REVISTA CONGRESULUI NAŢIONAL CERCETĂRI ŞI EFECTE FOLOSIND MODULATORII BIO-FITO-DINAMICI ANCU DINCĂ

NR. 2 / 2012

REVISTA

CONGRESULUI NAŢIONAL

CERCETĂRI ŞI EFECTE FOLOSIND MODULATORII BIO-FITO-DINAMICI ANCU DINCĂ

HARMONI KA

AL

CENTRULUI DE STUDII ŞI CERCETĂRI BIOSINERGETICE DINCĂ ANCU BUCUREŞTI EDITURA TIPOALEX 2012

1

REVISTA CONGRESULUI NAŢIONAL CERCETĂRI ŞI EFECTE FOLOSIND MODULATORII BIO-FITO-DINAMICI ANCU DINCĂ AL CENTRULUI DE STUDII ŞI CERCETĂRI BIOSINERGETICE DINCĂ ANCU BUCUREŞTI NR. 2 / 2012 Editura Tipoalex, 2012 Alexandria

ISSN 2247-7031 ISSN-L 2247-7031 Copyright © 2012 by Ancu Dincă Reproducerea sau transmiterea, totală, parţială sau fragmentară, sub formă tipărită sau electronică ori altă formă, prin orice mijloace cunoscute sau viitoare, sunt permise numai cu acordul scris al editorului. Responsabilitatea asupra conţinutului articolelor publicate aparţine în întregime autorilor. Publicarea rezultatelor cercetărilor nu reprezintă o recomandare sau acceptare a produselor în cauză.

Tehnoredactare: Oana Toma

2

EURIGRAMA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ Dincă A. Centrul de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu Str. Mănăstirea Putna, nr. 17, sector 1, Bucureşti 0788.234.425; 021.222.33.34; 031.105.26.80; www.viatasienergie.ro; [email protected] Cuvinte cheie: eurigramă, invenţie, bio-fito-modulatori, Ancu Dincă Rezumat: La baza fiecărei performanţe se găseşte „inteligenţa valorificată temeinic” (Mircescu M.). viziunea divergentă a jucat un rol esenţial în procesul creator al bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă şi a condus la eliminarea şabloanelor şi a stereotipurilor de gândire. Prin amplificarea energiilor creatoare se generează o stare continuă de concentrare, activă până la definitivarea creaţiei. Lucrarea îşi propune prezentarea paşilor importanţi, a căutărilor făcute de Ancu Dincă pentru a ajunge la bio-fito-modulatori şi la cercetările concentrate să dezvăluie efectele acestora.

Procesul de creaţie este un fenomen complex ce presupune antrenarea tuturor mecanismelor psihologice ale creatorului şi toate resursele dobândite prin experienţă. Eurigrama 1 în cazul bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă este constituită dintr-o succesiune de demersuri creative bazate pe triada: căutare-aflare-aplicare. Germenele invenţiei s-a născut ca o expresie a unei întrebări născută din inocenţa copilului Ancu Dincă: „Când aveam şapte ani, în satul meu mureau oameni de cancer, dar numai în anumite case. Atunci mi-am întrebat mama dacă, în viitor, şi familia noastră va avea de suferit de pe urma acestei maladii. Mama m-a convins că noi nu vom păţi aşa ceva, întrucât nimeni din neamul nostru nu a suferit din cauza cancerului. Când, în perioada industrializării urbane oamenii au început să se mute din sat, o parte din membrii familiilor care avuseseră cazuri mortale de cancer au plecat la oraş, iar o parte au rămas în sat. După câţiva ani, cei care au rămas în sat au murit de cancer, iar cei care au plecat la oraş nu s-au mai îmbolnăvit de această boală. Atunci mi-am pus întrebarea:Nu cumva locul pe care este amplasată casa este de vină? În acel moment, ideea de a găsi un antidot pentru a rezolva această problemă s-a născut în mintea mea.” În acest context, inocenţa, neafectată de dogmatism, i-a permis lui Ancu Dincă formularea corelaţiei: locul casei (cauză) – boală (efect). Găsirea unei soluţii pentru eliminarea cauzei cancerului a devenit pentru copilul Ancu Dincă din Lisa, Teleorman, o problemă ce trebuia rezolvată. Refuzând postura contemplativă, beneficiind de o intuiţie nativă, Ancu Dincă a (re)descoperit adevăruri pe care ştiinţa le-a confirmat şi care au constituit răspunsuri la problemele fundamentale ale vieţii încă din antichitate.

1

Eurigrama – dicţionarul explicativ al limbii române nu oferă o definiţie a acestui termen; însă cuvântul este folosit în procesele de stimulare a creativităţii în pedagogie şi psihologie; propunem ca definiţii: harta gândirii pentru a descoperi ceva; arta de a combina diferite procese euristice în vederea creării de lucruri noi

3

„În timpul facultăţii, în cadrul cursurilor de fizică a Pământului, am aflat despre existenţa anumitor radiaţii pe care le produce scoarţa terestră (radiaţiile Hartmann). Am căutat să găsesc o modalitate de a neutraliza aceste câmpuri nocive. Din studiile şi cercetările făcute, axându-mă pe cunoştinţele civilizaţiei mondiale (China, Egipt, India, America de Sud, Dacia etc.) şi aflând că există anumite plante care au proprietatea de a neutraliza aceste câmpuri nocive, am căutat dacă şi pe teritoriul României există astfel de plante. Le-am descoperit, le-am aplicat şi am obţinut primele rezultate.” Destinul creator al lui Ancu Dincă a fost acela care l-a îndreptat „inconştient” către singura disciplină care îi putea oferi răspunsuri la problema care a pulsat în subconştientul său până la maturitate: fizica. Realizarea unei invenţii de referinţă – aşa cum este cazul bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă – presupune un orizont de informare interdisciplinar larg şi întins pe perioade lungi de timp. „Între timp, au apărut telefoanele mobile. Procurându-mi şi eu unul am constatat după câteva luni de utilizare că are un efect negativ asupra mea, producându-mi un anumit disconfort prin stări de nelinişte, ameţeli şi chiar dureri de cap. Discutând cu alte cunoştinţe, care la rândul lor aveau telefoane mobile, am aflat că o mare parte dintre aceştia prezentau aceleaşi simptome ca şi mine, apărute tot după procurarea telefonului mobil. O astfel de situaţie mi-a sugerat întrebarea dacă nu cumva câmpul generat de telefonul mobil este asemănător câmpului teluric. În urma experimentelor realizate, am constatat că cele două câmpuri au într-adevăr aceeaşi natură. În consecinţă, am miniaturizat bio-fito-modulatorul pentru neutralizarea câmpului teluric, introducând o altă schemă de combinaţie a plantelor. Surpriza a fost deosebită şi destul de rapidă: numai în câteva săptămâni persoanele cu care am realizat experimentele şi-au revenit la starea normală şi, surprinzător, unele dintre ele şi-au îmbunătăţit sau şi-au ameliorat/rezolvat anumite afecţiuni pe care le aveau. În continuare, de la bio-fito-modulatorul pentru telefonul mobil nu a fost de făcut decât un singur pas pentru a găsi schema pentru bio-fito-modulatorul care neutralizează radiaţiile emise de calculatoare, televizoare, cuptoare cu microunde etc.” Clarificările conceptuale, descoperirea schemelor prin care invenţia s-a aplicat diferitelor situaţii s-au dovedit a fi momentele tranzitorii către forma finală a invenţiei. Ca în cazul oricărui proces creator, acesta poate fi accelerat ori încetinit, stimulat sau inhibat, iar inventatorul poate fi influenţat de acceptările sau respingerile semenilor. „Nu pot spune că în timpul cercetărilor şi realizării acestor bio-fito-modulatori am fost pus vreodată în impas. Lucrurile au mers cât se poate de bine. Singurul lucru de care m-am lovit şi mă lovesc încă este atitudinea obtuză a unor oameni de ştiinţă, în special medici, cu care am venit adesea în contact. De cele mai multe ori, chiar în momentul demonstrării efectelor produse de realizările mele, aceştia refuzau să discute sau/şi să colaboreze pentru confirmarea sau infirmarea a ceea ce pot face aceşti bio-fito-modulatori. Desigur, sunt şi destule personalităţi care, colaborând şi experimentând, au ajuns să cercetez şi să aplice aceste realizări cu rezultate deosebite.” Însă atitudinea a trei oameni de ştiinţă cu privire la invenţia lui Ancu Dincă trebuie consemnată. „Noi trăim în era în care vorbim despre drepturile omului. Medicina este una dintre instanţele care se adresează exact acestui segment. I-aş da domnului Ancu Dincă un sfat: toate lucrurile care încep cu mult zgomot sfârşesc în neant. Toate lucrurile care încep modest, dar care treptat în demonstraţia lor se impun şi rămân. Eu cred că acesta este lucrul cel mai util pe care domnul Dincă ar trebui să îl facă. El mi-a dat câteva dispozitive, 4

la rândul meu le-am dat câtorva colegi, le-am utilizat la pacienţi, dar – raportându-mă rezultatelor pe care mi le-a sugerat – în acest moment nu pot să spun nici că sunt „pentru”, nici că sunt „contra”. Ceea ce el ne-a prezentat pare a fi o cale către convingere. Să sperăm că el va avea succes cu aceste dispozitive, având în vedere un lucru şi anume: motivaţia sa este perfectă... În consecinţă, îi urăm domnului Dincă să aibă succes”. (prof. univ. dr. Dumitru Constantin). „Domnul Ancu Dincă este în curs de realizare a unor teste clinice controlate riguroase, aşa cum nici măcar pentru medicamente nu fac. Deci, el a acceptat sugestia noastră şi şi-a ameliorat prezentarea invenţiei, fapt pentru care îl felicităm... Convingerea mea, fără a face polemică sau a-l lăuda, este aceea că tehnicile electronostatice pe care lea prezentat au o dezvoltare extraordinară pentru domeniul acupuncturii şi al medicinei complementare, în general... Această spectroscopie de absorbţie pe care imaginile Kirlian sau ale profesorului Ioan Florin Dumitrescu, pe care ni le-a prezentat, poate aduce o considerabilă bază ştiinţifică atât pentru afirmarea sa, cât şi pentru domeniul acupuncturii în general...” (dr. Corneliu Moldovan). „Invenţia fizicianului Ancu Dincă reprezintă, din punctul de vedere al soluţiei tehnico-ştiinţifice, o viziune interdisciplinară a cărei fundament se află doar parţial în literatura de specialitate. Ca urmare, în plan teoretic şi practic, invenţia reprezintă o reală provocare pentru toţi cei care au preocupări vizând studiul şi cercetarea fenomenelor de graniţă, între care şi acela al comportamentului straniu al sistemelor biotice şi abiotice. Cel de-al treilea mileniu, în care omenirea a pus piciorul cu inocenţă, se caracterizează prin puternica înfruntare dintre cunoaştere şi necunoaştere, dintre divin şi satanic. Iată de ce invenţia fizicianului Ancu Dincă poate fi considerată – prin valorificarea sa pentru rezolvarea unor afecţiuni grave – o invenţie de pionierat, o creaţie realizată sub semnul influenţei divine.” (conf. univ. dr. Gabriel I. Năstase). Dincolo de disputele pe care le generează invenţia sa în rândul specialiştilor din diferite domenii de activitate, Ancu Dincă a fost răsplătit cu distincţii, diplome şi medalii la diferite saloane, şi expoziţii naţionale şi internaţionale: 2001 – Bruxelles – Eureka – medalie de argint; 2002 – Geneva – Salonul Internaţional de Inventică – medalia de aur; 2003 – Bruxelles – Eureka – Diploma de Cavaler a Guvernului Belgiei ca recunoaştere a meritelor în revoluţionarea medicinii moderne; 2004 – Geneva – Salonul Internaţional de Inventică – medalia de argint; 2004 – Moscova - Salonul Internaţional de Invenţii şi Investiţii – medalii de aur şi argint; 2004 – Budapesta – Genius-Europe – diploma şi cupa de cristal Okocentrum; 2004 – Sevastopol – Congresul de Valeologie şi Enovaleologie – diploma şi premiul de excelenţă pentru „o nouă tehnologie”; 2005 – Irkutsk – Salonul Internaţional de Inventică – premiul pentru întreaga activitate; 2005 – Sevastopol – Salonul Internaţional de Invenţii „Timpuri Noi” – medalii de aur şi argint; 2005 - Bruxelles – Eureka – Diploma de Ofiţer a Guvernului Belgiei ca recunoaştere a meritelor în revoluţionarea medicinii moderne; 2006 – Albuquerque – ESMO – susţine o lucrare ştiinţifică privind impactul nociv al liniilor de transport de energie electrica asupra lucrătorilor şi oferind ca soluţie neconvenţională bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă (cercetări şi observaţii); colaboratori: Transelectrica şi SC TEHNOROB SRL; 2007 – Glasgow – Congresul Internaţional de Imunologie – susţine o lucrare referitoare la modificările apărute la nivelul interleukinei şi celulelor T ca urmare a acţiunii bio-fitomodulatorilor de tip Ancu Dincă; coordonatori: Facultatea de Medicină Bucureşti, Institutul Victor Babeş Bucureşti; 2011 – Providence – ESMO 2011 – susţine o nouă lucrare privind impactul nociv al liniilor de transport de energie electrica asupra lucrătorilor şi efectele biofito-modulatorilor de tip Ancu Dincă (cercetări şi observaţii); colaboratori: Transelectrica şi SC TEHNOROB SRL; 2011 – Salta – CACIER 2011 - susţine o nouă lucrare privind 5

impactul nociv al liniilor de transport de energie electrica asupra lucrătorilor şi efectele biofito-modulatorilor de tip Ancu Dincă; (cercetări şi observaţii); colaboratori: Transelectrica şi SC TEHNOROB SRL; în 2011 – Bucureşti – Fundaţia pentru Tineret Teleorman – Oscarul Românesc pentru Excelenţă. BIBLIOGRAFIE Mircescu M., Educaţia pentru performanţă, Bucureşti, Editura Discipol, 1999 Moraru I., Ştiinţa şi filosofia creaţiei, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1995 Popescu Gabriela, Psihologia creativităţii, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2007 www.etwinning.net http://www.adam-europe.eu/prj/6093/prj/BOOK-RUMENO-LOW.pdf

6

OBSERVAŢII PRIVIND EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ASUPRA MIGRENELOR REZISTENTE LA TRATAMENTUL ALOPAT LA PERSOANELE ALERGICE dr. Teodora-Cristina Druţu SC PLUS MED SRL, Bacău, str. Cornişa Bistriţei 38A, [email protected] Cuvinte cheie: migrenă, tulburări de vedere, greaţă, anxietate, alergie, bio-fito-modulatori Rezumat: Migrenele sunt foarte greu de diagnosticat şi tratat datorită componentei ereditare, dar şi al factorilor de mediu care afectează organismul uman, al efectelor nefaste şi prelungite al stresului cotidian (oboseală, somn insuficient sau excesiv ş.a.), a alimentaţiei necorespunzătoare calitativ sau cantitativ, a traumelor fizice sau psihoemoţionale ori al tulburărilor hormonale. Definită în general ca o durere de cap, migrena însumează un complex de simptome semnalate de pacienţi ca extrem de supărătoare, persistente, repetitive şi cuantificate de către medic în urma anamnezei detaliate şi riguroase şi confirmate (eventual prin excluderea altor patologii) prin metode paraclinice. Utilizarea bio-fito-modulatorilor tip Ancu Dincă în tratamentul migrenelor alături de alte terapii complementare (homeopatie, fitoterapie, acupunctura, kinetoterapie, reflexoterapie etc.) s-a dovedit a fi un remediu important, apreciat în special de pacienţii care prezentau migrene vechi, trenante, deosebit de supărătoare şi cu posibilităţi reduse de ameliorare datorită intoleranţelor la medicaţia de sinteză utilizată în mod obişnuit.

INTRODUCERE Migrena reprezintă una dintre cele mai frecvente patologii dureroase, extrem de invalidantă şi foarte greu de tratat. Statisticile arată că migrena poate apărea la oricine, indiferent de categoria socială, afectând aproximativ o persoană din zece. Migrena are o componentă ereditară (şase din zece pacienţi au o rudă apropiată care suferă de această boală), însă majoritatea cazurilor de migrenă sunt declanşate de factori de mediu sau chiar de un complex de factori: stresul, oboseala, efortul prelungit, somnul excesiv sau prea puţin, altitudinea, hipoglicemia (absenţa unor mese sau mese insuficiente), diverse alimente (ciocolată, brânză, cafea), tutunul, alcoolul, lumina prea puternică, zgomotele intense, perturbările hormonale (menstruaţie, sarcină, pilule anticoncepţionale, menopauză), probleme mecanice (bruxismul, încleştarea dinţilor) şi stomatologice. Cu toate acestea, pentru fiecare pacient migrena este unică, la fel ca amprentele digitale. O migrenă e mult mai mult decât o simplă durere de cap. De fapt se poate ca migrena să nu fie însoţită deloc de dureri de cap, chiar dacă Dicţionarul Oxford denumeşte migrena ca „o durere de cap extrem de violentă, periodică, adesea însoţită de greaţă şi tulburări de vedere”. Unele persoane au tulburări de vedere înaintea crizei. Acestea sunt cunoscute ca „aure” şi apar sub forma unor halouri luminoase în jurul obiectelor. Alteori poate interveni o pierdere parţială sau chiar totală a vederii, ori chiar dispariţia unei jumătăţi a câmpului vizual. Unele persoane pot prezenta doar aceste aure fără a avea dureri de cap sau greţuri. Însă majoritatea pacienţilor au o hipersensibilitate la lumină şi zgomote în timpul migrenei. Se pare că migrena afectează mai frecvent femeile decât bărbaţii. Doar 30% din cei suferinzi sunt bărbaţi, deşi uneori aceştia refuză să admită că suferă de migrenă. 7

Ultimele cercetări arată că persoanele care au avut experienţe extrasenzoriale sunt de două ori mai predispuse spre migrenă decât ceilalţi. În aceste situaţii, oamenii au senzaţia că îşi părăsesc corpul fizic pentru o scurtă perioadă de timp. Aceasta confirmă teoria potrivit căreia migrena este cauzată de un fel de scurtcircuit în creier. Undele cerebrale pot fi măsurate şi există o asemănare între ceea ce se întâmplă în timpul vizualizării aurei cauzate de migrenă şi în timpul crizelor de epilepsie. O imagine neregulată a undelor cerebrale poate fi identificată la persoanele ce suferă de migrene, chiar şi în perioada dintre crize. MATERIALE ŞI METODĂ Am luat în studiu şapte pacienţi, cinci femei şi doi bărbaţi, care prezentau, de peste 4 ani, migrene cumplite. Pe grupe de vârstă, cei doi bărbaţi au vârste între 25-30 ani şi amândoi aveau în istoric crize periodice declanşate de alimente indigeste sau pe fondul unui foarte mic „abuz” alimentar (deşi erau foarte atenţi şi evitau tot ce ştiau că le poate declanşa o criză de migrenă). Doamnele, toate de vârstă medie, cuprinsă între 35-48 de ani, s-au încadrat în diverse tipologii: la două dintre ele crizele s-au declanşat după menopauză, indusă chirurgical pentru diverse afecţiuni ginecologice, la alte două pe fondul unor disfuncţii ale veziculei biliare. Ultima dintre doamne prezenta un fel de „nevralgie migrenoasă” declanşând crize la cei mai uşori stimuli sonori, trepidaţii, mirosuri plăcute sau neplăcute. Cum era de aşteptat, toţi cei 7 pacienţi, care au acuzat dureri migrenoase cu tot ansamblul de simptome însoţitoare în ultimii 2 ani, erau „eşecuri” ale medicinii alopate, desigur superinvestigaţi şi trataţi, dar cu reacţii secundare şi intoleranţe la medicaţia simptomatică. O pacientă se ştie alergică la 36 de medicamente alopate, iar restul pacienţilor au declanşat reacţii alergice la antialgice, antiinflamatorii nesteroidiene şi la anestezicele uzuale. Simptome digestive precum greaţa matinală cu inapetenţă totală în timpul migrenei şi o zi sau mai multe după criză au fost menţionate de toţi cei şapte pacienţi. Anxietatea marcată cu teama că nu se vor mai recupera a fost de asemenea prezentă la patru pacienţi - doi bărbaţi şi două femei. Diagnosticele cu care s-au prezentat au fost susţinute de simptomatologia clinică, de examenul medical complet, investigaţiile paraclinice (radiografii, RMN, computer tomograf, EEG, analize de sânge, dozări hormonale). În urma diagnosticului prin electropunctură folosind aparatul PERESVET am identificat dezechilibrele şi biocompatibilităţile pacienţilor cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă. Au fost folosiţi între doi şi şapte bio-fito-modulatori amplasaţi după schemele de referinţă şi în funcţie de complexitatea problemelor prezentate de pacienţi. De asemenea s-au confirmat agravările energetice induse de medicamentele alopate şi de alimentele care declanşau şi întreţineau crizele de migrenă, dar şi ameliorările pe care le-au determinat biofito-modulatorii plasaţi pe diverse regiuni ale corpului. Pentru că problemele lor de sănătate erau multiple, dar motivul principal pentru care au solicitat terapie alternativă a fost reprezentat de aceste migrene vechi, trenante, deosebit de supărătoare pentru pacient, dar şi neplăcute pentru anturajul de acasă sau de la locul de muncă, am propus asocierea unor formule de preparate fitoterapice cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă.

8

REZULTATE ŞI DISCUŢII Pacienţii au fost studiaţi pe o perioadă de 2 ani cu controale la fiecare 6 luni. S-a constatat o ameliorare semnificativă a simptomatologiei, cu reducerea frecvenţei şi a intensităţii crizelor migrenoase şi în acelaşi timp, o ameliorare a simptomatologiei de acompaniere a durerilor. Cefalee

Tulburări vedere

Greaţă

Alte simptome

Consultaţie iniţială

7 pacienţi

7 pacienţi

6 pacienţi

7 pacienţi

control 6 luni

7 pacienţi

6 pacienţi

6 pacienţi

6 pacienţi

control 12 luni

5 pacienţi

5 pacienţi

3 pacienţi

4 pacienţi

control 18 luni

4 pacienţi

3 pacienţi

2 pacienţi

3 pacienţi

control 24 luni

2 pacienţi

2 pacienţi

2 pacienţi

3 pacienţi

Tabel 1: Evoluţia simptomatologiei pe perioada studiată

Grafic 1: Evoluţia simptomelor în perioada de supraveghere a pacienţilor

9

Cefaleea a avut o evoluţie favorabilă şi ca intensitate, nu doar ca prezenţă a disconfortului. De asemenea tulburările de vedere, greaţă şi inapetenţă, precum şi anxietatea s-au redus considerabil la mai mult de jumătate din pacienţii care au fost studiaţi. Cefalee

Pacient 1 Pacient 2 Pacient 3 Pacient 4 Pacient 5 Pacient 6 Pacient 7 2 DIEE 5 DIEE 7 DIEE 4 DIEE 7 DIEE 3 DIEE 3 DIEE

Consultaţie iniţială

+++

+++

++

++

+++

+++

+++

Control 6 luni

+++

+++

++

+++

+

++

+++

Control 12 luni

+++

++

+

++

+

++

++

Control 18 luni

++

+

-

++

+

++

++

+

-

-

+

-

-

-

Control 24 luni + ++ +++

= lipsa durerilor = dureri de intensitate redusă = dureri de intensitate crescută = dureri foarte mari

Constatăm că pacienţii care au purtat între trei şi şapte bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă au resimţit reducerea cefaleei şi ca intensitate, dar şi într-un timp mult mai scurt faţă de cei cu un număr redus de bio-fito-modulatori. CONCLUZII Aplicarea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă are ca efect ameliorarea semnificativă a cefaleelor din migrenele studiate, dar şi a simptomelor asociate. De remarcat durata mare de studiu a celor şapte pacienţi şi evoluţia gradat favorabilă a celor care au purtat 2-3 bio-fito-modulatori şi starea generală vizibil îmbunătăţită a celor care au avut 4-7 bio-fito-modulatoare. Prin această modalitate de tratament s-a evitat administrarea de medicamente alopate, potenţial sau demonstrate a fi alergizante pentru pacienţii sensibili. BIBLIOGRAFIE Doina Elena & Aliodor Manolea, Energetica subtilă a fiinţei umane, Bucureşti, Editura Aldomar, 1996 Dincă A., Efectul Ancu Dincă pe înţelesul tuturor, Alexandria, Editura Tipoalex, 2005 Apostol M., Dincă A., Forţa a cincea, Râmnicu Vâlcea, Editura Conphys, 2005 Dincă A., Incursiune în necunoscut. Energo-informaţia - viitorul omenirii, Alexandria, Editura Tipoalex, 2006

10

STUDIU ASUPRA EFECTULUI TERAPEUTIC AL MODULATORILOR BIO-FITO-DINAMICI DE TIP ANCU DINCĂ ÎN TRATAMENTUL AFECŢIUNILOR TIROIDIENE, HEPATICE, DEGENERATIVE ŞI AUTOIMUNE ALE APARATULUI LOCOMOTOR dr. Ovidiu Conora Braşov, 0729.129.490, [email protected] Cuvinte cheie: noduli tiroidieni, hepatită cronică virală B şi C, coxartroză, gonartroză, spondiloză cervico-dorso-lombară, poliartrită reumatoidă Rezumat: Acest studiu îşi propune să analizeze efectul terapeutic al modulatorilor bio-fito-dinamici de tip Ancu Dincă în tratamentul afecţiunilor mai sus menţionate, urmărind evoluţia în timp a acestora. Sunt colaborator al prof. Ancu Dincă de 8 ani, timp în care am diagnosticat şi tratat un număr mare de pacienţi cu diverse afecţiuni, printre care şi: tiroidiene, hepatice, degenerative şi autoimune ale aparatului locomotor. Pentru diagnosticare am folosit aparatul Oberon cu care am putut să stabilesc schema completă de tratament cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă prin testarea compatibilităţii. În unele cazuri am recomandat, pe lângă aceste remedii complementare, şi gemoderivate, diverse produse naturiste şi kinetoterapie.

INTRODUCERE Diversele patologii cu etiologii cunoscute şi cu evoluţii de cele mai multe ori rapide au permis realizarea unor cercetări privind implicaţiile şi evoluţia pacienţilor ca urmare a adoptării tratamentelor alopate. Deşi de cele mai multe ori acestea generează reacţii de ameliorare a simptomelor, nu reuşesc să stopeze ori să îndepărteze boala. În acest context, pacienţii care s-au adresat la cabinet au prezentat variate probleme cronice, cu localizare organica ori sistemică. Aplicarea unei terapii complementare concomitent cu păstrarea elementelor alopate a permis urmărirea în timp a unui număr marte de pacienţi cu afecţiuni din cele mai variate. MATERIAL ŞI METODE La studiu au participat 86 de pacienţi diagnosticaţi cu: 9 noduli tiroidieni – 12 pacienţi; 9 hepatită cronică virală B – 5 pacienţi; 9 hepatită cronică virală C – 8 pacienţi; 9 spondiloză cervico-dorso-lombară – 27 pacienţi; 9 gonartroză – 21 pacienţi; 9 coxartroză – 11 pacienţi; 9 poliartrită reumatoidă – 2 pacienţi. Diagnosticarea a fost efectuată cu aparatul de biorezonanţă şi, de asemenea, prin metodele clasice ale medicinii alopate pentru confirmarea diagnosticului: 9 nodulii tiroidieni au fost diagnosticaţi: clinic, ecografic şi prin dozări hormonale; 11

9 afecţiunile hepatice au fost diagnosticate: ecografic şi prin examene de laborator; 9 afecţiunile degenerative ale aparatului locomotor au fost diagnosticate clinic şi radiologic. După diagnosticare s-a determinat compatibilitatea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă cu ajutorul rezonatorului aparatului de biorezonanţă, stabilind schema de tratament pentru fiecare pacient. Analiza de biorezonanţă a fost făcută pentru toate organele şi sistemele fiecărui pacient, pentru că toţi aveau şi alte patologii asociate, acestea din urmă fiind luate în considerare şi tratate. Tratamentul de bază a constat în aplicarea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă pe corpul pacienţilor şi utilizarea bio-fito-modulatorilor de tip DEA pentru energizarea apei şi a alimentelor. Pentru fiecare pacient s-a stabilit o schemă de tratament a afecţiunii principale, completată cu o schemă pentru afecţiunile asociate. Astfel pentru pacienţii cu: 9 noduli tiroidieni am recomandat câte 1 DIEE pe fiecare lob tiroidian sau 1 DIEE pe istm, completat cu schema pentru afecţiunile asociate şi cele 2 DIEE pe baza sternului şi ficat; 9 pacienţilor cu hepatită cronică cu virus B sau C li s-au aplicat de la 1 la 4 DIEE pe ficat, în funcţie de testul de compatibilitate şi s-a completat cu schema pentru afecţiunile asociate, dacă a fost cazul; 9 pacienţilor cu spondiloză cervico-dorso-lombară li s-au aplicat între 1 şi 3 DIEE pe coloana vertebrală plus dispozitivele pentru afecţiunile asociate; 9 pacienţilor cu gonartroză li s-au recomandat între 1 şi 2 DIEE pe fiecare genunchi plus dispozitivele pentru afecţiunile asociate; 9 pacienţilor cu poliartrită reumatoidă le-au fost recomandate între 6 şi 12 DIEE aplicate astfel: 2 – 3 la nivelul coloanei vertebrale, 1 plex solar, 1 ficat, 1 splină, 1 timus, 2 glande suprarenale, 2 la nivelul tălpilor, în funcţie de rezultatul testelor de compatibilitate. Toţi pacienţii au revenit la control la 1 lună, 3 luni, 6 luni pentru a fi evaluaţi. Evaluarea s-a făcut cu aparatul de biorezonanţă Oberon şi cu metodele clasice ale medicinii alopate. REZULTATE ŞI DISCUŢII Dintre pacienţii care au prezentat noduli tiroidieni (12) la începutul studiului, la control au revenit doar 8. Evoluţia a fost favorabilă, observându-se modificări semnificative ale dimensiunilor nodulilor (la începutul tratamentului între 6 şi 23mm, iar după 6 luni dimensiunile s-au redus cu 8 - 14mm, la 2 dintre pacienţi dispărând complet) şi ameliorarea funcţiei glandelor tiroidiene. Dintre pacienţii cu hepatită cronică virală B şi C (iniţial 13) au revenit la control şi reevaluare 9. La toţi s-a observat o îmbunătăţire a stării generale însoţită de ameliorări ale testelor de laborator specifice afecţiunilor (TGO, TGP şi GGT). La pacienţii cu afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor (iniţial 59) au revenit la control 47, toţi înregistrând ameliorări ale stării generale cu diminuarea semnificativă a sindromului dureros şi îmbunătăţirea mobilităţii articulare. În ceea ce priveşte pacienţii cu poliartrită reumatoidă (iniţial 2) au revenit la evaluare amândoi. Evoluţia a fost favorabilă, observându-se o ameliorare a 12

simptomatologiei la ambii pacienţi în trei direcţii: o diminuare a sindromului dureros, o diminuare a tumefacţiilor articulare şi reducerea redorii matinale. CONCLUZII Tratamentul cu ajutorul bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă ameliorează semnificativ starea de sănătate a pacienţilor cu bolile menţionate mai sus. Cu cât afecţiunile sunt mai vechi cu atât durata tratamentului va fi mai lungă (deşi există cazuri şi cu o evoluţie pozitivă într-un timp relativ scurt). Este cert că în afecţiunile acute se obţin cele mai bune rezultate şi un procent mai mare de vindecare. Afecţiunile cronice necesită o durată a terapiei de minim 2 ani. Tratamentul cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă poate fi completat cu tratamentele medicamentoase, naturiste, fizioterapeutice. Această metodă complementară îmbunătăţeşte starea generală a pacientului şi creşte calitatea vieţii. BIBLIOGRAFIE Dincă A., Efectul Ancu Dincă pe înţelesul tuturor, Alexandria, Editura Tipoalex, 2005 Gerber R., Medicina vibraţională, Ploieşti, Editura Elit, 2006

13

POVESTE CU APA ÎN ROL PRINCIPAL Dr. Diana Velea SC DIAMED SRL, Târgovişte, 0748.405.981, [email protected] Pentru ca un organism să fie sănătos ne interesează nu numai cantitatea de alimente ingerate, cât mai ales calitatea lor atât din punct de vedere chimic, cât şi energetic. Ca medic homeopat am observat că pacienţii care folosesc dispozitivul de energizare al apei au o îmbunătăţire mai rapidă a stării de sănătate decât cei care nu folosesc acest mod de energizare a apei şi a alimentelor. Am dorit să văd dacă există o legătură între remediile homeopate şi modul de acţiune al dispozitivului de energizare a apei. Am studiat 276 de cazuri care au necesitat folosirea de DEA şi am luat ca organ de referinţă ficatul. Ficatul este o uzină vie la nivelul căruia se petrec o serie de procese biochimice fără de care organismul uman nu ar putea supravieţui. Din 276 de cazuri, la următoarele remedii homeopate am putut asocia cu succes DEA pentru îmbunătăţirea funcţiei celulelor hepatice: Berberis 31,27%, Taraxacum 13%, Sulfur 11,23%, Lycopodium 9,05%, Nux vomica 8,7%, Antimonium crudum 7,24%, Rhus toxicodendron 5,07%, Tabacum 3,26 %, Fucus veziculosus 2,89%, Ignatia amara 2,17%, China 1,44 %, Conium 1,08%, Carbo vegetabilis 1,08%, Belladonna 0,72%, Argentum 0.72%, Aesculus 0,72%, Chelidonium majus 0,36%. Berberis vulgaris (drăcila) este un remediu homeopatic dat mai ales în colici hepatice cu dureri iradiante, tulburări ale funcţiilor hepato-biliare cu ameţeli şi somnolenţă, în dureri renale mai ales stângi, în lombalgii etc. Bolnavii cu aceste manifestări pot scurta episoadele dureroase sau pot scade frecvenţa lor, folosind pe lângă tratament şi dispozitivul de energizare a apei! Taraxacum officinale (păpădia) este o mică floare galbenă, care aduce lumină şi veselie oriunde este zărită în iarbă. Ca remediu homeopatic, ajută foarte mult pacienţii posomorâţi, fără poftă de mâncare, balonaţi, constipaţi şi cu limba acoperită de o peliculă albă. Folosirea apei energizate cu DEA, ar putea ajuta de asemenea la ameliorarea balonărilor, la deschiderea apetitului alimentar şi la trezirea poftei de viaţă la aceşti pacienţi. Sulfur (sulf) este un remediu policrest cu spectru foarte larg, efect metabolic general şi tropism în special pe tegumente şi mucoase. Pacientul de tip sulfur este un idealist şi un visător, căruia îi place să ducă o viaţă activă, repausul chiar îl agravează, poate avea o poftă de mâncare exagerată (bulimie) sau, dimpotrivă, anorexie, poate avea greaţă puternică şi dureri de cap, senzaţii de arsură şi mâncărime a pielii. Sulfurul poate fi indicat în cazurile de: acnee, furunculoză, eczemă, alergie, psoriasis, abces, fistulă rectală, hemoroizi, herpes, diaree, constipaţie, gastrită, ulcer peptic, hernie hiatală, esofagită de reflux, faringită, bronşită, astm, artrită, lombo-sciatică, prostatită, cardiopatie etc. Starea de sănătate a pacientului poate fi mult îmbunătăţită prin energizarea cu DEA, atât a apei cât şi a alimentelor. Lycopodium (piciorul lupului) - acest remediu ajută organismul să absoarbă şi să metabolizeze nutrienţii, acţionând asupra ficatului, a veziculei biliare şi a tractului digestiv. Lycopodium este folosit de asemenea pentru tratarea pacienţilor care nu au încredere în 14

sine, a copiilor problemă, care pot plânge când lumina este stinsă şi vor să doarmă cu părinţii. Prin îmbunătăţirea energiei celulei hepatice, aceşti pacienţi de asemenea pot fi ajutaţi de DEA. Nux vomica (turta lupului) - este medicamentul omului de afaceri (femeie sau bărbat) surmenat, cu tulburări de caracter, iritabilitate, agresivitate. Insomnie cu trezire la orele 3 ale dimineţii. Pacientul are mare sensibilitate la miros şi lumină puternică. Este un bun remediu pentru tonifierea ficatului leneş, pentru cazurile de constipaţie, crampe. Când suntem obosiţi şi iritaţi de ce să nu bem un pahar cu apă energizată pentru refacerea forţelor? Antimonium Crudum (Trisulfură de antimoniu) este un remediu folosit mai ales în cazul copiilor posomorâţi, care detestă să fie priviţi, atinşi, care nu vorbesc sau nu doresc să li se vorbească şi care se înfurie când li se acordă cea mai mică atenţie. Pacienţii sunt foarte sensibili, anxioşi mai ales noaptea, sunt agravaţi de lumina lunii. Remediul mai este folosit şi pentru tratarea tulburărilor digestive apărute în urma exceselor alimentare, în bulimiile de compensaţie. Antimonium crudum a acţionat foarte bine când am folosit şi DEA în tratarea pacienţilor. Rhus Toxicodendron (Oţetar) este un pacient extrem de iritabil, are tendinţa să-şi reprime sentimentele, este neliniştit şi îngrijorat mai ales în timpul nopţii. Are crampe, rigiditate articulară şi reumatism pe vreme rece. Poate prezenta herpes labial. Simptomele sunt mult mai pronunţate în vreme rece şi umedă, noaptea şi în timp ce se odihneşte. Am recomandat în caz de herpes labial utilizarea de comprese umezite cu apă energizată şi pacienţii au spus că au avut o vindecare mult mai rapidă a pielii! Tabacum (tutun). Pacientul nu prea are ţinere de minte, se simte slăbit şi este în general nemulţumit. Suferă de multe ori de greaţă, are rău de mare. Când avem asemenea simptome, le putem ameliora recomandând pacientului, pe lângă remediu şi apa energizată, iar rezultatele vor fi mai rapide. Fucus veziculosus este o algă marină brună. Este folosită ca un bun remediu pentru tratarea obezităţii, a constipaţiei. La pacienţii supraponderali foarte des am început să recomand apa energizată cu rezultate mulţumitoare. Ignatia Amara (Bob de Ignaţiu) este remediu important împotriva supărărilor, pacientul are un comportament paradoxal, cu trecere de la râs la plâns sau invers, are trac, cu senzaţie de nod în gât, tulburări depresive, astenie intensă după o emoţie. Pacientul Ignatia poate mânca pentru alungarea stresului sau paradoxal poate simţi repulsie pentru mâncare. Poate avea blocaje ale digestiei ulterior unei stări de contrarietate. Pacienţii Ignatia au avut un răspuns destul de bun când am utilizat şi DEA, în sensul că au devenit mult mai repede stabili emoţional. China Rubra (arborele de chinină). Pacientul China este un remediu pentru persoane sensibile cu simţ artistic şi înclinare spre frumos. Suferă de slăbiciune generală în urma unor pierderi abundente de lichid organic sau în urma febrei prelungite. Friguros. Poate avea probleme cu vezica biliară, poate suferi de colită, şi poate fi iritat de cel mai mic zgomot. DEA poate ajuta de asemenea acest tip de pacienţi, le poate îmbunătăţi digestia şi pacienţii se pot recupera mult mai bine după boli în care organismul a avut hemoragii masive. Conium maculatum (cucuta). Pacientul este în general timid, preferă să fie singur. Nu se mai arată dornic de a studia sau a munci, viaţa nu mai prezintă interes pentru el. Este tipicar mai ales în ceea ce priveşte dieta şi sănătatea sa. Pacientul îşi suprimă dorinţa sexuală şi poate avea semne clare de îmbătrânire prematură. Este un remediu care poate fi folosit în paralel cu medicaţia convenţională ca remediu împotriva cancerului, mai ales în 15

cazul tumorilor mamare, dar şi în cazul tumorilor cu altă localizare. Este de asemenea utilizat în tratarea disfuncţiilor sexuale, scleroza multiplă, involuţie cerebrală etc. DEA a acţionat bine şi în cazul pacienţilor care au necesitat remediul Conium. Carbo Vegetabilis (cărbune vegetal) Pacientul nu suportă să stea pe întuneric, acuză pierderi de memorie şi se teme de fantome. Este un remediu important de prim ajutor folosit pentru stările de leşin. Pacienţii au tulburări digestive şi balonare din cauza căreia pacientul îşi simte hainele strânse pe corp. Folosirea apei energizate a dus la mărirea toleranţei digestive, reducând semnificativ tulburările digestive. Belladonna (mătrăguna). Este un remediu utilizat la pacienţii care au rău de avion, dureri de cap, agravaţi de expunerea la soare, zgomot. Pacientul poate avea febră mare cu apariţie bruscă, cu faţa colorată în roşu şi cu transpiraţie abundentă. Să nu uităm când avem un pacient cu febră de tip Belladonna că, pe lângă remediu să dăm şi un pahar de apă energizată. Pacientul se va recupera mai repede. Argentum nitricum (nitrat de argint) este un remediu excelent împotriva anxietăţii şi a tensiunii nervoase. Pacienţii în general sunt îngrijoraţi de starea lor de sănătate, şi anxietatea se poate manifesta chiar şi atunci când trebuie să prindă trenul sau autobuzul. Pot chiar tremura din cauza anxietăţii. Este un remediu specific împotriva răguşelii, excelent pentru cântăreţi şi oratori, a căror suferinţă poate fi provocată de vorbit, cântat, citit cu voce tare. La pacienţii răguşiţi recomand gargară cu apă energizată pe lângă remediu homeopat. Aesculus hippocastanum (castan sălbatic). Pacient cu memorie slabă, cu durere supărătoare uneori în hipocondru drept. Remediu este indicat pentru tratarea afecţiunilor hemoroidale, varice, lumbago, durere în sacru, afecţiuni hepatice cu stază venoasă, constipaţie etc. Acest remediu homeopatic poate beneficia şi de susţinerea energetică a DEA. Chelidonium Majus (rostopască) remediu excelent împotriva afecţiunilor hepatobiliare. Pacientul este o persoană hotărâtă, practică. Acuză dureri de ficat care se deplasează în spate, poate avea constipaţie cu scaune decolorate. Pacienţii Chelidonium beneficiază de asemenea de binefacerile apei energizate cu DEA, recuperarea pacientului realizându-se mult mai repede. Sper că te-am convins, dragă cititorule, să încerci să bei atunci când eşti obosit un pahar cu apă energizată ! Sau când pleci la drum să nu uiţi sa iei cu tine o sticlă de apă energizată ! Sau când te necăjeşte un gât răguşit să faci gargară cu apă energizată ! Sau cred că ai înţeles… ce minunată este apa energizată prin metoda fizicianului Ancu Dincă !

16

STUDIU DE CAZ BOALA PAGET A OSULUI ŞI EFECTELE BENEFICE ALE MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ Dr. Florica Naidin Centrul de Medicină Naturală Ancu Dincă, Str. Mănăstirea Putna, nr. 17, sector 1, Bucureşti [email protected], www.viatasienergie.ro Cuvinte cheie: modulator bio-fito-dinamic, biorezonanţă, compatibilitate, osteocit, osteoclast, osteoblast, osteoliză, osteogeneză. Rezumat: Am efectuat un studiu de caz pe un pacient în vârstă de 74 de ani care a prezentat dureri accentuate la nivelul scheletului cu exacerbări şi atenuări la nivelul anumitor segmente; cu reducerea progresivă a auzului până la surditate. Pacientul a prezentat un status biosomatic care a influenţat confortul, activitatea, stilul de viaţă şi relaţia cu cei din jur. Prin aplicarea remediului complementar cu DIEE şi DEA, după stabilirea biocompatibilităţii, cu aparatul de biorezonanţă de tip Oberon, am obţinut efecte benefice pentru pacient redându-i speranţa de viaţă. Durerile nu au mai fost atât de atroce, aparatul pentru redarea auzului a fost acceptat cu uşurinţă.

„Când cineva îşi doreşte să fie sănătos, trebuie să îl întrebe mai întâi dacă este pregătit să înlăture cauzele bolii sale. Doar atunci vom reuşi să îl ajutăm.” HIPPOCRATES (părintele medicinii) „Eşti o fiinţă perfectă în continuă expansiune, într-o lume perfectă în continuă expansiune, într-un Univers perfect în continuă expansiune.” Învăţăturile lui ABRAHAM „Nu există boală incurabilă” Petre ANCA, Zbor în libertate INTRODUCERE Boala PAGET 2 a osului este o afecţiune difuză caracterizată printr-un proces de resorbţie osoasă excesivă de către osteoblaste 3 urmată de regenerare prin ţesut fibros cu neovascularizaţie bogată, reprezentând faza osteolitică 4 . Apoi osul resorbit este înlocuit cu os trabecular dens, cu structură anarhică, reprezentând faza osteoplastică. Triggerul 5 pentru osteoblaste pare să fie un virus cu ARN. Din punct de vedere clinic s-au observat următoarele aspecte: a) Creşterea în dimensiune şi o modificare a formei oaselor; cele mai accentuate 2

Paget – Sir James Paget (1814-1899), chirurg britanic; 1874 – Boala Paget a sânului (dermatoză precanceroasă, discheratoza mamelonului) care apare frecvent la femei peste 40 de ani; 1876 – Boala Paget a osului (osteita deformanta hipertrofica, osteoza pagetică, scleromalacia multiplă) care apare frecvent la bărbaţi peste 60 de ani. 3 Osteoblast = celulă care se dezvoltă într-un osteocit şi care este localizată la os 4 Osteoliză = procesul de resorbţie umorală şi organică a osului, care se produce prin acţiunea invadantă a ţesutului de granulaţie bogat vascularizat 5 Factorul declanşator

17

modificări se observă la nivelul oaselor lungi care datorită interacţiunilor musculare sau solicitărilor mecanice devin curbe. Această modificare a formei se observă la nivelul tibiei, femurului, humerusului, claviculei. De remarcat craniul creşte în perimetru; b) Creşterea temperaturii la nivelul tegumentelor prin creşterea fluxului sanguin la nivelul osului şi părţilor moi; c) Fracturi spontane; d) Durerea osoasă: cu caracter profund, de intensitate crescută, mai intensă noaptea; mai pronunţată la nivelul oaselor de susţinere; e) Durerea neurologică este secundară tasării corpilor vertebrali, cu afectarea rădăcinilor nervoase. Simptomatologia de ordin radicular este sugestivă pentru această localizare ca şi cea de tip leziune medulară – sindromul de coadă de cal. f) Afectarea oaselor mici de la nivelul urechii interne şi afectarea nervilor cranieni – perechea a VIII-a – din cauza îngustării foramenului auditiv prin exces de os determină în final scăderea progresivă a acuităţii auditive ducând la surditate. Etiologia: nu se cunoaşte cauza bolii; sunt incriminaţi probabil, factori genetici sau factori virali. Radiologic: aspect de os ros de molii vătuit cu corticala foarte groasă. Anatomo-patologic: zone de osteoliză şi osteogeneză 6 , vascularizaţie intensă şi măduva fibroasă. Complicaţii: fracturi spontane; insuficienţă cardiacă cu debit crescut; litiază renală; tendinţă la malignizare – sarcom; surditate. Tratament: o Medicamentos: antiinflamatoare nesteroidiene; analgezice; rar gluco-corticoizi; calcitonină; etidronat; aleandronat; o Ortopedic. Diagnostic: a) Clinic: simptomatologie şi analiza aspectului fizic; b) Examen radiologic: Rg osoasă; c) Tomografia osoasă; d) Tomografia computerizată axială (CMA); e) RMN (Rezonanţa Magnetică Nucleară); f) Teste de laborator: o Testul fosfatazei alcaline este un marker de laborator pentru Boala Paget; fosfataza alcalină este o enzimă produsă de os; când ţesutul osos creşte rapid creşte cantitatea de fosfatază alcalină eliberată în sânge; − Markeri ai distrucţiei osoase: piridinolina; deoxi-piridinolina; Ntelopeptidul(NTX) 7 . V-am prezentat acest tablou al bolii Paget a osului pentru a avea o imagine clară asupra acestei afecţiuni şi pentru a înţelege de ce pacientul a apelat la Centrul de Medicină Naturală Ancu Dincă. Scopul studiului este analizarea efectelor DIEE şi DEA (remedii fitobio-energo-terapeutice) la un pacient cu boala Paget a osului cu determinări multiple la care se asociază o patologie complexă.

6 7

Osteogeneză = care se ocupă de formarea ţesutului osos Sunt fragmente de colagen care sunt crescute în urină şi prezente atunci când oasele sunt distruse.

18

MATERIAL ŞI METODĂ Am luat în studiu, pe o perioadă de un an de zile, un pacient din mediul rural în vârstă de 74 de ani cu diagnosticul boala Paget a osului cu determinări multiple. S-au efectuat evaluări de tip bio-energo-informaţional cu aparatul de analiză nonliniară de tip OBERON şi modulatorii bio-fito-dinamici de tip Ancu DINCĂ – DIEE şi DEA. S-a aplicat metoda de tratament cu DIEE şi DEA. Dispozitivele au fost aplicate după stabilirea biocompatibilităţii DIEE şi DEA conform unei scheme care a fost modificată pe parcursul evaluării pacientului. DESCRIEREA CAZULUI Am luat în studiu pacientul D. D. de sex bărbătesc în vârstă de 74 de ani din mediul rural. Ca ocupaţie a fost agricultor şi fierar-potcovar (ocupaţia în cazul de faţă având o influenţă negativă asupra bolii). Orientarea către acest pacient a fost determinată de o scrisoare de recomandare a medicului Andra Bălănescu, medic primar boli interne şi reumatologie, şef de lucrări, de la spitalul clinic Sf. Maria din Bucureşti, din 23-01-2001 şi care se prezintă în felul următor: „Pacientul dumneavoastră D. D., în vârstă de 63 de ani, domiciliat în judeţul T., comuna C., B.I. nr. 207122, a fost internat în Clinica de Medicină Internă şi Reumatologie a Spitalului Clinic «Sf. Măria» din Bucureşti, F.O. 1169, în perioada 9.02.200123.02.2001, prin transfer de la Clinica de Gastroenterologie Fundeni. Motivele internării au fost: dureri violente, acompaniate de impotenţă funcţională la nivelul umărului stâng. La examenul clinic s-a constat facies leonin, cu accentuarea boselor frontale, limitarea marcată a mobilităţii în articulaţia umărului stâng, dureri la palpare în epigastru. Probele biologice au arătat un sindrom biologic inflamator moderat şi fosfataza alcalină mult mărită (de 8 ori valoarea normală). În cursul internării de la spitalul Fundeni s-a diagnosticat un chist hidatic calcificat şi un ulcer duodenal activ. Radiografiile osoase efectuate au evidenţiat: 9 la nivelul craniului: îngroşarea marcată, neomogenă a tăbliei externe, zone de liză osoasă circumscrisă, zone de condensare, platibazie; 9 la nivelul humerusului stâng: zonă de condensare neomogena la nivelul corticalei şi lize osoase multiple în capul numeral; 9 la nivelul bazinului: îngroşarea marcată a liniei ilio-pectinee, zone difuze de condensare; 9 la nivelul tibiilor bilateral: îngroşarea discretă a corticalei şi tendinţă la deformare. În aceste condiţii se stabileşte diagnosticul de: «Boală Paget a osului cu determinări multiple. Ulcer duodenal cronic activ. Chist hidatic hepatic calcificat». În stabilirea unui tratament corespunzător pentru pacient (şi anume cu Pamidronat) ne-am izbit de imposibilitatea procurării preparatului prin farmacia spitalului şi de imposibilitatea onorării reţetei de către Casa de Asigurări a Municipiului Bucureşti, deoarece pacientul nu are domiciliul în Bucureşti. Vă adresăm dumneavoastră rugămintea ca, ţinând cont de gravitatea şi totodată raritatea afecţiunii, precum şi de starea pacientului, să-l ajutaţi să obţină Pamidronat (Aredia) 4 fiole de 15 mg, eventual prin reţeaua oncologică teritorială, sau cu aprobarea Casei de Asigurări locale, gratuit sau cel puţin compensat.” Pentru a înţelege drama acestui pacient v-a trebui să prezint istoricul acestei afecţiuni care a devenit manifestă în urmă cu 11 ani aşa cum reiese din recomandarea 19

anterioară. În 23.01.2001 s-a stabilit diagnosticul mai sus menţionat pentru care pacientul a primit tratament cu Pamidronat (Aredia) 4 fiole de 15 mg într-o singură cură. Simptomatologia pacientului privind durerea s-a ameliorat pe o perioadă scurtă, motiv pentru care au fost necesare încă 4 cure pe parcursul anului 2001. În anul 2002 se reinternează în secţia de Boli Interne şi Reumatologie a Spitalului Clinic Sf. Maria din Bucureşti pentru dureri la nivelul umărului şi braţului stâng însoţită de impotenţă funcţionala marcată. Examenul clinic general vizând în speţă aparatul osteoarticular arată: bose frontale proeminente, prognatism, craniu mărit de volum, claviculă dreaptă deformată anterior, genum varum bilateral, tibii deformate anterior. Tabloul biologic prezintă: VSH = 40 mm/h, CRP = pozitivă, F.A. = 1020U/L; restul tabloului biologic fiind în parametrii fiziologici. TA = 140/90mmHg. Un abdomen nedureros la palpare. În cursul spitalizării s-a administrat o cură de 60 mg de Pamidronat (Aredia) în urma căreia simptomatologia s-a ameliorat semnificativ; cu recomandarea de a beneficia de încă 2-3 cure de Aredia în regim gratuit. Se externează cu următoarele dg. : a) Boala Paget a osului cu determinări osoase multiple (formă poliostotică); b) Hipoacuzie bilaterală; c) HTA formă medie; d) Bloc major de ramură stângă; e) Ulcer piloric; f) Chist hidatic calcificat. Pacientul continuă prin reţeaua de oncologie teritorială cele 3 cure cu Pamidronat a 60 mg/cură. Simptomatologia se ameliorează şi este ţinută sub control. În 16.02.2004 pacientul se internează în spitalul clinic Sf. Maria din Bucureşti, medicul curant fiind acelaşi: dr. Andra Bălănescu. În perioada 2002 – 2004 pacientul a întrerupt tratamentul. Durerile devin persistente cu limitarea mobilităţii şi se accentuează nocturn. Examenul obiectiv constată surditate bilaterală, bose frontale proeminente, limitarea mobilităţii la nivelul articulaţiilor îndeosebi extensia. Dureri la palpare, tuberozitate tibială anterioară şi creastă tibială proeminentă. Probele biologice au indicat sindrom inflamator (VSH = 35 mm/h, CRP pozitivă, Fibrinogen 364 mg%), fosfatază alcalină = 951U/L → 796 U/L. Restul tabloului biologic nu a prezentat valori crescute. Se stabileşte diagnosticul: Boala Paget a osului cu determinări multiple (craniu, humerus, bazin, tibie bilateral) complicată cu surditate bilaterală, HTA gradul 2, BCI, BRS major (EKG), gastrită antrală eritemato-erozivă, microlitiază renală bilaterală. Se externează cu recomandările: interzis consumul de alcool, tratament cu Metoprolol 100mg/zi, Furantril 1cp/3 zile, Omeprazol 20mg/zi, Tramadol 2 cp/zi, la nevoie Nylex 100mg/zi sc. încă 4 săptămâni. Se va prezenta la oncologul din teritoriu. Revine la control la nevoie. Având în vedere afectarea osoasă multiplă prezenţa complicaţiilor cu surditate bilaterală şi fosfatază alcalină crescută, pacientul este sfătuit să urmeze noi cure cu Aredia 30 mg/zi i.v. trei zile consecutive odată + Nylex 100 unităţi/sc la două zile permanent, Tramadol 2 tablete/zi 15 zile lunar. Starea fizică şi psihică a bolnavului se deteriorează întrucât boala Paget a antrenat celelalte organe şi sisteme. La nivel pulmonar radioscopia cord-pulmon evidenţiază un sclero-emfizem pulmonar. Pe fondul tulburărilor vasculare şi cardiace pacientul face în 20

2008 un accident vascular cerebral – remis complet. În anul 2009 simptomatologia digestivă devine evidentă prin epigastralgii permanente, dureri în hipocondrul drept, motiv pentru care se internează în Spitalul Clinic Judeţean pe secţia de chirurgie unde se stabileşte diagnosticul : 1. Chist hidatic infectat loc hepatic drept segment 5-6; 2. Hidrops vezicular ; 3. Papilooddită stenozantă. Se intervine chirurgical pentru excluderea chistului şi a colecistului, evoluţie post operatorie favorabilă. Pacientul se află în evidenţa cabinetului de oncologie teritorial cu diagnosticul: boala Paget a osului cu determinării multiple – metastaze osoase aflându-se sub tratament permanent cu Oxycontin 80 mg p.o. 3cp/zi. OBIECTIVUL PRINCIPAL În cazul de faţă studiul a urmărit să atingă două obiective principale: 1. Atenuarea durerilor atroce de la nivelul aparatului locomotor; 2. Acceptarea de către pacient a dispozitivului auditiv în scopul restabilirii comunicării cu cei din jur şi pentru redarea confortul psihic şi emoţional. REZULTATE Studiul a reuşit să atingă cele două obiective: durerile au devenit mai uşor de suportat de către pacient cu reducerea medicaţiei alopate privind doza administrată pe zi; prin folosirea aparatului auditiv îi permite comunicarea cu cei din jur asigurându-i un confort psihic şi emoţional corespunzător.

100 90 Tratamentul inainte de aplicarea D.I.E.E

80 70

Tratamentul după de aplicarea D.I.E.E. - 3 luni

60

Tratamentul după de aplicarea D.I.E.E. - 6 luni

50 40

Tratamentul după de aplicarea D.I.E.E. - 9 luni

30 20

Tratamentul după de aplicarea D.I.E.E. - 12 luni

10 0 Ev. Durerii

Doză antibiotice

Fig1. Reducerea în intensitate a durerii din boala PAGET a osului şi a dozei de antialgice, comparativ, înainte şi după aplicarea bio-fito-modulatorilor din gama DIEE şi DEA

21

În studiul efectuat pe pacientul D.D. de sex bărbătesc în vârstă de 74 de ani am urmărit tabloul biologic al pacientului, mai precis nivelul fosfatazei alcaline serice legat de prezenţa durerii şi administrarea medicaţiei antialgice.

1050 U/L

4 cure a 60 mg./cură/lună

100 ui/zi/lună

1020 U/L 1001 U/L

3 cure a 30 de mg./cură/ lună 3 cure a 30 mg./cură/lună

100 ui la 2 zile/lună 100 ui la 3 zile/lună

Control 9 luni

slabă

951 U/L

2 cure a 30 mg./cură/lună

Control 12 luni

slabă

760 U/L

1 cură a 30 pe mg./cură/lună

100 ui la7 zile/lună Fără tratament

Biocompatibilitatea

suportabilă

AREDIA (inhibitor oral al resorbţiei osoase)

Nivelul entropiei

Control 3 luni Control 6 luni

intensitate foarte crescută Intensitate medie

F.A. serică

OXYCOTIN (comprimate de 80 me mg)

Prima consult.

Prez. durerii

Fiole 100 ui/doză NYLEX (reduce durerea şi nivelul F.A. serice)

TRAMADOL (antialgic)

Per. Cons.

Tratament cu antialgice

4 cp/24 ore

p.o. 3 cp/zi

E7

22 %

2 cp/24 ore

p.o. 2 cp/zi

E5

2 cp/24 ore

p.o. 2 cp/zi

E5

1 cp/24 ore

p.o. 1 cp/zi

E3

81 %

Fără tratament

p.o. 1 cp/zi

E2

90 %

40 % 74 %

Fig. 2 Evoluţia în timp a durerii, a nivelului fosfatazei alcaline serice şi terapiei durerii înainte şi după aplicarea D.I.E.E. şi D.E.A.

Din datele prezente mai sus rezultă că, intensitatea durerii se reduce aproximativ la jumătate după 3 luni de la aplicarea bio-fito-modulatorului din gama DIEE şi folosirea celui din gama DEA, corelată cu reducerea dozei de antialgice, astfel că la 12 luni de supraveghere şi evaluare pacientul să prezinte dureri uşoare; nivelul fosfatazei alcaline serice scade corespunzător, iar două din medicamentele administrate pentru ameliorarea durerii să fie eliminate din schema terapeutică. Folosind metoda noninvazivă de tratament complementar cu remediile fito-energoterapeutice DIEE şi DEA am reuşit: o Să îmbunătăţim calitatea vieţii pacientului prin scăderea în intensitate a durerii osoase, reducerea la jumătate a medicaţiei antialgice la 3 luni după aplicarea DIEE şi DEA; o Eliminarea aproape în totalitate a medicaţiei antialgice la 9 luni de la începutul tratamentului; o Să modificăm stilul de viaţă prin evoluţia stării fizice şi psihice a pacientului; o Să eliminăm într-un procent de 70 % antiinflamatoarele cu reacţiile lor adverse; o Prin aplicare bio-fito-modulatorilor pentru terapia durerii din boala PAGET a osului −−−− reprezentând motivul principal al adresabilităţii şi acceptarea cooperării pe parcursul unui an de zile −−−− am urmărit în paralel şi evoluţia simptomelor din afecţiunile asociate sau determinate de medicaţia agresivă din boala PAGET a osului şi anume: → Durerile precordiale s-au redus ca durată şi intensitate; 22

→ Epigastralgiile au devenit suportabile, iar medicaţia a fost eliminată, fiind înlocuită cu un regim igieno-dietetic corespunzător; → Tulburările de somn – insomniile – s-au redus ca frecvenţă şi durată. DISCUŢII - CONCLUZII Monitorizarea pacientului pe un an de zile a demonstrat că metoda complementară de tratament cu DIEE şi DEA poate fi folosită cu succes în această afecţiune. S-a reuşit să se inducă ordine sistemului morfo-bio-funcţional care este corpul uman. S-a reuşit ameliorarea suferinţelor bolnavului. S-a reuşit autoreglarea funcţiilor organismului prin reducerea entropiei. Pacientul a fost evaluat cu ajutorul aparatului de biorezonanţă tip OBERON testând biocompatibilitatea DIEE şi DEA. Determinările au evidenţiat dezechilibre majore la nivelul întregului organism. S-a întocmit o schemă de aplicare a dispozitivelor pe care pacientul a urmat-o conform recomandărilor şi care a fost modificată după fiecare control respectiv la 3 6 9 şi 12 luni, observând creşterea biocompatibilităţii DIEE şi DEA şi anume: Cu 20% la primul control, 42 % la trei luni, 50% la 6 luni şi 70% la controlul de la 1 an.

Fig. 1 – Creşterea biocompatibilităţii DIEE şi DEA în timp de un an

A fost testată medicaţia alopată stabilindu-se biocompatibilitatea şi am constatat că au fost medicamente care nu-i aduceau nici o îmbunătăţire. I-am recomandat schimbarea modului de viaţă atât din punct de vedere alimentar cât şi social. BIBLIOGRAFIE *** - Revista Congresului Naţional Cercetări şi efecte folosind modulatorii bio-fito-dinamici de tip Ancu Dincă,, Editura Tipoalex, Alexandria, nr. 1, 2011 Esther şi Jerry Hicks, Învăţăturile lui Abraham, Editura Adevăr Divin, 2008 *** - Agenda medicului de familie, 2012, Editura Medicală.

23

VINDECAREA DE LA DISTANŢĂ CU BIO-FITO-MODULATORII DE TIP ANCU DINCĂ conf. dr. ing. Adrian Vusatiuc; ing. Cezar Vusatiuc Centrul de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu 0232.255.764 Cuvinte cheie: radiestezie, vindecare la distanţă, factorul reversibilităţii, corectarea punctului de amplasare Rezumat: Radiestezia medicală urmăreşte evidenţierea diferitelor frecvenţe (vibraţii) pe care le generează corpul uman cu ajutorul ansei, pendulului ori altor instrumente de specialitate. Prin aplicarea acestei metode neinvazive se poate realiza o evaluare a subiectului din punct de vedere al echilibrului fizic şi energetic, pe de o parte, şi evaluarea sau stabilirea unui remediu (tratament) pentru armonizarea generală, pe de altă parte. În lucrarea de faţă se propun câteva variante radiestezice pentru eficientizarea tratamentului cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă.

VINDECAREA DE LA DISTANŢĂ CU BIO-FITO-MODULATORII DE TIP ANCU DINCĂ Comunicarea aceasta se bazează pe constatarea că nu toate radiaţiile electromagnetice sunt nocive pentru pacienţi şi că există frecvenţe personalizate care induc vindecări de aproape, fie mai ales de la distanţă. Vindecările de la distanta necesită un mediu de rezonanţă personal şi bineînţeles sursa de unde electro-magnetice în rezonanţă. Mediul de rezonanţă personal, cel mai accesibil este cel mai expus tuturor câmpurilor – şi anume părul ( din care se va folosi o mostră ca eşantion). Sursa cea mai logica pentru a induce rezonanţa este un circuit RLC cu un condensator variabil – reglat pe frecvenţa de rezonanţă personalizată, iar eşantionul se dispune în interiorul bobinei. Folosirea sursei RLC clasice, este foarte greoaie şi chiar periculoasă dacă condensatorul variabil nu este reglat exact pe poziţia frecvenţei de rezonanţă personalizată pentru vindecare. În plus un circuit clasic RLC este voluminos, mai ales dacă este şi heterodinat (care induce şi frecvenţe de 5,6 Hz corespunzătoare creierului uman în stările θ şi δ vindecătoare). Informaţiile se obţin cel mai simplu prin măsurători radiestezice: frecvenţa (poziţia echipajului mobil), durata tratamentului (în zile – maxim 40 de zile), evoluţia stării de sănătate pe toată durata tratamentului şi eventual reversibilitatea sănătăţii spre final – mai ales. Soluţia optimă este dată de folosirea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă în plicuri cu eşantioanele de păr. Bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă reglează automat pe frecvenţa personalizată şi pe parcursul a aproximativ 40 de zile vor ameliora SSg (starea de sănătate generală). Experimental s-au pus 11 plicuri cu eşantioane de păr şi câte un bio-fito-modulator de tip Ancu Dincă din gama DIEE şi s-au făcut măsurători ale SSg (stării de sănătate generale) iniţial şi final, după 40 de zile. 24

Pacienţii din tabelul de mai jos nu formează o unitate statistică deoarece sunt sub numărul minim de 100, dar cu o serie de cunoştinţe, când au văzut evoluţia, s-au declarat de acord să facă acest experiment. Nr. Pacientul SSg iniţial SSg după 40 zile 1 L.S. 62 82 2 B.C. 73 81,5 3 P.J. 57 75,4 4 G.E. 56,8 72,4 5 A.L. 53 68,2 6 F.P. 72 84,2 7 T.M.M. 62,3 81,9 8 F.M. 54 82 9 R.A. 61 81 10 G.L. 56,8 73,2 11 L.M. 64,8 76

Observaţii Suficient Suficient Ameliorat parţial Ameliorat parţial Ameliorat parţial Suficient Suficient Suficient Suficient Ameliorat parţial Ameliorat parţial

În concluzie: • Metoda este foarte simplă şi dă rezultate mulţumitoare; • Metoda se poate aplica pe orice persoană indiferent de distanţa la care se află; • Oricine poate purta un plic asupra lui cu eşantionul de păr şi cu un bio-fitomodulator de tip Ancu Dincă FACTORUL REVERSIBILITĂŢII (R) ÎN URMA TRATAMENTULUI CU BIO-FITO-MODULATORII DE TIP ANCU DINCĂ, RESPECTIV PRIN ALTE METODE Surprizele din timpul tratamentelor şi de după nu pot fi justificate din punct de vedere logic. I se dau pacientului pe baza indicaţiilor aparatelor de biorezonanţă locurile unde se amplasează bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă; se aşteaptă vindecarea, ameliorarea sau uşurarea suferinţelor, dar se constată o criză de vindecare sau o prăbuşire fizică, uneori urmată de moarte nejustificată datorită extremei corectitudini a operatorilor pe calculator. Apare ceva „karmic” pe care societatea modernă nu-l acceptă. Am introdus un parametru nou legat de necesitatea restabilirii stării de sănătate care să explice cât de cât căderile de sănătate după tratamentul aplicat (şi chiar moartea). Măsurătorile nu pot fi decât radiestezice. În figura de mai jos se dă modul de a determina reversibilitatea:

25

Se porneşte de la SSi (starea de sănătate iniţială) care poate fi obţinută în situaţia în care folosim bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă, precum şi alte leacuri care acţionează optim asupra organismului uman, după aceea se determină tg α (tangenta unghiului α), apoi unghiul α (unghiul α fiind dat de dreapta reversibilităţii şi abscisă) şi SSr (starea de sănătate reversibilă). Dacă tg α scade sub 0,19 bolnavul intră în comă şi de cele mai multe ori moare. În practică se măsoară SSi (starea de sănătate iniţială) estimată prin eventuala aplicare a unor bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă. Se determină R (reversibilitatea) şi apoi SSr (starea de sănătate reversibilă), pentru a estima evoluţia. Concluzii: R – reversibilitatea este un parametru auxiliar care ne apropie de realitate şi prin care criza de vindecare apare în mod natural şi ne dă scăderea SSr (stării de sănătate reversibilă) R – reversibilitatea ne permite să determinăm cât de aproape este pacientul de faza terminală a vieţii. CORECTAREA PUNCTULUI DE ASAMBLARE (PA) CU BIO-FITO-MODULATORII DE TIP ANCU DINCĂ Punctul de asamblare (PA) este locul în care cordonul energetic divin intră în corpul fizic. Locul natural, normal este prin spate între omoplaţi şi iese în plan orizontal pe linia inimii pe mijloc prin chakra inimii. Şamanii percep spaţiul sub forma unor benzi energetice care se orientează în toate direcţiile. Fiecare entitate este similară cu un nod al benzii, care după un timp se dizolvă (moare). Experimental se constată că orice abatere a punctului de asamblare (PA) de la poziţia centrală produce boli din ce în ce mai grave pe măsură ce se apropie de ombilic unde apare moartea.

26

Readucerea punctului de asamblare (PA) la locul lui iniţial înseamnă însănătoşirea pacientului, indiferent de boală. Metodele actuale sunt de două feluri: „ metode antice – şamanice care se fac prin dirijarea punctului de asamblare (PA) cu baghetele (groase şi lungi de 20 cm din cuarţ sau alte substanţe semipreţioase), din aproape în aproape, până în zona normală; „ metode moderne – bazate pe fascicule de lumină ce trec prin filtre din pulberi de pietre semipreţioase de culori adecvate bolilor. Locul de deplasare al punctului de asamblare (PA) se determină cu un pendul magnetic sau cu ansa, însă sunt situaţii în care în locul deplasării apare o pată pe piele de culoare diferită de cea normală, şi care, însă, se va verifica totuşi cu ansa sau pendulul magnetic. Urmează determinarea puterii necesare reducerii punctului de asamblare (PA) în punctul normal – operaţie care se face radiestezic în soli. Se împarte valoarea la 1,3 soli (cât este puterea unui remediu DIEE) pentru a se găsi numărul necesar de bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă. Aşezarea celor n dispozitive se face pe matricea Reiki în unghi drept între cele două puncte:

Experimentul s-a făcut pe un subiect cu probleme nervoase şi a durat 21 de zile (timp determinat cu ansa), după care s-a constatat o ameliorare a stării de sănătate. Este un început dar nu se pot trage concluzii clare de pe urma unui singur pacient faţă de o unitate statistică care implică minim 100 de pacienti.

27

STUDIU DE CAZ NODULUL TIROIDIAN ŞI EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ Cpt. Dr. Iulia-Ligiana Ianchiş-Gheţe Cabinet Medical Individual Dr. Ianchiş-Gheţe Iulia – Ligiana Gherla, Str. Stăruinţei, bl E 81, apt. 64; [email protected] Cuvinte cheie: nodulul tiroidian, ecografie tiroidiană, remisia nodulului, aparat de biorezonanţă, biocompatibilitate, DIEE – bio-fito-modulatori, remediu complementar Rezumat: Am efectuat un studiu de caz asupra unei paciente care a prezentat un nodul tiroidian asociat cu guşă, pacientă care acuza prezenţa unui nodul tiroidian la nivelul lobului drept, astenie, agitaţie, extremităţi reci - era stresată şi plângea des şi care a refuzat tratamentul recomandat de medicul endocrinolog, recurgând la aplicarea remediului complementar DIEE după stabilirea biocompatibilităţii DIEE şi DEA pe aparatul de biorezonanţă Oberon. Am obţinut efecte benefice - s-a oprit evoluţia bolii, deci creşterea în dimensiuni a nodulului, s-a îmbunătăţit calitatea vieţii şi nodulul a scăzut în dimensiuni, fapt evidenţiat prin ecografiile de la nivelul glandei tiroide.

INTRODUCERE Scopul lucrării de faţă este studierea efectelor DIEE şi DEA - remediile fito-energoterapeutice inventate de fizicianul Ancu Dincă - la o pacientă care prezenta un nodul tiroidian asociat cu guşă. Utilizând DIEE, DEA şi tratament naturist am obţinut efectul dorit îndepărtând simptomatologia cu care s-a prezentat pacienta şi scăzând dimensiunile nodulului tiroidian la mai mult de jumătate într-o perioadă de 10 luni. Nodulul tiroidian este o proliferare celulară tiroidiană, o tumefiere apărută la nivelul glandei tiroide. Screeningul ecografic tiroidian depistează imagini ale unor noduli tiroidieni până la 30% din femeile de peste 50 de ani, iar screeningul necroptic al tiroidelor arată prezenţa de nodularizări în general de dimensiuni mici la majoritatea persoanelor. Într-o zonă cu aport suficient de iod până la 10% din femeile peste 50 de ani au un nodul tiroidian decelabil la examenul clinic. Majoritatea nodulilor tiroidieni nu sunt canceroşi, sunt benigni şi nu creează probleme. Nodulii tiroidieni pot determina trei probleme majore: 1. malignitatea: doar 5% sunt canceroşi şi vor trebui excizaţi chirurgical; 2. hiperfuncţia: când nodulul produce prea mulţi hormoni tiroidieni, glanda fiind hiperactivă sau suprafuncţională, determinând hipertiroidismul; 3. fenomene compresive locale, la nodulii tiroidieni de dimensiuni mari, multiplii, cu caracter plonjant în spatele sternului. Nodulii tiroidieni sunt foarte frecvenţi în populaţia generală, mai ales la femei. Incidenţa lor creşte cu vârsta. Cauze: 9 expunerea la radiaţiile din mediu. 28

9 Iradierea terapeutică anterioară a gâtului, capului, toracelui, mai ales în copilărie – creşte riscul de noduli tiroidieni 9 Transmitere genetică - dacă un părinte a avut nodul tiroidian, copiii au risc mai mare de dezvoltare a nodulilor tiroidieni. 9 Guşa şi tiroidita Hashimoto se asociază frecvent cu riscul de noduli tiroidieni. 9 Lipsa iodului din alimente: zonele cu deficit de iod determină guşa endemică Factorii de risc sunt: sexul feminin şi vârsta. Clasificarea nodulilor tiroidieni: 9 1. Benigni; 2. maligni – în funcţie de celula malignă: carcinom papilar, carcinom folicular, carcinom medular, anaplastic prost diferenţiat; 9 1. Solizi – cresc lent şi sunt alcătuiţi din diviziunea şi înmulţirea celulelor tiroidiene; 2. Chistici – plini cu lichid sau sânge; 3. parţial chistici; 9 1. Solitari, unici – frecvent sunt coloidali; 2. multipli – guşă multinodulară sau guşă nodular toxică. Simptomatologie: 9 Majoritatea sunt aSMT şi nesesizabili; se descoperă la examenul de rutină, ecografie tiroidiană efectuată din alte motive, la computer tomograf. Dacă e mare, cu diametrul >1 cm, nodulul poate fi palpat sau se poate observa o creştere în volum a gâtului; 9 Rar determină - durere sau senzaţie de plenitudine la nivelul gâtului; 9 dificultate la înghiţire – disfagie – când presează esofagul; 9 dificultate la respirat – dispnee – când presează traheea; 9 sforăit; 9 dificultate la vorbire – răguşeală – disfonie – când presează laringele. 9 SMT de hipertiroidism: în exces de hormoni tiroidieni – senzaţie de sufocare, nervozitate, tahicardie, transpiraţii, scădere în greutate; 9 SMT în hipotiroidism: în deficit de hormoni tiroidieni – astenie, depresie, constipaţie, tulburări de memorie, piele uscată, senzaţie de frig. 9 în cazuri avansate cu hiperfuncţie tiroidiană apare insuficienţa cardiacă şi osteoporoză. Examinări paraclinice şi investigaţii: 9 dozări hormonale – TSH (hormonal tiroidstimulator – valori normale 0,49-4,67 microUI/ml), T3 (triiodotironina), T4 (tiroxina - VN 0,71-1,85 ng/dl), ATPO (antitiroidperoxidaza) 9 ecografia tiroidiană; 9 scintigrafia tiroidiană; 9 biopsia tiroidiană – e singura metodă de verificare a malignităţii; 9 determinarea markerilor tumorali: calcitonina şi tireoglobulina decelează carcinomul medular tiroidian; ACE poate semnifica diseminarea carcinomului în alt organ; 9 puncţia aspirativă cu ac fin – drenaj de lichid din nodulul chistic. MATERIALE, METODĂ ŞI APARATURĂ Am luat în studiu o pacientă din mediul urban cu diagnosticul de nodul tiroidian şi guşă pe o perioadă de 10 luni. Cercetarea s-a focalizat pe studiul aceluiaşi subiect uman de sex feminin cu vârsta de 24 ani pe care s-au efectuat evaluări de tip bio-energo-informaţional prin aparatul de analiză 29

nonliniară de tip OBERON şi modulatorii bio-fito-dinamici de tip Ancu Dincă - DIEE şi DEA. S-a aplicat metoda complementară de tratament cu DIEE şi DEA, precum şi fitoterapie. Dispozitivele au fost aplicate după o anumită schemă de tratament. Menţionăm că această metodă de tratament este non invazivă, fără reacţii adverse. Evaluarea pacientei a fost făcută cu următoarele mijloace: 1. aparatul de biorezonanţă Oberon, stabilindu-se biocompatibilitatea DIEE şi DEA, precum şi a celorlalte tratamente recomandate, atât la prima consultaţie, cât şi la controalele următoare; 2. ecografia tiroidiană – o investigaţie paraclinică de măsurare a dimensiunilor glandei tiroide şi a nodulilor tiroidieni. La ecografia tiroidiană nodulii tiroidieni se vizualizează astfel: 9 dacă sunt maligni - hipoecogenitate, margini neregulate, microcalcifieri fără con de umbră posterior, cu adenopatii laterocervicale şi vascularizaţie intranodulară excesivă; 9 dacă sunt benigni - hiperecogenitate sau izoecogenitate, margini regulate sau halou, chiste cu pereţi subţiri, margini hiperecogene continue în „coajă de ou”, calcificări cu con de umbră posterior. DESCRIEREA CAZULUI, OBIECTIV PRINCIPAL, REZULTATE ŞI INTERPRETARE Am avut în studiu o pacientă studentă de sex feminin de 24 ani din localitatea Câmpia Turzii, judeţul Cluj cu diagnosticul: nodul tiroidian şi guşă, care avea asociate şi simptome de hipotiroidism şi o uşoară reacţie depresivă, precum şi tulburări de ciclu cu dismenoree. În APP în anul 2006 se stabileşte diagnosticul de guşă nodulară când pacienta s-a prezentat la un cabinet medical de endocrinologie în vederea evaluării funcţiei glandei tiroide. I s-a propus intervenţie chirurgicală pentru nodulul chistic tiroidian de 23/14 mm din lobul drept. A suferit o intervenţie chirurgicală, dar nodulul a recidivat la 5 ani, motiv pentru care s-a prezentat la cabinet unde a fost evaluată pe aparatul de biorezonanţă OBERON, în vederea aplicării tratamentului cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă, refuzând o a doua intervenţie chirurgicală. Menţionez că pacienta are încărcătură genetică, mama prezentând guşă nodulară cu hipotiroidism. Diagnosticul pozitiv a fost stabilit pe baza anamnezei, a datelor clinice şi paraclinice pe care le-a prezentat pacienta. La prima consultaţie pacienta s-a prezentat cu următoarea simptomatologie: astenie, constipaţie, agitaţie, extremităţi reci, depresie, plângea, stresată, dismenoree, tulburări de ciclu menstrual, senzaţie de plenitudine la nivelul gâtului, prezenţa unui nodul tiroidian în lobul drept. La examenul clinic general pacienta a prezentat: sensibilitate la palparea glandei tiroide; prezenţa unui nodul tiroidian în lobul drept; creşterea în dimensiuni a glandei tiroide; extremităţi reci, caracteristice unui hipotiroidism; sensibilitate în fosele iliace bilateral. La examenele paraclinice: În 24 iunie 2011 - Ecografia tiroidiană a evidenţiat lobul drept de 7,6 cm, cu un nodul de 26/13 mm vascularizat periferic, iar lobul stâng de 2,4 cm cu structură omogenă, normal vascularizat. 30

Fig. 1 Nodulul tiroidian 26/13 mm – la ecografie tiroidiană – la începutul tratamentului

Am evaluat pacienta cu ajutorul aparatului de biorezonanţă Oberon şi am testat biocompatibilitatea DIEE şi DEA, precum şi a medicaţiei naturiste, întocmind o schemă de tratament şi de aplicare a dispozitivelor pe care a urmat-o conform recomandărilor. În paralel i-am recomandat schimbarea modului de viaţă - o alimentaţie bogată în calciu şi vitamina D (produse lactate, legume, fructe, seminţe, soia, ouă, peşte), precum şi efectuarea de exerciţii fizice, evitarea stresului şi gândire pozitivă. La evaluarea pe aparatul de biorezonanţă am stabilit valorile biocompatibilităţii DIEE şi DEA de 36 %. la prima consultaţie, 57% la controlul de la 5 luni, 79% la controlul de la 10 luni.

Fig. 2 – Creşterea biocompatibilităţii DIEE şi DEA în timpul celor 10 luni

Menţionăm că, în general, la toate tipurile de tratamente aplicate pacienţilor, este considerată benefică o biocompatibilitate de peste 20(%), ceea ce de fapt am găsit şi în 31

evaluările periodice ale pacientei. Am urmărit pacienta timp de 10 luni. Studiul a urmărit acţiunea bio-fito-modulatorilor asupra subiectului - efectul de armonizare bio-energoinformaţională pe care îl pot asigura aceştia la nivelul glandei tiroide şi la nodulul tiroidian. În urma cercetărilor s-a conturat concluzia că: am reuşit să oprim din evoluţie creşterea nodulului tiroidian; nodulul a remis micşorându-se în dimensiuni; am armonizat pacienta bio-energo-informaţional. La controalele programate ale pacientei - 5 luni şi 10 luni - am evidenţiat o reducere în dimensiuni a nodulului tiroidian cu care s-a prezentat la prima consultaţie. Perioada consultaţia

Prima consultaţie La 5 luni

La 10 luni

Dimensiunile nodulului tiroidian SMT 26/13mm - depresie de intensitate crescută; constipaţie, astenie, dismenoree 9/15mm - depresie de intensitate medie; tranzit intestinal reglat, nu mai este astenică, cicluri regulate 6,8/6,8 - fără semne de depresie, tranzit intestinal normal, energică, cicluri normale

Examen paraclinic/ Analiza entropiei

Biocompa – tibilitate (%)

E5

36

E4

57

E2

79

Tabelul 1 Rezultatele obţinute după aplicarea DIEE şi DEA

La ecografia de la 5 luni lobul drept scade în dimensiuni la 3,7 cm lobul stâng este 3,4 cm Nodulul hipoecogen scade la 9/15 mm

Fig. 3 Nodulul tiroidian 9/15 mm – la ecografia tiroidiană, după folosirea DIEE şi DEA

32

DISCUŢII ŞI CONCLUZII Din studiul făcut se poate concluziona faptul că metoda complementară de tratament cu DIEE şi DEA se poate utiliza în această afecţiune medicală - nodulul tiroidian asociat cu guşă şi tulburări de ciclu menstrual cu succese deosebite. Ar fi necesară extinderea acestei metode terapeutice la un număr semnificativ de cazuri. Folosind metoda noninvazivă de tratament complementar cu remediile fito-energoterapeutice DIEE şi DEA am reuşit să determinăm un salt structural vibrator cu reducerea entropiei, inducând ordine sistemului, corpului uman, stopând creşterea în dimensiuni a nodulului tiroidian, reducându-l în dimensiuni la mai mult de 50% şi asigurând o funcţie mai bună a glandei tiroide, armonizând bio-energo-informaţional pacienta. Cu ajutorul DIEE şi DEA aplicate am reuşit: 9 să reducem dimensiunea nodulului tiroidian; 9 să îndepărtăm simptomatologia de hipotiroidism a pacientei; 9 să echilibrăm psihicul, îndepărtând reacţia depresivă a pacientei; 9 să determinăm autoreglarea şi stabilizarea funcţiilor organismului prin activarea puterilor de rezervă a acestuia. Disfuncţia glandei tiroide este o defecţiune a sufletului! Ea reflectă starea de spirit. – Fiţi fericiţi! E calea spre vindecare! BIBLIOGRAFIE Dumitrache C., Endocrinologie, 2002, Editura Naţional Apostol M., Dincă A., Forţa a cincea, 2004, Râmnicu Vâlcea, Editura Conphys *** - Buletin informativ al Centrului de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu, 2010, Editura Tipoalex, Alexandria

33

EFECTELE BENEFICE ALE BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ÎN GONARTROZĂ Cpt. Dr. Iulia-Ligiana Ianchiş-Gheţe Cabinet Medical Individual Dr. Ianchiş-Gheţe Iulia – Ligiana Gherla, Str. Stăruinţei, bl E 81, apt. 64; [email protected]

Cuvinte cheie: gonartroză, durere articulară, deformări articulare, cracmente osoase, osteofite, radiografie articulară, aparat de biorezonanţă, biocompatibilitate, DIEE – bio-fitomodulatori, remediu complementar Rezumat: Am efectuat un studiu pe un număr de 40 de pacienţi care au prezentat gonartroză - artroza articulaţiei genunchilor la care le-am stabilit biocompatibilitatea DIEE şi DEA pe aparatul de biorezonanţă Oberon. Am obţinut efecte benefice în gonartroză prin scăderea în intensitate a durerii articulare şi obţinerea unei mai bune mobilităţi a articulaţiei genunchilor afectaţi, îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor. Un rol important în gonartroză îl are activitatea fizică, masajul şi tehnicile de relaxare.

INTRODUCERE Scopul lucrării de faţă este studierea efectelor DIEE şi DEA - remediile fito-energoterapeutice inventate de către fizicianul Ancu Dincă - în gonartroză - artroza articulaţiei genunchilor. Gonartroza este o afecţiune degenerativă caracterizată prin: uzura - alterarea cartilajului şi a capsulei articulare, la nivelul articulaţiei genunchilor; este cea mai frecventă artroză, fiind o problemă de sănătate importanţă; este cauza cea mai frecventă a durerii de genunchi la pacienţii de 45 ani şi peste; aduce multă suferinţă, scăzând calitatea vieţii; frecvenţa este de 25-30% la persoanele între 45-64 ani şi 60% la persoanele de peste 65 ani. Patogenie: Boala apare ca urmare a dezechilibrului între solicitarea pe articulaţie şi posibilitatea de refacere a ţesutului conjunctiv cartilaginos, care suferă un proces de pierdere progresivă a matricei intercelulare, îndeosebi proteoglican. Dezechilibrul este în favoarea distrucţiei şi marchează precipitarea bolii. Factorii favorizanţi: 1. vârsta peste 40 ani; 2. ereditatea - este dovedită predispoziţia familială pentru boala artrozică; 3. factori endocrini - la femei în preajma menopauzei; 4. factori nutriţionali şi metabolici - asocierea cu obezitatea, dislipidemii, gută; 5. factori locali a. supraîncărcarea articulară - profesii, obezitate; b. lezarea directă a cartilajului: traumatisme, infecţii-TBC, reumatism inflamator – PAR, ischemie osoasă – osteonecroză aseptică, distrofie osoasă, boli endocrinologice hipotiroidism, acromegalie, afecţiuni neurologice. Tabloul clinic. Gonartroza evoluează progresiv de la stadiul de durere uşoară de genunchi până la durere insuportabilă cu limitarea importantă a mişcărilor. 34

1. durerea articulară - este localizată în funcţie de zona cartilajului afectat în faţă, în interiorul sau în spatele genunchiului, uneori iradiază pe muşchii gambei sau coapsei; se accentuează la ortostatism prelungit şi mers, la urcat şi coborât scări; are caracter de arsură locală sau junghi; apare în pusee evolutive congestive, când genunchiul este umflat şi durerea e permanentă. La început apar nişte pocnituri, nişte sunete la nivelul articulaţiei numite cracmente osoase, primul semnal că articulaţia suferă, apoi apare durerea. Iniţial durerea apare numai la solicitări mecanice - ridicare de greutăţi, genoflexiuni, mers prelungit pe teren accidentat - şi la contracţia muşchiului cvadriceps. În stadiul intermediar durerea se accentuează şi poate apare şi în repaos şi este însoţită de limitarea mişcărilor, atrofia muşchiului cvadriceps, scăderea stabilităţii ligamentelor – senzaţia ca genunchiul scapă. În ultimul stadiu este caracteristică impotenţa funcţională – limitarea importantă a mişcărilor, a flexiei, articulaţia este rigidă, se blochează - şi reducerea articulară – reducerea mobilităţii articulare. Durerea este insuportabilă şi apare în repaos şi se accentuează la stres mecanic şi frig, umezeală – este meteosensibilă. Examenul obiectiv: sensibilitate la percuţia articulaţiei genunchiului, crepitaţii osoase, deformări, creşterea în volum a articulaţiei, limitarea mobilităţii, cu tulburări de statică şi mers, contractură musculară, semne locale ale inflamaţiei în fazele acutizate, încălzite. Examenul clinic: examenul de laborator - VSH crescut în fazele acute; examenul radiologic RGR - pensarea spaţiului articular, modificări osoase – osteofite, scleroză subcondrală, extremităţi deformate, deviaţii axiale, subluxaţii, artroscopie. Clasificarea gonartrozei: • primitivă – bilaterală, apare peste 40 de ani, frecvenţă crescută la femei (factori favorizanţi: menopauză, obezitatea, varicele); • secundară - este unilaterală; debutează precoce - după traumatisme, fracturi, luxaţii, entorse, leziuni de menisc (la sportivi,constructori agricultori) în dezaxare femurotibială, tulburări endocrine şi metabolice, factori genetici, inflamaţii şi infecţii reumatismale. În funcţie de stadiile de gravitate gonartroza se clasifică în patru stadii : a) stadiul 1 - modificări minime. Clinic: durere uşoară +/- tumefacţie articulară; RGR: nu există modificări sau minore; artroscopic: degenerare cartilaj şi menisc; b) stadiul 2 – clinic: SMT moderate: durere, tumefacţie, redoare articulară; RGR: diminuarea spaţiului articular; artroscopic: meniscuri degenerate, fibrilarea cartilajului; c) stadiul 3 – clinic: SMT moderate, RGR: diminuarea spaţiului articular, osteofite; artroscopic: fragmentarea cartilajului, ulceraţii în cartilaj; d) stadiul 4 - clinic: durere de repaos, redoare articulară, deformări articulare, instabilitate; RGR: spaţiul articular mult redus, scleroză osoasă, osteofite, dezaliniere; artroscopic: dezgolirea osului subcondral pe zone întinse, os scleros şi dur. MATERIALE, METODĂ ŞI APARATURĂ Am luat în studiu un număr de 40 pacienţi pe o perioadă de un an de zile care au prezentat dureri de tip artrozic de la durere uşoară până la durere permanentă de repaos, insuportabilă, localizate la nivelul articulaţiei genunchilor şi redoare articulară şi care utilizau înainte de studiu, antialgice şi antiinflamatoare în doze crescute. La cei 40 de pacienţi am aplicat metoda complementară de tratament cu DIEE şi DEA. Dispozitivele au fost aplicate după anumite scheme de tratament. Menţionăm că această metodă de tratament este non invazivă, fără reacţii adverse. Am recomandat pacienţilor în paralel şi tratament alopat, naturist şi respectarea regimului 35

alimentar, precum şi activitate fizică (mişcare 30 minute pe jos, plimbare, înot, tenis, mers pe jos rapid pentru obezi şi vârstnici). Evaluarea pacienţilor a fost făcută pe aparatul de biorezonanţă Oberon, stabilindu-se biocompatibilitatea DIEE şi DEA, precum şi a celorlalte tratamente recomandate, atât la prima consultaţie cât şi la controalele următoare. DATE EXPERIMENTALE, REZULTATE ŞI INTERPRETARE Am avut în studiu 4o de pacienţi cu gonartroză din care: 30 au fost din mediul urban 75 %; 10 au fost din mediul rural 25 %.

Fig. 1. Repartiţia pacienţilor în funcţie de mediul de provenienţă

Din cei 40 pacienţi distribuţia pe grupe de vârstă şi sex a fost următoarea: 9 21 pacienţi (52,5%) între 35-60 ani, din care 17 de sex feminin; 4 de sex masculin; 9 19 pacienţi (47,5%) cu vârsta peste 60 ani, din care 15 de sex feminin; 4 de sex masculin.

Fig. 2. Repartiţia pacienţilor pe grupe de vârstă

În funcţie de tratamentul aplicat: antialgice - 40 pacienţi (100%), antiinflamatoare 30 pacienţi (75%).

Fig. 3. Repartiţia pacienţilor pe categorii de tratament înainte de aplicarea DIEE

36

Deci, din cei 40 pacienţi, 32 (80%) au fost de sex feminin şi 8 (20%) de sex masculin.

Fig. 2. Repartiţia pacienţilor pe sexe

Pacienţii au fost urmăriţi pe o perioadă de un an de zile, prin consultaţii efectuate periodic la 3 luni, 6 luni şi un an, urmărind adaptarea dozei de medicaţie în funcţie de scăderea în intensitate a durerii sau dispariţia ei şi obţinerea unei mai bune mobilităţi articulare. Diagnosticul pozitiv a fost stabilit pe baza anamnezei, a datelor clinice şi paraclinice. La prima consultaţie în procent de 100% pacienţii s-au prezentat cu: 9 Simptomatologia caracteristică bolii artrozice: durere, impotenţă funcţională şi redoare articulară; 9 La examenul clinic general pacienţii au prezentat: sensibilitate la percuţie, cracmente, crepitaţii osoase, mobilitate redusă; 9 La examinările paraclinice RGR a evidenţiat modificările tipice de artroză; 9 Examenul de laborator: VSH crescut la pacienţii cu pusee inflamatorii. Un număr de 2 pacienţi din cei cu gonartroză prezentau în antecedentele personale patologice gastrită cronică şi un pacient a fost operat de ulcer gastric. Majoritatea pacienţilor au avut gonartroză stadiul III - 60 %, 10% gonartroză stadiul IV, 20% gonartroză stadiul II, 10% gonartroză stadiul I.

Fig. 4. Repartiţia pacienţilor pe stadii de gravitate înainte de aplicarea DIEE

Am evaluat pacienţii pe aparatul de biorezonanţă OBERON şi le-am testat biocompatibilitatea DIEE şi DEA, precum şi a medicaţiei alopate şi naturiste, întocmindule câte o schemă de tratament şi de aplicare a dispozitivelor pe care au urmat-o conform recomandărilor. 37

La evaluarea pe aparatul de biorezonanţă am stabilit valorile medii ale biocompatibilităţii DIEE şi DEA de 57,38 %. REZULTATE. DISCUŢII Din studiul efectuat pe cei 40 pacienţi cu gonartroză la care s-au aplicat bio-fitomodulatorii de tip Ancu Dincă rezultă că pacienţii au răspuns pozitiv la tratamentul complementar cu DIEE şi DEA: Perioada consultaţiei Prima consult. Control – 1 lună Control – 3 luni Control – 6 luni Control – 1 an

Prezenţa SMT Durerea Intensitate crescută - scara 10 Intensitate medie scara 7 Intensitate Slabă scara 5 Durerea slabă scara 3 Fără durere scara 1

Mobilitatea articulară Redusă scara 1 Uşor crescută scara3 Crescută scara5 Crescuta scara7 Normală scara10

Tratament cu antialgice Doză crescută

Nivelul Entropiei E6

Biocompatibilitate 33

Doză 1/2

E4

45

Doză 1/4

E2

60

-

E2

86

-

E2

91

Tabelul 1- Evoluţia în timp a durerii, mobilităţii articulare şi terapiei durerii la lotul de pacienţi aflat în studiu înainte şi după aplicarea DIEE şi DEA

Din datele prezentate mai sus rezultă că, în medie, intensitatea durerii resimţită de pacienţi scade la aproximativ jumătate după o lună de la aplicarea DIEE şi DEA, corelată fiind cu scăderea la jumătate a dozei de antialgice. Se ajunge ca la 3 – 6 luni durerea să fie suportabilă, iar la un an pacienţii să se simtă bine.

Tratamentul înainte de aplicarea D.I.E.E. Tratamentul după aplicarea D.I.E.E. -1 lună Tratamentul după aplicarea D.I.E.E. -3 luni Tratamentul după aplicarea D.I.E.E. -6 luni

10 8 6 4 2 0 Ev. durerii

Doză antialgice

Fig. 7 Reducerea în intensitate a durerii artrozice şi a dozei de antialgice, comparativ, înainte şi după aplicarea DIEE şi DEA

38

CONCLUZII Din studiul făcut pe cei 40 de pacienţi care au prezentat dureri şi mobilitate redusă la nivelul articulaţiei genunchilor se poate concluziona faptul că metoda complementară de tratament cu DIEE şi DEA se poate utiliza în gonartroză cu realizări deosebite. Folosind metoda noninvazivă de tratament complementar cu remediile fito-energoterapeutice DIEE şi DEA am reuşit să îmbunătăţim calitatea vieţii pacienţilor prin scăderea în intensitate a durerii artrozice şi creşterea mobilităţii articulaţiei afectate; să scădem la ½ doza de medicaţie antialgică la o lună după aplicarea DIEE şi DEA, să eliminăm aproape în totalitate antialgicele la 6 luni de la începutul tratamentului, să eliminăm definitiv antiinflamatoarele cu reacţiile lor adverse; să eliminăm încărcătura afectivă a durerii, de regulă negativă – suferinţă, disconfort, teamă. Gândeşte-te, simte-te sănătos şi vei deveni sănătos! BIBLIOGRAFIE Cosman Doina, Terapia durerii psihice, 2010, Cluj - Napoca Domnişoru L.D., Compendiu de Medicină Internă, 1994, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti *** - Buletin Informativ al Centrului de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu, Bucureşti, 2010, Ed. Tipoalex, Alexandria

39

REÎNTOARCERE LA MOŞI-STRĂMOŞI Ancu Dincă, Oana Toma Centrul de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu Str. Mănăstirea Putna, nr. 17, sector 1, Bucureşti 0788.234.425 [email protected] www.viatasienergie.ro Cuvinte cheie: tezaur, aur, natura, sat, istorie Rezumat: Vremuri tulburi pentru istoria României. Şi aceasta pentru că ne confruntăm cu o ofensivă care vizează ruperea legăturilor noastre cu trecutul de dinainte de timp. Căci tocmai acesta este elementul care incomodează: suntem legaţi ombilical de tezaurul lăsat moştenire din timpuri imemoriale de moşii şi strămoşii noştri. Ori tocmai aceste legături nevăzute, însă profund ancorate în spiritul românesc, ne ţin legaţi de aceste locuri şi de aceste vestigii. Nu avem dreptul să le pierdem. Suntem obligaţi să le dăm mai departe. Noi trăim după o singură regulă: aşa am apucat din moşi-strămoşi. Prezenta lucrare îşi propune să stimuleze căutările în profunzimea istoriei şi a patrimoniului moştenit – natură, sat, tezaur – pentru a completa Cartea neamului nostru.

INTRODUCERE Inspiraţi de bogăţia tezaurului lăsat de strămoşii noştri şi ajuns, în cea mai mare parte, la noi, azi, prin intermediul Măriei Sale - Ţăranul Român, ne propunem ca, începând din 2013, în cadrul Congresului Naţional „Cercetări şi efecte folosind bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă„ să existe şi o secţiune care să readucă în prim-plan elemente ce ţin de actul de identitate al neamului nostru. Fie că este vorba de obiceiuri, tradiţii, arhitectură, tehnică, elemente lingvistice, medicină, ştiinţă – în toate domeniile am primit moştenire de la iluştrii noştri strămoşi un tezaur unic pe care suntem obligaţi să îl dăm mai departe, nealterat, urmaşilor. Este un cod al nostru, unic, care ne aşează în rândul marilor culturi şi civilizaţii. Căci „neamul tracilor este cel mai numeros din lume, după cel al inzilor” 8 . În ultimii ani, cu paşi timizi, s-a conturat un grup de „iniţiaţi” 9 care ne-au „predat” foarte multe detalii legate de mozaicul de mărturii strămoşeşti. Trei elemente sunt însă fundamentale şi ele constituie suportul pe care poporul nostru şi-a întocmit actul de identitate: 9 Natura acestor locuri, aşa cum a lăsat-o Dumnezeu, pe de o parte, şi cea modelată de mâna omului, pe de altă parte 10 ; 9 Satul românesc, căci „noi, românii, am răzbit prin istorie cu satul; şi tot în sat ne rămâne speranţa renaşterii viitoare!”; 9 Tezaurul antic 11 existent în muzeele din ţară.

8

Herodot, Istorii, vol. I-II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1961, 1964 Aici nu doar cu sensul de posesor al unor cunoştinţe specifice unui domeniu, ci şi deţinător/purtător al mesajelor de la moşi şi strămoşi, în formă autentică, care urmăresc predarea acestora urmaşilor, sub formă de legi (datini, obiceiuri, tradiţii) 10 Cu referire la construcţii amplasate în anumite zone, unele cu rol armonizator 11 În contextul prezentei lucrări ne vom referi şi la alte valori inestimabile ale tezaurului românesc din toate timpurile care a luat calea străinătăţii, cu bună ştiinţă din partea conducătorilor 9

40

„Valorile noastre vechi pot forma cadrul unor valori înnoitoare.(...) Este rândul generaţiilor tinere să citească în trecutul spiritual al Geto-Dacilor viitorul şi să-l actualizeze astfel ca să explice amândouă dimensiunile timpului” 12 . Fiecare din noi ne recunoaştem în ţăranul român, indiferent de zona la care facem referire. „Veşnicia s-a născut la sat” spunea Lucian Blaga în poemul său. Mulţi încă mai simt pe picioare glodul din satul natal, iar legătura cu matca este indestructibilă. Strămoşii noştri au avut o mare misiune în cultura şi civilizaţia universală. La noi totul este „de când lumea şi pământul” 13 . Demersul nostru urmăreşte recuperarea specificului naţional, a autenticului 14 prin „tăierea rădăcinilor”, a originilor adevărate, de la începuturi, a moştenirii uluitoare şi plină de simboluri şi subtilităţi. Tot ceea ce ni s-a întâmplat, ce ni se întâmplă şi ni se va întâmpla în istorie este strict legat de legătura noastră cu aceste meleaguri, pe de o parte, şi cu strămoşii noştri, pe de altă parte. NATURA Unicitatea, echilibrul şi armonia munţilor, văilor, şesurilor şi apelor de la noi este o particularitate care şi-a pus amprenta pe personalitatea şi individualitatea oamenilor acestor locuri. „Aceşti factori psiho-fizici au determinat elementele antropologice şi psihice ale geto-dacilor, care au fost atât de puternice, încât ele sunt prezente şi astăzi ca nişte vârfuri rămase la suprafaţă, fără ca noi să fim conştienţi de adâncimea originii lor... Nu ţara era a mea, ci eu eram al ţării. Eu aparţineam unui destin, unei istorii, care a determinat orbita pe care a evoluat întreaga mea viaţă. În fond, destinul unui neam nu este decât istoria lui implicită şi istoria nu este decât destinul explicit. Aparţinem acestei istorii, fiindcă istoria acestui pământ şi a acestui neam ne-a imprimat un destin, în care suntem, fiecare dintre noi, un element, anonim sau nu. Istoria neamului românesc determină destinul oricărui român, destin care, ca şi fluviul [n.n. - Dunărea], îl poartă ca pe un val pe drumul prescris de geografie şi de timp”. 15 Parafrazându-l pe Radu Beligan: „suntem legaţi ombilical de România”. Ţara noastră „este «o sursă de energii» care pot ţâşni într-o istorie românească de mare anvergură, aşa cum s-ar cuveni în cele două milenii de răbdătoare aşteptare” 16 . Suntem datori să rămânem încă în stare de veghe pentru apărarea acestei vetre ancestrale. Strămoşii noştri stăpâneau mai bine decât alţii ştiinţa de a trăi în conformitate şi în armonie cu natura. Aceasta este cea mai înaltă şi mai benefică dintre ştiinţe. 12

Anton Dumitriu, Terra Mirabilis în volumul Retrospective, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991 Cu sensul de veşnic 14 Suntem într-o epocă în care se încearcă, şi, în unele situaţii se şi reuşeşte, „tăierea rădăcinilor”, îndepărtarea de la adevăratele valori moştenite de la înaintaşi care sunt „presupus împrumutate” din alte spaţii culturaletnice 15 Anton Dumitriu, Terra Mirabilis sau Întâlnirea cu pământul natal; în volumul Retrospective, Bucureşti, Editura Tehnică, 1991; Într-un interviu acordat de Radu Beligan Jurnalului Naţional (lui Marius Tucă) în 12 ianuarie 2009, acesta şi-a amintit: „Anton Dimitriu mi-a spus: «...Hai să-ţi spun ceva ce nu ştie multă lume! Ai auzit tu de muntele Kogaion? ». ...Nu... «Kogaionul este un centru geometric al lumii hiperboree. Dacă din vârful lui se duc raze care se sprijină tangent la toate formele de relief dimprejur, atunci vârfurile lor vor înţepa planul terestru după un contur, care este o hartă. Această hartă este tocmai harta României Mari, aceasta este adevărata şi de puţini ştiuta «Terra Mirabilis», un pământ binecuvântat de Dumnezeu...” 16 Idem 12 13

41

„Daci montibus inhaerent”, adică „Dacii (care) stau aninaţi de munţi”, scrie istoricul roman Lucius Annaeus Florus. „Numai într-un astfel de spaţiu bogat şi frumos putea să se fi fixat locul unde s-au născut şi îşi aveau reşedinţa zeii...” susţinea Iosif Constantin Drăgan 17 . „Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este...” scria Mihai Eminescu 18 , accentuând parcă faptul că natura din spaţiul acesta binecuvântat nu o cunoaştem decât noi, secretele acesteia ne aparţin. SATUL ROMÂNESC Ţăranul român se distinge de străini prin înfăţişarea, graiul, casa şi portul său unice. Un exemplu este oferit chiar de Mihai Eminescu: „La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort / Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.” 19 Arta populară este strâns legată de întreaga existenţă a ţăranului român. Înfăţişarea şi mişcările lui au o graţie naturală, îndemânarea mâinilor şi siguranţa gustului îşi au originile în imboldul lăuntric. Portul popular românesc este dominat de anumite simboluri ale căror semnificaţii s-au pierdut ori s-au golit de conţinutul iniţiatic. Pentru că tot ce aparţine tezaurului strămoşesc a fost strâns legat de iniţieri spirituale. În 1980, savantul japonez Minoru Nambara 20 spunea: „Maramureşul este satul primordial. Nu ştii precis de unde vine şi te copleşeşte până la urmă acest sentiment... Ţăranii Maramureşului nu vin de nicăieri. Ai sentimentul că au venit direct din Cer în Maramureş... aici, în Maramureş, este omul primordial în nobleţea sa princiară, nu primitivă, în frumuseţea sa de înaltă civilizaţie”. „Indiferent de cum ne-am numi, noi suntem aceeaşi de milenii, iar limba ţăranului român este de asemenea aceeaşi...” spunea Nicolae Miulescu 21 . TEZAURUL DIN MUZEE „Dacă intrăm în camera tezaurului de la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, putem să citim ce a însemnat aurul de-a lungul istoriei voastre milenare. După părerea mea, sunteţi singura ţară din Europa care are istoria scrisă în propriul ei aur. Şi asta este un lucru rar şi excepţional, de care puteţi să fiţi mândri. Probabil că numai în America de Sud, la Bogota, în celebrul muzeu al aurului, putem vedea expus aurul indienilor, dar aceasta reprezintă doar o parte a istoriei lor şi nu o întreagă istorie gravată în aur, aşa cum aveţi voi. Nici la Luvru, nici la British Museum şi nici în muzeele din Statele Unite nu găsim ce există în muzeul dumneavoastră de istorie. Sigur, au multe exponate de aur şi aceste muzee, dar ele aparţin altor culturi decât ale ţărilor respective. Este regretabil că voi, românii, nu aţi profitat de această istorie scrisă în aur, aşa cum aţi fi meritat. Şi când spun «aţi fi meritat», mă gândesc la ceea ce istoria voastră a însemnat pentru Europa, la forţa pe care aurul vostru a avut-o în construirea unei civilizaţii demne de marile civilizaţii ale lumii. Aici, la voi, nu găsim aur cumpărat sau obţinut prin cuceriri, ca în celelalte muzee ale lumii. Aici vorbim, în exclusivitate, de aur autohton. Revenind la ce înseamnă brăţările pentru istoria voastră, în 17

În Istoria românilor, 1999, Bucureşti, Editura Europa Nova Fragment din Scrisoarea a III a 19 Fragment din Scrisoarea a III a 20 Antropolog, etnolog, istoric al civilizaţiilor; profesor la Universitatea din Tokyo; extras din http://ramaniamyblog.wordpress.com/tag/vechea-europa-paul-lazar-tonciulescu-okeanos-potamos-istrosdonaris/ 21 Nicolae Miulescu, Tudor Diaconu, Dacia - Ţara Zeilor, Craiova, Editura Obiectiv, 2005 18

42

primul rând, ele sunt o dovadă că dacii prelucrau propriul lor aur. Iar în al doilea rând, ele probează că dacii aveau mult aur.” 22 ELEMENTE ARHAICE DE MEDICINĂ Socrate scria: „Medicii traci sau elevii lor prescriu un regim pentru trupul întreg, dându-şi osteneala să îngrijească şi să vindece partea odată cu întregul”. Viziunea holistică 23 în medicină era bine-cunoscută în antichitate. Azi noi abia o (re)descoperim. „Tot aşa stau lucrurile, Carmide, şi cu acest descântec. Eu (Socrate) l-am învăţat acolo în oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice că îi face pe oameni nemuritori. Spunea Tracul acesta că (medicii) greci aveau dreptate să cuvânteze aşa cum v-am arătat adineauri. Dar Zamolxis, adăuga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie să încercăm a îngriji ochii fără să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit neţinându-se seama de corp, tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul şi iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: (anume) pentru că ei nu cunosc, întregul pe care-l au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav, partea nu poate fi sănătoasă. Căci, zicea el, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi pentru om în întregul său - vin de la suflet şi de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi; trebuie deci - mai ales şi în primul rând - să tămăduim izvorul răului, ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindecă cu descântece. Aceste descântece sunt vorbele frumoase, care fac să se nască în suflete înţelepciunea” 24 . 25 ÎNCHEIERE „Cel mai frumos sentiment pe care l-ai putea încerca este simţul misterului. Acesta este sursa oricărei arte autentice, a oricărei ştiinţe adevărate” spunea Albert Einstein. Pătrunzând în tezaurul strămoşesc nu facem decât să întâlnim misterele în toată splendoarea lor. Descifrarea acestora nu vor face decât să repună la loc de cinste în cultura universală ceea ce ne aparţine. Lui Ernest Bernea ţăranul român i-a spus: „Lumea e aşa cum e, e zidită bine; nu o poţi schimba. Lumea e-n cuprinsu′ ei, nu al nostru... este undeva o putere pe care nu o poţi birui, o putere care ţine lucrurile laolaltă şi e dincolo de noi.” 26 Acolo este RA-DACI-NA.

22

Barbara Deppert Lippitz, într-un interviu acordat revistei Formula AS în numărul 770 din 2007; Îşi desfăşoară activitatea în cadrul Camerei de Comerţ din Frankfurt am Main, Germania; este expert în obiecte de patrimoniu cultural, în principal obiecte din aur; este fascinată de tezaurul dacic din aur 23 Integrativă; întregul nu se reduce doar la suma părţilor sale 24 Platon, Carmide în Izvoare privind istoria României, vol. 1, Editura Academiei, Bucureşti, 1964. 25 Suferinţa sufletească poate fi fatală. A muri de inimă rea acesta este diagnosticul, însă este intraductibil (alături de dor, doină, horă etc.) 26 Ernest Bernea, Cadre ale gândirii populare româneşti, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1985

43

TERAPIA CU BIOFITOMODULATORI ÎN BOLI DIGESTIVE Dr. Gabriela Ciobotaru Policlinica Medicali’s, Timişoara, judeţ Timiş, str. Iancu Flondor, nr. 47 Tel./fax 0256.226.599

Cuvinte cheie: esofagită de reflux, gastrită cronică, ulcer gastroduodenal, pancreatită cronică recurentă, sindrom de intestin iritabil Rezumat: Bolile digestive reprezintă un capitol important în patologia medicală cu multiple implicaţii în activitatea medicală curentă. Unele boli digestive sunt invalidante şi necesită terapii multiple costisitoare, cu impact financiar important atât asupra pacienţilor cât şi asupra sistemului de asigurări de sănătate. Terapia cu biofitomodulatori este o alternativa importanta în tratamentul bolilor digestive.

INTRODUCERE Bolile digestive reprezintă un capitol important în patologia medicală cu multiple implicaţii în activitatea medicală curentă. Unele boli digestive sunt invalidante şi necesită terapii multiple costisitoare, cu impact financiar important atât asupra pacienţilor, cât şi asupra sistemului de asigurări de sănătate. Viaţa cotidiană la energii înalte ne face să neglijăm modul de alimentaţie sănătos şi ordonat, ceea ce a amplificat în ultimii ani patologia digestivă. Din aceste cauze am considerat important de analizat modul cum o terapie reglatoare cu biofitomodulatori de tip Ancu Dincă poate influenţa evoluţia bolilor digestive şi poate creşte calitatea vieţii acestor pacienţi supuşi de multe ori unor terapii chinuitoare şi unor regimuri alimentare insuportabile. MATERIAL ŞI METODĂ Am luat în studiu un număr important de pacienţi cu diferite boli digestive care s-au adresat Clinicii Medicali’s din Timişoara în perioada 01.01.2010-01.03.2012. Au fost luate în studiu următoarele categorii de afecţiuni: 9 esofagită de reflux; 9 gastrită cronică; 9 ulcer gastroduodenal; 9 pancreatită cronică recurentă; 9 sindromul de intestin iritabil. REZULTATE ŞI DISCUŢII Esofagită de reflux. Au fost urmăriţi un număr de 25 de pacienţi, 17 bărbaţi şi 8 femei, care au avut următoarele simptome: gust amar matinal, pirozis, disfagie.

44

Diagnosticul a fost stabilit cu ajutorul simptomelor şi a fost confirmat prin endoscopie digestivă superioară. Pacienţii au fost consiliaţi în privinţa regulilor de nutriţie şi au fost trataţi cu bio-fitomodulatori de tip Ancu Dincă. Perioada de urmărire a fost de 6 luni, cu controale clinice lunare şi gastroscopie la 3 luni. La 2 luni de la începutul tratamentului, 22 de pacienţi au fost asimpomatici, iar la 3 pacienţi a fost necesară trecerea pe tratament alopat, cu menţinerea terapiei cu bio-fitomodulatori de tip Ancu Dincă. La 6 luni de tratament s-a efectuat gastroscopia de control care a arătat dispariţia modificărilor tipice de esofagită de reflux şi vindecarea pacienţilor. S-a recomandat menţinerea terapiei cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă. Gastrită cronică. Au fost urmăriţi un număr de 40 de pacienţi care s-au prezentat cu simptome gastrice de tipul durere epigastrică postprandială, greţuri, inapetenţă şi balonare postprandială. Pacienţii au fost consiliaţi în privinţa modului de viaţă şi a dietei şi li s-a efectuat gastroscopie în vederea confirmării diagnosticului. S-au recomandat scheme de tratament cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă şi li s-au efectuat controale clinice lunare pe o perioadă de 6 luni. La sfârşitul perioadei de urmărire s-a repetat gastroscopia de control. Simptomatologia s-a ameliorat după o lună de tratament la 35 de pacienţi. La 2 luni de tratament la 4 pacienţi s-a indicat terapia alopată. Gastroscopia a evidenţiat ameliorarea modificărilor iniţiale la 32 de pacienţi. 3 pacienţi au refuzat gastroscopia de control. Ulcerul gastroduodenal. Au fost luaţi în studiu un număr de 18 pacienţi cu simptomatologie de ulcer gastroduodenal, respectiv durere epigastrică, foame dureroasă, pirozis, vărsături. La toţi pacienţii s-a efectuat gastroscopia digestivă. Au fost menţinuţi în studiu doar pacienţii cu prezenţa nişei ulceroase cu localizare gastrică sau duodenală cu o dimensiune sub10 mm. Pacienţilor li s-a recomandat o dietă adecvată şi, în primele 2 săptămâni de tratament, o terapie alopată conform ghidurilor (la pacienţii la care s-a confirmat şi prezenţa infecţiei cu Helycobacter pylori) alături de terapia cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă. Gastroscopia a fost repetată la 1 lună de la debutul tratamentului şi a arătat vindecarea ulcerului cu dispariţia nişei la 12 pacienţi şi o ameliorare la 6 pacienţi. Controalele următoare au fost lunare şi au arătat dispariţia simptomelor la 16 pacienţi şi 2 au fost excluşi din studiu deoarece nu s-au mai prezentat la control. La 6 luni, prin repetarea gastroscopiei, s-a demonstrat vindecarea ulcerului la cei 16 pacienţi rămaşi în studiu. Acestora li s-a recomandat continuarea terapiei cu bio-fitomodulatori de tip Ancu Dincă. Pancreatită cronică recurentă. Au fost luaţi în studiu un număr de 10 pacienţi cunoscuţi cu pancreatită cronică recurentă care au avut pusee de acutizare diagnosticate prin durere abdominală caracteristică, greţuri, vărsături, scaune diareice. Diagnosticul a fost confirmat prin examen clinic şi cu ajutorul ecografiei abdominale. Au fost selectaţi cei 10 pacienţi care prezentau şi chiste pancreatice. Pacienţilor li s-au recomandat reguli de dietă şi mod de viaţă alături de tratamentul cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă. S-au efectuat controale lunare clinice şi examinare ecografică din 2 în 2 luni. 45

Rezultatele obţinute au arătat atât îmbunătăţirea stării generale a pacientului, cât şi micşorarea dimensiunilor chistelor până la dispariţia lor la 7 pacienţi. Steatoză hepatică. Au fost urmăriţi 40 de pacienţi diagnosticaţi ecografic cu steatoză hepatică gradul 1, 2 şi 3. S-a recomandat tratament cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă şi s-au efectuat controale ecografice la 3 luni, la 6 luni şi la 1 an. La 1 an gradul steatozei s-a redus, iar la 17 pacienţi steatoza a dispărut. CONCLUZII 1. Terapia cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă este o alternativă importantă în tratamentul bolilor digestive. 2. Steatoza hepatică poate fi vindecată cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă. 3. Chistele pancreatice pot fi vindecate cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă. 4. Ulcerul gastroduodenal poate fi ameliorat şi chiar vindecat cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă.

46

INFLUENŢA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ASUPRA STRESULUI CELULAR GENERAT DE CÂMPUL ELECTROMAGNETIC Stelian Chivu Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi, Galaţi, judeţ Galaţi, str. Basarabiei, nr. 2 Tel. 0745.283.281

Motto : Tot ceea ce exista poate fi privit ca fiind o caracteristică sau o expresie energetică a Luminii.

În prezent suntem într-o perioadă de activitate solară şi galactică intensă, în care magnetosfera Pământului este lovită de curenţi schimbători şi din ce în ce mai puternici de energie solară. Un număr tot mai mare de erupţii solare şi de fluctuaţii sunt foarte neobişnuite.

Aceste fluctuaţii ale Soarelui sunt declanşate de forţe interne, dar şi de curenţi de energie proveniţi din Soarele central al galaxiei. La această complexitate de interacţiuni, se adaugă curenţi de foarte mare intensitate, veniţi din spaţiul cosmic.

47

Câmpul magnetic al Soarelui este afectat, fiind, în realitate, răsucit, contorsionat, iar toate acestea au un efect asupra câmpului magnetic al Pământului şi asupra câmpului magnetic al corpului uman. Odată cu acest gen de activitate solară crescută, s-a observat o intensitate tot mai mare a anomaliilor climatice, cât şi o activitate seismică şi vulcanică crescută, care implicit influenţează şi omul.

Aceste fluctuaţii ale Soarelui influenţează aspectele fizice, emoţionale şi mentale ale omului. Simultan cu corpul fizic mai există şi corpul informaţional – cunoscut şi sub numele de corp bioenergetic, eteric, pranic, ka etc. Corpul informaţional este alcătuit din particule de lumină eterică, iar în interiorul acestui corp de lumină există puncte de conexiune.

Punctele de conexiune din corpul informaţional se unesc cu mitocondriile din celule.

48

Mitocondriile sunt producătoarele de energie, uzinele energetice ale celulelor. Există un număr variabil de mitocondrii, în funcţie de tipul de celulă, iar aceste organite se găsesc în citoplasmă, la exteriorul nucleului celulei.

Mitocondriile relaţionează cu aşa numitele „găuri de vierme” din corpul informaţional. Aceste „găuri de vierme” sunt portaluri intracelulare, ce duc spre natura vibratorie superioară care este influenţată de furtunile solare.

HIPOFIZA ŞI SUPRARENALELE Funcţionarea echilibrată a glandei hipofize duce la o funcţionare echilibrată a suprarenalelor. Hipofiza secretă hormonul corticotrop ACTH, hormon ce stimulează producţia de cortizon a glandelor suprarenale.

49

Stresul este cauza cea mai frecventă a dereglărilor glandelor suprarenale. STRESUL ŞI ETAPELE OBOSELII GLANDELOR SUPRARENALE Etapa I: Este secretat un nivel mai mare de adrenalină – ca rezultat, se produc mai mulţi hormoni în exces. Etapa II: (sau stadiul de adaptare) Este susţinut nivelul excesiv de hormoni ai glandei suprarenale. Etapa III: (sau etapa de epuizare) Hormonii suprarenali scad extrem de mult – apare epuizarea suprarenală. PROCESUL TERAPEUTIC ACTIVAT DE BIO-FITO-MODULATORII DE TIP ANCU DINCĂ DIN GAMA DIEE ASUPRA CORPULUI Verificând influenţa bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă din gama DIEE s-au constatat următoarele: 9 grăbesc procesul de vindecare; 9 stimulează vitalitatea; 9 declanşează mecanismele corpului de autovindecare; 9 elimină „stresul de doctor”; 9 acţionează holistic. Analizând un număr de 1251 de subiecţi am structurat următoarele influenţe în privinţa simptomelor şi manifestărilor: 1. Schimbarea obiceiurilor de somn: • nelinişte, picioare fierbinţi, treziri de două-trei ori pe noapte. Te simţi obosit la trezire şi somnoros de mai multe ori pe zi; 2. Activitate în zona capului şi coloanei vertebrale: • Senzaţii de furnicături, mâncărimi, înţepături şi altele de acest gen în scalp şi/sau de-a lungul coloanei vertebrale; 3. Valuri neaşteptate de emoţie: • Plângeţi din senin, vă simţiţi foarte nervoşi sau supăraţi din nimic, vă simţiţi în mod inexplicabil deprimaţi, apoi - foarte fericiţi; Ca într-un montaigne-russe emoţional; 50

4. Probleme „vechi” par să se întoarcă: • Probleme de încheiere; sau poate sunt de rezolvat probleme legate de aprecierea de sine, abundenţă, creativitate, vicii etc. 5. Schimbări ale greutăţii corporale: • vă îngrăşaţi de multe ori din cauza fricilor pe cale le-aţi reprimat şi care acum ies la suprafaţă pentru a fi vindecate. Reacţionaţi prin construirea unei apărări. Încercaţi, de asemenea, să vă fixaţi, să vă creşteţi masa de rezistenţă în faţa frecvenţelor crescute din corp; 6. Schimbări în obiceiurile alimentare: • pofte neobişnuite şi alegeri ciudate. Unii îşi dau seama că nu le mai e la fel de foame ca înainte. Sau, din contră, sunt mai flămânzi. 7. Intoleranţă la mâncare, alergii pe care nu le-aţi mai avut înainte: • pe măsură ce trece timpul, deveniţi din ce în ce mai sensibili la ceea ce vă înconjoară. 8. Amplificarea simţurilor – Creşterea sensibilităţii: 8a. Vederea: • vedere înceţoşată; obiectele par să tremure; vedeţi particule strălucitoare, aura în jurul oamenilor, plantelor, animalelor şi obiectelor; 8b. Auzul: • se poate îmbunătăţi sau poate slăbi sau apare zgomotul „alb”; 8c. Simţul mirosului, al pipăitului şi/sau al gustului - exacerbate: • s-a observat că e amplificat mirosul şi gustul aditivilor chimici în anumite mâncăruri într-o manieră clar neplăcută; Alte mâncăruri au un gust absolut minunat - pentru unii oameni, aceste exacerbări sunt atât plăcute, cât şi tulburătoare; 9. Erupţii pe piele: • mâncărimi, cucuie, acnee, urticarie, zona zoster. Supărarea poate produce erupţii în jurul gurii şi pe bărbie; 10. O gamă de manifestări fizice: • dureri de cap, dureri de spate, dureri de gât, simptome asemănătoare gripei, spasme sau crampe musculare, accelerarea ritmului inimii, dureri în piept, schimbări de libido, amorţeală sau durere în membre, vocalizări involuntare sau mişcări neaşteptate.

Acestea sunt mecanisme ale procesului terapeutic activat de bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă din gama DIEE faţă de stresul la nivel celular cauzat de către furtunile electromagnetice şi plasmatice solare.

51

EFECTELE BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP A.D. ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO) Alin HAPCA, Horia Radu CRIVEANU, Cezara MIRON, Simona Laura INOAN, Ioan SÎNCRĂIAN, Paul COLCERIU Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Calea Mănăştur, nr. 3-5, Cluj-Napoca Cuvinte cheie: bio-fito-modulatori, mediu acvatic, sisteme piscicole Rezumat: Mediile acvatice artificiale au fost create de către om, fiind reprezentate de lacurile de acumulare, lacuri de baraj, iazuri, canale şi alte stucturi acvifere (CSÉP et. al., 2011).Fermele piscicole sunt într-o continuă dezvoltare prin urmare cercetările în această privinţă sunt binevenite. Materialul biologic folosit a fost hrănit cu un furaj special conceput pentru a spori creşterea. Furajul folosit la unul din loturile experimentului a fost păstrat sub influenţa bio-fito-modulatorului de tip DEA.

INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri peştele a constituit o importantă sursă de proteină animală, atât în hrana omului cât şi ca sursă de hrană pentru alte animale îndomesticite (BUD et. al., 2007). În zilele noastre este recunoscut faptul că un consum ridicat de carne de peşte are un rol benefic asupra sănătăţii omului. Medicii nutriţionişti recomandă consumul regulat de carne şi preparate din carne de peşte pentru a preveni apariţia maladiilor cardiovasculare, prin scăderea nivelului de colesterol şi îmbunătăţeşte metabolismul carbohidraţilor (BUD, 1994). La ora actuală, creşterea peştilor a atins un grad foarte mare de intensivizare, apa fiind refolosită prin filtrare şi recirculare. Sistemele clasice necesită o mai mare cantitate de apă regăsită în bazine special amenajate (CSÉP, Teză de doctorat). Hrana are un rol principal în asigurarea unei producţii ridicate şi menţinerea materialului biologic în stare bună de sănătate, atât în sistemele de creştere clasice, cât şi cele moderne. Pe plan mondial s-au asigurat în perioada 2008-2010 un consum de 17 kg pe cap de locuitor pe an; menţionăm faptul că în ţările în curs de dezvoltare această valoare atinge cifra de 15,1 kg, iar în ţările sărace, deficitare în resursele de hrană această valoare a fost doar de 14,4 kg. Din punct de vedere neoficial aceste valori sunt mai mari datorită pisciculturii neînregistrate la scară mică şi cele de subzistenţă (www.fao.org, THE STATE OF WORLD FISHERIES AND AQUACULTURE 2010). China rămâne de departe cel mai mare producător de peşte al lumii, înregistrând în 2008 o producţie de 47,5 milioane tone, din care 33,4 milioane tone provenite din piscicultură (www.fao.org, THE STATE OF WORLD FISHERIES AND AQUACULTURE 2010). 52

În România cererea de peşte şi produse din peşte are o creştere continuă. Dacă până în 1990 consumul de peşte a fost de aproximativ 8 kg/cap de locuitor /an, după schimbările ce au avut loc în acel an, cantitatea de peşte consumată de populaţie a scăzut la 2 kg/cap de locuitor/an în intervalul 1990-2000. Din anul 2000 s-a semnalat o creştere continuă a consumului de peşte, iar în 2005 a ajuns la 3,7 kg/cap de locuitor/an. Această creştere se datorează în principal creşterii importurilor (sursa: Programul Operaţional pentru pescuit 2007-2013). Pe baza acestor date am luat în studiu o specie de crap (Cyprinus carpio) rasa Lausitz. Această rasă este cea mai întâlnită în crescătoriile ciprinicole din ţara noastră. Se caracterizează printr-un trunchi complet acoperit cu solzi, iar înotătoarele împreună cu pedunculul caudal sunt reduse dimensional. Culoarea asemănătoare crapului sălbatic cu variaţii mari condiţionate de condiţiile de climă şi vârstă. MATERIAL ŞI METODĂ Prezenta lucrare este o continuare a lucrării intitulate „Efectele bio-fitomodulatorilor de tip A.D. asupra calităţii apei din microclimatul unor acvarii” în care rezultatele obţinute au fost încurajatoare. În aceste condiţii am continuat observaţiile trecând de la microclimat controlat din acvariu la un mediu natural luând în studiu un lac privat de pe raza judeţului Cluj. Lacul a fost împărţit în două părţi egale, iar în fiecare parte s-a introdus câte 300 de indivizi de crap comun (Cyprinus carpio). Materialul biologic a fost achiziţionat de la ferma piscicolă Mărtineşti (judeţul Cluj) având o medie a masei de 40 de grame. Media lungimii indivizilor fiind de 13 cm, iar lungimea standard de 10.40 cm. Înălţimea maximă medie are valoarea de 3.65cm. Durata experimentului a fost pe parcursul a 60 de zile în care cele două loturi au fost hrănite cu un furaj specific creşterii crapului de vară. Materialul biologic a fost hrănit cu un furaj granulat realizat pe baza unei reţete de furajare specială pentru creşterea crapului. Cantitatea de furaj administrată celor două loturi experimentale este aceeaşi. Furajul administrat primului lot a fost păstrat sub influenţa bio-fito-modulatorului de tip DEA. Măsurătorile au avut loc după 30 de zile de la populare şi ulterior la 60 de zile. S-au recoltat din fiecare lot câte 40 de exemplare şi s-a măsurat greutatea, lungimea totală, lungimea standard şi înălţimea. Tabelul 1

Amestecul furajer Ingrediente Porumb Şrot soia Grâu Şrot floarea soarelui Făină de peşte Fosfor dicalcic Premix

Cantitate (%) 30 27 20 15 5 2 1

REZULTATE, DISCUŢII ŞI CONCLUZII După primele măsurători se confirmă aportul benefic al bio-fito-modulatorului de tip A.D. din gama DEA în dezvoltarea materialului biologic luat în studiu. Putem observa diferenţele care au apărut între cele două loturi. După 30 de zile media masei primului lot este mai mare cu 29.70 g faţă de lotul martor. Dezvoltarea primului lot este mai intensă faţă de lotul martor, ceea ce reiese din diferenţele de lungime şi înălţime. 53

Tabelul 2 Parametri

Masa (g) Lungimea totală (cm) Lungimea standard (cm) Înălţimea maximă (cm)

Măsurători comparative la 30 de zile după populare Medie ±Sx Diferenţa Lot1-Lot 2 (cm) Lot I Lot II Lot I Lot II 104.75 75.05 0.75 1.34 29,70 18.02 15.24 0.13 0.39 2,78

Lot I 0,0095 0,0554

% Lot II 0,1332 0,0656

14.53

12.47

0.11

0.31

2,06

0,0688

0,0801

5.36

4.42

0.05

0.12

0,94

0,1865

0,2262

La două luni după începerea studiului, cercetările noastre confirmă în continuare o diferenţă clară între cele două loturi luate în studiu. Diferenţele şi semnificaţia acestora, între cele două loturi, sunt în favoarea lotului care a fost furajat cu hrană păstrată în echilibru energo-informaţional. Tabelul 3 Parametri

Masa (g) Lungimea totală (cm) Lungimea standard (cm) Înălţimea maximă (cm)

Măsurători comparative la 60 de zile după populare Medie ±Sx Diferenţa Lot1-Lot 2 (cm) Lot I Lot II Lot I Lot II 201,22 157,54 2,34 2,43 43,68 20,94 19,81 0,14 0,15 1,13

Lot I 0,0049 0,0477

% Lot II 0,0063 0,047

17,59

15,75

0,12

0,12

1,84

0,0568

0,056

7,08

6,36

0,05

0,06

0,72

0,1412

0,1412

După cum se poate observa în tabelul doi şi în tabelul trei, apar modificări importante la dimensiunile corpurilor, cât şi la masa acestora. Aceste rezultate erau de aşteptat deoarece modificări semnificative s-au obţinut şi în laborator, fiind prezentate la Congresul din 2011. Evidenţierea energizării sub efectul bio-fito-modulatorilor de tip DEA se manifestă în multe domenii de cercetare în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Recomandăm folosirea bio-fito-modulatorilor deoarece până în momentul de faţă, după numeroase cercetări, s-a constatat că influenţează benefic dezvoltarea şi creşterea atât la plante, cât şi la animale. BIBLIOGRAFIE 1. Bud, I., 1994 Tendinţe şi perspective în domeniul pisciculturii din ţara noastră. Lucr. şt. zoot., vol. 27 Timişoara, p.155-156; 2. Bud, I.,Vlădău, V., Ştefan, R., 2007, Peştii răpitori: Creştere, Înmulţire, Valorificare. Ed. Ceres, Bucureşti; 3. Csep, L., Bud, I., Criveanu, H., Dîrja, M., Szabo, A., Miron, C., 2011, Efectele Bio-Fito-Modulatorilor de tip A.D. asupra calităţii apei din microclimatul unor acvarii. Congresul Naţional, nr.1/2011, p.65-69; 4. Csep, L., Teză de doctorat: Efectele cătinei (Hippophae rhamnoides L.) asupra performanţelor de producţie, calitatea cărnii şi sănătatea la crap (Cyprinus carpio) 5. www.fao.org THE STATE OF WORLD FISHERIES AND AQUACULTURE 2010

54

ASPECTE PRIVIND ACUMULAREA DE SUBSTANŢĂ USCATĂ PRIN FOTOSINTEZĂ, COMPARATIV, LA TREI ETAJE DE ÎNĂLŢIME FOLOSIND BIO-FITO-MODULATORII DE TIP AD LA SPECIA LYCOPERSICUM ESCULENTUM (TOMATE) Ioan Sîncrăian, Horia Criveanu, Cezara Miron, Simona-Laura Inoan, Alin Hapca Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Calea Mănăştur, nr. 3-5, Cluj-Napoca Cuvinte cheie: bio-fito-modulatori, tomate, substanţă uscată Rezumat: Lucrarea de faţă face parte dintr-un studiu doctoral, urmărind determinarea acumulării de substanţă uscată, prezentă în frunzele de tomate cultivate în spaţii protejate.

INTRODUCERE Bio-fito-modulatorii funcţionează în domeniul câmpului subtil, au rol de rezonatori, absorb vibraţia universală şi prin intermediul cristalelor lichide pe care le conţin, o transformă în vibraţie rezonatoare a mediului biologic folosit. Cristalele reprezintă ultimul strat de entropie negativă posibilă, deoarece au cea mai ordonată structură cu putinţă. Modulatorii bio-fito-dinamici de tip AD structurează energiile subtile astfel încât să se potrivească perfect cu energiile vitale ale persoanei ce trebuie vindecată şi apoi le amplifică, pentru a le putea vindeca. Tomatele (Lycopersicum esculentum), familia SOLANACEAE, îşi au originea în Peru sau Ecuador, după care au trecut în Mexic. În Europa, s-au cultivat pentru prima dată în Spania, Portugalia şi apoi în Italia. În România au fost introduse în anul 1907. Fructele de tomate sunt bogate în: • licopen, un antioxidant puternic, celebru prin faptul că previne apariţia cancerului, în special la prostată, dar şi apariţia bolilor cardiovasculare; • conţin peste 90% apă, fac parte din cele mai sănătoase alimente; • conţin vitamine, zaharuri, substanţe minerale, acizi organici. Tomatele se utilizează pentru consum în stare proaspătă, diverse preparate culinare şi în industrializare. TOLSTOI – F1 este un hibrid timpuriu, 70 - 72 zile de la plantare, cu creştere nedeterminată, tolerant la condiţii climatice dificile, recomandat pentru cultura în spaţii protejate sau în câmp. Planta este viguroasă, foarte productivă, produce fructe uniforme, fără capac verde, rezistente la păstrare şi transport. MATERIAL ŞI METODĂ Materialul biologic supus analizei este alcătuit din frunzele de tomate (hibrid Tolstoi). Cercetările au fost efectuate în diferite laboratoare ale USAMV Cluj–Napoca. Materialul biologic provine din serele USAMV, corespunzând standardelor cerute. 55

Experimentul a fost organizat cu 4 variante, pe lângă varianta martor; în cercetările noastre am utilizat bio-fito-modulatori de tip DIEE, DEA, precum şi combinaţii ale celor două. În urma energizării frunzelor de tomate acestea au fost cântărite, uscate în etuvă la 105 grade C şi din nou cântărite, determinându-se acumularea de substanţă uscată din frunză, pe 3 etaje şi la un interval de 9 ore. S-au luat în studiu un total de 40 plante, 10 dintre ele reprezentând planta martor. Pe 30 dintre ele am montat bio-fito-modulatorii de tip A.D, celelalte reprezentând etalonul cu care vom compara rezultate obţinute. Dispozitivele au fost montate la 30 de plante după cum urmează: la prima categorie de plante s-au montat trei dispozitive D.E.A., pe peţiolul a trei frunze aflate pe trei nivele de înălţime - bază, mijloc şi vârf; a II-a categorie de plante a avut montate o combinaţie a două dispozitive pe fiecare frunză al fiecărui etaj, respectiv un dispozitiv D.E.A. şi unul D.I.E.E; pe a III-a categorie de s-au montat trei dispozitive D.I.E.E., pe aceleaşi trei etaje de înălţime. Aparatele şi materialele folosite: • Etuva termoreglabilă cu ventilaţie de tip Raypa Drying Oven Digit; • Desicator din sticlă cu capac şi substanţă higroscopică; • Balanţă analitică cu o precizie de 0,0001 g; • Fiole de cântărire cu capac, din aluminiu.

Fig. 1. Balanţă analitică

Fig. 2. Etuva

REZULTATE, DISCUŢII ŞI CONCLUZII Rezultatele obţinute în urma determinărilor de substanţă uscată din frunzele de Lycopersicum esculentum sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Recoltări

Tabelul nr. 1

09:00

18:00

56

Nr. Crt.

Etaj

Martor

Masa cu D.I.E.E. (g)

Masa cu D.E.A. + D.I.E.E. (g)

Masa cu D.E.A. (g)

Diferenţe faţă de martor D.I.E.E.

D.E.A. + D.I.E.E.

D.E.A.

1.

Bază

0.0288

0.0347

0.0294

0.0319

0.0059

0.0006

0.0031

2.

Mijloc

0.0330

0.0371

0.0259

0.0298

0.0041

-0.0071

-0.0032

3.

Vârf

0.0312

0.0309

0.0317

0.0297

-0.0003

0.0005

-0.0015

1.

Bază

0.0346

0.0371

0.0237

0.0343

0.0025

-0.0109

-0.0003

2.

Mijloc

0.0358

0.0313

0.0259

0.0282

-0.0045

-0.0099

-0.0076

3.

Vârf

0.0331

0.0353

0.0320

0.0268

0.0022

-0.0011

-0.0063

Tabelul nr. 2 EROAREA RELATIVĂ (% ) Nr. Crt.

ETAJ

MARTOR (%)

D.E.A. (%)

D.E.A. + D.I.E.E. (%)

D.I.E.E. (%)

Recoltări 09:00

18:00

1.

Bază

0.3472

0.3135

0.3401

0.2882

2.

Mijloc

0.3030

0.3356

0.3861

0.2695

3.

Vârf

0.3205

0.3367

0.3155

0.3236

1.

Bază

0.2890

0.2915

0.4219

0.2695

2.

Mijloc

0.2793

0.3546

0.3861

0.3195

3.

Vârf

0.3021

0.3731

0.3125

0.2833

Din rezultatele prezentate în tabelul numărul 1 reies următoarele: • Cele mai bune valori sunt obţinute prin excitarea cu modulatori bio-fitodinamici de tip D.I.E.E., spre deosebire de castraveţi (Cucumis sativa L.) unde cele mai bune rezultate au fost obţinute prin aplicarea bio-fito-modulatorilor de tip D.E.A.; • Totuşi, unele rezultate apar şi la aplicarea combinaţiei de bio-fito-modulatori de tip D.E.A. şi D.I.E.E.; • Probabil că în cazul roşiilor cea mai puternică energizare este asigurată de bio-fito-modulatori de tip D.I.E.E. În consecinţă, aplicarea modulatorilor asupra plantelor de Lycopersicum esculentum s-a dovedit a fi benefică asupra acumulării de substanţă uscată în frunze ca urmare a procesului de fotosinteză, influenţa radiaţiei solare fiind evidenţiată în tabelul de mai sus prin diferenţele obţinute între cele două recoltări de probe cu un interval de 9 ore între ele.

BIBLIOGRAFIE Indrea, D., Apahidean, S.Al., Apahidean Maria, Mănuţiu, D., Sima Rodica, 2009, „Cultura legumelor”, Editura Ceres, Bucureşti; Ceauşescu, I., Bălaşa, M., Voican, V., Saviţchi, P., Radu, Gr., 1984, „Legumicultură generală şi specială”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; Vâtcă, S., Gâdea Ştefania, Zdremţan Monica, 2007, „Fiziologie vegetală – lucrări practice”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca; Revista Congresului Naţional „Cercetări şi efecte folosind modulatorii bio-fito-dinamici Ancu Dincă”, Numărul 1/2011, Editura Tipoalex, Alexandria; Criveanu, H., Teză de doctorat: „Cercetări privind gradul de captare a energiei solare la hamei şi influenţa asupra biologiei, producţiei şi calităţii conurilor”, 2003, Cluj-Napoca; www.viatasienergie.ro

57

ASPECTE PRIVIND ACUMULAREA DE SUBSTANŢĂ USCATĂ PRIN FOTOSINTEZĂ, COMPARATIV, LA TREI ETAJE DE ÎNĂLŢIME, FOLOSIND BIO-FITO-MODULATORII DE TIP A.D. LA SPECIA CUCUMIS SATIVUS L. (CASTRAVETE) Simona-Laura Inoan, Horia Radu Criveanu, Cezara Podar (Miron), Alin Hapca, Ioan Sîncrăian, Paul Colceriu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Calea Mănăştur, nr. 3-5, Cluj-Napoca

INTRODUCERE Castravetele (Cucumis sativa L.) este o plantă legumicolă foarte răspândită care se cultivă atât în câmp cât şi în sere şi solarii. Lucrarea de faţă prezintă studii referitoare la cultura castraveţilor în seră. Cunoscut încă din perioada preistorică, acesta s-a răspândit şi a fost cultivat pe suprafeţe tot mai mari. Cu toate că cerinţele faţă de căldură sunt foarte ridicate, arealul castraveţilor s-a extins până la latitudinea de 61-62º datorită perioadei scurte de vegetaţie. Suprafaţa ocupată de cultura castraveţilor pe plan mondial, la nivelul anului 2010, a fost de 1,9 milioane ha cu o producţie de 57,5 milioane tone, iar la nivelul ţării noastre s-au cultivat 12 mii ha cu o producţie de 172 mii tone (Annuaire de la production, FAO, 2010). Principalii constituenţi ai fructelor sunt vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, având ca proprietăţi: răcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric şi diuretic. Este indicat pentru uz intern în: stări subfebrile, intoxicaţii, colici şi iritaţii intestinale, temperamente bilioase şi sanguine, iar ca uz extern pentru îngrijirea pielii. În ceea ce priveşte lumina, aceasta nu trebuie să fie excesivă, deoarece la intensitate şi durată mare se grăbeşte procesul de îmbătrânire a plantelor şi se slăbeşte considerabil potenţialul de rodire. Radiaţia luminoasă optimă este de circa 15 000 lucşi. Insuficienţa de lumină sau umbrirea cauzează însă alungirea plantelor şi reducerea capacitaţii de fructificare (Ceauşescu, 1984). MATERIALE ŞI METODĂ Eficienţa şi acţiunea benefică a bio-fito-modulatorilor de tip A.D. este binecunoscută atât în medicina umană, cât şi cea veterinară. Lumea vegetală este o parte importantă a ecosistemului terestru, este sursa noastră de hrană, de sănătate, este însăşi viaţa. Din aceste considerente, prin intermediul acestei lucrări vom încerca să relevăm efectele generării vibraţiei optime a bio-fito-modulatorilor de tip A.D. asupra stimulării acumulării de substanţă uscată în frunză prin intermediul fotosintezei, pe trei etaje de înălţime la plantelor hibridului de castraveţi Spoednic crescut în seră. În acest sens am folosit ca materiale de cercetare patruzeci de plante din specia Cucumis sativa L. Hibridul Spoednic, cu o densitate de 18.000 plante/ha, aflate în a 63-a zi de la plantare şi intrate deja pe rod. S-au luat în studiu un total de 40 plante, 10 dintre ele reprezentând planta martor. Pe 30 dintre ele am montat bio-fito-modulatorii de tip A.D., celelalte reprezentând etalonul cu care vom compara rezultate obţinute. Dispozitivele au 58

fost montate la 30 de plante după cum urmează: • la prima categorie de plante având o înălţime medie de 216 cm – s-au montat trei dispozitive D.E.A., pe peţiolul a trei frunze aflate pe trei nivele de înălţime: bază – la aproximativ 52 cm de la sol, mijloc la 114 cm de la sol şi vârf la 168 cm faţă de sol; • a II-a categorie de plante cu o înălţime medie de 209 cm a avut montate câte două dispozitive pe fiecare frunză al fiecărui etaj, respectiv un dispozitiv D.E.A. şi unul D.I.E.E; frunzele supuse cercetării au fost cele de la bază la cca. 57 cm distanţă faţă de sol, la mijloc la 103 cm şi la vârf cu o distanţă faţă de sol de 166 cm; • pe a III-a categorie de plante cu o înălţime medie de 215 cm, s-au montat trei dispozitive D.I.E.E., unul la bază la circa 58 cm faţă de sol, la mijloc la 110 cm şi în vârf la 173 cm faţă de sol.

Fig. 1. Plantele luate în studiu S-au efectuat recoltări de probe de pe frunzele unde existau bio-fito-modulatorii, şi în mod analog de pe frunzele plantelor martor. Înălţimea celor din urmă a fost în medie de 213 cm, iar probele s-au luat de la bază la 66 cm faţă de sol, de la mijloc la 100 cm şi de la vârf la o distanţă de 183 cm faţă de sol. Recoltarea s-a făcut cu preduceaua, luându-se câte patru probe de pe fiecare frunză. Recoltările au fost realizate în două momente distincte ale zilei, cu grad de insolaţie diferit, şi cu o durată între recoltări de 9 ore, respectiv ora 09:00 dimineaţa şi 18:00 seara. Pentru determinarea cantităţii de substanţă uscată acumulată în frunze în urma procesului fotosintetic, am ales o metodă indirectă de determinare, respectiv metoda rondelelor. Aparatele şi materialele folosite: • Etuva termoreglabilă cu ventilaţie de tip Raypa Drying Oven Digit; • Desicator din sticlă cu capac şi substanţă higroscopică; • Balanţă analitică cu o precizie de 0,0001 g; • Fiole de cântărire cu capac, din aluminiu.

Fig.2. Etuva termoreglabilă

Fig.3. Desicator

Fig.4. Balanţa analitică

59

MOD DE LUCRU Fiolele de aluminiu au fost introduse în etuvă la o temperatură de 105° C pentru 60 minute, după care au fost scoase şi puse în desicator pentru 30 minute cu scopul de a elimina umiditatea existentă în acestea şi de a obţine o greutate constantă în scopul reducerii erorilor. Pentru toate probele prelevate de la cele zece serii a câte patru plante de Cucumis sativa L. Hibridul Spoednic, s-a parcurs următorul procedeu: S-a cântărit fiola împreună cu capacul acesteia, cu o aproximaţie de 0,0001 g şi s-a notat tara fiecărei fiole. S-au cântărit în fiolele cântărite, cu o aproximaţie de 0,0001 g probele din frunze. S-au plasat fiolele, fără capacul acestora, în etuva preîncălzită până la temperatura de 105° C. S-au introdus fiolele cât mai repede posibil, pentru a preveni ca temperatura cuptorului să scadă nejustificat. S-au lăsat să se usuce timp de 1oră, calculată din momentul în care temperatura etuvei a revenit la 105° C. S-au înlăturat fiolele din cuptor şi s-au lăsat să se răcească timp de 30 de minute în desicator. Odată extrase din desicator fiolele au fost din nou cântărite cu balanţa analitică, determinându-se masa substanţei uscate rezultată din probele prelevate. REZULTATE, DISCUŢII ŞI CONCLUZII Rezultatele obţinute în urma determinărilor, înainte şi după expunerea la soare sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Recoltări

Tabelul nr. 1

09:00

18:00

Nr. Crt.

Cantitatea de substanţă uscată într-o perioadă de 9 ore

Etaj

Masa martor (g)

Masa cu D.E.A. (g)

Masa cu D.E.A. + D.I.E.E. (g)

Masa cu D.I.E.E. (g)

Diferenţe faţă de martor

D.E.A.

D.E.A. + D.I.E.E.

1.

Bază

0.0327

0.0418

0.0318

0.0325

0.0091

-0.0009

-0.0002

2.

Mijloc

0.0285

0.0374

0.0349

0.0352

0.0089

0.0064

0.0067

3.

Vârf

0.0318

0.0342

0.0305

0.0331

0.0024

-0.0013

0.0013

1.

Bază

0.0400

0.0428

0.0386

0.0356

0.0028

-0.0014

-0.0044

2.

Mijloc

0.0323

0.0383

0.0354

0.0335

0.0060

0.0031

0.0012

3.

Vârf

0.0389

0.0350

0.0328

0.0306

-0.0039

-0.0061

-0.0083

Tabelul nr. 2

Eroarea relativă rezultată în urma determinărilor

Recol tări

EROAREA RELATIVĂ (%)

09:00

18:00

60

D.I.E.E.

Nr. Crt.

ETAJ

MARTOR (%)

D.E.A. (%)

D.E.A. + D.I.E.E. (%)

D.I.E.E. (%)

1.

Bază

0.3058

0.2392

0.3145

0.3077

2.

Mijloc

0.3509

0.2674

0.2865

0.2841

3.

Vârf

0.3145

0.2924

0.3279

0.3021

1.

Bază

0.2500

0.2336

0.2591

0.2809

2.

Mijloc

0.3096

0.2611

0.2825

0.2985

3.

Vârf

0.2571

0.2857

0.3049

0.3268

După cum se observă din tabelul nr. 1, cele mai bune rezultate s-au obţinut prin aplicarea bio-fito-modulatorilor de tip D.E.A., cu excepţia etajului superior. Acest rezultat negativ se explică prin cantitatea de energie solară în excedent la acest nivel. Influenţa benefică a dispozitivelor de tip D.E.A. se remarcă cu precădere la probele recoltate dimineaţa la ora 09:00 când în frunze se desfăşura un intens proces fotosintetic datorită acţiunii radiaţiei solare, insolaţie care la recoltarea de la ora 18:00 era mult scăzută datorită prezenţei norilor în acea după-amiază. D.E.A – Dispozitiv pentru energizarea apei şi-a făcut simţită prezenţa prin stimularea procesului fotosintetic acţionând asupra sevei elaborate, respectiv soluţia de substanţe organice, îndeosebi glucide, formată în urma procesului de fotosinteză. Rezultatele negative de la aplicarea combinaţiei D.E.A. + D.I.E.E. se explică prin faptul că apa, omniprezentă în frunză a fost modificată energetic.

Fig. 5. Diferenţe vizibile între media plantelor studiate O interpretare absolut riguroasă, va fi dată în continuare după terminarea analizelor de clorofilă de tip A şi de tip B, cu un fotometru pentru lichide, şi de o analiză tip RMN. În aceste situaţii se poate observa interacţiunea de tip spin – spin şi cea de tip nucleu – spin. BIBLIOGRAFIE Indrea, D., Apahidean, S.Al., Apahidean Maria, Mănuţiu, D., Sima Rodica, 2009, „Cultura legumelor”, Editura Ceres, Bucureşti; Ceauşescu, I., Bălaşa, M., Voican, V., Saviţchi, P., Radu, Gr., 1984, „Legumicultură generală şi specială”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; Vâtcă, S., Gâdea Ştefania, Zdremţan Monica, 2007, „Fiziologie vegetală – lucrări practice”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca; Revista Congresului Naţional „Cercetări şi efecte folosind modulatorii bio-fito-dinamici Ancu Dincă”, Numărul 1/2011, Editura Tipoalex, Alexandria; Criveanu, H., Teză de doctorat: „Cercetări privind gradul de captare a energiei solare la hamei şi influenţa asupra biologiei, producţiei şi calităţii conurilor”, 2003, Cluj-Napoca; http://faostat.fao.org; www.viatasienergie.ro

61

CERCETĂRI PRIVIND ACŢIUNEA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP AD LA VARIETATEA SPECIEI LEBISTES RETICULATA Marcel Dîrja, Tudor Sălăgean, Horia Criveanu, Cezara Miron Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Calea Mănăştur, nr. 3-5, Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: bio-fito-modulatori, lebistes reticulata Rezumat: Peştele guppy este una din cele mai viu colorate specii de peşti ornamentali, având numeroase varietăţi de formă şi culoare. Cercetările noastre au vizat acţiunea pe care o au bio-fito-modulatorii de tip AD asupra diferitelor varietăţi a speciei lebistes reticulata, prin acţiunea acestor modulatori asupra mediilor studiate, prin activarea câmpurilor fizice subtile.

INTRODUCERE Peştele guppy provine din râurile din Barbados, Venezuela, Trinidad şi Guyana. Distingerea sexelor este foarte uşoară: masculii sunt mult mai coloraţi şi mai mici decât femelele. În afară de acest lucru, masculul mai are un gonopodiu pentru peştii mamiferi (o aripioară sub coadă, care s-a transformat într-un organ genital). Masculul adult măsoară 2,5-3 cm, în timp ce femela ajunge la 5-8 cm. MATERIAL ŞI METODĂ Cercetările au fost efectuate în laboratorul de acvaristică al USAMV Cluj-Napoca, pe o durată de 8 săptămâni. Experienţa a fost organizată cu patru variante în trei repetiţii, utilizându-se 16 exemplare femele şi 16 exemplare masculi. În cercetările noastre, pe lângă varianta martor, am utilizat bio-fito-modulatori de tip DEA, DIEE, precum şi combinaţii ale acestora. Femelele de guppy nasc între 10-30 de pui vii odată la 5-6 săptămâni, în condiţii bune de mediu. Uneori adulţii mănâncă puii, astfel că este mai bine ca femela gestantă să fie separată într-un alt bazin cu apă curată şi bine oxigenată, având aceeaşi temperatură cu cea din acvariul iniţial. După naştere, femela guppy poate fi îndepărtată deoarece aceasta nu îşi îngrijeşte puii. După aproximativ 1-2 zile, puii sunt capabili să se hrănească siguri şi să se ferească de ceilalţi peşti mai mari. REZULTATE ŞI DISCUŢII Rezultatele obţinute în urma cercetărilor sunt prezentate în tabelul 1. Din tabelul 1 se observă că cele mai spectaculoase creşteri ale numărului de indivizi rezultaţi în urma reproducerii se obţin la varianta 2 (209%) şi la varianta 4 (289%). Varianta 3 prezintă o creştere de 171%, fiind cea mai mică dintre cele trei variante.

62

Tabel 1. Numărul de indivizi rezultaţi în urma reproducerii corelată cu varianta de dispozitiv utilizat Nr. Crt.

Varianta de tratare

1

Martor

2

DEA

3

DIEE

4

DIEE+DEA

Număr de indivizi (bucăţi) Femela 1 Femela 2 Femela 3 Femela 4 Femela 1 Femela 2 Femela 3 Femela 4 Femela 1 Femela 2 Femela 3 Femela 4 Femela 1 Femela 2 Femela 3 Femela 4

Var. tratare/Martor

%

1,00

100

2,09

209

1,71

171

2,89

289

12 9 10 8 18 28 23 21 22 17 18 20 19 28 35 31

Tabel 2. Influenţa factorului număr de puieţi Tratament MARTOR DEA DIEE DIEE+DEA DL (5%) 13,22 DL (1%) 20,02 DL (0,1%) 32,17

Varianta 9,75 22,50 19,25 28,25

% 100 230,77 197,44 289,74

Diferenţa 0,00 12,75 9,50 18,50

Semnificaţia Mt. * *

Tabelul 2 confirmă rezultatele prezentate anterior. În cazul variantelor 2 şi 4 se obţine rezultatul semnificativ pozitiv. CONCLUZII Prin excitarea apei şi a materialului biologic cu bio-fito-modulatori de tip AD se obţine o creştere a numărului de indivizi rezultaţi în urma reproducerii cuprinsă între 200% şi 300% Efectele produse de bio-fito-modulatori sunt diferite în funcţie de tipul acestora. BIBLIOGRAFIE Dincă Ancu, Efectul Ancu Dincă pe înţelesul tuturor, Ed. Tipoalex, 2005 Dincă Ancu, Incursiune în necunoscut. Energo-informaţia – viitorul omenirii, Ed. Tipoalex, 2006 Buletin Informativ al Centrului de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu, Bucureşti, 2010, Ed. Tipoalex, Alexandria

63

OBSERVAŢII PRIVIND EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR AD ASUPRA UNOR PRECURSORI ENERGETICI GLUCIDICI ÎN TIMPUL EFORTULUI MUSCULAR LA CAI Mircean M.¹, Dincă A.², Oana L.¹, Peştean C.¹, Ober C.¹, Lucia Bel¹, Codea R.¹, Daniela Oros¹, Crecan C.¹ ¹Facultatea de Medicină Veterinară, USAMV Cluj-Napoca ²Centrul de Studii şi cercetări Biosinergetice „Ancu Dincă”, Bucureşti

Obţinerea unui echilibru stabil între performanţa maximă şi conservarea stării de sănătate constituie dezideratul fundamental al medicinii calului de sport. Eforturile supradimensionate generează adesea îmbolnăviri musculare şi osteoarticulare care pot compromite temporar sau definitiv cariera sportivă a unui cal. Consecinţele economice şi sentimentale ce decurg din aceste evenimente nedorite pot fi evitate prin supraveghere medicală şi întocmirea unui plan de antrenament fundamentat pe particularităţile fiziologice ale efortului muscular la cal. Fireşte că în sportul ecvestru este necesară particularizarea fiecărui tip de antrenament pe disciplina sportivă vizată. Cu toate acestea există un obiectiv general şi obligatoriu în majoritatea disciplinelor sportive şi anume ameliorarea prin antrenament a rezistenţei la efort. Rezistenţa la efort este rezultatul măsurabil al unor adaptări morfo-funcţionale a principalilor efectori care permit susţinerea efortului fizic. Aceşti efectori sunt reprezentaţi de aparatul musculo-scheletic, aparatul respirator şi aparatul cardiovascular. Prin studii experimentale riguroase s-a demonstrat că dintre toţi aceşti efectori doar muşchiul striat are capacitatea de a-şi ameliora semnificativ performanţa prin antrenament (1,2). Un indicator fidel al gradului de antrenament al muşchiului striat scheletic este acidul lactic, metabolitul major al filierei energetice anaerobe de conversie a glucozei în ATP. În timpul efortului şi imediat după finalizarea acestuia, valorile sanguine ale lactatului se corelează invers proporţional cu gradul de pregătire fizică. Plecând de la această realitate s-au conceput teste speciale de efort care cuantifică gradul de pregătire fizică la cai (3,4). Scopul acestei lucrări a fost observarea influenţei dispozitivelor de încărcare şi echilibrare energetică AD asupra valorilor lactatului sanguin precum şi asupra glucozei sanguine, principalul său precursor biochimic. MATERIAL ŞI METODE Cercetările au fost efectuate pe un lot cai de sport antrenaţi pentru sărituri peste obstacole. În selecţia cailor pentru formarea unui lot experimental omogen s-a ţinut cont de rasă, vârstă, structura raţiei furajere, program de antrenament şi nivelul de pregătire fizică. Acestor criterii de selecţie au corespuns un număr de 10 cai (4 iepe, 6 armăsari) aparţinând rasei Hanoveran. Programul de pregătire fizică din cadrul antrenamentelor zilnice nu a fost modificat faţă de cel anterior şi a constat în gimnastică funcţională de bază (pas, trap, galop şi exerciţii la cavaleţi) timp de 30 minute. Această perioadă din antrenamentul zilnic a fost cea evaluată în cadrul studiului nostru.

64

Modelul experimental aplicat a constat în determinarea lactatemiei şi glicemiei în repaus şi după efort utilizând acelaşi material biologic atât pentru lotul martor (fără dispozitive AD) cât şi pentru lotul experimental (cu dispozitive AD) cu aparatul GEM PREMIER 3000. Având în vedere faptul că nu s-au făcut modificări în programul de antrenament al cailor, stabilirea valorilor glicemiei şi lactatemiei (Fig.1.) fără acţiunea dispozitivelor AD s-a realizat într-o singură etapă pe care am notat-o convenţional ca „ziua 0”. Valorile individuale obţinute au fost supuse calculului statistic determinându-se media, deviaţia standard şi semnificaţia statistică a diferenţelor prin testul T Student.

Fig. 1. Recoltarea probelor de sânge

Etapa următoare a debutat a doua zi după prima testare şi a constat în aplicarea dispozitivelor AD după o schemă prestabilită (Fig.2.) pe păturile de grajd cu care caii sunt protejaţi obişnuit în timpul repausului. Contactul dispozitivelor AD cu pielea din regiunile anatomice marcate în schemă a fost continuu cu excepţia timpului afectat pentru antrenament. Determinările biochimice din această etapă au fost repartizate câte 2 pe săptămână la interval de 3 zile timp de 2 săptămâni. Valorile constituenţilor biochimici obţinute în această etapă au fost evaluate obiectiv prin calcul statistic utilizând metoda testului T Student.

Fig. 2. Fixarea biofitomodulatorilor pe pătura de grajd

65

REZULTATE ŞI DISCUŢII Comportamentul glicemiei şi al lactatemiei la efort şi în repaus, cu sau fără influenţa dispozitivelor AD sunt detaliate în tabelele nr.1 şi nr.2. Tabel nr.1. Rezultatele calculului statistic privind efectul dispozitivelor AD asupra glicemiei la cai în repaus şi după efort. Repaus Efort Constituent Fără dispozitiv AD Cu dispozitiv AD Fără dispozitiv AD Cu dispozitiv AD Glicemia (mmol/L)

5,29±0,53 5,14±0,24 t = 0,20732267 -

3,66±0,67 3,24±0,43 t = 0,04330086 p<0,05

Tabel nr.2. Rezultatele calculului statistic privind efectul dispozitivelor AD asupra lactatemiei la cai în repaus şi după efort Repaus Efort Constituent Fără dispozitiv AD Cu dispozitiv AD Fără dispozitiv AD Cu dispozitiv AD Lactatemia (mmol/L)

0,83 ± 0,28 0,65 ± 0,15 t = 0,041275639 p<0,05

0,49 ± 0,16 0,32 ± 0,13 t = 0,006542728 p<0,01

În condiţii de repaus există o tendinţă uşoară de scădere a glicemiei sub influenţa dispozitivelor AD, însă rezultatele calculului statistic indică faptul că această scădere nu este semnificativă (grafic nr.1). Graficul nr.1. Efectul dispozitivelor AD asupra glicemiei la cai în repaus.

O scădere asigurată statistic a glicemiei (p<0,05) ilustrată în graficul nr. 2 este înregistrată în urma exerciţiului fizic derulat în perioada de testate a cailor sub efectul dispozitivelor AD. Trebuie menţionat faptul că această scădere a glicemiei nu s-a produs

66

sub limita normală speciei, motiv pentru care nu această scădere nu a avut niciun impact negativ asupra stării clinice a cailor. Graficul nr.2. Efectul dispozitivelor AD asupra glicemiei la cai în timpul efortului.

Asupra lactatului sanguin dispozitivele AD au avut un efect de reducere atât a valorilor de repaus cât şi a celor postexerciţiu. Astfel, comparativ cu media valorilor de repaus din ziua 0 de 0,83 ± 0,28 mmol/L sub efectul dispozitivelor AD valoarea medie de repaus din timpul perioadei de testare a fost de 0,65 ± 0,15 mmol/L (grafic nr.3), diferenţă asigurată statistic (p<0,05). Graficul nr. 3. Efectul dispozitivelor AD asupra lactatemiei la cai în repaus

Exerciţiul fizic constant impus timp de 30 de minute în timpul perioadei de testare a determinat o reducere a lactatemiei sub influenţa dispozitivelor AD la 0,32 ± 0,13 mmol/L (grafic nr.4). Comparativ cu valoarea de 0,49 ± 0,16 mmol/L din ziua 0 se remarcă existenţa unei diferenţe semnificative statistic (p<0,01).

67

Graficul nr. 4. Efectul biofitomodulatorilor AD asupra lactatemiei la cai în timpul efortului

Este cunoscut faptul că susţinerea unui exerciţiu fizic reclamă existenţa unui aport constant de precursori (ex. glucoza, acizi graşi liberi) care sunt convertiţi pe diferite căi metabolice (ex. aerobă, anaerobă lactică) în ATP. Sinteza acestui compus macroergic este vitală pentru activitatea musculară, dar din păcate alături de ATP se formează secundar anumiţi metaboliţi care au un efect de frânare a contracţiei musculare. Dintre aceştia acidul lactic este probabil cel mai cunoscut compus chimic ce rezultă secundar din metabolizarea glucozei pe calea anaerobă. Prin urmare metabolizarea anaerobă a glucozei nu este profitabilă nici ca randament energetic (2 molecule de ATP la 1 moleculă de glucoză) nici ca siguranţă în privinţa produşilor secundari de metabolism. Scopul antrenamentului de pregătire fizică la calul de sport este creşterea capacităţii aerobe a muşchiului scheletic la un nivel suficient încât să se evite acumulările periculoase ale acidului lactic la nivel muscular şi sanguin. Valoarea lactatemiei se corelează invers cu nivelul de pregătire fizică. În acest sens o metodă de evaluare a gradului de pregătire fizică la calul de sport este măsurarea vitezei de deplasare a calului la care lactatul sanguin atinge valoare de 4 mmol/L sau VLa4 (5,6). În studiul nostru, caracterul omogen al lotului de cai în privinţa nivelului pregătirii fizice şi perioada de testare (2 săptămâni) scurtă exclud o ameliorare a capacităţii aerobe a musculaturii prin antrenament în acest răstimp. Această realitate sugerează că tendinţa descrescătoare a lactatemiei atât în repaus cât şi la efort poate fi atribuită efectului direct al dispozitivelor AD asupra filierei aerobe de sinteză a ATP din glucoză. Scăderea lactatemiei în repaus sub efectul dispozitivelor AD (p<0,05) şi menţinerea relativ constantă a glicemiei în aceleaşi condiţii, ar pleda pentru stimularea reconversiei lactatului în glucoză pe calea ciclului Cori. Este cunoscut faptul că în mod fiziologic stresul impus de exerciţiul fizic este asociat cu hiperglicemie sub efectul catecolaminelor şi a cortizolului (7). Doar în debutul efortului (primele minute) este posibilă o scădere tranzitorie a glicemiei datorită captării intense a glucozei de către muşchiul în exerciţiu (1). În mod surprinzător în studiul nostru, efortul a indus o scădere constantă şi asigurată statistic (p<0,01 respectiv p<0,05) pe toată durata testării atât în cazul lactatemiei cât şi a glicemiei. Explicaţiile posibile ale acestui fenomen ar fi următoarele: sub efectul dispozitivelor AD s-a produs fie o intensificare a captării glucozei de către muşchiul în exerciţiu, fie o reducere a nivelului seric al catecolaminelor şi a cortizolului. Demonstrarea acestor ipoteze necesită însă investigaţii de fineţe în condiţii de efort monitorizat strict într-un mediu ambiental care să aibă un impact minim asupra sintezei de catecolamine şi cortizol. Totuşi rămâne incontestabil efectul dispozitivelor AD în reducerea lactatemiei atât în repaus cât şi la efort.

68

CONCLUZII Glicemia cailor aflaţi în repaus a suferit modificări minime şi neasigurate statistic sub influenţa dispozitivelor AD. Efortul din cadrul exerciţiului-test a determinat scăderi asigurate statistic ale glicemiei (p<0,05) şi ale lactatemiei (p<0,01) ca efect al acţiunii directe a dispozitivelor AD. Dispozitivele de încărcare şi echilibrare energetică AD au un efect stimulativ general asupra capacităţii de efort a cailor prin creşterea utilizării glucozei de către muşchiul scheletic şi reducerea producţiei secundare de acid lactic. BIBLIOGRAFIE ART, T., P. LEKEUX, 1993. Training induced modifications in cardiorespiratory and ventilatory measurements in thoroughbred horses. Equine Vet., 25, 532-536. ART, T., AMORY, H., LEKEUX, P., 2000a. Notions de base de physiologie de l’effort. Prat.Vet.Equine, 32, 7-14. PERSSON, S.G.B., 1983. Evaluation of exercise tolerance and fitness in the performance horse. In: Equine Physiology. Eds: D.H.Snow, S.G.B.Persson and R.J.Rose, Cambridge, 441-457. GUHL, A., LINDER, A., VON WITTKE, P., 1996. Reproductibility of the blood lactate-running speed curve in horses under field conditions. Am. J. Vet. Res., 57(7): 1059-1062. COUROUCE, A., 2000. Epreuves d’effort de terrain et applications pratiques. Prat.Vet.Equine, 32: 87-94. Mircean M., G.Giurgiu, 2004, Evaluarea gradului de pregătire fizică la calul de probă completă de călărie prin determinarea VLa4.,Lucr. Şt. USAMV Bucureşti, seria C vol. XLVI – XLVII, 100-110. Mircean M., Giurgiu G., Viorica Mircean, Elena Zinveliu, 2007, Serum cortisol variation of sport horses in relation with the level of training and effort intensity. Bull. USAMV Cluj-Napoca,64, 488 – 492.

69

STIMULAREA PROCESELOR REPARATORII ÎN DEFECTE ALE CARTILAJULUI ARTICULAR UTILIZÂND BIOFITOMODULATORI AD TIP DIEE Crecan C.*, Daniela Oros*, A. Dincă**, P. Bolfă*, L. Oana*, Lucia Bel*, C. Peştean*, C. Ober* *Facultatea de Medicină Veterinară, USAMV Cluj **Centrul de studii şi cercetări biosinergetice „Dincă Ancu” Bucureşti Rezumat: Vindecarea leziunilor cartilajului se realizează în timp îndelungat datorită lipsei de vascularizaţie şi tipului particular de hrănire, prin imbibiţie. Acest studiu urmăreşte evaluarea din punct de vedere histologic a stimulării vindecării ţesutului cartilaginos utilizând biofitomodulatori AD (DIEE), în plăgi condrale provocate. Chirurgical. s-au realizat defecte cartilaginoase în articulaţia grasetului la 33 de exemplare de leporide din rasa Uriaş german aparţinând ambelor sexe, în vârstă de un 8 luni. Animalele au fost împărţite în 4 loturi: lot de animale tratate cu biofitomodulatori AD tip DIEE, lot martor netratat şi 2 loturi martor tratate cu acid hialuronic, terapia standard în astfel de patologii. S-au recoltat probe de cartilaj la 14 zile post-operator, iar ulterior au fost prelucrate histologic (Hematoxilină-Eozină) şi examinate la microscopul optic. Rezultatele obţinute au evidenţiat prezenţa ţesutului fibros la nivelul defectului cartilaginos şi procese mai avansate de evoluţie a vindecării la lotul cu biofitomodulatori în comparaţie cu lotul martor netratat.

INTRODUCERE Cartilajul articular este ţesutul care reprezintă cheia funcţională a articulaţiilor sinoviale. Acesta variază în grosime, densitate celulară şi compoziţia matricei, atât între diferite articulaţii cât şi în cadrul aceleiaşi articulaţii. Toate articulaţiile sinoviale conţin cartilaj articular alcătuit din aceleaşi componente şi care îndeplineşte acelaşi rol. Proprietăţile care îl fac remarcabil şi unic sunt rezistenţa sa deosebită la presiune, marea rezistentă la uzură şi capacitatea de a distribui presiunea atât pe suprafaţă cât şi, consecutiv, pe o mai mare arie a osului subcondral. Niciun material sintetic nu reproduce aceste proprietăţi pe o perioadă atât de mare de timp. Cartilajul are în compoziţie condrocite înglobate într-o structură organizată, matricea extracelulară, alcătuită din colagen, proteoglicani, alte proteine, ioni şi apă. Între matricea extracelulară şi condrocite există interacţiuni variate care fac posibilă funcţionarea normală a cartilajului şi menţin integritatea tisulară. Repararea şi regenerarea posttraumatică a cartilajului articular matur sunt minime, ţesutul cartilaginos neavând capacitatea de a se repara prin restitutio ad integrum; alterările structurale odată apărute sunt iremediabile pe baza ţesutului cartilaginos. Nefiind inert, cartilajul este capabil într-o oarecare măsură de reparare şi regenerare, astfel că încărcarea articulară nu va duce inevitabil la artroză, şi exista posibilitatea efectuării anumitor tratamente care să restaureze cel puţin parţial integritatea cartilajului articular. Numeroase studii au fost efectuate pentru a înţelege mai bine procesele care duc la degradarea cartilajului şi alterarea compoziţiei precum şi procesele care ţin de repararea şi regenerarea cartilajului cu restabilirea funcţiei acestuia. 70

MATERIALE ŞI METODĂ Au fost luate în studiu un număr de 33 de leporide din rasa Uriaş german în vârstă de 8 luni, provenite dintr-o singură sursă, ca atare au beneficiat de aceleaşi condiţii de creştere şi îngrijire. S-au utilizat materiale şi instrumente pentru diereze, exereze şi sutură, specifice intervenţiilor chirurgicale: bisturie, foarfeci, pense hemostatice, ace de sutură, câmpuri sterile, fire de sutură resorbabile şi neresorbabile, enrofloxacină 5% (Enroxil® 5%, KRKA), freză stomatologică, seringi şi ace de unică folosinţă, ser fiziologic, acid hialuronic 10 mg/ml (Hyalgan®, Fidia Farmaceutici), reactivi specifici pentru prelucrare histologică. Animalelor supuse studiului le-au fost induse leziuni condrale articulare la nivelul articulaţiei grasetului, în zona treceri dintre trochleea şi condilul femural lateral (Fig.1). Defectele cartilaginoase au fost identice, cu lungimea de 4,4 mm şi profunzime de 0,2 mm (Fig.2). Pentru intervenţiile chirurgicale, animalele au fost supuse anesteziei generale, utilizând ketamină 35 mg⁄ kg şi xilazină 4 mg⁄ kg. S-a incizat pielea pe faţa laterală a articulaţiei grasetului, s-au expus capsula articulară şi ligamentul femuro-patelar lateral. Capsula s-a incizat longitudinal, cu exprimarea lichidului sinovial şi evidenţierea suprafeţei condrale. Pentru a evidenţia locul de elecţie pentru efectuarea defectului, patela a fost luxată medial. Defectele condrale s-au realizat cu ajutorul unei freze stomatologice de 0,2/4,4 mm. Pentru îndepărtarea fragmentelor de cartilaj frezate şi evitarea supraîncălzirii locale s-a recurs la perfuzie în jet continuu cu de ser fiziologic (Fig.3). Reconstituirea planurilor anatomice s-a efectuat bietajat: capsula articulară s-a suturat în surjet utilizând acid poliglicolic 3.0 (Fig.4.), iar pielea a fost suturată în puncte separate cu mătase chirurgicală 2.0 (Fig.5.).

Fig.1. Zona de elecţie

Fig.2. Defect cartilaginos

Fig.3. Îndepărtarea cartilajului

Fig.4. Sutura capsulei articulare

71

Fig.5. Sutura pielii

Fig.6. Aplicarea biofitomodulatorilor

Fig.7. Securizarea biofitomodulatorilor

Fig.8. Injectarea acidului hialuronic

Iepurii au fost împărţiţi aleatoriu în patru loturi: lotul M (martor), lotul BF (tratat cu biofitomodulatori), lotul H (martor tratat cu acid hialuronic), lotul HS (martor tratat cu acid hialuronic în mediu sângerând) . Animalelor din lotul BF li s-au aplicat câte trei biofitomodulatori DIEE protejaţi de o bandă adezivă şi fixaţi la piele în 3 puncte cu material neresorbabil (Fig.6), securizaţi cu un pansament de protecţie în regiunea cervicală superioară (Fig.7). Pansamentul de protecţie a fost aplicat tuturor indivizilor supuşi studiului, pentru a induce aceeaşi stare de stres. Animalelor din lotul HS le-a fost injectat 5 mg acid hialuronic intra-articular imediat postoperator (Fig.8.). Animalelor din lotul H le-a fost injectat 5 mg acid hialuronic cinci zile postoperator, conform indicaţiilor producătorului. Toţi indivizii au fost supuşi antibioticoterapiei, enrofloxacină 25 mg/animal, cântăriţi, termometraţi şi evaluaţi clinic timp de 7 zile post-operator. Toate animalele au fost cazate, îngrijite şi furajate identic. Evaluarea rezultatelor s-a făcut prin recoltarea zonei lezionate în urma eutanasiei animalelor, conform normelor legislative în vigoare, la interval de 14 de la producerea defectelor. În cazul lotului H, recoltarea de probe s-a făcut cu 5 zile mai târziu, astfel încât intervalul de timp de la aplicarea tratamentului a fost identic. Piesele recoltate au fost fixate timp de 24 de ore în formol 10%, apoi decalcificate cu acid tricloracetic 20%, spălare cu apă de robinet 24 h, deshidratate cu alcool etilic, clarificate cu alcool butiric (n-butanol) şi incluse în parafină la 57°C. Secţiuni cu grosimea de 5 μm, colorate prin metoda Hematoxilină-Eozină au fost examinate la microscopul optic (Olympus® BX41 prevăzut cu cameră video DP 25 şi software de prelucrare a imaginii CELL B - Olympus). 72

REZULTATE ŞI DISCUŢII Lotul M. La prima recoltare de probe, în cazul lotului martor se observă o matrice conjunctivă de dimensiuni mai crescute comparabil cu celelalte leziuni, foarte bine dezvoltată, cu ţesut conjunctiv de tip mucos. Perilezional se identifică celule cartilaginoase dispuse în condroane, cu metaplazie cartilaginoasă (Fig.9). Se observă procese reparatorii aflate în plină derulare, dar în stadiu relativ incipient, număr mare de fibroblaste active şi fibre relativ fine de colagen (Fig.10). Lotul BF. S-a observat migrare la nivelul defectului de celule mezenchimale primare, dezorganizare condrocitară cu dispariţia zonală a condrocitelor, formarea de condroame perilezional, zona cu defect excavată umplută cu ţesut fibros. De asemenea s-au observat procese de metaplazie cartilaginoasă. Procesele reparatorii sunt în stadiu ceva mai avansat decât la lotul martor netratat, arhitectonica tisulară are un caracter mult mai bine consolidat. Există o reconstrucţie cartilaginoasă mai avansată în comparaţie cu martorul şi procese de regenerare apropiate de cele ce provin de la animalele tratate cu acid hialuronic (Fig.11,12). Lotul H şi HS. În urma examenului histologic s-a observat prezenţa unei matrici condrocitare bine dezvoltată, suprafaţă cu neregularităţi, cu fragmentare de ţesut fibros mai puţin, focare de neovascularizaţie, ţesut conjunctiv de tip mucos la bază şi metaplazie cartilaginoasă similară celei de la lotul BF (Fig.13,14).

Fig. 9. M la 14 zile: 1. celule mezenchimale, 2. ţesut conjunctiv de tip mucos

Fig.11. BF la 14 zile: 1. matrice fibroasă, 2. celule dispersate, 3. condrocite în cuiburi, 4. Celule mezenchimale primare

Fig.10. M la 14 zile: 1. metaplazie cartilaginoasă, 2. cuiburi de condrocite, 3. bandă de ţesut fibros

Fig.12. BF la 14 zile: 1. cartilaj nou format,în urma metaplaziei, 2. tesut conjunctiv de tip mucos

73

Fig.13. H la 14 zile: 1. neovascularizaţie,2. Matrice condrocitară, 3. matrice condrocitarăcu condroane

Fig. 14. H la 14 zile: 1. ţesut fibros discret la baza defectului, 2. discontinuitate cartilaginoasă

CONCLUZII În urma studiului, concluzionăm următoarele: • Modelul experimental utilizat de noi se pretează pentru studierea defectelor cartilaginoase articulare. • Procesele reparatorii în cadrul lotul BF, relevate prin examene histologice, se derulează cu o viteză mai accentuată în comparaţie cu lotul martor, ceea ce demonstrează ca biofitomodulatorii AD tip DIEE stimulează vindecarea condrală. • În cadrul lotului H şi HS procesele reparatorii au fost similare cu cele prezente la lotul BF şi mai avansate decât la lotul M. • Rezultatele obţinute în cadrul acestui studiu sunt încurajatoare, în vederea continuării cercetărilor privind efectul biofitomodulatorilor AD în terapia articulară. BIBLIOGRAFIE Bruckner, P.; Mendler, M.; Steinmann, B.; Huber, S.; and Winterhalter, K. H.: The structure of human collagen type IX and its organization in fetal and infant cartilage fibrils. J. Biol. Chem. 1988; 263:1691116917 Buckwalter, J. A.: Should bone, soft-tissue, and joint injuries be treated with rest or activity J. Orthop. Res. 1995; 13:155-156 Byers P.D., Brown R.A.: Cell columns in articular cartilage physes questioned: a review; OsteoArthritis and Cartilage 2006; 14, 3-12 Duncan H., Jundt J., Riddle J.M., Pitchford W., Christopherson T., The tibial subchondral plate. A scanning electron microscopic study; J Bone Joint Surg Am. 1987; 69: 1212-1220

74

CERCETĂRI PRIVIND ACŢIUNEA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP AD LA VARIETATEA SPECIEI OREOCHROMIS NILOTICUS (TILAPIA DE NIL) Bucur Cecilia, Radu Daniela, Dobrotă Nicoleta Fish Culture Research and Development Center Nucet, P.C. 137335, Dambovita County, Romania, Fax: +40245.267.003, [email protected] INTRODUCERE

Fig. 1. Oreochromis niloticus (foto original)

Familia CICHLIDAE cuprinde peste 100 de specii. Genul OREOCHROMIS (Gunther, 1889) – cuprinde specii planctonofage şi omnivore, cu fecundaţie externă şi cu incubaţia icrelor numai în gura femelei (incubaţie maternală). Oreochromis niloticus niloticus (Tilapia) este o specie de peşti de apă dulce din familia Cichlidae, nativă în Africa, peşti ce au fost introduşi în multe alte regiuni tropicale, subtropicale şi temperate ale lumii în a doua jumătate a secolului 20 (Pillay, 1990). Acesta este, probabil, cel mai vechi peşte de crescătorie de pe planetă, existând şi documente care atestă că a fost cultivat încă din Egiptul antic. Unul din documentele antice, referitoare la creşterea tilapia este un basorelief cu o vechime de 4000 de ani, găsit într-un mormânt vechi egiptean, care arată creşterea peştilor tilapia în bazine. Tilapia a fost astfel, un aliment important pentru egipteni şi are propria hieroglifă. Introducerea peştilor tilapia în aceste zone s-a făcut pentru următoarele considerente: cultura tilapiei cu scopul de a obţine peşte de consum; pentru pescuit recreativ; pentru controlul vegetaţiei acvatice şi în scop de cercetare. Speciile de tilapia au multe însuşiri care le recomandă pentru acvacultură, în special în ţările în curs de dezvoltare. Acestea includ pe lângă o creşterea rapidă, toleranţa la o gamă largă de condiţii de mediu, cum ar fi: temperatura, salinităţi ridicate, nivelul redus de oxigen dizolvat, 75

concentraţii ridicate de amoniac; rezistenţa la stres şi boală; abilitatea de a se reproduce în captivitate şi oferă multe generaţii în scurt timp; hrănire la niveluri trofice scăzute şi acceptarea de furaje artificiale, imediat după resorbţia sacului vitelin. Abilitatea acestei specii de a supravieţui în condiţii neprielnice de mediu permite ca tilapia să fie crescută în densităţi mai mari comparativ cu alte specii de peşti (Fitzsimmons, 2001). În afară de o mare importanţă economică a speciilor de tilapia pentru acvacultură şi pescuit, ele joacă un rol semnificativ în ecosistemele acvatice tropicale. Acest lucru înseamnă că pătrunderea necontrolată/neplanificată a tilapiei în ecosistemele acvatice poate provoca efecte ecologice grave. În cazul României, este exclus a apărea efecte nedorite, deoarece Oreochromis niloticus este specie termofilă, nu rezistă la temperaturi mai scăzute de 10 - 12oC, pe termen lung. Tilapia este o specie termofilă, repartiţia sa geografică naturală fiind condiţionată de existenţa unor temperaturi de 14 - 33º C. În condiţii extreme este posibil a tolera un interval de temperatură de 7 - 41º C. Toleranţa la un nivel scăzut de temperatură 7 - 10 °C, este valabilă numai pentru perioade scurte de timp (Balarin şi Haller, 1982; Chervinski, 1982; Jennings, 1991; Sifa et al., 2002). O expunere îndelungată a peştilor tilapia la aceste temperaturi scăzute vor duce cu siguranţă la o mortalitate în masă. În Europa, aclimatizarea speciilor tilapia s-a practicat mai întâi în acvarii, în staţiunile de cercetare care posedau sisteme de încălzire a apei. Aşa a fost posibilă creşterea acestor specii în ţări ca Belgia, Germania, Olanda, Anglia, Franţa, şi în ultimii ani, în Cehia şi Ungaria. În prezent, tilapia este găsită în mai mult de 120 de ţări, ocupând locul al doilea în ponderea producţiilor piscicole, după crap. MATERIAL ŞI METODĂ Cercetările au fost efectuate în laboratorul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, pe o perioadă de 5 săptămâni (aprilie - mai 2012), pe material biologic din specia Oreochromis niloticus. În cercetările noastre s-a urmărit evoluţia creşterii (masa corporală şi a lungimii peştilor), precum şi parametrii fizico-chimici ai apei tehnologice. Acvariile au fost echipate cu pompe de recirculare a apei şi încălzitoare, fără iluminare suplimentară. Experimentul a constat în testarea efectului biofito-modulatori de tip AD din gama DIEE şi DEA în următoarele combinaţii: DIEE + DEA pentru acvarii şi DEA pentru hrană. Determinarea masei corporale s-a făcut cu ajutorul balanţei analitice, iar pentru lungimea standard s-a folosit rigla. Analizele hidro-chimice ale apei tehnologice s-au efectuat în laboratorul Staţiunii de Cercetare după metode clasice cunoscute în conformitate cu STAS-urile acceptate. REZULTATE ŞI DISCUŢII Materialul biologic a fost împărţit în 7 acvarii cu un volum de apă cuprins între 60 şi 100 litri. Densităţile de populare au fost de 1,2 – 2,5 ex./l. Acvariile au fost amplasate în trei încăperi diferite. Experimentul a constat în testarea efectului bio-fito-modulatorilor (DEA şi DIEE), atât asupra creşterii peştilor, a apei din acvarii cât şi asupra hranei. Astfel s-au constituit trei variante, după cum urmează: - varianta I – în două acvarii s-a testat acţiunea bio-fito-modulatorilor de tip AD; - varianta II – în două acvarii s-a testat efectul bio-fito-modulatorului de tip AD din gama DEA asupra furajului; 76

- varianta III - un acvariu a beneficiat atât de bio-fito-modulatori dispuşi pe acvariu, cât şi de hrană influenţate de DEA. Alte două acvarii au fost constituite martor. Distribuţia materialului biologic în acvarii şi variante experimentale Tabel 1 Cantitatea de apă (litri) 97 70 97 70 60 100 70

Varianta/Acvarii Varianta I Varianta II Varianta III Martor

A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7

Densitatea de populare (exemplare/litru) 2 1,2 2,5 2 1,8 1,5 1,5

Elemente folosite DEA+DIEE DEA+DIEE DEA+DIEE+furaj DEA Furaj DEA Furaj DEA -

Acvariile A1, A2 şi A3 se aflau în aceeaşi încăpere. Tot aici a fost ţinut furajul tratat cu DEA ce a fost administrat peştilor din A3 şi celor din A4 şi A5 (plasate într-o altă încăpere). Furajul netratat, ce constituie baza de hrană a peştilor din alte 2 acvarii (A6 şi A7), a fost ţinut în aceiaşi încăpere unde sunt plasate acvariile A6 şi A7. De asemenea, peştii din A1 şi A2 au fost hrăniţi cu acelaşi furaj netratat. După 34 de zile de experiment rezultatele au fost următoarele: Rezultatele de creştere obţinute asupra materialului biologic Tabel nr. 2 Densitatea de populare/ Acvariu A 1 (2 ex./l) A2 (1,2 ex./l) A3 (2,5 ex./l) A4 (2 ex./l) A5 (1,8 ex./l) A6 (1,5 ex./l) A7 (1,5 ex./l)

Lungime medie standard (cm) (4.04.2012) 5,3 6,4 4,2 4,5 4,8 5,7 7,3

Lungime medie standard (cm) (8.05.2012) 6,6 7,0 4,8 5,2 5,2 6,7 8,1

Masa medie corporala (g) (4.04.2012) 4,906 8,463 2,376 2,997 3,415 5,450 13,217

Masa medie corporala (g) (8.05.2012) 9,520 10,653 3,441 4,446 4,378 9,510 17,686

Variaţia procentuală a lungimii medii standard este prezentată în tabelul 3: Tabel nr. 3 Denumire A 1 (2 ex./l) A2 (1,2 ex./l) A3 (2,5 ex./l) A4 (2 ex./l) A5 (1,8 ex./l) A6 (1,5 ex./l) A7 (1,5 ex./l)

Iniţial 5,3 6,4 4,2 4,5 4,8 5,7 7,3

După 34 zile 6,6 7 4,8 5,2 5,2 6,7 8,1

Variaţia (%) 24,53 9,38 14,29 15,56 8,33 17,54 10,96

77

Variaţia procentuală a masei medii corporale este prezentată în tabelul 4: Tabel nr. 4 Denumire A 1 (2 ex./l) A2 (1,2 ex./l) A3 (2,5 ex./l) A4 (2 ex./l) A5 (1,8 ex./l) A6 (1,5 ex./l) A7 (1,5 ex./l)

Iniţial 4,906 8,463 2,376 2,997 3,415 5,450 13,217

După 34 zile 9,520 10,653 3,441 4,446 4,378 9,510 17,686

Variaţia (%) 94,05 25,88 44,82 48,35 28,20 74,50 33,81

Temperatura apei din acvarii a fost menţinută la valori constante, în intervalul cuprins între 18 – 20oC, cu ajutorul încălzitoarelor. Parametrii fizico-chimici ai apei tehnologice .

Crt.

Parametru U.M.

1 2

pH Alkalinity

U pH ml HCl/l

3 4

Total Hardness Dissolved Oxygen

(oD) mg O2/l

5

CCO-Mn

8 9 10

AmoniaNH+4 Nitrite (NO-2) Nitrate (NO-3)

mg/l KMnO4 mg/l mg/l mg/l

Limite de valori citat EL-SAYED, 2004 [1]

Interval de valori

4 -11

8,0 – 8,4 2,0 –3,2

<2/>6

Tabel nr.5

A 1 – A7

5,80 – 5,93 1,5 – 5,7 24,7– 26,5

>15/<3 >5/<1 >500/<20

1,53 – 2,91 0,380 –0,598 0,515– 0,573

Pe întreg parcursul experimentului s-a remarcat că cea mai mică valoare a oxigenului solvit în apa din acvarii s-a înregistrat în A3, unde densitatea de populare a fost de 2,5 ex,/l, iar luminozitatea a fost mai redusă decât la celelalte, datorită poziţionării acestuia într-un colţ al încăperii. Oxigenarea şi filtrarea apei a fost făcută cu filtre (aeratoare) tip cascadă (pentru acvariile A2 – A7. Numai A1 a avut aerator cu filtru submers, cu distribuirea jetului de apă pe orizontală (la suprafaţa apei) . În acest acvariu, oxigenul solvit din apă a avut valori de 4 – 5,7 mg O2/l, spre deosebire de A3, care a înregistrat cea mai scăzută valoare a oxigenului, respectiv 1,5 mg/l O2 Hrănirea materialului biologic s-a făcut de luni până sâmbătă (6 zile furajat şi o zi pauză) cu furaj granulat Aller Performa, granulaţia de 1,5 mm. Conţinutul furajului în PB a fost de 48%. Administrarea hranei s-a făcut la liberul consum prin observaţiile directe făcute asupra comportamentului de hrănire al peştilor; cantitatea de furaj a reprezentat 5 – 10% din biomasă. Administrarea hranei s-a făcut manual. Prin observaţiile înregistrate asupra comportamentului de hrănire s-a constatat că apetitul cel mai bun l-au avut peştii din A1,. Considerăm că unul din factori care au

78

contribuit esenţial la creşterea apetitului l-a constituit nivelul oxigenului solvit care a înregistrat valori mai ridicate (4 – 5,7) faţă de celelalte acvarii din experiment. Pe parcursul experimentului nu s-au înregistrat pierderi de material biologic, cu excepţia ultimei zile a experimentului în care, au fost semnalate 5 exemplare Tilapia moarte în A2, ca urmare a întreruperii aerării timp de 24 ore. CONCLUZII Modificările semnificative au fost înregistrate în cazul acvariului A1 care a beneficiat doar de bio-fito-modulatorii fixaţi pe acesta şi un nivel crescut al O2 solvit în apă. Hrana supusă acţiunii bio-fito-modulatorului din gama DEA nu a contribuit în mod semnificativ la variaţia parametrilor analizaţi. Observaţiile asupra materialului biologic au demonstrat că acesta, în condiţiile în care a beneficiat de bio-fito-modulatori şi de furaje energizate, a căpătat o mobilitate mai mare, depăşind stadiul de uşoară apatie în care se aflau până la momentul începerii experimentului (A3). De asemenea, indivizii din acvariu A3, pe lângă vitalitatea crescută, au avut o evoluţie a masei corporale şi a lungimii în sensul uniformizării acestora. BIBLIOGRAFIE Abdel-Fattah, M El-Sayed (2004) – Tilapia Culture, Oceanography Departament, Faculty of Science, Alexandria, Egypt, cap.3. Balarin, J.D. and Haller, R.D. (1982) - The intensive culture of tilapia in tanks, raceways and cages. In: Muir, J.F. and Roberts, R.J. (eds) Recent Advances in Aquaculture. Croom Helm, London and Canberra, and Westview Press, Boulder, Colorado, pp. 267–355. Chervinski, J. (1982) - Environmental physiology of tilapias. In: Pullin, R.V.S. and Lowe-McConnell, R.H. (eds) The Biology and Culture of Tilapias. ICLARM Conference Proceedings No. 7, ICLARM, Manila, Philippines, pp. 119–128 Fitzsimmons, K. (2001b) - Environmental and conservation issues in tilapia aquaculture. In: Subasinghe, S. and Singh, T. (eds) Tilapia: Production, Marketing and Technical Developments. Proceedings of the Tilapia 2001 International Technical and Trade Conference on Tilapia. Infofish, Kuala Lumpur, Malaysia, pp. 128– 131. Jennings, D.P. (1991) - Behavioural aspects of cold tolerance in blackchin tilapia, Sarotherodon melanotheron, at different salinities. Environmental Biology of Fishes Pillay, T.V.R. (1990) – Aquaculture Principles and Practices. Fishing New Books, Blackwell Science, Oxford, UK, 575 pp Sifa, L., Chenhong, L., Dey, M., Gagalac, F. And Dunham, R. (2002) - Cold tolerance of three strains of Nile tilapia, Oreochromis niloticus, in China. Aquaculture 213, 123–129.

79

OBSERVAŢII PRIVIND EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ASUPRA VIEŢII FAMILIEI DE ALBINE Ancu Dincă, Ion Brîncuş Centrul de Studii şi Cercetări Biosinergetice Dincă Ancu Str. Mănăstirea Putna, nr. 17, sector 1, Bucureşti [email protected], www.viatasienergie.ro Cuvinte cheie: albină, bio-fito-modulator, longevitate, matcă, puiet Rezumat: Lucrarea prezintă influenţa bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă asupra vieţii de familie a albinelor. Observaţiile au fost efectuate pe o perioada de 130 de zile de la începutul anului, punânduse în evidenţă aspecte referitoare la comportamentul, mortalitatea, înmulţirea, longevitatea albinelor.

INTRODUCERE Succesiunea anotimpurilor, evoluţia vegetaţiei şi a florei sunt elemente determinante privind ciclul anual al familiei de albine. În funcţie de toate acestea au loc importante modificări în ceea ce priveşte numărul de albine din familie, longevitatea acestora, relaţiile sociale din interiorul familiei etc. Vatra stupinei este amplasată într-o zonă care este însorită primăvara şi toamna, departe de surse poluante, în locuri liniştite, la distanţă de drumuri cu circulaţie intensă şi ape curgătoare mari. Stupii trebuie să fie rezistenţi, bine închegaţi, realizaţi după standard şi încăpători. Acestea sunt elementele necesare pentru a asigura albinelor condiţii de viaţă cât mai aproape de cele din natură. Un stup orizontal este utilizat mai ales în cazul unui stupărit staţionar, iar unul vertical pentru stupăritul pastoral. Se poate spune despre albine că au o viaţă scurtă, trăind în sezonul activ numai 3540 zile, iar în cel inactiv 6 luni. După ieşirea din celulă, viaţa albinei lucrătoare se împarte în două etape. Primele 20 de zile sunt rezervate exclusiv lucrărilor în stup (curăţarea celulelor, încălzirea puietului, hrănirea acestora cu amestec de polen şi miere, apoi lăptişor, primirea nectarului, depozitarea şi presarea polenului, curăţarea stupului, scurte zboruri de orientare, păzirea şi aerisirea stupului, iar în ultimele 15-20 de zile devine albină culegătoare. MATERIAL ŞI METODĂ Experimentul a constat în analizarea comparativă a vieţii de familie a albinelor din stupii în interiorul cărora s-au introdus bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă din gama DIEE şi stupii martori.

80

Vatra stupinei este amplasată în satul Hobiţa, comuna Peştişani, judeţul Gorj, având coordonatele geografice 45°3' lat. N şi 23°3' long. E. Zona este caracterizată de un relief protector oferit la nord de Munţii Parâng şi este situată în Subcarpaţii Olteniei, departe de surse poluante, în vecinătatea unui pârâu şi a pădurii, departe de drumuri cu circulaţie intensă. Stupii sunt amplasaţi cu urdinişurile orientate spre sud-est pentru a beneficia la maxim de căldura oferită de sezoanele de recoltare. Stupii sunt realizaţi din material rezistent, bine închegat, încăpători, verticali. Experimentul a debutat prin aplicarea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă din gama DIEE în interiorul stupilor în ianuarie 2012. Observaţiile s-au efectuat la începutul lunii martie, la mijlocul lunii aprilie şi la începutul lunii mai. REZULTATE ŞI DISCUŢII Zborul de curăţenie. În cazul stupilor care au avut bio-fito-modulatori s-a înregistrat o aglomeraţie mare de albine în gura urdinişului şi pe suprafaţa din faţă a stupului comparativ cu stupii martor. Remarcăm că la unii stupi martor nu s-a înregistrat zbor de curăţenie.

Fig. 1 Stup martor

Fig. 2 Stup cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă

Populaţia de albine din interiorul stupului. În interiorul stupilor cu bio-fitomodulatori, pe rame, s-a înregistrat o fluctuaţie mare de albine. Puietul căpăcit, la ieşirea din iarnă, este numeros, comparativ cu cel din stupul martor. Deşi numărul de puiet căpăcit este mai mare, pe suprafaţa acestuia nu este aglomeraţie de albine.

Fig. 3 – aglomeraţie de albine pe suprafaţa puietului la stup martor

Fig. 4 - rama de stup cu puiet – martor

81

Fig. 5 – aglomeraţie de albine pe suprafaţa puietului la stup cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă

Fig. 6 - ramă de stup cu puiet - stup cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă

Recoltarea polenului de alun. În cazul stupilor cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă s-a înregistrat o fluctuaţie mai mare de albine, cu zbor coordonat.

Fig. 7 – fluctuaţia necoordonată a albinelor, cu împrăştiere pe suprafaţa stupului - stup martor

Fig. 8 – fluctuaţie de albine coordonată, compactă - stup cu bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă

Realizarea de roiuri artificiale. Datorită numărului mare de indivizi din stupii cu bio-fito-modulatori s-au putut realiza la mijlocul lunii aprilie primele 4 roiuri artificiale. În 82

stupii martor populaţia de albine a fost suficientă pentru realizarea unui singur roi artificial în vederea formării unei entităţi puternice în vederea valorificării culesului polenului de salcâm. Activitatea reginei. Numărul mare de puiet din stupii cu bio-fito-modulatori s-a înregistrat datorită stimulării activităţii reginei de depunere de ouă. Recoltarea polenului de salcâm. La începutul lunii mai s-au pus caturi pentru recoltarea mierii de salcâm . Au fost necesare caturi mari 3/4 pentru stupii cu bio-fitomodulatori şi caturi mici 1/2 pentru stupii martor. Pe perioada recoltatului, ca şi în cazul recoltării polenului de alun, s-a observat la urdiniş un număr mult mai mare de albine la stupii cu bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă. CONCLUZII La primul zbor de curăţenie s-au înregistrat mai puţine albine moarte scoase din stup în cazul utilizării bio-fito-modulatorilor. Densitatea mare de puiet s-a înregistrat mai devreme la stupii cu bio-fito-modulatori, scurtându-se considerabil timpul pentru constituirea roiurilor artificiale. Raportul 1 la 4 între roiurile artificiale martor şi cele cu bio-fito-modulatori se bazează pe stimularea activităţii mătcii de depunere de ouă. Numărul mare de albine culegătoare la urdinişul stupilor cu bio-fito-modulatori indică o cantitate de polen de salcâm mai mare, deci o cantitate de produse apicole mai mare. S-a prelungit durata de viaţă la albinele din stupii cu bio-fito-modulatori cu 10 zile, adică au căpătat longevitate comparativ cu cele din stupul martor. Procentual vorbind, este vorba de o creştere cu circa 25% a duratei vieţii. Pentru recoltarea mierii de salcâm au fost necesare caturi mai mari. Pe perioada rece, numărul de albine care se ocupa de menţinerea temperaturii optime la puiet este considerabil mai mică în cazul stupilor cu bio-fitomodulatori. Familiile de albine din stupii cu bio-fito-modulatori sunt sănătoase, viguroase şi rezistente. PERSPECTIVE 1. Urmărirea densităţii puietului în continuare. 2. Determinarea diferenţei cantitative de miere de salcâm. 3. Urmărirea duratei vieţii albinelor. 4. Analiza stimulării reginei la ouat. 5. Analiza calităţii mierii de salcâm, în laboratoare specializate şi autorizate.

83

REZULTATE PRIVIND MODIFICĂRILE DE FAZĂ LA SPECIA OCIMUM BASILICUM (BUSUIOC) PRIN ANALIZA DE TERMOGRAFIE Cezara Podar (Miron), H. R. Criveanu, Simona-Laura Inoan, A. Hapca, I. Sîncrăian, P. Colceriu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Calea Mănăştur nr. 3-5, Romania Cuvinte cheie: busuioc, bio-fito-modulatori Rezumat: Scopul acestei lucrări a fost observarea modificărilor de faza la Ocimum basilicum (busuioc) rezultate în urma excitării cu bio-fito-modulatori de tip AD şi supuse analizei termografice.

INTRODUCERE În lucrarea de faţă proprietăţile de energizare ale bio-fito-modulatorilor sunt puse în evidenţă prin tehnici fototermoelectrice. Cristalele lichide existente în bio-fito-modulatori au capacitatea de a absorbi energia vibraţională primordială, de a o adapta şi de a o transmite unui anumit mediu, lucrând de fapt ca nişte biorezonatori cuantici. Problema mare a înţelegerii mecanismului de transfer energetic o constituie infrastructura de transport. Câmpurile fizice cunoscute ale Terrei nu pot răspunde exigenţei de transport energetic la niveluri atât de fine fără a admite în prealabil existenţa câmpului torsional. Acesta - cunoscut şi sub denumirile de câmp axionic, spinal, spinoric sau câmp microleptic - a fost introdus pentru prima dată de Elie Cartan în 1922, când acesta a extins relativitatea generală al lui Einstein pentru includerea torsiunii fine a continuităţii spaţiu-timp; a fost neglijat o lungă perioadă de timp, fiind considerat un câmp slab. Câmpurile torsionale transmit informaţii, putând modifica unele caracteristici ale substanţelor şi obiectelor. Toate corpurile din natura vie şi din cea moartă se compun din atomi, dintre care majoritatea au spinii atomici sau nucleari clasici care nu sunt nuli. Ţinând cont că toate corpurile se află în câmpul magnetic al Pământului, de prezenţa momentelor magnetice ale atomilor şi nucleelor, care reprezintă urmări ale prezenţei spinilor şi sarcinilor clasice indicate, ia naştere o procesiune care generează radiaţia de torsiune turbionară. În felul acesta, toate corpurile posedă câmpuri de torsiune proprii. MATERIAL ŞI METODĂ Materialul biologic supus analizei sunt seminţele de Ocimum basilicum (busuiocul). Busuioc (Ocimum basilicum) este cunoscut şi folosit din antichitate. Numele genului Ocimum vine de la grecescul ,,okimon”, numele plantei la vechii greci. De la busuioc se foloseşte partea aeriană (basilici herba) în stare uscată sau proaspătă. Conţinutul de ulei volatil în herba este de 0,04 - 0,07% sau de la 0,2 până la 1% ulei volatil şi alţi constituenţi %. Uleiul volatil în funcţie de biotip, conţine estragol, linalool, 84

eugenol, citral, camfor, cineol. La un produs autohton, herba uscată, au determinat un conţinut de ulei volatil de 0,28-0,38 ml/ 100 gr, identificând 20 de componente, principalele fiind metilchavicolul (33,76%) şi linaloolul (24,76 %), urmate de limonen, ocimen, camfen.

Fig.1. Busuiocul - Ocimum basilicum L

Compuşii din părţile aeriene au efect antiseptic, intestinal, carminativ, stimulent al digestiei sau expectorant. S-a constatat că uleiul volatil de busuioc are acţiune antibacteriană şi antimicotică. Uleiul are utilizări în industria alimentară, a parfumurilor şi în cosmetică. Cercetările au fost efectuate atât în laboratorul de biofizică al USAMV Cluj-Napoca, cât şi al Institutului de Tehnică Moleculară şi Izotopi Stabili Cluj-Napoca, laboratorul de energii înalte. Experienţa a fost organizată cu patru variante, plus varianta martor. În cercetările noastre am utilizat bio-fito-modulatori de tip Ancu Dincă din gama DIEE, DEA, precum şi combinaţii ale celor două. Lucrarea de faţă prezintă studiul asupra bio-fitomodulatorilor DEA, celelalte variante fiind în lucru. În urma energizării seminţelor sub acţiunea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă din gama DEA, acestea au fost supuse analizei fototermoelectrice. Instalaţia experimentală este una clasică: colorimetru FPPE, care îmbină o tehnică fotopiroelectrică cu radiaţie calorică cu a unei unităţi de rezonanţă termică. Senzorul piroelectric, din LiTaO, cu lungimea de undă de 100µm, este executat dintr-un singur cristal (ep= 3.66x103Ws1/2m-2K-1; αp= 1.36x10-6m2s-1; αp= 1.36x10-6m2s-1) şi este montat pe o platformă rotativă. Radiaţia modulată laser (30 mW HeNe) este parţial absorbită de faţa senzorului. Spaţiul dintre senzori şi substanţa solidă analizată este umplut în mod controlat cu lichid de acomodare. Proba este supusă unei rotaţii cu un pas de 0.03μm (9062M-XYZ-PPP Gothic-arch-Bearing Picomotor) iar datele se citesc la fiecare al 30-lea pas. Paralelismul dintre probă şi senzori este asigurat de sisteme de 3 şi 6 axe micrometrice. În timpul procedurii de scanare mişcarea este riguros controlată. Măsurătorile au fost efectuate în camera termostatată. Semnalul PPE a fost amplificat cu un amplificator SR 830. 85

Unele rezultate privind comportamentul semnalului PPE normalizat cu literatura de specialitate sunt ilustrate în tabelul 1 (după Dădîrlat şi colab) şi ne îndreptăţesc în alegerea acestei metode de analiză a cărui autor este Dădîrlat Nicolae. (Dădîrlat şi colab., 2010).

Cu

Thermal effusivity Ws1/2m-2K-1 (FPPE-TWRC) 18300

Thermal effusivity Ws1/2m-2K-1 (literature) 37136[16]

brass

12850

13863[16]-17980[18]

steel

6350

6090[19]-7187[16]

glass

1300

1275[18,19]-1600[16]

bakelite

750

681[16]

wood

350

122[18]-470[16]

Material

Tabel 1

Instalaţia este prezentată în figura 1 (după Dadîrlat şi colab):

Fig. 2 Dispunerea probei, a senzorului şi a legăturii lichide apare în figura 2 (după Dadîrlat şi colab)

86

În graficul 1 este reprezentată curba de variaţie a funcţiei semnal normalizat PPE (rad) şi variaţia grosimii absolute pentru sămânţa de busuioc (Ocimum basilicum) cu etilen glicol lichidul de legătură la o frecvenţă de 1 Hz.

Grafic 1: Dependenţa semnalului PPE normalizat faţă de grosimea absolută

CONCLUZII Se observă o modificare de fază la o grosime de 230 μm şi 0,2 radiani ceea ce demonstrează energizarea seminţei de busuioc. BIBLIOGRAFIE 1. 2. 3.

D Dădîrlat şi colab, (2010), Photopyroelectric calorimetry of solids. FPPE-TWRC method Ancu Dincă –2005, Efectul Ancu Dincă pe înţelesul tuturor, Editura Tipoalex, Alexandria Ciofu Ruxandra şi colab, 2003, Tratat de legumicultură, Ed. Ceres, Bucureşti

87

COMPARAŢIE ÎNTRE FERMENTAŢIA OREZULUI ÎN APĂ ENERGIZATĂ PRIN VORBIRE ŞI APĂ ENERGIZATĂ CU BIO-FITO-MODULATORI DE TIP ANCU DINCĂ Alin HAPCA, Horia CRIVEANU Universitatea de Ştiinţe Agricole şi medicină Veterinară, Calea Mănăştur, Nr. 3-5, Cluj-Napoca

INTRODUCERE Încă din antichitate se credea că apa are efecte tămăduitoare. În medicina actuală este recomandată o anumită cantitate de apă pentru ca organismul să îşi desfăşoare metabolismul în parametrii normali. Tratamentele naturiste au fost dintotdeauna cunoscute de oameni, în unele civilizaţii anumite plante erau considerate făcătoare de minuni. Cele două componente, apa şi plantele, au fost şi sunt omniprezente în diferite ritualuri de vindecare şi religioase. Ca şi în trecut, oamenii purtau cu ei diferite recipiente cu apă şi diferite plante considerate protectori ai corpului (A. Dincă, 2011). Bio-fito-modulatorii de tip Ancu Dincă sunt asemănătoare cu recipientele din trecut, numai că sunt mult mai comprimaţi. Un mixt de plante cu diferite substanţe subtile acţionează asupra vibraţiei individului (A. Dincă 2011). Dispozitivele de tip Ancu Dincă calmează şi relaxează, efectele acestora fiind evidenţiate nu doar la nivel fizic, ci şi la nivel informaţional. MATERIAL ŞI METODĂ Ideea a fost luată din celebrul experiment cu apa în care s-a arătat că apa are memorie şi reacţionează la diferiţi stimuli externi. În experimentul vizualizat se arată că un vas cu apă şi orez puse la fermentat se strică dacă nu i se acordă nici o atenţie, dacă se ignoră. Experimentul realizat la USAMV Cluj-Napoca este asemănător cu cel al cercetătorului japonez dr. Emoto - care a luat trei vase de sticlă în care a pus orez în cantităţi egale peste care a adăugat apă. Timp de 3 luni, în fiecare zi, la un vas i-a mulţumit, celui de-al doilea i-a adresat cuvinte urâte, iar pe ultimul recipient l-a ignorat total. După o lună primul vas a emanat un miros plăcut de fermentaţie, al doilea a început să se înnegrească, iar vasul ignorat a început să putrezească. În cadrul experimentului din USAMV Cluj-Napoca s-au folosit trei pahare Erlenmeyer în care s-a pus o cantitate egală de orez în fiecare şi apoi câte 450 ml de apă de la robinet. Înainte de începerea experimentului s-au spălat şi dezinfectat cele trei recipiente. Pe două dintre acestea s-a ataşat câte un dispozitiv de tip Ancu Dincă, iar al treilea a fost considerat ca martor. Experimentul a durat douăzeci de zile, iar măsurătorile s-au efectuat la şapte, zece, respectiv douăzeci de zile de la data iniţierii experimentului. Condiţiile de păstrare a paharelor experimentale au fost aceleaşi şi au fost aşezate la o anumită distanţă pentru a nu se influenţa dispozitivele între ele şi martorul de asemenea. 88

REZULTATE ŞI DISCUŢII În urma analizelor şi măsurătorilor, tabelul 1 scoate în evidenţă diferenţele dintre recipientul martor şi recipientele pe care sunt amplasate bio-fito-modulatorii. PH Nr.

BIO-FITOMODULATORI

10 zile 4,8

20 zile 4,7

Concentraţia (PPM) 7 10 20 zile zile zile 431 445 496

Conductanţa (µS) 7 10 20 zile zile zile 860 916 997

1

DEA

7 zile 4,6

2

DIEE

4,3

4,5

4,6

430

419

498

864

849

992

3

MARTOR

4,6

4,6

4,0

411

403

663

848

798

1390

Tabelul 1 Observaţii 20 zile Miros înţepător de drojdie Miros parfumat de drojdie Miros urât de alterat

După cum reiese din tabelul 1, experimentul cu bio-fito-modulatori se bazează pe determinarea parametrilor consacraţi; pH, concentraţia (ppm) şi conductanţa (µS).

Poza 1

Poza 2

Poza 3

S-a mai observat în timpul măsurătorilor că vâscozitatea martorului este mai mare decât la celelalte recipiente pe care sunt aplicate dispozitive de tip AD. Valoarea pH-ului la martor este în scădere în timp ce la probele cu bio-fitomodulatori rămân aproximativ aceleaşi. La toate cele trei probe sunt semnalate creşteri ale concentraţiei, înregistrând cea mai mare creştere la proba martor cu o valoare de 663 ppm, datorită descompunerii. Conductanţa are o uşoară creştere în cazul probelor prevăzute cu bio-fitomodulatori, dar cea mai mare creştere o înregistrează martorul, cu o valoare de 1390 µS, datorită modificării compoziţiei apei. După primele observaţii putem spune că orezul nu şi-a schimbat culoarea, spre deosebire de experimentul japonez. Cu toate că am ignorat în totalitate cele trei recipiente, vasele cu dispozitive aplicate au început să fermenteze. După cum se poate vedea în pozele 89

1 şi 2 a avut loc o fermentaţie normală, cu un miros plăcut de drojdie, şi o culoare a apei mai deschisă.

Poza 4 Se pot observa comparativ în poza 4 că referitor la culorile celor 3 recipiente acestea sunt diferite. O nuanţă de gri închis se poate remarca la proba martor în timp ce probele 1 şi 2 au o culoare mult mai deschisă. CONCLUZII Putem afirma că bio-fito-modulatorii au un efect benefic asupra fermentaţiei. BIBLIOGRAFIE DINCĂ, A., 2011, Bio-fito-modulatori de tip AD – tradiţie şi perspectivă, Revista Congresului Naţional, Cercetări şi efecte folosind modulatorii bio-fito-dinamici de tip Ancu Dincă, nr. 1 http://www.youtube.com/watch?v=cmp6MgrPb24

90

ASPECTE PRIVIND ACUMULAREA DE SUBSTANŢĂ USCATĂ PRIN FOTOSINTEZĂ, COMPARATIV, LA TREI TIPURI DE BIO-FITO-MODULATORI DE TIP A.D., LA SPECIA PRUNUS DOMESTICA (PRUN) Paul Colceriu, Horia Radu Criveanu, Ioan Sîncrăian, Simona-Laura Inoan, Cezara Podar (Miron), Alin Hapca INTRODUCERE Prunul este o specie veche de pom fructifer, fiind considerat drept pomul vieţii sau al speranţei. În România are un areal de răspândire destul de vast, de la câmpie până aproape de poalele munţilor. Se adaptează uşor la diferitele condiţii de climă şi sol. Numărul mare de soiuri de prun (în jur de 2000) se datorează faptului că este uşor adaptabil, cât şi faptului că există strămoşi ai prunului precum porumbarul şi corcoduşul (care cresc în stare sălbatică) - un bun material pentru portaltoi. Prunul este un pom fructifer din familia rozaceelor, cu fructe cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui. Duramenul trunchiului, colorat roşu-maroniu, este foarte dur şi rezistent la apă. Seva circulă printr-un alburn de culoare deschisă. Fructele sunt utilizate pe scară largă în industria alimentară, la prepararea rachiului şi a alcoolului, precum şi la prepararea diferitelor produse tradiţionale. Dintre soiurile mai importante putem aminti: Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Stanley, Gras ameliorat, Record, Diana, Centenar. Evoluţia lumii moderne conduce inevitabil la o cerere mai mare şi mai diversificată în ceea ce priveşte hrana. Fructele ocupă un loc important pe masa zilnică a populaţiei, de aceea producătorii încearcă să sporească şi să diversifice oferta pentru a putea acoperi un spectru cât mai larg din populaţie. Cultura pomilor fructiferi şi a prunului impune o serie de reguli şi de metode, care pot fi îmbunătăţite în orice moment, şi fără de care sporirea calităţii şi a cantităţii producţiei nu este garantată. În acest context, trebuie luaţi în considerare o multitudine de factori, începând cu înfiinţarea culturii şi continuând pe toată durata existenţei acesteia: locul unde urmează a fi amplasată livada, expoziţia terenului, solul, factorii climatici (temperatură, lumină, umiditate), soiurile pretabile, lucrările de întreţinere (agro-pedologice, de toaletare, de protecţie fitosanitară). Este unanim recunoscut că energia solară a dus la apariţia vieţii; prin urmare lumea plantelor nu ar putea exista fără lumină. O preocupare generală în rândul horticultorilor ar trebui să fie aceea de a asigura condiţiile optime de dezvoltare şi de fructificare a pomilor, în vederea sporirii capacităţii de absorbţie a energiei solare. În acest sens se poate apela la mijloace de natură chimică sau fizică. Dispozitivele de tip AD ar putea constitui o sursă de energie care poate să influenţeze pozitiv atât absorbţia luminii de către frunzele pomilor, cât şi intensificarea procesului de fotosinteză, având ca rezultat acumularea de substanţă uscată.

91

MATERIALE ŞI METODĂ Bio-fito-modulatorii de tip A.D. sunt recunoscuţi ca fiind dispozitive cu un efect benefic de optimizare a condiţiilor de mediu. Astfel ei pot fi utilizaţi atât în îmbunătăţirea calităţii vieţii plantelor şi animalelor, cât şi a vieţii omului. Optimizarea condiţiilor de mediu pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor contribuie esenţial la sporirea calităţii şi cantităţii producţiei. Dispozitivele A.D. acţionează asupra mediului prin generarea vibraţiei optime care, în cazul nostru, stimulează acumularea de substanţă uscată în frunză prin intermediul fotosintezei. Experienţa de faţă a fost realizată pe trei etaje de înălţime, la specia Prunus domestica. În experiment am utilizat material vegetal (frunze) recoltat de pe patru pruni. Prunii fac parte dintr-o livadă cu formă dreptunghiulară de circa 2000 mp, aşezată pe un teren înclinat, cu expoziţie nord-nord-estică. Vârsta prunilor este de 20 de ani, iar înălţimea lor medie este de 3,5 m. Distanţa dintre doi indivizi consecutivi de pe care s-a recoltat este de 7 m. Cei trei indivizi pe care s-au montat dispozitivele de tip A.D. au fost împărţiţi fiecare pe trei nivele, iar montarea a avut loc aproximativ la jumătatea fiecărui nivel: - pe primul individ s-a montat un dispozitiv tip DEA, la jumătatea nivelului doi; - pe al doilea individ s-au montat trei dispozitive tip DIEE la jumătatea celor trei nivele şi un dispozitiv tip DEA, la jumătatea nivelului doi; - pe al treilea individ s-au montat trei dispozitive tip DIEE, la jumătatea celor trei nivele; - al patrulea individ a fost luat ca martor.

Fig. 1. Individ pe care s-a amplasat DIEE

Fig. 2. Individ pe care s-a amplasat DEA

Fig.3. Individ pe care s-a amplasat DIEE+DEA

92

Dispozitivele au fost amplasate pe indivizi la ora 9.30 dimineaţa, iar recoltarea s-a făcut la 16.30 după-amiază. De pe fiecare nivel al fiecărui individ s-au prelevat patru probe (frunze), din care s-au secţionat cu preduceaua câte o bucată. Pentru determinarea conţinutului de substanţă uscată am utilizat o metodă indirectă. În acest sens am avut nevoie de următoarele materiale şi aparaturi: 9 etuvă termoreglabilă cu ventilaţie; 9 fiole din aluminiu cu capac; 9 desicator din sticlă cu capac şi substanţă higroscopică; 9 balanţă analitică cu precizie de 0,0001 g. Mod de lucru: Probele prelevate au fost introduse, fiecare în parte, în fiole separate de aluminiu. Apoi fiolele cu capacul sub ele au fost puse în etuva încălzită în prealabil la 105°C şi au fost lăsate timp de 60 de minute tot la 105°C. După acest interval de timp fiolele au fost scoase din etuvă şi introduse în desicator pentru 45 de minute. Aceste procedee au avut menirea de a scădea umiditatea probelor la minim, astfel încât masa la cântărire să rămână constantă. Pentru fiecare probă în parte s-a cântărit tara fiolei şi masa probelor înainte de uscare şi după uscare. Aproximaţia la cântărire este de 0,0001g. REZULTATE, DISCUŢII ŞI CONCLUZII Rezultatele obţinute în urma determinărilor, după expunerea la lumină sunt prezentate în tabelul de mai jos: Tabelul 1. Cantitatea de substanţă uscată la cele trei nivele comparativ cu martorul

Nr. Crt.

Masa martor (g)

Etaj

Masa cu D.E.A. (g)

Masa cu D.E.A. + D.I.E.E. (g)

Diferenţe faţă de martor

Masa cu D.I.E.E. (g)

D.E.A.

D.E.A. + D.I.E.E.

D.I.E.E.

1.

Bază

0.0500

0.0511

0.0503

0.0544

0.0011

0.0003

0.0044

2.

Mijloc

0.0510

0.0540

0.0566

0.0522

0.0030

0.0056

0.0012

3.

Vârf

0.0519

0.0554

0.0553

0.0576

0.0035

0.0034

0.0057

Tabelul 2. Eroarea relativă rezultată în urma determinărilor

Nr. Crt.

ETAJ

1. 2. 3.

Bază Mijloc Vârf

MARTOR D.E.A. (%) (%) 0.2000 0.1960 0.1926

0.1956 0.1851 0.1805

D.E.A. + D.I.E.E. (%)

D.I.E.E. (%)

0.1988 0.1766 0.1808

0.1838 0.1915 0.1736 93

Tabelul 3. Cantitatea de substanţă uscată acumulată (în procente) comparativ cu martorul

Nr. Crt.

Etaj

Masa cu D.E.A. (%)

1. 2. 3.

Bază Mijloc Vârf

102,20 105,88 106,74

Masa cu D.E.A. Masa cu + D.I.E.E. D.I.E.E. (%) (%) 100,60 110,98 106,55

108,80 102,35 110,98

Din tabelul 1 reiese că cele mai bune rezultate s-au obţinut prin aplicarea bio-fitomodulatorilor de tip DIEE, exceptând etajul din mijloc. Acelaşi rezultat bun s-a obţinut şi în etajul inferior, unde cantitatea de energie solară este mai redusă. DIEE, fiind dispozitiv de încărcare şi echilibrare energetică, a influenţat pozitiv fotosinteza prin obţinerea unui ciclu al apei şi al mineralelor din plantă mai intens decât la celelalte plante. Asocierea bio-fitomodulatorilor DEA cu DIEE dă rezultate bune în cel de-al doilea etaj, adică în cazul unei cantităţi de energie solară asemănătoare cu cea din etajul superior. Totuşi, numărul de frunze mai mare în acest etaj faţă de etajul superior, ar putea influenţa absorbţia energiei solare. Rezultatele procentuale arată clar că nu poate fi vorba de erori semnificative, acestea fiind foarte mici. În mod clar utilizarea bio-fito-modulatorilor aduce un aport benefic fotosintezei. Alegerea bio-fito-modulatorilor optimi, raza lor de acţiune precum şi combinaţii ale acestora trebuie făcută după realizarea un număr suficient de mare de experimente. BIBLIOGRAFIE 1. Vâtcă, S., Gâdea Ştefania, Zdremţan Monica, „Fiziologie vegetală – lucrări practice”, Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, 2007; 2. Revista Congresului Naţional „Cercetări şi efecte folosind modulatorii bio-fito-dinamici Ancu Dincă”, Numărul 1/2011, Editura Tipoalex, Alexandria; 3. Criveanu, H., Teză de doctorat: „Cercetări privind gradul de captare a energiei solare la hamei şi influenţa asupra biologiei, producţiei şi calităţii conurilor”, Cluj-Napoca, 2003. 4. Lenuţa Chira, „Tehnici hortiviticole compatibile cu mediul”, Editura CERES, Bucureşti, 2005. 5. Giurgiu, V., „Conservarea pădurilor”, Editura Ceres, Bucureşti, 1978. 6. Miclăuş, V., „Pedologie ameliorativă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. 7. www.sfaturipomicole.tripod.com. 8. www.viatasienergie.ro

94

REZULTATE PARŢIALE PRIVIND ENERGIZAREA PRODUSĂ DE BIO-FITO-MODULATORI DE TIP AD ASUPRA BUSUIOCULUI (OCIMUM BASILICUM) Cezara Podar (Miron) Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, Facultatea de Horticultură, Calea Mănăştur 3-5, [email protected] Cuvinte cheie: plante medicinale, bio-fito-modulatori, spectrofotometrie

PREZENTARE GENERALĂ Lucrarea face parte dintr-un studiu doctoral amplu, care prevede folosirea atât a câmpurilor fizice clasice (electromagnetice, electrice, magnetice ), cât şi a câmpului subtil prin utilizarea bio-fito-modulatorilor de tip AD. În prezenta lucrare ne referim la energizarea produsă de bio-fito-modulatori asupra seminţelor de Ocimum Basilicum (busuioc) şi Satureja Hortensis (cimbru). Proprietăţile de energizare ale bio-fito-modulatorilor sunt puse în evidenţă în mod indubitabil prin tehnica de spectrofotometrie în infraroşu şi prin experienţe efective de germinare realizate în laborator. Trăim într-o lume vibraţională, suntem dependenţi de existenţa câmpurilor fizice vibraţionale, deci o influenţare energetică se poate realiza tot printr-o metodă vibraţională. Cristalele lichide existente în biofitomodulatori au capacitatea de a absorbi energia vibraţională primordială, de a o adapta şi de o transmite unui anumit mediu. Electronii constituenţi ai atomilor au un comportament asemănător cu al fotonului. Plecând de la celebra afirmaţie al lui Einstein, ∆E= mc2 , aplicabilă genial în cazul fotosintezei, reacţie fundamentală a vieţii, se demonstrează indubitabil că materia este energie şi energia este materie, adică substanţă sau câmp fizic. Dacă suntem de acord cu conceptul de medicină vibraţională, în care omul este privit ca un sistem de reţele energetice reprezentate de câmpuri fizice complexe într-o continuă interacţiune, funcţionarea optimă a organismului este posibilă doar dacă starea energetică a acestuia este cea normală. Direcţionarea formelor de energie asupra organismului, adică funcţionarea stării energetice complexe dintr-o stare deteriorată, mergând în direcţia unui fenomen de rezonanţă, adică de absorbţie energetică, se ajunge la reglarea metabolismului celular rezultând în final atingerea stării energetică optimă, adică vindecarea organismului. Problema mare a înţelegerii mecanismului de transfer energetic o constituie infrastructura de transport. Câmpurile fizice cunoscute ale Terrei nu pot răspunde exigenţei de transport energetic la niveluri atât de fine fără a admite în prealabil existenţa câmpului torsional. Acesta, cunoscut şi sub denumirile de câmp axionic, spinal, spinoric sau câmp microleptic, a fost introdus pentru prima dată de Elie Cartan în 1922, când acesta a extins relativitatea generală al lui Einstein pentru includerea torsiunii fine a continuităţii spaţiutimp, a fost neglijat o lungă perioadă de timp, fiind considerat un câmp slab. Câmpurile

95

torsionale transmit informaţii, putând modifica unele caracteristici ale substanţelor şi a obiectelor. Toate corpurile din natura vie şi din cea moartă se compun din atomi, dintre care majoritatea au spinii atomici sau nucleari clasici care nu sunt nuli. Ţinând cont, că toate corpurile se află în câmpul magnetic al Pământului, de prezenţa momentelor magnetice ale atomilor şi nucleelor, care reprezintă urmări ale prezenţei spinilor şi sarcinilor clasice indicate, ia naştere o procesiune care generează radiaţia de torsiune turbionară. În felul acesta, toate corpurile posedă câmpuri de torsiune proprii. Întrucât diferite corpuri au un ansamblu diferit de elemente chimice, un set diferit de compuşi chimici cu stereochimie diferită – cu repartizare spaţială diferită în corpuri a acestor atomi şi a compuşilor chimici, atunci toate corpurile posedă câmpuri de torsiune strict individuale. MATERIAL ŞI METODĂ Materialul biologic luat în lucru îl constituie seminţele de Ocimum Basilicum (busuiocul) şi Satureja Hortensis (cimbrul de gradină).

Fig.1a,b - Satureja hortensis – Cimbrul de grădină (foto: sursa internet)

. Cimbrul de gradină (Satureja Hortensis) este cunoscut şi utilizat din antichitate. Numele genului satureja vine de la latinescul saturare = a satura, a hrăni sau satura = ghiveci, datorită utilizării plantei în alimentaţie; numele cimbrului la Ovidius, Plinius şi Columella (M. Ravarut, 1961). De la cimbrul de gradină se foloseşte partea aeriană a plantei (saturejae herba). Herba conţine ulei volatil (0,5-2,7 %), acizi triterpenici liberi (ursolic şi oleanolic), tanin (48%), mucilagii, rezine, zaharuri, săruri minerale (F.Crăciun şi colab.,1977; V.Istudor, 2001; K.Baser şi colab., 2001). Uleiul volatil conţine carvacrol şi timol (E. Grigorescu şi colab. 2001). Are un miros aromatic şi un gust iute. Are acţiune carminativă, expectorantă şi astringentă. Se utilizează ca stomahic, în tulburări gastrice şi anorexie, ca antidiareic şi în bronşite cronice. Cimbrul de grădină este foarte mult folosit în industria alimentară ca şi condiment.

96

Fig.2. Busuiocul - Ocimum basilicum L

Busuiocul (Ocimum basilicum) este cunoscut şi folosit din antichitate. Numele genului Ocimum vine de la grecescul ,,okimon” (L.Grintescu, 1961), numele plantei la vechii greci. De la busuioc se foloseşte partea aeriană (basilici herba) în stare uscată sau proaspătă. Conţinutul de ulei volatil în herba este de 0,04 - 0,07% (U. Stănescu şi colab., 2004) sau de la 0,2 până la 1% ulei volatil şi alţi constituenţi % (V. Istudor, 2001, J. Purkayastha şi colab., 2006). Uleiul volatil, în funcţie de biotip, conţine estragol, linalool, eugenol, citral, camfor, cineol. La un produs autohton, herba uscată, (V.Hodisan şi colab.,1983), au determinat un conţinut de ulei volatil de 0,28-0,38 ml/ 100 gr, identificând 20 de componente, principalele fiind metilchavicolul (33,76%) şi linaloolul (24,76 %), urmate de limonen, ocimen, camfen. Compuşii din părţile aeriene au efect antiseptic, intestinal, carminativ, stimulent al digestiei sau expectorant. S-a constatat că uleiul volatil de busuioc are acţiune antibacteriană şi antimicotică (M.Tămaş şi colab., 1975). Uleiul are utilizări în industria alimentară, a parfumurilor şi în cosmetică. Acestea au fost supuse unui tratament termic la 105°C timp de 4 ore, pentru a elimina apa componentă (apă produce efectul de bătăi). Seminţele uscate au fost mojarate fin, apoi supuse pastilării. Determinările au fost efectuate cu Spectrofotometru FT IR 4000 SERIES 6000 având o precizie 4 mm. Aceste determinări sunt realizate după ce spectrofotometru s-a calibrat şi au fost efectuate corecţiile necesare. Au fost efectuate două serii de măsurători, pentru cimbru martor, cimbru energizat cu bio-fito-modulatori de tip DIEE, de asemenea pentru busuioc martor, busuioc energizat cu bio-fito-modulatori de tip DIEE. REZULTATE ŞI DISCUŢII Graficele primare realizate pentru Ocimum Basilicum şi Satureja Hortensis sunt prezentate în următoarele figuri. 97

Grafic 1.Reprezentarea picurilor obţinuţi prin absorbţie la diferite lungimi de undă în cazul probei martor de cimbru

Grafic 2. Reprezentarea picurilor obţinuţi prin absorbţie la diferite lungimi de undă în cazul probei energizate cu DIEE.

În urma analizei spectrofotometrice şi reprezentarea datelor în graficele 1 şi 2 se poate observa apariţia mai multor pick-uri reprezentativi ai diferitelor substanţe prezente în seminţe care au un maxim de absorbţie pentru anumite lungimi de undă. Uleiul volatil care are acţiune antibacteriană şi antimicotică prezintă maximum de absorbţie la lungimea de undă de 250 nm, acizii polifenolcarboxilici au maximum de absorbţie la 280 nm, iar flavonoidele la 340 nm., în cazul martorului. În cazul energizării cu DIEE pick-urii se găsesc la aceeaşi lungime de undă, însă apar modificări asupra moleculelor substanţelor. 98

Pentru o bună comparaţie şi interpretare, datele sunt prelucrate în programul ORIGINI 8. Rezultatul este prezentat în graficul următor.

Se observă că în cazul lungimii de undă 606 cm−1 banda independentă se transformă în umăr şi apare o bandă nouă, pentru acelaşi component chimic, la lungimea de undă de 686 cm−1. Dispariţia pick-ului de la 844 cm−1 se datorează deplasării spre dreapta şi apariţia pick-ului la lungimi de undă de 1094 cm−1.Considerând raportul dintre intensitatea de absorbţie la benzile de 1458 şi 1544 cm−1,se constată că acestea se modifică în urma tratamentului.

99

În ceea ce priveşte graficele 4 şi 5, pentru busuioc martor şi energizat cu DIEE rezultatele sunt aceleaşi ca şi în cazul cimbrului.

Grafic 4. Reprezentarea picurilor obţinuţi prin absorbţie la diferite lungimi de undă în cazul probei martor de busuioc

Grafic 5. Reprezentarea picurilor obţinuţi prin absorbţie la diferite lungimi de undă în cazul probei energizate cu DIEE

Seminţele de busuioc au fost excitate cu bio-fito-modulatori de tip DEA, DIEE+DEA, pe lângă excitarea cu bio-fito-modulatori de tip DIEE, rezultând în acest caz modificări importante. Rezultatele obţinute au fost prelucrate în programul ORIGINI8 şi prezentate în graficul următor.

100

Busuioc Busuioc+DIE Busuioc+DEA Busuioc DIE+DEA

3.5

3.0

2.0

1.5 465

1.0

599

0.0

1162

0.5

1072

Absorbance [a.u.]

2.5

-0.5 500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

-1

W avenumber [cm ] În cazul excitării cu bio-fito-modulatori de tip DIEE apare un pick la lungimea de undă 465 cm−1, inexistent la martor, cât şi în cazul seminţelor excitate cu bio-fitomodulatori DEA şi DEA+DIEE. Existenţa acestui pick nu apare în literatura de specialitate. La lungimea de undă de 599 cm−1 se observă două pick-uri, unul pentru martor şi unul pentru busuiocul excitat cu DEA, pe când în cazul DIEE şi DEA+DIEE nu apar aceste maxime locale. Maximul în cazul DIEE şi DIEE+DEA apare la lungimea de undă de 1072 cm−1, însă ele nu apar la martor şi la DEA. Probabil că aceste pick-uri s-au deplasat de la lungimea de undă de 1162 cm−1. Raportul dintre intensitatea de absorbţie a lungimilor de undă 1072 cm-1 şi 1162 cm-1 au valori diferite faţă de martor, pentru toţi bio-fito-modulatorii folosiţi.

101

CONCLUZII Apar modificări energetice prin separarea benzilor. Apar benzi de absorbţie noi. Bio-fito-modulatorii de tip AD se comportă diferit, în funcţie de gama de frecvenţe a cristalelor lichide componente Pentru cercetări amănunţite cu bio-fito-modulatorii de tip AD, se recomandă folosirea unui spectrofotometru cu luminiscenţă. PERSPECTIVE • Identificarea tipului de molecule existente; • Punerea în evidenţă a energizării atomice şi moleculare, pentru fiecare din biofito-modulatorii folosiţi. BIBLIOGRAFIE Dincă Ancu - Efectul Ancu Dincă pe înţelesul tuturor, Ed Tipoalex, Alexandria, 2005 Miliauskas G., Venskutonis P. R., Vanbeek T. A., 2004, Screening of radical scavenging activity of some medicinal and aromatic plant extracts. Food Chem. Cowans M. M., (1999) Plant Products Agents, Clinical Microbiology Reviews, Horia Radu Criveanu , Biofizică Agricolă, Ed Digital Data , Cluj-Napoca, 2006

102

VISUL CEL MAI DRAG Dr. Cristina Dumitrescu

Cuvinte cheie: sarcina, fertilitate, sistem endocrin, sănătate, fericire

Rezumat: În 1967, OMS a declarat că „sănătatea

este o stare totală de bunăstare fizică, mentală şi socială şi nu în principal absenţa bolii sau a unei infirmităţi”. Prin urmare, conceptul de sănătate include împlinirea unor necesităţi şi aspiraţii sufleteşti. Pentru mulţi oameni, aspiraţia de a forma o famile este foarte importantă şi condiţionează starea de împlinire interioară. Din păcate, în ultimii ani, pe teritoriul României a crescut foarte mult mult incidenţa infertilităţii, în pofida nivelului de trai şi a comfortului caracteristice acestui secol. Multe cupluri tinere şi relativ sănătoase nu pot avea copilul pe care şi-l doresc. Cauza rămâne un mister, fiind incriminaţi mulţi factori, printre care stressul, poluarea şi alimentaţia.

INTRODUCERE Infertilitatea reprezintă incapacitatea unui cuplu de a concepe după un an de contact sexual neprotejat sau incapacitatea femeii de a duce la bun sfârşit o sarcină care să se finalizeze cu naşterea unui copil viu. Conform acestei definiţii 15% dintre cuplurile de vârstă reproductivă sunt infertile. Ca să poată fi conceput un copil, este necesară parcurgerea unor etape importante: • maturarea corectă a ovulului cu un timing de ovulaţie perfect, • fecundare reuşită, • spermatozoid normal, • implantare corectă a embrionului în mucoasa uterină pregătită hormonal şi structural. 103

Condiţiile sunt: • ovulul şi spermatozoidul cu structură celulară şi materialul genetic normale, • căile anatomice permeabile, • mucoasa uterină bine pregătită pentru implantarea embrionului, • sistemul imunitar matern să nu respingă embrionul, • absenţa problemelor ce pot interfera cu evoluţia normală a sarcinii şi devoltarea fătului. Până acum, totul pare strict de domeniul anatomic şi funcţional. Unde intervine atunci stressul, care este locul emoţiilor în toată această desfăşurare de evenimente? Chiar în centrul creierului se află o structură arhaică numită sistemul limbic, celebră sub „pseudonimul” de „creier emoţional” sau „creier social”. Din el face parte hipotalamusul, o structură nervoasă complexă, care controlează multe din funcţiile automate ale creierului. În el se află centrul setei, centrul foamei şi al saţietăţii, mecanisme de control al temperaturii corpului, mecanisme de control al zonelor emoţionale şi de cogniţie, dar şi mecanisme de control al sistemului glandular endocrin. El organizează şi controlează multe emoţii complexe, sentimente, stări şi toate motivaţiile incluzând senzaţia de foame, apetitul, ingerarea de alimente şi tot ceea este corelat conceptului de plăcere, incluzând satisfacţia, confortul şi activităţile creative. Este centrul reglării vegetative, având funcţii foarte importante: termoreglare, foame şi saţietate, comportamentul hidric şi alimentar, actele instinctive şi manifestările vegetative instinctuale (frică, furie), reglează ritmul somn-veghe, coordonează activitatea glandelor endocrine, influenţează metabolismul. Astfel el influenţează funcţionarea viscerelor, de exemplu intervenind asupra ritmului cardiac sau respirator. La nivelul hipotalamusului se realizează de fapt conexiunea între minte şi corp. El realizează aceasta controlând secreţiile hormonale hipofizare cât şi activitatea sistemului nervos vegetativ. Prin intermediul hipofizei, el reglează activitatea tuturor glandelor din corp. Reglajul fin şi menţinerea echilibrului hormonal asigură: • starea de sănătate a organismului, • creşterea şi regenerarea ţesuturilor, • funcţionarea mecanismelor antistres şi antioxidante, • mecanismele anticanceroase, • sarcina, • alăptarea, • funcţiile nervoase, • volumul de sânge, • urinarea, • secreţiile gastro-intestinale, • secreţia insulinei, 104

nivelul glucozei şi grăsimilor din sânge, rata metabolismului, dezvoltarea sexuală etc. Ştim deja că organismul se adaptează condiţiilor de mediu prin mecanisme neurohormonale care, acţionând asupra celulelor prin intermediul membranelor acestora, declanşează răspunsuri celulare conforme necesităţilor. Aceste mecanisme neurohormonale acţionează pe trasee bine determinate şi de mult cunoscute. Dar aceste trasee sunt influenţate de starea noastră emoţională prin intermediul unor hormoni ce servesc şi ca neuromediatori. Ei ajung să acţioneze asupra unor structuri specifice ale membranelor celulare, declanşând reacţii în lanţ, care se propagă în interiorul celulelor. O parte din efectele acestor reacţii iniţiază sau blochează exprimarea unor secvenţe genice de la nivelul A.D.N.-ului din nucleul celulei, urmate de declanşarea sau stoparea sintezei unor molecule în citoplasma celulară. Astfel au fost studiate şi descrise în detaliu traseele moleculare care conectează mintea şi trupul, până la nivelul expresiei A.D.N. În concluzie, starea noastră emoţională de fiecare clipă influenţează modul în care se exprimă sau nu anumite gene din nucleul celulelor, determinând anumite funcţii cum ar fi creşterea şi dezvoltarea organismului în ansamblu şi a creierului în particular, activitatea sistemului imun, care apoi se reflectă în starea generală de sănătate a organismului. • • •

MATERIALE ŞI METODĂ Lucrarea prezintă un studiu de caz asupra unui cuplu; evaluarea s-a realizat prin: ¾ Impresie clinică globală; ¾ Analize de laborator realizate în unităţi autorizate; ¾ Date culese prin sistemul OBERON, corelate cu aspectele clinice şi paraclinice. Sistemul OBERON ne ajută să obţinem un diagnostic complex, evaluând: • Funcţiile organelor interne şi ale sistemelor corporale, • Predispoziţiile de moment sau sensibilităţile faţă de infecţii sau alte procese patologice, permiţând un diagnostic preventiv, • „Analiza entropică” ce ne orientează asupra stadiului evolutiv al proceselor patologice, • Eficienţa diferitelor modalităţi de tratament, incluzând influenţa pe care DIEE o are asupra funcţiilor şi protecţiei diferitelor organe, când este aplicat pe trup, sau influenţa apei energizate cu DEA. Ca soluţii am propus utilizarea bio-fito-modulatorilor de tip Ancu Dincă din gama DIEE şi DEA inventate de profesorul Ancu Dincă, am recomandat de asemenea şi unele plante medicinale, regim alimentar, exerciţii fizice şi stil de viaţă adaptate fiecăruia în parte. DIEE (dispozitivul de încărcare şi echilibrare energetică) şi DEA (dispozitivul de energizare a apei) reprezintă aplicarea practică a principiului rezonanţei. DIEE foloseste drept rezonatori plante, special selectate. Aplicat pe corp, păstrează armonioase energiile organismului, crescându-i rezistenţa faţă de energiile externe perturbatoare care l-ar putea altfel afecta, readucându-l la acele frecvenţe la care vibrează cu maximă eficienţă. Astfel, organismul se racordează pe frecvenţele de vibraţie armonioase, naturale, putând să îşi extragă energia necesară din Univers. DEA realizează aceaşi acţiune „energizând” fluidele consumate. Apa are o structură foarte receptivă, şi chiar se poate vorbi de o adevărată „memorie a apei”. Astfel, influenţele la care a fost supusă se înregistrează prin formarea de clustere, aglomerări de molecule care 105

au o anumită structură şi aranjare spaţială. DEA impregnează structura apei cu vibraţii armonioase, care mai apoi vor fi purtate de fluidele corporale în întreg trupul, influenţându-i toate structurile şi funcţiile. Ținând cont că suntem alcătuiţi în proporţie de 70% din apă şi că toate procesele metabolice precum şi transmiterea semnalelor chimice prin intermediul hormonilor şi neuromediatorilor necesită un mediu lichid, putem înţelege importanţa utilizării acestui dispozitiv. Toate recomandările privind aplicarea DIEE şi utilizarea DEA, precum şi administrarea altor remedii s-au făcut după testarea efectelor lor, folosind sistemul OBERON, în modul menţionat anterior. REZULTATE ŞI DISCUŢII Subiecţii studiului nostru sunt doi tineri cu vârste de 38 şi respectiv 39 de ani în momentul prezentării la cabinet, formând un cuplu armonios şi plin de iubire. Un singur lucru le umbrea fericirea: de câţiva ani se străduiau fără succes să facă un copil. Au mers de la un specialist la altul, şi au început astfel corvoada atât de cunoscută şi altora: teste peste teste, calcule calendaristice peste calcule, tratamente de stimulare hormonală, toate fără reuşită. În final, li s-a propus inseminarea in vitro. Cântărind bine rezultatele obţinute până atunci pe căile oficiale ale medicinei alopate, şansele de succes de 25-30 % ale procedurii de inseminare in vitro, perspectiva unor alte ore şi zile petrecute prin cabinete medicale, precum şi alarma „ceasului biologic”, avertizând apropierea vârstei de 40 de ani, au considerat că este cazul să încerce şi alte metode, şi astfel au ajuns la noi. La primul consult, am constatat următoarele dezechilibre şi disfuncţii mai semnificative în cazul domnului: • modificări de tip inflamator la nivelul prostatei, • tiroidă neomogenă, cu componentă autoimună, • răspuns hormonal inadecvat al suprarenalelor şi răspuns deficitar al hipofizei, • oboseală cronică, • modificări de tip alergic. Spermograma arăta un număr de spermatozoizi la limita de jos a intervalului (20 milioane/ml), din care 59% cu morfologie normală şi 40% cu mobilitate normală, parametrii necesari fiind de peste 60%. Doamna nu prezenta modificări considerate foarte importante de medicii specialişti cu care s-a consultat anterior. Am remarcat totuşi un uşor deficit hormonal global, inclusiv al hormonilor sexuali, în contextul unei stimulări hipofizare la limita de jos a intervalului considerat normal, la care se adăugau modificări de tip distonic ale răspunsului nervos vegetativ şi reacţii alergice. Din anamneză, menţionăm un mediu de lucru stresant şi cu „poluare electromagnetică” prin abundenţa de aparatură electronică, sisteme de supraveghere şi de comunicare la locul de muncă, în cazul ambilor parteneri. Reactivitatea hipofizei şi suprarenalelor mi-au sugerat în ambele cazuri interferenţa unor factori emoţionali. Continuând discuţia pe această temă, am aflat că ambii trecuseră prin câte o separare traumatizantă înainte de a se întâlni, ale cărei urme le resimţeau încă. Folosindu-mă şi de cunoştinţele de Ayurveda referitoare la relaţia cauzală emoţii – boală, în urma unor discuţii ţintite şi aprofundate, am putut determina şi ce aspect trebuie „vindecat” la fiecare în parte în plan psiho-afectiv.

106

În urma testării compatibilităţii, am stabilit următoarea schemă de amplasare a biofito-modulatorilor de tip DIEE: Pentru domnul : 2 DIEE cap 1 DIEE timus 1 DIEE prostată 2 DIEE plămâni 3 DIEE suprarenale 2 DIEE la picioare

Pentru doamna: 1 DIEE cap 1 DIEE tiroidă 3 DIEE timus 2 DIEE ovare 1 DIEE cervical 2 DIEE în dreptul rinichilor

Ambele scheme au inclus DEA. Ambii au fost foarte serioşi şi au respectat toate recomandările. După o lună, la controlul pe aparatul OBERON am înregistrat următoarele modificări ale aspectelor energetice: Organul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Stomac Pancreas Intestine Ficat şi vezică biliară Aparat respirator superior Aparat respirator inferior Căi urinare Prostată / Uter şi ovare Sâni Cord Vase sistemice Circulaţie cerebrală Limfatice mediastinale Limfatice inghinale Sânge Splină Timus Tiroidă Suprarenale Hipotalamus – Hipofiză Cortex Nervi cranieni SNV Ochi drept şi stâng Schelet Coloană vertebrală

Pentru domnul : + 17 % +20% -4% +14% +23% +53% +27% +32% +18% +10% +3% +48% +18% +37% +19% +54% 0% 0% +13% +3% +46% +17% +2% / +6% +8% +25%

Pentru doamna: -1% -7% +49% +22% +26% +2% +31% +6% +4% +25% +16% +1% 0% 0% +5% +28% 0% +2% +6% +8% +5% +22% +4% +34 /+29% +22% +18%

Din punct de verede funcţional, am remarcat următoarea evoluţie:

107

• în cazul domnului s-a remis inflamaţia de la nivelul prostatei, a dispărut modificarea autoimună de la nivelul tiroidei, s-a echilibrat răspunsul hormonal la nivelul hipofizei şi suprarenalelor • în cazul doamnei, stimularea hormonilor sexuali realizată prin hormoni hipofizari a devenit satisfăcătoare. Dar adevărata surpriză a fost spermograma realizată după o lună de tratament, cu modificări spectaculoase ale valorilor: numărul spermtozoizilor tinzând către limita de sus (130 milioane /ml), majoritatea de 72% cu morfologie normală, doar 28% (mai puţin de jumătate faţă de analiza precedentă) fiind malformaţi, şi cu o mobilitate de 58%. Anexez aici fotocopii ale analizelor, păstrând discreţia supra identităţii pacientului. Comisiile medicale pot verifica documentele în arhiva cabinetului.

După încă două săptămâni (conform calculelor ulterioare) miracolul mult aşteptat sa produs. Sarcina a fost normală, fără probleme, şi după nouă luni a venit pe lume un băieţel superb şi perfect sănătos. Ca ei sunt mulţi alţii. Domnul profesor Ancu Dincă mi-a mărturisit că are cunoştinţă de peste 5000 de cupluri care s-au adresat fie dumnealui direct, fie colaboratorilor dânsului, şi care au sărbătorit un rezultat fericit. Nu ştiu dacă e mult sau puţin să ajuţi peste 5000 de cupluri să îşi împlinească acest vis drag, dar într-o ţară aflată în plin declin demografic şi cu natalitatea în continuă scădere, eu cred că e o cifră semnificativă. 108

CONCLUZII Faptul cel mai remarcabil este că prin această metodă nu doar s-a împlinit un vis, dar efectele asupra întregului organism au fost favorabile, îmbunătăţind global starea de sănătate. Spre deosebire de metodele alopate care presupun folosirea hormonilor de sinteză cu repercursiuni pe termen lung asupra organismului, sau metoda inseminării in vitro care e lipsită de participarea afectivă a părinţilor în momentul unic al concepţiei, când este „chemat” sufletul copilului, metoda Ancu Dincă este mult mai simplă, elegantă, neinvazivă, economisitoare de timp şi cu rezultate generale benefice asupra întregului organism. În final vă urez să vi se împlinească şi dumneavoastră visul care vă este cel mai drag !

109

CUPRINS EURIGRAMA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ .......................... 3 OBSERVAŢII PRIVIND EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ASUPRA MIGRENELOR REZISTENTE LA TRATAMENTUL ALOPAT LA PERSOANELE ALERGICE.................................................................................................. 7 STUDIU ASUPRA EFECTULUI TERAPEUTIC AL MODULATORILOR BIO-FITODINAMICI DE TIP ANCU DINCĂ ÎN TRATAMENTUL AFECŢIUNILOR TIROIDIENE, HEPATICE, DEGENERATIVE ŞI AUTOIMUNE ALE APARATULUI LOCOMOTOR..................................................................................................................... 11 POVESTE CU APA ÎN ROL PRINCIPAL ......................................................................... 14 STUDIU DE CAZ BOALA PAGET A OSULUI ŞI EFECTELE BENEFICE ALE MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ .................................................................... 17 VINDECAREA DE LA DISTANŢĂ CU BIO-FITO-MODULATORII DE TIP ANCU DINCĂ ................................................................................................................................. 24 STUDIU DE CAZ NODULUL TIROIDIAN ŞI EFECTUL BIO-FITOMODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ .................................................................... 28 EFECTELE BENEFICE ALE BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ÎN GONARTROZĂ................................................................................................................... 34 REÎNTOARCERE LA MOŞI-STRĂMOŞI......................................................................... 40 TERAPIA CU BIOFITOMODULATORI ÎN BOLI DIGESTIVE...................................... 44 INFLUENŢA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ASUPRA STRESULUI CELULAR GENERAT DE CÂMPUL ELECTROMAGNETIC .................. 47 EFECTELE BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP A.D. ASUPRA PERFORMANŢELOR DE PRODUCŢIE LA CRAP (CYPRINUS CARPIO).................... 52 ASPECTE PRIVIND ACUMULAREA DE SUBSTANŢĂ USCATĂ PRIN FOTOSINTEZĂ, COMPARATIV, LA TREI ETAJE DE ÎNĂLŢIME FOLOSIND BIOFITO-MODULATORII DE TIP AD LA SPECIA LYCOPERSICUM ESCULENTUM (TOMATE)........................................................................................................................... 55 ASPECTE PRIVIND ACUMULAREA DE SUBSTANŢĂ USCATĂ PRIN FOTOSINTEZĂ, COMPARATIV, LA TREI ETAJE DE ÎNĂLŢIME, FOLOSIND BIO110

FITO-MODULATORII DE TIP A.D. LA SPECIA CUCUMIS SATIVUS L. (CASTRAVETE) ................................................................................................................. 58 CERCETĂRI PRIVIND ACŢIUNEA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP AD LA VARIETATEA SPECIEI LEBISTES RETICULATA .......................................................... 62 OBSERVAŢII PRIVIND EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR AD ASUPRA UNOR PRECURSORI ENERGETICI GLUCIDICI ÎN TIMPUL EFORTULUI MUSCULAR LA CAI .............................................................................................................................................. 64 CERCETĂRI PRIVIND ACŢIUNEA BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP AD LA VARIETATEA SPECIEI OREOCHROMIS NILOTICUS (TILAPIA DE NIL)........................... 75 OBSERVAŢII PRIVIND EFECTUL BIO-FITO-MODULATORILOR DE TIP ANCU DINCĂ ASUPRA VIEŢII FAMILIEI DE ALBINE ........................................................... 80 REZULTATE PRIVIND MODIFICĂRILE DE FAZĂ LA SPECIA OCIMUM BASILICUM (BUSUIOC) PRIN ANALIZA DE TERMOGRAFIE ................................... 84 ASPECTE PRIVIND ACUMULAREA DE SUBSTANŢĂ USCATĂ PRIN FOTOSINTEZĂ, COMPARATIV, LA TREI TIPURI DE BIO-FITO-MODULATORI DE TIP A.D., LA SPECIA PRUNUS DOMESTICA (PRUN) ................................................... 91 REZULTATE PARŢIALE PRIVIND ENERGIZAREA PRODUSĂ DE BIO-FITOMODULATORI DE TIP AD ASUPRA BUSUIOCULUI (OCIMUM BASILICUM) ........ 95 VISUL CEL MAI DRAG .................................................................................................. 103

111

NOTE

112

NOTE

113

NOTE

114

NOTE

115

Tiparul executat la S.C TIPOALEX S.A. Alexandria Str. Ion Creangă nr. 53 Tel./Fax: 0247 311884 e-mail: [email protected] www.tipoalex.ro Comanda nr. 378 / 2012

116