Reflexele conditionate
Cea mai simpla forma de activitate nervoasa este actul reflex. Reflexul Reflexul este raspunsul organismului la un stimul, cu ajutorul sistemului nervos. Traseul pe care il urmeaza informatia in timpul desfasurarii unui reflex se numeste arc reflex si are 5 componente:
Stimul => Receptor
cale senzitiva___
Centru nervos cale motorie____ Eferent Eferent => Raspuns
Reflexe condiţionate sunt dobândite în cursul dezvoltării individuale a Reflexe organismului. Ele se formează pe baza reflexelor necondiţionate şi sunt individuale: la unii reprezentanţii ai speciei pot persista, iar la alţii pot lipsi. Ca exemple, de reflexe reflexe condiţionate la om sau la animale pot servi secreţia secreţia salivei şi a sucului gastric la vederea sau la mirosul unei hrane cunoscute.
Caracteristicile reflexelor conditionate: sunt dobandite prin invatare * *
sunt temporare (pot disparea)
*
centrii coordonatori sunt situati in cortexul cerebral
*
se formeaza pe baza b aza reflexelor neconditionate
Exemple: reflexul auditivo-salivar/vizual salivar Formarea Forma rea reflexelor conditionate
In crearea unui reflex conditionat, pentru a se forma o legatura temporara, sunt necesare mai multe conditii: 1.Asocierea unui excitant indiferent (sunet, lumina etc.) cu unul de valoare biologica absoluta (aliment, durere d urere etc.); 2.Precesiunea, adica excitantul indiferent sa-l preceada in timp pe cel absolut; 3.Coincidenta, adica excitantul absolut (de exemplu hrana) trebuie administrat in timpul actiunii celui indiferent; 4.Repetitia, adica asocierea celor doua tipuri de excitanti trebuie repetata in aceleasi conditii de mai multe ori; 5.Izolarea. Camera in care se stabileste reflexul trebuie sa fie ferita de alti excitanti; 6.Dominanta, adica animalul sa fie intr-o conditie fiziologica favorabila declansarii reflexului absolut. Spre exemplu in cazul stabilirii unui reflex conditionat salivar la caine, acesta trebuie sa fie flamand. Mecanismul de formare a reflexului conditionat a fost explicat de Pavlov prin
aparitia concomitenta pe scoarta a doua focare de excitatie, la nivelul ariilor de proiectia a celor doi excitanti ce se asociaza. Focarul excitantului absolut este dominant si el atrage excitatia din focarul excitantului indiferent. Prin repetare, se “batatoreste” o cale intre cele doua focare. La un moment dat este suficienta administrarea separata a excitantului indiferent care va determina excitarea focarului cortical al reflexului absolut si astfel se obtine un raspuns din partea organului efector. Un exemplu il constituie reflexul conditionat salivar. Prin asocierea repetata a unui excitant sonor (sonerie) cu hrana (excitant absolut), cu timpul numai sunetul singur poate declansa salivatia. In acest moment, sunetul a devenit excitant conditional. Decorticarea animalului (extirparea scoartei sale cerebrale) este urmata de disparitia reflexului conditionat cu pastrarea celui neconditionat care se inchide la nivele subcorticale. Animalele decorticate nu pot fixa reflexe conditionate noi si le pierd pe cele invatate anterior. In prezent se admite ca un rol esential in formarea acestor reflexe il are substanta reticulata din trunchiul cerebral. Modelul mai sus prezentat constituie un reflex de ordinul I. Asociind un reflex conditionat de ordinul I cu alt excitant indiferent (excitant luminos) fara administrarea hranei, se poate obtine un raspunsconditionat la al doilea excitant; un asemenea reflex a fost denumit reflex conditionat de ordinul II. Se pot obtine in continuare reflexe conditionate de ordinul III, IV etc. La om, procesul de invatare si educare are la baza stabilirea de asemenea lanturi lungi de reflexe conditionate de ordin superior. Stereotipul dinamic. Daca asociem intr-o succesiune fixa mai multI excitantI, obtinem o succesiune fixa de raspunsuri. Dupa o vreme, este suficienta administrarea primului excitant pentru a obtine apoi automat celelalte raspunsuri conditionate. Acest mod particular de raspuns cortical se numeste stereotip dinamic si el reprezinta o economisire de energie nervoasa ce duce la eliberarea scoartei pentru alte activitati pe care le poate executa concomitent. Scrisul, mersul sunt exemple de stereotipuri dinamice la om. Formarea stereotipului dinamic se realizeaza in conditiile unui mediu in care aceeasi excitanti se repeta regularitate. Ceea ce numim in mod curent rutina, intr-o actvitate oarecare nu este decat rezultatul elaborarii stereotipului dinamic. Este stiut ca la inceputul unei activitati se intampina o oarecare greutate, dar dupa cateva repetari, greutatea dispare; aceasta se explica prin fixarea stereotipului dinamic. Stereotipul dinamic nu este ceva permanent, care sa se pastreze toata viata. El se mentine atata timp, cat se mentin conditiile de mediu in care el s-a format. La schimbarea conditiilor de mediu, vechiul stereotip dinamic se distruge si se formeaza un nou stereotip dinamic, corespunzator noilor conditii. Cand stereotipul dinamic este foarte puternic, schimbarea lui poate provoca chiar stari patologice ale scoartei cerebrale (de exemplu cazul unor persoane obligate sa-si schimbe profesiunea pe care au practicat-o timp indelungat).
