i un set gri at ascîndu9i (a&a. Se uit, în =ur cînd î/i au)i nue!e< a%oi î/i ainti de asc, /i o scoase< c!i%ind. #!ie îi (,cu sen cu îna /i ea se desco!,ci de %e !ad,< ridicîndu9se %u&in e)itant din cau)a întoarcerii !a rea!itate. – Shei!a< ou! caut, o !a,. rei s,9! a=u&iK – Sigur. Jeeia întinse o în, !ung, /i su4&ire Sînt Shei!a Sorenson. #e (e! de ar, dori&iK 69a strîns îna. – TaCeshi Eoacs. neoie de cea ce %oate (i aruncat în gra4,< dar tre4uie s, (ie de diensiuni ici. #ea ce a/ %utea !ega %e ante4ra&. – Bine< )ise ea în&e!eg,tor. re&i s, eni&i cu ineK &i terinat aiciK #!ie d,du ca% !ui s%re#hi%< ine. – O s,9i ducdin ar(a iar e! o s, 9o î%achete)e. re&i s, , (ie !irat, sau o !ua&i duneaoastr,K – O iau eu. – /a , gîndea /i eu. Punctu! de a(aceri a! Shei!ei se doedi a (i o ic, înc,%ere rectangu!ar, cu cîtea si!uete9&int, din %!ut, %e un %erete /i o ga, de are ergînd de !a sti!ete !a acete atîrnînd %e ce!e!a!te trei. !ese un cu&it negru %!at cu o !a, de eta! cenu/iu !ung, de reo cincis%re)ece centietri /i î! d,du =os. – #u&it Te44it< )ise ea !ini/tit,. "nu! (oarte r,ut,cios. $i du%, toate a%aren&e!e ne%,s,toare se întoarse /i a)îr!i ara în &inta din stînga. T,ie aeru! ca o ietate /i se îngro%, în ca%u! si!uetei. – La, de o&e! a!iat cu tanta!< cu îner de car4on striat. 5xist, o %iatr, inc!us, în îner %entru contragreutate /i 4ineîn&e!es îi %ute&i !oi cu ea în ca% dac, nu reu/i&i cu ca%,tu! ascu&it. %,/it s%re &int, /i a e!i4erat cu&itu!. Li4a era îngust, /i t,ioas, ca o !a, %e a4e!e !aturi. "n cana! su%er(icia! str,4,tea centru!< conturat o !inie (in, ro/ie care aea caractere co%!icate graate cu în interioru! ei. a%!ecat ara ici în tentatia de a citi inscri%&ia< dar era un cod %e care nu9! recuno/tea. Luina se re(!ecta s!a4 %e eta!u! cenu/iu. – #e9i astaK – #eK Shei!a eni !îng, ine. < da. #odi(icare %entru 122
4ioaraent. #ana!u! acesta este aco%erit cu #931. Produce co%u/i cianidici !a contactu! cu heog!o4ina. 5 !a o distan&, destu! de are de argini< ca s, nu (ie nicio %ro4!e, dac, te tai singur< dar dac,9! scu(un)i în orice are sînge – Minunat. – 9a s%us c, e r,ut,cios< nu9i a/aK >n g!asu! ei se si&ea îndrie. – >! iau. 6e/ind din nou în strad,< înc,rcat de cu%,r,turi< i9a dat seaa c, !a ura ure!or îi tre4uia o hain,< (ie /i nuai %entru a ascunde arsena!u! a4ia achi)i&ionat. aruncat o %riire în sus în c,utarea unui taxi dar în !oc de asta a decis c, era su(icient soare %e cer ca s, =usti(ice ersu! %e =os. M9a gîndit c, în s(îr/it ahurea!a ea înce%ea s, dea îna%oi. M, a(!a cu trei carta!e ai în =os %e strad, cînd i9a dat seaa c, aea o coad,. #ondi&ionarea de+ine< Mesager< )4,tîndu9se stîngaci s, rein, !a ia&, în sia=u! Merge i9o s%use. Si&u! ascu&it a! %roxiit,&ii< ce! ai s!a4 (ior /i o si!uet, în co!&u! ochi!or o dat, %rea u!t. sta era 4ine. >ntr9o %arte ai ag!oerat, a ora/u!ui i9ar (i sc,%at< dar aici %ietonii erau %rea rari ca s, o(ere su(icient cau(!a=. #u&itu! Te44it era !egat %e ante4ra&u! eu stîng într9o hus, oa!e de %ie!e cu dec!an/are neura!,< dar niciunu! dintre %istoa!e nu9i era accesi4i! (,r, s, (ie eident c, îi de%istase u4ra. cugetat dac, s, încerc s, sca% de ur,ritor< dar a a4andonat ideea !a (e! de re%ede cu i9a enit. +u era ora/u! eu< , si&ea înc!eiat de chiica!e /i oricu aea %rea u!te 4aga=e. +9aea decît s, earg, cu ine !a cu%,r,turi. gr,4it %u&in %asu! /i i9a croit dru încet9încet s%re centru! coercia!< unde a g,sit o hain, de !în, scu%, ro/u cu a!4astru !ung, %în, !a =u,tatea coa%sei< cu ode!e de ins%ira&ie inuit, re%re)entînd stî!%i toteici încruci/îndu9se %e su%ra(a&a ei. +u era chiar ceea ce ausese în inte< dar &inea de ca!d /i aea nueroase 4u)unare înc,%,toare. P!,tind în dre%tu! (erestrei de stic!, a aga)inu!ui< arunc o %riire s%re (a&a co)ii e!e. Tîn,r< cauca)ian
%!îng,cios. ea o /ans, destu! de are s, , %ierd în u!&ie< dar deocadat, nu era interesat. Dac, ur,ritoru! ar (i aut de gînd s, (ac, /i a!tcea decît s, , su%raeghe)e< ar (i aut oca)ia în u4ra co%aci!or de %e co!in,. ici era %rea ag!oerat %entru o !oitur,. Mi9a croit dru %rintre r,,/i&e!e deonstra&iei< în!,turînd (i&uici!e ciudate< /i a%oi 9a îndre%tat s%re sud s%re Mission Street /i endrix. Pe Mission a intrat (,r, s, reau în ra)a de ac&iune a transisiei unui în),tor strada!. 6nstantaneu ca%u! i s9a u%!ut de iagini. M, i/ca %e o strad, %!in, de (eei a!e c,ror haine erau conce%ute ast(e! încît s, arate ai u!t decît ar (i ar,tat dac, ar (i (ost goa!e. #i)e care trans(orau %icioare!e în 4uc,&i de carne %entru consuatori deasu%ra genunchi!or< coa%se cu 4en)i în (or, de s,geat, indicînd direc&ia< su%orturi structura!e care ridicau /i î%ingeau sînii !a edere ni/te %endu!e gre!e< rotunde< cui4,rite ca ni/te gang!ioni în deco!tee uede de sudoare. ie/eau din&ii în a(ar,< %ictate în ro/u i/iniu sauLi4i!e negru to4a!< erau !ingînd de)go!i&i4u)e %roocator. "n a! de r,coare , ,tur,< cur,&înd neoia a%,s,toare /i trans(orînd atitudinea cor%uri!or într9o ex%resie a4stract, a (einit,&ii. M9a %oenit ,surînd unghiuri!e /i circu(erin&e!e u(!,turi!or ca o a/in,< cartogra(iind geoetria c,rnii /i oase!or ca /i cu ar (i (ost o s%ecie de %!ante. Betatanatin,. Secer,toarea. "!tiu! co%i! a! unei (ai!ii extinse de chiica!e conce%ute %entru %roiecte de cercetare a st,ri!or din a%ro%ierea or&ii< !a înce%utu! i!eniu!ui< 4etatanatina aducea cor%u! uan atît de a%roa%e de !inia drea%t, %e cît era %osi4i! (,r, o distrugere asi, a ce!u!e!or. >n ace!a/i ti%< stiu!ii contro!u!ui din o!ecu!a de Secer,toare inducea o (unc&ionare c!inic, a inte!ectu!ui care %eritea cercet,tori!or s, treac, %rin ex%erien&a arti(icia!, a or&ii (,r, coîr/itoarea eo&ie /i u!uire care !e9ar %utea strica %erce%&ia in(ora&ii!or. Jo!osit, în do)e ici< Secer,toarea %roducea o adînc, indi(eren&, (a&, de !ucruri ca durerea< excita&ia< 4ucuria /i su(erin&a. Toat, deta/area %e care 4,r4a&ii o siu!aser, ti% de seco!e înainte ca (ore!e de)go!ite%e a!e%ia&a (eeii s, !i seado!escen&i. o(ere< într9o ca%su!,. 5ra a%roa%e o o4i/nuin&, 4,r4a&i!or 5ra de aseenea un idea! drog i!itar. #u Secer,toarea< un c,!ug,r ascet a! isu!ui !ui Godin %utea incendia un sat %!in de (eei /i co%ii /i s, nu sit, niic în a(ar, de (ascina&ia %entru (e!u! in care (!,c,ri!e to%eau carnea de %e oase. 120
"!tia dat, cînd (o!osise 4etatanatin, (usese în !u%te!e de strad, de %e Shara. O do), întreag,< %roiectat, s, co4oare te%eratura cor%u!ui !a cea a ediu!ui încon=ur,tor /i s,9i încetineasc, inia %în, !a un rit neînsenat. Trucuri %rin care s, se eite detectoare!e anti%ersona! de %e tancuri!e %,ian=en sharene. J,r, de%istare în in(raro/u< te %uteai a%ro%ia s, te ca&eri %e un %icior /i s, s%argi tra%e!e cu grenade terit,. 6)4it de unda de /oc< echi%a=u! era !a (e! de u/or de ,ce!,rit ca ni/te %isoi nou9 n,scu&i. – sti((< ou!e< )ise inuti! o oce r,gu/it,. c!i%it s, a!ung transisia /i 9a %oenit uitîndu9, !a o (a&, cauca)ian, %a!id, cu o coa, c,runt,. "nitatea de transisie st,tea %e u,ru! s,u< ici!e !eduri ro/ii c!i%ind s%re ine ca ni/te ochi de !i!iac. Pe Lue sînt regu!i (oarte stricte care !iitea), diseinarea direct9%e9creier< /i chiar transisii!e accidenta!e %ot genera ace!a/i ti% de io!en&, ca /i ,rsarea 4,uturii cuia într9un 4ar chei. întins un 4ra& /i în !9a î4rîncit cu %utere în %ie%tde%e%e coerciant. Se î%!etici %în, itrina aga)inu!ui. – ei – +u te %i/a în ca%u! eu< aice. +u9i %!ace. 69a ,)ut îna a!unecînd în =os s%re ta!ie /i a 4,nuit ce aea s, ure)e. Reorientîndu9,< i9a %rins g!o4u! ochiu!ui su4 degete!e e!e în&e%enite $i 9a tre)it (a&, în (a&, cu o oi!, /uier,toare de carne e4ranoas, ued, de reo doi etri în,!&ie. Tentacu!e!e se )îrco!ir, s%re ine /i îna ea se a(und, într9o gaur, %,tat, de (!eg, tiit, cu ci!i negri. Gîtu! i se ridic, /i !aringe!e i se 4!oc,. Trecînd %este !iita re%u!siei< a î%ins în ci!ii i/c,tori /i a si&it cu carnea gre&oas, cedea),. – Dac, ai rei s, e)i< o%re/te rahatu! ,sta< a s%us gîtuit. Moi!a de carne dis%,ru /i , a(!a din nou în (a&a tra(icantu!ui< cu degete!e înc, a%,sate %e cur4e!e su%erioare a!e g!o4i!or !ui ocu!ari. – Bine< ou!e< 4ine. Des(,cu îini!e< cu %a!e!e în a(ar, +u rei ar(a< n9o cu%,ra. 5u încerc doar s,9i cî/tig %îinea. aga)inu!ui (,cut un %asde îna%oi i9a !,sat s%a&iu s, se des%rind, de itrina care /i î! &intuise. – co!o de unde in eu nu intri în ca%ete!e oaeni!or %e strad,< i9a o(erit un (e! de ex%!ica&ie. Dar e! si&ise de=a retragerea ea din con(runtare /i (,cu doar un gest cu degetu! des%re care a %resu%us c, era o4scen. 12
– M, doare9n cot de unde e/ti. Greier nenorocit Dis%ari din (a&a ea. L9a !,sat aco!o< între4îndu9, în treac,t în ti% ce traersa dac, era reo di(eren&, din %unct de edere ora! între e! /i geneticienii care încor%oraser, Merge +ine în tru%u! !ui Miria Bancro(t. M9a o%rit !a un co!& /i i9a a%!ecat ca%u! s, a%rind o &igar,. Mi=!ocu! du%,9aie)ii. Pria %e )iua de a)i.
Capito#u# Doispr%-%c% Pe cînd , î4r,ca în og!ind, în seara aceea< a su(erit de coningerea 4ruta!, c, a!tcinea îi (o!osea tru%u! /i c, eu (usese redus doar !a ro!u! de %asager într9un ehicu! de o4sera&ie din s%ate!e ochi!or. Se nue/te a întregu!ui %sihic. (ragentare. +u e res%ingere cea neo4i/nuit s, ai cî&ia (iori< chiarSau dac,doar e/ti un schi4,tor de tru%uri ex%erientat< dar ,sta era ce! ai r,u ca) %e care9! ausese în ani de )i!e. Moente întregi a (ost !itera!ente îngro)it s, gîndesc cea deta!iat< ca nu cua ou! din og!ind, s, nu9i o4sere %re)en&a. >ncreenit< !9a %riit a=ustînd cu&itu! Te44it în teaca sa neuro< ridicînd +eexu! /i Phi!i%su! unu! cîte unu! /i eri(icînd înc,rc,tura (iec,rei are. Pis9 toa!e!e cu g!oan&e erau a4e!e echi%ate cu cîte un toc ie(tin Ji4regri% care se !i%eau cu en)ie de haine aco!o unde erau %resate. Ou! din og!ind, (ix, +eexu! su4 4ra&u! stîng unde ar (i (ost aco%erit de geac, /i ascunse Phi!i%su! !a /a!e. 5xers, scoaterea %istoa!e!or din tocuri de cîtea ori< a&intindu9!e s%re re(!exia !ui< dar nu era cea necesar. Discuri!e de exerci&ii irtua!e se ridicaser, !a nie!u! %roisiuni!or !ui #!ie. 5ra %reg,tit s, ucid, cu oricare dintre are. M9a agitat în s%ate!e ochi!or. 5)itant< î/i scoase %istoa!e!e /i cu&itu! /i !e !,s, din nou %e %at. %oi r,ase un ti% nei/cat %în, ce sentientu! ira&iona! de go!iciune trecu. are!or< o nuea irginia idaura< /i din %ria )i S!,4iciunea a antrenaentu!ui de Mesager (usese considerat, un %,cat ca%ita!. armă 6 orice armă 6 este o unealtă, ne s%unea ea. Leg,na în 4ra&e un arunc,tor de %articu!e Sun=et. (estinată unui scop 128
anume, aşa cum este orişice unealtă, şi utilă numai #n acel scop. (acă un om ar căra cu el peste tot un ciocan de forţă numai pentru că este ininer ar fi considerat nebun. >i dacă acest lucru se aplică ininerilor, se aplică de două ori #n ca%ul Mesaerilor. >n %!uton< @i de Soto tu/ise au)at. >n ace! oent or4ea în nue!e nostru a! tuturor. +ou,)eci !a sut, dintre Mesageri %roeneau dintre (or&e!e conen&iona!e a!e Protectoratu!ui< unde araentu! aea în genera! un statut situat undea între =uc,rie /i (eti/ %ersona!. So!da&ii O+" ergeau %este tot înara&i< chiar /i în %erisii. irginia idaura au)ise tusea /i %rinsese %riirea !ui @i. – Donu!e de Soto. +u e/ti de acord. @i se (oise< %u&in stîn=enit de cît de u/or (usese de%istat. – P,i< doan,. 5x%erien&a îi s%une c, cu cît ai ai u!t, %utere de (oc cu atît te achi&i ai 4ine de isiune. O u/oar, und, de asentient str,4,tuse rînduri!e. irginia idaura a/te%tase)isese< s, se sting,. – >ntr9ade,r< /i a%ucase cu a4e!e îini un arunc,tor de %articu!e. cest dis%o)iti are cea %utere. Te rog ino aici /i ia9!. @i e)itase %u&in< a%oi î/i (,cuse !oc %în, în (a&, /i !uase ara. irginia idaura se d,duse îna%oi ast(e! încît @i s, (ie în centru! scenei în (a&a recru&i!or aduna&i /i9/i d,duse =os 4!u)onu! #or%u!ui. >n tricou (,r, îneci /i %a%uci de 4ord ar,ta s!a4, /i (oarte u!nera4i!,. – O s, e)i< )isese ea cu oce tare< c, înc,rc,tura este reg!at, !a %o)i&ia de test. Dac, , !oe/ti< nu a re)u!ta decît o ic, arsur, de gradu! unu< niic ai u!t. M, a(!u !a o distan&, de a%roxiati cinci etri. Sînt neînarat,. Donu!e de Soto< rei s, încerci s, , &inte/tiK Sînt gata. @i %,ruse sur%rins< dar ridicase Sun=etu! în dre%tu! o4ra)u!ui s, eri(ice reg!a=u!< a%oi î! !,sase în =os /i se uitase !a (eeia din (a&a !ui. – Sînt gata< re%etase ea. – Acum, se r,stise e!. Jusese ur,rit. Sun=etu! iediat cea%roa%e cuîntu!i%osi4i! îi ie/isededin gur,<@i /i în a)îr!ise sti!u! !u%t,tori!or d,duse druu! (ocu!ui chiar înainte ca &eaa s, a=ung, !a ori)onta!,. eru! se u%!use de trosnetu! caracteristic arunc,toare!or de %articu!e. Ra)a &î/nise. irginia idaura nu ai era aco!o. #ua ca!cu!ase !a %er(ec&ie unghiu! ra)ei /i se (erise 12I
din ca!ea ei. De aseenea restrînsese distan&a de cinci etri !a =u,tate /i haina din îna ei drea%t, era în i/care. O în(,/urase în =uru! &eii Sun=etu!ui /i sucise ara în !atera!. 5ra %este @i înainte ca e! s, în&e!eag, ce se întî%!a< a)îr!ind arunc,toru! de %articu!e %este %odeaua s,!ii de antrenaent< !oindu9! /i r,sturnîndu9! /i aducînd u/or !atu! %a!ei su4 nasu! !ui. Moentu! se %re!ungise a%oi se s%,rsese atunci cînd 4,r4atu! de !îng, ine î/i &uguiase 4u)e!e /i eisese un (!uierat !ung< =os. irginia idaura se înc!inase u/or în direc&ia sunetu!ui< a%oi se s,!tase în %icioare /i9! a=utase %e @i s, se ridice. – O ar, este o unea!t,< re%etase ea cu r,su(!area %u&in t,iat,. O unea!t, %entru a ucide /i %entru a distruge. $i or (i oente cînd< ca Mesageri< a tre4ui s, ucide&i /i s, distruge&i. tunci e&i a!ege /i , e&i echi%a cu une!te!e necesare. Dar ainti&i9, de s!,4iciunea are!or. 5!e sînt o extensie – voi sînte&i uciga/ii /i distrug,torii. Sînte&iînun întreg< cu sau e!e. înc, o dat, %ro%rii Strecurîndu9se geaca inuit,< î/i(,r, întî!ni ochi în og!ind,. #hi%u! %e care î! ,)u întorcîndu9i %riirea nu era ai ex%resi decît a! androidu!ui de !a LarCin Green. >! (ix, i%asi4i! %entru o c!i%,< a%oi ridic, o în, s,9/i (rece cicatricea de su4 ochiu! stîng. O u!ti, %riire de sus %în, =os /i a %,r,sit caera cu r,cea!a 4rusc, a rec,%,t,rii contro!u!ui inundîndu9i nerii. #o4orînd în !i(t< de%arte de og!ind,< 9a si!it s, )î4esc. Am avut o framentare, irinia. 3espiră, )ise ea. Mişcă-te. Controlea%ă-te. $i a ie/it în strad,. endrix9u! i9a urat curtenitor o sear, 4un, cînd a trecut %ragu! u/i!or %rinci%a!e< iar %e %artea o%us, a str,)ii coada ea a%,ru dintr9o ceain,rie /i %orni %ara!e! cu ine. %arcurs cîtea carta!e< res%irînd atos(era serii /i gîndindu9 , dac, s, sca% de e! sau nu. Luina soare!ui nu %rea coning,toare %ersistase întreaga )i /i ceru! era ai u!t sau ai %u&in senin< dar tot nu era ca!d. #on(or h,r&ii %e care o ceruse !a endrix< LicCton se g,sea !a o du)in, /i =u,tate de carta!e s%re sud. M9a o%rit !a un co!&< a (,cut sen unui taxi s, co4oare de eu %e (,cînd cu!oaru! s,u!ucru de în %atru!are /i urca !9a !a ,)ut ur,ritoru! ace!a/i ti% ce eu 4ord.%e >nce%use s, , %!ictiseasc,. Taxiu! coti s%re sud. M9a a%!ecat în (a&, /i a trecut cu îna %este %anou! %u4!icitar %entru i)itatori. – Bine a&i enit !a "r4!ine Serices< s%use o oce ca!d, de 12
(eeie. Sînte&i conecta&i !a 4a)a de date centra!, a "r4!ine. , rog (oru!a&i in(ora&ia so!icitat,. – 5xist, )one nesigure în LicCtonK – -ona denuit, LicCton este în genera! considerat, nesigur, în tota!itatea sa< s%use %!at 4a)a de date. >ns, "r4!ine , garantea), trans%ortu! s%re orice destina&ie din cu%rinsu! Ba #it /i – Mda. >i %ute&i ar,ta str,)i!e cu cea ai are rat, a criina!it,&ii io!ente din )ona LicCtonK "r, o scurt, %au), în care c,ut,toru! de date accesa cana!e ai %u&in uti!i)ate. – Strada 17< carta!e!e dintre Missouri /i Hisconsin indic, cinci)eci /i trei de ,t,,ri organice în ti%u! u!tiu!ui an. O sut, /a%te)eci /i /a%te arest,ri %entru su4stan&e inter)ise< o sut, dou,)eci /i dou, %roocînd ,t,,ri organice inore< dou, su – Bine. #ît de de%arte este de @err;s #!osed :uarters< Mari%osa /i San BrunoKîn !inie drea%t, este de a%roxiati un Ci!oetru. – Distan&a – i o hart,K Pe conso!, se a%rinse o gri!, de str,)i< co%!etat, cu cruci de !oca!i)are %entru @err;s /i nue!e str,)i!or !uinate în erde. studiat9o cîtea secunde. – >n regu!,. Las,9, aco!o. 6ntersec&ia !ui 17 cu Missouri. – #a %arte a contractu!ui nostru cu c!ien&ii< tre4uie s, , aerti)e) c, nu este o destina&ie recoanda4i!,. M9a !,sat %e s%ate /i a si&it )î4etu! !,&indu9i9se %e (a&,< de data asta ne(or&at. – Mu!&uesc. Taxiu! , !,s, =os< (,r, reun a!t %rotest< !a intersec&ia dintre 17 /i Missouri. aruncat o %riire în =ur %e cînd ie/ea /i a rîn=it iar. Destina&ie nerecoanda4i!, era o a(ira&ie ti%ic, a unei a/ini. Str,)i!e %e care î! (ug,rise %e ongo! noa%tea trecut, erau %ustii< dar aceast, %arte a LicCton9u!ui era aniat,< iar !ocuitorii s,i (,ceau c!iente!a !ui @err s, arate a%roa%e s,n,toas,. %!,tit taxiu! o du)in, de dintre ca%etee!ese%eîntoarser, ca uan. s, se concentre)e asu%ra/iea< niciunu! de9a9ntregu! %roa%e c, %utea si&i ochii cu (otou!ti%!icatori ecanici acordîndu9se de !a distan&, %e 4anii %e care îi a!esese ca s, %!,tesc< o4serînd 4ancnote!e în erde !uiniscent (antoaticF n,ri canine cu %er(oran&e ,rite se u(!au de irosu! ge!u!ui de du/ a! 127
hote!u!ui< întreaga u!&ie cu!egînd ecou! 4og,&iei %e radaru! str,)ii !or ca dîra unui 4anc de de!(ini %e ecranu! unui %escador din Mi!!s%ort. ! doi!ea taxi co4orî în s%ate!e eu. O a!ee ne!uinat, îi (,cu cu ochiu!< !a ai %u&in de )ece etri distan&,. 4ia %,/ise %e ea cînd %riu! dintre !oca!nici î/i înce%u =ocu!. – #au&i cea< turistu!eK 5rau trei< /e(u! care or4ea (iind un uria/ de doi etri =uate go! %în, în ta!ie ar,tînd de %arc, întregu! stoc anua! de gre(e uscu!are a! !ui +aCaura îi (usese în(,/urat în =uru! 4ra&e!or /i torsu!ui. Su4 %ie!ea %ectora!i!or aea tatua=e de i!uiniu ro/u ast(e! încît %ie%tu! s,u se,na cu o atr, de c,r4uni încin/i %e ca!e s, se sting,< /i o co4r, co!&oas, se ridica din ta!ie %e u/chii stria&i ai stoacu!ui. Mîini!e care atîrnau des(,cute %e !atera! se terinau cu ni/te gheare ascu&ite cu %i!a. Ja&a îi era cusut, cu cicatrici în ura !u%te!or dintre on/tri %e care !e %ierduse iar într9unu! dintre ochiîi aea în(i%t, o %rote), ie(tin,< a%!i(icatoare. G!asu! suna sur%rin),tor de 4!înd /i trist.o !enti!, – Poate ai enit s, i)ite)i cartiere!e s,race< )ise r,ut,cios si!ueta din drea%ta uria/u!ui. 5ra tîn,r< s!a4 /i %a!id< cu %,r !ung su4&ire c,)îndu9i %e (a&,< iar atitudinea !ui aea un tic neros care tr,da neuracheu! ie(tin. 5! era %ro4a4i! ce! ra%id. ! trei!ea e4ru a! coitetu!ui de întî%inare nu s%use niic< doar rîn=i 4u)e!e de %e 4otu! canin ca s, eta!e)e ni/te din&i trans%!anta&i de ania! de %rad, /i o !i4, !ung, ne%!,cut,. Su4 ca%u! ,rit chirurgica!< cor%u! era a! unui 4,r4at uan în haine strîte de %ie!e. Ti%u! trecea. #oada ea tre4uia s, (i %!,tit de=a taxiu! /i s, (i trecut !a trea4,. M9a hot,rît s, risc. Mi9a dres g!asu!. – 5u doar trecea %e aici. Sînte&i în&e!e%&i< o s, , !,sa&i. co!o în s%ate a ateri)at un cet,&ean care a (i ai u/or de %rins. "r, o %au), scurt,< neîncre),toare. %oi uria/u! se întinse s%re ine. 69a în!,turat îna< a (,cut un %as în s%ate /i a executat o &es,tur, de !oituri eident uciga/e în aeru! dintre noi. Triou! înghe&,< a%!i(icatu! canin îrîind. Mi9a tras su(!etu!. –"ria/u! #u a în&e!e%&i dac, 9a&iedea !,sa s, trec.%e (a&a sa eras%us< gataa&is,(i renun&e. Putea asta s%art,. Jusese !u%t,tor destu! de u!t ti% ca s, o4sere antrenaentu! de !u%t, /i instinctu! unei ie&i %etrecute în ring îi s%unea cînd 4a!an&a era înc!inat,. #ei doi înso&itori ai !ui erau ai tineri /i /tiau ai %u&ine des%re în(rîngere. >nainte ca e! s, s%un, 13?
cea< %u/tiu! %a!id cu neurache 4iciui cu cea iar caninu! se re%e)i !a 4ra&u! eu dre%t. Pro%riu! eu neurache< de=a dec!an/at /i %ro4a4i! ai costisitor< (u ai ra%id. a%ucat 4ra&u! %u/tiu!ui (rîngîndu9i9! !a cot< r,sucindu9! în durerea !ui /i %este toar,/ii !ui. #aninu! se a%!ec, %e !îng, e! /i eu a !oit< i)4ind %uternic în nas /i gur,. #,)u cu un scheunat. Pu/tiu! se %r,4u/ise în genunchi< 4ocind /i strîngîndu9/i cotu! striit. "ria/u! &î/ni înainte /i se %oeni cu degete!e în&e%enite a!e îinii e!e dre%te !a un centietru de ochi. – +u< a )is !ini/tit. Pu/tiu! geea %e =os !a %icioare!e noastre. >n s%ate!e !ui< a%!i(icatu! canin ),cea aco!o unde î! do4orîse< )4,tîndu9se s!a4. "ria/u! se !,s, %e ine între ei< întin)înd îini!e ari ca într9o îngîiere. Prii în sus s%re ine< cu o ex%resie acu)atoare %e chi%. dat îna%oi %e a!ee reo )ece etri< a%oi 9a întors /i a !uat9o #oada ea n9aea decît s, se descurce /i s, , a=ung, !a din(ug,. ur,. !eea cotea în unghi dre%t înainte de a da într9o a!t, strad, ag!oerat,. dat co!&u! /i a încetinit ast(e! încît a intrat %e strad, cu un %as ra%id. J,cînd !a stînga< i9a croit dru %rin u!&ie /i a înce%ut s, , uit du%, indicatoare!e strada!e. >n (a&, !a @err;s (eeia înc, ai dansa< ca%ti, în %aharu! de cocCtai!. Jira c!u4u!ui era a%rins, /i a(aceri!e %,reau s, (ie ai aniate ca în seara trecut,. Gru%uri ici de oaeni eneau /i %!ecau %e su4 4ra&e!e (!exi4i!e a!e ro4otu!ui de !a u/,< iar tra(ican&ii %e care îi r,nise în cursu! !u%tei cu ongo!u! (useser, în!ocui&i cu de cîtea ori ai u!&i. traersat strada /i 9a a/e)at în (a&a ro4otu!ui care 9a %i%,it< iar ocea sintetic, s%use – #urat. Dori&i !a ca4ine sau !a 4arK – #e9i de (,cut !a 4arK – a ha ha< sosi rîsu! %rotoco!ar. La 4ar însean, s, te uiţi, dar s, nu atini. J,r, 4ani =os< (,r, s, %ui îna. Regu!i!e casei. sta se a%!ic, în ca)u! a!tor c!ien&i. – La/ica4ine. – #o4ori %e sc,ri /i !a stînga. 6a un %roso% din gr,ad,. co4orît %e sc,ri< a %arcurs coridoru! !uinat în ro/u rotitor< a trecut de ni/a cu %rosoa%e /i de %rie!e %atru u/i închise a!e ca4ine!or. Ritu! ca un tunet %în, în adîncu! 131
,runtaie!or u%!ea aeru!. închis cea de9a cincea u/, în s%ate!e eu< a introdus cîtea 4ancnote în conso!a de credit de dragu! a%aren&e!or< /i a %,/it %în, !îng, ecranu! de stic!, a4urit,. – LouiseK #ur4e!e tru%u!ui ei se !i%ir, de stic!,< cu sînii a%!ati)a&i. Luina i/inie din ca4in, arunca 4en)i str,!ucitoare %este ea. – Louise< sînt eu. 6rene. Maa !ui Li))ie. O %at, întunecat, a%,ru între sînii ei. +euracheu! tres,ri !a ia&, în interioru! eu. %oi u/a de stic!, a!unec, în !,turi /i cor%u! (etei se !,s, în 4ra&e!e e!e. "n %isto! cu gura !arg, se ii %este u,ru! ei< îndre%tat s%re ca%u! eu. – R,îi aco!o< tic,!osu!e< )ise o oce gîtuit,. Te %ot %r,=i cu ,sta. Dac, (aci o i/care gre/it, î&i su!g ca%u! de %e ueri /i9&i to%esc ci%u! cortica!. înghe&at. >n g!asu! !ui era o insisten&, nu %rea de%arte de %anic,. Joarte %ericu!os. –"/a /a. din s%ate!e eu se deschise< aducînd o ra(a!, de u)ic, de %e coridor< /i o a doua gur, de %isto! i se în(i%se în s%ate. – cu !as9o =os< (oarte încet< /i d,9te îna%oi. co4orît de!icat tru%u! din 4ra&e!e e!e %e %odeaua satinat, a%oi 9a ridicat. O !uin, a!4, %uternic, i)4ucni în ca4in,< iar cirea/, rotitoare c!i%i în ro) de dou, ori /i se stinse. "/a din s%ate!e eu se trînti o%rind u)ica în ti% ce în (a&a ea un 4,r4at 4!ond îna!t în haine strîte negre aansa< cu încheieturi!e degete!or a!4ite %e tr,gaciu! arunc,toru!ui s,u de %articu!e. Ninea 4u)e!e strînse iar ochii ardeau în =uru! unor %u%i!e înc,rcate de stiu!ente. Pisto!u! din s%ate!e eu , î%inse în (a&, iar 4!ondu! continu, s, se a%ro%ie %în, cînd gura %isto!u!ui îi strii 4u)a de =os de din&i. – Tu cine dracu eşti= /uier, !a ine. întors ca%u! într9o %arte su(icient cît s, deschid gura. – 6rene 5!!iott. Jiica ea a !ucrat aici. B!ondu! (,cu un %as în (a&,< &eaa %isto!u!ui s,u trasînd o !inie în =os %e o4ra)u! eu %în, su4 4,r4ie. Min&inghionti cor%u! inert de %e %odea iar eu a %riit în =os cu coada ce!ui ai a%ro%iat ochi. >n !uina crud, a!4, ure!e de tortur, a%,reau inete %e carnea (etei. 132
– cu a/ rea s, te gînde/ti cu gri=, !a ur,toru! r,s%uns< indi(erent cine9ai (i. De ce între4i des%re Li))ie 5!!iottK Mi9a !,sat ochii s, a!unece %este &eaa arunc,toru!ui !a chi%u! cu din&i înc!e/ta&i. +u era ex%resia cuia care /tia ce (ace. Prea s%eriat. – Li))ie 5!!iott e (iica ea< 4ucat, de rahat ce e/ti< iar dac, %rietenu! t,u de !a de%o)itu! ora/u!ui ar aea într9ade,r acces< ar /ti de ce dosare!e s%un c, sînt înc, stocat,. Pisto!u! din s%ate î%inse /i ai %uternic< dar %e nea/te%tate 4!ondu! %,ru s, se re!axe)e. Gura i se strî4, într9un rictus de resenare. L,s, arunc,toru! în =os. – Bine< )ise. DeeC< du9te /i ad,9! %e OCtai. #inea din s%ate!e eu se strecur, a(ar, din ca4in,. B!ondu! (!utur, %isto!u! s%re ine. – Tu. /ea),9te în co!&. Tonu! era ne%,s,tor< a%roa%e indi(erent. s, si&it %isto!u! de%,rtîndu9se eu /i 9a i/cat ascu!t ordinu!. /e)îndu9,de%es%ate!e %odeaua de satin a cînt,rit /anse!e. DeeC %!ecînd< tot ai erau trei. B!ondu!< o (eeie în ceea ce i se %,rea a (i un tru% sintetic cu %ie!e asiatic, !eg,nînd ce! de9a! doi!ea arunc,tor de %articu!e a c,rui a%rent, înc, o ai si&ea %e s%inare< /i un negru îna!t a c,rui unic, ar, %,rea a (i o &ea, de (ier. +icio /ans,. U/tia nu erau ca rechinii de strad, %e care îi în(runtase %e 17. >n ei era întru%at un sco% rece< un (e! de ersiune ie(tin, a ceea ce ausese Eadin !a endrix. O c!i%, 9a uitat !a (eeia sintetic, /i 9a între4at< dar era i%osi4i!. #hiar dac, ar (i reu/it s, sca%e cua de acu)a&ii!e des%re care or4ise Eristin Ortega /i s, (ie reîntru%at< Eadin era din interior. $tia cine î! anga=ase /i cine era eu. Je&e!e care se uitau !a ine de =ur î%re=uru! 4ioca4inei< du%, cu recunoscuser,< nu /tiau niic. $i aşa să şi răm#nă. Priirea ea a!unec, s%re tru%u! 4,tut a! Louisei. P,rea c, t,iaser, ici inci)ii în %ie!ea de %e coa%se!e ei a%oi tr,seser, de r,ni %în, s, se %rieasc, s(î/iaser,.înSi%!u< /i (oarte e(icient. durerea Pro4a4i!cu o (or&aser, ti% cecrud o (,ceau< co4inînd teroarea. S, e)i ce se întî%!, cor%u!ui t,u este o ex%erien&, care9 &i întoarce ,runtaie!e %e dos. Pe Shara %o!i&ia re!igioas, o (o!osea curent. Pro4a4i! a aea neoie de %sihochirurgie ca s, treac, %este trau,. 133
B!ondu! ,)u unde %riea /i9i o(eri o a%ro4are oroc,noas, din ca%< ca /i cu a/ (i (ost co%!ice !a act. – rei s, /tii de ce ai are ca%u! %e ueri< nuK M9a uitat !a e! cu triste&e. – +u. Pari un o ocu%at dar %resu%un c, o s, iei (iecare !ucru !a ti%u! !ui. – +u9i neoie< )ise e! ne%,s,tor< saurînd oentu!. B,trîna nenoe e cato!ic,. treia sau a %atra genera&ie< i9au s%us (ete!e. Dec!ara&ie su4 =ur,înt %e disc< Leg,întu! co%!et de 4&inere înregistrat !a atican. nga=, o u!&ie din astea. "neori e (oarte conena4i!. – or4e/ti %rea u!t< @err< s%use (eeia. Ochii 4!ondu!ui c!i%ir, a!4 s%re ea< dar indi(erent ce ri%ost, adunase su4 cur4ura 4u)e!or t,cu atunci cînd doi 4,r4a&i< %ro4a4i! DeeC /i OCtai< %,trunser, în c,,ru&, %e un a!t a! de u)ic, ritat, de %e coridor. Ochii ei î! ,surar, %e DeeC /i9! %!asar, în toar,/u! aceea/i categorie u/chi – cu &ea,n&e!egi ce 130
s%unK dat din ca% o dat,< încet. – Bun. Deci< RCer. #e (aci în LicCtonK L9a %riit în (a&,. "n gunoi neînsenat cu i!u)ia re!a&ii!or in(!uente. +9aea s, a(!u niic aici. – #ine9i RCerK B!ondu! !,s, din nou ca%u! în =os /i (ix, %odeaua dintre %icioare!e e!e. P,rea ne(ericit din cau)a a ceea ce ura s, se întî%!e. >n ce!e din ur, î/i !inse 4u)e!e< d,du din ca% ca %entru sine /i9/i scutur, genunchii în ti% ce se ridica în %icioare. – Bine< duru!e. Dar reau s,9&i aduci ainte c, ai aut o /ans,. Se întoarse s%re (eeia sintetic, Scoate9! de aici. +u reau ure. $i s%une9!e c, e dotat cu n %în,9n a!4u! ochi!or< n9o s, scoat, niic de !a e! cît e în tru%u! ,sta. Jeeia a%ro4, /i9i (,cu sen cu ara s, , ridic. >%inse cadaru! Louisei cu îr(u! uneia dintre ci)e –– $i astaK O s, ne descotorosi. Mi!o< DeeC< duce&i9, cu ea. Purt,toru! de &eaa î/i în(i%se ara !a centur, /i se gheui ca s, sa!te cadaru! %e u,r de %arc, ar (i (ost o !eg,tur, de surce!e. DeeC< urîndu9! îndea%roa%e< o 4,tu cu a(ec&iune %este una din 4uci!e înine&ite. Mongo!u! scoase un sunet din gît. @err îi arunc, o %riire de ag de)gust. – +u< tu nu. Se duc în ni/te !ocuri %e care nu reau s, !e e)i. +u9&i (, gri=i< o s, existe o înregistrare %e disc. – Sigur< ou!e< )ise DeeC %este u,r. O s, &i9o aduce !a întoarcere. – Bine< destu!< rosti (eeia as%ru< enind în (a&a ea. ai s, ne în&e!ege< RCer. Tu ai neurache< !a (e! a /i eu. 6ar ,sta este un sa/iu re)istent !a i%act. Du%, s%eci(ica&ii!e %i!o&i!or de încercare LocCheed9Mitoa. +u9i %o&i (ace niciun r,u. 6ar eu a/ (i (ericit, s,9&i su!g a&e!e %rin gît nuai dac, te ui&i urît. co!o unde erge nu !e %as, în ce stare e/ti. 5 c!ar< RCerK – +u , chea, RCer< a s%us iritat. – Sigur. trecut %rin u/a de stic!, a4urit, într9o înc,%ere ic, ocu%at, de o ,su&, de achia= /i o 4ox, %entru du/< /i a ie/it %e un coridor %ara!e! cu ce! din (a&a ca4ine!or. ici !uini!e erau s!a4e< nu se au)ea u)ic,< iar coridoru! d,dea s%re caere ai ari< %ar&ia! aco%erite de dra%erii< în care 4,r4a&i /i (eei tinere 13
),ceau (uînd sau doar ho!4îndu9se în go! ca ni/te tru%uri sintetice neocu%ate. Dac, reunu! dintre ei o4serase ica %rocesiune care trecea< nu d,dur, niciun sen. Mi!o ergea în (a&, cu cadaru!< DeeC se insta!ase în s%ate!e eu iar (eeia sintetic, era ariergarda< &inînd ne%,s,toare arunc,toru! în în,. "!tia iagine a !ui @err a (ost o %ostur, de st,%în< stînd cu îini!e în /o!duri %e coridor în s%ate!e nostru. %oi DeeC , !oi cu %a!a %este ca% /i eu 9a întors iar cu (a&a s%re înainte. Picioare!e uti!ate< 4,!,ng,nindu9se a!e Louisei , %recedar, într9 o %arcare seiîntunecat, aco%erit,< unde ne a/te%ta ro4u! de un negru %ur a! unui ehicu! aerian. Sintetica deschise %ort4aga=u! a/inii /i (!utur, arunc,toru! s%re ine. – 5 !oc su(icient. J,9te cood. M9a suit în %ort4aga= /i a desco%erit c, aea dre%tate. %oi Mi!o înghesui cadaru! Louisei a!,turi de ine /i trînti ca%acu!< !,sîndu9ne %e u/i aîndoi în întuneric. au)it 4u(nituri!e în(undate a!e ce!or!a!te deschi)îndu9se /i închi)îndu9se< /i a%oi /oa%ta otoare!or a/inii /i tres,rirea s!a4, cînd ne9a ridicat de !a %,înt. #,!,toria a (ost ra%id, /i ai !in, decît ar (i (ost druu! cores%un),tor %e su%ra(a&,. Prietenii !ui @err conduceau %rudent – doar nu rei s, (ii o%rit de o %atru!, %!ictisit, %entru schi4are nesena!i)at, a direc&iei atunci cînd ai %asageri în %ort4aga=. M9a/ (i si&it a%roa%e %!,cut aco!o ca într9un %întec întunecos dac, n9ar (i (ost i)u! s!a4 de aterii (eca!e a! cadaru!ui. Louise î/i go!ise ,runtaie!e în ti%u! torturii. Mi9a %etrecut cea ai are %arte a c,!,toriei co%,tiind9o %e (at,< /i îngri=orat de ne4unia cato!ici!or< de cîine care a %us 4otu! %e un os. #i%u! cortica! a! (eeii era co%!et întreg. L,sînd deo%arte considera&ii!e (inanciare< ar (i %utut (i readus, !a ia&, %rintr9o si%!, rota&ie de disc. Pe Luea !ui ar!an ar (i (ost reîntru%at, te%orar %entru audierea !a tri4una!< cu toate c, %ro4a4i! într9un tru% sintetic< /i odat, eis erdictu! ar (i %riit o su%!ientare %entru S%ri=inirea ictie!or din %artea statu!ui ad,ugat, %o!i&a %e care de&inea de de=au!&i (ai!iacaei.s,9i >n nou, ca)uri din )ece !aînsenau 4anio destu! asigure o reîntru%are. Moarte< unde e u/c,tura taK +u /tia dac, au su%!ient,ri S %e P,înt. Mono!ogu! (urios a! !ui Eristin Ortega de acu dou, no%&i %,rea s, sugere)e c, nu< dar ce! %u&in exista %oten&ia!u! de a o readuce %e (at, !a ia&,. >ns, 138
undea %e nenorocita asta de %!anet, un guru oarecare %oruncise a!tcea< iar Louise< a!ias nenoe< se a!iniase a!,turi de u!&i a!&ii !a rati(icarea tî%eniei. Jiin&e!e uane. +iciodat, de în&e!es. Ma/ina se înc!in, /i cadaru! se rostogo!i în od ne%!,cut %este ine cînd co4ora. #ea ud se scurse %rin cracu! %anta!oni!or ei. Si&ea c, înce% s, trans%ir de tea,. eau de gînd s, , descarce în reun cor% (,r, nicio re)isten&, !a durere< ceea ce tru%u! eu curent aea. $i în ti% ce eu era %rins în ca%can, aco!o< %uteau (ace orice doreau cu acest tru%< inc!usi s,9! ucid, (i)ic. %oi o or !ua de !a ca%,t< cu un a!t cor%. Sau< dac, erau cu ade,rat so(istica&i< îi %uteau conecta con/tiin&a !a o atrice irtua!, sii!ar, cu ce!e uti!i)ate în %sihochirurgie< /i s, (ac, totu! e!ectronic. Din %unct de edere su4iecti nu era nicio di(eren&,< dar ceea ce în !uea rea!, ar (i durat )i!ecu ar greu< (i %utut (i re)o!at ast(e! în cîtea %e inute. cîtea înghi&it (o!osindu9i neuracheu! care înc, î! aea ca s, a!ung (rica. #ît a %utut ai 4!înd< a î%ins î4r,&i/area rece a Louisei de%arte de (a&a ea /i a încercat s, nu , gîndesc !a otie!e %entru care urise. Ma/ina ateri), /i ru!, %e %,înt cîtea inute înainte de a se o%ri. #înd %ort4aga=u! se deschise din nou< tot ce a %utut edea (u aco%eri/u! unei a!te %arc,ri aco%erite striat cu 4are de i!uiniu. M9au scos cu o aten&ie %ro(esiona!,< (eeia stînd u!t în s%ate< DeeC /i Mi!o în !atera! !,sîndu9i cî% !i4er de tragere. M9a c,&,rat tiid %este Louise /i a %,/it =os %e un 4eton negru. na!i)înd %e (uri/ seiîntunericu!< /i a ,)ut reo a!te )ece ehicu!e< greu de c!asi(icat< cu coduri!e de înregistrare i!i)i4i!e de !a distan&a asta. La ca%,tu! o%us o ra%, scurt, ducea !a ceea ce tre4uia s, (ie %!at(ora de ateri)are. Greu de identi(icat %rintre i!ioane de insta!a&ii sii!are. o(tat /i 9a îndre%tat de /a!e< /i a si&it iar ue)ea!a %e %icior. Mi9a %riit în =os haine!e. 5ra o %at, de cea închis !a cu!oare %e coa%sa ea. –– "nde între4at. 5/ti !asînteK ca%,tu!a!iniei< or,i Mi!o< sco&înd9o %e Louise. Se uit, !a (eeie sta erge !a !ocu! o4i/nuitK 5a a%ro4,< iar e! %orni de9a cure)i/u! %arc,rii s%re ni/te u/i du4!e. 5u , i/case s,9! ure) cînd o î%u/c,tur, din arunc,toru! (eeii , o%ri scurt. 13I
– +u /i tu. co!o e =ghea4u! – ca!ea u/oar, de ie/ire. Sînt ni/te oaeni care or s, or4easc, cu tine înainte de a co4orî %e =ghea4. Tu ergi în direc&ia asta. DeeC rîn=i /i scoase o ar, ic, din 4u)unaru! de !a s%ate. – 5xact< donu!e #ur de Po!i&ai. Tu ergi în direc&ia asta. M, conduser, %rintr9un a!t set de u/i într9un !i(t coercia! s%a&ios care< con(or c!i%iri!or dis%!a9u!ui cu !eduri de %e %erete< se scu(und, dou, du)ini de eta=e înainte de a se o%ri. >n ti%u! druu!ui< DeeC /i (eeia r,aser, în co!&uri o%use< cu %istoa!e!e %reg,tite. 69a ignorat /i a ur,rit contoru! digita!. #înd u/i!e se deschiser, o echi%, edica!, ne a/te%ta cu o targ, dotat, cu centuri de io4i!i)are. 6nstincte!e &i%ar, !a ine s, încerc s, sar %este ei< dar a r,as io4i! în ti% ce doi 4,r4a&i î4r,ca&i în a!4astru deschis aansar, /i , a%ucar, de 4ra&e iar o (eeie edic , in=ect, în gît cu un s%ra hi%oderic. O în&e%,tur, înghe&at,< o ra(a!, scurt, de (rig a%oi argini!e cî%u!ui eu !9a i)ua!,)ut dis%,rur, cenu/ii. "!tiu! !ucru %e care c!ar a în (ost%,ien=eni/uri (a&a !i%sit, de curio)itate a edicu!ui în ti% ce , %riea %ier)îndu9i cuno/tin&a.
Capito#u# "r%ispr%-%c% M9a tre)it în sunetu! che,rii ue)inu!ui undea în a%ro%iere< e!odia deenind %!îng,rea&, /i eta!ic, în gîturi!e u!ti%!e a!e di(u)oare!or oscheii. 5ra un sunet %e care î! au)ise u!tia dat, %e ceruri!e de %este -ihicce %e Shara< /i (usese urat !a scurt ti% de &i%,tu! aerian strident a! 4o4e!or =e(uitori!or. Deasu%ra ca%u!ui eu !uini!e se strecurau %rintre 4are!e dante!ate a!e unor (erestre ornaentate. ea un sentient stu%id< u(!at în ,runtaie< care îi s%unea c, cic!u! eu !uase s(ir/it. M9a ridicat în ca%u! oase!or %e %odeaua de !en /i 9a %riit. M, întru%aser, în cor%u! unei (eei< tîn,r,< nu ai u!t de dou,)eci de ani< cu %ie!e ar,ie /i un c!o%ot de %,r negru care< cînd i9a Pie!ea %us îini!e %e e!< era !ins/i /i ca du%, enstrua&ie. îi era u/or unsuroas, de urdar undea i9a enit ideea c, nu ai (,cuse de u!t o 4aie. 5ra î4r,cat într9un tricou rudientar CaCi cu cîtea nuere ai are %entru tru%u! eu /i cu niic a!tcea. Su4 e! îi si&ea sînii u(!a&i /i oi. 13
5ra descu!&. M9a ridicat /i 9a dus !a (ereastr,. +u aea gea dar se a(!a u!t deasu%ra nie!u!ui nou!ui eu ca%< a/a c, 9a s,!tat de 4are /i a aruncat o %riire a(ar,. "n %eisa= înecat de !uina soare!ui cu aco%eri/uri de &ig!e %roaste se întindea cît edea cu ochii< î%,durit cu antene aeriene /i antice (ar(urii de sate!it. "n roi de inarete se r,s%îndea !a ori)ont în stînga /i un aion în urcare !,sa o dîr, de a%ori a!4i undea dinco!o de e!e. dierea care %,trundea %e (ereastr, era (ier4inte /i ued,. >nce%eau s, , doar, 4ra&e!e< a/a c, 9a !,sat =os %e %odea /i a !i%,it s%re u/,. Prei)i4i!< era închis,. Mue)inu! se o%ri. irtua!. >i r,sco!iser, eoria /i g,siser, asta. Pe Shara ,)use une!e dintre ce!e ai ne%!,cute !ucruri în !eg,tur, cu su(erin&a uan, din !unga ea carier,. 6ar %o!i&ia re!igioas, a Sharei era !a (e! de %o%u!ar, în so(turi!e de interogare cu (usese ngin #handra în %ornogra(ie. acu< în aceast, dur, Share irtua!,< , reîntru%aser, într9o6ar (eeie. Beat,< într9o noa%te< Sarah îi s%usese Femeile s#nt rasa, a/. Nu eBistă altă interpretare. 1ărbaţii s#nt doar nişte mutanţi cu muşc$i mai mulţi şi "umătate din nervi. Maşini de luptat şi futut. Pro%rii!e e!e întru%,ri inerse con(iraser, aceast, teorie. S, (ii (eeie era o ex%erien&, sen)oria!, dinco!o de %osi4i!it,&i!e 4,r4atu!ui. Si&u! tacti!u!ui /i a! texturi!or era ai %ro(und< o inter(a&, cu ediu! încon=ur,tor %e care carnea ascu!in, %,rea s9 o 4!oche)e instincti. Pentru un 4,r4at< %ie!ea era o 4arier,< o %rotec&ie. Pentru o (eeie era un organ de contact. cest !ucru aea /i de)aanta=e. >n genera!< /i %oate din aceast, cau),< %raguri!e de durere a!e (eei!or erau ai ridicate decît a!e 4,r4a&i!or< dar cic!u! enstrua! !e tr,gea în =os o dat, %e !un, !a un ini tota!. J,r, neurache. eri(icat. J,r, condi&ionare de !u%t,< (,r, re(!exe agresie. +iic. +ici ,car 4,t,turi %e carnea tîn,r,. "/a%e se %ie!e. deschise /i 4,r4o/i a tres,rit. Trans%ira&ie %roas%,t, îi a%,ru Doi 4rusc 4,r4a&i cu ochi ca ni/te (!,c,ri intrar, în caer,. îndoi erau î4r,ca&i în haine !argi datorit, c,!durii. "nu! &inea în îini o ro!, de 4and, ade)i,< ce!,!a!t un ic arunc,tor de (!,c,ri. M9a re%e)it s%re ei< nuai ca s,9i de4!oche) în&e%enirea dat, de re(!exu! de %anic, /i s, cî/tig %u&in 137
contro! asu%ra ne=utor,rii intrinseci. #e! cu 4anda îi eit, 4ra&e!e a!unecoase /i , !oi cu dosu! îinii %este (a&,. c,)ut !a %,înt. -,cea aco!o< cu (a&a aor&it,< si&ind gustu! sînge!ui. "nu! dintre ei , suci %unîndu9, din nou %e %icioare de un singur 4ra&. >n de%,rtare< a ,)ut (a&a ce!ui!a!t< ce! care , !oise< /i a încercat s, , concentre) asu%ra !ui. – Deci< )ise e!. >nce%e. s,rit !a ochii !ui cu unghii!e îinii !i4ere. ntrenaentu! de Mesager îi o(erise ite)a necesar, dar nu aea contro!u! i/c,ri!or /i a ratat. Dou, dintre unghii!e e!e îi )gîriar, o4ra)u! %în, !a sînge. Tres,ri /i se trase îna%oi. – Tîr(, nenorocit,< )ise< ridicînd o în, s%re ure!e de gheare /i exainînd sînge!e de %e degete. – O< te rog< a reu/it s, îngai cu %artea neaor&it, a gurii. Tre4uie s, ae /i aseenea scenariuK Doar %entru c, port asta M9a 5! %,rea – Deci întreru%t. nu e/ti 6rene 5!!iott<u!&uit. )ise. Jace %rogrese. De data asta , !oi exact su4 coaste< t,indu9i r,su(!area /i %ara!i)îndu9i %!,înii. M9a îndoit %este 4ra&u! !ui ca o hain, /i a a!unecat %e %odea< chinuindu9, s, res%ir. Tot ce ie/i (u un s!a4 sunet ca un scîr&îit. M9a )îrco!it %e =os în ti% ce< undea u!t deasu%ra ea< e! recu%era 4anda ade)i, de !a ce!,!a!t 4,r4at /i des(,/ura o 4ucat, de un s(ert de etru. Se au)i un sunet o4scen cînd o des%rinse< ca de %ie!e =u%uit,. Ru%înd9o cu din&ii< se !,s, %e ine !îng, ine /i9i !i%i încheietura îinii dre%te %e %odea deasu%ra ca%u!ui. M9a )4,tut ca e!ectri)at /i !ui îi !u, cîtea secunde ca s,9i io4i!i)e)e ce!,!a!t 4ra& re%etînd %rocesu!. O neoie de a &i%a care nu era a ea ie/i !a su%ra(a&, /i 9a (or&at s9o o%resc. 5ra inuti!. P,strea),9&i %uteri!e. Podeaua era dur, /i incon(orta4i!, %e %ie!ea oa!e a coate!or e!e. au)it un sunet strident /i a întors ca%u!. #e! de9a! doi!ea 4,r4at tr,gea o %ereche de scaune de %e o !atur, a înc,%erii. >n ti% ce ace!a care , 4,tuse îi !eg, %icioare!e des(,cute< s%ectatoru! se a/e), %e unu! dintre scaune< scoase un %achet de &ig,ri a!ese una.toar,/u! Rîn=ind !arg ine< o %use în gur, /i seo%era< a%!ec, du%, /i tor&,. #înd s,u !a %,/i în s%ate s,9/i adire îi o(eri %achetu!. Ju re(u)at. Ju,toru! ridic, din ueri< a%rinse tor&a /i %!ec, ca%u! s,9/i a%rind, &igara. – O s, ne s%ui< )ise e! gesticu!înd cu &igara /i su(!înd (uu! în aeru! de deasu%ra ea< tot ce /tii des%re @err;s #!osed :uarters /i 10?
5!i)a4eth 5!!iott. Tor&a /uier, /i chicoti încet %entru sine în caera !ini/tit,. Soare!e se scurgea %rin (erestre!e îna!te /i aducea cu e!< in(init de s!a4< sunetu! ora/u!ui ag!oerat. >nce%ur, de !a %icioare.
ipătul continuă, mai acut şi mai puternic dec#t aş fi cre%ut vreodată că ar putea ieşi dintr-un #t uman, sfredelindu-mi urec$ile. (#re de roşu #n c#mpul meu vi%ual. ?nnenininnenininnenin 8imm@ de +oto apare clătin#ndu-se, +un"etul a dispărut, ţine m#inile pline de s#ne #nc$eat lipite de faţă. ipătul se desface de pe silueta lui #mpleticindu-se, şi pentru o clipă aproape #mi vine să credea %omotul provine de la alarma de contaminare. 2mi verific refleB contorul de pe umăr, apoi marinea pe "umătate scufundată a unui cuv#nt inteliibil străbate prin aonie şi atunci ştiu că e el. aproape drept #n picioare,Mă o ţintă pentru trăători c$iar şi #n+tă $aosul bombardamentului. aruncclară #n c#mp desc$is şi #l dobor la adăpostul unui %id ruinat. C#nd #l rostoolesc pe spate ca să văd ce s-a #nt#mplat cu faţa lui, el #ncă mai ţipă. 2i tra palmele de pe faţă cu forţa şi orbita oală a oc$iului său st#n se cască la mine #n #ntuneric. 2ncă se mai pot vedea framente din mucoasa oc$iului lipite pe deetele lui. 8imm@, 8?MMG, ce dracu ipătul continuă mereu, ca un şmir$el. Mă lupt din toate puterile să-l #mpiedic să revină la celălalt oc$i teafăr care se bălăceşte #n orbita lui. >ira spinării #mi #n$eaţă c#nd #mi dau seama ce se #nt#mplă. Atac viral. 2ncete% să mai stri la 8imm@ şi răcnesc #n microfon. – Medic! Medic! Cipurile corticale cedea%ă! Atac viral! >i lumea se prăbuşeşte #n sine #n timp ce eu #mi aud propriile ţipete răsun#nd pe pla"a ?nnenin. Du%, un ti%< te !as, singur< încooiat în =uru! r,ni!or ta!e. >ntotdeauna a/a. >&i !a d,ceea ti%ces,înc, te gînde/ti ceea6agini!e ce &i9au (,cut< /i ai (ac i%ortant< nu &i9au !a (,cut. (e4ri!e a ceea ce urea), este o unea!t, a%roa%e !a (e! de %uternic, în îini!e !or ca /i (ieru! încins sau !ae!e. #înd îi au)i întorcîndu9se< ecou! %a/i!or induce o aseenea (ric, încît oi&i /i u!tie!e ure de 4i!, care &i9au ai r,as în 101
stoac. 6aginea),9&i o hart, %rin sate!it a unui ora/ %e gri!,< !a scara 11?.???. a ocu%a cea ai are %arte din %erete!e interior< a/a c, d,9te u!t în s%ate. Sînt anuite !ucruri eidente %e care !e %o&i o4sera dintr9o %riire. De)o!tarea a (ost %!ani(icat, sau a (ost o cre/tere organic,< r,s%un)înd !a seco!e de cerin&e di(eriteK 5ste< sau a (ost reodat,< (orti(icatK re un %ort !a areK "it,9te ai îndea%roa%e< /i %o&i a(!a ai u!te. "nde e ce! ai %ro4a4i! s, se g,seasc, scurt,turi!e< dac, exist, un %ort 6P %entru naete< dac, ora/u! are %arcuri. Po&i chiar< dac, ai %reg,tire de cartogra(< s, s%ui cîte cea des%re i/c,ri!e !ocuitori!or s,i. #are sînt )one!e ce!e ai c,utate a!e ora/u!ui< unde e %ro4a4i! s, a%ar, %ro4!ee de tra(ic /i dac, ora/u! a su(erit reun 4o4ardaent serios sau reo reo!u&ie în u!tia ree. Dar sînt /i !ucruri %e care niciodat, nu !e ei o4sera dintr9o iagine. Oricît ai ,ri /i ai rotisau deta!ii!e< nu9&i or s%une dac, exist, o criina!itate în cre/tere< !a ce or, se 4ag, cet,&enii în %at. +u9&i %o&i da seaa dac, %riaru! inten&ionea), s, deo!e)e cartieru! echi< dac, %o!i&ia e coru%t,< sau ce !ucruri 4i)are s9au întî%!at !a +u,ru! 1< nge! Hhar(. 6ar (a%tu! c, %o&i î%,r&i o)aicu! în %,trate %e care s, !e u&i /i s, !e reasa4!e)i în a!t, %arte nu are nicio i%ortan&,. "ne!e !ucruri nu !e %o&i a(!a decît ergînd în ace! ora/ /i discutînd cu !oca!nicii. De%o)itarea "an, Digita!, nu adusese interogarea %e ca!e de dis%ari&ie< doar o (,cuse s, rein, !a esen&ia!. O inte digita!i)at, e doar un instantaneu. +u %o&i %rinde gînduri!e indiidua!e ai u!t decît %ot iagini!e unui sate!it o ia&, indiidua!,. "n %sihochirurg î&i %oate ca%ta traue!e a=ore %e un ode! 5!!is /i s, (ac, une!e deduc&ii de 4a), în %riin&a a ceea ce e de (,cut< dar în (ina! tot a tre4ui generat un ediu irtua! în care s,9/i consi!ie)e %acientu!< /i s, intre aco!o ca s9o (ac,. 6nterogatorii< a!e c,ror cerin&e sînt u!t ai %recise< au o %ro4!e, /i ai urît,. #eea ce a făcut de%o)itarea digita!, a (ost %osi4i!itatea de a tortura o (iin&, uan, %în, !a oarte< /i a%oi s9o ia de !a ca%,t. înd !a dis%o)i&ie aceast, %e 4a), hi%no), /i droguri au ie/it din scen,o%&iune< cu u!tanchete!e ti% în ur,. 5rade%rea u/or s, se o4&in, contra9condi&ionarea chiic, sau enta!, necesar, ce!or %entru care ast(e! de !ucruri (,ceau %arte din eseria !or. +u exist, niciun (e! de condi&ionare în uniersu! cunoscut care s, te %oat, %reg,ti %entru arderea co%!et, a %icioare!or. Sau 102
%entru unghii!e su!se. Nig,ri stinse %e sîni. "n (ier încins introdus în agin. Durerea. "i!in&a. R,ni!e. ntrenaent %sihodinaicZintegritate. 6ntroducere. Mintea (ace chestii interesante su4 stress extre. a!ucina&ii< trans(er,ri< retrageri. ici în #or%< e&i în,&a s, , (o!osi&i de toate acestea< nu ca o reac&ie oar4, de adersitate< ci ca ut,ri într9un =oc. Meta!u! încins !a ro/u se scu(und, în carne< (,cînd %ie!ea s, se to%easc, %recu %o!ieti!ena. Durerea te consu,< dar /i ai r,u e s, e)i cu se întî%!,. Ni%,tu! t,u< cînda de necre)ut< sun, de acu îngro)itor în urechi!e ta!e. $tii c, asta nu9i a o%ri< dar continuide s, (ai!iar &i%i< i%!orînd – Al dracului "oc, nu, amice= 8imm@ r#n"ind la mine din moarte. ?nnenin e #ncă #n "urul nostru, dar este imposibil. 2ncă mai stria c#nd l-au luat. 2n realitate Faţa i se sc$imbă brusc, devine sobră. – 0asă deoparte realitatea, nu e nimic aici pentru tine. 3ăm#i detaşat. ?-au provocat vreo vătămare structurală= resar. – 'icioarele. Nu mai poate mere. – icăloşii, %ice el cu obiectivitate. (e ce nu le-am spune ceea ce vor să afle= – Nu ştim ce vor să afle. &i #l caută pe tipul ăla, 3@/er. – 3@/er, cine naiba e= – Nu ştiu. 3idică din umeri. – 'ăi scuipă ceva despre 1ancroft. +au #ncă te simţi leat prin onoare sau ceva de enul ăsta=
Cred nenorociţi că am scuipat de"a. (ar n-o Nişte #n$it.măcelari. Nu asta vor să audă. +#nt– nişte de amatori, omule. – Continuă să strii, mai devreme sau mai t#r%iu vor crede. – Nu de asta e vorba, 8imm@. C#nd o să termine, n-o să conte%e cine s#nt, o să-mi străpună cipul cu un piron şi o să-mi v#ndă corpul pentru orane. 103
– Mda. 8imm@ baă un deet #n orbita oală şi scarpină absent c$eaurile de s#ne dinăuntru. e #nţele. &i bine, #ntr-o situaţie virtuală, ceea ce trebuie să faci este să treci cumva la nivelul următor. Corect= >n ti%u! cunoscut %e Luea !ui ar!an< cu un uor negru ti%ic< dre%t Deco!oni)are< e4rii gueri!e!or Vue!!iste Brig,)i!e +egre aeau i%!antat chirurgica! un s(ert de Ci! de ex%!o)i dec!an/a4i! en)iatic< care !a coand, ar (i trans(orat cinci)eci de etri %,tra&i în =ur în cenu/,. 5ra o tactic, cu un succes îndoie!nic. 5n)ia în chestiune aea !eg,tur, cu starea de (urie iar condi&ionarea cerut, %entru ararea dis%o)itiu!ui era una %eticit,. u aut !oc o serie de deton,ri ino!untare. >ns, nieni nu s9a o(erit o!untar s, interoghe)e un e4ru a! Brig,)i!or +egre. Oricu< nu du%, %riu! ca). +ue!e ei era #redeait,u c, nu9&i (aces,niic ai r,u< dar dîndu9&i acu (ieru! interioru! /i ei î!%ot !as, se încing, încet< ti%este s, în te gînde/ti. 6%!ori 4î!4îindu9te
(upă cum s%unea +ue!e ei era 6%higenia Dee< 6(( %entru acei dintre %rietenii ei care nu (useser, înc, uci/i de (or&e!e Protectoratu!ui. "!tie!e ei cuinte< !egate de asa de interogatorii din su4so! de !a +u,ru! 1< Shiatsu Bou!eard< se %resu%une c, au (ost (estul dracului! 5x%!o)ia deo!ase întreaga c!,dire. (estul dracului! M9a tre)it încooindu9,< cu u!tiu! dintre &i%ete înc, s(rede!ind în interioru! eu< cu îini!e di4uind s, aco%ere r,ni!e aintite. g,sit în schi4 o carne tîn,r, ne,t,at, su4 !en=eria a%retat,< o !eg,nare !in, /i %!esc,itu! unor a!uri ici undea a%roa%e. Deasu%ra ca%u!ui eu era un taan înc!inat de !en /i un hu4!ou %rin care n,,!ea o4!ic !uina soare!ui. M9a ridicat %e oi %atu! /i cicatrici< cearcea(u! îi c,)u de %e sîni. Pante!e aurii erau /i îngust !i%site de s(îrcuri!e intacte. O !u, de !a ca%,t. Lîng, %at erau un scaun si%!u de !en cu un tricou a!4 /i %anta!oni de %în), groas, î%,turi&i ordonat deasu%ra. Pe %odea erau ni/te sanda!e de s(oar,. >n ca4ina ic, nu ai exista niic 100
interesant în a(ar, de un a!t %at< gea,n cu a! eu< a! c,rui a/ternut (usese dat neg!i=ent !a o %arte< /i o u/,. Pu&in rudientar< dar esa=u! era !i%ede. M9a strecurat în haine /i a ie/it %e %untea !uinat, de soare a unui ic as de %escuit. – ha< is,toarea. Jeeia a/e)at, !a %u%a 4,rcii î/i !oi %a!e!e între e!e ,)îndu9 , a%,rînd. 5ra cu reo )ece ani ai 4,trîn, decît tru%u! %e care î! (o!osea< /i de o (ruuse&e întunecat, într9o uni(or, croit, din ace!a/i ateria! ca /i %anta!onii ei. >n %icioare!e goa!e %urta es%adri!e /i %e ochi oche!ari de soare cu !enti!e ari. >n %oa!, &inea un caiet de schi&e aco%erit cu cea ce se,na cu un %eisa= ur4an. #u st,tea aco!o< ea î! %use deo%arte /i se ridic, s, , întî%ine. Mi/c,ri!e ei erau e!egante< echi!i4rate. Prin co%ara&ie 9a si&it neîndeînatic. %riit %este 4ord !a a%e!e a!4astre. – #ît e oraK a între4at cu ne%,sare (or&at,. M, da&i de încare !a rechiniK 5a rîse< ar,tîndu9/i din&ii %er(ec&i. – +u< în acest stadiu nu e necesar. +u reau decît s, or4i. St,tea în %icioare cu 4ra&e!e atîrnînd< ho!4îndu9, !a ea. – tunci or4e/te. – Joarte 4ine. Jeeia se a/e), gra&ios îna%oi în scaunu! de !a %u%a. Te9ai i%!icat în %ro4!ee care în od c!ar nu te %riesc< /i ca re)u!tat ai aut de su(erit. 6nteresu! eu este< cred eu< identic cu a! t,u. dic,< s, eit, ne%!,ceri!e u!terioare. – 6nteresu! eu e s, te ,d urind. "n ic )î4et. – Da< sînt sigur, c, a/a e. #hiar /i o oarte irtua!, ar (i %ro4a4i! satis(,c,toare. /adar< în acest %unct tre4uie s, scot în eiden&, (a%tu! c, s%eci(ica&ii!e acestui dis%o)iti inc!ude o co%eten&, de cinci dan shotoCan. >ntinse o în, ca s,9i arate 4,t,turi!e de !a încheieturi!e degete!or. ridicat din ueri. – Mai u!t< oricînd ne %ute întoarce !a starea anterioar, de !ucruri. r,t,ora/u! %esteschi&at a%, /i< direc&ia 4ra&u!ui< a ,)ut !a ori)ont de urîndu9i ea. Scînteind în !uina re(!ectat,< %utea distinge inarete!e. %roa%e c, a reu/it s, )î4esc !a o %siho!ogie atît de ie(tin,. O a4arca&iune. Marea. 5adare. B,ie&ii ,/tia î/i cu%,raser, %rograu! !a so!duri. – +u reau s, , întorc aco!o< a )is sincer. 10
– Bine. tunci s%une9ne cine e/ti. încercat s, nu !as s, i se ad, sur%ri)a %e (a&,. ntrenaentu! adînc îngro%at se tre)i< ur)ind inciuni. – #redea c, 9a s%us. – #eea ce ai s%us este întrucîta con(u)< iar tu ai scurtat interogatoriu! o%rindu9&i %ro%ria ini,. +u e/ti 6rene 5!!iott< atîta !ucru e cert. +u %ari a (i 5!ias RCer< doar dac, nu a su(erit o reeducare su4stan&ia!,. Pretin)i c, ai o !eg,tur, cu Laurens Bancro(t< /i de aseenea c, e/ti din !ui!e exterioare< e4ru a! #or%u!ui Mesageri!or. +u ne a/te%ta !a a/a cea. – Parie) c, nu< a ururat. – +u re s, (i i%!ica&i în %ro4!ee care nu ne %riesc. – 9a&i i%!icat de=a. &i r,%it /i torturat un Mesager. i idee ce o s, , (ac, %entru asta #or%u!K O s, , îne)e /i o s, , /tearg, ci%uri!e cortica!e cu 5MP. La to&i. %oi (ai!ii!or oastre< a%oi %arteneri!or de a(aceri< a%oi (ai!ii!or lor /i oricui !e9ar sta în dru. #înd terina r,îne din s, oi tr,i&i nici ,car aintire. +u ,or %ute&i 4atenu =ocadeai #or% /i a%oi ca s, oco%une&i 4a!ade des%re asta. e&i (i eradicaţi. 5ra un 4!u( co!osa!. 5u /i #or%u! nu ai era în re!a&ii 4une de ce! %u&in )ece ani ai ie&ii e!e su4iectie< /i cea ai are %arte dintr9un seco! în ti% o4iecti. Dar în cadru! Protectoratu!ui Mesagerii erau o aenin&are care %utea (i negociat, în (a&a oricui< inc!usi un %re/edinte de %!anet,< cu aceea/i siguran&, cu care co%iii ici din +e%est erau aenin&a&i cu Ou! Peticit. – >n&e!esese< )ise (eeia ca!< c, Mesageri!or nu !e sînt %erise o%era&iuni %e P,înt decît cu andatu! O+". Poate c, /i tu ai aea !a (e! de u!te de %ierdut ca oricine a!tcinea. (l 1ancroft are o influenţă nedeclarată la Curtea N), lucru mai mult sau mai puţin eneral cunoscut. #uinte!e !ui Ouou Prescott< /i 9a re%e)it s, ri%oste). – Poate c, voi a&i rea s, , !ega&i de Laurens Bancro(t /i de #urtea O+"< a sugerat< încruci/îndu9i 4ra&e!e. Jeeia , %rii cîtea c!i%e. întu! îi ciu(u!ea %,ru!< aducînd cu e! huruitu! ag a! ora/u!ui. >n ce!e din ur, s%use – 5/titru%u! con/tient c, %ute /terge cortica! /i nicio s,9&i ru%e în 4uc,&e!e atîts,9&i de ici încîtci%u! s, nu r,în, ur,. 5(ecti nu a ai (i niic de g,sit. – , or g,si< a )is cu încrederea %e care &i9o d, un (ir de ade,r într9o inciun,. +u , %ute&i ascunde de #or%. , or g,si orice a&i (ace. #a singuru! !ucru !a care %ute&i s%era este s, 108
încerca&i s, a=unge&i !a o în&e!egere. – #e (e! de în&e!egereK între4, ea inex%resi. #u o (rac&iune de secund, înainte de a or4i intea ea se osteni s, ,soare înc!inarea /i %uterea (iec,rei si!a4e a!ese înainte de a o !ansa. sta era %orti&a de sc,%are. +u a ai (i o a!t, oca)ie. – 5xist, o o%era&iune a unor 4io%ira&i care (ac tra(ic cu %ro%riet,&i i!itare (urate de9a !ungu! #oastei de est< a rostit cu gri=,. Jo!osesc dre%t aco%erire !ocuri ca @err;s. – $i i9au cheat %e MesageriK Tonu! (eeii era dis%re&uitor Pentru ni/te 4io%ira&iK aide< RCer. Doar atîta %o&iK – +u sînt RCer< a re%!icat. Tru%u! ,sta e o aco%erire. "ite ce e< ai dre%tate. >n nou, din )ece ca)uri< ast(e! de chestii nu a=ung !a noi. #or%u! nu a (ost constituit ca s, se ocu%e de criina!itatea de !a acest nie!. Dar oaenii ,ia au %us îna %e ni/te !ucruri de care n9ar (i tre4uit s, se ating, niciodat,. 5chi%aent 4io cu reac&ie ra%id, %entru di%!oa&i. O chestie %e care nici ,car n9ar (i tre4uit ad, reodat,. #inea eO+" tare –iritat dinne9au cau)acheat asta – %e /i , re(ers9o !a nie!u! Praesidiu9u!ui a/a c, noi. Jeeia se încrunt,. – $i în&e!egereaK – P,i< în %riu! rînd îi da&i ie druu!< /i nieni nu or4e/te cu nieni des%re asta. ai s9o nui o neîn&e!egere %ro(esiona!,. %oi oi îi deschide&i ni/te cana!e. S%une&i ni/te nue. >n c!inici !a negru ca asta circu!, anuite in(ora&ii. r %utea s, a!ore)e cea %entru ine. – Du%, cu a ai s%us< nu re s, ne i%!ic, M9a înde%,rtat de 4a!ustrad,< !,sînd s, se ad, su(icient de u!t, (urie. – +u9&i 4ate =oc de ine< aice. +#nteţi i%!ica&i. , %!ace sau nu< a&i u/cat )dra,n din cea ce nu , %rie/te< iar acu (ie esteca&i (ie scui%a&i. #are ariant, o s, (ieK Lini/te. +uai 4ri)a ,rii între noi< /i s!a4a !eg,nare a 4,rcii. – O s, &ine cont de asta< )ise (eeia. #ea se întî%!, cu !uina sc!i%itoare de deasu%ra a%ei. Mi9a utat %riirea dinco!o de deuerii a ,)ut str,!ucirea se des%rinde a!uri(eeii /i se/i a/terne %e cu cer< a%!i(icîndu9se. Ora/u! se a!4i ca într9o ex%!o)ie nuc!ear,< argini!e asu!ui se di!uar, ca într9o cea&, din are. Jeeia din (a&a ea dis%,ru odat, cu restu!. Totu! deeni (oarte t,cut. ridicat o în, s, ating cea&a aco!o unde %araetrii !uii se 10I
terinau /i 4ra&u! %,ru s, se i/te cu încetinitoru!. Se au)i un /uierat static ca sunetu! %!oii crescînd din !ini/te. îr(uri!e degete!or e!e deenir, trans%arente< a%oi a!4e ca inarete!e ora/u!ui su4 (u!ger. %ierdut energia i/c,rii /i a!4ea&a se tîrî în sus %e 4ra&. R,su(!area i se o%ri în gît< inia (,cu %au), în i=!ocu! 4,t,ii. +u ai 5xista.
Capito#u# Paispr%-%c% M9a tre)it înc, o dat,< de data asta cu o aor&ea!, rece %e su%ra(a&a %ie!ii< ca sen)a&ia de %e îini du%, ce !e9ai c!,tit de detergent sau s%irt< dar întins, %e tot cor%u!. Reintrarea într9un tru% de 4,r4at. Se doo!i ra%id %e ,sur, ce intea i se a=usta !a nou! siste neros. R,coarea ag, a aeru!ui condi&ionat %e carnea ex%us,.de5ra de)4r,cat. ridicat îna stîng, /i a atins cicatricea su4 ochi. M, %useser, îna%oi. Deasu%ra ea taanu! era a!4 /i %unctat cu s%oturi !uinoase %uternice. M9a s,!tat %e coate /i 9a uitat în =ur. "n a!t (ior rece< de data asta intern< a!unec, %rin ine cînd a ,)ut c, , a(!a într9o sa!, de o%era&ii. >n %artea o%us, a înc,%erii se g,sea o %!at(or, chirurgica!, de o&e! !ustruit cu /an&uri %entru strîngerea sînge!ui /i 4ra&e!e strînse a!e unui autochirurg sus%endate deasu%ra ca un %,ian=en. +iciunu! dintre sistee nu era acti< dar existau ecrane ici care c!i%eau cuîntu! ST+DBW %e %erete /i %e o unitate de onitoare de !îng, ine. M9a a%!ecat ai a%roa%e s%re dis%!a /i a ,)ut o !ist, de (unc&iuni deru!îndu9se re%etat. Prograaser, autochirurgu! s, , ru%, în 4uc,&i. S,rea de %e taa de a/te%tare cînd u/a se deschise /i (eeia sintetic, intr, reorcînd o %ereche de edici. runc,toru! de %articu!e îi atîrna !a coa%s, /i c,ra o !eg,tur, u/or de recunoscut. – aine!e. Mi !e a)îr!i cu o c,ut,tur, înioas, >4rac,9te. "nu! dintre edici !,s, o în, %e 4ra&u! ei. –– Procedura cere dis%re&uitor. Poate ne d, în =udecat,. Doar Da< %u(ni (eeia nu cre)i c, !ocu! ,sta se re)u, !a un si%!u De9 sau Re9< %oate o s, or4esc cu Ra s, ne trans(er, des(,/urarea a(acerii %rin a!tcinea. 10
– +u or4e/te des%re reîntru%are< a o4serat eu< tr,gîndu9i %anta!onii. rea s, eri(ice traue!e a(erente interogatoriu!ui. – Te9a între4at cineaK ridicat din ueri. – da%ta&i9,. "nde ergeK – S, or4i cu cinea< )ise ea scurt /i reeni !a edici. Dac, este cine s%une c, este< traue!e nu or (i o %ro4!e,. 6ar dac, nu este< oricu se întoarce iediat aici. continuat s, , î4rac cît %utea de încet. Deci înc, nu sc,%ase din (oc. B!u)a /i geaca erau intacte dar 4andana dis%,ruse< ceea ce , su%,r, r,u de tot. O cu%,rase a4ia cu cîtea ore în ur,. +u ai aea nici ceas. ot,rîndu9, s, nu (ac scanda! din cau)a asta< i9a încheiat ghete!e /i 9a ridicat în %icioare. – Deci %e cine erge s, întî!niK Jeeia îi arunc, o %riire acr,. – #inea care destu!e cît îna%oi s,9&i eri(ice rahatu!. %oi< eu %ersona! cred c, /tie te o aduce aici %entru o dis%ersare ordonat,. – #înd o s, se terine asta< a s%us %!at< %oate oi %utea coninge una dintre echi%e!e noastre s,9&i (ac, o i)it,. reau s, )ic< în tru%u! t,u rea!. or dori s, , u!&ueasc, %entru s%ri=in. runc,toru! ie/i din toc cu o i/care !in, /i a=unse su4 4,r4ia ea. 4ia a ,)ut ce se întî%!,. Si&uri!e recent întru%ate se )4,tur, în c,utarea unei reac&ii< cu eoni %rea tîr)iu. Jeeia sintetic, se a%!ec, s%re o4ra)u! eu. – S, nu , aenin&i niciodat,< gr,ad, de rahat ce e/ti< )ise ea 4!înd. 69ai s%eriat %e c!onii ,/tia< au ancorat într9un !oc /i cred c, ai su(icient, greutate ca s,9i scu(un)i. La ine nu &ine. i %rice%utK %riit9o cu co!&u! ochiu!ui< atît cît %utea de 4ine cu ca%u! înghesuit de ar,. – Price%ut< a )is. – Bine< /uier, ea /i înde%,rt, arunc,toru!. Dac, Ra te eri(ic,< o s, , a/e) !a coad, /i o s,9i cer scu)e în rînd cu to&i cei!a!&i. Dar %în, atunci nu e/ti decît un candidat !a /tergerea ci%u!ui cortica!. #u %as ra%id< a str,4,tut ni/te coridoare %e care a încercat s, !e eore) /i a intrat într9un !i(t identic cu ce! care , !irase c!inicii. nu,rat din nou nie!uri!e< /i cînd a ie/it în %arcare ochii ei au a!unecat ino!untar s%re u/a %rin care o duseser, %e 107
Louise. intiri!e e!e des%re %erioada torturii era ce&oase – condi&ionarea de Mesager tr,gea în od de!i4erat o cortin, %este ex%erien&, ca s, înde%,rte)e traua – dar chiar dac, a/ (i !i%sit cîtea )i!e< asta însena ca )ece inute de ti% rea!. Jusese în c!inic, nuai o or, sau axi dou,< iar cor%u! Louisei ar (i %utut înc, s, a/te%te cu&itu! în s%ate!e ace!ei u/i< cu intea înc, stocat, %e ci%u! cortica!. – "rc, în a/in,< )ise (eeia !aconic. De data asta a (ost dus cu un ehicu! ai s%a&ios< ai e!egant< aintind de !iu)ina !ui Bancro(t. >n ca4ina din (a&, st,tea de=a un /o(er< în !irea /i cu ca%u! ras %e care aea codu! de 4are a! anga=atoru!ui i%riat deasu%ra urechii stîngi. ,)use cî&ia ase,n,tori %e str,)i!e din Ba #it /i , între4ase de ce s9ar su%une cinea unui aseenea trataent. Pe Luea !ui ar!an nieni a!tcinea în a(ar, de i!itari nu era ,)ut ort %urtînd coduri!e de autori)are. 5ra %rea a%roa%e de (euda!isu! #o!oni),rii %entru4,r4at a (i con(orta4i!. "n a! doi!ea st,tea !îng, u/a co%artientu!ui din s%ate< cu o itra!ier, urît, atîrnîndu9i neg!i=ent în în,. $i e! aea craniu! ras /i codu! de 4are. L9a %riit insistent trecînd %e !îng, e! /i a urcat în s%ate. Jeeia sintetic, se a%!ec, s,9i or4easc, /o(eru!ui /i eu i9a (or&at neuracheu! ca s, trag cu urechea. – ca%u! în nori. reau s, (i aco!o înainte de ie)u! no%&ii. – +icio %ro4!e,. Tra(icu! %e coast, e !e=er în seara asta /i "nu! dintre edici trînti u/a în ura ea /i %ocnetu! so!id !a a%!i(icare axi, a%roa%e îi s%arse ti%ane!e. r,as !ini/tit< reenindu9i< %în, cînd (eeia /i ce! cu itra!iera deschiser, u/i!e %e a4e!e %,r&i /i urcar, !îng, ine. – >nchide ochii< s%use (eeia< sco&înd 4andana ea. O s, te !eg !a ochi %entru cîtea inute. Dac, o s,9&i d, druu!< ti%ii ,/tia n9o s, rea s, /tii unde s,9i g,se/ti. %riit în =ur !a (erestre. – Oricu< astea i se %ar %o!ari)ate. – Mda< dar nu %ute /ti cît de 4un este neuracheu!< nuK cu stai !ini/tit. >nnod, e/ar(a cui)ua!. o e(icien&, antrenat, o întinse %u&in ca s,9i aco%ere tot ro/ie cî%u! M9a !,sat %e /i s%ate în scaun. – #îtea inute. Stai !ini/tit /i nu trage cu ochiu!. O s,9&i s%un eu cînd. Ma/ina &î/ni %ro4a4i! în exterior (iindc, a %utut au)i r,%,itu! %!oii %e caroserie. Mirosea s!a4 a %ie!e de !a tocuri!e are!or< ceea 1?
ce era ai 4ine decît irosu! de (eca!e din c,!,toria anterioar,< iar scaunu! %e care /edea se u!a con/tiincios du%, (ore!e e!e. Se %,rea c, aansase în ierarhie. & ceva strict temporar, omule. )î4it ag ocii !ui @i r,sunînd în s%ate!e craniu!ui. ea dre%tate. #îtea !ucruri erau !i%e)i în !eg,tur, cu ce! %e care ura s,9! întî!ni. ce! cinea nu oia s, in, !a c!inic,< nu oia nici ,car s, (ie ,)ut în a%ro%ierea ei. cest !ucru indica o res%ecta4i!itate< /i odat, cu aceasta %utere< %uterea de a accesa date din !ui!e exterioare. #ît de curînd aeau s, a(!e c, aenin&,ri!e cu #or%u! Mesageri!or erau ne(ondate< /i (oarte curînd du%, aceea aea s, (iu ort. Mort cu ade,rat. Asta cam reclamă să treci la acţiune, amice. Mulţam, 8imm@. Du%, cîtea inute (eeia îi s%use s,9i scot !eg,tura de !a ochi. î%ins9o %e (runte /i a !egat9o aco!o în %o)i&ia ei o4i/nuit,. !,turi de o ine< uscu!osu! cu itra!ier, )î4i su%erior. 69a aruncat %riire curioas,. – 5 cea au)antK – Da. Jeeia or4i (,r, s,9/i ia ochii de !a !uini!e ora/u!ui de dinco!o de (ereastr, r,&i ca un idiot. – +u /i aco!o de unde in eu. Se întoarse s, , %rieasc, cu i!,. – +u te a(!i aco!o. Te a(!i %e P,înt. >ncearc, s, te co%or&i în consecin&,. Mi9a utat %riirea de !a unu! !a a!tu!< %isto!aru! înc, )î4ind< sintetica a(i/înd o ex%resie de dis%re& %o!iticos< a%oi a ridicat din ueri /i i9a ridicat a4e!e îini ca s,9i de)!eg 4andana. Jeeia reeni !a conte%!area !uini!or ora/u!ui cu(undat su4 noi. P!oaia %,rea s, (i încetat. secerat în =os cu s,!4,ticie de !a în,!&iea ca%u!ui< în stînga /i în drea%ta. Punu! eu stîng se în(i%se în tî%!a %isto!aru!ui cu destu!, (or&, ca s, ru%, osu! /i e! se %r,4u/i %e o %arte cu un singur icnet. +ici nu ,)use !oitura enind. Bra&u! eu dre%t era înc, în i/care. r,suci< %ro4a4i!4ra&u! ai re%ede decît a//i(is,9/i %utut eu !oi< darSintetica , citisesegre/it. Ridicase ca s, %are)e %rote=e)e ca%u!< iar eu trecea %e su4 garda ei. Mîna i se înc!e/t, %e arunc,toru! de !a centura ei< de4!ocînd %iedica /i dec!an/îndu9!. Ra)a %rinse ia&, t,ind în =os< /i o are %arte din %icioru! dre%t a! (eeii se des(,cu în (î/ii de carne înainte ca circuite!e !iitatoare 11
s, întreru%, ex%!o)ia. 5a r,cni< ai u!t un ur!et de (urie decît de durereF a%oi a ridicat gura arei dec!an/înd o a!t, ex%!o)ie în diagona!, %este cor%u! ei. Ra)a s,%, un cana! de un !at de %a!, chiar %rin ea /i %rin s%,taru! scaunu!ui. Sînge!e î%ro/c, toat, ca4ina. runc,toru! secer, din nou /i interioru! se cu(und, 4rusc în seiîntuneric atunci cînd ra)a arei se o%ri. Lîng, ine< (eeia sintetic, 4o!4orosi /i o(t,< a%oi sec&iunea torsu!ui de care era ata/at ca%u! se des%rinse de %artea stîng, a cor%u!ui. Jruntea a=unse s, se s%ri=ine de (ereastra %rin care %riise a(ar,. r,ta straniu< ca /i cu s9ar (i r,corit %e geau! a4urit. Restu! cor%u!ui r,ase &ea%,n în %o)i&ie ertica!,< rana asi, o4!ic, (iind cauteri)at, curat de ra),. Mirosu! aestecat de carne %r,=it, /i co%onente sintetice arse se si&ea %retutindeni. – Tre%%K repp= 5ra di(u)oru! /o(eru!ui care scîncea. Mi9a /ters sînge!e de %e ochi– /i uitat %e s%us ecranu! (ixat în %erete!e (a&,. arunc,toru!. 5 9a oart,< i9a (e&ei /ocate< /i adin ridicat îndoi sînt or&i. $i tu o s, (ii ur,toru!< dac, nu ateri), iediat. $o(eru! , !u, în rîs. – +e a(!, !a cinci sute de etri %este Go!(< %rietene< /i eu %i!ote) a/ina asta. #e %ro%ui s, (aceK a!es un %unct interediar %e %erete!e dintre ce!e dou, ca4ine< a de)actiat circuitu! !iitator a! arunc,toru!ui /i i9a ad,%ostit (a&a cu o în,. – ei< ce tras în co%artientu! /o(eru!ui (oc concentrat. Ra)a to%i o gaur, de circa un centietru diaetru /i %entru un oent %!ou, cu scîntei în ca4in,< atunci cînd arura de su4 %!astic o%use re)isten&,. %oi scîntei!e %ierir,< ra)a str,%unse /i a au)it cea ca un scurtcircuit în co%artientu! anterior. o%rit (ocu!. – "r,toarea trece dre%t %rin scaunu! t,u< a %rois. %rieteni care , or reîntru%a du%, ce ne or %escui din go!(. Pe tine o s, te tai (î/ii %rin %erete!e ,sta nenorocit< /i chiar dac, î&i rate) cortica! !e a (i di(ici! seaa care %arte din tine î&ici%u! a%ar&ine cu ade,rat< a/a c,s,9/i acudea ateri%ea%ă dracului. Liu)ina se a%!ec, a4ru%t într9o %arte< %ier)înd a!titudine. M9 a rea/e)at în i=!ocu! ,ce!u!ui /i i9a ai cur,&at din sînge!e de %e (a&, cu o înec,. – /a e 4ine< a s%us ai ca!. cu !as,9, =os în a%ro%iere 12
de Mission Street. 6ar dac, te gînde/ti s, ceri a=utor< gînde/te9te /i !a asta. Dac, are !oc o !u%t,< tu ori %riu!. i în&e!esK Tu ori %riu!. or4esc des%re oarte rea!,. O s, , asigur c,9&i %r,=esc ci%u! chiar dac, ar (i u!tiu! !ucru %e care î! (ac înainte de a (i do4orît. Ja&a !ui îi întoarse %riirea %rin ecran< %a!id,. S%eriat,< dar nu destu! de s%eriat,. Sau %oate s%eriat, de a!tcea. Oricine î/i i%ri, codu! de 4are %e anga=a&ii s,i nu e %rea %ro4a4i! s, (ie o %ersoan, care iart,< /i re(!exu! su%unerii înde!ungate în cadru! ierarhiei este de o4icei su(icient ca s, de%,/easc, teaa de oartea în !u%t,. /a se duc r,)4oaie!e< !a ura ure!or – cu so!da&i c,rora !e e ai (ric, s, ias, din rînd decît s, oar, %e cî%u! de !u%t,. /a (usese /i eu. – #e )ici de astaK 9a o(erit r,%it. Dac, ateri), io!e)i %rotoco!u! de tra(ic. %are Sia< te u(!, /i te re&in. Tu nu s%ui niic. 5u dis%ar în iartra(ic. ei nuPoestea au niictaîn !eg,tur, cu tine a(ara unei contraen&ii este c, tu e/ti doar în /o(eru!< %asagerii t,i au aut o ic, neîn&e!egere în s%ate /i a%oi eu te9a (or&at s, ateri)e)i. >ntre ti%< cei %entru care !ucre)i te scot ra%ido %e cau&iune /i %rie/ti /i un 4onus %entru c, nu ai ciri%it în arest irtua!. %riit ecranu!. 5x%resia !ui osci!,< /i înghi&i în sec. Destu!, oea!,< era ti%u! (a%te!or. 4!ocat !a !oc circuitu! !iitator< a ridicat arunc,toru! ast(e! încît s,9! %oat, edea /i !9a (ixat în cea(a !ui Tre%%. – / )ice c, a încheiat tîrgu!. De a%roa%e< ra)a arunc,toru!ui a%ori), /ira s%in,rii< ci%u! /i totu! în =uru! !ui. reenit !a ecran. – 5 rîndu! t,u. #hi%u! /o(eru!ui se contorsion,< iar !iu)ina înce%u s, %iard, în,!&ie neregu!at. %riit %e (ereastr, (!uxu! tra(icu!ui de su4 noi< a%oi 9a a%!ecat /i a 4,tut în gea. – S, nu ui&i de contraen&ie< te rog. 5! înghi&i /i a%ro4, din ca%. Liu)ina c,)u ertica! %rin cu!oare!e ag!oerate de tra(ic /i se de ciocni greoi(urioase de %,înt< %roocînd un cor de &iuituri a!e a!erte!or co!i)iune de !a ehicu!e!e din =uru! nostru. Prin (ereastr, a recunoscut strada %e care naigase î%reun, cu #urtis noa%tea trecut,. ite)a noastr, sc,dea. – Deschide u/a !atera!,< a )is< îndesînd arunc,toru! su4 13
geac,. O a!t, a%ro4are sucit, /i u/a în chestiune se cr,%,< a%oi r,ase atîrnînd întredeschis,. M9a r,sucit< a deschis9o /i a au)it sirene!e %o!i&iei )4ierînd undea deasu%ra noastr,. Ochii ei îi întî!nir, %e ai /o(eru!ui %entru o c!i%, %e ecran /i i9a rîn=it. – 5/ti un o în&e!e%t< /i 9a aruncat din ehicu!u! o%rit. Paa=u! 9a i)4it în ueri /i în s%ate în rostogo!irea ea %rintre strig,te!e s%eriate a!e %ietoni!or s%eria&i. M9a rostogo!it de dou, ori< 9a !oit %uternic de o (a&ad, de %iatr, /i 9a ridicat %rudent în %icioare. "n cu%!u de trec,tori se ho!4a !a ine cu îi ar,ta din&ii într9un rictus care9i (,cu s9o /tearg,< desco%erind a!te itrine interesante. O ra(a!, st,tut, de aer de%!asat trecu %este ine cînd ehicu!u! unor %o!i&i/ti de tra(ic a%,ru în sia=u! !iu)inei contraeniente. r,as unde era< tr,gîndu9, în s%ate!e %riiri!or %u&ini!or trec,tori curio/i care (useser, artori !a sosirea ea neortodox,. >n orice se ca)înde%,rtar,< interesu! (a&, de ine %,!ea. "na cîte una %riiri!e ho!4ate atrase de (u!gerarea !uini!or a/inii de %o!i&ie care acu %!utea aenin&,tor deasu%ra /i %u&in în s%ate!e !iu)inei o%rite. – O%re/te otoare!e /i r,îi %e !oc< cîrîir, di(u)oare!e aeriene. Mu!&iea înce%use s, se adune< oaenii se gr,4eau %e !îng, ine< înghiontindu9se /i încercînd s, ad, ce se %etrecea. M9a s%ri=init de )id< ana!i)îndu9i aarii!e din ura s,riturii. Du%, sen)a&ia de aor&ea!, trec,toare din u,r /i din s%ate< de data asta o (,cuse corect. – Ridic, îini!e deasu%ra ca%u!ui /i înde%,rtea),9te de ehicu!< eni ocea eta!ic, a %o!i&istu!ui de tra(ic. Peste ca%ete!e s%ectatori!or< a o4serat /o(eru! de)!i%indu9se de !iu)in, în %ostura recoandat,. P,rea u/urat s, se a(!e în ia&,. Pentru o c!i%, 9a sur%rins între4îndu9, de ce aceast, o%&iune de a te &ine deo%arte nu era ai %o%u!ar, în cercuri!e în care , înîrtea. 5rau %rea u!te dorin&e de oarte %este tot în =ur< 4,nuia eu. M9a retras cî&ia %a/i aestecîndu9, în u!&ie< a%oi a !unecat în anoniatu! !uinat str,!ucitor a! no%&ii din Ba #it.
10
Capito#u# Cincispr%-%c% H'unctul de vedere personal, aşa cum ţine să spună toată lumea, este politic. (eci, dacă vreun idiot de politician, vreun "ucător de-al puterii, #ncearcă să pună #n aplicare politici care v-ar face rău sau care vă interesea%ă, 0)A?- '&3+NA0. 2nfuriaţi-vă. Mecanismul 8ustiţiei nu vă va servi #n acest sens 6 este lent şi rece, şi le aparţine lor, cu $ard şi soft. Numai cei mici suferă #n m#inile 8ustiţieiI creaturile puterii se strecoară pe sub ea făc#nd cu oc$iul şi r#n"ind. (acă vreţi dreptate, va trebui să o smuleţi de la ei. Faceţi din acest lucru ceva '&3+NA0. Faceţi c#t mai multe paube posibil. 3AN+M?&?-J M&+A8)0. Astfel veţi avea o şansă cu mult mai mare de a fi luaţi #n serios data viitoare. eţi fi consideraţi periculoşi. >i nu faceţi nicio reşeală5 să fiţi luaţi #n serios, să fiţi consideraţi periculoşi repre%intă o diferenţă, +?N:)3A diferenţă #n oc$ii lor, #ntre "ucători şi oamenii de r#nd. Cu "ucătorii vor #nc$eia afaceri. 'e oamenii de r#nd voastră, #i vor lic$ida. >i din voastră, c#nd #n c#nd le va provoca orasm lic$idarea dislocarea tortura şi eBecuţia brutală cu insulta supremă de a spune că e doar o afacere, e doar politică, aşa stau lucrurile #n lume, viata e dură şi N) & C&A '&3+NA0, ei bine, să-i ia dracu. 0uaţi-o personal. L)&00C3?+ FA0CN&3 6 0ucruri pe care ar fi trebuit să le fi #nvăţat de"a, olumul ?? -orii se ridicau a!4,strui %este ora/ cînd 9a întors în LicCton< /i totu! !ucea ca eta!u! unui %isto! de !a %!oaia recent,. stat în u4ra %i!oni!or autostr,)ii /i a %îndit strada deastat, în c,utarea oric,rui sen de i/care. ea neoie de acest sentient< dar e! nu enea u/or în !uina rece a înce%utu!ui de )i. #a%u! îi 4î)îia de !a date!e asii!ate ra%id iar @i de Soto îi %!utea %rin (undu! in&ii ca un (ai!iar deon (,r, odihn,. )nde te duci, a/= +ă fac ceva paube. endrix nu (usese ca%a4i! s,9i o(ere in(ora&ii des%re c!inica !a care Du%, %roisiunea (,cut, ea< de DeeC c,9i a (usese aduce !a dus. întoarcere un disc cu tortura a ongo!u!ui %resu%us c, tre4uia s, se a(!e de cea!a!t, %arte a Go!(u!ui< %ro4a4i! în OaC!and< dar !ucru! în sine nu era de %rea are (o!os< chiar %entru o 6. >ntreaga )on, a Go!(u!ui %,rea s, (ie inundat, de actiit,&i 1
4iotehno!ogice i!ega!e. ea de gînd s,9i reg,sesc ure!e %a/i!or !a odu! dur. @err;s #!osed :uarters. ici endrix îi (usese u!t ai de a=utor. Du%, %u&in, h,r&uia!, cu ni/te sistee anti9intru)iune de nie! sc,)ut< îi ex%use ,runtaie!e c!u4u!ui de 4ioca4ine %e ecranu! din caera ea. P!anuri!e eta=e!or< echi%aentu! de securitate< orare!e /i ture!e. Le9a %arcurs în cîtea secunde< a!ientat de (uria !atent, %roocat, de interogatoriu. #înd ceru! înce%u s, se !uine)e %a!id în (ereastra din s%ate!e eu< i9a %us +eexu! /i Phi!i%su! în tocuri!e !or< i9a !egat cu&itu! Te44it< /i a ie/it s,9i (ac %ro%ria ea anchet,. +u ,)use nicio ur, a co)ii e!e cînd intrase în hote!< /i nici cînd a %!ecat nu %,rea s, (ie %rin %rea=,. +orocu! !ui< %resu%un. @err;s #!osed :uarters în !uina )ori!or. Micu! (ior istic erotic /i ata/at erau !ocu!ui în ti%u! no%&ii dis%,ruse acu. +eoane!e /i ie(tin ho!o(ire!e stinse /i în(i%te %e c!,dire ca o 4ro/, de %rost gust %e o rochie eche. %riit ohorît dansatoarea< a(!at, înc, în ca%cana %aharu!ui de cocCtai!< /i 9a gîndit !a Louise< a!ias nenoe< torturat, %în, !a o oarte din care re!igia ei nu îi a da oie s, se întoarc,. ?a-o personal. Ninea +eexu! în îna drea%t, ca o deci)ie !uat,. >naintînd s%re c!u4< a ac&ionat %iedica /i %!esnetu! eta!ic se au)i %uternic în aeru! t,cut a! diine&ii. O înie !ent,< rece< înce%ea s, urce în ine. Ro4otu! de !a u/, se (oi si&ind a%ro%ierea ea /i un 4ra& se în,!&, într9un gest de %rotec&ie. – 5 închis< %rietene< )ise ocea sintetic,. îndre%tat +eexu! s%re %rag /i a tras în dou! creieru!ui ro4otu!ui. #arcasa %oate s, (i o%rit g!oan&e!e de ca!i4ru ai ic< dar a!e +eexu!ui )dro4ir, unitatea. Scîntei!e &î/nir, 4rusc /i ocea sintetic, &i%,. Bra&e!e caracati&ei 4iciuir, s%asodic< a%oi se uiar,. Juu! se scurgea din carcasa s%art, de %e %rag. Prudent< a î%ins +eexu! dintre tentacu!e!e atîrnînd< a %,/it %este e! cu /i !9a întî!nit unu! %e Mi!o care urca sc,ri!e s, a(!e ce era cu )gootu! ,!a. Ochii i se !,rgir, ,)îndu9,. – Tu. #e L9a î%u/cat în gît< !9a %riit îndoindu9se /i %r,4u/indu9se %e sc,ri< a%oi< în ti% ce e! se str,duia s, se ridice iar în %icioare< 18
!9a î%u/cat înc, o dat, în (a&,. #o4orînd sc,ri!e du%, Mi!o un a! doi!ea dur a%,ru în s%a&iu! %rost !uinat de su4 ine< îi arunc, o %riire /ocat, cadaru!ui !ui Mi!o /i întinse îna s%re un arunc,tor cu as%ect greoi de !a centur,. L9a g,urit de dou, ori în %ie%t înainte ca degete!e !ui s, ating, ara. >n ca%,tu! sc,ri!or a (,cut o %au),< a des(,cut Phi!i%su! cu îna stîng, /i a a/te%tat un oent în t,cere< !,sînd ecouri!e î%u/c,turi!or s, se sting, din urechi!e e!e. Ritu! greu de arti!erie %e care , a/te%ta s,9! aud !a @err;s se ai si&ea înc, dar +eexu! aea o oce %uternic,. >n stînga aea str,!ucirea ro/ie %u!sant, a coridoru!ui care ducea !a ca4ine< !a drea%ta o ho!ogra, ca o %în), de %,ian=en cu di(erite %i%e /i stic!e %rinse în ea /i cuîntu! BR scris cu i!uiniu %e u/i!e negre din s%ate. Date!e din ca%u! eu indicau o %re)en&, ini, a securit,&ii %entru ca4ine – ce! u!t trei< %ro4a4i! doar doi !a ora asta a diine&ii. Mi!o /i duru! (,r, nue (iind %e =os %e sc,ri< ai r,înea unu! se%arat %osi4i!. /i Baru! (onic< conectat !a un siste de sonori)are !ucraera cu i)o!at doi %în, !a %atru %a)nici înara&i care (,ceau /i %e 4aranii. @err aaru!. ascu!tat< %ornindu9i neuracheu!. De %e coridoru! din stînga a au)it una dintre u/i!e ca4ine!or deschi)îndu9se %e (uri/ a%oi (o/netu! oa!e a! cuia tîrîndu9/i %icioare!e %e %odea cu credin&a gre/it, c, a/a ar (ace ai %u&in )goot decît dac, ar %,/i nora!. P,strîndu9i ochii (ixa&i %e u/a din drea%ta a 4aru!ui< a î%ins %isto!u! Phi!i%s %e du%, co!&u! din stînga /i< (,r, s, , ostenesc s, , uit< a a)îr!it o serie t,cut, de g!oan&e %rin aeru! !uinat în ro/u a! coridoru!ui. ra %,rea s, !e scui%e ca %e ni/te rauri su(!ate de înt. Se au)i un or,it strangu!at< a%oi 4u(nitura /i ),ng,nitu! unui cor% /i a! unei are !oind %odeaua. "/i!e 4aru!ui r,aser, închise. Mi9a i&it ca%u! %e du%, co!&u! %erete!ui /i %rin dungi!e ro/ii aruncate de !uina rotati, a ,)ut o (eeie îndesat, în echi%aent de !u%t, &inîndu9se cu o în, de o !atera!, /i %i%,ind du%, %isto!u! c,)ut cu cea!a!t,. %,/it re%ede s%re ar, /i a !oit9o sco&înd9o din ra)a de ei de ac&iune< a%oiaea a îngenuncheat !îng, ea. Pro4a4i! o nierise ai u!te oriF sînge %e %icioare /i c,a/a era înuiat,. 69a !i%it gura Phi!i%su!ui de (runte. – Lucre)i !a %a)a !ui @errK 5a a%ro4, din ca%< cu ochii !,rgindu9se a!4i în =uru! iri/i!or. – O singur, /ans,. "nde eK 1I
– La 4ar< /uier, ea %rintre din&i< !u%tîndu9se cu durerea. La as,. #o!&u! negru. dat din ca%< 9a ridicat /i a &intit cu gri=, între ochi. – Stai Phi!i%su! o(t,. 'aube. M, a(!a în i=!ocu! ho!ograei %,ian=enu!ui< îndre%tîndu9, s%re u/i!e 4aru!ui< cînd acestea se i)4ir, în !,turi /i 9a %oenit (a&, în (a&, cu DeeC. u înc, /i ai %u&in ti% s, reac&ione)e !a (antoa din (a&a !ui decît ausese Mi!o. 69a (,cut o ic, %!ec,ciune (ora!,< a4ia o înc!inare a ca%u!ui< a%oi a dat (rîu !i4er îniei din interioru! eu /i !9a î%u/cat în od re%etat !a nie!u! ta!iei în ace!a/i ti% /i cu +eexu! /i cu Phi!i%su!. Se î%!etici în s%ate %rin u/i su4 i%actu! u!ti%!u iar eu !9a urat în,untru< înc, tr,gînd. 5ra un s%a&iu !arg< !uinat s!a4 de s%oturi!e o4!ice /i de !uini!e de ghidare atenuate a!e ringu!ui de dans< acu a4andonat. De9a !ungu! a!4astre str,!uceau din s%ate!e 4aru!ui< ca /i%erete!ui< cu ar (i !uini %,)it o reci scar, o4scur, co4orînd s%re %aradis. >n s%ate se a(!au ra(turi!e cu %i%e!e< u(e!e /i stic!e!e din o(ert,. Pa)nicu! acestui te)aur a! îngeri!or arunc, o %riire s%re DeeC< care se %r,4u/ea cu îini!e îngro%ate în ,runtaie!e distruse< /i întinse îna su4 4ar cu o ite), cu ade,rat sei9 diin,. au)it stic!a s%,rgîndu9se în c,dere< a întins +eexu! /i !9 a i)4it de dis%!a9uri!e de %e %erete ca într9o cruci(icare i%roi)at,. tîrn, un oent aco!o< ciudat de e!egant< a%oi se r,suci /i se %rinse de ra(tu! cu stic!e /i %i%e în c,dere s%re %odea. DeeC c,)u /i e!< înc, i/cîndu9se< /i o (or, o4scur,< o!uinoas, s%ri=init, de arginea ringu!ui s,ri înainte< e!i4erînd un %isto! din dre%tu! ta!iei. L,sase +eexu! %e 4ar – nu aea ti% s, , întorc /i s, &intesc – /i a tras o ra(a!, cu Phi!i%su!< s,!tat %e =u,tate. Si!ueta or,i /i se î%!etici< %ier)îndu9/i ara /i a!unecînd %e ring. Bra&u! eu stîng se ridic,< se îndre%t, /i î%u/c,tura în ca% î! arunc, îna%oi %e %!at(ora de dans. 5couri!e +eexu!ui se stingeau în co!&uri!e înc,%erii. De=a î! %icioare!e edea %e a(!aese !a )ece etri distan&,< ar,tîndu9/i din@err. s%ate!eSeunei %roaste în oentu! în care a ridicat +eexu!. înghe&at. – >n&e!e%t. +euracheu! i4ra ca o coard, întins,< /i un rîn=et dat de adrena!in, se s%în)ura ne4une/te %e (a&a ea. Mintea îi )4îrnîi 1
%rintre ca!cu!e. "n cartu/ r,as în Phi!i%s< /ase în +eex. – Las, îini!e aco!o< /i restu! a/ea),9! =os. Dac, i/ti un deget< &i9! su!g cu tot cu încheietur,. Se scu(und, !a !oc în scaun< cu (a&a contorsionat,. ederea %eri(eric, îi s%unea c, nu ai i/ca nieni în =ur. %,/it atent %este DeeC< care se gheuise în %o)i&ie (eta!, în =uru! a4doenu!ui< /i eitea un scîncet adînc< agoni)ant. Ninînd +eexu! (ixat %e asa din (a&a intre!or !ui @err< a co4orît cea!a!t, ar, %în, a a=uns s, &inteasc, direct în =os /i a a%,sat %e tr,gaci. -gootu! !ui DeeC încet,. De data asta @err i)4ucni – &şti ţicnit, 3@/er= preşte-te! Nu poţi sucit &eaa +eexu!ui s%re e! /i (ie asta (ie cea de %e (igura ea î! (,cu s, tac,. +iic nu se i/ca în s%ate!e cortinei de !a ca%,tu! ringu!ui< niic în s%ate!e 4aru!ui. "/i!e r,aser, închise. Traersînd distan&a r,as, %în, !a asa !ui @err< a întors unu! dintre scaune /i !9a înc,!ecat< a/e)îndu9, cu (a&a !a iners e!. – Tu< @err< a )is %!at< tre4uie s, ai ascu!&i din cînd în cînd ce s%un oaenii. Ni9a ex%!icat< nue!e eu nu este RCer. – 6ndi(erent cine dracu; e/ti< sînt atent. 5ra atîta enin %e chi%u! din (a&a ea încît era o inune c, @err nu se îneca în e!. – Sînt i%!icat în nenorocitu! ,sta de ecanis< %rice%iK stea. Toate astea. O s, %!,te/ti. O s,9&i dore/ti – S, nu te (i întî!nit niciodat,< a terinat eu în !ocu! !ui. 4,gat Phi!i%su! desc,rcat îna%oi în tocu! de Ji4regri%. @err< de=a îi doresc s, nu te (i întî!nit. Prietenii t,i au (ost destu! de so(istica&i %entru asta. Dar o4ser c, nu te9au anun&at c, sînt iar !i4er. +u %rea e/ti în re!a&ii 4une cu Ra )i!e!e astea< nu9i a/aK >i %riea (a&a< /i nu reac&ion, !a nue. Jie era (oarte ca! în 4,taia (ocu!ui< (ie într9ade,r nu se înîrtea în cercuri!e su%erioare. încercat din nou. – Tre%% e oart,< a s%us ne%,s,tor. Ochii i se i/car,< doar %u&in. Tre%%< /i cî&ia a!&ii. rei s, /tii de ce e/ti înc, în ia&,K Guraîn(i%t i se &eaa strînse< dar nu )ise /i i9a +eexu!ui su4niic. ochiu!M9a stîng. a%!ecat %este as, – Te9a între4at cea. – Jutu9&i. dat din ca% /i 9a a/e)at !a !oc %e scaun. – 5/ti un dur< nuK ai s,9&i )ic. neoie de ni/te r,s%unsuri< 17
@err. Po&i s, înce%i s%unîndu9i ce s9a întî%!at cu 5!i)a4eth 5!!iott. r tre4ui s, (ie u/or< îi închi%ui c, ai g,urit9o chiar tu. %oi reau s, /tiu cine e 5!ias RCer< %entru cine !ucrea), Tre%% /i unde se a(!, c!inica !a care 9ai triis. – Jutu9&i. – +u cre)i c, or4esc seriosK Ori s%eri c, n9or s, a%ar, cadare!e /i o s,9&i sa!e)i ci%u!K %escuit din 4u)unar cu îna stîng, arunc,toru! rechi)i&ionat /i a în/iruit cu gri=, cîtea (ocuri în %a)nicu! ort de %e ring. Ra)a de ac&iune era scurt, /i ra)a îi %r,=i ca%u! dintr9o singur, ex%!o)ie. Putoarea de carne ars, n,,!i %este înc,%ere %în, !a noi. Ninînd un ochi %e @err< a %!i4at %u&in ra)a în =ur %în, a (ost sigur c, a distrus totu! de !a ueri în sus< a%oi a o%rit ara /i a !,sat9o în =os. @err se ho!4a !a ine %este as,. – +enorocitu!e< e! doar lucra pentru mine la pa%ă! – Din %unctu! eu de edere asta tocai a deenit o %ro(esie %roscris,. DeeC /i restu! or %,&i !a (e!. La (e! /i/ans,. tu< dac, nu9i s%ui ce reau s, a(!u. ridicat ara O singur, – 1ine. Jisura i se au)ea în g!as Bine< 4ine. 5!!iott a încercat s, /anta=e)e un c!ient< aea un Mat i%ortant care enea în aha!a!e aici< socotea c, are destu!e i)erii cu care s,9! %rind,. Tîr(a %roast, a încercat s, , (ac, /i %e ine %artener !a a(acere< î/i închi%ui c, eu %ot s, , descurc cu Mat9u! ,!a. a4ar n9aea în ce se 4ag,. – +u. L9a %riit î%ietrit %este as, B,nuiesc c, nu. >i %rinse %riirea. – ei< ou!e< /tiu !a ce te gînde/ti< dar nu e a/a. încercat s9 o coning s, renun&e< a/a c, a deenit ai direct,. Direct, cu un 4!esteat de Mat. #hiar cre)i c, oia ca !ocu! ,sta s, (ie (,cut 4uc,&i /i eu îngro%at dedesu4tK tre4uit s, sca% de ea< ou!e. tre4uit. – i înghe&at9oK Scutur, din ca%. – dat un te!e(on< )ise cu oce sc,)ut,. /a erg !ucruri!e %e aici. –– #ine RCere eRCerK un – înghi&i în sec – un %o!i&ist. Lucra !a Jurturi de Tru%uri< a%oi a (ost aansat !a Dii)ia ,t,,ri Organice. 69o tr,gea ti%ei ,!eia de !a Sia< cea care a enit aici în seara cînd !9ai c,s,%it %e OCtai. – OrtegaK 18?
– Da< Ortega. $tie toat, !uea< cic, a/a /i9ar (i o4&inut trans(eru!. De asta ne9a închi%uit c, e/ti – e! este – din nou %e strad,. #înd DeeC te9a ,)ut or4ind cu Ortega ne9a iaginat c, a a%e!at !a cinea< c, a (,cut o în&e!egere. – Din nou %e strad,K De undeK – RCer era urdar< ou!e. cu c, /uoiu! %ornise< enea un %oto% întreg adus în MR ni/te tra(ican&i de tru%uri din Seatt!e – MRK – Da< MR. @err %,ru %e oent %er%!ex< de %arc, a/ (i %us în discu&ie cu!oarea ceru!ui. – +u sînt de %e aici< a )is r,4d,tor. – MR. Moarte Rea!,. 69a (,cut terci< ou!e. !&i cî&ia ti%i au sc,%at cu ci%uri!e cortica!e întregi a/a c, RCer a %!,tit un Scu(und,tor ca s,9i înregistre)e dre%t cato!ici. Jie anera n9a &inut< (ie cinea de !a ,t,,ri a a(!at. %riit %edea%s, du4!,. Dou, de ani (,r, care %osi4i!itate Ortegasute a condus echi%a !9a %rins.de reducere. Se or4e/te c, Ca să ve%i. (!uturat +eexu! încura=ator. – sta9i tot< ou!e. Tot ce /tiu. +eo(icia!. or4e de %e strad,. "ite ce9i< RCer n9a scuturat niciodat, !ocu! ,sta< nici chiar cînd !ucra !a JT. #onduc o a(acere curat,. +ici ,car nu !9a întî!nit reodat, %e ti%. – $i OCtaiK @err d,du din ca% iguros. – 5xact< OCtai. OCtai (,cea tra(ic cu %iese de schi4 în a(ara OaC!andu!ui. Tu< reau s, s%un RCer< î! scutura ereu. #u reo cî&ia ani în ur, a%roa%e !9a oorît în 4,taie. – Deci OCtai ine a!ergînd !a tine – 5xact. #a un ne4un< s%unînd c, RCer înîrte cea =os aici. /a c, deru!, înregistr,ri!e din ca4ine< te ede discutînd cu @err t,cu cînd î/i d,du seaa încotro ne îndre%ta. 69a (,cut din nou sen cu %isto!u!. – La nai4a< asta9i tot. 5ra o ur, de dis%erare în g!asu! !ui. – Bine. de M9a !,sat %u&in %e s%ate< /i i9a %i%,it 4u)unare!e în c,utare &ig,ri< aintindu9i a%oi c, nu aea. Jue)iK – Dac, (ue)K r,t eu ca un idiotK o(tat. – +u contea),. Dar cu Tre%% ce9iK P,rea ca sti!at, %entru tine. De !a cine ai î%ruutat9oK 181
– Tre%% e inde%endent,. 5 de închiriat %entru oricine. >i (ace uneori (aoruri. – +9o s,9&i ai (ac,. 69ai ,)ut reodat, tru%u! rea!K – +u. "4!, or4a c, î! &ine !a ghea&, în +e WorC cea ai are %arte din ti%. – /a de%arte de aiciK – #a o or,< %e su4or4ita!. Du%, socote!i!e e!e asta o %unea în aceea/i echi%, cu Eadin. Mu/chi g!o4a!i< %oate inter%!anetari. J!ota Seniori!or. – $i %entru cine se )one/te c, !ucrea), acuK – +u /tiu. ana!i)at &eaa arunc,toru!ui de %arc, ar (i (ost o re!ic, ar&ian,. – Ba da< /tii. ridicat ochii /i i9a o(erit un )î4et inex%resi Tre%% nu ai e. +u ai exist, ci%u!. +u tre4uie s,9&i (aci gri=i dac, o tr,de)i. Din cau)a ea tre4uie s,9&i (aci gri=i. M, (ix, s(id,tor cîtea oente< co4orî %riirea. – au)it c, (,cea dierse chestiia%oi %entru #ase. – Bun. cu )i9i des%re c!inic,. Prietenii t,i so(istica&i. Preg,tirea de Mesager ar (i tre4uit s,9i %,stre)e tonu! ega!< dar %oate c, ruginise (iindc, @err si&i cea. >/i ue)i 4u)e!e. – scu!t,9,< sînt oaeni %ericu!o/i. i sc,%at< ai 4ine !as, !ucruri!e a/a cu sînt. a4ar n9ai ce – De (a%t a cea ha4ar. îndre%tat arunc,toru! s%re (a&a !ui #!inica. – 6isuse< sînt doar ni/te oaeni %e care9i cunosc. $tii tu< %arteneri de a(aceri. "neori (o!osesc %iese!e de schi4< /i eu Schi4, 4rusc %oestea cînd îi ,)u ex%resia Jac dierse chestii %entru ine. 5 or4a doar de a(aceri. M9a gîndit !a Louise< a!ias nenoe< /i !a c,!,toria %e care o (,cuse î%reun,. si&it cu îi tresare un u/chi de su4 ochi< /i a (,cut tot %osi4i!u! s, nu a%,s %e tr,gaci atunci< aco!o. Mi9a reg,sit în schi4 ocea /i a (o!osit9o. Suna ai u!t ca o a/in, decît sunase cea a ro4otu!ui de !a u/,. – Merge s, ne %!i4,< @err. Doar noi doi< s,9&i i)it, %artenerii a(aceri. $i s, nu%arte te =oci ine. De=a dat seaa c, de este de cea!a!t, a cu Go!(u!ui. oi9a eorie to%ogra(ic, 4un,. Dac, , conduci gre/it< ai %arte %e !oc de MR. i %rice%utK Du%, ex%resia chi%u!ui !ui a dedus c, %rice%use. Dar ca s, , asigur< %e druu! s%re ie/irea din c!u4 9a 182
o%rit !îng, (iecare cadaru /i i9a ars ca%u! %în, !a ueri. rsuri!e !,sar, un i) acru care ne ur, dinco!o de seiîntuneric în !uina de diinea&a deree a str,)ii< ca o (anto, a îniei. 5xist, un sat %e 4ra&u! de nord a! arhi%e!agu!ui Mi!!s%ort unde< dac, un %escar su%raie&uie/te înecu!ui< i se cere s, înoate %în, !a un reci( scund a(!at !a circa un Ci!oetru de &,r< s, scui%e în oceanu! de dinco!o de acesta /i s, se întoarc,. Sarah enea de aco!o< /i odat,< %e cînd ne ascundea într9un hote! ie(tin /i i)era4i!< (erindu9ne de ar/i&, atît !a %ro%riu cît /i !a (igurat< încercase s,9i ex%!ice ra&ionaentu!. >ntotdeauna i se %,ruse o aiurea!, acho. cu< ,r/,!uind din nou %e coridoare!e a!4e steri!e a!e c!inicii< cu &eaa %ro%riu!ui eu Phi!i%s în(i%t, în gît< a înce%ut s, în&e!eg cîte cea din %uterea necesar, %entru a înota din nou în aceste a%e. usese (iori reci înc, de cînd intrase în !i(t %entru a doua oar,< @icu %unîndu9i în s%ate. (ric,< Du%, dar 6nnenin< uitase întrucîta este s,9&i%isto!u! (ie cu ade,rat (rica irtua!, era o exce%&ie nota4i!,. co!o nu aeai contro!< /i se %utea întî%!a e(ecti orice. 6ar /i iar. La c!inic, (useser, aerti)a&i. $tiri!e des%re (rigerea !ui Tre%% tre4uia s, (i a=uns de=a !a ei< iar (igura cu care or4ise @err %e ecranu! discretei u/i %rinci%a!e se a!4ise 4rusc ,)îndu9,. – #redea – Las, asta< se r,sti @err. Deschide dracu!ui u/a. Tre4uie s,9! !u, de %e strad, %e rahatu! ,sta. #!inica (,cea %arte dintr9un cartier de !a cu%,na i!enii!or %e care cinea î! renoase în sti! neo9industria!< cu u/i o%site în negru %ro(und cu chenare ga!4ene< (a&ade aco%erite de sche!e /i 4a!coane atîrnînd %e ca4!uri /i tro!ii (a!se. "/a din (a&a noastr, se des(,cu de9a !ungu! %uncte!or ie/ite în a(ar, de %e chenare /i a!unecar, (,r, )goot în !,turi. runcînd o u!ti, %riire str,)ii atina!e< @err , î4rînci în,untru. o!u! de !a intrare era de aseenea neoind< cu sche!e în/irate %e !îng, %ere&i /i %etece c,r,id,rie ex%us,. Doi cînd gardieni a/te%tau în ca%,t. "nu! de dintre ei întinse o în, ne a%ro%iar,< /i @err se întoarse s%re e! îrîind. – +9a neoie de a=utor. oi sînte&i rata&ii care !9a&i !,sat %e tic,!osu! ,sta s, %!ece. #ei doi gardieni schi4ar, %riiri /i 4ra&u! întins se trans(or, 183
într9un gest î%,ciuitor. +e înso&ir, %în, !a u/a unui !i(t care se doedi a (i ace!a/i uti!a= de ca%acitate are în care co4orîse %ria dat, din %arcarea de %e aco%eri/. #înd a a=uns =os< ne a/te%ta aceea/i echi%, edica!,< cu sedatie!e %reg,tite. P,reau irita&i< o4osi&i. S(îr/itu! turei de noa%te. #înd aceea/i asistent, înaint, s%re ine cu s%rau! hi%o< @err î/i eise iar îrîitu!. >! adusese !a %er(ec&iune. – Las, dracu!ui asta. >n(i%se ai tare Phi!i%su! în gîtu! eu +u %!eac, nic,ieri. reau s,9! ,d %e Mi!!er. – 5 în o%era&ie. – O%era&ieK Rîsu! !ui @err suna ca un !,trat. dic, su%raeghea), a/ina care a!ege /i ixea),. Bine< atunci %e #hung. 5chi%a e)it,. – #e9iK S, nu9i s%une&i c, to&i consu!tan&ii o/tri uncesc s,9 /i cî/tige %îinea în diinea&a asta. +u
(a&, cu un %ersona= îna!t în ha!at a!4astru cu ,nu/i chirurgica!e %,tate de sînge /i o asc, %e care acu /i9o des(,cea de!icat cu degetu! are /i ar,t,toru!. Ja&a de dedesu4t era (ruoas, /i aa4i!,< cu ochi a!4a/tri %e un chi% 4ron)at cu (,!ci %,trate< B,r4atu! #o%etent a! anu!ui< u!&uit, reunui sa!on cosetic de !ux. – Mi!!er< )ise @err. – #e anue se întî%!, aiciK #ourau!t – 4,r4atu! îna!t se întoarse s%re doctori&, – /tii destu!e ca s, nu aduci aici su4iec&i neseda&i. – Da< donu!e. Donu! SedaCa a insistat c, nu exist, niciun risc. s%us c, se gr,4e/te. rea s,9! ad, %e donu! director #hung. – +u , interesea), cît de u!t se gr,4e/te. Mi!!er se întoarse s%re @err< cu ochii îngusta&i de sus%iciune 5/ti ne4un< SedaCaK #e cre)i c,9i aici< ga!erie %entru i)itatoriK c!ien&i aici. Je&e care %otf, (i recunoscute. sedea),9! iediat %e ou! ,sta. bine. Nimeni #ourau!t< nu e norocos la infinit. De=a , i/c,. >nainte de a reu/i #ourau!t s, scoat, s%rau! hi%oderic din s,cu!e&u! de !a /o!d< a su!s /i +eexu! /i arunc,toru! de !a centura !ui @err /i 9a r,sucit< tr,gînd. #ourau!t /i cei doi co!egi ai ei c,)ur,< r,ni&i în ai u!te !ocuri. Sînge!e î%ro/c, a!4u! antise%tic din s%ate!e !or. Mi!!er au ti% %entru un strig,t scanda!i)at a%oi !9a î%u/cat în gur, cu +eexu!. @err se retr,gea< cu Phi!i%su! desc,rcat atîrnîndu9i în în,. ridicat arunc,toru!. – "ite ce9i< eu a (,cut tot ce9a %utut Ra)a i)4ucni /i ca%u! îi ex%!od,. >n !ini/tea care se !,s, 4rusc< a re(,cut druu! %în, !a u/i!e s,!ii de o%era&ii /i a trecut %rin e!e. Micu! gru% de si!uete< iacu!a&i atît 4,r4a&ii cît /i (eei!e< %,r,siser, asa %e care era întins un tru% de (eeie tîn,r,< /i c,scau gura !a ine %rin ,/ti!e chirurgica!e uitate. +uai autochirurgu! î/i continua unca i%ertur4a4i!< (,cînd inci)ii netede /i cauteri)înd r,ni!e cu ici 4î)îituri as%re. Buc,&i nec!are de un ro/u iu ie/eau în eiden&, %e o u!&ie de înce%utu! ici (ar(urii de4anchet eta! adunate P,rea trist ca unui o(icia!. !a ca%u! %acientu!ui. Jeeia de %e as, era Louise. >n sa!, erau cinci 4,r4a&i /i (eei< iar eu i9a ucis %e to&i în ti% ce se ho!4au !a ine. %oi a (,cut 4uc,&i autochirurgu! cu arunc,toru!< /i a %!i4at ra)a %este tot echi%aentu! din 18
înc,%ere. !are!e îniar, ur!înd de %e (iecare %erete. >n (urtuna &i%ete!or !or co4inate< a (,cut un oco! /i i9a ucis Rea! %e to&i cei de aco!o. (ar, sunau a!te a!are /i doi e4ri ai echi%ei edica!e erau înc, în ia&,. #ourau!t reu/ise s, se tîrasc, reo )ece etri %e coridor într9o dîr, !arg, a %ro%riu!ui ei sînge< /i unu! dintre co!egii ei< %rea s!,4it ca s, eade)e< încerca s, se ridice %e %erete. Podeaua de su4 e! era a!unecoas, /i e! tot c,dea îna%oi =os. L9a ignorat /i 9a dus du%, (eeie. Se o%ri cînd îi au)i %a/ii< întoarse ca%u! s, se uite a%oi înce%u iar s, se tîrasc,< (renetic. striit9o cu un %icior între ueri ca s9o (ac s, se o%reasc, a%oi a !oit9o r,sturnînd9o %e s%ate. +e9a %riit înde!ung unu! %e ce!,!a!t< în ti% ce eu îi aintea (a&a ei i%asi4i!, atunci cînd , sedase noa%tea trecut,. ridicat arunc,toru! ast(e! încît s,9! %oat, edea. – Moarte Rea!,< a s%us< /i a a%,sat %e tr,gaci. M9a întors !a edicu! r,as care /i acu se î%!eticea dis%erat înde%,rtîndu9se cu ,)use s%ate!e totu! de ine. M9a !,sat %e ine în (a&a !ui. Ni%,tu! a!are!or se ridica /i se %r,4u/ea %este ca%ete!e noastre ca ni/te su(!ete %ierdute. – 6isuse #ristoase< geu e! cînd a ridicat arunc,toru! s%re (a&a !ui. 6isuse #ristoase< eu doar lucre% aici. – 5 su(icient< a )is. runc,toru! era a%roa%e si!en&ios %e (ondu! a!are!or. #u ra%iditate< a aut gri=, /i de ce! de9a! trei!ea edic în ace!a/i (e!< 9a ocu%at de Mi!!er %u&in ai %e înde!ete< a de)4r,cat cadaru! (,r, ca% a! !ui @err de geac, /i a î%,turit haina su4 4ra&. %oi a recu%erat Phi!i%su!< !9a în(i%t !a centur, /i a %!ecat. >n druu! %e coridoare!e ur!,toare a!e c!inicii a ucis (iecare %ersoan, întî!nit, /i i9a trans(orat ci%u! cortica! în cenu/,. 'ersonal. Po!i&ia ateri)a %e aco%eri/ cînd a ie/it %e u/i!e %rinci%a!e /i a %ornit (,r, gra4, %e strad,. Su4 4ra&u! eu< ca%u! r,nit a! !ui Mi!!er înce%ea s, %icure sînge %rin ateria!u! gecii !ui @err.
188
PRT5 3
ALIA!'A $PGRADAREA Capito#u# &aispr%-%c% 5ra !ini/te /i soare în gr,dini!e casei So!are< /i aeru! irosea a iar4, %roas%,t cosit,. De %e terenu! de tenis se au)eau !oituri!e în(undate a!e unui =oc în des(,/urare /i o dat, a distins ocea !ui Miria Bancro(t strigînd eo&ionat,. Scurte iagini cu %icioare 4ron)ate su4 o (ust, scurt, a!4, /i un nori/or de %ra( ro)a!iu aco!o unde ingea se în(undase în %artea din s%ate a terenu!ui adersaru!ui ei. "n ro%ot %o!iticos de a%!au)e dins%re (iguri!e care %rieau stînd =os. M9a îndre%tat s%re terenuri< (!ancat de %a)nicii 4ine înara&i /i cu (e&e !i%site de ex%resie. #înd a sosit eu =uc,torii !uau o %au),< cu %icioare!e întinse în (a&a scaune!or< cu ca%u! în =os. La au)u! %a/i!or ei scrî/nind %e %ietri/< Miria Bancro(t %rii în sus %rin %,ru! 4!ond încurcat /i9 i întî!ni ochii. /i+uuns%use dar4u)e!e. îini!edersaru! i se i/car, %e îneru! rachetei )î4etniic< îi întinse ei< care de aseenea ridicase %riirea< era un tîn,r su%!u cu un aer care d,dea de în&e!es c, ar %utea (i într9ade,r !a (e! de tîn,r ca /i cor%u! !ui. >i %,rea ag (ai!iar. Bancro(t era a/e)at în i=!ocu! unui rînd de /e)!onguri< cu Ouou Prescott în drea%ta /i un 4,r4at /i o (eeie %e care nu9i cuno/tea în stînga. +u se ridic, atunci cînd a=unsei !a e!F de (a%t a4ia se uit, !a ine. #u o în, îi indic, !ocu! de !îng, Prescott. – Stai =os< Eoacs. 5 u!tiu! set. )î4it strî4< re)istînd tenta&iei de a9i î%inge din&ii în =os %e gît< /i 9a întins %e /e)!ong. Ouou Prescott se a%!ec, s%re ine /i urur, (erindu9/i gura cu îna – Donu! Bancro(t a aut %arte a)i de cea aten&ie nedorit, din %artea %o!i&iei. 5/ti ai %u&in su4ti! decît s%erase. 18I
– >i (ac doar înc,!)irea< a ururat dre%t r,s%uns. La !iita ti%u!ui sta4i!it< Miria Bancro(t /i adersaru! ei se scuturar, de %rosoa%e /i9/i re!uar, %o)i&ii!e. M9a !,sat %e s%ate /i a ur,rit =ocu!< cu ochii ai u!t %e cor%u! încordat a! (eeii care se unduia /i se r,sucea su4 4u4acu! a!4< aintindu9i cu ar,ta de)4r,cat< cu se )îrco!ise a!,turi de ine. O dat,< chiar înaintea unui sericiu< îi %rinse %riirea /i gura i se arcui într9o ur, de au)aent. >nc, ai a/te%ta un r,s%uns din %artea ea< iar acu credea c, î! aea. #înd eciu! se s(îr/i< într9o succesiune de %uncte dis%utate dar i)i4i! ineita4i!e< ea %,r,si str,!ucitoare terenu!. #înd 9a a%ro%iat s9o (e!icit ea or4ea cu 4,r4atu! /i (eeia %e care nu9i cuno/tea. M, ,)u enind /i se întoarse s, , inc!ud, în icu! gru%. – Donu!e Eoacs. Ochii i se !,rgir, %u&in Ni9a %!,cut s, %rie/tiK –>/iJoarte u!t< %e ao r,s%uns i!,. !,s, ca%u! %arte /i sincer. înce%u 5/ti s,9/i(,r, (rece cu %roso%u! %,ru! ued de trans%ira&ie< cu o în,. – +uai cînd e neoie< )ise ea. +u9i cuno/ti %e +a!an sau %e @ose%h< desigur. +a!an< @ose%h< donu! este TaCeshi Eoacs< Mesageru! %e care !9a anga=at Laurens s, anchete)e asasinarea !ui. Donu! Eoacs este %e o !ue exterioar,. Donu!e Eoacs< ace/tia sînt +a!an 5rteCin< @udec,tor $e( !a Tri4una!u! Su%re a! O+"< /i @ose%h Phiri de !a #oisia Dre%turi!or Ou!ui. – >ncîntat. (,cut o scurt, %!ec,ciune (ora!, c,tre aîndoi. >i iagine) c, sînte&i aici ca s, discuta&i des%re Re)o!u&ia 83. #ei doi o(icia!i schi4ar, o %riire< a%oi Phiri a%ro4, din ca%. – Sînte&i (oarte 4ine in(orat< )ise gra. au)it u!te des%re #or%u! Mesageri!or< dar tot sînt i%resionat. De cît ti% sînte&i %e P,înt< exactK – #a de o s,%t,în,< a exagerat eu< s%erînd s, inia!i)e) o4i/nuita %aranoia %e care o(icia!ii a!e/i o eta!au cu %riire !a Mesageri. – O s,%t,în,< da. >ntr9ade,r< i%resionant. Phiri era un negru so!id< a%arent de #a reo/icinci)eci de ani< cu %,r %u&in înc,run&it /i ochi c,%rui aten&i. Dennis +an< %urta oche!ari externi< dar !enti!e!e o&e!ite a!e !ui +an (useser, %roiectate s,9i su4!inie)e tr,s,turi!e (e&ei< %e cînd acest o %urta oche!arii ca s, a4at, aten&ia. eau rae groase /i9i d,deau as%ectu! unui c!eric uituc< dar în s%ate!e !enti!e!or ochii nu sc,%au 18
niic. – $i %rogresa&i în ancheta duneaoastr,K ceasta era 5rteCin< o (eeie ara4, cu reo dou,)eci de ani ai tîn,r, decît Phiri< /i< în consecin&,< %ro4a4i! !a ce! %u&in a! doi!ea tru%. 69a )î4it. – Progresu! e di(ici! de de(init< 5xce!en&a oastr,. Du%, cu ar (i s%us :ue!!< Au venit la mine cu rapoarte despre proresul lucrurilor, dar eu nu văd dec#t sc$imbări şi trupuri arse. – h< deci sînte&i de %e Luea !ui ar!an< )ise %o!iticos 5rteCin. , considera&i Vue!!ist< donu!e EoacsK !,sat )î4etu! s, i se trans(ore într9un rîn=et. – S%oradic. / s%une c, aea dre%tate. – >n rea!itate donu! Eoacs a (ost destu! de ocu%at< s%use gr,4it, doana Bancro(t. >i închi%ui c, e! /i Laurens au o u!&ie de discutat. Poate ar (i ai 4ine dac, i9a !,sa cu tre4uri!e !or. – Da< or4, aidesigur. tîr)iu. 5rteCin înc!in, ca%u! Poate o ai sta de #ei trei se înde%,rtar, %entru a9! co%,tii %e adersaru! !ui Miria< care î/i înghesuia e!anco!ic racheta /i %rosoa%e!e într9o saco/,F dar cu toat, îndruarea di%!oatic, a !ui Miria< +a!an 5rteCin nu %,rea interesat, de o sa!are neeritat,. si&it o sc!i%ire oentan, de adira&ie %entru ea. S,9i s%ui unui (unc&ionar O+"< de (a%t unui o(i&er a! Protectoratu!ui< c, este Vue!!ist sea,n, cu a ,rturisi un ,ce! ritua! !a un dineu egetarianF nu e chiar un !ucru care s, se (ac,. M9a întors /i a desco%erit9o %e Ouou Prescott !îng, u,ru! eu. – MergeK )ise oroc,noas, /i indic, s%re cas,. Bancro(t ergea de=a în (a&a noastr,. +e9a !uat du%, e! în ceea ce eu considera o ite), excesi,. – O între4are< a reu/it s, rostesc gî(îind. #ine9i %u/tiu!K #e! %e care !9a cruci(icat doana Bancro(t. Prescott îi arunc, o %riire ner,4d,toare. – Secret are< nuK – +u< donu!e e un secret< arecu nici de !ucruri a!t (e!. #red nuai c, ai Eoacs< (ace ainu 4ine s,9&i ocu%inici intea a!te decît usa(irii (ai!iei Bancro(t. Dac, chiar tre4uie s, /tii< ce!,!a!t =uc,tor a (ost Marco Eaahara. – >ntr9ade,r< e! era. ccidenta!< a!unecase în c!i/ee!e er4a!e a!e !ui Phiri. "n 187
du4!u record %entru %ersona!itate. – Deci de asta îi cuno/tea (igura. Sea,n, cu aa !ui< nu9i a/aK – #hiar nu /tiu< )ise Prescott res%ingîndu9,. +u a întî!nit9o %e doana Eaahara. – +orocu! t,u. Bancro(t ne a/te%ta într9o ser, exotic, !i%it, de ari%a dins%re are a casei. Pere&ii de stic!, ad,%osteau o de4andad, de cu!ori /i (ore 4i)are< %rintre care a de%istat un co%ac9og!ind, tîn,r /i nueroase ronduri de iar4a9artiru!ui. Bancro(t st,tea !îng, unu! dintre e!e< stro%indu9! cu gri=, cu un %ra( eta!ic a!4. +u /tia %rea u!te des%re iar4a9artiru!ui în a(ar, de uti!i)area eident, ca dis%o)iti de siguran&,< a/a c, ha4ar n9aea %entru ce era %ra(u!. Bancro(t se întoarse cînd ne au)i intrînd. – , rog s, or4i&i încet. G!asu! !ui suna curios de %!at în ediu! a4sor4ant (onic. 6ar4a9artiru!ui estePresu%un (oarte sensi4i!, în acest stadiu de de)o!tare< donu!e Eoacs. c, sînte&i (ai!iari)at cu acest !ucru. – Mda. %riit cu%e!e (run)e!or cu (or, ag ase,n,toare unei îini< cu %ete!e staco=ii din centru care d,duser, nue!e %!antei. Sînte&i sigur c, sînt adu!teK – Pe de%!in. Pe doracion o s, e)i ai ari< dar i9a %us %e cei de !a +aCaura s, !e odi(ice %e acestea %entru a (i (o!osite în interior. ici sînte !a (e! de siguri ca într9o ca4in, +i!i4e /i – gesticu!, s%re un trio de scaune cu ra, de eta! de !îng, iar4a9 artiru!ui – u!t ai în !argu! nostru. – &i dorit s, , ede&i< a s%us ner,4d,tor. Des%re ce e or4aK Pentru o c!i%, acea c,ut,tur, de eta! negru se (ix, asu%ra ea cu întreaga (or&, a ce!or trei seco!e /i =u,tate a!e !ui Bancro(t< /i (u ca o schi4are de %riiri cu un deon. >n acea secund,< su(!etu! de Mat %riea în exterior /i a ,)ut re(!ectate în acei ochi toate i!iarde!e de ie&i si%!e o4i/nuite %e care ei !e ,)user, urind< ca (!utur,ri!e %a!ide a!e o!ii!or într9o (!ac,r,. 5ra o ex%erien&, %e care o ai ausese o singur, dat,< atunci cînd ausese o dis%ut, cu Rei!eendoar Eaahara. Putea si&i c,!dura %e ari%i. %oi totu! trecu< /i nu ai era decît Bancro(t îndre%tîndu9se s%re scaune /i !,sînd s%rau! cu %ra( %e o ,su&, adiacent,. Prii în sus a/te%tînd s, ad, dac, /i eu , oi a/e)a. #înd nu a 1I?
(,cut9o< î/i î%reun, degete!e /i se încrunt,. Ouou Prescott se inter%use între noi. – Donu!e Eoacs< sînt con/tient, c, %rin terenii contractu!ui nostru a a%ro4at s, satis(ac toate che!tuie!i!e re)ona4i!e a(erente inestiga&iei< dar cînd a s%us asta nu 9a a/te%tat s, %!,tesc %entru o serie de ,t,,ri organice de!i4erate dintr9o %arte în cea!a!t, a Ba #it. Mi9a %etrecut cea ai are %arte a acestei diine&i ituind atît triade!e de %e #oasta de est cît /i %o!i&ia din Ba #it< niciuna dintre acestea ne(iind %rea 4ineoitoare (a&, de ine nici înainte de a înce%e tu acest ,ce!. M, între4 dac, î&i dai seaa cît de u!t , cost, s, te &in în ia&, /i de%arte de stocare. %riit de =ur î%re=uru! serei /i a ridicat din ueri. – >i iagine) c, , %ute&i %erite. Prescott tres,ri. Bancro(t î/i %erise o ur, de )î4et. – 5 %osi4i!< donu!e Eoacs< s, nu ai doresc s,9i %erit. – tunci scoate9, nai4ii din %ri),. 6ar4a9artiru!ui treur,nui)i4i! schi4area 4rusc, de ton. +u9i %,sa. Dintr9odat, ai !a era dis%us s, =oc =ocuri!e e!egante a!e !ui Bancro(t. O4osise. >n a(ar, de scurta %erioad, de incon/tien&, de !a c!inic,< (usese trea) ai u!t de trei)eci de ore /i aea nerii sensi4i!i)a&i din cau)a (o!osirii continue a sisteu!ui neurache. Jusese i%!icat într9un schi4 de (ocuri. 5adase dintr9un ehicu! aerian în i/care. Jusese su%us unei rutine de inestiga&ie care ar (i trauati)at %e ia&, a=oritatea oaeni!or. #oisese ai u!te crie în !u%t,. $i tocai era %e ca!e s, , strecor în %at cînd endrix %erisese conocarea t,ioas, a !ui Bancro(t s, treac, de sisteu! de 4!ocare a a%e!uri!or %e care o ceruse< cite)< Qîn interesu! en&inerii 4une!or re!a&ii cu c!ien&ii /i %entru a asigura în continuare statutu! de oas%ete. >ntr9 o )i< cinea a tre4ui s, (ac, o re%ara&ie ca%ita!, !i4a=u!ui antic a! sericii!or hote!u!uiF cînt,rise ideea de a o (ace eu însui cu +eexu! cînd închisese te!e(onu!< dar iritarea %rodus, de reac&ii!e su%use a!e hote!u!ui !a cerin&e!e c!ien&i!or era de%,/it, de (uria %e care o si&ea (a&, de Bancro(t însu/i. ceast, (urie , î%iedicase s, ignor esa=u! /i s, , cu!c !a !oc< /i , %ro%u!sase %în, !a Sintouch ouse î4r,cat în ace!ea/i haine /i(onate %e care !e %urta din )iua trecut,. – Po(ti< donu!e EoacsK Ouou Prescott se ho!4a !a ine Sugere)i s, – +u< Prescott. enin&. reenit !a Bancro(t +u eu a cerut s, (ac %arte din 4!esteatu! ,sta de 4a!et +o. Tu 9ai tîrît 1I1
aici< Bancro(t. M9ai scos de !a de%o)itare de %e Luea !ui ar!an /i 9ai %us în tru%u! !ui 5!ias RCer doar ca s9o enere)i %e Ortega. M9ai triis aco!o doar cu cîtea indicii agi /i 9ai ur,rit cu 4î=4îi în întuneric< ru%îndu9i oase!e din cau)a echi!or ta!e in(rac&iuni. 5i 4ine< dac, nu rei s, ai =oci< acu cînd ritu! a deenit %u&in ai %uternic< %entru ine e9n regu!,. M9a s,turat s,9i risc ci%u! %entru un rahat ca tine. +9ai decît s, , %ui !a !oc în cutie< /i eu o s,9i =oc /anse!e %este o sut, /a%tes%re)ece ani. Poate o s, a noroc< /i ,!a care te rea (ri%t o s, te /tearg, de %e (a&a %!anetei %în, atunci. Tre4uise s,9i dec!ar are!e !a %oarta %rinci%a!,< dar %utea si&i %ericu!oasa irasci4i!itate a odu!ui de !u%t, a Mesageri!or co%!e/indu9, în ti% ce or4ea. Dac, deonu! Mat se întorcea /i sc,%a de su4 contro!< aea de gînd s,9! sugru %e Bancro(t aco!o %e !oc< doar %entru satis(ac&ia ea. >n od curios< ceea ce s%usese %,ru s,9! %un, %e gînduri. M, ascu!t, !a ca%,t< înc!in, ca%u! ca într9o a%ro4are< a%oi se întoarse %în, s%re Prescott. – Ou< rei s, ie/i %u&inK Sînt une!e !ucruri %e care donu! Eoacs /i cu ine tre4uie s, !e discut, în %articu!ar. Prescott %,ru sus%icioas,. – S, %un %e cinea de %a),K între4,< aruncîndu9i o %riire dur,. Bancro(t scutur, din ca%. – Sînt conins c, nu e necesar. Prescott %!ec,< tot sus%icioas,< în ti% ce eu , str,duia s, nu adir ca!u! !ui Bancro(t. Tocai , au)ise s%unînd c, a/ (i (ericit s, , întorc !a stocare< îi ur,rise nu,ru! cadare!or toat, diinea&a< /i totu/i credea c, , cunoa/te su(icient de 4ine ca s, /tie dac, sînt sau nu %ericu!os. M9a a/e)at. Poate c, aea dre%tate. – i de dat cîtea ex%!ica&ii< a s%us !ini/tit. Po&i înce%e cu tru%u! !ui RCer< /i s, %orne/ti de aco!o. De ce ai (,cut9o< /i de ce i9ai ascuns asta. – S9o ascundK S%rîncene!e !ui Bancro(t se arcuir, 4ia dac, a–discutat %ro4!ea. Mi9ai s%us c, ai !,sat se!ectarea tru%u!ui în seaa aoca&i!or. Te9ai str,duit s, su4!ie)i asta. Dar Prescott a insistat c, ai (,cut singur a!egerea. r (i tre4uit s9o in(ore)i ai 4ine des%re inciuni!e %e care aeai de gînd s, !e s%ui. – Bine. Bancro(t (,cu un gest de acce%tare (ost o ,sur, de 1I2
%recau&ie re(!ex,. #înd cinea s%une ade,ru! atîtor de %u&ini oaeni în (ina! deine un o4icei. Dar ha4ar n9aea c, %entru tine a (i a/a de i%ortant. Du%, cariera %e care ai aut9o în cadru! #or%u!ui /i ti%u! %etrecut în stocare< reau s, s%un. >ntotdeauna ar,&i aseenea interes tru%uri!or %e care !e %or&iK – +u. Dar înc, de cînd a sosit< Ortega a (ost %e ca%u! eu ca o (o!ie de %!astic anticontainant. #redea c, e din cau), c, are cea de ascuns. S9a doedit c, încearc, s, %rote=e)e tru%u! %rietenu!ui ei cît ti% e! e !a stocare. >ntî%!,tor< te9ai ostenit cua s, a(!i de ce e RCer stocatK De data asta Bancro(t (!utur, îna %!ictisit. – O acu)a&ie de coru%&ie. ,t,are organic, ne=usti(icat,< /i tentati, de (a!si(icare a deta!ii!or de %ersona!itate. în&e!es c, nu ar (i %ria sa contraen&ie. – Da< a/a e. De (a%t era (aios %entru a/a cea. Jaios /i (oarte ne%o%u!ar< în s%ecia! în !ocuri ca LicCton< adic, unde a (ost eu în u!tie!e urînd dîra de scu!aDeta.ceDar o s, ai reeni !a asta.)i!e< reau s, /tiu de!,sat, ce ai (,cut9o. (o!osesc tru%u! !ui RCerK Ochii !ui Bancro(t sc!i%ir, %e oent si&ind insu!ta< dar în rea!itate era un =uc,tor %rea 4un ca s, reac&ione)e. >n schi4 î/i !oi an/eta drea%t, cu un gest de deta/are %e care î! cuno/tea de !a Ba)e!e Di%!oa&iei< /i )î4i u/or. – Serios< n9a 4,nuit c, acest !ucru se a doedi un inconenient. oia s,9&i o(er o arur, %otriit,< iar tru%u! are – (e ce 3@/er= "r, o c!i%, de !ini/te. +u întreru%i %rea u/or un Mat< iar Bancro(t (,cea (a&, greu !i%sei de res%ect. M9a gîndit !a co%acu! de dinco!o de terenu! de tenis. J,r, îndoia!, Ortega< dac, ar (i (ost de (a&,< ar (i a%!audat. – O aner,< donu!e Eoacs. O si%!, aner,. – O aner,K >%otria !ui OrtegaK – 5xact a/a. Bancro(t se !,s, %e s%ate în scaunu! !ui Locotenent Ortega /i9a ex%riat destu! de !i%ede %re=udec,&i!e înc, din oentu! în care a %,/it în casa asta. (ost extre de ne(o!ositoare. !i%sea res%ectu!. cea inte< un cont>icare tre4uia reg!at. sta #înd aa(ost ,)ut c, ce !istaa %e &inut care i9a o(erit9o Ouou inc!udea tru%u! !ui 5!ias RCer< iar Ortega era trecut, ca %!,tind i%oteca %entru container< anera i s9a %,rut a%roa%e Caric,. Se i%unea de !a sine. – #a co%i!,resc %entru cinea de îrsta ta< nu cre)iK 1I3
Bancro(t înc!in, ca%u!. – Poate. >ns,< î&i ainte/ti des%re un anue genera! Mac6ntre de !a coanda Mesageri!or< re)ident %e Luea !ui ar!an< care a (ost g,sit eiscerat /i deca%itat în aionu! s,u %articu!ar !a un an du%, asacru! de !a 6nneninK – ag. a/te%tat< înghe&at< aintindu9i. Dac, Bancro(t %utea =uca =ocu! contro!u!ui< /i eu %utea. – agK Bancro(t ridic, o s%rîncean, / (i cre)ut c, un eteran de !a 6nnenin n9ar %utea uita oartea coandantu!ui care a condus întregu! de)astru< ou! des%re care u!&i %retind c, a (ost de (a%t inoat %rin neg!i=en&, %entru toate ace!e Mor&i Rea!e. – Mac6ntre a (ost a4so!it de orice in, de c,tre #urtea de 6nestiga&ii a Protectoratu!ui< a s%us încet. rei s, a=ungi undeaK Bancro(t ridic, din ueri. – Se %aredat c, de oartea !ui aun (ost dinsens r,)4unare< ciuda erdictu!ui tri4una!< acto cri, !i%sit de de (a%t<înîntrucît nu9i ai %utea aduce îna%oi %e cei care au urit. #o%i!,ria e un %,cat destu! de o4i/nuit %rintre (iin&e!e uane. Poate c, nu ar tre4ui s, ne gr,4i s9o =udec,. – Poate c, nu. M9a ridicat /i 9a dus %în, !a u/a serei< %riind a(ar,. – M, rog< atunci nu te si&i =udecat< dar de ce anue nu i9ai s%us c, %etreci a/a de u!t ti% %rin 4orde!uriK – < (eti&a 5!!iott. Da< Ouou i9a s%us des%re asta. #hiar cre)i c, tat,! ei are reo !eg,tur, cu oartea eaK M9a întors. – +u< acu nu ai cred. Sincer< cred c, de (a%t nu are nicio !eg,tur, cu oartea ta. Dar a %ierdut o u!&ie de ti% ca s, a(!u asta. Bancro(t îi sus&inu %riirea cu ca!. – >i %are r,u c, in(orarea ea nu a (ost adecat,< donu!e Eoacs. 5 ade,rat< îi %etrec o %arte din ti%u! !i4er c,utîndu9i re!axarea sexua!,< atît rea!, cît /i irtua!,. Sau< cu atît de e!egant te9ai ex%riat< 4orde!uri. a o considerat c, i)înd ar (i (oarte i%ortant. De aseenea< îi+u %etrec %arte din ti% sue ici !a =ocuri de noroc. $i oca)iona! !a !u%te cu are a!4e în graita&ie )ero. Toate aceste !ucruri îi %ot aduce du/ani< ca /i a=oritatea interese!or e!e în a(aceri. +u a %re,)ut c, %ria ta )i într9un tru% nou %e o !ue nou, era oentu! %entru o 1I0
ex%!ica&ie !iter, cu !iter, a ie&ii e!e. De unde s, înce%K >n schi4< &i9a ex%us (unda!u! criei /i &i9a sugerat s, discu&i cu Ouou. +u , a/te%ta s, )4ori du%, %riu! indiciu ca o o!ie s%re (!ac,r,. +ici s, distrugi tot ce9&i iese în ca!e. Mi s9a s%us des%re #or%u! Mesageri!or c, au re%uta&ia de a (i subtili. Priind ast(e! !ucruri!e< aea dre%tate. irginia idaura ar (i (ost (urioas,< ea %ro4a4i! ar (i (ost iediat în s%ate!e !ui Bancro(t< a/te%tînd s, , aran=e)e %entru !i%sa cras, de (ine&e. Dar nici ea nici Bancro(t nu9! %riiser, în (a&, %e ictor 5!!iott în seara în care i9a %oestit des%re (ai!ia !ui. Mi9a înghi&it o ri%ost, t,ioas, /i a reca%itu!at ceea ce /tia< încercînd s, , hot,r,sc ce s, ,rturisesc. – LaurensK Miria Bancro(t st,tea în u/a serei< cu un %roso% în(,/urat în =uru! gîtu!ui /i racheta su4 4ra&. – Miria. >n g!asu! !ui era un res%ect rea!< dar niic a!tcea ce a/ (i %utut discerne. – Merg cu +a!an /i @ose%h !a udson;s Ra(t %entru scu(und,ri su4acatice. @ose%h nu a ai (,cut a/a cea niciodat,< /i !9a conins. Prii de !a Bancro(t !a ine /i îna%oi eni&i /i oi cu noiK – Poate ai tîr)iu< )ise Bancro(t. "nde o s, (i&iK Miria ridic, din ueri. – +u %rea 9a gîndit. "ndea %e %un&i!e de !a tri4ord. La Benton;s %ro4a4i!. – Bine. , %rinde din ur,. Prinde9i /i ie un %e/te9to4, dac, e)i reunu!. – Da s, tr,i&i. Ridic, !atu! %a!ei !a tî%!, într9un sa!ut ridico! care ne (,cu %e aîndoi s, )î4i %e nea/te%tate. Priirea !ui Miria (!utur, /i se (ix, asu%ra ea >&i %!ac (ructe!e de are< donu!e EoacsK – Pro4a4i!. aut (oarte %u&in ti% s,9i exerse) gusturi!e %e P,înt< doan, Bancro(t. Pîn, acu a încat nuai ceea ce a aut hote!u! s,9i o(ere. – Bine. Dac, îi %rin)i gustu!< )ise ea insinuant< %oate te ede /i %e tineK – Mu!&uesc< dar , îndoiesc. – Bine< re%et, ea ioi. >ncearc, s, nu ai întîr)ii u!t< Laurens. O s, a neoie de a=utor ca s,9! iau %e Marco din cîrca !ui +a!an. 5 tur4at de (urie< a%ro%o. Bancro(t îrîi. 1I
– Du%, cu a =ucat a)i< nu , sur%rinde. Pentru o c!i%, 9a gîndit c, o (ace inten&ionat. – +u /i în u!tiu! set< a s%us< ni,nui în %articu!ar. So&ii Bancro(t , (ixar, atent< e! insonda4i!< ea cu ca%u! a%!ecat într9o %arte /i un 4rusc )î4et !arg care o (,cu s, arate nea/te%tat de co%i!,roas,. Pentru o c!i%, i9a întî!nit %riirea< /i una din îini i se ridic, s,9/i ating, %,ru! cu o oarecare nesigu9 ran&,. – #urtis o s, aduc, !iu)ina< )ise ea. Tre4uie s, %!ec. (ost o %!,cere s, te re,d< donu!e Eoacs. %riit9o aîndoi %,/ind %este %a=i/te< cu (usti&a de tenis (!uturînd. #hiar acce%tînd a%arenta indi(eren&, a !ui Bancro(t (a&, de so&ia sa din %unct de edere sexua!< =ocu! de cuinte a! !ui Miria era u!t %rea %ericu!os du%, %,rerea ea. Tre4uia s, u%!u cu cea t,cerea. – S%une9i cea< Bancro(t< a s%us cu ochii înc, ur,rind si!ueta care înde%,rta. +u este inten&ione) s, cu (iuea< !i%sit dar de ce ar se rea cinea care c,s,torit caredea res%ect< a!es s, r,în, c,s,torit< s,9/i %etreac, ti%u! în %oenita c,utare a re!ax,rii sexua!eK M9a întors ne%,s,tor /i !9a desco%erit %riindu9, (,r, nicio ex%resie. +u s%use niic cîtea secunde< iar cînd or4i ocea îi era studiat aa4i!,. – i e=acu!at reodat, %e (a&a unei (eei< EoacsK $ocu! cu!tura! este cea ce în cadru! #or%u!ui te îna&, (oarte deree s,9! re%rii< dar uneori cîte o ex%!o)ie str,%unge arura /i rea!itatea din =ur sea,n, cu un %u))!e care nu se %otrie/te. 4ia 9a %utut î%iedica s, nu , ho!4e). B,r4atu! acesta< ai 4,trîn decît întreaga istorie a %!anetei e!e< îi %unea aceast, între4are. 5ra ca /i cu 9ar (i între4at dac, 9a =ucat reodat, cu %istoa!e cu a%,. – ,. Da. sta< ,,< se întî%!, dac, – O (eeie %e care ai %!,tit9oK – M, rog< cîteodat,. +u în od s%ecia!. 5u Mi9a aintit rîsu! a4andonat a! so&iei !ui atunci cînd a ex%!odat în,untru! /i dintr9o în =uru!stic!, guriide ei
într9un context cii!i)at. – +u %rea %ot su%ra%une cii!i)a&ia %este re,rsarea s%erei. – ii dintr9un a!t !oc< )ise Bancro(t gînditor. O cu!tur, co!onia!, tîn,r,< (ragi!,. +u ae&i idee cu ne9au ode!at seco!e de tradi&ie aici %e P,înt. #ei cu su(!et tîn,r< cei aenturo/i< au (ost a4andona&i %e nae!e în deri,. u (ost încura=a&i s, %!ece. u r,as nuai cei a%atici< ascu!t,tori< !iita&i. ur,rit cu se întî%!, !ucru! ,sta< /i !a reea res%ecti, 9a 4ucurat< %entru c, i%eriu! deenea u!t ai u/or de de)e4rat. cu< , între4 dac, a eritat %re&u! %!,tit. #u!tura a regresat< în !u%ta cu nore!e du%, care tr,i< instituite de ceea ce este echi /i (ai!iar. Mora!itate rigid,< !ege rigid,. Dec!ara&ii!e O+" s9au (osi!i)at într9un con(oris g!o4a!< a existat – gesticu!, – un (e! de c,a/, de (or&, su%racu!tura!,< /i î%reun, cu teaa inerent, (a&, de ceea ce s9ar %utea na/te în co!onii< Protectoratu! s9a ridicat înc, în ti% ce nae!e erau %e dru. #înd %rie!e dintre e!e au ateri)at %e %!anete< oaenii de%o)ita&i %e e!e s9au tre)it într9o tiranie dinainte %reg,tit,. – or4e/ti de %arc, ai (i r,as neutru. #u o aseenea i)iune< nu te %o&i !u%ta %entru !i4ertatea taK Bancro(t )î4i su4&ire. – #u!tura e ca sogu!. #a s, tr,ie/ti în interior< tre4uie s, res%iri cea din ea /i ineita4i! s, (ii containat. $i în orice ca)< ce însean, !i4er în acest contextK Li4er s,9i ,rs s%era %e (a&a /i sînii so&iei e!eK Li4er s, o %un s, se astur4e)e în (a&a ea< s, î%art tru%u! ei cu a!&i 4,r4a&i /i (eeiK Dou, sute cinci)eci de ani însean, ti% u!t< donu!e Eoacs< ti% destu! %entru ca o !ist, (oarte !ung, de (ante)ii urdare /i degradante s,9i in(este)e intea /i s,9i gîdi!e horonii (iec,rui nou tru% (o!osit. sta în ti% ce si&,inte!e ai (ine dein tot ai %ure /i ai ra(inate. i reo idee ce se întî%!, cu !eg,turi!e eo&iona!e du%, o aseenea %erioad,K deschis gura< dar e! ridic, o în, (,cîndu9i sen s, tac /i eu a t,cut. +u a=ungi în (iecare )i s, au)i con(esiuni!e unui su(!et 4,trîn de seco!e iar Bancro(t era %e a!. – +u< r,s%unse e! !ae%ro%ria sa între4are.ca #u %uteaK /a cu cu!tura oastr, %rea su%er(icia!, s, aia%recie)e ce însean, s, tr,ie/ti %e P,înt< ex%erien&a ta de ia&, nu %oate s, cu%rind, ceea ce însean, s, iu4e/ti aceea/i %ersoan, ti% de dou, sute cinci)eci de ani. >n ce!e din ur,< dac, re)i/ti< dac, îningi ca%cane!e %!ictise!ii /i u!&uirii de sine< în (ina! ceea ce î&i 1II
r,îne nu e dragoste. 5ste a%roa%e enera&ie. tunci cu s, î%aci acest res%ect< aceast, enera&ie cu dorin&e!e sordide a!e c,rnii %e care o %or&i în ace! oentK >&i s%un eu< nu %o&i. – Deci ergi în schi4 !a %rostituateK -î4etu! su4&ire reeni. – +u sînt îndru de ine< donu!e Eoacs. Dar nu tr,ie/ti atît de u!t dac, nu te acce%&i %e tine însu&i în toate as%ecte!e< oricît de de)gust,toare ar (i. Jeei!e sînt aco!o. 5!e satis(ac o cerere a %ie&ii< /i sînt reco%ensate cores%un),tor. $i în odu! acesta eu , %uri(ic. – So&ia ta /tie astaK – Bineîn&e!es. $i asta de o %erioad, considera4i!, de ti%. Ouou , in(orea), c, de=a e/ti !a curent cu (a%te!e în !eg,tur, cu Lei!a Begin. Miria s9a ca!at u!t de atunci. Sînt conins c, /i ea are aenturi!e ei. – #ît de coninsK Bancro(t (,cu +u un ogest de iritare. – 5 re!eantK ur,resc %e so&ia ea< dac, !a asta te re(eri< dar o cunosc. re /i ea %o(te cu care s, se !u%te a/a cu a /i eu. – $i asta nu te deran=ea),K – Donu!e Eoacs< a u!te %,cate< dar nu sînt un i%ocrit. /a e carnea< niic ai u!t. $i eu /i Miria în&e!ege asta. 6ar acu< întrucît /iru! ,sta de între4,ri nu %are s, duc, undea< te rog s, ne întoarce !a %ro4!ee!e noastre. >n a4sen&a oric,rei ino,&ii din %artea !ui 5!!iott< ce a!tcea ai aiK !uat o hot,rîre care a i)orît de !a nie!uri!e instinctua!e a(!ate u!t su4 gînduri!e con/tiente. c!,tinat din ca%. – >nc, niic. – Dar o s, aiK – Da. Po&i da ina %e Ortega %entru tru%u! ,sta< dar ai e /i Eadin. 5! nu9! c,uta %e RCer. M, cuno/tea. Se %etrece cea. Bancro(t d,du din ca% satis(,cut. – 6nten&ione)i s, or4e/ti cu EadinK – Dac, , !as, Ortega. – dic,K – dic, %este %o!i&iaOaC!and< a deru!aceea înregistrarea sate!itu!ui care trecea de diinea&, ce însean, c, %ro4a4i! , or identi(ica !a ie/irea din c!inic,. Tre4uie s, (i (ost cea %e deasu%ra !a ora aia. Presu%un c, nu or (i într9o dis%o)i&ie %rea 4un, %entru o coo%erare. Bancro(t î/i %erise înc, unu! dintre )î4ete!e !ui schi&ate. 1I
– Joarte %ers%icace< donu!e Eoacs. Dar nu ai de ce s, te tei în %riin&a asta. Hei #!inic – %u&inu! care a ai r,as în ura ta – eit, atît e!i4erarea înregistr,ri!or interne cît /i acu)a&ii!e %u4!ice î%otria indi(erent cui. r aea ai u!te de %ierdut în ura unei inestiga&ii decît ai aea tu. Bineîn&e!es< dac, or a!ege s, caute o r,)4unare %articu!ar, este< s, s%une a/a< o chestiune cu 4,taie !ung,. – $i @err;sK Ridic, din ueri. – La (e!. cu c, %ro%rietaru! e ort< au interenit interese de anageent. – Joarte curat. – M, 4ucur c, a%recie)i asta. Bancro(t se ridic, în %icioare Du%, cu a s%us< a (ost o diinea&, ag!oerat,< iar negocieri!e nu sînt de!oc !a (ina!. / (i recunosc,tor dac, %e iitor &i9ai %utea !iita raagii!e. (ost costisitor. Ridicîndu9, în %icioare<%rin %entru c!i%, dîre!e (ocuri!or de !a 6nnenin i9au str,(u!gerat (a&a oochi!or< a au)it strig,te!e or&ii undea în ,dua oase!or< /i dintr9odat, a(ira&ia e!egant, a !ui Bancro(t a sunat 4o!n,icios /i grotesc< ca /i cuinte!e antise%tice din ra%ortu! %ierderi!or genera!u!ui Mac6ntre pentru asiurarea pla"ei ?nnenin, merita plătit un preţ #a /i Bancro(t< Mac6ntre (usese un o %uternic< /i ca to&i oaenii %uternici< cînd or4ea des%re %re&u! care tre4uie %!,tit< %uteai (i sigur de un singur !ucru. !tcinea %!,tea.
Capito#u# &apt%spr%-%c% Sec&ia Je!! Street era o c!,dire !i%sit, de %reten&ii într9un sti! care %resu%unea c, tre4uie s, (ie 4aroc ar&ian. Dac, (usese %roiectat, ast(e!< ca sec&ie de %o!i&ie< sau deenise %e %arcursu! ti%u!ui era di(ici! de decis. Locu! era o %oten&ia!, (ort,rea&,. Ja&ada de %iatr, ro/iatic, erodat, /i contra(or&ii aco%eri&i o(ereau o serie ni/e natura!e erau încastrate (erestre de stic!, îna!te
!a intrarea în (or, de arc erau inten&ionat inega!e sau doar roase de ree. >n interior< !uina urdar, de !a (erestre /i un ca! straniu , cotro%ir, siu!tan. Su4sonice< a 4,nuit< aruncînd o %riire în =ur !a e%ae!e uane care a/te%tau su%use %e 4,nci. Dac, ace/tia erau sus%ec&i aresta&i< (useser, (,cu&i rearca4i! de de)interesa&i %rin cea anue< /i , îndoia c, era or4a de %icturi!e ura!e în sti! -en %o%u!ist %e care cinea !e executase în sa!,. traersat %ata de !uin, co!orat, aruncat, de (ereastr,< i9a croit dru %rintre ici gru%uri de oaeni care conersau cu oce sc,)ut, %otriit, ai u!t într9o 4i4!iotec, decît într9un centru de deten&ie< /i a a=uns !a rece%&ie. "n %o!i&ist în uni(or,< %ro4a4i! sergentu! de sericiu< , %rii c!i%ind %o!iticos – eident su4sonice!e î! a(ectau /i %e e!. – Locotenent Ortega< i9a )is. ,t,,ri Organice. – #ine s, s%un c, o caut,K –#u S%une9i 5!ias RCer. co!&u! c, ochiu!ui a ,)ut o a!t, uni(or, întorcîndu9se !a au)u! nue!ui< dar nu )ise niic. O(i&eru! de sericiu or4i !a te!e(on< ascu!t, /i reeni !a ine. – Triite %e cinea =os. Sînte&i înaratK a%ro4at /i a c,utat +eexu! su4 geac,. – , rog s,9i %reda&i atent ara< a ad,ugat e! cu un )î4et aa4i!. Sisteu! nostru de securitate este %u&in ca irita4i!< /i e gata s, , %ara!i)e)e dac, ar %,rea c, re&i s, scoate&i cea. Mi9a încetinit i/c,ri!e< a de%us +eexu! %e 4irou /i a înce%ut s,9i des(ac cu&itu! Te44it de %e 4ra&. #înd a terinat< sergentu! , %riea în cu!ea (ericirii. – Mu!&uesc. i se or îna%oia toate acestea cînd e&i %,r,si c!,direa. 4ia îi ie/iser, cuinte!e din gur, cînd doi ohicani a%,rur, %rintr9o u/, din s%ate!e s,!ii /i se îndre%tar, ra%id c,tre ine. Pe chi%uri!e !or erau înti%,rite ace!ea/i ex%resii (eroce asu%ra c,rora su4sonice!e aur, un i%act ini în scurtu! ti% cît !e !u, s, a=ung, !a ine. M, a%ucar, (iecare de cîte un 4ra&. –– +u9i a )is. s, /ti&i< s%use î%,ciuitor o(i&eru! de ei< neoie< nu e arestat< sericiu. "nu! dintre ohicani îi arunc, o %riire /i %u(ni exas%erat. #e!,!a!t doar se ho!4ase !a ine tot ti%u! de %arc, n9ar (i /tiut %e ce !ue se a(!,. 69a r,s%uns cu un )î4et. >n ura întî!nirii cu 1?
Bancro(t , îna%oiase !a endrix /i dorise a%roa%e dou,)eci de ore. 5ra odihnit< a!ert neurochiic /i si&ea o ne%!,cere cordia!, (a&, de autorit,&i de care îns,/i :ue!! ar (i (ost îndr,. sta %ro4a4i! se edea. Mohicanii î/i a4andonar, tentatie!e de a , atinge /i to&i trei urcar, %atru eta=e într9o !ini/te întreru%t, doar de scrî/netu! anticu!ui !i(t. Birou! !ui Ortega aea una dintre ace!e (erestre urdare< sau ai %recis %artea de =os a uneia< înainte de a (i sec&ionat, transersa! de c,tre taan. Pro4a4i! restu! se ridica su4 (or, de rachet, de %e %odeaua 4irou!ui de deasu%ra. înce%ut s,9i dau seaa de une!e dintre sene!e eidente a!e conertirii c!,dirii srcina!e !a %re)enta destina&ie. #ei!a!&i %ere&i ai 4irou!ui erau (orata&i a4ienta! cu un a%us de soare ti%ic deasu%ra a%ei /i a unor insu!e. #o4ina&ia de stic!, urdar, /i a%us de soare însena c, 4irou! era %oto%it de o !uin, %ortoca!ie 4!înd, în care %uteai edea %!utind %articu!e!e de %ra(. st,tea s%ate!e%ro%tit, unui 4irou greu de !en %arc, ar Locotenentu! (i (ost în cu/c,. #uîn4,r4ia într9o %a!,< cude (!uieru! %icioru!ui /i genunchiu! %resate %uternic de arginea 4irou!ui< ana!i)a ecranu! unui !a%to% antic atunci cînd a intrat noi %e u/,. >n a(ar, de ace! a%arat< singure!e o4iecte de %e 4irou erau un Sith Hesson de ca!i4ru are cu as%ect u)at /i o cea/c, de ca(ea de %!astic< cu 4a)a de înc,!)ire înc, nea%,sat,. J,cu sen cu ca%u! ohicani!or s, ias,. – Stai =os< Eoacs. %riit în =ur< a ,)ut un ta4uret su4 (ereastr, /i !9a tras %în, !îng, 4irou. Luina de du%,9aia), tîr)ie , de)orienta. – Lucre)i în schi4u! de noa%teK Ochii ei sc!i%ir,. – #e9i %rostia astaK – ei< nu9i niic. ridicat îini!e gesticu!înd s%re !uina sc,)ut, cre)ut doar c, %oate ai %rograat %ere&ii %entru a/a cea. $tii c, a(ar, e )ece diinea&a. – < asta< îrîi Ortega /i ochii îi reenir, !a dis%!aF era greu de s%us în aurgu! tro%ica!< dar i s9a %,rut c, ar %utea (i erde cenu/iu< ca area în =uru!ie(tin ae!stro9u!ui. De%artaentu! !9a cu%,rat de undea din55!desincroni)at. Paso @uare). #îteodat, se de(ectea), co%!et. – sta9i r,u. – Da< uneori î! închid %ur /i si%!u dar neoane!e sînt Ridic, 4rusc %riirea #e dracu; – Eoacs< /tii cît de a%roa%e te a(!i în 11
oentu! ,sta de un ra(t de de%o)itareK de%,rtat ar,t,toru! dre%t de degetu! are /i a %riit9o %rin deschi),tur,. – #a !a distan&, de o ,rturie din %artea Hei #!inic< din cîte a au)it. – Te %ute triite aco!o< Eoacs. 6eri diinea&, !a /a%te %atru)eci /i trei ie/eai ictorios %e u/a %rinci%a!,. ridicat din ueri. – +u cred c, !eg,turi!e ta!e cu Mat9ii te or %,stra în ia&, !a in(init. "n /o(er a! unei !iu)ine de !a Hei #!inic s%une %oe/ti interesante des%re deturnare /i Moarte Rea!,. Poate e! o s, ai4, cea de s%us în !eg,tur, cu tine. – 69a&i sechestrat ehicu!u!< nu9i a/aK a între4at ne%,s,tor. Sau Hei !9a rec!aat înainte de a , %utea (ace ana!i)e!eK Gura !ui Ortega se strînse într9o !inie dur,. dat din ca%. – /a gîndea /i eu. /o(eru! nu a s%une a4so!ut niic %în, nu9i, a da oie Hei< îi 6ar iagine). – scu!t,< Eoacs. 5u continuu s, %rese)< cea tot a tre4ui s, cede)e. 5 o %ro4!e, de ti%< tic,!osu!e. +uai atît. – dira4i!, tenacitate< a )is. P,cat c, nu ai aut a/a cea /i în ca)u! Bancro(t. – Nu eBistă niciun ca% 1ancroft. Ortega era în %icioare< cu %a!e!e s%ri=inite a%,sat %e 4irou< cu ochii strîn/i de (urie /i de)gust. a/te%tat< cu nerii încorda&i în ca) c, sec&ii!e de %o!i&ie din Ba #it erau !a (e! de %redis%use !a r,nirea accidenta!, a sus%ec&i!or ca /i a!te!e des%re care /tia eu. >n ce!e din ur,< !ocotenentu! ins%ir, adînc< /i se rea/e), încheietur, du%, încheietur, îna%oi %e scaun. Juria îi dis%,ruse de %e (a&,< dar de)gustu! era înc, aco!o< %rins în !inii!e su4&iri din co!&uri!e ochi!or /i în %o)i&ia gurii ei !argi. >/i %rii unghii!e. – $tii ce a g,sit ieri !a Hei #!inicK – Piese de schi4 %entru %ia&a neagr,K Prograe de tortur, irtua!eK Sau nu 9au !,sat s, sta&i a/a de u!tK – g,sit /a%tes%re)ece tru%uri cu ci%u! cortica! ars. +eînara&i. $a%tes%re)ece or&i. Moarte Rea!,. Se uit, din nou în sus s%re ine< cu de)gust. – Tre4uie s,9i ier&i !i%sa de reac&ie< i9a )is cu r,cea!,. ,)ut !ucruri u!t ai re!e cînd %urta uni(ora. De (a%t< a făcut !ucruri u!t ai re!e %e cînd re)o!a 4,t,!ii!e Protectoratu!ui în nue!e !or. 12
– 5ra r,)4oi. – O(< te ro. +u )ise niic. M9a a%!ecat %este 4irou. – $i nici nu9i s%une c, din cau)a ace!or /a%tes%re)ece cadare te9ai in(!aat. (,cut sen s%re %ro%ria ea (a&, sta e %ro4!ea ta. +u9&i conine ideea c, cinea !9ar %utea strica. 5a r,ase t,cut, %entru o c!i%,< gîndindu9se< a%oi 4,g, îna într9un sertar a! 4irou!ui /i scoase un %achet de &ig,ri. Mi !e o(eri autoat /i eu a scuturat din ca% cu o hot,rîre înd,r,tnic,. – M9a !,sat. – -,uK 5ra o sur%ri), autentic, în g!asu! ei< în ti% ce î/i !ua o &igar, /i o a%rindea. Brao &ie. Sînt i%resionat,. – Mda. $i RCer ar tre4ui s, (ie u!&uit< cînd iese de !a stocare. 5a se o%ri în s%ate!e noru!ui de (u< a%oi arunc, %achetu! !a !oc în sertar /i9! închise cu %a!a. – #e reiK între4, în ce!e din ur,. Ra(turi!e de de%o)itare se g,seau cu cinci nie!uri ai =os într9o %ini&, cu dou, eta=e unde te%eratura era ai u/or de reg!at. >n co%ara&ie cu PschaSec< era o toa!et,. – +u ,d cu ar %utea asta s, schi4e cea< )ise Ortega în ti% ce ura un tehnician %!ictisit de9a !ungu! ra%ei de o&e! %în, !a (anta 3?74. #e9o s,9&i s%un, &ie Eadin /i nou, s, nu ne (i s%usK – )ite ce-i. M9a o%rit /i 9a întors cu (a&a s%re ea< cu îini!e des(,cute. Pe ra%a îngust, era incon(orta4i! de a%roa%e unu! de a!tu!. Se %etrecu cea chiic< iar geoetria atitudinii !ui Ortega %,ru dintr9 o dat, (!uid,< %ericu!os de tacti!,. Mi9a si&it gura uscat,. – 5u a )is. – 3?74< strig, tehnicianu!< ridicînd discu! are de trei)eci de centietri din (anta sa. Pe ,sta !9a&i rut< !ocotenenteK Ortega trecu gr,4it, %e !îng, ine. – Usta e< MicC. Po&i s,9! %ui într9un irtua!. – Sigur. MicC ridic, are s%reDac, unare&i dintre sc,ri!e s%ira!ate în/uru4ate din !ocdegetu! în !oc %e ra%, s, co4orî&i !a #inci< /i s, , trînti&i e!ectro)ii. Durea), ca cinci inute. – 6deea e< a s%us în ti% ce to&i trei co4ora sc,ri!e de o&e!< c, tu e/ti Sia. Eadin te cunoa/te< a ai aut de9a (ace cu tine în toat, ia&a !ui de %ro(esionist. 5 o %arte din ceea ce (ace e!. 5u sînt 13
un necunoscut. Dac, nu a (ost niciodat, în a(ara sisteu!ui< sînt /anse s, nu (i întî!nit niciodat, %în, acu un Mesager. $i circu!, %oe/ti urîte des%re #or% în ce!e ai u!te !ocuri în care a (ost. Ortega îi arunc, o %riire sce%tic, %este u,r. – rei s,9! ameninţi s, dea o dec!ara&ieK Pe Diitri EadinK +u %rea cred. – O s, (ie descu%,nit< iar oaenii descu%,ni&i se dau de go!. +u uita< ti%u! ,sta !ucrea), %entru cinea care , rea ort. #inea care este s%eriat de ine< ce! %u&in su%er(icia!. #ea de genu! ,sta a %utea scoate de !a Eadin. – $i asta ar tre4ui s, , coning, în (ina! c, cinea !9a ucis %e Bancro(tK – Ortega< nu contea), dac, , cre)i sau nu. De=a a trecut de (a)a asta. Tu rei ca tru%u! !ui RCer s, a=ung, îna%oi în container cît ai re%ede %osi4i!< în a(ar, de orice %erico!. #u cît a=unge ai re%ede !a orice (ina! ar aea oartea !ui Bancro(t< cu atît ai re%ede întî%!a organic, asta. $i e su4stan&ia!, u!t ai %u&in %ro4a4i! ca eu s, %,&esc se o a ,t,are dac, nu 4î=4îi în întuneric. De (a%t< dac, a a=utoru! t,u. Doar nu rei ca acest tru% s, (ie distrus într9un a!t schi4 de (ocuri< nu9i a/aK – Alt schi4 de (ocuriK Durase a%roa%e o =u,tate de or, de discu&ii încinse ca s,9i induc !ui Ortega sentientu! unei noi re!a&ii< iar %o!i&ista din ea înc, nu adorise. – Da< du%, endrix< a i%roi)at ra%id< 4!esteînd 4!oca=u! chiic care , de)echi!i4ra cînd era (a&, în (a&,. M9a a!es cu cea în,t,i aco!o. r (i %utut (i u!t ai r,u. >i arunc, o a!t, %riire !ung, %este u,r. Sisteu! de interogare irtua!, era g,)duit de o serie de ca4ine situate %e o !atur, a %ode!ei su4so!u!ui. MicC ne insta!, %e aîndoi %e ni/te cana%e!e autou!ante u)ate care r,s%undeau !ent !a (ore!e noastre< a%!ic, e!ectro)ii /i hi%no(onu!< a%oi %orni energia cu o i/care de %ianist în concert a unei singure îini %este ce!e dou, conso!e uti!itare. Studie ecrane!e care c!i%eau. – 5 tra(ic< )ise< /i horc,i din gît în sen de de)gust. #oisaru! e %rins în s, reo con(erin&, astaa!tcinea. a4soar4e>i =u,tate siste. Tre4uie a/te%t, %în,/iiese arunc, odin %riire !ui Ortega ei< asta e %oestea aia cu Mar Lou inch!eK – Da. Ortega întoarse ca%u! ca s, , inc!ud, /i %e ine în conersa&ie< %oate ca doad, a noii noastre coo%er,ri nu! trecut cei de %e #oast, au %escuit o %u/tioaic, din ocean. Mar Lou 10
inch!e. +u r,,sese %rea u!t din cor%< dar au g,sit ci%u! cortica!. L9au deru!at /i< ghiciK – #ato!ic,K – #onins,. #hestia cu 4sor4&ia Tota!, (unc&ionea),< nuK Da< !a %ria intrare scanat, a a%,rut B!ocat din Motie de #on/tiin&,. De o4icei asta însean, s(îr/itu! într9un ast(e! de ca)< dar 5! Se o%ri. Reînce%u Detectiu! îns,rcinat cu acest ca) nu a renun&at. inch!e era de %rin î%re=urii< o cuno/tea de ic,. +u (oarte 4ine< dar ridic, din ueri nu a rut s, renun&e. – Joarte tenace. 5!ias RCerK 5a a%ro4,. – 4,tut druuri!e !a4oratoare!or ti% de o !un,. >n (ina! s9au g,sit doe)i c, tru%u! (usese aruncat dintr9un ehicu! aerian. ,t,,ri!e Organice au (,cut ni/te s,%,turi /i au desco%erit o conertire datînd de ai %u&in de )ece !uni /i un %rieten cato!ic ha4otnic cu ta!ente in(otech care ar (i %utut (a!si(ica Leg,întu!. Jai!ia (eteine9cato!ici. este undea !a grani&,< cre/tini cucaou nue!e< a=oritatea Destu! de înst,ri&i< cu un %!in dar de str,o/i de%o)ita&i %e care îi reînie %entru na/teri!e /i nun&i!e din (ai!ie. De%artaentu! s9a consu!tat irtua! cu o u!&ie dintre ei tot anu!. – Re)o!u&ia 83< nuK – Mda. îndoi a reenit !a %riitu! taanu!ui de deasu%ra cana%e!e!or. #a4ina se a(!a !a ca%,tu! /iru!ui< (orat, dintr9un singur g!o4 de %o!i(i4r, ca un 4a!on din gura unui co%i!< cu u/i /i (erestre decu%ate /i a%oi reata/ate cu 4a!aa!e de e%oxin,. Taanu! gri 4o4at nu %re)enta a4so!ut niciun interes. – S%une9i cea< Ortega< a )is du%, un ti%. #oada %e care i9ai %us9o ar&i du%,9as,< cînd 9a dus !a cu%,r,turi. #u de a (ost atît de %rost co%arati cu cei!a!&iK $i un or4 !9ar (i %utut de%ista. 5a (,cu o %au), înainte de a or4i. %oi or,i – sta a (ost tot ce a aut. 5ra cea nea/te%tat< tre4uia s, te aco%eri re%ede< du%, ce &i9ai aruncat haine!e. – aine!e. închis ochii O< nu. &i însenat costuu!K /a de si%!uK – Da. Mi9a reaintit %ria ea întî!nire cu Ortega. 6nstitu&ia =udiciar,< c,!,toria %în, !a #asa So!ar,. intiri!e se deru!au cu re%e)iciune. +e9a re,)ut stînd %e %a=i/tea !uinat, de soare 1
a!,turi de Miria Bancro(t. Ortega %!ecînd – M9a %rins %ocnit din degete. M9ai 4,tut %e u,r cînd ai %!ecat. +u %ot s, cred c, sînt atît de %rost. – "n sena!i)ator %e 4a), de en)ie< )ise Ortega o4iecti. +u ai are ca ochiu! unei u/te. $i ne9a iaginat c, toana nu o s, te duci în u!te !ocuri (,r, hain,. Bineîn&e!es< cînd ai aruncat9o în !ada aia de gunoi ne9a gîndit c, ne9ai de%istat. – +u. +9a (ost atît de iste&. – sta e< anun&, MicC deodat,. Doane!or /i doni!or< &ine&i9 , de /ira s%in,rii< intr, %e to4ogan. #,!,toria (u ai dur, decît , a/te%ta de !a o insta!a&ie dintr9 un de%artaent guernaenta!< dar nu cu u!t ai rea (a&, de irtua!e!e i%roi)ate %e care !e (,cuse %e Lue. Mai întîi hi%no)a< %u!sîndu9/i sonocoduri!e %în, cînd taanu! cenu/iu deeni 4rusc (ascinant de co!orat cu îrte=uri de !uin, iar în&e!esuri!e se scurser, din uniers ca a%a urdar, dintr9o chiuet,. %oi era !tundea. Se întindea %este tot în =uru! eu< (ugind din (ocaru! ederii e!e în toate direc&ii!e ca o a%!i(icare iens, a uneia dintre sc,ri!e s%ira!ate %e care !e (o!osise ca s, co4orî de %e ra%,. O&e! cenu/iu< graat !a (iecare cî&ia etri cu cîte o u(!,tur, ca un s(îrc< re%etîndu9se !a in(init. #eru! de deasu%ra era o nuan&, %a!id, a ace!uia/i gri cu u4re care sugerau ag ni/te 4are /i !ac,te antice. O %siho!ogie dr,gu&,< %resu%unînd c, reunu! dintre condana&ii interoga&i aeau a!tcea decît o eorie a rasei în ceea ce %rie/te as%ectu! rea! a! unui !ac,t. >n (a&a ea o o4i!, cu (ore !ine se de)o!ta din %odea ca o scu!%tur, dintr9un !ac de ercur. Mai întîi o as, neted, de eta!< a%oi dou, scaune %e %artea noastr,< unu! %e %artea o%us,. Muchii!e /i su%ra(e&e!e !or unduir, !ichid în u!tie!e secunde a!e a%ari&iei !or< a%oi %!esnir, într9o geoetrie so!id, /i arid, cînd c,%,tar, o existen&, se%arat, de %odea. Ortega a%,ru a!,turi de ine< ai întîi ca o schi&, %a!id, a unei (eei< nuai !inii (ugare /i u4re s(ioase. >n ti% ce %riea< cu!ori %aste!ate trecur, %este ea /i i/c,ri!e îi deenir, ai 4ine de(inite. Se r,sucea s,9i or4easc,< o în, strecurîndu9se în 4u)unaru! hainei. a/te%tat ca u!tiu! strat de cu!oare s, se a/e)e %e su%ra(e&e!e ei. 5a î/i scoase &ig,ri!e. – Jue)iK – +u u!&uesc. 5u Dîndu9i seaa c, era inuti! s,9i (ac 18
gri=i %entru s,n,tatea ea irtua!,< a acce%tat %achetu! /i a scos una. Ortega !e a%rinse %e a4e!e cu 4richeta ei cu ga)< iar %riu! a! de (u în %!,înii ei (u ca un exta). ridicat %riirea s%re ceru! geoetric. – 5 standardK – %roa%e. Ortega %rii în de%,rtare Re)o!u&ia %are cea ai ridicat, ca de o4icei. #red c, MicC se d, are. Eadin !u, (iin&, de %artea cea!a!t, a esei< înainte chiar ca %rograu! irtua! s,9! (i co!orat co%!et< deeni con/tient de %re)en&a noastr, /i9/i încruci/, 4ra&e!e %este %ie%t. Dac, a%ari&ia ea în ce!u!, î! descu%,nise a/a cu s%erase< nu o ar,t,. – 6ar< !ocotenenteK s%use du%, ce %rograu! î! co%!et,. 5xist, o regu!, O+" %riind ti%u! irtua! axi %entru o arestare< /tii asta. – #orect< iar noi sînte înc, (oarte de%arte de e!< )ise Ortega. Te rog ia !oc< Eadin. –– +u< u!&uesc. )is s, stai =os< tic,!osu!e. 5ra o r,cea!, de o&e! în ocea %o!i&istei< /i ca %rin agie Eadin se stinse /i rea%,ru a/e)at !a as,. Ja&a !ui tr,da o (u!gerare oentan, de (urie din cau)a de%!as,rii< dar dis%,ru /i e! î/i întinse 4ra&e!e într9un gest ironic. – i dre%tate< e u!t ai con(orta4i! a/a. De ce nu , a/e)a&i /i oiK !uat !oc într9un od ai conen&iona!< iar între ti% eu !9 a (ixat %e Eadin. 5ra %entru %ria dat, cînd edea cea ase,n,tor. 5ra ca Ou! Peticit. Ma=oritatea sistee!or irtua!e te recreea), din iagini!e des%re sine %,strate în eorie< cu o su4rutin, de 4un si& care s, %rein, o in(!uen&, %rea are a i!u)ii!or. 5u în genera! a%ar %u&in ai îna!t /i ai s!a4 !a (a&, decît sînt de o4icei. >n acest ca) sisteu! %,rea s, (i aestecat i!ioane de %erce%&ii di(erite de !a !ista %ro4a4i! !ung, de tru%uri a!e !ui Eadin. Mai ,)use a/a cea înainte< ca tehnic,< dar a=oritatea ne ata/, re%ede de tru%u! în care tr,i< /i aceast, (or, ec!i%sea), încarn,ri!e %recedente. ura ure!or< eo!uat în ra%ort !uea Ou! de La dinaintea ea eraa di(erit. #or%u! era a!cu unui a!4 (i)ic,. de ti% nordic< ai îna!t ca a! eu cu a%roa%e trei)eci de centietri< dar (a&a era 4i)ar,. >nce%ea %rin a (i a(rican,< !at, /i de cu!oarea a4anosu!ui< dar cu!oarea se terina ca o asc, su4 ochi iar =u,9 tatea de =os era dii)at, de9a !ungu! !iniei nasu!ui< ar,iu %a!id în 1I
stînga< a!4 cadaeric în drea%ta. +asu! era atît c,rnos cît /i aci!in /i (,cea 4ine trecerea între %artea de sus /i =u,t,&i!e in(erioare a!e chi%u!ui< dar gura aea o ne%otriire între %,r&i!e din stînga /i din drea%ta care strî4a 4u)e!e într9un od ciudat. P,ru! negru !ung /i dre%t era %ie%t,nat într9o coa, %este (runte< /i dungat într9o %arte cu a!4 %ur. Mîini!e< io4i!e %e asa de eta!< erau echi%ate cu gheare sii!are ce!or %e care !e ,)use !a uria/u! !u%t,tor din LicCton< dar degete!e erau !ungi /i sensi4i!e. ea sîni< i%osi4i! de %!ini %e un tors atît de uscu!os. Ochii< în(unda&i< erau de un în(ior,tor erde %a!id. Eadin se e!i4erase de %erce%&ii!e conen&iona!e a!e (i)icu!ui. >n reuri!e de deu!t< ar (i (ost un /aanF aici< seco!e!e de tehno!ogie î! (,cuser, ai u!t decît atît. "n deon e!ectronic< un s%irit %er(id care s,!,/!uia în car4onu! odi(icat /i ie/ea !a iea!, nuai %entru a %oseda carnea /i a da (rîu !i4er %r,%,du!ui. r (i %utut (i un 4un Mesager. –Eadin >n&e!eg rîn=i< c, nude)e!ind ai e necesar , %re)int< s%us de!icat, ca!. /i ni/tes,din&i ici /i a o !i4, ascu&it,. – Dac, e/ti un %rieten a! !ocotenentu!ui< nu tre4uie s, (aci aici niic din ceea ce nu rei. +uai n,tîngii î/i editea), irtua!itatea. – >! cuno/ti %e ou! ,sta< EadinK între4, Ortega. – S%eri într9o con(esiune< !ocotenenteK Eadin î/i d,du ca%u! %e s%ate /i rîse u)ica! Oh< cît de rudientarK Ou! ,staK Jeeia asta< %oateK Sau< da< chiar /i un cîine ar %utea (i antrenat s, s%un, atît cît a s%us e!< 4ineîn&e!es cu tranchi!i)ante!e %otriite. 5i au tendin&a s, înne4uneasc, s,racii cînd sînt trans(era&i dac, nu sînt seda&i. Dar da< chiar /i un cîine. St, aici< trei si!uete scu!%tate în ),%ad, e!ectronic, de (urtuni di(erite< iar tu or4e/ti ca într9o e!odra, ie(tin,. i)iune !iitat,< !ocotenente< i)iune !iitat,. "nde e ocea care s%unea c, %rin car4onu! odi(icat ne o e!i4era de ce!u!e!e c,rnii noastreK i)iunea care s%unea c, o (i #neri. – S%une9i tu< Eadin. Tu e/ti ce! cu un statut %ro(esiona! ridicat. Ortega suna /ideta/at. J,cuaga!e. s,9i a%ar, într9o în, un su! G!asu! !ung de!ui hîrtie %rintat, î! %arcurse – Proxenet< 4,t,u/ a! triade!or< interogator irtua! în r,)4oaie!e cor%ora&ii!or< toat, asta e o unc, de ca!itate. 5u nu sînt decît un %o!i&ist %rost care nu %oate edea !uina. – +u , %ot certa cu tine în %riin&a asta< !ocotenente. 1
– ici scrie c, ai (,cut cur,&enie %entru Merit#on cu cea ti% în ur,< s%eriindu9i /i (,cîndu9i s, renun&e !a reendic,ri!e !or %e inerii arheo!ogi de %e Srtis Ma=or. M,ce!,rindu9!e (ai!ii!e ca sti9 u!ent. Bun, trea4,. Ortega arunc, !ista îna%oi în uitare Te9a %rins< Eadin. >nregistr,ri!e digita!e a!e sisteu!ui de su%raeghere a hote!u!ui< reîntru%are siu!tan, eri(ica4i!,< a4e!e ci%uri cortica!e sînt înghe&ate. Usta e un andat %entru /tergere< /i chiar dac, aoca&ii t,i reu/esc s, a=ung, %în, !a cordu! %riitor !a 5rori!e Ma/in,< soare!e are s, (ie o %itic, ro/ie !a reea cînd o s, ie/i tu de !a de%o)itare. Eadin )î4i. – tunci %entru ce sînte&i aiciK – #ine te9a triisK !9a între4at 4!înd. – #îine!e or4e/te
are un lup aud, )rl#ndu-şi comuniunea sinuratică Cu stelele de nimeni conduse, +au doar importanţa de sine şi servitutea (in lătratul unui c#ine= C#t de multe milenii a durat, 2ndoind şi tortur#nd M#ndria unuia, 'entru a-l face unealtă 'e celălalt= inha!at (uu! /i a dat din ca%. #a a=oritatea har!ani&i!or< /tia 'oeme şi alte subterfuii de :ue!!< ai u!t sau ai %u&in %e dina(ar,. Se în,&a !a /coa!, în !ocu! !ucr,ri!or %o!itice u!terioare ai greoaie< dintre care a=oritatea erau considerate înc, %rea radica!e %entru a (i %use în îini!e co%ii!or. +u era o traducere %rea gro)a,< dar sur%rindea esen&a. Mai i%resionant era (a%tu! c, cinea care nu era de (a%t de %e Luea !ui ar!an %utea cita dintr9un o!u atît de o4scur. terinat %entru e!.
>i cum să măsurăm distanţa de la un spirit la altul= >i pe cine ăsim vinovat= – i enit s, cau&i ina< donu!e EoacsK – Printre a!te !ucruri. 17
– #e de)a,gitor. – Te a/te%tai !a a!tceaK – +u< )ise Eadin cu un a!t surîs. /te%tarea este %ria noastr, gre/ea!,. rut s, s%un< ce de)a,gitor %entru tine. – Poate. Scutur, din ca%u! s,u are /i %estri&. – #u siguran&,. De !a ine n9o s, sco&i niciun nue. Dac, tu cau&i ina< a tre4ui s, o %ort eu %entru tine. – Joarte generos din %artea ta< dar ainte/te9&i ce s%une :ue!! des%re !achei. – )cideţi-i peste tot, dar număraţi-vă loanţele, căci eBistă ţinte mai valoroase. Eadin chicoti %entru sine M, aenin&i (iind în custodia onitori)at, a %o!i&ieiK – +u. Doar %riesc !ucruri!e în %ers%ecti,. scuturat scruu! din &igar, /i a ur,rit cu dis%are înainte de a a=unge !a %odea. #inea trage s(ori!eF %e ,sta a de gînd s,9! distrug. Tu e/tiEadin un niic.î/iPea%!ec, tine n9oca%u! s, irosesc nici un/iscui%at. %e s%ate un treur %uternic str,4,tu !inii!e schi4,toare din cer< ca un (u!ger cu4ist. Se re(!ect, în str,!ucirea at, a esei de eta! /i %,ru s,9i ating, %entru o c!i%, îini!e. #înd î/i co4orî din nou %riirea asu%ra ea< aea o !uin, ciudat, în ochi. – +u i s9a cerut s, te ucid %e tine< s%use (,r, intona&ie< decît dac, r,%irea ta se doedea un inconenient. Dar acu o oi (ace. Ortega se re%e)i %este e! iediat ce u!tia si!a4, îi ie/i din gur,. Masa dis%,ru /i ea î! r,sturn, %e s%ate din scaun cu o !oitur, de 4ocanc. #înd se rostogo!ea ca s, se ridice în %icioare< ace!a/i 4ocanc î! i)4i în gur, /i9! triise din nou !a %odea. Mi9a %!i4at !i4a în =uru! t,ieturi!or a%roa%e indecate din gur,< /i a si&it o anti%atie c!ar,. Ortega î! suci %e Eadin în sus de %,r< &igara din îna ei (iind în!ocuit, cu un 4aston urîcios %rin aa4i!itatea ace!uia/i siste agic care e!iinase asa. – au)it 4ineK /uier, ea. enin&i< ca% secK Eadin î/i de)go!i din&ii într9un rîn=et %,tat de sînge. –– Bruta!itatea %o!i 5xact< tic,!osu!e. Ortega î! !oi %este o4ra) cu 4astonu!. Pie!ea %!esni. – Bruta!itatea %o!i&iei într9o irtua!itate onitori)at, de %o!i&ie. Sand Ei /i Hor!d He4 One o s, %etreac, o )i %e teren< nu9i a/aK Dar /tii ceK Presu%un c, aoca&ii t,i nu or rea s, deru!e)e 17?
aceast, anue înregistrare. – Las,9! în %ace< Ortega. 5a %,ru s, se de)eticeasc,< /i se retrase. Ja&a i se contorsion, /i res%ir, adînc. Masa rea%,ru /i deodat, Eadin st,tea din nou dre%t< cu gura neatins,. – +ici tu< )ise e! ca!. – Mda< sigur. >n ocea !ui Ortega era dis%re&< ce! %u&in =u,tate îndre%tat c,tre ea îns,/i< 4,nuia eu. J,cu un a! doi!ea e(ort s,9/i reca%ete contro!u! asu%ra res%ira&iei< /i î/i aran=, haine!e (,r, s, (ie neoie. – Du%, cu a s%us< o s, se r,ceasc, iadu! %în, cînd o s, ai oca)ia. Poate c, o s, te a/te%t. – #e! care te9a triis erit, atît< EadinK 9a între4at încet. Te !a/i do4orît în t,cere din !oia!itate contractua!,< sau î&i treur, (undu! de (ric,K Dre%t r,s%uns< ou! din (a&a ea î/i încruci/, 4ra&e!e %e %ie%t /i , (,r, s, EoacsK , ad,.între4, Ortega. – i(ix, terinat< încercat s, %rind %riirea distant, a !ui Eadin. – Eadin< ou! %entru care !ucre) eu are u!t, in(!uen&,. sta ar %utea (i u!tia ta /ans, s, a=ungi !a o în&e!egere. +iic. +ici ,car nu c!i%i. ridicat din ueri. – terinat. – Bine< )ise Ortega %osac,. Pentru c, statu! !îng, rahatu! ,sta înce%e s,9i u)e)e natura ea to!erant,. >i (!utur, degete!e %rin (a&a ochi!or +e ai ede< nenorocitu!e. tunci ochii !ui Eadin se întoarser, s,9i întî!neasc, %e ai ei< /i un surîs a4ia schi&at /i ciudat de ne%!,cut îi strî4, 4u)e!e. %!ecat. >na%oi !a eta=u! a! %atru!ea< %ere&ii 4irou!ui !ui Ortega reeniser, !a un soare or4itor de aia), %este o %!a=, cu nisi% a!4. strîns ochii din cau)a !uinii iar Ortega cotro4,i %rintr9un sertar sco&îndu9/i oche!arii de soare /i o %ereche de re)er,. – /adar< ce ai a(!at din astaK Mi9a %rea ici. %otriit< incon(orta4i!< !enti!e!e %e /aua nasu!ui. 5rau – +u %rea u!te< în a(ar, de %er!a aceea c, nu a aut ordin s, , asasine)e. #inea oia s, discute cu ine. Oricu a%roa%e c, ghicise asta< a!t(e! nu aea decît s,9i arunce în aer ci%u! aco!o în ho!u! de !a endrix. Totu/i< însean, c, a!tcinea oia s, 171
încheie un tîrg< în a(ar, de Bancro(t. – Sau cinea oia s,9&i scoat, su(!etu! interogîndu9te. c!,tinat din ca%. – >n !eg,tur, cu ceK 4ia sosise. +9are niciun sens. – #or%u!K (aceri neîncheiateK Ortega i/c, u/or din în, ca /i cu i9ar (i serit sugestii. O du/,nie echeK – +u. ai trecut %rin astea cînd a strigat unu! !a a!tu! noa%tea trecut,. Sînt oaeni care ar rea s, , ad, /ters< dar niciunu! dintre ei nu tr,ie/te %e P,înt< /i niciunu! nu are atîta in(!uen&, încît s, c,!,toreasc, %rintre ste!e. 6ar des%re #or% nu /tiu niic care s, nu se g,seasc, stocat într9un !oc nu (oarte 4ine %,)it. $i oricu< e o coinciden&, %rea dat, dracu!ui. +u< des%re Bancro(t e or4a. #inea oia s, %artici%e !a %rogra. – #e! care !9a ucisK Mi9a !,sat ca%u! în =os ca s9o %riesc direct< %este !enti!e!e oche!ari!or. –– Deci , cre)i. +u întrutotu!. – 5i< $aide. Dar Ortega nu , ascu!ta. – #eea ce reau eu s, /tiu< )ise ea gînditoare< este de ce /i9a rescris coduri!e. $tii< !9a %us !a unc, de a%roa%e o du)in, de ori de cînd !9a don!oadat duinic, seara. 5ste %entru %ria dat, cînd se a%ro%ie ,car de a recunoa/te c, a (ost aco!o. – +ici ,car %entru aoca&ii !uiK – +u /ti ce !e s%une !or. Sînt rechini ari< din "!an Bator /i +e WorC. #ei cu aseenea 4ani %oart, !a toate interiuri!e irtua!e %riate un dis%o)iti %ertur4ator. Pe înregistr,ri!e noastre nu sînt decît %ara)i&i. ridicat enta! o s%rîncean,. Pe Luea !ui ar!an< toate arest,ri!e irtua!e erau onitori)ate din start. +u erau %erise 4ruia=e< indi(erent cî&i 4ani a!orai. – #, eni or4a de aoca&i< ai !ui Eadin sînt aici în Ba #itK – Ji)ic rei s, s%uiK Da< au o a(acere cu un 4irou din Marin #ount. "nu! dintre asocia&ii !or a închiriat un tru% aici %entru aceast, %erioad,. Bu)e!eîn!ui Ortega se arcuir, (i)ice sînt considerate cea sti!at )i!e!e noastre. +uai>ntî!niri!e (ire!e ie(tine (ac a(aceri %rin ca4!uri. – #u se nue/te %ersoanaK Ortega (,cu o %au),< c,utînd nue!e. – Eadin e ca!u! de 4,taie acu. +u sînt sigur, c, a a=uns 172
a/a de%arte. – Ortega< erge %în, !a ca%,t. /a a (ost în&e!egerea. !t(e! o s, reînce% s, %un în %erico! tr,s,turi!e (ruoase a!e !ui 5!ias cu a!te inestiga&ii în (or&, axi,. 5a t,cu un ti%. – Ruther(ord< )ise în ce!e din ur,. rei s, or4e/ti cu Ruther(ordK – >n oentu! ,sta reau s, or4esc cu indi(erent cine. Poate c, nu 9a (,cut în&e!es ai deree. 5u uncesc aici or4e/te. Bancro(t a a/te%tat o !un, /i =u,tate înainte s, , aduc,. Eadin e tot ce a. – Eeith Ruther(ord e o gr,ad, de u!ei de otor. +9o s, sco&i de !a e! ai u!t decît ai scos de !a Eadin. $i oricu< cu dracu; o s, te %re)int< EoacsK Bun,< Eeith< e! este ex9Mesageru! iritat %e care c!ientu! t,u a încercat s,9! /tearg, duinic,. r rea s,9&i %un, cîtea între4,ri. O s, se închid, ai re%ede decît gaura unei tîr(eea ne%!,tite. dre%tate. M9a gîndit un ti%< (ixînd area. – Bine< a )is aga!e. +u a neoie decît de o discu&ie de cîtea inute. #e9ar (i s,9i s%ui c, sînt 5!ias RCer< %arteneru! t,u de !a ,t,,ri OrganiceK Practic sînt< !a ura ure!or. Ortega î/i scoase oche!arii /i se ho!4, !a ine. – >ncerci s, (ii au)antK – +u. >ncerc s, (iu %ractic. Ruther(ord s9a reîntru%at enind din "!an Bator< a/a9iK – +e WorC< )ise ea încordat. – +e WorC. Bun. Deci %ro4a4i! nu /tie niic des%re tine sau RCer. – Pro4a4i! c, nu. – /adar care e %ro4!eaK – Pro4!ea e< Eoacs< c, nu9i %!ace ie. "r, o t,cere /i ai !ung,. Mi9a co4orît %riirea în %oa!, /i a sc,%at un o(tat care era doar %ar&ia! (a4ricat. %oi i9a scos /i eu oche!arii /i 9a uitat !a ea. 5ra totu! aco!o< !a edere. Teaa %ur, de întru%are /i de tot ce i%!ica astaF existen&ia!isu! %aranoic %rins s%ate!e !a )id. – Ortega< acurostit 4!înd. +u sînt e!. +u încerc s, (iu e! – +ici ,car nu te a%ro%ii< re%!ic, ea. – +u e or4a decît des%re o %re(,c,torie de cîtea ore. – tîta totK O s%use cu o oce dur,< /i î/i %use !a !oc oche!arii cu o i/care 173
atît de 4rusc, încît nu a ai aut neoie s, ,d !acrii!e i)orîndu9i în ochi în s%ate!e !enti!e!or de og!ind,. – Bine< )ise în ce!e din ur,< dregîndu9/i g!asu!. Te %re)int. +u ,d de ce< dar o s9o (ac. $i du%, aiaK – sta e cea ai di(ici! de s%us. a tre4ui s, i%roi)e). – /a cu ai (,cut !a Hei #!inicK ridicat din ueri (,r, s, %roit niic. – Tehnici!e Mesageri!or sînt în are %arte reactie. +u %ot reac&iona !a cea %în, nu se întî%!,. – +u ai reau o a!t, 4aie de sînge< Eoacs. D, %rost în ana!e!e ora/u!ui. – Dac, o s, existe io!en&,< nu o s, (iu eu ce! care o s, încea%,. – +u e cine /tie ce garan&ie. i reo idee des%re ce ei (aceK – oi discuta. – Doar ei discutaK M, %rii neîncre),toare tîta totK Mi9a înghesuit din nou %e nas oche!arii de soare ne%otrii&i. – "neori doar de atît este neoie< a )is.
Capito#u# Optspr%-%c% Pe %riu! eu aocat !9a întî!nit cînd aea cincis%re)ece ani. 5ra un ex%ert în de!incen&, =ueni!, cu ex%resie îner/unat,< care 9a a%,rat< nu !i%sit de îndeînare< într9un %roces inor de ,t,are organic, i%!icînd un %o!i&ist din +e%est. Se tîrguise cu ei cu un soi de r,4dare ioa%, o4&inînd 5!i4erare condi&ionat, /i uns%re)ece inute de consi!iere %siho!ogic, irtua!,. >n curtea din (a&a Tri4una!u!ui %entru inori< se uitase !a (a&a ea %ro4a4i! în(uriat, /i încre)ut, /i d,duse din ca% de %arc, ce!e ai re!e %resi&iri a!e sa!e în %riin&a sensu!ui ie&ii !ui (useser, con(irate. %oi se r,sucise %e c,!cîie /i %!ecase. 69a uitat nue!e. 6ntrarea ea %e scena 4ande!or din +e%est !a scurt ti% du%, aceea în!,turase %osi4i!itatea unor a!te aseenea întî!niri cu !egea. Bande!e erau inte!igente< 4ine dotate /i de=a î/i scriau %ro%rii!e !or %rograe intru)iune sau !e cu%,rau de nie! !a co%ii de =u,tate îrsta !or îndeschi4u! %ornogra(iei irtua!e de sc,)ut (urate de %e re&e!e. +u erau u/or de %rins< iar în schi4u! acestei (aori %o!i&ia din +e%est tindea s,9i !ase în %ace. io!en&e!e între 4ande erau (oarte ritua!i)ate /i exc!udeau a!&i %artici%an&i în cea ai 170
are %arte a ti%u!ui. >n rare!e oca)ii în care se re,rsau /i a(ectau cii!ii< ura o serie ra%id, /i 4ruta!, de raiduri de %edea%s, care aducea cî&ia dintre eroii conduc,tori ai 4ande!or !a stocare /i %e noi cei!a!&i %!ini de în,t,i. Din (ericire eu nu9i croise dru %în, în îr(u! ierarhiei încît s, (iu %us !a %,strare< ast(e! încît ur,toarea dat, cînd a ,)ut interioru! unui tri4una! a (ost ancheta 6nnenin. oca&ii %e care i9a ,)ut aco!o aeau tot atît de u!te în coun cu ou! care , a%,rase !a cincis%re)ece ani ca /i o itra!ier, cu un %îr&. 5rau reci< de un !ustru /i o ariditate %ro(esiona!, în %rogresu! !or în carier, care ar (i tre4uit s, asigure %e oricine c, în ciuda uni(orei %urtate< nu or (i niciodat, neoi&i s, se a%ro%ie !a ai %u&in de o ie de Ci!oetri de o 4,t,!ie ade,rat,. Singura !or %ro4!e,< în ti% ce %atru!au ca ni/te rechini în sus /i în =os %e %odeaua rece de arur, a tri4una!u!ui< era s, trase)e di(eren&e!e între r,)4oi 'uciderea în as, a oaeni!or %oart, în o uni(or, deose4it, ta!e de a tru%e< ta*< %ierderi!e =usti(ica4i!ecare 'uciderea as, a %ro%rii!or dar cu cî/tiguri su4stan&ia!e* /i neg!i=en&a criina!, 'uciderea în as, a %ro%rii!or ta!e tru%e< (,r, un 4ene(iciu a%recia4i!*. St,tea în tri4una! de trei s,%t,îni ascu!tîndu9i %re)entînd !ucruri!e ca %e o arietate de sa!ate< /i cu (iecare or, care trecea distinc&ii!e< în %riin&a c,rora (usese !a un oent dat destu! de edi(icat< deeneau din ce în ce ai agi. Presu%un c, asta doedea cît erau de 4uni. Du%, aceea< criina!itatea (,&i/, enise ca un (e! de u/urare. – Te (r,înt, ceaK Ortega %riea %ie)i/ !a ine în ti% ce aducea trans%ortoru! nearcat %e %!at(ora unei %!a=e cu %rundi/ su4 nie!u! 4irouri!or cu %ere&i de stic!, ai !ui Prendergast Sanche)< aoca&i. – M, gîndea. – >ncearc, cu du/uri reci /i a!coo!. Pe ine , a=ut,. dat din ca% /i a ridicat ica 4o4i&, de eta! %e care o rostogo!ea între ar,t,tor /i degetu! are. – 5 !ega!K Ortega se întinse /i o%ri otoare!e – Mai u!t sau ai %u&in. +9o s, se%rinci%a!e. %!îng, nieni. – Bun. O s, a neoie de o introducere er4a!, de !a care s, %ornesc. or4e/te tu< eu o s, tac /i o s, ascu!t. >nce%e de aici. – Bine. Oricu< a/a era /i RCer. +iciodat, nu (o!osea dou, cuinte dac, unu! era de a=uns. Pe tic,!o/i< în cea ai are %arte 17
a ti%u!ui< doar îi %riea. – "n (e! de MicC +o)aa< nuK – Cine= – +u contea),. -gootu! %ietrice!e!or aruncate %e caroserie se stinse cînd Ortega aduse otoare!e !a re!anti. M9a întins %e scaun /i a deschis %artea ea de tra%,. 6e/ind< a ),rit o si!uet, su%ra9 o!uinoas, co4orînd %e sc,ri!e întortocheate de !a eta=. P,reau gre(e. "n %isto! 4ont îi atîrna %e u,r /i %urta ,nu/i. Pro4a4i! nu era un aocat. – 6a9o încet< )ise Ortega< dintr9o dat, !îng, u,ru! eu. e =urisdic&ie aici. +u or (ace niic. >/i (!utur, insigna cînd gori!a s,ri de %e u!tia trea%t, %e %!a=, /i ateri)a %e %icioare!e îndoite. 69a %utut edea de)a,girea %e (a&, atunci cînd o ,)u. – Po!i&ia din Ba #it. enit s,9! ede %e Ruther(ord. –– +u %ute&i %arcat%arca de=a< aici. îi s%use Ortega cu ton ega!. re&i s,9! !,s, %e donu! Ruther(ord s, a/te%teK "r, o t,cere în&e%at,< dar ea î! ,surase corect. Mu!&uindu9 se s, îrîie< gori!a ne (,cu sen s%re scar, /i ne ur, !a o distan&, %rudent,. Dur, cea %în, s, a=unge sus< /i a (ost u!&uit s, constat c, !ui Ortega i se t,iase res%ira&ia ai r,u decît ie. traersat o %unte odest, din ace!a/i !en ca /i scara< /i %rin dou, serii de u/i autoate g!isante de stic!, a intrat în )ona rece%&iei decorat, ca s, arate ca o erand,. Pe %odea erau cooare< &esute în ace!a/i ode! ca geaca ea< /i ta4!ouri e%atice %e %ere&i. #inci (oto!ii indiidua!e o(ereau !oc de sta&ionare. – , %ot (i de (o!osK cesta era un aocat< (,r, nicio îndoia!,. O 4!ond, îngri=it, într9 o (ust, !arg, /i un sacou în ton cu înc,%erea< cu îini!e odihnindu9se cood în 4u)unare. – Po!i&ia din Ba #it. "nde e Ruther(ordK Jeeia arunc, o %riire %ie)i/, înso&itoru!ui nostru /i %riind a%ro4are se ai osteni s, ne cear, ne identi(ic,. – Eeithnu este oentan ocu%at< ,s,te. 5 în discu&ie irtua!, cu +e WorCu!. – tunci o s,9! scoate din irtua!< )ise Ortega cu o 4!înde&e %ericu!oas,. $i s%une9i c, o(i&eru! care i9a arestat c!ientu! a enit aici s,9! ad,. Sînt sigur, c, a (i interesat. 178
– S9ar %utea s, dure)e cea< doan, o(i&er. – +u< nu a dura. #e!e dou, (eei schi4ar, un ti% %riiri< a%oi aocata î/i co4orî ochii. J,cu sen din ca% gori!ei< care ie/i iar a(ar,< înc, de)a,git. – S, ,d ce %ot (ace< )ise ea g!acia!. , rog a/te%ta&i aici. a/te%tat< Ortega în dre%tu! (erestrei care aco%erea întregu! %erete< (ixînd %!a=a de =os cu s%ate!e întors s%re caer, /i eu ins%ectînd o%ere!e de art,. "ne!e dintre e!e erau destu! de 4une. înd aîndoi o4i/nuin&a înr,d,cinat, de a !ucra în edii contro!ate< niciunu! nu s%use niic ti% de )ece inute cît îi !u, !ui Ruther(ord s, a%ar, din sanctuaru! s,u inti. – Locotenent Ortega. ocea sa odu!at, îi aintea de cea a !ui Mi!!er de !a c!inic,< iar cînd i9a ridicat %riirea de %e o %ictur, de deasu%ra /eineu!ui< a ,)ut ca ace!a/i sti! de tru%. Poate %u&in ai în îrst,< tr,s,turi res%ect %u&in ai /i %atriarha!e desenate s, ins%ire cu instantaneu atît dure =ura&i!or cît /i =udec,tori!or< dar cu ace!a/i cor% at!etic /i ar,tos. – #,rui (a%t datore) aceast, i)it, nea/te%tat,K S%er c, nu e or4a de a!t, h,r&uire. Ortega ignor, a(ira&ia. – Detecti 5!ias RCer< )ise< (,cînd sen cu ca%u! s%re ine. #!ientu! duneaoastr, tocai a adis c, i s9a ordonat o r,%ire< /i a aenin&at cu ,t,area organic, de gradu! unu în ti% ce era onitori)at. re&i s, ede&i înregistrareaK – +u nea%,rat. >i %ute&i s%une de ce , a(!a&i aiciK Ruther(ord era 4un. 4ia dac, reac&ionaseF a4ia< dar su(icient cît s, sur%rind reac&ia cu coada ochiu!ui. Mintea îi trecu %e ite), axi,. Ortega se insta!, într9un (oto!iu. – Pentru cinea care a%,r, într9un ca) %asi4i! de %edea%sa cu /tergerea< ar,ta&i o rea!, !i%s, de iagina&ie. Ruther(ord o(t, teatra!. – M9a&i întreru%t dintr9o discu&ie i%ortant,. Presu%un c, ae&i cea de s%us. – $ti&i ce este co%!icitatea retro9asociati, de gradu! treiK %us între4area (,r, s, , întorc de !a %ictur,< iar cînd a (,cut9o , 4ucura de aten&ia tota!, a !ui Ruther(ord. – +u /tiu< )ise e! &ea%,n. – P,cat< %entru c, duneaoastr, /i cei!a!&i %arteneri din 17I
Prendergast Sanche) a&i (i în 4,taia (ocu!ui dac, ar ,rturisi Eadin. Dar desigur< dac, s9ar întî%!a a/a cea – a des(,cut 4ra&e!e /i a ridicat din ueri – în,toarea ar (i deschis,. De (a%t< %oate chiar este. – Bine< destu!. Mîna !ui Ruther(ord se ridic, hot,rît, s%re un ei&,tor %rins !a reeru! !ui. 5scorta noastr, era de=a %e dru. – +u a ti% s, , =oc cu oi. +u exist, niciun statut cu acest nue< /i ne a%ro%ie %ericu!os de h,r&uire. ridicat g!asu!. – oia doar s, /tiu de care %arte o s, (ii cînd o s, cad, %rograu!< Ruther(ord. 5xist, un statut. #ri, condanat, de c,tre O+"< u!tia dat, în 0 ai 22?I. #aut,. tre4uit s, , întorc u!t în ur, ca s, desco%,r asta< dar în (ina! o s, , do4oare %e to&i. Eadin o /tie< de asta cedea),. Ruther(ord )î4i. –Mi9a +u %rea credna%oi în trans%ortor< Ortega %orni un ecran /i ur,ri date!e de identi(icare a!e dis%o)itiu!ui s%ion deru!îndu9se. – "nde !9ai %usK 17
– Ta4!ou! de deasu%ra /eineu!ui. >n co!&u! raei. 5a or,i – O s,9! cure&e re%ede de aco!o< s, /tii. $i niic din toate astea nu sînt adise ca %ro4e< oricu. – $tiu. Mi9ai ai s%us de=a de dou, ori. +u asta e ideea. Dac, Ruther(ord e )gînd,rit< o s, se re%ead, %riu!. – #re)i c, e )gînd,ritK – Pu&in. – Mda. Se uit, curioas, !a ine #e dracu; e co%!icitatea retro9asociati, de gradu! treiK – a4ar n9a. inentat. S%rîncene!e i se ridicar,. – 5i !a nai4a. – Te9a conins< nuK $tii ce< i9ai (i %utut (ace un test !a %o!igra( în ti% ce or4ea< /i !9a/ (i conins /i %e ,sta. $echerii de 4a), a!e Mesageri!or. Bineîn&e!es< Ruther(ord o s, a(!e iediat ce o– s, cercete)e< dar sco%u! a (ost de=a atins. dic,K – Preg,tirea terenu!ui. Dac, s%ui inciuni adersaru! a (i descu%,nit. #a /i cu ar !u%ta %e un teren necunoscut. Ruther(ord a (ost )gînd,rit< dar a )î4it cînd i9a s%us c, ,sta este otiu! %entru care Eadin nu /i9a &inut %roisiunea. ridicat ochii %rin %ar4ri) s%re c!,direa de deasu%ra noastr,< adunînd (rînturi!e de intui&ie în în&e!egere. – (ost a! dracu!ui de u/urat cînd a s%us asta. >n od nora! %resu%un c, nu s9ar (i a/a de go!< dar cacea!aua !9a s%eriat< iar (a%tu! c, e! /tia ai u!te decît ine într9o anuit, %riin&, a (ost ica ra)a de sta4i!itate de care aea neoie. $i asta însean, c, e! cunoa/te un a!t oti %entru care Eadin /i9a schi4at co%ortaentu!. #unoa/te otiu! rea!. Ortega or,i a%ro4ator. – Destu! de iste&< Eoacs. r (i tre4uit s, (ii %o!i&ist. 69ai rearcat reac&ia cînd i9a dat e/ti!e 4une des%re ce a (,cut EadinK +9a (ost de!oc sur%rins. – +u. Se a/te%ta !a asta. Sau !a cea ase,n,tor. –– Mda. J,cu o %au), într9ade,r cî/tigai %îinea+u în era (e!u! ,staK "neori. Misiuni di%!oatice< sauî&isu4 aco%erire. t,cut în c!i%a în care ea , î%unse cu cotu! în coaste. Pe ecran< o serie de secen&e codate se des(,/urau ca ni/te /er%i de (oc a!4astru. – Trece !a trea4,. %e!uri siu!tane< %ro4a4i! (ace asta în 177
irtua! ca s, cî/tige ti%. "nu!< dou,< trei – ,sta e +e WorC9u!< tre4uie c,9/i in(orea), %artenerii< /i – ho%a. 5cranu! c!i%i /i se întunec, 4rusc. – L9au desco%erit< a )is. – Da. Linia de +e WorC %ro4a4i! are un detector ata/at< care scoate !a iea!, î%re=urii!e a%e!u!ui din oentu! cînd se (ace conexiunea. – Sau una dintre ce!e!a!te. – Da. Ortega 4uton, !a eoria ecranu!ui /i ana!i), coduri!e a%e!uri!or Toate trei sînt rutate %e c,i discrete. O s, ne ia cea ti% s, !e !oca!i),. rei s, ,nînciK Doru! de cas, nu este un !ucru %e care un Mesager eteran s,9! ,rturiseasc,. Dac, nu &i9a (ost extras de=a cu (or&a %rin condi&ionare< anii de reîntru%are înco!o /i încoace %rin Protectorat ar (i tre4uit s9o (ac,. Mesagerii sînt cet,&enii unui stat isterios< ici9/i9cu< un este stat re!eant care res%inge ge!o)ie orice du4!, cet,&enie. Trecutu! nuai ca cu in(ora&ie. si&it doru! de cas, atunci cînd a trecut %rin )ona 4uc,t,rii!or Pe/te!ui -4ur,tor iar aroe!e sosuri!or %e care !e gustase în Mi!!s%ort , i)4i ca un tentacu! %rietenos. TeriaCi< te%ura %r,=it, /i o ur, s!a4, de iso. M9a în(,/urat în ea %entru o c!i%,< aintindu9i de reuri!e trecute. "n !oca! unde se înca raen în care Sarah /i cu ine ne9a strecurat în ti% ce (!,c,ri!e i%roi)a&iei de !a Geini Bioss se stingeau< cu ochii a&inti&i %e re&e!e!e de /tiri /i %e un ideo(on dintr9un co!& cu ecranu! s%art care se %resu%unea c, tre4uie s, sune dintr9un oent într9a!tu!. Jerestre a4urite /i co%ania c,%itani!or taciturni din Mi!!s%ort. $i înainte de asta< îi aintea de !a%ioane!e de hîrtie %,tate de o!ii din curtea !ui Hatana4e< într9o ineri sear, în +e%est. Pie!ea ea de ado!escent ued, de sudoare din cau)a adierii de =ung!, 4,tînd dins%re sud /i ochii stic!o/i de !a tetraet re(!ectîndu9se într9una dintre og!in)i!e ari a!e c!o%o&ei!or de înt. Discu&ii< ai ie(tine decît ho!uri!e ari de raen< des%re !oituri ,re&e /i re!a&ii aCu)a< Hatana4e 4i!ete c,trese nord /i ai!ade%arte< tru%uri noi /i !ui noi.înB,trînu! a/e)ase as, cu noi< ascu!tînd totu! (,r, s, coente)e< (uîndu9/i doar %i%a /i aruncînd din cînd în cînd cîte o %riire în og!ind, !a %ro%rii!e !ui tr,s,turi cauca)iene – întotdeauna cu o sur%ri), inocent,< du%, cu i se %,rea ie. 2??
+u ne9a s%us niciodat, cu c,%,tase ace! tru%< a/a cu niciodat, nu negase nici nu con(irase )onuri!e des%re esca%ade!e !ui în cadru! tru%e!or de arin,< Brig,)ii :ue!! Meoria!< Mesageri!or< /i a!te!e. "n e4ru ai echi a! 4andei ne s%usese odat, c, î! ,)use %e Hatana4e %unînd !a %,înt o înc,%ere %!in, de îngeri $a%te !a Sut, cu niic a!tcea în în, decît %i%a sa< /i un %u/ti din ora/e!e din !a/tini enise cu un (ragent nec!ar de înregistrare de !a /tiri des%re care %retindea c, ar (i din r,)4oaie!e de #o!oni)are. 5ra 4idiensiona!< (i!at în gra4, chiar înainte ca o echi%, de asa!t s, %orneasc, !a atac< dar sergentu! interieat era nuit Hatana4e W< /i era cea în (e!u! în care î/i înc!ina ca%u! cînd i se %uneau între4,ri care ne (,cuse %e to&i s, %retinde c, recunoa/te (igura de %e ecran. Dar Hatana4e era un nue destu! de coun< /i dac, tot a a=uns aici< ti%u! care s%usese c,9i ,)use %e îngeri !a %,înt era încîntat s, ne %oesteasc, /i cu se cu!case cu o o/tenitoare a (ai!iei ar!an care enise %rin %eri(erii< /i niciunu! dintre noi nu credea asta. Odat,< într9una din rare!e oca)ii cînd era /i trea) /i singur în !oca!u! !ui Hatana4e< îi înghi&ise destu! din îndria ea de ado!escent ca s,9i cer 4,trînu!ui s(atu!. #itise ti% de s,%t,îni întregi !iteratura %roo&iona!, a (or&e!or arate O+"< /i aea neoie de cinea care s, , î%ing, %e un dru sau a!tu!. Hatana4e se u!&uise s,9i rîn=easc, de dinco!o de %i%,. – 5u ar tre4ui s, te s(,tuiescK între4ase e!. S,9&i î%,rt,/esc din în&e!e%ciunea care 9a adus aiciK %riit aîndoi de =ur î%re=uru! icu!ui 4ar /i !a cî%ia de dinco!o de teras,. – 5i 4ine< da. – 5i 4ine< nu, )isese e! (er< a%oi reenise !a %i%,. – EoacsK c!i%it /i a desco%erit9o %e Ortega în (a&a ea< %riindu9, curioas, în ochi. – 5 cea ce ar tre4ui s, /tiuK )î4it u/or /i 9a uitat în =ur !a te=ghe!e!e de eta! str,!ucitor a!e 4uc,t,riei. – +u chiar. – 5 încare 4un,< )ise ea< inter%retîndu9i gre/it %riirea. – P,i atunci s, !u, cea. M, conduse dinco!o de a4uri %e una din %un&i!e restaurantu!ui. Pe/te!e -4ur,tor era< du%, s%use!e !ui Ortega< un detector de ine 2?1
de)a(ectat %e care î! cu%,rase un institut oceanogra(ie. cu institutu! era (ie des(iin&at (ie utat< iar construc&ia cu edere s%re go!( (usese go!it,< dar cinea deontase Pe/te!e -4ur,tor< î! reorgani)ase ca restaurant /i î! atîrnase %e ca4!uri !a cinci sute de etri deasu%ra c!,diri!or în ruin,. Periodic întregu! as era readus cu gri=, îna%oi %e %,înt %entru a9/i desc,rca c!ien&ii s,tui /i a !ua !a 4ord a!&ii %roas%e&i. 5ra coad, de9a !ungu! ce!or dou, !aturi a!e docu!ui cînd sosiser, noi< dar Ortega î/i (!uturase insigna /i cînd asu! )4ur,tor %!uti în =os %rin aco%eri/u! deschis a! hangaru!ui< noi urcase %riii. M9a insta!at %e %erne cu %icioare!e încruci/ate !a o as, care era (ixat, de carcas, cu un 4ra& de eta! /i ca urare nu atingea de!oc %untea. Puntea îns,/i era ,rginit, de cea&a u/oar, a ecrane!or de (or&, care %,strau o te%eratur, decent, /i reducea ra(a!e!e de înt !a o 4ri), %!,cut,. >n =uru! eu %odeaua din 4are hexagona!e îi %eritea o edere a%roa%e neîntreru%t, %este argini!e %erne!or s%re nu area a(!at,niciodat, !a un Ci!oetru a (oit =enat. >n,!&ii!e (useser, %unctu!dedesu4t. eu (orte.M9 – 5ra (o!osit %entru ur,rirea 4a!ene!or /i chestii e!e genu! ,sta< )ise Ortega< gesticu!înd s%re %ere&i. >nainte ca ast(e! de !ocuri s,9/i %erit, ti% de sate!it. Bineîn&e!es< de !a -iua în&e!egerii< 4a!ene!e au însenat dintr9odat, 4ani u!&i %entru oricine %utea s, or4easc, cu e!e. $tii c, e!e ne9au s%us des%re ar&ieni !a (e! de u!t ca %atru seco!e de arheo!ogie %e Marte însu/i. Dune)eu!e< /i9i reainteau de cînd au enit aici. Meoria rasei< cic,. Se o%ri. – M9a n,scut de -iua în&e!egerii< ad,ug, (,r, nicio !eg,tur,. – -,uK – Da. 7 ianuarie. Mi9au %us nue!e Eristin du%, un ex%ert în 4a!ene din ustra!ia< care a !ucrat în echi%a ini&ia!, de trans!atori. – Dr,gu&. Se %rinse re%ede cu cine st,tea de or4,. Ridic, din ueri< 4rusc de)interesat,. – #înd e/ti co%i! nu e)i !ucruri!e a/a. 5u oia s, , chee Maria. –– ii +u des %reaaiciK des. Dar i9a închi%uit c, i9ar %!,cea cuia de %e Luea !ui ar!an. – i ghicit 4ine. Sosi un che!ner /i a%rinse un eniu în aer între noi cu o ho!otor&,. %arcurs scurt !ista /i a a!es !a întî%!are unu! 2?2
dintre ho!uri!e de raen. #ea egetarian. – Bun, a!egere< )ise Ortega. D,du din ca% s%re che!ner $i eu !a (e!. $i suc. rei cea de 4,utK – %,. !egeri!e noastre sc!i%ir, scurt în ro) /i eniu! dis%,ru. #he!neru! ascunse ho!otor&a în 4u)unaru! de !a %ie%t cu un gest sucit /i se retrase. Ortega %rii în =ur< c,utînd un su4iect de conersa&ie neutru. – /adar ae&i !oca!uri ca ,sta în Mi!!s%ortK – Pe %,înt da. +u ne %rea %rice%e !a chestii aeriene. – +uK Ridic, o4i/nuita ei s%rîncean,. Mi!!s%ort e un arhi%e!ag< nu9i a/aK / (i cre)ut c, nae!e aeriene sînt – O so!u&ie eident, %entru !i%sa de s%a&iuK Destu! de corect< dar se %are c, ui&i cea. ridicat ochii în direc&ia ceru!ui +u Sînte Singuri. Se %rinse. –– Or4ita!iiK osti!iK ca%ricio/i. u tendin&a s, do4oare orice . aiSînt s, s%une o4iect aerian care cînt,re/te ai u!t decît un e!ico%ter. $i întrucît nieni nu a (ost reodat, în stare s, se a%ro%ie su(icient de u!t ca s, scoat, din u) unu! de9a! !or< sau ,car s, urce !a 4ord< s9a a=uns s, nu ae cu /ti exact ce %araetri de %rograare au. /a încît sînte %ruden&i /i nu urc, %rea u!t în aer. – sta tre4uie s, îngreune)e tra(icu! 6P. a%ro4at. – P,i< da. Sigur< oricu nu %rea e tra(ic. +u exist, a!te %!anete !ocui4i!e în siste< iar noi sînte %rea ocu%a&i s, ex%!oat, Luea ca s, ne ai o4osi cu tera(orarea. #îtea sonde de ex%!orare< /i naete!e de între&inere a P!at(ore!or. #ea ine de e!eente exotice< asta9i tot. $i exist, reo dou, (erestre de !ansare în =uru! ecuatoru!ui îns%re sear,< /i una !a %o! !a re,rsatu! )ori!or. Se %are c, reo cî&ia or4ita!i s9au %r,4u/it /i au ars< %e reuri< /i au !,sat g,uri în re&ea. (,cut o %au),. – Sau cinea i9a do4orît. –Mi9a #ineaK dic, 4ra&e!e. cinea în a(ar, de ar&ieniK des(,cut – De ce nuK Tot ce s9a g,sit reodat, %e Marte a (ost distrus sau îngro%at. Sau atît de 4ine deghi)at încît a %etrecut )eci de ani uitîndu9ne exact !a ace! !ucru înainte de a ne da ,car seaa c, e aco!o. La (e! e %e a=oritatea !ui!or co!oni)ate. Toate doe)i!e 2?3
indic, aici un (e! de con(!ict. – Dar arheo!ogii au s%us c, a (ost un r,)4oi cii!< un r,)4oi co!onia!. – Mda< a/a e. încruci/at 4ra&e!e /i 9a !,sat %e s%ate rheo!ogii s%un ceea ce !e ordon, Protectoratu! s, s%un,< iar acu este !a od, de%!îngerea tragediei doenii!or Mar&iene distruse /i aduse !a extinc&ie %e ca!ea 4ar4arisu!ui. Mare aertisent %entru o/tenitori. +u , reo!ta&i î%otria conduc,tori!or o/tri de dre%t< %entru 4ine!e întregii cii!i)a&ii. Ortega %rii neroas, în =ur. #onersa&ii!e de !a une!e dintre ese!e ai a%ro%iate se întreru%seser,. Le9a o(erit s%ectatori!or un )î4et !arg. – Te su%eri dac, or4i des%re a!tceaK între4, Ortega =enat,. – Sigur c, nu. S%une9i des%re RCer. Discon(ortu! dis%,ru într9o r,cea!, de ghea&,. Ortega î/i a/e), %a!e!e %e as, în (a&a ei /i !e (ix,. –– +u< nu %rea cred< )ise ce!e din Destu! de cinstit. în%riit unur,. ti% (ora&iuni!e noroase scînteind în cea&a ecranu!ui de (or&,< eitînd s, , uit în =os !a area de su4 ine. Dar în rea!itate cred c, rei. – #ît de 4,r4,tesc. #he!neru! sosi /i noi a înce%ut s, înc, într9o t,cere întreru%t, doar de tradi&iona!u! sor4it. >n ciuda icu!ui de=un %er(ect echi!i4rat de !a auto94uc,taru! endrix9u!ui< a desco%erit c, era !ihnit. Mîncarea dec!an/a în ine o (oae ai %ro(und, decît necesit,&i!e stoacu!ui. $tergea r,,/i&e!e din 4o!u! eu înainte ca Ortega s, (i a=uns ,car !a =u,tate. – 59n regu!, încareaK între4, ea ironic în ti% ce eu , !,sa %e s%ate. a%ro4at din ca%< încercînd s, în!,tur (ire!e de aintiri asociate cu raen9u!< dar (,r, s, reau s, reactie) condi&ionarea de Mesager /i ast(e! s, stric sen)a&ia %!,cut, de sa&ietate din stoacu! eu. Priind în =ur !a !inii!e curate de eta! a!e %un&ii /i !a ceru! de dinco!o de e!e< era !a (e! de a%roa%e de u!&uirea tota!, cu nu ai (usese de cînd Miria Bancro(t , !,sase sec,tuit !a endrix. Te!e(onu! !ui Ortega &îrîi. >! scoase din 4u)unar /i r,s%unse< înc, estecînd u!tia î4uc,tur,. – DaK ha. ha< 4ine. +u< erge noi. Ochii ei sc!i%ir, scurt s%re ine -,uK +u< !as, /i asta. Poate a/te%ta. Da< u!&uesc< -aC. >&i r,în datoare. 2?0
Puse te!e(onu! !a !oc /i continu, s, ,nînce. – e/ti 4uneK – De%inde din ce %unct de edere. u !uat ura ce!or dou, a%e!uri !oca!e. "nu! c,tre o aren, de !u%te din Richond< un !oc %e care9! cunosc. +e duce aco!o /i arunc, o %riire. – $i ce!,!a!t a%e!K Ortega ridic, ochii s%re ine din 4o!< estec, /i înghi&i. – #e!,!a!t nu,r era a! unei re/edin&e %articu!are. Re/edin&a !ui Bancro(t. #asa So!ar,. #e anue în&e!egi din astaK
Capito#u# !ou,spr%-%c% rena de !u%te a !ui Ortega era un cargou antic< î%oto!it !a ca%,tu! de nord a! Go!(u!ui< de9a !ungu! unei )one de de%o)ite a4andonate. asu! tre4uie s, (i aut %este =u,tate de Ci!oetru !ungie< ce!u!e distincte /i %u%a. #ea era din s%ate %,rea s, cu (ie/ase deschis,. ,)ut deîntre sus< %rora cor%u! cargou!ui de un %ortoca!iu uni(or care a %resu%us c, enea de !a rugin,. – +u te !,sa %,c,!it< or,i Ortega în ti% ce îi d,dea oco!. u %o!ieri)at caroseria %e o grosie de un s(ert de etru %este tot. cu e neoie de o înc,rc,tur, serioas, ca s,9! scu(un)i. – #ostisitor. Ridic, din ueri. – u resurse. ateri)at %e chei. Ortega t,ie otoare!e /i se a%!ec, %este ine s, ana!i)e)e su%rastructura naei< care !a %ria edere %,rea %ustie. M9a î%ins %u&in ai %e s%ate în scaun< deran=at în od ega! de %resiunea torsu!ui su%!u din %oa!a ea ca /i de stoacu! %u&in %rea %!in. 5a si&i i/carea< %,ru s,9/i dea seaa 4rusc de ceea ce (,cea /i se îndre%t, re%ede. – +u9i nieni acas,< )ise stingherit,. – /a se %are. +e duce s, edeK ie/it a(ar, în o4i/nuite!e ra(a!e de înt dins%re Go!( /i ne9a îndre%tat s%re un gang ci!indric de a!uiniu care ducea în interioru! asu!ui %u%a. 5ra un teren deschis incon(orta4i!< /i eu !9a traersat cu !aochii ,turînd constant !inii!e 4a!ustrade!or /i acara!e!or de %e %untea asu!ui /i ca4ina de coand,. +iic nu i/ca. Mi9a strîns u/or 4ra&u! stîng de !atera!a cor%u!ui ca s, eri(ic dac, tocu! de Ji4regri% nu a!unecase cua< a/a cu se 2?
întî%!, uneori cu ateria!e!e ai ie(tine du%, o uti!i)are de cîtea )i!e. #u +eexu! era destu! de sigur c, a/ (i %utut )4ura %e oricine ar trage în noi de sus. Pîn, !a ur, nu a (ost necesar. a=uns !a ca%,tu! gangu!ui (,r, niciun incident. "n !an& su4&ire era (ixat de9a cure)i/u! intr,rii deschise< cu un sen scris de în, atîrnat de e! P+M ROS5 L"PTU >+ S5R ST – 22n co%!et. arene nu Mai e %eris, aco%erirea. +ici ho!o< nici ,car te!ei)iune. ii sau nuK – Bi)ar. urat9o în =os %e coridoru! tu4u!ar< gîndindu9, !a !u%te!e de on/tri !a care ergea cînd era ai tîn,r. Pe Luea !ui ar!an< toate !u%te!e erau transise. eau ce!e ai ari cote de rating dintre toate %rograe!e de diertisent on!ine. – Oaeni!or nu !e %!ace s, se uite !a a/a ceaK – Ba da< sigur c, !e %!ace. #hiar cu distorsiunea ecouri!or coridoru!ui< %utea si&i cur4area 4u)e!or !ui Ortega din tonu! ocii. +u se satur, niciodat,. /a (unc&ionea), i)erii!e astea. e)i tu< ai întîi sta4i!esc #re)u! – #re)u!K – Mda. #re)u! Purit,&ii sau reun rahat de genu! ,sta. Nie nu &i9 a s%us nieni c, e ne%o!iticos s, întreru%i %e cineaK #re)u! s%une c, dac, rei s, e)i o !u%t,< te duci s9o e)i %e iu. 5 mai bine decît s, %rie/ti %e e4. Mai sti!at. Deci< !ocuri !iitate %entru audien&,< cererea urc, !a cer. sta (ace ca 4i!ete!e s, (ie (oarte sex< ca gîndit urare scu%e< ca urare /i ai iar ce! care s9a !a (oarte asta %ur /i si%!u urc, %echiar s%ira!, %în,sex în taan. – 6nte!igent. – Da< inte!igent. a=uns !a ca%,tu! coridoru!ui< /i a ie/it iar %e o %unte 4iciuit, de înt. De a4e!e %,r&i aco%eri/uri!e ca!e!or se u(!au 2?8
u/or %în, !a în,!&iea ta!iei ca dou, enore 4,/ici de o&e! %e %ie!ea naei. Dinco!o de u(!,tura %osterioar,< %untea de coand, se ridica goa!, s%re cer< %,rînd co%!et neconectat, cu carcasa %e care st,tea noi. Singura i/care enea de !a !an&uri!e unei acara!e din (a&a noastr, %e care întu! !e c!,tina cînd /i cînd. – "!tia dat, cînd a (ost aici< )ise Ortega ridicînd g!asu! ca s, aco%ere întu!< a (ost din cau), c, un în&e%at nenorocit de !a Hor!dHe4 One a (ost %rins încercînd s, introduc, i%!anturi cu dis%o)itie de întegistrat !a o !u%t, ca% de a(i/. L9au aruncat în Go!(. Du%, ce i9au scos i%!anturi!e cu ni/te c!e/ti. – Dr,gu&. – #u a s%us< e un !oc sti!at. – Sînt (!atat< !ocotenente. 4ia dac, /tiu cu s, reac&ione). ocea n,,!i dins%re ni/te di(u)oare cu as%ect ruginit a/e)ate %e ni/te %r,=ini îna!te de doi etri !îng, 4a!ustrad,. Mîna îi )4ur, s%re %atu! +eexu!ui< iar ochii trecur, !a scanare %eri(eric, cu o ra%iditate dureroas,. Ortega îi înadres, o scuturare ca% a%roa%e i%erce%ti4i!, /i %rii sus s%re %unte. din îndoi ,turar, su%rastructura în direc&ii di(erite în c,utarea i/c,rii< coordonîndu9ne su4con/tient. Su4 i%actu! tensiunii< a si&it un (ior ca!d de %!,cere datorit, acestei sietrii nec,utate. – +u< nu. ici< )ise g!asu! eta!ic< de data asta exi!at în di(u)oare!e de !a %u%a. >n ti% ce %riea< !an&uri!e uneia dintre acara!e!e din s%ate se %user, în i/care /i înce%ur, s, a!unece< %ro4a4i! s,!tînd cea din ca!a deschis, din (a&a %un&ii de coand,. Mi9a !,sat îna %e +eex. Deasu%ra< soare!e str,%ungea %,tura de nori. Lan&u! se terina cu un cîr!ig asi de (!er< în cur4ura c,ruia st,tea or4itoru!< cu o în, &inînd înc, un icro(on %reistoric< cea!a!t, (iind înc!e/tat, de !an&. 5ra î4r,cat într9un costu gri ne%otriit care (!utura în 4,taia întu!ui /i atîrna într9un unghi di(ici! (a&, de !an&< cu %,ru! sc!i%ind în !uina schi4,toare a soare!ui. Mi9a îngustat ochii %entru con(irare. Sintetic. Sintetic ie(tin. Macaraua se roti %este co!&u! te/it a! ca!ei /i sinteticu! ateri)a e!egant %e aco%eri/< %riind în g!asu! =os s%renu9i noi.era ai !in decît (usese – 5!ias RCer< )ise e!< iar di(u)oru!. #inea îi !ucrase cor)i!e oca!e !a %re& redus. #!,tin, din ca% #redea c, te9a ,)ut %entru u!tia oar,. #e scurt, e eoria !egii. – #arnageK Ortega ridic, o în, s, se (ereasc, de str,!ucirea 2?I
4rusc, a soare!ui. Tu e/tiK Sinteticu! se înc!in, u/or /i îndes, icro(onu! în interioru! hainei. >nce%u s, co4oare %anta aco%eri/u!ui ca!ei. – 5cee #arnage< !a dis%o)i&ia duneaoastr,< doni!or o(i&eri. #e cri, a ai (,cut ast,)iK +9a )is niic. Du%, cu suna< se %,rea c, ar tre4ui s,9! cunosc %e acest #arnage< /i deocadat, nu /tia destu!e ca s, , descurc. intindu9i ce9i s%usese Ortega< !9a (ixat %e sinteticu! care se a%ro%ia cu o %riire goa!,< s%erînd c, era su(icient de a%roa%e de sti!u! !ui RCer. Sinteticu! a=unse !a arginea aco%eri/u!ui /i s,ri =os. De a%roa%e a ,)ut c, nu nuai cor)i!e oca!e erau groso!ane. #or%u! !ui era atît de de%arte de ce! %e care î! (o!osise Tre%% atunci cînd o %r,=ise< c, a4ia dac, erita ace!a/i nue. M9a între4at în treac,t dac, era reo antichitate. P,ru! negru era as%ru /i cu as%ect de eai!< (a&a de si!ico9%ie!e oa!e< ochii a!4a/tri %a!i)i c!ar i%ria&i %este a!4. #or%u! %,reaai so!id< dar %u&in %rea/er%i so!id< iar 4ra&e!e u/or ne%otriite< aintind degra4, de ni/te decît de e4re. Mîini!e care ie/eau din an/ete erau netede /i !i%site de riduri. Sinteticu! o(eri o %a!, (,r, !inii< ca %entru ins%ec&ie. – 5i 4ineK între4, ca!. – eri(icare de rutin,< #arnage< )ise Ortega< a=utîndu9,. u (ost ni/te aenin&,ri cu 4o4e !a !u%ta din seara asta. enit s, arunc, o %riire. #arnage rîse< i4rant. – De %arc, &i9ar /i %,sa. – P,i< &i9a s%us< r,s%unse Ortega %!at< e rutin,. – Bun< atunci ai 4ine eni&i. Sinteticu! o(t, /i (,cu sen din ca% s%re ine #e9i cu e!K $i9a %ierdut (unc&ii!e oca!e cît a (ost stocatK L9a urat s%re %artea %osterioar, a naei oco!ind %u&u! (orat de aco%eri/u! des(,cut a! ca!ei de !a %u%a. aruncat o %riire în,untru /i a ,)ut un ring de !u%t, circu!ar a!4< ,rginit %e %atru !aturi de gradene înc!inate de eta! cu scaune de %!astic. 5chi%aentu! de i!uinat era atîrnat deasu%ra dar nu era aco!o niciuna dintre s(ere!e &e%oase care !e asocia cu te!eetria. >n centru! ringu!ui< cinea st,tea %e în genunchi desenînd cu îna cea %e sa!tea. Ridic, %riirea cînd trecur, noi. – Teatica< )ise #arnage< ,)înd unde , uita< însean, cea în ara4,. Lu%te!e din se)onu! ,sta au toate ca te, ac&iuni!e %o!i&iene/ti a!e Protectoratu!ui< în seara asta e Shara. Martirii 2?
Mîinii Dre%te a !ui Dune)eu contra Marinari!or Protectoratu!ui. #u îini!e goa!e< (,r, nicio !a, ai !ung, de )ece centietri. – #u a!te cuinte< o 4aie de sînge< )ise Ortega. Sinteticu! ridic, din ueri. – Pu4!icu! rea cea /i %!,te/te %entru asta. în&e!es c, este %osi4i! s, o4&ii o ran, cu des,îr/ire orta!, cu o !a, de )ece centietri. +uai c, (oarte greu. "n ade,rat test de îndeînare< se s%une. Pe aici. co4orît o scar, de ta4uchi îngust, în interioru! naei< %a/ii no/tri r,sunînd în =ur în s%a&ii!e ici. – rene!e ai întîi< %resu%un< strig, #arnage %este ecouri. – +u< hai s, ede ai întîi re)eroare!e< suger, Ortega. – -,uK 5ra greu de s%us din cau)a ocii sintetice de nie! sc,)ut< dar #arnage %,rea au)at. 5/ti chiar a/a de sigur, c, ceea ce cau&i e o 4o4,< !ocotenenteK Mie i se %are c, arena ar (i !ocu! ce! ai eident în care –Sinteticu! i cea de seascuns< întoarse#arnageK s, se uite un oent !a ine< între4,tor. – +u< de!oc< detecti RCer. tunci hai s, (ie re)eroare!e. Bine ai enit în conersa&ie< a%ro%o. (ost (rig !a de%o)itareK Bineîn&e!es< %ro4a4i! niciodat, nu te9ai a/te%tat s, a=ungi %ersona! aco!o. – Destu!< intereni Ortega. Du9ne !a containere /i %,strea), conersa&ia !e=er, %entru desear,. – Desigur. Dorin&a noastr, este s, coo%er, cu re%re)entan&ii !egii. #a (ir, !ega! – Da< da. Ortega înde%,rt, ner,4d,toare %,!,r,gea!a Du9ne !a nenorocite!e a!ea de re)eroare. reenit !a c,ut,tura aenin&,toare. c,!,torit s%re )ona re)eroare!or într9un trenu!e& e!ectroagnetic care %arcurgea una dintre !aturi!e cargou!ui< %rin a!te dou, ca!e trans(orate echi%ate cu ace!ea/i ringuri de !u%t, /i rînduri de scaune dar de data asta aco%erite cu (o!ii de %!astic. La ca%,tu! o%us a de4arcat /i a trecut %rin o4i/nuitu! sas de decontainare sonic,. #u u!t ai urdar, decît cea de !a PschaSec< (a4ricat, ostentati dina!4 (ier negru< u/a grea se deschise în a(ar, ar,tînd un interior de un iacu!at. – >n acest %unct renun&, !a iagine< s%use #arnage ne%,s,tor. Tehno!ogia de nie! =os d, (oarte 4ine !a audien&,< dar dinco!o de scen,< ei 4ine< – (,cu un gest de =ur î%re=uru! uti!it,&i!or str,!ucitoare – nu %o&i (ace o!et, (,r, %u&in u!ei în 2?7
tigaie. Sec&iunea din (a&, a cargou!ui era iens, /i r,coroas,< !uina sc,)ut,< tehno!ogia agresi de asi,. >n ti% ce auso!eu! ca un %întec discret !uinat a! !ui Bancro(t de !a PschaSec or4ea în tonuri 4!înde /i cu!tiate des%re însene!e 4og,&iei< în ti% ce caera de reîntru%are de !a institu&ia de de%o)itare din Ba #it 4o4,nea des%re (onduri inie a!ocate %entru sericii inie< 4anca de tru%uri de %e 'anama 3ose era un r,cnet 4ruta! a! %uterii. #,)i!e de de%o)itare erau a!iniate ca ni/te tor%i!e %e !an&uri gre!e de a4e!e %,r&i a!e noastre< conectate !a un siste centra! de onitori)are situat !a unu! dintre ca%ete %rin ca4!uri negre groase care /er%uiau %e %odea ca ni/te %itoni. "nitatea de onitori)are în sine se gheuia greoi în (a&a noastr, ca un a!tar a! unui ne%!,cut )eu %,ian=en. +e9a a%ro%iat de ea %e un dig de eta! ridicat !a un s(ert de etru deasu%ra contorsion,ri!or înghe&ate a!e ca4!uri!or de date. >n s%ate!e s,u !a stînga /i !a drea%ta< încastrate în o%us< erau !atera!e!e %,trate stic!, acon&inea dou, containere de %erete!e desc,rcare s%a&ioase. #ontaineru! dindedrea%ta de=a un tru%< %!utind !uinat din s%ate /i %ri%onit în (or, de cruce de (ire!e onitoru!ui. 5ra ca /i cu a/ (i intrat în catedra!a ndric din +e%est. #arnage se îndre%t, s%re onitoru! centra!< se întoarse /i des(,cu 4ra&e!e a%roa%e !a (e! ca tru%u! din s%ate!e !ui. – De unde re&i s, înce%e&iK 1ănuiesc c, a&i adus cu oi echi%aent so(isticat de detec&ie a 4o4e!or. Ortega î! ignor,. Se a%ro%ie cu cîtea tre%te de containeru! de desc,rcare /i %rii în sus s%re 4aia de !uin, erde /i rece %e care acesta o arunca în =os în seiîntuneric. – 5 una din tîr(e!e din seara astaK între4,. #arnage %u(ni dis%re&uitor. – >n ai %u&ine cuinte< da. / rea s, în&e!egi di(eren&a dintre (!eacuri!e din aga)ine!e ace!ea ici /i unsuroase de %e coast,< /i asta. – $i eu a/ rea< îi s%use Ortega< cu ochii tot ridica&i s%re tru%. tunci %e ,sta de unde î! aiK – Dede unde s, /tiu euK #arnage î/i%e studie ostentati de %!astic !a îna drea%t, Oh< ae undea (actura
%!utitor. Su%!u< dur /i ca(eniu< cu ochi =a%one)i de!icat ridica&i /i %oe&i îna!&i< o %!oaie de %,r negru dre%t /i i%enetra4i! ca ni/te a!ge în (!uidu! containeru!ui. J!exi4i! în od gra&ios< cu îini!e !ungi a!e unui artist< dar cu u/chi ada%ta&i !u%tei în ite),. 5ra cor%u! unui nin=a tehnic< cor%u! %e care isa s,9! a cînd aea cincis%re)ece ani< în )i!e!e ohorîte /i %!oioase din +e%est. +u era %rea de%arte de tru%u! %e care i9! d,duser, ca s, !u%t în r,)4oaie!e de %e Shara. O aria&ie a tru%u!ui %e care i9! cu%,rase din %riu! sa!ariu în Mi!!s%ort< tru%u! în care o întî!nise %e Sarah. Parc, , uita %rin stic!, !a ine însui. $ine!e %e care i9! construise din cot!oane a!e eoriei care duceau %în, în co%i!,rie. M, a(!a dintr9o dat,< exi!at în carnea unui a!4< de %artea gre/it, a og!in)ii. #arnage eni !îng, ine /i 4,tu stic!a cu %a!a. – %ro4i< detecti RCerK 5u nes%unînd – Sînt conins niic< c, dantr9ade,r %,cat< cu to&i %rietenii %e care &i i9ai (,cut< ai (i (ost un ade,rat agnet %entru u!&ie. +u9! ascu!ta cu ade,rat< dar 9a RCer era insu!tat /i 9a r,sucit de !a gea ca s,9!duirit (ixe) %ec,#arnage cu ceea ce %,rea %riirea %otriit,. – Dar a deiat de !a su4iect< continu, !ini/tit sinteticu!. oia s, s%un c, neuracheu! t,u este (a&, de acest siste a/a cu este ocea ea (a&, de cea a nchanei Sa!oao. Jsta 6 (,cu sen 211
înc, o dat, c,tre container – e neurache K$umalo, %atentat de #a%e +euronics a4ia anu! trecut. O de)o!tare de %ro%or&ii a%roa%e s%iritua!e. ici nu exist, a%!i(icatoare chiice sina%tice< nici ci%uri neuro sau conexiuni i%!antate. Sisteu! este concrescut< /i r,s%unde direct la #nd. Gînde/te9te !a asta< donu!e detecti. +ieni din !ui!e exterioare nu9! are înc,< se crede c, O+" ar aea în edere un e4argo co!onia! %e )ece ani< de/i eu %ersona! , îndoiesc de e(icacitatea unui aseenea – #arnage. Ortega eni în s%ate!e !ui< ner,4d,toare. De ce nu !9 ai desc,rcat înc, %e ce!,!a!t !u%t,torK – Dar asta (ace< !ocotenente. #arnage (!utur, îna s%re ra(tu! cu tu4uri!e tru%uri!or de %e %artea stîng,. Din s%ate!e !or se au)ea )goot de a/in,rii gre!e în (unc&iune. sondat seiîntunericu! /i a distins un !i(t are autoat a!unecînd de9a !ungu! rînduri!or de containere. >n ti% ce %riea< acesta se o%ri /i un (u!ger !uinos direc&ionat &î/ni din cadru! s,u. #!e/tii se întinser, /i a%ucar, unu! dintreai tu4uri< extr,gîndu9! din !eag,nu! %e !an&uri iar serootoare ici des%rinser, ca4!uri!e de %e e!. Odat, se%ararea co%!et,< a/ina se retrase u/or< rotindu9se /i î%ingîndu9se îna%oi de9a !ungu! rînduri!or s%re containeru! de desc,rcare go!. – Sisteu! este în întregie autoat< )ise #arnage su%er(!uu. Su4 container< o4sera acu un /ir de trei deschideri circu!are< ase,n,toare %orturi!or anterioare de desc,rcare a!e unui cuirasat. 5!eatoru! se în,!&, %u&in %e %istoane!e hidrau!ice /i %!as, cu de!icate&e tu4u! %e care î! %urta în %ortu! centra!. Tu4u! se insta!, cood< ca%,tu! i)i4i! rotindu9se ca nou,)eci de grade înainte ca o %!ac, de o&e! s, se trînteasc, %este e!. Sarcina sa (iind înde%!init,< e!eatoru! co4orî din nou %e %istoane /i otoare!e urir,. %riit containeru!. P,rea c, durase cea ti%< dar în rea!itate nu !uase %ro4a4i! ai u!t de un inut. >n %artea de =os a containeru!ui se deschise o tra%, /i o u!&ie de 4u!e argintii eru%se în sus. P!utind în ura !or a%,ru /i tru%u!. Se !eg,n, cîtea c!i%e în %o)i&ie (eta!,< r,sucindu9se într9o %arte /i a!ta în îrte=uri!e %roocate de aer< a%oi /i %icioare!e sa!e înce%ur, s, se des(ac,< a=utatecare de (ire!e 4ra&e!e onitoru!ui ata/ate !a încheieturi!e îini!or /i !a g!e)ne< !e tr,geau cu 4!înde&e. 5ra ai asi decît tru%u! Ehua!o< ai îndesat /i cu u/chi ai ari dar de o cu!oare sii!ar,. O (a&, %uternic,< cu nas de u!tur< se întoarse !ene/ s%re noi în ti% ce (ire!e su4&iri o tr,geau în sus. 212
– Martiru! Mîinii Dre%te a !ui Dune)eu de %e Shara< )ise #arnage str,!ucind. Bineîn&e!es< nu în rea!itate< dar ti%u! rasia! este curat /i are un autentic siste de reac&ie î4un,t,&it oin&a !ui Dune)eu. J,cu sen din ca% s%re ce!,!a!t container So!da&ii de %e Shara au (ost de u!te rase< dar au (ost destu! de u!&i de ti% =a%one) ca a/a cea s, (ie credi4i!. – +u %rea e o întrecere< nu9i a/aK a s%us. +eurache o%er, de art, contra 4ioecanicii sharene echi de un seco!. #arnage rîn=i cu (a&a !ui (!asc, si!iconic,. – 5i 4ine< asta de%inde de !u%t,tori. Mi s9a s%us c, sisteu! Ehua!o cere cea ti% ca s, te o4i/nuie/ti cu e!< /i ca s, (iu cinstit nu întotdeauna cî/tig, tru%u! ce! ai 4un. 5 or4a ai u!t de %siho!ogie. Re)isten&,< ca%acitatea de a îndura durerea – S,!4,ticia< ad,ug, Ortega. Li%sa de e%atie. – Lucruri de genu! ,sta< a%ro4, sinteticu!. Desigur< asta (ace ca totu! s, (ie %a!%itant. Dac, ai rea s, ii în seara asta< !ocotenente< detecti< sînt sigur c, , %ot g,si dou, !ocuri r,ase !i4ere în s%ate. – Tu o s, (ii coentatoru!< a %resu%us< au)ind de=a oca4u!aru! 4ogat %e care î! (o!osea #arnage enind ca un tunet %rin di(u)oare< ringu! or&ii sc,!dat în !uin, a!4, concentrat,< a!uri!e ur!înd a!e u!&iii %e gradene!e întunecate< irosu! de sînge /i dorin&a de sînge. – Sigur c, o s, in. Ochii %icta&i ai !ui #arnage se îngustar,. – +9ai !i%sit chiar a/a de u!t< s, /tii. – i de gînd s, te ui&i du%, 4o4e!e a!eaK )ise Ortega cu oce tare. +e9a !uat a%roa%e o or, s, trece în reist, !ocu!< c,utînd 4o4e iaginare< în ti% ce #arnage ne su%raeghea cu un au)aent %rost disiu!at. Deasu%ra< ce!e dou, tru%uri destinate ,ce!u!ui din aren, %rieau în =os s%re noi din utere!e !or de stic!, !uinate în erde< %re)en&a !or cînt,rind destu! de greu /i %entru ochii !or închi/i /i chi%uri!e is,toare.
Capito#u# Dou,-%ci Ortega , !,s, %e Mission Street cînd seara co4ora %este ora/. Jusese retras, /i onosi!a4ic, în ti%u! )4oru!ui de !a teatru! de 213
!u%te< /i %utea 4,nui cu constrîngerea de a9/i reainti c, nu sînt RCer înce%ea s,9/i s%un, cuîntu!. Dar cînd i9a de)or&it ostentati uerii !a co4orîrea din trans%ortor< i)4ucni în rîs. – Mîine s, stai %rin a%ro%iere de endrix< )ise. reau s, or4e/ti cu cinea< dar a dura cea %în, s, aran=e). – >n regu!,. M9a întors s, %!ec. – Eoacs. M9a întors îna%oi. 5a se a%!eca în a(ar, s, se uite în sus s%re ine %rin u/a deschis,. Mi9a s%ri=init îna %e ari%a ridicat, a trans%ortoru!ui /i a %riit în =os. "r, o %au), !ung, în care a %utut s,9i sit sînge!e inadat încet de adrena!in,. – DaK 5a e)it, înc, un oent< a%oi s%use – #arnage ascundea cea aco!o< a/a9iK – Du%, cît de u!t %,!,r,gea< a/ s%une c, da. – /a 9a gîndit /i eu. Maner, gr,4it, conso!a de coand, /i u/a a!unece !a !oc. înce%u ur,rits,trans%ortoru! %e+e cerede /i aîine. o(tat. 5ra su(icient de conins c, a erge deschis !a Ortega (usese o i/care 4un,< dar nu , a/te%tase s, (ie atît de tu!4ur,tor. #ît de u!t (useser, î%reun, ea /i cu RCer< chiia dintre ei tre4uie s, (i (ost deastatoare. Mi9a aintit c, citise undea c, (eroonii ini&ia!i ai atrac&iei (i)ice dintre dou, %ersoane au a%,rut ca (or, a codi(ic,rii (a%tu!ui c,< cu cît stau ai u!t a%roa%e unu! de a!tu! ce!e dou, tru%uri< !eg,tura dintre e!e cre/te. +iciunu! dintre 4iochii/tii interiea&i nu %,rea s, în&e!eag, %rea 4ine %rocesu!< dar (,cuser, cîtea încerc,ri de a se =uca cu e! în !a4oratoare. Gr,4irea sau întreru%erea e(ectu!ui dusese !a re)u!tate dierse< dintre care unu! era e%atina /i deriate!e sa!e. #hiica!e. >nc, îi ai reenea în ura cocCtai!u!ui !ui Miria Bancro(t /i n9aea neoie de a/a cea. Mi9a s%us< (,r, ur, de îndoia!,< nu am nevoie de aşa ceva. Sus< deasu%ra ca%ete!or %ietoni!or r,)!e&i< a ),rit ho!ograa chitaristu!ui stîngaci din (a&a endrix9u!ui. o(tat din nou /i a !uat9o !a %as. La =u,tatea druu!ui %rin!i%indu9se carta!< un ehicu! autoat o!uinos trecu %e !îng, ine< de 4ordur,. Se,na destu! de u!t cu ro4o&ii care cur,&au str,)i!e din Mi!!s%ort< a/a c, nu i9a acordat aten&ie cînd se a!inie !a nie!u! eu. #îtea secunde ai tîr)iu era inundat de transisii!e i)ua!e a!e a/inii. 210
de la case de la case de la case de la case de la case de la case oci!e geeau /i ururau< ascu!ine< (einine< su%ra%use. #a un cor în conu!sii!e orgasu!ui. 6agini!e erau i%osi4i! de eitat< ariind într9un s%ectru !arg de %re(erin&e sexua!e. "n îrte= de i%resii sen)oria!e )4ur,toare. Autentic Necen%urat 3eproducere completă a 0a comandă #a %entru a doedi u!tia a(ira&ie< iagini!e a!eatoare se strînser, într9un curent de co4ina&ii heterosexua!e. Pro4a4i! îi scanaser, reac&ia !a u!titudinea de o%&iuni /i o triiseser, direct !a unitatea de transisie. Joarte high9tech. J!uxu! se încheia cu un nu,r de te!e(on cu ci(re str,!ucitoare /i un %enis erect în îini!e unei (eei cu %,r !ung /i negru /i un )î4et de 4u)e staco=ii. Prieaea. în Aşa o4iecti. >i %utea si&ipermiţi degete!e. Cu capul #n nori, sus%in, te simţi. 'oate nu-ţi să vii p#nă aici, dar cu siuranţă #ţi poţi permite asta. #a%u! i se !,s, în =os< 4u)e!e îi a!unecar, de9a !ungu! %enisu!ui. 5ra ca /i cu i s9ar (i întî%!at ie. %oi %,ru! negru co4orî %e a4e!e %,r&i întunecînd iaginea. M, a(!a din nou %e strad,< !eg,nîndu9,< aco%erit de un strat su4&ire de sudoare. uto9 transi&,toru! se înde%,rt, or,ind în ura ea %e strad,< unii dintre %ietonii ai în&e!e%&i (erindu9se cu gri=, din ra)a sa de eisie. desco%erit c,9i %utea ainti cu de%!in, c!aritate nu,ru! de te!e(on. Sudoarea se r,ci re%ede deenind un (ior. Mi9a (!exat uerii /i a înce%ut s, erg< încercînd s, ignor %riiri!e cunosc,toare a!e oaeni!or din =ur. %roa%e ga!o%a cînd se c,sc, un go! %rintre trec,torii din (a&a ea /i a ),rit !iu)ina !ung, /i =oas, %arcat, în (a&a u/i!or %rinci%a!e a!e endrix9u!ui. +erii ei încorda&i îi (,cur, îna s, sar, s%re tocu! +eexu!ui înainte s, recunosc ehicu!u! ca (iind a! !ui Bancro(t. 5x%irînd (or&at< a oco!it constatat c, !ocu! /o(eru!ui era go!. >nc, , ai!iu)ina între4a/icea s, (ac< cînd tra%a co9 %artientu!ui %osterior se deschise /i #urtis se ridic, de %e scaunu! din interior. – Tre4uie s, st, de or4,< Eoacs< )ise cu o oce ca de !a 4,r4at !a 4,r4at care , aduse în %ragu! unui chicotit u/or isteric. 21
5 ti%u! s, !u, o deci)ie. L9a %riit de sus %în, =os< i9a dat seaa din ici!e i%er(ec&iuni a!e atitudinii /i co%ortaentu!ui s,u c, %entru oent (o!osise chiica!e< /i a decis s,9i (ac %e %!ac. – Sigur. >n !iu)in,K – 5 ca înghesuit aici. #e9ar (i s, , ini&i în caera taK Ochii i se îngustar,. >n g!asu! /o(eru!ui era o osti!itate c!ar,< /i de aseenea o %resiune i)i4i!, în %artea din (a&, a %anta!oni!or s,i iacu!a&i. Garantat< aea /i eu %ro%ria ea u(!,tur, sii!ar,< dac, nu sc,)use de=a< dar i9a aintit !i%ede c, !iu)ina !ui Bancro(t aea ecrane contra transisiuni!or de %e strad,. ici era or4a de a!tcea. (,cut sen s%re intrarea în hote!. – OE< hai s, erge. "/i!e se de%,rtar, ca s, ne !ase s, intr, /i endrix reeni !a ia&,. –#urtis Bun,s(or,i. seara< donu!e. +u ae&i i)itatori în seara asta – #a de)a,git< nu< EoacsK – nici a%e!uri de cînd a&i %!ecat. ote!u! continu, !in Dori&i ca aceast, %ersoan, s, (ie adis, ca usa(irK – Da< sigur. 5 reun 4ar unde %ute ergeK – )is camera ta< îrîi #urtis în s%ate!e eu< a%oi scînci cînd î/i !oi (!uieru! %icioru!ui de una dintre ese!e cu argini de eta! din ho!. – Je!inaru! de !a Mie)u! +o%&ii se a(!, %e acest eta=< )ise hote!u! gînditor< dar nu a ai (ost uti!i)at de cea ti%. – )is – Gura< #urtis. +u &i9a s%us nieni s, nu te gr,4e/ti de !a %ria întî!nireK Je!inaru! de !a Mie)u! +o%&ii e în regu!,. %rinde9! %entru noi. >n %artea o%us, a ho!u!ui< a!,turi de conso!a de !a rece%&ie< o sec&iune !arg, a %erete!ui din s%ate a!unec, în si!, în !atera! /i în s%a&iu! de dinco!o de e! c!i%ir, !uini. "rat de #urtis %u(nind dis%re&uitor în s%ate!e eu< 9a îndre%tat s%re deschi),tur, /i a aruncat o %riire în =osu! cîtora tre%te c,tre 4aru! Je!inaru! de !a Mie)u! +o%&ii. – O s, (ie 4ine. aide. #inea cu o iagina&ie excesi de %ro)aic, rea!i)ase decora&iuni!e interioare a!e 4aru!ui. Pere&ii< ei în/i/i îrte=uri %sihede!ice de a!4astru u!traarin /i %ur%uriu< erau (estona&i cu 218
di(erite cadrane de ceas ar,tînd (ie ora o(icia!, (ie cîtea inute ai deree< între&esute cu toate (ore!e de (e!inare cunoscute ou!ui< de !a o%ai&e!e %reistorice de !ut %în, !a canistre!e cu en)ie !uiniscente în desco%unere. De9a !ungu! a4e!or )iduri se a(!au 4,nci crestate< ese în (or, de ceas iar în centru! înc,%erii un 4ar circu!ar de (ora unui cadran te!e(onic. "n ro4ot co%us în întregie din ceasuri /i !,%i a/te%ta io4i! în dre%tu! nu,ru!ui dois%re)ece a! cadranu!ui. 5ra /i ai straniu din cau)a a4sen&ei tota!e a oric,rui a!t consuator< /i în ti% ce ne îndre%ta s%re ro4otu! care a/te%ta< a si&it c, dis%o)i&ia anterioar, a !ui #urtis se ai doo!ise %u&in. – #e dori&i< doni!orK )ise a/ina %e nea/te%tate< dintr9un a%arat oca! ini)i4i!. Ja&a sa era un antic ceas ana!ogic cu ace ca ni/te %icioare de %,ian=en în sti! 4aroc /i ore!e arcate cu ci(re roane. Pu&in unei descura=at< 9a întors s%re #urtis< a c,rui (a&, %urta sene!e so4riet,&i nedorite. – odc,< )ise scurt. Su4 )ero. – $i un hisC. De care o (i ce! %e care !9a 4,ut din 4aru! din caera ea. La te%eratura caerei< te rog. 4e!e %e socotea!a ea. Ja&a de ceas se înc!in, u/or /i unu! din 4ra&e!e sa!e cu u!te articu!a&ii se în,!&, s, se!ecte)e %ahare!e de %e un ra(t de deasu%ra ca%u!ui. #e!,!a!t 4ra&< care se terina cu o !a%, cu o %,dure de du)e ici< ,rs, 4,uturi!e cerute în %ahare. #urtis î/i cu!ese %aharu! /i turn, o %or&ie generoas, de odc, %e gît. 6ns%ir, cu %utere %rintre din&i /i scoase un or,it satis(,cut. sor4it /i eu din %aharu! eu cea ai circus%ect< între4îndu9, cît ti% trecuse de cînd cursese u!tia dat, !ichid %rin tu4uri!e /i ce%uri!e 4aru!ui. Teeri!e e!e se doedir, ne(ondate< a/a c, a sor4it ai adînc /i a !,sat hisC9u! s,9/i to%easc, druu! s%re stoac. #urtis trînti %aharu!. – Acum e/ti gata s, or4e/tiK – >n regu!,< a s%us încet< %riind în 4,utur,. >i iagine) c, ai un#urtis< esa= %entru ine. – #ategoric. G!asu! s,u era încordat %în, în %unctu! de ru%ere Doana s%une< ai de gînd s, acce%&i o(erta ei deose4it de generoas, sau nu. Doar atît. Se %resu%une c, tre4uie s,9&i !as ti% s, te hot,r,/ti< a/a c, eu o s,9i terin 4,utura. 21I
Mi9a (ixat %riirea %e o !a%, de nisi% ar&ian atîrnat, %e %erete!e o%us. Dis%o)i&ia !ui #urtis înce%ea s, ca%ete sens. – >i ar,t u/chii %e teritoriu! t,u< nu9i a/aK – +u9&i (or&a norocu!< Eoacs. #uinte!e aeau o ur, de dis%erare Dac, s%ui reun !ucru ne%otriit< o s, – O s, ceK !,sat =os %aharu! /i 9a întors cu (a&a !a e!. ea ai %u&in de =u,tate din îrsta ea su4iecti,< tîn,r< uscu!os /i cu coningerea înt,rit, chiic c, ar (i %ericu!os. >i aintea atît de u!t de ine însui !a aceea/i îrst, încît , înne4unea. / (i rut s,9! )gî!&îi. O s, ceK #urtis înghi&i în sec. – (ost în arina %roincia!,. – #a ce< ca (eti&,K M9a întins s,9! !oesc cu %unu! în %ie%t< a%oi a renun&at< ru/inat. co4orît g!asu!. – scu!t,< #urtis. +u (, asta. –– Te a! dracu!ui dur< #urtis. nu9i a/aK +u cre)i e or4a des%re ade (i dur< 5ra cît %e ce s,9i s%un Q%u/tiu!e. P,rea c, o %arte din ine oia totu/i s, se certe. – 5 or4a de dou, s%ecii di(erite. #e te9au în,&at în arina %roincia!,K Lu%ta cu îini!e goa!eK Dou,)eci /i /a%te de oduri de a ucide un o cu îini!e goa!eK Dedesu4tu! a toate astea e/ti tot un o. 5u sînt un Mesager< #urtis. +u e ace!a/i !ucru. Se re%e)i totu/i !a ine< înce%înd cu o direct, care ar (i tre4uit s,9i distrag, aten&ia în ti% ce ur,toarea !oitur, sosi din !atera! !a nie!u! ca%u!ui. Mi9ar (i s%art craniu! dac, ar (i nierit< dar era de un draatis !i%sit de s%eran&,. Poate de in, erau chiica!e!e cu care se î4,r4,tase în seara asta. +icio %ersoan, întreag, !a inte nu &inte/te deasu%ra ta!iei într9o 4,taie ade,rat,. eitat a4e!e !oituri %rin aceea/i i/care /i i9a a%ucat %icioru!. O r,sucire scurt, /i #urtis se înc!in,< se î%!etici /i ateri), !,&it %e te=gheaua 4aru!ui. 69a )dro4it (a&a de su%ra(a&a rigid, /i !9a (ixat aco!o cu îna înnodat, în %,ru! !ui. – >n&e!egi ce oia s, s%unK Scotea )goote în(undate /i !oea ne%utincios în nasu! =ur în s%art ti% ce 4aranu! cu (a&a de ceas st,tea io4i!. Sînge!e din se scurgea %e su%ra(a&a 4aru!ui. studiat ode!e!e %e care !e (,cea în ti% ce îi ca!a res%ira&ia. B!oca=u! %e care î! i%usese condi&ion,rii e!e , (,cuse s, gî(îi. Mutîndu9i strînsoarea %e 4ra&u! !ui dre%t< !9a i)4it în /a!e. Loituri!e ne%utincioase 21
încetar,. – Bun. cu stai !ini/tit sau &i9! ru%. +9a che( de asta. >n ti% ce or4ea !9a c,utat ra%id %rin 4u)unare. >n 4u)unaru! interior de !a %ie%t a! gecii a g,sit un tu4 ic de %!astic. – ha. #u ce ici de!icii &i9ai de!ectat sisteu! în seara astaK %!i(icatori horona!i< du%, cu arat, u(!,tura aia. ridicat tu4u! în !uina s!a4, /i a ,)ut ii de a/chii inuscu!e de crista! în interioru! s,u. Jorat i!itar. De unde ai ar(a asta< #urtisK runcat, %e gratis de arinari< nu9i a/aK Mi9a re!uat c,utarea /i a desco%erit dis%o)itiu! de (o!osire un ic %isto! sche!etic cu caer, g!isant, /i 4o4in, agnetic,. Se introduc crista!e!e în (ant, /i se închide< cî%u! agnetic !e a!inia), /i acce!eratoru! !e scui%, a(ar, !a o ite), de %enetrare. +u %rea di(erit de %isto!u! cu a/chii a! !ui Sarah. Pentru edicii de %e cî%u! de !u%t, re%re)entau o a!ternati, %ractic, !a h%o9 s%rauri< /i în consecin&, %o%u!ar,. L9a s,!tat %e #urtis(oarte în %icioare /i !9a î%ins de%arte de ine. Reu/i s, se &in, %e %icioare< &inîndu9se cu o în, de nas /i aruncîndu9i o %riire stic!oas,. – %!eac,9&i ca%u! %e s%ate ca s, se o%reasc,< i9a )is. D,9i druu!< n9o s,9&i ai (ac niic. – Pui de tîr(, ridicat crista!e!e /i %isto!u!. – De unde ai asteaK – S, i9o sugi< Eoacs. #urtis !,s, tre%tat ca%u! %e s%ate< în ciuda oin&ei !ui< încercînd în ace!a/i ti% s, , %,stre)e în cî%u! i)ua!. Ochii i se roteau în or4ite ca ai unui ca! %anicat. +u9&i s%un dracu!ui niic. – Destu! de cinstit. %us chiica!e!e îna%oi %e 4ar /i !9a %riit cu graitate cîtea secunde. tunci !as,9, s,9&i s%un eu cea. #înd (ac un Mesager< rei s, /tii ce (acK Distrug orice instinct care a eo!uat c,tre !iitarea io!en&ei în %sihicu! uan. Recunoa/terea sena!e!or de su%unere< dinaica re!a&ii!or< !oia!itatea de hait,. Totu! dis%are< scos neuron cu neuronF /i se în!ocuie/te cuîn o dorin&, 5! , (ix, !ini/te. con/tient, de a (ace r,u. – M, în&e!egiK r (i (ost ai u/or s, te ucid atunci. r (i (ost u!t ai u/or. (ost neoit s, , în(rîne). sta însean, s, (ii Mesager< #urtis. "n o reasa4!at. "n arti(iciu. Lini/tea se extinse. +9aea cu s, /tiu dac, rece%&iona sau 217
nu. Gîndindu9, !a ti%uri!e de acu un seco! /i =u,tate din +e%est< /i !a tîn,ru! TaCeshi Eoacs< , îndoia. La îrsta asta< totu! sunase ca un is des%re %utere înde%!inindu9se. ridicat din ueri. – >n ca) c, nu ai ghicit de=a< r,s%unsu! !a între4area doanei e nu. +u sînt interesat. "ite< asta ar tre4ui s, te (ac, (ericit< /i nu te9 a costat decît un nas s%art ca s9o a(!i. Dac, nu te9ai (i drogat %în,9 n a!4u! ochi!or %oate nu te9ar (i costat nici atît. S%une9i c,9i u!&uesc (oarte u!t< a%recie) o(erta< dar %e aici se %etrec %rea u!te chestii ca s, %!ec. S%une9i c, a înce%ut s,9i %!ac,. De !a intrarea 4aru!ui se au)i o tuse u/oar,. ridicat ochii /i a ,)ut %e sc,ri un %ersona= î4r,cat în costu /i cu %,ru! ro/u. – , întreru%K între4, ohicanu!. ocea era ca!, /i re!axat,. +u era unii dintre durii de %e Je!! Street. Mi9a 4,utura de %e 4ar. /i a!,tur,9te %etrecerii. #e rei – De!ocn %ahar ic. ridicat un deget c,tre (a&a de ceas. Baranu! (,cu s, a%ar, de undea un %ahar %,trat /i î! u%!u cu un !ichid ro/u intens. Mohicanu! trecu aga!e %e !îng, #urtis< aruncîndu9i în treac,t o %riire curioas,< a%oi a%uc, 4,utura cu un 4ra& !ung. – Mu!&uesc. Sor4i din 4,utur, /i înc!in, ca%u! +u9i r,u. / rea s, or4esc cu tine< Eoacs. >n %articu!ar. îndoi ne9a uitat !a #urtis. $o(eru! ne întoarse %riirea cu ochi înc,rca&i de ur,< dar nou! enit stinsese con(runtarea. Po!i&istu! (,cu sen din ca% în direc&ia ie/irii. #urtis %!ec,< înc, strîngîndu9/i (a&a r,nit,. Po!i&istu! î! ur,ri %în, î! %ierdu din ochi înainte de a se întoarce s%re ine. – Tu ai (,cut astaK între4, !e=er. a%ro4at. – (ost %roocat. Lucruri!e au sc,%at %u&in de su4 contro!. #redea c, %rote=ea), %e cinea. –– 5i< ,a 4ucur c, nu %rote=a%u&in %e ine. #u s%us< a, %ierdut contro!u!. reac&ionat excesi. – La nai4a< nu9i neoie s, te ex%!ici. Po!i&istu! se s%ri=ini %e 4ar /i %rii în =ur cu interes sincer. Mi9 a reaintit (a&a !ui. 6nstitu&ia de de%o)itare Ba #it. #e! cu 22?
insigna care se coc!ea re%ede. – Dac, se site destu! de o(ensat< %oate s, te rec!ae /i noi o s, ai deru!, une!e dintre înregistr,ri!e acestui !oc. – tunci< a garan&ia taK %us între4area cu o u/urin&, %e care nu o si&ea. – %roa%e. >ntotdeauna durea), cea ti% cu de%artaentu! !ega!. +enorocite!e de 69uri. "ite ce9i< reau s,9i cer scu)e %entru Mercer /i Daidson< %entru cu s9au %urtat !a sec&ie. "neori ac&ionea), ca o %ereche de su!e< dar în esen&, sînt OE. dat %aharu! !a o %arte. – S, nu ne ai gîndi. – Bine. Sînt Rodrigo Bautista< sergent detecti< %arteneru! !ui Ortega în a=oritatea ti%u!ui. Go!i %aharu! /i rîn=i s%re ine O !eg,tur, slabă, tre4uie s, su4!inie). – +otat. (,cut sen 4aranu!ui s,9i re9u%!e %aharu!. S%une9i cea. oi to&i ae&i ace!a/i (ri)er< sau e reun (e! de sen distincti a! echi%eiK – ce!a/i (ri)er Bautista ridic, din ueri cu regret. "n 4,trîn din Ju!ton. Jost condanat. Se %are c, ohicanii erau !a od, %e reea cînd a (ost %us e! !a %,strare. Sti!u! ,sta e singuru! %e care9 ! cunoa/te< dar e un 4,trîne! si%atic /i e ie(tin. "nii dintre noi au înce%ut s, se duc, !a e! acu cî&ia ani< ne acorda discounturi. $tii cu e. – Dar nu /i OrtegaK – Ortega se tunde singur,. Bautista (,cu un gest de ne%utin&, re un ic scaner ho!ogra(ic< )ice c, îi î4un,t,&e/te coordonarea s%a&ia!, sau o %rostie de genu! ,sta. – 5 di(erit. – Mda< a/a e ea. Bautista (,cu o %au), de re(!ec&ie< %riind a4sor4it s%a&iu! dintre noi. Sor4i a4sent din 4,utura sa reî%ros%,tat,. – Des%re ea a enit s, discut,. – Oho. re s, (ie un aertisent aica!K Bautista (,cu o utr,. – 5i 4ine< o s, (ie aica!< indi(erent cu i9ai s%une. +u sînt în c,utarea rîsunui (,r,nas s,s%art. reau. Bautista i se a!,tur, cu un )î4et aa4i!. – Pro4!ea e c, o chinuie s, te ad, u4!înd cu (a&a asta. 5a /i cu RCer erau cu ade,rat a%ro%ia&i. P!,te/te i%oteca %entru tru% de un an< iar dintr9un sa!ariu de !ocotenent nu e un !ucru u/or. 221
+u /i9a închi%uit niciodat, c, 4!esteatu! ,!a de Bancro(t a su%ra!icita. La ura ure!or< RCer nu e tocai tîn,r /i nici nu a (ost reodat, reo (ruuse&e. – ea neurache< i9a atras aten&ia. – Da< sigur. ea neurache. Bautista scutur, !arg un 4ra& L9 ai încercatK – De cîtea ori. – 5 ca /i cu ai dansa (!aenco într9o %!as, de %escuit< nuK – 5 %u&in ca 4rut< a adis. De data asta a rîs aîndoi. #înd se terin,< %o!i&istu! se concentr, din nou asu%ra %aharu!ui. #hi%u! îi deeni serios. – +u , 4a)e) %e tine. Tot ce s%un e s9o iei u/or. sta nu e chiar ceea ce îi tre4uie ei acu. – +ici ie< a s%us sincer. sta nici ,car nu e %!aneta ea. Bautista %,ru în&e!eg,tor< sau %oate doar %u&in ae&it de 4,utur,. –– Luea !uicorect. ar!an"ite< e u!t Presu%ui nu di(erit,< reau s,%resu%un. %ar !i%sit de su4ti!itate< dar nu i9a ex%!icat nieni !ui Ortega c, RCer e cît de de%arte %oate (i< în a(ar, de oartea rea!,K Doar nu inten&ionea), s,9! a/te%te dou, sute de ani< nu9i a/aK Po!i&istu! , %rii %rin ochii îngusta&i. – i au)it des%re RCer< nuK – au)it c, a %riit %edea%sa du4!,. $tiu %entru ce a %riit9 o. >n ochii !ui Bautista a%,ru atunci cea care se,na cu ni/te r,,/i&e a!e unei echi dureri. +u %utea (i %rea distracti s, discu&i des%re co!egii t,i coru%&i. Pentru o c!i%, a regretat ceea ce s%usese. Culoare locală. Absoarbe-o. – rei s, st, =osK )ise %o!i&istu! ne(ericit< uitîndu9se în =ur du%, scaune!e 4aru!ui care eident (useser, în!,turate într9o anuit, eta%,. >ntr9un se%areu< %oateK O s, ne ia cea ti% %oestea. +e9a a/e)at !a una dintre ese!e ceas /i Bautista se c,ut, în 4u)unare du%, tres,rit< dar cînd i9a o(erit una a scuturat din ca%.&ig,ri. La (e! ca Ortega< a %,rut sur%rins. – M9a !,sat. – >n tru%u! ,staK S%rîncene!e !ui Bautista se ridicar, res%ectuos în s%ate!e unui ,! de (u a!4,strui %ar(uat. Je!icit,ri. – Mu!&uesc. oiai s,9i %oeste/ti des%re RCer. 222
– RCer< su(!, e! (uu! %e n,ri /i se !,s, %e s%ate< a !ucrat cu 4,ie&ii de !a Jurturi de Tru%uri %în, acu cî&ia ani. Sînt o ga/c, într9ade,r so(isticat, în co%ara&ie cu noi. +u e u/or s, (uri un întreg tru% intact /i de aici a%are o c!as, de criina!i ai inte9 !igen&i. Se intersectea), %u&in cu =urisdic&ia ,t,,ri!or Organice< în genera! cînd înce% s, desco%un, cor%uri!e în 4uc,&i. Locuri ca Hei #!inic. – OhK a (,cut neutru. Bautista a%ro4, din ca%. – Da< cinea ne9a scutit ieri aco!o de o gr,ad, de ti% /i e(ort. trans(orat !ocu! într9o %ia&, de %iese de schi4. Dar %resu%un c, nu /tii niic des%re asta. – Tre4uie s, se (i întî%!at du%, ce a ie/it eu %e u/,. – Mda< , rog. >n iarna !ui ;?7< RCer ur,rea o (raud, în doeniu! asigur,ri!or< /tii des%re ce e or4a< cînd c!one!e din %o!i&e!e de reîntru%are se doedesc a (i containere goa!e /i nieni nu /tie undesînt au dis%,rut cor%uri!e. (ac cercet,ri se desco%er, c, tru%uri!e (o!osite într9un icSe r,)4oi urdar /i undea în sud. #oru%&ie !a nie! îna!t. Rico/ea), %în, !a Praesidiu9u! O+" /i îna%oi. #ad cîtea ca%ete i%ortante< iar RCer a=unge un erou. – Jruos. – Pe teren scurt< da. Du%, cu erg !ucruri!e %e aici< eroii sînt (oarte %o%u!ari)a&i iar !ui RCer i s9a o(erit întregu! %rogra. 6nteriuri %e Hor!dHe4 One< eisiuni (oarte 4ine %rooate chiar /i cu Sand Ei. Men&ion,ri în (axuri o(icia!e. >nainte ca toate astea s, se sting,< RCer a %ro(itat de /ans,. cerut trans(eru! !a ,t,,ri Organice. Mai !ucrase înainte de cîtea ori cu Ortega< cu a s%us ne su%ra%unea din cînd în cînd< a/a c, e! cuno/tea %rograu!. De%artaentu! nu aea cu s,9! re(u)e< ai a!es du%, rahatu! ,!a de discurs în care s%unea c, rea s, earg, aco!o unde %utea (ace cea 4un. – $i a (,cutK dic,< a (ost 4ineK Bautista î/i u(!, o4ra=ii. – 5ra un %o!i&ist 4un. Poate. La o !un, distan&, ai (i %utut s,9i %ui între4area asta !ui Ortega< dar a%oi s9a încurcat cu e! /i =udecata ei s9a nai4ii. – +u e/ti de dus acordK – ei< ce9nsea, de (a%t s, a%ro4iK Dac, si&i a/a cea (a&, de cinea< asta e. +uai c, deine greu s, r,îi o4iecti. #înd RCer a dat9o9n 4ar,< Ortega a (ost o4!igat, s,9i ia a%,rarea. – -,uK dus !a 4ar %ahare!e noastre goa!e /i !e9a reu%!ut< 223
continuînd s, or4esc. #redea c, ea !9a îndut. – De unde ai au)it astaK – or4e. +u dintr9o surs, cu o re%uta&ie (orida4i!,. Deci nu e ade,ratK – +u. "nora dintre i)era4i!ii de %e strad, !e %!ace s, r,s%îndeasc, aseenea or4e. #red c, ideea c, noi ne9a turna unii %e a!&ii îi (ace s,9/i ude %anta!onii. >n rea!itate< (aceri!e 6nterne !9au %rins %e RCer în a%artaentu! ei. – Ooo. – Mda< nu9i a/a c, e un =unghi în coasteK Bautista ridic, %riirea s%re ine cînd i9a întins noua 4,utur,. $tii< ea n9a !,sat niciodat, s, se ad, cea. trecut !a trea4, î%otria acu)a&ii!or. – Din cîte a au)it< î! aeau %e ta,. – Da< sursa ta a a(!at %artea asta corect. Mohicanu! %rii gînditor în (undu! %aharu!ui< ca /i cu ar (i (ost nesigur dac, s, continue sau nu. Teoria !ui Ortega era c, !ui RCer i se înscenase cea de c,tre reun tic,!os de atunci. rang îna!t care c,)use în ;?7. $i e ade,rat c, a su%,rat %e u!&i – Dar tu nu cre)i astaK – Mi9ar %!,cea. #u a s%us< era un %o!i&ist 4un. Jurturi!e de Tru%uri au de9a (ace cu o c!as, ai istea&, de criina!i< /i asta însean, c, tre4uie s, (ii %rudent. #riina!ii iste&i au aoca&i iste&i< /i nu te %o&i =uca cu ei oricînd ai che(. ,t,,ri!e Organice au de9a (ace cu toat, !uea< de !a scursuri în sus. >n genera! ae %u&in ai u!t, !i4ertate de ac&iune. sta ai rut< scu)e< RCer a rut cînd a cerut trans(eru!. Li4ertate de ac&iune. Bautista d,du %aharu! %este ca% /i9! %use !a !oc =os dregîndu9/i g!asu!. M, %rii (ix. – #red c, RCer a (ost !uat de a!. – B!a< 4!a< 4!aK – #a a/a cea. L9a ,)ut /i înainte !a interogatorii< în cea ai are %arte a ti%u!ui era exact !a !iit,. O singur, sc,%are e de a=uns. cu în ochii !ui Bautista a%,ruse o eche s%ai,. Teaa cu care tr,ia )i!nic. – #u une!e dintre a!ea< e (oarte u/or s,9&i %ier)i cu%,tu!. tît de u/or.scîrn,ii!e #red c, asta s9a întî%!at. – Sursa ea s%une c, a ucis Rea! doi oaeni /i a !,sat a!&i doi cu ci%uri!e intacte. sta sun, a! dracu!ui de u!t a neg!i=en&,. Bautista d,du din ca% a%ro4ator. – /a )ice /i Ortega. Dar nu e !i%ede. e)i tu< totu! s9a 220
%etrecut într9o c!inic, i!ega!, din Seatt!e. #ei doi intac&i au sc,%at %rin sisteu! de aerisire a! c!,dirii< au (urat un trans%ortor /i au )4urat. RCer a (,cut o sut, dou,)eci /i %atru de g,uri în trans9 %ortor cînd s9a ridicat. #a s, nu ai en&ione) tra(icu! din =ur. 6ntac&ii au c,)ut în Paci(ic. "nu! din ei a urit !a an/,< ce!,!a!t !a i%act. Scu(unda&i su4 cîtea sute de etri de a%,. RCer nu se a(!a în =urisdic&ia !ui< iar %o!i&i/tii din Seatt!e nu sînt %rea încînta&i cînd o(i&erii din a(ar, ora/u!ui trag cu ara în tra(ic< ast(e! c, echi%a de recu%erare nu !9a !,sat niciodat, s, se a%ro%ie de cadare. Toat, !uea a (ost sur%rins, cînd ci%uri!e cortica!e s9au doedit a (i cato!ice< /i cinea din De%artaentu! de Po!i&ie din Seatt!e n9a cre)ut. s,%at %u&in ai adînc /i a desco%erit c, otie!e de con/tiin&, sînt (a!se. P!antate de un Scu(und,tor cu ade,rat neg!i=ent. – Sau (oarte gr,4it. Bautista %ocni din degete /i întinse ar,t,toru! în direc&ia ea. 5ra–cu siguran&, Te9ai %rins. %u&in Du%,ae&it. inter%retarea (aceri!or 6nterne< RCer a gre/it !,sîndu9i %e artori s, sca%e< /i singura !ui s%eran&, era s, !i%easc, un sen de Qnu deran=a&i %e ci%uri!e !or. Desigur< cînd intac&ii au (ost readu/i< aîndoi au =urat c, RCer a a%,rut (,r, andat< a 4!u(at /i a%oi a intrat cu (or&a în c!inic,< /i cînd ei n9au rut s, r,s%und, !a între4,ri!e !ui< a înce%ut s, =oace #ine "rea), cu un %isto! cu %!as,. – 5ra ade,ratK – #hestia cu andatu!K Da. RCer nu aea ce s, caute aco!o. Restu!K #ine /tieK – RCer ce9a s%usK – s%us c, n9a (,cut9o e!. – Doar atîtK – +uu< a (ost o %oeste !ung,. %riit un %ont< s9a strecurat în,untru doar ca s, ad, %în, unde %oate a=unge /i dintr9odat, ,ia au înce%ut s, trag, în e!. Pretinde c, se %oate s, (i î%u/cat %e cinea dar %ro4a4i! nu în ca%. Pretinde c, cei doi au (ost anga=a&i sacri(ica&i de c!inic, /i au (ost ar/i înainte de sosirea !ui. Pretinde c, /tie niic des%re reo Scu(und,toru!< Scu(undare u!terioar,. Bautista ridic, dinnu ueri con(u) u g,sit /i a s%us c, RCer !9a %!,tit s9o (ac,. Testat !a %o!igra(. Dar a ai s%us /i c, RCer i9a te!e(onat< nu s9au întî!nit (a&, în (a&,. Leg,tur, irtua!,. – #are %oate (i (a!si(icat,. "/or. – Da. 22
Bautista %,rea u!&uit. – >ns, ti%u! ,!a a )is c, a ai !ucrat /i înainte %entru RCer< %e atunci (a&,9n (a&,< /i a trecut /i de data asta testu! %o!igra(. RCer î! cuno/tea< indiscuta4i!. $i< desigur< 6 au rut s, /tie de ce RCer nu /i9a asigurat niciun a!i4i în %riin&a !ui. u existat artori de %e strad, care au s%us c, RCer era ca un aniac< tr,gea or4e/te< încercînd s, do4oare trans%ortoru!. Po!i&ia din Seatt!e n9a (ost %rea aa4i!, din cau)a asta< cu a ai s%us. – O sut, dou,)eci /i %atru de g,uri< a ururat. – Mda. >nsean, o u!&ie de g,uri. RCer oia a! dracu!ui de u!t s,9i %rind, %e cei doi intac&i. – 'utea (i o înscenare. – Da< %utea. Bautista se de)etici %u&in /i ocea îi deeni înioas, Puteau (i o gr,ad, de !ucruri. Dar (a%tu! este c, tu< la dracu, scu)e< (a%tu! este c, 3@/er a ers %rea de%arte< /i cînd s9a ru%t craca n9a (ost nieni aco!o s,9! %rind,. – /adar Ortega de RCer /i !u%t, cu 6înghite %în, !a%oestea ca%,t< /i%re(a4ricat,< a%oi %ierdr,îne data!,turi din ca% %entru ine. #înd %ierd< ea %reia i%oteca tru%u!ui ca s, &in, cor%u! !ui RCer de%arte de !icita&ii!e din ora/. $i continu, s, caute noi doe)iK – Te9ai %rins. De=a a înaintat recurs< dar tre4uie s, existe un ini de doi ani de !a înce%utu! sentin&ei înainte ca ea s, %oat, re%une discu! în (unc&iune. Bautista r,su(!, din adîncu! %!,îni!or Ni9a ai s%us< o chinuie. r,as t,cu&i un ti%. – $tii< s%use Bautista în ce!e din ur,. #red c, o s, %!ec. S, stau aici or4ind des%re RCer cu utra !ui RCer e %u&in 4i)ar. +u /tiu cu (ace (a&, Ortega. – O %arte a e%ocii oderne< i9a )is terinîndu9i 4,utura. – Da< cred c, da. Pro4a4i! %resu%ui c, 9a o4i/nuit de=a. Mi9 a %etrecut =u,tate din ia&, or4ind cu ictie %urtînd (e&e!e a!tcuia. #a s, nu ai en&ione) tic,!o/ii. – $i %e RCer în ce categorie î! %uiK icti, sau tic,!osK Bautista se încrunt,. e o oîntre4are RCer a (ost un +ici %o!i&ist 4un care– +u a (,cut gre/ea!,.%rea sta(ruoas,. nu9! (ace s, (ie un tic,!os. icti, nu9! (ace. +u e decît cinea care a dat9o în 4ar,. 5u însui tr,iesc !a o %a!, distan&, de a/a cea. – Sigur. >i %are r,u. Mi9a (recat o4ra)u!. #onersa&ii!e Mesageri!or n9ar (i tre4uit 228
s, deie)e a/a. – Sînt %u&in o4osit. Distan&a aia de o %a!, des%re care or4e/ti i se %are (ai!iar,. #red c, o s, , duc s, , cu!c. Dac, ai rei un %ahar înainte de a %!eca< sere/te9te. P!,tesc eu. – +u< u!&uesc. Bautista scurse ce ai r,,sese în %aharu! !ui. O eche regu!, a %o!i&i/ti!or. +iciodat, s, nu 4ei singur. – Sun, de %arc, eu a/ (i un echi %o!i&ist. M9a ridicat în %icioare< %u&in e)itant. Poate c, RCer (usese un (u,tor înr,it< dar nu era %rea re)istent !a a!coo!. – Te descurci s, ie/i singur< 4,nuiesc. – Sigur. Bautista se ridic, /i (,cu reo )ece %a/i înainte de a se întoarce. Se încrunt,< concentrîndu9se. – < da. P!eca (,r, s,9&i s%un. +9a (ost niciodat, aici. 69a (,cut sen s, %!ece. – +9ai (ost niciodat, aici< !9a asigurat. Rîn=i gînditor (a&a !uiede< %,ru deodat, (oarte tîn,r,. – #orect. Bine./i+e ai %ro4a4i!. – +e ai ede. L9a ur,rit %în, !9a %ierdut din edere a%oi< cu regret< a !,sat %rocese!e reci ca ghea&a a!e contro!u!ui Mesageri!or s, %,trund, %rin si&uri!e e!e ae&ite. #înd a (ost din nou ne%!,cut de trea)< a cu!es drogu! !ui #urtis de %e 4ar< /i 9a dus s, or4esc cu endrix.
Capito#u# Dou,-%ci i $nu – $tii cea des%re sinaor(esteronK – au)it. Ortega s,%a a4sent în nisi% cu îr(u! unei ghete. 5ra înc, ued în ura re(!uxu!ui< /i a%rente!e %a/i!or se u%!eau de a%, în ura noastr,. >n a4e!e direc&ii &,ru! cur4 era %ustiu. 5ra singuri< cu exce%&ia %esc,ru/i!or care se roteau în (ora&iuni geoetrice sus %e cer. –– Bun< dac, tot a/te%t,< rei s, , !uine)iK Drog de hare. #înd i9a adresat o %riire !i%sit, de ex%resie< Ortega î/i u(!, ner,4d,toare o4ra=ii. Se %urta ca cinea care nu dorise 4ine. – +u sînt de aici. 22I
– i (ost %e Shara< a/a i9ai s%us. – Da. >n isiune i!itar,. +u a aut %rea u!t ti% %entru in(orare cu!tura!,. 5ra %rea ocu%a&i s, oorî oaeni. "!tia a(ira&ie nu era chiar ade,rat,. >n ura =a(u!ui de !a -ihicce< Mesagerii se cu(undaser, în ecanica %roiect,rii unui regi su%us Protectoratu!ui. Scanda!agii (useser, înde%,rta&i< ce!u!e!e de re)isten&, in(i!trate /i a%oi )dro4ite< co!a4oratorii i%!ica&i în edi(iciu! %o!itic. Pe %arcursu! acestui %roces în,&ase destu! de u!te des%re cu!tura !oca!,. #eruse un trans(er antici%at. Ortega î/i u4ri ochii /i scrut, %!a=a în a4e!e direc&ii. +u se i/ca niic. O(t,. – 5 un a%!i(icator a! reac&iei 4,r4a&i!or. #re/te agresiunea< %er(oran&a sexua!,< încrederea de sine. Pe str,)i!e din Orientu! Mi=!ociu /i din 5uro%a i se s%une r,saru!< în sud e Toro. ici nu %rea ae a/a cea< atos(era de %e str,)i e ai ca!,. #eea ce , 4ucur,. Din cîte a au)it se %oate a=unge (oarte r,u. i dat %este a/a cea noa%tea trecut,K – Oarecu. (!ase destu! de u!te din 4a)a de date a endrix9u!ui în noa%tea trecut,< dar ai concis /i cu ai %u&in, chiie. 6ar %urtarea !ui #urtis se %otriea !istei de si%toe /i e(ecte secundare ca un ade,rat ode!. – Presu%unînd c, reau s, o4&in %u&in, ar(, de9asta< de unde a/ %utea s9o iauK "/or< reau s, )ic. Ortega îi arunc, o %riire ascu&it,< /i urc, %e %!a=, s%re un nisi% ai uscat. – Ni9a s%us< nu ae %rea u!t %e aici< )ise ea în caden&a %a/i!or studia&i< scu(undîndu9se. a tre4ui s, între4i. Pe cinea cu !eg,turi ai 4une decît ce!e !oca!e. Sau s9o sinteti)e)i %e %!an !oca!. Dar nu /tiu. #u horoni (a4rica&i %ro4a4i! ar (i ai scu%, decît dac, ai cu%,ra9o %ur /i si%!u din sud. Se o%ri %e creasta unei dune /i %rii iar,/i în =ur. – "nde nai4a eK – Poate c, nu ine< a sugerat oroc,nos. +ici eudu%, nu dorise Petrecuse ai are %arte a no%&ii %!ecarea%rea !ui 4ine. Rodrigo Bautistacea editînd asu%ra %iese!or co!&uroase /i necoo%erante a!e %u))!e9u!ui ca)u!ui Bancro(t /i !u%tîndu9, cu neoia de a (ua. #a%u! eu %,rea c, a4ia atinsese %erna cînd endrix , tre)i cu 4î)îitu! a%e!u!ui !ui Ortega. 5ra înc, o4scen de deree. 22
– O s, in,< )ise Ortega. Leg,tura e închiriat, %în, !a ea %ersona!. %e!u! e %ro4a4i! deca!at din cau)a securit,&ii. Sînte aici de nuai reo )ece secunde< ti% rea!. M9a în(iorat în întu! rece dins%re !arg /i n9a s%us niic. Deasu%ra< %esc,ru/ii î/i re%etau geoetria. irtua!itatea era ie(tin,< nu creat, %entru o /edere înde!ungat,. – i reo &igar,K M, a/e)ase %e nisi%u! rece< (uînd cu un (e! de intensitate ecanic,< în c!i%a cînd cea se i/c, în drea%ta extre, a go!(u!ui. M9a îndre%tat /i a strîns din ochi< a%oi a %us îna %e 4ra&u! !ui Ortega. Mi/carea se doedi a (i un curent de nisi% /i a%,< ridicat în aer de un ehicu! ra%id de su%ra(a&, care gonea %e cur4ura %!a=ei c,tre noi. – Ni9a s%us c, o s, in,. – 5a sau a!tcinea< a ururat< ridicîndu9, în %icioare /i c,utînd +eexu! care< 4ineîn&e!es< nu era aco!o. +u toate (oruuri!e irtua!e %erit (oc în%ea!c,tuirea Mi9a scuturat nisi%u! de %e haineare /i ade înaintat %!a=,< înc,!or. încercînd s, , de)4ar de sentientu! iritant c, îi %ierd ti%u!. cu ehicu!u! era destu! de a%roa%e %entru a (i i)i4i!< un %unct întunecat în sia=. >i %utea au)i otoare!e< un &iuit s(rede!itor %rintre &i%ete!e cic,!itoare /i e!anco!ice a!e %esc,ru/i!or. M9a întors s%re Ortega< care ur,rea i%asi4i!, a!,turi de ine naa a%ro%iindu9se. – Pu&in ca excesi %entru un a%e! te!e(onic< nu9i a/aK a )is r,ut,cios. Ortega ridic, din ueri /i î/i în(und, &igara în nisi%. – Banii nu însean, nea%,rat /i gust< s%use. Punctu! ra%id deeni un =et terestru îndesat< cu ari%ioare< o%sit în ro) iridescent. ra %rin a!uri!e %u&in adînci de !a arginea a%ei< a)îr!ind a%, /i nisi% ud (,r, discriinare în s%ate!e s,u< dar !a distan&, de cîtea sute de etri %ro4a4i! %i!otu! ne ),ri< c,ci icu! a%arat ir, s%re a%e ai adînci /i arunc, un a! de dou, ori cît în,!&iea !ui în direc&ia noastr,. – 3o%= Ortega ridic, iar ueri. @etu! co4orî %e din %!a=, !a reo )ece etri distan&, /i se o%ri )gî!&îindu9se< 4u!g,rii su!/i de nisi% ud î%r,/tiindu9se în =uru! s,u. #înd (urtuna sosirii sa!e se stinse< o tra%, se d,du %e s%ate /i o si!uet, î4r,cat, în negru /i cu casc, ie/i a(ar,. Ja%tu! c, acea si!uet, a%ar&inea unei (eei era din ca!e9a(ar, de c!ar du%, 227
costuu! de )4or u!at %e cor%< un costu care se terina cu ni/te ci)e încrustate cu ornaenta&ii argintii de !a c,!cîi %în, !a îr(. o(tat /i a urat9o %e Ortega c,tre a%arat. Jeeia în co4ine)on de )4or s,ri în a%e!e ici /i %!esc,i %rin e!e în întî%inarea noastr,< tr,gînd de închi),tori!e c,/tii. #asca ie/i /i un %,r !ung ar,iu se re,rs, %e uerii costuu!ui. Jeeia !,s, ca%u! %e s%ate /i9/i scutur, %!ete!e< ar,tînd o (a&, cu %oe&i !argi /i ochi ari< ex%resii< de cu!oarea onixu!ui %,tat< un nas de!icat arcuit /i o gur, generoas,. echea /i (antoatica ur, a (ruuse&ii !ui Miria Bancro(t< %e care aceast, (eeie o ausese cînda< (usese /tears, cu des,îr/ire. – Eoacs< ea e Lei!a Begin< )ise Ortega o(icia!. Doan, Begin< acesta este TaCeshi Eoacs< inestigatoru! %articu!ar a! !ui Laurens Bancro(t. Ochii , cînt,rir, (,&i/. – 5/ti ari din exteriorK , între4,. – #orect. Luea !ui ar!an. – Da< !ocotenentu! i9a s%us. >n ocea Lei!ei Begin era o as%rie 4ine studiat,< /i un accent care sugera c, nu era o4i/nuit, s, or4easc, aang!ica. – Pot doar s, s%er c, asta însean, c, ai o inte deschis,. – Deschis, !a ceK – La ade,r. Begin îi arunc, o %riire sur%rins, Locotenent Ortega i9a s%us c, te interesea), ade,ru!. MergeK J,r, s, a/te%te un r,s%uns< %orni %ara!e! cu a!uri!e. schi4at o %riire cu Ortega< care îi (,cu sen cu degetu! dar nu d,du niciun sen c, ea s9ar i/ca. e)itat cîtea c!i%e< a%oi 9 a dus du%, Begin. – #e e toat, %oestea asta cu ade,ru!K a între4at9o< %rin)înd9 o din ur,. – i (ost anga=at s, desco%eri cine !9a ucis %e Laurens Bancro(t< )ise ea tare< (,r, s, se uite în =ur. Dore/ti s, a(!i ade,ru! des%re ce s9a %etrecut în noa%tea în care a urit. +u9i a/aK –– tunci< însean, c, tu nu cre)i c, a (ost sinucidereK Tu cre)iK – 5u a între4at %riu!. ),rit un )î4et schi&at %e 4u)e!e ei. – +u< nu cred. – Las,9, s, ghicesc. O acu)i %e Miria Bancro(t. 23?
Lei!a Begin se o%ri /i se r,suci %e c,!cîie!e ei ornaentate. – >&i 4a&i =oc de ine< donu!e EoacsK >n ochii ei era cea care îi înde%,rt, %e !oc au)aentu! iritat. scuturat din ca%. – +u< nu9i 4at =oc de tine. Dar a dre%tate< a/a9iK – i întî!nit9o %e Miria Bancro(tK – Scurt< da. – J,r, îndoia!,< o g,se/ti (erec,toare. ridicat ea)i din ueri. – Pu&in ca as%r, uneori< dar în genera! da. Jerec,toare ar (i cuîntu! %otriit. Begin , %rii în ochi. – 5 o %siho%at,< )ise cu serio)itate. >/i re!u, ersu!. Du%, o c!i%, a urat9o. – Psiho%at nu ai este un teren restrîns< a s%us cu gri=,. L9 a au)it a%!icat în anuite oca)ii unor cu!turi întregi. Mi s9a a%!icat chiar /i încît ie de cîtea >n cine rea!itate în )i!e!e noastre atît de (!exi4i!< e greu deori. s%us are !eg,tur, cu e! /i este cine nu. i %utea s%une chiar c, discu&ia asta nu9/i are rostu!. – Donu!e Eoacs. >n g!asu! (eeii era acu o not, de ner,4dare Miria Bancro(t 9a atacat cînd era îns,rcinat, /i i9a oorît co%i!u! nen,scut. $tia c, sînt îns,rcinat,. ac&ionat cu inten&ie. i (ost reodat, îns,rcinat, în /a%te !uniK c!,tinat din ca%. – +u. – P,cat. 5 o ex%erien&, %rin care ar tre4ui s, trece cu to&ii ce! %u&in o dat,. – 5 ca di(ici! din %unct de edere !egis!ati. Begin , %rii %ie)i/. – >n tru%u! ,sta< %ari un o care a cunoscut %ierderea< dar asta e doar !a su%ra(a&,. 5/ti ceea ce %ari< donu!e EoacsK #uno/ti %ierdereaK or4i de %ierderi irecu%era4i!e. 5/ti (ai!iari)at cu a/a ceaK – #red c, da< a s%us< ai &ea%,n decît inten&iona. – tunci în&e!egi sentiente!e e!e (a&, de Miria Bancro(t. Pe P,înt< ci%uri!e cortica!e – $i aco!o de unde in se eu.introduc du%, na/tere. – %ierdut co%i!u! ,!a. +icio tehno!ogie nu i9! ai %oate aduce îna%oi. +u9i d,dea seaa dac, a!u! crescut de eo&ie din ocea Lei!ei Begin era rea! sau inentat< dar îi %ierdea concentrarea. 231
reenit în %unctu! de înce%ut. – sta nu9i d, !ui Miria Bancro(t un oti s,9/i ucid, so&u!. – Ba sigur c, da. Begin îi acord, iar,/i o %riire %ie)i/,< /i %e chi%u! ei a%,ru un a!t surîs aar. +u a (ost un incident i)o!at în ia&a !ui Laurens Bancro(t. #u cre)i c, 9a întî!nitK – >n OaC!and< a au)it. Surîsu! în(!ori într9un hohot de rîs. – Joarte eu(eistic. Da< cu siguran&, în OaC!and 9a întî!nit. M9a întî!nit !a ceea ce este nuit, Pia&a de #arne. +u e un !oc (oarte sti!at. Laurens are neoie de dec,dere< donu!e Eoacs. sta î! (ace %uternic. Practica asta de )eci de ani înaintea ea< /i nu ,d de ce s9ar (i o%rit ai tîr)iu. – Deci Miria decide< dintr9odat,< c, e destu! /i9! terin,K – 5 ca%a4i!, de a/a cea. – Sînt conins c, da. Teoria !ui Begin era %!in, de g,uri ca un de)ertor sharan ca%turat< darcunu aea de gînd s, î%,rt,/esc a,nunte!e %e care !e /tia (eeia aceasta. – Dar (a&, de Bancro(t însu/i nu ai sentiente< nici 4une nici re!eK -î4i din nou. – (ost o tîr(,< donu!e Eoacs. "na 4un,. O tîr(, 4un, site ceea ce rea c!ientu! s, sit,. +u e !oc %entru a!tcea. – S%ui c, %o&i s,9&i o%re/ti %ur /i si%!u sentiente!eK – S%ui c, tu nu %o&iK re%!ic, ea. – Bine atunci< ce oia Laurens Bancro(t s, si&iK Se o%ri /i se întoarse încet cu (a&a s%re ine. M9a si&it =enat de %arc, tocai a/ (i %,!uit9o. #hi%u! ei %urta asca aintiri!or. – 4andon aniat )ise în ce!e din ur,. %oi o recuno/tin&, a4=ect,. >nceta s, ai sit a4e!e !ucruri iediat ce înceta s, , %!,teasc,. – $i acu ce si&iK – cuK Lei!a Begin %rii în !argu! ,rii< ca /i cu ar (i testat te%eratura 4ri)ei %rin co%ara&ie cu ceea ce se a(!a în interioru! ei. cu nu de aiacord sit niic< donu!e Eoacs.Tre4uie s, (i aut un – i (ost s, or4e/ti cu ine. oti. Begin (,cu un gest de ne%,sare. – Locotenentu! 9a rugat. – #e s%irit ciic ai. 232
Priirea (eeii se întoarse !a ine. – $tii ce s9a întî%!at du%, ce a %ierdut sarcinaK – au)it c, ai (ost ituit,. – Da. Sun, ne%!,cut< nu9i a/aK Dar asta s9a întî%!at. !uat 4anii !ui Bancro(t /i a t,cut. Dar n9a uitat de unde in. >nc, , ai întorc în OaC!and de dou, sau trei ori %e an. Le cunosc %e (ete!e care sînt acu %e Pia&,. Locotenent Ortega are un renue 4un aco!o. Mu!te (ete îi sînt datoare. Po&i s, s%ui c, întorc ni/te (aoruri. – $i r,)4unarea î%otria !ui Miria Bancro(t nu intr, în ca!cu!K – #are r,)4unareK Lei!a Begin rîse din nou cu rîsu! ei as%ru. >&i dau in(ora&ii!e astea %entru c, i9a cerut9o !ocotenentu!. +9o s,9i %o&i (ace niic !ui Miria Bancro(t. 5a e Mat. 5 de neatins. – +ieni nu e de neatins. +ici chiar Mat9ii. Begin , %rii cu triste&e. –%e!u! +u e/ti!uideBegin %e aici<(usese )ise. $irutat asta %rintr9un se ede. 4roCer carai4ian< /i ti%u! în irtua! închiriat de !a un %roider de (oru din #hinaton. ?eftin, îi s%usese Ortega !a intrare< /i probabil la fel de siur ca oriunde. 1ancroft vrea intimitate, c$eltuieşte "umătate de milion pe sisteme de protecţie. &u doar mer să vorbesc acolo unde nu ascultă nimeni. De aseenea era /i ag!oerat. >nghesuit între o 4anc, în (or, de %agod, /i (a&ada cu (erestre a4urite a unui restaurant< s%a&iu! era (oarte so!icitat. La rece%&ie se a=ungea urcînd %e o scar, îngust, de o&e! /i %e o %asare!, %rins, de o ari%, a eta=u!ui i=!ociu a! %agodei. "n s%a&iu generos de /a%te sau o%t etri %,tra&i su%ra(a&, de nisi% to%it su4 un do de stic!, ie(tin, o(erea eentua!i!or c!ien&i o )on, de a/te%tare< !uin, natura!, /i dou, %erechi de scaune care %,reau su!se dintr9un aion de)a(ectat. !,turi de scaune< o asiatic, 4,trîn, st,tea în s%ate!e unui set de echi%aente de 4irou< dintre care a=oritatea %,reau stinse< /i %,)ea tre%te!e de acces în ,runtaie!e c!,dirii. @os erau nuai coridoare întortocheate %!ine de ca4!uri /i conducte. Pe toat, !ungiea a!iniate u/i!e ca4ine!or de sericiu. #ana%e!e!e cu coridoare!or e!ectro)i erauerau ontate în interioru! acestora într9un unghi a4ru%t %entru a econoisi s%a&iu! %e %odea /i din toate %,r&i!e !e încon=urau %anouri c!i%itoare< %r,(uite. Te !egai< negociai /i a%oi introduceai nu,ru! de cod %riit !a rece%&ie într9un 4ra& a! cana%e!ei. Du%, aceea 233
a/ina enea /i9&i !ua intea. Reîntoarcerea de !a ori)ontu! !arg a! %!a=ei irtua!e a (ost un /oc. Deschi)înd ochii %e 4ancu! de instruente de deasu%ra ca%u!ui< a aut un (!ash94acC de oent cu Luea !ui ar!an. ea treis%re)ece ani /i , tre)ea în arcada irtua!, du%, %riu! eu (orat %orno. "n (oru de nie! sc,)ut unde dou, inute de ti% rea! îi aduseser, o or, /i =u,tate de ex%erien&e în co%ania a dou, toar,/e de =oac, cu sînii u(!a&i a!e c,ror tru%uri se,nau ai u!t cu 4en)i!e desenate decît cu (eei!e ade,rate. Scena (usese o caer, irosind a 4o4oane cu %erne ro) /i cooare de 4!an, arti(icia!,< cu (erestre care o(ereau un %eisa= nocturn ur4an cu re)o!u&ie %roast,. #înd a înce%ut s, !ucre) cu 4ande!e /i s, (ac ai u!&i 4ani< nie!u! /i re)o!u&ia crescuser,< /i scenarii!e deeniser, ai %!ine de iagina&ie< dar ceea ce nu se schi4ase niciodat, (usese irosu! de aer st,tut /i îsco)itatea e!ectro)i!or %e %ie!e cînd ie/eai !a su%ra(a&, între %ere&ii înghesui&i ai sicriu!ui. – EoacsK c!i%it /i a a%ucat hauri!e. 6e/ind din ca4in,< a g,sit9o %e Ortega a/te%tîndu9, de=a %e coridoru! cu conducte. – /adar< ce cre)iK – #red c, s%une o gr,ad, de tî%enii. ridicat îini!e ca s, o%resc i)4ucnirea !ui Ortega. +u< ascu!t,< acce%t c, Miria Bancro(t e îns%,iînt,toare. +u a niciun contraarguent. Dar ai sînt ca o sut, de otie %entru care ea nu se %otrie/te. Ortega< ai su%us9o !a %o!igra(< ce dune)eu. – Da< /tiu. Ortega , ur, %e coridor. Dar !a asta , gîndea /i eu. S9a o(erit o!untar s, (ac, testu!. dic,< e oricu o4!igatoriu %entru artori< dar ea a so!icitat asta a%roa%e iediat ce a a=uns !a (a&a !ocu!ui. J,r, rahaturi!e de %artener îndurerat< nici ,car o !acri,< %ur /i si%!u a n,,!it în a/in, /i a cerut (ire!e. – DeciK – Deci< , gîndesc !a ce ai s%us tu cînd cu Ruther(ord. i s%us c, dac, te9ar (i su%us %o!igra(u!ui în ti% ce or4eai< nu s9ar (i înregistrat niic< a/adar – Ortega< asta e condi&ionare de Mesager. Pur, disci%!in, a in&ii. +u e cea (i)ic. +u %o&i cu%,ra a/a cea %e %ia&a neagr, a tru%uri!or. – Miria Bancro(t %oart, o o%er, de art, +aCaura. >i (o!osesc (a&a /i cor%u! ca s,9/i înd, ar(a – +aCaura %roduce cea care s, 4at, un %o!igra( a! %o!i&ieiK – O(icia! nu. 230
– dic, – +u (i a/a de o4tu). +9ai au)it niciodat, de 4ioche natura!K M9a o%rit în %artea de =os a sc,rii s%re rece%&ie /i a scuturat din ca%. – +u cred asta. S,9/i %r,=easc, so&u! cu o ar, !a care nuai ea are acces. +ieni nu e atît de %rost. urcat sc,ri!e< urat de Ortega. – Gînde/te9te< Eoacs. +u )ic c, a (ost cea %reeditat – Dar stocarea te!ecoandat,K r (i (ost o cri, (,r, sens – nu s%un nici ,car ra&iona!< dar tre4uie s, – tre4uie s, (i (ost cinea care nu /tia – La nai4a Eoacs ocea !ui Ortega urc, cu o octa, întreag,. +e a(!a de=a în )ona de rece%&ie. >n stînga ai erau doi c!ien&i care a/te%tau< un 4,r4at /i o (eeie adînci&i în dis%uta asu%ra unui %achet are î%achetat în hîrtie. >n drea%ta a %rins o (u!gerare M, uita %eri(eric, !a sînge. de ro/u aco!o unde nu ar (i tre4uit s, existe. B,trîna rece%&ioner, asiatic, era oart,< cu gîtu! t,iat de cea care sc!i%ea eta!ic adînc în interioru! r,nii din =uru! gîtu!ui ei. #a%u! i se odihnea într9o 4a!t, de sînge %e 4irou! din (a&a ei. Mîna i se re%e)i !a +eex. !,turi de ine< a au)it )gootu! cu care Ortega introducea %riu! cartu/ în Sith Hesson9u! ei. M9a r,sucit s%re cei doi c!ien&i care a/te%tau /i %achetu! !or a4a!at în hîrtie. Ti%u! se scurgea ca într9un is. +euracheu! (,cea ca totu! s, se %etreac, i%osi4i! de !ent< iagini dis%arate a!unecînd %rin cî%u! eu i)ua! ca (run)e!e de toan,. Pachetu! se ru%sese. Jeeia &inea un Sun=et co%act< 4,r4atu! o itra!ier,. e!i4erat +eexu! /i a înce%ut s, trag de !a /o!d. "/a s%re %asare!, se deschise 4rusc /i o a!t, si!uet, a%,ru în cadru! ei< (!uturînd cîte un %isto! în (iecare %un. De !îng, ine< Sith Hesson9u! !ui Ortega 4u4ui /i9! arunc, %e nou! enit îna%oi %rin u/, ca o secen&, reersat, din (i!u! intr,rii !ui. Pria ea î%u/c,tur, tetiera Sun=etu! scaunu!ui (eeii< aco%erind9o cu ateria!u! a!4 su!se de u%!utur,. s(îrîi< ra)a i)4ucni !arg,. ! doi!ea g!on& (,cu s,9i ex%!ode)e ca%u! /i co!or, în ro/u (u!gii a!4i %!utitori. Ortega &i%, (urioas,. >nc, ai tr,gea< în sus du%, cu îi s%uneau si&uri!e e!e %eri(erice. "ndea deasu%ra noastr, tiru! 23
ei s%arse stic!a. #e! cu itra!iera se chinuia s, se ridice în %icioare. înregistrat tr,s,turi!e !i%site de ex%resie a!e unui tru% sintetic /i a în(i%t dou, g!oan&e în e!. Se î%!etici îna%oi %în, !a %erete< continuînd s, &in, ara ridicat,. M9a trîntit !a %,înt. Dou! de deasu%ra noastr, se s%arse s%re interior. Ortega strig, cea /i eu , rostogo!ii într9o %arte. "n cadaru se %r,4u/i oa!e de9a 4er4e!eacu! !îng, ine. Mitra!iera secer,< (,r, &int,. Ortega strig, din nou /i se !i%i de %odea. M9a rostogo!it %în, în %oa!a (eeii oarte /i !9a î%u/cat din nou %e sintetic< de trei ori în succesiune ra%id,. Mitra!iera se su(oc,. Lini/te. (!uturat +eexu! în stînga /i în drea%ta< aco%erind co!&uri!e înc,%erii /i u/a %rinci%a!,. Margini!e )i&ate a!e dou!ui de sus. +iic. –– OrtegaK Da< sînt tea(,r,. St,tea întins, în cea!a!t, %arte a caerei< s,!tîndu9se într9un cot. ocea gîtuit, îi contra)icea cuinte!e. M9a ridicat în %icioare /i 9a îndre%tat s%re ea< %a/ii scrî/nindu9i %e stic!a s%art,. – "nde te9a r,nitK a între4at9o< a%!ecîndu9, s9o a=ut s, se ridice. – La u,r. Tic,!oasa 9a nierit cu Sun=etu!. %us +eexu! deo%arte /i a ana!i)at rana. Ra)a s,%ase o 4ra)d, !ung, în diagona!, %rin s%ate!e gecii !ui Ortega /i9i ciu%ise u,ru! !a îr(. #arnea de dedesu4t era ars,< car4oni)at, %în, !a os %e o !inie îngust, în centru. – 5/ti norocoas,< a )is cu !e=eritate (or&at,. Dac, nu te !,sai =os< ar (i (ost ca%u!. – +u 9a a%!ecat< a c,)ut. – Su(icient de 4ine. rei s, te ridiciK – Tu ce cre)iK Ortega se s,!t, în genunchi a=utîndu9se de 4ra&u! s,n,tos a%oi se ridic, în %icioare. J,cu o grias, cînd geaca i se i/c, %este ran,. – 0a dracu, ustur,. – #red c, asta s%unea /i ti%u! din u/,. S%ri=inindu9se de ine< se întoarse s, , (ixe)e< cu ochii !a distan&, de cî&ia centietri. 69a întors %riirea (,r, ex%resie< /i rîsu! îi i)4ucni %e chi% ca un r,s,rit de soare. #!,tin, din ca%. 238
– 6isuse< Eoacs< e/ti un tic,!os 4o!na. , îna&, în #or% s, s%une&i g!ue du%, !u%te sau a/a e/ti tuK condus9o s%re ie/ire. – /a sînt eu. aide< s, ie/i !a aer curat. >n s%ate!e nostru< 4iciui 4rusc un sunet. M9a întors ra%id /i a ,)ut cu tru%u! sintetic se ridic, e)itant %e %icioare. #a%u! îi era )dro4it /i des(igurat în !ocu! unde u!tia ea î%u/c,tur, ru%sese %artea !atera!, a craniu!ui< iar îna cu ara se des(,cea în conu!sii !a ca%,tu! 4ra&u!ui dre%t &ea%,n /i /iroind de sînge< îns, ce!,!a!t 4ra& se îndoia< îna strîngîndu9i9se %un. Sinteticu! se î%iedic, de scaun< se îndre%t, /i eni s%re noi< tîrîndu9/i %icioru! dre%t. scos +eexu! /i a &intit. – Lu%ta s9a terinat< !9a in(orat. Ja&a (!asc, rîn=i !a ine. >nc, un %as e)itant. M9a încruntat. – Pentru nue!e !ui Dune)eu< Eoacs. Ortega 4î=4îia du%, %ro%ria9i ar,. Terin,9! odat,.%e sintetic %e s%ate %e %odeaua de tras /i g!on&u! î! arunc, stic!,. Se )îrco!i de cîtea ori< a%oi r,ase nei/cat dar res%irînd greu. >n ti% ce î! %riea< (ascinat< un rîs gî!gîit îi ie/i din gur,. – Destu! dracu!ui< tu/i e!< /i rîse iar. 5i< EoacsK 5 destu! dracu!ui. #uinte!e , /ocar, ti% de o 4,taie de ini,< a%oi 9a întors /i a %ornit s%re u/,< tîrînd9o %e Ortega du%, ine. – #e – (ar,. 6e/i nai4ii a(ar,. î%ins9o %rin u/, în (a&a ea /i a %rins 4a!ustrada de a(ar,. Pisto!aru! ort ),cea contorsionat %e %asare!,. î4rîncit9o iar,/i %e Ortega /i ea s,ri /o,itoare %este cadaru. Trîntind u/a în ura ea< a urat9o a!ergînd. =unsese a%roa%e !a ca%,tu! %asare!ei cînd dou! din s%ate!e nostru ex%!od, într9un ghei)er de stic!, /i o&e!. au)it distinct cu u/a iese din 4a!aa!e< /i a%oi su(!u! ne %rinse %e aîndoi ca %e ni/te %în)e goa!e /i ne arunc, în =os %e sc,ri %în, în strad,.
Capito#u# Dou,-%ci i Doi Po!i&ia e ai i%resionant, noa%tea. >n %riu! rînd sînt giro(aruri!e care arunc, %e (e&e!e tuturor 23I
cu!ori draatice< ex%resii (eroce sc,!date a!ternati în ro/u criina! /i a!4astru ce&os. %oi e sunetu! sirene!or în noa%te< ca un e!eator co4orînd %rin nie!uri!e ora/u!ui< oci!e s%arte în coseturi< energice /i în ace!a/i ti% isterioase< (oia!a si!uete!or o!uinoase s!a4 !uinate /i 4uc,&i de conersa&ii cri%tice< des(,/urarea tehno!ogiei sus&in,tori!or !egii !a care s, ca/te gura ecinii tre)i&i din son< !i%sa oric,rui a!t (a%t care s, se %etreac, %roocînd un (e! de atrac&ie cu acuu. Se %oate s, nu (ie a4so!ut niic a!tcea de ,)ut în a(ar, de asta /i totu/i oaenii or eni s, se uite ore întregi. La ora nou, diinea&a într9o )i de !ucru e cu totu! a!tcea. reo dou, trans%ortoare r,s%unser, !a a%e!u! !ui Ortega dar !uini!e /i sirene!e !or a4ia se o4serau %e deasu%ra agita&iei genera!e a ora/u!ui. 5chi%a=e!e în uni(or, întinser, 4ariere !a a4e!e ca%ete a!e str,)ii /i eacuar, c!ien&ii a(aceri!or înecinate< în ti% ce Ortega în coningea %e cei de !a securitatea unei 4,nci %articu!are s, , areste)e %osi4i! i%!icat în atentat. %arent sesoiu! %usese un nu %reiu %e ca%u!caterori/ti!or. O gr,ad, de !ue de tot se ag!oera în s%ate!e a4uru!ui a%roa%e ini)i4i! a! 4ariere!or< dar %,rea s, se co%un, în are %arte din %ietoni irita&i care încercau s, treac,. stat %în, !a s(îr/it %e 4ordura o%us,< eri(icîndu9i r,ni!e su%er(icia!e %e care !e do4îndise în cursu! scurtu!ui )4or în =os de %e %asare!, în strad,. >n genera! în,t,i /i )gîrieturi. Jora )onei de rece%&ie a %roideru!ui de (oru direc&ionase întreaga ex%!o)ie în sus %rin aco%eri/ /i aceea/i ca!e o urase /i cea ai are %arte a /ra%ne!u!ui. Jusese (oarte noroco/i. Ortega %,r,si gru%u! de o(i&eri în uni(or, aduna&i în (a&a 4,ncii /i traers, strada s%re ine. >/i scosese geaca /i aea o %at, !ung, a!4, de coagu!ant de &esut %este rana de !a u,r. Ninea într9 o în, tocu! de u,r go! /i sînii i se i/cau su4 4u4acu! su4&ire a! unui tricou a!4 cu inscri%&ia Ai dreptul să nu spui nimic 6 (e ce nu #ncerci un timp= Se a/e), a!,turi de ine %e 4ordur,. – Legi/tii sînt %e dru< s%use a%arent ne%,s,toare. B,nuie/ti c, o s, scoate cea uti! din ruineK dinM9a ca%. uitat !a resturi!e (uegînd a!e dou!ui /i a scuturat – r (i cor%uri!e< %oate chiar ci%uri!e cortica!e intacte< dar ti%ii ,ia erau doar gori!e de %e strad,. +9o s,9&i s%un, decît c, sinteticu! i9a anga=at< %ro4a4i! cu =uate de du)in, de (io!e de tetraet (iecare. 23
– Da< au !ucrat ca de întuia!,< nu9i a/aK si&it (antoa unui )î4et %e 4u)e!e e!e. – Oarecu. Dar cred c, nici nu tre4uiau s, ne %rind, ei. – Doar s, ne &in, ocu%a&i %în, ne arunca aicu! în aer< nuK – #a a/a cea. – Du%, cu îi iagine) eu< detonatoru! era codat în sena!e!e !ui ita!e< corectK #u !9ai stins< 4u< te ia cu e!. $i %e ine. $i %e a=utoare!e anga=ate ie(tin. – $i9/i /terge %ro%riu! ci% cortica! /i tru%u!< a a%ro4at. #urat< nu9i a/aK – tunci unde a (ost gre/ea!aK Mi9a (recat a4sent cicatricea de su4 ochi. – M9a su%raestiat. %resu%us c, o s,9! ucid iediat< dar a ratat. Pro4a4i! în ace! stadiu s9ar (i sinucis< dar eu i9a distrus 4ra&u! încercînd s, o%resc itra!iera. Cu oc$ii minţii văd arma că%#nd din deetele desfăcute şi
alunec#nd podea. – 69a peste aruncat9o din în,. Pro4a4i! ),cea aco!o< dorindu9/i s, oar, cînd ne9a au)it %!ecînd. M, între4 ce arc, de cor% sintetic (o!osea. – 6ndi(erent ce era< %ot aea giru! eu în (iecare )i a s,%t,înii< )ise Ortega ese!,. Poate c, !a ura ure!or a ai r,as cea %entru !egi/ti. – $tii cine era< nu9i a/aK – Ni9a s%us Eo – 5ra Eadin. "r, o scurt, !ini/te. %riit (uu! r,sucindu9se în sus din dou! distrus. Ortega ins%ir,< ex%ir,. – Eadin e de%o)itat. – +u ai e. M9a uitat %ie)i/ !a ea i o &igar,K >i %as, %achetu! (,r, un cuînt. scos una< a (ixat9o în co!&u! gurii< a atins %etecu! de a%rindere cu ca%,tu! ei /i a tras adînc în %ie%t. Mi/c,ri!e enir, de !a sine< un re(!ex condi&ionat de9 a !ungu! ani!or ca un ti%ar a! necesit,&ii. +u tre4uia s, (ac niic con/tient. Juu! care se strecura în %!,înii ei era ca unda unui %ar(u care î&i ainte/ti (o!osea o eche iu4ire. – M,%e cuno/tea. su(!atc,9! (uu! $i cuno/tea /i istoria Vue!!ist,. QDestu! dracu!ui este ceea ce o !u%t,toare de gheri!!, Vue!!ist, %e nue 6(( Dee a s%us cînd era interogat, în ti%u! Deco!oni),rii %e Luea !ui ar!an. ea ex%!o)i4i! intern /i a deo!at casa. Sun, (ai!iarK #u a %utea /ti cine e ca%a4i! s, trînteasc, citate 237
din :ue!! ca un 4,/tina/ din Mi!!s%ortK – 5 de%o)itat dracu!ui< Eoacs. +u %o&i scoate %e cinea de !a stocare (,r, – J,r, o 6. #u o 6< %o&i. ai ,)ut asta. #oandaentu! de %e doracion o (,cea cu %ri)onierii no/tri de r,)4oi< exact a/a – a %ocnit din degete. #a /i cu ai scoate un e!e(ant dintr9un reci( %!in cu icre. – #hiar a/a de u/orK )ise Ortega ironic. ai inha!at ni/te (u /i a ignorat9o. – >&i ainte/ti cînd a (ost în irtua! cu Eadin< /i a a%,rut e(ectu! ,!a de (u!ger %e cerK – +9a ,)ut. +u< stai< 4a da. cre)ut c, a (ost un de(ect. – +u a (ost. L9a atins. Re(!ectat %e as,. tunci a %rois c, , ooar,. M9a întors s%re ea< rîn=ind îngre&o/at. intirea entit,&ii irtua!e a !ui Eadin era ie /i onstruoas,. rei s, "n au)i un it din %ria genera&ie de %e Luea !ui –ar!anK 4as din autentic !ui!e exterioareK – Eoacs< chiar /i cu o 6< ar aea neoie – rei s, au)i %oesteaK Ortega ridic, din ueri< se scutur, /i a%ro4, din ca%. – Sigur. rei s,9i dai &ig,ri!e îna%oiK 69a aruncat %achetu! /i a a/te%tat s,9/i a%rind, &igara. Su(!, (uu! îns%re strad,. – tunci< d,9i druu!. – Bun. Ora/u! din care sînt eu< +e%est< a (ost %e reuri un centru a! industriei texti!e. Pe Luea !ui ar!an exist, o %!ant, nuit, 4e!aeed< care cre/te în are /i %e a=oritatea &,ruri!or. O usuci< o trate)i cu chiica!e /i %o&i o4&ine din ea cea ca 4u4acu!. >n ti%u! #o!oni),rii +e%est a (ost ca%ita!a 4e!a4u4acu!ui de %e !ue. #ondi&ii!e din (a4rici erau de %e atunci re!e< iar cînd Vue!!i/tii au întors totu! cu susu! în =os au deenit /i ai re!e. 6ndustria 4e!a4u4acu!ui a intrat în dec!in /i a urat un /oa= asi< s,r,cie /i tot ce nai4a ai %uteau (ace Deco!oni)atorii. 5i erau reo!u&ionari< nu econoi/ti. –– echea nuK >n acea ree au a%,rut ni/te %oe/ti M, rog<%oeste< cea (ai!iar. destu! de ori4i!e în aha!a!e!e texti!i/ti!or. #hestii de genu! S%irite!or care Treier,< sau #ani4a!u! din Eitano Street. Ortega trase din &igar, /i c,sc, ochii. – Jerec,tor. 20?
– Mda< , rog< reuri gre!e. /a a a%,rut %oestea +e4unei Ludi!a cus,toreasa. Pe asta o4i/nuiau s9o s%un, co%ii!or ca s,9i deterine s,9/i înde%!ineasc, sarcini!e /i s, in, acas, înainte de !,sarea întunericu!ui. +e4una Ludi!a aea o oar, de 4e!a4u4ac (a!ientar, /i trei co%ii care nu o a=utau niciodat,. St,teau %e a(ar, %în, tîr)iu< =ucau în arcade!e de %rin ora/ /i doreau toat, )iua. >ntr9o )i< s%une %oestea< Ludi!a o ia ra)na. – Deci nu era de=a ne4un,K – +u< doar %u&in stresat,. – 69ai s%us +e4una Ludi!a. – /a se nue/te %oestea. – Dar dac, nu era ne4un, de !a înce%ut – rei s, ascu!&i %oestea sau nuK Gura !ui Ortega se strî4, într9un co!&. >i (,cu sen cu &igara s, continui. – 'ovestea spune c, într9o sear, cînd co%iii ei se %reg,teau s, ias,< cea în ca(ea /i cînd ei erau sei9con/tien&i< dar totu/i!e9a tre=i<%us î&i dai seaa< i9a dus !a Mitcha;s Point /i i9a aruncat în containere!e treier,tori!or unu! cîte unu!. Se s%une c, !e %o&i au)i &i%ete!e %este !a/tin,. – M. – Desigur< %o!i&ia a (ost sus%icioas, – -,uK – dar nu au %utut doedi niic. "nii dintre %u/ti erau narcoani< aeau !eg,turi cu aCu)a !oca!,< nieni nu a (ost cu ade,rat sur%rins cînd au dis%,rut. – Poestea asta are reun sco%K – Da. e)i tu< Ludi!a a sc,%at de nenoroci&ii de co%ii inuti!i< dar asta nu i9a %rea (ost de (o!os. Tot ai aea neoie de cinea care s, anere)e cue!e de aturare< s, care 4e!aeed9u! %e sc,ri!e orii< /i ea tot (a!it, era. /a c, ce a (,cutK – #ea sîngeros< îi iagine). a%ro4at. – cu!es 4uc,&i!e co%ii!or ei s(îrteca&i din treier,toare /i !e9a cusut într9o carcas, îna!t, de trei etri. %oi< într9o noa%te închinat, %uteri!or întunericu!ui< a inocat un Tengu s, –– "n "n ceK Tengu. 5 un (e! de aduc,tor de ghinion< un deon cred c, i9ai %utea s%une. L9a inocat %e Tengu s, anie)e carcasa< a%oi !9a cusut în ea. – #u< cînd nu era e! atentK – Ortega< e o %oeste. cusut în interior su(!etu! ace!ui Tengu< 201
dar a %rois c,9! e!i4erea), dac, !ucrea), !a oara ei nou, ani. +ou, e un nu,r sacru în %anteonu! har!anit< deci ea era !a (e! de !egat, %rin acest !eg,înt ca /i Tengu. Din ne(ericire – ha. – Tengu nu sînt recunoscu&i %entru r,4darea !or< /i %resu%un c, nici 4,trîna Ludi!a nu era cea ai cood, %ersoan, %entru care s, !ucre)i. >ntr9o noa%te< !a nici o treie din durata contractu!ui< Tengu s9a întors î%otria ei /i a ru%t9o în 4uc,&i. "nii s%un c, a (ost (a%ta !ui Eishio9=in< c, ea a /o%tit a&î&,ri teri4i!e în urechea !ui Tengu – Eishio GinK – Eishio9=in< %rotectoarea diin, a co%ii!or. (ost r,)4unarea ei asu%ra Ludi!ei %entru oartea co%ii!or. sta e o ersiune< ai e una care – a sur%rins cu coada ochiu!ui ex%resia r,)r,tit, a !ui Ortega /i a continuat în gra4,. M, rog< oricu< Tengu a ru%t9 o în 4uc,&i< dar (,cînd asta s9a 4!ocat %e sine în ra=, /i a (ost condanat s, r,în, carcas,. $i aacu< cînd inocatoru! ini&ia! a! r,=ii%ri)onier a urit< în chiar ai r,u< (ost tr,dat< carcasa a înce%ut s, %utre)easc,. O 4uc,&ic, aici< o 4uc,&ic, dinco!o< dar ireersi4i!. $i a/a Tengu a (ost î%ins s, co!inde str,)i!e /i ori!e cartieru!ui texti!i/ti!or< în c,utare de carne %roas%,t, care s, în!ocuiasc, %,r&i!e %utre)ite a!e cor%u!ui s,u. "cidea întotdeauna co%ii< %entru c, %,r&i!e care tre4uiau în!ocuite aeau diensiuni de co%i!< dar ori de cîte ori cosea %,r&i noi de carcasa sa – Deci în,&ase s, coas,K – Tengu au u!te ta!ente. Ori de cîte ori se în!ocuia< du%, cîtea )i!e noi!e %or&iuni intrau în %utre(ac&ie< /i e! tre4uia s, ias, din nou !a în,toare. >n cartier i se s%unea Ou! Peticit. t,cut. Ortega (,cu din gur, un O ut< a%oi exha!, (uu! %rin e!. "r,ri (uu! disi%îndu9se< a%oi se întoarse cu (a&a !a ine. – Maa ta &i9a s%us %oestea astaK – Tata. #înd aea cinci ani. >/i %rii ca%,tu! &ig,rii. –– Dr,gu&. +u. De!oc. Dar ai e o %oeste. M9a ridicat în %icioare /i a %riit de9a !ungu! str,)ii !a u!&iea înghesuit, !a una dintre 4ariere. Eadin e !i4er< /i sc,%at de su4 contro!. 6ndi(erent %entru cine !ucra înainte< acu !ucrea), %e cont %ro%riu. – #uK Ortega î/i des(,cu 4ra&e!e exas%erat,. OE< o 6 se %oate 202
strecura %rintre ci%uri!e cortica!e a!e %o!i&iei din Ba #it. O s, înghit asta. Dar aici or4i des%re o intru)iune de icrosecunde. Dac, ar (i durat ai u!t ar (i sunat a!are!e de aici %în, în Sacraento. – +u are neoie decît de cîtea icrosecunde. – Dar Eadin nu e stocat. r tre4ui s, /tie cînd e reactiat< ar aea neoie de un %unct de re%er. u neoie Se o%ri cînd î/i d,du seaa. – De ine< a terinat eu în !ocu! ei. u neoie de ine. – Dar tu – O s, a neoie de cea ti% s, în&e!eg totu!< Ortega. aruncat &igara în rigo!, /i 9a strî4at si&ind gustu! interioru!ui %ro%riei e!e guri. – )i< %oate /i îine. eri(ic, ci%u!. Eadin a dis%,rut. >n !ocu! t,u< 9a/ da %u&in !a (und. Ortega (,cu o (a&, acr,. –– >i s%ui s, s, !ucre) aco%erire în %ro%riu! eu ora/K +u9&i s%un (aci su4 niic. scos +eexu! /i a e=ectat înc,rc,toru! %e =u,tate go!it cu i/c,ri a%roa%e !a (e! de autoate ca /i (uatu!. >nc,rc,toru! a!unec, în 4u)unaru! gecii. – >&i ex%!ic stadiu! =ocu!ui. Tre4uie s, ne întî!ni undea. +u !a endrix. $i nici undea unde ai %utea (i ur,rit,. +u9i s%une< doar scrie. (,cut sen cu ca%u! s%re u!&iea din s%ate!e 4ariere!or Oricine de aco!o< cu ni/te i%!anturi decente< %oate dece!a /i a%!i(ica aceast, conersa&ie. – 6isuse. >/i u(!, o4ra=ii sta9i tehno9%aranoia< Eoacs. – +u9i s%une ie. tr,it din asta. 5a se gîndi un oent< a%oi scoase un %ix /i î)g,!i cea %e !atera!a %achetu!ui de &ig,ri. %escuit din 4u)unar un înc,rc,tor nou /i !9a introdus în +eex< cu ochii înc, scanînd u!&iea. – "ite. Ortega îi arunc, %achetu! 5 o destina&ie discret,. D,9o oric,rui taxi din )ona Go!(u!ui /i te a duce aco!o. O s, (iu aco!o în seara asta< /i îine sear,. Du%, aia< ne întoarce !a a(aceri ca de o4icei. %rins %achetu! cu îna stîng,< a aruncat o %riire scurt, nuere!or /i !9a ascuns în geac,. %oi a !oit cu %a!a !atera!a +eexu!ui ca s, introduc %riu! g!on& %e &ea, /i a îndesat %isto!u! !a !oc în tocu! !ui. – S%une9i cînd eri(ici ci%u! cortica!< i9a )is< /i a %!ecat. 203
Capito#u# Dou,-%ci i "r%i M9a îndre%tat s%re sud. Deasu%ra ca%u!ui eu autotaxiuri!e între&eseau tra(icu! cu o hi%ere(icien&, %rograat, /i co4orau oca)iona! !a nie!u! so!u!ui în încercarea de a9/i stiu!a c!ien&ii. reea deasu%ra tra(icu!ui era în schi4are< norii cenu/ii a!ergau dins%re est /i %ic,turi rare de %!oaie îi !oeau o4ra=ii cînd %riea în sus. !,sat taxiuri!e în %ace. Jii primitiv, ar (i s%us irginia idaura. #înd te înea), o 6< singura ta s%eran&, e s, sari din aionu! e!ectronic. Bineîn&e!es< %e cî%u! de !u%t, asta se %oate (ace u!t ai u/or. 5xist, o gr,ad, de noroi /i haos în care s, te ascun)i. "n ora/ odern – ne4o4ardat – este un co/ar !ogistic %entru o aseenea eadare. Jiecare c!,dire< (iecare ehicu!< (iecare strad, e conectat, !a re&ea< /i (iecare tran)ac&ie %e care o (aci te archea), %entru în,torii de date. g,sit un 4ancoat cu as%ect /i retras i9adou, co%!etat de !a e! teancu! su4&iat de 4ancnote. %oi u)at 9a carta!e /i a !uat9o s%re est %în, a g,sit un te!e(on %u4!ic. M9a c,utat %rin 4u)unare< a scos cardu!< i9a (ixat e!ectro)ii %e ca% /i a sunat. +u a a%,rut nicio iagine. +iciun sunet de conectare. 5ra un ci% intern. ocea i)4ucni 4rusc dintr9un ecran go!. – #ine eK – Mi9ai dat cartea de i)it,< a s%us< în eentua!itatea c, se întî%!, cea i%ortant. 5i 4ine< acu este necesar s, or4i des%re cea a! dracu!ui de i%ortant< doctore. Se au)i un c!ic cînd ea înghi&i în sec< doar o dat,< a%oi ocea ei reeni< ega!, /i rece. – r tre4ui s, ne întî!ni. Presu%un c, nu rei s, ii !a institu&ie. – Presu%ui corect. $tii %odu! ce! ro/uK – Go!den GateF a/a se nue/te< )ise ea sec. Da< î! cunosc. – S, (ii aco!o !a uns%re)ece. Pe /oseaua s%re nord. Singur,. întreru%t !eg,tura /i a (orat din nou. –ORe/edin&a Bancro(t< so4ru cu cinecu dori&i s, or4i&iK (eeie î4r,cat, o coa(ur, aducînd ainte de tunsoarea !ui ngin #handra a%,ru %e ecran !a o (rac&iune de secund, du%, ce înce%use s, or4easc,. – #u Laurens Bancro(t , rog. 200
– Pentru oent donu! Bancro(t este într9o con(erin&,. sta (,cea ca !ucruri!e s, (ie /i ai u/oare. – Bine. #înd a (i dis%oni4i!< s%une&i9i c, !9a c,utat TaCeshi Eoacs. – Dori&i s, or4i&i cu doana Bancro(tK !,sat instruc&iuni ca – +u< a )is re%ede. +u e neoie. , rog s,9i counica&i donu!ui Bancro(t c, nu oi %utea (i contactat cîtea )i!e< dar c, o s,9! sun din Seatt!e. sta9i tot. întreru%t !eg,tura /i i9a eri(icat ceasu!. Mai r,,sese ca o or, /i %atru)eci de inute din ti%u! %e care i9! acordase %entru a a=unge %e %od. %ornit în c,utarea unui 4ar.
+#nt copiat, am cip şi cinci dan am primit >i nu mă tem de mul 'eticit. Mica oned, a riei co%ii!or str,)ii îi sc!i%i din n,o!u! co%i!,riei e!e. Dar eu , teea. P!oaia nu înce%use înc, cînd ne9a a%ro%iat de druu! c,tre %od< dar norii se ag!oerau su%,ra&i deasu%ra /i %ar4ri)u! era stro%it cu %ic,turi gre!e< %rea rare ca s, dec!an/e)e /terg,toare!e caionu!ui. %riit structura de cu!oarea ruginii %îndind sus în (a&a noastr, %rin distorsionarea %roocat, de %ic,turi!e de %!oaie striite /i a /tiut c, ura s, , ud. +u era tra(ic %e %od. Turnuri!e de sus%ensie se ridicau ca ni/te oase a!e unui dino)aur inca!cu!a4i! de iens deasu%ra cu!oare!or de as(a!t %ustii /i a %asare!e!or !atera!e aco%erite cu un o!o) neidenti(ica4i!. – >ncetine/te< i9a s%us toar,/u!ui eu cînd a trecut %e su4 %riu! turn< /i ehicu!u! greu (rîn, cu o (or&, nedorit,. L9a %riit %ie)i/ 6a9o încet. Ni9a s%us< nu e o a(acere riscant,. Doar , întî!nesc cu cinea. +icho!son !toitu! îi arunc, o %riire con(u), de %e scaunu! /o(eru!ui< /i o dat, cu#he!tuie/ti ea eni /i un da( de a!coo! – Da< cu s, nu. atîtea %!astice cu st,tut. /o(erii în (iecare noa%te< nuK >i cu!egi de %rin 4aruri!e din LicCton din i!,K ridicat din ueri. – #re)i ce rei. Dar ergi cu ite), redus,. Po&i s, conduci cît rei de re%ede du%, ce , dau eu =os. 20
+icho!son î/i scutur, ca%u! ciu(u!it. – 5 o %rostie< ou!e – co!o. Pe trotuar. Las,9, aco!o. >n (a&a noastr, era o si!uet, so!itar, s%ri=init, de 4a!ustrad,< conte%!înd a%arent %anoraa go!(u!ui. +icho!son se încrunt, de concentrare /i9/i coco/, uerii su%radiensiona&i de !a care< %ro4a4i!< î/i %riise %orec!a. #aionu! o4osit a!unec, %oto!it dar nu tocai !in %este dou, 4en)i /i o%ri cu un ho% !îng, 4ariera din drea%ta. s,rit =os< a %riit în =ur du%, trec,tori< nu a ,)ut niciunu! /i 9a c,&,rat îna%oi în u/a deschis,. – Bun< acu ascu!t,. O s, dure)e ce! %u&in dou, )i!e %în, a=ung !a Seatt!e< %oate trei< a/a c, tu ascunde9te în %riu! hote! de !a %eri(eria ora/u!ui %e care î! o(er, 4a)a de date< /i a/tea%t,9, aco!o. P!,te/te cu cash< dar înregistrea),9te cu nue!e eu. O s, te contacte) între )ece /i uns%re)ece diinea&a< a/a c, s, (ii în hote! !a ora >n restu! ti%u!ui s, (aci ce rei. >i iagine) c, &i9a dataia. destui 4ani ca s, nu te%o&i %!ictise/ti. +icho!son !toitu! î/i de)e!i din&ii cu o %o(t, de cunosc,tor< ceea ce (,cu s,9i %ar, oarecu r,u %entru oricine !ucra în industria ti%u!ui !i4er din Seatt!e în acea s,%t,în,. – +u9&i (, %ro4!ee din cau)a ea< ou!e< 4,trînu! !toit /tie cu s, a%uce o distrac&ie de &î&e. – M, 4ucur. Dar s, nu te întin)i %rea u!t. S9ar %utea s, (i neoi&i s, ne i/c, în gra4,. – Da< da. $i restu! %!asticu!ui< ou!eK – Ni9a s%us. O s, (ii %!,tit cînd terin,. – $i dac, nu a%ari în trei )i!eK – >n ca)u! ,sta< a s%us în g!u,< însean, c, sînt ort. Dac, se întî%!, a/a< ar (i ai 4ine s, dis%ari din edere cîtea s,%t,îni. +9o s, %iard, nieni ti%u! c,utîndu9te %e tine. Dac, , g,sesc %e ine o s, (ie (erici&i. – Ou!e< nu cred c, – O s, (ie 4ine. +e ede %este trei )i!e. s,rit îna%oi %e %,înt< a trîntit u/a caionu!ui /i a 4,tut de dou, în ea. /ose!ei. Motoru! %orni huruind /i +icho!son aduse caionu! iar înori i=!ocu! "r,rindu9! cu se înde%,rta< 9a între4at în treac,t dac, se a duce într9ade,r !a Seatt!e. >i d,duse o cantitate considera4i!, de 4ani< !a ura ure!or< /i chiar cu %roisiunea unei a doua %!,&i cash dac, a ura instruc&iuni!e< tenta&ia tot ar 208
(i (ost s, întoarc, undea %e coast, /i s, se îndre%te direct c,tre 4aru! din care î! cu!esese. Sau ar %utea s, dein, irita4i!< stînd în hote! /i a/te%tînd o 4,taie în u/,< /i s, (ug, înainte de încheierea ce!or trei )i!e. +u9! %rea %utea acu)a %entru aseenea %oten&ia!e tr,d,ri< întrucît nici eu nu aea inten&ia s, , &in de cuînt. Orice ar (i (,cut era în regu!, din %artea ea. 2n eva%iunile din sistem trebuie să te lupţi cu presupunerile inamicului, s%unea irginia idaura în urechea ea. 'rovoacă c#t mai multe interferenţe posibil fără să slăbeşti ritmul. – "n %rieten de9a! t,u< donu!e EoacsK Doctori&a se a%ro%iase de 4arier, /i ur,rea a/ina înde%,rtîndu9se. – L9a cunoscut într9un 4ar< a s%us eu ade,ru!< c,&,rîndu9 , %în, %e %artea ei /i îndre%tîndu9, s%re 4a!ustrad,. 5ra aceea/i %rie!i/te %e care o ,)use atunci cînd #urtis , adusese îna%oi de !a #asa So!ar, în )iua sosirii e!e. >n !uina str,!ucitoare de Go!( %!oaiecatra(icu! !ic,reaStrîngînd %e deasu%ra c!,diri!or de dinainte dinco!o de un roiaerian de !icurici. din ochi< %utea distinge deta!ii!e insu!ei !catra)< 4unc,ru! cu )iduri gri /i (erestre %ortoca!ii a! PschaSec S. Dinco!o se întindea OaC!and9u!. >n s%ate!e eu< area deschis, s%re nord /i s%re sud un Ci!oetru so!id de %od %ustiu. Jiind re)ona4i! de sigur c, niic cu ra)a de ac&iune ai scurt, ca a arti!eriei tactice nu , %utea sur%rinde aici< 9a întors s9o %riesc %e doctori&,. P,ru s, se în(ioare cînd %riirea ea c,)u %e ea. – #e se9ntî%!,K a între4at încet. Mici %ro4!ee de etic, edica!,K – +9a (ost ideea ea – $tiu asta. Tu ai senat doar externarea< ai închis ochii< chestii de genu! ,sta. /adar cine a (ostK – +u /tiu< )ise ea nu (oarte conins,. #inea a enit s,9! ad, %e Su!!ian. "n tru% arti(icia!. O asiatic,< cred. dat din ca%. Tre%%. – #are au (ost instruc&iuni!e !ui Su!!!ianK – Loca!i)ator irtua!< inserat între ci%u! cortica! /i inter(a&a neura!,. Deta!ii!e c!inice %,rur, s,9i dea %utere. G!asu! îi deeni ai (er – (,cut o%era&ia cu dou, )i!e înainte de a (i trans(erat. O icroinci)ie în erte4r, de9a !ungu! !iniei inci)iei ini&ia!e a ci%u!ui< /i astu%at, cu &esut gre(at. +u se ede !a nici o scanare în a(ara 20I
irtua!u!ui. r (i tre4uit s, treci %rintr9una co%!et, neuro9 e!ectric, %entru a o g,si. #u de9ai ghicitK – +9a tre4uit s, ghicesc. #inea s9a (o!osit de asta ca s, , !oca!i)e)e /i s, %un, un contract %e ca%u! eu cît ti% , a(!u în a(ara de%o)itu!ui %o!i&iei din Ba #it. sta însean, =utor /i #o%!icitate. Tu /i Su!ian intra&i !a r,coare %entru ce! %u&in dou,)eci de ani. 5a %rii critic de9a !ungu! %odu!ui go!. – >n ca)u! ,sta< de ce nu e %o!i&ia aici< donu!e EoacsK M9a gîndit !a acu)a&ii!e /i dosare!e i!itare care tre4uie s, (i enit %e P,înt odat, cu ine< /i cu se si&ea ea stînd aici singur, cu cinea care (,cuse toate ace!e !ucruri. #u tre4uie s, (i (ost %entru ea s, in, aici singur,. >ncet< un )î4et tiid îi a%,ru în co!&u! gurii. – Bine< sînt i%resionat< a )is. cu s%une9i cu se neutra!i)ea), %orc,ria asta. Se uit, cu udînd serio)itate !a %a!tonu!ui ine< /i atunci înce%u s,în %!ou,. Pic,turi gre!e< uerii ei. Le si&ea %,ru! eu. %riit aîndoi în sus /i a în=urat. O c!i%, ai tîr)iu ea (,cu un %as s%re ine /i atinse o 4ro/, grea de %e un reer a! hainei. eru! de deasu%ra noastr, sc!i%i /i %!oaia încet, s, ai cad, %e ine. Ridicînd din nou %riirea< a ,)ut9o s%,rgîndu9se %e dou! cî%u!ui re%u!si de deasu%ra ca%ete!or noastre. >n =uru! %icioare!or< %aa=u! se întunec, ai întîi în %ete /i a%oi uni(or< dar un cerc agic în =uru! t,!%i!or noastre r,înea uscat. – #a s, înde%,rte)i de tot !oca!i)atoru! e neoie de icrochirurgie sii!ar, cu cea de !a a%!asarea sa. Se %oate (ace< dar nu în a(ara unei s,!i co%!ete de icro9o%. Dac, !i%se/te cea< ri/ti s, aarie)i inter(a&a neura!,< sau chiar cana!e!e neru!ui s%ina!. M9a i/cat %u&in< nesi&indu9, în !argu! eu atît de a%roa%e de ea. – Mda< i9a închi%uit. – P,i< atunci %ro4a4i! &i9ai #nc$ipuit, )ise ea îngînîndu9i accentu!< /i c, %o&i introduce (ie un sena! derutant (ie un cod og!ind, îneisiei. rece%toru! ci%u!ui cortica! %entru a neutra!i)a sen,tura – Dac, cuno/ti sen,tura srcina!,. – Dac,< a/a cu s%ui< cuno/ti sen,tura srcina!,. B,g, îna în 4u)unar /i scoase un disc ic< aco%erit cu %!astic< î! cînt,ri %entru o c!i%, în %a!, /i a%oi i9! întinse ie 5i 4ine< acu o ai. 20
!uat discu! /i !9a %riit editati. – 5 autentic. Orice c!inic, neuro9e!ectric, î&i a con(ira asta. Dac, ai îndoie!i< î&i %ot recoanda – De ce (aci asta %entru ineK >i întî!ni ochii< de data asta (,r, s, tresar,. – +9o (ac %entru tine< donu!e Eoacs. O (ac %entru ine. a/te%tat. 5a %rii %entru o c!i%, în de%,rtare< %este Go!(. – #oru%&ia nu e cea nou %entru ine< donu!e Eoacs. +ieni nu %oate !ucra u!t ti% într9o institu&ie =uridic, /i s, nu a=ung, s, recunoasc, un gangster. Sintetica era cea de genu! ,sta. Directoru! Su!!ian a (,cut a(aceri cu ast(e! de oaeni de cînd !ucre) eu în Ba #it. @urisdic&ia %o!i&iei se o%re/te !a u/i!e noastre< iar sa!arii!e din cadru! dinistra&iei nu sînt ari. >/i întoarse din nou %riirea s%re ine. – 5u nu a !uat niciodat, 4ani de !a oaenii ,/tia< /i nici< %în, acu< nu a (,cut cea %entru ei. Dar de aseenea< niciodat, nu 9a î%otria !or.c,nu (ost u/or s, , îngro% în unca ridicat ea /i s, , %re(ac ,d(oarte ce se %etrece. – Ochiu! uan este un dis%o)iti inunat< a citat a4sent din 'oeme şi alte subterfuii. Q#u %u&in e(ort< %oate s, nu ad, nici cea ai eident, nedre%tate. – Joarte co%etent ex%riat. – +u îi a%ar&ine. /adar< cu de ai (,cut o%era&iaK D,du din ca%. – #u a s%us< %în, acu a reu/it s, eit contracte!e e(ectie cu ace/ti oaeni. Su!!ian , re%arti)ase !a Reîntru%are %entru Lui!e 5xterioare (iindc, aco!o nu era %rea u!t de !ucru< iar (aoruri!e %e care !e (,cea e! erau toate !oca!e. /a era ai u/or %entru aîndoi. 5 un 4un anager în %riin&a asta. – tunci regret c, a a%,rut eu. – Da< s9a iit o %ro4!e,. $tia c, ar (i %,rut ciudat dac, 9ar (i în!,turat din cadru! %roceduri!or în (aoarea unuia dintre edicii !ui ai su%u/i< /i nu oia s, se (ac, a!uri. %arent era or4a de ceva mare. 6 Su4!inie în derîdere cuinte!e a/a cu su4!iniase ai deree #nc$ipuitul eu. – Oaenii ,/tia aeau re!a&ii !a nie! îna!t< totu!otre4uia s, %er(ect se des(,/oare (,r, incidente. %rost< /i a aut ex%!ica&ie ra&iona!, %entru ine. Dar e! nu e – #are anueK >i arunc, o a!t, %riire candid,. – #, ai (i un %siho%at %ericu!os. O a/in, de ucis îner/unat,. $i c,< indi(erent de otie< n9ar (i o idee 4un, s, te !,s, s, îno&i 207
%rin a!uri!e de date nearcat. S, nu ai cu /ti unde te9ai %utea trans(era odat, sc,%at din !uea rea!,. 6ar eu a înghi&it asta. Mi9 a ar,tat dosare!e %e care !e aea des%re tine. O< n9a (ost %rost de!oc. +u< eu a (ost. M9a gîndit !a Lei!a Begin /i discu&ia noastr, des%re %siho%a&i de %e %!a=a irtua!,. La %ro%rii!e e!e r,s%unsuri (rio!e. – Su!!ian n9ar (i %ria %ersoan, care , nue/te %siho%at. $i nici tu %ria %ersoan, care o crede. Mesagerii< , rog< sînt ridicat din ueri /i a %riit în de%,rtare. u o etichet,. Si%!i(icare %entru consuu! %u4!icu!ui. – u s%us o u!&ie de !ucruri des%re oi. #, dou,)eci !a sut, dintre crie!e serioase din cadru! Protectoratu!ui sînt %roocate de Mesageri renega&i. 5 ade,ratK – Procentu!K %riit în go! %rin %!oaie +9a cu s, /tiu. co!o sînt o u!&ie dintre noi< a/a e. +u ai %rea u!te de (,cut du%, ce e/ti e!i4erat din cadru! #or%u!ui. +u ai oie s, %artici%i !a niic care ar %utea conduce o %o)i&ie%osturi!e cu %utere%u4!ice. sau in(!uen&,. Pe a=oritatea !ui!or î&i sînt!ainter)ise +ieni nu are încredere în Mesageri< /i asta însean, c, nu %o&i %rooa. +u ai %ers%ectie. +u te %o&i î%ruuta< nu ai credit. M9a întors s%re ea. – 6ar ceea ce a (ost noi antrena&i s, (ace este atît de a%roa%e de cri, încît a%roa%e c, nu exist, di(eren&,. Doar c, în ca)u! criei e ai u/or. #ei ai u!&i criina!i sînt %ro/ti< %ro4a4i! /tii asta. #hiar /i sindicate!e organi)ate sînt ca ni/te g,/ti de co%ii %rin co%ara&ie cu #or%u!. 5 u/or s, o4&ii res%ect. 6ar cînd &i9ai %etrecut u!tiii )ece ani din ia&, intrînd /i ie/ind din tru%uri< r,cindu9te %e ci% sau tr,ind în irtua!< aenin&,ri!e %e care !e o(er, !egea sînt destu! de aa4i!e. r,as aîndoi t,cu&i un ti%. – >i %are r,u< )ise ea în ce!e din ur,. – +9ai de ce. Oricine ar (i citit dosare!e a!ea des%re ine ar (i – +u !a asta , re(erea. – Oh. co4orît ochii %e discu! din îini!e e!e 5i 4ine< dac, rei s, te c,ie/ti %entru cea< a/ )ice c, tocai ai (,cut9o. $i ascu!t,9, %e asta ine< nieni nu r,îne %er(ect curat. Singuru! !oc unde %o&i (ace e stocarea. – Da. $tiu. – M, rog< da. >nc, cea a/ ai rea s, /tiu. – DaK – Su!!ian se a(!, !a Ba #it #entra! în oentu! ,staK 2?
– 5ra cînd a ie/it eu. – $i !a ce or, e %ro4a4i! s, %!ece în seara astaK – De o4icei %!ec, în =ur de ora /a%te. Strînse 4u)e!e #e ai de gînd s, (aciK – de gînd s,9i %un ni/te între4,ri< a s%us sincer. – $i dac, e! nu rea s, r,s%und,K – #u ai s%us< nu e %rost. %us discu! în 4u)unaru! gecii. – Mu!&uesc %entru a=utor< doctore. Ni9a/ sugera s, nu te a(!i %rin a%ro%ierea institu&iei %e !a /a%te în seara asta. $i u!&uesc. – #u a ai )is< donu!e Eoacs< (ac asta %entru ine. – +u !a asta , re(erea< doctore. – Oh. Mi9a !,sat u/or o în, %e 4ra&u! ei< a%oi 9a înde%,rtat de ea întorcîndu9, în %!oaie.
Capito#u# Dou,-%ci i Patru Lenu! 4,ncii era u)at de )eci de ani de c,tre ocu%an&i într9o serie de de%resiuni con(orta4i!e de (ora (ese!or< iar 4ra&e!e erau scu!%tate în od sii!ar. M9a întins %rintre cur4e< c,&,rîndu9i ghete!e %e ca%,tu! 4,ncii ce! ai a%ro%iat de u/a %e care o ur,rea< /i 9a a%ucat s, citesc gra((iti9uri!e )gîriate în !en. 5ra ud du%, !unga %!i4are îna%oi %rin ora/< dar sa!a era %!,cut înc,!)it, /i %!oaia c,dea ne%utincioas, %e !ungi!e %anouri trans%arente a!e aco%eri/u!ui de deasu%ra ca%u!ui eu. Du%, un ti%< unu! dintre ro4o&ii de cur,&enie de diensiuni!e unui cîine a enit s, /tearg, a%rente!e e!e noroioase de %e %odeaua de stic!, to%it,. L9a ur,rit a!ene %în, /i9a terinat trea4a /i înregistrarea sosirii e!e %e 4anc, a (ost /tears, co%!et. r (i (ost (ruos s, cred c, /i ure!e e!e e!ectronice %uteau (i /terse în ace!a/i od< dar acest od de eadare a%ar&inea eroi!or !egendari din a!te e%oci. Ro4otu! de cur,&enie %!ec, rostogo!indu9se /i eu a reenit !a gra((iti. Ma=oritatea în aang!ic, s%anio!,< g!ue echi %e care !e ai ,)useerau în sute de !ocuri sau sii!areF Cabron Modificado! /i Absent fără trup!, c!asicu! 1ăştinaşul modificat a fost pe aici!, dar sus %e s%,taru! 4,ncii scri=e!it cu ca%u! în =os< ca o ic, 4,!toac, de ca! inersat în toat, (uria /i orgo!iu! dis%erat< a desco%erit 21
un haiCu 4i)ar în Can=i
'une-ţi noua carne ca pe nişte mănuşi #mprumutate >i arde-ţi din nou deetele. Pesene autoru! se a%!ecase %este s%,tar cînd s,%ase în !en< îns, executase (iecare caracter cu o gri=, e!egant,. stat cu ochii %e ca!igra(ie %ro4a4i! ti% înde!ungat< în ti% ce aintiri!e de %e Luea !ui ar!an cîntau în ca%u! eu ca ni/te ca4!uri de îna!t, tensiune. O i)4ucnire nea/te%tat, de %!îns în drea%ta ea , su!se din reerie. O tîn,r, de cu!oare cu cei doi co%ii ai ei< de aseenea negri< se ho!4au !a un 4,r4at a!4 de îrst, i=!ocie< cu uerii adu/i< care st,tea în (a&a !or în ni/te haine de !ucru a!e O+" !argi /i echi. Reuniune de (ai!ie. Ja&a tinerei (eei era o asc, a /ocu!ui< %ro4a4i! în&e!egerea înc, nu o !oise cu ade,rat< iar (eti&a ai ic,
aea cea cu care s,9i ocu% intea< a%oi (,rîi&ase 4ucata res%ecti, din %achetu! de &ig,ri /i o înghi&ise. aine!e e!e erau a%roa%e uscate atunci cînd Su!!ian a%,ru %rin u/i!e de !a ie/irea institu&iei /i înce%u s, co4oare tre%te!e. Tru%u! !ui de!icat era în(,/urat într9o hain, de %!oaie !ung, /i cenu/ie< /i %urta o %,!,rie cu 4oruri< cea ce nu ai ,)use în Ba #it. >ncadrat, în 9u! dintre %icioare!e e!e ridicate /i adus, a%roa%e de neurache< (a&a !ui ar,ta %a!id, /i o4osit,. M9a i/cat %u&in %e 4anc, /i a atins tocu! Phi!i%su!ui cu îr(uri!e degete!or. Su!!ian enea dre%t s%re ine< dar cînd ,)u si!ueta ea întins, %e 4anc, strînse 4u)e!e în sen de de)a%ro4are /i î/i odi(ic, traiectoria %entru a eita ceea ce %ro4a4i! !ua dre%t un aga4ond %ara)itînd institu&ia. Trecu (,r, s,9i ai arunce o a!t, %riire. 69a dat cî&ia etri aans /i a%oi a s,rit t,cut în %icioare /i a !uat9o du%, e!< sco&înd Phi!i%su! din toc %e su4 hain,. L9a a=uns exact !a ie/ire. u/i!e ca s,9! !ase treac,< !9a î4rîncit 4ruta!#înd în /a!e /i se ades(,ceau ie/it re%ede a(ar, în s, ura !ui. Se întoarse s%re ine< cu chi%u! schionosit de (urie< cînd u/i!e înce%user, s, se închid,. – #e cre)i c, Restu! (ra)ei îi uri %e 4u)e cînd o4ser, cine era. – Directore Su!!ian< a rostit a(a4i!< /i i9a ar,tat Phi!i%su! de su4 geac,. sta e o ar, si!en&ioas,< iar eu nu sînt %rea 4ine dis%us. Te rog s, (aci exact ce9&i s%un. >nghi&i în sec. – #e reiK – reau s, or4i des%re Tre%%< %rintre a!te!e. $i nu reau s, (ac asta în %!oaie. ai s, erge. – Ma/ina ea e – O idee (oarte %roast,< a adis. S, erge %e =os. $i< donu!e Su!!ian< nuai dac, c!i%e/ti s%re o %ersoan, necores%un),toare te rete) %e =u,tate. +9o s, e)i %isto!u!< nieni n9o s,9! ad,. Dar a (i tot aco!o. – Jaci o gre/ea!,< Eoacs. – +u%arcate %rea cred. înainte< (,cut sen ca%u!%es%re rînduri!e rare s, de a/ini Dre%t /i !acu stînga strad,. #ontinu, ergi %în,9&i s%un eu s, te o%re/ti. Su!!ian înce%u s, r,s%und, cea< dar a sucit s%re e! &eaa %isto!u!ui Phi!i%s /i t,cu. Mai întîi co4orî o4!ic tre%te!e s%re %arcare /i a%oi< aruncînd din cînd în cînd cîte o %riire în s%ate< traers, 23
terenu! accidentat c,tre %oarta du4!, de(orat, care ruginise deschis, în 4a!aa!e %arc, de seco!e întregi. – Ochii înainte< i9a strigat %este întinderea tot ai are dintre noi. Sînt tot în s%ate!e t,u< nu e neoie s,9&i (aci gri=i. 6e/ind %e strad,< a %,strat o distan&, între noi de reo )ece etri /i 9a %re(,cut co%!et str,in de si!ueta din (a&a ea. +u era un cartier %rea gro)a /i nu erau %rea u!&i oaeni care s, se %!i4e %rin %!oaie. Su!!ian era o &int, u/oar, %entru Phi!i%s chiar /i !a o distan&, du4!,. #inci carta!e ai înco!o< a de%istat (erestre!e a4urite a!e restaurantu!ui chine)esc %e care î! c,uta. gr,4it %asu! /i 9 a a%ro%iat de u,ru! dins%re strad, a! !ui Su!!ian. – co!o. 6ntr, în se%areu! din s%ate /i a/a),9te. scanat o singur, dat, strada< n9a ,)ut niic care s, ias, în eiden&,< /i !9a urat %e Su!!ian în,untru. Loca!u! era a%roa%e go!< c!ien&ii din ti%u! )i!ei %!ecaser, deu!t cei de searaco!& înc,cunu a%,ruser,. Dou,a chine)oaice 4,trîne iar st,teau într9un e!egan&a eaciat, 4uchete!or o(i!ite< c!,tinînd !a unison din ca%ete. >n %artea o%us, a restaurantu!ui %atru tineri în costue de ,tase în cu!ori %a!ide st,teau to!,ni&i cu un aer %ericu!os /i se =ucau cu %iese hardare scu%e. La o as, de !îng, una dintre (erestre< un a!4 gras se !u%ta cu un 4o! enor de cho ein %arcurgînd în ace!a/i ti% %agini!e unei ho!oreiste %ornogra(ice. "n ecran (ixat sus %e %erete transitea un s%ort !oca! greu de în&e!es. – #eai< i9a s%us tîn,ru!ui che!ner care a enit s, ne întî%ine< /i 9a a/e)at în se%areu în (a&a !ui Su!!ian. – +9o s, sca%i u/or cu asta< )ise e! (,r, coningere. #hiar dac, , oori< dac, , oori rea!< or cerceta ce!e ai recente reîntru%,ri /i ai deree sau ai tîr)iu or a=unge !a tine. – Da< %oate or a(!a chiar /i des%re o%era&ia neo(icia!, su(erit, de acest tru% înainte de a sosi eu. – Tic,!oasa. O s, – +u e/ti în %o)i&ia s, aenin&i< i9a s%us 4!înd. De (a%t nu e/ti în %o)i&ia s, (aci niic a!tcea decît s, r,s%un)i !a între4,ri!e e!e /i s, s%eri c, cred. &i9a s%us s, , arche)iK T,cere< în te a(ar, de#ine transisia eciu!ui %e ecranu! de %e %erete. Su!!ian se ho!4a %osac !a ine. – Bine< o s, (ac !ucruri!e ai u/oare %entru tine. R,s%unde si%!u cu da sau nu. O arti(icia!, %e nue Tre%% a enit s, te ad,. (ost %entru %ria dat, cînd ai (,cut a(aceri cu eaK 20
– +u /tiu des%re ce or4e/ti. #u o (urie re&inut,< !9a !oit %uternic cu dosu! îinii %este gur,. Se %r,4u/i în !atera! %este %erete!e se%areu!ui< %ier)îndu9/i %,!,ria. #onersa&ia tineri!or în ,t,suri se întreru%se 4rusc< a%oi se re!u, (oarte aniat cînd !e9a aruncat o %riire %ie)i/,. #e!e dou, 4,trîne se ridicar, &e%ene în %icioare /i dis%,rur, %e o u/, din s%ate. !4u! nici ,car nu9/i ridic, %riirea din reist,. M9a a%!ecat %este as,. – Directore Su!!ian< nu în&e!egi ce reau s,9&i s%un. Sînt (oarte interesat s, a(!u cui 9ai îndut. +9a de gînd s, renun& doar %entru c, tu ai ni/te scru%u!e re)idua!e %riind con(iden&ia!itatea c!ientu!ui. #rede9,< nu te %!,tesc su(icient ca s,9i re)i/ti. Su!!ian se îndre%t, de s%ate< /tergîndu9/i sînge!e care îi %icura din co!&u! gurii. S%re cinstea !ui< reu/i un surîs aar cu %artea ne,t,at, a 4u)e!or. – #re)i c, n9a ai (ost aenin&at /i înainte< EoacsK Mi9a îna%u&in, cu careex%erien&, î! !oise. în doeniu! io!en&ei – #red exainat c, ai %rea %ersona!e< /i asta ar %utea (i un de)aanta=. O s,9&i dau /ansa s,9 i s%ui ceea ce reau s, /tiu aici /i acu. Du%, aceea erge într9un !oc i)o!at (onic. Deci< cine a triis9o %e Tre%%K – 5/ti un 4,t,u/ ordinar< Eoacs. +iic a!tcea decît i)4it cu %unu! %este as, în ochiu! !ui stîng. -gootu! (u ai redus ca !a %a!a anterioar,. Su!!ian geu /ocat /i se retrase din (a&a !oiturii< gheuindu9se în scaun. a/te%tat %asi s,9/i rein,. >n ine se ridica cea rece< cea n,scut %e 4,nci!e institu&iei =udiciare din +e%est /i c,!it în anii de ne%!,ceri inuti!e !a care (usese artor. S%era ca Su!!ian s, nu (ie atît de re)istent cu încerca s, %ar,< de dragu! aîndoura. M9a a%!ecat din nou c,tre e!. – Tu ai s%us9o< Su!!ian. Sînt un 4,t,u/ ordinar. +u un criina! res%ecta4i! ca tine. +u sînt Mat< nici o de a(aceri. +u de&in tit!uri de %ro%rietate< re!a&ii socia!e< nu a do4îndit res%ecta4i!itate. Sînt doar eu însui< iar tu îi stai în ca!e. /adar hai s9o !u, de !a ca%,t. #ine a triis9o %e Tre%%K –ocea +u /tie< Eoacs. >&i %ier)i/iti%u!. (eeii era u/oar, ese!,< %u&in ridicat, ca s, a=ung, %în, !a ine din dre%tu! u/ii în care st,tea< cu îini!e în 4u)unare!e hainei negre !ungi. 5ra su%!, /i %a!id,< cu %,r negru tuns scurt /i un echi!i4ru în (e!u! de a sta care tr,da antrenaent în !u%t,. Su4 hain, %urta o tunic, gri at!asat, care %,rea 2
re)istent, !a i%act /i %anta!oni asorta&i 4,ga&i în ni/te ghete %în, !a g!e)n,. "n singur cerce! de argint de (ora unui e!ectrod de(ect i se !eg,na în urechea stînga. P,rea s, (ie singur,. co4orît încet %isto!u! Phi!i%s< /i (,r, s, dau de în&e!es c, a/ (i &intit s%re ea< %rice%u a!u)ia s, intre indi(erent, în !oca!. Tinerii în ,t,suri îi ur,rir, (iecare %as< dar ea nu d,du reun sen c, ar (i con/tient, de %riiri!e !or. #înd se a(!a !a reo cinci %a/i de se%areu! nostru< îi arunc, o %riire între4,toare /i înce%u s, scoat, încet îini!e din 4u)unare. dat din ca%< /i ea co%!et, i/carea< eta!înd %a!e!e deschise /i degete!e î%odo4ite cu ine!e de stic!, neagr,. – Tre%%K – #orect. i de gînd s, , !a/i s, , a/e)K (,cut sen cu Phi!i%su! s%re !ocu! din (a&a ea< unde Su!!ian î/i &inea a4e!e îini a%,sate %e ochi. – Dac,9! %o&i coninge %e asociatu! t,u s, se dea ai înco!o. $i &ine9&i îini!e deasu%ra esei. Jeeia )î4i /i înc!in, din ca%. >i arunc, o %riire !ui Su!!ian< care se strîngea de=a !îng, %erete ca s,9i (ac, !oc< /i a%oi< %,strîndu9/i îini!e în !atera!< se strecur, e!egant a!,turi de e!. 5conoia de i/c,ri era atît de strict, încît cerce!u! ei %edant a4ia se i/c,. Odat, a/e)at,< î/i a%,s, a4e!e %a!e %e t,4!ia esei din (a&a ei. – sta te (ace s, te si&i ai în siguran&,K – 5 su(icient< a )is< o4serînd c, ine!e!e< ca /i cerce!u!< erau o g!u,. Jiecare ine! ar,ta< ca !a ra)e!e Y< o sec&iune de un a!4astru (antoatic a oase!or degetu!ui de dedesu4t. Sti!u! !ui Tre%%< ce! %u&in< ar (i %utut a=unge s,9i %!ac,. – +u i9a s%us niic< icni Su!!ian. – +u /tii niic care s, erite ostenea!a< )ise Tre%% (,r, interes. +ici ,car nu întoarse %riirea s%re e! / )ise c, e/ti norocos c, a a%,rut. Donu! Eoacs nu %are a (i cinea care s, acce%te r,s%unsu! Qnu /tiu. dre%tateK – #e rei< Tre%%K – enit s, a=ut. Tre%% ridic,o%riirea au)i )goot restaurant. #he!neru! sosise aducînd ta, cu cînd un ceainic are /iîndou, ce/ti (,r, îner. – Tu ai coandat astaK – Da. Sere/te9te. – Mu!&uesc< îi %!ace tare u!t chestia asta. Tre%% a/te%t, %în, cînd che!neru! %use totu! =os< a%oi î/i (,cu de !ucru cu 28
ceainicu!. Su!!ian< rei /i tu o cea/c,K ei< ai adu o cea/c,< te rog. Mu!&uesc. /adar< ce s%uneaK – i enit s, a=u&i< a su4!iniat eu. – Mda. Tre%% sor4i din ceaiu! erde /i , %rii %este arginea ce/tii 5xact. Sînt aici ca s, c!ari(ic !ucruri!e. e)i< tu încerci s, su!gi in(ora&ii!e de !a Su!!ian cu (or&a. 6ar e! ha4ar n9are. Persoana !ui de contact a (ost eu< a/a c, iat,9,. or4e/te cu ine. %riit9o %!at. – Te9a oorît s,%t,îna trecut,< Tre%%. – Da< a/a i s9a s%us. Tre%% !,s, =os cea/ca de ceai /i9/i %rii critic %ro%rii!e oase a!e degete!or. Desigur< eu nu9i aintesc asta. De (a%t< nici ,car nu te cunosc< Eoacs. "!tiu! !ucru %e care i9! aintesc este c, a intrat în container cu o !un, în ur,. Tot ceea ce a urat s9a /ters. #ea %e care ai %r,=it9o tu în ace! trans%ortor a urit. +u era eu. Deci< (,r, resentiente< nuK –5a+9ai stocare %rin te!ecoand,< Tre%%K %u(ni. – G!ue/tiK >i cî/tig %îinea (,cînd asta< !a (e! ca /i tine< dar nu cî/tig chiar a/a de u!t. Oricu< cine are neoie de %orc,ria aiaK Du%, cu ,d eu !ucruri!e< dac, o dai în 4ar, tre4uie s, %!,te/ti %entru asta. 5u a dat9o în 4ar, cu tine< nu9i a/aK sor4it din ceaiu! eu /i a reeorat !u%ta din a/in,< reconsiderînd unghiuri!e de edere. – i (ost ca !ent,< a recunoscut. Pu&in neg!i=ent,. – Da< neg!i=ent,. Tre4uie s, a gri=, aici. Jo!osirea de tru%uri arti(icia!e te (ace a/a. Joarte anti9-en. un sensei !a +e WorC< asta î! (ace s, se suie %e %ere&i. – #u atît ai r,u< a s%us r,4d,tor. cu rei s,9i s%ui cine te9a triisK – Ba ai u!t de9atît. 5/ti initat s, te întî!ne/ti cu Persoana. D,du din ca% ,)îndu9i ex%resia Da< Ra rea s, or4easc, cu tine. La (e! ca data trecut,< nuai c, de data asta e o %!i4are de 4un, oie. Se %are c, nu erge %rea 4ine cu tine constrîngerea. – $i EadinK 5 /i e! aestecat în astaK Tre%% ins%ir, din&i. – Eadin e%rintre Eadin e o %ro4!e, oarecu co!atera!, în oentu! de (a&,. #hiar %u&in =enant,. Dar cred c, ne %ute descurca /i cu asta. #hiar nu %ot s,9&i s%un ai u!te acu. >i arunc, o %riire în !atera! !ui Su!!ian< care înce%use s, se îndre%te /i s, (ie atent Mai 4ine a erge a!tundea. 2I
– >n regu!,< a a%ro4at. Te ure). Dar hai s, sta4i!i cîtea regu!i de 4a), înainte de a %orni. "nu< (,r, irtua!. – ici &i9a !uat9o cu u!t înainte. Tre%% î/i terin, ceaiu! /i se ridic, de !a as,. 6nstruc&iuni!e e!e s%un s, te conduc direct !a Ra. >n carne /i oase. %us îna %e 4ra&u! ei /i ea î/i întreru%se 4rusc i/carea. – Doi. J,r, sur%ri)e. >i ex%!ici exact ce o s, se întî%!e înainte de a se întî%!a. +iic nea/te%tat< a!t(e! o s, continui s,9! de)a,ge/ti %e sensei. – >n regu!,. J,r, sur%ri)e. Tre%% a(i/, un )î4et u/or (or&at care îi sugera c, nu e o4i/nuit, s, (ie a%ucat, de 4ra&. O s, ie/i din restaurant /i o s, !u, un taxi. 5/ti de acordK – tîta ti% cît e go!. 69a dat druu! 4ra&u!ui /i ea î/i continu, i/carea< ridicîndu9 se (!uid< tot cu îini!e de%,rtate în !atera!. 4,gat îna în 4u)unar /i i9a aruncat !ui Su!!ian cîtea 4ancnote de %!astic. – Tunoi< r,îi aici. Dac, #eaiu! î&i ,d autra ie/ind %eea. u/, înainte s, (i %!ecat îi (ac o gaur,. (ost din %artea urat9o %e Tre%% s%re u/,< iar che!neru! sosi cu cea/ca !ui Su!!ian /i cu o 4atist, are a!4,< %ro4a4i! %entru 4u)a striit, a directoru!ui. Si%atic %u/tiu!. Se %oticni e(ecti încercînd s, nu9i taie ca!ea< iar în %riirea %e care i9o arunc, erau aestecate de)gustu! /i teaa. >n sia=u! (uriei înghe&ate care , co%!e/ise ai înainte< î! si%ati)a ai u!t decît /i9ar (i %utut e! închi%ui. Tinerii în ,t,suri ne ur,rir, ie/ind cu concentrarea rece a /er%i!or. (ar, înc, %!oua. Mi9a ridicat gu!eru! /i a %riit9o %e Tre%% sco&înd un %ager %entru trans%ort /i (!uturîndu9! deta/at, deasu%ra ca%u!ui. – /tea%t, o c!i%,< )ise< aruncîndu9i o %riire !ung, /i curioas,. $tii cui a%ar&ine !ocu! ,staK – %resu%us. Scutur, din ca%. – "n restaurant a! triade!or. ! dracu!ui !oc %entru un interogatoriu. Sau doar î&i %!ace s, tr,ie/ti %ericu!osK ridicat din ueri. – co!o de unde in eu< criina!ii stau de%arte de !u%te!e a!tora. >n genera! !e !i%se/te tu%eu!. r (i (ost u!t ai %ro4a4i! s, se aestece reun cet,&ean cusecade. – +u /i %e aici. Ma=oritatea cet,&eni!or cusecade sînt %rea cusecade ca s, se i%!ice în scanda!uri!e unor necunoscu&i. 2
P,rerea !or e c, %entru asta exist, %o!i&ia. 5/ti de %e Luea !ui ar!an< nu9i a/aK – /a e. – tunci %oate c, e cea Vue!!ist. /a consideriK – Poate. "n autotaxi co4orî în s%ira!, %rin %!oaie r,s%un)înd %ageru!ui. Tre%% se d,du !a o %arte de !îng, tra%a deschis, /i ar,t, ironic co%artientu! go! din interior. schi&at un )î4et. – Du%, tine. – #u rei. "rc, !a 4ord /i9i (,cu !oc s, intru. M9a a/e)at în s%ate %e !ocu! din (a&a ei /i i9a ur,rit îini!e. #înd ,)u unde , uita< rîn=i /i9/i des(,cu 4ra&e!e cruci(icîndu9se %e s%,taru! scaunu!ui. Tra%a se închise< ad,%ostindu9ne de %erdeaua !unecoas, a %!oii. – Bine a&i enit !a sericii!e "r4!ine< )ise taxiu! aa4i!. , rog dec!ara&i destina&ia duneaoastr,. – ero%ort< s%use Tre%%< %e scaun /i ur,rindu9 i reac&ia. Terina!u! %entruîntin)îndu9se aeronae %articu!are. Taxiu! se ridic,. %riit %e !îng, Tre%% a(ar, în %!oaie %rin (ereastra din s%ate. – Deci nu e o excursie !oca!,< a rostit (,r, intona&ie. >/i strînse îini!e< &inînd %a!e!e în sus. – 5i 4ine< ne9a iaginat c, n9o s, ergi irtua!< a/a c, tre4uie s9o (ace în odu! ai di(ici!. Su49or4ita!. Durea), ca trei ore. – Su49or4ita!K ins%irat adînc /i a atins u/or tocu! Phi!i%su!ui $tii< o s, (iu (oarte su%,rat dac, cinea , roag, s, dec!ar araentu! înainte de deco!are. – Mda< ne9a iaginat /i asta. Re!axea),9te< Eoacs< 9ai au)it c, a s%us terina!u! %articu!ar. 5 un )4or s%ecia!< doar %entru tine. Po&i s, iei !a 4ord /i o nenorocit, de 4o4, nuc!ear, tactic, dac, rei. OEK – "nde erge< Tre%%K -î4i. – >n 5uro%a< )ise.
Capito#u# Dou,-%ci i Cinci 6ndi(erent unde ateri)ase în 5uro%a< reea era ai 4un,. 27
%,r,sit sta&ia 4ondoac,< (,r, (erestre a su49or4ita!u!ui %e coridoru! de stic!, to%it, /i ne9a îndre%tat s%re c!,direa terina!u!ui %rin str,!ucirea soare!ui care îi a%,sa (i)ic cor%u! chiar /i %rin geac,. #eru! de deasu%ra era de un a!4astru neco%rois de !a un ori)ont !a a!tu!< iar aeru! %,rea so!id /i uscat. #on(or %i!otu!ui< era doar ora aie)ii. Mi9a dat =os geaca. – r tre4ui s, ne a/te%te o !iu)in,< )ise Tre%% %este u,r. trecut< (,r, (ora!it,&i< în interioru! terina!u!ui traersînd o )on, de icroc!iat unde %a!ierii /i a!te %!ante tro%ica!e ai greu de recunoscut se întindeau s%re taanu! de stic!, asi,. O %!oaie u/oar, c,dea din sisteu! de stro%ire< (,cînd aeru! %!,cut de ued du%, ariditatea de a(ar,. De9a !ungu! intera!e!or dintre co%aci co%iii se =ucau /i &i%au< iar 4,trînii st,teau %icotind %e 4,nci!e de (ier (or=at într9o coexisten&, a%arent i%osi4i!,. Gene9 ra&ia de i=!oc era adunat, în =uru! standuri!or cu ca(ea< or4ind /i gesticu!înd ai de u!t decît ,)use în de Baorare!e #it /icare !,sînd i%resia c, ha4ar n9au (actorii de ti% /i guernea), a=oritatea c!,diri!or terina!e!or. Mi9a aran=at geaca %este u,r ca s,9i ascund %e cît %osi4i! are!e /i a urat9o %e Tre%% %rintre co%aci. +9a (ost destu! de ra%id %entru %riiri!e a doi %a)nici care st,teau su4 un %a!ier din a%ro%iere< nici %entru a (eti&ei care î/i tîr/îia %icioare!e %e arginea a!eii în direc&ia noastr,. Tre%% (,cu un sen %a)nici!or care în&e%eniser,< /i ei î/i re!uar, echi!e atitudini re!axate dînd din ca%. #ategoric< era a/te%ta&i. Jeti&a nu (u !a (e! de u/or de cu9 %,rat – se ho!4, !a ine cu ochii ,ri&i %în, cînd a (orat un %isto! din degete /i a î%u/cat9o cu e(ecte sonore )gootoase. %oi ea î/i ar,t, din&ii într9un )î4et iens /i se ascunse du%, 4anca cea ai a%ro%iat,. au)it9o î%u/cîndu9, în s%ate tot druu! %e a!ee. =un/i din nou a(ar,< Tre%% , conduse %e !îng, un /ir de taxiuri s%re !ocu! unde un trans%ortor negru anoni !eneea dinco!o de )one!e de a/te%tare. +e9a urcat în r,coarea aeru!ui condi&ionat %e ni/te scaune autou!ante de un gri %a!id. – -ece inute< %roise ea cînd ne ridicar, în aer. #e %,rere ai de icroc!iatK – Joarte (ruos. – Sînt %este tot în aero%ort. >n eeCend< oaenii in din centru! ora/u!ui ca s, %etreac, )iua aco!o. #iudat< nuK or,it /i a %riit %e (ereastr, în ti% ce ne de%!asa 28?
%este str,)i!e s%ira!ate a!e unui ora/ i%ortant. >n de%,rtare< o cî%ie %r,(oas, se întindea %în, !a ori)ont /i %în, !a a!4astru! a%roa%e dureros a! ceru!ui. >n stînga< %utea edea un&ii în,!&îndu9se. Tre%% %,ru s, %reia !i%sa ea de che( de or4, /i9/i (,cu de !ucru cu u(a unui te!e(on %e care /i9o în(i%se în s%ate!e urechii cu cerce!u! ce! nosti. "n a!t ci% intern. Ochii i se închiser, cînd înce%u a%e!u!< iar eu a r,as cu sentientu! 4i)ar a! singur,t,&ii %e care9! ai cînd cinea (o!ose/te ast(e! de !ucruri. >i conenea s, (iu singur. de,ru! e c, nu %rea (usese un co%anion %!,cut %entru Tre%% în cea ai are %arte a c,!,toriei. >n ca4ina naei r,,sese cu înc,%,&înare retras în ciuda interesu!ui eident a! !ui Tre%% în %riin&a trecutu!ui eu. >n ce!e din ur, renun&ase s, ai încerce s,9i extrag, anecdote des%re Luea !ui ar!an /i #or% /i se str,duise în schi4 s, , îne&e cîtea =ocuri de c,r&i. 6%u!sionat de aceea/i a %o!ite&ii cu!tura!e< a=uc,tori încercat în /i eu ace!a/i !ucru< dar (anto, doi nu era nu,ru! idea! de niciunu! dintre ca)uri /i nici nu ne st,tea intea !a asta. ateri)at în 5uro%a în !ini/te< (iecare %arcurgînd %ro%ria se!ec&ie din setu! de înregistr,ri edia a! =etu!ui. >n ciuda a%arentei !i%sei de %reocu%are a !ui Tre%% %entru aceast, %ro4!e,< îi era greu s, uit circustan&e!e u!tiei noastre c,!,torii î%reun,. Su4 noi< cî%ia (,cu !oc unor %ante din ce în ce ai er)i /i în s%ecia! unei ,i unde cu!i!e î%,durite %,reau s, se strîng, în =uru! a cea construit de o. #înd a înce%ut s, co4orî< Tre%% se deconect, cu o (!uturare de %!eoa%e care ar,ta c, nu se ostenise s, deconecte)e ai întîi ci%uri!e sina%se!or – !ucru strict inter)is de a=oritatea %roduc,tori!or< dar %oate c, se d,dea are. 4ia a rearcat (a%tu!. #ea ai are %arte a aten&iei e!e era a4sor4it, de !ucru! !îng, care ateri)a. 5ra o cruce asi, de %iatr,< ai are decît orice ,)use %în, acu< /i erodat, de ree. #înd trans%ortoru! co4orî s%re 4a)a ei /i a%oi în s%ate!e ei< i9a dat seaa c, cei care construiser, ace! onuent î! a/e)aser, %este o iens, cetate centra!, de %iatr,< în ast(e! încît d,dea i%resia unui îner de sa4ie titanic scu(undat %,înt de c,tre un )eu r,)4oinic ie/it !a %ensie. 5ra %er(ect în aronie cu diensiuni!e un&i!or din =ur< ca /i cu ar (i (ost i%osi4i! ca ou! s, o (i %us aco!o. Terase!e de %iatr, /i c!,diri!e auxi!iare de su4 contra(orturi< e!e înse!e de diensiuni onuenta!e< deeneau a%roa%e neseni(icatie 281
a!,turi de %re)en&a co%!e/itoare a ace!ui unic arte(act. Tre%% , ur,rea cu ochi sc!i%itori. Liu)ina se a/e), %e una dintre extensii!e de %iatr, /i noi a co4orît< strîngînd ochii în soare!e de aia),. – %ar&ine cato!ici!orK a riscat eu. – %ar&inea %e reuri. Tre%% %orni s%re un rînd de %or&i îna!te de o&e! încastrate în stînca din (a&a noastr,. tunci cînd a (ost construit,. cu e %ro%rietate %articu!ar,. – #u adic,K – >ntrea4,9! %e Ra. cu Tre%% era cea neinteresat, de conersa&ie. #a /i cu cea din asta structur, ar (i scos !a su%ra(a&, o !atur, di(erit, a caracteru!ui ei. P!utea s%re %or&i %arc, atras, de un agnet. #înd a a=uns în dre%tu! %orta!uri!or< acestea se deschiser, c,scînd !ene/ cu un uruit stins de 4a!aa!e otori)ate /i se o%rir, !a o deschidere de a%roxiati doi etri. 69a (,cut sen !ui Tre%%< ea %,ian=en %,/i %este %rag cu ridicare din în ueri. #ea se de%!as,iar ca un co4orînd %e o)iduri!e a(!ate seiîntuneric de o %arte /i de a!ta a intr,rii. strecurat o în, s%re tocu! +eexu!ui< /tiind de !a înce%ut c, era inuti!. cu ne a(!a %e t,rîu! uria/i!or. Nei de tun sche!etice de !ungiea unui o r,s,rir, din întuneric cînd cei doi ro4o&i santine!, ne adu!ecar,. a%reciat ca!i4ru! ca (iind ca ace!a/i cu a! sisteu!ui de a%,rare a! endrix9u!ui< /i i9a a4andonat are!e. #u un ciri%it ag de insect,< unit,&i!e autoate de ucis se retraser, /i se c,&,rar, %e )iduri îna%oi în cui4uri!e !or. La 4a)a ce!or dou, ni/e în care tr,iau e!e a %utut distinge ni/te îngeri asii de (ier înara&i cu s,4ii. – ino. ocea !ui Tre%% suna ne(iresc de tare în !ini/tea catedra!ei. #re)i c, dac, a (i rut s, te oorî te9a (i adus %în, aiciK urat9o în =os %e ni/te tre%te de %iatr, în %artea %rinci%a!, a înc,%erii. +e g,sea într9o 4a)i!ic, enor, care %ro4a4i! se întindea su4 întreaga !ungie a su%ortu!ui crucii /i a! c,rei taan se %ierdea în u4r, sus deasu%ra noastr,. >n (a&, se a(!a un a!t set de tre%te< o sec&iune ai ridicat, /i %u&in îngust, în care ducînd !uina s%re era ai %uternic,. #înd a a=uns aco!o<ai a ,)ut c, taanu! se arcuia %este statui!e de %iatr, a!e unor gardieni cu g!ugi< odihnindu9/i îini!e %e înere so!ide de s,4ii /i cur4îndu9/i 4u)e!e în surîsuri ag dis%re&uitoare su4 g!ugi!e !or. Mi9a si&it %ro%rii!e 4u)e strî4îndu9se într9o tentati, de 282
r,s%uns< iar gînduri!e îi )4urar, !a ex%!o)i4i!i cu ra), are de ac&iune. La ca%,tu! 4a)i!icii atîrnau în aer ni/te o4iecte cenu/ii. Pentru o c!i%, a cre)ut c, %riea o serie de ono!i&i %rin/i într9un cî% de (or&, %eranent< a%oi unu! dintre o4iecte!e cenu/ii a!unec, u/or într9un curent de aer rece< /i 4rusc i9a dat seaa ce sînt. – 5/ti i%resionat< TaCeshi9sanK ocea< =a%one)a e!egant, în care i se adresase< , !oir, ca o cianur,. Jor&a eo&iei îi 4!oc, %e oent res%ira&ia /i a si&it curentu! )i&at a! neuracheu!ui reac&ionînd. Mi9a %eris s, , întorc în direc&ia ocii< încet. "ndea su4 ochi un u/chi i se )4,tea su4 dorin&a re%riat, de a deeni io!ent. – Ra< a rostit< în aang!ic,. r (i tre4uit s,9i dau nai4ii seaa de asta înc, de !a !ansare. Rei!een Eaahara %,/i din cadru! u/ii situate %e una dintre !aturi!e înc,%erii cu care se terina 4a)i!ica /i (,cu o %!ec,ciune ironic,. r,s%unse aang!ic, – Da<>i %oate c, ar (iîntr9o tre4uit s,9&i dai (!uent,. seaa< cuget, ea. Dar dac, îi %!ace un !ucru !a tine< Eoacs< ,sta este ca%acitatea ta nes(îr/it, de a (i sur%rins. #u toat, atitudinea ta de eteran de r,)4oi< r,îi în esen&, un inocent. $i în ti%uri!e astea nu e o rea!i)are %roast,. #u reu/e/tiK – Secret coercia!. Tre4uie s, (ii o (iin&, uan, ca s, în&e!egi. 6nsu!ta trecu ne4,gat, în sea,. Eaahara %rii în =os !a %odeaua de arur, de %arc, ar (i ,)ut9o ),cînd aco!o. – Da< , rog< cred c, a ai trecut %rin asta. Mintea îi )4ur, îna%oi în +e Bei=ing /i structuri!e de %utere canceroase %e care interese!e !ui Eaahara !e creaser, aco!o< !a strig,te!e stridente a!e ce!or tortura&i %e care a=unsese s, !e asocie) cu nue!e ei. M9a a%ro%iat de unu! dintre a4a!a=e!e cenu/ii /i !9a !oit cu %a!a. Su%ra(a&a as%r, ced, su4 îna ea /i o4iectu! se c!,tin, %u&in %e ca4!uri. #ea se (oi greoi în interior. – nti9g!on&< nuK – M. Eaahara î/i a%!ec, ca%u! într9o %arte De%inde de g!on&< s%une. Dar s, categoric sînt re)istente !a i%act. a/ reu/it cua rîd. – O serie de utere anti9g!on& +uai tu< Eaahara. +uai tu ai neoie s,9&i (ere/ti c!one!e de g!oan&e< /i a%oi s, !e îngro%i su4 un unte. >naint, în !uin,< /i (or&a urii e!e se ridic, /i , i)4i în 283
stoac în ti% ce o %riea. Rei!een Eaahara %retindea c, %roine din aha!a!e!e containate a!e Jission #it< Hestern ustra!ia< dar< chiar dac, era ade,rat< ea !,sase deu!t în ur, orice ur, a srcinii sa!e. Si!ueta din (a&a ea aea siguran&a unei dansatoare< un echi!i4ru a! cor%u!ui su4ti! atracti (,r, s, necesite o reac&ie horona!, %uternic, /i iediat,< iar chi%u! de deasu%ra !ui era sera(ic /i inte!igent. 5ra tru%u! %e care î! (o!osise în +e Bei=ing< cu!tiat în od o4i/nuit /i nea(ectat de niciun (e! de i%!anturi. Organis %ur< ridicat !a nie! de art,. Eaahara se îne/întase în negru< o (ust, din %eta!e &e%ene ca de !a!ea aco%erindu9i %artea de =os a cor%u!ui %în, !a =u,tatea ga4ei /i o 4!u), (in, de ,tase care i se u!a %e tors ca o a%, întunecat,. Panto(ii din %icioare iitau înc,!&,intea de %e nae!e s%a&ia!e dar aeau un toc ic< iar %,ru! ei ro/cat era t,iat scurt /i dat îna%oi de %e (a&a cu tr,s,turi energice. r,ta ca %ersona=u! unei rec!ae %entru un (ond de inesti&ii oarecu sex. – Puterea e de o4icei îngro%at,< ea. Sau Gînde/te9te !a 4unc,re!e Protectoratu!ui de %e Luea !ui)ise ar!an. !a grote!e în care te ascundea #or%u! Mesageri!or cînd erai trans(orat în nue!e !or. 5sen&a contro!u!ui este s, r,în, ascuns ederii< nu9i a/aK – @udecînd du%, cu a (ost condus în u!tia s,%t,în,< a/ )ice c, da. cu rei s, trece !a trea4,K – Joarte 4ine. Eaahara arunc, o %riire s%re Tre%%< care hoin,rea în seiîntuneric cu gîtu! întors c,tre taan ca un turist. M9a uitat în =ur du%, un !oc în care s, , a/e) /i nu a g,sit niciunu!. – $tii< (,r, îndoia!,< c, eu te9a recoandat !ui Laurens Bancro(t. – Mi9a s%us asta. – Da< /i dac, hote!u! t,u s9ar (i doedit ai %u&in isteric< !ucruri!e nu ar (i sc,%at a/a de r,u de su4 contro!. (i %utut aea aceast, conersa&ie cu o s,%t,în, în ur,< /i a (i scutit %e toat, !uea de o u!&ie de su(erin&e inuti!e. +u era în inten&ia ea s, (ii atacat de Eadin. 6nstruc&iuni!e !ui erau s, te aduc, aici–în ia&,. aut !oc o schi4are de %rogra< a )is< %!i4îndu9, de9 a !ungu! cur4urii înc,%erii. Eadin nu9/i urea), instruc&iuni!e. încercat s, , asasine)e a)i diinea&,. Eaahara (,cu un gest de iritare. – $tiu. De asta ai (ost adus aici. 280
– Tu !9ai e!i4eratK – Da< 4ineîn&e!es. – ea de gînd s, se întoarc, î%otria taK – 69a s%us !ui Eeith Ruther(ord c, nu se site uti!i)at în aanta=u! s,u în aceast, a(acere. $i c, îi este greu s, onore)e contractu! cu ine dintr9o aseenea %o)i&ie. – Su4ti!. – +u9i a/a. +iciodat, nu %ot re)ista unei negocieri so(isticate. si&it c, erita s, reinestesc în e!. – /a c, !9ai asu&it î%otria ea< !9ai scos /i !9ai triis !a #arnage %entru reîntru%are< corectK c,utat %rin 4u)unare /i a g,sit &ig,ri!e !ui Ortega. >n cre%uscu!u! 4a)i!icii< %achetu! (ai!iar era ca o i!ustrat, dintr9un a!t !oc. – +u9i de irare c, 'anama 3ose nu9! aea %e ce! de9a! doi!ea !u%t,tor cînd a a=uns noi aco!o. Pro4a4i! tocai î! terinase de reîntru%at %eaEadin. +enorocitu! a ie/it de aco!o ca artir a! Mîinii Dre%te !ui Dune)eu. – #a în ace!a/i oent în care tu urcai !a 4ord< a%ro4, Eaahara. De (a%t< a în&e!es c, %o)a în seritor /i tu ai trecut %e !îng, e!. / %re(era s, nu (ue)i aici. – Eaahara< a/ %re(era s, ori de heoragie intern,< dar %resu%un c, n9o s,9i (aci %!,cerea. atins &igara de %etecu! de a%rindere /i a adus9o !a ia&,< aintindu9i. B,r4atu! îngenuncheat în ring. deru!at secen&a încet. Pe %untea naei unde se g,sea arena de !u%te< %riind în =os !a otiu! %ictat %e ring. Ja&a întoars, în sus în ti% ce trecea. Da< chiar )î4ise. rîn=it aintirii. – 5/ti ai %u&in curtenitor decît s9ar c,dea unui o în situa&ia ta. M9a gîndit c,< su4 r,cea!,< se %utea detecta o ur, de iritare în g!asu! ei. >n ciuda atît de u!t doritu!ui autocontro!< Rei!een Eaahara nu se %rice%ea ai 4ine s, (ac, (a&, !i%sei de res%ect decît Bancro(t< genera!u! Mac6ntre sau orice a!t, creatur, din )ona %uterii cu care ausese de9a (ace. – ia&a ta e în %erico! /i eu sînt în %o)i&ia din care &i9o %ot a%,ra. – ia&a ea a ai (ost în %erico! /i înainte< i9a s%us. De o4icei din cau)a unui rahat ca tine care ia deci)ii %e scar, !arg, des%re cu ar tre4ui s, decurg, rea!itatea. De=a !9ai !,sat %e Eadin s, se a%ro%ie %rea u!t ca s, , sit con(orta4i!. De (a%t< %ro4a4i! 28
c, e! a (o!osit !oca!i)atoru! t,u irtua! ca s9o (ac,. – 5u !9a triis< scrî/ni Eaahara< ca s, te aduc,. Din nou nu 9a ascu!tat. – +u nuai atît. Mi9a (recat re(!ex în,taia de %e u,r De ce a/ crede c, o s, te descurci ai 4ine data iitoareK – Pentru c, /tii c, %ot. Eaahara traers, centru! înc,%erii< a%!ecîndu9/i ca%u! ca s, eite sacii cenu/ii de %ie!e ai c!one!or< /i t,indu9i ca!ea. #hi%u! îi era încordat de (urie. – Sînt una dintre ce!e ai %uternice /a%te (iin&e uane din acest siste so!ar. acces !a %uteri %entru care #oandantu! Genera! 5xecuti a! O+" ar ucide. – Ni s9a urcat !a ca%< Rei!een. +u 9ai (i g,sit nici ,car pe mine dac, nu !9ai (i ur,rit %e Su!!ian. #u nai4a o s,9! g,se/ti %e EadinK – Eoacs< Eoacs. >n rîsu! ei era categoric un treur< ca /i cu s9ar (i !u%tat dorin&a a9/i ce în(ige i ,car cea aicuag, idee de des%re s9ardegete!e întî%!,în %eor4ite!e str,)i!e e!e. oric,rui ora/ de %e P,înt< dac, a/ %une %e cinea su4 ur,rireK i idee cît de u/or i9ar (i s, te distrug aici /i acuK tras de!i4erat din &igar, /i a su(!at (uu! c,tre ea. – Du%, cu a s%us credincioasa ta Tre%% cu ai %u&in de )ece inute în ur,< de ce s, , aduci aici doar ca s, , distrugiK rei cea de !a ine. #e anueK Trase aer %e nas< %uternic. "n a! de ca! i se a/ternu %e (a&, /i (,cu cî&ia %a/i îna%oi< înde%,rtîndu9se de con(runtare. – i dre%tate< Eoacs. Te reau iu. Dac, dis%ari acu< Bancro(t o s, %rieasc, esa=u! gre/it. – Sau esa=u! corect. rîcîit a4sent !itere!e graate în %iatra de su4 %icioare!e e!e Tu !9ai %r,=itK – +u – Eaahara %,rea a%roa%e au)at,. S9a sinucis. – Mda< a/a e. – Dac, tu cre)i sau nu asta ie îi e indi(erent< Eoacs. #eea ce reau de !a tine e un (ina! a! anchetei. "n (ina! curat. – $i cu sugere)i s, o4&in astaK – +u9i %as,. 6nentea), cea. ura ure!or Mesager. #oninge9!. S%une9i c, tu cre)i c, La erdictu! %o!i&iei ae/ti (ost corect. G,se/te un inoat< dac, tre4uie. -î4i su4&ire Pe ine nu , inc!ud în categoria asta. – Dac, nu !9ai ucis tu< dac, e! /i9a ars singur ca%u!< de ce &i9ar %,sa ce se întî%!,K #e interes ai aiciK 288
– +u des%re asta discut, acu. dat încet din ca%. – $i ce o4&in eu în schi4u! acestui (ina! curatK – >n a(ar, de suta de ii de do!ariK Eaahara în,!&, între4,tor ca%u!. 5i 4ine< în&e!eg c, &i s9a (,cut o o(ert, de recreere (oarte generoas, de c,tre o a!t, %arte. Din %artea ea< o s,9! iau %e Eadin din s%ate!e t,u %rin orice i=!oace a (i necesar. co4orît ochii %e scrisu! de !a %icioare!e e!e< /i a ana!i)at o(erta %unct cu %unct. – Jrancisco Jranco< )ise Eaahara< inter%retînd gre/it direc&ia %riirii e!e dre%t interes atent. "n des%ot neînsenat cu u!t ti% în ur,. 5! a construit !ocu! ,sta. – Tre%% i9a s%us c, a a%ar&inut cato!ici!or. Eaahara ridic, din ueri. – "n des%ot neînsenat cu i!u)ii re!igioase. #ato!icii se în&e!eg 4ine cu tirania. Jace %arte din cu!tur,. %riit în =ur< ostentati ne%,s,tor< c,utînd sistee!e de securitate a!e ro4o&i!or. – Da< a/a se %are. Deci (,9, s, în&e!eg corect. rei ca eu s,9i înd !ui Bancro(t o %ara4o!, de rahat< iar în schi4 tu î! retragi %e Eadin< %e care tot tu !9ai asu&it î%otria ea. Usta9i tîrgu!K – Da< cu s%ui tu< ,sta9i tîrgu!. Mi9a u%!ut %entru u!tia oar, %!,înii de (u< !9a saurat /i a ex%irat. – S, &i9o trag< Eaahara. aruncat &igara %e !es%edea graat, /i a striit9o cu c,!cîiu!. – >i asu riscu! cu Eadin< iar Bancro(t o s, a(!e c, %ro4a4i! tu !9ai ucis. /adar. cu te9ai r,)gîndit în %riin&a eaK O s, , !a/i s, tr,iescK Mîini!e îi atîrnau deschise %e !atera!< tîn=ind s, (ie ocu%ate de as%riea înere!or %istoa!e!or. ea de gînd s, în(ig trei g!oan&e din +eex în gîtu! !ui Eaahara< !a nie!u! ci%u!ui cortica!< a%oi s,9i %un %isto!u! în gur, /i s,9i arunc în aer %ro%riu! ci%. Oricu Eaahara aea a%roa%e cu siguran&, stocare !a distan&,< dar !a nai4a< tre4uieatîta s, ti% iei atitudine. 6ar un de 4,r4at î/i %oate %reeni ,car %entru %ro%ria9i dorin&, oarte. r (i %utut (i ai r,u. r (i %utut (i 6nnenin. Eaahara c!,tin, din ca% cu regret. -î4ea. – Mereu ace!a/i Eoacs. P!in de (urie /i u!t )goot %entru niic. +ihi!is roantic. +9ai în,&at nimic de !a +e Bei=ingK 28I
– &Bistă unele teritorii at#t de corupte #nc#t sinurele acte cinstite posibile s#nt cele ni$iliste. – O< :ue!!< nu9i a/aK ! eu era din ShaCes%eare< dar nu , a/te%ta s, a=ung, atît de de%arte în ti% cu!tura co!onia!,< nuK >nc, ai )î4ea< încordat, ca un ginast de teatru tota! %e %unctu! de a9/i înce%e aria. Pentru o c!i%, a aut coningerea a%roa%e ha!ucinant, c, a %orni într9un scurt dans< %e coreogra(ia unui rit de !a ni/te di(u)oare ascunse în dou! de deasu%ra noastr,. – TaCeshi< de unde ai tu credin&a c, totu! se %oate re)o!a cu o aseenea si%!itate 4ruta!,K Sigur nu e de !a MesageriK Oare din 4ande!e din +e%estK De !a 4,t,i!e %e care &i !e9a adinistrat tat,! t,u cînd erai co%i!K #re)i cu ade,rat c, &i9a/ %erite s,9i (or&e)i înaK #hiar cre)i c, a/ (i enit !a negocieri cu îna goa!,K Gînde/te9te. M, cuno/ti. #hiar cre)i c, ar (i a/a de u/orK +euracheu! (ier4ea în interioru! eu. L9a î%ins îna%oi< ag,&îndu9, de oent ca un %ara/utist %rins în tra%, înainte de a s,ri. – Bine< a s%us %!at. 6%resionea),9,. – #u %!,cere. Eaahara 4,g, îna în 4u)unaru! de !a %ie%t a! 4!u)ei ei negre !ichide. Scoase un ic ho!odosar /i9! acti, cu unghia. #înd iagini!e înce%ur, s, eo!ue)e în aeru! de deasu%ra unit,&ii< i9! %as, ie. – O u!&ie dintre deta!ii sînt =argon !egis!ati< dar cu siguran&, ei recunoa/te %uncte!e ce!e ai i%ortante. !uat ica s(er, de !uin, de %arc, ar (i (ost o (!oare otr,itoare. +ue!e , i)4i iediat< ie/ind în eiden&, din i%riat +ara$ +ac$ilo4s/a /i a%oi terino!ogia contractu!ui< ca o c!,dire d,rîîndu9se %este ine cu încetinitoru!. pus la stocare privată dispo%iţie de custodie virtuală perioadă nelimitată
sub supusă revederiipoliţiei la discreţia N) autoritatea din 1a@ Cit@ >n&e!egerea , str,4,tu 4o!n,icios. r (i tre4uit s,9! ucid %e Su!!ian cînd ausese oca)ia. – -ece )i!e. Eaahara îi ur,rea îndea%roa%e reac&ii!e. tîta ai s,9! coningi %e Bancro(t c, ancheta s9a terinat< /i s, %!eci. 28
Du%, aia< Sachi!osCa intr, în irtua! într9una dintre c!inici!e e!e. 5xist, aco!o o întreag, genera&ie nou, de so(turi de interogare irtua!,< iar eu oi aea %ersona! gri=, ca ea s, !e ex%eriente)e %e toate. o!odosaru! i)4i arura cu un trosnet (ria4i!. M9a re%e)it c!,tinîndu9, s%re Eaahara< cu din&ii de)go!i&i. "n îrîit %ro(und îi urca din %ie%t< cea ce nu aea niic de9a (ace cu reo tehnic, de !u%t, %e care o în,&ase reodat,< iar îini!e i se strînseser, gheare. $tia ce gust aea s, ai4, sînge!e ei. Neaa rece a unui %isto! îi atinse cea(a înainte de a %arcurge =u,tate din distan&,. – Te9a/ s(,tui s, nu (aci asta< )ise Tre%% în urechea ea. Eaahara eni ai a%roa%e de ine. – Bancro(t nu e singuru! care %oate cu%,ra criina!ii %ericu!o/i din de%o)ite!e co!onia!e. 6nstitu&ia =udiciar, Eanagaa a (ost extre de încîntat, cînd 9a dus !a ei dou, )i!e ai tîr)iu cu o %ro%unere Sachi!osCa. cu ei !ucruri!e< e/ti trans(erat%entru în !ui!e exterioarei iagine) c, ei s%er, ca asta s, (ie înce%utu! unei noi tendin&e. >%unse gînditoare cu degetu! reeru! gecii e!e $i de (a%t< du%, cu erge %ia&a irtua!, în c!i%a asta< s9ar %utea s, (ie o tendin&, %e care s, erite s9o en&ii. Mu/chiu! de su4 ochiu! eu tres,ri io!ent. – O s, te oor< a /o%tit. O s,9&i su!g inia /i o s9o ,nînc. O s, d,rî tot !ocu! ,sta în =uru! t,u Eaahara se a%!ec, %în, ce (e&e!e noastre a%roa%e se atinser,. Res%ira&ia îi irosea ag a ent, /i oregano. – +u< n9ai s9o (aci< )ise. O s, (aci exact ce î&i s%un eu< /i o s, (aci asta în )ece )i!e. Pentru c, dac, nu< %rietena ta Sachi!osCa o s,9/i încea%, turu! %riat a! iadu!ui (,r, %osi4i!itatea de întuire. Se retrase /i ridic, îini!e. – Eoacs< ar tre4ui s, u!&ue/ti )ei!or de %e Luea !ui ar!an c, nus,sînt o sadic,. dic,< de a!es. (i %utut !a (e! de 4ine negocie exact cît, &i9a agoniedat ar tre4ui s, su(ere Sachi!osCa< reau s, s%un< a/ (i %utut înce%e acu. sta &i9ar da un stiu!ent ca s, gr,4e/ti !ucruri!e< nu9i a/aK >n irtua!< )ece )i!e a=ung !a trei sau %atru ani. i (ost !a Hei #!inicF cre)i c, ea ar su%orta ti% de trei ani a/a ceaK 5u cred c, %ro4a4i! ar înne4uni< nuK 287
5(ortu! de%us %entru a9i în(rîna ura (u ca o (ractur, în s%ate!e ochi!or /i în %ie%t. M9a (or&at s, or4esc. – #ondi&ii!e. De unde o s, /tiu c, ai e!i4erat9oK – Pentru c, î&i dau cuîntu! eu. Eaahara !,s, îini!e s,9i cad, %e !atera! #red c, ai ex%erientat serio)itatea !ui în trecut. a%ro4at încet din ca%. – Du%, ce Bancro(t a acce%ta (a%tu! c, este un ca) închis< /i du%, dis%ari&ia ta din %eisa=< o oi trans(era %e Sachi!osCa îna%oi %e Luea !ui ar!an %entru a9/i co%!eta sentin&a. Eaahara se a%!ec, s, ridice ho!odosaru! %e care î! aruncase eu /i9! recu%er,. >! !oi cu dexteritate de cîtea ori %arcurgînd %agini!e. – Po&i edea aici c, exist, o c!au), de reersare înscris, în contract. #u siguran&, oi %ierde o are %arte din taxa %!,tit, ini&ia!< dar în aceste circustan&e sînt %reg,tit, s9o (ac. -î4i ag Dar te rog &ine inte c, reersarea are e(ect în a4e!e direc&ii. #eea returne)< %ot oricînd s, %rin recu%,r. /a/ic,a%oi dac,s,te a!ergi gînde/ti s, te ce ascun)i %entru un ti% 4osche&i !a Bancro(t< te rog a4andonea), de %e acu ideea. 5 o în, %e care n9o %o&i cî/tiga. Neaa %isto!u!ui se înde%,rt, de gîtu! eu /i Tre%% (,cu un %as îna%oi. +euracheu! , &inea în %icioare ca un costu o4i! %entru %ara%!egici. M, ho!4a %ara!i)at !a Eaahara. – De ce dracu; (aci toate asteaK a /o%tit. De ce , i%!ici %e ine< dac, nu rei ca Bancro(t s, a(!e r,s%unsuri!eK – Pentru c, e/ti Mesager< Eoacs. Eaahara or4ea rar< ca unui co%i! Pentru c, dac, cinea î! %oate coninge %e Laurens Bancro(t c, a urit de %ro%ria !ui în,< ace!a e/ti tu. $i %entru c, /tiu destu! de 4ine s,9&i %re,d i/c,ri!e. ran=ase s, (ii adus !a ine iediat ce soseai< dar hote!u! a interenit. %oi cînd întî%!area te9a adus !a Hei #!inic 9a str,duit s, te aduc din nou aici. – sc,%at cu (a&a curat, de !a Hei #!inic. – O< da. Poestea cu 4io%ira&ii. #hiar ai cre)ut c, au înghi&it %orc,ria aia ex%eria de îna a douaK Jii re)ona4i!< Eoacs. Poate c, i9ai (,cut s, dea îna%oi cî&ia %a/i cît ti% s9au gîndit !a %ro4!e,< dar este otiu!< oti careast(e!. ai ie/it întreg din Hei #!inic c, eusinurul !e9a s%us s,%entru te triit, Ridic, din ueri Dar a%oi tu ai insistat cu r,)4unarea. (ost o s,%t,în, urît,< /i eu sînt !a (e! de inoat, ca oricine a!tcinea. M, sit ca un ex%ert în co%ortaent care a %roiectat gre/it !a4irintu! /oarece!ui. 2I?
– Bine. rearcat ag c, treura. – s9o (ac. – Da. Bineîn&e!es c, ai s9o (aci. c,utat s, s%un /i a!tcea< dar , si&ea ca /i cu a/ (i (ost sec,tuit de orice %oten&ia! de a o%une re)isten&,. R,coarea 4a)i!icii %,rea s, i se strecoare în oase. Mi9a st,%înit treuru! cu e(ort /i 9a întors s, %!ec. Tre%% se i/c, t,cut, a!,turîndu9 i9se. J,cuse reo du)in, de %a/i cînd Eaahara , strig, din ur,. – Oh< Eoacs M9a întors ca într9un is. 5a )î4ea. – Dac, reu/e/ti s,9&i (aci trea4a curat /i (oarte re%ede< a/ %utea s, a în edere /i un oarecare stiu!ent în 4ani ghea&,. "n 4onus< ca s, s%une a/a. +egocia4i!. Tre%% o s,9&i dea un nu,r de contact. M9a de întors !ocn ti% ce %,r,sea tene4re!e< cor%u! eu a4sor4ea c,!dura o(erit, ca %e un s%ri=in so!id. Tre%tat< treuru! înce%u s, , !ase. Dar în ti% ce , înde%,rta< su4 %uterea a%,s,toare a crucii< %utea înc, si&i %re)en&a !ocu!ui ca %e o în, rece %e cea(a ea.
Capito#u# Dou,-%ci i &as% +oa%tea a (ost tu!4ure. Mai tîr)iu< cînd a încercat s,9i reaintesc< nici chiar eoria de Mesager nu i9a %utut reda decît (ragente. 2I1
Tre%% oia s,9/i %etreac, noa%tea în ora/. #ea ai 4un, ia&, de noa%te din 5uro%a< sus&inea ea< se a(!a !a nuai cîtea inute distan&,< iar ea aea toate adrese!e necesare. 5u oia ca toate gînduri!e e!e s, oar,. înce%ut într9o caer, de hote! %e o strad, a! c,rei nue nu9! %utea %ronun&a. +i/te ana!og de tetraet î%u/cat %rin a!4u! ochi!or dintr9un need!es%ra. stat %asi în (oto!iu /i a !,sat9o %e Tre%% s, , droghe)e< încercînd s, nu , gîndesc !a Sarah /i caera din Mi!!s%ort. >ncercînd s, nu , gîndesc !a niic. o!ogra(ii!e în dou, cu!ori de dinco!o de (ereastr, î4r,cau tr,s,turi!e concentrate a!e !ui Tre%% în tonuri de ro/u /i 4ron)< ca un deon %e ca!e de a sena un %act. si&it înc!inarea în/e!,toare de !a !iite!e %erce%&iei cînd tetraetu! înce%u s, a!erge %rin sina%se!e e!e< /i cînd a enit rîndu! eu s, i9! (ac !ui Tre%% a%roa%e 9a %ierdut în geoetria (e&ei ei. 5ra o ar(, (oarte 4un, 5xistau aco!o (resce re%re)entînd iadu! cre/tin< (!,c,ri re%e)indu9se ca ni/te degete cu gheare asu%ra unei %rocesiuni de %,c,to/i &i%înd< de)4r,ca&i. La un ca%,t a! înc,%erii< unde (iguri!e de %e %erete %,reau s, se aestece cu cet,&enii de !a 4ar în (u /i )goot< o (at, dansa %e o %!at(or, rotitoare. O %eta!, de stic!, neagr, se intersecta cu %!at(ora /i ori de cîte ori trecea %rintre audien&, /i dansatoare< (ata dis%,rea /i un sche!et dansa rîn=ind în !ocu! ei. – Loca!u! ,sta se nue/te QToat, carnea a %ieri< strig, Tre%% %rin )goot în ti% ce ne croia dru %rin u!&ie. r,t, s%re (at, /i a%oi !a ine!e!e de stic!, neagr, de %e degete!e ei. De aici i9a enit ideea %entru astea. Gro)a e(ect< nu9i a/aK !uat re%ede 4,uturi!e.
menirea a visat la rai şi iad timp de milenii. 'lăcere sau durere nesf#rşită, nediminuată şi nescurtată de cen%ura strictă a vieţii sau a morţii. Mulţumită formatării virtuale, aceste fante%ii pot acum să eBiste. Nu este dec#t un enerator putere capacitate industrială. Noinevoie am creat cude adevărat iadul 6de sau raiulde 6 pe păm#nt. – Sun, %u&in ca e%ic< în genu! cuînt,rii de adio a !ui ngin #handra adresat, oaeni!or !a %!ecarea s%re un %ort str,in< strig, Tre%%. Dar sînt de acord cu %unctu! t,u de edere. 5ident cuinte!e care îi a!ergaser, %rin inte îi sc,%aser, 2I2
de aseenea /i %e gur,. Dac, era un citat< ha4ar n9aea de unde era. #u siguran&, nu un Vue!!isF ea ar (i %,!uit %e oricine ar (i &inut un aseenea discurs. – Pro4!ea este< continua Tre%% s, strige< c, nu ai decît )ece )i!e.
3ealitatea se clatină, se scure pe lateral #n bucăţi de lumină #n culori de flacără. Mu%ică. Mişcare şi r#sete. Marinea unui pa$ar sub dinţii mei. coapsă caldă apăsată de a mea care cred că este a lui repp, dar c#nd mă #ntorc o altă femeie cu păr lun drept şi neru şi bu%e staco"ii r#n"eşte spre mine. 'rivirea ei ca o invitaţie desc$isă #mi aminteşte va de ceva ce am vă%ut recent Scen, %e strad, Ba!coane su%ra%use %e (iecare %arte< !i4i de !uin, /i sunet %!esc,ind %e %aa= din i!iarde de 4,ru!e&e< strada îns,/i %!in, de !ue. a!,turis,desus&in (eeia%artea %e care o ucisese s,%t,în, trecut,Mergea /i încerca ea dintr9o conersa&ie des%re %isici. 5ra cea ce uitase. #ea ce&os. #ea i%or – +u %o&i s, cre)i dracu!ui a/a cea< i)4ucni Tre%%. Sau %oate în craniu! eu< în oentu! în care a%roa%e crista!i)ase ceea ce Oare o (,cea de!i4eratK +u9i %utea ainti nici ceea ce credea cu atîta coningere des%re %isici cu o c!i%, în ur,. Dansînd< undea. Mai u!t et< în ochi !a un co!& de strad,< s%ri=init de un )id. #inea trecea %e !îng, noi< strigîndu9ne cea. c!i%it /i a încercat s, , uit. – La dracu;< stai nei/cat – #e9a s%usK Tre%% îi deschise iar %!eoa%e!e< încruntîndu9se de concentrare. – +e9a s%us c, sînte (ruo/i. +enorocit, de toxicoan,< %ro4a4i! c,uta cea de %oan,. "ndea într9o toa!et, cu %ere&i de !en< , ho!4a într9o og!ind, s%art, !a (a&a %e care o %urta de %arc, ar (i cois o 2I3
cri, î%otria ea. Sau de %arc, a/te%ta ca a!tcinea s, a%ar, de su4 ace!ea/i tr,s,turi. Mîini!e îi erau înc!e/tate %e chiueta eta!ic, urdar, de dedesu4t< iar 4en)i!e e%ox care (ixau o4iectu! de %erete scoteau scurte sunete %!îng,re&e su4 greutatea ea. a4ar n9aea de cînd , a(!a aco!o. a4ar n9aea unde era. Sau în cîte ast(e! de !ocuri (usese în decursu! no%&ii. +iic din astea nu %,rea s, conte)e %entru c, Og!inda nu se %otriea 4ine în ra, – în argini!e de %!astic erau s,%ate crest,turi ascu&ite care &ineau centru! în (or, de stea într9un echi!i4ru %recar. Prea u!te uchii< a ururat în sinea ea. +iic din toate astea nu se %otrie/te dracu!ui. #uinte!e %,reau s, ai4, o seni(ica&ie< ca un rit sau o ri, accidenta!, într9un discurs o4i/nuit. +u credea c, oi (i reodat, în stareîncercînd. s, re%ar acea og!ind,. ea s,9i tai degete!e în cio4uri< nuai La nai4a. !,sat (a&a !ui RCer în og!ind,< /i 9a î%!eticit îna%oi %în, !a o as, aco%erit, de !uîn,ri unde Tre%% tr,gea dintr9o %i%, !ung, de (i!de/. – MicC +o)aaK or4e/ti seriosK – La nai4a< da< a%ro4, Tre%% iguros. 'umnul Flotei, nu9i a/aK L9a ,)ut de ce! %u&in %atru ori. Lan&uri!e ex%eria din +e WorC au o u!&ie de ar(, i%ortat, din co!onii. >nce%e s, (ie chiar cea /ic. Scena aia în care î! do4oar, %e ce! cu har%onu! %rintr9o !oitur, (u!ger,toare. O si&i %în,9n adîncu! oase!or< a/a !irea), nenorocita aia de !oitur,. Jruos. Poe)ie în i/care. ei< /tii c, a (,cut cea (i!e %orno cînd a (ost ai tîn,r. – Prostii. MicC +o)aa n9a (,cut niciodat, %ornogra(ie. +9aea neoie. – #ine9a or4it de neoieK #u%!u! de (eti/cane cu care se =uca< a/ (i schi4at !ocu! cu e!e %e gratis. – Prostii. – @ur %ece!Dune)eu. Tru%u! în ace!a cu nasde /i ochi de ti% cauca)ian< %e care !9a distrus accidentu! a/in,. Poeste (oarte eche. 5ra un !oca!< %e %ere&ii /i taanu! c,ruia atîrnau a4surde instruente u)ica!e hi4ride iar ra(turi!e din s%ate!e 4aru!ui erau ticsite cu stic!e antice< statuete co%!icat scu!%tate /i a!te %rostii 2I0
(,r, nue. +ie!u! de )goot era co%arati sc,)ut /i eu 4ea cea care du%, gust nu !,sa i%resia c, ar (ace %rea u!t r,u iediat sisteu!ui eu. >n aer %!utea un iros s!a4 de osc /i %e ese se g,seau t,i&e cu 4o4oane. – De ce nai4a (aci astaK – #eK Tre%% scutur, din ca% con(u),. De ce &in %isiciK >i %!ac %isi – De ce !ucre)i %entru Eaahara. 5 un aorton de (iin&, uan,< o 4!esteat, de %i)d, Mat care nu (ace nici cît cenu/a unui ci%< de ce Tre%% , în/(,c, de 4ra&u! cu care gesticu!a< /i %entru o c!i%, 9a gîndit c, a deeni io!ent,. +euracheu! se tre)i greoi. >n !oc de asta< îi !u, 4ra&u! /i /i9! %use cu a(ec&iune în =uru! ueri!or< tr,gîndu9i (a&a ai a%roa%e de a ei. #!i%i s%re ine ca o 4u(ni&,. – scu!t,. "r, o %au), ascu!tat< în %aharu! ti% ce ei Tre%% încrunt, concentrat,< !u, o!ung,. înghi&itur, !ung, din /i î! se %use =os cu gri=, exagerat,. J!utur, un deget s%re ine – +u =udeca dac, nu rei s, (ii =udecat or,i. O a!t, strad,< înc!inat,. Mersu! era dintr9o dat, ai u/or. Deasu%ra< ste!e!e !uinau %uternic< ai !i%e)i decît !e ,)use toat, s,%t,în, în Ba #it. M9a î%iedicat /i 9a o%rit s, !e %riesc< c,utînd #asa cu #oarne. 5ra cea. +e%otriit. Str,in. +u recuno/tea niic. O sudoare rece , n,%,di de su4 4ra&< /i deodat, %uncte!e c!are de (oc se,nau cu o rada din 5xterior< adunîndu9se %entru un 4o4ardaent %!anetar. Mar&ienii se întorceau. #redea c,9i %utea edea i/cîndu9se greoi %e (e!ia îngust, de cer de deasu%ra noastr, – Ooo. Tre%% , %rinse în c,dere< rî)înd. #e cau&i tu aco!o sus< greiereK +u era ceru! eu.
(evine rău. să-mi altă toaletă, dureros v#rf de cuţit #ncerc#nd #ndese luminată pe nas nişte pudrădepeputernic. care mi-a)ndat-o repp. Căile mele na%ale s#nt de"a uscate şi pudra tot cade #napoi, de parcă trupul meu ar fi de"a sătul. 2ntr-un cubicul din spatele meu se trae apa şi eu arunc o privire #n olinda mare. 8imm@ de +oto apare din cubicul, cu uniforma de luptă stropită 2I
de nămolul de la ?nnenin. 2n lumina aspră a băii faţa lui arată eBtrem de rău. – &-n reulă, amice= – Nu tocmai. Mă scarpin #n interiorul nasului, pe care #ncep să-l simt inflamat. u= Face un est de nu-fi-morocănos şi #naintea%ă #n olindă p#nă alături de mine. Apa ţ#şneşte din robinetul cu sen%or c#nd el se apleacă peste c$iuvetă şi #ncepe să se spele pe m#ini. Noroiul şi s#nele se di%olvă de pe m#inile lui şi formea%ă o supă roasă, dispăr#nd prin micul maelstrom al ăurii de scurere. 2i simt volumul l#nă umărul meu, dar sinurul său oc$i rămas m-a fiBat pe imainea din olindă şi nu pot, sau nu vreau, să mă #ntorc. – Jsta e un vis= 3idică din umeri şi continuă să-şi frece m#inile. – & limita, %ice. – 0imita a ce= A toate.lui suerea%ă că at#ta lucru ar trebui să fie evident. –&Bpresia – Credeam că #mi apari numai #n vise, spun, privind nepăsător la m#inile lui. & ceva #n nereulă cu eleI oric#t de multă murdărie ar curăţa 8imm@, dedesubt tot mai este. C$iuveta e plină de ea. – &i bine, e doar un mod de a o spune, amice. ise, $alucinaţii #n condiţii de stres puternic, sau c#nd #ţi distrui capul #n felul ăsta. oate astea s#nt limita, ve%i tu. Crăpăturile pe marinile realităţii. Acolo unde sf#rşesc proştii nenorociţi ca mine. – 8imm@, eşti mort. Am obosit să-ţi tot spun asta. – A-a, clatină el din cap. (ar tu trebuie să cobori p#nă "os #n crăpăturile astea ca să a"uni la mine. +upa de s#ne şi murdărie din c$iuvetă se subţia%ă, şi dintrodată #mi dau seama că atunci c#nd va dispărea, va dispărea şi 8imm@. – rei să spui Clatină trist din cap. – & prea complicat să trecem prin asta acum. Cre%i că putem manevra realitatea că putem & mai mult dec#t at#t,numai amice.pentru Mult mai mult. #nreistra bucăţi din ea. – 8imm@, %ic cu un est disperat, ce dracu o să fac= +e #ndepărtea%ă de c$iuvetă şi faţa lui ruinată r#n"eşte ur#t la mine. – Atac viral, spune el limpede. 2I8
2n$eţ amintindu-mi propriul meu striăt de-a lunul pla"ei. – 2ţi aminteşti ticăloşia asta, nu-i aşa= >i, cu apa picur#ndu-i pe m#ini, dispare ca o şmec$erie a unui ilu%ionist. – "ite ce9i< )ise Tre%% re)ona4i!< Eadin tre4uie s, intre într9un container ca s, (ie întru%at într9un cor% arti(icia!. B,nuiesc c, asta î&i o(er, cea ai 4un, %arte a )i!ei< înainte ca e! s, a(!e ,car dac, te9a oorît sau nu. – Dac, nu era cua iar întru%at de dou, ori. – +u. Gînde/te9te. 69a sc,%at !ui Eaahara. Ou!e< în oentu! de (a&, e! nu are resurse %entru chestii de genu! ,sta. 5 %e cont %ro%riu< /i cu Eaahara %e ure!e !ui< este strict !iitat. Jina!u! !ui Eadin se a%ro%ie< o s, e)i. – Eaahara o s,9! &in, în h,&uri exact atît de u!t cît o s, ai4, neoie de e! ca s, , aenin&e. – Mda< , rog. Tre%% %rii în %aharu! ei< stîn=enit,. Poate. "n a!t !oca!< nuit #a4!e sau cea sinoni< unde %e %ere&i erau ra(turi cu conducte co!orate %e coduri din care (ire!e &î/neau ca un %,r ar,iu sîros din teci!e %roiectate înadins cu cr,%,turi. La intera!e de9a !ungu! 4aru!ui se a(!au cîr!ige îne!ite cu ca4!uri su4&iri cu as%ect !eta! terinate cu ini9u(e sc!i%ind argintiu. >n aer deasu%ra 4aru!ui o iens, u(, ho!ogra(ic, sc!i%ea s%asodic în u)ica extraagant, care u%!ea !ocu! ca o a%,. Din ti% în ti%< co%onente!e %,reau s, se trans(ore în organe sexua!e< dar %osi4i! s, (i (ost doar ha!ucina&ii!e e!e %roduse de tetraet. St,tea !a 4ar< /i cea du!ceag (uega într9o scruier, !îng, cotu! eu. Du%, sentientu! de î4îcsea!, din %!,înii /i gîtu! eu< eu (ua. Baru! era ag!oerat dar eu su(erea strania coningere c, sînt singur. De cea!a!t, %arte a ea< cei!a!&i c!ien&i ai 4aru!ui erau conecta&i !a ca4!uri!e su4&iri< cu ochii i/cîndu9se su4 %!eoa%e care %,reau inete< cu guri!e strî4ate în =u,t,&i de surîsuri is,toare. "nu! dintre ei era Tre%%. 5ra singur. Lucruri care ar (i %utut (i gînduri se !oeau de %artea interioar, /!e(uit, a in&ii e!e. ridicat &igara /i a tras din ea< cu a,r,ciune. cu nu era ti% %entru gîndit. +u era ti% %entru 2II
Atac viral!!! gîndit. Str,)i!e trecînd %e su4 %icioare!e e!e a/a cu o!o)u! de !a 6nnenin trecea %e su4 4ocancii !ui @i cînd ergea a!,turi de ine în ise. Deci aşa o face. Jeeia cu 4u)e staco=ii care 'oate nu poţi #eK Ce=== Mu(a. 2ncerc să-ţi spun +u e ti% %entru +u e ti% +u $i în de%,rtare< ca un îrte= de a%,< ca su%a de noroi /i sînge scurgîndu9se de %e îini!e !ui @i în gaura din (undu! chiuetei Dis%,rînd din nou. Dar gînduri!e< ca /i )ori!e< erau ineita4i!e /i , g,sir,< o dat, cu )ori!e< %e ni/te tre%te a!4e de %iatr, care duceau în =os !a o a%, întunecat,. O arhitectur, grandioas, se în,!&a ag, în s%ate!e nostru /i !a ca%,tu! o%us a! !acu!ui %utea distinge co%aci în întunericu! deenind ra%id cenu/iu. +e a(!a într9un %arc. Tre%% se a%!ec, %este u,ru! eu /i9i o(eri o &igar,. !uat9 o din re(!ex< a tras o dat, a%oi a !,sat (uu! s, se scurg, în sus %rintre 4u)e!e e!e oi. Tre%% se gheui a!,turi de ine. "n %e/te i%osi4i! de are %!esc,i în a%, !a %icioare!e e!e. 5ra %rea erodat ca s, reac&ione). – Mutant< )ise Tre%% indi(erent,. – #a /i tine. Mici!e (rînturi de conersa&ie a!unecar, %e a%,. – O s, ai neoie de ana!ge)iceK – Pro4a4i!. >i si&ea interioru! ca%u!ui. – Da. >i întinse o (o!ie de ca%su!e de cu!ori i%resionante< (,r, niciun coentariu. – #e9ai de gînd s, (aciK ridicat din ueri. – O s, , întorc. O s, (ac ce i s9a s%us.
2I
PRT5 0
CO!/I!GEREA COR$P'IE /IRAL0 Capito#u# Dou,-%ci i &apt% schi4at de trei ori taxiuri!e %e druu! de !a aero%ort< %!,tindu9! %e (iecare cu 4ani ghea&,< a%oi 9a ca)at într9o %ensiune din OaC!and. Oricine 9ar (i ur,rit e!ectronic ar (i %ierdut cea ti% ca s, , %rind,< /i de (a%t era destu! de sigur c, nu , ur,rea nieni. Se,na %u&in cu %aranoia – !a ura ure!or< acu !ucra %entru 4,ie&ii r,i< deci n9aeau niciun oti s, , ur,reasc,. Dar nu9i %!,cuse ironicu! păstrăm leătura a! !ui Tre%% cînd , ,)use %,r,sind terina!u! din Ba #it. De aseenea< înc, nu era (oarte sigur ce aea s, (ac< /i dac, eu nu /tia< cu siguran&, nu oia ca a!tcinea s, /tie. #aera de !a %ensiune aea /a%te sute o%t)eci /i /ase cana!e< ho!o%ornogra(ie /i a(aceri curente< toate cu rec!ae în cu!ori a%rinse< %e un ecran în stand4< un articu!at du4!u auto9 s%,!are care %u&ea a de)in(ectant /i o%at ca4in, de du/ carecu înce%ea s, se des%rind, de %erete!e de care (usese cînda !i%it,. aruncat o %riire a(ar, %rin unica (ereastr, urdar,. 5ra ie)u! no%&ii în Ba #it< /i c,dea o 4urni&, su4&ire. Terenu! !iit, dat de Ortega se a%ro%ia de (ina!. Jereastra d,dea %e un aco%eri/ înc!inat de 4eton a(!at !a )ece etri dedesu4t. Strada era /i ai =os. Deasu%ra< eta=u! su%erior în (or, de %agod, aco%erea nie!uri!e in(erioare /i strada su4 stre/ini !ungi. S%a&iu închis. Du%, un oent de de)4atere< a î%ins din (o!ie u!tia ca%su!, de !a Tre%% contra ahure!ii /i a înghi&it9o< a%oi a deschis (ereastra cît de încet a %utut< a s,rit a(ar, /i 9a !,sat s, atîrn în degete de raa in(erioar,. #hiar întins !a axi< tot ai aea o 4un, %arte din cei o%t etri de c,)ut. 2I7
Fii primitiv. 5i 4ine< nu %o&i (i ai %riiti decît s, esca!ade)i (erestre!e hote!u!ui în toiu! no%&ii. S%era ca aco%eri/u! s, (ie !a (e! de so!id %e cît %,rea. Mi9a dat druu!. !oit su%ra(a&a înc!inat, în od cores%un),tor< 9a rostogo!it %e o %arte /i 4rusc 9a %oenit înc, o dat, cu %icioare!e atîrnînd în go!. Su%ra(a&a era so!id,< dar !unecoas, ca 4e!aeed9u! %roas%,t /i eu a!uneca ra%id s%re argine. M9a a%,sat %e coate c,utînd s%ri=in< nu a g,sit /i a reu/it în u!tia c!i%, s, a%uc arginea ascu&it, a aco%eri/u!ui cu o în, cînd a c,)ut %este ea. -ece etri %în, în strad,. #u arginea aco%eri/u!ui t,indu9i %a!a< 9a 4a!ansat %u&in într9un 4ra&< încercînd s, identi(ic %osi4i!e!e o4staco!e în c,derea ea< cu ar (i !,)i de gunoi sau a/ini %arcate< a%oi a renun&at /i i9a dat druu!. Paa=u! se a%ro%ie /i , i)4i cu %utere< dar niic ascu&it nu se a!,tur, i%actu!ui /i cînd 9a rostogo!it nu aîn dat %este/iteuta ag!oerare de !,)i de gunoi. M9a ridicat %icioare 9a ascuns în cea ai a%ro%iat, u4r,. Du%, )ece inute /i o serie a!eatoare de str,)i< a a=uns !a un /ir de taxiuri în a/te%tare< a %,/it re%ede a(ar, din ascun),toarea ea /i 9a suit în ce! de9a! cinci!ea. recitat codu! secret a! !ui Ortega /i ne9a ridicat în aer. – #od acce%tat. Ti% de sosire a%roxiati< trei)eci /i cinci de inute. +e9a îndre%tat s%re Go!(< a%oi în !argu! ,rii. Prea u!te uchii. #on&inutu! (ragentat a! no%&ii trecute 4o!4orosea în creieru! eu ca o cior4, de %e/te neg!i=ent %re%arat,. Buc,&i necoesti4i!e a%,reau !a su%ra(a&,< se roteau %e curen&ii eoriei /i se scu(undau iar. Tre%% conectat, !a 4ar !a #a4!e. @i de Soto s%,!îndu9/i îini!e aco%erite de sînge. Ja&a !ui RCer ho!4îndu9se !a ine din steaua s%art, a og!in)ii. Eaahara era %e undea %e aco!o< %retin)înd c, oartea !ui Bancro(t (usese sinucidere dar dorindu9/i s(îr/itu! anchetei< !a (e! ca Ortega /i %o!i&ia din Ba #it. Eaahara< care cea des%re re!a&ia des%re ea cu Miria Bancro(t< /tia cîte /tia cea cîte des%re Laurens Bancro(t< Eadin. #oada ahure!ii e!e se )îrco!i ca a unui scor%ion< !u%tînd cu greutatea acuu!îndu9se !ent a ana!ge)ice!or !ui Tre%%. Tre%%< asasinu! a%o!ogetic -en %e care eu o ucisese /i care se întorsese a%arent (,r, ranchiun, %entru c, nu aea cu s,9/i ainteasc,F 2?
%entru c,< în cuinte!e ei< nu i se întî%!ase ei. 'entru că dacă cineva #l poate convine pe 0aurens 1ancroft că a murit de propria lui m#nă, acela eşti tu. Tre%%< conectat,< !a #a4!e. Atac viral. 2ţi aminteşti ticăloşia asta, nu-i aşa= Ochii !ui Bancro(t s(rede!indu9i %e ai ei %e 4a!conu! de !a #asa So!ar,. Nu s#nt enul de om care să-şi ia propria viaţă, şi chiar dac, a/ (i< n-aş fi făcut-o de m#ntuială #n felul ăsta. (acă ar fi fost intenţia mea să mor, nu ai vorbi acum cu mine. $i a%oi< într9o str,(u!gerare or4itoare< a /tiut ce aea s, (ac. Taxiu! înce%u s, co4oare. – Ba)a este insta4i!,< s%use a/ina (,r, rost< cînd a ateri)at %e o %unte c!,tinîndu9se. e&i gri=,. introdus 4anii în (ant, /i tra%a se deschise c,tre !oca&ia sigur, !uica4!uri Ortega.deOo&e!< %!at(or, dedeateri)are scurt,< %ara%e&ia din /i dinco!o ei area<eta!ic, toate acestea ca ni/te ridic,turi negre de a%, su4 ceru! no%&ii aco%erit de nori /i 4urni&, %uternic,. co4orît atent /i 9a a%ucat de cea ai a%ro%iat, 4a!ustrad,< în ti% ce taxiu! se în,!&, /i (u re%ede înghi&it de %erdeaua i/c,toare de %!oaie. #înd (aruri!e de naiga&ie nu se ai ,)ur,< i9a îndre%tat aten&ia c,tre asu! %e care , a(!a. P!at(ora de ateri)are era situat, !a %u%a< /i din !ocu! unde , ag,&ase de 4a!ustrad, %utea edea întreaga !ungie a naei. P,rea s, ai4, reo dou,)eci de etri< ca dou, treii din diensiunea unui trau!er din Mi!!s%ort< dar u!t ai îngust. Modu!e!e %un&ii aeau con(igura&ia !in,< co%act, a unui design destinat su%raie&uirii în ca) de (urtun,< dar în ciuda a%aren&ei sa!e o(icia!e nieni nu !9ar (i considerat reodat, un as de unc,. #atarge de!icate te!esco%ice erau ridicate !a a%roxiati =u,tatea în,!&iii în dou, %uncte a!e %un&ii /i un 4o%res ascu&it î%ungea în (a&a %rorei de (or, conic,. 5ra un iaht. #asa %!utitoare a unui 4og,ta/. O !uin, se re,rs, dintr9un 4oca%ort de %e %untea s%ate /i Ortega a%,ru< su(icient de de%arte ca s,9i (ac, sendin s, co4or de %e %!at(ora de ateri)are. g,&îndu9i cu %utere degete!e de %ara%et< 9a asigurat contra i/c,ri!or asu!ui /i i9a croit dru %e cîtea tre%te situate de o %arte a %!at(orei< a%oi %este %unte %în, !a 4oca%ort. îrte=uri!e de %!oaie ,turau asu!< 21
(,cîndu9, s, , gr,4esc î%otria oin&ei e!e. >n (întîna de !uin, enind din tra%a deschis, a ,)ut un a!t set de tre%te< ai a4ru%te< /i a reu/it s, co4or %e scara îngust, în c,!dura o(erit,. Deasu%ra ea tra%a se închise !in cu un 4î)îit. – "nde nai4a ai (ostK se r,sti Ortega. Du%, un oent cît s,9i /terg a%a din %,r< a %riit în =ur. Dac, asta era casa %!utitoare a unui 4og,ta/< 4og,ta/u! res%ecti nu ai trecuse %e acas, de u!t. Mo4i!a era stocat, %e !aturi!e înc,%erii în care co4orîse< aco%erit, cu %!astic sei9o%ac< iar ra(turi!e din icu! 4ar situat într9o ni/, erau goa!e. O4!oane!e de !a (erestre erau toate co4orîte. "/i!e de !a a4e!e ca%ete a!e înc,%erii erau deschise s%re ceea ce %,reau ni/te s%a&ii !a (e! de %!ine de o!ii. #u toate acestea< iahtu! irosea a 4og,&ia care î! crease. Scaune!e /i ese!e de su4 %!astic erau din !en !ustruit închis !a cu!oare< ca /i %anouri!e de %e %ere&ii des%,r&itori /i u/i< iar %e %ode!e!e ceruite de su4 e!eînse întindeau cooare. R,,/i&e!e decoru!ui erau%icioare!e de aseenea tonuri întunecate< cu %icturi care %,reau srcina!e %e %ere&i. "na era din /coa!a e%atic,< ruine!e sche!etice a!e unui /antier naa! ar&ian în a%us< cea!a!t, cea a4stract %entru care nu aea %reg,tirea cu!tura!, s9o inter%rete). Ortega st,tea în i=!ocu! a toate acestea< cu %,ru! ciu(u!it /i uitîndu9se urît !a ine dintr9un chiono de ,tase care %resu%unea c, %roenea din gardero4a de !a 4ord. – 5 o %oeste !ung,. trecut %e !îng, ea ca s, arunc o %riire %rin cea ai a%ro%iat, u/, Mi9ar %rinde 4ine o ca(ea< dac, 4uc,t,ria e deschis,. Doritoru!. "n %at are< oa!< a/e)at între ni/te og!in)i %e de9 a9ntregu! de!icioase< cu o %,tur, /i(onat, /i aruncat, în gra4, într9 o %arte. M, întorcea s%re cea!a!t, u/, cînd ea , %,!ui. M9a c!,tinat în !atera!. +u era o !oitur, atît de %uternic, cu (usese cea %e care i9o a%!icase !ui Su!!ian în restaurant< dar %!ecase din %o)i&ie ertica!, /i cu ai u!t e!an decît %eritea înc!inarea %un&ii. #ocCtai!u! de ahurea!, /i ana!ge)ice nu a=uta. +9a c,)ut< dar a a%roa%e. echi!i4ru!< a dus o în, !a o4ra) /i (ost 9a ho!4at Rec,%,tîndu9i !a Ortega< care , (ixa cu dou, %ete de cu!oare ar)înd deasu%ra (iec,rui %oete. – "ite< îi %are r,u dac, te9a tre)it< dar – Tic,!osu!e< /uier, ea s%re ine. Tic,!os incinos. – +u sînt sigur c, 22
– Tre4uia s, te (i arestat dracu!ui< Eoacs. r (i tre4uit s, te triit !a stocare %entru ce ai (,cut. >nce%ea s,9i %ierd ca!u!. – (,cut ceK D,9i dracu!ui un indiciu< Ortega< s%une9i ce se %etrece. – accesat ast,)i eoria endrix9u!ui< )ise Ortega rece. Mandatu! %re!iinar a (ost a%ro4at !a %rîn). Totu! din u!tia s,%t,în,. L9a re,)ut. Ju!gerarea ra%id, de (urie iritat, se stinse în interioru! eu %e ,sur, ce cuinte!e îi ie/eau din gur,. 5ra ca /i cu ar (i go!it o g,!eat, de a%, de are %este ca%u! eu. – Oh. – Da< nu era %rea u!t. Ortega se întoarse< î4r,&i/îndu9/i uerii în chiono< /i trecu %e !îng, ine s%re u/a neex%!orat,. – Deocadat, e/ti singuru! !ui c!ient. Tu /i i)itatorii t,i. urat9o într9o a doua caer, cu coor %e =os de unde dou, tre%te conduceau într9o 4uc,t,rie îngust, ascuns, %ar&ia! în s%ate!e unui %araan de !en. #ei!a!&i %ere&i con&ineau o4i!e sii!ar aco%erite cu ce!e din %ria înc,%ere< cu exce%&ia ca%,tu!ui o%us unde (o!ii!e de %!astic (useser, înde%,rtate de %e un ecran ideo de un etru %,trat /i de %e odu!e!e receierZ%!a4acC în a/te%tare. "n singur scaun cu s%,taru! dre%t era %!asat în (a&a ecranu!ui %e care înghe&ase iaginea de necon(undat a (e&ei !ui 5!ias RCer îngro%at, între coa%se!e des(,cute a!e !ui Miria Bancro(t. – 5 o te!ecoand, %e scaun< )ise Ortega< ea îns,/i te!ecoandat,. De ce nu te ui&i %u&in %în, î&i (ac eu o ca(eaK >%ros%,tea),9&i eoria. Du%, aia %o&i s, dai ni/te ex%!ica&ii. Dis%,ru în 4uc,t,rie (,r, s,9i dea /ansa s,9i r,s%und. înaintat s%re ecranu! o%rit< si&ind cu i se scurg %ic,turi !ichide %rin ,runtaie cînd iaginea îi readuse aintiri întinate de Merge +ine. >n îrte=u! haotic< insoniac a! u!tiei )i!e =u,tate< o uitase %e Miria Bancro(t< dar acu ea se întorcea !a ine< co%!e/indu9, cu %uterea ei /i intoxicîndu9, a/a cu o (,cuse îndes%re acea noa%te. "itase de aseenea dec!ara&ia !ui Rodrigo Bautista (ina!i)area certuri!or cu aoca&ii endrix9u!ui. Picioru! i se !oi de cea /i a %riit în =os %e coor. Pe %odea era o cea/c, de ca(ea !îng, scaun< înc, o treie %!in,. M, între4a cît de u!t din înregistr,ri!e hote!u!ui %arcursese Ortega. Mi9a aruncat ochii %e iaginea de %e ecran. Doar %în, aici a=unseseK #e 23
a!tcea ai ,)useK #u s, =ocK !uat te!ecoanda /i a înîrtit9o în îini. #oo%erarea !ui Ortega (usese %în, acu o %arte integrant, a %!anu!ui eu. Dac, aea s9o %ierd acu< aea neca)uri. >n interioru! eu ai rodea cea. O eo&ie %e care nu oia s9 o recunosc< %entru c, a o recunoa/te ar (i (ost o a4surditate c!inic,. O sen)a&ie care< în ciuda %reocu%,ri!or e!e !egate de ur,torii (actori din înregistr,ri!e hote!u!ui< era inti !egat, de iaginea curent, de %e ecran. @en,. Ru/ine. 4surd. scuturat din ca%. ! dracu!ui de stupid. – +u te ui&i. M9a întors /i a ,)ut9o %e Ortega cu cîte o cea/c, a4urind, în (iecare în,. O aro, de ca(ea aestecat, cu ro se ridica s%re ine. – Mu!&uesc. 5a !uat dintrede ce/ti /i /i9/i a sor4it din ea< încercînd s, cî/tig ti%. se una înde%,rt, ine încruci/a 4ra&e!e. – Deci. O sut, de otie %entru care Miria Bancro(t nu se %otrie/te %ro(i!u!ui. Suci ca%u! s%re ecran sta a! cîte!ea eK – Ortega< nu are niic de9a (ace – Sînt de acord c, Miria Bancro(t e îns%,iînt,toare< a/a ai )is. #!,tin, acu)ator din ca% /i 4,u din ca(eaua ei. +u /tiu< dar nu %rea %are tea, ceea ce se ede %e (a&a ta. – Ortega – Qreau s, te o%re/ti< )ice ea. #hiar a/a )ice< deru!ea), dac, nu9&i ain tras te!ecoanda de%arte de ea. – >i aintesc ce a )is. – tunci desigur î&i ainte/ti /i ica o(ert, dr,g,!a/, %e care &i9 a (,cut9o ca s, închi)i ca)u!< u!ti%!a – Ortega< nici tu nu ai rut s, anchete) ca)u!. Sinucidere c!ar,< ai s%us tu. sta nu însean, c, tu !9ai oorît< nu9i – Gura. Ortega , încon=ur, de %arc, a (i aut în îini cu&ite< nu ce/ti de ca(ea. i aco%erit9o. $i9n tot ti%u! ,sta tu erai cu nasu! îngro%at în %i)da ca unainenorocit – Dac, ai (i ,)ut /i ei restu!< /ti c, nude e ade,rat – c,uta un ton echi!i4rat %e care horonii !ui RCer nu i9! %eriteau. 69a s%us !ui #urtis c, nu sînt interesat. 69a s%us nai4ii asta acu dou, )i!e. – i idee ce ar (ace un %rocuror cu înregistrarea astaK Miria 20
Bancro(t încercînd s,9! cu%ere %e inestigatoru! so&u!ui ei cu (aoruri sexua!e i!ega!e. O< da< aditerea reîntru%,rii u!ti%!e< chiar nedoedit,< %oate da (oarte r,u !a tri4una!. – r (i achitat,. $tii c, a/a ar (i. – Dac, 4,r4atu! ei Mat rea s,9i &in, %artea. #eea ce %oate nu s9ar întî%!, dac, ar edea asta. +u e ace!a/i !ucru cu Lei!a Begin< s, /tii. De data asta ora!a e de %artea cea!a!t,. !u)ia !a ora!itate trecu s,getînd %rintre grani&e!e certei< dar în ace!a/i ti% a aut certitudinea incon(orta4i!, c, de (a%t era esen&ia!, în ceea ce se %etrecea aici. Mi9a aintit de dec!ara&ia critic, a !ui Bancro(t !a adresa cu!turii ora!e a P,întu!ui< /i 9 a între4at dac, e! ar %utea cu ade,rat s, se uite !a ca%u! eu între coa%se!e so&iei sa!e /i s, nu se sit, tr,dat. 5u încerca înc, s,9i dau seaa ce sit în %riin&a asta. – $i dac, tot or4i des%re acu)a&ii< Eoacs< nici ca%u! ,!a deteriorat %e care !9ai adus de !a Hei #!inic n9o s,9&i aduc, reo scutire. i!ega!, unei %.d.ai se u!t %ede%se/te P,înt cu cinci)eciRe&inerea %în, !a o sut, de aani< chiar dac, se%e doede/te c, ai întîi i9ai %r,=it ca%u!. – oia s,9&i s%un des%re asta. – oiai %e nai4a< %u(ni Ortega. +9aeai de gînd s,9i s%ui niic din ceea ce nu &i9ar (i (ost de (o!os. – "ite ce9i< c!inica oricu nu a îndr,)ni s, , acu)e. u %rea u!t de – Tic,!os arogant. #ea/ca de ca(ea i)4i în(undat %odeaua /i %unii i se înc!e/tar,. cu în ochii ei era (urie ade,rat,. – 5/ti exact ca e!< e/ti dracului exact ca e!. #re)i c, ae neoie de nenorocita de c!inic,< dac, ae înregistrarea cu tine %unînd în conge!atoru! hote!u!ui un ca% r,nit. co!o de unde ii tu asta nu e cri,< EoacsK Deca%itarea c!ar, – Stai o c!i%,. de%us %ro%ria ea cea/c, de ca(ea %e scaunu! de !îng, ine #a cine< exact ca cine sîntK – #eK – Tocai ai s%us c, sînt exact –– +u contea), ce9a s%us. Singuru! !ucru %e care î!>n&e!egi ce ai (,cut< EoacsK Brusc< sunetu! &î/ni de %e ecranu! din s%ate!e eu< geete !ichide /i )gootu! suc&iunii organice. %riit te!ecoanda înc!e/tat, în îna ea stîng,< c,utînd s, ,d cu de o dec!an/ase atît de ne%otriit< /i un gea,t adînc< (einin< îi 2
(,cu sînge!e s, i se r,suceasc, în stoac. %oi Ortega era %este ine< încercînd s,9i su!g, te!ecoanda din în,. – D,9i asta< o%re/te dracu!ui Pentru o c!i%, 9a !u%tat cu ea /i înc!e/tarea noastr, nu (,cu decît s, dea o!uu! ai tare. %oi< 4rusc< într9o i)4ucnire so!itar, de în&e!e%ciune< i9a dat druu! /i ea se %r,4u/i !îng, scaun< a%,sînd %e 4utoane. – %orc,ria asta. "r, o t,cere !ung,< %unctat, nuai de res%ira&ii!e noastre greoaie. Mi9a (ixat ochii %e una dintre (erestre!e aco%erite din %artea o%us, a caerei. Ortega< %r,4u/it, între %icioru! eu /i scaun< %ro4a4i! înc, se ai uita !a ecran. M9a gîndit o (rac&iune de secund, c, r,su(!,ri!e noastre î/i %otrieau ritu!. #înd 9a întors /i 9a a%!ecat s9o a=ut s, se ridice< ea se ridica de=a c,tre ine. Mîini!e noastre erau %e ce!,!a!t< cred< chiar înainte ca reunu! dintre noi s,9/i dea seaa ce se %etrece. (ost ca ca un or4ita!ii de)nod,înt. ntagonise!e circu!are se %r,4u/ir, în interior striindu9se /i ar)înd< %redîndu9ne unei graita&ii utua!e care atîrna ca ni/te !an&uri atunci cînd ne î%otriea ei< dar cedînd era ca o desc,rcare de (oc %rin neri. >ncerca aîndoi s, ne s,rut, /i s, rîde în ace!a/i ti%. Ortega gî(iia excitat, în ti% ce îini!e e!e a!unecau în interioru! chionou!ui< cu %a!e!e a!unecînd %este s(îrcuri!e as%re< ari /i înt,rite ca ni/te ca%ete de (rînghie /i %este sînii care se %otrieau în îini!e e!e ca /i cu ar (i (ost %roiecta&i s, se cui4,reasc, aco!o. #hionou! ie/i< !a înce%ut a!unecînd a%oi e!i4erîndu9se sucit u,r du%, u,r. a)îr!it geaca /i c,a/a dintr9o dat,< în ti% ce îini!e !ui Ortega se încurcau (renetic în cureaua ea< deschi)înd (eroaru! /i strecurînd o în, dur,< cu degete !ungi în deschi),tur,. >i %utea si&i 4,t,turi!e de !a 4a)a (iec,rui deget< (recînd. ie/it cua din caera cu ecranu! /i a a=uns %în, în ca4ina de !a %u%a %e care o ,)use ai deree. urat !eg,narea încordat, a %a/i!or !ui Ortega %rin caera interediar,< u/chii întin/i de9a !ungu! coa%se!or !ungi< /i tre4uie s, (i (ost /i RCer (e! deînu!t %re)ent cade /i og!in)i< ine< c,ci a!,s, si&it c, , întorc acas,. !a co!o< caera %!in, ea î/i ca%u! în =os %e !en=eria de)ordonat,< se ridic, /i 9a ,)ut %e ine însui a!unecînd în ea %în, în %!,se!e< cu un icnet< %entru c, acu ardea. rdea %e din,untru< cu%rin)îndu9, cu integritatea !ichid, a a%ei (ier4in&i din 4aie< g!o4uri!e ca!de a!e (ese!or ei însenîndu9i 28
/o!duri!e !a i%actu! (iec,rui atac. >n (a&a ea< s%ate!e ei se ridica /i se unduia ca un /ar%e /i %,ru! negru îi c,dea în cascad, de %e ca%u! a%!ecat într9o e!egan&, haotic,. >n og!in)i!e din =uru! eu !9 a ,)ut %e RCer întin)îndu9se s,9i cu%rind, sînii< a%oi întreg torace!e< rotun=iea ueri!or< /i în tot acest ti% ea se în,!&a /i se !eg,na ca oceanu! în =uru! naei. RCer /i Ortega ag,&a&i unu! de a!tu! ca ni/te aan&i reuni&i din reuri de !egend,. si&it %riu! c!iax str,4,tînd9o< dar (a%tu! c, o edea uitîndu9se !a ine< %rin %,ru! r,,/it< cu 4u)e!e des(,cute< 9a (,cut s, %ierd u!tie!e r,,/i&e de autocontro! /i 9a !i%it de (ore!e s%ate!ui /i (ese!or ei %în, cînd s%ase!e e!e se !ini/tir, în interioru! ei /i ne9a %r,4u/it %e %at. M9a si&it a!unecînd a(ar, din ea ca cea n,scîndu9se. #red c, ea înc, ai si&ea orgasu!. +iciunu! dintre noi nu s%use niic u!t ti%. asu! î/i continua druu! autoat iar în =uru! nostru r,cea!a %ericu!oas, a og!in)i!or ne în,!uia ca un a! înghe&at< aenin&înd s, ne ating, /i ast(e! s, înece intiitatea. >n cîtea oente ne9a (i (ixat gri=, %riiri!e asu%ra iagini!or noastre exterioare în !oc s, cu ne %rii unu! %e a!tu!. strecurat un 4ra& %e su4 coaste!e !ui Ortega /i a r,sturnat9o 4!înd %e o %arte< ast(e! încît s, st, ca ni/te !inguri. >n og!ind,< i9a g,sit ochii. – "nde ergeK a între4at9o încet. O ridicare din ueri< dar ea o (o!osi %entru a se !i%i /i ai u!t de ine. – "n cic!u %rograat< de9a !ungu! coastei %în, în aaii< î! încon=ur, /i a%oi ne întoarce. – $i nieni nu /tie c, sînte aiciK – +uai sate!i&ii. – "n gînd %!,cut. #ui a%ar&in toate asteaK Se contorsion, s, , %rieasc, %este u,r. – 5 a! !ui RCer. – Ooo%s. %riit e!a4orat în de%,rtare Jruos cooru! ,!a. #ontrar a/te%t,ri!or< i)4ucni în rîs. Se întoarse %e %at cu (a&a !a ine. Mîna i se ridic, /i9i atinse (a&a 4!înd< ca /i cu s9ar (i gîndit c, se %oate u/or< sau – Mi9a s%us< )gîria urur, ea< chiar c, e dis%,rea. o ne4unie. $tii< era doar tru%u!. – Ma=oritatea !ucruri!or sînt a/a. Gîndirea con/tient, nu are %rea u!t de9a (ace cu toate chestii!e astea. +9are %rea u!t de9a (ace cu odu! în care ne tr,i ie&i!e< %unct< dac, ar (i s,9i cre)i 2I
%e %siho!ogi. 5 %u&in ra&iona!is< cea ai are %arte enind u!te9 rior. Pune restu! %e seaa horoni!or< instinctu!ui genetic /i (erooni!or %entru o a4ordare corect,. Trist dar ade,rat. Degete!e ei urar, o !inie descendent, %e !atera!a (e&ei e!e. – +u cred c, e trist. #eea ce (ace în rest e trist. – Eristin Ortega. 69a !uat degetu! /i i !9a strîns u/or Tu chiar e/ti o nenorocit, de !udit,< nu9i a/aK Pentru nue!e !ui Dune)eu< cu ai a=uns s, ai eseria astaK Ridic, din nou din ueri. – Jai!ie de %o!i&i/ti. Tata a (ost %o!i&ist. Bunica a (ost %o!i&ist,. $tii cu se întî%!,. – +u din ex%erien&,. – +u. >ntinse a%atic un %icior !ung s%re taanu! cu og!in)i Presu%un c, nu. M9a întins %este cî%ia %întecu!ui ei /i i9a %!i4at îna %e !ungiea coa%sei %în, !a genunchi< s,!tîndu9i9o u/or /i a%ro%iindu9i guraînca s,9i s,rut O%use 4!înd dunga de %,rs!a4,< %u4ian ras aco!o unde co4ora des%ic,tur,. o re)isten&, %oate gîndindu9se !a scena din caera cea!a!t,< sau %oate doar !a sucuri!e noastre aestecate care se scurgeau din tru%u! ei< a%oi ced, /i des(,cu %icioare!e su4 ine. 69a ridicat cea!a!t, coa%s, %e u,r /i i9a cu(undat (a&a în ea. De data asta< orgasu! eni cu &i%ete înte&ite %e care ea !e 4!oca în gît de (iecare dat, cu încord,ri %uternice a!e u/chi!or de !a 4a)a stoacu!ui< în ti% ce întregu! cor% îi a!uneca înainte /i îna%oi %e %at iar /o!duri!e se s,!tau în sus< (recînd carnea oa!e în gura ea. La un anuit %unct trecuse %e o s%anio!, %ronun&at, o!atec< a!e c,rei tonuri îi )gînd,reau %ro%ria9i excitare< /i cînd ea în&e%eni în ce!e din ur,< a (ost ca%a4i! s, intru în ea direct< strîngînd9o în 4ra&e /i scu(undîndu9i !i4a în gura ei în %riu! s,rut %e care9! î%,r&ea de cînd a=unsese în %at. +e9a i/cat încet< c,utînd ritu! ,rii de a(ar, /i rîsu! %riei noastre î4r,&i/,ri. P,ru s, dure)e u!t ti%< ti% %entru or4it< de !a urure a%atice !a 4o!4orose!i excitate< %entru odi(ic,ri de %o)i&ie /i u/c,turi u/oare< %entru înc!e/tarea îini!or< /i în tot acest un sentient de !iit, a re,rs,rii care îi r,nea ochii. Dinti% aceast, u!ti,< insu%orta4i!, %resiune< ai u!t decît din orice a!tcea< i9a dat în ce!e din ur, druu! /i a e=acu!at în ea< si&ind9o cu îi înea), u!tia t,rie %entru %ro%riu! ei (ina! treur,tor. 2n Corpul Mesaerilor iei ceea ce ţi se oferă, s%unea irginia 2
idaura undea %e coridoare!e aintiri!or e!e. >i uneori asta trebuie să fie de a"uns. #înd ne9a des%,r&it %entru a doua oar,< greutatea u!tie!or dou,)eci /i %atru de ore eni %este ine ca unu! dintre cooare!e gre!e din caera cea!a!t, /i con/tien&a a!unec, tre%tat su4 c,!dura crescînd, de su4 e!. "!tie!e e!e i%resii !i%e)i (ur, des%re un cor% !ung a!,turi de ine reinsta!îndu9se cu sînii a%,sa&i se s%ate!e eu< un 4ra& cu%rin)îndu9, /i înc!e/tarea ciudat de con(orta4i!, a %icioare!or< a!e e!e în a!e ei< ca ni/te îini. Pro9 cese!e gîndirii e!e încetineau. #eea ce &i se o(er,. "neori. De a=uns.
Capito#u# Dou,-%ci i Opt #înd 9a tre)it< ea dis%,ruse. Luina Tanga=u! soare!ui asu!ui intra în ca4in, %rin cîtea neaco%erite. a%roa%e c, încetase< dar sehu4!ouri c!,tina su(icient cît s,9i arate< a!ternati< un cer a!4astru cu dungi ori)onta!e de nori /i dedesu4t o are re!ati ca!,. "ndea< cinea (,cea ca(ea /i %r,=ea carne a(uat,. stat un ti% întins nei/cat< cu!egînd cîr%e!e î%r,/tiate a!e in&ii e!e /i încercînd s, asa4!e) din e!e o hain, re)ona4i!,. #e s,9i s%un !ui OrtegaK #ît de u!t< /i su4 ce (or,K #ondi&ionarea de Mesager se tre)ea a!ene< ca cea tîrît a(ar, dintr9o !a/tin,. !,sat9o s, se r,stoarne /i s, se scu(unde !a !oc< a4sor4it, în %ete!e de soare de %e cearcea(u! de !îng, ca%u! eu. #!inchetu! %ahare!or enind dins%re u/, , readuse !a rea!itate. Ortega st,tea în %rag %urtînd un tricou cu inscri%&ia +" R5-OL"N656 83 %e care +"9u! (usese o%sit sti!i)at cu o cruce ro/ie %este care era su%ra%us un categoric D in aceea/i cu!oare. #o!oane!e %icioare!or ei goa!e dis%,reau su4 tricou de %arc, ar (i %utut continua !a in(init în interior. Mîini!e ei &ineau în echi!i4ru o ta, înc,rcat, cu icu! de=un %entru un întreg escadron. ,)îndu9 , trea)< î/i scutur, %,ru! de %e ochi /i )î4i strî4. /a i9a totu!. – $i c, ce ai de s%us gînd s, (aciK ridicat din ueri /i a (ixat !argu! ,rii< strîngînd din ochi din cau)a str,!ucirii. Oceanu! %,rea ai %!at< ai asi decît %e Luea !ui ar!an. Sus %e %unte< iensitatea !ui co%!e/ea iar iahtu! 27
%,rea deodat, o =uc,rie de co%i!. – O s, (ac ceea ce rea Eaahara. #eea ce rea Miria Bancro(t. #eea ce rei tu. #eea ce se %are c, rea nai4ii toat, !uea. O s, îngro% ca)u!. – #re)i c, %e Bancro(t !9a ars EaaharaK – /a se %are. Sau ea î! ascunde %e ce! care a (,cut9o. +u ai contea),. O are %e Sarah< asta9i tot ce contea), acu. – O %ute acu)a de r,%ire. Re&inerea de %.d. atrage – #inci)eci %în, !a o sut,< da< a )î4it ag. au)it noa%tea trecut,. Dar ea nu e direct i%!icat,< tre4uie s, ai4, un su4sidiar. – Pute o4&ine andate care – 5 o 4!esteat, de Mat< Eristin. O s, ne îning, (,r, s,9i creasc, ,car %u!su!. Oricu< nu asta e %ro4!ea aici. 6ediat ce oi (ace o i/care î%otria ei< o s9o arunce %e Sarah în irtua!. #ît durea), %în, cînd andate!e oastre cu ra), !ung, s, intre în igoareK –Oreo dou, )i!e<%este dac,(a&a sînt!ui o urgen&, O+". u4r, trecu Ortega în ti% ce s%unea asta. Se a%!ec, %este %ara%et /i %rii în =os. – 5xact. >n irtua! însean, cea ai are %arte dintr9un an. Sarah nu e Mesager< nu are niciun (e! de condi&ionare. #eea ce Eaahara %oate s,9i (ac, în o%t sau nou, !uni irtua!e ar trans(ora o inte nora!, în terci. r (i distrus, %sihic cînd a scoate9o de aco!o. (acă o scoate de aco!o< /i oricu eu nici ,car nu , #ndesc s9o !as s, treac, %rintr9o singur, secund, de – OE. Ortega %use o în, %e u,ru! eu OE. >i %are r,u. M9a în(iorat u/or< nu era sigur dac, din cau)a 4ri)ei ,rii sau a carcere!or irtua!e a!e !ui Eaahara. – +9ai de ce. – Sînt %o!i&ist. 5 în natura ea s, caut c,i de a9i %rinde %e 4,ie&ii r,i. sta e. ridicat %riirea /i i9a o(erit un )î4et %a!id. – 5u sînt Mesager. 5 în natura ea s, caut c,i de a9i ru%e gîtu! !ui Eaahara. c,utat. +u sînt aseenea c,i. dederee r,s%unssau eraai stîn=enit< %,tat de o a4ia!en&, care-î4etu! /tia c,eiai tîr)iu ne a a=unge din ur,. – Eristin< uite ce9i. g,sit o %osi4i!itate. S,9! int cît ai coning,tor %e Bancro(t /i s, închid ca)u!. 5 i!ega!< (oarte i!ega!< dar nieni i%ortant nu a aea de su(erit. +u tre4uie s,9&i s%un des%re ce e or4a. Dac, nu rei tu s, /tii. 27?
Se gîndi un ti%< cu ochii sondînd a%a din =uru! iahtu!ui< ca /i cu r,s%unsu! ar (i înotat aco!o< &inînd %asu! cu noi. M9a %!i4at de9a !ungu! %ara%etu!ui ca s,9i dau ti%< a%!ecîndu9i ca%u! %e s%ate ca s, scane) cu%o!a a!4astr, a ceru!ui de deasu%ra noastr, /i gîndindu9, !a sistee!e de su%raeghere or4ita!e. >n i=!ocu! unui ocean a%arent nes(îr/it< îne!it în siguran&a high9tech a iahtu!ui< era u/or de cre)ut c, te %o&i ascunde de Eaahare!e /i Bancro(t9ii acestei !ui< dar acest (e! de a te ascunde dis%,ruse cu seco!e în ur,. (acă ei te vor, scrisese cînda un tîn,r Vue!!ist des%re e!ita conduc,toare a Luii !ui ar!an< mai devreme sau mai t#r%iu te vor scoate de pe lob, ca petele de praf interesant de pe un artefact marţian. (acă vei traversa olful dintre stele, ei ar putea veni după tine. (acă vei intra la stocare pentru c#teva secole, ei vor fi acolo aştept#ndu-te, nou-clonaţi, c#nd te vei re#ntrupa. &i s#nt ceea ce c#ndva consideram %ei, aenţi mitici ai destinului, inevitabili aşa cum
Moartea, acelMoarte, biet ţăran pestepecoasa lui, nu mai este. 1iata nu muncitor, mai e unaplecat adversar măsură pentru atotputernicele te$noloii ale depo%itării de date pe carbonul modificat şi a recuperării lor. C#ndva trăiam terori%aţi de sosirea ei. Acum flirtăm scandalos cu demnitatea sa sobră, iar astfel de fiinţe nu-i permit nici măcar intrarea pe uşa din dos. (,cut o grias,. #o%arat, cu Eaahara< Moartea era un (!eac de trei %ara!e. M9a o%rit !a %rora /i a a!es un %unct de !a ori)ont %e care s,9! ur,resc %în, se hot,ra Ortega. 6agina&i9, c, a&i cunoscut %e cinea< cu u!t ti% în ur,. >%,r&i&i !ucruri< , cu(unda&i adînc unu! în ce!,!a!t. %oi , înde%,rta&i< ia&a , duce în direc&ii di(erite< !eg,turi!e nu ai sînt su(icient de %uternice. Sau %oate sînte&i des%,r&i&i de circustan&e externe. ni ai tîr)iu< întî!ni&i acea %ersoan,< în ace!a/i tru%< /i trece&i din nou %rin toate. #are s, (ie atrac&iaK 5 oare aceea/i %ersoan,K Pro4a4i! %oart, ace!a/i nue< a%roxiati ace!a/i as%ect (i)ic< dar asta o (ace s, (ie aceea/iK $i dac, nu< (ace asta ca !ucruri!e care s9au schi4at s, (ie nei%ortante sau %eri(ericeK Oaenii se schi4,< dar cîtun de (e! u!tK #înda!era co%i! credea c, exist, o %ersoan, esen&ia!,< de ie) %ersona!it,&ii în =uru! c,ruia (actorii de su%ra(a&, %ot eo!ua /i se %ot schi4a (,r, s, deteriore)e %ersona!itatea ini&ia!,. Mai tîr)iu< a înce%ut s, ,d c, aceasta era o eroare de %erce%&ie %roocat, de eta(ore!e în care o4i/nuia s, ne încadr,. #eea ce consider, %ersona!itate nu e 271
ai u!t decît o (or, trec,toare a unuia dintre a!uri!e din (a&a ea. Sau< încetinind !a o ite), ai uan,< (ora unei dune de nisi%. Jora ca r,s%uns !a stiu!i. uitu!< graita&ia< educa&ia. %renta genetic,. Toate su%use ero)iunii /i schi4,rii. Singuru! od de a îninge asta era stocarea %entru totdeauna. Aşa cum un seBtant primitiv funcţionea%ă pe ba%a ilu%iei că soarele şi stelele se rotesc #n "urul planetei pe care ne aflăm, la fel simţurile noastre ne dau ilu%ia stabilităţii #n univers, iar noi o acceptăm, pentru că fără această acceptare nu se poate face nimic. irginia idaura< %!i4îndu9se %rin sa!a de seinar< %ierdut, în discurs. (ar faptul că un seBtant vă permite să naviaţi cu preci%ie peste ocean nu #nseamnă că soarele şi stelele se rotesc #n "urul nostru. 'entru tot ceea ce facem noi, ca civili%aţie, ca indivi%i, universul nu este stabil, şi la fel nimic din interiorul lui. +telele se auto-consumă, universul #nsuşi se dilată, şi noi #nşine s#ntem compuşi din materie
#n fluB constant. de celule adăpostite #n alianţe #ntr-un temporare, reproduc#ndu-se şi Colonii descompun#ndu-se, nor incandescent de impulsuri electrice şi stocate precar pe o memorie codificată de carbon. Aceasta este realitatea, aceasta este conştiinţa de sine, şi percepţia sa, bine#nţeles, vă va ameţi. )nii dintre voi au făcut parte din Comandamentul idului, şi fără #ndoială vă veţi #ndi că v-aţi confruntat acolo cu ameţeala eBistenţei. "n )î4et su4&ire. ă promit că momentele *en de care poate v-aţi bucurat #n spaţiu nu s#nt mai mult dec#t #nceputul a ceea ce va trebui să #nvăţaţi aici. Absolut tot ceea ce veţi reali%a ca Mesaeri trebuie să se ba%e%e pe #nţeleerea faptului că nu eBistă nimic altceva dec#t fluB. C$iar şi tot ceea ce veţi voi să percepeţi ca Mesaeri, nu numai să creaţi sau să reali%aţi, trebuie să fie obţinut din acest fluB. ă doresc noroc. Dac, nu %o&i ,car s, întî!ne/ti aceea/i %ersoan, de dou, ori într9o ia&,< într9un singur tru%< ce s%une asta des%re toate ace!e (ai!ii /i %rieteni care a/tea%t, !a Don!oad #entra! %e cinea %e care !9au cunoscut cînda %riindu9i %rin ochii unui str,in. #u %oate a/a cea s, se a%ro%ie ,car de a (i aceea/i %ersoan,K $i cu se %otrie/te asta cu o (eeie consuat, de %asiune %entru un str,in %urtînd tru%u! %e care !9a iu4it cînda. 5 ai a%roa%e< sau ai de%arteK $i de (a%t< unde se %otrie/te aici str,inu! care i9a r,s%unsK 272
au)it9o enind s%re ine %e !îng, %ara%et. Se o%ri !a cî&ia %a/i distan&, /i î/i drese u/or g!asu!. Mi9a re%riat un )î4et /i 9a întors. – +u &i9a s%us cu a a=uns RCer s, %osede toate astea< nu9i a/aK – +u %,rea oentu! s, între4. – +u. Surîsu! i se stinse ca ,turat de 4ri), L9a (urat. #u cî&ia ani în ur,< cînd înc, ai !ucra !a Jurturi de Tru%uri. %ar&inea unui negustor de c!one i%ortant din Sidne. RCer a %riit ca)u! deoarece ti%u! ,sta %!asa ar(, deteriorat, %rin c!inici!e de %e #oasta de est. (ost coo%tat într9o tru%, de asa!t !oca!, /i au încercat s,9! %rind, %e ti% în %ort. Mu!te î%u/c,turi< o u!&ie de oaeni or&i. – $i u!te distrugeri. %ro4,. – co!o !ucruri!e se (ac în od di(erit. #ea ai are %arte a tre4uri!or %o!i&iei sînt %re!uate contractorii %articu!ari. Guernu! !oca! îi anerea), %rin !egareade%!,&i!or de 4unuri!e criina!i!or %e care îi %rind. – 6nteresant stiu!ent< a )is gînditor. Tre4uie s, duc, !a %rinderea u!tor oaeni 4oga&i. – Da< ei a/a s%un c, (unc&ionea),. 6ahtu! a (ost %artea !ui RCer. (,cut u!t, unc, de teren %entru ca)u! ,sta< /i a (ost r,nit în schi4u! de (ocuri. ocea ei era curios de indi(erent, cînd re!ata aceste deta!ii< /i %entru o c!i%, a si&it c, RCer era de%arte. – De aco!o are cicatricea de su4 ochi /i chestia aia de %e 4ra&. "n %isto! cu ca4!uri. – "rît. >n ciuda oin&ei e!e a si&it o u/oar, tres,rire în 4ra&u! cu cicatrici. Mai ausese de9a (ace cu %istoa!e!e cu ca4!uri< /i nu , 4ucurase %rea u!t de întî!nire. – 5xact. Ma=oritatea oaeni!or au considerat c, RCer a eritat (iecare nit din asu! ,sta. Pro4!ea este c, %o!itica de aici din Ba #it s%une c, o(i&erii de %o!i&ie nu %ot %,stra daruri!e< 4onusuri!e sau– orice a!te %reii %entru ac&iuni care (ac %arte din datoria !or. >n&e!eg ra&ionaentu!. – Mda< /i eu. Dar nu /i RCer. %!,tit un Scu(und,tor !a îna a doua s, /tearg, date!e naei /i s9o reînregistre)e %rintr9o (ir, discret,. %retins c, are neoie de o !oca&ie de siguran&,< dac, reodat, ar tre4ui s, ascund, %e cinea. 273
)î4it %u&in. – S!,4u&. Dar îi %!ace sti!u!. Oare o (i ace!a/i Scu(und,tor care !9a turnat !a Seatt!eK – i eorie 4un,. Da< exact ace!a/i. +acho cu!. Bautista s%une %oe/ti (ruoase< nu9i a/aK – i ,)ut /i asta< deciK – Da. >n od nora!< i9a/ )4ura ca%u! !ui Bautista %entru %rostii!e astea de %rotector %aterna!. #a /i cu eu a/ aea neoie de s%ri=in eo&iona!. trecut %rin dou, dior&uri nenorocite /i nu are nici %atru)eci de ani. Prii gînditoare area înc, nu a aut ti% s, , con(runt cu e!. (ost %rea ocu%at, cu tine. "ite< Eoacs< otiu! %entru care î&i s%un toate astea e c, RCer a (urat asu! /i a înc,!cat !egea de %e #oasta de est. $tiu. – $i tu nu ai (,cut niic< a ghicit eu. – +iic. >/i %rii îini!e< cu %a!e!e întoarse în sus O(< !a nai4a< Eoacs< %e cine re s, %,c,!iK +ici eu nu sînt un înger. scos rahatu!s,din era în custodia M9ai ,)ut. r /i (i tre4uit te (iEadin arestatcît %entru 4,taia de !a %o!i&iei. @err;s /i te9 a !,sat s, %!eci. – 5rai %rea o4osit, ca s, ai (aci ra%oarte< din cîte îi aintesc. – Mda< a/a e. -î4i< a%oi se întoarse s, , %rieasc, în ochi< c,utînd %e (a&a !ui RCer un sen c, ar %utea aea încredere în ine. – S%ui c, ai de gînd s, înca!ci !egea< dar nieni nu a aea de su(erit. #orectK – +ieni i%ortant< a corectat9o cu 4!înde&e. D,du încet din ca% ca %entru sine< ca o %ersoan, care cînt,re/te un arguent coning,tor susce%ti4i! s,9i schi4e cu ade,rat o%inii!e. – De ce ai neoieK M9a des%rins de %ara%et. – O !ist, cu 4orde!uri!e de %e #oasta de est< %entru înce%ut. Locuri care (o!osesc chestii irtua!e. Du%, aia< ar (i ai 4ine s, ne întoarce în ora/. +u reau s9o sun %e Eaahara de aici. 5a c!i%i. – Borde!uri irtua!eK – Da. $i ce!e ixte. De (a%t< hai s, (ie orice !oc de %e #oasta de est care (o!ose/te %ornogra(ie irtua!,. #u cît ai sordid, cu atît ai 4ine. O s,9i înd !ui Bancro(t un %achet atît de î%u&it încît n9 o s, rea s, se uite !a e! su(icient de a%roa%e ca s, ad, 270
i%er(ec&iuni!e. tît de r,u încît n9o s, rea nici ,car s, se #ndească !a e!.
Capito#u# Dou,-%ci i !ou, Lista !ui Ortega con&inea %este dou, ii de nue< (iecare aînd ad,ugat un scurt ra%ort de su%raeghere /i orice condanare de c,tre ,t,,ri!e Organice !egat, de anga=a&i sau de c!iente!,. >n (orat hard se întindea %e dou, sute de %agini< care înce%ur, s, se des(,/oare ca o e/ar(, !ung, de hîrtie iediat ce a trecut de %ria %agin,. încercat s, %arcurg !ista în taxi %e druu! de întoarcere în Ba #it< dar a renun&at cînd a ,)ut c, aenin&, s, ne co%!e/easc, %e aîndoi %e !ocuri!e din s%ate. Oricu nu aea che(. #ea ai are %arte din ine î/i dorea s, (i stat înc, gheuit %e %atu! de !a ca4ina de !a %u%a a iahtu!ui !ui RCer< i)o!at de (,r, restu! !uii /i %ro4!ee!e ei %rin sute de Ci!oetri de a!4astru ure. >ntors în a%artaentu! Hatchtoer< a triis9o %e Ortega a(ar, din caer, în ti% ce o suna %e Eaahara !a nu,ru! %e care i9! d,duse Tre%%. Tre%% (u cea care a%,ru %ria %e ecran< cu tr,9 s,turi!e %,tate de son. M9a între4at dac, st,tuse trea), toat, noa%tea încercînd s,9i dea de ur,. – ;+ea&a. #,sc, /i %ro4a4i! eri(ic, ci%u! intern a! unui ceas Du%, aia)a< adic,. "nde9ai (ostK – Prin î%re=urii. Tre%% î/i (rec, (,r, e!egan&, un ochi /i c,sc, din nou. – Te %rie/te. J,cea doar conersa&ie. #e9&i ai (ace ca%u!K – Mai 4ine< u!&uesc. reau s, or4esc cu Eaahara. – Sigur. >ntinse îna s%re ecran or4i ai tîr)iu. 5cranu! deeni neutru< o e!ice trico!or, des(,/urîndu9se aco%aniat, de un aran=aent de u)ic, de instruente cu coarde gre&os de du!ceag. scrî/nit din din&i. – TaCeshi9san. #a de o4icei< Eaahara înce%u în =a%one),< ca /i cu ar (i sta4i!it un %unct coun cu ine. – 5 nea/te%tat de deree. i e/ti 4une %entru ineK M9a înc,%,&înat s, or4esc în aang!ic,. – 5 o !inie sigur,K – >n ,sur, în care a/a cea este %osi4i!< da. 27
– o !ist, de cu%,r,turi. – D,9i druu!. – Pentru înce%ut< a neoie de acces !a un irus i!itar. De %re(erin&, Ra!ing 01< sau una din ariante!e de #ondoar. Tr,s,turi!e inte!igente a!e !ui Eaahara se as%rir, 4rusc. – irusu! de !a 6nneninK – Da. cu e deodat de un seco!< n9ar tre4ui s, (ie greu de o4&inut. %oi ai a neoie – Eoacs< cred c, ar (i ai 4ine s,9i ex%!ici ce %ui !a ca!e. ridicat o s%rîncean,. – în&e!es c, asta e %ro4!ea ea< /i c, nu rei s, (ii i%!icat,. – Dac, î&i o4&in o co%ie a irusu!ui Ra!ing< a/ )ice c, de=a sînt i%!icat,. Eaahara îi o(eri un )î4et ,surat /adar ce ai de gînd s, (aci cu e!K – Bancro(t s9a sinucis< ,sta e re)u!tatu! %e care î! rei< corectK O a%ro4are !ent,.s, existe un oti< a )is< înc,!)indu9, în – tunci tre4uie ciuda ea din cau)a structurii de a,giri %e care o inentase. J,cea ceea ce (usese antrenat s, (ac< /i , si&ea 4ine. Bancro(t are stocare te!ecoandat,< /i nu are !ogic, s,9/i (i %us ca%,t )i!e!or dac, nu aea un oti anue. "n oti (,r, !eg,tur, cu actu! (i)ic a! sinuciderii. "n oti cu ar (i autoconserarea. Ochii !ui Eaahara se îngustar,. – #ontinu,. – Bancro(t (recentea), în od curent 4orde!uri!e< rea!e /i irtua!e. Mi9a s%us9o chiar e! acu cîtea )i!e. $i nici nu e %rea %reten&ios în %riin&a ca!it,&ii sta4i!ientu!ui. cu< s, %resu%une c, are !oc un accident în unu! dintre ace!e irtua!e unde î/i scar%in, e! înc,riea. O scurgere accidenta!, de !a unu! dintre ace!e %rograe cu%!ite %e care nieni nu s9a ostenit ,car s, !e deschid, de )eci de ani. Dac, ergi !a o cas, cu nie! su(icient de sc,)ut< n9ai de unde s, /tii ce ar %utea s, )ac, %e aco!o. – irusu! Ra!ing. Eaahara ex%ir, ca /i cu /i9ar &inut ores%ira&ia – Lui Ra!ing arianta 01 îi ia(i circa sut, de a/te%tînd. inute s, se actie)e co%!et< du%, care e %rea tîr)iu ca s, ai (aci cea. M9a (or&at s,9i scot din inte iagini!e cu @i de Soto. – Ninta e containat, (,r, %utin&, de sc,%are. S, %resu%une c, Bancro(t a(!, asta %rin interediu! reunui siste de aerti)are. 278
Pentru a/a cea ar tre4ui s, (ie ca4!at intern. Dintr9odat, desco%er, c, ci%u! cortica! %e care î! %oart, /i creieru! !a care e conectat s9au irusat. Usta nu e un de)astru< dac, ai c!one /i stocare te!ecoandat,< dar – Transisia. Ja&a !ui Eaahara se !uin, cînd în&e!ese. – 5xact. r tre4ui s, (ac, cea ca s, o%reasc, transiterea irusu!ui !a co%ie î%reun, cu restu! %ersona!it,&ii sa!e. #u ur,toru! need!ecast urea), în acea noa%te< %oate chiar %este cîtea inute< exist, un singur od de a se asigura c, ci%u! cortica! de re)er, nu a (i containat. iat o î%u/c,tur, în ca%. – 6ngenios. – De asta a (,cut a%e!u!< eri(icarea orei. +u %utea aea încredere în %ro%riu! !ui ceas intern< era %osi4i! ca irusu! de=a s,9! (i dat %este ca%. So!en< Eaahara ridic, îini!e /i !or. a%!aud,. #înd terin,< î/i înc!e/t, îini!e /i , %rii !a %e edere deasu%ra – Joarte i%resionant. O s, o4&in iediat irusu! Ra!ing. i a!es un 4orde! irtua! %otriit în care s, (ie desc,rcatK – >nc, nu. irusu! nu e singuru! !ucru de care a neoie. reau ca tu s, aran=e)i e!i4erarea condi&ionat, /i reîntru%area !ui 6rene 5!!iott< în %re)ent de&inut, !a Ba #it #entra! su4 acu)a&ia de Scu(undare. De aseenea reau s, ana!i)e)i %osi4i!itatea de a o4&ine tru%u! ei srcina! de !a cei care !9au cu%,rat. Dac, e a(acerea unei (ire< ar tre4ui s, existe înregistr,ri. – O s9o (o!ose/ti %e aceast, 5!!iott %entru a desc,rca Ra!ing9 u!K – 5 eident c, e 4un,. – 5 eident c, a (ost %rins,< o4ser, Eaahara caustic. o u!&ie de oaeni care s, (ac, asta %entru tine. S%ecia!i/ti de îr( în intru)iune. +u ai neoie – Eaahara. Mi9a %,strat cu%,tu! cu greu< dar cea din iritarea ea se si&ea în treuru! ocii 5 a(acerea ea< &ine inte< nu reau ca oaenii t,i s, se 4age %este tot. Scoate9o %e 5!!iott din de%o)itare< ne a (i !oia!,. îna%oi %ro%riu! tru% /i a (i a noastr, %e ia&,./i/a reau eu s,D,9i (ac !ucruri!e< deci a/a o s, se întî%!e. a/te%tat. Eaahara r,ase un oent !i%sit, de ex%resie< a%oi îi ar,t, un a!t )î4et ca!i4rat cu gri=,. – Joarte 4ine. O (ace cu rei tu. Sînt conins, c, e/ti 27I
con/tient de riscuri!e %e care &i !e asui< /i de ceea ce ei %,&i dac, e/ue)i. O s, te contacte) a)i ai tîr)iu !a endrix. – #e se ai aude cu EadinK – Des%re Eadin nu se aude niic. Eaahara ai )î4i o dat,< /i !eg,tura se întreru%se. r,as %entru o c!i%, (ixînd ecranu! neutru< re,)înd %oestea ca /i cu ar (i (ost întins, în (a&a ea. ea sentientu! incon(orta4i! c, a/ (i s%us ade,ru! în i=!ocu! tuturor acestor a,giri. Sau< ai u!t< c, inciuni!e e!e atent înîrtite c,!cau %e ure!e ade,ru!ui< urînd aceea/i c,rare. O inciun, 4un, tre4uie s, (ie su(icient de a%roa%e de ade,r ca s,9/i extrag, su4stan&a din e!< dar aici era a!tcea< cea cu u!t ai agasant. M, si&ea ca un în,tor care ur,re/te o %anter, de !a/tin, %u&in %rea îndea%roa%e %entru a (i în !argu! !ui< /i se a/tea%t, în orice oent s9o ad, a%,rînd din !a/tin, în toat, oroarea ei de co!&i /i cîrcei. de,ru! se a(!a aco!o< undea. 5ra unridicat sentient greu dus de în!,turat. M9a /i 9a în 4uc,t,rie< unde Ortega (ora %rin (rigideru! a%roa%e go!. Luina din interior îi aco%erea tr,s,turi!e într9un od %e care nu9! ai ,)use %în, acu< /i su4 unu! din 4ra&e!e ridicate sînu! dre%t u%!ea tricou! oa!e< ca un (ruct< ca o a%,. Dorin&a de a o atinge îi d,dea înc,rii în %a!e. 5a ridic, ochii. – Tu nu g,te/tiK – ote!u! (ace totu!. ine %rin tra%,. #e reiK – reau s, ătesc cea. Renun&, s, ai caute %rin (rigider /i închise u/a O4&ii ceea ce reiK – #red c, da. D,9i hote!u!ui o !ist, de ingrediente. Sînt tig,i /i a!te !ucruri aco!o =os %e ra(t< cred. Dac, ai ai neoie de cea< cere hote!u!ui. O s, , uit %e !ist,. < /i< Eristin. >ntoarse ca%u! de !a ra(tu! %e care i9! indicase. – #a%u! !ui Mi!!er nu e aco!o. L9a %us a!,turi. Gura i se strînse %u&in. – $tiu unde ai %us ca%u! !ui Mi!!er< )ise. +u asta c,uta. #îtea inute ai tîr)iu< a/e)a&i %e %era)u! (erestrei /i cu !ista des(,/urîndu9se %în, !a "rar, %odea< a au)it ocea de =oas, a !ui oOrtega conersînd cu endrix. ni/te )goote !oituri< a!t, conersa&ie în,4u/it,< a%oi sunetu! u!eiu!ui încingîndu9se încet. Mi9a a!ungat neoia de o &igar, /i i9a cu(undat ca%u! în hîrtii. #,uta cea ce ,)use în (iecare )i a ie&ii e!e de tîn,r din +e%estF !ocuri în care îi %etrecuse anii de ado!escent< 27
str,du&e!e înguste a!e ici!or a(aceri care eiteau ho!ograe ie(tine %roi&înd !ucruri ca Mai bine dec#t realitatea, :amă lară de scenarii /i ise care se #ndeplinesc. +u tre4uia u!t ca s, în(iin&e)i un 4orde! irtua!. eai neoie doar de o (ir, /i s%a&iu %entru sicrie!e c!ien&i!or rînduite ertica!. So(turi!e ariau ca %re&< în (unc&ie de cît de e!a4orate /i de srcina!e erau< dar a/ini!e %e care se a%!icau %uteau (i de o4icei cu%,rate din sur%!usu! aratei< în rate. Dac, Bancro(t î/i che!tuia 4anii /i ti%u! în 4ioca4ine!e !ui @err< s9ar si&i ca acas, într9un ast(e! de !oc. Parcursese dou, treii de !ist,< /i o %arte din ce în ce ai are din aten&ia ea a!uneca îns%re aroe!e %roenind din 4uc,t,rie< cînd ochii i9au c,)ut %e un nue (ai!iar /i a în&e%enit 4rusc. re,)ut o (eeie cu %,r !ung negru /i 4u)e staco=ii. au)it ocea !ui Tre%%.
capul #n nori. reau să fim acolo #nainte de mie%ul nopţii. $i un /o(er cu cod de 4are. Nicio problemă. raficul pe coastă e le"er #n seara asta. $i (eeia cu 4u)e staco=ii. Cu capul #n nori. Aşa te simţi. 'oate nu-ţi permiţi să vii p#nă aici. "n cor în exta). (e la Case, de la Case, de la Case $i hîrtia o(icia!, din îini!e e!e. Cu Capul 2n Nori5 Casă acreditată de pe Coasta de est, produse reale şi virtuale, amplasament mobil aerian #n afara raniţelor de coastă %arcurs note!e< cu ca%u! r,sunînd ca un crista! de!icat !oit cu un ciocan. Naviaţia şi sistemele de bali%a" conectate #n 1a@ Cit@ şi +eattle. Codificare discretă a membrilor. Cercetări de rutină, N3. Nicio condamnare. perea%ă sub licenţă $ird &@e 7oldins ?nc. r,as nei/cat< gîndindu9,. Li%seau %iese. 5ra ca og!inda< (ixat, în crest,turi cu argini!e ascu&ite< su(icient cît s, o(ere o iagine< dar nu întregu!. 5u , uita cu s, u!t, aten&ieuchii!e< !a argini!e neregu!ate ceea , ce aea< încercînd rotun=esc s, o4&in cadru!. aTre%% dusese s9o ,d %e Ra – Rei!een – !a #u #a%u! în +ori. +u în 5uro%a< 5uro%a (usese ca s, , or4easc,< greutatea su4r, a 4a)i!icii (usese %roiectat, ca s, , aor&easc, /i s, nu ,d ceea ce era eident. Dac, în a(acere ar (i (ost i%!icat, Eaahara< nu ar (i 277
su%raegheat9o de !a =u,tate de g!o4 distan&,. Eaahara era !a #u #a%u! în +ori< /i $i ceK 6ntui&ia de Mesager este o (or, de recunoa/tere su4!iina!,< o con/tien&, crescut, a ti%are!or %e care !uea rea!, /i !e /!e(uie/te %rea des %rin cererea ei de aten&ie deta!iat,. Dac, se dau su(iciente indicii de continuitate %o&i (ace sa!tu! care î&i %erite s, e)i întregu!< ca un (e! de %reoni&ie a ade,ratei cunoa/teri. Pornind de !a acest ode!< %o&i co%!eta ai tîr)iu a,nunte!e. Dar exist, un anuit ini de care ai neoie ca s, te !anse)i. Precu echi!e aeronae %ro%u!sate !iniar< ai neoie de un e!an< iar eu nu î! aea. M, si&ea i)4indu9, de %,înt< ag,&îndu9, de aer /i c,)înd îna%oi. +u era su(icient. – EoacsK ridicat ochii /i a ,)ut. #a un dis%!a conectîndu9se< ca 4o!&uri!e unei guri de aerisire !oindu9se în c,dere de ca%u! eu. Ortega într9o st,tea în,< în %icioare în adunat (a&a ea< cu un dis%o)iti de aestecat cu %,ru! !a cea(, într9un nod !arg. Tricou! ei îi descria R5-OL"N6 83. Da sau +u< de%inde. Ouou Prescott (omnul 1ancroft are o influenţă nedeclarată la Curtea N). @err SedaCa 1ătr#na Anenome e catolică Ana"ăm o mulţime din astea. )neori e foarte convenabil. Gînduri!e îi a!ergau ca o rachet,< a%rin)înd !inii!e asocia&ii!or. Terenu! de tenis +a!an 5rteCin< @udec,tor $e( !a Tri4una!u! Su%re a! O+" @ose%h Phiri< #oisia Dre%turi!or Ou!ui Pro%rii!e e!e cuinte 2mi imaine% că s#nteţi aici ca să discutaţi despre 3e%oluţia E<. influenţă nedeclarată Miria Bancro(t să am nevoie de a"utor ca să-l iau pe Marco din circa lui Nalan. & turbat de furie, apropo. $i Bancro(t
(upă cum83. a "ucat a%i, nu mă surprinde. Re)o!u&ia #ato!icii. Mintea ea re,rsa date!e îna%oi ca un otor de c,utare deent< deru!înd. SedaCa< str,!ucind (eclaraţie sub "urăm#nt pe disc, 0eăm#ntul complet de Abţinere 3??
#nreistrat la atican. )neori e foarte convenabil. Ortega 1locat din Motive de Conştiinţă. Mar@ 0ou 7inc$le@. Anul trecut cei de pe Coastă au pescuit o puştioaică din ocean. Nu rămăsese prea mult din corp, dar au ăsit cipul. 1locat din Motive de Conştiinţă. (in ocean. Cei de pe Coastă. Amplasament mobil aerian #n afara raniţelor de coastă Capul 2n Nori. 5ra un %roces care nu %utea (i (rînat< un (e! de aa!an/, enta!,. /chii de rea!itate su!se /i rostogo!indu9se înainte< nuai c, în !oc de haos e!e c,deau în cea ce aea (or,< un (e! de întreg restructurat a! c,rui as%ect (ina! înc, nu9! %utea în&e!ege. Naviaţia şi sistemele de bali%a" conectate #n 1a@ Cit@ şi +eattle. Bautista e%i tu, totul s-a petrecut #ntr-o clinică ileală din +eattle. ?ntacţii au că%ut #n 'acific. eoria lui rtea era că lui 3@/er i se #nscenase ceva. – La ce te ui&iK #uinte!e atîrnar, în aer %entru o c!i%, ca o 4a!aa a ti%u!ui< /i deodat, ti%u! se redeschise /i în u/, Sarah a4ia se tre)ea în %atu! din hote!u! din Mi!!s%ort< cu tunetu! unei desc,rcaturi de or4ita! (,cînd s, ),ng,ne (erestre!e în rae!e !or< /i în s%ate e!ice!e %e (ondu! no%&ii< /i %ro%rii!e noastre or&i %îndindu9ne ne4une. – La ce te ui&iK c!i%it /i i9a dat seaa c, înc, , ho!4a !a tricou! !ui Ortega< !a ridic,turi!e oi %e care ea !e crea în interioru! !ui /i !a inscri%&ia i%riat, %e %ie%t. ea un )î4et u/or %e chi%< dar care înce%ea s, se sting, din cau)a gri=ii. – EoacsK c!i%it din nou /i a încercat s, deru!e) etrii de re,rsare enta!, %e care o dec!an/ase tricou!< întreederea ade,ru!ui de !a #u –#a%u! în +ori. Te si&i 4ineK – Da. – rei s, ,nînciK – Ortega< ce9ar (i dac, – i9a dat seaa c, tre4uie s,9i dreg g!asu!< a înghi&it /i a reînce%ut. +u oia s, s%un asta< 3?1
cor%u! eu nu oia s9o s%un, #e9ar (i dac, !9a/ %utea scoate %e RCer de !a stocareK reau s, )ic< %entru totdeauna. S, i se ridice acu)a&ii!e< s, se doedeasc, înscenarea de !a Seatt!e. #e9ar însena asta %entru tineK Pentru o c!i%,< , %rii de %arc, a/ (i or4it o !i4, %e care ea n9o în&e!egea. %oi înaint, s%re %era)u! (erestrei /i se a/e), cu gri=, %e argine< cu (a&a !a ine. R,ase un ti% t,cut,< dar de=a ,)use r,s%unsu! în ochii ei. – Te si&i inoatK , între4, în ce!e din ur,. – >n !eg,tur, cu ceK – >n !eg,tur, cu noi. %roa%e c, a i)4ucnit în rîs< dar exista %rea u!t, su(erin&, i%!icat, încît s,9i o%resc re(!exu! în gît. Dorin&a de a o atinge nu încetase. >n decursu! u!tiei )i!e enise /i %!ecase în a!uri< dar nu dis%,ruse niciodat, %e de9a9ntregu!. #înd %riea !a cur4e!e /o!duri!or /i coa%se!or ei %e %era)u! (erestrei< %utea s, sit (e!u! în care se )îrco!ise su4 ine< atît de /i c!ar încîtsîni!or era a%roa%e irtua!. Pa!e!e e!e î/i ainteau greutatea (ora ei de %arc, ar (i (ost trea4a de o ia&, a acestui tru%. Priind9o< degete!e e!e doreau s, trase)e contururi!e (e&ei ei. >n ine nu era !oc %entru in,< %entru niic a!tcea în a(ara acestei sen)a&ii. – Mesagerii nu sit ina< a )is scurt. or4esc serios. dic, sînt a%roa%e sigur de (a%tu! c, RCer a (ost aran=at de Eaahara %entru c, a agitat %rea u!t a%e!e în ca)u! Mar Lou inch!e. >&i ainte/ti cea din dosare!e !uiK Ortega se gîndi cîtea oente< a%oi ridic, din ueri. – (ugit de acas, ca s, tr,iasc, cu %rietenu! ei. >n are %arte s!u=4e neo(icia!e< ca s, scoat, 4anii de chirie. Prietenu! era un nenorocit< aea ca)ier de !a îrsta de cincis%re)ece ani. #ea tra(ic de sti((< cîtea 4a)e de date u/or de s%art< în genera! tr,ia de %e ura (eei!or !ui. – r (i !,sat9o s, !ucre)e %e Pia&a de #arneK Sau în 4ioca4ineK – O< da< a%ro4, Ortega cu chi%u! î%ietrit. #ît ai 4ate din %a!e. – Dac, cinea (,cea recrut,ri %entru un 4orde! de sadici< cato!icii (i (ost niic candida&ii idea!i< nu9i a/aK Jiindc, ei nu %oestescarni,nui în ura eenientu!ui. Din otie de con/tiin&,. – Sadici. Dac, (a&a !ui Ortega (usese înainte î%ietrit,< acu era de granit. Pe aici a=oritatea ictie!or sadici!or %riesc %ur /i si%!u un g!on& în ci% cînd se terin,. +u s%un %oe/ti!e. 3?2
– 5xact. Dar dac, cea nu a ers 4ineK Mai %recis< dac, Mar Lou inch!e ura s, (ie (o!osit, dre%t %rostituat, %entru sadici< a încercat s, eade)e /i a c,)ut dintr9un 4orde! aerian nuit #u #a%u! >n +ori. sta ar (ace cato!icisu! ei (oarte conena4i!< nu9i a/aK – #u #a%u! >n +oriK or4e/ti seriosK – Lucru! ,sta i9ar (ace %e %ro%rietarii #a%u!ui >n +ori (oarte ner,4d,tori s, în,4u/e din (a/, Re)o!u&ia 83< nu9i a/aK – Eoacs. Ortega (,cea sene de încetinire cu a4e!e %a!e Eoacs< #u #a%u! >n +ori este una dintre #ase. Prostitu&ie de !ux. Mie nu9i %!ac !ocuri!e a!ea< , (ac s, oit !a (e! ca /i ca4ine!e< dar sînt curate. 5!e satis(ac societatea e!eat, /i nu (o!osesc %orc,rii ca sadisu! – Deci tu nu cre)i c, e/a!oane!e su%erioare se %retea), !a sadis /i necro(i!ie. sta e cea strict %entru c!ase!e de =os< a/a9iK – +u< nu e< )ise Ortega %!at. Dar dac, cinea cu 4ani rea s, se =oace î/i %oate %erite în irtua!. "ne!e dintre de9a #ase tortura< (o!osesc sadis irtua!< dar s9o o (ac(ac, %entru c, e leal, iar noi nu %ute (ace niic în sensu! ,sta. $i !or a/a !e %!ace. ins%irat adînc. – Eristin< cinea 9a dus s, , întî!nesc cu Eaahara !a 4ordu! #a%u!ui în +ori. #inea de !a Hei #!inic. 6ar dac, ea e i%!icat, în #ase!e de %e #oasta de est< atunci ei or (ace orice aduce %ro(it< %entru c, ea ar (ace orice< a4so!ut orice. eai neoie de un Mat are /i r,u %e care s, dai inaK "it, de Bancro(t< %rin co%ara&ie e! e un c,!ug,r. Eaahara a crescut în Jission #it< (,cînd tra(ic cu edicaente anti9radia&ii %rintre (ai!ii!e uncitori!or de !a %u&uri!e de co4usti4i!. $tii ce e un c,r,tor de a%,K 5a scutur, din ca%. – >n Jission #it a/a se nueau 4,t,u/ii 4ande!or. e)i tu< dac, cinea re(u)a s, %!,teasc, %entru %rotec&ie< sau dac, turna !a %o!i&ie< sau nu s,rea destu! de re%ede atunci cînd 4ossu! din aCu)a !oca!, )icea Qs,ri< %edea%sa standard era s, 4ea a%, containat,. B,t,u/ii o4i/nuiau s9o care în (!acoane i)o!ate< scurs, sistee!e r,cire îna!ecasa unui reunui reactor de nie! sc,)ut. din +,,!eau într9odenoa%te de!incentu!ui /i9i s%uneau cît de u!t, tre4uie s, 4ea. Jai!ia era o4!igat, s, %rieasc,. Dac, e! nu 4ea< înce%eau s,9i c,s,%easc, (ai!ia unu! cîte unu! %în, cînd o (,cea. rei s, /tii de unde cunosc aceast, de!icioas, %arte a istoriei P,întu!uiK 3?3
Ortega nu )ise niic< dar gura i se strînsese de de)gust. – $tiu %entru c, i9a %oestit Eaahara. sta a (,cut ea cînd a (ost ic,. (ost c,r,tor de a%,. $i e îndr, de asta. Te!e(onu! &îrîi. 69a (,cut !ui Ortega sen cu îna s, ias, din ra)a i)ua!, /i 9a dus s, r,s%und. – EoacsK 5ra Rodrigo Bautista. – Ortega e cu tineK – +u< a in&it eu autoat. +9a ai ,)ut9o de cîtea )i!e. 5 reo %ro4!e,K – < %ro4a4i! c, nu. dis%,rut din nou de %e (a&a %!anetei. 5i 4ine< dac9o e)i< s%une9i c, a !i%sit de !a o /edin&, a echi%ei în du%,9aia)a asta /i c,%itanu! Muraa nu a (ost u!&uit. – r tre4ui s, , a/te%t s9o ,dK – #u Ortega< cine nai4a /tieK Bautista î/i des(,cu îini!e "ite< tre4uie %!ec. La reedere. – La s, reedere. a/te%tat s, se sting, ecranu!< a%oi Ortega se întoarse din !ocu! ei de !îng, %erete. – i au)itK – Da. st,)i de diinea&, ar (i tre4uit s, reede discuri!e de !a endrix. Muraa %ro4a4i! a dori s, /tie în %riu! rînd de ce !e9 a !uat de !a sediu. – Doar e ca)u! t,u< nuK – Mda< dar exist, une!e nore. Ortega %,ru deodat, o4osit, +u !e ai %ot %,stra u!t< Eoacs. De=a %riesc o u!&ie de %riiri au)ate %entru c, !ucre) cu tine. >n curînd cinea a deeni cu ade,rat sus%icios. i cîtea )i!e s, încerci %orc,ria asta cu Bancro(t< dar a%oi Ridic, e!ocent îini!e. – +u %o&i s%une c, ai (ost =e(uit,K Eadin &i9a !uat discuri!e. – M9ar %une !a %o!igra( – +u iediat. – Eoacs< cariera ea se duce %e a%a sî4etei< nu a ta. +u (ac trea4a asta deascu!t,9,. %!,cere< tre4uie – Eristin< M9as, a%ro%iat de ea /i i9a !uat îini!e într9a!e e!e î! rei %e RCer îna%oi sau nuK >ncerc, s, se înde%,rte)e de ine dar a re&inut9o. – Eristin. #re)i c, a (ost o înscenareK >nghi&i în sec. 3?0
– Da. – tunci de ce s, nu cre)i c, a (ost EaaharaK Trans%ortoru! %e care a încercat s,9! do4oare !a Seatt!e se îndre%ta s%re ocean cînd s9a %r,4u/it. 5xtra%o!ea), direc&ia asta /i e)i ce o4&ii. Sta4i!e/te %unctu! în care cei de %e #oast, au %escuit9o %e Mar Lou inch!e din are. %oi %une %e hart, #u #a%u! în +ori /i e)i dac, se !eag,. Ortega se trase de !îng, ine cu o ex%resie stranie în ochi. – rei ca toate astea s, (ie ade,rate nuK i neoie de o scu), ca s, te iei de Eaahara< indi(erent care. 5 or4a doar de ur,< nu9i a/aK >nc, o r,)4unare. +u9&i %as, de RCer. +u9&i %as, nici ,car de %rietena ta Sarah – Mai )i asta o dat,< a s%us cu r,cea!,< /i te %ocnesc. Dac, rei s, /tii< niic din ceea ce tocai a discutat nu contea), ai u!t %entru ine decît ia&a !ui Sarah. $i niic din ceea ce a s%us nu însean, c, a a!t, o%&iune decît s, (ac exact ceea ce rea– Eaahara. tunci care nai4a e rostu!K / (i rut s, o ating. >n schi4< i9a a!ungat dorin&a %rintr9 un gest de înde%,rtare cu a4e!e îini t,ind u/or aeru!. – +u /tiu. +u înc,. Dar dac, %ot s9o sca% %e Sarah< ar %utea exista du%, aceea /i o ca!e de a o îninge %e Eaahara. $i ar %utea exista /i o ca!e de a9! rea4i!ita %e RCer. sta e tot ce reau s, s%un. R,ase o c!i%, %riindu9,< a%oi se întoarse /i9/i recu%er, geaca de %e 4ra&u! (oto!iu!ui unde o aruncase cînd sosise. – 6es %u&in< )ise încet. – Bine. 69a r,s%uns !a (e! de încet. +u era oentu! %entru %resiuni. – O s, (iu aici< sau o s,9&i !as un esa= dac, a tre4ui s, %!ec. – Da< a/a s, (aci. >n g!asu! ei nu era niic care s, indice dac, aea s, se ai întoarc, sau nu. Du%, %!ecarea ei a stat s, , ai gîndesc %u&in< încercînd s, %un cea carne %e structura %e care intui&ia de Mesager i9o ar,tase. te!e(onu! sun, nou(ereastr,< eident renun&ase< c, &îrîitu!#înd 9a g,sit %riind în din go! %e între4îndu9,%entru unde se dusese Ortega în Ba #it. De data asta era Eaahara. – ceea ce rei< )ise ea %e ne%reg,tite. O ersiune !atent, a irusu!ui Ra!ing a (i !irat, !a Si!Set o!dings îine diinea&, 3?
du%, ora o%t. dresa este Sacraento< 11I. or /ti c, ii. – $i coduri!e actiatoru!uiK – O !irare se%arat,. Te a contacta Tre%%. a%ro4at din ca%. Legi!e O+" %riind trans(eru! /i %osesia de iru/i i!itari erau atît de c!are încît deeneau o4tu)e. Jore!e ira!e inerte %uteau (i de&inute ca su4iect de studiu sau chiar< du%, cu se doedise într9o s%e&, 4i)ar,< ca tro(eu %riat. Pose9 siunea sau în)area unui irus i!itar acti sau a coduri!or %rin care un irus !atent ar %utea (i actiat re%re)enta un de!ict< atr,gînd %ede%se între o sut, /i dou, sute de ani de stocare. >n eentua!itatea c, irusu! era /i dec!an/at< sentin&a se %utea ridica %în, !a /tergere. >n od (iresc aceste %ede%se se a%!icau nuai cii!i!or< nu /i coandan&i!or i!itari sau (unc&ionari!or guernaenta!i. #ei %uternici sînt ge!o/i %e =uc,rii!e !or. – sigur,9te c, , contactea), re%ede< a s%us scurt. +u reau s, irosesc ai u!t decît e necesar din ce!e )ece )i!e. –Eaahara >n&e!eg. (,cu o (a&, co%,tiitoare< de %arc, aenin&,ri!e î%otria !ui Sarah ar (i (ost o%era unor (or&e a!e(ice a!e naturii asu%ra c,rora niciunu! dintre noi nu aea contro!. – oi aea gri=, ca 6rene 5!!iott s, (ie reîntru%at, ce! tîr)iu îine sear,. Teoretic a (ost scoas, din stocare de c,tre @acSo! S< una dintre co%anii!e e!e de interediere a counica&ii!or. O ei %utea %re!ua de !a Ba #it #entra! în =ur de ora )ece. i o acreditare te%orar, în %ostu! de consu!tant %e %ro4!ee de securitate %entru Dii)ia de est a @acSo!. +ue!e este Martin nderson. – în&e!es. 5ra odu! !ui Eaahara de a9i atrage aten&ia c, dac, cea ergea %rost< era !egat de ea /i c,dea %riu!. – sta o s, (ie în de)acord cu sen,tura genetic, a !ui RCer. 5! are un dosar acti !a Ba #it #entra! %e %erioada cît cor%u! !ui e uti!i)at. Eaahara a%ro4,. – Descurc,9te. creditarea ta a (i direc&ionat, %rin cana!e!e cor%oratie cu %rioritate de orice ana!i), indiidua!,. a!e "n @acSo! cod (or&at< în cadru!(a&, @acSo! a%renta ta genetic, genetic, a (i înregistrat, ca (iind a !ui nderson. !te %ro4!eeK – Dac, dau nas în nas cu Su!!ianK – Directoru! Su!!ian tocai a %!ecat într9un concediu %re!ungit. O %ro4!e, %siho!ogic,. Petrece cea ti% în irtua!. +9o s,9! 3?8
întî!ne/ti din nou. >n ciuda oin&ei e!e< a si&it un (ior rece %riind tr,s,turi!e ca!e a!e !ui Eaahara. Mi9a dres g!asu!. – $i r,scu%,rarea tru%u!uiK – +u. Eaahara )î4i u/or eri(icat date!e. Tru%u! !ui 6rene 5!!iott nu are î4un,t,&iri 4iotech care s, =usti(ice costuri!e recu%er,rii !ui. – 5u nu a s%us c, ar aea. +u e or4a de ca%acitatea tehnic,< ci de otiare. a (i ai !oia!, dac, Eaahara se a%!ec, în (a&, s%re ecran. – Pot s, (iu î%ins, doar %în, !a o !iit,< Eoacs. %oi te o%re/ti. 5!!iott ca%,t, un tru% co%ati4i!< ar tre4ui s, (ie recunosc,toare %entru asta. Tu ai rut9o %e ea< deci orice %ro4!e, de !oia!itate %e care &i9o %une are s, (ie în exc!usiitate trea4a ta. +u reau s, aud des%re a/a cea. – >i a tre4ui ai u!t ti% ca s, se a=uste)e< a continuat cu înc,%,&înare. >ntr9un tru% nou (i ai !ent,< – De aseenea e trea4a ta. a Ni9a o(erit ceiai ai%u&in 4uni res ex%er&i în intru)iune %e care îi %ot cu%,ra< /i tu i9ai re(u)at. Tre4uie s, îne&i s, (aci (a&, consecin&e!or ac&iuni!or ta!e< Eoacs. J,cu o %au), /i se !,s, %e s%ate cu un a!t )î4et a4ia schi&at. – 69a (,cut o eri(icare de rutin, !ui 5!!iott. #ine e ea< care e (ai!ia ei< ce re!a&ii exist,. De ce rei s9o sco&i din stocare. 5 un gest (ruos< Eoacs< dar , te c, ei (i neoit s,9&i sus&ii (a%te!e de 4un saaritean (,r, a=utoru! eu. +u (ac o%er, de caritate. – +u< a re%!icat inex%resi. Presu%un c, nu. – +u. $i de aseenea %ot s, %resu%un c, acesta a (i u!tiu! contact direct între noi %în, se re)o!, %ro4!ea. – Da. – 5i 4ine< oricît de ne%otriit ar %,rea< succes< Eoacs. 5cranu! se stinse< !,sînd cuinte!e s, atîrne în aer. r,as un ti% care i s9a %,rut !ung< au)indu9!e< (ixînd o iagine (icti, %e ecran %e care ura ea o (,cuse a%roa%e rea!,. #înd a or4it< ocea !ui RCer r,sun, str,in, în urechi!e e!e< de %arc, a!tcinea sau a!tcea or4ea %rin interediu! eu. –Ortega +e%otriit a rostit caera nu esecorect< întoarse< dar în aroa a t,cut,. ceea ceTic,!oaso. g,tise ea se insinuase %rin a%artaent /i stoacu! eu se )4,tu de 4ucurie. ai a/te%tat %u&in< încercînd înc, s, asa4!e) uchii!e )i&ate a!e %u))!e9u!ui în intea ea< dar (ie inia ea nu aea che( de asta (ie !i%sea cea de i%ortan&, a=or,. >n ce!e din ur, 3?I
i9a înde%,rtat cu (or&a gustu! coc!it a! urii /i (rustr,rii /i 9a dus s, ,nînc.
Capito#u# "r%i-%ci 6n(rastructura re&e!ei !ui Eaahara era ire%ro/a4i!,. O !iu)in, autoat, cu însene!e @acSo! (u!gerînd %e !atera!e a%,ru !a endrix !a ora o%t a doua )i de diinea&,. co4orît în întî%inarea ei /i a g,sit co%artientu! din s%ate ticsit de cutii cu etichete în chine),. Deschi)îndu9!e în caera ea< cutii!e s9au doedit a de&ine o !inie de recu)it, cor%oratist, de îna!t, ca!itate care ar (i înne4unit9 o Serenit #ar!!e dou, costue co%!ete de cu!oarea nisi%u!ui< %e ,sura !ui RCer< =u,tate de du)in, de c,,/i (a4ricate anua! cu e4!ea @acSo! 4rodat, %e (iecare gu!er< %anto(i %rotoco!ari din%ersona!i)at %ie!e natura!,< un /i%ardesiu închis< un te!e(on o4i! @acSo! un disca!4astru ic negru cu un codi(icator %entru a%renta D+. (,cut du/ /i 9a 4,r4ierit< 9a î4r,cat /i a ru!at discu!. Eaahara a%,ru %e ecran< %roiec&ie %er(ect,. – Bun, diinea&a< TaCeshi9san< /i 4ine ai enit !a @acSo! #ounications. #odi(icarea D+ de %e acest disc a (ost acu conectat, !a o !inie de credit %e nue!e Martin @aes nderson. Du%, cu a en&ionat ai deree< %re(ixu! cor%oratist a! @acSo! a nega orice con(!ict cu înregistr,ri!e genetice a!e !ui RCer /i de aseenea contu! sta4i!it %entru tine de c,tre Bancro(t. Te rog re&ine codu! de ai =os. citit /iru! de ci(re dintr9o %riire /i 9a întors !a (a&a !ui Eaahara. – #ontu! @acSo! su%ort, che!tuie!i re)ona4i!e /i este %rograat s, ex%ire !a s(îr/itu! ce!or )ece )i!e sta4i!ite. Dac, rei s, !ichide)i contu! ai deree< introduci codu! de dou, ori< a%!ici a%renta genetic, /i î! introduci din nou de dou, ori. Tre%% te a contacta în cursu! )i!ei de a)i %rin te!e(onu! o4i! a! cor%ora&iei< a/a c, %,strea),9! tine tot 5!!iott ar a tre4ui (i don!oadat, !a 210 ora !a #oastei deti%u!. est. 6rene Procesarea s, dure)e a%roxiati %atru)eci /i cinci de inute. $i ca în ti% ce tu rece%&ione)i acest esa=< Si!Set o!dings %rie/te %achetu! t,u. Du%, ce 9a consu!tat cu %ro%rii ei ex%er&i< a ata/at o !ist, 3?
cu echi%aente!e de care este ce! ai %ro4a4i! ca 5!!iott s, ai4, neoie< /i cî&ia (urni)ori în care %o&i aea încredere c, !e or %rocura în od discret. Trece totu! în contu! @acSo!. Lista a (i %rintat, iediat. Dac, ai ai neoie de re%etarea acestor deta!ii< discu! r,îne uti!i)a4i! %entru ur,toare!e o%ts%re)ece inute< du%, care se a auto9/terge. Din c!i%a asta e/ti singur. Tr,s,turi!e !ui Eaahara se ordonar, într9un )î4et de PR /i iaginea se stinse< iar i%rianta ciri%i /i (urni), !ista. %arcurs9o scurt în dru s%re !iu)in,. Ortega nu se întorsese. La Si!Set o!dings a (ost tratat ca un o/tenitor a! (ai!iei ar!an. Rece%&ioneri uani !ustrui&i se ocu%ar, de con(ortu! eu în ti% ce un tehnician îi aduse un ci!indru de eta! ca de diensiuni!e unei grenade ha!ucinogene. Tre%% era ai %u&in i%resionat,. M, întî!nise cu ea ai deree în aceea/i sear, într9un 4ar din OaC!and< /i cînd îi ,)use iaginea rîsese – r,&i ca un@acSo! nenorocit deacid. %rograator< Eoacs. De unde ai costuu! ,staK – +ue!e eu e nderson< i9a reaintit. 6ar costuu! se asortea), cu nue!e. J,cu o utr, acr,. – Data iitoare cînd (aci cu%,r,turi< Anderson, ia9, cu tine. Te9a/ scuti de o gr,ad, de 4ani< iar tu n9o s, ar,&i ca un ti% care9/i duce co%iii în ono!u!u în eeCend. M9a a%!ecat %este ,su&,. – $tii cea Tre%%< u!tia dat, cînd i9ai &inut %redici des%re si&u! eu estientar< te9a oorît. Ridic, din ueri – #orect. "nii oaeni nu %ot su%orta ade,ru!. – i adus ar(aK Tre%% %use %a!a %e as,< /i cînd o ridic, între noi se g,sea un disc gri (,r, inscri%&ii sigi!at în %!astic. – Po(ti. /a cu ai so!icitat. cu /tiu c, e/ti ne4un – în g!asu! ei era %ro4a4i! un (e! de adira&ie. $tii ce %,&e/ti %e P,înt dac, teaco%erit =oci cu a/a ceaK discu! cu îna /i !9a 4,gat în 4u)unar. – La (e! ca oriunde a!tundea< %resu%un. De!ict (edera!< %edea%s, du4!,. "i&i c, eu nu a de a!es. Tre%% î/i scar%in, urechea. – Pedea%s, du4!,< sau Marea #ur,&ire. +u i9a (,cut %!,cere s, 3?7
car chestia asta cu ine toat, )iua. i restu! aiciK – De ceK Ni9e (ric, s, (ii ,)ut, î%reun, cu ine în %u4!icK 5a )î4i. – Pu&in. S%er c, /tii ce (aci. $i eu s%era asta. Pachetu! o!uinos de ,riea unei grenade %e care î! ridicase de !a Si!Set , arsese toat, )iua în 4u)unaru! %ardesiu!ui eu ce! scu%. M9a întors !a endrix /i a eri(icat esa=e!e. Ortega nu sunase. Mi9a oorît ti%u! în caera hote!u!ui< gîndindu9, !a ceea ce aea s,9i s%un !ui 5!!iott. La ora nou, 9a urcat iar în !iu)in, /i 9a dus !a Ba #it #entra!. a/te%tat !a rece%&ie în ti% ce un doctor tîn,r co%!eta acte!e necesare /i a senat aco!o unde i9a indicat. Procesu! îi era straniu de (ai!iar. #e!e ai u!te dintre c!au)e!e e!i4er,rii condi&ionate erau sti%u!,ri #n numele, !ucru care , (,cea e(ecti res%onsa4i! %entru co%ortaentu! !ui 6rene 5!!iott %e durata %erioadei des,%t,în, e!i4erare. Mi se or4i chiar ai %u&in decît atunci cînd sosise eu trecut,. #înd 5!!iott a%,ru în ce!e din ur, %rin u/i!e -O+56 D5 R5STR6#N65 de dinco!o de rece%&ie< aea ersu! î%iedicat a! cuia care î/i reenea du%, o 4oa!, grea. $ocu! og!in)ii se înti%,rise %e noua ei (a&,. #înd nu tr,ie/ti din a/a cea< nu e un !ucru u/or s, te con(run&i %entru %ria dat, cu un str,in< iar (a&a %e care 5!!iott o %urta acu era a%roa%e !a (e! de de%arte de 4!onda cu %oe&i îna!&i %e care i9o aintea din (otocu4u! so&u!ui ei cu (usese RCer de tru%u! eu %recedent. Eaahara descrisese nou! tru% dre%t co%ati4i!< /i se %otriea %er(ect acestei descrieri seci. 5ra un cor% de (eeie< ca de aceea/i îrst, %e care o ausese cor%u! srcina! a! !ui 5!!iott< dar ase,narea se o%rea aici. 6rene 5!!iott (usese îna!t, /i cu %ie!ea deschis, !a cu!oare< iar acest tru% aea str,!ucirea unui (i!on su4&ire de cu%ru ,)ut %rintr9o cascad,. P,ru! negru &e%os încadra o (a&, cu ochi ca ni/te c,r4uni încin/i /i 4u)e de cu!oarea %rune!or< iar cor%u! era s!a4 /i de!icat. – 6rene 5!!iottK Se s%ri=ini nesigur, de arginea 4irou!ui rece%&iei /i se întoarse s, se uite#ine !a ine. – Da. e/tiK – +ue!e eu este Martin nderson. Re%re)int Dii)ia de est a @acSo!. +oi a aran=at e!i4erarea ta condi&ionat,. Ochii ei se îngustar, %u&in< ana!i)îndu9, din ca% %în, !a %icioare /i îna%oi. 31?
– +u ar,&i a %rograator. #u exce%&ia costuu!ui< adic,. – Sînt consu!tant %e %ro4!ee de securitate< co!a4orator !a @acSo! %entru anuite %roiecte. 5xist, o trea4, %e care a rea ca tu s9o (aci %entru noi. – DaK +9a&i %utut g,si %e nieni ai ie(tinK J,cu sen în =uru! ei #e s9a întî%!at< a deenit ce!e4r, în ti% ce era stocat,K – Oarecu< a s%us cu gri=,. Poate ar (i ai 4ine s, terin, (ora!it,&i!e aici /i s, erge. +e a/tea%t, o !iu)in,. – O limu%ină= Sce%ticisu! din g!asu! ei îi aduse un surîs autentic %e chi% %entru %ria dat, în acea )i. Sen, u!tie!e docuente ca într9 un is. – #ine e/ti de (a%tK , între4, cînd !iu)ina se ridica în aer. Mi se %,rea c, o u!&ie de oaeni , între4ase asta în u!tie!e cîtea )i!e. %roa%e înce%use s, , între4 /i eu. (ix înainte %este 4!ocu! de naiga&ie a! !iu)inei. – "n%riit %rieten< a r,s%uns încet. Deocadat, asta e tot ce tre4uie s, /tii. – >nainte de a înce%e cea< reau – $tiu. Liu)ina se în,!&ase de=a %e cer în ti% ce a s%us o (i în 54er ca într9o =u,tate de or,. +u 9a întors dar a %utut si&i c,!dura %riirii ei %e o4ra)u! eu. – +u (aci %arte din cor%ora&ie< )ise ea categoric. #or%ora&ii!e nu (ac a/a cea. +u în (e!u! ,sta. – #or%ora&ii!e (ac orice care !e aduce %ro(it. +u te !,sa or4it, de %re=udec,&i. Sigur< ar incendia sate întregi dac, asta se %!,te/te 4ine. Dar dac, e necesar, o (a&, uan,< or (ace rost de o (a&, uan, /i o or a(i/a. – $i tu e/ti (a&a uan,K – +u tocai. – #e trea4, rei s, (acK #ea i!ega!K scos din 4u)unar ci!indru! cu irusu! /i i !9a dat. >! !u, cu a4e!e îini /i î! exain, cu interes %ro(esiona!. Din %unctu! eu de edere< %entru acesta c, eraast(e! %riu! O (ie scosese %e 5!!iott de (e! !a de%o)itare aeatest. s,9i credincioas, într9un în care cinea (urni)at de Eaahara sau %escuit de %e strad, nu aea cu s, (ie reodat,. Dar dinco!o de asta nu aea niic %e care s, , 4a)e) decît %e instinct /i %e dec!ara&ia !ui ictor 5!!iott c, so&ia sa era 4un,< /i , si&ea u/or de)gustat de direc&ia în 311
care !,sase !ucruri!e s, earg,. Eaahara aea dre%tate. Gesturi!e de 4un saaritean %uteau costa u!t. – ai s, ede. i un irus Siu!tec de %ri, genera&ie. Dis%re&u! o (,cea s, %ronun&e !ent (iecare si!a4, "n o4iect de co!ec&ionar< %ro4a4i! o re!ic,. $i î! ai într9o carcas, anu(acturat, %entru dec!an/are ra%id, cu anti9!oca!i)are. De ce nu !a/i nai4ii %rostii!e /i nu9i s%ui ce e cu ade,rat aiciK P!,nuie/ti s,9! actie)i< nu9i a/aK a%ro4at. – #are e &intaK – Borde!uri irtua!e. #u anageri 6. +oi!e 4u)e a!e !ui 5!!iott se des(,cur, într9un (!uierat ut. – 5!i4erareK – +u. >! insta!,. – 6nsta!, astaK #înt,ri ci!indru! în în, /adar ce eK – Ra!ing 01. 5!!iott întreru%se 4rusc i/carea. – +u e î/i au)ant. – +u inten&iona s, (ie. 5ste o ariant, !atent, de Ra!ing. Setat %entru dec!an/are ra%id,< du%, cu ai o4serat atît de corect. #oduri!e de actiare sînt în 4u)unaru! eu. o %!anta Ra!ing9 u! în 4a)a de date a unui 4orde! 6< o introduce coduri!e /i a%oi o suda ca%acu! deasu%ra. Mai ae cea de !ucrat !a sistee!e de onitori)are /i de (,cut %u&in, ordine< dar în esen&, asta e i/carea. >i arunc, o %riire curioas, – 5/ti cua reun ne4un re!igiosK – +u< a )î4it ag. +iic de genu! ,sta. Po&i s9o (aciK – De%inde de 6. i s%eci(ica&ii!eK – +u aici. 5!!iott îi îna%oie %achetu!. – tunci nu9&i %ot s%une< nuK – sta /i s%era s, )ici. %us deo%arte ci!indru!< satis(,cut. – #u e nou! tru%K – 5 OE. 5 / reun oti echiu! cor%K (i u!t ai%entru ra%id, care în nu i9a %utut rec,%,ta – $tiu. Din ne(ericire nu a stat în %uterea ea. Ni9au s%us cît de u!t ai (ost de%o)itat,K – Patru ani a )is cinea. – Patru ani /i =u,tate< a s%us aruncîndu9i %riirea %e 312
acte!e %e care !e senase. M, te c, între ti% cinea a îndr,git tru%u! t,u /i !9a cu%,rat. – Oh. T,cu. $ocu! de a te (i tre)it %entru %ria dat, în cor%u! a!tcuia nu e niic în co%ara&ie cu (uria /i sentientu! de tr,dare %e care !e si&i /tiind c, cinea< undea< se %!i4, în interioru! t,u. 5 ca desco%erirea unei in(ide!it,&i< dar !a diensiunea intiit,&ii unui io!. $i nu %o&i (ace niic în %riin&a acestor dou, crie. Pur /i si%!u te o4i/nuie/ti. #înd !ini/tea se extinse< a %riit %ro(i!u! ei nei/cat /i i9a dres g!asu!. – 5/ti sigur, c, rei s, (aci asta chiar acuK S, ergi acas, adic,. 4ia dac, se uit, !a ine. – Da< sînt sigur,. o (iic, /i un so& care nu 9au ,)ut de a%roa%e cinci ani. #re)i c, asta – (,cu sen s%re cor%u! ei – o s, ,–o%reasc,K #u rei. Luini!e 54er9u!ui a%,rur, în (a&, %ro(i!ate %e asa întunecat, a coastei< /i !iu)ina înce%u s, co4oare. cercetat9o %e 5!!iott cu coada ochiu!ui /i i9a ,)ut nero)itatea insta!îndu9 se. Pa!e!e (recîndu9i9se în %oa!,< 4u)a de =os u/cat, într9un co!& a! noii ei guri. 5x%ir, cu un )goot s!a4 dar %er(ect %erce%ti4i!. – 5i nu /tiu c, inK între4,. – +u< a r,s%uns scurtF nu dorea s, continui %e acest su4iect de conersa&ie. #ontractu! este între tine /i @acSo! Hest. +u are !eg,tur, cu (ai!ia ta. – Dar tu ai aran=at s, , întî!nesc cu ei. De ceK – Mor du%, reuniuni!e de (ai!ie. Mi9a (ixat %riirea %e asa întunecat, a e%aei %ortaionu!ui de su4 noi< /i a ateri)at în !ini/te. Liu)ina autoat, se a!inie sistee!or de tra(ic !oca!e /i se a/e), !a cîtea sute de etri nord de 5!!iott;s Data LinCage. %arcurs !in druu! %ara!e! cu area su4 ho!ograe!e succesie a!e nchanei Sa!oao /i a %arcat cu %reci)ie is9a9is de (a&ada îngust,. Monitoru! de(ect (usese în!,turat /i u/aai era închis, se edeau !uini a%rinse %rin %ere&ii de stic!, 4irou!ui din dar s%ate. co4orît /i a traersat strada. "/a închis, se doedi a (i /i încuiat,. 6rene 5!!iott 4,tu ner,4d,toare în ea cu !atu! %a!ei ar,ii /i cinea se ridic, aneoie în 4irou! din s%ate. Du%, o c!i%,< o (igur, identi(ica4i!, dre%t ictor 5!!iott co4orî !a eta=u! de 313
transisie< trecu de rece%&ie /i se îndre%t, s%re noi. P,ru! s,u sur era ciu(u!it /i (a&a u(!at, de son. Se ho!4, !a noi cu !i%sa de concentrare %e care o întî!nise !a ca4!a&ii care se %!i4aser, %rea u!t %rintre ci%uri. 5u(oria conect,rii. – #ine dracu; Se o%ri cînd , recunoscu #e ,9ta rei< greiereK $i asta cine eK – ieK Gîtu! nou a! Lui 6rene 5!!iott %,rea nou, )ecii 4!ocat. – ie< sînt eu. Pentru o c!i%,< ochii !ui 5!!iott %endu!ar, între (a&a ea /i asiatica de!icat, de !îng, ine< a%oi ceea ce s%usese ea î! i)4i ca un caion. Tres,ri i)i4i! su4 (or&a i%actu!ui. – 6reneK /o%ti. – Da< eu sînt< r,s%unse ea tot în /oa%t,. >i curgeau !acrii %e o4ra=i. #îtea secunde se %riir, unu! %e ce!,!a!t %rin stic!,< a%oi ictor 5!!iott aner, ecanisu! de închidere a! u/ii< cadru! s,9! în dea !a o %arte din%rinser, dru< /i (eeia cu %ie!eî%ingînd ar,ie s,ri %esteca%rag 4ra&e!e !ui. Se într9o î4r,&i/are care %,rea s, s(are oase!e de!icate a!e nou!ui ei tru%. Mi9a îndre%tat interesu! c,tre (e!inare!e strada!e în/iruite de9a !ungu! %roenadei. >n ce!e din ur,< 6rene 5!!iott î/i ainti de ine. Se des(,cu de so&u! ei /i se întoarse< /tergîndu9/i !acrii!e de %e (a&, cu %odu! unei %a!e /i c!i%ind s%re ine cu ochii !uino/i. – i %utea – Desigur< a )is neutru. /te%t în !iu)in,. +e ede de diinea&,. sur%rins o %riire con(u), a !ui ictor 5!!iott în ti% ce so&ia !ui î! î4rîncea în,untru< a dat din ca% 4ineoitor /i 9a întors s%re !iu)ina %arcat, /i s%re %!a=,. "/a se trînti în s%ate!e eu. c,utat %rin 4u)unare /i a scos %achetu! ototo!it de &ig,ri a! !ui Ortega. Trecînd %e !îng, !iu)in, c,tre 4a!ustrada de (ier< a a%rins unu! dintre ci!indrii îndoi&i /i a%!ati)a&i /i %entru o c!i%, n9 a ai aut sentientu! c, tr,de) %e cinea cînd (uu! îi inad, %!,înii. @os %e %!a=, (!uxu! urca< un cor de (antoe de9a !ungu! nisi%u!ui. a%!ecat %este 4a!ustrad, /icu a de ascu!tat )gootu! a!uri!orM9a s%,rgîndu9se< între4îndu9, , %utea si&i atît de î%,cat cînd erau atît de u!te !ucruri înc, nere)o!ate. Ortega nu se întorsese. Eadin era înc, !i4er. Sarah era înc, ostatec,< iar Eaahara înc, , strîngea de coaie< /i eu tot nu a(!ase de ce (usese ucis Bancro(t. 310
>n ciuda a toate astea< era !oc %entru aceast, oa), de !ini/te. ?a ceea ce ţi se oferă şi asta uneori trebuie să fie de a"uns. Priirea îi a!unec, %este 4ri)an&i. Oceanu! de dinco!o era negru /i tainic< unindu9se %e nesi&ite cu noa%tea !a ic, distan&, de &,r. #hiar asiitatea e/uatu!ui Free rade &nforcer se distingea cu greu. Mi9a iaginat9o %e Mar Lou inch!e re%e)indu9se c,tre i%actu! %uternic cu a%a in(!exi4i!,< a%oi a!unecînd )dro4it, su4 a!uri %entru a (i !eg,nat, în a/te%tarea %r,d,tori!or ,rii. Oare cît ti% st,tuse aco!o înainte s, reu/easc, s, (ie %urtat, de curen&i< ceea ce ai r,,sese din ea< îna%oi !a ai s,iK Oare cît ti% o de&inuse întunericu!K Gînduri!e îi s,reau (,r, &int,< adorite de aga sen)a&ie de acce%tare /i stare de 4ine. ,)ut anticu! te!esco% a! !ui Bancro(t< a&intit s%re ceruri /i ici!e %articu!e de !uin, care re%re)entau %riii %a/i e)itan&i ai P,întu!ui dinco!o de !iite!e sisteu!ui so!ar. rce (ragi!e %urtînd %ersona!it,&i!e înregistrate a!e i!ioane!or de %ionieri /i 4,nci!e de în care ar %utea (i într9o )i reîntru%a&i %ee4rioni !ui!e conge!a&i înde%,rtate< dac, %roisiuni!e ag în&e!ese!or h,r&i de naiga&ie ar&iene or da roade. Dac, nu< or %!uti %entru totdeauna în deri,< %entru c, uniersu! este în cea ai are %arte noa%te /i ocean întunecat. Ridicînd o s%rîncean, !a %ro%rii!e e!e intros%ec&ii< 9a înde%,rtat de 4a!ustrad, /i a %riit în sus !a chi%u! ho!ogra(ic de deasu%ra ca%u!ui eu. nchana Sa!oao aea noa%tea %entru sine. Ja&a ei (antoatic, î/i co4ora ochii !a intera!e re%etate de9a !ungu! %roenadei< co%,tiitoare dar nei%!icat,. Priind tr,s,turi!e ca!e< era u/or de în&e!es de ce 5!i)a4eth 5!!iott dorise atît de u!t s, a=ung, %e ace!e cu!i. $i eu a/ (i dat u!te %entru o aseenea ex%resie deta/at,. Mi9a utat aten&ia asu%ra (erestre!or de deasu%ra (irei !ui 5!!iott. co!o !uini!e erau a%rinse< /i a o4serat o (or, (einin, trecînd %rin dre%tu! uneia dintre e!e ca o si!uet, de)4r,cat,. o(tat< a aruncat ucu! &ig,rii în rigo!, /i 9a re(ugiat în !iu)in,. Las9o %e nchana s, stea de %a),. a%e!at !a întî%!are cana!e!e %e ecranu! %entru diertisent /i a !,sat 4ara=u! ira&iona! de iagini sunete s, , aor&easc, (e! de sei9son. +oa%tea /i trecea în =uru! ehicu!u!ui ca oîntr9un cea&, rece /i eu su(erea de aga sen)a&ie c, a!uneca de%arte de !uini!e casei !ui 5!!iott< în !argu! ,rii %e ni/te geaanduri s%arte< (,r, niic între ine /i ori)ontu! unde se aduna (urtuna O 4,taie %uternic, în (ereastra de !îng, ca%u! eu , scutur, 31
/i , tre)i. s,rit din %o)i&ia în care a!unecase /i a ,)ut9o %e Tre%% a/te%tînd r,4d,toare a(ar,. >i (,cu sen s, co4or geau!< a%oi se a%!ec, în,untru cu un rictus. – Eaahara a aut dre%tate în %riin&a ta. Dori în a/in, %entru ca Scu(und,toarea asta s, /i9o %oat, trage. i i!u)ii de %reo&ie< Eoacs. – Gura< Tre%%< a )is iritat. #ît e ceasu!K – #a cinci. Ochii ei se i/car, în sus /i s%re stînga s,9/i consu!te ci%u! #inci /i /ais%re)ece. >n curînd se !uinea),. M9a str,duit s, , ridic într9o %o)i&ie ai drea%t,< si&ind %e !i4, gustu! re)iduuri!or singurei &ig,ri. – #e (aci aiciK – >&i %,)esc s%ate!e. +u re s, te e!iine Eadin înainte s,9i in)i ar(a !ui Bancro(t< nu9i a/aK ei< ,/tia nu sînt Pira&iiK 69a ur,rit %riirea îndre%tat, c,tre ecranu! %entru diertisent< care continua s, %re)inte un (e! de /tiri s%ortie. Si!uete se de gr,4eau înainte /i a4ia îna%oiau)i4i!. %e un Oteren în carouri< inuscu!e aco%aniate un coentariu scurt, co!i)iune între doi =uc,tori %rooc, ura!e ca un 4î)îit de insect,. Pro4a4i! co4orîse o!uu! înainte de a adori. Stingînd ecranu!< în seiîntunericu! care ur, a ,)ut c, Tre%% aea dre%tate. +oa%tea se trans(orase într9o o4scuritate a!4,struie care se tîra %este c!,diri!e de !îng, noi ca o %at, deco!orat, %e întuneric. – >nsean, c, nu e/ti un (anK )ise Tre%% (,cînd sen cu ca%u! s%re ecran. +ici eu nu era< dar cînd tr,ie/ti în +e WorC destu! de u!t a=ungi s, te o4i/nuie/ti. – Tre%%< cu nai4a îi %,)e/ti tu s%ate!e dac, &ii ca%u! înghesuit aici uitîndu9te !a ecranK Tre%% îi arunc, o %riire =ignit, /i9/i retrase ca%u!. co4orît din !iu)in, /i 9a întins în aeru! r,coros. Deasu%ra< nchana Sa!oao înc, î/i eta!a s%!endoarea< dar !uini!e din casa !ui 5!!iott se stinseser,. – u stat tre=i %în, acu cîtea ore< )ise Tre%% îndatoritoare. M9 a gîndit c, ar %utea s, (ug,< a/a c, a eri(icat ie/irea din s%ate. ridicat ochii !a (erestre!e întunecate. – De cea(acerii. s, (ug, de ineK 5a nici ,car nu a au)it care sînt condi&ii!e – M, rog< i%!icarea într9o (a%t, %asi4i!, de /tergere i9ar (ace nero/i %e cei ai u!&i dintre oaeni. – +u /i %e (eeia asta< a s%us< /i 9a între4at cît de u!t credea eu în asta. 318
Tre%% ridic, din ueri. – #u cre)i. Totu/i< eu tot ai cred c, e/ti ne4un. Eaahara are Scu(und,tori care %ot (ace trea4a asta /i stînd în ca%. >ntrucît %ro%rii!e e!e otie %entru care nu acce%tase o(erta !ui Eaahara de su%ort tehnic erau a%roa%e în întregie instinctie< a t,cut. #ertitudinea rece a ree!a&ii!or e!e în %riin&a !ui Bancro(t< Eaahara /i a Re)o!u&iei 83 %,!ise în agita&ia %reg,tiri!or din )iua %recedent,< /i orice sen)a&ie de satis(ac&ie dis%,ruse atunci cînd %!ecase Ortega. cu nu9i ai r,,sese decît atrac&ia graita&iona!, a oentu!ui isiunii< r,coarea )ori!or /i )gootu! a!uri!or %e &,r. Gustu! !ui Ortega în gura ea /i c,!dura tru%u!ui ei cu e4re !ungi !i%it de a! eu era ca o insu!, tro%ica!, în (rig< înde%,rtîndu9se în sia=u! eu. – #re)i c, g,si %e undea deschis atît de deree ca s, !u, ca(eaK a între4at. – >ntr9un ora/ de ,riea astaK Tre%% trase aeru! %rintre din&i M, îndoiesc. Dar /i aunu! ,)ut un(ace /ir de autoate %e druu! încoace. Tre4uie s, existe care ca(ea. – O a/in, %entru ca(eaK a strî4at din nas. – ei< ce dracu;< e/ti un nenorocit de connoisseurK Tr,ie/ti într9 un hote! care nu e a!tcea decît un autoat ai are. 6isuse< Eoacs< sînte în 5%oca Ma/ini!or. +u &i9a ex%!icat nieni astaK – i dre%tate. #ît e de de%arteK – La cî&ia %a/i. O s, !u, a/ina ea< ast(e! c, dac, Micu&a Miss întoarcere cas, se tre)e/te< s, nu se uite %e (ereastr, /i s, intre în %anic,. – #orect. urat9o %e Tre%% %este strad, s%re un ehicu! negru scund care ar,ta ca /i cu ar (i (ost ini)i4i! %entru radar< /i ne9a urcat într9un interior con(orta4i! care irosea s!a4 a t,îie. – 5 a taK – +u< închiriat,. !uat9o cînd ne9a întors din 5uro%a. De ceK scuturat din ca%. – +u contea),. a!unecar, (antoatic !ungu! %roenadei. Tre%% %riit%orni %e /i(ereastra dins%re arede9a !u%tîndu9, cu un insu4stan&ia! sentient de (rustrare. Pu&ine!e ore de son în !iu)in, , (,cuser, irita4i!. >ntreaga situa&ie , su(oca 4rusc din nou< de !a !i%sa unei so!u&ii în ca)u! or&ii !ui Bancro(t %în, !a re!uarea (uatu!ui. ea sen)a&ia c, ura s, (ie o )i %roast,< /i 31I
soare!e nici ,car nu se ridicase. – Te9ai gîndit !a ce9o s, (aci du%, ce se terin, totu!K – +u< a r,s%uns oroc,nos. desco%erit autoate!e %e o (a&ad, îndre%tat, s%re &,r !a unu! din ca%ete!e ora/u!ui. Juseser, cu siguran&, insta!ate cu gîndu! !a c!iente!a de %e %!a=,< dar starea =a!nic, a ad,%ostu!ui !or sugera c, nici aici coer&u! nu ersese ai 4ine ca !a 5!!iott;s Data LinCage. Tre%% %arc, a/ina cu (a&a s%re are /i se duse s, aduc, dou, ca(e!e. Prin (ereastr, a ur,rit9o !oind /i %,!uind autoatu! %în, cînd în (ina! acesta e!i4er, dou, %ahare de %!astic. Le trans%ort, îna%oi !a a/in, /i îi întinse unu!. – rei s9o 4ei aiciK – Da< de ce nuK a%,sat 4utoane!e %ahare!or /i !e9a ascu!tat cu s(îrîie. Mecanisu! nu înc,!)ea %rea 4ine< dar ca(eaua aea un gust re)ona4i! /i categoric un e(ect chiic. si&it cu îi dis%are o4osea!a. a%roa%e 4,ut încet /i a %riit area %rin %ar4ri)< cu(unda&i într9o !ini/te %rieteneasc,. – candidat %entru Mesageri o dat,< )ise Tre%% 4rusc. întors ca%u! s%re ea< curios. – -,uK – Mda< cu u!t ti% în ur,. M9au res%ins din cau)a %ro(i!u!ui. +u a ca%acitate de !oia!itate< a/a au s%us. or,it. – Se ede. +9ai (ost niciodat, în arat,< nu9i a/aK – Tu ce cre)iK Se uita !a ine ca /i cu a/ (i sugerat ca ar (i %utut (i acu)at, de o!estare de co%ii. chicotit o4osit. – B,nuia eu c, nu. e)i tu< ade,ru! e c, ei caut, %ersona!it,&i !a !iita tendin&e!or %siho%ate. De asta cea ai are %arte a recrut,ri!or se (ac în %rinci%a! din rînduri!e aratei. Tre%% %,ru de)a,git,. – Am tendin&e %siho%ate. – Mda< nu , îndoiesc< dar ideea e c, nu,ru! cii!i!or cu ast(e! de tendin&e şi s%irit de echi%, este destu! de !iitat. Sînt caracteristici o%use. $anse!e ca a4e!e s, a%ar, în od natura! în aceea/i %ersoan, sînt a%roa%e nu!e. ntrenaentu! i!itar %reia ordinea (ireasc, /i o ),%,ce/te. Distruge re)isten&a !a co%ortaentu! %siho%at /i în ace!a/i ti% construie/te o !oia!itate (anatic, (a&, de gru%. Pachetu! e rea!i)at. So!da&ii re%re)int, ateria!u! %er(ect %entru Mesageri. 31
– O s%ui de %arc, a/ (i aut noroc s, sca%. #îtea secunde a (ixat ori)ontu!< aintindu9i. – Da. sor4it restu! ca(e!ei ai s, ne întoarce. Ru!înd îna%oi %e %roenad,< cea se schi4, în !ini/tea dintre noi. #ea care< !a (e! ca /i !uina )ori!or crescînd gradat în =uru! a/inii< era în ace!a/i ti% intangi4i! /i i%osi4i! de ignorat. #înd a o%rit în (a&a (irei 4roCeru!ui< 6rene 5!!iott a/te%ta s%ri=init, %e !atera!a !iu)inei /i %riind area. +u se edea nici ur, de so&u! ei. – Mai 4ine r,îi aici< i9a )is !ui Tre%% cînd a co4orît. Mu!&uesc %entru ca(ea. – Sigur. – P,i< %resu%un c, o s, te ai ,d un ti% %e ecranu! retroi)or. – M, îndoiesc c, o s, , e)i< Eoacs< )ise Tre%% ese!,. Sînt ai 4un, !a asta decît tine. –– R,îne Da< da. de La,)ut. reedere. Ridic, g!asu! %e ,sur, ce eu , înde%,rta $i s, n9o dai în 4ar,. #u to&ii a urî s, se întî%!e a/a cea. D,du îna%oi reo )ece etri /i se în,!&, în aer într9un sa!t s%ectacu!os cu nasu! în =os care s%arse !ini/tea cu un scrî/net de tur4ine< /i a4ia ne eit, ca%ete!e înainte de a se re%e)i c,tre !argu! oceanu!ui. – #ine eraK ocea Lui 6rene 5!!iott suna r,gu/it, de %arc, ar (i %!îns %rea u!t. – sigurarea< a s%us a4sent< %riind a/ina dis%,rînd din edere %este %ortaionu! e/uat. Lucrea), %entru ni/te oaeni. +u9 &i (, gri=i< e o %rieten,. – Poate c, e %rietena ta< )ise 5!!iott aar. ea nu e. +iciunu! dintre oi nu sînte&i. M9a uitat !a ea< a%oi din nou s%re are. – Destu! de corect. Lini/te< cu exce%&ia a!uri!or. 5!!iott se (oi !îng, ari%a !ustruit, a !iu)inei. – $tii ce s9a întî%!at cu (iica ea< )ise cu o oce inex%resi,. i /tiut tot ti%u!. a%ro4at. – $i %u&in î&i %as,< nu9i a/aK Lucre)i %entru ou! care s9a (o!osit de ea ca de o 4ucat, de hîrtie igienic,. 317
– Mu!&i 4,r4a&i s9au (o!osit de ea< a )is 4ruta!. 5a i9a !,sat s9o (o!oseasc,. $i sînt conins c, so&u! t,u &i9a s%us /i %entru ce a (,cut ea asta. au)it r,su(!area !ui 6rene 5!!iott o%rindu9i9se în gît /i 9a concentrat asu%ra ori)ontu!ui< unde a/ina !ui Tre%% dis%,rea în o4scuritatea dinaintea )ori!or. – (,cut9o %entru ace!a/i oti %entru care a încercat /i s,9! /anta=e)e %e ou! %entru care !ucre) eu< ace!a/i oti %entru care a încercat s, strîng, cu u/a un o deose4it de ne%!,cut %e nue @err SedaCa /i în consecin&, e! a oorît9o. (,cut astea %entru tine< 6rene. – Du9te dracu!ui. >nce%u s, %!îng,< un ic sunet nea=utorat în !ini/te. Mi9a %,strat ochii (ixa&i %e ocean. – +u ai !ucre) %entru Bancro(t< a s%us cu gri=,. schi4at ta4ere!e în %orc,ria asta. >&i dau oca)ia s,9! !oe/ti %e Bancro(t aco!o unde î! doaren %!us< acu c, nu ai e/ti stocat, %ro4a4i! c, o s, %o&i strînge ai u!&i 4ani /i s9o reîntru%e)i %e 5!i)a4eth. Sau ce! %u&in s9o sco&i din stocare< s,9i închirie)i un s%a&iu într9un a%artaent irtua! sau cea de genu! ,sta. 6deea e c, dac, ai ie/it de !a ghea&, %o&i (ace cea. i o%&iuni. sta e ceea ce î&i o(er eu. Te introduc din nou în =oc. +u irosi o%ortunitatea. au)it9o !îng, ine !u%tîndu9se s,9/i o%reasc, !acrii!e. a/te%tat. – 5/ti (oarte îndru de tine< nu9i a/aK )ise în ce!e din ur,. #re)i c, îi (aci o are (aoare< dar nu e/ti reun nenorocit de 4un saaritean. dic,< 9ai scos din stocare< dar totu! are un %re&< a/a9iK – Bineîn&e!es c, da< a adis !ini/tit. – Jac ce rei tu< dec!an/e) irusu!. >nca!c !egea %entru tine< a!t(e! , întorc !a stocare. 6ar dac, ciri%esc< sau rate)< a ai u!t de %ierdut decît tine. sta9i a(acerea< nuK +iic %e gratis. %riit a!uri!e. –Din sta9i acoada a%ro4at. noua(acerea< !ini/te. #u ochiu!ui a ,)ut9o uitîndu9se în =os !a tru%u! %e care î! (o!osea< ca /i cu ar (i ,rsat cea %e ea. – $tii cu , sit euK între4,. – +u. – M9a cu!cat cu so&u! eu< /i 9a si&it ca /i cu i9ar (i 32?
(ost necredincios. Rîse în,4u/it. Ochii îi erau urd,ri&i de (urie. – M9a si&it de %arc, eu a/ (i (ost necredincioas,. #uia. $tii< cînd 9au %us !a de%o)itare a !,sat în ur, un cor% /i o (ai!ie. cu nu ai a nici una nici a!ta. Se %rii din nou. Ridic, îini!e /i !e r,suci< cu degete!e r,s(irate. – +u /tiu ce sit< )ise. +u /tiu ce s, sit. 5rau o u!&ie de !ucruri %e care !e9a/ (i %utut s%une. O u!&ie de !ucruri care (useser, s%use< scrise< cercetate /i dis%utate în !eg,tur, cu acest su4iect. Re(erate r,su(!ate în reiste des%re %ro4!ee!e inerente reîntru%,rii – Cum să-ţi faci partenerul să te iubească din nou, #n orice corp 6 tratate de %siho!ogie r,su(!ate< interina4i!e – C#teva observaţii asupra traumelor colaterale #n re#ntruparea civililor 6 chiar /i 4!esteate!e de anua!e sancti(icate a!e însu/i #or%u!ui Mesageri!or aeau cea r,su(!at de s%us în /i aceast, #itate< o%inii s, in(orate< re!igio/i !iite!e%riin&,. ne4uniei. / (i %utut i !e aruncde!iruri!e %e toate.ce!or 69a/ (i %utut s%une c, st,ri!e %rin care trecea ea erau cea nora! %entru un o neantrenat. 69a/ (i %utut s%une c, a trece cu ti%u!. 5xistau disci%!ine %sihodinaice care te a=utau s, (aci (a&,. #, i!ioane de a!&i oaeni su%raie&uiser,. 69a/ (i %utut chiar s%une c,< indi(erent c,rui Dune)eu îi era credincioas,< acesta eghea asu%ra ei. / (i %utut in&i< a/ (i %utut (i ra&iona!. Totu! ar (i însenat ca ace!a/i !ucru< %entru c, rea!itatea era suferinţă, /i în acest oent nieni nu %utea (ace niic ca s9o în!,ture. +9a s%us niic. Diinea&a cî/tig, %utere< !uina deeni ai %uternic, %e (a&ade!e c!,diri!or din s%ate!e nostru. aruncat o %riire s%re (erestre!e de !a 5!!iott;s Data LinCage. – ictorK a între4at. – Doare. >/i /terse (a&a cu îna /i9/i re&inu !acrii!e su4 contro! ca o a(etain, %rost do)at,. -ici c, asta o s,9i (ac, r,u !ui Bancro(tK – Da. >ntr9un od su4ti!< dar da< o s,9! doar,. %e o 6< cu îi/tergerea. s%use 6rene 5!!iott.unui 6nsta!area unui irus care– 6nsta!are atrage %edea%sa tacarea Mat ce!e4ru. $tii care sînt riscuri!eK $tii ce9i ceri s, (acK M9a întors s9o %riesc în ochi. – Da. $tiu. Gura i se strînse treurînd. 321
– Bine. tunci hai s9o (ace.
Capito#u# "r%i-%ci i $nu Preg,tirea acti,rii dur, ai %u&in de trei )i!e. 6rene 5!!iott deeni co%!et %ro(esionist, /i (,cu s, se întî%!e ast(e!. >n !iu)in,< !a întoarcerea în Ba #it< i9a ex%us totu!. La înce%ut înc, ai %!îngea în su(!etu! ei< dar %e ,sur, ce deta!ii!e se acuu!au se conecta< a%ro4înd< or,ind< o%rindu9, /i %unîndu9, s, rein asu%ra %uncte!or inore %e care nu !e c!a9 ri(icase su(icient. 69a ar,tat !ista de echi%aent sugerat, de Rei!een Eaahara /i ea a%ro4, ca dou, treii din ea. Restu! era doar u%!utur, cor%oratist, iar s(,tuitorii !ui Eaahara< du%, o%inia ei< nu se %rice%eau. S%re s(îr/itu! )i!ei aea totu!. Putea s, ,d cu actiarea se des(,/ura în s%ate!e ochi!or se uscaser, %e (a&,< uitate< iar de=a ex%resia ei og!indea unei.&e!Lacrii!e !i%eden du%,9aia)a ur,toarei )i!e< 5!!iott %orni odu!e!e %riare /i %arcurse (iecare dintre o%&iuni!e !isteiînc, scurte. reduse !a trei< iar 5!!iott îi ai ceru s, cu%,r reo Lista cîteasedis%o)itie. So(tare ra(inat %entru are!e ,ce!. Pîn, !a înce%utu! serii !ista se redusese !a dou, nue< /i 5!!iott nota %roceduri!e %re!iinare de intru)iune %entru aîndou,. Ori 322
de cîte ori întî%ina reo %ro4!e,< ne retr,gea /i co%ara erite!e re!atie. La ie)u! no%&ii ne sta4i!ise &inta. 5!!iott se cu!c, /i dori o%t ore întregi. 5u 9a întors !a endrix /i a editat. '+iic din %artea !ui Ortega.* cu%,rat icu! de=un de %e strad, /i 9a întors în a%artaent. +iciunu! dintre noi nu %rea aea che( s, ,nînce. La ora !oca!, 1?1< 6rene 5!!iott î/i ca!i4r, echi%aentu! %entru u!tia oar,. (,cut9o. Dou,)eci /i /a%te de inute /i =u,tate. O niica toat,< )ise 5!!iott. !,sat9o de)e4rîndu9/i echi%aentu! /i a )4urat s,9! întî!nesc %e Bancro(t în decursu! du%,9aie)ii.
Capito#u# "r%i-%ci i Doi – sta i se %are extre de greu de cre)ut< s%use Bancro(t t,ios. #hiar e/ti sigur c, a (ost aco!oK Su4 4a!con %e %a=i/tea de !a #asa So!ar,< Miria Bancro(t %,rea s, construiasc, un enor )eu de hîrtie urînd instruc&iuni!e unei ho!o%roiec&ii. !4u! ari%i!or era atît de str,!ucitor încît deenea dureros dac, te uitai direct !a e!. #înd 9 a s%ri=init de 4a!ustrada 4a!conu!ui< ea î/i (eri ochii de soare /i %rii în sus s%re ine. – >n a!! exist, onitoare a!e securit,&ii< a )is a(ectînd de)interes. Siste autoat< înc, o%era&iona! du%, atî&ia ani. u înregistr,ri cu tine ergînd %în, !a u/,. +ue!e &i9e cunoscut< nu9 i a/aK – @acC 6t "%K Desigur< a au)it de e!< dar niciodat, nu a folosit ace! !oc. %riit în =ur (,r, s, , des%rind de 4a!ustrad,. – -,u. Deci ai cea î%otria sexu!ui irtua!K 5/ti un %urist a! rea!it,&iiK – +u. >i %utea si&i surîsu! în g!as +u a nicio %ro4!e, cu (orate!e irtua!e< /i du%, cu cred c, &i9a ,rturisit de=a< !e9 a uti!i)at din cînd în cînd. Dar !oca!u! ,sta @acC 6t "%< cu s, s%un< cu greu %oate (i considerat unu! din %uncte!e e!egante a!e 323
%ie&ei. – +u e< a adis. Dar cu ai c!asi(ica @err;s #!osed :uartersK "n 4orde! e!egantK – #u greu. – Dar asta nu te9a o%rit s, te duci aco!o s, te =oci în ca4in, cu 5!i)a4eth 5!!iott< nu9i a/aK Sau a ers ai %rost în u!tia ree< %entru c, – >n regu!,. Surîsu! din g!asu! !ui deeni grias, în&e!es ce rei s, s%ui. +u ai e!a4ora. încetat s9o %riesc %e Miria Bancro(t /i 9a întors !a !ocu! eu. #ocCtai!u! eu !a ghea&, st,tea înc, %e ,su&a dintre noi. L9a ridicat. – M, 4ucur c, ai în&e!es< a )is aestecînd 4,utura. Pentru c, a (ost (oarte di(ici! s, sa% %rin ne4unia asta. (ost r,%it< torturat /i a%roa%e ucis în ti%u! acestui %roces. O (eeie %e nue Louise< nu cu u!t ai în îrst, decît scu%a ta (iic, +aoi< a fost ucis, %entru c,duci a stat în ca!e. /adar dac, nu9&i %!ac conc!u)ii!e e!e< %o&i s, te dracu!ui. ridicat %aharu! s%re e! %este as,. – Scute/te9, de e!odra,< Eoacs< /i stai =os< %entru nue!e !ui Dune)eu. +u res%ing ceea ce s%ui tu< doar %un !a îndoia!,. M9a a/e)at /i a întins degetu! s%re e!. – +u. Te si&i =enat. Lucru! ,sta scoate în eiden&, o %arte a caracteru!ui t,u %e care î! dis%re&uie/ti din cau)a %o(te!or sa!e. Pre(eri s, nu /tii ce (e! de so(t ai accesat în noa%tea aceea !a @acC 6t "%< în ca) c, e ai a4=ect decît ceea ce î&i iagine)i de=a. 5/ti si!it s, te con(run&i cu acea %arte a ta care rea s, e=acu!e)e %e (a&a so&iei ta!e< /i nu9&i %!ace. – +u e neoie s, re!u, acea anue conersa&ie< )ise Bancro(t as%ru. >/i î%!eti degete!e Presu%un c, e/ti con/tient de (a%tu! c, înregistrarea caerei de securitate %e care î&i 4a)e)i i%ote)e!e ar (i %utut (i (oarte u/or (a!si(icat, de c,tre oricine are acces !a iagini!e e!e a%,rute în %res,. – Desigur. O ur,rise %e 6rene 5!!iott (,cînd exact acest !ucru cu nuai %atru)eci /i o%t de ore înirusu!ui< ur,. "/or %otriit. Du%, dec!an/area ar (inu (ostera ca tocai /i cu cuîntu! i9ai cere unui dansator de teatru tota! s, 4ise)e nuere!e de stretching. 4ia ausese ti% s, (ue) o &igar, în ti% ce ea !ucra. – Dar de ce /i9ar da cinea ostenea!aK O diersiune care s, , în/e!e< 4ineîn&e!es %ornind de !a %resu%unerea c, reun eenient 320
ne(ericit 9ar (i adus s, adu!ec în =uru! ruine!or de(unctu!ui Richond Ma!!. aide< Bancro(t< (ii rea!ist. >n %riu! rînd (a%tu! c, , a(!a aco!o doede/te a!iditatea înregistr,rii. 6ar în ca)u! eu< ace!e iagini nu re%re)int, 4a)a a niic. 5!e con(ir, doar ceea ce eu dedusese de=a< adic, (a%tu! c, te9ai sinucis %entru a eita containarea ira!, a ci%u!ui co%iat te!ecoandat. – 5 un sa!t intuiti destu! de rearca4i! du%, o inestiga&ie de a4ia /ase )i!e. – D, ina %e Ortega< a s%us u/uratic< de/i sus%iciunea înc,%,&înat, a !ui Bancro(t în (a&a unor (a%te ne%!,cute înce%ea s, , îngri=ore)e. +u9i d,duse seaa c, a (i atît de o4ositor. 5a e cea care 9a %us %e %ista corect,. De !a înce%ut n9a înghi&it teoria criei. >i tot s%unea c, e/ti un Mat %rea dat dracu!ui de de/te%t /i de dur ca s, !a/i %e cinea s, te ooare. >ncheiat citatu!. $i asta 9a (,cut s, rein asu%ra conersa&iei %e care a aut9o aici în ur, cu o s,%t,în,. Mi9ai s%us Nu s#nt enul de om care
să-şi ia propria viaţă, şi c$iar aşmor, fi, nu face-o aşa de m#ntuială. (acă intenţia mea ar fidacă fost să nu aş ai sta de vorbă cu mine acum. Mesagerii au o eorie %er(ect,< acestea au (ost exact cuinte!e ta!e. (,cut o %au), /i a !,sat =os %aharu!< în c,utarea grani&ei su4&iri a a,girii care întotdeauna des%arte o inciun, de ade,r. – >n tot acest ti%< a !ucrat !a i%ote)a c, nu ai a%,sat %e tr,gaci %entru c, nu e/ti ti%u! sinuciga/. ignorat toate %ro4e!e care doedeau contrariu!< din cau)a acestei unice i%ote)e. Securitatea strict, %în, !a nie! de e!ectron %e care o ai aici< !i%sa oric,ror ure de intru)iune< încuietoarea sei(u!ui cu a%rent,. – $i Eadin. $i Ortega. – Da< asta nu i9a (ost de a=utor. Dar a îngustat unghiu! !ui Ortega< iar Eadin< ei 4ine< a=ung !a Eadin într9o c!i%,. 6deea e c, atîta ti% cît identi(ica a%,sarea %e tr,gaci cu sinuciderea< era 4!ocat. %oi 9a gîndit ce9ar (i dac, aceste dou, acte nu ar (i sinonie. Dac, &i9ai ars singur ci%u!< ai (,cut9o nu %entru c, ai (i rut s, ori ci din a!t oti. Odat, ce a gîndit a/a< restu! a (ost u/or. #e oti %osi4i! ai (i aut s9o (aciK +u e un !ucru u/or s,9&i duci un %isto! !a %ro%riu! ca%< dac, s, ori. #a s9o (aci cînd rei s, tr,ie/ti ai neoie dechiar o oin&, derei deon. +u contea), cît de u!t /tii !a nie! ra&iona! c, ei (i reîntru%at cu întreg con&inutu! in&ii intact< %ersoana care e/ti în ace! oent urea), s, oar,. Tre4uie s, (i (ost dis%erat ca s, %o&i a%,sa %e tr,gaci. Tre4uie s, (i (ost or4a de cea – a schi&at un )î4et – care î&i 32
aenin&a ia&a. Pornind de !a aceast, i%ote),< nu a durat u!t ca s, e!a4ore) scenariu! irusu!ui. %oi nu a ai aut a!tcea de (,cut decît s,9i dau seaa cu /i unde ai (ost in(ectat. Bancro(t se (oi incoodat de teren< iar eu 9a si&it str,4,tut de un (ior de 4un, dis%o)i&ie. irus #hiar /i un Mat se tee de un atacator ini)i4i!< %entru c, nici ei< cu stocarea !or te!ecoandat, /i c!one!e !or gata de actiare< nu sînt iuni. tac ira! #i%uri!e cortica!e cedea), Bancro(t era descu%,nit. – >ns, este tehnic i%osi4i! s, introduci cea atît de co%!ex %recu un irus într9o &int, deconectat,< a/adar tre4uia s, (i (ost conectat undea %e %arcurs. M9a gîndit !a PschaSec< dar ei sînt %rea stric&i. $i nu se %utea întî%!a înainte de a (i %!ecat !a OsaCa din ace!ea/i otieF chiar !atent< irusu! ar (i dec!an/at toate a!are!e de !a PschaSec cînd ar (i înce%ut transisia. Tre4uie s, se (i întî%!at cînda în ti%u! u!tie!or %atru)eci /i o%t de ore< %entru c, ci%u! cortica! de re)er, nu era containat. $tiu din discu&ii!e cudeso&ia ta c, ce! ai %ro4a4i! era s, (i ie/it în ora/era !a întoarcerea !a OsaCa< /i con(or %ro%rii!or ta!e ,rturisiri destu! de %osi4i! ca ie/irea s, (i inc!us /i reun (e! de 4orde! irtua!. Du%, aceea n9a ai tre4uit decît s, erg %e teren. încercat =u,tate de du)in, de !ocuri înainte s, dau %este @acC 6t "%< iar cînd a trecut !a interogarea !or< a!ara de containare ira!, a%roa%e c, i9a aruncat te!e(onu! în aer. sta e %ro4!ea cu 69uri!e – î/i scriu %ro%rii!e %rograe de securitate /i sînt a%roa%e de neîntrecut. @acC 6t "% este atît de 4ine sigi!at încît %o!i&iei i9ar tre4ui cîtea !uni ca s, %,trund, în interior /i s, ad, ce9a ai r,as din %rocesoare. si&it o î%uns,tur, ag, de ino,&ie iaginîndu9i o 6 )îrco!indu9se ca un o într9o cu, cu acid /i sistee!e sa!e di)o!îndu9se< con/tiin&a îngustîndu9i9se într9un tune! a! %ers%ectiei reduse !a )ero. Sentientu! trecu re%ede. !esese @acC 6t "% dintr9o u!titudine de otie se g,sea într9o )on, aco%erit,< ceea ce însena c, nu se a(!a în )ona de ac&iune a reunor sate!i&i care s, %oat, contra)ice inciuni!e %!antate în sisteu! de su%raeghere a! a!!9u!ui< o%era într9un ediu de criina!itate n9arse (istrecurase (ost nicio cua %ro4!e, ca cinea cread, c, un ast(e! irus c, i!ega! în,untru< dar s, în %rinci%a! %entru c, (o!osea o serie de o%&iuni so(tare atît de de)gust,toare încît era i%ro4a4i! ca %o!i&ia s, se osteneasc, reodat, s, inestighe)e ruine!e a/in,riei ucise ai u!t decît în treac,t. >n cadru! note!or de %e !ista !ui Ortega se g,seau ce! %u&in 328
o du)in, de crie identice !egate de sex %e care de%artaentu! ,t,,ri Organice !e de%istase în %achetu! de so(turi dis%oni4i! !a @acC 6t "%. >i %utea iagina strî4,tura 4u)e!or !ui Ortega citind !ista de so(turi< indi(eren&a studiat, cu care ar (i %re!ucrat ca)u!. >i era dor de Ortega. – Dar EadinK – Greu de /tiut< dar %arie) c, ce! care a in(ectat @acC 6t "% %ro4a4i! !9a anga=at %e Eadin ca s, , reduc, !a t,cere /i s, se asigure c, întreaga a(acere r,îne ascuns, ederii. La ura ure!or< dac, eu nu a/ (i agitat !ucruri!e< cît ar (i durat %în, s,9/i dea cinea seaa c, @acC a (ost do%atK Ni9! %o&i iagina %e reunu! dintre c!ien&i rec!aînd !a %o!i&ie c, i s9a 4!ocat accesu!K Bancro(t , %rii t,ios< dar din ur,toare!e !ui cuinte a în&e!es c, !u%ta a%roa%e se terinase. Ba!an&a încrederii se înc!ina îns%re %artea ea. Bancro(t aea s, cu%ere ar(a. – rei s, s%ui c, irusu! a (ost introdus de!i4erat. #, cinea a ucis a/inaK ridicat din ueri. – /a se %are. @acC 6t "% o%era !a !iita !egis!a&iei !oca!e. O are %arte dintre so(turi!e sa!e au (ost sechestrate de c,tre de%artaentu! de Transisii 6!ega!e în di(erite oente< ceea ce sugerea), c, aea în od regu!at de9a (ace cu !uea criei într9 un (e! sau a!tu!. 5 %osi4i! s,9/i (i (,cut cea du/ani. Pe Luea !ui ar!an se /tie c, aCu)a %ractic, execu&ia ira!, a a/ini!or care consider, c, i9a tr,dat. +u /tiu dac, asta se întî%!, /i aici< sau cine are su(icient cura= ca s9o (ac,. Dar /tiu c, oricine ar (i ce! care !9a anga=at %e Eadin s9a (o!osit de o 6 ca s,9! scoat, din de%o)itarea %o!i&iei. Po&i s, eri(ici asta %e Je!! Street dac, rei. Bancro(t t,cu. L9a %riit cîtea c!i%e< ur,rind cu î! cu%rinde încrederea. na!i)îndu9i %rocesu! de autoconingere. %roa%e c, %utea edea ceea ce edea e!. Pe e! însu/i< gheuit într9un autotaxi în ti% ce ino,&ia sordid, %entru ceea ce (,cuse !a @acC 6t "% aestecîndu9se 4o!n,icios cu oroarea a!ertei sirene!or de containare din ca%u! s,u. 6n(ectat 5!< Laurens Bancro(t< î%!eticindu9se %rin întuneric s%re !uini!e de !a #asa So!ar, singura ai %utea s,9!tre)ise sa!e)e. De ce %,r,sise/itaxiu! atît chirurgie de de%artecare de cas,K De ce nu %e nieni care s,9! a=uteK 5rau între4,ri !a care nu ai tre4uia s, r,s%und eu în !ocu! !ui. Bancro(t credea. ino,&ia /i de)gustu! (a&, de sine #l făceau s, cread,< /i î/i g,sea %ro%rii!e r,s%unsuri care s,9i înt,reasc, iagini!e ori4i!e din intea !ui. 32I
6ar %în, cînd Transisii!e 6!ega!e aeau s, %,trund, în siguran&, în %rocesoare!e !ui @acC 6t "%< Ra!ing 01 a (i distrus orice r,,/i&, de inte!ect coerent %e care ar (i. aut9o reodat, a/ina. +u ar ai (i r,as niic care s, contra)ic, inciuna inu&ios e!a4orat, %e care o s%usese %entru Eaahara. M9a ridicat /i 9a îna%oiat %e 4a!con< între4îndu9, dac, s,9i %erit o &igar,. Jusese greu s,9i în(rîne) neoia în u!tie!e cîtea )i!e. "r,rirea Lui 6rene 5!!iott !a !ucru îi tocise nerii. Mi9 a si!it îna s, a4andone)e %achetu! în 4u)unaru! de !a %ie%t /i 9a uitat în =os !a Miria Bancro(t< care de=a %rogresase u!t în co%!etarea )eu!ui. #înd ridic, ochii i9a utat %riirea de9a !ungu! 4a!ustradei /i a ),rit te!esco%u! !ui Bancro(t< înc, orientat s%re are în ace!a/i unghi îngust. O curio)itate !ene/, , (,cu s, , a%!ec /i s, %riesc !a ci(re!e unghiu!ui de a!titudine. "re!e de degete în %ra( erau tot aco!o. Pra(K #uinte!e arogante (,r, s,9/ipe dea seaa a!e !ui îi reenir, în inte. )n entu%iasm care l-am avut. 'eBancro(t vremea c#nd stelele #ncă meritau să fie privite. N-ai cum să-ţi aminteşti cum era. )ltima dată c#nd m-am uitat prin lentila aia a fost cu aproape două secole #n urmă. M, ho!4a !a ure!e de degete< hi%noti)at de %ro%rii!e e!e gînduri. #inea se uitase %rin !enti!a aceea cu u!t ai de curînd decît ce!e dou, seco!e< dar nu ),4oise u!t aco!o. Du%, de%!asarea in(i, a %ra(u!ui %,rea c, taste!e de %rograare (useser, uti!i)ate doar o singur, dat,. Dintr9un i%u!s su4it 9a îndre%tat s%re te!esco% /i a ur,rit !inia &eii !ui %e deasu%ra ,rii %în, unde i)i4i!itatea se înce&o/a. La acea distan&,< unghiu! de a!titudine ar (i o(erit iaginea unei )one de aer situate !a cî&ia Ci!oetri în,!&ie. M9a a%!ecat ca într9un is asu%ra i)oru!ui. >n centru a%,rea o %at, cenu/ie< concentrîndu9se /i esto%îndu9se %e ,sur, ce ochii ei se !u%tau cu întinderea a!4astr, a ceru!ui. Ridicînd ca%u! /i eri(icînd din nou %anou! de coen)i< a desco%erit o tast, de a%!itudine axi, /i a a%,sat9o ner,4d,tor. #înd 9a uitat iar,/i< %ata cenu/ie a%,rea !i%ede< u%!înd cea ai are !enti!ei. &igara. ex%irat !ent< si&indu9 , ca /i cu în ce!e din%arte ur,aa/ (i a%rins eronaa atîrna aco!o ca un de!(in s,tu! du%, ce se hr,nise (renetic. Tre4uie s, (i aut reo cîtea sute de etri !ungie< cu %rotu4eran&e de9a !ungu! =u,t,&ii in(erioare a carenei /i sec&iuni ie/ite în a(ar, care %,reau a (i %!at(ore de ateri)are. /tiut !a 32
ce , uita chiar înainte ca neuracheu! !ui RCer s,9i o(ere u!tia a%!i(icare de care aea neoie %entru a distinge !itere!e sc!i%ind în soare %e una din !aturi< care s%uneau #u #a%u! >n +ori. M9a înde%,rtat de te!esco%< res%irînd adînc< iar cînd ochii i9 au reenit !a (oca!i)area nora!, a ,)ut9o din nou %e Miria Bancro(t. St,tea în i=!ocu! (ragente!or )eu!ui ei< uitîndu9se în sus !a ine. %roa%e a tres,rit cînd ni s9au întî!nit %riiri!e. L,sînd îna s,9i cad, %e %anou! de coand, a! te!esco%u!ui< a (,cut ceea ce Bancro(t tre4uia s, (i (,cut înainte s,9/i )4oare ca%u! i9a /ters eoria< iar ci(re!e care %,straser, naa accesi4i!, ederii în u!tie!e /a%te s,%t,îni se stinser,. De u!te ori 9a si&it în ia&a ea ca un %rost< dar niciodat, atît de tota! ca în acest oent. "n indiciu de %ri rang a/te%ta aco!o în !enti!, %entru ca oricine s, %oat, eni s,9! cu!eag,. Ratat de %o!i&ie în gra4a< de)interesu! /i !i%sa !or de in(ora&ii< ratat de Bancro(t într9atît %arte%riire< din !uea !ui încît era %rea (iindc, a%roa%ete!esco%u! %entru a9i(,cea arunca o a doua dar eu nu aea ast(e! de scu)e. St,tuse aco!o cu o s,%t,în, în ur, /i ,)use ce!e dou, %iese a!e rea!it,&ii care nu se %otrieau i)4indu9se una de a!ta. Bancro(t care %retindea c, nu ai (o!osise te!esco%u! de seco!e< a%roa%e în ace!a/i oent în care , uita !a doada (o!osirii recente înti%,rit, în %ra(. 6ar Miria Bancro(t s%eci(icase din nou cu ai %u&in de o or, du%, aceea cînd s%usese 2n timp ce 0aurens se uita la stele, unii dintre noi #şi ţineau oc$ii pe păm#nt. M, gîndise atunci !a te!esco%< /i intea ea se reo!tase contra încetine!ii induse de don!oadare /i încercase s, , aten&ione)e. +esigur /i descu%,nit< nou enit %e %!anet, /i în tru%u! %e care î! %urta< o ignorase. Don!oadarea î/i !uase tri4utu!. @os %e %a=i/te< Miria Bancro(t continua s, , %rieasc,. M9 a înde%,rtat de te!esco%< i9a re(,cut ex%resia /i 9a întors %e scaunu! eu. 4sor4it de iagini!e (a!se %e care i !e 4,gase în ca%< Bancro(t a4ia dac, %,rea s, (i sesi)at c, , i/case. Dar de=a intea ea acce!era< )4urînd %e c,i!e gînduri!or deschise de !ini/tit, !ista !ui Ortega /i tricou! cu Re)o!u&ia 83. Resenarea %e care o si&ise în 54er cu dou, )i!e în ur,< ner,4darea de a9i inde inciuni!e !ui Bancro(t< ca s9o e!i4ere) %e Sarah /i s, terin< dis%,ruser, toate. Totu! era !egat de #u #a%u! >n +ori< în ce!e din ur, chiar /i Bancro(t. 5ra a%roa%e o axio, c, aco!o se dusese în noa%tea în care urise. 6ndi(erent ce 327
i se întî%!ase< aco!o se g,sea cheia otie!or care î! (,cuser, s, oar, aici !a #asa So!ar, cîtea ore ai tîr)iu. $i a ade,ru!ui %e care Rei!een Eaahara era atît de dis%erat, s,9! ascund,. #eea ce însena c, tre4uia s, , duc eu însui aco!o. Mi9a ridicat %aharu! /i a înghi&it %u&in, 4,utur, (,r, s,9i sit gustu!. -gootu! (,cut %,ru s,9! tre)easc, %e Bancro(t din u!uire. Ridic, ochii< ca /i cu ar (i (ost sur%rins s, ad, c, ai sînt înc, aco!o. – Te rog scu),9,< donu!e Eoacs. 5 (oarte u!t de asii!at. Du%, toate scenarii!e cu care 9a con(runtat< ,sta e unu! %e care nici ,car nu !9a !uat în considerare /i e atît de si%!u. Or4itor de eident. G!asu! !ui con&inea din a4unden&, dis%re& de sine. – de,ru! este c, nu a aut neoie de un inestigator Mesager< aea neoie %ur /i si%!u de o og!ind, în care s, , %riesc. !,sat %aharu! =os /i 9a ridicat în %icioare. – P!eciK – M, rog< dac, nu ai ai a!te între4,ri. Persona!< cred c, ai neoie de ti%. O s, (iu %rin î%re=urii. M, g,se/ti !a endrix. Pe druu! c,tre ie/ire %rin sa!a %rinci%a!, 9a întî!nit (a&, în (a&, cu Miria Bancro(t. 5ra î4r,cat, în aceea/i sa!o%et, %e care o %urtase în gr,din,< cu %,ru! strîns într9o agra(, static, scu%,. >ntr9o în, ducea o g!astr, cu o %!ant, %e s%a!ier< ridicat, ca o !antern, într9o noa%te (urtunoas,. Jire !ungi de iar4a9artiru!ui în(!orit, curgeau de %e s%a!ier. – i >nce%u ea. %,/it ai a%roa%e de ea< în interioru! ra)ei de ac&iune a ier4ii9artiru!ui. – terinat< a )is. ers cît de de%arte %utea su%orta. So&u! t,u are un r,s%uns< dar nu e ce! ade,rat. S%er c, asta te satis(ace< !a (e! ca /i %e Rei!een Eaahara. La au)u! nue!ui< gura i se întredeschise de /oc. (ost singura reac&ie care i9a sc,%at de su4 contro!< dar a (ost con(irarea de care aea neoie. si&it dorin&a de a (i crud insistînd agitat, s, ias, !uin,dre%t din întunecate!e< rar i)itate!e caerne a!e (uriei care îi!a sereau re)ere eo&iona!e. – +iciodat, nu i9a închi%uit9o %e Rei!een %rea ahtiat, s, /i9o trag,< dar %oate c, cine se asea,n, se adun,. S%er c, e ai 4un, între %icioare decît %e terenu! de tenis. Ja&a !ui Miria Bancro(t se a!4i /i eu , %reg,tii %entru %a!,. 33?
>ns, ea îi o(eri un )î4et re&inut. – Te în/e!i< donu!e Eoacs< )ise. – Mda. M, în/e! adesea. trecut %e !îng, ea Scu),9,. continuat s, erg %e coridor (,r, s, , uit în ur,.
Capito#u# "r%i-%ci i "r%i #!,direa era o carcas, de)go!it,< un întreg nie! de de%o)ite cu (erestre arcuite %er(ect identice de9a !ungu! (iec,rui %erete /i stî!%i o%si&i în a!4 situa&i !a distan&, de )ece etri în (iecare direc&ie. Taanu! era de un cenu/iu onoton< cu 4!ocuri!e din care (usese construit, c!,direa srcina!, ex%use /i încorsetate cu su%or&i so!i)i de (ier. Podeaua era de 4eton go! %er(ect turnat. O !uin, %uternic, intra %rin (erestre< neatenuat, de nicio (,rî, %!utitoare de %ra(. eru! era tare /i rece. %roxiati în i=!ocu! cîte a%arent %utea incon(orta4i!e< eu a%recia< se a(!au o as, si%!, de o&e!c!,dirii< /i dou, din scaune aran=ate ca %entru un =oc de /ah. Pe unu! dintre scaune st,tea un 4,r4at îna!t cu o (a&, 4ron)at, /i îngri=it, !a sa!onu! cosetic. B,tea cu degete!e un rit ra%id %e t,4!ia esei< ca /i cu ar (i ascu!tat =a)) !a un rece%tor intern. >n de)acord cu scena< era î4r,cat cu un ha!at a!4astru de chirurg /i %a%uci de s%ita!. ie/it de du%, un stî!% /i a traersat 4etonu! neted %în, !a as,. B,r4atu! în ha!at ridic, ochii s%re ine /i d,du din ca%< (,r, s, arate sur%ri),. – Sa!ut< Mi!!er. Te su%eri dac, iau !ocK – oca&ii ei , or scoate de aici !a o or, du%, ce , acu)i< )ise Mi!!er %!at. Dac, a dura atît. i (,cut o are gre/ea!,< aice. Reeni !a ritu! de =a)) de %e t,4!ia esei. Priirea îi !unec, %este u,ru! eu< ca /i cu tocai ar (i ,)ut cea interesant %rin una dintre (erestre!e 4o!tite. )î4it. – O are gre/ea!,< re%et, e! ca %entru sine. Joarte u/or< 9a întins /i i9a a%,sat %a!a %e as, ca s, încete)e 4,taia. Ochii îi reenir, 4rusc !a ine ca %rin/i cu un cîr!ig. – #e nai4a î&i închi%ui >/i suci îna /i s,ri în %icioare< dar t,cu iediat cînd !9a î%ins !a !oc %e scaun. Pentru o c!i%, %,ru c, rea s, , atace< dar asa îi st,tea în ca!e. R,ase a/e)at< aruncîndu9i o 331
c,ut,tur, uciga/, /i (,r, îndoia!, reeorînd ceea ce9i s%useser, aoca&ii des%re !egi!e re&inerii irtua!e. – +9ai (ost niciodat, arestat< nu9i a/a< Mi!!erK a între4at %e ton de conersa&ie. Jiindc, nu îi r,s%unse< a !uat scaunu! din (a&a !ui< !9a întors /i 9a a/e)at c,!are. !uat %achetu! de &ig,ri /i a scos una. – 5i 4ine< dec!ara&ia asta este înc, a!a4i!,. cu nu e/ti în arest. +u %o!i&ia te9a %rins. sur%rins %ria tres,rire de tea, %e chi%u! !ui. – ai s, reca%itu!, %u&in eeniente!e< reiK Pro4a4i! cre)i c, du%, ce ai (ost î%u/cat< eu a /ters9o iar %o!i&ia a enit s, cu!eag, r,,/i&e!e. #, au g,sit su(icient cît s, închid, c!inica< /i acu tu a/te%&i %rocesu!. 5i 4ine< este doar %ar&ia! ade,rat. 5u a %!ecat< iar %o!i&ia a enit s, cu!eag, r,,/i&e!e. Din ne(ericire o r,,/i&, nu a ai (ost aco!o ca s9o cu!eag, ei< %entru c, a !uat9o eu cu L9a ine.t,iat #a%u! t,u. ridicat în, deonstra gra(ic de !a gît /i !9a !uat
– Mi!!er< nu a ti% de %rostii!e ta!e. Hei #!inic are !eg,turi cu un 4orde! aerian nuit #u #a%u! în +ori. Pro4a4i! re!a&ii!e oastre se des(,/oar, %rintr9o anga=at, %e nue Tre%%< din +e WorC. Jeeia cu care (ace&i în (ina! a(aceri!e este Rei!een Eaahara. Tre4uie s, (i (ost !a #u #a%u! în +ori< %entru c, o cunosc %e Eaahara /i ea întotdeauna î/i init, asocia&ii în i)uina ei< ai întîi ca s,9/i deonstre)e atitudinea de inu!nera4i!itate< /i a%oi ca s, o(ere o !ec&ie i)era4i!, des%re !oia!itate. i ,)ut reodat, a/a ceaK Din ochii !ui %utea deduce c, da. – OE< asta e ceea ce /tiu eu. ine rîndu! t,u. reau s,9i desene)i o schi&, a #a%u!ui >n +ori< inc!u)înd cît de u!te deta!ii î&i %o&i ainti. "n chirurg ca tine tre4uie s, ai4, ochi 4uni %entru deta!ii. De aseenea reau s, /tiu care sînt %roceduri!e necesare %entru a i)ita !ocu!. #oduri!e de securitate< otie inia!e %entru a9&i =usti(ica i)ita< chestii de genu! ,sta. P!us cea date des%re în interior. – $i cu cre)i ec,%a)a o s,9&i s%un. c!,tinat din ca%. – +u< cred c, a tre4ui s, te torture) %entru asta. Dar tot o s9o scot de !a tine< într9un (e! sau a!tu!. 5 deci)ia ta. – +9ai s9o (aci. – Ba o s9o (ac< a s%us %rietenos. +u , cuno/ti. +u /tii cine sînt< sau de ce %urt, aceast, conersa&ie. e)i tu< în noa%tea dinainte de a , întoarce s,9&i )4or ca%u!< c!inica ta 9a (,cut s, trec %rin dou, )i!e de interogare irtua!,. Rutina %o!i&iei re!igioase de %e Shara. Pro4a4i! ai eri(icat so(tu!< /tii cu e. >n ceea ce , %rie/te< e ti%u! r,)4un,rii. "r, o %au), !ung, în care a ,)ut %e (a&a !ui c, înce%ea s, , cread,. Prii în a!t, %arte. – Dac, a(!, Eaahara – Las9o %e Eaahara. #înd oi terina cu ea< a (i o !egend, a str,)ii. Eaahara e %e duc,. 5)it,< a=uns !a !iit,< a%oi c!,tin, din ca%. Ridic, ochii s%re ine /i atunci a /tiut c, a tre4ui s9o (ac. %!ecat ca%u! /i 9 a str,duit s,9i aintesc cor%u! Louisei< deschis de !a%e gît(ar9 !a intre %e asa autochirurgu!ui cu organe!e interne aran=ate (urii în =uru! ca%u!ui ca ni/te a%eritie. Mi9a aintit de (eeia cu %ie!e ar,ie care (usese în ansarda în,4u/itoare< strînsoarea 4en)ii ade)ie cu care , &intuiser, de %odeaua goa!, de !en< (ioru! agoniei în s%ate!e tî%!e!or e!e cînd îi uti!au carnea. 333
Ni%ete!e /i cei doi 4,r4a&i care !e sor4eau ca %e un %ar(u. – Mi!!er. constatat c, tre4uie s,9i dreg g!asu! /i a !uat9o de !a ca%,t rei s, /tii cea des%re SharaK Mi!!er nu s%use niic. 6ntrase într9un (e! de rit de res%ira&ie contro!at. Se înt,rea în ederea ne%!,ceri!or care aeau s, ure)e. +u era un Su!!ian %e care s,9! înghesui într9un co!& /i s,9! îngro)esc ca s, scui%e ceea ce /tie. Mi!!er era dur< /i %ro4a4i! aea /i condi&ionare. +u a=ungi director într9un !oc ca Hei (,r, s,9&i a!egi /i %entru tine cîte cea din tehno!ogia dis%oni4i!,. – (ost aco!o< Mi!!er. 6arna !ui 21I< -ihicce. cu o sut, dou,)eci de ani. Tu %ro4a4i! nu te n,scuse/i %e atunci< dar %resu%un c, ai citit des%re asta în c,r&i!e de istorie. Du%, 4o4ardaente< a r,as aco!o s, construi regiu!. >n ti% ce or4ea< tensiunea din gîtu! eu înce%u s, s!,4easc,. gesticu!at cu &igara. – sta e un eu(eis a! Protectoratu!ui %entru )dro4irea oric,rei re)isten&e unui cîtea guern arionet,. Bineîn&e!es< ca s, (aci /i astan ti% ce %riea aîndoi< tr,s,turi!e se !i%e)ir, su(icient cît s, %oat, (i recunoscute< de/i Mi!!er ghicise %ro4a4i! ceea ce aea s, ure)e iediat ce ,)use cu!oarea %redoinant, a haine!or. Se r,suci îna%oi s%re ine< cu gura deschis, s, s%un, cea< îns, ochii i se (ixar, %e cea din s%ate!e eu /i se (,cu %a!id. aruncat o %riire %este u,r s%re ce!e!a!te (iguri care se ateria!i)au< toate cu aceea/i constitu&ie îna!t, /i ten 4ron)at< toate în ha!ate a!4astre de chirurg. #înd a reenit !a e!< ex%resia !ui Mi!!er %,rea s, se (i %r,4u/it. – Su%rascriere< a con(irat. >n a=oritatea !ocuri!or din Protectorat nici ,car nu de e i!ega!. o eroare iar de a/in,< de o4icei nu e a/a extre
– -,uK 5i /tiu din ce9&i cî/tigi %îineaK +u s%use niic. scos un te!e(on din 4u)unar /i !9a aruncat %e as,. – #înd &i9a a=uns< d,9i de /tire. 5 o !inie direct,. Doar a%e/i %e 4uton /i înce%i s, or4e/ti. #u #a%u! >n +ori. Deta!ii re!eante. Mi!!er %rii !a te!e(on /i a%oi iar s%re ine. >n =uru! nostru geenii a%roa%e a=unseser, !a (ora co%!et,. ridicat o în, în sen de r,as 4un. – Distrea),9te. Mi9a reenit în studiou! recrea&iona! a! !ui endrix< !eg,nat într9unu! din !oca/uri!e s%a&ioase. "n dis%!a digita! de %e %erete ar,ta c, (usese %!ecat ai %u&in de un inut< din care ti%u! eu rea! în irtua! durase doar cîtea secunde. Procesu! de intrare /i ie/ire ocu%ase tot ti%u!. stat nei/cat un ti%< gîndindu9 , !a ceea ce tocai (,cuse. Shara (usese deu!t< /i o %arte din ine dorea s, cread, !,sase totu!ast,)i. în ur,. Mi!!er nu era singura %ersoan, care sec,întî!nea cu sine 'ersonal, i9a reaintit< dar /tia c, de data asta nu era a/a. De data asta oia cea. R,utatea era doar de conenien&,. – Su4iectu! %re)int, sene de stres %siho!ogic< )ise endrix. "n ode! %re!iinar sugerea), c, aceast, condi&ie se a extinde %în, !a o %r,4u/ire a %ersona!it,&ii în ai %u&in de /ase )i!e irtua!e. La rata curent,< asta însean, a%roxiati trei)eci /i /a%te de inute ti% rea!. – Bun. Des%rin)îndu9i e!ectro)ii /i dînd hi%no(onu! %e s%ate< 9a ridicat de %e ra(tu! înc!inat. nun&,9, dac, cedea),. i (,cut rost de (i!area %e care &i9a cerut9oK – Da. rei s9o e)iK aruncat înc, o %riire !a ceas. – +u acu. >! a/te%t %e Mi!!er. reo %ro4!e, cu sistee!e de securitateK – +iciuna. Date!e nu erau securi)ate. – #ît, neg!i=en&, din %artea directoru!ui +an. #ît ae aco!oK – >nregistrarea re!eant, de !a c!inic, este de dou,)eci /i o%t de inute /i cinci)eci /i una de secunde. #a s, ur,ri anga=atu! de !a %!ecare a/a cu ai sugerat a !ua considera4i! ai u!t. – #ît de u!tK – Deocadat, e i%osi4i! de estiat. Sher! BostocC a %!ecat de !a PschaSec într9un icroco%ter echi de dou,)eci de ani %roenind din sur%!usu! aratei. +u cred c, %ersona!u! auxi!iar a! 33
institu&iei este 4ine %!,tit. – De ce te9ar sur%rinde astaK – Pro4a4i! %entru c, – Las,. 5ra o (igur, de sti!. #e9i cu icroco%teru!K – Sisteu! de naiga&ie nu are acces !a re&eaua de tra(ic< deci este ini)i4i! %entru contro!u! tra(icu!ui. a tre4ui s, , 4a)e) %e a%ari&ia ehicu!u!ui %e onitoare!e i)ua!e de %e druu! s,u. – or4e/ti de ur,rire %rin sate!itK – >n u!ti, instan&,< da. / %re(era %entru înce%ut sistee!e de nie! ai sc,)ut cu 4a)a !a so!. 5 %ro4a4i! ca e!e s, (ie ai accesi4i!e. Securitatea sate!i&i!or este de o4icei ai re)istent, /i s%argerea unor ast(e! de sistee %oate (i atît di(ici!, cît /i %ericu!oas,. – M, rog. nun&,9, cînd a(!i cea. M9a înîrtit în =uru! studiou!ui< editînd. Locu! era %ustiu< a=oritatea ra(turi!or /i a ce!or!a!te dis%o)itie erau îne!ite în (o!ii %rotectoare !uina!ors!a4, (urni)at, des,%!,ci!e de i!uiniu dede%e%!astic. %ere&i< >n o!ue!e a4igue %uteau a%ar&in, în ega!, ,sur, unui centru de (itness ca /i unei caere de tortur,. – Pute aea aici !uin, ade,rat,K Str,!ucirea inad, studiou!< %roenind din ni/te 4ecuri de îna!t, intensitate în(undate în taanu! scund. o4serat c, %ere&ii erau aco%eri&i cu iagini extrase din edii!e irtua!e o(erite. Peisa=e ontane ae&itoare ,)ute %rin oche!ari de schi< 4,r4a&i /i (eei de o (ruuse&e i%osi4i!, în 4aruri %!ine de (u< ania!e uria/e din saan, s,rind direct în i)oru! tr,g,tori!or. 6agini!e (useser, trans(erate direct din (orat %e ho!ostic!,< /i dac, !e (ixai %,reau s, ca%ete ia&,. g,sit o 4anc, !ung, /i 9a a/e)at %e ea< aintindu9i cu nosta!gie u/c,tura (uu!ui în %!,îni din (oratu! %e care tocai î! %,r,sise. – #u toate c, %rograu! %e care î! ru!e) nu este tehnic i!ega!< )ise endrix într9o doar,< este contrar !egii s, de&ii o %ersoan, uan, digita!i)at, î%otria oin&ei sa!e. %riit în go! în taan. –– #e e< &i i9a s9a (,cut (ric,K Po!i&ia cercetat de=a eoria o dat,< /i ar %utea s, , acu)e c, a dat curs cererii ta!e de a înghe&a ca%u! !ui Je!i%e Mi!!er. De aseenea< or dori s, /tie ce s9a întî%!at cu ci%u! !ui cortica!. – Mda< /i tre4uie s, existe %e undea un statut a! hote!uri!or 338
care s%eci(ic, c, nu tre4uie s, %eri&i usa(iri în caere!e c!ien&i!or (,r, autori)are< dar tu ai (,cut asta, nu9i a/aK – sta nu e o (a%t, %ena!,< decît dac, din înc,!carea securit,&ii re)u!t, caracteru! %ena!. #eea ce a re)u!tat din i)ita !ui Miria Bancro(t nu a (ost o cri,. aruncat o a!t, %riire în sus. – >ncerci s, (ii au)antK – "oru! nu (ace %arte din %araetrii cu care o%ere) în od curent< de/i %oate (i insta!at !a cerere. – +u< u!&uesc. scu!t,< de ce nu9&i %o&i cur,&a )one!e de eorie !a care nu rei s, se uite nieni ai tîr)iuK S, !e /tergiK – o serie de rutine intrinseci care , o%resc de !a o ast(e! de ac&iune. – P,cat. #redea c, e/ti o entitate inde%endent,. – Orice inte!igen&, sintetic, %oate (i inde%endent, doar în cadru! !iite!or statutu!ui regu!ator a! O+". Statutu! este inc!us în sistee!e e!e< urare a !a (e! de u!te otie s, , te de %o!i&ie ca deci /i unca o. – Las,9, %e ine s,9i (ac gri=i din cau)a %o!i&iei< i9a )is< a(ectînd o încredere care sc,)use în od constant de cînd Ortega dis%,ruse. #u %u&in noroc< aceast, %ro4, nici ,car nu a (i %re)entat,. 6ar dac, a (i< de=a e/ti co%!ice< a/a c, ce ai ai de %ierdutK – #e a de cî/tigatK între4, a/ina so4ru. – #ontinuarea statutu!ui de c!ient. oi r,îne aici %în, se terin, trea4a asta< /i în (unc&ie de ce in(ora&ii o4&in de !a Mi!!er< ar %utea însena cea ti%. "r, o !ini/te întreru%t, nuai de 4î)îitu! sistee!or de aer condi&ionat< înainte ca endrix s, or4easc, din nou. – Dac, se înregistrea), su(iciente acu)a&ii serioase î%otria ea< )ise< statutu! regu!ator a! O+" %oate (i inocat în od direct. Su4 sec&iunea 103a< %ot (i %ede%sit (ie cu Reducerea ca%acit,&ii (ie< în ca)uri extree< cu închiderea. "r, o a!t, e)itare scurt, Odat, închis< este %u&in %ro4a4i! s, ai (iu reodat, rea4i!itat de cinea. Dia!ect a! a/ini!or. 6ndi(erent cît de so(isticate ar (i< continu, s, (e! ca un gru% de co%iicu în,&înd o(tat de /i 9 aor4easc, uitat dre%t!aînainte !a ho!ograe!e (e!ii de 4ox. ia&, irtua!, %e %erete. – Dac, rei s, renun&i< acu ar (i oentu! %otriit s,9i s%ui. – +u reau s, renun&< TaCeshi Eoacs. Dorea doar s, te in(ore) des%re consecin&e!e i%!icate de acest curs a! ac&iunii. 33I
– OE. Sînt in(orat. ridicat ochii %e dis%!au! digita! /i !9a ur,rit un inut întreg. >nc, %atru ore %entru Mi!!er. >n rutina ru!at, de endrix nu aea s, i se (ac, (oae sau sete< sau s, ai4, gri=, de a!te (unc&iuni cor%ora!e. Sonu! era %osi4i!< cu toate c, a/ina nu aea s,9i %erit, s, se trans(ore într9o co, în care s, se retrag,. Tot ceea ce aea Mi!!er< în a(ar, de discon(ortu! ediu!ui încon=ur,tor< era e! însu/i. >n ce!e din ur, asta î! a (ace s, înne4uneasc,. S%era. +iciunu! dintre artirii Mîinii Dre%te a !ui Dune)eu %e care îi su%usese acestei rutine nu re)istase ai u!t de cincis%re)ece inute ti% rea!< dar ei (useser, r,)4oinici în carne /i oase< de un cura= (anatic %e teritoriu! !or dar tota! neo4i/nui&i cu tehnici!e irtua!e. De aseenea ei (useser, în)estra&i cu o credin&, re!igioas, %uternic,< %eri&îndu9!e s, coit, nueroase atrocit,&i atîta ti% cît dura< dar cînd se %r,4u/ea< se n,%ustea ca un 4ara= iar ura de sine careatît re)u!ta îi rodea de!aii. !ui Mi!!er în nudre%tatea era nici %e de%arte de si%!,< nici (e!Mintea de încre),toare sa ini&ia!,< /i condi&ionarea !ui tre4uia s, (ie 4un,. (ar, se întuneca. ur,rit ceasu! /i 9a (or&at s, nu (ue). încercat< cu ai %u&in succes< s, nu , gîndesc !a Ortega. Tru%u! !ui RCer aea s, (ie o %acoste.
Capito#u# "r%i-%ci i Patru Mi!!er ced, du%, dou,)eci /i unu de inute. +u a (ost neoie s,9i s%un, endrix< terina!u! de date %e care î! conectase !a te!e(onu! irtua! reeni 4rusc !a ia&, /i înce%u s, ciri%easc, %rintînd cea. M9a ridicat /i 9a dus s, , uit ce ie/ea. Prograu! ar (i tre4uit s, ordone)e ceea ce s%unea Mi!!er ca s, se %oate citi !i%ede< dar chiar /i du%, %rocesare transcrierea era destu! de incoerent,. Mi!!er se !,sase s, a=ung, a%roa%e !a !iit, înainte de a ceda. %arcurs %rie!e cîtea rînduri /i a ,)ut înce%uturi!e a ceea cei9a dorea iindu9setraersînd din acea %,s,reasc,. – $terge re%!ici!e< s%useuhote!u!ui< re%ede îna%oi s%re unitate. Las,9! s, se ca!e)e cîtea ore< a%oi conectea),9,. – Ti%u! de conectare a de%,/i un inut< ceea ce !a rata curent, însean, trei ore cinci)eci /i /ase inute. rei s, insta!e) 33
%roiec&ia %în, cînd ei %utea (i trans(erat în (oratK – Da< asta ar >nce%use s,9i %un hi%no(onu! %e ca% /i 9 a o%rit !a =u,tatea i/c,rii Stai o c!i%,< cît de 4un, e %roiec&iaK – Sînt o inte!igen&, sintetic, de serie 5erson< s%use hote!u! cu re%ro/. La (ide!itate axi,< %roiec&ii!e e!e irtua!e nu se %ot distinge de con/tiin&a %e care se 4a)ea),. Su4iectu! a (ost singur %în, acu ti% de o or, /i dou,)eci /i /a%te inute. rei s, insta!e) %roiec&iaK – Da. #uinte!e îi %roocar, o sen)a&ie stranie chiar în ti% ce !e rostea De (a%t< !as9o s, des(,/oare întreaga interogare. – 6nsta!are co%!et,. î%ins hi%no(onu! %e s%ate /i 9a a/e)at %e arginea ra(tu!ui< gîndindu9, !a i%!ica&ii!e unui a! doi!ea eu în astu! siste de %rocesare a! !ui endrix. 5ra un !ucru !a care – din cîte /tia – nu ai (usese niciodat, su%us în cadru! #or%u!ui< /i cu siguran&, niciodat, nu ausese su(icient, încredere într9o a/in, ca s9o (ac,< odat, ce o%era într9un context de criina!itate. Mi9a dres g!asu!. – Proiec&ia asta. a /ti des%re ce e or4aK – 6ni&ia!< nu. a /ti tot ce ai /tiut tu cînd ai ie/it din (orat /i niic ai u!t< îns,< dat, (iind inte!igen&a ta< în ce!e din ur, a deduce (a%te!e – doar dac, nu e %rograat, în sens contrar. rei s, insta!e) un su4%rogra de 4!ocareK – +u< a )is re%ede. – rei s, en&in (oratu! ti% nede(initK – +u. >nchide9! cînd eu< adic, e!< cînd %roiec&ia decide c, e destu!. "n a!t gînd , (u!ger, Proiec&ia %oart, !oca!i)atoru! irtua! %e care i !9au introdus ieK – >n %re)ent da. Ru!e) ace!a/i cod og!ind, ca s, asche) sena!u! ca /i în ca)u! %ro%riei ta!e con/tiin&e. Oricu< întrucît %roiec&ia nu e conectat, direct !a ci%u! t,u cortica!< %ot sc,dea sena!u! dac, dore/ti. – Merit, ostenea!aK – #odu! og!ind, e ai u/or de adinistrat< adise hote!u!. –Si&ea tunci !as,9!. un nod incon(orta4i! în stoac !a gîndu! edit,rii unui sine irtua!. Re(!ecta u!t %rea îndea%roa%e ,suri!e ar4itrare %e care cei ca Bancro(t /i Eaahara !e !uau în !uea rea!, cu oaenii rea!i. Putere %ur,< de)!,n&uit,. – i un a%e! în (orat irtua!< anun&, endrix. 337
ridicat %riirea< sur%rins /i %!in de s%eran&,. – OrtegaK – Eadin< )ise hote!u! s(ios. cce%&i a%e!u!K Joratu! era un de/ert. Gresie /i nisi% ro/iatic su4 %icioare< ceru! întin)îndu9se de !a un ori)ont !a a!tu!< de un a!4astru !i%sit de nori. Soare!e /i trei s(erturi de !un, %a!id, atîrnau steri!e !a în,!&ie deasu%ra unui !an& înde%,rtat de un&i cu as%ect de reci(. eru! era rece /i te (,cea s, treuri< 4,tîndu9/i =oc de str,!ucirea or4itoare a soare!ui. Ou! Peticit , a/te%ta. >n %eisa=u! %ustiu %,rea un ido! cio%!it în %iatr,< o redare a reunui s%irit s,!4atic a! de/ertu!ui. Rîn=i cînd , ,)u. – #e rei< EadinK Dac, te 4a)e)i %e autoritatea !ui Eaahara , te c, nu ai ai noroc. 5 su%,rat, r,u de tot %e tine. O sc!i%ire de au)aent traers, chi%u! !ui Eadin< /i e! c!,tin, încet ca% ca /iocea cu îiarera (i adînc, rut s9o/i în!,ture co%!et %e Eaahara dindin %rocedur,. e!odic,. – +oi doi ae o a(acere neterinat,< )ise. – Da< ai dat9o în 4ar, de dou, ori. Mi9a %us tot dis%re&u! în g!as #e rei< o a treia încercareK Eadin ridic, din uerii asii. – M, rog< se s%une c, a treia oar, e cu noroc. D,9i oie s,9&i ar,t cea. Gesticu!, %rin aeru! de !îng, e! /i o 4ucat, de de/ert se =u%ui de),!uind întunericu! de dinco!o. 5cranu! (orat 4î)îi /i înie. O iagine concentrat, %e tr,s,turi!e cuia care dorea. Ortega. 6nia i se strînse ca într9un %un. Ja&a ei era cenu/ie /i cu cearc,ne su4 ochi. "n (ir su4&ire de sa!i, i se scurgea dintr9un co!& a! gurii. Pisto! %ara!i)ant< de a%roa%e. "!tia dat, cînd încasase o desc,rcare %ara!i)ant, co%!et, (usese %rin gri=a %o!i&iei Ordinii Pu4!ice din Mi!!s%ort /i< de/i condi&ionarea ea de Mesager , î%insese îna%oi !a un anuit nie! de con/tient, în circa dou,)eci de inute< în ur,toare!e cîtea orecu nu (usese în cît stare decît s, treur /i !oit, s, ,Ortega< )îrco!esc. +9aea s, /tiu cu ti% în ur, (usese dar ar,ta r,u. – 5 un schi4 si%!u< )ise Eadin. Tu %entru ea. Ma/ina ea e %arcat, în cartier %e o strad, nuit, Minna. oi (i aco!o în ur,toare!e cinci inute. ino singur< a!t(e! îi arunc în aer ci%u! 30?
din cea(,. 5 a!egerea ta. De/ertu! se strînse în =uru! Ou!ui Peticit care )î4ea. %arcurs ce!e dou, carta!e /i strada Minna într9un inut. Dou, s,%t,îni (,r, (uat erau ca un co%artient nou desco%erit în (undu! %!,îni!or !ui RCer. 5ra o str,du&, trist, cu (a&ade sigi!ate /i !oturi goa!e. +u era nieni în=ur. Singuru! ehicu! i)i4i! era un trans%ortor gri at care a/te%ta !îng, 4ordur,< cu !uini!e a%rinse în seiîntunericu! serii. M9a a%ro%iat e)itant< cu îna %e %atu! +eexu!ui. #înd , a(!a !a cinci etri de s%ate!e trans%ortoru!ui< o u/, se deschise /i cor%u! !ui Ortega (u î%ins în a(ar,. Se i)4i de %aa= ca un sac /i r,ase =os< gheuit. scos +eexu! /i a încon=urat9o %rudent< cu ochii (ixa&i %e a/in,. O u/, se întredeschise %e %artea o%us, /i Eadin co4orî. tît de curînd du%, ce9! ,)use în irtua!< îi !u, o secund, s, reac&ione). >na!t
M9a ridicat /i a co4orît încet +eexu!. – >nde%,rtea),9te. #inci)eci de etri %e strad,. 5a nu %oate s, earg, /i ne %o&i do4orî %e aîndoi înainte ca eu s9o %ot c,ra doi etri ai înco!o. >nde%,rtea),9te. 5u oi eni !a a/in,. (!uturat %isto!u! Ortega %,strea), ara. 5 tot ce a. Mi9a ridicat geaca s,9i deonstre). Eadin a%ro4, din ca%. 6ntr, îna%oi în trans%ortor /i ehicu!u! ru!, !in de9a !ungu! str,)ii. L9a ur,rit %în, s9a o%rit< a%oi a îngenuncheat din nou !îng, Ortega. 5a se !u%t, s, se ridice. – Eoacs< nu. O s, te ooare. – Da< cu siguran&, o s, încerce. 69a !uat îna /i i9a strîns9o %e %atu! +eexu!ui scu!t,. >n orice ca)< a terinat totu! aici. Bancro(t e re)o!at< Eaahara î/i a &ine cuîntu! /i o a trans(era %e Sarah îna%oi. O cunosc. Tot ce ai tu de (,cut e s9o areste)i %entru Mar Lou inch!e /i s,9! sco&i %e RCer de !a stocare. or4e/te cu endrix. Ni9a !,sat aco!o cîtea ,run&i/uri. %e strad,< trans%ortoru! sun, ner,4d,tor de co!i)iune. >n De seiîntunericu! str,)ii suna trist /i antic< a!erta ca strig,tu! unui e!e(ant9ra), %e Reci(u! irata. Ortega , %rii cu chi%u! r,,/it de %ara!i)ator de %arc, s9ar (i înecat. – Tu )î4it /i a îngîiat9o %e o4ra). – Tre4uie s, trec !a nie!u! ur,tor< Eristin. sta9i tot. %oi 9a ridicat< i9a încruci/at %a!e!e %e cea(, /i 9a îndre%tat s%re a/in,.
302
PRT5
!EMESIS PR01$&IREA SIS"EMELOR Capito#u# "r%i-%ci i Cinci >n trans%ortor< a (ost (,cut sandi/ între dou, gori!e i%resionante care< cu %u&in, chirurgie cosetic, %rin care s, strice as%ectu! (ruos a! c!one!or< ar (i %utut (i anga=ate %entru !u%te!e de on/tri nuai %e 4a)a ,riii. +e9a în,!&at !ini/tit de %e strad, /i a cotit. aruncat o %riire %rin (ereastra !atera!, /i a ),rit9o %e Ortega dedesu4t< încercînd s, se ridice. – 69ai tras9o %i)dei SiaK ru s, a(!e /o(eru!. M9a încordat %reg,tindu9, %entru un sa!t înainte. – +u. Eadin se întoarse %e scaunu! !ui ca s, se uite !a ine +u< i9a dat cuîntu! eu donu!ui Eoacs. #red c, druu! eu /i a! !ocotenentu!ui se or încruci/a din nou într9un iitor nu (oarte înde%,rtat. – #u atît aicur,u tine< a )is neconing,tor< du%, care 9au î%u/cat un%entru %ara!i)ator. #înd 9a tre)it< o (a&, , %riea îndea%roa%e. Tr,s,turi!e erau agi< %a!ide /i nec!are< ca un (e! de asc, de teatru. c!i%it< 9a scuturat /i 9a s,!tat încercînd s, (oca!i)e). Ja&a se retrase< tot ca o %,%u/, în !i%sa ei de c!aritate. tu/it. – Sa!ut< #arnage. Tr,s,turi!e rudientare se întinser, într9un )î4et. – Bun enit îna%oi %e 'anama 3ose, donu!e Eoacs. M9a ridicat nesigur în ca%u! oase!or %e un %at îngust de eta!. #arnage %,/i înd,r,t ca s,9i (ac, !oc< sau doar ca s, r,în, în a(ara ra)ei e!e de ac&iune. ederea nec!ar, îi ar,t, în s%ate!e !ui o ca4in, înghesuit, de o&e! cenu/iu. Mi9a co4orît t,!%i!e %e %odea /i 9a o%rit 4rusc. +erii din 4ra&e!e /i %icioare!e 303
e!e înc, ai treurau în ura desc,rc,rii %ara!i)ante /i aea o sen)a&ie )îcnitoare de grea&, în ca%u! stoacu!ui. Luînd toate astea în considera&ie< %,rea a (i re)u!tatu! unei ra)e (oarte di!uate. Sau %oate o serie. Priindu9, a constatat c, sînt î4r,cat într9 un i de %în), groas, de cu!oarea granitu!ui. Pe %odeaua de !îng, %at se a(!a o %ereche de %a%uci de 4ord /i o curea. >nce%ea s, a o sus%iciune ne%!,cut, în !eg,tur, cu ce %unea !a ca!e Eadin. >n s%ate!e !ui #arnage< u/a ca4inei se deschise. O (eeie 4!ond, îna!t,< a%arent de reo %atru)eci de ani< %,/i în,untru< urat, de un a!t sintetic< acesta cu un as%ect de!icat /i odern cu exce%&ia unui dis%o)iti de o&e! str,!ucitor< o inter(a&, direct,< în !ocu! îinii stîngi. #arnage se ocu%, de %re)ent,ri. – Donu!e Eoacs< d,9i oie s, &i9o %re)int %e Perni!!a Gri% de !a #o4at Broadcast Distri4utors< /i asistentu! s,u tehnic Mi!es Mech. Perni!!a< Mi!es< , 4ucur s, i9! %re)int %e TaCeshi Eoacs< RCer9u! nostru surogat %entru %ro%o< în (e!icit,ri< Eoacs. Pe reea aceea eraaceast, extresear,. de conins< ciuda i%ro4a4i!it,&ii ca RCer s, reu/easc, s, ias, din stocare în ur,torii dou, sute de ani. Totu! (ace %arte din tehnici!e Mesageri!or< din cîte a în&e!es. – +u tocai. Ortega a (ost (actoru! coning,tor. +9a (,cut decît s, te !as %e tine s, or4e/ti. Te %rice%i !a asta. (,cut sen cu ca%u! s%re toar,/ii !ui #arnage au)it cuîntu! transisieK #redea c, asta este î%otria cre)u!ui. +u tu ai o%erat radica! un =urna!ist tocai %entru aseenea cri,K – Sînt %roduse di(erite< donu!e Eoacs. Produse di(erite. S, transi&i o !u%t, %rograat, ar însena într9ade,r o înc,!care a cre)u!ui nostru. Dar asta nu este o !u%t, %rograat,< ci o 4,taie ui!itoare. Jarecu! de su%ra(a&, a! !ui #arnage înghe&, !a rostirea acestei (ra)e. – înd o audien&, în direct di(erit, /i în od necesar (oarte !iitat,< sînte si!i&i s, recu%er, cua %ierderi!e. 5xist, o u!&ie de re&e!e ari dis%erate s, %un, îna %e orice %roine de
'anama 3ose. re%uta&ie %e /a un ne e(ect are re%uta&ia noastr,< din ne(ericire aceea/i î%iedic, s, (ace în oddar direct ast(e! de a(aceri. Doana Gri% re)o!, în nue!e nostru aceast, di!e, de %ia&,. – Jruos din %artea ei. ocea i se r,ci "nde e EadinK – La ti%u! %otriit< donu!e Eoacs. La ti%u! %otriit. $tii< 300
cînd i s9a s%us c, ei reac&iona ast(e! /i c, te ei %reda în !ocu! !ocotenentu!ui< ,rturisesc c, %e oent 9a îndoit. Dar tu ai înde%!init toate a/te%t,ri!e %recu un autoat. sta &i9a (ost !uat de c,tre #or%u! Mesageri!or în schi4u! tuturor ce!or!a!te %uteriK 6%rei)i4i!itateaK Su(!etu!K – +u (i %oetic cu ine< #arnage. "nde eK – O(< (oarte 4ine. Pe aici. >n a(ara u/ii ca4inei era o %ereche de santine!e care ar (i %utut (i ce!e dou, din trans%ortor. 5ra %rea n,uc ca s,9i aintesc c!ar. M, (!ancar, în ti% ce î! ura %e #arnage de9a !ungu! coridoare!or c!austro(o4ice /i a %asare!e!or înc!inate< toate %,tate de rugin,< din eta! o%sit cu %o!ieri. încercat ag s, eore) druu! dar cea ai are %arte a creieru!ui eu se gîndea !a ceea ce s%usese #arnage. #ine îi %re)isese ac&iuni!e e!eK EadinK Pu&in %ro4a4i!. Ou! Peticit< cu toat, (uria /i aenin&,ri!e cu oartea< nu /tia a%roa%e niic des%re ine. Singuru! acesta=ut, gen de %re)iceri era Rei!een Eaahara.candidat #eea cerea! de %entru aseenea !a ex%!icarea otiu!ui %entru care #arnage nu se cutreura în interioru! c,rnii sa!e sintetice !a gîndu! a ce i9ar %utea (ace Eaahara %entru coo%erarea cu Eadin. Eaahara , înduse. Bancro(t era conins< cri)a – oricare ar (i (ost aceasta – se încheiase< /i în aceea/i )i Ortega a (ost r,%it, ca oea!,. Scenariu! %e care i9! !irase !ui Bancro(t î! !,sase %e dina(ar, %e Eadin< ca anga=at %riat ranchiunos< ast(e! c, nu exista niciun oti %entru care e! s, nu %oat, (i ,)ut do4orîndu9,. 6ar în circustan&e!e date< era ai sigur s, sca%e de ine decît s, , !ase în ia&,. Din acest %unct de edere< !a (e! era /i situa&ia !ui Eadin< a!t(e! %oate c, n9ar (i (ost totu! atît de ostentati. Poate ordinu! (usese do4orîrea !ui Eadin< dar nuai atît cît ai era neoie de ine. #u Bancro(t de=a conins< eu nu ai era necesar< iar ordinu! se odi(icase< s,9! !ase %e Eadin în %ace. M, %utea ucide e! %e ine< sau eu %e e!< du%, cu ne era norocu!. Eaahara ura s, re)o!e cu ce! care r,înea. +u aea nicio îndoia!, c, ea î/i a &ine cuîntu! în ceea ce %rie/te e!i4erarea !ui Sarah. echea aCu)a &inea u!t în !a ast(e! de !ucruri. Dar Eaahara nu (,cuse ast(e! de %roisiuni !eg,tur, cu ine. co4orît o u!ti, scar,< %u&in ai !arg, decît restu!< /i a ie/it %e o %asare!, aco%erit, în stic!, deasu%ra unei des%,r&ituri a cargou!ui. Priind în =os< a ,)ut una dintre arene!e %e !îng, care 30
eu /i Ortega trecuse s,%t,îna trecut, în trenu!e&u! e!ectroagnetic< dar acu huse!e de %!astic (useser, înde%,rtate de %e ring< /i o u!&ie odest, se adunase %e rînduri!e din (a&, a!e (iec,rei gradene cu scaune de %!astic. Prin stic!, %utea au)i )u)etu! sus&inut de eo&ie /i antici%are care întotdeauna %receda !u%te!e cu on/tri. Partici%ase /i eu în tinere&e. – < %u4!icu! te a/tea%t,. #arnage st,tea !îng, u,ru! eu M, rog< ai corect< %u4!icu! !ui RCer. De/i nu , îndoiesc c, o s, (ii în stare s, te %re(aci /i %entru ei cu ace!a/i ta!ent cu care 9ai conins %e ine. – $i dac, a!eg s, n9o (acK Tr,s,turi!e rudientare a!e !ui #arnage (orar, un siu!acru de de)gust. Gesticu!, îns%re u!&ie. – Bine< ai %utea încerca s, !e ex%!ici asta în i=!ocu! !u%tei. Dar ca s, (iu cinstit< acustica nu e chiar dintre ce!e ai 4une /i oricu -î4i r,ut,cios M, îndoiesc c, o s, ai ti%u! necesar. –#arnage O conc!u)ie antici%at,< nuK î/i en&inu )î4etu!. >n s%ate!e !ui< Perni!!a Gri% /i ce!,!a!t sintetic , ur,reau cu interesu! de %r,d,tor a! unei %isici în (a&a unei co!iii. Dedesu4t< u!&iea deenise )gootoas,. – Mi9a !uat cea ti% s, organi)e) !u%ta asta< 4a)îndu9, %e niic a!tcea în a(ar, de asigur,ri!e !ui Eadin. 5i sînt ner,4d,tori s,9! ad, %e 5!ias RCer %!,tind %entru %,cate!e !ui /i ar (i destu! de riscant s, nu !e înde%!ini a/te%t,ri!e. #a s, nu ai s%une /i ne%ro(esiona!. >ns, nici nu cred c, ai enit aici a/te%tîndu9te s, su%raie&uie/ti< nu9i a/a< donu!e EoacsK Mi9a aintit str,du&a întunecoas, /i %ustie nuit, Minna /i si!ueta gheuit, a !ui Ortega. M9a !u%tat cu grea&a %ara!i)atoru!ui /i a schi&at o tentati, de )î4et. – +u< %resu%un c, nu. si&it ni/te %a/i u/ori %e %asare!,. aruncat o %riire cu coada ochiu!ui îns%re sunet /i !9a desco%erit %e Eadin< î4r,cat !a (e! ca ine. Pa%ucii de 4ord se tîr/ir, o%rindu9se !a ic, distan&,< /i e! î/i înc!in, ca%u! !atera!< ca /i cu 9ar (i exainat %entru %ria dat,. or4i cuîn 4!înde&e Cum aş putea să eBplic moartea care s-a #nfăptuit= are să spun că fiecare a calculat, şi a scris aloarea %ilelor sale '#nă la $otarul s#neros, cu o m#nă nec#ştiătoare= 308
or voi să ştie, Cum a fost făcut bilanţul= >i le voi spune că a fost făcut, (e data asta, (e către acei care cunosc valoarea A ceea ce s-a irosit #n acea %i. )î4it aar. – (acă vrei să pier%i o luptă, mai #nt#i vorbeşte despre ea. – Dar %e atunci era ai tîn,r,. Eadin îi întoarse )î4etu!< din&i de un a!4 %er(ect %e tenu! 4ron)at 4ia ie/ise din ado!escen&,< dac, introducerea !a edi&ia ea a Furiilor este corect,. – Pe Luea !ui ar!an ado!escen&a durea), ai u!t. #red c, /tia des%re ce or4ea. Pute continua< te rogK Dinco!o de geauri< )gootu! u!&iii se în,!&a ca un a! %e o %!a=, cu %rundi/ as%ru.
Capito#u# "r%i-%ci i &as% Pe ringu! de !u%t, )gootu! era ai %u&in uni(or< ai inega!. oci indiidua!e s,reau %rin (unda! ca ni/te de!(ini în a%e îns%uate< de/i (,r, s, a%e!e) !a neurache nu %utea %rinde niic inte!igi4i!. "n singur strig,t trecu %este ur!etu! genera!F cînd trecea %este arginea ringu!ui< cinea strig, s%re ine – inte/te9&i de (rate!e eu< ticălosule! M9a uitat s, ,d cui a%ar&inea ura de (ai!ie< dar a ,)ut doar o are de (e&e (urioase în a/te%tare. #î&ia se scu!aser,< agitînd %unii /i 4,tînd din %icioare ast(e! încît e/a(oda=u! de eta! r,suna ca o to4,. Dorin&a de sînge se c!,dea ca cea tangi4i!< !,sînd în aer o so!iditate care î! (,cea greu de res%irat. încercat s,9i reaintesc dac, eu /i toar,/ii ei din 4and, strigase !a (e! în +e%est !a !u%te!e cu on/tri< /i a %resu%us c, %ro4a4i! a/a (,cuse. $i noi nici ,car nu9i cuno/tea %e co4atan&ii care se 4iciuiau /i se s(î/iau unii %e a!&ii cu gheare!e %entru distrac&ia ,/tia %u&in aeau cea eo&iona! inestit în noastr,. sînge!e %eOaenii care oiau s,9!ce! ad, curgînd. De cea!a!t, %arte a ringu!ui< Eadin a/te%ta cu 4ra&e!e încruci/ate. O&e!u! su%!u a! 4oxu!ui %etrecut %este degete!e (iec,rei îini sc!i%ea în !uina de deasu%ra noastr,. 5ra un aanta= 30I
su4ti!< unu! care nu ar (ace 4a!an&a !u%tei s, se înc!ine %rea u!t într9o %arte dar ar conta %e teren !ung. +u era %rea îngri=orat din cau)a 4oxu!ui< ci reac&ii!e î4un,t,&ite oin&a !ui Dune)eu , %reocu%au ce! ai u!t. #u %u&in %este un seco! în ur,< ausese de9a (ace cu ace!a/i siste !a so!da&ii cu care Protectoratu! !u%tase %e Shara< /i nu (usese o trea4, u/oar,. #hestie eche< dar era 4ioecanic, i!itar, re)istent,< /i î%otria neuracheu!ui !ui RCer< recent dat %este ca% de %ara!i)ator< aea s, (ie destu! de r,u. Mi9a ocu%at !ocu! în (a&a !ui Eadin< du%, cu indicau arca=e!e de %e %odea. >n =uru! eu u!&iea se doo!i %u&in iar s%oturi!e se a%rinser, cînd 5cee #arnage ni se a!,tur,. >n ro4, /i achiat %entru caere!e de (i!at a!e Perni!!ei Gri%< se,na cu o %,%u/, %er(id, din co/aruri!e unui co%i!. "n co%anion %otriit %entru Ou! Peticit. Ridic, îini!e /i di(u)oare!e direc&iona!e din %ere&ii cargou!ui îi a%!i(icar, cuinte!e din icro(oane!e gîtu!ui.
3ose! –SeBine a&i enit %e 'anama %roduse o ag, agita&ie în u!&ie< dar %entru oent st,teau %oto!i&i< a/te%tînd. #arnage /tia asta /i se roti !ent de =ur î%re=ur< %re!ungind tensiunea. – Pentru un eenient a! 'anama 3ose (oarte s%ecia!< /i (oarte exc!usiist< 4ine a&i enit , ure) 4un enit< !a ultima şi cea mai s#neroasă umilire a lui &lias 3@/er. >nne4unir,. ridicat %riirea s%re (e&e!e !or în seiîntuneric /i a ,)ut stratu! su4&ire a! cii!i)a&iei =u%uindu9se< (uria ex%us, dedesu4t ca o carne crud,. ocea a%!i(icat, a !ui #arnage se au)i %este !ar,. J,cea gesturi de !ini/tire cu a4e!e îini. – Ma=oritatea i9! ainti&i %e detectiu! RCer dintr9o întî!nire sau a!ta. Pentru unii dintre oi este un nue %e care î! asocia&i cu sînge ,rsat< %oate chiar cu oase ru%te. intiri!e ace!ea. intiri!e ace!ea sînt dureroaseF unii dintre oi s9ar %utea s, nu !e uita&i niciodat,. >i %oto!ise de=a< /i ocea !ui sc,)u în consecin&,. – Prieteni< nu %ot s%era s, , /terg ace!e aintiri< c,ci nu asta 'anamaindi(erent 3ose. icicîtnu o(eri noiuitare< !a 4ordu! ocu%, o!ateca ci cu !ui aintirea< de ne aar, %oatecu (i aceast, aintire. +u în ise< %rieteni< ci în rea!itate. >ntinse un 4ra& ar,tînd s%re ine Prieteni< aceasta este rea!itatea. O a!t, rund, de ura!e. %riit s%re Eadin /i a ridicat s%rîncene!e exas%erat. M, gîndise c, %ot uri< dar nu , 30
a/te%tase s, or de %!ictisea!,. Eadin ridic, din ueri. 5! oia s, !u%te. Teatru! !ui #arnage era doar un ic %re& de)gust,tor %e care tre4uia s,9! %!,teasc, %entru asta. – ceasta este rea!itatea< re%et, 5cee #arnage. >n seara aceasta este rea!itatea. >n seara aceasta î! e&i %rii %e 5!ias RCer urind< urind în genunchi< /i dac, nu %ot /terge aintiri!e tru%uri!or oastre 4,tute /i a oase!or oastre ru%te< %ot ce! %u&in s, !e în!ocuiesc în schi4 cu sunetu! )dro4irii tor&ionaru!ui ostru. Mu!&iea eru%se. M9a între4at în treac,t dac, exagera #arnage. P,rea c, ade,ru! des%re RCer era un !ucru tainic. Mi9a aintit cînd a %!ecat de !a @err;s #!osed :uarters< cu OCtai tres,rise /i se înde%,rtase de ine ,)înd (igura !ui RCer. @err însu/i %oestindu9i des%re certuri!e ongo!u!ui cu %o!i&istu! a! c,rui tru% î! (o!osea. 3@/er #l scutura mereu bine de tot. Cu c#ţiva ani #n urmă aproape că l-a omor#t #n bătaie. $i a%oi Bautista des%re
cea mai RCer mare parte a tehnici!e de interogare a!e !ui timpului era eBact la limită. DeRCer cîte ori#n de%,/ise aceast, !iit,< ca s, atrag, o ast(e! de u!&ieK #e9ar (i s%us OrtegaK M9a gîndit !a Ortega< /i iaginea (e&ei ei (u ca o ic, oa), de ca! în i=!ocu! 4at=ocurii /i strig,te!or %e care #arnage !e incita. #u %u&in noroc /i cu ceea ce9i !,sase !a endrix< o a do4orî %e Eaahara în !ocu! eu. 5ra su(icient s, /tiu asta. #arnage scoase un cu&it cu !a, grea< crestat,< de su4 ro4, /i î! &inu ridicat în sus. O !ini/te re!ati, co4orî %este aren,. – 0e coup de rce, %roc!a, e!. #înd atadoru! nostru î! a %une %e RCer !a %,înt ast(e! încît s, nu ai ai4, %uterea s, se ridice< îi e&i edea ci%u! cortica! scos din /ira s%in,rii /i )dro4it< /i e&i /ti c, e! nu ai exist,. D,du druu! cu&itu!ui /i !,s, 4ra&u! s,9i cad,. Teatru %ur. ra atîrn, în aer< sc!i%ind într9un cî% graita&iona! (oca!i)at< a%oi a!unec, în sus !a o în,!&ie de cinci etri deasu%ra %unctu!ui centra! a! ringu!ui de !u%t,. –%oi S, înce%e< #arnage retr,gîndu9se. ur, un )ise oent agic< un (e! de e!i4erare< a%roa%e ca /i cu o scen, ex%eria tocai ar (i (ost (i!at,< iar noi to&i %utea s, st, =os /i s, ne re!ax,< %oate s, trece din în, în în, o stic!, de hisC /i s, ne %rosti în s%ate!e scanere!or. S, (ace g!ue %e seaa scenariu!ui %!in de c!i/ee %e care (usese si!i&i s,9 307
! inter%ret,. înce%ut s, ne roti< r,înînd des%,r&i&i de !,&iea ringu!ui /i (,r, nicio gard, ridicat, care s, dea ,car o idee des%re ceea ce aea s, (ace. încercat s, citesc !i4a=u! cor%ora! a! !ui Eadin în c,utare de indicii. +istemele biomecanice oinţa lui (umne%eu <.O cu D s#nt simple, dar nu trebuie dispreţuite din această cau%ă, ne s%useser, înainte de ateri)area %e Shara. ?mperativele constructorilor erau forţa şi vite%a, şi au eBcelat #n ambele. (acă au o slăbiciune, aceasta este faptul că tiparele lor de luptă nu au o subrutină de selecţie aleatoare. 2n consecinţă martirii M#inii (repte a lui (umne%eu vor tinde să lupte şi vor purta luptele #ntr-un domeniu foarte #nust de te$nici. Pe Shara< %ro%rii!e noastre sistee î4un,t,&ite de !u%t, (useser, ni/te ca%odo%ere< atît cu reac&ie a!eatoare cît /i cu (eed4acC de ana!i), încor%orat ca standard. +euracheu! !ui RCer niic cu a%ro%iat acest nie! de so(isticare< dar a/ (i %utut nu s,9!aea stiu!e) cîtea de trucuri a!e Mesageri!or. de,ratu! truc era s, r,în în ia&, su(icient de u!t ti% ca s, %erit condi&ion,rii e!e s, ana!i)e)e ti%are!e de !u%t, a!e oin&ei !ui Dune)eu /i Eadin !oi. Distan&a era de a%roa%e )ece etri de teren !i4erF o aco%eri în atîta ti% cît îi !u, s, c!i%esc< /i , !oi ca o (urtun,. Tehnici!e erau si%!e< %uni /i !oituri !iniare< dar !irate cu o aseenea %utere /i ite), încît tot ce %utea (ace era s, !e 4!oche). #ontraatacu! ie/ea din discu&ie. deiat %riu! %un s%re drea%ta /i a (o!osit oentu! re)u!tat ca s, %,/esc în stînga. Eadin ur, i/carea (,r, e)itare /i9i c,ut, (a&a. Mi9a în!,turat ca%u! din ca!ea atacu!ui /i a si&it %unu! ,turîndu9 i tî%!a< nu su(icient de tare cît s, dec!an/e)e 4oxu! de (or&,. 6nstinctu! îi s%use s, &in garda =os /i !oitura direct, cu ge9 nunchiu! deie în 4ra&u! eu. "r,toarea i)4itur, cu cotu! , atinse în cre/tetu! ca%u!ui /i a dat îna%oi< str,duindu9, s, r,în %e %icioare. Eadin eni du%, ine. !oit în !atera! cu drea%ta< dar e! sur%rinse /i %ar, a%roa%e ne%,s,tor. Strecur,oentu! un %un atacu!ui !a nie! =os /i ,!oitura i)4i în stoac. Boxu! deton, cu un sunet ca de carne aruncat, într9o tigaie. Ju ca /i cînd cinea i9ar (i în(undat o ancor, în ,runtaie. Durerea %ro%riu9)is, a !oiturii r,,sese undea de%arte !a 3?
su%ra(a&a %ie!ii /i o aor&ea!, 4o!n,icioas, îi str,4,tu u/chii stoacu!ui. Su%ra%us %este grea&a datorat, %ara!i)atoru!ui< era uti!ant. M9a î%!eticit trei %a/i îna%oi /i 9a %r,4u/it %e sa!tea< )îrco!indu9, ca o insect, %e =u,tate )dro4it,. u)ea ag u!&iea ur!îndu9/i a%ro4area. >ntorcîndu9i cu greu ca%u! !9a ,)ut %e Eadin dînd îna%oi /i (ixîndu9, cu ochii întredeschi/i /i a4ii %uni ridica&i în dre%tu! (e&ei. O !uin, ro/ie s!a4, sc!i%i de %e 4anda de o&e! de %e îna stîng,. Boxu!< reînc,rcîndu9se. în&e!es. Runda întîi. Lu%ta cu îini!e goa!e are doar dou, regu!i. %!ic, cît ai u!t !oituri< cît ai %uternice /i ai ra%ide %o&i< /i %une9&i adersaru! !a %,înt. #înd e !a %,înt< ucide9!. Dac, se ai &ine cont /i de a!te regu!i< atunci nu e o !u%t, rea!,< e un =oc. Eadin ar (i %utut s, in, /i s, ,era terine cîndui!itoare< era =os< un dar =oc asta erasu(erin&a o !u%t, ade,rat,. sta o 4,taie în nu care tre4uia axii)at, în 4ene(iciu! audien&ei. Mu!&iea. M9a ridicat /i a %riit arena de chi%uri o4scure. +euracheu! sur%rinse din&ii ue)i&i de sa!i, în guri!e care strigau. M9a si!it s,9i înde%,rte) s!,4iciunea din ,runtaie< a scui%at %e %odeaua ringu!ui /i a ado%tat o %o)i&ie de a%,rare. Eadin înc!in, ca%u!< ca /i cu ar (i !uat !a cuno/tin&,< /i se re%e)i iar,/i !a ine. ceea/i ra(a!, de tehnici !iniare< aceea/i ite), /i (or&,< dar de data asta eu era %reg,tit. %arat %riii doi %uni cu o %ereche de 4!oca=e !atera!e /i în !oc s, cad !a %,înt< a r,as exact %e direc&ia !ui Eadin. >i !u, o (rac&iune de secund, s,9/i dea seaa ce (,cea< dar atunci era de=a %rea a%roa%e. =unsese a%roa%e %ie%t !a %ie%t. i)4it cu ca%u! de %arc, chi%u! !ui a%ar&inea (iec,rui e4ru a! u!&iii scandînd. +asu! u!turesc se s%arse cu un trosnet so!id< /i în ti% ce e! /o,ia !9a do4orît cu o !oitur, %e interioru! genunchiu!ui. Latura îinii e!e dre%te cosi în c,utarea gîtu!ui sau (e&ei< dar Eadin c,)use. Se rostogo!ie!/i9i rete),în%icioare!e su4 ine ine./i9i >n ti% ce eu , %r,4u/ea se ridic, genunchide!îng, d,du un %un în s%ate. Loitura îi %roduse conu!sii /i ca%u! i se )dro4i de %odea. si&it gustu! sînge!ui. M9a rostogo!it /i 9a ridicat în %icioare /i !9a ,)ut %e Eadin retr,gîndu9se /i /tergîndu9/i %ro%riu! sînge din nasu! 31
s%art. Prii curios !a %a!a urdar, de sînge /i a%oi s%re ine< scuturînd neîncre),tor din ca%. rîn=it s!a4< %urtat de a!u! de adrena!in, %roocat de ederea sînge!ui s,u< /i a ridicat a4e!e îini într9un gest de ex%ectati,. – ino aici< nenorocitu!e< a cîrîit %rin gura r,nit,. D,9, !a o %arte. 5ra %este ine a%roa%e înainte s, terin de %ronun&at u!tiu! cuînt. De data asta a4ia !9a atins. Ma=oritatea !ucruri!or se %etrecur, dinco!o de !iite!e !u%tei con/tiente. +euracheu! contracara a!oros %!oaia de !oituri< aruncînd 4!oca=e care s, &in, 4oxu! de%arte de ine< /i9i o(eri s%a&iu! necesar %entru cîtea contraatacuri a!eatorii %e care instinctu! de Mesager îi s%use c, s9ar %utea s, îning, ti%aru! !u%tei !ui Eadin. 5! trat, !oituri!e cu aten&ia %e care o acor)i unei insecte iritante. La u!tia dintre aceste ri%oste (uti!e a întins %unu! %rea u!t /i e! , a%uc, de încheietur,< sucindu9, în (a&,. O !oitur, circu!ar, Eadin %er(ect echi!i4rat, se o%ri coaste!e e!e /ieu !e si&ii %!esnind. trase iar,/i< 4!oc,în cotu! 4ra&u!ui ca%turat< /i în cadre!e înghe&ate a!e ederii e!e acce!erate de neurache i9a ,)ut ante4ra&u! re%e)indu9se într9un atac în co4orîre s%re încheietur,. $tia ce sunet aea s, (ac, atunci cînd cotu! a ex%!oda< /tia cu a (i sunetu! înainte ca neuracheu! s, %oat, 4!oca durerea. Mîna ea se )4,tu dis%erat, în strînsoarea !ui Eadin /i 9a !,sat în =os. !unecoas, din cau)a trans%ira&iei< încheietura ea se e!i4er, /i 4ra&u! sc,%,. Eadin !oi cu o (or&, )dro4itoare< dar 4ra&u! re)ist, /i oricu era de=a în c,dere s%re %odea. ateri)at %e coaste!e (isurate /i ederea i se s%arse în cio4uri. M9a contorsionat încercînd s, , !u%t cu neoia de a , strînge într9un ghe (eta!< /i a ,)ut tr,s,turi!e î%ruutate a!e !ui Eadin !a o ie de etri deasu%ra ea. – Ridic,9te< )ise< sunînd ca ni/te aste co!i de hîrtie s(î/iate undea !a are distan&,. >nc, n9a terinat. M9a sucit din ta!ie< c,utîndu9i organe!e genita!e. ratat !oitura< nierindu9! în u/chii coa%sei. %roa%e ne%,s,tor< (!utur, 4ra&u! /i 4oxu! i)4ideeni în (a&,.a!4. -gootu! si&it o caco(onie !uini u!tico!ore a%oi, totu! u!&iii de se u(!, ca un 4a!on în ca%u! eu< /i în s%ate!e s,u i s9a %,rut c, aud ae!strou! cheîndu9,. Totu! trecu %rin eta%e a!ternatie de (oca!i)are /i cea&,< se scu(und, /i se roti ca într9o c,dere graita&iona!,< în ti% ce neuracheu! se !u%ta s, , &in, 32
con/tient. Luini!e se a%ro%iar, /i se de%,rtar, îna%oi %e taan de %arc, ar (i (ost interesate s, ad, ce %,&ise< dar nuai su%er(icia!< /i se dec!araser, re%ede satis(,cute. #on/tiin&a i se rotea în =uru! ca%u!ui %e o or4it, e!i%tic, !arg,. Dintr9o dat, , a(!a iar %e Shara< ascuns în e%aa unui tanc9%,ian=en de)a(ec9 tat î%reun, cu @i de Soto. – 'ăm#nt= Faţa sa bră%dată de duni de camufla" r#n"eşte luminată de fulerele laserelor din eBteriorul tancului. & o văăună, omule. nenorocită de societate #nţepenită, ca şi cum ai da #napoi #n timp cu un mileniu. Nu se #nt#mplă nimic acolo, evenimentele istorice nu s#nt permise. – 'rostii. Ne#ncrederea mea e punctată de şuierul pătrun%ător al unei bombe pirat. c$ii noştri se #nt#lnesc prin obscuritatea din interiorul tancului. 1ombardamentul continua de la lăsarea serii, armele robot v#n#nd #n infraroşu şi după mişcare. 2ntr-unul dintre rarele momente
c#nd atacul #nceta, au%isem că flota ?' a amiralului Cursitor se afla #ncăs$ar@an la c#teva secunde lumină depărtare, lupt#ndu-se cu s$ar@enii pentru dominaţia pe orbită. 2n %ori, dacă bătălia nu se termina, localnicii aveau probabil să coboare trupele la sol ca să ne măture. >ansele nu erau prea bune. Măcar şocul betatanatinei #ncepea să slăbească. 'uteam să simt cum temperatura #mi revenea #ncet la normal. Aerul din "ur nu mi se mai părea ca o supă fierbinte şi respiraţia #nceta să mai fie un efort ma"or ca atunci c#nd ritmul inimilor noastre cobora p#nă aproape de %ero. 1omba robot eBplodea%ă şi picioarele tancului se aită sub carcasă din cau%a ratării la limită. Am#ndoi privim #nditori la contoarele de eBpunere. – 'rostii, nu-i aşa= 8imm@ aruncă o privire prin aura nereulată pe care o făcusem #n caroseria tancului-păian"en. 7ei, tu nu eşti de acolo. &u s#nt, şi #ţi spun că dacă mi s-ar oferi şansa să ale viaţa pe 'ăm#nt sau stocarea< m-aş #ndi puţin. (acă ai oca%ia să faci o vi%ită, re(u),. c!i%it înde%,rtînd i)iunea. Deasu%ra ea< cu&itu! uciga/ sc!i%i în cî%u! s,uesto%a< graita&iona! %rintre rauri!e co%aci!or. @i se trecîndca%e soare!e !îng, cu&it în dru s%re aco%eri/. – i-am spus să nu te duci acolo, nu-i aşa, prietene= Acum uită-te la tine. 'ăm#ntul. Scui%, /i dis%,ru< !,sînd doar ecouri!e g!asu!ui s,u. & o văăună nenorocită. rebuie să treci la nivelul următor. 33
-gootu! u!&iii se doo!ise %în, !a o incanta&ie ega!,. Juria str,4,tu %rin cea&a din ca%u! eu ca un (ir încins. M9a s,!tat într9un cot /i 9a concentrat asu%ra !ui Eadin care a/te%ta în %artea cea!a!t, a ringu!ui. M, ,)u /i ridic, 4ra&e!e ca un ecou a! gestu!ui %e care î! (o!osise eu ai înainte. Mu!&iea i)4ucni în hohote de rîs. reci la nivelul următor. M9a ridicat c!,tinîndu9, în %icioare. (acă nu-ţi #ndeplineşti sarcinile, #ntr-o noapte mul 'eticit va veni după tine. ocea s,ri în ca%u! eu< o oce %e care nu o ai au)ise de un seco! /i =u,tate ti% o4iecti. "n 4,r4at cu care nu9i ai întinase eoria în cea ai are %arte a ie&ii e!e de adu!t. Tat,! eu< /i de!icioase!e !ui %oe/ti. 5ra sti!u! !ui s, se întoarc, acu< cînd chiar aea neoie de rahatu! ,sta. mul 'eticit va veni după tine.
&i bine,Nuai vine #nţeles reşit, mul stăeuc$iar aştept#nd. după mine,tată. trebuie să 'eticit mă duc la el.acolo, (ar mulţumesc oricum, tată. Mulţumesc pentru tot. stors ceea ce ai r,,sese !a nie! ce!u!ar în cor%u! !ui RCer /i a înaintat ti%ti!. "n sunet de stic!, s%art,< sus deasu%ra ringu!ui. P!ou, cu cio4uri în s%a&iu! dintre Eadin /i ine. – Eadin 69a ,)ut ochii ridicîndu9se s%re %odu! ru!ant de deasu%ra /i tot %ie%tu! %,ru s,9i ex%!ode)e. #a%u! /i 4ra&e!e i se sucir, %e s%ate de %arc, deodat, cea !9ar (i de)echi!i4rat %uternic /i o detun,tur, r,sun, în înc,%ere. Partea din (a&, a i9u!ui s,u se ru%se /i o gaur, agic, î! deschise din gît %în, !a ta!ie. Sînge!e i)4ucni /uoaie. M9a întors ra%id %riind în sus< /i a ,)ut9o %e Tre%% încadrat, în (ereastra %odu!ui ru!ant %e care tocai o distrusese< cu ochii înc, a&inti&i în !ungu! &eii %u/tii cu (ragentare %e care o &inea în 4ra&e. J!,c,ri!e &î/neau !a gura &eii %entru c, ea continua s, trag, în =os. #on(u)< 9a r,sucit în c,utarea &inte!or< dar ringu! go! în cu ra)a exce%&ia r,,/i&e!or !ui Eadin. #arnagedenu!u%t, se a(!aera nic,ieri i)ua!,< /i %rintre ex%!o)ii !ara u!&iii se trans(orase 4rusc în ur!ete de oaeni %anica&i. Toat, !uea %,rea s, (ie în %icioare< încercînd s, (ug,. în&e!es. Tre%% tr,gea în audien&,. @os %e %odea< o ar, energetic, se dec!an/, /i cinea înce%u s, 30
&i%e. M9a întors< dintr9odat, încet /i e)itant< în direc&ia sunetu!ui. #arnage era î%u/cat. >n cadru! u/ii din s%ate!e !ui< Rodrigo Bautista î%ro/ca o ra), !arg, de (oc dintr9un arunc,tor cu &eaa !ung,. #arnage era în (!,c,ri de !a ta!ie în sus< !oindu9se cu 4ra&e!e care deeniser, e!e înse!e ni/te ari%i de (oc. Ni%ete!e %e care !e scotea erau ai u!t sunete de (urie decît de durere. Perni!!a Gri% ),cea oart, !a %icioare!e !ui< cu %ie%tu! ars. >n ti% ce %riea< #arnage se a%!ec, %este ea ca o statuie din cear, to%it, /i &i%ete!e sa!e sc,)ur, %în, !a ni/te geete /i 4o!4orose!i 4i)are e!ectronice< a%oi se stinser,. – EoacsK ra cu (ragentare a !ui Tre%% t,cuse< /i %este (ondu! de geete /i strig,te a!e r,ni&i!or< ocea ridicat, a !ui Bautista suna ne(iresc de tare. >! oco!i %e sinteticu! în (!,c,ri /i se urc, %e ring. ea (a&a %,tat, de sînge. – 5/ti tea(,ri %are r,u c, a a=uns atît de tîr)iu. J,cu sen s%re Tre%% Prietenei ta!e i9a tre4uit cea ti% %în, s, a=ung, %e Je!! Street. re(u)at s, earg, %e c,i!e o(icia!e. -icea c, n9ar (i corect. La ce i)erie a (,cut aici< nu e de%arte de ade,r. %riit în =ur !a eidente!e ,t,,ri organice. – Mda. O s, (ie reo %ro4!e,K Bautista hohoti ca un (e! de !,trat. – Rî)i de ineK 6ntrare (,r, andat. ,t,area organic, a unor sus%ec&i neînara&i. Tu ce dracu; cre)iK – >i %are r,u %entru asta. M9a i/cat s%re ie/irea din ring Poate reu/i s, (ace cea. – ei. Bautista , %rinse de 4ra& u r,%it un %o!i&ist din Ba #it. +ieni nu (ace a/a cea %e aici. #inea tre4uia s,9i (i s%us asta !ui Eadin înainte s, (ac, o aseenea tî%enie. +u era sigura/a dac, des%re Ortega sau des%re în tru%u! !ui RCer< c, or4ea n9a )is niic. >n schi4 i9a ine a%!ecat u/or ca%u! %e s%ate< testîndu9i r,ni!e< /i a %riit în sus s%re Tre%%. Reînc,rca ara cu (ragentare. – ei< ai de gînd s, stai aco!o toat, noa%teaK – #o4or iediat. 3
6ntroduse u!tiu! cartu/ în %u/c,< a%oi execut, un sa!t ire%ro/a4i! %este 4a!ustrada %odu!ui ru!ant /i c,)u în a(ar,. Du%, circa un etru de )4or harna/aentu! graita&iona! din s%ate!e ei î/i des(,/ur, ari%i!e /i ea a=unse s, atîrne !a în,!&iea ca%ete!or noastre cu ara ag,&at, %e u,r. >n haina ei !ung, /i neagr,< ar,ta ca un înger a! întunericu!ui în ti%u! s,u !i4er. =ustîndu9/i harna/aentu!< %!uti ai a%roa%e de %odea /i în (ina! ateri)a a!,turi de Eadin. /chio%,tat s%re ea. +e9a uitat aîndoi un oent în t,cere !a cadaru! s(îrtecat. – Mu!&uesc< a )is încet. – +9ai %entru ce. Jace %arte din s!u=4a ea. >i %are r,u c, a tre4uit s,9i aduc /i %e ti%ii ,/tia< dar aea neoie s,9i asigur s%ate!e< /i re%ede. $tii ce se s%une des%re Sia %e aici. #ea ai are 4and, de cartier< nuK J,cu sen din ca% s%re Eadin i de gînd s,9! !a/i a/aK L9a (ixat %e artiru! Mîinii Dre%te a !ui Dune)eu cu (a&a contorsionat, /ocu! or&ii!ui. nea/te%tate< /i a încercat s,9! ,d %e Ou! Peticitdedin interioru! – +u< a )is /i a r,sturnat cadaru! cu %icioru! ast(e! încît cea(a s,9i (ie ex%us,. Bautista< rei s,9i î%ruu&i %isto!u! t,uK J,r, un cuînt< %o!i&istu! îi întinse ara. (ixat gura &eii !a 4a)a craniu!ui Ou!ui Peticit< /i a a/te%tat s, sit cea. – rea cinea s, s%un, ceaK cronc,ni Tre%%< %!at. Bautista se întoarse cu s%ate!e. – J,9o odat,. Dac, tat,! eu au reun coentariu< /i9! %,str, %entru sine. Singure!e oci care se au)eau erau a!e s%ectatori!or r,ni&i< /i %e ace!ea !e9a ignorat. J,r, s, sit niic< a a%,sat %e tr,gaci.
Capito#u# "r%i-%ci i &apt% >nc, nu si&ea niic o or, ai tîr)iu cînd Ortega eni /i , g,si în sa!a de reîntru%are< a/e)at %e unu! dintre c,rucioare!e autoate /i uitîndu9, în go! în seiîntunericu! er)ui din containere!e desc,rcare goa!e. Sasu!dar scoase o 4u(nitur, s!a4, /i a%oi un 4î)îitdesus&inut !a deschidere< nu a reac&ionat. #hiar cînd i9a recunoscut %a/ii /i scurta în=ur,tur, %e cînd î/i croia dru %rintre ca4!uri!e de %e %odea< nu a întors ca%u!. #a /i a/ina %e care st,tea< nu ai aea energie. 38
– #u te si&iK %riit în =os s%re !ocu! unde st,tea ea< !îng, c,rucior. – /a cu ar,t< %ro4a4i!. – r,&i ca nai4a. Se întinse s%re ine /i a%uc, gri!a=u! unui ca%ac Te su%eri dac, in /i euK – D,9i druu!. rei o în, de a=utorK – +u. Ortega se str,dui s, se sa!te în îini< se (,cu %a!id, !a (a&, de e(ort /i r,ase atîrnînd cu un rictus. – Posi4i!. 69a întins ce! ai %u&in înine&it dintre 4ra&e!e e!e /i ea se ca&,r, !a 4ordu! c,rucioru!ui cu un or,it. St,tu o c!i%, gheuit, tiid< a%oi se a/e), !îng, ine /i9/i (rec, uerii. – 6isuse< e (rig aici. De cînd stai %e chestia astaK – De reo or,. Ridic, ochii s%re containere!e goa!e. –– i cea interesantK M,,)ut gîndea. – Oh. J,cu o a!t, %au),. $tii< nenorocitu! ,sta de !etino! e ai r,u decît un %isto! %ara!i)ant. #e! %u&in cînd e/ti %ara!i)at< /tii c, ai de su(erit. Letino!u! î&i s%une c,< indi(erent %rin ce9ai trecut< totu! o s, (ie 4ine /i d,9i druu! /i re!axea),9te. $i a%oi ca)i în nas !a %riu! ca4!u de cinci centietri %este care încerci s, treci. – Presu%un c, ar tre4ui s, stai în %at< a )is 4!înd. – Mda< 4ine< %ro4a4i! c, /i tu. Pîn, îine o s, ai ni/te în,t,i (ruu/e!e %e (a&,. Ni9a (,cut Mercer reo in=ec&ie contra dureriiK – +9a aut neoie. – O(< duru!e. #redea c, ne9a în&e!es c, o s, ai gri=, de tru%u! ,sta. )î4it gînditor. – r (i tre4uit s,9! e)i %e ti%u! ce!,!a!t. – L9a ,)ut %e ti%u! ce!,!a!t. L9ai s(î/iat cu îini!e goa!e< nuK Mi9a %,strat )î4etu!. – "nde e Tre%%K – Prietena ta ca4!at,K dis%,rut. 69a s%us cea !ui Bautista des%re con(!ict interese< /i as,dis%,rut în noa%te. î/i su!ge un %,ru! din de ca% c,utînd g,seasc, o ca!e Bautista s, aco%ere i)eria asta. rei s, ii s, or4e/ti cu e!K – Bine. M9a i/cat î%otria oin&ei e!e. 5ra cea hi%notic în !uina erde enind de !a containere!e de desc,rcare< /i 3I
dedesu4tu! aor&e!ii e!e gînduri!e înce%eau s, circu!e (,r, odihn,< i)4indu9se unu! de a!tu! ca ni/te de!(ini hr,nindu9se înotînd în s%ira!,. Moartea !ui Eadin< de%arte de a , (i (,cut s, , sit u/urat< dec!an/ase o rachet, cu ardere !ent, de dorin&e destructie în stoacu! eu. #inea aea s, %!,teasc, %entru toate astea. 'ersonal. Dar de data asta era ai r,u decît cea %ersona!. 5ra or4a des%re Louise< a!ias nenoe< t,iat, în 4uc,&i %e o as, chirurgica!,F des%re 5!i)a4eth 5!!iott în=unghiat, orta! /i %rea s,rac, %entru a (i reîntru%at,F 6rene 5!!iott< %!îngînd du%, un cor% %e care re%re)entanta unei cor%ora&ii î! (o!osea a!ternatiF ictor 5!!iott< )4,tîndu9se între %ierderea /i reg,sirea cuia care era /i în ace!a/i ti% nu era aceea/i (eeie. 5ra or4a des%re un tîn,r negru întî!nindu9/i (ai!ia în tru%u! unui a!4 u)at de îrst, i=!ocieF era or4a des%re irginia idaura intrînd dis%re&uitoare !a stocare &inînd ca%u! sus /i o u!ti, &igar, %o!uîndu9i %!,înii %e care aea s,9i5ra %iard,< (,r,des%re îndoia!,@i în (aoarea reunui a!t a%ir cor%oratist. or4a de Soto< su!gîndu9/i %ro%riu! ochi în noroiu! /i (ocu! de !a 6nnenin< /i a!te i!ioane ca e! din cu%rinsu! Protectoratu!ui< asa4!,ri cu greu adunate de %oten&ia! uan indiidua! aruncate !a groa%a cu 4,!egar a istoriei. Pentru toate astea< /i ai u!t decît atît< cinea aea s, %!,teasc,. Pu&in ae&it< a co4orît de %e c,rucior /i a a=utat9o /i %e Ortega s, co4oare. M, dureau 4ra&e!e din cau)a greut,&ii ei< dar nu atît de u!t cît în&e!egerea 4rusc, /i (risonant, a (a%tu!ui c, acestea erau u!tie!e noastre ore î%reun,. +u /tiu de unde a%,ru aceast, în&e!egere< dar eni cu o sen)a&ie so!id,< c!ar, în str,(unduri!e in&ii e!e în care de u!t ti% în,&ase s, a ai u!t, încredere decît în gînduri!e ra&iona!e. %,r,sit caera de reîntru%are în, în în,< (,r, ca niciunu! dintre noi s, o4sere cu ade,rat asta %în, cînd ne9a întî!nit (a&, în (a&, cu Bautista de coridor /i ne9a des%,r&it instincti. – Te c,uta< Eoacs. Dac, Bautista aea reo %,rere des%re (a%tu! c, ne &inea de în,< nu se ,)u niic %e (a&a !ui. – Prietena ta ercenar a dis%,rut /i ne9a !,sat %e noi s, (ace cur,&enie. – Da< Eristi – 9a o%rit /i a %riit în !atera! s%re Ortega. Mi s9a s%us. !uat /i %u/ca cu (ragentareK Bautista a%ro4,. – Deci ai %oestea %er(ect,. #inea a anun&at c, se trag (ocuri 3
de ar, %e 'anama 3ose, oi a&i enit s, arunca&i o %riire /i a&i g,sit audien&a asacrat,< %e Eadin /i %e #arnage or&i< iar eu /i Ortega era %e dru încoace. Pro4a4i! a (ost cinea %e care !9a su%,rat #arnage< o ac&iune din r,)4unare. #u coada ochiu!ui< a ,)ut9o %e Ortega scuturînd din ca%. – +9o s, &in,< )ise Bautista. Toate a%e!uri!e c,tre Je!! Street sînt înregistrate. La (e! /i te!e(oane!e din trans%ortoare. ridicat din ueri< si&ind Mesageru! tre)indu9se în ine. – 5i /iK Tu< sau Ortega< ae&i in(oratori în Richond. Oaeni a!e c,ror nue nu !e %ute&i de),!ui. %e!u! a enit %e un te!e(on %articu!ar< care s9a întî%!at s, (ie distrus cînd 9a&i croit dru %rintre resturi!e gardieni!or !ui #arnage. J,r, ur,. 6ar %e onitoare nu se ede niic %entru c, %ersoana isterioas,< ce! care i9a î%u/cat %e to&i< a cur,&at întregu! siste de securitate. sta se %oate aran=a< în&e!eg. Bautista %,ru incredu!. – Presu%un. eatît neoie de un ex%ert s9o (ac,. Daidson se %rice%e< dar nu chiar de 4ine. – , %ot (ace rost de un ex%ert. !tceaK – "nii dintre s%ectatori înc, ai tr,iesc. +u sînt în stare s, ai (ac, cea< dar înc, res%ir,. – Las,9i. Dac, au ,)ut cea< a (ost Tre%%. Pro4a4i! nici ,car atît< nu !i%ede. Totu! s9a terinat în cîtea secunde. Singuru! !ucru %e care tre4uie s,9! hot,rî este cînd s, che, a4u!an&e!e. – #ît de curînd< )ise Ortega. !t(e! ar %,rea du4ios. Bautista %u(ni. – >ntreaga a(acere e a dracu!ui de du4ioas,. Toat, !uea din Je!! Street o s, a(!e c, a dat9o în 4ar, aici în seara asta. – Jace&i asta destu! de des< nu9i a/aK – +u9i au)ant< Eoacs. #arnage a de%,/it !iita< /tia ce ar atrage asta. – #arnage< urur, Ortega. +enorocitu! ,sta e stocat %e undea. 6ediat ce a (i reîntru%at< a %retinde o anchet,. – Poate c, nu< )ise Bautista. #u cît ti% în ur, estie)i c, a (ostOrtega co%iat ridic, în tru%u! sinteticK din ,sta ueri. – #ine /tieK >! (o!osea s,%t,îna trecut,. #e! %u&in de atunci< dac, nu /i9a actua!i)at co%ia. $i asta e a! nai4ii de costisitor. – Dac, a/ (i în !ocu! !ui #arnage< a s%us gînditor< 9a/ actua!i)a ori de cîte ori se %etrece cea i%ortant. 6ndi(erent cît 37
cost,. +9a/ rea s, , tre)esc ne/tiind ce dracu; a (,cut în s,%t,îna dinainte de a (i %r,=it. – De%inde de ce anue (aci< su4!inie Bautista. Dac, e reo %orc,rie i!ega!, r,u< %oate c, ai %re(era s, te tre)e/ti (,r, s, /tii niic. >n (e!u! ,sta< %o!igra(u! &i9ar asigura %!ecarea de !a interogatoru! %o!i&iei cu )î4etu! %e 4u)e. – Ba chiar ai u!t. +ici ,car t,cut< c,)înd %e gînduri. Bautista gesticu!a ner,4d,tor. – M, rog. Dac, !a tre)ire #arnage nu ar /ti niic< ar %utea (ace ni/te cercet,ri %ersona!e dar nu s9ar gr,4i %rea u!t s, dea oie /i de%artaentu!ui %o!i&iei. 6ar dac, s9ar tre)i /tiind – î/i des(,cu îini!e – ar (ace ai %u&in, g,!,gie decît un orgas cato!ic. #red c, asta e !i%ede. – tunci< chea&i a4u!an&e!e. $i chea&i9! %oate /i %e Muraa Dar g!asu! !ui Ortega se stingea< în ti% ce u!tia %arte a %u))!e9u!ui a/e)a !a !ocu! ca ei.%ara)i&ii #onersa&ia dintredeceio doi %o!i&i/ti se deeni !a con(orta4i! (e! de înde%,rtat, %rooca&i stea într9o counica&ie doestic,. M, uita !a ica adîncitur, din %erete!e eta!ic de !îng, ine< cioc,nind ideea cu toate teste!e !ogice !a care , %utea gîndi. Bautista îi arunc, o %riire curioas, /i %!ec, s, chee a4u!an&e!e. #înd dis%,ru< Ortega , atinse u/or %e 4ra&. – ei< Eoacs. 5/ti 4ineK c!i%it. – EoacsK întins o în, /i a %i%,it %erete!e< ca /i cu a/ (i rut s, , asigur de so!iditatea !ui. #o%arati cu certitudinea conce%tu!ui %e care î! ex%erienta< î%re=urii!e %,reau 4rusc intangi4i!e. – Eristin< a )is rar< tre4uie s, a=ung !a 4ordu! #a%u!ui >n +ori. $tiu ce i9au (,cut !ui Bancro(t. O %ot do4orî %e Eaahara< /i s, (ac s, treac, Re)o!u&ia 83. $i î! %ot rea4i!ita %e RCer. Ortega o(t,. – Eoacs< a ai –S,!4,ticia +u. din g!asu! eu (u atît de nea/te%tat, încît , /oc, /i %e ine. Putea s, sit durerea de %e (a&a înine&it, a !ui RCer %e ,sur, ce u/chii i se încordau. – sta nu e o s%ecu!a&ie. +u e o transisie în %ustiu. 5 un (a%t. 6ar eu oi urca %e #u #a%u! >n +ori. #u sau (,r, a=utoru! t,u< dar 38?
, oi duce. – Eoacs. Ortega c!,tin, din ca% "it,9te !a tine. 5/ti un de)astru. >n oentu! ,sta nu te %o&i %une nici cu un %e/te din OaC!and< /i tu or4e/ti des%re atacarea %e (uri/ a uneia dintre #ase!e de %e #oasta de est. #re)i tu c, o s, )dro4e/ti securitatea !ui Eaahara cu coaste!e ru%te /i cu (a&a astaK Las9o 4a!t,. – +9a s%us c, o s, (ie u/or. – Eoacs< n9o s, fie de!oc. tras de ti% cu înregistr,ri!e de !a endrix su(icient cît s, aran=e)i %rostia aia cu Bancro(t< dar asta e tot. @ocu! s9a terinat< %rietena ta Sarah se duce acas, /i !a (e! /i tu. sta e tot. +u , interesea), r,)4un,ri!e %ersona!e. – >! rei cu ade,rat %e RCer îna%oiK a între4at încet. Pentru o c!i%, a cre)ut c, o s, , %ocneasc,. +,ri!e i se a!4ir, /i u,ru! dre%t chiar i se !,s, în =os în %reg,tirea !oiturii< dar nu i9a dat seaa dac, aor&ea!a în ura %ara!i)atoru!ui sau doar autocontro!u! a (ost ceea ce a o%rit9o. – O ridicat s,9&i %!,tesc asta< Eoacs< )ise ea %!at. îini!e. – D,9i druu!< în oentu! ,sta nu , %ot %une nici ,car cu un %e/te din OaC!and. >&i ainte/tiK Ortega eise un sunet de de)gust din gît /i înce%u s, se întoarc,. întins ina /i a atins9o. – Eristin – a e)itat. >i %are r,u. (ost o tic,!o/ie (a)a cu RCer. rei ce! %u&in s, , ascu!&i %în, !a ca%,t< doar o dat,K 5a se întoarse !a ine< cu gura strîns, ascun)înd ceea ce si&ea< cu ca%u! %!ecat. >nghi&i în sec. – +u. (ost %rea u!t. >/i drese g!asu! +u ai reau s, (ii r,nit< Eoacs. +u ai reau stric,ciuni< asta9i tot. – Stric,ciuni !a tru%u! !ui RCer< rei s, s%uiK Se uit, !a ine. – +u< )ise încet. +u< nu asta reau s, s%un. %oi era !i%it, de ine< aco!o %e ace! coridor eta!ic osti!< cu 4ra&e!e strînse în =uru! eu /i (a&a îngro%at, în %ie%tu! eu< totu! (,r, nicio tran)i&ie a%arent,. înghi&it /i eu în sec /i a &inut9o strîns în ti% ce ceea ce ai r,,sese din ti%u! %e care î! aea se scurgea ca gr,un&e!e de nisi% $i %e în care ace! s, oent a/ s, (i dat a%roa%e orice s, nu într9o (i autc!e%sidr,. niciun %!an i9! ex%un< nu (i aut nicio ca!e de a di)o!a ceea ce se de)o!tase între noi< /i s, nu o (i urît chiar atît de u!t %e Eaahara. / (i dat a%roa%e orice. 381
Ora dou, a.. sunat9o %e 6rene 5!!iott în a%artaentu! de !a @acSo! /i a scos9o din %at. 69a s%us c, ae o %ro4!e, %entru re)o!area c,reia a %!,ti (oarte 4ine. %ro4, sonoroas, din ca%. Bautista %!ec, s9o aduc, într9un trans%ortor (,r, însene. #înd a=unse< 'anama 3ose era !uinat, ca %entru o %etrecere. Luini!e ertica!e din !ungu! 4orduri!or o (,ceau s, %ar, co4orît, de %e ceru! no%&ii %e ni/te (rînghii !uiniscente. Bariere din ca4!uri de i!uiniu traersau su%rastructura /i docuri!e de aarare. co%eri/u! ce!u!ei cargou!ui unde ausese !oc !u%ta de ui!ire (usese dat !a o %arte ca s, %erit, a4u!an&e!or accesu! direct iar ex%!o)ia de !uini de %e scena criei se ridica din interior în noa%te ca str,!ucirea dintr9un (urna!. Trans%ortoare!e %o!i&iei %atru!au %e cer /i %arcau %e docuri (u!gerînd în ro/u /i a!4astru. întî!nit9o !a intrarea %e coridor. – >i reau cor%u! îna%oi< strig, %este &iuitu! /i ur!etu! a/ini!or aeriene. Jaruri!e !or %o!eiau %,ru! negru a! tru%u!ui ei (,cîndu9! din nou a%roa%e 4!ond. – +u %ot aran=a asta chiar acu< i9a strigat dre%t r,s%uns. Dar urea),. Mai întîi tre4uie s, (aci trea4a asta. #î/tig,9&i cea credit. cu dis%ari din edere înainte s, te de%iste)e 4!esteata de Sand Ei. Re%re)entan&ii !egii !oca!e &ineau co%tere!e %resei în (rîu. Ortega< înc, si&indu9se r,u /i treurînd< se în(,/ur, într9o hain, de %o!i&ist /i înde%,rt, re%re)entan&ii !egii !oca!e cu aceea/i tenacitate care o (,cea s, r,în, în %icioare /i con/tient,. Dii)ia ,t,,ri Organice< strigînd< (,cînd a4u) de %utere< de (or&, /i de a,giri< aea gri=, de toate în ti% ce 5!!iott trecu s, !ucre)e !a (a!si(icarea înregistr,ri!or onitoare!or de care aeau ei neoie. >ntr9ade,r erau< a/a cu recunoscuse Tre%%< cea ai are 4and, din cartier. – P,r,sesc îine a%artaentu!< îi s%use 5!!iott în ti% ce !ucra. +9o s, , ai %o&i contacta aco!o. R,ase t,cut, cîtea c!i%e< /uierînd din cînd în cînd %rintre din&i atunci cînd introducea iagini!e %e care !e construise. %oi îi–arunc, %riireasta %este -ici c,o(,cînd !e u,r. cî/tig încrederea ti%i!or. O s,9i r,în, datoriK – Mda< a/ )ice c, da. – tunci o s,9i contacte) %e ei. S%une9i care e o(i&eru! res%onsa4i!. O s, or4esc cu e!. $i nu încerca s, , cau&i !a 382
54er< n9o s, (iu nici aco!o. +9a )is niic< doar a %riit9o. 5a reeni !a unca ei. – neoie s, (iu un ti% singur,< urur,. #hiar /i nuai cuinte!e îi %,reau un !ux.
Capito#u# "r%i-%ci i Opt L9a ur,rit turnîndu9/i un %ahar dintr9o stic!, de hisC echi de cincis%re)ece ani< ducîndu9! !îng, te!e(on /i a/e)îndu9se cu gri=,. #oaste!e ru%te îi (useser, sudate !a !oc într9una dintre a4u!an&e< dar întreaga %arte !atera!, a tru%u!ui era înc, roas, de o durere uria/, cu =unghiuri oca)iona!e de agonie. Sor4i din hisC< se recu!ese i)i4i! /i (or, nu,ru!. – Re/edin&a Bancro(t. #u cine dori&i s, or4i&iK 5ra (eeia seer î4r,cat, care r,s%unsese u!tia dat, cînd a%e!ase #asac, So!ar,. ce!a/ia costu< ace!a/i %,r< chiar ace!a/i achia=. Poate era o crea&ie te!e(onu!ui. – #u Miria Bancro(t< )ise e!. ea înc, o dat, sen)a&ia de a (i un o4serator %asi< aceea/i sen)a&ie de deconectare %e care o si&ise în seara aceea în og!ind, în ti% ce tru%u! !ui RCer î/i !ua are!e. Jragentare. +uai c, de data asta era cu u!t ai r,u. – "n oent , rog. Jeeia dis%,ru de %e ecran /i (u în!ocuit, de iaginea unei (!,c,ri de chi4rit su(!at, de înt sincroni)at cu o u)ic, de %ian care suna ca (run)e!e de toan, su(!ate %este un %aa= cr,%at /i erodat. Trecu un inut< a%oi Miria Bancro(t a%,ru< î4r,cat, i%eca4i! într9un sacou /i o 4!u), cu as%ect o(icia!. Ridic, o s%rîncean, %er(ect %ie%t,nat,. – Donu!e Eoacs. #e sur%ri),. – Mda< , rog. Gesticu!, stingherit. #hiar /i %rin co!inC< Miria Bancro(t radia o sen)ua!itate care î! descu%,nea. – Linia e sigur,K –>/iDa< re)ona4i!. drese g!asu!. #e reiK – M9a gîndit. Sînt cîtea !ucruri %e care a/ rea s, !e discut cu tine. 5u< ,,< s9ar %utea s,9&i datore) ni/te scu)e. – -,uK De data asta se în,!&ar, a4e!e s%rîncene #înd anueK 383
5! ridic, din ueri. – >n oentu! ,sta nu a niic de (,cut. – Da. 5u îns, a cea de (,cut acu< donu!e Eoacs. Sînt %e dru %entru o întî!nire !a #hicago /i nu , oi întoarce %e coast, decît îine sear,. O ur, ag, de )î4et îi întinse co!&uri!e 4u)e!or O s, a/te%&iK – Sigur. Se a%!ec, s%re ecran< cu ochii îngusta&i – #e9ai %,&it !a (a&,K 5! ridic, o în, !a una din în,t,i!e a%,rute %e chi%. >n !uina sc,)ut, a caerei< nu se a/te%tase s, (ie a/a de u/or de o4serat. $i nici nu se a/te%tase ca Miria Bancro(t s, (ie atît de atent,. – 5 o %oeste !ung,. >&i s%un cînd ne ede. – 5i 4ine< a4ia a/te%t< )ise ea ironic. O s, triit o !iu)in, s, te ia de !a endrix îine du%,9aia),. S, (ie %e !a ora %atruK Bine. +e ede atunci. 5cranu! se go!i. 5! st,tu (ixîndu9! o c!i%,< a%oi închise te!e(onu! /i roti scaunu! cu (a&a !a %era)u! (erestrei. – M, (ace neros< )ise. – Mda< /i %e ine. 5ident. – Joarte au)ant. – M, str,duiesc. M9a ridicat s, aduc stic!a de hisC. Traersînd caera< i9 a sur%rins re(!exia în og!inda de !ing, %at. Pe cînd tru%u! !ui RCer ausese aeru! unui o care trecuse %rin încerc,ri!e ie&ii !u%tînd cu ca%u! înainte< ou! din og!ind, ar,ta ca /i cu ar (i (ost ca%a4i! s, a!unece %e !îng, orice cri), /i s, %rieasc, soarta c,)înd neîndeînatic, în nas. #or%u! aea i/c,ri de %isic,< o econoie de i/c,ri !in, /i !i%sit, de e(ort care i s9ar (i %otriit chiar /i nchanei Sa!oao. P,ru! dre%t< a%roa%e a!4,strui de negru< c,dea într9o cascad, oa!e %e uerii a,gitor de s!a4i< iar ochii e!egant a!ungi&i aeau o ex%resie 4!înd,< deta/at, care sugera c, uniersu! este un !oc 4un în care s, tr,ie/ti. 5ra în tru%u! de nin=a tehnic de cîtea ore – /a%te< /i %atru)eci /i dou, de inute %otriit dis%!au!ui %rins în co!&u! din stînga a! cî%u!ui eu i)ua! – dar nu aea niciunu! dintre e(ecte!esus secundare o4i/nuite a!e don!oad,rii. a%ucat stic!a de hisC cu una din îini!e ca(enii /i su4&iri de artist /i si%!a actiare a u/chi!or /i oase!or era o 4ucurie care , str,4,tea str,!ucitoare. Sisteu! neurache Ehua!o 4î)îia continuu !a !iita %erce%&iei< ca /i cu ar (i cîntat u/or i!iarde!e de !ucruri 380
%osi4i!e %e care tru%u! !e %utea (ace în orice oent. +iciodat,< nici chiar în ti%u! %etrecut în #or%u! Mesageri!or< nu %urtase cea ase,n,tor. Mi9a reaintit cuinte!e !ui #arnage /i a c!,tinat din ca% în sinea ea. Dac, O+" considera c, or %utea i%une un e4argo co!onia! de )ece ani %entru aşa ceva, însena c, tr,iau în a!t, !ue. – +u /tiu ce cre)i tu< )ise e!< dar trea4a asta i se %are a! dracu!ui de 4i)ar,. – Mie9i s%ui. Mi9a u%!ut %ro%riu! %ahar /i i9a o(erit stic!a. Scutur, din ca%. M9a întors %e %era)u! (erestrei /i 9a a/e)at re)eat de gea. – #u nai4a su%orta EadinK Ortega )ice c, o4i/nuia s, !ucre)e ereu cu e! însu/i. – #u ti%u! te o4i/nuie/ti cu orice< %resu%un. >n %!us< Eadin era–&icnit. O< /i noi nu sînteK ridicat din ueri. – +oi n9ae de a!es. >n a(ar, de a renun&a< reau s, s%un. r (i (ost ai 4ine a/aK – S%une9i tu. Tu e/ti ce! care te %ui cu Eaahara. 5u doar i9 o (rec aici. >ntî%!,tor< nu i se %are c, Ortega e co%!e/it, de 4ucurie în %riin&a acestei %,r&i de în&e!egere. dic,< /i înainte era con(u),< dar acu – &a e con(u), #u cre)i c, , sit euK – $tiu cu te si&i< idiotu!e. 5u sînt tu. – #hiar e/tiK sor4it din 4,utur, /i a gesticu!at cu %aharu! #ît cre)i c, durea), %în, s, încet, s, (i exact aceea/i %ersoan,K Ridic, din ueri. – 5/ti ceea ce9&i ainte/ti. >n oentu! ,sta ae doar /a%te sau o%t ore de %erce%&ii se%arate. +u %oate (i înc, %rea are di(eren&,< nuK – La reo %atru)eci de ani de aintiriK Presu%un c, nu. 6ar %ersona!itatea %riii – Mda< a/a se se c!,de/te )ice. $i în dac, tot ani. eni or4a< s%une9i cea. #e si&i< adic, ce si&i noi des%re (a%tu! c, Ou! Peticit e ortK M9a (oit stîn=enit. – #hiar tre4uie s, or4i des%re astaK – Tre4uie s, or4i des%re cea. Sînte 4!oca&i aici î%reun, 38
%în, îine sear, – Tu %o&i ie/i dac, rei. dic, – a indicat cu degetu! are în sus c,tre aco%eri/ – %o&i ie/i de aici a/a cu a intrat eu. – #hiar nu rei de!oc s, or4e/ti des%re asta. – +9a (ost chiar a/a de greu. #e! %u&in asta era ade,rat. P!anu! srcina! cerea ca eu< co%ia nin=a< s, stau în a%artaentu! !ui Ortega %în, cînd co%ia RCer dis%,rea cu Miria Bancro(t. %oi îi d,duse seaa c, aea neoie de o re!a&ie 4un, cu endrix %entru a rea!i)a atacu! asu%ra #a%u!ui >n +ori< iar co%ia ea nin=a nu aea cu s,9/i doedeasc, identitatea (a&, de hote!< a!t(e! decît %rintr9o su%unere !a scaneru! de stocare. P,rea o idee ai 4un, ca RCer s,9! %re)inte %e nin=a înainte de a %!eca cu Miria Bancro(t. >ntrucît co%ia RCer era (,r, îndoia!, înc, su4 su%raeghere< în ce! ai 4un ca) de c,tre Tre%%< s, intr, î%reun, %e u/a din (a&, a endrix9u!ui %,rea o idee (oarte %roast,. >%ruutase un harna/aent graita&iona! /i un costu de cau(!a= de !a Bautista< /i chiar înainte de s, se !uine)e 9a strecurat %rin tra(icu! neregu!at de a!aînce%e în,!&ie %în, =os %e un ie/ind ad,%ostit de !a eta=u! %atru)eci /i doi. >ntre ti% endrix (usese aerti)at des%re sosirea ea de c,tre co%ia RCer /i , !,sase s, intru %rin conducta de enti!a&ie. #u neuracheu! Ehua!o< (usese a%roa%e !a (e! de si%!u ca /i intrarea %e u/a %rinci%a!,. – "ite ce9i< )ise co%ia RCer. 5u sînt tu. $tiu tot ce /tii tu. #e9i r,u dac, or4i des%re chestia astaK – Dac, /tii tot ce /tiu eu< ce rost are s, or4iK – #îteodat, a=ut, s, te exteriori)e)i. #hiar dac, or4e/ti cu a!tcinea< de o4icei or4e/ti cu tine însu&i. #e!,!a!t î&i o(er, doar o %!ac, de re)onan&,. Tu dai a(ar,. o(tat. – +u /tiu. îngro%at tot rahatu! ,sta în !eg,tur, cu tata cu u!t ti% în ur,< a urit de u!t. – Mda< sigur. – or4esc serios. – +u. J!utur, un deget îns%re ine a/a cu ar,tase eu s%re Bancro(t atunci cînd nu oia >&i s, aduci acce%te (a%te!e 4a!conu!,!a de %e !a #asa So!ar, Te in&i singur. ainte de %e %roxenetu! care !9a întî!nit în !oca!u! de (uat a! !ui La)!o în anu! cînd a intrat în 4anda #e!or "ns%re)ece ai !ui Shonagon. #e! %e care a%roa%e c, !9a oorît înainte s, ne ia din s%ate!e !ui. – 5rau doar chiica!e!e. +e )4urase in&i!e cu tetraet< ne 388
d,dea aere din cau)a chestiei cu #ei "ns%re)ece. La nai4a< aea nuai /ais%re)ece ani. – Prostii. (,cut9o %entru c, se,na cu tata. – Poate. – #ategoric. $i ne9a %etrecut ur,torii cincis%re)ece ani oorînd (iguri autoritare din ace!a/i oti. – O(< scute/te9, dracu!ui +e9a %etrecut anii ,ia oorînd %e oricine ne st,tea în ca!e. 5ra în arat,< asta era eseria noastr,. $i oricu< de cînd un %roxenet e o (igur, autoritar,K – OE< %oate c, cincis%re)ece ani a oorît %roxene&i. #onsuatori. Poate c, ne r,)4una. – +iciodat, n9a tratat9o %e aa ca %e o tîr(,. – 5/ti sigurK De ce era a/a de în(ier4înta&i s, !oi din unghiu! !ui 5!i)a4eth 5!!iott ca o 4o4, nuc!ear,K De unde accentu! %e 4orde!uri în inestiga&ia astaK – Pentru c,< a s%us turnîndu9i un deget de hisC< des%re asta a (ost inestiga&ia !a înce%ut. ur,rit %istaor4a 5!!iottîn%entru c, a asta si&itînc, c, edecorect. 6ntui&ie de Mesager. Modu! în care Bancro(t î/i trata so&ia – O(< Miria Bancro(t. O a!t, %oeste de tocat. – Gura. 5!!iott a (ost o aner, de sonda= destu! de 4un,. +9a (i a=uns !a #u #a%u! >n +ori (,r, excursia !a 4ioca4ine!e !ui @err. – aahh. Schi&, un gest de de)gust /i d,du %aharu! %este ca% #re)i ce rei. 5u )ic c, Ou! Peticit a (ost o eta(or, %entru tata %entru c, nu %utea su%orta s, %rii ade,ru! %rea de a%roa%e /i de asta ne9a îns%,iîntat %ria dat, cînd a ,)ut o construc&ie co%o)it, în irtua!. >&i ainte/ti< nu9i a/aK #asa aceea de recreere de %e doracion. aut co/aruri o s,%t,îna du%, ace! ic s%ectaco!. +e tre)ea cu %erna s(î/iat, în îini. +e9 au triis !a %sihiatru din cau)a asta. gesticu!at iritat. – Mda< îi aintesc. >i aintesc c, i9era a! dracu!ui de (ric, de Ou! Peticit< nu de tata. >i aintesc /i c, a si&it ace!a/i !ucru /i cînd !9a întî!nit %e Eadin în irtua!. – $i acu e ort. #u ne si&i acuK –>%unse 5u nu sit niic. iar cu degetu! s%re ine. – sta e o a%,rare. – +u e o a%,rare. B!esteatu! îi st,tea în dru< 9a aenin&at /i acu e ort. S(îr/itu! (i!u!ui. – >&i ainte/te de a!tcinea care te9a aenin&at< nu9i a/aK #înd 38I
erai ic< %oateK – +9o s, ai or4esc des%re asta. M9a întins du%, stic!, /i i9a u%!ut din nou %aharu!. !ege a!t su4iect. #u e cu OrtegaK #e sentiente ae în aceast, %riin&,K – i de gînd s, 4ei toat, stic!aK – rei /i tuK – +u. Mi9a de%,rtat îini!e. – #e contea), %entru tineK – >ncerci s, te î4e&iK – Bineîn&e!es c, da. Dac, tre4uie s, or4esc cu ine însui< nu ,d de ce tre4uie s9o (ac trea). Deci s%une9i des%re Ortega. – +u reau s, or4esc des%re ea. – De ce nuK a între4at î%,ciuitor. Tre4uie s, or4i des%re cea< &ii inte. #e nu e9n regu!, cu OrtegaK – +u e9n regu!, c, nu ae ace!ea/i sentiente (a&, de ea. Tu nu –ai (o!ose/ti sta nu tru%u! !ui RCer. – Ba da. #eea ce e între noi /i Ortega este %e de9a9ntregu! (i)ic. +u a (ost ti% %entru a!tcea. De asta tu e/ti atît de (ericit s, or4e/ti acu des%re ea. >n tru%u! ,!a nu ai ai decît o ag, nosta!gie des%re iaht /i o serie de iagini (ragentate. Nie nu &i se ai întî%!, niic chiic. c,utat s, s%un cea< /i dintr9odat, nu a g,sit niic. Di(eren&a 4rusc desco%erit, st,tea între noi ca o a treia %ersoan,< un ocu%ant nedorit a! caerei. #o%ia RCer c,ut, în 4u)unare /i scoase &ig,ri!e !ui Ortega. Pachetu! era a%roa%e a%!ati)at. 5xtrase o &igar,< o %rii cu triste&e /i /i9o %use în gur,. încercat s, nu , uit de)a%ro4ator. – "!tia< )ise e!< atingînd %etecu! de a%rindere. – ote!u! %ro4a4i! ai are. – Mda. Su(!, (uu!< /i 9a %oenit c, a%roa%e î! inidie) %entru de%enden&a !ui. – $tii< exist, un !ucru des%re care ar tre4ui s, discut, acu. –Dar #are anueK de=a /tia. îndoi /tia. – rei s9o s%un euK Bine. Trase iar,/i din &igar, /i ridic, din ueri< încurcat Tre4uie s, decide care dintre noi a (i /ters cînd se a terina totu!. $i întrucît instinctu! nostru indiidua! de su%raie&uire deine din ce în ce ai %uternic< tre4uie s, ne 38
decide re%ede. – #uK – +u /tiu. #e ai %re(era s,9&i ainte/tiK #u ai în(rînt9o %e EaaharaK Sau cu ai %us9o =os %e Miria Bancro(tK -î4i acru +u e nicio co%eti&ie< %resu%un. – ei< nu or4i des%re o si%!, t,,!ea!, %e %!a=,. 5 or4a de sex cu co%ii u!ti%!e. Pro4a4i! singura %!,cere cu ade,rat i!icit, care a ai r,as. Oricu< 6rene 5!!iott )icea c, se %oate (ace o gre(, de eorie /i s, %,str, a4e!e ex%erien&e. – Pro4a4i!. 5a )icea c, probabil se %oate (ace o gre(, de eorie. $i tot r,îne unu! dintre noi care s, (ie e!iinat. +u e o conto%ire< e o gre(,< de !a unu! dintre noi !a ce!,!a!t. O editare. Tu rei s,9&i (aci a/a cea &ie însu&iK #e!ui care su%raie&uie/te. +ici ,car nu a %utut (ace (a&, %roiec&iei construite de endrix. #u o s, tr,ie/ti cu astaK >n niciun ca)< tre4uie s, (ie o /tergere de(initi,. Ori unu! ori a!tu!. $i tre4uie s, ne decide care. – Da. ridicat stic!a de hisC /i a (ixat %osoorît eticheta. – $i ce (aceK Trage !a sor&iK D, cu )aru!< ce! ai 4un din cinciK – 5u , gîndea !a etode %u&in ai ra&iona!e. +e %oesti unu! a!tuia aintiri!e înce%înd din acest oent /i a%oi hot,rî ce re s, %,str,. #are sînt ai a!oroase. – $i cu nai4a o s, a%recie a/a ceaK – O s, ne d, seaa. $tii c, o s, ne d, seaa. – Dar dac, unu! dintre noi inte. >n(ruuse&ea), ade,ru! ca s,9! (ac, s, %ar, o aintire ai atr,g,toare. Sau inte în %riin&a ce!or %e care !e consider, ai 4une. Strînse din ochi. – or4e/ti seriosK – Se %ot întî%!a u!te în cîtea )i!e. #u ai s%us< aîndoi o s, re s, su%raie&ui. – Ortega ne %oate %une !a %o!igra( dac, se a=unge aici. – #red c, ai degra4, trage !a sor&i. – D,9i nenorocita aia de stic!,. Dac, tu n9o iei în serios< atunci n9o iau nici eu. Jutu9i< ai %utea chiar s, ori aco!o /i s, ne re)o!i %ro4!ea. – Mu!&uesc. 69a trecut stic!a /i !9a %riit cu toarn, atent dou, degete. @i de Soto întotdeauna s%unea c, e un sacri!egiu s, 4ei ai u!t de cinci degete de hisC 4un !a o singur, oca)ie. Du%, 387
aceea< sus&inea e!< ai %utea (oarte 4ine s, 4ei /i carca!ete. ea sen)a&ia c, în seara asta ura s, %ro(an, acest %aragra( a! credin&ei noastre. ridicat %aharu!. – Pentru unirea în &e!uri. – Da< /i %entru un (ina! a! 4,utu!ui de unu! singur. (ost ahur a%roa%e o )i întreag, du%, ce !9a %riit %!ecînd %e unu! dintre onitoare!e hote!u!ui. P,/i a(ar, %e ca!darî /i a/te%t, în ti% ce !iu)ina !ung, /i !ustruit, acost, !îng, 4ordur,. #înd u/a dins%re trotuar se deschise< a sur%rins o iagine de9o c!i%, a %ro(i!u!ui !ui Miria Bancro(t în,untru. %oi e! urc, /i u/a se trînti u/or !a !oc ascun)îndu9i %e aîndoi. Liu)ina se cutreur, %e toat, !ungiea ei /i se în,!&,. înghi&it %e sec ai u!te ana!ge)ice< a !,sat s, treac, )ece inute a%oi a urcat %e aco%eri/ s9o a/te%t %e Ortega. 5ra (rig.
Capito#u# "r%i-%ci i !ou, Ortega aea o serie de /tiri. 6rene 5!!iott sunase dintr9o anuit, !oca&ie /i s%usese c, era dis%us, s, discute des%re o a!t, actiare. %e!u! enise %e ce! ai strîns need!ecast %e care Je!! Street î! ,)use reodat,< iar 5!!iott su4!iniase c, nu a trata decît cu ine direct. >n acest ti%< cîr%ea!a de !a 'anama 3ose re)ista< /i Ortega înc, ai %,stra înregistr,ri!e de !a endrix. Moartea !ui Eadin (,cuse ca)u! ini&ia! ai u!t o (ora!itate adinistrati, %entru Je!! Street< /i nieni nu aea che( s9o ai )gînd,re. Tocai (usese dec!an/at, o anchet, a (aceri!or 6nterne %riind odu! exact în care asasinu! sc,%ase din arest. înd în edere %resu%usa i%!icare a unei 6< endrix aea s, (ie !a un oent dat cercetat< dar înc, nu era o %rioritate. 5xistau anuite %roceduri interde%artaenta!e %rin care tre4uia trecut< iar Ortega îi înduse !ui Muraa o %oeste des%re ni/te %ro4!ee ,runte de u!ti oent. #,%itanu! din %resu%unerea Je!! Street îi acordase cîtea în care s, !e ordone)eF tacit, era c, s,%t,îni Ortega nu9i si%ati)a %e cei de !a (aceri 6nterne /i nu !e9ar (i (,cut ia&a %rea u/oar,. #î&ia detectii de !a (aceri 6nterne adu!ecau în =uru! 'anama 3I?
3ose, dar ,t,,ri!e Organice strînseser, eretic rînduri!e în =uru! !ui Ortega /i Bautista. (aceri!e 6nterne nu deco%eriser, deocadat, niic. ea cîtea s,%t,îni !a dis%o)i&ie. Ortega )4ur, s%re nord9est. 6nstruc&iuni!e !ui 5!!iott ne îndruar, s%re o ic, a/e)are de 4ar,ci îngr,,dite în =uru! ca%,tu!ui estic a! unui !ac ,rginit de co%aci a(!at !a sute de Ci!oetri distan&, de orice. Ortega scoase un or,it de recunoa/tere cînd ne a%ro%iar, de ta4,r,. – #uno/ti !ocu! ,staK – Locuri!e de genu! ,sta. Ora/ de escroci. e)i (ar(uria aia din centruK u !egat9o !a reo %!at(or, eteoro!ogic, geosta&ionar, care !e d, acces !i4er !a orice din eis(era asta. Locu! ,sta re%re)int, %ro4a4i! un %rocenta= de o singur, ci(r, din toate contraen&ii!e in(oratice de %e #oasta de est. –– +u sînt niciodat, %rin/iK De%inde. Ortega a/e), trans%ortoru! %e a!u! !acu!ui !a ic, distan&, de cea ai a%ro%iat, 4arac,. – Moentan< oaenii ,/tia %,strea), echii or4ita!i în (unc&iune. J,r, ei< cinea ar tre4ui s, %!,teasc, %entru de)actiarea !or /i asta e destu! de costisitor. tîta ti% cît nu (ac a(aceri %e scar, !arg,< nu se su%,r, nieni. Dii)ia Transisii 6!ega!e are tre4uri ai i%ortante< /i nu ai interesea), %e nieni a!tcinea. iiK co4orît /i a !uat9o de9a !ungu! &,ru!ui s%re ta4,r,. ,)ut din aer< !ocu! aea o anuit, uni(oritate structura!,< dar acu %utea edea c, (!ecare 4arac, era î%odo4it, cu desene iu co!orate sau ti%are a4stracte. +u existau dou, ode!e !a (e!< de/i %utea discerne îna ace!uia/i artist în cîtea !ucr,ri %e !îng, care trecea. >n %!us< o u!&ie dintre 4ar,ci erau dotate cu u4rare< extensii secundare /i în une!e ca)uri chiar ca4ane ai so!ide. Ru(e!e atîrnau %e sîre între c!,diri /i co%ii ici a!ergau %rin =ur<+e9a ese!i /i urdari. întî!nit cu securitatea ta4erei !a %riu! rînd de 4ar,ci. ea %este doi etri în,!&ie în 4ocanci cu ta!%a %!at, /i %ro4a4i! cînt,rea cît a4e!e e!e euri !uate î%reun,. Pe su4 sa!o%eta !arg, cenu/ie a o4serat atitudinea unui !u%t,tor. Ochii !ui erau de un ro/u în(ior,tor /i ni/te coarne scurte i se ridicau din tî%!e. 3I1
Su4 coarne< (a&a îi era 4,trîn, /i %!in, de cicatrici. 5(ectu! era co%ensat u!uitor de co%i!u! ic %e care î! !eg,na %e 4ra&u! stîng. J,cu sen cu ca%u! s%re ine. – 5/ti ndersonK – Da. 5a e Eristin Ortega. (ost sur%rins cît de %!at suna dintr9odat, nue!e ei %entru ine. J,r, inter(a&a (erooni!or !ui RCer< nu ai r,,sese decît cu aga a%reciere c, (eeia de !îng, ine era (oarte atr,g,toare< cu un (e! de su%!e&e /i auto9su(icien&, care aintea de irginia idaura. sta< /i aintiri!e e!e. M, între4a dac, /i ea si&ea !a (e!. – Po!i&ist,< K Tonu!ui (ostu!ui !u%t,tor9onstru nu era co%!e/itor de ca!d< dar nici nu suna %rea osti!. – +u %entru oent< a r,s%uns (er. 6rene e aiciK Da. Mut, co%i!u! %e ce!,!a!t 4ra& /i ar,t, cu degetu! Baraca aia –cu ste!e %e ea. Te a/tea%t,. >n ti% ce e! or4ea< 6rene 5!!iott ie/i din structura în discu&ie. B,r4atu! cu coarne or,i /i ne !,s, s, trece< cu!egînd %e dru un ic cîrd adi&iona! de co%ii. 5!!iott ne %rii a%ro%iindu9ne< cu îini!e în 4u)unare. #a /i (ostu! !u%t,tor< %urta 4ocanci /i sa!o%et, a! c,rei cenu/iu era tu!4urat de o 4andan, co!orat, io!ent în cu!ori!e curcu4eu!ui. – Musa(irii t,i< )ise ou! cu coarne. 5 OEK 5!!iott d,du din ca% ne%,s,tor< /i e! e)it, înc, o c!i%,< a%oi ridic, din ueri /i se înde%,rt, reorcînd co%iii. 5!!iott î! ur,ri %!ecînd< a%oi se întoarse s%re noi. – &i (ace 4ine s, intra&i< )ise. >n,untru! 4ar,cii s%a&iu! uti! (usese sec&ionat cu %anouri de !en /i cooare &esute atîrnate %e (rînghii %rinse de dou! de %!astic. Pere&ii erau aco%eri&i de a!te %iese de arti)anat< dintre care a=oritatea %,reau a (i contri4u&ii a!e co%ii!or din ta4,r,. 5!!iott ne duse într9o )on, s!a4 !uinat, dotat, cu cana%e!e /i un terina! de acces cu as%ect u)at (ixat %e un 4ra& !i%it de %erete!e 4ar,cii. P,rea s, se O4serase (i ada%tat 4ine tru%u!ui< iar i/c,ri!e ag incon/tiente. î4un,t,&irea !a 4ordu! !ui erau 'anama 3ose în ore!e diine&ii< dar aici era /i ai c!ar. Se !,s, cu u/urin&, %e una dintre cana%e!e /i %rii conte%!ati în sus s%re ine. – Tu e/ti aco!o în,untru< nderson< %resu%unK înc!inat ca%u!. 3I2
– O s,9i s%ui de ceK M9a a/e)at în (a&a ei. – De%inde de tine< 6rene. Te 4agi sau nuK – >i garante)i c,9i %riesc îna%oi %ro%riu! cor%. >ncerca din r,s%uteri s, sune deta/at< dar nu9/i %utea ascunde (oaea din g!as. – sta9i a(acerea. ridicat ochii s%re Ortega< care a%ro4, din ca%. – #orect. Dac, ae succes< î! o %utea rechi)i&iona cu andat (edera!. Dar tre4uie s, ae succes. Dac, o d, în 4ar,< %ro4a4i! o s, intr, cu to&ii du%, gratii. – O%ere)i cu a%ro4are (edera!,< !ocotenenteK Ortega )î4i (or&at. – +u tocai. Dar con(or statutu!ui O+"< o %utea o4&ine a%ro4area retros%ecti. Dac,< du%, cu a s%us< reu/i. – O a%ro4are (edera!, retrospectivă. 5!!iott î/i întoarse %riirea s%re ine< cu s%rîncene!e ridicate ca !a (e! de o4i/nuit ca /i carnea de 4a!en,. Tre4uie s, (ie cea5gigantic. – 5ste< a )is. Ochii !ui 5!!iott se îngustar,. – +u ai e/ti cu @acSo!< nu9i a/aK #ine dracu; e/ti< ndersonK – -îna ta 4un,< 5!!iott. Pentru c, dac, cererea !ocotenentu!ui nu d, re)u!tate< o s,9&i r,scu%,r eu tru%u!. Garante). cu< te 4agi sau nuK 6rene 5!!iott se ai ag,&, un oent de deta/area ei< un oent în care a si&it cu res%ectu! eu tehnic (a&, de ea ca%,t, o nuan&, ai %ersona!,. %oi ea a%ro4,. – Poeste/te9i< )ise. 69a %oestit. Dur, ca o =u,tate de or, s, ex%un totu!< în ti% ce Ortega st,tea %e !îng, noi sau se (oia agitat, în,untru! /i în a(ara 4ar,cii. +9o %utea condana. >n u!tie!e )ece )i!e (usese %ractic neoit, s, asiste !a %r,4u/irea tuturor %rinci%ii!or %ro(esiona!e %e care !e aea< iar acu se anga=a într9un %roiect care< dac, e/ua< îi o(erea o ga, de crie %entru o sut, de ani /i ai 4ine de stocare. #red c, dac, (ost ura Bautista /i cei!a!&i %ro4a4i! n9ar (i riscat
u!t ti% nu s%use niic. Ortega se o%ri din %atru!at /i eni !îng, ine< a/te%tînd. – 5/ti ne4un< )ise 5!!iott în ce!e din ur,. – Po&i s9o (aciK Deschise gura< a%oi o închise din nou. #hi%u! îi deeni is,tor< /i a 4,nuit c, reedea un e%isod trecut de Scu(undare dintre aintiri!e ei. Du%, cîtea c!i%e î/i reeni /i a%ro4, ca /i cu ar (i rut s, se coning, %e sine. – Da< )ise încet. Se %oate (ace< dar nu în ti% rea!. sta nu e ca rescrierea sistee!or de securitate a!e %rieteni!or de !a arena de !u%t,< sau chiar ca don!oadarea în acea 6. #eea ce a (,cut cu 6 a=unge s, seene cu o si%!, eri(icare a sisteu!ui. Pentru ca s, (ac a/a cea< sau chiar nuai s, încerc< a neoie de un (oru irtua!. – sta nu e o %ro4!e,. !tceaK – De%inde de ce (e! de sistee anti9intru)iune are #u #a%u! >n +ori. De)gustu! /i o ur, îi co!orar, g!asu! %entru cîtea (rac&iuni de secund, S%uide c,!acrii e un 4orde! de îna!t, c!as,K – Joarte< )ise Ortega. Sentiente!e !ui 5!!iott se ascunser, iar. – tunci a tre4ui s, (ac ni/te eri(ic,ri. sta ia ti%. – #ît de u!t ti%K ru Ortega s, /tie. – 5i 4ine< %ot s9o (ac în dou, oduri. Dis%re&u! %ro(esiona! ie/i !a su%ra(a&,< aco%erind eo&ia %recedent, din ocea ei Pot (ace o scanare ra%id, care ar %utea dec!an/a toate a!are!e de !a 4ordu! ghi%e!ui ,!a de %e cer. Sau o %ot (ace ca !uea< ceea ce a dura cîtea )i!e. 5 a!egerea oastr,. 5 or4a de ti%u! ostru. – +u te gr,4i< a sugerat eu< cu o %riire de aertisent c,tre Ortega. $i în ceea ce %rie/te ca4!area ea %entru iagine /i sunetK $tii %e cinea care s9o (ac, discretK – Da< sînt aici oaeni care %ot (ace asta. Dar ia9&i gîndu! de !a un siste de te!eetrie. Dac, încerci s, transi&i de aco!o< siguri o s, d,rîi /andraaua. La (igurat< desigur. Se duse !a terina! /i deschise o (ereastr, de acces genera! S, ,d dac, Reese î&i %oate %!anta un icro(on discret. #u o icrou(, ecranat, o s, (ii în stare s, înregistre)i cîteade sute ai tîr)iu s, !e recu%er, aici.de ore !a re)o!u&ie îna!t, %e care – 5 destu! de 4ine. O s, (ie costisitorK 5!!iott se întoarse s%re noi cu s%rîncene!e ridicate. – or4i&i cu Reese. Pro4a4i! a tre4ui s, cu%ere %,r&i!e co%onente< dar %oate %ute&i s9o a=uta&i s, (ac, o%era&ia 3I0
chirurgica!, %e 4a)a a%ro4,rii (edera!e retros%ectie. $i9ar %utea (o!osi in(!uen&a !a nie! O+". 69a aruncat o %riire !ui Ortega< care ridic, exas%erat, din ueri. – B,nuiesc c, da< )ise ea (,r, aa4i!itate< în ti% ce 5!!iott era ocu%at, cu ecranu!. M9a ridicat /i 9a îndre%tat s%re %o!i&ist,. – Ortega< a ururat în urechea ei< 4rusc con/tient c, în nou! tru% era co%!et insensi4i! !a irosu! ei. +u e ina ea c, duce !i%s, de (onduri. #ontu! @acSo! a dis%,rut< s9a ea%orat< /i dac, înce% s, extrag din contu! !ui Bancro(t %entru ast(e! de chestii o s, %ar, a! dracu!ui de ciudat. cu reino9&i. – +u9i or4a de asta< /uier, ea dre%t r,s%uns. – tunci ce eK Se uit, !a ine< !a a%ro%ierea noastr, 4ruta! de ne%,s,toare. – $tii a! dracu!ui de 4ine ce e. res%irat adînc /i a închis ochii ca s, eit s,9i întî!nesc %riirea. – Tu ai a!es echi%aentu! ,sta %entru ineK – Da. J,cu un %as în s%ate< ocea reenindu9i !a o!u nora! /i !a tonu! ega! Pisto!u! %ara!i)ant din dotarea Je!! Street nieni n9o s,9! treac, cu ederea. Restu! %roine din stocu! de are con(iscate a!e De%artaentu!ui de Po!i&ie din +e WorC. M, duc %ersona! îine s,9! ridic. Tran)ac&ie ateria!,< (,r, nicio înregistrare. a%e!at !a cîtea (aoruri. – Bine. Mu!&uesc. – +9ai %entru ce. Tonu! îi era de o ironie s,!4atic, Oh< a%ro%o< !e9a !uat o gr,ad, de ti% s, (ac, rost de înc,rc,tura de enin de %,ian=en. B,nuiesc c, n9o s, te ostene/ti s,9i s%ui des%re ce e or4a< nu9i a/aK – 5 cea %ersona!. 5!!iott %rinse %e cinea %e ecran. O (eeie serioas, într9un tru% a(rican de %este cinci)eci de ani. – Sa!ut< Reese< )ise ea ese!,. un c!ient %entru tine. >n ciuda esti,ri!or %re!iinar, o )i ai %esiiste< tîr)iu. 5u6rene , 5!!iott a(!aî/i%eterin, a!u! scanarea !acu!ui< reenindu9i în ura o%era&iei si%!e a !ui Reese /i aruncînd ra)ant cu %ietrice!e în !ac î%reun, cu o (eti&, de reo /ase ani care %,rea s, , (i ado%tat. Ortega era înc, !a +e WorC< iar r,cea!a dintre noi tot nu se re)o!ase. 3I
5!!iott a%,ru din ta4,r, /i9i strig, estea des%re reu/ita scan,rii ei secrete (,r, s, se osteneasc, s, in, %în, %e a!u! a%ei. tres,rit cînd ecouri!e %!utir, %este a%e. >i !ua cea ti% s, , o4i/nuiesc cu atos(era deschis, a icii a/e),ri< /i nu %utea în&e!ege cu se %otriea asta cu %irateria in(oratic, de succes. 69a dat %iatra ea (eti&ei /i i9a (recat gînditor ica aor&ea!, de su4 ochi unde Reese îi i%!antase sisteu! de înregistrare. – "ite. e)i ce %o&i s, (aci cu asta. – Pietre!e ta!e sînt rele, )ise ea %!îng,cios. – M, rog< încearc, oricu. Sînt cu nou, %a/i înainte de !a u!tia. 5a %rii cruci/ în sus s%re ine. – Tu e/ti ca4!at %entru asta. 5u n9a decît /ase ani. – de,rat. >n a4e!e ca)uri. %us o în, %e ca%u! ei Dar tre4uie s, !ucre)i cu ceea ce ai. – #înd o s, o(iuund, arede o s, (iu ca4!at, ca Tanti si&it triste&e i)orînd din Reese. %odeaua curat, a creieru!ui eu cu neurache Ehua!o. – M, 4ucur %entru tine. "ite< eu tre4uie s, %!ec. +u te a%ro%ia %rea u!t de a%,< daK M, %rii cu exas%erare. – $tiu s, înot. – $i eu< dar a%a %are rece< nu cre)iK – Mdaaa – e)i atunci. 69a ciu(u!it %,ru! /i 9a înde%,rtat de %!a=,. La %ria dintre 4ar,ci a %riit îna%oi. Ridica %iatra are /i %!at, c,tre !ac ca /i cu a%a ar (i (ost un du/an. 5!!iott aea dis%o)i&ia exu4erant, %ost9isiune %e care cei ai u!&i Scu(und,tori %ar s, o ai4, du%, o !ung, %!i4are %rintre ci%uri. – (,cut ni/te s,%,turi %rin istorie< )ise ea extr,gînd 4ra&u! terina!u!ui din !ocu! s,u de odihn,. Degete!e îi dansar, %este tastatur, /i ecranu! se tre)i !a ia&,< aruncînd cu!ori %este (a&a ei. #u e i%!antu!K Mi9a atins iar %!eoa%a de =os. – 5 4ine. Direct în ace!a/i siste care (ace s, (unc&ione)e cronoci%u!. Reese /i9ar %utea cî/tiga existen&a (,cînd a/a cea. – sta (,cea< )ise 5!!iott scurt. Pîn, cînd au arestat9o %entru !iteratur, anti9Protectorat. #înd se a terina totu!< %o&i s, te 3I8
asiguri c, cinea a %une o or4, %entru ea !a nie! (edera!< (iindc, are neoie cu siguran&, de a/a cea. – Da< i9a )is. %riit %este u,ru! ei !a ecran #e ai aco!oK – #u #a%u! >n +ori. P!anuri!e aerog,rii Ta%a. #aracteristici!e (u)e!a=u!ui< otoare!e. #hestia asta e eche de sute de ani. Sînt u!uit, c, înc, !e ai %,strea),. Oricu< se %are c, ini&ia! a (ost a!ocat, ca %arte a (!otei #arai4iene de anageent a! (urtuni!or< cu u!t înainte ca or4ita!ii din re&eaua eteo SCSstes s, o scoat, de %e %ia&,. O u!&ie de echi%aent de scanare cu ra), are i9a (ost în!,turat atunci cînd au reorgani)at9o< dar au !,sat sen)orii !oca!i /i ,/tia (urni)ea), securitatea de 4a),. Sen)ori de te%eratur,< in(raro/ii< chestii de genu! ,sta. Dac, cea cu te%eratura unui cor% uan ateri)ea), undea %e (u)e!a=< ei or /ti. dat din ca%< (,r, s, (iu sur%rins. – #,i de intrareK Ridic, ueri. de aerisire< tune!e de între&inere. La a!egerea – Sute.din #onducte ta. – a tre4uie s, ai arunc o %riire !a ceea ce i9a s%us Mi!!er %roiec&iei e!e. Dar s, %resu%une c, intru %e sus. #,!dura cor%u!ui e singura %ro4!e, rea!,K – Da< dar sen)orii ,ia caut, orice di(eren&, de te%eratur, de %este un i!ietru %,trat. "n costu de cau(!a= nu te9ar aco%eri. 6isuse< chiar /i res%ira&ia care9&i iese din %!,îni i9ar dec!an/a. $i asta nu se o%re/te aici. 5!!iott (,cu sen cu ca%u! s%re ecran< su4ru Tre4uie s, !e (i %!,cut u!t sisteu!< (iindc, atunci cînd au reorgani)at !9au extins %rin toat, naa. 5xist, onitoare de te%eratur, %e (iecare coridor sau trecere. – Da< Mi!!er a )is cea des%re o sen,tur, teric, arcat,. – sta e. 6nita&ii o %riesc !a î4arcare /i coduri!e !or sînt încor%orate în siste. Oricine a!tcinea se %!i4, neinitat %e un coridor< sau se duce undea unde arca=u! s%une c, nu are oie< dec!an/ea), toate a!are!e. Si%!u /i (oarte e(icient. $i s, nu te gînde/ti c, %ot %,trunde aco!o s,9&i scriu un cod de 4un9enit. Prea u!t,(,securitate. – +u9&i gri=i< a )is. +u cred c, asta o s, (ie o %ro4!e,. – #eK Ortega se uita !a ine cu (uria /i neîncrederea întin)îndu9i9se %e (a&, ca un nor de (urtun,. St,tea de%arte de ine ca /i cu a/ 3II
(i %utut (i contagios. – 5ra doar o sugestie. Dac, nu – +u. Pronun&, cuîntu! ca /i cu ar (i (ost nou %entru ea /i i9ar (i %!,cut gustu!. – +u. >n niciun ca). închis ochii !a crie!e ta!e ira!e. ascuns %ro4e %entru tine. Te9a asistat !a întru%area u!ti%!, – +u tocai u!ti%!,. – La dracu;< e o cri,< )ise ea %rintre din&i. +u a de gînd s, (ur droguri con(iscate de %o!i&ie< din de%o)itu! %o!i&iei< %entru tine. – OE< uit, de asta. e)itat< %!i4îndu9i o c!i%, !i4a în interioru! o4ra)u!ui. tunci< rei s, , a=u&i s, con(isc a!te!eK #ea din interioru! eu se înese!i cînd un )î4et î%otria oin&ei ei îi str,4,tu asca de %e chi%. Tra(icantu! se a(!a în ace!a/i !oc unde (usese /i cînd intrase %ria în ra)a ac&iune ur,. dat, De data asta de !9a ,)ut adetransisiei< !a dou,)ecicu de dou, etrii %rinsese ce!e dou, degete în oentu! în care a%,sau %e coen)i!e cutiei cu orori. –M, ha. !oi %uternic cu ce!,!a!t 4ra&. 69a ru%t degete!e. "r!, /i se %r,4u/i gheuit în =uru! durerii. L9a i)4it în stoac /i i9a !uat cutia cu orori. >n s%ate!e eu< Ortega sosi /i9/i (!utur, insigna în (a&a !ui %,tat, de sudoare. – Po!i&ia Ba #it< )ise ea !aconic. 5/ti arestat. ai s, ede ce 3I
ai. Betatanatina era în serii de %etece dera!e cu ici decantoare de stic!, î%achetate în at,. ridicat una dintre (io!e în !uin, /i a scuturat9o. Lichidu! din interior era de un ro/u %a!id. – Tu ce cre)iK a între4at9o %e Ortega. #a o%t !a sut,K – #a a/a. Poate ai %u&in. Ortega %use un genunchi %e gîtu! tra(icantu!ui< striindu9i (a&a de ca!darî De unde ai ar(a asta< aiceK – 5 ar(, 4un,< scînci tra(icantu!. #u%,r direct. 5ste Ortega î! i)4i %uternic în ca% cu %unu! /i e! t,cu. – 5 o %orc,rie< )ise ea r,4d,tor. (ost a/a de di!uat, c, nu &i9ar ai da nici o r,cea!,. +9o re. /a c, %o&i s,9&i iei îna%oi toate %rostii!e /i s, %!eci< dac, dore/ti. +u ne interesea), decît s, /ti de unde o %rocuri. O adres,. – +u /tiu nici – rei s, (ii î%u/cat în ti% ce (ugiK î! între4, Ortega în g!u,< deeni dintr9odat, (oarte t,cut. – "niar !oce!din OaC!and< )ise acru. Ortega îi d,du o hîrtie /i un creion. – Scrie. J,r, nue< doar adresa. 6ar dac, , în/e!i< o s, , întorc aici cu cinci)eci cc de sti(( ade,rat /i o s, te hr,nesc cu e!< nedi!uat. Lu, îna%oi hîrtia î)g,!it, /i9i arunc, o %riire< î/i ut, genunchiu! de %e gîtu! tra(icantu!ui /i9! 4,tu %rietene/te %e u,r. – Bine. cu ridic,9te /i /terge9o nai4ii de %e strad,. Te %o&i întoarce îine !a !ucru< dac, ,sta e !ocu! ce! corect. 6ar dac, nu< &ine inte< te cunosc. L9a ur,rit înde%,rtîndu9se î%!eticit /i Ortega (!utur, hîrtia. – #unosc !ocu! ,sta. #ontro!u! Su4stan&e!or i9a arestat de reo dou, ori anu! trecut< dar ni/te aoca&i /echeri îi sca%, de (iecare dat, %e ti%ii i%ortan&i. O s, (ace u!t )goot< o s,9i !,s, s, cread, c, ne %ot cu%,ra cu o saco/, de ar(, nedi!uat,. – Destu! de 4ine. %riit si!ueta înde%,rtîndu9se a tra(icantu!ui #hiar !9ai (i î%u/catK – +uu< rîn=i Ortega. Dar e! nu /tie asta. #onSu4 (ace asta uneori< ca s,9i a!unge %e de %e str,)i o(i&eru! cînd se întî%!,doar cea i%ortant. O tra(ican&ii ustrarea=ori o(icia!, %entru i%!icat /i %!,&i co%ensatorii %entru un nou tru%< dar asta cere ti%< iar tic,!osu! %etrece acest ti% !a de%o)itare. >n %!us e dureros s, (ii î%u/cat. (ost coning,toare< nuK – Pe ine 9ai conins a! dracu!ui. 3I7
– Poate c, ar (i tre4uit s, (iu Mesager. scuturat din ca%. – Poate ar tre4ui s,9&i %etreci ai %u&in ti% în a%ro%ierea ea. Jixa taanu!< a/te%tînd ca sonocoduri!e hi%no(onu!ui s, , duc, de%arte de rea!itate. De a4e!e %,r&i< Daidson in(oraticianu! de !a ,t,,ri Organice /i Ortega se insta!aser, !a !ocuri!e !or< /i chiar %rin hi%no(on !e %utea au)i res%ira&ia< !ent, /i regu!at,< !a !iita %erce%&iei e!e neurache. încercat s, , re!axe) ai u!t< s, !as hi%nosisteu! s, , î%ing, în =os %rin nie!uri!e de descre/tere tre%tat, a con/tientei< dar în !oc de asta intea ea i4ra %rintre deta!ii!e %!anu!ui ca un %rogra de eri(icare în c,utare de erori. 5ra !a (e! ca insonia de care su(erise du%, 6nnenin< o înc,rie sina%tic, enerant, care re(u)a s, dis%ar,. #înd ceasu! eu %rins în ederea %eri(eric, îi s%use c, se scursese ce! %u&in un inut întreg< 9a s,!tat într9 un cot /i 9a uitat în =ur !a (iguri!e is,toare din ce!e!a!te !,ca/uri. – 5 reo %ro4!e,K a între4at cu oce tare. – "r,rirea !ui Sher! BostocC s9a încheiat< )ise hote!u!. %resu%us c, ai %re(era s, (ii singur cînd te in(ore). M9a ridicat în ca%u! oase!or /i a înce%ut s,9i des(ac e!ectro)ii de %e cor%. – i %resu%us corect. 5/ti sigur c, to&i cei!a!&i sînt incon/tien&iK – Locotenent Ortega /i co!egii s,i s9au insta!at în irtua! cu a%roxiati dou, inute în ur,. 6rene 5!!iott se a(!, aco!o înc, din aceast, du%,9aia),. cerut s, nu (ie deran=at,. – #are este %ro%or&ia în acest oentK – "ns%re)ece irgu!, cincis%re)ece. 6rene 5!!iott a cerut9o. dat din ca% în ti% ce co4ora de %e su%ort. 11<1 era %ro%or&ia standard de !ucru a scu(und,tori!or. De aseenea era tit!u! unui (i! ex%eria cu MicC +o)aa extre de sîngeros< dar a!t(e! cu niic eora4i!. Singuru! a,nunt %e care i9! %utea ainti c!ar era< s%re sur%rinderea ea< c, %ersona=u! !ui MicC era ucis !a (ina!. S%era s, nu (ie o %re)icere. – >n regu!,< a )is. S, ede ce ai. >ntre ,!urirea a4ia i)i4i!, a ,rii /i !uini!e ca4anei< se a(!a un crîng de !,îi. Mergea %e o %otec, %rintre co%aci /i si&ea %ros%e&iea irosu!ui de citrice. Din iar4a îna!t, de %e argini< cicade!e 4î)îiau !ini/titor. Pe ceru! cati(e!at de deasu%ra se edeau 3?
ste!e ca ni/te diaante (ixe /i în s%ate!e ca4anei terenu! se în,!&a în co!ine 4!înde /i a(!oriente stîncoase. Jore a!4e agi de oi se i/cau în întuneric %e %ante< /i de undea au)ea un cîine !,trînd. Luini!e unui sat de %escari se %ierdeau într9o %arte< ai %u&in str,!ucitoare decît ste!e!e. L,%i de (urtun, atîrnau de grinda tindei ca4anei< dar niciuna nu era a/e)at, %e ,su&e!e de !en de aco!o. Perete!e din (a&, aea o r,sucire a4stract, în =uru! !itere!or !uinoase a!e unei (ire care anun&a 'ensiunea Floarea din EP. #!o%o&ei de înt se !eg,nau %e grind,< c!i%ind /i r,sucindu9se în 4ri)a s!a4, care 4,tea dins%re are. Scoteau di(erite sunete suae de !a c!o%o&eii de stic!, !a instruente!e de %ercu&ie din !en sco4it. Pe %a=i/tea neîngri=it, din (a&a erandei cinea aran=ase o co!ec&ie nearonioas, de cana%e!e /i (oto!ii într9un cerc a%roxiati< încît %,rea c, o4i!a din interioru! ca4anei (usese scoas, /i a/e)at, ai sus %e %ant,. De %e !ocuri!e ocu%ate enea un sunet s!a4 de oci /i i9a sc!i%irea a &ig,ri!or a%rinse. Mi9a c,utat %ro%ria %roi)ie< datro/ie seaa c, nu ai aea nici %achetu! /i nici nu ai aea neoie de e! /i a rîn=it strî4 în sinea ea în 4e)n,. G!asu! !ui Bautista se ridic, deasu%ra ururu!ui conersa&iei. – EoacsK Tu e/tiK – #ine a!tcinea s, (ieK a au)it9o %e Ortega între4îndu9! (,r, r,4dare. 5 un irtua!. – Da< dar Bautista ridic, din ueri /i (,cu sen s%re !ocuri!e goa!e Bine ai enit !a %etrecere. #inci %ersona=e st,teau a/e)ate în cercu! de o4i!ier. 6rene 5!!iott /i Daidson st,teau !a ca%ete!e o%use a!e unei so(a!e a!,turi de scaunu! !ui Bautista. De cea!a!t, %arte a !ui Bautista Ortega î/i întinsese cor%u! cu e4re !ungi %e întreaga !ungie a unei a!te so(a!e. ! cinci!ea %ersona= se re!axa adîncit într9un (oto!iu< cu %icioare!e întinse în (a&, /i chi%u! ascuns în u4r,. "n %,r negru sîros se %ro(i!a %e deasu%ra unei 4andane u!tico!ore. >n 4ra&e %urta o chitar, a!4,. M9a o%rit în (a&a !ui. –– endrix< #orect. nu9i a/aK ocea aea o %ro(un)ie /i un ti4ru care înainte (useser, a4sente. Mîini!e ari se i/car, (renetic de9a !ungu! cor)i!or chit,rii /i desc,rcar, o serie de sunete %e %a=i/tea întunecat,. – Proiec&ia entit,&ii de 4a),. #odat, de c,tre designerii srcina!i. 31
Dac, în!,turi sistee!e og!ind, a!e c!ientu!ui< asta o4&ii. – Bine. !uat !oc %e un scaun în (a&a !ui 6rene 5!!iott 5/ti u!&uit, de ediu! de !ucruK 5a a%ro4, din ca%. – Da< e 4ine. – De cînd e/ti aiciK – 5uK Ridic, din ueri #a de o )i. Prietenii t,i au a=uns aici acu cîtea ore. – Dou, /i =u,tate< )ise Ortega acru. #e te9a re&inutK – O %ro4!e, cu neuracheu!. (,cut sen cu ca%u! s%re %ersona=u! endrix +u 9a s%us e!K – 5xact asta ne9a s%us. Ortega aea o %riire de ade,rat %o!i&ist / rea doar s, /tiu ce însean, asta. (,cut un gest de nea=utorare. – $i eu. Sisteu! Ehua!o 9a tot &inut trea)< /i a durat cea %în, s, deeni co%ati4i!i. Poate c, o s, , %!îng (a4rican&i!or. M9a întors s%re%entru 6rene 5!!iott în&e!eg c, o s, rei (oratu! actiat !a ite), axi, Scu(undare. – >n&e!egi corect. 5!!iott ar,t, cu degetu! s%re endrix Ou! )ice c, erge !a axi trei dou,)eci /i trei< /i o s, ae neoie de tot ce %oate da ca s9o scoate !a ca%,t. – i închis de=a %rocesu!K 5!!iott a%ro4, %osac,. – 5 încuiat ai etan/ decît o 4anc, or4ita!,. Dar %ot s,9&i s%un cîtea chestii interesante. "nu – %rietena ta Sarah Sachi!osCa a (ost trans(erat, de !a #u #a%u! >n +ori acu dou, )i!e< %rin re!eu! cosat Gatea< s%re Luea !ui ar!an. /adar a ie/it din !inia de (oc. – Sînt i%resionat. #ît &i9a !uat ca s, a(!i astaK – #ea ti%. 5!!iott înc!in, ca%u! în direc&ia !ui endrix aut a=utor. – $i a doua chestie interesant,K – Da. "n need!ecast su4 aco%erire s%re un rece%tor din 5uro%a !a (iecare o%ts%re)ece ore. +u9&i %ot s%une ai u!t de atît (,r, s, , scu(und< /i îi iagine) c, deocadat, nu rei asta. Dar %are a (i Mi9a ceea ceadus c,ut,. ainte de are!e autoate cu as%ect de %,ian=en /i utere!e de %ie!e re)istent, !a i%act< de su4rii gardieni de %iatr, care s%ri=ineau taanu! 4a)i!icii !ui Eaahara< /i înc, o dat, 9a %oenit )î4ind ca r,s%uns !a ace!e surîsuri dis%re&uitoare aco%erite de g!ugi. 32
– Bine atunci. %riit în =ur !a echi%a adunat, ai s, ridic, ancora.
Capito#u# Patru-%ci 5ra înc, o dat, Shara. deco!at din turnu! !ui endrix !a o or, du%, !,sarea întunericu!ui înde%,rtîndu9ne %rin noa%tea %,tat, de !uini!e tra(icu!ui. Ortega adusese ace!a/i trans%ortor LocC9Mit cu care c,!,torise !a #asa So!ar,< dar cînd a ana!i)at interioru! s!a4 !uinat a! ehicu!u!ui< i9a aintit de atacu! #oandou!ui Mesageri!or de !a -ihicce. Scena era aceea/i Daidson =ucînd ro!u! o(i&eru!ui de transisiuni< cu (a&a inundat, de a!4astru! %a! a! ecranu!uiF Ortega %e %ost de edic< des%achetînd %!asturi dera!i /i un set de înc,rcare dintr9o %ung, sigi!at,. >n (a&, !îng, u/a s%re cocC%it< st,tea îngri=orat< în ti%s,ceiun ohican %e care nu9!Bautista cuno/tea %i!ota. #ea tre4uie se a!t (i citit %e (a&,< c,ci Ortega se a%!ec, 4rusc s, , studie)e. – Pro4!eeK c!,tinat din ca%. – Doar %u&in, nosta!gie. – M, rog< s%er doar c, ai (,cut ,sur,tori!e corect. Se !eg, strîns de %erete. >n îna ei< %riu! %!asture dera! ar,ta ca o %eta!, su!s, dintr9o %!ant, erde iridiscent. 69a o(erit o grias, /i i9a dat ca%u! %e o %arte %entru a9i ex%une =ugu!ara. – sta e %ais%re)ece !a sut,< )ise ea /i a%!ic, %eta!a erde /i rece %e gîtu! eu. si&it e(ectu! tre%tat< ca un /irghe! (in< /i a%oi un deget !ung /i rece trecu %e !îng, c!aicu!, %în, în %ie%t. – De!icat. – /a /i tre4uie. $tii cu cît s9ar inde ar(a asta %e strad,K – anta=e!e oaeni!or !egii< nuK Bautista se întoarse. – +u9i au)ant< Eoacs. – Las,9! în %ace< Rod< )ise Ortega a!ene. Ou! g!u, %roast,< în circustan&e!e de (a&,. +erii sîntare de dre%tu! in,. !a o ridicat un deget !a tî%!, în sen c, a în&e!es ideea. Ortega des%rinse u/or %!asture!e dera! /i se d,du îna%oi. – Trei inute %în, !a ur,toarea< )ise. #orectK 33
a%ro4at satis(,cut /i i9a deschis intea e(ecte!or Secer,toarei. La înce%ut a (ost incon(orta4i!. #înd te%eratura cor%u!ui înce%u s,9i scad,< aeru! din trans%ortor deeni (ier4inte /i a%,s,tor. Se scu(unda ued în %!,înii ei /i se întindea aco!o< ast(e! încît (iecare ex%ira&ie ie/ea cu e(ort. ederea i se întunec, /i gura îi deeni ne%!,cut de uscat, %e ,sur, ce echi!i4ru! (!uide!or din cor%u! eu osci!a. Mi/c,ri!e< oricît de ici< înce%eau s, %ar, o %edea%s,. >ns,/i gîndirea deenea greoaie. %oi se dec!an/ar, stiu!atorii de contro! /i în cîtea secunde ca%u! i se !i%e)i a=ungînd de !a cea&, !a c!aritatea insu%orta4i!, a !uinii soare!ui %e !aa unui cu&it. #,!dura ued, a aeru!ui ced, %e ,sur, ce sisteu! neros înce%ea s, (ac, (a&, schi4,rii te%eraturii cor%u!ui. Res%ira&ia deeni o %!,cere !anguroas,< ca 4,utu! unui ro (ier4inte într9o noa%te geroas,. #a4ina trans%ortoru!ui /i oaenii din ea îi a%,rur, dintr9odat, ca un %u))!e c,ruiun so!u&ie (i aut9o nuai s, asi&it rîn=eta/ %rostesc (,cîndu9/i !oc %e chi%u! eu. – Ooo< Eristin< asta e ar(, 4un,. 5 ai 4un, decît %e Shara. – M, 4ucur c,9&i %!ace. Ortega arunc, o %riire !a ceas >nc, dou, inute. 5/ti %reg,titK – Sînt %reg,tit. Mi9a &uguiat 4u)e!e su(!înd %rintre e!e Pentru orice. Pentru a4so!ut orice. Ortega întoarse ca%u! s%re Bautista< care se %resu%unea c, %utea edea instruente!e de 4ord. – Rod< cît ti% aeK – =unge aco!o în ai %u&in de %atru)eci de inute. – D,9i ai 4ine costuu!. >n ti% ce Bautista î/i (,cea de !ucru într9un du!a% de deasu%ra< Ortega scotoci %rin 4u)unar /i scoase un hi%os%ra dotat cu un ac urît. – reau s, ai asta !a tine< )ise ea. O ic, asigurare din %artea ,t,,ri!or Organice. – "n acK scuturat din ca% cu o %reci)ie care îi %,rea a%roa%e ecanic, în(igi 4!este,&ia ine. – 5 un (i!aent9a. de +u ur,rire< s%use eaaiacuîn r,4dare. $i nu %,r,se/ti ehicu!u! ,sta (,r, e!. M9a uitat !a acu! sc!i%itor< cu intea disecînd (a%te!e ca %e ni/te !egue %entru un 4o! de raen. >n arina tactic, (o!osise (i!aente su4cutanate %entru a ur,ri agen&ii în isiuni su4 30
aco%erire. >n eentua!itatea c, cea ar (i ers %rost< ne o(erea o %!asare c!ar, ca s,9i %ute scoate de aco!o. >n eentua!itatea c, niic nu ergea %rost< o!ecu!e!e (i!aentu!ui se desco%uneau %în, !a re)iduuri organice< de o4icei în %atru)eci /i o%t de ore. aruncat o %riire c,tre Daidson. – #are e ra)a de ac&iuneK – O sut, de c!icuri. Tîn,ru! ohican %,rea (oarte co%etent în !uina re(!ectat, de ecranu! s,u. – +uai %e sena! de c,utare. +u radia), decît dac, ne chei tu. Destu! de sigur. ridicat din ueri. – OE. "nde rei s,9! %uiK Ortega se ridic,< cu acu! în în,. – >n u/chii de %e gît. %roa%e de ci%u! t,u cortica!< în eentua!itatea c, î&i taie ca%u!. –M9a Minunat. ridicat în %icioare /i 9a întors cu s%ate!e ast(e! încît ea s, %oat, în(ige acu!. O ic, str,(u!gerare de durere în u/chii de !a 4a)a craniu!ui /i a%oi aceasta se stinse. Ortega , 4,tu %rietene/te %e u,r. – Gata. >! ai %e ecranK Daidson a%,s, cîtea taste /i a%ro4, din ca% satis(,cut. >n (a&a ea< Bautista arunc, harna/aentu! graita&iona! %e un scaun. Ortega %rii !a ceas /i scoase a! doi!ea %etec dera!. – Trei)eci /i /a%te !a sut,< )ise. 5/ti gata %entru Marea G!acia&iuneK M, si&ea %arc, scu(undat în diaante. >n oentu! în care a a=uns !a #u #a%u! >n +ori drogu! e!iinase de=a a=oritatea reac&ii!or e!e eo&iona!e /i totu! aea ascu&iea /i uchii!e t,ioase a!e date!or %riare. #!aritatea deenise su4stan&,< o %e!icu!, de în&e!egere care aco%erea tot ceea ce edea /i au)ea în =uru! eu. #ostuu! de cau(!a= /i harna/aentu! graita&iona! %,reau o arur, de saurai< iar cînd a extras din tocdin %isto!u! ca s,9i eri(ic set,ri!e a si&it înc,rc,tura e! ca %e%ara!i)ant un !ucru tangi4i!. ceasta era singura (ra), de iertare din sintaxa araentu!ui %e care î! %urta cu ine. Restu! erau sentin&e !a oarte (,r, echioc. Pisto!u! cu înc,rc,tur, de enin de %,ian=en se gheuia în 3
%artea de =os a coaste!or e!e în %artea o%us, %ara!i)atoru!ui. sta4i!it deschi),tura &eii !a axi. De !a distan&a de cinci etri ar (i do4orît o înc,%ere %!in, de adersari dintr9un singur (oc< (,r, recu! /i în !ini/te de%!in,. Sarah Sachi!osCa , sa!ut,. #uiu! grenade!or terit,< nu ai are nici ai gros decît o dischet, de date< st,teau în siguran&, într9un 4u)unar %e coa%sa ea stîng,. ?n memoriam 6%higenia Dee. #u&itu! Te44it de %e ante4ra&< cu dec!an/atoru! s,u neura!< (ixat su4 costuu! de cau(!a= ca un cuînt (ina!. c,utat sentientu! de ghea&, care , co%!e/ise !a @err;s #!osed :uarters /i< în adîncuri!e crista!ine a!e Secer,toarei< nu aea neoie de e!. Ti%u! isiunii. – e &inta în ra)a i)ua!,< anun&, %i!otu!. rei s, ii s, te ui&i %u&in !a co%i!a/u! ,staK %riit s%re Ortega< care ridic, din ueri< /i %ornir, aîndoi. Ortega se a/e), a!,turi ohican /i î/i!îng, %useBautista c,/ti!e co%i!otu!ui. 5u 9a u!&uit s, de stau în %icioare în u/a de acces. $i de aici ederea era destu! de 4un,. #ea ai are %arte din coc%itu! LocC9Mit9u!ui era (a4ricat, din a!ia= trans%arent iar instruente!e de 4ord erau %roiectate sus< %eri&înd %i!otu!ui o edere !i4er, a s%a&iu!ui încon=ur,torF îi aintea sentientu! de %e Shara< ca /i cu a/ (i c,!,torit %e o ta, u/or conca,< o !i4, de o&e! sau %oate un coor (erecat< %este %eisa=u! cu nori de dedesu4t. O sen)a&ie care era în ace!a/i ti% ae&itoare /i dune)eiasc,. aruncat o %riire s%re %ro(i!u! ohicanu!ui /i 9a între4at dac, era !a (e! de deta/at de acest sentient cu era eu su4 in(!uen&a Secer,toarei. >n noa%tea asta nu erau nori. #u #a%u! >n +ori atîrna în stînga noastr, ca un sat de unte ,)ut din de%,rt,ri. "n roi de !uini&e a!4,strii aduceau 4!înde&ea /i c,!dura unui c,in %e iensitatea înghe&at, /i neagr,. Eaahara %,rea s, (i a!es arginea !uii %entru ace! 4orde!. Pe cînd ne îndre%ta s%re !uini un &iuit e!ectronic u%!u coc%itu! /i date!e %roiectate se stinser, %entru scurt ti%. – sta%ee
– c, , a(!a&i în s%a&iu aerian restric&ionat. e autori)a&ie s, distruge orice na, intrus,. 6denti(ica&i9, iediat. – De%artaentu! de %o!i&ie din Ba #it< )ise Ortega !aconic. "ita&i9, %e (erestre /i o s, ede&i însene!e. enit cu o isiune o(icia!, a %o!i&iei< aice< a/a c, dac, întorci reun !ansator în direc&ia asta te arunc în aer. Se !,s, o !ini/te (o/nitoare. Ortega se întoarse s%re ine /i rîn=i. >n (a&a noastr,< #u #a%u! >n +ori se u(!a ca o &int, în c,tarea unei rachete /i a%oi se ridic, 4rusc deasu%ra ca%ete!or noastre cînd %i!otu! ne co4orî su4 asa (u)e!a=u!ui ei /i se a%!ec,. ,)ut !uini!e adunate ca ni/te (ructe g!asate %e %asare!e /i %e !atera!e!e %!at(ore!or de ateri)are< 4urta u(!at, a asu!ui cur4îndu9se în sus %e a4e!e %,r&i< a%oi o de%,/ir,. – Dec!ara&i9, natura isiunii< se r,sti ocea su%,rat,. Ortega %rii %rin %artea !atera!, a cocC%itu!ui de %arc, ar (i c,utat di(u)oru! în su%rastructura naei. ocea ei deeni rece Jiu!e< &i9a s%us de=a natura isiunii noastre. cu d,9i un –!oc de ateri)are. !t, t,cere. încon=urat naa %e o distan&, de cinci Ci!oetri. 5u a înce%ut s,9i %un ,nu/i!e de !a costuu! de cau(!a=. – Locotenent Ortega. De data asta era ocea !ui Eaahara< dar din adîncuri!e 4etatanatinei chiar /i ura %,rea deta/at, /i a (ost neoie s,9i reaintesc s9o sit. #ea ai are %arte a in&ii e!e ea!ua ra%iditatea cu care identi(icaser, a%renta oca!, a !ui Ortega. – 5 %u&in ca nea/te%tat. e&i reun andatK #red c, !icen&a noastr, este în ordine. Ortega în,!&, o s%rîncean, în direc&ia ea. 6denti(icarea o i%resionase /i %e ea. >/i drese g!asu!. – +u e nicio %ro4!e, cu !icen&a. #,ut, un eadat. Dac, ae&i de gînd s, insista&i asu%ra andate!or< s9ar %utea s, %resu%un c, ae&i o con/tiin&, înc,rcat,. – +u , aenin&a< !ocotenente< )ise Eaahara cu r,cea!,. i idee cu cine stai de or4,K – Rei!een Eaahara< îi iagine). >n t,cerea ur, Ortega un gest>n&e%,tura de ictorieî/i cu nierise %unu! c,tre taan /icare se întoarse s,9i(,cu rîn=easc,. &inta. si&it o ag, ur, de au)aent în co!&u! gurii. – Poate ar (i ai 4ine s,9i s%une&i nue!e eadatu!ui< !ocotenente. G!asu! !ui Eaahara deenise %!at ca ex%resia unui tru% 3I
sintetic ne(o!osit. – Se nue/te TaCeshi Eoacs< )ise Ortega rîn=ind din nou s%re ine. Dar actua!ente (o!ose/te tru%u! unui (ost o(i&er de %o!i&ie. / rea s, , %un cîtea între4,ri în !eg,tur, cu re!a&ia duneaoastr, cu acest o. "r, o a!t, %au), !ung,< /i a /tiut c, oea!a aea s, dea re)u!tate. Ja4ricase u!ti%!e!e sa!e straturi cu toat, gri=a ce!ei ai 4une a,giri de Mesager. Eaahara /tia a%roa%e cu siguran&, des%re re!a&ia dintre Ortega /i RCer< /i %ro4a4i! 4,nuia aentura !ui Ortega cu nou! ocu%ant a! tru%u!ui iu4itu!ui ei. ea s, cread, ne!ini/tea !ui Ortega în oentu! dis%ari&iei e!e. ea s, acce%te a%ro%ierea nesanc&ionat, a ei de #u #a%u! >n +ori. Presu%unînd c, exista o counicare între Eaahara /i Miria Bancro(t< aea s, cread, c, /tia unde , a(!a /i ast(e! s, (ie conins, c, aea un ascendent asu%ra %o!i&istei. Dar ce! ai i%ortant< a dori s, /tie cu de a(!ase %o!i&ia din Ba #it c, !a 4ordu! #a%u!ui +ori. $i %ro4a4i! eraeas,se(ia(!a cu!es in(ora&ia< (ie >ndirect< (ieîntrucît indirectce!deai !a TaCeshi Eoacs< a dori s, /tie de unde /tia e!. a dori s, /tie cît de u!te /tia e!< /i cît s%usese %o!i&iei. ea s, rea s, discute cu Ortega. strîns an/ete!e costuu!ui de cau(!a= /i a a/te%tat. încheiat a treia tur, în =uru! #a%u!ui >n +ori. – r (i ai 4ine s, eni&i !a 4ord< )ise Eaahara în ce!e din ur,. Jaru! %entru ateri)are de !a tri4ord. "ra&i9! în interior< i se a da un cod. LocC9Mit9u! era echi%at cu un tu4 %osterior de eacuare< o ariant, cii!, ai ic, a tra%ei care %e ode!e!e i!itare serea 4o4e!or inte!igente /i drone!or de su%raeghere. La tu4 se a=ungea %rin %odeaua ca4inei %rinci%a!e< /i contorsionîndu9, %u&in a înc,%ut în,untru î%reun, cu costuu! de cau(!a=< harna/aentu! graita&iona! /i are!e cores%un),toare. Re%etase asta de trei sau %atru ori !a so!< dar acu cînd trans%ortoru! se !eg,na înaintînd s%re #u #a%u! >n +ori< %,ru deodat, %rocesu!tia !ung 4ucat, /i co%!icat. >n ce!e din ur, , a înghesuit un în,untru din harna/aent /i Ortega 4,tu o dat, %e casca de !a costu înainte s, trînteasc, tra%a /i s, , îngroa%e în întuneric. Trei secunde ai tîr)iu tu4u! se deschise /i , scui%, s%re s%ate în noa%te. 3
Sen)a&ia era una de 4ucurie ag reeorat,< cea ce acest tru% nu9/i aintea !a nie! ce!u!ar. De !a tu4u! strît /i i4ra&ia )gootoas, a otoare!or trans%ortoru!ui era dintr9o dat, aruncat într9un s%a&iu /i o !ini/te a4so!ut,. +ici ,car un curent de aer %rin aorti)oare!e c,/tii în ti% ce c,dea. arna/aentu! graita&iona! se dec!an/, iediat du%, e!i4erarea din tu4 /i îi (rîn, c,derea înainte chiar de a înce%e cu ade,rat. M, si&ea %urtat în cî%u! !ui< nu %er(ect nei/cat< ca o inge s,!tînd %e o co!oan, de a%, dintr9o (întîn, arte)ian,. Piotînd< a ur,rit !uini!e de naiga&ie a!e trans%ortoru!ui îndre%tîndu9se s%re asiu! #u #a%u! >n +ori. +aa atîrna în (a&a ea ca un nor aenin&,tor de (urtun,. Luini!e sc!i%eau s%re ine de %e (u)e!a=u! rotun=it /i de %e su%rastructura de deasu%ra. >n od nora! a/ (i aut sen)a&ia în(rico/,toare c, sînt o &int, (ix,< dar 4etatanatina în,4u/ea eo&ii!e trans(orîndu9!e într9un /uoi curat de deta!ii /i date. >n costuu! cau(!a= era !a (e! de negru ca /i%e ceru! /i ini)i4i!de%entru radar. #î%u! graita&iona! careîncon=ur,tor î! genera %utea teoretic s, a%ar, undea %e un scaner< dar %rintre distorsiuni!e uria/e %roocate de sta4i!i)atoare!e naei ar (i (ost neoie s, , caute în od s%ecia!< /i înc, destu! de intens. Toate aceste !ucruri !e /tia cu o încredere a4so!ut, în care nu era !oc %entru îndoie!i< teeri sau a!te %ro4!ee eo&iona!e. #,!,rea %e Secer,toare. %reg,tit %ro%u!soare!e %entru o înaintare %rudent, /i a a!unecat s%re (u)e!a=u! asi< cur4at. >n interioru! c,/tii< siu!area gra(ic, se tre)i %e su%ra(a&a i)oru!ui /i a ,)ut %uncte!e de intrare %e care i !e g,sise 6rene 5!!iott eiden&iate cu ro/u. >n s%ecia! unu!< gura nesigi!at, a unui turn de %re!eare scos din u)< %u!sa a!,turi de !itere!e er)i (ruoase care s%uneau Pros%ect "nu. M9a ridicat constant în sus c,tre e!. Gura turnu!ui aea !,rgiea de un etru /i era )gîriat, %e argini în !ocuri!e de unde (usese a%utat sisteu! de %re!eare de %ro4e atos(erice. Mi9a adus %icioare!e în (a&, – o rea!i)are de!oc inor, într9un cî% graita&iona! – /i 9a s,!tat %este 4u)a s, , strecor %în,din !a nie!u!tra%ei< ta!iei.a%oi De 9a aco!o str,duit 9a r,sucit ca s, în,untru , e!i4ere) harna/aentu! graita&iona! /i a reu/it a%oi s, a!unec %rin deschi),tur, %e %odeaua ture!ei. deconectat harna/aentu!. >n,untru a4ia dac, era !oc %entru ca un tehnician întins %e s%ate s, eri(ice echi%aentu!. >n s%ate!e ture!ei se g,sea un sas 37
antic< cu roat, de %resiune< a/a cu %roiseser, schi&e!e !ui 6rene 5!!iott. M9a (î&îit %în, a reu/it s, a%uc o!antu! cu a4e!e îini< con/tient c, atît costuu! cît /i harna/aentu! se aga&, în tra%a îngust,< /i c, e(orturi!e e!e de %în, acu îi e%ui)aser, a%roa%e tota! %uterea de oent a cor%u!ui. ins%irat adînc ca s,9i a!iente) u/chii aor&i&i< a/te%tînd ca 4,t,i!e !ente a!e iniii s,9i %o%e)e oxigenu! %rin tru% /i a tras de o!ant. #ontrar a/te%t,ri!or e!e se r,suci destu! de u/or /i sasu! se deschise în exterior. Dinco!o de sas se întindea o 4e)n, s%a&ioas,. r,as nei/cat un ti%< adunînd /i ai u!t, (or&, uscu!ar,. durat cea %în, s, , o4i/nuiesc cu ce!e dou, do)e de cocCtai! de Secer,toare. Pe Shara nu (usese neoie s, trece de dou,)eci !a sut,. La -ihicce te%eraturi!e erau destu! de crescute /i sen)orii de in(raro/u ai tancuri!or9%,ian=en erau rudientari. ici sus< un cor% !a te%eratura ediu!ui de %e Shara ar (i dec!an/at toate a!are!e de %e na,. J,r, o a!ientare atent, (i e%ui)at ra%id re)ere!e de energie cu de oxigen< !a nie! tru%u! ce!u!areu /i a//i9ar (i r,as gî(îind %e %odea ca un de!(in e/uat. stat !ini/tit< res%irînd adînc /i rar. Du%, cîtea inute 9a r,sucit din nou /i a des(,cut co%!et harna/aentu! graita&iona!< a%oi 9a strecurat cu gri=, %rin sas /i a atins o %asare!, de o&e! cu %odu! %a!ei. î%ins încet /i restu! cor%u!ui a(ar, din sas< si&indu9, ca un (!uture ie/ind din crisa!id,. Du%, ce a eri(icat în a4e!e direc&ii %asare!a întunecat, 9a ridicat în %icioare /i i9a scos casca /i ,nu/i!e de !a costu. Dac, %!anuri!e chi!ei %e care 6rene 5!!iott !e scosese din arhie!e (!otei aeriene Ta%a erau înc, corecte< %asare!a tre4uia s, duc, în =os %rintre enore!e re)eroare de he!iu a!e naei %în, !a caera de contro! a 4a!i)e!or de !a %u%a< /i de aco!o a/ (i %utut a=unge %e o scar, de între&inere direct %e %untea %rinci%a!, de coand,. #on(or (a%te!or adunate din interogatoriu! !ui Mi!!er< cartieru! genera! a! !ui Eaahara se a(!a cu dou, nie!uri ai =os !a 4a4ord. ea dou, (erestre uria/e care d,deau în %artea de =os a (u)e!a=u!ui. #itind din inte %!anuri!e< a scos %isto!u! /i a %ornit s%re %u%a. Mi9a !uat ai %u&in de cincis%re)ece inute s, a=ung în caera de contro! /i %e dru nu a întî!nit %e nieni. #aera de contro! %,rea s, (ie autoati)at, /i a înce%ut s, sus%ecte) c, în %re)ent nu %rea se ai ostenea nieni s, i)ite)e aco%eri/uri!e 4o!tite de 37?
%e %artea su%erioar, a naei. g,sit scara de între&inere /i a %arcurs9o chinuindu9, %în, cînd o re,rsare de !uin, c,!du&, %e (a&a ea îi s%use c, , a(!a a%roa%e de %untea de coand,. M9a o%rit /i a c,utat s, aud oci< cu au)u! /i sentientu! %roxiit,&ii tensionate a4e!e !a axi< a%roa%e un inut întreg înainte de a co4orî u!tiii %atru etri /i a c,dea %e %odeaua aco%erit, de cooare a unui coridor 4ine !uinat. 5ra %ustiu în a4e!e direc&ii. Mi9a eri(icat ceasu! intern /i a ascuns %isto!u! cu a!ice. Moentu! isiunii se a%ro%ia. De=a Ortega /i Eaahara tre4uiau s, stea de or4,. %riit decoru! din =ur /i a 4,nuit c, indi(erent ce (unc&iuni inten&ionase cînda s, înde%!ineasc, %untea de coand,< acu nu !e ai înde%!inea. #oridoru! era î%odo4it o%u!ent în ro/u /i auriu< cu g!astre de %!ante exotice /i !a (iecare cî&ia etri cu !,%i în (or, de tru%uri acu%!îndu9se. #ooru! de su4 %icioare!e e!e era gros< &esut cu iagini (oarte deta!iate de a4andon (eei%e/i !ungiea ariante coridoru!ui interediare se înco!,ceausexua!. unu! înB,r4a&i< =uru! a!tuia într9o %rogresie neîntreru%t, de ori(icii astu%ate /i e4re ,rite. Pe %ere&i atîrnau ho!ograe !a (e! de ex%!icite care geeau /i icneau cînd trecea %rin dre%tu! !or. >ntr9una dintre e!e i s9a %,rut c, o recunosc %e (eeia cu %,r negru /i 4u)e staco=ii din rec!aa de %e strad,< (eeia care se %utea s,9/i (i !i%it coa%sa de a ea într9un 4ar de %e cea!a!t, %arte a !uii. >n deta/area rece a 4etatanatinei< niciuna dintre e!e nu aea ai u!t i%act asu%ra ea decît o tehnog!i(, ar&ian,. La intera!e de circa )ece etri de (iecare %arte a coridoru!ui se a(!au u/i du4!e !uxoase. +u era neoie de %rea u!t, iagina&ie ca s,9&i dai seaa ce se g,sea în s%ate!e acestor u/i. Bioca4ine!e !ui @err< cu orice a!t nue< /i %rin (iecare u/, era (oarte %osi4i! s, a%ar, un c!ient. gr,4it %asu!< c,utînd un coridor de !eg,tur, care /tia c, duce !a sc,ri!e /i !i(turi!e c,tre ce!e!a!te nie!uri. %roa%e a=unsese cînd !a cinci etri în (a&a ea se deschise o u/,. în!enit< cu îna %e îneru! %isto!u!ui< cu uerii !i%i&i de %erete< cu %riirea (ixat, %e canatu! u/ii. +euracheu! )4îrnîia. >n (a&a ea< (ie un un ania! cenu/ie carecuera (ie un !u% sei9doesticit cîine cu ie/i4!an, %e u/a deschis, o încetinea!, artritic,. %,strat îna %e %isto! /i 9a înde%,rtat de %erete< ur,rindu9!. nia!u! nu de%,/ea cu u!t în,!&iea genunchiu!ui /i se de%!asa %e toate %atru !a4e!e< dar era cea (oarte în neregu!, cu structura %icioare!or din s%ate. O !uxa&ie. "rechi!e îi erau !,sate 371
%e s%ate /i un scîncet de o c!i%, îi ie/i din %ie%t. >ntoarse ca%u! s%re ine /i %e oent îna i se strînse %e %atu! %isto!u!ui< dar ania!u! doar se uit, %entru o secund, !a ine /i su(erin&a ut, din ochii !ui (u su(icient cît s, în&e!eg c, nu re%re)enta niciun %erico!. %oi /chio%,t, %e coridor %în, !a o caer, din %artea o%us, /i se o%ri aco!o< cu ca%u! a!ungit !,sat în =os !îng, u/, ca /i cu ar (i ascu!tat. #u o sen)a&ie de %ierdere a contro!u!ui ca într9un is< !9a urat /i i9a !i%it /i eu ca%u! de su%ra(a&a u/ii. 6)o!area (onic, era 4un,< dar nu se %utea %une cu neuracheu! Ehua!o !a ca%acitate axi,. "ndea !a !iita au)u!ui urechea ea %rindea )goote ca un 4î)îit de insecte. O serie de 4u(nituri ritice /i înc, cea ce %uteau (i strig,te!e rug,toare a!e cuia a c,rui re)isten&, era %e s(îr/ite. Se o%ri a%roa%e !a (e! de re%ede cu î! au)ise. Su4 ine< cîine!e încet, s, ai scînceasc,. >n aceea/i c!i%, se !,s, !a %,înt !îng, u/,. #înd 9a înde%,rtat< se uit, înc, o dat, !a ine o %riire de durere /i re%ro/. >n acei ochi %utea edeacure(!ectîndu9se (iecare %ur, icti, care , %riise reodat, în cei trei)eci de ani de ia&, con/tient,. %oi ania!u! întoarse ca%u! /i9/i !inse a%atic %icioare!e schi!odite. Pentru o (rac&iune de secund,< cea i)4ucni de su4 crusta înghe&at, a 4etatanatinei. M9a întors !a u/a %e care a%,ruse ania!u!< sco&înd %isto!u! cu a!ice din ers /i a intrat &inînd ara în (a&, cu aîndou, îini!e. #aera era s%a&ioas, /i în cu!ori %aste!< cu %icturi ciudate 4idiensiona!e înr,ate %e %ere&i. "n asi %at cu 4a!dachin cu dra%erii trans!ucide ocu%a centru!. /e)at %e arginea %atu!ui st,tea un 4,r4at distins de reo %atru)eci de ani< de)4r,cat de !a ta!ie în =os. Deasu%ra ta!iei %,rea s, %oarte haine de sear, care contrastau %uternic cu ,nu/i!e de !ucru din %în), groas, %e care /i !e tr,sese %în, !a coate. 5ra a%!ecat< cur,&îndu9se între %icioare cu un %roso% a!4 ued. #înd a aansat în interioru! caerei a ridicat ochii. – @acCK De=a ai ter Se ho!4, !a %isto!u! din îini!e e!e (,r, s, în&e!eag,< a%oi cînd &eaa a=unse !a =u,tate de etru de (a&a !ui o not, de as%rie î/i (,cu !oc în g!asu! s,u. – scu!t,< n9a coandat a/a cea. – Din %artea casei< a )is (,r, intona&ie /i a ur,rit cu roiu! de (ragente onoo!ecu!are îi s(î/ie (a&a. Mîini!e îi )4urar, dintre %icioare ca s, aco%ere r,ni!e /i se r,sturn, %e o rîn, %este 372
%at< sco&înd sunete din adîncu! %!,îni!or în ti% ce urea. #u ceasu! care cronoetra ti%u! isiunii c!i%ind ro/u în co!&u! cî%u!ui i)ua!< 9a retras din caer,. nia!u! schi!od de !îng, cea!a!t, u/, nu ridic, %riirea !a a%ro%ierea ea. îngenuncheat /i a !,sat u/or o în, %e 4!ana încî!cit,. #a%u! se în,!&, /i scîncetu! i se ridic, iar,/i din gît. !,sat =os %isto!u! /i i9a încordat îna !i4er,. Teaca neura!, d,du druu! cu&itu!ui Te44it< sc!i%ind. Du%, aceea a cur,&at !aa %e 4!an,< a re%us cu&itu! în teaca !ui /i a recu%erat %isto!u!< totu! cu ca!u! !i%sit de gra4, a! Secer,torii. %oi a înaintat încet s%re coridoru! de !eg,tur,. dînc în serenitatea de diaant a drogu!ui cea , sîcîia< dar Secer,toarea nu9i d,dea oie s,9i (ac gri=i din cau)a asta. #on(or indica&ii!or de %e %!anuri!e (urate de 5!!iott coridoru! %er%endicu!ar ducea !a o serie de tre%te< aco%erite cu ace!a/i ode! orgiastic ca /i artera %rinci%a!,. co4orît atent< cu %isto!u! ,turînd s%a&iu! deschis (a&,<ea. si&u! %roxiit,&ii des(,/urîndu9se ca un radar din înaintea +u i/ca niic. Eaahara %ro4a4i! închisese toate o4!oane!e în eentua!itatea c, Ortega /i echi%a=u! ei edea cea neconena4i! în ti% ce st,teau !a tac!a!e. Dou, nie!uri ai =os a %,r,sit scara /i a urat din eorie schi&e!e %rintr9o încreng,tur, de coridoare %în, cînd a (ost su(icient de sigur c, u/a s%re a%artaentu! !ui Eaahara se a(!a dinco!o de ur,toru! co!&. #u s%ate!e !a %erete< a a!unecat %în, !a co!& /i a a/te%tat< res%irînd su%er(icia!. Si&u! de %roxiitate îi s%unea c, era cinea !îng, u/a de du%, co!&< %osi4i! nu nuai o singur, %ersoan,< /i a %rins i)u! u/or de (u de &igar,. M9a !,sat în genunchi< a eri(icat î%re=urii!e /i a%oi 9a a%!ecat cu (a&a !a %,înt. #u un o4ra) (recîndu9se de coor< a scos ca%u! de du%, co!&. "n 4,r4at /i o (eeie st,teau în %icioare !îng, u/,< î4r,ca&i în sa!o%ete er)i identice. Jeeia (ua. De/i aîndoi aeau %istoa!e %ara!i)ante atîrnate ostentati !a centur,< %,reau ai u!t s, a%ar&in, echi%ei tehnice decît securit,&ii. M9a re!axat tre%tat /i 9a a/e)at s, ai %u!sau a/te%t cea ti%.su%rastresat,. >n co!&u! ochiu!ui< inute!e ti%u!ui de isiune ca o en, Du%, înc, un s(ert de or, a au)it u/a. La a%!i(icare axi,< neuracheu! %rinse (o/netu! haine!or cînd anga=a&ii se de%!asar, s, %erit, ie/irea %ersoanei. au)it oci. !ui Ortega %!at, /i cu %re(,cut de)interes o(icia!< a%oi a !ui Eaahara odu!at, ca a 373
androidu!ui de !a LarCin Green. #u 4etatanatina %rote=îndu9, î%otria urii< reac&ia ea !a aceast, oce era ca un eenient %etrecut într9un ori)ont înde%,rtat< ca (u!gere!e /i )goote!e (ocuri!or de ar, !a are distan&,. – c, nu , %ot (i de ai u!t a=utor< !ocotenente. Dac, ceea ce s%ui des%re Hei #!inic este ade,rat< echi!i4ru! !ui inta! s9a deteriorat categoric (oarte u!t din reea cînd !ucra %entru ine. M, sit oarecu res%onsa4i!,. dic,< nu i !9a/ (i recoandat niciodat, !ui Laurens Bancro(t dac, a/ (i sus%ectat c, se a întî%!, a/a cea – Du%, cu a s%us< e o %resu%unere – tonu! !ui Ortega se ascu&i u/or. $i a/ a%recia dac, aceste deta!ii nu or a=unge ai de%arte. Pîn, cînd nu /ti unde s9a dus Eoacs< /i de ce – 5xact. >n&e!eg exact de!icate&ea situa&iei. Te a(!i !a 4ordu! #a%u!ui >n +ori< !ocotenente. e o re%uta&ie în con(iden&ia!itate. – Da. Ortega î/i %erise o ur, de dis%re& în g!as /a a au)it. – Bun< atunci %o&i sta !ini/tit, c, nu se a or4i des%re asta. cu te rog s, , scu)i< !ocotenente. Sergent. ni/te %ro4!ee adinistratie de re)o!at. Tia /i Max , or conduce îna%oi %e %unte. "/a se închise /i %a/i în(unda&i se au)ir, îndre%tîndu9se în direc&ia ea. M9a încordat 4rusc. Ortega /i escorta ei eneau s%re ine. sta era cea ce nieni nu !uase în ca!cu!. Pe schi&e %rinci%a!e!e %!at(ore de ateri)are se a(!au în (a&a ca4ine!or !ui Eaahara< iar eu enise dins%re %u%a &inînd cont de asta. +u %,rea s, existe reun oti %entru care Ortega /i Bautista s, (ie condu/i s%re %u%a. +u era %anic,. >n !ocu! ei< un ana!og înghe&at a! adrena!inei îi inund, intea< o(erindu9i o serie rece de (a%te. Ortega /i Bautista nu erau în %erico!. Pro4a4i! eniser, %e ace!a/i dru %e care %!ecau< a!t(e! ar (i s%us cea. #ît des%re ine< dac, ei treceau de coridoru! %e care , a(!a< era de a=uns ca escorta !or s, arunce o %riire în !atera! ca s, , ad,. -ona era 4ine !uinat, /i nu existau !ocuri în care s, , %ot ascunde. Pe de a!t, %arte< cu cor%u! su4 te%eratura încetinit /i r,su(!area !a (e! de sc,)ut,< a=oritatea caerei< (actori!or%u!su! su4!iina!i care ar (i dec!an/at si&u! de %roxiitate a! unui o nora! dis%,ruser,. Toate astea %resu%unînd c, e4rii escortei (o!oseau tru%uri nora!e. 6ar dac, intrau %e coridoru! acesta ca s, o ia %e sc,ri!e %e care co4orîse eu 370
M9a !i%it cu s%ate!e de %erete< a restrîns ra)a %isto!u!ui !a ini /i a încetat s, ai res%ir. Ortega< Bautista. #ei doi înso&itori (orau ariergarda. 5rau atît de a%roa%e încît a/ (i %utut întinde îna s, ating %,ru! !ui Ortega. +ieni nu întoarse %riirea. Le9a dat un inut întreg înainte de a9i %erite s, res%ir iar,/i. %oi a eri(icat coridoru! în a4e!e direc&ii< a oco!it ra%id co!&u! /i a 4,tut în u/, cu %atu! %isto!u!ui. J,r, s, a/te%t r,s%uns< a intrat.
Capito#u# Patru-%ci i $nu >nc,%erea era exact a/a cu o descrisese Mi!!er. Larg, de dou,)eci de etri /i cu %ere&i de stic!, nere(!ectori)ant, care se cur4au s%re interior de !a taan s%re %odea. >ntr9o )i senin, %ro4a4i! %uteai întinde %e %anta !or s, e)i ii!e de etriu!t a!e oceanu!uite de dedesu4t. Decoru! era/ide)o!ant /i datora srcini!or de !a înce%ut de i!eniu a!e !ui Eaahara. Pere&ii erau de un gri (uuriu< %odeaua din stic!, to%it, iar !uina enea din %iese )i&ate de srcai !ucrate din (oi de i!uiniu în(i%te %e tre%iede de (ier în co!&uri!e caerei. O !atur, a înc,%erii era doinat, de o %!ac, asi, de o&e! negru care %ro4a4i! serea de 4irou< cea!a!t, aduna un gru% de (oto!ii în cu!ori %,întii în =uru! unei iita&ii de /eineu cu u!ei. >n s%ate!e (oto!ii!or o arcad, ducea s%re ceea ce Mi!!er %resu%usese c, ar (i doritoare!e. Deasu%ra 4irou!ui< un ho!odis%!a de date unduind u/or (usese a4andonat. Rei!een Eaahara st,tea cu s%ate!e s%re u/,< %riind (ix ceru! no%&ii. – i uitat ceaK între4, ea distant. – +u< a4so!ut niic. ,)ut cu i s9a încordat s%ate!e au)indu9,< dar se întoarse cu i/c,ri !ine /i (,r, gra4,< /i chiar ederea %isto!u!ui cu a!ice nu (isur, ca!u! g!acia! de %e (a&a ei. G!asu! îi era a%roa%e !a (e! de de)interesat cu (usese înainte de a se întoarce. –– #ine e/tiK #u ai intrat 6a gînde/te9te. (,cut aiciK sen s%re (oto!ii /ea),9te aco!o< s,9 &i u/ure)i greutatea de %e %icioare în ti% ce gînde/ti. – EadinK – cu , insu!&i. Stai =os. 37
,)ut cu în&e!egerea ex%!odea), în s%ate!e ochi!or ei. – EoacsK "n )î4et ne%!,cut îi cur4, 4u)e!e Eoacs< %rostu!e< prost nenorocit. i idee !a ce tocai ai renun&atK – )is s, stai =os. – 5a a %!ecat< Eoacs. >na%oi %e Luea !ui ar!an. M9a &inut de cuînt. #e cre)i c, (aci aiciK – +9a de gînd s,9&i s%un din nou< a s%us 4!înd. Jie te a/e)i acu< (ie î&i )4ro4esc una dintre rotu!e. -î4etu! a4ia schi&at r,ase %e 4u)e!e !ui Eaahara în ti% ce se !,sa în =os centietru cu centietru %e ce! ai a%ro%iat (oto!iu. – Joarte 4ine< Eoacs. >n seara asta o s, =uc, du%, scenariu! t,u. %oi o s9o tîrî %e aceast, %esc,reas, Sachi!osCa îna%oi aici /i %e tine î%reun, cu ea. #e9o s, (aciK O s, , ooriK – Dac, e necesar. – Pentru ceK 5 cua or4a de reun tri4una! ora!K Su4!inierea %e care Eaahara o d,du u!tie!or dou, cuinte !e (,cu s, sune ca nue!e unui Dac, %rodus. – +u cua ui&i ceaK , oori aici< a dura ca o%ts%re)ece ore ca sisteu! de stocare !a distan&, din 5uro%a s, o4sere /i s, , reîntru%e)e du%, u!tia ea transisie. 6ar nou!ui eu nu9i a tre4ui u!t s,9/i dea seaa ce s9a întî%!at aici. M9a a/e)at /i eu %e arginea (oto!iu!ui. – Oh< nu /tiu. "ite cît i9a !uat !ui Bancro(t< /i e! înc, nu /tie ade,ru!< nu9i a/aK – 5 or4a de Bancro(tK – +u< Rei!een. 5 or4a de ine /i de tine. Tre4uia s9o (i !,sat în %ace %e Sarah. r (i tre4ui s, , (i !,sat %e ine în %ace cînd ai aut oca)ia. – Oooo< gînguri ea< cu un aer aterna! 4at=ocoritor. i (ost manipulat. >i %are r,u. Renun&, !a intona&ie a%roa%e !a (e! de 4rusc 5/ti Mesaer, Eoacs. Tr,ie/ti din ani%u!are. To&i (ace asta. #u to&ii tr,i în area atrice a ani%u!,rii /i totu! nu e decît o !u%t, îner/unat, %entru a r,îne în îr(. c!,tinat din ca%. – +u a cerut s, (iu introdus /i eu. – Eoacs< Eoacs. 5x%resia era#re)i dintr9o a%roa%e tandr, +iciunu! din noi!ui nu Eaahara a cerut asta. c, eudat, a cerut s, , nasc în Jission #it< cu un %itic cu sindacti!ie dre%t tat, /i o tîr(, %siho%at, dre%t a,. #re)i c, eu a cerut astaK +u sînte introdu/i< sînte aruncaţi, /i du%, aceea totu! se re)u, !a a9&i %,stra ca%u! deasu%ra a%ei. 378
– Sau !a a turna a%, %e gîtu! a!tora< a a%ro4at eu aia4i!. Presu%un c, î&i o/tene/ti aa< nu9i a/aK Pentru o secund, chi%u! !ui Eaahara (u ca o asc, t,iat, în ta4!, în s%ate!e c,reia (ier4ea un (urna!. ,)ut (uria a%rin)îndu9i9se în ochi /i dac, nu a/ (i aut în interioru! eu Secer,toarea s, , %,stre)e rece< i s9ar (i (,cut (ric,. – Ooar,9,< )ise ea %rintre 4u)e!e strînse. $i scoate cît %o&i de u!t din asta< %entru c, o s, su(eri< Eoacs. #re)i c, a,rî&ii ,ia de reo!u&ionari din +e Bei=ing au su(erit cînd au uritK O s, inente) noi !iite %entru tine /i %entru tîr(a ta %u&ind a %e/te. scuturat din ca%. – +u %rea cred< Rei!een. e)i tu< u%datarea ta need!ecast a aut !oc ca acu )ece inute. 6ar %e dru un Scu(und,tor a aran=at9 o. +u a în!,turat niic< doar a a!toit irusu! Ra!ing %e transisie. 5 de=a în ie)< Rei!een. Stocarea ta te!ecoandat, a (ost a!terat,. Ochii i se îngustar,. – Min&i. – )i nu. Ni9a %!,cut trea4a (,cut, de 6rene 5!!iott !a @acC 6t "%K r tre4ui s9o e)i într9un (oru irtua!. Parie) c, a aut ti% s, adune reo =u,tate de du)in, de 4i&i ai in&ii cît ti% s9a a(!at în interioru! transisiei. Suenir. De (a%t 4i=uterii de co!ec&ionar< %entru c, dac, /tiu cea des%re inginerii de ci%uri cortica!e< e c, o s, sude)e ca%acu! %este ci%u! t,u ai re%ede decît un %o!itician care %,r,se/te o )on, de r,)4oi. (,cut sen cu ca%u! s%re dis%!au! unduind Presu%un c, o s, %rie/ti a!ara %este reo dou, ore. La 6nnenin a durat ai u!t dar asta a (ost cu u!t ti% în ur,. Tehno!ogia a eo!uat de atunci. tunci , cre)u< iar (uria %e care o ,)use în ochii ei se concentra !a un a!4 încins. – 6rene 5!!iott< )ise ea încordat,. #înd o s9o g,sesc – #red c, a aut %arte de su(iciente aenin&,ri inuti!e %e )iua de a)i< a întreru%t9o a%atic. scu!t,9,. Moentan ci%u! cortica! %e care î! %or&i e singura ia&, %e care o ai< iar !a dis%o)i&ia în care sînt acu nu9i tre4uie u!t s, /i9! scot din /ira s%in,rii /i s,
ura. ca!cEaahara %e e!. >nainte sau du%, ce te î%u/c< a/a c,!aţine-ţi r,ase nei/cat,< uitîndu9se ine cu ochii îngusta&i. Bu)a de sus îi de)go!i din&ii %entru o c!i%,< înainte s, (ie readus, su4 contro!. – #e reiK – /a e ai 4ine. #eea ce reau< în oentu! ,sta< este o 37I
,rturisire co%!et, des%re cu !9ai aran=at %e Bancro(t. Re)o!u&ia 83< Mar Lou inch!e< toat, %oestea. Po&i s, adaugi /i ce i9ai înscenat !ui RCer. – 5/ti echi%at %entru astaK Mi9a îngîiat %!eoa%a stîng, unde îi (usese introdus sisteu! de înregistrare /i a )î4it. – #hiar cre)i c, o s, (ac astaK Mînia !ui Eaahara , (u!gera din s%ate!e ochi!or. /te%ta< înco!,cit,< o deschi),tur,. O ai ,)use /i înainte ast(e!< dar atunci nu (usese rece%toru! acestei %riiri. 5ra în tot atîta %erico! su4 ace/ti ochi cu (usese su4 (ocu! de %e str,)i!e Sharei. – #hiar cre)i c, o s, o4&ii asta de !a ineK – e)i %artea 4un, a !ucruri!or< Rei!een. Pro4a4i! c, %rin it, /i in(!uen&, o s, sca%i de %edea%sa cu /tergerea< /i în rest o s, %rie/ti %oate cîtea sute de ani !a de%o)itare. G!asu! i se în,s%ri Pe de a!t,su4 %arte< dac, nu or4e/ti< s, ori /i acu. – M,rturisiri!e constrîngere nu sînt oadise deaici !ege. – +u , (, s, rid. +9o s, (ie or4a de O+". #re)i c, n9a ai (ost niciodat, într9un tri4una!K #re)i c, a/ aea încredere în aoca&i în %ro4!ea astaK To&i ce s%ui aici în seara asta erge %e need!ecast ex%res direct !a Hor!dHe4 One iediat ce a=ung %e P,înt. sta< /i înregistr,ri!e cu cine9o (i ,!a %e care !9a terinat în caera c,&e!u!ui de sus. Ochii !ui Eaahara se !,rgir,< /i eu a a%ro4at din ca%. – Da< ar (i tre4uit s,9&i (i s%us ai deree. i un c!ient ai %u&in. +u e ort Rea!< dar a tre4ui reîntru%at. #u toate astea< estie) ca trei inute %în, ce Sand Ei a intra în direct< iar arata O+" î&i a arunca u/a în aer cu un sac de andate. +u or aea de a!es. +uai Bancro(t /i tot !e a (or&a îna. #re)i c, oaenii care au autori)at ac&iuni!e de %e Shara /i 6nnenin o s, (ie î%iedica&i de o ic, regu!, constitu&iona!, cînd e or4a s,9/i %rote=e)e 4a)aK Acum #ncepe să vorbeşti. Eaahara în,!&, s%rîncene!e< ca /i cu tot ceea ce s%usese ar (i (ost doar o g!u, %u&in de)gust,toare. –– De unde s, înce%< Mar Lourei inch!e. DeTaCeshi9sanK aici a c,)ut< nu9i a/aK – Desigur. – i %us s, (ie oorît, %e scena sadici!orK reun (ut,cios 4o!na a rut s,9/i %un, tru% de tigru /i s, se =oace cu %isicu&aK – 5i< ei. Eaahara î/i %!ec, ca%u! %e o %arte %e ,sur, ce (,cea 37
!eg,tura #u cine ai or4itK #u cinea de !a Hei #!inic< nuK S, , gîndesc. Mi!!er a (ost aici %entru acea ic, !ec&ie< dar !9ai %r,=it< a/a c, Oh. Doar n9ar %!ecat iar,/i !a în,toare de ca%ete< TaCeshiK +u !9ai !uat acas, %e Je!i%e Mi!!er într9o cutie< nu9i a/aK +9a )is niic< doar a %riit9o %este &eaa %isto!u!ui< au)ind din nou &i%ete!e s!,4ite %rin u/a !a care ascu!tase. Eaahara ridic, din ueri. – De (a%t< n9a (ost tigru. Dar cea de genu! ,sta< da. – $i ea a a(!atK – #ua da. Eaahara %,ru s, se re!axe)e< ceea ce în circustan&e nora!e 9ar (i (,cut neros. Su4 e(ectu! 4etatanatinei< , (,cu doar ai atent. – "n cuînt ne!a!ocu! !ui< %oate o or4, sc,%at, de un tehnician. $tii< de o4icei ne trece c!ien&ii sadici %rintr9o ersiune irtua!, înainte de a !e da druu! în rea!itate. 5 de (o!os s, /tii cu or reac&iona< /i în une!e ca)uri chiar îi s(,tui s, nu continue. – Joarte %rudent din %artea oastr,. Eaahara o(t,. – #u s, te (aci s, în&e!egi< TaCeshiK +oi o(eri sericii aici. Dac, asta se %oate (ace !ega!< cu atît ai 4ine. – Prostii< Rei!een. Le in)i irtua!u!< /i du%, cîtea s,%t,îni se întorc adu!ecînd du%, arianta rea!,. 5 o re!a&ie cau)a!,< /i tu o /tii. Ja%tu! c, !e in)i cea i!ega! î&i d, un aanta=< %ro4a4i! asu%ra unor oaeni in(!uen&i. duci u!&i guernatori O+" aici sus< nu9i a/aK Genera!i ai Protectoratu!ui< genu! ,sta de tic,!o/iK – #u #a%u! >n +ori are gri=, de e!it,. – #a (ut,ciosu! ,!a cu %,ru! a!4 %e care !9a aran=at susK 5ra cinea i%ortant< nuK – #ar!ton Mc#a4eK De undea Eaahara (,cu rost de un surîs a!arant Se %oate s%une asta< %resu%un< da. O %ersoan, cu in(!uen&,. – rei s,9i s%ui c,rei anuite %ersoane cu in(!uen&, i9ai %rois c, îi %oate su!ge ,runtaie!e !ui Mar Lou inch!eK Eaahara se încorda u/or. – +u< nu reau. – Presu%un c, nu. O s, ai neoie de asta %entru o tîrguia!, ai tîr)iu< nu9i a/aK OE< treci %este. /adar ce s9a întî%!atK inch!e a (ost adus, aici< a a(!at accidenta! ce i se %reg,tea /i a încercat s, eade)eK (urat un harna/aent graita&iona!< %oateK 377
– M, îndoiesc. 5chi%aentu! e %,strat su4 %a), strict,. Poate a cre)ut c, se %oate ag,&a de exterioru! uneia dintre naete. Se %are c, nu era o (at, %rea inte!igent,. Deta!ii!e sînt înc, nec!are< dar tre4uie s, (i c,)ut cua. – Sau a s,rit. Eaahara scutur, din ca%. – +u cred c, aea cura= %entru asta. Mar Lou inch!e nu era un s%irit de saurai. #a a=oritatea oaeni!or< s9ar (i ag,&at de ia&, %în, în u!tiu! oent. S%erînd într9un iraco!. 6%!orînd i!,. – #ît de nee!egant. 6 s9a si&it !i%sa iediatK – Sigur c, i s9a si&it !i%sa. O a/te%ta un c!ient. c,utat %rin toat, naa. – @enant. – Da. – Dar nu !a (e! de =enant cu a (ost cînd a (ost g,sit, aruncat, %e cîtea )i!eaia. ai tîr)iu< nuK -îne!e norocu!ui %!ecaser, din ora/&,r în s,%t,îna – (ost un ghinion< adise Eaahara de %arc, ar (i discutat des%re o %artid, %roast, de %oCer. Dar nu întru totu! nea/te%tat. +u antici%ase o %ro4!e, rea!,. – $tia&i c, e cato!ic,K – Bineîn&e!es. J,cea %arte dintre cerin&e!e noastre. – Deci cînd RCer a r,sco!it conertirea sus%ect,< tre4uie s, te (i c,cat %e tine. M,rturia !ui inch!e te9ar (i ex%us< î%reun, cu dracu; /tie cî&i dintre %rietenii t,i in(!uen&i. #u #a%u! >n +ori< una dintre #ase< acu)at, de oucidere< /i tu o dat, cu ea. #e cuînt ai (o!osit atunci %e +e Bei=ingK Risc into!era4i!. Tre4uia (,cut cea< RCer tre4uia redus !a t,cere. O%re/te9, dac, %ierd /iru!. – +u< ceea ce s%ui e %er(ect corect. – Deci i9ai înscenat ceaK Eaahara ridic, iar din ueri. – S9a (,cut o tentati, de a9! cu%,ra. S9a doedit nerece%ti. – Ghinion. $i ce ai (,cut atunciK – +u /tiiK – reau s, te aud %e tine s%unînd9o. deta!ii. or4esc u!t eu. >ncearc, s,9&i sus&ii %artea tareau de conersa&ie< a!t(e! %rea s9ar %utea s, te consider necoo%erant,. Eaahara ridic, teatra! ochii în taan. – 69a înscenat cea !ui 5!ias RCer. 69a o(erit un indiciu (a!s des%re o c!inic, din Seatt!e. construit o %roiec&ie te!e(onic, a 0??
!ui RCer /i a (o!osit9o ca s,9! %!,ti %e 6gnacio Garcia s, (a!si(ice Motie!e de #on/tiin&, !a dou, dintre ictie!e !ui RCer. $tia c, %o!i&ia din Seatt!e n9o s, cread, asta /i c, (a!su! !ui Garcia nu a re)ista !a o ana!i), ai atent,. "ite< a/a e ai 4ineK – #u !9a&i g,sit %e GarciaK – #ercet,ri asu%ra !ui RCer< %e reea cînd încerca s,9! cu%,r,. Eaahara se (oi ner,4d,toare în (oto!iu a%,rut re!a&ia asta. – Mda< asta i9a închi%uit /i eu. – #ît de %ers%icace. – Deci totu! era (ruos aran=at. Pîn, a a%,rut Re)o!u&ia 83< /i a agitat din nou !ucruri!e. 6ar ca)u! inch!e era înc, deschis. Eaahara înc!in, ca%u!. – 5xact a/a. – De ce n9ai (o!osit %ur /i si%!u aceea/i tactic,K S, ituie/ti %e cî&ia dintre cei care iau deci)ii!e în #onsi!iu! O+"K – Pe cineK ici c, nusînt e de +e Bei=ing. 69ai cunoscut %e Phiri /i 5rteCin. Ni se %are în)areK c!,tinat din ca%. – Deci tu erai în tru%u! !ui Marco. Miria Bancro(t /tiaK – MiriaK Eaahara %,ru %er%!ex, Bineîn&e!es c, nu. +ieni nu /tia< asta era ideea. Marco =oac, cu Miria în od regu!at. 5ra o aco%erire %er(ect,. – +u chiar %er(ect,. Se %are c, =oci (oarte %rost tenis. – +9a aut ti% %entru un disc de co%eten&,. – De ce MarcoK De ce nu te9ai dus tu îns,&iK Eaahara (!utur, din în,. – L9a %resat %e Bancro(t înc, de cînd re)o!u&ia a (ost %us, în discu&ie. $i %e 5rteCin< ori de cîte ori 9a !,sat s, , a%ro%ii de ea. >nce%ea s, 4at !a ochi. Marco %unînd o or4, din %artea ea , (,cea s, , sit ai deta/at,. – Tu ai %riit a%e!u! ace!a de !a Ruther(ord< a s%us ai u!t %entru ine. #e! c,tre Sintouch ouse du%, ce a trecut noi %e !a e!. Mi9a închi%uit c, a (ost Miria< dar tu te a(!ai aco!o ca usa(ir< =ucînd ro!u! !ui Marco %e argini!e arii de)4ateri cato!ice. – Da. "n )î4et u/or Se %are c, ai su%raestiat (oarte u!t ro!u! !ui Miria Bancro(t în toat, %oestea asta. O< a%ro%o< cine (o!ose/te tru%u! !ui RCer în acest oentK Doar ca s,9i satis(ac curio)itatea. Sînt (oarte coning,tori< indi(erent cine ar (i. +9a s%us niic< dar un )î4et i se scurse %e !a co!&u! gurii. 0?1
Eaahara î! o4ser,. – *ău= Reîntru%are du4!,. #hiar c, o ai %e !ocotenent Ortega !a degetu! ic. Sau a!tundea< , rog. Je!icit,ri. O ani%u!are den, de un Mat. L,tr, un hohot scurt de rîs 6nten&iona s, (ie un co%!ient< TaCeshi9san. 69a ignorat or4e!e. – i or4it cu Bancro(t !a OsaCaK @oi 18 august. $tiai c, se duce aco!oK – Da. ea a(aceri regu!ate aco!o. Tre4uia s, (ac s, %ar, o întî!nire întî%!,toare. L9a initat !a #u #a%u! >n +ori !a întoarcere. Pentru e! e cea (iresc. S, cu%ere sex du%, a(aceri. Pro4a4i! c, ai a(!at asta. – Da. /adar cînd !9ai adus aici< ce i9ai s%usK – 69a s%us ade,ru!. – de,ru!. M9a ho!4at !a ea 69ai s%us des%re inch!e< /i te9 ai a/te%tat s, te sus&in,K –>nDe ce nuK%e care i9o arunc, dre%t r,s%uns era o si%!itate %riirea în(ior,toare. – Prietenia noastr, durea), de seco!e. Strategii coune în a(aceri care uneori se întind %e ai u!t decît o ia&, uan, nora!, ca s, dea roade. +u %rea , a/te%ta ca e! s, ia %artea ce!or ici. – Deci te9a de)a,git. +u %,stra credin&a de Mat. Eaahara o(t, iar,/i< /i de data asta în o(tatu! ei se si&ea o o4osea!, autentic,< i)4ucnind de su4 %ra(u! cîtora seco!e. – Laurens î/i en&ine o do), de roantis ie(tin %e care eu continuu s9o su4estie). +u e %rea di(erit de tine în une!e %riin&e. Dar< s%re deose4ire de tine< e! nu are scu)e %entru asta. Ou! are %este trei sute de ani. %resu%us – a rut s, %resu%un< %oate – c, sisteu! !ui de a!ori re(!ect, asta. #, restu! e nuai teatru< discursuri %entru tur,. Eaahara (,cu un gest neg!i=ent de ce9 %o&i9s,9i9(aci cu unu! dintre 4ra&e!e su4&iri Dorin&e de/arte< , te. – 5! ce a (,cutK !uat reo atitudine ora!,K Gura !ui Eaahara se strî4, au)at,. – >&i 4a&i =oc de ineK Tu< care ai îini!e %roas%,t în=ite cu sînge!e a cîtora )eci de oaeni de !a Hei #!inic. "n ,ce!ar a! Protectoratu!ui< un sting,tor de ie&i uane %e toate !ui!e %e care a a=uns s, %un, %icioru!. 5/ti< dac, %ot s, s%un a/a< TaCeshi< %u&in ca inconsecent. 0?2
sigurat de în(,/urarea rece a 4etatanatinei< nu a si&it decît o u/oare iritare (a&, de o4tu)itatea !ui Eaahara. O neoie de a !,uri !ucruri!e. – La Hei #!inic a (ost or4a de cea %ersona!. – La Hei #!inic a (ost or4a de a(aceri< TaCeshi. +u au aut niciun (e! de interes %ersona! %entru tine. Ma=oritatea oaeni!or %e care i9ai /ters î/i (,ceau %ur /i si%!u eseria. – tunci ar (i tre4uit s,9/i (i a!es o a!t, eserie. – $i oaenii de %e Shara. #e a!egere ar (i tre4uit s, (ac,K S, nu se nasc, %e acea !ue< în ace! oentK Poate s, nu %erit, s, (ie chea&i su4 areK – 5ra tîn,r /i %rost< a s%us si%!u. (ost (o!osit. ucis %entru oaeni ca tine %entru c, nu /tia a!tcea. %oi a în,&at !ucruri ai 4une. #eea ce s9a %etrecut !a 6nnenin 9a în,&at /i ai u!te. cu nu ai ucid decît %entru ine< /i de (iecare dat, cînd iau o ia&,< îi cunosc a!oarea.
aloarea a!oarea. unei ie&i uane. Eaahara scutur, ca%– ca un %ro(esor în (a&a unui e!e exas%erant 5/ti înc, tîn,rdin /i %rost. ia&a uan, nu are a!oare. +9ai în,&at înc, asta< TaCeshi< du%, tot ce ai ,)utK +u are nicio a!oare intrinsec,. #a s, construie/ti o a/in, tre4uiesc 4ani. #ost, 4ani ca s, extragi aterii!e %rie. Dar oaeniiK Scoase un sunet ca un scui%at întotdeauna %o&i (ace rost de oaeni. Se re%roduc ca ce!u!e!e canceroase< indi(erent dac, ai neoie de ei sau nu. Se g,sesc din abundenţă, TaCeshi. De ce ar (i a!oro/iK $tii c, ne cost, mai puţin s, recrut, /i s, (o!osi o tîr(, ade,rat, %entru sadici decît s, insta!, /i s, ru!, (oratu! irtua! echia!ent. #arnea uan, rea!, e mai ieftină decît o a/in,. 5 un ade,r axioatic a! ti%uri!or noastre. – Bancro(t nu credea asta. – Bancro(tK Eaahara îrîi de)gustat, din adîncu! %ie%tu!ui. Bancro(t e un handica%at< care /chioa%,t, %rintre no&iuni!e !ui arhaice. Pentru ine e un ister cu de a su%raie&uit atît de u!t. – /a c, !9ai %rograat %entru sinucidereK 69ai dat un ic i%u!s chiicK – L9a %rograat Ochii !ui Eaahara se !,rgir, /i un rîs încîntat care aea co%o)i&ia %otriit, de %!ea, /i u)ic, îi ie/i de %e 4u)e!e scu!%tate. Eoacs< nu %o&i s, (ii atît de %rost. Ni9a s%us c, s9a sinucis. (ost ideea !ui< nu a ea. u (ost reuri cînd aeai încredere în cuîntu! eu< chiar dac, nu su%ortai co%ania 0?3
ea. Gînde/te9te. De ce s,9! (i rut ortK – #a s, /tergi ceea ce îi s%usesei des%re inch!e. #înd s9ar (i reîntru%at< u!tia sa u%datare ar (i aut în inus acea ic, indiscre&ie. Eaahara a%ro4, din ca% cu în&e!e%ciune. – Da< îi dau seaa cu se %otrie/te %entru tine. O i/care de(ensi,. La ura ure!or< tu ai tr,it în de(ensi, înc, de cînd ai %!ecat de !a Mesageri. 6ar o (iin&, care tr,ie/te în de(ensi, ai deree sau ai tîr)iu a=unge s, gîndeasc, în de(ensi,. "i&i un !ucru< TaCeshi. J,cu o %au), draatic,< /i chiar %rin ,!u! 4etatanatinei o ag, und, de neîncredere , str,4,tu. Eaahara su%ra!icita. – #e anueK – #, eu, TaCeshi Eoacs< nu sînt ca tine. +u =oc în de(ensi,. – +ici ,car !a tenisK >i o(eri un ic surîs ca!i4rat. – Joarte s%iritua!. +uconersa&ia aea neoie s, %entru /terg aintirea Laurens Bancro(t des%re noastr,< c, e! de=a !ui î/i ,ce!,rise %ro%ria !ui tîr(, cato!ic,< /i aea de %ierdut !a (e! de u!te ca /i ine în ura Re)o!u&iei 83. c!i%it. Joru!ase di(erite teorii înîrtindu9se în =uru! coningerii centra!e c, de oartea !ui Bancro(t era res%onsa4i!, Eaahara< dar niciuna de un aseenea %rost gust. Dar %e ,sur, ce a%ro(unda cuinte!e !ui Eaahara< ace!a/i !ucru se întî%!, /i cu une!e 4uc,&i din og!inda cu u!te uchii des%re care cre)use c, de=a era co%!et, /i %utea edea ade,ru! în ea. M9a uitat în co!&u! nou desco%erit /i i9a dorit s, nu (i ,)ut !ucruri!e care se i/cau aco!o. >n (a&a ea< Eaahara rîn=ea t,cerii e!e. $tia c, , surc!asase< /i asta îi (,cea %!,cere. anitate< anitate. Singuru! dar re)istentu! de(ect a! !ui Eaahara. #a to&i Mat9ii< deenise (oarte i%resionat, de ea îns,/i. Recunoa/terea< u!tia %ies, din o)aicu! eu< îi sc,%ase u/or. oia ca eu s, o a(!u< oia ca eu s, ,d cît de u!t înaintea ea se a(!a ea< cît de de%arte în ura ei /chio%,ta eu. !u)ia tenisa! %ro4a4i! atinsese un )ise ner.ea< atent se!ectat, – "n a!taceea ecou!asu4ti! chi%u!ui so&iei !ui< /i a%oi a%!i(icat, %rin %u&in, chirurgie estetic,. 69a su!s ia&a din ea. #a un (e! de a! doi!ea orgas< cred. ia&, de cu%!u< nu9i a/a< EoacsK #e (ace din oi 4,r4a&ii. – i înregistrat astaK 0?0
ocea îi suna stu%id chiar /i în %ro%rii!e e!e urechi. -î4etu! !ui Eaahara reeni. – aide< Eoacs. >ntrea4,9, cea !a care e neoie de un r,s%uns. – Bancro(t a (ost a=utat chiicK – O< desigur. i aut dre%tate în %riin&a asta. "n drog destu! de urît< dar , a/te%t ca tu s, /tii Betatanatina a (ost de in,. R,cea!a încetinitoare de ini, a drogu!ui< %entru c, (,r, ea 9a/ (i i/cat o dat, cu curentu! de aer atunci cînd u/a se deschise a!,turi de ine. Gîndu! îi traers, intea cît %utu de re%ede< /i chiar în aceea/i c!i%, în care a (ost con/tient de %re)en&a sa a /tiut c, oi (i %rea !ent. +u aea ti% s, gîndesc. Gîndu! în ti%u! !u%tei era un !ux a%roa%e !a (e! de adecat ca o 4aie ca!d, /i un asa=. >nce&o/a c!aritatea !oiturii de 4ici a reac&iei sisteu!ui neurache Ehua!o< /i 9a r,sucit< cu cîtea seco!e %rea tîr)iu< ridicînd %isto!u! cu a!ice.
+plat! Desc,rcarea %ara!i)ant, trecu %rin ine ca un tren< /i i s9a %,rut c, ,d (erestre!e %uternic !uinate a!e agoane!or a!ergînd %rin s%ate!e ochi!or ei. i)iunea ea era un cadru (ix cu Tre%%< gheuit, în u/,< cu %isto!u! %ara!i)ant întins< cu o ex%resie atent, în ca) c, nu , nierise sau dac, %urta arur, neura!, %e su4 costuu! de cau(!a=. S!a4, s%eran&,. Pro%ria ea ar, îi c,)u din degete!e aor&ite în ti% ce îna i se des(,cea în s%ase< /i eu 9a %r,4u/it în (a&, a!,turi de ea. Podeaua de !en , !oi într9o tî%!, ca una dintre %a!e!e tatii. – #e te9a re&inutK între4, ocea !ui Eaahara de !a are în,!&ie< distorsionat, %în, !a un or,it de 4as de c,tre con/tiin&a ea %ier)îndu9se. O în, su4&ire intr, în cî%u! eu i)ua! /i recu%era %isto!u! cu a!ice. or&it< a si&it cea!a!t, în, e!i4erînd %isto!u! %ara!i)ant din ce! de9a! doi!ea toc. – !ara s9a dec!an/at a4ia acu cîtea inute. Tre%% a%,ru< %unîndu9/i !a !oc %isto!u!< /i se !,s, %e ine s, se uite !a ine curioas,. – Lui Mc#a4e i9a !uat#ea ceaai ti%are %în,%arte s, sear,ceasc, su(icient ca s, dec!an/e)e sisteu!. securit,&ii ta!e (,r, coaie e înc, sus %e %untea %rinci%a!,< ho!4îndu9se !a cadaru. Usta cine9iK – 5 Eoacs< )ise Eaahara ca /i cu ar (i res%ins ideea< %unîndu9/i %isto!u! /i %ara!i)atoru! eu !a centur, în dru s%re 0?
4irou. Pentru %riirea ea %ara!i)at, %,rea c, se retrage %este o cî%ie ast,< sute de etri cu (iecare %as %în, deeni ic, /i înde%,rtat,. #a o %,%u/,< se a%!ec, asu%ra 4irou!ui /i atinse ni/te coen)i %e care nu !e %utea edea. +u9i %ierdea cuno/tin&a. – EoacsK Ja&a !ui Tre%% deeni 4rusc i%asi4i!, #redea – Da< /i eu !a (e!. Date!e ho!ogra(ice (!uturau deasu%ra 4irou!ui netu!4urate. Eaahara î/i a%ro%ie ai u!t ca%u!< cu!ori!e rotindu9i9se %e chi%. – S9a întru%at du4!u. Pro4a4i! cu a=utoru! !ui Ortega. r (i tre4uit s, r,îi cea ai u!t în =uru! !ui 'anama 3ose. u)u! continua s,9i (ie con(u)< ederea în&e%enit,< dar nu9i %ierdea con/tiin&a. +u era sigur dac, era reun e(ect secundar a! 4etatanatinei< un 4onus a! sisteu!ui Ehua!o< sau %oate aîndou, într9o con=ugare neinten&ionat,< dar ceva , &inea con/tient. – S, , stau(ace %rin =uru! !ocu!ui criei î%reun, cu atît deating, u!&i %o!i&i/ti neroas,< )ise Tre%% /i întinse o în, s,9i (a&a. – -,uK Eaahara era înc, a4sor4it, de (!uxu! de date. 5i 4ine< s,9i distrag aten&ia %siho%atu!ui ,stuia cu de)4ateri ora!e /i con(esiuni ade,rate nu i9a (,cut nici ie 4ine !a digestie. #redea c, nu ai Jutu9i >/i suci ca%u! cu s,!4,ticie într9o %arte< a%oi î! co4orî /i (ix, su%ra(a&a 4irou!ui. – S%unea ade,ru!. – >n !eg,tur, cu ceK Eaahara ridic, ochii s%re Tre%%< dintr9odat, atent,. – +u contea),. #e9i (aci !a (a&,K – 5 rece. – Bineîn&e!es c, e rece dracu!ui. Li4a=u! deteriorat era un sen sigur c, Rei!een Eaahara era iritat,< a gîndit ca %rin is. – #u cre)i c, a trecut de in(raro/iiK 5 îndo%at cu sti(( %în,9n a!4u! ochi!or. Tre%% cu(aci chi%u! go!it atent de ex%resie. – #e9aisederidic,< gînd s, cu e!K – Merge în irtua!< )ise Eaahara acru. >%reun, cu %rietena !ui %esc,reas, har!anit,. Dar înainte de asta< tre4uie s,9i (ace o ic, o%era&ie. re icro(on. încercat s,9i i/c îna drea%t,. 4ia i se c!inti u!tia 0?8
încheietur, a degetu!ui i=!ociu. – 5/ti sigur, c, nu transiteK – Da< i9a s%us e!. Oricu< a (i re%erat transisia< iediat ce înce%ea. i un cu&itK "n (ior în ,dua oase!or care aducea sus%ect de u!t a %anic, , str,4,tu. Dis%erat< a c,utat %rin %ara!i)ie reun sen a! iinentei reeniri. Sisteu! neros Ehua!o înc, osci!a. >i si&ea ochii usca&i din cau)a !i%sei re(!exu!ui de a c!i%i. #u ede9 rea înce&o/at,< a ur,rit9o %e Eaahara întorcîndu9se de !a 4irou< cu îna întins, în a/te%tare c,tre Tre%%. – +9a cu&it. +u %utea (i sigur cu i4ra&ii!e /i /uier,turi!e din urechi!e e!e< dar g!asu! !ui Tre%% suna ca r,)r,tit. – +icio %ro4!e,. Eaahara ai (,cu ni/te %a/i !ungi /i dis%,ru din cî%u! i)ua!< ocea stingîndu9i9se. cea aici care e !a (e! de 4un. Mai 4ine ai (!uiera du%, ni/te gori!e s, care rahatu! ,sta într9 unu! dintre sa!oane!e de de desc,rcare. %reg,tite. Jo!ose/te u(a %e 4irou. #red c, /a%te /i nou, sînt Tre%% e)it,. si&it cea c,)înd< ca o 4uc,&ic, de ghea&, de)ghe&at, din 4anchi)a sisteu!ui eu neros centra!. P!eoa%e!e îi a!unecar, încet %este ochi< o dat,< a%oi se ridicar, iar. #ontactu! cur,&itor %rooc, !acrii. Tre%% ,)u /i în!eni. +u (,cu nicio i/care în direc&ia 4irou!ui. Degete!e îinii e!e dre%te se )îrco!ir, /i se strînser,. si&it înce%uturi!e tensiunii în u/chii stoacu!ui. Ochii i se i/car,. ocea !ui Eaahara a=ungea s!a4 %în, !a ine. Pro4a4i! se a(!a în cea!a!t, înc,%ere< dinco!o de arcad,. – inK Ja&a !ui Tre%% r,ase i%asi4i!,. >/i ridic, ochii de %e ine. – Da< )ise cu oce tare. Sînt aici în cîtea inute. >i reenea. #ea îi (or&a nerii s, rein, !a o ia&, acti,< )4îrnîitoare. Putea s, sit treur,turi!e insta!îndu9se< /i odat, cu e!e sen)a&ia su(ocant,< ued, a aeru!ui din %!,înii ei care îi s%unea c, /ocu! 4etatanatinei enea înainte de %rogra. ea e4re!e %!u4 de to%it /i9i si&ea îini!e a/ (i %urtat ,nu/idegroase 4u4ac str,4,tute de de un%arc, curent e!ectric de s!a4, intensitate. +u era în stare de o !u%t,. Mîna ea stîng, era adus, su4 ine< striit, de %odea de greutatea cor%u!ui. #ea drea%t, atîrna %e !atera! într9un unghi nesigur. +u i se %,rea c, %icioare!e ar %utea (ace ai u!t decît 0?I
s, , &in, în %o)i&ie ertica!,. O%&iuni!e e!e erau !iitate. – Bine atunci. si&it îna !ui Eaahara %e u,ru! eu< r,sturnîndu9, %e s%ate ca %e un %e/te urînd a (i eiscerat. #hi%u! îi era o asc, de9concentrare /i în cea!a!t, în, &inea un c!e/te cu îr( ascu&it. >ngenunche c,!are %e %ie%tu! eu /i îi des%,r&i %!eoa%e!e ochiu!ui stîng cu degete!e. M9a (or&at s, nu c!i%esc< s, r,în io4i!. #!e/te!e co4orî< cu (,!ci!e de%,rtate o =u,tate de centietru. Mi9a încordat u/chii ante4ra&u!ui< /i teaca cu&itu!ui Te44it îi aduse cu&itu! în în,. !oit în !atera!. Nintise su4 coaste!e !ui Eaahara< dar co4ina&ia de treur,turi datorate %ara!i)atoru!ui /i 4etatanatin, , de)echi!i4r, /i !aa cu&itu!ui t,ie 4ra&u! ei stîng su4 cot< se i)4i de os /i rico/,. Eaahara &i%, /i d,du druu! ochiu!ui. #!e/te!e c,)u< deiat< !oi deeta!u! %oet sîcîind /i9i (,cu o gaur, în se o4ra). însi&it durerease distant< &esutu!. Sînge!e re,rs, ochi. î%uns din nou< s!a4< dar de data asta Eaahara se r,suci %este ine /i 4!oc, !oitura cu 4ra&u! r,nit. Ni%, iar,/i /i ,nu/a ea cu (urnic,turi sc,%, cu&itu!. Mîneru! a!unec, din %a!, /i ara dis%,ru. dunîndu9i toat, energia în 4ra&u! stîng< a ridicat cu s,!4,ticie %unu! de %e %odea /i a i)4it9o %e Eaahara în tî%!,. Se rostogo!i de %e ine< strîngîndu9/i rana de !a 4ra&< /i %entru o c!i%, a cre)ut c, !aa intrase su(icient de adînc ca s9o otr,easc, cu #931. Dar Shei!a Sorensen îi s%usese c, otr,irea cu cianide î/i (ace e(ectu! %este atîta ti% cît î&i ia s, res%iri de cîtea ori. Eaahara se ridica. – Tu ce dracu; a/te%&iK o între4, acru %e Tre%%. Jii aa4i!, /i î%u/c,9! %e rahatu! ,sta. G!asu! i se stinse !a u!tiu! cuînt cînd ,)u ade,ru! %e (a&a !ui Tre%%< cu o secund, înainte ca (eeia %a!id, s, a%uce %isto!u! %ara!i)ant. Pro4a4i! era un ade,r %e care îns,/i Tre%% î! desco%erea în ace! oent< %entru c, (u %rea !ent,. Eaahara d,du druu!de c!e/te!ui< atît %isto!u! a!icecacît /i %ara!i)atoru! !a centur, e!i4er, dintr9o i/care /i &inticu înainte ara !ui Tre%% s, (i ie/it %e =u,tate din teac,. – Pi)d, tr,d,toare scui%, Eaahara irat,< ocea (iindu9i 4rusc arcat, de un accent r,gu/it %e care nu9! ai au)ise %în, acu. $tiai ce9o s, se întî%!e< a/a9iK 5/ti ca /i oart,< tîr(, 0?
M9a ridicat e)itant în %icioare /i 9a î%iedicat de Eaahara exact cînd a%,sa %e tr,gaci. au)it a4e!e are desc,rcîndu9se< &iuitu! %isto!u!ui cu a!ice a%roa%e de !iita au)u!ui /i trosnetu! e!ectric a! %ara!i)atoru!ui. Prin cea&a din co!&u! ochiu!ui a ,)ut9o %e Tre%% încercînd cu dis%erare s,9/i încheie i/carea (,r, s, reu/easc,. Se %r,4u/i< cu (a&a a%roa%e i!ar de sur%rins,. >n ace!a/i ti% u,ru! eu se i)4i de Eaahara /i ne9a r,sturnat s%re %anta (erestre!or. 5a încerc, s, , î%u/te dar i9a î%ins are!e în !atera! cu îini!e sur%rin)înd9o. Se ag,&, de ine cu 4ra&u! r,nit /i ne %r,4u/ir, aîndoi %este stic!a înc!inat,. Para!i)atoru! îi sc,%ase< a!unecînd %este %odea< dar reu/i s, se &in, de %isto!u! cu a!ice. >! roti îns%re ine /i î! co4orî greoi. #ea!a!t, în, a ea !oi ca%u! !ui Eaahara< rat, /i rico/, în u,ru! ei. 5a rîn=i (eroce /i , i)4i cu ca%u! în (a&,. si&it (racturarea nasu!ui ca /i cu a/ (i u/cat dintr9o &e!in, /i sînge!e îi n,%,di gura. Su(erea cua de dorin&a stu%id, de a9! gusta. %oi re%e)i %esteeu. ine< %e doi s%ate %e stic!, Eaahara /i !oind cusesete în cor%u! îndoindu9, %arat unu! sau dintre %unii ei< dar %uterea se scurgea din ine /i u/chii 4ra&e!or î/i %ierdeau interesu!. înce%ut s, aor&esc %e din,untru. Deasu%ra ea (a&a !ui Eaahara înregistra un triu( s,!4atic ,)înd c, !u%ta s9a terinat. M, ai !oi o dat,< cu u!t, aten&ie< în testicu!e. M9a )4,tut /i a a!unecat în =os %e (ereastr, într9o oi!, %e %odea. – sta ar tre4ui s,9&i a=ung,< ca%ionu!e< scrî/ni ea< /i se ridic, în %icioare< res%irînd greu. Su4 e!egan&a a4ia deran=at, a %,ru!ui ei a ,)ut deodat, chi%u! c,ruia îi a%ar&inea nou! accent. Satis(ac&ia 4ruta!, de %e ace! chi% era ceea ce ictie!e ei din Jission #it tre4uie s, (i ,)ut atunci cînd îi si!ea s, 4ea din (!aconu! at a! c,r,toru!ui de a%,. – Stai o secund, aco!o. Tru%u! îi s%unea c, nu a de a!es. M, si&ea %!in de stric,ciuni< scu(undîndu9, ra%id su4 greutatea chiica!e!or care îi înn,o!eau sisteu! neros /i a! ina)iei treur,toare a desc,rc,rii %ara!i)ante. încercat s, ridic un 4ra& dar c,)u !a !oc ca un %e/te cu un chi! de %!u4 în ,runtaie. Eaahara ,)u /i rîn=i. – Mda< (ruos< )ise /i %rii a4sent !a %ro%riu! ei 4ra& stîng< care %icura sînge %rin ru%tura 4!u)ei. O s, %!,te/ti %entru asta< Eoacs. P,/i s%re si!ueta nei/cat, a !ui Tre%%. – $i tu< nenorocito< s%use !oind9o %uternic %e (eeia %a!id, în 0?7
coaste. #or%u! nu se i/c,. Oricu< ce9a (,cut %entru tine tic,!osu! ,staK Ni9a %rois c9o s, &i9o !ing, )ece ani de9acu înco!oK Tre%% nu au nicio reac&ie. Mi9a încordat degete!e de !a îna stîng, /i a reu/it s, o i/c cî&ia centietri %e %odea s%re %icior. Eaahara se duse !a 4irou cu o u!ti, %riire aruncat, s%re cor%u! !ui Tre%% /i atinse o tast,. – Pa)aK – Miss Eaahara – era aceea/i oce ascu!in, care o interogase %e Ortega !a a%ro%ierea de na,. aut !oc o %,trundere %e – $tiu ce9a (ost< )ise Eaahara o4osit,. M9a !u%tat cu asta în u!tie!e cinci inute. De ce nu sînte&i aiciK – Miss EaaharaK – între4at cît durea), s, , aduce&i curu! sintetic aici cînd sînte&i chea&iK "r, o t,cere scurt,. Eaahara a/te%t,< cu ca%u! %!ecat %este 4irou. M9as!a4,< întinsa%oi /i îna ea stîng, /i cea drea%t, se unir, într9 o strîngere se închiser, %este ceea ce &ineau /i c,)ur, !a !oc. – Miss Eaahara< nu a enit nicio a!ar, din ca4ina duneaoastr,. – Oh. Eaahara se întoarse s, se uite !a Tre%% OE< aduce&i acu %e cinea aici. O echi%, de %atru. ni/te gunoi de aruncat. – Da< doan,. >n ciuda situa&iei< a si&it un )î4et (,cîndu9/i !oc %e 4u)e. (oamnă! Eaahara se întoarse< cu!egînd din ers c!e/te!e de %e =os. – La ce rîn=e/ti< EoacsK încercat s9o scui%< dar sa!ia a4ia reu/i s,9/i croiasc, dru a(ar, din gura ea /i r,ase atîrnînd într9o (î/ie groas, %e (a!c,< aestecat, cu sînge. Ja&a !ui Eaahara se contorsion, dintr9un acces de (urie /i , i)4i în stoac. Su%ra%us %este toate ce!e!a!te< a4ia a si&it. – Tu< înce%u ea (eroce< a%oi î/i st,%îni nie!u! g!asu!ui %în, !a un ca! de ghea&, (,r, intona&ie< ai %roocat neca)uri su(iciente %entru o ia&, întreag,. M, a%uc, de gu!er /i , tîrî în sus %e (ereastr, a%!ecîndu9se %este ine. Tonu! îi deeni !e=er< a%roa%e ca o conersa&ie. – #a /i cato!icii< ca /i %rietenii t,i de !a 6nnenin< ca /i inuti!e!e (irice!e de ia&, s,r,c,cioas, a c,ror co%u!a&ie %atetic, te9a adus !a 01?
ia&,< TaCeshi. Materie %ri, uan, – asta e tot ce a&i (ost reodat,. i (i %utut eo!ua dinco!o de stadiu! ,sta /i s, i te a!,turi %e +e Bei=ing< dar tu 9ai scui%at în (a&, /i te9ai întors !a existen&a ta ,runt,. i (i %utut iar s, i te a!,turi aici< %e P,înt< de data asta !a conducerea întregii oeniri. i (i %utut (i un o %uternic< Eoacs. >n&e!egi astaK i (i %utut (i important. – +u %rea cred< a ururat s!a4< înce%înd s, a!unec în =os %e stic!,. >nc, ai a o con/tiin&, care se agit, %e aici %e undea. "itase doar unde9a %us9o. Eaahara rîn=i /i , rea%uc, de gu!er. – Joarte s%iritua!. or4e de duh. O s, ai neoie de a/a cea aco!o unde te duci. – C#nd vor #ntreba cum am murit, a s%us< răspunde-le5 tot furios. – :ue!!. Eaahara se a%!ec, ai a%roa%eF acu era a%roa%e deasu%ra ea< ca o aant, satis(,cut,. Dar :ue!! nu a (ost niciodat, !a unO interogatoriu irtua!< a/aK Tu n9o s, ori (urios< Eoacs. s, ori i%!orînd. 6ar.nu9i $i iar. Mereu. >/i ut, strînsoarea %e %ie%tu! eu /i , a%,s, cu %utere. %,ru c!e/te!e. – rei un a%eritiK J,!ci!e instruentu!ui se scu(undar, su4 ochiu! eu /i un /uoi de sînge stro%i (a&a !ui Eaahara. Durerea (u!ger, ascu&it. Pentru o c!i%, a %utut edea c!e/te!e %rin ochiu! în care s,%a< în,!&îndu9se ca un %i!on asi de o&e!< a%oi Eaahara î! r,suci /i cea %!esni. ederea i se î%,ien=eni cu ro/u /i du%, aceea se stinse< un ecran urind ca ce!e de !a 5!!iott Data LinCage. #u ce!,!a!t ochi a ,)ut9o %e Eaahara retr,gînd c!e/te!e cu (ire!e %entru înregistrat a!e !ui Reese %rinse între (,!ci. Din ca%,tu! icu!ui dis%o)iti %icura sînge %e o4ra)u! eu. ea s, se duc, du%, 5!!iott /i Reese. #a s, nu ai %oeni de Ortega< Bautista /i cine /tie cî&i a!&ii. – Destu! dracu!ui< a îrîit indistinct< /i în aceea/i c!i%,< si!indu9i u/chii coa%sei s, !ucre)e< i9a aruncat %icioare!e în =uru! ta!iei !ui Eaahara. Mîna stînga i)4i cu %utere geau!. -gootu! unei ex%!o)ii< /i un trosnet ascu&it. Jixat, !a în,4u/it ca%,tu!a!scurt a! sca!ei o%&iuni!or de a%rindere< icrogrenada terit, era %roiectat, s, detone)e a%roa%e instantaneu /i s, !ire)e nou,)eci !a sut, din înc,rc,tur, %e su%ra(a&a de contact. #ei )ece !a sut, r,a/i înc, ai ),ceau în îna ea< s(î/iind carnea de %e oase!e Ehua!o din a!ia= /i de %e 011
tendoane!e arate cu car4on< su!gînd %o!i9!igaente!e /i c,scînd o gaur, de ,riea unei one)i în %a!a ea. Pe %artea descendent,< (ereastra se s%arse ca un %od gros de ghea&, de %e un rîu. P,rea s, se %etreac, cu încetinitoru!. si&it su%ra(a&a sur%îndu9se !îng, ine /i a%oi a a!unecat în !atera! în deschi),tur,. ag< a rearcat r,4u(nirea de aer rece în ca4in,. Deasu%ra ea< (a&a !ui Eaahara deenise %rostit, de /oc cînd î/i d,duse seaa ce se întî%!ase< dar era %rea tîr)iu. eni du%, ine< (!uturînd din 4ra&e /i !oindu9, în ca% /i %ie%t< dar inca%a4i!, s,9i des%rind, strînsoarea din =uru! ta!iei. #!e/te!e se ridic, /i c,)u< =u%uind o (î/ie !ung, de %ie!e de %e unu! dintre %oe&i< %!on=a o dat, în ochiu! distrus< dar acu durerea era de%arte< a%roa%e ire!eant,< consuat, în întregie de (ocu! îniei care în ce!e din ur, i)4ucnise %rin ceea ce ai r,,sese din 4etatanatin,. 3ăspunde-le5 tot furios. %oiîn%or&iunea de (ereastr, %e care ne !u%ta ced, /i ne a)îr!i %e cer înt. $i ne9a %r,4u/it Bra&u! eu dre%t era %ara!i)at de ur,ri!e ex%!o)iei< dar cînd a înce%ut s, ne rostogo!i în c,dere %rin întunericu! rece i9a adus 4ra&u! dre%t ca s, cu%rind cea de9a doua grenad, !i%ind9o de 4a)a craniu!ui !ui Eaahara. între),rit con(u) sc!i%irea oceanu!ui dedesu4t< #u #a%u! în +ori în,!&îndu9se acce!erat în sus de%arte de noi< /i o ex%resie %e chi%u! !ui Eaahara care a4andonase nora!itatea undea tot atît de de%arte ca /i naa. #ea &i%a< dar eu nu ai /tia dac, sunetu! enea din,untru sau din a(ar,. Perce%&ia se înde%,rta în s%ira!, de ine cu &iuitu! s(rede!itor a! aeru!ui din =uru! nostru< /i nu i9a ai %utut reg,si druu! s%re ica (ereastr, a i)iunii indiidua!e. #,derea era !a (e! de seduc,toare ca sonu!. #u ceea ce9i ai r,,sese din oin&,< a striit grenada /i craniu! de %ie%tu! eu< su(icient de a%,sat ca s, detone)e. "!tiu! eu gînd a (ost s%eran&a c, Daidson î/i ur,rea onitoare!e.
Capito#u# Patru-%ci i Doi dresa era< oarecu ironic< în LicCton. %,r,sit autotaxiu! dou, str,)i ai !a nord /i a ers %e =os restu! druu!ui< 012
inca%a4i! s, sca% de sen)a&ia 4i)ar, de sinte),< de %arc, ecanisu! cososu!ui se întreedea dintr9odat, %rin ateria!u! rea!it,&ii ca s,9! o4ser eu. %artaentu! %e care î! c,uta (ora o %arte a unui 4!oc în (or, de " cu o %!at(or, de ateri)are de 4eton cr,%at /i n,%,dit de 4uruieni. Printre terenuri!e %atetice /i ehicu!e!e de )4or a re%erat iediat icroco%teru!. #inea î! o%sise recent în %ur%uriu /i ro/u dichisit< /i de/i ),cea tot !,sat o4osit %e9o %arte %e trenu! de ateri)are< i se (ixaser, seturi !ucioase de sen)ori care %,reau scu%e %e nas /i %e coad,. dat din ca% /i a urcat %e ni/te sc,ri exterioare !a eta=u! a! doi!ea a! 4!ocu!ui. "/a de !a nu,ru! 1I (u deschis, de un 4,iat de uns%re)ece ani care se ho!4a !a ine cu o osti!itate insi%id,. – DaK – / rea s, or4esc cu Sher! BostocC. – 5i 4ine< nu e aici. (recat cicatricea de su4 #o%teru! ochi. – 5uo(tat cred/ic,i9a %ro4a4i! asta nu e ade,rat. ei e în curte< tu e/ti (iu! ei< Dar!< iar ea a ie/it din schi4u! de noa%te acu reo trei ore. S%une9i te rog c, cinea rea s, or4easc, cu ea în !eg,tur, cu tru%u! !ui Bancro(t. – 5/ti SiaK – +u< reau doar s, or4i. Dac, , %oate a=uta< ar %utea s, cî/tige cea 4ani. B,iatu! se ai ho!4, !a ine înc, reo dou, secunde< a%oi închise u/a (,r, un cuînt. Din,untru !9au au)it strigîndu9/i aa. a/te%tat !u%tîndu9, cu dorin&a de a (ua. #inci inute ai tîr)iu Sher! BostocC a%,ru de du%, tocu! u/ii< î4r,cat, într9un ca(tan !arg. Tru%u! ei sintetic era /i ai !i%sit de ex%resie decît a! (iu!ui ei< dar era o inex%resiitate a u/chi!or care nu aea niic de9a (ace cu atitudinea. Gru%uri!e ici de u/chi au neoie de ti% ca s, se înc,!)easc, du%, son !a ode!e!e de sintetice ai ie(tine< iar acesta era c!ar un ode! de %e %ia&a reduceri!or. – rei s, or4e/ti cu ineK între4, as%ru ocea sintetic,. De ceK– Sînt un detecti %articu!ar care !ucrea), %entru Laurens Bancro(t< a r,s%uns cît a %utut ai aa4i!. / rea s,9&i %un cîtea între4,ri des%re îndatoriri!e ta!e !a PschaSec. Pot s, intruK Scoase un sunet s!a4< care , (,cu s, gîndesc c, %ro4a4i! ai încercase /i înainte s, închid, u/a 4,r4a&i!or în nas< (,r, succes. 013
– +u durea), u!t. Ridic, din ueri /i deschise !arg u/a. trecut de ea /i a %,/it într9o caer, %,strat, în ordine dar =er%e!it, a! c,rei ce! ai i%ortant o4iect era categoric o conso!, de diertisent de un negru !ucios. Sisteu! se în,!&a dintre huse în co!&u! o%us ca un ido! ecanic o4scur< iar restu! o4i!ei (usese aran=at ascu!t,tor în =uru! !ui. #a /i o%seaua icroco%teru!ui< %,rea nou. Dar! dis%,ruse. – Jruoas, conso!,< a )is< a%ro%iindu9, s, exaine) %anou! (ronta! a! a/in,riei. De cînd î! ae&iK – De cea ti%. Sher! BostocC închise u/a /i r,ase e)itînd în %icioare în i=!ocu! înc,%erii. Ja&a ei se tre)ea /i acu ex%resia ei se a(!a undea între sono!en&, /i sus%iciune. – #e rei s, , între4iK – Pot s, stau =osK (,cu t,cere unu! dintre u)ateca(tanu!ui r,u /i ea se >i a/e), însen (a&a în ea %e os%re cana%ea. Prin (oto!ii!e cr,%,turi!e %ie!ea ei sintetic, a%,rea ro)a!ie /i ne(ireasc,. M9a uitat !a ea un ti%< între4îndu9, dac, !a ura ure!or chiar oia s, continui. – /adarK întinse ea îna neros s%re ine. #e rei s, , între4iK M, tre)e/ti du%, schi4u! de noa%te< ar (i 4ine s, ai nai4ii un oti înteeiat %entru asta. – Mar&i 10 august ai intrat în caera de reîntru%are a (ai!iei Bancro(t /i i9ai in=ectat unei c!one a !ui Laurens Bancro(t un hi%os%ra întreg de cea anue. / dori s, /tiu ce era< Sher!. Re)u!tatu! (u ai draatic decît i9a/ (i %utut iagina. Tr,s,turi!e arti(icia!e a!e !ui Sher! BostocC tres,rir, io!ent /i ea se retrase de %arc, a/ (i aenin&at9o cu un 4aston de cauciuc. – Jace %arte din îndatoriri!e e!e o4i/nuite< strig, ea ascu&it. Sînt autori)at, s, introduc su4stan&e chiice în c!one. +u suna ca /i cu ar (i or4it ea. Suna ca un !ucru %e care cinea o %usese s,9! eore)e. – 5ra sinaor(esteronK a între4at cu oce sc,)ut,. nici nu %,!esc< ei #or%uri!e transisesintetice esa=u!ie(tine !a nu (e! ro/esc de e(icient. P,rea dar un %riirea ania! îns%,iîntat< tr,dat de st,%înu! !ui. – De unde /tii astaK #ine &i9a s%usK G!asu! îi urc, %în, !a un sus%in acut N-ai cum să ştii asta. &a a spus că n-o să afle nimeni. Se %r,4u/i %e so(a< %!îngînd cu (a&a aco%erit, de %a!e. Dar! 010
a%,ru din cea!a!t, caer, !a au)u! %!însu!ui aei !ui< e)it, în dre%tu! u/ii< /i eident hot,rînd c, nu %oate sau nu tre4uie s, (ac, niic< r,ase aco!o< ur,rindu9, cu o ex%resie s%eriat, %e chi%. Mi9a re%riat un o(tat /i i9a (,cut sen cu ca%u!< încercînd s, %ar cît ai ino(ensi %osi4i!. Se a%ro%ie %rudent de so(a /i %use o în, %e u,ru! aei !ui< (,cînd9o s, tresar, ca de o ex%!o)ie. "nde de aintiri se agitar, în ine /i i9a si&it chi%u! deenind rece /i ursu). încercat s, !e )î4esc< dar era a4surd. Mi9a dres g!asu!. – +9a enit s,9&i (ac niic &ie< a )is. reau doar s, /tiu. Dur, a%roa%e un inut %în, ce cuinte!e s, str,4at, %rin %în)e!e de %,ian=en a!e terorii /i s, a=ung, !a con/tiin&a !ui Sher! BostocC. Dur, chiar ai u!t %în, s,9/i contro!e)e !acrii!e /i s, ridice ochii s%re ine. !,turi< Dar! o îngîia gînditor %e ca%. Mi9 a ar,tat din&ii /i a încercat s,9i o%resc aintiri!e de cînd aea eu uns%re)ece ani s,9i n,,!easc, în ca%. a/te%tat. – 5a a (,cut9o< )ise în ce!e din ur,. #urtis , interce%t, cînd a a=uns în dre%tu! ari%ii dins%re are a Sintouch ouse. ea (a&a întunecat, de (urie /i îini!e strînse %un %e !aturi!e cor%u!ui. – 5a nu rea s, or4easc, cu tine< se r,sti e!. – D,9te !a o %arte< #urtis< a s%us %!at. !t(e! o s, ai neca)uri. Bra&e!e i se ridicar, într9o %ostur, de Carate. – )is c, nu rea >n ace! oent !9a !oit în genunchi /i e! se %r,4u/i !a %icioare!e e!e. O a doua !oitur, î! rostogo!i cî&ia etri %e %anta din direc&ia terenu!ui de tenis. Pîn, s,9/i rein, din rota&ie era deasu%ra !ui. 69a în(i%t un genunchi în /a!e /i i9a tras ca%u! în sus< de %,r. – +9a o )i %rea gro)a,< a )is cu r,4dare. 6ar tu o (aci /i ai %roast,. cu o s, , duc aco!o s, or4esc cu /e(u! t,u. O s,9i ia ca )ece inute< a%oi o s, %!ec. Dac, e/ti de/te%t n9o s,9i stai în dru. – Tic,!osu!e tras intri /i ai tare ine< de %,r #urtis< /i e! scînci. – Dac, du%, o s,9&i (ac r,u. R,u de tot. >n&e!egiK )i n9a che( de &în&ari de tea%a ta. – Las,9! în %ace< donu!e Eoacs. Tu n9ai aut nou,s%re)ece aniK %riit %este u,r s%re Miria Bancro(t care st,tea cu 01
îini!e în 4u)unare!e unui costu !arg de cu!oarea nisi%u!ui croit du%, ode!u! haine!or de hare de %e Shara. P,ru! ei !ung era %rins sus su4 o !eg,tur, de %în), ocru /i ochii îi !uceau în soare. Mi9a aintit 4rusc ce s%usese Ortega des%re +aCaura. 2i folosesc faţa şi corpul ca să-şi v#ndă marfa. cu %utea s, ,d cu ochii ei< %o)a !e=er, a unui tru% de anechin a! unei case de od,. dat druu! %,ru!ui !ui #urtis /i 9a retras în ti% ce e! se ridica în %icioare. – +u era a/a de %rost !a îrsta asta< a in&it eu. +9ai rea s,9i s%ui !ui s9o !ase ai oa!eK Poate %e tine o s, te ascu!te. – #urtis< du9te /i a/tea%t,9, în !iu)in,. +u întîr)ii u!t. – O s,9i %eri&i s, – #urtis >n tonu! ei era o irare cordia!,< de %arc, ar (i (ost o gre/ea!,< de %arc, re%!ica nu ar (i (,cut %arte din %rogra. Ja&a !ui #urtis se ro/i au)ind9o< /i seL9a înde%,rt, de dis%,rînd< noi cu !acrii de consternare a/te%tînd în ochi. ur,rit înc, neenindu9i s, cread, c, !9a 4,tut iar. Miria Bancro(t %ro4a4i! îi citi gîndu! %e chi%. – / (i cre)ut c, %în, /i a%etitu! t,u %entru io!en&, a (ost satis(,cut de=a< )ise încet. >nc, ai cau&i ictieK – #ine s%une c, eu caut ictieK – Tu. 69a aruncat o %riire ra%id,. – +u9i aintesc. – #e conena4i!. – +u< nu în&e!egi. ridicat %a!e!e deschise s%re ea +u îi amintesc. Tot ceea ce a (,cut î%reun, a dis%,rut. +u a ace!e aintiri. u (ost /terse. Tres,ri ca /i cu a/ (i !oit9o. – Dar tu< )ise ea cu întreru%eri. cre)ut c, r,&i – La (e! – 9a uitat în =os !a ine< în tru%u! !ui RCer. M, rog< nu a r,as %rea u!t din ce!,!a!t tru% cînd 9au %escuit din are. sta era singura o%&iune. 6ar anchetatorii O+" au re(u)at categoric s, %erit, du4!, întru%are. reu/esc%es,cea (iu coning,tor. O s, (ieo a!t, /i a/a destu! de greu+us,%rea o =usti(ic (,cut, de=a. – Dar cu ai – ot,rîtK )î4it (,r, %rea u!t entu)ias rei s, intr, /i s, discut, des%re astaK 018
!,sat9o s, , conduc, iar în ser,< unde cinea %usese o cara(, /i %ahare cu %icior îna!t %e o ,su&, ornaenta!, su4 s%a!ierii cu iar4a artiru!ui. #ara(a era u%!ut, cu un !ichid de cu!oarea aurgu!ui. +e9a a/e)at (a&, în (a&, (,r, s, schi4, reun cuînt sau reo %riire. 5a î/i turn, un %ahar (,r, s,9i o(ere /i ie< o ic, neg!i=en&, care or4ea u!t des%re ceea ce se %etrecuse între Miria Bancro(t /i ce!,!a!t sine a! eu. – M, te c, nu a %rea u!t ti%< )ise a4sent. Du%, cu &i9 a s%us !a te!e(on< Laurens i9a cerut s, in iediat !a +e WorC. 5ra %e dru cînd ai sunat tu. +u a s%us niic< a/te%tînd< /i cînd ea a terinat de turnat i9a u%!ut /i eu %aharu!. Mi/carea i se %,ru co%!et ne%otriit,< iar stîn=enea!a ea tre4uie s, se (i ,)ut. 5a tres,ri cînd î/i d,du seaa. – Oh< eu – +u contea),. M9a !,sat aciditate %e s%ate su4 în scaun /i a sor4it din 4,utur,. si&it o u/oar, du!cea&,. – rei s, /tii cu a hot,rîtK tras !a sor&i. -aruri. Desigur< ai întîi a discutat des%re asta ore întregi. +e9au adus într9un (oru irtua! în +e WorC< (oarte e!itist< discret ecranat< ca s, decide. Tot ce e ai 4un %entru eroii oentu!ui. desco%erit o ur, de a,r,ciune (,cîndu9/i !oc în g!asu! eu< /i a tre4ui s, , o%resc ca s, sca% de ea. ai !uat o înghi&itur, !ung, din 4,utur,. – #u s%unea< a stat de or4,. Mu!t. +e9a gîndit !a o gr,ad, de oduri de a hot,rî< dintre care une!e erau chiar ia4i!e< dar în ce!e din ur, ne tot întorcea !a asta. -aruri. #e! ai 4un din cinci. De ce nuK ridicat din ueri< dar nu era gestu! indi(erent care s%era. >nc, ai încerca s, scutur (ioru! rece care , str,4,tea ori de cîte ori , gîndea !a ace! =oc< ai încerca< %rea tîr)iu< s,9i dau un s(at cînd i)a era existen&a ea. #e! ai 4un din cinci< /i totu! se redusese !a doi. 6nia îi 4,tea !a (e! ca ritu! de !a @err;s #!osed :uarters< iar eu era ae&it de adrena!in,. +ici chiar în(runtarea !ui u!tia Eaahara nu (usese a/a deaîndoi di(ici!,. îini!e un #înd e! %ierduse rund,< ne (ixase ti% a%arent înde!ungat. %oi se ridicase cu un )î4et %ierit /i ridicase degetu! are /i ar,t,toru! s%re %ro%riu! ca%< undea între sa!ut /i o sinucidere 4ur!esc,. – S,9i s%un cea !ui @i cînd o s,9! întî!nescK 01I
scuturat t,cut din ca%. – tunci< s, ai o ia&, (ruoas,< )isese e!< /i %,r,sise înc,%erea !uinat, de soare< închi)înd !in u/a în ura !ui. O %arte din ine înc, ai striga în,untru! eu c, e! cedase cua acest u!ti =oc. Jusese reîntru%at a doua )i. ridicat din nou %riirea. – cu te între4i de ce 9a ai ostenit s, in %în, aici. – Da< a/a e. – >n !eg,tur, cu Sher! BostocC< a s%us. – #ineK o(tat. – Miria< te rog. +u (ace !ucruri!e ai gre!e decît sînt de=a. Sher! BostocC e s%eriat, de oarte c, tu o s, %ui s, (ie oorît, %entru ceea ce /tie. enit aici ca s, , coningi c, nu are dre%tate< %entru c, i9a %rois asta. Miria Bancro(t , %rii o c!i%,< cu ochii ,ri&i< a%oi< conu!si< îi a)îr!i 4,utura în (a&,.
#ndră%neşti= –Mi9a Pitic arogant< /uier,din ea. ochi #u/iîndr,)ne/tiK /ters 4,utura a (ixat9o. Cum M, a/te%tase !a o reac&ie dar nu !a asta. cur,&at sur%!usu! de cocCtai! din %,r. – Scu),9,K – #u îndr,)ne/ti s, ii aici< s%unîndu9i c, e greu %entru tineK i ,car idee %rin ce trece so&u! eu în acest oentK – P,i< s, ede. Mi9a /ters îini!e %e c,a/,< încruntîndu9 , >n c!i%a asta este oas%ete de cinci ste!e !a o anchet, s%ecia!, O+". #e cre)i< se%ararea arita!, o s,9! a(ecte)eK +u %oate (i %rea greu s, g,se/ti un 4orde! în +e WorC. J,!ci!e !ui Miria Bancro(t se înc!e/tar,. – 5/ti crud< /o%ti ea. – 6ar tu e/ti %ericu!oas,. si&it a4urii s%,rgînd su%ra(a&a autocontro!u!ui eu +u eu a oorît în 4,taie un co%i! nen,scut. +u eu a drogat c!ona so&u!ui eu cu sinaor(esteron cînd era %!ecat !a OsaCa< /tiind (oarte 4ine ce o s,9i (ac, %riei (eei %e care o s9o regu!e)e în starea asta. $tiind c, acea (eeie nu ei (i tu< 4ineîn&e!es. +u e de irare c, Sher! BostocC e îngro)it,. +uai uitîndu9, !a tine< , între4 dac, oi ai tr,i s, trec de %or&i!e %rinci%a!e. – O%re/te9te. 6ns%ir, adînc< treur,tor O%re/te9te. Te rog. M9a o%rit. r,as aîndoi t,cu&i< ea cu ca%u! %!ecat. – S%une9i ce s9a întî%!at< a )is în ce!e din ur,. Ma=oritatea (a%te!or !e9a a(!at de !a Eaahara. $tiu de ce s9a sinucis Laurens 01
– $tiiK G!asu! ei era acu sc,)ut< dar în între4are înc, ai erau ure din (ostu! enin. S%une9i< ce /tii tuK #, s9a sinucis ca s, sca%e de /anta=. sta se or4e/te !a +e WorC< nu9i a/aK – 5 o %resu%unere re)ona4i!,< Miria< a )is încet. Eaahara î! %rinsese !a strîtoare. Res%inge Re)o!u&ia 83 sau a!t(e! este ex%us ca asasin. S, se sinucid, înainte ca need!ecast9u! s, a=ung, !a PschaSec era singuru! od %rin care %utea ie/i din încurc,tur,. Dac, nu ar (i (ost a/a de înc,%,&înat în %riin&a erdictu!ui de sinucidere< ar (i %utut sc,%a. – Da. Dac, nu eneai tu. (,cut un gest care %,rea necinstit de de(ensi. – +u a (ost ideea ea. – Dar vinovăţia= rosti ea %rin !ini/te. i !uat asta în considerareK Te9ai gîndit ce tre4uie s, (i si&it Laurens cînd /i9a dat seaa ce a (,cut< cînd i s9a s%us c, (ata aceea Rentang era cato!ic,< o (at, care niciodat, nu9/i a %utea rec,%,ta ia&a< chiar dac, Re)o!u&ia 83 ar si!i9o s,9/i reiacre)i te%orar existen&a a de%une ,rturie î%otria !uiK +u c, atunci cînd %entru /i9a %us %isto!u! în gît /i a a%,sat %e tr,gaci< se %ede%sea %e sine %entru ceea ce (,cuseK Te9ai gîndit reodat, c, %oate nu încerca să scape, du%, cu te9ai ex%riat tuK M9a gîndit !a Bancro(t< r,sucind ideea în inte< dar era extre de greu s, s%un ceea ce Miria Bancro(t oia s, aud,. – 5 o %osi4i!itate< a adis. >/i în,4u/i un hohot de rîs. – 5 ai u!t decît o %osi4i!itate< donu!e Eoacs. "i&i c, a (ost aici în acea noa%te. L9a ur,rit de %e sc,ri cînd a intrat. 69 a ,)ut chi%u!. 69a ,)ut su(erin&a %e chi%. %!,tit %entru ceea ce (,cuse. (ost =udec,tor /i executor %entru sine. %!,tit< a distrus ou! care a cois cria< iar acu un o care nu are nicio aintire des%re acea cri,< un o care nu a comis cria< tr,ie/te din nou cu %oara ino,&iei. 5/ti satis(,cut< donu!e EoacsK 5couri!e aare a!e g!asu!ui ei erau (i!trate de iar4a9artiru!ui. Lini/tea se îngro/a. – De ce ai (,cut9oK a între4at< cînd ea nu d,du niciun sen c, ar ai inten&iona s, or4easc,. De ce Maria Rentang a tre4uit s, %!,teasc, %entru in(ide!it,&i!e so&u!ui t,uK Se uit, !a ine de %arc, i9a/ (i cerut un ade,r s%iritua! a=or /i scutur, nea=utorat, din ca%. – 5ra singura ca!e %rin care 9a gîndit c,9! %ot r,ni< urur, ea. 017
>n (ina! nu era deose4it, de Eaahara< a gîndit o s,!4,ticie atent %us, !a ca!e. "n a!t Mat i/cînd oaenii ,run&i ca %e %iese!e unui %u))!e. – #urtis !ucra %entru Eaahara< /tiaiK a între4at inex%resi. – 4,nuit. Mai tîr)iu. Ridic, o în, Dar nu aea cu s9o doedesc. Tu cu ai a(!atK – Retros%ecti. 5! 9a dus !a endrix< i !9a recoandat. Eadin a a%,rut !a cinci inute du%, ce a intrat< !a ordine!e !ui Eaahara. 5 %rea a%roa%e %entru a (i o coinciden&,. – Da< )ise ea distant. Se %otrie/te. – #urtis &i9a (,cut rost de sinaor(esteronK 5a a%ro4,. – Prin interediu! !ui Eaahara< îi închi%ui. O cantitate ne!iitat,. 5ra drogat %în,9n a!4u! ochi!or în seara în care !9ai triis !a ine. 5! &i9a sugerat s, în&e%i c!ona înainte de c,!,toria !a OsaCaK – +u e!. Eaahara. Bancro(t î/i drese g!asu! autîno conersa&ie neo4i/nuit Miria de candid, cu cîtea )i!e înainte. Priind ur,< cred c, ea %unea !a ca!e toat, a(acerea de !a OsaCa. – Da< Rei!een e (oarte eticu!oas,. 5ra (oarte eticu!oas,. 5a ar (i /tiut c, are /anse ega!e ca Laurens s, re(u)e s9o sus&in,. /a c, tu ai ituit9o %e Sher! BostocC cu o i)it, %e o insu!, %entru distrac&ie< ca /i %e ine. +uai c, în !oc s, se =oace cu tru%u! inunat a! !ui Miria Bancro(t ca ine< ea a a=uns s,9! %oarte. O în, de 4ani /i %roisiunea c, într9o )i a %utea s, ai in,. Biata %roast,< a (ost în %aradis %entru trei)eci /i /ase de ore /i acu e ca un toxicoan în sera=. eai de gînd s9o ai chei reodat, aco!oK – Sînt o (eeie de cuînt. – DaK 5i 4ine< (,9o curînd< ca o (aoare %entru ine. – $i restu!K i doe)iK 6nten&ione)i s,9i s%ui !ui Laurens care a (ost %artea ea în toate asteaK 4,gat îna în 4u)unar /i a scos un disc negru at. – >nregistrarea in=ec&iei< a )is< ridicîndu9!. Dierse înregistr,ri cu Sher! BostocC ie/ind de !a PschaSec /i )4urînd s, înî!neasc, !iu)ina ta< a%oi s%re t,u !argu! J,r, %e asta< nu exist, niic care îndre%tîndu9se s, arate c, so&u! nu,rii. a ucis9o Maria Rentang !i%sit de a=utor chiic< dar %ro4a4i! se a %resu%une c, a (ost drogat de Eaahara !a 4ordu! #a%u!ui în +ori. +u e o doad,< dar e cea uti!. – De unde ai /tiutK Se uita într9un co!& a! serei< cu ocea stins, 02?
/i distant, #u ai a=uns !a BostocCK – >n cea ai are %arte intuiti. M9ai ,)ut uitîndu9, %rin te!esco%K %ro4, din ca% /i9/i drese g!asu!. – cre)ut c, te =oci cu ine. cre)ut c, îi s%usesei. – +u. si&it o î%uns,tur, de (urie Eaahara o &inea %ri)onier, în irtua! %e %rietena ea. $i , aenin&a c, o torturea), %în, înne4une/te. Se uit, într9o %arte !a ine< a%oi î/i înde%,rt, %riirea. – +9a /tiut asta< )ise ea încet. – Da< , rog – a ridicat din ueri. Te!esco%u! i9a o(erit =u,tate din in(ora&ii. So&u! t,u s9a a(!at !a 4ordu! #a%u!ui în +ori înainte de a se sinucide. %oi a înce%ut s, , gîndesc !a toate !ucruri!e ori4i!e cu care se =uca Eaahara aco!o sus< /i 9a între4at dac, era %osi4i! ca so&u! t,u s, (i (ost î%ins s, se sinucid,. #hiic< sau cu a=utoru! unui %rogra irtua!. ai întî!nit cea. – Dan orice ca)< i9a s%us !ui endrix s, intre /i s, eri(ice %roceduri!e edica!e standard %entru c!one< a%oi s, deru!e)e îna%oi în c,utare de orice neregu!,. /a a a=uns !a Sher! BostocC. – #ît de %ers%icace. Se întoarse s, se uite !a ine $i acu< donu!e EoacsK Jace din nou dre%tateK O a!t, cruci(icare %entru MatK aruncat discu! %e as,. – 69a s%us !ui endrix s, intre /i s, /tearg, înregistrarea in=ec&iei dinc,dosare!e #u a #a%u! s%us< >n %ro4a4i! se a %resu%une so&u! t,uPschaSec. a (ost drogat !a #u +ori. So!u&ia cea ai aanta=oas,. < /i a /ters din eoria !ui endrix /i i)ita ta !a ine< în eentua!itatea c, cinea ar rea s, scoat, cea din dec!ara&ia ta c, ai rea s, , cu%eri. >ntr9un (e! sau a!tu!< a/ s%une c, îi datore)i !ui endrix cîtea (aoruri i%ortante. #î&ia 021
c!ien&i din cînd în cînd )icea e! c, ar (i su(icient. Re!ati or4ind< n9 ar tre4ui s, coste u!t. 69a ca %rois asta în nue!e t,u. +u i9a s%us des%re (a%tu! c, Ortega ,)use scena din doritor< /i cît durase ca s9o coning. >nc, nu era sigur de ce ea (usese de acord. ur,rit în schi4 irarea de %e chi%u! !ui Miria Bancro(t întreaga =u,tate de inut cît dur, %în, s, se întind, /i s, strîng, îna în =uru! discu!ui. M, %rii %e deasu%ra degete!or înc!e/tate. – De ceK – +u /tiu< a s%us %osac. #ine /tie< %oate c, tu /i Laurens , erita&i unu! %e a!tu!. Poate c, tu eri&i s, continui s, iu4e/ti un neada%tat sexua! in(ide! care nu se %oate descurca cu res%ectu! /i %o(te!e într9o aceea/i re!a&ie. Poate c, e! erit, s, nu a(!e dac, a ucis9o %e Rentang ne%roocat sau nu. Poate sînte&i !a (e! ca Rei!een< aîndoi. Poate tot ce erit, un Mat este un a!tu! !a (e!. $tiu doar c, noi restu! nu , erit, %e oi. M9a ridicat s, %!ec.4,utur,. înaintat %în, !a u/, – Mu!&uesc %entru – TaCeshi. /i 9a întors< (,r, s, reau< cu (a&a s%re ea. – +u e or4a de asta< )ise ea cu coningere. Poate c, tu cre)i toate !ucruri!e astea< dar nu de asta e or4a. +u9i a/aK c!,tinat din ca%. – +u< nu e or4a de asta< a adis. – tunci de ceK – ai s%us< nu /tiu de ce. M9a uitat (ix !a ea< între4îndu9, dac, era 4ucuros c, nu9 i %utea reainti sau nu. ocea i se î4!în)i. – Dar e! 9a rugat s, (ac asta< dac, cî/tig. (ost o %arte din în&e!egere. +u i9a s%us de ce. !,sat9o singur, în i=!ocu! ier4ii9artiru!ui.
022
EPILOG Marea era în re(!ux !a 54er< de)e!ind o ast, su%ra(a&, ud, de nisi% care se întindea a%roa%e %în, !a e%aa !ui Free rade &nforcer. Pietre!e de care se s%intecase cargou! erau ex%use< adunate în a%e!e %u&in adînci într9un arc ca ni/te scurgeri (osi!i)ate din ,runtaie!e naei. P,s,ri arine se c,&,raser, %e e!e< &i%înd ascu&it una !a a!ta. O 4ri), su4&ire trecea %este nisi% /i %rooca ici unde de o c!i%, în 4,!toace!e !,sate de %a/ii no/tri. De9a !ungu! %roenadei< chi%u! nchanei Sa!oao (usese dat =os< intensi(icînd %ustietatea su4r, a str,)ii. – #redea c, ai %!ecat< )ise 6rene 5!!iott !îng, ine. – Sînt %e+uca!e. !ui ar!an întîr)ie autori)a&ia %entru need!ecast. %rea Luea , or îna%oi. – $i nici aici nu te rea nieni. ridicat din ueri. – Pentru ine nu e o situa&ie nou,. continuat s, erge un ti% în !ini/te. 5ra o sen)a&ie ciudat, s, or4esc cu 6rene 5!!iott în %ro%riu! ei tru%. >n )i!e!e %reerg,toare a(acerii de !a #u #a%u! >n +ori , o4i/nuise s, %riesc în =os s%re (a&a ei< dar aceast, 4!ond, osoas, era a%roa%e !a (e! de îna!t, ca ine< /i aea un aer de co%eten&, trist, care ie/ea doar s!a4 în eiden&, în anierise!e ce!ui!a!t cor%. – Mi s9a o(erit o s!u=4,< s%use ea rar. #onsu!tant de s%ecia!itate %entru Main!ine t.%.d. i au)it de eiK scuturat din ca%. – Sînt destu! de cunoscu&i %e #oasta de 5st. Pro4a4i! au %ro%rii !or în,tori de ca%ete în echi%a de resurse< sau cea de genu! ,sta. 6ediat ce O+" 9a rea4i!itat< au /i 4,tut !a u/a ea. O o(ert, ex%!o)i,< cinci iare dac, sene) %e !oc. – Mda< %ractica standard. Je!icit,ri. Te u&i în est< sau î&i transit ei ce oais9o de (ac !ucru – Pro4a4i! de aiciK aici< ce! %u&in %entru un ti%. %us9o %e 5!i)a4eth într9un a%artaent irtua! în Ba #it< /i e u!t ai ie(tin s, transi&i !oca!. Deararea ac&iunii ne cost, cea ai are %arte din ce!e cinci ii< /i ne iagin, c, o s, ai treac, cî&ia 023
ani %în, s, ne %erite s9o reîntru%,< îi surise tiid Deocadat, a/a ne %etrece cea ai are %arte a ti%u!ui. co!o s9a dus ictor ast,)i. – +u tre4uie s,9! scu)i< i9a s%us 4!înd. Oricu nu9i iaginase c, ar rea s, or4easc, cu ine. Prii în de%,rtare. – $tii< e! a (ost întotdeauna atît de îndru /i – Las, asta. Dac, cinea i9ar c,!ca sentiente!e în %icioare a/a cu i9a (,cut eu !ui< nici eu nu %rea a/ aea che( s,9i or4esc. M9a o%rit /i a c,utat în 4u)unar. – Mi9a adus ainte. Ni9a adus cea. 5a se uit, !a cartea de credit de un gri anoni din îna ea. – #e9i astaK – #a o ie o%t sute< a )is. #u asta îi iagine) c, o s, , %ute&i %erite cea crescut în od natura! %entru 5!i)a4eth. Dac, se hot,r,/te re%ede< %în, a%,rînd !a s(îr/itu! anu!ui. de – #uK Se ho!4, o!a%ute&i ine reîntru%a cu un )î4et /i dis%,rînd %e (a&,< ca cinea c,ruia i se s%usese o g!u, %e care nu era sigur, c, o în&e!ege. +e dai De ceK De ce (aci astaK De data asta aea un r,s%uns. M, gîndise !a e! de diinea&, %e druu! dins%re Ba #it. !uat îna !ui 6rene 5!!iott /i i9a a%,sat cardu! în %a!,. – Pentru c, reau s, (ac cea cinstit !a (ina!u! a toate astea< a s%us încet. #ea care s, , (ac, s, , sit 4ine. Pentru o secund, continu, s, se ho!4e)e !a ine. %oi %arcurse ica distan&, dintre noi /i9/i arunc, 4ra&e!e în =uru! eu cu un strig,t care îi (,cu %e %esc,ru/ii ai a%ro%ia&i s, se ridice a!ara&i de %e nisi%. si&it !acrii %re!ingîndu9se %e o4ra)u! eu< dar ea în ace!a/i ti% /i rîdea. Mi9a strîns /i eu 4ra&e!e în =uru! ei /i a î4r,&i/at9o. >n c!i%e!e cît a durat î4r,&i/area< /i %u&in du%, aceea< 9a si&it !a (e! de curat ca 4ri)a care enea dins%re are. ?ei ceea ce ţi se oferă, s%unea irginia idaura< undea. $i uneori asta trebuie să fie de a"uns. Le ai !u, înc, uns%re)ece )i!e %în, s, autori)e)e întoarcerea ea %e Luea !ui ar!an< dintre care %e a=oritatea !e9a %etrecut !a endrix %riind /tiri!e /i si&indu9, în od ciudat inoat de %!ecarea ea iinent, din hote!. 5xistau (oarte %u&ine date concrete (,cute %u4!ice %riind decesu! !ui Rei!een Eaahara< 020
ast(e! c, re%orta=e!e erau or4ide< sen)a&iona!e /i în are ,sur, incorecte. ncheta s%ecia!, O+" r,înea în,!uit, în secret< iar cînd )onuri!e des%re iinenta ado%tare a Re)o!u&iei 83 i)4ucnir, în ce!e din ur, existau %rea %u&ine !ucruri care s, (ac, !eg,tura cu ceea ce se %etrecuse înainte. +ue!e !ui Bancro(t nu a%,ru niciodat,< /i nici a! eu. +u a ai or4it niciodat, cu Bancro(t. utori)a&ia de need!ecast /i %o!i&a de reîntru%are %entru Luea !ui ar!an i9au (ost înînate de Ouou Prescott care< de/i a (ost destu! de aa4i!, /i 9a asigurat c, terenii contractu!ui eu or (i onora&i !iter, cu !iter,< i9a transis de aseenea /i un esa= u/or aenin&,tor c, nu tre4uie s, încerc niciodat, %e iitor s, intru în !eg,tur, cu niciunu! dintre e4rii (ai!iei Bancro(t. Motiu! inocat de Prescott a (ost gre/ea!a ea în %riin&a %oe/tii cu @acC 6t "%< înc,!carea u!t9!,udatu!ui eu cuînt< dar eu /tia ai 4ine. ,)use asta %e (a&a !ui Bancro(t în caera de anchet, cînd ie/iser, (a%te!e des%reasu%ra %!i4,ri!e /i actiit,&i!e Bancro(t!aîniea!, ti%u! asa!tu!ui #a%u!ui >n +ori.!ui>nMiria ciuda aiure!i!or !ui des%re ra(inaentu! ur4an< neernicu! era în=unghiat de ge!o)ie. M, între4a ce ar (i (,cut dac, ar (i tre4uit s, %arcurg, /i înregistr,ri!e /terse cu doritoru! de !a endrix. Ortega , înso&i !a Ba #it #entra! în )iua need!ecast9u!ui< în aceea/i )i în care Mar Lou inch!e era don!oadat, într9un tru% standard sintetic %entru înce%erea %rocesu!ui des%re #u #a%u! >n +ori. Mu!&iea scanda %e sc,ri!e de !a intrare< ascuns, în s%ate!e unui /ir de %o!i&i/ti de !a Ordinea Pu4!ic, O+"< ar,tînd (eroce în uni(ore!e !or negre. ce!ea/i %ancarte ho!ogra(ice rudientare %e care i !e aintea de !a sosirea ea %e P,înt a%,reau ici9co!o deasu%ra ca%ete!or în ti% ce noi ne croia dru %rintre re%re)entan&ii %resei. #eru! de deasu%ra noastr, era de un cenu/iu r,u %reestitor. – #!oni 4!estea&i< îrîi Ortega î%ingînd cu coate!e u!tiii deonstran&i din ca!ea ei. Dac, o s,9i %rooace %e cei de !a Ordine o s, !e %ar, r,u. 69a ai ,)ut %e 4,ie&ii ,/tia în ac&iune /i nu e cea (ruos. un tîn,r rasun în ca% care în,!&a io!ent un ea %unocea s%re cer /i oco!it în ce!,!a!t &inea generator de %ancart,. r,gu/it, /i %,rea s, (ie într9o trans, (renetic,. a=uns9o %e Ortega !a arginea su%erioar, a u!&iii< gî(îind %u&in. – +u sînt su(icient de organi)a&i ca s, re%re)inte o aenin&are rea!,< a s%us ridicînd g!asu! ca s, (ac (a&, u!&iii. Doar (ac 02
)goot. – M, rog< asta nu i9a o%rit %în, acu %e cei de !a Ordine. Pro4a4i! o s, s%arg, cîtea ca%ete doar din %rinci%iu. #e încurc,tur, nenorocit,. – Pre&u! %rogresu!ui< Eristin. Tu ai rut Re)o!u&ia 83. (,cut sen s%re area de (e&e (urioase de su4 noi cu o ai. "nu! dintre 4,r4a&ii asca&i în uni(or, de deasu%ra noastr, ru%se rînduri!e /i co4orî tre%te!e< cu 4astonu! %u&in ridicat în în,. Geaca !ui %urta %e u,r însenu! staco=iu de sergent. Ortega î/i (!utur, insigna s%re e! /i du%, o scurt, conersa&ie cu ocea ridicat, ni se %erise s, trece. $iru! se întreru%se (,cîndu9 ne !oc /i a%oi urar, u/i!e du4!e s%re sa!a de dinco!o de e!e. 5ra greu de s%us ce era ai ecanic< u/i!e sau (iguri!e negre !i%site de chi% care st,teau de %a), !îng, e!e. >n,untru era !ini/te /i seiîntuneric< o !uin, s!a4, enind %rin %anouri!e din taan. %riit în =ur !a 4,nci!e goa!e /i a o(tat. Pe orice%!eci !ue a(!a< întotdeauna înte9ai ace!a/i (e!.indi(erent dac, ai (,cut 4ine sau r,u< Singur. – i neoie de un inutK scuturat din ca%. – neoie de o ia&,< Eristin. Poate de ai u!t. – P,)e/te9te neca)uri< %oate o s, ai %arte. O tentati, de uor %!utea în g!asu! ei< ai degra4, ca un cadaru într9o %iscin,< /i %ro4a4i! c, ea î/i d,du seaa cu suna c,ci (ra)a era întreru%t,. Stîn=enea!a î/i (,cea !oc între noi< cea ce înce%use iediat ce (usese reîntru%at în cor%u! !ui RCer %entru ti%u! rea! %etrecut cu coitetu! de audiere. Pe durata anchetei (usese %rea ocu%a&i ca s, ne ede des /i cînd în ce!e din ur, %roceduri!e se încheiaser, /i toat, !uea %!ecase acas, ti%aru! se re!uase. usese cîtea acu%!,ri i%etuoase /i nuai su%er(icia! satis(,c,toare< dar chiar /i acestea încetaser, atunci cînd deenise !i%ede c, RCer a (i rea4i!itat /i e!i4erat. #,!dura reci%roc, %e care o adunase în noi sc,%ase acu de su4 contro!< %ericu!oas,< ca (!,c,ri!e dintr9un (e!inar de (urtun, s%art< /i încercarea de a !e st,%îni eraîntors %entru aîndoi ca o un arsur, M9a /i i9a adresat surîsdureroas,. %a!id. – S, , (eresc de neca)uriK sta i9ai s%us /i !ui Tre%%K 5ra o re%!ic, r,ut,cioas,< /i eu /tia asta. #ontrar tuturor a/te%t,ri!or< se %,rea c, Eaahara o ratase %e Tre%% cu toate ai %u&in arginea ra)ei %ara!i)ante. Pisto!u! cu a!ice< îi aintea 028
c, i se s%usese< (usese (ixat !a dis%ersie ini, chiar înainte de a intra s, o în(runt %e Eaahara. +oroc %ur c, î! !,sase a/a. tunci cînd !egi/tii O+" chea&i ra%id sosiser, !a #u #a%u! >n +ori ca s, adune %ro4e!e su4 îndruarea !ui Ortega< Tre%% se ea%orase< de aseenea /i harna/aentu! eu graita&iona! din ture!a de testare a atos(erei %e unde , urcase !a 4ord. +u /tia dac, Ortega /i Bautista g,siser, de cuiin&, s9o !ase %e ercenar, s, %!ece în ederea ,rturiei %e care ar (i %utut9o de%une în ca)u! 'anama 3ose, sau dac, Tre%% %ur /i si%!u dis%,ruse din scen, înainte de a a=unge aco!o %o!i&ia. Ortega nu o(erise nicio in(ora&ie /i nu r,,sese su(icient din (osta noastr, intiitate ca s, o între4 direct. cu era %entru %ria dat, cînd discuta %ro4!ea %e (a&,. Ortega se încrunt, !a ine. – >i ceri s, , %un %e aîndoi în aceea/i oa!,K – +u9&i cer s, (aci niic< Eristin. ridicat din ueri Dar ade,ru! e c, nu are di(eren&, întrenu ine – #ontinu, s,,d gînde/ti a/a /i niic se /i aea. schi4a %entru tine. – Eristin< niciodată nu se schi4, niic. ar,tat cu degetu! are în s%ate s%re u!&iea de a(ar, O s, existe întotdeauna idio&i ca ,/tia< care înghit credin&e întregi de9a gata ca s, nu tre4uiasc, s, =udece cu intea !or. O s, existe întotdeauna oaeni ca Bancro(t /i Eaahara care s, a%ese %e 4utoane /i s, %ro(ite. Oaeni ca tine care s, se asigure c, !ucruri!e erg ca unse /i regu!i!e nu sînt înc,!cate %rea des. 6ar cînd Mat9ii or s, înca!ce ei în/i/i regu!i!e triit oaeni ca Tre%% /i ca ine ca s9o (ac,. Usta e ade,ru!< Eristin. (ost ade,ru! înc, de cînd 9a n,scut eu acu o sut, cinci)eci de ani /i din ceea ce a citit în c,r&i!e de istorie< n9a (ost niciodat, a!t(e!. r (i 4ine s, te o4i/nuie/ti cu asta. M, %rii un ti% inex%resi< a%oi d,du din ca% ca /i cu ar (i a=uns !a o deci)ie interioar,. – Dintotdeauna ai aut de gînd s9o oori %e Eaahara< nu9i a/aK Porc,ria aia cu ,rturisirea a (ost ca s, , ai de %artea ta. 5ra o între4are %e care i9o %usese /i eu de u!te ori< /i înc, nu –aea S, ridicat iar,/i din ueri.sta /tiu cu Meritauns,r,s%uns oar,< c!ar. Eristin. oar, cu ade,rat. siguran&,. Deasu%ra ca%u!ui eu< o r,%,ia!, s!a4, se au)i de %e %anouri!e aco%eri/u!ui. Mi9a a%!ecat ca%u! %e s%ate /i a ,)ut ex%!o)ii trans%arente %e stic!,< înce%use s, %!ou,. 02I
– Tre4uie s, %!ec< a )is încet. Data iitoare cînd o s, e)i (a&a asta nu o oi ai (o!osi eu< a/a c, dac, rei s, s%ui cea #hi%u! !ui Ortega tres,ri a%roa%e i%erce%ti4i! cînd a s%us asta. M9a 4!esteat %entru ga(, /i a încercat s,9i iau îna. – "ite< dac, asta (ace s,9&i (ie ai u/or< nu /tie nieni. Bautista %ro4a4i! sus%ectea), c, a (ost î%reun,< dar nieni nu /tie cu ade,rat. – $tiu eu, )ise ea as%ru< (,r, s,9i dea îna. >i aintesc. o(tat. – Da< /i eu. Merită s, ne ainti< Eristin. Dar nu tre4uie s,9&i strice restu! ie&ii. Du9te /i ad,9! %e RCer îna%oi< /i treci !a nie!u! ur,tor. sta contea),. < da – a 4,gat îna în interioru! hainei /i a extras un %achet /i(onat de &ig,ri. $i %o&i s, iei astea îna%oi. 5u nu ai a neoie de e!e< /i nici e!< a/a c, nu9! (, s, se a%uce iar. >i datore)i asta< ce! %u&in. sigur,9te c, se !as,. #!i%i /i , s,rut, 4rusc< undea între gur, /i o4ra). O i%reci)ie %e carede nua a încercat corecte) M9/i a întors înainte %utea s, ,ds9o dac, aeauîns,niciun a%ar, sens. !acrii a %ornit s%re sc,ri!e de !a ca%,tu! o%us a! s,!ii. %riit o dat, în ur,< cînd a înce%ut s, urc sc,ri!e. Ortega st,tea înc, aco!o< cu 4ra&e!e strînse în =uru! ei< ur,rindu9,. >n !uina s!a4, a !,%i!or de eghe se a(!a %rea de%arte ca s,9i ,d (a&a cu c!aritate. Pentru o c!i%, cea , duru în interior< cea atît de adînc înr,d,cinat încît a /tiut c, a9! su!ge ar însena s, distrug esen&a a ceea ce , en&inea întreg. Sentientu! se ridic, /i se strii ca %!oaia în s%ate!e ochi!or ei crescînd %e ,sur, ce r,%,ia!a %!oii %e aco%eri/ se intensi(ica /i stic!a se uda. %oi !9a 4!ocat. M9a întors s%re ur,toarea trea%t,< a g,sit undea în %ie%t un chicotit /i !9a aruncat a(ar,. #hicotitu! se a%rinse /i deeni un (e! de rîs. reci la nivelul următor. "/i!e , a/te%tau !a ca%,tu! tre%te!or< need!ecast9u! dinco!o. >nc, încercînd s, rîd< a trecut %rin e!e.
02
027
