5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
1/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
RADU THEODORU CORSARUL ROMAN EDITURA ALBATROS BUCURETI 1984 CASA ÅBÎRLDEANU I FIUµ 1 Ziua de 9 mai 1596 este luminoas, o lumin dulce, albstruie i strvezie îmbrcînd diafan tamaritii zveli, yasminul i magnolia rmuroas cu bobocii gata s se desfac, dincolo de vîrfurile crora Drago Voinea Bîrldeanu cel Btrîn vede Bosforul i dincolo de Bosfor dealurile roietice de la Vanikioi. Este duminica a patra dup sfintele Pati, a Slbnogului i a mutrii moatelor sfîntului ierarh Nicolae, a sfîntului Prooroc Isaia i a sfîntului mucenic Hristofor, brbai trecui în calendarul ortodox pentru tria de a crede într -un ideal moral, singurul fapt de cuget care d crezmînt vieii, scoînd-o din fgaul mrunt al ostenelii pentru îndestulare. Dacse gîndete la Etica nicomahic a lui Aristoteles i la natura binelui cutat, atunci poate spune cîn aceast duminic de 9 mai, Casa Bîrldeanu nu numai c se gsete. în .echilibru cu diversele ramuri ale activitii ei, cu natura intim a scopurilor; da r c el însui, eful acestei Caseseireclam pstorulpeei,sine se ca aflîn echilibru atîtfrmîntate cu scopurile Casei, cît i cu virtuile de la care brbat al epocii i dramatice pe care-o triete. Voievodul Mihai al rii Româneti demonstrase la Clugreni în vara anului trecut c aspiraia spre libertate este legea dup care individul i popoarele se desvîresc, împlinindu-i destinul. Dup poruncile vechi de la Alexandru cel Bun i tefan cel Mare i Sfînt, domnii Moldovei i comanditarii C asei, Casa i-a pus resursele la îndemîna luptei pentru libertate a voievodului Mihai, atît pe ap, prin eicile corsarilor bîrladnici din Delta Dunrii, cît i pe uscat, prin toat reeaua de bancheri, case de comer, cmtari, misii, diplomai i uneltitori, spadasini i femei influente din sarai pîn la curile europene. Mihai este al Iglisiei, unul din asociaii Casei cu pri negociabile, unul din puinii aspirani la scaunul rii, care i -a îneles sensurile adînci i tainele legate de istorie. De cu rînd luase sfîrit aventura trimisului voievodului, cpitanul Zîrzea pe care el l-a ajutat s anihileze intrigile fostului voievod Mihnea Turcitu, cpitan nu numai abil i viteaz, iscusit în treburi de tain, dar la fel de iscusit în dragoste, care, ucigîndu-l pe Saladin Chiorul, împratul Cydadelor, printr-o întîmplare ajuns duman al voievodului, salvînd-o pe Mrgrita Basarab de robie, robindu-i inima i în acelai timp deschizînd Egeea i Mediterana pînzarelor i galioanelor i caravelelor Casei ÅBîrldeanu i Fiiiµ, a pus premizele uneia din cele mai fascinante vise: ieirea din Mediterana în Atlanticul cucerit de spanioli prin Columb i stabilirea unui comptuar, sub patent francez, ori a majestii sale britanice, undeva în Lumea Nou, de unde, zeci de ani, prin Flotas del Oro s-au scurs în tezaurul spaniol, avuiile fr seamn ale acelei lumi fabuloase. Comptuarul, aflat în afara iscoadelor turceti, în afara otomane din Egeea i Mediterana, dincolo de un nego pe ap mereu sub suzeranitii teroarea pirailor algerieni i tunisieni, în direct legtur cu Casa Fugger prin sucursalele acesteia din Londra i Paris, ar putea ajuta nu numai finanele Casei Bîrldeanu, dar mai ales visteria personal a voievodului Mihai i prin aceasta lupta lui pentru libertatea comerului cu Nordul prin Marea Neagr, asupra cruia Casa Bîrldeanu ar cpta, dac nu monopolul, atunci sigur un regim preferenial contra unor pri negociabile cedate voievodului la vremea lui negutor pe cît de iscusit, pe atît de temerar. Drago Voinea Bîrldeanu calc uor pe covorul gros, sîngeriu de Buhara, cu pasul legnat caracteristic marinarilor, aplecîndu-se deasupra globului terestru reprodus dup globul lui Martin Behaim din Nurenberg. îi plimb privirea peste http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
2/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
ÅOceanus indicus occidentalisµ, fr s vad decît vag montri marini desenai în zona insulei Hispaniola. Vede de fapt rmul verde al unei insule minunate, plin de palmieri care înconjoar un munte albstriu, cu vîrful împodobit de nori albi, strlucitori. Vede brizanii sprgîndu-se cu spum diamantin de acel rm fermecat. Aude ipetele pescruilor, fonetul valurilor lingînd bordurile pînzarului preaiubit Biruina. Aude vîntul în arborad, scîrîitul palancurilor i vergilor: ofteaz, pentru el marea i-a închis porile, legile de fier ale Casei îl cer aici, la Bebek, aproape de Istanbul, în inima treburilor de tain care vreme de patru veacuri au fcut din Casa Bîrldeanu, una din cele mai puternice case de nego la rspîntia dintre Rsrit i Apus. întemeiat la Bizan de un Radu Voinea Bîrldeanu înainte de desclecatul lui Drago Voievod la apa Moldovei cu pirai bîrladnici ieii pe eicile lor iui în cile de comer ale genovezilor pe Marea Neagr, fcînd nego cu Caffa, Maurocastro i Trapezunt, mai tîrziu ieind în Egeea i stabilind comptuare la Smirna, Iskenderum i Alexandria, în Rhodos i Cipru, peste vreme la Civitavecchia i Marsilia, Bîrldenii efi ai Casei au navigat pîn la vîrsta de 40 de ani, dup care primul nscut a preluat conducerea Casei, fiindu-i oprit ieirea pe mare. La 25 de ani toi feciorii Casei sînt legiuii i jurai s se însoare numai cu femei din ara de Jos, dac se poate cu bîrladnice, fiice de corsari domneti de prin blile Dunrii, femei oare tot de patru veacuri pstreazproaspti netirbit limba româneasci obiceiurile de -acas. Peste dintr-a suti de mateloi sînt oameni de la Dunre, de la Chilia i Galai,aptezeci de la gura Prutului dintre ceilali vlahi, morovlahii de la Adriatica, mateloi încercai, nu rareori piraterind cu uskocii împotriva navelor otomane sau veneiene, gsindu-i scparea de treang i eapîn colonia Bîrldeanu de la Biuitik -Bebek, pe rmul rumeliot al Bosforului, la trei leghe mai în sus de colonia genovez Galata. Drago Voinea Bîrldeanu revine la fereastr, dup ce întoarce clepsidra cu nisip, una din clepsidrele de navigaie din sticl de Murano, oper a sticlarilor dogelui i a astronomilor, care msoar cu precizie jumtile de or. Multele jumti de or ale vieii lui, mereu pe muchie de cuit, mereu erpuind printre stîncile cumplite ale acestui sfîrit de veac XVI, care este martorul prbuirii i falimentului celei mai mari împrii ale lumii. Spania lui Filip al II-lea, regele care i-a ucis imperiul din fanatism religios i din netiina legilor care guverneaz banul. Cucerind Lumea Nou, Spania s-a pierdut pe sine, lipsindu-i msura i sensul realitii. Bîrldenii au ridicat un alt fel de imperiu, în inima împriei Bizanului, au vzut-o în toat mreia i splendoarea mririi, ca i în amurgul ei, au asistat la decderea i prbuirea imperiului bizantin i la înlarea pe ruinele acestuia, a imperiului otoman, care, dup epoca de slavi grandoare a lui Soliman Magnificul, iat, sub acest sultan Mahomed al III-lea, domnind de-o jumtate de an, urmtor bicisnicului Amurat III. d semnele tuturor bolilor care în de lungul vremurilor au surpat puterea imperiilor, prbuindule în uitare. Deschide fereastra cu ram de fier, sorbind lacom aerul plin de odorile Bosforului. Are ochiul ager i distinge limpede pe rmul anatolian, la Kandilli, cum cmilarii adun asinii, cmilele i tabunul de cai pentru caravanele de negoi cele sacre, pentru Mecca. Pe Bosfor trec spre Manbul caicele grdinarilor i pescarilor. Caicul daurit a lui iershane emini, mai cretini marele antierelor navalemicîndu-se imperiale plutete uor spre Rumeli-Hisarî, vîslit de robi ³ vede ramele ritmic, sclipind în soare cînd vîslaii întorc pana pe lat, vede kiokul albastru, cu ciubucria aurit sub care st Babiali Osman. tie c, întorcîndu-se de la cetate, Babiali va acosta la cheul Casei, pentru a-i face o vizit. îi mut privirea în curtea antierului, vede silueta zvelt a pînzarului galion Libertatea pe cala de lansare, cu puntea alb, abia ieit de sub rindelele meterilor, lucind moale, cu castelul pupa vopsit proaspt în albastru intens i, acolo, singur, privind nu se tie unde, nemicat, îmbrcat ostete în negru, sumbru, cpitanul lui cel mai încercat, morovlahul Radu Nanu Pcurar, omul în care i-a pus toate speranele, omul pe care, iubindu -l poate mai presus decît pa ai lui toi, l-ar vrea asociat i poate urma, Drago Voinea Bîrldeanu http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
3/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cel Tînr artîndu-se prea mult iubitor de cltorii pe mare i prea puin iubitor de tiina afacerilor, de înelegerea istoriei i de aplecarea spre meditaie. Tresare cînd se aude sunetul clopoelului i cînd un glas izvorît parc din perei spune pe rumânie: ³ Kon Mozes Trianidos, domnia ta. Drago Voinea Bîrldeanu cel Btrîn iese în coridor i coboar sprinten scara din lemn de stejar lustruit, în prînzitorul luminat prin vitrourile închipuind nave plutind pe ape de un albastru transparent, pline de peti i montri marini. 2 ³ În ce te-a pgubit falimentul Spaniei, prietene, întreab Agamemno n Kon Mozes Zaal al Dheilan-Trianidos, omul care i-a adoptat cîte un nume pentru toate împriile în care împria lui prosper. ³ Cu nimic, al meu prieten, fiind eu prudent din fire i chibzuit. ³ N-ai crezut în mrirea lui Filip? ³ N-am crezut în raiunea lui gospodreasc, Kon Mozes. ³ Eu n-am crezut în ideea lui abstracti imposibil: unitatea de Dumnezeu voit a monarhiei universale catolice. O unitate fcut cu sabia, împotriva voinei popoarelor, în pofida ranilor i meseriailor, sugrumînd, tiinele i artele, fcînd s tac raiunea prin arderi pe rug, nu este tocmai o unitate de Dumnezeu voit. ³ scoss capitalul din Spania? ³ Îneleg Înainteci-ai ca Filip se ruineze construind o flot fr viitor: ÅInvincibila Armadaµ. ³ Cu pagub? ³ Am cîtigat un milion de reali în aur. ³ Ce voiai sînelegi prin cuvintele Åo idee abstracti imposibilµ? ³ Tu ce îneles dai acestor cuvinte, prietene? ³ Dac le explic prin venirea ta de la Alexandria, drum ostenitor i, dup cum mi-ai spus, avînd captul la Viena i poate la Amsterdam, atunci le-a lega de visul voievodului Mihai, cu deosebirea c acest vis nu este o idee abstracti imposibilµ, rspunzînd pe deplin dorin tuturor celor care stau sub aripa lui. Gîndete-te la o Cetate Alb domneasc, nodul de la care ar pleca drumuri libere la Moscova, Lwow i Praga. La o Brila liber de unde s -ar deschide drumurile transilvane i cele spre Viena. La Balcanii liberi, peste care s-ar lega Dubrovnik-Ragusa cu Veneia i Dubrovnik-Ragusa cu Belgradul i Dunrea. ³ N-ai vorbit nimic de Istanbul i Bizan? ³ S rmînem la Bizanul care triete în arhon! În arhoni i cu deosebire în Andronic Cantacuzino. ³ Îl vor reînviat prin sabia lui Mihai? ³ Da! ³ Tu, prietene, l-ai vrea deopotriv? Este întrebarea de care Drago Voinea Bîrldeanu s-a temut de cînd Kon Mozes i-a vestit sosirea prin porumbei cltori. Trianidos n-a îmbtrînit cu toate c bate spre 70stpîn de ani. al unei i bune pri din Efesului aurul Eiropei al Orientului, este deopotriv al Stpîn înelepciunii al tainelor printrei care se numri tiina regenerrii forelor vitale. în tot Levantul se spune despre el c a descoperit elixirul vieii. îi pstreaz trsturile frumoase, nasul coroiat îi d un aer brbtesc i aspru, sprîncenele îi sînt înc negre, nu crede ci le cnete, ii poart barba i mustile tunse dup moda beduini sub arcadele osoase, ochii lui cenuii au aceiai expresie senin pe care-o dau înelepciunea, echilibrul i avuia. Acum poart straie orientale, arabe. Altdat, dupîmprejurri, straiele pe care acele împrejurri i le impun. De multe ori l-a mustrat Trianidos pentru nechibzuina de a purta strai moldovenesc aici la Istanbul, pentru negoul preferenial cu rile Româneti, amintindu-i mereu c adevrul st dincolo de hotarele rilor i împriilor, în http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
4/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
spiritul etern al umanului i c, pîn cînd omenirea va înelege acest spirit etern al umanului, singura arm nesupus hotrniciei de nici un fel, politic sau spiritual, despotic sau luminat, este banul. Banul, niciodat rob, totdeauna stpîn. Stpîn al stpînilor, stpîn al robilor, stpîn al viciilor i al virtuilor, stpîn al artelor care nu se pot împlini în afara lui, banul atotputernic care nu ine seam de nici un fel de antagonism între oameni sau state, fiindu-i lui însui i tuturora msur. Drago Voinea Bîrldeanu tie c Agamemnon Trianidos ³ pentru arhonii greci din Pera i Galata ³ i-a luat lui Filip al II-lea, înlturînd toi interpuii, dobînzi de pîn la 30%; c lui Rudolf al II-lea. împratul Sfîntului imperiu roman, îi ia dobînzi între 20 i 25%. împratul neputîndu-i plti împrumuturile i dobînzile, îi concesioneaz nu strîngerea veniturilor, asupra creia se npustesc bancherii lacomi i nepricepui, ci monopolul comerului pe care-l cere Kon Mozes. i cîn cîiva ani Kon Mozes îi îmbogete pe cei asupra crora are monopol, scoîndu -i împrumuturile i dobînzile îndoit, dac nu întreit. Mai tie c btrînul venerabil, frumos i mre, finaneaz micarea secret a sufiilor, micare egalitari nu-i poate explica de ce o face cînd, fiind împrat al aurului, nu poate în nici un fel fi deopotriv unul dintre egalitari. eful Casei ÅBîrldeanu i Fiiiµ tie deasemenea c voievodul Mihai l -a poftit pe Kon Mozes la Tîrgovite, c planurile mriei sale sînt legate de soldele pe care le poate sau nu le poate plti soldailor proprietari de arme de foc i c preurile mercenarilor în pieele de arme nejustificat, pe imsur ce din segnior George Basta,îicomandantul imperialîn slujbacresc lui Rudolf al II-lea, paalele Ungaria i Banat fac jocurile, turcii cedînd astzi o cetate lui Basta, care-o stpînete dou luni. cedind-o la rîndu-i turcilor, mai exact paalelor cu care -i face jocul, prilej pentru Avizo -uri s laude magnificele fapte de arme i pentru hîrogarii contabili sîncarce conturile sultanului i ale sacrei majesti romane cu mii de salve de archebuzi muschet, cu sute de lovituri de tun, cînd de fapt nu s-au tras nici pe sfert din salvele contabilizate, diferena de pre intrînd în buzunarele comandanilor angajai în la fel de sacra lupt: pentru adevrata credin unii, pentru cretintate ceilali. în acest joc perfid, menit s abat atenia mulimilor de la srcie i tiranie, de la incapacitatea conductoril or de a organiza prosperitatea i comerul, de a revitaliza meteugurile, de a salva rnimea de la pieire i supuii de la foamete; în acest joc perfid mereu îmbrcat în purpura stacojie a vorbelor mari, subliniat cu lovituri de tun, voievodul Mihai îi arunc sabia pe un talger niciodat luat în seam de juctorii cei mari: libertatea... Ce anse are? Ce anse ii d Kon Mozes? ³ Bizanul este o utopie, al meu prieten. O utopie care aduce arhonilor bani i le prilejuiete oficierea de mistere, de adunri secrete, care s-i justifice fa de ei înii. Cu toate c flota musulman a fost înfrînt la Lepanto, împria stpînete înc Egeea i Mediterana. O victorie rsuntoare a voievodului în Balcani, fie ea
5/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Constantinopolului, ar rupe legturile cu Orientul, turcii sînt tolerani i acord negustorilor cele mai largi liberti, lucru îndoielnic sub arhoni! Ar fi bine dac Kon Mozes l-ar sftui pe voievod în acest sens. Pentru tot Orientul i pentru toat Europa cretin, o Dunre liber pentru comer ar fi una din cile de prosperitate. ³ Voievodul a lovit puternic în interesele lui ÅTur- kish Companyµ, prietene, spune Kon Mozes apreciind, a cîta oar, harul gazdei de a contopi într -o unitate plin de armonie i personalitate, mobilierul i tapiseri ile de proveniene deosebite. Apreciaz gustul dup care o cassa- panco, lad-sofa, tot din lemn de nuc, refuzînduse ciubu- criilor aurite i stucului îmbibat cu praf i achii din pietre preioase la modîn mai toate casele armatorilor din Levant, imitî nd luxuria florentinilor, se armonizeaz cu masa i cele patru jiluri de Vorone, sculptate, avînd ca ornament via de vie încrcat de rod ³ iat o nou sugestie, îi spune ³ jiluri cptuite cu perne moldoveneti ca i divanul larg, care ocup colul c amerei, deasupra cruia, pe un macat negru esut cu trandafiri roii, sînt prinse arme de abordaj, sbii scurte, securi cu cîrlig, cngi de lupt, subliniind dualitatea dintre comeruj pe mare i lupta pe mare, dualitate creia gazda i -a închinat o bun parte din via, armatorii scptai rspîndind i astzi zvonuri teribile despre apucturile piratereti ale acestui Drago Voinea Bîrldeanu, amestecat în afacerile cîtorva domnii spectaculoase din rile Româneti, ducînd prin tradiie o lupt ascuns pentru statut de comer liber în Kara Deniz-Marea Dunrea, care... O Gazda la de tema flot maritimNeagri care s pe legeTunaIstanbulul cu Brila. flot aa ajuns Dunrii Josluidefavorit: la Brilao la Porile de Fier. Aici, un drum spat în munte , pe malul românesc pe care s se transbordeze^ mrfurile i la Orova o flot a Dunrii de Sus care s aib cheuri i comptuare la Bratislava i Viena... Gazda n-a rspuns la afirmaia lui c Mihai a tiat comerul englezesc al ÅCompaniei Levantuluiµ cu lemn de catarge, unul din cel mai bun lemn de catarge din Europa, venit din munii Moldovei; cu fuior de in i cînep pentru parîme i cu seu de oaie pentru calafat, comer de care Ingliterâ are nevoie în lupta ei pentru a cuceri supremaia pe mri, dupînfrîngerea ÅArmadeiµ spaniole. C acest fapt de necrezut a stîrnit furia luiµ Barton, ambasadorul englez la înalta Poart, omul finanat de ÅTurkish Companyµ, intim al noului sultan, care va face imposibilul s restabileasc comerul mnos al ,, Companieiµ, indiferent de lupta voievodului Mihai pentru libertate, aceast utopie a utopiilor. C prbuin- du-se Spania catolic, singura mare putere european angajat ferm în lupta antiotoman pentru a stpîn: Mediterana; atît regina protestant Elisabeta a Engliterei, cît i fostul rege hughenot, vicleanul Henric IV al Fran- ciei, proaspt convertit la catolicism din raiuni politice, nu vor face rzboi Porii, fiind prea ocupai cu propriile lor interese i c voievodul nu i va gsi ali aliai decît la bietele popoare asuprite din Balcani, srace, neavînd altceva de adus sub steagurile rzmeriei în afar de speran. Rudolf al II -lea, chinuit de rivalitile dintre rubedeniile lui, nu are nimic imperial în el, este un biet ceasornicar ratat i un astronom diletant; iar cancelarul Zamoisky al Poloniei este mai ostil Sfîntului imperiu roman decît înaltei Pori. Cît despre Moscovia,, este o împrie puin cunoscut, aflat prea departe de interesele unui drum liber cu Nordul, aa cum viseaz ³ armatorul Atunci? Merg cugazd. o treime în aciuni negociabile, sau în aur, pe ideea comptuarului în Lumea Nou; dac m lai s cumpr o patent englezeasc. Este rspunsul meu la ce mi-a vestit fiul domniei tale cînd ne-am întîlnit la Rhodos. Pentru asta, trebuie s-mi primeti în echipaj pe omul meu de tain, Abihu Said, care va rmîne sub tcere, ca socotitor i administrator al comptuarului, cu dreptul ca dup patru ani s poat deschide un alt comp- tuar pe numele lui, retrgînd din afacere treimea iniial, dobînzile fiind calculate în profiturile acestor patru ani, spune foarte încet Agamemnon Kon Mozes Zaal al Dhei- lan-Trianidos... Pentru asta sînt aici. i pentru dumanul nostru de moarte, ÅCasa Salvaressoµ... Sîncepem, prietene, negoul nostru de veti. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
6/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
In odaie intr neauzit un matelot cu o tabla din argint pe care fumeg aromitor filigenele de cafea. 3 ³ Pe Sfînta Fecioar din Tarbes, dragul meu Jean, nu in minte nici un citat din întreaga istorie a citatelor celebre, care s rivalizeze cu fraza spus de regele nostru în acea celebr zi de 22 martie 1594 la poarta Saint -Denis. ÅRecommandez-moi voire maître, mais n'y revenez plusµ. Sau poate este cineva, pe aici, prin preajm, care nu este de prerea mea? Baronul Louis de Vic-Fezensac, scund, atletic, cu pletele frizate proaspt, cu brbia i mustile potrivite i date cu ulei parfumat, îi fixeaz ochii foarte albatri, aproape strvezii, asupra insului îmbrcat în negru, slujit de un fel de diacon pe jumtate hidalgo, sau de un hidalgo pe jumtate diacon, ca re îi devor poria de clapon, fr s-i dea nici o atenie. Ba dimpotriv. Insul pare c se înveselete brusc i spune într-o spaniol atît de limpede amestecat cu dialectul francez vorbit în sud, încît baronul vede rou: ³ Pioase fra Angelico, nin)ic mai lamentabil pe lumea asta decit un sperjur. Atunci cînd sperjurul ajunge s cumpere un regat, sfîritul lumii este pe -aproape. Deci, s onorm masa cpitanului nostru i s bem, atîta vreme cît pcatul acesta capital nu ne-a atins sufletele. tiuri. ³ Amen! spune diaconul-hidalgo, posesor al unei spade uriae cu dou ³ Tipul are umor, baroane, spune vesel cavalerul Jean de Mirancle... ³ Asta nu-l scutete de o bun lovitur de spad... ³ S fim prudeni. Nu ne gsim la Paris. Binefctorul nostru ne -a recomandat moderaie. Simt cum încep s m mnînce palmele i m, rog Domnului s m ung cu harul rbdrii. Dac m gîndesc bine, omul în negru îi vedea linitit de claponul lui, cînd tu, Louis, l -ai provocat. i pe onoarea mea, a rspuns ca un adevjat gentilom. Asta nu mîmpiedic s aprofundez tactica dup care s -l trimit la Dumnezeul lui catolic, tiat în felii subiri, presrate din belug cu sare. Cavalerul Pierre de Mirande, mre in costumul lui pe jumtate de muchetar, pe jumtate de spahiu, domin cu statura de uria grdina-locant printre mesele creia se mic mldios, parc rspunzînd unor ritmuri auzite numai de ele, osptrie tinere, gtite cu brri i salbe dup moda din vechea insul Lesbos. ³ Smerite fra Angelico, mi se pare c dona Isabela va avea de lucru cît de curînd. Sper ca 3lujnicii sperjurului s aib gentileea de a m lsa s -mi termin pieptul de clapon. Umple-mi cupa cu aceast licoare divin. Pe adevrata cruce a lui Hristos, domnilor! Beau în cinstea celui care va s imi cel dintîi, srutul donei Isabela... V avertizez c va fi cel dintîi i cel de pe urm srut, pe care ilustra doamn vi -l ofer cu graie. Cavalerul în negru se rsucete spre masa celor trei gentilomi francezi i atunci se întîmpl mai multe lucruri in acelai timp. Baronul Louis de Vic-Fezensac, care vîs- lise pe galerele lui Saladin Chiorul, împratul Cyclade - lor, participant la rscoala robilor de cpitanul al tighecenilor domneti slujind voievodului Mihai condus al rii Româneti, vedeMîrzea cum maneta din dantel de Andaluzia lunec uor pe dreapta spaniolului,'» atunci cînd ridic pocalul i cum, oroare, descoper semnul lsat la încheietura mîinii de belciugulµ de fier care se aplic robilor cretini, vîslai pe galerele pirailor barbareti. Cavalerul Pierrede Mirancle observ c stînga spaniolului este amputat de la încheietur, mina fiindu -i înlocuit cu un fel de pumn din argint, terminat cu un cîrlig. Se aude rpitul mrunt al unor dairale i tamburine, în grdina locantei se curm toate murmurele, de altfel cuviincioase, cu toate c la mese stau brbai ciudai, îmbrcai într-un amestec pitoresc de piese de îmbrcminte, plrii franuzeti cu cioc, cui d'assiette cu pene de fazan, gulere valoneze, tunici muschetare, pieptare din piele, pourpoint-uri din catifele verzi i http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
7/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
portocalii, cu fireturi din fii* de argint, veste i laibre morovlahe, din pnur alb, tichii i fesuri cu ciucuri negri, basmale de matelot, roii, totul ca într -un Vavilon vestimentar, unii cu figuri crîmpoite de fier, cruni, neguroi, prînd mai mult spadasini de. profesie, decît negutori sau meseriai sau nobili. Este de fapt un amestec eterogen i democrat de mateloi i gentilomi, de oameni de arme i negutori, care la sunetul aîtor al dairalelor am uesc i se întorc spre terasa locantei scldatîn lumina dulce, zmeuriu-albstruie care cade peste Cornul-de-Aur. Cavalerul Jean de Mirande nu d nici o atenie terasei care pare s -i fascineze pe consumatori, toi numai brbai i i care înregistrase cu ochi de cunosctor frumuseea stranie a osptrielor, ca i discreia lor, ca i lipsa; de agresivitate a consumatorilor, mai curînd curtenitori - cu oarecare umilin, decît vulgari. El inventariaz lacom arsenalul purtat de brbaii prezeni, de la spa da stranicÅau Mascaronµ la sabia curb de Damasc cu garda în I filigran de argint i teaca din piele ferecat cu argint btut în peruzele; de la hangerele -bijuterii, oper a artizanilor orientali, la stiletele florentine i' veneiene; de i la pistoalele cu cremene la cele mai moderne produse ale atelierelor englezeti, pistoalele cu coco; arsenal punînd în valoare acel dar pervers al omului epocii, care împrumut uneltelor dttoare de moarte, harurile sublime ale artei, cum ar spune prietenul su i al regelui, Agrippa d'Aubignéliteratul hughenot la care l-a cunoscut pe acel fr egal Pierre de Bourdeille, seigneur Brantome, autor al vieilor oamenilor ilutri i ale marilor cpitani, precum ide indiscret cronicar al vieilor femeilor ilustre i femeilor galante, nu se tie de ce altfel ilustre, decît prin galanterie. Vederea panoramei fascinante a Cornului de Aur i dincolo, a Istanbulului, cu minaretele lui albe filigranînd cerul de lapislazuli, îi reamintete brusc Parisul i pe dulcea lui amant, micua contes Mrie de Saint Remy, nepoata sîngerosului asasin al hughenoilor din Guyenne, Montluc. Gîndind la farmecele amantei sale i la stratagemele delicioase folosite pentru a scpa de supravegherea bravului conte de Saint -Remy, la felul cum se deghiza în florreas, oriîn soldat, cavalerul Jean de Mirande observ cum un brbat înalt, înfurat într-o pelerin azurie, cu o legtur petrecut peste ochiul drept, cu barba frizat, scoate de sub pelerin o luneti cerceteaz lacom Cornul de Aur. Urmrind cu privirea direcia lunetei vede un galion zvelt acostînd la unul din cheurile portului Galata printr -o foarte spectaculoas manevr de vele. Grdina locantei este etajatîn terase pe panta abrupt care urc din Tophane spre Galata Saray. Trepte din piatr pstrînd urmele scoicilor unesc terasele între ele. O bordur din aceeai piatr poroasîmbibat de scoici mrginete firul unui pîrîu care cade din cascadîn cascad, pînîn bazinul cu petii vii, avînd pe margini harpoanele cu care clienii îi prind singuri saramura sau plachia rîvnit. Pergole de lemn esute cu glicine i caprifoi alctuiesc o bolt vegetalîn care ciripesc psrile. Pergola ultimei terase dincolo de care se ridic zidul cldit poate din piatra fortificaiilor genoveze este format din vi de vie înflorit. De aici coboar peste grdin un parfum suav, care predispune la poezie i abandon. La o mas din lemn doi brbai îmbrcai în negustori levantini descojesc portocale i le storc într-un pocal cu rachiu de anason. ³ N-am putut prinde porumbelul, Doamne ferete, spune brbatul înfurat într-o manta verzuie, tocit, creia i se vede urzeala. ³ Oricum, ÅLibertateaµ tot va fi lsat la ap, mormie al doilea brbat, care, cu toate c amiaza duminicii de mai este cald, poart un veston gros, din stof lioveneasc, tivit cu blan de vulpe. ³ Numai dacîntre timp, Doamne ferete, nu ia foc de la vreun trsnet, Doamne ferete, de la vreo barz care scap tciunele din plisc, Doamne ferete, cine o poate ti? ³ Taci!... Iat-l pe Åil capitanoµ. ³ A auzit chemarea Loredanei, blestematul i, Doamne m ferete de Antichrist, spune pe rumînie cel cu mantaua verzuie... M -am sturat de pribegie, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
8/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Doamna ferete, i de mîncat din blidul milei... Acas- or fi înflorit salcîmii, Doamne ferete? Pe terasa din mijloc apar doi brbai purtînd cizme galbene fr pinten, sbii scurte de abordaj agate la lente late din piele roie închise cu paftale de argint, brîie albstrii din mtase, strînse peste tunicile azurii i pe cap cciulie ciudate, din catifea veneian tivite cu pîntece de jder. Cînd cei doi se aaz, tamburinele nevzute îi îndesesc ritmul i pe terasa locantei se ivete o femeie înalt, cu forme voluptoase, purtînd prul rou-armiu într-un conci ridicat în cretetul capului strîrjj intr-o earf tutunie de sub care bucle rsucite savant îi cad pe frunte i pe gîtul alb, arcuit graios din gulerul tivit cu strafuri din argint. Rochia lung, din catifea tutunie îi îmbrac umerii rotunzi, urmîndu-i cu graie savant linia mijlocului i a oldurilor, ca s cadîn falduri i volane peste papucii esui cu fir de aur. Corsajul, despicat Åen penseronµ pîn la cingtoarea din piele btut cu pietre strlucitoare, las s i se vad dantela care-i mînglie sînii plini. Femeia se apropie de balustrada din lemn a terasei. I se vd degetele lungi, unghiile lcuite, buzele carminate, obrazul dat cu pudr de iris, ochii adîncii cu past verzuie. Este o femeie de o frumusee slbatic, lumina zilei o împodobete straniu, ca i cînd femeia ar avea capacitatea s -o absoarbi s-o reverbereze mai apoi tandru i misterios, ca pe-o aur. Cei doi brbai abia aezai la mas se ridici, scoîndu-i cciuliele, se înclin adînc. ³ Bun ziua, Loredana Brocca, spune unulfemeia dintre brbai în levantin. Fii binevenit la noi, cpitane, rspunde cu un glas puintel aspru i rguit; dar care conine o muzic ascuns, un fel de sonoritate melodioas, de lut. ³ Bun ziua, Loredana, spun mesenii într-un cor de glasuri brbteti. ³ Bun ziua, vitejilor. Femeia se înclinuor spre brbaii ridicai în picioare. Apoi se retrage cu mers unduitor, de regin. ³ i eu care-am confundat aceast monastire, cu o tavern, spjane înciudat baronul Louis de Vic-Fezensac... Spaniolul este un fost galerian, asta scutindu-l de oboseala de a o mînui pe a sa dona Isabela. Patroana tavernei se arat a fi o principes, bacantele nite nobile doamne i totul un plictis nebun. Domnule spaniol, i-ai prea- cucernicul scutier i, pe legea mea, nicieri nu vei fi mai bine primit decît la masa asceilor care sîntera... Baronul Louis de Vic-Fezensac la ordinul domniei tale! Baronul face o reveren curtenitoare: Chiar dac don Pedro Perez de Hispaniola -Figuera, comandor al Calatravei, nu apreciaz fraza regelui vostru hughenoto -catolic, adresat trupelor spaniole care prseau Parisul în care regele meu o voia regin pe infant? ³ Milledieux! Pe Sfînta Fecioar din Tarbes! Omul trebuie despicat în patru. Cunosc aceast bravoure paradeuse á la française... Pe Madonna. O vrei pe Isabela, goal, sau îl vrei pe don Pedr o... ³ ...Perez de Hispaniola-Figuera, îmbrcat, ce dracu, nu am dobîndit chiar pînîntr-atîta obiceiuri musulmane. ³ Îmbrcat i însetat! ³ S ne mutm la masa gasconilor, prea cuvioase escudero mio. ³ S ne mutm, stpîne. Totul se face cu glgie, zng nit de sbii, ocheade aruncate osptrielor clugrie, nu fr ca Jean de Mirande s observe cum omul cu lunet (acum i -o strecurase din nou sub pelerin) îi spioneazi, se pare, înelege destul de bine ce vorbesc. Baronul de Vic-Fezensac ridic pocalul cu vin generos de Chios în sntatea tuturor galerienilor salvai din ghearele pirailor musulmani i tritori chiar în inima împriei lui ÅGrand Turcµ. La al doilea pocal ridicat în numele toleranei al crei http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
9/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
port-stindard este regele Henric IV, spre deosebire de fanaticul ranchiunos Filip II, se aflîn mare povestea fiecrui nobil domn aici de fa. Btînd cu garda spadei cumprat din- tr-o dughean de armurier din bazar, Kapeli Qarsi ³ pe o parte din avansul din solda lunei mai, pltit de casierul Companiei ÅBîrldeanu i Fiiiµ ³, cavalerul Pierre de Mirande cere s afle taina vieii noului su prieten, pe care Jean de Mirande îl apreciaz ca pe un hidalgo srcit de fanteziile ambiioase ale regelui su; viteaz i încpînat, mîndru i ru de col. Baronul de Vic-Fezensac vrea stie de ce i-a trecut în titlu numele insulei Hispa- niola, dac a fost în Lumea Noui unde i-a pierdut pumnul stîng. La rîndul su, don Pedro Perez de Hispaniola -Figuera vrea stie ce ci ale destinului au urmat cei trei gasconi, vizibil jumulii, vizibil scpai nu de mult din ghearele efilor de echipaj de pe galerele pgînilor, a cror piele miioase înc a ndueali a lovitur de bici, deci a sînge închegat i a ran dezinfectat cu urin. Apreciaz faptul c noii si prieteni au frecventat asiduu bile turceti, adevrate binefaceri pentru brbai ca ei, fr ca acest tratament s -i mîntuie de mirosurile de galerieni, intrate adînc în trupurile lor. Dac nobilii gasconi au o tain sau un jurmînt, care le interzice s vorbeasc, don Pedro Perez de Hispaniola -Figuera nu insist, legîndu-se de ei prin ceea ce au avut comun în vieile lor: galera. La acest discurs al nobilului hidalgo gasconii rspund: milledieux, pocapdedieux, pe barba sfîntului Anton, pe sfînta Fecioar din Tarbes, jurînd c sînt liberi de orice jurmînt, c fapt auio c, poft nebun jupoaie de mai vii pereculei toi spaniolii dinvieii lume,celor în afara doide prezeni ei fiind trei,spot asculta povestea doi icelor c, oricum, ei sînt gazdele, aa c cinstea de a începe aceast agap a confesiunilor revine de drept i de fapt lui don Pedro Perez de Hispaniola -Figuera, comandor al Calatravei. ³ M-am nscut în ara Btilor, în apropierea locului unde s-a nscut Ignaiu de Loyola i în anul morii lui, îi începe povestirea don Pedro Perez de HispaniolaFiguera, în vreme ce pe apele azurii ale Cornului de Aur se vede lunecînd ca în vis un caic aurit, cu tend din purpur, acoperit cu flori, înconjurat de zeci de caice mai mici de pe care se ridic spre locant valurile cînd melodioase, cînd ascuite ale unei melodii orientale plin de nostalgie. 4 ³ Dragostea, familia, averea sînt lanurile ³ ut ita dicam ³ ca s zic aa, care leag libertatea la spiritul comun, grosier, nedemn de o iniiat , principes. în numele lui Arheus ³ fora vital a crei stpîn sîntei, purificai-v&! Renunai s v ducei la Viena. Horoscopul mi-a lmurit misterul acestui drum. Nu de dragul libertii popoarelor îl facei! Il facei de dragul unui brbat. Blasfemie, principes! Cînd soarta a fcut din voi o iniiat!... Cînd avei aici marii magitri ai sufiilor L. Cînd avei aici firele care leag toate nemulumirile Orientului, cu toate intrigile Occidentului!... Cînd putei influena femeile lui Mohamed, vizi rii i paalele, cînd arhonii v stau la picioare, cînd... Imo pectore ³ din inim, principes, rmînei!... Mrgrita Basarab ascult distrat cuvîntarea plin de patos pe care doctorul Medio ³ Åmagister in artibus, pele- rinus universalisµ, ³ o ine alergînd de colo colo prin scriptorium, sub privirea ironic a Voici Bîrldeanu. Voica nu are nici urm de har pentru num ³ acea tiin a transformrilor coninînd chimia alchimia ³ Scientia nu poatemutatiofi medium pentru transmiterea mesajelor mantale, nu are nici io aplecare spre artele frumoase sau spre matematici, dup cum studiul operelor lui Phi lipus Aureolus Theophrastus alias Theophrastus von Hohenheim, alias Paracelsus, ucenicul lui Nicolo Leoniceno din Vicenai magistrul necontestat al doc torului Medio au lsat-o rece pîn la limita de jos a indiferenei, adic pîn acolo de unde începe ura. încuiat de doctor Medio în scriptorium, avînd drept interlocutori ÅVolumen Para mirum, sau ÅAstronomia Magnaµ sau ÅDe feliei libera- litoteale numitului Paracelsus; ori Plutarh, ori Aristoteles, ori Euripide, ori Sofocle, Voica deschidea ochetele ferestrei, lega scara din mtase de piciorul mesei, cobora în curtea interioari ajungea într -un suflet la antier, acolo unde clocotea viaa, unde veneau pî nzarele încrcate cu http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
10/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
trunchiuri de brad de la Dunre, trgînd dup ele plutele cu zeci de trunchiuri de brad i molid rou. unde caicele descrcau mrfurile aduse de caravanele sosite din Orient pe cellalt rm al Bosforului, unde cioplitorii în lemn faso nau chilele i coastele navelor noi, unde mirosea a catran fiert, a achii de brad, a seîndur de stejar pus la uscat, poate de zeci de ani, stive uriae din seîndur de stejar; acolo rsunau cîntecele apinarilor, strigtele meterilor dulgheri, îndemnurile edecarilor i ale vâslailor liberi de pe mahune, acolo pescarii veneau cubrcile lor pline de peti argintii, totul era acolo viai culoare i tineree, pe cind aici? Principesa Mrgrita privete vistoare la florile albe de liliac care se leagn uor în briza parfumat a înserrii duminicale. De la plecarea cpitanului Mîrzea la îlrgo:vite i de acolo la Viena, în slujba voievodului ³ a avut vreme s-i hotrasc destinul. Poate destinul ei s-a hot- rît din clipa cînd s-a ambarcat pe Albertvna spre a-l însoi:pe Mîrzea în aventura egeean, menit s dezlege o parte - din ghemul intrigilor care se ese la Istanbul în jurul voievodului. Spune în gînd Åvoievodulµ, fr nici o urm de patim, cu toate c a iubit ptima visele lui de libertate, patima lui pentru aceste vise, demnitatea lui brbat, nebunia lucida a planurilor lui care cuprindeau sub aripile lor uriae Balcanii, refacerea imperiului Bizantin i la Dunre, renaterea Dachiei strvechi sub un singur schiptru i sub o singur sabie... Iubise nebunete visul brbatului mai presus decît pe brbatul însui. Brbatul îi cioplise slava cu copii, sabia,vechea sttea în voievodal înconjurat de curteni i pe diplomai, avea soie i luiscaunul amant lui Tudora îi rmsese credincioasi firmam entul curii apruse o nou stea, Velica Genga, fosta soie a lui AronVod al Moldovei, fiica marelui vornic Ivan Norocea, i actuala soie a unui italian , favorit al principelui Sigismund Bathory. Iscoadele ei i iscoadele lui Mihnea Turcitul, iscoadele D ivanului, ale haremului, ale paalelor, ale lui Alexandru cel Ru, ale altor rîvnitori la tron aduc veti i ea afl, cumpr sau vinde veti, dup necesitile domnului de la Tîrgovite, rmas undeva, într-o amintire de tineree, cînd se plimbau cu caicul pe Bosfor. Mihai era negutor, cînta cu glas de bas cîntece de alean, Nichifor Parasio recita poeme eroice compuse de el însui i Radu Nanu Pcurar sttea neguros la cîrm, nevisînd altceva decît autonomia chefalohoriilor morovlahe i unirea lor cu ar a într-un nou imperiu ca al Asnetilor, pus sub schiptrul voievodului. A fost vremea planurilor mree, cînd între dou intrigi i dou negoae, Andronic Cantacu- zino, din stirpea împrailor, o voia împrteas a acelui Bizan fantast, tritor doar în v isele lor, aternîndu-i la picioare bogiile unui descendent imperial, strînse sub 24 împrai ai casei Osman, cuceritori ai fostului imperiu i stpînii lui necontestai. Pe urm un brbat în carne i oase, slujitor al brbatu- lui-vis, i-a pus viaa pentru ea, a luptat cu arma în min pentru ea. fcînd-o s aud murmurul vîntului în crengile de liliac, sîneleag sensul amurgurilor i nesfîrita bucurie a rsriturilor, smulgînd femeia din asceza ei fanatici redînd -o rosturilor ei fireti. Doctor Medio îi trage uor piciorul drept: are chip satanaelic, cu nasul coroiat czînd peste mustile lungi, cu sacîz, brbi f neagr de ap, sprîncene frînte în unghi înepenite drept, fruntea glbuie roas de calviie; poart un fel sîrmoase, de anteriunegre, rou, culoarea doctorilor în medicin, anteriu care la nevoie poate fi luat drept pelerini ca o sfidare adus legilor musulmane un pantalon bufant Åhaut-de^chaussesµ verde, culoarea Profetului, asortat cu o timic de un verde închis, culoarea cojii de nuc, tunicîncheiat la gît cu un guler tjraiseµ dintr-o mtase de un alb dubios, festonat, care-i ine capul ca pe tipsie. Este înalt, uor adus de spate, face s -i zngne sabia amrît, poart ciorap din tricot rou i pantof de lac încheiat cu cata rmi mari argintate. Este medicul, dasclul i chimistul Casei ÅBîrldeanu i Fiiiµ, tiindu -se despre el c a scpat de rugul Inchiziiei abjurîndu-i credinele tiinifice, c este un Åhomo universalii, fr s-i revendice alt patrie decît libertatea absolut pe care se http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
11/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pare ca gsit-o în chiar inima imperiului autocrat al sultanului. Doctor Medio îi pledeaz propria lui cauz. ÅSingurele Åmistereµ pe care le poate oficia sînt cele legate de facultatea Mrgritei de a recepiona mesajele mentale transmise de iniiatorul ei, Hidayet Riza Han, eic i emir în vechiul sultanat de Iskenderun. O asist cînd are stri de trans. Nu este un iniiat -, ci un adept al lucrurilor i remediilor naturale, un materialist care atunci cînd nu înelege, spune filozofic c ceea ce astzi i se pare de neîneles din pricina nepriceperii lui, mîine i se va dezvlui în profunzimea adevrului nevzut, datorit progresului pe care însui l -a fcut în cunoatere. ³ Oprete-te, prietene, spune principesa Mrgrita, am fotoliul adînc de Vorone. Hotrîrea mea este luat. Ea 25 m slujete, slujind deopotriv libertatea i ÅCasaµ care ne adpostete cu atîta generozitate. Inva-o pe Voica s tmJ duiasc rnile de sabie i de plumb. Este singura ei prijj cepere. i acum las-ne singure. Avem de vorbit ca întrJ femei. ³ Cînd plecai, principes, întreab mortificat doctoj Medio. ³ In zori! ³ strîngîndu-i Atunci, pe niciodat, omul satanaelicl i prosternîhdu iese livid, spasmodicspune neno sumbru J rocita plrie franuzeasc cu cioc, care -se, nu se asorteaz c\J nici una din piesele lui vestimentare. ³ Te iubete nenorocitul, spune Voica-Ilinca, sare de| pe scaunul florentin i se aaz pe covor, la picioarele! Mrgritei, culdndu -i capul în poala rochiei veneiene dirj catifea viinie. Ea însi o iubete straniu pe Mrgrita, pel jumtate ca o sor, pe jumtate ca un amant, este geloasl pe afurisitul de ttar Mîrzea care i -a furat-o i în acelai! timp se bucur pentru Mrgrita care se ofilea aici, nepri-l mind dragostea nimnui, cu gîndul la iubitul ei de cugetj Mihai Voievod, acel brbat uria, venit mereu de undeva din lume la ÅCasµ, care-o slta pe genunchi pîni acuml doi ani, cînd ea era o Voic adevrati care umpleal odile eu fptura, cu glasul lui bubuitor, cu visele lui il mirosurile lui de mirodenii, de vzduh, de curelrie, del arme i de cal nduit. ³ Ai vorbit cu tata, Mrgrit? ³ Vorbit. ³ i? ³ Îmi d rspunsul la cin... Zice cîn toat istoria! ÅCaseiµ, numai trei femei au navigat. ³ Am s fiu a patra. Voica sare în picioare. Se strîmbuguindu -i buzele,] ridic macatul de pe Åcassoneµ-le pictat cu scene vene -l iene, scoate o floret de scrim ascuns acolo (numai la] gîndul acestui sacrilegiu bietul doctor Medio ar fi fcut o: criz de colici) i într-o armonie dulce i energic salut cu] floreta, ia poziia de lupti execut o serie de asalturiJ 26 de parzi i riposte, cu o iueali agilitate de negînditJ apoi îi scoate cu micri pripite rochia de hetaia roie, râmînînd într -un costum straniu, un tricou marinresc i chilot-pantalon tricotat, îi arunc pantofii din picioare si reia asalturile cu o vitezi o precizie uluitoare, îne- pînd cu strigte scurte perna aezat pe cassone, tropind, învîrtindu -se ca un titirez, privit solemn i mahmur da tomurile savante, rînduite auster în rafturile scripto - rium-ului. Roie, gîfîind aîat, Voica-Ilinca Bîrldeanu srut lama floretei i se aruncîn braele Mrgritei. ³ Cine te-a învat, îi optete principesa la ureche. ³ El, rspunde tot în oapt Ilinca. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
12/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Are 17 ani, este zvelt* înalt, cu prul rocat tuns scurt, sînii îi împung obraznic tricoul marinresc, este ars de soare, are cîiva pistrui pe nas, ochi verzi, mari. Mrgrita o strînge în brae i-i spune cu glas adînc: ³ Înainte de orice, înva s fii femeie... Deschide lacra verde, iat cheia (Mrgrita scoate o chei din cingtoare) i încuie ua. ³ Este o tainÅspiritualµ?... Doamne, cît m tem I ³ Este taina, arma i puterea noastr, prostuo!... Curaj! Voica Bîrldeanu deschide lacra cu un gest ovitor. Cînd ridic temtor capacul, scoate un strigt de copil încîntat. ³ Dumnezeule, Mrgrito! Intr-o clip mîinile ei agere aaz pe covor peruci cu plete bogate, blonde i brune, roii-armii sau argintii, coliere i diademe strlucitoare, trei rochii somptuoase din catifele i mtsuri veneiene, pudriere de cristal, mici vase din porelan pentru sulimanuri, flacoane rspîndind arome ameitoare, brri i cingtori btute în nestemate, evantalii spaniole i veneiene, earfe din mtsuri strvezii i unduitoare de Moul. ³ Ast-sear petrecem la Loredana Brocca, spune Mrgrita. Scald -te în baia mea, te ateapt Aie, pe urm vino s te gtesc. ³ Tata tie? ³ La ce i-ar folosi, Mrgrita i-i se face semndestrei plece, scriptorium-ului se aude unrîde ciocnit uor care repet ori. în vreme ce în ua 27 3 Este o înserare de mai dumnezeiasc, amurgul învîlvo - rîndu-se în culori sîngerii care se-scurg din cer în apele! grele ale Cornului de Aur. Caicul imperial purtîndu-l Ia bord pe împrat i favoritele haremului, înconjurat de flota luntrilor cu muzicani i curteni, cu zaharicale i fructe, cu erbeturi i rahat, cu bufoni i înelepi, cu paale rzboinice venite s intre în graiile noului stpîn, cu astronomi i medici gata s dea rspunsuri ticluite care fac plcere în dauna adevrului, mai mnose decît un ziamet cu zece sate, caicul aurit se întoarce de la Palatul de var la cheul Topkapy Saray. lunecînd maiestuos pe apele fosforescente. Vzut din grdina locant a Loreda- nci, Brocca, peisajul are ceva din O mie i una de nopi. La masa de sub pergola cu glicine i caprifoi s -a auzit povestea vieii lui don Pedro Perez de Hispaniola-Fi- guera, comandor al Calatravei, care în pofida figurii lui ascetice, avind ceva de vultur mizantrop i blazat, s-a dovedit un înfocat adept al artelor, mereu refuzat de muze i aruncat în zodia lui Marte, creia îi slujete fr nici o tragere de inim. Don Pedro a ucenicit pe lîngÅmaestrul maetrilor i regele absolut al tuturor pictorilor trecui, prezeni i viitoriµ, cretanul Domenicos Theotocopoulos, cunoscut la Toledo i nu numai la To- ledo sub numele de El Greco. Cavalerul Jean de Mirande, care în trinitatea gascon are rolul sin sub observaie tot ce înconjoar aceast trinitate i s fac zilnic un raport-sintez al observaiilor, care la Paris a frecventat cercurile artistice, a desluit în povestirea spaniolului un fel de pudoare, atunci cînd a vorbit de ucenicia sa în ale picturii, vorbind în maiarta mult despre originalitatea viziun ii maestrului, decît despre propriile lui succese mes - tecrii i frecrii culorilor. De la El Greco, don Pedro a trecut la al doilea idol al su, don Luis de Gongora y Argote, pe care-l compara mereu cu madrilezul Lope de Vega Carpio. Ucenicise i în arta dizenelor, a letrillelor, scrisese cîteva drame cutremurtoare, dar opacitatea stupid a patronilor de teatru i incultura actorilor îl aduse 28 ser la sap de lemn, fiind nevoit s se ambarce pentru t urnea Nou ca ef al artileriei de pe galionul El Sole. A luptat cu flibustierii. A luptat cu corsarii reginei Eli sabeta. A vzut lzile cu aur i argint aduse din Chile peste istmul Panama, la Colon. A trit o via fabuloasîn pofida Inchiziiei: ei da, pe Sfînta Madon din To - ledo, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
13/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
acolo este taina lui, în Hispaniola, insul al crei nume i l -a ca s-i jurmînt de neuitare (Jean de Mirande observase c atunci cînd don Pedro a rostit numele insulei, i-a apsat palma pe piept, apoi i-aînfipt-o în centura lati groas din piele roie, btut din inte de argint). Atunci cînd echipajul lui El Sole se atepta mai puin ³ El Sole încheia convoiul de toamn al Flotei aurului, cînd începuser s se zreascîn deprtare vîrfurile semee ale Sierrei Morena, în ape niciodat spurcate de piraii barfcareti, pe înserat, El Sole a fost abordat de patru feluci ieite dintr -un banc trector de cea. Don Pedro a fost rnit în lupta cu sabia, un sarazin tindu -i mîna la încheietura pumnului i tot acela vindecîndu-l prin lipirea venelor cu fierul rou. E\ Sole czuse în mîna pirailor lui Murad Reis, ucenicul lui Aii cel Negru, spaima Mediteranei. Cum nu avea cine s-l rscumpere, don Pedro i-a încredinat sufletul Domnului prin intermediul lui fra Angelico, confesorul navei, rnit i el în lupta cu maurii i trupul planurilor de evadare încredinate aceluiai confesor i scutierului su sarazin. Pîn la acest punct al povestirii, don Pedro dduse dovada unui calm absolut. Din acest punct al povestirii l-a strbtut un tremur ciudat, glasul sonor i-a pierdut vioiciunea i-a fcut trei cruci catolice i a chemat blestemul asupra capului su condamnat securii clului. ³ Bravii mei gentilomi, va trebui s aduc corectura care se cuvine acestei povestiri adevrate. Eu, nefericitul, scutierul stînga stînga al viteazului între de viteji i nobilului între nobili don Juan am de fost Austria, i -amdeaprat în btlia la Lepanto, însumi l-am înfruntat pe Aii paa care mi-a tiat stînga, domnul meu mi-a druit acest bra de argint, l-am urmat pretutindeni ca un cavaler jurat seniorului su i cînd fratele lui natural, regele Filip ³ vzîndu-l superior, cu faima btliei de la 29 Lepanto acoperind cerul lumii i temîndu-i tronul l-a otrvit, însumi am fost otrvit, salvat de un sclav sarazin pe care-l scpasem de rug, averea prinilor mei a fost confiscat de fiscul regal, mi -am pierdut urma slujind în Flotas del Oros i rmînînd trei ani în Hispaniola/j Este a doua tain a vieii mele... Am evadat din Alger, nu pe mare, cum se încearcîndeobte, ci slujind unui eic berber care mergea cu o caravanîn Maroc. De lf Safi am furat un dahabieh i. purtat de alizeu, împreun' cu fra Angelico i sarazinul fratele meu de suflet, ai ajuns în insulele Canare, în Grh Canaria, de unde ne-ai întors la Cadiz, unde am gsit, acum un an, scrisoare? unui bun camarad, fost artilerist ef pe galiota genovez Santa Croce, Vicenzo Bombardier Mantovano, prieten] al lui Galileo Galilei, veteran de la Lepanto, care îmi oferea o slujb de artilerist, în artileria Åcelui mai generos! princ ipe al vremii, viteaz între vitejiµ, Michael din Vala- chia. Scrisoarea, datatÅTergoviste în 17 decembrie 1594µ,| ajunsese la Cadiz, la comandantul portului în 2 augusl 1595; eu mîntorsesem în ziua de 10 septembrie i scrisoarea mi-a fost înmînatîn ziua de 13 noiembrie, în celula unde fusesem aruncat de bunii mei compatrioi, executînd un ordin regal vechi de cinci ani. ³ Se scap greu din temniele regelui vostru, a observat cavalerul Pierre de Mirande. ³ Cînd temnicerii sînt sraci i lipsii de fanatism, se scap... Mai ales atunci cînd ai scutieri credincioi. ³ Nu l-am vzut pe sarazin, a spus baronul de Vie-, Fezeiisac. ³ Se va arta la timpul potrivit. ³ Deci, ca s ajungi în slujba acelui principe, ai strbtut Europa clare, don Pedro. ³ Numai'de la Genova la Veneia i de la Ragusa pîn aici, nobili domni. De la Malaga la Genova, cu o galer genovez. De la Veneia la Ragusa cu o foarte rapid corbioar a rudelor actualului meu cpitan. ³ Bgm de seam c povestea vieii domniei tale este plin de enigme, de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
14/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
reticene, de nepotriviri, de întrebri fr rspuns i de rspunsuri care se dau unor întrebri niciodat rostite, cabalero mio. 30 ³ Am trecut de trei ori prin camerele de tortur ale Sfîntului Oficiu i de trei ori inchizitorii s-au interesat mai mult de oamenii pe care-i frecventam decît de mine însumi, netiind cÅomul cu pisicaµ, aa cum eram numit din pricina lui Aristoteles cel Btrîn, cunotea taina de a-i avertiza prietenii care stîrneau curiozitatea Sfîntului Oficiu. Pe Sfînta Fecioar din Tarbes, domnule spaniol, eti ori Satana însui, ori cel mai mare mincinos din Spania i Gasconia luate împreun. Mincinos sau nu, pari a fi un ins condamnat la o perpetu ispire, lucru care înnobileaz, a spus cu glas de bas cavaleru l Pierre de Mirande. ³ Dac nu mi-ai fi prieteni, v-a obliga s v mîn- cai îndoielile tvlite în propriul vostru sînge... ³ M rog, m rog... Descifreaz-ne taina lui Aristoteles cel Btrîn, care duptiina noastr n-a purtat niciodat decît prima parte a numelui respectabil pe care i l-ai dat. A fost un motan temnia ³ fortreii de la Cadiz.berber, care a rposat în ziua...' hm... eliberrii mele din ³ Dup cea mai elementar logic, venerabilul Aristoteles trebuie s fi fericit pisicile din numitul port, nu prea scrupuloase la morali s fi avut o groaz de fii, nepoi i strnepoi... Viaa sentimental a nobilului Aristoteles, iat un titlu, domnii mei, spune cavalerul Jean de Mirande, observînd un nou val de clieni îmbrcai în haine somptuoase, care arunc frîiele cailor în mîinile servitorilor cu gestul acela indiferent trdînd bogia i nepsarea... Iat c la Gala ta se poart masca, unii dintre clienii în haine somptuoase poart mti i cavalerul recunoate cu aîare, c sub travestiul brbtesc se ascund femei pe care le -ar vrea tinere i frumoase. Locanta Loredanei Brocca devine la fel de interesant ca i povestirea spaniolului care mormie: ³ Dintre toi urmaii lui Aristoteles cel Btrîn, singurul demn de strmoul lui este Platon. Pierre de Mirande rîde sonor. ^ ³ Este prea mult chiar pentru un biet, tarasconez ca nune, spune i bate cu garda spadei în mas. 31 ³ De ce? se mir cu cea mai puri nevinovat mirare don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera în vreme ce un motan negru, uri a pentru stirpea lui, cu blana mtsoasi lung, posesor al unor ochi oblici, verzi i parivi, miaun scîncit, parcîn scîrbi se freac de ca - rîmbul cizmei spaniolului... Aici, Platon! spune spaniolul drgstos. Motanul sare agil pe genunchii vajnicu lui i misteriosului hidalgo. Poart la gît o cu zgard lat,dup neobinuit la pisici, îi freac capul de mîna stpînului i, împcat lumea, ce îi scoate ghearele i rîcîie pantalonul stpînului su, i se ghemuie pe genunchi i începe s toarc. Caval erul Jean de Mirande înregistreaz agilitatea cu care spaniolul, fcîndu -se c mîngîie motanul, scoate din zgarda acestuia un bileel, îl vîr sub dantela manetei care îi acoperîn parte pumnul-ghear din argint i oftînd uurat spune: /. ³ Domnilor, stai în aa fel încît s pot citi în tihn preceptele lui Platon. Voica Bîrldeanu urmrete încîntat felul în care Mrgrita clrete în fruntea convoiului alctuit din cei patru slujnici morovlahi înarmai, avînd la mijloc calul iu»re duce cufrul cu rochiile i gtelile alese de principes. Amîndou sînt http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
15/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
îmbrcate in costume de spadasini, Mrgrita i -a strîns minunatul ei pr negru sub boneta de catifea i alege fr s pregete potecile care le -au scos deasupra cazrmilor de la Ortakioi, a mahalalei Beiktaz, urmînd buza rîpelor i marginea livezilor pîn la Top- hane, sub umrul coastei tivit de un drumeag larg de doi clrei. Aeesta se oprete într-o poart grea din stejar cptuit cu plci de fier, poart construitîn zidul de cetate dincolo de care se aude murmurul surd ai zecilor de glasuri, melodia aspr a unor sistre i ltratul gros, întrîtat al unui cîine. Stlnd clare, Mrgrita trage de un lan ascuns în iedera care îmbrac zidul. Voica este pe cît de fericit, pe atît de nerbdtoare s se revadîn oglind aa cum a ieit din mîinile dibace ale Mrgritei. Nerbdtoare s-o vad pe rivala i dumanca ei de 32 nnarte Loredana Brocca, probabil scorpia îi ignor exis - r vta s descopere tainele locantei despre care nimeni nu îndrznete s vorbeasc cu glas tare în Istanbul i s-l vad pe el, aici, fr s-o recunoasc, s-l vadîn toat cDlendoarea dezmului pe care cu atîta abilitate i -l ascunde sub masca de fiecare zi, aproape cucernic. Gelozie si ur. un val fierbinte urcîndu-i în obraji, nelinite i nerbdare i glasul jos, tios,* aproape necunoscut al Mrgritei: ³ Asculi, priveti, înelegi i taci. Puterea Mrgritei de a stpîni o lume la care ea, Voica, n-a ajuns niciodat, nefiind de munci îi spusese de multprincipesa. Mrgrita,Se cînd încercatsubiat s-i transmit un spirituale, gînd, sau cum un mesaj, cum nu îl numea auda zvoarele lunecînd în baierele lor de fier Åunse cu grsime de bursuc, amestecat cu seuµ, îi spune Voica. Cavalcada ptrunde sub o bolt de vi i Mrgrita descalec pe treptele unui peron din piatr calcaroas, acoperit i el de corzile dese, înfrunzite a \e viei care îmbrac zidul alb al casei zvelte cu un singur cat, avînd ferstruici zbrelite i mrginind ferstruicile, locauri de tragere desenînd pete de umbr pe zidul înpurpurat de cele din urm sclipiri ale amurgului. Voica a reinut acoperiul de olane roii, parmalîcul din lemn lustruit al unui balcon, zidul înalt, creneluit, care desparte curtea interioar de alt curte, aceea de unde vin sunetele de sistri lut, zgomotele fcute de clienii locantei. fumul i mirosul grtarelor, luminile multicolore ale lampioanelor chenruind zidul. Urc sprinten pe urma Mrgritei i se mir c n-a vzut pe cel care a tras zvoarele. Morovlahii duc caii în alt curte interioar, unde se vd ali cai i ali slujnici, cîteva fînare albe i o mas aternut sub un aplector. Principesa i -a poruncit s vadi sîneleag totul: nu va pleca spre Viena în noaptea asta pîn cînd ea, Voica, nu-i va spune ce-a vzut i ce-a îneles din ce-a vzut. Ajunse sus, pe o teras acoperit, se deschide singur ua în dou foi de stejar, vegheati ea de dou ferstruici de tragere, astfel încît asaltatorii s fie detunai din interior. Voica o urmeaz pe Mrgrita într-un coridor scund, vruit alb, luminat de un lampion cu geamuri albastre. 3 ³ Corsarul 33 De undeva se aud glasuri de femei, rîsete, susurul unei fîntîni arteziene, un val de arome grele itînr, aîtoare o învluie i,sdintr-o scund, mascat de o draperie, apare o negres fcîndu-le semn intre. u Se aflîntr-o odaie ptrat, scund, cu tavan din grinzi, cu toi.; pereii îmbrcai în dulapuri înalte pînîn tavan. Deasupra fiecrei ui de dulap este prins un semn din bronzJ Mrgrita deschide dulapul deasupra cruia vegheaz o salamandr cu ochi sticloi de peruzea. Un covoj gros, verde, cu flori de mac roii, acoper duumeaua. Pe covor sînt risipite perne egiptene, din piele de cmil, pline de arabescuri aurite. Dulapul deschis de Mrgrita are cuiere pe toate trei feele i cîrlige de bronz pe dosul uii. Apare neauzit înc o sclav nubian, aproape goal, care-i rîde cu dinii albi strlucitori. în dulap se afl dou chimonouri chinezeti din mtase neagr, cu flori mari de lotus. Cele dounegrese le trag cizmele din piele moale de capr, ajutîndu -le 's se dezbrace. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
16/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Ilinca se mirîn sine de libertatea i lipsa de pudoare a Mrgritei, care în cei aproape opt ani de cînd st la ei, nu i s-a artat altfel decît gtit, severi principes. Nu-i poate stpîni un simmînt ciudat, acru i plin de încîntare, atunci cînd, goal, Mrgrita se lasînvluitîn chimono de ctre roaba care-o slujete. Crezuse pînîn clipa aceea c numai tinereea i neprihnirea pot înflori trupul unei fete. Vrednic de zei, trupul Mrgritei a strlucit o clipîn lumina alb a lampionului ca apoi s se ascundîn mtasea fonitoare. Negresele le conduc într -o camer de baie, placat cu faian azurie de Isnik. Un bazin rotund, placat cu aceeai faian azurie, desenat cu arabescuri, în care, prin dou guri de grifon din bronz, curg pîrîiae de ap cristalin, oglinzi i în apa strvezie crengue de ienupr. Mrgrita se scald afundîndu -se pîn sub brbie, iese cu apa iroindu -i pe umeri i coapse, o privete crîncen, pentru ci-a fcut vînt de pe marginea de marmor a bazinului, zvîrlindu-se în ap cu capul în jos i desigur înprocînd roabele i pereii placai cu faian. înelege c intrarea în bazin este doar o purificare, poate un gest simbolic. Negresa surîztoa re îi freac trupul cu un prosop aspru de in, îi cerceteaz carnea împungînd -o cu degetul, rîde i iat-le în a treia odaie, numai oglinzi de 34 . rîmprejur, lampioane smigurînd o dulce lumin verzuie, msue cu sulimanuri, în borcnae de cristal, taburete'îmbrcate în catifea i alte dou slujnice, poate duplor. chipurile armii i trupurile pline, voluptoase, scot din cufr rochiilesiriene i gtelile Bieiele se retrag. Prin perdelele din brocatcare veneian rzbat în bu- duar glasuri vesele de femei, cîteva acorduri de la o man- doli susurul artezienei. Una din siriene o aeaz pe un taburet, cu spatele la Mrgrita i uor, cu degete agile date cu o alifie aromitoare, îi maseaz faa i friintea. Voica Bîrldeanu îi spune c de o mie de ori mai mult îi place s fie matelot, decît criîn aceastîmprie a femeilor. * La aprinderea lampioanelor, cei'trei gasconi l -au proclamat pe don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera, marele filozof al tuturor cavalerilor, pentru harul lui de a^boteza motanii cu nume vrednice de a sta pe frontispiciul orcrei universiti, adugîndu-i titlul de vraci absolut rezultat din tiina dresrii aceleiai specii motneti, titluri sporite cu acela de Åmaestroµ, rezultat din ambiia domniei - sale de a rivaliza cu El Greco în picturi cu don Luis de Gongora y Argote în scrierea versurilor, afurisind în cor pe toi infamii patroni de teatru pentru neagra lor incultur de la care se trage srcia iremediabil a nobilului cavaler. S -a aflat pîn la acel ceas al serii c gasconii au trimis la bunul Dumnezeu catolic pe destui dintre compatrioii lui ÅEl maestroµ în 1589, cînd au arjat la Ar gues în Normandia pichierii ducelui de Mayenne i în 1590 cînd, fr fals modestie, s -au acoperit de glorie în strlucita btlie de la Ivry, cavalerul Pierre de Mirande cucerind singur dou tunuri printr-o stratagem care i-a adus o îmbriare regali nici un scud în pung. Fratele su cavalerul Jean de Mirande fcu prizonier pe contele Alfonso de Villaviciosa Torrecampo, comandantul archebuzierilor, iar baronul Louis de Vic-Fezensac, strecurat în tabracu spaniol, aruncînd noaptea în aer furgoanele pulberea dat un superb spectacol de artificii regelui su, 35 i obinînd de la rege o patent pentru a controla navigaia la guri le Rhonului. Visele lor de a se îmbogi cretinete, jefuind corbiile barbareti i de a ajunge mult mai repede amirali ai Franei navigînd, decît mareali arjind, au luat sfîrit chiar înainte de a începe. Baronul Louis de Vic-Fezensac a povestit cderea în robia pirailor algerieni ai lui Murad Reis, cumprarea lor de ctre Saladin, viaa pe care au dus -o în împria lui utopic din Cyclade, salvarea de ctre un cpitan al aceluiai voievod Michael al Valahiei i angajarea cu semntur, ca oameni de a rme pe o navîn construcie, care-i va debarca la Narbonne, dup ce -i va face comerul în estul http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
17/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Mediteranei. Angajamentul este bine pltit, condiiile de ambarcare onorabile i sigure, nava ridicînd la catarg pavilionul otoman. ³ Pe toi sfinii prini i pe credina compatriotului meu Ignaiu de Loyola, sîntem în solda aceluiai armator, spune Åel maestroµ cruia gasconii i -au cerut permisiunea de a-l chema familiar Ådon Pedroµ. Tocmai ajunseser la concluzia c ambii regi, Filip i Henric, unul a vîndut un regat uria bancherilor, zicala Åcînd Spania strnut se cutremur pmîntulµ fiind caduc, în vreme ce al doilea a cumprat un regat, isprvind prin corupie, ceea ce nu putuse face cu sabia. Numai cumprarea intrrii în Paris îl costase, dup cîte mrturisete Åel maestroµ, dou sute de mii de scuzi i titlul de mareal acordat cpînosului guvernator al oraului în care ei, hughenoii, au suferit martiriul nopii de Sfîntul Bartholomeu. Deci ajunseser tocmai la concluzia c regii le -au folosit loialitatea i credina atunci cînd au avut nevoie de sabia lor, la Lepanto unul, în toate btliile în- cepînd din 1586. cellalt, cînd ei nu împliniser bine 16 ani, ca atunci cînd în loc de sabie s aib nevoie de bani, s fie proscris unul i uitai la gale rele piratereti ceilali, dovedindu-se în concluzie nerecunotina regilor, legai numai de interesele lor, mereu sanctificate prin oonfun- darea lor arbitrar cu interesele regatului. ³ Ca i cînd interesul Spaniei ar fi fost s dea faliment 1 constat d on Pedro. ³Vic-F6zensac, Cea mai scurt memorie, se pare a fi memoria regilor, tocmai 6pune baronul Louis de cînd 3« de pe terasa locantei izbucnesc spre cer patru flcri orelungi de culoare portocalie, i apare o femeie-herald în alvari, cu sutien de paiete argintii, purtînd o toc garnisit cu un voal diafan accentuîndu-i golciunea umerilor si a bustului. Femeia-herald ridic la buze o mic trîm- bi de argint ornat cu ciucuri grei din mtase roie, sun un fel de semnal prelung i, în aplauzele cons umatorilor, pe teras intr dou'iraguri unduitoare de dansatoare aproape goale, învluite în vluri strvezii esute cu fluturi din aur, dansatoare în rîndul crora gasconii recunosc spre încîntarea lor pe cele dou osptrie timide care i -au slujit. ³ S fim ateni, începe spectacolul, spune don Pedro, care rememoreaz coninutul rvaului adus de Platon: ÅLa numrul înghiitorilor de sbii vor începe... Vom purta la umrul sting batiste roii.µ ³ Ce e^te girid, întreab masca roie, care poart o rochie de brocat veneian esut cu fir de aur i în pârul de abanos aproape albstriu, o diadem btutîn diamante, cercei lungi de aur filigranat în fir de pianjen esînd în vraja lor alte diamante. Cînd masca roie îi întoarce capul spre Loredana Brocca, întins lene pe divanul din mijlocul haremului ciudat, diamantele se aprind în fulgere scurte. ³ Sgeata scurt a bunilor arcai, rspunde tînra aezat pe covor într -o atitudine plin de farmec studiat, cu cotul rezemat de o pernînfatîn mtase stacojie i tivit cu ciucuri din fir de aur. Tînra are lîng ea o mandol, un astrolab, o clepsidr, o cutie de fildeîn care lucesc o carte groas, principe cu coperi piele galben. ³ Asculi, priveti, înelegiµbisturie, îi poruncise Mrgrita, s adin Casei Basarab, Åîntr-un fel stpîn a neamului ei, a corbiilor pe care le îndrgise, a antierului, a vieilor Bîrldenilor, înc de la începutul istoriei, aa cum învase din hronicul de tain al ÅCaseiµ, cînd împlinise 16 ani. adicîn luna lui 37 april, anul trecut. Voica Bîrldeanu ascult susurul fîntî - nii arteziene, un bazin mic din alabastru translucid cu vine albstrii, în mijlocul cruia se ridic o floare de lotus avînd frunzele din aram aurit, un pistil lung din care se prelinge apa care este absorbit de frunzele cu form fr echivoc, ca mai apoi apa s curgîn bazinul plin cu nuferi înflori, fîntîna simbolizînd eternul cuplu al fecun - daiei i http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
18/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
venicirea rodului smînei. ÅHaremul*' este de fapt o împrie a femeilor, fiecare colonad de marmor din cele apte care susin bolile, perdelele pictate care închid ferestrele i intrrile, tapiseriile i msuele scunde din abanos aurit, totul vorbind în simbol i prin simbol de atotputernicia femeii -amant, mami stpîn din umbr. Unele simboluri o ruineaz, sînt prea lesne de descifrat, prinesa i le explicase; i Voica se felicit c poart masc, masc de catifea verde i o peruc argintie, numai bucle, care-i las gîtul gol pentru salba din trei rînduri de perle de Marea Roie, si defii. Se simte strinîri rochia jmrea de Horasan, despicatîntre sîni, tivit cu rîuri de perle mici, de un verde în ape moi i ameitoare, încins cu brîu btut în peruzele, închis cu o pafta de argint avînd desenat în filigran i achii de rubine, s emnul Mrgritei, Salamandra. Este singura femeie care poart la cingtoare un jungher persienesc cu teac de argint avînd înscris în arab numele lui Allah i încrustaii filigranate încheiate prin olmazuri... Orice bieoi tie c cei mai pricepui arca i osmani poart trei sgei girid aezate într-o tolb din piele agatîn dreapta eii. i ce-i cu asta? i de ce st ca o regin tînra cu prul stacojiu czîndu -i pîn la mijloc, învluind-o ca o purpur, prins pe frunte cu o panglic din fir gros de aur, cu ochi albatri mari i mirai, cu genele rimelate, cu sprîncenele date cu tu de China i pleoapele unse cu hene, avînd unghii sîngerii, sînii liberi sub corsajul rochiei diafane i purtînd pe piciorul gol, sandale din curelue argintii l - sînt s i se vad degetele cu unghiile lcuite glezna?! ³ Cîte i ode de ieniceri sînt, întreab masca roie, mai curînd artîndu -se cpitan decît femeie frumoas, venit de unde? ³ O sut unsprezece, rspunde tînra. ³ Ce este un cassim sigili? 38 ³ Un certificat care atest c ostaul i-a împlinit slujba cu credin. Avîndu-l, fostul rzboinic nu poate fi suprat nici de sultan. Este bine de tiut pentru noi. ³ Care sînt slujbaii bine de tiut pentru noi, întreab masca cu ciucuri negri, lsînd s se vad buzele fardate ale unei femei îmbrcatîn rochie greceasc din taft negru, încins cu cingtoare din zale de argint. Femeia st pe covor, rezemat de divanul unde troneazîntre perne masca roie. ³ Defterdarul, eful veniturilor i tributurilor, dej- ter emini, inspectorul veniturilor, terbihane emini, eful Åantierelor navale i al arsenalelor, ghiumruki emini, inspectorul vmilor... ³ i marele vizir? ³ Acela prin sultan. ³ Cît cost kila de orz? ³ ase aspri. ³ Ianuarie. ³ Muharem. ³- Salah-nemezi? ³ Rugciunea de vineri, spre orele 9 ale dimineii. ³ Arta Mantîk? de a raiona. ³ Hikmet? ³ Arta lucrurilor secrete. ³ Nedgiam? ³ Astronomia! ³ O poi gsi pe Aldebaran, întreab Mrgrita. La aceastîntrebare, masca roie trage uor de Un cordon din mtase. Una din draperii alunec descoperind o fereastrîn care se vede cerul înstelat. Fata se ridic graios, ia astrolabul i se duce la fereastr, cerceteaz cerul, desigur Aldebaran nu poate fi acolo, ea nu se vede decît de pe mare, sau de pe colina de la Beb ek, fereastra http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
19/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
este orientat spre Suleimanyie, fata rspunde c nu vede decît steaua lui miaznoapte i, dup o clip de introspecie, recitîn turc o poezie dedicat steleiînelepciunii, Aldebaran. Reia poemul acompaniindu -se cu mandola. Apoi se aude o muzic oriental din spatele perdelelor, mai cu - rînd numai nite bti de tamburini, ca în vis, fata îi 3S leapd vlurile, rmînînd goalîn faa colegiului de femei care -o privesc cu ochii lucfeid prin fantele mtilor, se rsucete uor pe clcfte un duind ca într-o boare de vînt, apoi danseaz un dans al dragostei cu atîta patim stpînit, cînd tremurînd la apropierea iubitului nevzut, cînd druindu-i-se într-o unduitoare i nebun pierdere de sine, încît Voica Bîrldeanu se înspimînt de tot ce dansul fetei cu pr stacojiu trezete în ea, o alt Voic necunoscut, slbatici dominatoare, care privete în jurul ei cu o luciditate rece, tioas. A îneles. Loredana Brocca pregtete fata pentru haremul sultanului. O aude pe Mrgrita spunînd c astrologia, tiina lucrurilor secrete i cea militar, toate stpînite de arta voluptii, sînt cheile care -l vor smulge pe sultan de sub influena favoritei Azize, principes din casa lui Osman, care st sub influenta lui mufti-zeman, patriarhul lumii, slbaticul eic al islamului care dorete pieirea cretintii, predic revenirea la vechile moravuri austere i aî la rzboiul sfînt împotriva cretinilor rsculai. GÅfericita Rafaelaµ este mai frumoas decît dar îi carnal, lipsete înc moliciunea formelor,hetairelor dansul eicelor este înc lipsit Azize, de aîare sultanul fiind devoluptoas muli ania victima mai dezmate, aduse de prin bordelurile cai- rote i damaschinote, inute de acoliii lui Benvenistti Mozes în ascez, aîate pîn la nebunie de eunuci, date pe mîna bieielor i a cosmeticienelor, prezentate drept nobile doamne de pe coastele Calabriei i Italiei capturate de corsarii lui Murad Reis, care l-au viciat pe sultan, neputînd petrece fr ele; dar scîrbit de netiina, de grosolnia gîndirii lor. ÅPreafericita Rafaelaµ (deci Mrgrita o numete ca pe o sfînt) va trebui s dobîndeasc arta voluptii rmînînct fecioar, s-l atrag pe împrat în la- mea astronomiei, a poeziei i încet, lucrînd cu sultana valide, mama sultanul ui, s-l izoleze de influena lui Azize, i s-l inspire pentru opere arhitecturale, sugerîn- du-i ideea c poate reînvia epoca lui Soliman Magnificul, rivalizînd cu acela prin mreia medreselor i a moscheilor, abtîndu-i gîndul de la rzboi. ÅPreafericita Rafaelaµ ascult culcat ling divanul Loredanei Brocca. Loredana îi trece degetele lungi prin 40 pr i brusc, Voici i se face frig. ÅPreafericita Rafaelaµ pare ori sora mai mic, ori fata femeii pe care-o urte ne- ^tiind de ce. De afar se aud ropote de aplauze i glasuri atîate de brbai care strig numele Loredanei. Femeia cu ochi migdalai, prelungi, se ridic lene de pe divan. ³ Rafaela, spune ea cu glas cîntat i profund, plin de o muzic aîtoare i stpînitoare, în noaptea asta Loredana danseaz pentru tine. Femeile se ridic. Mrgrita o ia de mîn pe Voica, ducînd -o într-un mahfel, un balcon spre zbrelit mahfel cu zbrele lucioase lemn aromat, ale crui draperiideschis sînt trase de teras, roabe nubiene, în care se afl din divane pl ine de perne. * ** ³ Începusem s gîndesc la trecerea mea într -un ordin monahal, spune baronul Louis de Vic-Fezensac. cînd echipa de acrobai i jongleri umple terasa... Dac la sfîr- itul programului dansatoarele îneleg s bea un pocal i s danseze cu noi, atunci, pe legea mea> gîndul de a deveni cucernic este un sacrilegiu. ³ Vom gsi toate deliciile astea la taverna ,,Galionul de argintµ, la numai cîteva sute de pai de aici, spune don 0 Pedro, întrebîndu-se dacînghiitorii de sbii vor apare http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
20/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
1 înainte sau dup dansul Loredanei. ³ Cei cu bonete din lîn alb ocup spaiile dintre mesele de pe terasele de jos i cele de sus, de lîng zid, I optete Jean de Mirande. Este o organizare dup toate legile încercuirii. Nu vd înc nici un fel de batist roie. ³ Vor apare la timpul potrivit. Stpînii-v, dragii mei prieteni, fr s v mîngîiai cu atîta nerbdare gr- I zile spadelor. S ne desftm privind jonglerii. ³ Scumpe Åmaestroµ, mcar stim în numele crui principiu sacru îl scot pe bravul raeu Roland din teac, înI tieab cavalerul Pierre de Mirande, vdindu-se pe cît de ' voinic, pe atît de scrupulos. ³ La dracu, Pierre! O lovitur de spad este o lovitur ce spad. Dup ce ne vom recitiga agilitatea, vom avea Itimp s cercetm dac loviturile noastre au fost sau nu 41 pline de moral... Pe toi zeii!... Acrobata aceea în rou este diavolul însui. Spre ruinea mea, mrturisesc c n-am vzut niciodat un asemenea spectacol. Pe teras evolueaz o echip de patru acrobai i 0 maimu. De fapt sînt trei acrobate, un zdrahon care le folosete drept scari o maimu hulim care st agata în coadmaimua pe un trapez, leagni, acrobata îi execut triplul salt mortal, îi d se drumul de pecînd trapez srind în perou cea mai apropi at pergol. Acrobatele par a se multiplica într-o mie de ipostaze cu o iueal ameitoare. Cercuri care sînt aruncate de la unele la altele într -un lan armonios de arabescuri, bile colorate i strlucitoare descriind curbe fantastice, farfurii culese din zbor de maimua hulim revenit pe trapez i aruncate zdrahonului care le prinde cu îndemînare. O lovitur de gong. Aplauze. Grupul de acrobai coboar de pe teras. Zdrahonul îmbrcat în mtase albastr duce maimua pe umr. Acrobatele fac reverene spectatorilor i le întind dairalele pe pielea crora monedele Åaruncate scot un. sunet clinchetitor i vesel. Cei trei gasconi îi rsucesc mustile i iau poziii pe jumtate mariale, pe jumtate galante. Don Pedro îl vede pe capitanoµ singur la masa I lui aezat pe terasa din mijloc i recunoate la mesele din juruTlui acei brbai neguroi i taciturni care-i alctuiesc o parte din echipaj i pe care i -a instruit în tainele tragerilor de artilerie naval. * ** ³ Doamne ferete, don Lucio, optete speria t omul înfurat în mantaua verztaie creia i se vede urzeala i care seamn cu un cal de saca înfometat, stul de munci chinuit de colici. ³ Taci, mielule... Plecai de lîng zid i facei totul dup porunc, dac vrei s mai vedei soarele vostru valah... Acum. Cei doi se ridicîn timp ce ali doi brbai le iau locul la mas. Unul din noii venii are o earf roie petrecut peste ochi, este înfurat într -o pelerin uoari pe cap poart 42 o beret*veneian din catifea, cu o pan de fazan prins Intr-o montur din argint. Dup ce amîndo! I vaiahii coboar scrile spre ieire, acrobata îmbrcatîn rou vine Ta masa omului cu earf roie, zuruindu-i dai- raua. Face o revereni cînd brbatul îi aruncîn daira unechin de aur, optete: ³ Dumnezeu este la locul lui în ceruri i te va rs~ plti! Se pare c un negutor burduhnos, care scoate din - tr-o pung cei de usturoi i-i mnînc dup ce-i tvlete prin solni, rîgîind dup fiecare cel înghiit, a ascultat cu mult evlavie nu mai puin evlavioasa mulumit a acrobatei în rou. * http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
21/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
** . Un ropot des de aplauze întîmpin dansatoarea-herald care i-a învelit umerii goi într-o pelerin din voal strveziu, prins de gît cu un lnug strlucitor. Apar solemn patru fclieri nubieni, purtînd tore. In spatele lor vine legnat irul de dansatoare. Fclierii se aazîn cele patru coluri ale terasei. Dansatoarele alctuiesc un arc de cerc. Diademe, voaluri, trupuri mldioase unduind ca într -o boare. Sunetele repezi ale trîmbiei. O melopee tînguioas* Fclierii ridic torele. Trece o boare dulce de la Bosfor, mirosind a alge i a hliac înflorit. Din pata jde întunerec a uii, vine parc plutind, înconjuratde voaluri diafane, Loredana Brocca. Paii ei sînt mruni, îi ine miinile ca pentru rugciune, fruntea înconjurat de buclele roii- armii plecat sfios-feciorelnic. în grdma locantei se face linite adînc. Tamburinele i dairalele abia se aud. Femeia înibrcatîntr -o fust andaluz, purtînd un bolero negru care-i scoate în eviden albul trupului plin, danseaz un dans al milei i compasiunii. împarte tuturor un dar simbolic, scos din corsaj, ca i cînd acolo, inima ei s -ar drui nu celor de fa, ci altora, plecai departe sau mai degrab uitai. Voica Bîrldeanu st nemicat lîng principesa Mrgrita, încercînd s-i stpîneasc furtuna care-o ame-; ete, izbind-o slbatic de toate stîncile rmului necunoscut din casa Loredanei. De aici, din mahfel, îl veds 43 pe Åelµ (nu-iindiferent, poate spune pe nume, poate câ l niciinîndu-i nu are nume), stînd lafoarte masbine cu aerul acela ' puintel lenei nepstor, sabia cfe abordaj pe 1 genunchi (de ce naiba i -a luat sabia de abordaj i n -a luat-o pe Florentina, spada uoar pe care i-a adus-o Drago de la Veneia), cu privirea ridicat spre Loredana; J dar parc nevzînd -o pe Loredana, cu toate c aceasta danseaz pentru el i nu pentru Åpreafericita Rafaelaµ. O ge- , lozie rea o îndeamn s fluiere, ori s croncne, ori s cutcurigeasc, ori s imite nechezatul unui cal cî nd simte grajdul. Cui împarte Loredana Brocca mila inimii ei? De ce intrîn dans patru harapi mînuind într-un vîrtej de fulgere uierate iataganele scurte i dansatoarele se spulberînspimîntate, czînd la pmînt, ori aprîndu-se cu vlurile diafane? De ce dintr-o dat rsun un fel de mar rzboinic i Loredana Brocca înete mreaîn faa harapilor, apoi se dezlnuie o nebunie de bti în dairale j i tamburine i, dup o clip de împietrire, Loredana se face flacri nebunie, cne din castagnete i se elibereazîntr-un vîrtej ameitor i cineva din grdin strig mereu ÅOleµ? Voica Bîrldeanu simte cum de la Mrgrita vine spre ea o boare aspr ca un vînt rece i nevzut care-o ptrunde, limpezind-o. Se aterne în ea o linite deplin, care-o înspimînt. In linitea aceea înelege dansul Loredanei. Darul inimii ei pentru cei robii de otile semilunei. Chemarea ei la luptîmpotriva pirailor sarazini care trec ca moartea prin sufletele celor rpite. Cinstirea pe care-o aduce Spaniei, pentru lupta ei împotriva semilunei. Acum, Dumnezeule, Loredana ridic vlurile care flutur ca nite steaguri de rzboi în vreme ce se aude un dulce cîntec de la Dunre, legnat pe o lut, ca brusc acel cîntec s moari s se preling de peste tot o melodie trgnati disperat pe care Loredana o ascult o clip nemicat, ca mai apoi s renasc prinFemeia ea, dansînd-o cu ochii întredeschii, prelungi înnebunitoare chemare la dragoste. este o frumusee ne- întîlnit,ofluxul mental venit de la Mrgrita se frînge i atunci Voica Ilinca Bîrldeanu vede privirea lui, tioas, neguroas, fixat undeva deasupra Loredanei aT crei trup zeiesc trece prin lumina fcliilor în ovaiile nebune 44 ale zecilor de brbai, în vreme ce Åelµ bea linitit din pocal. In clipa aceea, Voica îl urte de moarte. Nepsarea lui este o jignire adus femeii. Tuturor femeilor frumoase de pe acest pmînt. Nepsarea lui este o jignire adus luptei acestor femei, jurate s salveze ceea ce se mai poate salva dintr -o lume gata s cad sub sabia islamului. Se gîndete la Mihail voievod, la Mrgrita, la http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
22/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Åpreafericita Rafaelaµ, la femeile mascate, la cele din haremuri, la urzeala esut de Loredana Brocca, la dansul ei simbolic, la acest loc din chiar inima imperiului unde Loredana îl danseaz in vzul iscoadelor marelui vizir i al celor apari- nînd divanului de tain, în vzul tuturor vînduilor Puterii, cum sînt cei ai Casei Salvaresso, rubedeniile lui Mihnea Turcitul... Pe Åelµ Voica Bîrldeanu îl urte mai ales pentru jignirea adus Loredanei-femeia. ³ Ne întoarcem ³ îi optete Mrgrita... Pentru astzi ai vzut, ai auzit i ai îneles destul. ** ³ Pe sfîntul Anton, începe. Omul cu cizmele galbene este cpitanul, spune don Pedro Perez de Hispaniola- Figuera... Freacucernice don Angelico, te dezleg dac ai s spinteci vreo cci uli alb. Domnilor, dup domniile voastre! L înghiitorii de sbii tocmai îi terminar numrul cînd doi purttori de cciufîe albe de matelot se îndreapt spre cel numit Åil capitanoµ, legnîndu -se, ducînd în mîini nesigure pocalele cu vin. ³ Iat-l pe prietenul nostru i al Åcaseiµ noastre, spune unul din mateloi, scund, crcnat, cu o ceaf roie de taur, cu spatele lat, avînd agat la centur o mciuc de lupt, ghintuit. Omul vorbete levantina de port, s e [ paie, bine îneleas de toat lumea din grdina -locant, pentru c se face linite i³unPsihi glas de brbat spune în ' greac: mu, nu m intereseaz rivalitatea dintre Casa Salvaresso i Casa Bîrldeanu^ 44 ³ Panaioti, dac eti un brbat, rmîi i apr dreptatea! rspunde în levantin o femeie aezat la o mas de lîng havuz. Omul interpelat îi mnînc linitit frigruile, în vreme ce una din dansatoarele osptrie îi umple pocalul- Este un brbat negricios, pe care cei patru cavaleri îl vd din profil, poart musti mici, obrazul îi este brbierit i lumina albstruie a lampionului îi d un aer slbatic i ciudat. ³ Hei, morun mort, spune al doilea purttor de cci uli alb, ie i-a vorbit cel mai vrednic de cinste co - rbier de larg, Gheorghe Pattakos, cpitan în slubja stpînului nostru preaiubit don Lucio... Scoal-te pe coadiOmul nu-i isprvete cuvintarea, cînd în spatele celor doi se ivete un fel de lupttor ca de circ, cu braele goale, purtînd platoe i un morion de oel lefu it, jungher la brîu i cizme înalte, care fr o vorbîi înha pe cei doi de ceafi, dîndu -le picioare în dos, îi bate cap în cap, stîrnind hohotele de rîs ale asistenei. ³ Bravissimo, Ioanidis! ;³ Aa le trebuiete scandalagiilor. ³ S-i rezolve concurena pe mare. ³ ÅII capitanoµ n-a scos o vorb. ³ S vedem îmblînzitorii de erpi! ³ Porcii tia n-au îneles nimic, strig un brbat învluit într-o pelerin roie. ³ Voi careAm v-ai lui Mihai 3e cciuli alb. s vîndut v mnînc ficaii!i tulburai negoa- ele, rspunde un purttor ³ Amuzant, rîde baronul de Vic-Fezensac... O adevrat btlie oratoric. Vd c nimeni nu-l amenin pe bravul i imperturbabilul nostru Åcapitanoµ. în clipa cînd spune Åcapîtanaµ, ceva strlucitor trece vîjîind prin întuneric, Åil capitanoµ se pleac fulgertor pe stînga i un hanger pentru aruncat se înfige zbîrmind în mas. ³ Ola, la! Asta este cu totul altceva, continu baronul... Domnilor, spadele la mîn I Hrmlaia îi acoper glasul ip femeile în travesti i consumatorii neavizai. Cci uliele albe nvlesc concentric spre masa lui Åil capitanoµ, In vreme ce zece br http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
23/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
46 bai purtînd batiste roii la umr se aazîn jurul mesei la care Å11 capitanoµ îi bea tihnit cupa cu vin, dup care scoate hangerul din mas cu o smucitur puternic, îl ridici strig cu glas puternic, baritokial. ³ N-am s uit, Lucio Salvaresso! . Cînd Voica Ilinca Bîrldeanu îmbrcatîn costum de cavaler, pstrînd la brîu masca purtatîn Åharemulµ Loredanei Brocca, urmînd-o pe Mrgrita, iese prin ua masiv prevzut cu ocfiei de tragere, aude hrmlaia luptei, zgomotul fierului ciocnit pe fier, ipete de femei i aici, jos, la piciorul scrilor din piatr, glasul baritonal, binecunoscut, care spune: ³ N-am s uit pîn la moarte, Loredana Brocca! îi vine ameeal, se repede la plîmar, îl vede ple - cîndu-se din a, descoperindu-se i srutînd aproape cu evlavie mîna minunat a Loredanei. Brbatul pleac la galop de pe loc, urmat de cinci însoitori învluii în do lm an e. ; Deci oaptele siriencelor care -au ajutat-o s se dezbrace de rochie au fost mincinoase. Sau Åelµ a dat bir cu fugiii, lsîndu-i echipajul s se descurce singur cu oamenii lui Salvaresso. ³ Cum stm, loanidis? întreab Loredana. ³ aduc gheparzii, stpîn... Se rîzînd, sparg prea multe Mferfurii, ³ S Adu-i, spune Loredana, o aude un rîs aspru, dumnos i atunci fr nici o raiune îi face vînt, se aga de iedera btrîn care încalec zidul crenelat i în r-o clip este pe creasta acestuia. ³ S gonim acas, nesbuito! spune Mrgrita. Voica Bîrldeanu tie c se întîmpl ceva definitiv, c Mrgrita îi exercit asupra ei fora de vrci, simte fluxul puternic al voinei acesteia, se revolt, vede fulgerele scurte ale spadelor i sbiilor de abor daj, vede vlmagul de cciulie albe i batiste roii, vede scaune care zboari trupuri care cad i... cînd descalec zidul s sar 47 pe peron, vede într-un grup de trei, statura lui, chipul lui, îi vede sabia de abordaj prînd o lovitur de bardi-i aude glasul dominînd hrmlaia: ³ N-am s uit, Lucio Salvaresso! I se pare c triete un comar. Cînd sare în a, Mrgrita pleacîn goana goanelor. Deasupra cerul de mai este plin de stele de aur. -³ Pe viul Dumnezeu hughenot, Åmaestroµ, s degajm stî nga cpitanului nostru, strig baronul de Vic-Fezensac, parînd lovitura cumplit dat de un gligan cu albea pe ochi care vrea neaprat s -i sfrîme easta cu piciorul unui scaun... i acum, atenie!... Pac! Execut ca la sala de scrim un Åtouche sur fe nte longueµ, strpungînd braul agresorului chiar la încheietura acestuia cu antebraul, lovitur de pedeaps aplicatîntotdeauna celor nevrednici de a încrucia spada cu el, în general mînuitori de arme improvizate i mizere ca acest grosolan picior de sc aun ridicat împotriva unui baron de Vic-Fezensac, a cruimugetul stirpe seanimalic. pierde spre finele secolului al X-lea... Chiorul nici mcar nu-i poate stpîni ³ O la, la! ÅEn garde de faceµ Åesquive par retrit du corpsµ, de fapt un salt zdravn înapoi, dubl btaie, o fent joasi fulgertor împunge umrul celui care a intrat în joc cu sabia, un tip ager, mînuind arma ,,â la florentinoµ... Deocamdat fr lovituri mortale. Cavalerul Jean de Mirande eschiveaz o lovitur de mciuc, îi rsucete mîna în octavi-l împunge pe mciucaîn bicepsul drept, strpungîndu-i-l. Ansamblul luptei este fascinant. Oamenii lui Åil capitanoµ domin terenul. Cei cu cciulie albe bat în retragere spre poarta larg deschis, pzit de alte cciulie albe. A observat dispariia subit a echipei de acrobai, cu maimu cu tot, auzind ropote de copite, ceea ce înseamn c acrobaii se grbesc la un alt spectacol. A mai observat http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
24/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
retragerea dansatoarelor osptrie, ca i pe aceea a prii neutre a consumatorilor care s-au urcat pe teras de unde privesc spectacolul i, se pare, îl comenteaz, aplaudînd frenetic o parad rapid sau o ripost finalizat cu sînge. Au aplaudat mai ales figura fratelui su Pierre. Prins într-un Åcorps corps
25/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
musul mani sau de lo- ptari nu atît de credincioi încît s nu fi clcat vreuna din cele zece porunci!) i s-au adugat, îns cu rol hot- rîtor,µ vetile, informaiile i planurile aduse de iscoadele Casei Bîrldeanu de pe antierele spaniole, englezeti i ale rilor de Jos. Studiind raportul lungimii cu limea a constatat c spaniolii navigatori oceanici în vînturi regulate cum sînt alizeele, i-au stabilit lungimea navelor oceanice la de patru ori limea, ridicîndu-le bordurile 50 pentru a feri punile de valurile înalte. tie cîn rile de Jos se construiesc catargele lui Krein Wouters; formate din trei buci îndite prin cercuri metalice i c aceste catarge, cu care a înzestrat nava Libertatea, sînt mai rezistente, mai elastice, cînlimea lor nu mai atirnâ de înlimea trunchiurilor de molid sau de brad i c, putînd desface unuTclin ele, nava îi poate schimba înfiarea cu uurin, atunci cîjid nevoile o cer. Cînd a trasat liniile de form, a închis în ele desenul unei caravele, iueala unei ceaika a uskocilor, nav pe care a lupta aproape patru ani i calitile de a strîrge vîntul ale unul dahabieh arab de Marea Roie. Drago Voinea Bîrl- 3eanu cel Btrîn, armatorul, el însui navigator încercat* a îneles nava de la cea dintîi citire a planurilor. Libertatea seamn cu un pînzar moldovenesc, fiind de fapt o na v oceanic. Are dou secrete de construcie: forma i dimensiunea kiokului sau cabinei pupa, a comandantului, se poate modifica într -o noapte, pentru c partea superioar, înalt, nu este decît adaos, supraînlate prins în dopuri lemn itrinchet scoabe,poate construit deasu pra tavanului^punte întreuncoastele i de arborele fl dezarmat i scos de la post în cîteva ceasuri, Libertatea transformîndu -se dintr-un fel de galion cu trei catarge, într-o foarte frumoas c ara vel cu dou catarge. Numele nave i scris cu litere tiate în lemn de pin i prins sub copastie prin cepuri, se poate schimba în Imbît, numele vîntului din Egeea, tiat în litere arabe, aurite sau in Mistral, numele vîntului din Golful Lion, scris cu litere latine, colorate în albastru -azur. * Secretul mortal, secretul cel mai cumplit al navei L{- bertatea stînchis însîn cabina de tain de la pupa, mascatîn spatele patului comandantului, cabin care reproduce fidel biroul de tain al ÅCasei Bîrldeanuµ, acolo unde se pstreaz de trei sute de ani, reproduceri fidele dup Periplurile lui Arrlan³ ale Mfediteranei i Pontului Euxin ³ hrile costiere i portulanele adunate de cpitanii din neamul Bîrldenilor*-; dar mai ales copiile dupîntregul tezaur de hri l documente al Ålui Firi Reis, motenire fr de care arta i tiina navigaiei ar Sîjbîi i acum, cu toate c Gerhard Kremer alias Gerardu* Mercator, mort abia de doi ani, i-a construit înc din 1569 51 harta lumii în proiecie cilindric, uurînd trasarea drumurilor i urmarea lor la busol. Dac ar fi numai faptul c tatl lui adoptiv i -a îneles pasiunea pentru tiina matematicilor i a navigaiei, dezvluindu -i tezaurul secret al hrilor, documentelor i instrumentelor a cror istorie este de cele mai multe ori misterioasi însîngerati ar fi destul s-l slujeasc cu credin mai mult decît filial, cu atît mai mult cu cît credinele lor politice s-au întîlnit în Mihai, astzi voievod al rii Româneti, ieri propovduitor celelalte popoare din paalîcuri. înflcrat al unor Vlahii libere în Balcani, unite cu Radu Nanu Pcurar privete Bosforul, pete cu solzii de aur, geamul de Murano îndulcete strlucirea apelor i de fapt pe retina lui revine, a cîta oar, imaginea care l-a însemnat pe toat viaa, legîndu -se crîncen de destinul lui. Zorii aceia de 15 august, ziua adormirii Maicii Domnului, cînd pcurarii condui de tatl lor împliniser anul de cînd erau plecai cu oile la Slite i Tilica în ara Fgraului, iar crvnarii satului vestiser c au ajuns la Viena cu lîna , zorii aceia blestemai cînd mama aîase focul în vatri munii îi înlau de jur împrejur piscurile lor aspre din piatr sur, atunci, splatîn ape de sînge, ca o prevestire (la Sfîntul Vasile ei trei fuseser primii în ceaa de araguciari a cpitan ului Karastan, bubair fiind http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
26/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Papacostea, biatul preotului), sora lor Elena, floarea kefalohoriilor aromâneti din Vlahia Mare i Vlahia Mic ieise în cmoi înaintea zorilor, s vad cum va fi vremea, dduse cu ochii de Ursan, dulul care dormea adunat colac, cu capul spre miaznoapte i prezisese iarn grea. Mama era i ea cea mai frumoas nevast din toate satele ctunarilor cîte se pomeneau pe lîng Drenova, scosese ap din burduful de capr, se splase, ei trei dduser nite iarb la mgari, se apucaser de muls caprele. Elena cînta, se apropia sorocul întoarcerii crvnarilor i al lui Grigore Mîntaro, feciorul cu care era în vorb, cînd din vale au nvlit urlînri akingiii lui Ibrahim Turgay, spaima kefalahoriilor, cel care pîndea plecarea brbailor pentru a robi femeile i fetele pe care le vindea în tot Orientul. Radu Nanu Pcurar îi trece mina peste ochi, încer- cînd si-i limpezeasc. O vede pe mama, Teodora Pcurar, aprindu-se cu tuciul. O vede frimînd easta unui 52 akingiu, apoi, cu o micare iute smulgînd hangerul altuia, acela tocmai aruncase laul s-o prind pe Elena, înfingîn- du-l în gitul hoului, apoi, strigind numele tatlui lor, lmplintîndu-i-l în gît. O vede cu o limpezime ciud pe Elena fugind pînîn buza prpastiei din marginea tpanului, o vede fcîndu-le un semn speriat cu mîna i de acolo, aruncîndu-se jos: iptul ei îl sfîie, îi înfige mii de piroane înroite în trup. se cutremur, pîcl roie simte pe buze morii i, sare cînd din se limpezete, vede, fro mirare, cumîloînvluie, maimu, trgînd dup gustul ea o frînghie, magnolia care-i rsTir crengile în apropierea zidului-crenel, pe zid, opipd i aruncînd cu în- demînare în curtea antierului o ghear de pisic. Maimua trage gheara de pisic pîn cînd aceasta se aga sub trunchiurile de molid de Ceahlu, puse la uscat pe o platform din salcîm. De undeva de la schela antierului se aude iptul speriat al unui pescru cruia îi rspunde cucurigitul voinicesc al unui coco din curtea conacului Bîrldeanu. Maimua a fost vzut. Leonardo Saccheti, veneianul i Abihu Said, omul lui Agamemnon Kon Mozes-Zaal al Dheilan-Trianidos, i-au întrit raionamentul cu informaiile lor. Lucio Salvaresso nu numai c vrea s se rzbune pentru ruinea suferit din partea cpitanilor lui Mihai Voievod (ce curios c-l poate gîndi pe prietenul su sub ^cest titlu i c -l recunoate în cugetul lui drept domn, nu domnul unei ri Româneti mitice, care s -a ridicat împotriva Imperiului Ototnan în numele libertii, ci domnul tuturor Vlahiilor i al libertii popoarelor din Balcani unite într-o confederaie, ca în vremea Asnetilor, ori alta, mai apropiat de ziua de astzi) care l-au fcut prizonier pe propria lui corabie, legat la cheul propriului comptuar din Istanbul, druind corabia Fortuna cucerit de ei lui Drago Voinea Bîrldeanu cel Tînr, comandantul flotilei de Marea Neagr a ÅCaseiµ, asaltînd comptuarul în plin zi, fcîndu-i prizonieri pe Mihnea Turcitul i pe Giulio Salvaresso. patronul i armatorul ÅCasei Salvaressoµ, descoperindu-i registrele secrete i într-un fel scoîndu-l pe Mihnea Turcitul din istorie; dar dincolo de rzbunare, Lucio Salvaresso vrea distrugerea ÅCasei Bîrldeanuµ rivala cea mai de temut, Bîrldenii slujind mereu interesele domnilor din 53 confreria secret a bisericii valaho -egiptene ³ Iglisia ³ ostili Templului, Zidarilor i, prin ei, catolicismului i tuturor influenelor lui începînd cu casele de comeri bncile finanate de acetia i sfîrind cu emisarii lui laici sau în sutan. Cel dintîi pas al lui Lucio Salvaresso este arderea antierului i arderea navei Libertatea. Al doilea pas, este abordarea în mare, prdarea i trecerea la ÅCasa Salvaressoµ a tuturor navelor ÅCasei Bîrldeanuµ. Lucio Salvaresso nu tie nimic cfin întîmplrile galionului Albertina în Cyclade, uciderea lui Saladin Chiorul plutete încîn mister, El Mar rmmînd o tainînchis pentru navigatori, pentru iscoadele divanului secret i amiralitii otomane. Se aude un ciocnit uor în podeaua cabinei. Radu Nanu Pcurar ridic colul covorului gros prins de duumea prin- tr-un zbir de cînep. Se http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
27/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
ivete capuf secundului, credinciosul su Grigore foalelungi din Narentva, vlah de lîng Dubrovnik-Ragusa, care-a piraterit cu uskocii destui ani ca s fie vrednic de eap. ³ Am auzit pescruul, optete Poalelungi. ³ Dup porunc, îi rspunde... Secundul îi trage capul sub chepeng. Radu Nanu Pcurar, vîr colul covorului sub zbir i îi reia postul de observaie de la ferstruica prinsîn rama ei cu plumb. * ** ³ S nu fi ajuns prea tîrziu, Mrgrit, optete Voica Ilinca Bîrldeanu privind din bungetul de tamariti conacul ÅCaseiµ, cruia niciodat nu i -a dat mai mult atenie decît s-ar fi cuvenit casei printeti. Voica cerceteaz lacom acoperiul de olane roii poleit de lumina subire a lunii, zidurile splate parcîn lapte, cerdacul înalt din stejar înnegrit de vreme, umbra platanului uria care acoper jumtate din parcul crat pe valea pripo- roas a pîrîului Bebek-Deresi, tot acest univers fericit în care a copilrit i care evoc un univers cunoscut doar din povestirile mamei, universul copilriei acesteia în conacul din ara de Jos, pe apa Prutului. Conacîntrit cu parcane i anuri cu ap, afltor în calea ceambururilor ttreti din Bugeac, plecate 54 în prad. Ani de zile universul copi lriei mamei, necunoscut aievea s -a contopit straniu cu universul real al copilriei ei, creîndu-i în cuget un alt univers decît cel real, un univers fabulos plin de nostalgie, plin de chemri misterioase i iat c acum, cînd Mrgrita i-a optit: ³ ÅSalvaresso vrea pieirea noastrµ ³ se întoarce aici, în universul copilriei sale, cu o spaim cumplit c l-ar putea pierde i cu o ur nedomolitîmpotriva acelui Salvaresso necunoscut, care vrea pieirea a tot ce are mai drag pe lume, prinii, casa, antierul, navele graioase mereu plecînd în deprtri miraculoase i... Simte cum îi ard obrajii. Slujitorii, de fapt oamenii de arme ai Mrgritei, au legat caiT, fe-au mîngîiat nrile, avertizîndu-i s nu necheze i Climan, iscoada, s-a topit în întunericul argintiu de pe vale, s cerceteze poarta tainic. Nu -i poate îâmuri cum Åelµ a putut s plece în goan pe poarta conacului Loredanei Brocca i, în acelai timp, s se lupte în grdina locantei. Ii pare ru c n-a srit dincolo de zid, pe teras, s intre în lupt ajturi de el. i-ar fi pus masca i iat-o, spad de foc lîng el, tocmai cînd unul cu figur de ap îl atac mielete pe la spate. Pareaz, ripost, strpunge. Se cutremur. Vîrful spadei intrîn carne vie, îl simte i ntrînd, vede sîngele i aude glasul rece al Mrgritei. ³ ine-te dup mine!... Aici nu încape mila! Zvelt,. înalt, cu pelerina de cavaler pe umr, iat, Mrgrita i-a pus masca, pare un spadasin tînr care se prelinge mldiindu se spre portia tainic ascunsîn iederi-n tufani, apoi se aude scheunatul jalnic al du- ' lului Lupu, prietenul ei de joac, se împietrete i numai cînd se strecoarîn parcul casei nestatorniciei. printeti ca un tîlhar, îi d seama de primejdie i are, foarte amar, sentimentul * ** ³ Este fcut dup planul unei pinase olandeze, spune omul cu masca roie pe care-l vzuse msurînd cu pasul lungimea navei. 54 ³ Este un galion cu trei arbori, arborele mare la cuplul maistru, spune masca neagr. Msoarînlimea din chil pîn -n punte. De ce s-i fi fcut prova atît de alungit? Nu cred cîncarc mai mult decît 500 de baloi a o sut de kile balotul. Numai dacar face cruie cu aur, ar renta. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
28/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Sau cu mirodenii, stpîne. ³ Taci, neghiobule! Cpitanul Radu Nanu Pcurar ascult convorbirea celor doi mascai, stînd dup perdeaua baldachinului tras spre bordul tribord. A vzut cum pe frînghia ancorat de maimua urcat un matelot foarte sprinten care a desfurat o scar de pisic, dup care a coborît pe parîma ancorei în curtea antierului i fr s zboveasc a ridicat cele dou scri culcate lîng cala de lansare, sprijinin - du-le de bordaj. A vzut cum au escaladat zidul i au coborit pe parîma inîndu-se numai în raîini, ca mate- loii antrenai, doisprezece brbai purtînd la brîu numai securi de abordaj. Dintre acetia, numai doi au urcat la bordul navei. A vzut cum ceilali zece au scos cîli din sacii prini la spate i cum unul din ei, gsind poarta antierului neferecat, a urcat scara la bord. A auzit cum aceia au vo rbit în oapt. ³ Au lsat i poarta fr lact, stpîne. S-i chem pe toi? ³ Pe San Marco, cum s lase poarta deschis?... Sînt nebuni? ³ Nu sînt nebuni! Sînt puternici! ³ Tot una! ³ Grbii-v cu rugul... ÅII capitanoµ este acolo, între s biile voastre. Talismanul lui fermecat i-a pierdut puterea blestemat... If vom purifica prin foc. ³ Pcat de nav, a optit cel cu masca roie, intrînd In cabini scoînd un felinar orb de subera pelerin. ³ Dac la ap, o duceam în insule... Este o nav frumoas.* Blestemaii tiu mai multe decît tim noi... Ai gsit hrile? ³ Cabina este goal. ³ Se zice c fi calculeaz latitudinea cu mai marc precizie dectt o faci tu. 55 ³ Pe San Marco, este o minciun... Cu ce? Cu asta? Omul aduce lumina felinarului pe astrolabul arab fixat in lcaul lui pe masa din mijlocul cabinei. Atunci se aude un strigt înbuit în interiorul navei, ca i cînd cineva ar fi fost sugrumat i cel cu masca neagr este din doi pai la geamul prin care cpitanul Radu Nanu Pcurar i-a urmrit toate micrile pîn la urcarea pe punte. Lumina verzuie a lunii strecurat prin ferstruic cade pe masc. Radu Nanu Pcurar vede legtura înnodat la ceafi tie c cel pe care-l poate atinge cu mîna este Lucio Salvaresso. ³ Bine-ai venit la Libertatea don Lucio, spune, ieind de dup perdea. ine în fiecare mîn cîte-un pistol... M bucur ci-ai adus i pilotul, pe vrednicul don Cesare... Cu ce pot fi de folos domniilor voastre? ³ Sapristi /... Diavolul! Cpitanul simte cum cineva se ridicîn spatele lui din umbra duumelei. Sare spre mijlocul cabinei, primind lovitura de mciuc peste mîna sting. In aceeai clip Lucio Salvaresso îi trage stiletul i cu o fandare ldng vrea s i -l înfigîn gît. Cpitanul Pcurar face un al doilea salt lateral, mîna stingîi atîrn moale, a scpaE pistolul, deci cînd cei doi au intrat în cabin, un al treilea a intrat tîrîndu -se, don Lucio merit cu faima de vulpoi al mrilor, se aude un geamt pe punte, se audîitropote, în adevrat ua cabinei apare un cavaler mascat, cu spada la mîn, Lucio Salvaresso rîde i spune: ³ Diavolul însui sau Åil Capitanoµ cu o mie de înfiri, vei arde aici, cu nava ta! îi las aceastans. Ca i onoarea de a te purifica prin foc în numele libertii. Cavalerul din ua cabinei înainteaz amenintor spre don Cesare, pilotul. ³ Aici, Iuliana! rîde Lucio Salvaresso. Cpitanul Pcurar îl vede pe mciuca rînjindu-i. Omul se apropie din stînga, i-a scos securea de abordaj de la brîu, Lucio Salvaresso îi vine din dre apta, ceilali doi îl atac din fa. Cu o micare scurtintete i descarc pistolul în capul celui cu securea. Arunc pistolul fume- gînd în pieptul pilotului i în acelai timp sare spre ca http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
29/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
valerul-femeie, spre a-i smulge spada. Iuliana ©achiveaz; spada descrie fulgertor un arc de cerc i treokKlu-i pe 57 lîng obraz,, se înfige în umrul lui Lucio Salvaresso care geme, scpînd stiletul. Din micare, cpitanul Pcurar îl izbete pe don Cesare cu pumnul în brbie. Tropotele, gemetele, strigtele înbuite au luat sfîrit. Cînd Radu Nanu Pcurar sare asupra pilotului de pe Mehmed i-l dezarmeaz, cavalerul mascat fuge pe punte. ³ Ah, ticloasîntre ticloase, scrînete Lucio Salvaresso repezindu -se spre ua cabinet. Se aude un fîîit uor. Un la de mtase i se înfoar pe gît. Cu un geamt frînt, Lucio Salvaresso cade îh genunchi. * * Judecata se face între stivele de scînduri puse la uscat. Intre dou din stive s -a aezat o grind de stejar cioplit pentru a folosi drept chil la un caic uor de Bosfor. De grind atîrn cinci parîme cu la. Cei cinci prizonieri nu -i fac nici o iluzie. Au vzut mateloii de pe Libertatea lestînd cadavrele celor czui în lupta scurti prin surprindere, cînd se credeau stpîni pe antierul pustiu. Le-au lestat cu tot felul de ferotenii legate de picioare, au încrcat cadavrele în barca de la cheu i barca a coborît în umbra mare. malului spre capul Arnavutkioi, acolo unde Bosforul curge nvalnic i are adîncime Cpitanul Radu Nanu Pcurar st pe o grind, îi privete pe'cei cinci adui în pata de lumin a lunii, au figurile obinuite ale mateloilor din Galata, strînsur de Ådesperadosµ, cu urmele viciilor întrezrite pe feele aspre i se întreab cine este Iuliana aceea travestitîn cavaler pe care Lucio Salyares so a chemat-o cu atîta patos i dacîn adevr spada ei doar i -a greit inta sau dac a cutat cu tot dinadinsul pieptul lui Salvaresso?! Dac da, atunci de ce? Salvaresso i don Cesare au fost trimii armatorului S-ar putea ca Salvaresso s-i fi luat toate msurile i pentru ipoteza unui atac nereuit, lsînd prin apropiere grosul trupei, lucru puin probabil. ÅEl Sarasinoµ numrase trupa adus de Salvaresso la locanta Loredanei Brocca, totalul oamenilor depind binior efectivele echipajului de pe Mehm ed. 58 ³ 'Sîntei nite bastarzi ieii dintr-o scroafîmperecheat cu un cîine rîios, îi moralizeaz Grigore Poalelungi pe cei aflai sub spânzurtorii Voi sîntei mateloi, mi, viermi de salcie, buni s vînfig undia m fund i s v dau momeal la guvizi?! Cum te-a lsat inima de cîine, Gheorghios, s dai foc Ia aa frumusee de corabie? ³ M pregtisem numai s-i dau foc, cwptan Poalelungi. j1 ³ Nu este cretinete s ne batjocoreti înainte de moarte, captau Poalelungi. ³ D-ne o cruce s-o srutm i spînzur-ne s nu mai vedem minunea de pe cal. Am s-o visez i pe lumea ailalt, captau l ³ Tu eti Stylianos Lados, cîrmaciul? ³ ³ Eu, Cumcaptau! de-ai deczut într-atîta, Stylianos? ³ Am ase copii, captau, nevasta bolnavi stpînul care ne hr nete este don Lucio, binecuvântat s-i fie numele. ,, ³ Porunca captanului e sfkit, Poalelungi, spune numitul Gheorghios, semnrnd aidoma cu cel care -l cerce[i teaz cu întrebri batjocoritoare. Au amrndoi capetele lun- t guiee de pelicari, nasuri coroiate peste musti stufoasa, sînt brbierii, au amîndoi ochiul stîng scurs, obrazul crîm- poit de crestturi, sînt înali, uor adui de spate i poart - aceleai pieptare din aba cusute cu suitauxi negre. Radu y Nanu Pcurar ghicete gîndul secundului su i pentru c i-l ghicete îi vine în ajutor, spunând: http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
30/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Oamenii au dreptate, Poalelungi... Aducei sfînta f cruce din cabina mea, s -o srute i gata. Ne apuc zoriL V iert pentru nelegiuirea voastr. Amin! ³ Dumnezeu s v ierte! murmurîn cor mateloii de pe Libertatea, care închid stivele, stînd cu sbiile de J abordaj la mîn. ³ Amin, rspund cei cinci i îngenunche. Se aud pai, alii decît ai matelotului plecat sa aduc crucea i se înfieaz omul de arme al principesei Mrgrita, Climan, care-l cheam pe cpitan la Åjupînul cel btrînµ. Cpitanul Pcurar coboar cu regret de pe grind. | Pîn acum oamenii lui Salvaresso s-au inut bine. Pe trei din ei îi cunoate din piaa de matrozi de pe cheul Galata. 59 Cum s-ar fi putut împotrivi poruncilor date de stpînul lor? Cine i-ar mai fi angajat, dac ar fi fcut-o? Cît despre Gheorghios, se vede de la o mil c este aromân, c a fost la uskocii ci-a scpat pielea fugind la Istanbul, unde, murind de foame, s-a angajat la cel dinii armator care i-a fcut strigrile în piaa de mateloi. îl mai aude pe Poalelungi, spunînd: ³ Crp de nerbdare s vd cu ce-i rspltete Casa Salvaresso nevasta i copiii pentru credina ta, Stylianos. ³ Domnul s aib grij de amrîi! rspunde cîrmaciul. * ** In camera de lucru a armatorului Drago Voinea Bîrldeanu cel Btrîn arde un sfenic cu trei brae. Don Lucio Salvaresso staln jilul de Hurezi în care, de diminea, a stat Agamemnon Kon Mozes-Zaal al Dheilan-Trianidos. Are privirea stranie, lucioas, halucinat. Se pare c nu vede nimic din ceea ce -l înconjoari murmur cuvinte care, aparent, n-au nici o legturîntre ele. La masa de lucru a armatorului, principesa Mrgrita Basarab în costum brbtesc de cltorie, cu pletele negre strînse într-o plas, ea însi avînd privirea fosforescent, pare s culeag de pe buzele lui don Lucio Salvaresso silab cu silab, cuvintele pe care acesta le murmur. Alturi, la scrinul florentin, jupînia Voica, zgîtia care-l toacîn . fiecare zi ba cu lecii de scrimi de lupt cu sabia de abordaj, ba cu lecii de matelotaj i navigaie; de parc mîine i-ar arma pe contul ei o corabie corsar, scrie cu atîta înverunare cfeea ce-i dicteaz principesa, încît pana de gîsc scîrîie aproape amenintor! Trezit dup cum se vede din somn, i-a tras caftanul de cas peste cmaa de noapte, are prul tuns scurt umezit pe frunte i nu l-a învrednicit nici mcar cu o privire. Lucio Salvaresso este oblojit la umr, sîngele i -a rzbtut prin scam, este foarte palid i printele lui adoptiv pare c moie în cellalt jil de Hurezi. îi face semn s se aeze lîng el i s tac. Cpitanul Radu Nanu Pcurar a mai întîlnit de cîteva ori atmosfera stranie 60 creat de femeia de care uscat, era îndrgostit ani cînd a adus-o dinprincipes, Cipru, o dragoste seac, zcutînnebunete el, purtatacum cu el patru pe mare, murind la fiecare intîlnire întîmpltoare i reînviind la fiecare plecare în larg. Principesa era a. unei alte lumi, aventura ei cu Mihai a fost una spiritual, sau poate dinastic, inînd de Casa Basarab ³ a îneles-o, dup cum, cu o bucurie virili eliberatoare a* îneles dragostea ei cu Mîrzea, fratele de arme care a scos -o din lumea nevzu-; telor, redînd-o lumii vii i colorate de fiecare zi. tie de la tatl adoptiv, dac-l poate numi aa pe binefctorul lui, c principesa este stpîn pe fore spirituale mai presus de tiina oamenilor de rînd i a învailor, c este o iniiat, acest lucru înspimîntîndu -l dureros în anul cînd a cunoscut-o, netiind cum s-i vorbeasc. Fraii lui gemeni, care-au însoit-o ba unul, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
31/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
ba altul prin Balcani, în slujbele lui Mihai sau ale Casei, i -au mrturisit c, îndrgostindu-se ei înii de principes, aceasta i -a tratat cu asprime i c fiecruia, pe rînd, la un loc de popas (fiecae inuse minte c luna era în cel dintîi ptrar i principesa le vorbise de semnul Berbecului) ie descifrase trecutul, vorbindu -le de mama lor Teodora i de sora lor Elena, de parc acestea ar fi fost vii i cu cîteva clipe înainte ar fi [. tifsuit cu principesa. Mai mult. Mrgrita le descrisese l casa printeasc, ca i moartea cumplit a tatlui lor, ctu narul Petrea Nanu Pcurar, în lupta datîmpotriva bandelor de akingii ale lui Ibrahim Turgay. Atunci a îneles c niciodat mîna lui nu va putea dezmierda ochii femeii care aveau puterea s vad trecutul i c buzele lui ar înghea numai la gîndul c vor atinge buzele stpîne pe r suferinele acestuia. Tatl lor se întorsese cu termele sporite (ei trei fuseser vîndui lui Semiz effendi, Învatul astronom de la medresa Siileymaniye), gsise doar F ruinele casei, femeile care scpaser de sabie îi îngropa - [ ser sub pietre soia i fiica, brbaii rmai pustii jura- - ser rzbunare i pîndiser trei ani drumurile ortalelor \ de akingii. In al treilea an închiseserîntre munii Velgjas ortaua pe care -o credeau ca fiind a lui Ibrahim Turgay, nimicind-o. Ibrahim Turgay czuse asupra învingtorilor, noaptea. Tatlui su îi desfcase pîntecul, legîndu -l de stînca numitÅa Vultmoilui Negru*. Vulturii 61 su mruntaiele, îi ciuguliser ochii i buzele. îi³sfîiaser Destinultatlui Pcurarilor este rzbunarea! le spusese principesa Mrgrita frailor lui... ³ Rhodos, optete foarte limpede Lucio Salvaresso.., în clipa cînd optete Rhodos, se a ude un strigt. Se aud pai repezi, ceva greu se rstoarn pe coridor, principesa Mrgrita tresare, o schim dureroasîi schimb obrazul împietrit i Lucio Salvaresso scoate un geamt adînc, micîndu -i capul de pe un umr pe altul. Ca l cînd s -ar fi smuls dintr-o alt lume îndeprtati necunoscut, principesa se ridic de la mas, are înc micri lente, care se leagi se înlnuie greu, ia o cup din cristal cu un lichid auriu i, împle ti cindu-se uor, îi d s bea lui Salvaresso, rostind cîntat, ca un descîntec: ³ Bea, Lucio! De trei ori bea, pentru uitare! Apoi: ³ Printe al meu, dac m asculi, aaz-l într-o barc pe care oamenii ti s-o lege la pupa lui Mehmet... Don Cesare este mort, încercînd s fug. ÅEste principesa Mrgrita Basarab dintotdeauna, vrednic de dragostea zeilorµ, îi spune cpitanul Radu Nanu Pcurar, neputînd scpa de senzaia c de fapt se continuîntîlnirea lui cu Lucio Salvaresso în cabina de pe Liber - tatea. i nu numai întîlnirea cu Lucio Salvaresso. Prezena principesei i se pare tioasi rece. Drago Voinea Bîrldeanu cel Btrîn bate în gong. Intr Climan, omul de arme al principesei. ³ Cîrmaciul a murit, stpîn... ³ Ducei-l la Bosfor, spune armatorul... Poruncete s nu fie sînge pe coridor. Mrgrita ia foile scrise de Voica. îi arunc privirea pe ele. I le întinde cpitanului Pcurar. ³ Taina insulei Rhodos. Cheia ei este numrul apte. Dac don Cesare n -ar fi fost bîntuit de chemarea morii i i s-ar fi împotrivit, aflam i cheia numrului apte. Gsete-o singur. Printe al meu, am s m odihnesc, dru- mefind D-mi binecuvîntarea i in numele dragostei ce i-o pori, dezleag-o pe Voica întru destinul pe care i-l dorete. In numele crezâmintelor tale, cpitane Pcurar, vegheaz asupra acestei Case. ÅVoico 1 Du-m pîn la scar. 62 Cpitanul Radu Nanu Pcurar îngenunche mai presus decît voina lui. Srut cu un fel de spaim interioar rece i tioas degetele trandafirii i lungi pe care i le întinde principesa. Spre surprinderea lui, Mrgrita îi pune mîna stîng pe cretet, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
32/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
optindu-i: ³ Taina stîn azimutul lui Akor la miezul nopii de 15 spre 16 iulie. Turnul Cavalerilor în cetatea Rho- dosului. Vegheazi înelege!... * Clinchetul pintenilor care se îndeprteaz. Lumina fîl- fîit a luminrilor. Don Lucio czut într-un somn ca de moarte. Printele su adoptiv, armatorul, optind: ³ Îngerul nostru pzitor ne-a prsit. Rmînem singuri, fiule, înconjurai de dumani, nzuind brbtete sîmplinim visul Domnului nostru. Veghea ta ne -a cruat astzi. Dar mîine? HANUL ÅLA PISICA DE MAREµ 1 ³ Rzboinicii apuseni sînt adunai, domnia ta, spune Grigore Poalelungi, se scarpin sub boneta de lîn, i-o tuflete i îi ciupete lobul urechii stingi, semn c se aflîn furtun, sau c intrîn furtun... Cpitanul Radu Nanu Pcurar se las desftat de înserarea zeiasc izvorit tainic i fastuos din mare, din cer, din coasta înalti slbatec a Anatoliei bîntuit de vîntul Imbît cum îl numesc turcii i Meltemi cum îi spun grecii, vînt aspru purtînd cu el fantomele unei lumi czut sub stpînirea iataganului otoman, înc zvîrcolindu-se în temeri, în nzuina spre libertate, cutîndu-i devenirea aa cum se întîmpl pe tot teritoriul fostului imperiu bizantin. Ascult cîntecul vîn- tului în arborad, ascult fonetul valurilor despicate de etrav, oapta alintoare apei scurgîndu-se în lungul bordurilor, ralurilorvîntul i al catargelor, miile dea zgomote pe care le face Libertatea în mareascîrîitul liber, primind din babord i dinapoia traversului. Miile de zgomote intrate adînc în fiina lui, iacînd parte din fiina lui, identifieîndu-se cu viaa lui adevrat, cu libertatea i demnitatea lui brbteasc. De cînd Libertatea a ridicat velele în dimineaa zilei de 17 mai, triete o stare de euforie ciudat. Experiena lui de navigator a gsit prin calcul i desen tot ceea ce-i putea dori un captan: nava visat de-o via. Dup lansarea la ap (botezul l-a fcut diavolia de la bord, din pricina creia Poalelungi se scarpin sub bonet, ofteaz cu obidi privete mustrto r cu singurul lui ochi), Libertatea n-a cerut decît un spor de lest, armatorul i tatl lui adoptiv nezgîrcindu -se i adu64µ cînd de la antierele imperiale cei 400 de funi de plumb turnat în bare, care, o dat fixat în cal, a fcut din Libertatea o na v stabil, echilibrat, asculttoare la cîrm, putînd vira strîns; dar mai presus de toate sprinten pe val i rapid. Banii cheltuii de armator s afle secretele de construcie ale antierelor din Spania, Inglitera i rile de Jos, n-au fost aruncai în mare. Libertatea pare a fi o nav a viitorului mai mult decît una a prezentului. O nav a viitorului care ascunde în cabina tainic de la pupa, secretele marilor navigatori din toate timpurile, afar de unul singur: secretul longitudinii... încrcat cu cear de albine de ara Româneasci Moldova, cu blnuri de rîs, de urs i jderi, unul din negoaele bogate ale rii, cu miere i postavuri de Lwow precum i cu treizeci de viguri de brocat veneian esut cu fir de aur, Libertatea lasîn pupa un siaj înspumat i cu fiecare milîn plus aternutîntre ea i Istanbul îi întrete sentimentul c ieirea la CJcean este singura msur care se potrivete navei lui. toi ceilali Libertateai nu este decît un mijloc. Un mijloc de a tie c pentru face comeri politic pentru Drago Voinea Bîrldeanu cel Btrîn. Un mijloc de a rmîne liberi în imperiu i a cîtiga pîinea lor i a familiilor pentru mateloi. Un mijloc de a se întoarce acas pentru nobilii apuseni. Numai pentru el Libertatea este un alter-ego, un dublu superb al fiinei lui epice, întruchiparea plin de graie a unui vis, singurul lui mod de a exista în plenitudine. El i Libertatea pot foarte bine explica substantivul Autarkes dac se admite c o navi cpitanul ei formeaz o singur fiin, care se des- vîrete etic în însi sfera noiunii exprimat de numeTe navei: Libertatea. Dac Aristoteles are cît de cît dreptate definind omul fericit printr-un act sufletesc conform cu virtutea perfect, atunci el s -ar putea numi un ÅAutarkes fericitµ, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
33/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cu toate c Poalelungi a ajuns s-i chinuie mustaa pleotit de umezeal, sacîzul cu care o îmbo- eaz dimineaa artîndu-se higroscopic, prin urmare iij- trînd în reacie cu umezeala salini dînd mustii în loc de un aer demn i rzboinic, vrednic de un secund, un fel de aer milog, mai potrivit pentru un mus îmbtrînit în condiia lui jalnic. 65µ 5 ³ Corsarul ³ Las-i mustaa, Grigore... Parci-au ciupelit-o 1 petii³ ³ F-i -mice peste gur, cpitane... Pîn la peti mai este, dar pîn la diavol, nimic. M-a otrvit. Mi-a mîncat sufletul. Mi-a încurcat limba-n gur. M car de zece ori pe zi în gafâe. De alte zece ori m coboarîn cal. De o mie de ori m pune s -i art tunurile. Pe urm poftete s ne batem în sbii. Zice c i-a optit un duh alb c a fi scpat de sub sabie, în noaptea clcrii lui Salvaresso, un haidamac care te -ar fi ucis dac n-ar fi fost... Poalelungiîi muc colul mustii. Ofteaz cu obid. Cpitanul aude pai uori în spatele lui. Pe apte delfini puturoi, pe unde naiba s -a crat drcoaica, pe scara dunetei oricum nu, c o ine sub ochi i Poalelungi face chip de schimnic chinuit de colici. ³ Cine s fie haidamacul, jupîni? întreab cpitanul fr s se întoarc. \³ Credeam, effendi Grigore, c eti brbat i poi ine o tain, rspunde Voica Ilinca Bîrldeanu cu glasul cîntat, cu toate c zilnic încearc si-l rugineasc, s-l rgueasc. Poart haine sclîmbe de matelot, din pînz groas fiartîn ulei de in, are mîini îngrozitoare, cpitanul bnuiete ci le freac cu smoali seu de oaie, merge ui i acum se ploconete adînc, ca i cînd ar fi cel mai umil matelot chemat la ordine pe comand. ³ Mi-ai ros bojocii, jupîni, spune pe rumânie secundul. i nu -mi mai zi effendi, c pocnesc. ³ Merii... Am gsit un tun cu o spi slab, lipsete o cavil ia caviliera trinchetului i dac pe mine mînvei o mie de noduri, de ce nu -i învei i pe mateloii de la cabestanul ancorei?! Grigore Poalelungi îi privete vîrful nasului coroiat cu singurul lui ochi. Se face vînt. optete: ³ La Smirna gsete-i alt secund captan... i pe mine ia-m de pe acum i arunc-m la peti... M-am dus. Spi slab... Lipsete o cavil?... Ah, stai, voi, mateloi de ap dulce, fii de... Coboar ca suflat de furtun: ³ De fapt eu i-am furat cavila, s vd dac vede. N-a vzut i a trecut de trei ori pe lîng cavilier. 66µ ³ N-a vzut c atunci cînd trecea, o aezai la loc, diavolio... Am s pun salamastra pe fundul tu. De ce-l fierbi? ³ Iuliana ha, ha, ha... i Alcor... i Rhodos... Cînd î mi ari lovitura lui Saladin? ³ Jupîni. ³ Oho! ³ Jupîni, aici... ³ Pe corabie, între Dumnezeu i il capitano, nu mai st decît pavilionul. ³ Atunci? ³ Preasupus la porunc... i-acum du-te la fanfaroni, c mi s-a poruncit s spl puntea. i bag de seam daca la noapte n-o s fie un fînar alb sus în gabie... Preasupus la porunc, captan! Mînjit pe obraz cu funingine (desigur a splat ceaunul), descul, cu ndragii http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
34/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
prea lungi sumei, cu bluza ascunzîndu-i sînii, armit de soare, soare bucluca care i-a scos pe faa obraznic o mie de pistrui, Voica Ilinca Bîrldeanu îi trage cu ochiul i, ploconindu-se înc o dat, . coboar de pe dunet. ÅDe unde naiba tie de Iulianaµ, se ntreab cpitanul. Alcor i Rhodos este taina amîndo- rura. Ce-a vrut s spun cu fînarul din gabie, cînd a dat porunc stranic s nu se aprind nici un fînar, înc din cea dintîi noapte de navigaie? Credea c rugmintea i armatorului de a o lua la bord (de aceea struise acesta s I se construiasc o cabin micîn pupa tribord, fr u vizibil, cabin care avea o trap rspunzînd în cali o alt trapîn duumeaua cabinei lui, mascatde covor) este un capriciu al fetei, capriciu cruia tatl n -a putut s-i reziste. Pe urmi-a spus c poate fi un fel discret de a-l supraveghea. Libertatea duce cu ea nu numai mesajul secret ctre Hidayet Riza Han, eic i emir în vechiul sultanat de Iskenderun ³ tie de la Mîrzea c Voica l-a vzut arzînd, btut în piroane de catarg pe fiul acestuia, i' Hidayet Riza Aii ³ dar mai ales o parte din tainele Casei Salvaresso de care se leag atît avuiile care ar putea fi puse în slujba politicii lui Mihail, domnul ârii Româneti, cît i ruinarea acestei Case. O dat cu ruinarea Casei Salvaresso i înlturarea celui mai perfid concurent, s rcirea lui Mihnea Turcitul i a fiului natural al acestuia, 67µ Radu, tritor la Veneia sub protecia mamei lui, Via, ibovnica Mihnei, rmas cretin, pionul de Mihnea i CasaS-a Salvaresso tabla de ah aruinîndu-se pretendenilor la domnie i a micat înlocuitorilor lui Mihai. frmîntatpedestule nopi, c poate face loc unui asemenea gînd scîrbavnic, departe de modul loial în care au jucat totul pe-o carte atît tatl lui adoptiv, cît i el. Atunci? Arunc o privire amurgului fastuos. Vede cerul gl bui i soarele de un rou sîngeriu. tie c se va întri vîntul. In prova babord se deseneaz cu sineal, plutind într-o cea albstrie, insula Tenedos. în prova tribord, poleite de vîlvorile soarelui czut pe linia orizontului, se vd vîrfurile înlimilor de pe insula Lemnos. Prezena Voici Bîrldeanu la bord a fost i rmîne o enigm. Cînd coboar scara pe punte, o vede pe Voica mergînd cî, du- cînd o gleat de pînz plin cu ap, peria de frecat puntea i un bra de zdrene. Fata îngîn un cîntec cu glas tîmp, îi tîrîie picioarele i în totul pare un mus cam slab de minte i neajutorat. 2 ³ Putem sau nu s-i dm dreptate lui Aristoteles, dar a fi liber de vraja aurului ³ ut ita dicam... ³ Blasfemie, iubite doctor Medio! De o mie de ori blasfemie. A urul este stpînul protilor i sluga prea plecat a brbatului de geniu, strig don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera, ridicînd braul terminat cu cangea de argint. Te întreb dac ai vzut în Inglitera vreun spectacol al domnului Shakespeare? Pentru c ac olo, aurul... Aproposito. Ca trezorier al acestei prea frumoase nave, te-ntreb ³ ut ita dicam ³ dat find c dispreuieti aurul ca un filozof, dac -mi cedezi mie solda ce i se cuvine pentru întreg voiajul? ³ ah la rege, rîde baronul Louis de Vic -Fezensac. Domnilor, iat-l pe il capitano! 68µ Gentilomiiµ se ridic de pe scaunele fixate în podea, cu bunvoina mîndr, uor ironic a oamenilor de spad de pretutindeni. Cpitanul Pcurar le face o reveren scurt. Spune cu glasul lui autoritar, în acel limba j european numit la soldato, amestec de italiani spaniol, în rsrit pe fondul unei levantine vorbitîn toate porturile Mediteranei i Egeei, le spune s-i ocupe locurile i, dac se gsesc într-o stare de spirit favorabil, s-l asculte, simindu-li-se dator cu citeva explicaii. ³ Era i timpul, cpitane...'.Oricît i-am fi de recunosctori cpitanului Mîrzea i indirect Domnului su, începusem s m nelinitesc vzînd c in loc de Apus, ai binevoit s pui prova pe Rsrit, spune baronul. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
35/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Dac nobilii domni mai au i alte neliniti? ³ Probabil c se vor nate din explicaiile domniei- voastre, cpitane, spune cavalerul Pirre de Mirande. Cpitanul Pcurar se aazîn capul mesei lucioase de acaju, în jilul cu spete'azînalt avînd sculptate nu ar- meriile Casei Bîrldeanu, cum era de ateptat, armerii cunoscute de gentilomii prezeni, ci cu totul alte armerii, care stîrniser o disput vehementîntre cei doi fraj de Mirande, ambii specialiti în heraldic francezîncepînd de la Charlemagne, trecînd prin epoca atît de controversat a blazoanelor din vremea cruciadelor i terminînd cu noile blazoane acordate de propriul lor rege. Un scut de format francez vechi despicat, pe fond azur, avînd la; senestra o .,aquila valachicaµ i la dextra un cap de bour purtînd între coarne o stea cu ase raze, drept armament ' exterior un coif plasat din fa, cu cimier foarte straniu, dou ancore încruciate, totul sub stpînirea unei coroane cu patru raze. Rafinai în heraldic, cei doi frai încercaser s tlmceasc sensurile simbolice ale armeriei, fiind întrerupi de glasul gîjîit al satanaelicului doctor Medio, revenit la predica lui favorit: libertatea absolut. Faptul c il capitano se aeazîn acel jil cu armerii cel puin princiare, . înseamn c este împuternicitul principelui care, într-un fel sau altul, stpînete corabia, dup toate legile apari - nînd lui Grand Turc, al crui pavilion este arborat la pupa. A doua mirare a nobililor gentilomi prezeni69µ a fost pricinuit de cabina în care se afl pent ru întîia oar de la ambarcare, prilej pentru don Pedro s-i dezvluie euµ notinele de construcie legate de navele oceanice. Lsînd la o parte ua scund, din mahon, împodobit cu sculpturi, aceleai dou ancore încruciate înconjurate de un nesfîrit lan alctuind arabescuri bogate în interiorul crora se afl un delfin surprins în salt arcuit, cabina este o capodoper a artei decorative. Exist aici un fel de subtil contopire a motivelor de marchetrie folosite de artizanii florentini, cu motivele folosite de artizanii persani i georgieni, totul însîncorporîndu-se unui alt stil, nu derivat dintr-o contopire prin imitaie, ci dintr-o sintez creatoare i selectiv, avînd ca fond propriu splendide motive florale i zoomorfe, între care predomin via de vie i un cal înaripat. Lambriseria cabinei a stîrnit o disput vie, cavalerii asemuind-o fie cu cea a castelului de la Blois, fie cu a unui cabinet oriental, decorat de meteri mauri pentru Ducele de Alba. Masa de acaju cu picioare de leu este înconjurat de opt scaune somptuoase i dou jiluri, dintre care numai cel dinspre prova este decorat cu armeriile cunoscute. De grinda central, din stejar lustruit^ atîrn un fînar lucrat în aram btut, avînd geamuri de Murano, strvezii. Peretele din tribord are chesoane pîn-n tavan. Chesonul din mijloc este fals. Se rotete spre interior atunci cînd este dezvorît, folosind drept u pentru cabina fiicei armatorului acum, ori- cînd cabina tainic putînd adposti doi robi eliberai sau doi pasageri care nu trebuiesc s fie vzui. în babord exist chesoane adevrate, ticsite cu mostrele mrfurilor ÅCasei Bîrldeanuµ, iar cel din mijloc, cu sticle groase, învelite în piele sau rafie, sticle aezate în lcaurile lor, pentru a nu aluneca unele peste altele, coninînd coran i rîvnite de beyii înlimea cabinei*, estelicorile aceea oprite a unuideom obinuit. Lumina vineporturilor prin doumusulmane, perechi de hublouri, una în stînga i dreapta uii, alta în pupa, lsînd s se vad marea i orizontul. Toate patru hublourile sînt zbrelite. Piciorul arborelui artimon este înaintea dunetei, intrarea în cabin fiind mai aproape de bordul tribord. Aceste amnunte constituiser o parte din argumentele lui don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera în dizer70µ taia sa asupra principiilor constructive, raiunii i scopurilor care se întruniser spre a da fiin navei Libertatea. De cînd s-a ambarcat, baronul Louis de Vic-Fezensac caut s descopere sub http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
36/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
lobul urechii stingi a lui il capitano, alunia care -i atrsese privirea atunci cînd un matelot inamic îl atacase din flanc i el îl contra -atacase pe acela, dezarmîndu-l i aplicîndu-i lovituri cu latul spadei peste fund, în hazul i aplauzele furtunoase ale spectatorilor de pe terasa locantei Loredanei Brocca. Se pare c il capitano, dintr-un motiv sau altul, a renunat atît la aluni, cît i la glasul de -atunci, rguit i aîat, ca i la formula rostit cu acel glas: Ådrum bun în iad, diavoleµ, formul cu care -i gratifica pe cei alei de spada lui s devin cad avre. II capitano este în dreptul lui s-i poarte sau nu aluniele, s-i foloseasc glasul dup cum o dorete i s -i schimbe formulele de politee dupîmprejurri. Ceea ce începe s -l intereseze în cel mai înalt grad pe un baron de Vic-Fezensac, fie i unul scpat de curînd din lanurile lui Saladin, este misterul care învluie cîteva personaje de la bord. Iat o întrebare asupra creia va medita dac este sau nu cazul s fie pus, cu itoate c Jean, care de fapt a descoperit personajele, a avut o aventur stupidi nu prea onorabil. Urmrind personajul Åbarb roieµ, ieit din cabina minuscul aflat sub teug, a coborît în cal, unde a fost victima unei agresiuni neruinate, musul tîmpit i murdar vrsîndu-i în cap o gleat cu zoaie, ceea ce i-a atras un picior dat la spate de Jean i lui Jean de Mirande, dou lovituri cu coada mturoiului mînuit abil de acel mus care la scrim cu mturoiul s-a dovedit deosebit de abil. Bineîneles c personajul Åbarb roieµ s-a fcut nevzut printre baloii i butoaiele stivuite în cal. A avut loc o consftuire, în cea mai gascon, hotrîndu-se în ceea ce privete incidentul, cîtpur i în ceea ce privete aldiscreie doilea absolut, personaj atît misterios ³ Åastronomulµ. Acesta iese pe punte cu un ceas înainte de miezul nopii, secondat de doi adolesceni (pasiunea Orientului) care-i duc instrumentele mereu aceleai, dou astrolabe, dou clepsidre cu nisip, apoi un fel de registru i o hart a cerului. ÅAstronomulµ face msurtori la stele, înscrie datele în registru, mateloii de cart par obinuii cu el, mâncarea i se 71µ aduce la cabin de ctre cei doi ucenici, ca i roiiµ servit de musul tîmpit care îi onoreaz rolul osptar, splindu-se cu pufnituri i chirieli într-un gj ^ del cu ap de mare, sub supravegherea nemiloas a*' cundului. Acum dou nopi Åastronomulµ, care este razin, a stat de vorb cu don Pedro, care ieise pe punt* foarte sumar îmbrcat, pîsîindu-l îngrijorat pe motan1 Platon. Motanul era în gabie, cu musul. A mieunat plinul tisit i spre totala mirare a lui don Pedro, n-a coborît din gabie cu toate c don Pedro îi vorbea convingtor în basc pomenindu -i cu nostalgie de disciplina rposatului tat motanul Aristoteles. Cert este c a doua zi don Pedro l -a supus pe Platon la o lecie de dres aj între patru ochi lecie soldat cu bufnituri înfundate, mieunturi i cu o zgîrietur foarte vizibil pe obrazul bravului hidalgo. Lecie dup care Platon a fost de negsit toat ziua, împingînd pîn la jale disperarea lui don Pedro care a cercetat înde lung marea cu luneta, n -a povestit nici unul din abordajele celebre la care -a participat i, stînd retras pe un colac de parîme, a citit melancolic cîteva capitole clin Noul Testament, pe care le -a comentat în oapt cu fra Angelico, scutierul. ³deDomnilor, purtarearzboinice domniilorpevoastre locantaMLoredanei a fost vrednic rangul i virtuile care le la onorai... -ai apratBrocca vitejete, netiind mai nimic despre mine. Sbiile domniilor-voastre au tiut s scoat din lupt, fr s ucid decît atunci cînd cei care ne-au atacat au depit msura. Ai confirmat întru totul recomandrile fratelui meu de arme, cpitanul de cavalerie voievodal, Mîrzea. ³ Ne onorai, spune baronul de Vic-Fezensac, schi- înd o aplecare a capului. ³ Deopotriv onorai nava Libertatea. O pauz. Apoi: ³ Domnilor, v-ai încredinat vieile acestei nave. lata misiunea ei. i Cei patru gentilomi afieaz un aer degajat. Se aud valurile splînd bordurile http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
37/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
corbiei. ³ Casa Salvaresso, ai auzit, a dorit pieirea echipajului, in s v aduc la cunotin cîn clipa cînd am ios 72µ I tacai la Loredana, ali oameni ai Casei Salvaresso au a ut sâ incendieze nava aflat pe cala de lansare. i v Crim! spune don Pedro. Nava duce la Smirna o parte din încrctur. Pîn 1a Smirna va face o escalîn insula Lesbos, unde vol rimi veti despre starea contoarelor Casei Bîrldeanu din Smirna, Iskenderun i Rhodos. La Smirna vom încrca mrfuri pentru Rhodos.- Aici este contoarul principal al Casei Salvaresso. ³ Probabil c Libertatea nu va fi primit cu braele deschise, spune cavalerul Pierre de Mirande, cu glasul lui de bas. ³ Probabil c la escale, sau în larg se vor afla, ca din întîmplare, nave ale Casei Salvaresso, spune cavalerul Jean de Mirande. ³ Probabil c Libertatea va fi atacat atît în porturi, cît i pe mare, spune baronul Louis de Vic-Fezensac. ³ Toate acestea împreuni înc ceva pe deasupra, domnilor. ³ Miiledieux! ' ³ Pocap de dieux! ³ Parbleu! Madonna! ³ Pe adevratul Paracelsus. ³ Libertatea are i o alt misiune nobil, în afara nobilei misiuni a cruiei. ³ Care poate fi doar un pretext, cpitane. ³ Aproape, baroane. ³ Legat de armeriile care decoreaz jilul, cpitane? ³ i de ele, cavalere! ³ Se pare c sînt armeriile principelui de care ne-a vorbit salvatorul nostru. ³ Intr-un fel, da. (* ³ i c acest principe, stpîn pe un principat minuscul, s-a rsculat împotriva suzeranului su, Le Grand Turc. Iat o fapt care mînclzete, domnilor, spune cavalerul Jean de Mirande. ³ Cu atît mai mult cu cît regele meu se aflîn rzboi necrutor cu Semiluna, spune sentenios don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera. 73µ ÅDon Gregorioµ-Poalelungi face «ceremonios i în cabin intr cele dou personaje care au stîrnit curiozitatea gasconilor. eicul este un brbat impuntor, cu trsturi semitice, ars de soare, cu inut demni rzboinic, mai curînd sugerînd lancea i galopul decît astro- labul i matematecile, îmbrcat într-un burnuz somptuos din mtase alb, cu legtoare de cap neagr, costumaie puin comodîn cazul unui naufragiu, îi spune baronul xare s-a ridicat curtenitor în picioare, imitîndu-l pe ritual cpitan, iar cellalt, un brbat scund, voinic, purtînd un soi de caftan i pe cap tichia a evreilor. Cavalerul Jean de Mirande vede c din cele opt scaune i dou jiluri cîte are cabina, au rmas neocupate un scaun i jilul opus celui în care st il capitano, jil pe sptarul cruia sînt sculptate armeriile Casei Bîrldeanu: pe un scut oval, o corabie cu pînzele umflate de vînt i un delfin care sare din apîn prova corbiei. îi spune c, dup logica de pîn acum, la timpul potrivit i acestea vor fi ocupate de misterioii cltori ai acestei nave misterioase. 3 ³ Vitejii nobili apuseni au prilejul s navige în apele strbtut e de toate cruciadele la care, nu mîndoiesc, strmoii lor au luat parte, cu supuii... http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
38/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ i averile lor... Mai ales cu averile. Voica Ilinca aude un fel de cor mormit, care seamn a încuviinare. Nu este nevoie s priveasc prin despi- ctura lsat de peretele lunector al chesonului spre a vedea cine vorbete. Cu eicul Abu Osman a fcut astro - ttiomie o jumtate de an, cît acesta a stat la Bebek, sub chip de dervi rtcitor, inînd adunri tainice cu dulgheri i harabagii, cu armurieri i cîrcai di n portul de cereale, cu salepgii i covrigari, oameni umili dupîmbrcminte, dar care nu se sfiau s comenteze ÅCanonul Masudaµ, catalogul celor 1029 de stele alctuit de Al-Buruni, msurtorile lui asupra înclinrii eclipticii i deopotriv le 75µ giuirile imperiului care vtmau libertile breslelor i pe ale plugarilor. A fost la patru asemenea întruniri, travestit in ucenic, alturi de principesa Mrgrita îmbrcat dup moda musulman, purtînd vl de obraz i feregea bogat, principesa vorbind acolo în arabi fiind ascultat cu respect, despre dreptul divin al omului de a fi el însui, în afara oricrei silnicii. Cu Abihu Said face în fiecare zi tiina contabilitii. Nu contabilitatea pe care o in defterdarii i conopitii Casei Bîrldeanu. Contabilitatea comptuarelor legat de preul pieelor europene, asiatice i africane, tiina mînuirii mrfurilor dup nevoile pieii, tiina de a mînui piaa i nevoile ei, tactica i strategia de folosit împotriva rivalilor; principiile sacre care conduc secretului prile negociabile. Said are cap de asociaiile, strateg i, tiina daceicul Abu despre Osmanbnci este i stpînul algebrei i Abihu trigonometrici. Abihu Said este stpînul comerului. îi place tiina lui Abihu Said fiind foarte aproape de lumea în care-a crescut. Voica Ilinca st culcatîn patul îngust i legntor. Pîni Mrgrita a crezut c dorina ei de a se ambarca este o toan de fat zburdat, care ar vrea s retriasc prin sine i pentru sine, aventura trit pe galionul Al- bertina împreun cu principesa. Sau poate Mrgrita a îneles? A îneles c ele sînt victimile propriei lor educaii. Mereu cu spaima de a fi vzute de eunucii i negutorii de robi furnizori ai haremurilor sultanilor, marilor viziri i înalilor dragomani ai Porii, mereu cu perspectiva de a ajunge într-un harem sau cu buntiin pregtindu-se pentru a intra în haremul hotrît de arhoni sau confrerii, sau prini; fetele coloniilor cretine din Istanbul sînt pregtite pentru acest rol. Arta machiajului i a îmbrcminii, n dansului i a muzicii, a poeziei; tlmcirea viselor, apoi matematicile, i filozofia, apoi astronomia i istoria sînt învate cu dascli pltii bine, toate acestea slujind fie politicii, fie ajungerii la rang de favorit. Se întîmpl c a ele, fetele, s gseasc un limbaj comun cu totul deprtat de limbajul vorbit de tinerii pe care -i întîlnesc la puinele sindrofii iîn casele pe care ^prinii lor le viziteaz. Bieii aceia fcînd pe vitejii, neavînd voie s poarte arme în afara casel or sau dac 76µ nu slnt mateloi pe corbii care au hatierif de dezlegare; mereu sub ochii iscoadelor agiei, complotînd în vorbe i niciodatîn fapte, urmai ai caselor princiare bizantine, ocupîndu-se numai de nego sau de teologie, îmbîcsii în intrigi, ce-ar putea spune uneia ea?! ascult miile de glasuri ale corbiei, vîn - tului i mrii, glasuri pe Voica ca Ilinca care le cunoate parc dintr-o alt via, glasuri care fac fondul viu i plin de farmec al vieii ei de fiecare zi. S *fi fost i gîndul de a-l ocroti pe Åelµ la temeiul acestei aventuri? S fi simit dorina tatlui de a avea pe cineva din sîngele lui în lupta pe viai pe moarte cu Casa Salvaresso? S fi fost ceremonia jurmîntului ctre ar, fcut de fratele ei Drago, în paraclis, cînd ea abia avea zece ani; ceremonie care a halucinat-o: preotul acela adus de la patriarhie, slujind invemîntat în aur, luminile fîlfîite ale luminrilor i candelelor, fratele ei îngenuncheat primind securea de abordaj de la tatl lor, mreîn costumul de boier-osta moldovean din ara de Jos?!... i ce altceva s fie nelinitea care-a bîntuit-o, simmîntul c este închisîntr-o colivie de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
39/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
aur în care nimic din eul ei adînc i adevrat nu se poate întruchipa, nesaiul de a cunoate lumea, totul sub neputina condiiei de fat, pîn cînd a îneles-o pe Mrgrita. Pîn cînd a îneles c o femeie ca Mrgrita poate supune nu numai un brbat, dar, dac ar voi-o, un imperiu. Atunci a gelozit-o i s-a vrut asemenea ei. Adic a vrut s se împlineasc dincolo de canoane, în tot ceea ce, cu voie sau fr voie, agonisise în spirit. îi stpînete rîsul. Cei de dincolo, ca nite adevrai brbai ce se afl, încearc s se cunoasc vorbind în pilde i pe ocolite. Auzindu -l pe Jean (în sinea ei le spune tuturor pe numele mic) vorbind despre Saint Louis, bravul rege care a strbtut Mediterana fcînd escalîn Cipru, la Limassol, ca apoi s debarce la Damietta în Egipt i s cad prizonier (Jean nu spune asta. vorbete despre reforma justiiei, despre comisia judiciar). Voica Ilinca îi amintete figura pe care a fcut -o cavalerul cînd l-a luat la btaie cu coada mturii, aplicîndu-i tehnica luptei cu ghioaga învat de la Poalelungi, care, înainte de a fi marinar, a fost pcurar. Aude zgomotul pe care -l face Poalelungi crîndu-se pe cei trei baloi, pui în form 77µ de scar sub chepengul cabinei. Secundul ii vîr capul legat cu o basma albastr pe chepeng. îi duce degetul umflat de reumatism la buze. Voica Ilinca poart tricoul cu mîneci i alvarii uori de m tase în care se simte bine atunci cînd se refugiazîn urmîndu-l pecabin. secund Coboar în cal. agil din pat, îmbrac bluza de matelot i ndragii, ³ l-am ademenit dup porunc, îi optete secundul privind -o cu dragoste acr. ³ Sru-mîna, Barba Gore, îi rspunde tot în oapt, Voica Ilinca... Unde sînt? ³ În gabie! ³ Drace 1 ³ Pe sufletul meu, inimioar, nu mai drcui, fir-ar dracul al dracului, nu te mai mînji cu catran, nu mai cuta gilceav cavalerilor, leag -te cînd te urci pe vergi, c m bagi în mormînt de viu i cum mînfiez eu jupinesei Dragomira daca... ³ E fat? ³ Nu e fat! ³ E fat, i-o zic... Nu-4 scpa din ochi pe Ioanidis... Voica Ilinca scoate de sub balotul care închipuie treapta a doua a scrii un omoiog de stupîmbibat cu seu fr mîntat cu funingine de pe fundul cazanului de la buctrie. i-l trece peste mîinile abia splate. Grigore Poalelungi sau Barba Gore, care de multe ori îi tinuise fuga de la învtur pe scara de mtase, dac nu cumva nu i-o adusese chiar el, înspimîntat de tiina hirurgului don Medio i de figura lui satanaelic; omul de încredere al jupinesei Dragomira, mama, femeie care la zilele ei fusese cîrmaci pe dubasul de prad al hotnogului Vslie Decusear, tatl jupinesei, vame fr hatierif al caicelor turceti pe la Cotuî Pisicii; deci Barba Gore începe s strige la musul blestemat, care nu -i stringe nici hamacul, ateptînd s vin secundul s i -l strîng, bate cu palma în baloi, musul.face larmi în acelai timp aranjeaz locul unde cei de la bord tiu c doarme Voica Ilinca urc pe punte i de acolo, prin babordul aflat în vînt, se carîn gabie unde se vd siluetele celor doi adolesceni care -l slujesc pe dasclul ei de astronomie, înc din cea dintîi zi de navigaie i -a spionat pe cei doi 78µ tineri venii la buctrie s ia pilaful pentru Abu Ahmed. tie c tatl ei i-a druit eicului linitea, ocrotindu-l pe tot timpulederii la Bebek i faptul c acesta îi ascunde identitatea celor doi, îl socotete drept o ofens adus Casei, pe care o reprezint alturi de il capitano. I-a vzut pe cei doi privind cu jind la felul cum se car ea în gabie, dar mai ales la felul cum coboar de -acolo, ori de pe verga http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
40/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
zburtorului, alunecînd pe fungi l-a convins pe Barba Gore s-i urce în arborad atunci cînd eicul se va robi taclalelor cu ceilali brbai de la bord. Unul din cei doi tineri are mersul legnat i un burnuz prea larg pentru un purttor atît de mldiu, sprîncenele prea încondeiate, genele mari i rsfrînte, glezna subire i o sfial care nu-l aseamn nicicum unui rzboinic. Dac bnuiala ei se adeverete, atunci nu se va mai simi atît de singur la bord. Urc spre gabie, vîntul de la uscat trece prin pînza bluzei de matelot rcorinduri trupul, vede coamele albe ale valurilor, vede siajul, cerul larg boltin- du-se peste mare, fluieri o încearc dorina arztoare de a sri în gol, de a întinde mîinîle ca pe nite aripi care s -o poarte în zbor lin pe deasupra corbiei i a mrii întotdeauna ascultînd povestirile despre Daedalus Ica - rus tria rscolitor sentimentul straniu al plutirii. Ajunge la gabie i se strecoarîn coul împletit din parîm subire. Libertatea are un ruliu uor, care aici pare amplu, vîrful catargului oscileaz ameitor, în prova babord se vd pîclele viorii care îmbrac in sula Tenedos, foarte vag înlimile de la coast, tie c Libertatea plutete în lumea fabuloas a Iliadei, c ea însi plutete în acea lume fabuloas, plin de culorile pale ale amurgului; o clip ar vrea s fie frumoasa Elena din pricina creia s -au învrjbit vitejii antichitii, apoi vrea s fie Ahile. Rîde cînd un rbufnet de vînt face catargul s oscileze puternic i cînd cei doi adolesceni, albi de spaim, se aga de cercul din lemn care formeaz copastia gabiei. Iat clipa binevenit! Se clatin i, czînd, se aga de dreapta Cu tie. o micare scurtîi treceadeverit. mîna peste piept. Tînrul un tînrul strigt din uor. Voica ei. Ilinca Bnuielile ei s-au Burnuzul învluie.scoate trupul mldiu al unei fecioare. O cuprinde cu o mîn pe dup mi jloc. 79µ ³ Nu-i fie fric, îi spune în turc... Haide! Se întrete vîntul i iat, secundul strig s coborîm! Cei doi tac, agai de marginea gabiei. Privesc halucinai valurile, cerul, vergile care se înclin din ce în ce mai mult în tribord. ³ Cred c nu eti o muiere fricoas, îi spune tînru - lui cruia i-a mijit o umbr de musta. Biatul o' privete crîncen. Cu micri rupte, coboar din gabie. Este clipa cînd de jos urc Barba Gore. spri- jinindu-l pe biat i cînd Voica Ilinca îi trece fetei peste mijloc centura din parîm pe care ea n -o folosete niciodat. Intîrziind s -o lege, se lipete de ea i fata scoate un nou strigt de surpriz, agîndu -se de gîtul Voici. ³ Acum ca tii, ii spune, încrede-te în mine. Am s-i fiu sor... Coborîrea din gabie se fa,ce greu. Voica Ilinca cluzete piciorul fetei. îi cluzete mîinile. Coboar lîng ea, ocrotind -o la rstimpuri. îi optete mereu: Ånu te uita în josµ. Fata se arat dîrz. înainte de a ajunge la copastie îi spune numele: ³ Azize. în afar de secund i de arabul tînr nu este nimeni pe punte. Barba Gore le face semn celor doi s se duc la cabin. îl amenin pe mus, apoi bate clopotul, che mînd cartul la posturi. 4 Cpitanul ^Pcurar stdepea-ldunet lîngla timon. egeean fosforescent are caRadu întotdeauna harul predispune meditaie.Noaptea Este ceasul care urmeaz lsrii întunericului, cînd mii de lampioane se aprind i se sting în siajul navei, cînd vzduhul devine sonor i cînd întrebrile prind via ieind din pîcla nelinitilor, îl pizmuiete pe Barba Gore care st la timoni supravegheaz busola luminat de fînarul aezat sub roza desenat cu tu de China pe hîrtie cerat. î! pizmuiete 80µ pentru linitea lui. Pentru faptul c nu-i pune nici problema longitudinii, nici pe cea a libertii umane. îl pizmuiete pentru c este mereu el însui crezînd cu. ardoare c singurul lucru pentru care merit s trieti este rzbunarea împotriva http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
41/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
celor care i-au hcuit satul i neamul i pe cei dragi, aruncindu -te într-o lume strini îndeprtat care te ine undeva la margine, într -o obscuritate fr nici o speran. El a trecut acest prag reg - sindu-se în lupta lui Mihai Voievod pentru libertatea Balcanilor. Dincolo de acest Åcredoµ, întrebrile rmîn. Multe, grele, apstoare. Nzuiete spre o lume a totalitii i nu întîlnete decît Ibmile strimte ale parialitii. A crezut într-o vreme c Abu Raihan Osman ibn-Ahmed este cel mai apropiat de înelepciune i prin ea de totalitate, fiind astronom i matematician, adic om cufundat în abstraciune. S-a înelat. Abu Ahmed s-a dovedit mai mult eic decît astronom i mai mult sufit decît matematician. Se cufunda în abstraciune numai cînd voia s-i limpezeasc privirile cu care scruta istoria la zi, adic spasmele i zbaterile care ddeau nume contradiciilor de moarte numite Imperiul Otoman. Abihu Said vede totalitatea ca pe o împrie a negoului i a cmtriei, stpinit de aurul care cumpr. Aurul care cumpr de toate: mrfuri, oameni, contiine. i care vinde de toate: mrfuri, oameni, contiine. Un imperiu fr hotare, guvernat de nevoile celor puternici, de prbuirile sau înlrile lor, de stpînirea izvoarelor de la care se scurge avuia. Cît despre cavalerii apuseni, ei sînt robii srciei la care i -a dus viaa nechibzuit, fanatismul i credina c singura msur a unui nobil este spada. Libertatea taie valurile Egeei pe rmurile creia stpînete Imperiul Marelui Turc, cu miile lui de lanuri ferecînd popoarele subjugate i totui, nimic din silnicia Imperiului nu vatmflamura frumuseea nopii i Echipajul propria luil-ar libertate. putea S dintreac clipa asta s ridice la catarg nesupunerii. urma Ar orbete. Libertatea în propria lui stpînire. S bîntuie marea dînd pe fa btlia împotriva Semilunii. Or i s se îndrepte spre In- diile Occidentale, s pun stpînire pe o insuli s cldeasc acolo o ar a libertii... Rîde. îi aduce aminte insula pe care Saladin Chiorul, împratul Cycladelor, i-a 81µ cldit, înaintea lui, o ar a fgduinei. Ce s-a ales din ea? Unde exist libertate în afara libertii propriei noastre contiine? ³ Cpitane, Ioanidis! optete secundul. ³ Ce este cu Ioanidis? ³ Jupîni zice c slujete lui don Lucio! Cpitanul Pcurar se gîndete la Registrul cu numrul XXXII i seria M.O., registru rpit de cei trei cpitani domneti din arhivele Casei Salvaresso, atunci cînd au atacat-o în plin Istanbul, sub nasul agiei împrteti. Iat un rspuns care-i împac de muli ani contiina tulburat de prea multe întrebri: fapta. S-a molipsit de viciul incertitudinii. Cînd? Unde? De la cine? ³ Se poate! Altdat ar fi spus ÅNu se poateµ. Perioada în care a stat la uscat s-l fi înelepit cu harul dubiului? ³ Atunci? ³ Atunci nu-l scpa din ochi. Nici tu, nici jupîni, nici cei doi Papamarkos. Are cumva porumbei cltori? ³ Am cutat pe toat corabia. Nu are! Sîntem prea de poat coastface s semne mint busola cu magnei. vedea. Sîntem ³ prea departe de aproape Lesbos s cu lumini. Pe urm,Am intrm la Mitilini în aa fel încît Libertatea s fie vzuti de la ÅSteaua de mareµ i de ÅLa Pisica de mareµ. Abia întori de la Smirna la Mitilini ne pierdem urma. Acum unde este? ³ De veghe la prova. ³ Singur? ³ Theodorakis îl pîndete dintre balot ii de pe punte. ³ Ce semn îi d? ³ Asta, cpitane! Cpitanul Pcurar vede contracota velei mari flutu - rînd desprins de pe cavalier. în aceeai clip o umbrse prelinge pe lîng copastia din babord i dintr -un http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
42/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
salt intrîn umbra dunetei. Secundul Poalelungi dondne un cintec aromânesc de plecarea oilor spre ar. Cpitanul Pcurar se retrage de la balustrada dunetei. De pe punte se aude miorlitul suprat al motanului Platon i glasul dezmierdtor al cavalerului Pedro Perez de Hispaniola - Figuera chemînd motanul, se face linite i dup puin 82µ vreme se arat pe punte eicul Abu Ahmad însoit de ucenicii si întru astronomie... Tot atunci Ioanidis iese din umbra dunetei i-l strig cu glas chinuit pe secund. * ** ³ De ce i-ai prsit postul, guvid nenorocit, îl întreab Poalelungi. ³ M cam doare capul, Barba Gore, spune omul... Bine-ar fi s m schimbe Aron, m rog ie! ³ Rachiul de ananas are s te omoare, beivanule... Piei din fata mea, pîn nu pun mm pe salamastr. Scoa- l-l pe Aron. Dac pui a rachiu, te arunc la peti, crab puturos... Mola! Omul se duce spre prova abia tîrîindu-i picioarele. ³ Era mai sprinten adineauri, mîrîie Barba Gore... Pot jura c a încercat încuietoarea Ialuat cabina armatorului. ³ Saudei-a tiparul cu cear... Cine te schimb? ³ Theodorakis. *» ³ Cînd gabierul zrete capul Baba, ori Lesbos, Theodorakis s m trezeasc. ³ i Ioanidis? ³ Dac boala este o minciun, minciuna lui ne va duce la adevr. Bun cart înainte, Barba Gore! ³ Bun cart peste tot, cpitane! Cpitanul Radu Nanu Pcurar coboar scrile dunetei. Trece prin faa uii cabinei armatorului. Este încuiat cu cheia. Cheia se afl la el. îi trece degetele peste broasca din bronz turnatîn form de cal de mare. Pipie gaura cheii. Se întîmpl ceea ce se atepta s se întîmple. Culege pe vîrful arttorului o frîm moale de cear. Trece în bordul de sub vînt, privete o clip marea poleit de o lun sîngerie, uria, agat deasupra orizontului, apoi intrîn cabina lui care ocupîntreg spaiul din babord. Fînarul este aprins luminînd interiorul cu o licrire palid, tremurtoare. De cum trage zvoarele uii, cpitanul are simmîntul c se cufundîntr -o lume stranie, pe jumtate adevrat, pe jumtate închipuit, o lume apari - nînd în acelai timp universului familiar al corbiei: scîr83µ îitul mobilierului, al pontililor i traverselor de punte, zornitul lanului de la timon, paii timonierului cînd se dezmorete, aulitul vag al catargelor, bulbucitul apei în bordul de sub vînt, clipocitul siajului, ca i universului fantast al propriei lui închipuiri, întruchipat în cîteva lucrri tehnice cum ar fi sistemul de prindere al fînarului pe dou semicercuri armilare fî- fînarul narul aflîndu-se în centrul acestui sistem mobil, astfel încît,cu oriplanurile ce bandîntretiate, ar lua nava, s rmînîn aceeai poziie vertical; sau sistemul de fixare i rabatare al patului îngust, îns somptuos, cu baldachin greu din brocat, pat care, dezvorît din zvoarele ascunse în cele patru picioare terminate cu lab de leu, pivoteaz pe singurul picior fix, slujind drept ax de rotaie i trece din tribord, unde st lipit de peretele cabinei armatorului i se fixeaz pe peretele pupa, lsînd liber chesonul secret al instrumentelor i documentelor, de bord care asigur navei Libertatea una din dimensiuni le ei hotrîtoare în concurena dintre marile case de navigaie: viteza, scurtarea drumurilor maritime, precizia navigaiei. Cpitanul Pcurar presimte clipa aceea hotrîtoare a analizei izvorît ca o necesitate din vlmagul zilelor de la uscat, din da tele pregtirii http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
43/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cltoriei i navigaiei, din raiunile încrcturii, din multele i tainicile raiuni ale politicii duse de el i de patronul lui; din tactica i strategia aplicatîmpotriva Casei Bîrldeanu de Casa Salvaresso; din petele albe, vai, prea m ultele pete albe rmase în calculul longitudinii i legat de acesta, de tehnica ceasornicriei, care, avîndu -i centrele în Apus, nu trimite în Orient decît orologii bogate în decoraiuni; dar cu mecanisme imperfecte, care de multe ori nu egaleaz nici mc ar precizia clepsidrelor cu nisip sau cu ap... Peste toate astea, sau în amestec cu ele i nu ca o parte neglijabil: Loredana. Iar acum Voica Ilinca, zgîtia crescut sub ochii lui, creia i -a pus în mîn floreta, mai apoi spada, mai apoi sabia de abordaj , ca i echea i co - tele caicului Zefirul la bordul cruia faa patronului a învat alfabetul conducerii unei mici nave cu vele, dove - dindu-se pe cît de îndemînatec, pe atît de temerar, îm £ingînd curajul pîn la limita care-l separ de raiune, transformîndu-l în nebunie. Voica Ilinca în relaie stranie 84µ cu întîmplrile dinaintea lansrii la ap a corbiei Libertatea. în relaie stranie cu apariia salvatoare i dispariia celei numit Iuliana de Lucio Salvaresso. Tot în noaptea aceea, îi aduce aminte cu limpezime, Ioanidis, care luptase cu oamenii lui Salvaresso, ucigîndu-l pe unul care voia s dea foc stupei vîrît sub chila navei (i-o spusese Barba Gore), a cerut iertare pentru cei prini, luîndu-i sub ocrotirea lui i pe jurmîntul lui. Niciodat cabina unei corbii lui n-aiconinut atmosfera de pace tihnit aceast cabinîmbuntit dup desenele dup cîteva desene pe care i le ca -a druit Loredana. Ligheanul mare i adine pe care -l folosete arareori, mai ales în porturi, splîndu-se de obicei pe punte, din ghiordel, ori direct de la uuroiul burdufului de capr agat de catargul ar- timon, este i el prins pe un cadran, avînd scurgerea într-un ghiordel cu capac. Masa mare, cu tblia bine lustruit, are la capete dou tieturi înguste, prin care se trec marginile hrilor, pergamentul stînd astfel întins fr s adauge erorilor cartografilor i erorile date de încreiturile pergamentului. Ceea ce îl nelinitete este în- cpînarea cu care Åmusulµ struie s-i demonstreze c este prezent în cabini, deci, în viaa lui. Dacîi las cagula pe pat, o gsete agatîn cuier. Dacîi primenete bluza i stric rînduiala cmilor din cheson, gsete totul ticluit dup lime i culoare. Dac a curat pistoalele i nu le -a pus în cutiile lor, le gsete în cutii, acoperite cu o pînzîmbibat cu grsime. într-o diminea, în Marmara, pe cea deas, a auzit larm pe punte i glasul hîrîit al secundului, blestemînd. Libertatea plutea în derivi abordase un caic plin cu trunchiuri de pin. Timonierul a tras de lnugui ciocanului care btea în gongul aezat deasupra uii, tot un mecanism scornit de el pentru a fi trezit chiar de timonier, fr ca acesta s alarmeze toat nava i, srind din pat, a lsat aternutul vraite. Dup ce s-a întors, a gsit aternutul cldit în mijlocul cabinei. I-a venit s urle, s-a stpînit, niciodat n-a suferit o asemenea profanare a autoritii lui absolute de cpitan i de atunci îi face patul ca o cameristi îi pune toate lucrurile la locul lor, gsind c treaba are haz i, oricum, îl scutete de cutri plicticoase. Din construcie a prevzut nite rsufltori mascate în lambriserie, prin 85µ care circul aerul din cabini cel dintre pereii acesteia i bordaj, punînd capt umezelii sttute care-i mucegâia lucrurile pe toate navele pe cîte navigase pîn acum. Acelai sistem îl practicase la construcia tuturor cabinelor i a postului de echipaj. în acest aer împrosptat i uor jilav, plutete mereu un parfum ciudat, parc amestec de paciulîi i mosc, ca i cînd o femeie cochet ar fi trecut nu demult prin cabin, lsînd în urm-i trena nevzut a parfumului pe care-l eman corpul ei tînr i îngrijit. Cpitanul Pcurar îi scoate tunica din stofuoar albastr de Veneia, rmînînd în tricou. Cu micri sigure, dezvorte patul, îl rotete i îl fixeaz la pupa i, lacom, apas resortul ascuns în ochiul unui delfin sculptat, fixat pe peretele http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
44/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cabinei. Se aude declicul resortului. Cpitanul deschide i rabate aripile chesonului tainic, de fapt cîte trei rafturi fixate pe fiecare din cele dou batante, pe care le fixeazîn lcaurile lor, mascate în ghirlanda reprezentînd un ornament din parîm. Apoi rabate peretele inferior, care se transformîn tblia unui secre - taire, dezvluind sub el rafturile-chesoane cu instrumentele de navigaie copiate dup instrumentele folosite în Flotas del Oro i în marina majestii sale britanice. Pe batanta din dreapta sînt fixate sulurile de hri, unele în proiecia Mercator, altele copiate dup tezaurul secret al lui Piri Reis. Pe batanta din stînga, legate în piele de cmil sînt documentele de navigaie, ÅJurnalul de bordµ cu calculele de navigaie, ÅJurnalulµ pe care -l ine pentru sine i Registrul XXXII cu seria M.O. al Casei Salvaresso, legat în safian sîngeriu. Registru care, cercetat amnunit de patron, mare iubitor de secrete criptice, i-a desconspirat o parte din tainele legate de cifru, de abloanele de criptare i decriptare, dovedindu-se a fi un îndreptar al comptuarelor din Mediteranae Orientalis (M.O.) în numr de 32; comptuare care beneficiaz ³ unele ³ de date sigure de navigaie; aliniamente, pericole de navigaie, vînturi locale, descrierea rmurilor; altele, cele din Rhodos i Cipru rmînînd enigme nedezlegate, patronul negsind cheia cifrului care s-ar putea s emane de la mrturisirea lui Lucio Salvaresso fcut principesei Mrgrita în stare de hipnoz. Cpitanul scoate 86µ registrul, deschide paginapagina. 30 i contempl cuneregulate un fel de unele disperare coloanele de cifreîl arabe carelaumplu La intervale cifresurd sînt scrise cu chinovar, semn c acolo rezid o cheie, sau o schimbare de sens. Scoate din cotorul registrului bucata de hîrtie pe care scrie: Azimutul lui Alcor la miezul nopii de 15 spre 16 iulie. Turnul Cavalerilor, în cetatea Rhodosului. Cheia este numrul 7. Dac don Cesare s-ar fi îmr potrivit chemrii morii, aflam i cheia numrului 7. Gsete-o singur. Vegheazi înelege Vorbele principesei Mrgrita. A iubit-o? Cînd? In ce spaii ale universului primordial? In care din vieile lui anterioare? Oricum, de ziua aceea de început de februarie 1439 i de Florena lui Cosimo de Medici îi aduce aminte cu o prospeime uluitoare... Scoate din raft ÅJurnalulµ. îl deschide la semnul druit de Loredana. Un nur împletit din mtase, tiat din nurul cu care se în^ cingea cînd dansa pentru el ÅDansul nupialµ. Are o tip de pierdere. ÅJurnalulµ este scris în valah cu litere latine. Aa au hotrît înc de acum opt ani, el i Mihai Voievodul, s-i scrie în limba rii Soarelui, cu literele purcese de la romani, nefiind mulumii de literele chirilice, nepotrivite pe cuvintele cu rezonane latine. Aici este i nodul contradiciilor lui fundamentale. Nodul în care se adun contradic ia dintre gîndirea lui i a Iglisiei. Iglisia, puterea ocult care stpînete Rsritul i ine vie lupta împotriva tuturor încercrilor Apusului de a-l cuceri. Iglisia, cruia prin destin i împrejurare îi este închintor. El. Mihai. Nikifor Parasios. i cîi înc din stirpea Paleologilor i Cantacuzinilor, poate tatl su adoptiv, poate principesa Mrgrita, iniiata. Adevrul este vechi decît cel care se contureaz la Florena în februarie 1439; care mai vechimult decîtmai Asnetii, el începe cu iniierea lui Pythagoras de ctre magii persani i-au transmis învturile lui Zoroastru i, dincolo de ei, cu întîlnirea magilor indieni cu preoii Soarelui în munii Daciei strvechi, unde pstoreau i strbunii îndeprtai ai celor din Epir, Macedonia i Vla hiile mici de mai tîrziu. Acolo, la conciliul de la Florena, unde împratul Ioan 87µ al VUI-lea Paleologul a vzut salvarea Bizanului prin unirea bisericii rsritene cu Roma pontificali unde Georgios Gemistos, poreclit Plethon, fniiat al lglisiei, s-a împotrivit din porunca ei; iar ei ii era emul tainic lui Georgios Gemistos Plethon i ofier în garda clare a împratului. acolo s -a pus în lumin pentru http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
45/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
clarvztori puterea politic a lglisiei. i gîndirea politic a lglisiei, mereu îmbrcînd veacurile. Roma antic nimicise sau încercase s nimiceasc marile centre religioase ale Egiptului, Orientului Apropiat i Daciei, centre între care pendulau magi i filozofi, preoi ai Soarelui i arhiteci, astronomi i sculptori în stînc. Rsritul subjugat de for s-a retras în abstraciune, salvîndu-i credinele prin tain. Magii au cluzit asupra Romei valurile umane venite din inima Rsritului. Istoria a fost mereu bîntuit de aceast ampl pendulare dintre Rsrit i Apus i dintre Apus i Rsrit. Valaska Ekli, Igipsia Iglisia a devenit fora spirituali politic secret, care lucreaz de veacuri, dincolo de puterea laici religioas, dincolo de împrirea Rsritului in regate i împrii, la unitatea lui în spirit, fcîndu-l s reziste asalturilor Romei fie c se numesc cruciade, fie c se numesc ordine cavalereti, fie c se numesc misionari, bancheri, artiti sau filozofi.^Cînd turcii au pus piciorul în Europa i Murad a transformat Aclrianopole în a doua capital a imperiului, Paleologii, ca s salveze Bizanul, au cutat ca prin unirea celor dou biserici, rsritene i apusene, s aduc la Bosfor ostile Apusului. Iglisia puternicîn tot imperiul otoman, la Efes i Smirna, la Niceea i în insule, la Damasc i dincolo de imperiu, în Egipt la Theba, de la Theba pîn la izvoarele Nilului i mai departe, pe malurile tainice ale marilor lacuri din Abisinia, tare din Moreea prin toate rile balcanice, în rile Româneti, la Kiev i la rutenii din sudul Poloniei, Iglisia a preferat un sultan la Constantinopol. tolerînd un patriarh decît nou catolic imperiu latin rsrit, alturi de un Pcurar împrat bizantin ortodox; marionet, un un prelat care sde fac jocul aducînd papalitii. Cpitanul e simte doar pe jumtate al lumii oculte în care Iglisia se înfoari se apr prin o mie de taine, lume care-i hrzete misiuni, dup el strimte, misiuni care -i tocesc gîn88µ direa liberi înaripat, reducîndu-l la rolul de executant orb al unui plan uria din care nu i se dezvluie nimic. La iniierea din anul 1588, putea s rmîn la Efes i, retrgîndu-se în sihstria de la Petera Maicii Domnului, s se dedice perfecionrii de sine, intrînd în rangurile secrete ale lglisiei. A preferat s -i fie osta, pstrîndu-i libertatea i marea... Din ce memorie sau prememorie, se nasc imaginile fapte ale anilor 1438 i 1439, ani în care Iglisia îl sortise s fie legtura ei cu despotul Demetrios din Misithra, fratele împratului, cu episcopul din Efes, aparent dumanul formulei Åfiîioqueµ i Georgios Gemistos Pl ethon? Deschide ÅJurnalulµ la Capitolul V care are titlul scris cu tu rou: ÅDespre conciliul de la Firenze, anul 1439 de la naterea Domnului i Despre faptele cpitanului din garda împrteasc Radu Nanu Pcurarµ Citete: îmi aduc aminte cum însumi am coborît de pe corabia Zephyros a jupanului Drago Neculai Bîrldeanu cel Btrîn pltit de împrat i am trecut în gondola dogelui, îmbrcatîn purpur, spre a -l primi pe împrat coborît de pe galera Sfînta Treime cu coul, era o lul destul de pctoasi ne-a fost greu s prindem vtmâm mreia imperialµ. Este coul vorbafr de s sosirea împratului Ioan al VUI -lea Pa- leologul la Veneia în februarie 1348 i ceea ce-l nelinitete este faptul* c relateaz totul ca un matelot i nu ca un cpitan de clrime: folosind termeni marinreti din vocabularul la marinaio, care nu au nici un corespondent în limba vlahi nu atît rigoarea filologicîl sperie sau îi trezete îngrijorarea, cît faptul c nu poate apra nici mcar teritoriul limbii de influenele timpului su, lucru condamnat de Iglisia care folosete pentru iniiai limba franc; iar pentru preoii ei o limb mai veche decît franca, amîndoulimbi moarte. Recitete în fug primirea fcut de doge, comentariile la adresa veneie- nilor îmbogii de pe urma cruciadelor i a srcirii Bi 89µ http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
46/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
zanului, trece peste descrierea amnunit a costumelor, a serbrilor, a slujbei mree oficiat de înalii ierarhi bizantini in biserica San Marco, trece peste epoca dezbaterilor teologicale de la Ferrara, pe ste aventura cu Loredana Brocca, frumoasa vînztoare de canari i papagali, din Rialto, centrul negoului venet, care era departe de a face parte dintre mamole ³ fetele vesele, mai curînd fiind legat de putere care-i avea un ochi sigur acolo, în clleta ei plin cu colivii, trece nu fr s se gîndeasc la Loredana Brocca de astzi, alt ochi al Puterii, al celeilalte puteri, oculte, trece peste toate zilele tumultoase ale acelui an care prefigurau desenul unei Europe unite, puternice, capabil s-i impun civilizaia i dreptul de a fi ea însi, ca s ajung la Firenze, în iarna lui 1349. La Fi- renze, acolo unde Georgios Gemistos, superbul mag de 83 de ani, i -a vrjit pe florentini fcîndu-l cunoscut pe Platon în lungi i înflcrate prelegeri, care ascundeau în fiecare fraz un îndemn la a regîndi ordinea sociali politic a lumii. De fiecare dat, cînd îi retriete aventura aceea întiprit pîn la obsesie în subcontient, încearc s se smulg din vraja ameitoare a amnuntelor spre a putea ajunge la ideile cheie ale evenimentului de la care s-ar fi putut scrie cu totul altfel istoria european. Ciuma care bîntuia coasta a gonit conciliul la Ferrara, apoi la Firenze. Bizanul, care a pierdut Veneia înc de la CarSomagnul, Bizanul, cruia dogele Enrico Dandolo i-a dat lovituri mortale, Bizanul care a trimis Veneiei marii iui mozaicari'³ i magistri de muxe ³ Bizanul stpîn se întoarce în chip de petiionar. Georgios avea atunci cînd, trecînd de la aici discipolii exoterici, pe care-i iniia înGemistos doctrinele lui dreptate politice, sociale i etice la discipolii esoterici, cei mai apropiai, crora le dezvluia filozofia i religia lui, oricum anticretini virtual în acord cu a lglisiei, afirma c decderea Bizanului se datorete clerului, modului cum acesta a îneles cretinismul, ca i organizrii statului care, sanctificînd Puterea, i-a daî acesteia posibilitatea s se descompun din i prin ea însi. Fastul cortegiului bizantin care-a intrat la Firenze în duminica de 15 februarie 1439, vrjindu-i pe locuitorii ieii în privea] cu paliul de aur i toga de puppur a 90µ bazileului, cu mitrele btute în diamanticale ale înalilor ierarhi, cu toat nebunia culorilor vii ale mtsurilor (el clrea în cortegiu lîng apocristarii voievodului Vlad Dracul al rii Româneti muiai în aur i purpur; cerul albastru al Toscanei îi destrma în suflet vluri de melancolie), era o zi mrea, densîn simboluri care-l cutau perenitatea. Senioria îi proiecta turnul pe azuriul de smal al Ånoii patrii a muzelorµ. Cortegiul bazileului întrunea, sub fastul voluptos al purpurei i aurului, gîn- ditori ai bisericii rsritene i filozofi, retori vestii i deintori ai culturii greceti antice. Papa Eugen venise cu savanii Cetii Eterne. Aici erau gazd e, pontifii finanelor i ai artelor. Cosimo de Medici vorbise înflcrat da marii maetri pe care-i prezentase bazileului: Brunel- lesco, Ghiberti, Donatello i cel mai tînr dintre ei, Luca della Robbia. ³ Dincolo de minuniile cetilor, turcii sînt la Dunre cu toat puterea, a spus jupîn Dan Mgheran ot Grditea, boierul de tain al voievodului Vlad Dracul; iar voi, acolo la Bizan, ai_rmas ca un ostrov btut din toata prile de talazurile pgînitii... $ Caii cneau cu potcoavele caldarimul pe Lungarno della Zecca Vecchia, Arno uvoia spre Ponte Vecchio, dinspre coline adia un vînt mirosind a pmînt reavn i, atunci, ca i acum, ochiul lui interior înregistra lacom Totul, procesiunea strlucitoare fiind doar o parte a Totului, o parte cu rol hotrîtor dac oamenii copleii de orgolii, interese, micimi i îngustimi s-ar fi putut desprinde din lanurile acestora spre a contempla esenialul. ³ Orbi sîntei sau nebuni, dacîn loc s ascuii tiul sbiilor, v ascuii tiul limbilor, ca i cînd cu limbile încîlcite în înfruntri teologicale l-ai putea înfrunta pe Murad cu ienicerii lui. Frate al meu, cei ai Templului i ai Dragonului, prin http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
47/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
lancu de Hunedoara, vor s-l supun pre domnul meu. La Moldova n-avem a c% dup ajutor, fiind mare ucidere între prea mulii feciori ai rposatului Alexandru cel Bun. Acum doi ani au pogorît un Roman voievod din Polonia, cu oaste de-a Dragonului, fecior al lui Dia cel orbit de fratele su tefan Voievod din ara de Jos, c au împrit Moldova acetia doi i l-au descpînat Roman voievod pre unchiul su tefan voievod, cel care l-a orbit pre fratele su, Ilia voievod. A fost zavistie mare cu acei fii i nepoi anul trecut a venit un Alexndrel Vodi am tirea venitînc la Veneia, c iar se ateapt schimbare de domnie. Ei se zavistesc unii pre alii, împart ca la tarab motenirea rposatului Alexandru, ara Moldovei i Murad îi pîndete de peste Dunre, gata s le înfig gheara în gît. Asemenea sîntei! Vod avea ndejde în voi, moro-vlahii i ceilali vlahi de la Bizan. Dup cum vz io mai mult avei treab pre la crii, cu crvnritul i cu oieri tul, decît v este gîndul la cretintate. Cpitanul se întreab din ce strat al memoriei ii vin atît de limpezi spusele sptarului Dan Mgheran ot Grditea. întoarce pagina ca s ajung la Åfalsa unireµ i spre stupefacia lui vede pe marginea foii o scriitur rotund, cu litere frumoase, latineti, în vlah: ÅÎn tine, încreztorule, ADEVRUL este dincolo de puina ta cunoatere, nici în sine, nici pentru sine, în noi i dincolo de noi, în natura lucrurilor. Cît despre Conciliul de la Firenze, n-ai îneles mare lucru. ceea ce nu este de mirare. întoarce -te la Gheor- ghe Pcurar, sptarul luiazimutul Petru Asan i apuc firul nopii pe fir de pîn cheia numrului 7. prin care tlmcete lui Alcor la miezul 15 laspre 16 iulie 1596.µ Cpitanul Pcurar are o clip de ameeal. Nu are nici o îndoialîn legtur cu cel care a îndrznit s-i ptrund in cele mai tainice gînduri, fr nici o ruine. De unde tie Voica Ilinca secretul ochiului delfinului, prin care se deschide taina corbiei Libertatea? Nu-l tie nici armatorul! De unde tie Voica Ilinca de Gheorghe Pcurar, sptarul lui Petru Asan? ³ Drace! spune i îi face cruce. Aude un rîs uor, gîlgîit, care curge în cabin din toi pereii. Pe urm un declic ca de resort metalic, apoi valurile splînd bordul de sub vînt, apoi scîrîitul arborelui artimon i paii lui Theodorakis, timonierul, care a legat timona i se dezmorete, umblînd. 92µ 5 ³ Stai tu, fecior de scroafîmperecheat cu un acal! Dac Allah i -a druit orbul ginilor, scopete-te i te iau eunuc la caprele mele! ³ Am s-i mnînc ficatul, cîine de ghiaur! ³ Cine te-a pus la cîrm, mai bine te punea paznic la porci! Un pocnet de pistol. Strigte de Allah! Blesteme. Zarv. ³ Madonna! Secundul are dreptate, spune don Pedro Perez de Hispaniola Figuera, stînd rezemat de copastie la prova, cu motanul Platon torcîndu -i pe umr. ³ Se pare c ne vom dezmori, constat baronul Louis de Vic -Fezensac. Era i timpul. ³ Un abordaj amabil, domnilor. S fim ateni, spune cavalerul Jean de Mirande... Caicul Iskenderun a tiat prova corbiei Libertatea cînd aceasta cofyorîse velele i manevrînd paralel cu cheul pentru o acostare cu vjntul de la larg, se lsase împins uor spre schela din stejar a portului Mitilini. Cocoatîn vîrful catargului, Voica Ilinca vzuse atît manevra fcut de Barba Gore, cît i manevra lui Iskenderun care venise la acostare o dat cu Libertatea i fr sin seama de vînt, voise s acosteze înaintea lor. Cîrmaciul de pe Iskenderun, un arab uria, pe care-l vede din gabie ca pe un imens fluture alb, s -a dovedit mult mai iscusit decît felul în care -l probozete Barba Gore, intrînd între Libertatea i cheu. Mateloii celor dou corbii, aflate acum bord în bord, împroac sudlmi, se amenin cu pumnii i cîiva arabi de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
48/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pe Iskenderun sar pe Libertatea nu înainte ca Theodo - rakis, cîrmaciul, Ioanidis i cei doi frai Papamarkos s fi trecut pe Iskenderun. Este un fel de pruial, comic vzut din gabie, apoi dintre cei de pe Iskenderun se desprinde un matelot impozant care iese în faa cpitanului, cavalerii apuseni se amestec printre mateloi, cpitanul cu strinul fcîndu-se nevzui în cabina armatorului. ÅStai tu, pui de lele!µ îi spune Voica Ilinca, ars de neîndemînarea i puina ei pricepere. Va s zic abordajul nu este decît o comedioar jucat pentru cei 93 de la uscat, comedioar care s prilej uiasc trecerea neobservat de pe o corabie pe alta a personajului impozant. De asear, de cînd a descoperit scrisul ei în ,,Jurnalµ, cpitanul nu-i mai vorbete. Trece pe lîng musul jegos, fr mcar s -i arunce o privire. Este riscul travestiului, dar i marele lui avantaj. Pruiala i busculada de pe puni s-a linitit. Cineva strig c-l va tîrî pe tîlharul de Barba Gore, cunoscut mai curînd ca pirat, decît ca om cumsecade, îl va tîrîîn faa cadiului. Vîntul de la coasta anatolianîmpinge uor cele dou corbii spre cheu. Din nou larm, mateloii de pe Iskenderun alearg s fixeze sa cii plini cu cîli în bordul dinspre cheu, cei de pe Libertatea împing caicul cu cngile, ziua este plin de frumuseea miraculoas a luminii poleind marea de un albastru translucid, czînd darnic pe insula Lesbos pe care Voica Ilinca o vede pentru întîia oar. ÅMusulµ uit de intriga cpitanului se las vrjit decheu, lumea plin deseculoare -l înconjoar. Tras cu cngile, dîndiparîme celor de la Libertatea aazîncare prova caicului Iskenderun. A&ia se d schela la uscat i ca prin farmec aceasta se umple de micare. Pe toate crrile povîrnite care coboar pieptul coastei vin la pas iute mgrui pe crupa crora stau solemn turci cu turbane albe; ori greci mustcioi, ori femei îmbrcate în vluri negre. Cîrcaii, cu spilca pe cap, ori cu samarele din lemn lîng ei, îl strig pe Barba Gore, firitisindu-l pentru norocul de a fi ajuns cu bine la Mitilini. Din gabie, Voica IHnca îl vede pe ba'-circaul, un uria gol pîn la mijloc, care trece schela i cu glas dogit îi ccre lui Barba Gore s-i spun ce mrfuri descarci de cîi oameni are nevoie. Sînt acolo trei sacagii care se-mping i-l cheam martor pe Allah, fiecare jui^nd pe barba profetului c a vzut cel dintîi Libertatea, i c apa este cea mai proaspt, cea mai rece i cea mai bun de pe in sul. Se vd minaretele albe, filigranate, zidurile vruite ale caselor, pete de alb în verdele palid al pinilor maritimi, se aud ipetele pescruilor care zboarîn jurul gabiei, fonetele valurilor molcome; rgetul unui mgar, scîrîitul roilor de la cotigi, strigtele unui bragagiu, se vd casele semnate pe coast, dinspre ora vine o ceat glgioas de copii, totul este plin de via, insula abia zritîn zori, un munte 94µ ridicat maiestuos din faiana albastr a mrii, a devenit ea însi. Voica Il inca îi pune plmarele i, ca un adevrat marinar, îi d drumul s alunece pe una din co- tele velei zburtor. Aa descul, îmbrcatîn bluza din pînz de in care -i ascunde identitatea, trece schela i se amestecîn mulimea de pe cheu, trgînd cu ochi ul la felul cum trec la uscat cavalerii apuseni. Toi patru sînt gtii i înzorzonai, îi poart pe-o sprincean la carepus fîlfîie pene lucru de strui in mîna stîngînfipt bineplriile în gardamuschetare spadelor. i-au pintenii, care îi atrage ceata lrmuitoare de copii. Pintenii i motanul Platon, urmîndu-i stpînul ano, mai mult ca un cel, decît ca un motan. Voica Ilinca trece pe lîng una din sacale, un butoi de treizeci de vedre fixat pe o cotig nou-nou, cu roile vopsite în verde, la care este înhmat un catîr voinic. Sacagiul, trunchios, neguros, cu albea pe ochiul stîng, ascult ce-i spune un fel de ne- gutor-matelot, îmbrcat nici turcete nici altfel, legat la cap cu o bazma albastr, purtînd ndragi largi din stof neagr, brîu i ilic. Omul nu are un dinte din fa, prin strungrea aceea parc scuip cuvintele, îi trage, basmaua pe ochi i uurel se întoarce cu spatele spre cei patru cavaleri, acum înconjurai de simigii i mrgelari, de pescuitori de mrgean i burei care le întind http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
49/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
covrigi cu susan, iraguri strlucitoare de mrgele, ori ramuri roii de coral, ori scoici i burei de mare uscai, strigînd, ludîndu-i mrfurile, cerînd preuri înzecite. Din noaptea cînd a fost martor la examenul pentru harem al fetei de la Loredana Brocca i întoars acas a îneles ce se întîmpl cu Libertatea, apoi, auzind zgomotul luptei din interiorul navei, a urcat la bord, gsindu-l pe Åelµ, între lamele ucigae, fr nici un ajutor, tocmai pe Åelµ care avea o paradi o ripost pentru toate blestemiile cerului, pmîntului i apelor, din noaptea cînd Lucio Salvaresso a strigat -o în ajutor, numind-o ÅIulianaµ, ei, ucigaii fiind patru i Åelµ, aprtorul navei, fiind singur; din noaptea aceea, tie, a trecut într-o alt vtrst sau într-o alt lume a lumii ei interioare. De atunci, din clipa cînd el a atacat-o crezînd-o ÅIulianaµ i ea l-a ferit de vîrful ucigtor al spadei, înfigîndu-l în umrul lui Lucio 95µ Salvaresso, din clipa cînd, cu o spaim nebun a simit oelul vibrînd u or la atingerea esturii vegetale, ca apoi, strpungînd -o, s ptrundîn carnea vie i fremttoare a dumanului de moarte al Casei lor, din clipa aceea este alta, ca i cînd atunci, ar fi srit peste o mie de ani, o mie de ani dintr -o milionime de ani ai unei viei imemoriale. S fi fost clipa trecerii la clar-vederea despre care-i vorbise Mrgrita?... De atunci a îmbrcat haina blestemului ei. Acela de a vedea Åprin oameniµ, de a le deslui, celor mai muli, ceea ce ascund dincolo de gest i vorb. La început a trit noua ei existen interioar cunumai o în- cîntare plinau deînceput veselie. s Maiseapoi, gîndurile acelea ascunse, unele josnice, altele meschine, lipeasc de sufletul ei, de trupul ei curat, pîngârind-o. S fie clar-vederea o binefacere? Omul cu basmaua albastr este un spirit negru. îi simte ura rspîndindu -se în jurul lui ca o zoaie. II aude spunîndu-i sacagiului în greaca din insule: ³ El este! Pe satana, i-o jur!... Maltezul îl cînt- rete în aur, Simo!... Nu-l pierde din ochi. Vinde-le apa. Ah, effendi Louis, effendi Louis! Zbor, Simo! Voica Ilinca trece pe dup a doua saca, cu butoiul dogit, cu roatele scorojite i hîrbuite, la care moie între hulube un mgar costeliv, ca i stpînul lui, un turc btrîn i gîngav. Omul cu b asmaua trece prin forfot, în dreptîndu-se spre marginea tîrgului.
* ³ În Rsrit nu s-a nscut un nou Timur-Lenk, cpitane Pcurar, i pîn la marele zid al Kitailor nu se afl otire în stare s atrâg aici otirile sultanului. Dac are pîine, poporul îl va rbda pe sultan, se va desfta pri- vindu-i cortegiile i se va înveseli vzîndu-l clcînd preceptele austere ale coranului. Va gsi în desfrîul suveranului scuze pentru propriul lui desfrîu. Corupia Casei imperiale motiveazi scuz corupia dregtorilor. Purificarea islamului, pe Allah, nu poate veni decît din interior! De la noi, cei de credin veche. 96µ ³ Voievodul meu lipsete poporul Istanbul ului de carnea, laptele i mierea cu care s-a îndestulat pe nedrept. Derviii votri s rscoale poporul. ³ La cefcîndu-l bun? Oare temeinicit cretinii Bizanul, nuivoi ridicat slava slavelor, cel n-ai mai rîvnit dintrevoi locurile acestui pmînt nul-ai tot voi l -aiînpierdut prin corupie, desfrîu, lux i nesfîrite dezbateri as upra naturii rului i a binelui, fr s v dai seama c binele aparinea trecutului i c rul era natura prim a imperiului pe care l-ai pierdut? ³ Atunci? ³ Voia lui Allah! Lucrm în vreme i cu vremea! ³ Fr s-i grbim paii? ³ Am vrut-o! Allah mi-e martor. El care a pedepsit graba mea i cutezana mea i voia mea, gîndul meu nebunesc de a schimba ceea ce nu se poate schimba dincolo de voia intern a istoriei. M-a pedepsit druin- du-i fiului meu preaiubit moarte http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
50/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
crâncen, înnegrindu-mi zilele btrîneii, umplîndu-m de cini de durere. Fiul meu preaiubit, lumina ochilor mei, oimul ager al neamului meu a pierit btut în piroane de catarg, prefcum profetul vostru Isa Mesih intuit pe cruce. Moartea lui m -a fcut s meditez la singurtatea btrîneii. Cu el se stinge neamul vitejilor eici i emiri Hidayet de Iskenderun. La ce bun a mai face umbr pmîntului^ fiul meu? Cpitanul Radu Pcurar cunoate resemnarea închintorilor lui Allah, care nu are nimic din umilina cretin, pstrînd în durere o demnitate îneleapt. Hotrîrea eicului Hidayet Riza Han de a se retrage într-o medresîl lovete în plin. De la uciderea lui Hidayet Riza Aii, fiul btrînului i aventura navei Albertina în Cyclade, au venit la Istanbul trei emisari ai emirului pentru Mihai Voievod, povu-indu-l pe acesta s nu înceteze nici o clip lupta, fiind foarte aproape ceasul cînd friile celor truditori vor rsturna puterea dregtorilor care vd în rzboi i cuceriri singurul mijloc de a se îmbogi i a-i pstra privilegiile. Se va cldi o împrie a prosperitii prin negoi meteuguri, prin mari lucrri de iri97µ 7 ³ Corsarul gaii, prin stîrpirea pirateriei pe mare i a tîlhriilor pe drumurile caravanelor, astfel incit sîngele viu al comerului s lege inima Rsritului cu inima Apusului, iar rile de la Dunre s se bucure de tihna i libertile consfinite prin capitulaii. A fost anul acesta de dup pe povestit-o care au vestit -o clopotele bisericilor din imperiu, pe Câlugreni, care derviiibtlia sufii au in toate tîrgurile tuturor pînîn Egipt, pe care cmilarii friilor au preamrit-o la caravansaray-uri, un an al speranelor nu numai pentru popoarele Balcanilor, nu numai pentru chefalohoriile aromâneti, nu numai pentru cei din Thessalia i Peloponez; dar a fost deopotriv un an al speranelor pentru toi cei care triesc pe întinsul imperiului din sudoarea frunii lor. Pentru toi cei îngenuncheai de povara impozitelor. De strîmbtile dregtorilor, de abuzurile fr numr ale Puterii. A celei mari, a sultanului, cu vistieria mereu lacom; a celei mici, a cad iilor i paalelor i beilor i spahiilor i defterdarilor i liotei de bostangii i de ciorbagii i de înc o mie de slujbai mruni, venic nestui, venic cu mîna vîrît pîn la coate în pungile urgisite ale truditorilor. In aceast lume Hidayet Riza Han însemna o Stea Polar. S se fi prbuit într-atîta btrînul încît durerea lui s-i fi surzit urechea cu care asculta durerea mulimilor? Atunci de ce-a riscat drumul de la Iskenderun la Lesbos, unde s-a stabilit aceastîntîlnire spre a i se aduce la cunotin de el, cpitanul Radu Nanu Pcurar, prin viu grai, planul voievodului pentru cei doi ani care vor urma, starea de lucruri din Balcani într-o sintez a mitropolitului Dionisie Rally Paleolog, coborîtor direct din împratul Constantin Dragases, mort pe zidurile Constantinopolu - lui i starea de lucruri din însi inima imperiului, Istan- bulul, tiricit de prinesa Mrgrita, cea în legtur cu Andronic Cantacuzino i partida arhonilor dornic s ridice crucea pe Sfînta Sofia cu ajutorul sbiei voievodului de la Dunre?! Fa de acest rol pe. carerl joac nu dintr-o deart sete de glorie ori de avuie, ci ca pe însi raiunea lui de a fi, ce rost ar mai avea celelalte misiuni legate de zdrobirea Casei Salvaresso, sau chiar 98µ pasiunea lui intim legat de stabilirea prin calcul a longitudinii? ³ Nu pentru a te îndoi de tine însui eti aici, spune . încet Hidayet Riza Han... S meditm, ateptînd... Ai: poruncit s se descarce baloii pentru Abdullah Yeru? ³ Ateptam s mi-o spui! Btrînul venerabil ridic mîna sting cu un gest uor. In clipa aceea cpitanul Pcurar simte cum cabina armatorului îi pierde parc consistena material fiind învluitîntr-o luminiscen albstruie, uor fosforescent, ca un fel de pulbere celest, sau mai curînd ca o emanaie spiritual capabil s transfigureze materia. Fr nici o sforare reediteaz una din puinele lui întîlniri cu principesa Mrgrita, cînd a fost învluit de aceeai pulbere celesti cînd s-a întors la Firenze i l-a vzut http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
51/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
foarte de aproape de Georgios Gemistos Plethon, sttea chiar lîng el i cardinalul Cezarini l-a întrebat ce sens are la Bizan cuvîntul polyfradmosyne, care într -un fel se apropie de sensul pe care florentinii îl dau vieii, adic de a te ocupa de mai multe probleme deodat, ca i censul acelui to fylarhon ³ dragostea de putere, i ea cu totul florentin. Este o clip de abis, lung de cîteva veacuri, aidoma clipelor cînd se scufund sub chila corbiei, ori pe fundul golfului Erdek s caute burei uriai, cînd timpul se anuleaz pe sine, are senzaia c s-a prsit în scaun i caut cu spaim s reintre în el însui, Hidayet Riza Han îi spune c este prea legat de trupul su, ua se deschide i în cabina armatorului intr un alt brbat înalt i voinic, cu trsturi vultureti, îmbrcat într-un burnuz peticit, descul, cu obrazul cîrpit de cica - trici, care îi duce dreapta la inim, buze i frunte, spu- nînd cu glas puternic: ³ O, zahid-printe ³ iat-m! Luminat s fie faa ta i dreptatea s fie singura msur a faptelor tale! ³ El Mer, optete eicul, ori poate nu optete, poate numai gîndete i -i transmite lui acest gînd i acest nume. Cpitanul Radu Nanu Pcurar se ridic fr s i se par neobinuit c noul Åîmpratµ al Cycladelor s-a ivit 99µ atît de firesc la bordul navei lui, tot atît de firesc cum rsun afar strigtele cîrcailor: viramaina-maina. i cum se audviratlpile lor goale umblîad pe punte. ** Crruia pe care omul cu basma o deapn repede sub tîrlici urcîn serpentine dulci coasta priporoas. Voica Ilinca tie c nu poate trece neobservatîntr -un tîrgport, unde toat lumea cunoate pe toat lumea. Faptul c omul cu basma l -a recunoscut pe Louis, legîndu-i numele de al Maltezului îi reamintete cu o claritate dureroasîntreaga aventur trit lîng Mrgrita dup ce Albertina a fost cucerit de piraii lui Saladin Chiorul, cpitanul Mîrzea fiind doborît pe puntea caicului Harevi. Saladin-uriaul cu obrazul ciupit de vrsat dat din belug cu pudr de iris în care sudoarea tiase brazde adinei i murdare, stropit cu sînge. înc dup lupt ³ a venit pe dunet acolo unde marinarul trdtor, falsul Alfredo Curci, Rodolfo de fapt, fratele vitreg al învingtorului, le pzea împreun cu cel numit Maltezul. Saladin a maimurit o politee grotesc, de un grotesc cutremurtor, se auzeau gemetele i horciturile muribunzilor, ciocanele cu care se bteau piroanele în viteazul Hidayet Riza Aii, intuindu-l de catarg, zgomotele fcute de piraii care prdau caicul cucerit, înc nu fusese stins focul de pe Imbît i-n lumina torelor, înconjurat de garda lui, Saladin i-a închinat Mrgritei un fel de poem, rugînd-o s-i fie împrteas... Putea s le dea pirailor, le putea batjocori, era stpînul absolut. Tocmai sentimentul c este stpîn absolut l-a pierdut. Sentimentul c timpul îi este sclav, dup cum oamenii îi erau sclavi, c fora lui este venici mai presus de împrejurare. Mrgrita l-a vrjit pe Rodolfo, plnuind s-l arunce împotriva lui Saladin. Ei i l-a încredinat pe Ulus-mal- tezul. Jocul lor s-a putut face la adpostul strnicie! cu care i al curtoaziei cu care tratate. cu prul rou,erau sfios,pzite se purtase ca un cavaler, frerau s rostea scUlus-maltezul un cuvînt în cele dou aproape * zile i dou nopi de navigaie. Ar fi fost un brbat plcut, 100µ daci-ar fi putut ascunde privirea verde, piezi, fais umili fals admirativ. Ca pe orice corabie, echipajul de pirai care ajuta echipajul de pe Albertina la manevr a flecrit. Piraii i-au povestit isprvile. Fra Franco, comandantul Albertinei le -a auzit, repovestindu-le principesei. Hidayet Riza Aii îi doborîse adversarii care -l atacasercâzîndu-i în jur de pe catarg,' Saladin lupta cu Mîrzea, cînd Ulus-maltezul la asasinat la, înfigîn- du-i hangerul între umeri, ascuns* în spatele catargului. ÅS nu uii!u i-a spus Mrgrita. în seara cînd femeile din insula lui Saladin au venit la http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
52/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
bord s-o pregteasc pentru nunt... Au fost cîteva zile halucinante, cînd amîndou au trit între disperare i sperane nebune, cînd pricipesa pregtise otrvurile cu care s-l ucid pe Saladin i apoi s se sinucid, apoi a fost reapariia cpitanului Mîrzea, sortitul Mrgritei i prbuirea lui Saladin. A crezut atunci c Ulus-maltezul a fost ucis împreun cu Saladin. Ce s-a întîmplat atît de crîncen între Louis i Ulusmaltezul, încît acesta s ofere aur pentru a -l prinde? i de unde-l poate cunoate omul cu basma pe Louis, decit de pe corbiile lui Saladin? i cum se va putea ea strecura pe urmele lui, fr s fie vzu\i bnuit, pentru c, îi spune, pentru a putea apra Libertatea, iat, este nevoie s se tie nu numai ce uneltete Casa Salvaresso, dar ce se întîmpli cu acest Ulus -maltezul i cu cei care au spionat acostarea navei la cheul din Mitilini. Poteca iese într-un drumeag pietros, care-i rnete picioarele goale. Pietrele sînt fierbini. Dinspre Mitilini coboar spre port o turm de mgari încrcai cu couri, condus de uri crvnar abia puiandru, care strig br- btete, dar cu glas subirel: ÅCiu, ciuµ. Omul cu basma intrîntr-o livad cu mslini i cînd turma de mgari trece pe lîng ea, ridicînd o boare de praf roiatic, Voica Ilinca are întocmit un plan dup toate regulile pe care Åelµ i le reamintea înaintea fiecrei lecii de lupt cu sabia. Scoate un ipt sfîietor i leiuit, schioapti se tînguie în levantin: ³ Bunule cltor, ai milde un biet mus nenorocit!... mslini Voica plutete o lumin strvezie albastr-ver- zuie în care zboar gîze cu elitreSub de mtase. Ilinca 101µ triete intens revenirea pe pmînt. Au fost numai patru ziie de navigaie, care i s-au prut ca o rupere de ea însi. I-ar place s se culce în brazda afinat de sub mslini, s simt cldura bunâ pmîntului, s asc ulte psrile i s priveascîn cerul egeean de un albastru stins, plin de mistere. Ce negru diavol a fcut -o s plece de acas? Dragostea? Cum este dragostea, se întreab, continuînd s se jeleasc, omul din fa ori fcîndu-se c n-o aude, ori fiind surd de-a binelea. Ea grbete pasul, ba trgîndu-i piciorul, ba opind, îi îndesete jelania i cînd livada sfîrete într-un gard scund din bolovani spoii cu var, în care se deschide o intrare, omul cu basma se rsucete spre ea atît de brusc încît Voica Ilinca se sperie. Brbatul are un zîmbet acru. ³ Te-ai speriat, diavole! Ce vrei? De ce te ii pe urmele mele? Eti cîine? ³ Sînt mus pe Libertatea, vai de capul meu! Mai ru decît un cîine, stpîne. ³ i de la mine ce vrei? ³ Nimic, stpîne, în afar de un sfat. Poate tii pe cineva care are nevoie de o slug... Pzea! Vine! Voica Ilinca îi poate stpîni cu greu hohotul de rîs. Din curtea larg, plin cu sacale, cotigi, mgari i gini, înete un ap negru, xu coarnele lungi, rsucite pe spate. Înainte ca omul cu basma albastr s se poat feri, apul îl izbete furios în dos, dup care îl ia la fugrit. Omul sare pe gardul scund de bolovani. apul se ridic pe gard cu picioarele din fa, încercînd s -l smulg pe omul care înjur urît, spunîndu-i glas jos, s nu fie auzitOsman, decît de ap: ³ cu Fir-ai de parc trei ori afurisit, vedea-te-aîn frigare, vedea-te-a pastram, diavol chiop i blestemat! apul Osman behie ironic. ³r Osman, biatule, aici, îl cheam Voica. apul întoarce capul. Are o stea albîn frunte, ochi verzi, scutur din coarne ca i cînd s-ar feri de glasul ademenitor, ovie i, cum Voica Ilinca îi îndulcete glasul, apul Osman renun cu vdit prere de ru la prada lui, îi coboarpicioarele din fa de pe gard i, behind, vine la Voica Uinca. Fata îl scarpinîntre coarne. îngenunche lîng el i-i optete descîntecul aro 102µ http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
53/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
mânesc de ap ru, învat de la Barba Gore. apul Osman o privete mirat. Omul cu basma albastr sare de pe gard, îi scuip de trei ori în sîn, î i face cruce i tot atunci se aude un glas poruncitor de femeie care spune: ³ Ce-ai vzut în port, Mihailos? A venit sau nu corabia blestematului Bîrldeanu? ³ Este cineva aici care-o poate spune mai bine decîl mine, stpîn... Cineva care l-a descîntat pe Osman... ³ Pe Osman? Rîzi de mine, Mihailos?!... Voica Ilinca se ridic. apul i se ine în urme, behie i caut mereu degetele care-l scarpinîntre coarne. Cînd intrîn curte, Voica Ilinca vede un fel de han, mai curînd curtea din spate a unui han, cu o prisp larg la care urc cîteva trepte din bolovani i în capul acelor trepte, o femeie foarte tînr, cu prul negru strlucitor czîn- du-i pe bluza orbitor de alb, la picioarele creia st parc de veghe un dulu ciobnesc glbui. Vzîndu-l pe Osman, dulul latr rguit î se ascunde în spatele femeii. ³ Maica Domnului din Agiassos, spune femeia cu glas cîntat... Osman, cine i a fcut vrji? 6 ³ Ea este, spune cavalerul Jean de Mirande... i -a jucat rolul excelent! ³ Un Imposibil. Pe viul Dumnezeu, N-am înc ginilor. fii rezonabil. rege al armatorilor nu i-ar imposibil. lsa niciodat fiica s orbul se ambarce ca Jean, mus pe propria lui navi s fac treburile urîcioase pe care le face bieandrul sta. ³ Poate! Scrima lui cu coada mturoiului dovedete o coal mult mai bun, decît una pentru mate- loii de rînd, drag Louis. ³ Oricum, tînrul exercit o putere diabolic asupra lui Platon. I -a stricat caracterul! mormie don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera. 103µ ³ M nelinitete modul cum a ters-o de la bord, conchide cavalerul Jean de Mirande. Mus sau principes in travesti, tînrul sau tînra m intereseaz. Spune -i-io cpitanului. Am plecat. ³ Nu singur, spune baronul Louis de Vic-Fezensac... Domnilor, tragem o rait pe urmele bravului nostru mus... Cei doi gentilomi coboar schela pe cheul din piatrîn spatele a doi cîrcai, care duc pe samarele din lemn, mer- gînd gîrbovii, doi baloi de-a dreptul uriai. Cei doi cîrcai descarc baloii lîng o cotigi cavalerul Jean de Mirande este surprins de faptul c oamenii, în loc s se întoarc la bord, încearc s se piardîn mulimea colorat care a umplut cheul. în acelai timp un fel de caic de pescuit, vopsit cîndva în albastru, se desprinde dintre celelalte caice pescreti i, ridicînd o vel peticit multicolor, dubleaz corbiile de la debarcader i de la ancor, coborînd în lungul coastei, în timp ce pescarii de la bord (numr trei în afar de cel aflat la cîrm) îi aranjeaz plasele. Cavalerul strînge puternic braul baronului. ³ Pocap de dieux, Louis. Iat -l pe bunul nostru prieten El Mer! ³ În Unde? nenorocitul acela de caic pescresc. Baronul rîde sntos, soldete. ³ Scumpe amice, soarele sudului nu-i priete. Apropo, Jean... Ai cumva febr? S fi revenit blestemata aceea de malarie? ³ N-am nici o febr, caraghiosule... i grbete pasul, altfel îl pierdem din vedere pe bravul nostru cpitan, atît de bine travestit în hamal încît ne-a trecut pe sub nas, fr s-l remarcm. Baronul se abine de la orice comentariu, fgduin- du-i s nu-i mai contrazic prietenul pîn la reîntoarcerea la bord, cînd îl va încredina grijii doctorului Medio, cu toate c Jean nu d nici unul din semnele care prevestesc insolaia. Ziua http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
54/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
este strvezie, plin de harul luminii i peisajul are ceva din peisajul familiar de pe coasta de la Perpignan. un fel de optimism vesel care te deschide spre lume, spre poezie i de ce nu?, spre dragoste. în 104µ cearc s asocieze figura copilreasc a însoitoarei principesei valah e, evident, iubita cpitanului de cavalerie care a contribuit atît de masiv la eliberarea lor, cu mutra mereu mînjit a musului, cu strigtele secundului adresate bieandrului, cu palmele sonore trase de secund aceluiai personaj i nu vede de ce ar fi ne cesar un travesti atît de obscur. De frica pirailor? Ar fi o raiune. O tînr domnioar dintr-o familie atît de avuti probabil atît de dumnit ar constitui un zlog pentru o rscumprare cîntritîn aur. Tocmai prezena musului pe punte, corvezile l ui, i-ar certifica oricînd o identitate care, în ipoteza unui atac pirateresc în for, l-ar salva într-un fel. Baronul levede cu oroare scenele cumplite din Bedesten, piaa de robi din Alger, unde pruncii erau smuli de lîng mamele lor i vîndui separat, piaa aceea tragic plin de ipetele terifiante ale femeilor vîndute, ori de tcerea animalic, indiferent a celor care-i pierduser orice sperani orice interes pentru via, acel imens teatru în aer liber în care pe zeci de scene erau urcate copil e, adolesceni, femei i brbai, crora li se încerca pielea, li se cercetau pleoapele, gingiile, dinii, mîinile, fiind triai, cîntrii, înscrii în registre, stri- gîndu-li-se preurile, scene în jurul T
croi a începea cea mai neruinat, tocmrînd eal nubile la carepentru participau btrîni ramolii, dornici tocmeala s-i biciuie neputinele cumpharem, ori furnizori ai bordelurilor din Cairo, ori fermieri din interior care aveau nevoie de sclavi pe plantaiile lor de curmali i smochini, o lume de neimaginat i de necrezut, dac el însui n-ar fi fcut obiectul unei asemenea tranzacii. Ce s caute tînra vioaie, plin de farmec, pe Libertatea? i cum s fie cpitanul în travestiul de hamal, cînd el însui l-a vzut cu cîteva minute înainte sus pe dunet, supraveghind încrcarea zecilor de butoiae cu msline aprute nu se tie cînd pe cheu. butoiae cercetate cu atenie de?non- sieitr Abihu Said, reprezentantul ageniei ÅSultanatµ, care, dupîntîlnirea din cabina armatorului, a avut îndrzneala s-i propun deschiderea unui comptuar la Narbonne, al crui înputernicit s fie ales de ei, cei trei francezi, ceilali doi ocupîndu se, sub ordinele împuternicitului, unul cu navigaia,, cellalt cu desfacerea mrfu 105µ rilor în tot sudul. Un baron dc Vic-Fezensac, negustor la Narbonne. Blasfemie. i oricum, Jean halucineaz... ³ Se in dup noi, afurisiii, mîrîic cpitanul Pcurar. cu adevrat travestit în cîrca, clind ui, cu o basma neagr trecut peste ochiul stmg, în hainele zdrenuite, rezemîndu-se din cînd în cînd de umrul lui Caras- tan Ochi Ager din Drenova, fost cîrmaci i iscoad la uskoci, rtcitor la Istanbul, cîpd flota dogal a luat in serios greelile fcute de piraii care confundau prea adesea pavilionul semilunii cu pavilionul Sfîntului Marcu, oricum inconfundabile... întîlnirea cu Hidayet Riza Han ameninase s ia o întorstur neplcut pîn la sosirea lui El Mer, cpitanul Mîrzea îi vorbise de El Mer, ca despre un fel de corsar înelepit de robia în care -l tîrîse propriul lui ginere.cuSaladin. aveaHidayet cugetul Riza împcat a afla încluio El parte de oadevr în legtur moarteaPentru fiului asu, Hanii -a trimis Mer, dat cu transportul de pînz de vele. oi i berbeci merinos pentru prsil, grîu i mei, un mesaj prin care-i spunea c va fi în baia Lebedos, la vrsarea rîului Ceam - burnu, Sn primele zile ale lunii mai. De la Ceme, pe coasta apusean a peninsulei Karaburun la sud de Smirna- Izmir i pîn la Kuadasi, coasta aceasta slbatic, dominat de înlimi rîpoase, este aproape pustie. Va atepta înc trei zile peste cele trei i dupalte cincisprezece zile va fi cu caicul Iskenderun, la Mitilini, pentru a în - t.îlni Libertatea. El Mer a trebuit s fac fa revoltei celor trei cpitani ai friei ÅSarazinii roiiµ, nscutîn chiar sînul comunitii pe care o conducea în Cyelade, Åfrieµ secret pus la cale de Ulus-maltezul, mîna lui dreapti reisul flotei, care voia s-i uzurpe http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
55/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
puterea i s reînceap pirateria. ÅSarazinii roiiµ era de fapt fria pirailor din Rhodos, Carpathos i Creta, compus din acei urmai ai normanzilor din Sicilia, Malta, Baleare i Italia, care, din o mie de motive, renegîndu -i patriile i credina, au îmbriat pirateria ca profesie i prin ea islamismul care s-o certifice. Mai toi erau blonzi sau cu prul rocat. Ulus-maltezul i-a aîat pe cei nemulumii de viaa panic* a încercat s-l surprind noaptea pe El Mer, bucurîndu-se de încrederea general, dar cineva, o femeie, l -a trdat. O parte din complotiti au 104µ fost prini i, cusui în piei de capr, aruncai în mare, cu cîte-un bolovan de picioare. Ulus, Giulio i Felippi, au pus mina pe nava amiral, galera Imbît, i împreun cu acoliii scpai teferi au luat largul. La numai trei zile, au atacat noaptea insula Amorgtis, prdînd magaziile comunitii i rpind femeile fotilor prieteni. El Mer a urmrit galera Imbît, neputînd veni la întîlnirea din golful Lebedos. în schimb, la bordul caicului Aye încrcat cu plase de pescuit, a intrat în baia Geras, un pinten de ap care sfredelete insula de la cap Valvi pîn mai sus de Mitilini, de care -l desparte nici trei ceasuri de mers pe jos. Prudent, El Mer a dublat toat partea de sud-est a insulei, pe la cap Valvi, cap Agrelios la bordul unei brci pescreti pe care Aye a adus-o legat la pupa i astfel, amestecat în mulimea de pe cheu, avind în couri burei i pete proaspt, a urcat la bord. El Mer a povestit lupta lui Hidayet Riza Aii cumrturisite piraii luideSaladin i asasinarea de ctre Ulus-maltezul, cu toate amnuntele Ulus însui. ³ Cum l-ai putut ine în stînga ta pe ucigaul netrebnic al fiului meu, o, El Mer? l-a întrebat Hidayet Riza Han. Cum poi astzi s^l priveti în ochi pe btrînul nemîngîiat al celui ucis mielete? ³ Pe Allah, i-o jur, l-am înconjurat cu onoruri, spre a-l ine pe lîng mine fi a se teme. Voiam s-l judeci tu însui o, zahid! Btrînul a czut într-o uitare de sine ciudat. Prea c s-a desprins din sine, lunecînd în lumi nevzute. EI Mer avea privirea luminoasi- cinstit. într-un tîrziu; cînd btrînul s-a întors s se locuiasc pe sine, a murmurat: ³ Allah s te rsplteasc! Buzele tie au rostit adevrul! S ne retragem, s meditm i s vedem care sînt cile adevrului. Voi fi la noapte în baia Geras, s te întîlnesc, El Mer. Tu, prieten al fiului meu? ³ i eu, o, zahid, i-a rspuns... Voi veni pe jos, cunosc locurile i acolo unde poteca de capre prsete drumul spre Kalloni, voi coborî la ap cu nvodul, înainte ca soarele s asfineasc. M va însoi un om al meu de credin, care va cînta din fluier. Aa vei ti c sîntem noi. 107µ Cpitanul Pcurar vrea s iscodeasc taverna i hanul ÅLa Pisica de mareµ, loc de întîlnire al tuturor cltorilor în trecere prin Mitilini, al crui stpîn a fost gsit spînzurat într-un mslin, hanul fiind acum în mîna fiicei acestuia, Volia. Spre surprinderea lui, cpitanul Pcurar se simte vrjit de lumina care se filtreaz prin coroanele verzi-argintii ale mslinilor, de ciripitul psrilor si ipetele guturale ale pescruilor, ca i cînd ar fi debarcat pentru al întîia oar la de Mitilini i insula l -arsefi subjugat deopotriv cu povetile ei licenioase cror gust voluptate rtcit prelinge învluitor din viile înflorite Årspîndind valuri de arome -tulburtoare, dar i cu realitatea plin de culoare, dincolo de care, tie, se distileaz ura celor înfrîni i cucerii cu sabia, împotriva cuceritorilor prin sabie. Este aici o scen pe care se joac aceeai pies tragic jucat de ei în Vlahiile Mici i mereu trebuie s fac sforri dureroase spre a se desprinde din fiina lui istoric, spre a-i juca, îndemînatec, rolul trector pe care fiecare întîmplare i-l cere, nu de puine ori jucîndu-i viaa împreun cu rolul. Se strunete i adîncindu-se o clipîn sine, pentru a se elibera, vede aieve a tot ce ine în clipa de fa de Libertatea, caicele iskenderun i Aye, de El Mer i Hidayet Riza Han, de fria ÅSarazinilor roiiµ, de Casa Salvaresso i Casa Bîrldeanu; http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
56/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
de micarea politiceasci diplomaticeasc fcut de Mihai Voievodul, acolo, în îndeprtata i vai!, atît de apropiata ar Româneasc. Un ghem de dorine, nevoi i interese, o urzeal de planuri ascunse, uri sttute, btlii tainice în saray, cu atît mai ucigtoare cu cît sînt mai tainice, Mihnea Turcitul uneltind, Alexandru cel Ru uneltind dac nu va fi fost descpînat pier- zînd lupta tainic; Mihail încercînd o alian cu Apusul, împotriva gîndirii strvechi a lglisiei, al crei închintor este i aici Salvaresso, chezaul Mihnei, care, o poate jura, are mîna vîrît pîn la cot în afacerea ÅSarazinii roiiµ, rscoala lui Ulus-maltezul i moartea ciudat a stpînului hanului ÅLa Pisica de mareµ. Pe Volia a cunos - cut-o acum patru ani. Gîndete c nu -l va recunoate, Carastan fluier ca mierla. Om de mare, a regsit p - mîntul, umbra pomilor i mirosurile uoare ale vieii de fiecare zi. Cpitanul Pcurar cunoate cele dou drumea106µ j guri care duc spre hanul ÅLa Pisica de mareµ. Cel din livezi i cel care vine din tîrg. 11* alege pe cel din urm. Cei doi gentilomi francezi îi urmresc de la o sut de pai, sporovind. Le-ar fi putut porunci s se întoarc la nav. N -a fcut-o. Vor fi binevenii în jocul lui, atr- gînd luarea aminte a tuturor celor de la hanul-tavern, prea arareori acostînd la Mitilini vreo corabie de pe care s debarce doi cavaleri atît de anoi. Dac l-auDac recunoscut, vapentru trebuitoat s-i miestreasc meteugul schimbrii la fa. nu, cu atîtatunci mai bine lumea. ³ Scumpul de cpitan! spune cavalerul Jean de Mirande, cînd cei doi hamali cotesc pe un drumeag mrginit în dreapta cu livezi de mslin, iar în stînga cu o vie din care se ridic miros de pmînt încins la soare i arome suave. Uite c a început schioapele, chestia asta n-a avut-o înscrisîn jocul de scen pîn acum. Baronul Louis de Vic-Fezensac mormie un fel de încuviinare, gîndind la soarta crud a cavalerului. S reziste patru ani la umilinele i chinurile sclaviei i acum s-i piard minile. ,, *
Voica Ilinca st cocoat pe plimar, aa încît s poat priveghea atî t intrarea mare în curtea hanului, umbrarul care acoper aproape jumtate din curte, cît i intrarea mic, din spate, pe unde a venit Mihailos, omul cu basmaua albastr... ³ De cine i-e fric, a întrebat-o Volia, femeia cu bluza albi pletele nebune i negre, cu ochii negri, adînci i iscoditori, grecoaic din insule dyp chip i dup grai, btînd din palme, la care btaie s -a i înfiat o fetican nurlie, ochioas, legnîndu se ademenitor, adu- cînd o tabla cu erbet, o caraf din pmînt ars, cu api cîteva smochine uscate. ³ De cpitan, mai întîi. Apoi de ceilali. ³ Faci vrji? ³ Ai vzut-o! ³ Ce-mi ascunzi? 109µ ³ Pîn acum, totul. ³ De cînd îl cunoti pe Mihailos? ³ De niciodat... Mm! Ce bun erbet. ³ tii s faci erbet? ³ tiu s frec puntea. ³ Altceva? ³ S cos velele. ³ Altceva. ³ S mint. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
57/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Altceva. ³ Înc o mie de mii de lucruri. ³ Vrei s rmîi la mine? ³ Eti frumoas. ³ Sînt o stpîn. ³ Nu mi-e fric. L-am avut stpîn pe Barba Gore. ³ Ce-a adus Libertatea? ³ i-o spune Mihailos. ³ Tu nu? ³ Nu-i vînd pe cei care mi-au dat pîine. ³ Atunci de ce-i prseti? ³ Ca s mîntorc. ³ De ce s te întorci? ³ Ca s m rzbun. ³ Judeci ca o femeie. ³ Poate ci sînt. ³ Satana! Tu? ³ Cine-o poate ti? Fac vrji, i vzut-o!... Aha L; Ii vin muterii... Volia se uit peste plimar. ³ Doi cîrcai!trebuie Srcie. O hangi s aib ochi buni... Ii vin muterii. Sst! S nu m vad. ³ Îi cunoti? ³ Da... Taina mea cost un sfert de taler împrtesc. ³ Satana!... ³ Îi plac? ³ Cine sînt? ³ Taina mea cost un sfert de taler împrtesc. ³ Zece bice, ntrule Deschide gura... Voica Ilinca rîde. Jean i Louis intr falnici zornind din pinteni. I -a fost destul o ochead s-l recunoasc pe 110µ ,elµ i pe Carastan. De ce sint oare brbaii atît de cop i- lâroi? Scoate un ipt. Mina femeii i s-a înfipt în sîni. ³ Am tiut-o, rîde Volia i- îi arat dinii albi, strlucitori i umezi. ³ Nu i-am ascuns-o. Acum ascunde-m. Sau d-mi straiele care mi se cuvin. Pe care le-am lepdat cînd printele mku a fost mazilit. ³ Maica Domnului din Agiassos. ³ Du-te i-i întîmpin muteriii. Au pungile grele... Volia. Scumpa mea. Dmi straie potrivite i Maica Domnului din Agiassos s te binecuvînte. in dreapta credini am s-i fiu prieten. Tata a fost prietenul lui Sinan. ³ Taci, nefericito!... Nu te cred, dar te ocrotesc. ³ F-o! Am s te scap de descîntec, de fctur, de legtur... Ai un iubit i Mihailos s-l ucid. Teme-te! ³vrea Satana! M-am dus! Gtete-te! i înva. Aici femeile care nu înva repede, ori ajung roabe, ori pier. De sub umbrar se aude tocitul repede fcut de cei doi gentilomi care bat cu garda spadelor în tblia mesei. Volia se rsucete pe clcîie, se mldiazi îi artmc pe spate coama de pr negru. ³ Ateapt-m aici, îi optete... Cu o micare iute o strînge la piept. Femeia intrîn han, clcînd uor i legnat urmat de dulu. apul Osman scoate un behit scurt i de unde sttuse tolnit la soare sub plim ar, o zbughete în opieli scurte, se face nevzut dup o saca hîrbuit, se aude o bufnitur, behitul triumftor al apului i icnetul cuiva, care, ascuns acolo, iscodise ce se întîmplase pe http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
58/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
plimar. Mihailos fuge spre grajduri buit în dos de apul Osman. Tot atunci fata nurlie care adusese, tablaua cu erbet se aratî n capul scrilor, fcîndu-i ochi dulci i chemîn- du-l ademenitor: ³ Hai, biatule, s te speli, aa cum a poruncit stpîna! Se aud clopoeii de la gîtare. Pe poarta hanului intr trei spahii clri pe cai scunzi, de Anatolia, dup spahii doi clugrai clri pe crupa mgarilor, apoi vin trei cotigi trase de cile un catîr, alt cotig tras de un mgar, aproape alb, i în urma cotigii cîiva tîrgovei în fusta 111µ nele albe, înclai cu saboi cu tlpi groase din lemn. Feticana îi d tîrcoale. Se rsfa artîndu-i cu drnicie ce abia ascunde în bluza de muselini Voica Ilinca tie c a czut singurîn plasîntins pentru cei din hanul ÅLa Pisica de mareµ, singurul ei punct de sprijin, aici, rmînînd Volia. Dac feticana asta vrea neaprat s o cucereasc, îi stric planurile. Pentru c, oricum, are o mie de planuri. Nu este nici o tain c o femeie ca Volia trebuie s aib un iubit. Privirea plin de adoraie supusi umil pe care i -a aruncat-o Mihailos a fost mai gritoare decît un poem. Voica Ilinca o urmeaz pe feticana carerO atinge cu oldul i rîde gîlgîit, simind dintr-o dat o ghear care-i zgîrie inima. De unde tie atît de bine Åelµ drumul hanului ÅLa Pisica de mareµ? i prin cîte asemenea hanuri i prin cîte asemenea taverne i prin cîte ca i a Loredanei Brocca i prin cîteBrbatul bordeluricare i -anu fcut brbatul pe carelocante ea l-a divinizat, urcîndu-l alturi de zei? esteveacul în stare s duc pîn la capt aventura lui în timp, aceea de la Veneia, Ferrara i Firenze, care la bord s-a fcut c n-o vede i n-o cunoate, tratînd-o ca pe o fiin suprtoare, fr nici un' pic de recunotin pentru c i-a scpat viaa i fr nici un respect pentru faptul c este totui, fiica stpînului. i-o închipuie pe Volia zîmbindu-i ademenitor, i-o închipuie pe Loredana Brocca dansîndu -i goalîn gineceul cu fîntîn arteziani o gelozie slbatic o face s geamîn aa fel încît feticana se apropie de ea pal - pitînd, cu pleoapele lsate i buzele fremtînd. Drace! Pentru asta sînt destui mateloi chipei pe Libertatea. îi spusese ei mama cam ce poame sînt mateloii i cît de ieftin dragostea femeilor de port. ³ La noapte, îi spune cînd fata deschide o u din scînduri i într -o odaie scund, pardosit cu crmid ars, vede un ciubr cu ap, tergar i o coaj de spun. * * Aplectorul-umbrar este sprijinit pe stîlpi din trunchiuri de pin rou, acoperit cu olane. Boli din vi de vie îi închid prile laterale. Prispa din fa a hanului i 112µ intrarea în sala mare 7îl închid în partea opus intrrii care este liber, lsînd' s se vad drumeagul mrginit de oleandrii înali i cîiva tamariti de un verde btînd spre negru, scldai în lumina pur a amiezii. Cpitanul Pcurar s-a aezat la o mas scund, aproape de intrare, în aa fel încît lumina s-l bat din spate i s-i umbreasc faa. A urmrit cu undar felcu defata ironie felul cum Jean de de Mirande -a aezat cu trei mese mai departe, spreacr el, i cum, încînainte a bate scu garda spadei în mas, i-a inut baronului un curs despre neîncrederea unor anumii cpitani în oamenii de arme care i-au dovedit loialitatea, obicei tipic rsritean, dublat de o anume tiini viclenie a disimulrii, rmi bizantin revigorat de viclenia oriental. în final i-a spus baronului s nu-l mai dea pe mîna doctorului Medio, c se va adeveri i adevrul asupra presupusului mus care a urmrit un om cu basmaua albastri acum a disprut în acest han, totul amestecînd limbajul Åa la marinaioµ cu cel ,, la soldatoµ, pe amîndou cu limbajul secret al loptarilor cretini de pe galerele sarazine, dublat^de rî- setele fr noim ale baronului de Vic-Fezensac, care prea c se distreaz copios, ascultîndu -i prietenul. Cpitanul Pcurar i-a http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
59/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
scrmnat zdravn urechea, dîndu-i semn baronului c a auzit totul, apoi un alt gest din alfabetul galerienilor, tergîndu-i ochii cu dosul palmei stingi, le-a atras atenia s fie cu privirea limpede i cercettoare. Din clipa cînd i-a rspuns, cavalerul nu i-a mai dat nici o atenie, dovedindu -i înalta coal a prudenii do- bîndit pe banca vîslailor, aa c, asigurat fr voia lui cu dou spade agere, cpitanul travestit pe jumtate în cîrca, pe jumtate în pescar, i-a luat cea mai umilînfiare, ateptînd ca s se ocupe cineva de el i de tovarul lui. Urmrete felul cum se apropie Volia ³ de nerecunoscut dup patru ani. Era o copil slbatic, mereu crat prin mslini de unde-i împroca cu sîmburi pe muterii, murdari zgîriat. Iat-o acum o femeie împlinit, mldie, ars de soare, cu plete ne gre, strlucitoare, cu sînii slobozi sub bluza alb, venind zîmbitoare spre masa celor doi gentilomi. Iat-i pe acetia ridicîndu-se galant, fcînd reverene graioase ca în~*£aa unei principese, mturînd nisipul aternut pe jos- cu penele 113µ de stru de la plrii. Gentilomii nu se sfiesc s-i fac complimente Åcelei mai strlucitoare hangie de pe mapamond, steaua insulei Lesbos, coborît la Mitilini spre desftarea ochilor cltorilorµ. Volia rîde, îi scoate clopoelul agat la cingtoare i -l agit vesel. Clopoelul clinchetete argintiu. La al treilea semn se înfieaz trei osptrie care vin repede lîng stpîn. Volia o trimite pe una din ele la cei doi cîrcai. vede dezamgirea o sirianc, oribrbat o ar meanc, Cpitanul cînd se apropie de ei, nite osptriei, srntoci, cuparc toatearcfiOchi Ager este chipei înc foarte tînr. Atunci cînd el cere brag rece i costie de berbec,în faa umbrarului pentru animale descalec cei trei spahii i cotigile trag tot acolo, vizitiii fc înd larmîn jurul jghiabului de adpat, certîndu-se cu glasuri rguite. Sub aplector intr brbaii în fustanel. Ochi Ager îl calc pe opinc. îi face semn cu fruntea spre dreapta, adic spre una din bolile înverzite i acolo îl vede pe Ioanidis stînd de vorb cu un brbat cu basma albastr, brbat la care strig Volia: ³ Mihailos, du-te i adapt caii vitejilor. Este de mirare cum trei spahii intrîntr-un han pentru ghiauri i este cu totul de mirare cum a scpat Ioanidis de sub privegherea lui Barba G ore. Cpitanul Pcurar se gîndete c Voica Ilinca este singura fiin care -l încurc acum i aici, o nesbuit vrednic de lanuri fcînd parte din lumea avuiei în numele creia îi îngduie totul. Nu tie nesbuita c singurul loc cît de cît aprat, est e cabina ei tainic de la bordul navei? Ce caut aici? i de ce a luat urmele omului numit Mihailos? S aibi ea puterile oculte ale principesei Mrgrita? Altfel cum s -ar explicat adnotarea din ÅJurnalµ? Cei care-au instituit legea de fier potrivit creia matelotul vinovat de ambarcarea clandestin a unei femei este pedepsit cu treangul, au tiut ce fac. Cei doi gentilomi sînt aici, putînd-o apra la nevoie. Cum au recunoscut-o? i de cînd? i cum o poate el lsa în vizuina asta unde se vînturi aur i pleav, pe fata patronului i printelui su, pe propria lui ucenicîntr -ale spadei i marinritu- lui, fa de care a avut întotdeauna o sfioas dragoste 114µ acr de frate mai mare, mereu revoltat de ne supuenia sunusi obraznic a acestei fete ciudate, cu apucturi de bieoi?! Îi fgduiete cu strnicie cînsui o va pedepsi cu cîteva centuri trase la fund, explicîndu -i cu cle-amnuntul cum s-a vîrît prostete în plin politic a Rsritului. Se aude cletele grataragiului btînd grtarul, sub aplector trece un abur aîtor de chebab i elugraii se aaz la o mas alturat, fcîndu-i cruci largi i oftînd smerii. De undeva din lumina albi tremurtoare, din vzduhul albstriu sfîiat de ipetele pescruilor se aud dangtele grave, sonore, ale clopotelor. ³ Smerii-vi v pocii, spune unul din clugri, cu figur. ascetic, pliscos, scprîndu-i ochii negri... Astzi este sfinta zi a împrailor notri sfini Constantin i http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
60/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Elena. Ridicai-v cugetul la înelegere. Amin! Cînd ridic cele trei degete i face semnul crucii peste cei de la mese, spahiii nvlesc asupra lui. înainte ca cineva sîneleag ce se întîmpl, cei doi clugri le arunc masa în piept, clugrul cel mai voinic îl otînjete pe spahiul rmas în picioare cu scunelul, apoi cuvioasele fee o rup la fug, desprind caii spahiilor de la belciuge, ori poate c frîiele erau deznodate, încalec haiducete i pier în ropot de copite i chiuituri nprasnice. Spahiii se adun ele pe jos. Nvlesc afar. Cotrobie în dsagii agai la oblîncul eilor de lemn. Se aud gemete, spahiii se întorc i venind în faa cpitanului Pcurar, îi trîntesc pe mas o desag albesut din pr de capr. ³ Vezi ce este înuntru, cîine, spune spahiul chior, care primise lovitura de scaun. Cpitanul Pcurar se supune. Desface desaga. înuntru este o cpîn rasîn cretet, stropit cu sînge închegat, aezat pe un fel de chilim însîngerat. Spahiii îl oblig s scoat cpîni s -o arate celor de sub aplector. Totul se petrece într -o linite de moarte. O musc mare, verde, vine bîzîind i se aeaz pe un ochi al mortului. Turcul chior învelete cpînîn chilim. Spune: ³ Dac pîn mîine sear la strigarea muezinului Panaiotis i fraii lui nu sînt aici, mori sau vii, Allah s aib mil de voi! 115µ spahii pleac, lirindidesaga, mgarii falilor clugri i calul care alearg Cei printrei curte zvîrlind din copite nechezind. ³ Asta ne trebuia de ziua praznicului împrtesc! spune un brbat în fustanea, mustcios, cu buza de jos a pleoapei stingi c zut, Panaiotis o s aduc focul i pirjolul asupra vetrelor noastre. ³ Taci, Makarios! Prznuim fr s uitm laftul. Panaiotis este un... Cpitanul nu aude ce este Panaiotis pentru c de pe drumeag se aude un fel de cor brbtesc i în curtea hanului intrinîndu-se de brîie o ceat de mateloi, creia îi urmeaz sacalele, pescuitorii de burei, olarii i tîrgoveii venii îri port s vadsosirea corbiilor anunate înc din zori, prin oglinzi, de strjile de la cap Asfali. ³ A mai sosit o corabie,, mormie Ochi Ager. *. ³ i-am dat semnul, ,,Basma albastrµ. Grbete-te! Pol fi recunoscut. ³ Musul vostru este aici... Du-te la grajduri. Stai. Acolo este Osman. Strecoar-te la sacale i de acolo la catîri... Cine este musul vostru? ³ Batjocura lui Barba Gore. ³ Am s-i scot maele. ³ S nu i le scoat el. Este dibaci. ³ L-am vzut. Mai ales la femei. Du-te. Voica Ilinca se urc pe marginea ciubrului, este goal, splat, faa pe care -o cheam Elena ar fi vrut s rmîn, a împins-o uor afar, spunîndu-i c este Åmurdar, prea murdar pentru o fat frumoas ca tineµ, tocmai atunci a rsunat clopoelul i Elena a fugit spunîndu-i c la noapte dac stpîna... A închis ua cu clenuul, s-a spunit tot trupul, s-a frecatnecum cu buretele, c travestiul poate prosti privirile pe ntînge ale brbailor, pe cele spunîndu-i istee ale femeilor. Nu ea ei a descoperit -o pe Azize? Are s se întoarcla bord sub chipul pe care i l-a descoperit Mrgrita. Se uscase cu ervetul 116µ de cînepâ cînd a auzit un glas cunoscut spunînd în oapt sub gemuleul închis cu ipl: Am semnul, Basma albastr. Spune-i stpînului. Sînt aici. Acum. Peste un ceas este prea tîrziu. Trebuie s mîntorc la corabie. S-a urcat pe ciubr, cumpnindu-se. A deschis uurel ferstruica. La adpostul zidului, sub prispa din spate a hanului, era Ioanidis i Mihailos. Deci, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
61/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Ioanidis. Ce tie i ce nu tie Voica? Ce carte joac Volia?... Pai. Ciocnit repede în u. Cei doi aud. Se retrag spre captul zidului. ³ Stpîna, biete! Voica Ilinca deschide, stînd dup u. Cum intr Volia, închide i-i face semn s tac. Volia este speriat, sau pare speriat, ine pe bra fuste i bluze, un al din mtase neagr de Moul, scoate un ipt uor, vzînd -o goal, ochii i se aprind, îi muc buzele, o rsucete scurt, apucînd-o de brai-i optete: ³ Faci pe puin o mie de taleri, biete... Apoi, gî- fîind, îi povestete cum au venit la han chiar astzi, de ziua sfinilor împrai Constantin i Elena, doi frai Panaiotis, haiducii, care-au adus cpîn lui Ayaz, badefterdarul pescuitului, un nenorocit de pescar grec renegat, care l -a slujit i pe Saladin, cel mai crîncen jecmnitor al cretinilor, el însui din insul, de la Manda- mados. O trece printr-o privire scurt, pe sub pleoape. uier: ³ Închin-te. ³ În clipa cînd spune Åînchin-teµ, îi trage din fust un hanger subire pe care i-l apas uor pe sînul stîng. Voica se închin. Rîde. Tot atît de repede cît de repede îi trsese Volia hangerul, se lasâ pe spate i în aceeai clipîi apuc braul deasupra încheieturii. Volia gîfîie. ³ Te-am încercat, spune. ³ Fac sac de taleri împrteti... Te-au M-a un speriat Yusuf bey... îmbrac-te. Am speriat un plan.cei doi Panaiotis? ³ Ascunde-m la tine. Am un plan. Volia rîde. O ajut s se îmbrace. Au aproape aceeai statur. Grecoaica este puintel mai scundi mai legat. 117µ ³ Îi plac cavalerii, Volia? ³ ie, nu? ³ Cit pot s-i plac unui mus. O strînge pe hangi lîng ea. Pe coridor se aude lipi- tul uor al unor tlpi goale. Voica Ilinca o srut pe Volia ocindu-i buzele. ³ Las-m, diavole, chicotete Volia... E deteapt hangia. Deschide* ua, a strîns hainele musului sul i, cu Voica de mîn, iese în coridor. Rîzînd, o trage dup ea spre ua deschis a unei odi. închide ua. îi lipete urechea de tblie. Se aud aceeai pai uor, de femeie, deprtîndu -se. Dintr-odat Volia se arunc pe divanul larg, deasupra cruia este o icoan a Maicii Domnului cu Pruncul. Se tvlete i îi smulge prul din cap, izbucnind într un plîns mut, neomenesc. ³ Au s pun foc, iar pe mine au s m vînd arabilor... Vai mie... Apoi lucid, cu glas uscat: ³ Va trebui s m spînzur în mslin, ca tata. ³ Eti sigur c s-a spînzurat singur? o întreab Voica Ilinca, se aez pe divan lîng hangii îi trece degetele prin rdcina prului slbatic, aromind uor a soare i ierburi slbatece. 7 Este o înserare zeiasc. în valea care coboar spre port plutete o lumin de aur verde i rubin topit. Viile înflorite rspîndesc valuri de miresme îmbttoare. Voica Ilinca este gtitîntr-o fust neagr din mtase de India, lungi crea, cu dou flori albe de lotus brodate în fai la spate, poart o bluz roie de Bursa, tivit cu arabescuri din fir de argint (Volia zice c sînt oalele ei de zile mari), avînd mînecile scurte, jrscroite i terminate cu volnae din dantel, lsîndu-i libere braele rotunde, arse de soare. Volia a gtit-a^ giugiulind-o cu vorbe dulci, 118µ astfel ca noul travesti al musului s fie crezut de Elena cea ochioas, care, ca i de diminea, trage cu urechea Ia us. Volia a trimis -o în tîrg sîmprumute o http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
62/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
tamburin nou. Fata a plecat cu vdit rea voin. A lipsit destul vreme ca Volia s -i arate hanul. Jos, buctriile, sala mare, cu feresire-ochei, legate în drugi de fier; un coridor în cruce, avînd în aripa de Åsub vîntµ, deci spre poala dealurilor, cele trei cmrue ale Voliei. Odile pentru cltori, ase la numr, la catul de sus, unde se ajunge numai pe o scar exterioar, din lemn, scar rs - punzînd pe un balcon lung, acoperit, fiecare odaie avînd ua spre acest balcon. Bolta groas din vi, închizînd balconul cu un geamlîc vegetal. Greu de ajuns sus altfel decît pe scar. Alte trei vie groase îmbrac peretele opus balconului, perete în care sînt practicate ferestrele mici, cu geamuri de Isnik, albstrui. ³ Ce plan ai tu, a întrebat-o Volia, gtind-o cu mrgele din perie false i cu brri grele din argint. ³ Planul meu este s m rzbun, aprîndu-te. ³ Planul meu este s m apr, rzbunîndu-m. * ³ Pe cine. ³ Pe Achile. ³ Cine este Achile? ³ Achile Panaiotis... Haiducul. ³ Pentru uciderea lui Ayaz, renegatul? ³ Prostie! Pentru dragostea lui cu Maria-pescria. Pentru minciuna lui. Pentru Volia c mrîde. spioneaz prin Elena. ³ Biete, cerul te-a adus. Elena îi va trimite vorb c mi-am gsit un matelot, pe care-l in în odile mele îmbrcat în femeie. Va veni dup miezul nopii, turbat de mînie, s-i spele hangerul în sîngele meu. Mihailos îl va chema pe Yusuf bey. Am s -i dau capul lui Achile, în schimbul vieii mele i a cel or din MitSini. Volia spusese totul firesc, aproape în oapt. Dac nu i -ar fi înfipt unghiile date cu rou sîngeriu în bra, dac glasul ei n-ar fi tremurat de ur, ura grea a femeii otrvite de gelozie i poate nu numai de gelozie, Voica Ilinca ar fi putut'crede c Volia glumete. A simit atunci din plin 119µ fluxul despre care îi vorbise Mrgrita. O emanaie grea, vîscoas, desprinzîndu-se de pe trupul femeii, lipindu-se de ea. resorbindu-se în ea, otrvindu-i sîngele, fcînd-o s-l vad pe Åelµ în braele Loredanei Brocca, ori în braele Voliei, ah, buzele Voliei, crnoase i roii, sînii ei obraznici i plini i rotunzi! I -a venit s-o sugrume, pe urm s-a gîndit la farmecele acelei necunoscute Maria - pescria i brusc a îneles esena. Fraii Panaiotis, haiduci, poate i pirai, pedepsind nelegiuirile svîrite împotriva neamului lor. Aici, Volia, gata s -i nggueze din gelozie i fric... Lumina smeurie de afar trece spre portocaliu. Voica Ilinca termin de cusut ireturile mtii pe care i-a croit-o dintr-o bucat de catifea stacojie, rmi gsitîn sacul cu zdrene al hangiei. Este un ochete foarte îngust în colul odii, prin care hangiul putea supraveghea ce se întîmplîn sala mare. în cellalt col este un ochete asemntor prin care se vede în aplector i la umbrarele pentru animale. Voica Ilinca se uitînSesala mare, tare. acolo Cineva unde s-au aezat mateloii, tîrgoveii avui i cîiva rani vînjoi. vorbete zdrngnea o cobz. Osptriele duc cni mari de lut ars cu Demestica. Se mut s vad ce se întîmpl sub aplector. ÅElµ i cu Ochi Ager au disprut. Asta-i lasîn gur un gust amar. Ast-sear voia s i se dezvluie, aa cum însi s-a cunoscut abia în gineceul Loredanei Brocca. Louis, hoomanul, ine de mijloc o fetican ars de soare i-i spune ceva la ureche, feticana rîde i-l împinge în joacîn vreme ce Jean ghicete în palma altei osptrie al crei chip nu-l vede. Unde s-a dus Åelµ? i de ce-a venit aici, dac nu s gseasc mcar o urm care s duc la descifrarea tainei numrului 7?! i de ce aici? i ce presentiment a mînat-o pe urmele lui Mihailos i cum se leag ura lui Ulus-maltezul fa de cei doi gentilomi, de taina numrului 7 i de istoria Casei Salvaresso? Ar fi fost http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
63/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
mai bine s stea acas, seas la gherghef, s cînte la harfi s iasîn litier? Cine -o poate ti?! Fluier o melodie ager, de loptari slobozi i îi vopsete unghiile tiate în carne. Volia a spus c muzicanii ei sînt cei mai buni muzicani din insuli cînt ca nimeni alii ÅCalypsoµ, 120µ cîntecul care consfinete sau prbuete o dansatoare. Fredoneaz primele msuri din ÅCalypsoµ încercîndu-i picioarele. Cine sti numai patru zile pe puntea unei nave, sc car de nu tiu cîte ori în arboradi se coboar pe fungi; oricum, este i mldiu i ager. Rîde. Cînd se uitînc o dat pe ochete vede în lumina verzuie a amurgului, cum un brbat învluit într-o pelerin neagr, purtînd pe cap o legtoare larg care-i ascunde obrazul, trgîndu-i greu piciorul sting, un picior de lemn, trece umil printre mese. St o clip nedumerit. Se mic greoi spre ua slii mari. Cînd ajunge aproape de masa unde cei doi gentilomi ameesc osptriele, brbatul cu picior de lemn se rsucete ager cu spatele. Voica Ilinca înceteaz s fluiere. Dumnezeule. Ce neîndemînatec. De ce i de cine se ferete brbatul cu piciorul de lemn? * ** Cpitanul Pcurar coboar singur poteca de capre care iuce la luciul apei în baia A lsat în drumeagurile urm drumulspre de laPlomarion, Mitilini la pe Kalloni, i rscrucea aceluiai drumGeras. de unde pleac coastacasudic a insulei i spre Polihnitos, dincolo de vîrful Olimbos pe care soarele czut în amurg îl coloreazîntr -un rou-vio- let, ireal. Iat-o pe Aye, corbioara zvelti alb care a scpat viaa cpitanului Mîrzea i indirect viaa Mrgritei i a diavolului care i-a stricat ziua. Se vede echipajul lui El Mer pregtind nvoadele pentru pescuitul de noapte. Apa din golful lung de cîteva mile, strîns între coaste înalte, lucie, oglindete purpura cerului i albastrul si- niliu al adîncului. Este o stînc argintie pe dup care se rsucete poteca, un tufiepos, sînt doi pini, pierde din vedere caicul i îi spune c El Mer s -ar putea s nu-i trimeat barca, lipsind din semnele de recunoatere însoitorul care cînt la fluier. De cum l-a recunoscut pe Ioanidis, i-a poruncit lui Carastan Ochi Ager s se ascund, s-i schimbe înfiarea i deopotriv s vegheze?e face Ioanidis, cu cine se întîlnete i, mai ales s vegheze musul cu porunca de viai moarte s -l atrag 121µ undeva afar, s-l lege i s-l duc la corabie, unde s-l închid el cu mîna lui în magazia de la pupa, orice-ar fi i orice-ar zice Barba Gore, cacTiul sau Dumnezeu însui coborît pe puntea corbiei. Cpitanul se autobatiocorete pentru felu l de rîs în care s-a travestit; putînd fi atît de lesne dibcit de cei doi gentilomi. Cînd ocolete stînca, piciorul îi alunec pe o piatr care se rostogolete în ap, sprgînd luciul mirific cu un plescit sec. Cpitanul Pcurar cade într -un genunchi. Mormie o înjurturi cînd vrea s se ridice simte în ceaf vîrful ascuit al unei lame. Dou brae puternice îi înlnuie braele în vreme ce alte douîl leag repede cu un nod de plas, omul este matelot i îi cunoate meseria. în aceeai clip i se pune pe cap o cagul, ³ creia i se strînge iretul. O singur vorbi eti mort, spune cineva în levantin. * ** ³ Ioanidis nu este la bord, Barba Gore. ³ Porcul. Am s-l spînzur la verg. ³ Pîn s-l spînzuri, mai bine-l ineai sub ochi. ³ Theodorakis, biatule, pe apte stavrizi nenorocii, unde s-mi mai in ochii pe o zi ca asta? Descarc, încarc, f plinul cu ap, ceart -te cu sacagiii care cer preuri înzecite, ceart-te cu precupeele, în jur-te cu mcelrii, -vine cadiul, d-i ploconul, vine beyul, d-i ploconul, firitisete-l, vegheaz s se umple felinarele cu ulei http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
64/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
de rapi, vegheaz-l i pe Theodorakis s nu alerge dup fuste ³ ah, guvid nenorocit! ³ nici acum n-ai schimbat uleiul de la felinarul busolei, toat ziua mi -ai stat pe cheu bot în*bof cu vduva Koronios, parc eu n-o tiu pe vduvioar, piei, ie i l-am dat în grij pe Ioanidis. De ce l-ai scpat din ochi, diavole? ³ Iertare. Nu mai striga c te aude lumea. * ³ Unde-i Ioanidis? ³ Asta te-am întrebat eu. Nici pe st.... Nici pe mus nu l-am vzut, Barba Gore. ³ Am s-i spîfizur la verg, alturi de Ioanidis. 122µ Barba Gore, secundul Grigore Poalelungi, a ciulit urechea de cum Theodorakis a vrut s spunÅstpînaµ, Theodorakis n-avea de unde i n-avea cum s-o cunoasc pe jupîni. Secund de cîiva ani, hîrit cu oamenii i epavele tavernelor, Barba Gore blestemîn surdin, se-ntreab cu glas tare ce va spune cpitanul cînd se va întoarce de la Ishakoglu effendi, omul Casei, în Mitilini, surprinde privirea mijit a cîrmaciului i, înfuriindu-se pe loc, îi poruncete nu s-l gseasc pe Ioanidis, asta n-ar fi prea greu, sînt doar cîteva taverne nenorocite în Mitilini; dar s-l spionze i s-i spun tot ce-a fcut, pe unde-a umblat, s-l îmbete, c e beiv cunoscut i s scoat de la el i laptele pe care l-a supt de la îa maic-si. Theodorakis spune c-l va gsi i-n vizuin de arpe. s Se guste duce s se îmbrace cu Toat straieleziua potrivite. Gore st pe dunet, bucuros linitea înserrii. a fostBarba o tevatur nebun. întîi, abordajul mincinos cu Iskenderun, fcut la musta de delfin, fr s zgîrie mcar bordajul. Pe urm descrcatul, tocmeala cu cîrcaii, pe urmîncrcatul i ciondneala cu Abihu Said..» care voia s controleze fiecare butoiaîn parte, pe urm dispariia musului, a cutat-o pe jupîni Ilinca peste tot, cu moartea în suflet, pe urm intrarea galiotei Rechinul albastru, intrare care î-a stîrnit lui Theodorakis un fel de nelinite, mai ales de cînd mateloii au început s coboare la uscat. Galiota n -a descrcat, n-a încrcat, n-a fcut nici un plin, însemnînd c are totul la bord. Rechinul albastru face contraband cu hai, o tie toat lumea, patronul i cpitanul ei este un sicilian renegat, Zarfa reis i Mitilini nu este un port al haiului. 11 vede pe Papamarkos cel mic rezemat de copastie la prova, vorbind cu un matelot de pe Iskenderun. Face un apel al echipajului i pasagerilor, silabisindu -le numele i închizînd cîte un deget pentru fiecare nume rostit. Lipsesc cei doi cavaleri francezi. Lipsete jupîni. Lipsete cpitanul i cu el, Carastan. îl fluier pe Papamar -' kos. eful de echipaj vine la porunc. ³ Piei unde-o-i ti. ine-i urma lui Theodorakis Piei, i-o spun! 123µ ³ Amin! rspunde omul, coboar de pe dunet, se duce agale la prova i dintr un salt trece pe Iskenderun, unde se aaz turcete alturi de matelotul cu care spo rovise. * * Allah esteRaihan mare iOsman înelept, sau înelepciunea ei poart. numele lui Allah, ³ spune Abu ibn-Ahmad, sorbind în dinesena filigeaua în care aromete cea mai bun cafea de Mocca. ³ Asta o tiu, dar nu tiu ce caut aici Rechinul albastru, care mi -a scpat de zece ori din mîn, spune Hidayet Riza Han, privind galiota prin ferestruica kio kului... Allah-înelepciune i-a limpezit privirea, o, cititorule în stele? ³ Ochii mei vd limpede drumul spre Halab -Alep i pustiul strlucitor, cu munii Jabal Sinjar care m despart de oaza lucrrilor mele Al Manil -Mosul, o, printe al rzbunrii! ³ Cînd poi aduna triburile? ³ Peste dou luni, în a treia sptmîn, a treia noapte cînd luna începe s http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
65/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
scad. ³ eicii vor veni? ³ Ursc puterea sultanului. ³ Unde vei face tabra cea mare? ³ Pe malul lui Al Furt-Eufrat; în ctunul As Sabekhah. ³ Am s te atept la Gaziantep pîn la sfîritul celei dea treia luni, fn sptmînîntîia i ziua-ntîi. ³ Dac m vor ucide? ³ Va veni fiul tu cu eicii! ³ Dacîl vor ucide? ³ Voi încerca singur! ³ Dac te va ucide? ³ Tirania va triumfa înc o mie de ani. ³ Ce va face Mihai beyul. prietenul nostru? 124µ ³ Allah s-l ocroteasc... Pe barba profetului. Rechinul albatrii las barca la ap. Jur c omul în pelerin de spahiu este ticlosul Zarfa. Hidayet Riza Han bate în gongul de aram prins deasupra culcuului alctuit din blni de pardos peste care sînt puse perne. în ua kiokului se arat un anatolian scund, cu trsturi mongoloide. Btrînul eic îi face semn s se apropie. în arat barca. Omul îi încrucieaz mîi- nile la piept. ³ Caii ateapt, stpîne, abia optete. ³ i El Mer, Omar. * ³ Eti gata, surioar? ³ Gata, surioar. Odaia scund, mirosind a pmînt, în care pîlpîie doar lumina candelei rspîndind umbre tremurtoare pe pereii spoii poate de srbtori, ar fi ospitalieri tihnit dac Voica Ilinca n-ar simi spaima Voliei. Au trecut doar cîteva ceasuri i s-au legat strîns, minindu-se una pe alta, s-au legat în virtutea unei destin comun, nu de puine ori tragic. Voica Ilinca o iubete pe Volia pentru c nu s-a temut s-i urmeze tatl, necutînd protecia unui brbat, rmînînd singur sînfrunte toate primejdiile care înconjoar o femeie frumoas, oricum bogat fa de majoritatea insularilor, gata s-i rzbune dragostea înelat prin moarte. Volia îi pune masca. A fost un ceas în care au fonit fustele cree ale osptrielor i ciobnielor Voliei, în care odaia din fa s-a umplut de oaptele lor atîate, de chicote i rîsete ucise în poala fustelor, pentru c Volia, aa cum a sftuit-o, le-a pus s-i fac mti, poruncindu-le s o urmeze pretutindeni cînd va porni dansul i cînd se va arta prietena ei Calypso. Cînd Volia a spus ..prietena mea Calypso venit de peste mareµ, feticanele au bufnit în rîs, Voica Ilinca a auzit palmele hangiei lucrînd harnice spinrile fetelor, chicotele n -au încetat ba mai tare s-au auzit i una dintre neruinate (Elena le-a spus, din gelozie) a
întredeschis 125µ ua s-l vad pe voi nicul care i-a vrjit dintr-o privire pe spaima hanului, apul Osman i pe spaima lor, Volia, stpîna. Voica Ilinca i -a însilat planul destul de vag. Oricum, Achile Panaiotis nu trebuie s cadîn mîna lui Yusuf bey. Dimpotriv, acest Yusuf bey va trebui s cadîn mîna ei, împreun cu Mihailos, împreun cu Ioanidis... Au venit lutarii. De afar se aude zbîrnîitul unei cobze. ³ S mergem, Calypso! ³ S mergem, Volia! Voica Ilinca simte un fel de sfîreal care -i moleete tot trupul. Cerul gurii i se usuc. Cum s danseze în faa atîtor necunoscui? i de ce teap! i cine?... Dac era http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
66/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Åelµ, ar fi dansat numai pentru a i se dezvlui femeie. Toatestura intrigi i ei i se pare prosteasci fr nici un folos. Prosteasci fr nici un folos urmrirea lui Mihailos. ³ Surioar! Te temi? Voica Ilinca îi scutur prul rocat tuns scurt, pe care i l -a zbîrlit cu pieptenul, s par mai lung i mai femeiesc... ÅMcar s nu m fac de rîsµ, îi spune i intr vaî-yîrtej în sala mare a hanului, urmat de Volia i de cîrdul fetelor care -i bat în tamburine i dairale. Rmîne o clip nemicatîn mijlocul slii luminat de patru lampioane nenorocite cu ipl verzuie. Revede într-o fulgerare grdina-locant a Loredanei Brocca, gineceul cu havuz, teraa pe care femeia a dansat, mtile spectatorilor i spectatoarelor, lampioanelor, pergola i -o. mînie surd o îmbujoreaz sub masc. Este descul, se stpînete i deodat vede i aude totul cu o limpezime stranie. Vede feele ciufute ale mateloilor întoarse spre ea, cu un fel de mirare tîmp. îl--vede într-un col umbrit pe omul cu picior de lemn trgîndu-i legtura de cap pe frunte. Vede tîrgoveii la masa lung care ocup tot peretele din stînga, vede ranii, pescarii, pescuitorii de burei, vede negutorii, aude zvonul de glasuri, murmurele, oaptele, vede o masc fcînd plecciuni caraghioase i poftind în sal pe cei de sub aplector, aerul este greu, zcut, miroase urît a brbai nduii, a vin i a carne de capr, bate o datîn daira, îi scutur mahmudelele i tie pe loc ce are de fcut în clipele care vor urma. 126µ ** Carastan Ochi Ager a fost în tîrg i-a gsit un loc btut de soare pe treptele bisericuei, a tras un pui de somn cu traista pus cptîi i, cum a asfinit soarele, s -a întors la han, luîndu-se pe urma unei cete de pescari îmbrcai în straie de srbtoare, unii purtînd ilice negre peste cmile albe. Pescarii spuseser c de mult vreme n-au mai acostat în port trei corbii mari în aceiai zi, c bacîrcaul Constantinos s-a ludat cîn ast-sear d de but la toat lumea cît va fi în hanul ÅLa Pisica de mareµ, c fraii Panaiotis ar fi rostogolit pe masa Voliei cpînile beyului, serdarului i cadiului, vîrfuindu-le cu cpîn blestematului de Ayaz, care ani de zile i-a srcit, luîndu-le nu zeciuial dup lege, luîndu-le dou pri din trei, iar în zilele slabe, scuturîndu-le nvoadele iar mil. C hangia se mrit cu un cpitan de corabie, pe care-l ascunde la ea de trei sptmîni. ³ Poate la de st tupilat în baia Geras, a spus careva... ³ Poate!... C Achile Panaiotis este un adevrat brbat, care nu rabd jugul... vorbeau fr fereal, era între ei i-l preuiser din ochi ca pe unul de-al lor. Ajuns la han pe înserat, s-a tras la umbrarul pentru dobitoace, fcîndu-i de lucru pîn cînd a auzit zbîrnîitul cobzelor, rgueala înalt a cimpoiului i zornitul dairalelor. Carastan Ochi Ager iese din umbrar ducînd în cîrc propriul lui sac. Taie curtea piezi, ajunge în spatele hanului, intrîn umbra grajdurilor i se strecoar aproape pe brînci, în cel dintîi staul care miroase iute a capr. Vede ochii lucitori ai animalelor. Caprele stau culcate. Se opresc o clip din rumegat. O umbrînete spr e el. Un ap mare, negru, care se împoncieaz cu capul lsat în jos, tropie, Carastan tie din pruncie obiceiul al apilor negri,în îlaltîîie i -l scarpinîntre coarne. St o ludros clip nemicat. Undeva, staul,printre se auddini oapte. Ciulete urechea. ³ Numai blestematul de mus îl vrjete. î-am mai spus-o. ³ Ce veste îmi aduci? 127µ ³ Stpînul vrea s te vad cu ochii lui. ³ i semnul? ³ Nu mîntreba pe mine. Du-te la umbrar. Este acolo un catîr fra i fr frîu. Ia-l de-o ureche i scoa- te-l in drum. încalec-l i las-l s te duc. Asta e porunca. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
67/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Mini. ³ Vezi c-i scot maele. Te du i las-m s petrec..: He, he... Ast-sear e petrecere mare la noi. Se aude o bufnitur. Gîfîitul aîat al unor brbai care se lupt mutete. ³ Mini, cîine! Dac miti, îi tai beregata i-i beau sîngele. Carastan recunoate glasul lui Ioanidis. îl îîie pe ap, iese, se prelinge pe sub umbra streainei spre staulul vecin. Poate staulul unde se in caprele cu iezi. Staulul are portia întredeschis. apul i se ine de urm. Este un întunerec lptos în care îl vede pe Ioanidis clare pe un brbat rsturnat cu faa în aternutul puturos de pe jos. Ioanidis îi ine aceluia lama jungherului în ceaf. ³ Vorbete, ori mori. ³ Mor i dac vorbesc i dac nu vorbesc. ³ Vorbete ori îi scot ochii. Ioanidis îl apuc pe cel de jos de chic. îi trage capul pe spate. ³ Pe Maica Domnului, optete omul cu o spaim de moarte. ³ Cine trebuia s vin? ³ Cel cu piciorul de lemn. ³ De ce te-ai prefcut c m crezi? ³ S-l vestesc pe stpîn. ³ Unde trebuia s m prindei? În umbrar. ³ Cîi sîntei? ³ Trei! ³ Mini! ³ Pe sufletul Maicii Domnului, nu. ³ Dac m-ai înelat, ceretor vei fi pîn ai s crpi..'Z Unde este musul 7 128µ jn odile Voliei. îmbrcat în femeie. I-a rsucit minile. A vrjit-o. Cum l-a vrjit pe Osman. Auzindu-i numele, apul behie uor. A scpat, spune cu spaim cel trîntit jos... Ioanidis ascult, întorcîndu-se pe jumtate spre u. apul scrpinat între coarne începe s rumege. Carast an se culc lîngap, D-mi viaa i-i dau taina! Carastan are o clip de ovial. Musul este aici. Jupîni. Inima lor. Ioanidis este aici. Pe cine vinde i pe cine cumpr Ioanidis? i ce trebuie el însui s fac? ³ Jur-o pe inima maicii tale. Omul tace. ³ Jur-o, sau jur c... Poate c i-a vîrît vîrful jungherului în coada ochiului. Beivanul Ioanidis. Flecarul Ioanidis. Pehlivanul Ioanidis. Aproape c nu-i mai recunoate glasul tios i poruncitor. ³ Pe inima rposatei, icnete omul. ³ ³ Ascult. Este o galer ascuns dup insula Mardalic care v ateapt. Alta în baia Makris Gialos. ³ Reisul? ³ Dumnezeule, se tînguie omul. Se vede c Ioanidis îl scurm cu vîrful lamei. ³ Ulus-maltezul. ³ Cum o va ti? ³ Prin porumbei. ³ Cum o cham pe fata cu care-ai plecat? ³ Elena. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
68/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Dumnezeu s aib mil de tine, dac un singur cuvînt i -a fost în vînt. Carastan se tîrte pîn-n portia staulului. Ioanidis îl cetluiete pe om, legîndu-i mîinile la spate. Ii leag gura cu basmaua albastr. ³ Dac miti, te aude apul, mormie Ioanidis i iese, aplecîndu-se. în clipa aceea Carastan îi pune jungherul in beregati-i face semn s tac. De la han vin strigte slbatice de Åbravosµ. 129µ 9 ³ Corsarul jg * ** Cpitanul Radu Nanu Pcurar se acrete, spunîndu-i c astzi se aflîntr-o zi nefast. Oamenii lui El Mer nu s-au jucat nici cînd l-au prins, nici clnd l-au legat.. Dar dacîn locul strjilor lui El Mer, care au avut porunca s stea pitii i s lase drum slobod celor doi pescari, unul cu nvodul pe umr, cella lt cîntînd din fluier, ar fi fost alte strji, potrivnice lui? Toate i se trag de la tartoria creia ii duce o grij vecin cu spaima. Care este puterea lui de a ptrunde în contiina oamenilor, ce fel de intuiie are, dac o zgîtie crescut sub ochii lui i un matelot care-l slujete de cinci ani ca Ioanidis, au rmas pentru el taine închise, poate mai închise decît oamenii i întîmplrile de £»cum dou veacuri?! ³ albastru, Planul tuspune ar fi fost bun, fiule,7et dac ta n-arcu fi aruncat ancora Rechinul domol Hida3 Rizadup Han,plecarea venit clare, straja trupului su, pe caii închiriai de la menzinhaneul împrtesc, casa de pot pentru olcarii i funcionarii imperiali... înelepciunea i raiunea s te stpîneascînaintea mîniei i a urii... ³ Deci, Rechinul albastru este în port, spune alb cpitanul Pcurar, stpînindu-se din rsputeri s nu sarîn ap, s ajung la rm i?... .³ Dac socoteala reisului Pcurar cu Rechinul albastru este tot at ît de încrcat precum este socoteala mea, spune El Mer, atunci... ³ Atunci nu ne vom abate de la lucrarea noastr cea de obte, pentru rzbunrile, urile i socotelile fiecruia dintre noi, fie c^acestea s -au nscut din moartea cumplit dat celor dragi inimii noastre, fie c s-au nscut din umilire, trdare sau îneltorie. Privii mreia cerului i întoarcei -v la esen! Cpitanul Pcurar vede pe ua larg deschis o kio - kului cerul îndeprtat, solemn, plutind în albstriul translucid al crepusculului, cerul în care strlucete verzui Venus, în care cele dintîi stele îi fac apariia punînd între el i ele spaiul slluit de venicie i înelepciune. 130µ Are o clip de rtcire în atemporal, în alt linite seren si meditativ, apoi, dureros, revine la el însui. % Lucrarea noastr cea de obte începe cu stîrpirea rului oriunde-l întîlnim, o, zahid. Zarfa reis mi-a robit trei din cei mai buni mateloi. El a pus foc contuarului nostru din Ikaria. El a prdat corabia casei noastre Libelula cînd cpitane. fcea cabotaj între Karabiga Erdek. ³petiu, Dup cum tiu totice face pentru ca dregtorii s-i piard miriile prin afion. Dup cum tiu cum lucreaz la surparea celor mai vajnici eici, coru- pîndu-i prin femei, prin afion, ori aîîndu-le patimile mîrave, ori lcomia, ori setea de putere. S ne întrebm dac acostarea Rechinului albastru este întîmpltoare sau dac ea este una din micrile de ah ale dumanilor notri. ³ Hidayet Riza Han are dreptate, cpitane, spune El Mer. ³ S ne întrebm toate astea, fptuind. Nodul se leag la hanul ÅLa Pisica de mareµ, Nu tiu în ce chip. Dar se leag acolo. Unul sau mai muli din oamenii mei, xx\a vînd. Mi-am lsat un privighetor la han. M tem pentru fata printelui meu de suflet, care, în nesbuina tinereii, s-a dus acolo într-un scop strin i necunoscut http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
69/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
mie. Locul meu este acolo. ³ Al nostru? ³ Acolo unde v cheam credinele i juruinele. ³ Te vom veghea, fiule, spuneî ncet Hidayet Riza Han. Ia calul cu care -am venit. Omul meu de arme te va însoi, aducîndu-mi calul. Arat-i acest semn i i se va supune. Simt c eti aici numai cu trupul. Btrînul îi scoate punga de piele pe care o poart la brîu. îi d o mrgic din chihlimbar. ³ Trimite-ne veti. îi vom , trimite veti. Du-te! Cpitanul Pcurar se smulge greu din atmosfera de linite a kiokului, atmosferînstpînit o dat cu sosirea venerabilului Hidayet. Poate din pricina prea îndelungatelor meditaii, poate din r uperea echilibrului firesc dintre meditaie i fapt, dintre oratoria despre fapta i fapta propriu-zis, se întîmpl de pe acum, vizibil, ruina imperiului cldit pe fapt. Resorturile interioare care au 131µ azvîrlit în istorie triburile seldjucizilor i osmanilor s-au destins într-o lucrare uria: cucerirea Constantinopolu- lui. Cel din urm val al efortului a ajuns sub zidurile Vie- nei, în Egipt, la Damasc. De atunci a început declinul. i acum. la nici dou de la efortul gigantic, începutul ru inii. la uierat Aye îl uor depune la rm. veacuri tie semnalul de recunoatere pentru strjile lui Barca El Mer.deUn ca de viper aîat. Doi oameni rsar din întunericul strveziu. Le poruncete s-l duc la cai. Oamenii îl iau la mijloc: Poteca este rîpoas, mrginit de pini i stîncL Caii sînt culcai într-o surptur. Arat mrgic. Omul învluit în pelerin o pipie cu buricul degetelor, apoi o vira în propria lui pung. ³ Poruncete, stpîne! optete. Cpitanul Pcurar scoal caii plescind din limb , dup obiceiul clreilor nomazi. Urc poteca trgînd calul de frîu. Ajuns în drumeag sare în a i pornete în galop spre Mitilini. * ** Cind ii vede pe cei doi cavaleri Jean i Louis intrînd în sal unde dou mti le aduc o msui o banc scund, Voica Ilinca bate tamburina de podul palmei stingi. Se rotete scurt pe vîrful picioarelor. Las o clip s treac prin ea ritmul unduios i iute al cîntecului atît de iubit în insule Åi iii Fanar. încearc s se rup din vraja care o topete în- propriul ei trup. S-i lase trupul în seama ritmului i s -i pstreze limpezimea raiunii. într-o volbur a fustei largi, btînd tamburina i rotindu -se în ritmul din ce în ce mai nebun, ajunge la msua celor doi cavaleri. Volia danseaz frenetic în faa mesei mateloilor, în vreme ce localnicii bat ritmul cu palmele, mtile zuruindu-i tamburinele i dairalele. dansînd pe loc într -un cerc larg. Ajuns ia msu, îi arunc fusta peste genunchi cu o voluptate necunoscuti impudic. îi pune piciorul gol pe mas. Bate din tamburin. Vede prin fantele mtii privirile mirate aleLouis, cavalerilor. vede broboanele demasi sudoare* iroihdu -le pe frunte. Intuiete gestul lui care seLeapleac brusc peste -i srut genunchiul, 132µ dezlnuind ovaiile grosolane ale celor din sal. în aceeai clipîl lovete uor cu tamburina în cretet i spune: Vegheaz-m, Jean! Rîde, pentru c Jean face ochii mari i mormie în levantin: Pe o mie de sbii ruginite! Ea rîde, ca i cînd Jean i-ar fi spus o glum. Se aruncîn vîrtejul piruetelor, cimpoiul a înnebunit, o ai âre pe care nu i-o poate stpîni îi furnic tot trupul, se îndreapt spre masa http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
70/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
mateloilor apoi într-un vîrtej ameitor cade aproape în braele omului cu picior de lemn. Cu o micare la fel de nestpînit, îi ridic legtura de cap. ³ chiopul a cîtigat cadîna, se aude un glas gîjîit. ³ Iuda, uier Voica Ilinca, se ridic dintr-un salt i se întoarce în mijlocul slii unde Volia îi prinde mijlocul i amîndou, cu pai mrui defileaz prin faa muteriilor scldai în sudori, aiurii de buturi de noutatea spectacolului neateptat. în clipa cînd cele dou se. întorc în mijlocul slii, primind ovaiile, strigtele guturale i .aplauzele muteriilor se întîmpl mai multe lucruri într -o foarte scurta scurgere de timp. Cavalerul Jean de Mirande îl recunoate pe cîrmaciul Theodorakis, un glas în spatele lui, un glas foarte cunoscut, aspru i tios, spune: ³ Ticlosul! Jean de Mirande întoarce capul în acelai timp cu baronul Louis de Vic Fezensac, Cpitanul navei, fr basmaua neagr cu care se legase peste ochiul sting purtînd un fel de bonet de lîn cu ciucure, privete cu ochii lucii, un luciu aproape metalic, nu spre cîrmaciul travestit, ci spre mijlocul slii unde se afl cele dou dansatoare, în spatele cpitanului se afl Ioanidis, Carastan Ochi Ager i eful de echipaj Papamarkos, Sînt undeva în semiumbra aplectorului, ³ Este ea, spune cavalerul Jean de Mirande în levantin. ³ Vi-o încredinez, .7 Pcurai i oamenii liri se fac nevzui. înainte de a termina,domnilor cpitanul 133µ 8 O luminiscen diafan rrete întunericul nopii, umbrind colul grajdului în faa cruia apul Osman se foiete nelinitit. apul adulmec spre poala viilor, behie uor, bate cu copita în pmîntul uscat i sonor. ³ Ateapt ceva, optete Carastan. ³ Du-te i cheam-o pe cea numit Elena, poruncete cpitanul Pcurar. Venise în goana goanelo. La Mitilini se srbtorea praznicul împrtesc Constantin i Elena. Erau focuri la rspîntii, treceau cîrduri de bieii fete purtînd tore, uile caselor erau deschise. A trebuit s descalece, pierzînd vreme. A desclecat la o sut de pai în spatele umbrarului, spunîndu-i omului de arme s se întoarc la stpînul su. Toate lucrurile i se limpeziser pe timpul goanei. Ioanidis a vîndut tot ce se putea vinde. Printr-un mijloc sau altul a vestit Casa Salvaresso. Întîlnirea cu Hidayet i El Mer ar fi putut s-l întoarc de la scopul principal al misiei sale. Ajutorarea vistieriei lui Mihai Voievod. Lupta se d acolo. Pe fa. Cu ar mele. Hidayet i El Mer îi dau propriile lor btlii. C acestea se conjug cu destinul lui Mihai Voievod este foarte bine. Vrea libertate pentru Libertatea. Trecuse din mslin în mslin cînd, ajungînd în dosul frunzarului, auzise un glas care spusese în oapt: ³ Bag de seam, Hristo, ai mîna grea, s nu-l ucizi. Stpînul îl vrea viu. Cineva a vîndut. Apoi vzuse dou umbre venind cu fereal dinspre curtea hanului. Oamenii au intrat frunzar, el i-a recunoscut cu o aclip inainte de aa nvlit intra înîntuneric auzeausub animalele ronind, mirosea a catîr, balig uscat, acolo cînd ,s se -a auzit un horcit de moarte i puin i-a lipsit sâ nu ia în piept jungherul lui Ochi Ager. Ioanidis îl cetluia pe cel scpat cu via, din cei doi slujnici cu porunc s-l prind viu. L-au urcat în iesle i l-au mai legat o dat cu merlin de cînep. ³ Ce se-ntîmpl? a întrebat ³ Multe, cpitane, a spus Ioanidis. 134 Atunci s-a artat Papamarkos, ascuns în preajm. _ Vorbii prea tare, a spus. S mergem. Theodorakis ^Au mers toi patru sprijinindu-^se unii pe alii, llind a beie, rmbriînduhttp://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
71/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
se i vorbind aromânete, pîn sub aplector, unde -au ajuns, dup ce Voica Ilinca pusese piciorul pe masa celor doi cavaleri. Cpitanul a recunoscu t -o dintr-o privire. A recunoscut-o cu un fior straniu i slbatic. A recunoscut femeia în travesti numit Iuliana de Lucio Salvaresso care, sortindu-l morii, se vedea stpînul corbiei. Strina mascat, involt, mldie, cu pieptul plin tresrind sub bluza alb, fremtînd în ritm, rotin- du-se ameitor pe vîrful degetelor, era Iuliana tainic, Iuliana salvatoare, era Voica Ilinca, spadasinul, era musul i deopotriv fiina mereu 'necunoscut care -i alungase linitea la bord, care -i stricase echilibrul, care ptrunsese silnic în tainele lui cele mai tainice, izgonindu-l din sine însui. Strina era toate acestea la un loc i infinit mai mult decît toate acestea la un loc, o fiin nou, de o frumusee slbatec, o necunoscutîn nici un fel asemntoare musului poznai obraznic de la bord. în urmtoarea clip dansatoarea creia nu-i gsise înc identitatea din mulimea înfirilor în care o cunoscuse s-a prbuit asupra necunoscutului nebgat în seam, ridicîndu-i legtura de cap. Era s strige ÅTheodorakis, vînztorule.µ N-a strigat simind o gelozie neagr atunci cînd a vzut-o aproape czîndu-i în brae, cînd i-a rotit fusfca dezgolin- du-i picioarele pîn la genunchi, cînd a auzit aplauzele i laudele deocheate ale spectatorilor, cînd un matelot uria s-a ridicat de la masa lui strigînd: ³ Porumbelule, acum danseaz cu Filipidis zis Morunul i-i jur c ai de la el un taleri-ar împrtesc pentrujungherul fiecare îmbriare. fi împlîntat în pieptul lui Filipidis Morunul, tia cine este Filipidis Morunul, tia c Rechinul albastru este în port i atunci i-a optit Carastan: ³ Cpitane, s-o scoatem! M tem! L-a lsat în supraveghere pe Papamarkos. Theodorakis prea crucificat pe scaunul lui. Aici apul Osman pare nelinitit. Carastan a plecat la buctrie s -o cheme pe cea «urnit Elena. 135µ ³ Pentru cine vinzi, îl întreab pe Ioanidis, privind strin întunericul strveziu care învluie viile. ³ Cumpr pentru stpîni pentru tine, cpitane, optete Ioanidis... Auzi? Coboar fraii Panaiotis! M tem pentru jupîni. Din dealul priporos rsun un cîntec legnat pe fluier... Cpitanul Pcurar vede ca într-o strfulgerare trupul mldiu al necunoscutei întrupat din o mie de fee, acolo sub lumina verzuie murdar, din sala mare a hanului ÅLa Pisica de mareµ. ³ Cine sînt fraii Panaiotis, întreab, cu toate c de ani, îi cunoate foarte bine din auzite pe fraii Panaiotis. * *k ³ Iat de ce este atît de greu s -i înelegem pe rsri- teni, Louis. spune cavalerul Jean de Mirande... Cred c mai degrab au o gîndire magic, decî t una raional. O gîndire fantastic, în care logica se exclude. ³ Nu uita c, de la geometrie pîn la logic, toate tiinele s-au nscut totui aici, Jean. ³ Asta nu.exclude teoria mea. Cred c va fi nevoie de noi, mai curînd decît m ateptam. ³ Unde, pe mii de draci, a disprut iari cpitanul sta afurisit, cu i mai afurisitele lui secrete?!... Ce lume?... Milledieux... Atenie. Morunul se întrece cu «gluma... Cele dou dansatoare, una fiind hangia dup fcoama slbatic de pr negru, cealalt fiind vechea lor «cunotin de pe nava Albertina, însoitoarea principesei valahe ³ au rectmoscut-o amîndoi dup glasul limpede i melodios, duplibertatea i graia micrilor eliberate de servitudinile travestiului ³ cele dou dansatoare tocmai începuser dansul oriental ÅIzvorulµ, cînd Filipidis Morunul, pros, cu buza de jos spintecat, cu antebraele tatuate, proase, purtînd cercei, turban, ilic http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
72/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
i alvari, avînd dou hangere în brîul lat din piele, intrîn dam aplaudat puternic de mateloi. ³ Danseazca un zeu, gorila! optete baronuL 136µ Fi^pidis Morunul danseaz uor. Paii lui sînt ritmai, întregul trup mthlos vibreazîn ritm, aproape atinge tavanul cu cretetul turbanului. ÅIzvorulµ este povestea unui' pa toi care, adormit la izvor, viseazc fa ta beyului, preafrumoasa Fatima, vine s bea api s culeag flori. Fata e;te spionat de o ceat de arabi clri, care vor s-o rpeasc. Ciobnaul intrîn lupti, firesc, este ucis de rpitori. Pe locul unde i se scurge sîngele, rsare un pin in cetina cruia vîntul îi spulie povestea. La un semn al Morunului, muzicanii schimb melodia, reluînd ÅCalypsoµ. Cu o micare felin, uriaul o apuc pe dansatoarea mascat de mijloc, ca în aceeai clip s fac un salt înapoi, urmat de un strigt cumplit. Din amîndou antebraele goale i proase ni curge sînge. Cele dou dansa toare îi in în mîn jungherele subiri, sticlind oeliu în lumina murdar. ³ Nu ne strica praznicul! uier Volia, hangia. ³ Ne rugm ie, nu ne strica praznicul! strig pescari- .i tîrgoveii i negutorii. -³ Ah, tîrfe.,. Cine mai scoate o vorb, îi mhînc maele cu scîrn cu tot! Omul vorbete încet,iaproape optete V totui glasul bubuie în de încperea tixit, mirosind a sudoare a spaim. Morunul îi scoate salamastra la brîu. Girbaciul împletit din saul. ³ În genunchi, tîrfe! Desclai-l pe Filipidis Åi s- rutai-i tlpile. Pe loc! Nimeni nu mai rsufl. Uriaul se îndreaptîncet spre cele dou dansatoare. Doi mateloi se posteaz in ua hanului. Ali doi vin agale spre intrarea în aplector. Cavalerii schimb o privire. ³ Te acopr, spune baronul, ulcerat de faptul c fata i sc adresase lui Jean, cu toate c, la timpul potrivit, nu ezitare s-i aplice acele lovituri dibace cu coada mturoiului, lovituri pe care Jean le îngropase în cea mai adînc uitare. ³ Hei, Filipidis, biatule, strig Jean de Mirande. Ce grohi ca un porc btyat i de ce ne strici petr ecerea? Filipidis Morunul rmîne o clip nemicat, necrezîn- du-i urechilor. Se rsucete greoi, ca i cînd. dintr-o dat, 137µ i-ar fi czut pe umeri o povar prea grea pentru puterile lui. li privete mirat pe cavalerul ieit in mijlocul slii. ³ i-a pierit glasul, viteazule, strig Volia, hangia. ³ Apropie-te, fecior de iap, strig Voica Ilinca, adu- cîndu-i aminte de felul cum îi firitisea Barba Gore pe mateloi atunci cînd urcarea în arborad nu se fcea cu iueala cuvenit. ³ Oho! rîd vesel tîrgoveii. ³ Mascata l-a fcut fecior de iap pe Filipidis Morunul. ³ S-l Bravos, fetelor! învee minte! ³ S nu mai strice praznicul împrtesc. ³ Huo! Renegatule! Fulgertor, cu agilitatea pe care Jean de Mirande i -o descoperise în dans, Morunul face un salt, Jean de Mirande vede fulgerul scurt al hangerului, eschiveaz printr-un dublu salt lateral, atingînd cu piciorul, din zbor, ambele picioare ale Morunului. Omul îi pierde pentru o clip echilibrul. Cade într-un genunchi, chiar în faa baronului Louis de Vic-Fezensac, care-i pune talpa cizmei pe jungher, trgînd în acelai timp spada i vînturîndu-i vîrful sub nasurile celor doi mateloi: ³ La locurile voastre, plevuc nenorocit... Trage sub vînt. altfel ajungei în http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
73/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
proap. Descrie o curb elegant cu vîrful spadei, aintindu -l în fruntea Morunului. ³ Scoal-te, beizadea!... Salamastra s-o ii pentru mutra a pocit... în sal se rîde în hohote. ³ Ne-am sturat s tot vin de pe mare, s ne strice petrecerile. ³ S ne pgubeasc! Morunul se ridic gîfîind. Privete de jur împrejur cu ochii injectai i înainte ca baronul s-l poat opri, se repede la una din mesele tîrgoveilor, rstoarn tot ce întîlnete în cale, apuc un scaun i-l repede cu toat puterea în cavalerul Jean de Mirande. Cavalerul se tupi- leaz. Scaunul trece vîjîind pe deasupra lui izbind peretele i fcîndu-se ndri. în aceeai clip se aude un uierat aspru, ptrunztor. Fulgertor, mateloii ridic masa. i138µ nînd-o drept scut, se reped spre centrul slii. Unii din ei?cV asupra mtilor: osptriele i ciobniele Voliei. ³ Lovete, strig Voica Ilinca, rsucindu -se i primind în vîrful jungherului beregata matelotului care vrea s -i arunce laul din mtase. Omul o împroac cu sînge. Voica Ilinca se cutremur de groaz, fr s mai poat face o micare. Atunci nvlete asupra ei Theodorakis, cîrmaciul, care îi dezlegase picioru l din lemn pe care seostrecurase lungul*peretelui, prin spatele - loilor pornii la asalt. furii Theodorakis atac din în spate. îi zvîrle pelerina în cap. mate Primete între umeri dou junghere înfipte pînîn prsele. Al Voliei i al efului de echip aj Papamarkos, care smulge pelerina i, apucînd-o de mîn pe Voica Ilinca, vrea s-o scoat pe ua dinspre han. ³ i fetele? ip jupîni. i cavalerii? înapoi! Hei, cpitane! Sînt aici! în ua aplectorului se ivete Åelµ. Are chipul cumplit, nu i l-a vzut niciodat aa, ine în dreapta o mciuc scurti strig cu glasul bubuitor, învat s stpineasc mugetul furtunii: ³ Prindei-l viu pe Achile Panaiotis! TAINA STELEI ALCOR 1 ³ Pe toi sfinii tuturor religiilor din lume, cpitane, 1 spune baronul Louis de Vic-Fezensac, sînt atîtea secrete \ pe aceast corabie, încît am început s mîndoiesc dac eu j însumi sînt baronul de Vic-Fezensac, fiul baronului Alfred Guy de VicFezensac, sau doar o închipuire ieit din imaginaia voastr luxuriant, domnioar . Dac eu însumi am v;.ut acel dans fantastic (baronul se înclin adînc spre Voica Ilinca i Voica Ilinca roete amintindu-i neruinarea lui Louis care i-a srutat genunchiul) sau totul n-a fost decît un vis. O fantasmagorie. ³ Un vis, baroane, un vis, spune Voica Ilinca. S-l ascultm pe cpitan. ³ Nu înainte de a mrturisi regretul meu profund c n -am putut s v apr cu viaa, senorita. Din pricina acestor doi egoiti, Madonna, ce minunat prilej de a -mi dovedi devotamentul am pierdut... Spada mea v aparine, senorita ! ³ Pîn 1a spad, spune acru doctorul Medio.senorita îl mai are de studiat pe Pla-: ton, scumpe hidalgo, ³ Astronomia, spune solemn Abu Raihan Osman ibn- Ahmad. ³ Contabilitatea, spune Abihu Said. ³ Navigaia, spune cpitanul. ³ Ce complot al plictiselii împotriva reginei noastre, declar baronul. Eu unul v jur pe brava mea spad Eleonora c v voi desvîri în arta scrimei, domnioar. ³ Nu mai este nevoie, rîde cavalerul Jean de Mirande. Senorita, dona Isabela. la ordinele voast re. 140µ ³ De asemeni Charlemagne, spune cavalerul Pierre de Mirande. fâr http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
74/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
sîneleag nimic. lata cum o apariie inedit schimb pe neateptate destinaia pe care bravele voastre spade a avut -o iniial, spune morocnos, nevoind s fie morocnos, cpitanul Pcurar. Domnilor, la bordul Libertii nu exist nici un secret. Jupîni Voica Bîrldeanu s-a travestit pentru ca prezena ei la bord s nu fie semnalat pirailor de iscoadele lor., primejduind astfel misiunea navei i aa destul de periculoas. L-a urmrit pe Ioanidis din curiozitate i pruden. Eu am plecat deghizat spre a-l întîlni pe El Mer. Numele face explozie în salonul elegant al navei. Cavalerii vor s -l revad pe fostul lor tovar de suferin. Pe cinstitul i bravul El Mer. Cpitanul Pc urar le domolete entuziasmul. Se lmurete misterul Ioanidis - Theodorakis. Ioanidis este tainicul mamei, cu porunc s vegheze asupra fiicei zvînturatice (cuvîntul nu s -a spus, dar a fost subîneles). Acelai Ioanidis il bnuia pe cîrmaci de in idei ita t e, fr s-o poat dovedi. O întîrziere a navei Delfinul, datorit unei deviaii exagerate a busolei, o încercare de a eua nava în Dardanele, pe cea, faptul c navele Casei Salvaresso plecau cu cel puin o zi înaintea navelor Casei Bîrldeanu, cu toate c pregtirile se ineau în cea mai mare tain ca i data plecrii, apoi noaptea de pomin, cînd Salvaresso a fcut diversiunea de la grdina - locant a Loredanei Brocca, atacind în acelai timp antierul i cînd Theodorakis a cerut iertarea vinovailor, ga - rantînduF cu capul. Atunci, cei condamnai i salvai de Theodorakis îngenuncheat dup tradiie, srutîndu-i mîna i numindu-l printe. i tot atunciauIoanidis l-a vzut pe unul din cei salvai, strecurîndu-i ceva în palm. I-a scotocit sacul i a gsit ascuns într-o batist o rondel de filde pe care era scrijelit o pisic de mare. Ioanidis a furat semnul i, fr s avertizeze pe nimeni, jucînd rolul aceluiai beivan dubios, a dat de hanul ,,La Pisica de mareµ dup o logie simpl, logic care l -a condus la aflarea cursei care s-a pregtit navei Libertatea de ctre piraii lui Ulus-maltezul. Cpitanul Pcurar pronun foarte rar numele piratului. Urmeaz a doua explozie a celor trei gasconi, care, vorbind toi o dat, vor amnunte. 141µ Voica Ilinca stîn jilul armatorului, uor nemulumit c cei trei au uitat -o pentru Ulus-maltezul. Poart 0 rochie verde, de mtase, cercei grei, mrgele din chihlimbar, i -a fardat buzele i îi ia aerul fatal vistor care 1 s-a prut cel mai tulburtor din toate rolurile pe care i le-a jucat în oglinda mare a Mrgritei, dup noaptea de la Loredana Brocca. Azi noapte, ÅElµ s-a artat pe cît de iscusit, pe atît de viclean. A aflat de la Ioanidis capul Osman l-a vestit de sosirea frailor Panaiotis i de cursa în care-i atrsese Volia, ca i de gelozia turbat a lui Achile Panaiotis, venit s se rzbune. ÅEl a le-a ieit în cale, ameindu-l pe acel Achile mustcios numai cu adevrul. Achile i fraii lui au jurat s nu mite de la tulpina vielor înflorite pîn cînd Å£1% cpitanul Pcurar, nu le va da semn, trimiîndu-le vestitor. Panaioii au vzut cum akingiii beyului de Lesbos se strecoar prin vii i prin livezile cu mslini. Au auzijt strigtul: ÅPrindei-l viu pe Achile Panaiotisµ cîteva detunturi de pistol i mai apoi Achile oteniipletos, beyului ducînd alazer mijloc mateloii de> pe Rechinul albastru. Întîlnirea cu acel mirosind i a capr a avut loc sub mslini. Volia a srit la el, l -a zgîriat, l-a buit zdravn, artîndu-i Åiubitulµ travestit în femeie, l-a blestemat i s-a jurat c ea îl otrvete, dac, mcar în treact, îi arunc» privirea în grdina Mariei -pescria. Bravul Achile a fornit pe nri, avea brîul plin de hangere, puea a ap nu mai puin decît Osman, Volia i -a srit ei de gît, a srutat-o cu neruinare pe buzie, au venit cavalerii, puintel cam jumulii i tîrgoveii au cerut cu glas mare sîngroape ei înii hoiturile - elor doi miei. Soldaii beyului parc nici nu-i vzuser pe mori. Totu i s-a prut un joc naiv jucat pentru proti, îi ine brbia în palmi caut s prind privirile cpitanului. Se simte odihnit, dupîntoarcerea la bord dormind neîntoars. Totul a fost o joac. în joaca http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
75/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
asta unii i-au pierdut viaa. Ciudat. Gîndul nu are în ea nici un ecou. ÅElµ îi ocolete privirea. Voica Ilinca îi spune c abia acum, în rochia despicat la piept, simindu -se femeie pin-n vîrful unghiilor, este ea însi, stpîn pe lot ce trebuie s fie stpîn o femeie. Razele soarelui trd142µ eut de prînzior se reflect pe luciul mr ii i acel luciu se vede licrind ca -n vis pe tavanul salonului. Iat care este scopul acestei întâlniri, spune cpitanul Pcurar, prinzînd privirea i zîmbetul gale pe care i mp ici ia ta le adreseaz fr ruine cavalerului Jean de Mirande. *,* \ Soarele este la meridian. Vîntul bate din pupa i Barba Gore face larm cît zece, conducînd manevra de întoarcerea navei cu prova în vînt. Cpitanul Radu Nanu Pcurar supravegheaz manevra de pe dunet. La puin vreme dup ce a comunicat pasagerilor i cavalerilor situaia în care se afl Libertatea, încolitîntre navele Iui Ulus- maltezul în strîmtoarea Mitilini, Papamarkos l-a vestit de întoarcerea la bord a echipajului galionului Rechinul albastru. Echipajul a coborît la cheu venind dinspre fortrea, avînd în fa doi cimpoieri i în urm cete de copii glgioi. în vreme ce oameniifel sede ambarcîntr-un mahun, pe duneta înalt lucratîn ciubucrie vopsit albastru, s -a artat Zarfa reis îmbrcat într-un beni albastru. Zarfa l-a privit prin lunet. Nu l-a bgat în seam, urmrind jocul vîntului venit din Anatolia a crei coastînalt tivete zarea ca o brum albstrie. încînaintea zorilor a fost la Iskenderun, hotrînd manevra cu Hidayet Riza Han, pentru c, iat, întîmplarea îl silete s nu -i poat lua zborul singur. Hidayet i-a repezit olcar lui El Mer în golful Geras. spunînd c tainicii lui l-au vestit de umbletele lui Zarfa. C beyul este robit afionului. ieind rar i atunci numai în faa ceauilor împrteti, c a început s-i tremure mîinile i capulµ, cîi petrece vremea în harem i c, de fapt, toate treburile insulei sînt duse de omul lui de încredere, un grec renegat, Ibrahim, cel cruia Zarfa îi trimite lunar un butoia cu vin, butoiaul are fundul dublu i în acel fund se afl haiul. Ascultîndu-l pe Hidayet, cpitanul s-a întrebat dac nu cumva toi aceti renegai luptîn felul lor împotriva împriei pe care, neputînd-o învinge altfel, încearc s-o 143µ doboare prin corupie, vînzare i nesfîrit scriblealâ, ucigtoarea oric rei idei vii i eficiente? J Planul este simplu. Va ridica velele dac vîntul va da i, punînd prova spre sud, pe capul Foca de pe continent, va lua drumul Izmirului. Dac vîntul va bate din sud, ceea ce este de necrezut în acest anotimp, va lua drumul sp re nord, va dubla Lesbos, ca s ias la mare liberi, ajungînd în sudul insulei, s fac drum la Izmir in apropierea capului Karaburun, astfel încît galiota lui Ulus, ascunsîn apele mici ale insulei Mardalîc, s fie nevoit s ias la oglinzi larg, atunci nava din baia Makris o va vesti prin porumbei, ori poate prin de la cîncl cap Maleas. Iskenderun va Gialos urma la vedere Rechinul albastru, daca Rechinul albastru va urma Libertatea. în amîndou ipotezele Aye va sta la ancor sau va pescui in vederea c apului Valvi, din sucful insulei. Reperînd Libertatea venind din nord, va lsa s se scurg navele care o vor urmri, inîndu-se pe linia orizontului. Dac Libertatea va fi silit s se îndrepte spre coasta anatolian na- vigînd prin strîmtoarea Mitilini, atunci o va urma pe Iskenderun. Barca de la Aye va pescui în mijlocul strîm - torii, între cap Maleas i coasta anatolian, în aa fel încît s nu -i scape din vedere nici o nav care ar încrucia în strîmtoare. Au hotrî t, vîntul fiind favorabil înc de atunci, ca Libertatea s ridice velele la amiaz, astfel încît cele 16 mile care despart Mitilini de insula http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
76/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Mardalîc s fie acoperite in patru ore, cînd soarele vzut în tribord, aproape la travers, va lumina coasta anatolian descoperind observatorilor din gabie orice nav s-ar ine la adpostul ei. Toat dimineaa, sub lenea îneltoare care a domnit la bord, s -au pregtit muschetoanele, încrcturile cu pulbere au -fost scoase din cutiile smolite unde se pstreazîmpotriva umezelii, cele dousprezece tunuri de sub punte au fost cercetate cu amnuntul de don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera, care s-a declarat mulumit de starea lor i total nemulumit de sistemul rudimentar de înlare a evilor, protestînd pe lîng el pentru faptul c abia acum i se arat artileria bordului. Au venit sacalele cu ap tocmite de Iskenderun, secundul acestuia n -a vrut s le primeascîmprind sacagiilor picioare în dos, 144µ Mrififnd c apa este slcie, c pute a sulf, sacagiii au venit ~ vînd apa la Libertatea. Barba Gore a luat-o la jumtate preul cerut i cu 10 piatri mai mult decît se cuvenea. apoi au venit la bord negutorii (care aveau mrfuri pentru Izmir), au venit cîrcaii urcînd acele mrfuri pe punte unde au fost amarate in jurul arborelui mare, totul fcîndu-se dup tipicul care domnete pe orice corabie de comer. Mateloii aflai pe cheu -moleaz parîmele de la pupa, în vreme ce loptarii din barca de care este legat parîma prova trag cu ndejde ia rame, aducînd nava cu bom presul în vînt. Se bate bandula, saula se descolcete în aer, cei de la cEeu o trag împreun cu parîma, totul care se face în tcere, cunu-i iueali mereu nemulumitului Barba Gore din guvizi leinai scoateînpeboscorodelile mateloi. ³ Eti îngîndurat i temtor, cpitane... Cpitanul Pcurar, aplecat peste balustrada sprijinit pe picioare lucrate la strung, tresare. Ce $avol cu o mie de fee slluiete fiina necunoscut care se sprijin de balustrad alturi de el? Voica Ilinca poart aceeai rochie verde, strîns pe sîni i pe talia subire, largi crea de sub talie în jos; iar pe cap un voal diafan din mtase de Moul trecut pe sub brbie, ale crui aripi flutur gingaîn vînt. Aceleai mrgele din chihlimbar în legtur din argint. Buzele carminate, el care n-o vzuse niciodat fardat, ochii dai cu hene, o femeie necunoscut acum, cum i mai necunoscut i-a prut asearîn hanul ,La Pisica de mareµ, cînd a dansat neruinat i totui pudic, aa cum puine dansatoare de tavern o tiu face. Cpitanul Pcurar schieaz o reveren adînc, prinzînd in coada ochiului sclipirea lunetei lui Zarfa. ³ Temtor pentru tine, jupîni. Îngîndurat? i s-a prut. / ³ Altdatîmi ziceai Ilinca. Ori Voica. Ori jupîni Spiridu. ³ Aceea a fost altdat, jupîni. Ai vreo dorin? Vreo porunc? ³ Singurul care poruncete aici. eti tu. 145µ ³ M bucur c o tii. M-ar bucura i mai mult dac ai i asculta. Voica Ilinca îi joac ochii verzi. Nu s-a pudrat i i se vd pistruii de pe vîrful nasului. ³ Am s fiu preasupus... Zarfa se uit la noi cu luneta. ³ De aceea te-ai gtit? ³ i de aceea. Crezi c ne va urma? ³ Ar pierde prea mult ca s n-o fac. ³ Ce-ar cîtiga, fcînd-o? ³ Mcar rscumprarea de la tata, dac nu totul: Libertatea, moartea ta, rscumprarea. ³ Vorbeti ca i cînd viaa ta n-ar fi în joc! ³ Sînt sub protecia ta... Dumnezeule!... Volia!... Volia! Volia! strig Voica Ilinca, îi deznoad vlul i îl flutur vesel. ³ Drace, mîrîie cpitanul. Asta ne mai lipsea. Au stie c tu eti aceea. ³ Este vreo ruine? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
77/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Le-ai ucis un om. L-ai rnit pe Morun. ³ Prea puin pentru cît ru a fcut Zarfa, Casei noastre. Fata spune totul cu atîta patimi mîndrie, încît cpitanul se afl, pentru a cîta oarîn ultimile ceasuri, în faa unei necunoscute. Se vede c paraponul beyului pentru potera de azi noapte, rmas fr fraii Panaiotis, s-a stins în hai, sau cine tie dac mustile fioroase ale lui Achile Panaiotis nu sînt de pe acum arvunite spahiilor care i-au jurat moartea. Se- aude tropotul catârului gtit cu panglici multicolore, dup care vine un fel de procesiune format din tîrgovei i pescari. Volia, hangia, troneazîn a, clrind femeiete. Mateloii ridicaser barca de la ap. Barba Gore poruncete ridicarea schelei la bord. ³ Mai las-o, Barba Gore, poruncete cpitanul. Jupîni primete oaspei. 146µ Pe punte se afl cei patru cavaleri. Baronul i cavalerul Jean de Mirande trec schela la cheu. O ajut pe hangi s descalece i -i fac reverene, ca unei principese. Volia are îmbrcmintea purtat asear. Se oprete la debarcader, vede corabia Rechinul albastru i strig cu palmele fcute pîlnie: O, he, voi de-acolo! Fac disear praznic împrtesc. i pomenirea morilor. Se cuvine s aducei coliva pentru rposat! Urc Ia bord, inîndu-i cu graie poala fustei. Cînd Voica Ilinca o întîmpin la piciorul Volia .se repede la ea, o îmbrieazi izbucnete în plîns. Abia optete dunetei, printre suspine: ³ Nu m lsa, inimioar, hainii mi-au jurat moarte! * * ** Cpitanul Pcurar ridic privirea îa zenit, numrîn gînd pîn la douzeci i unu, îi face cruce cu limba în guri se roag Domnului s -i dea rbdare îngereasci blîndee duhovniceasc. La cheu este un ramt de strigte, de bocete, de cm tari i îmbrbtri, catîrca Voliei, pentru c patrupedul este o catîrc (rea i afurisiti încpînat), bate din copite i muc pe oricine Åîncearc s -i ia din circ cele dou cufrae, aprat cu vitejie de apul Osman ivit ca un diavol la galop, behind cîncl întritat, cînd trist, luînd în coarne târgovei i copii, aa c plecarea de Ia schelîntîrzie, vîntul s-a întrit, marea este plin de berbeci înspumai, vreme de aur spre a pune Ia încercare calitile navei i iscusina echipajului pentru o plecare spectaculoas de la cheu. Voica l -a rugat copilrete s-o ia pe Volia la Izmir, unde are un unchi, tot hangiu. De azi-noapte pîn astzi la amiaz Volia a vîndut hanul, i-a strîhs hainele i acum se azvîrle în necunoscut de frica morii. Este o tain care ine de han; la dracu taina. Barba Gore st lîng scheli -i strig pe rumânie: ³ Ce facem, domnia ta? Afurisita asta de muieruc vrea s -i lum la bord i catîrca i diavolul de ap. Auzi-o cum plînge c acum o arunc peste bord... 147µ ³ Nu fi tiran, se roag Voica Ilinca... Numai clehamite. cele dou animale au s murdreasc puntea corbiei, cpitanul simtelacgîndul i se face De la uscat se ridic corul târgoveilor care cer miM pentru animalele credincioase. Cpitanul vede pregtirile de plecare la Rechinul albastru. Nava are punile libere, mateloii sînt care la cabestanul ancorei, care pe lîngarturi, valurile mici îi ling flancurile, pe cînd aici, totul este ca pe o nav de cabotaj: centrul punii plin de baloturi, dou femei care stric orînHuiala bordului cu umbletele lor, la uscat bîlciuL ³ În dou clipite urcai animalele la bord i legai -le ia catarg. Gata!?.,. In clip, Voica Ilinca îi cuprinde gîtul i-l srut pe colul buzelor. Cpitanul rmîne încremenit. A fost un foc tainic i necunoscut care rmîne în el, mistuindu-l. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
78/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Diavolia coboar la puntea centru. Volia trece schela în fug. Vzînd -o, catîrca scoate un nechezat rguit, fornie fericit, vîrîndu-i botul la subioara femeii, în vreme ce apul Osman se învîrte în jurul lor, cu brbi a trasîn piept. în aplauzele mulimii. Ambarcarea se face fr nici o greutate. Volia trece puntea. Catîrca îi adulmec urmele, trece puntea nechezînd uor, coboar cu grij cele patru trepte i se las legat la catarg între baloi, urmat de apul Osman care. vzînd -o pe Voica Ilinca, d semne vdite de prietenie. Catîrca este despovrat de Carastan, care -i d sîmbuce dintr-o turt. Cînd Carastan Ochi Ager îi scoate aua. Volia vine lîng el i -i spune; ³ Mira te cunoapte de stpîn. ³ Ai s m cunoti i tu, rspunde Ochi Ager i, fr s-o priveasc, trece la babord, se car pe copastie i de acolo urc agil în gabie. Se aude fluierul secundului. Într-o clip scrile de pisic sînt pline de mateloii care urcîn arborad. Cpitanul Pcurar este la timon. îi spune c este slab; c o fetica n pistruiat face din el ce vrea i ce n -a reuit s fac una din cele mai puternice femei ale vremii: Loredana Brocca. Papamarkos i oamenii de la prova scot bompresul mult în afara lui Iskenderun. 148µ ³ Mola pupa! strig. Aude parîmele dezlegate de la baba czînd plescit în ap Plesnetul vintului în vele. Este clipa cînd cpitanul uitaltotul, cu calculul separat al longitudinii i sfîrind cu srutulPcurar neateptat Voiciîncepînd Ilinca. Este clipa cînd redevine el însui, una cu nava, cu -vîntul, cu marea i echipajul. Gabierii de lupt au ajuns la vîr- furile vergilor. efii de gabie sînt la posturi. Fr nici un ordin, Barba Gore a braat velele în evantai, cu trin- chetul braat in tribord, arborele mare i artimonul bra- ate in babord. Libertatea descrie o curb graioas spre largul strîmtorii Mitilini. Manevra este perfect. De la uscat rsun strigte de Åbravosµ, urri de drum bun i vînt la pupa. Barba Gore fluier semnalul pentru cobo- rîrea oamenilor din arborad. Se schimb bravarea arti- monului i arborelui centru. Libertatea se canarisete uor în tribord. Barba Gore controleazîntinderea cotelor i lungilor, dup care urc pe dunet. ³ Rechinul albastru n-a ridicat înc ancora, domnia ta!... Vd in pupa tribord o galeas care abia acum ridic toate velele. i, pe Dumnezeul meu, ce ai de gînd s faci din Libertatea, domnia ta, c numai catîrca, apul i hangia îi mai lipseau... M omori c.u zile. acum cînd m-ara vzut secund pe cea mai frumoas nav din toate mrile Europei. ³ Dumnezeu i mila lui, Barba Gore... Unde este jupîni? ³ Îi arat nava, hangiei... A luat-o i pe Azize. ³ Care Azize, întreab cpitanul cu glasul mortificat. ³ Fata astronomului. ³ De cînd ai tiut-o? ³ De alaltieri seara, de cînd a dibcit-o jupîni, acolo sus, in gabie. ³ Era deajuns una s ne trimitîn fundul iadului, mormie cpitanul fericit de a sta laDe timoni a simi în tot trupul micrile ale navei. undeva din interior se aude rîsul unduioase vesel i fr griji al jupîniei. Cu o strîngere de inim grea, cpitanul trece timon secundului. 149µ ³ ine-o pe mijlocul strimtorii, Barba Gore... S vedem despre ce galeas este vorba i ce face Rechinul albastru? * ** La ceasurile 3 i 30 de minute dup culminaia soarelui, Libertatea se aflîn largul capului Agrelios din sudul insulei Lesbos. Pe coasta asiaticînvluitîntr -o pîcl albstruie se vede vîrful Karadag, bumb uria de chihlimbar vîrstat de verdele roietic http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
79/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
al pinilor maritimi. La piciorul muntelui, marcînd intrarea în golful Kandarlî, abia se contureaz insula Mandarlîc. Cpitanul Pcurar st lîng timoni ca deobicei vorbete cu sine însui nu atît de încet încît s nu -l aud secundul. ³ Dac este adevrat povestea cu galiota lui Ulus, atunci;,eiµ nu ne pot strîmtora decît hituindu-ne spre stîncile din partea de nord, s ne vîre între stînci i coast, s ne închidîn canalul dintre insuli uscat, ca s ne încercuiasc, s ne abordeze i, scpînd de noi, s le rmîn nava. Cu atît mai mult le-ar conveni, cu cît muntele mascheaz vîntul, noi rmînem în derivi galiota, cu vîslai buni, ne poate manevra dup plac. Barba Gore scoate din fundul gîtlejului un ir de mormituri al cror îneles scap oricrui muritor, în afara cpitanului Pcurar. ³ Dac om avea vînt, m-aîncumeta s-i trag dup noi, chiar sub coast. Apa e adînc, Libertatea manevreaz la porunc... îl privete pe secund cu coada ochiului. I s-au zbîrlit mustile i tace. Nu-i place planul. Are i de ce s nu-i plac. ³ Atunci s rmînem la larg, stpîni pe manevr... Se pare c n-am greit prea mult. Gi.leasa ne taie pupa. Pe ochiul lui Saladin! Diavolii ia îi cunosc meseria. Au armat verfaforii i ridic cel din urm petec de cîrp care -l mai au la bord. ³ Vd o navîn tribordul galeasei, domnia ta. ³ Slav Aye, Domnului! btrîne. i în pupa? 150µ __ Drace! în pupa sînt trei... Cpitanul privete prin lunet. Vede berbecii înspumai vede capul Âgrelios, umbrit, vede faleza înalt a insulei Lesbos, un caic cu dou catarge, cu toate velele ridicate, rmînînd la cîteva leghe în pupa; dublat în vitez de o nav supl, care pare a fi Rechinul albastru i mult in pupa acestuia, vede velele portocalii ale lui Iskenderum. Btrînul Hidayet n-a luat largul decît atunci cînd n-a mai avut nici o navîn pupa. Se întreab, de data asta în gînd, de ce este nevoie ca Ulus, ori Salvaresso i Ulus s desfoare o asemenea flotil pentru a captura Libertatea? Care este miza? i ce, dincolo de ce tie el, tie Salvaresso?... Cum s-a ajuns aici, îi este limpede. Theodorakis a vîndut pîni clipa plecrii. Ce tain atît de cumplit pentru Casa Salvaresso ascunde steaua Alcor, încît Libertatea trebuie s sfîreascînainte de a ajunge la Izmir? ³ Este vremea s ne pregtim, Barba Gore... ine tot aa, pîn mîntorc. ³ Dac ridicm verfaforii, scpm de neghiobul sta, fr s tragem un foc. ³ Scpm de toi i fr s ridicm nici un pefec de vel mai mult. Barba Gore scoate un fel de nechezat plin de voie bun. ³ Cavalerii, domnia ta! Mai ru decît Arca lui Noe! La piciorul scrii sînt aliniai cei patru cavaleri i hirurgul navei, doctorul Medio. ³ Ne-ar onora dac ne-ai acorda cîteva clipe, cpi- lane, spune baronul de Vic-Fezensac, schiînd o reveren. ³ Tocmai v cutam, domnilor. Urcai pe dunet... Hei! Papamarkos. Poftet e doamnele!... Se pare c sînt în salon. Cheam tot echipajul pe punte... Poftete sus pe Abu Ahmad i pe Abihu Said. Poftii, nobili cavaleri! ³ Se pare c urmrirea te încînt, cpitane? ³ Ai bgat de seam c este vorba de o urmrire, baroane? ³ Nu uitai, am avut onoarea s lucrm pe navele împratului Cycladelor. ³ Ce zicei de galiota care iese acum de dup insule, domnilor?! 151µ ³ Încearc s ne taie prova, spune Jean de Mirande ³ Va reui? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
80/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Numai dac va cdea vîntul. ³ Asta nu se întîmpl decît dup miezul nopii, cînd vom vedea lumina de la Izmir. ³ Destul de departe de autoritatea paei, cpitane. ³ i foarte aproape de autoritatea tunurilor lui don Pedro, baroane. ³ Îmi îngduii s folosesc artileria, cpitane? -j Cînd va fi nevoie, am s v rog s-o facei... O clip, s primesc doamnele! Pe dunet urc Voica Ilinca, Volia i Azize. Adic o fiinîn vluri, creia nu i se vd decît ochii i sprîn- cenele. Ochi mari, negri, cu o melancolie, profundi sprîncene aproape drepte, trase cu tu . Voica Ilinca a îmbrcat o scurt din piele moale, de viel, tbcit de Kafer, thcarul împratului. ³ Vreau s fim vzui, îi optete pe rumânie, cînd se înclin in fata ei. Papamarkos. Braai în art... Mateloii alearg desculi la cavaliere. Nicio dat n-au avut spectatori. Manevra se face cu o repeziciune demn de o nav de rzboi. Libertatea se canarisete uor în tribord. Se aude etrava spintecînd hula uoar de vînt. Pe dunet urc astronomul arab i Abihu Said, omul cu prul rou. ³ N-ai luat parte la o întrecere între corbii, prea cinstii oaspei?! V ofer aceast plcere. Privii! un ogest larg, cpitanul îmbrieazîntregul orizont. Cu ³ La întrecere cu vele Pcurar i la cîntri marinreti... Papamarkos. Liber de la manevr. Cine cîntîn cinstea oaspeilor notti? ³ Un infern de viclenie, optete baronul Louis de Vic -Fezensac la urechea cavalerului Jean de Mirande. Vrea s -i înnebuneasc pe cei de pe galeas. Iat, galeasa a i început s rmînîn urm. De la puntea centru se ridic glasul unui cor brbtesc acompaniat de sunetul chitarelor. ³ Inimioar... Cere-i voie cpitanului s dansez pentru oamenii care mi -au scpat viaa, se roag Volia 152µ Du-te, Volia! Cpitanul o vrea. De unde tii? Este iubitul tu? prost ut o î rîde Voica Ilinca... Du-te! Ulus-maltezul privete Libertatea prin lunet. Este un brbat scund, usciv, cu barba blond-rocat rotunjit nroaspt, cu unghiile tiate scurt i lcuite. Poart peste cmaa din mtase albastr ilicul negru, fr mîneci, la mod cînd va pe navele lui Saladin Chiorul. Doi brbai desculi, îmbrcai în alvari si ilice, purtînd legtori de cap roii, stau lîng timonier într-o linite deplin. Ulus îsi d peama c Pisica de mare, galeasa fcut pentru flota lui la Rhodos, nu are nici o a ns s dubleze Libertatea. Nici mcar s-o ai ung. Nici mcar s rmîn aproape de ea. A vzut cum la o manevr simpl de orientarea velelor, corabia a prins aripi, fr s fi ridicat nici unul din focurile mari. ansa lui nu este aici. Cpitanul Pcurar e ste demn de el. Iatl, jncolit, sigur pe nava lui, d o sindrofie oaspeilor, ori echipajului, ori tuturora, ca i cînd danseaz. s-ar afla legat la hangia. cheul Casei sale, într-o zi desp srbtoare. puntea centru o femeie Poate Volia. Mut luneta re dunet.La Descifreaz chipul fetei lui Drago Voinea Bîrldeanu. LTn spasm dureros al inimii. A iubii -o înc din noaptea cînd au abordat Alberiina, dup ce l -a ucis pe Hidayet Riza Aii. A iubit -o nebunete în cek dou zile de navigaie pe Albertina. Apoi s-au prbuit peste ei cei ai Åîmpriei Cycladelorµ, uciderea lui Sak.din i destrmarea împriei, pentru c El Mer este un pir pocit i bintuit de remucri, incapabil s guverneze un stat imaginar, aa cum a fost statul lui Saladin. insulele neliind altceva decît un refugiu temporar, definit în spaiu, perfect localizat, deci putînd fi ori cînd înconjurat de pe mare i trecut prin sabie; pe cînd un imperiu compus dintr -o flot nu poate fi niciodat definit i localizat, atunci cînd amiralul are inteligena s nu-i in flota la http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
81/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
un loc, spre a putea fi încercuit de o flot mai numeroas, sau.de mai multe flote coalizate. 153µ Cercul lunetei prinde chipul baronului Louis de Vics I Fezensac. Mîna Maltezului tremur uor. îi stpînetg I muchii obrazului. Iat-l deci. Spionii lui din Lesbos j I reeaua lui din Istanbul n -au greit. Ah, Louis! în parte I eti printre capiiµrscoalei. Tu ai pierdut-o pe Francisca.] Tu m-ai umilit pîn la sînge, pîn la mortificare. în faa j cpitanilor. Ah, Louis! Ulus-maltezul rmîne mult vreme cu luneta fixat 1 pe chipul baronului care rîde i iat-l, diavolul se apropie de femeia de pe lbertina. Uor Libertatea se deprteazi I el vede în lunet din ce în ce mai neclar chipurile celor I de pe dunet. Fr nici o legturîi aduce aminte de noaptea cînd a ucis -o pe Francisca, apoi, nu se tie de ce, 1 de btaia cu vergile suferit pe cînd era teolog la Salerno. I ³ Santo! ³ Porunc, stpîne! ³ Semnalizeaz cu oglinda. Toate navele s vin£la cap Kanlîcaia... Acum i aici am pierdut partida. 2 Altîn Yunus paa îi arat mereu poala caftanului din J brocat auriu, aga de ieniceri cetate îl împunge coaste I³cuPiaa gardaconacului iataganului, este ode rumoare care se de ridic B din Konak în meydani ³ plin o mul-ciudat P ime pestri care intoneaz un fel de cîntec de slav, L cîntec în care revine mereu, ca un refren, numele lui f, Altîn Yunus paa. Cpitanul Pcurar se face c nu îne- [j lege nici gestul paei, nici împunsturile în coast; adic ..srut poala caftanului în genunchi i s trecem la '] punctul urmtorµ. în spatele lui stau aliniai cei patru cavaleri apuseni. Povestea a început înc astzi în 24 mai, I 1a orele zece, cînd în poriul Izmir s-au fcut strigrile na- 1 velor intrate, de fapt numai Libertatea acostat dup mie- d zul nopii i cînd au venit la bord reprezentanii Casei I Bîrldeanu i ai marilor negutori greci i turci caret iau s primeasc mrfurile. Voica Ilinca i-a reluat trrtisarea de mus murdar i trenros, pentru a putea sta ilÅte Volia a disprut in cabina echipajului spre a nu dezvlui tainele navei. Azize in travestiul obinuit T-mirul otoman, vechea Smirn legat de civilizaia greac ' începuturile bisericii râsritene, pia de robi c.u i*>t Orientul, furnizor de carne vie ai bordelurilor cairote, din A iep, 1 Damasc i Bagdad, nu este tocmai locul cel mai fericit pentru ca tinerele s se arate pe puntea unei corbii [late la voia stpînirii. Cel dinii care a urcat schela la bord a fost dumnealui jupanul Nstase Oalesparte, trimisul Casei Biiiâdeanu. vr primar cu jupîneasa Qlga Dra- i-omira Bîrldeanu, calicit de mîna stingîntr-a» noapte cu cea cînd a abordat pe Dunre un caic pe care-l credea încrcat cu mirodenii, de fapt caicul fiind al Flotei, înesat cu.mateloi înarmai. Jupanul Nstase Oalesparte i -a spus c nu poate intra în port cu harabalele, paa srbtori n- du-i vi; ri de azi-moapte, se zice fericit i prealuminata digestie, care tot azi-noapte a fost buna. fr ca hirurgii s-l supun la clisme i masaje dureroase. dulce osos, i Årapideµ într-o musti moldoveneasc levantinizat. plinei deVuvinte Vorbind turceti, înalt, vînos, purtînd de hîn sar i un fel de costum moldo-veneian, jupanul i-a povestit cu sufletul la gur c la Smirna se petrec lucrurile ceie mai nstrunice, pornite din mintea lui Altîn Yunus paa, care se pare, îi bate joc de tîrgovei; ori mai râu, s -a smintit crezîndu-se una cu Allah, daca nu cumva mai presus de Allah. Oricum, portul este închis, prvliile închise. Bazarul închis, negoaele oprite. Singurul loc unde viaa îi urmeaz cursul firesc este mahalauaµ de pe drumul Sei- dikoy; dar mahalaua este opus portului, aa c nu are cum s descarce - ,,îîna, ceara i ce-o mai fi acolo i sîncarce ce m -am fcut vrednic s agonisesc aici...µ A venit grecul Tulios, aproape smulgîndu -i prul din cap. Srbtorile paei îl srcesc. Pltete cîrcaii pe degeaba, ia se duc s -l ovaioneze pe http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
82/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pa, s piard vremea la bîlci, s mânînce baclavale, mrfurile zac în soare, nu are cine le cra în magazii, harabagiii îi împodobesc harabalele cu chilimuri, cu frunze de palmieri i se tocmesc s intre în procesiunea care -i duce pe ienicerii de cetate îmbrcai 155µ mai intii in ieniceri, apoi în chizilbai, apoi în robi armeni pzii de alt orta îmbrcat ienicerete, apoi în pescarL apoi în pstori, apoi în teologi cretini, ies din Konak meydani cu o înfiare, îi schimb straiele i se reîntorc sub o altînfiare în vreme ce ortaua dinainte intrîn piaîn noul ei travesti. Tot bî lciul se face pe spinarea meteugarilor i a negutorilor. Fiecare poart este silita sa dea dou rînduri de straie diferite. La început au dat straie cumprate din Bazar. Defterdarii ienicerilor au pri J de veste c este mai cu folos s ia pânzeturi, st ofuoare j mtsrii, strigînd c afurisiii de tîrgovei îi bat joc de acele straie, cumprîndu -le pe nimica din talciot, c sînt pline de pduchi, nesplate i poftind numai viguri neatinse de foarfec. Este o spoliere nemaiîntîlnit. Fîna - ragiii ip c au nevoie de fînare pentru iluminaiile colorate. sacagiii de apa s stropeasc piaa i uliele, ce sa mai vorbim de oamenii agiei care umbl acum dup parii! gliei i steaguri i chilimuri, acum dup covoare, s le atearn sub picioarele sfinte. Ora ul s-a umplut de spionii agiei. Cafenelele, tavernele, bordelurile, portul sînt pline. Stau, ascult, pîrsc. Dac trei dinurma ei dau pîr asupra unui negutor, pîrîtul este fortrea unde isînt se pierde i averea lui se scoate la mezat. Cumpr torii,tîrît estela)rsr|L> de îneles, tot una cu pîrii. Tulios, rotofei i în-l floritor cînd l-a vzut acum un an, slbise, sub ochi îii atîrnau pungi vineii, era îmbrcat ca vai de lume i i-a spus c asociatul lui, turcul Sade, i-a vîndul prile negociabile i s-a dus cu toate ale lui la Iskenderun, si scape de acest iad. C el însui îi va vinde prile negociabile i va cuta Scpare tot la Iskenderun, ori poate la Alexandria. Altfel ori se ruineaz, ori ajunge sub satirul gealailor, tu atît mai mult cu cît Suleyman bey, coman-f dantul fortreei, a pus ochii pe Theodora, fiica lui, pe care a vzut -o în trei duminici mergînd la biseric. Abia ieise Tulios din cal unde se îneîntase la vederea mrfu - rilor, rupînd cu unghiile înveliul din pînz de sac, cînd la cheu s-au auzit tropote, trîmbie i s-a artat un fel de solie înclratâ pe cai albi. ³ Dumnezeule, a optit Tulios. tremurînd. F-m nt| vzut. Iat-l pe tiranul meu. 156µ ; nin ^eaua înalt cu ferecturi din aur, avînd valtrap b'an de pa rdos, a desclecat mre un ofier purtînd ° n 'ienicerilor, lucru neobinuit la Istanbul. Omul în- C.v Ca; ra cizmulie verzi din safian a trecut schela la bord, aducîndu -i greu piciorul drept. Era însui Suleyman bey, nsoit de un soi de dieci, doi la num r, purtînd climrile!|e alam ia brîu i penele de gîsc dup ureche, alte pene tot la brîu, într un corn de vac lustruit i legat în cercuri de alam. îl vzuse o dat, în* trecere. S -a mirat c n-a venit capudan-bey, comandantul portului, s vmuiasc. Pentru acela Barba Goretrei pregtise beyuluiµ, trei mic pielcele de jder, cu cear parfumat, roate de ..darul cacaval, un butoia cu sardele, unuluncuburduf icre de chef al ³ Stai aici, ica spus lui Tulios. Ce; la fiecare acostare, echipajul sttea adunat la prora, spre a fi cercetat de agie. Darul bubulucbaului era acolo, la Papamarkos. Cei patru cavaleri i doctorul Medio stteau în babord, avînd la mijloc pe Abu Raihan Osman ibn -Ahmad i fiul su. Lîng el erau Barba Gore i Abi»hu Said. Musul între oamenii din echipaj. Catîrca simind pmîntul, necheza. apul Osman îi inea hangul, be - hind. L-a poftit pe Suleyman bey în saldn. Pe urma celor doi dieci, a urcat un fel de cocoat spîn. purtînd strai rou de haldm ³ greco-armeanul Toruntzias, cunoscut pentru miile dc chiibuuri prin care storcea cpitanilor daruri bogate, ca s declare c nava nu este http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
83/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
purttoare de cium sau holer. Suleyman ³ trsturi turcomane ³ voinic, cu obrazul ciupit de vrsat, n-a vrut s intre în salon cerînd -â i sa atearn ceva pe dunet. I s-au aternut pernele inuk pentru asemenea ceremonii. Scribii au desfurat 1 HP* P en*rU a scrie mrfurile. Suleyman l-a privit în - ochi. A i acut un gest moale, ca i cînd ar fi alungat o musc i^^Mtcare. Scribii i -au adunat sulurile, ploconindu-se -IffiEjCobont la puntea centru, i ³ S rmînem singuri, a optit. ] A-: rmas singuri. ³ Egilan basch kiezil mes! ... Captd plecat nu-l taie sabîfl, a spus Suleyman. comandantul fortreei. Acargiak can damare durtnaz /... Sîngele care tre- totie s curg, nu poate rmîne în vine, a rspuns. 157µ Tecdir tedbiri bozar... Soarta este mai tare £ecît 1 toate scopurile omeneti. Unde este femeia-flacr? Comandantul fortreei a ridicat mîna, nelsîndu-l s£ I vorbeasc. ³ Pot porunci s se scoat fiecare seîndur a caicului 1 tu. ³ Sînt sub protecia hatierifului împrtesc. Plteti! cu viaa. Ce vrei? ³ Nici mcar femeia-flacr. Este a ta? ³ Poate! ³ Nici effendi Louis 1 i-a mcar spus-ope Ulus? ³ Mi-a spus-o un djin. ³ Spiriduii se pot înela. ³ Nu cînd vorbesc printr-o catîrci un ap. -³ Nici catîrca, nici apul nu au clcat legea. ³ O calci tu. ³ În ce fel? ³ Ascunzînd ucigaul unui matelot. ³ Nu tiu despre ce vorbeti. ³ O vei ti. ³ M amenini? ³ Îi aduc aminte. ³ Eti deci prietenul lui Ulus i al lui Zarfa? I ³ Poi tu jura c sînt? ³ Ai venit s vmuieti sau s dezlegi ghicitori? ³ S vmuiesc? Allah i-a luat minile. Am venit s-i spun c eti solul regelui Franciei, ctre luminia sa Altîn Yunus, paa-astronomul astronomilor, preafericitul imam neîntrecutul stihuitor, ale crui daruri strlucite l-au fcut cunoscut în toate prile acestei lumi lumi- I nate de soare i mîngîiate de vînt. Tirada este spus destul de tare s fie auzit mcar pe jumtate din cora bie. ³ Allah te-a adus, i-a optit, aproape fr s mite buzele... Joaci vei cîtiga. Cerceteaz aceast lume i vei înelege. auzit plescitul uor al unor vîsle. O galiot vop-l sitîn verde cubord un singur rînd de Avîsle a venit dinspre I fortrea, acostînd nu departe de Libertatea, înl 158µ j cU cei mai apropiat caic de pescuit, din irul lung al -^celor legate la cheul din piatr al portului. °al A privit în ochii verzi ai beyului. N-a vzut decît taina, ral'ota l-a ajuns din urm. Cînd? Poate spre diminea. Ce legtur are galiota cu Ulus i acesta cu Suleyman bey, comandantul fortreei Izmir? i despre ce joc este vorba, dac nu despre acest joc idiot de-a solul regelui Franciei, pe care i-l reamintete cu atîta osirdie garda iataganului care-i ciocane coastele. Singura lui spaim este Voica j]ijica. Cum a fost vestit galiota? Poate prin Rechinul albastru. De ce n -au sosit Iskenderun i Aye? Ce se întîmpl acolo, în pîcla uoar, strvezie, care plutete diafan peste golful http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
84/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Izmir i în ce nebunie a nebuniilor a czut, nebunie care rstoarn sensul acestei escale i-l scoate din el însui, fr voia lui, înnebunindu -l, pentru c schieaz o reveren, srut poala caftanului de mtase i surprinde privirea ironic, tioas, a lui Altîn Yunus paa, care-i spune cu glas cîntat: ³ Allah cu tine, înalte sol!... Suleyman bey repet salutul preastrlucirii sale i Louis îi tlmcete în francez acest salut, el fcîndu-se c n-a îneles ceea ce înelesese i cînelege ceea ce de fapt nu înelege. Altîn Yunus paa st turcete pe un vraf de perne sub baldachinul din mtase brodat cu aur, baldachin inut de patru robi nubieni, ali robi nubieni îi fac vînt cu evantaie din cozi întregi de pun, mutele bîzîie peste cofeturi i zaharicale, în vase de cult, uriae, btute în aram, ard mirodenii, vîntul de la uscat este sec i miroase a rin de pin, cerul luminos i în pia a început defilarea carelor alegorice, adic a harabalelor gtite cu chilimuri, unde ieniceri adevrai se lupt cu un fel de ostaipreoi în straie negre, ciocnindu-i iataganele, un cor brbtesc intoneaz un mar rzboinic i Altîn Yunus paa spune: ³ Pe Allah, Suleyman, am s-i iau capul... Vd pentru a treia oar maimureala asta prosteasc. Cine sînt soldaii negri? Eu n -am luptat decît cu afurisiii de chizilbai, aceia au brbile roii. S le vopseti brbile în rou i acum sînt ostenit. înghii. Vreau s stau de vorb cu cinstitul sol. Dac mai vd o musc, i-o dau s-o 159µ Rzboinicul se prosterneaz pînîa pmînt. Spune eu * glas smerit, atît de smerit încît cpitanul nu crede c poate iei din pieptul unui brbat care i -a condus odele de 1 ieniceri cumplii prin pustiurile i în munii rîpoi ai rS sritului: ³ Pulbere sînt la picioarele tale, o atoatevztorule! Radu Nanu Pcurar surprinde privirea dezndjduit pe care i-o arunc beyul i-l aude pe baron spunîndu-i î^ limbaj ,.â la marinaioµ: Åscoate prova din val, cpitane 44/] ** Deci, un bey temut, într-un fel ciudat prieten cu Ulus-maltezul, ori poate cu Zarfa reis, rzboinic care a luptat de la Izmir pîn la piramide în Egipt, în Armenia i in Asia, pe Tigru i Eufrat, netiind cum s-i învese- | leasc stpînul, o paa de Izmir, atotputernicîn vilaietul I încredinat spre propire, iat, a gsit cum s -i scape fi capul înc o zi, închipuind acest joc prostesc de -a solul I regelui Franciei, care trebuie s-i umple gura de laude I neruinate la adresa micului tiran nebun din Izmir, laude | care prin gura Åtlmaciuluiµ Louis devin atît de sfruntate, I încît roesc pîni stîlpii de abanos ai baldachinului. La I semnul lui Suleyman, un grup de ieniceri corniti sun I prelung în corni. Cpitanul Radu Nanu Pcurar urmrete I cu atenie tot ce se întîmplîn jur, nevenindu-i s-i cread I ochilor. La escala de acum un an portul era plin de caice J de cabotaj care veneau i plecau, de brci i caice pesc- J reti, cîrcaii se întreceau între ei, harabalele veneau zu - ruind din roi, descrcau baloiij. ifurile butoaiele, de capre pentru^ scump, insule behiau, harde abale încrcau mi'aduseturmele de corbii, ori lemnul african, alte venita la Alexandria, caravanele de cmile se formau chiar I aici, în Konak meidani, cmilele rgeau jalnic, cmilarii I strigau, strigau negutorii, treceau ursari cu urii i nui I de lan, era o forfoti un du-te vino necontenit, îi pl- t cea s stea pe duneti s admire iscusina pstorilor care 1 ambarcau caprele îndrtnice, ori mgarii, iscusina ca- I tîrgiilor în a-i convinge patrupedele încpînate s urce I heîele la bordul caicelor, vîntul fonea în coamele înalte S\t 'palmierilor, treceau femei de strad, ori curtezane în fii* re purtate de catîri gtii cu Ramuri roii btute în cuie de alam, pîni ceretorii erau prosperi i la nevoie isi uitau calicia pu nînd umrul la descrcat sau la încrcat, acolo unde cîrcaii nu mai pridideau. Ceva se http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
85/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
întâmplase în rstimpul acestui an, ca i cînd o molim, o cium crîn - cen ar fi pustiit Izmirul. Zeul Mercur, cel care aduce bogia, se pitise undeva, în ruinele agorei. Tot blidul se sparge, ca i cînd cornii ienicerilor ar avea puteri magice. Harabalele pleac la galop. Odele de ieniceri se pun în mar. Piaa este invadat de simigii, de bragagi apar din pmînt tarabele mrgelarilor, elarilor, papugiilor, abagiilor. negutorii îi desfac courile uriae de nuiele aduse la galop de cotigi trase de mgari, apar iruri de cmile conduse de arabi în burnuzuri albe, se strig marfa, se cheam martor numele lui Allah i Izmirul îi leapd masca de bîlci, redevenind el însui. ³ Suleyman, ai un semn negru pe ziua de ast . ofteaz Altîn Yunus paa.,. Ce mai veti de la I.?târîbul. cpitane? ³ Amestecate, luminia ta. Cpitanul Pcurar îi jur s-i in firea Ce 30c între luciditate i nebunie joac Altîn Yunus pa?a ³ Eti cam neruinat în lingveli. ³ Nu mai puin neruinat decît neruinarea de aici, luminia ta! ³ N-au har, ofteaz paa, plesnindu-3 cu biciuca pe nubianul care moie i las s-i atîrne evantaiul uria. Frs deschid ochii, nubianul reia micarea dreapta- sting... Suleyman n-are har. Epumbener n-are hai. Tu n-ai har. Dac-l aveai, juca rolul în alaiurile aa fel încît, s uit de clip... împratul o poateputeai face. Ce-mi poi solului spune de lui decrezîndu-te, cadîne, pe Bosfor? ³ Harul împratului este c nu închide Bazarul i alaiurile lui nu opresc descrcarea corbiilor. Altîn Yunus paa zîmbete. Un zîmbet piezi, care se strecoarerpete în cugetul cpitanului. ³ Eti o slug obraznic, omule. Pe Allah, effendi Louis. Mi-ai lipsit vistieria de cincisprezece pungi, darul 161µ 11 ³ Corsarul lui Saladin. Allah vede Allah nu uit 1.. S-mi trimei un butoia cu icre de morun. Suleyman. Ia-i vam... ³ I-am luat, stpîne. ³ Atunci, ducei-v... Allah! Ce oameni fr har p0, posesc în vilaietul meu! i se mai laud cu feluritele lor tiine fr s-mi poat numi nici zece stele din cele o mie cinci sute^ cunoscute. în clipa aceea fr nici un îneles se aude în pia un nechezat de catâr întrîtat. Apoi un behit. Apoi ipete. O haraba de mrgelar zboarîn aer, ca smuls de furtuna. Este vînzoleal. Un ap negru fugrete doi ieniceri, care vor s -l taie cu iataganele. Cpitanul Radu Nanu Pcurar simte cum un frig de gheaîi sleiete trupul. Suleyman bey se uitîn cer. Patru ieniceri încear c s trag catîrca Voliei. apul Osman îi arjeaz la galop mic. Cu o stpînire de sine care-l ucide, cpitanul Pcurar face o temenea adînc. Srut ³ poala caftanului aurit.Suleyman. Ai un ceas, ca s ridici pînzele. Ai îneles? optete Paa moie. Baldachinul este aezat sub palmieri, pe o estradînalt, îmbrcat- în mtase albastr, vegheat de ieniceri în arme. Nu se tie cînd, nu se tie de unde, s-au ivit dieci, s-au adus msue joase, saltele mici pentru r'ieci, Suleyman bate în gong i un crainic vestete c luminia sa Altîn Yunus paa, preaputernicul stpîn al vilaietului, judec astzi numai princinile cu vameii, care pentru lcomia lor neruinat au fost aruncai în lanuri. Tot astzi se semneazînvoielile pentru negoul cu insulele. Cînd coboar de pe podium, cpitanul i cavalerii intrîntr-o mulime de tîrgovei de toate neamurile, ateptînd într-o linite cuviincioas. ³ Ce nebunie, optete baronul. M tem stranic s nu-mi pierd buntate de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
86/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cap. Cpitanul Pcurar vede negru. Strbate mulimea cro- indu-i loc cu coatele. Aude un rget jalnic i un behit tremurat, plin de durere. Cînd rzbate în pia vede catîrca într-un lac de sînge i cu capul culcat pe ea, îl vede pe bravul Osman dîndu -i sufletul. Iese în Karsîyaka, ulia plina de prvlii i magazii care mrginete cheul. Gard de ieniceri la schel. Urc pe corabie. Barba Gore poart pe obraz dou urme însingerate de biciuc. Are 162µ - fcuta ferfeni. Zdrenele sînt amestecate cu C? nae Secundul pune un genunchi pe punte. s _ S_ a dat pe mîna lor, ca s nu afle taina corbiei, domnia ta. Ienicerii împing schela la bord. Taie parîmele cu iataganele. Libertatea n -a descrcat i n-a încrcat. Vîntul ci Aa uscat împinge corabia spre larg. Galiota încarc ap. Un brbat înalt stâ nemicat la pupa lîng kiokul vopsit: n crmiziu. Cpitanul Pcurar urc pe dunet. în aceeai clipa mateloii, fr nici o porunc, Se carîn arborad. Cel d ntîi este sus în gabie Carastan Ochi Ager. în clipa cînd mortificat, pustiit, înelegînd toat mîrvia în estura ei cea mal tainic. Radu Nanu Pcurar ordon braa- rea în evantai ca nava s gireze pe cîrm, Carastan scoate un strigt slbatic, artînd poriunea de nebunete drum din lungul coastei care leag de fortrea. Se spre vd uscat, doi clrei gonind spre plaj, urmai de aliIzmirul ase. Unul din cei doi clrei poart straie femeieti. 11 ³ Volia, strig Carastan... Avem apa, pîn aproape, cpitane! ³ Barca! poruncete i se întoarce în el însui. îi vede pe cei patru cavaleri, ajutai de doctor Medio, scoînd barca în afara bordului. Cavalerii îi arunc spadele pe punte. îi trag cizmele unii altora. Rmîn desculi, îi arunc surtucele. Redevin mateloi, într -o clipit. Ples- netul nebun al vîntului în vele. Cpitanul face volta sub vînt. Aude catargele pîrîind. Fluierul lui Barba Gore cheam echipajul la manevra cotelor. Libertatea se pune paralel cu coasta. Dup ce Åsalutµ balansîndu-se uor în ambele borduri, se canarisete în tribord i uor, abia simit, prinde vitez. Cpitanul Pcurar vede acum linia înspumat care desparte apele verzui, puin adînci de apele albastre, adînci. Un euaj i-ar duce pe toi în robie. Altîn Yunus, ori este nebun, ori este un actor de geniu. ³ Uor la babord, strig Carastan din gabie. Vine uor la babord. Cei doi clrei ³ desigur Voica Ilinca i Volia ³ intrîn mare la galop. Se vd jerbele de stropi. Se vd urmritorii împingîndu-i caii în ap. Ah, diavoliele! Silesc caii sînoate. Gata. S-au aruncat în mare. Caii se Întorc. Li se vâd capetele. Se vede fusta 163µ neagr a Voliei urnflindu-se pe creasta alb a berbecilor. Nici unul din clrei nu le urmrete. Se aud pocnetele slabe ale pistoalelor Vede gogoloaiele de fum alb de la. gura evilor ³ Galiota! strig Carastan. Galiota se ^desprinde de la schel Vîslele uriae bat apa în ritm îndrcit. Este o jumtate de leghe pîn in port Este mai puin de o jumtate de leghe pîn unde se vd jucînd pe valuri capetele celor douînottoare. De la fortrea pornesc trei brci mari, soldeti. Se aude bu-J huitul unui tun. Se vd clbucii de salpetru ridicînduse J deasupra donjonului central. Ghiuleaua înroit cade prea departe de Libertatea, ca artileria fortreii s fie de temut} Cpitanul Pcurar tie c viaa tuturor este acum în di- \ bcia tuturor i în fiecare micare pe care el o impung navei în arhorad a rmas numai Carastan care strig la rstimpuri dese: ³ Galiota la cinci bti ³ Galiota la patru bti i jumtate http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
87/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Galiota la patru bti i un sfert Acum f Cpitanul Pcurar vine în vînt. Las velele s fluture. Cavalerii coboar barca la ap. Se las s lunece pe parîme, ca dracii. Barca înete sub btaia râ -j melor trase de fotii galerieni ai lui Saladin, cel care' pltea în aur greu complicitatea paalelor din vilaietele i maritime. Cîte lucruri nu se explic acum, îi spune cpitanul, inînd corabia în vînt i urmrind într-un fel de apatie neagr zborul brcii vîslite de cavalerii goi pîn la \ brîu ³ Galiota ia patru bti Brcile la patru bti i] jumtate. Cursa brcii este pe viai pe moarte. Pocnete j de muscheto^he. Cea dintîi greeal a urmritorilor din brci Au oprit vîslitul, ca s trag. Pierd, ³ Cpitane f Privete la uscat! strig Carastan din.jj gabie. * 4 Privete la uscat. Din tîrg iese o cavalcad numeroas, Se vd strlucind straiele i armele. Cavalcada urmeaz linia joas a coastei, Patru cai trag pe plaj la galop nebun, biciuii de clrei desculi i goi pîn la mijloc, o barc mare de pescuit 164µ _ prea tîrziu, Altîn Yunus paa, spune tare, îµJ vede ve Louis trgînd-o pe Voica Ilinca în barc, o recunoate dup straiele de mus, vede cum se scurge apa din acele straie, apoi Louis o trage în barc pe Volia, barca se rsucete pe coama unui val printr-o manevr dibace, ramele se ridic scurt i Carastan strig: ³ la trei bti, domnia ta. La Galiota trei bti de muscheton. Jumtate din oameni sînt la cote i fungi. Barca ajutat de vînt i val se apropie de Libertatea Barba Gore fileaz dou scri de pisicîn babord. Tot restul se petrece într-o tcere încordat, oamenii micîndu-se la bord fr nici o porunc. Barca acosteazîn baTSord. Jean de Mirande. o leag scurt de barbet cu o parîm; Ramele sînt trase înuntru. Voica i Volia urc pe scrile de pisic, urmate de cavaleri, în aceeai clip el abafe sub vînt. Velele pocnesc. Libertatea pare covie o clip. ³ Galiota la trei bti i jumtate, domnia ta t,. O vede pe Voica Ilinca îmbriînd -o pe Volia. Cineva le înfoarîn pturi. Fluierul lui Barba Gore vestete Åvolta sub vîntµ. Cerul este nespus de albastru i de Ia uscat vine suneîul aspru al cornilor poruncind corbiei s trag la cheu. Cpitanul Radu Nanu Pcurar tie c aceasta este cea dintîi porunc a Puterii pe care o nesocQv tetei cîn clipa cînd Voica Uinca a urcat la bord viaa lui s-a schimbat poate pentru totdeauna. 3 ³ Ne apropiem la galop de secretul acestui om 3optete Jean de Mirande cînd fluierulµ secundului cheam toat lumea pe punte. ³ Abordajul galiotei a fost magistral, spune baronul Louis de Vic -F£zensac. ³ Eti îndrgostit pîn peste cap 3 baroanes spune cavalerul Pierre de Mirande. 165µ ³ Toi sîntem îndrgostii, pareaz inteligent don Pedro Perez de HispaniolaFiguera. De cer. De mare. De aceast corabie minunat... Domnilor! Cpitanul!... Cpitanul Pcurar simte încînînlase tot trupul pescare-a dup ce Libertatea a schimbat murele. Galiota vela,manevra încercîncf -i taiefcut-o calea spre larg. A manevrat în aa fel încît a dublat -o la dou brae prin bordul din vînt luîndu -i vîntul i rupîndu-i toate vîslele din babord. A fost un pîrîit de lemn spart, amestecat cu ipete i cu cîteva pocnituri de muschetoane, galiota s -a dezechilibrat rsucindu-se de aproape 360 de grade, dup care a pus prova pe fortrea. St pe dunet, vede vîrful Karabelen Tepe luminat la soare, Izmirul a rmas doar un punct alb pe linia coastei i, dup ce pune prova corbiei pe insula Hekim, ii pred timona lui Barba Gore. ³ Eti neguros ca talpa iadului, domnia ta, mormie secundul. Slav Domnului, jupîni merit osana s-i cintm i la picioare s-i cdem i ca pe un duh fctor de minuni s-o preamrim. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
88/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Asta i vreau s fac. ³ Nu te umple de minciuni, c nu i se cade. Ai numai junghere în ochi. Echipajul o iubete. A luat-o sub paza lui. ³ Pe mine nu? ³ Tu eti cpitanul. Barba Gore cu urmele însîngerate ale biciutei pe obraz îl fur cu coada ochiului. ³ Ai poruncit s chem echipajul... Uit-l... Plecciune, domni. Fluierul meu nu este pentru domnia ta. Odihnete-te, sufleelule, c m omori cu zile. i nu gîndi la tiranie... ³ Venind Vremea s ne ridicm cu toat puterea împotriva tiraniei, domni, spune cpitanul, fcînd o reveren neobinuit la el. Te rog plecat, povestete oamenilor rpirea, vicleugul i fuga. Asta le va deschide sufletul spre cele ce vor ve ni. Este ceva atît de grav i adînc în Åelµ, încît Voica Ilinca simte în tot trupul apropierea unui deznodmînt încearc s-i regseasc echilibrul. Fora ei de a se interioriza. Nu reuete. Poart straie albe de matelot. In^ 166µ buclele scurte ale prului îi strlucete o pudr uoar de sareL S povesteasc Volia, spune. Cpitanul se înclin. S vorbii tare, s nu scap o vorbuli, se rpag Barba Gore. învoiete-te s cobor din gabie, domnia ta, strig de sus Carastan. Sînt doar cîteva brci de pescuit pe lîng insuli atît. ³ Coboar! Cînd intrîntre oameni, brbaii hirsui, roi de asprimea mrii i a vremurilor se descoper. Dup ce Voica Ilinca îi optete ceva Voliei, îmbrcatîn straie de matelot din lada jupîniei, hangia se aaz turcete pe punte. Toat lumea se aaz. Azize lîng Voica, strî'ngîndu-i mijlocul cu sfial gingae. ³ Cît am plîns, inima mea! îi gîngure la ureche. Eti lumina noastri veselia noastr. Volia are glas plcut, uor rguit, de hangiînvat s struneasc s lugile i muteriii. Povestete cum la bord au urcat zece ieniceri, condui de un brbat înalt, cu ochiul sting scos cu jungherul, pe care ea se jur c l-a vzut de nenumrate ori sporovind cu Mihailos, catîrgiul hanului, care spunea c -i este vr i are un caic de pescuit burei. Acela le -a spus c la bord sînt dou femei, ucia - ele din Mitilini, despre care l-a vestit pe Suleyman bey. S scoat seîndur cu seîndur, s le gseasc. tiu porunca. Ori femeile, ori capul. Auzind, vzînd printr-un ochete cum este btut cu biciuca Barba Gore i cum Voica Ilinca sare ca o tigroaic smulgînd biciuca din mîna ba- bulucbaului de ieniceri i cum îl croiete cu sete i acela îi smulge bluza de pe sin, a srit ea însi, luîndu-l în unghii pe nelegiuit. Dup care chiorul poruncit s ei. nu se ating de ele nici cu un sînt zîmbet, necum un cuvînt. Doi ieniceri ale-au luat în Erau clrei proti, cum ienicerii în cu cetate. Nu se tie cine a dezlegat catîrca i apul. ³ Eu, spune Carastan... Erau mai lesne de gsit decît dou femei. Catîrca a venit dup ieniceri, la galop. I-a ajuns dincolo de Konak meydani. Ea a uuit -o pe Mira, a strigat-o, l-a strigat i pe Osman, i-a btut joc de îeni167µ cerul care o ineaîn a cu grij, ea îl aîa, i-a spus c-l va pîrî c-a vrut s-o siluiasc, c i-a spus s fug cu el la Manisa, c iese din orta i se face pstor de dragul ei, ienicerul l-a chemat în ajutor pe Allah, spunînd c duce în a pe satana însui, c se va ruga s i se dea lui porunca s -i taie capul. Cînd a aîat-o pe catîrca http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
89/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
i catîrca s-a pus cu copitele pe caii ienicerilor unul a czut din a, alii au desclecat s prind catîrca. (Volia povestete i lcrimeaz.) Atunci i -a luat în coarne apul Osman. Clreii au plecat la galop s scape de animalele acelea blestemate. Cînd au vzut marea, ea Volia a simit c trebuie s-o priveasc in ochi pe Voica, Voica i-a fcut un semn spre mare, adic mai bine ne înecm; apoi a apucat -o un tremur ca de boala copiilor, a rostit versete din coran, ienicerul care o ducea a srit din a, boala copiilor este sfînt la ei, atunci Voica Ilinca a spus un cuvînt, ori poate o vraj, calul a rsturnat ienicerul. ³ L-am împuns cu jungherul, spune Voica Ilinca. Voica Ilinca a repezit calul asupra mea, eu m -am culcat pe gîtul roibului, i-am dat un cot în brbie voinicului, Voica l-a împuns în umr, omul a czut i-am dat chiot. Caii s-au speriat. Voica l-a întors cu faa spre mare. Atunci a strigat: ³ Libertatea.., Am vzut corabia. Mi-era greu s mînec. Se aude doar vîntul mîngîind velele. ³ Mulumim tuturor, spune Voica Ilinca. Nu este vina noastr. ³ Cpitanul a dat adunarea. N-am descrcat. N-am încrcat. Dumanii ne hituiesc. Au vrut s ard corabia care ne hrnete. Care ne este casi lumin, i libertate. S-l ascultm pe cpitan, spune Papamarkos. ³ de Mirande... ³ Iat-l, Cine? optete întreab Jean baronul amintindu-i cu duioie zîmbetul sleit pe care i l-a adresat fata în clipa cînd a sltat -o în barc. Rspîndea un parfum ciudat de trup tînr, alge i soare. ³ Poate destinul, Louis! ³ La arme, poruncete sec cpitanul Pcurar i se ridic, 168µ Este o forfot mut. Oamenii din echipaj se fac nevzui - Carastan aduce armele cpitanului Cavalerii se întorc din cabinîncingîndu -i spadele. Echipajul se strînge în careu la puntea centru. Pescrui. Muli pescrui în cerul albastru alburiu, ipînd i picînd în valurile uoare, plescitoare. ³ În numele libertii celei adevrate, neîntinate i sfinte, iau în stpînire nava Libertatea pentru domnul i stpînul meu Io Mihail Voievod al rii Româneti. Jur s port rzboi dumanilor lui, care dumanii libertii noastre sînt i s-i fiu aici, soldat credincios. îi trage sabia de abot^daj. Oamenii îi in rsufletul ³ Carastan! ³ Porunc! ³ Coboar flamura împrteasc. Cpitanul Pcurar o privete în ochi neînduplecat, pe stpîn corbiei. Voica Ilinca i-a îndreptat trupul. Ii ine privirea. S-a îmbujorat. Pieptul îi tresare sub bluz. Carastan coboar flamura de la pic. O aduce în faa cpitanului. O arunc pe punte. Cpitanul o apas cx\ talpa cizmei. ³ Jupîni Voica Ilinca Bîrldeanu. Aici de fa, rspunde foarte limpede Voica, necre - zînd c este Åaici de faµ, trind ca într-o somnie grea cu sensuri care-i scap. ³ Te învoieti au ba s treci Libertatea pe sama viteazului care-i strig numele Ia Dunre, fcînd s tresar-inimile tuturor asupriilor? Diavolul! tie c nu poate spune nu! Mai ales acum nu poate spune nu! i ce frumos i ce mîndru este st'înd neînduplecat cu talpa pe flamura împrteasc, privind-o dintr-o dat ca pe o femeie (aude linitea, simte toate privirile aintite asupra ei, tie c rzvrtiii niciodat nu cer de la stpînii lor voie s se rzvrteasc, tie cîi cpitarfi au ridicat flamura nesupunerii, povetile despre corsarii reginei Elisabeta a Angliei sînt de mult cunoscute la Istanbul, mai ales în cercurile greceti i genoveze), o http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
90/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
privete ca pe o femeie diavolul, o privete ca pe o femeie a lui, diavolul afurisit, nu poate sta nemicatîn linitea asta nefireasci dintr-o dat spune cu un glas foarte limpede, pe care nu i-l recunoate: 169µ ³ Mînvoiesc! Se sperie singur, nu de consecinele acestor dou cuvinte, ci de tunetul de urale, de zngnitul armelor, de vacarmul fcut de echipaj. ³ Magistral jucat, optete Jean de Mirande, cînd cpitanul îi deschide tunica uoar, cu guler din piele moale, scoînd de la piept un scule din mtase i din scule un pavilion rou, sîngeriu, pe care-l desfoari atunci se vede c acel pavilion este tivuit cu ciucuri de aur i are brodat un vultur corb care ine în cioc o cruce i în gheare dou sbii încruciate. ³ Misterul armeriilor, spune Jean de Mirande, exal - tîndu-se nu la vederea acvilei valahice, ci la ceremonia simpl a ridicrii acelei flamuri de corsar do mnesc la pic i de faptul c domnioara Voica Ilinca Bîrldeanu îngenunche i, în cel mai pur stil oriental, srut mîna sceleratului de cpitan. Jean de Mirande interpreteaz schima fcut de acesta ca pe o dezaprobare a gestului fr stie c domnioara îngenuncheat cu smerenie feciorelnicîi mucase acestuia mîna pîn la sînge. 4 -³TJlharule! Jupîni! ³ ³ Voichio! ³ Neruinatule!. Dup ce prazi avutul tatlui meu, care avutul meu este, mai îndrzneti? Dup ce te-a ocrotit, ca pe feciorul lui de inim te-a inut, cu noi ai crescut, la masa noastr ai mîncat, lîng noi i-ai alinat suferinele... Tîlhar neobrzat i farnic! ³ Dac nu vorbeti cuviincios^ diavolio, vezi tu pe dracu! Nu tu rn-ai adus aici? Ce-ai cutat în hanul ÅLa Pisica de mareµ? ³ Fac ce vreau! Nu-mi porunceti tu! ³ Pe corabia asta eu poruncesc... Eu i numai eu! ³ Am s rscol echipajul, tiraniile. 170µ Asta-i mulmita? ³ Pentru ce? N-ai pentru ce-mi mulumi? Nu-mi aduc aminte! ³ Uite c-i aduc eu aminte. Sii minte acum i-n vecii vecilor amin! Dintr-un salt scurt cpitanul o prinde în brae, o rsucete, o frînge pe genunchi i-i trage la fund cîteva scatoalce marinreti. ³ Stai tu, diavolio, gîfîie (fata îl muc de mîna stîng, de pulp, bate din picioare, este ca iparul i trebuie s-o in zdravn, ar lua-o în brae i ar supune-o altfel, tie c o iubete nebunete), gîfîie i -i d la fund pentru neascultarea de la v lunece leciile pentru neascultrile de la bordul oes plimb are Zefirul, nu-i mai d de la scrim, fund, dar îi înir toate neascultrile, fatacaicului s-a lsat pe podeaua salonului, lacrimile îi picura pe obrazul plin de pistrui i el o dojenete c putea s -i piard viaa în hanul ÅLa Pisica de mareµ; ori i mai râu, s ajungîn haremul lui Altîn Yunus care, dup ce se va fi sturat de ea, s-o vînd arabilor. Voica Ilinca ofteaz, Dumnezeule ce bine este s te dojeneasc ,/elµ cu glasul tremurtor, el care nu putea rmîne simbriaul nimnui, rmînînd, n-ar mai fi fostÅelµ i ce poate fi mai minunat decît s trieti pe corabia unui corsar care lupt pentru un prin al libertii? îl privete printre genele umede. A îngenuncheat lîng ea. îi mîngiie prul Bparul, i -l mîngîie cu palma care a btut-o la fund ca pe un copil. Ah, diavole, ce-ai s-i muti tu degetele alea! Ar vrea s-o ia în brae i s-o legene i Åelµ prostul îi spune cum Casa
http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
91/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
nu va pierde, dimpotriv, va cîtiga, mai ales dup ce Abihu Said va vesti la' Istanbul rzvrtirea i Åtatl nostru, domnia sa Drago Voinea. va terge numele corbiei de pe tabla Casei de la cheul Therapiaµ, tot ce va agonisi pentru Mihail Voievod trecînd prin Casa Bîrldeanu, ca i pîn acum. ³ Din ce plteti echipajul, i pe mine i pe Volia, spune Voica Ilinca foarte rece... Cnu putem tri din strigte de Åbravosµ. i dup ce scap din robia ta, vreau s-mi cumpr o corabie, s m fac cpitan. 171µ Cpitanul Pcurar înghea. îndat dup ce a ridicat la pic pavilionul de corsar domnesc, echipajul a izbucnit în urale. S*a fcut jurmîntul, încruciîndu-i lamele sbiilor. S-a juruit credin cpitanului, navei, libertii, domnului Mihai, jupînului Drago Voinea, incit pîn la urm s-a tiut bine numai c s-au ridicat împotriva tiraniei sultanului, c vor purta armele la vedere i c, la asfinitul soarelui, cînd vor dubla insula Uzunada insula Strugurilor), se va face cel dintîi sfat de obte. Cavalerii au spus c schimbarea de pavilion a pus puin sare în scopul navigaiei, ei nefiind negutori, ci soldai. Doctor Medio a protestat, cerînd s fie debarcat, pentru a ajunge la Istanbul i a vesti prinii de rpirea celor dou bunuri capitale: fata i corabia. A fost ascultat în tcere. Voica Ilinca a spus c atît fata, cît i corabia sînt în slujba binelui, citîndu-l pe Aristoteles i anume Politica, cartea a VlII-a Despre revoluii, în aa fel încîtdetoat a îneles c revolta care i -a chemat cpitanul este singura modalitate a-i lumea impune demnitatea lor de labrbai supui tuturor umilinelor, de la cele religioase la cele naionale. S-a strigat din nou Åbravosµ i s-a aplaudat ca in agora, ei tiau toate aceste lucruri, dar Voica Ilinca le explicase simplu, aproape copilrete i doctor Medio a rspuns c respinge violena, iar dac domnia rmîne la bord, el, ca preceptor pltit s-o instruiasc, nu are dreptul s-o prseasc. Cu atît mai mult nu poate prsi nava, fiindu-i hirurg i, dup cîte bag el de seam, echipajul caut cu tot dinadinsul s-i gureasc pielea. în acest caz nu are cine s le coas pielea la loc în afar de doctor Medio magister in artibus et pelerinus universalis. Cum Åmusulµ nu mai era Åmusµ pentru nimeni, trebuia legalizat locul unde dormea pe nav, pîn la debarcarea lui Abu Ahmad, debarcare care ar fi trebuit s aib loc la Izmir. Singurul loc era salonul. Cu atît mai mult cu cît se putea ajunge uor în cabina tainic. Aici au fost aduse dou hamace i Ioanidis a fixat cârligele de bronz în grinzile tavanului i Volia încînlcrimat, bocindu-i animalele prietene, catîrca i apul, i-a adus boccelele i cele dou pungi cu taleri împrteti, cît luase pe han de la Dartill Kirilianos, zaraful din Mitilini. El venise s i mulumeasc fetei armatorului pentru dîrzenia i felul 172µ cum a primit vestea. Gîndul de a trece pe fa cu corabia de partea lui Michail l-a bîntuit de cum a ajuns la antier vestea biruinei de la Clugreni. însui Drago Voinea Bîrldeanu a spus cînd se btea puntea c. dac ar fi mai tînr, corsar s-ar face, tind calea corbiilor de rzboi otomane spre Gurile Dunrii. (La Izmir nu s-a întîmplat nimic în afara obinuitului.) Liberul arbitru al Puterii fr frîu în care grotescul st alturislugarnic de tragic,dup silnicia alturi de atotputernic, mrinimie, tiina lîng de netiin, totul micîndu-se cheful celui indiferent rangul atotputerniciei: vame ori ceau al agiei, defterdar, ori bey, ori paa, ori vizir, deci liberul arbitru era în firea stpînirii silnice. Aproape c se obinuise. Rzbunarea pentru ai lui rmsese s mocneasc undeva, în adînc. Rpirea jupîniei pr in acel vicleug mizer a fost scînteia. Tot ce mocnea de-o via a fcut explozie. S-a dus s-i mulumeasc. A gsit-o singur, în jilul armatorului, împietrit, privind în gol. A pus un genunchi pe covorul gros i luîndu -i mîna zdrelit, cu unghiile tia te în carne., unghii de ,musµ,«i-a srutat-Q i i-a spus: ų Mulumesc, domni!µ Ea l-a privit în ochi i i-a fcut tîlhar. Acum vrea simbrie, vrea s -i cumpere o corabie i s fie cpitan. Dumnezeule \ Cum arat o csnicie cu un asemenea diavol? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
92/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Poi s iei comanda Libertii Dup lege este II ta! ³ Nu spune de dou ori? ³ Ce vrei? ³ S-i fur meteugul ³ Pentru asta trebuia s studiezi astrele i geometria sferic, nu s stai agatîn gabie ³ Am s le înv de la tine ³ J upîni. ³ Ascult... cavalere l ^ Vrea s-i spun nici el nu tie ce Totul este anapoda i în clipa cînd rostete: ³ Inima mea s-a închinat pe vecie.., i ea îl privete intens cu ochii verzi, dintr-o dat rotunzi i fosforesceni, în clipa aceea corabia se umple 173µ de tropotele picioarelor goale i se aude fluierul lui Barba Gore dînd alarma. ³ S-a închinat, optete Voica Ilinca, închide ochii, este o ateptare dureroas, simte ateptarea dureroasîn ea toati cînd deschide ochii îl vede ieind în grabi -l aude strigînd: ³ La posturile de lupt!, fr s aud comentariul cavalerului Jean de Mirande care spune pentru o corabie este caresuspect a ridicat corsar abia de dou ceasuri, instrucia dec lupt a echipajului deflamura bine pus la punct. ³ Tîlharule! optete Voica Ilinca i o zbughete pe punte. I i* ³ Stai lîng mine, deschide ochii i înva, spune cpitanul i iari Voica Ilinca nu înelege cum poate ,elµ trece de la aproape gingie, la felul de a fi împietrit i poruncitor, care-l face alt om necunoscut i îndeprtat... Cpitanul îi spune c este destul de sîcîitor s ai un ucenic cruia s-i dezvlui meteugul, sîcîiala asta are în ea ceva fermector i c este bine s te pori ca i cînd ucenicul nici n -ar exista, dac vrei ca lucrurile s ias mulumitor. ³ Drept aa, îi poruncete lui Barba Gore. ³ Drept aa, repet porunca, secundul. Deci, cursa s-a închis. Dintr-o privire îmbrieaz tot cuprinsul golfului Izmir fntre insulele Hekim, Uzun^da i coasta joas dintre Kariaka i vrsarea rîului Gediz . Vîntul bate din apa a patra de vînt, deci din est-nord-est, un cart dinapoia traversului, confirmîndu-i hotrîrea de a rmîne în golful Izmir i a nu trece sub vîntul insulelor, între acestea i coasta estic a peninsulei Karaburun, în golful Giilbahce, unde nici vînt n-ar fi avut, nici loc de manevrat. De dup pintenul sudic al insulei Jzunada îi face apariia galeasa care i-a urmrit la plecarea din Mitilini. De dup pintenul nordic al insulei iese încercînd s strîng vîntul, caicul Rechinul albastru . Aude glasul de stentor al cavalerului don Pedro Perez de. Hispaniola 174µ Figuera poruncind s se deschid i s navei se pun tunurile în baterie. Cpitanul Pcurar înregistreaz cu ochi saborduriie sigur pregtirea pentru lupt. tie c este stpîn pe manevr, la acest ceas al zilei vîntul îmbit Intrindu-se, echipajul este format din aromâni care-au fost ambarcai pe navele piratereti ale uskocilor, de multe ori în viaa lor de mateloi panici ai Casei Bîrldeanu fiind nevoii se apere de piraii mruni ai insulelor. Armamentul este din cel mai nou, furit la Veneia i adus prin contraband. tia cîn lupta cu Casa Salvaresso va bate i un ceas cînd Libertatea va trebui s primeasc botezul focului. Nu l-a sperat atît de apropiat. i nici sub flamura voievodului iubit. Printr-un singur gest a srit din starea de supus împrtesc în starea de rzvftit. Are în pupa Izmirul lui Altîn Yunus paa, care -i închide uscatul. Trupe de clrime ar putea, vestite prin porumbei de galeas, sau de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
93/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Rechinul albastru, s goneasc pîn la cotul drumului Izmir-Urla i de aici s urmeze malul peninsulei spre insula Hekim, fr nici o putere asupra navei dac nu cumva, abofdat de galeasi de Rechinul albastru, Libertatea n -ar putea fî invadat de la uscat, cu brcile pescarilor. Tot de la Izmir, deci din pupa, ar putea sosi galiota, daci-a înlocuit ramele la fortrea. ³ Ce ordine ai de dat. cpitane? întreab curtenitor baronul de Vic -Fezensac... In afara celui de a veghea ca Åmademoiselle Voicaµ s nu mai fac vreo impruden!? ³ Domnilor, vîncredinez împreun cu jupîni, dunet navei. ³ Onorai, cpitane! Cei trei cavaleri se aaz astfel încît s poat supraveghea amîndou bordurile i castelul pupa, dunet avînd astfel vizibilitate pe toate cele 360 de grade ale orizontului. Cavalerii sînt desculi, i -au încins sbiile scurte i late de abordaj i fiecare din ei poart la brîu perechea de pistoale veneiene cu coco, arme redutabile numai în cazul cinta s-ar afla sub 25 de pai i ar avea fantezia s stea nemicat. Voica Ilinca i-a încins doar sabia de abordaj. Ieind din salon, a întîlnit-o pe Volia. Hangia îi împletise prul într-o coad groas, s© legase cu o basma roie i purta o securice de lupt. 175µ ³ Inimioara, i-a spus... Jur-mi c ai s fii cuminte! Dumnezeule, cîi diavoli te muncesc. lsa singuric pe Volia, care numai pe tine te mai are pe lumea asta. ³ i N-o pe Carastan, i-a optit la ureche. Volia a roit. ³ Ai bgat de seam? ³ i cpitanul. Unde i s-a poruncit s stai? ³ Ling hirurg. S-i fac scam. ³ Atunci las securea i stai lîng hirurg. ³ Ai s-mi fii na? ³ Am s-i fiu cînd va bate ceasul. ³ Sfînt Fecioar din Agiassos, ajut -ne... S-au îmbriat. Volia aromea ciudat a mirodenii i a vînt. Cînd a urcat pe dunet, i-a vzut pe cavaleri fr plrii, cu prul legat în basmale, desculi, baronul a ameninat-o cu degetul i cpitanul i-a poruncit scurt: ³ Jupîni, îmi aperi spatele. ³ Vor s ne prind, fr s vatme nava, spune Barba Gore. ³ Este cea mai mare laud care i se poate aduce corbiei... Tot aa! ³ Tot aa! Nu se întîmpl nimic deosebit pe mare, îi spune Voica Ilinca, pentru c galeasa este încîn pupa babord i Rechinul albastru în prova babord, prîndu -i-se c Libertatea, urcînd uor în vînt, va scpa de urmrire fr s trag nici mcar un foc de pistol. Acelai lucru îl constat cu o oarecare mîhnire cavalerul Jean de Mirande care încearc sîneleag gestul cpitanului, daioc spontan, pregtit de mult vreme din moment ce purta la gît sculeul cu pavilionul lui ÅII Valachoµ ³ echipajul i nava fiind oricînd gata cum de lupt, cum brusc se dovedete. Aude cunoscutul Åo,diavolul la, laµ de al baronului i simte nava abate un cart sub vînt.* Nu se tie cînd cpitan a ordonat slbirea cîrmei astfel înc ît bompresul girînd uor, trece în pupa caicului Rechinul albastru, schiînd viguros intenia cpitanului de a trece între caic i insul. ³ Magistral, strig baronul Louis de Vic-F6zensac, care din noaptea petrecutîn hanul ÅLa Pisica de mareµ, cînd a srutat genunchiul dansatoarei mascate, greu de 176µ itificat cu Åmusulµ, sau cu bieoiul de pe dunet, fvte un fel de reverie romanioas condimentat cu o l^ozie acr, dîndu-i seama cîntre el i obiectul reve http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
94/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
£e µ mademoiselle Voicaµ, se interpune cp itanul, dup fa te' aparenele un fel de logodnic misterios i uor , nf Uz; oricum, mai apropiat de musul-dansatoare prin felul de'agîndi, decît el. Distana dintre cele dou nave scade cu iueal. ___ De dou ori magistral, strigi cavalerul Jean de piran de, rsuflînd uurat. S-au ambareat neavînd alt alternativ, n-au cunoscut nici nava, nici cpitanul, drumul pîn la Izmir descoperindu-le o nav rapidi mane- vrieri un cpitan plin de mistere, manevrier abil i cam atît. Iat c surprizele se in lan . Cpitanul îi impune voina navei adverse, cu o graie de maestru de scrim. ³ Bordul tribord, gata de foc i de abordaj, aude glasul sec al cpitanului. Bordul tribord gata de foc i de abordaj, ^se repet porunca. Deci, cpitanul nu vrea s scape prin manevr. Dimpotriv. Cpitanul Radu Nanu Pcurar privete int puntea caicului Rechinul albastru. O secund. Dou. Trei. Patru... Numrîn gînd. Ajunge la zece. Atît a putut fi stpîn pe sine Zarfa reis. Manevra îl conduce la o contramanevrpe care i-a impus-o. Zarfa reis a ales din toate manevrele posibile, pe cea care ofer Libertii toate ansele. Face volta sub vînt, spre a -i tia prova. Cînd Rechinul albastru începe s -i arate babordul, îi poruncete lui Barba Gore s strîng vîntul. Mate loii de la manevra cotelor Åtropie pe punte. Echilajul caicului Rechinul % albastru este la manevr. Atunci ³ cînd vede vergile caicului braîndu-se, strig: Fooc! Aproape în aceeai clip puntea dunetei salt, se audei deunetul tunurilor din tribord, nava deriveaz uor i ghiulelele, spre surprinderea .lui, îb loc s -i pstreze fiecare distana imprimat de distana dintre tunuri, zboar grupat, aproape atingîndu-se, ca dup cîteva clipe cad toate la puntea centru a caicului. Una izbete catargul mare. Arborele se frînge ca retezat. Se aud 177µ strigte. Vele, vergi i parime cad pe punte. Arde ceva. Barba Gore strînge vîntul. Cpitanul Pcurar vede galeasa virînd brusc spre larg. In clipa cînd strig: ³ Jos velele!... Pregtii ghearele de pisic!, de dup insula Uzunada iese cu toate valele sus caicul Iskenderun, urmat în siaj de caicul Aye. De pe Iskenderun se semnalizeaz cu braele: ÅRmîi în derivµ. Cineva tlmcete semnalizarea cu glas tare. Mateloii scot strigte 'de protest. Cpitanul Pcurar tie c, strîngînd vîntul, ar putea urmri galeasa care vdit nu încearc s se duc la Izmir. Dimpotriv. Cu toate velele desfurate, cu vînt de mare larg, caut scparea spre larg. 5 24 mai 1596. înserare dulce, scldatîntr-o lumin aurie, plin de nostalgie. Corbiile Iskenderun i Liber tatea bord în bord, sub vîntul insulei Uzunada, dup pintenul stîncos din partea de nord. Strji ascunse printre stînci. La cîteva cabluri de Iskenderun este ancorat caicul Rechinul albastru. De toate vergile rm ase întregi atîrn mateloi spînzurai din porunca paii de Iskenderun. La arborele artimon este spînzurat Zarfa reis. Caicul Aye gros este de undeva în din larg,kiokul urmrind Cpitanul Pcurar sta nemicat pe covorul Buhara lui galeasa. Hidayet Riza Han, respectîndu-i tcerea... Dup ce i s-a semnalizat de la Iskenderun s rmînîn deriv, a pus nava în pani întregul echipaj a asistat la ceea ce s-a întîmplat sub ochii lui. Aye a dublat Rechinul albastru trgînd o salv de muschetoane, salv care a rrit echipajul bulucit s sting focul i s strîng velele i parîmele czute pe punte. Iskenderun a ridicat la catarg flamura paei de Iskenderun i la pic pavilionul imperial. Abordajul s-a fcut dup toate regulele, echipajul purtînd uniforma flotei otomane. S-au aprat doar. Zarfa i MorunuL Au fost ucii cu focuri de pistol de ctre Hklayet Riza 178µ http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
95/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
tlan. rmas pe duneta lui Iskenderun. Dup ce echipajul Rechinului albastru a fost strîns între sbiile mateloilor lui Hidayet. btrînul a trecut la bordul învinsului. A întrebat a cui este galeasa. Cineva s-a prosternat la picioarele lui, cerindu-i îndurare. Galeasa i galiota sînt lui Ulus-maltezul Pe galiot se afl Felippi, pe aleasa însui Ulus. Hidayet Riza Han nu s-a jucat cu prerogativele puterii lui absolute. Mateloii au fost muncii cu fierul înroit pe crbuni. Un scrib a consemnat toa e mrturisirile fcute sub tortur. Apoi s-a judecat echipajul pentru crime svîrite în vilaietul de Iskenderun, uciderea a trei vamei i contraband cu ha i. Sentina a proclamat-o Hidayet Riza Han. Moartea!... îndeplinirea sentinei s-a fcut pe loc. Unde este limita care desparte put-rea absolut de tiranie, se -ntreab cpitanul Pcurar vzînd cadavrele celor de pe Rechinul albastru legnîn - du-se uor sub vergi. Abu Raihan Osman ibn-Alîmad îi prefir mtniile printre degetele lungi, cu unghiile lcuite. Este omul despre care cpitanyl nu tie mai nimic. , ³ Prietene, spune arabul... Se cuvine s-i plteti lui Ulus. moartea fiului tu prea iubit. Gîndesc s ajung în pustie prin oamenii mei din Izmir. Cpitanul Pcurar îi spune c atît astronomul, cît i Abihu Said, care tot la Izmir trebuie s debarce,µ vor libera corabia de o prezen cel puin stînjenitoare i incert. De cînd a proclamat revolta, Abihu Said nu s-a artat pe punte, exprimîndu-i astfel dezaprobarea. ³ i fiule?s întreab Eutu, trebuie debarcHidayet. la Izmir mrfurile Casei. Sîncarc puin marf pentru Rhodos. ³ Nu te va stînjeni!? ³ Dimpotriv. ³ Asta este tot ce ai de fcut la Izmir? ³ Ai ghicit, o, zahid. Nu este tot. Am sîntîlnesc tainicii Domnului meu. ³ Numai atît? Acelai flux puternic emanat de btrînul stpîn al forelor spirituale care trece prin el, limpezindu-l. ³ S-i pedepsesc pe cei Uoi ticloi, o, zahid l ³ O vom face împreun. 179µ ³ Buntatea ta este nemrginit. Lîng Iskenderun va acosta dup un ceas. caravela cu dou catarge Imbît. ³ Dup ce ne vom împlini datoria, drumurile noastre se despart. 'Sluji-vom fiecare gîndului, nostru, pe msura puterilor noastre. ³ Dac eu îl voi gsi pe Ulus, înaintea ta? ³ Pedeapsa dat de tine va fi uurarea btrîneilor mele. ³ Cînd ridici ancora? ³ Dup miezul nopii, cînd se schimb vîntul. ³ S-i trimit copiii, Abu Ahmad. ³ Allah cu tine... Eti un înelept! ³ * Domnul cu noi... * Un ceas înaintea miezului nopii. Libertatea, care niijfl mai este Libertatea, se afl la ancor pe un fund de 10 picioare la mijlocul strîmtorii pe care-o face golfyl! Gulbahce între insula Uzunada i peninsula slbatic» Karaburun. Noapte cu luna în scdere. Sub supravegherea aspr a secundului, îndat dup ce s -a schimbat locul, îndeprtîndu-se de Iskenderun pîn acesta a rmas mascat de cpnturul insulei, s-a trecut la scoaterea catargului trinchet, la dezarmarea vergilor i arboretul ui, la aezarea lor pe punte i în cal, la scoaterea kiokului -decor din cepuri i la schimbarea numelui navei, btîndu-se în pepuri numele Imbît scris cu litere arabe http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
96/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
mari i aurite. Echipajul a lucrat în draci._ Ciocanele de lemn cu care -au btut dopurile i cepurile au fost învelite în cîrpe. Fiind i constructorii navei, mateloii au lucrat repede i în tcere. Peste catargul legat pe punte s-au cldit mrfuri din cal care trebuiau descrcate. Nava i-a pieri dut ceva din echilibru, ruliul este. mai amplu, centrul de greutate ridicîndu-se, dar nava, vzut din barc, de la 10 brae, este de nerecunoscut. Cpitanul Pcurar urc scara de pisic dup ce a ocolit nava cu barca. Gsete echipajul adunat în cerc la puntea centru. 180µ __ poftit sfatul de obte al echipajului, domnia ta, une Barba Gore care poartalvari, ilic i o basma albastr lsat pe ceaf. Abia distinge feele oamenilor. Le vede pe Voica i Volia singure, vegheate de doctor Medio. Abihu Said a trecut pe Iskenderun împreun cu astronomul i copiii I U j Înainte de a coborîîn barc, Abihu Said i -a dat semnul companiei Trianidos, spat într-un medalion de jad. Cele dou triunghiuri suprapuse, închipuind steaua lui David. ÅDepoziteaz totul la orfurarii, bancherii, negutorii i Casele fiilor lui Izrael. Vei primi tracte i Domnul tu aurul de care are nevoie, noi luînd numai cinci la sut pentru depozit i opt la sut pentru transfer... Tot ce ine de armare, de reparaii, de plinuri, se pltete oriunde, din depozitul tu de oriunde.µ , ,Care este cota Casei Bîrldeanu?µ ³ Åînc ³ 27 Libertatea la sut...µ ³ ÅEste unlefurile comision regal.cinci i Domnul numele cruia te-ai ridicat?µ îi pltete pentru sute deînlupttori morovlahi cu tot armamentul, echipamentul i caii de lupt, pentru un an. ³ ÅAsta înseamn aproape 50 la sut. Ai s rmîi srac. Tu i echipajul tu!µ ÅEste voia noastr a tuturor.µ ³ ÅOi vai, cît nechibzuin...µ Abihu Said a coborît în barc plin de mîhnire. ³ Am misia s vorbesc pentru echipaj, spune Papamarkos. ³ Am onoarea s vorbesc pentru prietenii mei, gale- rienii, spune baronul de Vic-Fezensac. ³ Am onoarea s vorbesc pentru mine, scutierul meu fra Angelico (cpitanul se întreab cine naiba este fra Angelico, abia dac l -a vzut de cîteva ori) i artileria bordului, spune mre don Pedro Perez de Hispaniola- Figuera. ³ Vorbesc pentru noi, spune Volia. Cpitanul se aaz pe punte în mijlocul cercului. Iat frietatea i democraia corsar, în plin domnie a puterii absolute... Unde i cum frietatea i demo craia vor vtma puterea lui la bord? i de ce jupîni, dac nu pentru c a îneles adînc sensul schimbrii, i-a dat rînd ia vorb Voliei, abia adoptat de echipaj?! 181µ ³ V ascult! ³ Poruncete! Ne supunem un an! Dup un an, cine vrea s se întoarc acas, s- îte slobod s-o fac, primin- du-i tainul dup lege. Atît. ³ Amin! ³ Itinerarul navei Libertatea s atingi acum Narbonne, cpitane. Atît! spu.ne ³ baronul. Amin! ³ Dac ai fost mulumit de salv, cpitane? ³ Prea mulumit i uimit. ³ Este lucrarea scutierului meu fra Angelico i, cu modestie, a mea însmi. Adic ^modificarea unghiului de tragere a fiecrei evi de tun, proporional cu unghiul de tragere a tunului director. Modificarea s-a fcut meteugrete, prin baterea de ci ui i pene din lemn. Cer in de bronz i piroane de bronz sp^e a face ca artileria = noastr s rivalizeze cu cea a navelor majestii sale... j Don Pedro Perez st turcete cu mreie. Tiradei sale îi rspunde un mieunat drgstos. Motanul Platon aprut nu se tie de unde (de la Mitflini, niai exact de la http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
97/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
ambarcarea apului Osman, s-a fcutf nevzut, don Pedro susinînd c mirosul de ap îi repugnîn aa hal, încît motanul a fcut ru de mare) i se ur£& pe umr, îi d cu coada pe la nas, apoi, mieunînd bueurtfs, sare pe genunchii jupîniei, de unde începe s toarc cu 9 fericire mai mult decît vdit. ³ Atît, cpitane! ³ Amin! S fim numite fiicele corbiei i surori. ^ S m luai sub oblduire, rmînînd fr acoperi, liber s fiu s -mi aleg brbat dintre voi i, cînd îl voi alege, s m cununai, lsîndu-m la uscat acolo ui)de voi v avei femeile i copiii. Pîn atunci s slujesc ci? arma, ca voi toi i ca voi toi s triesc pe aceast punte... ora mea este ea i eu îi sînt slujnici sor. ³ Amin, rostete cpitanul. ³ Care este porunca, întreab Barba Gore... S rîn- duiesc veghea i carturile i s gtesc corabia. ³ Ne întoarcem Ia Izmir s descrcm avutul binefctorului nostru. S -i înercm marfa pentru Rhodos. i... 182µ Este o clip de tcere în care se aude scîrîitul catarge- r plescitul uor al valurilor i rsufletul oamenilor. 10 s pedepsim pe cei care ne-au batjocorit cu biciuca, rîsulDomnului i fapta nostru lor mîrav... încrcturilor tun care izbesc pieptul otirii i de aiciSalpetrul ia calea Stambulului. V d'e legai? ³ Pe viai pe moarte, cpitane, spune Papamarkos. ³ Atunci s se rînduie carturile. Carastan, urci în gabie. Dup miezul nopii ai s vezi Iskenderun, trgînd Rechinul albastru navigînd spre Izmir. Barba Gore, ridici velele cu cei din bordul babord i uurel, te ii în siaj, pîn vezi Izmirul. Atunci coborî velele i m trezeti... papamarkos, îl vesteti pe jupîn Nstase Oalesparte, amestecîndu-te în mulime sub chip de cîrca. Ferete-te de Tulios. Poftesc la mine pe cele dou surori i pe domnia voastr, domnilor cavaleri. îl rog pe doctor Medio stearg urmele biciutii de pe obrazul celor biciuii. La treab! ** Salonul i-a reluat aspectul marial i solemn. Jupînii Volia au luat în stpînire cabina din tribord ocupat pîn acum de astronomul arab i copiii si. Voica Ilinca s-ar vrea în rochia de hetaia verde, eu mesal, cu cercei i voal de Alep trandafiriu, mai ales atunci cînd plini de curtenie cpitanul i cavalerii au ateptat s se aeze în jilul armatorului, Volia sub nici un chip nevoind s stea altundeva decît lîngÅstpînµ, în picioare. Cpitanul desprinde felinarul din cîrlig, punîndu -l pe mijlocul mesii. Fr nici o vorb pleaci se întoarce de la el din cabin cu un pergament fcut sul, legat cu nur din mtase roie. Desface pergamentul. ³ Maica Domnului din Agiassos, optete Volia, btînd din palme. Izmirul. ³ De unde tii? o întreab cpitanul. ³ Am copilrit la unchiul meu... Uite Konak mey- dani! Uite moscheia adirvan! Voico, surioar, uite baza- mi i agora... 133µ ³ Te poi descurca în Izmir? ³ Cu ochii închii. ³ tii unde se afl casele i grajdurile harabagiului Mavrogheni? ³ Hanul unchiului meu este peste drum de casa Mavrogheni. ³ Cine te cunoate acolo? ³ Toat lumea, dacnu m-o fi uitat. ³ De cînd ai plecat? ³ De ase ani! ³ Îl tii pe Barba Dani, ba surugiul? ³ M-a legnat pe genunchi. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
98/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Iat domnilor obiectul acestui interogatoriu... Fortreaa este i pulberria principal a vilaietului. Vilaietul este unul din furnizorii otirii imperiale, nu numai cu pulbere, dar i cu toate cele necesare otirii începînd de la pînza pentru corturi. Tot pe aici se scurg mrfurile aduse din Rusia pentru Englitera. ³ O, la, la! ³ Sîntei excelent pregtit militrete, domnule cpitan, spune cu glas baritonal cavalerul Pierre de Mirande, pîn la acea or aproape nebgat în seam la bord. Stii, una din specialitile mele (surîde cu modestie) o constituie arhitectura fortificaiilor i pyrotehnia. Am spus una din specialiti, prin care am a vut onoarea s slujesd regelui nostru. ³ Am oarecari aptitudini în a ptrunde în citadele, apreciate la vremea potrivit de regele nostru, spune cavalerul Jean de Mirande. ³ Îmi este foarte plcut s m plimb în travesti 1 M-am bucurat*-de aceast plcere chiar la Alger, în timpul celei dintîi evaziuni i, dac am fost prins, nu din pricina proastei mele deghizri s-a întîmplat. Dealtfel am apreciat acest talent pe care l ai, cpitane, cu ochi critic, spune baronul Louis de Vic -Fezensac. ³ Se pare cîmpreun cu aceste minunate domnioare ar trebui s facem o plimbare romantic prin Izmir i, dac vom reui s transmitem prea onorabilului surugiu ef Barba Dani mesajul domniei tale i la întoarcere sâ aducem un plan al fortreii, cu locul exact unde se 184µ -fia pulberria, modaliti de intrare i eventual cum q'dt pzite antrepozitele majestii sale britanice; am merita solda care ne -a fost pltitîn avans cu atîta generozitate conchide Jean de Mirande. ^ Pentru aceasta, nefiind departe de adevr, este nevoie stii cu amnuntul nu numai acest plan, dar >i cele ce urmeaz... Jupîni? Voica Ilinca îi trece printr-o privire scurt. Nu se tie dac ,,elµ a îneles mulumirea, orgoliul satisfcut, mîndria, bucuria i înc ceva dincolo de toate acestea; dar cavalerul Jean de Mirande le-a îneles pe deplin, fi gâdu indu-i s fac imposibilul ca s-i fie pereche acestei teribile Åmademoiselle Voica <;: ori fratele lui scutindu-l pe baron de gafele posibile din prea mult entuziasm. * ** în dimineaa zilei de 25 mai caravela Imbît *este acostatîn pupa caicului Iskenderun. Abia se uscase roua de pe puni i mateloii întinseser la zvîntat pe mandare o sumedenie de rufe, vele de rezerv fuseserîntinse peste copastie, acoperind i mai bine sabordurile. într-un fel inedit i pitoresc nava este un haos de baloi, de mrfuri care se scot din magazii cu biga, de cîrcai care strig c n -au venit harabagiii i c nici ei n-au ce cuta pe acest caic unde toat lumea a înnebunit, dueîndu-s? s priveasc spînzuraii de pe blestematul caic Rechinul albastru Acolo se poate vedea chiar Zarfa reis, cruia pescruii i -au mîncat ochii. Tot cheul era plin de lume care seSe înghesuie spectacolul nemaivzut. deiieniceri încearc s& fac ordine. aruncînseivad cu banane i lmîi putrede, O cuod cepe cu pietre. Ienicerii fac zid de scuturi. Undeva spre palatul paei, rsun corni i trîmbie. Cei trei cavaleri travestii în igani, coboarîmpreun cu un ir de cîrcai. Unul din mateloi le împinge 1h uscat pe cele dou femei îmbrcate ignete care vor s -i ghiceascîn palm. Cpitanul Pcurar el însui travestit în cîrca, coboar pe cheu cocoat sub samar, i a dat întîlnire cu jupan Nstase Oalesparte ³ prin 185µ Papamarkos ³ chiar în faa caicului Rechinul albastru. Aa cîi ia samarul de chingi i, tîrîndu-i greu piciorul drept, se trage spre poarta depozitului ÅMustafa Filip^. disµ, pzit de doi gealai înarmai pîna-n dini. Se las cu voluptate cuprins de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
99/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
anonimatul mulimii aîate care-l ocrte pe Zarfa reis aa mort cum este. Miile de picioare stîrnesc un colb auriu, mirosind iute a ud de cmil. ³ El l-a mîntuit pe tîlhar, spune un pescuitor de burei ³ omului îi curge puroi din urechile cu timpanele sparte ³ numai el. Cine altcineva? ³ Pe Allah! Am vzut cînd a abordat galiota Selim... Parc noi sîntem orbi, Mihailos? ³ A abordat-o sub nasul nebunului nostru! ³ I-a luat i fetele. ³ Se zice c sînt dou principese valahe! ³ Sînt zîne. ³ Vrjitoare. ³ Din ap a curs numai sînge negru. ³ Înainte de-a muri, a vorbit cu glas omenesc. ³ Catîrca i-a rupt braul ienicerului Necmi... ³ Allah a vru t-o... Prea ne lua în bice prin bazar. ³ i-o jur! ³ Dup ce i-a spînzurat, a ridicat velele i s-a dus spre Alexandria. Sînt zeci de glasuri care-i bîzîieîndîrjit în urechi. Din frînturile d'e fraze, din vorbele aruncate peste umr, ori optite, ori strigate, se încheag o poveste fabuloas al crei erou este navaluiLibertatea. Nu ial-a« regelui dat seama c mulimea -a urmrit comedia transformrii în ambasador Franciei, zecile decare oameni care -l cunosc de ani ca pe cpitanul Casei Bîrldeanu în Egee, cîrcai i harabagii, negutori cu toptanul sau derdi- cata, care-au vzut samavolnicia de la bord, dar i ceea ce a urmat dup aceea, salvarea celor dou r pite i abordarea miastr a galiotei Selim, mulimea îi oglindete în el propriile ei dorini i propriile ei vise de libertate. Amestecat în aceast mulime pestri, confundîn- du-se într-un mod straniu cu gîndurile pe care le mrturisete, cpitanul Pcurar are revelaia propriului 186µ ' act de revolt. Tot ce -a adunat in el de la imaginea mplit a mamei sale, luptîndu-se cu akingiii lui Ibrahim TurgaV» ucigindu -i cu tuciul i cu jungherul pe care mai D0[ i l-a înfipt în gît; ori de la imaginea surorii lui runcîndu-se în prpastie dup semnul acela speriat adresat lor, celor trei gemeni, de la iptul sfîietor care -l trezete noaptea din somn i pîn la miile de alte imagini ale abuzului Puterii, se limpezete aici, în vlmagul de omenire de toat mîna care s vltucete spre locul unde este legat Ia schel Rechinul albastru. Gîndul lui este gîndul mulimii. Adevrul lui se unete cu adevrul mulimii. Visele lui de libertate au ieit din sfera discursu lui fr auditoriu, sau a conspiraiei ridicole, intrînd în via prin fapt. Adicîntrupînduse. Adic trecînd de la starea de fantome, la starea de fiine vii, capabile s -l determine, capabile s construiasc, s lupte, s afirme. Adic s existe. Asta îi d dintr-o dat o poft slbatec de via. Acum îi înelege pîn la fund, prietenul. Pe Mihail, Domnul. Pe Mihail, care ani de zile i-a urzit gîndurile într-un pienjeni de fapte vii, psînd în ele rivalitile din divan, dragostea sultanei valide pentru fratele su Cercel, neputinele administraiei imperiale roasi de corupie, dintrePetre spahii i ieniceri, conflictul dintre confreriile secrete Putere; dintreconflictul Puterea corupti ascetismul rzboinic al fanatismului primordial, totul în legtur cu momentul european, cu rivalitile dintre marile puteri, cu crahul Spaniei care a zguduit Casa de Austria i iari acest nou tot legat de starea rilor Româneti i a Balcanilor: adic fapte, o mie de fapte pentru fiecare din ele jucîndu -i capul. Iscoade, aliane tainice, adunare de arme prin munii Balcani, în cei ai Epirului i ai Albaniei, planuri verificate prin fapte i fapte care confirmtiina clipei, îi d seama c nu i -a mai tîrît piciorul drept. Gata. Eti liber ca pasrea. Moartea lui Zarfa reis era o necesitate.^ Dorina mulimii a plutit în jurul lui Zarfa reis oa un duh al mori, împlinirxlu-se în moarte. Ghiontit, împins, tras, smucit, iat-l vîslind greu s ias din http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
100/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
fluviul vlurit al uliei-cheu la umbra palmierului din colul aatrpozielor ÅMustafa Filipidisµ. 187µ ³ Ei, cîrca afurisit, nu mai vezi pe unde calci, di» voie, spune un glas dogit într-o dulce vlah levantinizat...' Nu-mi lua vederea c fac moarte de om!... Ah! Ah! Ce mai diavol a fost cel care mi i-a atîrnat atît de frumos p e preacuvioii lui Zarfa reis! Sub palmier, crat pe o cotig nenorocitîncrcat cu tot felul de zdrene st dumnealui, jupanul Nstase Oalesparte, îmbrcat ca un telal, purtînd pe cap o basma soioasi cîrpit. * t* La rscrucea drumurilor spre Manisa i Seidikoy, ceva mai sus de bazar, se vd acoperiurile din olane roii, noi, aie conacului i acareturilor lui Mavrogheni, harabagiulj rudîndeprtati cîndva scptat a familiei fanariote Mavrogheni. Conacul i acareturile sînt înconjurate de un zid înalt din piatr, porile sînt masive, din stejar legatµ în in de fier, totul este nou i vdete o prosperitate fi, lucru care îndeobte este inut în tain de nemusul-j manii prosperi ai imperiului. Este o lege de fier, pentru a nu stîrni lcomia puternicilor care, oricînd, printr-o pil mincinoas te pot tîrîîn lanuri, te pot arunca ia galere, ori te pot trimite la strmoi, robindu-i familia ori vînzînd-o. Ceiîn care-i în priveal prosperitatea sînt nemusulmanii care lucreaz fi sau tain cuscot paalele, cu a gia, cu marii dregtori, cu vizirii; ori, mai rar, însi protejaii sultanului. Voica Ilinca a bgat de seam la ce ipocrizie i transformare de rîs, ori poate de plîns, a dus aceast duplicitate la cunotinele i puinii prieteni din Istanbul. Vorba cu tîTc a mamei: Åvorbete cum i-e vorba i te poart cum i-e portulµ nu avea nici o ctare într-o lume care cîtiga bani muli cu negoaele de tot felul; dar prea arareori avea curajul s triasc aa cum avuia le-ar fi îngduit-o. Aproape în zdrene cînd se duceau la prvliile lor ori la zrfii, la slujbele pe care le storceau cu o închipuire niciodat sleit, cheltuind banii mai ales pe mîncare, obezi cei mai muli, netrind* cu adevrat nici mcar în spatele 188µ ilor ferecate de acas, acolo unde îi purtau straiele u; V:oe i aurria, mereu cu spaima c li se va bate în fiarta noaptea, oamenii aceia deveniser ei înii dup A cum îi croiser viaa: adic ascuni i duplicitari, niciodat ei, mereu jucînd un rol, mereu vicrindu-se c timpurile sînt grele, c au ajuns la fundul sacului,*c se Sleiesc în munci care nu aduc nimic, c pltesc dri peste dri. c. toi cei de la agie îi.spoliaz. c defterdarii îi srcesc, c baciurile îi omoar. A fost muzica fiecrei intîlniri de familie. A fost imaginea dubl a aparenei: tencuieli czute pe din afar, vruieli vechi splate de ploi, ici, colo guri în acoperi, oameni gîrbovii de griji, îmbrcai în stofe ieftine i. dincolo de pori, marmor, policandre aurite, mozaicuri de Iznik, vsrie de aur, rochii veneiene, mesaluri btute în diamante. O lume care, minind lumea, se minea pe ea însi pînîntr-atît, încît minciuna îi devenise natur prim. Vzînd olanele roii, noi, auzind nechezatul cailor i catîrilor, rgetele cmilelor, Voi. Ilinca pe loc de acea pe care tatlui ei, ast iarn, dup îi ce aduce citise aminte pe ascuns Politica luiîntrebare Aristoteles, dati -adepus-o principesa Mrgrita: ÅCine sînt aceti oameni cu adevrat?µ La care întrebare tatl ei i -a drcit barba Cu un zîmbet bun i viclean, rspunzindu-i: ÅNimeniµ!... Mavrogheni din Izmir este altceva i altcineva decît ÅÅnimeniµ, daci -a pus olane noi, s-a înconjurat de ziduri stînd în vederea tuturor drumeilor care vin la Izmir de pe uscat Se aude un rpit de tob. Volia îi strînge braul. ³ Unchiul cheam surugiii la ciorba de burt, spune. :³ Nu vrei s-l vezi? Volia tace. ³-- Doar te-a crescut! http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
101/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Un porc!... Uite-i hanul! Precum el! O cocin Voica Ilinca vede o cldire joas, spoit proaspt, cu aplector, totul vîrît sub crengile unui platan .uria la umbra cruia sînt mese i bnci alctuite din pari btui în pmînt i blni lungi btute pe acei pari. Doi bietani stropesc pmîntul din cofele, totul este curat i nu seamn deloc cu o cocin. Louis duce pe bra o cldru de aram Jean un fel de cange, semnînd a cîrlig de ursar. 189µ Pierre un lan subire, foarte lung, petrecut cruci peste * piept, cîrligul puternic fiind agat la spate, într-o za. Cei trei poart dsagi. Ele dou poart traiste. Straiele i lucrurile le-au fost date de Barba Gore dintr-un balot din cal, care s-a dovedit a fi un dulap cît o har aba, dulap tixit cu îmbrcminte de la cea popeasc la cea de ceretor, totul rînduit cu strnicie în chesoane, fiecare strai ] avînd i anexele de trebuin: mrgele ieftine, bastoane, j arme, plrii, înclri. ³ Mîndoiesc c totul nu este decît un capriciu al j cpitanului, a spus atunci Jean. Voica Ilinca a gîndit c tatl ei nu este strin de acest j dulap tainic. Gîndul a i nelinitit-o, a i bucurat-o: tiind ce va face Libertatea, de ce i -a dat voie s se ambarce? ' ³ Nu-mi placplac zidurile asteaspune noi, spune. Mie nu-mi gealaii, Louis. Sînt trei igani i douignci care uotesc lîng un trunchi de palmier. Se aude ramtul mulimii de pe cheu. Trec grbii negutori i meseriai clri pe crupa mgarilor care-i clempne urechile stîrnind praful cu copitele mrunte. Trec în chiote hoarde de copii desculi, nesplai. Toat'mahalaua s -a pus în micare spre port. Cele mai cumplite zvonuri trec din gur-a gur. Dinl- untrul curilor lui Mavrogheni se aude btaia unui clopot. Porile se deschid lsînd s ias trei harabale trase de cîte trei perechi de catîri. Harabale uriae, cu roi cercuite, cu coviltire din pînz de velîntins pe semicercuri din lemn, purtînd la codîrle sacii cu ovz, în jurul crora tropie pe cai mruni cîiva arnui înarmai pîn-n dini. Harabalele iau leahul care duce la Manisa. Dup harabale ies o seam de grjdari i slugi, clcînd în urmele unui btrîn cu picior din lemn, purtînd infipt la chimirul j din piele codirica unui bici cu trei plezne. ³ Barba Dani, optete Volia... Se duce la ciorba de burt... Ghicete -i în palm, dup porunc... Mai ii minte j parola? ³ Drenova! ³ Uff! Ce deteapt eti! Eu am uitat-o! Voica Ilinca îi cerceteaz mîinile arse de soare. Re- ' eta stup-seu de oaiecatran este minunat. Mîinile ei j arat minunat. Se simte liber, vesel, lacom de fiecare 190µ clip. Le trage cu ochiul cavalerilor, se rsucete cu volupta te pe ccîiele goale, îi desface bluza copiii ruptcare hoete pe -unpeste umrea. i taie medeanul plin de praf, trsnind în puintel cap cu traista dau buzna ³ Parbleu! Nu mi-a fi închipuit niciodat c gas- cona poate fi vorbit de nite amrîi de igani anato- lieni, spune baronul. ³ Urmeaz-ne cu Volia... Noi doi o gardm pe.made - moiselle. ³ Preferam s-o gardez eu, mormie de Vic-Fezensac. ³ Tocmai de aceea L, i ** ³ Pe toate brbile lui Allah, ce zici de acest miracol, de trei ori rspopitule? Nici mcar în spectacolele prietenului meu William Shakespeare nu se întîmpl o http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
102/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
asemenea minune. Necum pe navele majestii sale, regelui nostru? * Don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera îi ridic braul stîng ciumpvit, terminat cu cangea fixat pe mciuca de argint. întrebarea este adresat lui fra Angelico, întrucît motanul Platon este crat în gabia de unde urmrete spectacolul cheului. Don Pedro a notat într-un breviar toate episoadele vieii lui de la prsirea Spaniei la chemarea lui Vicenzo Bombardier Mantovano de a-l sluji pe II Valacho, hotrît s cear cînd va lui don Luis de Gongora y Argote s i le prefaeze, dup ce le va rescrie i le va ordona într-un vast roman al aventurilor lui rsritene. De o sut de ori a vrut s-i mrturiseasc acestui cpitan meticulos, care i-a ghicit gîndul i i l-a satisfcut într-un ceas, cînd marina suveranului su nu i-a dat atenie cinci ani ³ a vrut s-i mrturiseasc secretul Galionului de aur i al punctului numit Fossa del Tiburon ³ Groapa rechinului ³ la care, intrînd în alizeul portughez la jumtatea lui octombrie, ar putea spera s ajung spre finele lui noiembrie, dup perioada uraganelor... Houl de bancher Abihu Said l-a scotocit pe toate feele, fiind singurul de la bord care-a mirosit c de fapt este i cel mai bogat om de pe aceast nav. 191µ înainte de a debarca i-a dat un ir de adrese din toate porturile Mediteranei. Preia orice fel de valori din Lumea Nou, la preul greutii lor în aur. Poate cpitanul l-ar fi crezut nebun. De la treburile navei Libertatea în estul Mediteranei, la treburile lui don Pedro Perez de în partea de vest a Oceanului Atlantic este o oarecare distan. CeiHispaniola-Figuera doi igani uriai stau îngenuncheai pe teugîncercînd sîneleag ce le cere strinul cu mîn a de argint. Barba Gore tlmcete în turc. Strinul vrea paisprezece arce de cerc de 150 grade, conform cu schia tiat dintr -o foaie de pergament, din bronz, avînd o grosime de trei degete i 10 guri practicate din 15 grade în 15 grade ³ tot dup desen, în afara gurilor pentru fixarea lor prin piroane de bronz. Mai vrea paisprezece piroane care s se psuiascîn aceste guri. Unul din igani, chior, cu figur frumoas de ocna care i -a ucis amanta, întreab la ce servesc aceste lucruri la care Barba Gore face semnul obinuit pentru nebunii care pltesc. De fapt don Pedro Perez de Hispaniola -Figuera cere s i se fac nite cursoare, pe care s culiseze coada afetului la unghiul dorit fa de unghiul tunului din centrul bordului', astfel încît, înepenit prin piron, fiecare tun al unui bord s poat trage foarte aproape de punctul de impact al ghiulelei tras de tunul director. Totul este o foarte simpl problem de unghiuri avînd acelai centru, cpitanul Pcurar a îneles -o înainte de a i-o demonstra; a aprobat-o frîntocmirea nici unui deviz, deviz care în marina regal spaniol nu numai c a suferit la vremea potrivit zeci de modificri, fiecare conopist adugind sau sczînd cîte ceva, dar mai ales a suportat zeci de conferine care au întrunit zeci de cpitani, de artileriti, de matematicieni, unii glorificîndu-i ideea, alii btîndu-i joc de ea, socotind-o nuli de nici un folos pentru marina majestii sale. Don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera ascult distrat tocmeala crîncen dintre secund i fierarii-armari. Se cere preul unui butoia de msline. Se ajunge la preul unei cofe de msline, creia i se adaug trei linguri de icre i pînzînflorat pentru 192µ dou bluze femeieti.j Fcute din fier, lucrurile ar fi costat pe jumtate. _ Cînd, întreabiganii. __ La rugciunea de sear, rspunse Barba Gore. iganii se bleastm. Se jur c nu se poate. C le coate sufletul pentru nite nenorocite de msline. Dac le-ar da i un chiup cu vin, s-i întreasc, poate c... Se aud trîmbie, tropote. Dinspre fortrea se vede venind la trap mic o cavalcad muiatîn aur. * ³ Îl pierdem pe mo Ghind, spune jupîn Nstase Oalesparte... D -mi om pentru hulubrie. Om în care s ai mai multîncredere decît în tine însui. Uite-l pe http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
103/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Altîn. Uite-l pe Suleyman. i Sade. Cum descarci? ³ La a doua mîn. Vestete-l pe Pavel. ³ Eti ateptat. ³ O tiu. ³ Mai vrei s stai în priveal? ³ Cînd îi face bîlciul Altîn? ³ Cîteodat zilnic! Cîteodat la cîteva luni. Aju- t-m sîmping afurisita asta de cotig. Jupan Nstase Oalesparte coboar din cotig. Cpitanul Pcurar îi arunc samarul peste zdrene. Jupan Nstase intrîntre hulube. Cpitanul împinge de la spate. Mulimea laudîn gura mare pe cel care l-a rpus pe Zarfa reis. Ca s iasîn Konak meydani trebuie s-o apuce pe o ulicioarîntortocheat plin de gunoaie puturoase. înainte de a face colul, cpitanul Pcurar vede mateloii de pe Iskenderun stînd la front în babord, sub arme, vede pavilionul otoman fîlfîind lene la pupa i la catarg flamura paei de Iskenderun, brodat cu aur pe fond azuriu. Altîn Yunus paa urc sprinten schela la bord în vreme ce un matelot cornist de pe dunetîl vestete prin- tr-o chemare aspr. Comptuarul Casei Bîrldeanu se compune din trei prvlii care dau în leahul mare spre Karsiaka, la dou sute de pai de intrarea în Bazar, înainte ca otomanii s cucereasc Smyrna, Casa Bîrldeanu îi avea antrepozitele la cheu. Pentru mui i supraveghea încrcarea i descrcarea corbiilor, poate i pentrua aputea putea vapra antrepozitele de incur193µ 13 ³ Corsarul siunile pirailor, otomanii au silit negutorii i casele de comer s se mute spre bazar i în interiorul oraului. Spre surprinderea cpitanului, jupan Nstase Oalesparte nu iese în Konak meydani. Apuc pe un Åsokakµ, o uli~ cioar prfoasi mizer, care erpuie printre magazii i, grajduri, ieind în spatele comptuarului Bîrldeanu, unde - se afl atelierele de pielrie ale lui Kir Markides, fost cpitan de armatoli ³ haiduci ³ pe muntele Olimp în patria mam. Prins i schingiuit slbatic, a fugit din temniîn chiar noaptea execuiei. L-a gsit strecurat pe Delfinul care descrcase i încrcase mrfuri la Za - gora. I-a cerut protecia. L-a adus la Izmir, pentru c aici avea drum Delfinul. S-a însurat cu o vduv ar- meanc, proprietara unui atelier de elrie... Oalesparte strig de departe: hep, heeep Fr s se vadipenie se deschide poarta curii de lîngÅaua fermecatµ, firm scris grecete, armenete i arbete, avînd însemnul de bresl al elarilor, i afar, p us pe o capr din lemn, o minunata arab, cu arcada i oblîncul ferecate în argint lucrat cu arabescuri aurite. Rareori se vd firme scrise la Izmir. De aceea Radu Nanu Pcurar este surprins, cînd peste drum de atelierele lui kir Markides vede 0 firm mare din lemn, vopsitîntr-un albastru ceruliu, pictat cu puzderie de stele. între acele stele, strlucesc stelele Carului Mare dispuse în aa fel încît steaua Mizar s fie spre centrul firmei i lîng ea, singura pictat cu aer iu, steaua Alcor. în dreapta i stînga firmei sînt tîh aram soarele i luna. firm scrie în toi arab; ÅKonakul 1³ Grbete-te, domnia ta... Sub Diego cunoate cpitar.ii înelepilorµ. din Egeea i Mediterana... Poarta este închis de un ucenic încjns cu or din piele, pu rtînd plmare, care se .'ace nevzut în atelierul de la care vine miros plcut de piei bine argsite. ³ Cine este acest Diego? ³ Fost cpitan de fleutîn slujba Casei Orseolo... ³ O cas care i-a îmbogit cpitanii. ³ Nu este i prerea lui Diego. ³ Il cunoti? ³ Aici, toi ne cunoatem. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
104/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Cum de i-a gsit locul sta? 194µ L-a cumprat de la Ahmad. ^ i acela? A plecat la Istanbul. jupan Oalesparte descarc contiincios zdrensle sale xb un opron. îi fac de lucru amîndoi pe lîng cotig. Intrîntr-o magazie plin cu piei de viel, de cmili de oaie, tbcite proaspt. Ies cu cîte-o legtur de piei uimind un ucenic care prea c-i ateapt. Intrîn alt magazie unde doi meteri croiesc pieile i de acolo, prin - +r-o u scund, ies între coteele psrilor, apoi într-o livad de lmîi i de acolo, între magaziile Casei Bîrldeanu. ³ Vreau sa tiu tot ce tii despre acest Diego, spune Radu Nanu Pcurar cînd jupan Nstase Oalesparte descuie ua unei magazii lungi, zidit din piatr, avînd rsufltori zbrelite i cînd îl învluie aromele tiute de fistic i susan i pistil i terebentini piei i mirodenii, de cafea crudi msline, de rodii i de tot ce Orientul aduce aici s ia calea Istanbulului, ori, cu navele contrabanditilor, calea Veneiei. De cum a vzut firma ciudati a recunoscut steaua Alcor, cpitanul Radu Nanu Pcurar a intrat într-un fel de nelinite sîcîitoare, menit s-i dea peste cap toate planurile. Magazia are un fel de cabin din seîndur, plin de oruri din piele, samare, unelt e de grdinrit, banc diniste, lemn,iute o masi pe mas un inere terfelogdepentru contabilitate. ³ Ai oun biat de picior i cu minte? îl întreab pe jupan.Oalesparte. ³ Am, dar mai mult cred în mine, decît în el. ³ Atunci zboar la casele lui Mavrogheni. Jupîni, cu sora ei i cavalerii sînt acolo în chip de igani. ³ Ce semne au? ³ Un lan, un cîrlig de ursar, o cldru de aram. Ea are pistrui, prul rocat sub o basma verde. Du-te 3a cel cu cldru. Spune-i Libertatea. Cere-i s te urmeze împreun cu cele douignci. ³ Dac nu se încrede? ³ Spune-i: ÅBarba Dani o vreaµ. ³ Cînd s plec? ³ Acum! ³ Unde s aduc iganii? 195µ ³ Nicieri! Scoate-mîn uli. ³ Ia hainele astea de masalagiu. ,.Eiµ te ateapt ³ Cînd? ³ În vremea siestei. ³ Unde? ³ Plecm de aici! Cpitanul Pcurar îmbracalvarii, ilicul i papucii de masalagiu. Se leag cu basmaua dup din insule. Jupan Nstasetiute. Oalesparte spunesimte c pîn atunci vorbete cu Paulmoda s duci s aduc mrfurile Cpi, îi tanul o nelinite surd stpînindu-l aspru, o nelinite amestecat cu o bucurie intens, ameitoare. Ce caut pe firma unui fost cpitan de fleut -nav cu dou puni ³ la fel de bine de comer ca i de lupt ³ vene- ian pe deasupra, al Casei Orseolo, advers Casei Salvaresso, ce caut Steaua Alcor pe care numai iniiaii o pot recunoate acolo lîng Mizar din constelaia Ursae Majoris? Mihnea Turcitul, dumanul de moarte al voievodului, îi are ibovnica de inim pe Via, la Veneia. Cu Via este fiul ei i al Mihnei, Radu, care nu s-a turcit i pe care fostul domn îl joac acolo, împotriva lui Mihail, prin partida boiereasc ostil acestuia, con? dus de biv vel vistiernicul Dan ot Drgoieti, fugit în Polonia dupîncercarea nereuit de trdare de la Clu- greni. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
105/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
înainte de a lua scaunul rii. Mihail a neguat prin Casa Orseolo. Adic Mihail a fost cuteztorul care a condus caravanele Casei Bîrldeanu pîn la Gaziantep i mai departe, pîn la Damasc, aducîndu-le la Iskenderun. unde mrfurile erau încrcate pe Delfinul. De la Iskenderun, el, cpitanul, naviga la Veneia, ridicînd la catarg flamura Casei Orseolo i la pupa pavilionul otoman. Delfinul «.era prea bine cunoscut de piraii uskoci, care semnalizau poziia navelor otomane i dogale. Cum a aj uns Via ori oamenii ei, ori ai Casei Salvaresso la acest Diego? ³ Vorbeti singur, domnia ta? ³ Ba! Sînt gata! Jupan Nstase Oalesparte îl conduce prin magazia arhicunoscut, la ua care d spre oproanele harabale- lor spunîndu-i c-i va pregti toate suretele dup rvaele cifrate ale hulubriei. Cpitanul Radu Nanu Pcurar 196µ gîndete la mo Ghind, umbltorul de arigrad In slujba frailor Buzeti, trecut în slujba bniorului de Mehedini? urmîndu-l în pribegie i, prin lucrarea lglisiei, de cinci ani, starostele konakului de la Beli, dou ceasuri clare de la Izmir. Cînd iese în ulia prfoas, cpitanul tie c noua lui identitate de corsar al Mriei sale, voievodul Mihai abia începe.
*\ * ³ Allah e mare, Allah este atotputernic, Allah vede c -mi doreti pieirea în loc s-mi doreti prietenia. Iat, de doi ani n -am mai but o asemenea cafea la Izmir. Toate caravanele le opreti tu, la Iskenderun, o, Hidayet, o, zahid, slvit s -i fie faa! ³ Ai ucis comerul! Ai deschis portul pirailor, pe care-i oblduieti ca s-i dea zeciuial din prada lor. ³ Oare cum pot altfel tri cînd mritul i prealuminatul i preastrlucitul stpîn# al lumilor, luminoas* s-i fie faa, ne cere cît nu putem dâ? ³ L-ai pltit pe Barton, capuchehaia Inglistanului, ca s schimbe drumul inului i cînepii ruseti, srcind vmile împrteti de vmuiala acestora. ³ Mi-ai oprit bumbacul de Gaziantep, slvite Hidayet. estoriile de aici stau. estorii bat palatul meu cu pietre. Arunc dupmine cu lmîi putrede. i susanul lai oprit. i terebentina. i pistilul. i fisticul. i orezul de Antachya... i smochinele. i curmalele. M hruieti fr mil. Srceti vilaietul meu. Am s te pîrsc preaputernicului. ³ O faci de cinci ani, de cîte patru ori pe lun. ' ³ Ce vrei de la mine, o, zahid? ³ S mi-l dai la mîn pe Ulus-maltezul. ³ Ulus-maltezul! Pe Allah! Aud întîia dat acest nume. Cine este? Ce cas de comer are? Cu ce te-a suprat porcul de cîine? Oare nu tu eti învtorul? Oare nu spre vilaietul tu se îndreapt toi nemulumiii acestei împrii? Oare nu tu aperi legea veche? Legea aspr a rzboinicilor turcomani? Oare nu vilaietul tu se învecineaz cu marile pustiuri bîntuite de triburile 197µ V nomazilor? Oare nu tu vrei întoarcerea la Kalifat? L a credina dinii? O, zahid, prea limpezi s-i fie ochii. Cînd eti între lupi, trebuie s urli ca lupii. Cînd intre oi te afli, behie, s nu te cread lup. Cum le poi oare tunde i mulge, dac nu behi?! ³ De aceea te întreci în cortegii i bîlciuri i pehli - vnii? ³ Fac oile s uite c sînt oi, o, preadreptule! Cu o mîn le tund de patru ori, cu alta le dau s ling drob de sare. Lingînd i mîna care le d drobul, nu vd mîna ^ http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
106/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
care le ia lîna. Ce mai veti de la Michaly bey, prietenul tu din vechime? Se pare c sa ridicat nebunul împo-. - triva preaputernicului, uitînd cîmpria nu are mar-: gini, îhcercînd s opun ceea ce este cu margini, nemr - 1 ginirii. Tu eti un înelept. Ce gîndeti despre prietenul tu? Este o clip de tcere în kiokul de pe Iskenderun, podeaua se leagn uor, miroase a mosc, lumina intr fluid, albstrie prin ocheii de sticl, ibricul mare din aram aromete i cei doi se privesc indiferent pe sub genele plecate. Altîn Yunus paa are trsturi înc brbteti, este viguros, nu s-a îngrat de edere, ochii > verzi au fulgere scurte, poart musta uria, cicatricea care -i taie obrazul este uns cu pudr de iris amestecatîntr-o crem gras, are unghiile lcuite i afecteaz un respect unsuros sub care se ghicete ura i obrzni cia. Hidayet i-a spus c a abordat caicul Rechinul albastru pedepsind echipajul pentru nelegiuirile fptuite în vila- i ie tul lui. C Izmirul s-a transformat în port de pirai, tind legturile cu Rhodosul, cu Ciprul, cu toat coasta de est a împriei, c, în loc s gospodreasc vilaietul, paa îl prpdete cu luminiile i serbrile lui denate. Altîn Yunus l-a ascultat cu un respect unsuros, b- tîndu-se din cînd în cînd cu pumnii în piept i scîncind numele lui Allah. Acum scoate colii. Se aflî n vilaietul lui în care are puterea, absolut pe care -o folosete s se îmbogeasc uneltind cu Ferhat paa, comandantul ieni - cerimii, s ajung la Istanbul. Este în partida acestuia' împotriva paa, i fostul comandant al spahiilor. Dup btlia de la Clugreni Sinan a lui fostSinan dizgraiat exilat la Malgara, un sat nenorocit din Rumelia, nu de198 rte de Istanbul, s poat fi supravegheat. Ferhat este Osmanul lui Mihail i al sufiilor. Alun este unul din ^îpii lui cei mai puternici i, lovindu -l în aliana cu S naii, îl lovete în pîrghia cea mai tare a puterii lui. 7arfa reis i Rechinul albastru au spart de zeci de ori blocada pe care o instituise pe toat coasta vilaietului. Stie cîn cîiva ani Zarfa reis a fcut o avere uria, c aceast avere în livezi de mslini i portocali, în prvlii ja Izmir i Istanbul, în depuneri la bnci genoveze i în corbii navigînd sub flamura Casei Salvaresso, îi slujete lui Ferhat prin Altîn. I l-a adus aici pe Zarfa. Se bucur? îl plînge? Nu tie. tie doar c Altîn a trecut la contraatac. 6 Voica Ilinca îi artase deopotriv zîmbetul, dar i ghearele clienilor venii s mnînce cea mai bun ciorb de burt din Izmir la hanul lui Kir Korais. Pocnise între ochi un grjdar mai îndrzne, care-o ciupise de coaps, îi zîmbise hangiului cu chip de tîlhar pocit, deirat, adus de spate, cu buza de jos despicat de cuit, ca i brbia, cu ochi mici, iui, negri, de viezure i fr nici o ceremonie se aezase turcete lîng piciorul de lemn al btrî- nului venerabil care era Barba Dani. Aezîndu-se zuruind din podoabele ieftine de cositor, optise parola: ÅDre- novaµ. Btrînul nu dduse nici un semn c ar fi auzit, sau c parola i-ar fi reamintit de ceva. Cu o tichiu de postav negru avînd ciucure rou aezatîn c retetul capului peste pletele sure, retezate la ceaf, voinic, purtînd barbi musti patriarhale, îmbrcat într -o cma alb strîns la brîu din în chimir Barba Danipe îi un sorbise ciorbafr de s burt, mucînd lacom ardeii din iui, piele, murai, aezai blid tihnit din lemn, ia în seam milogeala ei: ³ Hai, Barba Dani, s-i dau cu ghiocul! Hai s-i ghiceasciganca în palm! S-i dea leac de bub rea! 199µ S-i dea fiertur de gîlci, de gu, de mae, s -i dea eu bobii... C s uit aia codat la tine i intri la pcat, ci-a fcut vrji, mi-a zis mie o turturea! Grjdarii s-au cotit, s-au foit, unii i-au vîrît nasurile ] în strchini, alii au bufnit în rîs. Barba Dani a scos un fel de mîrîit. Oamenii aceia mirosind greu a grajd, a catîri i a cai s-au potolit. Barba Dani i-a scpat o clip privirea spre ea. Ochi negri, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
107/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
vii, sub sprîncene sîrmoase 1 de mistre. ³ Pe Hera, tii tu s ghiceti? ³ Aoleo, mîncai-a inima, eu? Fiica mamii mele, vrcia de la Drenova? ³ Vira! a mormit Barba Dani, dovedind cînainte de a fi surugiu, a fost matelot. Grjdarii i-au luat strchinile, ducîndu-se la alt mas. ³ Mai departe, a mîrîit btrînul. ³ apul chiop... Cum a auzit de muieri, cum a fcut urechi de mgar. Barba Dani s-a fcut c nu aude. ³ Stai lîng mine, vrcio! Voica Ilinca i-a luat mîna. Deschizîndu-i palma, palm voinic, mare, cu liniile vieii tiate adînc, a început s-i joace rolul cu atîta patimîncît, pentru o clip, s-a uitat pe sine. Tot artîndu-i liniile din palm, btîndu-se peste olduri, mirîndu-se cu palma la gur, rîzînd fr grij, trgîndu-i complice cu ochiul, i-a spus tot cei poruncise Åelµ s-i spun. Adic: ÅSînt aici, ajut-i s ajung la fortrea, vetile dmi-le prin ghicitoare. Ocrotete-!!µ Cînd spune Åocrotete-iµ, simte un fluid puternic slluind-o. Ridic ochii din palma lui Barba Dani, pe care -l asemuie la chip lui Homer. Homer nu putea avea alt chip decît acesta. La cîteva mese mai departe stîn picioare o femeie voinic, oache, cu un vl transparen t acoperindu-i partea de jos a obrazului. basmaua roie, strlucesc doi ochi cu negri, scprtori. n -o privesc pe între ea, civalpei masalagiul care -i tîrîie papucii o lenevie care -iOchii trezete cscatul. Masalagiul este Åelµ. Voica Ilinca tie c s-a întîmplat ceva care a schimbat planul, altfel Åelµ n-ar fi riscat s vin aici. Femeia cu vl i ochi scprtori purtînd cu graie pe 200µ bra un co de nuiele, se rsucete pe clcîie, intrînd în osptrie. Cine este femeia? îl întreb pe Barba Dani. ³ Andreea, cipriota, iitoarea lui don Diego. Voica Ilinca îl privete atît de fix i atît de încruntat pe cpitan, încît acesta înelege. Se aaz la una din mese, împingînd cu umrul un negutor armean care -i leorfâie ciorba înghiind cei de usturoi pe care-i scoate dintr-o traist. în clipa cînd cpitanul se aaz, Volia tabr pe el. Se rsfa, îi zîmbete dulce, se pisicete i Voica îi spune c sora ei Volia desfoar mai mult zel decît cere acest joc plcut. Oricum, Volia este deteapt. Legtura este fcut. ³ Tine-te dup mine. Dac poi, ocrte-m, spune Barba Dani i cu o micare blînd, o mtur de pe banc. Voica Ilinca scoate un ipt ascuit. ³ Ah, afurisitule! Ah, ghiuj btrîn! Ah, ap în clduri! (Doamne, dac ar auzi-o ai ei! i nu ai ei. Olga Dragomira, mama, ohoho, cînd l-a tiat la gît cu sabia pe Daud, ce limb sprinten avusese; dar fetele din Fanar i domniorii?) Crezi c -mi scapi! Dmi ce mi-ai fgduit, c altfel îi scot ochii. Te leg, de nu te mai dezleag o mie de idoloaice. Barba Dani face un semn hangiului. Pind voinicete cu piciorul de lemn se îndreapt spre konakul Mavrogheni, de unde, de altfel, rsun clopotul care vestete terminarea rgazului rezervat ciorbei de burt. Voica Ilinca se ine dup btrîn, ocrîndu-l. ³ Perfect, spune baronul. i noi? ³ Ateptm finalul acestui prolog... S vedem ce veti ne aduce hangia. ³ Parblea! Cine nu s-ar lsa înelat de rolul pe care -l joac mademoiselle, optete Louis. ³ S fim ateni! ** http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
108/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Se întîmpl mai multe lucruri în acelai timp, lucruri cu totul fireti pentru acel ceas al zilei. Masalagiul se face nevzut în primul val al mulimii care se întoarce 201µ din port. Oamenii se strig pe nume, îi povestesc minu- j nea nemaivzut, adic un echipaj întreg spînzurat de vergi, faptul c paa de Iskenderun a venit s-l certe pe J stpînul lor pentru neroziile lui, pentru risipa i nechib- \ zuina lui care-a stricat rînduielile negoului, ca i încer- i carea lui Altîn de a goni privitorii, încercare gata s stîr- j neasc o rzmeri, dac Hidayet Riza Han nu s-ar fi artat pe punte, crainicul lui urcat în gabie vestind c i luminia sa vrea ca sfîritul lui Zarfa s fie pild tutu- ] ror celor care ar gîndi s-i urmeze faptele. Se zice c:Hidayet Riza Han va trage Rechinul albastru la un sfert ] de leghe în larg i-i va da foc la miezul nopii. Oricum, dup rugciunea de sear, dupînchiderea prvliilor, tot Izmirul va fi la cheu. Zeci de brbai rmîn la osp-l trie, vorbind tare. Andreea, cipriota, iese urmat de hangiul Korais. ³ La masa de lîng scorbur, optete femeia. ³ Nu-l vd decît pe Selim, salepgiul, pe Ahmet, i covrigarul, pe armean i pe nu tiu care tîrîie brîu. ³ i-o jur, este el. L-a recunoate dintr-o mie! i Volia se aflîn spatele lor. Aude totul. ³ Spune-i-o lui kir Diego! Korais, casc ochii. Ai de la mine doi echini de aur, dac -i dai de urm. ³ Dona Andreea, el a fugit înc de ieri de diminea. i-a tiat singur orice parîm care s-l mai lege la cheul Izmirului, atîta vreme cît stpînete Altîn. Volia ascult glasul hîrîit al hangiului cu scîrbi ur. Tatl ei o încredinase fratelui su s o creasc, Korais era vduv,: fr copii, afacerile mergeau, fata era ferit de pirai, de akingii, de primejdiile insulei. Avea paisprezece ani. La aisprezece §ni Korais voise s -o necinsteasc. L-a cretat cu jungherul. Ii pare ru c nu i l-a înfipt în gît. îi trage basmaua pe ochi i se ia dup femeia care duce în co frumusee de rodii. Rodii aduse de la Torbali de furnizorii lui Korais. Le face semn cavalerilor s -o urmeze. Cpitanul i-a poruncit s-i conduc pe toi la prvliile lui kir Markidis. S-i spun lui kir Markidis un singur cuvînt ..Libertateaµ i s fac ce va spune acesta. îl cunoate pe kir Markidis? Cum s nu-l cunoasc, dac st la patru sute de pai de hanul unchiului ei? 1 202µ Crbete-te, i-a poruncit cpitanul..; Am o veste bun pentru tine. Femeia iese în faa porii caselor Mavrogheni unde arnuii aezai pe banc rîd sfios de Barba Dani pe care iganca tînra cînd il face zeu^ cînd ap chiop i satir btrîn. Volia se repede gaie asupra btrînuluL ³ D-i ce i se cuvine, c-i leg gura pe vecie! Nici ap n-ai s poi bea, catîr btrîn, strig Volia.,. Ah, frumoaso! Ah, porumbio! Ah', inimioar! Hai s -i ghiceasciganca în palm. De dragoste! De inim albastr! Volia îi face cu ochiul Voici, Barba Dani scoate din brcinar o mahmudea, o aruncîn rîn, Voica o culege rîzînd, arnuii îl firitisesc pe Barba Dani c-a scpat viu din ghearele igncii, cei trei cavaleri ies de sub umbra platanului, urmrind igncile care o iau la mijloc pe femeia cu voal. ³ S-i dau cu bobii, zice Voica, venind foarte aproape de femeia cu ochi scprtori, femeie înalt, cu vlul mai mult scoîndu-i în eviden frumuseea, decit ascunzîndu-i-o. îmbrcatîn alvari stacojii, purtînd papuci cusui cu fir de aur, o feregea violet, femeia este împlinit, are buzele carminate, un mers unduios i lene, aa cum numai femeile Orientului îl au. Voica Ilinca îi fitpînete gelo zia acri dumnia care-o simte pentru frumoasa acum încruntati grbit. Cum cea numit Andreea cipriota lipie mrunt too- mai pe ulia unde sînt. prvliile lui kir Markidis, Volia îi d tîrcoale ca i cînd i-ar face farmece. Vzîndu-i pe http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
109/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cei trei igani la cîiva zeci de pai în urm, o atac pe cipriot acolo unde tie ea c sînt slabe cipriotele: ³ S-i spuniganca unde i-a fcut cuib porumbelul, optete. 1 Voica vede cum femeia îi muc buzele. Nu scoate o vorb. Grbete paii. ³ S-i spuniganca ce tie Korais i nu tii tu!, optete Volia. Afurisit Volia. Femeia se albete. îi apuc brauL ³ Ce vrei s spui? Femeia are glas frumos, plin. Voici i se pare încrcat de patim. Ce legtur s fi fost cîndva între Åelµ i femeia care -i muc buzele pîn la sînge? i ce legtur 203µ între mesajul încredinat ei de Barba Dani i gîndurile lui de astzi i de mîine? ÅMavrogheni este împotriv. Are o tain ziditîn konakul unde locuiete. Cherva - nele lui vin i pleac mereu spre Antalya, la Âk Deniz Marea Mediteran. Am un prieten la fortrea. Atept porunci. Sînt la prisac, de cum sfinete soarele. 44 ³ Ce-ai auzit, rspunde Volia. ³ Cît cost taina ta? ³ Nu este taina mea. Este taina ta. Preuiete-o tu. ³ Cine este fata? ³ Sora mea! Vrci cum nu se mai afl. Leagi dezleag de dragoste. în genunchi ³ i-l Nu aduce. cred. ³ Încearc. ³ Sîntei nite hoae; ³ Am s-i vînd taina lui Korais! Hai, surioar!..: Hai s-i ghicim lui kir Markidis. Nu l-am mai vzut de-un an... Volia o ia de mîn pe Voica. O trage dup ea. îi scoate tamburina din traist. O bate, o zuruie, face cîiva pai de dans. Ulia este plin de lume. Trei cotigi trase de mgrui clpugi. Copiii se joacîn praful fierbinte. Mute mari, verzi, bîzîie îndîrjite, zburînd aîate spre locul de unde vine mirosul de sînge al scaunelor mcelarilor de lîng Bazar. ³ Dac m cheam, nu te îngriji de mine, spune Volia..; Intr cu ei la elria lui Markidis. Spune ÅLibertateaµ i lsai-vîn voia lui... Dar are s m cheme. O arde inima. O ard ficaii. O ard îioarele. i-o spun eu. Arde toat... De cum l-a vzut... Prostuo. îl iubeti? ³ Am s-L scot ochii cu hangerul! optete JVoica Ilinca. Volia rîde. ³ Prostuo! Il voiai sfînt pe el, care nu este decît cpitan? ³ Hei, fetio! Pe Sfînta Fecioar, eti cam neobrzat... M lai s te atept? ³ Spune-i c sînt la Andreea, cipriota,.. Atît. Ate>- tai-m. Vin într-un suflet. 204µ Volia, sprinten, mldie, cu prul negru împletit într-o coad groas, se duce la Andreea cipriota, care-o ateaptîn osptriei cu firm înstelat. Voica Ilinca urmrete cum intrîn curteafaa osptriei pe porile larg albastr, deschise, urmind -o pe Andreea. Apoi, brusc, are revelaia firmei. Recunoate constelaia Ursae majoris, vede steaua Mizar i, alturi de ea, strlucind auriu pe cerul acela albastru, fr nor, recunoate poziia stelei Alcor pentru c numai steaua Alcor poate fi, numele hanului osptrie ÅKonakul înelepilorµ nefiind altceva decît o metafor. Surpriza îi aduce sîngele în obraji. ³ Ce facem, mademoiselle, întreab drgstos baronuL Am Început s ne plictisim. ³ Intrm! spune Voica i zuruindu-i la rîndul ei tamburina, urc cele cîteva trepte de piatr care duc în elria lui kir Markidis, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
110/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
*2
111/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³. Pe Poseidon, cavalere. Nu sînt arheolog. ³ Un corsar ar trebui s fie, spune cavalerul Pierre de Mirande. Uriaul care nu se remarcase pîn atunci decît prin muenia sa binevoitoare... Totdea una aceste canale i apeducte slujeau în ideea vechilor arhiteci dou umaniti: aceea a fortreei i aceea a plebei... Mi-ar place s vd oraul de sus. Este în interesul misiunii ce ne-ai încredinat-o, cpitane. Cpitanul Pcurar îi înbue greu ecoul dureros stîr- nit în el de vorbele jupîniei, atît de bine travestitîn igancîncît el însui nu c o recunoate greu, dar o cunoate sub o nouînfiare, cu nimic mai puin fermectoare decît multele înfiri sub care a cunoscut-o pîn acum. Se gîndete c deosebirea de vîrst dintre ei a fcut s treac prin viaa lui destule femei a cror amintire, oricît de tears pentru el, s fie totui o venic stavilîntre dragostea lui i Voica. ³ Nimic mai uor, domnia ta, spune jupan Nstase Oalesparte... Urc-te în hulubrie i privete Izmirul dup pofta inimii. ³ Mi-ar trebui hîrtie, un crbune i fratele meu Jean, care s mînsoeasc. Gazda coboarîn prvlie s aduc cele cerute. Baronul de Vic -Fezensac îi optete ceva la ureche igncii i iganca rîde cu un rîs cristalin, plin de fr grij. Cpitanul Pcurar îi spune c viaa lui s-a îmbogit într-un fel neateptat din clipa cînd Voica Ilinca* a coborît la antier s-i fie învcel. Cînd intrîn prînzitor, gazda este umr.urmat de Carastan îmbrcat de drum lung, dueîn- du -i sacul de matelot pe ³ La porunc, spune Carastan Ochi Ager. ³ Porunc nu. Voia ta, da! ³ Ascult, domnia ta. Jupan Oalesparte pune pe mas un sul de hîrtie de China i un crbune de scris. De asemenea o pung din 207µ piele roie pe care o rstoarnîn faa cpitanului. Di^ pung se rostogolesc cîteva zeci de tuburi mici din alam. 1 Cpitanul Pcurar îi face semn lui Carastan Ochi Ager s se aeze lîng el. ³ O, la, la, optete baronul la urechea trandafirie a igncii, care privit mai atent nu are nimic din ceea ce aparine unei ignci sadea, lipsindu -i mai ales funingin i nea care îmbib porii celor autentice i mirosul acru de fum i de sudoare care le îmbibîmbrcmintea... Iat-ne, madembiselle, în prezena unor noi secrete ale bravului nostru cpitan. Mesajele prin porumbei. Cpitanul desface cel dintîi tub, care poart agat cu a o bucic de carton pe care scrie cifra 1. Bileelul este cifrat. Cpitanul vîr tuburile la loc, în punga din piele roie, fcînd semn celor doi frai de Mirande s urce. ³ Pe aici, spune gazda, artînd scara. ³ Urc i eu, spune baronul, simind c se va petrece ceva foarte intim între cpitan i gabierul lui principal.: ³ Rmîi, jupîni, spune cpitanul Pcurar. Carastan i
** ³ Ce vezi în oglind, întreab Andreea, cipriota, stînd întins lene pe divanul jos, acoperit cu o cerg mare, flocoas, din pr de capr vopsitîn albastrul curat egeean. Divanul este aezat pe peretele din fund al bîrfelniei, > un fel de loggia cu geamlîc, sprijinit pe grinzi, ieit la catul întîi cu trei brae deasupra uliei, avînd vedere http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
112/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
în tot lungul ei, ca i în curtea osptriei acoperitîn între - gime de coroana secular a unui cedru uria. Cipriota i-a scos vlul i feregeaua. Este o femeie la aproape 30 de ani,; în plin frumusee. Desprins din ace, prul negru, vlurit ] uor îi curge larg pe umeri, învluind-o pîn la mijloc. Poart o bluz strvezie de Moul sub care Volia îi vede sînii crnoi, ascuii. Are unghiile lungi, date cu lac rou, 208µ braul în care-i sprijin capul este rotund i alb, lsînd - se vad vinele albstrii sub pielea catifelat. Are gene lungi- rimelate i Volia îi spune c afurisitul de cpitan re°s-i mnînce inimioara surorii ei, dacîn fiecare pori ^a fi lsat o asemenea ibovnicînfocati înverunat. Volia sufl uor deasupra oglinzii ovale, cu mîner i ram de filde, aburind-o. ³ O corabie, optete Volia, închide ochii nu fr s fi vzut cum cipriota îi duce la piept mîna în care prefira un irag de chihlimbar. Volia boscorodete un descîntec de ciumîn greaca din insule, fr s lase s -i scape nici un cuvinel care ar putea fi îneles. ³ Dumnezeule! ³ Taci! ine-i rsuflarea! Nu-mi alunga duhul care m iubete. Taaci!... Ascult! Cu inima! Cu trupul! Cu buricul!... Cu umerii! Cu sfîrcul! Cu buzele! Cu ce iai dat s te iubeasc! S nu te uite! S plece ca s se întoarc! înnodat! Legat!... Taci! Vd! Ochiul el! Adezlnuit. fost! Uite-l! Se-ntoarce! Mifilini! Un han! lui Ce cautOache! Korais la han? oimului! Se lupt. Este Un leu Corabia. Alt corabie. Corabia vars foc. Diavoli cu limbi de foc. Este el diavolul. Pentru c judec. Pentru c spînzur. Pentru c rîde de moarte. Ah! Ce duh necurat bîntuie casele tale?...'Ce duh necurat îmi tulbur oglinda? Vederea? întruprile din rsuflet? Din gînd? Din fapt? Volia auzise paii uor, furii. Auzise scîrîitul unei trepte. Andreea este alb. Pierit. în arcada bîrfelniei se arat un brbat îmbrcat dup moda veneian, pe jumtate negutor, pe jumtate matelot. Voinic, cu plete rocate, brbierit proaspt, cu nasul strivit, lucru care-i urîete chipul frumos, smolit, aspru, pe care ochii albatri îl fac aproape luminos. ³ i-am poruncit s nu bagi pe nimeni în cas, Andreea, spune omul în italian. Femeia nu-i rspunde. Se ridic uor, cu micri prelinse, unduitoare. ³ ine un echin, fetio... Dac-l vrei i pe al doilea, vino disear, cînd asfinete soarele. Atunci don Diego petrece cu Altîn Yusuf paa i noi putem sta de vorb linitite. 209µ Andreea spune în italian, fr s se întoarc sp re brbat: ³ Iei! Cînd ai s-i arunci în mare cuvintul sta blestemat Åporuncµ, s-mi bai la u... Iei pîn... Cu o micare fulgertoare -Andreea apuc talgerul de aram de pe msua de abanos încrustat cu filde aezata la capul divanului i îl arunc spre brbatul care prinde talgerul din zbor, fr mcar s clinteasc. Se zice cvom la noapte artificii. ³ Dac o vrei, merge Hidayet în port. Riza Han va da izm>- renilor un spectacol cu ³ Dac o vreau, am s te chem! Brbatul iese fr s-i arunce igncii mcar o privire. Andreea scoate dintr -un Åcassoneµ o besactea i din besactea un echin de aur. ³ Nu încerca s intri aici cu iganii ti, spune Andreea. Oricît ai fi de vrjitoare. ³ Sînt vrjitoare, nu hoa, femeie! Andreea cipriota are un spasm dureros al buzelor. Vine ling Volia. îi vîrechinul în sîn. ³ Ai s vii? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
113/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Dac duhul se va întoarce, da. ³ Cum o vei ti? ³ Chemîndu-l în somn! ³ Îi gsesc un pat unde s dormi. ³ Proasto!... Ca s-l chem trebuie s m iubeasc pmîntul. i iarba. i vîntul. Andreea îi frînge mîinile. ³ Bine. S mergem. O conduce pe Volia printr-o odaie mare, plin de divane i perne, plutind într-o semiumbr moale i catifelat. O u. O scar de lemn. Un coridor. Alt u care se deschide într-o livad de migdali. Andreea urmeaz malul unui an de irigaie în care opotete o ap limpede i vesel. Zidul livezii este înalt. în zid o porti ferecat cu un mîner rotund din bronz, pe care este prins un ciocan tot din bronz. Nu departe de ciocan, un talger de aram. Cipriota deschide portia cu o cheie mare, agat de u. Ii arat minerul care are o dublur pe partea dinspre uli a portiei. ³ Il rsuceti de trei ori, spune femeia. 210µ Rsucete mînerul. Ciocanul lovete talgerul ca re scoate sUnet plcut de gong. Cînd iese în uli, Volia vede *Tse ailîn stînga prvliilor lui kir Markidis. Fie c este La nu privit de Andreea, cel mai cuminte este s-o ia ctre Konak meydani i s intre la kir Markidis, trecînd prin grdinile treiVolia mrgelari turci, vecinii elarului. Se apropie ora amiezii. i a cldurii. Ulia s celor -a golit. simte c este privit. Merge agale, aude cum cineva iese din curtea osptriei, trece - lene prin faa celor trei du (Jhene ale mrgelarilor care moie pe praguri, prjinile cu Åmrgele sînt proptite între ramurile unui smochin, se oprete, negutorul sare ca ars vînturîndu-i bttorul de mute, Volia îi arat cotul i, rîzînd, trece mai departe. Grdinile sînt de fapt nite paragini pline de ciulini, sm ochini btrîni, pe jumtate uscai, cîteva straturi amrîte de bame i de ptlgele vinete. Volia îi aterne traista la rdcina unui smochin. îi scoate echinul din sîn. Se uit la el. Înainte de a se întinde la umbr, vede un biea care se apr cu înverunare de mute. Bieaul upie în praf. Vine piti pîn lîng gardul din mrcini plin de sprturi prin care trecuse ea i, dup o clip, o zbughete înapoi, în aceeai clip Volia se ridici trece iute în fundul grdinii. * ** Prînzitorul comptuarului Casei Bîrldeanu pare o sal solemnîn care se ine un consiliu de rzboi. Cavalerul Jean de Mirande admir capacitatea cpitanului su de a da unor acte de via acea solemnitate care le confer, dac nu grandoare, mcar o oarecare mreie, umanizîn- du-le în acelai timp. ³ Am ascultat toate rapoartele. Mulumesc, Volia... Arn ascultat cu atenie ipotezele voastre, cavalere Pierre de Mirande. Iat care sînt gîndurile mele fa de tot ce-am auzit aici. Fa de cîtimea de adevr culeas prin ochii vo tri. ³ Întîi. Volia, vrei s te mrii cu Carastan? Volia 211µ îi duce mîinile la gur. Carastan rmîne nemicat, albindu -se. ³ Dac da. atunci Libertatea v face dar de nunt doi catîri, o haraba, zece capre i 50 de echini, o cas, o livada cu mslini de 10 prjini i..'. ³ O hulubrie din partea mea. spune jupan Nstase Oalesparte. Volia se repede la Voica. îngenunche. îi culc obrazul în poala ei. ³ M despari de mare, cpitane? întreab cu g] as mort Carastan. ³ Te logodesc cu domnul i stpînul nostru al tutu-: ot. Cîndva trebuia s te despari. Voica Ilinca ascult halucinat glasul sever al cpitanului desenînd aspru destinele unor oameni care abia se cunosc, hrzindu-le un viitor comun dintr -un http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
114/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
trecut necunoscut. La trei ceasuri deprtare de aici este o cas a Voievodului, slujit de un binecredincios al su care trage s moar. Ei vor trebui s se înstpîneasc acolo ca nepoii muribundului, Volia fiind soia nepotului i deschizînd han, dac le este voia, plugrind i veghind sîmplineasc vo ia stpînului. ³ Se vede marea? ³ Nu se vede, spune Oalesparte. Carastan îi pleac fruntea. ³ O vei vedea în ochii- mei, spune Volia, se ridic, ocolete masa cu un mers plin de graie i se oprete în faa lui Carastan... ³ Haide, în Lesbos este obiceiul ca bîubaii s-si peeasc iubitele. Ori s le fure. La voi este altfel? Voica Ilinca simte chemarea slbatic pe care Carastan o trimite Mrii. Aude valurile pe care le aude Carastan. aude vîntul, aude scîrîitul catargelor, vede amurgurile i rsriturile, aa cum le-a vzut Carastan legnat în gabie, apoi un flux puternic, plin de o dulce chemare se amestecîn chemarea mrii i Voica Ilinca înelege c este chemarea din ce în ce mai ademenitoare a femeii. Niciodat nu s -a gîndit c femeia i marea pot fi rivale. Are un spasm dureros al inimii. Urmrete cu ochii mari lupta care se dîn Carastan. O vede pe Volia întinzîndu -i mîna. Vede palma mare. ars de soare a brbatului mistuind mîna mic a femeii. Cpitanul se ridicîn picioare. Fr nici o vorb toi cei aflai de fa se orînduiesc într-o formaie 212µ ctranie. Atras de o for nevzut, Voica Ilinca se duce ung cpitan. Cavalerii se aazîn spatele lor. Jupanul jvfstase Oalesparte ridic un covor de rugciune în spatele cruia este vîrîtîntr-o firid o icoan a Maicii Domnului cu Pruncul, ferecatîn argint. Cei doi miri, atît de straniu niiri, îngenunche. Cpitanul le d binecuvintarea în virtutea dreptului atotputerniciei pe care o are la bord. Volia izbucnete în plîns. Se ridic. O îmbrieaz pe Voica. Se ascunde la pietul ei. îi zice sori na. Carastan este i uluit, i limede, i hotrît. ³ Porunc, domnia ta! ³ Nu tiu ce este fericirea, ochiul meu ager i scutul meu credincios ³ spune cpitanul; dar i-o doresc împreun cu veghea i n euitarea. Bucur-te de-darurile Domnului nostru care fac dintr-un matelot pribeag, un soldat bogat. Bucur -te de harurile femeii tale i ocrotete-o. De rest, are grij jupan Nstase. ³ Cînd porunceti s plecm? ³ Acum. Cu un gest brusc, cpitanul îl îmbrieaz pe Carastan. ³ Sînt micorat fr tine, îi spune. Dar acolo vei sluji niai bine. Vegheaz. Eti înconjurat de dumani. Prietenii sînt puini i departe. Volia rîde i plînge, scldînd-o în lacrimi pe Voica Ilinca. ³ Steaua mea ai fost tu, surioar. Steaua, norocul i viaa. Fii binecuvîntat. Apoi, dintr-o dat stpîn pe ea, optindu-i la ureche. ³ Du-te la Andreea. Il iubete cu patim. Dezleagrl. Ii strecoarîn mîn un tub din lemn. ³ Ia-l. Are puterea s adoarm, frsomn. s vatme. Este arma meaicea mai de pre. O pictur pentru somnie. Dou pentru Cinci pentru venicie uitare. Voica Ilinca bag de seam cum numai într-un rstimp scurt, Volia, Femeia, a i trecut de la starea de nesiguran a pribegiei, la starea de stpîn. Mai întîi de stpîn a unui brbat care i-a plcut de cum l-a vzut. Fiecare micare, fiecare gest este o luare în stpînire a brbatului înc nuc de schimbarea neateptat despre care, se vede, nu-i poate face înc nici o imagine. Volia da. optindu -i 213µ la ureche cum s ajung la Andreea, ce i -a spus ea cip r j tei, ce nad i-a aruncat, Volia vorbete despre csua ace necunoscut pe care o va face i han, tie ea cum se cîtj«5 echinii, mai ales dac are de unde cumpra mrfurQ^S derdicata. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
115/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Ochii îi strlucesc, îi scoate basmaua, îi pletete coada scuturîndu -i coama de abanos i, cînd se aude huruitul unei hacabale, înainte ca jupan Nstase Oalesparte sa spun: Åmergemµ, se duce la cpitan Uj srut dreapta. ³ Pot trece pe la corabie? întreab Carastan. ³ Nu! Dumnezeu cu tine. frate al meu! Omul îi ridic sacul i iese pe urma soiei lui neci*. noscute. în prînzitor se înstpînete o linite nefireasc. ³ Ce spuneai de aplecarea romanilor spre arhitecturi de tiina lor în a fi edili, domnule cavaler Pierre de Mirande, întreab cpitanul cu glas uor rguit* stpînin- du-se, ca i cînd plecarea lui Carastan l -ar fi golit într-un fel neateptat de el însui. Voica Ilinca îl ascult cu luare aminte pe Pierre (nu se artase pîn atunci a fi un erudit) cocoat pe o grind a hulubriei, care de fapt nu este numai o hulubrie, este un pod ciudat, cu trei turnuri din lemn. Unul cu vedere spre mare. Altul cu vedere spre vile largi care duc la Manisa i la Seidikoy. Aceast zis hulubrie este un turn împrit în dou caturi, cel de jos o hulubrie, plin de pene, de ginai de cuiburi în care piuie puii golai, cel de sus, la care se urc pe o scar din fustei, un observator duumit, avînd pus pe un trepied din lemn o lunet puternic. Porumbeii obinuii treabade cujos umbletul oamenilor, sau foindu-se al unui singur om, ies i intrîn hulubriasedevede la catul al turnului, uguind, i înfoindu-se. Este acoperirea pentru cealalt hulubrie, aflatîn turnul cu vederea spre interiorul continentului, aezat tot în catul de jos al acestuia, una mult mai mîc, a porumbeilor cltori. Cpitanul Radu Nanu Pcurar tie c a dat cea mai bun straj releului de porumbei cltori întemeiat 214µ tfta grij de ctre Casa Salvaresso în favoarea ei i a & .jjei constantinopolitane pe care o servete. Porumbeii ^Taca de la Istanbul la Bursa, capitala veche i sacr a neriului. Aici este hulubria lui Altan Akat, un negu- *-tor de covoare care-i are estoriile nu departe de mos- îteea Ildîrîm Bayazid, unul din puternicii partidei lui Sirian. Altan copiaz mesajele în trei, legîndu-le la trei dintre curierii Bursa-Sindirgi, drum greu, plin de pericole din pricina oimilor i a psrilor de prad. Aici se afl hulubria lui Filipidis, giuvaergiul, rudîndeprtati tinuit cu Ferhat paa. Curierul Sindirgi-Izmir n-ar mai trebui s fac nici o escal. Pentru a preveni o trdare sau o cdere a susintorilor Casei din Izmir, Giulio Salvaresso, patronul Casei, a fundat o escal-cheie la Beli, dou ceasuri de mers clare la nord de Izmir. Dac se întîmpl ceva în capitala vilaietului, hulubarul de la Beli, vestit printr-un porumbel negru, oprete releul aici, adueînd mesajele el însui la un dervi btrîn, Necmi, omul despre care nu se poate ti nimic. Necmi are o cas d e lut, undeva, spre livezile dinspre poalele munilor, în mahala. Iglisia tie c Necmi a fost ienicer i c, trind ca un srac, este foarte bogat, avînd capital în toate Casele de comer, în estorii, în rîiie, în presele de ulei de migdale i c,cu o data pe an.³ face unieniceri pelerinaj la Bursa, la mormîntul lui Bayazid, unde se întîlnete ali dervii foti ³ din Istanbul i marile garnizoane de ieniceri din Anatolia. Releul a fost descoperit de Mihail, înainte de a urca în scaunul rii Român eti prin sultana valide, fost amant a lui Petre Cercel. Iglisia a fcut restul. El i -a trimes acolo pe Carastan i pe Volia. Jupanul Nstase Oalesparte se va duce la Beli peste dou zile spre a-l înva pe Carastan meseria de hulubar, dac cumva mo Ghi nd nu o va putea face. De la Beli, mo Ghind trimite doi porumbei-curieri; Unul învat la Izmir, din cei patru adui de un necunoscut. Dup trei ceasuri, un al doilea, crescut i învat de jupan Nstase. Acesta aduce suretul - copia mesajului fcut de mo Ghind. De trei ani Casa Salvaresso nu i -a schimbat cheia cifrului. înseamn c http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
116/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
stpînii Casei sînt siguri de buna întocmire i de pstrarea tainei - Pentru a nu pi ce pate Casa Salvaresso, Casa 215µ Bîrldeanu nu i-a temeinicii un releu de porumbei tori. Se mulumete stie prin jupan Nstase, care fc conduce afacerile dup ce vrea, dup ce poate i dup cu^ acioneaz Casa Salvaresso. Acum lucrurile se complic Politica a trecut înaintea afacerilor. ³ Nu vreau s vîncarc memoria, cpitane, spu^ ca valerul Pierre de Mirande. Am studiat de aici ³ o per$, pectiv minunat asupra Izmirului ³ v asigur, culoarea ierburilor i a vegetaiei din aceast parte a oraului. Mi se pare c, deocamdat, v intereseaz aceast parte de ora. Ei bine, doamnelor i domnilor... Dintr-o dat, tcutul Pierre are un aer doctoral, care o face pe Voica Ilinca s pufneascîn rîs i s spun: ³ Doamniganc, domnilor igani i domnule masalagiu, salvîndu -l de ridicol pe Pierre, care-i mulumete cu o înclinare a capului. Deci Pierre îi demonstreazÅluiµ cum konakul Mavrogheni este unit foarte de curînd, poate nici de doi ani, cu grdinile din spatele cldirilor aflate peste drum de el- rie, printr-un an subteran care dubleaz canalul de irigaie, lucru vizibil dup nuana mai palid a ierburilor prea de curînd înrdcinate, sau care s-au prins întrun cu prea mult piatr. Voica puin Ilinca pentru simte ofelul mareeiuurare plecrii Voliei. N-arsol putea spune c n-a gelozit-o liber de din a seclipa purta. Pentru fe lul cum îl privea în ochi pe cpitan, pentru agerimea i iscusina ei. pentru felul cum ii jucase rolul de pribeag, de iganci de. vrci. Nu c s -ar fi temut de Volia, dar ceva din Volia o umbrea pe Voica. Fiind dou, privirile se împr- eau. Domnia ei la bord era tirbit. Pe urm Volia o iscodise pe cipriot, ea fusese doar un mesager între Barba Dani i cpitan. Volia gsise o potec, ea dusese nite vorbe. Este cu mare ^bgare de seam la ce spune Pierre, pentru cîntrezrete, un fel de fortrea care înconjoarîn aceast parte comptuarul Casei Bîrldeanu, fortrea avînd drept bastioane konakul Mavrogheni i hanul-osp- trie, ..Konakul înelepilorµ. Dac Pierre are dreptate, atunci ea trebuie disear s-o vad pe Andreea i s-i smulg taina. ³ Domnilor, spune cpitanul care pe tot timpul cît Pierre vorbise, cercetase locurile prin luneta telescop ae216µ în mijlocul turnului, astfel încît soarele s nu se ^n >cte pe lentile. Cred c singura soluie aici este ca r-o singur micare s schimbm conducerea vilaieanulînd în acelai timp reeaua ÅSarazinilor roiiµ. O. la. la, face baronul Louis de Vic Fezensac! Iat, adernoiselle, un mod de a rezolva lucrurile cu totul vred - inde noua noastr identitate. Cpitane, abia de la acest Snd. contea z te rog mie la sut pe cel care sînt prea onoratul tu soldat. 7 între ora 12 i ora 5 post meridian în ziua de 25 mai 1596 cpitanul Radu Nanu Pcurar îi întocmise planul prin care voia, ca, dintr -o singur lovitur, s treac Izmir într-un fel de tuturor vasalitatenemulumiilor fa de vilaietul astfel ovilaietul baz sigur a rzmeriei dinIskenderun, Anatolia ideschizînd vilaietele Orientului Apropiat. Activi în spatele otirii de Rumelia care se pregtete s invadeze ara Româneasci Transilvania, nemulumiii sub flamura vechii credine ridicat de Hidayet ar însemna o primejdie mortal pentru foarte tînrul sultan, silindu-l ori s-i împart otirea în doui s lupte pe dou fronturi, ori s dea rgaz rii Româneti i Europei, pîn se va înfrunta cu vilaietele asiatice nesupuse. Voievodul i -a spus: Åfiecare zi de rgaz pe care o cîtig este un har de la Dumnezeuµ. Jupan Nstase Oalesparte spusese: ÅDruiete-i-l pe Altîn lui Hidâyet, adu- gînki-I pe Suleyman, asta va da afacerii o culoare legal. Pirite, mrturiile, hotrîrea cadiului vor ajunge la Istanbul dup ce lui Altîn îi va fi czut capul. Pîn s aleag sultanul pe cineva, îl vom http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
117/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
înstpîni pe Epumbener. Epumbener este spahiu. Are timaruri bogate în interior. Va ine drumurile de nego, va ine Izmirul deschis navelor, îl va apra de Pirai. Cînd vor veni trimiii sultanului s judece, mulimea i negutorii îl vor slvi pe Epumbener, hulindu-l Pe cel disprut. ÅMorii n-au cîtig de cauzîn faa diva 217µ nului celor viiµ... Baronul fcuse un drum la IskenderJm ca igan, întorcînduse la prvlii prin mulimea care adunase din nou la cheu. Ilidayet Riza Han este gata sg împlineasc partea ce-i revine din planul comunicat baron. I-a rspuns prin baron cînsui se gîndise s-i atrag pe Altîn la nav; dar c oameni de credin l~ au vestit c Altîn îi ia toate msurile s-l prind pe Hidayet la uscat. C pregtete o serbare la care-l va pofti p e Hidayet. Se pare c, ori vrea s-l otrveasc, ori vrea s-l ucid prin sugrumtorii fortreei, aa c, el, Hidayet, crede c planul cpitanului este mai bun decît al su. Cu uri ceas înainte de rsritul soarelui va fi cu Iskenderun la o btaie de sgeat de fortrea. Dac va vedea semnul ' convenit, va trimite barca la cheul fortreii. Dac nu, se va întoarce la locul de acostare. ÅJocul de artificiiµ va avea loc la dou ceasuri dup apusul soarelui. Jupan Nstase Oalesparte îl vestise pe ÅCel Dreptµ cÅDelfinulµ nu poate veni s i se închine. ÅCel Dreptµ este omul de legtur cu Iglisi a, aici, la Smirna, unde tie c se afl unul dintre Magi. Potrivindu-i faptele pe msura j veacurilor, Iglisia s-ar putea sce-ar nu-i încuviineze Dup ce-a coborît de lamai pic pavilionul sultanului, nu vede de pstra acolo planul. pavilionul unei puteri oculte, presus decît puterea lui. Razele aurii ale soarelui czut în cel din urm ptrar al zilei umple odaia cu o lumin strvezie, irizat. Cpitanul Pcurar îi schimb traves - I tiul. Gazda i-a. adus un costum de bulucba de ieniceri cu tot tacîmul: cuc, iatagan, brîu, hanger. Cei trei cavaleri dorm în odaia de oaspei a comptuarului. Voica Ilinca... , ³ M-ai chemat, cpitane? Cpitanul îi încingea iataganul cînd ua se întredes - ] chide i intr jypînia. ³ În gînd, jupîni. Poftete. Sînt gata. Leag-nif ro- gu-te basmaua asta peste ochiul stîng. Voica Ilinca îi leag basmaua. Are o clip de pierdere cînd s -i fac nodul. ³ De ce ovi? Te temi! .Ai înc vreme s te întorci | la corabie. Dac noi vom pieri, poi s te întorci la Istanbul. Barba Gore îi va fi mai supus decît îmi este supus mie. Se întoarce pe clcîie: 218µ ^ Ii tremur mîna? spune aproape în oapt, apu- încheieturile pe care Voica Ilinca i le simte bântuite cu o for blîndi în acelai timp necrutoare. in Bag de seam... Nu sînt Andreea... Cînd muc, otrvesc! \ . . îl privete in lumini. Oho, spune cu un zîmbet rece... Andreea zici? Andreea cipriota, cred. Iat, jupîni, c abia te-ai ambarcat vre j s te faci stpîn pe tainele mele. ³ Sînt. ³ O crezi. Sînt, îi zic. ³ Dac nu tie-ati de cînd îi tergeai nasul în poala fustei, ti -a zice viper. ³ Zi-mi viper. Mai bine decît... _ Decît?... Voica Ilinca simte sîngele urcîndu-i în obraz. Nu pentru asta venise aici. Era în prînzitor. Aipise cu capul pe mas. L-a auzit bodognind. Scpase ceva pe jos. Apoi spusese: Voic. Ori nu spusese. Dar ea auzise. *» ³ De ce m-ai chemat? ³ S aflu totul, cu de-amnuntul. S-mi spui de unde o cunoti pe Andreea. Unde ai vzut-o pe Andreea? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
118/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Voica Ilinca simte o ghear sîiiindu-i beregata^ ³ Gsetei-o singur, uier. Cu acelai gest fulgertor, Åelµ îi prinde umerii. îi apropie trupul de el. O spaim dulce, o leuial plin de farmec, o ur nebun amestecat cu frica de a nu -i da drumul o copleesc. ³ Nebuno! De o mie de ori nebuno! Te pierzi, m pierzi, ne pierzi pe toi din... ³ Din ce, corsar de taverni harem ce eti? ³ Am s te arunc în lanuri, spune i o scutur zdravn... Zrghito! Voica pufnete în rîs. Rîde i el. ³ Ascult. ³ Am vzut-o eu la hanul lui Korais. Am vzut-o cum te-a recunoscut. Am simit-o c te-a recunoscut. Pe urm Volia i-a ghicit în oglind. ³ Unde? 219µ '³ La ea acas... Acolo unde te-ai uitat cu luneta §[! n-ai vzut-o. Acolo unde zici c este bastionul cel mai puternic al dumanilor notri. ³ ÅKonakul înelepilorµ?! ³ Acolo! ³ Dumnezeule mare, dar asta schimb totul, jupîniigncu!... Andreea acolo? Spune-mi totul, acest puind schimba Voica îi povestete tot tot ce i-a povestit Volia.totul! ³ Deci don Diego al Casei Orseolo, care a dat d ogi favorabili înaltei Pori petrece cu Altîn... Oare numai' petrece? Jupîni-igncu, cred cîntr-un fel Andreea' este însi providena. Iat ce te rog sîndeplineti cuvînt cu cuvînt... * W* Baronul Louis de Vic-Fezensac a mai fcut un drum la cheu, de data asta la nava Imbît, unde a gsit doi igani tocmindu -se aprig cu Barba Gore pentru nite semicercuri de bronz i nite piroane din acelai material. Vzîndu -l, iganii au tbrît asupra lui luîndu-l drept martor c sînt jefuii de tîlharul de secu nd. Baronul le-a fcut semn c este mut, i-a artat cldru lui Barba Gore, Barba Gore a intrat în joc împreun cu don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera care, cîntrind piesele în mîn, iradia de fericire. Baronul trimis la buctrie i -a transmis lui Papamarkos ordinul cpitanului. La asfinit s fie cu patru oameni îmbrcai în straiele* lor de mateloi la prisaca lui Barba Dani. Sbiile de abordaj, laurile, parîmele subiri i ghearele de pisic s fie aduse în traiste, ca i pilele, micile lame de fie rstru i tot ce se cuvine pentru a fora o u sau a face s sar un zvor. în vreme ce pe punte iganii adevrai îi beau vinul cedat de Barba Gore dup o tocmeal cumplit, falsul igan trecut în cabina echipajului la prova i-a schimbat travestiul pe propriul lui costum de matelot. Cheul vuia de mulimea ieitîn pri- veal la Rechinul albastru, aa c grupul de mateloi i iganii autentici coborînd schela la uscat n-a atras atenia celor dou iscoade ale agiei portului care vegheau nava 220µ fmW' Papamarkos s-a dovedit un bun cunosctor al Izmi - rului- înainte de asfinitul soarelui, dup ce glasurile de tentor ale hogilor s -au topit în pulberea de aur greu care jjîvluise oraul, grupul de mateloi a ajuns la o livad de migdali, un petec mare de verdea, undeva, în partea de jos a oraului propriu -zis, nu departe de casele Mavra- gheni- Sub migdali sînt aezai stupi din nuiele lipii cu pmînt. Este o csu mic, alb, cu olane roii, prin faa creia trece un an de irigaie, un pîlc de yasmini de un verde btînd spre negru, un strat de lalele roii i, în - tr-un fotoliu cuprinztor, împletit din rchit, picotete btrînul pe care Voica Ilinca l -a asemuit lui Homer. Cîteva albine întârziate se plimb prin barba i pletele btrînului cu picior d e lemn. pe obrajii i pleoapele lui solzoase. Baronul Louis de Vic -Fezensac se întreab http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
119/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
dac nu cumva a fi fericit înseamn s moi într -un fotoliu din rchit, ascultînd oaptele apei, ale vîntului, fonetul migdalilor, s te cufunzi în aromele florilor i s fii confidentul albinelor... ³ V ateptam, spune btrînul. Haide, Papamarkos. |nham-l pe Bayazid la cotigi s mergem. Baronul constat c Bayazid este un mgar alb, ceea ce confirm observaii mai vechi referitoare la obiceiul celor cucerii de a boteza animalele cu numele ilustre ale cuceritorilor; cîn cotig sînt cîteva unelte de grdinrie i trei panere cu salate verzi, ceap verde i praz i c, fr nici o vorb, mateloii înham mgarul, înha uneltele, deschid porile i scot cotiga în ulia prfoasi pustie, dac ici, colo nu s-ar vedea cîteva babe stînd turcete pe oluri de cîrpi vorbindu -i la ureche. ³ A venit vremea, preafericitule, s-i ari adevrata fa. i-ai ascuns-o cu agerime în lumea fabuloas a serbrilor. Cei apropia i, supuii, împratul, te cred puin nebun, puin lene, puin astronom. Marele vizir nu vede în tine un rival. Nici ceilali dregtori. Ai îneles c singura putere real este aurul. C singura for care te susine este a strinilor. A renegailor. Numai ei pot s 221µ strîng frîul pîn cînd vilaietul îi aduce avuiile în ha$, nalele tale. Singura prietenie este interesul. Strinii au acelai interes cu tine. Aurul. i prin el, puterea. A btut cel doilea ceas al puterii tale. ³de PealAllah! Numete-l! ³ Printr-o pild. într-o zi, tiranul din Corint i-a cerut tiranului din Milet sfaturi în legtur cu guvern- mîntul. Se plimbau alene pe un drumeag care erpui a printre lanuri aurii de grîu. Fr s spun un cuvînt, tiranul din Milet i -a scos sabia, retezînd cu o lovitur larg spicele de grîu care erau mai înalte decît celelalte. ³ Care sînt aici acele spice de grîu, Diego? ³ Epumbener, cptenia spahiilor galbeni i a tima - rioilor mai întîi. Al doilea... ³ S rmînem la Epumbener... Ce vinîi gseti? Este viteaz... ³ Prea viteaz ca timarioii s nu-i cînte isprvile, umbrindu-i faptele de arme. ³ Este cinstit. ³ Pentru cinstea lui merit laul de mtase. O scoate prea mult în vederea ceauilor imperiali. O dovedete prea mult în divanul tu. Ca i milostenia lui. Ca i felul cum zeciuiete. Ca i simbriile pe care le pltete crvnarilor lui. Ca i medresele pe care le zidete, ca i învaii pe care-i adun la Manisa, încercînd s ridice oraul deasupra Izmirului. ³ Mai curînd ar merita laude, decît laul. ³ Laudele astea, care rsunîn tot vilaietul, îi sap mormîntul. ³ Pe al tu nu? ³ Mai adînc decît al tu! Epumbener ine la legea veche. Asta îl fece iubit de dervii. Urte strinii, tiind c dou treimi din comer stîn mîinile noastre. Ei vrea ca timarioii s negueze direct cu Casele i Companiile, fr noi. ³ ³ Care Tu! noi, Eu! Diego? Ulus! Casa Salvaresso, la care ai ³ aici la Izmir ³ cinci pri negociabile din zece. ³ Mi-a plcut pilda cu cei doi tirani. Mai ales mi -a plcut tiranul din Milet. Un adevrat înelept. Altceva? 099 ³ iAta Sînt sigur c blestematul cpitan al Casei Bîrldeanu ste cel care l-a rpus pe Zarfa. Zarfa îi aducea un venit de cinci pungi de aur e pe an. ³ De unde-o tii c este cpitanul i nu Hidayet? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
120/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Am studiat coca lui Iskenderun. Este un caic vechi care nu poate naviga cu iueala Rechinului albastru. Rscumpr nava de la Hidayet... în zece zile fac din ea cea mai iute corabie din Egeea. ³ Dac Hidayet vine la serbarea pe care-o dau în cinstea lui i a prietenului su Epumbener bey, mîine sear, am s -l rog smerit s-mi primeasc rscumprarea... Cît s-i dau? .³ Merit trei mii de echini. Ofer-i patru. ³ Ce veti de la Ulus? ³ Cel din urm porumbel a adus tirea c El Mer i se ine în siaj. Ulus îl atrage spre Rhodos. ³ Altceva? ³ S-i împlineti dintr-o singur lovitur planul pe care-l ei de zece ani. ³ Planul meu? Pe Allah! Care plan, Diego, în afara planurilor pe care le es de o via spre fericirea i slujirea Domnului i stpînului meu, mrit ul i preastrlucitul stpîn al lumilor? ³ De acele planuri îi vorbeam, stpîne. Ai schimbat drumul de nego cu împria Moscovei, aducîndu-l de la Trapezunt la Izmir. Unete vilaietul de Izmir cu cel de Iskenderun care oprete caravanele venite de la Go lful Persic i din India, de la Qandahar. Kabul i Bagdad, care stpînete Tigrisul i Eufratul i vei fi cel mai puternic dupprietene, sultan. ca prealuminatul stpîn al lumilor s nu cunoasci el ³stpîn M tem, pilda celor doi tirani din Corint i Milet. Ca i mine s nu-l iubeasc pe cel din Milet. Altceva? ³ Cine te oprete ca, dovedind silnicia cpitanului Pcurar, s nu scoi la mezat bunurile Casei Bîrldeanu, niai ales acum, cînd fostul ei acionar Mihail s -a ridicat împotriva înaltei Pori? Prin Mavrogheni, Altîn Yunus s cumpere ceea ce scoate la mezat paa de Izmir. ³ Eti neîmblînzit, Diego! ³ Strmoii mei au fost dogi. 223µ ³ i tu vrei ca strnepotul s reia istoria lor de aco^ de unde a lsat -o cel din urm doge din Casa Orseolo? j ³ Am fost cpitan al acestei Case. Nu sînt un Orseolo i ³ Cine-o poate ti, ofteaz paa de Izmir, btînd leneîn gongul de aram. Se înfieaz un nubian care prosterneazîn tcere. Din observatorul astronomic al cas, telului se vede Izmirul scldat în pulberea auriu-albs-! truie a înserrii. Spre continent se vd crestele verzi ro. cate ale crestelor Karatepe, Manisa i Karabelen TepeJ Dincolo, deasupra golfului Izmir se vede marea înspumat, cerul strlucitor al amurgului, boarea strvezie a pîclei de sear , stolurile lârmuitoare de pescrui cu aripile muiate i în acel âzur fosforescent, se aude fonetul valurilor care se sparg de piciorul teraselor i foarte departe, abia se contureaz pînzele albe ale caicelor de pescuit care-au ieit în larg. * * Umbrele tainice ale preceasului de sear se atern pufoase i catifelate sub platanul uria din curtea hanului- osptrie ÅKonakul înelepilorµ. Voica Ilinca Bîrldeanu, în acelai strai de iganc, purtînd pe cap un al verde, cu ciucuri negri, al care-i acoper umerii czîndu-i pîn la mijloc, vede cînd patrula de ieniceri intragale în grdina locantei aproape în acelai timp cu trei clrei, care duc dup ei un catîr încrcat cu dou couri mari, împletite din - nuiele. Abia-l recunoate pe cpitan în bulucbaul din fruntea patrulei, dup cum greu recunoate în cei trei clrei pe mateloii Ioanidis, straja hrzit ei de jupî - neasa Olga Dragomira, Grozav, pescarul de la Isaccea i Meimrunt, ajutorul de cîrmaci pentru gurile Dunrii. Cei trei http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
121/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
par venii de la drum lung, unul din cai chioapt, are sudoarea sleit pe grumaz (Voica nu tie c sînt caii care-au crat mrfurile de la antrepozite la nav), clreii poart straiele obinuite negutorilor cretini din împrie: cizme, coante de stofuoar neagr, tichiue de catifea, descalec greoi, se îndreapt din ale i, dup ce-i leag caii la belciuge, lsîndu-i în grija lui Meimrunt, *ntrîn curtea locantei dup patrula de ieniceri în faa jSreia se ploconesc cu umilin. Mademoiselle, spune cavalerul Jean de Mirande aflat ta acelai travesti-de igan... Nu sîntem obinuii s lsm 0 femeie s fac ceea ce îndeobte este datoria brbailor s-o fac. Voica Ilinca rîde. ³ Se mai întîmpl, prietene... Cînd voi ridica lampa,' intrai. De -abia de atunci încolo, va fi nevoie de voi. Gata I Dai foc. Pierre de Mirande scapr amnarul cu mult neîndemî- nare. Se vede c n-a fcut-o nici la castelul printesc, nid în robia lui Saladin. Cei trei au strîns un bra de vreascuri, acum îi dau foc cu iascîndesat sub un omoiog de iarb uscati, cînd flcruia se ridic vesel, cînd gentilomii igani se ciucesc pe lîng ea, Voica Ilinca trece ulia i rsucete de trei ori mînerul de bronz. Se aude ciocanul izbind gongul. Geamurile bîrfelniei celeur, dincuriozitate urm scînteieri ale soarelui. Voica Ilinca îi stpînete greu valul reflect de rriînie, i nelinite care -o bîntuie cu furie. Veni-va Andreea s deschid? Nu era mai bine s nu se pun singurîn faa unui adevr care i-ar putea ucide dragostea, dac dragoste se va fi numind ceea ce o mîn mereu spre cpitan, un ghem încîlcit de simminte, nici unul purtînd un nume, nici unul limpede i solar, aa cum poate i l -ar fi dorit atunci cînd, în amurg, se întorceau de la Bosfor, ori cînd, în nopile înstelate, întîrzia în cerdac privind luna oglindindu-se în apele de argint i cînd mateloii cîntau acolo, la cheul Casei, cîntecele lor trgnate i triste?! Ascult cu un fel de spaim abia stpînit ecoul celei din urm lovituri care se stinge dincolo de zid. Se face o linite adînc, linite din care se ridic zuruitul metalic al unei dairale. Apoi cîteva viole trag pe strune începutul unui cîntec anatolian, se amestec rpitul unei tobe, un corn care plînge, este o clipîn care taraful acela parcîi trage sufletul i în clipa aceea portia se smucete deschizîndu se i Voica Ilinca se aflîn faa Andreei care -o privete cercettor. ³ Nu. eti tu ghicitoarea pe care-o atept, uier glasul aîat al femeii aflatîn obscuritatea portalului... tia 225µ 15 ³ Corsarul 4 trei de ce-au fcut focul aici? Vor s-i azvîrle agia ^ I lanuri? Ce ateapt aici? ³ Pe mine, Andreea. Femeia face un pas înapoi. ³ Cum îndrzneti s m chemi pe nume? ³ De ce n-aîndrzni s-i zic pe nume, dac tu î^ drzneti s-mi ari tainele tale!
³ Taci! Unde este cealalt? ³ Sora mea a plecat cu atra. ³ De ce? ³ N-a iubit-o pmîntul. Nici iarba. Nici vîntul. Andreea tresare. Voica simte cum tresare. o simte cuiq se chircete în ea. Cum se înspimînt. De ce? De tainele ' pe care crede c le stpînete ea, iganca ghicitoare? De frica amintirilor? De grija celui plecat departe? ³ Intr, optete Andreea, cipriota. Femeia îi prinde braul. îi înfige unghiile în bra. Voica Ilinca se gîndete la flaconul cu butura Voliei. ÅO pictur pentru somnie. Dou pentru somn. Cinci http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
122/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pentru ve- A nicie i uitareµ.,. Aude cînd se rsucete cheia în broasc*J Aude susurul apei în. anul de irigaie. Aude fonetul brizei în frunzele migdalilor. Aromete straniu a portocale i yasmin. Re cunoate aidoma tot ce i -a spus Volia. Coridorul. Scara de lemn. Odaia plin cu divane i perne lumi -^j nate de un felinar de corabie cu geamuri albstrii. Cipriota i-a încletat mîna. Aproape o tînte în bîrfelnia luminat tot de un felinar de corabie, cu geamuri verzui, aezat pe msua de abanos. Cipriota se las pe divanul scund. Voica Ilinca 6 gelozete pentru trupul ei împlinit, plin de nuri./j Pentru gestul molatec, prelins, femeiesc cu care lunec uor pe divan. Pentru felul cum îi sprijin capul în palm, j lsîndu-i prui s-i curgîn valuri pe umeri. Poart o bluz din borangic strveziu sub care îi dezvluie farme - } cele, alvari din borangic violet, i-a aruncat condurii, are 1 unghiile de la picioare vopsite rou, la gît poart trei salbe i de aur, în urechi cercei rotunzi, tot din aur, o privete cu ochii negri, scprtori i fr o vorbîi întinde oglinda oval cu mînerul i rama de argint. De ce s-a bucurat Åel* 9 cînd a aflat de Andreea? Era firesc s -i dezvluie dra3 gostele. De ce-a trimis-o la Andreea, dac ar fi avut ceva 1 226µ . ascuns? Ce altceva o leag pe femeia tolnit regete divan de ..elµ, decît dragostea?... Voica Ilinca nu are
0
clip sentimentul c,
ptrunzând în ori tainele ^r svîri un sacrilegiu. fgduiete s fie je o mic de mai cipriotei, viclean decît Andreea i de o mieDimpotriv. de 01*i mai îi ager, astfel încît s nu rmîn ascunziîn sufletul acesteia nescotocit i nerscolit. împotriva rugminii tuiµ' de a i se dezvlui Andreei de la început ca fi ind tri- jtiisa .,luiVartîndu-i medalionul cu delfin pe care i l -a dat i ea îl poart la gît, pe sub alul verde... Se pierde timp? Cit? i ce înseamn aceast pierdere, fa de viaa ? De anii care stau în prova navei Libertatea, care, ciudat, a devenit casa ei. lumea ei, întregul ei univers? ³ Ei! Te-ai sturat s m priveti? M tem c eti din Lesbos. igncu, spune Andreea, artîndu-i dinii strluci lori într-un sar îs ucigtor plin de îmbiere, molatec i ptima. Voica Ilinca îi stpînete dorina de a o sugruma pe loc, numai la gîndul cÅelµ îi va fi rspuns la asemenea surîscu srutri ptimae i îmbriri înfocate. * ³ Aburete oglinda, îi spune cu glasul uscat de gelozie. îi întinde oglinda. Cu o micare neateptat de ager rntru trupul ei voluptos, cipriota îi prinde încheietura. rsucete mina uor, puternic, îi ia oglinda din mîni -i desface degetele. Voica înelege fulgertor. Cipriota îi cerceteaz dosul palmei, cel de atîtea ori mînjit cu catran, îi cerceteaz unghiile. Apoi îi rsucete podul palmei. ³ Vrei s-mi ghiceti în palm, frumoaso?... Vei fi fiind i tu din neamul lui Faraon, uier Voica... Dac da, tii jurmîntul? Andreea nu rspunde. îi închide ochii. Apoi sufl deasupra oglinzii, aburind -o. ³ Te-ascult, vrcio, abia optete. In vieile clipa cînd prinsnavei mina, Voicade Ilinca a primit nelinitea dureroas Dar dac lor ii-aviaa depind iueala i agerimea ei; de intrareaaînfemeii. joc a Andreei?! De ce a struit atîta cpitanul ca ea s dea semnalul m clipa cînd el va intra la ,,Konakul înelepilorµ? O sudoare rece îi brobonete fruntea. îi desface alul cu o micare frînt. Cînd vrea s-i scoat meda 227µ lionul din sîn, aude un zgomot uor, abia ca o prere. j n abur prelnic, abia o adiere uoar, umed, trece prin bîr, felni. O vede pe cipriot tresrind. Voica Ilinca ti^ Undeva, în odaia cu divane, a intrat cineva. Voica Hinca se aaz turcete lîng divan. Scoate medalionul, i-l arata Andreei i spune tare: ³ Taci! Tine-i rsuflarea! Nu-mi alunga duhul care m iubete! Ascult! Cu http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
123/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
inima! Cu trupul! Cu mintea Andreea îi srut dosul palmei. Se îneleg din ochi. Cipriota se ridic uor. Scoate de sub pern un jungher florentin. ³ Vd! Vd marea întins, vd o corabie pe mare... Cipriota se prelinge spre draperiile care închid arcada bîrfelniei. Voica Ilinca nu-i poate stpîni plcerea de a vedea trupul molatec, voluptos, transformîndu-se într-un trup de fiar, gata de atac. în vreme ce îi ine litania, povestind c vede o corabie pustie, de vergile creia atîrn mateloii crora pescruii le ciugulesc ochii i iat, balaurul mrii se ridicînfricoat, jucîndu -i cele nouzeci i nou de capete ³ buum ³ Voica Ilinca ia tava de arami o izbete de msu. Cipriota a ajuns la draperii ³ bumm ³ balaurul a încolcit corabia; un salt prelins al femeii, un strigt ca de copil, mai mult un scîncet i cipriota se întoarce tîrînd dup ea un bieandru, galben de groaz, tremurînd, lac de sudoare. ³ Ce caui aici, Dimos? ³ Iertare, stpîn. ³ Ce caui, ticlosule? Spune, sau te uqid! ³ Credeam c te dezbraci, stpîn I ³ Mini L. Vrcio!.,. Ghicete de ce-a venit Dimos? Volia i-a spus c s-a inut dup ea un bieandru, care a spionat-o pîn cînd a vzut-o culcîndu-se sub mslinii uscai. Voica Ilinca se uitîn oglind. ³ Tîlharule, spune... Te-ai inut dup mine cînd ara ieit de la stpîn... îl vd pe don Diego stînd pe perne, aha, este cu Altîn Yunus paa i Dimos... ³ Stpîn, scîncete flciaul... îndurare. tii c mâ tem de moarte. Don Diego este... Bieandrul nuri sfîrete vorba. 228µ printele tu, nenorocitule, se aude un glas brbr iese... Andreea, ce este cu Dimos?... Iari iganca! Q apristi! Rbdarea mea are o margine, Andreea! ³ Ia-i spionul, Diego! i dac nu pleci într-o clip, eti mort, i-o jur! Bieandrul se face nevzut. Cel numit Diego este înfurat într -o pelerin. ine în dreapta un fanai aprins. ³ Te-ai aprins, Andreea... Cineva trebuie s vegheze asupra iganilor ti... Vrei s dansezi pentru Altîn? Voica prinde privirea cipriotei. Cipriota înelege. _ Cînd? ³ Mîine sear... ³ Iari bîlci? Mi-e sil. ³ Vor fi oaspei de seam. Ii d o sut de echini; Primete. ³ Poate! ³ i-a fi recunosctoare, Andreea. ³ Ce cîtigi tu? doi vorbesc italienete. se uitîn îi aranjeazalul. Cei ³ Poate o corabie, spune Voica Diego,Ilinca cercetînd-o pe oglind. Voica Ilinca. Fata se ateapt* ca brbatul s-o încerce dacînelege. Andreea este o diavoli. îi iscodete pe Diego. Nu va dansa decît dactie care vor fi oaspeii. ³ Voi afla mîine... Noapte bun, Andreea. ³ Dac-l mai trimii pe Dimos aici... Omul se retrage fr s spun un cuvînt. Cele dou femei ascult scîrîitul treptelor de lemn. Andreea se ret pede la Voica. O îmbrieaz. ³ Unde este, surioar? ³ Aici, Andreea! ³ Madonna! Repede! Ce vrea? Cum s-l vd?... Ce este de fcut? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
124/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Intîi, s nu fim auzite! Al doilea, s-mi chem iganii. Al treilea s intrm în castel. Al patrulea s ajungem la pulberrie. Al cincilea care le cuprinde pe toate, taina Stelei Alcor... ³ Stpîne din ceruri! A ridicat steagul nesupunerii 2 ³ Ai ghicit, Andreea! Tu? ~ Ca i atunci, merg pîn la capt 1 Ateapt ] 229µ Agil, sigur pe ea, cipriota deschide un Åcassoneµ, ^ capacul i pereii cruia Voica Ilinca distinge pictate pe Urfond azuriu, mari corbii veneiene la cheurile oraul^ dogilor. Femeia scoate o pelerin cu capion i o pereche de cizmulie turceti din safian verde fr tocuri pe care le încal pe piciorul gol. îi încinge un brîu din piele de care aga jungherul. Se înfoarîn pelerin. ³ De doi ani atept un semn, optete... Cheam -i iganii, dac te temi. Fr s rspund la acel provocator ,,te temiµ, Voica Ilinca ridic felinarul. Andreea i-l ia din mîn. îl stinge dintr-o suflare. ³ S mergem! optete. 8 ÅMatematicile i astronomia te slujesc cu atît mai bine cu cît îi impun s raionezi la rece i s acionezi în logica Åevenimentuluiµ, îi spune cpitanul Pcurar, intrînd în curtea firma ciudat, pe care steaua cu aur lîng steauaosptriei-han Mizar din cu constelaia Carului Mare. FaceAlcor apeleste la pictat raiunea matematici la astronomie pentru c acolo, în hulubria comptuarului, cavalerul Pierre de Mirande i-a descifrat cîteva din tainele celor vechi, apelînd deopotriv la istorie, la matematici i la astronomie. A fost vorba de templele cu porticul orientat spre rsrit, de anumite galerii subterane cu rol Wtual la început, de adpost mai tîrziu, spate dup o tiin a Ånavigaieiµ subterane pierdut astzi, precum i de tiina antic a canalizrilor i a apeductelor pus deopotrivîn slujba pcii i a rzboiului. Aceast raiune matematic i-a demonstrat c atît konacul Mavrogheni cît i ÅKonakul înelepilorµ fac parte dintr-o constelaie ale crei stele vizibile le ascund pe cele care nu trebuiesc s fie vizibile i c cea mai sigur cale într -un ora strvechi, scurmat de hitii ca s-i fac temple i fortree, de romani ca s -l 230µ nalizeze. de primii cretini s se ascund de persecuiile operatorilor, de bizantini s se apere de arabi i de turci; deci, cea mai sigur cale de a face invizibile legturile, avuiile'i secretele, este ca toate acestea s fie îngropate sub «ârnint. Este sigur de existena galeriei care unete cetuia Mavrogheni, cu ÅKonacul înelepilorµ. Papamarkos are porunc s ajung aici, venind prin acea galerie, condus de Barba Dani. El intrÅLa steaua Alkorµ, hotrît nu numai s^-i ai'le taina, dar s-o i foloseasc astfel, încît s cîtige contiina Izmirului dintr-o singur lovitur. Dac Papamarkos, Voica, Andreea i cavalerii vor îndeplini întocmai planul fiecruia dintre ei, planul lui se va împlini de la sine. Cei trei ieniceri care -l urmeaz sînt aromâni. tiu turcete ca pe ap. Nici nu se uit la brbatul care li se ploconete, un fel de hangiu ciudat, mustcios, semnîndo asaul matelot, la cap cu o cîteva basma lampioane roie, care cu tocmai în crengile platanului de legat care sînt legate iplaridicase colorat. Cpitanul vede dintr-o privire tot ce este de vzut. Adic, în mijlocul curii trunchiul strvechi al platanului, înconjurat de un arc din lemn, avînd desprituri pentru mese i bnci. Chrtea este mrginit de han pe dou din laturi. Hanul are un cerdac din lemn sub înlimea crengilor groase ale coroanei platanului. Acolo se vd uile odilor. Celelalte dou laturi sînt închise de zid. Pe zid sînt lipite kiokuri lucrate în lemn, acoperite cu ieder. tie c acestea sînt pentru musulmani. Curtea este luminat de lampioanele ridicate sub crengile platanului. De la piciorul trunchiului pornete o scar cu o balustrad din otgon de corabie care urcîn coroan, acolo unde se vede un prepeleac. Crengile platanului sînt prea îmbietoare i prea aproape de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
125/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cerdac. Hangiul bate temenele, se face vînt, spune c acolo sus sînt nite prieteni ai stpînului ³ rînjete ³ i-i optete: ³ Eti nou în slujba prealuminatului, o, viteazule, dac nu tii c aici este stpîn chiar don Diego... ³ Pe Allah, cmil btrîn. Tocmai pentru c este don Diego, vreau acolo sus... Cînd se întoarce (ridic mîna sting cu un gest mre, artînd undeva la zenit), spune i c sînt acolo... ³ La porunc, viteazule... Totui... ³ Guner!... Ghiaurul vorbete prea mult I 231µ Guner, ienicerul din spatele cpitanului, îi scoate biciul din brîu. ^ ³ Iertare, viteazule! Iertare!..µ. Fac-se voia ta, cîul de turc, mormie omul în italian slujindu-i umil. ³ Mai bine te-ai duce în port, s vezi ce ochii ti de broasc rîioas n -au vzut înc, spune tare cînd ajunge la piciorul scrii. Atunci îi vede pe Ioanidis i Grozav care se ap ropie frîni din ale i btînd temenele. ³ Ai mil de noi, amrîii, spune Ioanidis într-o turci J amestecat cu greaca din insule... Am tot auzit de minunea care se va întîmplîn port Cheul e plin de lume cu fclii.ceSe strig este numele lui Hidayet paa, fa a lui s fie luminat... Spune -ne, stpîne, minune acolo? ³ Iat, venim de îa Iznik, vom avea ce povesti cînd ne vom întoarce. ³ Pe Allah, negutorilor. Chiar vei avea ce povesti, j Blestematul de Hidayet, neagr s-i fie faa, auzi, fecior de scroaf, vrea s dea foc corbiei cu spînzurai! Face un salt i-l înha pe Grozav. Il gîtuie. ³ Ah, tu, iscoad blestemat! Tu, fecior de acal împerecheat cu o cea rîioas!... Eti omul lui Hidayet, . npîrc! ³ Dumnezeule, m gîtuie, $e vaicr Grozav. îmi las t copiii pe drumuri. Se face larm. Zvonul trece din kiok în kioc. Mesenii strig. Cer plata. Se pun întrebri. Se dau rspunsuri. | Taraful coboar din harabaua-estradi o ia la picior. ³ Hei, ce este acolo jos, tun un glas învat s poru nceasc, venind din prepeleac... Cine nu ne las s petrecem, pe o mie de diavoli chiopi? ³ Eu, strig cpitanuL Eu, Iik cel Negru! Eu Kara 1 Iik! Coboar, *cîine, ca vîntul s curee duhoarea p^ -l care-ai lsat-o acolo... Zdrngnitul de mandolînceteaz. Din prepeleac J coboar patru mateloi. Cel care coboarîntîi este cpi- 1 tanul galiotei pe care-a abordat-o ieri de dimineaîn i apropierea coastei f cînd Libertatea le-a salvat pe cele dou viteze. Omul are ochiul stîng scos cu jungherul, este înalt, poart legtoare de cap albastr^ îi face o temenea abia j schiati-i spune hangiului: 232µ ³ Gaspare, se vede c don Diego a sczut în ochii lui ^jtîn Yunus paa. D -ne un kiok pe msura noastr. Cpitanul Pcurarjurcîn prepeleac, de cei doi talgerele i carafele. xnateloi-ienicerihangiul cu dou urmat slugi care strîng ³ Kebab i anason, poruncete... Vzut din prepeleac lumea de la ÅKonakul înelepilorµ are poezie i farmec. Lampioanele lumineaz palid curtea aternut cu nisip plin d e cochilii de scoici pisate, care o reflectîn scînteieri stinse. Se vd peste zidul de incint luminile palide ale ferestrelor de la bîrfelnie, fanalele legntoare ale trectorilor, ori lumina vioaie a torelor purtate de însoitorii litierelor care se îndreapt spre port. Se aude murmurul mulimii. Cpitanul Pcurar face o inspecie a prepeleacului. Grinzile de susinere nu sînt prinse în scoabe, ci legate îndemînatic cu parîme prin noduri de condru, s nu se vatme platanul. Dou din crengile groase a le platanului secular duc pîn aproape http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
126/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
de cerdac. întrebarea pe care i-o pune este dac nu exist o a doua scar, în afara celei exterioare. Dup toate aparenele, nu. Hangiul -matelot însoete slugile care aduc kebabul mirosind ademenitor a ceap prjit , un munte de pilaf i pîinea aburind. împotriva obiceiului practicat de ieniceri, cpitanuL aruncîn sus trei mahmudele pe care omul le prinde din zbor. ³ S.fii rspltit, o, viteazule eic al pustiei! ³ Vreau s mnînc în tihn, hangiule... Cine îmi va tulbura tihna, îi va pierde urechile Mîncai i vorbii, le optete celor doi mateloi -ieniceri, dup ce acel Gaspare coboar scara. Fr s zboveasc, cpitanul Pcurar îi desprinde iataganul din curele, i -l vîrîn brîu i trece parmalîcul prepeleacului la înfurctura de crengi aflat spre cerdac. Din cîteva mieri sprintene se carîn crengile de deasupra, apoi 'mai sus spre o creang groas care trece peste acoperiul hanului, pierzîndu-se în întuneric. Oricum e^e mai uor s te caeri într-un platan, decît pe un catarg b toi t de furtun. Strbate distana dintre trunchiul arborelui i acoperitrf de olane clcînd pe creang ca pe o vergi inîndu-se eu mîinile de crengile care-l înconjoari-l ascund privirilor. Dincolo de coama acoperiului; 233µ creanga se rmurete în trei. Una din ramuri coboar p e deasupra acoperiului, dincolo în întunericul catifelat. Acolomergînd unde elpieziîn a vzutpatru ochetele podului.de Secoam, las uor pe olane. Taie acoperiul labe.ferstruicii Aj unge la ferstruica deschis pentru aerisire. ³ Cea dintîi greeal, don Diego, îi spune i se stre- corîn pod. Rmîne o clip nemicat s-i obinuiasc ochii cu întunericul. Reface orientarea casei i a hanului vzute prin luneta din hulubrie. Se rsucete uor spre stînga, adic spre locul unde este trunchiul platanului. Vede un fir prelnic de lumin, tind întunericul pe vertical. Se îndreapt spre el, pipind cu vîrful piciorului s fereasc grinzile acoperiului. Dar dac ua podului este ferecat prin cas? Ajunge la u. O pipie. Este din blan groas, tras la rindea, are o clan masiv din fier i cînd o apas aude un glas înbuit de femeie care spune: ³ De doi ani atept un semn... Cheam-i iganii dac te temi! Este un rstimp de linite. i acelai glas: ³ S mergem ! ÅIati cea dintîi tain dezlegatµ, îi spune. Don Diego are olane de ascultare vîrîte în perei. S asculte de aici din pod? Tot ce se poate! A recunoscut glasul. Glasul Andreei... Cum a ajuns Andreea în casa lui don Diego? Apas clana. Ua se deschide. Se rsucete pe îîni fr nici un 'zgomot. Este o scarîngust, acoperit cu ceva, pipie cu degetele, parîmîmpletitîn preuri, se ridici coboarîntr -un coridor luminat palid de un ochete aezat foarte sus. Sînt dou ui pe dreapta. La captul coridorului se vede o arcad dincolo de care bnuiete casa scrilor. Taie coridorul cu pai uori. O lumin verzuie, venind de la piciorul scrii. Vrea s coboare cea dintîi treapt. încremenete. Uor, prelins, se lipete de zid. în obscuritatea verzuie, ca de fund mare, silueta neagr a unui brbat într-o care pelerin. Omul arcada se lipete la rîndul luivede de zid, trgînd peste el faldul largînvluit al draperiei decoreaz de jos a casei scrilor. 234µ _ Porunc, spusese simplu eful de echipaj cînd btrînul chiop ridicase chepengul peste care trona o putin plin eu unsoare de hamuri. Putina era pus pe rotile. Rotilele se învîrteau în lungul unui an. Totul era ingenios în hambarul mare, luminos, plin cu hamuri aezate pe umeraele lor, cu Åei, cu samare numerotate, cu frîie l cpestre, frîie pentru atelaje de doi trgtori, de patru trgtori, mirosind a curelrie bine întreinut:, a ndu- eal de cal, a drum lung i galopade, mirosuri care baronului Louis de Vic-Fezensac i-au trezit pe loc nostalgia castelului natal, a http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
127/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
grajdurilor,, a vieii tihnite, bucolice, cu vîntori cu oimii, cu escapadele amoroase, cu duelurile binecuvîntate, cu antrenamentele de scrimi clrie, amintiri rmase într-o deprtare care abia considerat de aici, din aceast remiz ismirez, îl înspimînt. Adic Barba Dani, btrînul cu figur de aed i picior da lemn, îi adusese printr-o poart dosnic a konakului, strigase la ei, îi pusese s descarce courile cu trufandale i uneltele de grdinrie. îi plimbase prin grajdurile nesfîrite, unde grjdarii moiau prin iesle. Strigase. îi pusese s care blegarul cu roabele. Dintr -un grajd îi dusese în arcul mînjilor, care de cum îl vzuser, nechezaseri veniser la el în galop, cu cozile vîlvoi. Din arc trecuserîn remiza harabalelor, toate aliniate ca la otirea regal a Franei, dac nu CU mai mult strnicie. De acolo îi adusese aici, deschizînd lactul uria din fier cu o cheie pe care o purta la gît, spînzurat de un lan din argint. Baronul recunoate c bravul Pierre are dreptate. Barba Dani le-a dat un felinar de haraba din irul de felinare- rînduite pe o poli, apoi a smuls felinarul din mîna lui Papamarkos i ef a îneles c cine umbl cu un felinar aprins într -o subteran, risc s devin victimînainte de vreme. Cînd a vzut subterana cscat sub chepeng, Papamarkos a spus: ų poruncµ. Baronul a cercetat feele niateloilor. Nu se putea spune c exultau de fericire. 235µ ³ Grbii-v, a spus btrînul. începe slujba. inei^. I înainte, ascultînd apa. Al treilea duce la fortrea. S dea va ajute Deocamdat nu are s nici Dumnezeu. un ordin. Galeria subteran coboarîn pant uoar, dup prerea lui spre vest, adic exact acolo unde a bnuit -o Pierre. Aici este un complot uriaîmpotriva stpînilor, nu de foarte multa vreme stpîni, ca supuii s fi uitat gustul libertii. Este mai mult decît un complot. Este un mod de a exista. Altfel decît experiena lui de rob la Alger, mai apoi de rob al lui Saladin. Oricum, noul lui cpitan i-a încredinat cea dintîi misiune, punîndu-i în subordine cîiva din mateloii lui i pe eful de echipaj. Baronul Louis de Vic-Fezensac 1 constat cîteva lucruri i anume: ³ în dreapta crrii 1 este un gol negru i în acel gol se aude i se simte curgînd un uvoi de ap. uvoiul nu este fetid, deci nu este un canal colector de haznale, putînd îns fi un apeduct, canalul de irigaie fiind la suprafa. în stînga este peretele zidit din crmizi i pietre de rîu dup cum distinge cu buricele degetelor formele geometrice ale crmizilor i pe cele neregulate ale bolovanilor. în tunel domnete un întuneric deplin, prin care trece un curent de aer umed, salin, venind din direcia în care merg, deci, undeva, tu- \ nelul duce la mare. în porumbarul acela straniu, folosind ca observator, a fcut o msurtoare aproximativ a distanei dintre konakul Mavrogheni i cellalt konak: poate cinci sute de pai. între acela i palatul paei, pe malul mrii, poate opt sute de pai, adic opt bti de muschet, între palatul paei i fortrea poate un sfert de leghe. Ce virtui de cîrtie s aib oamenii de aici?! întuneric \ bezn. opotul apei care acoper paii lor i aa tcui i grijulii. Dinjr-o dat are senzaia golului. Pipie cu stînga. Peretele se întrerupe. U n pas. Doi. Peretele revine. Face doi pai Înapoi. Se lovete de Papamarkos. Ii î ia mîna i i -o pune pe teaca sbiei de abordaj. Reia mersul subteran. Nu tie cît. tJn ceas? O venicie? O clipit? Aude un murmur prelingîndu-se parc din ziduri. Ceva tîng. CaSeo oprete. imploraie. Undeva, în fa,surd întunericul devine tremurtor. O pat vagcadeo lumin fîlfîie nehotrît în smoala care i s-a lipit de ochi. 236µ t înteaz simindu-i pe mateloi în urma lui. Pata vag A lumin iese parc din zid, ca i murmurul acela surd, . îrn mai limpede, mai distinct. Ci i va pai. A doua în f Cprupere în zid. Baronul se lipete de perete. Lsîndu-se genunchi privete scoînd capul numai cît este nevoie. Abia îi slpînete un o, la, la. Este acolo un fel de hrub circular din care pornesc trei alte tunele (le vede arca- dcle). în mijloc o mas de piatr, pe care ard trei luminri albe din cear. Cu faa -spre el un om cu masc alb care spune într-o levantin sonor, dar cu un accent http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
128/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
care
putea fi germanic: ³ Ciprul i Rhodosul sînt ale noastre. ³ Trebuia s le aprai atunci cînd le -ai avut în stpînire. Acum sînt în stpînirea sultanului i noi sîntem supuii lui, spune alt masc, verde, dintr -un grup de cîteva mi verzi aflat în stînga mesei. Alt grup de mti, surprinztor, mti roii, este aezat în dreapta mesei. Baronul ciulete urechea. Acest grup nu intoneaz psalmi, nu josanale, nu cîntece liturgice, nimic altceva decît marul'de lupt al pirailor lui Saladin Chiorul, împratul Cycladelor, compus de bardul acestuia, Koronios, grec trecut la islamism. ³ Dac nu stai în blestemata voastr de insuli abordai pe viitor corbiile noastre, avem s v ardem de vii. ³ O s tranformm cetatea voastrîntr-un cuptor! ³ În care o s v prjim ca pe clap oni, vorbesc mtile roii. Mtile verzi murmur ceva nedesluit. ³ Cînd o s v umplem burile cu ap srat, o s v artai mai supui, spune masca alb. Am împuternicire s v promit toate plcerile spînzurtorilor la catarg i vergi. Linite! Sînt solul. Asta pentru voi, mti roii. Pentru mtile verzi am împuternicire s le spun: ori cu noi, ori cu ei. Omul face un gest- poruncitor cu mîna, artînd spre grupul mtilor roii. ar
³ Sîntem universului, spune o masc Sîntei ai nite msluitori, spune masca verde. alb. Cînd îmi dai rspunsul? Vîntul se ridicîn zori. Se aude o btaie repede de clopoel care sun lugubru, tîrnind ecouri repetate i sonore. Clopoelul este scuturat 237µ violent de o masc galben, aprut din tunelul aflat ] a mijloc. Tot atunci una din mtile verzi se desprinde di^ grup, face cîiva pai mari, ajunge la arcada unde st b^ ronul i spune printre dini: ³ S mergem, Marco! De o mie de ori i-am pormj^ cit s nu tragi cti urechea. Spune-mi repede ce-au fcut Andreea i iganca ei... Omul vorbete într-o italian atît de limpede, încît baronul îi spune c. decît s-i rspund, mai bine îi muc limba. * ** Cpitanul Pcurar le vede pe cele dou femei trecînd ca nite umbre prin faa draperiei dup care este ascuns omul c u pelerin. Omul ascult atent. Coboarîn odaie. Ascult din nou. Cpitanul coboar la rîndul lui. Omul cu pelerin alunec neauzit într-un coridor. Peste capul lui, cpitanul le vede pe cele dou oprindu -se. Aude limpede: ³ Andreea, portia. înainte ca omul cu pelerin sîneleag, cpitanul se întoarce i se ascunde dup draperie. Omul cu pelerin s-a fcut nevzut. Unde? Cele dou trec spre partea opus. Cpitanul c Voica se duce s le deasdrumul doi gentilomi, dac nu cumva ateapt. acetia... tie Drace!... Cine-i îngduie rîd? celor Tartorul dracilor... Femeile reapar urmate de unul din igani. Dup statur pare Jean de Mirande. Deci, Pierre, cel mai voinic, a rmas de straj. Andreea ine în mîn un felinar ca de corabie, care rspîndete o pat de lumin albstruie. Se îndreapt spre ]ocul de unde s -a întors. O mie de draci. N-a vzut nia din care, iat, apare omul cu pelerina. Cpitanul ovie între a-i spune lui Pierre s urce i între a-l urmri pe urmritor. Alege varianta ultim. Omul ridic o msu. O mut pe linia coridorului. îngenunche în spatele ei. Se aude zgomotul unei chei. Omul scap un: sapristi! i în puina lumin a odii cpitanul îl vede tr- gîndu-i de sub pelerin cete dou stilete-spad. atît de iubite de ucigaii de profesie florentini. Se deschide o u http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
129/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
238µ are scîrtîie uor. Omul se ridic. Cei trei intrîn odaia C^nâ atunci ferecat... Omul se ridici cu pai lungi, ne- uiziti, se lipete de zid. Ascult atît de încordat ceea ce *e vorbete în odaie, încît nu-l aude cînd îi ia locul din spatele msuii. S fie Diego? Ce iubit al Andreei poate fiacela care o pîndete cu cîte un stilet în fiecare mîn? iubit poate fi Andreea, cînd dezvluie tainele iubitului ei? Ce-a fcut Andreea în aceti doi ani de cînd n-a vzut-o? ³ Rîndul cinci, al aptelea de la dreapta, aude foarte limpede glasul Andreei. In aceeai clip omul se repede cu amîndou mîinile ridicate deasupra capului. înete pe urmele lui. Aude o lovitur surd. Zgomotul unui trup care se prbuete. ³ Bravos, Jean! spune Voica. Cpitanul îi muc buza. A ajuns cu o frîntur de secund prea tîrziu. Cînd intr, dou glasuri de femei scot douipete înbuite. ³ Madonna, optete Andreea i se sprijin de raftu] înesat cu registre. <» ³ Diavole, optete Voica... Cavalerul Jean de Mirande lasîn jos mîna înarmat cu un buzdugan scurt. ³ Iat-te, cpitane, spune cavalerul schiînd o reveren... Noroc ci -am recunoscut cuca de ienicer... Altfel!... * Marco!... Vorbete!... Andreea... ³ Baronul Louis de Vic-Fezensac tabr asupra umbrei abia întrezritîn întunericul tunelului. Lucrurile se petrec cu o repeziciune demn de nite mateloi aflai în furtun. Omul este legat cu mîinile la spate. Gura astupat de palma baronului este acoperit cu legtoarea -clu din rechizita purtat de Papamarkos. eful de echipaj preia captul saulei cu care este legat prizonierul. Baronul îi pune vîrful stiletului în gît, optindu-i: ³ Binevoiete, signiore, s mergi civilizat... Fr proteste. Altfel.,. 239µ Apas uor vîrful stiletului. Omul se pare c-i revine din nuceal. Baronul îi spune c virtuile militare ale surprinderii sînt inegalabile. i c este destul ca într -o mie de membri ai unei confrerii secrete s se strecoare u n singur om al Puterii; ori o singur iscoad a unei confrerii adverse; ori s existe un singur om predispus la trdare, din fric, ori din rzbunare, ori din lcomie i toate subteranele, toate mtile, toat urzeala esut ani în ir s nu mai fac nici o para. Mergînd înaintea omului cu cellalt capt al saulei la mîn, baronul rememoreaz scena din hrub. Tot misterul i se pare un joc copilresc. Masca alb este desigur solul Cavalerilor de Malta. Rememoreaz datele somaiilor mtii alBe. S fie mtile roii reprezentanii Sarazinilor roii? Dar mtile verzi? Inutil s-i complice existena. Misiunea lui este s ajung la ÅKonakul înelepilorµ. S-ar putea ca prizonierul s fie chiar Diego. Tonul, întrebrile puse, îl indic pentru acest rol. Cu mîna stîng pipind zidul, cufundat în gînduri nu atit de adînc încît s nu simtîn nri c aerul este din ce în ce mai umed i c miroase a alge, este smucit de asaula se galeria întinde fortârei brusc chiar în clipa cînd mîna lui baronul stîngîntîlnete golulînapoi celei de treia care galerii, i, dup spusele lui Barba Dani. Baronul se apropie de prizonier. ³ Ce este, iepuraule, îi spune la ureche... Vrei s te întorci la Malta? Ori la Ulus?... Ar da o pung de echini s-i vad reacia... Omul bolborosete ceva. ³ Papamarkos... Scoate-i cluul i pune-i stiletul în ceaf. La primul strigt... Totul se ghicete, oameni, boli, ziduri, plutind în irealul unui întuneric opac i dens. ³ Vrei s-mi spui ceva? ³ Da! Mergînd înainte iei la mare. înainte de a iei la mare, tunelul este tiat de un pu adînc. Nu vreau s putrezesc acolo împreun cu tine. ³ Ai gînduri pline de noblee, signior Diego! http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
130/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Baronul face o pauz. Nici o reacie de la prizonier. ³ Drumul bun duce la stîng, optete omul. ³ Unde, adic? ³ In altarul bisericuii..; 240µ Mini! Duce la fortrea... Oricum, îi dau prilejul - verifici teoria cu puul. Leag-l! Dup dumneavoastr, don Diego. * ** In timp ce Jean de Mirande leag mîinile omului care se trezete, Andreea face cîiva pai ovielnici i cu o micare plin de sfial, p rivindu-l în ochi ca halucinat, se'apropie de cpitanul Pcurar. Voica Ilinca simte din nou gheara aceea rece i nemiloas care-i scurmpieptul. Care i se înfige în beregat. St lipit cu spatele de raftul înalt plin cu registre legate în pTele, lumina albstruie a fanalului dîncperii un aspect fantastic i ceea ce o înspimînt nu este expresia chinuit, aproape disperat care schimonosete trsturile frumoase ale Andreei, ci zîmbetul rece al cpitanului, zîmbetul lui perfid, plin de îngîmfare, zîmbet de fante de tavern stul de amoruri ieftine, sigur de puterea lui de seducie, zîmbet de-»ape care i-a paralizat prada i acum ateapt s-i pice în brae. Voica Ilinca se pregtete s -i înfig unghiile în obraz. i-a tiat unghiile ca s aib mîn de mus. Ei bine... Are s-l sfîrtece i fr unghii. ³ Haide, Andreea, spune cpitanul prietenos... Sînt Radu! ³ Frioare, scîncete Andreea, îi cade la piept i Åel M, diavolul cu o mie de fee o srut cast pe frunte. Voica Ilinca se sleiete. O osteneal de moarte îi curge prin trup. Ochii împîclii caut adevrul i adevrul îi scap printre degete; ori mai ru, o înnebunete cum a înnebunit-o atunci seara, în locanta Loredanei Brocca cînd el a srutat aproape cu evlavie mîna dansatoarei i curtezanei plecîndu-se din a, ca de îndat s porneasc la galop i dup cîteva clipe, cînd s-a crat pe ieder s priveascîn curtea locantei unde se ddea lupta, crezînd cÅElµ a fugit ca un la, s-l vadîn mijlocul lupttorilor, s-i aud glasul baritonal stpînind hrmlaia cu acel: ÅN-am s uit, Lucio Salvaressoµ, apoi, nici la un ceas dup, ea însi s -l salveze poate de la moarte, acolo 241µ sus, în cabina navei aflat pe cala, cînd îl incoli Seri. Lucio Salvaresso i asasinii lui. Prin pîcla care-o înva^ îl aude spunînd: ³ Repede, Andreea, peste puin trebuie s dansai I pentru Altîn... Voica Ilinca îi spune c pentru a dou a \ oarîn viaa ei nu înelege nimic i c singura explicai nu poate fi dat decît de secretul ÅJurnaluluiµ pe care \ l-a descoperit i de întîmplrile acelea ciudate din Capj, toiul V care are titlul scris cu tu rou (vede aevea titlul) ÅDespre conciliul de la Firenze, anul 1439 de la naterea Domnului i Despre faptele cpitanului din garda împrteasc Radu Nanu Pcurar îi fgduiete s afle secretul cu orice pre. Ca i cînd gîndul acesta ar fi eliberat-o de toate poverile adevrate sau închipuite, rsufl adînc; ca dup o scufundare în care i-ar fi inut respiraia pîn la sufocare i plin de prefctorie, aproape o smulge pe Åsurioaraµ Andreea de la pieptul ospitalier al Åfrioruluiµ ei, îi arunc acestuia o privire piezi, primete una batjocoritoare i spune: ³ S-l ascultm pe cpitan, Andreea. Repede. Rîndul cinci, al aptelea de la dreapta... De jos în sus Andreea? Voica Ilinca se bucur de faptul c cipriota nu i-a revenit, c ea este stpîn http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
131/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pe sine i pe clip, c-l umi-J lete astfel pe belzebuthul cu o mie de fee. ³ De sus în jos, abia optete Andreea... Este o tain 1 de moa rte... Cu o iueal de veveri Voica Ilinca trage scara de bibliotec lîng raftul burduit. Urc la al cincilea raft. Numrapte... ³ Taina numrului 7, strig, se rsucete fulgertor i prinde în ochi privirea aprins a cpitanului. Atît de aprins, de lacom, de mistuitoare încît simte cum o dogoare rvitoare o arde ca pe rug. Smulge din raft re- i gistrul legat în piele roie. St cocoat acolo privind lacom coperta roie pe care este desenat constelaia Ursae Majoris, steaua Mizar i nu departe de steaua Mizar, mare, aurie, se vede steaua Alcor. Deschide registrul vede scri; 242µ decriptare,. cîteva hri, se uit pe sine i atunci aude tasul calm al cavalerului Jean de Mirande care spune: £ Cpitane, se pare c sîntem asediai. De undeva rsun nite bubuituri ca i cînd cineva ar i cu un baros într-o uîncuiati foarte aprdape un sunet disperat de clopoel. Stai aici, spune Andreea. Este Gaspare. S-a întâmplat ceva la locant. Voica Ilinca îi d registrul cpitanului, care, i se pare, - s-a albit atunci cînd, deschizîndu-l, optete: ³ Taina stelei Alcor! Apoi. cu glasul lui sîcîitor, învat numai s porunceasc: ³ Cavalere. Ascunde asta în traist. Rspunzi cu capul... Cpitanul îi d registrul lui Jean de Mirande. Cautîn rafturile de jo s din spatele biroului veneian, scoate un registru asemntor, i-l întinde i Voica Ilinca îl aeazîn locul numrului 7. A îneles intenia cpitanului. £az scara unde a fost. Din interiorul casei se aude un glas ]': ;: tit care strig: ³ Ori vine don Diego, ori, pe o mie de guvizi, aici se întîmpl ceva... Dup mine, biei!
* Cînd omul înalt, cu ochiul scos de jungher s -a ridicat de la mas strigînd: ÅGaspare, de ce nu vine don Diego dupînvoialµ, cei doi ieniceri din prepeleac, care se pare, vorbiserîn oapt, au tcut, pregtindu-i laurile. Cînd omul înalt a trecut pe sub prepeleac, Ioanidis i Grozav, negutorii de la Izmk, preau cherchelii. Grozav i a ieit înainte cu un pocal cu vin de Chios, cerîn- c«u-i chiorului s bea cu ei, ca un adevrat ÅKaptanµ ce este, pentru c, este sigur, l -a vzut cîndva în insule, dac nu cumva l-a i tocmit pentru o sut de capete de oi, el, (hiorul Luîndu-i arvuna, fr s mai fac drumul în Lesbos eu oile... 243µ ³ Eti un tîlhar, a struit Grozav, dar îmi place s*l beau cu tîlharii. Chiorul i-a fcut vînt i Grozav s-a du* de-a berbeleacul, risipind vinul i sprgînd pocalul de W ars. A rmas jos oftînd. Tovarul lui de negutorie ^ îngenuncheat i i -a dat s bea din pocaluî lui. Scena a fost urmrit de cei doi ieniceri din prepeleac i de
Meimrunt! cai. beivanul hîcîind atunci cînd muiat buzele în pocal. A ridicat ³ El rmas este, alaoptit stînga. Vzînd semnul ienicerii au coborît la piciorul scrii. Mateloii rîdeau' batjocorindu-l pe negutorul beiv. Chiorul s-a oprit în pragul hanului, nu la buctriile de unde veneau mirosuri de carne fript pe crbuni, ci la ua mare care ddea spre odile de jos. A ieit cel numit Gaspare, spunînd c, daca stpînul n -a venit. înseamn c are treab, el nu tie ce treab au clienii cu stpînul, n-a primit nici o porunca i nu este bine s se fac atîta glgie, nu prea mai sînt clieni, dar este un bulucba sus, care vrea linite. Chiorul s-a fcut c-l zvîrle peste prag. Atunci au ieit i cei trei mateloi din chioc. Ienicerii nu i-au bgat în seam, btîndu-i joc de cei doi beivani care, gilcevindu-se, urmreau jocul Gaspare-Chiorul. Chiorul a intrat http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
132/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
dup Gaspare în han, strigînd c are treab cu stpînul, Gaspare striga c stpînul nu este. Cei trei mateloi se opriserîn u, o dat cu unul din ieniceri care, fiind lîng ei, a auzit cum Chiorul i-a spus lui Gaspare: ³ Unul din turci i-a luat zborul... S intrm în cas, este ceva! Ga'spare a încercat s intre pe ua care lega osptria de casa st pînului. Drugii erau pui pe dinuntru, semn ctpînul se întorsese acas. Pentru linitea lui, Gaspare a tras de cordonul clopoelului. Poate iese dona Andreea. Poate... Cel Chior a ciocnit în u. Apoi a btut cu pumnul. Ioanidis i -a spus c se întîmpl ceva în afara poruncilor date de cpitan. Unul din mateloi s-a întors spre prepeleac. ³ Pe Allah, Kara Iik a adermit, a spus ienicerul rmas: Unde vrei s urci, npîrc? Matelotul a rmas o clip descumpnit. In clipa aceea ienicerul i -a zvîrlit laul, strîngîndu-i mîinile pe lîng trup* ³ La mine, a strigat matelotuL 244µ Cei doi oameni ai Chiorului s-au repezit în curte. Au zut în jungherul negutorilor, care le-au proptit vîr- fufile în beregi. înainte de a-i da seama ce se întîmplcu ci, au fost legai burduf. Ienicerii i-au scos afar din 0^rad bueindu-i cu ocri, ameninîndu-i cu treangul i cu aruncatul în cîrlige. Muteriii cîi rmseseri-au cuvîntul de groaz: Åagiaµ, vîrîndu-i nasul pocale. Ienicerii i-au silit pe cei suflat trei s se caere în lzile samar. Fiecare era în legat la gur de Meimrunt, apoi, o dat vîrît în lada din nuiele, era legat peste picior. Doi într -o lad unul cu capul la picioarele celuilalt, cel mai voinic în lada care inea cumpna... ³ Pe Allah, la agie! a optit destul de tare unul dintre ieniceri. * ** Cînd Andreea a tras zvoarele, s -a trezit fa-n fa cu mateiotul chior care strigase Ådup mine, biei!' 4 V- zînd-o în semiumbra odii, mateiotul chior i-a oprit avîntul. ³ Ce este, Niccolo? De cînd bai cu picioarele în ua stpînului? Gaspare.. Dac sînt beivi, cheam-l pe Yusuf... Ce vrei, Niccolo? De ce nu atepi? Andreea vorbete tare. Aproape strig. O aud cei din odaia de lucru a lui Diego. O aude cavalerul Pierre de Mirande care, spre stupoarea lui, vede ieind din kiokul livezii luminat palid de lumina firmamentului, o procesiune ciudati care ascult cu voioie un glas binecunoscut spunînd: ³ Se pare c n-ai czut în nici o fîntîn, don Diego, i pe o mie de spade ruginite, iat-ne pe moia dom- niei-tale! ³ Mi s-a prut c turcul a zburat în cer, ori, cum Dumnezeu nu-i primete pe necredincioi, turcul nu putea zbura decît pe acoperi, spune omul chior cu îndrzneal. r ³ Eti beat. Pisica cu clopoei nu prinde oareci, Niccolo. Stpî nul lucreaz... Haide Dac ai îndrznit, îndrznete pîn la capt. 245µ Andreea închide ua placat cu fier. Trage zvoar^i Cel numit Niccolo o urmeaz. înainte de a intra în canierâ de lucru, spune: ³ Diego, Niccolo al tu are vedenii. Cînd intr, Niccolo face o micare brusc spre înapoi în faa mesii de lucru st cu mîinile încruciate la piem bulucbaul de ieniceri. i-a scos cuca, i-a despletit prui ascuns sub cuc, are în stînga iganca pe care el, Niccolo a rpit-o de la bordul navei Libertatea i un igan îi î^ eap gîtul cu vîrful jungherului. VSALT in timp 1 http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
133/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Este noaptea de 31 mai spre 1 iunie 1596. Cpitanul Pcurar vede umbra mohorît a insulei Tilos rmînînd în pupa babord. Doar vîrful Agios Ilias se proiecteaz pe cerul înstelat, plutind într-o luminiscen argintie care prefigureaz vara din sudul Egeei. St lîng Voica Ilinca de cart la timoni ascult neatent cicleala lui Barba Gore. ³ Nu strînge. timona s ias zar din ea, inimioar. Dac o înepeneti aa, cum s-i mai spun timona necazurile ei? Cum s simi ce vrea vîntul? Ce vrea valul? Ce vrea corabia? Aa, sufleelule! Mai uit-te la steaua pe care i-ai ales-o, c busola este ea bun, nu zic nimic, dar tot steaua e sfînt pentru cîrmaci. ³ i cînd sînt nori? întreab subire Voica Ilinca, Barba Gore tuete fr s rspund. Barba Gore este un cîrmaci desvîrit al Egeei i al strîmtorilor i nu are încredere în nici un fel de instrument, nu accept c p- mîntul i marea pot fi reprezentate pe un sul de pergament, cît de spre proiecia lui Mercator nu numai c nu tie nimic, dar ar afurisi-o dac cineva ar îndrzni s i-o explice. In schimb simte ca nimeni altul vîntul, cunoate norii i ce prevestesc, ghicete direcia din care vine furtuna dup zborul pescruilor, dup semnele pe care le dau delfinii, tie nravurile ciocanelor de vînt de pe fie - care versant al fiecrei insule i pe deasupra este un dascl atît de ciclitor încît ori te face matelot, ori îi iei sacul i caui alt corabie, ori alt meserie. Libertate* «ezlegase otgoanele în dup amiaza 247µ zilei de 26 mai dup aventura ismirez. Dac nu l-ar despri de Izmir decît cinci zile de navigaie frîntimplri deosebite, cpitan^} n-ar crede c a fost în centrul eA^enimentelor care au schimbat un pa, au adus vilaietul de Izmir alturi vilaietul de Iskenderun i au confirmat Libertatea ca pe nava luptei pentru dreptatea celor npstuii. Cpitanul se las fascinat de frumuseea nopii în care se insinuiaz cu o for stranie prezena fetei de la timon. Diavol încpînat i tiranic, cînd de-o feminitate ameitoare, rspindind in jur seducia i vraja; cînd bieoas, bîntuind arborada, stînd ore întregi în gabie ca s viseze, ori deopotriv visîncf s zreasc cea mai mic pînz care lunec pe linia orizontului ³ fata rmîne ciudat în afara înelegerii lui. Voica Ilinca atît de aproape de el. dormind în cabina tainic la ciiva pai de patul lui auster de matelot i totui, atit de departe în clipa cînd el o privete cu ochiul lui Radu Nanu Pcurar, biatul de suflet al armatorului su. A fost în noaptea de 25 spre 26 mai la Izmir un fel de bufonad, care putea sfîri sub satirul clului. Bufonad transformat de actorii ei într-un act ale crui urmri pot îmbrca tot spaiul egeean pe un rstimp care ine de istorie. Baronul Louis de Vic-Fezensac l-a adus pe don Diego la cîteva minute dup ce Andreea îl adusese pe Niccolo. Acel Niccolo, corcitur din Rhodos, a fost dat pe mîna lui Ioanidis ca s fie trimis la Imbît (prizonierii fiind legai la ochi s nu recun oasc nava). Diego s-a dovedit negustor pînîn vîrful unghiilor, de îndat ce a vzut cîn raftul al cincilea de sus în jos registrul al aptelea era la locul lui. El i-a propus lui Diego s-i conduc cu tot fastul la Altîn Yunus paa. S-i spun c oamenii lui Niccolo au gsit Libertatea euat la nici dou leghe C a crincen vestit postul de ieniceri de brci la fortul Kiiciuk Urla s i bulucbaa Kara de Iikfortrea. a dat o lupt cu echipajul unei venit la uscat cheme' caicele pescreti în ajutor. în barc se afla o femeie pe care Niccolo a recunoscut-o ca fiind dansatoarea rîvnitâ de luminia sa paa. A vrut s -o rscumpere de la acel Kara Iik. Bulucbaul a spus c o va înfia singur luminiei sale spre a nu se întîmpl nimic femeii, Niccolo a ambarcat-o împreun cu bulucbaul i doi ieniceri de 248µ etate. Spre a-i faee plcere stpînului, el, Diego, îi aduce ling femeia rîvniti proprii lui muzicani de la osptrie. Diego va fi însoit de un om de arme, matelot. Un singur semn, o singur vorb, îl vor costa viaa. Konakul înelepilorµ este minat. Dac http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
134/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Diego îi calc iLirmîntul, casa va sri în aer. Nu înainte ca toat arhiva {[ mai ales toat vistieria aflat sub masa de lucru s fie 'transportate la bordul lui Iskenderun. Mai mult. în zori vor pleca dou scrisori. Una,*cu nava Imbît la Veneia, la Casa Orseolo, dezvluind legtura lui Diego cu Ulus-mal- tezul. faptul c Diego vestete piratului plecrile i drumurile navelor sub pavilion otoman navlosite cfe Casa Orseolo pentru comerul clandestin cu mirodenii i mtsuri din Orient, încasînd un comision de 35% din valoarea mrfurilor .prdate. Aici don Diego s-a fcut alb i i-a aruncat Andreei o privire uciga, învoindu-se pe loc s joace rolul cerut, nefiind nevoie s se amnuneasci coninutul celei de a doua scrisori, destinat marelui defterdar care ar .fi demonstrat cum cuplul Altîn-Diego lipsete vistieria sultanului de aproape 55% din veninurile vilaietului. Pentru a nu trimite acele scrisori, cpitanul Pcurar a cerut un comision ele 100.000 echini, ori guldeni olandezi în trate pltibile negutorului Iszaac Aaron care s garanteze suma în oricare port al Mediteranei. Diego a fcut cîteva socoteli în minte i a acceptat, cu condiia ca la Izmir, price s-ar întîmpl lui Altîn Yunus, s i se dea un hatierif de liber practic pe mare i pe uscat, cu obligaiile de vam obinuite. Astfel a fost vîndut i cumprat Altîn Yunus paa. Totul a durat un sfert de ceas. Pentru dreptul de a nu fi concurat de Casa Bîrldeanu, Diego a mai pltit un supliment în natur: omul de legtur cu Suleyman, beyul fortreii, care o va conduce acolo pe Andreea în numele lui Diego spre a -i vesti c a venit de la Afyon caravana cu hai^i haiul trebuie transbordat pe nava Imbît.peAndreea va avea patru însoitori i spre a-i dovedi prietenia, don Diego va desena loc planul fortreii, drumul care duce la pulberrie, plantînd pe desen locul santinelelor. ³ Deci Andreea este a ta, a spus don Diego, drept încheiere. 249µ ³ Poate, i-a rspuns... S mergem. Gaspare a luat un fanai orb i la ordinul stpînului a preluat conducerea echipei pyrotehnice compus j Andreea, cei trei cavaleri: un matelot, baronul, doi igani cei doi frai ³ Jean i Pierre i Papamarkos. Voica liinca s-a gtit într-o rochie de catifea de Alep, din garderoba Andreei. S -a învluit în alul ignesc. I-au fost legate mîinile. Bulucbaa i-a strins prul sub cuc, luînd captul frînghioarei de mtase i meditînd la puina credina a negutorilor fa de cei care -i Åînavuesc. Aflai în inima puterii lor, neavînd cum s se team de caicul lui Hidayet privegheat îndeaproape de oamenii agiei, nici Altîn, nici Suleyman nu i -au dat seama c sînt vindui. Suleyman a primit vizita Andreei, care se învluise într -o pelerin a lui Diego, ca pe un har a xlui Allah. O vzuse o singur* I dat. voise s-o cumpere de la Diego dar pasiunea lui nu mersese atît de departe încît s -i strice afacerile. Presupunerile cavalerului Pierre de Mirande se adeveriser, i dac nu intocmai, în cea mai mare parte. Sub Izmirul otoman tria vechea Smirn precretin, cu toate cata- Ti combele, tunelele i secretele ei care ineau unele numai de spiritul edilitar roman, altele de necesitatea de a supravieui. Rmseserîn suspensie trei întrebri la raportul scurt f cut de baron: ce reprezint fiecare culoare de masca din culorile vzute în catacomb, cînd sînt de fa mascaii ce influen asupra Izmlrului?... Yunus tocmai setul plictisea favoritele iharemului su.auSttea culcat pe un divan dinpaa harem, la ca de suscual palatului, odaia pardosit cu plci de faian albastr cu ornamente negre, cu tavanul scund, cu arcade sprijinite pe colonade din marmor roie, avînd capitelurile sculptate în arabescuri, ca i tocurile ferestrelor înguste i zbrelite. Ave a o deschidere larg spre o teras plin de vase din piatr sculptata, din care se întindeau pe o pergola din abanos, tufe luxuriante de glicine i caprifoi. Dincolo de teras, * marea. Marea i cerul Diego i-a scos caii din grajduri. ' împreun cu cei care fcuser cruia de la osp trie la Imbît i înapoi, purtînd în samarele -cufere oamenii lui Niccolo i pe Niccolo însui, au alctuit o cavalcad obi 250µ http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
135/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
nuitâ: trei fclieri, smuigînd întunericului umbre fan- lasrtiee. ieniceri ducînd la mijloc o sclav, tropote de cojite. zngnit de arme. Strjfle sunaser cu tocsinul ora stingerii i strzile ar fi trebuit s fie pustii. Împotriva jegilor aspre, se vedeau umbrele celor ce se duceau în port, strecurîndu -se pe lîng garduri la trecerea cavalcadei. Ajuni pe cheu, s-a vzut iluminaia de lampioane de la Iskenderun. Fclierii $u ridicat fcliile, vestindu-l pe Hidayet Riza Han c partea întîia a planului a reuit i <începe s se înfptuiasc partea a doua i cea mai periculoas. Presupunerea lui nu s-a adeverit. Adic, cavalcada ajuns la porile palatului-cetuie, pori din grilaj de fier, a ateptat doar atîta vreme cît i-a trebuit ofierului de ieniceri s-l anune pe Altîn de sosirea lui don Diego cu prizoniera. Porile s-au deschis. Grjdarii i robii lui Altîn au luat frîiele cailor. Toat echipa a fost condus curtenitor pe scara de onoare, din marmor, în sala de audiene unde Altîn a venit fr nici un fel de ceremonie, învemîntat într-un caftan uor de mtase încins cu brîu esut în fir d e aur. Era neînsoit i, îifainte de a se aeza pe divan, i -a fcut semn ofierului su s ias. Purttorii de tore au aplecat torele spre faa prizonierei. Bulucbaul Kara Iik i -a smuls alul care-i acoperea capul i obrazul. Cpitanul îi reamintete cu o stringere de inim dureroas clipa cînd a smuls alul i cînd a vzut chipul copilresc al fetei luminat de tore, dintr-o dat matur, înspimîntat, de o feminitate nebnuit, clipa cînd i-a dat seama de toate consecinele nefaste ale planului dac D iego trdeaz, tot atît de,lui uor cît înainte l-a trdat Altîn. Poate c vdit strfulgerarea aceea de gînd a hotrît soarta Altîn. ca pe impresia pe care chipul Åprizoniereiµ i-a fcut-o lui Altîn s se tearg, el a fcut un salt i i-a pus jungherul în beregat. Mateloi i ieniceri s-au risipit ocupînd uile cu pistoalele la mîn. ³ Pe Allah, Diego, ce înseamn caraghioslîcul sta? a spus foarte linitit Altîn Yunus paa... Oricum, este mai bine fcut decît jocul de ieri al lui Suleyman. Merii un cal arbesc, dac nu cumva, tu, blestematule, nu eti însui cpitanul Pcurar, Diego îi joac acum cu tine 251µ jocul lui ticlos i eu sînt victima plictiselii mele... Haide nu te onoreaz s mînepi în gu, în faa femeii flacr... Allah este mare i vede... Femeie, dac nu fugeai prostete, gata s te îneci, cîtigai acest palat, pe stpînul su, admiraia lui pentru arta ta i cine tie, dac nu libertatea care ar fi lrgit cu mult marginile libertii pe care astzi o consideri fr de margini. Pcat. i acum spune-mi, cpitane, ce vrei de la mine Altîn Yunus paa se artase nobil, neînfricat i de un plictis atît de cumplit, încît lui toatînscenarea i s-a prut ridicol, fr ca asta s-i tirbeasc cu ceva strnicia i neînduplecarea de a o duce pîn la capt. Altîn i-a ceruî s jure de trei ori c nimeni nu se va atinge de viaa lui, de cele trei favorite, de biblioteca i caii lui. C acestea toate vor fi ambarcate pe nava Iskenderun i vor fi debarcate la Antalia, la konakul prinilor si de pe timarul strmoesc, întrit neamului su de Soliman Magnificul pentru vrsarea de sînge în luptele pentru cucerirea Ciprului. Altîn nu i-a adresat lui Diego nici mcar cinstea unei ocri. I -a cerut, tot sub jurmînt, s-i duc pîn la caicului capt jocul, adic s-l lase pe el s alctuiasc cavalcada care s -l conduc la bordul Iskenderun. ³ Pentru a te feri de umiline, este mai bine ca Iskenderun s acosteze la cheul palatului, i-a rspuns. Poruncete oamenilor ti s-i strîng ceea ce crezi din agoniseala ta. D-i un semn slujnicului meu, pentru a ptrunde la Hidayet. Altîn a btut în gong. S-a înfiat ofierul de slujb, care 'prea c n-a bgat de seam nimic din nefirescul acelei audiene. Altîn i -a scos unul din inelele de pe deget, i l-a dat lul^ cpitanului, era inelul sigiliu, apoi i l-a trecut ofierului poruncindu-i s-l însoeascîn port pe matelotul lui don Diegoi ca într-un ceas toate terasele i cheul palatului s fie iluminate pentru a primi cum se cuvine pe Åtrimisul mritului padiah, stpînul lumilorµ. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
136/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
A îneles plecarea lui Altîn spre fast i aparen. Restul n -a mai avut nici o importan. Jocul aparenelor £i-a urmat cursul. Hidayet a scos nava Rechinul albastru în rad, fcînd s ard pe puntea ei butoaie cu stupîmbibatîn catran. Flcrile înalte luminau sinistru trupurile spîn252µ f urailoi\ Rechinul albastru a plutit în deriv poate zece I minute, apoi o explozie-cumplit l-a rupt în dou zvîrlind spre cerul înstelat grinzi arzînHe, vergi, mari buci de vele aprinse scoînd un fum alb i dens, trupuri, frînturi de catarge, apoi totul s-a prbuit în mare i de pe cheul portului s-au auzit limpede glasurile vesele ale mulimii. Altîn i ei toi, fcîndu -i garda, au privit spectacolul de pe terasa palatului. în clipa cînd ploaia de sfrîmturi arzînde a czut în mare, o detuntur nprasnic a fcut ga se clatine aerul i un curent fierbinte a trecut peste palat venind de la fortrea. O pîlnie de foc a înit dincolo de zidurile sumbre, tivindu-le cu flcri violete, în acea pîlnie de foc au zburat bolovani incandesceni. Cpitanul a tiut c jocul din palatul lui Altîn, care i se pruse uor bufon, a cptat proporiile lui reale. C, prin mîna echipajului navei Libertatea, dumanul asupritor al popoarelor balcanice a primit cea dintîi lovitur puternicîn spatele adînc al sistemului su militar, spate care nu fusese lovit decît de Tamerlan i mongolii si cu dou veacuri în urm. C prin Libertatea, mîna rzbuntoare a lui Mihail Voievod ajuns înclip noaptea aceasta pîn i la Izmir... CLibertatea. misiunea navei lui îndreptete din aaceast numele pe care l -a ales: C din aceast clip destinul lui însui s-a eliberat de povara supueniei, contopindu-se cu al tuturor brbailor din Balcani înrolai sub steagurile voievodului de la Dunre: cpitanii Baba Novac i Jivko Roul ai sîrbilor, cpitanul Marco Dubfr>wnicki al dalmaienilor, ctunarii Pcurari ai moro-vlahilor, poetul cavaler Stavrinos al grecilor, martologii bulgari ai mitropolitului Dionisie Rally Pa - leolog de Tîrnovo. tie c apartenena lui la ridicarea asupriilor înceteaz din aceast clip de a aparine umbrei i culiselor, devenind o realitate de care spaiul egeean al imperiului va trebui sin cont, atît pe ap cît i pe uscat. Bubuiturile care fac s se cutremure zidurile palatului paei din Izmir înseamn pentru cpitanul Rac£u Nanu Pcurar întîlnirea cu sine însui... ...Este noaptea de 31 mai spre 1 iunie 1596. Umbra ttiohorît a insulei Tilos rmîne în pupa babord. Doar vîrful Agios Ilias se proiecteaz pe cerul înstelat, plutind 253µ într-o luminiscena- argintie care prefigureaz egeean. * var^ ³ Inimioar, nu simi c ai venit în vînt? Ont 3 Barba Gore. Slbete puintel cîrma s primeti brWte obrajorul drept, adic de la tribord... Atît i Drept ~ m Dac te uii prin prova babord, aa, ai s vezi fanalel?*!pe brcile pescarilor din Antitilos ie?/ i sprind stavri Capitanul Pcurar coboar de pe dunetîn cabirS' Dac vîntul ine. înainte de rsritul soarelui Libertat va fi în vederea capului Monolitos din jumtatea sudici insulei Rhodos, acolo unde steaua Alcor indic a fi n numai taina Casei Salvaresso, dar U
totodat taina Sara^ nilor roii. 2 Cu cît ptrunde m-ii adînc în decriptarea Registrului XXXII cu seria M.O. (Mediîeranae Orientali*) al Casei Salvaresso, folosind cifrul gsit la pagina 7 din Registrul ÅSteaua Alcor 4', cu atît mai mult cpitanului Pcurar i se lrgete cuprinderea adevrurilor politice care se înlnuie cu starea rilor Româneti, cu lupta crîncen pentru domnie, cu sumele fabuloase cheltuite de pretendenii la tron ca s obin acest tron de la sultan, cu intrigile, ucigaii de meserie, mazilirile, surghiunurile, decapitrile, alaiurile fastuoase i tot ceea ce ine într -un fel de zodia Puterii. Registrul ÅSteaua Alcorµ poart pe cotor numrul 7 care corespunde http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
137/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
însemnrii fcut dup mrturisirea lui I^ucio Salvaresso aflat în stare de hipnoz: ÅCheia este numrul 7µ. Niciodat cpitanul nu s-a simit atît de familiar în cabina navei sale prea noi s se fi obinuit cu ea, ca în aceast noapte, la captul lungului ir de ceasuri petrecut in descifrarea tainelor celor dou registre complementare. Temeiul legturii dintre Casa Salvaresso i Diego îi scap. Andreea a plecat la hulubria lui Carastan i a Voliei, 254µ i un ceas dup ce pulberria fortreii a srit în aer, cu orunca lui scris s fie adpostit pîn cînd va trece S^ervanul jupanului Nstase Oalesparte s -o ia la Qanakunde se va ambarca pe galiota Austrul a Casei Bîrldeanu spre a ajunge la Istanbul. Nu vrea s se gîn- deasc acum la destinul ciudat al Andreei, la legtura cu fratele lui geamn Voicu, la felul cum a ajuns din Cipru ja Izmir i de la Izmir sub acoperiul lui don Diego. Asta este partea de suferin a Andreei i a fratelui su. îi dezbumb tunica din stofuoar subire de Veneia. Pe masa lustruit este fixat fiarta insulei Rhodos. Deasupra hrii, felinarul. Dezvorete i rotete patul, fixîndu-l la pupa. Apas resortul ascuns în ochiul delfinului, deschizînd dulapul secret. Pe tblia dulapului transformatîn secretaire aaz cercul armilar i efemeridele anului 1596. Deschide Registrul XXXII 30. Cînd s aplice coloanele de cifre scara de de la pagina 30 la a pagina Registrului ÅSteaua Alcorµ,pe simte o adiere ameitoare de decriptare paciulli i mosc. Voica Ilinca este în cabin. Cînd a ridicat chepengul? Cînd l -a lsat? Cînd l-a ^acoperit cu covorul? Poart rochia de catifea verde, are genele rimelate, unghiile vopsite, este fardati înclat cu condurasi din catifea roie, esut c u fir. ³ Ai ajuns la un prag, îi spune... Am simit-o!... Cpitanul încearc s fie curtenitor. ³ Jupîni! ³ Acum sînt jupîni Voica Ilinca Bîrldeanu. ³ Mi-ar fi plcut s fii musul Voica Ilinca rîde copilrete. Rîs care nu se potrivete cu solemnitatea de jupînii fiic de armator. ³ De ce? ³ M simt mai la largul meu. ³ Adic te simi cpitanul i stpînul. Cel care la o adic... Cpitanul n-a regretat nici o clip chelfneala pe care i~a tras-o Åmusuluiµ, nu este i n-a fost i nu va fi vreodat un mus adevrat nechelfnit; dar Voica Ilinca este cu totul altceva decît un mus, de curajul i inteligena ei a inut soarta echipajului (spune Åechipajulµ ca s nu spun»soarta meaµ), se ruineazîntr -un fel acru i face a doua reveren. 255µ ³ Cum i-e voia, jupîni. ³ Acum mi-e voia s am aceastînfiare. Nu rtiâ pofteti s stau? ³ scaunul Un cîrmaci cînd iese scau^ din cart ateaptpes mormie i -i rsucete fixat în podea, care abia se învîrtete 360sedeculce, grade... ³ Un cîrmaci da... Art cumva ca un cîrmaci? ³ Ari ca i cea mai seductoare femeie dintre fe- I meile seductoare pe care le-am vzut vreodat... Asta doreai s auzi de la mine?! ³ Poate! Dar nu spus aa, ca din carte... i dom - nia-ta, cpitane, ai cunoscut multe asemenea femei seductoare în pribegiile domniei -tale? ³ N-am zis Åcunoscutµ, domni... Am zis Åvzutµ, ceea ce, mi se pare, nu înseamn acelai lucru. Despre acele femei seductoare i -e vrerea s vorbim? O vom face, dar gîndete-te c mai avem ase ceasuri pîn la ziu, cîn ase ceasuri sîntem în vederea coastei i c n-am decriptat înc secretul care ine de azimutul stelei Alcor http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
138/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
la miezul nopii de 15 spre 16 iunie. ³ Cine te împiedic s pui nava în pan, s petreci ziua de mîine pescuind i dup ce am decriptat ce a rmas de decriptat s ajungi la coast noaptea?! Bate mai puin la ochi. întunericul îi este prieten. Voica Ilinca îi sprijin brbia în palm. îl privete gale printre genele lungi, rimelate. Diavolia are dreptate i acum, jucînd rolul de femeie fatal, îi bate joc de el. ³ M grbeam! Diego o dat liSer se poate rzgîndi. A descoperit c -i lipsete registrul ÅSteaua Alcorµ. Ar putea vesti contuarele. ³ Nu are nici o nav mai iute decît Libertatea. ³ Dar ar putea avea porumBei. ³ Dac-i are, oricum ajungem în urma lor. Cpitanul se înclinîntr-o plecciune scurt. ³ Ai dreptate T Iat un motiv mai mult s ne odihnim. ³ Spune mai bine ci-e team s rmîi aici singur cu mine!... Haide, frioare. Nu tu m-ai numit Åsurioar» cînd mînvai sin cotele i cîrma Zefirului? / Rîde aîtor... îi curm rîsul. Strlucirea ochilor este cu totul alta decît a jocului. 256µ In noaptea asta Mrgrita este aici, optete... In Aii ne i O simt. Dup cum simt harul ei învluindu-m. Cpitanul Pcurar are senzaia cîn cabin s-a îns- pjiiit un aer eterat care-l face lucid i prezent într-un Jiiod deosebit. El este un om de cifri de spad, nu poate tgdui fora spiritual pe care o stpînesc unii din cei alei, acest fel neobinuit de a fi tu însui i în acelai timp ^ a comunica peste deprtri cu un fel de alter ego, dac nu-l nelinitete, îl stînjenete i, dac n-ar fi fost foarte lucid, ar fi urmat s joace jocul plin de ispite început de Voica. Rmîne puin stînjenit cînd Voica Ilinc a se ridic plutind parc, se duce Ta secretaire i, fr s se plece asupra Registrului M.O. XXXII, spune: ³ S lucrm!... Coloana întîia, lunile anului! Cpitanul îi stpînete mirarea. Voica Ilinca s-a uitat în fug peste registre, spunîndu-i c nu simte nici o plcere s le ronie filele ca un oarece. în schimb, împreun cu cei patru cavaleri, gasconii i spaniolul, au transformat puntea centru în sal de scrim. Cum hula a fost mic, vîntul constant i cerul diafan, puntea -cent.ru a rsunat de strigtele lupttorilor, de glasul ei înalt atunci cînd reuea s strpung aprarea dasclilor, de aplauzele echipajului. Asta în cea dintîi zi de navigaie. Pentru c, in chiar seara acelei zile cei patru cavaleri condui de Voica s -au prezentat pe dunet cerîndu-i fiecare cîte un ceas de program cu echipajul. Don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera, un ceas de instrucie artileristic, baronul, un ceas de scrim cu sabia de abordaj i unul de lupt cu armele de abordaj: securi, cngi i hangere; cavalerul Pierre de Mirande, un ceas de lucrri pvroteh- nice, artîndu-se îneîntat de îndemînarea lui Papamarkos in întinderea fitilelor; dar consternat de netiina mate loilor în frunte cu acelai Papamarkos în legtur cu calitile detonante ale pulberilor, de ardere fitilelor, alctuireai-acelei mai spre bune mirarea fultuieli, tuturora, pstrarea s i mî- nuireaviteza pulberilor; iar aJean de Mirande cerut, alctuiasc o grup de arcai, de- monstrînd c o sgeat bine trasîn tcerea cea mai desvîrit poate înlocui cîteodat cu prisosin, o salv de muschete de calitatea întîia tras cu atîta zgomot, încît Putea scula i morii. 257µ 17 ³ Corsarul Echipajul s-a prins în jocul de rzboi cu o ardoare nebnuit. El a îneles toate binefacerile acestui program care-i instruia oamenii, care-i transforma din mateloi, î^ mateloi-lupttori, aa cînc de a doua zi corabia s-J transformat într-un bastiment de lupt, la bordul cruia instruirea se fcea pe Åateliereµ, spre deplina fericire a http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
139/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
musului primit la fiecare Åatelierµ cu cea mai mare voioie i bunvoin. A îneles pulsul echipajului. A coborît de pe dunet, locul sacrosant al comenzii, doar în ndragi, desculi, din Åatelierµ în Åatelierµ, s-a înscris îq viaa tuturora, supunîndu-se pe rînd comenzilor lui don Pedro, mereu nemulumit de iueala artileritilor lui, luptînd împotriva baronului, un diavol al spadei care cunotea mai pufin lupta sarazin cu mciuca i securea, a împletit fitile sub privegherea lui Pierre i a tras cu arcul în intele lui Jean, mulumind în gînd pirailor uskoci pentru neîndurarea cu care T-au învat s fie pirat. Este foarte limpede c dup aventura izmirez echipajul este altul. Alta atmosfera la borcT. în aceast atmosfer, prospeimea o aduce Voica Ilinca. Fa de Voica Ilinca nu pot £i decît dou atitudini: si-o fac soie, cu binecuvîntarea echipajului -sau, lsînd-o liber, s>-o cinsteasc, pstrînd-o ca pe un talisman de pre... ³ Coloana întîia, lunile anului, repet Voica Ilinca Pe nesimite, ca i cînd o for care-l slluiete în adîncuri, necunoscuti necercetat, i se dezvluie înst - pînindu-se în cugetul lui, cpitanul se desprinde din legturile lui cu lucrurile familiare care-l înconjoar, mutîn- du-se într-o lume stpînit de o raiune limpede, tioas, e terat. în aceast lume a raiunii, cifrele scrise cu chi- novar se scot pe grilele de decriptare i se transportîn Tabelul 21 B de la sfîritul Registrului 7 ÅSteaua Alcorµ (aici a ajuns el cu dezlegarea tainei), unde se citesc nume de localiti avînd ca numrtor litere care alctuiete numele Coninute localitii într-o i la fracie numitor numerele pe carenumrul fiecare de liter a numelui îl are în alfabetul latin. Acestei operaii pentru insula Rhodos (numrul 7 în coloana comptuarelor cifrate) i-a corespuns localitatea Monolitos. El nu cunoate Monolitos decît din auzite. Comptuarul Casei Bîrldeanu este chiar în portul- cetate Rhodos, anticul Ialysos; cu o sucursai la Lindos, m in partea de sub vînt a insulei. A descifrat Monolitos i atit, dî ndu-i seama c de cîte ori aplic grilele de decriptare. f ace°eroare constant pe care nu reuete de trei zile s-o gseasc. Ar fi ruinos ca s-o gseasc Voica Ilinca. Tut atît de neateptat cum se înstpînise, fluxul eteric din cabin se risipete, eli berîndu-l. Aude zgomotul lim>ede al unei respiraii adineiµ, de om care doarme avînd cugetul împcat. Femeia fatal, medium-ul sau poate alter-ego-ul principesei Mrgrita doarme în scaunul lui, cu tîmpla culcat pe Registrul M.O. XXXII, cu mîinile în jur ul capului. Se apropie clcînd neauzit. Fata are fruntea armie umed, cum umede sînt buclele rocate de la tîmple, buzele carminate întredeschise i, vai, mîinile mici, cu degete lungi, nervoase, au dosul palmelor plin de zgîrie- turi i unghiile vopsite sînt tiate în carne, neavînd nimic din rafinamentul unor mîini de femeie fatal... Rsucete scaunul pe pivotul lui. O ia în brae. Ii este fric s n-o trezeasc. St o clipinînd-o la piept, i se pare c dulcea lui povar nu mai rsufl chiar atît de adînc i de regulat, c i se zbat genele rimelate, pistruii aurii de soaVe dau un aer hazliu nasului cîrn, se hotrte i, dueînd-o la pat, o aeaz lin, struind o clip cu obrazul foarte aproape de obrazul ei. Fata scoate un suspin alintat, are tentaia s-i srute buzele rsfrînte, se oprete la timp, ptura peste i se întoarce la masa de lucru. Iide trebuiete exact timpul cît se trage scurge nisipul dineaclepsidra care msoar jumtile or pentru a -i gsi greeala i a descifra taina Stelei Alcor legat de azimutul ei la miezul nopii de 15 spre 16 iunie 1596. Registrul 7 conine locurile de descrcare i încrcare a mrfurilor de contraband, nevmuite, adic golfuri singuratice de pe coasta anatolian, atît egeean cît i me- diteranian, cifrate destul de simplu, avînd cîteva date legate de adîncimea i natura fundului, vînturi locale, felul cum se poâte ancora i datele de sosire a caravanelor din interior. Pentru insula Rhodos sistemul de criptare este mult mai complicat. Plecînd de la descifrarea numelui Monolitos: golf, cap i localitate, trecînd pe coloana lunilor anului cu numrul comptuarului, constat c n-a luat în http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
140/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
numrtoare i spaiul alb dintre cifrele scrise cu tu negru Tcele scrise cu chinovar. Reface i cu o repeziciune 259 tt* neateptat descifreazîntregul cod al Registrului 7 ÅSteaua Alcorµ, care conine în dreptul fiecrei luni codul de semnale al acelei luni, atît pentru semnalele de noapte cît i pentru cele de zi; codul dup care se rspunde de ] a uscat la semnalele navei, parola pentru fiecare lun a anului 1596. Punlnd cercul azimutal cu centrul în localitatea Mono- litos i, ridicînd azimutul Stelei Alcor pentru ora 24 a zilei de 15 iunie, obine o dreapt care taie spre vest rîpele de la poalele vîrfului Armeniti, trece peste monasfirea aflat chiar în buza acestor rîpe la malul înalt al falezei protejat acolo de un brîu de stînci pe care -T tie, l-a vzut de pe mare tivit de spuma deferlanilor i avînd direcia general 280°în exteriorul insulei. Deci, trecînd la sud de insula Khalkhia i 100°în interiorul insulei, deci. str- btînd-o pe la sud de Istrio, Profilio, Asklepio, direcia de 100° iese la mare pe coasta estic a insulei, Ta cap Mermingas, care mrginete baia Lardos, pierzîndurse apoi în Mediterana. Nu este posibil nici o confuzie. Toate datele sînt pentru golfuleul i capul Monolitos. GoMulei cap Monolitos figurînd singure pentru Rhodos în criptarea cu chinovar rou, comptuarul Casei Salvaresso fiind cunoscut în portul-cetate de bine de ca i comptuarul Poatecacîntre Mbnolitos i Rhodos, Rhodos toj sîntatît drumuri cotigi, ori de Casei catîri. Bîrldeanu. Puin probabil între comptuarul Casei i acest loc transportul s se fac pe uscat. Grija de a alctui coduri de semnale i parole pentru fiecare lun, faptul c un registru general se afla în arhiva Casei Salvaresso, la sediul din Istanbul, i alt registru -cheie se afla în Izmir, la sucursala condus de alt veneian, îl fac s cread c se gsete foarte aproape de scopul prim al cltoriei spre Est. Taina bogiei Casei Salvaresso, susintoarea partidei lui Mihnea Turcitul, dumanul de moarte al voievodului Mihai. Strînge cu grij registrele. Las doar harta de navigaie. Este aproape de miezul nopii. Închide dulapul secret. Micoreaz fitilul lmpii. Dezvorte patul în care Voica Ilinca doarme rsfat(i-a czut un condur i piciorul gol pîn la gleznîi iese de sub ptur). Rotete patul la locul lui, mascînd dulapul. Peste un ceas are s -l schimbe 260µ ve Barba Gore, în aceast sptmîn revenindu-i Åcartul cîineluiµ. O privete pe Voica Ilinca frs-i dea seama cîntirzie aplecat asupra ei mai mult decît se cuvine. jngenunche. Ii srut, abia o adiere, glezna armie. Apoi, fr nici o reinere, o împinge uurel i. se culc lîng ea, întorcîndu-i spatele. Vede printr-un abur strveziu cabina ]egnîndu-se lin, aude scîrîitul catargelor, clipocitul apei, scrînetul lanurilor timonei; Barba Gore strînge vîntul, îi d seama c atunci cînd a descifrat cuvîntul Monolitos, i luat drum spre golf i, dintr-o dat liber de orice grij, se trage foarte aproape de marginea patului, s-i lase loc oaspetelui neateptat, gîndindu -se c mîine va rmîne în deriv, vor pescui, se vor sclda i vor ridica pînzele astfel ca pe la miezul nopii de 1 spre 2 iunie s fundariseasc ancora în golfuleul Monolitos. înainte ele a adormi o simte pe fata Voica Ilinca rsucindu-se i o palm parfumat i se aaz peste obraz, scîncete în somn i spune foarteuoar, limpedecaldi în vlah: ³ Mam, vino repede, repede! dup care i se pare c plînge. îi reine respiraia. Voica Ilinca gîngure ceva. Pe urm aude pai. i glaSVil lui Barba Gore: ³ Cartul, domnia ta! 3 ³ Solda fiecruia dintre noi s-a întreit, domnia-ta, spune Barba Gore dup ce echipajul isprvete ceremonia semnrii în registrul lefurilor. Unii semneaz cu litere latine, alii cu litere greceti, alii cu litere arabe, prea puini prin punerea degetului. Se fcuser socotelile cîtigului dobîndit dup schimbarea paei de Izmir. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
141/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Hidayet se artase deopotriv generos cu cel deposedat de putere, lsîndu -i jumtate din odoarele i sculele de pre, ca i venitul lui de paa pe trei luni. Un sfert din jumtatea rmas o druise echi 261µ pajului de pe Libertatea in semn de mulmire. Vistieriei lui Mihai Voievod ii trimisese sub form de tract pltii bil de Casa Kruger-Ruggieri la Viena, 125 000 de echini aur ca semn al alianei. Cpitanul Pcurar st pe un cola^ de parîmîn mijlocul echipajului. Voica Ilinca este în g aI bie. înc din zori s-a fcut nevzut. Cu toate c nava a rmas in deriv, c oamenii s-au scldat cu voluptate srind de pe punte în apele transparente, de un albastru siniliu pur i irizat, c a fost program Åla sacµ, adic sp^ latul rufelor, cîrpitul lor i al velelor, cu toate c s-au întins mandarele i pe mandare rufele splate, totul artîrid ca o uli istanbulezîn prag de primvar, Voica Ilinca nu s-a artat. Abia spre sear, cînd sifleea lui Barba Gore a dat pregtirea pentru mari s-a chemat echipajul s semneze în registrul lefurilor, Voica Iiinca s-a crat în gabie, schimbînd gabierul de cart. Cpitanul Pcurar pstreaz frînturii de noapte petrecutîn intimitatea cabinei o amintire dulce -amruie, rscolitoare i tioas. ³ Hei, mus, strig prin porta-voce... Coboar. Te schimb gabierul de lupt. Am nevoie de tine, aici... Ai semnat registrul? Voica semn c Apoi,Se imitînd glasul ascuit al gabierilor: ³ TreiIlinca caiceface de pescuit înnu. babord. duc spre insula. Tragusa. Gabierul de cart urcîn arborad. Se întrete briza de larg. Este o înserare zeiasc. Soarele se las pe linia orizontului dînd cu lapis-lazuli valurilor clipocitoare. Toat marea este de azurit lichid. în prova, scldate în pulberi de aur, se întrezresc piscurile insulei Rhodos, dominate de v îrful Attagiaro ridicat în cerul de o infinit lumin strvezie. Stoluri de pescrui fac volte în jurul catargelor. ori se reped în valuri scoînd ipetele binecunoscute. Cînd Voica Iiinca coboar din arborad, Barba Gore d semnalul Åateniune, vorbete cpitanulµ. Cpitanul constat cîteva lucruri îmbucurtoare, cu atît mai îmbucurtoare cu cît ele par a emana chiar de la echipaj. Oamenii intrîn careu pe formaiile de lupt, avînd la flancul drept efii alei de ei în mod tacit, fr s-i fi cerut prerea; lui rmînîndu-ri doar sprimeasc alegerea echipajului i s-o facîn aa fel încît s par c el însui i -a desemnat pe ale^i. Legile nescrise ale navelor corsare se aplic aici mai repede decît ar fi ateptat-o. Latura din bord a careului este format din echipa de abordaj i debarcare. Este cea mai numeroas. îl are în flancul drept pe baronul Louis de VicFezensac secondat de Papamarkos. Spre pupa careul este închis de artileritii lui don Pedro pi.rez de Hispaniola-Figuera secondat de omul su de ar me, spre prova sînt pyrotehnicienii, arcaii i cei patru scufundtori de lupt, sub ordinele celor doi frai de Mirande, este Barba Gore . cu dulgherul, buctarul, velarul ef i doi mateloii mai vechi. Cînd Voica Ilinca a vrut s se strecoare in formaia de arboraj a oprit-o lîng el, f- cindu-i o reveren. ³ În dreapta mea, jupîni, i-a spus pe tonul curtenitor care, îneles cum trebuie,Apoi nu admitea replic. tare: ³ V dau mulumit mea pentru Izmir, V dau mulumit mea pentru sîrguina în ale armelor. M bucur alegerea voastr, care alegerea mea este. La noapte ne apropiem de insul. Aici slluiete puterea dumanului Domnului nostru. O vom lovi fie prin vicleug, fie cu puterea braelor noastre. Avei a -mi spune ceva? Tcere. Apoi Barba Gore: ³ Ateptm poruncile. ³ Intrai în carturile de mar. Ridicm velele la asfinit. S pofteasc la mine cei alei... Liber!
http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
142/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
In cabina-salon. Frumuseea miraculoas a amurgului o umple de o lumin dulce, plin de melancolie. Cu aceleai gesturi cu rtenitoare care-l apr de ispita de a o frînge în brae pe diavolia îmbrcatîn costumul ei de matelot croit din cea mai bun pînz de Bergamo (travestiul de mus murdar st pe fundul sacului de marinar), cpitanul o invit pe Voica Ilinca s se aeze în jilul armatorului, subliniind înc o dat c rzmeria lui este fa de pavilionul împrtesc, nu fa de binefctorul su. Cei patru cavaleri i Papamarkos se aaz. Papamarkos pare stînjenit. Nu se aaz decît la al doilea semn 263µ al cpitanului i numai dup ce se aaz acesta. Voica Ilinca i -a curat unghiile cu eter. Este într-o stare ciu- dat, care-i aduce lacrimile în ochi, care-o face s ofteze i care-o umple de o minie surdi o bîntuie cu o mie de toane. Azi diminea a stat închisîn cabina ei de tain. A zcut întins pe ptucul de mus, retrind întîmplrile de azi-noapte într-o stare de leuial lînced. i-a spus c este curios cum nu-i reamintete nici una din aventurile aîtoare prin care a trecut la Mitilini i la Izmir. C rpirea ei de la bord i evadarea care putea s-o coste viaa, abia mai înota, era sleit de moarte cînd a ajuns-o barca, nu i-au lsat alt urm decît a bucuriei c echipajul o ocrotete, c ea face parte din echipaj ajutîndu-l pe msura puterilor i, dac se gîndete bine, atît la Mitilini cît i la Izmir a fost într-un fel nodul lucrurilor. Atunci? Ce-i de lipsete din Åelµ ceean-o ce are Loredana, ori pe Andreea; port? lipsete atît vizibileiîncît privete decît ca o zgîtie;oriorifemeile i maide ru, ca Ce pc -i o sor mai mic, pe care la nevoie o croieti la fund ³ Dumnezeule, neruinatul! ³ oh, Doamne, Doamne, cum poi s-l îngenunchezi pe brbatul care i-a tras cîteva scatoalce la fund, fcîndu-te caraghioas pentru totdeauna i atunci de ce diavolu l afurisit a inut-o în brae, de ce a strîns-o la piept, de ce, cu atîta lacom gingie, i-a srutat glezna i, Dumnezeule, ce copleitoare bucurie i ce adînc linite cînd i -a simit spatele vînjos lîng ea, ca un zid tras între ea i restul lumii?! Ce nu tie ea i ce tie Loredana? Nu are oglind s se vad cum arat, dar s -a vzut în oglinda Mrgritei, iubindu-se în imaginea aceea care aproape a ameit -o. Ah, diavolul, are sl fiarbîn cazanul satanei! Are s se mrite cu Louis... « Louis este baro n, are s-o ducîn castelul prinilor lui, vor clri, vor vîna, se vor duce la baluri strlucitoare, ea va fi misterioasa femeie venit din Rsrit, cavalerii ii vor omagia frumuseea, asta nu este via pentru ea, s se lase zgîlîit zi i noapte în cab ina îngusti întunecat, s se spele în ghiordel, s -i cad dinii cum le cad mateloilor btrîni, s nu poat face baie în ap parfumat, s nu se scalde în bazin, s n-aib cameriste i roabe, s-i spele singur zdrenele, s umble îmbrcat brbtete cînd acas are zeci de rochii strlucitoare. O nebun!... Are s 264µ mrite cu Louis. O iubete. A suferit. A fost rob. A vîs - se ^ galere. S fie baroan! Viaa trebuie s fie minu- t pentru o baroan... Jean este cavaler... Un baron este ^ai mare decît un cavaler?! pe ce-a izbucnit în plîns cînd i-a adus aminte cît de jngîietoare i -a fost respiraia s-a trezit o clip din omnul acela fericit i el îi rsufla cu carelai acoperisecînd buzele? De ce-a adormit plîngînd, mai sleit decît dup oînzipalma de exerciii bord i de ce n-a visat un castel baron; dar a visat cÅelµ a luat-o în brae, a purtat-o uor. se aflau într-o poianînflorit, apoi sub platanul uria de la Bebek, se auzea rîuleul uvoind vesel, se auzea ciripitul psrilor i Åelµ, Dumnezeule, Åelµ se aplecase i buzele lor... ³ Sînt dou ipoteze, spune Åelµ cu glasul acela tios, plecîndu -se deasupra hrii insulei Rhodos. Ca Diego s fi vestit prin porumbei ctiu toate tainele Casei Salvaresso i aici s ni se întind o curs. A doua ipotez, ca Diego s tac. Fie c nu are legtur prin porumbei, ^fie c, nedezvluind stpînilor faptul c le tim tainele, s cî- tige timp, bani o dat cu timpul i un loc unde s-i piard urmele i s se http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
143/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
bucure de agoniseal. Iat semnele de recunoatere pentru luna iunie: ³ nava ridic noaptea la mr un felinar alb, îl ine pîn se numr la zece, îl lasîn jos pîn la jumtatea catargului i de îndatîl ridic la post. unde rmîne pînîn zori. Ziua, nava ridic dou pavilioane albe pe straiul focului. Rspunsul de la uscat este clat de dou felinare albe care se apropie unul de altul, stau alturi pîn se numr la zece i se deprteaz, dup care dispar; ziua, o flamur roie ridicat deasupra clopotniei, pentru c, se pare, locul de tain est e o sfînt mo- nastire. Parola lunii iunie este Skarpanto, numele vechi, folosit de localnici pentru insula Karpathos... Rspunsul este Saros, insula apropiat de Karpathos. Deci, au veghe de zi i de noapte, spune baronul. ³ Chestiunea cu porumbeii începe s fie plictisitoare, sPune cavalerul Jean de Mirande. ³ Pe numele lui Columb, nu vd ce -a face aici cu artileria? se mir don Pedro. 265µ Motanul Platon nu pare de aceeai prere cu stoîmJ su. Sare pe masi de pe masîn poala jupîniei. . ' ³ Trdtorule, optete don Pedro Figuera. ³ Cred c prudena este cuvîntul care deschide ates* sfat de rzboi, spune Pierre de ³Mirande. Mademoiselle, domnilor. Cpitanul cunoate insula Noi n-am vzut-o decît prin ochetele ramei de galerii Cpitanul cunoate oamenii locului, modul lor de a giinjj i a aciona. Felul cum a conceput operaiunea Izmir este gritor. Propun s adoptm planul cpitanului nostru Dumneata, Papamarkos? ³ Sînt la voia cpitanului, spune Papamarkos. ³ Ai uitat-o pe jupîni Voica, baroane, spune cpitanul. ³ Mademoiselle are ultimul cuvînt. Cuvînt pentr care sînt gata s -i pun la picioare viaa mea. Declaraia directi simpl a baronului Louis de Vie Fezensac o face pe Voica Ilinca s roeasc de plcere, pe cpitan s pleasci s -i mute buzele, iar pe ceilali cavaleri s surîd... ³ Iat o declaraie care impune s nu alctuii nici Echip, cpitane, în care prietenul nostru s fie prea anroape de Mademoiselle... Ar fi în stare, ca s -i in cu vîntul, s intre în iataganul celui dintîi ienicer. Toat lumea rîde. Cpitanul, cruia baronul i-a rsu cit un jungher înroit în piept, îi spune c aceti bravi cavaleri nu i -au dat pîn acum decît sfaturi bune. ³ Domnilor, onorat de încredere. Odihnii-v. Iji miezul nopii v atept pe punte s v comunic planul meu... Jupîni, binevoiete a rmîne. Am nevoie de aju torul domniei-tale. ÅAh, diavolul! Acum cînd îmi este atît de uor s fiu baroan?! i nu l-am mîngîiat pe bietul Louis nici mcar cu o privireµ, îi spune Voica Ilinca, mîngîind cpîn neagr a motanului Platon tolnit regal în poala ei. ³ Cu ce-i pot fi de folos, cpitane? ³ Eti grbit. 266µ M ateapt Louis (încearc s spun numele cu duioia i s -i dea ochii peste cap, ceea ce nu este îkiurâ c -i reuete pe deplin; dar, se pare, asta-l ustur cpitan care Pr inc*e 0 rafal de vînt pe vele i o imit înaimjrindu-se): M ateapt Louis!... M ateapt Louis!... Poftim! Sîntem... Rîde. Voica Ilinca tie cÅelµ se stpî- r e$tc, care puterea i harul de a se stpîni i dintr-o jj.Jfînelege totul. Mahmureala lui, înc de atunci de f nri . ciclea pentru felul cum îl cîrmea i stpînea pe Zei'rfp gingia cu care-i apuca mîna în care ea inea sabia de abordaj. Felul în care lungea fie exerciiile de scrim, fie plimbri le cu caicul, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
144/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
povestindu-i despre mare i nave, despre pirai i fete rpite s fie vîndute haremurilor. Grija de a-i arta viaa aa cum este, nu aa cum o vedea ea din grdina casei printeti, plin de toate buntile pâmîntului. ³ Sîntem aproape de scopul cltoriei noastre spre el. Acest scop este legat atît de Casa Bîrldeanu, pe care â> reprezini, cît i de interesele Domnului pe care-l lu- jesc... O clip... Baronul poate s mai atepte o clip. Clasul cpitanului este tios i ferm. Voica Ilinca îl privete hoete printre gene. Revede toate gesturile lui de azi -noapte cu o limpezime plin de duioie. ³ Ascult, cpitane! ³ Vom ptrunde, aa sper, în inima tainei Casei Salvaresso... Aceast inim, de aur cred, va fi pzit cu strnicie. Ii cer, în numele tatlui nostru (o spune cu trie), s rmîi la bord, în siguran. Dac voi cdea, Barba Gore v va duce la Istanbul pe domnia-ta i Libertatea. Voica Ilinca ar fi vrut ca el s spun: ÅTot ce am eu toai scump pe lume, pe tine, dragostea mea, i Libertatea, cealalt dragoste a mea, pe care tu n-o gelozeti ca pe Loredana i Andreea, sau pe cele o mie de femei necunoscute pe care le gelozeti ca o copilµ'; dar el nu spune ka, se pleac o clip asupra hrii, ea îi oprete rsuflata pentru c el este dintr-o dat altul cînd ridic frunza, un brbat slbatic cu ochii strlucitori, cu trsturile bintuite do patim, este asupra ei din doi pai, aproape vtlt r» asupra przii, o înlnuie de mijloc, a smulge din Jo J jilul armatorului, motanul sare speriat pe masi, Dur^µ1 nezeule, frîngînd-o, asuprind-o, înbuind-o, o srut gur, pe gît, pe ochi, pe frunte, îi sînger buzele, o ame! ete, o tîrte într-o prpastie adîncîn care se pierde p» sine înecatîn viitoarea propriului ei sînge. Simte c alunecîn acel întuneric luminos din adîncul ei, strînsoarea ameitoare care a frînt-o o elibereazi ea se regsete în jil, înainte de a fi vrut -o, motanul o privete iret cu ochii lui verzi, culorile din cabina -salon trec spre rou crepuscular i de afar se aude glasul iubitului ei, glasul lui aspru i dominator: ³ Trecei la posturile pentru manevra velelor! Apoi tropotele tlpilor goale. Apoi sifleea luf Barba Gore. Apoi, lin, legnat, ca într-o dulce i ameitoare plutire plin de fonetele mtsoase ale apei, cabina-salon se rotete în jurul ei însei i Voica Ilinca se întreab pîn unde ine visul i de unde începe realitatea. 4 Un ceas înaintea miezului nopii de 1 spre 2 iunie 1596. Cerul, uria hlamid btutîn achii de diamant, agat de Steaua Polar. Marea, mereu unduitoare, cu valuri clipocitoare tivite de dantele argintii, fosforescente. în prova, faleza înalt, obscur, umbrit a insulei Rhodos. Proiectate pe cerul luminiscent, vîrfurile dealurilor i, într-un spaiu nedefinit, undeva în prova babord, vîrful Attagiaro reflectînd luminozitatea cerului. Aleii echipajului sînt pe dunet. Barba Gore ine sub pelerin felinarul albrin, de semnalizare de codul iunie. Briza de laVoica uscatIlinca aduceasculta arome stranii: de de pduricerut de pin, de viilunii i de tutun verde. poruncile date de iubitul ei (ce ciudat cuvînt i ce lipsit de temei i ce ameitor cuvînt) fr sîneleag mare lucru. Privete cerul luminos, marea fosforescent, i se pare c se conine în noaptea feeric, în vînt, în murmurul valurilor, cîntregul cosmos îi rsfrînge în ea prea 266µ J r ui i grandoarea, nici mcar nu caut cu privirea chi - J P i brbatului care i s-a destinuit atît de nvalnic, pri- J P S|C cerul i se simte fericit. I ve:? _ Ne aflm la nord de capul Monolitos, dup cum I ,oC|ei. Dincolo de acest cap stîncos, se afl golful Monolitos. Vîntul bate de la uscat. Lsm la ap http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
145/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
dou brci. Una sub comanda domniei -tale, baroane, cu zece din lup - [ t£tori, avînd tot ce trebuie pentru asaltul unor., ziduri: ' gheare de pisici parîme cu noduri pentru crat. Vei urca printr-un singur loc, în partea opus celor care vor umbla pe zid cu felinarele. Eu, scufundtorii i cei doi cavaleri de Mirande vom dubla capul Monolitos i ne vom afla la pi cioarele falezei atunci cînd nava va iei în vederea strjilor i va da semnul de recunoatere. Am socotit c din aceast clip avem nevoie de dou ceasuri s ajungem la locurile noastre. Vom cuceri adpostul tainic al Casei Salvaresso, dac se poate, fr vrsare de sînge. Ne vom întîlni acolo i vom hotrî pe loc ceea ce este de fcut. * ³ Este un fel cu totul neobinuit de a o lua înaintea inamicului... Mordieux, sînt onorat de misiune, cpitane, spune baronul Louis de Vic -Fezensac. Voi fi, viu sau mort. în chilia stareului de pirai, atunci cînd vei intra, cpitane! ³ Viu, baroane... Te implor, rmîi viu s-mi poi împrti impresiile. Onorate comandant al artileriei! Nava rmîne sub paza tunurilor domniei -tale i a manevrei fcut de Barba Gore. Dac vei fi atacai de pe mare, ieii la larg s putei manevra. Dup ce vei scufunda pe cei care v-au atacat, revenii mîine noapte. Ne vei gsi fincolo de cap Furni. Barba Gore îl cunoate ³ la o leghe mai jos de cap Monolitos. Aprindei dou felinare la bom- Pµ\s. Vom rspunde printr-un foc de muscheton... ³ i eu? întreab Voica Ilinca... M-ai uitat prea cu- rind, cpitane! Mult prea curînd. ³ Tocmai pentru c nu te-am uitat... Jupîni, domnia ta rmîi s-l ajui pe Barba Gore i la nevoie s aperi Libertatea... . ³ Hotrîrea este de neschimbat? ³ Primejdia este pe nav, nu la uscat, jupîni... F-mi cinstea i întîmpin-o aici, în locul meu. 269µ ³ arpe, ii optete Voica în vlah... Este îmbrcatîn costumul de mus, încins, poart y brîu dou junghere, sabia de abordaj, i-a pus cciulii de matelot i-a suflecat pantalonii i în picioare poart botinele de gabier cu talpa împletit din saul scmoas avînd calitatea s nu alunece... Intuiete c nava îi f ace ceea ce sînt, c fr nav nu mai sînt nimic sau cel mult nite pâria, dar dincolo de raiune se nate o nebunie dulce i ameitoare care -o face s se strecoare de pe duneti s coboare în bordul de sub vînt unde sînt brcile, s vad fesul rou al lui Papamarkos în una din brci i î ntr-o clip s-i dea drumul pe parîma care spînzur deasupra celeilalte brci unde este prinsîn brae de Ioanidis, unul dintre scufundtori i straja trupului ei. ³ Domni, scîncete omul speriat. ³ Taci i ascunde-m, îi optete. Mateloii de la rame se foiesc, o laud, spun c Sfînta Fecioarîi va veghea dac domnia este cu ei i, sprijinind-o s ajung la prova, o aaz pe saula ancorei. Voica Ilinca vede flancul navei ridicîndu-se sumbru deasupra ei. Aude plescitul valurilor izbind coca. Ce palat este nava pe ling barca scund, legntoare, umed (valurile care o lovesc o împroac cu parîm stropi),coboar apoi secavalcrii aud pai punte, mateloii in barca departe de coci pe acele trei (le pe vede tlpile, tecile sbiilor de abordaj) i Åelµ, lunecînd agil. Se tupileazîn faa vîslaului din prova. Ioanidis, spune încet Åel 4'. Treci în prova i vegheaz... V -am spus s nu v luai pelerinele. Ce naiba le-ai grmdit acolo? * Voica Ilinca chicotete în palm... Ramele se afundîn ap l'r^ z gomot. Barca începe s lunece spre faleza vzut de aici groaznic de înalt, de neagr, i urîcioas. Cpitanul Pcurar st la eche neguros. Barca baronului ii urmeazîn siaj, se lopteaz fr nici un zgomot, aude i simte cu tot corpul manevrele de pleca re fcute la bordul navei i se mustr aspru nu pentru lipsa lui de Stpînire fa de Voica Ilinca (pstreazîn tot trupul amintirea srutului ei netiutor, aroma buzelor, a prului, 3 http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
146/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
obrazului, a spaimei plin de bucurie, a surprizei) cît pentru faptul c n-a struit s-o gseascînainte de P 270µ Cu cît se apropie mai mult de faleza înalt, amenintoare. tivit de stînci în care valurile lovesc cu putere vuind surd i aruncînd în aer jerbe de spum, cu atît c2pitanul Pcurar îi d seama ctie prea puin despre aceast parte din insula care acum cîiva ani, cînd a cunosc u t-o pe Loredana Brocca, l-a fascinat. Cunoate mai bine partea rsritean, cîmpia roditoare care tivete coasta, plantaiile de tutun, viile din poalele dealurilor roieticei cunoate Lindosul i împrejurimile Iui fermectoare, a hoinrit clare pe catîr s vad fortreele i turnurile de paz ridicate de ospitalierii Sfîntului Ion din Ierusalim, cavalerii Ioanii care au cucerit insula în 1309 i au stpînit-o pîn la începutul veacului ³ În 1522 ³ tind au prsit-o în mîinile lui Soliman Magnificul, £are a încorporat-o în sistemul lui defensiv din Mediterana oriental. Vai, cucernicia lui nu l-a împins s cerceteze multele-i monastiri i iat c, tocmai într-tina din aceste rnonustiri, pare a sta puterea Casei Salvaresso. Dae-i aduce bine aminte, dublînd insula foarte aproape în drum spre El Iskandarîva-Alexandria în Egipt, cu mrfurile Casei, a vzut chiar în capul peninsulei Monolitos, gura unui pîrîu i un petec de cîmpie, loc bun pentru ca echipajul baronului s poat debarca i s porneasc pe jos, acolo unde el va porni pe ap, Faleza. Duce barca in spatele Memoria lui de adinc matelotspat învatdespîrîu. -i tipreasc pe retin fiecare amnunt nu stîncilor. l-a înelat. Iat viroaga Ioanidis îi concluoe prin s£mne. Fundul este adînc, se vede dup ^nn cade faleza în ap, aproape de vertical. Barca baronului poate fi tras la uscat i ascuns undeva pe plaiul pîrîului. Papamarkos o conduce dibaci acolo unde el tQ$ui ar fi condus-o. Ateapt s debarce toi oamenii. A 1?apt pîn cînd trag barca în susul pîrîului. Il vede 271µ limpede pe baron flututrîndu-i boneta... Vede oamenii urcînd repede panta abrupt a pîrîului. Atunci spune: ³ Vîslii! i cîrmete barca astfel încît s dubleze faleza foarte aproape... Voica Ilinca st ghemuit pe colacul de saul. Noap, tea i se pare înfricotoare. Pereii înali de stînc, golurile negre dintre stînci, aulitul vîntului în trîmbig nevzute, vuietul valurilor, ruliul puternic al brcii, scliS petele scurte înind din fundul negru al mrii alctuiesc 1 o lume de fantasme fa de care se simte neputincioas..;] Niciodat n-a încercat simmîntul neputinei. Ar vrea s nu mai vadi s nu mai aud nimic. închide ochii. O înclinare neateptat este gata s -o arunce peste bord. în-; cleteaz copastia. Cum se poate ca, iubind -o, Åelµ s n-o simt atît de aproape? S-ar vrea lîngÅelµ, ascuns la pieptul lui, aa cum, ca prin vis, a simit-o în noaptea fermecat. ³ Din om în om, optete cpitanul la urechea cavalerului Jean de Mirande, aflat pe banca cea mai apropiat, , care vîslete ritmic i puternic, aa cum numai galerienii otiu face... Jupîni s nu se mai mite. La debarcare s m atepte. Pedeapsa neascultare va primi la nav. Dinpentru ceea ce crezuse coeste o grmad de pelerine ieiser dou mîini, ca dou aripi speriate care prinseser copastia, explicîndu-i misterul dispariiei de la bord a jupîniei, Har Domnului c n-a avut fantezia s coboare j în barca baronului, pentru a-i pedepsi îndrzneala...i Este aici... Ce dulce nebunie! Ce nebun de fat! Ce nebun dragoste! Ce nebunie a nebuniilor! Dumnezeule, m -ai pedepsit^ cum mi se cuvine, pentru toate pcatele mele!, îi spune nu fr plcere, nu fr un fel de ipocrizie plin de o smerenie pgîni lacom... Cine este omuleul ghemuit la prova, spre care se pleac vîslaul din babord i-i spune ceea ce i s-a transmis de la pupa, cine este omuleul care ridic o mîn, o flutur speriat ca s-o încleteze iari de copastie, de ce risc iari, de ce-i primejduiete viaa cu atîta uurin? Numai de dragul aventurii? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
147/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
272µ Gîndete la Voica Ilinca, femeia în rochia de catifea verde, adormit rsfat în patul lui auster de matelot, care nu are nimic comun cu omuleul ghemuit la prova. ³ Libertatea, domnia-ta, spune Meimrunt, vîslaul cel mai apropiat de tribord. Se rsucete pe banchet. Libertatea, doar cu vela mare ridicat, iese uor de dup capul Monolitos. Aici s se fi cioplit uriaul din piatr care strjuia odinioar intrarea portului Ialysos, considerat una din cele apte minuni ale lumii vechi?... Libertatea alunec fantomatic spre mijlocul golfului. Faleza este înalti de jos, de sub poala ci. nu poate fi vzut i nu vede nimic la uscat. Iat un amnunt care i -a scpat. Unde s debarce dac cei de la mo- nastire n-au nici un debarcader? i unde ar putea avea un debarcader în labirintul de stînci ciclopice, care garnisete coasta? Cpitanul caut un rspuns. Ramele bat apa ritmic. Libertatea face o jumtate de voltîn vînt. Cpitanul încearc s uneasc prova navei cu faleza. Aprecierea poate da erori grave. Atîta munc irositîn decriptarea codului Salvaresso; atîtea pregtiri amnunite i a
148/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
coboar spre monastirea-ce- tate este un drumeag mrginit de tamariti. Oricum, nu va putea veni pe acel drumeag. Libertatea dubleaz capul Monolitos. Este vremea s ia hotrîrea-cheie a misiunii ce i-a fost încredinat. * ** Cpitanul Radu Nanu Pcurar dubleaz o stînc uria, semnînd eu un cavaler împltoat, purtînd coif. In clipa cînd las stîftca în pupa brcii optete: Åîncetai. Ramele în barc,µ Surpriza il ameete, în prova 274µ brcii se deschide un golf în form de sac. In tribord la cîteva brae, nu mai multe decît limea unei corbii mari, gura golfului este închis de o stînc aidoma celei pe care Åa dublat-o. Un fel de monolit ³ poate jura c este sculptat de mîna omului, reprezentînd alt cavaler împltoat i încoifat, totul în linii drepte, rspîndind o lumin palid, verzuie, ca i cînd porozitile stîncii ar fi fost umplute cu fosfor. Tot în tribord, chiar pe creasta falezei abrupte, zidul de incinta al monastirii flancat de dou turnuri de pazi dominat la mijloc de o clopotniînalt, sumbr, probabil cldit din piatr. Din prova spre babord se ridic din mare un fel de d!g alctuit din stînci, iari poate jura c sînt lucrate de mîna omului. Un curent destul de puternic deriveaz barca spre stîn- cile acelui dig, curent cu atît mai inexplicabil cu cît dup toate regulile marini, deviat sensuldelui' ar fi curentul trebuit ssfierevin de la lalarg fundul golfului i dincurenilor fundul golfului. falez, largspre în lungul falezei, care în tribord înainteazîn mare printr-un pinten de stînci haotice. Curentul face un fel de auafor lin care prinde barca i o rsucete cu pupa spre pseudo-dig astfel încît cpitanul Pcurar vede acum pe stînga mo - nastirea i pe dreapta gura golfuleului i nava Libertatea pe un aliniament care ar uni trei puncte: clopotnia, vîrful coifului cavalerului de piatri p robabil bompresul navei. Nu-i termin bine consideraiile cînd iat, Libertatea dsemnalul tiut. Un felinar alb, un punct strlucitor se ridicîn noapte spre cer. Rmîne suspendat între stele i mare, proiectat pe faldul de catifea neagr argintie a nopii, pîn numr la zece. Coboar repede, filat de o mîn miastr. Barba Gore nu se joac cu poruncile, dup care se ridic din nou. rmînînd fixat la catarg. Ca într-o pies de teatru, pe zidul monastirii apare lîng fiecare turn cîte-o lumin alb. Luminile albe se mic una spre alta în lungul crenelelor, deci acolo este o punte de rond, sau mai curînd o strapontin pentru trgtori pentru c, acum, vede clar umbrele celor doi purttori de fanale abia depind crenelele ³ oamenii in felinarele ridicate deasupra capului ³ i ritualul prevzut în Registrul 7 ÅSteaua Alcorµ se împlinete aidoma. Felinarele se apropie lent. Se lipesc unul de altul arun275 18* cînd pe ziduri pete de lumin tremurtoare. Cpitanul Pcurar numr pîn la zece. Felinarele se deprteaz spre extremitile zidului. Cînd ajung lîng turnurile de paz coboari dispar în spatele zidului. Cpitanul Pcurar are senzaia golului de informaie se prbuete. Navacunoscut i -a semnalat prezena, cerînd cale liber. Golful careînnucare se vede din larg, este de cpitanii Casei Salvaresso, sau numai de cei alei, sau numai de Lucio Salvaresso. De la uscat s -a dat liber pentru manevr. Este o ipotez. A doua ar fi ca de la uscat, identi - ficîndu-se nava, o barc s ias la larg spre a remorca nava în golf, cu atît mai mult cu cît briza de la uscat nu este favorabil manevrei cu vele. Cpitanul deruleaz fulgertor raiuni -imagini. ÅVedeµ clar cea mai nou nav a Casei Salvaresso, galiota Mehmed, care se întorsese la Istanbul la 7 mai (ce curios, din nou îi apare pe retin cifra 7) venind din Rhodos. Crezuse c Lucio Salvaresso i-a construit o galiot spre a urca Dardanelele singur, fr ajutorul hairactarelor ³ navele remorcher vîslite de vîslai pltii ³ chiar dac Casa Salvaresso îi are hairacterele ei atît pentru Dardanele cît si pentru Bosfor. Iat http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
149/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
de ce are nevoie Lucio Salvaresso de o galiot. Indiferent de vînt i de starea mrii, poate intra cu ramele în acest golf al tainelor... De la monastire izbucnete brusc dangtul subire al unui clopot. Apoi o toac mrunete des linitea nopii, tulburat doar de vuietul surd al de- ferlanilor,- plutind ca un alter-ego sonor al insulei, undeva în noaptea înstelat. ³ Cpitane, optete Jean de Mirande... Stîncile! ³ Domnia ta, un hairactar, optete Meimrunt. Se întîmpl simultah dou lucruri dintre care unul i se pare cpitanului ca aparinînd miracolului. De sub falez, chiar de la verticala monastirii, ânete în golf un fel de mahun vîslit puternic, scoînd musti de spum de s ub etrav. Una din ipotezele lui se confirm. Cum va reaciona Barba Gore care cunoate parola i rspunsul, cum va manevra în golf, cum se va lega la cheu, dac exist un cheu, nu se nelinitete. Pîn cînd va ajunge hairacta - rul la nav, pîn se vor da parîmele de remorcaj, pîn convoiul va intra în golf, va trece aproape un ceas. Faptul care ine de miraculos se întîmpl, îl triete, îl 276µ înspimînt. Atît cît îl poate înspimînta ilogicul. Curentul îl apropie din ce în ce mai repede de ana din stîn - cile digului. Digul este discontinuu. Locurile goale dintre stîncile cioplite (se încpîneaz s le considere cioplite) nu sînt mai mari decît un bra. Încearc s guverneze legile cu pupa înainte. Cîrma nu rspunde. Se rsucete fulgertordup i vrea s mersului preîntîmpine ciocnirea cu stînca. Se apleac mult peste bord. împinge puternic. Are senzaia de necrezut -c stînca cedeaz presiunii i reculeaz. Desigur o senzaie fals, barca a reculat împins puternic. Dumnezeule mare! Sub ce unghi a Vzut ei golurile dintre stînci? Pentru c golul în care-l antreneaz curentul este atît de larg încît barca trece foarte iute printre stînci, parc ar fi aspirat de un ana- for puternic ³ o clipîi revin în minte povetile cumplite ale mateloilor cu balau rul mrilor, povestea chitului înghiitor de corbii, povetile marilor anafoare tropicale, care aspir corbiile fie în fundul mrilor, fie în nori ³ se crispeaz pe cîrma absolut inutili vede din nou cum stîncile se apropie ca i cînd ar luneca pe rotile nevzute, spunîndu-i c este o iluzie optic cfatorat modificrii unghiului sub care vede deschiztura. Barca se aflîntr -o baie circular de la care pornete drept spre falez un enal rectiliniu, mrginit pe stînga de stînci monolitice de aceleai d imensiuni i pe dreapta de digul amintit. Dincolo de dig se aude plescitul ritmic al ramelor, scîrîitul strapazanelor i un glas dogit care spune într-o levantin italienizat: ³ Stpînul a trimis un pînzar... O s ne cocom trgînd la rame!
* Baronul Lo,uis de Vic-Fezensac îi execut planul din clipa în care vede semnalul dat de la Libertatea. Lumina alb ridicat la catarg pare s aib puteri magice asupra monastirii cufundatîn cea mai deplin linite. Un clopot bate mai curînd alarma, decît o chemare preacuvioas, secondat de rpitul militresc al
toacei. Este 277µ momentul ales ca, împreun cu tot detaamentul, ba ronul sâ coboare malul priporos chiar sub zidurile înalte ale monastirii, cldirea fcînd corp comun, pe latura dinspre deal, cu zidul de incint. Ajuns la piciorul de piatr al zidului, intrat în umbra lui, baronul constat c nu se afl departe de colul fortificaiei, dincolo de care se vede marea. Se prelinge pe .lîng zid în partea opus, cu atît mai grbit cu cît în curtea monastirii se aud glasuri, pai, bocnituri, un ansamblu de scîrîituri, tusete, tîrîieli; oricum, zgomote necuvioase i lipsite de pioenie. Cînd ajunge la colul zidului de incint dincolo de care se vede un fel de glacis ³ o padin orizontal perfect pentru a se trage focuri încruciate împotriva unui atacator venit din interior în formaie de asalt ³ se oprete alarmat de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
150/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cnitul îndîrjit al unor potcoave izbind cal- darîmul, cnit însoit de un nechezat gros i încpînat de catîr i Milledieux, de un glas care profer cele mai scîrbavnice înjurturi într-un amestec curios de provensal, dar cu accentul inimitabil din Roussillon, mai exact din acel loc fermector care se numete Perpignan. Frapat de acest mister lingvistic i existenial, un prov ensal, poate chiar, un marsiliez i un perpignanez în acelai timp, înjurînd de mama focului un catîr într-o mo- nastire din Rhodos ³ baronul îi d seama în ultima clip, cu ochiul lucid al militarului de profesie, c ime-' diat dup col, la numai cîiva pai, se gsete poarta ce - tuii pentru c acolo conduce drumeagul venit dintre clinele dealurilor, cîn dreapta i stînga drumeagului cresc în voie boschete de tamariti i buxui, de hybiscus i de palmieri ornamentali, ceea ce înseamn c uscatul nu pune cetuii eclesiastice prea multe probleme de aprare, c poarta se va deschide pentru a lsa s ias pe compatriotul lui necunoscut i obiectul injuriilor lui pline de piper, dup care, firesc, se va închide cu zvoarele i c acel compatriot este un curier care trebuie s vesteasc, undeva în interior, sosirea navei. Fulgertor, baronul se prelinge dup col, trece între tamariti i zid, depete poarta mergînd aplecat s nu fie vzut cumva printr-un ochete deschis i în cîteva secunde, oamenii lui sînt aezai pe dou buchete de ambele pri ale porii din seîndur placat cu buci din tabl de fier. întrezrete sau intuiete c unii dtin lupttorii iui îi 278µ pregtesc saulele i clu^ele. Papamarkos a rmas în stînga porii. Aude zvoarele. în poarta principal pentru harabale se deschide o porti. Pe acea porti iese de-a-ndaratelea un ins care poart un fel de îmbrcminte ienicero clugreasci pe cap un potcap pe jumtate monahal, pe jumtate soldesc, de o culoare atît de iptor portocalie încît pe baron îl pufnete rîsul. Insul trage cu disperare de nite frîie de frînghie i blesteamîn continuare gloaba netrebnic,' bun numai s-i dea pielea cizmarului împieliat care -l slujete pe Satana; plmad a iadului, patruped de o mie de ori blestemat... Cînd insul spune Åde. o mie de ori blestematµ, baronul îi face semn lui Papamarkos care înete cu echipa lui pe portia deschisi baronul pune stiletul în ceafa curierului furios, optindu-i în piprata lui limb matern, ori poate patern: ³ Ingeraule, închide-i pliscul! Haide, biete! Curaj! Arat-i tatlui tu cum te-ai instalat în acest lca al domnului, renegîndu-i credina... * ** Voica Ilinca are senzaia c principesa Mrgrita este foarte aproape, la captul canalului mrginit de stînci. Un fluid eterat o învluie eliberînd -o de spaim. Se întoarce într-o lume familiar, nu-i d seama în ce fel fa- . miliar, dar tie c a mai fost aici, poate în vreo cltorie a tatlui ei pe cînd era copil. Tot ceea ce i s -a prut înspimînttor, stîncile uriae, faleza rîpoas, marea i noaptea reintrîn firesc. Urmrete atent rotirea brcii, care pîn atunci plutise cu pupa înainte, fcînd -o s vad cum cele dou unul rînduri de stînci printre care lunecau repede, dui de curent, preau c se apropie de altul, închizînd canalul. * ** ³ Ce senzaie stranie, optete cavalerul Jean de i Mirande la urechea fratelui su Pierre de Mirande... Dac 279µ n-ar fi linitea asta absolut, a crede c o mulime de explozii prbuesc stîncile în canal. ³ Se modific unghiul sub care vedem' stîncile, rspunde în acelai fel cavalerul Pierre de Mirande... Oricum, cpitanul cunoate locurile perfect. Manevra de http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
151/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
a scpa de mahun a fost magistral. * ** Cpitanul Radu Nanu Pcurar urmrete atent ron- doul de 360° pe care-l execut barca într-un fel de bazin rotund, ca i cînd o for magnetic de mare intensitate ar fi determinat rondoul spre a -i fixa prova pe un nou curs. Direcia i sensul curentului nu se pot explica altfel decît printr-o lucrare ingenioas a anticilor, poate atunci cînd Rhodosul a fcut parte din Liga ionian, arhipelagurile i coasta egeean a Asiei Minor devenind un centru al matematicienilor, filozofilor i artitilor. La urma urmei, minile care au conceput i executat în Rhodos una din cele apte minuni ale lumii vechi, de ce n-ar fi conceput i executat un sistem de drenare într -un canal, care s conduc la un loc secret de acostare, cu atît mai necesar cu cît în aceste ape s-au rezolvat cu armele marile conflicte ale acelor ti mpuri. Oare nu aici sau înfruntat flotele persane, sub comanda lui Conon atenianul, cu flota spartani dac btlia decisiv s-a dat mai la nord, n-a servit Rhodosul drept pivot al acelei btlii de la Cni- dus? i numai asta? Constat c firea lui raio nal, obinuina cifrei, îl oblig s priveascîntîmplarea într-un lan cauzal, într-o conexiune care spre mirarea lui devine istoric. Adic se detaeaz de clip, se detaeaz de el însui, sau mai curîndnu de undeva unul dinînceispaiu care-l slluiesc, mai precis de celun careom stalla spaiului, eche, spre al a se aeza ³ asta-l contrariat, este dimensiunilor spaiale ³ ci undeva în timp i din nou este contrariat, pentru ci acest timp nu este timpul lui obinuit, cel al succesiunii, ci un alt fel de timp care, foarte curios, integreaz spaiul dup o formul matematic necunoscut ³ un fel de timp-spaiu sau spa- iu-timp în care toate evenimentele coexist, el însui 280µ fiind prta la evenimente. înainte ca acel care se detaase « e cîrmaciul brcii s se explice, viteza curentului crete vertiginos, dincolo de explicaia logic dat de faptul c oereii- canalului se strîmtoreaz. Aude strigtul slab al fetei de la prova. Barca este proiectatîntr-un perete stîncos care se ridic perpendicular pe firul canalului. Vrea s strige: ÅSrii în apµ. înainte de a deschide gura, barca este absorbitîntr^o grot a crei arcad se deschide brusc deasupra apei, arcad pe care probabil n _a vzut-o din pricina vîslailor. Este o trecere de la întu nericul difuz al nopii la o lumin difuz, fosforescent, ca aceea emanat de stîncile -rzboinici pe care le dublase la intrarea în golf. Un contracurent anuleaz curentul principal. Bolta grotei are amploarea bolilor de la catedrala Sfînta Sofia. Barca se rsucete uor, conform aceluiai principiu necunoscut i într-o deriv lin se lipete de un debarcader. Cpitanul Pcurar pipie materialul elastic al debarcaderului i el rspîndind o fosforescen stranie. Nici lemn, nici metal. Mateloii sar pe deb arcader. Amareaz barca la un fel de babale de o form necunoscut. ³ Iat-ne ajuni, cpitane, optete cavalerul Jean de Mirande... Ce ordine dai?! Cpitanul Pcurar c fel grota uria este umplut cu stupnucare absoarbe orice sunet. Grotaare nu senzaia are nici un de acustic. Cuvintele cavalerului au nici mcar rezonana fireasc pe care o au în aer liber. Mai mult. Nu numai c nu au nici un fel de reîttanen. Par c nici mcar nu au fost rostite. 5 Pînîn clipa ACEEA, cpitanul Pcurar avusese senzaia dedublrii. A existenei lui simultane în planul unui prezent imediat i al unui prezent absolut care însuma Prezentul imediat i trecutul, pentru c, în clipa cînd s -a Smdit la btlia naval de la Cnidus, nu numai c a vzut 281µ flotele spartana i persan manevrînd in largul insula Nisyros ³ intre aceasta, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
152/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
peninsula Readiye i inauu Kos ³ într-o fraciune de secund a vzut valurile rxi\c{ stîrnite de briz, a auzit scîrîitul lopeilor, ritmul rapij btut pe tobe de efii de echipaj, a cuprins întregul fl 0 _ telor venind la pintenare i abordaj, dar s-a vzut pe însui în turnul de lupt din prova navei spartane, care curios, purta numele ghicitorului Mopsus, el însui, In sensul total al cuvîntului, adic n u un spartan, ci un Pcurar din munii natali ai Vlahiei Mici. Nu tie cînd a intervenit clipa ACEEA. tie doar c grota avea, corect ar fi s spunÅareµ, dou deschideri. Ca una din deschideri in penumora creia a vzut primele trepte spate în stîne indicînd o scarîn spiral se deschidea în partea opus debarcaderului i ca a doua deschidere, semnînd cu o gur de horn, se alinia cu rmul subteran al grotei. C a rspuns întrebrii cavalerului Jean de Mirande, po- runcindu-le s-l atepte din recunoaterea pe care o va face, pîn atunci lnînd un repaus de arme, s studieze grota i lumina ei neobinuit. Voica Ilinca se afla lîng el. Lsase pelerina la barci în lumina verzuie prea un matelot tînr, subire i înalt, care împrumutase ceva din fosforescena grotei, iradiind un fel de aur opalescent care -i tivea conturul trupului. tie c a urcat paisprezece scri în spiral, scri din acelai material necunoscut ca i cel din care era construit debarcaderul. Scara spirala într-un tub lucios ca de metal poleit. La captul scrii a ieit pe o platform circular, avînd pereii din piatri diametrul de cîiva pai. încamijlocul platformei altar poroasi din piatr, sausnumai o vatr. Aceeai luminozitate, i cînd stînca ar fi un (devenit o sur de lumin exterioar ar fi strpuns-o, ptrunzînd în grot. De jur împrejur, de la înlimea genunchilor i pîn la înlimea capului, grota este pictat. Sînt acolo într-o libertate deplin cerbi i lei, unii pasc, alii dorm, este o leoaicînconjurat de pui, este un elefant monstruos, acoperit de o Åbl an lung, avînd colii uriai întori, sînt girafe i uri, uri avînd cpîni mari, sînt uri vînai de oameni purtînd ghioage i sulie, sînt oameni care aprind focul, care pescuiesc cu harponul, ca re vîneaz cu arcul, care despic un W 282µ BLyre. sînt femei eu copii pe genunchi, totul în culori vii r? proaspete ca i cînd pictorii care realizaser aceste /j-e^ti uriae abia i-ar fi strîns culorile. Voica Ilinca îl c^P a cfod Voica Ilinca i-a luat mîna, tin^a c£pitanul a simit prezena unui fluid eterizat. i poate atunci a fost clipa ACEEA în care el a fost contient de 0 sum de lucruri, de fapte, de stri interioare, de mutaii, coexistînd, înlnuindu-se, determinîndu-se, nscîndu-se unele din altele într-o simultaneitate anulînd din nou succesiunea, simultaneitate conducînd la un altfel de timp, un timp-spaiu ameitor, întrunind în el Trecutul, Prezentul i Viitorul. Pentru cîn clipa cînd Voica Ilinca i -a luat mîna, stabilind legtura cu noul univers înconjurtor, s-au întîm- plat i se întîmpl succesiunile, simultaneitile i condiionrile generatoare de noul univers ale Timpului absolut. Adic altarul sau masa ritual sau vatra aceea cioplit rudimentar se deschide de la sine, transformîndu-se în dou fotolii adînci, tapisate în piele roie. Fotoliile sînt spate în spate, cu speteze înalte i rezemtoare de cap. Ei se aazîn fotolii, stînd spate în spate. în clipa cînd se aaz,încomunic. interferen de sugestii -gînd, ca i cînd Voica Ilinca s-ar fi resorbit el i el în Este fiinao raional a Voici-Ilinca. Sugestiile-gînd se îmbogesc pe loc cu cuvinte dintr-o limb cu aceleai rdcini ca franca; dar o limb curioas, mai curînd un ir de semnale codificate i decodificate instant aneu., aparinînd viitorului. Pereii circulari ai grotei mici, creia sugestia - gînd ii spune ÅCupola temporal A x Bµ devin translucizi. ca i cînd foi subiri de sticl verzuie de Murano s-ar fi lipit unele de altele sub efectul unei temperaturi i pres iuni uriae, înlturînd iluzia unidimensionali creînd realitatea unui univers pluridimensional. Acest univers pluridimensional este populat de Calea Lactee vzut dintr -o perspectiv cosmic, ca i cînd un observator plasat într -un vefhicol spaial ar gravita pe o orbit galactic. Spaiul sonor, pîn atunci gol de orice sunet, Sugestiile-gînd http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
153/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
schimbîndu-se într-o tcere desvîrit care la început i-a dat senzaia de gol absolut, se populeaz de o muzic aleatorie, ca i cînd atît vehicolul spaial, ^t i miriadele de stele în micarea lor prin spaiu ar 283µ produce ace» muzic celest, de o armonie perfect. Apa r semne pe care nu le decripteaz cu toate cîmpreur^ cu Drago Voinea Bîrldeanu a studiat amnunit Lib^ paleographiae a lui Tritheme, aprut la Oppenheim î^ 1518: De furtivis litterarum a lui I. B. Porta, aprut l a Napoli în 1560, Cryptomeniticis et cryptographiae libri a celebrului Selenus, pseudonimul Åastronomicµ al duc^î lui de Brunschwig i Trite de chiffres publicat acum zece ani. Ceea ce nu decripteaz, adic gama de semne i semnale policolore care strbat spaiul cosmic muli* dimensional înind din abis ca s-i explodeze pe retin se organizeaz la primul lui gînd exprimat în cuvintele valahe într -o serie de imagini din ce în ce ma i limpezi,' Adic pe fondul galaxiei pe care acum o investigheaz din perspectiva lui obinuit, duneta navei, apare o nebuloas albstrie ca un fel de placent plutind în apa strvezie a mrii. Cînd gîndete ÅDrago Voinea Bîrldeanuµ,; simte cum fluxul eteric care-l legase de Voica Ilinca se rupe. O alt emanaie, poate un biocurent avînd drept surs propriul lui eu se dirijeaz spre marele ecran fluorescent i, atingînd nebuloasa strvezie, mai corect penetrînd-o cu impulsuri roietice, o transformîn imagini de o claritate Voinea Behaim Bîrldeanu la masa se luirotete de lucru, globul terestru reprodusperfect. dup celDrago al lui Martin din st Nurenberg uor in jurul axei polilor, lada-sofa cassapanco clin lemn de nuc, jilurile de Vorone, macat urile, armele din odaia de lucru sînt atît de fidele, atît de bine materializate sau re- materializate încît se vd zgîrieturile, locul unde lemnul a fost frecat la transport, se vd trandafirii roii de pe macatul negru, se vede negul de pe obrazul armato rului, el însui este acolo în acel tablou care nici pe departe nu este static, aglomerînd o suit de imagini dinamice nu se tie cum i de ce selectate de propria lui emanaie, probabil emanaia memoriei sau a unor gînduri nedesluite: Mihai la audiena solemn din palatul TopKapî cînd i s-a conferit kaftanul, esberul i cuca de Åhospodar^ Elena splîndu -se cu mama în zori, din burduful de capr, el dînd nutre mgarilor, akingiii ³ îi aude urlînd ³- 0 pat verzuie, un fel de mîzg ca o linti stric imaginea, dup care îl vede pe Barba Gore aruncînd parîma de 284µ e01orcaj celor din hairactarul venit de pe insul. Tot atunci fotoliul începe s se rsuceasc uor. Cpitanul Radu Nanu Pcurar îl vede pe baron srind în cîrca fostului galerian Caraco Picior-de-lemn i-l aude foarte limpede optindu-i aceluia: îngeraule, închide-i pliscul! Haide, biete! Curai Arat -i tatlui tu cum te-ai instalat în acest lca al domnului, renegîndu-i credina! ³ Cpitane, îi optete la ureche cavalerul Jean de Mirande... Glasul vine din acest horn. Ziceai c dincolo, scrile se înfundîntr -o surptur. Cpitanul Radu Nanu Pcurar o caut din ochi pe Voica Ilinca. Este lîng el, alb, buzele îi tremurîntr-un spasm i un vl aproape material îi opacizeaz privirea...
. Galeria subteran este din ce în ce mai întunecoas. Pereii din stîncîi pierd porozitatea luminoas. Cpitanul Pcurar are senzaia c se învîrtete în cerc. Pereii galeriei se îngusteaz. Ii simte foarte aproape de el dup cum simte foarte aproape bolta tunelului. Pipie pereii. Stînc cioplit primitiv. Pipie tavanul. Aceeai stînc. Nu se mai vede nimic. întunericul i se lipete de retin. Încearc s -i stpîneasc furtuna interioar. Haosul care-l bîntuie. optete: ÅSînt în începutul tuturor vzutelor i nevzutelorµ. Simte nevoia s-i certifice existena. i logica. i stpînirea de sine. Nu poate fi produsul în- tîmplrii. Întîmplarea îl poate ajuta sau îl poate http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
154/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
înfrunta; oricum, nu-l poate determina. Este sigur c tot ce-a vzut! ce-a auzit, întreaga aventurîn spaiu i timp prin care -a trecut în ,,Cupola-temporal A x Bµ aparine unei experiene reale. C el însui a trit într-un timp necunoscut, cruia i-a împrumutat tot ceea ce ine de realitatea înconjurtoare, începînd cu numirea unor °biecte necunoscute, la limbi modalitatea de a gîndi. Aude clipocitul valurilor lingînd o plaj. Iese exact în grotaj din care -a plecat. întunericul este mai subire. Se vede luciul apei. Se vede debarcaderul. Un debarcader la 285µ ca re se duce cu pai întini i -l pipie lacom. Debarca derui este construit din grinzi netede de lemn. ³ Aici, cpitane, spune de undeva din întuneric cavJ Ierul Pierre de Mirande... ...Scara pe care urcîn spiral strîns este spa piatr. Se simte din ce în ce mai persistent miros ci e tmîie i cear. Dou firioare de lumin strbat prj2 peretele de stînc. Pipie. Nu mai este stînc. Este un perete din lemn. Apropie ochii de crpturile prin care ptrunde lumina aceea subire. Constat c peretele este bombat în exterior, ca un mulaj de masc mortuar, fjj vîr obrazul în acel mulaj. Crpturile sînt dou vizete, Vede un sfenic cu luminri arse la jumtate, un interior sie paraclis, un clugr cu barba alb pîn la brîu care moie intr -o stran, o parte dintr-o catapeteasmi împrejur, ca i deasupra constat c scara sfîrete aici. Arpi,fi pind logic de s jur existe un mecanism care scapului, dezvorasc o intrare în paraclis. Pipie peretele ^e scîndur. Un clenu cu un mîner rotu nd. Rsucete, împinge uor. Peretele se rsucete spre exterior. Cpitanul intrîn paraclis. Dup el Voica Ilinca i întreaga echip. Clugrul moie sau poate este orb. Spune grecete, cu glas puternic de bas: ³ Are s v ard domnul Savaot în flcrile iadului, nestuilor. închidei tainia c vine curent i stinge luminrile, pgîni netrebnici ce sîntei. Cpitanul Pcurar închide tainia, adic rsucete pe îini icoana arhanghelului Gavril, pictat pe lemn în mrime natural. In paraclis intr un al t clugr foarte btrîn, abia tîrîndu-i tîrlicii împletii din lîn aspr. ³ Haidem la culcare, frate Pahomie, spune cel nou intrat... Pgînii fac îri noaptea asta pe pofta lui Satana Joac prin sfînta monastire i iari o pîngresc, blestemat }îie trupul i sufletul i numele lor, acum i în vecii vecilor! V ³ Amiiiin, cînt basul, ridicîndu-se greoi din strana. Al doilea clugr nici nu-îînvrednicete cu o priviSi Se duce tîrîindu-i tîrlicii la clugrul cu barb, îl apuca de brai sprijinindu se unul pe altul ies din paraclis- De afar se aude glasul lui Papamarkos care spune: 286µ Am cercetat chilie cu chilie, domnia ta. i trape» . turnurile. Toi sînt cu hairactarul, dup cum o spune rinsul»în afara celor doi clugri adevrai, ^ i baronul în dialectul provensalo-perpignanez: Jupîne Caraco Picior-de-lemn, n-ai minit, spre bucuria epidermei tale care rmine neînepat... Apoi în levantin; ³ Haidem, biei, s vedem ce s-a întimplat cu cpitanul nostru. ³ Care este aici, spune cpitanul, gîndindu-se la fap- tul c el a tiut cum U cheam pe prizonierul baronului, înainte ca însui baronul s^o tie. Cum ³ se întreabi iese în curtea interioar a monastirii-îortrea. * tn Dup poziia Carului Mare (constelaia nu i -a adus noroc Casei Salvaresso), http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
155/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cpitanul Pcurar îi spune c este ceasul dou dup miezul nopii. Unul din mateloi este în clopotni, spre a vesti clipa cînd hairactarul, avîni -o pe Libertatea la remorc, vor intra în golf. Daca cei din hairactar ar fi avut vreo bnuial, s-ar fi întors pîn acum. Caraco Picior-de-lemn vzîndu-se nu numai între conaionali, dar chiar între conceteni, ba mai mult, eunoscind cu de-amnuntul povestea celor trei gentilomi, ira dezlegat limba dovedindu-se istei la obiect. Trebuia s-l vesteasc pe Åstareµ, adic pe cpitanul Piovene,. fost comandant de galerîn flota de Rhodos a lui Saladin Chiorul, care a avut nenorocul s fie rnit la dreapta de un glon tras de pe o galer maltez. I s^a tiat mîna, i-a pierdut dinii i atunci a fost pus stare, aici de ctre urmaul lui Saladin, Ulus-maltezul. St la o jumtate de ceas de mers clare în interior, unde are un konak în mijlocul viilor pe care le lucreaz cu sclavi, în mijlocul livezilor i al haremului, pentru cÅstareulµ a trecut la islamism i este prieten bun cu paa din Rhodos. Atunci Clnd sosete o corabie pe care o recunoate Kirilianis, ' economulµ monastirii, fostul ef de echipaj al Åstareu - jui el, Caraco, fost galerian, apoi cîrmaci în flota de Rhodos a lui Saladin, încalec p e catîrul numit Cristo287µ bald, dup numele unui matelot genovez cu mult. m^i încpînat decît catîrul, i se duce s-l vesteasc p 0 Åstareµ. în general, corbiile descarc noaptea mrfuri de contraband, sclavi, mai ales roabe albe, europene pentru haremuri i casele de tolerani încarc tutunMonastirea vinuri, fistic, mtsuri orientale i cumprat roabe sirience ori libaneze, pentru Istanbul. este doar un depozit. A fost de Lucio Salvaresso, care o hrnete i care i-a fcut un venit, cu condiia s fie bolnii azil pentru mateloii lui btrîni, bolnavi sau rnii. D e fapt este azil i refugiu pentru piraii lui Ulus-maltezul, brbai care nu mai pot naviga din pricina infirmitilor. Unii, mai puin ciumpvii, s-au însurat prin satele din jur. Alii, care nu i-au gsit femei, au rmas. Sînt pltii lunar, au casi mas, lucreazîn via monastirii, îngrijesc o turm de capre, sînt sub protecia paei i a autoritilor bisericeti. ³ Cît rmîne de obicei o navîn golful vostru, îl întreab cpitanul Pcurar pe limbut. ³ Depinde de nav. ³ Cum asta? ³ Dac este o nav a lui Ulus, descarc, încarc, face plinul cu ap sau îi repar sprturile dac le are. Avem atelier de dulgherie. Avem marangozi. Pleac ziua sau noaptea, de îndat ce este gata. ³ Ce alte nave mai vin? ³ Dou! Ale stpînului i patronului. Astea descarc, încarci, dup ce încarc, au o regul sfînt. Petrec o noapte la ancor, echipajul se odihnete i nu ridic ancora decît la ceasurile 12 a doua zi. ³ Numai la ceasurile .12? ³ Numai... Ani voie s pun i eu o întrebare, dup ce-am rspuns corect la multele întrebri puse de tine, cpitane? ³ De unde tii c eu sînt cpitanul? ³ Întreab-m! Dup ton. ³ Se pare c vrei s... hm... prdai depozitul. ³ Asta voiai sîntrebi? ³ Voiam sîntreb dac avei un hamac la bord j pentru Caraco zis Picior -delemn. Slujesc cu credin 286µ pîn cînd m vei debarca undeva spre vest. Vreau s niâîntorc acas. 11 iau în slujba mea i pe rspunderea mea, cpitane, spune baronul Louis de Vic-Fezensac... îmi este aproape vecin. k ³ Cum vrei, baroane... Ei, Caraco, ce ne sftuieti? S-l invitm aici sau s http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
156/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
nu-l invitm pe sfinia sa Åstareulµ. ³ Ce rost are, dac nu avei vreo rfuial? Cunosc monastirea cu ochii închii. ³ Ce-a adus Ulus ultima oar? ³ Numai sclave, cpitane. Cele mai frumoase pe care le -am vzut vreodat. ³ De mult? ³ Acum o lun. Din clopotni se aude glasul santinelei. ³ Navele, domnia ta. ³ Haide, jupine Caraco... Condu-ne la debarcader i ascunde-ne astfel încît s le putem spune bun sosit camarazilor ti, fr s fim vzui. îmi plac foarte mult asemenea surprize. * ³ Prea bine, cpitane!... S mergem. 6 ³ De ce nu dormi, jupîni? ³ Zi-mi Voica. ³ De* ce nu dormi, Voica? ³ Nu m-am regsit înc! ³ S fi fost adevrat? ³ Totul! , Kr Nu-mi ³ Cumexplic. îi explici? ³ Am vzut. Am trit. îmi este destul. ie nu? f Cpitanul Pcurar nu rspunde. Stau amîndoi pe dunet, rezemai de copastie. Cerul prefigureaz zorii. O ariP de lumin trandafirie plutete în cer, deasupra 289 .19 -R Corsarul 15 > insulei. Corabia abia se leagn. Se vede gabierul proiectat pe cer i silueta vardiei de la prova. Se atepta s curg sînge. într-un fel s-a repetat bufonada de la Izmir, ei venind nu din afara zidurilor, ci din interiorul lor, dovedindu-se înc o dat c pierzania este cu atît mai aproape cu cît dumanul se afl ori în noi, ori printre noi. Vîslaii hairactarul ui, frîni de trasul la rame, s-au dat prini de cum au acostat la debarcaderul monastirii cldit pe o îngrmdire de stînci, la care se ajungea pe scri pieptie spate în piatra falezei. Au fost închii într-o chilie i pui sub paz. Baronul i-a cerut s rmîn la uscati s vegheze. Caraco Picior -de-lemn nu tia nimic de icoana arhanghelului Gavril. Mrturisise c nici ei, nici Åstareulµ nu intrau în paraclis s tulbure linitea i rugciunile celor doi clugri btrîni, singurii pstrai la monastire de ctre patronul Lucio Salvaresso. Cpitanul triete o stare de luciditate ciudat. Aventura din grot este atît de vie, încît i se pare c se aflînc acolo, c existîn cele trei planuri temporale sau în acel timp absolut care anuleaz sucesiunea. C existena lui acolo umbrete existena lui de aici, estompîndu-i senzaiile directe. Iat, Voica Ilinca st aproape lipit de el, este neobinuit de blînd, aproape duioas, cerul ziu este fastuos, de rmîn la uscat vin miresme i toate acestepreceasului senzaii vii, de aîtoare, fermectoare în afara lui, trec ameitoare pe lîng el fr s -l ating, de parc s-ar afla în grota aceea în care mureau sunetele. Se aude un fel ,de uset venit de la piciorul scrii. ³ Eti acolo, cpitane? ³ Da, ca vaiere... Sîntem aici I ³ Putem* urca? ³ Cu plcere... Se pare c nici noi, nici voi n -avei somn... Din aceleai'motive? ³ Din pricina grotei aceleia,' cpitane, spune Pierre de Mirande. Se refuz logicei. i nu cunosc nici un fenomen pe lumea asta ³ în afar de purtarea oamenilor ³ care s se refuze logicei. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
157/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ In loc vS vorbim, ar fi mai bine s lum barca i s regsim grota, unii venind de pe ap, ceilali coborînd prin paraclis, spune foarte limpede Voica Ilinca. 290µ H ³ Drumul prin paraclis este sigur, spune Pierre de Mirande. Plin de surprize este drumul cu barca. Mademoiselle are dreptate. i aa nu putem dormi. S lum barca... Vom vîsli noi. «³ Am observat un curent straniu i o anume simetrie a stincilor, spune cavalerul' Jean de Mirande. Totul tf prea c se supune unei voine care dirija atît curentul cît i poziia stîncilor. Dac nu mi-ar fi team c voi fi socotit nebun, zice c stîncile acelea se micau în mod ciudat, ghidîndu -ne. ³ La barc, domnilor, spune cpitanul Pcurar, flu- ierînd vardia i dîndu-i ordin s patruleze de la prova la pupa pe ambele borduri. ...Voica Ilinca st la prova. Cavalerii vîsîesc. Cpitanul guverneaz conducînd barca în lungul irului de stînci spre ieirea din golf strjuit de rzboinicul spat în stînc. Universul se umple uor de lumina frageda a zorilor. La zenit cerul are culoarea translucid a smaragdu - lui. Tot ceea ce se vede capt contur i volum. Voica Ilinca închide ochii încercînd s-i refac viaa petrecutîn viitor. Nu are nici o îndoial ci-a trit acolo o îtime din viaa ei viitoare într-o insulînsorit cu doi copii , care aveau obiceiul nstrunic s se caere în spinarea tatlui lor; la bordul corbiei; apoi într-un palatasta, unde dntuia cu Åelµ la la un unkonak bal, iat nu bieii era nevoie s de fie baroneas pentru apoi la o herghelie, lîng ca o ap, veniser pe mare, apoi apruse ^astronava i ea luase un vehicol s ajung repede la cheul ismirez pe Karîkaya unde Åelµ pleca în larg cu iahtul dup ce descoperiser taina insulei profesorului Kadîr Altinoren. Mai ales asupra acestui subiect întîrzie, pentru ca o fascineaz, cu toate c acum nu tie exact ce s-a întîmpîat pe insula profesorului Kadîr Altinoren. care le vorbise despre strmoul lui, învingtorul de la Âliga- darz, numit Kâzîm Aii Altinorenx mîna dreapt a lui Cogea Sinan Paa pe tare ea îl vzuse la Istanbul cînd Sinan îi organizase triumful, numai cu cîiva ani înainte de drz - f l graia i exilul marelui vizir la Maîgara. începuse s se '' familiarizeze cu ideogramele de pe ecranul fluorescent, s se simt bine în viitorul acela foarte tehnic în care Cîaire i Nezid, fiziciana, se îndrgostiser de Åel*, ne291 18* tiind c n-aveau nici o ans, timpul lucrînd pentru Åelµ i pentru ,.eaµ, chiar acolo pe insula unde se vorbise de! Åara Fgduineiµ* i unde triser aventura lor pre- - cosmic. ³ Cpitane! Privete sub barc! Voica Ilinca recunoate glasul baritonal al foarte logicului cavaler Pierre de Mirande. Prezentul, cu pretenia * lui absurd de a supune clipa. ** Cînd cavalerul Pierre de Mirande strigase: ³ ÅC-; pitane, privete sub barcµ, cpitanul j nota mental aliniamentul stîncilorsînt dincolo de care ar fi trebuit sPcurar se afle tocmai canalulîicare -i condusese la grot. Stîncile aproape identice nefcînd parte dintr-un masiv de piatr, mai curînd individualizîndu-se în blocuri lipite unul de altul, fr ca între ele s se întrezreasc spaii libere. Ori, azi-noapte, curentul acela inexplicabil, inexistent acum, îi antrenase tocmai între dou asemenea blocuri stîncoase, ducîndu-i prin canal pîn la debarcaderul construit dintr-un material necunoscut. Oricit ar fi fost de neobinuit cu locurile, ori cît ar fi fost întunericul de opac, nu putea confunda un canal cu golful i, dac el avusese halucinaii în legtur cu tot ce se întimplase de la intrarea în golf pîn la gsirea scrii care urcîn paraclis, atunci ce se întimplase Voici i celor doi cavaleri? Ce for reuise s creeze o halucinaie colectiv? Aliniamentul stîncilor nu http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
158/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
este paralel cu faleza. Asta se v a putea stabili din clopotni cu ajutorul cercului azimutal. Canalul secret*µ s fie tocmai în unghiul pe care-l face faleza cu stîncile? Se va vedea. Constat c soarele se ridic peste clopotnii c razele lui ating suprafaa; mrii. Privete sub barc, în babord, acolo unde privesc i ceilali. Razele soarelui fcînd cu suprafaa mrii un unghi mai mic decît 45°, deci ricoînd de pe luciu fr * ara Fgduinei, roman de acelai autor, colecia ÅFantastic Clubµ, Editura Albatros, 1975. strpung la mare adîncime, izbesc totui sub oglinda luciului o alt oglind, mai curînd o mare plac de argint încastratîn piciorul submers al stîncii, reflectîndu se din nou sub un unghi de 45°, astfel încît lumineaz arcada unei galerii submarine, aflat la nici un brai jumtate sub suprafaa mrii. ³ Jupîni, înseamn stînca... Deasupra bolii. Agil, Voica Ilinca scrijili stînca cu jungherul. ³ Curios, spune Pierre de Mirande. Pe oglinda aceea nu s-a depus nici scoici, nici alge. ³ Încep sîneleg orarul navelor Casei Salvaresso, spune Jean de Mirande. Hei, cpitane! Miracolul a luat siirit» Nu se mai vede nimic. ³ Dovad c meterii de aici au fost în acelai timp i foarte buni astronomi, spune cpitanul, scoîndu-i tunica de lustrin albastru... ³ Ce ai de gîrid? întreab Voica Ilinca. S vd. Voica Ilinca urmrete cu o invidie acr felul cum cei trei brbai se solidarizeaz, fr s-i fi spus un cuvînt. îi trag unul altuia cizmele din piele moale41, îi depun armele pe fundul brcii pstrîndu-i jungherele, rmîn doar în pantaloni, încini cu centurile i Åel u vine la prova unde cu un gest scurt taie saula ghearei de pisic pe care o leag de banchet. - Captul cellalt îl leag la centur. ³ Într-un fel viaa noastr stîn mîinile tale, îi spune. Dac scutur saula o singur dat, este bine. Dac o scutur repede i de multe ori, trage -ne afar. ³ Voiam s m cufund cu tine. ³ Vino, spune cpitanul privind-o în lumini. într-o clip Voica Ilinca rmîne în pantalonii de pînzi în tricoul negru de bumbac. Cpitanul evit s priveasc trupul minunat al fecioarei ieit din bluza larg de matelot. Dup cum, cu un fior necunoscut, fecioara evit apropierea torsului gol i muchiulos al brbatului care aaz pe banchet colacul de saul. Vdind o bun cunoatere a regulilor marinreti i o discreie cavaler feasc desvîrit, cei doi frai de Mirande încalec copastia brcii în tribord i -i in echilibrul pîn cînd Voica i cpitanul îi dau drumul în ap prin babord. 293µ TjQea clintii constatare a cpitanului este c apa got j fului, cldu, vzut chiar de la suprafaa luciului are o transparen uimitoare. Are în cabin cîteva perechi de ochelari de scufundare folosii de pescuitorii de burei din Creta i din insule. Prea tîrziu. ³ Fac oscutur recunoatere, spune. Rmînei. DacUrmeaz nu g, -m. sesc trecerea, mîntorc. Dac o gsesc, saula. Urmai saula. Jupîni. Inspir adînc. Se cufund. Experiena lui de cufun - 1 dtor de lupt este veche. Dup noaptea de nesomn i emoii. îmbriarea unduitoare a mrii i se pare un dar zeiesc. Se cufund aproape de vertical dup ce i -a luat ca reper semnul scrijilat pe stînc de Voica. O bucu^ j rie copilreasc pune stpînire pe el. Libertatea de mivl care în spaiul tridimensional îi d o senzaie dumne - Å zeiasc. Apa este limpede, strbtut de licre argintii. Un banc de stavrizi îl înconjoar. Petii poleii înoat linitii, privindu-l cu ochii lor rotunzi i reci. Se rsu- I cete pe spate. Vede apa strvezie, falduri catife- j late i tremurtoare, lumina verzui-albstrie i în aceasta lumin magic, somptuoas, vede trupul unduios al femeii pe care o iubete http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
159/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
slbatic, îi vede braele armii, acum Q parc fosforescente, revine pe ^vertical, o înlnuie strîns, j o rsucete, o trage spre adînc. se desprinde i cu cîteva micri viguroase intr pe sub arcada de un albastru- oeliu. Fundul nu este mai adînc de trei brae. Vede algele unduind uor. micate de un curent de adîncime care vine din grot, vede masa compact de arici de mare violet, cîiva. s paroi rotunzi i turtii se frmînt violent dup obiceiul lor, d drumul la o gur de aer i, înotînd pe spate, vede semiumbra care vestete c a trecut pragul submarin. Atinge nisipul cu omoplaii. Se ridicîn picioare, o dat cu Voica. Se afl amîndoi pe o plajîngust. subteran dac se poate spune aa. Grota este în - trucîtva asemntoare cu imaginile grotelor sau poate grotei vzut azi-noapte. De undeva din tavanul sumbru ptrunde lumina zilei. Subire ca o lam de sabie. ³ Tîlharule! optete Voica. Fata apuc saula î o scutur. Este fireasc, în semiumbra pare o nimf atunci ieit din valuri, acum i aici 1 are o frumusee pctoas, poate ar fi rpus -o în nisipul j 294µ Biârunt daca cei doi frai nu s-ar fi ridicat în picioare din ap, rsuflînd zgomotos: ³ Mort Dieu, spune Pierre de Mirande... înc o peter. Asta este prea mult pentru *biata mea imaginaie. ** ³ Nu prea avem figuri de savani... Mademoiselle îmi scuzinuta, atît de puin potrivit cu aceastîntîmplare solemn, spune cavalerul Jean de Mirande, fcînd o reverenînsoit de un gest larg cu poala somptuoas a pelerinei! aruncat pe umr. Cum v plac, domnilor? Cum v plac? ³ Ca întotdeauna, risipitor de frumoas, mademoiselle! Am toate motivele s -l asasinez pe cpitan. S-l asasinez, s-i rpesc cele dou comori i, devenind cel mai bcgat gentilom al Franei, s fiu în acelai timp i cel mai fericit brbat al Lumii Vechi i al Lumii Noi. ³ Comiînd asasinatul în cauz, n-ai mai fi gentilom, Jean, i, dup cîte îmi închipui, în dragoste, totui, trebuie s fim doi... ' ³ Hei, cpitane, spune Pierre de Mirande i glasul lui se rostogolete vuind prin grota cu acustic de catedral... Cheam-l la ordine pe afurisitul sta de cavaler, care face tot ce este posibil s-o farmece pe mademoiselle, cu pelerina lui de imperator. Jean, aici! Lada asta este prea grea pentru un singur de Mirande. Voica Ilinca drapatîntr-un kaftan bogat, tivit cu samur, îl amenin cu degetul pe Jeani fuge acolo unde cpitanul ciocne peretele de pia tr al grotei mînuind un baros cu coada scurt. Ca toi ceilali poarti el un kaftan bogat care -i ine cald. De la cea dintîi recunoatere grota i -a dezvluit tainele. Cpitanul nu tie dac toate tainele, dai- cele pentru care fcuse drumul Ia Rhodos î n mod sigur. Grota este circular. Are spate în stînc patru nie adînci în care sînt depozitate patru stejar, legate plci de aram,perezistente aciunea aerului- srat dincassone grot. din Cassonele au fostînaduse probabil sub ap,lalestate i închise, desigur cusute în burdufele unse 295µ cu seu de o^ie i cldite în alt ni. Capacele nu au lacte Deschise pe rînd i cercetate de cei patru, ar ti putut declana o nebunie furioasi uciga. nebunie furioasi uciga obinuit la echipajele care întîmpl tor sau nein- tîmpltor descopereau comori ale pirailor. Fiecare cassone este desprit prin doi perei de lemn în trei compartimente. Fiecare compartiment conine un singur fel de avuie. Monezi de aur cel din stînga, bijuterii cel din mijloc, pietre preioase cel din dreapta. Mai exist un cassone, ridicat http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
160/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pe buci de stînc, avînd cîteva guri în perei, plin cu haine de pre, foarte noi, nemirosind a zcut, uor jilave, haine de pre din care i -au ales kaf- tanele care-i înclzesc. Petera este aeratîntr-un mod ingenios. Adic plaja de nisip se ridic brusc spre o platformînalt din lespezi. Pe lîng perei exist un an adînc, sub nivelul platformei, care conduce la mare. Crptura prin care ptrunde lumina folosete drept spirai. Circuitul de aer proaspt se face între acea crpturi fisurile invizibile de la baza pereilor, fisuri prin care se simte ptrunzând aerul, aflate doar pe un foarte scurt arc de cerc pe unul din perei. La una din marginile platformei sînt cldite în ordine ase butoiae, miniaturi ale butoaielor pentru ridicat carena navei peste un prag de nisip, adic avînd minere prin care s se fixeze sub caren. Doagele sînt puin umede. Cpitanul Pcurar descifreaz cu lcomie taina care face puterea Casei Salvaresso. ÅVedeµ, aa cum a vzut azi-noapte în grota aceea miraculoas, ,,vedeµ cum funcioneazînelegerea Salvaresso - Ulus, sau cum a funcionat înelegerea Salvaresso-Saladin. Procentul, probabil 30% din prad, transbordat undeva în insule, la bordul navelor Casei. Acestui procent i se adaug cîtigul Casei realizat din contraband, din rscumprri de robi, din nego cinstit, din traficul de hai, clin propriile aciuni piratereti. Nava de Rhodos ancoreazîn golful Monolitos. Cum a descoperit Lucio Salvaresso intrarea submarin? Tain. Poate din întîmplare, cum au descoperit-o ei. Poate st cuprinsîn secretul Stelei Alcor pe care el nu l-a descifrat pîn Secret se leag deopotriv oglinda submers. asuprasau creia algelelaisfîrit... depunerile nucare au nici un efect. Secretdecare se leag de celelalte, de cealalt grot numit ,,Cupola temporal 296µ A x B*'... Deci stpîn pe secretul grotei din acest golf strjuit de o biat monastire ocupat de pirai reformai, cunoscînd foarte bine legile lui A rhimede, avînd scufundtori buni, ori fiind el însui propriul lui scufundtor, Lucio Salvaresso, avînd citigul închis în butoiaele îngreunate atît cît s poat pluti între dou ape, le remorc aici în noaptea de odihn total a echipajului. Poate c la cina care precede noaptea, Lucio Salvaresso îi hrnete bine echipajul , drogîndu -l. Preocupat de logica strîns a raionamentului su, cpitanul Pcurar n-a dat atenie nici uneia din manifestrile celor doi frai de Mirande care vzînd-o pe mademoiselle lîng cpitan, ascultînd atent ecoul fcut de barosul acestuia în stînci-au apropiat capetele s poat vorbi în oapt. ³ Un posedat, spune Jean de Mirande... Nici mcar nu s -a ostenit s evalueze bogia asta uria. ³ Un obsedat de finalitatea serviciilor lui, Jean. ³ Care este aceea? ³ Slujirea libertii i a principelui care-a ridicat flamura ei... ³ Nu m-am gînclit niciodat la asta. Am fost preocupat mereu de jignirile aduse propriei mele liberti, Pierre... S fie posibil un asemenea devo tament? ³ Aici, în Rsrit, orice este posibil, Jean. De aici au pornit profeii, magii i iluminaii, fr s-i socotim pe arhitecii, filozofii i matematicienii antichitii. ³ averea asta a cumpra comitat. ³ Cu Daci-ar aparine, da... un N-am gsit nimic din ceea ce azi-noapte m-a tulburat. ³ Curios, Pierre... Simt pentru acest cuplu o duioie aproape fratern... ³ Undeva, în ordinea misterioas a întîmplrilor, le -a fost dat s se întîlneasc. ³ Simt nevoia s-i ocrotesc. ³ Simt nevoia sîneleg devotamentul i loialitatea pîn la capt. Jean de Mirande îi înfund amîndou mîinile în desprit ura cu monezi de aur, echini veneieni se pare. Prefir aurul care cade în lad cu un zuruit vesel. ³ Soldele pentru o mie de clrei împltoai i o companie de archebuzieri http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
161/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
styrieni pe o jumtate de an, 297µ în afar de ceea ce ne revine noui armatorului nostru, domnilor, se aude glasul cpitanului... Cavalere, cred c dincolo de aceast firid se afl un gol în stînc... Vrei s asculi? 7 Ziua de 3 iunie 1596. Ora 11. De pe duneta navei Libertatea cpitanul Pcurar încearc s msoare înlimea la soare cu astrolabul. încercarea rmîne zadarnic. Zdrene din ce în ce mai compacte de nori cenuii, venind dinspre rsrit coboar tot mai jos deasupra insulei. Vîrful Attagiaros a disprut în scamele purtate dfc vîntul care uier ascuit între stîncile falezei. Potrivit legii matematice cunoscut de toi navigatorii din Egeea ³ conform creia pentru o coastînalt de 40 de brae viteza vîn- tului scade la jumtate pîn la o leghe marinîn larg, în golful Monolitos, chiar la adpostul falezei, apa este linititi, dac nu s-ar auzi iuitul vîntului în vîrful arboradei, nu s-ar bga de seam c furtuna se apropie la galop. Cpitanul renun la încercarea de a surprinde soarele în drumul lui spre meridian. Punile corbiei sînt pline de oameni ca i arborada. Gabierii întresc strîng - torii velelor. De pe puntea de tragere se aude glasul rstit al comandorului Calatravei, don Pedro Perez de Hispaniola- Figuera care-i mutruluiete tunarii. Voica Ilinca doarme. Cpitanul îi simte lipsa aproape i -a tlin îmbrcat tunica deculustrin de culoarea s -a brbierit la sînge, i-adureros. splat sarea pr, dîndu-i-l ulei aromat, poartmrii, pantaloni uori din piele de cerb. cizmele înalte, roii, moi, mulate pe pulp, i -a încins earfa de care atîrn saLia de abordaj, inîndu-se de ru. pentru faptul c prea adesea s-a uitat pe sine. O echip de mateloi spal teuga, mî - ri uind periile în cadena unui cîntec. Se apropie de bastin- paiul dinspre prova. La puntea-centru stpînete Barba Gore cu doi din reprezentanii echipajului i baronul Louis i de Vic-Fezensac, chemat de la monastire dup ce explorarea tainiei din schit n-a dus la nici un rezultat. Adic ei \ cu Voica Ilinca au ieit din grot inotînd prin trecerea I submarin, lsîndu-i acolo pe cei doi frai de Mirande. Au înotat Åla corabie, lsînd barca amarat cu saula -ghid. S-au schimbat i cu alt barc au fost dui la debarcader. Ajuni în curtea mona stirii, au asistat la un fel de lecie de catehism marinresc inut prizonierilor de baron. Baronul îi adunase pe cei doisprezece pirai ciungi, ologi, chiori i nevolnici, descriindu -le starea mizerîn care se gscsc, departe de locurile natale, în slujb a unor stpîni care nule arunc nici mcar resturile mesei lor, ci resturile acelor resturi rmase de la hrana cîinilor t A intrat cu Voica Ilinca tocmai cînd un uria chior, cu falca de jos parc despicat, spunea cu glas dogit: ³ Nu-i mai pierde vremea, cîine scopit! Mai bine roag -te ca sufletul tu scîrnav s scape de vîslitul venic. tiu cine eti! Âm fost i eu acolo! Ai s plteti pentru moartea împratului nostru... Pe tine, Picior-de-lemn, pe sufletul împratului am s te tai în felii, dup ce ai sii fitile aprinse între degete, vînztor mîrav... Iar tu; pop fr har, d-mi o armi s vedem dac mai ai curajul sa mai ii predicile tale murdare. Erau mari ronduri cu flori, o fîntin cu roat sub o streain de lemn, alei mrginite de chiparoi aternute cu nisip i o platform pardosit cu piatr unde stteau piraii, Papamarkos i trei mateloi îparmai. în clopotnii în turnul dinspre insul, cele efou strji. Se auzeau uguind porumbeii i turturelele. Pe ua deschis a paraclisului ieea un murmur surd de cîntare bisericeasc. Baronul sttea cu spatele. A îneles cîncercase s afle adevrul despre schit i s dizolve ceata lui Ulus Salvaresso, poate adueîndu -i aminte de sfîritul mizerabil care -i atepta pe aceti oameni dup plecarea lor i întoarcerea lui Ulus. / ³ Vd c eti bine hrnit, a spus foarte calm baronul. 1 ³ Este, stpîne, ca un adevrat ef de echipaj, a spus http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
162/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Caraco, Picior-de-lemn... Grdina, via, atelierul, livada sînt ale lui. Pentru el ne spetim, nu pentru noi. Are chilia lui. Are femeile lui. Are catîrii lui. 11 jumulete pe Ulus, îl jumulete pe blestematul de Piovene, iar pe noi ne ju 299µ poaie de vii... Hei, ce tcei, porumbeilor? Kamiros..; Luigi... Kostis... Bauer... S-a auzit un mîrîit de aprobare. ³ Ah! Ah! a suspinat uriaul... Deci voi erai... Kamiros, mieluelul... Luigi, broscarul... Kostis cîntreul... i tu, Bauer, cu cpîn ta de bou?... ³ Papamarkos... D-i sabia ta acestui ludros. Voica Ilinca i-a încletat braul. ų Dumnezeule, ce fiar, a optit... De ce-l lai pe Louis?µ ³ ÅEste cea mai dreapt dintre rezolvriµ... ,,³ Cum cea mai dreapt?µ ų Altfel eram silit s-l spînzur pe acest ticlosµ... Lupta n-a durat decît o jumtate de minut. Uriaul a primit arma cu un rînjet slbatic. Fr s-o cîntreasc, fr s se uite la ea, a fcut un salt nprasnic, crezînd c-l va prinde nepregtit pe cel care-l umilise, legîndu-l la ieslea catîrilor. A fost o parad fulgertoare a baronului, o i mai fulgertoare ripost care a prins beregata uriaului pe ti, lîng gard. Omul s-a prbuit, horcind. ³ Ducei-l la cimitir, a spus foarte calm baronul...' Caraco, biatule, ai grij s se speleCiungii lespezile. i ologii, piraii aceia aruncai la marginea vieii lor aventuroase, transformai în slugi, dup ce fuseser demoni, au strigat un de trei ori Åvivatµ pentru baron. ³ Iat cpitanul, a spus Papamarkos, care -i vzuse de cum intraser; dar care prin tcerea lui a vrut s-i arate c, oricum, baronul trebuie s descurce încurctura în care intrase singur. Prin Bauer, un neam voinic, blond, cu barba slbatic, ciung de stînga, fotii pirai i-au cerut s le încredineze hairactarul, cu care s ajung pe continent. Altfel soarta lor va fi crîncen. începuse s bat vîntul. Straja din clopotni a strigat: ³ Dou nave jn vedere, cpitane. A urcat în clopotni lsînd-o pe Voica Ilinca s-l mguleasc pe bai}on. La orizont se vedeau dou pete albe. Velele. Cu vîntul din prova, admiînd c erau navele lui TJlus, ori ale lui Salvaresso, vor fi aici numai dup- amiaz. Dar tot atît de bine putea fi un convoi de corbii comerciale, ori navele cavalerilor de Malta, ori ale sultanului navigînd spre Bhodos. Vederea petelor albe la orizont l -a hotrît s se grbeasc. împreun cu Voica, baronul i Papamarkos au intra t în schit, lsîndu-l pe Caraco 300µ s conducînmormîntarea fostului su ef de echipaj, lucru pentru care provensalul-perpignanez dovedea o chemare Înflcrat. Cei doi clugri btrîni se odihneau in strane, moi nd. ³ Are s v ard domnul Savaot în flcrile iadului, nestuilor. închidei tainia ccu vine curent i de stinge netrebnici ce sîntei! a repetat clugrul barb. Glasul bas aluminrile. fcut ecou pgîni sub bolta paraclisului. Au coborît scara în spiral, luminîndu-i drumul cu fanalele monastirii. Au intfat într-o grot mic, închis, mirosind a umezeal, cu un fel de altar primitiv cioplit în piatr la mijloc, cu cîteva icoane agate de piroane btute în fisurile stîncii, cu o poli spatîn piatr avînd un potir din aur. o cruce din aur, o cdelni, o candeli un sfenic, toate din aur btute în pietre scumpe, diamante, safire i rubine. ³ Odoarele, a optit Voica Ilinca. Cpitanul a btut pereii cu ciocanul adus de la nav. De jur împrejur, dup codul stabilit cu cei doi cavaleri. Dup cei dintîi grup de semnale s-a auzit rspunsul cavalerilor. Abia simit i numai cînd îi lipeau urechile de stînca afumat. Cîndva, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
163/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
aici se oficia. Toate coluVile de stinc erau pline de cear solidificat. Pereii erau intaci. Nici o deschidere, necum o galerie. Atunci? * ** Cpitanul Pcurar se pleac peste bastingaj. La puntea centru se întîmpl dou lucruri total deosebite. O echip de mateloi sub supravegherea lui Papamarkos întinde man- darele i peste mandare plasa împletit din parîm, c are s protejeze oamenii de cderea sfrîmturilor de vergi sau catarge, dac va fi o lupt dup cum bnuiete dup felul cum cele dou corbii se strduiesc s urce în vînt spre golful Monolitos. Avînd furtuna în pupa. ori de la travers, i-ar fi foarte uor ori s dubleze insula pe la sud, ori s pun prova pe insula Tilos i de acolo, strecurîndu -se printre insule, s-i fac drum spre nord, pentru a se întoarce la Istanbul i a preda armatorului partea ce i se cuvenea, ca i partea ce i se cuvine voievod ului. Ar putea-o 301µ face în marile porturi italiene, prin mijlocirea unei casei de comer. I se pare primejdios. Suma este prea mare chiar pentru cinstea unei case de comer. Pe urm Voica llmca... tie acum de ce s-a ambarcat, tot atît de puin i cft a tiut în cea dintîi zi de cînd o are la bord. Dac pe o corabie a ÅCasei Bîrldeanu i Fiiiµ era oarccum în siguran, corabiaei unui aflat în s-o slujba voievodului rzvrtit al rii Româneti, pe sigurana este orzvrtit iluzie. J încearc judece stpînindu-i nerbdarea de a i-o simi aproape. Este nestpînit. Caut primejdia. îl as - cult dup toane. Echipajul o divinizeaz. Cavalerii au ~ primit -o în confreria lor, privind-o ca pe un camarad rz- giiat, chiar atunci cînd se întrec în galanter ii. Mai ales galanteriile astea... Este gelos? ³ aptezeci i cinci de mii, una sut, doi... spune tare l Barba Gore subliniind cel de al doilea lucru care se în- } tîmpla la puntea centru. Adic pe o vel ptratîntins pe punte strlucesc trei grmezi distincte în care se rsfrînge; lumina încenuit a zilei. Barba Gore st pe unul din cele 1 patru butoiae sosite pe sub ap din grot, cu condica pe genunchi i climrile la brîu. Butoiaele sînt încrcate în petera de echipa de scufundtori i cei doi frai de Mirande. Oamenii le bat fundurile, le vira în burdufele unse ,cu seu apoi leag totul in plase, scutur parîma de re -: marcaj, o echip de la bord trage voinicete la parîma în I vreme ce strig puternic, în ritm: vi-ra, vi-ra! Butoiaele vin la corabie între dou ape, urmrite de cufundtorii care poart ochelarii de pescuit burei. Plasele sînt prinse în drligele bigilor, urcate Ia bord, unde li se scot fundurile. sînt. deertate pe pînza de vel, fiecare coniaînd un singur sort din avuia Casei Salvaresso. Barba Gore înscrie talerii, guldenii, echinii, diademele, inelele, pietrele preioase fn rubricile lor. Pe punte s -au adus lzile care vor purta numerele de ordine i inventarele. Treaba se face temeinic i gospodrete. ³ Cît mai avei? întreb cpitanul, cînd scufundtorul care însoete butoaiele goale dar lestate, coboar scara de pisic. ³ Înc dou drumuri, cpitane. ³ Grbi i-v! 302µ De la monasfire .se aude clopotul halind pe dung. Deci, navele au ajuns la dou leghe de insul. ³ Papamarkos... Cheam-i la mine pe don Pedro i pe doctorul Medio, poruncete i intr in cabina -salon. * ** Clepsidra cu nisip rou- msurind jumtile de or arata c mai sînt 15 minute pîn la culminaia soarelui. Ce legtur este între trecerea so arelui la meridian i plecarea navelor Salvaresso? Cum au putut dispare grotele prin care ei toi cei din http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
164/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
barc, dui inexorabil de un curent printr-un canal rmas nevzut i neidentificat, au ajuns în paraclis; dhr din paraclis n-au mai ajuns decît in tainia monastirii. taini rmasneprdat de odoare i acum în siguran, fotii pirai pregtind în dulgherie, sub supravegherea oamenilor lui, un catarg i grcementul pentru hairactarul fgduit lor, dac manevra pe care le-o va cere va fi executatîntocmai. în plus le-a fgduit cîte douzeci de echini de aur. Neamul Bauer i-a cerfct s-l înroleze în echipaj, ca tunar. Are o poveste. I-o va spune. Caraco garanteaz pentru Bauer... Unde este ÅCupola temporal A x B? Ce semnificaie au culorile mtilor v zute de baron în catacombele Izmirului? Ce este cu ÅConfreria Sarazinilor roiiµ i întrucît aceast confrerie poate ajuta sau împiedica politica paalei de Iskenderun, aceea de a crea, din punctul de vedere al voievodului su, o diversiune în spatele ot ir otomane spre a o împiedeca de la un efort la Dunre cu toate forele? Vederea avuiei imense care se adun la bord îi d o senzaie neplcut, ca i cînd un arpe uria i -ar încolci trupul gol cu inelele lui bloase. Numai gîndul la Voica Ilinca, la u n viitor imediat înc cbscur, plin de incertitudini, îl face s-i accepte partea cuvenit dup legile corsarilor. Voica Ilinca?! Care este viitorul lui în ecuaia Voica Ilinca? Armator în vreun port european? El pe mri, ea în închisoarea îmbelugat de l a Bebek? Un proscris, urmrit de toate navele sub pavilionul padiahuiui? Ce diavol a adus -o la bord? Ma# 303µ rinarului îi este hrzit singurtatea i disperarea dragos- telor de escal, la fel de triste ca moartea. Stîn jilul de cpitan voievodal, urmrind absent scurgerea nisipului din clepsidr. Orice ar fi, Izmirul i Rhodosul îl cheamîn Rsrit cu multele, prea multele i nedezlegatele lor întrebri. Ce rost a avut scoaterea lui din prezentul pe care -l locuise cu mult plcere i druire, spre a fi aruncat într-un timp fr timp, într-o alt contiin de sine, atoatecuprinztoare i ce finalitate a hrzit destinul acestei smulgeri din firesc, pentru c, pe aceast lume, ce existîn afara unei finaliti? ³ Virgen sanctissima, capitano, spune don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera, intrînd... Nu tiu decît într-un singur loc de pe acest pmînt, un tezaur capabil s-l tripleze pe cel descoperit aici... Hombre! Ai o încredere deplinîn oamenii dumitale. Asta te onoreaz... Afurisitul de Platon a disprut de dou ceasuri... Crui fapt datorez onoarea acestei invitaii? ³ In general, tinuitorii de comori îi in secretele ferecate cu apte lacte. ³ Este cazul general! Existi excepii cînd se în - tîlnesc oameni de excepie. ³ Acetia fiind? ³ Domnia ta i comandantul artileriei domniei tale, sosit la ordin. ³ Mai curînd la pregtirea planului de lupt. Don Pedro Perez de Hispaniola-Figuera are impresia c-l vede pentru întîia oar pe cpitan. Sau mai exact c-l vede. aa pentru întîia oar. Tunica de lustrin îi cade turnat pe umerii atletici, strîngîndu-i talia încins cu centura lat din piele în care poartînfipte pistoale argintate cu paturile filde. Gulerul veneian din dantelîi scoate în dou eviden obrazul msliniu, prelung,din brbia ap roape ptrat, buzele senzuale; dar ceea ce îi reine atenia este partea superioar a acestui cap brbtesc, fruntea semea, sprîncenele stufoase, negre i ochii de un cprui închis, emanînd un fluid cruia don Pedro îi spune voin. Iat-l pe acest diavol al travestiurilor obscure, pe care l-a crezut sortit unor aventuri mrunte, mai degrab intrigi decît aventuri, al cror debut a fost o stranicîncierare de tavern, fcînd prizonier un pa 304 otoman în chiar palatul su i acuma, Virgen sanctissim a, Å scoînd din pîntecele mrii i al pmîntului un tezaur demn de vremea glorioas de dinaintea http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
165/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
falimentului Spaniei. vreme în hronicul creia el însui a scris mcar un vers, dac nu un poem. i iat-l într-un nou travesti, probabil cel cotidian, artînd ca un mare senior ori ca un mare amiral care-i convoac ofierii înaintea unei btlii hotrîtoare, perfect stpîn pe sine, demn, rspîndind încredere i siguran. Hîrîit cu toat fauna de pe navele majestii sale catolice, de la cea mai bestial pîn la florile rare ale marii noblei castiliene, pline de romantism, ce cruzime i de bigotism, don Pedro nu regret clipa de entuziasm în care într-un fel i-a desconspirat taina. Un cpitan care las echipajul s contabilizeze un tezaur fabulos, fr teama de a fi furat în grot sau la bord, este înainte de toate un brbat care cere mcar loialitatea pe [ care el o arat echipajului su. ³ Chemîndu-m, cpitane, presupun cîn lupta pe care o atepi, contai în mod deosebit pe artilerie. ³ Ai ghicit, don Pedro. Iat despre ce este voi$>a..: Cu o agilitate pe care nu i-a vzut-o decît la timon, cpitanul întinde pe mas un sul de hîrtie de Genova pe I care -l fixeaz la coluri cu patru ramuri de mrgean. Scoate dintr-un sertar un creion cu crbune i cu aceeai iueal dovedit pîn acum traseaz pe hîrtia de Genova sgeata Nordului, deseneaz golful, faleza, indic direcia vîntu- lui, deseneaz conturul navei lor i nu departe de gura golfului, alte dou conture de corabie aezate în linie, flan - cînd ieirea. f ³ Bnuiesc c aceste dou corbii sînt ale lui Ulus... ³ De unde tii c vor fi acolo unde le-ai fixat? ³ Vîntul, obligaia de a-i semnala prezena i a primi rspunsul de la uscat, le vor sili s fie aici. Adic s stea cu prova în vînt chiar dac sînt gallote i au rame. Vor strbate cele doua leghe într-un ceas de aici înainte. Adic vremea de care avem nevoie s coborîm tezaurul în cali s virm ancora. * ³ Mai departe? * ³ Vor primi semnalul de recunoatere. Au dou soluii. Dac sînt ga liote, se vor aeza în ir ca s intre 305µ 18* în golf cu ajutorul ramelor. Hairactarul poate iei în în- tîmpinare dac este nevoie. A doua soluie decurge din pruden. Vor vedea catargele noastre. S -ar putea ca una din nave s intre în golf pentru recunoatere, cealalt rmînînd de straj la ieire, în mare liber. S-ar putea s rmîn amîndouîn mare liber, trimiînd o barcîn recunoatere. S-ar putea s ordone ieirea hairaetarului. ³ Ce-mi cerei? ³ Nimic altceva decît s v facei proba inveniei. Adic a tirului concentrat într-un singur punct, cu toate gurile de foc ale fiecruf bord. ³ Ce punct al navei inamice v convine s fie lovit de salv? ³ Puntea centru. Atît puntea cît i linia de plutire. ³ Vrei s rupei nava în dou? ³ Vreau s-oConstat scot dinclupt. Hombre! evitai abordajul. ³ N-am chef s pierd un singur om. încrctura navelor lui Ulus nu m intereseaz. ³ Dar Ådac sînt navele Casei Salvaresso? ³ Pe viul Dumnezeu, atunci este cu totul altceva. ³ În acest caz ce cerei artileriei? ³ S mture punile. S evite loviturile în bordaj spre a crua vieile nenorociilor de la vîsle. ³ Aceeai nenorocii sînt înlnuii i pe galiotele lui Ulus. Dup cum o tii, majoritatea sînt cretini cumprai din Alger. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
166/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
Cpitanul Pcurar îi împreun palmele. Don Pedro!i vede degetele albindu -i-se din pricina puterii cu care i le preseaz. ÅNici un muchi nu tresare pe obrazul msliniu al acestui corsar ciudat: ³ Mulumesc, don Pedro!... Ai bunvoina i în cazul lui Ulus de a mtura punile. Pstreazîncrcate tunurile din prova. Trage cu ele numai Ia ordinul meu... ³ Abordm? ³ Dac ne vor sili, abordm. ³ S-i trimit aici pe comandanii grupelor de abordaj? ³ Ii voi chema singur! ³ Îneleg c sînt liber. 306µ ³ Dispunei, don Pedro!... Ah! O rugminte... Primi i-l i încercai-l pe noul dumneavoastr artilerist. Se numete Bauer. p' ³ Dorii o supraveghere deosebit? ³ Pentru a-i încerca priceperea... Da! în clipa cînd cTon Pedro se ridic fcîndu-i reverena, intr doctorul Medio, magister in artibus pelerinus uni- versalis, trgîndu-i piciorul drept. Mustile lungi, înepenite cu sacîz, sînt cam pleotite, datorit aerului jilav. ³ Pe Paracelsus, cpitane! Iatîntîia dat cînd m chemi, de cînd m -am ambarcat pe ocupi corabja dumitale... Protestez vehement fa de modalitatea înelegi s te de educaia domniei! Nu behi, don Pedro! Iadul este locul în cel care mai nimerit pentru un Åscelerat ca tine! ³ Sînt grbit, doctore! M duc s-mi pregtesc ghiulelele. ³ Aha! Ghiulelele! Dup ce o inei numai între arme, indeprtînd-o de adevratul sens al cufioaterii. ³ Pregtii-v scama, bolus armenicus i purific^i -v instrumentele, drag doctore, spune cpitanul cruia fi- gura satanaelici halucinat a doctorului, sprîncenele lui t sîrmoase, brbia de ap i tunica roie ii aduc mereu E aminte de vecKFfe poveti medievale ale Apusului. r ³'Bag de seam c din ce în ce îi joci mai bine rolul de corsar, cpitane. Pot sîntreb ce ai de gînd s faci de astzi înainte? ³ Vom supune echipajului un plan... Deocamdat, doctore, îi urez s ai cît mai puin de lucru... Dac-i este în puteri, ine-o lîng dumneata pe jupîni. Mîna unei femei aduce întotdeauna alinare celor rnii. Ai prilejul si -o faci ucenic. . ^ ³ Diavolo /... Dup ce de o sptmîn nu face altceva decît mînuie armele? Tu eti cpitanul... Ordon-i! Este silit si se supun Y l ³ De ce asta, scumpul meu doctor Medio? spune Voica Ilinca, intrînd. Este îmbrcatîn costum de matelot peste care poart un pieptar din piele i pe cap i-a împletit un turban cochet rou-albastru, la care i-a prins' t 0 agraf de argint. Este înclat cu cizme galbene, încins 302µ cu centura i la centur ii alîrn sabia de abordaj. Cele din urm fire de nisip rou se scurg repede din clepsidr. Este ziua de 3 iunie 1596 ora 12. * ** Pe dunet. Nori negri, turme negre de bivoli slbatici se rostogolesc deasupra catargelor. Bigile ridic la bord ultimile dou butoaie i barca folositîn recunoatere de diminea... ³ Lupta nu este pentru femei. ³ Îmi iei dreptul s m apr? http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
167/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Cine te amenin la bord? ³ Cine te amenini pe tine. ³ Eu sînt cpitanul. ³ i eu sînt cpitanul. ³ Voico! ³ Porunc! ³ Nu de porunc este vorba. ³ Învingtori, sînt alturi de tine. învini, nu m vor avea decît moart... Atunci? ³ Mîngrozesc la gîndul c te vor rni. Ori ci-a supravieui. ³ Într-atît m iubeti? ³ Fr tine sînt într-o singurtate cumplit! ³ i-s hrzit. Din totdeauna... Iat, comandanii ateapt poruncile. îi voi apra spatele. Fii tu. Aa cum din totdeauna te-am iubit. Stpînete marea i furtuna, i norii, i vîntul. ³ i pe tine, diâvole? ³ i pe mine, diavole! ³ Poftii, domnilor! Cpitanul Pcurar tie c revine la cea dintîi experiende via, aceea de pirat pe ceaika uskocilor, care de n-arzbunare ucis decîts-ar în lupt, devorat de ur, de seteasu de rzbunare, ca i cîndun urapirat i setea fi putut substitui universului interior, ca i cînd l-ar fi putut tmdui de rnile lui sufleteti mortale, ca i cînd 308µ [ drumul spre el însui ar fi trecut prin uri prin rzbu- I pare. reducîndu-î la a nu-i fi decît unealta propriilor lui I limite. Au trecut ani. Astronomia, navigaia, matematicile [ l-au eliberat de lanurile uriii ale rzbunrii, deschizîn - du-i înelegerea istoriei. Aici i-a întilnit pe Mihail, repre- î tentantul ideii de libertate balcanici pe Nikifor Para- j sios, reprezentantul elenismului... în ce raport stau înelegerile lui de astzi cu înelegerile lui din viitor?... Este o tcere stînjenitoare în care baronul Louis de Vic-Fezensac cerceteaz cu minuie perechea aflat pe dunet aproape umr la umr. Vede o amazoan de un alt [ tip de frumusee cunoscut de el la curtea Navarrei i | Franei, nu tie dac mai feminin decît acela, nu crede c; da. în afara episodului din hanul ÅLa Pisica de mareµ cînd [ Mademoiselle a dansat, clezvluindu -i nu numai femini- | tatea, dar întregul ei temperament torid; deci o femini- [ tate stpîniti : dac nu stpmit, cenzurat, iar în cazul lor transformatîntr-o camaraderie sincer, fr nici o t cochetrie, fr a o travesti pe Cotis în paj sau în scutier. Este lucrul cel mai dezamgitor pentru un francez. Acela [ de a opune galanteriei, francheea i camaraderia, care j cer i jmpun francheea, exclu zînd confuzia nebuloas a cochetriei jucate savant. Zveltîn tunica ei alb de ma - tclot, cizmele accentuîndu-i înlimea, cu obrazul copil- I iese i hazliu stropit cu cîiva pistrui, aer trengresc!, anulat de profunzimea ochilor verzi, de genele cati felate i Kgura senzual, purtînd este turbanul ca o încoronare a feminitii disimulatîn inuta lupttor, Mademoiselle contient de ce înseamn lîng brbatul pe carede -l secondeaz cu o siguran de sine pe care n -o d decît posesia lui absolut. Cînd i cum s-a Sesvîrit dragostea lor este în afara puterii lui de înelegere. ³ Domnilor, spune cpitanul... Pregtii-v de lupt! Doresc stiu dac echipajul vrea sau nu, în cazul c vom c;vea de aface cu galiotele lui Ulus, s le abordm i s eliberm robii... V rog, avei în vedere atît lupta numai cu artileria, cît i abordajul... Barba Gore. Ai o jumtate de ceas ca s coborHzile în cali s le faci s dispar... La Posturile de lupt, domnilor... Pîn la începerea luptei nu 309µ se admite nici un semnal dat cu fluierul sau cu trompeta. Dispunei! http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
168/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Cpitanul nostru ne ine din surprizîn surpriz, spune cavalerul Jean de Mirande, coborînd scara dunetei! ³ Ah qa! Creclieu! De mult tînjeam s aud un ordin dat ca lumea, din gura lui atît de discret! mormie Pierre de Mirande. Haidei, domnilor, s-i dovedim cam cearn învat la curtea regelui nostru bearnez i deopotriv, la curtea împratului Cycladelor. 8 Ziua de 3 iunie 1596. Dou ceasuri dup trecerea soarelui la meridian. Cpitanul Pcurar privete de pe dunet faleza înalt a golfului Monolitos, cenuie sub lumina cenuie a zilei torturat de vînt. Atunci cînd cele dou nave strine s-au apropiat de golf sub o jumtate de leghe, a fost vestit de pîndarul aflat în clopotni. S a urcat în gabie. Presupunerile lui s-au adeverit. Comandantul formaiei de dou nave se dovedete mediocru. Soluia lui tactic este soluia unui raionament îngust, limitat de rutin. Navele s-au separat, stînd cu prova în vînt în flancurile ieirii din golf astfel încît fiecare din ele s poat deschide foc cu artileria unui bord, dac cumva nava aflat la ancor ar fi inamic. Distana dintre ele i coast s -a micorat pîn la btaia eficace a tunurilor din prova, astfel încît s interzic orice încercare de fug pr in prova lor.*-Navele sînt galiote. Privite prin ochean, i -au dezvluit identitatea. Cea din sudul ieirii este galeasa care a urmrit Libertatea la plecarea din Mitilini i care a fugit dup lupta în cuvînt. Rechinul albastru. Areasabordeschise. Loptarii apa, inîndo cu prova în partea de nord ieirii durile i s-a prut c este galiota bat lui Niccolo... A vzut-o de-aproape atunci cînd i-a rupt lopeile. Nu are la bord decît patru culevrine. Cu atît rnai mult, trebuia inut sub protecia galeasei. Cu cît a pri310µ vil mai atent galiota care lopta pe loc, cu atît mai mult l -a mirat raionamentul tactic al comandantului formaiei. A urmrit atent schimbul semnalelor de recunoatere între nave i schit. Tocmai voise s coboare din gabie cînd Voica Ilinca s-a urcat ling el. ³ A venit Meimrunt cu luntrea... Spune c din foiorul dinspre insul se vede dincolo de pintenul falezei. ³ Ce se vede dincolo de pintenul falezei? ³ Se vd cele trei catarge ale unei corbii ascunse chiar lîng coast... Au coborît pe dunet. L-a trimis pe Meimrunt s urce dealul care domin monastirea spre nord. S cerceteze dac nu cumva este ascuns o navi la nord de ieire. Raionamentul tactic al celuilalt, poate Ulus, nu i se mai pare atît de primitiv. Dimpotriv. Cursa în care era s cad este dibace. Oricare cpitan ar fi forat ieirea, lovind nava cea mai slab: galiota. ³ Grbii-v, îi strig lui Caraco Picior-de-lemn, care se afl la echea hairactarului. Ridic braul. Papamarkos, aflat la prova, îi rspunde prin acelai semn. Mateloii de Ia cabestanul ancorei se proptesc cu piepturile în cavile. Cabestanul se rotete scîr- nnd. Hairactarul trece în prova Libertii. Papamarkos bate bandula de saula este legat parîma de la remorcaj... Meimrunt se întoa de la cu barca creia d_e pescuit. Nu este nimic nord. Barca de pescuit este rce lsat in schit deriv. Contrar ateptrii, în loc s se duc spre largul golfului,în direcia vîntului, este luat de un curent slab i dus uor spre intrarea submarin. O privete mirat ³ Gata, strig Papamarkos. ³ Gata, se rspunde de la hairactar. ³ Gata, spune Barba Gore trecînd la timon. Cpitanul Pcurar cerceteaz nava de la bompres la pupa cu privirea creia nu-i scap nici un amnunt. Vede grupa de prinztori pregtindu-i cngile i ghearele de pisic legate cu lanuri. Vede trei arcai din grupa cavalerului Jean de Mirande vîrîndu-i vîrfurile sgeilor in- - ccndiare în ghiordelul cu http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
169/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
pcuri doi oameni din grupa Fy'oiehnitilor lui Pierre de Mirande, momondind Ja ceva ce de pe dunet seamn a fitile. Grosul grupei de lupt st culcat pe punte la adpostul parapetului teugii. La trinchet i arborele mare se afl gabieriii puinii mateloi rmai pentru manevra velelor... De la hairactar a urcat la bord un singur pirat. Bauer, artileristul ciung. 1 Caraco i-a strigat c galeasa este Pisica de mare, nava - amiral a lui Ulus... li face semn lui Papamarkos. Papamarkos se pleac peste copastie. îi transmite semnul lui Caraco. Libertatea, care i-a recîtigat identitatea i numirea în drumul de la Izmir la Rodhos, ovie o clip. Hairactarul vîslit puternic o ia la remorc, îndreptînd-o spre partea de nord a ieirii din golf. în clipa cînd vârful catargelor se balanseaz uor, cpitanul Pcurar tie c Ulus-maltezul nu mai are nici o îndoial asupra navei din care nu vede decît cele trei catarge lunecînd lin pe deasupra stîncilor. * ** Ulus-maltezul privete cele trei vîrfuri de catarg de- filînd pe deasupra promontoriului care închide golful Monolitos. Vede prin lunet omul din gabie, cruia vîntul îi ridicîn cap poala bluzei. Dac Diego are dreptate, atunci drumul cpitanului Pcurar n-a fost prea lung. 1 Direcia pe care o ine nava din golf se pare c -i confirm cursa. Nava se îndreapt spre partea nord adin ieirii, ale gîndu-i drept int galiota. ³ Santo! S vîsleasc numaide vîslaii tribord! Babordul s fie gata de foc! Vîntul ii smulge vorbele de pe buze. îi rsfir barba blond -rocat. i-a îmbrcat bluza de vînt fiartîn ulei de in peste care i-a prins platoa din piele de rinocer, btutîn inte de aram. îi ine sub bra coiful oriental cu nazal i aprtoarele de ceaf. lj Galeasa tangheaz pe valurile scurte, czînd cu prova între valuri. Jerbe de stropi sar de sub etrav. Vîntu! le pulverizeaz udînd teuga. Diego i-a pltit poetul de cpitan în flota lui cu douzeci de mii de echini. Fr Diego ar fi stat i astzi la ancor la Avios Kirikos, pin- cindu-l pe El Mer cruia i-a fcut o foarte frumoas gaurîn bordaj i cruia i-au venit în ajutor dou din c orbiile 312µ lui cele mai puternice. Pentru vetile aduse de la Izmir, Diego merit el o rsplat de douzeci de mii de echini, în sfîrit lucrurile din Egeea i Mediterana de est s-au lmurit. Stpînirea ipotetic a sultanului se disputîntre el, Ulus i dumanii lui de moarte: El Mer, paa de Iskenderun, acest proaspt corsar Radu Nanu Pcurar i poate, cavalerii de Malta. Poate, pentru c acetia sînt prea legai de Mediterana occidental, de interesele veneiene. genoveze, papale, ale francezilor i s paniolilor pentru a mai nzui la o cruciad navalîn est. Dac Diego are dreptate, înseamn c Lucio Salvaresso i-a dezvluit numai o parte din tainele comptuarelor lui din Rhodos. Pcurar l-a fcut s piard una din bazele cele mai sigure i unul din comp tuarele cele mai bogate: Izmirul. La bordul navei lui se afl femeia pe care i -o dorete. Femeia de pe Albertina... Poate niciodat ideea în numele creia triete, un imperiu alctuit dfntr-o flot, nu este mai aproape de a se înfptui decît acum. Hidaye t Riza Han este prins complicaia izmirez. EllaMer este din scosCipru clin lupt pentru cel puinLibertatea, zece zile. Navelede Sarazinilor» roii vor sosi noapte i Creta. Scufundînd scufund nava-amiral a Casei Bîrldeanu i, o dat cu ea. concurena acestei Case în est. Scufundînd Libertatea 9\ luîndu-i robi pe cpitan i pe cei trei francezi, rzbunîn faa echipajelor moartea lui Saladin. Scufundînd Libertatea, sau mai curînd ³ asta este dorina lui cea mai fierbinte ³ capturîn3-o, fcîndu-i-o nav-amiral, va fi stpînul celei mai rapide nave din Egeea. Cu flota lui de galease i galere alctuind fora de izbire, cu fosta Libertatea, cu nav -cercetai nav-trezorier, imperiul lui plutitor capt form, fori sens. Ulus-maltezul urmrete atent scurgerea lin a catargelor în lungul pintenului stîncos. Cei doi brbai care -i apr flancurile i spatele, desculi, cu legturile roii de cap udate de stropi, stau tcui lîng http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
170/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
timonier. Babordul înceteaz s vîsleasc. Se laude ciocanul efului d e loptari btînd rar ritmul pentru I cei clin tribord. ³ Santo!... Semnalizeaz-i lui Diego s ridice focurile! ³ Dup porunc, stpîne! 313µ Don Diego stîn -gabia caicului-caravel Amathus, numit dup localitatea Amathus de lîng Limassol, în Cipru, acolo unde a descoperit-o pe Andreea. A doua zi dup ce caicul Imbît s-a dezlegat de la cheul din Izmir a îneles foarte firesc o mulime de lucruri care i pîn atunci i s-au prut la fel de fireti. Adic a îneles c noul pa, Epumbener, primit de izmirezi cu flori i osanale, va cuta s cunoasc mai îndeaproape fotii prieteni i servi ai fostului pa, cu atît mai mult cu cît el, Diego, la adpostul firmei Salvaresso, a cutat s -i îmineze negoul pe mare folosind toate mijloacele pe care autoritatea lui Altîn Yunus i le punea la îndemîn, dintre care atacurile caravanelor i chervanelor in defileele munilor au fost cele mai eficace. Epumbener bnuia. In cîteva zile va ti sigur. Casa Bîrldeanu, în ciuda asigurrilor date, va cuta - s-l ruineze. Toi dumanii lui vor cuta s-l ruineze. Dac pe dumani i-i tia. tia de asemenea c cel mai înfocat dintre ei va deveni cel mai nou: Lucio Salvaresso. Lucio îl prevenise asupra Andreei. Lucio îi încredinase o parte din tainele comptuarelor lui, ale afacerilor lui, îl legase de Ulus, îi fcuse o cot -parte de invidiat, îl fcuse partidei pro-veneiene Istanbul, îl legase Confreria Sarazinilor roii. cunoscut In cinci ani temeinîcise la Izmirdeolaputere. Puterea lui de Don Diego. Puterea ,,Stelei Alcorµ. Nu tia ce semnificaie d Lucio Salvaresso, Stelei Alcor. El i-a dat semnificaia care i-a convenit. Aceea legat de destinul Casei Orseolo, scptat cîndva i acum din nou urcxnd spre zenit. A trebuit s nvleasc peste el acel blestemat cpitan^al Casei Bîrldeanu cu toat liota lui de igani, ignci i aventurieri, ca tot ceea ce a construit pentru sine i neamul su s se prbueascîntr-o noapte. Raionind i analizîndu-i argumentele, i-a transferat bunurile unei firme neutre. A îndopat tainiele din pivnii gura galeriei din kiok cu praf de puc. în seara: cînd Epumbener i -a adus timarioii la Izmir. ÅKonakul înelepilorµ a srit în aer. Niccolo, rscumprat de la Hidayet Riza Han împreun cu oamenii lui, a furat ga- , 314µ liota în clipa cînd tot izmirul. alarmat de explozie, fugea s sting vîlvtile. Galiota l-a dus la Emporio în Chios, portul de baza aTliiî Amathus. Yortan i-a spus unde va fi Ulus în zece zile care vor urma. Ulus a acceptat varianta Rhodos -Monolitos ca fiind singura aleas de pcurar, Rhodosul însemnînd comptuarul principal al Casei Bîrldeanu în est. Don Diego îl urte pe acest Pcurar care i-a spulberat strdania, care l-a doborit în pulbere de pe culmea vieii lui de expatriat, care l -a silit s-i prseasc citadela aurit, izgoninJu-l din nou pe mare, care i-a artat eecul vieii alturi ele Andreea, omul care, de fapt, l-a nruit. Privete din gabie vîrfurile celor trei catarge care lunec lin spre ieirea din golf. ³ Hei,icapitano, strig cineva de pe dunet... Pisica de mare semnalizeaz s virm ancora s ridicm focurile. Don Diego privete o clip turmele negre i bezmetice ale norilor rostogolii pe deasupra catargelor. Simte ura sleindu-l. Coboar din gabie cu o figur pustiit, de mort. + ** ³ Credieu! Simt cum îmi crete o barba savant, ppune baronul Louis de Vic Fezensac. In loc s aud goarnele sunînd atacul, îl vd pe cpitan msurînd unghiuri... Ar mai urma s ne in un curs despre utilitatea acestor msurtori, ca barba mea s revendice dreptul la nemurire. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
171/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Ceea ce nici n-ar fi prea râu, dat fiind situaia, spune cavalerul Pierre de Mirande... De fapt, cpitanul îi .msoar distana pîn la inamic i, se pare, îi caut unghiul de tragere cel mai potrivit... Atenie, domnilor!... înfunda i-v urechile sau binevoii a v deschide gurile. Hairactarul dubleaz capul de nord al golfului. Se vede marea învolburat. Se aude iuitul vîntului. De la hairactar se moleaz parima de remorcaj i remorcherul, 315µ vîslit cu putere, trece în pupa corbiei. Voica Ilinca urmrete agilitatea cu care Caraco Picior-de-lemn prinde parîma de la pupa i ia volta la babana de remorcaj. Nu înelege nimic. Credea c vor pintena galiota, srind apoi pe puntea ei. ³ Fooc! spune Åelµ foarte linitit. ³ Fooc! repet Papamarkos. Bubuitura scutur corabia. Clbuci de fum se ridic de pe puntea de tragere. Totul pare un joc de copii, îi spune Voica Ilinca, urmrind ghiulelele înroite pe traiectoria lor spre int. ³ Don Pedro este un maestru, spune cpitanul Pcurar, fr s se adreseze cuiva anume... A calculat bine deriva de vînt. Ghiulelele care ddeau impresia c vor cdea mult înaintea intei, zboar grupate, derivînd uor spre galeasa Pisica de mare... ³ Trage tare tribordul, strig Ulus-maltezul, punîn- duri coiful... Cîrma Åbanda babord. ³ Trage tare tribordul... Cîrma banda babord. Galeasa abate pe direcia din care sosesc ghiulelele. Ulus vrea s le ofere o int cît mai mic. ³ Sapristi, strigi se arunc spre pupa. Ghiulelele rup vergile. Dou explodeaz la puntea centru. Dou trec vîjîind peste dunet. Le aude czînd în mare. De^la puntea centru se aud înjurturi, rcnete de durere, cineva strig s se arunce ap peste flcri. Fumul dens îl face s vada vag conturul navei blestemate, în schimb nu-l împiedic s aud bubuitul salvei tras cu cellalt bord i înjurturile de la prova. Vîntul puternic duce fumul spre larg, tocmai la timp ca svad galiota lui Niccolo cu catargul rupt, vîslrnd nebunete spre falez, cu pupa din ce în ce mai afundat... Sapristi! înjur din nou,... i strig din rsputeri: ³ Fooc! cu toate c, fulgertor, îi d seama de greeal. Prova trecut de patul vîntului este rotit cu repeziciune, repeziciune accentuat de loptarii din tribord care bat apa disperat cu lovituri scurte. 316µ Cpitanul Pcurar privete mirat cum Pisica de mare descrie un rondou de 360°. ³ Nom de Dieu! spune baronul... Ce se întîmpl? ³ Matematica, scumpule! Matematica! spuse filozofic cavalerul Pierre de Mirande... Slav Domnului, Louis!... Auzi i goarna mult ateptat... Apoi, cu glasul puternic... Toat lumea la posturile de lupt. * ** Cpitanul Pcurar asimileaz cu repeziciune datele situaiei create de cele dou salve trase exemplar de arti - liritii lui don Pedro. Galiota (este frîndoial galiota pe care a abordat-o în vederea Izmirului) se duce la fund cu pupa înfiptîn valuri. tie c vîslaii sînt ai echipajului. Dou brci sînt lsate la ap. Oamenii lui Niccolo (cum a ajuns aici Niccolo cu oamenii lui cînd el i-a predat lui Hidayet) parte sar în mare, parte coboarîn brci pe parîme. Caraco a urcat la bord. Hairactarul cu^vela ridicat fuge cu vîntul din pupa spre Tilos. Galeasa lui Ulus încearc s vinîn poziie de tragere cu babordul. De dup pintenul de stînc al ieirii golfului se arat http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
172/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
bompresul unei nave i focurile ei portocalii. Atunci strig prin porta-voce comanda creia echipajul îi rspunde cu o salv de urale. ³ Dezlegai rîndunicile i zburtorii!... Vin tul scpat peste falez umfl velele din / vîrful catargelor. ³ Dezlegai gabierii i vela mare!... Amîndou bordurile gata de foc!... Pregtii v pentru abordaj... Cpitanul ctre don Pedro! îi rspunde un semnal ascuit de fluier venit de pe puntea de tragere. ³ Lovii galeasa cu babordul. Tragei cu tribordul în caic, asupra echipajului. Pregtii abordajul cu tunurile din prova. Din nou se aude semnalul dat cu fluierul: unul lung i dou scurte, adic, am îneles. 317µ ³ Vom lupta? îl întreab Voica Ilinca, faa armit de soare este uor palid, glasul i s-a subiat i cpitanul Pcurar îi d seama c abia acum, în clipa asta care precede adevrata lupt. înelege pînîn strfunduri sufletul zbuciumat al soiei sale, pentru c ce poate fi altceva mai sacru alturi de datoria pe care i -a asumat-o singur în numele libertii, decît s-i hrzeasc corbiei care-i poart flamura, stpîn pe care i-o merit... ³ Apr-mi spatele, îi poruncete pajului-scutier, zîmbindu-i, dup care o uit pe Voica Ilinca, urmrind manevra celor dou nave inamice. Cînd galeasa îi ofer babordul, strigîn porta-voce: ³ Babordul gata de tragere... Au ieit o sut de brae în larg. Vîntul îi cade pe vele de la travers. ³ Strînge vîntul, îi ordon lui Barba Gore. ³ Strîng vîntul, repet timonierul, nu fr s holbeze; ochii la stîncile ieite din mare chiar în babord. ³ Nebunia nebuniilor, spuse baronul Louis de Vic - Fezensac vzînd prova npustindu-se asupra lanului de stînci linse de valuri. ³ O plcere, optete Jean de Mirande... . ³ Fooc î rsun ordinul de pe dunet... Slbete cîrma,| Mai mult. Mai mult. Tot aa... Voica Ilinca aude salva. Vede fumul ieit prin sabor - durî spulberîndu-se in vînt. Vede din nou ghiulelele, mingi de foc, descriindu -i traiectoriile curbe în cerul încenuit. Iari explozii pe galeasa Pisica de mare. Aude vîntul, a pa sfîiat de etrav, vede norii negri, balauri uriai încfol - cindu-se în mii de inele spimoase, vede monastirea, sumbr crat pe falez, dealurile verzi -rocate ale insulei, siluetele n
173/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
acostare. Ali patru arunc gheare de pisic. Un oc. Corbiile s-au lipit bord în bord. ³ Barba Gore! Rmîi cu Papamarkos i cei de la manevra valelor. Pe toi dracii, întoarce-o cu bordul iiber spre larg... Jupîni!... Se plec curtenitor. Nu-l aude. Pîrîie o salv de rnus-; chet. Un vacarm de strigte, de înjurturi, de blesteme, trosnete de vergi care se rup, arturi smulse din port . arturi, zngnit de arme i în tot acest infern zîmbetul lui batjocoritor i din nou glasul tios care i se înfige în beregat ca o ghear de pisic; ³ Înainte! ** Înainte ca grupa de prinztori s arunce cngile i ghiarele de pisic, baronul de Vic-Fezensac îi spune cavalerului Pierre de Mirande: ³ Nom de Dieu, Pierre! Chiar ai de gînd s-i încerci blestematele tale gluti incendiare? ³ Jean! Acum! strigîn loc de rspuns cavalerul Pierre de Mirande. Salva tras de c£le dou tunuri din prova culc grupa de muchetari inamici. Jean de Mirande se ridic pe teugîmpreun cu cei doi arcai. Sgeile sînt înfurate lîng vîrf într-o stup fosforescent. Cînd bompresul Libertii gireaz, Jean de Mirande trage. Sgeata se înfige în copastia punii centru, urmat de alte dou. Pe loc izbucnete o flamînalt, portocalie. .în aceeai clip atleticul Pierre de Mirande arunc pe puntea ghemotoace de stup, în urmaocrora încolcete fitilul aprinsîn chip advers de arpetrei de foc. Se aud strigte. Izbucnete pllaiesesubire, cu o mie de limbi portocalii. ³ Foc! ordon baronul de Vic-Fezensac. Muchetarii lui trag peste capul prinztorilor care vireaz lanurile cngilor. Echipajul advers, grupat lîng copastie, se trîntete pe punte. Este clipa cînd grupele de abordaj de pe Libertatea se car pe copastie, cînd cei dintîi asaltatori sar pe puntea caicului-caraveli cînd baronul Louis de VicFezensac prinde o cot de la inamic care blngne deasupra copastiei i, fcîndu -i vînt, trece 111 zbor la puntea centru, lsîndu-se s cadîn spinarea unui uria care tocmai deart un ghiordel cu ap pe blestematul de foc aprins de glutile lui Pierre. *** V. Don Diego îi pune morionul, coiful spaniol lucrat în cizelur fin la Sevilla. înfac sabia de abordaj i, scoîhd un rcnet slbatic, se repede de pe dunet la puntea- centru, acolo unde i se pare c totul arde i de unde se ridic nori negri, de fum împini d£ vînt spre prova lui Amathus, mascîndu-i pe invadatori. *** ³ Louis! Aici, strig Pierre de Mirande, inventatorul armelor acelora incendiar fumigene. Baronul înelege rostul excelent al locului indicat de Pierre care -i conduce oameniiVîntul în babordul navei fumul asaltate. grmdete spre prova ei. In acel fum se vd orbecind grupele de lupti cele de stingerea incendiilor, într -o învlmeal mrea. ³ La sabie, domnii mei, ordon baronul... Caraco, apr -mi spatele... Omul cu picior de lemn trecuse puntea de abordaj sprinten de parc ar fi avut patru picioare, nu unul. Baronul apreciase gestul. *** ³ Înapoi, spune foarte calm cpitanul Pcurar... Am îneles, numai pe jumtate lecia lui Pierre... Pierdem vremea. Este flancat de Voica Ilinca i cavalerul Jean de Mirande, aprut nu se tie cum din iadul de fum, rstur- nînd oameni i strigînd: http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
174/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Toat lumea la ghiordele! Ce stai cu gura cscat neghiobilor! Ardem ca oarecii. Îi însoise strigtele cu lovituri de picior i cu latul sbiei. Arat ca un diavol, negru, cu faa mînjit de o funingine grasi groas din care se vede numai albul ochilor. ³ Eti grozav, Jean, spune Voica Ilinca... Parc ai fi însui Satan! ³ Cred c va trebui s facem o viait pe duneta caicului, cavalere... A naibii fumraie... Mi-ai încurcat socotelile. Cpitanul Pcurar sare înapoi pe duneta Libertii urmat de Voica Ilinca, de cavaler i cei patru mateloi cu sbiile de abordaj la min. Aici fumul este mai slab, dar îl împiedic s vad ce se întîmpl pe Amathus. Socotise s ocupe teuga inamicului, rmînînd aproape de duneta Libertii ca la nevoie s -i preia comanda pentru a face fa galeasei. Fumraia scoas de glutele lui Pierre întrece orice ateptri i-i rstoarnplanul... Pe o mie de diavoli... Din oîiva pai este în babord. Galeasa se precipit spre Libertatea Cele dou rînduri de rame bat I apa în caden nebun. Aude dincolo de vacarmul luptei,bubuitul repede al ciocanelor efului de echipaj de la Pisica de Mare. ³ Virgen sanctissima, strig don Pedro din capul scrilor care urc pe dunet. Credeam c-mi pot trage sufletul!... Hei, Bauer!... Bauer, diavole!... Bauer, înge raule!... te geniu rog oalghiulea aa cumvesel tii tu, Mi -ai adus un geniu, cpitane...Trage-i Al doilea artileriei! spune don Bauer!... Pedro, coborând. ³ Grupa de aprare... Facei front la babord, ordon cpitanul. Lovitura de tun, tras de la pupa Libertii pleacînainte de a fi sperat. I se pare c giuleaua este neobinuit, sau c de fapt sînt dou ghiulele gemene. Cpitanul urmrete traiectoria i ea neobinuit, mai curb decît celelalte. Ghiuleaua izbete parapetul teugii care se frînge spre interior. Dup cîteva clipe izbucnete o explozie puternic, cu vîlvti înalte. Flcrile duse de v înt aîate i de faptul c galeasa vine împotriva vîntului, învluie puntea centru. înc cîteva clipite. Brusc, rîndul de rame din tribord rameaz invers. Ramele din babord trag disperat. Galeasa vireaz pe loc. Flcrile fug spre bompres. ³ Dispunei, cpitane, spune Jean de Mirande, folo- sindu-i cu o uoar ironie cuvîntul pe care el îl folosete... Ghiuleaua lui Pierre arde zece minute, dacîntre timp n-a gsit prin preajm ceva dispus s ard mai mult. Cpitanul Pcurar tie c este clipa hotrîtoare a luptei. Coboar Ia puntea centru, inventariaz din priviri stricciunile fcute de abordaj, verga gabierului mare rupt, copastia la cuplul maistru fcutndri. Urc pe teug, sînt doi mori care zac în sînge, unul este Meimrunt, cellalt are capul crpat fiind de nerecunoscut. Face semn, grupa de prinztori arunc ghearele de pisici apropie duneta lui Amathus de teuga Libertii. Vede c vîntul i-a fcut datoria împingînd navele înlnuite spre larg. Sare pe dunetîn clipa cînd trei mateloi tupila i lîng copastie îl asalteaz. Aude strigtul de lupt scos de Voica Ilinca. Un Åo, heµ, care s -ar fi vrut gros i brbtesc i înspimînttor. Lupta este scurt. Omul care-l asalteaz folosete o cange de lupt. O arunc de Omul la doipai. Mortal, dac n-ar izbi-o din zbor. Cangea treceavijiind. Se înfige în punte. îi scoate hangerul. îl strpunge înainte de a face doua micare. Jean de Mirande îl prinde tot atunci în lam pe atacatorul care -l încolete cu o secure de abordaj. ³ Las-mi-l, strig Voica Ilinca, vzîndu-l c picîn flancul omului ei. O spune atît de crîncen, atît de ptima, încît îi face semn lui Jean s vegheze i se duce lîng timonierul care .st turcete pe punte, num - rindu-i mtniile. Omul este neînarmat. îi întinde pprta- vocea cu un gest precipitat, fcîndu -i semne disperate care s-ar putea interpreta ca o imploraie de a opri lupta. N-o slbete pe Voica din ochi. ³ Tirf, url prosul chior cu legtoare de cap neagr, cu braele goale, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
175/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
descul, fcînd greeala s schimbe garda, neavînd cunotin de leciile savante de lupt cu sabia inute la bordul Libertii. Un salt. Strigtul Åo, heµ. Lovitur scurt la carotid... Un val de sînge care-o stropete pe fat. Voica Ilinca rmîne nemicat. Are vreme s vad cum spaima, scîrba, mila, durerea i alte o mie de sentimente înrudite cu acestea se întipresc pe obrazul jupîniei. Are vreme s -o vad cltinîndu-se. Aude: ³ Admirabil ripost, Mademoiselle! Datîn singura clip favorabil! Se pare c v este ru... S trecem pe Libertatea... Oricum, nu este tocmai spectacolul cel mai potrivit pentru... Nu mai aude restul. Se apropie de bastingajul dunetei. Vede echipajul lui, fee negre de diavoli, strîngînd lîng dunet, strivind de peretele dunetei, echipajul de pe Amathus. Ceea ce a mai rmas din echipaj. Fumul se subiaz vzînd cu ochii. Poate distinge siluetele celor . czui pe puni. Poate distinge rniii tîrîndu-se spre copastii. Duce porta-voce la gur: ³ Amathus. Eti învins!... Poruncesc, în numele Domnului meu, mria sa Mihai Voievod al rii Româneti, s lepdai armele! Dac este viu, îl poftesc la mine pe cpitanul lui Amathus. ³ Fii de o mie de ori blestemat, cîine! strig unul din diavolii negri i flendurii de jos, ridicînd spre el; gura neagr a unei evi de pistol. Rsun sec o împuctur. Gura neagr a evii de pistol sare din mîna care se frînge. de jos Imprudenele baronul Louis dea te Vicpot -Fezensac, fumul de³laMordîeu, gura evii cpitane, propriuluistrig su pistol... ast£ costa. suflînd 9 Clepsidra cu nisip de la timon arat ora 4 post meridian, ora schimbrii artului. Acelai vînt bezmetic de la insul. Acelai tvlug jos de nori cenuii. Foarte departe, pe linia orizontului, abia se mai deseneaz conturul catargelor i pata alb a unei vele. Pisica de mare a prsit lupta înainte ca sorii ei s fie deplin de partea Libertii. Cpitanul Pcurar îi spune, privind-o prin ochean, c Ulus-maltezul este mai periculos pentru aliaii lui decît pentru dumani. Insula Rhodos se vede ca o mas compacti sumbr, la dou leghe în vîntul care împinge spre Tilos cele dou corbii inute bord în bord de cngi i ghearele de pisic. Pe teuga Libertii sînt aliniai mateloii ucii în lupt. Papamarkos îi coase în pînz de vel, legîndu -i fiecruia de picioare cîte o ghiulea. De pe Amathus se aude glasul lui don Pedro bruftuind echipajul învins, silit s scoat dou din tunuri, don Pedro spusese: Åadevrate opere de arsenal artileristicµ i s le transbordeze la Libertatea. Barba Gore supravegheaz transbordarea tezaurului închis în trei butoiae i în dou lzi, a mrfurilor aflate în cal, totul dup propriile registre ale cpitanului Diego, care, cu rana din antebra curat de doctor Medio i cu braul agat de gît într -o earf, este obligat s participe la Åplata p?£ubelor fcute de caicul Amathus, navei Mriei sale Voievodului Mihai al rii Românetiµ, dup cum specificase în registrul lui don Diego cpitanul Pcurar, care trage cu urechea la oaptele celor trei cavaleri francezi, oapt e eyident rostite dincolo de oapta pentru urechile din jur. ³ Credieu!... S fiu în locul cpitanului nostru, pe legea mea, aîncredina aceast corabie bravului baron caremai sîntde³ i tot pe legea decît mea o³singur iat cnav. a pune bazele unui început de flot, oricum folos voievodului ³ Este o idee, spune Jean de Mirande.. O idee care -mi place, îns nu într-atît, încît s-i devin secund... ³ Se pare c Mademoiselle i-a conferit cinstea s-i fii paj, Jean. ³ Ne-am luat obligaia s-i veghem, Louis. N-o putem face de pe puntea unei alte nave. ³ Abia am început s-mi pun în practic talentele pyrotehnice. Se pare c Libertatea are nevoie de aceste talente, Louis. Cei trei vorbesc în levantina Åá la marinaioµ. ³ V mulumesc, domnilor, le spune cpitanul... Baroane, o clip am gîndit i http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
176/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
eu s-o înrolez pe Amathus. Doar o clip. Dou corbii se aprovizioneaz mai greu decît una singur. Se pot pierde zile i nopi s se regseasc dac furtuna, ceaa sau întunericul le despart. Adaug la acestea toate nesigurana unui echipaj ecu- iioscut. Faptul £ viteza lor de drum este mult deosebit.. ³ Iat argumente, cpitane. Baronul schieaz o reveren. ³ Mulumesc pentru veghe, ca vaiere! Jean de Mirande se înclin. ³ Mulumesc pentru pyrotehnie, Pierre de Mirande Dealtfel, domnilor,» mulumirile acestea, la care m oblig inima i onoarea, vor fi subliniate în contul domniilor voastre... Gentilomii sînt desculi, cu pantalonii suflecai pîn sub genunchi, în plastroane i pe cap poart leg- torile colorate atît de folosite în Egeea i Mediterana, comode, sigure, fr pericolul de a fi luate de vînt. ³ Iat nite mulumiri care onoreaz atît gentilomii, cît i soldaii, cpitane. Ce ordine ai în vedere? ³ Doresc ca don Pedro s-i instaleze tunurile, cavalerul Pierre de Mirande s mineze Amathus, echipajul acestuia s coboare în brci, echipajul meu s smulg cngile i ghearele de pisic. Jean de Mirande... Dac starea lui Mademoiselle permite, invit-o te rog pe dunet. ³ întocmai, Cpitanulrspunde nostru baronul este unLouis ceremonios... Prea bine... Ordinele vor fi îndeplinite de Vic -Fezensac. *** Ora 4 i 30 de minute .post meridian. Valuri scurte izbesc prova Libertii. Echipajul matiseazarturile rupte. Dulgherii bocne la copastia fcutndri. De pe puntea de tragere se ridic glasul mre al lui don Pedro de Hispaniola -Figuera. Amathus joac pe valuri inut cu parîme la dou brae deprtare de bordul Libertii. Echipajul lui st la puntea centru, privegheat de muchetarii baronului. Pe tambuchiul calei apare cavalerul Pierre de Mirande, care ridic dreapta. ³ Barba Gore, s se sune încetarea lucrului! Sifleea efului de echipaj. Oamenii se adun la piciorul arborelui mare. Spre mirarea lui, cpitanul o vede acolo pe Voica Ilinca îmbrcatîn costumul ei rpnos de mus, descul, ca i cînd cu tot dinadinsul ar vrea s -i piard identitatea, s se bucure de anonimatul pe care i-l ofer cei cîiva zeci de brbai purtînd încîn inuti pe obraz semnele luptei. De ce o face? Nu tie. Apuc porta-voce cu un gest dur. O îndreapt spre Amathus. ³ Don Diego! i-ai clcat legmîntul fa de mine. îi cru viaa. ie i oamenilor ti. Coborîi brcile la ap. în zori putei debarca în Tilos... De pe puntea lui Amathus se ridic un vaer prelung. ³ Nava voastr este minat... Coborîi brcile... Urmrete felul în care sînt lsate brcile la ap. Oamenii lui Diego au cam lîncezit... ³ Coborîi în brci. Vîslii cu putere. Ridicai catargele i velele. Glasul metalizat, dur, stpînete chiotul bezmetic al vîntului, plesnetele valurilor izbind coca, scîrîitul ³arboradei. Avem s ne mai întîlnim, cpitane Pcurar, strig don Diego înainte de a încleca copastia, legat de oamenii lui cu o saul de siguran. ³ Ferete-te de a treia întîlnire, don Diego!... Nu-i port noroc! Blestemele veneianului sînt sfiiate de vînt. Ieite de sub adpostul insulei, navele ruleazi tangheaz puternic. Mateloii de pe Libertatea fileaz parîmele de cîte ori bordurile celor dou nave se apropie periculos. Brcile cu echipajul lui Amathus se deprteaz jucînd periculos pe crestele valurilor. Se bat bandule de saula crora sînt legate cote i parîme de abordaj... Muchetarii se car pe copastie. îi dau drumul agai de cote i parîmele de a bordaj, traversînd in zbor spaiul dintre cele dou corbii. Cel din urm trece cavalerul Pierre de Mirande. http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
177/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
³ Trecei la manevra velelor, ordonîn porta -voce. Urmrete atent manevra executat de Barba Gore. Se ridic gabierii i contragabierii. Se braea zîn sart la babord. Nava rspunde i el simte în toat fiina acest rspuns al navei, aceast participare a navei la viaa lui, aceast identificare a vieii lui cu inteligena vie i afectuoas a navei. A uitat de Voica-Ilinca? Poate în clipa cînd Libertatea execut graios i cu vitez manevra, da. ³ Pregtii-v s punei nava în pan... Cei lifieri de la manevr, adunarea pe teug. Libertatea prinde vîntul de la travers. Se deprteazîn prova lui Amathus, care împins de vînt deriveaz spre insula Ti io*. Deodat un ramt lugubru se ridic din arboradi de pe puni. ³ Cpitane, privete! strig baronul de Vic-Fezensac. Cpitanul Pcurar privete. Vede una din brci apropiindu-se greu de Amathus. îl desluete la eche pe don Diego. îl desluete i, cu un fel de comptimire dureroas, îl înelege. Poate în locul lui ar fi încercat imposibilul, aa cum îl încearc Diego. ³ Nenorociii! strig de la puntea centru Pierre de Mirande. Barca abordeaz corabia Amathus. ³ 88, 89, 90, 91, 92, 93 se aude de la pun tea centru glasul baritonal al cavalerului pyrotehnician secundele de via ale navei lui don Diego. Se vd siluetele mateloilor srindnumrînd peste copastie... ³ 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100... Ei, drcie! Fitilul meu a fost calculat pentru... O clip, cpitanul Pcurar se simte bîntuit de o speran nebuneasc. ³ O sut de secunde. ÅNebunia lui don Diego merit cinstitµ, îi spune,.; Dumnezeule! Iadul! Iadul se deschide în pîntecele caicului -caravel Amathus. O jerb de flcri galbene înete de sub piciorul arborelui mare smulgîndu-l din arturi. în pllaia aceea galben-portocalie se vd trupurile îndrzneilor înepenite o frîntur de secund, aa cum le-a prins explozia. Catargul se rupe în frîme arzînde. O bubuitur cumplit sparge iuitul vîntului. Grinzi arzînde i vele în flcri înesc de la suprafaa mrii spre norii cenuii, luminîndu-le burile. Amathus se rupe în dou. O clip bompresul i duneta etajat se ridic spre cer. Arzînd, prova i pupa se cufundîn mare, aproape pe vertical. înesc valuri înalte, înspumate. Din nori plou cu scînduri care ard. Buci de velîn flcri se tlzuiesc în vzduh, purtate de vînt. ³ Fitilul tu, drag Pierre, a ars perfect, spune rece, cu glas puternic, baronul de Vic-Fezensac. ÎN LOC DE POSTFAA Este seara de 7 iunie 1596. Libertatea plutete spre vest cu toate velele pline, în tribord se vede coasta înalt, rocat, a peninsulei Karaburun, vîrful Agios Ilias din nordul insulei Khios poleit de soare i în babord, ca o imens spinare albastr* ins ula Lesbos. ³ Slbesc, Slbete,repet spuneVoica cu glasul luiaflat aspru-duios, cpitanul. Ilinca, de c&rt la cîrm. ³ Iat, se vede coasta! ³ Da! Iat se vede coasta! Ce i-ar mai putea spune altceva, se-ntreab cpitanul Radu Nanu Pcurar. Ce i-ar mai putea spune dup toate cele trite la bord în rstimpul de nici o lun de cînd destinele lor s-au rsturnat în'scriindu-se dramatic în tumultul sfîritului de veac?... Ce i-ar mai putea spune acestei Mademoiselle necunoscut? Ce iluzio deart atunci cînd i-a mrturisit c o înelege pe Voica Ilinca Bîrldeanu. Ce deart slbiciune brbteasc s cread c numai dragostea fa de el a adus -o la bord. Briza poart cu ea aromele verii care stpînete insulele. Cerul este senin i transparent. Marea est e http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
178/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
albastr, plin de fascinaia înserrii. Lumina cerului se spalîn lumina adincurilor. Apele sînt irizate i forforescente. Voica Ilinca a fost mus atunci cînd el a spus rugciunea morilor i cînd, rînd pe rînd, mateloii czui în lupt au luat calea adîncurilor, singurul mormînt vrednic de ei. Voica Ilinca a fost contabil atunci cînd s au calculat beneficiile armatorului-tatl ei ³ ca i tezaurul pus ladispoziia vistieriei voievodului. Voica Ilinca a fost politician atunci cînd, singur la consiliul n avei, a spus veto planului de a reveni la Istanbul. Veto cu argumente. Mai devreme sau mai tîrziu se vor afla isprvile navei Libertatea. O întoarcere la Istanbul ar compromite Casa Å Bîrldeanu, spulberînd-o. Intrigile Casei Salvaresso de data asta i -ar fi fatale. Tezaurul poate fi predat la Izmir lui Abihu Said. S-ar afla astfel ce s-a întîmplat cu Carastan i surioara ei, Volia. Ea ar cere îngduina s debarce la Izmir. Unchiul ei, jupanul Nstase Oalesparte va gsi mijloacele s -o trimeatâ la Istanbul în siguran. Era logic. Hotrît. îi ferea privirile. Era îmbrcatîn jujîmi, gtit cu o peruc roie, numai zulufi i bucle, îi dduse cu pudr de iris peste pistrui, îi vopsise unghiile i îi carminase buzele, îi trsese conturul ochilor cu crbune, îi rimelase genele, prea stpîn absolut a navei i argumentele ei nu puteau fi rsturnate. DupÅconsiliul militarµ a gsit-o cocoatîn patul lui. Ciupea vistoare coardele chitarei. Lucrurile lui erau îngrmdite în mijlocul cabinei. ³ Ce-nseamn asta? o întrebase. ³ Înseamn c-mi place cabina, mai mult aici decît în hruba mea. Va trebui sîmprim Mademoiselle. ³ Este ilegitim i compromitor. ³ Nu este cumva tot atît de ilegitim i compromitor s m scoi - din propria mea cabin? Vorbeau în levantini greac. ³ Cine a spus c te scot? Începuse s fiarb. Unde era pajul lui? Unde fecioara - femeie, oglind a propriilor lui gînduri? Ah, Dumnezeule! Pe deasupra a aprut i motanul Platon, trezit de glasul lui, trîntorul, motanul Platon care, dup ce a cscat artîndu-i colii albi i limba, l-a privit provocator cq ochii lui tot atît de verzi ca i ochii ei. ³ Te mut, cpitane! Atît! ³ Voico! Nu-l mai auzea. Cînta. Ce înseamn asta. jupîni? i-a spus pe rumânie... ³ Înseamn c vreau s stau aici. I-a fcut o reveren. S-a mutat în salon. A doua zi a ieit pe punte îmbrcatîn matelot. Nu l-a bgat în seam toat ziua. A stat la taifas cu cavalerii. A studiai cu doctor Medio. A ajutat dulgherii. A matisit parîme Seara (luase obiceiul ca s se serveasc cina în salon cu cavalerii i doctorul Medio) a venit îmbrcat ca o împrti. Dup aceea n-a mai ieit din cabin dou zile i dou nopi. Barba Gore îi ducea de mîncare acolo. A doua zi seara Barba Gore ira spus: ³ Eti un tiran! I-ai înfipt mîna în barb. ³ tu, ticlosule?! i tu? ³ Toi, a mîrîit secundul. ³ Cum poi s comanzi o corabie de corsari cu un diavol la bord? Spune-mi, stavrid btrîn? ³ Las-mi barba! E fala mea îi rspund la întrebare. Dac eti brbat i nu numai porta-voce, f din diavol un înger! I-a venit s-l arunce pe Barba Gore peste bord. De dimineaa auzit rîcîituri în cabin, ca i cînd cineva ar fi încercat s scoat tbliile pereilor din nituri. A intrat val vîrtej. Diavolia umpluse cabina cu rochii, peruci, conduri, earfe, arme i nu se tie dac le punea în cele dou cufere sau le scosese din cele dou cuiere tîrîte îj} mijlocul http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
179/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
cabinei. ³ Stai tu, diavole! i-a spus i, spre ruinea lui, înainte de a face ceea ce nici nu se gîndise s fac, Voica Ilinca i-a înfipt unghiile în obraz i motanul Platon i-a srit în cîrc, poziie în care i-a surprins baronul venit s cear nu se tie ce ordine. Baronul, care mai tîrziu le-a comunicat celorlali c, se pare, Mademoiselle i cpitanul au avut o discuie amabilîn legtur cu limita dintre drepturile, armatorului i drepturile cpitanului su. Nimeni i nimic nu-i poate explica atitudinea jupîni- ei. i, spre disperarea lui, ea însi, mai puin decît oricine... O disperare amarîi stric toat bucuria libertii pe care, vai, crezuse ci-o dobîndise pentru sine i visele lui de otean al mrii. *** Este ceasul 10 al zilei de 8 iunie 1596 Cheul Kîrîkaia din Izmir geme de harabale, de cotigi, se aud rgetele cmilelor silite sîngenunche pentru a li se d esface chingile samarelor, caii necheaz. igani ursari trec prin mulime, caicele descarc pete argintiu în couri mari de papur, zarzavagiii îi încarc lptucile, roiile, mormanele de ceap verde în mahunele care pleacîn insule. Un nor de praf auriu plutete deasupra cheului. Barba Gore st la piciorul scrii de pe dunet flancat de doi oameni pentru a lua sipetele jupîniei. Se face c nu aude ceea ce aude foarte, bine. îi trage cu ochiul baronului Louis de Vic Fezensac, plantat lîng butoiae schel alturi cavaleri i doctorul Medio. Debarcarea tezaurului vîrît în baloi, i lzi, de minus cota navei i a echipajului a avut loc sub supravegherea glgioas a jupanului Nstase Oalesparte care prea fericit de noua zodie a afacerilor izmireze. S-a fcut plinul 'de ap. De carne afumat. De legume proaspete i fructe. Echipajul atepta la piciorul teugii s se despart de jupîni. Umblaser vorbe. Jupîni este steaua lor norocoas. Cpitanul se poart cu ea prea aspru. Doar i un orb vede c jupîni se uit la el ca la un cire copt. Cpitanului îi st mintea Loredana Brocca. Ori la sarazina aceea din Limassol, o tiu ei. Poate la sirianca din Iskenderun. Din cabin se aude un mieunat slbatec. Toat lumea ciulete urechea. Apoi un glas pe care cei de la teugîl recunosc, fr sîneleag cuvintele pe care le soarbe Barba Gore: ³ Asta pentru Loredana Brocca L. Asta pentru Andreea! ³ Aha! mormie Barba Gore, frecîndu-i mîinile. ³ D-mi drumul, spune atelai glas. ³ D-i, inimioar, d-i, s-l saturi! comenteaz Barba Gore... D-i i pe sufletul meu, debarc cu tine, odorule. Viteazo! Porumbio! ³ Nom de Dieu! Se pare c-i iau,, un rmas bun prelungit, spune baronul, pe care discreia i onoarea îl împiedic s se apropie i s trag cu urechea. ³ Am s te leg la catarg, vipero, aude toat lumea glasul cpitanului... i pîn la Urm ai sînelegi tu cine comand pe Libertatea! înc un mieunat. ³ Benedicamus Dominum, spune pe nas don Pedro Perez de Hispaniola Figuera... Bietul meu Platon! spre cersmuls mîna lui argint, cu cîrlig. aceeai sfîiat clip ua cabinei Ridic este aproape dindeîîni. Se terminat arat cpitanul.. Areîncmaa la piept. Pe obrazul stîng urmele vizibile ale unei zgîrieturi, nimeni nu tie de cine fcut, motanul Platon fiind un alibi redutabil. Cpitanul trîntete ua cabinei. O încuie. încuie ua salonului. ³ La posturile de plecare, strig... Barba Gore îîncuie tambuehiul! Domnilor, Mademoiselle s-a rzgîndit. Nu mai dorete s debarce. Mi-a comunicat, amabil, c nu se poate despri de navi de echipajul ei. Dealtfel m -a însrcinat s v invit la mas... Hei! Auzii? Astzi prîn- zim cu toii la puntea-centru. Tunetul de urale acoper bubuitul mrunt i rpitor din u, pe care-l aude numai cpitanul Radu Nanu Pcurar i tot numai el aude glasul ei plin de ciud, http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
180/181
5/13/2018
Radu-Theodoru-Corsarul-slidepdf.com
ciud care lui i se pare semnînd a oapt de dragoste: ³ Corsarule!... Pirat afurisit! Tîlhar! Tîlharule! Tîlharule!
http://slidepdf.com/reader/full/radu-theodoru-corsarul
181/181
