Rene-Girard-Tapul-Ispasitor.pdf

Rene Girard

ŢAPUL ISPĂŞITOR 

Traducere din limba franceză si nole de THEODOR ROGIN

NEAWM

2000

Coperta coleciei! R"#$"N %&'CO$ Ilustraia! (I%%I") HO%)"N H&NT*  Le bone emissaire, +,--* ulei pe p.nză RENE GIR"RD %E /O&C E)I''"IRE  Editions Grasset 1 Fasquelle, +,2  Editura Nemira* 2000 Comercializarea 3n afara 4ranielor ării fără acordul editurii este interzisă5 Difuzare! '5C5 Nemira 1 Co* 'tr5 6opa Tatu nr5 7-* sector +* /ucure8ti Telefa9! 7+:52+522* 7+:52+52; Clubul cării! C65 2;<7,* /ucure8ti e-ail! editura=nemira5ro >>>5nemira5ro I'/N ?7<-;<:+:<9

C"6ITO%&% I

Guillaue de Ma"#au$ %i e&reii "oetul francez Guillaume de )ac@autA a scris la miBlocul m iBlocul secolului al l$
 bărbai 8i femei r.z.nd5 Totul luase sf.r8it* iar poezia caalerească putea să re3nceapă5 3ncă de la 3nceputurile ei* 3n eacurile al $I
masacre să se fi declan8at5 Iată pasaBul din Le Jugement du Roy de Navarre, referitor la erei! $eni apoi o spurcăciune $icleană* mi8elească 8i sperBură! Iudeea fu cea blestemată* Cu ne4ru suflet 8i necredincioasă*

Care
Comunităile medieale se temeau 3ntr
terifiant care ar putea să<8i dezlănuie 3ntruc.ta puterea malefică asupra comunităii! Ciuma dat fiind că trebuie să
masacre să se fi declan8at5 Iată pasaBul din Le Jugement du Roy de Navarre, referitor la erei! $eni apoi o spurcăciune $icleană* mi8elească 8i sperBură! Iudeea fu cea blestemată* Cu ne4ru suflet 8i necredincioasă*

Care
Comunităile medieale se temeau 3ntr
terifiant care ar putea să<8i dezlănuie 3ntruc.ta puterea malefică asupra comunităii! Ciuma dat fiind că trebuie să
aceluia8i fla4el5 Dar Guillaume nu<8i 3nc@ipuie aceasta nici măcar retrospecti5 3n oc@ii lui* tradiionalii api ispă8itori 38i păstrează puterea e9plicatiă pentru primele stadii ale epidemiei. "utorul recunoa8te prezena unui fenomen propriu
aceea8i epocăK tratează acelea8i subiecteK unele dintre ele alorează mai mult dec.t cel al lui Guillaume5 "utorii lor se doedesc mai puin creduli5 Toate la un loc formează o reea densă de cuno8tine istorice* 3n centrul căreia rea8ezăm te9tul lui Guillaume5 Graie acestui conte9t* mai ales* reu8im să despărim adeărul de fals 3n fra4mentul pe care l
4enerală potriit +2 căreia un te9t 3n ansamblul său nu alorează niciodată mai mult* sub raportul informaiei reale* dec.t cea mai proastă dintre datele sale5 Dacă te9tul descrie ni8te circumstane prielnice persecuiei* da"( ne 3nfăi8ează ni8te ictime aparin.nd cate4oriei pe care persecutorii obi8nuiesc să o alea4ă* 8i dacă*  pentru 8i mai multă si4urană* le prezintă pe acele ictime ca fiind inoate de tipul de crime pe care  persecutorii 3l atribuie* de re4ulă* ictimelor lor* e9istă 8anse mari ca persecuia să fi fost reală5 Dacă te9tul 3nsu8i afirmă această realitate* nu e9istă motie s
 posteritatea cu ar4umente contra lor 3n8i8i5 E alabil 3n secolul al $I
3mpotria noastră* 3mpotria interpretării pe care o dăm propriilor lor te9te* se află nu numai  Budecătorii 8i martorii* ci 8i acuzatele 3nsele5 "ceastă unanimitate nu ne impresionează5 "utorii acestor documente au fost de faă* pe c.nd noi* nu5 Ei sunt* deci* unica noastră sursă de informare5 Cu toate acestea* la distană de mai multe eacuri* un istoric solitar* sau c@iar primul enit* se socote8te abilitat să caseze sentina pronunată 3mpotria răBitoarelor :5 Este aceea8i reinterpretare radicală ca 3n cazul lui Guillaume de )ac@aut* aceea8i 3ndrăzneală 3n răstălmăcirea te9telor* este aceea8i operaiune intelectuală 8i aceea8i certitudine* 3ntemeiată pe acela8i

tip de motie5 6rezena datelor ima4inare nu trebuie să ne determine a considera 3ntre4ul te9t ca fiind ima4inar5 /a dimpotriă5 "cuzaiile incredibile nu diminuează* ci 3ntăresc credibilitatea celorlalte date5 3nt.lnim 8i aici un raport aparent parado9al* dar care de fapt nu este a8a* 3ntre improbabilitatea 8i  probabilitatea datelor ce intră 3n componena te9telor5 In funcie de acest raport* 3n 4eneral neformulat* dar prezent totu8i 3n mintea noastră* ealuăm noi cantitatea 8i calitatea informaiei susceptibile de a fi e9trasă din te9tul supus analizei5 Dacă documentul e de natură le4ală* rezultatele sunt 3ndeob8te  pozitie* 3n aceea8i măsură ori c@iar mai mult dec.t 3n cazul lui Guillaume de )ac@aut5 6ăcat că maBoritatea proceselor<erbale au dispărut 3n flăcări o dată cu răBitoarele 3nsele5 "cuzai ile sunt absurde 8i sentina nedreaptă* 3nsă te9tele sunt redactate cu 4riBa pentru e9actitate 8i claritate specifică* de re4ulă* documentelor le4ale5 3ncrederea noastră e a8adar bine plasată5 Ea nu dă loc bănuielii cum că am simpatiza pe ascuns cu .nătorii de răBitoare5 Istoricul care ar socoti toate datele unui proces ca fiind e4al de fanteziste* sub prete9t că unele dintre ele sunt iciate de distorsiuni persecutorii* s
C"6ITO%&% II S$ere/$i0urile 0erse"u.iei

"I u mă refer aici dec.t la psrsecuiile colectie ori a.nd rezonană colectiă5 6rin persecuii colectie 3nele4 iolenele comise nemiBlocit de mulimi uci4a8e* precum masacrarea ereilor 3n timpul ciumei ne4re5 6rin persecuii a.nd rezonană colectiă 3nele4 iolenele de 4enul .nătorii de răBitoare* le4ale 3n forma lor* dar 3ncuraBate 3n 4eneral de o opinie publică surescitat ă5 Deosebirea* de altfel* este neesenială5 Teroarea politică* mai cu seamă cea practicată 3n timpul Reoluiei franceze* ine frecent de ambele tipuri de iolenă5 6ersecuiile care ne interesează pe noi se manifestă de  preferină 3n perioade de criză ce atra4 slăbirea instituiilor fire8ti 8i faorizează formarea mulimilor, adică a unor a4lomerări populare spontane* susceptibile să se substituie inte4ral instituiilor slăbite ori să e9ercite asupra lor o presiune @otăr.toare5 Circumstanele care faorizează respectiele fenomene nu sunt 3ntotdeauna acelea8i5 E9istă uneori cauze e9terne* precum epidemiile* seceta e9tremă sau inundaiile* toate aducătoare de foamete5 E9istă alteori cauze interne* tulburări politice ori conflicte reli4ioase5 Determinarea cauzelor reale nu se impune* din fericire* 3n cazul nostru5 Oricare ar fi* 3n definiti* cauzele lor adeărate* crizele care declan8ează marile persecuii colectie sunt 3ntotdeauna trăite 3ntr
re4ăsite* 3n priina ciumei mai ales* la scriitori dintre cei mai mari* de la Tucidide 8i 'ofocle la "ntonin "rtaud* trec.nd prin %ucreiu* /occaccio* '@aQespeare* Defoe* T@omas )ann 8i muli alii5 Descrierile nu diferă mult nici atunci c.nd proin de la indiizi lipsii de ambiii literare5 Nimic surprinzător* căci ele afirmă 8i reafirmă ne3ncetat c@iar lipsa deosebirilor* nedife
6răbu8irea instituiilor anulează ori afectează puternic diferenele ierar@ice 8i funcionale* conferind tuturor lucrurilor un aspect 3n acela8i timp monoton 8i monstruos5 Intr
 puin percepute ca ni8te sc@imburi5 C.nd* dimpotriă* societatea intră 3n criză* scadenele se apropie* o mai rapidă reciprocitate se instituie nu doar la nielul sc@imburilor pozitie ce nu mai subzistă dec.t strict 3n măsura neoilor itale* sub forma trocului* de e9emplu* ci 8i la nielul sc@imburilor ostile sau *ne4atie* ce tind să se multiplice5 Reciprocitatea* deenită izibilă prin scurtare* ca să spunem a8a* nu este una a bunelor* ci a relelor purtări* reciprocitatea insultelor* a loiturilor* a răzbunării 8i a simptomelor nerotice5 Iată de ce culturile tradiionale nu a4reează această reciprocitate prea imediată5 De8i 3i opune pe oameni unii altora* această reciprocitate ne4atiă uniformizează conduitele* antren.nd o predominană a aceluiaşi du meme$ totdeauna puin parado9ală prin c@iar caracterul ei profund conflictual 8i solipsist5 E9periena nediferenierii corespunde a8adar unui fapt real 3 n planul raporturilor umane* dar ea nu se ăde8te mai puin mitică5 Oamenii* 8i lucrul acesta se 3nt.mplă o dată mai mult 3n epoca noastră* tind s
de edere lo4ic 8i cronolo4ic* cel dint.i stereotip al persecuiei5 Cel care se eclipsează 3ntruc.ta* prin nedifereniere* este factorul cultural5 O dată 3neles acest lucru* sesizăm mai bine coerena procesului  persecuiei 8i lo4ica după care se 3nlănuie toate stereotipurile care 3l compun5 3n faa dispariiei elementului cultural* oamenii se simt neputincio8iK imensitatea dezastrului 3i deconcertează* dar nici nu le ine 3n minte să se aplece asupra cauzelor naturale care l
subiecii acestor raporturi nu pot fi cu desă.r8ire străini de fenomen5 Dar 3n loc să se acuze pe ei 3n8i8i* indiizii au inariabil tendina să blameze fie societatea 3n ansamblul ei* ceea ce nu
Toate aceste crime par a fi fundamentale5 Ele atacă temeiurile 3nse8i ale ordinii culturale* diferenele familiale 8i ierar@ice fără de care ordinea socială nu ar fi posibilă5 In sfera aciunii indiiduale* crimele corespund a8adar consecinelor 4lobale ale unei epidemii de ciumă sau ale oricărui dezastru comparabil5 Ele nu se măr4inesc să slăbească le4ăturile sociale* ci le distru4 3n totalitate5 6ersecutorii sf.r8esc 3ntotdeauna prin a se conin4e că un mic număr de indiizi* sau c@iar un sin4ur ins* poate deeni e9trem de ătămător societăii* 3n ciuda relatiei lui lipse de putere5 "cuzaia stereotipă Bustifică 8i 3nlesne8te această credină* Buc.nd ne3ndoielnic un rol mediator5 Ea sere8te drept  punte 3ntre indiidul mărunt 8i uria8ul corp social5 6entru ca ni8te răufăcători* c@iar diabolici* să izbutească a aduce 3ntrea4a comunitate la nedifereniere* trebuie ca ei fie s
unei cauze accesibile 8i care să 3i potolească pofta de iolenă5 )embrii mulimii sunt inariabil ni8te  persecutori poteniali* căci isează să curăe comunitatea de elementele impure care o corup* de trădătorii ce atentează la ordinea statornicită5 Deenirea mulimii ca mulime e unul 8i acela8i lucru cu apelul obscur care o determină să se adune sau care o mobilizează* altfel spus* care o transformă 3n mob. 6roenit* 3ntr
3n cursul acestei perioade* credina 3n forele oculte slăbe8te5 Ne om 3ntreba mai 3ncolo de ce5 Căutarea inoailor continuă* dar ea cere de
dăuna 3ntre4ii societăi fără a fi reperai5 Otraa se doede8te deci ai puin mitică 8i totodată la fel de mitică precum acuzaiile anterioare sau c@iar simplul Mdeoc@i datorită căruia putem atribui oricărui ins răspunderea oricărei nenorociri5 Otrăirea surselor de apă potabilă trebuie considerată* prin urmare* o ariantă a stereotipului acuzator5 Doada că aceste acuzaii răspund toate aceleia8i neoi constă 3n aceea că le re4ăsim pe toate laolaltă 3n procesele de răBitorie5 'uspectele sunt totdeauna 3ninuite de participare nocturnă la faimosul  sabat. Nici un alibi nu e cu putină* deoarece prezena fizică a inculpatei nu se ăde8te necesară 3n stabilirea probei5 6articiparea la reuniunile criminale poate fi pur spirituală5 Crimele 8i actiităile pre4ătitoare din care se compune sabatul au bo4ate repercusiuni sociale* reflectate 3n acele fapte abominabile atribuite prin tradiie ereilor aflai pe păm.nt cre8tin* iar 3naintea lor* cre8tinilor din Imperiul roman5 E orba deci mereu de infaticid ritual* de profanări reli4ioase* de raporturi incestuoase 8i de bestialitate5 Dar prepararea otrăurilor* ca 8i uneltirile inoate contra unor  personaBe influente sau de presti4iu* Boacă de asemenea un rol important 3n astfel de situaii5 3n consecină* de8i insi4nifiantă ca persoană* răBitoarea se dedă unor actiităi susceptibile de a afecta corpul social 3n ansamblul său5 Iată de ce diaolul 8i demonii lui nu ezită să i se alieze5  Nu mai insist asupra acuzaiilor stereotipe5 $edem bine 3n ce constă al doilea stereotip 8i mai ales le4ătura lui cu primul stereotip* cel al crizei nedifereniate5 Trec la cel de
rie5 3n conte9tul celorlalte stereotipuri* reale 8i ima4inare* noi 8tim că real trebuie să fie acest stereotip5 3ntr
un internat 8colar* de e9emplu <* orice indiid care manifestă dificultăi de adaptare* străinul*  proincialul* orfanul* copilul de familie bună* săracul sau* pur 8i simplu* ultimul enit* este mai mult sau mai puin intersc@imbabil cu infirmul5 "tunci c.nd infirmităile ori diformităile sunt reale* ele tind să polarizeze spiritele Mprimitie 3mpotria indiizilor tarai5 In mod similar* c.nd un 4rup uman 8i
ictimele dintr
influenă ce Bustifică iolenele cărora le pot cădea ictime 3ntr
 problemei nu trebuie căutată doar la nielul acelei trăsături* independent de conte9tul căruia 3i aparine* ci trebuie ăzut dacă nu cuma 3i sunt Bu9tapuse 8i celelalte stereotipuri5 2, 'ă iau două e9emple5 )aBoritatea istoricilor consideră că monar@ia franceză are partea ei de răspundere 3n Reoluia de la +?,5 "tunci* e9ecutarea )ariei<"ntoaneta este un fapt e9terior sc@emei noastre Re4ina aparine simultan mai multor cate4orii ictimare preferenialeK ea nu est e doar re4ină* ci e 8i străină5 Ori4inea ei austriacă reine permanent 3n acuzaiile populare5 Tribunalul care o condamnă e puternic influenat de populaia 6arisului5 6rimul stereotip eideniat de noi e 8i el  prezent! re4ăsim 3n Reoluie toate trăsăturile caracteristice marilor crize care faorizează persecuiile colectie5 Istoricii nu obi8nuiesc* desi4ur* să trateze datele Reoluiei franceze ca pe ni8te elemente stereo
"m ăzut că e9istă un raport str.ns 3ntre primele două stereotipuri5 6entru ca Mnediferenierea crizei să poată fi pusă pe seama ictimelor* acestea sunt acuzate de crime Mnediferenia
doedesc incapabili să respecte Madeăratele difereneK sunt lipsii de morauri sau de 4ust* după cazK sesizează incorect diferenialul ca atare5  )arbciros nu e cel ce orbe8te o altă limbă* ci acela care amestecă sin4urele distincii cu adeărat semnificatie* cele ale limbii 4rece8ti5 6retutindeni* ocabularul preBudecăilor tribale* naionale etc5 e9primă ura nu faă de diferenă* ci faă de pierderea ei5 Nu un alt nomos* edem 3n celălalt* ci anomalia* nu o altă normă* ci anormalitateaK infirmul deine diformK străinul deine apatrid. 3n Rusia* nu
recur4em ne3ncetat* 3n studierea stereotipurilor* la termeni 3nrudii! cri'", crim", criteriu, critic" duc toate spre aceea8i rădăcină* spre acela8i erb 4recesc rino, care 3nseamnă nu doar Ma Budeca* Ma distin4e* Ma diferenia* ci 8i Ma acuza 8i Ma condamna o ictimă5 Nu trebuie să ne 3ncredem prea mult 3n etimolo4ii 8i* 3n ce mă prie8te* nu Budec niciodată plec.nd de la ele5 Lenomenul e 3nsă at.t de constant* 3nc.t nu se poate interzice* cred eu* obserarea lui5 El su4erează un raport 3ncă disimulat 3ntre  persecuiile colectie 8i factorul cultural 3n ansamblul său5 Dacă acest raport e9istă* atunci nici un lin4ist* nici un filozof* nici un om politic nu +
C"6ITO%&% III Ce este mitul

1 r 

e fiecare dată c.nd o mărturie orală sau scrisă face referiri la iolene direct ori indirect colectie* ne  punem 3ntrebarea clacă ea "/0/r$( 8i! +J descrierea unei crize sociale 8i culturale* adică a unei nediferenieri 4eneralizate < primul stereotipK 2J crime 55nedifereniatoare F al doilea stereotipK 7J dacă autorii desemnai ai acestor crime posedă insemne de selecie ictimară* mărci parado9ale ale nediferenierii F al treilea stereotip5 E9istă un al patrulea stereotip 8i acela e iolena 3nsă8iK despre ca* cea mai 3ncolo5 Tocmai Bu9tapunerea mai ul$/r stereotipuri 3ntr
3n sc@imb* etnolo4ii nu reperează niciodată sc@ema persecuiei 3n societăile pe care le studiază5 E cazul să ne 3ntrebăm de ce5 Două sunt răspunsurile posibile5 +J 'ocietăile Metnolo4ice nu se dedau la

 persecuii dec.t 3n foarte mică măsură sau deloc* astfel 3nc.t tipul de analiză practicat 3n cazul lui Guillaume de )ac@aut nu le poate fi aplicat5 E soluia s oluia spre care tinde neoprimitiismul contemporan* care opune caracterului inuman al societăii noastre umanitatea superioară a tuturor celorlalte culturi5  Nimeni nu 3ndrăzne8te să susină* totu8i* că persecuia c@iar lipse8te din societăile non
Cred că ultima ipoteză este cea corectă5 'ocietăile mitico
crime sunt 3ntr
reală 3n spatele unui te9t ce ne
ce oiau să facă din el un soi de Mprofet* tinde spre reelarea a ceea ce este esenial mitic 3n mit* a Mmiticalităii 3n 4eneral* care nu constă 3ntr
4eneza ciumei prin intermediul paricidului 8i al incestuluiK tema e indubitabil ima4inară* dar acesta nu< i un moti să punem totul pe seama ima4inarului* ci dimpotriă5 Ima4inaia care a născocit această temă nu este ima4inaia după care se dau 3n .nt literaii solitari* nu e nici incon8tientul i ncon8tientul subiectului  psi@analitic* este incon8tientul persecutorilor < acela8i care a scornit infanticidul ritual practicat de cre8tini 3n Imperiul roman 8i de erei 3n lumea cre8tină5 cre8ti nă5 E aceea8i ima4inaie care inentează poestea r.urilor otrăite 3n timpul ciumei ne4re5 C.nd are cu.ntul ima4inaia persecutorilor* nimic din ce afirmă ea nu trebuie crezut* cu e9cepia a ceea ce ar putea să corespundă! +J circumstanelor reale ale propriei ei apariiiK 2J trăsăturilor caracteristice ictimelor ei obi8nuite 8i 7J consecinelor ce decur4 cel mai des din situaia de mai sus*

adică iolena colectiă5 Dacă ima4inaia persecutorilor nu ne orbe8te doar despre paricidc 8i incesturi 4eneratoare de ciumă* ci de tot ceea ce 3n uniersul real 3nsoe8te acest 4en de credină 8i de toate comportamentele ce rezultă din el* se prea poate ca ima4inaia să spună adeărul 3n toate aceste  priine* fiindcă nu<+ spune 3n cazul celei dint.i5 dint.i5 Re4ăsim aici toate cele patru stereotipuri persecutorii* aceea8i 3mbinare de erosimil 8i neerosimil ca 3n te9tele istorice 8i ea nu poate semnifica nimic altcea dec.t ceea ce 3i cerem noi să semnifice 3n respectiele te9te* 8i anume perspectia parial falsă*  parial adeărată a persecutorilor conin8i de temeinicia propriei lor persecuii5  Nu e nici o naiitate 3n a 4.ndi astfel5 "deărata naiitate se ascunde 3n cazul de faă 3n scepticismul e9cesi* incapabil să repereze stereotipurile persecuiei 8i să recur4ă la interpretarea 3ndrăzneaă* dar le4itimă* pe care ele o reclamă5 )itul lui Edip nu e un te9t literar oarecare* nu este nici un te9t  psi@analitic* dar este 3n mod cert un te9t de persecuieK se cuine deci a fi tratat ca te9t de persecuie5 persecuie5 )i se a obiecta că a aplica mitului un procedeu de interpretare inentat 3n 8i pentru istorie e un demers ce nu se 3nele4e de la sine5 'unt de acord* dar istoria deBa consumată* am demonstrat
e9clusi pe istorie* această decriptare n
I Tocmai această atitudine ne 3mpiedică să luăm distana dista na necesară 8i să contemplăm a8a cum s
mei nu<8i recunosc literalmente propriile cuno8tine atunci c.nd eu le aplic mitului cedipian5  Nu le pot repro8a deloc inconsecena de care dau doadă5 )ultă reme* eu 3nsumi n
3n lumea cre8tină dintre al ll
"ici* nu mai ezită nimeni nici c.t ne4ru sub un4@ie5 Liecare se 3ndreaptă instincti spre interpretarea cerută de mine5 Toată lumea pricepe că ictima n
mitului 8i care se 3nsoe8te* bine3neles* cu acela8i obstinat refuz de a recur4e la interpretarea cea mai eficace5 "ceasta e rezerată e9clusi uniersului nostru istoric* din raiuni pe care om căuta a le deslu8i cea mai t.rziu5 Ceea ce se ăde8te aici este o eritabilă sc@izofrenie culturală5 Ipoteza mea nu s
"m orbit p.nă acum numai despre un mit pe care eu 3nsumi 3l recunosc ca fiind e9emplar sub raportul reprezentărilor persecutorii5 'e cuine să abordăm* de asemenea* miturile care nu sunt as tfel 8i

a căror asemănare cu te9tele de persecuie nu e de domeniul eidenei5 Totu8i* dacă om porni 3n căutarea celor patru stereotipuri* nu ne a fi 4reu să le re4ăsim 3n multe din acele mituri* dar sub o formă mai transfi4urată5 3nceputul miturilor se reduce adesea la o sin4ură trăsătură5 #iua 8i noaptea sunt amestecate5 Cerul 8i  păm.ntul comunică! zeii umblă printre oameni* iar oamenii printre zei5 3ntre zeu* om 8i animal nu e9istă distincie netă5 'oarele 8i luna sunt frai 4emeniK se luptă ne3ncetat 8i nu 3i poi deosebi5 'oarele e prea aproape de păm.ntK seceta 8i căldura fac e9istena insuportabilă5 %a prima edere* nimic din aceste 3nceputuri ale reunui mit nu poate fi le4at de cea real5 E clar* totodată* că este orba de nedifereniere5 )arile crize sociale care faorizează persecuiile colectie sunt trăite ca e9perienă a nediferenierii5 "cesta
"cest nedifereniat mitic are uneori conotaii idilice* asupra cărora oi reeni mai t.rziu5 Cel mai ades are un caracter catastrofic5 Confuzia dintre zi 8i noapte semnifică absena soarelui 8i pieirea 4eneralizată5 'oarele prea apropiat de păm.nt 3nseamnă că e9istena e la fel de imposibilă* dar dintr
 Nu are rost să zăboesc prea mult asupra celui de
3ndeosebi apartenena ictimelor la o minoritate etnică sau reli4ioasă cunoscută5 Dar insemnul acesta nu poate fi4ura ca atare 3n mitolo4ie5 Nu om afla nici erei* nici ne4ri persecutai5 "em 3n sc@imb* cred eu* ec@ialentul lor 3ntr
0ur$area străinului apare ciudată ori Bi4nitoare* e pentru că el se conformează unor re4uli străine5 Dincolo de un anumit pra4 de e$n/"en$ris, străinul deine pur 8i simplu un personaB mitolo4ic* at.t 3n rău* c.t 8i 3n bine5 Cea mai mică ne3nele4ere riscă să ia o 3ntorsătură nefericită5 3n spatele temei străinului asasinat* apoi diinizat* poate fi reperată o formă de MproincialismP a8a de radicală 3nc.t nu mai izbutim s
3n monstrul mitolo4ic* Mfizicul 8i Mmoralul sunt inseparabile* 3mbinarea celor două elemente atin4e  perfeciunea* a8a 3nc.t orice tentatiă de a le separa pare sortită sterilităii5 Dacă am A 3n sensul de raporturi se9uale 3ntre o fiină umană 8i un animal n5 trad5J5 46

dreptate* totu8i* atunci aici se cuine făcută distincia5 Diformitatea fizică trebuie să corespundă unei trăsături reale a reunei ictime* unei infirmităi reale* 8c@iopătatul lui Edip ori al lui $ulcan nefiind neapărat* la ori4ine* mai puin real dec.t cel al răBitoarei medieale5 3n sc@imb* monstruozitatea morală satisface tendina tuturor persecutorilor de a proiecta ima4inea monstruoasă pe care 8i
ori* eroii cad pradă nebuniei Oreste* /ellerop@on* c@iar e9cepionalul HeraQles* alunei c.nd îţi masacrea'" fiii dăruii de )e4araJ5 C.t prie8te comportamentul lor sexual, el este excesiv sau aberant4 HeraQles le fecundea'" într5o noapte pe cele cinci'eci de fi ice ale lui 6(espios3 Tezeu e renumit pentru numeroasele5i violuri Elena* "riadna etcJ* "@ile o r"peşte pe 7tratonice. Eroii comit incesturi cu fiicele ori cu mamele lor 8i masacrea'" din inidie* din furie sau adesea fără nici un motiK 38i ucid c(iar taii, mamele sau rudele8.

Te9tul e admirabil prin densitatea trăsăturilor pertinente5 "utorul reune8te sub semnul monstruosului* fără a le amesteca 3nsă* trăsăturile de selecie ictimară 8i crimele stereotipe5 Cea din el se opune*  pare
In reme ce un spirit critic dus de o r.nă ne3ndem.natică se spriBină pe ima4inarul c.tora date pentru a deduce 3ntr
de trăsnet 8i mai cu seamă r.urile otrăite nu atra4 3n orbita ficiunii nici ciuma nea4ră* nici masacrarea apilor ispă8itori5 6roliferarea monstruosului 3n mitolo4ie suscită* se spune* o diersitate de fPorme care zădărnice8te orice lectură sistematică* deci ori4inea unică propusă de mine nu ine5 Este o obiecie la fel de serioasă ca aceea pe care am aduce
$răBitoarele fac obiectul unor urmăriri perfect le4ale 8i c@iar ereii persecutai sunt e9plicit acuzai* 8i anume de crime mai puin neerosimile dec.t cele ale eroilor mitici5 Dorina de relatiă erosimilitate care născoce8te poestea cu Motrăirea r.urilor ne aBută* parado9al* să despărim adeărul de fals 3n te9tul respecti ca să
Distorsiunile persecutorii scad pe măsură ce trecem de la mituri la persecuiile occidentale5 Tocmai această diminuare ne
simplu ima4inare5 'trămo8ii no8tri medieali luau 3n serios cele mai demente născociri! otrăirea f.nt.nilor de către erei sau lepro8i* infan
*

'ă ne ocupăm acum de o dimensiune esenială a miturilor* nu 3ntru totul* 3nsă aproape absentă din  persecuiile istorice* dimensiunea sacră5 6ersecutorii medieali 8i moderni nu<8i enerează ictimele* ci doar le urăsc5 'unt a8adar u8or de reperat ca atare5 )ai 4reu e să reperezi ictima 3ntr
de acord 3n a minimaliza aceste incidente supărătoare* ni8te năzb.tii at.t de mărunte* susin ei* 3ntr
 Nici orbă de a8a cea* socot eu* 8i o pot demonstra 3n două feluri5 6lec.nd de la asemănările 8i deosebirile dintre cele două tipuri de te9te* putem efecti deduce* printr
De unde pot să proină* atunci* 3nc@ipuirile unui ean /odin ori Guillaume de )ac@aut Ele sunt izibil de natură socială 8i sunt iluzii 3ntotdeauna 3mpărtă8ite de un mare număr de oameni* 3n maBoritatea societăilor umane* credina 3n răBitorie nu aparine doar anumitor indiizi sau c@iar mai multora* ci tuturor5 Credinele ma4ice se scaldă 3ntr
ispă8itor dinaintea unui Guillaume de )ac@aut 3nseamnă să semnalăm că nu ne lăsăm păcălii de această reprezentare 8i că am făcut ceea ce trebuia făcut pentru a
ascunse5 E posibil ca astfel de lucruri să se petreacă* mai ales 3n epoca noastră* 3nsă ele nu s
Dacă aici am aBuns* 3n reme ce noi rializăm prin putere de 3nele4ere 8i subtilitate 3n reperarea apilor ispă8itori indiiduali 8i colectii* 3n ce stadiu se afla oare* la acest capitol* secolul al l$
mai rea* cade 3n seama apilor ispă8itoriK 3n mitul lui Edip* e orba de toată ciuma5 Ca să e9plice epidemiile* uniersurile mitolo4ice n
 puterea acestei credine* dar bănuim că ea corespunde unui mecanism al apului ispă8itor mai eficient dec.t cele acion.nd 3n zilele noastre* unui alt re4im* superior celui deinut de noi* al funcionării  persecuiei5 udec.nd după preponderena numerică a uniersurilor mitolo4ice* re4imul acesta superior este re4imul normal al umanităii 8i e9cepie de la el face societatea noastră5 O credină a8a de puternică nu s
mai acionează* cel dint.i ap ispă8itor care se ie8te a pune - capăt crizei* [email protected]
Dacă această ictimă 38i poate răsp.ndi binefacerile* de dincolo moarte* asupra celor care au ucis
C"6ITO%&% I$ $iolenă 8i ma4ie XYa să e9plic sacrul* am făcut comparaie 3ntre reprezentările persecutorii care 3l comportă 8i cele care nu 3l comportă5 "m reflectat asupra a ceea ce are specific mitolo4ia 3n raport cu persecuiile istorice5 Dar această specificitate e relatiă 8i relatiitatea ei am ne4liBat
ional5 %a baza lui se află* probabil* o e9plicaie raională* o reală superioritate a unor practicieni mai desc@i8i dec.t alii pro4resului 8tiinific5 Dar 3n cazul ciumei* e9plicaia nu conin4e c.tu8i de puin5 )edicina cea mai bună nu alorează mai mult dec.t cea mai proastă5 )ediile aristocratice 8i populare

 preferă medicii erei pentru că asociază puterea de a indeca puterii de a 3mbolnăi5 Deci nu trebuie să credem că acest presti4iu medical li se datorează unor indiizi care s
)edicul ereu al re4inei Elisabeta a "n4liei* %opez* a fost e9ecutat pentru tentatiă de otrăire 8i  practicarea ma4iei 3n momentul c.nd se bucura de cel mai mare presti4iu la curtea "n4liei5 %a cel mai mic e8ec* la cel mai ne3nsemnat denun* parenitul poate cădea cu at.t mai Bos cu c.t a urcat mai sus5 "semenea lui Edip* m.ntuitor al Tebei 8i tămăduitor incontestabil* acest purtător de 3nsemne ictimare se prăbu8e8te 3n culmea 4loriei 3ntr
trăiască 8obolanii5 6rezentai lucrurile sub forma mitului 8i ei obine un puternic simbol al condiiei umane* al sui8urilor 8i cobor.8urilor destinuluiK priii cum se entuziasmează umani8tii no8tri5 Readucei poestirea 3n uniersul elisabetan 8i nu mai răm.ne din ea dec.t o sordidă afacere de palat* e9trem de caracteristică ambiiilor frenetice* iolenelor ipocrite 8i superstiiilor dez4ustătoare ce  b.ntuie 3n permanenă doar uniersul occidental 8i modern5 " doua iziune este* cu si4urană* mai eridică dec.t prima* dar nu absolut eridică totu8i* prin aceea că unele rămă8ie ale incon8tienei  persecutorii ar mai putea Buca un rol 3n afacerea %opez5 Dar această iziune nu ine seama de ele5 Ea 3nne4re8te uniersul nostru istoric eideniindu
unei inocene rousseauiste de care doar noi am duce lipsă5 3n spatele zeilor tămăduitori* se află 3ntotdeauna ni8te ictime* iar ictimele posedă 3ntotdeauna cea medicinal5 Ca 8i 3n cazul ereilor* cei care le denună pe răBitoare sunt aceia8i cu cei care recur4 la sericiile lor5 Toi persecutorii le atribuie ictimelor lor o nociitate susceptibilă de a se conerti 3n  pozitiitate 8i iceersa5 Toate aspectele din mitolo4ie se re4ăsesc* sub o formă mai puin intensă* 3n persecuiile medieale5 Este cazul monstruosului care se perpetuează 3n acestea 3ntr
aatar* o 3ntrupare temporară ori o de4@izare necesară reu8itei anumitor aciuni necurate5 Respectiele animale Boacă e9act acela8i rol ca lebăda lui upiter 3n seducerea %edei sau ca taurul 3n aceea a re4inei 6asip@ae5 'untem distra8i de la remarcarea acestei asemănări de conotaiile intens ne4atie ale monstruosului 3n uniersul medieal* sau dimpotriă* aproape e9clusi pozitie 3n mitolo4ia tardiă 8i 3n concepia modernă despre mitolo4ie5 3n decursul ultimelor secole ale istoriei noastre* scriitorii* arti8tii* apoi etnolo4ii contemporani au desă.r8it un proces de cenzură 8i de edulcorare 3nceput deBa 3n epocile zise Mclasice5 $oi reeni mai t.rziu5 3nfăi8area casi ilustrat al lui o@ann Lisc@art din /inz>an4en* de l.n4ă "u4sbur4* 3nfăi8ează o ereică priindu<8i cei doi purcelu8i cărora tocmai le
O femeie 3ntreine raporturi cu un c.ine 8i aduce pe lume sase căei5 "lun4ată de tribul său* se ede constr.nsă să<8i procure sin4ură @rana5 3nlr
Re4ăsim 3n cele de mai sus toate stereotipurile persecuiei* cam 4reu de deosebit unele de altele* dar oferind 3n sc@imb o fuziune reelatoare5 Ceea ce numesc eu criza* nediferenierea 4eneralizată* e acela8i lucru aici cu ezitarea 3ntre om 8i c.ine* at.t 3n priina mamei* c.t 8i a copiilor care reprezintă comunitatea* 3nsemnul ictimar 3l constituie feminitatea* iar crima stereotipă
 Nu sesizăm le4ătura cu ereica din /inz>an4en* acuzată că a născut purcelu8i* fiindcă aici mecanismul apului ispă8itor funcionează din plin 8i deine fondator* conertindu
siunile mitolo4ice sunt direct proporionale cu credina persecutorilor* această decadenă ar putea prea  bine constitui cealaltă faetă a capacităii de descifrare 3ncă incomplete* dar totu8i unice 8i mereu cresc.nde care ne caracterizează5 Capacitatea aceasta de descifrare a 3nceput prin a descompune sacrul* apoi ne
opera unui imitator competent* capabil să reproducă efectele te9tuale ale acestui tip de iolenăK ar răm.ne deci susceptibil să furnizeze un e9emplu alabil* asemenea falsului mit al lui OEdip născocit de mine5 Dacă eu presupun că 69

3ndărătul te9tului pe care lan4en* acuzată de zămislirea unor mon8tri* ca să 3nele4em că aici lucrurile stau la fel ca 3n cazurile precedente5 O minimă sc@imbare de decor 8i diminuarea sacrului poziti i
6riită ca sistem de filozofie naturală* ea #%itc(craft$ implică o teorie a cauzelor! 4@inionul izoră8te din răBitorie* care acionează 3n 3nele4ere cu forele naturale5 Dacă un om e 3mpuns de biol* dacă un pod* căruia tennitele i
E9presia Mfilozofie naturală eocă ima4inea bunului sălbatic al lui Rousseau pun.ndu<8i cu inocenă 3ntrebări despre Mtainele naturii5 3n realitate* 4.ndirea ma4ică nu ine de o curiozitate dezinteresată5 %a ea se recur4e* cel mai adesea* 3n caz de dezastru5 Ea constituie cu precădere un sistem de acuzare* 3ntotdeauna cel"lalt Boacă rolul de răBitor 8i acionează cu miBloace supranaturale ca să
?+

3ntr
ma4ician care să aducă necesarele corecii5 Contra ciumei ca atare sau* dacă preferai* contra lui "pollo 3nsu8i* nu e9istă remediu5 Nimic nu se opune* 3n sc@imb* coreciei cat@artice aplicabile nefericitului Edip5 3nsu8i %ei<'trauss su4erează aceste adeăruri 3n disertaiile disertaiil e sale despre 4.ndirea ma4ică* dar 3mpin4e arta litotei mai departe c@iar dec.t Eans<6ritc@ard5 Recunoa8te că* 3n ci uda unor rezultate Mde o bună inută 8tiinifică* ma4ia face 3n 4eneral fi4ură Balnică pe l.n4ă 8tiină* dar nu din motiul pe care 8i<+ 3nc@ipuie partizanii M4.ndirii primitie5 )a4ia* scrie el* Mse deosebe8t e de 8tiină mai puin prin i4norarea ori dispreuirea determinismului* c.t printr
noastre5 Constatarea aceasta ne prooacă o ineitabilă indispoziie* căci afectează alori dra4i nouă 8i  pe care le socoteam de nezdruncinat5 Nu
 pentru ritualul care se străduie8te să<+ reproducă 3n irtutea principiului principiului că trebuie 3ntotdeauna să refacem ceea ce a făcut ori a 3ndurat ictima* dacă ictima e beneficăK 7J de contra
mituri* c.nd 3n ritualuri* noiunea primară căreia cealaltă i
6racticanii acelor culte susin cu toii că ei refac 3n riturile lor ceea ce s
C"6ITO%&% $ Te/$i#ua"an

Priticii mei mă acuză că alunec perpetuu de la reprezentarea re prezentarea unui lucru către realitatea lucrului reprezentat5 Cititorii care au parcurs cu puină atenie capitolele precedente trebuie să fi 3neles de< acum că nu merit acest repro8* sau 3l merit m erit 3n măsura 3n care 3l merităm cu toii t oii atunci c.nd postulăm e9istena unor ictime reale 3n spatele te9telor aproape mitolo4ice ale persecutorilor medieali5 $oi trece acum la analiza unor mituri mai dificile* 3n 3 n aparenă cel puin* pentru susinerea tezei mele* deoarece ele nea4ă pertinena crimei colectie 3n cazul mitolo4iei5 &na din căile de a ne4a această  pertinenă constă 3n a afirma că ictimele au murit 3ntr
mai cine altcinea '
faoareK a8a să fie5 Cei doi ale8i au 3nceput pe dată o penitenă de patru zile 555V5 %a miezul nopii* toi zeii s
6rimul zeu nu este desemnat de nimeni* el se oferă oluntar* dar nu la fel se 3nt.mplă cu cel de
de obicei spre ictima lor* pe care o consideră responsabilă de izbucnirea epidemiei* 8i o or face responsabilă de eradicarea ei5 #eii soarelui sunt socotii la 3nceput ni8te bolnai at.t de primeBdio8i* 3nc.t e neoie să se recur4ă la imensa .lătaie din Teoti@uacan* eritabil soare artificial* pentru a
"cestea răsp.ndesc lumina* căldura 8i fecunditatea* dar aduc 8i ciuma* deenind atunci să4eile pe care un "pollo m.niat le aruncă asupra tebanilor5 Re4ăsim toate aceste teme la sf.r8itul Eului )ediu* 3n cultul 'f.ntului 'ebastian* 8i ele formează un sistem de reprezentare persecutorie5 'unt or4anizate* ca de obicei* de un efect de ap ispă8itor* 3nsă mult diminuat+?5 'f.ntul 'ebastian e socotit ocrotitorul de ciumă  fiindc" e str"puns de s"gei, iar să4eile semnifică 3ntotdeauna ceea ce semnificau la 4reci 8i* probabil* la azteci razele soarelui < ciuma5 Epidemiile sunt frecent reprezentate prin ploi de să4ei slobozite asupra muritorilor de Tatăl Ceresc 8 i c@iar de Cristos5 3ntre 'f.ntul 'ebastian 8i să4ei* sau epidemie* mai cur.nd* e9istă un fel de afinitate* iar credincio8ii speră că a fi de
'in4ura 4re8eală ce i se poate repro8a lui  Nanauat'in e că<8i a8teaptă pasi desemnarea5 "cest zeu  posedă* 3n sc@imb* un indubitabil criteriu de selecie ictimară5 %a Tecuciztecatl e iners* el nu posedă nici un criteriu de selecie ictimară* dar dă doadă alternati de mare lăudăro8enie 8i de poltronerie5 3n cursul celor patru zile de penitenă* 38i 3nmule8te 4esturile ostentatie 8i* c@iar dacă nu comite crime 3mpotria firii* se face inoat de (ybris 3ntr
o crimă colectiă ne4ată sau camuflată foarte superficial* să mai priim o dată scena crucială5 #eii sunt a8ezai de o parte 8i de alta* 3n două 8iruri ameninătoare5 Ei or4anizează 3ntrea4a ceremonie 8i
folosirea a două măsuri ce caracterizează 8tiinele umane 3n abordarea societăilor istorice 8i a societăilor etnolo4ice5 Neputina noastră de a repera 3n mituri o reprezentare persecutorie 8i mai mistificată dec.t aceea specifică nouă nu ine doar de dificultatea sporită a demersului* de transfi4urarea mai apăsată a informaiilor* ci se datorează 3n e4ală măsură e9traordinarei aersiuni a intelectualilor no8tri de a scruta societăile zise Metnolo4ice cu un oc@i la fel de implacabil ca pe societatea lor proprie5 Etnolo4ii au* desi4ur* o sarcină dificilă5 %a cel mai mic contact cu societatea occidentală 8i modernă* culturile Mlor se spar4 de parcă ar fi de sticlă* a8a că din ele n
ictimele nu erau a8a de beneole cum le
care răzbate la suprafaă acea foră care, acea formă 3ndeaBuns de e9asperată a dorinei mimetice ca să se pretindă mai presus de orice mimetism 8i ca să nu mai recunoască alt model 3n afară de sine 3nsă8i5 Dacă zeul
rapidă* mai mult sau mai puin directă a acelei oine5 $oina spontană se confundă cu e9emplul irezistibil* cu puterea @ipnotică a e9emplului5 %a micul buboso, porunca zeilor!* "runcă
nu aplicăm societăilor etnolo4ice criteriile pe care ni le aplicăm nouă 3n8ine* dar* de astă dată* ca urmare a unei inersări dema4o4ice specifice sf.r8itului nostru de secol5 Ori sursele noastre nu alorează nimic 8i nu ne răm.ne dec.t să ne inem 4ura* căci nu om 8ti niciodată nimic si4ur despre azteci* ori sursele noastre alorează totu8i cea 8i atunci din onestitate suntem silii a conc@ide că reli4ia acestui popor 8i
C"6ITO%&% $I

Aesir4, 5ure$i si Ti$ani 7

« * "ocmai am comentat un mit lipsit de crimă colectiă* dar această lipsă nu<+ face deloc faorabil* pare< mi
rom.nesc al franuzescului  Ases 8i desemn.nd 4eneric diinităile fundamentale ale mitolo4iei scandinae < cf5 $ictor [ern@ac@5  Dicionar de mitologie general". Editura tiinifică 8i Enciclopedică5 +,5 p5 :, n5 trad5J5 87

555le pune pe toate elementele 3nsufleite 8i ne3nsufleite < foc* apă* metale* pietre* păm.nt* pădure* boli*  patrupede* păsări* 8erpi 555V < să Bure că nu
)itul lui /aldr nu s
sunt izibil destinate să anuleze pe c.t posibil răspunderea celui ce riscă cel mai mult să treacă drept un criminal* pentru că de m.na lui < el e desemnat* de altfel* ca uci4a8ul cu m.na* (andbani F moare /aldr5 Intr
zăn4ănesc armele loindu
nereală are acelea8i consecine ca 8i una reală5 3n mitul 4rec* nu mai are nici o consecină5 Demnitatea lui #eus e incompatibilă cu uciderea sa de către [urei5 6resupun că trebuie să fi e9istat 8i aici o ersiune mai primitiă a acestui mit 8i care comporta o crimă colectiă5 )etamorfoza ulterioară +
moral e 3nsoită de dispariia iolenei colective. 3n mitolo4ia olimpiană* faptul că tot răul e aruncat 3n spatele unui zeu din 4eneraia precedentă reflectă probabil concepia ne4atiă pe care o nouă sensibilitate reli4ioasă 8i
doilea mit care să
 pe care l
dăm seama că el corespunde unei iziuni reli4ioase nu foarte diferite* poate* de aceea 3nt.lnită 3n mitul lui #eus 8i* c@iar dacă a păstrat reprezentarea crimei colectie* mitul acesta trebuie să fi făcut 8i el obiectul unei anumite manipulări5 In el re4ăsim* 3ntr
care face adesea ca metafora durităii să fie luată 3ntr
C"6ITO%&% $II Crimele zeilor  $oina de a 8ter4e reprezentările iolenei 4uernează eoluia mitolo4iei5 6entru a ne da mai bine seama de acest lucru* procesul trebuie urmărit dincolo de etapa pe care am definit
 unui porc* ci a unei ictime de proporii 8i care s
Ceea ce<+ scandalizează pe 6laton nu mai e* după cum se ede* crima colectiă* fiindcă ea deBa a dispărut* ci iolena indiiduală ce reprezintă semnul deplasat al acestei dispariii5 6rin c@iar faptul că este e9plicită* oina de eliminare ia forma unei eritabile cenzuri* a unei amputări deliberate a te9tului mitolo4ic5 Ea nu mai are fora reor4anizării structurale 8i e9traordinara coerenă

deinute 3n etapa precedentă5 Iată de ce e8uează 3n tentatia de modificare a te9tului mitolo4ic5 Dat fiind că el 3nsu8i preede acest e8ec* 6laton propune un soi de compromis asortat cu precauii reli4ioase de interes maBor5 Recomandarea de a sacrifica o ictimă de pre 8i 3nsemnată cantitati nu e motiată doar de 4riBa de a reduce pe c.t posibil numărul celor iniiai 3n fărădele4ile lui Cronos 8i ale lui #eus5 3n conte9tul unei reli4ii 3ncă sacrificiale* ea corespunde cu atitudinea preizibilă a unui spirit sincer reli4ios confruntat cu o iolenă a cărei putere de contaminare 3l umple de teamăK pentru a contrabalansa această iolenă* e neoie de o iolenă comparabilă* 3nsă le4itimă 8i sf.ntă* adică de sacrificarea unei ictime c.t mai 3nsemnate* 3ntr
 pare deosebit de supărătoare prin aceea că propune admiraiei credincio8ilor Mzei @oi* zei adulterini* zei sclai ai unui muritorK zeilor li se atribuie toate păcatele 3n care cade omul* c@iar 8i omul cel mai demn de dispre275 Ceea ce $arro* după 6laton* nume8te teolo4ia poeilor* este acel sacru cu adeărat primiti* adică sacrul dublu care 3mbină blestematul 8i binecu.ntatul5 Toate pasaBele din Homer criticate de 6laton atestă aspectele malefice ale diinităii deopotriă cu aspectele benefice5 $oina difereniatoare a lui 6laton nu tolerează ambi4uitatea aceasta morală a diinului5 E9act acela8i lucru se petrece astăzi cu %ei<'trauss 8i structuralismul* doar că5 4randoarea morală a lui 6laton a dispărut* locul ei lu.ndu<+ o simplă preocupare lo4ică 8i lin4istică* o filozofie a amestecului imposibil* căci neconform *
De
C.nd #eus se preface 3n lebădă ca să poată deeni amantul %edei* nu ne 4.ndim la crima de  bestialitate* c.nd )inotaurul se une8te cu 6asip@ae* abia dacă ne trece prin cap aceea8i crimă 8i<+ acuzăm de prost gust pe scriitorul care ne trimite cu 4.ndul la a8a cea 8i totu8i nimic nu se deosebe8te aici de mitul do4rib al femeiian4en aduc.nd pe lume purcei5 %a fabule identice nu reacionăm identic* 3n funcie de felul cum  percepem* presimim sau* dimpotriă* nici măcar nu mai presimim consecinele lor persecutorii5 Tratarea estetică 8i poetică se reduce la o mie 8i una de modalităi de acomodare a stereotipurilor  persecuiei* altfel spus de 3nfrumuseare 8i disimulare a tot ceea ce ar putea reela mecanismul ori4inar al produciei te9tuale* mecanismul apului ispă8itor5 +0: Ca toate puritanismele* 8i cel al lui 6laton 38i ratează scopul* care ar trebui să fie reelarea mecanismului ictimar* demistiaQ 8i uci4a8ul său eliberator5 )onstrul mo8tene8te tot ce e detestabil 3n toată treaba < cri'a, crimele, criteriile seleciei ictimare* primele trei stereotipuri  persecutorii5 Eroul 3ntrupează numai cel de
totodată urmările* foarte direct* 3n te9te eident mai eoluate* posed.nd uneori nuane foarte subtile ale inoăiei diine* incompre@ensibile p.nă acum* dar care se luminează dintr
oamenilor5 3n s.nul comunităii s
 brutalităi a războinicilor* a oarbei lor propensiuni spre escalada conflictuală5 O reciprocitate ne4atiă alimentează 8i e9acerbează cu at.t mai rapid conflictul cu c.t cei implicai 3n el n
3nele4em lesne de ce 8i 3n ce fel mecanismul apului ispă8itor ine să 3ntrerupă c.teodată acest proces5 Instinctul orb al represaliilor* imbecila reciprocitate care 3l face pe fiecare să se năpustească asupra adersarului celui mai apropiat sau aflat mai la edere nu se 3ntemeiază pe nimic determinatK deci totul  poate coner4e 3n aproape orice moment* dar de preferină 3n clipa cea mai isterică* asupra aproape oricui5 Nu
nici nu 38i poate dezălui p.nă la capăt secretul propriei produceri* căci se bazează 3ncă pe un mecanism al apului ispă8itor5 )iturile de tipul Mcauză minoră* efecte maBore* ori* dacă rei* Map ispă8itor mic* criză mare* se 3nt.lnesc 3n cele cinci coluri ale lumii sub forme uneori prea aparte din punct de edere al detaliilor  pentru a ne putea descotorosi de ele cu ar4umente precum influenele 8i di*u7i/nisul+ $ersiunea indiană a mitului lui Cadmos mai poate fi pusă pe seama Minfluenelor indo
 bănuitoare asupra deficienei acesteia ine de o preocupare absolut decoratiă5 "r fi o naiitate să
colectiă5 După unii* Romulus a murit su4rumat 3n pat de către du8manii săi* după alii* a fost făcut  bucăi de senatori 3n templul lui $ulcan5 "lii susin că fărădele4ea s
%e4enda* dacă le4endă este* se doede8te 3n fapt o contra> dionisiacK ictima e sf.rtecată de mulime5 Ecourile mitolo4ice 8i reli4ioase sunt indubitabile* 3nsă diasparagmos5ul se reproduce spontan 3n mulimile cuprinse de frenezie uci4a8ă5 Istoria marilor mi8cări populare din Lrana războaielor reli4ioase abundă 3n e9emple analo4e te9tului lui 6lutar@5 Răsculaii 38i dispută p.nă 8i cele mai mici rămă8ie din ictima lor* căci ăd 3n ele preioase relice ce pot deeni ulterior obiectul unui ne4o e9trem de profitabil* date fiind  preurile e9orbitante la care pot aBun4e5 Nenumărate e9emple su4erează o str.nsă le4ătură 3ntre iolena colectiă 8i un anumit proces de sacralizare care nu cere* pentru a se prefi4ura* o ictimă aflată deBa pe culmile puterii 8i ale celebrităii5 Transformarea rămă8ielor 3n relice e atestată 8i de unele forme de lin8aB rasist din lumea contemporană5 Cei care<8i sacralizează ictima sunt* la urma urmei* uci4a8ii 3n8i8i5 Tocmai lucrul acesta ni<+ mărturisesc Mzonurile referitoare la Romulus 8i o fac 3ntr
Ocultarea crimei colectie continuă să se practice 3n zilele noastre cu aceea8i foră insidioasă 8i irezistibilă ca 3n trecut5 Ca s
++  perturbator, este cu.ntul ce reine cel mai des

3n numeroasele relatări de crime colectie pe care le conine Cartea 3nt.i a lui Tit %iiu5 Importana lui e de a8a natură* 3nc.t ec@ialentul său literal se doede8te indispensabil 3n orice traducere a te9tului lui Tit %iiu* absena lui constituind prin fora 3mpreBurărilor cea analo4* de8i mai puin spectaculos* dar la fel de eficace* dispariiei crimei colectie din te9te precum mitul lui /aldr sau mitul [ureilor5 "ltfel spus* 3n toate etapele culturale dăm peste acela8i tip de fenomen 3ntotdeauna! ocultarea crimei fondatoare5 6rocesul continuă 8i 3n zilele noastre*  prin intermediul celor mai dierse ideolo4ii < umanismul clasic* spre e9emplu* sau lupta 3mpotria Metnocentrismului occidental 'e a spune* cu si4urană* că Mfantasmez5 Doada că nu
trebuiau să prooace ineluctabil pieirea cetăii* 3mpin4.ndu
Tradiia aceasta este interesantă prin aceea că atribuie 3ntre4ii colectiităi răspunderea crimei fondatoare5 Ea se spriBină indubitabil pe o ersiune colectiă a acestei crime 8i* c@iar dacă e9istă cea  puin ma4ic 3n concepia pe care 8i
C"6ITO%&% $III Ş$iin.a

i$uril/r

r\cum 8tim că trebuie să recunoa8tem 3n formele* ideile 8i instituiile reli4ioase 3n 4eneral refle9ul deformat al unor iolene 3n mod e9cepional Mizbutite sub raportul repercusiunilor colectie* iar 3n mitolo4ie* 3n special* o rememorare a acelora8i iolene sub forma 3n care această reu8ită 3i sile8te pe făptuitorii lor să 8i le reprezinte5 Transmi.ndu
contează5 Numărul cărilor publicate cre8te mereu 8i* ca să atra4ă atenia asupra celei care 3i poartă semnătura* un amăr.t de autor se ede constr.ns să e9a4ereze importana spuselor sale5 Trebuie să<8i facă sin4ur publicitate* deci să nu i se poarte pică pentru e9cesele de limbaB5 Cel care delirează nu este cu adeărat el* ci condiiile obiectie ale creaiei culturale5 3mi pare rău că trebuie să dezmint această 4eneroasă interpretare dată comportării mele5 Cu c.t reflectez mai mult* cu at.t mai puin 3ntrezăresc posibilitatea de a mă e9prima altfel dec.t o fac5 )ă ăd a8adar neoit să insist* cu riscul de a pierde unele simpatii care se bazează* tare mă tem* pe o ne3nele4ere5 3n .rteBul mereu mai accelerat al Mmetodelor 8i Mteoriilor* 3n alsul interpretărilor care captează doar  pentru o clipă bunăoina publicului* 3nainte să cadă 3ntr
 percepia imediată5 Dacă le ei atra4e atenia asupra lui celor care<+ utilizează* 3n c@iar momentul utilizării* le ei st.rni uimirea5 +2: Cititorul a recunoscut deBa pe mai ec@ea noastră cuno8tină* descifrarea reprezentărilor persecutorii5 Ea pare banală 3n conte9tul istoriei noastre* dar scoatei
edere5 "deărata 3ntrebare se referă la c.t de 3ntemeiată sau de ne3ntemeiată este această lăr4ire5 Ori am dreptate 8i am descoperit 3ntr
orice sperană de a le da reodată răspunsuri ri4uroase 8i definitie5 6entru un astfel de rezultat* matematizabil sau nu* nu ăd de ce ar trebui să se renune la termenul de 8tiină5 Ce alt termen s
C"6ITO%&% I

3u&in$ele esen.iale din Pa$iile e&an)#eli"e 9\nalizele precedente ne obli4ă la următoarea concluzie! cultura umană este sortită s ă<8i disimuleze  perpetuu propriile ori4ini aflate 3n iolena colectiă5 O asemenea definire a culturii ne permite să 3nele4em la fel de bine stadiile succesie ale unui ansamblu cultural* ca 8i trecerea de la un stadiu la cel următor* prin intermediul unei crize 3ntotdeauna analo4e celor ale căror urme le descoperim 3n mituri* 3ntotdeauna analo4e celor ale căror urme le releăm 3n istorie* 3n epocile 3n care persecuiile se 3nmulesc5 Totdeauna 3n perioadele de criză 8i de iolenă difuză* o cunoa8tere subersiă amenină să se răsp.ndească* dar ea 3nsă8i cade mereu ictimă recompunerilor ictimare sau casi<ictimare care se produc atunci c.nd dezordinea atin4e paro9ismul5 "cest model răm.ne pertinent pentru societatea noastră* e c@iar mai pertinent ca niciodată 8i cu toate acestea nu poate da sin4ur seamă* lucrul e clar* de ceea ce numim istorie* istoria noastră5 C@iar dacă nu se a e9tinde imediat asupra oricărei mitolo4ii* descifrarea dată de noi reprezentărilor persecutorii 3n s.nul acestei istorii constituie deBa o 3nfr.n4ere maBoră pentru ocultarea culturală* o 3nfr.n4ere ce s
spre reelarea minciunii imemoriale5 +7+ "ceastă foră de reelare e9istă 8i noi 8tim cu toii că e9istă* dar 3n loc să edem 3n ea ceea ce am arătat eu* maBoritatea ede 3n ea fora de ocultare prin e9celenă5 "ici rezidă cea mai mare ne3nele4ere din cultura noastră 8i nu se poate ca ea să nu se risipească dacă om recunoa8te 3n sf.r8it 3n mitolo4ii  plenitudinea acelei iluzii persecutorii ale cărei efecte diminuate le descifrăm deBa 3n s.nul istoriei noastre5 Lora aceasta de reelare o constituie /iblia a8a cum o definesc cre8tinii* 3mbinarea dintre $ec@iul 8i  Noul Testament5 /iblia ne 3n4ăduie să descifrăm ceea ce am deprins 3n fapt să descifrăm din reprezentările persecutorii* ea ne 3naă 3n c@iar acest moment să descifrăm tot ce
I fraza! &5au ur!t pe nedrept 6s 7:* +,<+JA Iar ean4@elistul insistă din 4reu5 )ulimea ostilă din episodul 6ătimirii s
+7: )ulimea implicată 3n 6ătimire adoptă 8i ea cu oc@ii 3nc@i8i acuzaiile a4i proferate contra lui Isus5 3n mintea ei* Isus deine acea cauză susceptibilă de interenie corectiă < crucificarea
aceste te9te se smul4 din mitolo4ie* cum bine a arătata4er! ele respin4 din ce 3n ce mai ferm ambialena sacră* pentru a restitui ictima umanităii căreia 3i aparine 8i pentru a reela caracterul arbitrar al iolenei care o a4resează 705 $ictima care orbe8te 3n 6salmi pare* desi4ur* foarte puin Mmorală* nu suficient de Mean4@elică  bunilor apostoli ai modernităii5 'ensibilitatea umani8tilor no8tri se irită5 Celor care 3l năpăstuiesc cu ura lor* nefericitul le răspunde cel mai adesea tot cu ură5 Este depl.nsă etalarea de iolenă 8i de resentiment Mat.t de caracteristică $ec@iului Testament* ăz.ndu
Cauzalitatea ma4ică e inseparabilă de mitolo4ie5 Importana ne4ării ei nu poate fi deci e9a4erată5 Iar Ean4@eliile 8tiu precis ce fac atunci c.nd nu scapă nici un prileB ca să repete această ne4aie5 O pun  p.nă 8i 3n 4ura lui 6ilat* care afirmă! Nu-i g"sesc nici o vină , după ce<+ intero4ase pe Isus5 6ilat nu e 3ncă influenat de mulime 8i cel ce se 3nclină fu4iti* dar semnificati 3n faa faptelor este Budecătorul din el* 3ntruc@iparea dreptului roman* a raionalităii le4ale5 Dar ce
"deăratul deinător al puterii este 6ilat* 3nsă deasupra lui se află u.iea+ O dată mobilizată* cople8e8te totul* ia cu sine toate instituiile* le constr.n4e să se dizole 3n ea5 "ici se manifestă unanimitatea crimei colectie 4eneratoare de mitolo4ie5 "ceastă mulime reprezintă 4rupul 3n fuziune* comunitatea care literalmente se dizolă 8i care nu<8i poate reface unitatea dec.t pe socoteala ictimei sale* a apului său ispă8itor5 Totul este c.t se poate de prielnic apariiei unor reprezentări persecutorii solide5 'i totu8i* nu asta ne aduce Ean4@elia5 Ean4@eliile 3i atribuie lui 6ilat oina de a se 3mpotrii erdictului mulimii5 De ce* ca să<+ facă mai simpatic 8i* prin contrast* să deină mai antipatice autorităile ereie8ti Ele a8a pretind* bine3neles* 8i sunt cu 4rămada cei care ar dori să e9plice tot 3n Noul Testament doar prin prisma celor mai nedemne  preocupări5 Ei reprezintă cu adeărat mulimea zilelor noastre* poate c@iar mulimea dintotdeauna5 i* ca 3ntotdeauna* 4re8esc5 6ilat se alătură* p.nă la urmă* @aitei persecutorilor5 Nu se mai pune problema să analizăm Mpsi@olo4ia lui 6ilat* ci să subliniem atotputernicia mulimii* să arătăm că autoritatea suerană e constr.nsă să se supună* 3n ciuda eleităilor ei de rezistenă5 Cu toate acestea* 6ilat nu are interese reale 3n afacere5 6entru el* Isus nu 3nseamnă nimic5 E un  personaB prea insi4nifiant pentru ca spiritul cel mai puin politic din lume să<8i asume riscul unei răzmerie numai ca să<+ facă scăpat5 Decizia lui 6ilat e prea facilă* 3n definiti* ca să ilustreze conin4ător subordonarea sueranului faă de mulime* rolul dominant al mulimii 3n acel moment de ma9imă eferescenă 3n care se declan8ează mecanismul apului ispă8itor5 Cred că tocmai pentru a face decizia lui 6ilat mai puin facilă 8i mai reelatoare a introdus Ioan  personaBul soiei 4uernatorului roman5 6reenită printr
+7, +7 Căci asupra 'f.ntului Tău Liu Isus* pe care Tu %
ridica presti4iul eroului lor5 Ce să mai crezi Trebuie renunat la 4enul acesta de speculaie5 3n priina Ean4@eliilor* bănuiala sistematică nu dă niciodată rezultate interesante5 )ai bine să reenim la 3ntrebarea care călăuze8te 3ntrea4a noastră cercetare5 Ce se 3nt.mplă 3n acest te9t cu reprezentarea persecutorie 8i cu iolena unanimă care o 3ntemeiază Toate acestea sunt cate4oric subertite 3n c@iar punctul culminant al forei lor celei mai mari! unanimitatea puterilor capabile să fondeze această reprezentare se prăbu8e8te5 Este aici nu doar subersiune efectiă* ci oina con8tientă de a suberti orice mitolo4ie persecutorie 8i de a<+ informa pe cititor de acest fapt < e de aBuns s
8

6e planul forei brutale coaliia răm.ne inincibilă* dar ea nu este mai puin Mde8artă* după cum spune  psalmul* pentru că nu reu8e8te să<8i impună propria iziune asupra lucrurilor5 Nu
unanimitatea persecutorilor5 Toate manerele iz.nd să demonstreze antisemitismul* elitismul* antipro4resismul sau cine 8tie ce altă crimă de care Ean4@eliile s
*

Dacă Ean4@eliile reelează* după cum susin eu* mecanismul apului ispă8itor* fără a<+ desemna* fire8te* prin acela8i termen ca noi* dar neomi.nd nimic din ceea ce trebuie să 8tim despre el pentru a ne feri de efectele lui insidioase* pentru a<+ repera oriunde s
oribil lucru care li se 3nt.mplă Ean4@eliilor* această ipocrizie dulcea4ă 3n care le 3năluie nemăsurata noastră făărnicie 3n realitate* Ean4@eliile nu caută niciodată scuze 8c@ioapeK nimi c din ceea ce afirmă nu e 4ratuitK orbăria sentimentală nu e treaba lor5 6entru a restitui acestei fraze eritabila ei saoare* trebuie să
!

 Lapte 7* +? n5 trad5J5

C"6ITO%&% 

S( /ar( un sin)ur /+++ I u ne mai lipse8te dec.t un sin4ur lucru* formularea directă a procesului ictimar* 3n caracteristicile lui eseniale* faptul de a ispă8i pentru ceilali* 3ntruc.ta5 Lraza cea mai e9plicită din Ean4@elii sub acest raport este aceea pe care Ioan i
risipesc5 Dacă tot neamul e 3n pericol si4ur de a pieri* fire8te că
denuna 3n ea o eroare totală < neadeărul prin e9celenă5 3n asta constă radicalismul de nedepă8it al reelaiei5 Ca să<+ 3nele4em* trebuie să eocăm pe scurt*  prin contrast* reflecia politică din lumea occidentală 8i modernă5 6uterile acestei lumi se 3mpart izibil 3n două 4rupuri nesimetrice* de o parte autorităile constituite* de cealaltă < mulimea5 De obicei* cele dint.i le domină pe cele din urmăK 3n perioadele de criză* e iners5  Nu numai că mulimea stăp.ne8te* dar ea deine +: un fel de creuzet 3n care in să se topească p.nă 8i autorităile cele mai stabile* 3n aparenă5 "cest  proces de fuziune asi4ură prefacerea autorităilor prin intermediul apului ispă8itor* adică al sacrului5 Teoria mimetică lămure8te acest proces* pe care 8tiina politică 8i celelalte 8tiine umaniste nu reu8esc să<+ pătrundă5 )ulimea este a8a de puternică 3nc.t* pentru a obine rezultatele cele mai surprinzătoare* nu are neoie să adune 3ntrea4a comunitate5 "utorităile constituite se 3nclină dinaintea mulimii 8i
disimulează* 8i anume că ictima lor este un ap ispă8itor* 3n sensul 3n care ziceam de ereii de care orbe8te Guillaume de )ac@aut! M"ce8tia sunt api ispă8itori5 +-+ Lire8te că e9presia ap isp"şitor nu fi4urează ca atare* 3nsă Ean4@eliile folosesc o alta care o 3nlocuie8te 3n mod profitabil 8i ea este mielul Domnului. Ca 8i e9presia ap isp"şitor, ea afirmă 3nlocuirea tuturor ictimelor printr
stereotipurile persecutorii prezentate din perspectia mincinoasă a unui autor incapabil să recunoască 3n ereii despre care orbe8te  ţapii isp"şitori pe care noi 3i reperăm ca atare* a8a cum procedează Ean4@eliile 3n cazul lui Isus5 "similarea celor două tipuri de te9te* Guillaume de )ac@aut 8i Ean4@eliile* sub prete9t că se raportează 8i unul 8i celălalt la Mapul ispă8itor* ar fi absurdă5 Lelul 3n care descriu acela8i eeniment diferă at.t de mult* 3nc.t ar fi odios 8i stupid să le confundăm5 Cel dint.i ne spune că ictima e inoată* reflect.nd mecanismul de ap ispă8itor care 3l sorte8te unei reprezentări persecutorii nesupuse criticii* fapt pentru care trebuie să 3ntreprindem noi 3n8ine aceast ă critică* iar cel de
tocmai am definit
care 3l 4uernează5 3n acest caz 8i numai 3n acest caz* el e inte4ral redactat 3n funcie de iluzia ictimară* de falsa culpabilitate a5ictimei* de cauzalitatea ma4ică5  Nu suntem 3ntr
ine9istente* 3n realitate < fără să se 3ntrebe reodată dacă nu cuma e9ista un raport 3ntre reli4ios 3n 4eneral 8i tipul de fenomen la care facem cu toii aluzie atunci c.nd afirmăm despre un indiid ori despre o minoritate că seresc de Map ispă8itor unui 4rup maBoritar5 N
mitul lui `Edip* iar dacă fi4urează puin 3n tra4edie* e 3ntr
nu mer4e niciodată a8a de departe 3n reelarea apului ispă8itor structurant* asemenea Ean4@eliilor ori c@iar 6roorocilor5 Cultura 4reacă i
Dacă tra4edia conine efecti lucruri ce mer4 8i 3ntr
acionez niciodată asupra te9telor de care orbesc mai mult dec.t o face această interpretare asupra te9tului său* ea constituie pentru mine o minunată contra
C"6ITO%&% I

T(ierea "a0ului S*n$ului I/an =/$e7($/rul

1

Pacă am
despre cu totul altcea dec.t toate celelalte reli4ii5 Or* orbesc despre e9act acela8i lucru5 Ne
Ean4@eliile* spun ei pe bună dreptate* orbesc de acela8i eeniment ca 8i miturile* orbesc de crima fondatoare aflată 3n centrul oricărei mitolo4ii* iar cele care seamănă cel mai mult Ean4@eliilor* etnolo4ii au iară8i dreptate* sunt miturile cele mai primitie* căci sunt sin4urele* de re4ulă* care orbesc e9plicit de această crimă5 )iturile mai eoluate au 8ters
Căci Irod* trimi.nd* +
Despre ce
4re8it afirmă )arcu* se numea el 3nsu8i Irod* aea acela8i nume ca fratele săuK Irodiada se află prinsă 3ntre doi Irod5 Dacă )arcu ar fi 8tiut
+;,

%a liziera te9tului nostru* aertismentul lui Ioan /otezătorul desemnează tipul de raport care domină ansamblul poestirii 8i care se soldează* o dată aBuns la paro9ism* cu uciderea proorocului5 Dorina colcăie 8i deine e9acerbată fiindcă Irodiada nu ine cont de profeticul aertisment 8i toi ceilali 3i urmează e9emplul5 Toate incidentele* toate detaliile te9tului ilustrează momentele s uccesie ale acestei dorine* fiecare dintre ele fiind produs de lo4ica dementă a unei supralicitări ce se nutre8te din e8ecul momentelor anterioare5 Doada că marea dorină a lui Irod e să<8i 3nfr.n4ă fratele constă 3n faptul că* o dată posedată* Irodiada 38i pierde orice influenă directă asupra soului său5 Nu poate obine de la el nici măcar capul unui mic  prooroc lipsit de 3nsemnătate5 Ca să<8i atin4ă scopul* Irodiada se ede neoită să reconstituie* folosindu
Cu c.t mimetismul se ascute* cu at.t puterea lui de atracie 8i de respin4ere se amplifică 8i cu at.t mai rapid se transmite el de la un indiid la altul sub forma urii5 Ceea ce urmează constituie o ilustrare e9traordinară a acestei le4i! i fiica Irodiadei* intr.nd 8i Buc.nd* a plăcut lui Irod 8i celor ce 8edeau cu el la masă5 Iar re4ele a zis fetei! MCere de la mine orice ei oi 8i 3i oi da5 i s
dansul $erina$ 8i dansatoarea plecată* ar putea reeni asupra promisiunii făcute5 Ceea ce se precipită 3n ea este dorinaK dorina maică
3ntemniează adeărul* fac din el un fel de miză* 3l compromit 3n dansul dorinei lor5 Lericit acela* spune Isus* pentru care nu oi fi prileB de smintealăA5 'candalul sf.r8e8te totdeauna prin a 3ncercui 8i a<8i 3ncorpora ceea ce i se sustra4e cel mai mult* ceea ce ar trebui să
+?2

A 3n arianta /ibliei folosită de noi5  scandal 8i a scandali'a sunt redate prin  sminteal" 8i a sminti" de aceea5 3n termenul de  scandal folosit 3n continuare ar trebui să se citească simultan obstacol fasanant5respiiig"tor 8i sminteal" n5 trad5J5 AA M555din cele 3n.rtite de mă4ari < spune 3n continuare /iblia folosită de Rene Girard n5 trad5J5

+?7 sibilitatea lor* se a face reproducerea mimetică a acesteia
3mbrăi8ează cu toii dorina 'alomeeiK ei nu ăd 3n capul lui loan /otezătorul doar ceea ce reclamă dansatoarea* ori scandalul 3n 4eneral* conceptul filozofic de scandal* care de altfel nici nu e9istă* ci fiecare ede 3n el propriu
sin4ura contribuie aparin.nd inte4ral 'alomeei5 Dacă ar fi să a*l( 3n te9t o motiaie pentru  presti4iul 'alomeei* atunci aici trebuie ea căutată5 Nimic altcea nu<+ poate Bustifica5 Totul se spriBină* indubitabil* pe această tipsie5 Ea face* 3n cea mai mare parte* renumele scenei din Ean4@elia după )arcu5 Dex> de dorină* filozofia n
rialităilor mimetice* deenirea asem"n"toare a tuturor personaBelor* eoluia crizei sacrificiale 3n direcia deznodăm.ntului ei ictimar  179

fac totuna cu sarabanda 'alomeei5 "8a 8i trebuie să se 3nt.mple! artele nu sunt reodată altcea dec.t reproducerea acelei crize* a acelui deznodăm.nt* sub o formă mai mult sau mai puin oalată5 Totul 3ncepe 3ntotdeauna prin 3nfruntări simetrice soluionate 3n cele din urmă 3n @ore ictimare5 Te9tul 3n ansamblu are cea dansant5 Ca să retraseze cu ri4oare 8i c.t mai simplu cu putină efectele mimetice* e neoit să se mi8te 3ntr
elementele te9tului s
"bsolut deloc5 "deăratele rituri diferă de adeărata dezordine 3n irtutea unanimităii 3ntrunite contra unei ictime 8i care se perpetuează sub e4ida acelei ictime re3niate 8i sacralizate mitic5  Ritul este reluarea mimetică a crizelor mimetice 3n spiritul unei cooperări reli4ioase 8i sociale* adică 3n scopul reactiării mecanismului ictimar mai cur.nd 3n profitul societăii dec.t 3n detrimentul ictimei sacrificate la nesf.r8it5 Iată de ce* 3n eoluia diacronică a riturilor* dezordinile care preced 8i condiionează imolarea sacrificială se atenuează treptat* 3n timp ce aspectul festi 8i coniial capătă o importană cresc.ndă5 3nsă instituiile rituale* c@iar 8i cele mai diluate* mai edulcorate* răm.n prielnice imolării sacrificiale5 O mulime 3mbuibată de m.ncăruri 8i băuturi aspiră la cea ie8it din comun* iar acel cea nu5Bpoate fi dec.t un spectacol de erotism ori de iolenă* de preferină am.ndouă la un loc5 Irodiada are despre rit suficiente cuno8tine ca să
dansatoare posibilitatea să ne deposedeze 3nseamnă să
Raportată la uria8ele bo4ăii aflate 3n balană* fiina aceasta c.ntăre8te* ne3ndoielnic* prea puin pentru a constitui o ale4ere preferenială5 i totu8i* a8a se 3nt.mplă mereu5 Cererea se orientează infailibil către fiina aceea insi4nifiantă de care nimeni n
Esenialul* 3n aceste le4ende* e ceea ce liber
 plăceriiK este o adeărată raBă5 C.nd cel posedat se abandonează identificării mimetice* du@ul ei pune stăp.nire pe el 8i 3l Mcălăre8te* cum se spune deseori 3n asemenea ocaziiK dansează 3mpreună cu el5 Cople8it de mimetism* subiectul 38i pierde con8tiina de sine 8i pe aceea a propriilor sale eluri5 3n loc să rializeze cu modelul* se presc@imbă 3ntr
3ntrea4a elită a uniersului lui Irod5 Cea mai 3nainte* )arcu ausese 4riBă să
 presiune* Irod nu face altcea dec.t să ratifice nolens volens decizia acestei mulimi* cum aea să facă 8i 6ilat cea mai t.rziu5 Ced.nd presiunii* se pierde el 3nsu8i 3n mulimeK nu
'alomeeiK oaspeii 8i<+ oferă unii altora ca pe bucatele 8i băuturile de la ospăul lui Irod5 Capul constituie 3n acela8i timp spectacolul fioros care ne 3mpiedică să facem ce nu trebuie făcut* 8i asta ne incită să facem ce se cuine făcut* este debutul sacrificial aflat la baza tuturor sc@imburilor5 Te9tul acesta oferă o lectură imediată a adeărului tuturor instituiilor reli4ioase* a adeărului miturilor* riturilor 8i interdictelor5 3nsă te9tul nu face nici unul din lucrurile pe care le reeleazăK el nu ede nimic diin 3n mimetismul care 3i reune8te pe toi oamenii5 )anifestă un respect infinit pentru ictimă* dar se fere8te s
mori )c ;* +:<+;J5 Din toate ipotezele care circulă* Irod o ale4e pe cea dint.i* care face din Isus un Ioan /otezătorul re3niat* iar te9tul ne su4erează motiul acestei opiuniK Irod crede că Ioan /otezătorul a 3niat din cauza rolului pe care el 3nsu8i +
C"6ITO%&% II Le0(darea lui Pe$ru . entru a descrie efectul pe care 6atimile 3l or produce asupra lor* Isus 3l citează ucenicilor săi pe  proorocul #a@aria! M/ate<oi păstorul 8i se or risipi oile #a +7* ?K )c +:* 2?J5 Imediat după

arestare* se produce debandada5 'in4urul care nu fu4e este 6etru5 El urmează conoiul de la distană 8i sf.r8e8te prin a se strecura 3n curtea ar@iereului* 3n reme ce 3n palat Isus este intero4at cu brutalitate5 6etru izbute8te să pătrundă 3n curtea aceea 4raie recomandării unui obi8nuit al locului* Mun alt ucenic care i s
6rimul nostru 4.nd e că 6etru minte cu neru8inare5 %epădarea lui 6etru s
interine pentru prima dată5 '
6oate că 6etru i
$ăz.nd că 6etru nu pleacă* sluBnica se 3ncăpă.nează 8i<8i lansează mesaBul pentru a doua oară*  proclam.nd apartenena lui 6etrii la 4rupul ucenicilor! *"cesta este unul dintre oamenii aceia 6rima oară* i se adresase direct lui 6etru* dar 3i iza deBa pe cei din 4rupul său* pe cei care se 3ncălzeau 3n  Burai focului* membri ai unei comunităi ameninate de o prezenă străină5 $oia să
aceia care 3i urmează trebuie tratai ca ni8te copiiK imitaia se cuine stimulată5 "l doilea e9emplu 3ntăre8te efectul celui dint.i 8i de data aceasta mer4e* toi cei prezeni reiau 3ntr
)imetismul nu caracterizează numai te9tul lui )arcuK scena tă4ăduirii este 3n 3ntre4ime mimetică 3n toate cele patru Ean4@elii* doar că la )arcu resortul mimetic e scos mai bine 3n eidenă* de la 3nceput* prin rolul acordat focului 8i cel acordat sluBnicei5 )arcu e sin4urul care o sile8te pe sluBnică s< o ia de două ori de la capăt* spre a declan8a ma8inăria mimetică5 Ea se +? constituie 3n model 8i* pentru a face acest model mai eficace* e cea dint.i care 3l imită* 38i subliniază  propria calitate de model* precizează* mimetic* ce anume a8teaptă de la confraii ei5 Eleii repetă ceea ce le spune 3năătoarea lor5 3nse8i cuintele sluBnicei sunt repetate* dar cu un adaos ce dezăluie de minune ce e 3n Boc 3n scena tă4ăduirii! c"ci eşti şi galileian. %uminat mai 3nt.i de foc* recunoscut datorită c@ipului* 6etrii e recunoscut imediat după aceea din cauza li mbaBului5 )atei pune  punctul pe Mi* a8a cum face 3n repetate r.nduri* atribuindu dorit nu 3nseamnă doar să spui mereu acelea8i lucruri +,

ca toată lumea* ci 8i să le spui 3n acela8i fel5 Cea mai mică nuană a intonaiei te poate trăda5 %imbaBul e o sluBnică trădătoare ori* dimpotriă* prea fidelă* care nu 3ncetează să clameze adeărata identitate a oricui 3ncearcă să 8i cel dănuind 3n flăcări5 6etru caută cu ardoare să se Minte4reze* cum se spune* adică să demonstreze desă.r8irea imitaiei la care s
rea să le plătească acestor oameni cu aceea8i monedă* 3nsă nu are cum5 Nu
"i auzii că s
sacrificatorilor azteci 8i al .nătorilor de răBitoare arunc.ndu<8i ictimele 3n flăcări5 "semenea tuturor transfu4ilor* 6etru rea să demonstreze c.t de sinceră 3i este conertirea blam.ndu< 8i prietenii de odinioară5 $edem implicaiile morale ale tă4ăduirii* trebuie să
Cea dint.i sc@imbare de atitudine a lui 6etru nu are nimic condamnabil 3n ea 3nsă8i* bine3neles* dar nici nu e lipsită de dorină mimetică* lucru de care Isus 38i dă* eident* seama* ăz.nd 3n ea  prefi4urarea unei noi sc@imbări de atitudine ce nu a putea lua dec.t forma tă4ăduirii* dată fiind catastrofa care se pre4ăte8te5 %epădarea se ăde8te* a8adar* raional preizibilă5 6reăz.nd
care o facem 8i noi! compară reaciile succesie ale lui 6etru la auzul celor două estiri ale 6atimilor*  pentru a deduce din ele probabilitatea trădării5 Doada că a8a stau lucrurile constă 3n aceea că  proorocirea lepădării reprezintă un răspuns direct la cea de
nici nu cade pradă reodată acestui 4en de iluzii5 Lără a<+ confunda pe 6etru cu una din 4emenele lui %ear* se cade să recunoa8tem 3n el marioneta unei dorine analo4e de care el nu<8i dă seama că e  posedat* tocmai pentru că esteK 3ntreede adeărul abia mai t.rziu* după ce lepădarea a fi aut loc* c.nd izbucne8te 3n @o@ote de pl.ns 4.ndindu
această raionalitate ni"i nu e9istă cu adeărat 8i că e doar plăsmuirea mea Nu cred* sunt prea numeroase datele care o su4erează* iar potriirea lor prea desă.r8ită5 3ntre substana naraiunilor 8i teoria sandalon-ului, adică teoria dorinei mimetice* coner4enele nu pot fi 3nt.mplătoare5 E deci cazul să ne 3ntrebăm dacă autorii Ean4@eliilor surprind p.nă la capăt resorturile acestei dorine*  pe care totuşi textele lor o revelea'".

E9traordinara 3nsemnătate acordată coco8ului* mai 3nt.i de ean4@eli8ti 8i* ulterior* de 3ntrea4a  posteritate* su4erează o insuficientă 3nele4ere5 "ceastă relatiă ne3nele4ere a dus* cred eu* la transformarea coco8ului 3ntr
animalul real pe care Ean4@eliile 3l pun să c.nte5 In ersiunea latină* Hieronmus c@iar 3l pune pe acest coco8 să c.nte o dată 3n plus faă de ori4inalul 4recesc5 &nul din cele două c.ntaturi preăzute 3n  pro4ram nu este menionat 8i* cu de la sine putere* traducătorul coriBează o omisiune ce lui i se pare inadmisibilă* scandaloasă5 Ceilali trei ean4@eli8ti 3l suspectează pe )arcu* 4.ndesc eu* că acordă o importană e9cesiă coco8ului5 6entru a<+ pune pe acest coco8 la locul lui* ei nu<+ fac să c.nte dec.t o dată* dar de suprimat nu 3ndrăznesc să<+ suprime5 3nsu8i apostolul Ioan 3l menionează p.nă la urmă* de8i el a eliminat 3n totalitate prezicerea lepădării* fără de care coco8ul nu mai are nici o raiune de a fi5  Nu e necesar să luăm drept miracol o predicie perfect e9plicabilă raional* doar dacă* bine3neles* nu surprindem motiele pururi mimetice ale tă4ăduirii 8i ale antecedentelor acesteia 3n purtarea lui 6etru5 De ce un autor* 3ntr
dumere8te 3n ce constă ea5 Remarcă importana noiunii de scandal* dar cum nu stăp.ne8te modul aplicării ei* se mulume8te să repete cu.nt cu cu.nt ce a auzit referitor la ea* fie de la Isus 3nsu8i* fie de la un prim intermediar5 "utorul nu 3nele4e nici rolul coco8ului 3n toată poestea asta5 Laptul e mai  puin 4ra* 3nsă cele două ne3nele4eri au tendina absolut firească să se atra4ă reciproc 8i să se combine pentru a aBun4e la miracolul coco8ului5 Cele două opacităi 38i răspund 8i se reflectă reciproc* astfel 3nc.t fiecare pare să e9plice* 3n cele din ur(, prezena celeilalte* dar de o manieră obli4atoriu supranaturală5 Coco8ul ine9plicabil* dar palpabil* polarizează ine9plicatul difuz din 3ntrea4a scenă5 3n orice fenomen a cărui 3nele4ere le scapă* oamenii tind să adă un fel de miracol* 8i e de
3nt.i mesaBul lui 8i ni l
Ean4@eliilor să fi asamblat 8i retranscris piesele dosarului cu o e9actitate remarcabilă5 Dacă am dreptate* 3nseamnă că insuficienele lor din anumite puncte precise sunt compensate de o e9traordinară fidelitate 3n toate celelalte puncte5 3mbinarea aceasta de calităi 8i defecte pare* la prima edere* 4reu de 3mpăcat* dar aBun4e să reflectăm asupra ei ca să ne dăm seama că e* dimpotriă* absolut erosimilă 8i c@iar probabilă* 3n condiiile 3n care elaborarea Ean4@eliilor s
Datele se află 3n 3ntre4ime la dispoziia lor* 3nsă puin dezor4anizate 8i contaminate de miracole* dat fiind că nu le stăp.nesc dec.t pe Bumătate5 Ean4@eliile posedă o dimensiune ireductibil supranaturală* pe care nu caut să o ne4 ori să o subminez5 Nu trebuie totu8i ca* 3n numele acestei dimensiuni supranaturale* să refuzăm formele de 3nele4ere care ni se oferă 3n prezent 8i care nu pot dec.t să diminueze ponderea miraculosului* dacă sunt 3ntr
eferescent al primilor cre8tini5 %a ori4inea te9tului trebuie să se fi aflat cinea din afara 4rupului* o inteli4enă superioară care i
C"6ITO%&% III

1e/nii din .inu$ul G#er)#esenil/r an4@eliile ne 3nfăi8ează tot felul de raporturi umane ce par* la prima edere* de ne3neles* funciarmente iraionale* dar care pot 8i trebuie să se reducă* 3n ultimă analiză* la unitatea unuia 8i aceluia8i factor* mimetismul* sursă primordială a ceea ce 3i sf.8ie pe oameni* a dorinelor 8i a rialităilor lor* a ne3nele4erilor lor tra4ice 8i 4rote8ti* sursă a oricărei dezordini* 3n consecină* dar 8i a oricărei ordini reinstituite prin intermediul apilor ispă8itori* ictime s pontan reconciliatoare prin faptul că 3i reunesc 3mpotria lor* 3ntr
3n mitolo4iile eoluate5 Reli4iile t.rzii atenuează* minimalizează* 3ndulcesc 8 i c@iar elimină cu totul inoăiile sacre 8i orice iolenă* dar acestea sunt disimulări suplimentareK ele nu atin4 cu nimic sistemul reprezentării persecutorii5 Tocmai acest sistem* dimpotriă* se prăbu8e8te 3n uniersul ean< 4@elic5 "ici nu mai e orba de atenuare 8i de sublimare* ci de o re3ntoarcere la adeăr 4raie unui  proces pe care noi* 3n neputina noastră de a<+ 3nele4e* 3l considerăm primiti* tocmai pentru că el trebuie să reproducă* o dată mai mult* ori4inea iolentă* dar de astă dată pentru a o face manifestă 8i deci inoperantă5 Te9tele pe care le
dorina mimetică* dacă această dorină nu ar fi* prin e9celenă* dez3ntrupare5 Ea este aceea care 4ole8te toate fiinele* toate lucrurile 8i toate te9tele de coninutul lor5 C.nd falsa transcendenă e considerată 3n unitatea ei fundamentală* Ean4@eliile spun diaolul ori 'atana* dar c.nd e priită 3n multiplicitatea ei* orbesc de demoni 8i de fore demonice5 Cu.ntul demon poate fi de
Cei mai aspri critici ai mei ar trebui să
6osedatul 38i are locuina 3n morminte* fapt ce 3l uime8te 3ntr
2+; Descrierea lui %uca su4erează o afeciune intermitentă* cu perioade de reisie pe durata cărora  bolnaul reine 3n cetate! ...pentru c" de muli ani îl st"p!nea #du(ul necurat$ * şi era legat în lanuri  şi în obe'i, p"'indu5l. dar el. sf"r!m!nd leg"turile, era m!nat de demon în pustie %e ,* 2J5 G@er4@esenii 8i demonizatul lor retrăiesc periodic aceea8i criză* 3ntotdeauna cam 3 n acela8i fel5 C.nd  bănuiesc că o nouă plecare e pe cale să se producă* oamenii din cetate se străduiesc să o zădărnicească le4.ndu<8i concitadinul cu lanuri 8i obezi5 Lac asta ca s"5l p"'easc", ne spune te9tul5 De ce doresc  s"5 l p"'easc"I "parent* e foarte limpede5 " indeca un bolna 3nseamnă a face să
de rezistente pentru a<+ imobiliza pe prizonier5 6oate că<8i repro8ează 3ntruc.ta propria lor iolenă 8i nu recur4 la ea cu destulă ener4ie ca să
Dar ce semnifică această dramă* cum se define8te ea pe plan simbolic /olnaul rătăcea prin muni 8i  printre morminte* ne spune )arcu* slobozind ipete 8i t"indu5se cu pietre. 3n remarcabilul comentariu făcut acestui te9t* ean 'tarobinsQi define8te perfect această bizară purtare ca fiind o autolapidare & > Dar de ce să te autolapidezi De ce să te obsedeze lapidarea C.nd 38i rupe le4ăturile ca să fu4ă de comunitate* posedatul se crede probabil urmărit de cei care
2+, 3nspăim.ntătoare care se petrec 3n Burul nostru* c.t 8i protecia* poate temporară* de care ne bucurăm* o importantă 8coală de 4.ndire a @otăr.t să e9plice totul prin fantasmă5 Lie 8i fantasma lapidării5 Dar atunci le pun o 3ntrebare eminenilor no8tri psi@anali8ti! oare aceea8i fantasmă apare 8i 3n societăile care practică lapidarea 8i 3n cele care nu o practică 6oate că posedatul le
iolenă ce s
tipul celui despre G@er4@eseni* )atei să se disocieze de )arcu* fie suprim.nd un detaliu ce i se pare inutil* fie d.nd o turnură mai e9plicatiă temelor pe care le reine* pentru a alorifica simultan 8i tema 8i propria sa e9plicaie5 &n astfel de e9emplu am aut deBa 3n uciderea lui Ioan /otezătorul5 'c@imbul de 3ntrebări 8i răspunsuri care* la )arcu* su4erează eni4matic transmiterea m imetică a dorinei de la mamă la fiică* e 3nlocuit de )atei prin formula M3ndemnată fiind de mama sa5 Cred că )atei face 8i aici cam acela8i lucru* dar sub o formă mai 3ndrăzneaă5 $rea să su4ereze ceea ce am aflat noi 3n8ine 3n cursul lecturilor precedente5 6osedarea nu este un fenomen indiidual* ci efectul unui mimetism e9acerbat5 E9istă 3ntotdeauna cel puin doi oameni care se posedă reciproc* fiecare ca sminteală a celuilalt* model
Doada că )atei se străduie8te să 4.ndească posedarea 3n funcie de mimetismul dublurilor 8i de  piatra de 3ncercare constă 3ntr
22+ 6entru a da seama de posedare prin mimetismul scandalului* )atei apelează la raportul mimetic minim* le ceea ce s
 ar el a 'is4 KLegiune.@ H"ci demoni muli intraser" în el. i5L rugau pe l #pe sus$ s" nu e  porunceasc" s" mearg" în ad!nc %e ,* 70<7+J5 3n comentariul său la )arcu* ean 'tarobinsQi desprinde conotaiile ne4atie ale cu.ntului Legiune.

Trebuie să edem 3n ci Mmultiplicitatea războinică* trupa ostilă* armata de ocupaie* pe inadatorul roman 8i poate c@iar pe cei care l
lui Isus să plece* iar Isus le dă satisfacie fără să mai adau4e nimic5 Omul pe care +
 pare* 3ntrea4a populaie locală cere 3ntr
.

la ri$ual 8i la patolo4ia ciclică5 Nu cred ca 3mbinarea să fie fantezistă5 De4ener.nd* ritualul 38i pierde claritatea5 E9pulzarea nu este netă* iar apul ispă8itor < demonizatul < reine 3n cetate  2n interalul dintre crize5 Totul se amestecă 8i nimic nu se termină reodată5 Ritul tinde să recadă acolo de unde a ie8it* 3n raporturile de dubluri mimetice*  2n criza nedifereniată5 $iolena fizică tinde să cedeze locul iolenei nefatale* dar indecidabile 8i interminabile a raporturilor psi@opatolo4ice5 "ceastă tendină nu mer4e totu8i p.nă la nedifereniere totală5 Răm.ne suficie ntă diferenă 3ntre e9pulzatul oluntar 8i G@er4@esenii care refuză să<+ e9pulzeze* destulă dramă reală 3n fiecare repetiie  pentru ca maneBul 3nfăi8at de te9tul nostru să păstreze o oarecare eficienă cat@artică5 Deza4re4area totală se pre4ăte8te* dar deocamdată nu s
)arcu 8i %uca plasează aceste animale  pe un munte. )atei nu pomene8te muntele* dar păstrează ărmul 3nalt5 "cesta
trebuie să loească ictima cu pietre5 Toi membrii colectiităii pot 8i trebuie să 3nainteze simultan spre condamnat 8i să<+ 3mpin4ă spre mar4inea falezei* pentru a nu
trecut printr
 promul4ată în timpul vieii lor5 Ei sunt* absolut eident* totuna cu apii ispă8itori a căror ucidere izbutită e scrupulos imitată* recopiată 8t desă.r8ită 3n rituri* datorită efectelor ei reconciliatoare5 Efectele sunt reale* fiindcă respectia crimă aduce deBa cu tipul de e9ecuie capitală care deriă din ea 8i care reproduce acelea8i efecte* pune capăt răzbunării5 Ea pare să ină* deci* de o 3nelepciune mai mult dec.t omenească 8i nu poate fi atribuită dec.t apului ispă8itor sacralizat* asemenea tuturor instituiilor deriate din mecanismul icti
moduri de e9ecuie Eu cred că daK conte9tul ne 3ndeamnă s
Trebuie să edem 3n acest episod o prefi4urare 8i* 3n consecină* o estire a 6atimilor5 6rezena lui demonstrează că %uca* 8i cu si4urană 8i ceilali ean4@eli8ti* consideră căderea din 3naltul falezei* ca 8i lapidarea* drept un ec@ialent al răsti4nirii5 Ei 3nele4 importana acestei ec@ialene5 Cum toate formele crimei colectie semnifică acela8i lucru* tocmai acea semnificaie o reelează Isus 8i 6atimile lui5 Ceea ce contează e această dezăluire 8i nu localizarea reală a unui po.rni8 sau a altuia5 După spusele celor ce cunosc Nazaretul* ora8ul 8i 3mpreBurimile sale nu se pretează deloc rolului pe care rea să liF+ atribuie %uca5 Nici urmă de Mspr.nceana reunui munte5 "ceastă neconcordană 4eo4rafică nu a scăpat i4ilenei istorico
Dar aici* cel care sare de pe faleză nu este apul ispă8itor* nici o ictimă unică ori un mic număr de ictime* ci mulimea demonilor* cei două mii de porci demonizai5 Raporturile obi8nuite sunt inersate5 )ulimea ar fi trebuit să răm.nă pe culme 8i să precipite ictima 3n prăpastieK la G@er4@eseni* mulimea e aceea care face saltul 3n 4ol* iar ictima este salată5 Tămăduirea din inutul G@er4@esenilor inersează sc@ema uniersală a iolenei fondatoare din toate societăile din lume5 Inersarea aceasta se produce ne3ndoios 3n unele mituri* fără să aibă 3nsă acelea8i caracteristiciK ea sf.r8e8te 3ntotdeauna prin restaurarea sistemului ce tocmai a fost distrus ori prin

instaurarea unui nou sistem5 Cu totul altfel se petrec lucrurile aiciK 3necarea porcilor demonizai are un caracter definitiK e un eeniment lipsit de urmări* e9cepie făc.nd* desi4ur* beneficiarul miraculoasei tămăduiri5 Te9tul nostru rea să su4ereze o diferenă nu de 4rad* ci de natură 3ntre miracolul 3nfăptuit de Isus 8i indecările obi8nuite5 Iar această diferenă de natură corespunde efecti unui 3ntre4 ansamblu de date concordante5 Este ceea ce comentatorii moderni nu par să obsere5 "spectele fantastice ale miracolului  par prea 4ratuite ca să reină atenia reme 3ndelun4ată5 &nii ăd doar ni8te ec@i refrene ma4ice 3n cererea pe care demonii i
locale* sc@imburi 8i substituii ce se pot produce oric.nd 3n interiorul unei structuri fără să aducă modificări apreciabile* fără să compromită dăinuirea ansamblului5 $indecătorii tradiionali e9ercită o aciune reală* dar limitată 3n măsura 3n care nu ameliorează starea unui indiid  dec.t 3n detrimentul unui alt indiid _ sau iceersa5 In limbaB demonolo4ie* aceasta 3nseamnă că demonii au ie8it din  si au intrat 3n _5 $indecătorii modifică anumite raporturi mimetice* 3nsă micile lor manere nu aBun4 să compromită ec@ilibrul sistemului* care răm.ne nesc@imbat5 'eamănă puin cu remanierile ministeriale 3ntr
demonii nu pot rezista5 3necul 3nseamnă pieirea definitiă* el 3mplinind cele mai rele temeri ale @oardei supranaturale* acelea de a fi expul'at" din acel inut. "ceasta este e9presia folosită de )arcuA 8i ea se doede8te preioasă* căci duce la con8tientizarea naturii sociale a mizei* a rolului pe care<+ Boacă demonicul 3n ceea ce unii numesc Msimbolistică5 Nici te9tul lui %uca nu e rău5 3nfăi8.ndu
 Nu e9istă nimic 3n posedare care să nu fie rezultatul unui mimetism frenetic5 E ceea ce su4erează* am mai spus
 posedatul G@er4@esenilor* e9pulzări ce duc 3n definiti la coe9istena oamenilor cu demonii5 "m spus că %e4iune simbolizează unitatea multiplă a socialului 8i lucrul e foarte adeărat* dar* 3n fraza  pe bună dreptate celebră! Legiune este numele meu, c"ci suntem muli, unitatea pe care o simbolizează %e4iune este una aflată deBa 3n pra4ul dezinte4rării* fiindcă acum prealează ordinea inersă a zămislirii sociale5 'in4ularul care se transformă irezistibil 3ntr
Dar 3n poestirea despre G@er4@eseni* lin8orii sunt cei ce 3ndură tratamentul rezerat M3n mod firesc ictimei5 Ei nu sunt lapidai* asemenea posedatului* ci sar din 3naltul falezei* ceea ce este acela8i lucru5 Ca să edem 3n ce constă caracterul reoluionar al acestei inersări* e necesar să o mutăm 3ntr
"ntic@ităii clasice* 4rece8ti sau romane5 'ă ni<+ ima4inăm pe  p(armaos silindu
27manualele de demonolo4ie* nici 3n falsele 8tiine moderne ale instinctului* care cu amărăciune ne descoperă iitorul 3n sumbre poe8ti cu rozătoare scandinaeK prefer să mă adresez unei literaturi mai ale4re 8i mai profunde5 Demonii sinuci4a8i din inutul G@er4@esenilor sunt ni8te super
C"6ITO%&% I$

'atana dezbinat 3n sine 9$naliza te9telor nu poate dezălui nimic referitor la indecările miraculoaseP 5 Obiectul ei nu poate fi dec.t limbaBul descrierii lor5 Ean4@eliile orbesc limbaBul uniersului lor5 6ar5 deci* să facă din lsus un indecător printre indecători* protest.nd totodată că )esia este altcea5 Te9tul des pre G@er4@eseni le dă dreptate prin aceea că descrie nimicirea tuturor demonilor si a uniersului lor* tot

acela care le furnizează ean4@eli8tilor limbaBul descrierii lor* limbaBul demonilor 8i al e9pulzării acestora5 E orba a8adar de o e9pulzare555 a e9pulzării 3nse8i* adică a resortului constituti al acelei lumi* e orba inariabil de a sf.r8i o dată pentru totdeauna cu demonii 8i demonicul5 3n c.tea rare pasaBe din Ean4@elii* lsus recur4e el 3nsu8i la limbaBul e9pulzării 8i al demonolo4iei5 6rincipalul din ele se prezintă ca o discuie purtată cu ni8te interlocutori ostili5 E un te9t capital 8i el fi4urează 3n cele trei Ean4@elii sinoptice5 Iată<+ 3n ersiunea cea mai bo4ată* aceea a lui )atei5 lsus tocmai a indecat un posedat5 )ulimea e cuprinsă de admiraie* 3nsă unii membri ai elitei reli4ioase* **farisei pentru )atei* Mcărturari 3n te9tul lui )aieu* socotesc suspectă această tămăduire5 )ulimile toate se mirau zic.nd! MNu este* oare5 "cesta* Liul lui Daid Lariseii 3nsă* auzind* ziceau! M"cesta nu scoale pe demoni dec.t cu /eelzebul* căpetenia demonilor5 Cunosc.nd 4.ndurile lor* lsus le
s
E cu neputină să cite8ti acest te9t dintr
Isus pare an4aBat 3ntr
foră5 E 8i ceea ce su4erează continuarea pasaBului de mai sus 8i pe care 3ncă n
Cel dint.i om tare* 3n acest caz* este diaolul* prezentat ca proprietar le4itim* ori cel puin ca primul ocupant al locuinei5 Omul 8i mai puternic 3ncă 8i care 3l domină pe cel dint.i este Dumnezeu5 "cest fel de a edea nu
)atei 38i dă seama că nu totul trebuie luat ad litteram. Cuintele pe care tocmai le
Mar"u nu uzează de aceea8i punere 3n 4ardă* 3nsă apelează la o alta* mai reelatoare 3ncă! ne preine că e orba aici de o  pild" 27 sau parabol" )c 7* 27J5 )eniune importantă* cred eu* pentru 3nsă8i definirea discursului parabolic5 E orba de un discurs indirect care poate recur4e la elemente naratie* 3nsă nu 3 n c@ip necesar* din moment ce aici asemenea elemente lipsesc5 Esena parabolei* potriit uzanei ean4@elice* s$( 3n 3nc@iderea oluntară a lui Isus 3n reprezentarea persecutorie* 3n beneficiul unor indiizi care nu au alt ă  posibilitate de 3nele4ere* ei 3n8i8i fiind prizonieri ai acelei reprezentări5 Isus utilizează resursele sistemului astfel 3nc.t să
rezultă din ea5 3mpărăia 'atanei nu este nimic altcea dec.t iolena e9pulz.ndu
3mpărăia* cetatea* casa5 Din motie care la 3nceput ne scapă* are 4riBă să nu omită nici una din ele* iar repetarea lui orice subliniază 8i mai mult această oină a cărei semnificaie nu o sesizăm la nielul 2:+

3nelesului imediat5 Nu e orba* cu toate acestea* de cea 3nt.mplător ori de un efect stilistic fără consecină asupra sensului5 E9istă o semnificaie secundă 8i ea nu trebuie să ne scape5 Ceea ce te9tul su4erează cu insistenă e că efecti toate 3mpărăiile* toate cetăile 8i toate casele sunt dezbinate 3n sine5 "ltfel spus* toate comunităile umane* fără e9cepie* in de acela8i principiu simultan edificator 8i distructi enunat 3n cea de
Ori4inalul 4recesc nu spune adepi*> ci feciori. De ce fiii spirituali* adică ucenicii* imitatorii* să deină  Budecătorii celor ce le
2:2 c.tu8i de puin e9pulzare diină* sau mai cur.nd că ea e9istă numai pentru reprezentarea persecutorie*  pentru spiritul de acuzare reciprocă* altfel spus pentru 'atana 3nsu8i5 Lora de e9pulzare emană totdeauna de la 3nsu8i 'atana 8i Dumnezeu nu are nimic de
 pricina acestei reelări5 Nu mai prezintă nici un interes5 Ean4@eliile sunt interesate de iitorul pe care

3l desc@ide omenirii această reelaie* sf.r8itul mecanismului satanic5 Dacă apii ispă8itori nu
zări5 secretul pe care 'atana n
%o4ica 3mpărăiei care* dezbin.ndu
i
*

O primă lectură a demonilor din inutul G@er4@esenilor ne lasă impresia că totul se 3ntemeiază pe lo4ica dublei e9pulzări5 6rima e9pulzare nu duce niciodată la rezultate decisie* e un aranBament 3ntre demoni 8i G@er4@esenii lor* care se 3nele4 de fapt de minune5 Cea de
mimetismului satanic 8i pierderea acestei puteri5 Te9tul nu enună e9plicit identitatea dintre principiul ordinii 8i cel al dezordinii* o înf"ptuieşte efecti 3n fraze cu dublu 3neles a.nd o inepuizabilă putere de fascinaie* fiindcă 3nfăi8ează 3n clar
'ă desc@idem dicionarul de limbă 4reacă la  paraballo. 'ensul prim al erbului arată limpede despre ce
colectiă* dimpreună cu celelalte instituii culturale5 &neori* după parabolele cele mai percutante* mulimea sc@iează o mi8care de iolenă căreia Isus reu8e8te să i se sustra4ă* căci ceasul lui 3ncă nu a sosit5 "-89 ?n+ $rad+@+ 248

 pilde* ca uit!ndu5se cu oc(ii, s" nu vad" şi, au'ind cu urec(ile, s! nu îneleag", ca nu cumva s" se întoarc" şi s" li se ierte p"catele@ )c :* ++<+2K cf5 pentru italice 3s ;* <+0J5

C@iar si 3n te9tele calificate 3ndeob8te ca Mar@aice* credina 3n demon* de8i pare că ia amploare* tinde frecent să se abolească5 E cazul dialo4ului asupra e9pulzării pe care tocmai l, '! este si $i$lul "elui ai recent olum al lui Rene Girard, Grasse$, 8;;; n5 trad5J5 249

Isus e sin4urul 3n stare să stăp.nească limbaBul sandalon5ului4 pasaBele cele mai semnificatie releă clar că am.ndouă limbaBele se aplică acelora8i lucruri 8i ni<+ arată pe Isus pe cale să traducă logosul demonic 3n termeni de scandal mimetic5 %ucrul acesta 3l realizează celebra mustrare adresată lui 6etru 8i pe care am citat
salutară* desi4ur* dar

oarbă* o analiză a cauzelor care 3i 3mpin4 pe oameni 3n capcana circularităii mimetice5 E9pun.ndu<+  pe Isus contaminării ispititoare a propriei lui dorine lume8ti* 6etru transformă misiunea diină 3ntr
'unt superioare nu numai 3n concepia mimetică* ci 8i 3n 3mbinarea de mimetism 8i demonolo4ie oferită de un te9t precum acela despre G@er4@eseni5 "m constatat deBa că iziunea demo
ictima i mimetic stă 3n răspunsul lui Isus* aproape identic celui pe care 3l  prime8te 6etru c.nd este tratat precum 'atana! 3n ambele cazuri apare erbul 4recesc liypage, Mdă
252

C"6ITO%&% $ Is$/ria %i Para"le$ul

"oate pasaBele ean4@elice pe care le
adora pe 3mpărat* capătă 3n 2-: oc@ii mulimii 8i c@iar ai autorităilor o 3nsemnătate socială5 Dacă Roma arde* cre8tinii sunt* probabil* aceia care au pus focul555 Dacă toate aceste crime ar fi 3ncorporate apoteozei finale* s
dacă nu e reactiată* c.nd 8i c.nd* de un aport de s.n4e proaspăt5 Laptul se doede8te perfect adeărat 3n cazul martirilor cre8tini 8i reprezintă un factor important* să nu ne 3ndoim* 3n răsp.ndirea fenomenului* 3n puterea lui de difuziune* dar esenialul se află altundea5 )aBoritatea obseratorilor* c@iar cre8tini* nu mai insistă de
'urprindem mulimile 3n plină actiitate mitopoetic( 8i faptul nu e at.t de simpatic  pe c.t 38i ima4inează teoreticienii mitului 8i ai literaturii5 Din fericire pentru umanismul anticre8tin5 lumina raional".

3ncă se mai poale ne4a cum că aici ar fi orba de procesul care oriunde altundea dă na8tere mitolo4iei5 6rin simplul fapt că e reelat de 6atimile lui Cristos* mecanismul apului ispă8itor nu mai posedă eficacitatea necesară producerii unui eritabil mit5 "8adar nu putem doedi 3n mod direct că ar fi orba de acest mecanism 4enerator5 Dar dacă* dimpotriă* acest mecanism 8i
se producă5 Oamenii* sau cel puin unii oameni* nu se mai lasă sedu8i nici măcar de persecuiile care se reclamă de la propriile lor credine* 8i mai cu seamă de la Mcre8tinism5 Refuzul persecuiei porne8te din c@iar interiorul uniersului persecutoriu5 )ă 4.ndesc aici* bine3neles* la procesul pe care l
de miel al Domnului* 3n Ean4@elii5 Orice referire e9plicită la 6atimi a dispărut* 3nsă tot ele se  Bu9tapun de fiecare dată reprezentărilor persecutoriiK modelul care sere8te drept 4rilă de descifrare este acela8i* 3nsă e de
edem 3n această afirmaie dec.t sentimentalism 8i pietate 4randilocentă* 3n reme ce sub raport epistemolo4ic este literalmente adeărat5 Oamenii na4er a surprins foarte bine acest lucru :05 Ean4@eliile nu
259

"tunci or răspunde 8i ei* zic.nd! MDoamne* c.nd Te
Te9tul are un caracter parabolic prin aceea că* pentru a se adresa unor indiizi ioleni care se i4noră ca atare* recur4e la limbaBul iolenei* dar 3nelesul lui este cu desă.r8ire limpede5 De acum 3ncolo* nu referirea e9plicită la Isus contează5 Doar atitudinea noastră concretă faă de ictime determină raportul  pe care<+ aem cu e9i4enele suscitate de reelaie 8i ea poate deeni efectiă efectiă fără ca Isus 3nsu8i să fie menionat reodată5 C.nd te9tul ean4@elic se referă la răsp.ndirea sa uniersală* aceasta nu 3nseamnă că 38i face iluzii utopice nici 3n ce prie8te natura adeziunilor cărora le a face obiectul* nici 3n priina rezultatelor  practice ale difuziunii lente 8i 3n profunzime care se a produce produce 3n paralel5 Te9tul preede at.t adeziunea superficială a unui uniers 3ncă pă4.n* Eul )ediu Mcre8tin* c.t 8i refuzul indiferent sau ară4os manifestat de uniersul imediat următor* mai afectat 3n secret s ecret de reelaie 8i adesea constr.ns* datorită acestui fapt* să opună cre8tinismului pă4.nizat de odinioară ni8te parodii anticre8tine de uniers ean4@elic5 Nu stri4ătul! M'ă fie răsti4nit marc@ează* 3n definiti* decizia uciderii lui Isus* ci acela de! MEliberează
3ncep.nd cu Constantin cel )are* cre8tinismul triumfă la nielul statului 3nsu8i 8i* foarte cur.nd* a  Bustifica* 4raie autorităii sale* persecuii analo4e celor cărora le căzuseră ictime primii cre8tini5 Cre8tinismul 3ncă fra4il 3ndură persecuii asemenea at.tor mi8cări reli4ioase* ideolo4ice 8i politice ulterioare lui* dar* de 3ndată ce se ede consolidat* deine el 3nsu8i persecutor5 $iziunea aceasta a unui cre8tinism la fel de persecutor sau 8i mai persecutor dec.t celelalte celelalt e reli4ii e mai cur.nd 3ntărită dec.t diminuată de 3nsă8i aptitudinea lumii occidentale 8i modeme de a descifra reprezentările persecutorii5 "t.ta reme c.t aptitudinea aceasta se li mitează la istoria imediată* adică la uniersul superficial cre8tinat* persecuia reli4ioasă* iolena ratificată ori suscitată de factorul reli4ios* apare oarecum ca un monopol al acestui

uniers5 6e de altă parte* 3n secolele al $lII
.neze răBitoare5 'piritul 8tiinific* asemenea spiritului 3ntreprinzător 3n economie* reprezintă un subprodus al aciunii e9ercitate 3n profunzime de te9tul ean4@elic5 Occidentul modem dă uitării reelaia ca să se preocupe numai de subproduse5 %e
creadă că noi eram sursa acestei lumini5 Ne
aparenta lor obscuritate 3ncepe să se risipească5 Nu descifrarea mitolo4iei este cea care lămure8te te9tele despre Du@* ci Ean4@eliile sunt acelea care* reduc.nd miturile la l a o nimica toată după ce le
Intre Tatăl 8i lume* e9istă o prăpastie a.ndu<8i ori4inea 3n c@iar această lume* 3n iolena acestei lumi5 l umi5 Laptul că Isus se re3ntoarce la Tatăl simbolizează ictoria asupra iolenei* depă8irea prăpastiei5 %a 3nceput* oamenii nu 38i dau seama de acest lucru5 l ucru5 6entru ei* care sunt 3n iolentă* Isus nu
adeărat 4.ndul capabil să<+ distru4ă5 3n consecină* spre a 3nin4e lumea 8i a doedi că e rezonabil 8i drept să credem 3n Isus ca trimis al Tatălui care se re3ntoarce la Tatăl după să.r8irea 6atimilor* a8adar ca diinitate nea.nd nimic 3n comun cu diinităile iolenei* e neoie de Du@ 3n istorie ca să lucreze la deza4re4area lumii 8i la discreditarea treptată a tuturor zeilor ioleneiK el pare c@iar să<+ discrediteze pe Cristos 3n măsura 3n care Treimea cre8tină* din ina noastră a tuturor* credincio8i 8i necredincio8i* pare compromisă 3n sacrali
este M'atana* cel Bustificat este Isus5 3n principiu deci* biruina lui Isus e imediată 8i incontestabilă* dob.ndită fiind 3n c@iar momentul 6atimilor* dar pentru maBoritatea oamenilor ea nu se concretizează dec.t la capătul unei istorii 3ndelun4ate* 4uernate 3n secret de reelaie5 Ea deine manifestă 3n clipa 3n care constatăm că efecti* 4raie Ean4@eliilor 8i nu 3mpotria lor* putem să demonstrăm 3n sf.r8it de8ertăciunea tuturor zeilor ioleni* să e9plicăm 8i să loim de nulitate orice mitolo4ie5 'atana domne8te numai 3n irtutea reprezentării persecutorii* pretutindeni suerană 3nainte de apariia Ean4@eliilor5 'atana este deci mai presus de orice acu'atorul, cel care 3n8eală oamenii făc.ndu
Cristos este 6aracletul prin e9celenă 3n lupta 3mpotria reprezentării persecutorii* fiindcă orice apărare 8i orice reabilitare a ictimelor se 3ntemeiază pe puterea de reelaie a 6atimilor* dar* o dată Cristos  plecat* Du@ul "deărului* al doilea 6araclet* a face să strălucească pentru toi oamenii lumina care se află deBa aici* 3n lume* dar pe care oamenii fac 3n a8a fel 3nc.t să n
Te9tul acesta este el 3nsu8i problematic5 El nu spune p.nă la capăt ceea ce rea să spună5 6are să spună că martirii n
dea dreptate5 Dar nu poate fi orba de un triumf imediat5 $ictimele nu<8i or doedi acuzatorii c@iar 3n cursul Budecăii la care sunt supuseK or fi ineitabil martirizateK e9istă numeroase te9te care să ateste acest faptK Ean4@eliile nu<8i fac iluzii că or stopa persecuiile5 "ici nu e orba nici de procese indiiduale* nici de reun proces transcendental 3 n care Tatăl ar Buca rolul Acu'atorului. A 4.ndi astfel 3nseamnă a face mereu din Tatăl* cu cele mai bune intenii din lume < infernul e pardosit cu a8a cea < o fi4ură satanică5 Deci nu poate fi orba dec.t de un proces intermediar 3ntre cer 8i păm.nt* procesul puterilor Mcere8ti sau Mlume8ti  8i al 'atanei 3nsu8i* procesul reprezentării persecutorii 3n ansamblul său5 Din pricină că ean4@eli8tii nu sunt 3ntotdeauna 3n stare să definească locul acestui proces* ei 3l redau uneori ca fiind sau prea transcendent sau prea imanent* iar comentatorii moderni nu s
"cestea i le
Din toate te9tele despre 6araclet* iată<+ 3n sf.r8it pe cel mai e9traordinar5 El pare construit din fra4mente 8i bucăi etero4ene* de parcă ar fi rodul incoerent al unui soi de sc@izofrenie mistică* 3n realitate* propria noastră sc@izofrenie culturală 3l face să pară astfel5 Nu ne spune nimic at.ta reme c.t credem că<+ lămurim plec.nd de la principii 8i metode care in ineitabil de latura lumească si nu pot nici să adă* nici să cunoască 6araclelul5 Ioan ne aruncă ni8te adeăruri e9traordinare 3ntr
Cel ce )ă ură8te pe )ine ură8ie 8i pe Tatăl )eu5 De nu as li lacul 3nlre ei lucruri  pe care nimeni altul nu le
Dar acestaJ* ca să se 3mplinească cu.ntul cel scris 3n %e4ea lor! M)
Te9tul acesta eocă* fără 3ndoială* luptele 8i persecuiile contemporane elaborării lui5 In mod direct* nici nu poate eoca altcea5 Indirect 3nsă* eocă altele* pe toate celelalte* căci nu e stăp.nit de du@ul răzbunării* ci el domină răzbunarea5 " face din el pur 8i simplu o prefi4urare a antisemitismului din zilele noastre* sub prete9t că nu a fost niciodată 3neles* 3nseamnă să ne lăsăm pradă smintelii* să transformăm 3n sminteală ceea ce ne
de ură a celui ce
 NOTE

+5 CEures de Guillaume de )ac@aut* publiees par Ernest Hoeppiner* 8, Le fugerhent du Roy de  Navarre, 'ociete des anciens te9tes *ran"ais +0,* pp5 +::<+:-5 25 5a@n* nEuisition und ;exenpro'ess im &ittelalter und die ntste(ung der  grossen exenverfolgung, Mun"#en-Lei07i), +00K ean Delumeau* op. cit., II, cap5 II+ Despre sf.r8itul proceselor de răBitorie* 5 Robert )androu*  *agistruts ct 7orciers, 6aris* +;,5 $5 de asemenea Natalie #emon Dais* 7ociety and Hulture in arly &odern France, 'tanford* +?-5 -5 Lco de 'anta )ăria*  ;istoria de sagradas comregavoes.... %isabona* +;?K apud ean Delumeau* p5 ++25 ;5 3i mulumesc lui ean
+05 La +iolente et le 7acre, pp5 +2-<+2K cf5 trad5 rom5 cit5  supra, n5 ?* pp5 -<,K  Des c(oses cac(ees..., pp5 72<-0K cf5 trad5 rom5 cit5 supra, n5 7* pp5 77<-25 ++5 os@ua Trac@tenber4* 6(e Devii and t(e Je%s, _ale &niersit* +:7* p5 ,K H5 )ic@elson* 6(e  Je% in arly nglis( Literature, "msterdam* +2,* p5 ,: sZ5 Despre reprezentarea ereului 3n lumea cre8tină* 5 studiile lui Gain I5 %an4muir! M`uPests in Nort@ern Europe* 3n Mli brei nellalto&edioevo, 'poleto* +,0* pp5 7+7< 7;?5 +25 6(e Devii and t(e Je%s,  pp5 -2<-75 +75 La ?ensee sauvage, 6aris* +;2* p5 +5 +:5 E5E5 Eans<6ritc@ard* M(itc@craft*  Africa ,* :* %ondra* +--* pp5:+,<:+5 +-5 La ?ensee sauvage, p5 +,5 +;5 6p5 +0+<+075 +?5 ean Delumeau* op. cit., p5 +0?5 +,5 La +ie Euotidienne des A'teEues, 6aris* Hac@ette* +--* pp5 +2;<+25 +5 6aris* +;,* p5 22:5 205 'trabon* * :;,5 ane Harrison* 6(emis, Cambrid4e* ++25 2+5 )ircea Eliade I* op. cit.,  pp5 7,2<7,?5 Cf5 trad5 rom5 cit5  supra, n5 * pp 7,?<725 225  Republica, 7?, a
2,5 II* p5 ++05 3n realitate* Eliade 3l citează aici pe 6ierre Grimal* La civilisation romaine, p5 2?5 Cf5 trad5 rom5 Cezar /alta4* C@i8inău* &niersitas* +:* oi5 2* p5 +0* u8or modificată5 25  Des c(oses cac(ees..., pp5 +;+<70:5 Cf5 trad5 rom5 cit5  supra, n5 75 pp5 +;;<7+,5 705 )rauc(en %ir einen 7iindenbocI * )iinc@en* +?,5 $5 3n special capitolul II despre $ec@iul Testament5 $5 de asemenea 6aul /eauc@anip*  ?saumes, nuit et 1our, +,05 7+5  &yt(e et tragedie en Mrece ancienne, )aspero* +?2* pp5 <+7+5 725 'andor Good@art* MEdipus and %aiusP man )urderersP*  Diacritics, martie +?,* pp5 --