Name: Class:
Date:
ID:
A
hwsrt True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
A
Retele lele le cu difu difuza zarre au un sing singur ur cana canall de comu comuni nica cati tiii par partaja tajatt de toti toti uti utiliza lizato torrii din din rete retea. a. 1. Rete Comu Comuni nica cati tiaa se face face prin prin mesa mesaje je scur scurte te,, numi numite te pach pachet ete, e, care care pot pot fi prim primit itee simu simult ltan an de mai mai mult multii utili utilizat zatori ori din retea retea..
A
2. In retelel retelelee cu difuzare, difuzare, pachete pachetele le contin contin un camp de adresa adresa care care precizea precizeaza za masina masina careia careia ii este adresa adresatt pachetul. Masinile Masinile din retea primesc pachetul, con troleaza campul de adresa, si pastreaza pachetul numai acea masina careia ii este adresat, adresat, restul ignorandu ignorandu -l.
A
3. Retelele punct-la-punct :
Disp Dispun un de nume numero roas asee cone conexi xiun unii intr intree pere perech chii de masi masini ni indi indivi vidua duale le.. Pent Pentrru a ajun junge de la sur sursa la dest destin inat atiie un pac pachet het poa poate trece pri prin una una sau sau mai multe ulte masi masinni. Sunt Sunt posibi posibile le trasee trasee multi multiple ple,, de difer diferite ite lungim lungimi.i.
F
4. Rete Retellele ele cu difuzar uzaree :
Disp Dispun un de nume numero roas asee cone conexi xiun unii intr intree pere perech chii de masi masini ni indi indivi vidua duale le.. Pent Pentrru a ajun junge de la sur sursa la dest destin inat atiie un pac pachet het poa poate trece pri prin una una sau sau mai multe ulte masi masini ni.. Sunt Sunt posib posibil ilee tras trasee ee mult multip iple le,, de dife diferi rite te lung lungim imi. i.
F
5. În retelele punct-la-punct un rol rol deosebit deosebit il joaca algoritmii algoritmii de de dirijare. dirijare. Retelele Retelele de de dimensiuni dimensiuni mai mai mici folosesc aceasta tehnologie.
A A
6. In LAN-urile LAN-urile cu cu magistra magistrala, la, la fiecare fiecare momen momentt unul din din calculato calculatoare are poate poate transm transmite, ite, iar iar celelal celelalte te asteapt asteapta. a.
F
8. Ethernet(IEEE802.3)) Ethernet(IEEE802.3)) este o retea cu inel si c ontrol descentralizat descentralizat in care calculatoarele calculatoarele transmit transmit oricand doresc si daca au loc ciocniri de de pachete fiecare fiecare calculator asteapta un timp timp aleator si apoi incearca din din nou.
F A
9. IEEE IEEE 802 802.5 .5 este este un exem exemplu plu de de LAN LAN de tip tip magi magistr stral alaa .
7. Ethernet (IEEE802.3)) este o retea cu magistrala magistrala si c ontrol descentral descentralizat izat in care calculatoarele calculatoarele transmit transmit oricand doresc si daca au loc ciocniri ciocniri de pachete pachete fiecare calculator calculator asteapta asteapta un timp timp aleator si apoi incearca incearca din nou.
10. Ruterele Ruterele sunt sunt calculatoa calculatoare re s pecializ pecializate ate ce conectea conecteaza za doua sau sau mai multe multe linii linii de comun comun icatie. icatie.
- Func Functi tione oneaz azaa la nive nivelu lull rete reteaa al mode modelu lulu luii ISO/O ISO/OSI SI - Inte Interc rcone onect ctea eaza za mai mai mult multee rete retele le loca locale le de tipur tipurii dife diferi rite te,, care care util utiliz izea eaza za acel acelas asii prot protoc ocol ol de nive nivell fizic. - Asig Asigur uraa flex flexib ibil ilit itat atee in topol topologi ogiaa rete retele leii - Infor nforma mati tiil ilee sunt sunt memo memora rate te in tabe tabele le de rutar utare, e, care care cont contin in date date desp despre re adre adresa sa - Nu comu comuni nica ca dire direct ct cu calc calcul ulat atoa oare rele le afla aflate te la dist distan anta ta,, ele ele lucr lucran andd doar doar cu adre adresa sa rete retele leii de destinatie. - Intrntr-un un sist sistem em de route outerr-ee mesa mesaje jele le pot pot urma urma dif diferit eritee cai de la sist sistem emul ul emit emitat ator or la sist sistem emul ul destinatar.
A
11. În cazul retelelor retelelor WAN cu difuzare, subreteaua foloseste foloseste un satelit satelit sau un sistem sistem radio. Fiecare Fiecare ruter are are o antena cu care poate receptiona receptiona si si transmite transmite . Toate ruterele ruterele pot auzi semnalul semnalul de la satelit si in unel unelee cazuri pot auzi si transmisia transmisia de la rutere catre satelit.
Name: ID:
A
F A
12. Retelele Retelele sunt organiz organizate ate pe straturi straturi sau nivele, nivele, fiecar fiecaree nivel oferind oferind servici serviciii nivelelor nivelelor inferio inferioare. are.
A A
14. O colectie colectie de de nivele nivele si si protocoa protocoale le de comunicat comunicatie ie se numeste numeste arhit arhitectu ectura ra de retea retea .
F A F F
16. Serviciul Serviciul orien orientat tat pe conexi conexiuni uni este este asem asem anator anator sistemu sistemului lui postal. postal.
F F
20. Modelu Modelull de de refer referinta inta TCP/IP TCP/IP a fost fost defin definit it pri prima ma data in 1974 1974 de catre catre Cerf Cerf si si Kahn. Kahn.
A
22. Critici Critici aduse aduse modelului modelului TCP/IP: TCP/IP: nu are are clar clar delimi delimitate tate conceptel conceptelee de servi serviciu, ciu, interfa interfa ta si protocol; protocol; nu este este general general si nu poate poate lucra lucra cu cu alt a stiva stiva de protocoa protocoale; le; nivel nivelul ul gazda-retea este este prea dezvol dezvoltat; tat; nu nu sunt delimitate in cadrul cadrul modelului modelului nivelurile nivelurile fizic fizic si legatura de date desi sunt complet complet diferite. diferite.
A
23. Critici Critici aduse aduse modelului modelului OSI: OSI: ratarea ratarea momentulu momentuluii de apari tie a protocoal protocoalelor; elor; tehnologii tehnologii inefi ineficien ciente te de delimitare delimitare a nivelelor si de proiectare proiectare a protocoalelor protocoalelor care sunt greu greu de implementat; implementat; implement implement ari neperformante neperformante ale modelului si a protocoalelor; politici ineficiente ineficiente privind privind utilitatea utilitatea si sfera sfera de aplicabilitate aplicabilitate a modelului.
A
24. Prin WWW (World (World Wide Wide Web) sit-euri sit-eurile le pun pun la la dispoz dispozitia itia utilizato utilizatorului rului pagini pagini cu cu inform informatii atii ce cupri cuprind nd pe pe Sisteemul WWW sau sau mai mai sim simplu plu Web Web se langa text, poze, sunet, video, legaturi la alte pagini sau harti, etc. Sist
13. Protocolul Protocolul este este o intelege intelegere re intre intre parti parti asupra asupra modului modului de realizar realizaree a comunicar comunicarii. ii. În În realitate realitate nu nu se transmi transmitt direct informatii informatii intre intre nivelul n al celor doua masini masini ci date le de pe nivelul n se transmit nivelului n-1, de aici nivelului n-2 si si asa mai departe pana pana la nivelul nivelul 1 sub care care se afla afla nivelul legatura legatura de date prin care care se produce comunicarea efectiva intre cele doua masini. 15. Exista doua tipuri tipuri de de servicii servicii oferite oferite de fiecare fiecare nivel nivelelor nivelelor supe rioare: rioare: - servicii servicii orienta orientate te pe conexiuni conexiuni si servic servicii ii fara conexi conexiun uni. i. 17. Serviciul Serviciul orien orientat tat pe conexi conexiuni uni este este asem asem anator anator sistemu sistemului lui telefo telefonic nic 18. Servic Serviciul iul fara fara conexi conexiuni uni este este asemanator asemanator sis sistem temulu uluii telefo telefoni nicc 19. Protocoalele sunt legate de de interfe interfe tele dintre dintre niveluri, iar serviciile serviciile sunt legate de de pachetele pachetele trimise trimise intre intre entitatile pereche de pe diferite diferite masini. m asini. 21. Nivelul internet internet al modelului modelului TCP/IP TCP/IP este similar similar nivelului sesiune din din modelul OSI, OSI, avand ca probleme principale dirijarea dirijarea pachetelor pachetelor si evitarea evitarea congestiei
baze bazeaz azaa pe prot protoc ocol olul ul HTTP HTTP .
A
25. IEEE IEEE 802.5 802.5 este un LAN LAN de de tip inel ce opereaz opereazaa la 4Mbs si la la 16Mbs. 16Mbs.
A
Servic icii iile le sunt sunt lega legate te de inte interf rfet etel elee dint dintre re nive nivele le,, iar iar proto protoco coal alel elee sunt sunt lega legate te de pache pachete tele le trim trimis isee 26. Serv intr intree enti entita tati tile le pere perech chee de pe dife diferi rite te masi masini ni..
F
ver (calculatoarele din retea pot folosi impr mpreuna euna resu resurs rsee: unitatile de disc, 27. In retele client/ server impri impriman mantel telee , fisie fisiere rele le si progra programel mele). e). • Nu exist xistaa so orga organnizar izaree ierar erarhi hicca a calc alculat ulatoa oarrelor. or. • Toate oate calc calcul ulat atoa oarrele sun sunt consi onside derrate ate ega egale, • Fiecare calculator are si rolul de client si de server ver.
F
retele le peer peer to peer peer - (date datele le sunt sunt memo memora rate te in calc calcul ulat atoa oare re perf perfor orma mant ntee numi numite te SERV SERVER ERE E, 28. In rete intr intret etin inute ute de un admi admini nist stra rato torr de sist sistem em si sunt sunt acce accesa sate te de calc calcula ulato toar aree numi numite te CLIE CLIENT NTII (cli (clien ents ts)) )).. Major Majorit itat atea ea rete retele lelo lorr au serv server eree dedi dedica cate te (cal (calcu cula lato torr care care func functi tion onea eaza za doar doar ca serv server er,, nefi nefiin indd folo folosi sitt drep dreptt clie client nt sau sau stat statie ie de lucr lucru) u)..
Name: ID:
A F
topologi ogiaa magi magist stra rala la (BUS) (BUS) daca daca un calc calcul ulat ator or se defe defect ctea eaza za,, el nu afec afecte teaza aza rest restul ul rete retele lei. i. 29. In topol 30. In topol topologi ogiaa magi magist stra rala la (BUS) (BUS) daca daca un calc calcul ulat ator or se defe defect ctea eaza za,, rete reteau auaa nu mai mai func functi tione oneaza aza..
Multiple Choice Identify the letter of the choice that best completes
a a
A
the statement or answers answers the question question..
31. Retele Retelele le cu cu proce procesoa soare re situ situat atee in ace aceeas easii came camera, ra, cladir cladiree sau sau campus campus se se nume numesc: sc: a. LAN b. MAN c. WA WAN 32. Retelele care: - au dimensiuni dimensiuni reduse, reduse, - folosesc o tehnologie de transmisie transmisie ce consta consta dintr -un singur cablu la care care sunt atasate toate masinile, masinile, - func unction tionea eazza la vitez itezee intr intree 10Mb 10Mbss si 100M 100Mbbs cu inta intarz rzie ieri ri de ord ordinul inul zecil ecilor or de micro icrose secu cunnde si cu eror erorii foarte putine se numesc :
a. LAN b. MAN c. WA WAN b 33. Alegeti varianta core orecta LAN-urile cu difuzare au doua tipuri de tehnologii: a. magistrala sau stea b. magistrala sau inel c. inel sau stea b 34. În retelele retelele cu difuza difuzare re stati statice ce se divizeaz divizeazaa timpul timpul in interval intervalee d iscrete iscrete si se se ruleaz ruleazaa un algoritm algoritm de alocar alocaree Round-Robin (RR), lasand fiecare masina sa emita : a. oricand doreste b. numai atunci atunci cand cand ii vine randul randul. b 35. Retelel e care au procesoare situate in acelas i oras, la o distanta de cel mult 10km si care pot suporta date, voce, legaturi cu reteaua locala de televiziune televiziune prin cablu se numesc c
a. LAN 36. Retelele :
•
b. MAN
c.
WAN
proceesoar oare in aceeasi tara sau pe care acopera o arie geog geogrraf ica intinsa (tara, continent), deci au proc acelasi continent
• •
b b
in care gazdele (calculatoarele clientilor) sunt conectate printr-o subretea cu sarcina de a tran transp spor orta ta mesa esaje de la gazd gazdaa la gazd gazdaa si in care subreteaua este form ormata din: linii de tr ansmisie (circuite,canale) care transporta bitii oare spec speciale) care atunci cand sosesc sesc date pe o intre masini si elemente de comutar e (calculatoare anum anumit itaa lini linie, e, treb trebui uiee sa gase gaseas asca ca o noua noua lini liniee pent pentrru a retr retran ansm smit itee date datele le mai mai depa depart rte. e.
se numesc : a. LAN b. MAN 37. Care varianta nu este corect ecta? Servicii sigure orientate pe conexiuni pot fi: a. Fluxurile de oct e ti b. Datagrama confirmat 38. Care va varianta nu nu es este co corecta? Serviciil Serviciilee nesigure nesigure (neconfir (neconfirmate mate)) fara conexiuni conexiuni sunt: sunt: a. datagrame b. fluxuri de octeti c. data datagr gram amaa conf confir irm mat
c.
WAN
c.
Secv Secven ente telle de de mes mesaaje
Name: ID:
b
d c
d
A
39. S erviciul sigur orientat pe conexiuni numit fluxurile de octeti este este serv servic iciu iull in care care nu exis exista ta deli delim mitar itarii ale ale mesaje esajelo lor. r. Daca Daca rece recept ptor orul ul prim primes este te 2048 2048 de octe octeti ti,, el nu poat poatee sti sti daca daca toti toti octe octeti tiii prov provin in de la acel acelas asii mesaj esaj sau de la 2 sau mai multe multe mesaje mai mici. mici. a. Secven tele de mesaje b. Fluxur Fluxurile ile de octe ti 40. Pri Primitiva iva pent entru implem plemeentarea unu unui serviciu simplu ori orient entat pe con conexiune care stabi abileste con conexiun xiuneea cu o entitate entitate perec pereche he aflat aflat a in asteptare asteptare este: este: a. SEND b. RECEIVE c. D ISCONNECT d. CONNECT 41. 41. Prim Primit itiv ivaa pent pentru ru impl implem emen enttarea area unui unui serv erviciu iciu sim simplu plu orie orient ntat at pe cone conexi xiun unii care care bloc bloche heaz azaa in ast astepta eptarrea unui nui mesaj este: a. LISTEN c. RECEIVE e. D ISCONNECT b. CONNECT d. SEND 42. 42. Car Care var variiant anta de de ras rasppuns uns nu nu est estee cor corec ecta ta?? Modelul OSI cuprinde cuprinde 7 nivele. nivele. La crearea lui stau urmatoarele urmatoarele principii: principii: a. Un nivel nivel se creeaza creeaza cand cand apare apare necesitat necesitatea ea unui nivel nivel difer diferit it de abstrac abstractiza tizare. re. b. Fiecar Fiecaree nive nivell are are un rol bine bine defi defini nit. t. c. Functia Functia fiecarui fiecarui nivel nivel trebuie trebuie aleasa aleasa incat incat sa se poata defin definii protocoale protocoale standa standardi rdizate zate.. d. Delimitarea nivelelor se face astfel incat sa m aximizeze fluxul de informatii prin interfete. interfete .
e.
b
Numa umarul rul nivel ivelur uril ilor or treb trebui uiee sa fie fie suf suficien cientt de mare are pent pentru ru a nu intr introd oduc ucee func functtii dif diferi erite in acelas i nivel si trebuie sa fie suficient de mic pentru ca arhitectura retelei sa fie functionala. 43. Nivelul I n t e r n e t al model odelul ului ui TCP/ TCP/IIP este este un nive nivell inte interr-re rete teaa fara fara cone conexi xiun uni, i, fiin fiindd cel cel mai impo import rtan antt nive nivell al aces acestu tuii model odel.. El are are rolul olul de a perm permiite cal calcula culato toar arel elor or sa trans ransm mita ita pach pachet etee de date date in oric oricee retea etea si sa asig asigur uree tran transp spor ortu tull lor lor inde indepe pend nden entt pana pana la calc calcul ulat ator orul ul dest destin inat atie ie.. In cadr cadrul ul aces acestu tuii niv nivel sunt sunt defi defini nite te un form ormat de pach pacheet si un prot protoc ocool . Rezolva prob problema dirij arii pachetelor si evita cong conges estiile (ase (asema mana nator
cu nive nivelu lull rete reteaa din din OSI) OSI)..
d
b
a
a. Gazda -retea c. Transport b. Internet d. Aplicatie 44. Nivelul .Transport al modelului TCP/IP are rolul de a permite conversatii intre utilizatorii a doua calc calcul ulat atoa oare re,, resp respec ecti tivv surs sursaa si dest destin inat atie ie.. Nive Nivelu lull cupr cuprin inde de doua doua prot protoc ocoa oale le:: prot protoc ocol olul ul TCP TCP si prot protoc ocol olul ul UDP. a. gazda -retea b. internet c. aplicatie d. transport 45. Nivelul Gazda-retea al modelului TCP/IP TCP/IP are rolu l de a conecta gazda la la re tea, prin intermediul intermediul unui protocol protoco l si poate trimite prin intermediul acesteia pachete IP. Protocolul Protocolu l nu este definit, fiind diferit de la gazda la gazda si de la retea la retea a. internet c. aplicatie b. gazda-retea d. transpor t 46. INTER INTERNE NET-ul T-ul este este o colec colecti tiee de retele retele ce ce ofer oferaa anum anumite ite ser servic vicii ii comu comune ne si si utili utiliziz zizeaz eazaa proto protocoa coale le com comune une.. Nu este controlat controlat de nimeni nimeni si are o dezvoltare dezvoltare continua. continua. A aparut dupa 1 ianuarie ianuarie .1983 cand TCP/IP a devenit protocol oficial. a. 1983 b . 1 979 c . 19 90 d. 1 9 9 3
Name: ID:
b
d
c
a
47. 47. ETHE THERNE RNET-ul T-ul este este cea cea mai popu popula lara ra din dintre tre retel etelel elee loca localle. Prin Prin rete reteau auaa Ether thernnet se tran transm smit it infor nform matii atii int intre calcul culatoar oare la viteze foarte mari. Stan Standdardul Ethern ernet este defini init de IEEE (Institute ute for Electrical and Electronic Engineers) ca IEEE 802 3 a. IEEE 802.11. b. IEEE 802.3. c. IEEE 802.2. d. IEEE 802.1Q . 802.3 . 48. Standardul IEEE 802.15 Bluetooth a adus ca element de noutate eliminarea eliminarea cablurilor dintre anumite dispozitive a. 802.3 c. 80 802.1Q b . 8 0 2 .1 1 d. 802.15 49. S tandardul IEEE 802.1Q sau sau VLAN VLAN (Vir Virtual tual LAN) LAN) a apar aparut ut din din nece necesi sittatea tea de a recab ecablla clad cladir iril ilee in intr intreg egim imee doar doar cu ajut ajutor orul ul soft softwa ware re--ului ului . VLA VLAN-ur N-uril ilee se baze bazeaz azaa pe com comutat utatoa oare re dedi dedica cate te.. Ele Ele pot pot avea avea insa insa si hub-uri la periferie. periferie. a. 802.11 b . 8 0 2 .1 5 c. 802.1Q d . 8 0 2 .3 50. Standardul IEEE 802.16 a aparut ca o solutie pentru serviciile de voce si de Internet de mare vitez a. Desi Desi pare pare asem aseman anat ator or cu stan standa dard rdul ul 802. 802.11 11,, cele cele doua doua stan standa dard rdee dife difera ra sem semnifi nifica cati tiv, v, deoa deoare rece ce ofer oferaa serv servic icii ii pent entru cladi adiri care nu sunt mobil bile si ope opereaza aza intr-o r-o gama ama de frecven cventte mult mai inalte, de 10-66 GHz, etc. a.
a
A
5 1.
802.16
b.
8 0 2 .1 5
c.
8 0 2 .1 Q
d. 802.3
X25 .- prim primel elee
rete retele le orien orienta tate te pe cone conexi xiun unii care care supor suportu tuaa circ circui uite te virtua virtuale le atat atat comu comuta tate te cat cat si perm perman aneente, nte, au fost fost dezv dezvol olta tate te in anii anii ’70 ’70 a. X.25 b. Frame Relay c. ATM
b
52. In anii anii `80 `80 apar aparee rete reteau auaa Frame Relay , rete reteaa orie orient ntat ataa pe cone conexi xiun une, e, fara fara contr ontrol ol al eror eroril ilor or si fara fara
cont contro roll al fluxu luxulu luii de date date.. Acea Aceast staa seam seaman anaa cu o ret retea local ocalaa de dime dimens nsiu iuni ni mari mari si a fost fost util utiliz izat ataa la inte interc rcon onec ecta tare reaa dive divers rsel elor or rete retele le loca locale le afla aflate te in biro birour uril ilee comp compan anii iilor lor.. A avut avut un succe success mode modest st.. a. X.25 b .Frame Relay c. ATM c
reteaa orie orient ntat ataa pe cone conexi xiun une, e, in care care spre spre deos deoseb ebir iree de rete retele lele le tele teleffonic onicee in care care 53. ATM - rete major majorit itat atea ea tran transm smis isii iilo lorr sunt sunt sinc sincro rone ne (str (stran anss lega legate te de un semn semnal al de ceas ceas), ), tran transmi smisi siil ilee sunt sunt asin asincr crone one.. Aces Acestt tip tip de rete reteaa a rezol rezolvat vat major majorit itat atea ea probl problem emel elor or legat legatee de rete retele le si tele teleco comu muni nica cati tii, i, prin prin unifi unifica care reaa tran transm smis isii iilo lorr de voce, voce, date date,, tele televi vizi ziun unee prin prin cabl cablu, u, tele telex, x, tele telegr graf af,, intrintr-un un sing singur ur sistem sistem integrat integrat a. X.25 b. Frame Relay c. ATM
Name: ID:
b
A
Aparit itia ia calc calcul ulat atoa oare relo lorr port portab abil ilee a adus adus cu ea si idee ideeaa cone conect ctar arii ii la Inter nterne nett far fara fir, fir, astf astfel el a fost ost crea creatt 54. Apar standardul 802.11 care are lucr lucreeaza aza ata atat in pre prezen zenta unei unei stat tatii de baza baza cat si in absen bsenta ta aces cesteia teia.. Aces cest stand tandaard poa poate trans ransm mite un pach pacheet IP intr-u tr-unn LAN fara ara fir fir la fel cum cum era era tra transm nsmis un pac pachet het IP pri prin Ethe Ethern rnet et.. Conex Conexiu iune neaa dint dintre re sist sistem emel elee 802. 802.11 11 si lume lumeaa exte exteri rioar oaraa se nume numest stee porta portal. l. a. 802.16 b. 802.11 c. 802.15 d. 802.1Q
d
a
este un sist sistem em cone conect ctat at de obie obiect ctee sau sau de oame oameni ni.. 55. O retea este a. ret retea de calc calcul ulat atoa oare re b. retea LAN c. rete reteaa ore orent ntat ataa pe pe con conex exiu iune ne d. retea Capacitatea ea benzii b enzii de transmisi transmisiee 56. Capacitat •
Se exprima prin l argim argimea ea (lat (latim imea ea)) de band bandaa : - Este limitata si de aceea ceea trebuie utilizata cat mai ef icient mai ales in caz ul retelelor de mari mari dimensiun dimensiuni.i. - Se cumpa umparra de la un ISP (internet service prov proviider). - Det Determ ermina ina in mod mod dir direct ect per perfor formanta nta retele teleii. - Este mas masura urata in megabi gabitti pe sec secunda nda (Mbps) bps)..
Capacitatea tea benzii b enzii de transmisie a. Capacita b. Atenuarea Interferentele electromagnetice electromagnetice c. Interferentele
a
Mediil ilee de tran transm smis isie ie cu supo suporrt fizi fizicc se mai mai nume numesc sc si ghidate b 57. Medi a. torsadate b. ghidate c. magnetice d. milimetrice Cablul ul .torsadat : 58. Cabl • • • • •
Este cel mai vec vechi si mai utilizat zat mediu de transmisie Este format dintr-o pereche de f ire de cupru izolate, cu o grosime de 1mm fi ecare, impletite in forma forma elicoida elicoidala. la. Este folosit in sistemul telefonic, Pri Prin el se pot pot transmi smite atat sem semnale analogic gice cat si digit gitale. Se poat poatee inti intind ndee pe mult multii kilo kilome metr trii far fara ampl amplif ific icar are, e, pent pentrru dist distan ante te mari mari,, se folos oloses escc repe repeto toar are. e.
a. torsadat b. coaxial
Name: ID:
d
59. Undele radio
• • • • • • • a. b. c. d. d
Sun Sunt uti utiliza lizatte atat in comun omuniicat catiil iile inter nteriioar oare cat si in cel cele ext exterio erioaare, re, Se gen genereaza usor usor si pot pot parcurge urge distante mari. Patrund prin ziduri si se propaga in orice directie de la sursa. Sunt absorbite de ploaie, In benzile de frecven venta VFL (foarte joasa), LF ( j joasa) si medie MF, acestea se propa opaga la sol, f iiiind detectate: pana la apro aproxximativ 1000 1000K Km pen pentru frecv frecven entele mai joase oase,, si pe distante mai mici pent pentru ru cele cele mai mai inal inalte te In ben benzil zile de frecven venta inalta si foar oarte inalta, und undele de la sol tind sa fie absor bsorbi bitte de Pam Pamant. Daca a ting Ionos onosffera (la o inaltime de 100 100-500 -500Km Km)), unde undele sunt ref lectate de aceasta si trimise inap inapoi oi pe Pama Pamant nt.. und undele ele inf infraro arosii sii microundele unde undele le milim ilimet etrrice ice undele radio
60. Microundele
• • • • • • a. b. c. d. c
A
Au frecventa peste 100 MHz, Se pro propaga paga un linii apro proxim ximativ drepte pte Pot fi directionate. Nu trec usor usor pri prin ziduri urile cladirilor. or. Unele unde pot f i ref lectate d e straturile atmosferice joase si pot intarzia mai mu lt decat undele directe. Unde ndele intarziate pot sosi defazate fata de unda directa, anuland astfel semnalul (efect de atenua atenuare re multimulti-ca caii (multi (multi-pa -path th fading fading)) )).. C omunicatiile ief titine de aceea sunt folosite la: telefonia pe distante mari, telefonia celulara , televiziune. undele radio unde undele le milim ilimet etrrice ice und undele ele inf infraro arosii sii microundele
61. undele infrarosii si milimetrice
• • • • • • •
Sun Sunt larg arg folos olosiite pent pentrru comun omunic icaatiile pe dist distaante nte mici. ici. Tele Teleco come menz nziile pent pentru ru tele televi vizo zoar are, e, apar aparat atee vide videoo sau sau com combine bine muzi muzica cale le folo folose sesc sc aces aceste te unde unde,, Sun Sunt relat lativ dir direct ectiona onale, le, ieft eftine si usor usor de cons onstrui truitt, Nu trec p rin obiecte solide. Pent Pentrru oper operaarea unui unui sist sistem em folos olosin indd acest cestee unde unde nu este ste nece necesa sarra lice icenta nta. Tran Transm smis isii iile le util utilize izeaz azaa dome domeni niul ul tera terahe hert rtzi zilo lorr din din spect spectru rull elec electr troma omagne gneti tic. c. Deoarece semnalele se afl a intr-un -un dome domenniu de frecvente foarte inalte ele pot atinge vitez e de trans transmis misie ie foart foartee mari. mari. Sunt Sunt puter puterni nicc aten atenua uate te de lumi lumina na inte intens nsa. a.
a. microundele b. undele ra radio c. undele infrarosii si milimetrice
Name: ID:
d
62. Topologia magistrala(BUS)
• • • • • •
Este ste folos olosiita in cazul azul ret retele elelor lor loca ocale de mici ici dime dimennsiuni iuni,, Se realizeaza pe un singur ngur cab cablu principal (backbone, trunck unck - segm segmeent, trunchi, coloana oana), ), care care leaga leaga toate toate calcul calculat atoar oarel elee din din retea retea.. Calc Calcul ulat atoa oarrele au acces ces in mod mod ega egal la toat oate resur sursel sele rete etelei. C ost scazut Fol Folosi osirea unui unui singu ingurr cabl cabluu face face transm nsmite iterea date datelo lorr mai mai len lenta Este ste cea cea mai simpl implaa si mai uti utiliza lizatta met metoda oda de cone onectare tare a cal calcula culattoar oarelor in retea tea.
a. hi hibrida b . st e a d
c. d.
in inel Magistrala(BUS
63. Topologia .inel
• • • • a. b. c. d. d
A
C onecteaz a f iecar ecaree calculator de alte doua oua, legatura se realizeaz zeazaa prin intermediul unu i port de intrar traree (In Por Port) si a unui unui por port de iesi esire (Out Out Por Port). t). Nu ex exista capete libere bere.. Semna Semnalul parc parcur urge ge reteaua intr-o singura directie, trecind pe la f iecare calculator. Aici f iecare calculator actioneaz a ca un repetor, amplif icand semnalul si trans transmit mitind indu-l u-l la calcul calculato atorul rul urmato urmator. r. Def Defectar ctareea unui unui calcul lculat ator or opr opreste ste retea eteaua ua.. Datele trec de la un calculator la altul, pana a jung la calculatoru l destinatie. Calculatoru l dest destin inat atie ie retu return rnea eaza za un mesa mesajj calc calcula ulato toru rulu luii emit emitat ator or,, anunt anuntan andd ca date datele le au fost fost rece recept ptio iona nate te.. hibrida st e a magistrala inel
64. Topologia Stea
C onecteaz a un calculator central (numit concentrator – hub), cu toate celelalte calculatoare prin cabluri directe. Astfel, f iecare nod este cone onectat direct la un hub. Inform ormatiile sunt transmise de la calculatoru l sursa catre cel destinati e prin intermediul hub-ului. Acesta este principalul dispoz dispoziti itivv care care gestione gestioneaza aza si contr controle oleaza aza functi functiile ile retel retelei ei.. • Transferul datelor se realizeaza prin intermediul calculatoru lui central (concentrator) la toate calcul calculat atoar oarele ele din retea retea.. • Ret Reteaua va fi cu atat mai perform ormanta cu cat calculatorul orul central va fi mai put puternic. • Daca un calculator, sau cablul care il conecteza la conc concen entrator se defecteaza eaza,, numa numai calculatoru l respectiv este in imposibilit ate de a transmite sau receptiona date in retea, restul retelei va contin continua ua sa funct function ioneze eze normal normal.. Oprir Oprirea ea calc calcul ulat ator orul ului ui cent centra rall duce duce la oprir oprirea ea intr intreg egii ii rete retele le •
a. b. c. d.
inel hibrida magistrala stea
Name: ID:
A
unctie ie de scara la care opereaza reteaua, rete retele lele le de calc calcul ulat atoar oaree se pot clas clasif ific icaa astf astfel el:: a 65. In funct
a
• • • •
Retele locale LAN, Ret Retele metropol opoliitane tane MAN, AN, Retele de arie intinsa WAN, Internet-ul.
a. b. c. d.
scara la care opereaza reteaua
a. b. c. d.
modul de realizare a legaturilor intre nodurile retelei
tehno tehnologi logiaa de trans transmi misie sie topologie modul modul de real realiz izar aree a legat legatur uril ilor or intr intree nodu noduri rile le rete retele leii 66. Dupa modul de realizare a legaturil legaturilor or intre nodurile retelei (a tehn tehnic icii ii de comu comuta tare re folo folosi site te): ): • Retele cu comu omutare de circuite • Retele cu comu omutare de pachete. tehno tehnologi logiaa de trans transmi misie sie scar scaraa la care care opere opereaz azaa rete reteau auaa topologie
Completion Complete each sentence or statement. RETEA.. de calculatoare o colectie interconectata 67. Se nu numeste .RETEA interconectata de calculatoare autonome autonome care sunt capabile sa schimbe informatii intre ele si sa partajeze resurse.
68. 68. In LAN LAN-u -uri rile le cu INEL fiecare bit bit se propaga propaga independent de ceilalti ceilalti pe inel, fara fara sa astepte astepte restul pachetului. 69. In functie functie de modul modul de alocar alocaree a canalu canalului lui retel retelele ele LAN LAN cu difuzare difuzare pot fifi statice statice sau sau DINAMICE 70. O colect colectie ie de de rete retele le int interc ercone onecta ctate te se se nume numeste ste inter inter -rete -reteaa sau .WAN Ea are procesoare si la o distanta distanta de 10000km. 71. 71. Nivel ivelul ul n de pe o masin asinaa com comunic unicaa folos olosin indd anum anumit itee regul egulii si conv conven enttii num numite ite PROTOCOALE , cu nivelul n de pe alta masina. 72. Intre doua nivele adiacent ente exis xista o .INTERFATA care care defi define nest stee opera operati tiil ilee si serv servic icii iile le prim primit itiv ivee ofer oferit itee de nivelul n nivelului n+1. 73. O lista de prot protoc ocooale folo olosita de un sistem, em, câte un prot protoc ocool pen pentru fiecare nivel se nume umeste STIVA de protocoale. 74. Daca Daca in retea retea dat datele ele circu circula: la: - într-un singur singur sens comunicarea comunicarea este SIMPLEX - în ambele sensuri sensuri dar nu simultan simultan comunicarea comunicarea este semi semi -duplex, - în ambele sensuri simultan comunicarea este duplex. 75. Daca aca trans ansmiterea mesa esajul jului de la surs ursa la destinatie se poat oate face pe mai mult ulte cai, trebui ebuiee ales un anumi umit drum. drum. Aceasta alegere alegere se numeste dirijar dirijaree sau RUTARE
Name:
76. Elemente Elementele le active active ale unui nivel nivel se numesc numesc entitati entitati.. Entitati Entitatile le aceluias aceluiasii nivel dar dar de pe masini masini diferite diferite se numesc entitati PERECHE Entitatile Entitatile pot fi: software (un proces) proces) sau sau hardware hardware (un cip I/E I/E inteligent inteligent). ).
77. Una Una dintre caracteristicile unui serviciu este calitatea serviciul iului. ui. Un servi rviciu de calitate trebui buie sa fie.SIGUR, adic adicaa sa nu piard piardaa nici niciod odata ata date. date. Pentr Pentruu acea aceasta sta,, recep recepto toru rull trebu trebuie ie sa confi confirm rmee prim primir irea ea fiec fiecaru aruii mesa mesaj, j, ceea ce duce la introducere introducereaa unui timp timp suplimentar si deci la la întârzieri. întârzieri. 78. Ser Serviciul SECVENTELOR DE MESAJE (SIGUR ) orientat pe conexiuni , este serviciul în care se men tine delimitarea delimitarea mesajelor. Da ca spre exemplu sunt trimise trimise doua mesaje mesaje de acea acea si dimensiune, dimensiune, ele vor sosi la destin destinaa tie sub forma forma a doua mesaje mesaje distinct distinctee si niciodata niciodata ca un singur singur mesaj mesaj de dimensiun dimensiunee dub la. 79. Formal, Formal, un servici serviciuu este este specific specificat at printr printr-un -un set de de PRIMITIVE (oper (operati atii) i) dispo disponi nibil bilee entita entitatii tii care care foloseste acest acest serviciu. Acestea comanda serviciului sa execute anumite anumite actiuni sau sa raporteze raporteze despre actiunile executate de o entitate pereche. 80. Prin SERVICIU întelegem un set de primitive pe care un nivel le furnizeaza aza nivelului de deasupra. El spun pune ce oper peratii poat oate ofe oferi uti utiliza izatori orilor lor sai fara ara sa precizeze nimic despr spre modul de implem plemeentare al acestor operatii. Acesta este definit în contextul unei interfete între doua nivele. 81. Prin PROTOCOL în întele telege gem m un set set de regu reguli li ce guve guvern rnea eazza form format atul ul si sem semnifi nifica cati tiaa cadr cadrel elor or,, pach pachet etel elor or sau mesajelor mesajelor schimbate schimbate între ele de entitati entitati le pereche ale unui nivel. 82. 82. Arhit hitectu ecturrile ile de retea etea cele cele mai cun cunoscu oscute te sun sunt model odelul ul de refer eferin inta ta OSI OSI (Ope (Openn Syst System em Inter tercon connect nectio ionn) siTCP/IP ( TRANSMISSION CONTROL PROTOCOL /Internet Protocol). 83. Nivelul FIZIC al modelului O SI are rolul de a transmite bitii de la o masina la alta printr-un ca nal de comunicatie. Nivelul rezolva probleme le de natura electrica: cum ar fi tensiunea si intensitatea curentului. 84. Nivelul TRANSPORT al model odelul ului ui OSI OSI are are rolu rolull de a tran transf sfor orma ma un mijloc ijloc de tran transm smis isie ie într într--o lini liniee disponibila nivelului retea retea fara erori erori de transmisie transmisie . 85. Nivelul LEGATURA DE DATE al modelului OSI OSI cuprinde un subnivel de control al accesul sului la mediu care rezolva problema problema controlului controlului accesului accesului la la canalul canalul partajat partajat pentru pentru re re telele cu difuzare. difuzare. 86. Nivelul RETEA al modelului O SI are rolul de a controla functionarea subretelei. Acesta trebuie sa detem detemin inee modu modull de diri dirijar jaree a pache pachete telor lor de la sursa sursa la dest destin inat atie ie prin prin inte interm rmed ediul iul tabel tabelelo elorr stat statis istic ticee (cu (cu tras trasee ee care care sunt sunt stab stabil ilit itee la înce începu putu tull fiec fiecar arei ei conv conver ersa sati tii) i) sau sau în mod dina dinam mic (pri (prinn dete determ rmin inar area ea tras trasee eelor lor pent pentru ru fiecare pachet pachet în parte în concor concor danta dan ta cu traficul traficul din retea la momentul respectiv). 8 7.
Nivelul TRANSPORT al modelului OSI descompune datele pe care le primeste de la nivelul imediat superior în unitati mai mici, le trimite nivelului imediat inferior si se asigura ca acestea ajung corect la distanta. De asemenea, stabileste tipul de serviciu pe care îl furnizeaza nivelului imediat superior si utilizatorilor utilizatorilor re telei.
onexiunea î ntre procese de pe masini 88. Nivelul SESIUNE al mode odelulu luluii OSI OSI stabileleste si î ntreti ne conex difer diferite ite,, permi permite te proces proceselo elorr sa define defineasc ascaa propri propriet etati atile le dialog dialogului ului si sa-l sa-l sincr sincroni onizeze zeze.. 89. Nivelul PREZENTARE al modelului OSI real realize izeaz azaa opera operati tiii de tran transf sfor orma mare re a date datelo lorr în form format atee
recu recunos noscu cute te de enti entita tati tile le ce inte interv rvin in în cone conexi xiune une,, trans ransfe fera ra date date într întree masi masini ni de tipur tipurii dife diferi rite te (Unix-D (Unix-DOS) OS),, reali realizeaz zeazaa codifi codificar carea ea datel datelor or în functi functiee de caract caracteri eristi sticil cilee acesto acestorr masin masini.i.,, ofera ofera servic servicii ii de secu securi rita tate te (per (permi mite te comu comuni nica care reaa unor unor stru struct ctur urii de date date de nive nivell inal inalt, t, cum cum ar fi inre inregi gist stra rari rile le bancare)
Name: ID:
A
90. Nivelul APLICATIE al modelul lului OSI OSI cont ontine ine o multitudi udine de prot protoocoa coale utiliza izate frecve cvent cum ar fi HTTP HTTP (pro (protoc tocol ol de trans transmi mite tere re a hipe hipert rtext extul ului) ui),, FTP FTP (pro (protoc tocol ol pentr pentruu tran transf sfer erul ul fisi fisier erelo elor) r),, SMTP SMTP (pro (proto toco coll pent pentru ru posta electronica), electronica), etc. 91. Prot Protoocol colul TCP din cadrul modelului TCP/IP este un protocol sigur, orientat pe conexiune care real realiz izeaz eazaa cont contro rolu lull tran transm smis isie ieii (pen (pentr truu a elim elimin inaa eror eroril ilee de tran transm smis isie ie ce pot pot apar aparea ea într întree doua doua masin asinii afla aflate te în retea) si contr ntrolul fluxului (pen pentru a evita inunda undarrea unu unui recept eptor lent ent de catre un emi emitato ator cu o viteza eza mult mai mare). 9 2.
Protocolul .UDP din cadrul modelulu ului TCP/ TCP/IIP este un prot protoocol col nesigu igur si neorient entat pe cone onexiune care ofer oferaa posi posibi bili lita tate teaa util utiliz izat ator oril ilor or sa folo folosseasc eascaa prop propri riul ul lor lor cont contrrol al tran transm smis isie ieii si al fluxu luxulu lui. i. Prot Protoc ocol olul ul asigura asigura comunicar comunicarea ea rapida client-s client-server erver si între între aplicatii, aplicatii, fara sa garanteze garanteze însa acuratetea acuratetea transmis transmisiei. iei.
93. Nivelul lul apli plicatie al mode odelulu ului TCP/ TCP/IIP cupri prinde toat oate prot protoc ocoa oallele de nivel înalt. Unu Unul dintr ntre acestea este prot protoco ocolu lull de term termin inal al virt virtual ual TELNET care permite unui utilizator de pe o masina sa se conecteze eze si sa lucreze pe o masina masina situata la distanta distanta . 94. Nivelul Nivelul aplicati aplicatiee al modelu m odelului lui TCP/IP TCP/IP cuprinde cuprinde toate toate protocoal protocoalele ele de nivel nivel înalt. înalt. Unul dintre dintre acestea acestea este este protocolul pentru pentru transferul transferul de fi siere FTP care poseda poseda un mecanism mecanism de de mutare mutare eficient eficientaa a datelor datelor de pe o masina masina pe alta. 95. Nivelul Nivelul aplicati aplicatiee al modelului modelului TCP/IP TCP/IP cuprinde cuprinde toate protoco protocoalel alelee de nivel înalt. înalt. Unul dintr dintree acestea acestea este protocolul de posta electronica SMTP 96. Nivelul Nivelul aplica aplicatie tie al al modelul modelului ui TCP/IP TCP/IP cuprinde cuprinde toate toate proto protocoale coalele le de nivel nivel înalt înalt si alte alte servic servicii. ii. Unul Unul dintre dintre acestea este serviciul serviciul numelor de d omenii DNS care stabileste stabileste corespondenta corespondenta dintre numele numele gazdelor si adresele retelelor. 97. Nivelul Nivelul aplica aplicatie tie al al modelul modelului ui TCP/IP TCP/IP cuprinde cuprinde toate toate proto protocoale coalele le de nivel nivel înalt înalt si alte alte servic servicii. ii. Unele Unele dintr dintree acestea sunt: protocolul pentru transferarea transferarea de stiri USENET si protocolul folosit pentru aducerea paginilor de pe web HTTP. 98. Paginile Paginile pot pot fi vazute vazute printr-un printr-un program program de navigar navigaree numit numit BROWSER Exemple de astfel de programe sunt: Mosaic, Opera si Netscape, care aduc pagina dorita, interpreteaz interpreteazaa text ul si comenzile de formatare formatare continute în text si afiseaza pe ecran pagina formatata corespunzator . 99. Un furni urnizo zorr de serv servic icii ii Inter nterne nett sau sau pe scur scurtt ISP poate poate ofer oferii varia variant ntee de cone conect ctar aree la Inte Intern rnet et prin prin :
• • • •
Conex iune dial-up Linie inchiriata CATV Modem radio, etc.
100. Mediile de transmisie cu su port f izic au trei caracteristi ci tehnice principale: capacitatea ben benzii de
transmisie, ATENUAREA, interfe interferent rentele ele electroma electromagneti gnetice ce
