PUTEREA Extraordinara a Subconstientului Tau

PUTEREA EXTRAORDINARÃ A SUBCONŞTIENTULUI TÃU

De Joseph Murphy

Acea Aceast st  cart carte e !"# !"# prop propu$ u$e e s e%p& e%p&#c #ce e 'o(u 'o(u&& !$ care care o'u& o'u& tre)u#e s *!$(easc+ precu' "# #'a*#$#&e )e$e,ce ce tre)u#esc cu&t#-ate cu&t#-ate cu perse-ere perse-ere$. $. !$ '#$te '#$te pe$tru pe$tru a crea "# tra$s/or' tra$s/or'a a propr#u& &u# (est#$0 Su$t pre1e$tate a#c# teh$#c# a(ec-ate+ care per' per'#t #t ,#$. ,#$.e# e# u' u'a$ a$e e s se )ra$ )ra$"e "e1e 1e &a PUTE PUTERE REA A co&o co&osa sa& & a su)c su)co$ o$"t "t#e #e$t $tu& u&u# u# e#+ e#+ o/er o/er#$ #$(u (u2# 2# "a$s "a$sa a s o).# o).#$ $ tot tot ceea ceea ce (ore"te0

3To.# oa'e$## care "t#u s c#teasc au puterea (e a se (ep"# pe e# !$"# !$"#"# "#++ (e a 'u 'u&t &t#p #p&# &#ca ca !$ 'o( 'o( crea creato torr 'o(u 'o(ur# r#&e &e &or &or (e e%#ste$.+ au puterea s /ac !$ a"a /e& !$c!t -#a.a &or s ,e #$teresa$t "# p&#$ (e se'$#,ca.#e04 A&(ous 5u%&ey

 Traducer  Traducerea ea şi adaptarea adaptarea textului din limba franceză: profesor Yoga Yoga - Dan Bozaru

Acea Aceast st  cart carte e !"# !"# prop propu$ u$e e s e%p& e%p&#c #ce e 'o(u 'o(u&& !$ care care o'u& o'u& tre)u#e s *!$(easc+ precu' "# #'a*#$#&e )e$e,ce ce tre)u#esc cu&t#-ate cu&t#-ate cu perse-ere perse-ere$. $. !$ '#$te '#$te pe$tru pe$tru a crea "# tra$s/or' tra$s/or'a a propr#u& &u# (est#$0 Su$t pre1e$tate a#c# teh$#c# a(ec-ate+ care per' per'#t #t ,#$. ,#$.e# e# u' u'a$ a$e e s se )ra$ )ra$"e "e1e 1e &a PUTE PUTERE REA A co&o co&osa sa& & a su)c su)co$ o$"t "t#e #e$t $tu& u&u# u# e#+ e#+ o/er o/er#$ #$(u (u2# 2# "a$s "a$sa a s o).# o).#$ $ tot tot ceea ceea ce (ore"te0

3To.# oa'e$## care "t#u s c#teasc au puterea (e a se (ep"# pe e# !$"# !$"#"# "#++ (e a 'u 'u&t &t#p #p&# &#ca ca !$ 'o( 'o( crea creato torr 'o(u 'o(ur# r#&e &e &or &or (e e%#ste$.+ au puterea s /ac !$ a"a /e& !$c!t -#a.a &or s ,e #$teresa$t "# p&#$ (e se'$#,ca.#e04 A&(ous 5u%&ey

 Traducer  Traducerea ea şi adaptarea adaptarea textului din limba franceză: profesor Yoga Yoga - Dan Bozaru

COLEC6IA TRI7A

CUPRINS INTRODUCERE Cu' poate aceast carte s pro(uc a(e-rate '#raco&e !$ ,#$.a (u'$ea-oastr0008888888888888888888880 pa*0 9 CAPITOLUL I :$ $o# se ascu$(e u$ a(e-rat te1aur88888888888800 pa*0 ;< CAPITOLUL II Mo(a Mo(a&# &#ta tate tea a (e 'a$# 'a$#/e /est star are e "# ac.# ac.#u$ u$e e a 'e$t 'e$ta& a&u& u&u# u# ,#$. ,#$.e# e# u'a$e00 pa*0 ;= CAPITOLUL III Pute Putere rea a '#ra '#racu cu&o &oas as  pa*0 ><

a

su)c su)co$ o$"t "t#e$ #e$tu tu&u &u#8 #888 8888 8888 8888 8888 8800 00

CAPITOLUL I? ?#$(ecr# '#racu&oase !$ a$t#ch#tate888888888888000 pa*0 >= CAPITOLUL ? ?#$(ecr# cu a@utoru& su*est#e# !$ epoca 'o(er$88888880 pa*0  CAPITOLUL ?I Teh$#c# pract#ce /o&os#te pe$tru -#$(ecarea (#/er#te&or a/ec.#u$#8 pa*0 9> CAPITOLUL ?II Su)co$"t Su)co$"t#e$t #e$tu& u& t#$(e ctre -#a.88 -#a.888888 8888888 8888888 8888800 800 pa*0 9 CAPITOLUL ?III

U$e&e '#c# secrete pe$tru a o).#$e re1u&tate s#*ure88888000000 pa*0 ; CAPITOLUL IX Cu' se poate o).#$e prosper#tatea !$ -#a. cu a@utoru& puter## su)co$"t#e$tu& -ostru888888888888888888000 pa*0  CAPITOLUL X A-e.# (reptu& s - )ucura.# (e prosper#tate88888888800 pa*0 =; CAPITOLUL XI Pe$tru (o)!$(#rea succesu&u#+ su)co$".#e$tu& - este ce& 'a# )u$ a&#at80000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000 pa*0 ==

CAPITOLUL XII Su)co$"t#e$tu& !$ s&u@)a "t##$.e#88888888888888 pa*0  CAPITOLUL XIII Su)co$"t#e$tu& "# '#raco&e&e so'$u&u#88888888888 pa*0 ;<< CAPITOLUL XI? Ma$#/estarea puter## su)co$"t#e$tu&u#8888888888800 pa*0 ;< CAPITOLUL X? Cu' s (e-e$#' 'a# /er#c#.#88888888888888800 pa*0 ;;> CAPITOLUL X?I Su)co$"t#e$tu& "# re&a.##&e u'a$e ar'o$#oase8888888800 pa*0 ;; CAPITOLUL X?II Arta (e a , #erttor "# )u$ cu ce# (#$ @ur8888888880008 pa*0 ;>

CAPITOLUL X?III :$&turarea )&oca@e&or 'e$ta&e cu a@utoru& su)co$"t#e$tu&u#8800 pa*0 ;= CAPITOLUL XIX Fo&os#.# su)co$"t#e$tu& pe$tru a !$&tura tea'a8888888000 pa*0 ;> CAPITOLUL XX T#$ere.e /r )tr!$e.e88888888888888888000 pa*0 ;;

INTRODUCERE CUM POATE ACEASTÃ CARTE SÃ PRODUCÃ ADEVÃRATE MIRACOLE ÎN FIINŢA DUMNEAVOASTRÃ Am văzut miracole care se produc în toate mediile în lumea  întreagă săvîrşite deopotrivă de bărba!i cît şi de femei" #iracolele vor apare şi la dumneavoastră în măsura în care vă ve!i folosi puterea colosală a propriului vostru subconştient" Această carte îşi propune să vă arate modul adecvat în care omul trebuie să gîndească precum şi imaginile bene$ce ce trebuie cultivate cu perseveren!ă în minte pentru a creea şi transforma cu adevărat propriul nostru destin% toate acestea pot deveni perfect posibile în virtutea faptului că ceea ce un om gîndeşte aceea el devine" Cunoaşteţi răspunsurile la aceste întrebări? De ce un om este trist în timp ce alt om este fericit& De ce acel om este vesel şi prosper iar celălalt este sărac şi nefericit& De ce un om este

temător şi anxios în timp ce altul este plin de încredere& De ce acesta din urmă are o casă luxoasă şi minunată iar celălalt duce o existen!ă mizeră într-o cocioabă& De ce unul cunoaşte o mare reuşită iar altul un eşec complet& De ce un orator are un succces imens în timp ce un altul rămîne mediocru şi nepopular& De ce un om este un geniu în meseria sa  în timp ce un altul se luptă şi se zbate toată via!a fără a realiza nimic bun& De ce unul se războieşte cu o maladie pretinsă a $ incurabilă şi de ce altul nu o are niciodată& 'um se face că atî!ia oameni cucernici şi buni suferă adevărate torturi ale corpului şi ale spiritului de parcă ar $ condamna!i& (i de ce atîtea $in!e imorale şi care nu au nimic sf)nt prosperă şi le reuşesc toate ac!iunile bucurîndu-se pe deasupra şi de o sănătate excelentă& De ce o femeie este fericită în căsnicie în timp ce sora ei este foarte frustrată şi nefericită& *e poate găsi răspuns la toate aceste întrebări prin procesele ce au loc în mentalul conştient şi în cel subconştient& 'u siguran!ă că da+ Motivul pentru care a fost scrisă această carte *copul acestei lucrări este tocmai acela de a răspunde la întrebările de mai sus precum şi la alte întrebări conexe cu acest subiect" #-am străduit să explic marile adevăruri fundamentale ale mentalului cît mai clar cu putin!ă" 'red că este perfect posibilă explicarea legilor fundamentale ale vie!ii în limba,ul de $ecare zi" e!i observa că stilul acestei lucrări este foarte asemănător cu cel din ziarele şi revistele citite de dumneavoastră cu limba,ul pe care îl folosi!i la serviciu sau acasă" .ste bine să studia!i cu aten!ie această carte şi să pune!i în aplicare te/nicile expuse căci dacă o ve!i face sunt absolut convins că ve!i ob!ine o putere care va opera miracole ce vă vor elibera de confuzie suferin!ă melancolie şi eşecuri" 'u a,utorul acestor te/nici vă ve!i descoperi adevăratul loc în societate ve!i rezolva toate di$cultă!ile vă ve!i elibera de orice constrîngere psi/ică sau emo!ională căci ele vă vor conduce la cunoaşterea adevăratei căi a libertă!ii a fericirii şi păcii spirituale" #area putere creatoare a subconştientului poate să vindece orice boală şi să vă facă să $!i din nou plini de via!ă şi for!ă" 0nvă!înd să vă folosi!i corect şi în mod bene$c puterile lăuntrice ve!i desc/ide poarta acelei înc/isori care este teama şi ve!i accede la o nouă existen!ă ce a fost descrisă de *f)ntul 1avel drept 2glorioasa libertate a $ilor lui Dumnezeu3" Dezvoltaţi acea putere formidabilă care determină şi însoţeşte miracolele.

4 vindecare proprie 5autovindecarea6 va $ mereu dovada cea mai convingătoare a propriei noastre puteri subconştiente" Acum 78 de ani am determinat resorb!ia şi dispersia unei tumori maligne 5sarcom6 în propriul meu corp folosindu-mă de puterea curativă a subconş!ientului care în fapt creează sus!ine şi guvernează toate func!iile vitale ale omului" Te/nica pe care am aplicat-o este explicată în această carte şi sunt sigur că va a,uta şi altor $in!e să aibă încredere în 1uterea indecătoare 9n$nită ce sălăşluieşte în profunzimile subconştiente ale tuturor oamenilor" Datorită unui prieten medic am devenit brusc conştient că e natural să mă bazez pe 9nteligen!a 'reatoare care a creat organele mele a format corpul şi a făcut să-mi bată inima pentru că .A are gri,ă  întotdeauna de propria sa crea!ie" n proverb antic glăsuieşte: 2#edicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă"3 Dacă vă veţi ruga plini de credinţă, miracolele vor apare în chip negreşit  ;ugăciunea semni$că o interac!iune armonioasă între mentalul conştient şi cel inconştient diri,îndu-le ac!iunea către un scop bine determinat" Această lucrare vă va arăta modul ştiin!i$c prin care să vă branşa!i la puterea in$nită care sălăşluieşte în dumneavoastră permi!îndu-vă să ob!ine!i ceea ce dori!i cu adevărat" Dori!i o via!ă mai fericită mai plină şi mai bogată& 0ncepe!i să vă folosi!i această putere miraculoasă pentru a vă rezolva problemele profesionale şi pentru a restabili armonia în familie" .ste bine să citi!i această carte de mai multe ori" 'apitolele următoare vă vor spune în ce mod ac!ionează această putere minunată şi cum pute!i să aduce!i la suprafa!ă în!elepciunea şi inspira!ia creatoare care sunt latente în dumneavoastră" 0nvă!a!i apoi aceste te/nici simple care vă permit să sugestiona!i pozitiv şi puternic subconştientul vostru" rma!i această nouă modalitate ştiin!i$că de a pătrunde pînă la in$nitul tezaur% citi!i atent cu seriozitate cu dragoste şi încredere nediminuată" e!i dovedi astfel într-un mod uluitor pentru ceilal!i că aceste învă!ături vă pot a,uta foarte mult" Acesta poate $ şi eu cred că va $ punctul de cotitură în via!a dumneavoastră" iecare om se roagă în felul lui propriu (ti!i să vă ruga!i e$cient& 'ît timp vă ruga!i în $ecare zi&

0n perioadele de criză în momentele de pericol sau de di$cultate cînd sunte!i bolnavi sau moartea vă amenin!ă vă ruga!i atît dumneavoas-tră cît şi prietenii dumneavoastră pentru a $ a,uta!i să depăşi!i cu bine problemele di$cile cu care vă confrunta!i" 'iti!i ziarele şi ve!i vedea cîteodată că sunt propuse rugăciuni în toată !ara pentru un copil atins de o boală aşa-zis incurabilă pentru pacea na!iunii sau pentru un grup de mineri prizonieri într-o galerie inundată etc" #ai tîrziu dacă sunt salva!i minerii spun că se rugau aşteptîndu-şi salvatorii"  888 de oameni apar!inînd tuturor religiilor au asistat la un curs special la
am rugat de atîtea ori dorin!a nu mi s-a îndeplinit&3 0n această carte ve!i găsi motivele şi răspunsurile la această întrebare precum şi la alte probleme similare" #i,loacele multiple de a sugestiona subconştientul şi de a ob!ine răspunsuri valabile dau căr!ii o valoare extraordinară şi fac ca ea să $e un a,utor mereu prezent în clipele grele cu care vă confrunta!i" Care este adevărata şi intima voastră credinţă? u obiectul credin!ei noastre ne îndeplineşte dorin!a ci acesta este răspunsul subconştientului nostru la imaginea mentală propusă de noi adică la gîndul între!inut mereu în minte" Această lege a credin!ei este prezentată în toate religiile lumii şi tocmai acesta este motivul pentru care ele sunt exacte din punct de vedere psi/ologic"  Budistul creştinul musulmanul sau evreul pot ob!ine rezultate asemănătoare în rugăciune şi aceasta nu datorită religiei a ritualurilor a liturg/iei a incanta!iilor a sacri$ciilor sau ofrandelor speci$ce $ecărui cult în parte ci doar datorită credin!ei lui a recept#-#t.## /a. (e &ucru& pe$tru care s2a ru*at0
;ugăciunea împlinită este c/iar realizarea dorin!ei inimii voastre"

"n ultimă instanţă, dorinţa înseamnă rugăciune 4ricine îşi doreşte sănătate fericire siguran!ă pace spirituală dar nu mul!i a,ung la rezultate clare şi bine de$nite în acest sens" n profesor la facultate îmi mărturisea recent: 20mi spun că dacă-mi voi sc/imba gîndurile predominante şi dacă voi da vie!ii mele emo!ionale o nouă turnură atunci ulcerul care mă c/inuie de atîta timp va dispare%  însă nu ştiu ce te/nică să aplic pentru aceasta" =îndurile mele rătăcesc  în toate sensurile asupra acestor probleme şi mă simt frustrat învins şi nefericit"3 Acel profesor dorea sănătate perfectă dar avea nevoie să cunoască mai întîi modul în care ac!ionează mentalul pentru a $ în stare să-şi îndeplinească dorin!a" 1racticînd apoi metodele curative indicate în această carte el s-a restabilit complet"

#$%istă un spirit &mental' comun tuturor oamenilor( &$merson' #iraculoasele puteri ale subconştientului existau dinainte ca noi să ne naştem" 0nainte să ia naştere vreo biserică sau c/iar lumea însăşi aşa cum o cunoaştem noi astăzi" #arile adevăruri eterne marile principii ale vie!ii preced toate religiile" 0n spiritul acestor a$rma!ii vă propun în paginile ce urmează să lua!i cunoştin!ă de această putere extraordinară transformatoare care vă va tămădui rănile mentale şi psi/ice cu care vă confrunta!i" .a va elibera pe cei care se încovoaie sub povara fricii şi va elimina complet limitările sărăciei ale eşecului ale mizeriei ale suferin!ei şi frustrării"  Tot ceea ce trebuie să face!i este să vă uni!i mentalul şi psi/icul focalizîndu-le cu putere asupra a ceea ce dori!i să manifesta!i% puterile creatoare ale subconştientului vor răspunde imediat" 0ncepe!i acum c/iar de astăzi şi permite!i astfel miracolelor să se producă în via!a dumneavoastră" 1ersevera!i persevera!i mereu pînă cînd soarele va răsări din nou şi umbrele aducătoare de necazuri şi suferin!e vor dispare cu desăvîrşire din via!a voastră"

CAPITOLUL I :N NOI SE ASCUNDE UN ADE?ÃRAT TEGAUR Bogă!iile in$nite ale lumii sunt c/iar aici aproape de noi aşteptînd să ne desc/idem suetul pentru a le contempla" .xistă în $in!a umană o adevărată 2mină de aur3 o boga!ie inestimabilă de unde pute!i 2extrage3 tot ceea ce ave!i nevoie pentru a trăi o via!ă splendidă fericită şi îndestulată" #ul!i oameni dorm profund neavînd nici o idee despre acest tezaur de in$nită inteligen!ă şi dragoste ce sălăşluieşte în el" 4ricare ar $ obiectul dorin!elor voastre îl pute!i ob!ine din acest tezaur" 4 bucată de o!el magnetizată poate să atragă şi să ridice o cantitate de $er ce cîntăreşte de >? ori mai mult decît ea dar aceeaşi

bucată de o!el nu poate ridica deloc o pană" Tot astfel există două tipuri de oameni: pe de o parte sunt cei 2magnetiza!i3 plini de încredere şi speran!ă care ştiu că s-au născut pentru a reuşi în tot ceea ce intreprind% iar pe de altă parte sunt cei 2demagnetiza!i3 plini de îndoieli şi de teamă de incertitudini pre,ude-că!i şi supersti!ii" 'înd se iveşte o ocazie bună aceştia îşi spun: 2Dacă eşuezC mi-aş putea pierde baniiC oamenii vor rîde de mineC3" Acest tip de om nu va a,unge niciodată prea departe în via!ă pentru că $indu-i frică să înainteze va prefera să stea pe loc" *ă descoperim împreună deci acest secret al reuşitei care se transmite din genera!ie în genera!ie din timpuri imemoriale" Marele secret al reuşitei în viaţă 'are crede!i că este acest secret& .nergia atomică& .nergia termonucleară& Bomba cu neutroni& 'ălătoriile interplanetare& ici gînd" Atunci care să $e acest extraordinar secret& 'um poate $ el aat şi mai ales cum poate $ el folosit& ;ăspunsul este foarte simplu" #arele secret rezidă în puterea miraculoasă creatoare ce sălăşluieşte în subconştient secret !inut şi ocultat în ultimul loc în care cei mai mul!i dintre noi l-am $ căutat vreodată" 1ute!i să aduce!i în via!a dumneavoastră mai multă bogă!ie sănătate putere bucurie şi fericire tocmai prin cunoaşterea şi folosirea acestei puteri ascunse în subconştient" u e nevoie să cuceri!i această imensă putere deoarece de,a o poseda!i" Trebuie doar să învă!a!i cum să vă servi!i de ea cu' s o ap&#ca.# !$ (#-erse s#tua.## (e -#a.0 1arcurgînd te/nicile simple expuse în continuare ve!i dobîndi în plus şi în!elegerea fenomenelor ce se produc" e!i $ astfel inspira!i de o nouă lumină şi ve!i cunoaşte o for!ă care va îndeplini toate speran!ele voastre făcînd ca visul să devină realitate" '/iar din acest moment lua!i /otărîrea de a proceda în acest mod% via!a voastră va deveni mai frumoasă mai veselă şi mai nobilă decît a fost vreodată" 0n profunzimile subconştientului sălăşluiesc în!elepciunea nesfîrşită puterea şi bogă!ia fără limite" Toate acestea aşteaptă să $e descoperite şi canalizate în mod corect şi bene$c" .ste timpul să vă cunoaşte!i disponibilită!ile latente pentru ca ele să capete o formă concretă în această lume" Doar inteligen!a in$nită ascunsă în subconştient poate revela tot ce ave!i nevoie să şti!i în orice moment şi oriunde v-a!i aa atît timp cît vă men!ine!i desc/işi şi receptivi la stimulii şi energiile subtile din macrocosmos" e!i putea astfel căpăta gînduri şi idei noi care vă vor permite să realiza!i inven!ii şi descoperiri minunate să scrie!i căr!i ori piese de teatru geniale" 0n plus în!elepciunea manifestată din

subconştient va putea revela cunoştin!e originale permi!îndu-vă să descoperi!i modul perfect de a vă manifesta în lume precum şi adevăratul vostru loc în via!ă" Astfel ve!i putea atrage lîngă voi partenerul ideal sau asociatul de care ave!i nevoie în afaceri" .ste dreptul vostru să descoperi!i lumea interioară a gîndurilor a sentimentelor o lume plină de putere de lumină de dragoste şi frumuse!e" 'u toate că sunt inevitabile aceste for!e ascunse sunt foarte puternice" 0n subconştient ve!i găsi solu!ia tuturor problemelor cu care vă confrunta!i şi cauzele tuturor problemelor existente" .u însumi am văzut cum puterea emanată din subconştient a vindecat in$rmi le-a redat for!a şi sănătatea ei devenind capabili să se reintegreze în via!a socială să cunoască bucuria sănătatea şi zîmbetul fericit" Această putere curativă poate vindeca spiritul frămîntat sau inima zdrobită" Doar ea vă poate elibera din înc/isoarea pe care singuri a!i construit-o căci ea poate să dea la o parte orice fel de constrîngeri materiale psi/ice sau mentale" )ecesitatea unei baze practice în revelarea misterelor subconştientului 0n orice domeniu este imposibil un progres real în absen!a unei baze practice care să poată $ aplicată de oricine printr-un efort corespunzător" 'u cît ve!i cunoaşte mai bine legile unei astfel de practici şi modul de aplicare al lor cu atît ve!i dobîndi o mai mare siguran!ă în comportamen-tul de zi cu zi şi în felul în care ,udeca!i diferitele aspecte şi probleme ale vie!ii" 0ntocmai precum un c/imist experimentat vă atrag aten!ia că dacă ve!i combina doi atomi de /idrogen cu unul de oxigen ve!i ob!ine o moleculă de apă" De asemenea şti!i că un atom de oxigen şi unul de carbon dau monoxidul de carbon care este un gaz deosebit de toxic" Dar dacă mai adăuga!i un atom de oxigen ve!i ob!ine dioxidul de carbon care este un gaz practic inofensiv" Tot astfel mai pot avea loc o mul!ime de alte comina!ii c/imice" *ă nu crede!i că principiile din c/imie din $zică şi din matematică diferă de principiile ce guvernează subconştientul vostru" *ă considerăm un principiu unanim acceptat: 2*uprafa!a apei are tendin!a de a deveni mereu orizontală3" .ste o lege universală aplicabilă apei oriunde s-ar aa" *ă luăm un alt principiu: 2#ateria încălzită se dilată3" .ste valabil oriunde în orice moment sau împre,urare" Dacă încălzi!i o bucată de o!el ea se dilată indiferent dacă vă aa!i în '/ina Anglia sau 9ndia" Acesta este un adevăr universal" .ste de asemenea un adevăr universal că tot ceea ce imprima!i în subconştient se va exprima pe

ecranul vie!ii sub forma unei condi!ionări a unei experien!e sau a unui eveniment anume" ;ugăciunea vă este ascultată pentru că subconştientul vostru este c/iar principiul folosit prin principiu în!elegînd modul în care ac!ionează o anumită for!ă" De exemplu principiul electricită!ii este ca această for!ă să ia naştere între un poten!ial ridicat şi unul mai mic ca valoare" u ve!i putea modi$ca acest principiu dar vă ve!i putea servi de el şi cooperînd cu el să realiza!i noi inven!ii descoperiri ce vor constitui adevărate bene$cii pentru umanitate" *ubconştientul deci reprezintă principiul şi el ac!ionează în virtutea legii credin!ei" *ă vedem acum ce este credin!a de ce şi cum se modi$că ea" Biblia o de$neşte într-un mod simplu limpede şi minunat: 24ricine va zice acelui munte: <<;idică-te şi te aruncă în mare >> şi nu se va îndoi în inima lui ci va crede că ceea ce spune se va face $-va lui orice va zice"3 5#arcu >>:?6 Le*#&e su)co$"t#e$tu&u# su$t &e*# care #'p&#c /oarte 'u&t puterea cre(#$.e# (#$ partea u$e# ,#$.e u'a$e0 Pr#$ ur'are+ tre)u#e s cre(e.# !$ ac.#u$ea sa+ s cre(e.# ch#ar !$ ur#a"a putere a cre(#$.e#0  Tot ceea ce vi se întîmplă evenimentele condi!ionările şi c/iar ac!iunile pe care le întreprinde!i sunt reac!ii ale subconştientului la gîndurile cultivate cu perseveren!ă în minte" .ste important de ştiut că nu atît obiectul credin!ei este esen!ial ci însăşi credin!a fermă men!inută cu tărie şi /otărîre nezdruncinată este cea care va duce la ob!inerea rezultatului scontat" .limina!i cu fermitate toate ideile false şi supersti!iile de orice fel%  înceta!i să mai $!i receptivi la opiniile eronate sau temerile de multe ori ne,usti$cate ce înlăn!uiesc marea ma,oritate a oamenilor" A venit timpul să căpăta!i încredere în adevărurile eterne ce guvernează via!a" Acestea nu se vor sc/imba niciodată" Astfel ve!i progresa spiritual din ce în ce mai mult ob!inînd însăşi 'unoaşterea Divină" 4ricine citeşte atent această carte şi aplică legile subconştientului expuse aici va $ capabil să dea rugăciunilor sale e$cacitate a,utîndu-se astfel pe sine dar şi pe cei din ,urul său" ;ugăciunea este îndeplinită în virtutea legii ac!iunii şi reac!iunii" =îndul reprezintă deci for!a ce declanşează anumite procese mentale reac!ia $ind răspunsul subconştientului la acest gînd" De aceea între!ine!i numai gînduri armonioase aspira!ii către sănătate pace launtrică şi bunăvoin!ă% atunci în via!a şi în destinul vostru se vor petrece adevărate miracole" Caracterul dual al minţii

Deşi nu pare evident mintea este alcătuită din două păr!i distincte"
exterioară" 'a urmare s#$*ura "# a(e-rata putere creatoare

este &u'ea (#$ $o# "# or#ce /e$o'e$ cu care $e co$/ru$t' !$ e%ter#or este (e /apt creat ch#ar (e $o#  !$"#$e !$ 'o( co$"t#e$t sau #$co$"t#e$t+ !$ u$#-ersu& #$ter#or0

1rin cunoaşterea interac!iunii ce are loc între conştient şi subconştient vă ve!i putea transforma întreaga via!ă" 1entru a sc/imba condi!iile exterioare trebuie să ac!iona!i asupra cauzei care le-a produs" #a,oritatea oamenilor încearcă să modi$ce circumstan!ele şi situa!iile cu care se confruntă doar prin ac!iuni directe şi super$ciale asupra lor" Pe$tru a supr#'a $e!$.e&e*er#&e+ (e1or(#$ea+ src#a sau $eput#$.a+ tre)u#e !$&turat ch#ar cau1a &or "# aceast cau1 re1#( toc'a# !$ /e&u& !$ care *!$(#.#0  Trăi!i într-un ocean profund plin de bogă!ii in$nite" *ubconştientul vostru este extrem de sensibil la orice gînd pe care-l nutri!i 0 A"a(ar+ *!$(ur#&e -oastre pu$ !$ '#"care #$te&#*e$.a pote$.#a& "#  !$.e&epc#u$ea+ /or.e&e -#ta&e "# e$er*##&e &ate$te0 Aplicînd în practică legile mentalului aşa cum sunt ele prezentate în acest capitol ve!i reuşi să aduce!i în via!a voastră confortul uitînd astfel de gri,ile sărăciei şi ale morbidită!i" De asemenea supersti!ia şi nesiguran!a vor $ înlocuite de  în!elepciune" 1acea lăuntrică va alunga orice durere veselia va înlocui triste!ea lumina va birui asupra tenebrelor" e!i dobîndi astfel libertate spirituală şi o deplină încredere în voi înşivă iar succesul nu va întîrzia să apară în orice ve!i întreprinde" Desigur că din punct de vedere material psi/ic şi mental nu poate exista binecuvîntare mai mare decît ob!inerea acestor calită!i" #a,oritatea marilor savan!i a artiştilor poe!ilor cîntăre!ilor scriitorilor sau a marilor inventatori au cunoscut din proprie experien!ă legătura intimă dintre conştient şi subconştient" Astfel într-o zi 'aruso - marele tenor de operă - s-a confruntat cu neplăcerile tracului înaintea unui concert" *punea că-şi sim!ea gîtul paralizat de spasme din cauza fricii intense cu care se confrunta"  Transpi-ra!ia curgea din abunden!ă pe fa!a sa" 0i era ruşine că încă mai tremura de nelinişte şi spaimă iar peste cîteva minute urma să intre în scenă" 0şi spunea: 2#ă voi face de rîs" u voi putea cu nici un c/ip să cînt"3" Deodată în prezen!a celor din culise începu să strige: 2#icul .u vrea să-l sugrume pe #arele .u+3" 1rin #arele .u el în!elegea puterea nesfîrşită în!elepciunea ce sălăşluia în subconştient" 'aruso continuă apoi să strige: 2Du-te pleacă+ #arele .u va reuşi să cînte+3" *ubconştientul i-a răspuns inundîndu-i toată $in!a cu o for!ă nebănuită" 0ntr-adevăr venind pe scenă 'aruso a cîntat nemaipomenit cucerindu-şi auditoriul"

0n mod evident marele tenor cunoştea cele două nivele ale mentalului: conştientul ra!ional şi subconştientul lipsit de ra!iune care răspunde întocmai gîndurilor pe care le între!inem" Atît timp cît conştientul 5#icul .u6 este plin de neîncredere de gri,i de anxietate emo!iile negative născute în subconştient 5#arele .u6 copleşesc $in!a cu sentimente de panică şi disperare" 'înd observa!i acest fenomen pute!i precum 'aruso - să comanda!i autoritari emo!iilor ira!ionale spunînd: 2Taci $i liniştit eu comand iar tu trebuie să te supui" Te controlez pe deplin şi nu trebuie să te manifeşti acolo unde nu ai ce căuta"3 a $ extrem de fascinant şi interesant să constata!i că pute!i vorbi cu autoritate şi putere de convingere către $in!a voastră profundă şi ira!ională pentru a restabili şi instaura liniştea armonia şi calmul spiritual" *ubconştientul este permanent subiectul sugestiilor conştientului şi de aceea el mai este numit şi mentalul subiectiv" Diferenţe marcante între conştient şi subconştient  om ilustra principalele deosebiri ce există între cele două păr!i ale mentalului prin următoarele compara!ii: mentalul conştient este asemenea unui căpitan de vapor care stă pe puntea navei" .l diri,ează toate manevrele şi dă ordine oamenilor aa!i în sala motoarelor care la rîndul lor controlează toate cazanele instrumentele etc" #ecanicii nu ştiu încotro se îndreaptă nava dar se supun ordinelor pe care le primesc" .i pot c/iar să facă astfel încît nava să eşueze pe stînci dacă omul de pe punte servindu-se în mod greşit de compas şi sectant le dă indica!ii eronate" #ecanicii i se supun în mod automat pentru că el este comandantul" 'ăpitanul este stăpîn pe navă şi ordinele sale sunt executate  întocmai" Tot astfel mentalul conştient este căpitanul navei care este constituită din $in!a antura,ul şi toate afacerile voastre" *ubconştientul primeşte absolut toate ordinele pe care i le da!i şi le consideră adevărate" Dacă repeta!i mereu: 2u am mi,loace pentru a cumpăra asta sau cealaltă3 subconştientul primeşte aceste gînduri şi face în aşa fel încît să nu pute!i avea ceea ce vă dori!i" Dacă ve!i continua să spune!i: 2u am destui bani ca să-mi cumpăr această maşină să fac această călătorie  în America să stau în această casă sau să am acest palton de blană3 atunci pute!i $ siguri că subconştientul se va supune ordinelor voastre şi ve!i trece prin via!ă fără să vă bucura!i de toate lucrurile pe care le dori!i" Anul trecut de 'răciun o fermecătoare studentă la niversitate contempla în vitrina unui magazin un rucsac pe cît de frumos pe atît de scump" *e pregătea să se întoarcă în BuEalo 5statul eF Yor@6 pentru a

petrece sărbătorile de iarnă în mi,locul familiei" Tocmai îşi spunea: 2'e păcat că nu am destui bani să-mi cumpăr acest rucsac3 cînd îşi aminti că mă auzise spunînd în timpul conferin!elor pe care le !inusem: 2iciodată să nu termina!i o declara!ie negativă ci contrazice!i-o imediat şi atunci miracolele nu vor întîrzia să apară"3 0n acel moment tînăra îşi spuse: 2Acest rucsac este al meu" .ste de vînzare iar eu accept ideea că pot să-l am" *ubconştientul meu va face în aşa fel încît să-l primesc cadou"3 > Am făcut aceste a$rma!ii de mai multe ori pe zi timp de două săptămîni şi într-o zi mi-a fost prezentat un farmacist mai retras" #i s-a părut demn de a $ iubit în!elegător şi cu credin!ă în Dumnezeu" .ra răspunsul perfect la rugăciunea mea" 0n cursul săptămînii

următoare m-a cerut în căsătorie" (tiu cu siguran!ă că în!elepciunea din subconştientul meu ne-a unit prin voin!ă Divină"3 Acea doamnă a descoperit ca bogă!iile cele mai mari se aă c/iar în $in!a ei" ;ugăciunea ei sinceră făcută din inimă a penetrat adînc în subconştient care este agentul creator" Din momentul în care a reuşit să creeze o imagine mentală clară a ceea ce-şi dorea subconştientul i-a răspuns în virtutea legii rezonan!ei" #entalul profund plin de  în!elepciune a unit cele două $in!e cu voia lui Dumnezeu" #ai cu seamă 2cîte sunt adevărate cîte sunt de cinste cîte sunt cu nume bun orice virtute şi orice laudă la acestea să vă $e gîndul"3 5Hilipeni 7:I6

Scurt rezumat al ideilr de re!i"ut  ;0 A(e-rata )o*.#e se aH !$ propr#a ,#$.0 Aco&o tre)u#e s cuta.# !'p&#$#rea ce&or 'a# ar1toare (or#$.e0 0 Mare&e secret a& tuturor *e$##&or (#$ toate epoc#&e este capac#tatea e%traor(#$ar (e a #$tra !$ co$tact cu puter#&e su)co$"t#e$tu&u# &or "# (e a &e /o&os# corespu$1tor0 Ş# (u'$ea-oastr pute.# s /ace.# &a /e&0 >0 Su)co$"t#e$tu& cu$oa"te re1o&-area or#cre# pro)&e'e0 Dac !# su2*era.# !$a#$te (e a a(or'# 3Doresc s ' tre1esc &a ora 4+ e& - -a tre1# e%act &a aceast or0 0 Su)co$"t#e$tu& este creatoru& corpu&u# -ostru "# !# st !$ putere s -#$(ece or#ce )oa&0 Su*est#o$a.#2& !$ ,ecare sear cu #(eea u$e# s$t.# per/ecte "# e&+ ,#$( ser-#toru& -ostru ,(e&+ se -a supu$e0 90 Or#ce *!$( co$st#tu#e o cau1 "# or#ce s#tua.#e repre1#$t u$ e/ect0 0 Dac (or#.# s scr#e.# o carte+ o '#$u$at p#es (e teatru+ s .#$e.# co$/er#$.e #$sp#rate+ su*est#o$a.#2- su)co$"t#e$tu& cu putere+ (#$ tot suHetu&+ "# e& - -2a rspu$(e cu s#*ura$.0 0 Su$te.# ase'e$ea u$u# cp#ta$ ce2"# co$(uce -aporu&0 Tre)u#e s (a.# or(#$e potr#-#te su*est## "# #'a*#$# 'e$ta&eK su)co$"t#e$tu&u# care co$tro&ea1 "# *u-er$ea1 toate e%per#e$.e&e -#e.## -oastre0 =0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3M#2e #'pos#)#&4 sau 3Nu a' '#@&oace s84 su)co$"t#e$tu& -a pre&ua aceste su*est## "# -a /ace ast/e& !$c!t s $u a-e.# )a$## sau s $u pute.# /ace ce -2a.# propus0 A,r'a.# 'ereu 3:'# st !$ puter# s /ac or#ce (ator#t su)co$"t#e$tu&u# 'eu040 0 Le*ea ce st &a )a1a !$tre*## 'a$#/estr# este &e*ea cre(#$.e#0 Cre(#$.a este *!$(u& per'a$e$t !$tre.#$ut !$ 'o( co$"t#e$t0 Resp#$*e.# cu /er'#tate or#ce *!$( c c#$e-a sau ce-a

-2ar putea /ace ru0 A-e.# !$cre(ere !$ ur#a"a putere a su)co$"t#e$tu&u# (e a - -#$(eca+ #$sp#ra+ re-#ta
a "# !')o*.#0 ;<0 Sch#')a.#2- ra(#ca&+ !$ se$s )e$e,c+ 'o(u& (e a *!$(# $u'a# !$ acest /e& -e.# #$Hue$.a po1#t#- (est#$u&0

CAPITOLUL II MODALITATEA DE MANIFESTARE ŞI AC6IUNE A MENTALULUI FIIN6EI UMANE Tre)u#e s !$-.a.# s /o&os#.# creator ur#a"a /or. 'e$ta& (e care (#spu$e.#0 Activitatea mentală după cum ştim este structurată pe două niveluri: cel conştient sau ra!ional şi cel subconştient sau ira!ional" 1entru a gîndi vă folosi!i de mentalul conştient% astfel toate gîndurile penetrează în subconştient care le ascultă $del şi manifestă exact situa!iile sau stările psi/ice corespondente acestor gînduri" Su)co$"t#e$tu& este sediul emo!iilor dorin!elor sentimentelor şi trăirilor latente în om% este însăşi /or.a creatoare  în $in!a umană" Dacă nutri!i gînduri bene$ce ve!i avea parte numai de bine dar dacă ve!i gîndi  în mod nearmonios c/iar negativ atunci se vor manifesta mereu doar for!e negative" Acesta este modelul aparent simplu în care lucrează permanent mentalul" .sen!ial de re!inut este că odată ce o idee a fost acceptată de către subconştient acesta începe practic imediat să ac!ioneze pentru ca ideea să devină realitate" 9ată deci un adevăr foarte interesant şi foarte subtil: for!ele latente din subconştient pot $ puse în mişcare în egală măsură atît de un gînd male$c cît de unul bene$c" Această lege aplicată într-o manieră greşită poate cauza multe suferin!e şi necazuri o mare nefericire eşecul oricărei ac!iuni întreprinse şi frustarea întregii $in!e" Dacă însă vă ve!i obişnui să nutri!i mereu gînduri armonioase şi bene$ce ve!i observa negreşit că succesul va apare neîntîrziat iar sănătatea şi prosperitatea vă vor ,alona de acum  înainte întreaga via!ă" 1entru a începe să gîndi!i în mod constructiv este indispensabil ca în prealabil să $ dobîndit măcar într-o oarecare măsură calmul mental şi o stare $zică bună" Tot ceea ce ve!i a$rma ce ve!i sim!i că poate $ realizat va $ acceptat ca atare şi manifestat de către for!ele latente din dumneavoastră" Deci ceea ce vă rămîne de făcut este să ac!iona!i astfel  încît subconştientul să accepte sugestia respectivă" De pildă emite!i un anumit ordin mental iar subconştientul va reproduce $del ideea pe care i-a!i imprimat-o" Aceasta este legea care stă la baza fenomenului sugestiei: reac!ia pe care o ve!i ob!ine adică răspunsul subconştientului

va $ identică cu natura sugestiei pe care a!i între!inut-o în mod conştient" 1si/ologii şi psi/iatrii a$rmă că atunci cînd sugera!i anumite idei subconştientului în celulele creierului se produc o serie de transformări speci$ce" 9mediat el acceptă sugestia începe să o pună în execu!ie făcînd diferite asocia!ii de idei şi pentru a-şi atinge scopul se foloseşte de orice cunoştin!ă pe care a!i acumulat-o în decursul vie!ii" 0n!elepciunea şi puterea in$nită ce sălăşluiesc în mod latent în dumneavoastră se aă oricînd la dispozi!ia subconştientului iar acesta are capacitatea de a mobiliza toate for!ele naturii pentru a face ca ideea respectivă să devină realitate" neori poate răspunde pe loc alteori trebuie să treacă zile săptămîni sau c/iar mai mult timp pînă cînd problema să $e rezolvată" 'ăile sale sunt într-adevăr nebănuite" *rin ce diferă nivelul conştient al minţii de nivelul ei subconştient  ;e!ine!i încă de la început faptul că nu este vorba deloc de două spirite ce convie!uiesc în acelaşi corp ci mai curînd că există şi se manifestă două tipuri de activită!i mentale într-o singură $in!ă" #entalul conştient sau conştiin!a care ra!ionează are posibilitatea de a alege" De exemplu dumneavoastră pute!i alege căr!ile care vă plac casa cea mai confortabilă iubitul sau iubita de o via!ă" 1e de alta parte inima bate sistemul digestiv func!ionează la fel şi cel respirator fără nici o alegere sau imprimare conştientă din partea dumneavoastră $ind controlate în mod direct de către subconştient" *ubconştientul acceptă ceea ce îi este impus sau cu alte cuvinte ceea ce gîndi!i în mod permanent" *ubconştientul nu ,udecă faptele aşa cum o face mentalul conştient ci după cum am spus este asemenea pămîntului care primeşte orice fel de semin!e $e bune $e rele" =îndurile noastre sunt active şi ele constituie semin!ele din templu" 9deile negative distructive continuă să lucreze în subconştient şi se vor manifesta în via!a voastră sub forma unor experien!e mai mult sau mai pu!in plăcute" Aşadar subconştientul nu este interesat dacă gîndurile voastre sunt bune sau rele adevărate sau false ci pur şi simplu răspunde în deplină conformitate cu natura acestor gînduri" De exemplu dacă în mod conştient accepta!i ceva ca $ind adevărat c/iar dacă acea idee era falsă subconştientul vostru o va face cu putin!ă şi va materializa ideea respectivă în modul pe care dumneavoastră îl aştepta!i" Diferite e%perimente efectuate de psihologi

umeroase experien!e de /ipnoză făcute de către psi/ologi renumi!i au dovedit faptul că subconştientul nu este în stare să facă selec!ii sau compara!ii deci nu poate ra!iona" De nenumărate ori practica a arătat că subconştientul acceptă orice sugestie c/iar falsă $ind şi reac!ionează docil conform naturii acesteia" 9ată un exemplu ce ilustrează supunerea oarbă a subconştientului fa!ă de orice sugestie: dacă un /ipnotizator foarte abil îi sugera unui subiect că este apoleon Bonaparte sau c/iar o pisică ori un cîine acesta îşi ,uca rolul în mod serios cu o uimitoare exactitate" 1ersonalitatea sa se transforma radical pe moment căci credea cu adevărat că este ceea ce /ipnotizatorul îi sugera" n /ipnotizator priceput poate sugera orice şi oricui: unui subiect îi poate sugera că are mîncărimi altuia - că îi curge nasul unui al treilea că este o statuie de marmură şi unui al patrulea - că îng/ea!ă la o temperatură de sub 8 grade 'elsius" Hiecare din aceştia va reac!iona conform sugestiei ce i-a fost imprimată total insensibil la ceea ce se petrece în ,ur sau care nu se potriveşte cu ideea sa" Aceste exemple demonstrează în mod clar că există o diferen!ă netă între conştiin!ă care ra!ionează şi subconştient care este impersonal nu are capacitatea de a alege şi ia drept bună orice idee care a,unge la acel nivel" De aceea este foarte important să alegem cu aten!ie doar gîndurile ideile şi concep!iile bene$ce armonioase şi să ne umplem astfel suetul de bucuria armoniei universale" Diferenţa dintre mentalul obiectiv şi cel subiectiv  neori mentalul conştient este numit şi mental obiectiv pentru că prin el sunt cunoscute obiectele exterioare" #entalul obiectiv are conştiin!a lumii obiective pe care o percepe cu a,utorul celor cinci sim!uri" .l înva!ă prin observare directă prin experimentare sau prin educa!ie" După cum am mai spus principala sa îndatorire este aceea de a ra!iona" *ă presupunem că sunte!i unul din miile de turişti ce vin anual să viziteze oraşul
#entalul subiectiv poate vedea fără a folosi oc/i" De asemenea el poate părăsi corpul $zic pentru a călători în lumi paralele aducînd apoi informa!iile cele mai exacte despre cele percepute acolo" 0n acest fel pute!i citi gîndurile altora fără să vă folosi!i de mi,loacele obişnuite de comunica!ie" .ste foarte important să cunoaşte!i aceste lucruri pentru a  învă!a arta veritabilă a rugăciunii" +ubconştientul nu este capabil să raţioneze, aşa cum procedează mentalul conştient  0ntr-o controversă oarecare subconştientul nu poate găsi nici un argument $e el pro sau contra" Astfel dacă emite!i sugestii false el le va accepta ca $ind adevărate materializîndu-se sub formă de situa!ii de via!ă experien!e sau diferite alte evenimente" Tot ceea ce vi se întîmplă este rezultatul gîndirilor imprimate în subconştient" Dacă i-a!i impus concepte false cel mai bun mi,loc de a le înlătura este tocmai repetarea frecventă a unor idei opuse lor armonioase şi construcive" Astfel ve!i putea forma un nou obicei acela de a între!ine gînduri bene$ce căci subconştientul este sediul obişnuin!elor şi obiceiurilor de tot felul" =îndurile pe care le nutri!i în mod frecvent lasă urme adînci în subconştient" Dacă ele sunt armonioase paşnice şi constructive ve!i avea numai de cîştigat" Dar dacă a!i lăsat să vă domine îndoiala neliniştea şi alte gînduri destructive cel mai bun remediu este să conştientiza!i uriaşa for!ă ce sălăşluieşte în subconştient şi să lua!i /otărîrea de a atinge o stare perfectă de fericire şi sănătate" Su)co$"t#e$tu&   creatorul $in!ei voastre $ind mereu unit cu sursa divină a tuturor lucrurilor - -a e&#)era (e or#ce co$str!$*ere "# - -a re(a /er#c#rea &a care asp#ra.# cu at!ta /er-oare0 !mensa putere a sugestiei Din cele expuse mai înainte a!i în!eles desigur că mentalul conştient este 2cel care veg/ează3 şi că principala sa atribu!ie ar trebui să $e aceea de a prote,a subconştientul împotriva falselor impresii" De asemenea ştim de,a că una din legile fundamentale ale mentalului este următoarea: subconştientul este în permanen!ă sensibil la diferitele sugestii $e că ele provin direct de la subiectul în cauză ori din exteriorul lui" *ubconştientul nu face compara!ii sau ra!ionamente şi nici nu reectează aceste func!ii $ind caracteristice mentalului conştient " *ubconştientul nu face altceva decît să răspundă la sugestii şi nu are vreo preferin!ă pentru vre-un anumit domeniu de ac!iune" 9ată un exemplu clasic în legătură cu puterea uriaşă pe care o poate avea sugestia" *ă presupunem că sunte!i la bordul unui pac/ebot şi

aborda!i un pasager spunîndu-i cu un aer foarte timid: 21ăre!i foarte bolnav" 'e palid sunte!i+ *unt sigur ca în curînd vă va veni rău de mare" <ăsa!i-mă să vă conduc în cabina dumneavoastră"3 e!i observa că pasagerul păleşte într-adevăr" *ugestia dumneavoastră negativă este acceptată căci se asociază cu propriile lui temeri şi odată a,uns în cabină el ar suferi în realitate de răul de mare" Diferite reacţii la aceeaşi sugestie Desigur că unele $in!e reac!ionează în mod diferit la aceeaşi sugestie datorită condi!ionării de,a prezente în subconştientul lor şi a  încrederii pe care o au în ele însele" De exemplu dacă ve!i merge la un marinar de pe acelaşi pac/ebot şi îi ve!i spune plin de solicitudine: 21rietene ai un aer foarte trist" u cumva suferi de rău de mare& 'red că  în curînd indispozi!ia ta se va accentua"3" 0n func!ie de temperamentul său el $e va rîde cu poftă de gluma dumneavoastră $e se va arăta uşor iritat" 4ricum va rămîne imun la această sugestie negativă datorită siguran!ei de sine" 0n consecin!ă sugestia nu a făcut altceva decît să-i mărească încrederea în sine fără să-i provoace teamă sau nelinişte" Dic!ionarul spune că sugestia reprezintă procesul mental prin care o idee este între!inută acceptată şi mai apoi pusă în execu!ie" . bine să amintim însă că nici o sugestie nu poate pătrunde în subconştient fără ca ea să $e mai întîi acceptată în mod conştient" Aşadar conştiin!a are puterea de a respinge orice sugestie" #arinarul din exemplul anterior nu avea frică de răul de mare $ind convins de imunitatea sa şi astfel sugestia negativă nu a avut nici o putere asupra lui" *ugestia răului de mare rezonează tocmai cu teama de acea suferin!ă în cazul pasagerului"
dorin!a sub forma acestei a$rma!ii" Jiarul relata apoi cum într-o coliziune dintre maşina familiei respective şi un alt automobil bra!ul tatălui a fost retezat şi instantaneu au dispărut artrita şi boala de piele de care suferea tînăra"  Trebuie să $!i siguri că impune!i subconştientului numai sugestii care să aducă sănătatea să vă binecuvînteze şi să vă inspire în tot ceea ce face!i" Aminti!i-vă că subconştientul nu ştie de glumă ci în!elege exact tot ceea ce îi sugera!i" Cum a fost învinsă teama cu a-utorul sugestiei

Autosu*est#a repre1#$t su*est#a a(resat (e c#$e-a &u#  !$su"#+ cu u$ a$u'#t scop spec#,c "# )#$e (e,$#t0 Kerbert 1ar@Ln în excelentul său manual despre autosugestie relatează următorul incident amuzant pe care cred că-l ve!i aprecia şi dumneavoastră şi-l ve!i !ine minte" 2n vizitator neF-Lor@ez aat la '/icago şi-a privit la un moment dat ceasul 5care era cu o oră înainte fa!ă de ora locală6 şi i-a spus prietenului său din acel oraş că era ora prînzului" 'a urmare locuitorul din '/icago fără să se gîndească la diferen!a de fus orar i-a răspuns musa$rului său că îi este foame şi trebuie să meargă imediat să ia masa"3" 1utem folosi autosugestia pentru a învinge orice teamă sau obicei rău" 4 tînără cîntărea!ă a fost invitată la o audi!ie" 0şi dorise foarte mult această invita!ie dar din cauza tracului de,a fusese respinsă de trei ori"  Tînăra avea o voce foarte frumoasă dar îşi spunea mereu: 21oate că totuşi mă vor accepta" 0n sfîrşit eu voi face tot ce pot deşi mă simt plină de teamă şi de nelinişte"3 *ubconştientul a reac!ionat prompt la aceste autosugestii negative şi luîndu-le drept nişte cereri a făcut tot posibilul pentru a le îndeplini" 0n cazul relatat cauza insuccesului a fost c/iar autosugestia involuntară şi greşit direc!ionată a persoanei respective generată de gîndurile de teamă şi de emo!iile respective" Totuşi femeia a reuşit să-şi depăşească frica aplicînd următoarea te/nică: de trei ori pe zi se izola într-o cameră se instala confortabil într-un fotoliu se liniştea şi înc/idea oc/ii" Apoi  începea să-şi relaxeze corpul şi mintea" 'almul psi/ic favorizează pasivitatea mentală şi face ca subconştientul să $e mai receptiv la sugestii" Tînăra a neutralizat sugestia de teamă a$rmînd urmatoarele: 2'înt minunat sunt calmă liniştită plină de încredere în vocea mea melodioasă"3" 'ontinua să repete această declara!ie lent în clar trăind cu intensitate semni$ca!ia ei de M - >8 ori într-o şedin!ă" Hăcea acest lucru de trei ori pe zi şi o dată înainte de a adormi"
Cum şia regăsit cineva memoria 4 persoană în vîrstă de GM de ani obişnuia să spună: 20mi pierd din ce  în ce mai mult memoria"3 .a a reuşit să înlăture acest obicei dăunător practicînd de mai multe ori pe zi metoda autosugestiei în felul următor: 20ncepînd de astăzi memoria mea se îmbunătă!eşte în toate domeniile" 1ot să-mi amintesc tot ceea ce am nevoie în orice moment în orice loc" 9mpresiile pe care le percep sunt din ce în ce mai clare şi re!in în mod automat orice cu o mare uşurin!ă" Tot ceea ce doresc să-mi amintesc apare imediat şi în forma cea mai exactă" Hac progrese rapide în $ecare zi şi în curînd memoria mea va $ mai bună decît a fost ea vreodată"3 După trei săptamîni memoria i-a revenit la normal iar persoana fu deosebit de încîntată de rezultatul miraculos pe care-l ob!inuse"

Cum pot  înlăturate nea-unsurile unui caracter dicil #ul!i oameni care se plîngeau că au o $re nestăpînită au reuşit să-şi modeleze caracterul prin puterea autosugestiei ob!inînd rezultate notabi-le" .i au repetat cu perseveren!ă de  - 7 ori pe zi: diminea!a la prînz şi seara următoarele a$rma!ii: 2*unt din ce în ce mai bine dispus" Bucuria fericirea şi calmul devin stările mele obişnuite de conştiin!ă" 1e zi ce trece devin din ce în ce mai  în!elegător şi mai iubitor" 1entru to!i cei care mă încon,oară sunt un focar de veselie şi bunăvoin!ă şi transmit instantaneu în ,urul meu această stare minunată" Hericirea şi bucuria mă înso!esc mereu şi de aceea sunt veşnic liniştit"3 *uterea constructivă sau distructivă a sugestiei 9ată în continuare cîteva exemple şi comentarii în legătură cu eterosugestia 5adică sugestia pe care o primim de la alte persoane6" 1uterea sugestiei a ,ucat întotdeauna un rol important în via!a şi în modul de a gîndi al oamenilor în toate col!urile lumii" 0n multe !ări sugestia reprezintă pilonul central factorul esen!ial pe care se spri,ină religia" *ugestia poate $ folosită pentru ob!inerea controlului individual dar poate $ utilizată şi pentru a comanda sau controla pe al!ii care de cele mai multe ori ignoră toate legile mentalului" 0n forma sa constructivă sugestia este minunată dar sub aspectul său negativ ea poate deveni

una dintre cele mai puternici for!e distructive generînd mizeria eşecul în via!ă suferin!a boala şi dezastrele de orice fel"  /ţi acceptat acele sugestii? 0ncă din copilărie cea mai mare parte dintre noi am primit multe sugestii negative" eştiind cum să le contracarăm le-am acceptat în mod inconştient" 9ată doar cîteva dintre ele: 2u po!i să faci asta3 2u vei a,unge niciodată la un rezultat3 2u trebuie3 2ei greşi3 2-ai nici o şansă3 2#ereu te înşeli3 2.ste inutil3 2. din ce în ce mai rău3 2
+unteţi capabili să neutralizaţi sugestiile negative 'iti!i ziarele şi ve!i descoperi o mul!ime de fapte diverse care sunt foarte potrivite pentru a semăna frica gri,a anxietatea super$cialitatea şi nefericirea" Dacă accepta!i astfel de sugestii negative gîndurile de teamă ce vor lua naştere în mod $resc vă vor face să pierde!i bucuria de a trăi şi de a vă realiza în via!ă" (tim de acum că pute!i înlătura toate sugestiile negative mentalizînd tocmai ideile opuse bene$ce ve!i reuşi să neutra-liza!i orice inuen!ă distructivă" Hi!i mereu vigilen!i şi nu vă lăsa!i inuen!a!i de vreo sugestie negativă ce poate veni de la cei din ,ur" u sunte!i şi nu ve!i $ niciodată obliga!i să vă lăsa!i pradă eterosugestiei distructive" 'u to!ii am suferit în copilărie şi-n adolescen!ă de pe urma ei" Aproape $ecare îşi aminteşte cu uşurin!ă cum părin!ii prietenii familia şi profesorii creau în ,urul vostru o adevărată campanie de sugestie negativă" *tudia!i şi analiza!i pu!in cuvintele care v-au fost adresate de-a lungul timpului şi ve!i descoperi cît de mult semănau ele cu propaganda c/iar dacă pentru familie şi profesori aceasta era inconştient abordată" *copul lor era acela de a vă

!ine în stăpînire şi de a vă insua teama fa!ă de diferite realită!i cu care vă confrunta!i" Acest proces de eterosugestie se petrece la fel în $ecare birou în $ecare fabrică sau în $ecare club din această lume" e!i observa că multe din aceste sugestii aveau drept scop să vă facă să gîndi!i să sim!i!i şi să ac!iona!i aşa cum voiau ceilal!i astfel încît aceştia să ob!ină toate avanta,ele" Cum a reuşit sugestia negativă să ucidă un om 9ată un exemplu de eterosugestie" nul dintre părin!ii mei a consultat odată o clarvăzătoare venită din 9ndia care i-a spus ca avea inima slabă şi i-a prezis că va muri în luna următoare" Auzind acestea tatăl meu a  început să anun!e pe to!i membrii familiei şi s-a grăbit să-şi facă testamentul" Această puternică sugestie a pătruns uşor în subconştientul său tocmai pentru că el o accepta în întregime" Tatăl meu mi-a mai spus că acea clarvazătoare era cunoscută ca avînd puteri oculte care îi permiteau sa facă atît binele cît şi răul" Bineîn!eles că a murit aşa cum  îi prezisese femeia fără să se ştie măcar cauza mor!ii sale" 'red că mul!i dintre noi au ascultat multe istorisiri asemănătoare la fel de ridicole şi de supersti!ioa-se" *ă studiem cazul în lumina cunoştin!elor pe care le avem acum în legătură cu modul cum ac!ionează subconştientul" Tot ceea ce mentalul conştient crede va $ acceptat de către subconştientul care la rîndul său va urma să manifeste acele idei în realitatea  încon,uratoare" 9ată deci că tatăl meu era fericit plin de for!ă şi robust  înainte de a merge la acea clarvăzătoare" Dar ea i-a propus o sugestie extrem de dăunătoare pe care el a acceptat-o" *-a speriat şi imediat a  început să se gîndească doar la moartea ce urma să survină în viziunea lui în luna următoare" A renun!at la orice altă activitate şi s-a pregătit pentru a muri" Tocmai această idee între!inută constant a fost adevărata cauză a mor!ii sale" .a a provocat într-un timp foarte scurt distrugerea de$nitivă a corpului $zic" Acea 2clarvazătoare3 nu avea însă puterea de a prezice viitorul nici cît are o piatră de pe drum sau o buturugă" Dacă nu găsea un mediu propice de manifestare sugestia ei nu ar $ avut nici o putere" 'ăci dacă tatăl meu ar $ cunoscut legile fundamentale ale mentalului el ar $ respins cu /otărîre sugestia negativă şi ar $ refuzat să asculte vorbele acelei femei ştiind bine că era guvernat şi diri,at doar de propriile sale gînduri şi sentimente" 0n acest caz profe!ia ar $ fost tot atît de puternică precum nişte săge!i trase asupra unui torpilor şi ar $ fost complet neutralizată fără să-i producă tatălui meu nici cel mai mic rău"

*ugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele însele ci doar dacă dumneavoastră le primi!i şi sunte!i dispuşi să le acorda!i vreo importan!ă" .le au nevoie de consim!ămîntul dumneavoastră au nevoie să $e între!inute" Dacă sunte!i receptiv la anumite sugestii atunci se poate spune că le pune!i la dispozi!ie întreaga voastră $in!ă" Aminti!i-vă faptul că ave!i mereu posibilitatea de a alege" Alege!i via!a+ Alege!i sănătatea+ Alege!i dragostea+ *uterea unei premise care a fost acceptată #entalul lucrează după aceleaşi mecanisme ca şi un silogism" Astfel orice premisă pe care o accepta!i în mod conştient determină concluzia deci rezultatul la care a,unge subconştientul în legătură cu o anumită problemă" Dacă premisa este adevărată concluzia va $ la fel aşa cum este ilustrat în exemplul următor" >" 4rice virtute este demnă de laudă" ?" Bunătatea este o virtute" " Aşadar bunătatea este demnă de laudă" 1rima declara!ie este premisa şi după cum am mai spus concluzia adevărată decurge în mod logic dintr-o premisă adevărată" n profesor universitar care a audiat cîteva dintre conferin!ele mele despre ştiin!a sugestiei din luna mai >NO? la ToFn Kall 5eF Yor@6 îmi spunea: 20n via!a mea totul merge pe dos mi-am pierdut sănătatea averea şi prietenii" Tot ceea ce ating se strică"3" 9-am explicat că trebuia să-şi impună o nouă premisă în gîndirea sa: aceea că inteligen!a in$nită din subconştient îl g/idează mereu îl diri,ează şi are gri,ă de el pe toate planurile: spiritual mental şi material" Atunci subconştientul îl va orienta în mod automat pe drumul cel bun redîndu-i sănătatea şi calmul" Astfel profesorul a formulat un plan potrivit cu modul în care dorea să-şi trăiască via!a şi iată în continuare care era principala lui premisă mentală de la care pornea: 2:$.e&epc#u$ea #$,$#t ' co$(uce "# ' *h#(ea1+ or#ce a" /ace  !$ aceast &u'e0 Pose( o s$tate per/ect "# (oar &e*ea ar'o$#e# ac.#o$ea1 !$ corpu& 'eu "# !$ sp#r#tu& 'eu0 Fru'use.ea+ (ra*ostea+ &#$#"tea "# a)u$(e$.a coe%#st 'ereu !$ -#a.a 'ea0 Şt#u !$ 'o( s#*ur c aceast pre'#s se )a1ea1 pe eter$e&e a(e-rur# a&e -#e.## s#'t "# cre( cu tr#e c su)co$"t#e$tu& -e reac.#o$a conform acestor gînduri"3 #ai tîrziu mi-a scris: 2Am repetat această a$rma!ie lent cu calm şi plin de dragoste de mai multe ori pe zi ştiind că va pătrunde din ce în ce mai profund în subconştient şi că rezultatele nu vor întîrzia să apară" ă sunt foarte recunoscător pentru sfaturile pe care mi le-a!i dat şi

doresc să vă spun că via!a mea s-a îmbunătă!it sub toate aspectele" Ave!i dreptate această te/nică este perfect valabilă+3 +ubconştientul nu vă contrazice niciodată *ubconştientul poartă în!elepciunea necesară şi cunoaşte răspunsul la orice întrebare" .l nu contestă nimic şi nu vă contrazice"   u spune niciodată: 2u trebuie să-mi imprimi această sugestie3" De exemplu dacă ve!i spune: 2u pot să fac asta3 sau 2sunt prea batrîn acum3 2nu pot face fa!ă acestei obliga!ii3 2m-am născut sub o stea cu g/inion3 2nu ştiu pe nimeni în care să pot avea încredere3 ve!i impresiona subconştientul cu aceste gînduri negative şi el va reac!iona $del modului dumneavoastră de gîndire" De fapt refuza!i propriul bine însăşi $in!ei voastre atrăgîndu-vă sărăcia şi frustrarea" Atît timp cît ridica!i noi piedici şi obstacole practic nega!i şi vă face!i inaccesibilă în!elepciunea care sălăşluieşte în subconştient deoarece vă  înc/ipui!i că subconştientul este incapabil să rezolve vreo problemă" Aceasta conduce la un intens stress mental şi emo!ional căruia îi urmează imediat boala şi tendin!ele spre nevroză" 1entru a vă îndeplini dorin!ele şi pentru a elimina orice sentiment de frustrare face!i această a$rma!ie de mai multe ori pe zi: 3I$te&#*e$.a $es/!r"#t+ care '#2a o/er#t aceast (or#$.+ ' or#e$tea1+ ' co$(uce "#2'# re-e&ea1 ce& 'a# )u$ 'o( !$ care ea poate ,  !$(ep&#$#t0 (tiu că în!elepciunea profundă a subconştientului va răspunde favorabil şi că tot ceea ce simt şi doresc în interiorul $in!ei mele se va manifesta în exterior" Totul în mine este în armonie şi ec/ilibru"3 Dacă însă ve!i spune: 2u pot să mai ies din această situa!ie sunt pierdut" u văd nici o solu!ie pentru această problemă% sunt blocat3 nu ve!i primi nici un răspuns din partea subconştientului" Dacă dori!i deci ca el să ac!ioneze spre binele vostru oferi!i-i re!eta cea mai bună şi imediat el va coopera cu dumneavoastră" ;e!ine!i că subconştientul lucrează în permanen!ă pentru a vă men!ine corpul într-o stare cît mai bună: controlează bătăile inimii precum şi respira!ia" Are gri,ă să vă vindece rana pe care v-a!i făcut-o la deget" Astfel el este orientat către via!ă şi caută mereu să vă îngri,ească şi să vă ocrotească" Deci subconştientul nu are propria sa voin!ă vă acceptă în întregime sugestiile şi imaginile mentale" 'înd căuta!i răspunsul la o anumită problemă subconştientul vă poate da răspunsul imediat dar aşteaptă să lua!i singuri decizia de a-l consulta în privin!a acelei probleme" Dacă ve!i spune: 2u cred că mai pot rezolva ceva% mă au într-o deplină confuzie% de ce nu primesc nici

un răspuns&3 atunci vă ve!i neutraliza într-un mod lamentabil cererea anterioară" Astfel nu ve!i a,unge nicăieri" De aceea vă recomand să vă relaxa!i să vă linişti!i a$rmînd plini de calm: 2*ubconştientul cunoaşte răspunsul de care am nevoie" .l îmi va răspunde c/iar acum" 0i mul!umesc pentru că ştiu că în in$nita sa  în!elepciune el cunoaşte totul şi îmi va revela răspunsul perfect la  întrebarea mea" 1rin credin!a mea profundă determin manifestarea splendorilor ce se ascund în subconştient şi de aceea sunt mereu plin de bucurie"3

Rezumatul ideilr im#rta"te #reze"tate $" ace%t ca#itl  ;0 !$(#.#2- $u'a# &a )#$e "# )#$e&e se -a 'a$#/esta /r $#c# o !$(o#a&0 Dac -e.# *!$(# !$s !$ 'o( $e*at#-+ -e.# cu&e*e roa(e pe 'sur0 Su$te.# ch#ar reHectarea propr##&or -oastre *!$(ur#0 0 Su)co$"t#e$tu& $u - co$tra1#ce $#c#o(at+ c# accept 'ereu ceea ce a,r'a.# !$ 'o( co$"t#e$t0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3Nu a' )a$# (estu# ca s2'# cu'par asta04+ (e"# poate 'o'e$ta$ este a(e-rat0 Ma# )#$e spu$e.# 3?o# cu'para acest o)#ect0 Accept tota& aceast #(ee04 >0 De.#$e.# 'ereu puterea (e a a&e*e0 A&e*e.#+ (ec#+ s$tatea "# /er#c#rea0 Pute.# (ec#(e (ac s ,.# pr#ete$os sau (u"'$os0 A&e*e.# tot(eau$a u$ co'porta'e$t a'a)#&+ cor(#a&+ -ese&+ coopera$t "# !$trea*a &u'e - -a rspu$(e &a /e&0 Aceasta este ce& 'a# )u$ '#@&oc (e a - (e1-o&ta o perso$a&#tate p&#$ (e ar'o$#e0 0 Me$ta&u& co$"t#e$t are ro&u& (e 3pa1$#c40 Ro&u& su /u$(a'e$ta& este ace&a (e a prote@a su)co$"t#e$tu& !'potr#-a su*est##&or $e*at#-e0 Ur'r#.# s ,.# 'ereu co$-#$"# c !$ cur!$( se -a petrece ce-a '#$u$at0 Cea 'a# 'are putere cu care a.# /ost !$1estra.# este capac#tatea (e a a&e*e0 A&e*e.# (ec# )ucur#a "# )u$starea !$ toate aspecte&e -#e.##0 90 Su*est##&e "# a,r'a.##&e ce&or&a&.# $u au $#c# o putere (e a - /ace ru0 Re.#$e.# /aptu& c (oar propr##&e *!$(ur# - pot #$Hue$.a0 De aceea resp#$*e.# cu tr#e *!$(ur#&e sau (ec&ara.##&e ce&or&a&.#+ care $u su$t )e$e,ce "# co$stru#.# s#$*ur# su*est## po1#t#-e0 A-e.# (ec# puterea (e a a&e*e 'o(u& !$ care -e.# ac.#o$a0 0 Supra-e*hea.#2- 'ereu a,r'a.##&e0 ?e.# pr#'# raspu$s ch#ar &a ce&e 'a# $e!$se'$ate cu-#$te0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3?o# (a *re"+ !'# -o# p#er(e ser-#c#u& $u2'# pot p&t# a-ocatu&4+ cc# su)co$"t#e$tu& $u !$.e&e*e *&u'e&e -oastre0 Ast/e&+ -e.# a-ea parte (e ceea ce (ecreta.# ,e ser#os sau !$ *&u'K0

0 Me$ta&u& $u este $#c# ru+ $#c# )u$+ a"a cu' $#c# o /or. a $atur## $u este $#c# rea+ $#c# )u$0 Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$ care - /o&os#.# (e aceast /or.0 Ur'r#.# (ec# s o ut#
a.# (oar !$ scopur# )e$e/ece+ pe$tru a -#$(eca "# a )#$ecu-!$ta pe oa'e$#0 =0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3$u pot40 Dep"#.#2- tea'a "#  !$&ocu#.# ace&e -or)e cu ur'toare&e cu-#$te 3Totu& !'# st !$ putere (ator#t *#*a$t#ce# /or.e a su)co$"t#e$tu&u#04 0 A)or(a.# -#a.a (#$ pu$ctu& (e -e(ere a& a(e-rur#&or eter$e "# a pr#$c#p##&or #'ua)#&e "# $u (#$ perspect#-a /r#c##+ a #*$ora$.e# "# a superst#.##&or0 Ma# a&es+ $u per'#te.# $#'$u# s *!$(easc pe$tru (u'$ea-oastr0 Lua.# s#$*ur# (ec#1## "# a&e*e.#2- cu *r#@ *!$(ur#&e0 ;<0 Su$te.# !$su"# cap#ta$u& propr#u&u# -ostru su)co$"t#e$t+ stp!$u& propr#u&u# (est#$0 A'#$t#.#2- 'ereu c a-e.# puterea (e a a&e*e0 Pr#$ ur'are+ a&e*e.# -#a.a A&e*e.# (ra*ostea A&e*e.# s$tatea A&e*e.# /er#c#rea ;;0 Tot ceea ce 'e$ta&u& co$"t#e$t #a (rept )u$+ -a , acceptat "# (e ctre su)co$"t#e$t+ care -a 'a$#/esta !$ ce&e (#$ ur' acest &ucru0 A-e.# !$cre(ere !$ &e*#&e #'ua)#&e a&e crea.#e#+  !$ protec.#a (#-#$ "# !$ )#$ecu-!$tarea sa0

CAPITOLUL III

PUTEREA MIRACULOASÃ A SUBCONŞTIENTULUI 1uterea subconştientului este uriaşă" .l vă inspiră vă diri,ează ac!iunile vă a,ută să rememora!i diferite fapte nume sau locuri" De asemenea controlează bătăile inimii circula!ia sîngelui reglează digestia asimilarea substan!elor nutritive şi eliminarea rezidurilor" Atunci cînd mînca!i o bucată de pîine subconştientul este cel care are gri,ă ca ea să $e transformată în !esuturi muşc/i oase şi sînge" Aceste procese nu pot $ controlate de omul obişnuit" 9ată însă că subconştientul este capabil să controleze toate procesele vitale func!iile corpului şi poate da răspuns corect la orice întrebare" *ubconştientul nu doarme niciodată şi nici nu se odi/neşte $ind mereu activ" 1ute!i să vă convinge!i de puterea sa miraculoasă arătîndui în mod clar înainte de a adormi că dori!i un anumit lucru" e!i $ de-a dreptul uimi!i constantînd că s-au declanşat anumite fenomene care au dus în $nal la îndeplinirea dorin!elor voastre" .l este deci o adevărată sursă de putere şi de în!elepciune care vă pune în legătură cu for!a omnipotentă cea care stăpîneşte întreaga lume face să strălucească soarele şi să diri,eze planetele pe orbitele lor" *ubconştientul este sursa idealurilor voastre a aspira!iilor către înalt şi a impulsurilor altruiste" Tocmai datorită acestei mari puteri a subconştientului */a@espeare a reuşit să perceapă adevărurile profunde ascunse ma,orită!ii oamenilor din acea vreme" Hără îndoială tot subconştientul este cel care i-a permis sculptorului grec 1/idias să materializeze în marmură şi în bronz frumuse!ea simetria şi armonia $in!ei umane sau zeieşti" NMM am !inut cîteva conferin!e la 2Yoga Horest niversitL3 în ;is/i@es/ 59ndia6 şi cu această ocazie am discutat cu un c/irurg din BombaL care se aa în vizită acolo" .l mi-a povestit despre dr" Pames .sdaille c/irurg sco!ian care activa în Bengal încă dinainte de a $ descoperite eterul şi alte metode de anestezie" 0ntre >I7 şi >I7O dr" .sdaille a realizat cca" 788 de opera!ii importante precum amputări de membre extirpări de tumori cancer precum şi opera!ii la oc/i urec/i şi gît" Toate aceste interven!ii c/irurgicale au fost realizate doar sub anestezie mentală" 0n mod surprinzător mortalitatea post-operatorie era de ?Q sau Q printre pacien!ii dr" .sdaille" Bolnavii nu sim!eau nici o durere şi nimeni nu a murit în timpul opera!iei" Dr" .sdaille sugera subconştientului pacientului aat în stare de /ipnoză că nu se va produce nici o infec!ie sau septicemie" Trebuie să men!ionăm că acestea s-au petrecut cu mult timp înainte ca
instrumentele nu sunt sterilizate" 9nterlocutorul meu indian a remarcat faptul că mortalitatea foarte redusă şi absen!a oricărei infec!ii se datorau fără îndoială sugestiilor puternice pe care dr" .sdaille le făcea pacien!ilor săi" .ste minunat să descoperi că un c/irurg s-a folosit de puterea uriaşă a subconştientului încă de acum >?8 de ani" u-i aşa că gîndul la puterea ascunsă din subconştient vă umple de respect şi admira!ie& 1ute!i avea acum încredere în puterile sale extrasenzoriale în clarviziunea şi claraudi!ia sa în capacitatea sa de a transcede timpul şi spa!iul şi de a vă elibera de orice durere sau suferin!ă" Toate aceste fenomene miraculoase dovedesc că există în dumneavoastră o putere uimitoare prin efectele pe care le poate produce" +ubconştientul reprezintă o carte deschisă, în care vă puteţi citi perfect  întreaga viaţă 4ricare ar $ gîndurile voastre opiniile teoriile asupra lumii dogmele sau pre,udecă!ile pe care le-a!i acceptat în decursul timpului voi face!i în aşa fel încît ele să pătrundă în subconştient" 'a urmare ve!i trăi diferite experien!e care sunt manifestări clare şi obiective ale acestor sugestii" 'eea ce imprima!i în interior 5în profunzimea subconştientului6 ve!i trăi în  însăşi lumea fenomenală care vă încon,oară" ia!a omului prezintă două laturi distinctive: latura obiectivă şi latura subiectivă fa!a văzută şi fa!a nevăzută a vie!ii gîndul şi manifestarea" 'reierul reprezintă organul ra!ionamentelor a mentalului conştient şi are rolul de a primi gîndurile" 'înd accepta!i în mod complet un gînd acesta este trimis către planul solar unde capătă formă şi se manifestă  în lumea obiectivă" După cum am mai spus subconştientul nu se anga,ează în polemici ci face exact ceea ce i se ordonă" .l acceptă 2verdictul3 nostru 5concluziile la care a,unge!i6 şi îl consideră de$nitiv" 9ată de ce subconştientul este comparat cu însăşi cartea vie!ii în care se tipăresc fără încetare gîndurile voastre de $ecare clipă" 0n legătură cu aceasta eseistul american ;alp/ Raldo .merson spunea  3O'u& (e-#$e tot ceea ce *!$(e"te pe parcursu& 1#&e#04 Ceea ce este imprimat în subconştient a-unge să se e%prime, întrun fel sau altul, în lumea e%terioară Rilliam Pames tatăl psi/oloagei americane spunea că puterea subconştientului este capabilă să transforme întreaga lume " *ubconştientul se aă permanent în legătură cu inteligen!a nesfîrşită cu în!elepciunea fără limite din macrocosmos" 4rice va a,unge să se imprime cu putere în

subconştient se va manifesta orbeşte şi fără discernămînt în lumea exterioară" De aceea este foarte important să-i oferi!i doar gînduri bene$ce şi constructive" #otivul pentru care în lume există acum atîtea discordie şi sărăcie este acela că oamenii nu în!eleg deloc legătura dintre conştient şi subconştient"  Atît timp cît cele două fa!ete ale $in!ei sunt în deplină armonie întrun deplin acord convie!uiesc în pace şi se sincronizează perfect ve!i avea parte mereu de sănătate fericire calm şi veselie" ici ura şi nici boala nu se vor manifesta în astfel de condi!ii" 'înd a fost desc/is mormîntul lui Kermes to!i erau plini de curiozitate şi de nerăbdare pentru că-şi înc/ipuiau că în el se ascundea marele mister al lumii" Dar secretul era simplu: 2'eea ce este sus este şi  ,os% ceea ce se aă în exterior  se aă şi în interior"3 1utem spune deci că tot ceea ce imprima!i în subconştient se va proiecta pe imensul ecran al spa!iului" Acelaşi adevăr a fost a$rmat de către #oise 9saia 9isus Budd/a Jaratustra
sau de dorin!a răzbunării& Aceste gînduri şi emo!ii reprezintă tot atîtea otrăvuri care penetrează în subconştient" 0n mod sigur nu v-a!i născut cu aceste atitudini negative" Aşadar /răni!i mereu subconştientul cu gînduri minunate şi astfel ve!i elimina aceste tipare male$ce care s-au $xat acolo" Doar printr-o practică perseverentă ve!i reuşi să uita!i şi să elimina!i inuen!ele trecutului" +ubconştientul a vindecat o tumoare malignă a pielii indecarea unei boli proprii se va constitui mereu în cea mai convingătoare dovadă a puterii subconştientului" Acum 78 de ani eu  însumi am reuşit să determin resorb!ia unei tumori maligne situată pe piele prin for!a rugăciunii" 4rice tratament medical devenise în acel moment neputincios şi tumoarea se dezvolta nesting/erită" n pastor care avea cunoştin!e profunde în domeniul psi/ologiei mi-a explicat sensul ascuns al celui de-al >I-lea 1salm în care se spunea: 2'ele nelucrate ale mele le-au cunoscut oc/ii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie"3 .l mi-a aratat că prin termenul 2carte3 s-a făcut referire la subconştient care mi-a format întregul corp pornind doar de la o celulă indivizibilă" Aceeaşi putere imensă care a creat acest trup va putea să-l vindece astfel încît să se apropie din nou de prototipul perfect aat în subconştient" Arătîndu-mi propriul ceas pastorul mi-a spus: 2Acest ceas a fost făcut de un ceasornicar care înainte de a-l $ creat a conceput în minte mai  întîi forma sa% dacă ceasul se defectează el va şti cu siguran!ă cum să-l repare"3 Tot astfel subconştientul care mi-a creat acest trup este precum un ceasornicar şi ştie foarte bine cum să-l vindece să-l îngri,ească şi să diri,eze toate func!iile sale vitale" Dar pentru aceasta eu va trebui să-i sugerez ideea unei sănătă!i perfecte" Această idee va $ cauza iar vindecarea bolii va constitui efectul dorit" Am început deci să mă rog într-un mod extrem de simplu: 2'orpul şi toate organele mele au fost create de către inteligen!a in$nită a subconştientului" .a singură ştie cum să mă vindece% în!elepciunea atotputernică ce sălăşluieşte în subconştient îmi modelează toate organele !esuturile muşc/ii şi oasele" Această for!ă curativă fără limite care se aă c/iar în mine transformă în acest moment $ecare atom al $in!ei mele pentru a mă face sănătos şi perfect" #ul!umesc pentru această vindecare care ştiu bine se petrece c/iar acum" ;ealizările acestei inteligen!e creatoare sunt minunate"3 Astfel m-am rugat cu voce tare 5sau în gînd6 timp de cinci minute de ?- ori pe zi"
După cum a!i văzut nu am făcut decît să ofer un prototip sugestiv pentru starea de sănătate şi frumuse!e pe care o doream eliminînd astfel imaginile negative care se instalaseră în subconştient şi care constituiau însăşi cauza bolii mele" imic nu va putea inuen!a corpul vostru dacă imaginea sa nu există de,a în minte% transformînd aceste imagini /rănind mereu mentalul cu sugestii pozitive ve!i reuşi să vă transforma!i şi corpul" 9ată acum c/eia oricarei vindecări: 2#inunate sunt lucrurile tale şi suetul meu le cunoaşte foarte"3 51salmul >I:>76 +ubconştientul controlează toate funcţiile corpului 9ndiferent dacă sunte!i treaz sau dormit subconştientul controlează neîncetat toate func!iile vitale ale corpului fără să aibă nevoie de a,utorul mentalului conştient" De exemplu în timpul somnului inima continuă să bată ritmic plămînii lucrează astfel încît inspira!ia şi expira!ia se succed ca şi cînd a!i $ treaz" *ubconştientul este cel care controlează digestia şi secre!iile glandelor precum şi toate procesele misterioase care se petrec în interiorul corpului" '/iar şi $rele de păr continuă să crească indiferent dacă dormim sau nu" *avan!ii au descoperit că pielea secretă c/iar mai multă transpira!ie în timpul somnului decît în stare de veg/e" #ul!i cercetători au reuşit să găsească  în timpul somnului răspunsuri la probleme extrem de di$cile şi au a$rmat că visaseră pur şi simplu răspunsurile adecvate acelor probleme" Deseori mentalul conştient inuen!ează negativ func!ionarea inimii a plămînilor a stomacului sau a intestinelor $ind dominat de gri,i teamă sau îndoială" 4rice gînd pe care îl nutri!i poate perturba func!ionarea armonioasă a subconştientului" Dacă sunte!i tulburat cel mai bine este să vă relaxa!i şi să lăsa!i să se liniştească furtuna din minte" orbi!i fără  ,enă şi fără cea mai mică neîncredere subconştientului vostru cerîndu-i să preia el comanda şi să reinstaureze pacea ordinea şi armonia divină" e!i observa treptat că toate func!iile - care mai înainte erau perturbate revin la o activitate normală" Dacă vă ve!i adresa subconştientului cu autoritate şi putere de convingere el se va supune imediat ordinului vostru" *ubconştientul caută mereu să vă prote,eze şi să restabilească o stare de sănătate în corpul dumneavoastră" .l este cel care vă face să vă iubi!i copiii aşa cum tot el stă la baza instinctului de conservare" 1resupunînd că a!i îng/i!it din întîmplare o /rană nesănătoasă subconştientul vă va determina să o vomita!i" Dacă a!i lua de pildă otravă printr-un accident anume subconştientul va încerca imediat să o neutralizeze" umai avînd o încredere nemărginită în puterea sa miraculoasă ve!i ob!ine o stare perfectă de sănătate"

Cum să facem ca subconştientul să lucreze în favoarea noastră #ai întîi trebuie să ne dăm seama că subconştientul ac!ionează permanent" .l este activ zi şi noapte indiferent dacă vă adresa!i lui sau nu" Deşi subconştientul este mereu cel care construieşte şi are gri,ă de corp cu toate acestea nu pute!i percepe acest fapt nu pute!i auzi acest continuu proces interior" 4rice problemă pe care o ave!i sau cu care vă confrunta!i este de fapt a mentalului conştient şi nu a subconştientului" rmări!i deci să vă elibera!i mintea de probleme şi gri,i umplînd-o mereu cu speran!a că se va întîmpla ceva minunat" Hi!i aten!i ca gîndurile pe care le între!ine!i în mod obişnuit să $e îndreptate spre tot ceea ce este frumos adevărat bene$c" '/iar din acest moment începe!i să ave!i gri,ă de gînduri şi $!i convinşi că subconştientul le va reproduce $del" Aminti!i-vă că aşa cum apa ia forma tubului prin care curge principiul vital curge prin dumneavoastră luînd forma gîndurilor pe care le nutri!i" Hor!a curativă curge prin corp şi se manifestă prin sănătate armonie pace şi prosperitate" =îndi!i-vă la această energie ca la o $in!ă inteligentă ca la un prieten minunat" Hi!i convins că ea curge prin dumneavoastră pentru a vă însue!i pentru a vă inspira şi pentru a vă  îmbogă!i" e!i ob!ine un răspuns promp la toate aceste a$rma!ii dacă ve!i avea o credin!ă fermă în ele" orţa curativă a subconştientului a vindecat nervii optici atroaţi 'azul celebru şi autentic al doamnei Bire din Hran!a a fost consemnat  în ar/ivele biroului de constatări medicale din NMM cele ce urmează: 2
proprietă!i ieşite din comun - ci şi de propriul subconştient care a răspuns rugilor şi sugestiilor ei" Hor!a curativă ascunsă în subconştient atrăgînd după sine vindecarea" Astfel se dovedeşte încă o dată gîndul acceptat ca $ind adevărat va $ executat în mod automat" Hără îndoială că doamna Bire s-a dus la >" 0n cinci minute intram într-o stare de somnolen!ă marcată de o mare receptivitate şi în acel moment îmi spuneam următoarele cuvinte: <<1erfec!iunea lui Dumnezeu se exprimă şi prin $in!a mea" 9deea de sănătate perfectă îmi umple acum subconştientul" 9maginea pe care o are Dumnezeu în legătură cu mine este o imagine perfectă şi subconştientul îmi va crea din nou corpul în deplin acord cu imaginea perfectă din 'onştiin!a Divină >>3" Acest pastor s-a vindecat complet" Acesta este modul cel mai simplu în care pute!i oferi subconştientului o idee de sănătate perfectă" n alt procedeu minunat este diri,area şi controlul imagina!iei cretoare" Am propus unui om care suferea de paralizie func!ională să-şi  înc/ipuie cu precizie că merge la birou simte cum atinge biroul răspunde la telefon şi face tot ceea ce făcea în mod obişnuit cînd era sănătos" 9-am explicat că aceste imagini mentale vor $ acceptate de către subconştient" 'a urmare respectiva persoană a început să folosească imagina!ia sim!indu-se că ar $ revenit cu adevărat la munca sa" 0n!elesese că în felul acesta oferea subconştientului sugestii pozitive care vor $ punctul de plecare pentru activitatea sa laborioasă" *ubconştientul reprezenta tocmai $lmul pe care se imprimau acele imagini create de el" 0ntr-o zi

după mai multe săptămîni de sugestionare bene$ce telefonul sună şi aşa cum conveniseră nu era nevoie decît să-şi c/eme so!ia şi in$rmiera pentru a răspunde" Telefonul era la >8 metri distan!ă de el dar cu toate acestea el a reuşit să răspundă" Din acel moment a fost vindecat" 9mensa putere vindecătoare a subconştientului a fost creată de imaginile mentale bene$ce şi stimulatoare create de persoana bolnavă" 'ărui fapt se datorea-ză însă paralizia lui& Acel om avea un bloca, mental care  împiedica impulsurile nervoase de la creier să a,ungă la picioare% ca urmare el sus!inea că nu era în stare să meargă" Dar atunci cînd şi-a concentrat aten!ia asupra for!ei curative ce sălăşluia în $in!a lui acea for!ă a luat forma imaginilor mentale pe care le între!inea permanent şi astfel a devenit capabil să-şi folosească din nou picioarele" 2Toate cîte ve!i cere rugîndu-vă cu credin!ă le ve!i primi"3  5#atei ?>:??6

Idei de re!i"ut  ;0 Su)co$"t#e$tu& co$tro&ea1 toate procese&e -#ta&e (#$ corp "# cu$oa"te rspu$su& &a or#ce !$tre)are0 0 :$a#$te (e a a(or'#+ o/er#.# a$u'#te su*est## po1#t#-e+ ar'o$#ose+ su)co$"t#e$tu&u#+ co$-#$*!$(u2- ast/e& (e puterea sa '#racu&oas0 >0 Tot ceea ce #'pr#'a.# !$ su)co$"t#e$t se -a e%pr#'a pe ecra$u& spa.#u&u# rea& su) /or' (e co$(#.#o$r#+ e-e$#'e$te sau e%per#e$.e0 De aceea+ tre)u#e s - supra-e*hea.# cu *r#@ or#ce #(ee "# or#ce *!$( pe care !& e'#te.#0 0 Le*ea ac.#u$## "# a reac.#u$## este u$#-ersa&0 !$(u& este ac.#u$ea+ #ar reac.#u$ea este rspu$su& auto'at a& su)co$"t#e$tu&u# &a ace& *!$(0 Co$tro&a.#2-+ (ec#+ *!$(ur#&e "# a-e.# o (ep&#$ respo$sa)#&#tate /a. (e e&e 90 Or#ce /rustrare are (rept cau1 o (or#$. $esat#s/cut0 Dac -e.# per'#te *!$(ur#&or s se opreasc asupra o)staco&e&or "# asupra (#,cu&t.#&or+ atu$c# su)co$"t#e$tu& -a , )&ocat+ $eput!$( s ac.#o$e1e spre )#$e&e (u'$ea-oastr0 0 E$er*##&e -#ta&e -or cur*e pr#$ -o# r#t'#c "# ar'o$#os (ac -e.# a,r'a cu tr#e 3Su$t s#*ur c puterea su)co$"t#e$tu&u#+ care '#2a (at aceast (or#$.+ '#2o -a !$(ep&#$# cur!$(040 Aceasta -a e&#'#$a or#ce co$H#ct0 0 Pute.# s a/ecta.# r#t'u& $or'a& a& #$#'##+ a& p&'!$#&or+ or# a& ce&or&a&te or*a$e pr#$ *!$(ur# a$%#oase "# tea'a co$sta$t  !$tre.#$ut0 5r$#.# su)co$"t#e$tu& (oar cu *!$(ur# ar'o$#oase+ (e s$tate "# pace "# atu$c# act#-#tatea tuturor or*a$e&or -a re-e$# &a $or'a&0

=0 O)#"$u#.#2- s a"tepta.# 'ereu ce-a 'a# )u$+ cc# su)co$"t#e$tu& -a rspu$(e ,(e& acestu# *!$( !$tre.#$ut0 0 I'a*#$a.# 'ereu u$ (e1$o('!$t /er#c#t+ so&u.#o$area pro)&e'e# cu care - co$/ru$ta.#+ tr#.# pe (ep&#$ "# cu a$t#c#pa.#e )ucur#a reu"#te#+ cc# or#ce - #'a*#$a.# sau s#'.#.# -a , acceptat "# rea
at (e ctre su)co$"t#e$t0

CAPITOLUL I? ?INDECÃRI MIRACULOASE :N ANTIC5ITATE De-a lungul timpului oameni din toate popoarele au în!eles în mod instinctiv că e%#st o '#ster#oas putere care este capa)#& s resta)#&easc /u$c.#o$area $or'a& a or*a$#s'u&u# " .i credeau în această for!ă stranie care putea $ invocată în anumite condi!ii şi care uşura imediat orice suferin!ă" 0n istoria tuturor civiliza!iilor apar numeroase dovezi ale acestei convingeri" 0n epocile timpurii ale istoriei lumii puterea de a inuen!a psi/icul uman în bine sau în rău de a vindeca bolile era apana,ul preo!ilor şi al s$n!ilor" *e credea că puterea de vindecare venea direct de la Dumnezeu iar te/nicile şi metodele folosite variau în func!ie de pozi!ia geogra$că şi cultura poporului respectiv" .rau folosite diferite forme de implorare către Divinitate diverse ceremonii ce impuneau anumite pozi!ii ale mîinilor incanta!ii amulete talismane relicve sau imagini simbolice" De exemplu în religiile antice preo!ii din temple dădeau bolnavului anumite leacuri şi ierburi doar de ei ştiute şi apoi impuneau anumite sugestii /ipnotice înainte să adoarmă spunîndu-i că zeii îl vor vizita în timpul somnului şi îi vor vindeca boala" Desigur metoda dădea rezultatele aşteptate dar a(e-rata cau1 era puter$#ca su*est#e /cut (#rect su)co$"t#e$tu&u# pac#e$tu&u#0 După îndeplinirea anumitor ritualuri misterioase cei ce credeau în Kecates 5divinitate lunară6 o vedeau pe zei!ă în somn cu condi!ia să se $ rugat înainte de a adormi" 'onform instruc!iunilor ciudate pe care le primeau ei amestecau şopîrle răşină tămîie şi smirnă apoi pisau acest

amestec în timpul lunii pline" După îndeplinirea acestor practici uluitoare vindecarea nu întîrzia să apară" .vident ese$.#a&u& era ca su*est#a (e !$s$to"#re s ,e acceptat (e )o&$a- "#+ pe$tru aceasta+ se /cea ape& &a #'a*#$a.#a sa0 A(e-rata /or. -#$(ectoare era+ (e /apt+ su)co$"t#e$tu&0 0n toate epocile vindecătorii care nu erau recunoscu!i de către şcolile o$ciale au ob!inut rezultate remarcabile c/iar şi în cazurile în care medicina clasică se dovedise neputincioasă" Acest fapt ne dă de gîndit" 'um se face că aceşti vindecători din toate col!urile lumii ob!ineau rezultate atît de bune& .xplica!ia constă tocmai în cre(#$.a  oarbă a bolnavilor cre(#$. care (eter'#$a 'a$#/estarea /or.e# curat#-e a su)co$"t#e$tu&u#0 #ulte dintre remediile străvec/i folosite de acei vraci stîneau imagina!ia bolnavului şi îi creau o anumită stare psi/ică" Această stare favoriza acceptarea+ ptru$(erea su*est##&or (e -#$(ecare !$ su)co$"t#e$tu& pac#e$tu&u#0 e vom referi la acest subiect în capitolul următor" 0eferiri în legătură cu utilizarea puterilor subconştientului, în 1iblie

IISUS a 1#s 3Toate c!te cere.#+ ru*!$(u2-+ s cre(e.# c &e2a.# pr#'#t (e@a "# &e -e.# a-ea04 5#arcu >>:?76 ;emarca!i diferen!ele de timp ale verbelor din verset" 9nspiratul apostol ne îndeamnă s cre(e' să acceptăm ideea că obiectul dorin!elor noastre a fost (e@a ob!inut şi că realizarea va apare cu siguran!ă" Succesu& aceste# teh$#c# (ep#$(e (e co$-#$*erea pe care o a-e' tre)u#e s ,' s#*ur# (e /aptu& c *!$(u&+ #(eea sau #'a*#$ea co$st#tu#e (e@a o rea&#tate !$ 'e$ta&u& $ostru0  1entru ca un anumit lucru să aibă consisten!ă în planul mental este necesar ca el să $e acceptat de gîndurile noastre" 9ată în cîteva cuvinte o metodă speci$că şi concisă de a vă folosi puterea creatoare a gîndului metodă care are la bază #'pres#o$area su)co$"2t#e$tu&u# cu o)#ectu& (or#$.e#0 0n plan mental ideea proiectul sau planul dumneavoastră sunt tot atît de reale precum sunt mîinile sau inima în planul $zic" Ur'!$( teh$#ca e%pus !$ B#)&#e+ -a tre)u# s e&#'#$a.# co'p&et or#ce *!$( !$ &e*tur cu co$(#.##&e+ c#rcu'sta$.e&e sau ceea ce ar putea s !'p#e(#ce rea
area (or#$.e#0 I$tro(uce.# !$ su)co$"t#e$t o s'!$. o #(eeK care+ (ac $u o (era$@a.#+ /r  !$(o#a& c -a !$co&.# "# -a a-ea roa(e !$ &u'ea e%ter#oar0 Pr#'a co$(#.#e asupra cre#a a #$s#stat I#sus este cre(#$.a0 De nenumărate ori a!i citit în Biblie: 3totu& - este (at (up cre(#$.04 Dacă ve!i semăna anumite grăun!e pute!i $ siguri că ve!i ob!ine plante apar!inînd aceleiaşi specii" Cre(#$.a (espre care -or)e"te B#)&#a repre1#$t u$ 'o( (e a *!$(#+ o at#tu(#$e 'e$ta&+ o cert#tu(#$e

#$ter#oar+ /aptu& (e a "t# cu s#*ura$. c #(eea pe care a.# acceptat2o pe (ep&#$ -a , pre&uat "# (us &a !$(ep&#$#re (e ctre su)co$"t#e$t0 D#$ acest pu$ct (e -e(ere+ cre(#$.a !$sea'$ a accepta ca ,#$( a(e-rat ceea ce este acu' t*(u#t (e ctre ra.#u$e "# (e ctre s#'.ur#0 Astfel vă ve!i opune limitărilor impuse de către mentalul conştient mereu ra!ional şi analitic pentru a vă desc/ide către o atitudine de  !$cre(ere $e'r*#$#t !$ puterea su)co$"t#e$tu&u#0 n exemplu clasic ce ilustrează această te/nică se aa în .vang/elia după #atei 5N: ?I - 86: 2După ce a intrat în casă au venit la .l orbii şi 9isus i-a întrebat: 'rede!i că pot să fac .u aceasta& Jis-au  m6 şi este numită marele Budd/a" Tineri şi bătrîni îşi depuneau la picioarele sale

ofrandele: bani fructe orez sau portocale se aprindeau lumînări se ardea tămîie se recitau incanta!ii şi rugăciuni" =/idul care mă înso!ea mi-a arătat o fată care murmura o incanta!ie şi se înclina adînc pentru aşi depune ofranda ce consta în două portocale" Tînăra tocmai aprindea o lumînare cînd g/idul mi-a spus că îşi pierduse vocea dar şi-o recăpătase  în acel templu" Avusese deplină  !$cre(ere  în faptul că Budd/a îi va permite să cînte din nou dacă va urma un anume ritual va posti şi îi va oferi ofrande" Toate aceste condi!ii pe care ea le îndeplinea cu s$n!enie nu făceau decît să-i sporească  !$cre(erea astfel încît ea devenise sigură că va $ vindecată" :$tr2a(e-r+ su)co$"t#e$tu& a rspu$s cre(#$.e# sa&e0 1entru a ilustra încă o dată puterea imagina!iei şi a credin!ei nemărginite voi aminti cazul uneia dintre rudele mele care se  îmbolnăvise de tuberculoză" 1lămînii săi erau foarte afecta!i de această boală% acel om avea însă un $u care s-a /otărît să-l a,ute să se vindece" 1entru aceasta $ul a venit în 1ert/ 5oraş situat în partea de vest a Australiei6 unde locuia tatăl său şi i-a spus că a întîlnit în .uropa un călugăr care i-a povestit despre vindecările miraculoase petrecute în biserica de unde tocmai venea" 'ălugărul i-a vîndut o bucă!ică de lemn din crucea pe care a fost răstignit 9isus pentru care a primit ec/ivalentul a M88 de dolari" De fapt acel tînăr pur şi simplu culesese de pe trotuar o aşc/ie de lemn pe care o dăduse unui bi,utier pentru a o monta într-un inel" Tatălui său îi spuse că multe persoane se însănătoşiseră doar atingînd acel inel" Astfel îi stîrni atît de mult imagina!ia încît efectiv acesta îi smulse inelul din mîini% apoi îl puse pe piept murmură o rugăciune şi adormi" A doua zi era de,a vindecat fapt dovedit de toate examenele clinice" *per că a!i în!eles bine că nu a fost bucata de lemn cea care l-a vindecat ci imagina!ia cea în$erbîntată l-a care s-a adăugat o stare de aşteptare plină de  !$cre(ere0 Co$&ucrarea per/ect (#$tre cre(#$. "# #'a*#$a.#e a /ost cea care #2a (eter'#$at -#$(ecarea at!t (e rap#(0 Bineîn!eles că tatăl nu a aat niciodată de stratagema folosită de $ul său" 1oate că dacă ar $ aat s-ar $ îmbolnăvit din nou" Dar el a continuat să $e sănătos şi a murit >M ani mai tîrziu la vîrsta de IN de ani" Desigur că e%#st 'u&te 'eto(e ce pot co$(uce &a -#$(ecr# '#racu&oase0 Co$c&u1#a care se #'pu$e este c e%#st u$ 'e$ta& co'u$ tuturor ,#$.e&or "# ace&a este su)co$"t#e$tu&+ #ar cau1a u$#c a -#$(ecr#&or o repre1#$t cre(#$.a0 . timpul să amintim încă o dată două adevăruri fundamentale: primul că 'e$ta&u& are (ou co'po$e$te (#st#$cte u$a co$"t#e$t "# cea&a&t su)co$"t#e$t al doilea: su)co$"t#e$tu& este 'ereu (oc#&+ supus puter## su*est#e#0 Ma# 'u&t+ su)co$"t#e$tu& e%erc#t u$ co$tro& a)so&ut asupra tuturor /u$c.##&or "# se$1a.##&or corpu&u#0

u mă îndoiesc că cititorii acestei căr!i sunt la curent cu faptul că s#'pto'e&e corespu$1toare aproape or#cre# )o&# pot , pro-ocate pr#$ su*est#e+ u$or su)#ec.# h#p$ot#1a.#0  De exemplu o persoană aată în această stare poate avea o temperatură crescută fa!a foarte roşie şi frisoane puternice dacă i s-a sugerat de exemplu că are gripă" Tot astfel unui subiect i se poate sugera că este paralizat şi nu poate merge şi într-adevăr el nu va putea nici să îşi mişte picioarele" *au dacă i se dă o ceaşcă plină cu apă rece spunîndu-i-se: 2Această ceaşcă este plină cu piper" *im!i cum miroase&3 subiectul va începe imediat să strănute" 4are cauza strănutului a fost apa sau sugestia& Dacă un om este alergic la polen poate $ testată puterea sugestiei astfel: atît timp cît este în stare de /ipnoză i se pot plasa lîngă nas ori arti$ciale sau c/iar un pa/ar gol spunîndu-i-se că este polen" Desigur că va prezenta simptomele obişnuite ale alergicilor" Acest experiment indică faptul că a(e-rata cau1 a )o&##  sale se aH !$ '#$te0 De aceea+ $u'a# ac.#o$!$( asupra '#$.## se -a putea -#$(eca0  (ti!i că multe -#$(ecr# '#racu&oase sunt atribuite medicinei /omeopate sau celei naturiste precum şi multor grupări religioase din toată lumea dar este evident că toate acestea su$t (e /apt opera su)co$"t#e$tu&u#0 ;emarca!i cît de rapid se vindecă tăietura pe care v-a!i făcut-o cînd vă bărbierea!i" .l ştie exact cum să ac!ioneze în acel loc" #edicul pansează o rană şi spune: 2atura o va vindeca+3 atura înseamnă capacitatea subconştientului de a ocroti întreaga $in!ă" 9nstinctul de conservare este cea dintîi lege a naturii" 9ată de ce acest instinct care este şi cel mai puternic reprezintă cea mai sigură dintre toate autosugestiile" Diferite teorii Ar $ fost plictisitor şi inutil să insistăm asupra numeroaselor teorii apar!inînd diverselor secte religioase şi grupărilor ce folosesc ru*c#u$ea ca modalitate de vindecare" Desigur că to!i sunt de părere că teoria lor este cea mai bună pentru că dă rezultate" După cum am mai arătat şi în capitolul anterior acest lucru nu este c/iar exact" *e ştie că e%#st 'a# 'u&te 'eto(e (e -#$(ecare  Hranz Anton #esmer medic austriac 5>G7 - >I>M6 care a profesat la 1aris a descoperit că p&as!$( 'a*$e.# pe corpu& )o&$a-u&u#+ -#$(eca 'a&a(#a !$ 'o( apare$t '#racu&os0 1entru a realiza vindecări se mai folosesc şi bucă!i de sticlă sau de diferite alte metale" #ai apoi abandonînd acest procedeu a a$rmat că de fapt vindecările se datorau ac!iunii 2magnetismului animal3 pe care îl proiecta asupra pacientului" 0ncepînd din acel moment a folosit h#p$o1a 5care de aceea poartă numele de mesmerism6 pentru a-şi vindeca pacien!ii astfel că ceilal!i medici

răspîndiseră ideea că toate re1u&tate&e '#racu&oase pe care &e o).#$use erau ro&u& u$e# su*est## puter$#ce0  0n realitate to!i medicii $e că sunt psi/iatri psi/ologi sau c/irurgi $e că sunt /omeopa!i sau alopa!i se servesc de aceeaşi /or. u$#-ersa&+ care se aH !$ su)co$"t#e$t+  cu toate că $ecare îşi laudă metoda proprie ca $ind infailibilă" De /apt+ -#$(ecarea este ur'area ,reasc a u$e# at#tu(#$# 'e$ta&e po1#t#-e "# /er'e+ a u$u# a$u'#t 'o( (e a *!$(#+ care se $u'e"te cre(#$.0 D#spar#.#a )o&## se (atorea1 str## (e a"teptare p&#$ (e !$cre(ere care ac.#o$ea1 ca o su*est#e puter$#c asupra co$"t#e$tu&u#+ act#-!$( ur#a"a putere curat#- ce s&"&u#e"te aco&o0  ici un medic nu vindecă folosind o for!ă diferită de cea utilizată de alt medic" Des#*ur+ ,ecare poate a-ea propr#a sa teor#e+ propr#a sa 'eto( (ar a(e-rata cau1 a or#cre# -#$(ecr# re1#( !$ ch#ar cre(#$.a pac#e$tu&u#0 N#c# o a&t putere+ !$ a/ar (e cea a su)co$"t#e$tu&u#+ $u - poate a@uta0 Pute.# a&e*e+ !$s+ teor#a sau 'eto(a pe care o pre/era.# (ac -e.# a-ea !$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ pute.# , s#*ur# c re1u&tate&e $u -or !$t!r1#a s apar0 2pinia lui *aracelsus 1/ilip 1aracelsus celebrul alc/imist şi medic elve!ian 5>7N - >M7>6 a fost şi un cunoscut vindecător" .l a făcut o a$rma!ie care este acum pe deplin con$rmată: 2 I$(#/ere$t (ac o)#ectu& cre(#$.e# -oastre este rea& sau $u+ -e.# o).#$e ace&ea"# re1u&tate0 'înd eu însumi m-am rugat la statuia sfantului 1etru aşa cum aş $ făcut-o în fa!a sfantului  însuşi am ob!inut aceleaşi rezultate ca şi cînd c/iar el m-ar $ a,utat" Dar aceasta este doar o supersti!ie" S#$*ur cre(#$.a este cea care pro(uce '#raco&e şi $e că această credin!ă este îndreptă!ită $e că nu ea va avea mereu aceleaşi rezultate minunate"3" Hilozoful italian din secolul al 99-lea 1ietro 1amponozzi contemporan cu 1aracelsus îşi împărtăşea opiniile: 2e putem înc/ipui cu uşurin!ă ce rezultate uluitoare pot produce credin!a fermă şi imagina!ia controlată mai ales cînd aceste două stări de conştiin!ă sunt  împărtăşite în egală măsură de către subiec!i şi de către persoana care-l diri,ează" ?#$(ecr#&e atr#)u#te #$Hue$.e# a$u'#tor re&#c-e su$t (oar e/ectu& #'a*#$a.#e# "# a& cre(#$.e# )o&$a-#&or "ar&ata$## "# ,&o1o,# "t#u c+ (ac !$ &ocu& oase&or u$u# s/!$t este pus u$ sche&et oarecare+ re1u&tate&e )e$e,ce -or , ace&ea"# ca "#  !$a#$te0 Deci dacă ave!i  !$cre(ere în puterea rămăşi!elor s$n!ilor de a vindeca sau în efectul binefăcător al anumitor ape ve!i observa ameliorări ale bolii datorate de fapt sugestiei imprimate în subconştient"

$%perienţele lui 1ernheims KippolLte Bern/eim profesor de medicină la Hacultatea din ancL 5>N>8 - >N>N6 era de părere că su*est#a /cut (e ctre 'e(#c pac#e$tu&u# su ptru$(e !$ su)co$"t#e$t "# (e-#$e ast/e& rea&#tate0 Bern/aim în lucrarea sa 2 Terapeut#ca pr#$ su*est#e3 la pagina >NG relatează cazul unui om suferind de paralizia limbii maladie în fa!a căreia orice tratament se dovedise a $ neputincios" 0ntr-o zi medicul i-a spus că tocmai ac/izi!ionase un nou instrument cu a,utorul căruia promitea să-l vindece" Jicînd acestea i-a introdus în gură un mic termometru" Bolnavul îşi imagină că acela era instrumentul miraculos care-l va salva" 'a urmare după cîteva momente el strigă fericit că putea să-şi mişte limba din nou" 9ată ce mai relata Bern/eim: 21rintre bolnavii noştri am mai întîlnit cazuri asemănătoare" 4 tînără care venise la o consulta!ie îşi pierduse capacitatea de a vorbi de mai bine de o lună" După ce i-am pus diagnosticul le-am spus studen!ilor mei că o voi vindeca folosind puterea sugestiei şi pentru aceasta voi simula că-i aplic un tratament electric" Am adus apoi aparatul de induc!ie mi-am pus mîna pe limba pacientei am mişcat-o pu!in şi i-am spus: 2Din acest moment pute!i vorbi cu voce tare"3 9nstantaneu ea a reuşit să spună <> apoi <> pe urmă <<#aria >> şi din acel moment a început să vorbească în mod distinct"3" 0n aceste povestiri Bern/eim demonstrează cît de mare este puterea !$cre(er## pe care bolnavul o are fa!ă de medicul său" Aceast at#tu(#$e ac.#o$ea1 su) /or'a u$e# su*est## /er'e asupra su)co$"t#e$tu&u#0 Bern/eim a mai declarat că a reuşit să provoace apari!ia unei băşici pe ceafa unui pacient aplicîndu-i un timbru poştal şi sugerîndu-i acestuia că este de fapt /îrtie pentru muşte% şi al!i medici au con$rmat acest fenomen prin experien!ele lor dovedind astfel că su*est##&e -er)a&e /cute pac#e$.#&or (eter'#$au tra$s/or'r#  !$ structura &or ,1#c0 Cauza stigmatelor însîngerate 0n lucrarea sa 2M Kudson face următoarea a$rma!ie: 2Kemoragiile şi stigmatele însîngerate pot $ provocate anumitor subiec!i prin intermediul sugestiei"3" #edicul #" Bourru a adus un subiect în stare de /ipnoză şi apoi i-a sugerat următoarele: 20n această după-amiază la ora 7 după /ipnoză

ve!i intra în cabinetul meu vă ve!i aşeza într-un fotoliu ve!i încrucişa mîinile pe piept şi ve!i avea o /emoragie nazală"3"
Rezumatul #rcedeelr curati&e ;0 A'#$t#.#2- 'ereu c puterea curat#- s&"&u#e"te !$ propr#u& -ostru su)co$"t#e$t0 0 De-e$#.# co$"t#e$t (e /aptu& c !$cre(erea este ase'e$ea u$e# se'#$.e puse !$tr2u$ p'!$t /ert#& ea -a !$co&.# "# -a (a $a"tere u$e# p&a$te (#$ ace&a"# so#0 Se'$a.# #(eea s'!$.aK !$ su)co$"t#e$t+ u(a.#2o "# !$*r#@#.#2o pr#$tr2o stare (e a"teptare+ p&#$ (e !$cre(ere "# ea se -a 'a$#/esta &a t#'pu& potr#-#t0 >0 I(eea u$e# cr.#+ a u$e# $o# #$-e$.## sau a u$e# p#ese (e teatru pe care ur'ea1 s o rea
a.# este c!t se poate (e rea& !$ '#$tea (u'$ea-oastr0 De ce s $u co$s#(era.# c acea #(ee a (e-e$#t (e@a rea&#tate !$ p&a$u& ,1#c Cre(e.# !$ rea&#tatea #(e## sau #$-e$.## (u'$ea-oastr "#+ !$ 'sura !$ care reu"#.# s (o)!$(#.# aceast !$cre(ere+ -e.# co$stata c #(eea se 'ater#a
ea10 0 Atu$c# c!$( - ru*a.# pe$tru )#$e&e cu#-a+ ,.# co$-#$"# (e /aptu& c /or.a cu care reu"#.# s 'e$ta
a.# o stare (e s$tate+ (e per/ec.#u$e "# (e )ucur#e poate tra$s/or'a protot#pur#&e $e*at#-e (#$ su)co$"t#e$tu& ce&u# pe$tru care - ru*a.#0 Re1u&tate&e '#racu&oase $u -or !$t!r1#a s apar0

90 ?#$(ecr#&e '#racu&oase (e care a.# au1#t -or)#$(u2se+ su$t (atorate puter## #'a*#$a.#e# "# a cre(#$.e# care ac.#o$ea1 asupra su)co$"t#e$tu&u# su)co$"t#e$tu&u# "# act#-ea1 /or.e&e curat#-e &ate$te0 0 Or#ce )oa& por$e"te (#$ '#$te0 N#'#c $u se 'a$#/est !$ corp /r s a#) (e@a u$ protot#p 'e$ta& corespu$1tor0 0 Aproape or#ce s#'pto' (e )oa& poate , pro-ocat pr#$ su*e su*est st#e #e h#p$ h#p$ot ot#c #c0 0 Acea Aceast sta a (e'o (e'o$s $str trea ea1 1 'are 'area a pu pute tere re a *!$(u&u#0 =0 Nu tr trat ata' a'e$ e$tu tu&& 'e 'e(# (#ca ca&& es este te ca cau1 u1a a -# -#$( $(ec ecr r## ##++ c# (o (oar ar cre(#$.a /er'0 0 F#e c o)#ectu& cre(#$.e# -oastre este rea&+ ,e c $u+ -e.# o).#$e ace&ea"# re1u&tate0 Su)co$"t#e$tu& rspu$(e cu ,(e&#tate or#cru# *!$( care este su,c#e$t (e puter$#c0 Pute.# co$s#(era cre(#$.a ca ,#$( tot u$ *!$( "# tre)u#e s o cu&t#-a.# 'ereu $u a-e.# $e-o#e (e 'a# 'u&t0

CAPITOLUL ? ?INDECÃRI CU AJUTORUL SUESTIEI :N EPOCA MODERNÃ 'u to!ii suntem interesa!i de misterele $in!ei noastre şi ne punem  întrebări  întrebări de genul: ce fel de for!ă este aceea care ne vindecă& nde se găse seşt şte e ea ea&& ;ă ;ăsspuns punsul ul ar putea utea $ urm următor ătorul ul:: pute uterea cura urativă ivă sălăşluieşte în subconşientul $ecăruia dintre noi şi numai modi$carea atitudinii mentale a bolnavului poate face ca această for!ă să devină

activă" ici un practicant al ştiin!elor mentale sau al religiei nici un psi/olog sau psi/iatru nici un medic nu a vindecat vreodată un bolnav" n vec/i dicton spune: 2#edicul pansează 5îngri,eşte6 dar Dumnezeu vindecă"3 1si/ologii şi psi/iatri au datoria doar de a înlătura bloca,ele mentale care împiedică manifestarea energiilor bene$ce" De asemenea c/irurgii c/irurgii înlătură bloca,ele $zice care nu lasă curen!ii energetici subtili să curgă prin corp" Dar nici unul dintre aceşti specialişti nu poate spune că a vindecat boala" A(e-rata /or. curat#- este cea cu$oscut (e o)#ce# ca ,#$( Natura+ ?#a.a+ Du'$e1eu+ I$te&#*e$.a creatoare După cum am mai arătat tat exist xistă ă o sau sau Putere Puterea a Su)co$ Su)co$"t "t#e$ #e$t0 t0 După mul!ime de metode menite să înlăture înlăture bloca,ele mentale psi/ice şi $zice carre împi ca împied edic ică ă libe libera ra cir circula cula!i !ie e a uid uidel elor or subt subtil ile e ale ale vie! vie!ii ii ce ne  însue!esc mereu" Dac #'e$sa putere curat#-+ care s&"&u#e"te  !$ su)co$"t#e$t+ este (#r#@at !$ 'o( co$-e$a)#& ,e (e ctre $o#  !$"#$e+ ,e (e ctre a&te persoa$e+ ea poate -#$(eca u"or or#ce 'a&a(#e a trupu&u# sau a sp#r#tu&u#0 Acest pr#$c#p#u )#$e/ctor se aH !$ or#ce ,#$. u'a$+ or#care #2ar , re&#*#a+ cu&oarea p#e&## sau sau rasa rasa00 Nu este este o)&#* o)&#*at ator or#u #u s cre( cre(e. e.## !$ !$- !$-. .tu tur# r#&e &e u$ u$e# e# )#ser#c# a$u'e pe$tru a , capa)#&# s /o&os#.# !$ 'o( co$struct#aceast putere )e$e,c0 Su)co$"t#e$tu& - -a -#$(eca arsura sau 1*!r 1*!r#e #ettura ura+ ch#a ch#arr (ac (ac su$ u$te te..# ateu teu0 Terapeutica mentală modernă se bazează pe faptul pe deplin con$rmat că  !$.e&epc#u$ea "# /or.a /r &#'#te (#$ su)co$"t#e$t rspu$( pe 'sura cre(#$.e# )o&$a-u&u#" 'el care doreşte să se vindece folosind această metodă va intra în camera sa va înc/ide uşa ceea ce are darul să-i liniştească mintea se va relaxa şi va începe să se gîndească la imensa putere curativă care sălăşluieşte în $in!a sa" .l va înc/ide poarta spiritului în fa!a fenomenelor exterioare care în mod obişnuit îl distrag cît şi în fa!a aparen!elor de orice fel% apoi calm liniştit îşi va formula cererea către subc subcon onşt ştie ient nt luîn luînd d în co cons nsid ider erar are e fapt faptul ul că #$te&# #$te&#*e$ *e$.a .a &ate$t &ate$t  !$ ,#$.a sa -a rspu$(e e%act *!$(ur#&or pe care &e !$tre.#$e0 Ce& 'a# e,c#e$t este s $e #'a*#$' re1u&tatu& pe care (or#' s2& o).#$e #$e' "# s $e s#'.#' ca "# c!$( (e@a &2a' o).#$ut0 Cu s#*u s#*ura ra$. $.  c su)c su)co$ o$"t "t#e #e$t $tu& u& -a reac reac.# .#o$ o$a a pro' pro'pt pt &a aces aceste te su*est## co$"t#e$t (#r#@ate0 Acesta este sensul cuvintelor apostolului #arc #arcu: u: 3Toate c!te cere.#+ ru*!$(u2-+ s cre(e.# c &e2a.# pr#'#t (e@a "# &e -e.# a-ea4  pe care le-au veri$cat şi savan!ii moderni ce studiază efectul bene$c al rugăciunii"

3n singur proces curativ 

Nu e%#st (ec!t u$ s#$*ur pr#$c#p#u -#ta&+ care se 'a$#/est pr#$ tot ceea ce e%#st !$ u$#-ers+ $e că este vorba de cîine pisică arbor ar bore e iarbă iarbă vînt vînt sau pămîn pămînt t căci căci toate toate ace aceste stea a sunt sunt vii" vii" .ner .nergii giile le subtile ale vie!ii ac!ionează într-o manieră diferită la nivelul regnului anim animal al al ce celu luii vege vegeta tall sa sau u al ce celu luii mine minera ral l în func func!i !ie e de pute puterrea inst instin inct ctul ului ui $ecă $ecărrei $in! $in!e e şi de cred credin in!a !a ei" ei" O' O'u& u&++ care care cu$o cu$oa" a"te te aceste e$er*##+ poate s &e (#r#@e1 @e1e &a -o#$. pe$tru a2"# re(o re(o)! )!$( $(## s$ s$ta tate tea a "# pe$t pe$tru ru a se aHa aHa 'ere 'ereu u !$tr !$tr2o 2o star stare e '#$u$at0 Des#*ur+ e%#st 'a# 'u&te 'eto(e "# teh$#c# pe$tru co$t co$tro ro&u &u&& aces acestte# /or. or.e #$,$# $,$#te te++ (ar (ar toat oate au &a )a1 )a1 &e* &e*ea cre(#$.e#+ cc# 3totu& - este (at (up cre(#$.40 Le'ea credi"!ei   Toate  Toate religiile religiile sunt forme ale aceleiaşi credin!e credin!e deşi au ritualuri şi dogme diferite"
Tera#ia #ri" ru'(ciu"e inde indeca carrea cu a,uto ,utoru rull rugă ugăciun iunii este ste rezul zultat tatul conlu onluccră rări riii armon ar monioa ioase se sincr sincroni onizat zate e şi inteli intelige gente nte dintr dintre e me menta ntalu lull conşti conştient ent şi subcon subconşti ştient ent"" .ste .ste foarte foarte impor importan tantt ca sco scopul pul rugăci rugăciun unii ii precu precum m şi fenom fenomene enele le care care se petre petrecc atunc atunci i să $e cunosc cunoscute ute cu preci precizie zie"" 1rin 1rin aceasta ve!i dobîndi încredere în acest procedeu simplu dar extrem de e$cient care poate $ numit terapie prin rugăciune tratament mental sau rugăciune ştiin!i$că" 1entru început vă ve!i alege o imagine mentală o idee sau un plan care dori!i să devină realitate" ă ve!i conştientiza apoi

capacitatea de a comunica subconştientului acea imagine sau idee imaginîndu-vă că ea (e@a s-a împlinit" Dac -e.# pstra cu perse-ere$. aceast at#tu(#$e 'e$ta&+ ru*c#u$ea - -a , ascu&tat0 Deci terap#a pr#$ ru*c#u$e presupu$e o ac.#u$e 'e$ta& )#$e (e,$#t+ cu u$ scop prec#1at !$ 'o( c&ar0 *ă presupunem că v-a!i decis să vă vindeca!i de o anumită afec!iune folosind terapia prin rugăciune" (ti!i acum că pro)&e'a sau )oa&a cu care - co$/ru$ta.# are (rept cau1 *!$(ur#&e $e*at#-e+   pline de  îndoială care sunt bine $xate în subconştient şi şti!i de asemenea că (ac -e.# e&#)era '#$tea (e aceste *!$(ur# #$oportu$e+ a/ec.#u$ea -a (#spare #$sta$ta$eu0   0n consecin!ă vă ve!i orienta către puterea #$,$#t a su)co$"t#e$tu&u# şi ve!i urmări să deveni!i pe deplin conştien!i de faptul că acesta - poate -#$(eca or#ce )oa&0 #editînd asupra acestui fapt ve!i observa cum îndoiala se risipeşte treptat şi modul de a gîndi se transformă radical" C!$( -e.# , -#$(eca.#+ $u u#ta.# s 'u&.u'#.# "# apo# $u - 'a# *!$(#.# &a )oa&a pe care a.# a-ut2o0 'înd vă ruga!i căuta!i să nu da!i importan!ă condi!iilor actuale care se opun realizării scopului propus şi nici o clipă să nu vă gîndi!i că vindecarea ar putea să nu se producă" Aceast at#tu(#$e #$ter#oar -a u$# !$ 'o( ar'o$#os co$"t#e$tu& cu su)co$"t#e$tu& "# -a act#-a puterea curat#- &e$t !$ ,ecare (#$ $o#0  'e înseamnă vindecarea prin credin!ă şi ce efect are încrederea nemărginită& 'redin!a care produce vindecarea nu este cea despre care se vorbeşte în Biblie ci  înseamnă cunoaşterea interac!iunii care are loc între conştient şi subconştient" 'el mai adesea terapeutul care foloseşte această metodă nu ştie ce fenomene se petrec şi ce fel de for!e intră în ac!iune" 0n acest caz rezultatul apare datorită credin!ei oarbe pe care o are bolnavul" nii vindecători folosesc incanta!iile al!ii oferă pacien!ilor relicve cu puteri magice" Acestea su$t !$ rea&#tate 'eto(e (e a c!"t#*a !$cre(erea )o&$a-#&or0 Or#ce proce(eu care - poate a&u$*a $e!$cre(erea "#  !$*r#@orarea este &a /e& (e e,c#e$t" #ul!i sunt de părere că propria lor teorie este singura valabilă pentru că dă rezultate" Desigur acest lucru nu este adevărat şi am explicat şi de ce" 1entru a ilustra rolul important pe care îl de!ine credin!a în procesul de vindecare ne vom referi din nou la medicul austriac Hranz Anton #esmer" 0n >GGO el a declarat că descoperise un nou procedeu curativ care folosea magne!i arti$ciali" #ai tîrziu a renun!at la magne!i pentru a enun!a teoria magnetismului animal în!eles ca uid care se manifestă în  întregul univers deci şi în $in!a umană" Mes'er a,r'a c2"# -#$(eca )o&$a-## cu a@utoru& acestu# Hu#( 'a*$et#c0 Pac#e$.## a-eau  !$cre(ere !$ aceast $ou teor#e "# ast/e&+ se !$s$to"eau0 0n momentul în care #esmer s-a stabilit la 1aris guvernul francez a desemnat o comisie formată din medici şi din membrii ai Academiei de

ştiin!e din care făcea parte şi Ben,amin Hran@lin comisie care urma să cerceteze rezultatele pe care #esmer pretindea că le ob!inuse" *-a constatat că bolnavii erau într-adevăr vindeca!i dar că teoria uidului magnetic nu putea $ astfel dovedită" 'omisia a concluzionat că efectele miraculoase se datorau imagina!iei stimulate prin descrierea plastică a procedeului" I>M" Dr" Braid de #enc/ester a demonstrat apoi că uidul magnetic nu avea nici o legătură cu vindecările ob!inute de către #esmer" .l a arătat că este posibil ca bolnavul să $e adus prin sugestie într-un somn /ipnotic în timpul căruia să $e provocate anumite fenomene pe care #esmer le atribuia inuen!elor magnetismului" A!i în!eles desigur că aceste -#$(ecr# '#racu&oase erau !$  !$tre*#'e e/ectu& #'a*#$a.#e# act#-e a )o&$a-#&or+ #'a*#$a.#e st#'u&at pr#$tr2o puter$#c su*est#e (e s$tate a(resat su)co$"t#e$tu&u#0 
su*est##&e po1#t#-e e'#se (e ctre terapeut0   1rofesorul nu a fost inuen!at de autosugestiiile bolnavului provenite din neîncredere deoarece starea de somnolen!ă în care se aă acesta din urmă a determinat o minimă rezisten!ă a mentalului conştient fa!ă de sugestiile provenite din exterior" +emnicaţia tratamentului la distanţă *ă presupunem ca tocmai a!i aat că mama dumneavoastră care trăieşte în eF Yor@ este bolnavă dar nu o pute!i a,uta în mod $zic căci locui!i în
#edicii ei sunt g/ida!i de către această for!ă divină şi c/iar mama este diri,ată pentru a face tot ceea ce poate a,uta la vindecarea ei" 0n mod sigur această boală nu există în planul ;ealită!ii ltime căci altfel nu sar $ putut vindeca" 0n acest moment mă raportez la 1uterea 9n$nită a dragostei şi a vie!ii şi doresc ca armonia pacea şi sănătatea să se manifeste plenar în $in!a mamei mele"3 Această rugăciune spusă de cîteva ori pe zi a determinat în cîteva zile însănătoşirea bolnavei spre mirarea medicului care o trata" 'oncluzia ce se impune este că /otărîrea fermă şi credin!a de nezdruncinat în puterea lui Dumnezeu pot produce rezultate minunate" Cum poate  dinamizată puterea subconştientă n prieten psi/olog mi-a povestit cum s-a vindecat de tubercoluză" 0n $ecare seară se relaxa profund şi înainte de a adormi repeta cuvintele următoare: 2Hiecare celulă $ecare nerv $ecare !esut al plămînilor mei se aă în stare de deplină sănătate şi armonie3" u sunt exact acestea cuvintele pe care le-a folosit prietenul meu dar ele reprezintă esen!a imaginii mentalizate de el" După o lună s-a vindecat complet fapt dovedit şi de radiogra$i" Doream să-l cunosc şi să-i în!eleg metoda şi de aceea l-am întrebat de ce îşi repeta acele cuvinte c/iar înainte de a adormi" 9ată ce mi-a răspuns: 20n timpul somnului subconştientul este foarte puternic dinamizat" De aceea înainte de a adormi eu îi dau de lucru îi ofer un scop pentru care să lucreze"3 n răspuns în!elept" 0n acest fel prietenul meu mentalizînd mereu armonia şi sănătatea deplină a evitat cu perseveren!ă să dea vreo şansă suferin!ei" ă sfătuiesc insistent să înceta!i a mai vorbi despre bolile voastre sau să le numi!i în vre-un fel" .le îşi trag for!a tocmai din aten!ia exagerată pe care le-o acorda!i şi din neîncredere" rmînd exemplul acelui psi/olog căuta!i să deveni!i propriul vostru c/irurg mental" *uferin!ele şi necazurile pot $ îndepărtate la fel cum sunt tăiate dintr-un pom crengile moarte" Dacă în mod constant povesti!i despre simptomele şi durerile dumneavoastră nu lăsa!i să se manifeste for!a curativă ce sălăşluieşte  în subconştient" 0n plus una dintre legile mentalului a$rmă că imaginile au tendin!a să capete formă" 2De ce te temi de aceea nu scapi3 spune o vec/e zicală populară în!eleaptă" rezultă cît de important este să vă orienta!i mintea către adevărurile fundamentale ale vie!ii şi către lumina dragostei Divine"

Idei ce &( #t a)uta $" &i"decare

;0 De-e$#.# co$"t#e$.# (e sursa or#cre# -#$(ecr#0 Ur'r#.# s rea
a.# /aptu& c (ac or#e$ta.# !$tr2o (#rec.#e )u$ /or.a su)co$"t#e$tu&u#+ pute.# s e&#'#$a.# or#ce )oa& a corpu&u# sau a '#$.##0 0 E&a)ora.# u$ p&a$ )#$e (e,$#t "# /or'u&e&e potr#-#te pe$tru a /ace ca (or#$.e&e (u'$ea-oastr s ptru$( !$ su)co$"t#e$t0 >0 I'a*#$a.#2- cu c&ar#tate ceea ce (or#.# "# (e-e$#.# co$"t#e$t c ace& &ucru repre1#$t (e@a o rea&#tate !$tr2u$ p&a$ su)t#&0 Perse-era.#+ -e.# o).#$e !$ 'o( s#*ur re1u&tate0 0 Ur'r#.# s !$.e&e*e.# ce !$sea'$ cre(#$.a0 Ea repre1#$t u$ *!$( !$tre.#$ut cu perse-ere$.+ pr#$ care (u'$ea-oastr (e-e$#.# creatoru& u$e# a$u'#te rea&#t.#0 90 S - co'p&ace.# !$ )oa& sau s cre(e.# c ce-a -2ar putea /ace ru+ acesta este ce& 'a# ru &ucru pe care2& pute.# *!$(#0 Cre(e.# cu tr#e !$ s$tatea per/ect+ !$ prosper#tate+ !$ pace "#  !$ ocrot#rea D#-#$0 0 !$(ur#&e $o)#&e "# puter$#ce+ pe care &e !$tre.#$e.# !$ 'o( perse-ere$t !$ '#$te+ se -or tra$s/or'a !$ rea&#tate+ pe 'sura $atur## &or )e$e,ce0 0 Fo&os#.# )e$e,c##&e terap#e# pr#$ ru*c#u$e+ !$ -#a.a (e 1# cu 1#0 A&e*e.# u$ pro#ect+ o #(ee+ o #'a*#$e 'e$ta&0 Foca
a.#2- 'e$ta& "# e'o.#o$a& asupra ace&e# #(e# "# r'!$e.# ,(e& p!$ ce ru*c#u$ea -# se -a !$(ep&#$#0 =0 A'#$t#.#2- 'ereu c+ (ac (or#.# cu a(e-rat s a-e.# puterea (e a -#$(eca+ o pute.# o).#$e pr#$ cre(#$.+ a(#c pr#$ cu$oa"terea 'o(u&u# !$ care co$&ucrea1 co$"t#e$tu& "# su)co$"t#e$tu&0 0 Cre(#$.a oar) se 'a$#/est atu$c# c!$( se o).#$ -#$(ecr# a&e u$or )o&$a-#+ /r a , cu$oscute e%act /or.e&e care #$ter-#$0 ;<0 Ru*a.#2- pe$tru ce# pe care !# #u)#.# "# care su$t )o&$a-#0 Re&a%a.#2- '#$tea "# e'#te.# *!$(ur# (e s$tate+ -#ta&#tate "# per/ec.#u$e+ *!$(ur# care se -or tra$s'#te !$ 'e$ta&u& su)#ect#su)co$"t#e$tu&K 'acrocos'#c "#+ a@u$*!$( &a )o&$a-+ !& -or a@uta s se -#$(ece0

CAPITOLUL ?I TE5NICI PRACTICE FOLOSITE PENTRU ?INDECAREA DIFERITELOR AFEC6IUNI 1entru a construi un pod sau un motor inginerul are nevoie de un plan de lucru şi de un procedeu practic" Tot astfel mentalul are nevoie ca şi inginerul de anumite te/nici pentru a deveni capabil să ne a,ute în orice situa!ie" 9nginerul care a construit podul de la 1orte dS4r a folosit diferite principii din matematică şi $zica luînd de asemenea în calcul anumite tensiuni şi rezisten!e ale materialelor folosite" Apoi el şi-a creat o imagine ideală despre cum va arăta podul cînd va $ terminat" 0n sfîrşit aplicînd te/nici practice care-şi dovediseră e$cien!a şi în alte cazuri el a materializat principiile teoretice într-o construc!ie ce poate $ admirată şi folosită acum de oricine" Tot astfel există procedee prin care putem face ca rugăciunile noastre să ni se împlinească întocmai" imic nu este  întîmplător" 0ntregul univers se supune unor legi divine ce determină perfec!iunea crea!iei" 0n continuare ve!i lua cunoştin!ă de anumite te/nici practice cu a,utorul cărora pute!i folosi aceste legi pentru a vă  îmbogă!i via!a spirituală" ;ugăciunile voastre nu trebuie să rămînă suspendate precum un balon în aer ci trebuie să sc/imbe efectiv ceva  în via!a voastră" Dacă analizăm pu!in te/nica rugăciunii descoperim nenumărate interpretări şi metode ce pot da rezultate minunate" u ne vom referi aici la rugăciunile formale rituale care se realizează în timpul slu,belor religioase" Acelea sunt importante doar pentru anumite grupuri de credincioşi şi nu pot $ abordate de cei apar!inînd altor culte" om expune deci mai ,os metode prin care să ne rugăm singuri în orice moment al zilei atît pentru noi cît şi pentru ceilal!i" ;ugăciunea poate $ interpretată ca $ind formularea unei idei în legătură cu lucrul pe care dorim să-l ob!inem" #ai simplu  rugăciunea este dorin!a sinceră a inimii şi orice dorin!ă este în ea însăşi o rugăciune pentru că porneşte din profunzimile suetului şi revelează scopul pe care-l ave!i în via!ă" 2Herici!i cei ce ămînzesc şi însetează de dreptate că aceia se vor sătura"3 5#atei M:O6 " Acesta este de fapt adevăratul mesa, al rugăciunii: foamea şi setea de pace de armonie de bucurie şi de tot ceea ce este sublim armonios înăl!ător şi plin de fericire"

4ehnica abandonului pentru sugestionarea cît mai puternică a subconştientului 1rin această te/nică se urmăreşte ca subconştientul să devină cît mai receptiv la sugestiile emise în mod conştient şi controlat" Acest fenomen de impregnare cu diferite sugestii a subconştientului este  întotdeauna favorizat de o stare de reverie de receptivitate şi de relaxare a întregului corp" Deveni!i conştien!i de faptul că subconştientul este sediul inteligen-!ei şi Hor!ei 'osmice in$nite" Apoi medita!i calmi la dorin!a voastră şi sim!i!i cum ea înoreşte din ce în ce mai mult şi devine mai fermă în subconştientul vostru" 1roceda!i ca şi feti!a care suferind de un guturai rebel înso!it şi de ang/ină a început să repete cu fermitate: 24 să-mi treacă imediat" 4 să-mi treacă imediat"3" .fectul a apărut după o oră" Holosi!i această te/nică simplă cu suetul curat şi pur: men!ine!i întotdeauna în voi înşivă credin!a nestrămutată în reuşita deplină a ceea ce v-a!i propus" +ubconştientul acceptă toate proiectele voastre 'înd vă construi!i o casă nouă sunte!i foarte interesat de planurile făcute de ar/itectul dumneavoastră şi insista!i ca cei care execută lucrarea să le respecte întocmai" De obicei supraveg/ea!i alegerea materialelor şi cumpăra!i lemnul cel mai bun o!elul cel mai rezistent pentru că dori!i ca totul să $e de calitate" Dar ce atitudine ave!i fa!ă de casa din mintea dumneavoastră adică fa!ă de idealurile de fericire şi de abunden!ă pe care le dori!i& Tot ce vi se întîmplă în via!ă depinde de 2materialele3 cu care vă construi!i locuin!a mentală sau altfel spus de natura gîndurilor pe care obişnui!i să le între!ine!i" Dacă gîndurile va sunt pline de teamă, de gri-i şi mereu sunteţi deprimat, neîncrezător şi cinic, atunci te%tura materialului pe carel  proiectaţi în minte va  neuniformă, impregnată de spaimă, de tensiuni şi de limitări de tot felul. 'ea mai importantă activitate - ca pondere - pe care o desfăşurăm pe tot parcursul vie!ii este aceea de a elabora imagini mentale şi idei" 4 astfel de activitate tăcută nu înseamnă că este mai pu!in reală decît ac!iunile $zice pe care le executăm aproape în $ece moment" 'onstrui!i fără încetare locuin!a din minte iar gîndurile şi imaginile mentale sunt planurile şi mac/etele dumneavoastră" 0n $ecare moment ave!i posibilitatea de a vă crea o sănătate perfectă succesul şi fericirea prin intermediul gîndurilor pe care le între!ine!i a ideilor pe care le aproba!i a scenelor pe care le repeta!i în culisele secrete ale min!ii" Acest maiestos edi$ciu pe care-l construi!i permanent reprezintă tocmai

personalitatea dumneavoastră identitatea manifestată în planul exterior povestea vie!ii dumneavoastră pe acest pămînt" .labora!i noi planuri: construi!i mereu şi plini de inspira!ie în tăcere realitatea de care dori!i să vă încon,ura!i conştientizînd armonia şi bucuria pe care le trăi!i c/iar acum" Dacă meditînd asupra acestor calită!i şi aspira!i către ele subconştientul va accepta noile dumneavoastre planuri şi le va manifesta fără întîrziere" Astfel pu!in mai tîrziu ve!i $ încînta!i să le savura!i roadele şi să vă bucura!i în mod plenar de ele" 5tiinţa şi arta adevăratei rugăciuni 1rin termenul de 2ştiin!ă3 se în!elege cunoaşterea sistematizată coordonată şi clasi$cată dintr-un anumit domeniu" 1rin te/nicile şi procedeele practice pe care le pune la dispozi!ie ştiin!a rugăciunii se raportează la principiile fundamentale ale vie!ii" *peci$cul acestor te/nici constă în faptul că dau rezultate în cazul oricărei $in!e umane perseverente şi aceste rezultate reprezintă răspunsul *piritului creator la gîndul sau la imaginea mentală între!inută în mod conştient" 2'ere!i şi vi se va da% căuta!i şi ve!i aa% bate!i şi vi se va desc/ide3" 5#atei G: G6" Aceasta învă!ătură se bazează pe aplicarea anumitor legi mentale şi spirituale" na dintre legi a$rmă că inteligen!a in$nită a subconştientului va răspunde în mod sigur gîndurilor şi dorin!elor voastre" Dacă ve!i cere pîine nu ve!i primi nicidecum o piatră" Dar pentru a primi ceea ce dori!i trebuie să cere!i cu credinţă" Dacă în mintea dumneavoastră nu există o imagine clară care să impulsioneze subconştientul în via!a voastră nu se va sc/imba nimic căci el nu va şti cum să ac!ioneze" ;ugăciunea dumneavoastră trebuie mai întîi acceptată de către mentalul conştient sub forma unei imagini pentru ca subconştientul să o poată urma şi să manifeste rezultatul dorit" Aceasta este adevărata artă a rugăciunii: sincronizarea perfectă şi punerea de acord a tuturor nivelelor min!ii în activitatea voastră creatoare" 0n timp ce contemplăm imaginea ideală a ceea ce dorim să ob!inem trebuie să trăim un sentiment de bucurie şi încredere necondi!ionată" Deci la baza ştiin!ei şi a artei de a ne ruga stau încrederea absolută şi cunoaşterea profundă a mecanismelor subtile prin care subconştientul oferă întotdeauna un răspuns precis la orice gînd conştient" Dacă ve!i respecta aceste două condi!ii rugăciunile vi se vor împlini mereu" 4ehnica #vizualizării( 

#odul cel mai uşor şi mai evident de a formula o idee constă în vizualizarea ei adică să o vedem cu oc/ii min!ii ca şi cînd ea ar $ de,a manifestată" Desigur cu oc/ii $zici nu pute!i vedea decît ceea ce se petrece în lumea exterioară însă oc/ii min!ii pot percepe ceea ce există doar în planurile invizibile" 4rice lucru pe care îl imagina!i devine astfel la fel de real ca şi mîinile sau orice altă parte a corpului dumneavoastră" 9deile şi gîndurile sunt realită!i care se vor manifesta într-o zi în aceasta lume materială dacă le ve!i men!ine su$cient de mult timp în minte" 1rin intermediul procesului gîndirii se formează mereu impresii subtile ce pătrund în subconştient% la rîndul lor aceste impresii se vor manifesta în via!a de zi cu zi sub formă de fapte sau experien!e" 'ostructorul 2vizualizează3 mai întîi clădirea aşa cum doreşte el să arate cînd va $ terminată" 9magina!ia sa formează un tipar iar construc!ia sa va $ asemănătoare proiectului: frumoasă sau urîtă zveltă sau scundă" Apoi muncitorii vor asambla piese componente şi o vor construi întocmai urmînd cu $delitate proiectul ini!ial" .u însumi folosesc această te/nică înainte de a lua cuvîntul în public" #ai întîi mă relaxez profund pentru ca subconştientul să devină receptiv la imaginile pe care i le voi propune" Apoi îmi 2văd3 auditoriul adică toate locurile ocupate de bărba!i şi femei% to!i sunt lumina!i şi inspira!i de puterea in$nită care sălăşluieşte în $ecare dintre noi" 0i percep ca $ind radioşi ferici!i şi liberi" 1ăstrînd această imagine clară în minte îmi înc/ipui apoi cum oamenii îşi spun ferici!i: 2*unt vindecat3 2#ă simt minunat3 2*unt pe deplin transformat3" ;ealizez această vizualizare aproximativ >8 minute timp în care simt cum toată $in!a mea este inundată de valuri de dragoste de luciditate de fericire şi de perfec!iune"
Acum mai mul!i ani colindam *tatele Americii sus!inînd conferin!e  însă inten!ia mea era aceea de a găsi un loc stabil de unde să pot a,uta pe cît mai mul!i" 'ălătoream mult dar nu uitam niciodată această dorin!ă care rămînea vie în suetul meu" 0ntr-o seară pe cînd mă aam  într-un /otel din *pana@e Ras/ington am luat /otărîrea de a ac!iona în acest sens" #-am relaxat profund pe un pat mi-am concentrat aten!ia şi  într-un mod foarte calm mi-am imaginat că vorbesc unui vast auditoriu şi că înc/ei cu următoarele cuvinte: 2#ă bucur că mă au în mi,locul dumneavoastră şi să şti!i ca m-am rugat foarte mult pentru ca să se ivească această ocazie deosebită3" Am mentalizat apoi mul!imea de spectatori trăind cu putere senza!ia pe care o are vorbitorul în fa!a unei săli pline" Am realizat un fel de $lm mental în care eu însumi eram actor şi l-am derulat imagine cu imagine pînă cînd am fost convins că a pătruns în subconştient" A doua zi diminea!ă sim!eam o stare de profundă pace lăuntrică şi de satisfac!ie% după cîteva zile am primit o telegramă prin care eram rugat să preiau conducerea unui centru de terapie prin sugestie îndatorire pe care am îndeplinit-o apoi cu multă plăcere timp de mai mul!i ani" #etoda pe care tocmai am descris-o a fost utilă multor persoane şi este cunoscută sub denumirea de 2metoda $lmului mental3" Am primit scrisori de la numeroşi oameni care mi-au ascultat emisiunile la radio şi au asistat la conferin!ele pe care le !ineam săptămînal scrisori prin caremi relatau rezultatele rapide ob!inute cu a,utorul acestei te/nici" 'elor care doreau să-şi vîndă apartamentul de exemplu le-am sugerat să a,ungă mai întîi la convingerea fermă că pre!ul pe care-l cer este cel mai bun" Apoi le-am spus că 0n!elepciunea 9n$nită le va aduce cumpărătorul care va avea cu adevărat nevoie de acel apartament îl va găsi pe gustul său şi va avea banii necesari"
4ehnica 1audouin

'/arles Baudouin profesor la 9nstitutul ;ousseau din Hran!a a fost un strălucit psi/oterapeut" 0n >N>8 el a descoperit că cel mai bun mi,loc de a impresiona subconştientul este ca subiectul să intre într-o stare de somnolen!ă în care orice efort mental să $e redus la minimum" Această stare este optimă pentru ca subconştientul să primească ideea - for!ă" 9ată cuvintele savantului: 24 metodă foarte simplă de impregnare a subconştientului constă în a condensa ideea ce constituie obiectul sugestiei şi a o rezuma într-o scurtă frază ce poate $ memorată uşor" Această frază va $ repetată continuu ca un cîntec de leagăn"3 Acum cî!iva ani o doamnă din 8 zile ea a continuat să practice această te/nică în două reprize: diminea!a şi seara" ;epetînd acele cuvinte ea se concentra să se simtă ca şi cînd dorin!a ar $ fost de,a îndeplinită deci le înso!ea cu o emo!ie şi o trăire pozitivă" 0n sfîrşit cădea într-un somn calm şi profund" 0n cea de-a unsprezecea zi s-a trezit cu o stare de bine şi cu convingerea fermă că într-adevăr 2totul s-a sfîrşit3" 0n aceeaşi zi avocatul său i-a dat telefon pentru a-i spune ca s-a a,uns la o în!elegere şi problema este rezolvată" 4ehnica ma%imei receptivităţi &sau a rela%ării profunde' După cum am a$rmat şi mai înainte într-o stare de somnolen!ă orice efort mental se reduce la minimum" 0n această stare mentalul conştient este oarecum eclipsat căci în momentul în care dormim sau ne trezim subconştientul este mult mai activ" =îndurile negative ce constituie obstacole în fa!a dorin!ei dispar ca prin farmec în astfel de momente" *ă presupunem că dori!i să scăpa!i de un obicei prost" 9nstala!i-vă confortabil relaxa!i corpul şi calma!i-vă cît pute!i de mult din punct de vedere $zic şi mental" 1ătrunde!i într-o stare de toropeală pasivă şi foarte receptivă şi a$rma!i calm şi continuu ca un cîntec de leagăn următoarele cuvinte: 2*unt complet eliberat de acest obicei prost" 0n mine domnesc armonia şi pacea spirituală3"  ;epeta!i-le lent cu încredere deplină timp de M - >8 minute" 'u cît le ve!i spune de mai multe ori cu atît cuvintele vor deveni mai e$ciente iar valoarea lor emo!ională va

creşte" De $ecare dată cînd ve!i sim!i că ceda!i obiceiului negativ repeta!i fraza cu voce tare" .a va pătrunde cu for!ă în subconştient şi astfel ve!i $ vindeca!i" 4ehnica recunoştinţei 0n Biblie *f)ntul 1avel ne sfătuieşte să-l lăudăm şi să-l slăvim mereu pe Dumnezeu mul!umindu-i pentru bunătatea >3" Metoda armaţiei

.$cacitatea unei a$rma!ii provine în mare măsură din încrederea pe care o ave!i în valoarea ei de adevăr precum şi din semni$ca!ia pe care o da!i acelor cuvinte" Cînd vă veţi ruga, să nu a-ungeţi niciodată la repetiţii verbale în mod mecanic. Deci puterea a$rma!iei rezidă din  în!elegerea profundă a conceptelor pe care le prezintă" *ă luăm exemplul unui copil care adună  şi cu  dar scrie pe tablă G" 1rofesorul a$rmă  însă că  şi cu  fac O% elevul îşi corectează greşeala dar nu pentru că aşa a spus profesorul ci pentru că acesta este adevărul matematic" Tot la fel este anormal să $i bolnav şi e normal să $i în stare perfectă căci sănătatea reprezintă adevărul $in!ei voastre" Dacă a$rma!i idei bene$ce ca cele de pace armonie şi sănătate dacă deveni!i conştien!i că ele reprezintă principii universale ale vie!ii elimina!i de fapt prototipurile negative din subconştient" Această transformare a modului de a gîndi se bazează pe credin!ă şi pe în!elegerea ideilor pe care le a$rma!i" ;ezultatele acestei te/nici depind de măsura în care că conforma!i principiilor fundamentale ale vie!ii" De aceea vă rog să lua!i mereu în considera!ie principiul exactită!ii matematice şi nu pe cel al erorilor principiul cunoaşterii şi al inteligen!ei şi nu pe cel al ignoran!ei principiul armoniei şi nu pe cel al /aosului principiul sănătă!ii şi nu pe cel al bolii principiul abunden!ei şi nu pe cel al sărăciei" #etoda a$rma!iei a fost aleasă de către autorul acestei lucrări pentru a-şi a,uta sora lui ce trebuia să $e operată de calculi biliali într-un spital din Anglia" Boala îi fusese de,a diagnosticată prin analizele şi radiogra$ile obişnuite" *ora mea mi-a spus să mă rog pentru sănătatea ei" 0ntre noi se  întindeau cam OM88 de mile dar nu există nici timp nici spa!iu atunci cînd doreşti să a,u!i pe cineva deoarece inteligen!a nesfîrşită este prezentă în totalitate şi simultan în orice col! al niversului" Am urmărit să nu mă mai gîndesc la simptomele şi suferin!ele bolii ei" Am început apoi să repet următoarea a$rma!ie: 2Această rugăciune este pentru sora mea 'at/erine" .a este relaxată ecilibrată calmă şi netulburată" Hor!a curativă a subconştientului său care i-a creat corpul îi transformă acum $ecare celulă $ecare nerv $ecare muşc/i şi $ecare os conform modelului lor perfect" 0n linişte şi tăcere toate prototipurile deformate existente în subconştient sunt distruse şi înlăturate astfel încît sănătatea frumuse!ea şi integritatea să se manifeste în $ecare atom al $in!ei sale" .a este acum desc/isă şi receptivă la uxurile curative care curg prin corpul ei redîndu-i sănătatea armonia şi pacea" ici un gînd deformat nici o imagine urîtă nu vor mai avea vreo putere asupra ei căci ea este inundată de in$nitul ocean de dragoste şi pace"3" Am repetat aceste cuvinte de mai multe ori pe zi" După două săptămîni un nou examen medical a demonstrat că sora mea era perfect vindecată"

 / arma înseamnă a declara ceea ce de,a există" Dacă ve!i men!ine mereu această atitudine în ciuda tuturor aparen!elor în mod sigur ve!i primi răspuns la rugăciuni" =îndurile voastre nu pot decît să a$rme căci dacă nega!i un anumit fapt în realitate voi a$rma!i contrariul lui" ;epeta!i o a$rma!ie urmărind să $!i conştien!i de sensul frazelor şi de scopul pentru care le spune!i: mintea va sfîrşi prin a accepta ideile impuse" A$rma!i întotdeauna doar adevărurile fundamentale ale vie!ii pînă cînd ve!i ob!ine din partea subconştientului răspunsul dorit" Metoda argumentaţiei umele acestei te/nici este foarte semni$cativ" #etoda a fost descoperită de Dr" 1/ineas 1ar@c/urst UuimbL din #aine" Dr UuimbL care a fost un pionier al vindecărilor prin sugestie a trăit şi a activat la Belfast în urmă cu >8 ani" 4 lucrare intitulată #Manuscrisele lui 6uimb7(  publicată în >N?> de către T/omas V 'roFell 'ompanL eF-Yor@ şi editată de către Korace Dresser se găseşte acum şi în biblioteca mea" Această carte con!ine articole din ziare în care se relatează despre rezultatele remarcabile ob!inute prin rugăciune" De fapt UuimbL a reeditat numeroase miracole expuse în Biblie" 1e scurt metoda argumenta!iei folosită de UuimbL constă într-un ra!ionament prin care convinge!i bolnavul sau pe dumneavoastră înşivă că boala se datorează unor idei greşite unor temeri nefundamentate unor prototipuri negative instalate în subconştient" După ce medicul elaborează un ra!ionament clar în minte urmăreşte să-şi convingă pacientul de faptul că boala este materializarea unui mod de a gîndi cu totul greşit"

Dec#+ pe$tru a se -#$(eca tre)u#e s2"# sch#')e !$ pr#'u& r!$( 'e$ta&#tatea0 Dac (or#.# s -#$(eca.# pe c#$e-a+ !# e%p&#ca.# 'a# !$t!# c su)co$"t#e$tu&+ care #2a creat aceast /or' 'ater#a&+ "t#e cu' s o repare "# s o -#$(ece )o&$a-u& - -a ascu&ta0 Tre)u#e !$s+ 'a# !$t!#+ s ,.# (u'$ea-oastr !$"#- co$-#$s c )oa&a $u repre1#$t (ec!t o u')r 'e$ta&+ pro-ocat (e u$ 'o( *re"#t (e a *!$(#0 A'#$t#.#2- apo# (e toate (o-e1#&e ce p&e(ea1 !$ /a-oarea e%#ste$.e# #$,$#te# /or.e+ care a creat ,ecare or*a$+ ce&u&+ $er- sau .esut+ co$/or' u$u# t#par per/ect0 :$ /e&u& acesta+ -e.# a@u$*e &a u$ a$u'#t -er(#ct !$ ceea ce pr#-e"te )o&$a-u&0 Fo&os#$(u2- (e cre(#$. "# (e !$.e&e*erea sp#r#tua& pe care &e a-e.#+ co$"t#e$t#1a.# /aptu& c )oa&a este -#$(ecat0 Dator#t /aptu&u# c e%#st o &atur 'e$ta& co'u$ tuturor

,#$.e&or+ ceea ce a.# acceptat !$ '#$tea (u'$ea-oastr -a tre1# ecour# puter$#ce+ (ator#t /e$o'e$u&u# (e re1o$a$.+ !$ )o&$a-u& (e care - ocupa.#0 Aceasta este+  !$ ese$.+ 'eto(a /o&os#t (e (r0 u#')y+ (#$ ora"u& #aine din >I7N pînă în >ION"

Metoda absolută este asemănătoare terapiei cu ultrasunete #ulte persoane din diferite col!uri ale lumii au practicat această formă de rugăciune ob!inînd rezultate remarcabile" 'el ce aplică metoda absolută spune numele bolnavului 5de exemplu Pean Durand6 apoi  începe să mediteze cuprins de o stare de calm şi pace launtrică la Dumnezeu la calită!ile şi la atributele *ale: Dumnezeu este nesfîrşita beatitudine iubirea fără limite inteligen!a absolută atotputerea în!elepciunea in$nită armonia perfectă frumuse!ea de nedescris" 0n timp ce meditează astfel conştiin!a i se elevează treptat şi atinge o nouă frecven!ă de vibra!ie pînă cînd el simte că oceanul in$nit de 9ubire Divină dizolvă tot ceea ce este rău în mintea şi corpul lui Pean Durand" *imte de asemenea că toată puterea şi dragostea lui Dumnezeu se concentrează asupra lui Pean Durant neutralizînd suferin!ele sale" Această metodă poate $ comparată cu terapia prin ultrasunete în legătură cu care un distins medic din
unei credin!e religioase atît de limitate şi de înguste încît nu-i permitea nici măcar să se ridice din pat" Bătrîna trăia de fapt într-o groapă de ignoran!ă şi neîncredere% în plus ea în!elegea Biblia în sens literal $ind  îngrozită de ceea ce citise acolo" După cum spunea UuimbL: 20n acea groapă ea percepea prezen!a lui Dumnezeu ca pe o putere imensă care sfărîma lan!urile îmblînzea leii şi învia mor!ii"3 dar cum femeia cerea explica!ii pentru $ecare pasa, din Biblie răspunsul pe care-l primea se asemăna cu o piatră iar ea murea de foame lipsită de pîinea vie!ii" Dr" UuimbL a concluzionat că femeia trăia într-o stare de confuzie şi de zăpăceală care se datora incapacita!ii ei de a percepe sensul real al pasa,elor din Biblie" Aceasta se manifesta printr-o senza!ie de greutate şi de amor!eală care treptat a dus la paralizia ei" UuimbL a întrebat-o ce sens au versetele următoare: 21u!in timp mai sunt cu voi şi #ă duc la 'el care #-a trimis" #ă ve!i căuta şi nu #ă ve!i găsi şi unde sunt .u voi nu pute!i să veni!i3 59oan G:  76" Hemeia a răspuns că aceasta însemna că 9isus va urca la cer" UuimbL i-a explicat adevărata semni$ca!ie a pasa,ului: a  cu ea pentru puţin timp însemna că el UuimbL îi expunea simptomele şi cauzele lor adevărate% deci momentan se arăta plin de compasiune fa!ă de ea" Dar el nu putea rămîne mult timp în această stare de conştiin!ă căci trebuia să se îndrepte către Cel care la trimis adica spre in$nita for!ă creatoare ce sălăşluieşte în $ecare dintre noi" 9mediat el a început să o contemple într-o formă idealizată conştientizînd vitalitatea inteligen!a armonia şi puterea divină aate în stare latentă în $in!a ei" Apoi i-a explicat: 2Acolo unde eu mă voi duce dumneavoastră nu ve!i putea veni din cauza credin!ei şi mentalita!ii limitate restrictive şi din cauza faptului că eu sunt sănătos şi pot merge oriunde doresc"3 ;ugăciunea şi explica!iile medicului au produs o transformare instantanee în $in!a femeii" 9mediat ea s-a sculat din pat şi a început să meargă fără a folosi cîr,ele" UuimbL a spus apoi că aceasta a fost cea mai deosebită reuşită a sa" Bătrîna era de,a moartă prin modul ei greşit de a gîndi dar el a reuşit să o trezească din mor!i şi să o aducă la via!ă şi la adevărata credin!ă" #edicul c/iar compara această vindecare cu reînvierea lui Kristos a lui Kristos din $in!a ei" *pusele lui pline de  în!elepciune cărora ea reuşise să le perceapă sensul simbolizau tocmai  îngerul care îndepărtase lespedea necredin!ei a ignoran!ei şi a supersti!iei de pe mormînt eliberînd puterea curativă Divină"

Metoda decretului

1uterea cuvintelor pe care le pronun!ăm depinde în mare măsură de trăirea noastră şi de credin!a cu care le spunem" Dacă devenim conştien!i că puterea care face 1ămîntul să se rotească se manifestă şi în $in!a noastră întărindu-ne şi sus!inîndu-ne cuvintele atunci încrederea şi siguran!a vor creşte în noi" 0n cazul metodei decretului nu poate $ vorba de luptă de pedeapsă de for!ă sau de intensă activitate mentală" 4 vom ilustra relatînd cazul unei tinere care a folosit această metodă pentru a scăpa de insisten!ele unui tînăr ce-i telefona fără încetare stăruia ca ea să vină la întîlniri şi o aştepta mereu cînd se terminau orele de serviciu" 9ată ce a decretat ea: 20l eliberez pe  cu voia lui Dumnezeu" .l se aă la locul potrivit în $ecare moment" .u sunt liberă iar el este liber" Kotăresc acum ca aceste cuvinte să pătrundă în mentalul universal care le va da via!ă3" După un timp tînăra a remarcat că el dispăruse ca şi cînd 2îl îng/i!ise pămîntul3 fără să mai apară vreodată" 2'înd te vei /otărî să faci un lucru lucrul îl vei izbuti şi lumina va străluci pe toate drumurile tale3" 59ov ??: ?I6 Fl%i!i0&( de ade&(rul *tii"!i.c ;0 F#.# ase'e$ea u$u# #$*#$er+ !$ &ucru& cu 'e$ta&u& "# /o&os#.#2 - (e teh$#c#&e care "#2au (o-e(#t /r ur' (e !$(o#a& e,cac#tatea (e2a &u$*u& t#'pu&u# + pe$tru a - co$stru# o -#a. 'a# /ru'oas "# 'a# $o)#&0 0 Dor#$.e&e -oastre repre1#$t ru*c#u$#&e -oastre0 I'a*#$a.#2- c (or#$.e&e - su$t (e@a !$(ep&#$#te "# cuta.# s tr#.# p&e$ar e'o.##&e &e*ate (e e&e0 Ast/e&+ -e.# e%per#'e$ta cu a(e-rat )ucur#a ru*c#u$## sat#s/cute0 >0 :$cerca.# s re1o&-a.# 'a# !$t!# pro)&e'e&e u"oare cu a@utoru& acestor teh$#c#0 0 Pute.# (o)!$(#.# o s$tate ra(#oas+ succesu& "# /er#c#rea cu a@utoru& *!$(ur#&or )e$e,ce "# co$struct#-e pe care &e  !$tre.#$e.# !$ &a)oratoru& secret (#$ '#$tea (u'$ea-oastr0 90 Face.# 'a# 'u&te e%per#e$.e p!$ c!$( -e.# (e-e$# s#*ur# c #$te&#*e$.a $e&#'#tat a su)co$"t#e$tu&u# rspu$(e !$tot(eau$a or#cru# *!$( co$"t#e$t0 0 Ca s ,.# s#*ur# c (or#$.a - -a , !$(ep&#$#t+ )ucura.#2- (#$a#$te "# ,.# 'ereu re&a%a.#0 0 O #'a*#$e 'e$ta& c&ar -a&orea1 c!t '## (e cu-#$te0 Su)co$"2t#e$tu& -a 'a$#/esta or#ce #'a*#$e pe care o !$tre.#$e.# cu perse-ere$. "# !$cre(ere0 =0 E-#ta.# or#ce e/ort sau te$s#u$e 'e$ta& !$ ru*c#u$e0 I$tra.# !$tr2o stare (e so'$o&e$. "# a(or'#.# cu se$t#'e$tu&+ ch#ar cu cert#tu(#$ea+ c ru*c#u$ea -oastr -a , ascu&tat0

0 A'#$t#.#2- c #$#'a p&#$ (e recu$o"t#$. este  !$tot(eau$a aproape (e toate co'or#&e u$#-ersu&u#0 ;<0 A a,r'a !$sea'$ a (ec&ara u$ &ucru a(e-rat0 Dac -e.# a(opta aceast at#tu(#$e !$ ciuda ric(rr a#are"!e+ !$ 'o( s#*ur -e.# pr#'# rspu$s &a ru*c#u$#&e -oastre0 ;;0 Capta.# u$(e&e 'e$ta&e a&e ar'o$#e#+ s$t.## "# ca&'u&u# &u$tr#c pr#$ co$te'p&area (ra*oste# "# a sp&e$(or## &u# Du'$e1eu0 ;0 Or#ce -e.# (ecreta cu hotr!re+ se -a !$(ep&#$#0 Decreta.# (ec#+ ca ar'o$#a+ s$tatea+ pacea "# a)u$(e$.a s se 'a$#/este (#$ p&#$ !$ -#a.a -oastr0

CAPITOLUL ?II SUBCONŞTIENTUL TINDE CÃTRE ?IA6Ã #ai mult de N8Q din activitatea mentală este subconştientă" După părerea mea bărba!ii şi femeile care nu se folosesc de această minunată for!ă trăiesc într-un univers foarte limitat"  Toate procesele subconştiente tind mereu către via!ă şi sunt constructive" *ubconştientul este c/iar constructorul corpului şi el men!ine toate func!iile vitale" I aprilie >N8O bolnavii şi in$rmii care zăceau la pat de mai mult timp s-au ridicat şi au realizat adevărate acte de cura," Dorin!a intensă de a-i salva mai întîi pe ceilal!i a fost atunci foarte puternică iar subconştientul a răspuns imediat"

#arii artişti muzicienii poe!ii oratorii şi scriitorii obişnuiau să se branşeze la uriaşele puteri din subconştient pentru a $ inspira!i" De exemplu ;obert
1utem deveni conştien!i de interac!iunea dintre mental şi psi/ic observînd faptul că atunci cînd o idee pătrunde în mentalul conştient ea provoacă o anumită vibra!ie în sistemul nervos voluntar"
Cum reuşeşte omul să perturbe această tendinţă înnăscută spre armonie 1entru a gîndi corect trebuie să cunoaştem Adevărul" A cunoaşte Adevărul înseamnă a $ în armonie cu inteligen!a nelimitată şi cu puterea ce sălăşluieşte în subconştient" Hiecare gînd sau ac!iune dizarmonioasă indiferent că provin din ignoran!ă sau din rea-voin!ă va avea ca rezultat discordia şi limitările de tot felul" *pecialiştii a$rmă că la $ecare >> luni corpul se reînnoieşte în totalitate% deci din punct de vedere $zic vîrsta noastră este doar de >> luni" (i dacă în structura $zică observa!i vre-un defect acesta se datorează în mod sigur gîndurilor de mînie de gelozie de rea-voin!ă sau de neîncredere pe care le-a!i între!inut tot acest timp" *unte!i deci suma gîndurilor voastre" ă stă în putere să elimina!i din minte gîndurile şi imaginile negative" 1entru a dispersa întunericul este nevoie de lumină% pentru a înlătura răceala este nevoie de căldură% iar gîndul negativ poate $ înlocuit de unul pozitiv şi constructiv" Sus.#$e.# 'ereu )#$e&e "# ru& -a (#sprea cu (es-!r"#re 0

E%te "rmal %( .i %("(t%, #li" de &ia!( *i de 1r!( *i e%te a"rmal %( .i +l"a& %au #li" de %u1eri"!( #a,oritatea copiilor se nasc sănătoşi% organismele lor func!ionează perfect" Aceasta este starea normală iar noi trebuie să rămînem sănătoşi viguroşi şi puternici toată via!a" 9nstinctul de conservare este cel mai puternic instinct% el constituie o realitate foarte puternică care se manifestă totdeauna" .ste evident că toate ideile şi convingerile voastre vor ac!iona cu mai multă for!ă dacă vor $ în armonie cu acest instinct al vie!ii care caută mereu să vă prote,eze şi să vă apere" Boala reprezintă o stare anormală şi indică faptul că ac!iona!i  împotriva legilor $rii şi că gîndi!i negativ"
acele !esuturi ce se ocupă cu eliminarea diferitelor deşeuri şi impurită!i din organism" 9indecarea maladiei lui *ott  0n revista 2autilus3 din martie >N>G a apărut un articol despre un băiat suferind de maladia lui 1ott - tuberculoza coloanei vertebrale - care a fost vindecat într-un mod remarcabil am putea spune c/iar miraculos" .l se numea Hrederic@ .lias AndreFs locuia în 9ndianapolis şi este acum pastor la nitL *c/ool of '/ristianitL Wansas 'itL #issouri" #edicul i-a declarat că boala sa este incurabilă" Atunci el a început să se roage fervent şi dintr-un in$rm contorsionat şi deformat care se tîra în genunc/i a a,uns un om viguros drept şi bine legat" .l şi-a formulat propria a$rma!ie asimilînd mental calită!ile de care avea nevoie" 0n mai multe şedin!e pe zi AndreFs repeta de nenumărate ori: 2 Su$t s$tos+ -#*uros+ puter$#c+ p&#$ (e (ra*oste+ ar'o$#os "# /er#c#t40 Această propozi!ie devenise ultimul gînd de seară şi primul gînd de diminea!ă" u uita să se roage şi pentru ceilal!i trimi!îndu-le iubire şi sănătate" Aceasta atitudine mentală precum şi rugăciunea repetată cu credin!ă şi perseveren!ă i-au adus bene$cii imense" 'înd se confrunta din nou cu gînduri de mînie  de gelozie sau de neîncredere începea imediat să lupte din toate puterile pentru a le alunga" *ubconştientul a reac!ionat pe măsura efortului depus de băiat" Aceasta este semni$ca!ia cuvintelor biblice: 2#ergi credin!a ta te-a m)ntuit3" 5#arcu >8: M?6" Cum poate încrederea desăvîrşită în forţele subconştiente să vă vindece orice boală n tînăr care-mi audiase conferin!ele în legătură cu puterea curativă a subconştientului suferea din cauza unor tulburări de vedere" #edicul îi spusese că are nevoie de o opera!ie dar el şi-a spus: 2*ubconştientul care mi-a creat oc/ii va putea de asemenea să-i vindece3" 0n $ecare seară înainte de a adormi intra într-o profundă stare de relaxare şi de interiorizare $xîndu-şi aten!ia asupra medicului oftalmolog" (i-l imagina stînd în fa!a lui şi exclamînd cu uimire: 29ată s-a produs un miracol+3 1entru ca sugestia de însănătoşire să pătrundă cu mai multă for!ă în subconştient tînărul se folosise de imaginea medicului" 1rin repetare perseverentă printr-o aşteptare plină de  încredere el şi-a convins subconştientul ca poate să vindece boala" După un timp scurt el a devenit complet sănătos" Aceasta constituie un exemplu viu ce ilustrează modul cum încrederea în puterea subconştientului ne poate vindeca în mod aparent miraculos"

Idei de re!i"ut  ;0 Su)co$"t#e$tu& este a(e-aratu& co$structor a& corpu&u# e& &ucrea1  (e ore pe 1#0 !$(ur#&e -oastre $e*at#-e !# pertur)  !$s procese&e -#ta&e+ !'p#e(#c!$( ar'o$#1area "# )u$starea  !$tre*## ,#$.e0 0 Su*est#o$a.# su)co$"t#e$tu& s - rspu$( &a o !$tre)are pe care o /or'u&a.# !$a#$te (e a a(or'#0 E& o -a /ace $e*re"#t0 >0 Supra-e*hea.#2- *!$(ur#&e0 Or#ce #(ee acceptat este tr#'#s (e &a cre#er spre p&e%u& so&ar 2 $u'#t "# 3cre#eru& a)(o'#$a&4 2 "# se -a 'a$#/esta ca atare0 0 De-e$#.# co$"t#e$.# (e /aptu& c pute.# s - tra$s/or'a.#+ o/er#$2(u2# su)co$"t#e$tu&u# u$ $ou protot#p t#parK a& ,#$.e# -oastre ,1#ce "# ps#h#ce0 90 Act#-#tatea su)co$"t#e$tu&u# este or#e$tat 'ereu ctre -#a.0 Dator#a -oastr este aceea (e a - co$tro&a 'e$ta&u& co$"t#e$t0 5r$#.#2& $u'a# cu *!$(ur# ar'o$#oase+ pure "# )e$e,ce0 Su)co$"t#e$tu& -a reac.#o$a tot(eau$a &a ceea ce o)#"$u#.# s *!$(#.#0 0 Corpu& se re!$$o#e"te co'p&et &a ,ecare ;; &u$#0 ? st+ (ec#+ !$ putere+ or#c!$(+ s - tra$s/or'a.# corpu&+ (ac - tra$s/or'a.# *!$(ur#&e+ -e*h#$( ca e&e s ,e 'ereu ar'o$#oase0 0 Starea (e s$tate este $or'a&0 Este a$or'a& s ,# )o&$a-0 Pr#$c#p#u& ar'o$#e# este !$$scut !$ $o#0 =0 e&o1#a+ $e!$cre(erea+ a$%#etatea+ toate acestea a/ectea1 $er-## "# *&a$(e&e+ pro-oc!$( tot /e&u& (e su/er#$.e 'e$ta&e "# ,1#ce0 0 Ceea ce a,r'a.# "# s#'.#.# !$ 'o( co$"t#e$t se -a 'a$#/esta  !$ '#$tea+ corpu& "# ac.#u$#&e -oastre0 Or#e$ta.#2- )e$e,c at#tu(#$ea "# co'porta'e$tu& -e.# , #$u$(a.# atu$c# (e #'e$sa )ucur#e a -#e.##0

CAPITOLUL ?III UNELE MICI SECRETE PENTRU A OB6INE REGULTATE SIURE 0n lucrul cu subconştientul apar şi eşecuri datorate în principal lipsei de încredere sau faptului că se depune un efort exagerat" #ul!i îşi pun singuri piedici pentru că nu cunosc fenomenele subtile care se produc  în subconştient" Dacă ei ar cunoaşte felul în care se manifestă cu adevărat subconştientul ar găsi şi metode adecvate pentru a-l dinamiza corespunzător iar încrederea în for!ele sale ar $ mult mai mare" .ste important de re!inut că în momentul în care subconştientul acceptă o sugestie puternică începe imediat să o execute mobilizînd în acest sens toate resursele şi cunoştin!ele de care dispune" Aceasta este legea principală care îl de$neşte valabilă oricînd $e că sugestia este pozitivă $e că este negativă" Depinde deci de voi înşivă dacă ve!i avea parte de necazuri şi neîmpliniri sau de bucurii şi reuşite utilizînd for!a colosală a subconştientului"
voastr voastre e căci căci supunî supunînd ndu-s u-se e ace acesto storr suges sugestii tii subcon subconşti ştient entul ul vi se va opune mereu" Astfel nu merge!i nici înainte nici înapoi% cu alte cuvinte stagna!i" Dacă urcîndu-vă într-un taxi spune!i şoferului o mul!ime de adrese nu ve!i reuşi decît să-l zăpăci!i şi probabil vă va refuza să vă ducă undeva"
 /ngrenarea  /ngrenarea sugestiilor sugestiilor date subconştientului subconştientului trebuie făcută făcută în mod detaşat şi calm 'ineva era nemul!umit că /ornarul îi ceruse ?88 de dolari pentru a-i repara soba la care el a spus: 2-am cerut M cen!i pentru o piesă pe care am înlo înlocu cuit it-o -o şi >NN >NN dola dolari ri şi NM de ce cen! n!ii pent pentru ru că am desc descop oper erit it defec!iunea3" *ubconştientul este asemenea unui maestru c/iar cel mai priceput dintre to!i" .ste su$cient să impregna!i ideea de sănătate căci el ştie cum să vindece orice boală" u vă preocupa!i de detalii nu ave!i nevoie să şti!i prin ce mi,loace vă va îndeplini dorin!ele: $!i doar relaxa!i şi lăsa!i totul în seama subconştientului" 0nc/ipui!i-vă triumful şi bucuria pe care le ve!i sim!i cînd vă ve!i atinge scopul propus $e ca este vorba despre sănătate bani sau despre un loc de muncă" *entimentul care înso!eşte mentalizarea este foarte important" De aceea trebuie să sim!i!i orice suge sugest stie ie pe ca carre o trim trimit ite! e!ii că cătr tre e subc subcon onşt ştie ient nt ca şi cînd cînd ac acea east sta a reprezinta de,a o realitate" )u luptaţi cu obstacolele apărute în cale 2 1l%i!i ima'i"a!ia ima'i"a!ia *i "u "u &i"!a u da!i aten!ie diferitelor obstacole şi nu încerca!i să vă impune!i voin!a" Tot ceea ce ave!i de făcut este să ave!i imaginea clară şi precis conturată a ceea ce dori!i să ob!ine!i" e!i constata adesea faptul că intelectul va interveni cu tot felul de gînduri contrare" 'u toate acestea păstra!i o încredere nestrămutată o încredere de copil singura care poate duce la adevărate miracole" *impli$ca!i cît mai mult procedeul% cea ce a mai mai simp simplă lă moda modali lita tate te es este te şi ce cea a mai mai e$ci e$cien entă tă iar iar imag imagin ina! a!ia ia disciplinată produce adevărate miracole" Biblia spune: 2Tot ceea ce cere!i prin prin rugă rugăci ciun une e să cred crede! e!ii că a!i a!i prim primit it de,a de,a şi ve!i ve!i prim primi3 i3"" A cred crede e  înseamnă a accepta un lucru ca $ind adevărat adevărat înseamna a trăi cu

senza!ia că el există" 1ăstra!i mereu această stare în voi înşivă% ve!i trăi  în realitate realitate după după un timp cu cu bucuria împlinirii" împlinirii" 4rei paşi către obţinerea succesului sigur  >" Hormula!i Hormula!i corect şi concis cererea cererea sau problema problema pe care dori!i să o rezolva!i" ?" Accepta!i faptul că subconştientul cunoaşte de,a răspunsul" " Accepta!i ca subconştientul să vă reveleze acest răspuns% $!i calmi şi încrezători în puterea extraordinară a subconştientului vostru" u micşora!i for!a sugestiei spunînd: 2Aş vrea atît de mult să mă vindec3 sau 2sper să reuşesc3 ci $!i mereu /otărî!i şi fermi" oi sunte!i cel care comandă şi voi pute!i intra în legătură cu aceste energii bene$ce ale universului" Trebuie să deveni!i un adevărat releu prin care să se mani manife fest ste e giga gigant ntic ica a pute puterre a subc subcon onşt ştie ient ntul ului ui"" 9mpu 9mpune ne!i !i-i -i idee ideea a de sănăt să nătate ate apoi apoi re relax laxa!i a!i-v -vă ă aştept aşteptînd înd liniş linişti! ti!ii ca subcon subconşti ştien entul tul să o manifeste în lumea $zică" Dacă apare vre-un gînd străin şi fără legătură cu această problemă spune!i simplu: 2a trece3 şi întorce!i-vă la ideea voastră" :egea efectului invers 'ane ce 'ane cele lebr brul ul psi/ psi/ol olog og fran france cez z a de$n de$nit it as astf tfel el lege legea a efec efectu tulu luii invers: 2'înd există un conict între imagina!ie şi voin!ă întotdeauna  învinge imagina!ia3" imagina!ia3" Dacă de exemplu vi se cere să merge!i pe un $r pus pe pămînt o face!i fără nici o emo!ie" Dar să presupunem că $rul ar $ suspendat între doi stîlpi la o înăl!ime de 7 metri a!i mai face-o la fel de uşor& Dorin!ei de a-l traversa se va opune imagina!ia care care vă va face să vă teme!i" =îndul dominant adică teama de cădere va învinge dorin!a de reuşi euşită tă adic adică ă for! for!a a voin voin!e !eii de a me merrge şi de a te sus! sus!in ine e pe $rul $rul suspendat" 0ntotdeauna intelectul inventează piedici şi obstacole foarte puternice care inuen!ează activitatea constructivă a subconştientului" *ubconştientul acceptă sugestia cea mai puternică"
uită c/iar totul" umai atunci cînd ies din sala de examen îşi amintesc răsp ră spun unsu suri rile le la toat toate e într întreb ebăr ăril ile e puse puse"" 9med 9media iatt tens tensiu iune nea a din din mint minte e  încetează memoria revelîndu-ne revelîndu-ne tot ceea ce ei credeau credeau că au pierdut" pierdut" '/iar eforturile de a-şi aminti no!iunile de,a învă!ate erau de fapt cauza amneziilor conform legii efectului invers" 'înd ne folosim de voin!ă creăm o anumită opozi!ie care se traduce prin apari!ia unei tensiuni interne" 9isus spune: 2Dacă doi dintre voi se vor învoi pe pămînt în privin!a unui lucru pe care îl vor cere se va da lor de către Tatăl #eu care este în 'eruri3" 5#atei >I: >N6 'ine 'i ne sunt sunt ce ceii doi& oi& .ste ste vor vorba de leg legătu ătura armon monioa oasă să dintr ntre subconştient şi intelect" Atît timp cît între cele două păr!i nu există contradic!ii în privin!a dorin!ei pe care o au cu siguran!ă că o vor împlini" Din alt punct de vedere 2cei doi3 sunt imagina!ia şi voin!a"  Trebuie  Trebuie să evita!i orice conict între aspira!ie aspira!ie şi mintea care încearcă încearcă să găsească orice piedici şi obstacole în calea supunerii ei" 'ea mai simplă modalitate constă în a vă relaxa profund pentru a intra într-o stare de receptivitate mărită în care activitatea mentală conştientă se reduc educe e la mini minimu mum" m" n mome moment nt foar foarte te pute puterrnic nic es este te ce cell dina dinain inte tea a somnului sau atunci cînd vă trezi!i imediat dar nu sunte!i pe deplin conş co nşti tien en!i !i"" 0n as astf tfel el de mome moment nte e apr aproa oape pe că numa numaii exist xistă ă gînd gîndur urii negative şi fantasme care să neutralizeze sugestia pozitivă" Hace!i ca imaginea a ceea ce dori!i să ob!ine!i să devină foarte clară şi sim!i!i cu anticipa!ie bucuria reuşitei" *e cunosc numeroase persoane care şi-au rezolvat în mod salutar probleme probleme diferite de via!ă aparent fără ieşire cu a,utorul imagina!iei controlate" 9ată un exemplu care ilustrează foarte clar modul în care poate $ aplanat conictul dintre voin!ă şi imagina!ie" 4 tînără era implicată întrun proces care se complica din ce în ce mai mult şi părea să se prelu prelunge ngeasc ască ă la in$ni in$nit" t" Dorea Dorea foarte foarte mult mult să ias iasă ă din situa situa!ia !ia ace aceea ea  încurcată  încurcată dar îşi pierduse pierduse răbdarea răbdarea şi nu reuşea să $e optimistă se gîndea doar că ar putea să piardă procesul şi să plătească daune mari" rmî rmînd nduu-mi mi sfat sfatul ul a înce începu putt să să-ş -şii folo folose seas ască că for! for!el ele e late latent nte e ale ale subconştientului în modul următor: în $ecare seară înainte de a adormi  îşi imagina că procesul procesul se termină şi i se face în sfîrşit dreptate" dreptate" 0n!elesese că secretul consta în a realiza un acord între imaginea din minte şi dorin!a din inimă" După ce se relaxa profund tînăra îşi imagina că discută cu avocatul ei că îi spune tot felul de întrebări la care acesta  îi răspunde într-un într-un mod calm şi sigur" sigur"
cîteva săptămîni avocatul a anun!at-o că a reuşit să a,ungă la o  în!elegere cu partea adversă" Acesta este adevăratul sens al cuvintelor biblice: 2(i vor bine plăcea cuvintele gurii mele 5gîndurile imaginile mentale n"n"6 şi cugetul inimii mele 5sentimentele n"n"6 înaintea Ta pururea% Doamne A,utorul meu şi 9zbăvitorul meu3" 51salmi >I: >M6

Secretele %uccce%ului  ;0 E/ortu& e%a*erat+ co$str!$*erea 'e$ta&+ (e'o$strea1 a$%#etate "# $e!$cre(ere !$ /or.e&e su)co$"t#e$tu&u#0 0 Dac accepta.# o a$u'#t su*est#e !$ t#'p ce su$te.# !$tr2o stare (e re&a%are pro/u$(+ aceasta ptru$(e !$ su)co$"t#e$t "# -a (e-e$# rea&#tate0 >0 Nu .#$e.# sea'a (e t#pare "# (e 'eto(e tra(#.#o$a&e+ cc# -e.# a@u$*e s - co$(#.#o$a.# s#$*ur#0 Or#ce !$tre)are are u$ rspu$s+ #ar su)co$"t#e$tu& !& -a re-e&a 'a# (e-re'e sau 'a# t!r1#u0 0 Nu ascu&ta.# )t#&e #$#'##+ $#c# resp#ra.#a $u - !$(o#.# $#c# o c&#p (e s$tatea -oastr0 90 F#.# co$-#$"# c su$te.# s$to"# "# - -e.# !$s$to"#0 Nu - p&!$*e.# (e &#psa )a$#&or "# e# $u - -or &#ps# $#c#o(at0 Co$"t#e$t#1a.#2- pe c!t pos#)#& !$ ,ecare c&#p+ *!$(ur#&e "# se$t#'e$te&e ce - str)at ,#$.a0 0I'a*#$a.#a este o u$ea&t /oarte puter$#c "# ea - st 'ereu &a (#spo1#.#e0 I'a*#$a.#2- c su$te.# per/ec.# "# -e.# (e-e$# per/ec.#0 0 E-#ta.# co$H#cte&e (#$tre co$"t#e$t "# su)co$"t#e$t0 Atu$c# c!$( (or#.# s - #'pre*$a.# su)co$"t#e$tu&+ !$t!# re&a%a.#2- pro/u$( "# #$tra.# !$tr2o stare (e recept#-#tate "# #$ter#or#1are0 Apo# #'a*#$a.#2- cu' ar , (ac (or#$.a -# s2ar !$(ep&#$# "# s#'.#.# p&e$ar )ucur#a reu"#te#0 U$ 'o'e$t /oarte )u$ este ce& (e (#$a#$tea so'$u&u#0 Dor'#.# !$ pace "# tre1#.#2- !$ )ucur#e0

CAPITOLUL IX CUM SE POATE OB6INE PROSPERITATEA :N ?IA6Ã+ CU AJUTORUL PUTERII SUBCONŞTIENTULUI ?OSTRU Dacă încă vă mai confrunta!i cu di$cultă!i $nanciare şi acest fapt vă creează multe probleme înseamnă că nu a!i reuşit să vă convinge!i subconştientul că banii pe care îi ave!i vă a,ung pentru a trăi în belşug" Desigur cu to!ii am auzit despre unele persoane care deşi muncesc cîteva ore pe săptămînă cîştigă sume fabuloase" Acest lucru înseamnă că banii nu se cîştigă numai cu sudoarea frun!ii şi a mîinilor" *ecretul constă în a munci cu plăcere şi cu entuziasm fără să vă preocupa!i de avanta,ele pe care le ve!i avea ca urmare a muncii depuse" Am cunoscut odată un administrator din
căci gîndurile voastre con!in o nebănuită putere creatoare" Trebuie doar să înlocui!i concep!iile greşite cu altele binefăcătoare pozitive constructive şi pline de aspira!ia deplinului succes" Cum să formăm o concepţie nouă la nivel mental 1oate că citind aceste rînduri ve!i începe imediat să spune!i cu regret: 2Aş dori atît de mult să am şi eu noroc în via!ă3" 9ată ce trebuie să face!i pentru aceasta: repeta!i timp de  ori pe zi cîte M minute: 21rosperitate succes3" Aceste cuvinte dobîndesc o for!ă gigantică atunci cînd se impregnează în subconştient" 'oncentra!i-vă asupra ideii de prosperitate şi lăsa!i restul în seama subconştientului" e!i observa cu surprindere că se vor manifesta o serie de circumstan!e şi ocazii favorabile" u spune!i mecanic: 2*unt bogat3 ci medita!i asupra valorilor şi a posibilita!ilor ce sălăşluiesc în $in!a voastră" Dacă ve!i a$rma pur şi simplu: 21rosperitate3 nu crea!i nici un conict între dorin!ă şi realitate şi cu timpul vă ve!i obişnui cu această idee" *ubconştientul este o sul-generis bancă unde depune!i diferite sugestii şi primi!i ca dobîndă realitatea corespunzătoare acelor sugestii" Acum sunte!i liberi să alege!i o via!ă marcată de lipsuri şi suferin!e sau una plină de prosperitate şi succes" Cauza posibilelor eşecuri 0n ultimii M de ani am avut posibilitatea să cunosc multe persoane care se plîngeau de acelaşi lucru: 2De luni de zile mă tot sugestionez: <<*unt bogat sunt prosper >> dar nu ob!in nici un rezultat3" Discutînd cu ele am observat că de fapt acestea se min!eau singure pentru ca nu reuşeau să-şi transforme în mod real şi plin de convingere vec/ile concep!ii" 0n loc de aceasta ele se men!ineau în vec/ea lor stare de nemul!umire" 'ineva îmi spunea: 2Am declarat pînă la satura!ie că sunt prosper dar situa!ia mi s-a agravat şi mai mult căci eu ştiam că lucrurile nu stau aşa3" Analizînd realitatea intelectul respingea toate sugestiile" A$rma!iile cele mai e$ciente sunt cele care nu produc nici un fel de conict mental" 1ersoana respectivă nu a reuşit decît să-şi înrăută!ească situa!ia materială din cauză că sugestiile sale îi accentuau senza!ia de sărăcie" *ubconştientul nu acceptă decît ceea ce voi înşivă considera!i a $ perfect adevărat" 1entru cei care se confruntă cu astfel de probleme iată cum pute!i evita conictul dintre dorin!ă şi realitate: de $ecare dată înainte de a adormi rosti!i în gînd: 21e zi ce trece devin din ce în ce mai prosper3"

Această sugestie nu va provoca nici o disensiune pentru că ea nu contrazice situa!ia actuală" Am dat acest sfat unui om de afaceri care era foarte îngri,orat în privin!a pro$tului său" 'a urmare el a început să-şi spună: 21rodusele mele se vînd din ce în ce mai bine"3 Astfel a împăcat dorin!a sa puternică cu realitatea şi rezultatele s-au făcut imediat vizibile" u face!i niciodată declara!ii de genul: 2u mai avem nimic3 2om vinde casa pentru a ne plăti datoriile3 căci în acest mod risca!i foarte mult" #en!inîndu-vă într-o  îngri,orare continuă cu privire la viitor nu face!i decît să atrage!i di$cultă!i şi lipsuri din ce în ce mai mari" 1ăstra!i-vă speran!a şi $!i siguri că orice dorin!ă fermă ve!i avea ea vi se va îndeplini fără doar şi poate  în viitor" *ubconştientul ampli$că orice idee care patrunde în el" 0n $ecare diminea!ă sugestiona!i-l cu gînduri luminoase de prosperitate succes şi bucurie" mple!i-vă mintea cu astfel de sugestii bene$ce cît mai des posibil" nii mi-ar putea reproşa: 2Am făcut acest lucru de atîtea ori şi totuşi nu s-a sc/imabat nimic în via!a mea3" u a!i făcut acest lucru deoarece a!i lăsat mintea să se întoarcă la gîndurile pesimiste cu care ea era de,a obişnuită" 'înd semăna!i un bob de grîu nu-l mai dezgropa!i ca să vede!i dacă a încol!it ci aştepta!i încrezători ca el să răsară şi să dea rod" Tot aşa proceda!i şi în lucrul cu subconştientul" <ăsa!i sugestiile să prindă rădăcini adînci şi să dea roade în via!a de zi cu zi" Dacă ave!i tendin!a să spune!i: 2-aş putea să-mi cumpăr acest lucru3 opri!i-vă repede pentru a formula o sugestie pozitivă de genul: 2Averea mea creşte pe zi ce trece3" +ursa reală a prosperităţii *ubconştientul nu duce lipsă de idei" Trebuie doar să-l dinamiza!i să-l determina!i să vi le comunice" 4dată amorsat acest proces el vă va oferi numeroase modalită!i de a duce o via!ă îmbelşugată indiferent de uctua!ia pie!ei sau de situa!ia economică a !ării în care trăi!i" 1rosperitatea ob!inută pe această cale nu va depinde de condi!iile exterioare" u ve!i $ afecta!i de scăderea valorii banilor căci banii nu reprezintă decît simboluri ale bogă!iei" .ste su$cient să impregna!i în subconştient ideea de prosperitate şi mai ales sentimentul împlinirii şi al confortului" e!i $ uimi!i cît de neobişnuite şi neaşteptate vor $ formele în care toate acestea se vor manifesta" nii se plîng că nu reuşesc să se descurce cu c/eltuielile curente" .i îi condamnă mereu pe cei care au reuşit în via!ă care au reuşit să se ridice mai sus decît ei înşişi spunînd: 20l cunosc bine este un /o! un pro$tor3" 9ată de ce au rămas săraci% ei condamnă tocmai ceea ce doresc cu mai

mare intensitate dar într-un mod egoist distructiv" 'el mai bun mi,loc de a vă îndepărta de prosperitate este să $!i invidioşi şi să-l critica!i pe cel care se bucură de ea" Din aceasta cauză invidia constituie principala cauză a sărăciei în cazul multor persoane" *ă zicem că şti!i faptul că unul dintre concuren!ii voştri depune o sumă uriaşă de bani în bancă în timp ce voi nu ave!i de depus decît cîteva bancnote" 'e sentiment vă domină în acel moment& Desigur sunte!i invidioşi pentru că afacerile i-au mers mai bine decît vouă înşivă" 'a să elimina!i acest sentiment distructiv care după cum am mai arătat constituie cauza multor necazuri pute!i emite următoarea sugestie: 2'e minunat+ #ă bucur că acest om este atît de prosper" 0i doresc să înc/eie afaceri din ce în ce mai avanta,oase3" e&o1#a "# #$-#(#a su$t se$t#'e$te cu a(e-rat (e-astatoare0 eutraliza!i-le cît mai repede posibil" Dori!i tuturor $in!elor să se bucure de abunden!ă să ducă o via!ă fără lipsuri şi plină de fericire" '/iar în momentul cînd sim!i!i că vă irită succesul cuiva începe!i să vă ruga!i pentru fericirea şi prosperitatea persoanei respective" .libera!i mintea de gîndurile de ură şi invidie% permite!i subconştientului să se manifeste în sens bene$c şi să aducă numai bucurie şi prosperitate în via!a voastră" '/iar dacă şti!i că cineva şi-a cîştigat averea prin mi,loace necinstite nu ave!i nici un motiv să va îngri,ora!i sau să face!i caz de acel lucru" 1ur şi simplu înseamnă că persoana respectivă se foloseşte de legile divine pentru a-şi satisface interesele sale egoiste" Hi!i siguri că ,usti!ia divină îl va recompensa aşa cum merită" u critica!i deci pe semenii voştri" u vă preocupa!i decît de ani/ilarea propriilor voastre bloca,e mentale precum: invidia gelozia tendin!a de a critica bloca,e care vă  îndepărtează de scopurile voastre" *eara înainte de a adormi relaxa!i-vă profund şi începe!i să repeta!i un singur cuvînt: 21rosperitate3" Hi!i destinşi calmi şi repeta!i încet această formulă aproape magică aşa cum a!i fredona un cîntec de leagăn" Adormi!i cu acest cuvînt în minte" e!i $ uimi!i de rezultatele pe care le ve!i ob!ine" Hăcînd din nou dovada puterii sale magni$ce subconştientul vă va dărui din abunden!ă tot ce ve!i dori din via!ă"

Fl%i!i0&( de #uterea %u+c"*tie"tului  ;0 5otr!.#2- s (e-e$#.# prosper#+ cu a@utoru& puter## su)co$"t#e$tu2&u# -ostru0 0 Dac - -e.# ch#$u# s c!"t#*a.# )a$# 'u&.# (oar pr#$ 'u$c *rea+ )rut "# &#ps#t (e or#ce !$.e&e*ere su)t#& a *ra$(#oase&or

'eca$#s'e (e ac.#u$e a&e su)co$"t#e$tu&u#+ $u -e.# reu"# (ec!t s a@u$*e.# ce& 'a# )o*at (#$ c#'#t#r0 Nu este $e-o#e s - epu#1a.# sau s &upta.# (#$ *reu+ ,1#c -or)#$(+ pe$tru a at#$*e starea (e prosper#tate0 >0 Prosper#tatea este 'a# !$t!# (e toate u$ protot#p 'e$ta&0 F#%a.# acest protot#p a(!$c &a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#0 0 Ma@or#tatea oa'e$#&or se 1)at !$ &#psur#+ pe$tru c $u "t#u s ap&#ce &e*#&e 'e$ta&u&u#+ !$ -#a.a (e 1# cu 1#0 90 Repeta.# cu-!$tu& 3Prosper#tate4+ ca&'# "# co$ce$tra.#+ t#'p (e ce& pu.#$ 9 '#$ute !$ ,ecare 1#+ !$tr2o stare (e re&a%are pro/u$( sau (e 'e(#ta.#e0 A-e.# !$cre(ere+ su)co$"t#e$tu& -a 'ater#a
a aceast su*est#e+ ast/e& !$c!t s - !$(ep&#$easc (or#$.a0 0 Se$t#'e$tu& (e prosper#tate atra*e+ pr#$ re1o$a$.+ prosper#tatea0 Nu u#ta.# $#c#o(at acest &ucru0 0 Este ese$.#a& ar'o$#1area #$te&ectu&u# cu su)co$"t#e$tu&+ pe$tru c su)co$"t#e$tu& accept tot ceea ce s#'.#' c este rea&+ #(e#&e -oastre (o'#$a$te0 Cu&t#-a.# cu *r#@ (oar #(eea (e a)u$(e$. "# ur'r#.# s $u (a.# ate$.#e &#psur#&or0 =0 Pe$tru a e-#ta u$ co$H#ct !$tre (or#$. "# rea&#tate+ /o&os#.# su*est#a ur'toare 3Pe 1# ce trece (e-#$ (#$ ce !$ ce 'a# prosper40 0 Repeta.# cu perse-ere$. cu-#$te&e 3?e$#tur#&e 'e&e cresc  !$ ,ecare 1#+ a' (#$ ce !$ ce 'a# 'u&t succes40 ;<0 Nu 'a# /o&os#.# e%pr#'r# (e *e$u& 3Nu a-e' $#'#c4+ cc#  !$ acest /e& $u /ace.# (ec!t s - a*ra-a.# &#psur#&e0 ;;0 Depu$e.# !$ su)co$"t#e$t *!$(ur# (e succes+ prosper#tate+ a)u$(e$.0 Ma# (e-re'e sau 'a# t!r1#u+ aceste e/ecte -or (e-e$# -#1#)#&e0 ;0 Ur'ar#.# s $u $e*a.# ceea ce a.# a,r'at cu pu.#$ t#'p  !$a#$te+ pe$tru a $u $eutra
a re1u&tatu& ,$a& a"teptat0 ;>0 Me$ta&#tatea -oastr *re"#t co$st#tu#e cau1a rea& a str## 'ater#a&e (#/er#te !$ care - aHa.#0 F#.# !$cre1tor#0 Or#c!$( su)co$"t#e$tu& - poate re-e&a o #(ee care s -a&ore1e '#&#oa$e0 ;0 I$-#(#a+ *e&o1#a "# cr#t#ca su$t tot at!tea p#e(#c# care tre)u#e e&#'#$ate0 Ur'r#.# s - )ucura.# (e /er#c#rea "# prosper#tatea ce&or (#$ @uru& -ostru0 ;90 Or#ce o)staco& !$ ca&ea a,r'r## -oastre !"# are r(c#$#&e  !$ '#$te0 :'pca.#2- cu -o# !$"#- "# ch#ar cu ce# 'a# $oroco"# (ec!t -o# ast/e& -e.# reu"# s e&#'#$a.# treptat toate o)staco&e&e0

CAPITOLUL X A?E6I DREPTUL SÃ ?Ã BUCURA6I DE PROSPERITATE imeni nu vă condamnă să $!i săraci pentru totdeauna" *unte!i aici pentru a învă!a cum să vă bucura!i de prosperitate cum să $!i ferici!i radioşi şi liberi" De aceea trebuie să deveni!i conştien!i că banii sunt necesari pentru a duce o via!ă prosperă dar în acelaşi timp detaşa!i de tenta!iile materiale ne,usti$cate sau faimă şi putere" Această existen!ă vă este dată pentru a progresa pentru a vă expansiona nivelul de conştiin!ă şi a vă eleva spiritul" Dar pentru aceasta trebuie să vă folosi!i de for!a mentală şi de orice avanta, material pe care-l pute!i dobîndi" Ave!i dreptul şi c/iar datoria de a vă exprima plenar în toate modurile încon,urîndu-vă de frumuse!e şi de armonie" De ce vă c/inui!i în $ecare zi să vă descurca!i cu c/eltuielile cînd pute!i avea acces la toate bogă!iile ce sălaşluiesc în subconştient& 0n acest capitol ve!i învă!a cum să privi!i banii din alt punct de vedere decît cel obişnuit şi cum pute!i face astfel încît să dispune!i mereu de un surplus" Dorin!a de a deveni prosperi semni$că de fapt o aspira!ie de a trăi mai liberi mai ferici!i" Aceasta reprezintă o dorin!ă universală de a descoperi Binele şi Hrumuse!ea în tot ceea ce ne încon,oară" 1anii reprezintă un simbol Banii sunt un simbol destinat sc/imburilor de mărfuri şi semni$că nu numai siguran!a zilei de mîine ci şi frumuse!ea luxul abunden!a şi ra$namentul" 1entru o na!iune el reprezintă însuşi simbolul economiei" 0n cazul $in!ei umane atît timp cît sîngele circulă prin corp în mod liber ea se va aa într-o stare de sănătate deplină" 1rin analogie dacă banii circulă fără obstacole în via!a voastră cotidiană sunte!i sănătoşi din punct de vedere economic" 'înd omul începe însă să-i acumuleze să-i pună la ciorap sau în safe-uri cînd începe să se teamă pentru ei atunci el se îmbolnăveşte" De-a lungul timpului banii au circulat sub diverse forme precum sarea perlele sau alte obiecte" 0n timpurile vec/i averea era evaluată în func!ie de numărul vitelor pe care le de!inea un om" Acum avem la dispozi!ie moneda sau alte valori de bancă pentru că este cu mult mai uşor să completăm un cec decît să transportăm o mul!ime de oi pentru a ne plăti facturile"

Cum puteţi scăpa de lipsuri pentru totdeauna? *ă deveni!i conştien!i de puterile latente din subconştient acesta este cel mai sigur mi,loc de a vă apropia de orice fel de bogă!ie: materială mentală sau spirituală" 'el care studiază cu aten!ie legile mentalului se convinge pentru totdeauna că indiferent de problemele economice ale societă!ii: uctua!ii ale valorii monedei greve războaie etc el se va bucura mereu de abunden!a care va lua cele mai neaşteptate forme" *ecretul constă în a impregna cu putere subconştientul de idea prosperită!ii" Dacă ve!i în!elege modul cum banii circulă liber în întreaga societate ve!i constata surprinşi că mereu ve!i bene$cia de un surplus material ce vă va asigura o anumită autonomie" '/iar dacă mîine să zicem se va produce un dezastru $nanciar în urma căruia toate averile vor deveni fără valoare cum a fost cazul mărcii germane după primul război mondial dacă nu ve!i înceta să folosi!i legile mentalului pentru a vă atrage bogă!ia atunci ve!i avea parte mereu de abunden!ă indiferent ce formă nouă va lua ea" De ce vă lipsesc banii? 'itind acest capitol vă ve!i spune poate: 2#erit un salariu mai mare decît cel pe care-l primesc acum3" 1ărerea mea este că cei mai mul!i oameni nu sunt retribui!i deloc în mod satisfăcător" Dar una din cauzele ascunse ale acestei situa!ii este faptul ca ei desconsideră banii $e că-şi dau seama $e că nu" Aceşti oameni au senza!ia că banii sunt murdari şi că 2a dori să $i bogat constituie sursa tuturor relelor3" n alt motiv îl reprezintă ipocrizia lor atunci cînd sus!in că sărăcia este o virtute" Aceste idei implantate adînc în subconştient pot $ rodul educa!iei al ignoran!ei sau c/iar a unei interpretări greşite a *cripturilor" 1anii şi viaţa echilibrată 0ntr-o zi cineva mi-a spus: 2*unt lefter" răsc banii pentru că sunt cauza tuturor relelor3" Aceste a$rma!ii dezvăluie un spirit nevrozat şi dezorientat" Desigur nu trebuie să pune!i banii pe primul plan în via!ă căci altfel ve!i cădea în cealaltă extremă" *unte!i aici pentru a vă folosi cu în!elepciune de puterile latente şi de inuen!a de care dispune!i" nii sunt avizi de putere şi faimă al!ii sunt avizi după bani" Dacă vă ve!i focaliza dorin!ele doar asupra banilor spunînd: 2nicul meu scop în via!ă  îl reprezintă banii nimic altceva nu este mai important pentru mine3 fără îndoială că-i ve!i ob!ine ve!i face avere dar ve!i uita cel mai important lucru: sunte!i aici pentru a învă!a să duce!i o via!ă ec/ilibrată

şi să vă a$rma!i în mod armonios pe toate planurile" De aceea trebuie să vă potoli!i şi foamea spirituală aspira!ia către armonie dragoste bucurie către o sănătate perfectă" .ste total lipsit de în!elepciune să face!i din bani scopul unic în via!ă" #unci!i şi acumula!i mereu înc/ipuindu-vă că pute!i ob!ine tot ce dori!i cu a,utorul banilor pentru ca la un moment dat să vă da!i seama că nu ave!i nevoie numai de bunuri materiale" 0n aceeaşi masură aspira!i către frumuse!e şi fericire dori!i să vă manifesta!i talentele ascunse să vă găsi!i rostul în via!ă şi să-i a,uta!i pe ceilal!i atît cît vă stă în puteri" Dacă ve!i aplica în mod inteligent legile mentalului ve!i putea deveni c/iar milionari fără ca aceasta să vă afecteze starea de sănătate de armonie de elevare fără să vă pierde!i spontaneitatea şi calmul lăuntric" +ărăcia constituie o boală mentală *ărăcia nu este un motiv de mîndrie ci reprezintă o boală ca toate celelalte" 'înd sunte!i confrunta!i cu o boală psi/ică cere!i a,utorul unui medic care vă spune cum să ac!iona!i pentru a depăşi acea stare penibilă" Tot la fel dacă observa!i că în via!a dumneavoastră uxul banilor nu este constant înseamnă că ceva este greşit în modul vostru de gîndire" 1rincipiul vie!ii cel care ne animă pe to!i tinde natural către expansiune creştere şi abunden!ă" u trăi!i pe acest pămînt pentru a locui într-o cocioabă mizeră îmbrăcat în zdren!e şi mereu umilit" Dimpotrivă ave!i datoria de a $ ferici!i vitali şi plini de succes în tot ceea ce face!i" De ce nu trebuie să criticaţi banii rmări!i să vă conştientiza!i toate supersti!iile în legătură cu banii şi să vă elibera!i mintea de ele" Dacă gîndi!i că banii sunt un lucru rău şi murdar nu face!i decît să vă îndepărta!i de ei" Aminti!i-vă mereu că ve!i pierde tot ceea ce condamna!i şi niciodată nu ve!i putea avea ceea ce critica!i" 9ată în continuare o te/nică simplă pe care o pute!i folosi pentru a vă îmbunătă!i situa!ia materială" ;epeta!i aceste sugestii de mai multe ori pe zi: 20mi plac banii pentru ceea ce pot realiza cu ei şi îi folosesc cu  în!elepciune în mod constructiv" Banii circulă în mod constant în via!a mea eu îi c/eltui cu bucurie iar ei se întorc la mine multiplica!i" Banii sunt un lucru foarte bun" Am parte de ei din abunden!ă şi nu-i folosesc decît pentru a face bine" *unt recunoscător pentru prosperitatea de care mă bucur şi pentru recunoaşterea spirituală pe care o de!in"3

1anii în viziunea savanţilor  *ă presupunem că găsi!i în pămînt un minereu de aur de argint de plumb de cupru sau de $er" e!i spune oare că acestea sunt lucruri rele&  Tot răul provine din ignoran!a oamenilor din interpretarea greşită a darurilor vie!ii din modul egoist în care aceştia îşi folosesc subconştientul" raniul plumbul sau alte metale ar $ putut foarte bine să servească drept monede de sc/imb" Dar noi folosim bucă!i de /îrtie cecuri bani de nic/el de argint% evident în aceste materiale nu este nimic dăunător sau murdar" Hizicienii şi c/imiştii au descoperit că singura diferen!ă între două metale este numărul de particule elementare: electroni şi nucleoni" 1rin bombardarea atomilor într-un accelerator de particule ei pot transforma un metal în altul" Astfel în anumite condi!ii aurul poate deveni mercur" *unt convins că în viitorul apropiat savan!ii vor $ capabili să creeze aurul din argint sau din alte metale în laboratoarele lor so$sticate" 1oate că la început nu va $ rentabil dar important este că experien!a poate $ realizată" u pot să cred că vreo persoană inteligentă vede ceva rău sau murdar în electroni neutroni protoni sau alte particule" Bancnotele din buzunarele noastre sunt compuse din atomi ai căror protoni şi electroni sunt diferit aran,a!i decît cel dintr-o monedă" umărul şi ordinea lor sunt singurele deosebiri dintre /îrtie şi metal"

Cum să obţineţi banii de care aveţi nevoie 'u mul!i ani în urmă am întîlnit în Australia un tînăr care dorea să devină c/irurg dar nu avea destui bani" 9-am explicat că o sămîn!ă aată  în pămînt îşi atrage tot ceea ce are nevoie pentru a încol!i şi că el trebuie să se inspire din această lec!ie a naturii umplîndu-şi subconştientul cu sugestii pozitive corespunzătoare" 1entru a-şi continua studiile tînărul făcea curat în cabinetele medicale sau îşi găsea alte meserii pe timp scurt" Dar în $ecare seară înainte de a adormi îşi imagina atîrnată pe perete diploma de medic cu numele lui scris cu litere mari" Timp de patru luni a lucrat perseverent iar rezultatul pe care l-a ob!inut este unul dintre cele mai interesante" nul dintre medicii la care muncea l-a  îndrăgit şi l-a învă!at să sterilizeze instrumentele să facă in,ec!ii şi să dea îngri,iri de primă urgen!ă" Apoi văzînd că este conştiincios l-a luat

ca asistent" Astfel a fost trimis la Hacultatea de #edicină" Astăzi tînărul este unul dintre cei mai buni medici din #ontreal în 'anada" Holosind în mod inteligent for!ele latente ale subconştientului el a ac!ionat conform principiului antic conform căruia: 2Avînd clar în minte scopul ve!i descoperi şi mi,loacele pentru realizarea acestui !el3"  Tînărul şi-a imaginat 2a văzut3 şi a sim!it realitatea de a $ medic" A trăit cu această idee a între!inut-o a /rănit-o şi a iubit-o pînă cînd cu a,utorul imagina!iei a pătruns adînc în subconştient devenind convingere şi atrăgînd tot ceea ce-i era necesar pentru a-şi îndeplini visul" De ce unii nu obţin ceea ceşi doresc *ă presupunem că lucra!i la o mare $rmă dar fără să spune!i nimănui gîndi!i mereu că sunte!i prost plătit că nu sunte!i apreciat la  ,usta valoare că merita!i mai mul!i bani şi mai multă considera!ie" *ă nu vă mira!i dacă directorul sau şeful de personal vă va spune într-o zi: 2*untem obliga!i să renun!ăm la serviciile dumneavoastră3" De fapt singur v-a!i concediat" Directorul nu reprezintă decît instrumentul prin care a ac!ionat propria dumneavoastră stare mentală negativă" .ste doar un exemplu pentru modul cum se manifestă legea ac!iunii şi reac!iunii" =îndul reprezintă ac!iunea iar răspunsul subconştientului - reac!iunea" 2bstacole şi dicultăţi pe drumul spre prosperitate Deseori a!i auzit pe unii care spun: 24mul acela este un bandit face avere în mod necinstit3 2.ste un parvenit% l-am cunoscut cînd era sărac lipit3 sau 2.ste un /o! un răufăcător3" Dar analizîndu-i atent pe cei care vorbesc astfel observa!i că se zbat mereu în nevoi şi au di$cultă!i materiale foarte mari" 1oate că cei fa!ă de care se exprimă astfel au urcat mai repede scara succesului iar ei roşi de invidie îi critică" Tocmai aceasta constituie cauza ascunsă a eşecului lor" utrind gînduri negative despre prieteni şi condamnînd modul în care aceştia s-au îmbogă!it ei se îndepărtează de prosperitatea pentru care se roagă în fapt atît de mult" 0n realitate aceşti oameni condamnă c/iar starea la care aspiră" Descoperim astfel că el ac!ionează pe două căi exact opuse" 1e de o parte spun: 2Averea şi banii se apropie de mine mereu3 pentru ca imediat să gîndească: 20l invidiez pe  pentru abunden!a în care trăieşte3" rmări!i mereu să vă bucura!i de norocul altora şi să nutri!i numai gînduri curate la adresa semenilor voştri" Din nimic nu puteţi primi nimic

0n marile magazine sunt folosi!i detectivi care să împiedice furturile de orice fel" #ereu sunt prinşi /o!i care încearcă să ob!ină anumite bunuri fără muncă" To!i aceşti oameni între!in o stare mentală de sărăcie şi de limitare îndepărtîndu-se astfel de armonie de pace de credin!ă de puri purita tate te de cins cinste te şi de bună bunăvo voin in!ă !ă"" 0n plus plus îşi îşi atra atrag g tot tot felu felull de necazuri în sensul că îşi pierd reputa!ia şi încrederea în sursa universală a abunden!ei" Dacă îşi vor sc/imba optica şi vor face apel la puterile latente ale subconştientului cu siguran!ă că vor găsi un mod cinstit de aşi cîştiga existen!a" Astfel prin cinstea integritatea şi perseveren!a lor ei vor deveni exemple pozitive pentru societatea în care trăiesc" Cum să păstraţi ce aţi dobîndit de-a 1entru a vă păstra banii fără riscul de a-i pierde cea mai bună modalitate este să $!i mereu recunoscător puterii creatoare a gîndului pentru ceea ce primi!i" Trebuie ca mentalul conştient să accepte că este normal să duce!i o via!ă abundentă" Această atitudine de acceptare precum şi faptul că aştepta!i în mod creator să dobîndi!i averea se vor manifesta apoi într-un mod speci$c în via!a de zi cu zi" Holosi!i pentru a realiza această stare mentală următoarele sugestii: 2#ă au în legătură cu bogă!iile in$nite din subconştient" Am dreptul să $u bogat fericit şi liber" Banii îmi sosesc din abunden!ă fără nici un obstacol" *unt pe deplin conştient de adevărata mea valoare" 0mi folosesc perfect liber talentul şi sunt răsplătit într-un mod minunat3"

De%c#eri!i drumul c(tre a+u"de"!( ;0 F#.# F#.# !$(r !$(r1 1$e $e.# .# "# so&#c so&#c#t #ta. a.## (rep (reptu tu&& &a o -#a. -#a.  pros prospe per r00 Su)co$2"t#e$tu& Su)co$2"t#e$tu& se -a supu$e acestor su*est##0 0 Nu - 'u&.u'#.# s tr#.# &a &#'#ta src#e#0 Cere.# #$te&#*e$.e# #$,$#te '#@&oace&e $ecesare pe$tru a /ace ceea ce (or# (or#.# .# !$ or#c or#ce e 'o'e 'o'e$t $t00 Desc Descop oper er#. #.## te1a te1aur uru& u& #'e$ #'e$s s ascu ascu$s $s &a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#0 >0 At!t t#'p c!t )a$## c#rcu& &#)er !$ -#a.a $oastr+ !$sea'$ c su$te.# s$to"# (#$ pu$ct (e -e(ere eco$o'#c0 Co$s#(era.# )a$# )a$### ca ,#$( ,#$( ase' ase'$ $t tor or## cu Hu%u Hu%u&& "# reHu reHu%u %u&& 'r# 'r##+ #+ 'ere 'ereu u r#t'#c "# co$sta$t0 Cc# atu$c# c!$( 'area se retra*e+ su$te.# s#*ur# c ea -a urca (#$ $ou0 0 Ap&#c Ap&#c!$ !$( ( &e*# &e*#&e &e su)c su)co$ o$"t "t#e #e$t $tu& u&u# u#++ -e.# -e.# pu pute tea a s o).# o).#$e $e.# .#  !$tot(eau$a su'a (e )a$# (e care a-e.# $e-o#e+ #$(#/ere$t pe ce ca&e - -or par-e$# ace"t#a0

90 U$u& (#$tre 'ot#-e&e pe$tru care 'u&.# oa'e$# se 1)at !$ &#psur#+ este /aptu& c e# co$(a'$ )a$##0 Ceea ce co$(a'$a.# se  !$(eprtea1 (e -o#0 0 Nu /ace.# (#$ )a$# u$ (u'$e1eu0 E# $u repre1#$t (ec!t u$ s#') s#')o& o&00 A'#$ A'#$t# t#.# .#22-  c a(ea(e-r rat ate& e&e e co'o co'or# r# se aH aH !$ sp#r sp#r#t #tu& u& -ostru0 Su$te.# a#c# pe$tru a tr# ech#&#)rat 2 (ec# tre)u#e s a-e.# &a (#spo1#.#e (oar )u$ur#&e 'ater#a&e (e care a-e.# $e-o#e cu a(e-rat0 0 Ba$## $u repre1#$t a(e-ratu& scop a& e%#ste$.e#0 Cuta.# s at#$*e.# prosper#tatea+ )ucur#a+ ca&'u& &u$tr#c "# (ra*ostea pe$tru toate ,#$.e&e0 Su)co$"t#e$tu& - -a o/er# toate aceste ca&#t.# !$ (ep&#$ ar'o$#e cu &e*#&e (#-#$e0 =0 Src#a $u co$st#tu#e o -#rtute "# u$ 'ot#- (e &au(+ c# o )oa& a sp#r#tu&u#0 Tre)u#e s - pur#,ca.# 'e$ta&u& (e *!$(ur#&e $e*at#-e care (au $a"tere aceste# str# pe$#)#&e0 0 Acea Aceast st  e%#s e%#ste te$. $.  $u -2a -2a /ost /ost (at (at ca s tr# tr#.# .# !$tr !$tr2o 2o coc#oa)+ $#c# s - !')rca.# !$ 1(re$.e sau s - ,e /oa'e 'ereu0 ;<0 ;<0 Nu spu pu$ $e.# $#c#o #c#o(a (att 3)a$# )a$### su$t 'ur( ur(ar#4 r#4 sau 3!# 3!# (#spre.u#esc40 Ceea ce cr#t#ca.# se !$(eprtea1 (e &a -o#0 N#c# u$ &ucru $u este )u$ sau ru+ c# or#e$tarea pe care #2o (a.# !# /ace s ,e ast/e&0 ;;0 Repeta.# /rec-e$t 3Ba$## su$t ut#� M /o&osesc (e e# cu  !$.e&epc#u$e+ !$ 'o( co$struct#- "# @u(#c#os0 :# (ru#esc cu )ucur#e+ #ar e# !'# sosesc 'u&t#p&#ca.# (e '## (e or#04 ;0 Ba$## $u su$t cu $#'#c 'a# pre@os (ec!t cupru&+ p&u')u& sau sau ,eru ,eru&& (#$ (#$ '#$e '#$ere reur ur#& #&e e p'! p'!$t $tu& u&u# u#00 Cu a(ea(e-r rat at rea& rea& este este #*$ora$.a "# /o&os#rea cu per-ers#tate a puter#&or su)co$"t#e$tu&u#0 ;>0 Dac - co$stru#.# o #'a*#$e 'e$ta& c&ar a ceea ce (or#.# s o).#$e.#+ rspu$su& su)co$"t#e$tu&u# "#+ (ec#+  !$(ep&#$#rea (or#$.e#+ $u -a !$t!r1#a !$t!r1#a s apar0 ;0 :$ceta.# s tot cere.# /r a (a $#'#c !$ sch#')+ cc# $#c# u$ &ucru $u este *ratu#t0 Pe$tru *ratu#t0  Pe$tru a pr#'# tre)u#e s o/er#.#0 Ch#ar "# !$ ca1u& !$ care &ucra.# cu su)co$"t#e$tu&+ tre)u#e s ,.# p&#$# (e (ru (ru#r #re e "# s pu pu$e $e.# .# toat toat  co$c co$ce$ e$tr trar area ea 'e$t 'e$ta& a&  (e care care (#spu$e.#+ !$ s&u@)a #(ea&ur#&or -oastre0

APITOLUL XI PENTRU DOB:NDIREA SUCCESULUI+ SUBCONŞTIENTUL ?Ã ESTE CEL MAI BUN ALIAT A dobîndi mereu succesul atunci cînd vi-l propune!i înseamnă să reuşi!i în via!ă să $!i cu adevărat ferici!i" .xperimentarea continuă a acestor binefaceri constituie c/iar via!a eternă la care se referea 9isus cînd cînd a$rm a$rma a că lucr lucrur uril ile e ce cele le mai mai impo import rtan ante te sunt sunt pace pacea a ar armo moni nia a siguran!a siguran!a libertatea individuală şi fericirea fericirea şi că acestea sunt intangibile intangibile deoarece deoarece nimeni nu vi le poate răpi" .le provin din *inele esen!ă al $in!ei voas voastr tre" e" 'i 'ine ne me medi dite teaz ază ă as asup upra ra ac aces esto torr ca cali lită tă!i !i va intr intra a imed imedia iatt în rezonan!ă cu sursa divină umplînduşi subconştientul cu ideile lor for!ă" Acestea sunt adevăratele comori 2pe care nici molia nici rugina nu le strică3" 5#atei O: ?86 4rei paşi către succes 1rimul pas constă în a descoperi prin introspec!ie atentă atentă care ac!iuni le facem într-adevăr cu plăcere urmărind mereu să le realizăm numai pe acestea" 'ăci c/eia succesului o reprezintă munca plină de dăruire şi de pasiune" De exemplu nu este su$cient ca cineva să $ ob!inut o diplomă de medic psi/iatru" n astfel de specialist trebuie să $e mereu la curent cu descoperirile din domeniul său să continue mereu studiul mecanismelor subtile ale min!ii" umai cel cu adevărat pasionat de munca lui va reuşi să acumuleze noi cunoştin!e pe măsură ce ele apar şi să trateze cu aceeaşi gri,ă pe orice pacient" 'înd am spus aceste cuvinte la o conferin!ă cineva mi-a replicat: 2'um să trec de acest prim pas dacă eu nu-mi dau seama care muncă mi se potriveşte&3 0n astfel de cazuri ruga!i-vă să $!i g/ida!i corespunzător: corespunzător: 29n$nita în!elepciune a subconştientului subconştientului îmi va arăta care este adevăratul meu loc în această via!ă3" ;epeta!i această frază într-o

stare de relaxare profundă şi de interiorizare" Dacă ve!i persevera plini de încredere răspunsul vi se va revela sub forma unui sentiment a unei intui!ii de moment sau c/iar împre,urările vă vor orienta către un anumit domeniu" Trebuie doar să $!i convinşi că ve!i $ a,uta!i" Al doilea pas pe drumul către un succes sigur cere specializarea  într-un singur domeniu de activitate pe care să-l aprofunda!i mereu devenind un adevărat specialist" De pildă dacă un tînăr doreşte să devină c/imist el va trebui să-şi concentreze aten!ia doar asupra unei anumite ramuri a c/imiei studiind cu perseveren!ă doar domeniul pe care şi l-a ales" ;euşita nu va întîrzia să apară dacă el va lucra cu entuziasm pentru a aa tot ceea ce se cunoaşte în acel moment în specialitatea sa" De o mare importan!ă este şi aspira!ia cu care abordăm orice ac!iune precum şi dorin!a continuă de a face bine oricărei $in!e din  ,urul nostru" 'el care doreşte să $e cel mai bun dintre to!i va trebui să $e mereu spri,in şi a,utor pentru ceilal!i" Desigur această atitudine contrastează cu mentalitatea unora care nu doresc decît să trăiască din ce în ce mai confortabil muncind în mod super$cial şi fără să se implice prea mult" iciodată vreun om super$cial şi nepăsător nu va atinge succesul" a izbîndi doar cel care este animat de un ideal sublim altruist şi nobil" Doar servindu-i pe ceilal!i cu abnega!ie ve!i arunca pîinea voastră pe apăX" Al treilea pas este şi cel mai important" 0n esen!ă trebuie să vă supune!i unui examen de conştiin!ă pentru a vă da seama dacă nu cumva ceea ce face!i are ca scop doar propria reuşită" Dorin!ele şi idealurile voastre nu trebuie să $e egoiste ci să folosească umanită!ii" e!i realiza astfel un sui-generis circuit" Altfel spus ceea ce dărui!i lumii  într-un mod altruist şi plin de abnega!ie vă va $ returnat într-o 2măsură bună îndesată clătinată şi cu vîrf3 XX" Dacă nu ve!i dărui mereu roadele ac!iunilor voastre nu ve!i realiza acest circuit şi cercul nu se va înc/ide" Tot ce ve!i ob!ine va $ un scurtcircuit în via!a voastră iar acesta se va materializa prin numeroase limitări şi boli" Măsura adevăratului succes .ste posibil ca unii să replice în felul următor: 2Bine dar domnul  Pames a făcut avere vînzînd în mod necinstit ulei şi înşelînd pe mul!i  Aluzie la cuvintele din .cleziastul 5>>:>6: 2Aruncă pîinea ta pe apă căci o vei aa după mai multe zile"3 X  Aluzie la cuvintele biblice: 2Da!i şi vi se va da" Turna-vor în sînul vostru o măsură bună îndesată clătinată şi cu vîrf căci cu ce măsură ve!i măsura cu aceeaşi vi se va măsura3" 5
*

al!ii3" ă voi răspunde că un astfel de om pare să ob!ină rezultate minunate pe moment dar banii pe care i-a cîştigat prin fraudă se vor risipi foarte uşor" Dacă încerca!i să fura!i vă ve!i păcăli singuri căci ve!i induce subconştientului sugestia că sunte!i săraci şi plini de limitări" Aceste sugestii se vor materializa mai tîrziu în $in!a în căminul sau ac!iunile voastre" 'eea ce sim!im şi gîndim aceea vom deveni" '/iar dacă cineva a reuşit să se îmbogă!ească înşelînd nu înseamnă că a ob!inut succesul căci nu poate $ vorba de succes fără pace lăuntrică"
'unoaşterea şi folosirea acestei puteri uriaşe de care dispune!i vă va a,uta să vă îndeplini!i orice dorin!ă vă va da încredere în for!ele proprii precum şi un sentiment de plenitudine şi pace lăuntrică" 1ute!i aplica aceste legi în orice domeniu şi dacă ve!i dărui roadele voastre celor din ,ur sau c/iar întregii umanită!i atunci pute!i $ siguri de reuşită" 9ar dacă ve!i face aceşti trei paşi pe calea elevării spirituale Dumnezeu va $ mereu alături de voi% cine va mai putea atunci să vă  împiedice& ici o for!ă de pe pămînt sau din ceruri nu va putea constitui un obstacol pentru voi" 2ameni care şiau îndeplinit visul n actor de cinema îmi spunea odată că atunci cînd era copil deşi nu avusese posibilitatea de a se duce prea des la şcoală visa să devină vedetă" Toată ziua $e că prăşea sau ducea vacile la păşune îşi imagina numele scris cu litere luminoase pe frontonul unui teatru renumit" 2Timp de mai mul!i ani m-am gîndit numai la asta pînă cînd am fugit de-acasă" Am reuşit să ob!in diferite roluri de cinematogra$e şi a venit şi ziua cînd am devenit celebru iar numele mi-a fost scris cu litere luminoase aşa cum visam cînd eram mic" *unt acum conştient de for!a uriaşă a imagina!iei3" Acum 8 de ani am cunoscut un tînăr farmacist care cîştiga 78 de dolari pe săptămînă la care se adăuga şi un procenta, din vînzări" 20n ?M de ani voi ieşi la pensie şi voi scăpa de munca aceasta3 spunea el resemnat" Atunci i-am spus: 2De ce să nu ai propria ta farmacie& 9eşi din starea asta de pasivitate şi urmăreşte să-!i elevezi dorin!ele" 'onstruieşte un viitor sigur copiilor tăi" 1oate $ul tău are destul talent pentru a deveni un mare medic iar $ica ta - pentru a studia cu succces muzica3" #i-a replicat că nu-şi putea permite să-i trimită la studii" Dar l-am convins că tot ceea ce putea să-şi imagineze cu for!ă se va îndeplini" 0ntr-o primă fază i-am arătat că subconştientul dispune de o for!ă colosală apoi el a realizat că este stăpînul acestei for!e şi o poate folosi  în orice direc!ie doreşte" Astfel treptat el şi-a construit o imagine mentală: se vedea lucrînd în propria sa farmacie" 0şi îmagina cum aran,a acoanele prepara diferite re!ete în timp ce vînzătorii anga,a!i serveau clien!ii" u uita să-şi înc/ipuie că are şi o sumă importantă de bani depusă în bancă" *e transpunea în acest rol asemenea unui bun actor"  /cţionează ca şi cînd ar  aşa cum îţi imaginezi şi vei deveni întocmai gîndurilor tale. A urmat o înşiruire foarte interesantă de întîmplări" A fost concediat dar a găsit imediat de lucru la o farmacie renumită cu numeroase $liale unde - după un timp - a fost numit director" Timp de 7

ani a economisit bani reuşind să-şi desc/idă propria sa farmacie pe care a numit-o 2Harmacia visurilor3 pentru că aşa cum recunoştea el singur era exact ceea ce-şi imaginase" Desigur reuşita lui s-a datorat în mare măsură şi faptului că a făcut exact ceea ce-i plăcea cel mai mult" 0n urmă cu cî!iva ani am !inut o conferin!ă despre puterea imagina!iei şi a subconştientului în fa!a unor oameni de afaceri" Am arătat printre altele cum =oet/e se folosea cu în!elepciune de imagina!ia controlată ori de cîte ori se lovea de di$cultă!i" Biogra$i săi spun că discuta cu un prieten căruia îi expunea problema şi care-i dădea sfatul cel mai bun cu vocea şi gesturile sale obişnuite" Astfel scena mentală părea a $ reală şi vie" 1rintre ascultători se aa atunci şi un tînăr agent de sc/imburi care a şi început să pună în practică te/nica lui =oet/e" Astfel el şi-a făcut un obicei din a discuta imaginar cu un prieten banc/er multimilionar care îl felicita pentru deciziile în!elepte pe care le luase cumpărînd anumite ac!iuni la bursă" Trăia cu putere $ecare replică pentru a o imprima în psi/ic şi pentru a $ cu adevărat convins că aşa stau lucrurile" Această metodă se armoniza perfect cu scopul propus: acela de a da cele mai bune sfaturi clien!ilor săi" 'ăci dacă ei ob!ineau un un cîştig substan!ial de pe urma ac!iunilor cumpărate o parte din sumă îi revenea lui cel care avusese ideea investi!iei respective" Holosindu-se de în!elepciunea ce sălăşluieşte în subconştient agentul a avut un succes răsunător pe tot parcursul carierei sale" n alt tînăr elev de liceu mi-a spus într-o zi: 2Am note foarte mici memoria îmi ,oacă feste şi nu ştiu ce să fac3" Discutînd cu el am observat că motivul era atitudinea sa de indiferen!ă sau c/iar resentimentul pe care-l nutrea fa!ă de unii profesori şi colegi de şcoală" 9-am arătat atunci cum să se folosească de subconştient pentru a deveni un elev strălucit" A început să emită anumite sugestii pozitive de mai multe ori pe zi dar mai cu seamă seara înainte de a adormi şi diminea!a cînd se trezea" 9ată ce-şi spunea el: 2(tiu că subconştientul este rezervorul din care se alimentează memoria mea" .l re!ine tot ceea ce citesc şi tot ce spun profesorii mei" Am o memorie perfectă şi inteligen!a in$nită din subconştient îmi pune mereu la dispozi!ie cunoştin!ele de care am nevoie la orice examen scris sau oral" ;ăspîndesc iubirea şi bunăvoin!a către to!i profesorii şi colegii mei"
Cum să vindeţi şi să cumpăraţi întrun mod cît mai convenabil Aminti!i-vă mereu că subconştientul este ca un motor ce trebuie pus  în func!iune de către mentalul conştient" *tarea voastră de spirit şi gîndurile sunt asemenea unui dinam aat mereu în lucru" 1entru a transmite o anumită idee imagine sau dorin!ă pînă în profunzimile subconştientului trebuie întîi să ne calmăm şi să ne concentrăm aten!ia" Această atitudine relaxată are rolul de a împiedica rezonan!a cu gîndurile străine sau potrivnice scopului urmărit" 0n plus acum pot $ ob!inute efecte remarcabile cu un minimum de efort mental" Apoi vom urmări să creăm o imagine cît mai clară şi mai plastică a ceea ce dorim în fapt" De exemplu dacă dori!i să cumpăra!i o casă ve!i face următoarele a$rma!ii 5desigur într-o stare de relaxare deplină şi profundă6: 2*ubconştientul este sediul întregii în!elepciuni" Doar el poate găsi casa ideală pentru mine astfel încît să $e dotată cu tot ceea ce trebuie fără să aibă un pre! prea mare" Trimit aceste dorin!e către subconştient $ind sigur că nu mă va dezamăgi" Am o încredere deplină că aceste gînduri vor da roadele aşteptate aşa cum !ăranul cînd pune semin!e în pămînt se supune legilor imuabile ale naturii3" ;ăspunsul poate veni prin intermediul unui anun! în ziar printr-un prieten sau paşii vă vor $ orienta!i spre casa care arată exact aşa cum va!i imaginat-o" 9mportant este să ave!i încredere că răspunsul va sosi la voi negreşit pe o cale sau alta" 1oate dori!i să vinde!i o casă un teren sau orice altceva" Agen!ilor imobiliari care au venit să-mi ceară sfatul le-am povestit cum am procedat cînd mi-am vîndut propria casă" Am plasat în fa!a casei o tăbli!ă pe care scria: 2De vînzare3" *eara în timp ce adormeam mi-am pus  întrebarea: 21resupunînd că voi vinde casa ce voi face cu tăbli!a&3" #iam imaginat cum dau tăbli!a ,os o iau pe umăr mă duc în gara, şi o arunc pe pămînt spunînd: 2=ata nu mai am nevoie de tine+3 Am urmărit să simt satisfac!ia că totul a fost îndeplinit" A doua zi a apărut un cumpărător care mi-a oferit o sumă convenabilă şi după ce am înc/eiat tranzac!ia mi-a spus: 21ute!i să da!i  ,os tăbli!a3" Am luat-o imediat şi am dus-o în gara,"
a mea îl va mul!umi căci este călăuzit de inteligen!a universală a subconştientului" *unt sigur că totul va $ perfect: cumpărătorul momentul tranzac!iei şi pre!ul" Hor!ele ascunse din subconştient ac!ionează mereu punîndu-mă în rezonan!ă cu armonia divină"3 Aminti!i-vă totdeauna că lucrul pe care-l cauta!i vă caută la rîndul său şi de cîte ori dori!i să vinde!i ceva se va găsi cineva care să aibă nevoie c/iar de ceea ce oferi!i" Holosind în mod inteligent puterile latente din subconştient va ve!i elibera de anxietatea generată de senza!ia de competi!ie" 4ehnici folosite cu succes 4 tînără doamnă obişnuia să asiste cu consecven!ă la toate cursurile pe care le !ineam" .ra nevoită să sc/imbe de trei ori autobuzul şi de aceea pierdea o oră şi ,umătate pe drum" 0n timpul unei conferin!e i-am povestit cum a procedat cineva ca să devină proprietarul unui autoturism" Tînăra s-a decis să încerce acea te/nică" 9ată ce mi-a scris mai tîrziu referitor la această problemă: 2Dragă Dr" #urp/L ă scriu acum ca să vă povestesc cum am ob!inut automobilul de care aveam atîta nevoie pentru a a,unge la cursurile dumneavoastră" #iam construit imaginea mentală în care eram la volanul unei maşini şi făceam toate ac!iunile necesare pentru a o conduce" ;epetam adeseori acea imagine pînă cînd eram convinsă că într-adevăr conduceam o maşină" Apoi m-am dus la magazin şi vînzătorul mi-a propus un 'adillac pe care l-am condus în realitate repetîndu-mi că-mi apar!ine" (tiind acum cum arată maşina pe care o doresc am continuat să-mi  înc/ipui cum urc mă instalez la volan simt moliciunea banc/etei şi realizez toate manevrele necesare" După două săptămîni am a,uns la curs într-un 'adillac" nc/iul meu a murit lăsîndu-mi printr-un testament automobilul şi toate domeniile sale"3 #ul!i oameni de afaceri se folosesc c/iar de termenul abstract de 2succes3 repetîndu-l de atîtea ori pînă a,ung la convingerea că au succes" .i ştiu că ideea de succes con!ine în ea toate elementele esen!iale ale reuşitei" 1ute!i şi voi să repeta!i cuvîntul 2succes3 cu for!ă şi convingere" *ubconştientul va asimila această idee şi va ac!iona pentru ca ea să devină realitate" 'e înseamnă de fapt succesul pentru voi& Desigur dori!i să ave!i o familie reuşită să între!ine!i raporturi amicale cu to!i

cunoscu!ii" De asemenea vre!i să excela!i în meseria pe care v-a!i aleso% ave!i nevoie de un camin frumos şi confortabil dotat cu tot ceea ce trebuie" 1oate că aspira!i şi la o via!ă spirituală mai bogată să pătrunde!i misterul subconştientului şi să-i folosi!i puterile ascunse" *unte!i precum un om de afaceri pentru că vă manifesta!i în această grandioasă afacere a vie!ii pe care o trăi!i" ă propun să deveni!i un om de afaceri care a atins succesul folosind aceste te/nici ce presupun să vă imagina!i că face!i ceea ce dori!i să face!i şi că ave!i lucrurile care vă sunt necesare" *ervi!i-vă de imagina!ie şi participa!i cu toată $in!a pentru a intra în legătură cu realitatea succesului" Hace!i astfel încît să rezona!i în permanen!ă cu energiile reuşitei" Adormi!i în $ecare seară cu ideea succesului cu un sentiment de satisfac!ie deplină% ideea va pătrunde în subconştient şi va da roadele aşteptate" Hi!i convinşi că v-a!i născut pentru a reuşi iar miracolele nu vor întîrzia să se producă"

Idei de re!i"ut #e"tru a ati"'e %ucce%ul  ;0 Succesu& !$sea'$ s reu"e"t# !$ tot ceea ce .#2a# propus0 Dac -e.# , ca&'#+ /er#c#.#+ 'u&.u'#.# "# -e.# /ace 'ereu ceea ce - p&ace+ -e.# (o)!$(# cu s#*ura$. succesu& (ep&#$ !$ -#a.0 0 A$a
!$(u2- cu ate$.#e+ (escoper#.# ce - p&ace cu a(e-rat s /ace.# "# ac.#o$a.# (oar !$ ace& se$s0 Dac $u reu"#.# s - (a.# sea'a+ cere.# s ,.# *h#(a.#+ pe$tru a (escoper# (#rec.#a !$ care - pute.# 'a$#/esta p&e$ar0 >0 Spec#a
a.#2- !$ (o'e$#u& a&es "# cuta.# s aHa.# (#$ ce !$ ce 'a# 'u&te (espre e&0 0 Reu"#ta $u apar.#$e ce&or e*o#"t#+ c# ce&or care "#2au /ur#t u$ #(ea& (#$ ser-#rea "# a@utoru& !$tre*## u'a$#ta.#0 90 Nu poate , -or)a (e reu"#t /r pacea '#$.##0 0 Pe$tru a reu"#+ tre)u#e s ,.# ,$# ps#ho&o*# "# s a-e.# o 'are putere (e ptru$(ere 'e$ta&0 0 Dac - #'a*#$a.# cu c&ar#tate scopu&+ su)co$"t#e$tu& - -a pu$e &a (#spo1#.#e tot ceea ce este $ecesar+ pe$tru !$(ep&#$#rea sa0 =0 !$(u& !$so.#t (e se$t#'e$t "# asp#ra.#e po1#t#- (e-#$e o /or. ur#a"+ cre#a $#'#c $u # se poate opu$e0 0 I'a*#$a.#a co$tro&at poate rea
a '#raco&e+ cc# ea $e pu$e &a u$#so$ cu puter#&e &ate$te a&e su)co$"t#e$tu&u#0 ;<0 Dac (or#.# s o).#$e.# succesu& pe p&a$ pro/es#o$a&+ #'a*#$a.#2- c "e/u& sau c#$e-a &a care .#$e.# /oarte 'u&t - /e&#c#t "# - a('#r s#$cer0 Da.# -#a. "# /or. aceste# #'a*#$# pr#$ se$t#'e$te a(ec-ate0 3Au1#.#4 -ocea+ 3o)ser-a.#4 *estur#&e spec#,ce0 ?#1ua
a.# 'e$ta& aceast #'a*#$e cu perse-ere$.+

ocup!$(u2- to.# t#'p## 'or.# a# 1#&e# cu aceast ac.#u$e0 Cu s#*ura$. c+ !$ t#'p+ -a -e$# "# )ucur#a reu"#te#0 ;;0 :$ su)co$"t#e$t su$t pstrate toate a'#$t#r#&e "# #'pres##&e tr#te0 Pe$tru a -a !')u$t.# 'e'or#a+ e'#te.# (e 'a# 'u&te or# aceast su*est#e 3Me'or#a #$,$#t a su)co$"t#e$tu&u# !'# re-e&ea1+ !$ or#ce 'o'e$t+ ceea ce a' $e-o#e s "t#u40 ;0 Dac (or#.# s -#$(e.# ce-a+ a,r'a.# !$cet "# cu ate$.#e ur'toare&e 3:$.e&epc#u$ea su)co$"t#e$tu&u# "t#e (e@a care este cu'prtoru& #(ea& pe$tru acest &ucru "# !& atra*e ctre '#$e40 ?e.# , u#'#.# s co$stata.# c a"a stau &ucrur#&e0 ;>0 I(eea (e succes co$.#$e !$ ea toate e&e'e$te&e "# 'a$#/estr#&e succesu&u#0 Repeta.# (e 'a# 'u&te or#+ cu !$cre(ere "# co$-#$*ere+ cu-!$tu& 3succes4+ (#$a'#1!$( ast/e& puter#&e ascu$se care - pot (uce &a o).#$erea u$u# succes (ep&#$0

CAPITOLUL XII SUBCONŞTIENTUL :N SLUJBA ŞTIIN6EI #a,oritatea savan!ilor se folosesc de subconştient c/iar dacă uneori nu sunt conştien!i de fenomenele care se petrec atunci" .xemple ilustre în acest sens sunt: .dison #arconi Wettering 1oincare .instein şi mul!i al!ii" 'înd un om de ştiin!ă apelează la subconştient dobîndeşte o anumită intui!ie specială în legătură cu îmbinarea mai multor domenii" 'ercetări recente demonstrează că succesul inventatorilor depinde în mare măsură de capacitatea lor de a utiliza tezaurul de în!elepciune care se aă în subconştient" ă propunem în continuare exemplul c/imistului Hriedric/ von *tradonitz care lucra de mult timp pentru a ob!ine formula c/imică a benzinei" 4ricum ar $ combinat cei O atomi de carbon cu O atomi de /idrogen el nu reuşea totuşi să ob!ină formula benzinei" Dezamăgit obosit el a abandonat subconştientului problema" După cîtva timp subconştientul i-a oferit o rezolvare uluitoare: în timp ce urca în autobuz a în!eles că atomii erau uni!i printr-o legătură circulară numită cercul benzenului" Alt savant i@olas Tesla a realizat inven!ii importante care stau la baza electronicii de astăzi" .l proceda astfel: cînd îi venea o idee nouă lăsa imagina!ia să construiască liber pe acel subiect ştiind că subconştientul îi va revela tot ceea ce lipsea pentru ca noul dispozitiv să poată $ materializat" ;ealiza mental toate îmbunătă!irile posibile corecta greşelile şi oferea te/nicienilor sc/ema dispozitivului perfect func!ionabil"

4bişnuia c/iar să spună: 20ntotdeauna inven!ia mea func!ionează aşa cum mi-am imaginat" 0n ?8 de ani nu a fost nici măcar o excep!ie"3" aturalistul american Agassia a descoperit cîteva dintre fenomenele misterioase care se petrec în lumea subconştientului în timpul somnului" 'ităm din biogra$a sa: 2De mai multe săptămîni mă c/inuiam să reconstitui o fosilă găsită încrustată pe o piatră" ereuşind să stabilesc specia din care făcea parte obosit şi disperat am abandonat şi am  încercat să mă relaxez" După cîtva timp într-o noapte m-am trezit cu senza!ia clară că am visat peştele fosilizat cu toate fragmentele care-i lipseau" Dar nu reuşeam să-mi amintesc nimic din vis" 9mediat m-am dus la muzeu pentru studia din nou piatra sperînd că-mi voi aminti ceva dar fără nici un rezultat" oaptea următoare am visat din nou peştele dar la trezire am uitat cum arăta" *perînd că voi avea iar visul a treia noapte mi-am pregătit /îrtie şi creion lîngă pat ca să-l sc/i!ez" *pre diminea!ă mi-a apărut peştele în vis mai întîi neclar apoi din ce în ce mai distinct astfel încît îi puteam studia toate detaliile" #-am trezit pe  ,umătate şi aat încă sub inuen!a visului într-un întuneric profund am sc/i!at imaginea pe /îrtie" Diminea!a am constatat cu uimire că desenasem linii pe care nu le văzusem la fosilă" Am alergat la muzeu şi am cură!at bine suprafa!a pietrei pînă a devenit vizibile şi păr!ile ascunse ale fosilei"
extrem de brutali iar o$!erii erau inteligen!i şi aten!i încît practic era imposibil să evadezi" După un examen medical sumar $ecărui prizonier  îi era impusă pentru a $ scoasă la suprafa!ă o anumită cantitate de cărbune pe zi" #ie mi-au $xat >M8 @g pe zi" Dacă prizonierul nu extrăgea cantitatea impusă ra!ia alimentară - şi aşa destul de mică - se reducea şi mai mult" 0n scurt timp se odi/nea în cimitirul lagărului" 0ngrozit am  început să mă concentrez asupra unui plan de evadare" 'asa din  ? """ şi cînd a,ungea la >G făceam un pas înainte" 0ntr-o diminea!ă cînd se numărau prizonierii gardianul a fost c/emat în altă parte tocmai cînd a,unsese la >O% cînd a revenit a început de la >G deci nu mi-au observat lipsa" *eara cînd detaşamentul s-a întors de la muncă numărul prizonierilor era evident acelaşi deci lipsa mea a fost observată cu mult mai tîrziu" Am reuşit să ies din lagăr fără să $u văzut şi am tot mers prin pustiu timp de ?7 de ore pînă am a,uns la o casă părăsită unde m-am odi/nit" #ulte zile am trăit din ce pescuiam sau vînam" 'înd am a,uns la linia ferată am urcat într-un tren ce transporta cărbuni în 1olonia" 1rietenii m-au a,utat să a,ung la
memoria ascunsă a lumilor şi civiliza!iilor străvec/i% astfel trecutul reînvie şi poate $ cunoscut" *avan!ii posedă o putere de concentrare mare şi o imagina!ie controlată care trezesc geniul subconştient: templele antice capătă acoperişuri apar grădini piscine şi fîntîni arteziene% oasele albite sunt acoperite de muşc/i şi piele" 'u a,utorul aten!iei bine focalizate a imagina!iei diri,ate putem transcede timpul şi spa!iul şi ne punem în legătură telepatică cu cele mai elevate gînduri ale marilor savan!i ai lumii" Cum să devenim receptivi la sugestiile subconştientului Dacă trebuie să lua!i o decizie di$cilă începe!i imediat să căuta!i solu!ia plini de optimism" .vita!i gri,ile $!i încrezători" 9ată o te/nică simplă de a deveni receptivi la mesa,ele subconştientului" Aşeza!i-vă într-o pozi!ie confortabilă relaxa!i-vă corpul şi mintea" Dacă acestea refuză să se supună $!i autoritari şi fermi impunîndu-vă cu putere voin!a" 'orpul este obligat să vă asculte pentru că nu are voin!ă proprie ini!iativă sau inteligen!ă ci este asemenea unui disc pe care sunt săpate diferite gînduri sau emo!ii sub forma unor gesturi caracteristice ticuri sau c/iar boli" După ce a!i ob!inut o relaxare profundă concentra!i-vă aten!ia exclusiv asupra problemei care vă frămîntă" 'ăuta!i o solu!ie încerca!i diferite variante gîndi!i-vă cu anticipa!ie ce bucuroşi ve!i $ cînd o ve!i găsi pe cea mai bună" <ăsa!i-vă cuprinşi de acest sentiment" 1ermite!i min!ii să se ,oace astfel pînă adormi!i" Dacă nu a!i primit răspunsul în timpul somnului nu vă mai preocupa!i de problema respectivă" 4ricînd este posibil să apară c/iar dacă face!i altceva" 1entru a avea acces la informa!iile depozitate în subconştient cea mai simplă metodă este şi cea mai bună" 9ată un exemplu personal: întro zi am pierdut un ceas care era o amintire de familie" <-am căutat peste tot dar nu l-am găsit" *eara am invocat subconştientul şi i-am vorbit ca unei persoane de încredere: 2Tu ştii tot deci ştii şi unde este ceasul meu% te rog să-mi ară!i locul3" #-am trezit cu gîndul pregnant: 2'ăută sub copacul din curte3 unde l-am şi găsit imediat"

CAPITOLUL XIII SUBCONŞTIENTUL ŞI MIRACOLELE SOMNULUI Hiecare dintre noi petrece I ore din ?7 dormind 5cam o treime din via!ă6" Aceasta este o lege inexorabilă a vie!ii valabilă atît în regnul

vegetal cît şi în cel animal" #ulte probleme îşi pot găsi răspuns atunci cînd dormim" .ste încă încetă!enită teoria conform căreia ziua obosim şi noaptea dormim ca să ne recuperăm for!ele pierdute" Dar corpul consumă energia şi cînd doarme: inima continuă să func!ioneze la fel plămînii ca şi toate celelalte organe vitale" Dacă mîncăm înainte de a ne culca /rana este perfect digerată şi asimilată în somn" Aceasta datorită faptului că subconştientul nu se odi/neşte şi nu doarme niciodată ci este mereu activ controlînd toate func!iile corpului" Atunci cînd dormim vindecarea se produce mai uşor deoarece nu mai există multiple interferen!e şi bloca,e produse de mentalul conştient" De asemenea răspunsurile la problemele care vă frămîntă vi se revelează mai ales în somn" 1inefacerile somnului Dr" Po/n BingeloF o autoritate în studiul efectelor X somnului a demonstrat că noaptea cînd dormim creierul primeşte impresii vizuale auditive olfactive gustative care demonstrează că nervii respectivi sunt activi în timpul somnului precum şi neuronii scoar!ei cerebrale" *avantul a demonstrat că atunci suetul se uneşte cu *piritul Divin umplîndu-se de în!elepciunea şi 9ubirea eternă" 2*tudiile pe care le-am întreprins miau întărit convingerea că adevăratul scop al somnului nu este doar odi/na% de fapt nici o altă parte a vie!ii nu este mai importantă pentru elevarea spirituală ec/ilibrată a omului3" 4bosită de permanentele conicte ,igniri şi stresuri mintea are nevoie de o retragere periodică din lumea sim!urilor pentru a intra în legătură telepatică cu for!a şi în!elepciunea subconştientului" Dacă ve!i urmări să păstra!i mereu această legătură ve!i $ g/ida!i permanent de către ea şi ve!i reuşi să învinge!i orice di$cultate" 1entru aceasta este bine ca în timpul zilei să realiza!i periodic retragerea min!ii în interior departe de confuzia şi agita!ia lumii exterioare" Aceasta poate $ privită tot ca o formă de somn căci sunte!i adormi!i fa!ă de lumea sim!urilor dar astfel trezi!i în voi lumea extraordinară a subconştientului" $fectele surprinzătoare ale privării de somn
*

multe" 'ei care-şi înc/ipuie ca se pot acomoda şi cu mai pu!ine ore de somn se înşeală3" *avan!ii care au studiat efectele lipsei de somn au remarcat că insomnia prelungită a precedat anumite tulburări psi/opatologice" 1entru a explica acest fenomen este su$cient să amintim că în timpul somnului ne 2încărcăm bateriile3 dobîndind vitalitate şi poftă de via!ă" 0ntr-un articol intitulat 21oate că ave!i nevoie de mai mult somn3 apărut în 2;eaderSs Digest3 se relatează următoarea experien!ă: 20n ultimii trei ani am realizat experien!e medicale la Ralter ;eed ArmL 9nstitute of ;esearc/ din Ras/ington" 'a subiec!i s-au oferit o sută de militari şi civili" Aceştia au fost men!inu!i for!at în stare de veg/e circa 7 zile la rînd" umeroase teste au pus în eviden!ă efectele şi simptomele lipsei de somn rezultatele lor dezvăluind cîteva dintre misterele uluitoare ale somnului" *e ştie acum că mintea obosită de nesomn caută atît de avidă somnul încît ar sacri$ca orice ca să-l ob!ină" După numai cîteva ore apar scurte perioade de mo!ăială într-un ritm de  - 7 pe oră" 'a într-un somn veritabil pleoapele se înc/id ritmul cardiac se încetineşte pentru cîteva secunde" 1ot surveni momente de inconştien!ă sau imagini disparate frînturi de vise" 1e măsură ce se agravează lipsa de somn perioadele de pierdere a cunoştin!ei devin din ce în ce mai dese şi mai lungi 5? -  secunde6" '/iar dacă subiectul are o mare responsabilitate 5exemplu: pilotarea unui avion în plină furtună6 el nu îi poate rezista" Hi!i aten!i căci vi se poate întîmpla oricînd mai ales cînd sunte!i la volan"
9ată un alt exemplu despre modul cum pute!i $ a,uta!i şi ocroti!i de către subconştient atunci cînd îl invoca!i" 'u mul!i ani în urmă înaintea celui de-al doilea război mondial mi-a fost oferit un post în 4rient" 1entru a $ sigur că voi lua o decizie bună m-am rugat astfel: 20n!elepciunea ascunsă din $in!a mea ştie tot şi îmi va revela cu voia lui Dumnezeu pe ce drum trebuie să merg" oi reuşi să recunosc răspunsul indiferent cum va sosi el3" Am recurs la această modalitate deoarece deşi mentalul conştient poate lua decizii cînd cunoaşte toate datele problemei este nevoie de intui!ia proprie subconştientului pentru a răspunde la întrebări pe care doar viitorul le poate dezlega" Am repetat rugăciunea ca pe un cîntec de leagăn înainte de a adormi şi apoi am visat ceea ce s-a petrecut în realitate peste trei ani" #i-a apărut un vec/i prieten şi mi-a spus: 2'iteşte ziarele nu pleca+3" 0n ziare se relata cu litere groase cum se declanşase războiul prin atacul de la 1earl Karbour" De mai multe ori am avut vise foarte clare ca cel expus mai înainte" Acestea sunt scenarii realizate de subconştient care ne relevează astfel anumite adevăruri prin intermediul unor persoane în care avem încredere" Altul ar putea primi sfaturi din partea mamei care-i apare în vis şi îl avertizează asupra unui anumit pericol" *ubconştientul creează imaginile cele mai sugestive care să ne impresioneze şi să ne determine să credem în ceea ce visăm" Dr" ;/ine director la Departamentul de psi/ologie al niversita!ii Du@e a adunat un mare număr de relatări care demonstrează că multe persoane au vise premonitorii în legătură cu evenimentele care se vor  întîmpla în viitor reuşind cu a,utorul lor să evite posibile tragedii" iitorul este rezultatul modului vostru de a gîndi în prezent el este de,a în subconştient cu excep!ia cazului cînd îl modi$ca!i după dorin!ă prin intermediul rugăciunii" 1rin analogie viitorul unui popor este înscris  în subconştientul colectiv al poporului respectiv" Aşa se explică faptul că am visat că s-a declanşat războiul cu trei ani mai înainte" 0ntîmplările de mîine se aă de,a în subconştient la fel şi cele de săptămîna sau de luna viitoare şi pot $ 2văzute3 de o persoană clarvăzătoare cu un mental elevat" Dacă ve!i începe însă să vă ruga!i nu vi se va mai întîmpla nimic rău căci nimic nu este $xat sau prestabilit în mod de$nitiv de dinainte" Atitudinea mentală adică modul în care gîndi!i sau sim!i!i realitatea determină viitorul" 1rin rugăciune pute!i remodela şi crea un nou viitor" 4ot ceea ce un om seamănă acum, va a-unge să recolteze mai tîrziu. *ămîn!a după cum este bună sau rea va da rodul pe măsură" Miracole petrecute în timpul somnului

4dată un cursant mi-a trimis un ziar în care era relatat cazul unui laminor din o!elaria 1itsburg" 4mul numit ;oL Kammerstrom a cîştigat >M888 de dolari datorită unui vis pe care l-a avut" 'onform articolului din ziar inginerii care lucrau în o!elărie munceau de mult timp ca să repare o bandă de transmisie a barelor de o!el" Deşi se c/inuiau de multă vreme nu reuşiseră să găsească defec!iunea şi să o remedieze" Kammerstrom căuta şi el un dispozitiv nou care să pună în mişcare angrena,ul dar fără nici un rezultat" 0ntr-o după-amiază înainte de a a!ipi i-a venit iar în minte problema de la o!elărie" Adormind a visat o sc/i!ă perfectă a unui anumit utila," Trezindu-se a făcut o sc/emă după desenul din vis" Apoi el a pus această sc/emă în aplicare iar anga,a!ii au realizat un dispozitiv func!ional" Astfel somnul de la prînz i-a adus lui Kammerstrom un cec de >M888 de dolari adică cea mai mare recompensă pe care o oferise vreodată $rma anga,a!ilor săi pentru o inven!ie" Dr" Kelprec/t profesor de cultură asiriană la niversitatea din 1ennsLlvania scria în ,urnalul său: 20ntr-o seară m-am culcat epuizat de eforturile zadarnice de a localiza două fragmente de agată presupuse a $ apar!inînd unui babilonian" Adormind sub inuen!a acestor gînduri am avut un vis remarcabil: mi-a apărut un preot din ippur înalt şi impunător cam de patruzeci de ani care m-a condus la tezaurul templului" Acolo erau împrăştiate pe podea o mul!ime de fragmente de agată şi lapis-lazuli" 1reotul mi-a spus: <<'ele două bucă!i despre care ai scris separat la paginile ?? şi ?O fac parte din cerceii de la statuia zeului" > #-am trezit instantaneu" Am examinat fragmentele şi spre uimirea se potriveau" =ăsisem în sfîrşit solu!ia problemei"3 ;obert
'ei care suferă de insomnie vor găsi în rugăciune un tratament extrem de e$cient" 0nainte de a adormi repeta!i lent cu aten!ie această sugestie binefăcătoare: 21icioarele se relaxează bra!ele se relaxează spatele se destinde complet creierul se umple de calm şi bucurie fa!a mi se destinde% întregul corp este perfect relaxat şi psi/icul se linişteşte complet" 9ert din tot suetul pe to!i cei care au greşit fa!ă de mine şi trimit către toate $in!ele universului gînduri de iubire armonie pace şi sănătate" #ă învăluie un ocean de linişte şi bucurie şi devin conştient de 1rezen!a Divină din mine" 1ercep intuitiv fascinantul mister al ie!ii şi al 9ubirii" Hericirea mă cuprinde şi devin plin de bunăvoin!ă fa!ă de cei din  ,ur" 0ntreaga noapte voi dormi în această pace fermecată iar diminea!a mă voi trezi plin de vitalitate şi de iubire" 4 sferă de beatitudine mă cuprinde mereu făcîndu-mă din ce în ce mai bun şi mai în!elept" u-mi este teamă de nimic căci ştiu că Tu eşti cu mine" oi dormi în pace şi mă voi trezi plin de bucurie dedicîndu-i întreaga mea via!ă şi iubire"3

Idei 1r!( de%#re +i"e1acerile %m"ului  ;0 Tre)u#e s - tre1#.# a (oua 1# &a o a$u'#t or N#'#c 'a# s#'p&u !$a#$te (e a a(or'#+ su*era.# su)co$"t#e$tu&u# s - tre1easc e%act &a acea or0 ?e.# co$stata cu u#'#re c e& se -a supu$e0 Face.# ape& &a re1o&-area or#cre# pro)&e'e+ cc# $#'#c $u este prea *reu !$ /a.a /or.e# #$,$#te a su)co$"t#e$tu&u#0 0 Su)co$"t#e$tu& $u cu$oa"te o(#h$a $#c#o(at+ &ucrea1 /r  !$cetare0 Co$tro&ea1 toate /u$c.##&e -#ta&e "# -#$(ec or#ce )oa&0 :'pca.#2- cu -o# !$"#-+ #erta.# pe to.# ce# care au *re"#t -#$(ecarea se -a pro(uce cu 'u&t 'a# repe(e0 >0 Su)co$"t#e$tu& - *h#(ea1 'a# a&es atu$c# c!$( (or'#.# sau c!$( -#sa.#0 Cure$.## -#ta&# c#rcu& atu$c# &#)er# pr#$ ,#$.+ pur#,c!$(2o+ ast/e& !$c!t (#'#$ea.a - tre1#.# re-#ta
a.# "#  !$t#$er#.#0 0 Dac su$te.#+ !$c+ su) #$Hue$.a suprr#&or "# co$H#cte&or (#$ t#'pu& 1#&e#+ ca&'a.#2- 'a# !$t!# "# co$ce$tra.#2- asupra u$or su*est## po1#t#-e0 I$-oca.# /or.e&e "# !$.e&epc#u$ea (#$ su)co$"t#e$t "# cere.# s re1o&-e pro)&e'a cu care - co$/ru$ta.#0 ?e.# (o)!$(#+ ast/e&+ u$ p&us (e !$cre(ere !$ -o#+ ca&' "# putere0 90 So'$u& este ese$.#a& pe$tru o '#$te &uc#( "# u$ corp s$tos0 L#psa (e so'$ pro-oac #r#ta)#&#tate+ (epres#u$# ps#h#ce+ 1pcea& su$t $ecesare ce& pu.#$ opt ore (e so'$ !$ ,ecare $oapte0 0 Sa-a$.## au (e'o$strat c sur-#$ o ser#e !$trea* (e tu&)urr# ps#ho2pato&o*#ce+ !$ ur'a u$e# #$so'$## pre&u$*#te0

0 :$ t#'pu& so'$u&u#+ '#$tea se !$carc cu /or.e $o#0 Mu&te persoa$e care $u (or' su,c#e$t+ pre1#$t tu&)urr# (e 'e'or#e "# (e coor(o$are a '#"cr#&or+ su$t (e1or#e$tate "# co$/u1e0 =0 Cre#eru& o)os#t -a sacr#,ca or#ce pe$tru c!te-a c&#pe (e so'$0 Ate$.#e+ ce# care a-e.# te$(#$.a s a(or'#.# &a -o&a$ 0 Noaptea e u$ s/et$#c )u$0 :$a#$te (e a a(or'#+ #$-oca.# protec.#a su)co$"t#e$tu&u#0 Cere.# rspu$s &a !$tre)area care - /r'!$t+ apo# ,.# recept#-# pe$tru a !$.e&e*e rspu$su&0 ;<0 A-e.# (ep&#$ !$cre(ere !$ su)co$"t#e$t e& $u - poate or#e$ta (ec!t !$ (#rec.#a cea )u$0 C!teo(at+ 'esa@u& su - par-#$e pr#$ #$ter'e(#u& u$u# -#s /oarte c&ar "# su*est#-0 ;;0 Mo(u& !$ care *!$(#.# - (eter'#$ (est#$u&0 Lsa.#2- *h#(a.# (e ctre !$.e&epc#u$ea #$,$#t+ ascu$s !$ ,#$.a -oastr+ accepta.# or#ce s/at sau su*est#e care s#'.#.# c -#$e (e aco&o0 F#.# opt#'#"t#+ *!$(#.#2- c $u se poate !$t!'p&a $#'#c ru ast/e& re'o(e&a.# (est#$u& "# - !')u$t.#.# -##toru&0 ;0 Dac (or#.# s scr#e.# u$ ro'a$+ o p#es (e teatru sau s rea
a.# o #$-e$.#e e%traor(#$ar+ cere.# su)co$"t#e$tu&u# s - #$sp#re co$"t#e$t#1a.# /aptu& c e& - *h#(ea1 'ereu0 Se -or pro(uce ast/e& a(e-rate '#raco&e+ #ar patr#'o$#u& u$#-ersa& se -a !')o*.# cu $o# co'or# art#st#ce sau "t##$.#,ce0

CAPITOLUL XI? MANIFESTAREA PUTERII SUBCONŞTIENTULUI :N REGOL?AREA PROBLEMELOR DE CUPLU 'auza tuturor conictelor ce apar în interiorul unui cuplu o constituie nerecunoaşterea modului de ac!iune a for!elor ascunse în subconştient" 4rice problemă dintre so! şi so!ie se poate rezolva dacă cei doi folosesc  în mod constructiv problemele mentalului" ;ugîndu-se împreună cei doi iubi!i se vor armoniza la toate nivelele $in!ei lor şi vor rămîne mereu  împreună" 4rientarea către idealuri sublime studiul legilor misterioase ale vie!ii faptul că cei doi au acelaşi drum în via!ă şi îşi respectă reciproc libertatea personală toate acestea reprezintă c/eile unei căsătorii armonioase şi fericite în care so!ii formează o singură $in!ă" n divor! sau o despăr!ire dureroasă poate $ evitată cel mai uşor c/iar dinaintea căsătoriei" Desigur cînd situa!ia devine insuportabilă cel mai bine este să ieşi din ea" Dar de ce să nu evi!i o situa!ie neplăcută& u ar $ mai bine să te concentrezi asupra adevăratei cauze a problemelor cu care te confrun!i adică să tai răul de la rădăcină&

Asemenea celorlalte probleme cu care omul se poate confrunta divor!ul împreună cu supărările inerente sunt roadele unui comportament în care legile subconştientului sunt ignorate complet"  /devărata semnicaţie a căsătoriei 1entru a $ cu adevărat o uniune între două $in!e căsătoria trebuie să aibă în primul rînd o bază spirituală să $e însue!ită de iubire reciprocă" Dragostea poate $ exprimată sub forma toleran!ei a sincerită!ii a onestită!ii şi a bunăvoin!ei" De aceea $ecare dintre cei doi iubi!i trebuie să $e foarte sinceri unul fa!ă de celălalt" 4 căsătorie armonioasă nu poate $ niciodată realizată avînd la bază motive ca vanitatea lipsa de bani sau dorin!a de a parveni deoarece acestea indică lipsa sincerita!ii şi a iubirii" 4 asemenea căsătorie nu reprezintă decît o penibilă minciună şi o mascaradă grotească" 4 femeie care gîndeşte: 2*unt epuizată de muncă" #ă voi mărita ca să renun! la serviciu şi să mă ocrotească so!ul3 porneşte de la premise false şi nu aplică într-un mod corect legile subconştientului" umai cunoaşterea şi folosirea bene$că a acestor legi îi pot oferi siguran!ă şi confort" Dacă ea ar aplica te/nicile descrise în capitolele anterioare nu s-ar putea plînge niciodată în realitate de so! de tată sau de altcineva ci este capabilă să ob!ină prin propriile for!e fericirea prosperitatea pacea lăuntrică iubirea nesfîrşită bucuria de a trăi confortul siguran!a şi orice şi-ar putea dori vreodată" Hiecare om poate $ propriul său constructor modelîndu-şi destinul aşa după cum doreşte" Cum să atragem către noi soţul sau soţia ideală Dacă a!i lecturat cu aten!ie capitolele anterioare desigur că de,a sunte!i familiariza!i cu modul în care ac!ionează subconştientul şi şti!i că tot ce se imprimă acolo se va exprima într-o formă sau alta în universul vostru lăuntric cît şi în cel exterior" Dacă sunte!i femeie şi dori!i să vă apropia!i de un bărbat dar nu l-a!i găsit încă sugera!i subconştientului calită!ile pe care dori!i să le aibă el" 9ată o te/nică deosebit de utilă: seara aşeza!i-vă în fotoliul cel mai comod înc/ide!i oc/ii şi relaxa!i-vă urmări!i să crea!i o stare de pace profundă şi de receptivitate" Adresa!ivă apoi subconştientului spunîndu-i: 21rin gîndurile mele atrag către mine un om onest sincer loial iubitor $del cu suetul fericit şi liniştit" Aceste calită!i penetrează acum în subconştient% prin medita!ii asupra lor vor prinde via!ă şi se vor manifesta atunci cînd voi $ pregătită" #ă bazez pe acea lege care face să am exact ceea ce mantalizez cu for!ă" Doresc să dăruiesc fericire şi armonie unui om" 0i voi respecta şi iubi idealurile iar el va face la fel în ceea ce mă priveşte" u voi căuta să-l

transform într-un mod absurd pentru a-mi satisface vreo dorin!ă egoistă iar el va respecta la rîndul lui personalitatea şi dorin!ele mele" #ereu ne va uni dragostea în!elegerea şi toleran!a"3 1erseverînd în această te/nică extrem de simplă ve!i trăi bucuria de a descoperi că există un astfel de bărbat pe care să-l cunoaşte!i şi cu care să vă căsători!i" 0n!elepciunea tăcută şi nebănuită a subconştientului vă desc/ide un drum pe care ve!i $ purtată de curen!ii irezistibili crea!i prin mentalizarea voastră bene$că" 1entru ca această experien!ă să devină o reuşită aspira!i permanent să dărui!i iubire devotament în!elegere şi tot ce e mai bun în dumneavoastră către cei din ,ur" Dacă sunte!i bărbat şi sim!i!i lipsa unui suet apropiat ve!i folosi această sugestie sau una asemănătoare: 21rin aceste gînduri atrag femeia care se potriveşte cel mai bine personalită!ii mele" 0i voi dărui iubire lumină pace şi bucurie" Am deplină încredere că-i voi oferi o via!ă fericită şi o voi a,uta să se desăvîrşească pe toate planurile" Doresc ca so!ia mea să $e inteligentă veselă $delă şi sinceră plină de armonie şi de calm" Din acest moment începem să $m atraşi irezistibil unul către celălalt şi ne vom întîlni la momentul potrivit" 0ncepînd de atunci în via!a mea se vor manifesta doar iubirea adevărul şi frumuse!ea" Aştept plin de încredere să o cunosc pe viitoarea mea so!ie"3 0n timp ce medita!i plini de aspira!ie asupra calită!ilor pe care le dori!i la viitorul so! în subconştient începe să se formeze imaginea sa" u mai rămîne apoi decît să găsească bărbatul sau femeia care se potriveşte cel mai bine cu imaginea de,a formată" ;ecent am discutat cu o doamnă de meserie profesoară care îmi spunea: 2Am avut trei so!i şi la to!i mă deran,a faptul că erau prea pasivi şi nu aveau spirit de ini!iativă lăsînd ca toate deciziile importante să le iau eu" De ce atrag doar oameni de acest fel&3 Am întrebat-o dacă ştia dinainte de a se căsători că cel de-al doilea so! era un bărbat efeminat şi ea mi-a răspuns: 2*igur că nu ştiam" Dacă aş $ ştiut nici nu m-aş $ măritat cu el3" De fapt la baza acestor greşeli stătea propria sa personalitate care era foarte puternică dominatoare aproape masculină" 0n mod inconştient femeia căuta un so! supus şi pasiv pe care să-l domina" 1entru a întîlni astfel de bărba!i ea trebuia să-şi modi$ce mai întîi imaginea mentală subconştientă" 9ată cum a procedat pentru a înlătura vec/iul prototip mental şi a crea unul nou conform dorin!elor ei: 2#i-am creat în minte imaginea bărbatului ideal: puternic iubitor extrem de viril cu o situa!ie materială bună cinstit şi plin de sinceritate" 0mi înc/ipuiam cum îi voi dărui iubire şi fericire şi cum îl urmez plină de supunere spri,inindu-l în tot ceea ce doreşte să realizeze" *ugestia mea era următoarea: <<(tiu că şi el mă aşteaptă aşa cum îl aştept eu" *unt sinceră în dorin!a mea doresc să iubesc şi să mă

dăruiesc plenar" *imt în mine multe comori pe care i le pot oferi şi pe care el le va primi cu bucurie" Amîndoi vom $ plini de bunăvoin!ă şi de optimism pentru a forma un cuplu reuşit" *unt sigură că subconştientul va găsi acest om minunat şi va face să ne întîlnim astfel încît să ne recunoaştem imediat >>3" *e ruga astfel în $ecare diminea!ă şi seară ştiind că dacă se gîndeşte foarte intens şi destul de mult timp la imaginea so!ului ideal dorin!a i se va îndeplini" Au trecut astfel mai multe luni" A întîlnit mul!i bărba!i dar nici unul nu a fost pe placul ei" 'înd începea să-şi piardă răbdarea îşi amintea că  încredin!ase subconştientului acea problemă şi recăpăta încredere şi for!e noi" 0ntre timp a divor!at de ultimul so! fapt care i-a dat un sentiment de uşurare şi o mai mare libertate de gîndire" 1u!in după aceea a părăsit învă!ămîntul şi s-a anga,at ca medic" 4mul acela era c/iar cel pe care îl mentalizase şi ea a intuit acest lucru c/iar de la prima  întîlnire" 9ntui!ia s-a adeverit cînd la o săptămînă după ce se anga,ase el a cerut-o în căsătorie" 'onvie!uirea cu el a fost pe deplin fericită căci el se dovedea a nu $ supus şi efeminat cum erau primii so!i ci dimpotrivă extrem de viril genul de om sportiv şi atletic spiritual avînd sim!ul umorului şi fără idei preconcepute sau pre,udecă!i lamentabile" Această situa!ie fericită a fost creată fără îndoială de gîndurile  încrezătoare pe care ea le-a între!inut şi le-a ampli$cat pînă la satura!ie  în propriul subconştient" Hor!a mentală la unison cu cea psi/ică 5emo!iile6 au făcut ca sugestia să pătrundă în subconştient şi să devină realitate" Deriva către divorţ  Atunci cînd căsnicia a,unge într-un punct critic $ecare poate /otărî  dacă este mai bine să divor!eze sau nu" Această alegere este o problemă personală sau individuală% în astfel de cazuri nu se poate formula o regulă generală de conduită" 1entru unii oameni mai singuratici realitatea dovedeşte că ar $ mai bine să nu se căsătorească deloc pe cînd al!ii dacă ar mai avea pu!ină răbdare ar putea trece de momentul di$cil împreună fără să $e nevoie de separare" 4 femeie divor!ată poate deveni cu mult mai sinceră şi mai nobilă în sentimente decît una care trăieşte un coşmar permanent" 9ată de exemplu cazul unei femei al cărei so! era un alcoolic înrăit $ind pedepsit de mai multe ori de ,usti!ie pentru comportamentul său brutal şi animalic" Bărbatul acela care nu-i dădea aten!ie decît atunci cînd o maltrata nu putea $ părăsit căci so!ia lui credea într-un mod foarte greşit că divor!ul constituie un păcat" 9-am explicat că legătura dintre doi

oameni se realizează în primul rînd în inimile lor şi că nu poate exista căsătorie în adevăratul sens al cuvîntului fără iubire şi armonie" Hemeia a în!eles că nu există lege divină care să o oblige să stea cu un om ce o maltratează şi o umileşte permanent" Dacă vă aa!i într-o astfel de situa!ie di$cilă şi nu şti!i cum să ac!iona!i căuta!i în interiorul vostru răspunsul% cu siguran!ă că acesta va veni dacă ave!i încrederea şi aspira!ia necesară" Din profunzimile tăcute ale suetului se va revela răspunsul potrivit" Am cunoscut un cuplu de tineri căsători!i de cîteva luni care de,a a,unsese în situa!ia de a se destrăma" 0n cele ce urmează vom aduce la lumină cîteva dintre cauzele ascunse ale impasului lor" *o!ul trăia cu teama permanentă ca femeia să nu-l părăsească" .ra sigur că îl înşeală şi că într-o zi îl va părăsi% de aceea el se aa într-o continuă angoasă şi tulburare a min!ii" 1e de altă parte so!ia sim!ea că legătura dintre ei nu se mai bazează pe încredere $ind afectată de atmosfera creată de el" *itua!ia la care au a,uns este urmarea directă a prototipului mental format" După cum am mai arătat toate $in!ele se supun legii ac!iunii şi reac!iunii conform căreia orice fenomen are drept cauză un tipar mental" Desigur femeia şi-a părăsit so!ul comportîndu-se exact aşa cum se aşteptase el" *epararea în cuplu se produce întîi în spiritele celor doi" 'eea ce se petrece la tribunal nu reprezintă decît urmarea $rească a acestui lucru" 'înd în cei doi so!i se adună resentimentele neîncrederea suspiciunea şi mînia acestea slăbesc şi epuizează unitatea cuplului" ra dezbină ceea ce uneşte iubirea" 0n cazul pe care l-am prezentat nici unul dintre tinerii so!i nu cunoşteau legile mentalului lăsînd ca problemele angoasele şi dezordinile interioare să le aducă suferin!ă" #ai tîrziu urmîndu-mi sfaturile au reînvă!at să trăiască împreună experamentînd terapeutica sugestiei pozitive" ;ezultatele au fost evidente: au început să manifeste iubire calm şi bunăvoin!ă unul către celălalt" 0n $ecare seară discutau  împreună şi analizau diferite aspecte spirituale ale vie!ii căutînd direc!ii noi în gîndire" Astfel şi-au construit treptat o căsnicie durabilă" Cauza greşelilor în căsnicie *e observă foarte des că so!iile devin răutăcioase şi certăre!e" 9ritabilitatea exprimă de fapt refulările lor inconştiente nevoia profundă de a $ iubite" emul!umirea provine cîteodată din faptul că femeia doreşte să modi$ce personalitatea so!ului conform unui tipar creat de ea" Desigur acest lucru nu reprezintă decît un mi,loc în plus de a-i pierde interesul şi iubirea"

'a să înlăture necazurile de acest gen este bine ca .ecare di"tre %!i %( e&ite a %cate $" e&ide"!( tate micile 're*eli ale celuilalt  *i $" lc de acea%ta %( .e #li"i de ate"!ie *i de r(+dare, 1l%i"du0%e de tate celelalte calit(!i mi"u"ate, care %e a%cu"d  $" %u3etul lr+oţul care este mereu posac, care critică tot ceea ce face sau zice soţia, comite un adulter din punct de vedere psihic, căci adulter se numeşte şi atunci cînd unul dintre parteneri gîndeşte întrun mod negativ şi distructiv, separînduse astfel mental de celălalt " n bărbat care între!ine sentimente de ostilitate şi mînie fa!ă de so!ie o înşeală practic pe aceasta deoarece încalcă promisiunile făcute la căsătorie acelea de a o iubi şi respecta toată via!a" 3n astfel de om trebuie să înveţe săşi stăpînească mînia, să lupte cu  propriile sale gînduri malece şi distructive, să reînceapă aşi privi soţia cu respect, bunăvoinţă şi consideraţie. Holosind autosugestia pozitivă putem să ne formăm o atitudine în fa!a vie!ii şi un mod de a gîndi care să ne facă mai ferici!i şi să ne armonizeze rela!iile cu ceilal!i" aceţi o mare greşeală atunci cînd vorbiţi de problemele apărute în cuplu, cu vecinii sau cu rudele. +ă presupunem că o femeie povesteşte  prietenei sale; #+oţul meu numi dă niciodată bani. +e poartă îngrozitor  cu mama mea, este beţiv şi mă -igneşte în ecare zi(.  Desigur că to!i cei care aud aceste vorbe îşi formează o imagine proastă despre el şi aceasta nu va a,uta cu nimic cuplul" To!i vor mentaliza negativ şi va $ cu mult mai greu să repara!i situa!ia creată" u discuta!i căci despre defectele celui cu care trăi!i decît cu cineva care vă poate da sfaturi folositoare% altfel risca!i să vă autosugestiona!i negativ fără să vă da!i seama" .ste cunoscut faptul că familia nu dă întotdeauna sfatul cel mai bun căci membrii ei sunt subiectivi şi părtinitori în aprecieri" 'riteriul după care pute!i veri$ca sfaturile ce vi se dau este să respecte regula de aur 52Hace!i altora ceea ce vre!i să vă facă ei vouă 36" Aminti!i-vă mereu că întotdeauna între două $in!e care trăiesc  împreună au apărut probleme ciocniri de temperament perioade tensionate" u arăta!i prietenilor aspectele di$cile ale căsătoriei" Ab!ine!i-vă de la critici şi nu vă răzbuna!i pe so! făcîndu-i reproşuri în public" *e de altă parte, un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într o copie delă a sa. iecare om are personalitatea sa proprie şi astfel de tentative sunt împotriva rii, ducînd în timp la destrămarea cuplului. Hemeia se va sim!i atinsă în demnitatea sa şi va începe să nutrească anumite resentimente fa!ă de barbatul de lîngă ea" Desigur $ecare trebuie să se adapteze şi să lase mai mult sau mai pu!in de la el pentru bunul mers şi continuitatea cuplului dar dacă ve!i  încerca să privi!i în interiorul vostru cu obiectivitate ve!i găsi atîtea

defecte încît s-ar putea să ave!i nevoie de tot restul vie!ii pentru a le  înlocui cu calită!i" u mai căuta!i să-i transforma!i pe cei din ,ur ci căuta!i să vă transforma!i voi înşivă mai întîi" 0ugaţivă împreună şi veţi rămîne împreună rmări!i să armoniza!i via!a în doi parcurgînd următorii paşi  împreună: *rimul pas; u lăsa!i supărarea să se perpetueze de la o zi la alta" 0nainte de a adormi ierta!i celuilalt orice greşeală înlăuntrul vostru pentru ca iritarea să nu se ampli$ce" Diminea!a cînd vă trezi!i  încredin!a!i voin!ei şi în!elepciunii divine toate ac!iunile pe care le ve!i face în acea zi" Trimite!i gînduri de pace armonie şi iubire so!ului sau so!iei celorlal!i membrii al familiei tuturor $in!elor din această lume" *asul al doilea; *pune!i o scurtă rugăciune înainte de $ecare masă" #ul!umi!i lui Dumnezeu pentru /rană şi pentru tot ceea ce este minunat  în via!a voastră" 0n timpul mesei încerca!i să uita!i de necazuri şi nu anga,a!i discu!ii în contradictoriu" 'ăuta!i să ave!i doar gînduri bune fa!ă de so! sau so!ie spunîndu-i în gînd: 2Apreciez tot ceea ce faci şi î!i transmit mereu iubire şi bucurie3" *asul al treilea; .ste bine ca so!ul şi so!ia să se roage în $ecare seară  împreună" u-l considera!i pe celălalt ca $ind un obiect destinat să servească ci ca pe o $in!ă divină cu individualitate şi cerin!e proprii" ;especta!i-l şi ierta!ii greşelile evita!i pe cît posibil criticile şi cearta" " 1rima .pistolă către 'orinteni şi alte scrieri pline de îmvă!ăminte inspirate de Divin"

 Ami"ti!i0&( mereu4 ;0 Necu$oa"terea &e*#&or (#-#$e !$ 'a$#/estare co$st#tu#e a(e-rata cau1 a $e/er#c#r##0 Ru*!$(u2- !'preu$ pe$tru ar'o$#a cup&u&u#+ -e.# !$-.a cu' s co$stru#.# o re&a.#e pro/u$( "# sp#r#tua&0 0 Pe$tru a e-#ta (#-or.u&+ ac.#o$a.# !$c (#$a#$te (e a - cstor#0 Ru*a.#2- s -#$ parte$eru& #(ea& pe$tru -o#+ 'e$ta
!$( cu prec#1#e ce ca&#t.# (or#.# s a#) acesta0 ?e.# co$stata+ cu !$c!$tare+ c a.# !$t!&$#t )r)atu& sau /e'e#a (e care a-ea.# $e-o#e0 >0 Nu'a# u$#u$ea p&#$ (e #u)#re (#$tre u$ )r)at "# o /e'e#e poate , $u'#t cstor#e aute$t#c0

0 ? atra*e.# parte$eru& ce& 'a# potr#-#t (ac - co$stru#.# 'e$ta& o #'a*#$e c!t 'a# prec#s a sa0 Pute.# , s#*ur (e re1u&tat+ cc# !$trea*a crea.#e se supu$e &e*## re1o$a$.e#0 90 Nu 'a# pro#ecta.# asupra so.u&u# sau so.#e# *!$(ur# (e $e!$cre(ere "# ur0 :$co$@ura.#2& cu #u)#re+ ar'o$#e "# )u$-o#$.0 Toate pro)&e'e&e se -or re1o&-a treptat+ (e &a s#$e+ cc# -#)ra.##&e )e$e,ce -or , a)sor)#te !$ su)co$"t#e$t+ *e$er!$( 'a# 'u&t a/ec.#u$e+ putere (e tra$s,*urare "# u$#u$e (ttoare (e /er#c#re0 0 Fe'e#&e (e-#$ #r#ta)#&e "# rutc#oase (#$ cau1a &#pse# (e a/ec.#u$e "# (e respect0 E&e asp#r s ,e #u)#te "# ocrot#te0 Arta.#2&e c &e aprec#a.#+ c !$sea'$ /oarte 'u&t pe$tru -o#0 Cuta.# s o)ser-a.# "# s scoate.# !$ e-#(e$. ca&#t.#&e+ pe care cu s#*ura$. c &e au0 0 So.u& care2"# #u)e"te cu a(e-rat so.#a $u -a /ace "# $u -a ac.#o$a cu $#'#c !'potr#-a e#+ "ici #ri" &r+e+ $#c# pr#$ ac.#u$#0 Iu)#rea -er#ta)#& $u !$"ea& $#c#o(at0 =0 Nu (#scuta.# (ec!t cu oa'e$# co'pete$.# (espre pro)&e'e&e -oastre co$@u*a&e0 A"a cu' $u cere.# u$u# tap#.er s - e%tra* u$ (#$te+ $u cere.# /a'#&#e# sau pr#ete$#&or s -a (ea s/atur#+ c!$( a-e.# (#,cu&t.# !$ -#a.a (e cup&u0 0 Nu c(uta!i %( tra"%1rma!i #er%"alitatea celui l$"'( care tr(i!i 0 Acesta este u$ se'$ (e 'a$#/estare a or*o&#u&u# -ostru "# o supraest#'are a propr##&or capac#t.#+ care $u -or /ace (ec!t s pro-oace rese$t#'e$te0 So.u& sau so.#a are propr#a sa #$(#-#(ua&#tate "# $u poate , cop#e ,(e& a -oastr0 ;<0 Dac - ru*a.# !'preu$+ -e.# r'!$e !'preu$0 Crea.# &e*tur# pro/u$(e "# sp#r#tua&e !$tre -o# -e.# co$stata c pro)&e'e&e se -or re1o&-a treptat0 De"#+ c!teo(at+ $u corespu$(e rea&#t.##+ 'e$ta
a.#2- so.#a /er#c#t+ p&#$ (e s$tate+ /ru'oas0 De ase'e$ea+ so.u& poate , -1ut ca ,#$( puter$#c+ ta$(ru+ ar'o$#os "# )u$0 Me$.#$e.# $e!$trerupt aceast #'a*#$e )e$e,c+ p!$ ce tra$s/or'area se -a pro(uce !$ rea&#tate0

CAPITOLUL X?

CUM SÃ DE?ENIM MAI FERICI6I Rilliam Pames tatăl psi/oloagei moderne americane a$rma că cea mai mare descoperire a secolului în acest domeniu nu a fost făcută încă" 0ndrăznim să spunem că se referea la descoperirea puterii in$nite a subconştientului dinamizat printr-o credin!ă fermă în posibilită!ile lui" Hiecare om este posesorul acestei comori cu a,utorul căreia poate  învinge orice fel de piedică" Devenind conştien!i de ea putem birui propriile noastre slăbiciuni şi îndoieli dobîndind astfel adevărata fericire  în via!ă" 4rice om este fericit în anumite momente ale existen!ei sale: cînd se naşte un copil cînd se căsătoreşte sau reuşeşte la facultate etc" 1utem face o listă interminabilă de evenimente care ne fac ferici!i" Dar acestea nu sunt decît bucurii trecătoare care vin din exterior şi nu au nici o legătură cu adevărata bucurie interioară" 0n Biblie este scris că cine are credin!ă în 'el .tern acela este fericit" 0ncredin!a!i toate gîndurile şi ac!iunile lui Dumnezeu şi ruga!i-l să vă g/ideze să vă inspire% ve!i deveni astfel cu mult mai ec/ilibra!i senini şi relaxa!i în via!a de zi cu zi" rmări!i să $!i un focar de bunăvoin!ă şi iubire construindu-vă astfel adevărata fericire interioară eternă şi inalterabilă"  /legeţi întotdeauna fericirea Hericirea este o stare de spirit foarte elevată" *unte!i liberi să $!i ferici!i oricînd dori!i" 1are extraordinar de simplu şi aşa şi este" Dar oamenii eşuează de obicei în încercarea de a $ ferici!i pentru că nu  în!eleg ceea ce este simplu şi uşor% ei au nevoie mereu de re!ete complicate" 'ele mai mari adevăruri ale vie!ii sunt simple creatoare şi dinamice" umai ele ne pun în rezonan!ă cu starea de bine cu starea de armonie universală" *f" 1avel relatează în cuvinte inspirate modalitatea de a ne pune în legătură cu energiile elevate ce conferă for!ă interioară şi bucurie: 2cîte sunt adevărate cîte sunt de cinste cîte sunt drepte cîte sunt curate cîte sunt vrednice de iubit cîte sunt cu nume bun orice virtute şi orice laudă la acestea să vă $e gîndul3" 5Hilipeni 7: I6 '/iar din acest moment alege!i să $!i ferici!i" 9ată cum trebuie să proceda!i: diminea!a imediat ce desc/ide!i oc/ii spune!i-vă: 2#ă  încredin!ez armoniei divine şi o c/em să vină în suetul meu" 0ncepe o zi nouă şi minunată pentru mine" ici o zi nu a fost atît de frumoasă ca cea de astăzi" Divinul mă g/idează în tot ceea ce fac şi orice ac!iune îmi va $  încununată de succes" *unt un veritabil focar de iubire şi pace" Dacă în timpul zilei voi uita aceste gînduri luminoase trebuie să mi le amintesc

imediat să $u mereu orientat către ceea ce este sublim şi bun" 0n virtutea legii imuabile a rezonan!ei voi $ întîmpinat doar cu gînduri curate şi binevoitoare" 4rice ac!iune va $ încununată de succes" oi $ fericită întreaga zi"3" 0ncepe!i în acest fel $ecare zi alegînd rezonan!a cu ceea ce este profund bene$c" u numai că ve!i deveni mai ferici!i dar ve!i radia această fericire către toate $in!ele din ,ur" 2bişnuinţa de a  fericit  'u mul!i ani în urmă am petrecut o săptămînă la o fermă din 9rlanda" Hermierul era un bărbat plin de umor cînta sau uiera mereu" 'înd l-am  întrebat care este secretul fericirii sale mi-a răspuns: 21ur şi simplu mam obişnuit să $u fericit" 0n $ecare diminea!ă cînd mă trezesc şi în $ecare seară înainte de a adormi îmi binecuvîntez familia grînele animalele din ,urul casei şi îi mul!umesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce-mi dăruieşte"3 Hermierul avea acest obicei de 78 de ani" =îndurile pe care le între!inem cu perseveren!ă pătrund în subconştient şi devin adevărate obiceiuri" 4mul acela descoperise că şi fericirea poate $ o obişnuin!ă şi o stare $rească" 4rebuie să dorim fericirea .ste foarte important să dorim un lucru pentru a-l ob!ine" Hericirea trebuie dorită c/emată" .xistă oameni care au fost atît de mult timp deprima!i şi trişti încît dacă ar primi o veste bună ar proceda precum femeia care mi-a spus odată: 2u-i bine să $m prea ferici!i3" .i sunt atît de obişnui!i cu ideea de nefericire încît nu mai în!eleg deloc şi nu mai concep fericirea" Doresc să se scufunde tot în triste!e aceasta părîndu-lise perfect normală" Am cunoscut în Anglia o doamnă care era de mul!i ani bolnavă de reumatism" *e văita mereu: 2Astăzi mă c/inuie reumatismul" u pot nici să ies din casă" #ă doare foarte tare genunc/iul3" To!i aveau gri,ă de ea: $ica $ul vecinii" 0n realitate ea dorea să $e bonavă" *e bucura de propria ei suferin!ă nu dorea cu adevărat să $e fericită" 9-am sugerat un trata-ment mental i-am scris versete din Biblie sfătuind-o să-şi abată aten!ia de la boală să creadă în puterea vindecătoare a aturii" imic nu o mai interesa" 'red că multe persoane între!in rezonan!a cu gîndurile morbide trăind triste!ea şi deprimarea cu un anumit gen de voluptate care în timp se asociază unui adevărat masoc/ism psi/ic" 9ată cîteva exemple de gînduri negative care men!in această stare deplorabilă: 2Astăzi este o zi proastă totul îmi merge pe dos"3 2Toată

lumea este împotriva mea"3 2u voi reuşi"3 2*unt mereu în întîrziere3 2u am timp nici să răsuu3 21oate altul nu eu"3" Dacă de diminea!ă ve!i gîndi astfel ave!i toate şansele ca previziunile voastre sumbre să se  îndeplinească în acea zi" '/iar dacă aparen!ele sunt altele ave!i  încredere în reuşită căci nimic nu poate dura la nesfîrşit" 'unosc o persoană căreia nu-i mergeau afacerile şi a dat faliment" 9ată însă ce spunea ea: 2Am făcut atîtea greşeli dar am învă!at ceva din ele" 4 voi lua de la capăt şi voi avea un succes uriaş2" Acesta este un exemplu de gîndire constructivă" Dacă avem necazuri înseamnă că ceva nu este corect în modul nostru de a gîndi" Trebuie să eliminăm fără întîrziere cauza 5mentalizarea negativă6 înlocuind-o cu gînduri optimiste" 4amenii cei mai ferici!i sunt cei care sunt învă!a!i să dea mereu ce au mai bun" 4amenii cei mai buni nu sunt obligatoriu şi cei mai ferici!i dar oamenii ferici!i sunt sigur cei mai buni în arta de a trăi" Tot ce avem mai înalt mai elevat şi mai bun în noi este de sorginte Divină" Hi!i mereu expresia 9ubirii a
Pa*i c(tre 1ericire ;0 Q#&&#a' Ja'es a,r' c+ cea 'a# 'are (escoper#re a seco&u&u# a /ost re-e&area puter## $es/!r"#te a su)co$"t#e$tu&u#+ (#$a'#1at (e cre(#$.0 0 :$ ,ecare (#$tre $o# s&"&u#e"te o /or. #'e$s0 Dac -e.# (o)!$(# o !$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ toate -#sur#&e -or (e-e$# rea&#tate+ ch#ar "# ace&a (e a , /er#c#t0 >0 Cu a@utoru& aceste# /or.e &ate$te+ -e.# tra$s/or'a ru& !$ )#$e+ - -e.# !'p&#$# asp#ra.##&e0 Aceasta este a,r'a.#a cu-#$te&or )#)&#ce 3C#$e are !$cre(ere !$ Eter$ &e*#&e su)co$"t#e$tu&u#K+ ace&a este /er#c#t040 0 A&e*e.# !$tot(eau$a /er#c#rea0 Ea poate (e-e$# o o)#"$u#$.+ (ac o !$tre.#$e.# cu perse-ere$.0 90 D#'#$ea.a+ c!$( (esch#(e.# och##+ spu$e.# 3Ast1# a&e* /er#c#rea !$cep!$( (e acu' -o# a-ea succes0 Doresc ca toate ac.#u$#&e 'e&e s ,e )u$e0 Dru#esc (ra*oste "# )u$-o#$. tuturor ,#$.e&or0 SuHetu& 'eu se u'p&e (e pace40 Co$ce$tra.#2- p&#$# (e #u)#re asupra acestor *!$(ur#0

0 F#.# recu$osctor# pe$tru toate )#$ecu-!$tr#&e care - su$t (ru#te0 Ru*a.#2- pe$tru /er#c#rea+ pacea "# prosper#tatea tuturor ,#$.e&or aceste# &u'#0 0 Tre)u#e s (or#.# cu s#$cer#tate s ,.# /er#c#.#+ cc# $#'#c $u este o).#$ut /r o asp#ra.#e #$te$s0 I'a*#$a.#a co$tro&at "#  !$cre(erea - su$t a@utoare $epre.u#te0 I'a*#$a.#2- cu' ar , (ac (or#$.a -2ar , !$(ep&#$#t "# tr#.# p&e$ar aceast stare0 Che'a.# pr#$ re1o$a$. starea pe care o #$-oca.#0 =0 !$(ur#&e su')re+ p&#$e (e $e!$cre(ere+ (e *r#@#+ '!$#a "# ura - -or a(uce !$ t#'p $u'a# su/er#$.+ $e/er#c#re "# (epr#'are0 A'#$t#.#2- c !$trea*a 'a$#/estare are o a$u'#t )a1 'e$ta& ceea ce *!$(#.# se -a !'p&#$# 'a# (e-re'e sau 'a# t!r1#u0 0 N#c# cu toate )o*.##&e (#$ &u'e $u se poate cu'pra /er#c#rea0 U$## '#&#o$ar# su$t /er#c#.#+ a&.## su/er (e (epres#u$# cro$#ce0 U$## srac# su$t /er#c#.#+ a&.## su$t 'ereu tr#"t#0 U$e&e cup&ur# su$t reu"#te+ a&te&e $u0 Fer#c#rea $u (ep#$(e (e s#tua.#a soc#a& sau 'ater#a&+ c# (e at#tu(#$ea #$ter#oar+ (e starea &u$tr#c0 ;<0 Bucur#a #$ter#oar este ro(u& '#$.## per/ect ca&'e0 U'p&e.#2- '#$tea cu *!$(ur# ech#&#)rate "# se$#$e $#'#c $u -a , atu$c# #'pos#)#&0 ;;0 Ceea ce este !$ a/ar $u tre)u#e s - pertur)e1e /er#c#rea0 !$(#.#2- c !$t!'p&r#&e $u su$t cau1e+ c# e/ecte a&e str## 'e$ta&e !$ care - co'p&ace.#0 Raporta.#2- 'ereu &a Pr#$c#p#u& Creator+ per/ect "# p&#$ (e o )eat#tu(#$e $es/!r"#t+ care se aH !$ toate ,#$.e&e0 ;0 O'u& ce& 'a# /er#c#t este ce& care (ru#e"te 'ereu tot ce are 'a# )u$ "# 'a# e&e-at !$ e& !$su"#0 Du'$e1eu repre1#$t aspectu& ce& 'a# )u$+ 'a# su)t#& "# 'a# e&e-at (#$ $o#+ cc# :'pr.#a Lu# este !$ ch#ar #$#'a $oastr0

CAPITOLUL X?I SUBCONŞTIENTUL ŞI RELA6IILE UMANE ARMONIOASE *ubconştientul seamănă cu o bandă magnetică pe care se înregistrează tot ceea ce gîndi!i" Holosi!i această proprietate a sa pentru a vă integra mai bine în societate" 9isus îi sfătuia pe oameni: 2Hace!i altora ceea ce a!i dori să vă facă ei vouă"3 5#atei G: >?6" Această frază poate $

interpretată astfel: dacă dori!i ca cei din ,ur să aibă păreri bune în legătură cu voi căuta!i ca la rîndul vostru să nu gîndi!i niciodată rău despre ei" Dacă dori!i ca ei să se poarte frumos atunci $!i mereu politicoşi şi amabili" 1urta!i-vă cu cei din ,ur aşa cum a!i vrea să se poarte ei cu voi înşivă" De exemplu: sunte!i amabil cu un coleg de birou dar el vă răspunde exact pe dos" ă umple!i de resentimente şi de supărare" Aceste gînduri negative se dovedesc nefaste pentru voi devenind o otravă mentală" 9ntrînd în subconştient ele alungă pofta de via!ă entuziasmul bunăvoin!a for!a şi aduc prin rezonan!ă numai boli şi necazuri" 2u ,udeca!i ca să nu $!i ,udeca!i" 'ăci cu ,udecata cu care ,udeca!i ve!i $ ,udeca!i cu măsura cu care măsura!i vi se va măsura3" 5#atei G: > ?6" Aceasta este c/eia rela!iilor armonioase cu cei din ,ur" A ,udeca  înseamna a stabili un verdict mental o concluzie în legătură cu cineva" 'a orice alt gînd şi acesta va crea o anumită realitate care nu vă va afecta numai pe voi ci şi pe cel căruia îi este adresat" De aceea se spune: 2u ,udeca!i ca să nu $!i ,udeca!i"3 Acum cînd şti!i ce efect pot avea gîndurile voastre trebuie să $!i mult mai aten!i cum gîndi!i despre cei din ,ur" Dacă reuşi!i să vă  îmbunătă!i!i atitudinea fa!ă de exterior multe dintre problemele voastre se vor rezolva ca prin farmec" 0n virtutea legii ac!iunii şi reac!iunii binele şi răul pe care-l face!i altora vă va $ întors odată într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat" 'el care caută să înşele şi să fure mereu se păcăleşte în fapt pe el  însuşi" Teama sa permanentă şi sentimentul de culpabilitate îi vor provoca exact necazurile de care se teme" *ubconştientul nu are personalitate nu ştie ce este bine sau rău ci ac!ionează conform sugestiilor care i-au fost impregnate" 0ncepe!i c/iar din momentul acesta să vă observa!i modul de a gîndi şi comportamentul fa!ă de cei care vă încon,oară" 'um reac!iona!i cînd primi!i o veste& 'um vă purta!i cu prietenii cu colegii cu familia sau cu necunoscu!ii& Dacă noută!ile vă tulbură dacă ave!i senza!ia că sunte!i nedreptă!it şi că to!i ceilal!i greşesc în timp ce voi ave!i dreptate atunci sunte!i sub inuen!a emo!iilor negative care vă distrug pacea şi armonia interioară" 4 doamnă îmi scria că so!ul ei era cuprins de furii violente cînd citea  în ziar articole cu care nu era de acord" Accesele zilnice de mînie au făcut ca el să se îmbolnăvească de ulcer /emoragic" 1e lîngă tratamentul obişnuit medicul i-a recomandat să-şi controleze emo!iile şi să evite orice stres" Am discutat şi eu cu omul acela şi i-am explicat că dă dovadă de imaturitate psi/ică dacă se enervează cînd cineva îndrăzneşte să aibă o părere diferită de a sa" A în!eles că to!i oamenii c/iar şi ziariştii au

dreptul la o părere proprie în domeniul politic religios sau în oricare direc!ie direc!ie a vie!ii" (i de asemenea asemenea nimeni nu-l poate împiedica să scrie pe adresa ziarului respectiv pentru a-şi exprima propria opinie" 4mul a realizat acest adevăr simplu şi anume că nu ne afectează atît de mult ceea ce gîndesc sau fac cei din ,urul nostru ci mai ales ceea ce gîndim sau facem noi înşine" Această revela!ie i-a adus şi vindecarea" (i-a dat seama că printr-o voin!ă puternică va reuşi să se controleze atît de bine încît să nu se mai înfurie niciodată" După un timp dobîndise aşa o armonie interioară încît nu se mai înfuria niciodată ci se amuza copios cînd citea vreo prostie în ziare" 4 secretară între două vîrste era renumită pentru felul cum îşi trata colegele mai tinere" 4rice ar $ făcut nu reuşeau niciodată să-i intre in voie pentru că era convinsă că ele răspîndesc tot felul de minciuni la adresa ei" ;ecunoaştea că nu-i plac femeile: 2Detest femeile dar îmi plac bărba!ii3 obişnuia să spună" .ra mereu autoritară şi severă făcîndu-şi o plăcere din a face via!a di$cilă tinerelor care lucrau lîngă ea făcîndu-le mereu reproşuri" Dacă vă agasează to!i colegii de birou sau din fabrică nu cumva adev adevăr ărat ata a ca cauz uză ă o co cons nsti titu tuie ie gînd gîndur uril ile e voas voastr tre e nega negati tive ve vibr vibra! a!ii iile le mentale ,oase cu care îi 2bombarda!i3 fără să vă da!i seama& (tim cu to!ii că un cîine îi atacă pe cei care nu iubesc deloc cîinii" Animalele sunt foarte sensibile şi percep vibra!iile mentale ale oamenilor reac!ionînd în consecin!ă" #ul!i oameni sunt la fel de senzitivi şi sensibili la inuen!ele subtile din ,urul lor" Am sugerat femeii care îşi detesta semenele să adopte o viziune tran trans$ s$gu gura rato toar are e fa!ă fa!ă de toat toate e co cole lege gele le ei ei să înce încerrce să pătr pătrun undă dă misterele vie!ii pentru a în!elege ce înseamnă femininul în natură" 'u timpul cînd va în!elege toată ura i se va risipi ca prin farmec vocea şi comportamentul i se vor îmblînzi" (i-a dat seama cu surprindere că ura se resimte în limba, şi întoate ac!iunile" A învă!at să-şi stăpînească mînia şi res esen enti time ment ntel ele e folo folosi sind nd în mod mod sist sistem emat atic ic urmă următo toar area ea suge sugest stie ie bene$că: 2=îndesc vorbesc şi ac!ionez plină de iubire şi calm" 9radiez bunăvoin!ă linişte şi toleran!ă către toate fetele care m-au criticat pînă acum" Ha!ă de to!i cei din ,ur am o atitudine armonioasă şi compasivă" De cîte ori am tendin!a să-mi reiau vec/iul comportament îmi spun cu fermita fermitate: te: << Trebuie  Trebuie să gîndesc şi să ac!ionez din punctul de vedere al adevărurilor fundamentale şi al armoniei >>" 0n!elepciunea divină mă va călăuzi mereu"3" 1rin practică asiduă femeia a reuşit să-şi sc/imbe comportamentul şi via! via!a" a" Toa oate te crit critic icil ile e au înce înceta tat t iar iar tiner inerel ele e i-au i-au deve deveni nitt ce cele le mai mai apropiate apropiate colaboratoare şi prietene" u trebuie trebuie să căutăm să-i sc/imbăm pe ceilal!i din ,ur ci numai pe noi înşine"

0ntr-o zi mi-a cerut sfatul un vînzător care nu se în!elegea deloc cu şeful său" De zece ani nu fusese niciodată avansat şi nici nu-şi luase concediu" #i-a arătat situa!iile contabile care dovedeau că avea vînzări mai bune decît oricare coleg" *e plîngea că directorul nu-l agrează că îl persecută îl critică şi îl ridiculizează în şedin!e de fa!ă cu ceilal!i colegi" 9-am explicat că adevărata cauză a di$culta!ilor se găsea în el însuşi" 1ărerea 1ărerea proastă despre şef determinase acelaşi tip de comportament din partea lui" 0ntotdeauna primim ceea ce dăruim" 0n $ecare diminea!ă în drum spre serviciu purta o conversa!ie interioară în care îl critica îl  învinovă!ea  învinovă!ea aducea argumente argumente care denun!au afacerile necinstite ale şefului său" (i-a dat seama ca acest mod de a mentaliza era profund distructiv" =îndurile sale erau atît de puternice încît directorul le sim!ea  în mod inconştient" inconştient" 1e de altă parte îşi făcea rău lui însuşi caci îşi provoca o serie de tulburări emo!ionale şi c/iar $ziologice" 1entru a se elibera de această angoasă permanentă a început să se sugestioneze în felul următor: 2*unt creatorul destinului meu" .u sunt responsabil responsabil de ceea ce gîndesc în legătură cu directorul directorul şi nu el" u sunt receptiv receptiv la nici o inuen!ă exterioară exterioară nimeni nu mă poate tulbura" Trimit Trimit gînduri de sănătate fericire şi succes directorului meu" *per ca el să $e călăuzit de Dumnezeu în tot ceea ce întreprinde3" A repetat aceste cuvinte de nenumărate ori cu voce tare plin de aten!ie cu calm" 0n imagina!ie îşi vedea mintea ca pe o grădină unde seamănă numai gînduri bune care vor da roade cîndva" 1entru ca efectul să $e mai puternic puternic în $ecare seară înainte de a adormi îşi imagina cum directorul îl felicită pentru modul în care munceşte pentru entuziasmul şi respectul fa!ă de clien!i" 1u!in cîte pu!in imaginile mentale se impregnau  în subconştient şi dădeau roade" 9ncredibil pentru ceilal!i care cunoşteau situa!ia directorul directorul l-a felicitat şi l-a avansat mărindu-i şi salariul" Dacă ve!i reuşi să vă controla!i emo!iile nimeni nu va mai putea să vă tulbure sau să vă irite" *ingura cale prin care putem $ ,igni!i este prin intermediul gîndurilor noastre" 'înd vă mînia!i de exemplu trece!i prin patru stadii" 0ntîi începe!i să vă gîndi!i ce a vrut să spună celălalt" Apoi /otărî!i că v-a ,ignit şi că trebuie să vă mînia!i" #înia se ampli$că şi trece!i trece!i la ac!iune" 0n sfîrşit ve!i răspunde sub imperiul acestui sentiment" 9ată deci felul în care gîndul emo!ia reac!ia şi ac!iunea sunt angrenate şi se derulează în mintea voastră" Dacă înceta!i să mai răspunde!i negativ atunci cînd vi se fac critici sau sunte!i ,igni!i înseamnă că a!i atins maturitatea psi/ică necesară evitării unor astfel de situa!ii" 'înd răspunde!i la ură cu ură la ,igniri cu  ,igniri vă coborî!i vibra!iile vibra!iile mentale şi rezona!i la unison unison cu interlocutorul vostru" 9denti$ca!i-vă mereu cu idealurile cele mai înalte şi nu permite!i nimănui să vă distrugă pacea lăuntrică şi armonia"

*igmund Hreud fondatorul psi/analizei moderne a$rma că $in!ele lipsite de iubire se o$lesc şi mor" Dragostea se manifestă prin în!elegere bunăvoin!ă respect fa!ă de celelalte persoane" Dăruind mai multă iubire vom primi la rîndul nostru mai multă iubire şi bunăvoin!ă" Dacă Dacă îi ră răni ni!i !i şi-i şi-i ,ign ,igni! i!ii pe ce ceil ilal al!i !i nu pute pute!i !i pret pretin inde de de la ei prie priete teni nie" e" 4ric 4rice e om ar are e nevoi nevoie e să $e apr aprec ecia iatt şi iubi iubit t să se simt simtă ă important şi util pentru ceilal!i" To!i suntem unici în felul nostru avem propr propria ia noastr noastră ă valoar valoare e şi suntem suntem expri exprimar marea ea 1rincip rincipiul iului ui nic nic care care animă toate $in!ele din această crea!ie" 0n!elegînd aceasta vom putea manifesta toleran!ă şi bunăvoin!ă fa!ă de to!i cei care ne încon,oară" n actor mi se plîngea că nu avea succes şi atunci cînd apărea pe scenă to!i spectatorii îl fuierau" Dădea vina pe autorul piesei sau pe rolul nepotrivit" ;ecunoştea că de luni de zile detesta spectatorii şi-i numea proşti idio!i şi ignoran!i" 0ntr-un sfîrşit a părăsit dezgustat teatrul şi s-a anga,at ca vînzător" n prieten l-a invitat să audieze o conferin!ă care avea vea titlu itlull: 2'um 'um să ne împ împăc ăcăm ăm cu noi noi înşi înşine ne33" 'o 'onf nfe erin! rin!a a i-a transformat întreaga via!ă" *-a întors la teatru şi a început un tratament prin sugestie sugestie destinat destinat să-i îmbunăt îmbunătă!ea ă!ească scă imaginea imaginea despre despre oameni" oameni" 0nainte de $ecare spectacol trimitea gînduri de iubire către public" 0n timp timpul ul spec specta taco colu lulu luii co cont ntin inua ua să em emit ită ă afec afec!i !iun une e că cătr tre e spec specta tato tori ri imaginîndu-şi că pacea divină cuprinde inimile tuturor" Astăzi a devenit de,a celebru" *tima şi bunăvoin!a pe care o manifestă fa!ă de spectatori au efectul unei for!e c/arismatice" #ul!i oameni sunt învă!a!i să gîndească negativ datorită condi!ionărilor mentale" 1ot $ considera!i adevăra!i delicven!i mentali căci se ceartă cu to!ii refuză să coopereze sunt cinici şi blaza!i" Aceasta este o adevărată boală psi/ică" nii au mentalul deformat c/iar din copilărieX" Aşa cum nu condamna!i pe cineva bolnav de tuberculoză tot astfel nu ar trebui să învinui!i un astfel de om a cărui minte suferă profund" Trebuie să $m plini de compasiune şi să încercăm să-i în!elegem pe cei din ,urul nostru ca să-i putem ierta" 4 tînără mi-a mărturisit odată că o ura de mult timp pe colega sa de bir birou" ou" #i-a #i-a spus spus de ce ce:: er era a mai mai frum frumoa oasă să mai mai feri ferici cită tă şi c/ia c/iarr mai mai norocoasă căci era logodită cu patronul $rmei la care lucrau" 0ntr-o zi după ce colega ei se căsătorise a venit la birou o feti!ă in$rmă pe care colega ei o avea dintr-o căsătorie anterioară" Heti!a s-a aruncat în bra!ele mamei strigînd: 2#amă mamă ce mult îl iubesc pe noul meu tătic+ ite ce mi-a adus+3 şi i-a arătat o ,ucărie frumoasă" 9ată mărturisirea tinerei: 29me 29medi diat at am sim! sim!it it cît cît de feri ferici cită tă er era a feti feti!a !a"" #i-a #i-am m dat dat se seam ama a de bunătatea mamei sale şi de atunci am început să o admir şi să o iubesc3"  *-a constatat că şi perioada prenatală este importantă pentru formarea formarea min!ii"

*

0n psi/ologie acest fenomen se numeşte empatie şi constă în proiec!ia imaginativă a cuiva în situa!ia altei persoane" Tînăra în discu!ie a sim!it prin empatie iubirea dintre mamă şi $ică% astfel iubirea a apărut şi în inima ei" Dacă sunte!i tenta!i să face!i rău sau să ,udeca!i vreo $in!ă încerca!i imediat să vă cupla!i mental la învă!ăturile lui #oise să privi!i situa!ia din punctul de vedere al celor >8 1orunci" Dacă vă cuprinde invidia sau mînia aminti!i-vă de 9isus identi$ca!i-vă cu .l încerca!i să pătrunde!i sensul profund al cuvintelor *ale: 29ubeşte-!i aproapele ca pe tine  însu!i"3" )u e%ageraţi în nici o privinţă 9erta!i ,ignirile dar nu căde!i în extrema cealaltă pentru că ve!i $ lua!i drept proşti şi ve!i suporta fel de fel de accese de mînie !ipete lacrimi sau pretinse atacuri de inimă" #ul!i ar putea încerca să-şi impună voin!a" Hi!i binevoitori dar fermi dacă ave!i dreptate" u încura,a!i răutatea şi egoismul" 1une!i-vă mereu în slu,ba binelui nu a intereselor mesc/ine ale unora din ,ur" ;ămîne!i $deli idealurilor voastre şi valorilor spirituale înalte nu uita!i că sunte!i aici pentru a progresa şi a vă apropia de Dumnezeu" imeni nu trebuie să vă deturneze de la acest scop"  Pudeca!i mereu prin prisma adevărurilor eterne căci numai Binele adevărat este bun pentru to!i" Dacă urmări!i să realiza!i armonia lăuntrică armonia va cuprinde şi locul unde trăi!i oamenii din ,ur căci totul este în parte şi partea în tot" Trimite!i către toate $in!ele din univers gînduri de iubire sănătate fericire pace lăuntrică şi prosperitate"

Cum %( "e $m+u"(t(!im rela!iile cu ceilal!i %eme"i5 ;0 Su)co$"t#e$tu& este ca o )a$( 'a*$et#c+ care  !$re*#strea1+ pe$tru a repro(uce 'a# t!r1#u toate *!$(ur#&e0 Dor#$( )#$e&e a&tora+ - co$stru#.# propr#u& -ostru )#$e0 0 Ura "# rese$t#'e$te&e su$t o a(e-rat otra- 'e$ta&0 Nu (or#.# ru& $#'$u#+ cc# a&t/e& - -e.# /ace s#$*ur# ru0 Su$te.# a(e-ratu& creator a& (est#$u&u# -ostru+ #ar *!$(ur#&e - su$t u$e&te&e cu care co$stru#.# acest (est#$0 >0 Su)co$"t#e$tu& -a 'a$#/esta pe$tru -o# ceea ce *!$(#.# (espre a&.##0 De a#c# re1u&t re*u&a (e aur *!$(#.# (espre ce#&a&.# $u'a# ceea ce (or#.# s *!$(easc e# (espre -o#0 0 Dac !$"e&a.# sau /ura.#+ - pc&#.# s#$*ur#+ cc# su)co$"t#e$tu& !$re*#strea1 aceste -#)ra.## @oase+ $e*at#-e "# !$ -##tor - -e.# co$/ru$ta cu ace&ea"# $eca1ur#0

90 Face.# )#$e+ ,.# )#$e-o#tor#+ #u)#.#+ cc# tot ceea ce (ru#.# se -a !$toarce &a -o#+ (ar cu o #$te$s#tate 'u&t 'r#t0 0 A'#$t#.#2- c $#'e$# $u este -#$o-at (e /e&u& cu' *!$(#.# (espre e&0 Prer#&e -oastre pot , /a&se+ a"a !$c!t+ este $ecesar s - co$tro&a.# !$ per'a$e$. '#$tea0 0 Ur'r#.# s - ech#&#)ra.# (#$ pu$ct (e -e(ere e'o.#o$a&+ ca s $u - 'a# a/ecte1e cu-#$te&e sau ac.#u$#&e ce&or&a&.#0 F#ecare are (reptu& s a#) o prere+ a"a cu' "# -o# a-e.# (reptu& s $u o &ua.# !$ sea'0 Nu tre)u#e+ !$s+ s r$#.# pe $#'e$#+ pr#$ (e1apro)area -oastr0 =0 A$#'a&e&e percep #$te$.##&e re&e a&e oa'e$#&or "# (e aceea !# atac0 Dac #u)#.# a$#'a&e&e+ acestea -or , pr#ete$oase "# )&!$(e /a. (e -o#0 U$## oa'e$# su$t &a /e& (e se$1#t#-# ca a$#'a&e&e "# reac.#o$ea1 -#o&e$t c!$( percep a$u'#te *!$(ur# $e*at#-e0 0 Co$-ersa.#a #$ter#oar are prop#etatea (e a - a'p&#,ca &a 'a%#' se$t#'e$te&e+ care+ ,#$( s#'.#te (e ce& -#1at+ pot pro-oca reac.## $ea"teptate0 ;<0 Nu @u(eca.# pe $#'e$#+ cc# "# a&.## - -or @u(eca pe -o#0 ;;0 Dor#.# tuturor ceea ce - (or#.# -o# !$"#-0 Aceasta este che#a ar'o$#1r## re&a.##&or #$teru'a$e0 ;0 Dac $u su$te.# recept#-+ prerea $#'$u#+ or#c!t (e  @#*$#toare ar ,+ $u poate s a/ecte1e0 C!$( c#$e-a - -or)e"te cu rutate+ spu$e.#2# 3Pacea &u# Du'$e1eu s u'p&e suHetu& tu40 ;>0 Iu)#rea care cupr#$(e totu& st &a )a1a )u$e# !$.e&e*er#  !$tre oa'e$# "# se 'a$#/est pr#$ respect+ co'pas#u$e+ )u$-o#$.+ (#scre.#e0 ;0 N#'e$# $u co$(a'$ u$ #$,r'+ c# !& tratea1 cu co'pas#u$e "# )u$-o#$.0 Ce# care au '#$tea 3#$,r'4+ p&#$ (e pre@u(ec.#+ au !$tr2a(e-r (reptu& &a co'pas#u$ea -oastr0 Ur'r#.# s2# !$.e&e*e.# "#2# -e.# #erta /r (oar "# poate0 ;90 Bucura.#2- (e succesu& ce&or&a&.# "# -e.# a-ea "# -o# parte (e succes0 ;0 Nu e%a*era.# cu sp#r#tu& (e reco$c#&#ere+ $u - &sa.# #'pres#o$a.# (e cr#1e (e $er-# sau a&te sce$e0 Nu a)(#ca.# (e &a #(ea&ur#&e -oastre0 Ur'r#.# 'ereu )#$e&e+ $u accepta.# $#c#o(at s /ace.# ru cu#-a0

CAPITOLUL X?II ARTA DE A FI IERTÃTORI ŞI BUNI CU CEI DIN JUR imeni nu este favorizat de soartă" .nergiile vitale impregnează toate $in!ele şi se manifestă sub forma frumuse!ii a armoniei a bucuriei şi a prosperită!ii" 'ei sensibili şi devota!i percep în aceste energii sublime  însăşi Atotputernica oin!ă Divină" 1rin gîndurile necontrolate pe care le între!ine!i pute!i crea adevărate bloca,e psi/ice care opresc scurgerea liberă a uxului vital prin $in!a voastră" u Dumnezeu este vinovat de depresiunile voastre sau /aosul care domneşte în întreaga lume ci gîndurile distructive în care oamenii se complac" .ste stupid să da!i vina pe soartă pentru nenorocirile pe care vi le-a!i povocat singuri" #ul!i dintre noi construiesc adevărate bariere între ei şi for!a ie!ii prin faptul că-şi plîng mereu soarta blamîndu-< pe Dumnezeu pentru bolile şi suferin!ele ce le îndură" 0n ignoran!a lor ei nu realizează că de fapt se pedepsesc singuri" Dacă nu vor renun!a la ură şi resentimente nu se vor putea angrena în ac!iuni creatoare bene$ce" 1e de altă parte ar trebui să păstreze în suet imaginea unui Dumnezeu bun şi iubitor a unui Tată ceresc care veg/ează mereu plin de compasiune şi bunăvoin!ă asupra lor" Astfel subconştientul se va impregna cu credin!ă şi optimism" 9iaţa vă iartă întotdeauna greşelile 'înd vă tăia!i la deget atura vă iartă deşi - într-un anumit fel - a!i greşit fa!ă de ea% imediat începe să vă vindece să creeze noi celule care să acopere rana" Dacă vă intoxica!i sau vă răni!i atura nu vă condamnă niciodată ci vă vindecă pe cît este posibil acest lucru" '/iar atunci cînd sunte!i sănătoşi ea va poartă mereu de gri,ă vă conferă vitalitate armonie şi calm lăuntric" Trebuie doar să o a,uta!i să coopera!i cu ea" 9nten!iile rele văicăreala triste!ea toate acestea sunt piedici în calea ac!iunilor ei bene$ce" Am cunoscut un om care muncea în $ecare noapte% de multe ori îl găseau zorile la masa de lucru" u-i mai păsa de so!ie sau de cei doi băie!i căci era prea preocupat" u-şi găsea timp nici măcar pentru el  însuşi" 0ntr-o zi a constatat că are /ipertensiune şi că organismul său obosit nu mai face solicitărilor" n om normal nu procedează aşa" iciodată nu-şi pedepseşte proprii săi copii privîndu-i de iubire şi de aten!ie" 9-am arătat cauza pentru care el se autopedepseşte astfel provocînd  în acelaşi timp un mare rău întregii familii: 2.xistă ceva în dumneavoa-

stră care vă devorează altfel nu a!i proceda aşa" Ar trebui să $!i mult mai în!elegător cu propria voastră $in!ă şi să nu vă mai solicita!i peste posibilită!i3" *uferin!a apare întotdeauna atunci cînd încălcăm legile naturii" ici o energie nu este rea sau bună prin ea însăşi ci modul în care este folosită o orientează într-un sens sau altul" .lectricitatea de exemplu poate să lumineze un oraş sau să provoace un incendiiu" ;ea este ignoran!a din noi iar ceea ce numim pedeapsă este de fapt urmarea naturală a ac!iunilor noastre inconştiente" 'ineva care amestecă diferite substan!e c/imice într-un laborator fără să aibă nici o cunoştin!ă în domeniu poate provoca un accident" Dacă punem degetul pe tăişul unui cu!it ne vom răni" Dar acelaşi cu!it este folositor atunci cînd vrem să tăiem pîine cu el" 4mul a în!eles că nu Dumnezeu îl pedepseşte" *uferin!a apare ca urmare $rească a propriilor noastre gînduri distructive şi anxioase" 0n trecut el greşise dar pedeapsa o primise fratele său" De aceea el continua să se simtă vinovat" <-am întrebat: 20i face!i vre-un rău fratelui dumneavoastră în prezent&3" 2u3 - mi-a răspuns" 2Deci trebuie să  înceta!i să vă mai pedepsi!i împăca!i-vă cu dumneavoastră înşivă" 0n plus nu sunt vinova!i copiii pentru greşelile pe care le-a!i făcut în trecut" u-i lipsi!i de spri,inul dumneavoastră pre!ios"3 Autocondamnarea este un adevărat infern plin de suferin!ă şi limitări" ;emediul este împăcarea cu tine însu!i" 'u mul!i ani în urmă a venit la mine un alt om care-şi ucisese fratele" .ra torturat de ideea că Dumnezeu îl va pedepsi cîndva" #i-a povestit că-l omorîse într-un acces de furie cînd descoperise că avea o legătură amoroasă cu so!ia lui" Aceasta se întîmplase cu >M ani în urmă" După discu!ia cu mine el s-a căsătorit a doua oară şi acum are trei copii frumoşi şi sănătoşi" 0n plus s-a folosit de meseria pe care o practica pentru a a,uta multe alte persoane" 0ntr-un cuvînt s-a transformat complet" 9ată cum iam explicat aceste lucruri: mai întîi i-am arătat ca acum nu mai este acelaşi om care făptuise crima cu mult timp în urmă" Avînd în vedere că după >> luni celulele corpului se sc/imbă complet acum era reînnoit din punct de vedere psi/ic şi mental" Am pus în eviden!ă latura bună a caracterului său mai ales compasiunea şi dorin!a de a-i a,uta pe oameni" ec/iul om care acum >M ani comisese o crimă oribilă nu mai exista în prezent" .xplica!ia a avut efect profund asupra sa şi după cum mi-a mărturisit i-a luat o piatră de pe inimă" A în!eles semni$ca!ia profundă a cuvintelor biblice: 2eni!i să ne ,udecăm zice Domnul" De vor $ păcatele voastre cum e cîrmîzul ca zăpada le voi albi şi de vor $ ca purpura ca lîna albă le voi face3" 59saia >: >I6

)u vă supăraţi cînd sunteţi criticaţi 4 profesoară era foarte supărată că un coleg criticase un discurs pe care ea îl !inuse cu cîtva timp în urmă spunînd că vorbise prea repede  îng/i!ind cuvintele astfel încît în sală nu s-a în!eles aproape nimic% că avea o dic!ie proastă şi de aceea nu ob!inuse efectul scontat" 1e scurt femeia $erbea de mînie" După un timp cînd îi mai trecuse supărarea a realizat că prima ei reac!ie fusese de-a dreptul infantilă şi că observa!iile pe care i le făcuse colegul său erau întemeiate" Apoi i-a mul!umit colegului pentru că o a,utase să se corecteze" *ă presupunem că observa!iile nu ar $ fost întemeiate ci constituiau rodul unei min!i dezec/ilibrate care îşi exprima în acest mod propriile ei refulări" Dacă şi-ar $ dat seama de acest lucru profesoara ar $ trebuit să $e plină de compasiune să în!eleagă şi să-l ierte pe cel în cauză" *ingurul mod în care ar $ putut să-l a,ute era să se roage pentru ca omul să-şi redobîndească armonia şi ec/ilibrul interior" 0n nici un caz nu trebuia să se simtă ,ignită sau rănită în amorul propriu" .ste bine să ne controlăm permanent gîndurile sentimentele şi reac!iile pentru a nu ne lăsa niciodată tulbura!i de aspectele negative din ,ur" Credinţa ne a-ută să iertăm mai uşor  'u cî!iva ani în urmă mă aam într-o biserică exact în momentul cînd trebuia să se celebreze o căsătorie" #irele întîrzia să apară" După două ore de aşteptare cînd a văzut că nu mai sunt şanse să vină tînăra mireasă mi-a mărturisit plîngînd: 2#-am rugat pentru ca Dumnezeu să mă călăuzească" 'red că ce s-a întîmplat este răspunsul
acelei persoane i s-a întîmplat ceva minunat" Dacă vă sim!i!i cuprins de furie înseamnă că nu l-a!i iertat şi că ura încă mai mocneşte în voi" 'u to!ii am avut cel pu!in un abces dentar în trecut" Desigur că acum nu ne mai doare pentru că l-am tratat atunci" e amintim de el dar nu mai suferim" Acesta este secretul iertării: să vă aminti!i de necazuri dar să nu mai suferi!i din cauza lor şi să nu purta!i veşnice resentimente celor care le-au provocat" Dacă nu reuşi!i să trece!i această probă  înseamnă să vă păcăli!i singuri şi că nu ave!i încă puterea să ierta!i" 'înd cineva în!elege cît de mare este for!a creatoare a propriului său mental încetează să-şi mai facă sînge rău deoarece el devine conştient că numai gîndurile negre şi sentimentele sale îi pot inuen!a destinul" imic din ceea ce se petrece în exterior nu-l poate tulbura" umai ignoran!a ne face să credem că cei din ,ur pot să ne facă neferici!i că avem un destin tragic că trebuie să luptăm toată via!a" Biblia cît şi  în!elepciunea orientală a$rmă: 2'eea ce gîndeşte un om aceea el va deveni3"

Î"&(!a!i %( ierta!i  ;0 Du'$e1eu+ care este !$s"# ?#a.a+ $u are /a-or#.#0 Dar ce# care ac.#o$ea1 !$tot(eau$a !$ acor( cu &e*#&e ar'o$#e# u$#-ersa&e+ par /a-or#1a.# (e soart0 0 Nu Du'$e1eu $e tr#'#te )o&#+ acc#(e$te sau su/er#$.e+ c# $# &e cree' $o# s#$*ur# pr#$ *!$(ur#&e $oastre (#struct#-e cu a&te cu-#$te cule'em ceea ce am %em("at $" trecut>0 Fe&u& cu' -#2& !$ch#pu#.# pe Du'$e1eu este ce& 'a# #'porta$t &ucru !$ -#a.0 Tre)u#e s2L -e(e.# ca pe u$ Du'$e1eu a& #u)#r## u$#-ersa&e0 0 Natura $u - co$(a'$ $u tre)u#e s - te'e.# (e pe(eapsa e#0 ? #art ch#ar "# atu$c# c!$( - pe(eps#.# s#$*ur#+ caut!$( 'ereu s -#$(ece+ s a&#$e+ s re#$staure1e or(#$ea (#-#$0 90 Se$t#'e$tu& (e -#$o-.#e este $e!$te'e#at+ cc# $#'e$# $u (ore"te s - pe(epseasc0 Pr#$ propr##&e *!$(ur# (#struct#-e pe care &e !$tre.#$e.# per'a$e$t+ - /ace.# u$ 'are ru -ou !$"#-0 0 For.e&e $atur## $u su$t re&e+ c# 'o(u& !$ care &e ut#
' este *re"#t0 Cu a@utoru& e&ectr#c#t.##+ (e e%e'p&u+ pute' pro-oca u$ #$ce$(#u sau s &u'#$' u$ cart#er !$tre*0 I"te"!ia $oastr se aH+ (e /apt+ &a or#*#$ea (e1astru&u#+ $u e$er*#a oar) pe care o /o&os#' pe$tru a $e !$(ep&#$# scopu&0 0 Dac c#$e-a - cr#t#c "# - (a.# sea'a c are (reptate+ )ucura.#2- "# ,.# recu$osctor#+ pe$tru c -2a (at pos#)#&#tatea s - repara.# *re"e&#&e0

=0 Nu 'a# pute.# , r$#.# (e c#$e-a pr#$ cu-#$te+ (ac (e-e$#.# stp!$ pe propr##&e -oastre *!$(ur# "# reac.##0 Ce& 'u&t+ - pute.# ru*a pe$tru e&+ pe$tru pacea sa &u$tr#c0 0 Ru*a.#2- s ,.# c&u1#.# !$ tot ceea ce !$trepr#$(e.#+ apo# ,.# recept#-#+ ca s recu$oa"te.# rspu$su& #$tu#.#e#0 ? -e.# (a sea'a+ 'a# t!r1#u+ c aceasta repre1#$t cea 'a# )u$ a&ter$at#-0 ;<0 I$te$.#a este cea care /ace ca o ac.#u$e s ,e )u$ sau rea0 Dor#$.a se%ua& $u este @os$#c+ $#c# (or#$.a (e a '!$ca sau (e a a-ea $oroc0 Dep#$(e ce tur$ur (a.# acestor #'pu&sur# $atura&e0 Ur'r#.# s - sat#s/ace.# (or#$.e&e+ /r a /ace ru $#'$u#0 ;;0 Rese$t#'e$te&e+ ura+ ost#&#tatea+ toate acestea su$t cau1e pro/u$(e a&e )o&#&or cu care - co$/ru$ta.#0 :'pca.#2- cu -o#  !$"#- "# #erta.# pe ce# (#$ @ur+ #ra(##$( #u)#re "# )u$-o#$. ctre to.# ce# care -2au /cut ru0 Co$t#$ua.# !$ acest 'o(+ p!$ -e.# s#'.# c !$trea*a ,#$. -# se u'p&e (e u$ pro/u$( ca&' sp#r#tua&0 ;0 A #erta !$sea'$ a (ru#0 Dru#.# #u)#re "# )ucur#e ce&or&a&.#+ p!$ $u -a 'a# r'!$e $#c# u$ strop (e (urere !$ #$#'a -oastr0 ;>0 S presupu$e' ca a.# a-ut !$ trecut u$ a)ces (e$tar /oarte (ureros0 ? 'a# (oare "# acu' Nu La /e&+ (ac c#$e-a -2a /cut ru sau -2a @#*$#t !$tr2u$ a$u'#t /e&+ 'a# pstra.# !$c rese$t#'e$te /a. (e e& ? 'a# !$/ur#a.# c!$( - a'#$t#.# (e e& :$ acest ca1+ r(c#$#&e ur## su$t !$c -#*uroase !$ -o# "# e&e - -or (#stru*e !$cetu& cu !$cetu&0 Nu'a# pr#$ #u)#re &e -e.# putea (#stru*e !$ 'o( (e,$#t#-0 Dor#.# )#$e&e ce&u# care -2a /cut ru+ p!$ c!$( ura se -a tra$s/or'a !$ ca&' "# )u$-o#$.0

CAPITOLUL X?III :NLÃTURAREA BLOCAJELOR MENTALE CU AJUTORUL SUBCONŞTIENTULUI

4rice problemă are o solu!ie" 'înd sunte!i într-o situa!ie ce pare fără ieşire cel mai bine este să invoca!i în!elepciunea divină atotştiutoare să vă reveleze calea ce trebuie urmată" Această atitudine mentală constructivă vă va a,uta să ieşi!i din multe încurcături" Cum se formează un obicei 4mul este o $in!ă plină de cele mai felurite obiceiuri avînd multe tabieturi" 4bişnuin!ele sunt opera subconştientului vostru" A!i învă!at să  înnota!i să merge!i pe bicicletă să dansa!i să conduce!i o maşină făcînd aceste ac!iuni de atîtea ori pînă vi s-au imprimat în subconştient formînd în voi ceea ce se numeşte 2cea de-a doua natură3 a $in!ei voastre" Helul în care gîndi!i este tot o obişnuin!ă" *unte!i liberi să crea!i un obicei bun sau unul rău" Dacă repeta!i mereu un gînd sau o ac!iune negativă vă ve!i obişnui astfel ve!i $ constrînşi şi limita!i de obiceiul format" Domnul Pones mi-a spus într-o zi: 2Deşi mă ab!in de două săptămîni am o mare poftă să beau ceva+ u pot să renun! la obiceiul acesta3" De multe ori el s-a lăsat de băut şi tot de atîtea ori s-a apucat din nou" 'înd şi-a dat seama că be!ia a devenit un obicei a în!eles că nu poate să-l distrugă creîndu-şi un alt obicei" De cîte ori reuşea să se ab!ină pentru un timp tenta!ia devenea atît de mare încît nu mai putea rezista" Din cauza eşecurilor repetate a,unsese să creadă că nu are destulă voin!ă ca să lupte cu un viciu şi că nu-l va învinge niciodată" .ra aproape un om ratat cînd a venit la mine" 9-am explicat că prin ac!iunea corelată a subconştientului şi a mentalului conştient va învinge acel viciu" Dacă admite în mod conştient că obiceiul său îl conduce în mod sigur către dezastru ideea se va implanta încetul cu încetul şi în subconştient" 0n plus cu a,utorul sugestiilor pozitive el va reuşi să-şi formeze obiceiuri sănătoase" 4rice condi!ionare negativă formată de-a lungul timpului în subconştient poate $ dezrădăcinată tot cu a,utorul subconştientului" Domnul Ponas a încetat să se mai mentalizeze ca $ind neputincios" 'u a,utorul tratamentului mental a reuşit să-şi transforme complet caracterul şi destinul" Din cauza comportamentului său care lăsa de dorit fusese părăsit de so!ia şi copii săi" u mai avea dreptul nici măcar să-i viziteze sau să discute cu ei" De $ecare dată cînd avea pu!in timp liber obişnuia să se relaxeze şi să intre într-o stare de somnolen!ă" Apoi începea să se gîndească la familia pe care o pierduse" 0şi imagina că se întoarce acasă iar $ica sa îl primeşte cu bucurie spunîndu-i: 2Tată ce bine că te-ai  întors acasă+3" Hăcea aceasta în mod sistematic ştiind că va manifesta

ceea ce îşi dorea cu atîta ardoare" 'înd gîndurile îi zburau revenea imediat la imaginea $icei sale cu un zîmbet fermecător pe bze îşi amintea vocea ei veselă care se auzea în toată casa" Aceste imagini l-au a,utat să se transforme să înve!e să-şi iubească familia" A fost tot un proces de formare a unui nou obicei de data aceasta bene$c" #entalul conştient este ca un aparat de fotogra$at subconştientul $ind $lmul pe care se poate impregna orice imagine" Hilmul este developat apoi în camera obscură a subconştientului dînd naştere imaginilor pe care le putem vedea cu oc/ii $zici şi le numim 2realitate3"  /tenţia concentrată Dacă ne dăm seama că mentalul conştient func!ionează ca un aparat de fotogra$at ne va $ mult mai uşor să ne concentrăm căci astfel va dispărea orice efort sau constrîngere" 1ur şi simplu vom ordona min!ii să se $xeze asupra unei idei sau imagini iar ea se va identi$ca treptat cu ideea sau imaginea respectivă" Domnul Pones de care am vorbit mai sus  în!elesese aceasta şi de cîte ori băutura îl tenta se concentra asupra amintirilor vec/i care-i trezeau dorin!a de a se întoarce acasă" Aştepta plin de încredere ca imaginile pe care şi le crease să devină realitate"  Treptat a reuşit să renun!e la vec/iul viciu contracarîndu-l cu un obicei pozitiv" 0n prezent el este preşedintele unei $rme cu un capital de mai multe milioane de dolari şi este foarte fericit în sînul familiei sale" Domnul Bloc@ mi se plîngea într-o bună zi că deşi avea un venit anual de ?8888 de dolari cu toate acestea de trei luni nu mai reuşea să  înc/eie nici un contract" Toate uşile păreau că se înc/id atunci cînd venea el" 0şi convingea clientul să înc/eie un acord şi în ultimul moment cînd acest acord trebuia semnat clientul se răzgîndea" Domnul Bloc@ X sim!ea că-l urmăreşte g/inionul permanent" Analizînd situa!ia împreună cu el am a,uns la concluzia că starea sa de spirit era cauza principală a acestor eşecuri repetate" 'u trei luni în urmă fusese pe punctul de a face o afacere cu un dentist" După ce stabiliseră toate clauzele şi totul era pregătit clientul se retrăsese subit fără nici o explica!ie" 0n mintea domnului Bloc@ s-a strecurat atunci teama că şi al!ii vor proceda în acest mod" eîncrederea lui s-a ampli$cat generînd o stare de frustrare şi ostilitate fa!ă de to!i presupuşii clen!i" *e ştie că de ce te temi mai mult de aceea nu scapi" Domnul Bloc@ a în!eles că 2g/inionul3 era efectul propriului său mod de a mentaliza şi s-a decis să-i pună capăt folosind autosugestia constructivă şi pozitivă" 9ată care au fost ideile sale for!ă: 2*unt conectat mereu la  în!elepciunea eternă prin intermediul subconştientului" 'u a,utorul ei voi birui orice di$cultate sau întîrziere" (ansa mă urmăreşte în tot ceea ce  Autorul a folosit acest nume de împrumut pentru a sugera un bloca, mental"

*

fac" *ubconştientul răspunde prompt gîndurilor mele optimiste şi tot ce  încep eu el duce la bun sfîrşit" 'red în for!a creatoare o las să mă cuprindă şi să materializeze toate proiectele mele" *copul meu în via!ă este de a face ferici!i pe to!i cei care intră în contact cu mine" Dăruiesc Divinului fructele ac!iunilor mele şi îl rog să mă călăuzească în tot ce gîndesc şi înfăptuiesc"3 A repetat aceste cuvinte în $ecare diminea!ă înainte de a porni la lucru şi în $ecare seară înainte de a adormi" Treptat şi-a format un nou mod de a gîndi iar sugestiile implantate în subconştient au dat roadele scontate" Astăzi afacerile sale prosperă" Cît de mare vă este aspiraţia? n tînăr l-a întrebat odată pe *ocrate cum poate să dobîndească  în!elepciunea" *ocrate i-a răspuns: 2ino cu mine3" <-a dus la rîu şi l-a !inut cu capul sub apă pînă tînărul era pe punctul să se sufoce" 'înd şi-a recăpătat cunoştin!a *ocrate l-a întrebat: 2'e-!i doreai cel mai mult cînd erai cu capul sub apă&3 2Aer3 - a răspuns băiatul" *ocrate i-a răspuns: 2'înd vei aspira la în!elepciune tot atît de mult cît doreai atunci o gură de aer vei dobîndi în!elepciunea dorită"3"
pentru a-şi alina durerile" 9nterlocutorul meu bea alcool ca să uite de rănile psi/ice% dar nu reuşea decît să toarne gaz pe foc" 9-am explicat ce i se întîmplă de fapt că ,oacă un rol dublu şi aceasta  îl afectează mult" A în!eles că alcoolul îi provoca o stare se inconştien!ă dar nu-l a,uta pentru că nu înlătura cauza profundă a suferin!ei care se aa în subconştient" A început să se trateze folosind următoarea sugestie: 2*unt calm şi perfect ec/ilibrat" oi găsi în mine însumi răspunsul la orice întrebare% nu-mi este teamă de nimic nici de trecut nici de viitor" 9nteligen!a in$nită a subconştientului mă călăuzeşte mereu" *unt capabil să fac fa!ă oricărei situa!ii cu calm şi răbdare" *unt complet vindecat de alcoolism" *piritul meu se umple de fericire şi de pace" #ă împac cu mine însumi şi ac!ionez animat de cele mai înalte idealuri"3 A repetat cuvintele acestea plin de aspira!ie $ind sigur că va ob!ine rezultate" 9-am recomandat să le spună cu voce tare rar şi plin de iubire pentru ca ele să se impregneze în subconştient" 'eea ce semăna va culege mai tîrziu căci vibra!iile bene$ce ale sugestiilor vor înlătura toate prototipurile mentale negative"
iţi conştienţi de propriile vicii şi luptaţi împotriva lor  Dacă sunte!i alcoolic sau vă droga!i în orice alt mod $!i cura,oşi fa!ă de voi înşivă şi recunoaşte!i-vă viciul" Altfel risca!i să nu vă pute!i vindeca niciodată ca atîtea alte persoane care s-au dovedit laşe şi nu s-au privit obiectiv aşa cum sunt  în realitate" iciile apar pe fondul unei profunde neîncrederi a instabilită!ii emo!ionale" u întîmplător ma,oritatea alcoolicilor refuză să privească adevărul în fa!ă încercînd mereu să se sustragă responsabilită!ilor" De aceea ei nu au propriu-zis un liber arbitru voin!a lor este aproape anulată" Deşi unii spun cu arogan!ă: 2.u nu depind de alcool% pot renun!a oricînd la el3 niciodată nu vor $ în stare să reziste tenta!iei pentru că nu ştiu de unde să ia for!a necesară" Aceşti oameni trăiesc într-un fel de înc/isoare psi/ică pe care şi-au construit-o singuri din neîncredere din păreri greşite din erori de educa!ie" 'a şi ma,oritatea $in!elor toxicomanii sunt condi!iona!i de obişnuin!ă" Dar în cazul lor obişnuin!a este un viciu şi-i conduce către dezastru sigur"

*ubconştientul formează obişnuin!ele deci tot cu a,utorul său le putem elimina" 0n acest scop vom folosi sugestiile pozitive care urmăresc să elibereze şi să calmeze spiritul" 'înd sugestiile se vor impregna în subconştient va dispărea orice dorin!ă de a mai consuma alcool" 'îştigul va $ dublu căci nu numai că vă ve!i vindeca complet dar ve!i în!elege şi procesele care au loc în profunzimile menatlului" Dacă dorin!a de a vă elibera de viciu este foarte mare sunte!i pe  ,umătate vindeca!i" u va $ greu să vă vindeca!i complet dacă aspira!ia va întrece for!a tenta!iei" *ubconştientul ampli$că orice gînd puternic cu care este sugestionat" Hixa!i mintea asupra ideii de libertate şi de calm profund urmărind să nu devieze de la această nouă direc!ie" Treptat vor apărea noi sentimente şi emo!ii bene$ce din ce în ce mai apropiate de scopul propus" 0ntotdeauna aştepta!i-vă la ceva bun $!i optimişti" Kotărî!i să nu mai suferi!i" 0n!elege!i că dacă ve!i continua să be!i vă ve!i îmbolnăvi iremediabil din punct de vedere psi/ic şi mental" 1uterea uriaşă a subconştientului vă sus!ine mereu" '/iar dacă acum sunte!i deprima!i imagina!ivă că a!i şi început să $!i ferici!i şi liberi" 0n aceasta constă legea substitu!iei" 9magina!ia v-a împins către viciu% lăsa!i-o acum să vă conducă spre lumină şi pace" Acest lucru va produce poate pu!ină suferin!ă" *uporta!i această suferin!ă aşa cum o mamă suportă durerile naşterii ştiind că va avea un copil minunat" Alcoolismul provine din obişnuin!a de a gîndi negativ şi distructiv" Alcoolicul suferă de sentimente profunde de inferioritate de neputin!ă de frustrare înso!ite de ostilitate" .l găseşte mereu ,usti$cări şi scuze pentru viciul său cînd de fapt singurul motiv îl constituie natura distruc tivă a gîndurilor sale" 9ată  etape principale pe care trebuie să le parcurge!i pentru a sc/imba această stare de lucruri: >" ;elaxa!i-vă $zic psi/ic şi mental" rmări!i să intra!i într-o stare meditativă profundă pentru a trece apoi la pasul al doilea" ?" 'ompune!i o frază scurtă pe care să o pute!i memora cu uşurin!ă şi repeta!i-o de mai multe ori ca pe un cîntec de leagăn" 9ată un exemplu: 2*uetul meu se umple de pace şi beatitudine% mul!umesc lui Dumnezeu pentru acest lucru3" 1entru ca mintea să nu se împrăştie repeta!i fraza cu voce tare sau doar mişcînd buzele" *ugestia va pătrunde mult mai uşor în subconştient" 4 şedin!ă va dura M - >8 minute" " 0nainte de a adormi proceda!i aşa cum făcea =oet/e: imagina!i-vă că în fa!a voastră se găseşte unul dintre prietenii pe care-i iubi!i cel mai mult" ine!i oc/ii înc/işi corpul relaxat" 9magina!i-vă apoi că prietenul vă felicită cu căldură pentru reuşita voastră" 2ede!i-i3 fa!a surîsul 2auzi!ii3 vocea" *trînge!i-i mîna şi căuta!i să 2sim!i!i3 cît este vie şi de caldă" ;elua!i scena iar şi iar pînă ve!i $ satisfăcut de rezultat"

'/iar dacă teama înc/ide por!ile subconştientului c/iar dacă gri,ile şi  îndoiala vă c/inuie nu pierde!i din vedere scopul $nal" =îndi!i-vă la for!a in$nită a subconştientului pusă în mişcare cu a,utorul gîndului focalizat şi imagina!iei pozitive controlate" e!i dobîndi atunci o mare încredere şi un deosebit cura," 'ontinua!i persevera!i pînă cînd soarele va răsări  pentru voi, risipind tenebrele în care vă a8aţi pînă atunci.

Fl%i!i 1r!a '$"dului  ;0 Or#ce pro)&e' are o so&u.#e0 Rspu$su& se *se"te ch#ar !$  !$tre)are !$.e&epc#u$ea (#-#$ -#2& re-e&ea1 (ac o #$-oca.# cu  !$cre(ere0 0 O)#"$u#$.a+ crearea u$u# o)#ce#+ este ro(u& ac.#u$## su)co$"t#e$tu&u#0 Su$te' creatur# a&e o)#"$u#$.e&or+ ceea ce (e'o$strea1 c!t (e u&u#toare este puterea su)co$"t#e$tu&u#0 >0 Repet!$( a$u'#te *!$(ur# sau ac.#u$#+ e&e se #'pre*$ea1  !$ su)co$"t#e$t+ (e-e$#$( auto'at#s'e0 0 Su$te.# &#)er# s a&e*e.# u$ o)#ce# )u$ sau u$u& ru0 Co$tro&u& '#$.## sau ru*c#u$ea+ (e e%e'p&u+ su$t o)#ce#ur# )e$e,ce0 90 Dac !$tre.#$e.# cu !$cre(ere o #'a*#$e 'e$ta&+ su)co$"t#e$tu& o -a 'a$#/esta cu s#*ura$.0 0 C!$( ate$.#a se r#s#pe"te+ co$ce$tra.#2- (#$ $ou asupra scopu&u# propus0 Face.# (#$ aceasta u$ o)#ce#0 Ast/e& -e.# (#sc#p&#$a '#$tea0 0 N#c# u$ o)staco& e%ter#or $u poate sta !$ ca&ea reu"#te# -oastre0 S#$*ura p#e(#c o co$st#tu#e '#$tea "# &#psa (e cre(#$.0 =0 Me$ta&u& co$"t#e$t repre1#$ta aparatu& /oto+ #ar su)co$"t#e$tu& 2 ,&'u& pe care #'pre*$a.# (#/er#te&e (or#$.e+ #'a*#$#+ #(e#0 0 h#$#o$u& este re1u&tatu& $e!$cre(er##0 Pe$tru a o !$&tura+ #$-oca.# #$te&#*e$.a (#-#$+ ru*a.#2o s - c&u1easc !$ tot ceea ce /ace.#0 I'a*#$a.#2- 'ereu c (or#$.a -# s2a !'p&#$#t0 ;<0 Pe$tru a crea u$ $ou o)#ce#+ tre)u#e 'a# !$t!# s ,.# co$-#$"# c acesta este )e$e,c0 Dac (or#.# cu ar(oare s re$u$.a.# &a u$ -#c#u+ su$te.# pe @u'tate -#$(eca.#0 ;;0 Ceea ce spu$ ce#&a&.# $u - poate a/ecta (ec!t pr#$ #$ter'e(#u& propr##&or -oastre *!$(ur#0 Su$te.# s#$*uru& creator a& u$#-ersu&u# -ostru &u$tr#c0 I(e$t#,ca.#2- 'ereu cu #(ea&ur#&e ce&e 'a# !$a&te+ cu starea (e ar'o$#e "# /er#c#re0 ;0 A&coo&#s'u& pro-#$e (#$ (or#$.a ascu$s (e a scpa (e *r#@#0 Pe$tru a - e&#)era+ &upta.# cu te$ac#tate !'potr#-a

*!$(ur#&or (#struct#-e s(#.# !$ '#$te #(e# (e /er#c#re+ ca&' &u$tr#c "# &#)ertate $est!$@e$#t0 ;>0 Mu&te persoa$e su$t "# -or r'!$e a&coo&#ce+ (#$ cau1 c re/u1 s2"# recu$oasc -#c#u&0 ;0 Su)co$"t#e$tu& care -2a /cut sc&a-## o)#ce#ur#&or re&e+ este s#$*uru& care - poate e&#)era (e acestea0 Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$ care2# ut#
a.# capac#t.#&e e%traor(#$are0 ;90 I'a*#$a.#a -2a !'p#$s ctre a&coo&#s'0 Acu' /o&os#.# tot #'a*#$a.#a pe$tru a - e&#)era (e acest -#c#u0 ;0 C!$( tea'a !$ch#(e poarta (e acces &a su)co$"t#e$t+ $u'a# cre(#$.a $e1(ru$c#$at !$ Du'$e1eu o -a (esch#(e (#$ $ou0

CAPITOLUL XIX FOLOSI6I SUBCONŞTIENTUL PENTRU A :NLÃTURA TEAMA nul dintre cursan!i mi-a relatat cum $ind invitat să !ină un discurs s-a sim!it cuprins de panică la ideea că va vorbi în fa!a atîtor oameni" 9ată cum a reuşit să-şi elimine această teamă: timp de mai multe seri a practicat o te/nică de autosugestionare" *e relaxa într-un fotoliu timp de M minute apoi îşi spunea rar şi cu calm: 20mi stăpînesc teama şi o depăşesc fără probleme" orbesc plin de încredere şi de for!ă" 'eea ce spun captivează auditoriul şi îl impresionează3" *ubconştientul este foarte receptiv la orice sugestie" #ai ales cînd sunte!i destinşi gîndurile pătrund foarte uşor în subconştient printr-un fenomen asemănător cu osmoza prin care două uide separate de membrană poroasă se întrepătrund" 0n această stare mentalul conştient comunică foarte uşor cu subconştientul" Cel mai mare duşman al omului *e spune că frica este cel mai mare duşman al omului" .a este răspunzătoare de multe eşecuri boli şi neîn!elegeri în via!a acestuia" #ilioane de oameni se tem de trecut de viitor de bătrîne!e de nebunie de moarte" Hrica este o stare de spirit dominantă% unii dintre noi se tem c/iar şi de propriile lor gînduri" Dacă un părinte spune copilaşului său că sub pătu! se aă un crocodil care-l va mînca micu!ul paralizează de teamă" Dar cînd îi arată că acolo nu este nimeni de fapt copilul se eliberează de orice teamă" Hrica este tot atît de reală ca şi crocodilul de sub pat" 0n mod

asemănător mul!i dintre noi se tem de fantasme de o mul!ime de umbre sinistre care nu au nici o legătură cu realitatea" Hilozoful şi poetul ;alp/ Raldo .merson spunea: 2Hace!i exact lucrul de care vă teme!i cel mai mult% atunci frica se va împrăştia imediat"3" Am veri$cat eu însumi aceste cuvinte cînd doar la gîndul că voi vorbi în fa!a publicului mă cuprindea o frică teribilă" Am depăşit-o în momentul cînd am sus!inut prima conferin!ă adică făcînd exact lucrul de care mă temeam" 'înd vă /otărî!i să controla!i spaimele şi angoasele elibera!i în fapt puterea teribilă a subconştientului care vă va a,uta să le domina!i" 4 cîntărea!ă a fost invitată odată la o audi!ie" Hiind emotivă dăduse greş la alte trei probe deşi avea o voce foarte frumoasă" '/iar în momentul cînd trebuia să cînte o cuprindea panica" *ubconştientul receptiv la orice sugestie se manifesta imediat astfel încît tînăra îşi pierdea subit vocea" De trei ori la rînd a cîntat fals pînă cînd vocea i se  îneca de$nitiv în lacrimi" 1entru a-şi elimina tracul a folosit o te/nică simplă: de trei ori pe zi se înc/idea în cameră se aşeza comod într-un fotoliu se relaxa şi  înc/idea oc/ii" Apoi îşi liniştea valurile min!ii căci în starea de calm profund subconştientul este mult mai receptiv la sugestii" 0n sfîrşit îşi spunea plină de încredere: 2'înt minunat" *unt senină ec/ilibrată şi calmă3" ;epeta de M - >8 ori această sugestie lent cu aten!ie" După o săptămînă era mult mai calmă şi dobîndise încredere în vocea ei" #omentul audi!iei a venit iar ea a cîntat minunat" Aplica!i această te/nică pentru a elimina pe rînd toate angoasele şi spaimele care v-au c/inuit pînă acum" 4eama de eşec #ul!i studen!i mi s-au plîns de aceeaşi problemă: cînd apar în fa!a profesorului la examen uită subit tot ce învă!aseră anterior" 9nvariabil cînd ies din sală îşi amintesc în amănun!ime răspunsurile la toate  întrebările" *ubconştientul reac!ionează întotdeauna la sugestia cea mai puternică"
nul dintre studen!i care ştia că subconştientul este depozitul a tot ceea ce el memorează s-a decis să folosească la maximum această capacitate cu a,utorul sugestiei" 0n $ecare diminea!ă şi seară îşi imagina că scria mamei o scrisoare prin care o anun!a că luase note mari la toate examenele" Apoi citea în gînd răspunsul prin care mama îl felicita cu dragoste" Aşa cum se aşteptase inteligen!a divină a subconştientului a preluat sugestiile şi a făcut astfel încît dorin!ele lui să devină realitate" 9maginîndu-şi deznodămîntul el a creat premizele îndeplinirii sale" 4eama de apă, de înălţime şi de locuri închise #ulte persoane suferă de aceste obsesii" .ste posibil ca angoasele să-şi aibă cauza în anumite întîmplări petrecute în copilărie" Dacă un copilaş a fost aruncat într-un lac fără să ştie să înnoate el va păstra spaima subconştientă de apă pentru toată via!a" *au dacă s-a defectat liftul în timp ce se aa în el va $ c/inuit de claustrofobie" 'înd eram de >8 ani am trăit o astfel de experien!ă: am căzut din greşeală într-un lac cu apă murdară" 0mi amintesc şi acum apa cenuşie de deasupra capului meu" 0n ultimul moment am fost salvat de un coleg" *paima aceea teribilă mi-a pătruns în subconştient şi mult timp m-a obsedat teama de apă" 0ntr-o zi am consultat un psi/olog cu experien!ă care m-a sfătuit: 2Du-te la piscină priveşte apa şi spune cu voce tare: <<  Te domin te stăpînesc">>  Apoi intră în apă înscrie-te la cursuri de  înnot şi caută să-!i îndepărtezi teama3" 'eea ce am şi făcut" u i-am permis fricii de apă să mă domine şi să mă înspăimînte nici un moment" Aminti!i-vă mereu că sunte!i mai puternici decît frica sau angoasa ce tinde să vă domine" 0nsuşi!i-vă această nouă atitudine plină de cura," *ubconştientul va reac!iona prompt dîndu-vă un plus de încredere şi de for!ă" 9ată o altă modalitate simplă dar foarte e$cientă pentru a înlătura teama" *ă presupunem că vă este frică de apă de înăl!ime de locuri  înc/ise sau ave!i trac atunci cînd da!i un interviu sau o audi!ie" Dacă apa este cea care vă sperie începe!i prin a vă relaxa complet timp de M - >8 minute apoi imagina!i-vă că înnota!i" 'oncentra!i-vă să percepe!i răcoarea apei şi să vă coordona!i cît mai bine mişcările corpului" *unte!i vesel plin de via!ă" 'eea ce face!i nu este o simplă reverie ci este o sugestie pozitivă care se impregnează în subconştient şi va deveni realitate" Aceasta este legea subconştientului" Aceeaşi te/nică este valabilă şi pentru cei care suferă de teama de  înăl!ime" 0nc/ipui!i-vă că urca!i pe un munte foarte înalt sunte!i în formă că admira!i peisa,ul pitoresc" Aceeaşi bucurie o ve!i sim!i în realitate cînd ve!i birui teama"

Am cunoscut pe directorul unei mari $rme care era terorizat că trebuia să urce cu ascensorul în $ecare diminea!ă" 8 zile a lucrat intens cu această sugestie" 0n a unsprezecea zi cînd a urcat în lift n-a mai sim!it nici o urmă de teamă" 4eama rească şi teama patologică *e spune că omul se naşte cu frica de două lucruri: de zgomot şi de cădere" Acestea ne sunt date de către natură ca un sistem de alarmă care face parte din instinctul de conservare şi sunt normale" 'elelalte angoase ne sunt întipărite de către părin!i educatori şi cei din antura,ul nostru" 'înd scăpăm imagina!ia de sub control apare teama anormală care poate merge pînă la manifestări patologice" 4 doamnă a fost invitată odată să facă o călătorie cu avionul în ,urul lumii" *-a apucat să decupeze din ziare toate articolele despre catastrofe aeriene" *e şi vedea prăbuşindu-se cu avionul în ocean" 9ată un exemplu de teamă exagerată" Dacă femeia persista în starea aceea de spirit fără  îndoială că i se va întîmpla exact lucrul de care se teme atît de mult" Alt exemplu: un om de afaceri din eF Yor@ foarte bogat şi cu o via!ă de familie fericită a început deodată să-şi imagineze cum ar $ dacă ar da faliment dacă ar primi de la bancă o /îrtie prin care să i se comunice că în cont nu mai are nici un ban" Aceste imagini fantasmagorice i-au provocat o depresiune psi/ică împotriva căreia nu lupta deloc" #ereu repeta so!iei: 2cred că se va produce o recesiune3 2sigur vom da faliment3 şi alte fraze de acest gen" 9nevitabil a sfîrşit prin a da faliment adică s-a împlinit ceea ce el mentalizase cu atîta for!ă" 1oate că nu s-ar $ întîmplat astfel dacă nu şiar $ /otărît singur soarta prin teama şi angoasa lui permanentă" .xistă oameni care trăiesc mereu cu teama să nu li se întîmple o catastrofă lor sau celor dragi" Dacă citesc în ziare despre o epidemie sau o boală extrem de rară sunt siguri că şi ei se vor îmbolnăvi în curînd"

*igur că dacă se vor men!ine în această angoasă odată tot li se va  întîmpla ceva rău" 'înd constatăm că imagina!ia ne scapă de sub control şi începe să plăsmuiască tot felul de scene /alucinante sau cînd un gînd negativ ne apare în mod obsesiv în minte trebuie să luăm imediat atitudine adică să cultivăm exact sugestia opusă" Angoasa dusă la extrem denotă grave tulburări psi/ice şi mentale" 4dată cu frica apare şi aspira!ia către starea opusă ei" 'oncentra!i-vă aten!ia asupra acestei stări lăsa!i-vă cuprinşi de ea căci atitudinea mentală men!inută cu perseveren!ă generează o obişnuin!ă care la rîndul ei poate sc/imba un destin" e!i căpăta mai multă siguran!ă şi încredere în voi înşivă iar uriaşele for!e care sunt acum latente în subconştient se vor manifesta în sens bene$c sus!inîndu-vă cu putere" $%aminaţivă cu luciditate fobiile 1reşedintele unei $rme îmi povestea de curînd că pe cînd era un simplu comis voia,or era atît de suspicios încît dădea ocol de M - O ori în  ,urul casei clientului înainte de a intra" Directorul i-a spus într-o zi: 2u te teme nu te pîndeşte nici un crocodil din spatele uşii" Hii mai  îndrăzne!3" Astfel el a învă!at că dacă priveşte direct şi lucid motivul fricii va realiza imediat că nu are de ce să se teamă şi frica va dispare fără a lăsa urme" n veteran în avia!ia militară mi-a relatat cîteva dintre experien!ele sale din timpul celui de-al doilea război mondial" 8 minute" A sim!it că  începe să vibreze ceva înlăuntrul lui şi a pornit la drum plin de încredere" După cîteva zile a a,uns în mod miraculos la marginea ,unglei de unde a fost salvat de un avion" Atitudinea mentală plină de cura, şi încredere în for!ele sale au fost cele care l-au salvat de fapt" .l însuşi spunea: 2Dacă începeam să mă lamentez şi să mă îngri,orez aş $ căzut pradă propriei mele spaime% probabil ca aş $ murit de frică şi de inani!ie3"

Directorul unei alte $rme îmi povestea că demult a fost cuprins de teama că-şi va pierde locul de muncă" Trei ani s-a c/inuit în starea aceea" 0şi imagina mereu că ar putea $ concediat deşi realitatea era cu totul alta" Hantasmele au luat o amploare atît de mare încît s-a îmbolnăvit de o gravă depresiune psi/ică" 'a urmare a fost rugat să-şi dea demisia" 0n realitate omul s-a concediat singur prin sugestiile negative pe care le-a între!inut cu o perseveren!ă demnă de un scop mai nobil" *ubconş-tientul a reac!ionat în consecin!ă sugerîndu-i decizii eronate care au provocat mari pre,udicii $rmei" Dacă ar $ contracarat la timp teama şi neîncrederea cultivînd sugestii opuse dezastrul ar $ putut $ evitat" 0n timpul unui turneu în străinătate am discutat timp de două ore cu un înalt membru al guvernului !ării respective" 4mul acela î!i dădea o senza!ie inefabilă de pace şi seninătate lăuntrică" După cum mi-a relatat el însuşi nici o in,urie adusă de partidul de opozi!ie nu-l afectase vreodată" 1entru a se păstra calm el practica în $ecare zi următoarea te/nică: se relaxa timp de un sfert de oră apoi mentaliza că este scufundat într-un ocean adînc de pace" 1rin aceasta medita!ie se dobîndea o imensă putere $zică psi/ică şi mentală cu a,utorul căreia biruia toate di$cultă!ile" 'u cîtva timp în urmă îl sunase un coleg la miezul nop!ii ca să-i spună că se pregăteşte un complot împotriva sa" 9ată ce i-a răspuns: 28"3" 2(tiu că nici un gînd negativ nu poate să mă afecteze dacă nu-l accept" De aceea refuz să mă las cuprins de teamă" (tiu că nu mi se poate întîmpla nimic rău"3 îmi spunea el în timpul discu!iei" 'almul şi cura,ul său merită o vie admira!ie" To!i ar trebui să căutăm  în noi înşine sursa calmului şi a păcii interioare în credin!a că suntem ocroti!i permanent şi nimic nu se petrece la întîmplare fără voia lui Dumnezeu" 1entru a elimina de$nitiv teama folosi!i această formulă: 2Am căutat cu fervoare .ternul şi .l mi-a răspuns eliberîndu-mă de toată frica mea3" 51salmi 7: 76

Eli+era!i0&( de team( ;0 Face.# ch#ar &ucru& (e care - este tea' ce& 'a# 'u&t0 Fr#ca -a (#spare #$sta$ta$eu0 Spu$e.#2- 'ereu 3:'# stp!$esc per/ect tea'a04 0 Fr#ca repre1#$t u$ *!$( $e*at#-+ care apare !$ '#$te c!$( #'a*#$a.#a scap (e su) co$tro&0 :$&ocu#.# acest *!$( pr#$ #(e#

rea&#ste "# co$struct#-e0 Tea'a a uc#s '#&#oa$e (e oa'e$#0 Face.# ast/e& !$c!t cre(#$.a s (e-#$ 'a# puter$#c (ec!t tea'a0 >0 Fr#ca este ce& 'a# 'are #$a'#c ea st &a or#*#$ea e"ecur#&or+ a )o&#&or "# a re&a.##&or $ear'o$#oase !$tre oa'e$#+ (ar poate , !$-#$s pr#$ #u)#re+ cc# #u)#rea $e pu$e !$ re1o$a$. cu e$er*##&e su)&#'e a&e u$#-ersu&u#0 0 Neutra
a.# su*est##&e (e tea' a(opt!$( #(e# opuse &or 3Su$t cura@os+ ech#&#)rat+ se$#$ "# ca&'40 ?e.# o)ser-a apar#.#a u$or e/ecte '#$u$ate0 90 Tracu& se aH &a or#*#$ea a'$e1#e# !$ ca1u& e%a'e$e&or0 Ca s $u - 'a# co$/ru$ta.# cu e&+ su*est#o$a.#2- ast/e& 3A' o 'e'or#e per/ect "#2'# a'#$tesc tot ce a' !$-.at4 sau+ tot a"a (e )#$e+ pute.# s - #'a*#$a.# c u$ co&e* -#$e s - /e&#c#te pe$tru $ote&e (e ;< &uate &a e%a'e$e0 Perse-era.# "# -e.# reu"# 0 Dac a-e.# tea'a (e ap+ !$-.a.# s !$ota.#0 I'a*#$a.#2- c apa - !$co$@oar cu prospe.#'ea "# rcoarea e#0 ?a , 'u&t 'a# u"or s !$-.a.# s o stp!$#.# "# s - )ucura.# (e ea0 Aceasta este &e*ea su)co$"t#e$tu&u#0 0 Dac a-e.# oroare (e &ocur# !$ch#se asce$sor+ s&# (e co$/er#$.+ etc+ !$ch#pu#.#2- c su$te.# !$tr2u$ asce$sor+ care - (uce !$ 'o( rap#( "# s#&e$.#os aco&o u$(e (or#.# s a@u$*e.#0 !$(#.#2- !$ ce stare (e o)osea& a.# , (up ce a.# urca !$ /u* 9 eta@e "# c!t (e &#$#"t#t "# ca&' co)or!.# (#$ &#/t0 ?e.# , u#'#.# (e c!t (e repe(e - )#ru#.# tea'a0 =0 Nu $e $a"te' (ec!t cu (ou /e&ur# (e /r#c aceea (e  !$&.#'e /r#ca (e c(ereK "# /r#ca (e 1*o'ot0 Toate ce&e&a&te su$t (o)!$(#te !$ t#'pu& -#e.##+ 'a# a&es !$ cop#&r#e0 De)arasa.#2- repe(e "# co'p&et (e e&e0 0 Fr#ca $or'a& /ace parte (#$ #$st#$ctu& (e co$ser-are0 Fr#ca pato&o*#c este+ !$ sch#')+ /oarte per#cu&oas "# repre1#$t re1u&tatu& *!$(ur#&or $e*re+ a o)ose&# "# a #'a*#$a.#e# $eco$tro&ate0 ;<0 Acu'+ c!$( "t#.# c su)co$"t#e$tu& reac.#o$ea1 pro'pt &a or#ce su*est#e "# - poate !'p&#$# or#ce (or#$.+ pute.# e&#'#$a or#ce /e& (e a$*oas "# o)ses#e+ cu&t#-!$( cu /er-oare e%act opusu& e#0 Iu)#rea a&u$* !$tot(eau$a tea'a0 ;;0 Dac - te'e.# (e e"ec+ co$ce$tra.#2- asupra #(e## (e reu"#t0 Dac - te'e.# (e )oa&+ or#e$ta.#2-a '#$tea spre s$tate0 :$ or#ce per#co& -2a.# aHa+ #$-oca.# protec.#a (#-#$0 Dac su$te.# ter#,a.# (e #(eea 'or.##+ 'e(#ta.# asupra /aptu&u# c ?#a.a este eter$0 Du'$e1eu este ?#a.+ #ar ?#a.a - apar.#$e ch#ar (#$ acest 'o'e$t0

;0 Pe$tru or#ce /r#c este -a&a)#& &e*ea su)st#tu.#e#0 Iat ce se petrece c!$( - te'e.# (e u$ a$u'#t &ucru+ atu$c# apare "# (or#$.a (e a o).#$e e%act opusu& su0 Dac su$te.# )o&$a-+ (or#.# s$tate (ac su$te.# !$ch#s+ (or#.# &#)ertatea0 F#.# opt#'#"t#+ co$ce$tra.#2- asupra (or#$.e#+ cc# su)co$"t#e$tu& o -a !'p&#$#0 ;>0 ?##toru& e%#st !$ stare pote$.#a&+ !$ '#$tea -oastr0 !$(ur#&e su$t creatoare+ (ec# ceea ce (or#.# cu putere -# se -a  !$t!'p&a0 !$(#.# )#$e&e "# -e.# a-ea parte (e )#$e0 ;0 Pr#-#.#2- /r#ca !$ /a.+ pu$e.#2o !$ &u'#$a ra.#u$##0 :$-.a.# s r!(e.# (e spa#'e&e -oastre0 Acesta este trata'e$tu& ce& 'a# )u$0 ;90 N#'#c (#$ e%ter#or $u - poate pertur)a+ (ac $u2# per'#te.# acest &ucru0 Su*est##&e+ '#$c#u$#&e "# a&u1##&e ce&or&a&.# $u pot a-ea putere asupra -oastr+ (ac - or#e$ta.# per'a$e$t ctre ceea ce este )u$ "# (#-#$0 Nu e%#st (ec!t o s#$*ur Putere Creatoare+ (e aceea or#ce co$tra(#c.#e sau co$H#ct $u pot , (ec!t /a&se0 A(e-ru& st !$ Ar'o$#e "# !$ Iu)#re0 De aceea or#ce *!$( )u$ este #$sp#rat "# !$suHe.#t 'ereu (e Puterea (#-#$0

CAPITOLUL XX TINERE6E FÃRÃ BÃTR:NE6E *ubconştientul nu ştie ce înseamnă bătrîne!ea căci el este etern" *ubconştientul face parte din mintea universală care nu s-a născut niciodată şi nici nu va muri vreodată" De aceea oboseala şi bătrîne!ea nu reprezintă decît rezultatele directe ale propriilor noastre ac!iuni greşite" 'alită!ile cu adevărat spirituale cum ar $: armonia bunăvoin!a umilin!a adevărul pacea toate acestea nu îmbătrînesc şi nu se demodează niciodată" 'ultiva!i cu perseveren!ă aceste calită!i şi vă ve!i men!ine mereu tineri în spirit şi sim!iri" 0mi amintesc că am citit odată un articol despre un grup de medici eminen!i din 'incennati 54/io6 care declaraseră că anii nu sunt singurii responsabili de necazurile sclerozei şi a altor boli" u atît timpul cît mai

ales teama de timp ne afectează mintea şi apoi corpul $zic" 0mbătrînirea prematură apare deci ca urmare a fricii obsedante de efectele timpului" Am studiat biogra$ile unor oameni celebri care şi-au continuat activitatea de cercetare sau de crea!ie pînă la vîrste foarte înaintate" Al!ii nu au devenit celebri decît la vîrsta senectu!ii" Am avut de asemenea pivilegiul să cunosc oameni simpli care în felul lor modest dovedeau că bătrîne!ea nu afectează totdeauna for!a creatoare a omului" Modul nostru eronat de a gîndi este cel care determină îmbătrînirea  prematură Acum cî!iva ani am vizitat un vec/i prieten la
0n ultimii ani savan!ii au demonstrat că o anumită parte a conştiin!ei poate părăsi corpul şi să se deplaseze mii de @ilometri pentru a vedea auzi atinge şi vorbi cu $in!e asemănătoare care şi-au lăsat corpul $zic liniştit în pat" 1rivită din punct de vedere spiritual ia!a este eternă" 4mul nu este obligat să îmbătrînească aşa cum nici Dumnezeu nu poate îmbătrîni" 0n Biblie se spune că Dumnezeu este ia!a Adevărul şi 'alea" ia!a se naşte din ea însăşi este eternă indestructibilă şi este singura reală" 'ercetările făcute în domeniu de către savan!i din #area Britanie şi America dovedesc existen!a vie!ii de după moarte" .xistă la institutele respective nenumărate volume cu procese verbale care descriu experien!ele foarte interesante despre supravie!uirea conştiin!ei după o aşa-zisă moarte" 4 doamnă l-a întrebat odată pe T/omas .dison ce este electricitatea iar el i-a răspuns: 2Doamnă electricitatea există" Holosi!i-o"3" umim astfel o for!ă invizibilă a cărei origine nu o în!elegem dar ştim cum să o utilizăm în folosul nostru" ici un savant nu a vazut cu oc/iul său electronul dar to!i îl acceptă ca pe o realitate ştiin!i$că singura care poate explica anumite observa!ii experimentale" 0n mod asemănător nu putem vedea via!ă dar ştim că trăim" Hără îndoială via!a există şi suntem aici pentru a ne bucura de frumuse!ea ei" Biblia spune: 2(i aceasta este via!a veşnică: să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat3 59oan >G: 6 4mul care consideră că via!a constă numai în procesul naşterii tinere!ii maturită!ii bătrîne!ii urmată apoi de moarte este cu adevărat demn de o profundă compasiune" n astfel de om nu cunoaşte speran!a iar dimensiunea spirituală a vie!ii nici nu există pentru el" Teoria lui dă naştere la frustrări stagnare cinism şi unui sentiment de disperare care duce la nevroze şi tot felul de alte abera!ii mentale" Dacă nu pute!i ,uca tenis la fel de bine ca al!ii sau nu pute!i înota repede ca un om tînăr dacă mersul vă este acum mai moale şi nu mai pute!i alerga la fel ca în tinere!e aminti!i-vă că via!a reprezintă de fapt un progres continuu" 'eea ce oamenii numesc moarte nu este decît o trecere către o via!ă nouă în altă dimensiune a ie!ii" 0n cadrul conferin!elor permanent mi-am sfătuit auditorii să accepte cu seninătate vîrsta a treia care are frumuse!ea ei speci$că" 9ubirea bucuria pacea lăuntrică acestea nu îmbătrînesc niciodată" ;alp/ Raldo .merson poet şi $lozof de frunte a$rmă: 24mul nu-şi numără anii decît atunci cînd nu are altceva de numărat"3" Ac!ionînd în mod inteligent şi în spiritul legilor imuabile ale naturii personalitatea voastră spiritualitatea credin!a nu vor $ atinse niciodată de decrepitudine"

+unteţi şi veţi rămîne tînăr, dacă vă simţiţi tînăr  n c/irurg îmi spunea odată: 2Am I7 de ani" Am făcut opera!ii în $ecare diminea!ă după-amiaza veneam din nou să consult pacien!ii iar seara scriam articole pentru revistele medicale"3" Atitudinea sa demonstra că se sim!ea foarte util şi asta l-a a,utat să se men!ină tînăr" După cum remarcase el însuşi într-adevăr omul este puternic în măsura  în care crede ferm în acest lucru şi este util dacă se simte util" Acest om remarcabil n-a capitulat niciodată în fa!a anilor% zicea că este nemuritor şi adăuga: 2dacă totuşi voi muri mîine ştiu ca acolo unde mă voi aa voi opera nu cu bisturiul ci cu a,utorul medicinii mentale şi spirituale"3" De multe ori, părul alb constituie un avantau renun!a!i la activitatea voastră spunînd: 2oi ieşi la pensie% sunt bătrîn% sunt un om terminat3 căci astfel c/ema!i singuri către voi bătrîne!ea şi moartea" Abia atunci cînd vă /otărî!i să capitula!i deveni!i un om într-adevăr inutil" nii oameni sunt de,a bătrîni la 8 de ani în timp ce al!ii se men!in tineri şi la I8 de ani" #intea constituie adevăratul ar/itect al corpului" =eorge Bernard */aF ducea o via!ă activă şi la N8 de ani talentul său men!inîndu-se în vigoare" nii patroni nu mai anga,ează pe cineva dacă aă că a depăşit 78 de ani" După părerrea mea această atitudine este nedemnă şi arată lipsă de omenie şi în!elegere" Deşi to!i consideră ca tinere!ea este un avanta, abia după 8 - M de ani omul atinge adevărata maturitate din toate punctele de vedere" Dacă patronii s-ar gîndi mai bine şi-ar da seama că nu părul alb contează ci talentul experien!a şi inteligen!a anga,a!ilor" 0n!elepciunea şi experien!a dobîndite pînă la acea vîrstă ar constitui un mare avanta, pentru $rmă căci omul matur dispune de mai mult discernămînt în luarea deciziilor $ind capabil să coordoneze activitatea celor mai tineri" n scenarist de la KollLFood mi-a mărturisit că era obligat să scrie ca şi cînd ar $ avut inteligen!a unui copil de >? ani" Aceasta demonstrează un fapt tragic: imaturitatea psi/ică şi mentală a publicului" Acest lucru duce la preferin!a cu orice pre! a persoanelor tinere c/iar s$dînd competen!a şi bunul sim!" 4eama de bătrîneţe Am cunoscut un bărbat de OM de ani care se străduia cu disperare să pară mai tînăr: mergea în toate Fee@-end-urile la înot împreună cu un

grup de tineri făcea lungi plimbări pe ,os ,uca tenis şi îşi etala mereu for!a $zică spunînd: 2ede!i oricînd pot să mă măsor cu cei mai tineri dintre cei tineri3" Dar acest regim de via!ă în care se solicita excesiv nu-l a,uta să se men!ină tînăr" *ecretul stă în acest mare adevăr: 2'eea ce un om gîndeşte în profunzimea inimii sale aceea el devine3" umai sc/imbarea atitudinii mentale ne poate a,uta să rămînem mereu tineri căci subconştientul este tiparul $del al gîndurilor noastre" Dacă vă orienta!i permanent către ceea ce este frumos bun şi sublim vă ve!i men!ine în formă s$dînd calendarul şi trecerea timpului" #ul!i oameni se tem de nea,unsurile vîrstei a treia mai ales de scleroză şi cu cît se tem mai mult cu atît ei se apropie în mod penibil de starea respectivă" De fapt pute!i spune că sunte!i cu adevărat bătrîn abia atunci cînd v-a!i pierdut bucuria de a trăi cînd înceta!i să mai visa!i cînd nu mai ave!i nimic de descoperit" Atît timp cît vă păstra!i mintea desc/isă spre idei noi atît timp cît permite!i ca lumina şi inspira!ia să vă pătrundă întreaga $in!ă ve!i rămîne mereu tineri şi plini de via!ă" Hie că ave!i OM de ani sau NM de ani trebuie să şti!i că mai ave!i mult de dăruit acestei lumi de exemplu îi pute!i a,uta şi călăuzi pe cei tineri şi fără experien!ă" *au pute!i să împărtăşiti celorlal!i din cunoştin!ele voastre din experien!a pe care a!i acumulat-o în atî!ia ani de via!ă dar la fel de bine pute!i privi înainte căci via!a este nesfîrşită şi mai ave!i multe de învă!at" rmări!i ca în $ecare zi să aa!i sau să face!i ceva nou" Acesta este secretul tinere!ii veşnice" Acum cî!iva ani cînd am !inut o serie de conferin!e la BombaL am cunoscut un om care avea >>8 ani" Avea cel mai frumos c/ip pe care-l văzusem vreodată" 1ărea trans$gurat de o lumină care iradia din interiorul său" 4c/ii lui aveau o asemenea claritate şi seninătate încît oricine îşi putea da seama că spiritul îi rămăsese tînăr şi plin de fericire" *ensia, o nouă aventură Dacă a!i ieşit la pensie nu înseamnă că tot restul vie!ii trebuie să vi-l petrece!i într-o stare de inactivitate şi somnolen!ă" 1ăstra!i-vă mereu spiritul viu" Hi!i mereu receptivi la ideile noi" Am cunoscut persoane atît de afectate de pensionare încît şi-au pierdut treptat puterea murind în cîteva luni" Desigur acest lucru se întîmplă deoarece oamenii consideră în general că ieşirea la pensie marc/ează sfîrşitul vie!ii" Dar de ce să nu vă gîndi!i că începe!i o via!ă nouă că vi se  împlineşte în sfîrşit un vec/i vis acela de a $ în sfîrşit necondi!iona!i şi liberi" .ste foarte deprimant să auzi: 2'e am să mai fac acum cînd sunt pensionar&3% adică altfel spus: 2*unt un om mort din punct de vedere psi/ic şi mental" u mai am nici o idee nouă"3"

Acest mod greşit de a gîndi nu reectă realitatea" Adevărul este că ceea ce în!elege!i la vîrsta de N8 de ani nu pute!i în!elege la O8 de ani  întrucît a!i dobîndit între timp o anumită în!elepciune şi experien!ă de via!ă" n vecin de-al meu a fost obligat să iasă la pensie la vîrsta de OM de ani" 9ată cuvintele sale: 2'red că retragerea din serviciu este un pas  înainte ca şi cînd aş $ fost la grădini!ă şi acum sunt licean"3 'oncluzia sa a fost că trebuia să înceapă o via!ă nouă să reînve!e să trăiască" Acum după ce a urmat un curs de artă fotogra$că a pornit într-o călătorie în  ,urul lumii pentru a fotogra$a locuri celebre" Duce mereu o via!ă activă !ine conferin!e a format un grup de tineri studen!i şi este solicitat de diverse cluburi pentru a le împărtăşi din experien!a sa proprie" )u trebuie să vă consideraţi un prizonier al societăţii ;ecent s-a publicat în ziarele californiene o statistică în care se arată că a crescut numărul persoanelor în vîrstă din 1arlament şi 'ongres" Deci glasul celor de vîrsta a treia va începe să $e auzit şi luat  în considerare" 1oate va $ votată o lege care să determine patronii să primească şi anga,a!i peste 78 de ani" îrsta înaintată nu semni$că  întotdeauna bătrîne!ea" n om de OM de ani poate avea spiritul mai tînăr decît unul de 8 de ani" .ste ridicol să spui unui om capabil că nu-l po!i anga,a pentru că depăşeşte 78 de ani: ce ar trebui să facă aceşti oameni  în asemenea condi!ii& *ă-şi îngroape pentru totdeauna ideile şi talentul& 0n mod evident patronii care îi refuză nu-şi dau seama că se păcălesc singuri" 4mul ar trebui să $e constructorul societă!ii în care trăieşte şi nu prizonierul ei" .ste adevărat că pe măsură ce înaintează în vîrstă corpul i se îngreunează şi mişcările devin din ce în ce mai lente dar mintea devine la fel de ageră şi activă căci este inspirată de subconştient care se aă şi ac!ionează dincolo de inuen!a timpului" 0n acest sens Biblia reectă cuvintele lui 9ov: 24 dacă aş $ încă o dată ca în lunile de mai  înainte ca în zilele în care Dumnezeu mă ocrotea ca atunci cînd .l !inea strălucitoare deasupra capului meu candela sa şi luminat de ea eu străbăteam prin întuneric+ De ce nu sunt încă o dată ca în zilele toamnei mele cînd Dumnezeu !inea parte corpului meu+3 59ov ?N: ? - 76 +ecretul tinereţii 1entru a vă redobîndi tinere!ea învă!a!i să conştientiza!i puterea curativă şi miraculoasă care sălăşluieşte în subconştient şi care vă pătrunde în mod permanent" *im!i!i cum această energie profund bene$că vă inspiră va elevează şi vă revitalizează" 9radia!i entuziasm şi

bucurie ca în zilele tinere!ii intrînd în rezonan!ă cu starea binecuvîntată de atunci" #edita!i asupra strălucitoarei lumini de deasupra capului care este tocmai imteligen!a divină" .a vă va inspira vă va pune în rezonan!ă cu binele redîndu-vă misterele şi secretele ie!ii spirituale" <ăsa!i-vă călăuzi!i de în!elepciunea subconştientului vostru care poate alunga orice umbră a răului şi a suferin!ei" 0n loc să spune!i: 2*unt bătrîn3 a$rma!i plini de for!ă: 2*unt permanent cu în!elepciunea şi 1uterea divină3" u permite!i statisticilor şi nici ziarelor să vă 2îmbătrînească3" Decrepitudinea senilitatea şi sentimentul de inutilitate nu au nici o legătură cu voi" u vă lăsa!i /ipnotiza!i de propaganda făcută prin intermediul mass-mediei" '/ema!i cu putere via!a către voi" =îndi!i tot timpul ca sunte!i ferici!i radioşi plini de succes şi puternici"

Idei lumi"a%e cu #ri&ire la ti"ere!e ;0 Du'$e1eu este !$s"# ?#a.a0 De aceea+ -#a.a este eter$ "# #$(estruct#)#&+ re$sc!$( (#$ propr#a2# ce$u"0 Acest /apt este -a&a)#& pe$tru to.# oa'e$##0 0 Su$t $e$u'rate (o-e1#+ care cert#,c e%#ste$.a -#e.## (e (up 'oarte0 Nu a-e.#+ (ec#+ (e ce s - te'e.# (e 'oarte+ care repre1#$t (oar u$ pas ctre o (#'e$s#u$e cu totu& $ou0 >0 Nu - pute.# -e(ea sp#r#tu&+ (ar su$te.# co$-#$"# c acesta e%#st0 Nu pute.# -e(ea Sp#r#tu& Supre'+ (ar !& pute.# recu$oa"te  !$tr2u$ art#st+ !$tr2u$ orator+ !$tr2u$ 'u$c#tor0 De ase'e$ea+ su$te.# capa)#&# s s#'.#.# )u$tatea+ a(e-ru& "# /ru'use.ea+ (e"# $#'e$# $u -# &e2a artat -reo(at0 La /e& "# -#a.a+ $u "t#.# u$(e se aH s&a"u& e#+ $u a.# -1ut2o cu och##+ (ar cu toate acestea su$te.# a)so&ut s#*ur# c tr#.#0 0 Pute' co$s#(era )tr!$e.ea ca ,#$( 'o'e$tu& !$ care co$te'p&area A(e-rur#&or D#-#$e se rea
ea1 (#$tr2u$ pu$ct (e -e(ere "# o perspect#- super#oar0 De aceea+ sat#s/ac.##&e -!rste# a tre#a su$t 'a# co'p&ete (ec!t ce&e a&e t#$ere.##0 De"# corpu& ,1#c (e-#$e 'a# &e$t+ a-e.# acu' pos#)#&#tatea s 'e(#ta.# 'u&t 'a# pro/u$( asupra &ucrur#&or sp#r#tua&e0 90 U$ o' $u2"# $u'r a$## (ec!t atu$c# c!$( $u 'a# are $#'#c (e $u'rat0 :$su"#r#&e -er#ta)#&e+ precu' cre(#$.a "# e&e-area 'e$ta& $u !')tr!$esc $#c#o(at0 0 Su$te.# t!$r !$ 'sura !$ care - co$s#(era.# t!$r0 Su$te.# puter$#c !$ 'sura !$ care - co$s#(era.# puter$#c0 Cu a@utoru& *!$(ur#&or - pute.# 'o(e&a caracteru& "# (est#$u&0 0 Pru& a&) co$st#tu#e u$ a-a$ta@+ cc# e%pr#' (e 'u&te or#  !$.e&epc#u$ea "# e%per#e$.a acu'u&at !$ (ecursu& a$#&or0