~.
--
- --
-.-
-
Zecharia Sitchin The Lost Realms
Editor Aldo Press, Bucure~ti Copyright ~ 1990 by Zecharia Sitchin
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale , ZECHARIA, SITCHIN Regatele pierdute / Zeeharia Sitehin; trad.: Claudia Rada. - Bueure~ti:Aldo Press 304 p.; 20 em Bibliogr. ISBN 973-9307-87-6 I. Rada, Claudia (trad.) 001.94
---
---~
Prefata In analele Europei, descoperirea Lumii Noi poarta marca EI ~orado ~i a neincetatei goane dupa aur. Dar conchistadorii nu ~iau dat seama ca reluau 0 cautare care avusese loc cu multe milenii inainte in aceste linuturi noi! Cronicile ~i legendele vorbesc despre zgarcenie, jaf ~i distrugere din capriciu ~i conlin marturii ale uimirii care i-a incercat pe europeni atunci cand au gasit aici civilizalii atat de asemanatoare cu cele din Lumea Veche: regate ~i curti regale, ora~e §i incinte sacre, arta ~i poezie, temple inalte pana la cer, preoli - ~i simbolul crucii, credinla intr-un Atoatecreator. $i mai erau ~i legendele despre zeii albi cu barba care plecasera, dar care promisesera ca se vor intoarce. Enigmaticii maya§i, azteci si inca§i §i misterio~ii lor stramo§i i-au uimit pe conchistadori ~i ii mai uimesc inca pe speciali~ti §i pe profani, 5 secole mai tarziu. Cum, cand §i unde au aparut astfel de civilizalii in Lumea Noua? Sa fie doar 0 coincidenla taptul ca, pe masura ce aflam mai mult despre aceste civilizalii, ele par sa ti tost modelate dupa cele din Orientul Apropiat? Opinia noastra este ca nu vom gasi raspuns la aceasta intrebare decat daca acceptam ca pe un tapt, nu ca pe un mit, prezenla pe pamant a zeilor Anunnaki, "Cei Care S-au Pogorat Din Cer Pe Pamant". Aceasta carte prezinta dovezile.
"
r
1 EI Dorado 1nzilele noastre Toledo este un ora§ lini§tit de provincie, situat cam la 0 ora de mers cu ma§ina la sud de Madrid; cu to ate acestea, rar se intAmplaca turi§tii ce vln in Spanla sa-I rateze, deoarece inauntrul zldurilor sale s-au pastrat monumente ale unar diverse culturl §llectii de istorie. Conform legendelor locale, Istoria sa incepe cu dous milenii inainte de Chrlstos, iar intemelerea sa este atrlbulta descendentllor bibllci ai lul Noe. Multi sunt de parere ca numele sau vine din cuvAntul ebralc toledoth ("Istoriile generatillor"); vechlle sale case §I magnificele temple sunt marturli ale cre§tlnlzarii Spaniel - ascenslunea §i caderea maurllor, stapAnirea lor musulmana §I nlmicirea splendidei mo§tenirl evrele§ti. Pentru Toledo, ca §I pentru Spania §i toate celelalte terltorii, 1492 a fost un an crucial, deoarece atuncl au avut loc trel evenimente istorice, §i toate trei in Spania. Denumirea geograflca a acestui pamAnt era "Iberia" iar slnguraexpllcatieposlbilaa acestui termen se gase§tein cuvAntulibri(ebraic), sub care erau cunoscutl primii colonl§tl. Regatele macinate de razboale au plerdut marea majorltate a teritoriulul Penlnsulel Iberlce in favoarea musulmanllor, §I au fost unite pentru prima oara cu adevarat atuncl cA.ndFerdinand de Aragon §i Izabelade Castilla s-au casatorit in 1469. La ze-
\ I \'
I ~
I
-
I
I
I.
~A Rni riA IR ~j!hu'!\tnriA ~II l~nC!~t n l"!:Imn..ni..
I
1
lIIt~r~
.."'
II I J I
..I. .-....-
rea maurilor §i Instaurarea catoliclsmulul in Spania. in lanuarle 1492 mauril au fost deflnit!v invin§i, 0 data cu cAderea Granadel, iar Spania a devenlt pam Ant cre§tln. in luna martle a acelula§1 an regele !}I reglna au semnat un edict pentru expulzarea din Spanls, pA.na la 31 lulle in acela!}i an, a tuturor evrellor care nu se vor fl convert!t la cre!}tlnlsm pAna la acea data. lar in luna august din acela!}1 an,
Crlstofor
Columb
- Cristobal
Colon pentru
span loll
-a
pornit
I I I I
pe
I
marl sub pavilion spaniol pentru a gasi 0 cale spre India pe Is vest.
I J
,
r
8
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
9
rea lui Columb in Spania in lanturi, sub pretextul ca nu se purtase bine cu oamenii lui. De§i regele §i regina I-au eliberat imediat §i i-au despagubitcu bani, ei imparta§eaupunctul de vedere potrivit caruia Columb era un bun amiral, dar un guvernator ineficient,care nu putea smulgede la indieni informatiileprivind locul unde se afla de fapt Ora§ul de Aur. Columb a luptat impotriva acestor obstacole tot cu ajutorul vechilor profetii §i al citatelor biblice. A strans toate textele intr-o carte, Cartea Profetiilor, pe care a prezentat-o regelui §i reginei. Dorea sa-i convinga ca menirea Spaniei era aceea de a domni peste lerusalim, §i ca el, Columb, e cel ales pentru a duce destinul la irideplinire, prin aflarea locului unde s-a nascut aurul. Ferdinand §i Izabela credeau cu tarie in Sfanta Scriptura, a§a ca au fost de acord sa-I lase pe Columb sa porneasca inca 0 data pe mare, convin§i mai ales de argumentullui ca gura fluviului pe care il descoperise (fluviul Orinoco in zilele noastre) era a unuia dintre cele patru rauri ale Paradisului,§i, dupa cum spuneau Scripturile, unul dintre acele rauri inconjura pamantul Havila, "de unde venea aurul." Aceasta ultima calatorie a fost presarata cu mai multe greutati §i dezamagiri decat oricare dintre celelalte trei. Chinuit de artrita, 0 umbra a omului care fusese odinioara, Columb s-a intors in Spania in ziua de 7 noiembrie 1504. Inainte de sfar§itul acelei luni, regina Izabela a murit, §i, cu toate ca regele Ferdinandavea 0 slabiciune pentru Columb, a luat hotararea ca altii sa treaca la actiune pe baza ultimului raport intocmit de el, in care fusesera adunate toate dovezile referitoare la prezenta unei surse importante de aur in lumea noua.
A zarit pamant in ziua de 12 octombrie 1492. S-a intors in Spania in ianuarie 1493. Ca dovada a reu§itei sale a adus patru "indieni"; pentru a demonstra ca solicitarea lui, de a se organiza 0 a doua expeditie, mai importanta, sub comanda sa, era justificata, a adus cu el nenumarate fleacuri de aur luate de la localnici §i 0 su. medenie de pove§ti despre un ora§, un ora§ aurit, unde oamenii purtau bratari de aur la maini §i la picioare §i i§i impodobeau gatul, urechile §i nasurile tot cu aur, tot acest aur provenind dintr-o mina fabuloasa de langa ora§. Din primele cantitati de aur aduse din lumea noua, Izabela care era atat de pioasa,incat i se spunea "cea catolica" - a poruncit sa se construiasca 0 CUSTODY sofisticata §i a donat-o Catedralei din Toledo, sediul traditional al clericilor Spaniei catolice. A§a se face ca astazi oamenii care viziteaza Trezoreria catedralei - 0 sala inconjurata de un grilaj masiv §i plina cu obiecte pretioase donate Bisericii de-a lungul secolelor - pot sa vada. dar nu sa §i atinga, primul aur pe care Columb I-a adus din America. In zilele noastre se recunoa§te ca expeditia avea §i alte scopuri, pe langa aflarea unui nou drum spre India. Conform unor dovezi convingatoare. Columb ar fi fost un evreu fortat sa se converteasca; e posibil ca sustinatorii sai financiari, la randullor convertiti, sa fi vazut in expeditie 0 modalitate de a evada catre pamanturimai libere. Ferdinand §i Izabela visau sa descopere raurile Paradisului §i tineretea ve§nica. Columb insu§i avea ambitii secrete pe care nu le-a divulgat decat in parte in jurnalele sale personale. Se considera omul care va adeveri vechile profetii cu privire la 0 noua era care va incepe cu descoperirea unor pamanturi noi "Ia marginea lumii". . Era totu§i suficient de realist pentru a recunoa§te ca, dintre toate informatiile pe care Ie adusese in urma primei calatorii, cele reTernoarela aur se Ducurau ae cea mal mare atenlle. A spus ca "Domnul ii va arata" locul misterios "unde s-a nascut aurul", §i, astfel, a reu§it sa-i convinga pe Ferdinand§i pe Izabelasa-j ofere 0 flota mult mai mare pentru a doua expeditie, apoi pentru a treia. Cu toate acestea, cei doi monarhi trimisesera deja tot felul de functionari §i oameni mai putin vizionari, dar mai inclinati catre actiune,care supravegheau mersul lucrurilor §i se amestecau in operatiunile §i deciziile amiralului. Conflictele inevitabile au culminat cu aduce-
"Hispaniola va darui majestatilorvoastre atotputernice tot auii ~c:in'lr~~Q ~nhlmh no ~;(i . ~n"'"t"'"...H . - : in privinta insulei pe care §i-o impart astazi Haiti §i Republica Dominicana.Intr-adevar, coloni§tii spanioli i-au folosit pe indienii ba§tina§ica muncitori sclavi §i au reu§itsa extraga aur in cantitati fabuloase: in mai putin de doua decenii, trezoreria Spaniei a primit din Hispaniolaaur in valoare de 500.000 de qucati. Se pare ca experien1aSpanieiin Hispaniolaavea sa se repete la nesfar§itpe teritoriul unui continent imens. In decursul acelor dorill riA ~::IrQ ::III ng\lnig"
~-
----......--
~
- -------
--
I
Zecharia Sitchin
10
uAdecenll, pe mAsurAce bA§tina§1Imureau sau fugeau §I minele de aur se epuizau, euforla spaniolllors-a transformat in dezamAglre §Idisperare, §iau ancorat cu §Imai multAindrAznealApe coaste din ce in ce mal putln cunoscute, in cAutarede bogAtii.Una dlntre destlnatille timpurilera peninsula Yucatan. Primlispanioli care au ajunsacoloin 151"1erau supravletultorii unuinaufragiu;dar in 1517 un convol special format din trei vapoare sub conducerea lul Francisco Hernandez de Cordoba a pornIt din Cuba spre Yucatan cu scopul de a face rost de sclavl. Spre uimirealor, au gAsitclAdiridin platrA,temple §Istatui de zeite; spre nenorocullocalnlcilor(care din c~te au inteles spaniolili§1spuneau "maya' spaniolil"au gAsit§iunele oblecte de aur pe care Ie-au luat." Informatiile referitoare la venirea spanlolilor §I cucerirea Yucatan-ului se bazeazA in principalpe raportul intltulat Re/acion de /as cosas de Yucatan,intocmlt de cAlugArulDiego de Landa in anul1566 (traducerea in limbaenglezAil apar1lneluiWilliamGates ~Ipoarta tltlul Yucatan fnainte §i dupAcucerire).Dinc~te spune Diego de Landa, Hernandez §Ioamenillui au vAzutin decursul acestel expedltli0 piramidAin trepte impozantl, idoli§Istatui de animaIe §i un mare ora§ in Interior.Cu toate acestea, Indienilpe care au incercat sA-icaptureze au opus 0 rezistenta ind~rjita §i nu au fost inspAim~ntatinici de tunurile de pe vapoare. Spaniolil au suferlt
-
-
pierderi grele Hernandez insu§i a fost rAnit §i au fost nevoitl sA se retragA. $1 totu§i, pe drumul de intoarcere spre Cuba, Hernandez a recomandat organlzarea altor expeditii, deoarece "acel plm~nt e bun §i bogat, av~nd aur." Un an mal t~rziu 0 alte. expedltie a porn it din Cuba spre Yucatan. Au debarcat pe insula lul Cozumel §i au descoperit Noua Spanie, Panuco §i provincia Tabasco (a§a au fost denumlte noile D~mAnturi\.inarmati cu diverse mArfurlDentru a face schimb si nu doar cu arme, spanlolil au int~lnit de aceastA datA aUit indleni ostili, cAt §i prieteno§l. Au vAzut mai multe edlficii §i monumente de platrA, au slmtlt sAgetile §i sulltele cu v~rfuri ascutite din platrA obsidianA §I au privlt obiecte reallzate cu mAiestrie, multe din piatre, obi§nulte sau semipretloase; altele strAluceau ca aurul, dar la 0 examinare mai atentA s-au dovedlt a fi din alamA. Contrar a§teptArllor lor, oblectele din aur erau foarte pUline, iar in zonA nu se afla nicl 0 mi-
REGATELE PIERDUTE
11
na sau vreo alta sursl de aur sau de alte metale. De unde provenea atunci aurul, a§a putin c~t era? Din sehimburile eomerclale, spuneau maya, din nord-vest. Acolo,in pAm~ntul azteeilor, se gAse§teaur din plin. Descoperirea §icucerirea plm~ntulul aztecilor, situat in zona muntoasl din inima Mexiculul,se leaga de numele lui Hernando Cortes. Tn1519, aeesta a plecat din Cuba in fruntea unei veritabile armada aleAtuitedin 11 vapoare, §ase sute de oameni §i un mare numArde eai de rasa. A inalntat incet de-a lungulcoastei penlnsulei Yucatan, oprindu-se, debarcand §i pornind din nou. Tnzona unde influentaMaya palea incetul cu incetul §iincepea stapanirea aztecA§i-a instalat tabAra§ia denumit loculVeracruz (nume sub care este cunoscut §Iastazi). Tnacest loc, spre marea uluialAa spaniolilor,au aparuttrimi§ii regelui aztec, prezent~nd salutAri§IincArcaticu daruri nemaivAzute. Conform spuselor unui martor ocular, Bernal Diaz del Castillo (Historia verdadera de/a conquista de la Nueva Espana, tradusl
in
limbaenglezl de A.P. Maudslay),printredarurise afla"un disc asemenea soarelui,marec~t0 roatl de clrutl, pe care se aflau tot felul de imagini, toate din aur fin, §i un alt lucru mlnunat, despre ca-
re cei ce I-au cantlrit mai t~rziu spuneau cl valora peste zece mil de dolari.1IVenea apoi a aM roatl, §i mal mare, "reprezentand luna, facutl din arglnt foarte strllucitor", un coif pUncu boabe de aur
§ia pAlariedinpeneleuneiplslrl rare quetzal(plesl care inca se plstreaza la Museum fOrV61kerkundedin Viena). Trimi§lIle-auexplicatca acestea erau cadourile conducAtorului lor, Moctezuma, pentru Quetzalcoatl, zeul sub forma de "§arpe inaripat" al aztecilor; un bineflcator cu suflet mare care fusese 0bllgatcu multtimpin urml de cltre Zeul Rlzboiului sa parAseasca nlimantld
~..,to,..lIt'\r 1,..,..,,,,,,..,.u,..;( , 1'_ "" . ..1. ... _n__!.. 0'-_.'I' _ _ ,.. 1'
,..,. ,
spre Yucatan, apoi a pornitpe mare catre est, flgaduind cl se va intoarce in zlua sa de na§tere in anul "1 trestie." In calendarul aztec, un ciclu de ani lua sfar§ita data la clncizeci §idoi de ani, prin urmare anul intoarceriipromise, IIAnul1al trestiel",nu putea sa apara dec~t a data la clnclzeci§i dol de ani. in calendarul cre§tin ace§tia erau anii 1363, 1415, 1467 §i 1519, exact anul in care Cortes §i-a flcut aparitia la poarta regatului aztec venlnd dinspre est.
_--1
I
-
-Zecharia
12
Sitchin
Cortes avea barba §i purta coif, ca §i Ouetzalcoatl (unii pretindeau §i ca zeul ar fi avut pielea alba), astlel incat se pare a ca profetiile s-au adeverit.
Cadourlleoferitede conducatorulaztec nu erau alese la intalTlplare.Ele erau mai degraba incarcate de semnificatii.Gramada de boabe de aur fusese daruita deGarece aurul era un metal nobil, care Ie apartinea zeilor. Disculde argint reprezentand luna fusese daruit deoarece unele legende pretindeau ca Ouetzalcoatl a pornit pe mari §i s-a intors in ceruri, facand din luna sala§ul sau. Palaria cu pene §i ve§mintele bogat impodobite trebuiau purtate de zeul care se intorsese. 'ar discul aurit era un calendar sacru reprezentand ciclulde cincizeci §i doi de ani, care infati§a Anulintoarcerii. $tim ca era un astfel de calendar, deoarece au fost descoperite §i altele, asemanatoare lui,facute insa din piatra, nu din aur curat (fig. 1). Nu §timdaca spanioliiau inteles tot acest simbolism.$i chiar daca I-au inte1es, nu I-au respectat. Pentru ei, obiectele reprezentau un singur lucru, §i anume dovada bogatiilorcare ii a§teptau in regatul aztec. Aceste obiecte de neinlocuits-au aflat printrecomoriIe nepretuite aduse in Sevilla din Mexic in ziua de 9 decembrie
REGATELE PIERDUTE
-
13
1519, la bordul primului vapor incarcat cu bogatii pe care I-a trimis Cortes in Spania. Regele spaniol Carlos I, nepotullui Ferdinand §i suveran peste alte teritorii europene, asemenea imparatului Carol V peste Sfantullmperiu Roman, se afla pe atunci in Flandra, iar vaporul a fost trimis mai de parte spre Bruxelles. Comoara mai includea, pe langa darurile simbolice, §i figurine au rite reprezentand rate, caini, tigri, lei §i maimute, precum §i un arc de aur §i sageti. Dar eel mai impresionant dintre toate era "discul soarelui", avand 195 cm in diametru §i gros cat patru monede autentice. Marele pictor §i artist Albrecht DOrer, care a vazut tezaurul adus din Lumea Noua a Aurului, scria ca "aceste lucruri erau toate atat de pretioase, incat au fost evaluate la 100.000 de guldeni. N-am vazut de cand sunt 0biecte care sa-mi bucure sufletul mai mult decat acestea. Deoarece am vazut printre ele uimitoare obiecte de arta §i m-a uluit ingeniozitatea subtila a oamenilor din acele pamanturi indepartate. Pur §i simplu nu pot sa exprim in cuvinte ce am simtit cand am vazut aceIe lucruri cu ochii mei." Dar oricare ar fi fost valoarea unica artistica, religioasa, culturala sau istorica a "acelor lucruri", pentru regele Carol ele reprezentau in primul §i in primul rand aur -aur cu care i§i putea finanta raz-
boaieleimpotrivadu§manilorinterni§i externi.A§aca nu a mai pierdut timpul §i a ordonat ca acestea §i toate celelalte obiecte viitoare facute din metale pretioase sa fie topite la sosire §i transformate in lingouri de aur sau argint. Tn Mexic, Cortes §i oamenii lui au adoptat aceea§i atitudine. Tnaintand incet §i invingand rezistenta pe care au intalnit-o in cale, fie prin armele superioare, fie prin diplomatie §i tradare, spaniolii au ajuns in capitala azteca Tenochtitlan - astazi ora§ul Ciudad de Mexico - in noiembrie 1519. Ora§ul se afla in mijlocul unui lac §i nu se putea ajunge la el decat pe niste drumuri usar de CII~AritTnt! Ic::iin_ (;r~za(on mca In proreJla Leului ce urma sa se intoarca, Moctezuma §i nobiliisai au ie§it in intampinarea lui Cortes §i a alaiului sau. Doar Moctezuma purta sandale; toti ceilalti erau desculti, aratanduse astfel umiliin fata zeului alb. Moctezuma i-a pottit pe spanioli in splendidul sau palat; numai aur unde vedeai cu ochii, pana ~i tacamurile §i vesela erau din aur, iar spaniolilor Iis-a aratat §i un depozit plin cu obiecte de arta din auf. Spaniolii au recurs la un §iretlic,
--
,
--
.......---.-
--- .----
j
--
14
Zecharia
I-au capturat pe Moctezuma §I I-autinut prizonier, cerand 0 rAscumparare in aur pentru eliberarea lui. Nobllii au trim is atunci emlsari prin tot regatul sA colecteze rAscumpArarea; s-au strans suficiente obiecte de aur pentru a umple un vapor care a ridicat panzele spre Spania (vapor care a fost ulterior capturat de francezl, ceea ce a dus la izbucnirea rAzboiului.) Dupa ce obtinuse aur prin in§elAciune §i ii slabise pe azteci, semanand neintelegerea intre ei, Cortes planuia sa iI elibereze pe Moctezuma §i sA-I lase sa guverneze in continuare ca omullui de paie. Oar adjunctullui §i-a plerdut rAbdarea §i a ordonat masacrarea tuturor nobililor §i comandantilor azteci. Tninvalma§eala care a urmat Moctezuma a fost omorat, iar spaniolii s-au trezi in mijlocul unei lupte pe viata §i pe moarte. Cortes s-a retras din ora§ dupA ce a suferit pierderi grele; a revenit abia in august 1521, cu intArlri din Cuba §i dupA lupte indelungate. Atunci stApanirea spaniolA s-a Impus definitiv asupra aztecilor zdrobiti, de la care s-a luat aur de 600.000 pesos care a fost toplt §i transformat in lingouri. E posibil ca Mexicul, in timpul cuceririi, sa fi fost Lumea Noua a Aurului; dar, 0 data ce obiectele de aur create §i stranse de-a lungul secolelor, chiar al mileniilor, au fost Juate, a devenit limpede ca Mexic nu era pamantul biblic al Havilei, §I nici Tenochtitlan legendarul Ora§ al Aurulul. $i astfel, fuga dupA aur, la care nici aventurlerli, nici regele nu erau pregatlti sa renunte, s-a indreptat spre alte locuri din Lumea NouA.
Spaniolii i§i stabilisera 0 baza in Panama,pe coasta PacificuJui, §i de acolo organizau expeditii §i trimiteau agenti in America CentralA §i de Sud. Acolo au auzit legenda fascinantA despre EI Dorado - prescurtare de la "el hombre dorado", Omul Aurit. Era un M:~ ftl ",~p,,; pO':''''.or'" ",t~t no nnn::!t in ~1Ir in~~UAra uns in fiecare dimineatA din cap pana-n picioare cu 0 pasta sau un ulei in care se amestecase praf de aur. Seara se scalda in lac §i se spala de aur §i de ulei, iar dimlneata lua totul de la capAt. Domnea intr-un ora§ care se afla pe 0 insulA de aur, in mijlocul unullac. Conform unei cronicl intltulate EIeiias de Varones /lustres de Indias, Francisco Pizarro, aflat in Panama, a auzlt prima relatare con creta despre EI Dorado de la unul dintre capitanli lul, in varianta
-------
REGATELEPIERDUTE
S/~chin
15
urmatoare: se spunea ca un Indian din Columbia a auzit de 0 tara "bogata in aur §i smaralde. Prlntre oblceiurlle lor se numara §i acesta: regele lor i§i da jos ve§mlntele §i se urea pe 0 pluta, se oprea in mljlocullaculul §i aducea ofrande zel/or. Corpul sau era uns de sus pana jos cu ulei parfumat in care se amestecase pulbere flna de aur, astfel incat stralucea ca 0 raza de soare." Multi pelerinl veneau sa vada ritualul §i sa aduca drept ofrande bijuterii prelioase din aur §i smaralde rare, precum §I alte podoabe de-ale lor, pe care Ie aruncau in lacul sfant. Tntr-oalta varianta se sugera ca lacul sfant e undeva in nordul COlumbiel,lar regele aurlt ar fl cel care duce "imensa cantitate de aur §i smaralde" in mijlocul lacului. Acolo, actlonand in numele multim/i aflate pe mal care ovatlona §i canta la instrumente muzicale, azvarlea comoara in lac, ca ofranda adusa zeulullaculul. 0 alta versiune atrlbula lacului numele de Manoa, sustinand ca soar afla in pamantul Blru - Peru pentru spanloll. Vestea despre EI Dorado sMaraspandit ca fulgerul printre europenli din Lumea Noua §i cu timpul §i in Europa. Zvonurile s-au transformat repede in cuvant scris; prin Europa au inceput sa circuIe tot felul de bro§uri §i carti, descrlind pamantul §llacul, ora!}ul §i regale pe care nimeni nu Ie vazuse inca, !}I chiar ritualul de aurire a regelui in fiecare dlmineata (flgura 2). Tntimp ce unli, precum Cortes, care a porn it spre California sau altli, care au porn It spre Venezuela, cautasera doar in locurl alese de el, Francisco Pizarro §I subalternillul s-au bazat in intregime pe relatarile indienilor. Un/i QU
I"'
QL
1I1L1-QUtfVi;U
tifJltt
VO-
-',-', "~I"': {" ,'-', .f1f.o:i. ':~E~\\~"Io.. ." I -, _ ','lumbia, rascolind adancurlle la~'~~f'~ culul Guatav/ta - cautare care a durat cu intreruperi aproape paFig.2 tru secole; au scos la iveala oblecte de cult din aur §I au lasat in urma lor generat/i de cautatori de comori, ferm convin!}i ci, daca lacul ar putea fi complet secat, bogall11edin aur ar fl recuperate.
- --
.16
.
Zecharia
Sitchin
Altii, printre care Pizarro inswji, au luat Perl! drept locul cu pricina. in urma a doua expeditii lansate de la baza din Panama ~i desfa~urate de-a lungul coastei Pacificului s-au descoperit destule obiecte din aur care sa justifice 0 ampia desfa~urare de forte in Peru. Dupa ce a obtinut in acest scop un hrisov regal, precum ~i titlurile de Capitan general ~i Guvernator (al provinciei care urma sa fie cucerite), Pizarro a pornit spre Peru in fruntea a doua sute de oameni. Toate acestea se intamplau in 1530. Cum se a~teptau ei sa cucereasca cu 0 forta atat de mica 0 . tara intinsa, aparata de mii de razboinici credincio~i stapanului lor, Inca, pe care n considerau intruparea unui zeu? Planul'ui Pizarro era sa repete strategia folosita cu succes de Cortes: sa-I in~ele pe conducator, sa-I captureze, sa obtina aur drept rascumparare, apoi sa-I elibereze ca rege de forma. Spaniolii au fost placut surprin~isa descopere, dupa ce au debarcat, ca inca~ii - a~a cum Ii se spunea acum ~i locuitorilor - se aflau in mijlocul unui razboi civil. Au aflat ca, dupa moartea Stapanului Inca, primul nascut al"celei de-a doua sotii" a atacat legitimitatea la succesiune a unui fiu nascut de prima sotie a lui Inca. Cand fiul celei de-a doua sotii, pe nume Atahualpa, a aflat de spaniolii Cqreinaintau, a hotarat sa-i lase sa avanseze spre interior (~i astfel departe de vapoare ~i intariri), pentru a duce la bun sfar~itcucerirea capitalei, Cuzco. in clipa in care au ajuns intr-un ora~ mare din Anzi, spaniolii au trimis la el soli incarcati cu daruri ~i insarcinati sa poarte negocieri de pace. Ace~tia au propus ca cei doi conducatori sa se intalneasca in piata ora~ului,neinarmati ~i fara paza, ca manifestare a bunei lor vointe. Atahualpa a fost de acord. Dar atunci cand a ajuns in piata, spaniolii i-au atacat escorta ~i I-au lu~t prizonier. SDanioliiau cerut 0 rascumparare importanta pentru a-I elibera: 0 camera mare sa tie umpluta cu aur, mal exact pana unae ar putea ajunge un om care ar tine mana intinsa spre tavan. Atahualpa a inteles ca trebuie umpluta cu obiecte din aur, ~i a fost de acord. La ordinele sale, tot felul de obiecte au fost scoase din temple ~i palate: pahare, ulcioare, tavi, vaze de toate formele ~i marimiIe, podoabe printre care imitatii de plante ~i animale, precum ~i placutele de pe peretii cladirilor publice.Timp de cateva saptamani, au
"-"-
"-~_._._-.-
REGATELE PIERDUTE
17
fost aduse comori pentru a umple camera. Dar atunci spaniolii au pretins ca incaperea trebuia de fapt umpluta cu aur in stare bruta, nu cu obiecte care ocupau atat de mult spatiu; astlel incat mai bine de 0 luna fierarii inca~i s-au ocupat cu topirea obiectelor de arta in lingouri. De parca istoria insista sa se repete, Atahualpa a avut aceea~i soarta ca Mc;>ctezuma. Pizarro a vrut sa-i dea drumul ~i sa-I lase in continuare sa domneasca; dar subordonatii zelo~i ~i reprezentantii Bisericii cre~tine au organizat un simulacru de proces in care Atahualpa a fost acuzat de idolatrie ~i de uciderea fratelui sau, celalalt pretendent la tron, ~i condamnat la moarte. Conform unei cronici din acea vreme, rascumparareaobtinuta pentru regele inca~ reprezenta echivalentul a 1.326.539 de pesos de oro ("greutati de aur") - aproximativ 5.600 kg - avere care a fost rapid impartita intre Pizarro~i oamenii lui, dupa ce au pus deoparte a cincea parte, care i se cuvenea regelui. $i, cu toate ca fiecare om primise mai mult decat sperase vreodata, nu era nimic in comparatie cu ceea ce avea sa urmeze. Atunci cand invadatorii au intrat in capitala Cuzco, au vazut temple ~i palate care erau literalmente acoperite ~i umplute cu aur. in palatul regal se aflau trei camere pline cu podoabe de aur ~i cinci cu podoabe de argint, precum ~i 0 comoara de 100.000 de lingouri de aur cantarind in jur de 2,25 kg fiecare; 0 parte din pretiosul metal a~tepta sa fie transformata in obiecte de arta. Jiltul de aur, prevazut cu 0 rezematoarede picioare din aur, era rabatabil, astfel incat regele putea sta intins, ~i cantarea 25.000 de pesos (aproximativ 112 kg); pana §i bratele jiltului erau poleite cu aur. Peste tot sa aflau capele ~i incaperi funerare ridicate in amintirea stramo~ilor, pline cu statuete §i reprezentari de pasari, pe~ti ~i animale mici, I"'orl"'.ai nontrll
Ilro,...hi
~. nl~tnr-oo
-
Dorotii
-
+nrn
.
I..llli
",,,,,II Ii t'¥\
1_;::...1:....
spaniolii Ii spuneau Templul Soarelui) erau acoperiti cu placute din aur. Gradina templului era 0 gradina artificiala, unde toate - copacii, tufi~urile, fiorile, pasarile, fantana - erau din aur. in curte se afla un Ian de porul11bunde fiecare tulpina era facuta din argint ~i fiecare ~tiulete din aur; lanul se intindea pe 0 suprafata de 90 x 180 de metri - 16.200 de metri patratide porumb din aur! in Peru, victoriile obtinute cu u§urinta de cuceritoriispanioli au
18
I
I;
I I I. I
i
I i
Zecharia Sitchin
fost curand inlocuite de lupte crancene cu populalia Inca, iar bogalia iniliala de inflalia nimicitoare. Pentru inca§i, ca §i pentru azteci, aurul era un dar sau un bun al zeilor, nu un mijloc de schimb. Nu II foloseau niciodata ca pe 0 marta sau in loc de bani. Pentru spanioli, aurul era un mijloc prin care puteau obline tot ce Ie pottea inima. Doldora de aur, dar lipsili de articole de folosinla zilnica §i chiar de bunuri elementare, spaniolii au inceput curand sa dea §aizeci de pesos de aur pe 0 sticla de vin, 100 de pesos pe 0 haina §i 10.000 de pesos pe uncal. Cu toate acestea, in Europa, cantitali1ede aur, argint §i pietre prelioase au dus la 0 febra a aurului §i au incurajat §i mai mult speculaliile referitoare la EI Dorado. Indiferent cat de multe comori s-ar fi adus, se incetalenise convingerea ca EI Dorado nu fusese inca gasit, dar ca cineva avea sa-I gaseasca, cu condilia sa fie perseverent, norocos §i sa interpreteze corect indiciile §i hartile enigmatice ale indienilor. Exploratorii germani erau convin§i ca ora§ul de aur se aM pe cursul superior al fluviului Orinoco in Venezuela, sau peate in Columbia. Allii erau de parere ca trebuia mers de-a lungul altui fluviu, poate chiar Amazonul din Brazilia. Probabil eel mai romantic dintre toli a fost Sir Walter Raleigh, care a pornit din Plymouth in anul 1595 pentru a gasi legendarul Manoa §i a impodobi cu aurullui glorios coroana Reginei Elisabeta. Tnviziunea sa, Manoa era un EI Dorado imperia" acoperit cu aur! Umbre de care In pofida schimbarilor
framantate,
Toate, manifestari ale sOrJiicapricioase Oamenii se agaJa cu arzatoare
-
speranJa
CR nt I vrR::t .t:::¥ni::tr:¥
REGATELE PIERDUTE
$i totu§i, acei visatori, acei aventurieri au fost cei care, in goana lor dupa aur, au dezvaluit omului din Occident popoarele §iciviIizalii1enecunoscute din cele doua Americi, §i au reinnodat asttel, fara sa §tie, legaturi care existasera in vremuri de mult uitate. De ce cautarea lui EI Dorado a continuat cu atata inver§unare atat de multa vreme, chiar dupa descoperirea incredibilelor comori de aur §i argint din Mexic §i Peru, pentru a nu mai aminti linuturile mai mici care au fost jefuite? Aceasta cautare permanenta §i neostoM se poate pune pe seama convingerii ca sursa acelor bogatii nu fusese descoperita inca. Spaniolii i-au chestionat in detaliu pe ba§tina§i cu privire la sursa comorilor acumulate §i au urmat neobosili fiecare indiciu. Au inleles destul de repede ca aceasta nu se afla in Caraibe §i nici in Yucatan; Maya Ie spusesera, de alttet, ca cea mai mare parte a aurului au oblinut-o prin schimburicu vecinii lor de la sud §i de la vest, §i Ie-au explicat ca au invalat arta prelucrarii aurului de la populaliiIe stabilite inaintea lor (pe care savanlii din zilele noastre Ie-au identificat sub numele de toltecl). Tndialectele locale, aurului i se spunea teocuitlatl, cuvant a carui semnificalie literala era "secretia zeilor", adica sudoarea §i lacrimile lor: Tncapitala azteca, spaniolii au aflat ca aurul era intr-adevar considerat metalul zeilor §i ca cine il fura comitea 0 fapta foarte grava. Aztecii i-au indicat tot pe tolteci ca fiind cei care i-au initiat in arta prelucrariiaurului. $i pe tolteci cine ii invatase? Marele zeu Quetzalcoatl, au raspuns aztecii. Tnrapoartele destinate regelui Spaniei, Cortes scria ca II chestionase indelung pe regele aztec Moctezuma cu privire la sursa aurului. Moctezuma i-a spus ca aurul provine din trei provincii din imperiul sau, una de pe coasta Pacifi,",U'UI, U""
La fel ca allii inaintea lui §i dupa el, inca vedea EI Dorado - pe regele acestuia, ora§ul, pamantul - ca pe un vis ce trebuia implin-
it, "0 speranta arzatoare ce nu vrea sa piara". Tnacea~ta privinta, toli cei care plecau in cautarea lui EI Dorado erau 0 veriga dintr-un lant care s-a format inainte de faraoni §i continua §i astazi cu verighetele noastre §i tezaurele nalionale.
19
1"" ,",V";>,,, ~VIIUIUI '1' Uf lei '" II "~IIVI,
::01-'1" ::.UU-Vt::l::il,
UII-
de se aflau minele. Cortes §i-a trimis oamenii sa cerceteze cele trei surse indicate. Peste tot au descoperit ca indienii oblineau de fapt aurul din albia raurilor sau culegeau pepitele raspandite pe pamant in urma ploilor care aduceau aurulla vale. Acolo unde existau mine, acestea se pare ca functionaseradoar in trecut; indienii pe care i-au intalnit spaniolii nu lucrau in mine. "Nu mai erau mine active", scria Cortes in raportul sau. "S-au gasit pepite pe pamant; sursa
".,
20
Zecharia Sitchin
principala era nisipul din albia raurilor. Aurul era pastrat sub forma de praf in tuburi mici de nuia sau de panza, sau era topit in oale mici §i transformat in lingouri." Dupa ce efa gata, era trimis mai departe in capitala §i inapoiat zeilor carora Ie apartinuse dintotdeauna. De§i majoritatea expertilor in minerit §i metalurgie accepta concluziile lui Cortes - respectiv ca aztecii nu se ocupau decat cu exploatarea la suprafa1a(adunand pepite de aur §i praf de aur de pe pamant §i din albiile raurilor) §i nu cu mineritul propriu-zis, care presupune saparea de pu1uri§i tuneluri in crestele mun1i1or- problema este departe de a fi rezolvata. Invadatorii spanioli §i inginerii minieri din secolele urmatoare pomeneau mereu de minele de aur preistorice descoperite in diverse zone din Mexic. De vreme ce pare de necrezut ca reprezentan1iiprimei popula1iistabilite in Mexic, toltecii, ale carei inceputuri se situeaza cu cateva secole inainte de Cristos, sa fi avut 0 tehnica miniera superioara tehnicii popula1iei aztece stabilite mai tarziu (deci presupusa a fi mai avansata), a§azisele "mine preistorice" au fost consideratede cercetatori drept puluri vechi incepute §i abandonate de spanioli. Exprimand punctul de vedere de la inceputul acestui secol, Alexander del Mar afirma in cartea sa 0 istoriea metalelorpreJioaseca "in ceea ce prive§te mineritul preistoric, trebuie sa plecam de la premisa ca aztecii nu cuno§teau fierul, prin urmare mineritul subteran... nici nu intra in discu1ie."De§i asUelde rapoarte reu§iserasa se strecoare §i in publica1iileoficiale, Del Mar credea ca pu1urileerau "vechi lucrari situate langa locul unor erup1iivulcanice sau depozite de lava, considera~emarturii ale unei istorii bogate." "Aceasta concluzie, suslinea
I I
I.
i
el, nu estedelocintemeiata".
,
Cu toate acestea, aztecii nu erau de aceea§i parere. Ei tJ
",,'___
__
"'''I_I'I_~II
___ ,,-,1
__II_Y"___
1'-
"_I II n__
1"'1_'\,01
crarii aurului, ci §i locul ascuns unde se afla acesta §i II puteau extrage din mun1ii stanco§i. Manuscrisul aztec cunsocut drept Codice Matritense de la Real Academia (volumul VIII), tradus de Miguel, Leon-Portilla (Giindirea $i cultura azteca) Ii descrie astlel pe tolteci: "Toltecii erau oameni indemanatici; toate lucrarile lor erau me§te§ugite, exacte, bine facute §i admirabile... Erau pictori, sculptori, lucratori in pietre pre1ioase, in pene, olari, 1esatori, priceputi la
--,-_.
.-.-.- --+----
-
------
,-~-
REGATELE PIERDUTE
-
21
toate. Au descoperit pietrele prelioase verzi, turcoazele; cuno§teau turcoazele §i minele de turcoaze. Au gasit minele de turcoaze §i mun1iicare ascundeau argint §i aur, cupru §i cositor §i metalul lunii." Majoritatea istoricilor sunt de acord ca toltecii au venit in 1inutul muntos din centrul Mexicului in secolele dinaintea erei cre§tine - cu cel pu1in0 mie de ani, poate cu 0 mie cinci sute de ani inainte de venirea aztecilor. Cum era posibil ca ei sa cunoasca §i sa extraga prin minerit aur §i alte metale §i pietre pre1ioaseprecum turcoazele, iar cei care au venit dupa ei - aztecii - sa nu faca altceva decat sa adune pepite de pe pamant? $i cine Ie destainuise toltecilor secretele mineritului? Raspunsul,dupa cum am vazut, este QuetzalcoatJ,zeul reprezentat ca un §arpe inaripat. Misterul comorilor de aur stranse §i capacitatea limitata a azlecilor de a Ie extrage aveau sa se repete pe pamantul inca§. in Peru, ca §i in Mexic, ba§tina§iiob1ineauaur adunand praful §i pepitele aduse la vale de rauri. Dar produc1iaanuala obli nuta prin aceste metode nu putea in nici un caz sa explice imensele comori gasite la inca§i. Ne putem face 0 idee despre dimensiunea acestor comori din registrele spaniole linute fa Sevilla, portul oficial prin care intrau in Spania boga1ii1eaduse din Lumea Noua. Arhivele Indiilor - care mai pot fi consultate - consemneaza intrarea, in decursul a cinci ani, intre 1521 - 1525, a 134.000 de pesos de aur. In urmatorii cinci ani (prada din Mexic!) cantitatea era de 1.038.000 pesos. Intre 1531 - 1535, cand transporturile din Peru au inceput sa Ie fie superioare celor din Mexic, cantitatea a crescut la 1 650 000 de pesos. intre 1536 - 1540,cand Peru a reprezentatsursa principala, aUI
UI
QUU~
"''''I
ny.
'QUo
'-'...,10..1,
.vvv
yQ
t"v~v~,
I~I
UUI
\AI
uuu~
Uti
I
.vv'"
pe parcursul a zece ani a cantarit in total aproximativ 11.000.000 de pesos. Unul dintre cronicarii de seama ai acelei perioade, Pedro de Cieza de Leon (Cronicidin Peru) raporta ca in anii care au urmat cuceririi, spaniolii au "extras" din imperiul inca§ in jur de 15.000 de arrobas de aur in fiecare an §i 50.000 de arrobas de argint; echivaland cu peste 16,8 tone de aur §i peste 560 tone de argint anual!
----.-
--1
~~I
..~~~~-~"
~
,r~r~;..;...~~,
22
Zecharia
Sitchin
De§i Cieza de Leon nu mentioneaza in decursul cator ani s-au "extras" aceste cantitati fabuloase, cifrele prezentate de el ne dau o idee despre cantitatile de metale pretioase pe care spaniolii Ie puteau jefui din tinuturile inca§e. Cronicarii relateaza ca, dupa rascumpararea initiala obtinuta de la regele inca§, dupa jefuirea bogatiilor din Cuzco §i distrugerea unui templu sacru din Pachacamac situat pe coasta, spaniolii au devenit experti in "extragerea" aurului §i din alte provincii, in cantitati la fel de mari. Pe tot cuprinsul teritoriuJuiinca§, palatele §i templele erau bogat decorate cu aur. 0 alta sursa erau mormintelecare contineau obiecte din aur. Spaniolii au at/at ca inca§ii aveau obiceiul sa sigileze casele nobililor §i conducatorilor decedati, lasand acolo corpurile lor mumificate inconjurate de toate obiectele pretioase care Ie apartinusera in timpul vietii. Spaniolii mai credeau, §i cu temei, ca indienii dusesera in ascunzatori diverse comori de aur; unele erau ingramadite in pe§teri, altele erau ingropate, altele fusesera aruncate In lacuri. $i mai erau §i a§a-numitele huacas,locuri venerate unde se desfa§urau ritualurile religioase §i unde aurul era strans In gramezi §i pus la dispozitia adevaratilor lui stapani, zeii. Cronicile tinute la cincizeci de ani dupa cucerire, §i chiar cele din secolele §aptesprezece §i optsprezece abunda In pove§ti despre comori, ale caror ascunzatori, de cele mai multe ori, au fost divulgate de indieni sub tortura. A§a a gasit Gonzalo Pizarrocomoara ascunsa a unui nobil inca§ ce domnise cu un secol in urma. Un oarecare Garcia Gutierrez de Toledo a dat peste 0 serie de movilecare acopereau comori sacre, din care s-a extras aur in valoare de peste un milion de pesos Intre 1566 - 1592.lar in 1602,Escobar Corchuelo obtinea din huaca La Tosca aur evaluat fa 60.000 de pesos. Mai mult. c~nrl ;m",l", r~lIllIi fIiI",..ho"," I,..~. "'~,,:_'_, :- =-.:::__ perit 0 comoara In valoare de 600.000 de pesos, cronicarii sustin ca printre obiecte se afla §i "un idol mare din aur". Doi exploratori care au scris in urma cu un secol §i jumatate (M.A. Ribero §i J.J. von Tschudi, AntichitaJi peruviene), §i care din acest motiv cuno§teau mai bine Intamplarile decat cei de astazi, descriau astfellucrurile: "In a doua jumatate a secolului al §aisprezecelea, Intr-un interval scurt de douazeci §i cinci de ani, spaniolii au dus din Peru in tara nataJapeste patru sute de milioane de du-
._- ,.---
<:.;..;.
_.,.~..- ~~
~.,...
,
>~.
.
REGATELE PIERDUTE
1
23
cati de aur §i argint §i putem fi siguri ca cea mai mare parte din aceasta cantitate nu reprezinta decat prada luata de cuceritori; nu luam In calcul cantitatile imense de metale pretioase Ingropate de ba§tina§ipentru a Ie ascunde de lacomia cotropitorilor straini, precum faimosul lant de aur pe care Huayna Capac I-a comandat In cinstea primului sau nascut, Inti Cusi Huallapa Huascar, 9i despre care se spune ca a fost aruncat In lacul Urcos." (Despre lant se spunea ca e lung de 210 metri §i gros cat Incheietura mainii.) "Nu sunt luate In calcul nici cele unsprezece mii de lame Incarcate cu vaze de aur, pline la randullor cu praf de aur, cu care nefericitul Atahualpa a vrut sa-§i cumpere viata §i libertatea, §i pe care §efii convoiului Ie-au Ingropat In Puna de Indata ce au at/at de noua pedeapsa la care fusese condamnat in chip mi§elesc monarhul lor adoral." Faptul ca aceste imense cantitati erau rezultatul jefuirii bogatiilor acumulate, §i nu al productiei continue este confirmat nu doar de cronici, ci §i de cifre. In cateva decenii, dupa ce comorile vizibile §i ascunse au fost epuizate, cantitatile de aur care intrau In Sevilla au scazut la doar 2,7-3,15 tone de aur pe an. In acel moment spaniolii, cu ajutorul uneltelor lor de fi~r, au Inceput sa-i recruteze pe ba§tina§ipentru lucrul in mine. Munca era atat de aspra, Incat pana fa sfar§itulsecolului pamantul a fost aproape depopulat, iar Curtea Spaniolaa impus restrictii asupra exploatarii fortei de munca locale. Au fost descoperite §i exploatate zacaminte importante de argint, precum cele de la Potosi, dar cantitatea obtinuta nu a mai egalat niciodata §i nici nu poate explica bogatiile imense stranse inainte de venirea spaniolilor. Cautand un raspuns la.aceasta enigma, Ribero §i yon ... Tschu_I~ _.. !__ "".nh.' u . .00. -. -- -_"_' . _0__I 111_' , ): _I , ""., &. ace§tia II aveau intr-o cantitate mai mare decat oricine altcineva. Comparand abundenta sa din perioada inca§a cu cantitatea pe care, In decursul a patru secole spaniolii au extras-o din mine §i rauri, devine limpede ca indienii aveau §tiinta de filoane din acest pretios metal pe care cuceritorii §i urma§ii lor nu au reu§it niciodata sa Ie descopere." (Au prezis §i ca "va veni ziua In care Peru va da la 0 parte valul care acopera bogatii mai minunate decat cele care sunt oferite in prezent In California. lar cand febra aurului de la If'
II
_..
4
-.-.-
24
"
II ;I :I
Zecharia Sitchin
sfan~itulsecolului al nouasprezecelea a pus din nou stapanire pe Europa, multi experti in minerit au ajuns sa creada ca a§a-numitul "filon-mama", cea mai importanta sursa de aur de pe Pamant, va fi gasit in Peru.) Ca §i in Mexic, opinia general imparta§ita cu privire la tinutul Anzilor era (in cuvintele lui Del Mar) ca "metalelepretioase obtinute de peruani inainte de cucerirea spaniola fusesera dobandite aproape in intregime din aur adus de rauri. Nu au fost gasite puturi. S-au . facut cateva sapaturi in crestele dealurilor cu bucati ascutite din aur sau argint." Aceasta afirmatie este adevarata in ceea ce-i prive§te pe inca§ii din Anzi (§i pe aztecii din Mexic); dar pe pamantul AnziioL ca §i in Mexic, problema mineritului preistoric - scoaterea metalului din stanci bogate in vane de aur - nu a fost rezolvata. Posibilitatea ca, in urma cu mult timp inainte de inca§i cineva sa fi avut acces la filoanele importante de aur (aflate in locuri pe care inca§ii nu Ie-au dezvaluit sau pe care nici nu Ie §tiau) ofera 0 ex-plicatie plauzibila pentru bogatiile acumulate. Intr-adevar, conform unuia dintre studiile contemporane cele mai documentatein aceasta privinta, (S.K. Lothrop, Comoara inca§8 descrisa de istoriciispanioll), "minele modernesunt amplasate pe locul unor mine aborigene. S-a relatat de multe ori despre puturi vechi §i s-au gasit unelte primitive §i chiar cadavrele unor mineri decedati in mina." Acumularea de aur de catre ba§tina§ii americani, indiferent prin ce metoda, ridica 0 alta intrebare fundamentala: De ce? Cronicarii §i cercetatorii contemporani, dupa secole de studii, au cazut de acord asupra faptului ca acele popoare nu foloseau aurul in viata de toate zilele, ci doar pentru a impodobi templele zeilor §i pe cei care Ii conduceau pe oameni in numele zeilor. Aztecii denllno,,",..I "":,,:""' ""1"" :_1:1__ A._A. t.
.
.,
___
__,, _._,._
"""'II.III~vl'C'Q
ICI'"
ma ca ace§tia erau zeii care se intorsesera. Inca§ii, care la inceput
. au vazut §i ei in venirea spaniolilor implinirea promisiunii zeilor de a se intoarce de peste mari, nu puteau intelege mai tarziu de ce spaniolii ajunsesera atat de departe §i se purtau atat de rau in numele unui metal pe care Omul nu II putea folosi la nimic. Toti cercetatorii sustin ca aztecii nu foloseau aurul in scopuri monetare §i nici nu ii ata§au 0 valoare comerciala. Cu toate acestea, percepeau de la popoarele supuse lor un tribut in aur. De ce?
25
REGATELE PIERDUTE
In ruinele unei culturi preinca§e,la Chimu, pe coasta peruana, marele explorator din secolul al nouasprezecelea Alexander yon Humboldt (de profesie inginer minier) a descoperit 0 gramada de aur ingropata alaturi de morti in morminte. Descoperirea metalului I-a facut sa-§i puna intrebarea de ce a fost aurul ingropat alaturi de cei morti, daca se credea ca nu are nici 0 intrebuintare practica. Sa fie pentru ca ar fi avut nevoie de el intr-o alta viata - sau pentru ca Ii se alaturau stramo§ilorlor §i puteau folosi aurul a§a cum facusera stramo§ii lor candva? Cine adusese aceste obiceiuri §i credinte, §i cfmd? Cine inradacinase aceasta credinta in valoarea aurului §i plecase apoi in cautarea surselor sale? Singurul raspuns pe care I-au primit spaniolii a fost: "zeii". Aurul s-a format din lacrimile zeilor, spuneau inca§ii. Indicandu-i pe zei, evocau fara sa §tie cuvintele Domnului biblic prin gura profetului Haggai: Argintut este at meu §i aurut este at meu, A§a spune
Domnut
Atotputernic.
.
Noi credem ca aceasta afirmatie detine secretele zeilor, oamenilor §i vechilor civilizatii din America.
~
-
~. - ~_.-
,.~
..~~'..,.
REGATELE PIERDUTE
2 Pamantulpierdut al lui Cain? Atunci cand spaniolii au intrat in capitala azteca Tenochtitlan, aceasta era 0 metropola impresionanta. Din relatarile lor se desprinde imaginea unui ora§ mare, daca nu chiar mai mare decat majoritatea ora§elor europene din acea vreme, bine organizat §i administrat. Situat pe 0 insula de pe Lacul Texcoco, in valea centrala din tinutul muntos, era inconjurat de apa §i strabatut de canale - 0 ade-
varata Venetie din Lumea Noua. Drumurile lungi §i late care legau ora§ul de continent i-au impresionat puternic pe spanioli, §i la fel numeroasele canoe care navigau pe canale, strazile mi§unand de bameni, pietele pline de negustori §i marfuri din toate colturile regatului.
;I
I.
iI 'I
, ,I
~
~
..,
~..".
,
.~'._.__.-
27
Palatul regal avea multe camere, era plin de bogatii §i inconjurat de gradini unde se aflau colivii pentru pasari §i 0 gradina zoologica. Festivitatile §i parazile militare se . a desfa§urau intr-o piata mare, care zumzaia de activitate. Oar inima ora§ului §i a imperiului era vastul sau '" centru religios - un dreptunghi imens cu 0 suprafata de peste 90.000 mp, inconjurat de un zid construit sub forma ~ Fig.3 unor §erpi incolaciti. in interiorul acestei incinte erau zeci de edificii; cel mai impresionant dintre ele era Marele Templu, cu cele doua turnuri ale sale §i templul semicircular din Quetzalcoatl.in zilele noastre marea piata §i catedrala din Mexico City sunt amplasate pe locul vechii incinte sacre, asemenea multor altor strazi §i cladiri alaturate. in urma unor sapaturi efectuate in 1978 s-au descoperit multe portiuni din Marele Templu, care astazi pot fi vizitate, iar in ultimii ani s-au obtinut suficiente informatii pentru a permite 0 reconstructiefidela a incintei a§a cum era in perioada sa de glorie. Marele Templu avea forma unei piramide in trepte, ridicanduse treptat pana la 0 inaltime de aproximativ 48 de metri. Baza masura 45 m lungimepe 45 m latime. Templul reprezenta 0 culminare !:II rn-!:li milltnr f..,.,,.. ""_ __~ :_ A ! ... ~ . _0'_' .--r-~' y.,' structura exterioarafusese construita peste una anterioara mai mica, iar aceasta ingloba la randul ei 0 alta. in total erau §apte asUel de structuri care se inglobau una pe alta. Arheologii au identificat straturile pana la Templul II, care fusese construit in jurul anului 1400 inainte de Christos. Acela, la fel ca ultimul,avea deja cele doua turnuri gemene caracteristice in varf. Reprezentand 0 adorare duala stranie, turnul din partea de nord era un altar inchinat lui Tlaloc, zeul furtunilor §i al cutremurelor (figura 3a). Turnul de la sud era inchinat zeitatii tribale aztece Hui-
- -.-.-
28
Zecharia
Sitchin
tzilopochtli, zeul razboiului. in general era infali§at linand in mana arma magica numita $arpele de Foc (figura 3b), cu care biruise patru sute de zei marunli. Doua scari monumentaleduceau in varful piramidei pe partea sa de vest, cate una pentru fiecare turn-altar. Fiecare era decorata la baza cu doua capete inspaimantatoare de §erpi, cioplite din piatra, unul fiind §arpelede Foc allui Huitzilopochtli,iar celalalt $arpeIe de Apa, care il simboliza pe Tlaloc. La baza piramidei oamenii care au facut sapaturile au gasit un disc mare §i gros de piatra, pe care era reprezentat corpul dezmembrat al zeilei Coyolxauhqui (figura 3c). Conform folclorului aztec, ea era sora lui Huitzilopochtli §i fusese astfel pedepsita chiar de mana acestuia, in timpul rascoalei celor patru sute de zei la care participase §i ea. Se pare ca soarta ei a stat la baza credinlei aztece conform careia Huitzilopochtli trebuie domolit prin jertfirea inimilor smulse din piept ale victimelor omene§ti. Motivul turnurilor gemene a fost continuat in incinta sacra, prin ridicarea a doua piramide terminate cu turnuri, cate una pe fiecare parte a Marelui Templu, §i a altor doua mai in spate, spre vest. UItimele doua flancau templullui Quetzalcoatl. Acesta avea 0 forma neobi§nuita de piramida in trepte in partea din fala, dar 0 structura circulara in trepte in partea din spate care urca in spirala §i se termina intr-un turn circular cu dom conic (figura 4). Mulli sunt de parere ca acest templu era folosit ca observator solar. A.F. Aveni (Astronomy in Ancient Mesoamerica) a stabilit in 1974ca in momenteIe echinocliului (21 martie §i 21 septembrie), atunci cand soarele rasare la est e. xact la Ecuator,
- ~
~.s...~~
~~
~ ~
,
~
_
.,
J
,
-//=>/~\~
~ :
Fig.4
/
j;:...
~P. nlltp.~
VAriA::!
rasaritul de pe
~~
,
",
-
lui Quetzalcoatl aturnul templului flat intre cele dc, ua turnuri ale Ma
relui Templu. lar .
ace~t. lucru era poslbll doar pen-
"-~- .-."
- - .----.
REGATELE PIERDUTE
29
tru ca arhiteclii incintei sacre au con-
~ Fig.5 struit templele de-a lungul unei axe arhitecturale care nu se alinia conform punctelor cardinale, ci devia spre sudest cu T; aceasta devialie compensa pozitia geografica a ora§ului Tenochtitlan (Ia nord de Ecuator) §i permitea contemplarea rasaritului soarelui intre cele doua turnuri in acele date importante. De§i este posibil ca spaniolii sa nu fi fost con§tienli de aceasta caracteristica sofisticata a incintei sacre, scrierile pe care Ie-au lasat stau marturie despre uimirea lor atunci cand au gasit nu doar un popor cu 0 cultura, dar §i cu 0 civilizalie atat de asemanatoare cu a lor. Aici, dincolo de oceanul inspaimantator, intr-un linut dupa toate aparentele izolat de lumea civilizata, se afla un stat condus de un rege
- e-
xact ca in Europa. Curtea regala era plina de nobili, funclionari §i curtezani. Trimi§ii veneau §i plecau. De la triburile vasale se percepea tribut, iar cetalenii cinstili plateau impozite. Arhivele regale inregistrauin scris istoriile triburilor, dinastiile, averile. Aveau 0 armata cu organ de comanda ierarhic §i cu arme perfeclionate. Aveau arte §i me§te§uguri, muzica §i dans. Aveau festivaluri legate de anotimpuri §i zile sfinte impamantenite prin religie - 0 religie de stat, la fel ca in Europa. $i mai aveau 0 incinta sacra cu temple §i capeIe §i rezidenle, inconjurata de un zid - la fel ca Vaticanul din Roma - condusa de 0 ierarhie de preoli care, la fel ca in Europa acelor vremuri, nu erau numai pastratoriicredinlei §i interprelii voinlei divinp..ci ~i n;J~tr;'Hnrii t;tinAlnr c:tiintoi nintro
",,,o,,tO':l
""
1
;..,
,
nomia §i misterele calendaristice erau cele mai de seama. Unii cronicari spanioli din acea vreme, vrand sa contracareze stanjenitoareleimpresii favorabiledespre cei care ar fi trebuit sa fie indienisalbatici,i-au atribuit lui Cortes 0 mustrarepe care acesta i-ar fi facut-o lui Moctezuma pentruca adorau "idoli care nu sunt zei, ci demoni"; 0 influenla malefica pe care Cortes s-a oferit sa 0 contracareze construind in varful unei piramide un altar cu 0 cruce §i cu "imaginea Maicii noastre" (Bernal Diaz del Castillo, Historiaverda-
.J
-,
30
~
~"::;1"d~
Zeeharia Sitehin
dera). Dar spre uimirea spaniolilor, aztecii cuno§teau pana §i simbolul crucii, despre care credeau ca poseda 0 semnificatie celesta, infati§andu-I drept emblema scutului lui Quetzalcoatl (figura 5). Mai mult, prin labirintul acestui panteon cu numeroase zeitati se intrezarea 0 credinta intr-un Zeu suprem, Creatorul a tot ce exista. Unele dintre rugaciunile adresate lui sunau chiar familiar; iata cateva versete dintr-o rugaciune azteca, traduse in spaniola din limba ba§tina§a nahuatf. Tu e§ti In eeruri, Tu sus/ii mun/ii... Tv e§ti peste tot, ve§nie. Tu e§ti eel implorat, tu e§ti eel rugat. Gloria ta este nemarginita. $1 totu§i, in pofida asemanarilor uimitoare, civilizatia azteca se caracteriza printr-o partlcularitate tulburatoare. Nu era doar "idola-
un easus belli,§i nici macarobicelulbarbarde a smulgeinimiledin pieptul
tria", din care multimea de calugari §i de padres faceau
I.
prizonierilor, oferindu-Iedrept sacrificiu lui Huitzilopochtli(obicei care din cate se pare fusese introdus abia in 1486 de regele dinaintea lui Moctezuma). Era, mai degraba, toata aceasta civilizatie, ca §i cum ar fi fost rezultatul unui progres a carui inaintare fusese 0prita, sau 0 cultura superioara importata acoperind, ca 0 spoiala, 0 structura de baza primitiva. Edificiile erau impresionante §i ingenios dispuse, dar nu erau construite din pietre finisate, ci din caramizi nearse, simple pietre tinute laolalta de mortar. Comertul era infloritor, dar se baza pe schimb. Tributul se percepea in natura; impozitele se plateau in servicii Der~on::lIA nil ~llnnc:t",~" h~nii ~o..Jr;t"ra ~ ~~ :-gherghefuri rudimentare, bumbacul era tors pe fusuri de argila asemanatoare celor gasite in Lumea Antica, in ruinele Troiei (2000 inainte de Cristos) §i in §antierele arheologice din Palestina (3000 de ani inainte de Cristos). Prin uneltele §i armele lor, aztecjj se af/au in epoca de piatra, fiind lipsiti cu desavar§ire de unelte de metal, de§i cuno§teau me§te§ugulprelucrarii auruluj. Pentru a taia foloseau a§chii de piatra obsidiana asemanatoare sticlei (iar unul dintre obiectele aztece descoperite frecvent era cutitul obsidian, cu
-
31
REGATELE PIERDUTE
care Ii se smulgea prizonier-
~~~
ilor inima din piept...). intrucat s-a presupus ca celelalte popoare din cele doua Americi nu aveau un sistern de scriere, aztecii pareau a mai avansati eel putin din acest punct de vedere, deoarece aveau unul. Dar scrierea lor nu era nici alfabetica, nici fonetica; era 0 serie de imagini, precum desenele dintr-o Fig.6 banda desenata (figura 6a). Prin comparatie, in Orientul apropiat antic scrierea aparuta cu aproximativ 3800 de ani inainte de Cristos (in Sumer) sub forma pictogramelor a suferit rapide modificari, prin stilizare, devenind 0 scriere cuneiforma; aceasta a evoluat catre 0 scriere in care semnele inlocuiau silabele, jar la sfar§itul mileniului 2 inainte de Cristos intr-un alfabet complet. Scrierea hieroglifica a aparut in Egipt la inceputul regatului de acolo, aproximativ 3100 inainte de Cristos, §i a evoluat rapid intr-un sistern de scriere hieroglifica. Studiile de specialitate,precum eel al Amelie; Hertz (Revue de Syntl1ese Historique, vol. 35), au ajuns la concluzia ca sistemul aztec de scriere prin imagini era similar cu cea mal timpurie scriere egipteana, precum cea gasita pe tableta de piatra a regelui Narmer (figura 6b), pe care unii II considera primul rege care a intemeiat 0 dinastie in Egipt, in urma cu patru milenii §i jumatate. Amelia Hertz Q ~Q"'n u c:metet:>t#llIetlldlt#\;IUUCtICt Irm9 azteCIl am MeXIC§I pnmele dinastii din Egipt: in ambele cazuri metalurgia cuprului nu se dezvoltase inca, pe cand prelucrarea aurului era atat de avansata, incat me§teriiputeau sa incrusteze turcoaze (0 piatra semipretioasa apreciata in ambele tari) in obiectele de aur.
WW~~I
Muzeul National de Antropologie din Mexico City
- unul
dintre
cele mai bune din lume in acest domeniu - prezinta mo§tenirea arheologica a tarii intr-o cladire in forma de U. Aceasta consta din portiuni sau coridoare conectate §i II poarta pe vizitator in timp §i
!
32
Zecharia
Sitchin
spatiu, din originile preistoricepana in timpurile aztece, §i de la sud §i nord la est §i vest. Portiunea centrala este rezervata aztecilor §i reprezinta mandria arheologilor mexicani, deoarece numele de "azteci" Ii s-a dat acestor locuitori abia mai tarziu. Ei i§i spuneau mexica, imprumutand acest nume nu doar capitalei (construita pe locuf vechii capitaIe aztece Tenochtitlan), ci §i intregii tari. Sala Mexica, dupa cum este denumita, este prezentata in muleu ca fiind "cea mai importanta sala... Dimensiunile sale grandioase au rolul de a oferi un cadru maret pentru cultura poporului mexican." Printre sculpturile monumentale de piatra se numara §i jmensul Calendar de Piatra (vezi figura 1), cu 0 greutate de aproximativ 25 de tone, statui uria§e ale diferitilor zei §i zeite, §i un disc de piatra greu §i gros de forma rotunda. Etigii mai mici din piatra §i argila, unelte de ceramica, arme, ornamente din aur §i alte obiecte ramase de la azteci, precum §i modelulla scara redusa al incintei sacre umplu aceasta sala impresionanta. Contrastul dintre obiectele primitive de argila §i lemn §i etigiile grote§ti, pe de 0 parte, §i sculpturile impresionante din piatra §i monumentala incinta sacra, pe de alta, este uimitor §i inexplicabil, avand in vedere ca aztecii venisera in Mexic in urma cu doar patru secole. Cum se poate explica prezenta laolalta"a doua asemenea civilizatii? Cautand raspunsul in istoria cunoscuta, descoperim ca aztecii erau un trib nomad, relativ inapoiat care a invadat 0 vale 10cuita de triburi cu 0 cultura mai avansata. La inceput §i-au ca§tigat existenta servind triburile locale, mai ales in calitate de mercenari. Cu timpul au reu§it sa Ie supuna, imprumutand de la ele nu doar cultura, ci §i pe me§teri.Aztecii II venerau §i ei pe zeul Huitzilopochtli §i au -.. . adoptat tot panteonul vecinilor lor, inclusiv pe zeul ploii I ,""V,",
'i'
. scrisului,
t""
LOU'
UII 'O'O"'OlU'
\.oIUI:1LLOI\.Vdll,
Lt:UI IIIt::jU:I:juguruor,
al
matematicilor, astronomiei §i masurarii timpului.
Tnsalegendele sau ceea ce oamenii de §tiinta numesc "miturile migrarii" pun evenimentele intr-o lumina diferita - in principal stabilind originea intamplarilor mult mai devreme. Aceste informatii nu se bazeaza doar pe traditiile orale, ci §i pe diverse carti denumite codice. Unele, precum Codex Boturini, relateazaca stravechea vatra a triburilor aztece era Azt-Ian (Locul Alb). Acesta a fost sala§ul primului cuplu patriarhal, reprezentat de Itzac-mixcoatl($arpele
REGATELE PIERDUTE
33
alb din nori) §i sotia sa nan-cue (Batrana). Din copiii lor au descins triburile care vorbeau limba nahuatl, printre care §i aztecii. ~i toltecii descindeau din Itzac-mixcoatl,dar mama lor era alta femeie; astfel ca ei nu erau decat pe jumatate frati cu aztecii. Nimeni nu poate spune cu exactitate unde se afla Aztlan. Dintre numeroaselestudii care trateaza acest aspect, (§i care includ §i teorii ce II situeaza pe teritoriullegendarei Atlantide) unul dintre ceIe mai bune este allui Eduard Seier, Wo lag Aztlan die Heimat der Azteken?Se pare ca era un loc asociat cu cifra §apte, deoarece ca-
teodata i se spunea Aztlan al celor §aPtepe§teri. Tncodice se spunea despre el §i ca putea fi recunoscut prin cele §apte temple: 0 piramida in trepte impozanta dispusa central inconjurata de alte §ase mai mici. Tn ampla sa lucrare Historia de las cosas de la Nueva Espana, calugarul Bernardino de Sahagun, cu ajutorul unor texte originale scrise in limba locala nahuatldupa cucerire, se ocupa de migratia multitribala din Aztlan. Erau §apte triburi in total, care au plecat din Aztlan in barci. Cartile cu poze ii infati§eaza trecand pe langa un semn de hotar a carui pictograma ramane 0 enigma. Sahagun ofera diverse nume pentru punctele de popas de-a lungul drumului §i nume§te destinatia "Panotlan". Aceasta inseamna, pur ~i simplu, "Locul Sosirii de pe Mare", dar, multumita unor diverse indicii, oamenii de §tiinta au conchis ca era ceea ce numim noi azi Guatemala. Triburile care au venit aveau patru intelepti care sa-I indrume §i sa-I conduca deoarece adusesera cu ei manuscrise rituale ~i §tiau §i secretele calendarului. De acolo triburile s-a indreptat spre Sala§ul §arpelui
- Nor
lieU. 111(,;1:111:1 UIII Ulllla,
~i se pare ca in timpul drumului s-au impra§el, pflmre care §I azIecll ~I IOIIeCII,
UlIII ulrnre
au ajuns intr-un loc, pe numele sau Teotihuacan, unde erau doua piramide, una in cinstea Soarelui §i cealalta in cinstea Lunii. Regii guvernau din Teotihuacan §i erau ingropati acolo, deoarece insemna alaturarea de zei in viala de apoi. Nu se §tie cu exactitate cat timp a trecut pana la urmatoarea migralie, dar la un moment dat triburile au inceput sa paraseascaora§ul sfant. Primii care au plecat au fost toltecii, care s-au apucat sa-§i construiasca propriul ora§, Tollan. Ultimii care au plecat au fost aztecii. Tn pere-
-- ---
!"~~.c:~
34
grinarile lor au ajuns in multe locuri, dar nu s-au stabilit nicaieri. in timpul ultimei lor migratii aveau un §ef al carui nume era Mexitli, care insemna "Cel Uns". Aici, conform unor oameni de §tiinta (de exemplu Manuel Orozoco y Berra, Ojeada sobre cronologia Mexicana) se aM originea denumirii tribale Mexica ("Poporul uns"). Aztecii/Mexica au primit semnalul pentru pornirea in ultima migratie de la zeullor Huitzilopochtli, care le-a promis ca vor gasi un pamant unde sunt "case cu aur §i argint, bumbac multicolor §i 0 mie de feluri de cacao." Trebuiau doar sa mearga in directia indicata, pana cand vor vedea un vultur catarat pe un cactus care cre§te dintr-o stancainconjuratade apa.Trebuiausa se stabileascaacolo §i sa-§i spuna "Mexica", deoarece erau un popor ales, ursit sa domneasca peste alte triburi. $i a§a au ajuns aztecii - conform legendelor, pentru a doua
I
,I
I
'1
,I. 'I
I
I
:1
II
I
:
Zecharia Sitchin
I
oara
- in
valea din Mexic. Au ajuns la Tollan, cunoscut §i ca "Locul
din mijloc". De§i ba§tina§iierau stramo§ii lor, nu i-au intampinat cu bratele deschise. Timp de aproape doua secole aztecii au trait pe malurile mla§tinoase ale lacului central. Dupa ce au acumulat mai multe cuno§tinte §i au devenit mai puternici, §i-au construit propriul ora§, Tenochtitlan. Semnificatia numelui era "Ora§ullui Tenoch." Unii cred ca i se spunea astlel deoarece pe conducatorul aztec din acea vreme, intemeietorul de fapt al ora§ului, II chema Tenoch. Dar se §tie ca aztecii se considerau deja a fi tenochas, adica descendentii lui Tenoch, astlel incat altii sunt de parere ca Tenoch este numele unui stramo§ tribal, 0 figura paternala legendara care existase in urma cu foarte multa vreme. Oamenii de §tiinta sustin in prezent ca poporul Mexica sau Te"""',..h ,,__:.. 'i'....,_1_':'_:. 1__. .f..~4'" ~'" I ..,- . . . _0_n . . .- --,..":f' 'lg, Tenochtitlan in 1325. §i-au stabilit suprematia dupa 0 serie de aliante cu unele triburi §i de razboaie cu altele. Unii cercetatori se indoiesc de faptul ca aztecii ar fi pus bazele unui imperiu veritabil. Cert este ca, atunci cand au venit spaniolii, aztecii reprezentau puterea dominanta in Mexicul central, domnind peste aliati §i subjugand du§manii. Ultimii serveau drept sursa de prizonieri pentru sacrificii; cucerirea spaniola a fost u§uratade rascoala lor impotriva 0presorilor azteci.
REGATELE PIERDUTE
35
Asemenea evreilor biblici, care i§i stabileau originile pana la cuplurile patriarhale §i chiarla inceputul omenirii, aztecii, toltecii §i celelalte triburi care vorbeau limba nahuatlau legende ale creatiei cu teme similare. Dar, in timp ce Vechiul Testament condensa sursele sumeriene detaliateprin desemnarea unei singure entitati multiple (Elohim) din multimea de divinitati participante ia procesul de creatie, pove§tile in limba nahuatl pastrau conceptele egiptene §i sumeriene referitoarela mai multe divinitati actionand fie impreuna, fie separat. Credintele tribale, care predominau din sud-vestul Statelor Unite in partea de nord a statului Nicaragua de azi, pana in sud
- Me-
soamerica - spuneau ca la inceputul inceputului a fost un zeu batran, Creator al Tuturor Lucrurilor, al Cerului §i Pamantului, al carui sala§ se afla in cerul eel mai inalt, al doisprezecelea cer. Sursele lui Sahagun ii indicau pe tolteci ca initiatori ai acestei legende: lar toltecii ~tiau Ca cerurile sunt multe. Ei spuneau ca sunt douasprezece ceruri suprapuse; Acolo domne~teadevaratul zeu fmpreuna cu soa/a sa EI este Zeul Ceresc, Stapanul Dualita/ii; Soa/a sa este Stapana Dualita/ii. lata ce fnseamna: EI este rege, el este stapan, el este deasupra celor douasprezece ceruri. Aceasta strota seamana uimitor cu credintele religioase mesopotamiene referitoare la cer, care 1'1 a§aza in fruntea panteonului , . . ._ _
r-
A..
.
~
\
,
I'
"""'''''..,, ""'" 1111fJlc:nAIIQ \",U ~U}ICI.
;:,a
I"\lllU
("Stapana Cerului") locuia pe cea mai indepartata planeta, a douasprezecea din sistemul nostru solar. Sumerienii 0 intati§au ca pe 0 planeta incandescenta,al carei simbol era crucea (figura 7a). Simbolul a fost apoi adoptat de toate popoarele din lumea antica §i a devenit in timp emblema omniprezenta a discului inaripat (figura 7 b, c). Scutullui Quetzalcoatl (figura 7d) §i simbolurile infati§ate pe monumentele mexicanetimpurii (figura 7e) seamana in mod bizar. Zeii Stravechi despre care existau legende in limba nahuatl
I
,
I
---
'J
.,
~j
--
~.....-----.
~
"
36
Zecharia Sitchin
erau reprezentati ca oameni cu barba (figura 8), a§a cum se cuveneau sa fie stramo§ii lui Quetzalcoatl cel cu barba. b Ca §i in teogoniile din Mesopoa tamia §i Egipt, erau tot felul de pove§ti despre perechi cere§ti §i frati care se insurau cu surorile lor. De cea mai mare imc d" portanta pentru azteci erau cei patru frati cere§ti Tlatlauhqui, Tezcatlipoca- Yaotl, Quetzalcoati §i Huitzilopochtli, in ordinea na§terii lor. Ei reprezentau cele patru puncte cardinale §i cele patru elemente primordiale: Pamantul, Vantul, Focul, Apa - 0 teorie asupra "originii tuturor lucrurilor" bine cunoscuta in toate cele patru colturi ale lumii antice. Ace§ti patru zei reprezentau §i culorile ro§u, negru, alb §i albastru, §i cele patru rase ale omenirii, care erau adesea infati§ate (ca pe prima pagina a Codex Ferjervary-Mayet) in culori adecvate laolalta cu simbolurile lor, copaci §i animale. Aceasta recunoa§terea celor patru ramuri separate ale Omenirii este interesanta §i poate chiar semnificativa avand in vedere diferenta dintre ea §i conceptul mesopotamian biblic al impartirii in-
~
"
9
&
tre asiatici - africani - euroDenL ~~UAi~i ::u~ nrinin..", in rlo.,.,.o,.,,.1,,...~;;
lui Noe:Shem-Ham-Japher. TriburileNahuatlau adaugatun al patrulea popor, de culoare ro§ie - poporul din cele doua Americi. Pove§tile in limba nahuatlpomeneau de certuri §i chiar razboaie intre zei; printre acestea se numara §i 0 confruntare in timpul careia Huitzilopochtlia invins patru sute de zei mai marunti §i 0 lupta intre Tezcatlipoea-Yaotl§i Quetzalcoatl. Astfel de razboaie pentru a pune stapanire pe Pamant §i pe resursele sale au fost descrise in folclorul ("miturile") tuturor popoarelor antice. Pove§tile hitite §i indoeuropene despre razboaieledintre Teshub sau Indra cu fraIi 1-
REGATELE PIERDUTE
37
tii lor au ajuns in Grecia prin Asia Mica. Canaanitii semiti §i fenicienii au consemnat razboaiele duse de Baal cu fratii sai, in timpul carora Baal a ucis sute de "fii mai marunti ai zeilor", dupa ce I-a momit sa vina la un banchet dat in cinstea victoriei sale. lar in tara lui Ham din Africa textele egiptene vorbeau despre dezmembrarea lui Osiris de caire fratele sau Seth §i despre razboaiele lungi §i grele care au urmat intre Seth §i Horus, fiul §i razbunatorullui Osiris. Erau oare zeii mexicanilor propria creatie sau erau ei amintiri ale unor credinte §i pove§ti care i§i aveau sursa in Orientul Apropiat? Raspunsulva veni pe masura ce yom examina §i alte aspecte referitoarela pove§tile Nahuatl despre creatie §i preistorie. Pentru a duce mai departe comparatia noastra, Creatorul tuturor lucrurilor era un zeu care "daruie§teviata §i moarte, soarta buna §i soarta rea." Cronicarul Antonio de Herrera y Tordesillas (Historiagenera~ scria ca "indienii iI invoca atunci cand au vreun necaz, ridicandu-§i privirea spre cer acolo unde cred ca sala§luie§te el." Acest zeu a creat mai intai Cerul §i Pamantul; apoi a faurit din lut un barbat §i 0 femeie, dar ace§tia nu au rezistat. Dupa multa truda, a creat 0 pereche de oameni din cenu§a§i metale, §i cu urma§ii lor a fost populata lumea. Dar toti~ce§ti barbati §i femei au fost nimiciti intr-un potop, in afara de un oarecare preot §i sotia sa care sau salvat intr-un trunchi de copac scobit, luand cu ei seminte §i animale. Preotula descoperit pamant trimitand inainte pasarile. Dupa spusele altui cronicar, calugarul Grigorio Garcia, potopul a durat un an §i 0 zi; in tot acest timp pamantul a fost acoperit de ape §i lumea intreaga era un haos. I ",,..,,,ru..,.,,I_ = .
-
:-:1-
_: - _. .1._. ~.
..
,.
...
piatra precum Piatra calendarului impar1eau intamplarile istorice indepartate sau preistorice care au afectat omenirea §i pe stramo§ii triburilor Nahuatl in patru epoci sau "Sori". Aztecii considerau ca epoca lor era cea mai recenta dintre cele cinci, Varsta celui de-al Cincilea Soare. Fiecare dintre cei patru sori precedenti i§i aflase sfar§itul in urma unei catastrofe, fie naturala (de
F' 8 Ig.
--~-
38
Zecharia Sitchin
exemplu potopul), fie pricinuita de razboaiele dintre zei. Despre marea Piatra azteca a Calendarului (descoperita in interiorul incintei sacre) se crede ca reprezinta 0 consemnare in piatra a celor cinci epoci. Simbolurile de jur-imprejurul modelului central §i imaginea central a insa§i au constituit subiectul a numeroase studii. Primul inel interior infati§eaza in mod clar cele douazeci de semne pentru cele douazeci de zile din calendarul aztec. Cele patru figuri dreptunghiulare care inconjoara modelul central sunt recunoscute ca fiind glifele reprezentand cele patru epoci trecute, precum §i nenorocirile care au pus capat fiecareia dintre ele: Apa, Vantul, Cutremurele §i Furtunile, §i Jaguarul. Pove§tile despre cele patru epoci sunt valoroase pentru informatiile pe care Ie ofera despre lungimea acestora §i principalele evenimente din timpullor. De§i versiunile difera, sugerand 0 lunga traditie orala, toate sunt de acord asupra unui lucru: prima epoca a
luat sfar§itin urmaunei inundatii,a unuipotopcare a inghititPamantul.Omenireaa supravietuitdoar pentruca un cuplu,Nene§i sotialui,Tata,au reu§itsa se salvezeintr-untrunchide copac scobit. I I'I I
Aceasta epoca a fost epoca Uria§ilorcu Parul Alb. AIdoilea Soare era cunoscut sub numele de "Tzoncuztique","Varsta de Aur",careia i-a pus capat $arpele Vantului.In fruntea celui de-al Treilea Soare s-a aflat $arpele de Foc; a fost varsta Oamenilor cu
ParulRo§u. Conform cronicarului Ixtlilxochitl,erau supravietuitori ai II. I
:,
de-a doua ere, care ajunsesera cu corabia de la rasaritul Lumii Noi, stabilindu-se intr-o zona denumita Botonchan. Acolo I-au intalnit pe uria§ii care de asemenea supravietuiseraprimei ere §i au devenit sclavii lor. AI Patrulea Soare a fost al Poporului cu Cap Negru. In timpul ___:_:~. ~ :..."" ;"uall ,>,,-a IQI"UL QI-'dlllid III IVltlXIC. era malt, avea un chip luminos, barba §i purta 0 haina lunga. Bastonullui, de forma unui §arpe, era vopsit in negru, alb §i ro§u;era incrustat cu pietre pretioase §i impodobit cu §ase stele. (Poate nu este 0 coincidenta faptul ca bastonul episcopului Zumarraga,primul episcop din Mexic, a fost astfellucrat incat sa semene cu allui Quetzalcoatl.) In timpul acestei epoci a fost construita capitala toltecilor, Tollan. Quetzalcoatl, cel mai mare intelept §i invatat, a introdus invatatura, celei
REGATELE PIERDUTE
39
me§te§ugurile,legile §i socotirea timpului conform ciclului de cincizeci §i doi de ani. Spre sfar§itulcelui de-al Patrulea Soare au inceput razboaiele intre zei: Quetzalcoatl a plecat, luand-o spre rasarit, spre locul de unde venise candva. Razboaiele dintre zei au adus haosul pe pamant; numarul animalelor salbatice II depa§ea pe cel al oamenilor, iar Tollan a fost abandonat. Peste cinci ani au venit triburile Chichimeca, alias aztece; §i a inceput AI Cincilea Soare, epoca azteca. De ce Ii se spunea epocilor"Sori" §i cat timp au dUrat?Motivul este neclar, iar lungimea diverselorepoci fie nu este mentionata, fie difera in functie de versiune. 0 varianta care pare corecta §i care este uimitor de plauzibila, dupa cum yom demonstra, este Codex Vaticano-Latino3738. Conform acestuia, primul soare a durat 4.008 ani, al doilea 4.010, al treilea 4.081. AI patrulea "a inceput in urma cu 5.042 de ani," nespecificand momentul cand a luat sfar§it. Chiar de ar fi a§a, conform acestei surse evenimentele au avut loc 17.141 de ani inainte de momentulconsemnarii lor in scris. Pentru un popor presupus primitiv, acesta reprezinta un interval de timp destul de mare, iar oamenii de §tiinta, de§i sunt de acord ca evenimentele din al Patrulea Soare contin elemente istorice, au tendinta de a lua drept mituri epocile mai indepartate. Cum se explica atunci pove§tiledespre Adam §i Eva, despre potopul planetar, supravietuirea unui cuplu - episoade (in cuvintele lui H.B. Alexander, Latin-American Mythologj) "care amintesc in chip izbitor de povestea creatiei din a doua carte a Genezei §i de cosmogonia babiloniana similara?" Unii savanti sugereaza ca textele scrise in limba nahuatloglindesc oarecum ceea ce indienii auzisera deja de la spaniolii cucernici. Dar nu toate codicele au fost scrise dupa cu: _.:_ 11"__"_ ~_~_:I_L~LI~__ .. . .. .. . ., _._u__ ."-__""___1111_1111- t'''''''1 explicate decat daca presupunemca triburile mexicane aveau uneIe legaturi ancestrale cu Mesopotamia. Mai mult, orarul mexican in nahuatlcoreleaza evenimentele §i momentele cu 0 precizie §tiintifica §i istorica uimitoare. Plaseaza potopulla sfar§itul PrimuluiSoare, cu 13.133 de ani inainte de momentul scrierii codicelui, respectiv in jurul anului 11600 inainte de Cristos. In cartea meaA douasprezeceaplanetaam tras concluzia ca un potop planetar a inghitit intr-adevar Pamantul in jurul anului
-,,",
40
.
Zecharia Sitchin
11000 inainte de Cristos. 0 astfel de coincidenta, nu doar asupra evenimentului in sine, ci §i asupra datei, sugereazaca pove§tile aztece nu se bazeaza exclusiv pe mituri. Suntem nedumeriti in egala masura de unele afirmatii din aceste istorisiri, conform carora a patra era a fost era "poporului cu capete negre" (epocile anterioare fusesera denumite epoca uria§ifor cu parul alb §i epoca poporului cu parul ro§u). Acesta este termenul exact pe care il foloseau sumerieniiin textele lor pentru a se descrie pe ei in§i§i. Sa considere oare cronicile aztece AI Patrulea Soare drept epoca in care sumerienii au aparut pe scena mondiala? Inceputurile civilizatiei sumeriene.se situeaza in jurul anului 3800 inainte de Cristos; se pare ca nu ar trebui sa mai fim surprin§i acum de faptul ca, prin stabilirea inceputului celei de-a Patra Epoci in anul 5026 inainte de propria epoca, aztecii 0 situeaza de fapt in jurul anului 3500 inainte de Cristos - data uimitor de exacta pentru inceputul epocii "oamenilor cu capetele negre". Explicalia prin feedback sugerata (conformcareia aztecii (e-ar fi spus spaniolilor ceea ce auzisera prima oara tot de la spanioli) nu se dovede§te valabila in cazul sumerienilor. Lumea occidentala a descoperit mo§tenireamarii civilizalii sumeriene la patru secole du.. pa cucerirea spaniola. Trebuie sa conchidem ca triburile Nahuatl cuno§teau aceste pove§ti atat de asemanatoare cu Geneza chiar de Ia.sursa. Dar cum? Tntrebareaii preocupase foarte mult pe spanioli in§i§i. Ei au descoperit cu uimire in Lumea Noua nu doar 0 civilizatie, foarte asemanatoare cu a Europei, dar §i "un mare numar de oameni", "Au fostinsa de-adreptululuitide aluziilAhihlir.~liin t~vtolo ",..,tnM ",' Incercat sa gaseasca 0 explicatie, iar raspunsula fost simplu: ace§tia erau urma§ii celor Zece Triburi Pierdute ale lui Israel, care au fost exilate de asirieni in 722 dupa Cristos §i au disparut apoi fara urma (in Regatulludeilor nu au mai ramas decat doua triburi, luda §i Beniamin). Primul care a prezentat aceasta explicatie in mod detaliat intrun manuscris- chiardacanuera autorulei - a fost calugarul dominican Diego Duran, care a venit in Noua Spanie in 1542, la varsta
41
REGATELE PIERDUTE
de cinci ani. Cele doua carti ale sale, una cunoscuta sub titlul in
Book of the Gods and Rites and the Ancient Calendar §i Historiade las Indias de Nueva Espana au fost traduse in
limba engleza
engleza de D. Heyden §i F. Horcasitas. Tnaceasta a doua carte, Duran, dupa ce expune numeroasele asemanari, i§i prezinta convins concluzia cu privire la ba§tina§ii "din Indii §i din partea continentala a acestei Noi Lumi", respectiv ca ace§tia "sunt evrei §i israeliti". Teoria sa era confirmata, spune el, "de firea lor. Ace§ti ba§tina§i fac parte din cele zece triburi afe lui Israel pe care Shalmanaser, regele asirienilor, le-a capturat §i le-a dus in Asiria." Duran relateaza despre conversalii1epurtate cu indiani batrani, in cursul carora a aflat traditii tribale dintr-o vreme cand existau "barbali inalli cat muntele care au aparut §i au pus stapanire pe lara... Ace§ti uria§i, negasind nici un mod de a ajunge la Soare, au hotarat sa construiascaun turn atat de inalt, incat vartullui sa atinga Cerul." 0 astfel de poveste, atat de asemanatoarecu povestea biblica a Turnului lui Babel, este semnificativa ca §i cea referitoare fa 0 migratie asemanatoare unui
exod.
Nu este de mirare ca, pe masura ce astfel de relatari se inmulleau, teoria celor zece triburi pierdute devenea principalafavorita in secolele §aisprezece§i §aptesprezece.Se presupuneaca israelitii, in peregrinarealor spre rasarit, prin pamanturile asiriene §i dincolo de ele, au ajuns in America. Teoria celor zece triburi pierdute, sustinuta in perioada sa de glorie §i de curtile regale din Europa, a fost ridiculizata de oamenii de §tiinta de mai tarziu. Conform teoriilor actuale, omul a sosit prima oara in Lumea Noua venind din Asia, pe un pod de gheata format peste Alaska in urma cu aproximativ 20.000 x ~___':'::_.a.!~__'.. __ &. "' . .. ~
"'" --3
--
- - ...-.-"-"
-,... -
""_.
- 30.000
,"W.II",,,,
de ani in
,.,,,,QIQUilICI',,-,VII-
stand din unelte,evaluari lingvistice,etnologice §i antropologice sugereaza influente de dincolo de Pacific, din India, Asia de sud-est, China, Japonia, Polinezia.Savanlii Ie explica prin sosirea periodica a acestor popoarein cele doua Americi; dar afirma cu tarie ca aceste migralii au avut loc in timpul epocHcre§tine, cu numai cateva secole inainte de cucerire §i in nici un caz inainte de era noastra. De§i savantii de renume continua sa minimalizezeorice marturii ale unor contacte transatlantice intre Lumea Veche §i Lumea
~...
42
Zecharia
Sitchin
Noua, ei nu exclud complet niciposibilitatea unor contacte cu popoarele de dincolo de Pacific,0 eventuala explicatie pentru legendele din cele doua Americiatat de asemanatoare cu cele biblice.Tntr-adevar, legendele despre un potop global §idespre crearea omuluidin lut sau alta materie asemanatoare sunt teme mitologiceuniversale §i un posibil traseu spre cele douaAmericiveninddinspre OrientulApropiat(unde i§iaveau originea legendele) ar fiputut fiAsia de sud-est §i insulele din Pacific. Oar in versiunea in limbanahuatlexista elemente care indica mai degraba 0 sursa indepartata decat una relativ recenta inainte de cucerire. Unuldintre aceste elemente iI reprezinta faptul ca legendele in nahuatl despre facerea omuluicorespund unei versiuni mesopotamiene foarte vechi care nu a fost mentionata nici macar in Cartea Genezei! Tnfapt, in Biblienu exista una, ci doua versiuniasupra aparitiei omului; ambele pleaca de la variante mesopotamiene anterioare. Oar ambele ignora 0 a treia versiune §i probabilcea mai veche, in care omul nu era alcatuit din lut, ci din sangele unui zeu. Tntextul sumerian pe care se bazeaza aceasta versiune, zeul Ea impreuna
. cu
zeita Ninti "au pregatit 0 baie purificatoare." "Un singur zeu sa
fie amestecat in ea",a poruncit el; "din carnea §i sangele lui, Ninti sa amestece lutul."Din acest amestec au fost creati barbatii §i femeile. Ni se pare foarte semnificativ ca aceasta versiune
- care
nu
este inclusain Biblie- este cea care a fostreluataintr-unmitaztec. Textul este cunoscut drept Manuscrisul din 1558§i conform lui, dupa sfar§itul dezastruos al celui de-al Patrulea Soare, zeii s-au adunat in Teotihuacan:
- . ~... 0;<..."""''''''' ~-au aUUfli:tt,i:tUspus: "Cine va locui pe Pamant? Cerul a fost deja dat fn stapanire ~i pamantul a fost dat fn stapanire; Oar cine, 0 zei, cine va locui pe Pamant?" Zeii adunati acolo erau "preocupati". Oar lui Quetzalcoatl, zeul intelepciunii §i al §tiintei, i-a venit 0 idee. A plecat spre Mictlan, Ta-
- p
43
REGATELE PIEROUTE
ramul Mortilor, §i i-a in§tiintat pe cei doi zei care iI guvernau: "Am venit dupa oasele pretioase pe care Ie lineli aicL" Quetzalcoatl biruie incercarile §i vicleniile §i pune in cefe din urma mana pe "oaseIe prelioase":
A adunat oasele pre/ioase; Oasele barbatului au fost puse laolalta de 0 parte, Oasele femeii au fost puse laolalta de cealalta parte. Quetzalcoatlle-a luat ~i le-a pus intr-o desaga. A dus oasele uscate pana la Tamoanchan, "Locul originii noastre" sau "Locul de unde ne tragem". Acolo a daruit oasele zeilei Cihuacoatl ("Femeia §arpe"), zeila vrajilor. Ea a macinat oasele ~i le-a pus fntr-un tub sub/ire de pamant. Quetzalcoatl
~i-a sacrificat barba/ia peste ele.
Sub privirile celorlalli zel, ea a amestecat oasele macinate cu sangele zeului ; din amestecul asemanator lutului a fost creat Macehuales. Omenirea a fost recreatal Tnlegendele sumeriene, creatorul Omului era zeul Ea ("Cel a carui casa este apa"), cunoscut §i sub numele de Enki ("Zeul Pamant"), la care toate epitetele §i simbolurile faceau aluzie ca la un artizan, un fauritor - toate cuvintele care i§i gaseau echivalent lingvistic in termenul "§arpe". Tovara§a sa in acest ritual, Ninti ("Ea cea care da viala"), era zeita medicinei - un me§te§ug al carui simbol a fost inca din antichitate §arpele incolacit. Imaginilesumeriene de pe siQiliilesulurilorIe ore7int~nA ~AI~ nnlli!i '7",it~ti i"tr_"" , ,.Ir', asemanator cu un laborator, inconjurate de sticle §i de tot felul de alte obiecte (figura 9a). Este cu adevarat uimitor ca aceste detalii se regasesc in legendele in limba nahuatl-un zeu al cunoa§terii,§arpele inaripat, 0 zei1acu puteri magice, Femeia §arpe; 0 baie de huma in care tarana este amestecata cu substanta esen1ialaa unui zeu (sangele) §i crearea Omului, a barbatului §i a femeii din acest amestec. ~i mai uimitor este faptul ca mitul a fost descris intr-o cronica nahuatl
----
~_.-
44
~
Zecharia
Sitchin
gasita in zona locuita de tribul mixtec. Tnfati§eazaun zeu §i 0 zeita amestecand un element care curge intr-o sticia uria§a sau intr-un vas cu sangele unui zeu care curge in sticla; din amestec, rezulta un om (figura 9b). a Tnurma corelarii acestor date cu celelalte date referitoare la sumerieni §i cu terminologia, apar indicii privind legaturi ce dateaza dintr-o epoca foarte indepartata. Se pare ca aceste marturii pun sub semnul intrebarii teb oriile actuale despre primele migratii ale omului spre cele doua Americi. Prin aceasta nu vrem doar sa sugeram - a§a cum s-a sugerat la incepuFig.9 tul secolului XX la Congresele internationale ale americanologilor - ca migratia nu a avut loc dinspre Asia prin stramtoarea Bering, ci mai ales sa afirmam ca a avut loc din Australia/Noua Zeelanda via Antarctica spre America de Sud - idee reluata recent dupa descoperirea in nordul statului Chile, langa granita cu Peru, a unor mumii umane vechi de 9.000 de ani. Problema pe care 0 ridica ambele teorii se refera in specialla modul in care barbati, femei §i copii au strabatut mii de kilometri de pamant inghetat. Ne intrebam cum ar fi fost posibil acest lucru in urma cu 20.000 - 30.000 de ani; mai mult, ne intrebam de ce soar fi intreprins 0 asemenea calatorie. Ce motiv ar fi putut ayea barbatii, femeile §i copiii sa strabata mii de kilometri de pamant inghetat, in -;---::-::~. ~:.: _I""_._"~_ ~- w ~,:",,; \Jvwu, ~a""a IIU LVL III~lt:: fJdlllcUlLun inghetate - in afara de cazul in care ar fi §tiut de existenta unui tinut al fagaduintei dincolo de gheata? Dar cum ar fi putut ei sa §tie ce se afla dincolo de gheata ne sfar§ita, daca nu fusesera inainte acolo, nici ei, nici altcineva inaintea lor - deoarece ei erau primii care traversau oceanul in America? Tn legenda biblica a exodului din Egipt, Domnul descrie Pamantul Fagaduintei ca pe un "pamant cultivat cu grau ~i orz, vita,
~
---
"""-
REGATELE PIERDUTE
45
smochini §i rodii, un pamant cu maslini §i miere... Un pamant ale carui pietre sunt din fier §i din ai earui munti nu poti scoate arama." Zeul aztec Ie descria supu§ilor lui Pamantul Fagaduintei ca pe un tinut unde se gaseau "case cu aur §i argint, bumbac multicolor §i 0 mie de feluri de cacao". Soarfi incumetat primii ealatori spre America sa porneasca intr-0 aventura nemaiintalnita daca nu i-ar fi indemnat cineva - zeullor - sa se duca §i nu le-ar fi spus ce vor gasi acolo? lar daca acea zeitate nu ar fi fost 0 simpla entitate teologica, ci una prezenta fizic, ar fi reu§it sa-i ajute pe drumeti sa infrunte dificultatile calatoriei, tot a§a cum Domnul biblic ii ajutase pe israeliti? Cu aceste ganduri in minte, privind motivele pentru care soar fi pornit intr-o asemenea calatorie imposibila, am citit §i recitit legendele nahuatl despre migratie §i cei Patru Sori. De vreme ce Primul Soare luase sfar§it 0 data cu potopul, acea epoca trebuie sa fi fost perioada finala a ultimei Ere Glaciare, deoarece am tras concluzia in cartea noastra A douasprezecea planeta ca potopul a fost cauzat de alunecarea blocului de gheata antarctic in oceane, ceea ce a dus la sfar§itul brusc al ultimei ere glaciare, in jurul anului 11000 inainte de Cristos. Oare legendarului loc de origine al triburilor nahuatli se spunea "Sala§~1 Alb" din simplul motiv ea a§a §i era
- un
pamant aco-
perit cu gheata? Oare de aceea Primul Soare a fost considerat timpul "uria§ilorcu parul alb"? Oare relatarile aztece despre epoca PrimuluiSoarein urmacu 17.141 de ani se refera de fapt la 0 migralie care a avut loc in America in jurul anului 15000 inainte de Cristos, cand gheata forma un pod care unea America de Lumea Veche? Mai mult, sa nu fi traversat ei podul de gheata, ci sa fi venit, conform legendelortriburilor nahuatl, cu barcile de-a curmezi§ul Oceanului Pacific? L.~~~IIUI:lIt:! reremoare la venirea preistorica de peste mari §i ancorarea pe coasta Pacificului nu se intalnesc doar la popoarele mexicane. Mai la sud popoarele din Anzi aveau amintiri asemanatoare, care circulau sub forma de legende. Una dintre aceslea, legenda lui Namylap, poate fi pusa in legatura cu prima stabilire pe acele coaste a popoarelor venite din aM parte. Aici ni se poveste§te despre 0 flota mare alcatuita din ambarcatiuni construite din lemn de pluta §i stuf (in genul celor folosite de Thor Heyerdahl pen-
-.. ------
~
,,~--
Zecharia
46
Sitchin
tru a sugera ambarcaliunile de razboi sumeriene din stuf). Tnbarca din fruntea floteise afla 0 piatra verde care putea rosticuvintelezeului oamenilor §i care il ghida pe §eful migranli1or,Namylap,spre plaja aleasa. Zeitatea care vorbea prin intermediulidoluluiverde i-a invalat pe oameni sa lucreze pamantul, sa construiasca §i sa me§tereasca. Unele versiuni ale legendei idoluluiverde propuneau Capul Santa Elena din Ecuador drept loc de ancorare; acolo, continentul sud-american inainteaza spre vest in Oceanul Pacific. Uniicronicari, printre care Juan de Velasco,
menlioneaza
tradilii1e locale, po-
tri~.'!tcarora primii coloni§ti din regiunea ecuatoriala erau giganli. Oamenii care au venit dupa ei venerau un panteon alcatuit din doisprezece zei, in fruntea carora se aflau Soarele §i Luna. Pe locul unde se afla astazi capital a Ecuadorului, scria Velasco, coloni§tii au ridicat doua temple, fala in fala. Templul inchinat Soarelui avea in fala portii doua coloane de piatra, §i in curtea din fala un cerc din doisprezece stalpi de piatra. Apoi a venit §i vremea ca §efullor, Namylap, sa piece odata misiunea sa indeplinita. Spre deosebire de inainta§ii sai, nu a murit; i-au fost daruite aripi, cu care a zburat departe, fara sa se mai intoarca vreodata - luat la cer de zeul din piatra vorbitoare. Indienii americani nu erau nici pe departe singurii care erau de
I'
parere ca poruncile divine pot fi auzite printr-o Piatra Vorbitoare. Toate popoarele din Lumea Veche aveau oracole de piatra in care credeau. Arca pe care israelilii au purtat-o in timpul Exodului din Egipt avea in varf un dvir- literal, "vorbitor" - un fel de dispozitiv mobil cu ajutorul caruia Moise auzea poruncile Domnului. Plecarea lui Namylap prin ridicarea sa la ceruri este un alt eveniment care are o paralela biblica. Citim in capitolul 5 al Genezei ca in a §aptea ge:_ __L__A...X -1:___~__ I..: A -1___ __!_ ""1-_aL .- ...~ .. ,.. .",
.__.
_n._r-"---'
, r
,,
-.--
noch; dupa ce a atins varsta de 365 de ani "a disparut" de pe Pamant, deoarece Domnull-a luat la cer. Savanlii nu accepta cu u§urinlateoria referitoare la traversarea oceanului cu barcile in urma cu 15.000 sau 20.000 de ani. 0mul, suslin ei, era 0 fiinlaprea inapoiata pentru a construivase care sa reziste unei calatoriipe ocean §i sa navigheze pe marile planetei. Omul a reu§it abia in pragul civilizaliei sumeriene,la inceputul
...~..~
~-~.~
47
REGATELE PIERDUTE
mileniulu patru inainte de Cristos sa inventeze mijloace de transport pe distanle mai lungi: carula cu roli pentru transportul terestru §i barca pentru transportul pe mare. Dar sumerienii in§i§i au considerat ca a§a s-au petrecut lucrurile dupa potop. Sumerienii au spus de nenumarate ori ca pe pamant existase 0 civilizalie foarte avansata inainte de potop
- civili-
zalie intemeiata de cei care au venit de pe planeta lui Anu §i care a continuat printr-o linie de "semizei" longevivi, copii rezultali in urma casatoriei dintre extratere§tri(termenul biblic este netilim) §i "fiicele omului". Cronicile egiptene, cum ar fi scrierile preotului Manetho, au intrebuinlat acela§i concept. Aceasta abordare se regase§te, bineinleles, §i in Biblie, care descrie atat viala rurala (munca campului, cre§terea animalelor), cat §i civilizalia urbana (ora§ele, metalurgia)
dinaintea
potopului.
Toate aceste
lucruri insa
- conform
acelora§i surse antice - au fost rase de pe fala pamantului de potop, §i totul a trebuit luat de la inceput. Cartea Genezei incepe cu legende despre crealie, care sunt versiuni ale unor texte sumerienemult mai detaliate. Tnacestea este menlionat mereu Adam-ulliteral. Dar apoi se menlioneaza genealogia unui stramo§ unic numitAdam: "Aceasta este cartea generalii10rlui Adam." (Geneza 5:1) Mai intai a avut doi fii, Cain §i Abel. Cain §i-a omorat fratele §i a fost alungat de lahve. "Iar Adam s-a impreunat cu nevasta lui din nou, iar ea a nascut un alt baiat caruia i-a dat numele Sheth." Biblia urmare§teaceasta descendenta allui Sheth printr-un §ir de patriarhi pana la Noe, eroullegendei potopului. Dupa aceea legenda pune accentul pe popoarele asiatice, africane §i europene. Dar ce s-a ales de Cain §i urma§ii lui? TnBiblie sunt menlionali doarin catevaversete.lahveI-aosanditDeCainsa Rillnni!lIin IIUIIIClU,un Tugar §Iun vagaDondpe Pamant." lar Cain a tugit de prezen/a lui lahve ~i s-a adapostit fn pamantullui Nod, la est de Eden. lar Cain s-a fmpreunat cu temeia lui, ~i ea I-a conceput ~i I-a nascut pe Enoch; lar el a construit un ora~ $i I-a dat numele fiului sau, Enoch.
-- -.--
Zecharia Sitchin
48
Cateva generatii mai tarziu, se na§tea Lamech. A avut doua sotii. Una dintre ele i-a dat na§tere lui Jabal. Acesta a fost "Tatal tuturor celor care locuiesc in corturi §i cresc vite." Cealalta a nascut doi baieti. Unul dintre ei, Jubal, "a fost tatal tuturor celor care canta din lira §i din fluier." Celalalt fiu, Tubal-Kain, a fost "un me§ter al aurului, aramei §i fieruluL" Aceste succinte informatii biblice sunt oarecum completate de pseudoepigrafica Carte a Jubileelor, despre care se crede ca ar fi fost scrisa in secolul 2 inainte de Cristos conform unor surse mai vechi. Aceasta carte raporteaza evenimentelela trecerea Jubileelor §i spune: "Cain a luat-o pe sora lui Awan sa-i fie sotie, iar ea I-a nascut pe Enoch la sfar§itul celui de-al patruleajubileu. lar in primul an al primei saptamfmi din cel de-al cincilea jubileu pe Pamant s-au construit case iar Cain a construit un ora§§i i-a dat numelefiului sau,
Enoch."
.
Savantii bibliologi au fost multavreme intrigati de faptul ca atat un descendent allui Adam, prin Sheth, cat §i unul allui Cain aveau acela§i nume: "Enoclt' (care inseamna "intemeiere", "fondare"), dar §i de alte asemanari din numele descendentilor. Oricare ar fi fost motivul, este limpede ca sursele din care s-au inspirat autorii Bibliei Ie atribuiau ambilor Enoch - care erau probabil una §i aceea§i persoana preistorica - fapte extraordinare. In Cartea Jubileelor
se spune despre Enoch ca "a fost primul dintre oamenii care s-au nascut pe pam ant care
a invatat scrisul, cunoa§terea §i intelepciu-
nea §i care a consemnat semnele cerului dupa lunile lor intr-o carte." Conform CarJiilui Enoch, in timpul calatoriei sale cere§ti acestui patriarh is-au predat matematicile, §tiinta planetelor §i a calendarului, §i i s-a aratat locul unde se aflacei "§apte Munti de Metal",
"Iaapus. II COil",,"""'''''''''' . Tavtala
.
. . .
n.LI.
_ _
, __I
.'
.
u,'"' "'I"'t'L I-1,,;)1.C11f:T
regelui, povestescla randullor despreun conducatorcarea domnit in epoca dinaintea potopului §i pe care zeii I-au invatat tot ce se poate cunoa§te. Numele sau era EN.ME.DURAN.KI-"Stapanul Cunoa§terii Temeliilor Cerului §i Pamantului"- un foarte probabil model al biblicului Enoch. Oare toate aceste legende nahuatl referitoare la migratie §i
49
REGATELE PIERDUTE
sosirea la 0 destinatie finala §i la 0 stabilire marcata prin construirea unui ora§, la un patriarh cu doua sotii ~i doi fii din care descind toate triburile, la un om renumit prin priceperea sa de a prelucra metalele - nu seamana foarte mult cu textele biblice? Pana§i importanta pe care textele in limba nahuatlo acorda cifrei ~apte se regase§te in Biblie; al ~aptelea descendent prin ramura lui Cain, Lamech, a proclamat enigmatic: "Cain va fi razbunat de ~apte ori, iar Lamech de ~aptezeci ~i ~apte." Sa se regaseasca oare in traditiile celor §apte triburi Nahuatl ecouri - amintiri indepartate - ale descendentilor izgoniti ai lui Cain §i ai fiului lui, Enoch? Aztecii ~i-au numit capitala Tenochtitlan, Ora§ullui Tenoch, a§adar i-au dat numele stramo~uluilor. Avand in vedere ca in dialectullor aztecii aveau multe cuvinte care incepeau cu sunetul T, Tenoch, daca se inlatura T, ar fi putut insemna Enoch. Un text babilonian care se bazeaza, in opinia speciali§tilor, pe un text sumerian anterior, din mileniul trei inainte de Cristos relateaza enigmatic conflictul dintre un agricultor §i fratele sau pastor care sfar~e~tein crima, asemenea conflictului dintre Cain §i Abel. Osandit sa "hoinareasca amarnic", stapanul vinovat, pe numele sau Ka'in, s-a indreptat spre pamantullui Dunnu, iar acolo "a construit un ora~ cu turnuri gemene." Turnurile gemene ridicate in varful piramidelor-temple reprezentau un semn distinctiv al arhitecturii aztece. Sa fi cinstit aztecii in acest mod construirea unui "ora§ cu turnuri gemene" de catre Cain? Sa fi fost Tenochtitlan, "ora§ullui Tenoch", numit astfel deoarece Cain, in urma cu milenii, "construise un ora§ caruia ii daduse numele fiului sau, Enoch"? Sa fie America Centrala pamantul pierdut allui Cain, sa fi descoperit orasul care poarta numele lui Enoch? ACA::!!::ti'i nn!::ihilit::JtAnfera cu siguranta raspunsuri plauzibile privind enigma prezentei 0mului pe aceste meleaguri §i poate lamuri §i alt mister
-
acela al
"Semnului lui Cain" §i trasatura ereditara comuna tuturor amerindienilor: absenta parului facial. Conform legendei biblice, dupa ce Domnull-a izgonit pe Cain din pamanturile locuite de oameni ~i I-a osandit sa rataceasca spre rasarit, Cain era ingrijorat ca va fi injunghiat de cei care doreau sa
- -- --
50
Zecharia Sitchin
se razbune. Astfel incat Domnul, pentru a arata ca il are pe Cain sub protectia Lui, ,,/-ainsemnat pe acesta, astfel incat oricine II vede sa nu IIloveasca". De§i nimeni nu §tie exact care a fost acest "semn" distinctiv, s-a presupus ca era un fel de tatuaj pe fruntea lui Cain. Dar din povestirea biblica ce urmeaza se inlelege ca problema razbunarii §i protectia impotriva ei au continuat sa fie 0 preocupare §i pentru a §aptea generatie §i urma§ii ei. Un tatuaj pe frunte nu putea rezista atat, nici nu putea fi transmis de la 0 generalie la alta. Doar 0 trasatura genetica transmisa pe cale ereditara poate corespunde datelor biblice. Avand in vedere trasatura genetica a popoarelor amerindiene - absenta pilozitalii faciale -, ne intrebam daca nu cumva acesta era "semnullui Cain" §i al urma§ilor lui. Daca presupunerea noastra se dovede§te corecta, atunci America Centra/a, nucleuf de unde amerindienii s-au raspandit spre nord §i spre sud in Lumea Noua, era intr-adevar tinutul pierdut allui Cain.
3 TinutulZeilor§erpi Atunci cand Tenochtitlan a ajuns in culmea maretiei, capitala tolteca Tula fusese deja recunoscuta drept legendarul Tollan. lar atunci cand toltecii i§i construisera ora§ul, Teotihuacan era deja un mil. Numele sau insemna "Sala§ul zeilor" §i, conform legendelor, se pare ca §i-I merita pe deplin. Se spune ca era 0 vreme cand pe pamant s-au intamplat tot soiul de nenorociri,astfel incat Pamantul s-a cufundat in intuneric, deoarece soarele nu a mai aparut. Doar la Teotihuacan mai era lumina, deoarece 0 flacara divina ramasese arzand acolo. Zeii ingrijorati s-au adunat la Teotihuacan, intrebandu-se ce e de facut. "Daca nu mai e soarele, cine va stapani §i va conduce lumea". se intrebau unul pe celalalt. Au cerut ca un zeu sa se ofere voluntar sa se arunce in flacara divina pentru ca, prin sacrificiullui,- sa aduca soarele inapoi. S-a 0ferit zeul Tecuciztecatl. $i-a pus ve§mantul stralucitor §i a pa§it spre foc; dar de fiecare data cand se apropia de el dadea inapoi, lipsit de curaj. Atunci s-a oferit zeul Nanauatzin,care a sarit fara ezitare in foc. Cuprins de ru§ine, Tecuciztecatl i-a urmat exemplul, dar a ajuns doar la marginea focului. Pe masurace zeii erau mistuiti de flacari, Soarele §i Luna au reaparut pe cer. Dar, cu toate ca acum puteau fi zariti, cei do; a§tri au ramas nemi§cati pe cer. Conform unei versiuni, Soarele s-a pus in mi§care dupa ce un zeu a aruncat 0 sageata spre el; 0 alta versiune sustine ca acest lucru s-a Intamplat aupa ce LeUI VantulUla sutlat In direclia lui. Dupa ce Soarele s-a pus in mi§care, Luna a inceput §i ea sa se urneasca;§i astfel s-a reluat alternanta zi-noapte, iar Pamantul a fost salvat. Legenda este indeaproape legata de monumentele cele mai renumite din Teotihuacan, Piramida Soarelui §i Piramida Lunii. 0 versiune sustine ca zeii au construit cele doua piramide pentru a-i
_J
~
52
--
~._~.'---
Zecharia Sitchin
comemora pe cei doi zei care s-au sacrificat; 0 alta versiune afirma ca piramidele existau deja cand aveau loc aceste evenimente §i ca zeii au sarit In focul divin din varful unor piramide. Indiferent de legenda, ramane realitatea, §i anume ca Piramida Soarelui §i Piramida Lunii se Inalla maiestuos spre cer §i In ziua de azi. Ceea ce In urma cu doar cateva decenii pareau ni§te movile acoperite de vegetalie au devenit acum obiective turistice foarte importante, aflate la doar 48 km nord de Ciudad de Mexico. Cele doua piramide se ridica din mjlocul unei vai Inconjurate de munli care formeaza acela§i cadru etern (figura 10) §i II forleaza pe privitcr <..3. Ie urmareasca panta abrupta catre munlii dimprejur §i
Fig.10 cerurile de deasupra. Monumentele sugereaza putere, cunoa§tere. atenlie; cadrul vorbe§te despre 0 legatura realizata con§tient Intre Pamant §i Rai. Nu se poate sa nu simli pulsul istoriei, prezenla unui trecut care impune respect. Cat de Indepartat este acest trecut? Arheologii au presupus la Inceput ca Teotihuacan a fost Intemeiat In primele secole ale erei cre§tine, Insa datele continua sa duca mai Inapoi. Lucrarile efectuate au aratat ca centrul ceremonial al ora§ului avea deja 0 suprafa-
ta de 11,5km patratiIn iurulanului 200 in::JintA riA r.ric:tnc: In ::mii
'bU un arheolog de frunte, M. Covarrubias a admis fara prea mare convingere ca datarea cu carbon radioactiv Ii atribuie locului "data aproape imposibila de 900 Inainte de Cristos" (IndianArt of Mexico and CentralAmerica). De fapt, testele ulterioare cu carbon radioactiv au indicat anul1474 Inainte de Cristos (cu 0 posibila eroare de masurare cu minus sau cu plus). Tnzilele noastre anul1400 Inain~!-" ~e Cristos a ajuns sa fie general acceptat: este anul cand olmec::
53
REGATELE PIERDUTE
probabil poporul care a trudit la ridicarea structurilor monumentale din Teotihuacan, Infiinlau "centre ceremoniale" pe tot cuprinsul Mexicului. Teotihuacan trecuse In mod clar prin cateva etape de dezvoltare, iar piramidele sale evidenliaza prezenla unor structuri interioare timpurii. Unii savanli considera ca acestea sunt mMurii ale unei istorii care a Inceput In urma cu 6000 de ani - In mileniul patru inainte de Cristos, ceea ce ar corespunde cu siguranta legendelor aztece care vorbeau de acest Sala§ al zeilor In al Patrulea Soare. Apoi, cand s-a lasat Ziua Intunericului, In urma cu 1400 de ani Inainte de Cristos, cele doua mari piramide au ajuns la dimensiunile lor monumentale. Piramida Lunii se Inalta ~]~ la capatul dinspre nord al cen~u"~ trului ceremonial §i este flan~.. 0 JJ cata de doua structuri adiacente similare, iar In fata se deschide spre 0 piata mare. Din piata se desprinde un drum lat, care 0 ia spre sud, pierzandu-se In departare. De o parte §i de alta a sa se afla doua altare modeste, temple ..-, §i alte constructii despre care ~r)' se crede ca erau morminte; ca urmare, acestui drum i s-a spus Drumul Mortilor. La aproximativ 600 m la sud de Drumul Mortilor se Inalta Piramida Soarelui. care se ridica De
--.J LI gura 11) dincolo de piata §i In partea de rasarit a drumului (fi-
I
spatele unui §ir de altare §i
.
9
constructii.
.
11 ~
Dincolo de Piramida Soa-
relui, mai la sud cu 900 m, se ajunge la Ciudadela, un drep-
d
:
--
'
0
~
~
b-- '1J ~
I
n
1
~ 0
0-
Fig.11
, -..,I
54
Zeeharia Site/IIi!
tunghi care are in partea dinspre rasarit a treia piramida din Teotihuacan, numita §i Piramida /ui Quetza/eoatl.Astazise §tieca fata in fata cu Ciudadela §i cu Drumul Mortilor se afla un dreptunghi similar care servea de centru administrativ §i comercial. Drumul 0 lua In continuare spre sud. Proiectul de elaborare a hartii ora§ului Teotihuacan, condus de Rene Milton in anii '60, a stabilit ca aceasta §osea nord-sud avea 0 lungime de aproximativ 1468 de metri fiind mai lunga decat cele mai lungi piste din aeroporturile moderne. Tnpofida acestei lungimi ie§ite din comun, §oseaua este dreapta ca o sageata - 0 adevarata realizare tehnologica in toate epocile. . . La 33t de Ciudadela §i fa vest de centrul administrativ Incepea o axa est-vest, perpendiculara pe ~oseaua nord-sud. Membrii proiectului de Elaborare a Hartii ora§ului Teotihuacan au descoperit la sud de Piramida Soarelui un semn gravat In stanca de forma unei cruci In interiorul a doua cercuri concentrice; un semn asemanator a fost gasit doua mile mai la vest, pe creasta unui munte. Linia imaginara care une§te cele doua semne indica cu precizie directia axei est-vest, iar celelalte brate ale crucii indica axa nord-sud. Savantii au tras coneluzia ca au gasit semnele folosite de primii arhitecti ai ora§ului, dar nu au oferit 0 explicatie privind modul In care se putea trage in Antichitate 0 linie atat de dreapta Intre doua puncte aflate la 0 asemenea distanta. Multe alte dovezi vin In sprijinul ideii ca planificarea §i orientarea centrului ceremonial au fost alese In mod con§tient. Prima dintre ele 0 reprezintafaptul ca raul San Juan care curge prin valea Teotihuacan a fost in mod deliberat deviat In locul unde traverseaza centrul ceremonial: canale artificiale abat cursul raului prin Ciudadela §i de-a lungul dreptunghiului aflat In fata acesteia, paralel cu axa est-vest; raul descrie doua unghiuri drepte, dupa care 0 ia de-a _
lunaul sose/ei ce duce
!,;DrA VA!':t
A doua dovada care argumenteaza In favoarea unei orientari deliberate 0 reprezinta faptul ca cele doua axe nu indica punctele cardinale, ci sunt inclinate spre sud-est cu 15 grade (figura 11). Studiile demonstreaza ca nu e vorba de un accident sau de vreo gre§eala de calcul a stravechilor arhitecti. A.F. Aveni, in cartea sa
Astronomy in Ancient Mesoamerica considera aceasta orientare "sacra" ~i atrage atentia asupra faptului ca centrele ceremoniale de
REGATELE PIERDUTE
55
mai tarziu, (precum cele de la Tula §i chiar mai departe) aveau aceea§i orientare, chiar daca amplasarea lor §i locul unde erau construite nu justificau deloc 0 asemenea optiune. Cercetatorul a tras concluzia ca la Teotihuacan rostul orientarii era acela de a permite observarea cerului in anumite momente calendaristice esentiale. Tntr-olucrare prezentata la cel de-al XXII-lea Congres international al americani§tilor (Roma, 1926), Zelia Nuttal sugera ca orientarea are legatura cu trecerea Soarelui la zenitul observatorului, fenomen care are loc de doua ori pe an pe masura ce soarele se nii§ca de la nord la sud §iinapoi. Daca aceste piramide aveau drept scop observatiile cere§ti, forma lor - piramide In trepte prevazute cu scari ce duceau la platforma din varf, presupus punct de contemplare - ar avea sens. Cu toate acestea, avem dovezi puternice care sugereaza ca ceea ce vedem noi astazi nu sunt decat ultimele straturi exterioare ale celor doua piramide principale (~i descoperite In mod arbitrar de catre savanti, pe deasupra) §i nu se poate afirma cu certitudine ca scopul acestor piramide nu era altul. Posibilitatea, ba chiar probabilitateaca scarile sa fi reprezentat 0 construc1ieulterioara ne este sugerata de faptul ca prima treapta a scarii principaIe a Piramidei Soarelui este inclinata ~i aliniata necorespunzator cu orientarea piramidei (figura 12). Dintre cele trei piramide de la Teotihuacan, cea mai mica este piramida lui Ouetzalcoatl din "Citadela". 0 constructie ulterioara a fost excavata partial, dand fa iveala piramida initiala in trepte. t-atada partial expusa scoate la jveala decoratiuni sculptate in care simbolul lui Ouetzalcoatl, §arpele, alterneaza cu fata stilizata a i lui Tlaloc pe un fundal de valuri (figura 13). Se considera ca aFig.12 ceasta piramida dateaza din peri-
..J
:56
Zecharia
Sitchin
i ; I I
\
\
\
I ii I
Fig.13
.
oada toltecilor §i este Inrudita cu multe alte piramide mexicane. Oimpotriva,cele doua piramide mari sunt complet nedecorate. Au forme §i marimi diferite §i se disting prin masivitatea §i vechimea lor. Prin toate aceste aspecte ele seamana cu cele doua piramide mari de la Gizeh, care difera la randullor de toate celelalte piramide egiptene ulterioare; ultimele au fost construite de faraoni, pe cand cele unice de la Gizeh au fost construite de catre "zei".'Poate acela§i lucru s-a Intamplat §i la Teotihuacan. Tneventualitatea ca ar fi a§a, dovezile arheologice ar veni In sprijinullegendelor referitoare la apari!ia Piramidei Soarelui §i a Piramidei Lunii. Pentru a-§i putea Indeplini rolul de observatoare, cele doua piramide mari de la Teotihuacan au fost construite In trepte In varful carora se afla platforme §i sunt prevazute cu scari (precum zigguratele mesopotamiene). Nu Incape nici 0 Indoiala ca arhitectul care le-a com:truit I"lInn~tn...:--:p-_:...:~_..:_:_ :.;..."';,un' a:;~II-'I:j1 s-a straduit sa Ie depa§easca, ajustandu-Ie, ce-j drept, forma. 0 alta asemanare uimitoare: de§i a doua piramida de la Gizeh este mai mica decat Marea Piramida, varfurile lor se afla la aceea§i Inal!ime deaspura nivelului marii, deoarece A OouaPiramida este construita pe un nivel mai Inalt. Acela§i lucru este valabil §i pentru Teotihuacan, unde piramida mai mica, cea a Lunii, este construita pe un teren cu aproximativ 9 metri mai Inalt decat eel pe care se afla Piramida
REGATELE PIEROUTE
57
Soarelui, astfel Incat se aM la aceea§i Inal!ime deasupra nivelului marii. Asemanarile sunt evidente mai ales Intre cele doua piramide mai mari. Ambele sunt construite pe platforme artificiale. Ui!imea lor este aceea§i: aproximativ 226,2 m la Gizeh, aproximativ 225 m la Teotihuacan, iar cea de-a doua s-ar Incorpora foarte bine In prima (figura 14). Oe§iaceste asemanari §i coresponden!e dezvaluie 0 legatura ascunsa Intre cele doua grupe de piramide, nu trebuie sa neglijam anumite diferen!e Insemnate. Marea Piramida de la Gizeh e construita din blocuri mari de piatra, §Iefuite§i dispuse cu grija, §i !inute laolalta fara mortar, cantarind In total 7.000.000 de tone §i avand un volum de 2.511.000 metri cubi. Piramida Soarelui era construita din caramizi de lut, chirpici §i pietri§, !inute laolalta de un Invali§ de pietre ne§lefuite §i ghips, cu 0 volum total de numai 270.000 metri cubi. Piramida de la Gizeh are un labirint interior de coridoare, galerii §i camere cu 0 construc!ie precisa §i complicata. Piramida de la Teotihuacan nu pare sa aiba astfel de structuri interioare. Cea de la Gizeh are 0 Inal!ime de 144 m, p9 cand PiramidaSoarelui (inclusiv templul care se afla odinioara deasupra sa) are doar 75 de metrioMarea Piramidaare patru par!i triunghiulare care se ridica la un unghi deosebit de 52'; cele doua de la Teotihuacan constau din trepte suprapuse,cu par!i laterale Indreptate spre interior pentru mai multa stabilitate, Incepand cu Fig,14 o panta de 43'. .A :__ _~..~...;;;"', "'''1''' III"'t:llIlIlC:ll~ care renecta momentale §i scopurile diferite pentru care au fost construite piramidele. Oar In ultima diferen!a se afla, pana acum neobservata de to!i ceilal!i cercetatori, cheia pentru solu!ia celorlaltor enigma. Unghiul relativ abrupt de 52 de grade se Intalne§te In Egipt doar la piramidelede la Gizeh, care nu au fost construite nici de Keops, nici de vreun alt faraon (dupa cum am demonstrat In celelalte edi!ii ale car!ii The Earth Chronicles),ci de zeii din vechiul Orient A-
58
Zecharia Sitchm
propiat ca semne pentru aterizare pe aeroportul-port din Peninsula Sinai. Toate celelalte piramide egiptene - mai neinsemnate, mai mici, aflate intr-o stare mai avansata de degradare sau chiar prabu§ite - au fost intr-adevar construite de faraoni, peste cateva milenii, din dorinta de a depa§i in maiestrie "scarile spre cer" construite de zei. Oar nici una dintre ele nu a reu§it sa ajunga la unghiul perfect de' 52 de grade §i de fiecare data cand reu§eau acest lucru, constructia lor se prabu§ea. Lectia a fost invatata atunci cand faraonul Sneferu (circa 2650 inainte de Cristos) a porn it in lupta sa pentru cucerirea gloriei. Tntr-o analiza stralucita a aceloj avenimente indepMate, K. Mendelssohn ( The Riddle of the Pyramids) a sugerat ca arhitectii lui Sneferu construiau 0 a doua piramida la Oahshur, cand prima, construita la Maidum intr-un unghi de 52 de grade, s-a prabu§it. Vazand aceasta, arhitectii au schimbat degraba unghiul piramidei de la Oahshur, la mij-
.
locul constructiei, obtinand un unghi de 43', care I-a imprub mutat piramidei 0 forma incli~, nata §i chiar un numepe masura: Piramida Tnclinata (figura Fig.i5 15a). Hotarat sa lase totu§i in urma sa 0 piramida adevarata, Sneferu s-a apucat sa mai construiasca una in apropiere; este denumita Piramida Ro§ie §i se inalta ia un unghi sigur de 43' (figura 15b). , Alegand acest unghi sigur de 43", arhitectii lui Sneferu recurgeau la 0 solutie adoptatacu un secol inainte, in jur de 2700 inainte
Y:')
~
n
.
..;'" VIli:>LVi:> UI::\,;aul:: /i;UClUflUILoser.
t'lramlaa
IUI,ceamaivechere-
alizare faraonica ce s-a pastrat (Ia Sakkara), era 0 piramida in trepte care se inalta in §ase niveluri (figura 15c), fiind construita pe un unghi mai acceptabil de 43'. Sa fie doar 0 coincidenta faptul ca Piramida Soarelui ~i Marea Piramida de la Gizeh au acelea~i dimensiuni la baza? Probabil. Sa fie pura intamplare ca planul piramidei in trepte a faraonului Zoser,
REGATELE PIEROUTE
59
cu un unghi precis de 43' a fost folosit ~i la Teotihuacan? Ne indoim. Un unghi mai simplu de 45 de grade, sa zicem, putea fi obtinut §i de un arhitect fara pretentii prin simpla impartire in doua a unui unghi drept (de 90 de grade), pe cand unghiul de 43' era obtinut in
Egiptpe baza unei complicateajustaria factorului7r (aproximativ 3,14), respectiv raportul dintre circumferinta unui cerc §i diametrul sau, Unghiul de 52 de grade al piramidelor de la Gizeh necesita 0 perfecta cunoa~tere a acestui factor. Piramidei i se atribuia 0 inaltime (I) egala cu jumatate din latura sa (L) impartita la 7r ~i inmultita
cu patru (226,2 + 2 = 113,1 + 3,14 = 355,134 x 4 = 1420,536 m in inaltime). Unghiul de 43' se obtinea prin reducerea inaltimii de la un multiplu final de patru la un multiplu de trei. Tnambele cazuri, cu-
noa~tereanumarului7r era necesara;absolutnimicnu sugereaza ca popoarele din America Centrala ar fi avut ~tiinta despre el. Tnacest caz, cum a fost posibil ca piramidele de la Teotihuacan, unice pentru America Centrala, sa fie construite la un unghi de 43', daca nu prin intermediul cuiva familiarizat cu modul de constructie a piramidelor egiptene? Cu exceplia Marii Piramide de la Gizeh, piramidele egiptene aveau coridoare interioare destul de joa~e (vezi figura 15a), care incepeau de obicei la sau langa marginea bazei piramidei §i continuau sub ea. Sa punem pe seama purei coincidente prezenla unui asUelde coridor sub Piramida Soarelui? Oescoperirea a fost facuta in mod accidental in 1971, dupa ni~teploi torentia!e. Tnfata scarii centrale a piramidei a fost dezgropata 0 grota subterana. Aici se aflau trepte care coborau aproximativ 6 metri pana la 0 intrare intr-un coridor subteran. Sapatorii au tras concluzia ca era 0 grota naturala care fusese largita in mod artificial . ..~i care _. trecea pe sub stratul .. t.ode roca . ..pe care . era .. construita . .
,
,
_""._
W''"'"~'V.""
II 11):1WI"'"
"'" IV...,..
""'"'''''lilt.'''''''
\.AlrUI
g"UIIIIL
scop, deoarece tavanul e alcatuit din blocuri grele de piatra, iar peretii tunelului sunt tencuiti. In diverse puncte traseul acestui pasaj subteran este intretaiat de unghiuri ascutite formate de peretii din chirpici. La 0 distanta de aproximativ 45 de metri de vechea scara, tunelul se ramifica in doua camere alungite, ca doua aripi desfacute:
_
J
60
Zecharia
Sitchin
este un punct situat exact sub primul nivel al piramidei in trepte. De acolo pasajul subteran, avand in general 0 inaltime de 2,1 metri, continua pe 0 distanta de aproximativ 60 de metri. in aceasta portiune interioara constructia devine mai complexa, 0 multime de materiale sunt utilizate. Podeaua, dispusa in segmente, e lucrata de mana; teviJede scurgere aveau scopuri care astazi ne sunt necunoscute (erau probabillegate de un curs de apa subteran, astazi secat). in cele din urma tunelul se termina sub al patrulea nivel al piramidei intr-un fel de grota de forma frunzei de trifoi, sustinuta de coloane de chirpici !}i lespezi de bazalt. Care era destinatia acestei complicate structuri subterane? Deoarece peretii despartitoriau fost daramati inainte de descoperirea sa in epoca moderna, nu se poate spune daca rama!}itelede vase de argiJa,lame din piatra obsidiana !}i cenu!}a de carbuni apartin etapei celei mai timpurii a utilizarii tunelului. Dar la intrebarea referitoare la ce se intampla de fapt la Teotihuacan,in afara de observatiile cere!}ti, se adauga !}i altele. Aleea Mortilor pare un drum neted !}i lat care se intinde din piata Piramidei Lunii spre partea de sud. De fapt, traseul sau neted este intrerupt intr-o portiune situata intre Piramida Soarelui §i raul San Juan. Panta de la PiramidaLunii pana la PiramidaSoarelui este §i mai accentuata in aceasta portiune a aleii, §i examinarea la fata locului indica in mod clar ca panta s-a obtinut prin taiere deliberata in stanca. in ansamblu, panta de la Piramida Lunii la 0 zona de Ifmga Citadela masoara aproximativ 18 metri. Aici au fost create §ase segmente prin ridicarea unei serii de pereti dubli perpendicular pe traseul aleii. Interiorul aleii este captu§it cu pereti §i structuri joase in urma carora se obtin §ase compartimente semi subterane deschise spre cer. Peretii perpendiculari sunt prevazuti cu stavilare ~I~.. - ~: la nivelul solului. Se creeaza imorA~i:ld\ intra"..1 IUIUt:1a canallza apa care curgea in josul aleii. Apa izvora probabil de la Piramida Lunii (unde a fost gasit un tunel subteran care 0 inconjoara) !}i era legat intr-un oarecare mod de tunelul subteran de la Piramida Soarelui. Seria de compartimente retineau apa §i apoi Ii dadeau drumul de la unulla altul, pana cand in cele din urma apa ajungea in canalul raului San Juan. Sa fi fost aceste cascade (ji ape artificiale motivul pentru care M
-.-.----.-.
REGA TELE PIERDUTE
61
fatada piramidei lui Quetzalcoatl a fost decorata cu motive reprezentand valuri - intr-o zona aflata departe in interiorul continentului, la sute de mile de mare? Asocierea acestei zone din interior cu apa ne mai este sugerata de descoperirea unei statui uria§e a lui Chalchiuhtlicue,zeita apei §i sotia lui Tlaloc, zeul ploii. Statuia (figura 16), expusa in prezent la Muzeul National de Antropologie din Ciudad de Mexico, a fost gasita in centrul pietei aflate in fata Piramidei Lunii. Zeita, al carei nume inFig.16 seamna "Doamna Apelor", era reprezentata de 0bicei ca purtand 0 fusta de jad decorata cu scoici. Era impodobita cu cercei din turcoaze !}i un colier de jad sau alte pietre verzi-albastre pe un medalion de aur. Aceste elemente de imbracaminte !}i de podoaba se regasesc §i la statuie, care se pare ca mai era impodobita !}i cu un pandantiv de aur care a fost furat de hoti. Era adesea reprezentata ca purtand 0 coroana de !}erpi sau fiind impodobita cu ace§tia, ceea ce sugereaza ca era unul dintre zeii-§erpi ai mexicaniJor. Sa fi fost Teotihuacanconceput !}i construit ca un fel de hidrocentrala, folosind apa pentru un anumit proces tehnologic? inainte de a raspunde la aceasta intrebare, sa mentionam 0 alta descoperire tulburatoare. De-a lungul celui de-al treilea segment pornind de la Piramida Soarelui. s-au sapat §i s-au descoperit 0 serie de camere subterane comunicante, iar in unele dintre ele podeaua era acoperita cu straturi groase de foi de mica. Aceasta este un silicon cu proprietati speciale: este impermeabil, nu transmite caldura si curentlll AIAf"'::.:~. ::.. _ww ,,'VUY .,..11:1IUIU::i1ll;a Izolatorln diverse procese chimice !}i electrice §i aplicatii electronice, iar mai recent in tehnologiile nucleare §i spatiale. Proprietatile speciale ale micai depind intr-o anumita masura de continutul sau in alte minerale §i deci de sursa geografica de unde este extrasa. Conform parerii speciali!}tilor, mica gasita la Teotihuacan este de tipul celei care se gase§te doar in indepartata Brazilie. Urme din aceasta mica au fost recuperate !}i de pe nivelurile
-- -
-- -
_i,.;<~.101
62
I.
Zecharia
Sitchin
Piramidei Soarelui, cand a fost scoasa la iveala la inceputul acestui secol. Oare ce rol avea acest material izolator la Teotihuacan? Noi credem ca prezenta zeului §i a zeitei apei impreuna cu zeitatea principala Quetzalcoatl, aleea inclinata, seria de structuri §i camere subterane §i de tuneluri; raul deviat; compartimentelesemisubterane cu stavilarele lor §i compartrimentelesubterane captu§ite cu mica - toate acestea erau componente ale unei uzine special concepute pentru separarea, purificarea §i rafinarea mineralelor. La mijlocul primului mileniu inainte de Cristos sau mai probabilla mijlocul celui de-al doilea mileniu, cineva care detinea secretele cC:1struiriipiramidelor a venit in aceasta vale; la fel de bun cunoscator al §tiintelor exacte, a creat din materialele locale existente o uzina de prelucrare sofisticata. Sa fi plecat aceasta persoana in cautarea aurului, dupa cum sugereaza pandantivul zeilei ploii, sau a altui metal, chiar mai rar decat acesta? $i daca nu a fost Omul - sa fi fost zeii sai, a§a cum au sugerat in permanenta legendele despre Teotihuacan §i insu§i numele ora§ului? in afara de zei, cine mai locuise in Teotihuacan? Cine a carat pietrele §i mortarul §i a ridicat primele piramide? Cine a canalizat apele §i a construit stavilarele? Aceia care pleaca de la premisa ca Teotihuacan s-a nascut cu doar cateva secole inainte de Cristos au un raspuns simplu la aceasta intrebare: toltecii. Partizanii teoriei conform careia inceputul se situeaza cu mult timp inainte incep sa-i indice pe olmeci, un popor misterios care §i-a facut aparilia pe scena Americii Centrale pe la mijlocul celui de-al doilea mileniu inainte de Cristos. Dar olmecii in§i§i reprezinta.0 enigma, deoarece par sa fi fost negri de origine africana, ceea ce este absolut inacceptabilpentru aceia care pur §i simplu nu pot concepe 0 traversare transatlantica ce a avut loc in urma cu caleva mllenll. Chiar daca originea ora§ului Teotihuacan §i a constructorilor lui este invaluita in mister, se §tie cu certitudine ca in secolele dinaintea epocii cre§tine triburile toltecilor au inceput sa-§i faca aparilia. La inceput se ocupau cu munci manuale; cu timpul au invatat me§te§ugurileora§ului §i au adoptat cultura locuitorilor sai, inclusiv scrierea pictografica, secretele prelucrarii aurului, cuno§tinle1e
.
REGATELE PIERDUTE
63
astronomice §i calendaristice, venerarea zeilor. in jurul anului 200 inainte de Cristos stapanul Teotihuacanului, oricare ar fi fost acela, §i-a strans lucrurile §i dus a fost, iar ora§ul a devenit al toltecilor. Timp de secole a fost renumit pentru uneltele sale, armele §i obiectele din piatra obsidiana, exercitand 0 puternica influenta culturala §i religioasa. Dupa aceea, la 0 mie de ani dupa ce sosisera aici, §i toltecii §i-au strans lucrurile §i au plecat. Nimeni nu §tie de ce; dar plecarea a fost definitiva, iar Teotihuacan a devenit un loc pustiu, care traia exclusiv din amintirile unui trecut glorios. Unii sunt de parere ca evenimentul a coincis cu stabilirea ora§ului Tollan drept capitala a toltecilor, in jurul anului 700 dupa Cristos. Aceasta era 0 a§ezare milenara de pe malul raului Tula §i a fost construita de tolteci ca un Teotihuacan in miniatura. Conform manuscriselor §i folclorului, Tollan era un ora§ legendar, un centru al artelor §i me§te§ugurilor,cu temple §i palate splendide, stralucind de aur §i pietre prelioase... Astazi se §tie mai presus de orice indoiala ca ora§ul Tollan a existat cu adevarat, pe un loc numit astazi Tufa, situat la aproximativ 83 km nord-vest de Ciudad de Mexico. Ora§ul Tollan a inceput sa fie redescoperit catre sfar§itul secolului al nouasprezecelea §i inceputul acestui proces se leaga in principal de numele calatorului francez Desire Charnay (Les Anciennes Villesdu Nouveau Monde). Dar sapaturile serioase au inceput prin 1940, sub conducerea arheologului mexican Jorge R. Acosta. Aceste sapaturi §i lucrari de restaurare s-au axat pe complexul ceremonial principal, cunoscut sub numele de Marele Tula; lucrarile ulterioare, cum ar fi cele efectuate de echipele de la Universitatea din Mississippi, au largit zona de explorare a trecutului. Descoperirile au confirmat nu doar existenla ora§ului, ci $; is&_-,-::. _"'_ __:_ ._;...,...,g IIIIIUlllt:lIUQ~1:1II!Ci/lUSCnSe, In special in cel cunoscut sub numele de Analele de la Cuauhtitlan.Astazi se §tie ca Tollan a fost condus de 0 dinastie de regi-preoli care se pretindeau descendenlii zeului Quetzalcoatl §i in consecinla, pe langa numele lor, purtau §i numele zeului ca un fel de nume de familie
-
un obicei al faraonilor egipteni. Unii dintre ace§ti regi-preoti erau razboinici, dornici sa extinda domnia tolteca; allii erau mai preocupati de credinla. in a doua jumatate a secolului al zecelea inainte
-----.--
Zecharia Sitchlll
64
.'
de Cristos conducator era Ce Acatl Topiltzin-Quetzalcoatl. Numele §i epoca in care a domnit sunt sigure, deoarece un portret de-al sau, impreuna cu 0 data echivalenta cu anul 968 dupa Cristos pot fi inca vazute gravate intr-o stanca din varful careia se zare§te tot ora§ul. In vremea sa a izbucnit un razboi religios printre tolteci; se pare ca avea legatura cu cererea unora dintre preoti de a se introduce sacrificii umane, pentru domolirea Zeului Razboiului. In anul 987 Topiltzin-Quetzalcoatl§i urma§ii sai au parasit Tollan, migrand spre est, intr-o plecare asemanatoare cu cea legendara a lui Quetzalcoatl, ~a;e avusese loc rnai !!1:?!::te.S-au stabilit in Yucatan. Doua secole mai tarziu dezastrele naturale §i atacurile celorlaltor triburi i-au ingenuncheat pe tolteci. S-a crezut ca aceste nenorociri erau un semn al maniei divine, prevestind sfar§itul ora§ului. Cronicarul Sahagun scrie ca in cele din urma conducatorul, despre care multi cred ca se numea Huemac, dar care i§i spunea §i Quetzalcoatl, I-a convins pe tolteci ca ora§ul Tollan trebuie abandonat. "$i a§a au plecat cu totii la porunca lui, de§i locuisera acolo multi ani §i construisera'case mari §i frumoase, temple §i palate... in cele din urma au fost nevoiti sa piece, sa-§i paraseasca locuintele, pamanturile, ora§ul §i bogatiile, §i, cum nu puteau lua cu ei toata averea, au ingropat multe lucruri, §i chiar §i astazi multe dintre ele ies la iveala de sub pamant, §i starnesc multa admiratie datorita frumusetii lor §i maiestriei cu care sunt lucrate." Astfel, in jurul anului 1168, Tollan a fost abandonat, lasat sa decada §i sa putrezeasca. Se spune ca primul capitan aztec care a dat cu ochii de ruinele ora§ului a plans amarnic. Fortelor distructive ale naturii Ii s-au alaturat cotropitorii, talharii §i hotii care au pangarit templele, au rasturnat monumentele§i au distrus tot ce mai ramasese~.I. in1-picioare.Astlel,din Tollan,nimicit§i uitat. nu a mai r:im~c: ' -0:1-..--.
Ceea ce §tim despre Tollan, opt secole mai tarziu, pare sa-i confirme numele, care inseamna "Locul cu multe vecinatati", deoarece se pare ca avea multi vecini §i incinte care se intindeau pe 0 suprafata de pana la 20 km2.Ca la Teotihuacan (pe care constructorii Tollan-ului au incercat sa-I imite), centrul ora§ului era 0 incinta sacra care se intindea de-a lungul unei axe nord-sud cu 0 lungilT1e
REGATELE PIERDUTE
65
Fig.17 de 1,65 km. Aceasta era flancata de grupuri ceremoniale construite cu 0 orientare est-vest perpendiculara pe axa nord-sud. Dupa cum am afirmat deja, acestor orientari Ii se atribuia "inclinarea sacra" de la Teotihuacan, de§i, date fiind perioada §i localizarea geografica a Tollan-ului, nu mai aveau nici 0 semnificatie astronomica, Acolo unde ar fi putut fi limita de nord a incintei sacre s-au gasit rama§itele unei structuri neobi§nuite. In partea frontala era construita ca 0 piramida in trepte obi§nuita, cu scara; dar in partea din spate structura era circulara §i probabil se termina cu un turn. Cladirea ar fi putut fi un observator; ar fi putut fi cu siguranta un model pentru templul aztec ulterior allui Quetzalcoatl din Tenochtitlan §i pentru alte piramide-observatoarecirculare din Mexic. Principalulcomplex religios, aflat cam la 1,65 km la sud, a fost dispus in jurul mari piete centrale, in mijlocul careia se afla Marele Altar. Templul principal se ridica in varful unei piramide impozante pe cinci niveluri situata pe partea de est a pietei. 0 piramida mai mi-
ca Decinr.i nil,glllri
rln :--~: £-- ~_
: ;"""l;VIIQ
\.0'" I-'lclllUrma
pentru alt templu; era flancata de cladiri cu mai multecamera, unde s-au gasit urme de foc, iar multe au fost probabil intrebuintate in scop industrial. Cladiri alungite sau coridoare ale caror acoperi§uri se rezemau pe §iruri de stalpi uneau cele doua piramide §i sa intindeau §i de 0 parte §i de alta a partii de sud a pietei. Piata era completata in partea de vest cu 0 curte pentru jocuri, mai exact pentru jocul sacru tlachtlicu mingea de cauciuc (fig. 17, reconstructia unui artist conform sugestiilor arheologului P. Salazar Ortegon).
66
Zecharia
Sitchin
Este limpede ca Tntre acest complex impresionant de la MareIe Tula §i marginea de nord a incintei sacre au existat diverse alte construclii §i cladiri. S-a dezgro-
pat 0 alta curte pentru jocul cu
mingea. Tnmai multe complexe §i Tntoata incinta s-u gasit numeroase statui din piatra. Acestea incluFig.18 deau nu doar statui de animale, precum bine cuno::;::;ut~:C;)jot§i necunoscutul tigru, ci §i un fel de zeu Tnc/inat,pe numele sau Chacmool (fig. 18). Toltecii sculptau §i statui ale §efilor lor, Tnfali§adu-icel mai adesea ca pe ni§te oameni mici de statura. Altii, Tmbracali Tnve§minte de razboinici §i linand (Tnmana stanga) arma at/-at/(o lance curbata sau aruncator de sageli), erau reprezentali Tnrelief pe coloane patrate (figura 19a), vazuli din profil §i din spate (fig. 19b). Atunci cand lucrarile arheologice metodice §i suslinute au TnceputTnanul 1940 sub conducerea arhitectului Jorge R. Acosta, atenlia s-a Tndreptat asupra Marii Piramide, care, situata fiind Tnfala Marelui altar, ayea un evident rol astronomic. La acea vreme arheologii s-au mirat cand au auzit ca indienii autohtoni -Tispuneau acelel mOVlleIzolate "EI Tesoro" - "comoara"; dar, Tn momentul Tncare au fost gasite mai multe obiecte de aur dupa Tnceperea sapaturilor, muncitorii au pretins ca piraa bmida s-ar afla pe un "camp Fig.19
REGATELE PIERDUTE
67
de aur" §i au refuzat sa mai lucreze. "Realitate sau superstilie", scrie Acosta, "urmarea a fost ca lucrarile s-au oprit §i nu au mai fost reluate niciodata. "
Lucrarile s-au axat apoi pe piramida mai mica, denumita (Ia Tnce~ put) Piramida Lunii, apoi Piramida "B", §i ulterior Piramida lui Quetzalcoati. Denumirile se datoreaza Tn primul rand numelui lung sub care era cunoscuta movila respectiva, nume care Tnseamna "Stapanul Stelei de Dimineata", din cate Fig.20 se pare unul dintre numele lui Quetzalcoatl, §i resturilor de tencuiala colorata §i sculpturilor Tnrelief care Tmpodobeaunivelurile piramidei, marturie a faptului ca bogatele sale ornamente erau dominate de motivul ~arpelui cu pene. Arheologii mai cred ca doua coloane rotunde de piatra din care s-au gasit mai multe bucali erau gravate cu reprezentari ale §arpelui cu pene §i a§ezate ca stalpi ai portii de la intrarea Tntemplul aflat Tnvarful acestei piramide. Cea mai mare descoperire arheologicas-a produs atunci cand ol"'hinolo
II Ii b.I"'n<:!t~ d_~11 rl~t <:!o~m~ r.i:i n~rtl'>~
rlinc::nrl'>
nnrrl
~ ~r.I'>C::-
tei piramide suferise modificari Tn epoca pre-hispanica. Pe portiunea sa din mijloc aparea 0 panta care inlocuise denivelarea Tntrepte. Arheologii au sapat aici §i au descoperit ca Tninteriorul piramidei era sapata 0 scobitura, care cobora la mare adancime Tninterior; Tn aceasta scobitura, care avea cam aceea§i Tnallime cu a piramidei, se depozitasera numeroase sculpturi de piatra. Cand acestea au fost scoase la lumina, a§ezate §i potrivite una cu cealalta, a devenit
68
Zecharia Silchin
limpede ca erau bucati din cele doua coloane rotunde de la intrare, patru coloane patrate despre'care se crede ca sustineau acoperi§ul templului piramidei §i patru statui uria§e reprezentand figuri umane, avand 0 inaltime de peste 4,5 m, cunoscute sub denumirea de atlante (fig. 20). Despre ele s-a crezut §i ca serveau drept cariatide (sculpturi folosite ca stalpi pentru sustinerea unui acoperi§ sau a grinzilor acestuia), a§a ca au fost reinstalate de catre arheologi in varful piramidei atunci cand lucrarile de restaurare au luat sfar§it. Fiecare dintre atlante (dupa cum se observa §i din figura 21), consta din patru portiuni care au fost astlel sculptate incat sa fie complementare. Portiunea de sus reprQ,;ntt. capul statuii §i ii reprezinta pe uria§i purtand pe cap 0 basma din pene tinute laolalta de 0 panglica decorata cu simbolurilestelelor; doua obiecte alungite Ie acopera urechile. Trasaturilefetei nu sunt u§or de identificat §i pana in prezent nu au putut fi atribuite nici unei rase; dar, cu toate ca cele patru fete au aceea§iexpresie distanta, la 0 examinare mai atenta se observa unele diferente §i caracteristici individuale. Trunchiul este alcatuit din doua portiuni. Partea de sus sau portiunea pieptului este reprezentata de 0 plato§a solida a carei forma a fost comparata cu cea a unui fluture. Partea inferioara a trunchiului este reprezentata mai ales de spate; este un disc cu un chip uman in mijloc, inconjurat de simboluri nedescifrate §i, in opinia unora, 0 "incolacire" a doi §erpi.Sectiunea de jos este rezervata coapselor uria§ului §i picioarelor incaltate cu sandale. Elaboratul ve§mant este fixat cu panglici: in jurul bratelor, al §oldurilor §i al gleznelor (figura 21). Pe cine reprezinta aceste statui? Cei care ~ Ith:lU
Ilil Fig.21
aescoperlt prima
oara Ie-au spus "idoli", fiind siguri ca reprezentau zeitati. Scriitorii Ie-au gasit numele de Atlante, denumire cu dubla implicatie: pe de 0 parte ele
69
REGATELE PIERDUTE
ar fi putut fi vlastareleZeitei Atlatona, "Cea care straluce§tein apa"; pe de alta, ar fi putut veni din ~%~':?i~;~~~J~¥d~ 0/" 'i '':'''"'''~l legendara Atlantida. Sa- ;.' r.,~:';1~::'; j >t1t'J/~ vantii mai putin inventivi ;:~',: ,--".i,Jr.' ,""I"" /);. ,..{;';' vad in ele simple reprezentari ale unor razboinici tolteci, care tin in mana stanga un pumn de sage1i§i in mana dreapta un afl-all Dar acea~ta interpretare nu poate fi cea corecta, deoarece "sageiile" din mana stanga nu sunt drepte, ci curbate; ori arma curbata era tocmai at/-all Pe de alta pa- . 51 _ _pi ~ a rte, arma din mana dreapta (fig. 22a) nu este deloc curbata, a§a cum ar trebuisa fie un at/-afl, Fig.22 ce este, atunci? Arma seamana mai degraba cu un pistol in toc, 1inutcu doua degete. 0 teorie interesanta avansata de Gerardo Levet (Mission fafa~ sugereaza ca nu este 0 arma, ci 0 unealta, un "pistol plasma". EI a descoperit ca pe unul dintre stalpii patrati care ii infati§eaza pe §efii tolteci, in col1uldin stanga sus (fig. 22b) este gravata 0 persoana care are in spate un fel de traista §i care tine in mana unealt~ ro~no"ti,,~ f"I",,,,iru-l _ __ --'-- J:f~- ~ . r . - 11'. ",_ ._-~ dela 0 piatra (fig. 22c). Unealta esta, fara indoiala, aceea§i cu cea pe care uria§ii 0 tin in mana dreapta. Levet sugereaza ca este vorba de un "pistol" de mare energie, intrebuintat pantru a taia §i ciopli piatra, §i subliniaza ca astlel de torte termice au fost folosite §i in epoca moderna la sculptarea monumentuluigigantic de pe Muntele de piatra din Georgia. Semnificatia descoperirii lui Levet nu se potrive§te intru totul
~
.----
~--
70
Zecharia Sitchin
cu teoria sa. De vreme ce stelele §i sculpturile din piatra s-au gasit pe tot teritoriul Americii Centrale, fiind produsul arti§tilor ei ba§tina§i, nu este nevoie sa cautam mijloace de inalta tehnologie pentru a explica sculpturile in piatra. Pe de alta parte, unealta descrisa poate lamuri un alt mister al Tollan-ului. Pe masura ce examinau adancurile piramidei din care indepartasera pamantulpantei, arheologiiau descoperitca piramida externa vizibila era construita peste §i ascundea 0 piramida mai veche ale carei niveluri in trepte se aflau la 0 distanta de aproximativ 2,5 m de fiecare latura. Au mai descoperit resturi din ni§te ziduri verticals care sugereaza existenta unor camere §i coridoare interioare inauntrul piramidei mai vechi (dar nu au mers pe firul acestor descoperiri pana la capat). Au facut o descoperire extraordinara: 0 teava de piatra alcatuita din bucati tubulare perfect egale (figura 23), cu un diametru interior de aproximativ 45 cm. Aceasta teava lunga era instalata in piramida la acela§i unghi ca panta sa initiala, §i strabatea piramida pe toata inaltimea sa. Fig.23 Acosta §i membrii echipei sale au presupus ca teava era folosita pentru scurgerea apei de ploaie, dar aceasta se putea obtine §i fara ajutorul unei instalatii interne atat de complicate, cu ni§te simple tevi de argila, nu cu tevi de piatra alcatuite din bucati finisate cu precizie. Pozitia §i gradul de inclinare al acestei tevi neobi§nuite,daca nu chiar unice, faceau in mod clar parte din planul initial al piramidei §i corespundeau scopului acesteia. Rj:)c:tll~il", ,.I~ _ _:'::'U'Q~" ~11,;1i:taln cu mai multe etaje, indicand un fel de procesare industriala, §i faptul ca, in Antichitate, apa din raul Tula a fost drenata pentru a curge prin aceste cladiri ne stJgereaza,la fel ca la Teotihuacan,existenta unui proces de purificare §i rafinare intr-o epoca indepartata. lata la ce ne gandim: Sa fi fost acea unealta misterioasa 0 unealta folosita nu pentru a grava in piatra, ci pentru a sparge piatra
71
REGATELE PIERDUTE
§i a-i smulge minereurile?Cu alte cuvinte, sa fie oare 0 unealta sofisticata pentru minerit? Sa fi fost oare acel minereu, aurul? Faptul ca at/anteeniidetineau unelte peformanteacum mai bine de 0 mie de ani in Mexicul central ne face sa ne punem intrebarea cine erau ei. Daca e sa ne luam dupa trasaturile fetei, nu erau in mod sigur americani din America Centrala, §i erau probabil zei §i nu oameni, daca marimea statuilor este un simbol al veneratiei, de vreme ce alaturi de aceste figuri gigantice se ridicau coloanele patrate care ii reprezentaupe §efii tolteci. de marime normalii. Faptul ca la un moment dat, in perioada prehispanica, uria§eIe reprezentari au fost dezasamblate cu grija §i depozitate in adancurile piramidei ne puce cu gandulla un gest de adoratie. Se confirma afirmatia lui Sahagun, amintita mai inainte, conform careia atunci cand toltecii au parasit Tollan "au ingropat numeroase lucruri", dintre care unele, chiar pe vremea lui Shagun, "ies la ivealii de sub pamant, §i starnesc multa admiratie datorita frumusetii lor ~i maiestriei cu care sunt lucrate". Arheologii cred ca cei patru at/anteenierau a§ezati in varful piramidei lui Quetzalcoatl,sustinand tava-nultemplului din varful piramidei ca §i cum ar fi sustinut bolta cerului. Acesta este rolul indeplinit, conform credintelor egiptene, de cei patru fii ai lui Horus, care sustineau cerul in cele patru puncte cardinale. Conform scrierii egiptene Cartea Mar/i/or, ace§ti patru zei care uneau Cerul cu Pamantul il insoteau pe faraonul decedat pana la scara sacra pe care urma sa urce la ceruri pentru a dobandi viata etema. Aceasta "Scara spre Cer" a fost infati§ata in hieroglife fie ca 0 scara simpla, fie ca una dubla, ultima repre..c" uallU U plramlcaln trepte (figura 24 a). Sa fie oare 0 simpla coincidenta faptul ca simbolul scarii decora peretii din jurul piramidei de la Tollan §i a devenit un simbol iconografic aztec foarte important? (fig. 24 b)
Lja6
~&b~
Fig.24
72
Zecharia Sitchin
In centrul acestui simbolism §i al acestor credinle religioase ale popoarelor Nahuatl se afla zeul-erou, cel care Ie daruise toata §tiinla pe care 0 aveau, Ouetzalcoatl- "§arpele cu pene". Se poate pune intrebarea, dar ce era, de fapt, un §arpe "cu pene," daca nu un §arpe care, asemenea pasarilor, putea zbura? $i in acest caz, conceptul Ouetzalcoatl ca "§arpe cu pene"nu este nimic altceva decat conceptul egiptean al $arpelui inaripat (fig. 25), care a inlesnit transfigurarea faraonului decedat catre taramul zeilor nemuritori. Pe langa Ouetzalcoatl, panteonul poporului Nahuatl era plin de zeitati asociate cu §erpii. Cihuacoatl era "Femeia §arpe". Coatlicue era "cea cu fusta de §erpi". Chicomecoatl era "AI §aptelea §arpe". Ehecacoamixtliera "Norul §erpilorde vant" §i a§a mai departe. Marele zeu Tlaloc era adesea reprezentatcu masca unui §arpe-dublu. $i astfel, oricat de inacceptabilli soarputea parea unor savanl; pragmatici, mitologia, arheologia §i simbolismul ne conduc la aceea§i concluzie inevitabila: centrul Mexicului, daca nu chiar America Centrala in intregime, a fost taramul Zeilor §erpi - zeii vechiului Egipt.
. -::t---
4 Observatoareledinjungla Maya. Numele evoca mister, enigma, aventura. 0 civilizalie care a fost §i nu mai este, care a disparut, de§i poporul sau a ramas. Ora§e nemaivazute abandonate intacte, inghilite de jungla verde; piramide care se ridica pana la cer, vrand sa ajunga la zei; monumente sculptate §i decorate cu grija, care vorbesc in hieroglife me§te§ugite a caror semnificalie este in cele mai multe cazuri pierduta in negura vremurilor. Misterul Maya a pus stapanire pe imaginalia §i curiozitatea europenilor din momentulin care spaniolii au pus piciorul pentru prima oara in peninsula Yucatan §i au vazut vestigiile ora§elor in-ghitite de jungla. Era de necrezut, §i totu§i erau chiar acolo, in fala 0ehilor lor: piramide in trepte, temple cu platforme, palate decorate, stalpi de piatra gravali; in timp ce contemplau vestigiile uimitoare ascultau pove§tile ba§tina§ilordespre regate, ora§e-state §i victoriile de odinioara. Unul dintre cei mai cunosculi preoli spanioli care a scris despre Yucatan §i Maya in timpul Cuceririi §i dupa ea, Calugarul (iar mai tarziu, episcopul) Diego de Landa (Re/acionde /as cosas de Yucatan),relata urmatoarele: "In Yucatan sunt multe edificii de mare frumusele, acesta fiind lucrul cel mai uimitor dintre toate cele descoperitein Indii;toate sunt din piatra §i impodobite cu ornamente fine, de§i in toata tara nu s-a gasit nimic din metal care sa fi servit la §Iefuirealor." t>pamolll aveau
aile
preU(;UIJCiII
III Ci(;~1 "IV"I~IIl,
1J1I11Ut:: "'c&It::
goana dupa bogalii §i convertirea ba§tina§ilor la cre§tinism, astfel incat Ie-au trebuit aproape doua secole pentru a acorda atenlie ruinelor. Abia in 1785 0 comisie regala a inspectat ruinele descoperite atunci la Palenque. Din fericire, 0 copie a raportului ilustrat al comisiei a ajuns la Londra; un nobil bogat, Lordul Kingsborough, a devenit interesat de enigma Maya §i de posibila publicare a rapor-
74
Zecharia
Sitchin
tului. Crezand cu tarie ca locuitoriiAmericii Centrale descindeau din Cele zece triburi pierdute ale lui Israel, §i-a petrecut restul vie1ii§i §i-a cheltuit toata averea in exppeditii §i descrieri ale vechilor monumente §i scrieri din Mexic. Cartea sa Antiquities of Mexico (18301848},impreuna cu cea a lui Landa, Relacion, a constituit 0 sursa nepre1uitade date despre trecutul poporului Maya. Oar in mintea poporului, onoarea de a fi ini1iatcercetarile arheologice in vederea descoperirii civiliza1ieiMaya ii revine unui 10calnic din New Jersey, John L. Stephens. in calitate de trimis al S.U.A. in Federatia Americii Centrale, a plecat spre 1inutul Maya impreuna cu prietenullui Frederick Catherwood, un artist realizat. Cele doua carti scrise de Stephens §i ilustrate de Catherwood, Incidents of Travel in Central America, Chiapas and Yucatan §i Incidents of Travelin Yucataninca sunt lecturi recomandate la un secol §i jumatatede la datala careau fost publicate(1841 §i 1843). Volumullui Catherwood, ViewsofAnceint Monuments of CentralAmerica, Chiapas and Yucatana starnit §i mai mult interesul pentru aceasta tema. Cand desenele lui Catherwood sunt a§ezate langa fotografiile actuale, observam cu uimire cu cata precizie lucrase (§i realizam cu triste1eefectul eroziunii de atunci §i pana astazi). Rapoartele echipei au fost foarte detaliate mai ales in privinta marilor site-uri de la Palenque, Uxmal, Chichen Itza §i Copan; ultimul mai ales este legat de numele lui Stephens, care I-a cumparat de la proprietarul sau pe cincizeci de dolari pentru a-I putea cerceta in Iini§1e.in total cei doi au explorat aproximativ cincizeci de ora§e Maya; multimea lor nu doar a depa§it orice inchipuire, dar le-a intarit §i convingerea ca padurile de smarald nu ascundeau cateva avanposturi izolate, ci 0 intreaga civilizatie pierduta. Ei au facut §i 0 aM descoperire foarte importanta: unele dintre simbolurile§i glifele gravate pe monumente Ie specificau de fapt data, asUelincat civili-
zatia M::Iv::In".o"" f: I~--I:--'~. ~.. ::..,,.. :"''i' """"" tld "1~rogIlTlCaMaya nu a fost descifrata in intregime, oamenii de §tiinta au reu§it sa citeasca datele §i sa stabileasca ni§te date paralele in calendarul cre§tin. Am fi putut §ti mult mai mult despre Maya din propria lor literatura bogata - carti scrise pe hartie fabricata din scoarta de copac §i netezita cu var ca suport pentru glifele scrise cu cerneala. Oar su-
REGATELE PIEROUTE
75
te de astlel de carti au fost distruse sistematic de pre01iispanioli printre care §i de episcopul Landa, care a pastrat totu§i cea mai mare parte a informatiilor "pagane" in propriile scrieri. Au mai ramas doar trei manuscrise (sau patru, daca sa va dovedi autentic). Sec1iunilepe care cercetatorii Ie considera cele mai interesantesunt cele referitoare la astronomie. Alte doua opere literare sunt disponibile deoarece au fost rescrise, fie pe baza cartilor originale, fie plecand de la traditia orala, in limba locala, dar utilizand grafia latina. Una dintre acestea este cartea lui Chilam Salam, ceea ce inseamna Oracolsle sau Spusels preotului Balam.
in multe sate din Yucatan se
gasea 0 copie a acestei carti; cea mai bine pastrata este Book of Chilam Balam of Chumayel.Se pare ca acest Salam era un fel de "Edgar Cayce" al poporului Maya; in carti se gasesc informatii despre trecutul Flg.26 mitic §i profetii, despre obiceiuri §i ritualuri, astrologie §i sfaturi medicale. in limba ba§tina§ilor,balam inseamna jaguar, ceea ce a cauzat consternare printre cercetatori, deoarece nu are nici 0 legatura aparenta cu oracolele. Totu§i, un lucru ni se pare semnificativ: in vechiul Egipt exista 0 clasa de preoti, a§a-numi1iipreoti Shem,'care in timpul unor ceremonii regale rosteau profe1ii§i formule ambigue al caror scop era acela de a "deschidegura", asUelincat un faraon decedat sa Ii se poata alatura zeilor in viata de apoi; ace§ti preoti purtau piei de leopard (fig. 26 a). S-au gasit reprezentari Maya ale IInnrnrantiimhr'::;~-~; ~- ---' :-.:::'..:..::_, ~:;~.; "'I'u'" Vltllll~ce In America aceasta trebuie sa fie pielea unui jaguar mai degrab~ decat a unui leopardafrican, astlel soarputea explica sensul de jaguar al numelui balam. $i ar mai fi 0 dovada privind influenta ritualurilor egiptene. Suntem §i mai surprin§i de asemanarea dintre acest nume al preotului-proorocMaya §i numele clarvazatoruluiSalaam, care, dupa spusele Bibliei, a fost retinut de regele din Moab in timpul Exilu-
-"---
76
Zecharia
Sitchin
lui sa-; blesteme pe israelili, dar care a devenit pana la urma proorocullor. Sa fie aceasta 0 simlpa coincidenla? Cealalta carte este Popol Vuh,"Cartea Consiliului" a populaliei Maya care locuia in munli. Aceasta ofera un rezumat al originilor umane §i divine §i al genealogiilor regale; cosmogonia sa §i tradilii1eprivind geneza sunt in mare parte asemanatoarecu cele ale popoarelor Nahuatl, indicand o sursa iniliala comuna. Referitor la originile Maya, Popol Vuhsusline ca stramo§iiacestora venisera "din cealalta parte a marii".Landa a scrisca indienii"auzisera de la stramo§ii lor ca acest pamant era populat de 0 rasa de oameni care venisera de la rasarit §i pe care Dumnezeu ii indrumase, deschizandu-Ie douasprezece drumuri pe mare." Aceste afirmalii confirma 0 legenda Maya cunoscuta sub numele de Legenda lui Votan.Au povestit-o numero§icronicari spanioli, mai ales calugarul Ramon Ordonez y Aguiar §i episcopul Nunez de la Vega. Mai tarziu a fost compilata din diverse surse de abatele E.C. Brasseur de Bourbourg (Histoirede nationscivilisees du mexique). Legenda vorbe§te despre sosirea in Yucatan in jurul anului 1000 inainte de Cristos, dupa calculele cronicarilor, a "primului om pe care Dumnezeu I-a trimis in acest coil de lume pentru a popula §i imparti pamantul pe care noi il cunoa§tem astazi sub numele de America." Numele sau era Votan (care inseamna necunoscut); semnul sau era §arpele. "Era un urma§ al Paznicilor,din rasa lui Can. Era de fel dintr-un loc numit Chivim." A facut in total patru calatorii. Primaoaracanda debarcata infiiinlat0 a§ezarelanga coasta.Dupa un timp oarecare, a inaintat spre interior §i ope afluentul unui mare rau a construit un ora§ care a fost leaganul acestei civilizalii." Acestui ora§ i-a spus Nachan, "care insemna Locul §erpilor".in timpul celei de-a doua vizite a cercetat linutul recent descoperit, i-a e. xaminat zonele subtAr::inA
~i
tllnQlllrilo
"/0
'"' :--.::_.#:
-- -;:-'::-.__
ca un asUel de tunel taia de-a curmezi§ul un munte de langa Nachan. Cand s-a intors in America a patra oara, a gasit zazanie ~. certuri intre oameni, a§a ca a impartit pamantul in patru domenii !?i a stabilit cate un ora§ drept capitala a fiecaruia. Unul dintre acestea era Palenque; un altul se pare ca se afla langa coasta Pacificului. Celelalte nu se cunosc.
77
REGATELE PIERDUTE
Nunez de la Vega era convins ca pamantul de unde venise Votan se invecina cu Babilonia. Ordonez a tras concluzia ea Chivim era pamantul hivi/ilor, pe care Biblia (Geneza 10) ii pomene§te ca fii ai lui Canaan §i veri§oriai egiptenilor. in vremuri mai recente, Zelia Nuttal, scriind in Documentele muzeului Peadbody, Universitatea Harvard, a demonstrat asemanarea dintre cuvantul Maya pentru §arpe, can §i cel ebraic, canaan. Daca lucrurile stau astlel, legenda Maya, conform careia Votan se tragea din rasa lui Can iar simbolul sau era §arpele, ar putea folosi un joc de cuvinte pentru a spune de fapt ca Votan venea din Canaan. Astlel se justifiea §i uimirea noastra privind asemanarea dintre Nachan, "Locul §erpilor" §i cuvantul ebraic nachash care inseamna §arpe. AsUel de legende intaresc curentul de opinie ce considera coasta Golfului drept locul unde a inceput civilizalia Yueatec
- nu
doar cea a poporului Maya, ci §i a populaliei dinaintea aeesteia, 01mecii. Din acest punct de vedere trebuie sa se acorde mai multa atenlie unei a§ezari pUlincunoscute de vizitatori, care dateaza de la inceputurilecivilizalieiMaya,"intre2000 §i 1000 inaintede Cristos, daca nu chiar mai inainte", dupa spusele calor care I-au seos la iveal a, arheologii de la Universitatea Tulane
- Societatea
nationala
de Geografie. Acest loc se nume§te Dzibilchaltun, este amplasat langa ora§ul port Progreso pe coasta de nord-vest a peninsulei Yucatan. Ruinele sale, care se intind pe 0 suprafala de 55 km2,confirma ca ora§ul a fost locuit din cele mai vechi timpuri panala venirea spaniolilor; cladirile sale-au fost construite §i reconstruite de nenumarate ori, pietrele sale §Iefuite §i decorate au fost folosite ca material de construclie pentru edificiile spaniole §i cele modeme aflate mai aproape sau mai departe. Pe langapiramidele §i templele uria§e,ora§ulse maipoatelaudacu Mareaalee alba,0 §osea pavata cu pietre de calcar lunga de 2,5 km, care strabatea orasul ca ""
I.4UC;;VQICUQ
QAC1
t;f;:)l-Vt:f::»l.
Pe tot cuprinsul nordului peninsulei Yucatan sunt raspandite numeroase ora§e Maya importante, cu nume binecunoscute nu doar de arheologi, ci §i de milioanele de vizitatori: Uxmal, Izamal, Mayapan, Chichen Itza, Tulum - pentru a nu Ie menliona decat pe cele mai faimoase. Fiecare dintre ele a jucat un rol in istoria Maya; Mayapan a fost centrul unei alianle de ora~e-state, Chichen Itza a
-
-
78
Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
79
ajuns la apogeu datorita imigran1i1ortolteci. Fiecare dintre ele ar fi putut fi capitala din care conform cronicarului spaniol Dieg Garcia de Palacio, un mare nobil Maya din Yucatan a plecat sa cucereasca teritoriile de la sud §i sa infiinteze cel mai sudic ora§ Maya, Copan. Garcia spune ca totul era scris intr-o carte pe care indienii din Copan i-au aratat-o atunci cand a vizitat acel loc. Tnpofida tuturor acestor legende §i marturii arheologice, 0 alta §coala de arheologie este de parere ca civilizatia Maya - sau cel putin oamenii ca atare - au venit de la sud (din Guatemala de azi), raspandindu-se de acolo in tinuturile de la nord. Studiile efectuate asupra limbii poporului Maya au aratat ca originile sale se afla intr-o "comunitate proto-maya care cel mai probabil in jurul anului 2600 inainte de Cristos traia pe teritoriul de astazi al departamentului Huehuetenango in nord-vestul Guatemalei" (D.S. Morales, The Maya War/a). Dar oriunde §i oricum soar fi dezvoltat civiliza1iaMaya oamenii de §tiinta considera al doilea mileniu inainte de Cristos ca reprezentand etapa sa "preclasica" de dezvoltare, datand inceputul perioadei "clasice" de maxima inflorire in jurul anului 200; in anul 900 teritoriul Maya se intindea de la coasta Pacificului la Golful Mexicului §i Caraibe. Tn decursul tuturor acestor secole maya§ii au construit zed de ora§e, ale caror piramide, temple, palate, piele, ornamente, sculpturi §i inscriptii Ii uluiesc atat pe cercetatori, cat §i pe turi§ti, prin abundenta, diversitatea §i frumusetea lor, prin monumentele impozante §i arhitectura plina de imaginatie. Cu exceptia catorva ora§9 inconjurate de ziduri, ora§ele maya§e erau de fapt ni§te centre ceremoniale deschise in jurul carora i§i aveau locuintele functionarii, me§terii §i negustorii, §i erau sustinute de 0 numeroasa popula1ierurala. Tnaceste centre fiecare conducator a pus sa se construiasca noi cladiri sau le-a extins pe cele deja existente,
modern Villahermosa. Tnsecolul al §aptelea dupa Cristos a reprezentat extremitatea vestica a imperiului maya§. Europenii aveau §tiinta de existenta sa din 1773; ruinele templelor §i palatelor sale au fost scoase la iveala, iar bogatele sale decoratii in gips §i inscriptii . in hieroglife au fost Flg.27 cercetate de arheologi inca din 1920. Cu toate acestea. faima sa c\ sporit considerabil abia in anul 1949, cand Alberto Ruiz Lhuillier a descoperit ca piramida in trepte cunoscuta sub numele de Templul Inscriptiilor are 0 scara interioara secreta care duce pana jos. Dupa mal multi ani de sapaturi §i dupa ce au fost inlaturate pamantul §i resturile care ascundeauaceasta structura interna, s-a fa-cut0 descoperire senzationala: 0 camera mortuara (fig. 27). Tncapatul scarii spiralate un bloc de piatra triunghiular masca o intrare prin peretele alb care era inca pazita de scheleteJerazboinidlor maya§i. Tnspatele acesteia se afla 0 cripta boltita cu peretii acoperiti de picturi. Tnauntruse afla un sarcofag de piatra acoperit de 0 lespede dreptunghiularade piatra grea de aproximativ cinci tone §i lunga de 3,6 m. Cand au ridicat capacul de piatra, au vazut rama§itele unui barbat inalt, impodobit cu perle §i bijuterii de jad.
cladindedificiimaimaripesteceleanterioare,ca si cum ;:Ii ;lrI~lln<>
u__ :.~_::_: : ,,':'lIuva UII Wlltlr ae Jaase afla§i un mic pandantiv de jad purtand imaginea unei zeitati. Descoperirea era de-a dreptul uluitoare, deoarece pana atunci nu se gasise nicaieriin Mexic nici 0 alta piramida sau templu care sa fi servit drept mormant. Misterul mormantului §i al celui care zacea in el era sporit de imaginea gravata pe capacul de piatra: @ra imaginea unui maya§descult care statea pe un jilt din pene sau flacari §i manuia ni§te dispozitive mecanice in mijlocul unei camere
.
o nnlliS fnit~ ,,- ---;:-:. r--~"'" \Jg~c:JIall.'='. Dupa care, cu cinci secole inainte de venirea spaniolilor, din motive necunoscute, maya§ii §i-au abandonat ora§le sacre §i Ie-au lasat prada junglei. Palenque, unul dintre cele mai vechi ora§e maya§e, situ at lan-
. ga
grani1a Mexicului
cu Guatemala,
§i este accesibil
dinspre
ora§ul
Fata ii era acoperita de 0 masca de jad mozaicat: DrintrA m~rn<:>I<:>lo
80
.
Zecharia Sitchin
foarte sofisticate (fig. 28). Societatea Vechilor Astronauti §i sponsorul acesteia, Erich yon Daniken, au considerat ca aceasta imagine reprezinta un astronaut inauntrul unei nave spatiale propulsata de §uvoaiede flacari. Ei au sugerat ca aici este ingropat un extraterestru. Arheologii §i alti oameni de §tiinta au luat in ras aceasta idee. Inscriptiile de pe peretii acestui edificiu funerar §i din camerele alaturate i-au convins ca persoana ingropata aici este conducatorul Pacal ("Scut"), care a domnit in Palenque intre anii 615-683. Unii vad in aceasta scena 0 reprezentare a momentulu; in care Pacal, 0 data decedat, este luat de Dragonul din Lumea Cealalta caFig.28 tre taramul mortilor; faptul ca, in timpul solstitiului de iarna, soarele apune exact in spateIe Templului Inscriptiilor este, pentru ei, 0 confirmare simbolica a plecarii regelui impreuna cu Zeul Soarelui care apune. Altii s-au grabit sa-§i revizuiasca interpretarile deoarece reprezentarea este incadrata de 0 Panglica Cereasca, un §ir de gUfecare infati§eaza corpuri cere§ti §i constelatiile zodiacale. Din acest motiv regele ar fi luat la cer de $arpele Ceresc inspre taramul ceresc al zeilor. Obiectul in forma de cruce la care se uita regele mort a fost determinat ca fiind un Arbore al Vietii stilizat, care sugereaza ca regeIe este dus catre viata ve§nica de dupa moarte. De fapt. un mormant similar, cunoscut sub numele de Mormantu/116, a fost descoperit in Marea piata din Tikal, la poalele uneiadintreimpozantelecir;:lmirlQ",10M~:""':. : : ... ..u...,.,ctJllcun .. Q \:Ict~1l scneletul unui barbat neobi§nuit de inalt. Corpul sau era a§ezat pe 0 platforma din piatra, era impodobit cu bijuterii de jad §i era inconjurat (Ia fel ca cel descoperit la Palenque) de perle, obiecte de jad §i vase de ceramica. in numeroase §antiere arheologie Maya s-au mai gasit reprezentari ale unor oameni purtati in falcile unor §erpi de foe (carora cercetatorii Ie spun Zeii Cerului), cum ar fi
81
REGA TELE PIERDUTE
Fig.29
reprezentarea descoperita la Chichen Itza (fig. 29). Luand in considerare toate aceste lucruri, cercetatorii au fost nevoiti sa admita ca "nu se poate evita 0 comparatie implicita cu criptele faraonilor egipteni. Asemanarile dntre mormantullui Pacal §i cele ale conducatorilor de pe Nil sunt izbitoare" (H. La Fay, The Maya, Children of Timein National Geographic Magazine). intr-adevar, reprezentarea de pe sarcofagullui Pacal duee imediat cu gandulla cea a unui faraon purtat de catre §arpele inaripat spre viata ve§nica, printre zeii care au venit din ceruri. Faraonul, care nu era un astronaut. a devenit unul in clipa mortii; §i aceasta, credem noi, este semnificatiavalabila §i in cazul reprezentarii de pe sarcofagullui Pacal. in junglele din America Centrala §i in zona ecuatoriala a Americii de Sud nu au fost descoperite doar morminte. in numeroase randuri, un deal acoperit de vegetatie tropicala s-a dovedit a fi 0 piramida; grupurile de piramide erau varfurile unui ora§ abandonat. Reprezentantii§colii care sustinea ca inceputurile civilizatiei Maya se aM in sud (S.G. Morley, TheAncient Maya) au crezut multa vremo "';;TiI,,..,1" +- -..
--~ :-_~.:...~ _ -'-"1 :.:
,
' "';-:11 ,""cnllical
vt#-
chi; cu toate acestea, sapaturile efectuate in 19781a EI Mirador, un §antier din jungla aflat chiar la granita dintre Mexic §i Guatemala au scos la iveala un ora§ maya§important, datand din anul 400 inainte de Cristos §i care se intindea pe 0 suprafata de 16 km2.Ora§ul Tikal, aflat in nord-estul provinciei Peten din Guatemala, inca i§i inal1apiramideledeasupra junglei verzi ca smaraldul. Este atat de mare, incat marginile sale par sa se extinda cu fiecare noua descope-
82
Zecharia Sitchin
83
REGATELE PIERDUTE
" rire. Doar centrul sau ceremonial acopera 0 suprafata de peste 2,5 km2;pamantul pe care se ridica i-a fost smuls junglei, a fost practic creat prin aplatizarea laborioasa a unui varf muntos. Rapele aflate de 0 parte §i de alta au fost convertite in rezervoare de apa legate printr-o serie de diguri. Piramidele de la Tikal, grupate laolalta in mai multe serii reprezinta 0 minune arhitecturala. Inalte §i inguste, ele sunt adevarati zgarie-nori, cu inaltimi de panif la 60 m §i peste. Piramidele se inalta in cateva niveluri bine definite, servind de platforme templelor care se afla in varfullor. Tn varful templelor dreptunghiulare care aveau putine camere F' 30 se aflau alte structuri ornamenIg. tale masive care inaltau §i mai mult piramida (figura 30). Consecinta in plan arhitectural era ca sanctuarul aparea suspendat intre Cer §i Pamant, §i se ajungea la el prin urcarea acestor trepte abrupte, adevarate scari spre cer. Tn fiecare templu, 0 serie de praguri indicau drumul de urmat, fiecare prag fiind mai inalt decat precedentul. Pragurile de sus erau din lemn rar, minunat sculptat. Tngeneral erau cinci praguri exterioare §i §apte praguri interioare, in total douasprezece -un numar caruia nu i s-a acordat prea multa atentie pana in prezent. Constructia unui camp de aterizare langa ruinele de la Tikal a grabit procesul de explorare de dupa 1950; aici au fost efectuate
§i domniei lor. Hieroglifele gravate pe ele (figura 31) Ie atribuiau ni§te date precise acestor evenimente, iI numeau pe conducator cu hieroglifa sa (aici "Laba §i Cap de Jaguar", anul 488) §i precizau evenimentul; cercetatorii sunt astazi siguri ca hieroglifele textuale nu aveau un simplu caracter pictografic sau ideografic, ci reprezentau "0 scriere fonetica in silabe, asemanatoare celei sumeriene, babiloniene §i egiptene" (A.G.Miller, MayaRulers of Time). Cu ajutorul acestor lespezi, arheologii au reu§it sa identifice
14
~.~
r j r~':-
1. ' - ...
conducatori, care au domnit la Tikal ... din anul317 pana in 869. Oar se §tie Fig.31 cu certitudine ca Tikal era un centru regal maya§ cu mult timp inainte: datarea cu carbon a rama§itelordin unele morminte regale situeaza inceputurile ora§ului in anul 600 inainte de Cristos. La 248 km sud-est de Tikal se alia Copan, ora§ul cumparat de Stephens. Se afla la marginea de sud-est a imperiului maya§, pe teritoriul de azi al statului Honduras. De§i nu avea zgarie-norii ora§ului Tikal, era probabil mai reprezentativ pentru ora§ele maya§e, avand cateva trasaturi tipice acestora, mai ales in privinla suprafelei §i a alcatuirii. Vastul centru ceremonial ocupa 2,4 km2§i era format din piramide-temple grupate in cateva mari piele (figura 32). Piramidele, avand baza mare §i 0 inatime de numai 21 m se
ample lucrariarheologice,mai alesde echiDeledA 1::1M"'70I,1 II...; "---'::.::: "::..:-"''''''''I'vc''lid. /"\rneologn au desoperitca marilepiete din Tikal serveau de cimitire, aici fiind ingropati marii nobili §i conducatori; de asemenea, multe dintre cladirile mai mici erau de fapt temple funerare, care nu erau construite deasupra mormintelor, ci langa ele, servind ca cenotafe. Tot aici arheologii au dezgropat aproximativ 0 suta cincizeci de stele, lespezi de piatra cioplite, dispuse fie spre est, fie spre vest. S-a pretins ca ar infati§a portrete ale conducatorilor, comemorand momente importante din timpul vielii
Fig.32
--. "
--.----.-
--'-
---
-
--
Zecharia Sitchin
84
distingeau prin vastele scari decorate cu sculpturi minutioase §i hieroglife. in piete se aflau nenumarate morminte, altare §i - constructiile cele mai importante pentru istorici -Iespezite de piatra gravate care ii infati§au pe conducatori §i precizau anii intre care domnisera. Conform acestor lespezi s-a aflat ca piramida principala a fost terminata in anul 756 §i ca ora§ul Copan a ajuns la apogeul dezvoltarii sale in secolul al noualea dupa Cristos - cu putin timp inaintea prabu§irii bru§te a civilizatiei Maya. Descoperirile neintrerupte §i sapaturiteau scos la iveala, in fiecare nou §antier arheologic din Guatemala, Honduras §i Belize monumente §i lespezi datate inca din anul 600 inainte de Cristos care demonstreaza existen1aunui sistem de scriere dezvoltat care, conform parerii tuturor speciali§tilor, trebuie sa fi avut 0 etapa sau o sursa anterioara. Dupa cum yom vedea, Copan a jucat un rol insemnat in viata
§i culturamaya§a.
.
Cercetatorii civilizatiei Maya au fost impresionati mai ales de precizia, ingeniozitatea §i diversitatea modurilor in care maya§ii calculau timpul, punandu-Ie pe seama unei astronomii maya§e avansate. Maya§ii aveau nu unul, ci trei calendare; insa cel mai semnificativ dintre ele, dupa parerea noastra, nu avea nici 0 legatura cu astronomia. Este a§a-numita numaratoare lunga. Aceasta fixa 0 data prin numararea zitelor care trecusera de la 0 anumita zi de inceput pana in ziua evenimentului consemnat pe lespede sau pe monument. Acea enigmatica Zi Unu, conform majoritatii speciali§tilor, era 13 august 3113 inainte de Cristos dupa calendarul nostru un moment §i un eveniment care in mod clar se situeaza inaintea inceputului civilizatiei maya§e. "I.._~_~ I. , I I ... . .. . -..--. 0-'.- .-. -""_,",,w"'.."..,g'-log "al"",,ul al timpului, se baza pe sistemul maya§de calcul vigesimal ("de douazeci de ori") §i - ca in Sumerul antic - folosea conceptuf de "pozitie", conform caruia 1 in prima coloana inseamna unu, in urmatoarea coloana inseamna douazeci, apoi patru sute §i a§a mai departe. Sistemul de datare maya§ prin Numaratoarea lunga utiliza coloane verticale in care cele mai mici valori erau dispuse fa baza, denumea ace§ti multipli §i ii identifica prin glife (figura33). Se incepea
----
-..----
-
85
REGATELE PIERDUTE cu kin pentru unu, uina/pentru douazeci §i tot a§a; muftipliiajungeau pana la glifa a/au-tun, care identifica fantas-
II ~ II S 9 iii iii. Iii II
0
.
ticul numar de 23.040.000.000 de zite - 0 perioada de 63.080.082 de ani! Dar, dupa cum am spus, in data-
reacalendaristicape care0 efectuau,
kin.
uinal
tun
'
.
maya§ii nu mergeau inapoi in timp katun baktun pictun pana in era dinozauritor, ci se raportau la 0 zi precisa, un eveniment care 'I era la fel de important pentru ei cum a fost na§terea lui Cristos pentru cei ca- calabtun kunchiltun alautun re au pus bazele calendarului cre§tin. Fig.33 Astfel, lespedea 29 de la Tikal (fig. 34), pe care se afla cea mai indepartata data gasita pe un monument funerar in acel loc (292 dupa Cristos) ofera data ob1inuta prin Numaratoarea lunga 8.12.14.8.15, folosind puncte pentru numeralul unu §i bare pentru numeralul cinci: = 1.152.000 zite 8 bak-tun (8x400x360) = 86.400 zile 12 ka-tun (12x20x360) = 5.040 zite 14 tun (14x360) = 160 zite 8 uinal (8x20) = 15 zite 15 kin (15x1) Daca impartim cele 1.243.615 zile la numarulde ziledintr-unan solar,365 Y4, data de pe lespede sus1ineca evenimentul a aparut in urma cu 3.404 ani §i 304 zile dupa misterioasa zi unu, respectiv, 13 august 3113 inainte de n' : 1 :: "". .-. -, ., acum acceptate, data de pe lespede este 292 dupa Cristos (3.405 - 3.113 = 292). Unii cercetatori au gasit dovezi potrivit carora maya§ii ar fi inceput sa foloseasca Numaratoarea lunga in epoca Baktun 7, echivalenta secolului patru dupa Cristos; al1iinu exclud posibilitatea de a fi fost utilizata chiar mai inainte.
-,- ...---
86
Zecharia Sitchin
in paralel cu acest calendar continuu functionau doua calendare ciclice. Unul dintre acesteaera Haab sau anul solar de 365 de zile, care era impartit in 18 luni a cate 20 de zile plus alte cinci zile la fiecare sfar§it de an. Celalalt era Tzolkin sau calendarul Anului .Sacru, in care cele 20 de zile principale erau rotite de 13 ori, rezultand un an sacru de 260 de zile. Cele doua calendare sacre erau apoi contopite unul cu celalalt pentru a crea Marele Ciclu Sacru de 52 de ani solari; deoarece combinatia de 13, 20 §i 365 nu se repeta decat 0 data la 18.980 de zile, ceea ce inseamna 52 de ani. Acest ciclu calendaristic de 52 de ani era sfant pentru toate popoarele din America Centrala; la el raportau atat evenimentele trecute, cat §i pe cele viitoare - cum ar fi a§teptarea mesianica a intoarcerii lui Quetzalcoatl. Cea mai veche data a ciclului sacru a fost gasita in valea Oaxaca din Mexic §i dateaza din 500 inainte de Cristos. Ambele sisteme de calcul al timpului, atat cel continuu, cat §i ciclul sacru sunt destul de vechi. Unul este istoric, numarand trecerea timpului scurs (in zile) de la un eveniment foarte important din trecut care pentru noi ramane deocamdata un mister. Celalalt este un sistem ciclic, fixat pe 0 perioada de 260 de zile; cercetatorii inca incearca sa-§i dea seama daca s-a intamplat ceva sau daca se intampla ceva 0 data la 260 de zile. Unii sunt de parere ca acest ciclu este pur matematic; de vreme ce cinci cicluri de 52 de ani inseamna 260 de ani, s-a adoptat un calendar mai scurt de 260 de zile.Oar 0 astlel de explica1iepentru 260 doar schimba obiectul dilemei, transferandu-I asupra cifrei 52; unde i§i are originea cifra 52 §i de ce? AI1iisugereaza ca perioadade 260 de zile avea legaturacu agricultura, de exemplu cu lungimea anotimpului ploios sau a intAr;"';"', "",,,,,,,,va~n'. 1'\1111 laU 1ft consloerare
paslunea
maya§ilor
87
REGATELE PIEROUTE
era sa determine zilele zenitului, atunci cand soarele trece exact pe deasupra capului in miezul zilei. Acest lucru se intampla de doua ori pe an, atunci cand soarele pare sa 0 ia spre nord, apoi spre sud, trecand pe deasupra capului de doua ori. Ea a sugerat ca indienii au masurat intervalul dintre cele doua zile ale zenitului, iar numarul de zile rezultat a fost luat ca baza pentru ciclul calendaristic. Acest interval este jumatate din anul solar la ecuator §i se mare§te pe masura ce ne indepartam de ecuator, spre nord sau spre sud. La 15 grade la nord, de exemplu, este de 63 de zile (din 12 august pana la 1 mai anul viitor). Acesta este anotimpul ploios §i chiar §i in zilele noastre urma§ii maya§ilor incep semanatul pe 3 mai (de asemenea ziua mexicana a Sfintei Cruci). Intervalul este de exact 260 de zile la latitudinea de 14'42' la nord
latitudinea ora§ului
Copano Nuttal a oferit explica1iacorecta referitoare la modul in care a fost stabilit anul de 260 de zile, iar acest lucru II confirma faptul ca ora§ul Copan a fost considerat capitala astronomica a maya§ilor. Pe langa orientarea celesta obi§nuita a cladirilor, s-au gasit §i lespezi astlel aliniate incat permiteau determinarea unor date calendaristice esen1iale.intr-un alt loc 0 lespede ("Lespedea A"), pe care se aM 0 data stabilita prin Numaratoarea lunga echivalenta cu anul 733 dupa Cristos mai are gravate alte doua date, una mai mare cu 200 de zile §i alta mai mica cu 60 de zile (daca impartim un ciclu de 260de zile).A. Aveni(Skywatchers of Ancient Mexico) vede in aceasta 0 incercare de a armoniza Numaratoarea lunga (care lua in calcul 365 % zite pentru un an) cu sistemul ciclic Haab de 365 de zile. Se pare ca aceasta nevoie de a ajusta sau reforma calendareIe s-a a!lat.Ia baza u- ( ...so.. -it<. '" ~,vA.!1I~\~---' milor care a avut loc la Copan in anul 763. A fost comemorata printr-un monument patrat cunoscut sub numele de altarul Q pe care au fost fnfa1i§a1icei §aisprezece astronomi
pen-
tru astronomie §i incearca sa stabileasca 0 legatura intre cele 260 de zile §i mi§carile lui Marte sau ale lui Venus. Nu ne mai ramane decat sa ne intrebam de ce solutia prezentata de Zelia Nuttella cel de-al XXII-lea Congres international al americani§tilor (care a avut loc la Roma in 1926) nu s-a bucurat de deplina atentie care i soarfi cuvenit. Ea a aratat ca cel mai simplu mod in care popoarele din Lumea Noua puteau aplica mi§carileSoarelui la propria lor a§ezare I
------
-
_1__
--
ir
Fig.35
,
_
1
88
Zecharia Sitchin
care au luat parte la reuniune, cate patru de fiecare parte (figura 35). Glifa Tnforma de lacrima din varful nasului - ca Tnreprezentarea lui Pacal - avea rolul de a-i identifica drept astronomi. Data gravata pe acest monumentapare §i pe monumenteledin alte §antiere arheologice maya§e,ceea ce sugereaza ca deciziile luate la Copan au fost puse Tnpractica Tntot tinutul. Reputatia de astronomi priceputi de care se bucurau maya§ii a fost sporita de prezenta Tnmanuscrisele lor a unor capitole dedicate astronomiei, unde se ocupau mai ales de eclipsele de soare §i de luna §i de planeta Venus. La 0 examinare mai atenta a datelor s-a descoperit Tnsaca acestea nu reprezentau consemnariale unor observatii facute de astronomii maya§i, ci un fel de almanahuri copiate din anumite surse anterioare, care Ie ofereau maya§ilordate pe care ei Ie cercetau, Tnsperanta de a gasi fenomene aplicabile ciclului de 260 de zile.
ve par sa aiba legatura cu ciclul Tzolkin de 260 de zile. Oar de ce numarul 260? Doar pentru ca se Tntamplasa fie numarul de zile dintre cele doua momente ale anului cand soarele se afla la zenit la Copan? De ce nu un numar mai u§or, de exemplu 300, daca s-ar fi ales un loc aflat la 20. latitudine nordica, precum Teotihuacan? Se pare ca numarul 260 a fost 0 alegere arbitrara deliberata; explicatia potrivit careia ar rezulta din Tnmultireanumarului natural 20 (numarul degetelor de la maini §i de la picioare) cu 13 nu reu§e§tedecat sa ridice 0 alta Tntrebare,de ce §i cum s-a ajuns la 13? $i Numaratoarea lunga contine un numar arbitrar, 360; Tnmod absolut inexplicabil abandoneaza sistemul progresiv vigesimal §i, dupa kin (1) §i uina/ (20), introduce Tnsistem numarul tun (360). $i calendarul Haab porne§tede la numarul 360, pe care iI TmparteTn 18 "Iuni"a cate 20 de zile §i Tncheieanul adaugand 5 "zile rele" pentru a completa ciclul solar de 365. Astfel, toate cele trei calendare se bazeaza pe numere care nu sunt naturale, numere alese Tnmod deliberat. Vom demonstra ca atat numarul 260, cat §i numarul 360 au ajuns in America Centrala din Mesopotamia, prin Egipt. Toti cunoa§tem numarul 360; este numarul gradelor dintr-un cerc. Oar putini §tiu ca acest numar se datoreaza sumerienilor §i ca i§i are originea Tn sistemul lor matematic sexagesimal ("Tn baza 60"). Primul calendar sumerian cunoscut a fost calendarul Nippur; a fost conceput prin Tmpartireacercului de 360 de grade Tn12 parti, doisprezece fiind numarul sacru celest din care s-au obtinut cele douasprezece Juniale anului, cele douasprezece case ale zodiilor, cei doisprezece zei ai Olimpului §i a§a mai departe. Problema celor _:__:_:1_ .;( ... f + 1"..,+;=;'""",in in+n...,...",I..,r.o- _ Nllt"'\:; +..o"oro~
Potrivitlui E. Hadingham(EarlyMan and the Cosmos)aceste almanahuri erau "un amestec ciudat de date corecte pe termen lung §i date incorecte pe termen scurt". Se pare ca principala sarcina a astronomilor locali era aceea de a verifica sau ajusta Tnpermanenta anul sacru de 260 de zile . prin comparatie cu dateIe din epocile anterioare privind mi§carile corpurilor cere§ti. Cel mai renumit observator din Yucatan, §i care a rezistattimpului, Caracol din Chichen Itza (fig. 36) nu a m
$
..
II)
Y Fig.36
~nnfirm::lt
::I",tonti>rilo
89
REGATELE PIERDUTE
"...
11_
lurilor de cercetatori, care au Tncercatin zadar sa gaseasca in orientarea sa §i Tn dispunerea deschizaturilor, perspective asupra solstitiilorsau a echinoctiilor. Cu toate acestea, unele perspecti-
nui numar de ani se adauga a treisprezecea luna. De§i egiptenii nu aveau un sistem de calcul sexagesimal, ei au adoptat calendarul sumerian de 12 x 30. Oar nu au §tiut sa efectueze calculele foarte complicate pe care Ie implicau intercalarile, a§a ca au simplificat problema §i au stabilit la sfar§itul fiecarui an 0 luna "scurta" de cinci zile. Acest sistem a fast adoptat §i TnAmerica Centrala. Calendarul Haab nu era doar similar cu eel egiptean, era pur §i simplu identic. Mai mult, a§a cum populatiile din America
I .j
--
-.t...,,..,
~-.,...,.,.....
- _.'--._-~.-
-"
90
Zecharia Sitchin
Centrala aveau un an ritual in afara anului solar, tot a§a egiptenii aveau un an ritual care se raporta la rasaritul stelei Sirius §i cre§terea in acela§i timp a apelor Nilului. Influenta calendarului sumerian asupra celui egiptean §i a celui mesopotamian nu s-a limitat la numarul 360 ca multiplu de 60. Diverse studii §i in special acelea ale lui B.P. Reko in primele numere ale revistei EI Mexico Antiguo ne intaresc convingerea ca ceIe treisprezece luni ale calendarului Tzolkin erau de fapt 0 reflectare a sistemului de 12 luni al sumerienilor la care se adauga a treisprezecea luna intercalata, cu exceptia faptului ca in Egipt (§i de aici in America Centrala) a treisprezecea luna se mic§orase la cele 5 zile anuale. Termenul Tun pentru 360 insemna in limba maya§a "ceresc", 0 stea sau 0 planeta din cadrul zodiei. Interesant este ca unui "grup de stele"
-0
constelatie
- i se spunea
este §apte) mai ales in Canaan. Numarul 7 ca numar venerat i§i face aparitia in pove§tile patriarhilor evrei numai dupa ce Abraham merge in Egipt §i popose§te la curtea faraonului. Numarul 7 este omniprezent in povestirea biblica a lui losif, visul faraonului §i evenimentele care au urmat in Egipt. in masura in care 52 porne§te de la numarul 7 ca unitate calendaristica de baza vom demonstra ca acest ciclu sacru pentru America Centrala era de sorginte egipteana. Mai exact: 52 era un numar magic, asociat cu zeul egiptean Thoth, zeul §tiintelor, al scrierii, matematicii §i calendarului. o veche legenda egipteana cunoscuta sub numele de A venturile lui Satni-Khamoiscu mumiile - 0 poveste plina de magie, mister §i aventuri care poate concura cu succes orice thriller modern asociaza numarul magic 7 cu Thoth §i cu secretele calendarului pentru momentul principal al conflictului. A fost scrisa pe un papirus (Cairo 30646) care a fost gasit intr-un mormant din Teba din secoluJ3 inainte de Cristos. Au fost gasite §i fragmente din alte papirusuri cu aceea§i poveste, ceea ce demonstreaza ca era 0 carte de referinta in literatura veche egipteana, apartinand ciclului de
Mool, termen practic i-
dentic cu termenul MUL folosit de sumerieni §i care insemna "corp ceresc". Relatia dintre calendarul din America Centrala §i cel din Orientul Antic va deveni §i mai clara daca examinam numarul sacru, 52, la care se raportau cele mai importante evenimente ale popoaretor din America Centrala. incercarile de a-I explica (printre care §i cea ca reprezinta rezultatul inmultirii dintre 13 §i 4) ignora sursa sa evidenta: cele 52 de saptamani ale calendarului din Orientul Apropiat (§i prin urmare §i din Europa). Cu toate acestea, acest numar de saptamani se obtine doar daca se adopta saptamana de 7 zile, ceea ce nu s-a intamplat intotdeauna. Originea saptamanii de 7 zile a constituit obiect de studiu timp de peste doua secole, §i cea mai plauzibila teorie sustine ca ar avea legatura cu cele patru faze ale lunii. Se §tie insa cu certitudine ca era 0 perioada socotita divina in vremurile biblice, atunci cand Dumnezeule-a poruncit israelitilor. in ::..., : : ,,;; ; , UIII ~1:l'''''L, ~d I~::;'"'ec(ea §aptea Zl ca fiind Sabatul. Sa fi fost ciclul de 52 de ani sacru deoarece era numitorul comun al calendarelor din America Centrala
- iar ciclul
91
REGA TELE PIERDUTE
pove§tidesprezei §ioameni.
-
Eroul pove§tii, fiul unui faraon, era "initiat in toate §tiintele". ii placea sa strabata cimitirul din Memphis (Ia acea vreme capitala), studiind scrierile sacre de pe peretii templelor §i de pe stele, in cautarea vechilor carti despre magie. Cu timpul a devenit "un magician care nu avea pereche pe tot cuprinsul Egiptului".intr-o zi un batran misterios i-a povestit despre un mormant unde "se afla 0 carte pe care zeul Thoth a scris-o cu mana lui", in care sunt dezvaluite misterele Pamantului§i secretele Cerurilor, inclusiv $tiinta divit"IIVIIIU "ICI~CUILUI "Udl~IUI :';;1aparilia Lunll, ml§carlle zellor (planetelor) care sunt in ciclul Soarelui" - a§adar secretele astronomiei §i ale masurarii timpului. Mormantul era allui Nenoferkheptah, fiu al unui faraon de 0dinioara (despre care cercetatorii cred ca a domnit in jurul anului 1250 inainte de Cristos).Atunci cand Satni, foarte interesat de cele auzite, dupa cum era de a§teptat, i-a cerut sa-i spuna unde se aM mormantul, batranul I-a avertizat ca, a§a mumificat cum era, Nenoferkheptah nu era mort §i putea omori pe loc pe oricine ar fi lIa
de 260 de zile
adoptat deoarece era un multiplu de 52, spre deosebire de 300 (52 x 5 = 260)? De§i sumerienii aveau un zeu cunoscut sub numele de ,,§apte",acestuia i se inchinase un sala§ (Beer-Sheba, Fantana lui §apte) sau i se atribuiau diverse nume (Elisheva, Dumnezeul Meu
l
--I
-- - --..--
92
--
~,--
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sifchin
93
.,
indraznit sa ia cartea de la picioarele sale. Fara sa se inspaimante, Satni a plecat in cautarea mormantului. Oar acest~ nu putea fi gasit, deoarece se afla sub pamant. In clipa in care a ajuns in locul cu pricina, Satni "a rostit 0 formula deasupra sa §i pamantul s-a deschis, iar Satni a coborat in locul unde se afla cartea". Inauntrul mormantului, Satni a vazut mumia lui Nenoferkheptah, a sotiei acestuia care-i era §i sora §i a fiului lor. Cartea, ce se afla intr-adevar la picioarele lui Nenoferkheptah ,,impra§tialumina ca un soare". Pe masura ce Satni se indrepta spre ea, mumia sotiei a inceput sa vorbeasca, avertizandu-Isa nu mai faca nici macar un pas. Ea i-a povestit lui Satni incercarile prin care a trecut Nenoferkheptah atunci cand a plecat sa ia cartea, deoarece Thoth 0 dusese intr-o ascunzatoare, intr-o cutie de aur aflata intr-o cutie de argint aflata la randul ei intr-o serie de alte cutii, dintre care ultimele erau de fier ~i de bronz. Nenoferkheptah a ignorat toate amenintarile §i a depa§it toate piedicile, iar in cele din urma a gasit cartea §i a luat-o; §i din acest motiv au fost condamnati amandoi de Thoth sa traiasca pietrificati: de~i vii, erau ingropati; de§i erau mumificati, puteau vedea, auzi §i vorbi. Ea I-a avertizat pe Satni ca blestemullui Thoth II va ajunge §i pe el daca atinge cartea. Oar Satni trecuse prin atatea incercari, incat era hotarat sa puna mana pe carte. Cand a mai facut un pas spre ea, mumia lui Nenoferkheptah a inceput sa vorbeasca. Exista un mod in care putea sa intre in posesia cartii fara sa pogoare asupra sa mania lui Thoth: trebuia sa joace §i sa ca~tige Jocullui cincizeci ~i doi, numarul magic allui Thoth. Satni a fost imediat de acord. A pierdut primul joc ~i a intrat partial in pamant. A pierdut §i jocul urmator, §i s-a afundat §i mai mult. Cum ~ rAIlc::it~~tni.,i5 .,,.."'~... (..A"...I _.. _I:: __"'::., :_.:: :.: Ie care is-au intamplat dupa aceea, cum in cele din urma a dus-o inapoi in ascunzatoare, toate aceste intamplari alcatuiesc restul acestei legende stravechi.
I
i
Noi credem ca acela§i zeu Thoth, alias Ouetzalcoatl, a adus calendarullui cincizeci §i doi ~i toate celelalte cuno§tinte in America Centrala. Maya§ii din Yucatan ii spuneau Kukulcan; in regiunile din Guatemala §i EI Salvador cu ie§ire la Pacific i se spunea Xiuhtecuhtli; toate numele insemnau acela§i lucru: §arpele cu pene sau inaripat. Arhitectura maya§a, inscriptiile, iconografia §i monumentele din ora~ele abandonate Ie-au permis cercetatorilor sa urmareasca §i sa reconstruiasca nu doar istoria lor §i a conducatorilor lor, dar §i pe cea a conceptelor religioase aflate in schimbare. La inceput templele erau ridicate in varful piramidelorin trepte pentru a-I venera pe §arpele cu pene, iar cerurile erau examinate in vederea stabilirii ciclurilor cere§ti fundamentale. Oar a venit 6)vreme cand zeul - sau toti zeii cere§ti - a plecat. Ei nu au mai fost vazuti §i s-a presupus ca au fost inghititi de stapanul noptii, jaguarul; de aceea, incepand din acel moment imaginea marelui zeu era acoperita de 0 masca de jaguar (fig. 37) din care §erpii, simbolul sau etern, inca mai ie§eau. Oar nu promisese Ouetzalcoatl ca se va intoarce? Astronomii din jungla consult~u cu pasiune vechile scrieri. Preotii au venit cu ideea ca zeitatile disparute s-ar intoarce daca Ii s-ar jertfi inimile pulsande ale victimelor omene§ti. Oar la un moment calendaristic crucial din secolul al noualea dupa Cristos, 0 profetie nu s-a implinit. Toate ciclurile s-au contopit §i nu au dus Janici un rezultat. $i astle', centrele ceremoniale §i 0ra§ele inchinate zeilor au fost abandonate, iar jungla cea verde a pus stapanire pe domeniul Zeilor §erpi.
f~ :~ ~~'.T~~) :-itt~\::1V""'m~~'1;I ':"' i"~_"-:"~~
Morala pove~tii era ca nici un om, oricat de invatat ar fi el, nu poate deslu§i mistereJe Pamantului, Soarelui, Lunii ~i planetelor fara acordul divinitatii; daca nu are permisiunea JuiThoth, Omul va pierde Jocullui cincizeci §i doi. $i va pierde chiar daca va incerca sa afle secreteJedeschizand straturile protectoare de metale §i minerale ale pamantului.
Fig.37
-
--.......
I
95
REGATELE PIERDUTE
I
I
5 Strainiide pestemari Atunci cand toltecii, sub comanda §efului lor Topiltzin-Quetzalcoati au plecat din Tollan in anul987 dezgustati de grozaviile religioase de acole §i cautand un loc unde sa-§i poata venera zeii ca in vremurile vechi, au ajuns in Yucatan. Ar fi putut gasi 0 noua patrie ceva mai aproape, ar fi putut intreprinde 0 calatorie mai putin obositoare §i intalni triburi mai prietenoase. ~i totu§i, ei au ales sa strabata aporape 0 mie de mile, indreptandu-se spre un tinut de §es, 'fara rauri §i cu clima tropicala, diferit in toate privintele de allor. Nu s-au oprit pana nu au ajuns la Chichen Itza. De ce? De ce trebuia sa ajunga la ora§ul sacru pe care maya§ii II abandonasera deja? Nu avem decat sa intrebam ruinele pentru a afla raspunsul. U§oraccesibil dinspre Merida, capitala administrativa a peninsulei Yucatan, Chichen Itza a fost comparat cu ora§ul Pompei din Italia, unde, dupa inlaturarea cenu§eivulcanice sub care fusese ingropat a ie§it la lumina un intreg ora§ roman, cu strazile §i casele sale, cu picturi murale §i graffiti. Aici trebuia data la 0 parte vegetatia junglei, insa vizitatorul avea sa primeasca0 dubla rasplata: 0 calatorie printr-un ora§ din "vechiul imperiu Maya" §i 0 imagine fidela a ora§ului Tollan a§a cum locuitorii sai II vazusera ultima oara; deoarece atunci cand toltecii au sosit la Chichen Itza, ei au construit §i au tot construit, transformand ora§ul dupa imaginea capitalei lor de atunci. I """'VIV~"
~ltlU l;i;t alCI
1 I
I
I
vand nume romantice,cum ar fi Akab-Dzib (Sala§ulScrierii Oculte), Gradinita, Templul Pragurilor §i a§a mai departe. Ultimii care au ocupat (sau mai bine zis au reocupat) Chichen Itza inainte de venirea toltecilor au fost poporul itza, un trib despre care unii cred ca se inrudeau cu toltecii, iar altii ca erau ni§te emigranti din sud. Ei i-au dat locului numele pe care II are §i in ziua de azi, §i care inseamna "Gura fantanii lui Itza". ~i-au construit propriul centru ceremonialla nord de ruinele maya§e; cele mai faimoase edificii, marea piramida centrala ("EI Castillo") §i observatorul (Caracol) au fost construite de ei
- dupa
aceea au fost cucerite §i re-
construite de tolteci, atunci cand au recreat Tollan-ulla Chichen Itza. Descoperirea accidentalaa unei porti Ii permite vizitatorului de azi sa intre in spatiul dintre piramida Itza §i piramida tolteca ce 0 incadreaza, §i sa urce scara anterioara catre sanctuarul Itza, unde toltecii a§ezasera 0 reprezentare a lui Chacmool §i a unui jaguar. Din afara nu se poate vedea decat structura tolteca - 0 piramida in 6 niveluri (fig. 38) cu 0 inaltime de aproximativ 56 m. Este inchinata §arpelui cu pene, Quetzalcoatl-Kukulcan,§i II cinste§te nu doar cu decoratii care reiau motivul §arP.sluicu pene, dar §i prin incor-
era 0 rmportantaa§ezareomeneasca
inca din primul mileniu inainte de Cristos. Cronicile din Chilam Salam atesta ca in anul 450 dupa Cristos era principalul ora§ din Yucatan. Atunci i se spunea Chichen, "Gura fantanii", deoarece unul dintre locurile sacre era 0 cenote sau 0 fantana sacra la care veneau pelerini din cele patru colturi ale lumii. Multe dintre rama§itele ace/ei epoci de dominatie maya§a se pastreaza in partea de sud sau in "Vechiul Chichen". Acolo se gasesc cele mai multe dinire edificiile descrise §i desenate de Stephens §i Catherwood, a-
Flg.38
...,
---. 96
.
Zecharia Sitchin
porarea in structura a unor diverse aspecte calendaristice: de exemplu, pe fiecare fata a piramidei se gase§te 0 scara cu 91 de trepte, la care, daca se adauga "treapta" cea mai de sus sau platforma se obline numarul de zile dintr-un an solar (91 x 4 + 1 = 365). o structura denumita Templul Razboinicilor este copia fidela a piramidei Atlantelor din Tufa, in toate privintele: amplasament, orientare, scari, ornamente din piatra ce reiau motivul §arpelui cu pene, decoratii §i sculpturi. Ca la Tula (Tollan), in fata acestei piramide-templu, in partea opusa a pietei se afla cAmpulpentru jocul cu mingea. Este un teren rectangular imens, lung de 164 m, cel mai mare din America Centrala. De-a lungul celor doua parti se ridica ziduri inalte; in centrul fiecaruia, la treizeci §i cinci de picioare de sol, se observa un inel de piatra decorat cu doi §erpi incolaciti. Pentru a cA§tigajocul, jucatorii trebuiau sa arunce 0 minge de cauciuc tare prin inele. in fiecare echipa erau §apte jucatori; echipa care pierdea platea un prel foar-
~r~\~~B~'~' ~~~a~~~~..i'."
I
'
97
REGATELE PIERDUTE
te scump: capitanul ei era decapitat. Placi de piatra decorate in basorelief au fost puse de-a lungul zidurilor lungi, infati§Andscene din joc. Placa centrala de IAngazidul din partea de rasarit (fig. 39) inca iI mai arata pe capitanul echipei invingatoare (in partea stAnga) linAnd in mAna capul decapitat al capitanului echipei invinse. Acest sfAr§itdrastic sugereaza ca jocul nu insemna doar dis'c:-,;:: tractie §i amuzament. La Chichen Itza, ca §i
~
pentru
!
)
antrenamente
~
~\ . ~"'~
la Tula, erau cAteva 1Jj((fi terenuri de joc, poate
'i;.I".
~)I
~
(lJ --=,.y~ m:~ ,
'f,
-'.
"~
~~
11 . .1
sau partide mai putin "-,=,. importante. Terenul Flg.40 principal era unic ca marime §i splendoare, §i importanta jocului care se disputa aici era subliniata de prezenta a trei temple bogat decorate cu scene de razboi, intAlniri mitologice, Arborele Vietii §i 0 zeitate cu barba, care avea aripi §i doua coarne (fig.40). Toate acestea, precum §i diversitatea §i nobletea jucatorilor de sAnge regal, ne indeamna sa credem ca acest important eveniment politico-religios avea un caracter intertribal, daca nu chiar international. Numarul de jucatori (§apte),decapitarea §efului echipei invinse, intrebuintarea unei mingi de cauciuc, toate par sa imite 0 poveste mitologica din Popol Vuha unei lupte dintre zei, lupta dusa sub forma unui joc cu 0 minge de cauciuc. In aceasta lupta erau angajati zeii §apte-Macao §i cei doi fii ai sai impotriva diver§ilor zei ai cerului, incluzAnd aici Soarele, Luna §i Venus. Fiul invins §apteHuanaphu era decapitat: IICapulIi era desprins de trup §i se rostogolea, inima Ii era smulsa din piept". Oar,deoarece era un zeu, era r"'
Fig.39
-.---
~
'-
- -:
,.IIIr- 1_ ,,: +x
,
.
_1
%
o asemenea reinterpretare a evenimentelor divine inrudea 0biceiul toltec cu alte obiceiuri intAlnite in piesele religioase din Orientul Apropiat. in Egipt, dezmembrarea§i reinvierea lui Osiris erau reinterpretate in fiecare an intr-o piesa in care actorii, inclusiv faraonul, jucau rolurile diver§ilor zei. in Asiria, 0 piesa complexa, jucata in fiecare an, relua 0 lupta dintre doi zei in care invinsul era executat, numai pentru a fi apoi iertat §i readus la viata de Zeul din Ceruri. in Babilon, Enuma EIish, epopeea care descrie facerea sistemului
98
Zecharia Sitchin
solar, era citita anualin cadrul sarbatorilor inchinate NouluiAn; ea descrie coliziunea celesta care a dus la crearea Pamantului (a §aptea Planeta) sub forma decapitarii monstrului Tiamat de catre zeul babilonian suprem Marduk. Mitul Maya §i reinterpretarea sa se fac ecoul "miturilor" §i interpretarilor din Orientul Apropiat, parand sa fi pastrat elementele cere§ti ale legendei §i simbolismul numarului 7 atunci cand se refera la pJanetaPamant. Este reprezentativ faptul ca, in imaginile maya§e §i toltece de-a ' F--: 41 lungul zidurilor terenului de joc unii jucaIg. tori au asupra lor embleme ca Discul Soarelui, iar allii 0 stea in §apte co/luri (fig. 41). Faptul ca acesta era un simbol ceresc §i nu 0 emblema intamplatoare este confirmat, dupa parerea noastra, de faptul ca in alte parti din Chichen Itza se repeta imaginea unei stele in patru colluri in combinalie cu simbolul "opt" pentru planeta Venus (fig. 42 a), §i ca in alte locuri din nordvestul peninsulei Yucatan perelii templelor erau decorali cu simbolul stelei in §ase colluri (fig. 42 b). Infali§area planetelor ca stele cu colluri este un lucru atat de 0-
~~
. bi§nuit,
incat avem tendinla sa uitam cum a aparut acest obicei: ca
multe alte lucruri, a apa. ,..u II I '-'''''I
'lOt
.
REGATELE PIERDUTE
99
neta, Neptun a doua, Uranus a treia, Saturn a patra, Jupiter a cincea, Marte a §asea, Pamantula §aptea, iar Venus a opta. Explicalia oferita in general de oamenii de §tiinla privind numararea de ciUre maya§i§i tolteci a lui Venus ca a opta planeta este ca Pamantului ii trebuie opt ani (8 x 365 = 2.920 zile) sa repete 0 aliniere sinodica cu Venus dupa cinci orbite ale lui Venus (5 X 584 = 2.920 zile). Dar in acest caz" Venus ar fi trebuit sa fie planeta numarul "Cinci", iar Pamantul, planeta "Opt". Metoda sumeriana ni se pare mult mai eleganta §i mai preeisa, §i sugeram ca reprezentarile maya§e .§i toltece erau fideIe iconografiei din Orientul Apropiat; deoarece, dupa cum se poate vedea, simbolurile gasite la Chichen Itza §i in alte zone din Yucatan sunt cvasi-identice cu cele prin intermediul carora se reprezentau diverse planete in Mesopotamia(fig. 42 c). Simbolul stelei cu colluri, ca in Orientul Apropiat, este utilizat din ce in ce mai mult pe masura ce inaintam spre nord-vestul peninsulei Yucatan §i coasta. Acolo s-a gasit 0 sculptura remarcabila, intr-un loc denumit Tzekelna; astazi este expusa la muzeul Merida. Sculptata dintr-un bloc de piatra uria§, de care spatele statuii inca mai este lipit, ea infali§eaza un barbat cu trasaturi darze, care probabil poarta un coif. Este imbracat cu un 'II.\
,..,.,~I"'I+
rootrAn""i+
",in
~1"\1'7i
I 1t;'-'cU IU
de la ceea ce afJasera de la nefi/im, sumerienii nu numarau planetele a§a cum facem noi astazi, de la Soare inspre exterior, ci invers. Astfe/, Pluto era prima pla-
Fig.42
Sub bralul indoit line un 0Fig.43 Fig.44 biect pe care muzeul II prezinta drept "forma geometrica a unei stele in cinci colluri" (fig. 43). De curele ii atarna pe abdomen un dispozitiv circular misterios; cercetatorii cred ca acest dispozitiv II identifica pe purtator ca fiind Zeu al Apelor. La Oxkintok, un §antier din apropiere, au fost descoperite sculpturi impunatoare ale unor zeitali, taiate din blocuri masive de
--
-
-.
100
1~r.- ~=-:-,c
Zecharia
I
lor, era locul de veci allui
Itzamna, zeul poporului Itza
- un
mare
",-"' 101
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
piatra; arheologii presupun ca ar fi fost folosite drept coloane de sus1inerein temple. Unul dintre aceste blocuri (fig. 44) pare a fi replica feminina a statuii descrise mai sus. Acest ve§mant din solzi apare la mai multe statui §i statuete din Jaina, 0 insula aflata in largul partii de nord-vest a Yucatan-ului, unde existase candva un templu ie§it din comun. Insula fusese folosita drept cimitir deoarece, potrivit legende-
-~- ~-
\
I !
suta de kilometri patra1ide jungla, teritoriu pe care se aflau !ji ruineIe ora§ului Chichen Itza. Acolo, la ruine, §i-a facut casa §i a organizat pentru muzeul Peabody de la Universitatea Harvard scufundari sistematice in fantana pentru a recupera jerftele aduse candva. Nu au fost gasite decat vreo patruzeci de schelete umane; dar scufundarile au scos la iveala mii de obiecte valoroase de arta. Peste 3.400 dintre acestea erau din jad, 0 piatra semiprelioasa foarte preluita de maya§i §i de azteci. Printre obiecte se mai aflau
zeu de demult, care ajunsese la larmul ei cu mare greutate, venind din mare, §i al carui nume insemna "EI a Carui Casa este Apa". Toate aceste scrieri, legende §i credinle religioase indica go1ful peninsulei Yucatan drept locul unde 0 zeitate sau un om zeificat a debarcat, punand bazele unei a§ezari civilizate in aceste locuri. Toate aceste legende, toate aceste amintiri colective trebuie sa fi reprezentat motivul pentru care toltecii au venit pana in Yucatan, mai exact pana in Chichen Itza, atunci cand au plecat in cautarea puritalii §i reinvierii credin1elorlor de odinioara; 0 intoarcere in locul unde a inceput totul §i unde Zeul se va intoarce din nou, venind de peste mari. Principalul punct de veneralie a lui Itzamna §i Quetzalcoatl, §i poate §i a amintirii lui Votan era Sacra Cenote din Chichen Itza
:,,;...
,-co
~UI
eI IelllieU
III Inca se mal pot vedea urmele unei platfor-
me §i ale unui altar; Acolo, potrivit episcopului Landa, se lineau ritualuri pentru zeul apei §i al ploilor, erau aruncate fecioare pentru sacrificii, iar credincio§ii, venili de peste tot aruncau ofrande prelioase, in special din aur. 1n 1885 Edward H. Thompson, care devenise faimos in urma unui tratat intitulat Atlantis Not a Myth a fost numit consul american in Mexic. 1n scurt timp a cumparat pe §aptezeci §i clnci de dolari 0
c
Flg.45
-0
fantana uria§a de la care Chichen Itza §i-a luat numele. Situata chiar la nord de piramida principala §i unita de piala ceremoniala printr-o lunga §osea ceremoniala pavata, fantana are astazi 0 adancime de §aptezeci de picioare pana la nivelul apei, §i inca 0 suta de picioare de apa §i mal. Gura fantanii, de forma ovala, este lunga de aproximativ 75 m §i lata de 51. Exista dovezi potrivit caroraar fi fost extinsaartificial§i ca odinioara0 scar:i r.nhnr~ in :.:
a
§i margele, be1iga§epentru nas, cercei, nasturi, inele, pandantive, globuri, discuri, efigii, figurine. Peste 500 de obiecte aveau gravate reprezentari de animale §i oameni. Dintre ace§tia, unii purtau in mod clar barba (fig. 45 a, b), la fel ca in reprezentarilede pe zidurile terenurilor de joc (fig. 45 c). C': __: ~
:1:
:.._
:
1- -8_ __.I._I --1 _.. _0
fala. Sute dintre ele eraLi din aur, cateva
1- _ .~
din argint §i cupru
"-
- des-
coperiri semnificativeintr-o peninsulalipsita de orice metale. Unele dintre aceste obiecte erau din cupru aurit sau aliaje de cupru, inclusiv bronz §i presupuneau 0 maiestrie metalurgica necunoscuta pe pamanturilemaya§e, sugerand ca obiectele fusesera aduse din alte 1inuturi.Cea mai tulburatoare a fost insa descoperirea unor discuri din cositor pur, un metal care nu se poate gasi in stare pura §i care nu se ob1inedecat printr-o rafinare complexa a
-
--
-- -
-
-
102 minereurilor
- minereuri
care, de altfel, lipsesc
Zecharia
Sitchin
cu desavar§ire
din A-
merica Centrala. Printre obiectele de metal, lucrate cu a arta extraordinara, se aflau numero§i clopolei, obiecte rituale (ce§ti, bazine), inele, diademe, ma§ti, ornamente §i bijuterii, sceptre, obiecte a caror Tntrebuiniare nu se cunoa§te §i, cele mai importante, discuri pe care sunt gravate sau lucrate Tnrelief scene de lupta. Oameni Tmbracaii a
Flg.46
b
Tn diverse ve§minte §i avand trasaturi diferite se TnfruntaTnprezenta unor §erpi tere§tri sau cere§ti sau a Zeilor Cerului. Eroul victorias sau dominant este Tntotdeaunareprezentat cu barba (fig. 46). Este limpede ca ace§tia nu erau zei, deoarece Zeii Cerului "".1170ii c:omi Ar~'IIJreorezentatiseparat.Alte figuriaseman~itoare,
diferite de Zeul Cerului cu aripi §i cu barba {JIg.4U} apar UlltllltllUrile lucrate pe pereIii §i coloanele din Chichen Itza, Tmpreunacu alIi eroi §i razboinici, ca acesta cu barba sa lunga §i Tngusta,pe care unii I-au poreclit "Unchiul Sam" (fig. 47). Identitatea acestor oameni cu barba ramane un mister; se §tie Tnsacu sigurania ca nu erau indieni, deoarece ace§tia nu au pilozitate faciala §i nu-§i lasa nici barba. Atunci cine erau ace§ti straini? Trasaturile lor "semite" sau mai degraba mediteraneene (§i mai clare pe obiectele de argila pe care sunt TnfaIi§aIi)i-au determinat
REGATELE PIERDUTE
103
pe diver§i cercetatori sa-i considere fenicieni sau "evrei calatori", care probabil se ratacisera §i fusesera aruncaii de curenIii Atlanticului pe Iarmurile peninsulei Yucatan, participanii la expediIiile maritime pe care regele Solomon §i regele fenician Hiram Ie-au organizat Tnjurul Africii Tn cautare de aur prin anul1 000 Tnaintede Cristos; sau, cateva secole mai tarziu, cand fenicienii au fast aiungaii din ora§ele lor port din estul Mediteranei, au TnfiiniatCartagina §i au navigatTnspre Africa de Vest. Indiferent cine ar fi fast ace§ti navigatori §i care ar fi fast timpul de traversare sugerat,cercetatori universitari cu renume scot din cauza crice noliune de traversare deliberata. Ei afirma ca barbile fie sunt false §i ca idienii Tn§i§i§i le-ar fi pus, fie ca ace§tia sunt simpli supravieIuitoriai unor naufragii. Evident, primul argument, (prezentat cu multa seriozitate de cercetatori de prestigiu) atrage dupa sine Tntrebareafireasca: daca Fig.47 indienii Ii imitau pe alIi oameni cu barba, atunci cine erau aceia? Nici explicaiia referitoare la supravieIuitorii unor naufragii nu sta Tnpicioare. TradiIii1elocale, precum legenda lui Votan, vorbesc despre calatorii repetate, despre explorari urmate de colonizare §i Tnfiiniareade ora§e. Marturiile arheologice nu confirma teoria catorva supravieIuitoriaruncaii pe un singur Iarm. Oamenii cu barba, Tn diferite ipostaze §i Tmprejurari,au fast TnfaIi§aIiTnlocuri de pe tot w~r-':":~:' __M+"; ,:,nlfllilliMAxie. Tnloeuri din interior §i ehiar Tn10euri foarte Tndepartatedin sud, precum coaSla r-aI;IIII;UIUI.I~" ,,~::: zaIi, nici mitologizali, ci reprezentaii ca ni§te persoane Tn carne §i oase. Unele dintre cele mai graitoare exemple ale unor astfel de reprezentari au fast gasite TnVeracruz (fig. 48, a, b). Oamenii pe care Ii imortalizeazasunt identici cu demnitarii semitilor din vest luaii prizonieri de faraonii egipteni Tntimpul campaniilor lor din Asia, a§a cum sunt Tnfati§aIide TnvingatoriTninscripIiilelor comemorative de
I I
I 'j
I I
104
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin .
-
moniale; primele orientari cere§ti toate apartin olmecilor. Nu e de mirare ca, fiind "primii" Tnatatea domenii, unii oameni de §tiinta (precum J. Soustelle, The Olmecs) au comparat civilizatia olmeca din America Centrala cu cea sumeriana din Mesopotamia, responsabila pentru toate "primele" lucruri savar§ite TnOrientul Apropiat. Asemenea sumerienilor, olmecii apareau brusc, fara un precedent sau 0 perioada anterioara de progres gradual. in textele lor, sumerienii afirmau ca civilizatia lor este un dar al zeilor, zei care poposeau pe Pamant §i puteau goni prin ceruri, fiind de aceea reprezentati sub forma unor fiinte Tnaripate (fig. 51a). Olmecii dadeau glas "miturilor" lor Tn sculptura, ca Tn aceasta stela din Izapa (fig. 51b) unde un zeu Tnaripat II decapiteaza pe altul. Povestea Tn Fig.50 piatra seamana izbitor cu 0 reprezentare sumeriana (fig. 51c) Cine erau autorii acestorfapte? Li se spunea Olmeca ("Oamenii de cauciuc") deoarece coasta golfului unde traiau era cunoscuta
pe peretiitemplelor(fig.49).
De ce §i cand au ajuns ace§ti navigatori mediteraneeni TnAmerica Centrala? Indiciile arheologice sunt confuze, deoarececonduc Tnspre0 enigma imposibil de rezolvat: olmedi §i originea lor, din cate se pare Africa neagra; deoarece, a§a cum se vede Tnmulte reprezentari - printre care §i aceasta din Alvarado, Veracruz (fig. 50) - oamenii cu barba §i olmecii se Tntalniserafata Tnfata Tnacelea§i 10curi §i Tnacela§i timp.
~
~intre toate_vechilecivilizatii ?in America Centrala, cea a olmecllor este cea mai veche §i cea mai misterioasa. Toate sursele 0 indica drept Civilizatia Mama copiata §i adaptata de toate celelalte. A aparut pe coasta golfului Mexic la Tnceputul celui de-al doilea mileniu Tnaintede Cristos ; Tnjurul anului 1200 (sau 1500, dupa unii) Tnaintede Cristos era TnpUnadezvoltare, dupa cum 0 demonstreaza aproximativ 40 de §antiere arheologice. S-a raspandit Tntoate directiile §i mai ales spre sud §i §i-a pus amprenta asupra Americii Centrale Tnjurul anului 800 dupa Cristos. Primul sistem de scriere cu gUfe din America Centrala §i primul sistem de numarare folosind puncte §i bare apar Tntinutul olmec. Primele inscriptii calendaristice pe baza.Numaratorii lungi, folosind ca data de Fig.48
pomire enigmaticul an ;j 11;j mamtede Gris-
tos; primele sculpturi cu adevarat magnifice §i monumentale; prima utilizare a jadului; primele reprezentari ale unor arme manuaIe sau ale unor unelte; primeJe centre cere-
r
~.
pentru arborii sai de cauciuc. Erau de fapt 0 enigma
- straini
pe un
pamant strain, straini veniti de peste mari, oameni care nu apartineau unui cu totul alt tinut, ci §i unui alt continent. intr-o zona de coasta mla§tinoasa unde piatra este rara, ei au creat §i au lasat Tn urma lor monumentede piatra care uimesc pana Tnziua de azi; dintre acestea, cele mai uluitoare sunt cele care II InTall§eazape olmeci Tn§i§i. Unice din toate punctele de vedere sunt capetele de piatra uria§e sculptate cu incredibila maiestrie §i cu unelte necunoscute, care Ii,Tnfati§eazape §efii olmeci. Primul care a vi3zutun astfel de cap gigantic a fost J.M. Melgar y Serrano la Tres Zapotes, in statui Veracruz. L-a descris TnBuletinul Societatii de Geografie §i Statistica (Tn1869) ca pe 0 "opera de arm... 0 sculptura magnifica care, oricat de incredibil ar parea, TnfaV§eazaun etiopian". Desenele fa-
1 J:2\
Flg.49
------...--
105
-.J
I
iI I I I
I
...,
106
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
cute reproduceaucu fidelitate trasaturile negroide caracteristice ale chipului (fig. 52). Existenta acestor capete de piatra uria§e a fost confirmata de cercetatorii din Europa Occidentala abia in 1925, cand 0 echipa de arheologi de la Universitatea din Tulane, in fruntea careia se afla Frans Blom a gasit "partea de sus dintr-un cap u'ria§ care se afundase mult in pamant" la La Venta, langa coasta golfului in statui Tabasco. Atunci cand capul a Fig.51 fost dezgropat in intregime (fig. 53), masura 2,4 m inaltime, avea 0 circumferinta de 6,3 m §i cantarea in jur de douazeci §i patru de tone. Incontestabil,reprezinta un negru african care poarta un coif special. Cu timpul, in La Venta au fost descoperite mai multe capete de acest fel, fiecare infati§and un individ distinct, cu propriul sau coif diferit de al celorlalti, dar cu acelea§i caracteristici rasia/e.
Zapotes dateaza aceste sculpturi gigantice in anul 1500 inainte de Cristos. Pana astazi au fost gasite §aisprezece astfel de capete, cu 0 inatime de la 1,5 la 3 metri, §i 0 greutate de pana la douazeci si cinci de tone. Oricine ar fi fost cel care le-a sculptat, avea intentia sa mai sculpteze, deoarece langa capetele finisate s-a gasit 0 maFlg.53 re cantitate de "materie prima" - blocuri mari de piatra taiate §i §Iefuite intr-o forma rotunda. Pietrele de bazalt, §Iefuite§i ne§lefuite,fusesera aduse de la sursa lor in locul respectiv pe 0 distanta de aproximativ §aizeci de mile sau chiar mai mult, prin jungla §i mla§tini. Modul in care au fast taiate, transportate §i in cele din urma sculptate §i inaltate in destinatiile respective aceste blocuri uria§e de piatra ramane un mister. in orice caz, este limpede ca 01mecilor Ii se parea foarte important sa-§i cinsteasca §efii in acest fel. Dintr-o galerie de portrete alcatuita din cateva dintre aceste capete se observa cu u§urinta ca toti ace§tioameni erau de origine africana, dar aveau
Cinc; capete uria§esimilare au fost descoperite in 1940 la San Lorenzo, 0 a§ezare olmeca aflata la §aizeci de mile la sud-vest de La Venta, de 0 echipa de arheologi condusa
~.
~~,~~~~.w~ ~tirli~~ ?i P.~iI~pDrucker. Ech~- £>~t"'~.WJ:~
.--'__ _11"_", conduse de Michael D. Coe, au descoperit alte capete. Datarea cu carbon le-a situat in jurul anului 1200 inainte de Cristos. Aceasta inseamna ca materia organica (in special carbune) gasita in acest loc are aceasta vechime, dar a§ezarea ca atare §i monumenteIe pot fi mai vechi. Arheologul mexican Ignacio Bernal, care a gasit alt cap la Tres
107
.-
r -. -
I:...:::.~:
:: _. "",if. n.i "'if~_
rite (fig. 54). Scenele de intalnire gravate pe stelele de piatra (fig. 55a) §i pe alte monumente (fig 55b) ii infati§eaza pe olmeci ca pe ni§te oameni inalti, bine claditi, cu 0 constitutie atletica - adevarati "giganti", fara indoiala, pentru
Flg.52
I
-'-
.~
Flg.54
108
Zecharia
109
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
conform unui plan conceput dinainte. Edificii importante. printre care §i 0 neobi§nuitapiramida "conica", movile ascutite §i circulare, cladiri, curti pavate, altare, stele §i alte constructii ridicate de mana omului au fost dispuse cu precizie geometrica de-a lungul unei axe nord-sud cu 0 lungime de aproximativ trei mile. intr-un loc unde nu se gaseau pietre, s-a folosit 0 mare varietate de pietre
a Fig.55 indiemi ba§tina§i. Nu putem presupune ca avem de-a face doar cu cativa §efi in locul unei intregi populatii de origine africana, incluzand'barbati, femei §i copii, deoarece olmecii au lasat in urma lor, risipite pe tot teritoriul Americii Centrale care leaga golful de coasta Pacificului sute, daca nu chiar mii de reprezentari. in sculpturi, blocuri de piatra cioplite, basoreliefuri, statuete, dar §i pe obiectele de jad §i pe efigiile de aur din fantana sacra de la Chichen Itza- peste tot vedem acelea§i fete africane. Le vedem in egala masura pe numeroasele obiecte de teracota gasite din Jaina (cuplu de indragostiti) pana in zonele din centrul §i nordul Mexicului; reliefurile de la EI Tajin infati§eaza chiar jucatori cu mingea. in figura 56 sunt prezentate cateva dintre aceste obiecte. Unele obiecte din teracota (fig. 57a) §i numeroase sculpturi din piatra Ii arata tinand in brate bebelu§i - un gest care trebuie sa fi avut 0 semnificatie speciala pentru ei. A§ezarile unde au fost gasite capetele uria§e §i alte reprezentari ale olmecilor sunt la fel de misterioase; marimea lor, suprafata
.
..i ,,1.1;rlirilo
~
...,_.
.......
....
"<: ",. . "'.'
.
.
,,""::.i
- --
.:.,1 ~ ,~. ~
Fig.56
w
C!llnt
mi!irh Irii
ale activitatii unor coloni§ti organizati, nu ale unor simpli musafiri naufragiati. La Venta era 0 mica insula in largul coastei mla§tinoase,care a fost remodelata artificial, acoperita cu pamant §i organizata
- fiecare
pen-
tru un anume scop - pentru cladiri, monumente §i stele, de§i toate trebuiau transportate pe distante mari. Doar pentru piramida conica trebuiau aduse §i depozitate peste un milion de picioare cubice de pamant. Efqrtul fizic depus era considerabil. De asemenea, erau necesare cuno§tinte avansate de arhitectura §i constructii din piatra, pentru care nu exista un precedent in America Centrala; era evident ca aceste cuno§tinte fusesera dobandite in alta parte. Printre descoperirile extraordinare de la La Venta se numara §i 0 ingraditura dreptunghiulara inconjurata sau protejata de coloane de bazalt (acela§i material din care fusesera sculptate capetele uria§e). ingraditura adapostea un sarcofag de piatra §i 0 camera mortuara dreptunghiulara, la randul ei prev3zuta cu un acoperi§ §i inconjurata de coloane de bazalt. inauntru se aflau cateva schelete a§ezate pe 0 platforma joasa. Aceasta descoperire unica, inclu-
b
'J
zand sarcofagul de piatra, pare sa F' 57 fi constituit modelul pentru cripta Ig. la fel de neobi§nuita a lui Pacal de la Palenque. in orice caz, peru'::---:- -.. rn <:'0 fnlnC!I'>::I1I hlnclJrile mari de piatra, chiar daca trebuiau aduse de departe, la construirea monumentelor,a SCUlplUrilor comemorative §i a mormintelor trebuie sa ne serveasca drept indiciu pentru stabilirea originii enigmatice a olmecilor. o alta descoperire la fel de tulburatoare a fost facuta la La Venta; s-au descoperit sute de obiecte de arta din jad rar, printre care §i topoare neobi§nuite din aceasta piatra semipretioasa care nu se gase§tein zona. Pentru a adanci §i mai mult misterul, toate au fost ingropate in mod deliberat in §anturi lungi §i adanci; aceste
110
Zecharia
Sitchin
§anturi erau la randullor umplute cu straturi de argila, diferite intre ele ca fel §i culoare - mii de tone de pamant adus de la diverse distante. De necrezut, dar aceste §anturi erau pavate pe fund cu mii de placi de serpentina, alta piatra semiprelioasa de culoare verdealbastruie. S-a presupus ca §anlurile fusesera sapate pentru a ascunde prelioasele obiecte de jad; dar podeaua de serpentinaputea sugera §i ca au fost sapate mai inainte, pentru un scop complet diferit, dar au fost intrebuintate pentru depozitarea unor obiecte de mare valoare, precum topoarele rare, 0 data ce nevoiapentru aceste obiecte (§i pentru §anluri) a incetat. Nu incape nici 0 indoiala ca a§ezarile olmece au fost abandonate pe la inceputul erei cre§tine §i ca olmecii au incercat chiar sa ascunda cateva dintre capetele uria§e. Oricine ar fi fost cei care au incercat sa intre in a§ezari mai tarziu, aveau intentii du§manoase, deoarece unele capete au fost rasturnate de pe socluri §i rostogolite pana in mla§tini, iar altele poarta semne de mutilare. o alta enigma din La Venta: in §anluri au fost descoperite 0glinzi concave din minereuri cristalizate de fier (magnetita§i hematita), perfect modelate §i §Iefuite. Dupa numeroase studii §i experimente efectuate la Smithsonian Institute din Washignton D.C. cercetatorii au tras concluzia ca oglinzile ar fi putut fi folosite pentru a focaliza razele soarelui, pentru a aprinde focul sau "in scopuri rituale" (modul cercetatorilor de a spune ca nu §tiu la ce era folosit un obiect). Cea din urma enigma de la La Venta este a§ezarea insa§i, deoarece este orientata cu precizie pe 0 axa nord-sud inclinata cu 8 grade fata de nord. Mai multe studii au demonstrat ca aceasta orientare era deliberata §i fusese efectuata pentru a pemite ob-
stitii §i echinoclii in jurul anului 2000 inainte de Cristos." Daca La Venta dateaza din 2000 inainte de Cristos, atunci ea este cel mai vechi "centru sacru" din America Centrala, mai vechi decat Teotihuacan, exceptand momentul istoric in care doar zeii 10cuiau acolo. $i este posibil ca nici acest an sa nu reprezinte data exacta a sosirii olmecilor de peste mari, deoarece Numaratoarea lunga incepe din anul 3113 inainte de Cristos; dar ofera 0 idee asupra avansului pe care iI delinea civilizatia olmeca fata de faimoasele civilizalii maya§a §i azteca. La Tres Zapotes, a§ezare ale carei inceputuri au fost situate de arheologi intre 1500-1200 inainte de Cristos, constructiile de piatra sunt raspandite peste tot (de§i piatra este rara aici): terase, scari, movile care odinioara ar fi putut Ii piramide. Cel putin alte opt a§ezari au fost identificate pe 0 raza de 24 kilometri in jurul localitatii Tres Zapotes, ceea ce demonstreaza ca era un centru inconjurat de a§ezari-satelit. Pe langa capete §i alte monumente sculptate, aici au mai fost dezgropate §i cateva stele; una dintre ele ("Stela C") are inscriplionata 0 data in Numaratoarea lunga: 7.16.6.16.18, care echivaleazacu anul31 inainte de Cristos, atestand prezenta olmecilor in zona la acea vreme. La San Lorenzo vestigiile olmece constau din constructii, movile §i diguri, intre care se alia iazuri artificiale. Partea centrala a a§ezarii era construita pe 0 platforma improvizata de aproximativ 2,7 km2,ridicata cu 55,5 m deasupra terenului inconjurator - un proiect care umile§te multe construclii moderne. Arheologii au descoperit ca iazurile erau legate printr-un sistem de conducte subterane "al caror rost sau functie nu se cunoa§te inca".
servalllle
IIQ "' \AIII ""\.01 w'"---y
.
a5IronU"IIt;~,
f..IJUUCtUIl t;11Ii11 UIII VdllUI
~lIdIlIlU'C'1 \,UIII\,'C'
ale carei margini proeminente ar fi putut servi ca indicatori de direclie. Un studiu.special efectuat de M.Popenoe-Hatch (Papers on 01"
111
REGATELE PIERDUTE
mec and Maya Archaeology no. 13, Universitatea din California) conchidea: "genul de observalii efectuate la La Venta in anul 1000 iflainte de Cr:istostrimite la 0 masa de cuno§tinte insu§ite cu un mileniu inainte... A§ezarea La Venta §iarta sa din anul1000 inainte de Cristos pa~sa ra~ecteo tr~diliecare" se bazeaza in mare parte pe traiectoriile meridi~ne~Ie".:ste'el()r'care "i§ifacea~ aparitia la sol,) ,
-"
"
-
-
Descrierea a§9zarilor olmece poate continua la nesfar§it .
. I
". ~._~
... ,_.;
I
i
C""'_+_
+"'+
- pa-
""'"' I~nl"t';
._
arta monumentala §i edificii din piatra se gasesc §i zeci de movile §i de marturii ale unor lucrari de pamant planificate. Lucrarile din piatra, din pamant, §anturile,iazurile, conductele, oglinzile, toate acestea trebuie sa fi avut §i un alt rost, chiar daca cercetatorii nu I-au putut deslu§iinca. Insa§i prezenta olmecilor in America Centrala trebuie sa fi avut un rost - in afara cazului in care se adopta teoria naufragiatilor supravieluitori, la care noi nu subscriem. Istoricii azteci ii considerape cei pe care i-au poreclit olme-
Zecharia Sitchin
112
ca urma§ii unui popor din vechime care nu vorbea limba nahuatl-prin urmare, un popor, nu cativa indivizi - §i care a pus bazele celei mai vechi civilizatii din Mexic. Marturiile arheologF" 58 ice vin in sprijinul acestei aIg. firmatii §i descriu a zona de colonizare §i influenta olmeca ce i§i are baza in zona "metropolitana" din Golful Mexicului, unde La Venta, Tres lapotes §i San Lo~enzoformau un triunghi central, §i se extinde spre sud, respectiv spre coasta Pacificului din Mexic §i Guatemala. Speciali§tiin lucrari de pamant, in prelucrarea pietrei, sapatori de §anturi, de canale de apa, fabric anti de oglinzi
- ce cautau
ace§ti
olmeci, atat de invatati, in America Centrala? Stelele ii infati§eaza ie§ind din "altare" care reprezinta intrari in adancimile painantului (fig. 58), sau in pe§teri, tinand in mana un impresionant numar de unelte, cum se observa de pe aceasta stela din La Venta (fig. 59) in care se pot distinge oglinzile enigmatice prinse de coifurilelucratorilor. Toate aceste aptitudini, toate aceste reprezentari §i unelte ne determina sa tragem urmatoarea concluzie: olmecii erau mineri 50siti in Lumea Noua pentru a extrage metale pretioase - poate aur, poate alte minerale rare. Legendele despre Votan, care pomenesc de tuneluri sapate prin munti, vin III
"'tJ'IJ"IUI <1\,"''''1'''' \,UII\,IULII.
L.<1 1"'1,
in mana a unealta, un aruncator de flacari - la fel ca cel descoperit la Tula! Teoria noastra, potrivit careia aruncatorul de flacari vazut aid (tinut de Atlante §i infati§at pe a coloana) era probabil utilizat pentru a taia prin piatra, nu doar pentru a sculpta in ea, este confirmata de un relief in piatra cunoscut sub numele de Daizu nr. 40, dupa a§ezarea din Valea Oaxaca din Mexic, unde a fast descoperit. Pe acest relief se distinge cu claritate a persoana inchisa intrun spatiu ingust care inFig.GO dreapta aruncatorul de flacari spre zidul din fata sa (fig. GOb)."Diamantul" de pe perete semnifica probabil un mineral; este un simbol care nu a fast inca descifrat. A§a cum atesta numeroase reprezentari,enigma olmecilor "africani" este strans legata de cea a oamenilor cu barba din estul Mediteranei. Ace§tiaerau reperzentati pe monumenteledin toate a§ezarile olmece, in portrete individuale ~ sau in scene . ,.. , de ," grup. . -- Tn moa
lafollUI
ca printre Vechii lei imprumutati de poporul Nahuatl de la olmeci se afla §i zeul Tepeyolloti, ceea ce inseamna "Inim~ Muntelui". Era un leu al Pe§terilor cu barba; templul sau trebuia sa fie din pia. tra §i sa fie de preferinta construit in interiorul unui munte. Glifa sa era un munte spintecat; era infati§at (fig. 60 a) tinand
Fig.59
113
REGATELE PIERDUTE
SeIlUIIIIl,;CtllV,
Ullt::n::
UIIIUQ
avv~L,,",
111""""1111
1.'3'
-- --
vand lac in pe§teri; una dintre ele, de la Tres lapotes (fig. 61) prezinta chiar un servitor care lumineaza cu ajutorul unei lanterne (intr-o perioada cand se presupune ca nu se utilizau decat tortele). 0 stela nu mai putin uimitoare de la Chalcatzingo (fig. 62) infati§eaza a femeie "caucaziana"utilizand ni§te echipamente destul de sofisticate; la baza stelei, mai sus mentionatul diamant. Totul vorbe§te despre a legatura cu mineralele. Sa fi venit oamenii cu barba mediteraneeni in America Cen-
114
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
razboinici olmeci (dintre care doi cu ma§ti de vultur) cu sulile in maini. Reprezentarea infati§eaza §i un prizonier gol, care are barba. Din reprezentare nu se inlelege clar daca olmecii il ameninla pe captiv sau tocmai il salveaza. Astfel, intrebarea daca olmecii africani §i oamenii cu barba mediteraneeni se aflau de aceea§i parte a baricadei, atunci cand vremurile au nimicit prima civilizalie a Americii Centrale, ramane fara raspuns. Ei par sa fi impMa§it, totu§i, aceea§i soarta.
trala in acela§i timp cu olmecii africani? Erau aliati, se ajutau - sau dimpotriva, erau du§mani, pornili in cautarea acelora§i metale §i minereuri pretioase? Nimeni nu poate spune cu siguranta, dar noi credem ca olmecii africani au ajuns primii, iar cauzele sosirii lor trebuie cautate in acea misterioasa data de la care incepe Numaratoarea lunga - 3113 inainte de Cristos. Indiferentcand §i de ce au fost stabilite aceste relatii, ele par sa fi avut un sfar§it framantat. Fig.61 Cercetatorii s-au intrebat carui fapt se datoreaza, in toate a§ezarile olmece, aceIe marturii ale unor actuni de distrugere deliberata: monumente mutilate, inclusiv capetele uria§e, obiecte de arta sfaramate, monumente rasturnate - actiuni violente §i parca ghidate de 0 dorinta de razbunare. Distrugerile par sa se fi produs treptat; se pare ca a§ezarile olmece au fost abandonate in timp: mai intai a fost abandonat vechiul "centru metropolitan" de langa golf, in jurul anului 300 inainte de Cristos, iar mai tarziu §i alte a§ezari din sud. Am pomenit mai sus despre 0 inscriptie purtand 0 data echivalenta cu anul 31 inainte de Cristos la Tres Zapotes; aceasta :
:_4:_ . ~
x
115
La 0 a§ezare foarte interesanta de pe coasta Pacificului, Monte Alban - ridicata pe un §ir de platforme improvizate §i presarata cu .structuri neobi§nuite cu rol de observator astronomic - se afla zeci de lespezi de piatra unite intr-un fel de zid comemorativ, pe care se afla gravate imagini ale olmecilor africani in pozitii contorsionate (fig. 63). Multa vreme Ii s-a spus Danzantes, "dansatorii"; dar cercetatorii sunt astazi de acord ca lespezile infali§eaza de fapt trupurile goale ale olmecilor mutilati - dincatesepareuci§iin urmaunei revolte a indienilor locali. Printre trupurile olmecilor se afla §i cel at unui om cu barba, cu nas semit (fig. 64), care a avut aceea§i soarta. Despre Monte Alban se cr..edeca a fost 0 a§ezare din anul 1500 inainte de Cristos §i un ora§ important din 500 inainte de Cristos. Astfel, in doar cateva secole de glorie, fondatorii sai au sfar§it mutilati §i comemorali pe lespezi de piatra - victime ale celor pe care ii indrumasera. $i astfel din miile de ani, din varsta de aur a Strainilor de Peste Mari ~u a mai ramas decat legenda.
;( ""._,.._,..111 "',..,n;:;..';C'i_ . .
re a centrelor olmece, urmat de distrugeri plil)e de razbunare, a durat cateva secole, pe masura ce olmecii plecau din tot mai multe a§ezari, indreptandu-se spre sud. Reprezentarile din acea perioada agitata §i din zona de sud a teritoriului olmec ii infali§eaza din ce in ce mai mult in calitate de razboinici, purtand ma§ti infrico§atoare de vulturi sau jaguari. 0 astfel de sculptura in piatra din zonele de sud arata. trei
Fig.62
Fig.63
-
Flg.64
REGATELE PIERDUTE ..
117
6 Taramulbagheteide aur Istoria civilizatiei pe pamantul Anzilor este invaluita in mister, un mister adancit §i mai mult de absenta dovezilor scrise sau a stelelor purtand inscriptii cu glife; dar miturile §i legendele umplu golul cu pove§ti despre zei §i uria§i, §i despre regi care descindeau din ace§tia. Oamenii de pe coasta cuno§teau legende despre ni§te zei care Ie-au indrumat stramo§ii spre pamantul fagaduintei §i despre uria§i care Ie-au distrus recoltele §i Ie-au batjcocorit femeile. Locuitorii muntilor, dintre care cei mai numero§i erau inca§ii in perioada cuceririi spaniole, spuneau ca zeii ii invatasera totul, toate activitatile §i meseriile, sa cultive pamantul §i sa construiasca ora§e. Povesteau despre inceputuri - despre geneza, despre rascoale, despre un potop devastator, §i puneau inceputurile regatului §i infiintarea capitalei lor pe seama unei baghete magice din aur. Cronicarii spanioli, dar §i cei autohtoni care invatasera spaniola au ajuns la concluzia ca tatal celor doi regi Inca la vremea cuceririi, Huayna Capac, era al doisprezecelea Inca (titlu care inseamna stapan, suveran) dintr-o dinastie ale carei inceputuri se situeaza in capitala Cuzco, in jurul anului 1020 dupa Cristos. Cu doar cateva secole inainte de cucerirea spaniola, inca§iicoborasera din fortaretele lor din munti §i se indreptasera spre zonele de vVCO'>LCO,
UIIUC
cmc
IC~CUt:l
11I1I1i::tU UIII
G
..oN...... IS
Peru §i vecinii sa;
1,;\::111::1 mal vecnl rrmpurl. I-'e ma-
ATlatlanga ora§UI IrUJIlioam Zllele noastre, acolo unae raUi Moche se varsa in Oceanul Pacific, vechea capitala Ie amintea exploratorilor de Egipt §i Mesopotamia.Exploratoruldin secolul al nouasprezeceleaE.G. Squier(Peru Illustrated: Incidents of Travel and Explorations in the land of the Incas) a vazut vestigii impresionante care I-au uluit, chiar daca erau practic ni§te ruine care nici nu fusesera dezgropate. A vazut u§irurilungi de pereti gro§i, piramide
sura ce §;-au extins stapanirea spre nord, spre statuI Ecuador de azi §i spre sud, catre Chile, cu ajutorul faimoasei Autostrazi a Soarelui, inca§ii au impus Jegile§i organizarea lor administrativa unor culturi §i societati cu 0 experienta de cateva milenii in acele domenii. Ultimul teritoriu care a cazut sub stapanirea spaniola a fost imperiul poporului Chimu; capitala lor, Chan-Chan, era 0 metropola ale carei incinte sacre, piramide in trepte §i complexe de locuinte se intindeau pe 0 suprafata de peste opt mile patrate.
gigantice
- huacas - impartite
in camere, ruine de palate, locuinte,
apeducte, rezervoare, granare... §i morminte, in§irandu-se pe cati-
-'
-.-----.--
J
- ---
118
Zecharia Sitchin
va km, in toate partile." Imaginileacestei a§ezari luate din avion se intindeau pe catev a mile de-a lungul coastei netede, amintind de 0 perspectiva moderna asupra ora§ului Los Angeles. Zonele de coasta aflate intre lanlul Anzilor de Vest §i Oceanul Pacific sunt din punct de vedere climateric zone unde nu ploua. Oamenii au putut locui aici, iar civilizatia a putut inflori deoarece apele care izvorasc din munlii inalli §i se varsa in ocean formeaza ni§te rauri late §i mici care strabat campiile coastei la fiecare cincizeci sau 0 suta de mile. Aceste rauri dau na§tere unor zone fertile §i pline de verdeala care separa 0 fa§ie de§ertica de alta. Prin urmare, a§ezarile au aparut pe malurile§i la gura acestor rauri, iar marturiile arheologice demonstreaza ca poporul Chimu a sporit aceste surse de apa cu ajutorul apeductelor, care aduceau apa direct din munli. Ei au unit zonele fertile §i populate succesive cu un drum care avea in medie cincisprezece picioare in lalime - stra1T}0§ulfaimoasei Autostrazi a Soarelui a inca§ilor. La marginea zonei locuite, unde vaile verzi se termina §i unde incepe de§ertul arid se ridica piramide impunatoare chiar din nisipul de§ertic, aflate fala in fata de-a lungul raului Moche. Erau construite din caramizi de noroi uscat la soare, amintindu-Ie unor exploratori precum V.W. yon Hage (Highway of the Sun §i alte carti) de turnurile amelitor de inalte ale templelor (zigguratelor) din Mesopotamia,care erau la randullor construitedin caramizide noroi§i aveau, la fel ca acelea de pe malul raului Moche, 0 forma u§or convexa. In decursul celor patru secole de inflorire a civilizaliei Chimu, intre 1000-1400, tehnica prelucrarii aurului a ajuns la 0 perfecliune care .nu I' avea I .sa .mai fie egalata ulterior de inca§i. Conchistadorii _,-_'''_00
__~_~'II_
'-4111""1 ",,,,.n.,,,,,
VIIIIIIU
\"'Ilial
~uu
~lafJc:allllt:S'
inca§a) nemaivazute. Imprejmuirea de aur a unui ora§ pe nume Tumbes, in care plantele §i animalele erau din aur pare sa fi fost modelul principal pe care I-au urmat inca§iiatunci cand au construit imprejmuirea pentru altarul principal din Cuzco. In apropierea unui alt ora§, Tucume, s-a gasit cea mai mare cantitate de obiecte de aur din Peru in secolele ulterioarecuceririi spaniole (obiecte gasite in morminte). Intr-adevar, atunei cand inca§ii au invadat zona de coasta au fost uluili de aurul pe care il aveau ba§tina§iiChimu.
-
119
REGATELE PIERDUTE
Acele cantita1ilegendare §i descoperirile facute acolo continua sa reprezinte un mister pentru oamenii de §tiinla, deoarece sursele de aur in Peru nu se ana in zona de coasta, ci in mun1i. Cultura statului Chimu era la randul ei mo§tenitoareaaltor culturi §i societali organizate. Nimeni nu §tie cum i§i spuneau acele popoare, cum s-a intamplat §i cu poporul Chimu. Numele care Ii se dau in zilele noastre sunt de fapt denumirile unor §antiere arheologice in jurul carora s-au organizat aceste societati §i culturile lor caracteristice. In zona din nordul §i centrul coastei a fost identificat poporul Mochica; ace§tia sunt cunoscuti pentru ceramica lor deosebita §i tesaturile delicate; dar cum §i cand §i-auinsu§it aceste arte ramane un mister. Ornamentele de pe vasele de ceramica infa1i§eazazei inaripali §i uria§i amenintatori, §i sugereaza 0 religie cu un panteon in fruntea caruia se afla Zeul Lunii, pe numele lui Si sau Si-An, avand drept simbol Semiluna. Obiectele poporului Mochica demonstreaza cu claritate ca ei delineau, cu cateva secole inainte de Chimu, secretele prelucrarii aurului, utilizau caramizilede noroi in construclii §i concepeau complexe de temple care abundau in ziggurate. La 0 a§ezare denumita Pacatnamu a fost excavat de c~tre 0 echipa de arheologi germani un ora§ sacru in care se aflau nici mai mult nici mai pulin de treizeci §i unu de piramide (H. Ubbelohde-Doering,
Auf den Koenig-
sstrassen der Inka). Ei au stabilit ca multe dintre piramidele mai mici erau cu aproximativ 0 mie de ani mai vechi decat piramidele mai mari care aveau laturi de 60 m §i 0 inallime de 12 m. Granila de sud a imperiului Chimu era raul Rimae,de la care spaniolii au format cuvantul Lima, denumirea capitalei. Dincolo de aceasta frontiera zonele de coasta erau populate, inainte de venirea inca§ilor,de triburile Chincha;"in mun11tralau popoare care vorbeau limba aymara. Astazi se §tie ca inca§ii au imprumutat no1iunea de panteon de la primele §i legendele despre Geneza §i inceputuri de la celelalte. Regiunea Rimac era un centru foarte important in antichitate, ca §i astazi de altfel. Chiar la sud de Lima se inalla cel mai mare templu inchinat unei zeitali peruane. Inca se mai vad ruinele sale din perioada cand a fost refacut §i extins de inca§i. Era inchinat lui Pacha-Camac. ceea ce inseamna "Creatorul Lumii", zeu aflat in
---
120
Zecharia
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
fruntea unui panteon care includea cuplurile divine Vis §i Ma!TIa-Pacha ("Stapanul Pamant" §i "Stapana Pamant")§i Ni §i Mama-Cocha ("Stapanul Apei" §i "Stapana Apei"), leul Lunii Si, leul Soarelui lIIa-Ra §i leur Erou Kon sau Con, cunoscut §i ca Ira-Ya, nume care evoca 0 multime de apelative ale zeitatilor din Orientul Apropiat. Templullui Pachacamacera un fel de "Mecca" pentru popoarele din antichitate care locuiau in zona coastelor din sud. Pelerinii veneau din toate colturile lumii. Pelerinajul era respectat intr-o asemenea masura,incat, chiar §i atunci cand triburile se aflau in razboi, pelerinilor din tabara du§mana Ii se garanta trecerea in deplina siguranta. Pelerinii veneau §i aduceau drept ofrande obiecte din aur, deoarece acesta era metalul zeilor. Doar preotii ale§i puteau intra in Cel mai Sfant Templu, unde, in anumite zile de sarbatoare, imaginea zeului rostea profetii pe care preotii Ie comunicau mai departe poporului. Oar incinta templului era considerata sacra; pelerinii trebuiau sa se descalte atunci cand intrau - a§a cum i s-a poruncit §i lui Moise in Sinai §i a§a cum musulmanii fac §i in ziua de azi cand intra intr-o moschee. Cantitatile fabuloase de aur din templu nu puteau scapa neobservate de spaniolii invadatori. Francisco Pizzaro I-a trimis pe frateIe sau Hernandez sa jefuiasca templul. A gasit ni§te aur, argint §i pietre pretioase, dar nu bogatiile cu pricina, deoarece preotii ascunsesera comoara. Nici 0 amenintare §i nici 0 tortura nu i-a putut determina pe preoti sa divulge ascunzatoarea (despre care inca se mai zvone§te ca soarafla undeva, intre Lima §i Lurin). Atunci Hernandez a sfaramat statuia de aur a zeului ca sa ia metalul §i a smuls din pereti unghiile de argint care sustineau placile de aur §i
-
.
~.~;...+ ~... ...~'"'+, '''0''''
,",orotii tomnh
,I..i t.h Im~i Ilnnhiill'> r.Anti'irA~11 A~n
de kilograme! Legendele locale ii indica pe "uria§i" ca fiind cei care au construit templul. Ceea ce se §tie cu siguranta este ca inca§iiau imprumutat cultullui Pachacamacde la triburile pe care Ie cucerisera, au infrumusetat §i extins templul. Templul se inalta pe 0 creasta muntoasa de care se spargeau valurile oceanului §i se ridica pe patru platforme care sustineau 0 terasa aflata la 150 de metri deasupra pamantului. Cele patru platforme fusesera create prin inaltarea unor ziduri construite din imense blocuri de piatra. Terasa din varf
.
121
se intindea pe cativa km2.Structurile finale ale complexului de temple ofereau din sanctuarul principal §i cu ajutorul pietelor scufundate 0 perspectiva totala asupra oceanului intins. Nu doar cei vii veneau sa se roage §i sa venereze aici. $i cei morti erau adu§i in valea Rimac §i in campiile aflate la sud de ea, pentru a-§i petrece viata de dincolo in umbra zeilor profeti; poate se gandeau §i la 0 eventuala reinviere, deoarece se credea ca Rimac ii readucela viata pe cei morti. Tnunele locuri cunoscute astazi sub denumiri ca Lurin, Pisco, Nazca, Paracas,Ancon, Ica, arheologii au gasit in "ora§e ale mortilor" nenumarate pe§teri §i grote subterane Tncare erau ingropate trupurile neinsufletite §i mumificate ale nobiliIor §i preotilor. Mumiile, in pozitie a§ezata, avand mainile §i picioarele indoite, erau legate §i varate intr-un fel de saci; dar in interiorul sacului cel decedat era imbracat in cele mai bune haine ale sale. Climatul uscat §i sacul exterior Ie protejau ve§mintele superb tesute, §alurile,turbanele §i pelerinele§i Ie conservau culorile stralucitoare. Tesaturile, a caror lucratura extraordinara Ie amintea arheologilor de cele mai fine tapiterii Gobelin erau brodate cu simboluri religioase §i cosmologice. Figura centrala de pe aceste tesaturi, ca §i de pe vasele de ceramica, era intotdeauna cea a unui zeu care tine 0 bagheta intr-o maFlg.65 na §i un aruncator de trasnete in cealalta §i care poarta 0 coroana cu coarne sau cu raze (fig. 65). Indienii Ii spuneau Rimac, asemenea raului. Erau Rimac §i Pachacamacdoua zeitati separate sau una §i _u__:;.,('nrt'otiStnrii ~II nninii diferite in aceasta privinta, deoarece marturiile sunt neconcludente. Ei sunt totu§i de acora asupra laptului ca lanturile de munti din apropiere Ii erau inchinate in exclusivitate lui Rimac. Numele lui insemna "Cel Care Arunca Tunete" §i ca atare, atat din punct de vedere semantic, cat §i fonetic, seam ana cu numele Raman, numele sub care iI cuno§teau popoarele semite pe Adad - epitet care vine de la verbul "a tuna". Potrivit cronicarului Garcilaso, in ace§ti munti se aflase, intr-un altar inchinat lui Rimac, "un idol, de forma unui om". E posibil sa se
;::-.::::!!:'.:=~======:=:=:~~.,.,...,...---_.
122
Zecharia Sitchin
123
REGATELE PIERDUTE loc."
Unul dintre primii parinti care a consemnat legendele ba§tina§ilor referitoare la istoria §i preistoria lor era Bias Valera.; din nefericire, nu se cunosc decat fragmente din scrierile sale §i aceasta din rapoartele altora, deoarece manuscrisul original a ars 0 data cu jefuirea Cadiz-ului de catre englezi 1n 1587. A consemnat legenda inca potrivit careia primul monarh, Manco Capac, a ie§it din Lacul Titicaca printr-un drum subteran. EI era fiul soarelui, de la care a primit 0 bagheta de aur cu care sa gaseasca ora§ul Cuzco. Atunci cand mama sa a fost cuprinsa de durerile facerii, Tnlume s-a facut Tntuneric. Cand s-a nascut, s-a luminat din nou §i goarnele au sunat, iar zeul Pachacamaca spus: "Ziua cea frumoasa a lui Manco Capac a rasarit". Oar Bias Valera a consemnat §i alte versiuni ce sugereaza ca inca§iitransferau asupra neamului lor persoana §i legenda lui Man_co Capac, §i ca adevaratii lor stramo§i erau imigranti din alte parti care ajunsesera TnPerupe mare. Conform acestei versiuni, monarhul caruia inca§ii Ii spuneau Manco Capac era fiul unui rege pe nume Atau, care sosise pe coasta peruviana cu doua sute de barbati §i femei §i debarcase la Rimac. De acolo au luat-o spre Ica §i de acola spre Lacul Titicaca, locul d~ unde Fiii Soarelui stapanisera Pamantul. Manco Capac §i-a trimis supu§ii Tndoua directii pentru a-i gasi pe legendarii fii ai soarelui. EI Tnsu§ia ratacit multe zile pana a ajuns Tntr-unloc unde se afla 0 pe§tera sacra. Era 0 pe§tera artificiala, taiata de mana omului §i Tmpodobitacu aur §i argint. Manco Capac a ie§it din pe§tera sacra §i s-a Tndreptatspre 0 fereastra denumita "Fereastra Regala". Cand a ie§it din pe§tera purta ve§minte tesute cu fir de aur, ve§minte pe care Ie gasise Tn pe§tera. Dupa ce le-a Tmbracat,a fost ales regele statului Peru.
Flg.66 fi referit la oricare dintre a§ezarile situate Tnmunlii care Tncadreaza raul Rimac. Tnacele locuri, ruinele unor foste piramide, conform arheologilor (fig 66, conceplia apartine artistului) domina zona pana Tnzilele noastre, deconcertand spectatorul, care T§iimagineaza ca vede un ziggurat Tn§apte terase din Mesopotamiaantica. Sa fi fost Rimac zeul caruia uneori i se spunea Kon sau IraVa, respectiv Viracocha in folclorul inca§? De§i nimeni nu poate sustine aceasta cu siguranta, nu Tncapenici 0 Tndoialaca Viracocha era reprezentat asemenea zeitalii de pe vasele de ceramica din zona coastei -tinand Tntr-omana furca §i Tnalta bagheta magica. Cu acea bagheta - 0 bagheta de aur - Tnceptoate legendele despre origini din Anzi; pe malul Lacului Titicaca, intr-un loc pe nume Tiahuanacu. La venirea spaniofilor, Anzii faceau parte din imperiul Inca, condus din capitala Cuzco aflata Tnmunti. Legendeleinca spuneau "'...
VI"'~"'"
I
;>"'.;>'"
IlIillll}Ql
U,=, VUJJIII vUCtJ~IUI,
creall
§I InslrUll1
...,11' ""''''''''''''"" V.VIIiV.
la La-
cui Titicaca de Zeul Creator, Viracocha. Conform legendelor Inca, Viracocha era un maret Zeu al Cerului care venise pe pamant Tnurma cu foarte multa vreme, alegand Anzii ca scena a creatiei sale. Tncuvintele unui cronicar spaniol, parintele Cristobal de Molina, "din spusele lor, Creatorul a fost la Tiahuanacu, iar acolo se afla sala§ullui principaL A§a se explica superbele edificii, demne de toata admiratia,care se gasesc Tnacel
I
"il WII' ""'
v . _IV""""
..I I',..,""'''.",..."""'" """'t''''1 \AI ""III
Anzi cuno§tea diferite versiuni. Unii T§iaminteau de un Tnceputcreator langa Lacul Titicaca, §i de Tnceputuldinastiei regale Tntr-unloc cu 0 pe§tera sacra §i 0 fereastra regala; potrivit inca§ilor, evenimentele avusesera loc Tnacela§i timp §i stateau la baza dinastiei lor. Potrivit altor versiuni, evenimentele avusesera loc Tnmomente diferite. Tnuna dintre variantelepove§tilor despre inceput, marele zeu,
124
Zecharia
Sitchin
Creatorul tuturor lucrurilor, Viracocha, a poruncit ca patru frati §i patru surori sa cutreiere imparatia §i sa daruiasca civilizatia popoarelor primitive care 0 locuiau; unul dintre aceste cupluri frate-sora / sot-sotie a pus bazele regalitatii in Cuzco. intr-o alta varianta Marele Zeu, din palatullui din Titicaca, a creat primul cuplu regal, privindu-I ca pe copiii lui §i le-a daruit un obiect din aur. Le-a spus sa se duca spre nord §i sa constriasca un ora§ acolo unde obiectul de aur se va afunda in pamant; Joculunde s-a infaptuit acest miracol . a fost Cuzco. Din acest motiv regii Inca puteau sustine ca descind direct din Fiii Soarelui, cu conditia sa fi fost nascuti dintr-o succesiune de cupluri regale frate-sora. Amintirile despre Potoperau prezente in aproape toate versiunile despre inceput. Potrivit parintelui Molina (Relacion de las fabulas y de los riteos de los Yngas)"inca din vremea lui Manco Capac, primullnca, eel de la care toti au inceput sa-§i spuna Copiii Soarelui... existau primele relatari despre Potop. Se spunea ca toti oamenii §i toate lucrurile create disparusera in el §i ca apele au acoperit cei mai inalti munti din lume. Nimeni nu a supravietuit, cu exceptia unui barbat §i a unei femei care au ramas intr-o cutie; iar atunci cand apele s-au retras, vantull-a purtat la Huanaco, la vreo 130 km de Cuzco. Creatorul tuturor lucrurilor le-a poruncit sa ramana acoloin calitatede mitimas, §i acolo, in Tiahuanacu, Creatorul a format popoarele care se gasesc in acea regiune". Creatorula inceput sa repopuleze pamantul §i sa creeze din lut cate un om pentru fiecare natiune; "apoi a dat viata §i un suflet fiecaruia dintre ei, barbati §i femei deopotriva, §i i-a indrumat spre locurile lor de pe Pamant". Cei care nu s-au supus poruncilor, nu au adorat zeii §i nu s-au purtat a§a cum trebuia au fost prefacuti in pietre. Creatorul a mai luat Luna §i Soarele, . . - cu . el .. pe insula Tlticaca .. , ""1'_-
._,
,""'._ _\,4 . 11'''''''t'II''''''''''W',,",u. t-'VIUIIVIIQ. Vc;U'U t'aIIIQIILUIUI
i s.au daruit to ate lucrurile de care avea nevoie, Soarele §i Luna s-au ridicat la cer. Cele doua ajutoare divine ale Creatorului sunt prezentate intr-o alta versiune ca fiind cei doi fii ai lui. Parintele Molina scrie: "Dupa ce a creat triburile §i natiunile, dand fiecareia ve§mantul §i graiul sau, Creatorulle-a poruncit celor doi fii ai sai sa 0 ia in direetii diferite §i sa raspandeasca civilizatia". Fiul eel mare, Ymaymana Viracocha, ("in
REGATELE PIERDUTE
125
a carui putere se afla toate lucrurile"), a raspandit civilizatia in randul popoarelor din munti; fiul eel mic, Topaco Viracocha ("creatorul lucrurilor"), a ascultat porunca parinteasca §i s-a dus in zonele de §es de langa coasta. Dupa ce fratii §i-au indeplinit datoria s-au intalnit la malul marii, "de unde s-au ridicat la cer". Garcilaso de la Vega, nascut in Cuzco dintr-un tata spaniol §i o mama inca imediat dupa cucerire, i§i aminte§te de doua legende. Conform uneia din ele, Marele Zeu a coborat din ceruri pe Pamant pentru a-I invata pe oameni, daruindu-Ie legi §i precepte. EI ,,§i-a a§ezat cei doi copii pe malul Lacului Titicaca", le-a dat 0 "pana de aur" §i le-a spus sa se stabileasca acolo pana unde se va afunda in Pamant, adica in Cuzco. Cealalta legenda spune ca "dupa ce apele potopului s-au retras, un om §i-a facut aparitia in tara lui Tiahuanacu, la sud de Cuzco. Acest om era atat de puternic, incat a impartit lumea in patru §i a dat fiecare parte cate unui barbat pe care I-a distins cu titlul de rege." Unul dintre ace§tia, cunoscut sub numele de Manco Capac ("rege §i stapan" in limba quecha a inca§ilor) a pus bazele dinastiei regale in Cuzco. Diversele versiuni vorbesc de doua faze ale creatiei. Juan de Betanoz (Suma y Narracion de los Incas) consemneaza 0 legenda quechain care Zeul Creator, "cu prima ocazie, a facut cerul §i pamantul"; el a mai creat popoarele - Omenirea.Dar"ace§tioameni i-au facut un mare rau lui Viracocha §i I-au maniat... astfel incat, drept pedeapsa, primii oameni, impreuna cu regele lor au fost prefacuti in pietre." Dupa 0 perioada de intuneric, a creat alti bcirbati §i alte femei in Tiahuanacu, din pietre. Le-a dat sarcini §i aptitudini §i le-a spus unde sa se duca. Ramanand cu numai doua ajutoare, I-a trimis pe unulla nord §i pe celalalt la sud, iar el insu§i s-a indreptat spre Cuzco. i-a spus unui §ef sa vina; §i astfel a pus bazele A Acolo _ . _~_II"-1:I. "pana la coasta Ecuadorului, unde cei doi tovara§i is-au alaturat. Apoi au inceput sa mearga impreuna pe apele marii §i au disparut." Unele dintre legendele oamenilor din munti se axau pe inceputurile ora§ului Cuzco §i destinul sau hotarat de zei de a fi capitala. Potrivit unor versiuni, lui Manco Capac i s-ar fi dat (pentru a gasi locul potrivit unde sa intemeieze ora§ul) un baston sau 0 bagheta din aur curat, careia i se spunea Tupac yauri, insemnand III
.. 1'_"""""""'1-
"j'
'""
VVIILIII'-U"&L
""""CA\VIIQ.,
aJUII~ClIIU
.~~.
126
Zecharia Sitchin
"splendidul sceptru". EI a plecat Tncautarea locului desemnat Tn tovara§ia celor doi frati §i a celor doua surori. Cand au ajuns Tn dreptul unei stanci, tovara§ii sai au fost cuprin§i de 0 mole§eala. Atunci Manco Capac a lovit piatra cu bastonul magic, iar aceasta a Tnceputsa graiasca si sa Ii spuna ca fusese ales rege al tarii. Un urma§ al unui §ef indian care se convertise la cre§tinism dupa venirea spaniolilor pretinde Tnmemoriile sale ca indienii arata acea stanca pana Tnziua de azi. "Inca Manco Capac s-a casatorit cu una din surorile lui, pe nume Mama Oello... §i au TnceputTmpreunasa dea legi bune pentru poporullor". Aceasta legenda, careia i se mai spune §i legenda celor patru frati Ayar, face referire, ca toate celelalte legende despre Tntemeierea ora§ului Cuzco, la un obiect magic din aur masiv. Este un indiciu care noua ni se pare relevant §i fundamental pentru Tntelegerea enigmelor tuturor civilizatiilor din America. Cand spaniolii au intrat TnCuzco, capitala inca§ilor, au gasit aici 0 metropola cu aproximativ 100.000 de locuinte, dispuse Tnjurul unui centru religios regal cu temple magnifice, palate, gradini, piete §i targuri. Situat Tntre doua rauri (Tullumayo §i Rodadero), la 0 Tnaltime de 3450 m, Cuzco Tncepe de la baza promontoriului Sacsahuaman. Ora§ul era Tmpartit Tndouasprezece sectoare - numar care i-a naucit pe spanioli - , dispuse Tntr-un oval. Primul §i eel mai vechi dintre acestea, caruia i se spunea cu temei Terasa de Tngenunchere, se afla pe creasta promontoriului Tn partea de nord-vest. Acolo §i-au ridicat palate Ie primii inca§i, printre care, se pare, §i legendarul Manco Capac. Toate sectoarele aveau nume pitore§ti (Palatul Vorbitor, Terasa cu Flori, Poarta Sacra §i altele asemenea), care mentionau de fapt atributele lor principale. unUi clmre speclall§III ae seama al acestUi secOlln pnvlnta 0ra§ului Cuzco, Stansbury Hagar (Cuzco, the Celestial CitIJ, pune accentul pe credinta conform careia Cuzco a fost Tnfiintat §i conceput dupa un plan desenat pentru Manco Capac Tn locul preistoric sacru unde Tncepuse migratia Fondatorilor, la Tiahuanacu, pe Lacul Titicaca. EI a vazut Tn numele ora§ului - "Nava pamantului" - §i Tn Tmpartirea sa Tn patru parti, corespunzatoare celor patru colturi ale
tumii, 0 expresie a conceptelor terestre. Alte trasaturi ale planului 0-
REGATELE PIERDUTE
127
ra§ului '-au dus cu gandulla unele aspecte ale cunoa§terii cerului (de unde §i numele cartii). Raurile care flancau centrul ora§ului erau dirijate prin canale artificiale care imitau cursul sinuos al Caii Lactee, iar cele douasprezece sectoare imitau Tmpartireacerurilor Tncele douasprezece case ale zodiacului. Concluziile formulate de Hagar sunt semnificative pentru studiile noastre referitoare la evenimente §i perioadeleTncare s-au produs: primul §i eel mai vechi sector reprezenta zodia Berbecului. Squier §i alti exploratoridin secolul al nouasprezecelea.descriau un Cuzco partial colonizat§i reconstruit de spanioli peste vechiul ora§ al inca§ilor. A§adar, pentru 0 descriere a ora§ului a§a cum 1au gasit spaniolii §i pentru a ne face 0 idee asupra modului Tncare se prezenta Tnepocile din vechime, trebuie sa citim lucrarile cronicariler stravechi. Pedro de Cieza de Leon (Chronicles of Peru, Tn traducerea engleza) descria capitala inca§ilor, edificiile, podurile §i pietele sale Tncuvintele cele mai alese, ca fiind un ora§ "foarte Tmpodobit" din centrul caruia se desprindeau patru drumuri care duceau Tncolturile cele mai Tndepartateale imperiului §i punea bogatiile sale nu doar pe seama obiceiului de a pastra intacte palatele regilor decedati, ci §i a fegii care cerea ca Tnora§ sa se aduca drept ofrande obiecte de aur §i argint, dar care interzicea scoaterea lor din ora§, pedepsind-o cu moartea. EI scrie, Tncuvinte pline de lauda: "Cuzco este un ora§ mare §i impunator, §i a fost, fara Tndoiala, fondat de un popor foarte inteligent. Avea strazi foarte bune, iar casele erau construite din pietre solide tinute laolalta cu me§te§ug. Aceste pietre erau foarte mari §i corect taiate. Celelalte parti ale caselor erau din lemn §i paie; nu au ramas nici tigle, nici caramizi, nici var."
Garcilasode la Veaa(careDurtanurneletat~llIi !,:;:JII!':n~ninl dar §i titlul de Inca, deoarece mama sa facea parte din familia regala), dupa ce descrie cele douasprezece sectoare, afirma ca, exceptand palatul primului Inca din primul sector, pe panta Sacsahuaman, celelalte palate Inca erau grupate Tnjurul centrului ora§ului, langa marele templu. Pe vremea sa Tncamai existau templele celui de-al doilea, al §aselea,al noualea, al unsprezecelea §i al doisprezecelea Inca. Unele din ele flancau piata principala a capitalei, denumita Huacay-Pata. Acolo domnitorul Inca statea a§ezat pe 0
128
Zecharia Sitchin
platforma impunatoare §i, impreuna cu familia, curtea sa §i preoti, asista §i conducea festivalurile §i ceremoniile religioase, dintre care patru aveau legatura cu solstitiile de vara si de iarna §i cu cele doua echinoctii, de toamna §i de primavara~ Dupa cum atesta si cronicarii din vechime, cea mai faimoasa §i mai minunata constructie din ora§ul Cuzco in perioada prehispanica era Cori-Gancha (imprejmuirea de Aur), cel mai important templu din ora§ §i din tot imperiul. Spaniolii ii spuneau Templul Soarelui, crezand ca Soarele era zeitatea suprema a inca§ilor. Cei care au vazut templul inainte sa fi fost jefuit, demolat §i reconstruit de spanioli spun ca era alcatuit din mai multe parti. Templul principal ii era inchinat lui Viracocha; capelele adiacente sau separate erau inchinate Lunii (Quilla), lui Venus (Chasca), unei stele misterioase pe nume Coyllor §i lui lIIa-pa,zeul Tunetelor §i Fulgerelor. Exista §i un altar inchinat Curcubeului.Acolo, in Coricancha, au gasit spaniolii bunurile de aur pe care Ie-au jefuit. Langa Coricancha se gasea 0 imprejmuire careia i se spunea Aclla-Huassi - "Casa Femeii Alese". Consta din locuinte aflate in jurul unorgradini§i livezi,dar §i din atelierepentrutorsul,tesutul§i cusutul ve§mintelor regilor §i preotilor; era un fel de manastire izolata unde traiau fecioarele inchinate Marelui Zeu. Printre sarcinile lor era §i aceea de a intretine Focul Etern atribuit zeului. Dupa ce au jefuit ora§ul de bogatii, invadatorii spanioli au inceput sa puna stapanire §i pe edificiile sale, pe care §i Ie-au impartit intre ei prin tragere fa sorti. Majoritateaau fost dislocate piatra cu piatra; ici §i cola 0 poarta sau 0 parte dintr-un zid a fost incorporata intr-o cladire spaniola noua. Altarele cele mai importante au fost folosite ca temelii pentru biserici §i manastiri. Primii veniti, dominicanii. au ocuDatTemDlul Soarelui si au demolat structura exterioara, pastrand cateva parti din temelie §i din ziduri pentru bisericamanastire. Una dintre cele mai interesante portiuni care s-a pastrat in acest mod intacta este un pereteexterior semicircular care facea parte din imprejmuirea MareluiAltar inca§ (fig. 67). Aici spaniolii au gasit un disc mare de aur care infati§a Soarele (cel putin asta au presupus ei); sortii ii-au dat conchistadorului Leguizano care I-a jucat in noaptea urmatoare; ca§tigatorula dispus ca obiectul venerat sa fie topit §i transformat in lingouri.
129
REGATELE PIERDUTE
Fig.67 Dupa dominicani au venit franciscanii, augustinii, mercedariotii, iezuitii; toti §i-au construit altarele lor, inclusiv marea catedrala din Cuzco, pe locul unde se aflasera altarele inca§e. Dupa preoti au venit calugaritele; in mod deloc surprinzator, manastirea lor se afla pe locul Casei inca§e a Femeilor Alese. Au urmat guvernatorii §i demnitarii spanioli, care §i-au construit edificiile §i casele pe caseIe din piatra ale inca§ilor sau folosind pietre din casele lor. Unii credeau ca ora§ul Cuzco, cuvant care inseamna "nava, centru",
avea aceaSla
aenumlre
oeoar~c~
~I i::I\';i::Il-'lldld,
UII
IUv
ClIICO;:)
pentru un avanpost. Conform unei alte teorii, care are multi adepti, denumirea inseamna "Sala§ul Pietrelor Ridicate". Daca a§a stau lucrurile, numele i se potrive§te foarte bine, deoarece trimite la principal a atractie a ora§ului: pietrele sale megalitice uria§e. De§i majoritatea locuintelor" din Cuzco erau construite din pietre ne§lefuite tinute laolalta de mortar, sau din pietre taiate grosolan sau caramizi aparente, existau §i unele construite din pietre perfect taiate §i §Iefuite (a§/an), precum cele gasite in peretele semicircu-
130
Zecharia Sitchin
a
Flg.68 lar care s-a pastrat la Corieancha.Frumusetea ~i maiestria acestui perete ~i a altora construiti in aceea~iperioada au uimit ~i entuziasmat nenumarati calatori. Clemens Markham a scris: ..Tntimp ee contemplam aceasta neegalata capodopera de zidarie, suntem cople§iti de admiratie §i de frumusetea extraordinara a constructiei §i, mal presus de orice, de tenacitatea neobosita §i de priceperea de care zie." era nevoie pentru a §Iefui fiecare piatra cu asemenea preci-
REGATELE PIERDUTE
putea fi obtinuta prin folosirea oricarui alt tip de piatra". EJa confirmat cele spuse de cronicarii spanioli: pietrele poligonale (eu multe fete) erau intr-adevar imbinate cu atata exactitate, "incat nu puteai introduce niei eel mai subtire eutit sau cel mai fin ac intre ele" (fig. 6Ba). 0 astfel de piatra, preferata de turi~ti, are douasprezeee fete ~i unghiuri (fig. 6Bb). Toate aeeste blocuri masive din cea mai grea piatra au fost aduse in Cuzeo §i taiate de zidari necunoscuti cu foarte muM u§urinta, de parea ar fi fost cel mai u§or lucru din lume. Fiecare fata a pietrei a fost ~Iefuita pana s-a obtinut 0 suprafata neteda §i u§or concava. Cum, nimeni nu §tie, deoarece pe ele nu se vad niei un fel de urme de crestaturi sau de dalta. Cum au fost ridicate aceste pietre grele §i dispuse una deasupra celeilalte, astfel incat unghiurile lor sa se potriveasca, atat cele de dedesubt, cat §i cele din lateral, este un alt mister. Pentru a adanei §i mai mult misterul, toate aceste pietre sunt tinute ferm laolalta fara mortar, rezistand nu doar in fata oricarei actiuni distruetive omene§ti, ci ~i a frecventelor cutremure din zona. Toti savantii sunt astazi de acord asupra unui lucru: a~/arii apartin une! etape "clasice" a culturii Inca, in timp ce peretii gigantici apartin unei perioada mai veebi. in lipsa unor raspunsuri adecvate, aceasta perioada a fost denumita Era Megalitica. Este 0 enigma care i§i a§teapta rezolvarea §i care se adance§te pe masura ce urcam promontoriul Sacsahuaman. Alci vizitatorul se confrunta cu 0 enigma inca ~i mai mare. Denumirea promontoriului inseamna Locul §oimului. Are forma unui triunghi, cu varfulla nord-vest, iar varfullui se ridica la aproximativ 240 m deasupra ora§ului de la poale. Laturile sunt aleatuite de defilee care iI separa de lantul de munti earuia ii apartine §i ...u ...al'"
Squier, mai putin arhitect §i mai mult colectionar de antichitati, era mai impresionat de eelelalte pietre din Cuzco, cele de marimi mari §i cu forme ciudate, care se potriveau una intre unghiurile celeilalte cu extraordinara precizie §i fara sa fie tinute da mortar. Aceste pietre din trahtita neagra Anda huaylilastrebuie sa fi fost special selectate, sustinea ai, din cauza structurii lor granulare, deoarece, "fiind dure, duc la 0 adeziune mai mare intre piatre decat ar
.
131
;:0'" U 11"'9L'"
ICI UCILCI.
Promontoriul poate fi impartit in trei parti. Marea sa baza este dominata de bucati de stanca ce ies la suprafata, pe care cineva le-a taiat §i le-a transformat in trepte uria§e sau in platforme §i le-a strapuns cu tuneluri §i ni§e. Mijlocul promontoriului consta dintr-o zona plata lunga §i lata de cateva zeci de metri. lar marginea mai ingusta, ridicata deasupra restului promontoriului, contine marturii despre strueturile rectangulare §i circulare sub care se aM coridoare,
~--~JM::':_...
132
Zecharia Sitchin
m=c=:
-------
133
REGATELE PIERDUTE
§Iefuite in mod artificial pentru a se ajunge la netezimea perfecta §i
sunt taiate oblicla margini,ceea ce inseamna ca nu sunt pietre gasite la intamplare, folosite in forma pe care 0 aveau de la natura, ci mai degraba opera me§terilor zidari. Blocurile masive de piatra se aM unul deasupra celuilalt, separate cateodata dintr-un motiv structural necunoscut de 0 placa sublire de piatra. Peste tot pietrele au 0 forma poligonala, marginile neregulate §i unghiurile se potrivesc unele cu celelalte fara ajutorul mortarului. Stilul §i perioada trimit fara putinla de tagada la aceea§i era megalitica in care au fost situate §i vestigiile din Cuzco, numai ca aici se afla intr-o cantitate mult mai mare. Pe tot cuprinsul acestei zone, intre pereli se aM resturi ale unor construclii care au fost ridicate din pietre §Iefuite in cunoscutul "stil inca" Dupa cum arata munca efectuata pe teren, dar §i fotografiile din avion, in varful promontoriului se aflasera diverse structuri. Totul s-a facut farame sau a fost distrus in razboaiele care au urmat intre inca§i §i spanioli dupa cucerire. Doar perelii colosali au
.
Flg.69
tuneluri §i alte deschizaturi intr-un labirint naucitor taiat in stanca.
Trei pereli masivi care merg in paralel unul cu celalalt in zigzag separa sau protejeaza aceasta zona "dezvoltata"de restul promontoriului(fig.69). Cele trei §iruride pereli sunt construite din pietre masive §i se ridica una deasupra celeilalte, fiecare aflandu-se la un nivel relativ m::liin::lltrlFlr.:'it f:A3din tata ei: inaltimea la care aiunQimpreuna este de aproximativ 18 metri. In spatele tiecarui perete, au aparut gramezi de pamant care au format ni§teterase; se presupune ca aceste terase serveau la apararea promontoriuluipe post de parapete. Tnspecial primuldintre cele trei este construit din bolovaniuria§i, care cantaresc intre zece §idouazeci de tone. De exemplu, un singur bolovan inalt de 8,1 m cantare§te peste 300 de tone (fig.70). Multepietre sunt inalte de 4,5 m §i au intre 3 §i 4,2 m in latime §i grosime. Ca §iin ora§ul de la poale, fetele acestor bolovaniau fost
--.
Fig.70
134
Zecharia Sitchin
ramas neatin§i, martori muti care vorbesc despre 0 epoca misterioasa §i despre constructori misterio§i. Deoarece, a§a cum au aratat toate studiile, blocurile gigantice de piatra au fost luate de la 0 distanta de cativa kilometri §i transportate la locul constructiei peste munti, vai, defilee §i izvoare de apa. Cum §i de catre cine, §i de ce?
135
REGATELE PIERDUTE
distanta de peste 35 de kilometri de dincolo de raul Yucay... Locul cel mai apropiat de unde erau aduse pietre era Muyna, la 11 kilometri Modul inLO.L_._u__!_!_ care ni§te pietre atat de numeroase §i de ___: deI Cuzco. I L_!..:.L
putem inchipui cum au fost extrase, carate §i a§ezate aceste pietre... in afara cazului in care s-a folosit arta diavolului." Squier, care a spus despre pietrele care formeaza cei trei pereti ca erau, "fara indoiala, cea mai stralucita reprezentare a stilului denumit ciclopic existent in America" a fost fermecat §i nedumerit de multe alte caracteristici ale acestor colo§i de piatra §i ale altor pietre din zona. 0 astlel de caracteristica era reprezentata de cele trei porti dintre §irurile de pereti, dintre care uneia i se spunea Poarta lui Viracocha. Aceasta poarta era 0 minune inginereasca sofisticata; in centrul peretelui frontal blocurile de piatra erau astlel plasate, incat formau 0 suprafata dreptunghiulara care ducea spre 0 deschizatura de aproximativ 1,2 m in perete. Dupa aceea, treptele duceau la 0 terasa intre primul §i al doilea perete, din care un coridor complicat se deschidea intr-un perete transversal in unghi drept, ducand spre a doua terasa. Aici erau plasate doua intrari, care formau un unghi §i care duceau spre §i prin al treilea perete. Toti cronicarii relateaza ca aceasta poarta centrala, la fel ca celelalte doua la extremitatile peretilor, putea fi blocata prin coborarea in deschizaturi a unor blocuri mari de piatra, special concepute. Aceste blocuri de piatra §i mecanismeIe de ridicare §i coborare a lor (pentru a deschide §i bloca portile) au fost inlaturate intr-o perioada din vechime, dar §anturile lasate de ele inca se pot vedea. Pe platoul din apropiere, unde rocile au fost taiate in forme geometrice precise care nu inseamna nimic pentru spectatorul zilelor noastre (fig. 71a), apare un loc (fig. 71b) unde stanca taiata pare sa fi fost modelata astlel incat sa sustina 0 nascocire mecanica H. Ubbelohde-Doering (Kunst im Reiche der Inca) spunea despre aceste enigmatice roci daltuite ca sunt "un model in care fiecare colt inseamna ceva". ': .._ _.1._1_1:_:_: ~a_.. __ ?".;...~O~ nrnmnntnrhd c:~I::I~lllllnAi
trunde intre ele, reprezinta 0 provocare pentru imaginatia oricarui om. Multe sunt intr-adevar potrivite cu atata precizie, incat cu greu se poate descoperi rostul. $i aceasta este cu atat mai uimitor, cu cat ei nu aveau piete sau alte terenuri mai plate pe care sa a§eze pietrele pentru a vedea daca se potrivesc sau nu... Nu aveau nici macarale, scripeti sau alte ma§inarii, de orice fel ar fi fast ele." EI citeaza mai apoi un numar de preoti catolici, care ar fi spus: "Nu ne
aglomerari de structuri, unele construite, fara indoiala, in perioada inca§a. E foarte probabil sa fi fost construite pe ruinele unor cladiri mai vechi; este sigur ca nu aveau nici 0 legatura cu vreun labirint de tuneluri subterane. Coridoare subterane incep §i se termina brusc dupa modelul labirintului. Unul duce spre 0 pe§tera adanca de 12 metri; altul se sfar§e§tein fetele stancilor, astlel §Iefuite incat sa semene cu ni§te trepte care par sa nu duca nicaieri.
Cronicarii din perioada cuceririi spaniole, calatorii din epocile recente §i cercetatorii contemporani, toti ajung la aceea§i concluzie: nu au fost inca§ii, ci enigmaticii lor stramo§i, care aveau puteri supranaturale.. Dar nimeni nu are nici 0 teorie in acest sens. De ce? Garcilaso de la Vega a scris, in legatura cu aceste fortificatii, ca nu avea nimeni nici 0 alta solutie, decat sa creada ca fusesera construite "prin vraji, cu ajutorul demonilor, §i nu al oamenilor, datorita numarului §i marimii pietrelor a§ezate in cei trei pereti... $i este imposibil de crezut ca acestea ar fi fost scoase din cariere, de vreme ce indienii nu cuno§teau nici fierul, nici otelul cu care sa Ie extraga §i sa Ie §Iefuiasca. $i cum au fost ele aduse? lata 0 alta problema, avand in vedere ca indienii nu aveau nici carute, nici animale de povara §i nici franghii cu care sa Ie traga. Mai mult, nu aveau de strabatut ni§te drumuri netede, ci dimpotriva, muntii abrupti §i crestele inclinate. lata ce scria Garcilaso: "Multe dintre pietre au fost aduse de la zece §i de fa 35 de kilometri, mai ales piatra sau roca denumita saycusa sau Piatra Obosita, despre care se §tie ca era adusa de la 0
~
-. - -. r
..- -..
-
, ..
t
0
.0.
-. .-. --"...
I'
....
,....-
... -r-~.-'
I"
.
136
Zecharia
Sitchin
REGATELE PIEROUTE
137
§i Tnclinate,deschizaturi, crestaturi, ni§e - toate taiate Tn unghiuri precise §i forme geometrice. Vizitatorul modern nu poate descrie peisajul mai bine decat a facut-o Squier in secolul trecut: "Rocile de pe tot cuprinsul platoului, din spatele fortaretei §i mai ales cele de calcar sunt taiate §i daltuite Tntr-omie de forme. Aici este 0 ni§a sau 0 serie de ni§e; dincoace 0 lespede mare, ca 0 canapea sau 0 serie de canapele mai mici; langa ele ni§te scari; apoi un ciorchine de bazine rotunde sau patrate sau octagonale; §anturi lungi, cateodata gauri perforate... fisuri largite Tnmod artificial §i prefacute Tncamere - §i toate acestea taiate cu exactitatea §i finisajul celui mai price put muncitor", Faptul ca inca§ii foloseau promontoriul ca pe ultimul bastion Tmpotriva spaniolilor este un adevar evident, cum tot evident este faptul ca ridicasera constructii Tnvarfullui. Oar exista toto data §i dovezi potrivit carora nu ei erau primii constructori, datorita incapacitatii lor consemnate de a transporta fie §i 0 singura piatra megalitica.
a
b
Fig.71
In fata peretilor ciclopici din aceasta zona plata se ridica movile de piatra cu nume pitore§ti: Rodadero (tobogan),pe creasta caro;..., """niii ~n ,",,,,,,,,n~ '" II" +_h c: I :__ 1_: __,,_-IX, __ . . " ,. I care Squier 0 descrisese ca fiind "crestata, ca §i cum roca ar fi fost stransa pe cand era inca moale" - ca plastilina - , iar apoi Tnchegata Tnacea forma, pastrand 0 suprafata neteda §i stralucitoare"; iar langa ele Chingana (Iabirint), 0 stanca ale carei fisuri naturale au fost largite Tnmod artificial §i transformate Tncoridoare, coridoare joase, camere mici, ni§e §i alte spalii scobite. In spatele acestor varfuri se gasesc peste tot roci §Iefuite §i modelate in fete orizontale, verticale
.- ---.--------
.---.---
Incercarea care a e§uat ne-a fost transmisa de Garcilaso §i are legatura cu Piatra Obosita. Conform acestui cronicar, unul dintre zidarii de seama ai inca§ilor, ca sa-§i sporeasca faima, a hotarat sa ridice piatra din locul unde 0 lasasera constructorii ei §i sa 0 utilizeze Tn structura sa defensiva. "Peste 20.000 de indieni au ridicat piatra, tragand-o cu franghii lungi. Inaintau foarte Tncet, deoarece drumul pe care venisera era anevoios §i era plin de trepte abrupte care trebuiau urcate §i coborate. Pe una dintre aceste pante, ca urmare a neatentiei oamenilor, care nu au mai tras cu aceea§i putere, greutatea rocii s-a dovedit prea mare pentru fortele celor care 0 trageau, astlel Tncat s-a rostogolit pe panta, omorand trei sau patru mii de indieni." Potrivit acestei legende, Tn singura ocazie cand inca§ii au Tncercat sa ridice §I sa potrlveasca Imr-o ana conslruclle U plcUlallltlgalitica ace§tia au dat gre§. Este limpede ca nu ei au fost cei care au adus, au extras, au modelat §i au potrivit la locurile lor fara mortar sute de alte pietre ciclopice. Nu e de mirare ca Erich von Oaniken, care a popularizat teoria astronautilor din antichitate, dupa ce a vizitat aceasta a§ezare in 1980 a scris (Reise Nach Kiribati sau Pathways to the Gods, in tra-
j"o
Zecharia Sitchin
ducerea in limba engleza) ca nici "mama natura", nici inca§ii, ci numai astronautii din antichitate ar fi putut ridica aceste structuri monumentale §i stanci cioplite ciudat. Un alt calator dinaintea lui, W. Bryford Jones (four Faces of Peru, 1967) a afirmat, cuprins de uimire in fata blocurilor de piatra: "Cred ca nu ar fi putut fi urnite decat de un neam de uria§i de pe celalalt taram." lar Hans Helfriz, cu cativa ani inaintea lui, sustinea: "iti lasa impresia ca se afla aici de la inceputullumii". Cu mult timp inaintea lor, Hiram Bingham (AcrossSouthAmerica) consemna una dintre legendele locale referitoare la modul in care aparusera aceste incredibile sculpturi in stanca §i ace§ti pereti: "in una dintre legendele lor favorite se spune ca Inca §tia 0 planta ale carei sucuri faceau suprafata unui bloc de piatra atat de moale, incat isprava nemaivazuta era infaptuita imediat prin frecarea pietrelor cu sucul magic al acestei plante." Dar cine ar fi putut sa ridice §i sa sustina aceste pietre, pentru a Ie freca unele de alteIe? Evident, Bingham nu a acceptat raspunsul batina§ilor, iar enigma a continuat sa-I roada. ,Am vizitat Sacsahuaman de multe ori", afirma el in Inca Land; "de fiecare data ma cople§e§te§i ma uime§te. Unui indian superstitios, care vede ace§ti pereti pentru prima oara, trebuie sa-i fi parut construiti de zei". De ce a facut Bingham aceasta afirmatie? Oare nu pentru a exprima 0 "credinta" ingropata undeva, in adancul sufletului sau? $i astfel ne intoarcem de unde am plecat in studiullegendelor popoarelor din Anzi; doar ca ei pun constructiiJemegalitice pe seama unor zei §i uria§icare ar fi trait in aceste tinuturi §i a unui Imperiu Stravechi §i a unui regat care a inceput cu 0 bagheta divina de aur.
7 Ziuain caresoareles-a oprit La inceput, pofta de aur a spaniolilor a fost mai mare decat uimirea in fata descoperirii Peru-ului, un pamant necunoscut de la capatul lumii, 0 civilizatie avansata cu ora§e §i drumuri, palate §i temple, regi §i preoti, §i 0 religie. Primii preoti care i-au insotit pe conchistadori nu aveau in minte decat sa distruga orice avea de-a face cu "idolatria" indienilor. Dar preotii care au venit dupa ei - savantii tarii lor la acea vreme - au auzit explicatii ale obiceiurilor §i credintelor localnicilor din gura unor nobili indieni care se convertisera la cre§tinism. Curiozitatea preotilor spanioli a sporit atunci cand §i-au dat seama ca indienii din Anzi credeau intr-un Creator suprem §i ca legendele lor pomeneau de un Potop. Dupa aceea au aflat ea multe amanunte din acele legende locale erau ciudat de asemanatoare cu istoriile biblice ale Genezei. Prin_urmare,era inevitabil ea printre teoriile cele mai vechi referitoare la originea "indienilor" §i a credintelor lor sa se strecoare una care sa-i asocieze cu pamanturile §i popoarele din Biblie, teorie care avea sa ca§tige teren. Ca in Mexic, dupa ce au fost examinate alte posibilitati, cea mai plauzibila teorie a parut cea a israelitilor celor Zece Triburi pierdute, nu doar datorita asemanarii dintre legendele locale §i cele biblice, ci §i existentei unor obiceiuri printre indienii peruani, precum: oferirea primelor fructe, 0 Sarbatoare a Ispa§irii la sfar§itullui septembrie ce isi avea corespondent.ca moment in timp, in Ziua Ispa§irii de la evrei, alte ordine biblice, precum ntul clrcumclziel, aDstlnenta de la consumul de carne de animale, interdictia de a consuma pe§te fara solzi. in timpul Sarbatorii Primelor Fructe, indienii rosteau cuvintele mistice yo meshica, he meshica, va meshica; iar unii savanti spanioli au vazut in cuvantul meshicatermenul evreiesc
mashiach - Mesia.
(Cercetatorii din zilele noastre sunt de parere ca particula Ira in numele zeilor andeeni poate fi comparata cu cea mesopotami-
140
.
Zecharia
Sitchin
ana Ira/ilia, din care provine biblicul EI; ca numele Malquis, cu care inca§ii T§ivenerau idolul este echivalent cu acela al zeitatii din Canaan Molekh (nStapanuln); §i ca titlul regal Manco provine din aceea§i radacina semita, unde Tnseamna "regen.) Datorita acestor teorii care Ie atribuiau indienilor origini israelite §i biblice, preotii catolici din Peru, dupa perioada initiala de ignorare, au Tnceput sa consemneze §i sa pastreze mo§tenirea indiana. Preoti locali, precum parintele Bias Valera, fiul unui spaniol §i al unei indience, erau Tncurajati sa consemneze Tn scris ceea ce auzeau §i §tiau. La sfar§itul secolului al §aisprezecelea, Tnurma unu! efort sustinut al episcopului din Quito, pove§tile locale au fost com pilate, toate vechile a§ezari §tiute au fost evaluate §i toate manuscrisele relevante stranse Tntr-o singura biblioteca. Multe lucruri aflate Tntre timp se bazeaza pe datele culese atunci. Nedumerit de toate aceste teorii §i profitand de manuscrisele stranse laolalta, un spaniol, pe numele sau Fernando Montesinos, a sosit Tn Peru Tn 1628 §i §i-a petrecut tot restul vietii com piland 0 istorie §i 0 preistorie cronologica §i comprehensiva a peruanilor. Peste douazeci de ani avea sa Tncheie 0 lucrare de referinta, intitulata Memorias Antiguas Historiales del Peru, pe care a depus-o Tn biblioteca unei manastiri din San Jose de Sevilla. Acolo a zacut, uitata §i nepublicata, timp de doua secole, pana cand fragmente din ea au fost incluse Tntr-o istorie franceza a celor doua Americi. Tex-
REGA TELE PIERDUTE
141
nume care a fost Tmprumutat de faimosul tinut al aurului, Tn povestea biblica a celor patru rauri ale Paradisului: lar numele unuia era Pishon; Este raul care inconjoara intregul
Pamant allui Havilah,unde se gasegte aurul.
Cartea 10 a Genezei. EI a vazut Tnnumele Peru (sau Piru/Pirua Tn limba indienilor) 0 redare fonetica a numelui biblic Ophir, nepotullui
Montesinos afirma ca oamenii de pe pamanturile biblice venisera TnAnzi cu mult timp Tnainte de regatele lui luda §i Israel, Tnainte ca Cele Zece Triburi sa fie exilate de asirieni. Ophir Tnsu§i, sugera Montesinos, ar fi fost cel care s-a aflat Tn fruhtea primilor coloni§ti care s-au stabilit Tn Peru, dupa ce omenirea s-a raspandit pe Pamant dupa Potop. Legendele inca§e pe care le-a strans Montesinos atesta ca Tnaintea ultimei dinastii Inca existase un imperiu stravechi. Dupa 0 perioada de progres §i prosperitate au Tnceput dintr-o data rascoalele; pe cer au aparut comete, pamantul a fost zguduit de cutremure, au izbucnit razboaie. Regele care domnea la acea vreme a plecat din Cuzco §i §i-a dus supu§ii Tntr-un loc de refugiu izolat din munti, Tampu-Tocco; doar cativa preoti au ramas TnCuzco, pentru a Tntretine altaruJ. Tntimpul acelei epoci de nenorociri s-a pierdut §tiinta scrisului. Au trecut cateva secole. Regii veneau Tn mod regulat din Tampu-Tocco Tn Cuzco, pentru a consulta oracolele divine. Tntr-o zi, 0 femeie nobila a anuntat ca fiul ei Rocca a fost dus departe de Zeul Soarelui. Peste cateva zile tanarul a reaparut, Tnve§mantat Tn haine de aur. EI a spus ca a venit vremea iertarii, dar ca oamenii trebuie sa respecte unele porunci: mo§tenirea tronului Tiva reveni unui fiu pe care i-I va na$te reQeluisora sa vitreo:'t r.hi;u n::l,.::\ nl' l::I~ltlpnmUi nascut; lar oamenii nu trebuiau sa scrie din nou. Poporul a fost de acord §i s-a Tntors la Cuzco, avandu-I pe Rocca drept rege; i s-a dat titlullnca - suveran.
Shem. Ophir era §i denumirea faimosului Pamant al aurului, de unde fenicienii adusesera aur pentru templul din lerusalim pe care TI construia regele Solomon. In povestea biblica a natiunilor, numele lui Ophir este pomenit langa cel al fratelui sau Havilah - un
Atunci cand i-au dat acestui Inca numele de Manco Capac, cronicarii inca§i TI asemanau cu legendarul fondator al ora§ului Cuzco, Manco Capac descendent din cei patru frati Ayar. Montesinos a separat §i a distantat corect dinastia inca§a contemporana cu spaniolii (care §i-a inceput domnia abia Tnsecolul al unsprezecelea
tul spaniol integral a vazut lumina tiparului abia Tn 1882 (0 traducere Tn limba engleza a fost publicata de Societatea Hakluyt din Londra, Tn 1920). Montesinos pleaca de la un punct comun istoriilor biblice §i celor, povestea potopului. A urmat Tndeaproape indicatiile din Biblie §i a reconstituit repopularea pamantului dupa Potop, Tncepand din
"'U,,'O'<:> n, a,a.
YIII r\1111I:I1net ;;>1~VI 1111 IUi::IllU l;U
I i::IDla
I~allunlloram
. Eber (stramo§ul evreilor), care era la randullui stra-stranepotullui
----
142
Zecharia Sitchin
dupa Cristos), de predecesorii ei. Concluzia lui, potrivitcareia dinastia Inca era formata din paisprezece regi, inclusiv Huayna Capac, care murise la venirea spaniolilor,cu cei doi fii ai sai, a fost confirmata de toli cercetatorii. EIa tras concluzia ca ora§ul Cuzco a fost intr-adevar abandonat inainte ca acea dinastie Inca sa preia tronul.Tntot timpulcat 0. ra§ul Cuzco a fost pustiu, douazeci §i opt de regi au domnitdintr-o stanca izolata careia i se spunea Tampu-Tocco. lar inainte de acea epoca existase un imperiucare avea capitala la Cuzco. ~aizeci §i doi de regi au domnit atunci; dintre ei, patruzeci §i §ase erau regipreoli ~j§aisprezece erau semi-zei,fiiai zeului Soare. lar inainte de ei, zeii in§i§idomneau pe pamant. Se crede ca Montesinos a gasit 0 copie a manuscrisului lui Bias Valera in La paz §ia oblinutpermisiunea preoli1oriezuilide acola sa copieze din ea. EI a recurs §i la scrierile parintelui Miguel Cabellode Balboa,care avea la randullui 0 versiune, potrivitcareia primulsuveran, Manco Capac, venise in Cuzco nu direct de la lacui Titicaca, ci dintr-unloc ascuns pe nume Tampo-Tocco(/oculde odihna cu terestre). Acolo Manco Capac "a abuzat de sora lui Mama Occllo",de la care a avut un fiu. Dupa ce a oblinutconfirmareaacestei informaliidin toate sursele pe care Ie avea la disozilie,Montesinosa acceptat-o ca pe un adevar §i a inceput cronicileperuane cu aventura celor patru frali Ayar §i a celor patru surori care au fost trimi§iin cautarea ora§ului Cuzco cu ajutorul obiectuluidin aur. Dar el a consemnat §i0 versiune conform careia primulcare a fost ales conducator a fost un fra-
REGATELE PIERDUTE
143
insemna Foe; era reprezentat sub forma unei pietre care rostea profelii. Principala §tiinla in acea vreme, afirma Montesino, era astrologia; iar scrisul era §i el cunoscut §i se facea pe frunze §i pe pietre. AI cincilea Capac "a reinnoit masurareatimpului" §i a inceput sa inregistreze scurgerea timpului §i domniile predecesorilor saL EI a introdus numaratoarea la 0 mie de ani considerata Perioada Mare, precum §i secolele §i perioadelede cincizeci de ani, echivalente Jubileului biblic. Inti Capac Yupanqui a pus bazele acestui calendar §i ale acestei filozofii; el a terminat templul §i a introdus venerarea unui zeu ilia Tici Vira Cocha, adica "Stramo§Neasemuit, Creator din Ape". . in timpul domniei celui de-al doisprezecelea Capac, in CUZCQ au ajuns ve§ti despre debarcarea pe coasta a unor "Barbali inalli de statura" §i care se foloseau de uneltele lor de metal pentru a jefui pamantul. Dupa 0 vreme au ajuns in munli; din fericire, au starnit mania Marelui Zeu, care i-a nimicit cu focul ceresc. Scapali de pericol, oamenii au dat uitarii poruncile §i ritualurile de venerare. "Legile §iobiceiurile" stramo§e§ti nu au mai fost respectate, iar Creatorul insu§i a aflat de aceste incalcari. Drept pedeapsa, a ascuns soarele; "timp de.douazeci de ore nu a mai fost soare". Poporul a fost cuprins de spaima, au rostit rugaciuni §i au adus sacrificii in temple, pana cand soarele a reaparut. Imediat dupa aceea, regele a reintrodus vechile legi §i ritualurile de venerare. AI patruzecilea Capac care a venit pe tronul din Cuzco a infiinlat 0 academie pentru studiul astronomiei §i astrologiei §i pentru
te care purta numele stramo§uluicare ii indrumase pe oameni spre
determinarea
Peru, Pirua Manco (de unde §i numele de Peru). EI a fost cel care, dupa ce a ajuns la locul ales, a dat de §tire ca intenlionasa ridice _=:': ..- ---: A ~:. ,~~ ...~"I" 1nC!ntit riA nAVA!::tA !::i!::lJrori (mai bine zis, de surori-neveste); una dintre ele fiind insarcinata cu un fiu deallui care va purta numele de Manco Capac. Acest fiu va construi in Cuzco templul inchinat Marelui Zeu Viracocha; prin urmare, din acea vreme a inceput istoria acelui imperiu vechi §i au inceput §i cronicile. Manco Capac a fost venerat ca Fiu al Soarelui, primul din §aisprezece regi considerat astfel. in epoca sa erau venerate§i alte zeitali, printre care Pamantul-Mama, §i un alt zeu al carui nume
an de domnie se implineau doua mii cinci sute de ani de la Momentul Zero, care ar fi fost Potopul, din cate presupunea Montesinos. De asemenea, se implineau doua mii de ani de cand regii incepusera sa aomneasca peSltf \.IUL\;U,UcUVllLQ Q ,..; ...,I: w':.:, .wt/lui i s-a conferit un nou titlu, Pachacuti (Reformatorul). Urrna§ii sai la tron au incurajat la randullor studiul astronomiei; unul dintre ei a introdus un an bisect, care avea 0 zi in plus la fiecare palru ani §i un intreg an in plus la fiecare patru sute de.ani. Tn timpul domniei celui de-al cincizeci §i optulea monarh, "Cand s-a Tncheiatal PatruleaSoare", se implineau 2 900 de ani.de
echinoclii1or.Montesinos a calculat ca in al cincilea
144
Zecharia Sitchin
la "Potop". Conform calculelor lui Montesinos, era anul na§terii lui Cristos. Acel intai imperiu din Cuzco, infiintat de Fiii Soarelui §i continuat de regii-preoti, a avut un sfar§it groaznic in timpul domniei celui de-al §aizeci§idoilea monarh. Tnvremea lui au aparut tot felul de "semne §i minuni". Pamantul era zguduit de nenumarate cutremure, cerul era plin de comete, prevestind 0 distrugere viitoare. Triburile §i oamenii au inceput sa fuga in toate partile, luptand cu vecinii lor. Dinspre coasta §i chiar.de dincolo de Anzi au aparut invadatorii. Auurmatbatalii sangeroase; in una dintre ele regele a fost doborat de 0 sageata, iar armata lui a luat-o la goana curpinsa de panica. Doar cinci sute de razboinici au supravietuit acelor batalii. "A§a a fost nimicita dinastia regilor peruani", scrie Montesinos, "iar §tiinta scrisului s-a pierdut". . Putinii supravietuitori au plecat din Cuzco, lasand in urma doar 0 mana de preoti sa ingrijeasca templele. L-au luat cu ei §i pe tanarul fiu al ultimului rege, pe atunci doar un baiat, §i s-au refugiat intr-o ascunzatoaredin munti, Tampu-Tocco. De acolo, dintr-o pe§tera, avea sa iasa primul cuplu de semizei care va infiinta regatul Anzilor. Cand baiatul a ajuns la maturitate, a fost proclamat primul monarh din dinastia Tampu-Tocco. Aceasta dinastie a durat aproximativ 0 mie de ani, intre secolul al doilea §i secolul al unsprezecelea dupa Cristos. Datorita acelor secole de exil, cuno§tintele§tiintificeau scazut simtitor, iar §tiinta scrisului a fost data uitarii. Tntimpul domniei celui de-al §aptezeci§ioptuleamonarh, cand se implinea cifra rotunda de 3500 de ani de la inceputuri, cineva a inceput sa revigoreze arta scrisului. Atunci regele a primit un avertisment de la preoti referitor la inventia literelor. Tnmesajul lor se spunea ca §tiinta scrisului a fost cauza bolilor §i blestemelor care au dus la sfar§itul regatului .
-
-. . __0"0.1-
..
-.-
,,__ .UIII_III
."'." IVIV,","'"""""""",,, Iltglglg
~au
sa Ie nascoceasca, deoarece folosirea lor nu ar aduce decat mari nenorociri inca 0 data". Prin urmare, regele a ordonat "prin lege, sub amenintarea pedepsei cu moartea, ca nimeni sa nu faca negot cu qui/cas, adica pergamentul §i frunzele pe care se scria odinioara, §i sa nu foloseasca nici un fel de litere." Tnlocullor a introdus quippos, bucati colorate de franghii, intrebuintate pentru masurarea
REGATELE PIERDUTE
145
timpului. Tntimpul domniei celui de-al nouazecilea rege s-a incheiat al patrulea mileniuincepand din Momentul Zero. Monarhia de la Tampu-Tocco era slabita §i ineficienta la acea vreme. Triburile care ii erau credincioase erau ve§nic atacate'detriburile vecine. §efii de trib nu au mai platit tribut autoritatii centrale. Obiceiurile au fost corupte, au inceput sa se faca auzite blasfemii. Tnaceste condi~i, 0 printesa care descindea din Fiii Soarelui, Mama Ciboca, a salvat dinastia. Ea a dat de §tire ca tanarul ei fiu, care era atat de chipe§ incat admiratorii lui ii spuneau Inca, era destinat sa urce pe tronul din vechea capitala, Cuzco. EI a disparut in chip m!raculos §i s-a intors inve§mantat in haine de aur, spunand ca Zeul Soarelui II ridicase la cer, II inzestrase cu §tiinteie secrete §i Ii spusese sa-§i duca poporul inapoi in Cuzco. Numele lui era Rocca; a fast primul din dinastia Inca care a sfar§it ru§inos,in mainiie spaniolilor. Montesinos a incercat sa puna aceste evenimentein ordine §i a afirmat ca trecuse sau incepuse 0 perioada numita "Soarele". Nu se §tie cu siguranta la ce perioada (in ani) se gandea el, dar se pare ca se raporta la unele legendeandine referitoare la unii "sori" din
trecutulpoporului.
.
De§i oamenii de §tiinta au suslinut in repetate randuri - dar intr-o masura mai mica in zilele noastre - ca rjUa existat nici un fel de contact intre civilizaliile din America Centrala §i cele din America de Sud, ultimele aveau concepte foarte asemanatoare cu cele aztece §i maya§e despre cei cinci Sori. Toate civilizatiile din Antichitate aveau amintiri despre epoci trecute, cand zeii au domnit singuri, urmati de semizei §i eroi, §i abia apoi de muritori. Textele sumeriene denumite Listeie Regelui conssmnau 0 generatie de stapani cere§ti, urmati de semizei care au domnit-intoal 432.000 de ani inainte de Potop, apoi in§irau regii care au domnit dupa aceea, In vremun care aSlaZIsum conSlaeraIt~ ISlUll1;e ~I Ctle carur date au fost verificate, stabilindu-se ca sunt corecte. Listele despre regii egipteni, a§a cum au fost alcatuite de istoricul-preot Manetho, in§irau 0 dinastie de doisprezece zei, care a inceput cam cu 10.000 de ani inainte de potop; au urmat zeii §i semizeii pana in 3100 in ainte de Cristos, cand faraonii s-au urcat pe tronul Egiptului. Acolo unde s-a putut, datele sale au fost verificate prin comparare cu
146
Z6charia
Sitchin
datele istorice, stabilindu-se exactitatea lor. Montesinos a gasit astfel de notiuni in folclorul peruan, confirmand relatarile altor cronicari, potrivit carora inca§ii credeau ca perioada lor era a Cincea Varsta a Soarelui. Prima Varsta a fost cea a zeilor Viracocha, zei care aveau pielea alba §i purtau barba. A Doua Varsta a fost varsta uria§ilor; unii dintre ei nu erau binevoitori §i s-au ivit §i conflicte intre uria§i §i zei. A urmat Varsta Omului Primitiv, a fiintelor umane needucate. A Patra Varsta a fost cea a eroilor, oameni cu statut de semizei. A urmat A Cincea Varsta, varsta regilor descendenti din oameni, ai carei ultimi reprezentanti erau regii Inca. Montesinos a plasat cronoJogia andeeana in context european, raportand-o la un anumit Moment Zero (el a crezut ca trebuie sa fie PotopuJ) §i, deci, la na§terea lui Cristos. Cele doua secvente temporale, scrie el, coincid in timpul domniei celui de-al cincizeci §i optulea monarh: anul dcua mii noua sute de la Momentul Zero era "primuJ an allui Isus Cristos". Dinastia monarhilor peruani a inceput la 500 de ani dupa Momentul zero, adica in 2400 inainte de Cristos. Prin urmare, oamenii de §tiin!a nu pun in disculie lipsa de claritate a dateJor istorice §i cronologice prezentate de Montesinos, ci concluzia sa, ca dinastia regala §i civilizalia urbana din Cuzco incepusera cu apr~ximativ 3.500 de ani inainte de venirea inca§ilor. Potrivit informaliilor cuJese de Montesinos §i .de cei ale caror lucrari lea consultat, acea civilizalJe cUllo§tea scrisul, §tiinla astronomiei §i avea un calendar suficient de lung pentru a-i reforma in mod pe-
riodic. Toate acestea (!?i IT!ult9alfe!9) erau caracteristici ale civilizatiei sumeriene, care a inflorit in jurul anului 3800 inainte de Cristos,
§i ale civilizatiei egiptene, care i-a urmat, in anul 3100 inainte riA :.:_:__. .: ...;,~ IQIIIIII\"C11Itf CI(;IVlllzaJlel sumenene a fost cea din Valea Indului, care a atins apogeul in jurul anului 2900 inainte de Cristos. Ds ce nu ar fi fost posibil ca aceasta civilizalie sa apara §i in Anzi? Pentru ca nu soar fiputut, in absenta unor contacte intre Lumea Antica §i Lumea Noua. Dar ar fi fost posibil, daca aceia care au §tjjnl~le au tost zeii, care erau la acea vreme raspanditi pe tot daruit Pamantul.
REGATELE PIERDUTE
147
De§i concluzia noastra poate parea incredibila, din tericire ea
poatefi dovedita.
.
Primul test cu privire Javeridicitatea evenimentelor !}i datelor compilate de Montesinosa avut deja loc. Un element de baza in prezentarea lui Montesinosif reprezinta existenta unui stravechi imperiu condus de 0 dinastie regala din Cuzco, regi care au fost in cefe din urma obligati sa paraseasca capitala ~i sa caute retugiu intr-un loc izolat din munti, pe nume Tampu-Tocco. Refugiul a durat 0 mie de ani; in cele din urma, un tanar de origine nobila a fost ales sa-I conduca pe oameni inapoi in Cuzco §i sa puna bazele une; dinastii Inca. A existat un loc pe nume'Tampu-Tocco §i putea fi el identiticat cu ajutorul datelor turnizate de Montesinos?Intrebarea sMaaflat pe buzele multora.In 1911, in timp ce cauta ora§elepierdute ale inca§ilor, Hiram Binghamde la Universitatea Yale a gasit locul: astazi i se spune Machu Picchu. Bingham nu plecase in cautarea lui Tampu-Toccoatunci cand a pornit in prima s,: expeditie: dar dupa sapaturi care au durat mai bine de doua decenii §i dupa ce a revenit in locul respectiv de nenumarate ori, a conchis ca Machu Picchu era intr-adevar capitala temporara pierduta a Vechiului-'mperiu. Descriereape care el 0 face acestui loc este completa §i sa gase§te in cartile sale Machu Picchu, a Citadel of the /.'7cas§i The Lost City of the Incas. Principalul motiv care I-a indreptatit sa creada ca Machu Picchu este legendarul Tampu-Tocco a fost indiciul celor Trei Ferestre. Montesinos a scris urmatoarele: "In locul na§terii sale, Inca Rocca a poruncit sa se ridice un zid cu trei ferestre, emblema casei stramo§ilor lui, din care descindea." Numele locului unde se refugia;:,,,, \"a;:,a
I "'\:Iala
JJIt:\';CllCl UIII \JU.L\,;U 1I1:>t:lIIIIICI r CtrCtUISUI l"e,or
I rei
Ferestre". Nu este nimic surprinzator in faptul ca un loc a devenit cunoscut pentru terestrele sale, de vreme ce in Cuzco nic; 0 casa, de la cea mai umila pana la cea mai luxoasa, nu avea terestre. Faptul ca un loc a devenit cunoscut pentru ca avea un anumit numar de terestre - tre; - se datoreaza unicitatii sale, vechimii sale sau caracteruJui sacru al unei structuri de acest tel. Aceasta afirmatie este vala-
.
148
Zecharia Sitchin
bih1in cazul ora§ului Tampu-Toeco, unde, potrivit legendelor, 0 construc~e cu trei ferestre a jucat un rol in aparitia unor triburi§i a vechiului imperiu la inceputurile statului Peru. Ca urmare, acea constructie devenise "emblema casei stramo§ilor lui din care el §i [Inca Rocca] descindea". Legenda §i loeullegendar figurau §i in povestea fratilorAyar. Pedro Sarmiento de Gamboa (Historiageneralllamada yndica) §i alti cronicaridin vechime relateaza cum cei patru fratiAyar§isuroriIe lor, dupa ce au fost creati de zeul Viracocha la LaculTiticaca, au ajuns sau au fost du§i de zeu in Tampu-Tocco, de unde "au ie§it prin fereastra la porunca luiTici-Viracocha,spunand ca Viracocha i-a sortit sa fie stapani". Cel mai mare dintre frati,Manco Capac, ducea cu el emblema sacra sub forma unui §oim §i 0 vergea de aur pe care i-o da~use zeul, cu care sa afle loeul potrivitpentru viitoarea capitala Cuzco. Calatoria celor patru frati §i a celor patru surori a inceput pa§nic, dar in curand au aparut invidii.Sub pretextul ca au uitat ni§te comori intr-o pe§tera din Tampu-Tocco, ceilaltifrati I-au trimis pe al doilea frate, AyarCachi, sa Ieaduca inapoi. Acesta nu era decat un §iretlicpentru a-I inchide in pe§tera, unde a fost prefacut intr-o piatra. Potrivitacestor pove§ti, Tampu-Tocco se situeaza foarte departe in timp. H.B. Alexander scrie in Latin American Mythology. "mitulfratilorAyar ne trimitein perioada megalitica,in era cosmogoniilorasociate cu Lacul Titicaca".Cand exilatiiau plecat din Cuzco, ei s-au indreptat spre un loe ce exista deja, un loc unde 0 constructie cu trei ferestre jucase deja un rol insemnat in epoci inca §i mai indepartate. Abia dupa ce am inteles acest lucru putem vizita Machu Picchu, deoarece aici s-a descoperit 0 constructie care nu a
.
~
..
.
.
149
REGATELE PIERDUTE
Picchu. Pe creasta ingusta dintre cele doua varfuri se afla ruinele unui ora§ inca§, al carui nume s-a pierdut in negura timpului... Nu este exclus ca ele sa reprezinte doua a§ezari stravechi, TampuTocco, locul de ba§tina al primului Inca, §i Vileabamba Viejo." In zilele noastre nu mai este nevoie de doua zile de mers sustinut, potrivit lui Bingham, pentru a strabate distanta de 120 de kilometri de la Cuzco la Machu Picchu. Se poate ajunge acolo in mai putin de patru ore, cu trenul, in susul §i in josul muntilor, trecand prin tuneluri §i peste poduri §i de-a lungul crestelor muntoase aflate de 0 parte §i de alta a raului Urubamba. De la gara trebuie sa iei autobuzul §i, dupa un drum de 0 jumatate de ora peste stanci ai ajuns In ora§. Priveli§teaiti taie rasuflarea §i este exact a§a cum a descris-o Bingham. Pe fa§ia dintre cele doua varfuri se Intind case, palate, temple - ramase fara acoperi§ -, inconjurate de terase care se agata de pantele muntilor, gata de a fi cultivate. VarfulHuayna Picchuse inalta in partea de nord-vest ca 0 santinela (fig. 72), dincolo de el §i de jur-Imprejur, cat vezi cu ochii, numai varfuri, unele mai ascutite §i mai inalte ca altele. Dedesubt raul Urubamba for-
. ~
- -- :: _ ~_ n_ . ... conco paIL!::.UII.LIUt;U IreITerestre. "Machu Picchu sau Marele Picchu, este denumirea in limba
quichua a unui varf ascutit care se inalta la zece mii de picioare deasupra marii §i la patru mii de picioare deasupra apelor involburate ale raului Urubamba, langa podul din San Miguel, la doua zile de mers sustinut la nord de Cuzco", scrie Bingham. "La nord-vest de Machu Picchu se ridica un alt varf impunator inconjurat de prapastii ametitoare, caruia i se spune Huayna Picchu sau Micul
Fig.72
150
.
Zecharia Sitchin
meaza un defileu in forma de potcoava care inconjoara pe jumatate baza muntelui, apele sale involburate taind un drum alb prin jungla de smarald. A§a cum se cuvenea pentru un ora§ care mai int~i a servit ca model pentru Guzco, iar apoi I-a imitat, Machu Picchu era §i el impartit in douasprezece sectoare sau grupe de constructii. Gladirile destinate preotilor-regi se afla pe partea de vest, iar cele rezidential-functionale (ocupate in special de fecioare §i de §efii triburilor) pe partea de est, fiind separate de 0 serie de terase intinse. Oamenii din popor, care lucrau pam~ntul §i cultivau terasele aflate pe pante!e muntilor traiau in afara ora§ului §i in zona dimprejur (de la descoperirea initiala a lui Bingham s-au gasit multe asemenea catune). Mai multe stiluri de constructie, ca la Guzco §i in alte §antiere arheologice, sugereaza diferite etape in istoria ora§ului. Locuintele sunt construite din pietre gasite la int~mplare, care sunt tinute laolalta fara mortar. Re§edintele regale sunt construite din ashlaridispu§i cu aceea§i atentie §i §Iefuiti la fel ca in Guzco. Apoi mai este o constructie inegalabila unde se arata cu adevarat toata maiestria constructorului §i blocurile megalitice de piatra de forma poligonala. In unele cazuri, ruinete din epoca megalitica §i din Vechiullmperiu au fost lasate ca atare; in alte cazuri, se viid clar constructiile ridicate pe alte temelii, mai vechi. In timp ce sectoarele de la rasarit ocupau fiecare metru patrat de pam~nt disponibil §i se intindeau de la peretele de sud al ora§ului spre nord, at~t c~t 0 permitea terenul, iar spre est p~na in terasele destinate agriculturii §i cimitirelor, sectoarele de la apus care incepeau tot in dreptul peretelui se intindeau spre nord numai pana fa limitacu PiataSacra- ca §i cum 0 linie nevazuta ar fi marcat ~",,,I f"\X_A_" -.. -. ...,_."""w. .... ..-
151
REGATElE PIERDUTE
Fig.73 forma poligonala. Datoritamoduluiin care sunt taiate, §Iefuite §i potrivite fara mortar pot fi dispuse in aceea§i clasa cu blocurile uria§e de piatra §i constructiile megalitice de la Sacsahuaman; mai mult, unul dintre blocurile de aici are 0 forma poligonala care intrece tot ceea ce am vazut in Guzco, avand treizeci §i doua de unghiuri. Templul celor Trei Ferestre se afla in partea de est a Pietei Sacre; blocurile uria§e de piatra care formeaza peretele de la rasarit il inalta cu mult deasupra teraselor de la vest (fig 73), in timp ce perspectiva asupra partii de est se desfa§oara nestingherita, datorita celor trei ferestre (fig. 74). Pervazul ferestrelor are forma trapezoidala §i a fost fasonat din blocurile uria§e de piatra care formeaza peretele. Ga §i la Sacsahuaman §i Guzco,taierea, §Iefuirea
--
I
Dincolo de acea linie invizibila de demarcaj, §i fata in fata cu intinsa piata terasata de la sud se afla vestigiile Pietei Sacre, dupa cum a numit-o Bingham, mai ales pentru ca "pe ambele parti ale pietei se afla cele mai mari temple", unul dintre ele av~nd acele cruciale trei ferestre. Aici, in constructia pe care Bingham a denumit-o Templul celor Trei Ferestre §i in constructia alaturata ei din piata sacra, Templul Principal, s-au folosit uria§ele blocuri de piatra de
Fig.74
152
Zecharia Sitchin
§i aranjarea tuturor acestor pietre pare sa fi fost floare la ureche pentru constructori; blocurilemari de granit alb au fost aduse de la distante foarte mari, peste teren accidentat §i rauri, strabatand munti §i vai. Templulcalor Trei Ferestre nu are decat trei pere!i, fiindcomplet deschis spre partea de vest; pe acea parte, fata in fata cu el se inalta un stalp de piatra, inalt de aproximativ2,1 m (vezifigura74). Binghampresupunea ca rolulsau ar fifost acela de a sustine un acoperi§, ceea ce ar fi reprezentat (conform spuselor lui) "0 constructie nemaiintalnita la alte cladiri".Dupa parerea noastra, stalpul, impreuna cu cele trei ferestre, era folosit pentru observatii astronomice. In fata Pietei Sacre, spre nord, se inalta cladirea botezata de BinghamTemplul Principal;§i aceasta are doar trei pereti §i0 inaltime de aproximativ3,6 m. La baza 0 parte a sa consta din blocuri uria§e de piatra; peretele de la vest, de exemplu, este construitdin numai doua blocuriuria§e de piatra tinute laolalta de 0 piatra in -" ,'i)\":~:-'::0i forma de T. Unsingur ,: ~:rt')11'''' ,'. ,';;C? bloc imens, care ma.. J,... '.' .' . , . ','~' :~ soara 4,2 m lungime, " ., :r.I1L~.;J-. , -. ';, '" " . 1,5 m !atime§i 90 cm . . '. u'" in inaltime, se reazema de peretele cen;;~*~;J~Y,i:i~f~}17:}!?'.. ,,', ,i' tral de la nord, in care "''''''1;.: ',1 ''''<..b1''''~1;''''..' I,. <10"". §apte ni§e imita fe- ~.\'1~f'/ .~:-::,'.;;..''',_,~ restrele. trapezoidale f "11!' ,.1 'f I ~i4lJ£':A~'.~ 0\ Y.:{ :.~I ~, ~_ ". :. '~. r; J", ::-~;;. "~~;:': ~.:~~(/;~:?;:j:';:;f.~~Y:;> :'.:.::'-:',:>~:;.;' ~~ (fig.75). "t.Jr ,'4-:.,._.t"'..~~,.. ..,
.
"-
':?t:t'1!'.~.:J'.,
T.'-
.
Trontn ,..:_..____
due de Ja marginea dinspre nord a Pietei Sacre in susul unui deal al carui v&rf a fost aplatizat pentru a fi intrebuintat ca platform4 pentru Intihua-
'~\:"_~-:~'>::C.:'.
'
'/,:,:'
-~.~~1::.."__
.'
~_ --J:~-~"."::"!1
.~~~~:r.~.:..~f...~nI.~~
. .,.r.1 ')..,?-,.,.~: ';"~"~;~~' ..":;'" '\'.
. ~...~':~ t"".1
_ ,.,.,' ::!1..~,~J\ .. ' ' .
~
r.JJi ;fS::
~... ,. '. ':. "~?..I.'",,,,,
iii
~~
I_,.:
~
..' . ,
j.
;)tJ;;':~ ::.,~_ ":.~:~~':;~:; :"" : .',":~'~?::: ' *i:::~. "'-
'It.~.W'i
~
. -_" ~_l"""
~i\ (. ~.' . ...j~~':., - l6. .'.-:' "/II
~
" ". ,/,,.
~.."
, ,'(
,.. ..:.,...;' .oi.I.. . .' .,,,~ _ ''''''--:t..... :,_.. !.J..,.:""'- \'~";~i.A ,. ~': . '. ~
.
~ v1""~1~'~t"~:~~~":'l~"~";""~':";.'~'I"I';~"" ~~., ,;I' tJl". ~I,
Fig.75
REGATELE PIERDUTE
153
tana, 0 piatra taiata cu foarte mare precizle pentru a observa §i masura mi§carile Soarelui (fig. 76). Numele ei inseamna "Aceea Care Leaga Soarele" §i se presupune ca ajuta la determinarea solstitiilor, cand se inregistreaza cea mai rapida mi§care a Soarelui spre nord sau spre sud, moment in care ritualurile trebuiau "sa lege Soarele" §isa IIdetermine sa se intoarca. Daca Soarele ar fi continuat sa se indeparteze §isa dispara, pamantul Fig.76 ar fi fost din nou cufundat intr-un intuneric in care se mai cufundase 0 data, potrivit legendelor. _ La celalalt capat al partii sacre de vest a ora§ului Machu Picchu, la sud de sectorul regal, se ridica un alt edificiu magnific §i neobi§nuit. I se spune Torreon datorita formei sale semicirculare, este construit din ashlari - pietre taiate §i §Iefuite de 0 rara perfectiune, care nu-§i gasesc corespondent decat, poate, decat in ash/ari peretelui semicircular care inconjura Cel Mal Sfant Templu din Cuzco. Peretele semicircular, la care conduc §apte trepte (fig. 77) are
propria imprejmuiresacra in centrul careia se aflR n ~t;!lnr.::it::ii:d~ §18Tuna§I crestata. !:Singhama gasit marturii potrivit carora pe aceasta stanca §i pe peretii din jurul ei se aprindeau focuri regulate, §i a tras concluzia ca atat piatra, cat §i imprejmuirea sa erau folosite pentru sacrificii §i pentru alte ritualuri legate de venerarea stancii. (Aceasta stanca sacra amplasata in mijlocul unei structuri speciale aminte§te de stanca sacra care constituie centrul Muntelui Templu din lerusalim, dar §i de Qua'abah, piatra neagra ascunsa in interiorul celei mai sfinte imprejmuiri musulmane din Mecca.)
--
154
~
Zecharia Sitchin
-
~
,
155
REGATELE PIEROUTE
de ce era acest loc sacru.§i de ce trupurile neinsuflelite ale regilor decedali trebuiau ingropate aiel? Intrebarea ne readuce la legenda frali10rAyar; unul dintre el fusese inchis in grota de la Paradisul celor Trei Ferestre. Oaca Templul celor Trei Ferestre este acel templu legendar ~i daca aceasta este acea grota, atunci legendele confirma presupunerea conform careia aceasta a§ezareeste legendarul Tampu-Tocco. Cronicarul spaniol Sarmiento, el insu§i conchistador, relateaza in cartea sa History of the Incas- 0 tradilie local inea§a: al noualea Inca (1340 dupa Cristos), "vrand sa afle cat mai multe despre intamplarile de odinioara §i sa-§i perpetueze numele, s-a dus personalla muntele pe care se afla Tampu-Tocco... §i a intrat in pe§terade unde se ziee ca ar fi ie§it Manco Capae impreuna eu fraIii sai pentru a intra in Cuzco pentru prima data... Oupaee a cercetat totul cu atenlie, a pus sa se venereze locul cu ritualuri §i sacri-
a
Fig.77 Caracterul sacru al pietrei din Machu Picchu nu se datoreaza varfului ei ascutit, ci constructiilor din interior. Inauntrul acestei stanciuria!':A;Ifnc:tc:<>n<>t);:.~.'" --.:': _ ~__:::,~;,... ;;/llIluut#Ii:Ua artificial pentru a se obtine forme geometrice precise care seamana, dar nu sunt identice: scari, buturugi, margini §i stalpi (fig. 78). Pe langa aceasta, interiorul a fost impodoblt cu lucrari din granit alb §i ashlad din cea mal pura culoare §i de cea mai buna calitate. Complexitatea interiorului este sporita de ni§elede piatra. Bingham presupuneea ca grota naturala initiala a fost largita pentru a adaposti mumiile regilor, care erau aduse aici deoarece locul era sacru. Oar
Fig.78
--156
'-~
Zecharia Sitchin ficii §i a a§ezat 0 u§a de aur peste .fereastra din Capac Tocco §i a poruncit ca, incepAnd din acel moment, localitatea sa fie venerata de toti, facAnd din ea un loc sacru destinat rugaciunilor, sacrificiilor §i oracolelor. Dupa ce a faptuit toate acestea, s-a intors in Cuzco." Personajul care se afla in centrul acestei relatari,al noualea Inca, era Titu
Fig.79
Manco Capac;lui i s-a conferit §i titlul de Pachacutec("Reformatorul"), deoarece, dupa ce s-a intors din Tampu-Tocco, a adus schimbari importante calendarului. La fel ca cele Trei Ferestre §i Intihuatana, StAnca Sacra §i Torreon confirma existenta lui Tampu-Tocco, ora§ul din povestea fratilor Ayar, a domniilor preinca§e din timpul vechiului imperiu §i a calendarului; elemente-cheie ale istoriei §i cronologiei intocmite de Montesinos. Datele propuse de Montesinos ar putea cA§tiga §i mai multa credibilitate, daca soarputea confirma teoria referitoare la existenta scrisului in perioada vechiului imperiu. Cieza de Leon avea un ' punct de vedere similar, afirmAndca "in epoca dinaintea"imparatilor Inca s-a scris in Peru... pe frunze, peie, pAnze §i pietre". Multi cercetatori din America de Sud imparta§esc opiniile cronicarilor din vechime, conform carora ba§tina§iicuno§teau unul sau mai multe sisteme de scriere. Numeroase studii vorbesc despre "pietroglife" ("inscriptii pe piatra"), gasite pe tot cuprinsul acestorpamanturi, care prezinta, intr-o anumita masura, caracteristicile pictogramelor sau ale glifelor.
RafaelLarcoHnvlQ
ri.. ..v
"',,
~~ ~
-- .:..::::
:'_._ "",.""",
Pre-Incana, sugera, sprijinindu-se pe ilustratii, ca popoarele de pe coasta, inclusiv cele din Paracas, cuno§teau un sistem de scriere cu glife asemanator cu cel al maya§ilor.Arthur Posnansky, cel mai de seama explorator al ora§ului Tiahuanacu, a realizat studii voluminoase care demonstreaza ca inscriptiilede pe monumentele din acest ora§ cantin elemente de scriere pictografica §i ideografica.- 0 scriere care preceda scrierea fonetica. b alta descoperire bine cu-
~
,
~--~
157
REGA TELE PIERDUTE
noscuta, Piatra de la Calango, expusa astazi la Muzeul din Lima (fig. 79), sugereaza 0 combinatie de pictograme §i elemente de scriere fonetica, poate chiar alfabetica. Unul dintre cei mai cunsoculi exploratori ai Americii de Sud, Alexander de Humboldt, a abordat acest subiect in opera sa fun-
Vues de Cordil/creset Monuments des Peuples Indigenes de l'Amerique (1824). "Recent a aparut un semn de inrebare
damentala
referitor la cunoa§terea de catre peruani, pe IAngaQuippus, a unui
de los Indios del Nuevo Mundo (Valencia, 1610),pagina 91, risipe§te orice indoiala in
alt sistem de scriere. Un fragment din L 'origin
aceasta privinla". Dupa ce analizeaza hieroglifele mexicane, parintele Garcia adauga: "La inceputul campaniei de cucerire indienii din Peru se confesau pictAndcaractere care infali§au cele Zece Porunci §i incalcarile pe care Ie comisesera." Se poate trage concluzia ca indienii din Peruse aflau in posesia unui sistem de scriere ale carui simboluri erau insa mai grosolane decat hieroglifele mexicane; in general, oamenii se foloseau de quippus. Humboldt relateaza §i 0 alta intAmplare: pe cand se afla in Lima, a auzit de un misionar pe nume Narcisse Gilbar, care gasise, printre bunurile indienilor Panos, de pe malurile raului Ucayale la nord de Lima, 0 carte din frunze indoite, asemanatoarecu cele utilizate de azteci in Mexic; dar nimeni din Lima nu a putut sa 0 deslu§easca. "Indienii i-ar fi spus misionarului ca in carte se povestea despre razboaie §i calatorii de demult.." Tn1885, Ribero §i yon Tschudi au povestit despre alte descoperiri §i au conchis ca in Peru existase un sistem de scriere, Tnafara de quippus. Von Tschudi, in relatarea pe care 0 face despre calatoriile sale (ReisendurchSudamerika)vorbe§tedespre uimirea na
~~ro
~
~irnti.
_
'" ,
: _A_..I I _ _ _
_
r.
~._I''''''
#0
""'" 10..1
'_
II.all
uscris din piele in muzeul din La Paz, Bolivia, §i a facut 0 copie a scrierii direct pe ea (fig. 80a). "Aceste simboluri m-au uimit peste masura, §i am stat ore in §ir in fala acelei bucati de piele, incercand sa descifrez acele semne enigmatice". EI a stabilit ca scrisul incepea de la stanga, continua in al doilea rand de la dreapta, iar in al treilea rand incepea din nou de la stAnga, intr-o maniera sinuoasa. A mai conchis ca data din vremea cand Soarele era venerat; dar asta a fast tot ce a putut afla.
.
158
Zecharia Sitchin
.~ . ., r ,r.~rt ~~1~7/" t ~'1tr.1A;;I;'I';;;;'~"'" ~flfJ "~'~ o I t~.~1.:~m;rjx.;'~lh"I..I-"II~~~.l / ",\.A!t III"f"04.tJ."Io-lf:t If .&iu", .:,""11I 1H""~11JI\~1 ~ If/I" , r-r t W."., ",,~~o..t""II" \
'l'lltA7't.",g(f
11,,"'t Jf\..a/l1:Ul-.'''
l~~I~ttfX m""'lk~"","t:a';:~:~f}-J I"" n~111/' 11~~;:'~IJIIIII~:'ttuJllJv'e,.d'f't.A IG6' RhI;!:."
It.':;I""'I"1J
'.~iD
IU"II.: \
~
"'-t,}
ts
"tntal"'"
.ls~uCI
I
(
:
6c!LLI/I'oIOf~,.
~IIII"IIIIIf/'/I/r.rmlll"t."~.I\III"I", "«,,,j)&\WlU"IIIU'18' 11/',lid"
"
.. ..rt"'I-t&/'t,,~IUAJI\.'''''*I.blll 1 A'f.$ltA sa1 "'lI.lfllsClO'''1,ltIu'n:':''N.'1t ~
Sllligl~"'£lr~''''a':III\1f'$''1II ".,
;'~"tIIl,«&""!:I"..
WllllhS-!SU~~"'X-,.""" . -.n '.. ~.s""+'-A 'I\/i'-f .(I r,.. t '::L..-.. .'tfU.M.tY"~"'tl,1tt~ " ~")1 ,ItU't.~I',.\:It.,;: a ot 1'\.~~.!:..'L"'iMt...~ L .'L__ -
1:1Ut:i\tf) " InIE"'~OU~" r u" *1.tJ5.~," "11f~lIJi"'1f1t J.&k'""t4' JUUN' f:f\fAU f{.f,rJ'lft !I~RI' ~J!'~f-, b IIM1JI.i'1~1111\111~Wrlltt"~1' X'Ul3I QW"L!lfull~t "'"""UUW-!It itH1
timp". Arthur Posnansky (Guia General //Iustradade Tiahuanacli)a gasit §i alte inscriptii pe pietre in cele doua insule sacre de pe lacul Titicaca. EIa subliniat ca erau identice cu cele gasite pe Insula Pa§telui (fig.80b), concluzie pe care 0 imparta§esc astazi foarte multi cercetatori.Oarse §tie ca scrierea din Insula Pa§teluiapartine familiei sistemelorde scriere indoeuropene din Valea Indului §i de la hititi. 0 trasaturacomuna tuturor acestor scrieri (incluzandu-Ie pe ceIe de pe malullacului Titicaca) este sistemullor "ca vita la arat"; pe primul rand, scrierea incepe de la stanga §i se termina la dreapta; pe al doilea rand, incepe de la dreapta §i se termina la stAnga; pe randul al treilea, incepe de la stanga, §i a§a mai departe. Nu intram acum in detalii privind modul in care 0 scriere asemanatoarecu cea hitita (fig. 80c) a ajuns pe malullacului Titicaca, ci dorim doar sa subliniem ca s-a confirmat existenta unuia sau a mai multor sistemede scriere in Peru-ulantic. ~i din acest punct de vedere, informatiilefurnizate de Montesinos s-au dovedit corecte. in pofida tuturor acestor dovezi, cititorului ii vine inca greu sa accepte concluzia inevitabila, respectiv existentain Anzi, in jurul anului 2400 inainte de Cristos, a unei civilizatii similare celei din Europa antica; exista totu§i dovezi suplimentarein acest sens. Cercetatorii au ignorat cu desavar§ire afirmatiile repetate din legendele andine referitoare la un intuneric infrico§ator survenit in vremurile de demult. Nimeni nu s-a intrebat daca nu cumva acest intuneric
c Flg.SO A plecatpe urmeleinscriptiei,in loculundefusesedescoperita. resDectivDe m;!h all;!~lIllIi Titi,.",,.,,, C'>;r;ft+~I~""~'- L::: :.:__"::.. satul Copacabana, aflat pe malullacului,
a confirmat ca scrierea e-
ra cunoscuta prin partea locului, dar a sustinut ca data din perioada de dupa cucerire. Explicatia nu era deloc satisfacatoare, avand in vedere ca, daca indienii nu ar fi avut propriul sistem de scriere, ar fi adoptat alfabetullatin 0 data cu venirea spaniolilor pentru a se exprima. Chiar daca aceasta scriere hieroglifica soar fi dezvoltat dupa cucerire, scria Jorge Cornejo Bouroncle (La Idolatria en el antiguo Peru), "originile sale trebuie sa fi fost mai indepartate in
-"
---
-.--
159
REGATELE PIERDUTE
- soarele
nu mai apare atunci cand ii este dat
- este
ace-
la§i cu cel mentionatin legendele mexicanedespre Teotihuacan §i piramidele sale. Daca ar fi survenit un asemenea fenomen - soarele sa nu mai rasara, iar noaptea sa nu aiM sfar§it -, el ar fi fost intr-adevar observat in cele doua Americi. n~r I"'hi~r rI~t"'~ !3~oC!'t~ nl' n~,.o II" "",.,.11""" "' .t__x .--. -. apela la Biblie, §i la losua pentru a veni in sprijinul celor afirmate de noi. Potrivit lui Montesinos §i altor cronicari spanioli, in timpul domniei lui Titu Yupanqui Pachacuti XI, al cincisprezecelea monarh al Vechiului Imperiu, a avut loc un eveniment ie§it din comun. in al treilea an al domniei lui "bunele obiceiuri au fost date uitarii, iar oamenii s-au dedat la tot felul de purtari desfranate", incat "nu au mai
160
Zecharia
Sitchin
fost zori timp de douazeci de ore." Cu alte cuvinte, noaptea nu s-a terminat atunci cand trebuia, iar rasaritul a intarziat timp de douazeci de ore. Oamenii au fost cuprin§i de spaima, §i-au marturisit pacatele, au adus sacrificii §i rugaciuni, §i soarele in sfar§it a rasarit. Nu avea cum sa fie 0 eclipsa, nici soarele nu a fost acoperit de vreo umbra. Mai mult, nici 0 eclipsa nu dureaza atat, iar peruanii cuno§teau aceste evenimente periodice. Povestea nu spune ca soarele a disparut; spune doar ca nu a rasarit - "nu au fost zori" timp de douazeci §i patru de ore. Ca §i cum soarele, oriunde s-ar fi ascuns, s-ar fi oprit dintr-o data. Daca povestirile din Anzi sunt adevarate, atunci in alta parte in cealalta parte a lumii - ziua trebuia sa dureze la fel de mult, sa nu se termine atunci cand ar fi trebuit sa se termine, ci sa dureze cu douazeci de ore mai mull. Oricat de incredibil ar putea parea, un astfel de eveniment este consemnat, §i chiar in Biblie, §i a avut loc atunci cand israelitii, sub conducerea lui losua, au trecut raul lordanului spre Pamantul Fagaduintei §i au luat cu succes ora§ele fortificate lerihon §i AI. Atunci regii amoriti au format 0 alianta pentru a-i invinge pe israeliti. A urmat 0 mare batalie in valea Ajalon, langa ora§ul Gibeon. A inceput cu un atac de noapte al israelitilor care i-a pus pe fuga pe 10cuitorii Canaan-ului. La rasaritul soarelui, in timp ce fortele Canaanului se regrupau langa Beth-Horon, Stapanul Dumnezeu "a pravalit ni§te pietre uria§e din cer peste capetele lor... iar ei au murit; au murit mai multi sub loviturile pietrelor, decat au ucis israelitii cu sabia." Apoi losua I-a vorbit lui lahve, In ziua cand lahve i-a eliberaf rlRt:/lh !:;J,""rW '-8 TIllJUlISrael, spunand: "Pentru toli israeli/ii, opregte Soarele In Gibeon gi Luna in valea Ajalon-ului. "
gi Soarele s-a opril, gi Luna a stal, Pana cand poporul s-a razbunat pe dugmani.
161
REGA TELE PIERDUTE
Totul este scris in Cartea lui Jashar; Soarele s-a oprit In mijlocul cerurilor gi nu s-a grabit sa mai coboare o zi intreaga.
.
Cercetatorii auincercatmultavremesa descifrezeaceastalegenda din Capitolul1 0 al Cartii lui losua. Unii 0 considera pura fictiune, altii vad in ea ecourile unui mit, iar altii 0 pun pe seama unei eclipse de soare neobi§nuitde lungi. Oar astfel de eclipse nu se cunosc, iar legenda nu vorbe§te despre disparitia soarelui. Dimpotriva, se raporteaza la un eveniment cand soarele a mai fost inca vazut §i a stralucit pe cer "0 zi intreaga"
- de
exemplu douazeci de
ore. .....
Incidentul, a carui unicitate esie consemnata in Biblie, ("nu a mai fost 0 zi asemanatoareinainte sau dupa"), a avut loc in partea de pe glob opusa Anzilor §i descrie un fenomen opus celui care a avut loc in Anzi. in Canaan soarele nu a apus timp de douazeci de ore, iar in Anzi nu a rasarit 0 perioada la fel de lunga. Oare cele doua legende nu descriu acela§i eveniment, iar faptul ca vin din doua colturi diferite ale planetei nu sta marturie pentru veridicitatea lui? Ce s-a intamplat atunci ramane un mister. Singurul indiciu biblic 11reprezinta pietrele uria§e cazute din cer. De vreme ce §tim ca legendele nu descriu 0 stagnare a soarelui (§i a lunii), ci 0 perturbare a mi§carii de rotatie a Pamantuluiin jurul axei sale, am putea presupune ca 0 cometa s-a apropiat prea mult de Pamant, dezintegrandu-se in aer. Unele comete se rotesc in jurul Soarelui intr-o directie opusa orbitei Pamantului§i celorlaltor planete, prin urmare 0 asemenea forta kinetica ar fi Dutllt ~nntr~(".;Ir~ tAmnnror mi.,, ""... ae rotalle a Pamantului,incetinind-o. Oricare ar fi fost cauza precisa a fenomenului, pe noi ne intereseaza sincronizarea sa. Data general acceptata a Exodului este secolul al treisprezecelea inainte de Cristos (circa 1230 inainte de Cristos), iar cercetatorii care au adus argumente in favoarea unei date cu doua secole mai inainte sunt in inferioritate. Am conchis in scrierile noastre anterioare (Razboaiele zeilor cu oameni~, ca anul 1433 inainte de Cristos ar situa acest eveniment, precum §i pove§-
"'. :
--'
:;; ;;:~~~..;;
162
Zecharia Sitchin
tile biblice despre patriarhii evrei intr-un context mai larg de evenimente cunoscute din Mesopotamia §i Egipt. Tnurma publicarii concluziilor noastre (in 1985), doi arheologi, cercetatori eminenli ai Bibliei, John J. Bimson §i David Livingston au efectuat un studiu aprofundat(BiblicalArcheologicalReview, septembrie octombrie 1987) §i au ajuns la concluzia ca Exodul a avut loc in jurul anului 1460 inainte de Cristos. Pe IAngapropriile descopeririarheologice §i analiza unor perioade din epoca bronzului in Orientul Apropiat, datele biblice §i metoda de calcul folosita au fost acelea§icu cele utilizate de noi acum doi ani. (Atunci am explicat §i de ce am ales sa reconciliem cele doua surse de date biblice, datand Exodul in anul 1433 inainte de Cristos mai degraba decat in 1460inainte de Cristos). De vreme ce israelilii au ratacit prin de§ertulSinai timp de patruzeci de ani, intrarea in Canaan a avut loc in 1393inainte de Cristos; intamplarea la care a asistat losua a avut loc curand dupa aceea. Tntrebarea care se ridica acum este urmatoarea: oare fenomenul opus, noaptea prelungita, a avut loc in Anzi in acela§i timp? Din nefericire, scrierile lui Montesinos care au ajuns in mainile cercetatorilor moderni nu precizeaza anii intre care au domnit regii. Montesinos ne spune doar ca evenimentul a avut loc in al treilea an al domniei lui Titu Yupanqui Pachacuti II. Pentru a afla anul, va trebui sa calculam in ambele sensuri. Ni s-a spus ca primii 1.000 de ani
de la Momentul Zero au fost incheiali in timpul domniei celui de-al patrulea monarh, adica in 1900 inainte de Cristos, §i ca al treizeci§idoilea rege a domnit 2.070 de ani din Momenul Zero, adica in 830 inainte de Cristos. CAnd a domnit al cincisprezecelea monarh? Datele de care
x --_! . .. . 1"'''''' _ ..,,- - -11".011.._ trulea §i al cincisprezecelea monarh au domnit in total in jur de 500 de ani, plasand domnia lui Titu Yupanqui Pachacuti in jurul anului 1400 inainte de Cristos. Daca facem un calcul in sens invers, pornind de la al treizeci §i doilea rege (830 inainte de Cristos), oblinem 564 ca fiind numarul de ani intre domniile monarhilor al patrulea §i al cincisprezecelea, deci obtinem anul 1394 pentru domnia lui Titu Yupanqui Pachacuti II. Oricum am lua-o, evenimentul care a fost observat in Anzi a rli~nllnom
eoIII"'lOrn ,.~ ",x, ,...""=
REGATELE PIERDUTE
163
avut loc la 0 data care coincidecu datele biblice §i cu cele din Teotihuacan. Concluzia care se impune este cat se poate de clara: ZIUA TN CARE SOARELE S-A OPRIT TN CANAAN COINCIDE CU NOAPTEA FARA SFAR$IT DIN CELE DouA AMERICI. Evenimentul astlel confirmat reprezinta 0 dovada indiscutabila a veridicitatii legendelor andine despre Vechiul Imperiu, infiintat atunci cand zeii Ie-au daruit oamenilor 0 bagheta de aur, pe malul lacului Titicaca.
--,-.., _.----
.1 (,
REGATELE PIERDUTE
165
t:,
8 Caile cerului Cerurile vorbesedespre gloria Domnului lar bolta Ii dezvaluie luerarea me§te§ugita. a zi Ii §opte§te alteia Noaptea sta la stat eu noaptea Fara euvinte, tara sa vorbeasea Fara sa Ii se auda voeea. Pe tot Pamantullinia lor s-a dus, Pana la eapatullumii ajunge mesajullor In ele a pus EI Soarele sa-§i instaleze eorful
AsUel sunt descrise in Psalmi minunile din ceruri §i miraculoasele zile §i nopti care se succed pe masura ce Pamantul se rote§te in jurul axei sale (biblica "linie" care strapunge Pamantul)§i descrie orbita sa in jurul SoareJui,aflat in centrul tuturor (ca un stapan in cortul sau). ,,Ziuaeste a ta §i noaptea de asemenea; tu ai dat lumina §i soarele... Vara §i iarna de tine au fost create." Timp de cateva milenii, de cand omul a cunoscut civilizatia, preotii-astronomi au privit spre cer cautand indrumare pentru oameni sau pentru Pamant; de la zigguratele din Sumer §i Babilon, pana la templele din Egipt, cercul de piatra de la Stonehenge sau Caracol din Chichen Itza. Mi§carilecere§ti complicate ale stelelor §i planetelor au fost observate, calculate §i consemnate; §i, pentru a facA aCA~tA nh~Arv::ltii nnc::ihilA 7innllr:1tAI.. t..mnl..l.. ",i "h"o."...t,..... rele au fost aliniate pe directii precise §i prevazute cu deschizaturi §i alte caracteristici structurale care lasa lumina Soarelui sau a altei stele sa intre ca raza la echinoctii sau la solstitii. De ce a facut omul atatea eforturi? Ca sa vada ce, ca sa determine ce? Cercetatorii obi§nuiesc sa puna aceste preocupari legate de astronomie ale oamenilor din antichitate pe seama cerintelor unei
societati agricole, in care trebuia sa se §tie exact cand sa se faca semanatul §i culesul. Aceasta explicatie a fost considerata apriori ca fiind adevarata prea multa vreme. Un taran care cultiva pamantul ani la rand poate evalua corect schimbarile anotimpului §i poate anticipa venirea ploii mai bine decat un astronom, ba chiar poate . sa-i dea sfaturi. Fapt este ca in a§ezarile din perioada primitiva (a caror existentase baza in special pe agricultura) descoperite peste tot oameniiau trait §i s-au hranit§i fara astronomi§i un calendar precis. Un alt adevar este acela ca societatea urbana, nu cea rurala, a fost cea care a inventat calendarul. in cazul in care cineva nu ar fi putut supravietuifara a§a ceva, un simplu ceas solar, un gnomon, putea oferi suficiente informatii despre ziua §i anotimpul respectiv. Cu toate acestea, oamenii din antichitatestudiau cerul §i i§i amplasau templele in directia steleJor §i a planeteJor,§i i§i raportau calendarul §i sarbatorile nu la pamantul pe care stateau, ci la evenimentele celeste. De ce? Deoarece calendarul nu servea unui scop agricol, ci religios. Nu pentru a-i servi pe oameni,ci pentru a-I venera pe zei. lar zeii §i poporul care ne-a daruit calendarul, spune prima religie consemnata, au venit din cer. Ar trebui sa citim §i sa recitini versurile psalmului, pentru a ne da seama ca observarea minunilor cere§ti nu avea nimic de-a face cu aratul pamantului sau cu cre§terea animalelor, ci cu venerarea Stapanuluituturor.$i nu putem intelege aceastamai bine decat ducandu-ne inapoi In Sumer; deoarece acoJo,In urma cu 6.000 de ani, i§i au inceputul astronomia, calendarul §i 0 religie care leaga Pamantulcu Cerul. Sumerienii spuneau ca aceste cuno§tinte Ie fusesera date de c~itreAnunnaki ("Aceia care Au Venit din Cer pe Pamant"), care _I! s-au _.pogorat pe Pamant venind de pe planeta lor ._! ..!I_! _! _u.,.. I "!!_._h ,. _- Ni. ._h_' , -., -.- --. r -. -.-.mului Solar §i de aceea fa§ia celesta a fost Impartita In douasprezece case §i ~nulln douasprezece luni. Pamantul a fost a ~aptea planeta (numaranddin afara spre Inauntru); prin urmare, avand In vedere ca doisprezece era un numar celest venerat, §apte era un numar terestru sacru. Sumerieniiau scris pe numeroasetablite de argila ca Anunnaki a venit pe Pamant cu mult timp Inaintea Potopului. in cartea A
,.. -.-----
I
166
Zecharia Sitchin
doussprezecea planets noi am determinat ca acest lucru s-a intamplat cu 432.000 de ani inainte de Potop - 0 perioada echivalenta cu 120 de orbit-a ale lui Nibiru, orbite care pentru Anunnaki reprezinta un singur an, dar pentru pamanteni reprezinta 3600 de ani pamanteni. Ei veneau §i plecau intre Nibiru §i Pamant de fiecare data cand planeta lor se apropia de Soare (§i de Pamant), cand trecea intre Jupiter §i Marte; §i nu avem nici 0 indoiala ca sumerienii au inceput sa fie preocupati de astronomie nu pentru a §ti cand sa semene, ci pentru a vedea §i sarbatori intoarcerea Stapanului Ceresc. De aceea, credem noi, au devenit oamenii astronomi. De aceea, pe masura ce timpul a trecut §i Nibiru nu a mai fost vSzuta, Omul a oautat semne bune §i rele in fenomenele care puteau fi vazute, iar 0 observatie astronomica a condus la alta. $i se pot aduce dovezi indiscutabile in sprijinul ideii ca orientarile astronomice, alinlerile §i impartirile cere§ti care au inceput in Sumer pot fi intalnite §i in Anzi. in urma cu patru mii de ani inainte de Cristos, potrivit textelor sumeriene, conducatorul din Nibiru, Anu, §i sotia lui, Antu, au facut o vizita pe Pamant. in onoarea lor a fost ridicata 0 incinta sacra noua, intr-un loc care mai tarziu avea sa fie cunoscut sub numele de Uruk (Erech in Biblie). Pe tablitele de argila s-a pastrat un text care descrie noaptea pe care au petrecut-o aici. Seara masa ceremoniala a inceput cu ritualul spalarii mainilor 0 data cu ivirea unui semn ceresc: aparitia lui Jupiter, Venus, Mercur, Saturn, Marte §i a Lunii. Apoi s-a servit prima parte a mesei, dupa care a urmat 0 pauza. in timp ce un grup de preoti a inceput sa cante imnul Kakkab Anu Etellu Shamame ("Planeta lui Anu apare pe cer"), un preot-astronom,' aflat "pe cea mai de sus treapta a turnului din templu", veghea aparitia Planetei lui Anu, Nibiru. Cand planeta a fost vazuta, preotii au ':'-_!!!' ~
._ _,___ __
.
,,
__,..., -IV,:/'''' "'''''''''''''1'''',
foIla.,gLg
cereasca a stapanului Anu", §i psalmul "Imaginea creatorului a aparut". Au aprins un foc sub cerulliber, pentru a marca momentul §i a da de §tire ora§elor vecine. inainte de venirea zorilor, tot pamantul era presarat cu astfel de focuri; iar dimineata se rosteau rugaciuni de multumire. Grija §i precisele cuno§tinte astronomice de care era nevoie pentru a construi temple in Sumer sunt evidente din inscriptiile
REGATELE PIERDUTE
if'.
167
regeluisumerian Gudea (circa 2200 inainte de Cristos). Mai intai i-a aparut"un barbatcare straluceaca cerul",care statea "Ianga 0 pasare divina".Aceastafiinta, scria Gudea, "care judecand dupa coroana pe care 0 purta, era cu sigurantaun zeu", s-a dovedit a fi zeul NingirsuoEra insotit de 0 zeita care "tineatalita stelei ei favorite din ceruri". in alta mana tinea "un betiga§sfant",cu care i-a aratat regelui "planetafavorabila".AI treilea zeu cu aspect de pamanteantinea in maini o tablita facuta dintr-o piatra pretioasa, pe care era desenat planul templului;una dintre statuile lui Gudea il infati§au stand jos ~i tinand tablita pe genunchi. Desenul se vede cu claritate; prezinta un plan al templului §i 0 scara cu care sa se ridice cele §apte trepte, una mai scurta decat alta pe masura ce se inalta. lar textul indica faptul ca nu era un templu inchinat Soarelui, ci unul Stea + Planeta. Cuno§tintele astronomice sofisticate de care au dat dovada sumerieniinu s-au limitat doar la construirea de temple. in volumele noastre precedente am demonstrat 0 teorie care astazi este unanim recunoscuta: toate conceptele §i principiile astronomiei sferice modeme au fost schitate in Sumer. Usta poate incepe cu impartirea cercului in 360 de grade, conceperea zenitului, a orizontului, §i alte concepte §i termeni astronomici, §i se poate inchela cu gruparea stelelor in constelatii, conceperea, denumirea §i reprezentarea in imagini a zodiacului §i a celor douasprezece case ale sale, precum §i cu recunoa§terea fenomenului de precesiune: intarzierea cu aproximativ un grad la fiecare §aptezeci §i doi de ani a mi§carii Pamantuluiin jurul Soarelui. intrucat planeta zeilor, Nibiru, aparea §i disparea in decursul orbitei sale de 3.600 de ani pamanteni, oamenii nu puteau socoti trecerea timpului decat in functie de orbita descrisa de Pamant in jurul Soarelui. Dupa fenomene precum ziua §i noaptea, cel mai u\lUI Uti ItlI.,;UIIU:;I.,;UI :;UIIl i:UlUUlllfJUllltI.
UUfJCt I.,;UIII CtU::J::>ICtc~rcuruH
simple de piatra care abunda, se puteau stabili cu u§urinta patru puncte in cadrul relatiei Pamant-Soare.Aparenta inaltare §i zabovire mai indelungata a soarelui pe cer pe masura ce iarna face loc primaverii; un punct in care ziua §i noaptea par egale, apoi treptata departare a soarelui, in timp ce zilele devin mai SCUrte§i temperatura incepe sa scada. Pe masura ce frigul §i intunericul sporesc ~i se pare ca soarele va disparea pentru totdeauna, acesta §ovaie,
168
Zecharia
Sitchin
se opre§te §i incepe sa se intoarca, §i intregul ciclu se repeta - a inceput un nou an. Astlel au fost stabilite cele patru puncte in ciclul Pamant-Soare; solstitiile de vara §i de iarna ("opriri solare"), cand soarele ajunge in pozitiile extreme de la nord §i de la sud, §i echinoctiile de toamna §i de primavara, (cand ziua §i noaptea sunt egale). Pentru a stabili aceasta aparenta mi§carea Soarelui in raport cu Pamantul,cand, de fapt, Pamantuleste cel care se rote§tein jurul Soarelui - fapt cunoscut §i reprezentatde sumerieni, observatorul de pe Pamant trebuia sa aiM un punct de referinta. Acest punct sa ob;inea prin impartirea cerurilor, a marelui cerc format de Pamant in jurul Soarelui, in douasprezece parti - cele douasprezece case ale zodiacului, fiecare cu propriul sau grup de stele identificabile (constelatiile). A fost ales un punct - echinoctiul de primavara, iar casa zodiacului in care Soarele a fost vazut in acel moment a fost proclamata prima zi a primei luni a nouluian. Aceasta a fost zodia Taurului, dupa cum demonstreazatoate cercetarile recente. A venit insa precesiunea, care a dat calculele peste cap. Deoarece axa Pamantului este inclinata in raport cu planul sau orbital in jurul Soarelui (astazi cu 23 grade), ea indica un punct celest schimMtor, care formeaza un mare cerc imaginar in cer pentru parcurgerea caruia e nevoie de 25.920 de ani. A§adar, "punctul fix" selectat se modifica cu un grad la fiecare §aptezeci§i doi de ani §i se muta in intregime de la un zodiac la altulla fiecare .2.160 de ani. La doua milenii dupa ce calendarul a fost inventat in Sumer, a fost necesara 0 reforma a calendarului, §i selectarea ca punct fix a casei Berbecului. Astrologii no§tri i§i fixeaza inca horoscoapele pe baza primului punct al Berbecului, de§i astronomii §tiu astazi ca suntem de aproape doua mii de ani in zodia Pe§tilor (§i vom intra in curand in ~A~ ~ Vi5r.,;;;tnr"I,,;~ Diviziunea marelui cerc celest in douasprezece parti, in onoarea celor douasprezece planete ale sistemului nostru solar §i a panteonului de douasprezece zei a determiant §i stabilirea unei corelatii stranse intre anul solar §i periodicitatea Lunii. Dar luna lunara nu este cuprinsa de douasprezece ori in anul solar, astlel incat au fost inventate metode intercalate complexe prin care sa se adauge zile din cand in cand, astlel incat cele douasprezece luni lunare sa
169
REGATELE PIERDUTE
poata corespunde unui an .,.......... solar. , .", II :I '..., ' in vremurile babiloniene, ' , " in al doilea mileniu inainte de " I 1 .. ..... '" I '.._ , \ ", Cristos,templele aveau nevoie ' 1 J-",' \ .. de 0 tripla aliniere: fata de noul " "" ' , , \ " ~1 1." :,' \: I " zodiac, (Berbecul), fata de ce·. ,I , Ie patru puncte solare (dintre , , ' ,I , ' I care cel mai important in BabiIonera echinoctiul de primavara), §i fata de perioada lunara. Fig.81 Principalultemplu din Babilon, care iI onora pe zeul national Marduk, ale carui oseminte s-au pastrat destul de bine, ilustreaza aceste principii astronomice. S-au gasit de asemenea texte care decriu in termeni arhiecturali cele dpuasprezeceporti §icele §aptetrepte, permitandu-Ieoamenilor de §tiintasa ii reconstruiascafunctia initiala: aceea de sofisticat observator solar, lunar, planetar §i stelar (fig. 81). Faptul ca astronomiacombinata cu arheologia poate ajuta la datarea unor monumente,explica evenimente istorice, §i defini originile cere§ti ale credintelorreligioase nu a fost admis pe deplin decat in ultima vreme. A trebuit sa treaca aproape un secol pentru ca realizarea acestui fapt sa duca §i la intemeierea unei discipline, pe numele sau arheoastronomie,deoarece in 1894 Sir Norman Lockyer ( The Dawn of Astronomj} a demonstrat in mod convingator ca
L
I..
,"
,
, . Y;A ___, _~
in toate timpurile §i aproape peste tot - de la cele mai vechi altare pana la cele mai impunatoare catedrale - templele au fost orientate
dupa criterii astronomice. Trebuie remarcat ca ideea i-a venit da-
torita"unuilucruremarcabil:in A~hilnn in,..;S1'1",I", 1""":
11..____ mor, semnUi pentru Dumnezeu era 0 stea"; la fel, in Egipt, in "texteIe hieroglifice, trei stele reprezentau mai multi zei". EI a mai observat ca in panteonul hindu, zeii cei mai venerati in temple erau Indra (,,liua adusa de soare") §i Ushas (,Zori"), zei care aveau legatura cu rasaritul soarelui. Privind spre Egipt, unde vechile temple inca se inalta iar arhitectura lor poate fi studiata in detaliu, Lockyer a admis ca in antichitate templele erau fie temple ale Soarelui, fie temple ale stelelor.
- _.
.- .~._--
Zecharia
170
Sitchin
Primele erau temple a caror axa §i ale caror funclii calendaristice §i rituale erau dispuse in funclie de solstilii sau de echinoclii; ultimele temple nu aveau legatura cu nici unul dintre punctele Soarelui, ci erau concepute pentru a observa §i venera aparilia unei anumite stele intr-o anumita zi intr-un anumit punct al orizontului. Lockyer a f~cut plin de uimire urmiUoarea descoperire: cu cat templele erau mai vechi, cu atat astronomia lor era mai sofisticata. AsUel, la inceputul civilizaliei lor, egiptenii au reu§it sa combine un eveniment stelar (aparilia celei mai stralucitoare stele, Sirius) cu un eveniment solar, (solstiliul de vara), §i cu fluxul anual al Nilului. Lockyer a calculat ca aceasta tripla coincidenla nu putea surveni decat 0 data la 1.460 de ani, §i ca Momentul Zero al Egiptenilor, atunci cand incepea numaratoarea calendarului lor, era circa 3200 inainte de Cristos. Dar principala contribulie a lui Lockyer la ceea ce (dupa aproape un secol!) a evoluat in §tiinla arheoastronomiei a fost con§tientizarea faptului ca orientarea vechilor temple putea fi un indiciu al momentului exact al construcliei lor. Exemplul oferit de el a fost complexul de temple din Teba, din Egiptul Superior (Karnak). Aco8DLJT'C&
..,
...,
UOOI.C.
tt
wwr..
-II:I
III
II I;: I.G. 'c
¥ -'
--.
It' - -
'~::('t,
II:
at
I..
'-'. =:.
IB
g
Illlil!JIiI'I . ~
C
~
'!!~
Flg.82
171
PIERDUTE
10,orientarea mai veche §i mai complicata a vechilor ora§e sacre, catre echinoclii, a fost inlocuita de orientarea mai u§oara catre 501stitii. in Karnak, Marele Templu, inchinat lui Amon-Ra, consta din doua structuri rectangulare care aveau un perete comun, construite de-a lungul unei axe est-vest cu inclinare spre sud (fig. 82). Datorita acestei orientari, in timpul solstiliului 0 raza de soare parcurgea intreaga lungime a coridorului (lung de aproximativ 150 m), mutandu-sede la 0 parte a templului la alta intre doua obeliscuri. Pentrucateva minute, raza cadea pe Cel Mai Sacru dintre temple, la capatulcoridorului, anunland asUelinceputul noii zile din noul an, Dar acel moment precis nu era acela§i intotdeauna; se modifica in permanenla, asUel ca se construiau noi temple cu orientari modificate.Cand orientarea se baza pe echinoclii, modificarea era reprezentatade peisajul stelar variabil pe care se distingea Soarele
- mutarea
in casele "zodiacale", datorita precesiunii. Dar se pare ca
intervenea§i 0 alta modificare importantacare afecta solstitiile: unghiul dintre extremitali1ela care soarele putea fi vazut se diminua mereu!Cu timpul, mi§carile Soarelui pareau influenlate de un alt element in relatia Pamant-Soare. Astronomii au descoperit ca oblicitatea Pamantului,inclinarea axei sale in raport cu orbitasa in jurul soarelui nu a fost intotdeauna cea prezenta (undeva sub 23'30'). Tnclinareasa variaza cu l' la fiecare 7.000 de ani, scazand la 21' inainte sa inceapa sa creasca din nou peste valoarea de 24'. Rolf MOiler,care a aplicat acest fapt la arheologia andeeana (Der Himmel uber dem Menschen der Steinzeit§i alte studii) a calculat ca, daca vestigiile arheologice ar fi orientate cu 0 inclinare de 24', ar insemna ca au fost construite in urma cu cel pUlin 4.000 de ani. Anli~~rg~
oM!
..
. REGATELE
!:Il"o~toi ,"",.,..,.1",""-
- :~::::__:_ _IW':
:_ ;,,; U\:l
importanta ca datarea cu carbon radioactiv, - poate chiar mai importantadecat aceasta, deoarece testele cu carbon radioactiv nu pot fi efectuate decat pe materiale organice (precum lemn sau carbune) gasite langa sau in cladiri, neputand data cladirea din piatra, dar arheoastronomia poate data cladirea ca atare §i chiar momentelecand au fost ridicate diferite parti ale sale. ProfesorulMOiler,a carui opera 0 yom analiza cu mai niulta atentie, a conchis ca structurile perfecte de ashlaride la Machu Pi-
~~~
172
,~.:"L.
Zecharia
Sitchin
cchu §i Cuzco (diferite de cele megalitice poligonale) sunt vechi de peste 4.000 de ani, confirmand astlel cronologia lui Montesinos.0 astlel de aplicare a arheoastronomieila vestigiile andine, dupa cum yom vedea, a avut 0 puternica influenta asupra notiunilor cu privire la vechimea civilizatiei din cele doua Americi. Astronomilor moderni le-a luat ceva timp pana s-au hotarat sa vina la Machu Picchu, dar in cele din urma au venit. In 1930 Rolf MOiler, profesor de astronomie la Universitatea din Potsdam, §i-a publicat primele studii referitoare la aspectele astronomice ale ruinelor din Tiahuanacu, Cuzco §i Machu Picchu. Concluziile sale. conform carora aceste vestigii §i in special monumentele de la Tiahuanacu dateaza de foarte multa vreme, aproape i-au distrus cariera. La Machu Picchu MOiler§i-a concentrat atentia asupra pietrei Intihuatana de pe varful din partea de nord-vest a ora§ului §i pe structura din varful stancii sacre, deoarece in ambele locuri a identificat ni§te caracteristici precise care I-au ajutat sa determine scopul §i utilitatea lor (Die /ntiwatana- Sonnenwarten im A/ten Peru §i alte scrieri). Intihuatana era a§ezata pe cel mai inalt loc din ora§. Din varful ei se putea contempla tot orizontul, dar peretii de ash/ad megalitici limitau perspectiva in directia dorita de constructori. Intihuatana §i baza ei erau taiate dintr-o singura piatra naturala, ridicand inaltimea stalpului sau a obiectului acolo unde dorea constructorul. Atat stalpul, cat §i baza erau orientate cu precizie (fig.76). MOilera determinat ca diferitele suprafete inclinate §i laturi erau astlel concepute incat sa permita determinarea apusului in timpul solstitiului de vara, a rasaritului in timpul solstitiului de iarna, §i a echinoctiilor __
1
~I
__
,..,.IIIIQVC;ua.
Inainte de cercetarile sale de la Machu Picchu, MOilera investigat in detaliu caracteristicile arheoastronomice de la Tiahuanacu §i Cuzco. 0 veche gravura spaniola in lemn (fig. 83 a) i-a sugerat ca Marele Templu al Soarelui de la Cuzco era astlel construit, incat razele soarelui cadeau direct pe Cel mai sfant dintre cele sfinte la momentul rasaritului in ziua solstitiului de iarna. Aplicand teoriile lui Lockyer la Coricancha, MOiler a putut calcula §i demonstra ca
---
173
REGATELE PIERDUTE
..
.
.' ,r,
.,
,:"',, . . ';':;f':~".~:~. ~r.."
'
,:. .'.,,',,'.
"
/.\
'~>~"'" ;~
,~~
.
~
hI _!~~;::"Jli 'j ,I
t"~;""1
:.':.:p
f~.;'C' .
~j ,'~.;~:::<:':_',i'I'~:' .:i:.;.,,',. ~ ' ., ,..f . . . 1'.l"{l:(.I,.t~'t":".-'~1' , .'. ~~:,."\ c.. - \,(';.r;. I 'I. -', l . ") .. ~ , "~. , , ~ ,!,,~-~~ !iM~' \"~.,' ~,.:'.!..'"(~' ,.:., ,.~._.II;'>I~~ .~lJ{;-.:. II ~ . " : '. '.,.: ,:-'-" .:.,.,__~_._,.._,.,.-: u.rl'..:.~..:'_;",.'.4:
.i
:,
,
a"
o ,.... b
Fig.83
vest
peretii precolumbieni, impreuna cu peretele circular cel mai sfant puteau sluji aceluia§i scop ca templele din Egipt. (fig. 83 b). Primul aspect evident al structurii din varful stancii sacre de la Machu Picchu este forma sa semicirculara §i ash/adi perfecti din care este construita. Exista asemanari evidente cu peretale semicircular Cel mai sfant din Cuzco (ne-am exprimat deja opinia, conform r::'!ir",i~c:tn,('tllr.. rlo I", u.., " c:,.,.~..- ; :'~_;:.:. ___ "::.. Cuzco); acest aspect i-a sugerat lui MOiler0 functie similara, aceea de determinare a solstitiului de iarna. Dupa ce a stabilit ca peretii drepli ai acestei structuri erau orientati de arhitecti in conformitate cu pozitia geografica§i altitudineafata de nivelul marii a a§ezarii, el a determinat ca prin cele doua ferestre trapezoidale din portiunea circulara (fig. 84) un observator putea vedea rasaritul in timpul solstitiilor de vara §i de iarna - in urma cu 4.000 de ani! In anii '80 doi astronomi de la Observatorul Steward, Univer-
- --.. 174
Zecharia Sitchin
sitateaArizona,D.S. Dearbon §I R.E. White (Archaeoastronomy at Machu Picchu) au investigat acelea§i obiectivecu instrumente multmai precise. Ei au confirmat orientarile astronomice ale pietrei Intihuatana §i ale celor FI9.84" doua ferestre din Torreon (unde perspectiva se desfa§oara din varful pietrei sacre, prin crestaturile §i marginilesale). Nu s-au implica!,totu§i, in discutia deschisa de Mullerasupra datel structuriL Niciei, nici Mullernu au incercat sa stabileasca rolulcelor Trei Ferestre, cea mai veche structura megalitica,in observarea astronomica. Parerea noastra este ca rezultatele ar fifost §imai surprinzatoare. Cu toate acestea, Mullera studiat orientarea peretilor megaliticidin Cuzco. Concluzia sa a avut implicatiihotaratoare care au fost ignorate "Ace§tipereti au fost ridicatiintre anii4000 inainte de Cristos §i 2000 inainte de Cristos" (Sonne, Mond und Sterne uber dem Recih der Inka). Consecinta este ca structurilemegalitice (de la Cuzco, Sacsahuaman §i Machu Picchu, cel putin)dateaza dinainte de anul 2000 inainte de Cristos, perioada cand au fost ridicate Intihuatana §i Torreon la Machu Picchu. Cu alte cuvinte, pentru Mullerstructuriledin epoca preinca§a fusesera realizate pe parcursui a doua ere zodiacale: cele megalitice apartineau zodiei Taurului, cele din timpulVechiuluiImperiu§i de la Tampu-Toccoapartineau zodiei Berbecului. in OrientulAntic,schimbarea cauzata de precesiune necesita reformarea periodica a calendaruluisumerian initial.in anul 2000 inainte de Cristos, 0 data cu trecerea ciA1;:1 7nnb T,,"r"l,,; 1- --- OtllUtll,;UIUI a avut 10C0 schimbare majora, insotita de mari mi§cari religioase. Spre uimirea multora (dar nu §i a noastra), astlel de schimbari §i reforme s-au produs §iin Anzi. Faptul ca popoarele din Anziaveau un calendar ar fitrebuit sa se impuna de la sine in urma scrierilorluiMontesinos§ia altor cronicari, care mentionau repetate reforme ale calendaruluiefectuate de numero§i regi. Cu toate acestea, numai dupa ce au fost efectu'
::J L ,~-~.
__ul_'__'_' ·
~\..J ~
,
:,
175
REGATELE PIERDUTE ate mai multe studii, incepandcu anii'30, s-a confirmatca
aceste
popoare nu doar aveau un calendar, dar iI §i consemnau (de§i se presupune ca nu §tiau sa scrie). Un adevarat pionier in acest domeniu, Fritz Buck (Inscripciones
Calendarias
del Peru Preincaico
§i
alte scrieri),a prezentat dovezi arheologice in sprijinulacestor concluzii:un toiag, instrumentde masurare a timpului,§i0 vaza, gasite in ruinele templului Pachacamac, pe care erau marcate patru perioade a cate douasprezece diviziunicu ajutorul unei linii§i al unor puncte, similare cu cele ale maya§ilor§i olmecilor. PotrivitparinteluiMolina,inca§ii"incepeau sa numere anulla mijloculluimai, cu cateva zilein plus sau in minus, in prima faza a lunii",in timpulsacrificiilor,preotiicantau imnuri:,,0, Creatorule, 0, Soare, 0, Tunet, sa ramai ve§nic tanar §i sa nu imbatrane§ti; vegheaza ca lucrurilesa fie in pace; vegheaza ca oamenii sa se inmulteasca §i ca hrana lor §i toate lucrurile lor sa fie din bel§ug.1I Calendarul gregorian a fost introdus in Cuzco abia dupa moartea lui Molina, deci ziua de Anul Nou despre care vorbea el trebuie sa fi fost 25 mai sau in jurul acelei date. Tumurile de obser-
vare descrise de Garcilaso au fost descoperite recent de astronomi de la universitatile din Texas §i Illinois; ei au descoperit ca liniile de observare corespundeau datei de 25 mal. Potrivit cronicarilor, inca§ii considerau ca anulincepe in momentul solstitiului de iama (echivalent cu solstitiul de varain emisferanordica).Dar acest eveniment nu se produce pe 25 mai, ci pe... 21 iunie; 0 diferenta de aproximativ 0 luna! Singura explicatie plauzibila a acestui fapt ar fi ca sistemul de observare §i calendarul care se baza pe acest sistem fusesera mo§tenitede inca§i dintr-o perioada mai veche; 0 decalare de 0 luna rezulta din schimbareaprecesiunii,care dureaza 2610 ani in fie""' OJ"""£.v
I
'I
"''''UIQ.
Dupa cum am aratat, piatra Intihuatana de la Machu Picchu ajuta nu doar la determinarea solstitiilor, ci §i a echinoctiilor (cand ziua §i noaptea sunt egale cand soarele se afla deasupra Ecuato-
rului,in martie §i septembrie). Cronicarii §i cercetatorii din zilele noastre (cum ar fi L.E. Valcarel, The Andean Calendat) sustinca inca§ii depuneau eforturi deosebite pentru a stabili data exacta a echinoctiilor, pe care Ie venerau. Acest obicei trebuie sa fi avut la
_. --
-
176
Zecharia Sitchin
randullui radacini in vremurile indepartate, deoarece in rapoartele timpurii se spunea ca monarhii din Vechiullmperiu erau preocupati de determinarea echinoctiilor. Montesinos ne informeaza ca al patruzecilea rege al Vechiului Imperiu a infiintat 0 academie pentru studiul astronomiei §i astrologiei §i determinarea exacta a echinoctiilor. Acestui rege i se conferise titlul de Pachacutec; prin urmare, calendarul era atat de desincronizat la acea vreme in raport cu fenomenele cere§ti, incat se impunea reformarea sa imediata. Aceasta informatie foarte interesanta a fost trecuta cu vederea. Potrivit lui Montesinos, in al cincHeaan al domniei acestui rege s-au implinit 2500 de ani de la Momentul Zero §i 2000 de ani de la inceputul Vechiului Imperiu. Oare ce s-a intamplat in jurul anului 400 inainte de Cristos, de a fost nevoie de 0 reforma a calendarului? Lungimea intervalului temporal, de 2000 de ani, corespunde intervalului modificarilor zodiacale datorate precesiunii. in Orientul Antic, unde calendarul a fost inventat la Nippur in jurul anului 4000 inainte de Cristos, echinoctiul de primavara aparea in Casa sau in Varsta Taurului. in anul 2000 inainte de Cristos a fost intarziat pana la Casa Berbecului, iar in epoca lui Isus Cristos pana in Casa Pe§tilor. Reforma andeeana, survenita in 400 inainte de Cristos constituie 0 confirmare a presupuneriica Vechiullmperiu §i calendarul sau au inceput in urma cu circa 2500 de ani inainte de Cristos. Ea sugereaza §i ca acei regi cuno§teaubine zodiacul; dar zodiacul era o impartire pur artificiala §i arbitrara a boltii cere§ti in douasprezece parti. 0 inventie sumeriana adoptatain toata antichitatea de popoarele care au urmat. Era acest lucru posibil? Raspunsul este: da. Unul dintre intemeietorii acestuidomeniu, S.Hagar, intr-o conferinta sustinuta la cel de-al XIV-lea Congres al americani§tilor din
1904intitulatConstelatiileDeruanesi lena/lira Inr
I
.
roll rifll<'/"/ ... ,.,~
ca Inca§1Inu erau doar familiarizati cu zodiacul (§i cu lunile corespunzatoare zodiilor), dar aveau §i denumiri diferite pentru ele. Spre surprinderea cercetatorilor (nu §i a noastra), denumirile seamana izbitor cu cele pe care Ie cunoa§temfoarte bine §i care i§i au originea in Sumer. Astlel, ianuarie, luna Varsatorului, era inchinata lui Mama Cocha §i lui Capac Cocha, Apei Mame §i Stapanului Apei. Martie, luna Berbecului, cand prima faza a astrului lunii lIIunSlrat
177
REGATELE PIERDUTE
marca inceputul Anului Nou, era denumita Katu Quilla, Luna Pietei. Lunii aprilie, luna Taurului, i se spunea Tupa Taruca, Cerbul care pa§te (in America del Sud nu erau tauri). Zodia Fecioarei era cunoscuta sub numele Sara Mama (Mama Porumb), iar simbolul ei era femeia, §i a§a mai departe. Cuzco in sine reprezenta 0 marturie a cuno§tintelordespre zodiac §i a vechimii acestor cuno§tinte. Am afirmat deja ca ora§ul era impartit in douasprezece sectoare, fiecare fiind asociat cu 0 casa zo-
a
diacala.Estesemnificativca primul ~ sector,situatpe pantadin Sacsa- \~.
-
mS!0ElIl~
.
'., - ~.!h..,_.,or" ~f~, , '. ',__, ." .~.,," ' "iJ ll~,
huaman, era asociat cu Berbecul, deoarece pentru ca aceasta zodie' sa fie raportata la echinoctiul de primav~ra trebuie sa ne intoarcem cu 4000 de ani in urma. Fig.8S Ne intrebam daca aceste cuno§tinte despre astronomie §i reformelecalendaruluiar fi putut fi retinute §i transmise de-a lungul mileniilor fara a fi consemnate in scris in nici un fel. Codicele maya§e contineau, dupa cum am vazut, date astronomice copiate §i obtinute din surse mai vechi. Arheologii au stabilit ca barele dreptunghiulare cu care erau infati§ati conducatorii maya§i pe stele erau de fapt "bare ale cerului", continand glifele pentru anumite con::;1~lalll ale ZOClaCUlUI \cum era, ae exemplu, sena cle gUtece incadra imaginea lui Pacal pe capacul sicriului lui, la Palenque.) Sa fi fost aceste reprezentari artistice ale perioadei clasice copiate din reprezentari calendaristice mai vechi, probabil mai putin realizate din punct de vedere artistic? Acest fapt este sugerat de 0 piatra rotunda gasita la Tikal (fig. 85a) pe care imaginea Zeului Soare (cu barba §i cu limba scoasa) este inconjurata de glife celeste.' Astlel de pietre circulare zodiacal-calendaristice "primitive"
--,..~~~..~
178
Zecharia
Sitchin
sunt stramo§ii "pietrelor calendaristice" aztece perfectionate,dintre care s-au gasit cateva, printre care §i una din aur; aceasta era cea mai sacra §i i~afost daruita lui Cortes de catre Moctezuma pe cand acesta credea ca ii inapoiaza Zeului $arpe cu Pene ceea ce ii apartinea de drept. Sa fi existat astlel de inregistrari - in aur - §i in Peru? In pofida tratamentului la care au supus spaniolii tot ce aducea a "idol", mai ales daca obiectul era din aur (topindu-Ie foarte repede, a§a cum s-a intamplat cu imaginea soarelui de la Coricancha),cel putin un asUeide obiect s-a pastrat. Este un disc de aur, cu un diametru de aproximativ 15 cm (fig. 85b). A fost descoperit in Cuzco, iar in prezent este expus in Muzeullndienilor Americani din New York; a fost descris in urma cu mai bine de un secol de Sir Clemens Markham (Cuzco and Lima;The Incas of Pe~. EI a tras concluzia ca in centrul discului era reprezentat soarele, inconjurat de douazeci de simboluridistincte; a crezut ca acestea erau lunile, dupa modelul calendarului maya§de douazeci de luni. W. Bollaert, intr-o conferinta sustinuta la Societatea Regala a Anticarilor in 1860 §i in scrierile sale ulterioare, a considerat ca discul este "un calendar pe luni sau un zodiac". M.H. Saville (A Golden Breastplate from Cuzco, in publicatiadin 1921 a Muzeului), a subliniat ca §ase dintre semne se repeta de doua ori, iar doua se repeta de patru ori (Ie-a marcat de la A la H) §i ca atare a pus la indoiala teoria lui Markham privind calendarul cu douazeci de luni. Simplul fapt ca §ase inmultit cu doi este egal cu doisprezece ne determina sa fim de acord cu Bollaert §i sa sugeram ca acea~-
+- --"-
-::.: ":_;:"_:":
OJ''';'''O,Q LUUld\,;i:Ua cecal
unaa luniloranului.
Toti cercetatorii sunt de acord ca acest obiect dateaza din perioada preinca§a. Nici unul nu a demonstat, totu§i, cat de mult seamana cu piatra calendaristica descoperita fa Tikal - poate pentru ca astlel ar pune §i mai mult in dificultate teoria conform careia intre America Centrala §i America de Sud nu a existat nici un contact.
179
REGATELE PIERDUTE
zarro a intrat in Cuzco, capitala inca§a. Grosul fortelor lui Pizarro se afla inca la Cajamarca, unde iltineau captiv pe Atahualpa, pretendentulla tron. Misiunea grupului era de a obtine contributia capitalei la rascumpararea in aur pe care 0 cereau spaniolii in schimbul eliberarii lui Atahualpa. In Cuzco, generalullui Atahualpa, Quizquiz, i-a lasat pe spanioli sa intre §i sa cerceteze cateva cladiri importante. printre care §i Templul Soarelui. Inca§ii ii spuneau Coricancha, Imprejmuirea de Aur, deoarece peretii sai erau acoperiti cu placute de aur, iar in interior se aflau tot felul de obiecte magnifice din aur, argint §i pietre pretioase. Putinii spanioli care au intrat in Cuzco au luat cu ei §apte sute de placute de aur, numeroase alte comori §i s-au intors la Cajamarca. Grosul armatei spaniole a intrat in Cuzco la sfar§itul aceluia§i an, §i am pomenit deja soarta pe care a avut-o ora§ul, cu edificiile §i altarele sale. Cel Mai Sfant Templu a fost jefuit, iar Emblema De Aur a soarelui, care se afla deasupra Marelui Altar, a fast luata §i topita. Oar distrugerea fizica nu a putut §terge amintirile inca§ilor. Potrivit acestora, Coricancha fusese construit de primul monarh, la inceput fiind un fel de coliba cu acoperi§ de paie. Regii care au venit mai tarziu I-au extins, pana cand a ajuns sa aiba dimensiunile §i forma sub care I-au cunoscut spaniolii. in Cel Mai Sfant Templu, spuneau ei, peretii erau acoperiti de sus pan a jos cu placi de aur. Garcilaso scria: "Deasupra Marelui Altar se afla imaginea soarelui pe 0 placa de aur de doua ori mai groasa decat celelalte placi de pe pereti. Era infati§at cu 0 fata rotunda §i raze §i flacari de foc, toate dintr-o singura bucata.1I /\,..",1"" _._ . ~ _-I_a.~_ , _1-~- . r-- --."'".."_u wt,,&£.U" 'il ,-au IUcaL
.
spaniolii. Oar nu era obiectul initial, care dominase peretele §i pe care cadeau razele soarelui la rasarit, in ziua aleasa. Cea mai detaliata descriere a piesei centrale §i a imaginilor din jurul ei a fost oferita de Don Juan de Santa Cruz PachacutiYumqui Salcamahyhua,fiul unei printese Inca de vita regala §i al unui nobil spaniol (din acest motiv uneori este denumit Santa Cruz, alteori Salcamayhua). Relatarea face parte din cartea sa
La inceputullui 1533 un mic grup de soldati din armata lui Pi-
Relacion
(tradusa in limba engleza de Sir Clemens Markham), carte in care
180
Zecharia
a dorit sa glorifice dinastia Inca in ochii spaniolilor. Salcamayhuaafirma ca primul rege din dinastia Inca a fost cel care le-a poruncit fierarilor "sa fabrice 0 placa plata din aur, care insemna ca exista un singur creator al cerului §i al pamantului".Salcamayhua§i-a ilustrat spusele cu un desen: placa avea forma neobi§nuitaa unui oval. Aceasta prima reprezentarea fost inlocuita cu 0 placa rotunda atunci cand urmatorul monarh a declarat soarele zeitatea suprema. Monarhul care a venit dupa acesta a revenit la placa de forma 0vala, fiind "un mare du§man al idolilor; elle-a poruncit oamenilor sa nu mai venereze soarele §i luna",ci, mai degraba, corpul ceresc reprez6iitat de placa ovala. EI a fost cel care a dat ordin sa se puna imagini de jur-imprejurul placii. Salcamayhuase referea la placa 0vala ca la un simbol al "Creatorului",accentuand faptul ca nu intelegea prin aceasta soarele, deoarece imagini ale soarelui §i lunii erau dispuse in jurul ovalului. Pentru a-§i ilustra spusele, Salcamayhua a desenat un oval mare inconjurat de doua cercuri mai mici. Piesa din centru a ramas astlel, cu ovalul in partea superioara, pana in vremea lui Inca Huascar, unul dintre cei doi frati vitregi care i§i disputau tronul, atuncicand au sosit spaniolii. EI a inlaturat ovalul §i I-a inlocuit "cu 0 placa rotunda, la fel ca un soare cu raze." "Huascar Inca a a§ezat imaginea soarelui acolo unde fusese cea a Creatorului". in acest fel, prin alternarea credintelor religioase, s-a ajuns din nou la un panteon in care soarele era zeitatea suprema, nu Viracocha. Pentru a semnifica faptul ca el era mo§tenitorul de drept al tronului, Huascar§i-a adaugat epitetullnti ("SoareIe"); a§adar el, nu fratele sau vitreg, era adevaratul descendent din Fiii Soarelui. Salcamayhua a explicat ca peretele in triunghi, avand ovalul in centru, rezuma "ceea ce credeau paganii" despre cer §i pamant, si ~ ilw::tr::d,.." IIn ,.j~...~... ; ~:~_:.._:..:_"':_ .,,""~a IUInuascar, care a inlocuit ovalul cu imaginea Soarelui. Schita s-a pastrat printre hartiile lui Francisco de Avila, cel care I-a chestionat pe Salcamayhua, dar §i pe altii in legatura cu semnificatia reprezentarii. Avila a notat pe schita :}i cateva explicatii ale imaginilor, in limbile locale
quechus §i aymara:}i in spaniola sa castiliana. Daca se inlatura aceste notatii, se obtine 0 reprezentarefidela a imaginilor infati:}ate deasupra altarului (infati:}atprin obiectul dreptunghiularha:}uratdin
181
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
~~
.
josul figurii). in partea de jos erau simboluri terestre (oameni, animale, un rau, munti, un lac); in partea de sus, imagini cere§ti: Soarele, Luna, stele, ovalul misterios, etc (fig. 86). Cercetatoriiau opinii diferite cu privire la semnificatiile simbolurilor individuale, dar nu :}i la sensul general al pereelui sacru. Markham interpretapartea superioaraca pe "un grafic stelar, 0 adevarata cheie catre deslu§irea cosmogoniei :}i a astronomiei in Peru-ulantic", :}iera sigur ca varFig.86 ful triunghiular era 0 hieroglifa pentru "cer".S.K. Lothrop (Inca Treasure)a sustinut ca imaginile de deasupra marelui altar "alcatuiau 0 legenda cosmogonica despre facerea cerului :}i pamantului, a soarelui §i lunii, a primului barbat §i a primei femei".Toti sunt de acord cu afirmatialui Salcamayhua, ca reprezinta "ceea ce credeau paganii"
- suma
tuturor credintelor lor
religioase :}i a legendelor lor; 0 saga a Cerului :}i Pamantului, §i a legaturii dintre ele. in ansamblul de corpuri cere:}ti sa disting limpede soarele §i luna, flancand un oval plat de aur, dedesubtul caruia sunt grupuri de corpuri cere:}ti. Este limpede ca cele doua simboluri apartin soarelui :}i lunii, datorita figurilor conventionaledesenate deasupra 1M I~ u._ u -~:.:.:;': .._:_~:::_ :" ;;".;"y"'''i'Lllla~IIUI. IIIlI \:soare):}1 Quilla (luna). Daca soarele era asUel reprezentat, atunci ce semnifica imaginea centrala, acel oval? Potrivit legendelor, acest simbol era venerat laolalta cu Soarele in vremurile inca:}e. Identitatea sa este clar explicata de 0 nota care spune: "ilIa Ticci Uuiracocha, Pachac Acachi. Quiere decir imagen del Hacedor del cielo y de la tierra"... Ceea ca inseamna: "ilia Ticci Uuiracocha, Creatorul tuturor; adica imaginea Creatorului Cerului :}i Pamantului."
.---
182
Zecharia
Sitchin
Dar de ce era Viracocha reprezentat sub forma unui oval? Unul dintre oamenii de ~tiin1acare s-a ocupat indeaproape de aceasta problema, R. Lehmann-Nitsche (Coricancha EI templo
-
del Sol en el Cuzco y las Imagenes de su AltarMayo~ a elaborat 0 teza conform careia ovalul reprezenta "Oul Cosmic", 0 idee teogonica ce se regase~te in legendele grece~ti, in religiile hindu, ,,~i chiar in Geneza". Este "cea mai veche teogonie, ale carei amanunte nu au fost in1elesede autorii albi". A fost reprezentatain sanctuarele zeita1ii indoeuropene Mithra sub forma unui ou inconjurat de constela1ii1ezodiacale. "Poate ca intr-o zi indianologii vor remarca asemanarile dintre cultullui Viracocha, al lui Brahma cel cu ~apte ochi ~i al israelitului lahve... in antichitatea clasica ~i in cultullui Orfeu apareau imagini sacre ale Oului Mistic; de ce nu soarfi putut intampla acest lucru ~i in Marele Sanctuar din CUZcO?" Lehmann-Nitsche s-a gandit la Oul Cosmic ca la singura explica1iepentru forma ovala neobi~nuitaa obiectului nu doar din cauza asemanarii dintre forma acestuia ~i forma unui ou, ci ~i pentru ca elipsa (forma geometrica greu de desenat sau de fasonat) nu se gase~te ca atare pe Pamant. Dar ~i el, ~i al1iipareau sa ignore faptul ca pe suprafa1aelipsei se afla plasata (in partea de jos) 0 stea. Daca forma eliptica sau ovala se aplica mai multor corpuri cere~ti, (pe langa cele cinci de deasupra ~i cele patru de dedesubt), ea semnifica ovalul care poate fi intalnit in natura - dar nu pe pamant, ci in cer: curba naturala descrisa de 0 planeta care se rote~tein jurul Soarelui. Noi sugeram ca acest oval reprezinta orbita unei planete din sistemul nostru solar. Prin urmare, ceea ce reprezenta peretele sacru nu erau ni~te constela1ii misterioase ~i indepartate, ci propriul Sistem Solar, cu ~n;)rAIA.
IlIn;)
~i CAIAzece DJanete. rezultfmd in total douasoreze-
ce. Planetele sistemului nostru solar sunt impartite in doua grupe: cele cinci planete aflate la mare departare - Pluto, Neptun, Uranus, Saturn ~i Jupiter (socotind din afara spre interior), ~i grupul de planete mai apropiate: Marte, Pamantul, Venus, Mercur. Cele doua grupe sunt impartite de vasta orbita eliptica a celei de-a douasprezecea componente a sistemului nostru solar, care pentru inca~iera Viracocha. Trebuie oare sa ne surprinda ca aceasta viziune a sistemului
REGATELE PIERDUTE
183
nostru solar este identica cu cea sumeriami? Pe masura ce reprezentarilecoborau din cer spre i -.ant, pe partea dreapta a peretelui este infa1i~atun cer instelat, iar pe partea stanga un nor. Cercetatorii sunt de acord cu notele initiale, "varailpentru cerul senin instelat ~i "nori de iarna". Reprezentarea Inca socoteaanotimpurile 0 parte din actul creator, urmand ~i in aceasta privin1amodelul din Orientul Apropiat. inclinarea Pamantului, cauzata de anotimpuri, era pusa in Sumer pe seama lui Nibiru, iar in Babilonpe seama lui Marduk.Acela~i ecou se regase~tein psalmul biblic inchinat Domnului: "Tu ai facutvara ~i iarna". Sub "vara" aparea simbolul unei stele; sub "iarna" este infa1i~atun animal fioros. Opinia generala este ca acestea reprezinta constela1ii1e asociate in emisfera sudica acestor anotimpuri. Imaginea de sub "iarna" reprezinta Leul,fapt uimitor, din mai multe puncte de vedere. in primul rand, in America de Sud nu exista lei. in al doilea rand, calendarul a fost inventat in Sumer in urma cu patru mii de ani inainte de Cristos, iar atunci solsti1iulde vara a avut loc pe cand Soarele se afla in casa zodiacala a Leului (UR GULA in sumeriana). Dar in emisfera sudica in acea perioada a anului ar fi trebuit sa fie iarna. Prin urmare, reprezentarea inca~a a imprumutat nu doar ideea celor douasprezece constela1iizodiacale, ci ~i ordinea anotimpurilor a~a cum era ea in Mesopotamia! Am ajuns la simbolurile care - asemeneacelordin EnumaElish ~i din Cartea Genezei - aduc legendele facerii din ceruri pe Pamant: primul barbat ~i prima femeie, Edenul, un rau mare, un ~arpe, mun1i,un lac sacru. "Panorama inca~a" despre lume, in cuvintele lui Lehmann-Nitsche.0 caracterizare mai exacta ar fi: Biblia in imagini a popoarelor din Anzi. Analogia este reala, nu 0 simpla figura de stil. Imaginile acestel compozl!" ar pUtea lIusua CU ::;Ul,;l,;t:/::;1t:/~t:lIIUt:llt:l Illt:I;:'VtJULdllllt:lllt:l biblice ale lui Adam ~i Eva in gradina Edenului, completate cu imaginea~arpelui(pe portiunea din dreapta a peretelui) ~i Copacul Vie1ii (pe portiunea din stanga). Cuvantul sumerian E.DIN (din care provine Eden) semnifica valea marelui fluviu Eufrat, care izvora din mun1iiinal1i de la nord. Aceasta localizare geografica este reprezentata cu claritate pe partea din dreapta a zidului, unde un glob care infa1i~eazaPamantul poarta inscriptia: "Pf1chaMama" - Pa-
---
184
~..~~~
__1
Zecharia
Sitchin
mantul Mama. Pana §i curcubeul, prezent Tnlegendele din Orientul Apropiat despre potop, apare aicL (Toli savanlii sunt de acord ca globul sau cercul ce poarta inscriplia Pacha Mama reprezinta Pamantul; cu toate acestea, nici unul nu a fost uimit de faptul ca inca§ii §tiau deja ca Pamantul este rotund. Sumerienii §tiau acest lucru, Tnfati§and Pamantul §i toate celelalte planete Tnfunclie de aceasta realitate.) Grupul de §apte puncte de sub simbolul Pamantului a pus nenumarate probleme cercetatorilor. Unii au adoptat ideea gre§ita conform careia anticii T§iTnchipuiau ca Pleiadele numara §apte ste!e ~j au sugerat ca simbolul reprezinta acea portiune din constelalia Taurului. Daca ar fi a§a, simbolul ar trebui sa se afle Tnportiunea superioara celesta a reprezentarii, nu Tncea inferioara. LehmannNitsche §i allii au interpretat simbolul celor §apte puncte ca fiind "cei §apte ochi ai zeului suprem". Oar am aratat deja ca cele §apte pun-. cte, numarul §apte, desemnau Tnsu§i PamantulTn enumerarea sumeriana a planetelor. Prin urmare, simbolul ,,§apte" se afla exact acola unde trebuie, ca 0 legenda pentru globul pamantesc. Ultima imagine de pe peretele sacru este cea a marelui lac legat printr-un canal de un lac mai mic. Notele de pe margine explica: "Mama Cocha", Apa-Mama. Toli cercetatorii sunt de acord ca acesta reprezinta Lacul Sacru din Anzi, Titicaca. Reprezentandu-I, inca§ii transferau povestea Crealiei din ceruri pe pamant §i din Gradina Edenului TnAnzi. Lehmann-Nitsche a rezumat semnificalia §i mesajul reprezentarii de pe peretele atlat deasupra Marelui Altar, spunand: ,,11poarta pe om de pe pamant pana la stele". La fel de uimitor este faptul ca Ti duce pe inca§i Tncealalta parte a Pamantului.
9 Ora§epierdute§i regasite Descoperirea legendei Genezei Tnvarianta sa mesopotamiana iniliala pe perelii templului inca§ Celui Mai Sfant ridica 0 mullime de Tntrebari. Prima §i cea mai evidenta dintre acestea este: cum? Cum au aflat inca§ii aceste legende,§i nu doar Tnliniimari. a§a cum au devenit cunoscute peste tot Tnlume (crearea primului cuplu, Potopul), ci Tndetaliu, urmand Povestea Crealiei, demonstrand inclusiv cuno§tinle despre sistemul solar §i des pre orbita planetei Nibiru.
Unraspuns posibilar fi acela ca inca§iidelineauaceste cuno§tinle din vremuri imemoriale, aducandu-Ie cu ei TnAnzi. 0 alta posibilitate ar fi ca Ie-au au zit de la alte popoare pe care Ie-au Tntalnit pe aceste pamanturi. in absenla documentelor scrise, care se gasesc TnOrientul Apropiat, raspunsulla aceasta Tntrebare depinde Tnmare masura de raspunsulla alta: Cine erau, de fapt, inca§ii? Cartea Relacion a lui Salcamayhua este un bun exemplu alTncercarii inca§ilor de a perpetua un tel de propaganda de stat; atribuirea numelui venerat Manco Capac primului monarh Inca, Inca Rocca, pentru a-i face pe cei pe care Ticotropisera sa creada ca primul Inca era adevaratul "Fiu al Soarelui", ie§it direct din apele lacului sacru Titicaca. De fapt, dinastia Inca a Tnceput cu aproxi-
mativ3500 de ani dupa acel stant Tnceput.Limba pe care
0
vor-
beau incasii era Quechua, limba popoarelor din partea centrala §i de nord a Anzilor, In tlmp ce In munl" aln Jurul LaCUIUlIlticaca popoarele vorbeau limba aymara. Acestea §i alte consideratii i-au facut pe unii oameni de §tiinla sa afirme ca inca§ii au venit relativ tarziu, dinspre est, §i s-au stabilit Tnvalea Cuzco, care se Tnvecineaza cu marea campie amazoniana. Acest tapt Tnsine nu exclude 0 posibila origine a inca§ilor in Orientul Apropiat. Atenlia s-a axat asupra imaginii reprezentate pe perelii templului, deasupra Marelui Altar, dar nimeni nu s-a Tntrebat de ce, Tntreatatea popoare care aveau reprezentari ale zeilor lor §i
186
i.
Zecharia
187
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
§i a fost motivul principal pentru care s-a organizat 0 expeditie condusa de colonelul Percy Fawcett, a carui misterioasa disparitie in' jungla face inca obiectul articolelor de senzatie. Nu vrem sa spunem prin aceasta ca nu exista ruine stravechi ale unor a§ezari situate de-a lungul unui drum care strabate continentul sud-american,din Guyana §i Venezuela, pana in Ecuador §i Peru. in rapoartele lui Humboldt despre calatoriile sale de-a lungul §i de-a latul continentului se pomene§te 0 traditie care spune ca oamenii de peste mari au debarcat in Venezuela §i au pornit spre interiorul continentului; iar raul principal din valea Cuzco, Urubamba, nu este decat un afluent al Amazonului. Echipe arheologice braziliene oficiale au vizitat numeroase a§ezari (fara a efectua, totu§i, sapaturi sustinute). intr-o a§ezare de langa gura Amazonului au fost gasite urne de ceramica decorate cu motive incizate care amintesc de modelele de pe vasele de ceramica din Ur (Iocul sumerian de origine allui Abraham). Se pare ca a fost creata 0 insulita artificiala, Pacoval, care servea ca baza pentru mai multe movile (carenu aufost excavate).Potrivitlui L. Netto,Investigaciones sobre a archaeologia braziliera, urne cu motive similare ~i vaze "de calitate superioara" au fost gasite in susul Amazomului. ~i, credem noi, 0 ruta la fel de importal)ta care lega Anzii de Oceanul Atlantic exista la sud. Cu toate acestea, nu se §tie cu certitudine daca ~i inca§ii au venit pe acest drum. Una dintre legendele lor stravechi Ie situeaza inceputurile 0 data cu debarcarea pe coasta peruana. Limba lor, quechua, seamana mult cu limbile din Orientul indepartat, atat din punctulde vedere al semnificatiei cuvintelor,cat §i ca dialect. lar in-
care i§i puneau idolii in altare §i temple, in mareIe templu inca§ nu era nici un astlel de idol, §i nici in vreun alt templu sau altar inca§. Cronicarii povestesc ca, in timpul anumitor celebrari, era purtat un "idol", dar acesta il reprezenta pe Manco Capac, nu pe un zeu. Ei mai relateaza §i ca, intr-o anumita zi sfanta, un preot se ducea pe un munte indepartat, unde se afla idolul impunator al unui zeu, §i sacrifica 0 lama. Oar acel munte §i acel zeu existau din vremuri preinca§e, iar legenda poate sa faca referire la templullui Pachacamac de pe coasta (despre care am scris deja). Este interesant ca aceste obiceiuri respecta poruncile biblice din vremea Exodului. Interdictiareferitoarela fabricarea §i adorarea idolilor era inclusa in cele Zece Porunci. lar in ajunul Zilei Ispa§irii, un preot trebuia sa sacrifice "un tap ispa§itor"in de§ert. Nimeni nu a atras atentia asupra faptului ca acele quipposutilizate de inca§i pentru a comemora evenimentul - bucati de franghie de diferite culori care trebuiau sa fie din lana, cu noduri in diverse pozitii - semanau, ca aspect §i scop, cu tzitzit, "ciucurii de pe marginile unei panze albastre", pe care israelitii trebuiau sa §i-i coasa pe ve§minte, pentru a arata ca respecta poruncile Domnului. Ar mai fi regulile privind succesiunea la tron, conform carora mo§tenitorul legal era fiul unor frati vitregi, obicei sumerian preluat de patriarhii evrei, sau practica circumciziei, intalnita la familiile regale inca§e. Arheologii peruani au facut ni§te descoperiri uimitoare in provinciile amazoniene din Peru, printre care ruinele unor ora§e cu 10cuinte de piatra, mai ales in valea raurilor Utcubamba §i Maranon. Acestea sunt, fara indoiala, "ora§e pierdute" in zonele tropicale; dar, in anumite cazuri, descoperirile anuntate reprezinta expeditii catre a§ezari cunoscute. A§a s-a intamplat in 1985, in cazul descooeririlorde la Gran PataiencarR::IIIf;icllt mlllt~ v~lv:!i- ;:I~A7;:1rA explorata de arheologul peruan F. Kauffmann-Doig §i de americanul Gene Savoy cu douazeci de ani mai inainte. S-au raportat "piramide" la granita cu Brazilia, in ora§e pierdute precum Akakor, §i pove§ti indiene despre ruine care contin bogatii nemaivazute. Un document aflat la arhivele nationale din Rio de Janeiro reprezinta un raport din secolul al optsprezecelea, unde se consemneaza existenta unui ora§ pierdut in jungla amazoniana §i vazut de europen; in 1591. Documentul transcrie chiar 0 fa§ie scrisa gasita acolo
ca§ii apartin in mod clar populatiilor amerindiene
-a
patra ramura
a omenirii, care, dupa cum am indraznit sa suaeram noi. descinde OlnneamUiIUI(;aln (un ghid din Guzco,auzind de pregatirea noastra de specialitatein cercetarea biblica, ne-a intrebat daca nu cumva in-caar fi putut deriva din ca-in, printr-o inversare a silabelor. Cine §tie!?) Dovezile pe care Ie avem demonstreaza, dupa pare rea noastra, ca legendele§i credinlele din OrientulApropiat, dar ~i cuno§tintele despre Nibiru §i despre Anunnaki, veniti de acolo pe Pamant, panteonul celor doisprezece, toate acestea au fost aduse de pre-
i
[ 188
Zecharia
t REGATELE PIERDUTE
Sitchin
decesorii inca§ilor de peste mari. Acest lucru s-a intamplat in perioada Vechiului Imperiu, iar cei care au adus aceste legende erau Strainii de peste mari, dar nu in mod necesar aceia§i care au adus cu ei legende §i pove§ti similare in America Centrala. Pe langa toate aceste fapte §i marturii pe care Ie-am prezentat, sa ne intoarcem putin in Izapa, 0 a§ezare aflata langa coasta Pacificului, la granita dintre Mexic §i Guatemala, unde s-au intalnit civilizatiile olmeca §i maya§a. Aceasta a§ezare a fost recunoscutaabia in ultima vreme ca fiind cea mai mare de acest fel de pe coasta Pacificului in America Centrala §i de Nord. A fost locuita in permanenta timp de 2500 de ani, din 1500 inainte de Cristos (data obtinuta prin datarea cu carbon) pana in 1000 dupa Cristos. Avea obi§nuitele piramide §i terenuri pentru jocul cu mingea, dar cEWace i-a uimit cel mai mult pe arheologi au fost monumentele sale din piatra. Datorita stilului, imaginatiei, continutului lor mitic §i perfectiunii artistice a acestor pietre cioplite, ele au ajuns sa reprezinteun stil aparte, stilul izapan,recunoscutastazi ca reprezentand 0 sursa de inspiratie pentru alte a§ezari de pe coasta Pacificului, din Mexic §i Guatemala. Aceasta arta apartinea perioadei olmece timpurii §i preclasice mijlocii §i a fost adoptata si ::>Lctl..li:tllIIa~~Laru s-au SCnlmDat. Arheologii de la Fundatia Arheologica Lumea Noua de la Universitatea Birgham Young, care au studiat timp de cateva decenii aceasta a§ezare §i au efectuat sapaturi, nu au nici 0 indoiala ca la vremea infiintarii sale era orientata spre solstitii, iar cele cateva monumente erau chiar .aliniate in chip deli be rat in functie de mi§carile planetelor" (V.G.Norman, Izapa Sculpture). Temele religioase, cosmologice §i mitologice impletite cu subiecte istorice sunt exprimate
..;"" ;.;Q1Q Q.UII'-I '-allu
/.'
189
in sculpturile in piatra. Am V3zUtdeja (fig. 51b) una dintre numeroasele reprezentari ale zeitatilor inaripate. De un interes deosebit este 0 piatra cioplita mare care masoara aproximativ treizeci de picioare patrate, denumita de arheologi stela5lzapa, gasita langa un important altar din piatra. Scena, complicata, (fig. 87) a fost caracterizata de cercetatori drept "un mit vizual fantastic" care se refera la "geneza omenirii" langa Copacul Vietii, aflat pe malul unui rau. Povestea istorico-mitica este spusa de un batran cu barba reprezentatin partea stanga, §i este repetata de un om care pare a fi maya§pe partea dreapta (a observatorului stelei). Tndecor este multa vegetatie, sunt foarte multe pasari §i multi pe§ti,dar §i figuri umane. Interesanteste ca cele doua figuri centrale reprezinta doi oameni care au fata §i picioare de elefant ~\
r
- animal
completnecunoscut in cele doua Americi. Cel din partea stanga este prezentatin legatura cu un personaj olmec care poarta coif, ceea ce intare§te presupunerea noastra ca acele uria§e capete de piatra care infati§au olmeci reprezentau africani. . Daca marim portiunea din partea stanga (fig. 88a), observam detalii care pentru noi reprezinta ni§te indicii foarte importante. 0mul cu barba i§i spune fig.SS povestea deasupra unui altar care poarta simbolul taierii ombilicului. Acesta era simbolul (fig. 88b) cu care Ninti (zeita sumeriana care I-a ajutat pe Enki sa creeze omul) era identificata pe sigiliile u clllnance §I pe monumente.Atunci cand Pamantul a fost impartit intre zei, ei i s-a dat in stapanire peninsula Sinai, locul de unde egiptenii extrageau pietrele lor favorite, turcoazele
190
Zecharia Sitchin
albastre-verzui. ii spuneau Hathor §i 0 infati§au cu coarne de vaca, precum in aceasta scena a crearii omului (fig. 88c). Aceste "coincidente" confirma concluzia noastra potrivit careia stela de la Izapa ilustreaza legendele din Lumea Antica privind Facerea Omului ~i Gradina Edenului. Pe stela sunt reprezentate§i piramide, dar cu laturi netede, ca cele de la Gizeh de pe Nil, infati§ate aici in josul stelei, langa rau. Pe masura ce analizam §i reanalizam aceastii stela veche de cateva milenii, nu putem sa nu ne gandim ca 0 singura imaginevaloreaza mai mult decat toate cuvintele din lume. Legendele §i marturiile arheologice demonstreazaca olmecii §i oamenii cu barba nu s-au oprit pe tarmul oceanului, ci s-au indreptat spre America Centrala §i spre nordul Americii de Sud. E posibil sa fi inaintat spre interior, deoarece exista marturii ale prezentei lor in a§ezari din interiorul continentului. in orice caz, au calatorit spre sud in cel mai u§or mod cu putinta: in barci. Legendele din partile ecuatoriale §i de nord ale Anzilor nu mentioneaza doar sosirea pe mare a stramo§ilor lor (precum Naymlap), ci §i a unor "giganti".0 astlel de debarcarea avut loc in vremea Vechiului Imperiu, cealalta in perioada Mochica. lata cum 0 descrie pe ultima dintre ele Cieza de Leon: "Au sosit pe coasta, in barci mari cat vapoarele, facute din trestii, ni§te oameni atat de inalti, inc~Uun om de statura obi§nuitaIe ajungeapana la genunchi!" Ace§ti oameni aveau unelte de metal cu care au sapat puturi in stanca, dar pentru hrana au dat navala prin proviziile ba§tina§ilor. Le-au necinstit §i femeile, , "S..--.debarcasera nu erau femei. Poporul Mochicai-a infati§at pe ace§ti uria§icare i-au inrobit pe vase de ceramicii, pictandu-Ie fetele cu negru (fig, 89), in timp ce fetele lor erau albe. Tot in Fig.89 vestigiileMochicase giisesc §i
REGATELE PIERDUTE
191
portrete din argila ale unor biirbati in varsta cu barbi albe. Noi presupunem ca ace§ti musafiri nepoftiti erau olmecii §i tovara§iilor cu barba din Orientul Apropiat, care fugeau de revoltele izbucnitein America Centrala in jurul anului 400 inainte de Cristos. Au plecat lasand in urma lor, din America Centrata pana in zonete s' ecuatoriale din America de Sud, un §ir de manifestari de venerare supusa.Expeditiilearheologice organizate in zonele ecuatoriale de pe coasta Pacificului au ,; scos la iveala monoliti enigmatici care dateaza din aeea perioadii framantata. ;~ "'~ Expeditia organizata de I;'; George C. Heye a gasit in 1". Ecuador capete uria§e de ~ piatra, cu trasaturi umane, dar cu colti ascutiti, de jaguar feroce. 0 alta expedi- . tie a gasit la San Augustin, a§ezare situata la granita eu Columbia, statui de pia.. trii care infati§eaza giganti; uneori ace§tia tin in maini unelte, alteori arme; trasaturile fetei sunt acelea ale olmecilor africani (fig. 90 a, b). Fig.90 Este posibil ca tot aee§tiinvadatori sa fi inspirat legendele des intalnite in aceste tinuturi, despre cum a fost creat omul, despre ~n potop §i despre un I" ..1. "'._ '_.8._ _ ~_ ___ --- ')'-.,..-.. --"" semnata de spanioli, doisprezece barbati imbracati in ro§u efectuau un dans ritual, pe malul unui lac ce avea legatura cu legenda lui EI Dorado. Ba§tina§iidin zonele ecuatoriale aveau un panteon alcatuit din doisprezecezei, un numar semnificativ §i in acela§itimp un indiciu important.in fruntea panteonuluise afla 0 triada, compusa din leul Creatiei,leul eel Rau §i leita Mama, §i includea zeul Lunii, al ~oa-
192
Zecharia
Sitchin
relui, al Ploii cu Tunete. Semnificativ este §i ca Zeul Lunii era considerat superior Zeului Soarelui. Numele zeilor se schimbau de la 0 localitate la alta, pastrand totu§i caracteristicile cere§ti. Printre numele bizare se disting doua: acela al celui mai important zeu al panteonului, caruia in dialectul chibcha i se spunea Abira, care seamana izbitor cu numele mesopotamianAbir - "Puternic" - §i Zeul Lunii, caruia i se spunea Si sau Sian, nume asemanator cu eel mesopotamian Sin. Prin urmare, panteonul acestor popoare din America de Sud
trimite inevitabil cu gandul la panteonul celor din Orientul Antic §i Estu~ ~editeranei - la greci §i egipteni, hittiti, canaani §i fenicieni, la asirieni §i babilonieni, inapoi unde a inceput totul: la sumerienii din sudul Mesopotamiei, de la care toti ceilalti au imprumutat zeii §i mitologiile. Tnfruntea panteonului sumerian se afla un "Cere Olimpian" alcatuit din doisprezece zei, deoarece fiecaruia dintre ace§ti zei trebuia sa-i corespunda 0 planeta din sistemul solar. Tntr-adevar,numele zeilor coincideau cu numele planetelor,cu exceptia cazului in care se utilizau mai multe epitete pentru a descrie planeta sau insu§irile zeului. Tnfruntea panteonului se afla conducatorul din Nibiru, ANU, al carui nume insemna "Cerulli, deoarece i§i avea sala§ul pe Nibiru. Sotia sa facea §i ea parte din panteonul celor doisprezece, avand numele ANTU. Tot din acest grup faceau parte §i cei doi fii ai lui ANU: E.A (,,AcelaA Carui Casa E Apa"), primul nascut allui Anu, dar nu de catre Antu; §i EN.LlL ("Stapanul Care Porunce§te"),care era Adevaratul Mo§tenitor,deoarece mama lui era Antu, sora vitrega a lui Anu. Lui EA i se spunea in textele sumeriene §i EN.KI ("Stapanul Pamantului"),deoarece se aflase in fruntea primei Anunnakilor §i infiintase . ..misiuni a .... , A de . " pe _ Nibiru . _pe Pamant I r'IIo &:u\ L: t"' ~."'".v. _""___1''''_ . , ... \n - _0_.-. -r..., _. I
.
blicul Eden. Misiunea lui era aceea de a obtine aur, deoarece Pamantul era unica sursa. §i nu pentru podoabe sau din pura vanitate, ci pentru a purifica atmosfera de pe Nibiru prin risipirea prafului de aur in stratosfera acelei planete. Dupa cum se consemneaza in textele sumeriene (§i dupa cum am relatat §i noi in cartile The 12th Planet §i The Earth Chronicles), Enli/ a fost trimis pe Pamant sa preia co-
193
REGATELE PIERDUTE
mandaatunci cand metodele de extractie initiale folosite de Enki nu s-au mai dovedit satisfacatoare. A§a a inceput du§mania dintre cei doi frati vitregi §i urma§ii lor, care a dus §i la Razboiul Zeilor. Razboiuls-a incheiat cu un tratat de pace intocmit de sora lor Ninti (careia dupa aceea i s-a spus Ninharsag). Pamantul era impartit intre popoarelecare illoculau. Gelortrei fii ai lui Enlil - Ninurta, Sin, Adad - §icelor doi gemeni ai lui Sin. Shamashi (Soarele) §i Ishtar (Venus) Ii s-au dat pamanturile Shem §i Japhet, ale semitilor §i indoeuropenilor: lui Sin (Luna) i s-a dat Mesopotamia inferioara; lui Ninurta ("Razboinicullui Enlil", "Marte") muntii din Elam §i Asiria; lui Adad ("Cel care Tuna", Mercur) i s-a dat Asia Mica (pamantul hititilor) ~i Ubanul. Ishtar a fost facuta stSpana peste civUizatiiledin Valea 1r:1dului, iar Shamash a fost pus sa comande portul spatial din peninsula Sinai. ,V.I' Aceasta impartire a fost contestata; Enki §i fiii lui au luat pamantullui Ham, aI oamenilor cu piele neagra din Africa, civilizatiile din Valea Nilului §i minele de aur din sudul ~i vestul Africii, un cadou nepretult §i foarte dorit. Enki era un adevarat savant ~i un mare metalurgist; numele lul egiptean era "Ptah" ("Cel care dezvolta", titlu care a fost tradus drept Hephaistos de greci §i Vulcan de i~ romani). A impartit continentul cu fiii lui; printre ace~tia se afla §i ".t primul nascut MAR.DUK ("Fiul Movilei StralucitoareU), caruia egiptenii ii spuneau Ra, §i NIN.GISH.ZI.DA ("Stapanul Copacului . .' VieVi"), caruia egiptenii ii spuneau Thoth (Hermes pentru greci), '" zeul §tiintelor secrete, printre care: astronomia, matematica, con~ struirea plramidelor. Cuno§tintele fumizate de zeii din acest panteon, lucrurile de care ei aveau nevoie§i indrumarea lui Thoth, toate acestea i-au determinat pe olmecii africani §i pe oamenii cu barba din Orientul A--~_:_. r- -,-
.-
-x _:..~..~ fn """..I..lt..
n~uh'l ::I Illmii.
Dupa ce au ajuns in America Centrala pe coasta Goitulul - tot acolo unde vor ajunge spanlolii, ajutaV de aceia~i curenti marini, peste cateva milenii
- au strabatut
istmul ingust ~i au navlgat de pe
coasta Pacificului spre pamanturile de la sud, aflate dincolo de America Centrala. Deoarece acolo se alia aurul, in vremea spaniolilor §i inaintea lor.
194
Zecharia Sitchin
Inainte de inca§i §i de civilizatiile Chimu §i Mochica, 0 cultura denumita de savanti Chavin a inflorit in muntii aflati in nordul statului peruan, intre coasta §i bazinul Amazonului. Unul dintre primii exploratori,JulioC. Tello (Chavin §i alte lucrari) i-a spus "Ieaganul civilizatiei andine". Aceasta civilizatie ne poarta inapoi in timp, cel putin pana in 1500 inainte de Cristos; asemenea civilizatieiolmece din Mexic, a aparut brusc, §i aparent fara sa aiM 0 perioada anterioara de dezvoltare treptata. Cultura Chavin se desfa§oara pe 0 suprafata vasta, ale carei dimensiuni se extind mereu pe masurace se fac noi descoperiri.Se pare ca i§i avea centrul intr-o a§ezare Chavin de Huantar, langa satul Chavin (de unde provine §i denumirea acestei culturi). Este situata fa 0 inaltime de 3000 m in Cordillera Blanca, munti din §irul de nord-vest al Anzilor. Acolo, intr-o vale dintre munti unde afluentii raului Maranon formeaza un triunghi, 0 suprafata de aproximativ27 km2a fost aplatizata §i terasata in vederea ridicarii unor constructii complexe, concepute cu multa atentie §i precizie, conform unui plan care lua in calcul marginile§i trasaturile a§ezarii(fig. 91a). CUidirile §i pielele formeaza dreptunghiuri §i patrate precise §i au fost aliniate cu punctele cardinale, axa est-vest fiind luata drept axa principala. Cele trei cIadiri principale se aflau pe terase care Ie ridicau §i se sprijineau de zidul exterior, lung de 150 m. Zidul inconjura aparent complexul din trei parti, lasandu-lliber spre raul care curgea in partea de rasarit, §i era inalt de 12 metri. Cea mai mare cIadire se afla in collul din partea de sud-vest, masoara 72 m pe 75 m §i consta din cel pulin trei etaje (reconstruclie generala, fig. 91b). Era construita din blocuri de piatra, bine mo- . delate dar ne§lefuite,dispuse in straturi egale. Dupa cum indica unele lespezi, perelii erau captu§iti la exterior cu lespezi de piatra netedA::I~Am~n:itn~ra /"III rn'3rn"lIr,.,. 1 ~__.x ;--x_"'__ :-_::. ..: ~: ile incizate. De pe terasa din partea de est pornea 0 scara monumentala, care trecea pe sub 0 poarta impunatoare spre cladirea principala. De 0 parte §i de alta a portii se aflau doua coloane cilindrice - un model neobi§nuit in America de Sud
- care
impreuna cu
blocurile verticale de piatra sustineau un prag orizontal de 9 m dintr-un singur bloc. Mai sus, 0 scara dubla impunatoare ducea spre varful cladirii. Aceasta scara era construita din pietre perfect
195
REGATELE PIERDUTE
a
b
Flg.91 raiate§i modelate,care amintesc de marile piramide egiptene. Cele doua scari duceau spre varful cladirii, unde arheologii au gasit resturile a doua turnuri; platforma de deasupra nu a mai fost construita. Terasa din partea de est face parte din platforma pe care a fast construit edificiul §i duce la 0 piata aflata cu un nivel mai jos, la care se ajungea pe ni$te trepte ceremoniale, inconiurata din trei pal1lae plele areptungnlulare sau platforme. In atara collului de sud-vest al pielei denivelate §i perfect aliniat cu scarile edificiului principal §i cu terasa acestuia se afla un bolovan mare de forma plata,cu §apte gauri §i 0 ni§a dreptunghiulara. Precizia exteriorului era intrecuta de cea a interiorului. Inauntrulcelor trei structuri se aflau coridoare §i holuri labirintice, care comunicaucu galerii, camere §i scari sau se infundau, §i de aceea Ii se spunea labirinte. Unale galerii erau captu§ite cu lespezi netede,
--
196
Zecharia
Sitchin
REGATELE PIERDUTE
197
,. delicat decorate din loc in loc; toate coridoarele au acoperi§uri din lespezi de piatra, a§9zate cu multa ingeniozitate, astfel incat s-au pastrat in picioare de-a lungul mileniilor. Ni§ele §i proeminentele nu au un scop evident, iar putlJrileverticale sau inclinate ar fi putut servi, dupa parerea arheologilor,la ventilatie. Cu ce scop a fost construit Chavin de Huantar? Singura explicatie plauzibila gasita de cei care I-au descoperit a fost ca era un centru religios, un fel de "Mecca"antica. Aceasta teorie a fost intarita de trei vestigiifascinante §i enigmatice gasite in aceasm a§ezare. Una care uime§te prin imaginile sale complexe a fost descoperita de Telloin claa I b direa principala: este obeliscul Tello Fig.92 (fig.92 a, b prezinm0 vedere frontala §i din spate). Imaginilegravate sunt aglomeraride trupuriomene§ti §i de fete, care au insa labe de pisica, colti sau aripL Sunt animale, pasari, copaci, zei care imprastie ni§te raze asemanatoare razelor soarelui §i 0 varietate de forme geometrice. Sa fi fost acesta un stalp totemic care era venerat, sau 0 incercare a unui "Picasso" de odinioara de a reprezenta toate miturile§itoate legendele pe 0 singura coloana? Nimeninu a dat inca un raspuns plauzibil. a alta piatra gravata este cea denumita monolitulRaimondi
(de exemplu, jaguarul); aici se pare ca a functio-
~i;
,if' ,~
~{
(fig. care~___ provine de la_'!"! arheologul care a descoperit-o la _ , 93), :::: nume :_ "'_ ___J_ .
.
,- .-. --
1
,........
nat mai degraba conceptia artistului despre un "animalmitologic",cum ii spun savantii in mod -conventional,unul despre care a auzit, dar pe care nu I-a vazut. Noua ni se pare ca fata zeului seamana cu cea a unui taur - animal care nu se intalne§te in Americade Sud, dar prezent in folclorul§iiconografiapopoarelor din OrientulApropiat.Semnificativ (pentru noi), taurul era "animalulde cult"al luiAdad, iar muntilorpe care ii stapanea el, in Asia Mica, Iise spune MuntiiTaurului §i in ziua de azL a alta coloana de piatra neobi§nuita §i enigmatica de la Chavin de Huantar este denumita EI Lanzon, deoarece are forma de lance (fig. 94). A fost descoperita in cladirea din mijloc §i a ramas acolo deoarece are 3,6 m, fiind mai inalta Fig.93 decat gale ria de 3 m unde se afla. Varful monolituluiiese prin tavan printr-o deschizatura patrata facuta cu atentie. Imaginea de pe acest obiect a fost tinta a numeroase speculatii; in opinia noastra, pare sa infati§eze chipul antropomorf al unui taur. Sa insemne oare aceasta ca autorul monumentului, oricare ar fi fost el, - §i inainte de constructia cladirii, deoarece aceasta nu a fost construita decat pentru a adaposti statuia - II venera pe Zeul Taur? Nivelul artistic ridicat al acestor obiecte de arta I-a impresionat pe cercetatori mai mult decat structurile complexe §i neobi§nuite, §i I-a determinat sa considere Chavin "Ieaganul culturii" din nordul :j1l;tlIILI UI rt:1 U-UlUI 91 ::;c:\\,,1t:c:\Uc:\ \"c:\ c:\9""Lc:\1""01"".01 UII \"""'IU U I"""~IU"'.
tre crestate din partea de sud-vest a pietei denivelate, aliniata cu scara monumentala. Astazi este expusa in Uma. In aceasta coloana de granit inalta de 2,1 m, artistul din vechime a cioplit imaginea unei zeitati care tine 0 arma -aruncator de tunete, cred unii - in fiecare mana. Corpul §i membrele zeitatii sunt partial antropomorfe, nu insa §i fata. Aceasta fata i-a uimit pe cercetatori, deoarece nu reprezinta §i nu-stilizeaza un animal local
Darse pare ca scopulnu era religios,ci utilitar, potrivitunor recente descoperiri.Aceste sapaturi recente au scos la iveala 0 retea de tuneluri subterane cioplitedin stanca, ce strapungeau toata a§ezarea, atat sub cladirileconstruite, cat §i sub partile ramase nefinisate, §ilegau diferiteincaperi subterane dispuse sub forma de lant (fig.95). Tunelurile aveau ni§te ie§iricare i-au uluitpe cei care Ie-au f L
. I
198
Zecharia
Flg.94
Sitchin
descoperit, deoarece se pare ca legau cei doi afluenli situali de 0 parte §i de alta a a§ezarii, unul, din cauza terenului accidentat, unulaflat deasupra §icelalalt dedesubt, in vale. Uniiexploratoriau sugerat ca aceste tuneluri fusesera construite pentru a controla fluxul apei in vreme de inundalii,canalizand apa care navalea din munli in timp ce se topeau zapezile, lasand-o sa curga pe sub ciadiri,nu pe langa ele. Oar daca exista un astfel de pericolde inundalii(maidegraba dupa averse de ploaie, decat dupa topirea zapezilor), de ce ingenio§iiconstructori §i-au dispus structurile intr-un loc atat de vulnerabil? Noi suslinem ca au facut aceasta in mod deliberat. Ei s-au folositde cele doua niveJuriale afluenli10rpentru a crea
Flg.95
199
REGATELE PIEROUTE
un curs de apa controlat, necesar pentru activitali1ecare aveau loc la Chavinde Huantar; deoarece §iaici, ca in multe alte parti, aceste dispozitivepentru apa erau captu§ite cu aur. Vomintalni multe asemenea construcliiin Anzi;Ie-am vazut, in forma rudimentara, in a§ezarile olmece. 1n Mexicfaceau parte din lucrarilecomplexe de pamant; in Anzierau adevarate capodopere din piatra - in cadrul unor a§ezari importante, precum cea de la Chavinde Huantar, alteorisub forma unor resturi izolate ale unor sUincitaiate §i §Iefuitecu extraordinara precizie, precum aceasta, vazuta de Squier in regiunea Chavin (fig.96), care par sa fi fost construitepentru un utilajultramodern in urma cu multa vreme. Aceste lucrariin piatra, nu atat edificiile,cat obiectele folosite zilnic,par sa ofere raspunsulla intrebare. Cine a fost la Chavin de Huantar?1ndemanarea artistica §istilurilede sculptura in piatra reamintesc in mod surprinzatorde arta olmeca din Mexic.Printre incantatoarele obiecte, se afla un receptacul in forma de jaguar, 0 pisica- de taur, un vulturcondor, un bazin in forma de broasca lestoasa; un mare numar de vaze §i de alte obiecte decorate cu glife create din colliimpletili- un motivcare decoreaza lespezile pereli-
Flg.96
Zecharia Sitchin
200
REGATELEPIERDUTE
'~
a
c
Fig.97 lor. dar §i obiectele de arta (fig. 97a). Se gaseau totu§i §i lespezi de piatra acoperite cu motive egiptene: §erpi, piramide, Ochiul Sacru allui Ra (fig. 97b). Ca §i cum aceasta diversitate nu era suficienta, s-au pastrat fragmente din blocuri de piatra cioplite care infali§eaza motive mesopotamiene, precum zeitali1ede pe discurile inaripate (fig. 97c) sau (gravate pe oase) imagini de zei care poarta coifuri conice, cu care erau identificali zeii mesopotamieni (fig. 97d). Zeitali1ecare poarta coifurile conice au trasaturi "africane"§i avand in vedere ca au fost sculptate pe os pot fi cele mai timpurii reprezentari din aceasta a§ezare.Sa fi venit negrii africani, de origine egipteana sau nubiana, in aceasta a§ezare sud-americana, inca din cele mai vechi timpuri? Raspunsul,surprinzator, este da. Negrii <11111,;<1'11
am aproplere
201
care trebuie sa-i fi reprezentat pe vizitatoriisemili (fig. 99) ; una semanaatat de mult cu sculpturile asirie. ne,incat eel care a descoperit-o, H. Ubbelohde-Ooering (On the Royal Highwayof the Incas), a denumit-o "RegeleAsiriei". Oar nu se §tie daca ace§ti vizitatori au ajuns in zonele muntoase,eel putin nu in viata; capetede piatra sculptate cu trasaturi semite au fost gasite la Chavin de Huantar, dar mai ales cu grimase grote§tisau mutilate, infipte ca ni§te Flg.98 trofeein zidurile din jurul a§ezarii. Varsta a§ezarii Chavin sugereaza ca primii migranti, atat 01meci,cat §i semiti, au venit in jurul anului 1500 inainte de Cristos. intr-adevar, in timpul domniei celui de-al doisprezecelea rege al VechiuluiImperiu, potrivit cronicilor lui Montesinos, "Ia Cuzco au ajunsve§ti despre debarcareape coasta a unor barbali foarte inalli... giganli care se stabileau de-a lungul intregii coaste" §i care aveau uneltede metal. Oupa un timp s-au deplasat spre interiorul tarii, in munli. Monarhula trimis iscoade sa cerceteze §i sa-I informeze despre inaintarea uria§ilor, ca nu cumva sa ajunga foarte aproape de capitala. Oar, din cate se pare, uria§ii au provocat mania Marelui Zeu, iar aeesta i-a nimieit.Aeeste evenimente au avut loe eu un secol inainfA riA nnrirA:=I !=:n:=lr",h,i in In/"
(mal a-
les in una dintre ele, Sechin), §i §i-au lasat in urma portretele. In toate aceste a§ezari pe pietrele sculptate cu zecile se afla reprezentari ale acelor oameni; in majoritatea cazurilor, sunt infali§ali linand in mana un fel de unealta; "inginerul" este infali§at cu un simbol al canalelor pentru apa (fig. 98). In a§ezarile de pe coasta care due la cele de la Chavin, din munli, arheologii au gasit capete sculptate din argila, nu din piatra,
Fig.99
.&;;.uz;
.~__.
nQtrQ/,,'
,t!'! tn
jurul anului 1400 inainte de Cristos, prin urmare, in 1500 inainte de Cristos, atunei cand au fost construite eanalele de la Chavin de Huantar. Trebuie sa subliniem ea acest eveniment nu este aeela§icu eel raportat de Gareilaso,despre ni§te uria§icare au jefuit pamantul §i au violat femeile - invazi-
I
.I
-202
Zecharia
REGATELE PIERDUTE
Sifchin
e petrecuta In timpurile Moche, In jurul anului 400 inainte de Cristos. Tntr-adevar, la acea vreme cele doua populalii amestecate, de olmeci §i de semili, fugeau din America Centrala. Soarta lor nu ayea sa fie Insa alta in nordul Anzilor. Pe langa capetele semite grote§ti gasite la Chavin de Huantar, In toata zona s-au gasit §i reprezentari de negri mutilali, §i mai ales In Sehin. A§a se face ca, dupa 1000 de ani In Anzii din nord §i aproape 2000 de ani In America Centrala, popoarele de origine africana §i semita au avut un sfar§it tragic. De§i este posibil ca unii africani sa fi calatoritmai departe spre sud, dupa cum atesta descoperirile de la Tiahuanacu, se pare ca expansiunea africano-semita In Anzi, din.America Centrala nu a trecut dincolo de spaliul culturii Chavin. Soarputea ca legendele despre uria§ii nimicili de mana zeilor sa conlina mai mult decat un sambure de adevar, deoarece este foarte posibil ca in acea zona din nordul Anzilor sa se fi Intalnit doua taramuri,conduse de doi zei diferili, separate de granile nevazute. Afirmamaceasta deoarece chiar in acea zona s-au aflat alti oameni cu pielea alba. Erau reprezentati in busturi de piatra (fig. 100), Inve§mantatiin haine nobile, purtand turbane sau e§arfe cu simboluri ale autoritatii, §i decorate cu ceea ce savan1ii numeau "animale mitologice". Aceste statui-bust au fost in majoritatea cazurilor gasite Intr-o a§ezare de langa Chavin, pe nume Aija. Trasaturile lor §i mai ales nasurile drepte Ii indica drept indoeuropeni. Ar fi putut veni numai din Asia Mica
.
-: 1::1 . "'''nn+. 1 ,..Ii" \J~IG~
,..;' ,...
Innll_
lui, aflata mai la est, in epocile ulterioare. Este oare posibil ca oameni din acele pamanturiIndepartate sa fi traversat Pacificul§i sa fi venit In Anzi In vremuri preistorice? Legatura care evident exista este confirmata de reprezentari care ilus"
203
treaza faptele de vitejie ale a unui erou din Orientul Apropiat frecvent men1ionat in legende. Este vorba de Ghilgame§, conducatorul 0ra§ului Uruk (Erech In Biblie), care domnise in jurul anului 2900 Inainte de Cristos. EI a plecat In cautarea eroului din povestea PotopUlui,caruia zeii ii daruisera (conform versiunii mesopotamiene) nemurirea. Aventurile sale au fost relatate In Epopeea /ui Ghi/game~, tradusa in antichitate din suFlg.101 meriana in alte limbi din Orientul Apropiat. Una dintre faptele sale eroice, lupta cu doi lei pe care i-a dovedit cu mainile goale, reprezenta una dintre imaginile favorite ale arti§tilor din vechime, cum este §i cazul acestei imagini de pe un monument hittit (fig. 101a). Incredibil, dar aceea§i imagine apare §i pe tablilele de piatra de la Aija (fig. 101b) §i de la 0 a§ezare din apropiere, Callejon de Huaylus (fig. 101 c) In Anzii de Nord! Ace§ti indo europeni nu au lasat urme In America Centrala, §i trebuie sa presupunem ca au traversat Pacificul §i au debarcat directIn America de Sud. Daca e sa ne orientam dupa legende, ei au precedatcele doua valuri de "uria§i"africani §i oameni cu barba din zona mediteraneana, §i ar fi putut fi cei mai vechi colonh,ti, mention~ti~i in DovestealuiNavmlap.Locultraditionalde debarcareallor ar fi fast peninsulaSanta Elena (acum I:cuaaor), care aalUlIla ",sulei La Plata din apropiereInainteaza in ocean. Sapaturile arheologiceau confirmat vechi a§ezaripe aceste locuri, Incepand cu 0 a§a-numita faza valdiviana, In jurul anului 2500 inainte de Cristos. Renumitularheolog ecuadorian Emilio Estrada (U/fimas Civi/izaciones Pre-Hisforicas)a descoperit,printre altele, statuete de piatra cu acelea§icaracteristici ale nasului drept (fig 102a), sau vase de ceramica(fig, 102b) pe care era pictat un simbol, hieroglifahittita pen-
---
oo.-~
I
Zecharia
204
Sitchin
REGATELE
delata cu atenVe in
tru "zei" (fig. 102c). Merita
subliniat
zut deja
la Cuzco,
linia de
demarcatie
ca
structurile megalitice
Sacsahuaman
din Anzi,
~i Machu
invizibila care
Lucrarile manuale drumati
205
PIERDUTE
Picchu
separa
cele
de zeullor
-
care
au
inceput
la sud
de
am
se aM
doua
ale constructorilor megalitici
cum
va-
la sud
taramuri indoeuropeni
-
Chavin
de
divine.
:.ff
in-
(;.
~ formaunei jumam~ de :,.".. "'.':'~~. ,'" ,I' :t . ;}.:~ ' ovoid,iar partea supe- .:, ~.,_.~:;' ~;~~f9?:~~.':' . . rioara a fost cioplim .: .. .i I'~~""'L .~-pentru a reprezenta
~ ,-';. >,":.~:.,.< . . .' ,.. ~ dupatoate probabilitatile un model la scara '... ~. .¥,,::y.. 5'r'~~< '~t~; ",.,~~.' ., _ .~ .'~..,~.." . ~corezpunzatoareaI u- . nei zone necunoscute. Se pot discerne zi- .I~,,_:" ' " '.;' ~,~,~ ': duri in miniatura, plat:,' ~~;~~~~ . ~...:"-ifu!'" .. .~.7 ~€~~?,)'"" ~ , forme, scari, canale, Fig.103 tuneluri, rauri, diverse constructii, unele reprezentand edifieii eu ni~e ~i trepte intre ele; imagini ale unor animale specifiee zonei ~i figuri omene~ti infati§and,dupa parerea unora, razboiniei, dupa a altora, zei. Unii vad in acest obiect un artifact religios, care cinste~te zeii reprezentati.Altii cred ca reprezinta 0 parte din Peru, trei regiuni, carese intind pana la sud, la Lacul Titieaea(pe care I-au identificat drept lacul de pe piatra) ~i a~ezarea foarte veche Tiahuanacu. Sa fi fost aeeasta 0 harta gravata if! piatra - sau, poate, un model in miniaturaal unui mare constructor, care astfel a conceput cladirile ce urmau a fi construite ~i modullor de dispunere? Raspunsul iI pot da crestaturile de pe aeeasta piatra, adanci de cativa centimetri. Toate pleaca din acela~i punct, aflat in partea cea mai inalta a monolitului, din care se desprind ~i 0 iau §erpuind spre partile inferioare ale pietrei, unde se termina in ni~te gauri rotunde. Unii sunt de parere ca aeaste erestaturierau folosite de prentj ,.~rA tllm::!11ttifAritAnotiuni (bauturi din coca) dreDtofrande aduse zeilor infaV~aVpe stanca. Oar daca zeii in~i~i erau arhiteetil, care era scopullor? Aeeste crestaturicu semnificaVise imalnesc ~i la 0 alta stanca imensa,la randul ei tmam ~i modelata cu precizie geometriea (fig. 103);in suprafata§i partile sale laterale au fost taiate trepte, platforme ~i ni~ein cascada. 0 latura a fost cioplita, formand mici "vase" in partea superioara; acestea comunica eu un receptacul mai larg din care pleaca un canal mai adanc, care 0 ia spre baza stancii, im-
~
.'
j
(fig. 96) ~i-
I
~ ..
..,
.
au
pus
amprenta
§i dincolo erau
de
acesta,
modelate
mente,
ni~e
nicaieri;
pe
cu
tunelurile
apa La
se
afla
situat
unde
care
precise.
ploaie
de
aduna
dintre
comparti-
ni~te scari catre erau
la poale,
au
.
modeoamenii
fost facute
din izvoare,
afluenti
in directia dorita. Cuzco,
pe
drumul
un
rau
Ca ~i un
spre
ora~ul
~i celelalte
afluent
a mai ramas
mai
Abancay,
a~ezari,
mic.
Din
este
a~ezare
zidul de aparare, ves-
tigiiale unor structurimai mari, care se aflasera acolo candva. cum a aratat Luis A. Pardo studiu
despre
a~ezare
seamna
Dupa intr-un
(Los grandes
mono/itos de Sayhut~,
numele
in-
in limba localnicilor"Pirami-
da trunchiata".
,\\
"-
~
-'-'
c
m
Localitatea
1-
cunoscuta
:.::..x: ,.i rn...i ,"",I.o~ non.
~_
tru
unul
Numele dere de
este
denumit
i se potrive~te, ca aceasta
pare
un
uria~,
in vecare
stralucitor ou
care se odihne§te
dealului, masoara
Monolit.
avand
stanca
la distanta
imens
Marele
pe coama
in jur de
4,2 m
lungime, 3 m latime ~i 2,7 m in inal-
Fig.102
time.
Partea
sa
inferioara
a fost mo-
~
.,/=~J::f\-0'\~
largite ~i
fost neteziti sau
apa
..
tot stancile
§i in locurile unde
ca
lui Sayhuiti-Rumihuasi.
la confluenta
Peste
in canale,
crapaturile
din raul de pentru
raului Urubamba
pareau
pereti au
tot, chiar apa
aurul.
u~urinta
la distanta
ai caror
sa curga
din valea
muntii,
me~te~ugite
vest-sud-vest ruinele
de
Peste
lor toata
~i canale de
se mare
strapungeau
la dispozitia
conducte
la sud,
foarte
in coridoare
lati in unghiuri
sau
acolo
aparent
~i platforme
transformate
aveau
teritoriul de
:,
' ;
--.---
.I
:~(. '.... In:.
Zecharia Sitchin
206
,I§;i REGATELEPIERDUTE
207
derInka)ca era un fel de observator, ampJasat astfel incat sa ofere partind-o in doua §anluri pe mijloc.Oricare ar fi fost lichiduJ,iI tur- jl date astronomicepentrupromontoriul de la Sacsahuaman. nau in stanca scobita prevazuta §i cu 0 intrare prin spate. Dar ce era de fapt Sacsahuaman,mai ales ca astazi teoria Altevestigiiale unor construcliimai mariuimesc princrestatuconform careia ar fifost 0 fortareata inca§a este comp/et discreditarile complexe §ifoarte precise §i prin cavitali1esapate in ele. Pot fi 0, ~ ..' ta? Canalele labirinticeuimitoare§i alte §anturi aparent intampla'., asemuite cu ni§te matrite pentru turnarea unor instrumente ultra" toare sapate in stanca naturala incep sa capete un sens datorita moderne. ... sapaturilorarheologice incepute in urma cu cativa ani. De§i nu au Una dintre a§ezarile cele mai cunoscute, la est de Sacsafostscoase la iveala decat cateva dintre constructiilepresarate pe huaman, este Kenko - denumire care in limba locala inseamna totcuprinsulplatouluiaflat dincolode stanca neteda Rodadero, a"Canale §erpuitoare". Principala atractie turistica de aici 0 constitucestea au permis elaborarea unorconcluzii.in primulrand, zidurile, ie un monolit uria§ aflat pe 0 platforma care ar fi putut infali§a un conductele, receptaculele, canalele §i alte construclii similare au leu sau alt animal stand pe labele dinapoi. in fata monolitului se afla fost taiate atat in stanca, cat §icu ajutorulunor ashlariperfect moun zid inalt de 1,8 m construit din ashlari minunati, care iI inconjoa"
ra in cere. Monolitul sta in fala unei imense stanci naturale, iar zidul circular se termina in dreptul stancii sub forma unui cle§te. in spate, stanca a fost taiata, cioplita §i modelata in mai multe niveluri, legate prin platforme. Pe pantele artificiale ale stancii au fost taiate canale in zigzag, iar interiorul a fost scobit, pentru a se crea tuneluri labirintice §i camere. in apropiere, 0 despicatura in stanca duce la 0 deschizatura asemanatoare cu 0 pe§tera care a fost scobita cu precizie geometrica pentru a se ciopli ni§te forme pe care unii Ie interpreteaza drept jilluri §i altare. Se pot intalni multe a§ezari de acest fel de-a lungul Vaii Sacre, in jurul ora§elor Cuzco-Sacsahuaman, spre sud-est, unde se afla a§a-numitul Lac de Aur. Printre blocurile de piatra megalitice de la Torontoy, exista unul cu treizeci §i doua de unghiuri. La aproximativ 80 km de Cuzco, langa Torontoy, a fost creat un canal artificial, intre doua ziduri, care se revarsa in cascada peste cincizeci §i patru de "trepte", toate taiate in -stanca. Denumirea a§ezarii este .. I. "to.aU ~t:Hlnlllll,;dllVct. vUII-IIUQIIQv.lIllg,
It'-',"",""I '" _~I_.
,. ~
:~ ,'f .~I '/
r--.:.:::.
Cuzcoinsemna "Buricul", §i,intr-adevar,Sacsahuamanpare sa fi fost a§ezarea cea mai mare §i cea mai impresionanta. Importanla sa este dovedita §ide un loc, pe numele sau Pampa de Anta, aflat la 16 km vest de Sacsahuaman. Aicistanca a fost taiata intr- I"~ o serie de trepte care formeaza 0 semiluna impunatoare (de unde §i denumirea pietrei, "Piatra Lunii").Deoarece nimic nu se poate observa din acest loc, cu exceplia orizontuluide la rasarit, Rolf MOilera tras concluzia (Sonne, Mond und Steiner uber dem Reich
delali, avand forma poligonala a erei megalitice, alcatuind 0 serie de canale de apa dispuse unul deasupra ceh,rilalt; astfel apa de ploaie sau apele rezultate din topirea zapezilor puteau fi dirijate sa curgain mod regulat, de la un nivella altul. Un alt aspect iI reprezinta descoperirea unei uria§e suprafele circulare, imprejmuita de ashlan'megalitici, care, potrivit mai multor opinii,ar fi servit de rezervor. A mai fost descoperita 0 camera-dig construita din ashlari megalitici, aflata sub pam ant la 0 adancime care sa-i permita scurgerea apei din rezervor. Dupa cum au aratat copiiicare au venit sa se joace aici, canalul care porne!lte din aceasta camera-dig duce la Chingana sau "Labirintul"sapat in stanca din spatele §i dedesubtul acestei suprafele circulare. Chiar inainte de descoperirea acestui complex construit pe promontoriu, ne este destul de clar ca unele minerale §i unii compu§ichimici au fost turnali peste Rodadero, daruindu-i aspectuJ neted §i decolorand-o. Orice ar fi fost - sol care continea aur? - a fost turnat in rezervorul mare circular. Din cealalta parte, apa era adusa in mod artificial. De asemenea, se pare ca era 0 Inslalalle ae exrragere a aurului. Apa era in cele din urma dirijata afara din cameradig,strabatand apoi labirintul. Ceea ce ramanea in §anturile de piaIra era aurul. Atunci ce protejau sau ce sprijineau zidurile gigantice in zigzag de la marginea promontoriului? La aceasta intrebare nu s-a gasitinca un raspuns satisfacator, cu exceplia presupunerii ca era nevoie de un anumit fel de platforma masiva pentru vehiculele aeri-
208
Zecharia
ene, am sugera noi - care erau folosite pentru transportul minereurilor §i al pepitelor. ° alta a§ezare care trebuie sa fi avut 0 funcVe similara de transport se afla la 100 km nord de Sacsahuaman, Ollantaytambu. Vestigiile arheologice au fost gasite pe un varf de munte abrupt; din varf se vede valea dintre muntii afla~ la cenfluenta raurilor Urubamba-Vilcanota §i Patcar.cha.Satulcarea dat numeleruinelorse afla la poalele muntelui. Denumirea inseamna "Locul de odihna aI lui Ollantay" §i provine din vremurile cand un erou inca§ a pregatit aici rezistenta impotriva spaniolilor. SUt6J.. ~".ipiede piatra construite rudimentar leaga 0 serie de terase facute de inca!}i §i duc spre ruinele din varf. Acelo,in presupusa fortareata, exista intr-adevar resturi ale unor constructii preinca§e din pietre ne§lefuite, avand un aspect primitiv in cemparalie cu structurile preinca§e din perioada megalilica. Constructiile megalitice incep cu un zid de imprejmuire cen- .. struit din pietre poligonale frumos fasonate, de felul celer descrise anterior. Trecand pe sub 0 poarta twata dintr-ur. singur bloc de." stanca se ajunge la 0 platforma sustinuta de un aI doilea z!d, construit tot din pietre poligonale dar de dimensiuni mai marL Pe 0 parte 0 prelungire a acestui zid devine 0 imprejmuire, cu douasprezece deschizaturi trapezoidale - doua servind de praguri, jar zeee de ferestre false. Poate acesta este motivul pentru care Luis Pardo (Ollamtaitarnpu, Una ciudad mega/itiea)a denumit constructia niemplul central". Pe cea!alta parte
a
zidului se afla 0 poarta rn_~i,,"
Flg.104
~i narfcl""t
209
REGATELE PIERDUTE
Sitehin
ml"\rI~-
dispu§ipe terasa din varf. Blocurile uria§9 de piatra au intre 3,3 §i 4,2 m inaltime, 1,8 m in medie in laVme §i intre 90 cm §i 1,8 m in grosime (fig. 105). Sunt pnute laolalta fara mortar sau alt material de legatura, cu ajutorul unor pietre lungi !}Iefuita care au fost dispuseintre blocurile uria§e. Acolo unde unele blo-
curi nu aveau grosimea
F' 105 maxima de 1.8 m, au fost Ig. introdusepietre poligonale mari, ca JaCuzco §i Sacsahuaman pentru a se ajunge la 0 grosime egala. Cu toate acestea, in partea anterioara,pietrele mega!itice formeaza un singur perete, orientat cu precizie spre sud-est, §i au fast forate bine §Iefuite in vederea obVneriiunei forme u§or curbate. Pe eel putin doua dintre aceste piatres-au pastrat vechile decoratii in relief; pe a patra dintre ele ,(numarandde la stanga) desenul infati§eaza clar motivul sdirii. ToVarheologii sunt de aeord cii simbolul, care i§i are originea la Tiahuanacu,pe malullaeului Titicaca, semnifica ascensiunea de la Pamantla Cer, sau, dimpotriva, coborarea din Cer pe Pamant. Stalpii§i proeminentelede pe fetele monolitului §i structurile in formade trepte din varful celui de-al §aseleasugereaza ca aceasta constructie nu a fost terminata. Peste tot se pot vedea blocuri de piatrade diferite forme §i marimi. Unele au fost taiate §i modelate, obijnandu-se co/turi, ~nturi §i unghiuri perfecte. Una dintre ele
lata (fig.104) care !a vre-
OTeraun InOICIUrelevam,
mea sa (de!}i nu aeum) reprezenta 0 cale de acces spre constructiile principals. lata marele mister din Ollantaytambu: un §ir de §aSe monoliV colosali
de adanci (fig. 10S). Arhe%gii au mai gasit astfel de forme taiate in blocurile uria§e de la Tiahuanacu, §i au sustinut ca rolul lor era ace/ade a VnelaolalUidoua pietre cu un dispozitiv de metal, ca masurade precaUlieimpotriva cutremurelor. Nu ne ramane decat sa ne intrebam de ce arheologii continua saatribuie aceste vestigii inca§ilor,care nu cuno§teau nici un metal cuexceptia aurului care este prea moale §i astfel total eontraindicat
aVclllu
~tJClIc:\
., -- -
---
II..."
IUIII'Q ;;,...,...; -:-, ..:
:_:
--r210
Zecharia
Sitchin
211
REGATELE PIERDUTE ,~
.,
.. ..
J
pentru legarea unor blocuri de piatra colosale zguduite de cu- . ~\ tremure. 0 alta explicatie naiva este ca acest loc ar reprezenta de fapt 0 baie gigantica cladita de §efii inca§i, deoarece imbaierea era una dintre placerile lor.
F' 106 Avand in vedere ca la Ig, poalele muntelui curgeau doua rauri, de ce ar fi fost nevoie sa se aduca blocuri imense de piatra unQle cantarind pana la 250 de tone - pentru a construi 0 baie in varful muntelui? $i toate acestea, fara unelte de metal! o explicatie mai serioasa ar fi aceea ca cei §ase monoliti faceau parte dintr-un zid destinat sa sustina 0 platforma in vartul muntelui. Daca a§a stau lucrurile, marimea§i masivitatea blocurilor de piatra folosite amintesc de blocurile colosale de piatra folositela construirea platformei unice de la Baalbek, in muntii Libanului.in cartea noastra Treptespre cer am descris §i analizat in amanunt acea platforma megalitica, §i am conchis ca era "Iocul de aterizare" care fusese destinatia initiala a lui Ghilgame§; un loc de aterizare pentru "navele aeriene" ale Anunnakilor. Principalele asemanari care pot fi observate intre Ollantaytambu §i Baalbek se refera in primul rand la originea pietrelor megalitice. Blocurile colosale de la Baalbek erau taiate de la 0 departare de cativa kilometri, dintr-o vale, apoi ridicate intr-un mod incredibil, transportate §i dispuse astfel incat sa se potriveasca cu celelalte pietre de pe platforma. $i la Ollantaytambu blocurile de piatra erau taiate din versantul aflat de cealalta parte a vaii. Blocurile grele de granit ro§u erau taiate, cioplite §i modelate, §i apoi transportate Uti
jJtI
Vtll :)CU IL, jJtI:)LtI
UUUC:I. I C:l.UII
, jJC:l.IIC:I.III
VC:l.IIUI IIIUlUtlIUI,
IC:I.uncal 1-
taytambu; dupa aceea erau ridicate cu atentie, a§ezatein locul respectiv §i asamblate. Cine ridicase Ollantaytambu? Potrivit lui Garcilaso de la Vega, a§ezarea data "din epoca de dinaintea epocii inca§e... epoca panteonului din vremurile preinca§e".A sosit timpul ca §i savantii din zilele noastre sa fie de acord cu aceasta afirmatie. A sosit §i timpul sa ne dam seama ca ace§ti zei sunt aceia§i
'~t'
,~.
I.T,'
cu cei carora legendele din Orientul Apropiat Ie atribuie edificarea Baalbek-ului. Era destinat Ollantaytambu sa fie 0 fortareata, a§a cum ar fi pututfi Sacsahuaman,sau un loc de aterizare, a§a cum fusese Baalbek? in cartile noastre precedente am aratat ca, pentru determinarealocatiei portului lor spatial §i a "Iocurilorde aterizare", Anunnakii acreat mai intai un coridor de ancorare, pe 0 forma de relief uimitoare(ca Muntele Ararat). Pista de zbor in interiorul acestui coridor a fost apoi inclinata la un unghi precis de 45' fata de Ecuator. in vremurilepostdiluviene, cand portul s-a aflat in peninsula Sinai §i loculde aterizare in Baalbek, s-a urmat acela§i model. Torreon-ul de la Machu Picchu are, pe langa doua ferestre de observarein sectiunea semicirculara, 0 alta fereastra enigmatica (fig.107) cu 0 deschizatura in forma de scara inversa la baza §i un pragzigzagat deasupra. Studiile efectuate de noi demonstreaza ca linia trasa de la StancaSacra prin deschizatura pana la Intihuatana descrie un unghi de 45' fata de punctele cardinale, stabilind orientarea principala pentru Machu Picchu. Aceasta orientare de 45' a detarminat nu doar planul ora§uluiMachu Picchu, ci §i locatia principalelora§ezariantice. Daca sa deseneaza0 harta a regi-
..._!~ __ -. "OJ - -
_L
- - -
~ _~ 1:_:_ __ .1
ne§tepunctele legendare unde s-a oprit Viracocha pe drumul sau inceput in Insula Soarelui de pe Lacul Titicaca trece prin Cuzco §i continua spre Ollantaytambu, la un unghi de exact 45' tata de ecuator! o serie de studii §i confer-
Fig,107
'I
iI("
212
REGATELEPIERDUTE
Zecharia Shchin
inte sustinute de Maria Schulten de D'Ebneth, adunate in cartea sa La Ruta de Wirakocha, au demonstrat ca linia de 45' pe care este orientat Machu Picchu se afla in paraJel cu laturile unui patrat inclinat cu 45' (astlel incat collUrile, nu laturile, sa afla in directia punctelor cardinale). A marturisit ca pentru conceperea acestui patrat sa inspirat din cartea Relacion a lui Salcamayhua. Acesta relata legenda celor Trei Ferestre, pe care 0 ilustra cu un desen (fig; 108), dand fiecarei ferestre un nume:Tampu-Tocco, Maras-Tocco §i Sutic-Tocco. Maria Schulten §i-a dat seama ca acestea erau nume de locuri. Atunci cand a aplicat patratul ine/inat la harta zonei Cuzco - Urubamba, avand collUl de nord-vest la Machu Picchu (alias Tampu-Tocco), a descoperit ca toate celelalte 10curi corespundeau pozitiilor coreete. Ea a trasat linii care aratau ca
;i
o linie de 45' ce incepea de la Tiahuanacu strapungea patrate §i cercuri cu masuri exacte, trecea prin toate 8§ezarile veehi importante aflate intre Tiahuanacu, Cuzco §i Quito in Ecuador, printre ca-
·
[0]!Bl'[Q] OCUli
~,
,;:-, , '-'1 .15:.
,
\-!-I-. ~\ b
\...,
'AUU'
" ',,,~~ "
I
~;' , - , /-'
"--E -" ,
_
'.v
Fig.108
--
-----.-
'~\
213
re§i prin foarte importantul Ollantaytambu (fig. 108b). o alta descoperire a sa este la fel de importanta. Subunghiurilepe care ea Ie calculase intre linia centrala de 45' §i a§ezarile aflatedeparte de ea, precum templullui Pachacamac,ii demonstrau ca inclinarea Pamantului ("oblicitatea" sa) la vremea cand a fost conceputacest patrat era de aproximativ 24'. Aceasta inseamna capatratul a fost planificat (potrivit ei) cu 5.125 de ani inainte ca ea sa-§iefectueze masuratorile, in 1953; cu alte cuvinte, in 3172 inaintede Cristos. Acest calcul confirma propria concluzie: structurile megalitice apartin Varstei Taurului, respectiv perioadei dintre4000 §i 2000 inaintede Cristos. Prin corelarea studiilor modernecu datele oferite decronicari,sustineceea ce legendele spun intruna: totul a inceput la Lacul Titicaca. .
fl
215
REGATELEPIERDUTE
10 "Un Baalbek in LumeaNoua" Oricare legenda din Anzi, in ori§ice varianta, leaga inceputul de Lacul Titicaca locul unde marele zeu Viracocha §i-a savar§it iaptele creatoare, unde omeinirea a reaparut dupa Potop, unde stramo§ilor inca§ilor Ii s-a dat bagheta de aur cu care sa puna bazele civilizatiei andine. Daca aceasta este fictiune, atunci este 0 fictiune sustinuta de dovezi; deoarece pe malurile Lacului Titicaca a fost inaltat primul §i cel mai mare ora§ din cele doua Americi. intinderea sa, marimea monolitilor sai, sculpturile complicate de pe monumentele §i statuile sale i-au uimit pe toti cei care au vazut Tiahuanacu (dupa cum a fost denumit locul) inca din vremea cand plimul cronicar I-a descris pentru europeni. Toti s-au intrebat plini de uimire cine a construit acest ora§ unic §i cum, nedumeritide vechimea sa. Totu§i, cea mai mare uimire este provocata chiar de locul unde se afla ora§ul: un loc arid, aproape lipsit de viata, la aproape 3900 m inaltime - patru kilometri! - printre cele mai inalte varfuri din Anzi, ve§nic acoperite de zapada. De ce ar depune cineva un asemenea efort nemaivazut de a ridica edificii colosale din piatra, care la randul ei trebuia extrasa §i adusa de la multi kilometri departare, in acest loc pustiu, fara copaci, la rascruce de vanturi?
-
A,."
+~ 1n+roh",ro
1_", nrOni"lIn",t
d no I=nhr~im
r,onrno
1
\
, -1
Cu toate acestea, adauga el, in aceasta lume fara copaci "daca e sane ghidam dupa traditie, s-a nascut civilizatia Inca", dintr-o civilizatiemai veche, 0 "civilizatie initiala care §i-a gravat istoria in pietre uria§epe care le-a lasat pe campia de la Tiahuanacu, de la care nu a ramas nici 0 legenda, in afara de cea care spune despre ei ca erau fiii uria§ilor din vechime, care i-au crescut intr-o singura noapte." Cu toate acestea, un alt gand i-a venit in minte pe masura ce urcapromontoriul cu vedere spre lac §i spre vechea a§ezare. Sa fi fostacest loc ales din cauza izolarii, din cauza varfurilor Inconjuratoare, din cauza puntii dintre varfuri? De pe creasta care dadea spremarginea de sud-vest a campiei unde se afla lacul, langa locul undeapele 0 iau spre sud prin raul Desaguadero, vedea nu doar lacul,cu peninsulele §i insulele sale de la sud, ci §i varfurile inza-
-. Tltf. IIOUVIAN ALTlrLANO
~nlliAr
atunci cand a ajuns la lac, in urma cu un secol. "Insulele §i promontoriile Lacului Titicaca", scrie el in cartea sa Peru Illustrated,"sunt in marea lor majoritate aride. Apele ascund 0 multime de pe§ti ciudati, care i§i au contributia lor la hranirea oamenilor aflati in numar destul de mic intr-o regiune unde orzul nu se coace decat in ni§te conditii foarte prielnice, iar porumbul,in varietatea sa cea mai mica, abia se dezvolta; unde cartoful, mic §i smochinit, are gust amar; unde singurele cereale boabe sunt quinoa; §i unde singurele animale a caror carne poate fi consumata sunt biscacha, lama §i vicuna."
Flg.109 J
1
!'-."
216
Zecharia
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
217
pezite de la est. nu pentru valoarea lor artistica sau arheologica, ci pentru ca sunt lata ce scria Squier, insolindu-§i cuvintele cu un desen: "Deani§te materiale gratuite de construclie la indemana oricui. Cu 0 ici puteam contempla masivul lanl inzapezit al Anzilor in toata jumatatede secol mai inainte, Squier formulase acelea§i nemullusplendoarea sa. Impunatorul munte lIIampu sau Sorata, coroana miri;in cel mai apropiatora§, situat in Peninsula Copacabana, bisecontinentului, cel mai inalt munte din America, domina lacul, rivalirica§i casele oamenilor erau construite din blocuri aduse de la vezand, §i chiar intrecand, cei mai inalli munli din Himalaya; diferili chileruine, de parca acolo ar fi fost 0 cariera de piatra. Pana §i caobservatori au calculat ca inallimea sa se situeaza intre 7500 §i tedraladin La Paz, potrivit investigalii10rsale, fusese construita cu 8100 de metri." La sud de acest punct de reper ie§it din comun §irul pietreluate de la Tiahuanacu. Totu§i, pulinele pietre care mai raneintrerupt de munli §i de varfuri "se termina cu marele munte mimasesera- in principal deoarece erau prea grele pentru a fi mutate mani, 7350 m altitudine." Intre creasta vestica, pe marginea careia - I-au impresionat, §i le-a considerat vestigii ale unei civilizalii care statuse Squier, §i munlii uria§i de la est, se intindea depresiunea ,~. s-astins inainte de inceputul civilizaliei inca§e, 0 civilizalie contemcare adapostea lacul §i malurile dinspre sud. Squier afirma in contiporanacu cea din Egipt §i din Orientul Apropiat. Vestigiile demonnuare: "nicaieri in lume nu se mai poate contempla 0 priveli§teamt streazaca structurile §i monumentele erau opera unui popor delide variata §i de impresionanta dintr-un singur post de observalie. '" natoral unei arhitecturi unice, perfecte §i armonioase, care totu§i Vezi tot podi§ul de la granila dintre Peru §i Bolivia, cu propriul sau nuavusese inceputuri §i care nu cunoscuse 0 perioada de dezvolsistem de ape, cu raurile §i lacurile sale, cu §esurile §i munlii sai, tare.Nu e de mirare ca indienii Ie-au spus spaniolilor ca aceste pietoateincadratede Cordilieri§i de Anzi,ca intr-oharta"(fig. 109). . tre fusesera ridicate peste noapte, de uria§i. Sa fi fost aceste caracteristici geografice §i topografice neoPedro de Cieza de Leon, care a calatorit pe tot teritoriul ocubi§nuite insu§i motivul pentru care aceasta a§ezare a fost aleasa pat astazi de statele Peru §i Bolivia, intre anii 1532-1550 relata in la marginea unei campii intinse, cu doua varfuri muntoase care sar Cronicitesale ca ruinele de la Tiahuanacu erau, fara indoiala, "cea in ochi nu doar de pe pamant, ci §i din cer - tot a§a cum varfurile maiveche dintre a§ezarilepe care Ie-am descris deja". Printre edifigemene ale muntelui Ararat (5100 §i 3900 de metri) §i cele doua piciilecare I-au uimit se afla "un deal facut de mana omului, pe 0 funramide de la Gizeh au fost alese pentru a marca locul de aterizare dalie mare de piatra" a carei baza masura peste 270 de metri in pentru Anunnaki? lungime§i 120 in lalime, avand §i 0 inallime de 36 de metri." DinSquier iniliase aceasta analogie fara sa §tie, intituland capitocolode el a vazut "doi idoli de piatra, avand forma §i aspect omelul unde descria ruinele antice Tiahuanacu,Baalbek-ul din Luma nesc,cu trasaturile foarte frumos sculptate, de par lucrali de mana Noue; deoarece fusese singura comparalie care ii venise in minte, unuimare me§ter. Sunt atat de mari, incat par doi uria§i mai mici, ~~ o comparalie cu un loc pe care I-am identificatca reprezentandloul §ie limpede ca sunt imbracali cu alte ve§minte decat cele pe care ~ '~. IeDoartaastaziloc~lnidi'nA ~::m ::III IIn fAJ nA nnnn",h1S " de aterizare al Anunnakilor, spre care se indreptase Ghilgame$in ~ '"'U "cuoc::rVQIIUI ucr ctili. In apropiere a vazut ruinele unei alte cladiri, §i ale unui zid ". "foartebine construit". Pareafoarte vechi. Intr-o alta parte a a§ezaCel mai mare explorator al lui Tiahuanacu §i al ruinelor sale ~I din secolul XX a fost, fara indoiala, Arthur Posnansky,un inginer erii a vazut "pietre atat de mari, incat nu-li crezi ochilor cand Ie vezi uropean care s-a mutat in Bolivia §i §i-a inchinat intreaga viala des., §icand te gande§ti de cata munca a fost nevoie pentru a Ie aduce lu§irii misterului acestor ruine. Inca din 1910 se plangea ca de la 0 in locul acesta, fiind atat de mari. Multe dintre aceste pietre sunt vizita la alta gase§te din ce in ce mai pUlineobiecte, deoarece 10sculptatein diverse feluri, unele avand forma corpului omenesc; acesteatrebuie sa fi fost idolii lor." calnicii, constructori in capitala La Paz, §i guvernul insu§i, pentru construclia de drumuri, cara in mod sistematic blocurile de piatra, Langaperete§i langablocurilede piatraa vazut"multegauri III.Q
218
Zecharia
Sitchin
§i scobituri in pam ant", care I-au nedumerit peste masura. Spre vest a zarit alte vestigii, "printre care multe cadre de u§a, cu stalpi §i praguri de sus §i de jos intr-o singura bucata." Cel mai mult I-a mirat faptul ca "aceste praguri mari se prelungeau cu blocuri inca §i mai mari, pe care se aflau pragurile, unele late de 9 m, lungi de 4,5 m §i chiar mai mult §i groase de 14,7 cm. Toate acestea, cadrul u§ii, pragul de sus §i stalpii erau dintr-un singur bloc de piatra", adaugand ca "toata lucrarea este de 0 rara mare1ie §i splendoare... Eu nu reu§esc sa in1eleg cu ce instrumente sau unelte a putut fi realizata, deoarece, inainte ca aceste pietre sa fi fost perfect §Iefuite §i lasate aici pentru ca noi sa Ie putem vedea, trebuie sa fi existat ni§te unelte, mult mai bune decat cele pe care Ie folosesc indienii astazL" Dintre toate obiectele vazute de primii spanioli, aceste por}i colosale ridicate dintr-o singura bucata sunt singurele care au ramas acolo unde au cazut. A§ezarea, aflata cam la 1,5 km la sudvest de ruinele principale de la Tiahuanacu, a fost denumita de indieni Puma-Punku, de parca ar fi fost 0 a§ezare separata; dar astazi se §tie cu certitudine ca facea parte din metropola mai mare reprezentata de Tiahuanacu la acea vreme, care se intidea pe 0 suprata1a de 5,12 km2. Vestigiile care i-au uimit pe t01i cei care au ajuns la Tiahuanacu in ultimele doua secole au tost descrise pentru prima oara din perspectiva §tiin1itica de A. Stubel §i Max Uhle, (Die Ruinenstaette von Tiahuanacu im Hochland des Alten Peru, 1982). Ei §i-au ilustrat raportul cu fotogratii §i desene care aratau ca blocurile gigantice de piatra imprastiate peste tot faceau parte din mai multe construc1ii de 0 uimitoare complexitate, care ar ti putut constitui edifici-
REGATELEPIERDUTE
219
R
<'
0', O,IJt]
o
Fig.111
'~ <>
oOoODIrq
-
ul de la est al a§ezarii (fig. 110 pleaca de la ultimele studii). Edificiul din patru parti care s-a prabu§it (sau a tost rasturnat) s-a staramat in platforme enorme cu sau tara partile care tormau 0 portiune, dispuse verical pe ele sau la diterite unghiuri (fig. 111). Portiunile individuale, desprinse, cantaresc pan a la 0 suta de tone fiecare; sunt facute din piatra ro§ie, iar Posnansky ( Tiahuanacu - The Cradle of American Man) a dovedit in mod convingator ca locul de unde erau extrase aceste blocuri cantarind de trei §i de patru ori mai mult decat 0 singura bucata se atla pe malul vestic allacului, la zece mile distan1a. Unele blocuri au 3,6 pe 3 metri, avand o grosime de aproximativ 60 cm §i sunt acoperite de incizii, crestaturi, unghiuri precise §i suprafe1e care au diverse nivelurL in anumite puncte, blocurile au scobituri (fig. 112) menite, tara indoiala, pentru dispozitivele de legatura din metal, care legau fiecare bucata.verticala de cele alaturate - 0 adevarata ,,§mecherie"pe care am mal intalnit-o la Ollantaytambu. Dar acolo banuiam ca. aceste dispozitive erau din l'IIIr {~innllrlll
m/:lt~1
~
("11_
noscutde inca§i), banuiala destul de pu1in probabila datorita moliciunii metalului
- pe cand Fig.110
in acest caz dis-
pozitiveleerau din bronz. Acest fapt este confirmat de dispozitivelede bronz care aufast gasite. Aceasta des-
Fig.111 I I
I
Zecharia
220
Sitchin
coperire este, fara indoiala, extraordinar de importanta, deoarece ... bronzul este aliajul cel mai dificilde obtinut, necesitand 0 combi- . natie intr-o anumita proportie de cupru (aproximativ 85-90 la suts) ~i cositor, iar cuprul se gase~te in stare naturala, dar cositorul trebuie obtinut in urma unor tehnici metalurgice dificile din minereurile in care se a1l3. Cum a fost oblinut acest bronz, ~i sa reprezinte prezenta sa nu doar 0 parte a enigmei, ci ~i rezolvarea acesteia? Lasand deoparte eterna explicalie potrivit direia structurile complicate ~iuria§e de la Puma Punku erau "un templu",la ce fo-: ICiseau ale? Care era functia pentru care fusese depus un asemenea efort §i pentru care se utilizasera tehnologii sofisticate? Marele arhitect german Edmund Kiss (care s-a inspirat din aspectul iniliai pe care trebuie sa-I fi avut cladirile atunci cand a construit monumentalele cladiri naziste) credea ca movilele si ruinele cladirii prsbu~ite faceau parte dintr-un port, deoarece in antichitate lacul trebuie sa se fi intins panain acea zona. Dar in acest caz rezolvarea altui mister devine chiar mai
.
-~~ tiiJ ~ ~ ..
,;"
,:'
~~
b'\
.
~~~~ Flg.113
imperativa:ce sa intampla de fapt la Puma Punku? Ce produse se importau §i se exportau la aceasta altitudi-
ne stearpa? Sapaturile neintrerupte efectuate la Puma Punku au scos la iveala 0 serie de imprejmuiri pe jumatate ingropate in pamant, din blocuri de Diatra Derfect slefuite, ca.
re amintesc de pietele scu. fundate de la Chavinde Hu-
(fJgJantar,
ceea
ce sugereaza ca
ar putea fiparti -rezervoare, bazine, stavilare - dintr-un sistem asemanator de conducte de apa. Printre alte descoperiri
REGATELE PIERDUTE ~i mai uluitoare
- daca
221
aeest lucru este posibil
- se
numara
blocuri
de piatra izolate sau desprinse din bloeuri mai mari, care au fost modelate,taiate §i cioplite cu 0 uimitoare precizie, cu ajutorul unor uneltegreu de gasit §i in zilele noastre. Nu putem descrie mai bine aeestemiracole tehnologice decat prezentandu-Ie(fig. 113). Nu exista nicl0 explicaVeplauzibilapentru aceste artifacte, in afarade aceea care se raporteaza la tehnologia zilelor noastre ~i caresugereaza ca ar fi vorba de ni§te matrile pentru turnarea unor piesesofisticate de metal, de ni~tepiese dintr-un echipament sofisticat pe care Omul din Anzi - §i din nici 0 alta parte a lumii - nu avea cumsa-I posede in vremurile preinca§e. Din 1930pana asmzi diver§i arheologi au venit la Tiahuanacu, in vederea efectuarii unor lucrari scurte sau intensive: Wendell, C. Bennett,Thor Heyerdahl §i Carlos Ponce Sangines sunt cativa dintre cei mai cunoscuV. Dar in cea mai mare parte ei doar au folosit, au elaborat, au acceptat sau au combatut concluziile lui Arthur Posnansky, primul care a prezentat aeeste vestigii extraordinare in cele doua volume ample din 1914 Unametropoliprehistoricaen laAmerica del Sur, §i, dupa inca trei deeenii de munca sustinuta, in cele patru volume
ale lucrarii
7iahuanacu
- Cuna del hombre de las A-
mericas' impreuna cu 0 traducere in limba engleza (in 1945). Aceasta editie a fost onorata de un cuvant inainte oficial din parte a guvemului bolivian (a§9zarea se intindea pana pe malul bolivian al lacului dupa ce tara s-a des prins de Peru), care mentiona "cei 12000 de ani de existenta ai ora§ului Tiahuanacu". Deoarece, la urma urmelor, aceasta era concluzia cea mai uimitoare (§i mai controversata) a lui Posnansky: Tiahuanacu era vechi de cateva milenii; in prima fm a constructiei sale nivelul apei
.. ..-- -.- -- -r""...
-
-- r .
~
~. -
-__~~__I
~~__!_..._..._-
.. "-~.- 3"
-"
fa zonafusese inghiVta de 0 avaJan§a de apa - probabil binecunoscutu!Mare Potop, care a aWl loe cu cateva mii de ani inainte de era cre§tina. Posnansky a combinat descoperirile arheologice cu studiigeologice, a cereetat flora §i fauna, a masurat craniile gasite in morminte§i reprezentate in capetele de piatra, a expus toate amanunteleraVonamentuluisau ingineresc §i tehnologic, §i a conchisca istoria ora§uluiTiahuanacu numaratrei etape; ca a fost co-
~
:':.~
222
Zecharia
--
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
RtlIN/!',
,
,
i
.".,
;i
.,.
., );
'.
,. ;.
223
apa.Se presupunea ca rolul sau era acela de a acumula apa de ploaie§i de a functiona ca 0 rezerva de apa atunci cand luptatorii se retrageau in aceasta fortareata. Totu§i, zvonurile ca aici arfi ascunsa0 comoara au persistat; in secolul al optsprezecelea, un spaniolpe numele sau Oyaldeburo a oobtinut dreptul de a excava laAkapana.EI a sapat prin portiunea de rasarit a dealului, pentru a scurgeapa, a cautat fundul rezervorului, a distrus structurile perfectede ash/ari§i a sapat la mare adancime oriunde a gasit canal~ §i conducte.
-
:.=. .
. --.........~.=..I
Fig.114
lonizat de doua rase - maiintai de cea mongoloida,apoi de cea caucaziana- dar niciodatade rasa negroida;ca locula fost maturat
t
de doua catastrofe, prima, 0 catastrofa naturala, un potop, §i a doua de origine necunoscuta. Informatiile geologice, topografice, climatice, §tiintifice adu- ,f! nate de Posnansky §i toate descoperirile arheologice facute de el '. au fost acceptate §i utilizate de toti cei care i-au urmat in jumatatea de secol scursa de la efortul sau extraordinar,fara ca ace§tia sa fie de acord cu aceste concluzii tulburatoare sau cu cronologia lor. Harta ora§ului intocmita de Posnansky (fig. 114) a constituit principalul plan al a§ezarii, al coordonatelor, orientarii §i edificiilor sale principale. Unele dintre portiunile despre care el a sustinut ca ascund alte vestigii §i artefacte au fost sapate, §i cu folos, dar cel mai mare interA!=:II trA7A~~ ~i in ~nnti",
l::Irg
('gig
trgj
('nmnnnanta
nrin"L
pale ale a§ezarii. Dealul aflat in partea de sud-est a ruinelor, cunoscut sub numele de Akapana, este una dintre aceste zone. Initial a avut probabil forma unei piramide in trepte, §i se presupune ca era fortareata care apara a§ezarea. Argumentul principal al acestei teorii este reprezentatde faptulca varful acestui deal-piramidaera sapat in forma de oval captu§it cu ash/ari, care functiona ca un rezervor de
Distrugerileau scos totu§i la iveala faptul ca Akapana nu este undeal natural, ci 0 structurafoarte complexa. Sapaturile continue, careabia 'au afectat suprafata dealului, au urmat traseul lui Posnansky,carea demonstratca rezervorulcaptu§itcu ash/ad era prevazut cu ni§te stavilare me§te§ugite, care puteau dirija apa prin conductedin ash/ari de mare precizie. Lucrarile interioare complexede la Akapana erau astlel concepute, incat apa curgea de la un nivelsuperior la un alt nivel inferior, prin intermediul unor structuri orizontale§i verticale, acoperind 0 inaltime pe verticala de cincizeci de picioare. Din cauza traseului sinuos, distanta acoperita este 'defapt mult mai mare. La cativa metri sub dealul Akapana apa se scurgeaapoi printr-un canal de piatra intr-un canal (sau §ant) artificiallat de aproximativ 30 de metri care inconjura intreaga a§ezare.Acest §ant ducea spre cheile de la nord §i apoi spre lac. Da'ca scopul ar fi fost acela de a drena apa in exces pentru a preveni inundatiilein urma ploilor torentiale, 0 simpla teava inclinata §i neteda(ca la Tula) ar fi fost de ajuns. Dar aici avem canale sinuoase, construitedin pietre §Iefuite§i dispuse cu multa ingeniozitate pentrua dirija curgerea apei de la un nivel la altul, ceea ce indica, in opinianoastra, un proces tehnologic probabil utilizarea apei cur-
-
gatoare pemru spalarea mmereurllor. Existenta unei instalatii de prelucrare la Akapana mai este sugerata §i de descoperirea la suprafata §i in pamantul inlaturat din .rezervor" a unor mari cantitati de "pietricele" rotunde de culoare verde inchis cu marimi care variaza intre unu §i cinci centimetri. Posnanskya stabilit ca sunt pietre cristaline, dar nici el, nici altii (din cate §tim noi) nu au efectuat teste suplimentare pentru a determina natura §i originea acestor obiecte globulare.
---1
,
,.,.....-
224
Zecharia
o structura aflata in centrul a§ezarii (notati "K" pe harta lui Posnansky) avea atat de multe constructii subterane §i semisubterane, incat Posnansky a crezut ca a ar putea reprezenta 0 sectiune separata pentru morminte. De jur-imprejur se aflau sec~uni din blocuri de piatra, astfel §Iefuite incat sa functioneze ca ni§te conducte de apa. Toate acestea se aflau intr-o stare jalnica, pe care Posnansky nu a pus-o doar pe seama cautatorilor de comori, ci §i a echipei precedente de exploratori, sub conducerea contelui Crequi de Montfort, care in timpul sapaturilordin 1903 a excavat la intam. plare, a distrus tot ce i-a stat in cale (potrivit lui Posnansky)§i a luat. multe obiecte. Rapoartele intocmite in urma acestei expeditii franceze asupra descoperirilor facute §i concluziile trase au fost publi. cate in cartea lui George Courty §i facute publice intr-o conferinta, din 1908 de la Congresullnternational al Americani§tilorde Manuel Gonzales de la Rosa. in esenta, descoperirilelor duceau la conclu-, zia ca "erau doua ora§e Tiahuanacu", unul reprezentat de ruinele vizibile, altul de cele subterane §i invizibile. Posnanskyinsu§ia descrisconductele,canalele§i stavilarul (asemanator cu eel din varfullui Akapana) pe care le-a gasit printre constructiile subterane din aceasta zona, §i a stabilit ca erau dispuse in mai multe niveluri, duceau probabil la Akapana §i erau legate de alte structuri subterane din partea de vest (in directia lacu-, lui). EI a oferit cateva descrieri pe care le-a ilustrat cu un desen (fig. 115a, b) in care infati§eaza cateva dintre aceste comparti. mente subterane §i semisubterane, neputandu-§i stipani uimirea provocata de precizia lucrarilor, de materialulfolosit pentru ashlaJi. andezit dur - §i de faptul ca aceste compartimente erau impermeabile. Lespezile mari care formau acoperi§ulcompartimentelorerau ~lU:Jlltl
Fig.115
\;U
UII
~u ell
UIW
calcar curat, gros de caVva centimetri, astfel incat locul devenea "complet impermeabil". Posnansky nota: "aici s-a folosit pentru prima §i pentru ultima data calcarul intr-o con-
225
REGATELEPIERDUTE
Sitchin
structie preistorica americana". Ce se intampla in aceste camere subterane §i de ce fusesera ele construite in acest mod, Posnansky nu a putut spune. Poate aici erau depozitate comorile, de§i, sustine el, ar fi disparut in urma cu foarte multa vreme datorita cautatorilor de comori. intr-adevar, la foarte putin timp dupa descoperirea catorva camere .Iocul a fost calcat §i jefuit de urma§ii moderni ai constructorilor de la Tiahuanacu". Pe langa ceea ce el a sapat sau a vazut risipit prin toata a§ezarea, bucati mari din conductele de piatra - buditi de toate formele, marimile §i diametrele - puteau fi vazute in biserica }"
{ 'L:'
din apropiere §i in poduriIe din La Paz. Se pare ca la Tiahuanacu existau in5Ialalll
CUlllfJltlJl.tI
Uti dfJc:I,
:'UUL\:II QII\:I
9' UC "up' ';10 a}..., 'CA', "..., ,...,'''''I
de acestea s-a ocupat intr-un capitol intreg din ultima sa carte, intitulata Hydraulic Worksin Tiahuanacu.Sapaturile recente au scos la iveala mai multe conductede piatra §i canale de apa, confirmand concluziilelui Posnansky. AI doilea edificiu uimitor din Tiahuanacu nu necesita sapaturi, deoarece se inalta maiestuos pentru a fi vazut de toata lumea - 0 poarta colosala de piatra care se ridica deasupra platoului ca un
J
---
226
Zecharia
Fig.117
1-
Arc de Triumf, cu singura diferen1aca nici 0 parada nu trece pe sub el, nimeni nu iI prive§te §i nu ova1ioneaza(fig. 116, vedere din fa1a §i din spate). Cunoscuta §i sub denumirea de Poarta Soarelui, a fost descrisa de Posnansky drept "opera perfecta... §i cea mai importanta, o mo§tenire §i 0 marturie eleganta a culturii acelui popor, a cuno§tin1elor§i civiliza1ieiconducatorilor sai". T01icei care au vazut-o sunt de acord cu aceasta afirma1ie, deoarece uime§te nu doar prin faptul ca a fost taiata §i cioplita dintr-un singur bloc de piatra (care masura 3 pe 6 metri §i cantarea peste 0 suta de tone), ci §i prin sculpturile minu1ioase§i nemaivazute cu care este decorata. Aici pot fi vazute ni§e, deschizaturide forma geometrica§i denivelari in partea inferioara a frontonului portii §i pe cealalta parte, dar cea mai mare uimire au provocat-o gravurile de pe partea superioara a frontonului (fig. 117). I=inllr" ,..,..~+._I"";: :-.~ _ :.:..:: "~;UIlc:&ld,Ut:l~1 eSIe aoar sculptata in relief, flancata de trei §iruri de servitori inaripa1i. Un §ir inferior de imagini, unde nu este infa1i§ata decat fa1a personajului central inconjurata de 0 linie §erpuitoare completeaza compozi1ia. Opinia generala este aceea ca personajul central §i dominant este Viracocha, care 1ine in mana dreapta un sceptru sau 0 arma, iar in mana stanga un fulger in forma de furca (fig. 118). Aceasta
227
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
~
1!.
,
imagine apare pe vasele, pe 1esaturile §i pe obiectele din tot sudul statului Peru §i teritoriile invecinate §i reprezinta un indiciu al raspandirii culturii careia oamenii de §tiinta Ii spun cultura Tiahuanacu. De 0 parte §i de alta a acestui zeu se atla serviI tori inaripa1i, dispu§i in trei §iruri orizontale, cate opt pe un §ir de fiecare parte a figurii centrale. Posnansky a aratat ca numai primii cinci de pe fiecare parte sunt sculptati in acela§i relief pronuntat, folosit §i pentru zeu, iar ceilal1i de la extremitatile §irurilor sunt doar schitati. Fig.118 Posnansky a desenat figura centrala, linia §erpuitoare de sub aceasta §i cele cincisprezece spatii initiale de pe fiecare parte (fig. 119) §i a conchis ca acesta era calendarul unui an de douasprezece luni, care incepea cu echinoctiul de primavara (in septembrie in emisfera sudica) ; figura centrala a zeului reprezenta acea luna §i echinoctlul ei. De vreme ce echinoctiul semnifica acea perioada a anului in care ziua este egala cu noaptea, el a presupus ca segmentul aflat imediat sub figura centrala, dispus in centrul §irului §erpuitor, reprezinta cealalta luna a echinoctiului, martie. A repartizat apoi celelalte luni succesiv la restul de segmente care formau §irul. Posnansky a aratat ca segmentele de la capete §i capul zeitatii formeaza 0 goarna, §i a sugerat ca cele doua segmente de la extremitati reprezinta lunile cand Soarele se indepar.teaz~ cel mai repede, lunile de solstitiu din iunie §i decembrie, cand preotii suna goarna pentru a chema Soarele inapoi. Cu alte cuvinte, c"""" C' I..: ___ ..- __1_--1-'='-._! Y .. _.' _._u... ""'0_.'_0
Posnansky presupunea ca era un calendar solar, care incepeacu echinoctiul de primavara, dar marca §i celelalte echinoctii §i solstitii. Calendarul avea unFig.119 sprezece luni a cate
-
"
228
Zecharia Sitch/h'
treizeci de zile (numarul servitorilorinaripati aflali deasupra liniei '
§erpuitoare), la care se adauga 0 "luna mare" de treizeci §i cinci de,' zile, Luna lui Viracocha, alcatuind anul solar de 365 de zile.' Ar fi trebuit sa menlioneze §i ca anul solar de douasprezecei) luni care incepea cu echinocliul de primavara era caracteristic ca'lIS lendarului din Orientul Apropiat, inventat in Sumer, la Nippur, in ju", rul anului 3800 inainte de Cristos.. Zeul §i servitorii sai inaripali, precum §i felele lunilor par infa..,; li§ali cu realism, dar imaginile sunt de fapt alcatuite din multe com- ' ponente, fiecare avand forma sa, in, majoritatea cazurilor 0 figura geo-
@(O){6)((3)~~ Hl11ii1~{2)b
!ill ~~b.
metrica. Posnansky a studiat cu de-
mente §i sculpturi, ca §i pe obiecte ,:M de ceramica. Posnansky le-a clasi",\ ficat din punct de vedere pictogra, fic, in funclie de obiectul pe care n,j ~~d substituiau animal, pe§te, ochi, a." ripa, stea, etc sau de conceptul pe Flg.120 care iI reprezentau: Pamant, Cer; Mi§care §i a§a mai departe. EI a stabilit ca cercurile §i ovalele in, fali§ate in diverse feluri §i cu numeroase culori reprezentau Soarele, Luna, planetele, cometele §i alte corpuri cere§ti (fig. 120), ca legatura dintre Cer §i Pam ant era adesea infali§ata (fig 120b) §i ca simbolurile dominante erau crucea §i scarile (fig. 120, c, d). Scarile
4:- Oc
-
erau pentru el "marca" ora§ului Tiahuanacu, a monumentelor§i a','
<~
civilizaliei sale - sursa din care acest simbol, credea el, s-a raspandit pe tot teritoriul celor doua Americi. Posnansky a recunoscut ca' glifarespectivase bazafoartemultDezinnlJr;:!tplp mo~nnn.., ;"'",,'
uar a consemnat ca nu vede in aceasta 0 legatura intre sumerieni §i Tiahuanacu. Toate acestea i-au intarit convingerea ca Poarta Soarelui facea parte dintr-un complex mai amplu de la Tiahuanacu, care seryea in principal de observator;iar acest fapt I-a ghidat spre cele mai importante §i, dupa cum 5-a dovedit, cele mai controversate concluzii ale sale.
Documentele oficiale ale Comisiei pentru Distrugerea §i Ispa,;:l§ireaIdolatriei, infiinlata de spanioli in acest scop (de§i unii afirma :~,canu era deeat un paravan pentru cautatorii de comori) atesta ca ~;membriicomisiei au sosit la Tiahuanacu in 1625. Un raport intocmit i\':Jn1621de parintele Joseph de Arriaga enumera peste 5000 de ,,0f]iecte ale idolatriei" care au fost nimicite prin sfaramare, topire sau ~!ardere.Nu se §tie ce au facut la Tiahuanacu. A§a cum arata foto~,grafiiletimpurii, Poarta Soarelui a fost gasit~ in secolul al nouaspre"t~ecelea sfaramata in doua, cu jumatatea dreapta rezemata pericu~;1110s de cea
F
"
stanga.
Cand §i de cine a fost indreptata §i asamblata la loc ramane
~:LJn mister.
"
osebita a~nlie aceste diversecom.;'; ponente. Ele apar §i pe alte monu-"
-
229
..;:REGATELE PIERDUTE
Nu se §tie nici cum a fost sfaramata. Posnansky nu cre-
I~dea ca a fost opera comisiei; el credea mai degraba ca aceasta ~f.poarta a scapat de mania acesteia, deoarece cazuse §i era acoper.. . ~):itade pamant, astlel incat nu a fost vazuta de zelo§ii funclionari. ~ibevreme ce se pare ca fusese din nou ridicata in structura sa ~!ihiliala,unii s-au intrebat daca fusese a§ezata in locul sau inilial, deoareces-a descoperit ca poarta nu reprezinta 0 construclie izolata,ci ca face parte dintr-un edificiu imens aflat la est. Forma §i ~:marimeaacelei structuri, denumita Kalasasaya au fost schilate cu f:ajutorulunor stalpi verticali qe piatra (de unde §i numele locului, t.Stalpii care se inalla"); scoland la iveala 0 imprejmuire dreptuni~ghiularacare masura aproximativ 40,5 de metri patrali. Axa acestei f5tnicturi parea sa fie est-vest, astlel incat s-au intrebat daca nu leumva poarta ar fi trebuit a§ezata in centru, mai degraba decat in
1
.. margineade la
norda pereteluivestical imprejmuirii(acolo unde
~,.59afla astazi). ~' Singurul argument in favoarea acestei teorii, greutatea portii rJr monoliticecare ar fi facut mutarea foarte dificila, a fost inlaturat in "",\ ..J "_.. ___I- _ I' . ~ -...... -':l~ __
'__00__ _..'__'_QO__
,
__
"'
-- _v foA............
peolo unde ar trebui sa fie, deoarece centrul peretelui de la apus a ,;.
tostocupat de 0 terasa al carei unic centru a fost aliniat cu axa est-
i,vest a lui Kalasasaya. Posnansky a descoperit ca de-a lungul acesS;~eiaxe se afla diverse pietre, special ciopUte pentru a permite efec}.tuarea de observalii astronomice. Concluzia sa, potrivit careia aici ;
230
231
"IBEGATELE PIERDUTE
Poarta Soarelui
.,
Cele mai clare"~ dovezi arheologice. dE!,~)., .
I.
la Kalasasaya raman:(~ stalpil care formau 0 va~;j:, ga imprejmuire dreph;i' unghiulara. De§i nu toti~) stalpii care functionase-' ra candva ca ancore. pentru un zid continUlt se mai afla acolo, sef' pare ca numarullor are~, legatura cu numarul de> zile dintr-un an solar §il" dintr-o luna lunara. DeFig.121 osebit de importanlil. pentru Posnansky erau cei unsprezecestalpi (fig. 121) ridicati de-a, lungul terasei care ie§ea din centrul peretelui vestic. EI a masurat'~\ liniile de observatie de-a lungul pietrelor de observatie special!: plasate, orientarea structurii §i u§oarele deviatii intentionate de la;'i~ punctele cardinale, §i a dedus ca structura de la Kalasasayaa fost"
N
-
..:i;
I
I
I
.
I
1\"'
--::
-
Bj
.. f' '. ,..." '
.;
~
.,
-1 .... ']'......
\ -'
-..
'"
ridicatade ni§teoamenicaredetineaucuno§tintefoarteavansate; de astronomie, §i care stabileau cu precizie echinoctiile§i solstitiile. Desenele arhitecturale ale lui Edmund Kiss (Das Sonnen/or von TihuanaktlJcare se bazeaza pe concluziile lui Posnansky§i pe masuratorile §i evaluarlle sale, concepeau (probabll cu temei) constructia din interiorul imprejmuirii ca pe 0 piramida in trepte scobita, o structura ai carei pereti exteriorise ridica in trepte pentru a inconjura 0 curte centrala de forma patrata. Scara monumentala principala se afla in centrul peretelui de la est; principalele puncte de ob:_ __ -.1'-.. ':'____&__1-_ I I ..,. .. . _.;.. - _...._._ 1'1_-""1'1"""'" "'Wig""\JII'-: pletau Hpiramida"la vest (fig. 122). in acest punct Posnansky a facut 0 descoperire foarte importanta, care avea sa aiba consecinte deosebite. EI a masurat dis-, tanta §i unghiurile dintre cele doua puncte ale solstitiului §i a realizat ca oblicitatea Pamantuluifata de Soare pe care se bazau calculele astronomice de la Kalasasaya nu corespundea oblicitatii de 23.30' din epoca noastra.
Flg.122 Oblicitatea eclipticii pentru liniile de observatie astronomice de K;lI;I!::;I!::;lv;I Ar;l nA ?~.R'4R" PA h~7~ fnrmlllalnr natArmin::ata na
,'astronomiide la Conferinta Internationalaa Efemeridelor de la Pa1911, care iau in calcul pozitia geografica §i altitudinea a§e~;zarii,Kalasasaya a fost construita in urma cu aproximativ 15.000 :!Osdin
:.:de ani inainte
de Cristosl
.r Sustinand ca Tiahuanacu era eel mai vechi ora§ din lume, t.cqnstruit inainte de Potop", Posnansky §i-a atras asupra-§i in mod t:Jnevitabiimaniacomunitatii §tiintificedin vremeasa, deoarece atun?ci se credea, pe baza teoriilor lui Max Uhle, ca Tiahuanacu a fost
I
_ Zecharia Sitchih. '.i
232
233
r:JIEGATELEPIERDUTE ~;..~
infiintat candva la inceputul erei cre~tine. Oblicitatea eclipticii nu trebuie confundata (a~a cum au facui unii critici ai lui Posnansky) cu fenomenul de precesiune. Acest u1t tlm fenomen schimba cadrul stelar (constelatia de stele) in care; soarele rasare sau se mi~ca la un moment dat, de exemplu in timt '; pul echinoctiului de primavara. De~i schimbarea este mica, ea in~'
sumeaza 1° la fiecare ~aptezeci ~idoi de ani, adica 30° (0 casa zo-
.'
diacala completa) in 2160 de ani. Schimbarile de oblicitate rezulta~ din rotaiia aproape imperceptibila a Pamantului, similara cu ceaa," unui vapor, care inalta ~i coboara orizontul. Aceasta schimbare a, unghiului la care Pamantul este inclinat fata de Soare poate ajunge
la 1° la fiecare 7000 de ani.
. .
'
.
Intrigat de descoperirile lui Posnansky, Comisia Astronomiea:j Germana a trimis 0 expeditie in Peru ~i'Bolivia; membrii acestei co- :;; misii erau profesor doctor Hans Ludendorff, directorul Observatoru:.:: lui Astronomic ~i Astrologic de la Potsdam, profesor doctor Arnoldi; KohluschOtter, directorul Observatorului Astronomic din Bonn ~ias..' tronom de onoare al observatorului de la Potsdam. Ei au facut ma-i, suratori ~i observatii la Tiahuanacu intre noiembrie 1926 ~i iunia'i" 1928. '. Cercetarile, masuratorile ~i observatiile lor au confirmat in pri~\ mul rand faptul ca la Kalasasaya functionase, intr-adevar, un 01:)./ servator astronomico-calendaristic. Au descoperit, de exemplu, cA", terasa de la vest, cu cei doisprezece stalpi, datorita latimiistalpilor,! distantei dintre ei ~i pozitiilor lor, permitea masurarea cu precizie a:~, mi~carilor soarelui in fiecare anotimp, luand in calcul mica diferenta, j, intre numarul de zile de la solsti~u la echinox ~i invers. '1 Mai mult, studiile lor au confirmat ca in privinta celui mai can., troversat aspect Posnansky avusese dreptate: oblicitatea pe baz~l} carela Tusesera eTeCluale CalCU!eleaSlronomlce ae la I\alasasaya."
t
era foarte diferitade cea din vremea noastra. Pe baza unor date ca~A "
re se pare ca ofera informatii despre oblicitatea folosita in China an'.; tica ~i in Grecia astronomii sunt siguri in privinta curbei aplicabile a' mi~carii sus-jos, care nu dateaza decat de cateva mii de ani. Echi~ pa de astronomi a tras concluzia ca rezultatele puteau indica atat. data de 15000 de ani inainte de Ci"istos, cat ~i cea de 9300 de an,i
inainte de Cristos, in functie de curba folosita.
.
Nu mai este nevoie sa 0 spunem, nici ultima data nu era ac-
<',
';'~eptabila pentru comunitatea ~tiin~fica. Rolf Muller a cedat in fata ¥'cclticilor~i a efectuat studii suplimentare in Peru ~i Bolivia, unindu-~i ~;;:efortul cu eel allui Posnansky la Tiahuanacu. EI au descoperit ca re:\i20Itatelesoar putea schimba daca soar lua in calcul alte variante. in ~,i>rimulrand, daca observarea punctelor solstitiului nu se facea din i Ibculsugerat de Posnansky, ci din alte puncte posibile, unghiul din.~'1reextremitatile solstitiului (~i astlel oblicitatea) ar fi u~or diferit; de ';,;asemenea, nu se putea spune daca astronomii din antichitate tixau [:,momentul solstitiului atunci cand soarele se afla deasupra liniei ori:~iontului,in mijlocul acesteia sau se afla sub ea. Avand toate aceste i;:~ariante, MOilera publicat un raport in revista ~tiintifica Baesseler ~RArchiv(vol.14), in care prezenta toate alternativele ~i conchidea ca ~daca unghiulde 24°6' trebuie acceptat ca fiindcel mai exact, curba ~~deoblicitate ar stabili aceasta data fie la 10000, fie la 4000 inainte de Gristos.
~..
~,.
Posriansky a fostinvitatsa iacuvantulpe aceastatema.lacel
~,ge'alXXIII-leaCongres internationalal americani~tilor.EI a sustinut ~:ca unghiulcorect de oblicitate era de 24°6'52.8", astfel incat se ~'ajungeala 0 data intre 10150 ~i4050 inainte de CristosoEIa fost de 't'acord ca aceasta problema era "spinoasa" ~i nu a mai abordat-o, ~~spunandca este nevoie de cercetari suplimentare. ~: AsUelde cercetari au fost, intr-adevar, efectuate. chiar daca l'.Jlu direct la Tiahuanacu. Am menVonatdeja ca inceputul, potrivit 'l,'calendaruluiinca~ilor,se afla in Zodia Taurului,nu in cea a Berbe,iPcului.MOilerinsu~i,dupa cum am aratat, stabilea,anul 4000 inainte ,deGristosca fiind data aproximativaa vestigiilormegalitice de la .~..'
'~.(;uzco ~i Machu Picchu. ~i ne-am referit ~i la cercetarile pe care #."
'I'__~-
""'_L I.I.__
a;.:,~..~. - . ..
r"'\.r=
1_ _ _-1_""" + _I",,...A"'" "'" I~ nic:-ta ",i~to
.
_
.
£~completdiferite, ajungand la concluzia ca patratul lui Viracocha ~!corespunde unei oblicitatide 24°8' ~i obtinand astlel data de 3172 tLJnaintede Cristos (dupa calculele ei). 'f; Pe masura ce se descopereau tot mai multe obiecte de arta ;}culmaginea lui Virac6cha opetesaturi, pe ve~mintelemumiilor,pe J.:vasele de ceramica in sudul statului Peru ~ichiar mai departe, la 1,:(lord~ila sud, au putut fi facute camparatii cu alte date din alte 10~.curi.Pe baza acestora, ~iuniiarheologiincapatanati ca Wendell C. 6":
-
- - .~-._-
--
234
235
,'REGATELE PIERDUTE , ,;'"~
Bennet au continuat sa impinga inapoi in timp data constructiei.o;-'; ra§ului, de la mijlocul primului mileniu e.n. pana la inceputul milen(1o~ ului intai inainte de Cristos. ." Datarea cu carbon radioactiv impinge datele §i mai departei9;;' timp, dincolo de limitele general acceptate. Cu incepere din 1960;; CIAT, Bolivian Centro de Investigaciones Arqueologicas en Tiwa;~, naku, a efectuat sapaturi sistematice §i lucrari de conservare in) aceasta a§ezare. In primul rand a excavat §i restaurat in intregime~, "micul templu" scufundat aflat la est de Kalasasaya, unde au fosk~ gasite statui §i capete de piatra. A scos la iveala 0 curte semisub: :: terana, probabil peniru jertfe rituale, inonjurata de un zid de piatrA!; in care erau infipte capete
de piatra
- ca
la Chavin de Huantar.
Ra~ j
portul oficial din 1981 allui Carlos Ponce Sangines, directorullnsti. ~ tutului National de Arheologie din Bolivia (Description sumaria dell
templete semisubterraneode Tiwanaku),afirmaca mostrelede ' materie organica prelevate din aceasta a§ezare au fost sup use re.;. datarii cu carbon radioactiv, rezultand 0 data in jurul anului 1580 G nainte de Cristos; ca urmare, Ponce Sangines, in amplul sau studiui. Panorama de la arqueologia boliviana a considerat acea perioada;
ca fiindinceputuletapeianticede la Tiahuanacu.
.
Datele obtinute in urma datarii cu carbon radioactiv indica var.'.. sta materiei organice gasite la a§ezare, dar nu exclud 0 data mail timpurie pentru edificiile din piatra care alcatuiesc a§ezarea. Ponce:: Sangines insu§i a sustinut intr-un studiu ulterior ( Tiwanaku: Space; Time and Culture) ca noile tehnici de datare prin hidratare obsidia~:i' Cristcis\~: na indica 0 data mai timpurie, respectiv 2134 inaintede
pentru obiectele din obsidian gasite la Kalasasaya.
:
In acest context, citim in scrierile lui Juan de Betanzos (Sums L:~, y narracion de los Incas, 1551) ca, in momentul colonizarii orasuluL .'. -:-:_:.~_. , , ~..;.. \,oVIIUUl"tll tlCt /itlIUIUI von- IICI vlracocha, "acesta7,; era insotit d~ 0 mana de oameni". Dupa ce a ie§it din laguna, s'a:' indreptat spre un loc din apropiere, unde astazi se afla satul Tla~ .' guanaco. Ei spun ca odata, cand oamenii lui Con- Tici Viracocha se~i{ stabilisera deja acolo, peste tinut s-a lasat intunericul, dar Vira,;., cocha "i-a poruncit Soarelui sa se mi§te in directia in care se mi§ca
astazi; deodata, a facut Soarele sa inceapa ziua." Intunericul care s-a lasat dupa ce Soarele s-a oprit §i inceputu~
f
1~
ji J
.
~1j
::'~ilei. atunci cand Soarele a inceput sa se deplaseze din nou, repre\.,~zinta,fara indoiala, 0 evocare a aceluia§i eveniment pe care noi I-am .~situat pe ambele parti ale Pamantului in jurul anului 1400 inainte de : Cristos. Potrivit legendelor inregistrate de Betanzos, zei §i oameni ":Iocuiau deja in Tiahuanacu din cele mai vechi timpuri - poate tot .' atat de vechi pe cat indica datele arheoastronomice. ': Oar de ce a fost Tiahuanacu infiintat pe aceste locuri, din vre'!TIuriatat de indepartate? In ultimii ani arheologii au descoperit caracteristici arhitecturaJe similare intre a§ezarea Teotihuacan din Mexic §i Tiahuanacu din Bolivia. Jose de Mesa §i Teresa Gibert (Akapana, la piramide de Tiwanactl) au subliniat ca Akapana avea un plan la baza (patrat ~: cu acces pronuntat) asemanator cu cel de la Piramida Lunii de la ; Teotihuacan, aproximativ acelea§i masuratori la baza cu acea pira.'t:(mida §i aceea§i inaltime (in jur de 15 m) ca primul nivel al Piramidei .! Soarelui §i raportul inaltimellatime al acesteia. Avand in vedere ipropriile concluzii, potrivit carora scopul initial (§i practic) al ora§ului ! Teotihuacan §i al edificiilor sale era reprezentat de instalatiile de ~:apa, dispuse in interiorul §i de-a lungul celor doua piramide, ca~il1alele de apa din interorul Akapana §i cele care strabateau Tia-
$ 'huanacu aveau un rol fundamental. Sa fi fost Tiahuanacu ridicat aJ colo unde se aflau instalatii de apa? ~i daca da, din ce? ,r. ;' ~ick Ibarra Grasso (The Ruins of Tiahuanacu§Ialte opere) a ipropus varianta unui Tiahuanacu extins, care includea Puma-Pun~'ku §i se intindea cale de cativa kilometri pe axa principala est-vest, .: intr-unmodsimilar"DrumuluiMortilor"de la Teotihuacan,cu unele
cartere principale nord-sud.La marginea lacului, acolo unde Kiss i§i { il1chipuiseni§te chei, ei vad dovezi arheologice pentru existenta u';; norziduri masive care erau construite in meancirA r.~rR r.rR~r I ~!=:i
.
,
aevarate dlguri pentru apa adanca la care barcile incarcate cu marfuri puteau acosta. Oar, daca a§a stau lucrurile, ce importa §i ce exporta Tiahuanacu? Ibarra Grasso spune ca s-au descoperit "ni§te pietricele verzi",
gasite§i de Posnanskyla Akapana, in alta parte a a§ez4rii Tiahua-
{<'nacu,in ruinele unei mici piramide asemanatoare cu Akapana, dar !; aflata la sud, unde bolovanii care 0 sustineau dobandisera culoarea . verde, in zona structurilor subterane de la vest de Kalasasaya §i in
-,
236
Zecharia
Sitchin
cantitali foarte mari in ruinele de la Puma-Punku. Semnificativ este faptul ca bolovanii din zidurile digurilor de la Puma-Punku s-au inverzit la randullor. Aceasta nu poate insemna decat un singur lucru: expunere la cupru, deoarece cuprul oxidat are proprietatea de a inverzi pietrele §i solul (tot a§a cum prezenta fierului oxidat coloreaza in ro§u-inchis). Sa fi fost cuprul prelucrat la Tiahuanacu? Probabil; dar acest proces soar fi putut desfa§ura intr-un loc mai accesibil, aflat mai aproape de minele de cupru. Se pare ca acest cupru era adus la Tiahuanacu, nu transportat de acolo. Semnificatia ora§ului Tiahuanacu ar fi trebuit sa fie foarte clara daca soar fi luat in considerare numele'lacului din care provine acest nume: Titicaca. Numele lacului vine de la numele uneia dintre cele doua insule aflate in largul peninsulei Copacabana. Acolo, pe insula Titicaca, spun legendele, razele soarelui au cazut prima oara pe Titicaca, stanca sacra, imediat ce soarele a aparut dupa Potop. (Prin urmare este cunoscuta §i sub numele de Insula Soarelui). Acolo, la stanca sacra, Viracocha i-a daruit bagheta magica lui Manco Capac. $i ce inseamna toate aceste nume? Titi, in limba aymara, era numele unui metal, plumb sau cositor, in opinia lingvi§tilor. Titikalla, dupa parerea noastra, insemna "Stanca Cositorului". Titicaca insemna "Piatra Cositorului". lar lacul Titicaca era lacul unde se gase§te cositor. Cositorul §i bronzul, acestea erau produsele pentru care a luat na§tere Tiahuanacu -'exact pe locul unde ruinele sale inca ne mai uimesc.
11 Pamantulde undeau venitlingourile }n JinutulUz traia un om al carui nume era lov; ~i era acest om drept ~i cinstit ~i cu frica lui Dumnezeu, ~i se ferea de cele rele t~ Era binecuvantat cu 0 familie numeroasa §i cu mii de oi §i de vite. Era "cel mai de seama om de la Rasarit'~ "Pana cand, intr-o zi, cantecul zeilor s-a infaJi~at dinaintea lui lahve, Satana Hind printre ace§tia. $i lahve I-a intrebaf unde fuse5e; iar Satana a raspuns: Am cutreierat Pamantul, I-am strabatut in lung ~i-n lat It
Astfel incepe legenda biblica a lui lov, omul cinstit care a fost incercat de Satana pentru a vedea care sunt limitete omene§ti ale credinlei in Dumnezeu. Pe masura ce 0 nenorocire era urmata de alta §i lov incepea sa puna la indoiala Caile Domnului, trei dintre prietenii sai au so sit din alte lari pentru a-I consola §i a-I lini§ti. In timpce lov se plangea §i se indoia de inlelepciunea divina, prietenii i-au aratat feluritele minuni ale Cerului §i Pamantului, care nu-i erau cunoscute decat lui Dumnezeu; printre acestea se numarau §i minunile metalelor, ale surselor acestora, priceperea pe care trebuia sa 0 ai sa Ie gase§ti §i sa Ie extragi din adancimile Pamantului: Cu siguran/a exista 0 mina de argint Si I/n loc I/nde aI/rill e.c;te rafinat: Unde fierul se obJine din minereuri §i cuprul este scos din pietre. fntunericului EI ii pune capat, Cauta ceea ce e folositor, Pietrele, in adancimi intunecoase. Ajunge /a parau/ at/at departe
.:;ej ~.
___
__
J
:~ :E ._,
238
Zecharia Sitchin
.~'
-
Unde traiesc oameni uitali ~i stranii.
la Dumnezeu cel care iI imbogalise §i apoi illipsise, puteaface dreptate.
Exista un linut de unde vin lingourile, AI carui pamant e rascolit de parca a ars locuf,' Un loc unde se aHa pietrele verzi-albastre, Unde sunt minereurile de auf. Nici vulturiinu ~tiu drumul intr-acolo, Nici ochiul ~oimului nu I-a zarit inca. Acolo EI a pus mana pe granit ,It rasturnat munlii din temelii. A taiat galerii prin stanci, $i tot ce este prelios ochii Lui au vazut, A indiguit izvoarele acelor ape, $i ceea ce este ascuns EI a scos la lumina. ,,$tie omul unde sunt toate aceste locuri?" a intrebat lov. A descoperit omul de unul singur toate tehnicile metalurgice? $i le-a pus prietenilor sai urmatoarea intrebare: de unde vine toata aceasta §tiinla despre minerale §i metale? Unde poate Ii gasita ~tiinla? De unde vine inlelegerea? Nici un om nu-i ~tie rostuf,' Nu poate Ii inleleasa de muritori. E mai valoroasa decat aurul curat E de nepreluit fn comparalie cu argintul Nu este fntrecuta de aurulI' ro~u allui Ophir, AU_: .1_ ___A:_ _ _ _, ,_._~ __"'_"_1'_ __w 'W~'tJ'~UI'. Aurul ~i cristalul nu se pot compara cu ea, Nici atata aur cat incape fn nave fntregi. Nici coralul negru, ~i nici alabastrul $tiin/a e mai presus de perlele cele mai valoroase.
§i care ii
Dumnezeu singur fnlelegecailesale, $i ii ~tie rostul Deoarece EI poate vedea pana la capatul Pamantului $i tot ceea ce se at/a sub ceruri. Este posibil ca includerea minunilor metalelor in disculia lui lovcu cei trei prieteni ai sai sa nu fie intamplatoare. De§i nu se §tie nimicdespre identitatea lui lov insu§i sau despre pamantul unde a traitel, numele celor trei prieteni ne pot oferi ni§te indicii. Primul era Elipazdin Ternan, din sudul Arabiei; numele lui insemna "Dumnezeul meu este aurul meu curatOlo AI doilea era Bildad din Shuha, 0 tara despre care se credea ca se aM la sud de Karkemish, ora§ul hittit;numele locului insemna "Locul pulurilor adanci". Cel de-al trei8i1 leaera Zophar din Na'amah, un loc numit dupa sora lui Tubal-Cain, .eel mai priceput dintre fierari", din cate spune Biblia. Prin urmare, toti trei veneau din linuturi asociate cu mineritul. Punand aceste intrebari, lov (sau autorul cartii lui lov) dadea 'i~'. dovadade vastecuno§tinlein domeniulmineralogiei,mineritului§i '" metalurgiei. Fara indoiala, punea aceste intrebari la multa vreme dupace omul utilizasepentru prima oara cuprul prin modelarea bulgarilor de minereu natural, in plina perioada a metalelor, cand aeesteaerau oblinute din minereuri care trebuia rafinate §i turnate. In Grecia clasica din primul mileniuinainte de Cristos arta mineritului§i a prelucrarii metalelorera considerata un mijloc de patrundere it secretelor naturii; insu§i cuvantul"metal" venea din cuvantul greC9!':C mRf;1//;1n
,.
E limpede, a tras lov concluzia, toata aceasta §tiinla vine de
239
REGATELE PIERDUTE
r.~rA in~Amn~
~ ,.iSllt~
~ niSd
It 'I"" ,r; .,
, ,...,..,.."
Poelii§i filozofii greci, urmali de cei romani, au continuat viziunealui Platon asupra istoriei omenirii, in funclie de patru epoci ale metalelor,aur, agint, bronz (cupru) §i fier, in care aurul reprezenta eraideala, cand omul se aflase cel mai aproape de zei. 0 imparlire biblicace face parte dintr-o viziune a lui Daniel incepe cu argila inainteacelorlalte metale §i este 0 versiune mai exacta a progresului omului.Epoca mijlocie a pietrei a inceput in Orientul Apropiat in jurulanului 11000 inainte de Cristos, imediat dupa potop. Cu aproxi-
- --
-
./
-~-
-..,
1(,....
240
Zecharia
it,
Sitchin
REGATELEPIERDUTE
241
mativ 3.600 de ani mai tarziu, oamenii din Orientul Apropiat au' coborat din munti Tnvaile fertile, au Tnceput sa practice agricultura, sa creasca animale §i sa utilizeze metalele naturale (pe care Ie gaseau Tn albiile raurilor sub forma de pepite 'care nu necesitau nici
exemplu,"minerii",care utilizau 0 sapaliga, un stavilar §i 0 tigaie au adunat,conform spuselor lor, peste un milion de uncii de aur Tnfiecarean Tnperioadele de varf de acum un secol; produc1iareala era probabilde doua ori mai mare. Chiar §i astazi astfel de mineri ga-
extragere, nici rafinare.) Oamenii de §tiinta au denumit aceasta perioada neolitica (noua a pietrei), dar a fost de fapt perioada cand argila a Tnlocuit piatra la fabricarea vaselor de §i a altor obiecte, a§a
sesc Tn albiile raurilor Yukon §i Klondike §i ale afluentilor acestora sute de mii de uncii de aur anual.
cum se arata Tn
Cartea lui Daniel.
::,:
. ~~'
Prin urmare, cuprul a fost mai Tntai folosit sub forma pietrelor, §i din acest motiv cercetatorii prefera sa denumeasca perioada de
~."
tranzitie de la ~poca pietrei la cea a metaluluinu perioada cuprului"
:11'-
ci perioada calcolitica, a pietrelor de cupru. Cuprul era batut cu ciocanul pana ajungea la forma dorita sau printr-un proces de calire, in decursul caruia piatra de cupru era mai Tntai Tnmuiata la foe.
4.~~
't.
Aceasta modalitate de prelucrare a cuprului (§i ulterior a aurului) i§i:if) , are originea, se pare, Tnzonele inalte care Tnconjuraucampiile fer-
It .
tile din Orientul Apropiat §i era posibila datorita unor conditii speci-
fice acelor I' Aurul zone. §i cuprul pot fi gasite Tnstare naturala nu doar ca vane :,.' ascunse Tnstancile din adancul pamantului,ci §i sub forma de pe.pite (§i chiar praf Tncazul aurului). Pe care fortele naturii
- furtunile,
inundatiile sau curgerea continua a izvoarelor §i raurilor Ie smulg din roci. Astfel de pepite naturale de metal pot fi apoi gasite langa §i in albiile raurilor; metalul se spala cu apa sau se cerne prin sita pentru a fi separat de namol §i pietri§. De§i aceasta metoda nu presupune sfredelitul de puturi §i tuneluri, i se spune totu§i minerit 10calizat. Majoritatea speciali§tilor cred ca aceasta metoda a fost
.1.JIl'
.~. ')o.~
1"1':
practicata in muntii din jurul campiilor fertile ale Mesopotamiei §i pe coastele estice ale Mediteranei inca din mileniul cinci Tnainte de Cristos. si cu !';inllrl'lnt!!i in",into ,.In 1 Annn ~-::-_::-::___ _..~.~....
Trebuie remarcat ca, de§i ambele metale, aurul §i cuprul, erau disponibile Tnstarea lor naturala, iar aurul corespundea §i mai mult scopurilor tehnice, deoarece nu se oxida; omul din Orientul Apropiat din acele milenii nu utiliza aur, ci exclusiv cupru. Acest fapt nu este Tn general explicat, dar dupa parerea noastra el are legatura cu ideile bine cunoscute Tn Lumea Noua, potrivit carora aurul este metalul zeilor. Aurul a fost folosit, la Tnceputul mileniului al treilea inainte de Cristos sau cu cateva secole mai Tnainte, pentru decorarea templelor (literal, "casa Domnului") §i pentru vasele de care se serveau zeii Tn temple. Abia Tnjurul anului 2500 Tnainte de Cristos aurul a Tnceput sa fie folosit de catre familiile regale, ceea ce indica o schimbare de mentalitate ale carei origini sunt Tnca cercetate. Civilizatia sumeriana a Tnflorit Tn jurul anului 3800 Tnainte de Cristos; conform descoperirilor arheologice din nordul §i sudul Mesopotamiei, ea Tncepuse deja sa se dezvolte Tn anul 4000 Tnainte de Cristos. Tot atunci au aparut adevaratul minerit, procedeele de prelucrare a minereurilor §i tehnicile metalurgice complicate; un intreg ansamblu de cuno§tinte despre care (Ia fel ca despre toate celelalte §tiinte) oamenii de atunci spuneau ca Ie fusese daruit de Anunnaki, zeii care au venit pe Pamant de pe Nibiru. L. Aitchison (A History of Metals) trece Tnrevista etapele utilizarii metalelor de catre oameni §i ajunge uimit la concluzia ca Tn anul 3700 Tnainte de Cristos "fiecare cultura.. din &.Mesopotamia se baza pe metalurgie". EI I. I '0' ... u___,
__ __"'U_,)I"',
__ "'1 ""'__w""'''"'1'-' "".Wlhi~Q''g lea vcalO QJUII-
sesera sumerienii trebuiau Tn mod inevitabil puse pe seama geniului lor tehnic.
Acest procedeu a fost folosit de-a lungul timpurilor; putini oameni §tiu ca "minerii" renumitului secol al nouasprezecelea, porniV in goana lor dupa aur, nu erau de fapt mineri care sfredeleau adan-
Ei obtineau nu doar cupru §i aur, care puteau fi extrase din pepitele naturale, ci §i alte metale, care trebuia extrase din filoanele aflate Tninteriorul rocilor (precum argintul) sau care presupunea extragerea §i ratinarea minereurilor (de exemplu, plumbul) §i care erau apoi prelucrate §i folosite. Cuno§teau §i arta aliajului - com-
cimile pamantului Tncautarea acestui metal, cum se Tntampla, de exemplu, Tn minele de aur din sudul Africii. Ei practicau de fapt mi. neritul localizat ~i cerneau pietri§ul adus de rauri cautand pepite sau praf de aur. In timpul goanei dupa aur TnYukon din Canada, de
.~i~
I
I I
I I
I
'-.'i@ 242 Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
r
binarea chimica intr-un furnal a doua sau mai multor metale. Satutul primitiv cu ciocanul a fost inlocuit de turnare; procedeul foarte. complex cunoscut sub numele de cire perdue ("ceara pierduta"), :/; ,.~~ care a permis turnarea §i modelarea unor obiecte de mare fru- ' muse1e§i utilitate (statuetele de zei §i animale sau ustensileledin temple) tot in Sumer a fostinventat. Progresul inregistrat acolos-a raspandit in lumea intreaga. in cuvintele lui R.J. Forbes, (Studiesin Ancient Techn%gn, "in jurul anului 3500 inainte de Cristos meta-
lurgia era pe deplin cunoscuta de civiliza1iadin Mesopotamia"(ale carei inceputuri se situeaza in 3800 inainte de Cristos). "Aceastaetapa aste atinsa in Egipt cu aproximativ trei sute de ani mai tarziu, iar in anul 2500 inainte de Cristos intreaga regiune dintre Nil §i Indus cunoa§te prelucrarea metalelor. Tot in aceasta perioada metalurgia incepe sa patrunda §i in China, unde nu va cunoa§te insa 0 dezvoltare deplina decat in timpul perioadei Lungshan, 1800-1500 inainte de Cristos.
inainte de potop, atunci cand Anunnakii extrageau aur din suo dul Africii deoarece aveau nevoie de el pe Nibiru, minereurileerau extrase §i transportate in barci catre E.DIN. Ei traversau MareaArabiei de astazi §i Golful Persic §i i§i descarcau incarcatura pentru a fi prelucrata §i rafinata la BAD.TIBIRA, un fel de "Pittsburgh"antediluvian. Denumirea locului insemna "Locul Stabilit Pentru Metalurgie". Numele era cateodata pronuntat BAD.TIBILA, in onoarea fui Tibil, zeul me§te§ugurilormetalurgice sau al fierarilor; §i nu avem nici 0 indoiala ca numele me§terului metalurg din neamullui Cain, Tubal, are origini sumeriene. Dupa Potop marea campie a Tigrului $i Eufratului. unde fuse-
~int
E:UIrJ,era Ingropata SUDnamolUi ae nepatruns; a trebuit sa trea-
ca §apte milenii pentru ca sa se Usuce§i oamenii sa se poata stabili acolo §i sa puna bazele civi/iza1ieisumeriene. De§i in aceasta campie de mal uscat nu erau nici cariere de piatra, nici minerale, traditia cerea ca civilizatia sumeriana §i centrele sale urbane sa respecte "Vechiul Plan", iar centrul metalurgic sumerian a fost stabilit acolo unde fusese odinioara Bad-Tibira. Faptul ca §i alte po-
poaredin OrientulAnticutilizaunu doartehnologiilesumeriene,ci
-----.--.---..
§iterminologiasumeriana reprezinta 0 dovada a importantei Sumeruluica centru metalurgic. in nici 0 alta limba din antichitate nu s-au gasitatatia termeni care sa faca 0 referire atat de precisa la metalurgie.in textele sumeriene s-au gasit nu mai putin de treizeci de termenicare denumesc diferite varietati ale cuprului (URU.DU), prelucratsau neprelucrat. Multi termeni erau prefixati ZAG (uneori ZA),semnificandstralucirea metalului, §i KU, semnificand puritatea metaluluisau a minereurilor din care era extras. Aveau termeni pentrudiferite varietati §i aliaje de aur, argint §i cupru, ba chiar §i pentrufier (despre care se crede ca a fost utilizat peste un mileniu dela apogeul civilizatiei sumeriene). Fierului i se spunea AN.BAR, §iavea0 duzina de nume, in functie de calitatea sa §i a minereurilordin care era extras. Unele texte sumeriene erau adevarate dictionarecare enumerau termeni pentru "pietrele albe", mineralele colorate,sarurile obtinute prin minerit §i substan1elebituminoase. Din textele scrise §i din descoperiri se §tie ca negustorii sumerieni ajungeau in locurifoarte indepartate unde se gaseau metale,oferind la schimb nu doar marfurileSumerului, grane §i haine de lana, ci §i produsefinite din metal. Toate acestea pot fi puse pe seama cuno§tin1elor§i priceperii sumerienilor; ceeace trebuie explicat este insa faptul ca tot ei erau cei care de1ineau§i termiFlg.123 nologia§i simbolurile scrise (initial pictograme)referitoarela minerit, activitate care avea loc in 1inuturifoarteindepartate,nu in Sumer. Astfel, pericolelepe care Ie implica mineritulin Africa erau prezentate intr-un text intitu/at HCoborarea/ui
~~ f
in Europa cele mai vechi obiecte de metal dateaza din 2000inainte de Cristos.
::;t;t
243
.~
lila/iliA
. 'I' ,.
III
11.111''''''''
""'"'" _w_
,
A .u. ,_.,.. , .-.
.~_..:
,J-
~
__= _
sandi1isa munceasca in minele din peninsula Sinai erau detaliate in Epopeea /ui Ghi/gameg,cand tovara§ul acestuia, Enkidu, a fost osanditde zei sa-§i sfar§easca zilele acolo. Scrierea pictografica sumeriana contine un numar impresionant de simboluri (fig. 123) legatede minerit, multe denotand diverse pu1uride mina, in functie destructuralor sau de minereurile extrase de acolo. Unde erau toate aceste mine
- deoarece
cu siguran1a nu se a-
.. --",.",-
244
Zecharia
flau in Sumer
- nu
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
este intotdeauna foarte clar, multe locuri rama-
nand neidentificate. Unele inscriptii regale fac referire la pamanturi
indepartate.Unbun exempluesteoferitde acestcitatde pe Cilindrul A, coloana a XVI-a a lui Gudea, regele /inutului Lagash (mi-, Jeniul3 inainte de Cristos), in care se consemneaza materialele ra-' re folosite la constructia templului E.NINNU, inchinat zeului sau: Gudea a construit templul stralucitor cu metale L-a facut sa straluceasca cu metale. EI a construit E ninnu din piatra, $i I-a facut stralucitor cu bijuterii. Cu arama amestecata cu cositor I-a construit Un fierar, un preot al stapanei cere~ti aacelui pamant,
A lucratla fa/adasa;
:'-::8t,
.
Cu doua ~iruride piatra stralucitoare EI a incadrat caramizile Cu un ~ir de diorit stralucitor.
~.w::
'~~ :i'
Unu! dintre fragmentele-cheie
ale textului (pe care Gudea '~a repetat pe Cilindrul B, pentru a se asigura ca posteritatea nu-i va uita faptele pioase) mentioneaza arama amestecata cu cositor folosita la constructia templului. Deoarece piatra se gasea in cantitaV foarte mici in Sumer, se inventase caramida din argila arsa, din care au fost construite cele mai inalte ~i mai impunatoare ediicii. Oar Gudea ne spune ca la acest templu s-au folosit pietre special importate, iar caramizile au fost incadrate "de un ~ir de diorit" ~i doua ~iruri din alta piatra, mai putin rara. Pentru aceasta constructie uneltele din cupru nu au fost de ajuns; a fost nevoie de unelte mai dure, facute din "otelul" lumii antice, bronzul. , .~- -~...
-VI __L '-6"IIII~
'-4UUOQ,
UIUIILUI
t:lct
nUll ctlI 1t:1::tltfl,;
, ..~_.
~~
245
perare,deoarece se gase!1tefoarte rar in natura in stare pura. Minereuldin care se extrage este denumit casiterita. Acest minereu ia na!1terein general in depozitele aluvionare formate in urma desprinderii din roci a vanelor de cositor, in urma actiunii fortelor naturii: ploile torentiale, inundatiile, avalan§ele. Cositorul este recuperat dn minereu prin topire, in general prin combinare cu calcar, in prima etapa. Chiar !1iaceasta prezentare extrem de simplificata a procedeului metalurgic respectiv este suficienta pentru a intelege ce metalcomplex era bronzul,necesitand cuno!1tintemetalurgice avansatein fiecare etapa a obtinerii sale. Pentru a complica !1imai mult lucrurile, era un metal greu de gasit. Sursele din apropierea Sumerului, daca au existat vreodata, se epuizasera repede. Doua texte sumeriene vorbesc de doi "munti de cositor" intr-un tinut indepartat necunoscut. Unii, precum B. Landsbergerin cartea sa JournalofNearEasternStudies,vol. XXI, sugereazaca ar fi vorba de zonele bogate in cositor din Orientul Indepartat:Birmania, Thailanda §i Malayezia, care sunt in zilele noastre 0 sursa importanta de cositor. S-a presupus ca negustorii sumerieniplecati in cautarea acestui metal pretios ar fi ajuns, prin Asia Mica, Jaminereurilede cositor de-a lungul Dunarii, in special in provinciilecunoscute astazi drept Boemia §i Saxonia (unde minereurile de cositor s-au epuizat de mult). Nu numai Gudea §i alti regi sumerieni, in ale caror inscriptii este mentionat cositorul, trebuia sa depuna efort pentru a-I obtine (probabilin forma sa finita), ci §i faimoasa zeita Ishtar, care a fast nevoitasa treaca muntii pentru a gasi locul unde se afla cositor. intr-un text intitulat Inanna $i Ebih (Inanna fiind numele sumerian al lui Ishtar §i Ebih numele unui lant muntos indepartat, neidentificat) Inannacere permisiunea zeilor atotputernici, spunand:
UtJ (;1-
rama ~i cositor, nu era un metal natural. Era produs dintr-un aliaj de cupru ~i cositor intr-un cuptor, rezultand astlel un produs complet artificial. Proportiile in care Ie amestecau sumerienii erau de 1:6, adica 85% cupru !1i 15% cositor, ceea ce reprezinta un raport foarte bun. Bronzul era !1ia realizare tehnologica. Nu putea fi modelat decat prin turnare, nu prin batere cu ciocanul sau calire; iar cositorul utilizat in acest aliaj trebuia extras din minereuri prin topire !1irecu-
LasaJi-ma sa pornesc la drum spre minereurile de cositor
Lasa/i-ma sa aflu mai multe despre minele lor. Din toate aceste motive, §i poate §i pentru ca zeii - Anunnakiitrebuiau sa-I invete pe om cum sa oblina cositor din minereu prin topire, cositorul era considerat de sumerieni un metal "divin". Ii spuneau AN.NA, literal "Piatra Cereasca". (Tot a§a, atunci cand pentru
~~\
.~'~,
246
'JI
Zecharia Sitchin
REGATELE PIERDUTE
247
;~;
obtinerea fieruJui trebuia topit minereul, I Sea spus "Metalul Ceresc"). Bronzului, aliajul dintre cupru ~i cositor, i se spunea ZA.BAR, "Metalul Straucitor Dublu". Termenul pentru cositor, AN.NA, a fost imprumutat de hittiV care nu '-au modificat prea mult. Dar in limba akkadiana, limba babilonienilor, a asirienilor ~i a celorlaltor popoare vorbitoare de limbi semite, termenul a suferlt 0 u~oara modiflcare, devenind Anaku. In general se crede ca inseamna "cositor pur" (Anak-ku), dar ne intrebam daca nu cumva modificarea reflecta 0 asociere mai stransa a metalului cu zeii Anunnaki, deoarece Sea descoperit ortografiat ~i sub f,Jrma Annakum, care semnifica ceea ce apartine sau ceea ce vine de JaAnunnaki. Termenul apare de cateva or! in Biblie. Datorita particuJei fInale kh, el semnifica 0 linie de plumb ~i cositor, ca in profetia lui Amos care I-a vazut pe Domn tinand un anakh pentru a-~i intar; promisiunea de a nu mai parasi niciodata poporul lui Israel. Ca ~i Anak, termenul insemna "colier", semnificand valoarea deosebita pe care o avea acest metal pe masura ce minele se epuizau ~i devenea la fel de pretios ca argintuJ. Termenul mai insemna ..uria~" _ 0 interpretare evreiasca (a~a cum am sugerat intr-un volum precedent) a cuvantului mesopotamian ,Anunnaki". Aceasta interpretare conduce la asociatii bizare cu legende atat din Antichitatea europeana, cat ~i din Lumea Noua, care atribuie 0 trasatura sau alta "uria~ilor". Toate aceste asocieri ale cositorului cu Anunnaki se pot datora rolului initial pe care I-au avut zeii, de a Ie darui oamenilor metaluJ ~i modul de prelucrare a acestuia. De fapt, modificarea mica dar semnificativa a cuvantului sumerian AN.NA in varianta sa akkadi-
. 'J, , .~
~, '(
,
'. J' Jm"
.:.,
r J
dinbronzerautopite,iaraliajultopit era ames-
tecat cu mai mult cupru, uneori continutul de cositor ajungand pana la 2%. Apoi, din motive ne~tiute, situatia a luat 0 intorsatura nea~teptata. "Abia cu incepere din epoca mijlocie a bronzului,sa zicemdin 2200 inainte de Cristos", scrie Forbes, "se utilizeaza adevarate forme de bronz ~i apar in mod regulat procentaje ridicate de cositor, §i nu doar pentru struc. turi complicate, ca in epocile precedente". Anunnakii au daruit omenirii bronzul cu caresa puna bazele marilor civilizatii din mileniul al patruJeainainte de Cristos, ~i din cate se pare au venit din nou in ajutoruJoamenilor peste un mileniu. Este posibit ca sursele neidentificate de cositor din epoca precedenta sa fi fost cele din Europa,dar cele din a doua perioadaconstituie un mister total. lata indrazneata noastra teorie: noua sursa de cositor era Lumea Noua.
! i
.,; !" .
ana Anaku sugereaza un anumit cadru temporal. In urma descoperiri/or ""'--- arheologice 1..: _ ~i din texte & vechi h!'" se ~tie ca marea trecere .. spre e. . --~ -" "'-' "1 J "". _'I""W' ~..,""'" I
nainte de Cristos. IntemeietoruJdinastiei akkadiene, Sargondin Akkad, aprecia metaluJatat de mult, incat a ales cositoru' in locul auruJui sau argintului pentru statuia sa comemorativa (fig. 124), in 2300 inainte de Cristos. Istoricii metalurgiei au gasit 0 confirmarea reducerii rezervelor de cositor in faptul ca procentajul de cositor din bronz scadea in permanenta, ~i din texte in care se spunea cum multe obiecte de
bronz erau facute din bronz vechi; obiectele
'~-:,
I:_~
Daca, a~a cum credem noi, cositorul din Lumea Noua a ajuns in principalele centre ale civilizatiei din Europa §i Orientul Antic, nu ar fi putut proveni decat dintr-unsingur loc: de la Lacul Titicaca. Credem aceasta nu pentru ca numele lacului inseamna, dupa cum am aratat, lacul "pietrelor de cositor", ci pentru ca aceasta parte a Boliviei ramane ~i in zilele noastre 0 importanta sursa de co..itnr no.,; nil oc:h:o ,.nn~irfAr;Jt IIn metal rar. cositorul nu se gase~te totu§iin cantitati mari decat in cateva locuri. Astazi, 90% din productia mondiala de cositor vine din Malaiezia, Tailanda, Indonezia, Bolivia,Congo-Brazaville,Nigeria~i China (in ordine descendenta). Unele surse mai vechi, din Orientul Apropiat sau din Europa, au fost epuizate. Peste tot, sursa de cositor 0 constituie casiterita aluvionara, minereul de cositor desprins din stanci de fortele naturii. Minereul de cositor nu a fost gasit in stare pura decat in doua 10curi: in Cornwall §i in Bolivia. Primul zacamant a fost epuizat; cel
248
Zecharia
Sitchin
de-aI doilea continua sa produca, acolo fiind adevarati IImuntide cositor", a§a cum se afirma in textul sumerian despre Inanna. Aceste zacaminte importante, dar greu de atins, aflate la inaltimi de peste 3600 de metri, se afla in principal la sud de capitala La Paz §i la est de Lacul Poopo. Casiterita aJuvionara poate fi obiinuta mai u§or din zona de coasta aflata la est de Lacul Titicaca. De acolo se extrageau in antichitate pretioasele minereuri §i de acolo se ext rag §i in ziua de azi. Unele dintre cele mai fundamentate 'cercetari privind extragerea de cositor in antichitate pe malul bolivian al Lacului Titicaca au fost efectuate de David Forbes (Researches on the Mineralogy of South America), in urma cu mai bine de un saccI. EI a reu§it sa otere 0 imagine cat mai apropiata de cea din vremea cuceririi spaniole, inainte de aparitia procedeelor mec,anizate din secolul al douazecilea, care au modificat zona §i au inlaturat urmele vechilor tehnici. Cositroul se gase§te foarte rar in stare pura; ca urmare, a fost foarte surprins atunci cand a gasit 0 bucata de cositor pur care incadra 0 roca -nu se afla in interorul acesteia, ci 0 incadra. In urma cercetarilor efectuate a tras concluziaca bucata nu provenea dintro mina din Oruro, ci din bogatele depozite aluvionare de casiterita. A respins imediat explicatia potrivit careia cositorul metalic ar fi fost produsul focurilor din padure cauzate de IItopirea" minereurilor de casiterita de catre fulgere, deoarece procesul de obtinere a cositorului nu presupune doar simpla topire a minereului; acesta trebuie adesea combinat cu carbon (pentru a transforma minereul, Sn02 + C in C02 + Sn) §i de multe ori din nou cu calcar, pentru purificarea
REGATELE PIERDUTE
249
zgurei. LuiForbesis-au aratatapoivarietatide cositormetalicadus de ape pe malulluiTipuani,un afluental rauluiBeni,care curgea
poate fi pus in intregime pe seama cauzelor naturale". Langa Sorata a gasit un obiect de bronz care a fost supus analizei, dezvaluind 0 compozilie de 88% cupru §i 12% cositor, IIcompozitie identica cu cea din obiectele vechi de bronz gasite in Europa §i in Orientul Apropiat. A§ezarile pareau sa fie foarte vechi. Forbes a descoperit surprins ca indienii care locuiau pe malurileLacului Titicaca, descendenti din triburile aymara, pareau sa §tie unde se aM toate aceste locuri stranii. Cronicarul spaniol Barba (1640) afirma ca spaniolii gasisera mine de cositor §i de cupru exploatate de indieni; minele se aflau langa lacul Titicaca. Posnansky a gasit astfel de mine la §ase mile de Tiahuanacu. EI §i cei care au venit dupa el au confirmat ca la Tiahuanacu §i in imprejurimi se gaseau cantitati impresionante de obiecte de bronz. EI a argumentat ca ni~ele de pe Poarta Soarelui fusesera captu§ite cu placule de aur care se puteau roti pe balamalele proeminente care trebuia sa fie din bronz pentru a sustine greutatea. EI a gasit la Tiahuanacu blocuride piatra cu ni§e care suslineau buloane de bronz, ca la Puma-Punku. La Puma-Punku vazuse 0 piesa de metal, fara indoiala bronz, care, "datorita ie§iturilor sale parea un dispozitiv pentru ridicat greutali". A vazut §i a desenat aceasta piesa in 1905, dar la vizita urmatoare nu a mai gasit-o acolo. Avand in vedere jaful sistematic de la Tiahuanacu, atat eel din perioada inca§a, cat §i din perioada moderna uneltele de bronz gasite pe insulele sacre de pe lacurile Titicaca §i Coati ne dau 0 idee despre obiectele care se gaseau candva la Tiahuanacu. S-au descoperit diverse obiecte, printre care: bare de bronz, leviere, dalte, culite §i topoare - unelte care ar fi putut fi folosite §i in construlii, §i in minerit. Posnansky §i-a inceput tratatul in patru volume cu 0 introdu"er.. in ('::1r..\/nrhA!::tAnA!::nremineritul in vremurile Dreistorice pe
portia ridicata de cositor redus (adica recuperat) §i topit. EI a atirmat ca IImisterul"apariliei cositorului metalic in aceste zone IInu
platoul bolivian in general §i in imprejurimile lacului Titicaca In special. "in lanlul muntos Altiplano" - podi§ul inalt - "se gasesc tuneluri sau grote, pe care locuitoriiIe-au sapat pentru a obtine metalele folositoare. Aceste grote nu trebuie confundate cu cele sapate de spanioli, aflati §i ei in cautare de metale prelioase, deoarece vestigiilemetalurgice din ele se situeaza cu mult inaintea obiectelor prodUse de spanioli. In vremuri foarte indepartate... 0 rasa foarte inteligenta ~i intreprinzatoare... a scos din adancurile munli10r metale
spre est oln lanlul oe munJl oe langa lac. ::spreUlmlrea sa - acestea sunt chiar cuvintelelui - a gasit in acele locuri pepite de aur, casiterita, §i pepite §i pietricele de cositor, ceea ce inseamna ca cei care explorau zoa pentru a obPne aur cuno§teau §i procedeele de obtinere a cositorului din minereurile de cositor. Explorand zona aflata la est de Lacul Titicaca, a fost uluit -conform spuselor sale -de pro-
._-
..-
.'fio
.;" .-
-
I
J I
{ I
250
Zecharia
Sitchin
folositoare, chiar daca nu foarte pretioase." lICe fel de metal cauta omul preistoric in adancimile muntilor Anzi intr-o perioada atat de indepMata?" se intreba Posnansky. "Sa fi cautat aur sau argint? in nici un caz! Un metal mult mai folositor i-a determinat sa urce pe cele mai inalte varfuri ale Anzilor: co. sitorul." Aveau nevoie de cositor, care, in aliaj cu arama, da "nobilul bronz". Acesta era scopul principal al activitatilor de la Tiahuanacu, lucru dovedit de descoperirea a numeroase mine de cositor pe 0 raza de 60 de kilometri in jurul ora§uluL Dar aveau nevoie oamenii din Anzi de acest cositor pentru a-§i face unelte de bronz? Dupa toate aparentele, nu. intr-un studiu foarte important al renumitului metalurgist Erland Nordenskiod (The Copper and Bronze Ages in South America) se demonstreaza ca nici una dintre cele doua etape nu avusese loc acolo. in America de Sud nu s-a descoperit nici 0 urma a vreunei perioade a bronzului sau a cuprului §i concluzia era ca, orice unelte de bronz §i de cupru soar fi gasit acolo, i§i aveau de fapt originea in §i se bazau pe tehnologiile din Europa antica §i Orientul Apropiat. "Am examinat toate armele §i uneltele din bronz §i cupru gasite in America de Sud", scrie Nordenskiod, ,,§i trebuie sa marturisim ca destul de putine sunt originale §i ca majoritatea seamana cu cele din Orientul antic". ~i-a formulat concluzia cu destula §ovaiala: "Trebuie sa marturisim ca exista 0 asemfmare considerabila intra tehnica prelucrarii metalelor din Lumea Noua §i cea din Lumea Veche in timpul epocii bronzuluL" Cateva dintre uneltele pe care le-a dat exemplu aveau manere modelate precum capul zeitei sumeriene Ninti, cu simbolul celor doua taietoare ombilicale identice, ulterior stapana minelor din Sinai. Astlel, istoria bronzului din Lumea NOlJa A!';tA IAn;!t:':j rip r.1:I::I
Lumea veche, iar istoria cositorului din Anzi, unde i§i are originea bronzul din Lumea Noua, este inexorabil legata de Lacul Titicaca. Tiahuanacu a jucat in acest caz un rol central, datorita minereurilor din jurul sau; alttel, de ce ar fi fost construit acolo? Cele trei centre de civilizatie din LumeaVeche au aparut in vai fertile; cea sumeriana in campia dintre Tigru §i Eufrat, civilizatia egiptean-africana de-a lungul Nilului, cea indiana de-a lungul vaii InduluL Economiile lor se bazau pe agricultura; datorita tluviilor
251
REGATELE PIERDUTE
.-~..
"
schimburilecomerciale puteau avea loc, ele furnizand materiile prime §i inlesnind exportul de grane §i produse finite. De-a lungul raurilor au aparut ora§e, pentru comert era nevoie de acte scrise, negustoriaa inflorit 0 data cu dezvoltarea societatii, iar relatile internationale s-au dezvoltat. Tiahuanacu nu se conformeaza acestui model. Ca in zicalele populare, pare sa fi fost un ora§ foarte important al carui rost nu este prea clar. 0 metropolaa carui culura §i a carui arta au influentat aproape intreaga regiune a Anzilor, dar construita la capatullumii, pe malul unui lac inospitalier.Chiar daca minereurileau jucat un rol important, de ce totu§i acolo? Raspunsul II poate oferi geografia. Orice descriere a Lacului Titicaca incepe de obicei prin a spune ca este apa navigabila situata la cea mai mare altitudine din lume, 4224 m. Este un lac destul de mare, cu 0 suprafata de 8313 km2.Adancimea sa variaza intra 30 §i 300 de metri. Are 0 forma alungita,0 lungime maximade 193 km §i 0 latime maxima de 70 km. Malul este accidentat datorita muntilor care II inconjoara, formand numeroasepeninsule, capuri, istmuri §i stramtori; are foarte multe insule. Dispunerea nord-vest - sud-est a lacului (fig. 109) este impusade §irul muntos de pe marginile sale. La est se afla lantul Cordillera Real, din Anzii bolivieni, care include muntele lIIampu cu doua varfuri gemene din grupul Sorata §i muntele lIIimani, la sud-est de La Paz. Cu exceptia catorva rauri mici care izvorasc din ace§ti munti§i se varsa in lac, majoritateacurg spre est, in marea campie braziliana §i in Oceanul Atlantic, la 3218 km departare. Aici, pe malul estic allacului §i al raurilor §i izvoarelor care curg in ambele sensuri, au fost gasite marile zacaminte de casiterita. $i marginea de nord a lacului se invecineaza cu munti impu_x,,_..:
A
__1_ __:_..:"_1.__ ~
__ _1_- _. .__ f 'OJ .
- __-'
.
_I!__ - ._A.o!'t.t ~ . ~; ._-..
precumVilcanota, pe care unii II considera adevaratasursa a Amazonului; ele primesc apele tuturor afluentilor §i se varsa in Urubamba, curg spre nord §i apoi spre nord-est in marele bazin amazonian. Acolo, intre muntii de pe marginea lacului §i Cuzco, s-au gasit cele mai mari cantitati de aur pe care Ie posedau inca§ii. Malul vestic al Lacului Titicaca, de§i cenu§iu§i mohorat. este totu§i cel mai populat. Acolo, printre munti §i golfuri, pe coaste §i peninsule, satenii din zilele noastre §i ora§ele moderne se inveci-
.1
----Gn~~ralr
n.
252
-"~
,
'" '1n~'"
Zecharia
..
..~.;:olF.flll!:I
'--:if'
~
,
-'
.T'r
-
...,.".., ._.
_
~
253
I:
neaza cu a§ezarile stravechi, cum se intampla la Puno, cel mai mare ora§ §i port de pe marginea lacului, in apropierea caruia se afla ruinele enigmatice de la Sillustani. Tn acel punct au descoperit inginerii feroviari ca un drum sau 0 cale ferata poate duce nu doar spre nord, ci §i prin una dintre rarele depresiuni ale Anzilor, spre campiile de pe coasta §i Oceanul Pacific, aflat la 321 km departare. Geografia §i topografia terestra §i maritima se schimba considerabil atunci cand prive§ti malul sudic allacului (care, la fel ca malul estic, apartine Boliviei, nu statului Peru). Acolo aproape se unesc doua dintre cele mai mari peninsule, Copacabana de la vest §i Hachacache la est (fig 125), lasand doar 0 stramtoare ingusta intre portiunea nordica mult mai intinsa a lacului §i cea sudica. Astfel, aceasta portiune sudica devine 0 laguna (§i a §i fost denumita
ca atare de cronicarii spanioli), 0 apa intinsa §i lini§tita, spre deosebire de apele tulburate §i maturate de vanturi de la nord. Cele doua insule principale, Insula Soarelui (insula Titicaca) §i insulaLunii (Coati) se afla in largul malului nordic al peninsulei Copacabana.
_
Pe aceste insule Creatorul §i-a ascuns copiii, Soarele §i Luna, Tntimpul Potopului. Din Titi-kala, 0 stanca sacra de pe insula Titicaca, Soarele s-a ridicat la Cer dupa Potop,potrivit unei variante; potrivit altei variante, pe acea stanca sacra au cazut pentru prima oara razele Soarelui cand Potopul a luatsfar§it. lar dintr-o pe§tera ".1 de sub stanca sacra primul cuplu a fost trimis pentru a repopula .,~ pamantul - acolo i s-a dat lui Manco Capac bagheta magica cu care , sa gaseasca Cuzco §i sa intemeieze civilizatia andeeana. Principalulrau care izvora§tedin lac, Desaguadero,curge spre sud-vest;apele sale se varsa intr-un alt lac mai mic, Lacul Poopo, aflatla 418 km mai la SYd,in provincia bolivianaOrura. De-a lungul sau, pana la coasta Pacificului, la granita dintre Bolivia §i Chile, se , gasesccupru §i argint. -Pe malul sudic al lacului rapa umpluta cu apa dintre aceste lanturi muntoase continua ~ub forma unui pamant uscat ornand valea sau podi§ul pe care se inalta Tiahuanacu. Nicaieri in alta parte, pe malullacului, nu se mai afla un podi§ atat de neted. Nicaieri nu sa mai gase§te0 laguna care sa il uneascacu restullacului, facand posibiltransportul pe apa. Nicaieri in alta parte in jurul lacului nu se mai afla 0 a§ezare ca aceasta, cu treditori printre munti, in trei directiipe uscat §i pe apa spre nord. Nicaieri nu se mai gasesc atatea metale pretioase - aur, argint,cupru §i cositor. Tiahuanacu a fost intemeiat in acelloc, deoarOl'o
oro!t In,..."
ino~1
nontr..
,..oo~
1"'10.trohlli~
,01 ro'; fin-
"
ni
fo"'nn+,."
lurgicaa Americii de Sud, a Lumii Noi. Toate ortografiile folosite - Tiahuanacu, Tiahuanacu, Tiwanaku,Tianaku - nu reprezinta decat incercari de a surprinde pronuntia acelui nume a§a cum era el pronuntat §i transmis mai departe de populatiile ba§tina§e. Noi credem ca numele initial a fost TI.ANAKU: locul'ui Titi §i allui Anaku
Fig.125
I
I
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
~
- Ora§ul
Cositorului.
Teoria noastra, potrivit careia Anakuprovine din termenul me-
'.
..; ,._,Ia.
254
Zecharia Sitchin
,~,
sopotamian care insemna cositor, metalul daruit de Anunnaki, presupune 0 legatura directa intre Tiahuanacu, lacul Titicaca §i Orlen. tul Apropiat. Exista dovezi in sprijinul acestei teorii. inflorirea civilizatiilor din Orientul Apropiat a fost insotita de aparitia bronzului, care a inceput sa fie utilizat in procesele metalur. gice in jurul anului 3500 inainte de Cristos. Oar in jurul anului 2600 inainte de Cristos zacamintele de cositor au inceput sa se dirninu; eze §i chiar sa dispara. Apoi, dintr-o data, au aparut noi zacarninte, prin 2200 inainte de Cristos; Anunnaki au venit pentru a alunga criza de cositor §i a salva civilizatia pe care chiar ei 0 daruisera orne, " nirii. Cum s-a intamplat aceasta? Sa examinarn ni§te fapte bine cunoscute. in jurul anului 2200 inainte de Cristos, cand zacamintele de ".. cositor din Orientul apropiat au inceput sa creasca atat de bruse",!. pe scena aparuse un nou popor misterios. Vecinii ii spunea cassi- ;' tes (sau kossean, ca in Grecia tarzie). Nu exista nici 0 explicatie pentru acest nume. Pe noi insa ne izbe§te asemanarea dintre acesl termen §i cel de casiterita, minereul in care se gase§te cositorul, cunoscut sub aceasta denumire din antichitate; numele implica 0 recunoa§tere a cassitesca fiind poporul care putea furniza cositorul de care era nevoie sau care venea de acolo de unde se gasea co., sitor. Plinius, savantul roman care a trait in secolul I dupa Cristos, scria ca grecii ii spuneau cositorului cassiteros §i ca era mal valoros decat plumbul. EI a afirmat ca era pretuit de greci inca de pe vre. mea razboiului troian (intr-adevar, este mentionat de Homer sub denumirea cassiteros). Razboiul troian avusese loc in secolul al
XIII-leainaintede Cristosla margineade vesta regiuniiAsiaMica, ",,.,,,1,,
11",1'10 ",rimil
nro,.i
monitor",
"ooni
:a.. intr:at
in ('nnt~('t
"
('II hittitii' _ ;'
(sau, poate,cu ni§terudeindoeuropeneale acestora)."Legendele spun ca oamenii cauta acest cositor in insulele Atlanticului", mai scria Plinius in HistoriaNatura/is,,,§iil transporta in barc;facute din rachita" - 0 planta ramuroasa ca salcia - "acoperite cu piei cusute laolalta.1IInsulele carora grecii Ie spun casiterite, "deoarece sunt atat de bogate in cositor", se aM in largul Atlanticului, in fata capului denumit Capatul Pamantului. "Sunt cele §ase Insule ale Zeilor, carora unii oameni Ie spun Insulele Fericirii.1IEste 0 afirrnatie
REGATELE PIEROUTE
255
eurioasa,deoarece, daca hittitii (cei de la care grecii aflasera toate acestea)vorbeau despre zei ca fiind Anunnaki, avem aic; un ter,mencu toate conotatiile lui Anaku. Se crede, in general, ca se refereau la Insulele Scilly, in largul peninsuleiCornwall, mai ales de cand se §tie ca fenicienii au ajuns in aceaparte a insulelor britanice datorita cositorului in primul mileniuinainte de Cristos. Profetul Ezekiel, contemporanul lor, special vorbe§tedespre cositor ca despre unul dintre metalele pe care fenicieniiIe importau. Referintele lui Plinius §i Ezekiel sunt cele mai clare, de§i nu suntsingurele dovezi la care recurg autorii moderni care sustin 0 debarcarea fenicienilor pe malurile continentului american la acea vreme.Teoria a fost aceea ca, dupa ce asirienii au pus capat independenteiora§elor-statefeniciene din Mediterana de est in secolul al noualea inainte de Cristos, fenicienii au stabilit un nou centru, Cartagina(Keret-Hadasha, "Noul Ora§") in Mediterana de Vest, in nordulAfricii. De la acea noua baza §i-aucontinuat comertul cu metale, dar au inceput sa ia §i negri africani drept sclavi. in anul 600 inaintede Cristos au inconjurat Africa in cautare de aur pentru regeleegiptean Necho (repetandastfel expeditia intreprinsa, cu patru secolemai inainte, pentru regele Solomon), iar in 425 inainte de Cristos,sub conducerea lui Hanno, au navigat in jurul Africii de Vest, au infiintat centre de exploatare a aurului §i de negot cu sclavi.Expeditia lui Hanno s-a intors cu bine in Cartagina, deoareeea trait §i §i-a povestit aventurile. Oar altii inaintea lui sau dupa el, spuneteoria, au fost abatuti de la cursa normala de curentii Atlanlicului§i au e§uat pe coasta americana. Lasam deoparte obiectele descoperite in America de Nord, §i carear sugera prezenta unor popoare de sorginte mediteraneana, §Ine InOreplamspre I"\lIItll I~ \"tlllU did 91 Ut1 "UU, UIIUt1 caw""'''' v. vezisunt mai graitoare. Unul dintre profesorii care s-a ocupat indeaproape de aceasta problema a fost Cyrus H. Gordon (Before Columbus and Ridd/es in HistorYJ. EI le-a reamintit cititorilor de asemanarea dintre termenul Brazil §i cel semitic Barzel, care insemna fier, §i §i-a concentrat toata atentia asupra a§a-numitei inscriptii de la Paraiba, descoperita in a§ezarea cu acela§i nume, in Brazilia, in 1872. imprejurarile vagi in care a fost descoperita acea inscriptie §i
-
256
Zecharia
graficevechi de cateva secole, bazate pe opera lui Ptolemeu din Alexandria(secolul alII-lea dupa Cristos) §i preia ideile savanli10r precre§tinigreci Hipparchus§i Eudoxus, ca Pamantulera 0 sfera, precum§i masuratorile§i marimile acelor savanli. A gasit confirmari aleteoriilor sale in Biblie, ca in cartea profetica Esdras /1,parte din Bibliein prima sa traducere in latina, care vorbea limpede de 0 "Iumerotunda".Toscanelli a acceptat aceasta idee, dar a calculat gre§itlalimea Atlanticului. EI mai credea ca pamantul aflat la 6276 km vestde Insulele Canare era Asia. Aid a vazut Columb pamant primaoara, insulele despre care a crezut ca erau "Indiile de Vest", denumireeronata care s-a pastrat pana in zilele noastre. Cercetatorii moderni sunt convin§i ca regele Portugaliei avea hartipe care era schilata coasta atlantica a Americii de Sud, aflata cu 1609 km mai la est decat insulele descoperite de Columb. Teoria lor este confirmata de compromisul ordonat de Papa in mai 1493, care a trasat 0 linie de demarcare intre pamanturile descoperite de spanioli, aflate la vest de linie, §i pamanturile necunoscute caresoarfi aflat la est de ea. Aceasta linje nord-sudde 869 km vest de Insulele Capului Verde, cerute de portughezi, Ie dadea lor Bra-
disparilia sa ulterioara i-au determinat pe mulli oameni de §tiinlasa: o considere un fals, mai ales ca 0 acceptare a sa drept autentica ari submina serios teoria potrivit careia nu a existat nici 0 interactiun~ intre Lumea Noua §i Lumea Veche. Oar Gordon a dat dovada de. ample cuno§tinle de specialitate §i a argumentat in favoarea auten~ ticitalii inscripliei, un mesaj lasat de capitanul unei nave feniciene, pe care furtuna II desparlise de vasul tovara§, cu care plecase din~ Orientul Apropiat in 534 inainte de Cristos.
Toate aceste studii aveau in comun teoria referitoare la nde$~ coperirea accidentala" a Americii, in urma unui naufragiu sau a unei abater; de la cursa datorita curenli10r oceanici. Toate acestea soar; fi intamplat in primul mileniu inainte de Cristos, cel mai probabil in a doua jumatate a acelui mileniu. Oar noi facem referire la 0 perioada mult mai timpurie, cu aproape doua mii de ani mai inainte, §i suslinem ca schimbul de marfuri §i de oameni intre Lumea Noua §i Lumea Veche nu era accidental, ci era rezultatul intervenliei deliberate a "zeilor" Anunnaki. Se §tie cu certitudine ca ace§ti cassites nu erau britanici deghizali. Textele din Orientul Apropiat spun despre ei ca veneau din estul Sumerului, de pe teritoriul de azi allranului. Erau inrudili cu httilii din Asia Mica §i cu hurianii (horiJii, in Biblie, "Poporul pUlurilor"),. care erau un fel de legatura geografica §i culturala intre Sumerul din Mesopotamia de sud §i popoarele indoeuropene de la nord. Este posibil ca ei §i predecesorii lor, incluzandu-i §i pe sumerieni, sa
zilia §i cea mai mare parte din America de Sud
fi ajunsin Americade Sudnavigandpe lavest,ocolindAfrica§itra-
.~
versand Atlanticul spre Brazilia. Sau pe la est, ocolind Indochina §i
. i,;
arhipelagul §i traversand Pacificul spre Ecuador§i Peru. Pentruori. .; care dintre aceste rute ar fi fost nevoie de adevarate fapte de vite. iie marinaresti si de harti ale rutelor. Prin urmare, trebuiesa conchidem ca existau astlel de haJ1j. ... } Banuim ca europenii aveau astlel de harti §i pe vremea lui Co-' lumb. Opinia generala, astazi, este ca §tia unde se duce, deoarece oblinuse de la Paolo del Pozzo Toscanelli;astronom, matematician §i geograf din Florenla, copii ale hartilor §i scrisorii pe care ace~ta Ie trimisese in 1474 Bisericii §i tribunaluluidin Lisabona, prin careii ~I_ nu prin ocolirea Africii. Toscanelli abandoneaza dogmele geo-
257
REGATELE PIE ROUTE
Sitchin
indemnape portughezisa incerceun traseuspre Indiape la vest,
- -.-
$:
if.. _. ;t. ~:
- spre
uimirea ulteri-
oara a spaniolilor, dar nu §i a portughezilor, care aveau, se pare, §tiinlade acest continent. Paha in prezent a fost gasit un numar surprinzatorde mare de hartidin perioada precolumbiana;pe unele dintre ele (harta mediceanadin 1351, harta Pizingi din 1367 §i altele) Japonia este infa1i§ataca 0 insula mare in Atlanticul de vest; semnificativ, in mijlocul eiapare 0 insula denumita Brazil. Altele conlin schile ale celor doua Americi §i ale Antarcticii - un continent pana atunci acoperit de nhA::It~.~AQaCQsuaereaza un lucru incredibil. respectiv ca aceste hartiau fost desenate pe baza unor date disponibile In momentUi dispariliei calotei glaciare, ceea ce s-a intamplat imediat dupa Potop,in jurul anului 11000 inainte de Cristos §i 0 scurta perioada dupaaceea. Cea mai cunoscutadintre aceste harti este cea a lui Piri Re'is, un amiral turc, pe care este inscrisa 0 data musulmana echivalenta cu anul1513 dupa Cristos. Notalii1eamiralului precizau ca harta se baza pe hartile utilizate de Columb. Multa vreme s-a crezut ca
I I] I
--
258
ze un studiu aprofundat al vechilor hal1i. Concluziile sale au fost publicate in cartea La representacion de America en mapas romanos
hal1i1e europene din Evul Mediu §i cele arabe se bazau pe geografia lui Ptolemeu. Dar studiile de la inceputul secolului XX au ara7 tat ca hal1i1eeuropene foarte precise din secolul al XIV-lea se ba, zau pe cartografia feniciana, mai ales pe hal1i1elui Marinus din Tyr, (secolul alII-lea dupa Cristos). Dar de unde i§i obtinuse el datele? C.H. Hapgood, in unul dintre cele mai competente studii dedicate hal1ii lui Piri Re'is §i hal1i1or anterioare acesteia (Maps of Ancient Sea Kings) a conchis: "Marturiile prezentate in vechile hal1i par sa sugereze existenta in vremuri indepartate... a unei civilizatii autenti. ce avansate"; mai avansata decat cea din Grecia §i Roma, §i in §ti;ntele navigatiei inaintea Europei secolului al XIII-lea. EI a recunoscut ca inaintea tuturor s-a aflat civilizatia mesopotamiana, veche de cel putin 6000 de ani; dar unele aspecte de pe hal1i, de exemplu schitarea Antarcticii, iI determinau sa se intrebe cine au fost cei de dinaintea mesopotamienilor. Cele mai multe studii dedicate acestor hal1i se ocupa de Atlantic; cu toate acestea, studiile efectuate de Hapgood §i echipa sa au aratat ca pe harta lui Piri Re'is sunt corect trasati Anzii, raurile, inclusiv Amazonul care curge spre est, §i coasta pacifica a Americii de Sud, de la 4 la 40. sud, din Ecuador prin Peru pana in mijlocul statului Chile de azi. lata ce a descoperit, uimita, echipa: "Modul in care au fost desenati muntii indica faptul ca au fost observati din larg, de pe mare, §i nu inchipuiti". Coasta era desenata atat de amanuntit, incat se putea discerne peninsula Paracas. Stuart Piggot (Aux Portes de l'histoire) a remarcat printre pri, mii ca fa§ia de coasta pacifica din America de Sud aparea §i pe copiile europene ale Hal1ii Lumii a lui Ptolemeu. Nu era totu§i prezentata ca un continent aflat dincolo de oceanul nemarginit, ci ca un Jjnut mitic, Tierra Mitica, ce se intindea din sudul Chinei, dincolo de u ptnJlnSUIa aenuml1a ~uersoneso ae uro, t'emnsula Aurulul, spre sud, spre continentul ca-
. .
r.uiaazi ii spunem Antarctlca. Aceasta remarca I-a
determinatpe renumitulaheolog sudamerican D.E. Ibarra Grasso sa efectue-
d 0
0
.
_I.
Flg.126
altor cercetatori,
el a conchis
ca
schita coastei de vest a acelui "pam ant mitic" corespunde coastei de vest a Americii de Sud, in locul unde patrunde in Oceanul Pacific. Aici plasau legendele dintotdeauna tinuturile mitice! Printre copiile europene ale hal1i1or lui Ptolemeu se gasea §i ,un nume pentru un loc din mijlocul acelui pam ant mitic, Cattigara. Acest loc, scria Ibarra Grasso, este "in apropiere de Lambayeque, principalul centru al metalurgiei aurului de pe intreg teritoriul american." Fapt deloc surprinzator, tot acolo a fost infiintat §i Chavin de Huantar, centrul preistoric de procesare a aurului, §i s-au intalnit 01mecii africani, semitii cu barba §i indoeuropenii. Sa fi debarcat acolo §i cassites, sau au debarcat in Golful Paracas, mai aproape de Tiahuanacu? Cassites au lasat in urma lor numeroase produse metalurgice, in decursul secolului al treilea §i al doilea inainte de Cristos. Printre acestea se aflau obiecte de aur, argint, chiar fier, dar metalullor preferat era bronzul; "bronzul de Luristan" a devenit 0 renumita sintagma printre istoricii de arta §i arheologi. Cel mai adesea aceste obiecte erau decorate cu imagini ale zeilor (fig. 126a) sau ale eroilor, dintre care cel preferat era Ghilgame§ luptand cu leii (fig. 126 b). Incredibil, dar §i in Anzi gasim teme identice §i forme artistice similare. intr-un studiu intitulat La religion en el antiguo Peru, Rebe-
cca lIarnon-vaGlltll
Uti \.::u-
rard ilustra zeii venerati de
~~> '
b
de Cristo. Asemenea
hartile europene care trimiteau la Epoca Descoperirii se bazau pe opera lui ptolemeu, care la randullui s-a bazat pe cartografia §i geografia lui Marinus din Tyr §i chiar pe informatii mai vechL Ibarra Grasso demonstreaza convingator in studiul sau ca
~~f8n~"
~~
·
de tiempos
-",
.~~
259
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
"
:~<
peruani, folosind imagini de pe vase de ceramica gasite in zonele de coasta din centru §i din nord. Asemanarea cu bronzurile cassites este uimitoare (fig. 127a).
a Fig.127
260
Zecharia Sitchin
Ne amintim ca la Chavin de Huantar, unde statuile infati§au tipuri hittite, am vazut §i reprezentari ale scenei Ghilgame§ §i leul. Oricine ar fi venit din Lumea Veche sa spuna §i sa infati§eze acea poveste, a facut acela§i lucru §i la Tiahuanacu. Printre 0biectele de bronz gasite 0 placa de bronz, ca in Luristan-ul casiJilor,reprezenta in mod clar un erou din 0rientul apropiat intr-o scena identical (fig. 127b) ,,1ngerii","mesagerii cere§ti" inaripati (Mal'achim in Biblie, literal "emisari") se regasesc in arta tuturor popoarelor vechi; cei reprezentati de hittiti seamana cel mai bine cu mesagerii inaripati aflati de 0 parte §i de
Orientul Antic, unde zeul /~,(.~ '.\ denumit Ramman ("Cel ~?"~~~ ..'~"II;\I~ Care Arunca Fulgere) de babilonieni §i asirieni, ./-fa-. ~j\:' 'Ii '..' ~~,'~ ') - ( I, ,\ ,V dad ("Ecoul Care Se Ros- :>.1 ~?:' 'j:f( togole§te") de popoarele q~.' ' ~"''ltrt\:.:"' ,'it I "- ": " semite de la vest, §i Tes~
~
""'1_,
I
,~W ...""""
. un",,,,,,,,,,, ,,/, ",.nul
'
~1 ,
hub ("Cel Care Aduce
Van-
;:-/':f
!.::,, . tul")de hittiti §i casiti, a fost ,< t, b . ,j infati§at stand pe un taur, '~~;: :I ;~' ,,' ': animalulsau de cult, tinand ~, ')' . -" ( , :'.. ."~ unealtade metal intr-o ma,', ,':' '\ >:.:' na §i un fulger in forma de :"-l~ -c'" . . _,i ,',:I fureain cealalta (fig. 129a). '~"'I"",,' ~-:"""'':\'o '"'1 Sumerienii, al caror ;:i:)/~(r~\ ? " \A';~ panteona stat la bazacelui ..{ ~~..~:~. . c: din Lumea Veche, ii spu- .~ '"'i\\::\\:y;,:: neauacestui zeu Adad sau Fig.129 Ish.Kur("Cel din Muntii indepartati"),§i iI infati§au cu 0 unealta de metal §i un fulger in furcli (fig. 129b). Un alt epitet era eel de ZABAR DIB.BA ("Cel Care ObtineBronzul §i Divide"), un indiciu foarte clar. Nu era el oare Rimac, de pe coasta de sud a Peru-ului, Viracochadin Anzii inalti, reprezentatpretutindeni cu unealta de metal, alearui simbol, fulgerul, aparea izolat pe nenumarate monumente? A fost chiar reprezentatcalare pe un taur in sculpturile in piatra gasite la sud-vest de Lacul Titicaca de Ribero §i von Tschudi (fig. 129c).Oamenii de §tiintacare au analizat diversele variante ale numelui "Viracocha" au stabilit ca particulele componente inseamna ...,---,... - __II ..J:_ nl__:_IC. __;:;11 CX",,;:titnPi .1/r'ro'!:Jtn_ " , ,rul". Un imn inca§ iI descria ca fiind zeul ncarevine cand tuna §i candsunt nori de furtuna". Aeeasta este versiunea aproape literala a modului in care aceastazeitate, Zeul Furtunilor,era venerat in Mesopotamia; iar discui de aur din Cuzco (fig. 85b) reprezinta 0 zeitate tinand simbolul legendaral fulgerului bifurcat. In acele vremuri indepartate IshkurlTeshubNiracocha §i-a a-
;
,
,
"
.~
'0
f
, "",'
~~~ ~SQ
,
alta a zeitatii principale la Poarta So- Fig.128 c arelui (fig. 128b). Este semnificativ, pentru reconstruirea evenimentelor din antichitatea americana,ca la Chavin de Huantar, unde noi credem ca s-au intalnit culturile din Teotihuacan §i Tiahuanacu, caracteristicile olmece Ie-au inlocuit pe cele mesopotamiene in placutele care reprezinta zei (fig. 128c). La Chavin de Huantar, zeitatea indoeuropeanaera Zeul Taur, un animal mitic pentru ceilalti sculptori de acolo. Oar, de§i taurul nu a existat in America de Sud pana ce spaniolii nu au adus cativa, oamenii de au descoperit cu surprindereca .. I §tiinta _ . _.. ...._ unelecomunitatiin'_,'~_'
261
REGATELE PIERDUTE
IQ I U,,",QIQ \U"
fJV
pas legendar pe drumullui Viracocha spre Cuzco), venerau taurul Tn cadrul unor ceremonii care dateaza din vremurile prehispanice. (J.C. Spahni, Lieux de culte precolombiens in Zeitschrift fur Elhno-
bgie, 1971). La Tiahuanacu §i in Anzii sudici acest zeu era infati§at inarmat cu un aruncator de fulgere §i tin and in mana 0 bagheta de metal - imagine gravata pe 0 piatra, infati§ata pe vase de ceramica
§i pe tesaturi. Este0 combinatiede simboluribineeunoscutedin
262
Zecharia Sitchin
§ezat simbolul, fulgerul bifurcat, astfel incat toti sa-I poata vedea, din aer §i de pe mare, pe un versant in Golful Paracas (fig. 130) golfuJ pa care echipa lui Hapgood I-a identificat pe harta lui Piri Re'is, golful care era probabil portul unde ancorau vapoarale care duceau cositorul §i bronzul din Tiahuanacu in Lumea Veche. Era un simbol care Ie spunea deopotriva zeilor §i oamenilor: ACESTA ESTE PAMANTUL ZEILOR FURTUNII' Deoarece, a§a cum se spune in cartea lui lov, a existat intr-adevar un tinut de unde au venit lingourile, al carui teren subteran este rascolit de parca ar fi ars un foc... un loc atat de inalt printre varfuri, ca "nici vulturii nu §tiu drumul intr-acolo, nici ochiul §oimului '
nu I-a zarit inca". Acolo, zeul cara a daruit matalele vitale "a pus mana pe granit... a rasturnat muntii din temalii...§ia taiat galarii prin stanca".
Fig.130
12 Zeii lacrimilor de aur La catvatimpdupaanul4000 inainte de Cristos, marela Anu, conducatorul'uiNibiru,a venitintr-ovizita pe Pamant. Nu era la primacalatorieda acestfal. in urmacu 440.000 de ani pamanteni- doar 122 de ani Nibiru- primul sau nascut,Enki, s-a aflat in fruntea primului grup de cincizeci de Anunnaki care au venit pe Pamantpantru a ob~neaurul cu cara fusase binecuvantataa §aptea planeta. Pa Nibiru, natura §i tehnologiile sofisticate rarefiasara §i poluasaraaerul planetei, de care ara nevoie nu doar pentru a respira, dar cara §i invaluia planeta ca un fal de sera, impiedicand disiparea propriei calduri pe care 0 genera. Planata Nibiru, au conchis oameniisai de §tiinta,nu puteafi salvatade la inghat §i moarta decat prin pulvarizareaunor particulada aur in atmosfera. Enki, fiind un invatat stralucit, a debarcat in Golful Persic, unde §i-a stabilit re§edinta, Eridu. Planul sau era sa obtina aurul extragandu-Idin apale golfului: dar nu a obtinut prea mult aur in acest fal §i criza de pe Nibiru s-a inrautatit. Satul de asigurarile lui Enki ca va duca planul la bun sfar§it, Anu a venit pa Pamant pentru a vedea cu ochii lui cum stau lucrurile. L-a luat cu al §i pe mo§tenitorul sau direct, Enlil; de§i nu era primul sau nascut, Enlil era mo§tenitorul tronului, deoarece mama sa, Antu, era sora vitrega a lui Anu. Nu avea stralucirea §tiintifica a acestuia, dar ara un excelent administrator, deloc fascinat de misterela naturii, dar crezand in asumarea sarcinilor§i ducerea lucrului la .. bun..sfar§it..~i toate'studiile . I _. efectua.h__._ __ ._ .11 _II _'.I~_I .__,__ __'_0 __ __ -"-- -gasaa in cantitatile cale mai mari: din sudul Africii. Au izbucnit carturi aprinse, nu doar din cauza proiectului in sine, cat §i intre cei doi frati vitregi. Anu s-a gandit chiar sa se stabileasca pe Pamant §i sa-I lase pa unul dintre frati regent pe Nibiru; dar ideea a provocat §i mai multe dispute, astfel incat au tras la sorti. Enki urma sa mearga in Africa §i sa organizeze mineritul; Enlil ramanea in E.DIN (Mesopotamia) sa construiasca facllitatile nace-
_.
264
.-
Zecharia Sitchin REGATELE PIEROUTE
sare pentru rafinarea minereurilor §i expedierea aurului inapoi in Nibiru. Anu s-a intors pe planeta Anunnakilor. Aceea a fost prima vizita. Oupaprima vizita a urmat a doua, provocata de 0 alta urgenta. La patruzeci de ani-Nibiru dupa prima debarcare, Anunnakii trimi§i sa lucreze in minele de aur s-au rasculat. Nu se §tiecat de mults-a datorat aceasta rascoala muncii grele din mina §i cat invidiei §i certurilordintrecei doi fraV§isuporteriiacestora.Fapt este ca Anunnakii supravegheati de Enki in Africa de Sud s-au rasculat, au refuzatsa se intoarca in mina §i I-au luat ostatic pe Enlil, venit sa discute cu si. Toate aceste evenimente au fost consemnate; Ie-au fost relatate pamantenilor, peste cateva mii de ani, ca sa §tie cum a inceput totul. Consiliul Zeilor s-a intrunit; Enlil a insistat sa vina §i 'Anu §i sa-I' prezideze, pentru a-I judeca pe Enki. Tn prezenta liderilor adunati,. Enlil a descris §irul de evenimente §i I-a acuzat pe Enki ca a condus rascoala. Oar cand rasculatii §i-au spus istoria, Anu a simpatizat cu ei. Ei erau astronauti, nu mineri, iar truda lor ajunsese de neindurat. Oar cineva trebuia sa faca §i asta. Cum ar fi supravietuit viata pe Nibiru fara acest aur extras din mine? Lui Enki i-a venit 0 idee: yom crea muncitori primitivi, a spus el, pe umerii carora va cadea tot greul! Adunarii uimite i-a relatat ca a efectuat experimente cu ajutorul medicului §ef, Ninti/Ninharsag. Pe Pam ant, in estul Africii exista deja un om primitiv, un om-maimuta. Aceasta fiinta trebuie sa' se fi dezvoltat pe Pamant din propria semintie a lui Nibiru, ajunsa de pe Nibiru pe Pamant in timpul primei coliziuni cere§ti cu Tiamat. Exista compatibilitate genetica; aceasta fiinta nu trebuie decat sa.evolueze §i sa primeasca unele dintre genele Anunnakilor. Atunci va semana cu Anunnak, se va putea folosi de unelte §i va fi suficient nnrlln,..;jo de inteliaent nAntni ~ rfllN'l 1::1innonliniro A§a a fost creat LULU AMELU, "Iucratorul amestecat" prin manipulare genetica §i fertilizarea oului unei femei-maimuta intr-o sticia de laborator. Hibrizii nu puteau procrea; femeia Anunnaki trebuia sa fie de fiecare data zeila-mama. Oar Enki §i Ninharsag i-au petfectionat prin metoda incercare §i eroare, pana au obtinut modelul perfect. I-au dat numele Adam - "Cel Oin Pamant" - pamantean. Cu ajutorul acestor servitori, s-a extras aur din bel§ug, cele §apte a§e-
265
zariau devenit ora§e, iar zeii Anunnaki - 600 pe Pamant §i 300 in a§ezarilede pe orbita - s-au obi§nuitsa duca 0 viata lipsita de griji. Unii,datorita obiectiilor formulate de Enlil, Ie-au luat pe fiicele omului de neveste §i chiar au awt copii cu ele. Pentru Anunnaki, obtinereaaurului devenise eel mai u§or lucru din lume; dar pentru Enlil totul incepeasa semenecu 0 misiunece fusesedeturnatade la scopulinitial. Totul s-a sfar§it 0 data cu potopul. Oe multa vreme observatiile §tiintifice avertizau ca gheata acumulata sub forma unei calote in continentul Antarctica devenise instabila. 'Cu prima ocazie cand Nibirua trecut prin vecinatatea Pamantului, intre Marte §i Jupiter, fortasa gravitationala a determinatalunecarea acestei imense masede gheata de pe continent,creand un val planetar imens, care a schimbatdintr-o data temperatura oceanelor §i a Pamantului, provocandfurtuni nemaivazute.Enlils-a consultat cu Anu §i a dat ordin ca nava sa fie pregatita pentru a pleca de pe Pamant! Oar de omenire ce se va alege? au intrebat creatorii sai, Enki §i Ninharsag. Omenirea n-are decat sa piara, a raspuns Enlil. EI a pus toti Anunnakii sa pastreze secretul, ca nu cumva pamantenii disperatisa Ie impiedice preg~tirilede plecare. Enki a jurat §i el, cu jumatatede gura; dar, pretinzand ca vorbe~te cu un perete, I-a invatatpe discipolul sau credincios,Ziusudra, sa construiasca un Tibatu,un vapor submersibil,in care el, familia sa §i destule animale sa poata supravietui avalan§eide apa, pentru ca viata pe Pamant sa nu dispara. $i i-a mai dat lui Ziusadra un ghid, care sa duca vaporulla muntele Ararat, muntele cu doua varfuri, eel mai inalt din OrientulApropiat. Textele despre Creatie §i Potop pe care Anunnaki Ie-au dictat sumerienilorcontin leaendemult mai detaliate ~i mai de~crintivA decatlegendele concise pe care Ie cunoa§tem din versiunile editaIe ale Bibliei. Atunci cand a survenit nenorocirea, pe Pamant nu eraunumai semizei. Unele dintre principalele zeitati, membri ai cerculuisacru al celor doisprezece,erau la randullor pamanteni intr-o anumitamasura: NannarlSin~i Ishkur/Adad,fiii mai mici ai lui enlil, s-au nascut pe Pamant; acolo s-au nascut ~i copiii gemeni cdlui Sin, Utu/Shamash §i Inannallshtar. Enki §i Ninharsag (carora le-a fmparta§itprobabil secretul despre "Operatiunea Noe") au sugerat,
I
I I
266
Zecharia
REGATELE PIERDUTE
Sitchin
deoarece scosese la iveala vanele, Ie spalase, umpluse albiile raurilorcu pepite de aur amestecate cu noroi §i pietri§.Acest aur era mai u§or de prelucrat, dar mai greu de localizat §i de transportat; deoarece locul unde se gasea din bel§ug acest aur sub forma de pepite era in cealalta parte a pamantului. Acolo,printre §irurilede muntide la marginea oceanului, erau ascunse bogatiinemaivazute. Era atata aur cat puteai duce, cu conditiaca Anunnakiisa gaseasca 0 modalitate de a-I transporta. Cand Nibirus-a apropiat din nou de Pamant, marele Anu impreuna cu sotia sa Antuau venit pe Paniant in vizita,dar §i pentru a vedea cum mai stau lucrurile.Ce se obtinuse in urma inzestrarii omeniriicu cele douametaledivine,AN.NA §iAN.BAR,din care au fabricat uneltele tari? Ce se obtinuse prin extinderea operatiunilor in ceala/ta parte a lumii? Erau rezervele pline cu aur gata de a fi transportate, a§a cum i se spusese?
impreuna cu ceilalti, ca Anunnakii sa nu paraseasca definitiv Pamanu I, ci sa mai ramana 0 perioada pe orbita pentru a vedea ce se intampla. $i intr-adevar, dupa ce imensul val a venit §i s-a dus §i ploile s-au oprit, au inceput sa se vada varfurile muntilor, iar razele soarelui s-au strecurat printre nori §i au inceput sa picteze curcu-
bee pe cer. Enlil, vazand ca omenirea a supravietuit, s-a maniat la inceput, dar apoi s-a mai lini§tit.$i-a dat seama ca Anunnakii puteau sa ramana pe Pam ant, dar, daca voiau sa-§i reconstruiasca ora§ele §i sa reinceapa sa produca aur, omul trebuia sa se inmulteasca §i sa prospera, §i sa nu mai fie tratat ca un sclav, ci ca un partener. In vremurile antediluviene, portul unde veneau §i de unde plecau Anunnakii §i proviziile lor §i de unde se expedia aurul era Sippar, in Mesopotamia. Dar toata acea vale fertila dintre Tigru §i Eufrat era acum acoperita de milioane de tone de noroi. Au continuat sa foloseasca muntele Ararat ca principal punct de reper pentru a. terizarea navei lor, dar au ridicat §i doi munti artificiali la a treizecea paralela pe malul Nilului - cele doua piramide de la Gizeh, semne de recunoa§tere pentru aeroportul postdiluvian din peninsula Sinai. Era la fel de aproape de sursele de aur din Africa de Sud ca §i portul din Mesopotamia. Pentru ca pamantenii sa poata supravietui, sa se poata inmu/ti §i sa Ie fie de ajutor Anunnakilor, lor Ii s-a daruit civilizatia in trei state. Semintele pentru recoltele de baza au fost aduse de pe Nib/ru, granele §i animalele salbatice au fost domesticite, oamenii au fost invatati cum sa prelucreze argila §i metalul. Mai ales tehnologiile de prelucrare a metalelor erau deosebit de importante, deoarece de ele depindea reu§ita Anunnakilor in reluarea aprovizionarii cu aur. in sDecial acum. cand VAchilAminAAr::allinllnn::at.:o n.:o::an~~i n~_ mol. De la potop, Nibiru se mai apropiase 0 data de Pamant, cand s-au primit materiale vitale; dar s-au trimis putine lucruri valoroase. In vechile surse de aur trebuia acum gasite noi vane, noi tuneluri trebuiau sfredelite prin munti, noi puturi sapate in pamant, stancile sfaramate. Omenirea trebuia sa primeasca ni§te unelte tari, pentru a putea extrage metalul din locul stabilit de Anunnaki §i a-I sfredeli cu armele lor cu raze. Din fericire, apa adusese cu ea §i ceva bun,
267
"Dupa ce apele Potopului au maturat Pamantul, cand Stapanirea a coborat pe Pam ant din Cer, Stapanirea a fost mai intai in Kish". A§a incep Listele Regilor din Sumer istoria diverse lor dinastii §i capitale ale primei civilizatiidin Orientul Apropiat. Arheologia a confirmat vechimea acelui ora§ sumerian. Din cei douazeci §i trei de conducatori ai sai, unul avea un nume care indica faptul ca ar fi putut fi metalurgist; se spune !impede ca al douazeci§idoilea conducator, Enmenbaragsi, "a luat ca trofeu arma aruncata ~ lui Elam". Elam, in muntii din sudul §i estul Sumerului, era intr-adevar unul din acele locuri unde incepuse metalurgia, §i mentionarea premiului, arma aruncata, confirma marturiile arheologice referitoare la 0 metalurgie complet dezvoltata in Orientul Apropiat in jurul anului 4000 inaintA riAGri!;to!;.
~..,
Dar "Kish a fost lovit de arme", poate chiar de aceia§i elamiti al caror pamant II invadasera; iar Stapanirea, capitala, a fost transferata intr-un ora§ nou, Uruk (Erech in Biblie). Dintre cei doisprezece regi ai sai, cel mai cunoscut a fost Ghilgame§, faimosul erou. Numele lui insemna "Iui Gibil, zeul Loviriirrurnarii [inchinat). "Se pare ca metalurgia era importanta pentru conducatorii ora§ului U-
ruk. Unuldintre ei a ales cuvantul fierar pentru a descrie notiunea
268
REGATELEPIERDUTE
Zecharia Sitch/n
care iI facuse faimos. Numele primului conducator, a carui domnie a inceput cand Uruk nu era decat un templu sacru, continea prefl-xul MES - nMe§ter Turnator". Inscriptia sa era neobi§nuit de lunga: Mes-kiag-gasher, fiul divinului Utu, A devenit mare preot de Eanna ~i rege... Meskiaggasher s-a dus in Marea Apuseana ~i a venit spre munJi. insa§i neobi§nuita lungime a acestei inscriptii, spre deosebire de altele unde doar numele regelui §i anii domniei erau mentionati, dovede§te ca transmite ni§te informatii foarte importante, referitoare la ni§te ispravi renumite. Ce mare a travers at Mes-kiag-gasher, Me§terul Turnator, §i la ce munti a ajuns, nu yom §ti niciodata cu siguranta; dar expresiile folosite sugereaza cealalta parte a ILJ~ miL intelegem necesitatea perlectionarii metalurgiei din Uruk; ayea legatura cu urmatoarea vizita a lui Anu. Poate ora§ul Uruk fusese ridieat in cinstea sa tocmai pentru a-i da impresia ca totul merge bine, iar realizarile metalurgice erau scoase in evidenta. in centrul incintei sacre a fost construit un templu cu mai multe niveluri, avand colturile din metal turnat. Numele sau, E.ANNA, este interpretat in general ca insemnand .Casa lui Anu"; dar ar putea insemna §i "Casa Cositorului". Textele detaliate care inregistreaza protocollil. §i programul vizitei regale la Uruk dezvaluie un loc unde ploua cu aur. Tablitele gasite in arhivele de la Uruk care, potrivit scribului lor, reprezentau copii ale unor texte sumeriene mai vechi, nu au fost intelese decat de pe la mijloc. Anu §i Antu sunt deja a§ezati in w~..w.. "I...u'ul ~I LI"'" "' ''''Y';:)lc:lU I-'IU\;t:I:SIUlltIUti .lei care aauc sceptrul de aur. intre timp, zeitele pregatesc camerele de dormit ale oaspetilor in E.NIR - "Casa Stralucirii" - care era acoperita cu "Iu- . crari din aurul Lumii De Departe". Pe masura ce se lasa intunericul, un preot a ureat in nivelul superior al zigguratului pentru a observa aparitia a§teptata a lui Nibiru, .Marea Planeta a lui Anu din Cer", Dupa ce au fost recitate imnurile corespunzatoare, vizitatorii s-au spalat pe maini in bazinele de aur §i au servit masa de seara din
269
§aptetavi de aur; berea §i vinul au fost servite din vase de aur. Dupa alte imnuri in cinstea "Planetei Creatorului, Planeta care este Eroul Cerului", vizitatorii, ghidati de 0 procesiune de zei care duceau torte, s-au indreptat spre "imprejmuirea de aur", unde urmau sa-§i petreacanoaptea. Dimineata, cadelnitele au fost umplute cu aur de catre preoti ,'.1 in timpul sacrificiilor, in timp ce zeii se trezeau §i serveau masa de dimineatadin vase de aur. Cand a sosit momentul plecarii, zeitatile aufost conduse de 0 procesiune de zei, insotiti de preoti ce cantau imnuri spre cheul unde era ancorata barca lor. Au plecat din ora§ prin Poarta Ridicata, s-au indreptat spre Drumul Zeilor §i au ajuns la "Cheul Sfant, Digul Vaporului lui Anu", care urma sa-I duca pe CaleaZeilor. intr-o capela, Casa lui Akitu, Anu §i Antu au rostit rugaciuni impreuna cu Zeii Pamantului §i au recitat binecuvantarL Dupa aceea zeii §i-au strans mainile §i au plecat. Daca, in momentul vizitei, Anunnakii cautau deja aur in Lumea Noua, sa fi incercat Anu §i Antu sa viziteze §i noile meleaguri bogatein aur? Sa fi incercat Anunnaki de pe Pamant sa-i impresionezecu realizarile lor, cu planurile lor, promitand ca Nibiru va primi metalul dorit in cantitatile de care avea nevoie? Daca raspunsul este da. atunci exista 0 explicatie pentru existentaora§uluiTiahuanacu §i a multor altora. Deoarece,daca in Sumer un ora§ nou cu 0 incinta sacra noua, cu 0 imprejmuire de aur, cu un Drumal Zeilor §i Chei Sfinte era ales drept locul vizitei, putem sa presupunem ca un loc asemanator a fost ales intr-un' ora§ nou cu 0 imprejmuire noua, cu un drum nou §i chei sfinte in inima Lumii Noi. Ca §i la Uruk, ne a§teptam sa gasim un observator pentru a determinamomentul aparitiei lui Nibirupe cerul serii, dupa ce rasar alte planete. UVcU Ct\;t:I:S1I-'CtlCtlt:lll:Slll, \;1t:lUtllll
IIVI, I-'VCtltl tlJl.fJlIl;C:t IItlVUla
UrJUi
'observatorprecum Kalasasaya, foarte precis §i foarte vechi: circa
).,
4000 inainte de Cristos. Doar 0 astfel de vizita, sugeram noi, poate explica arhitectura elaborata de la Puma-Punku, stalpii sai similari celordintr-un palat regal, §i,~ineinteles, imprejmuirea sa captu~ita cu placute de aur. Deoarece'aceasta au gasit arheologii la PumaPunku: dovezi de necontestat ca placutele de aur acopereau nu doar portiuni din porti (cum este cazul placilor de pe partea interi-
~. -
,.
-.
JI
.
270
Zecharia
,.
:'
Sitchln
oara a Portii Soarelui la Tiahuanacu), ci §i pereli intregi, intrari§i corni§e. Posnansky a gas it §i fotografiat §iruri de mici gauri rotunde din multe blocuri de piatra §Iefuite care serveau
la "suslinerea
.
placi.. . :;~,
lor de aur care Ie acopereau cu ajutorul tijelor, §i ele din aur". Cand, ;'~. a suslinut 0 conferinla pe aceasta tema in fala Societalii de Geo.; grafie in aprilie 1943, a prezentat unul dintre aceste blocuri de piatra in care inca se mai aflau infipte cinci tije de aur (celelalte fusesera smulse de cautatorii de aur atunci cand au scos placile). Posibilitatea ca la Puma-Punku sa se fi ridicat inca din cele mai vechi timpuri un edificiu ale carui ziduri, corni§e §i plafoane sa fi fost captu§ite cu aur a§a cum fusese E.NIR in Uruk cre§te §i mai mult avand in vedere ca basoreliefurile care decorau portile ceremoniale de la Puma-Punku §i unele dintre statuile gigantice ale Marelui Zeu din Tiahuanacu erau incrustate cu aur. Posnansky a dl;!scoperit §i fotografiat gaurile de fixare, "avand un diametru de 2 mm, rotunde deasupra reliefurilor". Poarta principala de la Puma-Punku, pe care el a numit-o Poarta Lunii, avea un relief allui Viracocha §i chipul zeului in linia §erpuitoare de sub el incrustate cu aur "...ast7 fel incat hieroglifele cele mai importante ie§eau in evidenla pline de stralucire". La fel de semnificativa a fost urmatoarea descoperire a lui Posnansky: acolo unde aceste figuri reprezentau ochii zeului,.Tn .' centrul pupilei erau a§ezate doua turcoaze rotunde. Am gas it, spu-, nea Posnansky, multe bucali similare de turcoaze, gaurite in mijloc,
in straturile culturale de la Tiahuanacu",descoperire care I-a determinat sa creada ca nu doar reliefurile de pe porti, ci §i statuilegigantice care infali§au zei gasite la Tiahuanacu aveau felele incrustate cu aur §i ochii cu bucali de turcoaze. Aceasta descoperire este extraordinar de importanta, deoareCA tlJr~n~7clg
- niotro
c-orni~r_~:
..1- _.~~::.:-_ .
:_ _::...:...,~. "":v
nu se gasesc in America de Sud. Se crede ca extragerea turcoazelor a inceput la sfar§itul mileniului al cincilea inainte de Cristos in Iran §i peninsula Sinai. Aceste tehnici de incrustalie erau caracteristice Orientului Apropiat §i nu mai apar nicaieri in alta parte in America, §i cu siguranla nu in acele epoci foarte indepartate. Aproape toate statuile gasite la Tiahuanacuinfali§eaza zei care varsa cate trei lacrimi din fiecare ochi. Lacrimile erau incrustate
271
REGATELE PIERDUTE
;.
'
cu aur, dupa cum se mai peate vedeala unele statui expusein prezent la Museo del Oro in La Paz. 0 faimoasastatuie care a fos poreclita EI Fraile (fig. 131a), inalta de aproxi"b mativ 3 m, a fost cioplita, ca §i alte statui gigantice din Tiahuanacu, din c piatrade raiJ,ceea ce sugereaza ca toateapartin perioadei timpurii de la Tiahuanacu. Zeitatea line in mana dreapta 0 unealta ferastruita; cele treilacrimi stilizate care ii curg din fiecareochi, care inilial au fost, neindoielnic,incrustate cu aur, pot fi vazute cu claritate (ca in desen, fig. 131b). Alte trei picaturi similare se pot vedea pe fala denumita Capul Uria§(fig. 131c), pe care vanatorii de comori I-au desprins dintr-o statuie uria§a,datorita credinlei localepotriFlg.131 vit careia "constructorii de la Tiahuanacu delineau secretul asamblariipietrei, iar statuile nu erau cioplite din piatra, ci turnate printrunproces magic, pentru a ascunde aurul inauntrullor. Este posibil ca aceasta credinla sa fi fost intarita de obiceiul dea incrusta lacrimile cu aur, 0 practica ce poate explica de ce poperuI din Anzi (ca §i aztecii)denumeau pepitele de aur "Iacrimile zeilor".De vreme ce toate aceste statui infali§au aceea§i zeitate, ca pe Poarta Soarelui, unde este de asemenea re~ prezentata varsand lacrimi, a fost denumit ,,leul ~ vare t'lange". vrecem ca sumem Increp1alillsa-I spunem ,,leul Lacrimilor de Aur". Un monolit gi.~~ ~ gantic gasit la 0 a§ezare mai mica din apropiere (Wancai)infali§eaza zeul cu un coif de forma conica§i coarne, coiful tipic al zeilor mesopotamieni, §iavand fulgere in loc de lacrimi, ceea ce II desemneazaca fiind Zeul Furtunii (fig. 132). Flg.132 Unul dintre blocurilede piatra captu§ite cu aur
j
.
~.~-
--
--
272
REGATELE PIERDUTE
Zecharia Sitchin
273
'; !ii
de cositor) in aceasta zona. Posnansky ptasa bronzul in a treia perioada a ora§ului Tiahuanacu §i prezenta cazuri cand legaturile de bronz erau utilizate pentru a repara structuri din perioada aurului. Minele din muntii din apropiere contin dovezi ca minereurile de aur §i de cositor erau obtinute din acelea§i locuri, este posibil ca deseoperireaaurului §i extragerea sa din regiunea Lacului Titicaca sa fi determinat ulterior descoperirea casiteritei; cele doua tipuri de minereuri sunt gasite amestecate in acelea§i albii §i ape. Pe raul Tipuani§i pe raul care izvora§tedin Muntele lIIampu,afirma un raport bolivian oficial (intitulat Bolivia§i deschiderea Canalului Panama,
de la Puma-Punku cu acele "misterioase cavitati" §i un canal adana inauntru era taiat la un colt pentru a sustine 0 palnie, iar Posnansky a presupus ca facea parte dintr-un altar de sacrificii. Cu toate acestea, una dintre a§ezarile de langa Tiahuanacu bogata in ves, tigii de piatra §i artifacte din aur este denumita Chuqui-Pajcha, care in limba aymara inseamna "unde este sapat aurullichid", ceea ce sugereaza mai degraba procesul de productie a aurului, decat sacrificii rituale. Faptul ca aurul era din bel§ug la Tiahuanacu §i in imprejurimi razbate nu doar din legende sau numele a§ezarilor, ci §i din vestig!!!e arhe%gice. Multe obiecte de aur clasificate de savanti ca apartinand perioadei clasice de la Tiahuanacu datorita forme/or sau decoratiilor lor (imagini stilizate ale Zeului Lacrimilor de Aur, scari, cruci) au fost gasite la a§ezarile din apropiere §i pe insule in timpul sapaturilor efectuate in 1930, 1940 §i 1950. De 0 importanta aparte au fost misiunile arheologice sponsorizate de Muzeul american de istorie naturala (sub conducerea lui William C. Bennett), Muzeu/ Peabody de arheologie americana §i etnologie (sub conducerea lui Alfred Kidder II) §i Muzeul etnologic din Suedia (sub conducerea lui Stig Ryden §i a lui Max Portugal, apoi muzeolog la Muzeul arheologic din La Paz).
1912)pe langaminereurilede cositor"ambeleraurisunt renumite. pentrupietri§ulcare contine cantitati imense de aur"; la adancimi de 90 de metri, nu se putea atinge fundul din piatra. Cu cat adancimea este mai mare, cu atat cre§te §i procentul de aur din pietri§. in raport se mentiona ca aurul din raul Tipuani era de 22-23X carate, aproape aur pur. Exista 0 lista practic interminabila de a~ezari boliviene unde se extragea aur, chiar dupa secolele de exploatare care s-au scurs de la cucerire. Numai spaniolii, intre 1540-1750 au extras din Bolivia peste 2.835 tone de aur. inainte ca tinutul cunoscut astazi sub numele de Bolivia sa devina independent in secolul al XIX-lea, era cunoscut sub numele de "Peru de Sus", §i facea parte din domeniile spaniolilor peruani. Evident, resursele minerale nu euno§teau granite politice, §i am deserisdeja in capitolele precedente bogalii1ede aur, argint §i cupru pe care spaniolii Ie-au gasit in Peru §i credinta europenilor ca .vana principala" a aurului din toata America de nord §i de sud, de est sau de vest,.era in Anzii Peruani. Daca examinam 0 harta a resurselor minerale ale Americii de S~d,obtinem 0 imagine elocventa. Trei fa§ii variate repre_.. __ ~ !_de -.I latimi -1_ _ 1.._ _..1 A__:1_...
.
Printre obiecte se aflau ce§ti, vase, discuri, tuburi §i ace (prin~ tre acestea se aflau §i unele lungi de 15 cm §i cu varful de forma unei pene cu trei ramificatii). Obiectele de aur gasite in timpul sapaturilor anterioare pe cele doua insule sacre, Titicaca (Insula Soarelui) §i Coati (Insula Lunii), au fost descrise de Posnansky in at sau Guia general, §i chiar mai detaliat de catre A.F. Bandelier (The Islands of Titicaca and CoatI). Decoperirile de pe Titicaca au constat mai ales in ruine neidentificabile din apropierea Stancii sacre §i a
~ :~
::
~:~:.:
;::
~~"
",",UIU ua\"Q
UUIt:r-';ltflt: CtfJc:UllrJ
perioadei timpurii a lui Tiahuanacu sau (a§a cum sustin unii) dateaza din timpul inca§ilor, deoarece se §tie ca inca§ii au venit pe aceasta insula pentru a venera §i pentru a-§i ridica a/tare in timpul domniei lui Mayta Capac, al patrulea rege inca§. Descoperirile de la §i din jurul ora§ului Tiahuanacu constau , din obiecte de aur sau bronz §i nu lasa nici 0 indoia/a asupra faptului ca obiectele de aur au precedat obiectele de bornz (de exemplu,
..
"
1~ :t
'&''''''11'''''''11__11-'- __ __., -.~ 3" - - - --..u -. _ ' pe directia nord-vest sud-est, din nord, din Columbia pana in Chile §i Argentina, in sud. De-a lungullor sunt presarate cateva dintre ceIe mai cunoscute zacaminte din aceste metale, unele dintre ele alcatuind adevarati munti de metale. Fortele incete ale naturii §i, neindoielnic, apele potopului au seos la iveala metalele §i minereurile in care erau ascunse din vanele lor, aflate in stanci, Ie-au impins in josul versantilor, §i in albiile raurilor. De vreme ce unele dintre cele
"'!I,
274
Zecharia
Sitchin
mai navalnice rauri din America de Sud izvorasc din lantul de est al Anzilor, prin intinsele campii ale Braziliei, nu e de mirare ca §i a" ceasta parte a continentului este foarte bogata in aur §i cupru. Dar cele mai bogate in zacaminte raman minele din Anzi; daca prive§ti aceste fa§ii ale zacamintelor, colorate diferit pe 0 harta in vederea identificarii, imaginea seamana cu desenelecolorateale structurii duble a A.D.N-ului, impletit cu A.R.N-ul, lanturile ~enetice ale vietii §i ale ereditatii tuturor fiintelor vii de pe Pamant. In interiorul acestor fa§ii se gasesc alte minerale valoroase, chiar rare: platina, bismut, mangan, wolfram, fier, mercur, sulf, antimoniu,azbest, cobalt, arsenic, plumb, zinc §i, foarte importante pentru industria
moderna,carbunele§i titeiul.
. .
Unele dintre cele mal bogate vane de aur, partial varsate in albiile raurilor, se afla la est §i la nord de Lacul Titicaca.Acolo, in Cordillera Real, muntii care inconjoara lacul de la nord-est la sud-est, o a patra fa§ie se alatura celorlalte fa§ii: cea de cositor, sub forma minereurilor de casiterita. Devine proeminenta pe malul rasaritean allacului, cote§te pe la vest, pe langa bazinul Tiahuanacu, apoi 0 ia pe la sud, aproape paralel cu raul Desaguandero.Se une§tecu celelalte trei fa§ii fanga Oruro §i Lacul Poopo §i acolo dispare. Atunci cand Anu §i sotia sa au vazut toate bogatiile, incintasacra de la Tiahuanacu, cheile §i imprejmuirea sa erau deja construite. La ajutorul cui au recurs Anunnakii §i pe cine au adus aici, in jurul anului 4000 inainte de Cristos, pentru a construi toate aceste cladiri? La acea vreme, popoarele din jurul Sumerului aveau deja 0 traditie in metalurgia rudimentara§; prelucrareapietrei, §i soarfi putut afla printre artizanii adu§i de peste marL Dar cei care i§i insu§isera adevarata tehnologie metalurgica, inclusiv cea a turnarii, a constructiilor inalte, a cladirilor ridicate in conformitate cu planurile gr:u I c!IIMorionii ._____'_-:'~_ arhitecturale si constelatiilA~An~!':ti
~;:.
arn rmprejmuirea sacra subterana este cea a unui om cu barba, ca in multe dintre capetele de piatra ata§ate de peretii imprejmuirii care infati§eaza demnitari necunoscutL Multi au turbane, a§a cum aveau §i demnitarii sumerien; (fig. 133). Nu ne ramane decat sa ne intrebam unde §i cum §i-au insu§it inca§ii traditiiJe sumeriene (stabilite de Anunnaki) referitoare la mo§tenirea tronului, continuand obiceiurile din Vechiullmperiu. De ee,
REGATELE PIERDUTE
275
in incantatiile lor, preotii inca§i invocau Cerul rostind cuvintele magice zi-ana§i Pamantulprin cuvintele zi-ki-a, formule lipsite de orice sens in limbile quechua sau aymara (potrivit lui SA Lafone Quevado, Ensayo Mitologico). Dar cuvinte care in limba sumeriana inseamna "Viala Cereasca" (ZI.ANA) "Viata Pamantului §i a Apei" (ZI.KI.A). §i de ce au retinFig.133 ut inca§ii din vremea Vechiului Imperiu termenul antapentru metale in general §i pentru cupru in special untermen sumerian, ca AN.TA, de acela§i fel cu AN.NA(cositor) §i AN.BAR (fier)? Importantaacestor reminiscentede termeni metalurgici sumerieni (care au fost imprumutati de urma§ii lor) este sporita de descoperirea unor pictograme sumeriene referitoare la minerit. Arheologii germani condu§i de A. Bastian au gasit astfel de simboluri incizatepe stancile de pe malul raului Manizales, in regiunea cea mai bogatain zacaminte de aur din Columbia (fig. 134a) ; iar a misiune guvernamentalafranceza condusa de E. Andre, explorand albiile raurilor din regiunea estica, a gasit simboluri similare (fig. 134b) gravate pe stancile din apropierea pe§terilor care fusesera largite artificial. Multe pietroglife din zonele bogate in aur din Anzi, drumurile spre acestea sau locuri unde particula uru intra in componenta numelui, includ simboluri care seamana cu scrierea cuneiforma sau cu pictogramelesumeriene,precum crucea care radiaza (fig. 134c) gasitaprintre pietroglifeleaflate la nord-vest de Lacul Titicaca - simbol pe care sumerienii iI folosisera pentru a reprezenta planeta Nibiru. Sa adaugam la aceasta §i posibilitateaca unii dintre sumerienii adu§i la Lacul Titicaca sa fi supravietuit pana in zilele noastre. Astazi nu au mai ramas decatcateva sute; traiesc pe insulele de pe lac §i navigheaza in bard de rachita. Triburile aymara §i kholla, care formeaza astazi marea majoritatea populatiei din zona respectiva, ii considera urma~iai primilor locuitori ai insulelor, straini din alte tinuturi, carora Ie spuneau uru, nume care inseamna "Gei Din
--,I
---~-,
.-
276
-- -- - _.
Zecharia Sitchin,
REGATELE PIERDUTE
.
I
v V
Vi
--~. -
277
cuns",a fost in jurul anului 1400 inainte de Cristos. Dupa cum am aratat, a fost un eveniment planetar, care s-a pastrat in scrierile ~i inamintirileoamenilorde pe ambele maluriale lacului.Aceasta legenda uru sau memoria colectiva afirma ca Tiahuanacu a fost construitinainte de acel eveniment,~ica uru fusesera §i acolo, chiar inainteaora~ului. . Pana in ziua de azi, triburileaymara navigheaza in barc; de
v
/15'R,a
rachita, pe care au invatat sa Ie faca, spun ei, de la uru. Asemanarea extraordinara dintre aceste barci §i barcile de rachita folosite de sumerieni I-a facut pe Thor Heyerdahl sa construiasca 0 replica a barcilor ~i sa porneasca in calatoriile sale Kon Tiki (un epitet al'ui Viracocha), pentru a dovedi ca sumerienii din antichitate ar fi putut traversa oceanul.
Alte doveziale prezentei sumeriene/uru-rienein Anzi: uru
,
b
inseamna "zi"in toate limbiledin Anzi, atat in aymara, cat ~i in . quechua;avea acela§i sens §i in Mesopotamia ("zi"). Alte cClvinte
~,.
andine, cum ar fi uma/mayupentru apa, khunpentru ro§u, kappentru mana, enulienu pentru ochi, makai pentru lovitura, au 0 origine mesopotamiana atat de clara, incat Pablo Patron (Nouvelles etudes sur les langues americaines) a conchis: "S-a demonstrat in modclarca limbiledinPeru quechua~i aymara all 0 origine sumeriano-asiriana". Particula uru este 0 componenta a multor denumiri geografice in Peru ~iBolivia;e cazul importantuluicentru minierOruru, al Vaii Sacre a inca~ilorUrubamba, ("CampiaIValealui Uru") ~i a raului ei faimos,§i multe altele. Intr-adevar, in centrul Vaii Sacre inca mai traiesc, in pe§teri, urma~ii unui trib care se considera descendenti din poporul Uru de la Lacul Titicaca. Ei refuza sa iasa din pe~teri §i satraiascain case, deoarece, sustin ei, muntii soarprabu§i daca ar
Fig.134 Vechime". fi fost ei denumiti astfel deoarece veneau din capitala sumerianaSa Ur? Potrivit lui Posnansky, ace~ti uru denumeau cinci zeitati, Sau Samptni: Pacani-Malku insemnand Batranul sau Marele Stapan; Malku, adica Stapan; ~i zeul Pamantului, al Apelor ~i al Soarelui.. Termenul malku are 0 evidenta origine orientala, unde avea sensul (pe care 11are ~i in prezent in ebraica ~i araba) de "rege". in unul dintre putinele studii consacrate Jocuitorilor uru, W. La Barre (American Anthropologist, vol 43) spune despre miturile Uru c~ !':w:tin,.::i ,.. ,_:, -~..,...,,;;
'Q"UIUI, ~Ulllt:llll cel
iDc-oi
mar vecnl de pe Pamant. Suntem
aici de foarte multa vreme, inainte de ziua cand Soarele s-a ascuns \!ederii... inainte ca Soarele sa se ascunda, existam deja de foarte ,nulta vreme in acest loc. Apoi au venit kollas... Ne-au folosit trupurile pentru sacrificii atunci cand au pus fundatii/e templelor lor... Tiahuanacu a fost construit inainte de vremea intunericului." Am stabilit deja eel Ziua intunericului, "cand soarele s-a as-
:1 .,4
e
~ -------
I"'Iin m.';rl u..t~iolo
Io"'\r ~'II"u~n""
,
r"f~r('Oit'll
It u-nii
Exista §i alte legaturi evidente intre civilizatia din Mesopotamia§i cea din Anzi. Cum sa explicam, de exemplu, faptul ca, exact ca la Tiahuanacu,capitala sumeriana Ur era inconjurata de un canalcare avea la nord ~i fa sud-vest cate un port (care duceau fa fluviul Eufrat§i dincolo de el) ~i cum sa explicam imprejmuirea de aur a mareluitemplu din Cuzco. unde peretii erau acoperiti cu placute
deaur,ca la Puma-Punku;;;1 Uruk?Sau"Bibliain imagini"din Co-
--
- -
-,
278
279
REGATELEPIERDUTE ",",,1-
ricancha, care infati§eaza planeta Nibiru §i orbita sa?
~,:f
Multe obiceiuri de acest fel i-au facut pe spanioli sa vada in j"~:'tt dieni descendentii celor zece triburi ale lui Israel. Ora§ele deM;;',r' coasta §i templele lor Ie aminteau explbratorilor de incintele saqre;:,:~!
§i de zigguratele din Sumer. $i cum sa explici tesaturile unice iij,A'~':':1 merica §i decorate atat de frumos, ale popoarelor care traiaup~;~ coasta langa Tiahuanacu, daca nu prin comparatiecu tesaturilesU'iHi
meriene,in specialcu celedin Ur,renumitepentrudesenelelorm~ nunate §i culorile extraordinare? De ce zeii erau portretizati cu col':.i furi conice, iar 0 zeita era infati§ata cu taietorul ombilicalallui Nin~1' 80 ce aveau un calendar ca in Mesopotamia, §i un zodiac precum in Sumar, avand precesiunea §i cale douasprezece case zodiac~t Ie? Fara a relua toate dovezile prezentate in capitolele precedente, ni se pare ca toate piesele acestui puzzle despre incepuM rile Anzilor incep sa se potriveasca daca recunoa§tem prezent~ Anunnakilor §i a sumerienilor (singuri sau impreuna cu vecinii lor)., in aceasta regiune, in jurul anului 4000 inainte de Cristos. Legen:dele despre urcarea la cer a Creatorului §i a celor doi fii ai sai, Luna, §i Soarele, de pe'stanca sacra aflata pe Insula Soarelui (Insula Tit~ icaca) pot constitui evocari ale plecarii lui Anu, a fiului acestuia Sin §i a nepotului sau Shamash; dupa ce au facut 0 scurta calatorie cu barca prin Puma-Punkuspre nava aeriana a Anunnakilor. in acea noapte memorabila de la Uruk, de indata ce Nibiru'a fost vazuta, preotii au aprins tortele, care erau un semnal pentru satele din apropiere. Acolo au fost aprinse focuri, ca semnale peth tru a§ezarile invecinate, §i in curand tot Sumerul era luminat ca zh ua de focuri celebrand prezenta lui Anu §i a lui Antu §i aparitia Pia" netei Zeilor. I .""
~CI
UClIl
1""1 III ~1-i:lU
Ui:tI
~au nu seama ca evemmentulceresc,
pe care II contemplau aparea 0 data la 3600 de ani pamanteni, §tiau cu siguranta ca era un eveniment care nu se intampla decat 0, data in viata. Omenirea i§i dore§te in continuare sa mai vada 0 data
acea planeta, astlel incat acea perioada devine pe buna dreptate,0 Varsta de Aur, nu doar pentru ca era astlel din punct de vedere fizic, ci §i pentru ca a reprezentat apogeul unei perioade de pace §i
---
----
'
progres pentru omenire, care nu avea sa mai fie egalata. Dar abia s-au intors Anu §i Antu pe Nibiru (masurand dupa sistemul Anunnakilor), ca intre triburile Anunnaki ramase pe Pamant au inceput iar dispute. in jurul anului 3450 inainte de Cristos, .potrivit calculelor noastre, a avut loc incidentul referitor la Turnul Babel:Marduk Ra a incercat sa obtina intaietatea pentru ora§ul sau Babilon din Mesopotamia. Proiectului de constructie a unui turn de lansare is-au opus Enlil §i Ninurta,iar zeii au hotarat sa-j impra§tie pe oamenii care au participat la aceasta constructie §i sa Ie amestece limbile. Acea unica civilizatie §i acea unica limba urmau sa se inmulteasca §i, dupa 0 perioada de haos care a durat aproximativ 350 de ani, a aparut civilizatia de pe Nil, cu proprie limba §i scriere rudimentara.Potrivit egiptologilor, acest eveniment a avut loc in jurul anului 3100 inainte de Cristos. Deoarece nu a putut obtine suprematia in Sumer, MarduklRa a profitat de aparitia civilizatiei egiptene, s-a indreptat intr-acolo §i I-acerut de la fratele sau Thoth. Acum Thoth devenise un zeu fara un popor, dar noi sugeram ca, insotit de cativa dintre discipolii sai, §i-a ales un adapost in Lumea Noua - in AmericaCentrala. $i mai sugeram ca s-a intamp/at nu doar "in juru/ anu/ui 3100 inainte de Cristos': ci exact in anu/3113 inainte de Cristos - momentul, anu/ ~i chiar ziua din care popoare/e din America Centra/a
incep Numaratoarea/unga.
.
A numara trecerea timpului prin raportarea la un eveniment foarte important nu este in sine unlucru neobi§nuit. Calendarul crs§tin numara anii care au trecut de la na§terea lui Cristos. Calendarul musulman incepe cu Hegira, pelerinajul lui Mahomed de la Mecca la Medina. Sarim peste alte exemple pe care ni Ie ofera tarile §i_ .1__ monarhiile §i ajungem la calendarul evreiesc, care este___ de ~ _~__.I._.I _! _ __ _L!..I 1_:_L!__ __!_..I __1__-'__ -1:_ "-11 :.JI \~ I' .. . §ulsumerian ridicat in cinstea lui Enlil. Contrar presupunerii obi§nuite ca numaratoarea anilor de catre evrei se face de la facerea lumii (5748 in 1988), ea se face, de fapt, de la inceputul calendaru\
lui nippurian, anul 3760 inainte de Cristos - momentul cand, dupa parerea noa!:;tra, Anu a vizitat Pamantul. De ce sa nu acceptam aceasta idee, ca sosirea lui Quetzalcoatl, a $arpelui cu Pene, in noul sau taram, a reprezentat ocazia
--".---..-
--- - --_.
280
REGATELE PIERDUTE
281
pentru inceperea numaratorii lungi din calendarul Americii Oet;1~ trale, mai ales ca acest zeu introdusese calendarul in aceste !Int!f turi? Dupa ce a fost rasturnat de propriul frate, Thoth (cunoscuUg
textelesumeriene~i subnumelede Ningishzidda- Stapanul Cop~~.~ cului Vietii) a devenit aliatul firesc al du~manilor acestuia, zeii fidelt." lui Enlil ~i Razboinicul ~ef Ninurta. Textele spun ca atunci cand N[~ nurta a dorit ca Gudea sa ridice un templu-ziggurat in cinstea lui~ Ningishziddaffhoth a fost cel care a facut planurile ~i care, din cate se pare, a mentionat ~i materialele rare de care era nevoie, ~i S-3. ocupat de obtinerea acestora. Tncalitate de prieten al fidelilor /Ui' Enlil, trebuia sa fie prieten ~i cu Ishkur/Adad,~i cu intreg tinutul A~;' zilor care era controlat de el in regiunea Titicaca; probabil era chiat; un musafir binevenit acolo. Avem, intr-adevar, dovezi ca un Zeu $arpe ~i discipoliisai a~ fricani au dat 0 mana de ajutor la construirea catorva a~ezari unpe se prelucrau metale de langa Tiahuanacu. Cateva stele de piatra~i' sculpturi dintr~oepoca situata intre Perioada I ~i Perioada II de,la . Tiahuanacu, sculpturi gasite in a~ezari din apropiere (fig. 135) §L.. doua busturi colosale care au fost deplasate ~i a~ezate de localni;-,: ci ca decoratii la intrarea in biserica satului Tiahuanacu (fig. 13,6) prezinta, chiar in starea erodata in care se afla, trasaturi negroide"., Posnansky, iritat de critica facuta "antichitatiifantastice"stabi~ lite de el, nu a incercat sa dateze tranzitia de la Perioada I, candiO' constructii ~i pentru statui; se utilizau pietrele de rau" ..' ;.":".~",. la Perioada II, cand a put sa fie folosita piatra dlJ#' ra de andezit. Oar aceasta. ,,
. .",....
-
~~~.,
.' ._,.;~J:.,"
.
t''''hil'W''a,
":___6__
1_ _~ :.
Fig.136 nurta) plecasera in Lumea Noua ~i puneau bazele coloniei casitilor, aceasta explica de ce, in acela~i timp, Inannallshtar se pregatea sa preia puterea in Orientul Apropiat ~i de ce a inceput 0 ofensiva sangeroasa impotriva lui MarduklRa, pentru a razbuna moartea iubitului ei sot Dumuzi (pe care 0 provocase Marduk, din cate spunea ea). La acea vreme, §i probabil ca 0 consecinta a instabilitatiidin ~UII'vQ
,
~/:~','~
"".'
-
-- .,.--
------
,"'IIQ,
"1;1",
t"'Q'"vutJg,).,
-
au
I ,,,,gig,
..,g,
vIQ'Q'''-Q
U
II\,IUQ
vlYIII-
zatie, de parte de cea veche in Anzi. Tiahuanacu trebuia sa se axeze pe productia de cositor; in Anzi existau oricum zacaminte inepuizabile de aur, ~i toate lucrurile de care era nevoie pentfu a darui omului andin cuno§tintele §i uneltele necesare pentru a extrage a-
urul.
.
A~a se face eel in urma cu 2400 de ani inainte de Cristos, exact a§a cum stabilise Montesinos, lui Manco Capac i s-a daruit bagheta de aur la Titicaca §i a fost trimis in regiunea aurifera din Cuz-
---~.
--
,---, - - --,¥ ~.
282'
Zecharia Sitch/a
co.
~
!REGATELEPIERDUTE
Care era forma acestei baghete mag ice §i ce rol avea ea'? U¥, nul dintre studiile cele mai com'petente pe aceasta tema este Cot.tA na Incaica allui Juan Larrea. EI a analizat artifactele, legendele §t imaginile regilor inca§i §i a conch is ca bagheta era un fel de tOPQ(~' un obiect denumit yuari, Care se numea Tupa-yuari (Toporul regalW atunci cand i-a fost dat pentru prima oara lui Manco Capac (tig.~, 137a). Oar ce era ea de fapt, 0 arma sau 0 unealta? .; Pentru a gasi raspunsul, trebuie sa mergem in Egiptul antlc.£; Cuvantul egiptean pentru "zei, divin" era neteru, "paznicii". Acela§Ui cu~ant era f~losit §i de sumerieni peninJ f! a-§I denuml pamantul, sumer (de faptr
1
"
...
Shumer), "Pamantul Paznicilor";iar 'in
"
b
traducerile timpurii ale textelor biblice,§ij pseudobiblice in greaca, cuvantul f1efjl-,~ im (adica Anunnaki) era redat prin "Paz~.j nici". Hieroglifa acestui cuvant era un to:: a por (fig. 137b). intr-un capitol special in::!; titulat Toporul ca simbol allui Dumne-:': zeu, E. A. Wallis Budge (The Gods Qtt:. Flg.137 the Egyptians) conchidea ca acest si.nt";\ bol, ca §i termenul neter erau probabil imprumutate de la SUme-jl:,;
I
rieni.Ca a§a era se poatevedea dinfig.133.
I
;,
A§a a inceput civilizaVaandeeana: omului din Anzi i-a fost da-, .:~,
ruitun toporcu care sa extragaaurulzeilor.
.
Legendele despre Manco Capac §i fratii Ayar marcheazs, du':;'
pa toateprobabilitslile,sfar§ituletapelor mesopotamiana §iauriff;}ra .) de la Tiahuanacu. A urmat un hiatus, care a durat pans ce Iqcul~, revenit la viata drept capitala mondials a cositorului.Casitiiau venU
c:i ~II I
I
\ I
I I
I
:
'311 1"1..11I" ,
'.
1 __&8 L__"_
.. -, -.
I
. -y- ,
It.
,.
"" """"'ClII.1111I.,LllllfJi:llJ
aparut §i alte rute. Existenta unor a§ezsri unde abunds obiectele de bronz indica 0 ruta de-a lungul raului Benis spre coasta Atlanticulqi in Brazilia, spre est, de unde, cu ajutorul curentilor oceanici, au ~tr'": . abStut tot drumul pans la Marea Arabiei, Marea Ro§ie in Egiptsaii, ...~ Golful Persic in Mesopotamia. Putea fi, §i probabil §i era 0 ruta prlll,.1
Vechiullmperiu §iraul Urubamba,dupa cum sugereaza §ia§ezari..,11 Ie megalitice §i descoperirea unui bulgare de cositor pur la Machu'~
I
-
-- ,-
------.-.--....-.
283
Picchu. Aceasta ruta ducea spre Amazon §i spre capatul de nordest al Americii de Sud, iar de acolo traversa Atlanticul spre Vestul Africii§i Mediterana. Dupa ce in America Centrals au aparut cateva a§ezsri civilizate, a aparut a treia alternativa, mai rapids, care ofere a 0 legstura .intre Oceanul
Pacific §i cel Atlantic trecand
prin Marea Caraibelor
-
o ruta care avea sa fie folositacu precadere de conchistadori. Aceasta a treia ruta, a civilizatieiolmece, a devenit ruta preferata dupa 2000 inainte de Cristos, dupa cum 0 arata prezenta mediteraneenilor;deoarece, in anul2024 inaints de Cristos, Anunnakii condu§ide Ninurta,temandu-se ca portul din Sinai sa nu fie Invadat de cei credincio§lluiMarduk,I-audistrus cu arme nucleare. Norulnuclear uciga§, de neoprit, a plutitspre est, spre Mesopotamiade Sud, devastand Sumer §icapitala acestuia, Ur. De parca a§a hotarase soarta, Babilonula fost crutat; fara sa mai piarda timpul,Marduka navalitin fruntea unei armate de discipolidin Canaan §i amori/;,declarandu-se rege peste Babilon. Unuldintre rarele studii academice care recunoa§te originea africana a olmecilor este Africa and the Discovery of America, studiullui Leo Wiener, profesor de slava §i alte limbila Universitatea Harvard. Pe baza caracteristicilorrasiale §i plecand de la analiza lingvistica,el a decis ca IImbaolmeca apartinea grupuluide IImbi mande care i§i aveau originea in Africade Vest, intre raurile Niger §iCongo. Oar scrilndin 1920, inainte ca veritabilaepoca olmeca sa devinacunoscuta prinvestigiilesale, a atribuitprezenta lor in America Centrala unor ccllatoriarabi §i negustori de sclavi din Evul Mediu. A trebult sa treaca mai bine de 0 jumatate de secol pentru ca un alt studiu acadAmic m::linr Ilnt:lJfnt:lr.fQrf 1=:lr.~<: in An,.iDnt AmDri_
ca, al lui Alexander yon Wuthenau, sa abordeze din nou aceasta problema. Avand 0 multimede fotografilde portrete semite §i negroide din tezaurul cultural al AmericiiCentrale, el a presupus ca primelelegaturidlntre lumea veche §icea noua au aparut in timpul domnieifaraonuluiegiptean Ramses III(secolulXIIinainte de Cristos) §i ca olmeciierau kushi/i din Nubia, principalasursa de aur a Egiptulul).Alti negriafricani,credea el, ar fi putut veni "pe vase feniciene §i evreie§ti" intre 500 inainte de Cristos§i 200 dupa
I I 'j I
284
REGATELE PIERDUTE
Cristos. Ivan van Sertima, al carui studiu They Came Bt!fore~: lumbus i§i propunea sa acopere jumatatea de sacci dintre lucraril~ academice anterioare, tindea sa adopte teoria kushita; estepo$bi( ca regii negri din Kush care au urcat pe tronul Egiptului ca cea ~. a XXV-a dinastie, in secolul al VIII-lea inainte de Cristos, facanc{; negot cu argint §i bronz, sa fi ajuns §i in America Centrala, in urma'~ naufragillor. ~. Aceasta concluzie se bazeaza pe teoria potrivit careia giganti.-
cele capete olmece dateaza din acea vreme, dar astazi §tim ca iii,-.' ceputurile olmece dateaza din 2000 inainte de Cristos. Atunci. elM;;, erau ace§ti africani?
.
Noi su~tine~ ca' studiile lingvistice ale lui Leo Wiener au fost.! corecte, de§1 nu §I cadrul temporal ales. Daca se compara urla§el~ ir capete olmece (fig. 138a) cu cele ale africanilor din Africa de Ve~l (cum ar fi acesta a liderului nigerian General! B Banagida -fig. ~. 138b), golul de 0 mie de ani este umplut de asemanarea evidentA:;
; ~~
aduce experti,.f.jf;' . , discipolii .
ThothdoIn§i-ar fi putut acea parte
In mlnent
I I
I I I I
I I
l
~
;':''
- .,,':''',
,r..~;.
h;j'~i~UI:j'-4'
.
, ~ '
':,
-
t;!
"';;i~j,
-,-)j:.oj'.1J
',f '
a Africli, deoarece acolo se gaseau din bel§ug aurul, cositorul, §i cuprul necesar obtinerii bronzului. Nigeria este renum/ta pentru figurinele sale de bronz, modelate prin a'-~. Flg.138 §a-numitul procedeu al "cerii pierdute"; in c~Uevaa§ezari s-a efectuat recent datarea cu carbon; unele dintre cele mai vechi se situeaza in jurul anului21Qu, 'i'n...:t_ 1"'...:_.1._.
',::;.~: Acolo, in Africa de Vest, tarii careia astazi i se spune Ghana~r~ s-a spus timp de secole Coasta de Aur, deoarece a fost 0 bineca~,~
noscuta sursa de aur, de care aveau §tiiniA§i fenicienii.
.:1
Jar in zona traiesc triburile ashanti, renumite pe tot continentufA pentru priceperea cu care prelucreaza aurul. Printre lucrarile de ar"~' tizanat se numara greutati din aur care imprumutaadesea forma,u..;: nor piramide in trepte (fig. 139), pe un pamant unde nu ex/sta ast.i;
,t.
\
I
.~
A.
285 fel de constructil. Teoria noastra este aceasta:
...
cand ordinea Lumii Vechi a fost tulburata, Thoth §i-a luat asupra-§i sarcina de a-§i duce discipolii spre un alt pamant, pentru a incepe 0
Fig.139
noua viata, 0 noua civil/zatie, noi lucrari miniere. . Cu timpul, dupa cum am vazut, aceste lucrari §i cei care Ie executau, olmecii, s-au deplasat spre sud, mai intai spre coasta Pacificului din Mexic, apoi au traversat istmul §i au ajuns in nordul Americii de Sud. Ultima lor destinatie a fost zona Chavi; acolo s-au intalnit cu lucratorii din minele de aur ai poporului Adad, poporul baghetei de aur. Varsta de Aur a Lumii Noi nu a durat 0 ve§nicie. A~ezarile 01mece din Mexic au fost distruse, iar olmecii in§i§i §i t()varasii lor cu barba au avut parte de un sfar§it tragic. Vasele de ceramica mochica infati§eaza uria§i biruitori §i zei inaripati care due razboaie inar-
mati cu arme de metal. TnVeclliul Imperiu izbucnisera tot felul de revolte §i invazii. lar in muntii din jurul Lacului Titicaca, legendele
aymara vorbesc despre invadatori care au urcat pe munti venind dinspre coasta, §i i-au injunghiat pe albii care mai erau acolo. Sa fi fost acestea consecinte ale disensiunilor dintre Anunnaki, care la randullor ii implicau tot mai mult pe oameni? Sau totul a inceput dupa ce zeii au plecat pe mare, pentru a urea la cer? Oricand soarfi intamplat, este sigur ca in timp legaturile dintre Lumea Noua §i cea Veche au fost intrerupte. TnLumea Veche eele
douaAmericiau devenitn ~mintirA vl'lni!i C!llhfnprn" "n",r ...1..~:: ~operele vreunui scriitor clasic, legende despre Atlantis spuse de preoti egipteni sau chiar harti naucitoare in care sunt desenate continente necunoscute. Sa fi fost totul mit, sa fi existat cu adevarat tinuturi bogate in aur §i cositor dincolo de Stalpii lui Hercule? Cu timpul, Lumea Noua a devenit, pentru occidentali, Lumea Pierduta. TnLumea Noua, varsta de aur a devenit doar 0 amintire, odata cu trecerea secolelor. Dar amintirile nu vor sa se §tearga, iar legendele au ramas - legende despre eum §i unde a inceput totul,
286
Zeeharia Site,
despre Quetzalcoatl ~i Viracocha, despre intoarcerea lor intF!&
bunazi. .
SURSE
\\;,
Astazigasimcapeteuria§e;zidurimegalitice,a§ezariabahd~i
nate, 0 poarta izolata cu un Zeu Care Plange, §i ne intrebam: S~~: avut popoarele americane dreptate atunci cand ne-au spus c~. ace§ti zei se afla printre ei, ~i ca ii a§teapta sa se intoarca? ,$ Deoarece, inainte ca oamenii albi sa se intoarca §i sa aduc~1 numai nenorociri, popoarele din Anzi, acolo unde a inceput totul,ad"' privit imprejmuirile de aur §i au sperat din tot sufletul ca intr-o bUM. zi il vor revedea pe inaripatullor Zeu Care Varsa Lacrimi de AtJr.~J,
Flg.140
! .\
Pe langa referinlele exacte din text, urmatoarele reviste, studii §i opere individuale s-au aflat printre materi-
aleIe consultate:
I Studi;, articole $i reportaje pub/icate in diverse .
numereale urmatoarelorperiodice'$irevistede specialitate: Academia Colombiana de Historia: Biblioteca de Antropologia (Bogota) Acta Antropologica (Ciudad de Mexico) American Anthropological Association, Memoirs (Menasha, Wisc.) American Anthrppologist (Menasha, Wisc.) American Antiquity (Salt Lake City) American Journal of Anthropology (Baltimore) American Museumof Natural History:Anthropological Papers (New York) . American Philosophical Society; Transactions (Philadelphia) Anales dellnstituto Nacional de Antropologia e His:toria (Ciudad de Mexico) Annals of the New York Academy of Sciences (New Vnrk\ AnthropologicalJournal of Canada (Ottawa) Anthropology (Berkeley) Archaeoastronomy(College Park) Archaeology (New York) Arqueologia Mexicana (Ciudad de Mexico) Arqueologicas (Lima) Atlantis (Berlin §i ZOrich)
j
Cuprins
Prefati Cap. 1. EL DORADO
," ..,...;5
7:
Cap.2 PAMANTuL PffiRDUTAL LUI CAIN?
;
Cap. 3 'fINUTUL ZEILOR ~ERPI Cap. 4 OBSERVATORUL DIN JUNGLA
Cap.5 STRAINIIDE PESTE MARI
W Cap. 6 TARAMUL BAGHETEI DE ~UR A
I""
26' 51 73' ,
;
94.,~ 116 .':
Cap.7 ZIUAiN CARE SOARELES-AOPRIT
139 '1
Cap. 8 CAlLE CERULUI Cap. 9 ORA~E PlERDUTE ~I REGASITE Cap. IO"UN BAALBEK iN LUMEA NOUA" Cap. 11 PAM1NTUL DE UNDE AU VENIT LINGOURILE Cap. 12 ZEII LACRL'\1ILOR DE AUR Surse
I64.' 18§ 214 237 263 ...287
