REGELE LEAR Traducere de Mihnea Gheorghiu PERSONAJELE DRAMEI LEAR, rege al Britaniei REGELE FRANŢEI DUCELE DE URGUNDIA DUCELE DE CORN!ALL DUCELE DE ALAN" CONTELE DE #ENT CONTELE DE GLOUCESTER EDGAR, fiul lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester CURAN, un curtean $TR%NUL, vasal al lui Gloucester DOCTORUL UFONUL OS!ALD, intendentul Gonerilei UN OFIŢER în slujba lui Edmund UN CURTEAN din suita Cordeliei UN &ERALD SLUJITORII lui Cornwall GONERIL REGAN fiic fiicel elee lui lui Lear Lear CORDELIA Cavaleri din suita lui Lear, ofiţeri, ostaşi, soli şi curteni Acţi Acţiune uneaa se se petre petrece ce în Brit Britani ania a
ACT I SCENA I !ala tronului în palatul regelui Lear "ntr# $ent, Gloucester şi Edmund
#ENT' – Totdeauna am crezut că regele ţine mai mult la ducele de Albany decât la Cornwall. GLOUCESTER' – Aşa ni s-a s-a părut părut şi nouă; dar acuma la !mpărţirea !mpărţirea regatului e greu să mai ştii pe care dintre duci !l preţuieşte mai mult. "ărţile sunt atât de bine cumpănite că n-ar putea #orbi de părtinire părtinire nici cel mai c$iţibuşar %udecător. #ENT' – Acela nu-i cum#a &eciorul domniei-tale' GLOUCESTER' – (a eu l-am &ăurit. )i de atâtea ori am roşit recunoscând-o recunoscând-o !ncât greşeala asta ne-a legat ca pe două #erigi !nroşite !nroşite !n acelaşi &oc.
#ENT' – +u am prins... GLOUCESTER' – ,n sc$imb mama acestui năzdră#an a prins aşa de uşor că i-a căzut greu şi dragă (oamne s-a trezit cu un copil !n leagăn mai !nainte de a se trezi cu un soţ !n pat. ezi greşeala' #ENT' – +u se mai c$eamă greşeală când produsul este atât de &rumos. GLOUCESTER' – ai am sir sir un &iu după lege mai mai mare ca el cu câţi#a câţi#a ani dar care nu-mi este mai drag decât $oţomanul ăsta care a #enit pe lume ca obraznicul obraznicul la praznic. )i !ncă !nainte de soroc. /$ dar ce mândreţe era maică-sa0 1-am &ăcut cu plăcere pe acest &ecior-de-&ată; trebuie să-l recunosc... recunosc... /dmund ştii cine este dânsul' EDMUND' – +u măria-ta. GLOUCESTER' – / ducele de 2ent; să-l ţii minte de-acum !ncolo ca pe un cinstit prieten al meu. EDMUND' – 1a porunca domniei-#oastre. #ENT' – reau să-mi &ii drag şi să &acem cunoştinţă mai de-aproape. EDMUND' – ă #oi strădui să &iu #rednic. GLOUCESTER' – A lipsit nouă ani şi #a mai pleca iarăşi. 3oseşte regele. %Goarne "ntr# Lear, Cornwall, Alban&, Goneril, 'egan, Cordelia şi suita( LEAR' – 4loucester condu-i pe domnul 5ranţei şi al 6urgundiei. GLOUCESTER' – (a stăpâne. %"es Gloucester şi Edmund( LEAR' – ă #om !mpărtăşi !n timpul ăsta 7n tainic gând al nostru... (aţi-mi $arta. A&laţi că-mi &ac regatul pe din trei0 3ă scuturăm ne-am zis cât mai degrabă (e pe spinarea #ârstei gri%i şi treburi 1ăsându-le pe alţi gruma%i mai tineri Ca-n ti$nă paşii să ni-i !ndreptăm Târâş spre moarte. 5iu al nostru Cornwall )i tu la &el de drag &iu Albany oim din ceasul ăsta să se ştie Cu ce moşii ni le-nzestrăm pe &ete 3ă nu a#eţi prile% de ceartă mâine. enit-a clipa să le dăm răspunsul )i rigăi &rânc şi craiului burgund Ce-aşteaptă cu dor dor mult mult la curtea curtea noastră noastră (e atâta #reme să-mi mărit mezina. /i &etelor - căci azi ne lepădăm (e tron şi de a#ere şi de gri%i – 8a să #edem din #oi tustrele care ai tare ne iubeşte' Ca apoi 3ă ne-arătăm mărinimia multă Acolo unde ne !ndeamnă &irea Ce se #a-ntrece cu destoinicia. Tu 4oneril eşti cea dintâi născută9 orbeşte-ntâi0 Cât ne iubeşti de mult'
#ENT' – +u am prins... GLOUCESTER' – ,n sc$imb mama acestui năzdră#an a prins aşa de uşor că i-a căzut greu şi dragă (oamne s-a trezit cu un copil !n leagăn mai !nainte de a se trezi cu un soţ !n pat. ezi greşeala' #ENT' – +u se mai c$eamă greşeală când produsul este atât de &rumos. GLOUCESTER' – ai am sir sir un &iu după lege mai mai mare ca el cu câţi#a câţi#a ani dar care nu-mi este mai drag decât $oţomanul ăsta care a #enit pe lume ca obraznicul obraznicul la praznic. )i !ncă !nainte de soroc. /$ dar ce mândreţe era maică-sa0 1-am &ăcut cu plăcere pe acest &ecior-de-&ată; trebuie să-l recunosc... recunosc... /dmund ştii cine este dânsul' EDMUND' – +u măria-ta. GLOUCESTER' – / ducele de 2ent; să-l ţii minte de-acum !ncolo ca pe un cinstit prieten al meu. EDMUND' – 1a porunca domniei-#oastre. #ENT' – reau să-mi &ii drag şi să &acem cunoştinţă mai de-aproape. EDMUND' – ă #oi strădui să &iu #rednic. GLOUCESTER' – A lipsit nouă ani şi #a mai pleca iarăşi. 3oseşte regele. %Goarne "ntr# Lear, Cornwall, Alban&, Goneril, 'egan, Cordelia şi suita( LEAR' – 4loucester condu-i pe domnul 5ranţei şi al 6urgundiei. GLOUCESTER' – (a stăpâne. %"es Gloucester şi Edmund( LEAR' – ă #om !mpărtăşi !n timpul ăsta 7n tainic gând al nostru... (aţi-mi $arta. A&laţi că-mi &ac regatul pe din trei0 3ă scuturăm ne-am zis cât mai degrabă (e pe spinarea #ârstei gri%i şi treburi 1ăsându-le pe alţi gruma%i mai tineri Ca-n ti$nă paşii să ni-i !ndreptăm Târâş spre moarte. 5iu al nostru Cornwall )i tu la &el de drag &iu Albany oim din ceasul ăsta să se ştie Cu ce moşii ni le-nzestrăm pe &ete 3ă nu a#eţi prile% de ceartă mâine. enit-a clipa să le dăm răspunsul )i rigăi &rânc şi craiului burgund Ce-aşteaptă cu dor dor mult mult la curtea curtea noastră noastră (e atâta #reme să-mi mărit mezina. /i &etelor - căci azi ne lepădăm (e tron şi de a#ere şi de gri%i – 8a să #edem din #oi tustrele care ai tare ne iubeşte' Ca apoi 3ă ne-arătăm mărinimia multă Acolo unde ne !ndeamnă &irea Ce se #a-ntrece cu destoinicia. Tu 4oneril eşti cea dintâi născută9 orbeşte-ntâi0 Cât ne iubeşti de mult'
GONERIL' – Cât #ă iubesc nu-i grai s-o poată spune; (ecât lumina oc$ilor mai mult (ecât #ăzdu$ul decât libertatea; ult mai presus de orice-i scump şi rar ai mult decât puterea &rumuseţea &rumuseţea Cinstirea; cum n-a &ost iubit #reun tată. 8ubirea mea nu-i #orbă s-o cuprindă )i-mi taie răsu&larea când o spun Căci te iubesc nemăsurat o (oamne0 CORDELIA %aparte(' – Cordelia tu iubeşte &ără #orbe. LEAR' – (in ăst $otar la cestălalt cât #ezi Cu codrii cei umbroşi umbroşi mănoase şesuri "ăşuni !ntinse şi bogate ape Te &ac stăpână şi să &ie-n #eci oşia spiţei tale cu Albany. A lbany. Ce spunea-a doua noastră &ată egan' "rea-scumpă doamnă de Cornwall grăieşte0 REGAN' – (intr-un aluat cu ea sunt &ăurită )i preţuiesc la &el cu sora mea; ,n iubitoarea-mi inimă palpită ,ntocmai ce-a #orbit că simte ea; (ar eu mai mult &iindcă-n lumea asta Ca de-un #ră%maş sunt gata să mă lepăd (e orişice plăcere pământească 3pre a rămâne doar cu bucuria 8ubirii pentru !nălţimea-#oastră. CORDELIA %aparte(9 – 6iată Cordelia te măsori cu ele'... "e câte ştiu mă tem că-s mai bogată ,n dragoste decât !n măgulele... LEAR' – Atunci de-a pururi ţie şi-alor tăi ,ţi dau treimea asta din regat +u mai puţin puţin !nti !ntinsă nsă şi &rumo &rumoasă asă Ca partea 4onerilei - şi acuma Tu bucuria noastră cea din urmă )i cea dintâi spre-al cărei &armec tânăr Trimis-au peţitori podgoria 5ranţei )i laptele 6urgundiei; $ai smulge-mi Treimea cea cea mai grasă. Ce-ai a-mi spune' spune' CORDELIA' – +imic stăpâne. LEAR' – Cum nimic' CORDELIA' – +imic. LEAR' – +imic nu iese din nimic; #orbeşte. CORDELIA' – (ar dacă doamne nu pot rău !mi pare 3ă-mi scot cu #orba inima pe gură'
/u ştiu că #ă iubesc precum se cade +ici +ici ma maii puţ puţin in şi nici nici ma maii mul multt atât atât.. LEAR' – /i ei Cordelia0 =ai struneşte-ţi glasul 3ă nu-ţi răstoarne carul cu noroc. CORDELIA' – 3tăpâne bun tu m-ai &ăcut ce sunt )i m-ai crescut cu drag. ,ndatorată-s ,n sc$imb să mă supun să te iubesc )i sla#ă să-ţi aduc. Ci eu mă-ntreb 3urorile-mi de ce s-au măritat Când zic că te iubesc numai pe tine' /u când m-oi mărita #oi şti acelui Ce mă #a lua să-i dăruiesc o dată Cu %umătatea gri%ii datorate )i din iubirea mea o %umătate. Ca dânsele eu nu-mi #oi lua bărbat 8ubindu-l doar pe tata. LEAR' – (in inimă grăieşti' CORDELIA' – (a tată bun. LEAR' – Atât de tânără şi-atât de rea0 CORDELIA' – (e tânără şi sinceră aşa. LEAR' – Aşa' 3ă-ţi &ie dar sinceritatea )i zestre0 - căci mă %ur pe s&ântul soare "e tainele =ecatei şi-ale nopţii "e sc$imbătorul lumii zodiac (e care ţine tot ce-a &ost şi este Că de-orice legătură părintească (e sânge şi de inimă cu tine ă lepăd şi te izgonesc de-aici Acum şi pururi. C$iar barbarul scit Ce-şi s&ârtecă părinţii şi-i mănâncă 1a mine #a a&la mai multă milă (ecât aceea ce mi-a &ost #lăstar. #ENT' – ărite rege... LEAR' – Tăcere 2ent0 3ă nu te pui. ,ntre balaur şi mânia lui. /a mi-a &ost cea mai dragă şi #isam 3ă-mi &ie reazem blând al bătrâneţii. Tu piei din oc$ii-mi0 )i să nu-mi găsesc >di$na-n groapă dacă #oi mai #rea 3ă-mi amintesc când#a că ţi-am &ost tată. C$emaţi-l pe &ranţuz0 işcaţi-#ă0 )i pe burgund0 Cornwall şi Albany -adaug !ncă-o parte celor două; 8ar zestrea ei tru&ia să-i rămână "e care-o boteză sinceritate. ă !n#estesc pe #oi cu stăpânirea
"ra#ilnică şi cu puteri depline (e dreaptă maiestate. 8ară eu ,n &iecare lună cu-o suită (e-o sută de curteni ţinuţi de #oi oi locui pe rând la amândoi. (oar numele şi titlul mi-l păstrez. 8ar cârma #istieria şi regatul 1e las pe mâna #oastră dragi copii (rept care luaţi coroana-mi pe din două0
#ENT' – 3lă#ite 1ear - pe care l-am cinstit Ca pe-al meu rege şi mi-a &ost mai drag Ca un părinte bun şi l-am urmat Ca pe-un !n#ăţător şi ca pe-un s&ânt... LEAR' – 5ereşte 2ent când zbârnâie săgeata0 #ENT' – "o&tească dar şi-n&igă-mi-se-n piept ,n inimă0 2ent nu-i politicos Când 1ear !şi pierde capul. Tu nu #ezi Ce &aci bătrâne' Crezi că datoria (atoare-i să se teamă să #orbească Atunci când linguşirea-i la putere' >noarea #a s-asculte de dreptate Când regele de nebunie-ascultă. ,ntoarce-ţi #orba; bunul nume-ţi pierde "ripeala asta blestemată. /u ăspund cu #iaţa9 tot ce spun e drept9 ezina nu te-adoră mai puţin; +u poţi !n#inui de goliciune > inimă ce nu #rea să răsune 1a ciocănit ca polobocul gol. LEAR' – 2ent de mai scoţi o #orbă #iaţa ta... #ENT' – ereu mi-am pus-o-n %oc pentru a ta ră%maşii !n&runtându-ţi-i; s-o pierd +u-mi pare rău dacă te scap pe tine. LEAR' – 3ă piei din oc$ii mei0 #ENT' – ai bine cată 3ă #ezi cu ei şi ţine-i şi pe-ai mei 3ă #adă pentru tine LEAR' – "e Apollo... #ENT' – =a pe Apollo !n zadar c$emi zeii0 LEAR' – asal necredincios0 %)une m*na pe sabie( ALAN" >preşte 2ent0 CORN!ALL. #ENT' – >moară-ţi doctorul şi răsplăteşte
=idoasa boală0 3c$imbă-ţi $otărârea Alt&el cât mai răsu&lu am să-ţi spun Că ai greşit. LEAR' – Ascultă ticăloase "e %urământu-ţi de #asal ascultă0 Ai !ndrăznit să ceri să-mi calc cu#ântul Ceea ce nimeni n-a-ndrăznit #reodatăB )i cu neruşinare te-ai #ârât ,ntre putere şi sentinţa dată Ce nici coroana şi nici &irea noastră +u pot să rabdeB şi spre-a-ţi arăta Că ştiu să poruncesc să-ţi iei răsplata. ,ţi dau cinci zile să te pregăteşti "entru drum lung şi greu iar !ntr-a şasea 3pinarea-ţi blestemată să i-o-ntorci oşiei mele. (acă ziua-a zecea Tot !ţi mai a&lă trupul surg$iunit ,n ţară #a &i ziua ta din urmă. =ai pleacă0 =otărârea nu mi-o sc$imb. #ENT' – ămâi cu bine rege; de-i aşa 3urg$iunul este-aici iar libertatea >riunde-n lume. %C#tre Cordelia( Te aibe zeii-n pază &ată dragă i-e cugetul curat şi #orba dreaptă0 %C#tre 'egan şi Goneril( 5ie ca &aptele s-ade#erească >raţiile #oastre prea-&rumoase )i lauda iubirii să dea roade. Adio prinţi0 C$iar pe-un ţărm nou nicicum /u n-am să mă abat din #ec$iul drum. %"ese +r*mbiţe 'eintr# Gloucester, cu regele ranţei, ducele de Burgundia şi suita( GLOUCESTER' – 3osit-au 5rancia şi 6urgundia sire. LEAR' – (omnia-ta 6urgundia noi ştim Că eşti ri#al la mâna &iicei noastre Cu riga 5ranţei. 3pune cel dintâi (e la ce zestre-n sus ai socotit Că &ace să mai stărui s-o peţeşti' DUCELE DE URGUNDIA' – 3lă#ite rege ce-a &ăgăduit ăria-ta; nu mai puţin socot. LEAR' – "reanobil duce ce-am &ăgăduit /ra pe #remea când o mai iubeam; (e-atuncea preţul i-a scăzut de tot. "ri#eşte-o bine dacă ţi se pare Că din această mică pre&ăcută
Ce-o dăruim doar cu dispreţul nostru / de ales ce#a ori pe de-a-ntregul; (e-ţi &ace cinste-aşa po&teşte ia-ţi-o0 DUCELE DE URGUNDIA' – /u nu ştiu ce să spun. LEAR' – Te-ntreb atunci Cu-atâtea beteşuguri9 &ără prieteni )i rudă doar cu ura noastră zestre 6lestemul de-a ne &i străină-n #eci > iei sau n-o mai iei' DUCELE DE URGUNDIA' – 8ertare doamne ,n &elul ăsta nu se poate-alege. LEAR' – Atunci să n-o alegi căci %ur pe zei A#utul ei !ntreg e tot ce-am spus. %C#tre regele ranţei( Cât despre tine-acum mărite rege /u dragostea ce-mi porţi nu #oi s-o pierd 7nindu-te cu rodul urii noastre. ai bine zic !ţi caută mireasă (e rangu-nalt al rigăi şi reneagă > &iinţă renegată de natură. REGELE FRANŢEI' – Ciudate lucruri0 (oar mai adineauri /ra odorul scump şi lăudat 6alsam al bătrâneţii &ata tatei Cea bună şi iubită. Cum deodată Ce &aptă-ngrozitoare-a &ăptuit ,ncât să piardă tot ce dobândise' "esemne că păcatul ei năprasnic ,ntrece-nc$ipuirea; ori că poate 8ubind-o-atât de mult pe-atunci greşeai 8ar ca să cred cu dreaptă %udecată Acestea toate despre ea nu pot (e n-o &i #reun miracol. CORDELIA' – "reaplecată og pe măria-ta să-i dea de ştire – /u nu-s prea tare meşteră-n spoială )i #orba bună n-o despart de &aptă – Că nu-s la mi%loc lucruri de ocară >r #reun păcat sau #reo ticăloşie Ce m-au !ndepărtat de #oia-ţi bună Ci tocmai lipsa unor !nsuşiri Ce m-ar &i sărăcit şi !ntristat9 +u ştiu să cer &ăcând oc$i dulci iar limba 1inguşitorilor n-am !n#ăţat-o )i ast&el ţi-am pierdut bună#oinţa. LEAR' – ai bine nu te mai năşteai decât 3ă nu te-arăţi plăcută &eţei mele.
REGELE FRANŢEI' – Cum asta-i tot' 3&iala !nnăscută A celui ce nu-nşiră #orbe goale (ar !mplineşte ce-a &ăgăduit' Ce-i spui domniţei duce de 6urgundia' 8ubirea nu-i iubire când şi-apleacă 6alanţa către talgerul de aur. > iei sau nu' /a !nsăşi e-un tezaur. DUCELE DE URGUNDIA' – 3lă#ite dă-i cât i-ai &ăgăduit )i-o &ac ducesă de 6urgundia. LEAR' – +imic0 Am zis şi nu-mi calc legământul. DUCELE DE URGUNDIA' – (omniţă-mi pare rău; pierzând un tată "ierdut-ai şi-un bărbat. CORDELIA' – "reanobil duce ău să nu-ţi pară0 Tot nu-s potri#ită Cu o iubire prea mult târguită... REGELE FRANŢEI' – Cordelia cu-atât eşti mai bogată ai #rednică de cinste şi iubită Cu cât eşti mai săracă şi $ulită0 Cu-această zestre-a su&letului tău ei &i a mea. 3ă-mi &ie-ngăduit 3ă iau de-aici ce alţii-au părăsit. Ciudat o zei0 cum recea lor simţire Aprinde-n mine &lăcări de iubire. Copila-ţi &ără zestre rege 1ear 1ăsată-n #oia soartei cui o lua-o a &i regina mea şi-a dulcii 5ranţe. )i-n #eci toţi ducii umedei 6urgundii +u #or a#ea destule lati&undii 3ă mi-o răscumpere pe-această &ată. Acum de #oi Cordelia se desparte9 (ar ce-a pierdut găsi-#a-n altă parte. LEAR' – (oreşti s-o iei deci 5ranţă; n-ai decât0 +u este &iica noastră; ni-e urât 3-o mai #edem !n oc$i iar de plecare +u #-aşteptaţi la binecu#ântare0 3ă mergem nobile 6urgundia. %+r*mbiţe "es Lear, ducele de Burgundia, Cornwall, Alban&, Gloucester şi suita( REGELE FRANŢEI' – 8a-ţi bun rămas de la surori. CORDELIA' – +epreţuite-odoare ale tatei Cordelia plângând #ă părăseşte; /u preţul #ostru #i-l cunosc prea-bine (ar inima de soră nu mă lasă 3ă-i zic pe nume. 6ietul nostru tată ,l las !n gri%a #oastră lăudată; ,n prea%mă-i de-aş &i stat - a$ rău !mi pare –
1-aş &i dorit pe mâini mai iubitoare0... /i bun rămas acum amândurora. REGAN' – 3ă nu ne-n#eţi tu ce-a#em de &ăcut0 GONERIL' – ai bine dăscăleşte-te pe tine 3ă-l mulţumeşti pe noul tău stăpân Ce te-a cules calică de pe drumuri. +-ai #rut să te supui acum plăteşte0 CORDELIA' – Cu bine0 Timpul multe limpezeşte. Căci tot ce s-a ascuns prin &urtişag 3e dă până la urmă !n #ileag0 REGELE FRANŢEI' – 5rumoasa mea Cordelia să mergem. %"es regele ranţei şi Cordelia( GONERIL' – 3urioară a#em de lămurit câte#a treburi importante care ne pri#esc la &el peamândouă. Cred că tatăl nostru #a pleca c$iar !n seara aceasta. REGAN' – (a la tine. 1una #iitoare cade !n sarcina noastră. GONERIL' – / cumplit cât de sc$imbăcios a de#enit la bătrâneţe; păţania de adineauri le pune #âr& la toate. (intre noi el a iubit-o !ntotdeauna mai mult pe sora noastră cea mai mică. 5elul !n care a alungat-o acum do#edeşte că nu mai e stăpân pe &irea lui. REGAN' – 6eteşugul bătrâneţii; cu toate că stăpân pe sine nu se prea arăta el nici mai !nainte. GONERIL' – / drept că de pe când era !ncă !n putere şi cu scaun la cap tuna şi &ulgera ca un apucat. (e aceea mă tem că acum la bătrâneţe trebuie să ne aşteptăm din partea lui nu numai la pacostele năra#ului său din &ire dar şi la nesăbuirile la care-l duc pe om neputinţele şi &uriile bătrâneţii. REGAN' – om a#ea pesemne de !ndurat multe toane ca aceea care l-a !mpins la surg$iunirea lui 2ent. GONERIL' – 3c$imbul de &iritiseli de bun rămas dintre el şi regele 5ranţei mai durează. ,n timpul ăsta $ai să ne s&ătuim. (acă tata !n starea !n care se a&lă continuă să-şi păstreze dreptul de autoritate asupra noastră !mputernicirile cu care ne-a dăruit sunt curată bat%ocură. REGAN' – Trebuie să ne gândim serios la treaba asta. GONERIL' – )i să batem &ierul până-i cald. %"es(
SCENA ( - sal# în castelul contelui de Gloucester "ntr# Edmund cu o scrisoare EDMUND' – +atură eşti zeiţa mea - doar ţie )i legii tale mă supun plecat0 (e ce să-ndur po#ara unei datini A cărei slo#ă mă nedreptăţeşte )i-o lume-ntreagă mă dezmoşteneşte (oar pentru că #reo treisprezece luni ,ntârziat-am după celălalt' (e ce-s nelegitim' (e ce-n%osit' Când mădularele mi-s sănătoase )i du$u-mi străluceşte şi-s &ăcut
1a &el de bine ca progenitura Cucoanelor cinstite' "entru ce ă-mping mai %os !n ţărnă tot mai %os )i din HbastardI nu mă mai scot de ce' +oi cei născuţi din calda-mperec$ere A &orţelor naturii bucuroase (in ele-am supt #ăpaia şi &ăptura "e care n-au putut-o dobândi Cei meşteriţi la rând !n patul trist )i plictisit &ăcuţi mai mult !n somn. Aşa &iind prealegitime /dgar oşia-ţi legitimă este-a mea0 8ubirea părintească deopotri#ă +e-mbrăţişează pe-amândoi. 1egitim 5rumoasă #orbă0 5ie dar aşa; (e-şi &ace drum această scrisorică )i dacă născocirea-mi izbuteşte "e legitim bastardu-l #a răpune. Cresc; propăşesc. Jei ţineţi cu bastarzii0 %"ntr# Gloucester( GLOUCESTER' – 2ent surg$iunit ast&el0 8ar riga 5ranţei "lecat-a &urios0 )i regele ,şi părăseşte-n noaptea asta tronul Trecându-se la porţie ca milogii (intr-un capriciu. /dmund ce e nou'... EDMUND %f#c*ndu.se c# ascunde scrisoarea(' – Cu #oia #oastră mai nimic milord . GLOUCESTER' – (ar de ce eşti aşa de grăbit să ascunzi ră#aşul acela' EDMUND' – +imic de seamă stăpâne. GLOUCESTER' – Ce $ârtie citeai acolo' EDMUND' – +imic milord . GLOUCESTER' – (a' Atunci ce &el de nimic strecori !n buzunar cu atâta gri%ă' +imicurile n-au ne#oie de-atâta luare-aminte. Arată-mi0 (acă e nimic se poate #edea şi &ără oc$elari. EDMUND' – 8ertarea #oastră o implor stăpâne. / o scrisoare de-a &ratelui meu. +-am terminat-o dar din cât am citit mi-a a%uns ca să-mi dau seama că #-ar &ace rău dacă aţi şti ce scrie. GLOUCESTER' – (omnuledă-mi imediat scrisoarea. EDMUND' – ă #oi pricinui o neplăcere şi dacă #-o dau şi dacă nu #-o dau. Cuprinsul ei este oricum condamnabil. GLOUCESTER' – 3ă #ăd să #ăd. EDMUND' – reau să sper !ntru buna-credinţă a &ratelui meu că a scris-o numai aşa ca să-mi pună mie cinstea la !ncercare. GLOUCESTER %citeşte(: –HAscultarea şi plecăciunile cu care-i tot răs&ăţăm pe bătrâni ne otră#esc cei mai &rumoşi ani ai #ieţii; prezenţa lor ne amână dreptul de a ne bucura de bunurile lumii acesteia până la #ârsta când le-am pierdut pentru totdeauna. ,ncep să cred că această bătrâneţe asupritoare este mai de ne!nţeles decât !nsăşi scla#ia pentru că nu ne ţine sub călcâi datorită puterii ei ci numai &iindcă noi suntem răbdători !n prostie. ino pe la mine să stăm pe-ndelete de #orbă despre asta. (acă tatăl
nostru s-ar culca acum ca să se scoale când l-oi trezi eu #ei !mpărţi !n %umătate !ntreaga-i a#ere cu al tău &rate iubitor /dgar...I. =m0... Ce mişelie. H3ă se scoale când l-oi trezi eu #ei !mpărţi !ntreaga-i a#ere cu...I. /dgar băiatul meu0 A a#ut el mâna şi inima să scrie asemenea lucruri' Când ai primit scrisoarea asta' Cine ţi-a adus-o' EDMUND' – +u mi-a adus-o nimeni stăpâne aici stă #icleşugul. Am găsit-o pe per#azul &erestrei mele. GLOUCESTER' – ecunoşti slo#a &ratelui tău' EDMUND' – (acă era scrisă cu cuget curat mi-ar &i părut bine s-o recunosc dar &iind tocmai dimpotri#ă !mi place să cred că nu. GLOUCESTER' – 6a e c$iar scrisul lui. EDMUND' – / scrisul lui stăpâne. 3ă sperăm totuşi că nu dă glas ade#ăratelor lui simţăminte. GLOUCESTER' – i-a mai #orbit despre asta #reodată' EDMUND' – +iciodată stăpâne. +umai că deseori l-am auzit spunând că atunci când copiii au crescut destul iar părinţii au !nceput să descrească ar &i mai potri#it ca părinţii să asculte de copii lăsându-le şi deplina stăpânire a a#erii. GLOUCESTER' – >0 "ungaşul pungaşul0 Tot asta spune şi !n scrisoare. "ungaş nemernic; nerecunoscător şi crud mai mult decât crud0 (u-te de-l caută domnule0 Am să-l pun !n &iare mişelul. 7nde e' EDMUND' – +u ştiu stăpâne. (acă #-aţi putea amâna mânia !mpotri#a &ratelui meu până ce #om a&la ce-are de gând aţi merge pe un drum mai sigur pe când dacă luaţi de !ndată cele mai aspre măsuri &ără să-i &i cunoscut ţelul ade#ărat l-aţi dezonora şi aţi zdrobi poate o inimă cinstită. /u sunt gata să- mi pun c$ezăşie capul că mi-ar &i putut scrie această scrisoare doar cu gândul de a pune la !ncercare dragostea ce port !nălţimii-#oastre şi &ără nici un gând prime%dios. GLOUCESTER' – Crezi tu asta' EDMUND' – (acă !nălţimea-#oastră se !n#oieşte #oi găsi un loc de !ntâlnire unde să puteţi asculta !n taină ce-mi #a spune şi atunci #ă #eţi putea singur !ncredinţa auzind tot ade#ărul cu propriile urec$i şi asta &ără nici un pic de zăba#ă c$iar astă-seară. GLOUCESTER' – +u poate &i atât de monstruos. EDMUND' – (e bună seamă că nu. GLOUCESTER' – Cu tatăl lui care-l iubeşte şi l-a iubit !ntotdeauna atât de mult. Cerule şi pământule0 /dmund caută-l du-mă la el rogu-te0 "regăteşte totul cum crezi tu că e mai bine. Am sămi stăpânesc simţirea pentru ca $otărârea mea să &ie c$ibzuită precum se cu#ine. EDMUND' – ă duc să-l caut de !ndată; să pun totul la cale cum #oi putea mai bine şi #ă dau de ştire ne!ntârziat. GLOUCESTER' – /clipsele de soare şi de lună din ultima #reme nu ne pre#estesc nimic bun. Cu toate că ştiinţa naturii le eLplică !n &el şi c$ip &irea !nsăşi e #ătămată de e&ectele lor dăunătoare9 iubirea se răceşte prieteniile se năruiesc &raţii se ceartă şi se despart răscoale !n oraşe şi di$onie !ntre pro#incii !n palate s-a cuibărit trădarea iar legătura dintre părinţi şi copii s-a &rânt. Ticălosul ăsta al meu ade#ereşte pre#estirile rele9 &iul se #a ridica !mpotri#a tatălui. 8ată şi regele calcă legea &irii9 tatăl !şi prigoneşte copilul. Am #ăzut ce poate &i mai rău !ntr-o #reme de cumpănă ca a noastră9 intrigi deşertăciune trădare şi atâtea nelegiuiri care ne pră#ălesc !n nelinişte şi ruină. Caută-l pe ticălosul acela /dmund n-ai să pierzi nimic; &ă-o cu luare aminte. (a da nobilul şi credinciosul 2ent surg$iunit0 ina lui - cinstea0 ciudat ciudat0 %"ese( EDMUND' – "rostia lumii n-are margini; auzi când #alurile #ieţii ne sunt potri#nice şi adesea #alurile şi le &ace omulB ne apucăm să-n#inuim de nenorocirile noastre soarele luna şi stelele ca şi cum ele ne-ar sili să &im netrebnici. "roşti prin decret ceresc; $oţi pungaşi şi mişei prin !mpărăteasca poruncă a s&erelor; beţi#i mincinoşi şi preacur#ari prin in&luenţa mişcării planetelor; ca şi cum tot ce-i spurcat !n noi s-ar datora unor puteri supranaturale. (ibace scuză pentru un patron de bordel să-şi pună meseria pe seama stelei lui0 Tata a intrat !n con%uncţie cu mama sub coada (ragonului şi eu m-am născut sub /rsa major rezultă de
aici că sunt rău şi iubăreţ. Jău că aş &i &ost aşa c$iar dacă bastardul de mine se năştea !n zodia 5ecioarei. %"ntr# Edgar( /dgar pică tocmai bine eLact ca !n &inalul tragic al comediei #ec$i9 replica mea #a &i melancolică şi se #a s&ârşi cu un o&tat demn de pensionarii balamucului. > eclipsele astea nu pre#estesc decât discordii0 5a sol la mi0 EDGAR' – Ce-i &rate /dmund' 1a ce meditezi cu mutra asta &unebră' EDMUND' – ă gândesc &răţioare la o pre#estire despre care am citit ieri că o &ac eclipsele. EDGAR' – )i ce-ţi pasă ţie de asta' EDMUND' – Te asigur că urmările de care-ţi spun sunt cât se poate de triste; ne&irească ură !ntre copil şi părinte; moarte lipsuri stricarea celor mai #ec$i prietenii; zâzanie !n ţară ameninţări şi blestem asupra regelui şi nobililor; za#istii &ără pricină surg$iunirea prietenilor !mprăştierea armatelor des&acerea căsniciilor şi câte şi mai câte. EDGAR' – (e când ai căzut !n doaga astrologilor' EDMUND' – ino #ino-ncoace; când l-ai #ăzut pe tata ultima oară' EDGAR' – Aseară. EDMUND' – Ai #orbit cu el' EDGAR' – (a mai bine de două ceasuri. EDMUND' – -aţi despărţit !n termeni buni' +-ai obser#at ce#a neobişnuit !n #orba sau !n purtarea lui' EDGAR' – +u nimic. EDMUND' – 4ândeşte-te bine cu ce l-ai supărat; după mine ar &i mai !nţelept să-l ocoleşti câtă#a #reme şi te rog s-o &aci măcar până !i trece &uria care adineauri !l !mpinsese atât de departe că nu şi-ar &i potolit-o decât tăindu-ţi capul. EDGAR' – reun mişel cle#etitor şi-o &i #ârât coada. EDMUND' – (e-asta mă tem şi eu. Te rog ţine-te răbdător deoparte până ce &ierbinţeala mâniei i se mai domoleşte. ino la mine acasă. Am să &ac aşa &el să-l auzi ce spune despre tine. (u-te te rog. ine c$eia mea. (acă ieşi din casă umblă !narmat. EDGAR' – ,narmat &rate' EDMUND' – 5răţioare te s&ătuiesc pentru binele tău umblă !narmat. (acă ţi-aş spune că nu eşti !n prime%die aş &i un om necinstit. +u ţi-am dat a !nţelege decât o parte din câte am putut auzi şi #edea !n ceea ce te pri#eşte ade#ărul este !ngrozitor. "leacă te implor. EDGAR' – 3ă mă !nştiinţezi despre tot ce se-ntâmplă. EDMUND' – Am să caut să-ţi &iu de &olos. %Edgar iese( 7n tată prea credul şi-un nobil &rate A cărui &ire nedeprinsă-n rele +u bănuieşte răul nicăieri; "e cinstea lui de-a dreptul nebunească A-ncălecat deşteptăciunea mea0 (e-acuma merge strună. 8ar moşia "e care n-am a#ut-o din născare i-o dobândesc uşor pe-un dram de minte. Cum' +-are-a &ace; ţelul e-nainte. %"ese( SCENA ) - înc#pere în palatul ducelui de Alban& "ntr# Goneril şi -swald GONERIL' – / ade#ărat că tata l-a lo#it pe scutierul meu &iindcă i-a repezit bu&onul'
OS!ALD' – (a doamnă. GONERIL' – A$ zi şi noapte-n &iecare ceas +ici un prile% nu pierde să nu &ie +esu&erit şi să mă păgubească 5ăcând scandal şi casa răsturnându-mi. /u nu mai pot răbda. 3uita lui (in cale-a&ară s-a obrăznicit 8ar el la $arţă sare din orice. Când se #a-ntoarce de la #ânătoare +u-i #oi #orbi să-i spui că sunt bolna#ă 8ar dacă n-ai să &aci ce-ţi porunceşte /u nu te ţin de rău şi lasM pe mine. %'#sun# cornul( OS!ALD' – ine doamnă i-aud #enind. GONERIL' – 5iţi cât mai lăsători şi tu şi ceilalţi )i lasă-l să se supere cât #rea. (acă nu-i place soră-mea l-aşteaptă Cu-acelaşi gând de a-l &ace să priceapă Că nu po&tim să ni se dea porunci. 6ătrân neputincios se tot agaţă (e-un sceptru care nu-i mai aparţine0 ,n mintea pruncilor când dau moşnegii Cu băţul nu răs&ăţul se cu#ine 3ă-i iei când #ezi că &ac prostii. Auzi 3ă nu uiţi ce ţi-am spus OS!ALD' – "rea bine doamnă. GONERIL' – "e ca#alerii lui nu-i mai ser#iţi (ecât !n silă; de se simt %igniţi "uţin !mi pasă. 3pune şi la slugi. +emulţumirea dacă şi-o arată ,mi dau prile%ul să le-o zic ritos (e la obraz. ,i scriu şi sorei iute 1a &el să &acă. "regăteşte-mi cina. %"es( SCENA * - sal# în acelaşi palat "ntr# $ent, deg0i1at #ENT' – (ac-aş putea şi graiul să mi-l sc$imb "recum !n&ăţişarea mai uşor Aş izbuti să-n&ăptuiesc şi ţelul Ce m-a &ăcut să-mi lepăd c$ipul meu. /i surg$iunite 2ent de-acolo unde /şti osândit să stai te străduieşte 3tăpânului să-i poţi &i de &olos
(e-aş izbuti0B cu truda şi credinţa. %!e apropie cornurile de v*n#toare "ntr# Lear cu suita de cavaleri( LEAR' – +-am c$e& să aştept masa nici o clipită. 3ă &ie gata cina0 %"ese un om din suit#( Tu ce arătare eşti' #ENT' – 7n om doamne. LEAR' – Ce meserie ai şi ce #rei de la noi' #ENT' – eseria mea este să &iu ceea ce par a &i; să slu%esc cu credinţă pe cel care-şi pune credinţa !n mine; să cinstesc pe cel cinstit; să &iu perec$ea !nţeleptului scump la #orbă; să ţin socoteală de părerea altuia; să mă bat când n-am !ncotro şi să nu mănânc de dulce-n post. LEAR' – Cine eşti omule' #ENT' – 7nul la &el de sărac ca regele şi cu inima curată. LEAR' – (acă tu ca supus eşti la &el de sărac pe cât este el ca rege trebuie să &ii tare calic. )i ce #rei' #ENT' – 3ă slu%esc. LEAR' – "e cine' #ENT' – "e domnia-ta. LEAR' – )tii tu cine sunt eu omule' #ENT' – +u domnule; dar !n pri#irea ta se citeşte $arul stăpânului. LEAR' – Ce $ar' #ENT' – Autoritatea. LEAR' – Ce ştii să &aci' #ENT' – )tiu să dau un s&at bun; să păstrez o taină; să !ncalec; să dau &uga; să stric o glumă bună po#estind-o; să duc orice solie dacă nu-i prea grea şi la orice adresă dacă nu-i prea departe; adică tot ce &ac cei care se laudă că &ac de toate şi ca orice om de rând !nsuşirea mea de căpetenie e truda şi credinţa. LEAR' – Câţi ani ai' #ENT' – +u-s c$iar aşa de tânăr măre-doamne să-mi cadă cu tronc o muiere numai &iindcă are glasul dulce nici atât de bătrân să-mi pierd minţile din dragoste; duc !n spinare patruzeci şi opt de ani bătuţi. LEAR' – 7rmează-mă; #ino să mă ser#eşti. (acă-mi placi la &el şi după cină nu-ţi mai dau drumul. / gata masa' 7nde-i puşlamaua mea de bu&on' =ei să mi se aducă bu&onul0 %"ese un om din suit# "ntr# intendentul( =ei tu carag$iosule unde este &ie-mea' OS!ALD' – +-am cunoştinţă. %"ese( LEAR' – Ce-a zis' C$emaţi-mi-l !ndărăt pe grăsanul cela. %"ese un alt cavaler( 7nde mi-e bu&onul' "arcă toată lumea doarme. /i unde-i stârpitura aia' %!e întoarce cavalerul( CA+ALERUL' – Jice măria-ta că ducesa nu se simte prea bine. LEAR' – (e ce nu #ine nemernicul !ndărăt când !l c$em' CA+ALERUL' – !ire mi-a răspuns &ără ocol că nu #rea şi pace0 LEAR' – +u #rea0 CA+ALERUL' – ăria-ta nu !nţeleg pricina; dar după a mea socotinţă !nălţimea#oastră nu este tratată cu gri%a şi dragostea ce i se cu#in; am băgat de seamă o #ădită sc$imbare !n purtări - atât la slu%itori cât şi la duce şi mai cu seamă la &iica #oastră. LEAR' – A$a aşa crezi tu' CA+ALERUL' – ă rog prea-plecat de iertare stăpâne dacă mă !nşel cum#a; !nsă datoria !mi porunceşte să nu tac atunci când cred că #i se aduce o %ignire.
LEAR' – +u &aci decât să-mi ade#ereşti un simţământ al meu9 am simţit de la o #reme o uşoară nepăsare &aţă de mine pe care am luat-o mai curând drept o ipo$ondrie de-a mea decât ca o pornire #oită; #om cerceta. (ar unde mi-e bu&onul' +u l-am #ăzut de două zile. CA+ALERUL' – (e când prinţesa noastră cea mică s-a !nstrăinat !n 5ranţa stăpâne bu&onul nu mai e !n apele lui. LEAR' – 3ă nu mai #orbim despre asta; am băgat de seamă şi eu. (u-te şi spune-i &iicei mele că #reau să-i #orbesc. %"ese curteanul( Tu du-te şi caută-l pe bu&on. %"ese alt cavaler "ntr# iar#şi -swald( >-$o-$o matale eşti boierule ia &ă-te-ncoace. Cine sunt eu boierule' OS!ALD' – Tatăl stăpânei mele. LEAR' – HTatăl stăpânei meleI0 6anditul stăpânului meu9 tu câine0 Tu scla# nemernic şi carag$ios0 OS!ALD' – Cu #oia domniei-#oastre nu sunt nimic din toate astea. LEAR' – 5aci sc$imb de mingi cu mine carag$iosule' %2l loveşte( OS!ALD' – +u !ngădui să daţi !n mine domnule. #ENT' – "oate că nu !ngădui să primeşti nici lo#ituri de picior %ucător de maidan ce eşti' %2l loveşte sub genunc0i la înc0eietur#( LEAR' – ulţumesc omule; ai intrat !n slu%ba mea cu dreptul !mi placi. #ENT' – =ai domnule scoală şi ia-ţi picioarele la spinare. Trebuie să-n#eţi mai !ntâi distanţele statornicite de reguli la %ocul ăsta. =aide ia-o din loc. (acă #rei să te mai masori o dată cât eşti de lung sunt gata să te antrenez. %2l împinge afar#( (acă nu dega%ează. =ai &ii pre#ăzător şi mână măgarul0 LEAR' – ulţumesc amice pentru slu%bă. "rimeşte-ţi acontul la soldă. %2i d# bani lui $ent "ntr# bufonul( UFONUL %intr*nd(' – (ă-mi #oie să-l ar#unesc şi eu. %2i d# boneta sa lui $ent( "rimeşte boneta mea de nebun. LEAR' – /i dragul meu ag$iotant ce mai &aci' UFONUL' – Aş &ace mai bine dacă ţi-aş pune ţie tic$ia mea de nebun. #ENT' – (e ce nebunule' UFONUL %c#tre $ent(' – (e ce' "entru că iei partea cui#a care nu mai e la putere9 dacă nu ştii să zâmbeşti !ncotro bate #ântul ai să &aci guturai; ia tic$ia mea să nu răceşti. Amicul ăsta şi-a surg$iunit două &ete şi-a binecu#ântat-o pe a treia &ără să #rea. (acă-l slu%eşti e cazul să-mi porţi tic$ia. Ce mai &aci unc$iule' (acă aş a#ea două &ete aş #rea să am două tic$ii. LEAR' – (e ce băiete' UFONUL' – "entru că dându-le tot a#utul meu celor două &ete mi-ar rămâne câte-o tic$ie de căciulă. 7na ţi-o dau eu pe cealaltă cere-o de pomană la ele. LEAR' – 8a seama la bici pungaşule. UFONUL' – Ade#ărul e un dulău credincios pe care-l dai !n bice a&ară dar căţeluşa cocoşneaţă are #oie să şadă pe cuptor şi să pută după po&ta inimii. LEAR' – 4luma asta nu-mi miroase-a bine. UFONUL' – 3ă te-n#ăţ una mai bună' LEAR' – ă rog. UFONUL' – Ascultă unc$iule9 3ă ai mai mult decât arăţi 5ă mai puţine decât poţi. +u-ţi da a#erea cu-mprumut "uţin pe %os mai mult călare
Că nu mai #ezi din ce-ai a#ut. 3ă-ţi &ie mersul la plimbare. 3ă nu te-ncurci la băutură +ici cu &emeia rea de gură. )i #ei a&la că-n mie-ncap ai mult de zece sute-n cap. #ENT' – Adică mai nimic nebunule. UFONUL' – Ca şi cu#intele unui a#ocat căruia nu i s-a ac$itat onorariul; pentru ale mele tu nu miai plătit nimic. Tu ce zici unc$iule9 n-ai găsi nici o !ntrebuinţare nimicului' LEAR' – +ici una băiete; nimic nu se poate &ace din nimic. UFONUL %c#tre $ent(: – 3pune-i te rog că tocmai la atâta urcă şi dobânda pământurilor lui; pe mine nu mă crede zice că-s nebun. LEAR' – Amar nebun0 UFONUL' – Ascultă copile poţi să-mi spui care-i deosebirea dintre un nebun amar şi unul dulce' LEAR' – +u băiete !n#aţă-mă şi asta. UFONUL' – 3tăpânul care te-a-n#ăţat Că tot pământul ţi l-ai dat Aicea lângă mine #ie 3ă-mi ţină dânsul locul mie; Atuncea doi nebuni #or &i )i doi nebuni ţi-or năzări9 7nul - eu care #orbeşte Altul - cel ce mă pri#eşte. LEAR' – ă &aci nebun adică' UFONUL' – (at &iind că la celelalte titluri ai renunţat e tot ce ţi-a mai rămas &iindcă pe ăsta !l ţii din născare. #ENT' – (ar nu-i nebun c$iar de tot stăpâne. că-s nebun. LEAR' – Amar nebun0 UFONUL' – Ascultă copile poţi să-mi spui care-i deosebirea dintre un nebun amar şi unul dulce' LEAR' – +u băiete !n#aţă-mă şi asta. UFONUL' – 3tăpânul care te-a-n#ăţat Că tot pământul ţi l-ai dat Aicea lângă mine #ie 3ă-mi ţină dânsul locul mie; Atuncea doi nebuni #or &i )i doi nebuni ţi-or năzări9 7nul - eu care #orbeşte Altul - cel ce mă pri#eşte. LEAR' – ă &aci nebun adică' UFONUL' – (at &iind că la celelalte titluri ai renunţat e tot ce ţi-a mai rămas &iindcă pe ăsta !l ţii din născare. #ENT' – (ar nu-i nebun c$iar de tot stăpâne. UFONUL' – +u-s c$iar de tot &iindcă orzii şi marii seniori nu-mi dau #oie să deţin monopolul nebuniei. Căci dacă au pus monopol pe toate bunurile regatului !şi cer partea leului şi la asta. )i cucoanele cele mari tot aşa să aibă şi dânsele acolo cât de cât. (ă-mi un ou unc$iule şi-ţi &ac rost de două coroane regale. LEAR' – Ale cui coroane adică'
UFONUL' – Coroanele oului după ce-l sparg !n două şi-i beau gălbenuşul. Când ţi-ai spart coroana !n două şi ai dăruit %umătăţile ai &ăcut tocmai ca ăla de-a luat măgarul !n cârcă să-l treacă şanţul. "uţină minte mai era sub coroana c$eliei tale dacă pe cea de aur ai dat-o de dar0 (acă şi-acuma-s nebun să pună biciul pe spinarea ăluia de n-o zice ca mine9 C*nt#B Anul ăsta nebunia / la mare trecere Că-nţelepţii cu nebunii 3-au luat la-ntrecere. LEAR' – (e când ştii atâtea cântece păcătosule' UFONUL' – (e când ai lăsat pe seama &etelor tale autoritatea părintească. (e când le-ai pus !n mână $arapnicul iar tu ţi-ai lăsat nădragii-n %os. C*nt#B /le sar de bucurie /u mă scarpin de necaz 8ar un rege cu nebunii Noacă-n $oră &ace $az. 5ii bun unc$iule şi tocmeşte-i nebunului tău un dascăl de minciună. Ar #rea groza# să !n#eţe ştiinţa asta. LEAR' – (acă minţi ticălosule pun biciul pe tine. UFONUL' – ă uit şi mă minunez ce prost te !nrudeşti cu &iicele tale. /le pun să mă bată cu biciul când spun ade#ărul iar tu eşti gata să pui biciul pe mine dacă mint. Ca să nu mai adaug că sunt bătut şi pentru că tac. ai bine orice zău aşa decât nebun la Curte. >ricedar numai !n locul tău n-aş #rea să &iu. i-ai co%it deşteptăciunea prea din gros până nu ţi-a mai rămas nici o &ărâmă din miez. 7ite că #ine una din co%i. %"ntr# Goneril( LEAR' – /i &ata mea ce gărgăuni ai !n cap' (e la o #reme parcă şi s-au !necat corăbiile. UFONUL' – /rai un băiat de #iaţă când nu ţineai socoteala gărgăunilor ei. Acum %oci rolul unui zero pe lângă numerele celelalte &iindcă un zero singur nu !nseamnă nimic. /u preţuiesc mai mult decât tine &iindcă eu sunt bu&on iar tu nu eşti nimic. %C#tre Goneril( 1asă că-mi ţin limba. utra dumitale !mi porunceşte asta c$iar dacă nu spui nimic. 3st-sst0 Când n-ai nici miez şi n-ai nici coa%ă ,şi şade-n poartă &oamea stra%ă. %C#tre Lear( Ce #ăd' > păstaie de mazăre &ără boabe. GONERIL' – +u numai măscăriciul dumitale >braznic &ără margini mă %igneşte Ci şi !n %urul tău o şlea$tă-ntreagă (e nesimţiţi şi de scandalagii "e care nu-i mai pot răbda aici. !ir, /u am crezut că dacă-ţi dau de ştire ei lua măsuri !ndată dar mă tem (in &elul cum te porţi şi le #orbeşti Că-i laşi !n #oie ba le dai şi g$es. (acă-i aşa eu trebuie greşeala 3-o curm şi ast&el ţara s-o &eresc (e tulburări. Nignirea ce-ţi aduc Ca şi ocara că-s o &iică nesupusă "ălesc când !nţeleaptă pre#edere Ascultă de-al ne#oii glas.
UFONUL' – +u de-alta unc$iule dar ştii9 H=răni o #rabie-un cuc odată (ar &u de puii lui mâncatăI. Aşa a &ost cu noaptea mare Când n-a#userăm lumânare... LEAR' – Tu eşti &ata mea' GONERIL' – Aş #rea să-ţi regăseşti !nţelepciunea 1ăsând deoparte toate-aceste mo&turi Ce mi te &ac de nerecunoscut. UFONUL' – 3tă pe măgar şi caută măgarul Aşa-i când ou-n#aţă pe găină. (ii căluţule diii0 LEAR' – ă recunoaşte cine#a' +u-s 1ear; 1ear nu se poartă nu #orbeşte-aşa; 7nde i-s oc$ii' >ri te pomeneşti Că mintea lui !ncepe să adoarmă... Treziţi-mă spuneţi-mi cine sunt0 UFONUL' – 7mbra regelui 1ear. LEAR' – / bine s-o ştiu; &iindcă după respectul ce mi se arată su#eranitatea şi gândul meu m-au minţit că a#eam nişte &iice ascultătoare. UFONUL' – Ce #or să-şi &acă-un tată-ascultător. LEAR' – Cum #ă numiţi &rumoasă domnişoară' GONERIL' – irarea asta domnul meu aduce Cu poznele pe care ţi le-ngădui (e la un timp !ncoace; eu te rog 3ă &ii mai !nţelept cum se cu#ine 1a #ârsta ta. 8a seama la ce-ţi spun9 ,mi ţii aici o sută de mâncăi (e ca#alari şi scutieri de rând (ezordonaţi şi des&rânaţi zănateci Ce-au molipsit cu $uzureala lor Această curte-a noastră care-acum / $an de $oţi ta#ernă lupanar )i nu castel regesc. / timp s-o curmi9 uşinea leacul singură şi-l cere (ar să i-l dai c$iar tu ar &i mai bine (ecât să &iu silită să-l impun. ,ntâi niţel alaiu-ţi micşorează; "ăstrează-ţi numai oameni cumpătaţi ,n slu%ba ta de ani şi ani din cei Ce se cunosc şi se cunosc pe sine. LEAR' – "e dracii beznei0 )eile pe cai0 3uita să se-adune-n graba mare. 6astardă şi degenerată &ată +u te mai stân%enesc. ai am o &iică. GONERIL' – "e slu%itori mi-i baţi iar şlea$ta ta +e dă porunci obraznice prin casă. %"ntr# Alban&(
LEAR' – ai de acei ce se căiesc târziu0 %C#tre Alban&( 3oseşti la timp. Aceasta-ţi este #oia' orbeşte domnul meu0... / gata calul' > nerecunoştinţă c$ip de piatră Cioplită după c$ipul lui 3atan /şti mai dezgustătoare-ntr-un copil Ca monstrul mărilor. ALAN"' – ă rog #ă rog. LEAR %c#tre Goneril(' – +u pasăre de pradă minţi. 3uita-mi Cuprinde numai oameni de ispra#ă. Toţi !nzestraţi destoinici şi de neam Ce numele-şi cinstesc !ntotdeauna0 6iată Cordelia cât de urât i-am %udecat o #ină ne-nsemnată 5ăcând-o să strămute-alcătuirea +estrămutatei mele &iri din su&let 3ă-mi smulgă dragostea şi-n locul ei 3ă-nscăuneze &ierea0 A$ 1ear 1ear0 %!e i1beşte cu pumnii în cap( 8zbeşte-n poarta cane s-a desc$is 3ă intre nebunia şi să iasă 1umina minţii. >ameni buni plecaţi. ALAN"' – 3ilord nu-s #ino#at eu nu cunosc "ricina marii #oastre supărări. LEAR' – 3e poate domnul meu. Ascultă lume0 +atură-ascultă draga mea zeiţă. >preşte-ţi mâna dacă ai de gând 3ă &aci &ăptura asta să rodească. "oceşte-o-acum să &ie pururi stearpă 3ă-i sece-n pântec mugurii iubirii Ca trupul ei uscat să n-aibă parte (e bucuria pruncului !ntreg. 8ar dacă totuşi ea #a da prăsilă (in ură monstrul tu i-l plămădeşte Ca plodul nemilos s-o c$inuiască "e-obra%i să-i sape brazde-adânci de lacrimi 3-o-mbătrânească-n &loarea tinereţii )i gri%a să-i plătească cu dispreţ 3ă simtă şi ea dintele de şarpe Al nerecunoştinţei pruncilor. =ai0 %"ese( ALAN"' – Jei preaslă#iţi ce-nseamnă toate-acestea' GONERIL' – +u te mai osteni să le-nţelegi ai bine să-l lăsam !n #oia lui
7nde l-o duce mintea ramolită. %'eintr# Lear( LEAR' – Cincizeci de ca#aleri m-au părăsit ,n două săptămâni. ALAN"' – Ce este doamne' LEAR' – ,ţi spun eu. %C#tre Goneril( >$ de moarte mi-e ruşine Că m-ai &ăcut bărbat ce sunt să plâng Tu care eşti ne#rednică de lacrimi. 5urtuni şi ceţuri să te potopească )i plăgile blestemului de tată Te mistuiască-apururi. >c$i bătrâni (e nu-ncetaţi prostia să #-o plângeţi ă scot cu ţeapă şi #-arunc !n pra& Cu lacrimile tină să #ă &aceţi. Aici a%unserăm dar' Aşa să &ie. ai am o &ată bună şi cuminte; Când #a a&la cum te-ai purtat cu mine Cu g$earele şi dinţii #a sări 3ă-ţi s&âşie obrazul de lupoaică. )i nici cu gândul nu gândeşti ce iute edobândi-#oi #ec$ea mea tărie "e care-o crezi pierdută. Atâta-ţi spun0 %"es Lear, $ent şi suita( GONERIL' – 1-ai auzit' ALAN"' – Tu ştii cât te iubesc (ar oricât de părtinitor aş &i... GONERIL' – Te rog să !ncetezi. =ei >swald $ei0 %C#tre Bufon( Tu mai mult $oţ decât nebun ia-ţi drumul0 UFONUL' – =ei unc$iule 1ear stai ia-mă şi pe mine0 (acă #ulpea ar a#ea 7n puiandru ca mata (au tic$ia pe-o &râng$ie )i pe loc l-aş spânzura. %"ese( GONERIL' – 6ine-a gândit cel ce l-a s&ătuit 3ă ţină-o sută de oşteni !n gardă9 "olitică de om pre#ăzător; 1a primul semn oricând i-ar năzări 7n bombănit un parapon o toană > #orbă-ntoarsă sau o imputare Cu armele prostia să-şi impună. )i la c$eremul lui să ne stea #iaţa. =ei >swald n-auzi' ALAN"' – Jău mergi prea departe.
GONERIL' – ai bine-aşa decât prea-ncrezător. Tu lasă-mă ca temerile mele (in #reme să le curm să nu trăiesc ereu cu &rica-n sân. /u !l cunosc; Tot ce-a #orbit !i scriu surorii mele 3ă #ăd de-i mai dă mâna să se-ncarce Cu el şi suta lui de ca#aleri Când #a a&la ce angarale... >swald0 %"ntr# -swald( Ai scris scrisoarea către sora mea' OS!ALD' – (a doamnă. GONERIL' – 8a-ţi câţi#a oameni şi te du călare Arată-i mai pe larg de ce mă tem )i dacă nu-i de-a%uns mai !n&loreşte Ca s-o con#ingi. =ai pleacă !ntr-un su&let )i-ntoarce-te degrabă. %"ese -swald( /u domnul meu nu pot să osândesc 6la%ina-ţi &ire şi bună#oinţa (ar iartă-mă ne-nţelepciunea ta 3e cade-a &i mai aspru do%enită (ecât prea lăudată bunătatea Ce-i plină de prime%dii. ALAN"' – (e este bine-aşa nu ştiu dar iată intind către mai bine nu o dată 3e-ntâmplă să stricăm un lucru bun. GONERIL' – Atuncea... ALAN"' – om trăi şi #om #edea. SCENA 2n faţa aceluiaşi castel "ntr# Lear, $ent şi Bufonul
LEAR' – ine drumul drept la 4loucester cu scrisorile acestea. 5iicei mele să nu-i po#esteşti nimica până când nu te #a !ntreba ea după ce #a citi scrisoarea. (acă nu te grăbeşti !nsă #oi &i acolo !naintea ta. #ENT' – +u #oi şti ce-i odi$na stăpâne până ce nu #oi &i !nmânat depeşa măriei-tale. %"ese( UFONUL' – (acă omul ar a#ea creierul la călcâie n-ar &i !n prime%die să-i degere iarna' LEAR' – 6a da băiete. UFONUL' – Atunci bucură-te că mai e !ncă #reme bună. LEAR' – =a $a $a0 UFONUL' – Ai să #ezi ce drăguţ te #a ţine !n palme &iica ta cealaltă; ea nu seamănă cu sora ei cum nu seamănă tuşea cu %ung$iul. Crede-mă. LEAR' – Ce să te cred băiete'
UFONUL' – Că seamănă la gust ca două mere acre. )tii de ce stă nasul omului !n mi%locul &eţei' LEAR' – +u. UFONUL' – Ca să-i stea de stra%ă câte-un oc$i de &iecare parte să nu scape #ăzului ce scapă mirosului când n-ai &ler moşule. LEAR' – Am nedreptăţit-o. UFONUL' – )tii cum !şi &ace o stridie casa' LEAR' – +u. UFONUL' – +ici eu. (ar ţi-aş putea spune de ce !şi &ace casă melcul. LEAR' – (e ce' UFONUL' – Ca să aibă unde să-şi ascundă capul şi nu ca s-o dea &etelor lui şi să rămână cu coarnele goale-n drum. LEAR' – Am să-mi uit &irea. Am &ost un părinte prea bun0... 3unt gata caii mei' UFONUL' – ăgarii tăi se ocupă de ei. )tii pentru ce cele )apte 3tele sunt numai şapte' LEAR' – "entru că nu sunt opt. UFONUL' – 6ra#o ai sto&ă de bu&on0 LEAR' – 3ă mi le ia cu sila0 onstru de nerecunoştinţă0 UFONUL' – (acă ai &i bu&onul meu moşule te-aş bate toată ziua numai &iindcă ai !mbătrânit !nainte de #reme. LEAR' – Cum aşa' UFONUL' – 5iindcă nu trebuia să !mbătrâneşti până nu te coceai la minte. LEAR' – +u mă lăsaţi să-nnebunesc o zei; ineţi-mă nu #reau să-nnebunesc0 %"ntr# un curtean( 3unt gata caii' CURTEANUL' – 4ata milord. LEAR' – =ai băiete. UFONUL' – (acă-i pe-aici #reo &ată mare )i să m-aştepte-ar #rea cum#a +-o să mai aibă căutare Că până-am să mă-ntorc mai #a0 %"es( ACTUL II SCENA I - curte în castelul contelui de Gloucester "ntr# Edmund şi Curan, înt*lnindu.se EDUMND' – Te salut C7A+. CURAN' – )i eu domnule. Am &ost la tatăl dumitale ca să-i dau de ştire că ducele de Cornwall şi egan soţia lui #or &i aici la dânsul astă-seară. EDMUND' – Cum aşa' CURAN' – +u cunosc pricina. Ai auzit ştirile #enite de-a&ară adică z#onurile care ne umblă pe la urec$i de la o #reme' EDMUND' – +-am auzit. Ce z#onuri' CURAN' – +-ai auzit că umblă z#on de război !ntre ducii de Cornwall şi Albany' EDMUND' – +u ştiu nimic.
CURAN' – Ai să a&li la #reme. 3-auzim de bine domnule. %"ese( EDMUND' – (iseară #ine ducele' "rea-bine0 7n #ânt prielnic bate din senin. Tata trimise-o gardă după /dgar 3ă-l aresteze; !mi rămâne doar "e cine#a să-l &ac un $ap să-ng$ită. 1a lucru iute soartă0 5rate $ei > #orbă #reau să-ţi spun9 coboară &rate0 %"ntr# Edgar( Te urmăreşte tata; &ugi de-aici9 Ascunzătoarea-ţi este cunoscută; "ro&ită cât e noapte0 +u cum#a orbit-ai despre ducele de Cornwall Ce#a de rău' ,n noaptea asta #ine (egrabă-aici cu egan; aminteşte-ţi +-ai spus nimic despre pornirea lui ,n contra ducelui de Albany' EDGAR' – +-am spus nici un cu#ânt; sunt sigur de-asta. EDMUND' – 1-aud #enind pe tata; iartă-mă; /u am să mă pre&ac că sar la tine Cu spada; trage şi tu spada; &ă-te Că eşti !n gardă şi că te retragi. "redă-te0 ino dinaintea tatei0 1umină$ei0 Aici0 Acum&ugi&rate... Aduceţi torţe torţe0 - Aşa adio0 %"ese Edgar( 7n pic de sânge-i bună mărturie %!e taie la braţ( Că m-am purtat eroic. Am #ăzut 6eţi#i mai rău tăindu-se !n %oacă. - > tată0 Tată0 >priţi-#ă0 A%utor0 %"ntr# Gloucester şi slujitori, cu torţe( GLOUCESTER' – /i /dmund unde-i ticălosul ăla' EDMUND' – Aici şedea cu spada scoasă-n beznă (escântece bolborosind la lună 3ă-i &ie naşă la blestemăţii. GLOUCESTER' – (ar unde e' EDMUND' – "ri#iţi cum sângerez. GLOUCESTER' – (ar unde-i ticălosul /dmund spune0 EDMUND' – "e-aici &ugi #ăzând că n-o să poată... GLOUCESTER' – oi după el0 %"es c*ţiva slujitori( Că n-o să poată ce' EDMUND' – 3ă mă con#ingă să te omorâm; 8-am spus că zeii cei răzbunători
Cu trăsnetu-i lo#esc pe paricizi Cercând să-l dumiresc ce strâns legaţi (e-a pururi sunt un &iu şi-al său părinte. ăzând mărite doamne !n s&ârşit Cu câtă scârbă planul i-am respins Ca un turbat se repezi cu spada (in #reme pregătită-asupra mea. Cum stam nepregătit şi m-a străpuns Aici la braţ; dar când mi-am re#enit rând după legea luptelor cu spada 3ă-i dau pedeapsa speriat pesemne (e larma ce &ăceam a dispărut. GLOUCESTER' – >riunde s-ar ascunde -n ţara asta +u #a scăpa neprins. )i-o dată prins 3-a zis cu dânsul. C$iar !n noaptea asta 3oseşte preaputernicu-mi senior 3lă#itul duce de Cornwall prin care oi &ace să se deie ş&ară-n ţară Că mulţumirea mea #a răsplăti "e-acela ce mi-l a&lă şi-l aduce 3ă-şi ia pedeapsa laşul ucigaş. 8ar partea celui ce-l ascunde-i moartea. EDMUND' – Când !ncercat-am gândul să-i alung /l s-a-ndâr%it mai rău; atuncea eu 1-ameninţai cu toată $otărârea C-am să-l denunţ. A$a răspunde el. 6astard milog #rei poate să-ţi !nc$ipui Că dacă spusa ta #oi dezminţi-o irtutea şi credinţa ta-s de-a%uns 3ă-ţi dea crezare cine#a' Te-nşeli. (e #oi nega orice - şi #oi nega C$iar scrisul mâinii mele - toată lumea a-ntoarce către tine bănuiala (e ură de in#idii şi complot. )i numai dacă i-ai prosti pe toţi +-ar mai pricepe după ce dobândă Ai alergat urzind pieirea meaI. GLOUCESTER' – "ungaşul deci !şi #a nega scrisoarea. +u poate &i acesta &iul meu. %+r*mbiţe aproape( Auzi' Auzi' Trompetele ducale. Ce-o căuta la mine' 3ă se-nc$idă !ndată toate porţile0 +u-mi scapă. +-o să-mi re&uze ducele $atârul. )ta&ete-am să trimit !n tot regatul "ortretul să-i arate la răspântii. "e tine drag copil ade#ărat
(e azi moştenitorul meu te &ac. %"ntr# Cornwall, 'egan şi suita( CORN!ALL' – / oare cu putinţă drag prieten' Abia sosit şi-aud !n clipa asta Ciudate #eşti. REGAN' – (e-or &i ade#ărate +ici o osândă nu-i destul de grea "entru-aşa #ină. Ce mai &aci milord4 GLOUCESTER' – Jdrobită-mi este inima zdrobită0 REGAN' – oia să te omoare &inul nostru /dgar băiatul botezat de tata' GLOUCESTER' – >0 doamnă-aş &i dorit s-ascund ruşinea. REGAN' – 3ă nu se &i-n$ăitat cu dezmăţaţii (e ca#aleri ce se ţin scai de tata0 GLOUCESTER' – +u ştiu dar este groaznic doamnă groaznic0 EDMUND' – (a doamnă s-a-n$ăitat cu ceata lor. REGAN' – +u-i de mirare-atunci că s-a stricat. (e bună seamă ei l-au $otărât 6ătrânul să-şi ucidă şi pe urmă Cu ei să-şi c$eltuiască toată-a#erea. Aseară-am &ost #estită printr-un om (e-al soră-mi de cum se poartă dânşii. (acă-i pe-aşa po&tească dumnealor 3ă stea la noi că eu acasă nu-s CORN!ALL' – +ici eu mă crede egan. Auzit-am /dmund că te-ai purtat cu tatăl tău Ca un &iu bun. EDMUND' – Cum cere datoria. GLOUCESTER' – 5apta-n #ileag i-a dat-o şi-a primit Această rană-n lupta cu mişelul. CORN!ALL' – Aţi pus să-l urmărească' GLOUCESTER' – (a milord . CORN!ALL' – (e #a &i prins !l !n#ăţăm noi minte; ,ţi dau din partea mea puteri depline. Cât despre tine /dmund &apta ta (e cinste şi supunere te-arată Ca demn de-a &i al nostru; ducem lipsă (e oameni cu o &ire ca a ta. Te iau la curtea noastră. EDMUND' – /u credincios ă #oi slu%i la bine şi la rău. GLOUCESTER' – ă mulţumesc de cinstea ce i-o &aceţi. CORN!ALL' – (ar nu ştii pentru ce-am #enit la tine. REGAN' – Aşa pe nepo&tite-n #iul nopţii9 3unt treburi !nsemnate dragă 4loucester )i #rem cu tine să ne s&ătuim.
+e-a scris !ntâi bătrânul apoi sora (e nişte ne!nţelegeri; c$ibzuit-am Că nu e potri#it să le răspundem (e acasă de la noi; trimişii-aşteaptă Aici răspunsul. 6un şi #ec$i prieten 6alsam să-ţi torni pe-a su&letului rană )i dă-ne cu-al tău s&at un a%utor 1a ceas de cumpănă şi mare grabă. GLOUCESTER' – 3tau la poruncă ,nălţimea-#oastră 3unteţi bine#eniţi0 %"es(
SCENA ( 5inaintea castelului lui Gloucester "ntr# $ent şi -swald, din dou# p#rţi OS!ALD' – 6ună dimineaţa prietene. /şti de-ai casei' #ENT' – (a. OS!ALD' – 7nde ne putem ţine caii' #ENT' – ,n baltă. OS!ALD' – ogu-te dacă mă iubeşti unde... #ENT' – +u te iubesc. OS!ALD' – Atunci puţin !mi pasă de tine. #ENT' – (acă am &i !n altă parte te-aş &ace eu să-ţi pese. OS!ALD' – (e ce mă iei aşa' +u te cunosc. #ENT' – /u te cunosc amice. OS!ALD' – )tii cine sunt' #ENT' – 7n $oţ un derbedeu un linge-blide un nemernic un !mpăunat un netot un cerşetor un golan o pară găurită o obială un &ricos un pârâcios un smiorcăit un preş o periuţă unul gata la orice un pomanagiu de nădragi #ec$i care #isează să a%ungă meşter-codoş tot &ăcând pe mi%locitorul şi care nu-i decât un amestec de netrebnic milog laş &eciorul şi moştenitorul unei căţele un pungaş pe care am să-l deşel !n bătaie dacă !ndrăzneşte să nege măcar o silabă din toate titlurile pe care i le-am trecut la catasti&0 OS!ALD' – ai dar rea di$anie mai eşti ca să bat%ocoreşti !n &elul ăsta un om pe care nu-l cunoşti şi nu te cunoaşte0 #ENT' – ai dar ce taler cu două &eţe-mi eşti ca să te &aci că nu mă cunoşti' +ici nu sunt două zile de când am bătut mingea pe ciolanele tale dinaintea regelui. ,n gardă nemernicule0 / noapte dar luna luminează ca ziua. 3coate sabia că #reau să #ăd luna prin tine. ,n gardă &ecior de târ&ă putoare bărbier &ără brici0 %+rage spada( OS!ALD' – ,ndărăt0 +-am nimic cu tine. #ENT' – Trage spada tâl$arule0 A$a0 7mbli cu scrisori !mpotri#a regelui. ,i perii tru&ia păpuşicăi ca să-şi &acă regescul părinte de ocară. ,n gardă porcule sau !ţi pun cotletele-n &rigare0 3coate sabia carag$iosule0 OS!ALD' – A%utor0 ă omoară0 A%utor0 #ENT' - Apără-te otreapă stai lig$ioană &ricoasă stai şi apără-te târâtură ce eşti0 %2l bate( OS!ALD' – A%utor0 >$0 ă omoară0 -a omorât0
%"ntr# Edmund, cu sabia în m*n#, Cornwall, 'egan, Gloucester şi slujitori( EDMUND' – Ce-nseamnă asta' Ce s-a !ntâmplat' #ENT' – 8a #ino-ncoace domnişorule. #ino să te %ulesc niţel mă rog matale. GLOUCESTER' – 3ăbii0 Arme0 Ce se !ntâmplă aici' CORN!ALL' – "e #iaţa #oastră potoliţi-#ă0 Cel care se mai bate #a muri. Ce este' REGAN' – 3unt curieri. Al regelui şi al surorii mele. CORN!ALL' – Care e pricina' orbiţi0 OS!ALD' – (e-abia-mi trag su&letul măria-ta. #ENT' – (upă-atâta #ite%ie nu-i de mirare. +ici trup de om nu ai mişelule; te-a meşterit un croitor nu maica &ire. CORN!ALL' – Ciudat indi#id mai eşti0 Cum o să &acă oameni un croitor' #ENT' – (a un croitor domnule; un cioplitor !n piatră sau un zugra# nu l-ar &i scos atât de pocit c$iar dacă nu lucrau la el mai mult de două ceasuri. CORN!ALL' – 8a spune din ce #-aţi luat' OS!ALD' – Acest bădăran bătrân măria-ta căruia i-am cruţat #iaţa numai pentru bătrâneţile lui... #ENT' – Ce spui tu spurcăciune' Jero cu oc$i0 3ilord lăsaţi-mă să-l &ac zob pe dobitocul ăsta şi să spoiesc latrinele cu el. i-ai cruţat bătrâneţile $ai potaie' CORN!ALL' – Astâmpără-te obraznice odată +u ştii ce-nseamnă oare cu#iinţa' #ENT' – /u da dar supărarea-şi cere dreptul. CORN!ALL' – )i-n ce-ţi stă supărarea' #ENT' – Că târâtura asta poart-o spadă )i-o &ace de ruşine. Tagma asta (e zâmbăreţi pungaşi ca şobolanii od legătura s&ântă de iubire (intre copil şi tată dacă nodul +-a%ung să i-l dezlege; linguşesc 3tăpânul arţăgos când &irea-şi pierde Turnând ulei pe &ocul nără#aş 3au g$eaţă pe simţirea-i !ng$eţată. A&irmă ce-au negat până-adineauri )i ciocul lor de pasăre de pradă +u cată alt decât &olos să tragă (in toanele stăpânului cu c$e&. "otaia ştie doar să dea din coadă; Jâmbeşti de parcă-s măscăriciul tău ânca-ţi-ar buba mutra ta rân%ită 4âscan guşat şi s-a &ăcut de baltă' CORN!ALL' – Ce-i' i-ai sărit cum#a din minţi bătrâne' GLOUCESTER' – Cum de pornirăţi cearta' =ai răspunde. #ENT' – "e lume nu sunt mai #ră%maşe lucruri (ecât e $oţul ăsta şi cu mine. CORN!ALL' – (e ce-i zici $oţ' 3ă-mi spui cu ce-a greşit'
#ENT' – +u-mi place cum arată mutra lui. CORN!ALL' – Te pomeneşti că nici a mea nu-ţi place'0 )i nici a lui' )i nici a ei' 8a spune0 #ENT' – /u domnule de &elul meu sunt sincer9 1a #remea mea mărturisesc #ăzut-am ai mândre c$ipuri decât #ăd acuma "e umerii ce-mi stau pe dinainte. CORN!ALL' – )tiu cine-mi eşti9 un ins din cei pe care 3tăpânul !i lăsa să-şi dea !n petec )i să-şi tot #ânture necu#iinţa 5ăcând nepedepsiţi pe neciopliţii. /l - şi linguşitor' 5erit-a 3&ântul0 Cinstit şi sincer ade#ăr grăieşte. )i toţi !l iau de bun precum se-arată. Cunosc eu soiul ăsta de mişei Ce pe cu#ânt că nu ascund nimica 3unt mai #icleni şi mai ascunşi decât > droaie de ser#ili linguşitori0 #ENT' – Cu-ncredinţată dreaptă plecăciune 3tau doamne-n umbra măreţiei-#oastre Tronând sub o cunună de #ăpaie Ce pâlpâie pe a lui "$oebus &runte. CORN!ALL' – Ce #rea să-nsemne asta' #ENT' – ,nseamnă că mi-am presc$imbat graiul care #ă supăra adineauri. (e bună seamă domnule că nu sunt un linguşitor dar omul de sinceritatea căruia #-aţi con#ins prea repede era un bandit din con#ingere ceea ce cu riscul de a #ă displace eu n-am să pot &i niciodată. CORN!ALL' – Cu ce l-ai păgubit' OS!ALD' – /u cu nimica9 3tăpânului său regele deunăzi 8-a &ost plăcut degeaba să dea-n mine 8ar dânsul linguşindu-i supărarea 3-a năpustit şi el să mă trântească "e %os de râsul lumii să mă &acă. Aşa &ăcând şi-a dobândit răsplata Căci regele i-a mulţumit pe dată Că puse !n prime%die o #iaţă (e om &ăr-apărare. 8ar acum (in spadă dând ca un cocoş din aripi 3-a repezit din nou la mine. #ENT' – 1aşul şi gurali#ul ăsta e !n stare C$iar pe A%aL să-l scoată măscărici "e legea mea0 CORN!ALL' – 3ă &ie-aduşi butucii0 Carag$ios !mbătrânit !n rele "ungaş smerit te !n#ăţăm noi minte. #ENT' – /u măre-s prea bătrân să mă-n#ăţaţi )i nici butucii nu sunt pentru mine Căci sunt trimis regesc şi-n astă slu%bă ă a&lu-aici la tine. (o#edi-#ei
"uţin respect şi multă #ră%măşie 5aţă de rangul şi persoana celui Ce mi-e stăpân trimisul umilindu-i. CORN!ALL' – 6utucii0 "e onoarea şi pe #iaţa-mi (e-acum şi până mâine la amiază ,n ei să stea0 REGAN' – (oar până la amiază' +u până mâine noapte0 )i-ncă-o noapte0 #ENT' – ai doamnă c$iar dac-aş &i &ost un câine. (e-al tatălui şi nu se cu#enea. Cu mine să te porţi aşa. REGAN' – 3timate Cu scla#ul lui mă pot purta oricum. CORN!ALL' – 6anditul ăsta-i negreşit din tagma. (e care-ţi scrie sora ta. 6utucii aduceţi-i mai repede0 %!e aduc butucii( GLOUCESTER' – ăria-ta dă-mi #oie să te rog 3ă nu &aci asta. are i-e greşeala )i regele stăpânul lui #a şti 3ă-l pedepsească; dar pedeapsa ta /-a&arM din cale de !n%ositoare Căci nu se dă decât la criminalii )i la bor&aşii cei mai de pe urmă. /u cred că regele nu #a răbda 3ă &ie el %ignit prin omul care Trimis de dânsul e primit aşa. CORN!ALL' – /u #oi da seamă. REGAN' – Cu-atât mai greu i-ar &i surorii mele 3ă ştie că un om al casei sale A &ost bătut şi insultat aici 5ăcându-şi slu%ba. ,n butuci cu el0 %$ent e pus în butuci( =ai bunul meu stăpân de-aici să mergem. %"es toţi, în afar# de Gloucester şi $ent( GLOUCESTER' – "rietene !mi pare rău de tine Aşa e bunul-plac al ducelui "e care lumea-ntreagă ştie bine Că n-ar răbda să nu-i spui ce #rea el >ri să-i tai #orba. Am să inter#in. #ENT' – ă rog să nu inter#eniţi. eg$eat-am "rea mult şi drumul a &ost lung şi greu. oi !ncerca să dorm ori am să &luier. >noarea omului nu-i stă-n călcâie. )i-acuma ziua bună0 GLOUCESTER' – 4reşit-a ducele şi nu-i de-a bună. %"ese( #ENT' – > rege rege-ade#eri-#ei spusa Cu cel care-a căzut din lac !n puţ.
Coboară glob ceresc spre cestălalt 1a raza-ţi dulce să mai slo#enesc Acest ră#aş. +e&ericiţii cred Că se mai &ac minuni pe lumea asta. / slo#a ei Cordelia a scris-o "esemne i s-a dat cum#a de #este (e ce-am pornit să &ac pe-ascuns şi #rea Câştig de timp să tragă din aceste Ticăloşii necontenit mai mari )i să le cate leac pe rând la toate. oi !ntristaţi şi osteniţi de #eg$e >c$i grei a#eţi prile% să nu pri#iţi uşinea stării mele. +oapte bună 3urâde-mi soartă şi-ţi !ntoarce roata0 %Adoarme(
SCENA ) 2ntr.o p*rloag# "ntr# Edgar EDGAR' – Am auzit când numele mi-a &ost 3trigat la o răspântie ca proscris )i doar norocul mi-a adus !n cale > scorbură !n care de $ăitaşi 3ă scap. 3-a dat alarmă-n porturi stră%i (e #eg$e-s pretutindeni să mă-n$aţe. Cum aş putea să mă &eresc mai bine' a trebui să-mi sc$imb !n&ăţişarea (egrabă alegând pe cea mai $âdă )i mai ne&ericită dintre câte izeria stri#ită de dispreţ 1-a coborât pe om mai %os de &iară. ă #oi mân%i pe oc$i cu spurcăciune )i-n plete am să-mi !ncâlcesc scaieţi 8ar trupul mi-l #oi coperi cu zdrenţe 3ă-n&runt #ârtoasa şi prigoana bolţii (esculţ şi despuiat. / plină ţara (e-asemenea nenorocite pilde 3ărmani &ugiţi din casa de nebuni Ce urlă şi-şi smulg carnea de pe ei )i-n bubele desc$ise-şi #âră cuie 3au ace ţepi de lemn şi rosmarin; ,ncrâncenând #ederea ei cerşesc 1a surle prin cătune prăpădite ,n prea%ma târlelor prin mori şi ast&el Cu rugi sau prorocii câştigă milă.
3ărmanii Turlygod şi Tom0 ca dânşii ai sunt ce#a; ca /dgar nu-s nimic. %"ese(
SCENA * 5inaintea castelului lui Gloucester $ent e în butuci "ntr# Lear, Bufonul şi un Curtean LEAR' – Ciudat !mi pare c-au plecat de-acasă )i nu mi-au dat răspuns prin mesager. CURTEANUL' – "recum a&lai cu-o seară mai-nainte +ici n-a &ost #orba de plecarea asta. #ENT' – 3tăpân preanobil sla#ă ţie0 LEAR' – =a0 +e#rednic &el de %oacă ţi-ai găsit. #ENT' – +u eu 3ilord . UFONUL' – =a $a0 Te-ai pus la %ambiere cam strâmte. Caii sunt legaţi de cap; câinii şi urşii - de gât; maimuţele - de mi%loc; iar oamenii - de picioare. Când n-are omul cap #ai de picioare că a%unge ca dânsul la ciorapi de lemn. LEAR' – (ar cine-i cel ce rangul !n%osindu-ţi Te-aduse-n starea asta' #ENT' – Amândoi 5ata şi &iul !nălţimii-#oastre. LEAR' – +u. #ENT' – (a. LEAR' – !ţi spun că nu. #ENT' – /u spun că da. LEAR' – +u nu; una ca asta n-au &acut-o. #ENT' – 6a da. LEAR' – "e Nupiter %ur că nu. #ENT' – "e Nuno %ur că da. LEAR' – +u trebuia s-o &acă nu puteau ai bine te-ar &i omorât decât 3ă-mi calce ast&el cinstea !n picioare. (egrabă lămureşte-mă !ntocmai ,n ce c$ip meritaşi ruşinea asta 3au cum de te-au putut sili la ea (e #reme ce erai trimis de mine. #ENT' – ăria-ta a%uns la dânşii-ndată 1e-am !nmânat scrisoarea ce mi-ai dat 3merit stând cu genunc$iul la pământ 3-aştept răspuns dar iată că se-arată Abia su&lând şi asudat de goană 7n curier grăbit din cale-a&ară 3-aducă de la 4oneril stăpâna-i
3crisori de salutare; ei le iau )i le citesc lăsând pe-a mea deoparte Abia z#ârlindu-mi o pri#ire rece "oruncă dau să-n$ame de plecare 8ar mie-mi lasă #orbă să-i urmez "ânM ce bine#oi-#or a răspunde. A%uns aici dau oc$i cu mesagerul "rimit atât de bine-atunci şi care 5u pricina primirii mele rele Acelaşi ticălos ce ţineţi minte A &ost obraznic cu-nălţimea-#oastră )i luând aminte doar la supărarea-mi )i nu la c$ibzuinţă am tras spada; Atunci strigând !n gura mare laşul 3culă !ntreaga casă şi-n ăst c$ip )i &iica ta şi soţul ei găsit-au Că merit umilinţa asta grea. UFONUL' – (acă gâştele sălbatice zboară aşa e semn că iarna bate la uşă9 6ate coada dracului 1a uşa săracului9 6ună-#reme neam sărac i-au intrat zilele-n sac. Ce mai tura-#ura nu-ţi mai răci gura; &etele tale au să te umple de atâta bucurie că n-ai s-o poţi duce. LEAR' – > iar !mi suie sângele la cap... (urere locul tău este mai %os +u !ndărătul &runţii. egan unde-i' #ENT' – ,n casă e măria-ta cu 4loucester. LEAR' – +u mă urmaţi. oi aşteptaţi aici. %"ese( CURTEANUL' – )i n-ai &ăcut nimic decât ce-ai spus' #ENT' – +imic. (e ce-aţi #enit aşa puţini cu el' UFONUL' – (acă te-ar &i pus !n butuci pentru o asemenea !ntrebare meritai cu #âr& şi !ndesat. #ENT' – (e ce nebunule' UFONUL' – > să te trimitem la şcoală la o &urnică să te-n#eţe de ce nu ies ţăranii iarna la plug. Toţi cei care-şi #ăd lungul nasului dar n-au miros sunt orbi. )i pentru oricine are nas c$iar şi pentru orbi asemenea persoane !ncep să miroasă a mort. ,n #iaţă călătorul e bine să bage de seamă când drumul o ia la #ale dar să se ţină de cel care urcă dacă #rea să-i &ie bine. Când un !nţelept are să-ţi dea un s&at mai bun nu uita să mi-l !napoiezi pe-ăsta. Cu toate că aş pre&era ca s&atul meu să &ie urmat numai de pungaşi &iindcă e un s&at de nebun9 Oşti domni care te slu%esc acum )i numai la câştig se-ndeasă Când #ine ploaia-şi #ăd de drum )i !n #i&orniţă te lasă. +ebunul rabdă şi rămâne 1ăsându-i pe deştepţi să &ugă.
Aşa deosebeşti bătrâne 7n su&let de nebun de-o slugă. #ENT' – 7nde-ai !n#ăţat asta nebunule' UFONUL' – +u !n butuci nebunule. %"ntr# Lear cu Gloucester( LEAR' – +u #or să stea de #orbă0 3unt bolna#i0 Cică-s trudiţi de drumul de-astă-noapte0 "ala#re0 3emne de neascultare )i părăsire0 (ă-mi un alt răspuns. GLOUCESTER' – 3tăpâne drag prea-bine-l ştii pe duce Cât este de tru&aş şi neclintit Când s-a pornit a $otăr! ce#a. LEAR' – > răzbunare0 oarte şi prăpăd0 Tru&aş' Cu cine' 4loucester 4loucester #ai0 reau să #orbesc cu ducele de Cornwall )i cu ne#asta lui. GLOUCESTER' – 1e-am dat de ştire. LEAR' – 1e-ai dat de ştire0 Tu n-auzi ce-ţi spun' GLOUCESTER' – Aud măria-ta. LEAR' – egele #rea cu Cornwall să #orbească )i tatăl iubitor cu &ata lui Cerându-i să-l asculte. (ă de ştire0 3u&larea-mi taie inima z#âcnind. Tru&aş0 Tru&aşul duce0 ergi de-i spune Acestui &oc de paie - nu nu !ncă; 3-ar prea putea să nu se simtă bine )i-atunci... ,ndatorirea sănătăţii +-o ştie boala; nu mai suntem noi Când 5irea !ncolţită cere minţii 3ă su&ere cu trupul. Am s-aştept. ,mi pare rău că &irea mea aprinsă A luat drept bun ce-a spus un om bolna#. %)rivind la $ent( (e-a moartea-n... (ânsul de ce stă legat' (in asta iese limpede că dânşii enind aici au pus ce#a la cale. "e omul meu daţi ordin să-l dezlege. )i ducelui şi soaţei sale spuneţi 3ă mi se-n&ăţişeze-acum aici 3ă-audă ce-am a spune ori de nu 1a uşa lor #oi bate toba mare 3ă-i scoale şi pe morţi din somnul #eşnic. GLOUCESTER' – Aş #rea-ntre #oi să &ie bună pace. %"ese( LEAR' – ai domoleşte-ţi inimă bătaia0
UFONUL' – ipă la ea unc$iule şi ceart-o cum &ăcea bucătăreasa aia care a az#ârlit !n tigaie scrumbiile #ii şi le bătea cu lingura-n cap strigându-le9 H3taţi binişor &etelor staţi aşa0I. 3emăna cu &rate-său care de bun ce era !i ungea calului &ânul cu unt. %"ntr# Cornwall, 'egan, Gloucester şi slujitorii( LEAR' – Ji-buna amândurora0 CORN!ALL' – 3la#ă ţie0 %$ent este pus în libertate( REGAN' – ă bucur că te #ăd măria-ta. LEAR' – egan te cred şi #reau să ştii de ce. (e nu te-ar bucura #ederea mea Ar &i să mă desparţi de un scump mormânt Al maică-tii crezând că m-a-nşelat. %C#tre $ent( /şti liber deci' orbim noi altă dată. 8ubită egan sora ta e rea > egan ca o pasăre de pradă i-a-n&ipt aici !n#eninatu-i clonţ. %2şi arat# inima( Abia mai pot #orbi; nici n-ai să crezi Ce mârşa# s-a purtat cu mine egan0 REGAN' – Te rog zău linişteşte-te. /u cred Că sora mea-şi cunoaşte datoria ai mult decât acel ce-o osândeşte. LEAR' – Ce #rei să spui' REGAN' – Că totuşi nu pot crede Ca sora mea să-şi calce legământul; 8ar dacă poate le-a mai pus căpăstru 1a cei din ceata ta de zurbagii /a a a#ut moti#e-ntemeiate Ce-o cruţă de osândă. LEAR' – 6lestemata0 REGAN' – > (oamne eşti bătrân. Acum natura i-aşterne dinainte as&inţitul9 (e ce nu te-ai lăsa călăuzit (e cei ce decât tine #ăd mai clar' Te rog să te !ntorci la sora mea )i spune-i c-ai greşit. LEAR' – 3ă-i cer iertare' ,ţi dai tu seama cum mi-ar sta să-i spun9 H5etiţa tatii ştiu că sunt bătrân )i bătrâneţea n-are trebuinţe9 in !n genunc$i la tine de pomană %2ngenunc0ea1#( 3ă-ţi cer un adăpost un pat şi-o pâine'I. REGAN' – Termină cu-acest teatru de prost gust )i-ntoarce-te la sora mea. LEAR %ridic*ndu.se(' – +u egan.
i-a alungat din oameni %umătate; "ri#irile-i de scorpie mă-mpung )i limba-i otră#ită mă răneşte9 3ă prăbuşească cerul răzbunare Asupra ei miasmele mocirlei ,n tinerele-i oase să se-ncuibe0 CORN!ALL' – "&ui ce urât...0 LEAR' – oi trăsnete grăbite Cu &lacăra orbirii săgetaţi-i Tru&aşii oc$i0 8ar #oi stătute neguri Ce de pe bălţi le soarbe-ncinsul soare 3tricaţi-i &rumuseţea ca tru&ia Cu ea să-i piară-o dată. REGAN' – > zei buni0 "re#ăd că tot aşa ai să-mi urezi )i mie când ţi-o năzări #reo toană. LEAR' – +u egan pentru tine n-am blesteme9 (ulceaţa su&letului tău nu lasă +icicând loc răutăţii; oc$ii ei ă ard ca oc$ii &iarelor pe când Ai tăi sunt balsam. +u e-n &irea ta 3ă-mi strici plăcerea #ieţii tu nu poţi +ici să-mi arunci ca ea cu#inte grele Alaiul să-mi alungi să-mi iei tainul )i-apoi s-a%ungi să tragi la porţi ză#orul 1ăsându-mă pe uliţă. Tu ştii ai bine-ndatoririle naturii 5ireasca ascultare de părinţi "urtarea bună şi recunoştinţa. Tu nu uiţi nu copilă că ţi-am dat (e zestre %umătate din regat. REGAN' – Te-ntoarce doamne la ce-ai #rut să-mi spui. LEAR' – Cine mi-a pus trimisul !n butuci' %!emnal de tr*mbiţ#( CORN!ALL' – Ce trâmbiţă-i aceea' REGAN' – > recunosc. 3oseşte sora mea. i-a scris că #a #eni curând aici. %"ntr# -swald( 3tăpâna ta sosit-a' LEAR' – 3lugoiul care-şi ia obrăznicia (e la nesăbuita lui stăpână0 +emernice să piei din oc$ii mei0 CORN!ALL' – Cu ce te pot slu%i măria-ta' LEAR' – (a cine mi-a pus solul !n butuci' ,mi place-a crede egan că nu ştii. %"ntr# Goneril(
"e cine #ăd' > ceruri (acă pe cei bătrâni !i mai iubiţi )i blândele porunci ale-ascultării +u le-aţi uitat şi-a#eţi bătrâni şi-acolo 3ă &iţi acum alăturea de mine. %C#tre Goneril( Cum de nu-ţi crapă-obrazul de ruşine 3ă mă pri#eşti !n &aţă'0 )i tu egan > iei de mână' GONERIL' – (e ce nu mă rog' Am o&ensat-o cu ce#a' >&ensă +u este c$iar ce crede ramolirea Că s-ar numi aşa. LEAR' – Tot mă mai ţineţi ,nţepenite şale' reau să ştiu Cine mi-a pus trimisul !n butuci' CORN!ALL' – C$iar eu l-am pus şi cinstea-i &u prea mare (upă măsura #inei lui. LEAR' – C$iar tu' REGAN' – Te rog #ai tată ştii că n-ai putere... 1a dânsa de te-ntorci c$iar luna asta (in oameni reducându-ţi %umătate "e urmă te primesc la mine.- Acum 1ipsesc de-acasă şi n-am nici bucate (estule să #ă găzduiesc pe toţi. LEAR' – 1a ea-ndărăt' )i să-mi restrâng suita' ai bine &ără adăpost !n #i&or "rin #izuini cu lupi şi cucu#ele Cu plesnetul ne#oii peste oc$i (ecât la ea-ndărăt0 Ci mai curând 1a tronul 5ranţei care-i mai &ilotim Căci pe mezină-a luat-o &ără zestre -aş duce să mă-n&ăţişez smerit Cerându-i o simbrie pe la Curte 7mil să-mi târâi #iaţa de-azi pe mâine. 1a ea-ndărăt0 ai bine porunceşte-mi 3ă-i &iu #alet rândaşului de colo. %Arat# c#tre -swald( GONERIL' – 1a #oia dumitale n-ai decât. LEAR' – 3ă nu mă scoţi din minţi te rog &etiţo9 (e-acum nu te mai sting$eresc adio0 )i nici n-o să ne mai #edem #reodată /şti totuşi trup din trupul meu; ba nu > boală-n trupul care din păcate /-al meu; coptură gâlmă de ciumaţi 6uboi um&lat !n sângele-mi bolna#.
+-am să te cert0 uşinea #a să #ină Când #a po&ti eu n-am s-o c$em; nu cer 3unt răbdător; aştept să te !ndrepţi 8ar eu la egan stau cu-a mea suită. REGAN' – +u-i c$iar aşa eu nu #ă pot primi9 +u-s pregătită pentru ospeţie. ai bine-ascultă #orba sorei mele; Acei ce %udecă cu mintea-ntreagă "urtarea-ţi &ără noimă se mângâie Cu gândul c-ai !mbătrânit; şi lasă Că dânsa ştie ce-are de &ăcut. LEAR' – 5rumos !ţi şade să #orbeşti aşa' REGAN' – Aşa şi este domnul meu. "ăi cum' Cincizeci nu-ţi sunt de-a%uns' (e ce nu-i bine' "rea mulţi sunt greu de-ntreţinut şi-apoi (e#in prime%dioşi. Atâta lume / &oarte greu să şadă !ntr-o casă Cu doi stăpâni şi să se-mpace toţi; / c$iar cu neputinţă. GONERIL' – "oţi să-mi spui (e ce nu te-ai slu%i de-aceiaşi oameni Ce o slu%esc pe dânsa ori pe mine' REGAN' – (e ce nu' 8-am putea supra#eg$ea (e-ncearcă să-şi ia nasul la purtare. 1a mine dacă #ii te s&ătuiesc - "entru că bănuiesc acum prime%dii (oar douăzeci şi cinci să-ţi mai păstrezi; ai mulţi n-au loc şi nici nu le #oi da. LEAR' – /u #-am dat tot. REGAN' – 1a timpul cu#enit. LEAR' – -am dat !n seamă-a#utul şi pe mine Cu-o singură condiţie9 să ţin ,n %urul meu un număr de curteni. Acum să-l scad la s&ert' Aşa spui egan' REGAN' – )i-o mai repet nu #oi primi mai mulţi. LEAR' – Cei răi atunci când nu sunt cei mai răi 3e-arată-aproape buni şi li se cade C$iar preţuire. %C#tre Goneril( ă !ntorc la tine. Cincizeci... de două ori douăzeci şi cinci; ,nseamnă dar că şi iubirea ta / !ndoită. GONERIL' – rei douăzeci şi cinci 3au cinci sau zece !ntr-o casă unde
(e două ori mai multe slugi ţi-aşteaptă "orunca' REGAN' – +ici de unul nu-i ne#oie0 LEAR' – > tu să nu #orbeşti despre ne#oie0 C$iar cerşetorii cei mai oropsiţi Atâtea au nimicuri de prisos. (ă-i &irii doar ce e de trebuinţă )i #iaţa omului de#ine una Cu-a dobitoacelor. Te ţii domniţă )i porţi mătăsuri ce de &rig nu apărM Ci de-a-ncălzi. +e#oia-ade#ărată /u de răbdare am ne#oie ceruri0 "ri#iţi-mă o zei un biet bătrân0 (e două ori lo#it9 de gri%i şi #ârstă0 8ar dacă #oi pe-aceste două &ete 3târnitu-le-aţi să-şi duşmănească tatăl (e mine nu #ă bateţi %oc &ăcând 3ă pot răbda atâta. (ăruiţi-mi ânia de-a lo#i cu demnitate )i nu-mi daţi lacrimi armele muierii >bra%ii mei de om să-i !nsemneze. +u #idme spurcăciuni ale naturii /u mă #oi răzbuna pe amândouă Atât de crunt !ncât o lume-ntreagă oi &ace-asemeni lucruri ce anume +u ştiu dar #or cutremura pământul. A$a credeaţi că plâng' +u nu #oi plânge (eşi temeiuri am să plâng amar (a inima mi-oi sparge-o-n mii de cioburi (ar n-am să plâng. +ebune0 - +nebunesc. %"es Lear, Gloucester, $ent şi Bufonul( %!e aude tun*nd în dep#rtare( CORN!ALL' – 3e-apropie &urtuna; să intrăm. REGAN' – / casa mică tot n-ar &i-ncăput Cu ceata lui bătrânul. GONERIL' – / #ina lui dac-a rămas pe-a&ară; +u-i strică nebunia să-şi plătească. REGAN' – "e el l-aş &i primit dar nu cu şlea$ta. GONERIL' – )i eu. (ar unde-i contele de 4loucester' CORN!ALL' – 1-a petrecut pe moşul şi s-a-ntors. %'eintr# Gloucester( GLOUCESTER' – egele-i &urios. CORN!ALL' – ,ncotro pleacă' GLOUCESTER' – +u ştiu. (ar caii ştiu că şi-a cerut. CORN!ALL' – ai bine să-l lăsăm ce-o #rea să &acă.
GONERIL' – ,n nici un caz nu-l s&ătuiţi să stea. GLOUCESTER' – ai noaptea #ine bate #ântul rece )i cât cuprinzi cu oc$ii-i doar pustiu. REGAN' – Când oamenii sunt !ncăpăţânaţi ăul pe care şi-l pricinuiesc ,-n#aţă minte. "orţile să-nc$ideţi. "e lângă el sunt multe minţi turbate Care-ar putea la rele să-l !ndemne 8ar el se lasă lesne amăgit. "rudenţa porunceşte să #eg$em. GONERIL' – 3ilord !nc$ideţi porţile. ea noapte0 Are dreptate egan. 3ă intrăm. %"es( ACTUL III SCENA I - p*rloag# urtun# cu tunete şi tr#snete "ntr# $ent şi un curtean #ENT' – =ei cine umblă pe potopul ăsta' CURTEANUL9 – 7n om ce-i potopit de-a lui durere. #ENT' – A te cunosc. (ar regele pe unde-i' CURTEANUL' – (ă piept cu răscolitele sti$ii; 3e roagă de &urtună să arunce ,n mări pământul sau um&lând noianul Acesta să-l !nece şi !ntr-ast&el toate 3ă se presc$imbe ori să nu mai &ie. ,şi smulge părul alb zbârlit de #ântul Ce biciuie cu &urie #ăzdu$ul )i-ncearcă-n mica-i lume omenească ai !ndâr%it să &ie ca sti$ia. ,n noaptea asta nici măcar ursoaica Ce şi-a-nţărcat &lămânzii pui nu iese (in #izuină la #ânat; nici lupii +ici leii nu-şi scot blana-n ploaia asta C$iar de-ar crăpa de &oame. +umai el Cu capul gol aleargă blestemând. #ENT' – / singur' CURTEANUL' – 3ingur numai cu bu&onul Ce-ncearcă bietu-i su&let să-ndulcească. #ENT' – Curteanule pe dumneata te ştiu (e-aceea mă-ncumet să-ţi dau o #este (e mare-nsemnătate. 3-a iscat
- (eşi duşmanii nu #or s-o arate )i unul de-altul se ascund #icleni – Jâzanie-ntre cei doi duci9 de Cornwall )i de-Albany. i-au spus-o slu%itorii Ce-s oameni de credinţă-ai rigai 5ranţei Căci - precum e năra#u-ntre mărimi9 Cei pre&ăcuţi de pre&ăcuţi se-ncon%ur 8scoadele-s tocmite-a-i da de ştire (e tot ce mişcă pe la noi de stare (e cearta dintre ducii de coroană (e c$ipul cum se poartă cu bătrânul )i despre multe dintr-aceste semne Ce glăsuiesc de alte mari sc$imbări. (in 5ranţa negreşit porneşte oastea egatul dezbinat să ni-l cuprindă ,naintaşii-n taină-au debarcat ,n porturile noastre mai de #ază )i steagul şi-l #or !nălţa curând. (eci ia aminte. Crede-mă şi du-te (egrabă-n port la (o#er iar acolo "e cine#a găsi-#ei să te-asculte Cu-adâncă mulţămită de-i #ei spune Cu regele pe-aici cum s-au purtat; (e ce-nnebunitoare nedreptate )i su&erinţe nemaipomenite 3e plânge el pe drept. 3unt om de seamă 8ar misiunea ce-ţi !ncredinţez / de temei. CURTEANUL' – 3ă mai #orbim. #ENT' – +u0 (u-te0 Ca să te-asigur că sunt mult mai mult (ecât arăt desc$ide punga asta )i ia ce are-n ea. (ac-ai s-o #ezi Acolo pe Cordelia - şi-ai s-o #ezi0 – Arată-i negreşit inelul ăsta )i ea-ţi #a spune cine-i purtătorul "e care nu-l cunoşti acum. Ce #i&or0 "e rege ies să-l caut. CURTEANUL' – 6ate palma ai ai #reo #orbă-a-mi spune' #ENT' – "rea puţine (egrabă !nsă să se-n&ăptuiască9 3-o luăm pe altă cale &iecare )i care-ntâi !l #a găsi pe rege 3ă dea de ştire celuilalt.
%"es desp#rţindu.se(
SCENA ( 2n alt# parte a p*rloagei urtuna continu# "ntr# Lear şi Bufonul LEAR' – 3u&laţi turbate #ânturi să #ă crape )i bucile obra%ilor su&laţi0 ă re#ărsaţi pu$oaie peste praguri 7rcaţi până-n clopotniţe deasupra Cocoşii cei de tablă să le smulgeţi oi &ocuri de pucioasă iuţi ca gândul oi olăcari ai trăsnetelor care 3te%arii năruiesc $ai pâr%oliţi-mi Aceste tâmple albe. 8ar tu &ulger Cu tunetul atotzguduitor Turteşte-odată s&era lumii-aceste Tiparele naturii să le spulberi Ca-n #ânt să piară tot ce e sămânţă (e nerecunoştinţă-n omenire. UFONUL' – 7nc$eşule eu zic că-i mai bine să te uiţi cum seacă ag$easmă !ntr-o casă omenească decât să pri#eşti belşugul ăsta de ploaie sub cerul slobod. Jău unc$iule &ii bun şi cere &etelor oarecare adăpost că pe #remea asta se prăpădesc şi-nţelepţii şi nebunii. LEAR' – ugiţi bu$aie0 5oc scuipaţi şi pară0 +ici trăsnetul nici #ântul şi nici ploaia +u sunt copiii mei; de ce mă cruţă' 1o#iţi-mă #oi &orţe-ale naturii; +u cer !ngăduinţa de la #oi Căci #ouă nu #-am spus H&etiţa tateiI )i nu #-am dat regatul meu de zestre; +imic nu-mi datoraţi; urgia #oastră (e ce n-o sloboziţi asupra mea Aşa cum sunt căzut un rob netrebnic 3ărac şi prăpădit un biet moşneag' (ar #-arătaţi şi #oi ca slugi mişele Căci precum #ăd #-aţi !n$ăitat cu ele ăzboi cumplit de partea lor să duceţi Cu tâmplele-mi bătrâne. Ce ruşine0 UFONUL' – 7n om care poate să-şi reazeme capul de un scaun la o #reme ca asta ăla-i un om cu scaun la cap. CinM se-ncrede !n muiere )i nunteşte ne-nsurat ara umblă iarna cere )i nu-şi a&lă loc !n pat; Casă n-are masă n-are Teleleu pe drumul mare9 Când n-ai cap #ai de picioare.
(e-aia &etele când se uită-n oglindă scot limba la ce #ăd cu oc$ii. LEAR' - oi &i o pildă de răbdare. 8ată +-am să mai spun nimic. %"ntr# $ent( #ENT' – Cine-i acolo' UFONUL' – > tic$ie de $ârtie şi-o pană la pălărie; un nebun şi-un rege9 !nţelepciunea şi prostia se ţin de mână pe muc$ia cuţitului. #ENT' – ai doamne0 - Aici erai măria-ta' +ici ale nopţii arătări nu umblă ,n nopţi ca asta. Cerul răscolit Alungă şi pe cei ce trag la beznă ârându-i zgribuliţi prin #izuini. (e când mă ştiu n-am pomenit #ântoase )i trăsnete şi ropot de potoape Atât de-asurzitoare. >mul bietul +u-i &ăurit să rabde-atâtea spaime0 LEAR' – Acuma zeii ce răstoarnă lumea "e capetele noastre pot s-aleagă "e buni de răi. 3ă tremure mişeii Ce-au &ăptuit !n taină mârşă#ii +epedepsite de %udecători. -ascundeţi mâini ce #-aţi umplut de sânge )i #oi sper%urilor şi tu nemernic Ce &aci pe #irtuosul0 oi tâl$ari ,n#eşmântaţi !n ne#ino#ăţie (ar ridicând atâtea #ieţi de oameni 3ădârdâiţi acum0 +elegiuiri 8eşiţi din tainiţe şi cereţi milă Acestor soli cumpliţi ai %udecăţii0 /u sunt un om ce n-a greşit atât Cât alţii au greşit &aţă de el. #ENT' – Cu capul gol #ai0 bunule stăpân / o colibă-n prea%mă $ai degrabă 3ă stai la adăpost; !n #remea asta ă duc să bat din nou mai tare-n poarta Castelului cu inimă de piatră - ai rece decât zidurile-i reci )i dacă iarăşi nu #or să-mi desc$idă ,i #oi sili să &ie primitori. LEAR' – ă tem că mintea-ncepe să mă lase 6ăiete $ai să mergem. 7nde eşti' i-e &rig' i-e tare &rig şi mie. 7nde-i Coliba ceea omule' +e#oia +e-n#aţă repede să preţuim )i lucrurile cele mai umile. =ai du-ne la bordei. 3ărman nebun Te plâng mi-a mai rămas un dram de milă.
UFONUL %c*nt#(' – Cine are un pic de du$ +u se plânge nu se teme +ici de soartă nici de #reme +ici de apa din #ăzdu$. LEAR' – Aşa... e... (u-ne la colibă $ai. %"es Lear şi $ent( UFONUL' – Cinstită-i noaptea care-i răcoreşte "e nobilii tru&aşi la scă&ârlie )i-n cinstea ei #ă &ac o pro&eţie9 Când popii scot panglici pe nas )i cârciumarii #inu-l strică; Când croitorii n-au c$embrică 3ă &acă lorzilor obraz; Când &etele nu ştiu de &rică )i &ac #ră%i noaptea la pârleaz; Când tot ce-i drept !n strâmb se sc$imbă )i-i plină ţara de datornici; Când cei cu otră#ită limbă 1a-nalte cinuri toţi sunt spornici; Când ni s-au boierit pungaşii )i umplu strada cămătarii; )i când se plâng enoriaşii Că târ&ele s&inţesc altare; "ăi Albioane prea-nălţate 3e uită lumea să te #adă Tu cel mai &runte-ntre regate Cât te mai laşi călcat pe coadă' "roorocirea asta are s-o &acă odată şi-odată erlin numai că eu n-am să apuc timpul să-l aud şi pe el. %"ese( SCENA ) 2n castelul lui Gloucester "ntr# Gloucester şi Edmund GLOUCESTER' – ai #ai /dmund nu-mi place purtarea lor neomenească. Când le-am cerut !ncu#iinţarea să &iu milosti# cu bătrânul mi-au luat dreptul de a mai &i stăpân !n casa mea şi mi-au interzis orice rugăminte !n &a#oarea lui sub ameninţarea dizgraţierii depline. EDMUND' – 3ălbatică şi neomenoasă purtare0 GLOUCESTER' – 6ine; nu spune nimănui nimic. ,ntre duci s-a iscat zâzanie. )i !ncă nu-i ăsta lucrul cel mai rău. Am primit azi-noapte o scrisoare de care ar &i prime%dios să se a&le. Am ascuns-o !n odaia mea de lucru. 3u&erinţele pe care regele le !ndură acuma #or &i răzbunate c$iar aici !n ţară; o parte din armată a şi debarcat; trebuie să ne alăturăm regelui. /u ies să-l caut şi să-i dau tot spri%inul !n mare taină. "ână mă-ntorc eu du-te şi ţine-l de #orbă pe duce ca să nu bage de seamă. (acă !ntreabă de mine sunt bolna# la pat. C$iar cu preţul #ieţii &iindcă aşa m-au ameninţat pe rege bătrânul meu stăpân tot !l #oi a%uta. 3e petrec ciudate lucruri /dmund; te rog &ii cu luare-aminte. %"ese( EDMUND' – Jadarnic te &ereşti; de treaba asta
oi da de #este ducelui !ndată; )i de scrisori. / un ser#iciu mare "e care ducele-l #a răsplăti. Ast&el #oi dobândi ce pierde tata9 Cei tineri #in la rând aşa e roata. %"ese(
SCENA * )*rloaga 2n faţa bordeiului "ntr# Lear, $E6+ şi Bufonul #ENT' – Aicea-i locul; $ai de intră doamne0 +atura n-o-ndura ca tirania 5urtunii să nu cadă. %/rl# furtuna( LEAR' – 1ăsaţi-mă singur. #ENT' – 3tăpâne intră. LEAR' – 8nima mi-o &rângi. #ENT' – ai bine-o &râng pe-a mea. 3tăpâne intră. LEAR' – ,ţi pare greu să-nduri &urtuna cruntă Ce ne răzbeşte pân-la piele; totuşi "e om o boală &ără leac !l &ace 3ă nu ia-n seamă un biet %ung$i. )i iarăşi (e-ar &i pe urme să-ţi alerge-un urs )i-a%ungi &ugind la marginea #âltorii +u sari ci te !ncumeţi să-l !n&runţi. Cu cât e cugetul mai liniştit Cu-atât mai mult simte durerea trupul. 5urtuna ce-i !n mintea mea adoarme A simţurilor #eg$e atât doar Că inima-mi aud cum se mai zbate. > nerecunoştinţă0 Ca şi cum ,n loc de mulţumire gura asta Ar rupe mâna care-i dă mâncarea. "edeapsa &i-#a aspră. +u mai plâng. 1ăsat !n câmp pe-o noapte ca aceasta0 =ai toarnă; #oi răbda. "e #remea asta > egan0 4oneril0 /l tatăl #ostru 6ătrânul #ostru tată bun şi darnic /l care #-a dat tot - o ăsta-i drumul 3pre nebunie. +u-l urmez a%unge0 #ENT' – ăria-ta pe-aici. LEAR' – Te rog să intri; i&orniţa mă-mpiedică să cuget 1a răul mai amarnic. in şi eu. %C#tre Bufon(
6ăiete intră-ntâi. > sărăcie Câţi n-au un adăpost0 Am să mă rog; 1a urmă dorm şi eu. %Bufonul intr#( oi despuiaţi şi oropsiţi ai sorţii "e #remea asta unde #ă pitiţi 3ub lo#itura ei necruţătoare Cu capul gol şi costeli#i de &oame )i-mbrăcămintea numai găuri toată 3ă ţineţi piept urgiilor &urtunii' (e #oi nu mi-a păsat până acum. Te #indecă mărire aşadar9 ,ndură tot ce-ndură ne#oiaşii Aruncă-le prisosul tău şi cerul Arată-l ast&el mai puţin nedrept. EDGAR %din#untru(' – > pră%ină şi %umătate0 3ăracul Tom0 UFONUL %ieşind repede din bordei(' - +u intra aici unc$eşule că e un du$0 A%utor0 A%utor0 #ENT' – (ă mâna-ncoace... Cine-i acolo' UFONUL' – 7n du$ rău0 7n strigoi0 Jice că-l c$eamă Tom săracul. #ENT' – =ei tu cel care gro$ăi colo-n paie Arată-te la &aţă. %"ntr# Edgar, deg0i1at în fugar de la ospiciu( EDGAR' – ,ndărăt0 5ugiţi0 ă urmăreşte tartorul cel mare. Când bate #ântul rece răsura plânge. aleu0 (u-te-n iatacul !ng$eţat să te-ncălzeşti. LEAR' – Cum de-ai a%uns aici' Te pomeneşti C-ai !mpărţit a#erea la copii. EDGAR' – 5aceţi-#ă milă şi pomană de bietul Tom pe care-l c$inuieşte necuratul; prin &oc şi pară l-a purtat prin pâraie şi bulboane prin bălţi şi mlaştini. ,i lasă cuţite sub căpătâi şi &unii sub scaun ca să-şi ia zilele; !i toarnă şoricioaică-n oala cu ciorbă !l &ace semeţ şi-l pune să &ugă călare pe un murg nără#aş peste poduri de-o şc$ioapă să-şi prindă din urmă umbra trădătoare... (umnezeu să-ţi blagoslo#ească #ăzul şi auzul şi toate celelalte0 1ui Tom i-e &rig. 3ă #ă izbă#ească (omnul de cele rele. 5aceţi-#ă pomană de sărmanul Tom... A%utaţi-l să-l prindă pe du$ul necurat... >$ dac-aş pune mâna pe el la... la-la şi tra-la-la şi-ncă-odată tot aşa0 %urtuna continu#( LEAR' – Tot &etele l-au dus aici sărmanul. +imic n-ai pus deoparte' 1e-ai dat tot' UFONUL' – +u. )i-a păstrat şorţul dinainte ca să nu roşească cine-l #ede. LEAR' – "răpădul tot al soartei omeneşti 3ă cadă pe-ale tale &ete rele. #ENT' – 3tăpâne omul ăsta n-are &ete. LEAR' – 3ă nu mă minţi la moarte mincinoşii0 ,n $alul ăsta nu-l puteau aduce (ecât copiii răi. Acuma-i moda Copiilor ce-şi #itregesc părinţii.
"edeapsa-i dreaptă. Căci din carnea asta 3-au zămislit şi puii ce-o s&âşie. EDGAR' – 7nde-s puii cucului "uii mamei pui pui pui. UFONUL' – ,n noaptea asta ori !nnebunim cu toţii ori a%ungem toţi măscărici. EDGAR' – "ăzea că #ine şi iar m-apucă ducă-se pe-pustii. Ascultă de tatăl tău ţine-te de cu#ânt nu blestema nu te lega de muierea altuia nu-ţi găti mândra cu ţoale mândre. Ce &rig i-e lui Tom0 LEAR' – Ce-ai &ost tu !n #iaţă omule' EDGAR' – 7n ca#aler tru&aş la inimă şi la minte. ,mi puneam mănuşile iubitei la pălărie ca să ştie lumea cu cine petrec noaptea; şi câte cu#inte atâtea %urăminte pe care le călcam de cum le rosteam. ă culcam şi mă sculam cu păcatul căci cum e sacul şi peticul. inul tare mi-a plăcut şi eram tare la barbut. /ram din &ire pre&ăcut plecam urec$ea la orice gata să #ărs sânge ne#ino#at murdar ca un porc #iclean ca #ulpea ca lupul de lacom apucat ca un câine turbat şi apucător ca un leu paraleu. ,n #iaţă nu-i bine să te dai !n #ânt după o &emeie doar când auzi că-i scârţâie panto&ul şi-i &oşneşte roc$iţa de mătase. ai bine să nu-ţi #âri mâna-n sân la muiere nici pana-n &iere nici nasul unde nu-ţi &ierba oala. Cu dracuM să nu-ţi &aci #eacuM. 6ate #ântul şing$eaţă apele; auzi răsurile cum plâng9 nu-iaa-nii0 1asă-le-n pace &iule; termină băiete. Taie curmul şi dă-i drumul că s-a-n&uriat nebunul. %urtuna continu#( LEAR' – ai bine ţi-ar &i &ost !n mormânt băiatule decât să-nduri aşa golaş &uriile #ăzdu$ului... Atât de puţin este omul' 3ă ne uităm bine la el. Tu nu-i datorezi nici #iermelui mătasea; nici sălbătăciunii blana; oilor lâna şi moscului par&umul. A$ noi ăştia trei suntem scli#isiţi; tu eşti zidirea ade#ărată; omul &ără gătelile de adaos nu e mai mult decât un biet animal gol şi !n două labe ca tine. %2şi sf*şie 0ainele( ,n zdrenţe !n zdrenţe lucruri de-mprumut. 3coate des&ă-le toate. UFONUL' – Te rog unc$eşe potoleşte-te. +oaptea asta nu-i bună de scăldat... Acuma un locşor pe câmp ar &i !ntocmai ca o inimă de crai bătrân9 o scânteie şi restul trupului apă rece. 7ite c$iar #ăd #enind un &ocşor umblător. EDGAR' – ine Ag$iuţă cel !ntunecat; seara se trezeşte şi bate drumurile până la cântatul cocoşului. /l seamănă albeaţa !n oc$i te &ace saşiu şi-ţi pune gură de iepure. 3trică &ăina şi sc$ingiuieşte pe bieţii pământeni9 7mblă s&ântul pe câmpie 8a pe dracu de c$elie; 3coate drace ce-ai &urat )i pleacă la tine-n sat. #ENT' – Cum te simţi măria-ta' %"ntr# Gloucester cu o torţ#( LEAR' – Cine-i acolo' #ENT' – Cine eşti' Ce cauţi aici' GLOUCESTER' – Ce căutaţi #oi aici' Cum #ă c$eamă' EDGAR' – 6ietul Tom mănâncă broaşte !notătoare broaşte râioase mormoloci şopârle de ziduri şi salamandre de apă; când !l apucă pandaliile şi ducă-se-pe-pustii mănâncă laur !n loc de lobodă se !n&ruptă cu şobolani bătrâni şi câini morţi; bea lintiţa de pe baltă; e dus cu biciul din cătun !n cătun pus !n butuci şi ţinut la beci că a a#ut odată trei sumane-n spinare şase cămăşi pe el un cal sub el şi-o sabie la şold9 (ar şoarecii şi alte dobitoace -au %e&uit de şapte ani !ncoace.
"ăzea &răţioare; taci 3mulPin0 ptiu drace. GLOUCESTER' – Ce #ăd' ,n ce to#ărăşie (oamne0 EDGAR' – "rinţul !ntunericului e un gentilom odo i se spune şi a$u. GLOUCESTER' – Copiii trup şi sânge-atât de rău 3unt azi stricaţi !ncât şi-urăsc părinţii. EDGAR' – 6ietul Tom tremură de &rig. GLOUCESTER' – ino la mine. (atoria-mi cere 3ă n-ascult de-ale &etelor porunci9 (eşi mi-au spus să trag la porţi ză#orul )i nopţii grele să te las zălog /u n-am putut răbda să nu te caut > masă caldă-n casa mea să-ţi dau. LEAR' – Cu &ilozo&ul ăsta am o #orbă9 (in ce pro#ine tunetul' #ENT' – ăria-ta primeşte-i ospeţia. LEAR' – Cu-acest teban prea!n#ăţat o #orbă ai am9 ce-n#eţi acum cu-atâta sârg' EDGAR' – Cum să mă scap de draci şi de păduc$i. LEAR' – reau să te-ntreb ce#a-ntre patru oc$i. #ENT' – (omnia-ta po&teşte-l !nc-o dată 8-e du$ul rătăcit. GLOUCESTER' – Cum să nu-i &ie' %urtuna continu#( 5iicele-i #or moartea. 6unul 2ent A spus c-aşa #a &i şi e-n surg$iun0 Ai zis că-şi pierde minţile; ascultă "rietene şi eu mi le #oi pierde9 A#eam un &iu l-am şters din neamul meu; A #rut să mă omoare nu demult )i l-am iubit cum nu-i pe lume tată "rietene copilul să-şi iubească. /-ade#ărat ce-ţi spun. )i gândul acesta ă-nnebuneşte. Ce noapte0 (oamne rogu-te să mergem. LEAR' – >0 ulţumesc stimate. 5ilozoa&e 7rmează-mă. EDGAR' – 1ui Tom i-e tare &rig. GLOUCESTER' – 8ntră-n bordei băiete e mai cald. LEAR' – eniţi cu toţi. #ENT' – "e-aici maria-ta. LEAR' – /u nu plec &ără &ilozo&ul meu. #ENT' – 5ii bun şi &a-i $atârul lasM să-l ia. GLOUCESTER' – 8a-l şi pe el şi $aidem. #ENT' – ino şi tu &lăcăule cu noi. LEAR' – =ai bunul meu atenian. GLOUCESTER' – Tăcere0 EDGAR' – oland la Turnul +egru
A !nceput a plânge 3trigând9 miroase-a sânge0... %"es( SCENA 2n castelul lui Gloucester "ntr# Cornwall şi Edmund CORN!ALL' – ,nainte de a părăsi această casă răzbunarea mea #a &i cumplită. EDMUND' – Când mă gândesc cu ce preţ m-a !ndemnat &irea să #ă &iu credincios şi gândul se sperie c-a &ost să &ie aşa. CORN!ALL' – Acuma !mi dau seama că nu relele lui apucături l-au !ndemnat pe &ratele tău săşi omoare părintele ci &aptul că 4loucester !nsuşi o merita. EDMUND' – Ce soartă nenorocită am0 Trebuie să mă căiesc pentru că am &ăcut ce trebuia să &ac0 8ată scrisoarea despre care #orbea. (o#edeşte că are legături cu 5ranţa. Ce bine ar &i &ost dacă o asemenea trădare nu eLista pentru ca nu eu să-i &iu denunţătorul0 CORN!ALL' – ino cu mine la ducesă. EDMUND' – (acă scrisoarea aceasta nu minte a#eţi !n mână &irul unei gra#e probleme de stat. CORN!ALL' – inte sau nu minte ea te-a &ăcut conte de 4loucester. Caută să dai repede de urma tatălui tău ca să nu ne rămână decât să punem g$eara pe el. EDMUND %aparte(' – (acă-l găsesc oploşindu-l pe rege asta !l #a pune !n co&ă pe totdeauna. oi continua să-mi do#edesc de#otamentul oricât de neplăcut pare con&lictul dintre sânge şi datorie. CORN!ALL' – (e-acum !ncolo #oi a#ea !n tine deplină !ncredere şi-ţi #oi &i ca un tată mai iubitor decât ţi-a &ost el. %"ese( SCENA - înc#pere în acareturile de pe l*ng# castel "ntr# Gloucester, Lear, $ent, Bufonul şi Edgar GLOUCESTER' – Aici e oricum alt&el decât a&ară; #ă puteţi bucura măcar de adăpost. oi !ncerca să mai aduc ce lipseşte ca să #ă simţiţi bine. +u zăbo#esc mult. #ENT' – "uterea su&letului i-a &ost copleşită de lo#itura deznăde%dii ce i-a răpit liniştea... 3ă te răsplătească cerul pentru binele acesta0 %"ese Gloucester( EDGAR' – Ag$iuţă m-a c$emat şi mi-a spus că +erone prinde peşte-n apa morţilor. 6la%inilor &eriţi-#ă de cel #iclean0 UFONUL' – 7nc$iule spune-mi te rog9 un nebun este burg$ez sau nobil' LEAR' – / rege rege0 UFONUL' – +u. / burg$ezul care are ca &iu un nobil; &iindcă e nebun burg$ezul care !ngăduie lui &iu-său s-a%ungă nobil !naintea lui. LEAR' – > mie de &rigări roşite-n &oc "e la urec$e să le s&ârâie0 EDGAR' – ă muşcă necuratul de spate. UFONUL' – / mai nebun decât tine cel care se-ncrede-n blândeţea lupului !n copita calului !n dragostea copilului şi-n %urămintele &emeii necredincioase. LEAR %c#tre Edgar(' – A $otărât le dau !n %udecată ino stai %os tu eşti %udecătorul.
%Bufonului( 8ar tu prealuminate stai aici )i-acum #ă #ine rândul #ulpi #iclene0 EDGAR' – 7ite-l cum sade şi se uită. A #enit şi muierea dracului la %udecată; Au #enit şi ielele Care strică apele. UFONUL' – ine &ata udă leoarcă Are-o crăpătură-n barcă; 6a nu #ine că nu poate 8-e ruşine să s-arate. EDGAR' – ă c$eamă necuratul cu #iers de pri#ig$etoare. oare pri#ig$etoarea de &oame că n-are peşte de mâncare. (ar Tom săracul n-are de unde-i da. #ENT' – Acum te simţi mai bine' +u mai sta Aşa-ncruntat; !ntinde-te pe perne. LEAR' – ,ntâi le %udec. artorii să intre. %C#tre Edgar( Nudecător !n robă tu ia-ţi %C#tre Bufon( Tu gre&ierul său te-aşază-alături; %C#tre $ent( Nuraţii - curtea - să ia loc de-asemeni0 EDGAR' – 3ă %udecăm cu dreptate9 Ciobănaş cu trişca-n brâu i-au scăpat oile-n grâu; (ă-le c$iot să se ducă (e păscut pânM nu s-apucă0 "urr0 7ite-o pisică neagră0 Jât0 LEAR' – 3ă-ncepem cu ea %udecata. Asta-i 4oneril; dinaintea cinstitei curţi o !n#ino#ăţesc sub %urământ că l-a dat a&ară pe tatăl ei regele. UFONUL' – Apropiaţi-#ă cucoană. ă numiţi 4oneril' LEAR' – +u poate să nege. UFONUL' – ă rog să mă iertaţi. Credeam că sunteţi un scaun. LEAR' – Acum cealaltă; oc$ii ei #icleni 8-arată gândurile. Arestaţi-o. 5oc arme săbii0 Curtea-i mituită0 5als tribunal de ce-o lăsaţi să scape' EDGAR' – 6inecu#ântat să-ţi &ie auzul şi #ăzul. #ENT' – > rege unde-ţi este-acum răbdarea Cu care-atât de des te lăudai' EDGAR %aparte(' – (e mila lui mă podideşte plânsul ,ncât de-abia mai pot să mă pre&ac. LEAR' – Aud cum latră căţelandrii; $aita (ă buzna să mă muşte; marş căţea0 EDGAR' – 1e az#ârle Tom capul lui să-i oprească9 !ndărăt câine turbat0 oş sau negru-n cerul gurii >tră#it şi rău colţos (e-ăi &i berc sau mai &locos Ciobănesc dulău la $oţi 3au prepelicar sau mops (e-ai &i spaima bătăturii / destul să-ţi arăt capul
)i-ţi iei câmpii ca de dracul. Aşa-i po#estea pe la şezători şi iarmaroace. 1ui Tom i-a secat cornul. LEAR' – Atunci să i se &acă lui egan autopsia ca să se #adă din ce materie !i este &ăurită inima; poate că e tot din corn. (ar eListă oare !n natură o cauză a !mpietririi inimilor' %C#tre Edgar( "e dumneata stimate domn te anga%ez !n suita mea de o sută de ca#aleri; numai că nu-mi prea place croiala $ainei dumitale. Ai să spui că este strai persan totuşi te rog să-l sc$imbi. #ENT' – Acum măria-ta !n ti$nă dormi. LEAR' – Tăcere tăcere; trageţi perdelele9 aşa aşa aşa. 8ar mâine dimineaţă #om cina9 aşa aşa aşa. UFONUL' – 8ar la amiază mă duc şi eu la culcare. %'evine Gloucester( GLOUCESTER' – (egrabă prieteni; unde-i regele' #ENT' – Aici. / rătăcit. +u-l tulburaţi. GLOUCESTER' – "rietene te rog !n braţe ia-l Am pregătit o litieră-a&ară; A&lai c-au pus la cale să-l omoare. (egrabă-l duceţi deci !n port la (o#er 7nde #eţi &i primiţi cu bună-#oie; 3tăpânul ţi-l ridică. (acă-ntârzii ,n mai puţin de-un ceas #iaţa lui A ta şi-a tuturor ce-i stau alături "ierdute-s. 8ute ia-l şi mă urmează ,n loc &erit să #ă gătiţi de drum. #ENT' – +atura asuprită doarme. 3omnul ,i #a reda puterile simţirii. (acă-l trezim cu greu o să-şi re#ină. %C#tre Bufon( A%ută-mă să-l ducem pe stăpân; +ici tu nu-i bine să rămâi pe-aici. GLOUCESTER' – =ai $ai repede ieşiţi. %"es $ent, Gloucester şi Bufonul, duc*ndu.l pe Lear( EDGAR %singur( – Când #ezi acelor mari adâncă %ale ai mici !ţi par şi c$inurile tale (urerile mai greu le rabzi din &ire Când cugeti la trecuta-ţi &ericire (ar du$ul e &ăcut să uite răul Când şi pe alţii !i !ncearcă greul. 8ar greul meu mai lesne-acum !mi pare Când #ăd a rigăi soartă sc$imbătoare Cum rătăceşte pedepsit de &ată "recum şi eu sunt prigonit de tată. 1a drum deci Tom0 )i soarta ia-ţi-o-n mână +eispăşiţi cei răi să nu rămână0 1a #reme dând minciunile-n #ileag )i cinstea ţi-o recapeţi mai cu drag. Ce-o &i să &ie; $ai te-a#ântă-n noapte (e seamă-i doar ca regele să scape0
5uriş &uriş. %"ese(
SCENA . - înc#pere în castelul lui Gloucester "ntr# Cornwall, 'egan, Goneril, Edmund şi slujitori CORN!ALL %c#tre Goneril(' – ,ntoarce-te de !ndată la soţul dumitale şi arată-i scrisoarea aceasta... Armata 5ranţei a debarcat... (uceţi-#ă şi căutaţi-mi-l pe trădătorul de 4loucester. %"es c*ţiva slujitori( REGAN' – 3pânzură-l pe loc0 GONERIL' – 3coate-i oc$ii0 CORN!ALL' – 1ăsaţi-l !n seama mâniei mele. /dmund #ei ţine to#ărăşie la drum sorei noastre. ăzbunarea ce trebuie să urmeze trădării tatălui tău nu-i tocmai potri#ită pentru oc$ii tăi. 3&ătuieşte-l pe duce acolo unde #ei merge să se zorească cu pregătirile9 noi suntem de asemenea grăbiţi să &acem la &el. 1egăturile dintre noi trebuie să &ie iuţi şi agere. Cu bine dragă soră; cu bine milord de 4loucester. %"ntr# -swald( /i unde este regele' OS!ALD' – 3ilord de 4loucester i-a slu%it la &ugă Treizeci şi cinci din ca#alerii lui Ce-l căutau de zor l-au !ntâlnit 1a porţile oraşului. Cu toţii )i !ntăriţi cu alţi curteni ai rigăi Au luat-o către (o#er unde zic Că au to#arăşi bine !narmaţi. CORN!ALL' – 4ăteşte-ţi cai de drum pentru stăpână. GONERIL' – Cu bine scumpe lord şi surioară. CORN!ALL' – Cu bine /dmund. %"es Goneril, Edmund şi -swald( oi să mi-l aduceţi 1egat burdu& pe trădătorul 4loucester Ca pe-un tâl$ar aici Qnaintea noastră %"es alţi slujitori( (e #iaţa lui noi &ără %udecată +u #om putea dispune; dar puterea Ce-a#em #a &ace-acest $atâr mâniei; C$iar dacă mai târziu ne #a ur! "oporul azi nu poate să ne-oprească. Cine-i acolo' Trădătorul' %"ntr# slujitorii cu Gloucester( REGAN' – ulpoiul rău ingrat. /l e. "ri#iţi-l0 CORN!ALL' – 1egaţi-i bine g$earele0 GLOUCESTER' – Ce-nseamnă nu-nţeleg purtarea asta. 3unt gazda #oastră. +u #ă e ruşine' CORN!ALL' – Am spus legaţi-l0
%!lujitorii îl leag#(
REGAN' – ai strâns; o #iclene0 GLOUCESTER' – +emilosti#ă doamnă alţii sunt. CORN!ALL' – 1egaţi-l de-acest scaun0 Ai să #ezi0 %'egan îi smulge barba( GLOUCESTER' – +u pot să rabde zeii-această &aptă. REGAN' – > barbă albă de bătrân tâl$ar. GLOUCESTER' – 5emeie rea curând #eni-#a #remea Când &iecare &ir ce mi l-ai smuls i se #a-ntoarce-n &aţă să te-acuze9 -am ospeţit iar #oi mai rău ca $oţii Cu mine #ă purtaţi. Ce-a#eţi de gând' CORN!ALL' – Cu 5ranţa ce &el de scrisori sc$imbat-ai' REGAN' – ăspunde scurt că ade#ăru-l ştim. CORN!ALL' – )i ce te-ai !nţeles cu trădătorii Ce-au debarcat !n ţară de curând' REGAN' – Cui l-ai trimis pe regele nebun' orbeşte0 GLOUCESTER' – "rimit-am o scrisoare ce cuprinde (oar presupuneri de la un prieten Ce nu-i părtaş al nimănui nici duşman. CORN!ALL' – iclean. REGAN' – )i mincinos. CORN!ALL' – "e rege unde l-ai &ost trimis' GLOUCESTER' – 1a (o#er. REGAN' – "entru ce' )tiai doar9 cu prime%dia #ieţii... CORN!ALL' – (e ce la (o#er' 1asă-l să răspundă. GLOUCESTER' – 3unt pus la stâlp şi trebuiM să-n&runt $aita. REGAN' – (e ce la (o#er' GLOUCESTER' – /-acolo că n-aş &i putut răbda 3ă #ăd cum g$eara-ţi crudă i se-n&ige ,n bieţii oc$i bătrâni şi pe tru&aşa (e soră-ta cu colţii de mistreţ ,n trupul lui s&inţit cum şi-i !mplântă0 "e aprigă &urtună ca aceea "e care a-ndurat-o &runtea lui ,n noaptea cea de iad c$iar marea !nsăşi 3-ar &i z#ârlit spre stele să le stingă 8ar bietul om cu lacrimile lui 3porea sub ceruri stropii grei de ploaie. (e-ar &i &ost lupi să-ţi urle pe la porţi "e #remi ca asta tot ai &i strigat9 H"ortarule ia c$eia şi desc$ide0I )i-o inimă de piatră se-ndura...
(ar #oi #edea aripa răzbunării "e-asemenea copii din greu căzând. CORN!ALL' – +u mă apuci0... ineţi-l prins de scaun... Căci oc$ii sub călcâi am să ţi-i storc0 GLOUCESTER' – >$0 A%utor0 Cel care #rea s-a%ungă 1a #ârsta bătrâneţii să m-a%ute0 > ce neomenie0 Jei0 %" se scoate un oc0i "ui Gloucester( REGAN' – C$iar nu-i stă bine; scoate-i şi pe celălalt0 CORN!ALL' – (acă #ezi răzbunarea... /NT%IUL SLUJITOR' – 3tai milord 9 /u #ă slu%esc de când eram copil )i un mai bun ser#iciu niciodată +u ţi-am adus decât oprindu-ţi mâna. REGAN' – Cum de cutezi tu câine' SLUJITORUL' – (e-ai a#ea reun smoc de păr !n barbă ţi l-aş smulge Ca minte să te-n#ăţ. ăspunde ce #rei' CORN!ALL' – ob de nimic0 %!coate sabia( SLUJITORUL' – Atuncea #ino să-mi !n&runţi mânia. REGAN' – (ă-mi spada0 7n ţăran se răz#răteşte' %"a o sabie şi.l str#punge pe la spate( SLUJITORUL' – >0 -a ucis. 7n oc$i ţi-a mai rămas 3tăpâne ca să #ezi şi-acest omor. ai0 %3oare( CORN!ALL' – Am gri%ă eu mai multe să nu #adă. A&ară cu pi&tia sclipitoare. Acuma cată-ţi singur strălucirea0 GLOUCESTER' – (oar beznă... nici un spri%in... 7nde-i /dmund' Copilul meu din trăsnet smulge &ocul Această mârşă#ie s-o răzbuni0 REGAN' – Taci trădător nemernic c$emi zadarnic "e cel ce te urăşte mai cu sârg Căci el ne-a dat pe &aţă mişelia-ţi )i-i prea cinstit ca să se-nduioşeze. GLOUCESTER' – +ebun ce-am &ost0 (eci /dgar n-are #ină0 Jei mă iertaţi şi să-l a#eţi !n pază0 REGAN' – "e poartă-a&ară daţi-l. "anM la (o#er (upă miros să-şi cate singur drumul. %"ese un slujitor cu Gloucester( Cu tine dragul meu cum e' /şti galben. CORN!ALL' – 3unt doamnă greu rănit. 3ă nu mă laşi. 4oneşte-l pe tâl$arul cela orb 8ar pe-acest rob z#ârliţi-l la gunoi. "ierd sânge egan. ău s-a nimerit
Cu rana asta. ino şi dă-mi braţul. %"ese Cornwall, condus de 'egan( AL DOILEA SLUJITOR' – /u binele de rău nu-l mai despart (acă s&ârşeşte bine omul ăsta. AL TREILEA SLUJITOR' – )i ea dac-o mai duce mult şi moare (e moarte bună se #or presc$imba uierile cu toatele-n balauri. AL DOILEA SLUJITOR' – /u zic după bătrânul conte-ndată 3ă mergem şi să-l punem pe nebun 3ă-l ducă unde-o şti. ,n&ăţişarea-i !l cruţă de oprelişti. AL TREILEA SLUJITOR' – (u-te tu; /u mă grăbesc să caut nişte &ese )i-oleacă de albuş să-i oblo%esc >bra%ii sângerânzi. A%ute-l cerul0 %!e despart şi ies(
ACTUL I+ SCENA I )*rloaga "ntr# Edgar EDGAR' - ai bine umilit &ăţiş decât 7rât pe-ascuns şi măgulit !n &aţă. 5ăptura cea mai #rednică de milă (e soartă părăsită n-are teamă )i stăruie-n năde%de căci sc$imbarea Aduce lacrimi celor &ericiţi )i zâmbet urgisiţilor. )i-atunci 6ine#enit &ii aer ne#ăzut0 Te-mbrăţişează-un om &rânt de &urtună (ar cu nimic dator mâniei tale0 %"ntr# Gloucester, condus de un b#tr*n vasal al s#u( (ar cine #ine-acolo' 6ietul tata Cu-atât de trist alai. > lume lume (e n-am a#ea puterea să urâm Ciudata-ţi rânduială niciodată +u ne-am mai resemna să-mbătrânim0 $TR%NUL' – 3tăpâne bun optzeci de ani slu%it-am "e-a ta moşie părintească... GLOUCESTER' – "leacă prietene mă lasă. 4ri%a ta "e mine nu mă mângâie iar ţie (oar nea%unsuri !ţi #a căşuna. $TR%NUL' – (ar drumul doamne cum ai să ţi-l a&li' GLOUCESTER' – /u nu mai am ce drum să cat pe lume +ici oc$ii de &olos nu mi-ar mai &i. Călcat-am strâmb şi când a#eam #edere; Aşa-i mereu pe bine când te bizui
+enorocirea oc$ii ţi-i desc$ide (o#ada e de &aţă. 3cumpe /dgar Cum re#ărsat-am ura mea prostească Asupra ta &iu drag0 > de-aş putea >brazul să-ţi alint mi s-ar părea Că mi-am recăpătat lumina. $TR%NUL' – Cine-i' EDGAR %aparte( – ai cine este ar putea să spună9 H3unt azi la deznăde%dea de pe urmăI. ai rău decât aşa nu-i cu putinţă. $TR%NUL' – / bietul Tom nebunul. EDGAR %aparte( – 6a eListă +e&ericiri mai mari. Cât timp mai poţi 3ă spui9 H/ deznăde%dea de pe urmăI / loc şi pentru-o nouă deznăde%de. $TR%NUL' – ăi omule -ncotro' GLOUCESTER' – /-un cerşetor' $TR%NUL' – 7n cerşetor nebun. GLOUCESTER' – +u-i c$iar de tot nebun dacă mai poate 3ă ceară. Astă-noapte pe &urtună Ca el #ăzut-am unul şi mi-am zis Că omul e un #ierme. 5iul meu i-a năzărit atunci pe loc !n minte )i l-am gândit de rău; !nsă de-atunci Am !n#ăţat destul şi cuget alt&el Ca muştele pentru-un copil zburdalnic Aşa pe lângă zei sunt muritorii. +e nimicesc !n %oacă. EDGAR %aparte(' – Ce e cu el' / dureros să &aci pe măscăriciul (e &aţă cu durerea şi ast&el 3ă te-n%oseşti pe tine şi pe alţii. 5ii binecu#ântat stăpâne0 GLOUCESTER' – +u-i cum#a bietul despuiat acela' $TR%NUL' – C$iar el milord. GLOUCESTER' – Atunci te rog să pleci. 8ar din credinţă (e-oi #rea din urmă să ne-a%ungi re#in-o (e-aici la două mile-n drum spre (o#er )i poate-aduci o ţoală să-l !mbraci "e-acest sărman căci el mi-e călăuzul. $TR%NUL' – (ar doamne e nebun. GLOUCESTER' – Aceasta-i boala timpului9 nebunii călăuzesc pe orbi. 5ă ce ţi-am spus. >ri &ă cum #rei. Aici ne despărţim. $TR%NUL' – "lec să-i aduc ce $aine am mai bune. Ce-o &i să &ie. %"ese( GLOUCESTER' – 8ns golaş ascultă0 EDGAR' – 1ui bietul Tom i-e &rig'
%Aparte(
+u #oi putea să mă pre&ac mai mult. GLOUCESTER' – inM mai aproape0 EDGAR %aparte(: – (ar trebuiM totuşi. 6inecu#ântaţi 3ă-ţi &ie bieţii oc$i ce sângerează. GLOUCESTER' – )tii drumul către (o#er' EDGAR' – Cunosc pe de rost toate drumurile şi toate potecile şi toate #ămile pământului şi-ale #ăzdu$ului. Cine#a i-a tăiat bietului Tom băierile minţii. Cerul să-l păzească pe omul bun de dracul cel negru0 Câte cinci draci deodată !l muncesc pe bietul Tom. (es&rânatul de >bidicut şi =obbididance - mutul -şi a$u starostele $oţilor şi odo capul ucigaşilor şi 5libbertigibbet meşterul tuturor maimuţărelilor. Osta e mai mare peste slu%nice şi &ete-n casă. 5ii binecu#ântat stăpâne. GLOUCESTER' – 8a punga asta oropsit sărman 6lestemul lumii-aceste te-a lo#it Cu su&erinţi prea mari ca să-ţi mai dea (urerea mea prile% de uşurare. Aşa să &ie pururi0 Cel ce-o duce ,n nes&ârşit $uzur nesimţitor 1a legile-omeniei #oi să-l &aceţi "e pielea lui să simtă ce-i ne#oia; 3ă &ie deopotri#ă !mpărţit )i dulcele şi-amarul !ntre toţi; Ai &ost la (o#er' EDGAR' – (a stăpâne. GLOUCESTER' – Acolo e o stâncă; piscul ei "ri#eşte largul mării care-o scaldă. Tu să mă duci pe pragu-acelei stânci )i te #oi dărui cu tot ce am 3ă-ţi mai alin cumplita sărăcie. (e-acolo nu-mi mai trebuiM călăuză. EDGAR' – (ă mâna; Tom acolo te #a duce. %"es(
SCENA ( 5inaintea palatului ducelui de Alban& "ntr# Goneril şi Edmund GONERIL' – 6ine-ai #enit la noi milord . ă mir Că blându-mi soţ nu ne-a ieşit !n cale. %"ntr# -swald( 3tăpânul unde-i' OS!ALD' – / !n casă doamnă; (ar n-am #ăzut un om aşa sc$imbat. 8-am spus că-n ţară-a debarcat duşmanul )i dânsul a zâmbit. 8-am dat de #este Că aţi sosit şi-a zis9 HCu-atât mai rău0I
8ar când i-am po#estit de mişelia 1ui 4loucester şi de-a &iului său cinste i-a spus că-s prost adăugând că #ăd (e-a-ndoasele-ade#ărul9 ce se cade 3ă-l supere se-arată că-i pe plac; (e rău !i pare bine. GONERIL %c#tre Edmund(' – (e-i aşa +u-i potri#ită clipa să mai #ii ,n&ricoşata-i &ire de om slab 1-!mpiedică să ia măsuri. 3e &ace Că n-a băgat de seamă o %ignire 3pre-a nu &i obligat să dea riposta. (e-acuma ce-am #orbit se #a-mplini; /dmund te-ntoarnă la cumnatul meu9 4răbeşte-i pregătirile de luptă ,n &runtea oastei. )i-n răstimpul ăsta Aici sc$imba-#oi rosturile casei ,n mâinile bărbatului lăsând (oar coada cratiţei. "rin omul meu om ţine legătura; !n curând )i dacă #rednic ai să &ii de mine 3tăpâna se #a presc$imba-n iubită 8a asta şi să &ii zgârcit la #orbă. %2i d# un gaj de iubire( Apleacă-ţi capul. 8ar acest sărut (ac-ar putea ar trâmbiţa şi-n ceruri ăpaia ta9 nu mă uita; cu bine0 EDMUND' – Al tău până-n mormânt0 GONERIL' – 8ubite 4loucester0 %"ese Edmund( Ce osebire !ntre doi bărbaţi9 Cel ce mă merită şi dobitocul Cu care-mpart culcuşul. OS!ALD %ieşind(' – ilord doamnă0 %"ntr# Alban&( GONERIL' – +-am meritat nici sunetul din corn' ALAN"' - ai 4oneril0 +u meriţi nici c$iar pra&ul "e care #ântul crud ţi-l su&lă-n &aţă. ă-ngri%orează &elul tău de-a &i. 5ăptura ce nu-şi recunoaşte #iţa +u ştie de-ngrădire iar smiceaua (esprinsă de tulpină se usucă )i &ocul o aşteaptă. GONERIL' – (estul; #orbeşti prostii0 ALAN"' – ,nţelepciunea
)i bunătatea-s rele pentru răi9 Căci lor doar spurcăciunea le prieşte. oi ce-aţi &ăcut' Tigroaice şi nu &iice Aşa aţi &ost. A#eaţi un biet părinte. 6ătrân de sla#ă #rednic că şi urşii Ar &i !ngenunc$eat să-i lingă urma. oi căzături ca &iare turbate 1-aţi scos din minţi. (ar cum de-a-ngăduit Cumnatul meu cel bun asemeni &apte Ca om şi prinţ mult răsplătit de dânsul' (e nu coboară cerul răzbunarea-i 3ă dea ispaşă dreaptă mârşă#iei 3&ârşitu-s-a cu #oi #enit-a #remea Ca oamenii-ntre ei să se mănânce Ca monştrii cei cumpliţi din &undul mării. GONERIL' – A$ papă-lapte om de paie cârpă >braz &ăcut doar să primească palme0 1a tine una-i cinstea şi necinstea. Azi numai proştii-au milă de netrebnici "uţi la poprire ca să nu greşească. ai bine pune-ţi tobele-n bătaie0 +u #ezi că 5ranţa ne-a călcat moşia )i de sub coi&ul &alnic ucigaşul ân%ind ţi-aşteaptă rândul' 8ară tu +e predici milostenia ca prostul ăitându-te9 H>0 (e ce &ace-aşa'I... ALAN"' – "ri#eşte-te-n oglindă dia#oliţă0 3luţenia este mai respingătoare 1a o muiere rea decât la dia#ol0 GONERIL' – +ebun şi prost0 ALAN"' – Trup mincinos mai bine te-ai pre&ace Cercând să-ţi meriţi mutra omenească (ecât să-ţi dai sluţenia pe &aţă0 (e-ar &i să &ac ce mă !ndeamnă &irea Te-aş %upui şi oasele ţi-aş rupe. Te apără doar c$ipul de &emeie. GONERIL' – Aşa bărbat #iteaz mai zic şi eu0... %"ntr# un sol( ALAN"' – Ce ştire' SOLUL' – ilord ducele de Cornwall e mort; 7cis de unul dintre slu%itori Când !i scotea lui 4loucester oc$ii. ALAN"' – 8-a scos lui 4loucester oc$ii' SOLUL' – (a milord ,n&iorat de crunta &aptă sluga Cu sabia-n mână s-a !mpotri#it
3tăpânului şi-acesta &urios 3-a năpustit asupra-i străpungându-l (ar a primit ăst timp o lo#itură Ce mai târziu l-a &ost răpus. ALAN"' – Aceasta-i (o#ada că mai sunt %udecători Ce ştiu &arM de zăba#ă să răzbune Ticăloşiile din lumea asta. 1ui 4loucester bietul zici că i-au scos oc$ii' SOLUL' – (a amândoi milord . ărită doamnă 3crisoarea asta-i de la sora #oastră )i-aştept răspunsul. GONERIL %aparte(' – ,ntr-un &el e bine; /a-i #ădu#ă şi /dmund e cu dânsa )i s-ar putea ca planul să-mi răstoarne9 (acă se-ncurcă lucrurile' - Altminteri +u-i #estea rea. Aşteaptă-ne răspunsul. %"ese( ALAN"' – (ar &iul său unde era atunci Când l-au orbit' SOLUL' – "e drum cu doamna-ncoace. ALAN"' – /l nu-i aici. SOLUL' – +u e; l-am !ntâlnit 1uând calea-ntoarsă. ALAN"' – A&lat-a mişelia' SOLUL' – (esigur el a &ost denunţătorul )i a plecat ca-n lipsa-i să se dea "edeapsă crâncenă. ALAN"' – > 4loucester +-aş #rea să mor pân-ce nu-ţi mulţumesc "entru credinţa ta &aţă de rege )i nu-ţi răzbun a oc$ilor lumină. "rietene $ai să-mi mai spui ce ştii. %"es(
SCENA ) +ab#ra france1# l*ng# 5over "ntr# $ent şi C/'+EA6/L #ENT' – Cunoşti pricina acestei neaşteptate !napoieri !n ţară a regelui 5ranţei' CURTEANUL' – > problemă de stat pe care o lăsase nerezol#ată şi care l-a &rământat toată #remea de la sosirea sa aici; ar &i #orba de o mare prime%die !n legătură cu tronul şi a &ost c$emat acolo &ără zăba#ă. #ENT' – "e cine l-a !nsărcinat ca locţiitor !n capul oştirii' CURTEANUL' – "e mareşalul 5ranţei 3onsieur 1a 5ar.
#ENT' – 3crisorile domniei-sale au !ndurerat-o pe regină' CURTEANUL' – (a domnule; !n &aţa mea-ndelung 1e-a recitit şi-ades amare lacrimi Au picurat pe dulcele-i obraz; Cercând şi izbutind să-şi stăpânească (urerea răscolită s-a purtat Ca o regină mândră. #ENT' – A &ost mişcată. CURTEANUL' – (ar &ără semn de ură. esemnarea )i-adânca !ntristare se luptau ,n du$ul ei cu marea-i bunătate. i s-a-ntâmplat să #ezi ploaie cu soare ,n luna mai' ,ntocmai al ei zâmbet 3trălumina prin lacrimi; căci surâsu-i Abia %ucând pe gura pârguită "ărea că nu cunoaşte-ndurerarea Ce-i mistuia pri#irea presc$imbând 1umina diamantelor !n perle. "e scurt durerea lumii-ar de#eni 7n lucru prea &rumos şi rar de-ar &i Ca unui om să-i stea atât de bine. #ENT' – +u te-a-ntrebat' Ce-a spus' CURTEANUL' – 1a drept #orbind > dată ba de două ori !n şoaptă Ca un suspin strigat-a9 HTată tată0I... (e parc-a#ea pe inimă o piatră. "e urmă iar9 H3urori0 3urori0 uşine0... 2ent0 Tată0 3urioare0 ,n &urtună' ,n miez de noapte'... ilă nu mai este'I... )i iar din oc$ii ei dumnezeieşti +epri$ănite lacrime-au pornit 3ă-i !nsoţească stapânitul #aiet )i a ieşit să plângă-n #oie-a&ară. #ENT' – (in stele ne conduc porunci ciudate (e #reme ce din doi părinţi la &el "urced odrasle-atât de osebite. (e-atunci n-ai mai #orbit cu dânsa' CURTEANUL' – +u. #ENT' – 3-au petrecut acestea !nainte (e-a regelui !ntoarcere' CURTEANUL' – +u după. #ENT' – /i bine domnul meu sărmanul 1ear 3e a&lă !n oraş; din slăbiciunea-i Când se trezeşte-n rare clipe ştie (e ce şi cum a%unse-aici dar nu #rea +icicum să-şi #adă &ata.
CURTEANUL' – (ar de ce' #ENT' – 1-!mpiedică ruşinea ce-l apasă9 Asprimea lui de-atunci când i-a respins )i binecu#ântarea de părinte 1ăsând-o-n #oia soartei la străini )i cum i-a luat şi zestrea ca s-o dea 3urorilor câinoase; toate-acestea 3unt amintiri ce-i scormonesc !n su&let Cu al ruşinii &oc şi de Cordelia (eparte-l ţin sting$er. CURTEANUL' – ai bietul om0 #ENT' – (e-oştirile lui Albany şi Cornwall Ce-ai auzit' CURTEANUL' – Că-s pe picior de luptă. #ENT' – reau să te duc acum la riga 1ear 3tăpânul nostru să #eg$ezi asupră-i. > treabă !nsemnată mă sileşte 3ă nu-ţi spun !ncă cine sunt dar a&lă Că rău n-are să-ţi pară când #ei şti. Te rog să mă urmezi. %"es( SCENA * Acelaşi loc /n cort "ntr# Cordelia, doctorul şi soldaţii CORDELIA' – ai el e0 i s-a spus c-a &ost #ăzut ai tulburat ca marea-n&uriată Cântând !n gura mare-ncununat Cu buruieni de câmp urzici şi bozii Cucută iarbă-rea şi cu neg$ina Ce &ură $oldei #laga. 8a ostaşi )i cercetaţi degrabă pas cu pas "rin lanurile-nalte pretutindeni; %"ese un ofiţer( 3ă mi-l aduceţi. intea omenească "utea-#a născoci #reun leac să-i dea 3imţurile-ndărăt' Acelui care a izbândi !i dărui tot ce am. DOCTORUL' – / cu putinţă doamnă9 epaosul e leacul minunat Creat de &ire şi de care dânsul A &ost lipsit; iar pentru a i-l da i%loace sunt destule şi sunt simple Ca să-i adoarmă c$inul.
CORDELIA' – ai !ncearcă0 )i &ie ca pământul să rodească 3ub lacrimile mele ierbi de leac Cu noi puteri necunoscute !ncă 3ă-l #indece şi să-i aline-amarul Acestui tată bun0 ,ncearcă-ncearcă0 Ca nu cum#a lăsat durerii pradă iaţa-i &ără cârmă să se piardă. %"ntr# un sol( SOLUL' – eşti doamnă. in oştirile britane0 CORDELIA' – )tiam şi suntem gata-n aşteptare. > tată drag &ac totul pentru tine Acesta-i ţelul pentru care 5ranţa ,n măreţia ei s-a !ndurat (e doliul şi de lacrimile mele. ,n &runtea oştii noastre nu-i tru&ia Ci dragostea de tine şi dreptate 5ie să-l #ăd şi să-l aud curând0 %"es(
SCENA - înc#pere în castelul lui Gloucester "ntr# 'egan şi -swald REGAN' – >ştirile cumnatului pornit-au' OS!ALD' – (a doamnă. REGAN' – /-n &runtea lor el !nsuşi' OS!ALD' – (oamnă da; (ar nu cu #oie bună; sora #oastră /-un mult mai bun ostaş. REGAN' – 1ord /dmund n-a stat Cu-al tău stăpân de #orbă la castel' OS!ALD' – +u doamnă. REGAN' – 3crisoarea sorei mele către dânsul +u ştii ce-ar #rea să spună' OS!ALD' – +u ştiu doamnă. REGAN' – / rău dacă s-a-ntors aşa A &ost o nesocotinţă că pe 4loucester 1-am mai lăsat orbit să mai trăiască. "e unde trece inimile toate 1e #a-ndrepta-mpotri#a noastră. Cred Că /dmund a plecat cuprins de milă 3ă-i curme-a #ieţii noapte de durere )i să-l şi iscodească pe duşman. OS!ALD' – TrebuiM să-l !ntâlnesc să-i dau scrisoarea. REGAN' – >ştirea noastră pleacă mâine; stai
3ă #ii cu noi pe drumuri sunt prime%dii. OS!ALD' – +u pot stăpâna mea m-a-nsărcinat 3ă-ndeplinesc porunca &ără preget. REGAN' – (e ce i-a scris lui /dmund' +u puteai 3ă-i dai de ştire prin #iu grai' ,mi pare Că e ce#a la mi%loc - nu ştiu ce9 Te #oi iubi nespus !ngăduie-mi 3ă despecetluiesc scrisoarea. OS!ALD' – (oamnă >rice mi-aţi cere doar... REGAN' – 3tăpâna ta )tiu bine că bărbatul nu-şi iubeşte 3unt sigură; iar când a &ost pe-aici ,i tot &ăcea pe-ascuns lui /dmund semne )i-i arunca oc$eade grăitoare; /şti con&identul ei da ştiu. OS!ALD' – /u doamnă' REGAN' – Aşa-i cum spun; ştiu tot. )i-acum ascultă9 6ărbatul mi-a murit iar eu şi /dmund 3untem de mult !n #orbă. 8a aminte9 / mai &iresc ca eu să mă mărit Cu el decât stăpâna ta iar tu ei &i mai câştigat. (acă-l găseşti Te rog din partea mea să-i dai aceasta; )i când #ei po#esti stăpânei tale Ce-ai auzit s-o s&ătuieşti te rog 3ă-şi #âre minţile !n cap. (rum bun0 (acă din !ntâmplare-auzi #orbind (e orbul cela trădător dă z#on Că-l &acem om pe cine-l #a răpune. OS!ALD' – Aş #rea să-l prind c$iar eu ca să #-arăt (e partea cui mă a&lu. REGAN' – Cale bună0 %"es(
SCENA - c*mpie l*ng# 5over "ntr# Gloucester şi Edgar, îmbr#cat ţ#r#neşte GLOUCESTER' – Cât mai a#em s-a%ung pe creastă sus' EDGAR' – Acum a%ungi; nu #ezi ce greu suim' GLOUCESTER' – (ar parcă n-aş urca. EDGAR' – 6a ce urcuş0 +-auzi cum #uie marea' GLOUCESTER' – Jău că nu. EDGAR' – Atunci şi-auzul te-a lăsat. "esemne
Că de la oc$i se trage şi-asta. GLOUCESTER' – "oate; ,mi pare că şi glasul ţi-e sc$imbat )i #orba ta-i cu şart şi-i mai aleasă. EDGAR' – Te-nşeli nimic nu s-a sc$imbat la mine (ecât !n strai. GLOUCESTER' – orbeşti cu şart #ezi bine. EDGAR' – =ai domnule;-am a%uns; stai nemişcat. Te-apucă spaima când pri#eşti !n %os; 3ub noi e-un stol de ciori ce par de-aici 7n norişor de gâze; colo-atârnă 1a %umătatea $ăului de stânci Cât capul lui un om care culege ărar-de-mare - cruntă meserie0 "escarii care umblă-acum pe pla%ă "ar nişte şoricei şi mai departe 7n bastiment la ancoră-i mai mic (ecât o barcă-n ceaţă o părere 8ar bărcile nici că se mai zăresc. Talazurile care se &rământă 6ătând prundişul uite nu se-aud Atât de sus suntem. +u mă mai uit Că mi se-n#ârte mintea şi mă tem 3ă nu mă prăbuşesc. GLOUCESTER' – ă du la tine. EDGAR' – (ă mâna; eşti acuma la un pas (e marginea prăpastiei; sub soare +imica nu m-ar &ace să m-arunc. GLOUCESTER' – Acum dă-mi drumul. 7ite !nc-o pungă "rietene !n ea-i un giu#aier (e mare preţ pentr-un sărman ca tine; 3&inţească-l zeii talisman să-ţi &ie. Te du ia-ţi bun-rămas. 3-aud cum pleci. EDGAR' – "ăi s-auzim de bine bune domn0 GLOUCESTER' – ,ţi mulţumesc din inimă0 Cu bine0 EDGAR %aparte(' – +u m-aş %uca cu deznăde%dea lui (e n-ar &i să i-o #indec. GLOUCESTER %îngenunc0ind(' – > zei mari0 ă las de lumea asta şi mă lepăd 3ub oc$ii #oştri de durerea mea ,n pace; de-aş putea răbda-nainte "o#ara ei &ără să intru-n luptă Cu de ne-n#ins puterea #oastră-naltă Aş aştepta să ardă panM la capăt 5eştila ne-nsemnată-a #ieţii mele. (e-i /dgar #iu a#eţi-mi-l !n pază0
Acum ia-ţi calea omule. EDGAR' – (rum bun0 %Gloucester sare înainte şi cade( Ai şi plecat' ă-ntreb cum poate omul Comoara #ieţii singur să şi-o piardă Când !nsăşi ea se pierde-aşa uşor. (acă era unde credea că este +imica n-ar mai crede. iu sau mort0 =ei domnule prietene ascultă0 orbeşte0 +u cum#a o &i murit' ,şi #ine-n &ire. Cum te simţi' GLOUCESTER' – ,n lături0 3ă mor mă lasă0 EDGAR' – Ce &el de arătare eşti sau &ulg 3au mâţişor de #ară ca să cazi (e la atâţia stân%eni până %os )i să nu crapi ca oul' ai răsu&li /şti zdra#ăn şi nu sângeri şi #orbeşti /şti tea&ăr. (acă zece mari catarge 1e-ai pune cap la cap tot n-ai cuprinde Cât drum ai străbătut !n %os la #ale. /şti un miracol. 8a mai zi ce#a. GLOUCESTER' – (ar am căzut sau nu' EDGAR' – (e sus din piscul cel spăimos de cretă "ri#eşte9 la asemenea-nălţime +u #ezi şi n-auzi ciocârlia; uite0 GLOUCESTER' – ai eu n-am oc$i0 +enorocirea n-are măcar dreptul "rin moarte a s&ârşi' ,i rămăsese > mângâiere; că putea-n ăst &el Tiranului să i se-mpotri#ească ânia şi tru&ia !n&runtându-i. EDGAR' – (ă-mi mâna9 - $opa sus0 - /i cum !ţi e' "icioarele le simţi' Cum stai' GLOUCESTER' – "rea bine. EDGAR' – 7na ca asta-ntrece-nc$ipuirea (ar ia zi sus pe creastă ce era 5iinţa ceea care te-a lăsat' GLOUCESTER' – 7n biet ne&ericit un cerşetor. EDGAR' – (e-aici de %os cum mă uitam părea Că are nişte oc$i ca luna plină. )i mii de nasuri coarne răsucite )i se zbătea ca marea &urioasă. 7n &el de drac. 5ii mulţumit tăicuţă Că zeii care-s mândri că-şi bat %oc
(e-a lumii slăbiciune te-au scăpat. GLOUCESTER' – i-aduc aminte-acum. (e-aici-nainte ăbda-#oi su&erinţa până când ,mi #a striga9 H(estul0I şi #a muri. Acel de care zici credeam că-i om; / drept că-mi tot spunea ce#a de draci. /l m-a călăuzit acolo sus. EDGAR' – 4ândeşte-te de-acum numai la bine0 %"ntr# Lear, împodobit fantastic cu flori s#lbatice( (ar cine #ine-ncoace' +iciodată > minte-ntreagă nu şi-ar #eşmânta 3tăpânu-n c$ipul ăsta. LEAR' – +u mă pot aresta pe-n#inuirea că am bătut bani &alşi; eu sunt regele0 EDGAR %aparte(' – > !ntristătoare pri#elişte0 LEAR' – ,n treburi din acestea natura e mai dibace decât arta. 7ite şi sculele. Acela de colo mânuieşte arcul ca o sperietoare de ciori. Taie-mi un cot de posta#. 8a te uită colo un şoarece0 3st sst0 Cu-o bucăţică de caşca#al s-a &ăcut0 Aruncă mănuşa asta9 #reau să pro#oc un zmeu la luptă. Aduceţi-mi alebarda. (aţi semnalul. Tii &rumos zbori păsărico0 ,n ţintă !n ţintă0 6ra#o. =ei dă parola0 EDGAR' – ag$iran0 LEAR' – Treci0 GLOUCESTER' – Cunosc glasul acesta. LEAR' – A$a0 4oneril cu o barbă mare albă0 3e linguşeau pe lângă mine ca %a#rele. ,mi lăudau barba albă când mie abia-mi dăduseră tuleiele negre. 1a toate #orbele mele răspundeau cu s&inţenie numai da şi şi nu. Aceste da-uri şi nu-uri nu s-au arătat a &i s&inţi prea buni. Când m-a bătut ploaia prima oară şi #ântul a &ăcut să-mi clănţăne dinţii când tunetul n-a #rut să tacă la porunca mea atunci mi-am dat seama şi i-am mirosit eu cine-mi erau. (a da nu erau oameni de năde%de şi de cu#ânt; !mi spuneau că sunt atotputernic. inciună0 7n guturai e mai tare ca mine. GLOUCESTER' – i-aduc aminte bine de-acest glas9 +u-i regele' LEAR' – (in creştet până-n tălpi9 (oar să mă uit şi tremură supuşii0 "e omul ăsta-l iert. Ce #ină ai' 7n adulter' +u #ei muri; să mori din adulter' )i pasărea şi musca-şi &ac de cap ,n #ăzul tuturor; 1ăsaţi !mpreunarea să-şi ia zborul Căci &iul cel din &lori cel al lui 4loucester ai bine s-a purtat cu tatăl lui (ecât &etele mele zămislite (in legiuitul aşternut. (es&râul &acă-şi placul &ără &râu; Am trebuinţă de soldaţi0 7itaţi-#ă la preacinstita doamnă Cu-al ei surâs candid de parcă-ar ţine 7n bulgăr de zăpadă-ntre genunc$i; /-atât de ruşinoasă că roşeşte
(oar la auzul #orbei de plăcere. /i bine nici di$oriţa nici iapa +u sunt mai po&ticioase decât ea. ai sus de brâu sunt &ete cumsecade )i dincoace de brâu parcă-s centauri9 (easupra sunt cu cerul; %os - cu iadul; 3unt iad şi beznă &lăcări puturoase. "&ui0... (ă-mi un dram de ci#etă bunule spiţer să-mi dezin&ectez imaginaţia. ine-ţi plata. GLOUCESTER' – > dă-mi #oie să-ţi sărut mâna. LEAR' – 3tai mai !ntâi s-o şterg; miroase-a moarte. GLOUCESTER' – > năruită operă-a naturii0 Aşa şi lumea se #a destrăma )i #a s&ârşi-n nimic. ă recunoşti' LEAR' – i-aduc bine aminte de oc$ii tăi. (e ce te uiţi cruciş' Te osteneşti degeaba orbule Cupidon n-ai să mă &aci să iubesc. 8a citeşte epistola asta semeaţă. ezi numai cum e scrisă. GLOUCESTER' – (e-ar &i din soare &iecare slo#ă )i tot nu le-aş #edea. EDGAR %aparte(' – Ce !ntâmplare0 +icicând n-aş &i crezut-o po#estită (ar este-aşa. )i inima mi-e &rântă. LEAR' – Citeşte. GLOUCESTER' – Cum' Cu goalele-mi orbite' LEAR' – >$o c$iar atât de bine semănăm' +ici oc$i !n cap nici bani !n pungă' Cu alte cu#inte pe cât mergi de greu cu oc$ii pe-atâta de uşor cu punga' (ar mersul lumii cum !l #ezi' GLOUCESTER' – ,l g$icesc. LEAR' – Ce eşti nebun' 3ă #ezi mersul lumii pe g$icite' 7n om !l poate #edea şi &ără oc$i. "ri#eşte-l cu urec$ile. Ascultă cum !l stoarce %udecătorul pe $oţul nepricopsit. 8a !ntoarce &oaia. =ocus-pocus. /i acum - care-i $oţul şi care %udecătorul' Ai #ăzut cum latră câinele din ogradă la un cerşetor' GLOUCESTER' – (a doamne. LEAR' – )i cum &uge sărmanul de teama lui' Atunci !ţi poţi da seama cum se !n&ăţişează !n toată măreţia ei autoritatea noastră9 un câine temut &iindcă e la putere' Tu paznic ticălos opreşte-ţi biciul (e ce-o izbeşti cu-atâta sârg !n spate "e-această biată &ată păcătoasă' (e dâre #ii #ărg$ează-ţi tu spinarea Că de la tine i s-a tras păcatul. (atornicul e dus la eşa&od (e cămătar. "rin $aina zdrenţuită Cele mai mici păcate se zăresc; ,n #reme ce atlazul şi dantela )i blănurile scumpe ascund tot. Când mişelia-şi pune-armuri de aur (e ea se &rânge-a %udecăţii spadă; ,mbrac-o-n strai sărman şi-o #a străpunge Cu paiul un pigmeu. /u zic că nimeni +u-i nimeni #ino#at !ntr-ade#ăr
8-am graţiat pe toţi. "rietene ,n#aţă asta bine de la unul Ce-l poate amuţi pe-un procuror. Atârnă-ţi oc$i de sticlă şi !ntocmai "recum un şarlatan mârşa# să pari Că #ezi ce n-ai #ăzut. Acum $ai $ai =ai9 trage-mi cizmele; mai tare0 Aşa0 EDGAR' – Ce-amestec de bun-simţ şi aiurare9 Cât cuget clar !n nebunia lui0 LEAR' – (e #rei să-mi plângi destinul ia-mi tu oc$ii. /u te cunosc. /şti 4loucester. Ai răbdare. 6ăturăm pân-aici un drum de lacrimi. (e când am dat !ntâi cu nasu-n aer Tu ştii că ne-am zbătut şi am ţipat. Acum !ţi ţin o predică. Ascultă. GLOUCESTER' – ai #ai şi-amar0 LEAR' – +oi când ne naştem plângem că intrăm "e-această mare scenă de nebuni. +e şade bine tic$iuţa asta0 5rumoasă stratagemă9 ce-ar &i dacă i-aş potco#i toţi caii cu posta# )i când #oi da nă#ală peste gineri Atunci omoară - omoară - omoară - omoară0 %"ntr# Curteanul, cu o escort#( CURTEANUL' – > este-aici9 prindeţi-l. (omnule 8ubita #oastră &iicăR LEAR' – +imeni !n a%utor' 3unt prizonier' Cât am să mai tot &iu bu&onul soartei' "urtaţi-#ă cu mine omeneşte9 ăscumpărarea-i mare. reau un doctor Am &ost rănit la creier. CURTEANUL9 – eţi a#ea. LEAR' – (e unul singur' "ărăsit de toţi' (e-ar &i un om cu lacrima uşoară ,n locul meu s-ar &i putut tocmi Ca stropitoare de grădini şi uliţi Când se stârneşte toamna pra&ul. CURTEANUL' – (oamne... LEAR' – uri-#oi #ite%eşte; ca un mire oios #oi merge. =aidem. (oar sunt rege; aeştrii mei de arme mă cunoaşteţi. CURTEANUL' – ăria-ta !ţi datorăm credinţă. LEAR' – Atunci mai e de trăit. (acă #reţi să puneţi mâna pe el atunci !ncercaţi să-l prindeţi. =a0 $a0 $a0 $a0 %"ese în fug# Escorta îl urmea1#(
CURTEANUL' – > mila te-ar cuprinde c$iar de-ar &i (in oameni cel din urmă; darămite Când dânsul e un rege0 Totuşi ai > &ată ce răscumpără natura (e crâncenul blestem uni#ersal Cu care-au ruşinat-o celelalte. EDGAR' – 3alut o nobil domn0 CURTEANUL' – Ce #rei' (egrabă0 EDGAR' – Aţi auzit pe-aici de-o bătălie' CURTEANUL' – (esigur ştie toată lumea - ascultă )i singur i-auzi larma. EDGAR' – (arte rog Cealaltă oaste unde-i' CURTEANUL' – +u-i departe )i-naintează-n pas alergător. / aşteptată dintr-o clipă-ntr-alta. EDGAR' – ă &oarte mulţumesc. CURTEANUL' – (eşi regina 3e a&lă-aici dintr-o pricină-anume >ştirea sa e-n marş. EDGAR' – ă mulţumesc. %"ese Curteanul( GLOUCESTER' – > #oi zei buni opriţi-mi răsu&larea. +u mai !ngăduiţi ca du$ul meu Cu moartea să mă ispitească iară. EDGAR' – Tăicuţă te rogi bine. GLOUCESTER' – >m bun acuma spune-mi cine eşti' EDGAR' – 7n om sărac bătut mereu de soartă "e care greutăţile-ndurate 1-au $ărăzit cu mila. Adu mâna 7n adăpost să-ţi caut. GLOUCESTER' – ulţumesc (in inimă; &ii binecu#ântat. %"ntr# -swald( OS!ALD' – ăsplata e aproape0 Ce plăcere0 Cap &ără oc$i eşti un morman de carne "e care-mi #oi clădi o soartă nouă. 6ătrâne trădător nenorocit 5ă-ţi iute rugăciunea - spada-i trasă "e loc să te răpună. GLOUCESTER' – âna-ţi bună > rog să tragă zdra#ăn. %"ntervine Edgar( OS!ALD' – opârlane Cutezi pe trădător să-l aperi' )terge-o 3ă nu-i !mpărtăşeşti şi tu pedeapsa. =ai lasă-i mâna.
EDGAR' – 8-o las boierule când m-o lăsa inima. OS!ALD' – 1as-o netrebnicule că te omor. EDGAR' – 6oierule ia pe loc repaus şi lasă oamenii necă%iţi să-şi #adă de drum. (acă mă luam eu după câţi ca de-alde matale s-au zborşit la mine de mult mi-ar &i crăpat &ierea de sperietură. +u te da la moşneag pe cinstea mea ia-o din loc că de nu ţi-ndoi bâta asta pe cocoaşă să #ăz care-i mai ţeapănă. 3ă nu zici că nu ţi-am spus. OS!ALD' – "iei bălegar0 EDGAR' – > să-ţi mut &ălcile boierule; #ino na0 > #ăzuşi şi pe-asta. %!e bat, şi Edgar îl doboar#( OS!ALD' – >$ ticălosule m-ai omorât; 8a punga mea şi să mă-ngropi cu cinste 8ar dacă #rei să te căpătuieşti 3crisorile ce #ei găsi la mine 1e du lui /dmund contele de 4loucester; /-n tabăra engleză. or cu zile0 %3oare( EDGAR' – Te ştiu cât preţuieşti lingău nemernic 4ata oricând să-ţi măguleşti stăpâna "rin ce-i mai ticălos !n po&ta ei. GLOUCESTER' – Ce-i a murit' EDGAR' – 3tai %os tăicuţă şi te odi$neşte. "rin buzunare-acum0 3crisorile (e care-a spus prieteni pot să-mi &ie. / mort !mi pare rău că n-a a#ut Alt gâde decât mine. 3ă #edem9 "ecete dragă sări; şi să mă ierte Al bunei maniere cod dar taina (uşmanului când #rem să i-o cunoaştem (in piept !i smulgem inima; $ârtia > rupi mai iute deci e-ngăduit. %Citeşte( H+u uita %urămintele noastre. Tu ai numeroase prile%uri de a ne scăpa de el9 dacă #oinţa nu te-a părăsit timpul şi locul !ţi sunt &oarte prielnice. (acă se !ntoarce !n#ingător totul e pierdut9 eu rămân aici !n temniţa patului său. 3capă-mă de atingerea lui nesu&erită şi ia-i locul ce ţi se cu#ine ca răsplată. A ta - aş dori să scriu soţie - cu drag supusăI. Q4>+/81M 7rzelile &emeii-s &ără margini0 A plănuit bărbatul să-şi răpună )i-n locul unui om cinstit să-şi ia "e &ratele meu0 C$iar aici !n pulberi Am să te-ngrop şi nu-n mormânt s&intit "oştaş al des&rânării ucigaşe0 1a timpul potri#it #oi arăta =ârtia blestemată ducelui. 6a &i o #este bună pentru el Că ai murit şi ţi-am scurtat din zel. GLOUCESTER' – egele e nebun.
Cât e de tare 7milu-mi du$ să mă mai ţină drept Ca să-nţeleg şi pricina durerii0 ai bine-mi pierdeam minţile şi eu9 4ândirea liberată de durere Ar &i uitat de tot. +e&ericirea 3e-mpacă cu năde%dile deşarte )i nu se mai cunoaşte. EDGAR' – =ai dă-mi mâna %!e aud tobe(
)i să plecăm aud bătăi de tobe; 3ă ne-ndreptăm tăicuţă spre prieteni. %"es(
SCENA . /n cort în tab#ra france1# 5octorul, Curteanul şi alţii din suit# "ntr# Cordelia şi $ent CORDELIA' – Trăi-#oi de a%uns şi #oi putea 3ă-ţi răsplătesc #reodată dragă 2ent ,ntreaga-ţi bunătate' iaţa mea a &i prea scurtă iar eu sunt prea slabă. #ENT' – 8zbânda răsplăteşte &apta doamnă -am po#estit curatul ade#ăr; +-am !n&lorat şi n-am tăiat nimica. CORDELIA' – Acuma poartă-ţi portul. =aina asta Aduce-aminte de-ntristate ceasuri. Te rog s-o sc$imbi. #ENT' – 8ertare dragă doamnă (ez#ăluirea tainei mele strică Ce-am plănuit; #ă rog să #ă pre&aceţi Că nu ştiţi cine sunt pânM ce #oi spune. CORDELIA' – Atunci aşa să &ie. (octore Ce &ace regele' DOCTORUL' – ai doarme doamnă. CORDELIA' – > cerule acoperă spărtura Tăiată-n prea-ncercata lui &iinţă )i pune noi simţiri !n locul celor Jdrobite-n biata-i inimă de tată. DOCTORUL' – Ar trebui pe rege să-l trezim Cu #oia ma%estăţii-#oastre. Cred Că a dormit de-a%uns. CORDELIA' – 5ă precum ştii )i crezi că-i bine. /l e primenit' CURTEANUL' – (a doamnă pro&itând de somnu-i greu 8-am dat şi sc$imburi noi.
DOCTORUL' – 3ă &iţi !n prea%mă-i când !l #om trezi; 3unt sigur doamnă că #a &i cuminte. CORDELIA' – "rea-bine. DOCTORUL' – Apropiaţi-#ă mai mult )i muzica acum ce#a mai tare0 CORDELIA' – > tată scump puterile-ntremării 6alsam de #iaţă picure-mi pe buze Acest sărut al meu să lecuiască. Adâncul rău ce ţi-au pricinuit 3urorile-mi la anii tăi slă#iţi. #ENT' – "rinţesă bună şi iubită0 CORDELIA' – 3e cu#enea c$iar de nu le-ar &i tată (e-aceste tâmple albe să se-ndure. Cum de-au putut lăsa această &runte 3ă se izbească-n ea sălbatec #ântul )i tunetul ce-adâncul !nspăimântă 1a-ncrucişarea &ulgerelor repezi Ca pe-un pierdut ostaş uitat de #eg$e 3ub c$i#ăra-i subţire' )i pe-un câine C$iar dacă mă muşcase mai-nainte "e-o noapte ca aceea !l primeam ,n casă lângă &oc; iar tu biet tată Te-ai bucurat că poţi dormi cu porcii )i cu milogii &ără căpătâi "e-un snop de paie putrede. ai #ai0 ă minunez că nu ţi-ai pierdut #iaţa )i minţile deodată... 3e trezeşte; orbiţi-i. DOCTORUL' – (umnea#oastră-ntâi. ai bine-i. CORDELIA' – Ce &ace-al nostru rege şi stăpân' LEAR' – +u trebuia să mă sculaţi din groapă. Tu eşti un su&let &ericit dar eu 3unt tras pe roata crâncenă de &oc 8ar lacrimile mele-s plumb topit. CORDELIA' – 3tăpâne mă cunoşti' LEAR' – /şti du$ ştiu ştiu. Când ai murit' CORDELIA' – / tot departe !ncă. DOCTORUL' – /-abia trezit; să-l mai lăsăm !n ti$nă. LEAR' – "e unde-am &ost' )i unde sunt' / ziuă' Am năluciri. (e l-aş #edea pe altul ,n starea asta aş muri de milă. +ici nu ştiu ce să spun. ă uit şi nu cred9 / asta mâna mea' >-nţep şi simt. > de-aş &i sigur că-i aie#ea totul0 CORDELIA' – "ri#eşte-mă şi mâinile-ţi !nalţă
(e binecu#ântare. (oamne nu0 +u-ngenunc$ea0 LEAR' – +u-ţi bate %oc te rog 3unt un biet om bătrân copilăros (e-optzeci de ani ba !ncă şi mai bine (a nici un ceas mai mult sau mai puţin; "e tine !nsă parcă te-aş cunoaşte "e el de-asemeni nu mai ştiu nici eu. +ici măcar nu-mi dau seama unde sunt (e ce-s !n#eşmântat ast&el şi nici +u-mi amintesc pe unde-am mas azi-noapte. )i ca să spun cinstit i-e teamă că nu sunt !ntreg la minte. (e mine să nu râdeţi; căci aşa Cum nu mă !ndoiesc că sunt bărbat !mi pare că această doamnă este Copila mea Cordelia. CORDELIA' – (a sunt. LEAR' – i-s ude lacrimile' "lângi' Te rog... >tra#ă dacă #rei să-mi dai o beau9 )tiu că nu mă iubeşti căci celelalte "e cât mi-aduc aminte m-au lo#it (eşi n-a#eau de ce iar tu ai ştiu. CORDELIA' – +u am nu. LEAR' – 3unt !n 5ranţa' #ENT' – aiestate /şti !n regatul tău. LEAR' – Tu râzi de mine. DOCTORUL' – 5iţi liniştită doamnă ce-a &ost greu "recum #edeţi s-a mântuit; pericol Ar &i de l-aţi sili să-şi amintească "rin ce-a trecut. ai bine l-aţi po&ti 3ă intre-n casă şi-apoi să-l lăsăm 3ă-şi #ină-n &ire pe deplin. CORDELIA' – ăria-ta să &acem câţi#a paşi. LEAR' – 5iţi !ngăduitori; !i rog pe toţi 3ă uite şi să ierte-un moş nebun. %"es toţi, în afar# de $ent şi de curtean( CURTEANUL' – 3-a ade#erit ştirea că ducele de Cornwall a &ost omorât aşa' #ENT' – ,ntocmai. CURTEANUL' – Cine a preluat conducerea oamenilor lui' #ENT' – "e cât se spune&iul din &lori al lui 4loucester. CURTEANUL' – 3e #orbeşte că /dgar &eciorul cel surg$iunit de dânsul s-ar a&la cu contele de 2ent !n 4ermania. #ENT' – J#onurile sunt sc$imbătoare. / #remea să &im cu luare-aminte. >ştile regatului se apropie cu repeziciune. CURTEANUL' – a &i o ră&uială sângeroasă.
Te las cu bine. %"ese(
#ENT' – (e &elul cum ieşim din bătălie (epinde cât de bine #a să &ie. %"ese(
ACTUL + SCENA I +ab#ra britanic# l*ng# 5over "ntr#, cu surle şi steaguri, Edmund, 'egan, ofiţeri, soldaţi şi alţii EDMUND %c#tre ofiţer(' – Te du şi a&lă de la duce dacă ămâne la ce-a spus sau alt gând are; Că şo#ăie şi tot mereu o-ntoarce; 3ă ştim şi noi la ce s-a $otărât. %-fiţerul iese( REGAN' – ă tem să nu se &i-ntâmplat ce#a Cu omul sorei noastre. EDMUND' – 3igur doamnă. REGAN' – Acum te rog să-mi spui iubite lord - )i-o &ac cu negrăită simpatie 5ii sincer o iubeşti pe sora mea' EDMUND' – Cu toată cinstea. REGAN' – +u cum#a i-ai luat Cumnatului meu urma prin iatac' EDMUND' – Asemeni bănuieli sunt %ignitoare. REGAN' – 5iindcă mă-ndoiesc că legătura Ce #ă uneşte n-a mers panM la capăt. EDMUND' – +u doamnă pe onoarea mea că nu0 REGAN' – +u pot s-o su&ăr dragul meu te rog "rea !ndatoritor cu ea să nu &ii0 EDMUND' – +-ai nici o gri%ă. /a şi soţul ei... %"ntr#, cu surle şi tobe, Alban&, Goneril şi ostaşi( GONERIL %aparte(' – ai bine bătălia-aş &i pierdut-o (ecât să-l pierd pe el prin sora asta. ALAN"' – 8ubită soră bine te-am găsit0 A&lat-am domnul meu că regele /-n tabăra Cordeliei cu alţii "e care aspra rânduire-a noastră 8-a-mpins la răz#rătire. /u nicicând +-am &ost #iteaz când n-am a#ut dreptate9 ,n treaba asta nu mă-ngri%orează Că 5ranţa-l spri%ină pe rege-n luptă (ar că-n atacul ei se-a#ântă şi-alţii Ce au mă tem dreptate să ne bată.
EDMUND' – Ce nobil aţi #orbit0 REGAN' – (e ce mă rog' GONERIL' – Acum uniţi să ne-n&runtăm #ră%maşul; +u-i deloc #reme de mărunte certuri (e casă şi &amilie. ALAN"' – ămâne 3ă $otărâm deci planul de bătaie Cu cei mai de năde%de luptători. EDMUND' – ă duc !n cortul #ostru să #-aştept. REGAN' – Tu surioară #ii cu noi' GONERIL' – +u #in. REGAN' – Ar &i mai potri#it. Te rog $ai #ino. GONERIL' – A$a0 Am priceput. %+are( 3osesc !ndată. %"ntr# Edgar, deg0i1at( EDGAR' – ăria-ta de are bunătate 3-asculte #orba unui om de rând Am un cu#ânt să-i spun. ALAN"' – Te-ascult. orbeşte. %"es Edmund, 'egan, Goneril, ofiţerii, soldaţii şi suita( EDGAR' – ai !nainte de-a porni la luptă (esc$ide-acest ră#aş. )i dacă-n#ingi 3ă pui să-l c$eme trâmbiţa pe omul Ce ţi-l aduce. +u cată la portu-mi; /u am să ţi-l trimit pe ca#alerul Ce #a să do#edească dreptul scris; (e ieşi !n#ins pe lume crugul #ieţii i s-a-nc$eiat oricum şi &ără asta. Te aibe-n pază soarta0 ALAN"' – 3tai aşteaptă 3crisoarea s-o desc$id. EDGAR' – Acum n-am #oie; Când ceasul #a #eni să suni din surle )i eu #oi &i de &aţă la c$emare. ALAN"' – Atunci cu bine0 8a să #ăd ră#aşul. %"ese Edgar "ntr# iar#şi Edmund( EDMUND' – A apărut !n zare inamicul; (aţi ordin oştii #oastre să pornească. 8scoadele ne-a&lară că duşmanul >şti are numai cât e-nscris aici; Acum depinde tot de graba noastră. ALAN"' – "rile%ul nu-l #om pierde. %"ese( EDMUND' – Nurai iubire ambelor surori; 8ar ele se urăsc acum de moarte Ca omul pe năpârca ce l-a-mpuns.
"e care s-o aleg' "e amândouă' 3au pe nici una' +u le pot a#ea Atâta #reme cât sunt două-n #iaţă9 (e-o iau pe #ădu#ă o scot din &ire "e soră-sa nebuna 4oneril )i unde pui ce greu mi-oi &ace calea Cât timp bărbatu-său rămâne #iu. Acuma-i bine să ne &olosim (e a%utorul ei !n bătălie. )i-apoi de-o #rea de el să se des&acă 7şor !i &ace seama. 8ar iertarea "e care i-o #a dărui lui 1ear )i &etei lui Cordelia după luptă Când amândoi ne #or cădea !n g$eare +-au s-o mai #adă-n #eci; căci legea mea +u-i cine dă mai mult e cine ia.
SCENA ( /n c*mp între cele dou# tabere +rompete "ntr#, precedaţi de tobe şi stindarde, Lear, Cordelia şi trupele lor7 apoi ies "ntr# Edgar şi Gloucester EDGAR' – Tăicuţă $ai la umbra-acestui pom )i #inM să-i mulţumeşti de ospeţie )i să te rogi să biruie dreptatea. (e-o &i să mă mai re!ntorc la tine 6alsam nădă%duiesc să-ţi pun pe su&let. GLOUCESTER' – 3ă te păzească cerul domnul meu0 %"ese Edgar +rompete7 retragere 'eintr# Edgar( EDGAR' – 6ătrâne &ugi0 (ă-mi mâna; iute0 5ugi0 egele 1ear pierdut-a bătălia )i-i prins şi el şi &ata lui; $ai #ino0 GLOUCESTER' – +u domnule0 "ot putrezi şi-aici. EDGAR' – 8ar gânduri negre' >mului i-e dat 3ă plece de aici cum dat i-a &ost 3ă #ină-ncoace 8ar pentru soroc 3ă &ie pregătit0 =ai0 GLOUCESTER' – Ai dreptate. %"es(
SCENA ) +ab#ra britanic#, l*ng# 5over "ntr# în triumf, cu tobe şi steaguri, Edmund, apoi Lear şi Cordelia, pri1onieri, urmaţi de ofiţeri, soldaţi etc EDMUND' – (oi o&iţeri să-i ia de-aici; să-i puneţi
3ub pază grea s-aştepte bunu-mi plac0 CORDELIA' – +u suntem cei dintâi ce pătimesc (in bunătatea lor nemăsurată. "e tine oropsit monar$ te plâng Căci eu cu roata sorţii sc$imbătoare -am &ost deprins. +u #rei să le #edem "e cele două &ete pe surori' LEAR' – +u nu nu nu0 1a temniţă mai bine. Cu tine-am să mă simt ca-n coli#ia Cu păsări cântătoare. Tu-mi #ei cere 3ă te blagoslo#esc şi eu-n genunc$i Te #oi ruga &ierbinte să mă ierţi. )i #om cânta şi lungi po#eşti ne-om spune (in #remea de demult; ce-o să mai râdem "ri#ind cum %oacă-n aer &luturaşii0 3au ascultând pe oamenii de rând Ce zic de ce se-ntâmplă pe la Curte Cu ei #om sta de #orbă despre toate9 (e cei ce dobândesc a#eri şi ranguri )i despre cei ce pierd ce-au dobândit Cum unul intră-n timp ce iese altul Căci ei şi cerul ştiu să-l iscodească. (in temniţă #om contempla ca luna Cum cresc cei mari ai lumii şi pogoară Ca &luLul şi re&luLul mării. EDMUND' – 1uaţi-i0 LEAR' – "e ruguri ca acestea &ata mea C$iar zeii-aduc prinosul lor de sla#ă. Te-am regăsit. Cine-ar #oi #reodată 3ă ne despartă n-ar putea nici dacă (in cer #a smulge-o torţă să ne-a&ume Ca pe #ulpoi !n codru. )terge-ţi oc$ii; (e-acum !ncolo buba-rea să-i roadă )i &oamea să-i răpună pânM la unul "e cei ce ne #or &ace să mai plângem. ino0 %"es Lear şi Cordelia, sub escort#( EDMUND' – Ascultă căpitane; #ino-ncoace. %2i d# o 0*rtie( 8a asta. )i urmează-i la-nc$isoare9 C-un grad te-am a#ansat din clipa asta ,ndeplineşte-ntocmai ce stă scris )i ai !n &aţa ta urcuşul sigur 3pre-nalte slu%be. >mu-i după #reme. Când ai o spadă-n mână uiţi de milă >ri !mplineşti ce ţi se porunceşte
>ri dacă nu de alţii leagă-ţi #iaţa. OFIŢERUL' – ,ntocmai am să &ac milord . EDMUND' – 1a lucru0 )i să-mi trimiţi răspuns când totu-i gata. 8a bine seama &ără-ntârziere )i numai cum am scris aşa să &aci0 OFIŢERUL' – +u trag la %ug şi nu pot roade paie (ar tot ce poate &ace-un om #oi &ace. %"ese anfare "ntr# Alban&, Goneril, 'egan, ofiţeri, suit#( ALAN"' – !ir azi #-aţi do#edit din plin bra#ura 8ar soarta tot din plin #-a a%utat. "e ad#ersarii noştri cei de &runte 8-ai prins şi #in acum să mi-i predai Că #oi să le dau plată după merit )i după dreapta noastră %udecată. EDMUND' – !ir m-am gândit mai bine să-l trimit 1a temniţă sub pază pe bătrânul )i ticălosul rege - a cărui #ârstă )i titlu cunoscut ar mai putea 3-atragă iar norodul către dânsul 6a c$iar să-ntoarcă !mpotri#a noastră 3oldaţi plătiţi de noi să tragă-n el. Cu el am dus-o din aceleaşi pricini )i pe regină. Ast&el #or &i gata (e mâine sau când #rei să &ie-aduşi 1a locul $otărât de %udecată. Acuma năduşiţi şi sângerânzi Când omu-şi plânge &ratele căzut 8ar pricinile binecu#ântate Ce ne-au stârnit de toţi sunt blestemate ăzând la ce năpastă i-au adus 3ocot că treaba asta cu Cordelia )i taică-zău mai are loc s-adaste. ALAN"' – Cu #oia dumitale eu socot Că-n bătălia asta nu ca &rate Ci ca supus te ţinem. REGAN' – 6a ca &rate Cu titlul ce se cade să-l cinstim +ainte de-a #orbi ai &i putut 3ă-ntrebi şi ce cred eu. A comandat Cu rangul şi cu drepturile mele >ştirea noastră; - această-ndrituire +e-apropie de-a%uns să-i ziceţi9 &rate. GONERIL' – /i nu te-aprinde-aşa. aloarea lui ,i dă destule drepturi la mai mare
)i &ără mi%locirea dumitale. REGAN' – Cu titlurile mele !n#estit a &i cu cei mai mari deopotri#ă. GONERIL' – Aşa ar &i doar dacă ţi-e bărbat. REGAN' - 4lumind bu&onii-ades o nimeresc. GONERIL' – >$o0 >$o0 )tii graba strică treaba. REGAN' – (oamnă nu mă simt bine căci altminteri i-aş &i răspuns ce#a să-ţi taie po&ta. A ta e generale oastea-mi toată Cu prizonieri cu partea mea de ţară; (ispui cum #rei de toate şi de mine. ,n &aţa lumii-ntregi de-acum !ncolo /şti domnul şi stăpânul meu. GONERIL' – Cu %apca' ALAN"' – >ricum ar &i nu dânsa $otărăşte. EDMUND' – +ici tu milord ALAN"' – 6a da bastard nemernic. REGAN %c#tre Edmund(' – (ă ordin toboşarilor s-anunţe că titlurile mele ţi-aparţin. ALAN"' – 3tai0 3tai şi-ascultă glasu-nţelepciunii. /dmund te arestez pentru trădare. %Ar#t*nd.o pe Goneril( )i pe-acest şarpe poleit de-asemeni0 Cât despre ce pretinzi cumnată dragă e&uz !n interesul soaţei mele Ce s-a legat !n scris de domnul ăsta )i ca soţ bun nu #reau s-o păgubeşti0 8ar dacă ţii morţiş să-ţi iei bărbat (eclară-mi mie dragoste &iindcă +e#astă-mea e-n temniţă şi-s #ădu#. GONERIL' – 7n interludiu comic ca la teatru0 ALAN"' – 4loucester eşti !narmat. 3ă sune goarne; )i dacă nimeni nu se-n&ăţişează 3ă-ţi do#edească prin tăişul spadei Că eşti mişel şi trădător po&teşte0 %2i arunc# m#nuşa( Cu #iaţa ta mă %ur să do#edesc Că nu eşti mai puţin decât ce-am zis. REGAN' – i-e rău0 > rău0 GONERIL %aparte(' – 1ucrează bine $apul... EDMUND' – "o&tim !n sc$imb9 %Arunc# şi el m#nuşa( >ricine-ar &i pe lume Acela care-mi spune trădător /-un %osnic mincinos. 3ă-ţi sune goarna0 Cu omul ce-ndrăzneşte să mă-n&runte 3unt gata să dau &aţă. )i cu tine.
oi şti să-mi apăr cinstea şi cu#ântul. ALAN"' – Trompetele0 EDMUND' – Trompetele să sune0 ALAN"' – "e tine singur să te bizui; oastea Ce-n al meu nume &ost-a ridicată Tot din porunca mea s-a slobozit. REGAN' – 3imt că mă pierd. ALAN"' – 8-e rău. (uceţi-o-n cort. %'egan e dus# afar#( Te-apropie $erald0 (ă semne din surle )i să citeşti această-nştiinţare. OFIŢERUL' – 3ă sune trâmbiţele0 %+rompete( &ERALDUL' – (acă #reun om de neam bun din rândurile oştirii #rea să susţină !n#inuirea de trădător adusă lui /dmund zis conte de 4loucester să se !n&ăţişeze aici la a treia c$emare a trâmbiţei. /l este gata să se apere cu arma-n mână. EDMUND' – =ai sună0 %)rimul semnal de tr*mbiţ#( &ERALDUL' – ,nc-o dată0 %Al doilea semnal( &ERALDUL' – ,nc-o dată0 %Al treilea, c#ruia îi r#spunde alt# tr*mbiţ#, dup# care intr# Edgar, precedat de un trompet( ALAN"' – ,ntreabă-l !n ce scop se-n&ăţişează )i-a dat răspuns trompetei. &ERALDUL' – Cine eşti' Ce nume şi ce rang ai' )i de ce ăspuns-ai la c$emare' EDGAR' – /u n-am nume Căci otră#itul colţ al mişeliei 1-a-mpuns şi mi l-a prăpădit. 3unt nobil (e-un rang cu ad#ersarul ce-am să-n&runt... ALAN"' – )i care-i ad#ersarul' EDGAR' – Cine-şi zice /dmund conte de 4loucester să se-arate0 EDMUND' – (e &aţă0 Ce-ai a-mi spune' EDGAR' – Trage spada Că dacă prin #orbirea mea %igni-#oi > inimă curată braţul tău 3ă apere dreptatea. 8ată-mi spada9 "e %urământul meu de ca#aler "e nobilu-mi blazon şi pe onoare (eclar9 că-n ciuda tinereţii tale A inimii şi numelui ce-l porţi ,n ciuda rangului ce-ai dobândit
)i #ite%iei arătate-n luptă /şti un mişel ce şi-a trădat credinţa )i &ratele şi tatăl şi urzeşte 3ă-l piardă pe-acest prinţ de toţi slă#it. 7n trădător din creştet până-n tălpi 7m&lat ca un broscoi râios de &iere. "o&tim de spune9 HnuI; ci braţul ăsta )i spada şi tot su&letul din mine 3tau gata să te-arate mincinos. EDMUND' – 5iresc ar &i să te !ntreb de nume; (ar &alnicul tău port de om războinic )i semnele obârşiei din glas ă-ngăduie să lepăd ocrotirea "oruncilor ca#alereşti ce-mi lasă Cu cinste dreptul de-a respinge lupta )i-ţi z#ârl !n#inuirile-n obraz 8ar calomnia asta dia#olească "e gât ţi-o #oi #âr!-ndărăt cu spada ,n inima-ţi de-a pururi să se-ngroape. Trompeţi semnalul0 %+r*mbiţe Ei se bat Edmund cade( ALAN"' – Cruţă-l cruţă-l0 Cruţă-l0 GONERIL' – ai 4loucester #ai dar e o mişelie0 Căci după lege nu erai dator 3ă dai răspuns la orice pro#ocare Când ad#ersarul nu se ştie cine-i +u eşti !n#ins ci !nşelat trădat. ALAN"' – Cucoană mai domol cu gălăgia (e nu #rei să-ţi astup cu asta gura. Cunoşti scrisoarea domnul meu' /i tu Că nu mai ştiu ce nume rău să-ţi dau Citeşte-ţi crima0 (oamnă să n-o rupi; "e câte #ăd nu-ţi e străină slo#a. %2i d# srisoarea lui Edmund( GONERIL' – /i şi' Aici nu tu ci eu &ac legea; )i n-are cine să mă-n#inuiască. ALAN"' – Ce monstruos' Cunoşti scrisoarea asta' GONERIL' – +u mă-ntreba ce ştiu şi ce cunosc. %"ese( ALAN"' – (aţi &uga după ea. ,n deznăde%dea-i e-n stare de orice. EDMUND' – 3unt #ino#at de tot ce m-acuzaţi 6a c$iar şi de mai mult precum #eţi şti9 Trecute-s toate-acum cu mine-o dată. (ar cine eşti tu care m-ai răpus' Te iert dacă eşti nobil. EDGAR' – 5ie dară
3ă &acem sc$imb de iertăciune. /dmund +u-s +u-s ma maii puţi puţinn de neam neam decâ decâtt eşti eşti tu; tu; Ce#a mai mult de-ar &i să măsur bine 3unt /dgar şi-ţi sunt &rate după tată. Ciudat de drepţi sunt zeii când păcatul Ce ne-a plăcut să-l &acem ni-i pedeapsa9 Cu oc$ii lui plăti şi tata noaptea "ăcatului din care te-ai născut. EDMUND' – / prea ade#ărat ce spui şi roata +oro +orocu culu luii opri oprită tă-i -i pent pentru ru mine mine.. ALAN"' – (eci nu m-am !nşelat !nşelat când presimţit-am Că eşti de neam ales. Te-mbrăţişez. 3ă nu mă ocolească-amărăciunea (acă #-am duşmănit cum#a #reodată "e tine sau pe tatăl tău. EDGAR' – /u ştiu măria-ta. ALAN"' – "e unde-ai stat' )i cum de-ai cunoscut nenorocirea nenorocirea Ce l-a lo#it pe tatăl tău' EDGAR' – eg$indu-l. "o#estea-i scurtă. (upă ce #oi spune-o ai inima aş #rea să mi se s&arme0 Temându-mă de apriga osândă Ce mă pândea o dragoste de #iaţă +e laşi laşi de de team teamaa mor morţi ţiii să mu muri rim m (e zeci de ori la rând decât să dăm Cu moartea &aţă dintr-o dată0B deci9 -am presc$imbat !ntr-un calic !n zdrenţe 7n biet nebun la care latră câinii; Aşa-l a&lai pe tata plin de sânge Cu oc$ii lui ca nişte mari inele (in care nestematele-au &ost &ost smulse smulse )i l-am călăuzit cerşind pe drumari Cerând mereu să-i mângâi deznăde%dea; (ar cine sunt nu i-am destăinuit ai de greşeală0 până adineauri Când armele-mi gătind să #iu aici +esig +esigur ur de izbâ izbând ndaa mul multt spe spera rată tă 8-am po#estit cal#arul meu !ntreg Cerându-i să mă binecu#ânteze. Atunci sărmana-i inimă zdrobită +-a +-a ma maii putu pututt să su&e su&ere re #âlt #âltoa oare reaa Acestei s&âşieri dintre durere )i bucurie. bucurie. A murit murit zâmbind. EDMUND' – 8storisirea ta m-a zguduit )i negreşit #a prinde bine; !nsă
,mi pari a mai a#ea ce#a de spus. ALAN"' – (acă-i la &el de tristă şi urmarea /u nu mai am putere s-o ascult. EDGAR' – "e lângă cele ce #-am spus urmarea-i Ca amintirea unor #remi iubite Alături de-o durere neuitată Ce-i gata pururi să te copleşească. "e când plângeam răpus de deznăde%de 7n om #enit-a către mine care ăzându-mi %alea-ntâi a stat deoparte Apoi recunoscându-mă şi-a&lând +enor +enoroc ocir irea ea mi-a mi-a cupr cuprin inss grum grumazu azull Cu braţul lui puternic; şi strigând ,n $o$ote de plâns pe trupul tatei 3-a prăbuşit cutremurând tot cerul. Cu glasul sugrumat mi-a po#estit A lui po#este nemaiauzită Cu riga 1ear şi-n timp ce po#estea edeam cum creşte-n el amărăciunea )i #iaţa-i cum !ncepe să se stingă. Când a sunat trompeta-a doua oară Aşa-l lăsai căzut trăgând să moară. ALAN"' – )i cine-i omul ăsta' EDGAR' – /ste 2ent / surg$iunitul 2ent; el l-a urmat ,n $aine presc$imbate pretutindeni "e regele care-l nedreptăţise 3lu%indu-l mai supus decât un scla#. %"ntr# un curtean, cu un cuţit plin de s*nge( CURTEANUL' – A%utor0 >0 EDGAR' – Ce a%utor' ALAN"' – =ai spune0 EDGAR' – Ce-i cu cuţitul ăsta plin de sânge' CURTEANUL' – / cald abia l-am smuls din inima-i A$0 (oamna-i moartă0 ALAN"' – Cine' Care doamnă' CURTEANUL' – (oamna măriei-#oastre şi-a ei soră (e dânsa-i otră#ită. Aşa spune. EDMUND' – /ram cu amândouă logodit Acum tustrei ne logodim cu moartea. EDGAR' – ine 2ent. ALAN"' – Aduceţi-le trupurile-aici (e-s #ii sau moarte9 dreapta lor pedeapsă +e-a +e-a-n& n&io iora ratt dar dar nu ne-n ne-ndu dure rere reaz ază. ă. %"ese Curteanul7 intr# $ent( "e cine #ăd' C$iar el0 ,mi pare rău
Că-mpre%urarea nu ne dă răgazul 3ă te primim aşa cum se cu#ine. #ENT' – enit-am numai să zic noapte bună 3tăpânului meu regele. /-aici' ALAN"' – 7itarăm tocmai lucrul cel de seamă0 orbeşte /dmund0 egele-acum unde-i' 7nde-i Cordelia' ezi 2ent cuţitul' c uţitul' %!unt aduse leşurile lui Goneril şi 'egan( #ENT' – ai0 "entru ce' EDMUND' – Am &ost şi eu iubit9 7na a otră#it-o pe cealaltă (e dragul meu apoi s-a omorât. ALAN"' – Aşa a &ost. Acoperă-le &aţa. EDMUND' – ă prăpădesc0 Aş #rea să &ac un bine (eşi nu-mi este-n &ire. 3ă trimiteţi ,ndată cât mai iute la castel; Acolo-am dat poruncă să-i omoare "e 1ear şi pe Cordelia. Trimiteţi Cât mai e timp. ALAN"' – Aleargă- aleargă0 5ugi0 EDGAR' – 1a cine doamne' 7nde' (ă-mi un semn Că ordinul a &ost contramandat. EDMUND' – Aşa e ia cu tine spada asta )i-arat-o căpitanului. ALAN"' – 4răbeşte0 %"ese Edgar( EDMUND' – /l a primit de la ne#asta ta )i de la mine ordin s-o sugrume Acolo-n !nc$isoare pe Cordelia )i să dea z#on că ea şi-a &ăcut seama (in deznăde%de. ALAN"' – Jeii s-o păzească0 (e-aici luaţi-l şi-l z#ârliţi a&ară. %Edmund e ridicat şi dus "ntr# Lear, purt*nd.o în braţe pe Cordelia moart#7 Edgar Edgar,, ofi ofiţe ţeru rull şi şi alţi alţiii(( LEAR' – 7rlaţi0 7rlaţi0 7rlaţi0 3unteţi de piatră' (ac-aş a#ea eu oc$ii glasul #ostru 1e-aş arunca spre cer să crape bolta. > &ata mea s-a dus s-a dus de-a pururi. /u ştiu cum e când mori şi când eşti #iu9 /a-i moartă ca pământul. > oglindă0 Cum#a de-o abureşte răsu&larea-i / semn că &ata tatei mai trăieşte. #ENT' – Aşa-i s&ârşitul cel &ăgăduit' EDGAR' – >ri numai oglindirea groză#iei' ALAN"' – > lumea prăbuşească-se odată0
LEAR' – A &ulgu-acesta tremură. Trăieşte0 (e-o &i aşa norocul meu !n#ie (urerea să-mi răscumpere pe #eci. #ENT %îngenunc0ind(' – 3tăpâne bun şi drag0 LEAR' – Te rog !n lături. EDGAR' – 2ent este un prieten. LEAR' – 6lestem pe capul #ostru ucigaşi )i trădători0 Aş &i putut s-o scap )i-acum se duce pentru totdeauna0 Cordelia0 Cordelia nu pleca. Ai spus ce#a' Aşa #orbeşte dânsa ,ncet şi blând abia de-auzi ce spune; Ce dulce lucru-i glasul la &emeie0 "e loc l-am omorât pe ticălosul Care te sugruma. OFIŢERUL' – Aşa-i milor1i "recum a spus; l-a omorât. LEAR' – "ăi #ezi' "răpăd &ăceam cu paloşul pe #remuri "e toţi i-aş &i tocat. (ar sunt bătrân )i mi-a secat puterile puterile necazul. Tu cine eşti' ederea mi-a slăbit (ar parcă te cunosc şi-ţi spun !ndată. !ndată. #ENT' – (e-au &ost pe lume doi pe care soarta 8-a dăruit din plin cu rău şi bine /i se pri#esc acuma &aţă-n &aţă. LEAR' – Ciudată re#edere0 +u eşti 2ent' #ENT' – C$iar el e robul tău. Ce &ace Caius' LEAR' – A bun băiat era0 Aşa-i cum zic; )i cum trăgea cu spada ca un zmeu0 "e unde-o mai &i putrezind săracul' #ENT' – 6a nu măria-ta. Că tot eu sunt... LEAR' – Acuma bag de seamă. #ENT' – /u sunt acela ce ţi-a-nsoţit cal#arul (e la-nceput şi până sus !n culme. LEAR' – 6ine-ai #enit aici. #ENT' – Aici nu-i bine; Jăbranicul cel negru-i pretutindeni; Azi &etele mai mari ţi s-au ucis 1uând sorţii !nainte de durere. LEAR' – (a bine cred. ALAN"' – Acuma &irul #orbei iar şi-l pierde; Jadarnic să-i mai spunem cine suntem. EDGAR' – ,n #an e totul. %"ntr# un ofiţer( OFIŢERUL' – /dmund sir sir e mort.
ALAN"' – +u-i nici o pagubă. oi nobili domni "rieteni iată ce a#em de gând9 om &ace tot ce stă-n putinţa noastră 3ă-i alinăm nemângâiatul c$in; 8ar cât pri#eşte sceptrul şi puterea 1e trecem pentru cât rămâne-n #iaţă 6ătrânului monar$. %C#tre Edgar şi $ent( "e #oi !n drepturi ă #om repune adăugând la ele ăsplata meritată cu prisos. "rietenii cinstire #or cunoaşte Ceilalţi #or bea din cupa cu amar. (ar #ai pri#iţi pri#iţi0 LEAR' – "e biata mea prostuţă-au sugrumat-o. +u n-are #iaţă0 3pune-mi pentru ce 7n câine - un cal un şobolan trăieşte 8ar tu n-ai răsu&lare &ata mea'... Tu nu te mai !ntorci nicicând0 +icicând0 Te rog des&ă-mi ăst bumb. ,ţi mulţumesc. 8a uite parcă buzele-i se mişcă "ri#eşte iată0 iată0 %3oare( EDGAR' – Cade0 (oamne0 #ENT' – Te s&armă inimă0 EDGAR' – ăria-ta (esc$ide oc$ii0 #ENT' – (u$ul nu-i munci0 1asă-l să plece... +umai un duşman Ar #rea să-l ştie !ncă răstignit "e cruda roată-a lumii. EDGAR' – (a s-a stins. #ENT' – / de mirare că-a a#ut tăria 3ă-ndure-o #iaţă-atât de c$inuită. ALAN"' – 3ă-i ridicăm. /-o s&ântă datorie 3ă-i #adă şi să-i plângă tot poporul. %C#tre $ent şi Edgar( oi doi prietenii mei dragi luaţi cârma )i #indecaţi !nsângerata ţară. #ENT' – "e mine doamne mă aşteaptă-n drum 3tăpânul meu; e-acolo şi mă c$eamă )i nu pot zăbo#i prea mult la #amă. EDGAR' – 3upuşi acestor #remuri de durere. 3ă spunem ce simţim nu ce s-ar cere. Cel mai bătrân e cel mai pătimit0 +oi tinerii cât el n-o să trăim )i la atâtea martori n-o să &im.
