nu sunt sunt infuen infuenta tabil bile e cu ajut ajutor orul ul rationamente rationamentelor lor si ca nu înteleg decât asociatiile asociatiile de idei idei gros grosie ierre . Deci Deci , orat orator orii ii car care nu stiu stiu sa le impresioneze ac apel la sentimentele lor si niciodata la ratiunea ratiunea lor . Legile Legile logicii rationale rationale nu au nici un eect asupra lor . Pentru a convinge multimile trebuie mai întâi sa-ti dai bine bine seam seama a de sentime sentiment ntel ele e de care care sunt ele ele animate , sa te preaci preaci ca le împartasesti împartasesti , ca apoi sa încerci sa le modici , provocând cu ajutorul unor asociatii rudimentare , anumite imagini sugestive De exemplu : !rebuie !rebuie sa stii ca , la nevoie , sa aci pasi îndarat , mai ales sa stii sa g"icesti în ecare clipa sentimentele pe care le generezi . !rebuinta aceasta de a-ti varia limbajul dupa eectul produs în momentul în care care vorbest vorbestii , ace dinaint dinainte e neputinc neputincios ios orice orice discurs discurs studiat si pregatit . #ratorul care îsi urmeaza gândirea sa si nu pe cea a auditorilor auditorilor sai , pierde pierde prin însusi acest apt orice infuenta . $piritele $piritele logice , obisnuite obisnuite cu lanturi lanturi de rationamente rationamente riguroase riguroase , nu se pot opri sa nu recurga recurga la acest mod de persuasiune persuasiune atunci când se adreseaza adreseaza multimilor multimilor , iar lipsa lipsa de eect eect a argume argumente ntelor lor lor îi surpri surprinde nde întotdeauna . % Consecintele matematice uzuale bazate pe silogism , adica pe asociatii de identitate , scrie un logician & sunt necesare ... Necesitatea ar forta chiar si asentimentul asentimentul unei mase anorganice anorganice , daca aceasta aceasta ar capabila sa urmareasca asociatiile de identitate .“ De exemplu exemplu : Daca se încearca sa convingem prin rationament spiritele primitive , pe salbatici sau pe copi copiii , de e'empl emplu u ne vom vom da seam seama a de slab slaba a valoare pe care o are acest mod de argumentare . (u este nevoie sa ne coborâm pâna la apturile primitiv primitive e pentru pentru a consta constata ta complet completa a neputi neputinta nta a rati ration onam amen ente telo lorr atun atunci ci când când ele ele au de lupt luptat at împotriva sentimentelor . De exem exemplu plu : Daca Daca ne reamintim cât de tenace au ost , timp de mai multe Multimile
secole , superstitiile religioase celei mai elementare logici . !imp de aproape ) mii de ani cele mai luminoase genii au ost îngenunc"eate sub legile lor si a trebuit sa ajungem în epoca moderna pentru ca veracitatea lor sa putut doar contestata . *vul +ediu si enasterea au avut multi oameni luminati nu au avut însa macar unul singur al carui rationament sa demonstrat laturile inantile ale acestor superstitii , acând sa se nasca o cât de mica îndoiala asupra actelor criminale ale diavolului sau asupra necesitatii de a-i arde pe vrajitori . (egresit , ratiunea umana nu a reusit sa antreneze umanitatea pe agasele civilizatiei cu ardoarea si cutezanta cu care au pus-o în miscare "imerele sale . iice ale inconstientului care ne conduce , aceste "imere erau probabil necesare . iecare rasa poarta în constitutia sa mentala legile destinelor sale si poate ca asculta de aceste legi datorita unui ineluctabil instinct , c"iar si în impulsurile sale în aparenta cele mai nerationale . neori se pare ca popoarele sunt supuse unor orte secrete , similare acelora care obliga g"inda sa se transorme în stejar sau cometa sa - si urmeze orbita . Putinul pe care noi îl putem presimti cu privire la aceste orte trebuie cautat în mersul general al evolutiei unui popor si nu în aptele izolate de unde evolutia aceasta pare uneori sa se iste . Daca nu am lua în considerare decât apte izolate , istoria ar parea regizata de întâmplari absurde . *ra neverosimil ca un ignorant dulg"er din /alileea sa poata deveni , în doua mii de ani , un Dumnezeu atotputernic , în numele caruia au ost ondate cele mai importante civilizatii neverosimil , de asemenea , ca câteva bande de arabi iesiti din deserturile lor sa poarta cuceri cea mai mare parte a vec"ii lumi greco-romane si sa întemeieze un inperiu mai mare decât acela al lui 0le'andru un simplu locotenent de artilerie sa izbuteasca peste o multime de popoare si regi . Deci ratiunea lozolor sa e'iste , dar sa nu-i cerem sa intervina prea mult în guvernarea oamenilor . (u cu ratiunea , iar adesea în poda ei , s-au creat sentimente cum sunt onoarea , abnegatia , credinta
religioasa , dragostea de glorie si de patrie , care pâna azi au ost marile resorturi ale tuturor civilizatiilor . 0utori 1
