REZERVOARE

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A STRUCTURILOR STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR INGINERESTI CIVILE

CUPRINS 1. ELEMENTE GENERALE 1.1. ROLUL REZERVOARELOR IN SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA 1.2. CLASIFICAREA REZERVOARELOR 1.3. AMPLASAREA REZERVOARELOR

2. PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE INMAGAZINARE A APEI 2.1. CAPACITATEA REZVERVOARELOR 2.2. CONFIGURATIA PLANA A REZERVOARELOR PE SOL 2.3. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE SI TEHNOLOGICE PENTRU SIGURANTA REZERVOARELOR

3. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE INMAGAZINARE (REZERVOARELE SI CONSTRUCTIILE AUXILIARE) 3.1. ÎN CONDITII NORMALE 3.2. ÎN CONDITII ANORMALE 3.3. ÎN CONDITII DE URGENTA (AVARII)

REZERVOARE

1

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A STRUCTURILOR STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR INGINERESTI CIVILE

REZERVOARE 1. ELEMENTE GENERALE 1.1. ROLUL REZERVOARELOR IN SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APA

În sistemul de alimentare alimentare cu apă rezervoarele sunt prevăzute pentru: pentru: a) creşterea siguranţei în funcţionare deoarece rezervorul are un volum de apă imediat lângă localitate; b) dimensionarea raţională raţională a sistemului de alimentare cu apă; până la rezervor toate lucrările se dimensionează dimensionează la debitul Q zizi max , iar după rezervor lucrările se dimensionează la Q o max; c) înmagazinarea unei rezerve de apă (brută, tratată sau potabilă) necesară pentru satisfacerea nevoilor utilizatorilor; d) pentru asigurarea compensării orare şi zilnice în aglomeraţii umane; e) combaterea incendiului; f) asigurarea volumelor de apă necesare funcţionării sistemului de alimentare cu apă (spălare filtre; preparare soluţii; spălare conducte). Tipul de rezervor se va adopta în funcţie de calitatea apei şi alcătuirea sistemului: a) rezervoare deschise pentru apă brută sau parţial tratată (rezervă de incendiu, rezervă de avarie pentru cazul poluării sursei); sursei); b) rezervoare închise (etanşe) pentru apă tratată t ratată sau apă potabilă.

REZERVOARE

2

TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A STRUCTURILOR CONSTRUCTIILOR INGINERESTI CIVILE

1.2. CLASIFICAREA REZERVOARELOR După poziţia faţă de sol: a) rezervoare la sol: îngropate; parţial îngropate; b) rezervoare supraterane numite şi castele de apă. După forma constructivă: a) rezervoare cilindrice; b) rezervoare paralelipipedice; c) rezervoare tronconice; d) rezervoare de forme speciale. După legătura cu alte construcţii: a) rezervoare independente; b) rezervoare incluse în structura altor construcţii (staţii de filtrare, deferizare, cl orinare). După poziţia în schema sistemului de alimentare cu apă (figura 4.1): a) rezervoare de trecere (amplasate între sursă şi reţeaua de distribuţie); b) rezervoare de capăt sau contra -rezervoare (amplasate la capătul aval al unei reţele); c) c) un sistem complex de alimentare cu apă poate avea şi rezervoare şi contra -rezervoare. După poziţia faţă de reţeaua de distribuţie: a) rezervor cu alimentare gravitaţională a reţelei (total sau parţial); b) rezervor cu alimentarea reţelei prin pompare.

REZERVOARE

3


Figura 4.1. Amplasamente caracteristice pentru rezervoare. a. cu rezervor de trecere; b. cu rezervor de capăt (contrarezervor); c. cu rezervor de trecere şi contrarezervor; d. cu rezervor cu pompare în reţea; e. rezervor suprateran (castel de apă);1. captare – tratare; 2. aducţiune; 3. rezervor de trecere; 4, 5. rezervor de capăt; 6. reţea de distribuţie; 7. staţie de pompare în reţea; 8. castel de apă.

1.3. AMPLASAREA REZERVOARELOR În funcţie de configuraţia terenului în amplasamentul utilizatorului de apă rezervoarele pot fi amplasate: a) în extravilan dacă există cote în apropierea localităţii care să asigure gravitaţional presiunea necesară la utilizatori; legătura aducţiune -rezervor – reţea distribuţie apă potabilă va fi dublă în cazul lucrărilor importante; b) în intravilan în spaţiile care pot asigura zona de protecţie sanitară; rezervorul va fi pe sol cu pomparea apei în reţea sau va fi de tip castel de apă. Alegerea amplasamentului rezervoarelor de apă se va face pe baza unui calcul tehnico – economic în cadrul configuraţiei sistemului de alimentare cu apă; vor fi luate în consideraţie: a) asigurarea gravitaţională a presiunii în reţea pentru cât mai mulţi consumatori; în reţea prin pompare directă din rezervor pentru toată reţeaua sau numai zone din reţea; în toate cazurile vor fi determinate costurile de investiţie, consumul energetic şi siguranţa în funcţionare; b) condiţiile de stabilitate şi rezistenţă a solului în zona amplasamentului; c) disponibilitatea terenului în zona de amplasare; d) la rezervoarele pentru apă potabilă spaţiul pentru asigurarea zonei de protecţie sanitară, precum şi starea mediului din zonă: rezervorul este singura construcţie cu nivel liber pe fluxul de apă potabilă; REZERVOARE

4


e) încadrarea în PUG – ul şi PUZ – ul amplasametului deservit. Alegerea amplasamentului rezervoarelor trebuie să ţină seama şi de următoarele aspecte: a) la rezervoarele cu alimentarea gravitaţională a reţelei cota radierului rezervorului se alege astfel încât în reţea presiunea maximă să fie 60 m col. H 2O şi se calculează cu relaţia: CR = Cc + Hb + he (m), în care: CR – cota radierului rezervorului, în m; Cc – cota topografică la branşamentul consumatorului luat în calcul, în m; Hb – presiunea necesară la branşamentul consumatorului luat în calcul, în m col. H 2O ; he – pierderea de sarcină pe circuitul rezervor – branşament luat în considerare, în m; pierderea de sarcină he se poate aprecia cu relaţia: în care: – suma lungimii tronsoanelor de reţea pe circuitul cel mai scurt între rezervor şi consumator (măsurată pe conducta de legătură rezervor – reţea şi apoi măsurată pe traseul străzilor până la secţiunea consumatorului luat în calcul), în m; – panta hidraulică medie, apreciată în etapa de predimensionare în domeniul 0,003 – 0,008 (limitele corespund valorilor vitezelor economice de curgere prin conductele reţelei de distribuţie); Vor fi luate în considerare secţiuni în reţea care: a) se află la distanţă mare de rezervor (h e mare); b) se află pe cote înalte (Cc mare); c) are presiunea la branşament ma re (Hb) din cauză că este o locuinţă tip bloc sau o construcţie publică unde se prevăd hidranţi interiori.

REZERVOARE

5


Atunci când rezervorul este de cotă joasă şi din el apa se pompează în reţea, cota rezervorului CR poate fi considerată ca o cotă fictivă corespunzătoare cotei piezometrice de pompare, figura 4.2 b. b) amplasamentul şi concepţia rezervorului trebuie să permită extinderi viitoare; c) trebuie evitată amplasarea rezervoarelor în zone cu terenuri instabile sau cu capacitate portantă redusă, mlăştinoase, cu apă agresivă faţă de betoane, cu apă subterană având nivelul deasupra radierului rezervorului sau inundabile, pe versanţi cu pante abrupte; d) zona de amplasare trebuie să fie uşor accesibilă şi protejată de influenţe dăunătoare sub aspect sanitar; Figura 4.2. Elemente de calcul a cotei rezervorului. a. alimentare gravitaţională a reţelei; b. alimentarea reţelei prin pompare directă. Se va asigura păstrarea distanţelor minime de protecţie sanitară pentru rezervoarele de apă potabilă. Conform prevederilor H.G. nr.930/2005 se recomandă păstrarea următoarelor distanţe minime de protecţie sanitară măsurate de la pereţii exteriori ai rezervorului: a) 10 m până la gardul de protecţie; b) 20 m faţă de locuinţe şi drumuri; c) 50 m faţă de clădiri şi instalaţii industriale; d) în situaţii speciale (reţele de canalizare, staţii de epurare, depozite reziduri industriale, industrii poluante) vor fi efectuate studii speciale pentru estimarea riscului şi combaterea eventualelor influenţe negative asupra rezervoarelor.

REZERVOARE

6


2. PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE INMAGAZINARE A APEI 2.1. CAPACITATEA REZERVOARELOR Determinarea volumului rezervorului se va face astfel: Vrez = Vcomp + Vinc + Vav (m3), in care Vrez – volumul total al rezervorului, m3; Vcomp – volumul de compensare, m 3; Vinc – volumul rezervei de incendiu, m 3; Vav – volumul rezervei necesare în caz de avarii la sursă sau la alte obiecte pe circuitul apei în amonte de rezervor, m3; Volumul total al rezervorului trebuie să fie de minim 50% din consumul zilnic maxim (Q max zi). Volumul de compensare (V comp) Acesta se determină analitic sau grafic, prin metoda diferenţelor dintre debitele orare de alimentare a rezervorului şi debitele orare consumate din rezervor, în procente din debitul maxim zilnic; calculul se efectuează pentru alimentare/consum orar pentru o zi sau alimentare/consum zilnic pentru o saptămână. Este raţional să fie cunoscută curba de consum; pentru cazul compensării orare pentru o zi, volumul de compensare se calculează (tabel 4.1) astfel: , unde: a şi b reprezintă cea mai mare valoare a diferenţei maxime pozitive şi negative dintre alimentare şi consum;

Tabel 4.1. Calculul volumului de compensare a rezervoarelor prin metoda diferenţelor orare.

REZERVOARE

7


Deoarece la un sistem nou de alimentare cu apă nu este cunosc ut programul de consum al apei (curba de consum), se estimează pentru calculul volumului de compensare un coeficient

care

variază în funcţie de mărimea centrului populat, conform tabelului următor:

Tabel 4.2. Valorile Se recomandă ca alimentarea rezervoarelor să se facă uniform cu un debit egal pe perioada celor 24 h sau în fiecare zi din săptămână; în acest mod toate obiectele amonte de rezervor vor lucra la parametrii constanţi. Stabilirea elementelor de variaţie a consumului orar sau zilnic se va efectua: a) pe baza anexei 2 din SR 1343-1/2006; b) prin estimare pe baze statistice prin comparaţie cu aglomeraţii similare; c) prin determinări şi măsurători “in situ” pe sisteme existente echivalente. Proiectantul va efectua calculul volumului de compensare luând în consideraţie: a) alimentarea uniformă zilnică a rezervoarelor; b) variaţia zilnică a consumului pentru o săptămână – 7 zile; de regulă consumul maxim de apă este la începutul weekendului (vineri seara-sâmbătă dimineaţa); consumul minim apare duminică dupăamiaza. Pe această bază se vor putea asigura: a) acumularea unor cantităţi de apă în zilele de lucru (luni – vineri) şi în perioadele de consum minim; b) asigurarea consumurilor mari în perioadele de vârf din weekend. Calculul volumului de compensare săptămânal se impune să se bazeze pe date certe privind cerinţa şi necesarul de apă în zilele de lucru şi zilele de weekend ale săptămânii. Aceasta se poate realiza după funcţionarea sistemului în regim stabil. REZERVOARE

8


Volumul de avarie (V av) Se determină în funcţie de lungimea şi materialul conductei de aducţiune, stabilitatea şi siguranţa terenului de execuţie a aducţiunii, siguranţa în funcţionare a staţiilor de pompare, importanţa obiectivului de alimentat, astfel: în care: – debitul minim, în m 3/h, necesar pentru funcţionarea sistemului de alimentare cu apă pe durata avariei (pentru localităţi se consideră 60 - 80% din debitul zilnic maxim); procentul va fi cu atât mai mare cu cât localitatea este mai mare; – durata maximă, în ore, de remediere a unei avarii pe circuitul amonte de rezervor (12 - 18 ore pentru conducte cu diametrul peste 800 mm, 6 - 12 ore în celelalte cazuri) sau cel de scoatere din funcţiune a staţiei de pompare (timpul admis pentru întreruperea cu energie electrică a staţiei de pompare este de 6 ore pentru localităţi cu mai puţin de 10 000 locuitori, de 4 ore pentru localităţi de 10 000 – 50 000 locuitori, de 2 ore pentru localităţi cu 50 000 – 100 000 locuitori, zero la localităţi cu peste 100 000 locuitori). – timpul maxim, în ore, în care se admite întreruperea completă a alimentării cu apă a localităţii (pentru oraşe cu mai mult de 100 000 locuitori,

= 0);

– debitul, în m3/h, care poate fi obţinut de la alte surse considerate că funcţionează la capacitatea maximă. La stabilirea volumului rezervei în caz de avarii trebuie să se analizeze, în cadrul schemei sistemului de alimentare cu apă, din punct de ved ere tehnico – economic, posibilitatea de reducere a acestuia prin cooperare cu alte sisteme de alimentare cu apă, prin prevederea unei surse de rezervă sau a unei aducţiuni duble. Modul de folosire a apei din rezervor este influenţat de pierderea de apă din reţeaua de distribuţie. Pentru a se putea conta pe volumul de avarie trebuie ca acesta să fie protejat. Rezerva intangibilă de incendiu (V i) Se stabileşte în funcţie de necesarul de apă pentru combaterea efectivă a incendiului (apă distribuită în caz de nevoie prin hidranţii interiori (Q ii), exteriori (Q ie) şi instalaţiile speciale de stins incendiul (Q is) în timpii normaţi (T i, Te, Ts pentru toate incendiile simultane (n)), şi necesarul de apă pentru REZERVOARE

9


consum (Q s orar maxim) la folosinţă pe durata stingerii incendiului (T e) cu relaţia 2.5 (SR 1343- 1/2006). Dacă în unele cazuri va fi nevoie de mai multă apă aceasta va fi dată în măsura în care va exista apă în rezervor sau de la sursă (în rezerva de avarie). în care: – volumul rezervei intangibile, în m 3; n – numărul de incendii teoretic simultane din localitate; se stabileşte conform SR 1343 -1: 2006 Alimentări cu apă. Partea 1: Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale; – debitul maxim necesar pentru combaterea celui mai mare incendiu folosind hidranţii interiori, în l/s; – timpul teoretic de funcţionare al hidranţilor interiori pentru clădiri, în minute (10 minute); se stabileşte conform Normativului pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-05 şi STAS 1478-1990 „Instalaţii sanitare. Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale. Prescripţii fundamentale de proiectare”; – debitul asigurat prin hidranţii exteriori pentru combaterea unui incendiu, în l/s; – timpul teoretic de funcţionare a hidranţilor exteriori, Te = 3 ore; – debitul pentru stingerea incendiului cu ajutorul instalaţiilor speciale, a căror durată de funcţionare este

(ore). – debitul maxim orar al zonei sau localităţii unde se combate incendiul;

Coeficientul “a” are valoarea 0,7 pentru reţele de joasă presiune (p ≥ 7 m col. H2O când stingerea se face cu ajutorul motopompelor formaţiilor de pompieri) şi valoarea a = 1 pentru reţelele de înaltă presiune (combaterea incendiului se poate face direct de la hidrantul exterior). Volumul rezervei intangibile de incendiu va fi calculat pentru volumul de stingere a tuturor incendiilor teoretic simultane la care se adaugă un volum de apă necesar celorlalţi consumatori pe durata stingerii focului.Păstrarea rezervei se va face prin instalaţii hidraulice adecvate şi prin sisteme automate de control a nivelului apei. REZERVOARE

10


Rezerva de incendiu trebuie sa fie refăcută în 24 ore. Rezerva de apă se va păstra integral în toate cuvele rezervoarelor; când rezervorul are o singură cuvă şi aceasta intră în reparaţie (se asigură alimentarea prin by – pass direct din aducţiune), şi se adoptă măsuri speciale pe perioada redusă la minimum; se impune asigurarea apei pentru stingerea incendiului din alte surse. Când presiunea în reţea se asigură prin pompare: a) pompele vor avea alimentare dublă cu energie electrică; b) vor exista pompe speciale pentru incendiu. Volumul total al rezervoarelor obţinut prin însumarea volumelor calculate se rotunjeşte la capacitatea standardizată imediat superioară: 25; 50; 100; 250; 300; 400; 500; 750; 1 000; 1 500; 2 000; 2 500; 5 000; 7 500; 10 000 m 3). Pentru capacităţi mai mari de 10 000 m3 volumele vor creşte cu rata de 1 000 m 3.

2.2. CONFIGURATIA PLANA A REZERVOARELOR PE SOL Figura 4.3. Configuraţia generală în plan a rezervoarelor. a. rezervoare cu două cuve rectangulare; b. rezervoare cu două cuve cilindrice. Pentru complexul rezervoarelor de înmagazinare se prevăd în general două cuve şi în spaţiul dintre acestea sau adiacent se construieşte camera instalaţiilor hidraulice. Forma circulară sau dreptunghiulară a cuvei purtătoare de apă se stabileşte: a) prin calcul tehnico – economic: volum beton armat minim/m 3 apă înmagazinată; b) pe baza materialului de construcţie: metal, beton armat sau beton armat precomprimat; pentru fiecare material există o formă optimă corelată şi cu adâncimea de apă; aceasta creşte pentru metal şi beton armat precomprimat;

REZERVOARE

11


2.3. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE SI TEHNOLOGICE PENTRU SIGURANTA REZERVOARELOR Problema prioritară a rezervoarelor constă în: asigurarea calităţii apei prin crearea condiţiilor pentru conservara şi eliminarea totală a riscului de poluare. Izolarea rezervoarelor Se vor adopta măsuri constructive pentru: a) asigurarea izolaţiei cuvelor purtătoare de apă împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor; b) prevederea izolaţiei termice a cuvelor rezervoarelor; c) sisteme pentru eliminarea zonelor de apă stagnată astfel încât durata maximă de staţionare a apei în rezervoare să fie sub 7 zile; perioada se referă la ape clorinate în amonte de rezervor sau în rezervor; d) asigurarea ventilaţiei naturale a cuvelor rezervoarelor prin prevederea sistemelor care să permită aspiraţia/evacuarea aerului datorită variaţiei nivelului apei în cuve; e) asigurarea accesului personalului de operare în cuve pentru spălarea periodică a acestora şi inspecţie. La interiorul rezervoarelor, pereţii şi radierul se prevăd cu tencuială hidrofugă, executată conform prescripţiilor tehnice specifice. În cazul rezervoarelor realizate din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare, precum şi la rezervoarele pentru apă industrială, tencuiala hidrofugă la pereţi poate fi suprimată sau înlocuită cu alte protecţii hidrofuge, care să nu modifice calitatea apei. În cazul în care dezinfectarea apei cu clor gazos se face în rezervor sau imediat în amonte de acesta, în proiect trebuie să se prevadă măsuri pentru protecţia anticorozivă a acoperişului rezervorului, avizate din punct de vedere sanitar. Instalaţia hidraulică a rezervoarelor În figura 4.4 se indică configuraţia generală a instalaţiei hidraulice pentru rezervoare formate din două cuve de volum egal. Instalaţia hidraulică a unei cuve (figura 4.5) se compune din: a) Conductă de alimentare, cu diametrul egal cu cel al conductei de aducţiune. Legătura la fiecare cuvă este prevăzută cu o vană de închidere; la rezervoarele alimentate prin pompare se va prevedea dispozitiv de închidere automată, pentru a reduce pierderile de apă în cazul umplerii rezervorului. b) Conductă de preaplin, cu diametrul cel puţin egal cu cel al conductei de alimentare. La descărcarea conductelor de preaplin şi golire trebuie luate măsuri pentru ca să nu se aducă prejudicii terenurilor şi REZERVOARE

12


obiectivelor din zonă şi să se elimine total curgerea în sens invers. La rezervoarele de apă potabilă nu se admite descărcarea directă a conductelor de preaplin şi golire în canalizări de ape uzate. Conductele de descărcare se prevăd la capetele aval cu sită cu ochiuri de 1 cm. c) Conductă pentru prelevarea apei din rezervor, diametrul se dimensionează la debitul maxim orar, pentru o viteză de curgere de 0,8 – 1,5 m/s. La această conductă se leagă, printr-un racord special, blocat cu vană sigilată (accesibilă direct sau cu dispozitiv de comandă de la distanţă), sorbul de plecare a apei pentru incendiu. Dimensiunea racordului se adoptă egală cu a conductei de plecare. La sisteme de alimentare în care debitul de incendiu este mai mare de 20 l/s legătura rezervor – reţea va fi dublă. d) Conductă de golire definitivă, cu diametrul ales constructiv de 100 – 300 mm. Această conductă trebuie să asigure golirea rezervorului (plin) în 6 ... 8 ore. Se amplasează la cel mult 100 mm de radierul başei. e) Pentru o siguranţă suplimentară între conducta de alimentare a rezervorului şi conducta de prelevare a apei, se realizează o conductă de legătura (by – pass), prevăzută cu o vană permanent închisă. În cazuri accidentale, când ambele cuve ale rezervorului sunt scoase din funcţiune, se deschide această vană şi se închid vanele de pe alimentarea şi plecarea din rezervor – rezervorul fiind ocolit (by – passat); legătura poate fi realizată în camera instalaţiei hidraulice sau în exterior; această legătură este obligatorie când rezervorul are o singură cuvă. f) Instalaţia hidraulică va fi gândită pentru fiecare caz în parte. g) Aparatură de măsură şi control – orice rezervor trebuie să fie dotat cu următoarele dispozitive: sistem de măsurare on – line a nivelului apei în cuvele rezervorului; sonde multiparametrice pentru măsurarea on – line a pH – ului, t°C, conductivităţii, clorului rezidual pentru apa prelevată din rezervor. h) Instalaţie de spălare a rezervoarelor – toare rezervoarele cu volume mari (peste 5 000 m 3) vor fi prevăzute cu dotări care să permită spălarea periodică (1 – 2 ori/an) şi evacuarea apei de spălare. Evacuarea apei de spălare şi dezinfectare într-un receptor natural se va face cu respectarea condiţiilor NTPA 001/2002.

REZERVOARE

13


Figura 4.4. Instalaţia hidraulică a rezervoarelor. a. plan; b. secţiune. AR – alimentare rezervor, fiecare cuvă independent cu vană de izolare; V i – vană prelevare volum de incendiu (normal închisă); VCN – vană consum normal; P P – preaplin; G – golire; Cz – reţea de canalizare; RD – alimentare reţea de distribuţie; NRI, HRI – nivelul şi adâncimea rezervei de incendiu.

Figura 4.5. Schema de asezare a conductelor in casa vanelor unui rezervor

Instalaţiile de iluminat şi semnalizare Pentru iluminarea în camera instalaţiilor hidraulice şi în rezervoare trebuie să se prevadă prize şi lămpi portative cu cablu flexibil la tensiuni nepericuloase. În camera instalaţiilor hidraulice trebuie prevăzut sistem de iluminare de siguranţă. REZERVOARE

14


Instalaţiile de ventilaţie Rezervoarele îngropate se prevăd cu coşuri de ventilaţie, care trebuie ridicate cu 0,80 m deasupra pământului de umplutură şi prevăzute la partea superioară cu căciuli şi site de protecţie, având ochiuri de maximum 1 mm. Secţiunea transversală a coşurilor de ventilaţie ale unui rezervor trebuie să fie min. 0,10% din suprafaţa oglinzii apei. La acoperişuri executate din prefabricate este preferabil ca ventilaţia să se facă prin pereţi, cu ajustări adecvate. Ventilaţia rezervoarelor parţial îngropate se poate face: a) prin coşuri de ventilaţie conform punctului a; b) prin ferestre prevăzute în pereţii construcţiei de susţinere centrală a acoperişului, în cazul rezervoarelor realizate cu acest sistem constructiv; ferestrele se prevăd cu site de protecţie cu ochiurile de max 1 mm. Etanşeitatea rezervoarelor Pentru a se realiza un rezervor etanş trebuie adoptate măsuri constructive şi tehnice pentru: a) alegerea mărcii şi compoziţiei betonului utilizat la rezervoare; b) adoptarea soluţiilor corecte pentru punerea în operă şi întreţinerea betonului post - turnare; c) realizarea gradului de impermeabilitate cerut prin proiect. Verificarea etanşeităţii rezervoarelor a) Proba de verificare a etanşeităţii rezervoarelor se efectuează înaintea executării tencuielii hirofuge, a izolării termice la pereţi şi a umpluturilor de pământ în jurul rezervoarelor, după cum urmează: a1) după 28 – 60 zile de la terminarea turnării betonului pentru rezervoarele executate din beton armat; a2) după 15 – 60 zile de la terminarea injectării canalelor la rezervoarele precomprimate, cu fascicule înglobate; b) Înainte de umplerea rezervorului cu apă se verifică toate instalaţiile hidraulice şi se reglează piesele de trecere a conductelor prin pereţi, astfel încât să nu fie posibile pierderi de apă care să influenţeze rezultatele probei de etanşeitate. c) Etanşeitatea rezervorului se verifică prin umplerea acestuia până la nivelul co respunzător înălţimii utile, după care se păstrează plin timp de zece zile. În acest interval se fac verificări zilnice ale instalaţiilor hidraulice şi pieselor de trecere în vederea depistării şi eliminării eventualelor pierderi de apă. d) Dacă în intervalul respectiv se constată pierderi de apă la exteriorul pereţilor, rezervorul se goleşte pentru efectuarea remedierilor, după care proba se repetă în condiţiile de mai sus. REZERVOARE

15


e) Etanşeitatea rezervorului se consideră corespunzătoare dacă după 10 zile pierderea de apă nu depăşeşte 0,25 l/zi/m2 suprafaţă udată (după ce se scad pierderile prin evaporare). f) În cazul rezervoarelor îngropate în terenuri sensibile la umezire nu se admit nici un fel de pierderi; sunt recomandate măsuri suplimentare pentru control. Dezinfectarea rezervoarelor de apă potabilă Rezervoarele trebuie să fie spălate şi dezinfectate înainte punerii în funcţiune; dezinfectarea se face sub controlul organelor sanitare. Spălarea şi dezinfectarea rezervoarelor se face după cum urmează: a) suprafaţa interioară a rezervorului se curăţă manual sub jet de apă, apoi rezervorul, camera vanelor şi conductele se spală cu apă potabilă; b) rezervorul şi conductele se umplu şi se menţin pline cu apă potabilă cu un conţinut de minimum 20 g clor activ/m3 timp de 24 h, după care rezervorul se goleşte; apa evacuată se neutralizează; c) după golire, rezervorul şi conductele se reumplu numai cu apă potabilă şi se fac analize bacteriologice. Ciclul umplere – probe – golire se repetă până când la trei probe consecutive se obţin la analizele bacteriologice rezultate corespunzătoare. Rezervorul se dă în funcţiune numai cu avizul organelor sanitare.

3. EXPLOATAREA INSTALATIILOR DE INMAGAZINARE (REZERVOARELE SI CONSTRUCTIILE AUXILIARE) 3.1. IN CONDITII NORMALE Exploatarea instalaţiilor de înmagazinare în condiţii normale are următoarele obiective: - asigurarea continuităţii instalaţiilor de înmag azinare; - menţinerea calităţii apei la parametrii impuşi; - păstrarea în permanenţă a volumului de apă stabilit; - prevenirea fenomenelor care ar putea influenţa stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor Exploatarea instalaţiilor de înmagazinare se referă la toate părţile componente ale acestora şi anume: -cuvele de înmagazinare a apei; - instalaţiile hidraulice (conductele de intrare şi de ieşire a apei, conducta de legătură dintre acestea, conductele pentru asigurarea rezervei de incendiu, conductele de golire, conducta de preaplin); - instalaţiile de măsură şi control a nivelului apei în rezervoare, a debitului de apă intrat / ieşit din rezervor; -instalaţiile electrice de iluminat, de semnalizat, de forţă; REZERVOARE

16


-construcţii anexă (canal de evacuare a apei de la preaplin sau golirea de fund la reţeaua de canalizare); - infrastructura cuvei; - terenul care constituie zona de protecţie sanitară. Exploatarea instalaţiilor de înmagazinare în condiţii normale cuprinde urmatoarele operatiuni: 1. Asigurarea funcţionării permanente a instalaţiilor prin reglarea în mod corespunzător a vanelor de pe conductele de intrare şi de ieşire astfel încât să se respecte indicaţiile primite de la personalul care coordonează funcţionarea întregului sistem de alimentare cu apă (dispecer/şef secţie) cu privire la necesitatea creşterii sau reducerii debitelor care sunt scoase din rezervoare; Întreruperi parţiale sau totale în funcţionare nu sunt admise decât în următoarele cazuri: -producerea de accidente pe conductele care transportă apa în aval de rezervoare -executarea unor lucrări de reparaţii sau revizii periodice la cuve ori la instalaţiile hidraulice -constatarea unor fenomene periculoase (tasări, alunecări de teren, cutremure, etc.) care ar periclita în mod imminent stabilitatea sau integritatea rezervorului. Scoaterea din func ţiune a rezervorului cât şi repunerea acestuia în funcţiune după încetarea situaţiei care a impus luarea acestei măsuri se vor executa numai în baza dispoziţiei dată de şeful staţiei/şeful de sector/şeful de secţie cu înştiinţarea/aprobarea Directorului de exploatare/Directorului General, în funcţie de gravitatea situaţiei create. 2. Menţinerea în permanenţă a nivelului apei în rezervoare între limitele admise şi anume: nivelul minim, care corespunde cu volumul stabilit pentru combaterea incendiilor sau pentru avarii (menţinerea în poziţie închis a vanei de incendiu) şi nivelul maxim, care corespunde cu cota preaplinului pentru a nu se produce deversări inutile de apă (reglarea vanei de sosire a apei în rezervor sau a vanei de plecare spre reţeaua de distribuţie). Verificarea nivelului apei se face din oră în oră prin citirea dispozitivului de măsurare, dispozitiv pe care trebuie să fie marcate în mod vizibil limitele minime şi maxime admise ale nivelului apei. Transformarea nivelului apei din cuve în volum de apă se poate face cu ajutorul relaţiei (V=f*H) stabilită pentru fiecare rezervor în parte, în raport cu aria netă a secţiunii orizontale a cuvei la diferite cote de la radier. O eventuală scădere a apei în timpul consumului curent sub nivelul de incendiu poate fi cauzată fie de funcţionarea defectoasă a instalaţiei de păstrare a rezervei de incendiu, fie de faptul că rezervorul are pierderi de apă, în ambele cazuri luându-se imediat măsuri de remediere. 3. Refacerea în intervalul de timp stabilit a rezervei de incendiu după consumarea parţială sau totală a acesteia cu ocazia unor incendii. REZERVOARE

17


4. Verificarea timpului de staţionare a apei în rezervoare. Acesta nu trebuie să depăşească valorile standard, în funcţie de tipul rezervorului, de provenienţa apei şi de perioada din an.

Verificarea se face urmărindu-se ce volum de apă a ieşit din rezervoare, timp de un număr de ore consecutiv, egal cu numărul corespunzător de ore din tabel, o valoare a acestui volum mai mică decât volumul util total al cuvelor echivalând cu o depăşire a timpului de staţionare admis. În cazul depistării acestei situaţii se iau măsuri pentru accelerarea circuitului apei în cuve, respectiv reducer ea volumului de apă înmagazinat (prin limitarea nivelului maxim al apei la o cotă suficient de coborâtă care să conducă la o durată de circulaţie sub valorile admise). 5. Urmărirea zilnică a calităţii apei intrate şi ieşite din rezervor, prin examinarea unor probe luate din camera vanelor, de la robinetele prevăzute special în acest scop. Examinarea se referă la aspectele fizice (turbiditate şi culoare) şi organoleptice (gust şi miros) cu scopul de a depista eventualele modificări ale acestor indicatori care s-ar putea produce fie pe traseul apei în cadrul staţiei de tratare până la rezervor, fie în instalaţiile de înmagazinare. În cazul constatării unor modificări, personalul de ex ploatare a rezervoarelor este obligat să anunţe imediat laboratorul propriu pentru verificare şi stabilirea cauzelor modificărilor intervenite în parametrii calitativi ai apei tratate. Dacă se confirmă o deteriorare de natură bacteriologică a apei produsă în instalaţia de înmagazinare se procedează la scoaterea din funcţiune a compartimentului, la spălarea şi dezinfecţia acestuia. Personalul de exploatare asistă în mod obligatoriu la prelevarea probelor de apă în toate cazurile în care se efectuează un control de către personalul laboratorului propriu, cel al inspecţiei sanitare, însoţindu-i până la locul prelevării şi urmărind ca aceştia să respecte toate măsurile de securitatea şi sănătatea muncii. Pentru a împiedica pătrunderea unor persoane străine în incinta instalaţiilor de înmagazinare, porţile de acces vor fi în permanenţă închise cu cheie, la fel şi uşile exterioare ale camerelor de vane. 6. Controlul în cadrul fiecărui schimb a tuturor armăturilor montate în instalaţii, din punct de vedere funcţional şi a stării în care se află (vanele de incendiu şi de golire – complet închise). Se verifică de asemenea funcţionarea corectă a vanelor de pe conductele de admisie a apei pentru a preveni pierderile de apă prin conducta de preaplin, în cazul blocării vanei. În cazul în care armăturile nu funcţionează corespunzător personalul de întreţinere al staţiei acţionează imediat pentru remediere. REZERVOARE

18


7. Controlul săptămânal al izolaţiilor hidrofuge şi termice , îndeosebi în cazul castelelor, al conductelor care nu sunt amplasate în spaţii de protecţie şi al umpluturilor de pământ realizate peste cuvele rezervoarelor subterane. 8. Controlul zilnic al reţelei subterane exterioare de distribuţie a apei din incintă şi, unde este cazul, a canalului de golire a rezervoarelor prin parcurgerea traseului de la rezervoare până la punctul de descărcare, verificându-se în fiecare cămin până la emisar, starea tehnică, eventuale înfundări, starea gărzii hidraulice de pe conducta de golire, etc. 9. Controlul zilnic al instalaţiilor electrice de iluminat şi de forţă 10. Menţinerea curăţeniei pe tot teritoriul ocupat de rezervoare, în camera vanelor, pe drumurile de acces, eliminându-se orice sursă de impurificare de pe suprafaţa zonei de protecţie. 11. Controlul zilnic al integrităţii împrejmuirii terenului afectat rezervoarelor (staţiei) şi a sistemelor de semnalizare-alarmare existente în incintă (în cadrul serviciului de rond). 12. Consemnarea în ROT a datelor privind funcţionarea rezervoarelor cât şi a situaţiei în care se află rezervoarele în momentul predării-primirii schimbului din punct de vedere al volumului de apă înmagazinat (nivel de apă în rezervoare – se înregistrează din oră în oră), situaţia vanelor, manevrele efectuate sau de efectuat. 13. În timpul iernii, menţinerea accesului la toate punctele de exploatare necesare (camera vanelor, guri de apă, căminele canalului de descărcare, etc.) prin îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de pe căile de acces şi asigurarea integrităţii eventualelor protecţii termice ale unor conducte, iluminatul suplimentar al anumitor puncte. 14. Sunt efectuate purjari o dată pe lună conform programului de purjari sau de câte ori este nevoie, acestea fiind consemnate in Registrul operativ de tura de catre șeful de tură. Purjarea la rezervor se execută în timpul funcţionării acestuia și constă în: se deschide golirea rezervorului și se evacuează apă timp de 20 minute care antrenează cu ea o parte din reziduuri 3.2. IN CONDITII ANORMALE În cazul scoaterii temporare din funcţiune a unui rezervor pentru spălare -dezinfecţie în cadrul Programului de spălare şi dezinfecţie a decantoarelor şi rezervoarelor sunt efectuate următoarele operaţii: Scoaterea din funcţiune a rezervorului: REZERVOARE

19


- se închide vana de admisie a apei în rezervor - se lasă deschisă vana de plecare până la golirea parţială sau completă, după caz - se închide vana de plecare a apei din rezervor - se deschide vana de golire până la golirea completă a rezervorului Spălarea și dezinfecţia rezervorului: - Spălarea interioară a pereţilor, a stâlpilor şi a radierului se va face cu jet de apă prin furtune montate la prizele de apă din interiorul cuvei sau la gurile de apă din exterior, folosindu-se mături şi perii cu coadă lungă. În timpul operaţiunilor de curăţire şi spălare se vor utiliza lămpi portative pentru a se putea verifica calitatea lucrului efectuat iar personalul de întreţinere va fi echipat cu salopete şi cizme de cauciuc, luându-se măsuri de prevenire a accidentelor (se va lucra numai în echipe de 2 -3 oameni, rezervorul va fi bine aerisit înainte de intrarea echipelor). - Dezinfecţia constă în: umplerea cuvei până la nivelul preaplinului cu o soluţie dezinfectantă preparată de regulă cu clor sau o substanţă clorigenă (clorură de var, cloramină) având o concentraţie de 20 -25 mg clor activ/litru şi menţinerea acestei soluţii timp de 24 ore în cuvă. După acest interval de timp se procedează la evacuarea soluţiei şi spălarea din nou cu apă potabilă. Repunerea în funcţiune a rezervorului: - se închide vana de golire a rezervorului - se deschide vana de admisie a apei în rezervor - se deschide vana de plecare a apei din rezervor În cazul scoaterii temporare din funcţiune a unui rezervor pentru revizii -reparaţii în cadrul Programului de mentenanţă a mijloacelor fixe sunt efectuate următoarele operaţii: - se face golirea rezervorului urmând pașii precizaţi anterior, numai dacă este necesar, și se intervine pentru remedierea defecţiunilor - se efectuează revizii-reparaţii fără golirea rezervorului dacă acest lucru este posibil Dacă pentru efectuarea reviziilor-reparaţiilor este necesară golirea rezervor ului, atunci acestea vor fi programate, pe cât posibil, în aceeași perioadă cu spălarea -dezinfecţia pentru a reduce pierderile cauzate de nefuncţionarea rezervorului și consumul de apă de spălare. 3.3. ÎN CONDITII DE URGENTA (AVARII)

REZERVOARE

20


În cazul avarierii unor instalaţii auxiliare care duc la scoaterea din funcţiune a unui rezervor (defecţiuni pompe, conducte, întreruperea curentului electric, etc) sunt efectuate următoarele operaţii: - se face golirea rezervorului, numai dacă este necesar (urmând pașii de la punctul B) - se intervine imediat pentru remedierea defecţiunii - se repune în funcţiune rezervorul (urmând pașii de la punctul B) În cazul scoaterii de urgenţă din funcţiune a unui rezervor din cauza constatării unor fenomene periculoase (tasări, alunecări de teren, cutremure, etc.) care ar periclita în mod iminent stabilitatea sau integritatea rezervorului sunt efectuate următoarele operaţii: - se face golirea rezervorului (urmând pașii de la punctul B) - se iau toate măsurile pentru prevenirea accidentelor și limitarea consecinţel or în cazul producerii unei situaţii de urgenţă de către personalul de operare/personalul cu atribuţii în situaţii de urgenţă - se repune în funcţiune rezervorul (urmând pașii de la punctul B) numai după declararea încetării situaţiei de urgenţă de către factorii de decizie implicaţi și remedierea tuturor eventualelor defecţiuni apărute (numai dacă funcţionarea rezervorului s -ar face în deplină siguranţă și la parametrii corespunzători) Întreţinerea rezervoarelor Toate operaţiile de întreţinere executate în cadrul staţiei trebuie să nu afecteze capacitatea de funcţionare a staţiei iar dacă acest lucru nu este posibil debitul staţiei nu trebuie să scadă sub 25% di n capacitatea totală. Din acest motiv operaţiunile de întreţinere se programează în perioade ale anului/săptămânii/zilei în care cerinţa de apă este minimă. Întreţinerea rezervoarelor şi a instalaţiilor auxiliare se realizează cu scopul de: - a menţine sau a restabili capacitatea maximă a acestora de stocare a apei tratate şi menţinerea acesteia la parametrii de calitate impuşi - a preveni incidentele şi accidentele ce pot apărea din cauza stării tehnice necorespunzătoare a acestora în timpul exploatării - a preveni fenomenele care ar putea influenţa stabilitatea construcţiilor şi instalaţiilor Întreţinerea rezervoarelor şi a instalaţiilor auxiliare se realizează prin: - inspecţia preventivă (în cadrul Serviciului de rond) - lucrări de revizii şi reparaţii stabilite anual în cadrul Programului de mentenanţă a mijloacelor fixe - spălare si dezinfectie prin Programul de spalare si dezinfectie a decantoarelor si rezervoarelor REZERVOARE

21


- pregătirea pentru sezonul rece prin Programul de lucrari pentru pregatirea s ezonului rece După efectuarea oricăror lucrări de revizie şi reparaţie la rezervoare care necesită golirea se va face spălarea și dezinfecţia acestora. Toate operaţiunile executate în cadrul programelor de întreţinere a decantoarelor şi rezervoarelor vor fi consemnate in Registrul operativ de tura de catre şeful turei de exploatare/întreţinere care va întocmi şi situaţia de lucrări corespunzătoare. Revizia rezervoarelor se execută la intervale stabilite prin Programul de mentenanţă a mijloacelor fix e, de către personalul de întreţinere al staţiei şi cuprinde următoarele operaţii: - Se verifică şi se repară rezervoarele din punct de vedere al rezistenţei şi etanşeităţii construcţiei: - Se face curăţirea cuvelor de înmagazinare prin golirea completă de apă a acestora, evacuarea eventualelor depuneri de pe fundul cuvei şi spălarea cu apă curată a întregii suprafeţe a radierului, a pereţilor interiori şi a stâlpilor (atunci când se face revizia odată cu spălarea -dezinfecţia rezervorului) - În cazul în care se constată unele defecţiuni la partea de construcţie (tencuieli căzute, fisuri, etc.) sau la instalaţii (conducte de admisie sau de ieşire, sorburi, preaplin, etc.) se vor efectua toate remedierile necesare. Se face revizuirea tuturor construcţiilor şi a părţilor de construcţii, cu remedierea defecţiunilor depistate (betoane sparte, tencuieli căzute sau degradate, hidroizolaţie plafon, scări rupte sau căzute). Se revizuiesc mai întâi radierul, pereţii şi planşeul cuvelor şi ai camerelor de vane, apoi galeriile şi tunelele conductelor din exteriorul rezervorului, căminele, trotuarele şi căile de acces din incintă, uşile şi ferestrele, împrejmuirea zonei de protecţie, infrastructura, scările de acces pe taluze, balustradele, rebordurile din jurul gurilor de acces în cuve, etc. - După terminarea reparaţiilor se face spălarea-dezinfecţia și se repune în funcţiune rezervorul - Se verifică instalaţiile auxiliare (armături, conducte, pompe): - Se verifică starea pieselor componente ale instalaţiilor și se face î nlocuirea celor defecte sau uzate (rulmeţi, șuruburi, garnituri) Se face revizuirea tuturor instalaţiilor hidraulice până la limita incintei rezervoarelor cu remedierea defecţiunilor depistate - Se face revizuirea şi refacerea, unde este cazul, a izolaţiilor termice şi hidrofuge, a ventilaţiilor, precum şi a instalaţiilor electrice de iluminat şi eventual de forţă - Se face revizuirea tuturor celorlalte instalaţii (de încălzire, de injectare a clorului în apă, de semnalizare ) REZERVOARE

22


- Se face revizuirea şi reetalonarea aparatelor de măsură şi control - Se face completarea umpluturilor de pământ de deasupra cuvelor, cu taluzarea corespunzătoare şi nivelarea oricăror tasări din interiorul zonei de protecţie sanitară - Se face vopsirea tuturor părţilor metalice (parapete, capace, armături, tâmplărie metalică, etc.) şi a tâmplăriei de lemn - Se face zugrăvirea pereţilor interiori şi exteriori şi a camerei vanelor, a căminelor de ventilaţie, etc. În cadrul Reviziilor tehnice – RT se execută: verificarea, curăţarea, ungerea pieselor, subansamblelor și înlocuirea pieselor uzate/defecte, eliminarea unor defecţiuni ce impun lucrări de mică amploare cu scopul de a: - constata starea tehnică a utilajului - menţine starea tehnică corespunzătoare a utilajului / instalaţiei - preveni și elimina defecţiuni ale părţilor cu grad de fiabilitate redus (șuruburi, garnituri, rulmenţi) - curăţa suprafeţele de schimb de căldură - verifica fluidele din ansamblul de ungere și înlocuirea acestora, dacă este necesar - verif ica elementele de siguranţă / protecţie Reparaţiile la rezervoare se execută la intervale stabilite prin Programul de mentenanţă a mijloacelor fixe, de către personalul de întreţinere al staţiei. În cadrul Reparaţiilor curente - RC se execută: remedierea defecţiunilor apărute în perioada exploatării și cele constatate în timpul reviziilor și care nu au putut fi executate, ce impun lucrări de mare amploare, cu scopul de a readuce utilajele/instalaţiile cât mai aproape caracteristicile tehnice, c onstructive și funcţionale iniţiale. Reparaţiile curente se pot executa fără demontarea ansamblurilor/ subansamblurilor sau cu demontarea acestora. Cu ocazia reparaţiilor curente se pot efectua și lucrări de modernizare și de îmbunătăţire a părţilor componente a utilajelor/ instalaţiilor. Spălarea şi dezinfecţia rezervoarelor se execută semestrial, conform Programului de spalare si dezinfectie a decantoarelor si rezervoarelor, de către personalul de exploatare a rezervoarelor. Pregătirea pentru sezonul rece se execută în perioada octombrie-noiembrie, conform Programului de lucrari pentru pregatirea sezonului rece, de către personalul de întreţinere şi cuprinde următoarele operaţii: - înlocuirea geamurilor sparte, etanșarea (schimbarea) ușilor din spaţiile de lucru REZERVOARE

23


- verificarea funcţionării corecte a instalaţiilor de încălzire din dotarea spaţiilor de lucru și remedierea eventualelor defecţiuni, dotarea a noi spaţii de lucru cu aparate/instalaţii de încălzit - verif icarea și remedierea hidroizolaţiei și a termoizolaţiei pentru conductele exterioare - executarea izolaţiei termice pentru clădiri, acolo unde este necesar, și a altor îmbunătăţiri necesare pentru creșterea protecţiei la frig și umezeală (vopsiri, reparaţii acoperiș, hidroizolaţii clădiri) - în cadrul pregătirii pentru sezonul rece se execută o revizie amănunţită a tuturor instalaţiilor/ utilajelor care pot fi afectate de îngheţ (conducte, pompe, vane, camere/cămine de vane, instalaţie electrică, electromotoare, etc.) și se iau măsuri pentru prevenirea apariţiei defecţiunilor/avariilor (înlocuire piese/subansamble defecte sau uzate) - după efectuarea tuturor reparaţiilor, înainte de intrarea în sezonul rece, se face spălarea și dezinfecţia tuturor rezervoarelor conform Programului de spalare si dezinfectie a decantoarelor si rezervoarelor

REZERVOARE

24


BIBLIOGRAFIE

1. Proiectul de reglementare tehnică "Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor. Indicativ NP 133 –2011”

,

2. INSTRUCTIUNE TEHNICA INTERNA pentru exploatarea şi întreţinerea REZERVOARELOR

REZERVOARE

25

REZERVOARE

Recommend Documents