"Tighelul" sau "cusut înaintea acului" "Unul dintre punctele foarte foarte cultivate cultivate este tighelul. tighelul. Este r ăspândit pe tot tot cuprins cup rinsul ul ţării, fiin fiind d fol folosi ositt la con contur turare area a mod modele elelor lor de pe c ăm ăşi şi fe ţe de mas ă. Exec Ex ecu uţia: întărim firu firull cu car care e lucr lucr ăm, tre trecân cândudu-ll pe fa ţă, de de la dr drept epta a spre spre stân stânga ga,, peste pes te un anu anumit mit nu num m ăr de de fire fire din ţes ătur ă şi sco ţând ându-l u-l apo apoii pe pe dos. dos. e erge rgem m mai mai departe depa rte pe dos, dos, tot tot în linie linie dreptă, peste acela acelaşi şi num ăr de fire, fire, apoi apoi revenim revenim în în cont co ntin inua uare re pe faţă. !c !cea east stă mi mişc şcar are e se se rep repet etă pâ pân n ă la ca cap p ăt, o ţin inân ându du-s -se e ast astfe fell o linie lin ie drep drepttă înt întrer rerupt uptă, atât atât pe pe fa ţă cât şi pe dos. dos. #.. #...$ .$ reve revenim nim pe acela acelaşi şi fir, fir, în sens invers, invers, comple completân tând d golurile golurile r ămase #...$" #...$" %ariante ale acestui punct: "ocolul" şi "&ig-&agul", pre&entate în continuare. htps://www.youube.com/wach?v=Mik-lMyv4WI
'ig-&agul "Este vor vora a de un punct punct complem complementa entarr. El El se execu executt ă ca şi ocolul, ocolul, numa numaii c ă primul se lucrea&ă în linii verticale şi ori&ontale, iar cel de-al doilea doilea numai în linii olice. oli ce. Este Este un punct punct a(ut a(utător tor,, care care nu contur conturea& ea& ă mode modelele lele,, ci numai numai le cont co ntur urea ea&&ă. Exec Ex ecu uţia: )acem pe fa faţă o linie linie ol olic ic ă, de la stân stânga ga spr spre e dreap dreapta, ta, pes peste te un un num num ăr de fire* fire* înfig înfigem em acum, acum, f ăcân când d pe dos dos o linie linie olic olic ă inv inver ers s ă ce cele leii de de pe pe fa faţă, pe acel ac elaş aşii nu num măr de fir fire, e, ap apoi oi îl sc scoa oate tem m pe faţă şi co cont ntin inu u ăm ast astfe fell mi mişc şc ăril rile e pân pân ă la terminare. +e întoarecem întoarecem apoi, completân completând d locurile r ămase liere. liere.
'ig-&agul 'ig-& agul poate poate fi execu executat tat în două culo culori." ri." n imagine două detalii cu &ig-&ag pe ştergare ştergare de la expo&i expo&i ţia "n urma acului. omânii de peste ug", organi&ată la u&eul Ţăranului omân:
Stânga: zig-zag atipic, realizat ca jumătăţi de cruciuliţă (linii oblice), combinate cu linii verticale. Dreapta: zig-zag în două culori (e coae într-un en cu o culoare, iar la întoarcere e completează cu a doua culoare.)
/unctul /unc tul "ătrân trânesc" esc" sau în în "rumânesc "rumânescuri" uri" #0$ 1e lucre lucrea& a&ă pe a& a& ă de tighe tighel, l, cusân cusândudu-se se repet repetat at peste peste anum anumit ite e liniu liniu ţe. n cola(: 0. şi 2 - imagini din "roderiile la români", de Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu 3. - exe execu cuţia modelulu modeluluii de la 2* 2* s-a cusut cusut cu a ţă mouli mouline ne în 2 fire, fire, peste 3 fire de pân&ă 4. - detaliu din alti alti ţa uneii ii de %laşca, %laşca, tot din cartea "roderiile "roderiile la români" 5escrierea punctului: "!şa cu "!şa cum m ind indic ică de denu numi mire rea, a, ac aces estt pun punct ct es este te co cons nsid ider erat at ca o r ăm ăşi ţă di din n trecutul roderiei. 6iectele rodate cu a(utorul a(utorul lui, mai ales iile, r ăspândite îndeosei în regiunile regiunile muntoase, muntoase, atrag atrag aten ţia prin caracterul caracterul lor net de produs popular popu lar,, fiind în acelaşi acelaşi timp de o val valoar oare e artistic artistic ă rema remarca rcail il ă. 1e lucre lucrea& a& ă într-o singura culoare, culoare, iar pentru pentru a imprima o str ălucire mai mare modelului, se ex execut ecut ă uneori concomitent concomitent şi în fir de aur, aur, fir de argint argint sau eteal eteal ă. Execu Exec uţia: )a )acem o lini linie e ori&o ori&onta ntall ă pe faţă, spre spre dreapt dreapta, a, înfige înfigem m acul acul peste peste un număr de fire fire,, făcân când d o lin linie ie ver vertic tical al ă în (os, (os, pe dos dos,, pest peste e acela acelaşi şi num num ăr de fire fire** tragem trag em acul acul pe pe faţă, ne înto întoarce arcem m în punc punctul tul de de unde unde am pleca plecat, t, f ăcând astf astfel el verti ve rtica cala la şi şi pe fa faţă. epe epett ăm acee aceeaş aşii vert vertic ical al ă de cât câtev eva a ori, ori, l ăsâ sând nd fir firul ul afâ afâna nat. t. 5in cap capătul de (os (os al vertica verticalei lei se face face din din nou o ori&o ori&ontal ntal ă, peste peste acelasi acelasi numar numar de fire. fire. !poi !poi verti verticala cala a doua doua se repet repetă de câtev câteva a ori pe fa ţă şi pe dos dos şi aşa aşa mai depart dep arte, e, form formând ând o scar scară. /entru /en tru a forma forma un un model, model, de de la cap cap ătul sc ării facem facem o linie ori&o ori&ontal ntala a spre spre dreapt dre apta, a, pe pe faţă, o vert vertica icall ă în sus sus pe pe dos, dos, res respec pectân tând d acela acelaşi şi num num ăr de fire fire** apoi apoi o ori&ontal ori&ontală spre stanga stanga,, repetat repetat ă de câteva câteva ori, ca şi şi verticale verticalele le de mai înaint înainte. e. Tot aşa facem scara şi în sens invers. #fig 0$ /unctul /unct ul ătrâ trânes nesc c este este form format at pe pe faţă din lin linii ii vert vertica icale le şi şi ori&o ori&onta ntale, le, a c ăror direc dire cţie nu se mai poate poate distinge distinge exa exact, ct, din din cau&a firului firului l ăsat destul destul de afânat, afânat, dând astfel impresia impresia unui punct punct ătul destul de regulat, cu relief. #fig 2$. Este de rema re marc rcat at c ă mu musc scel elen ence cele le su sus s ţin c ă ac acea east stă cu cus s ătu turr ă se fa face ce l ăsâ sând nduu-se se fi firu rull afânat din fuga acului." #explica #exp licaţii in "roderiile la români", de Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu$ )lorescu$
/unctul "ătrânesc" sau "rumânescuri" "rumânescuri" #2$ - variante variante regionale regionale Explicaţii din Explica din cartea cartea 78usături român româneşti eşti : îndrum îndrum ări metod metodice ice pent pentru ru cercuri cercurile le de pionieri", de /aul /etrescu, Elena 1ecoşan şi !urelia 5oag ă /U+8TU /U+8 TU9 9 ĂT T+ +E1 E18 8 "!re "!r e aspec aspectt relie reliefa fat. t. 1e lucr lucrea& ea&ă pe a& a& ă de tighe tighell #...$. #...$. /un /unctu ctull ătrâ trânes nesc c de veche tradiţie este specific oldove oldovei, i, unteniei unteniei şi 6lteniei, unde a avut o larg ă răsp spân ândi dire re în în orna orname ment ntar area ea căm ăşi şilo lorr feme femeie ieşt şti. i."" /U+8TU9 /U+8TU 9 ĂT T+E1 +E18 8 5E U+ U+TE+ TE+;! ;! "5enumit "5enu mit în usce uscell şi punct punct gras, gras, se lucrea& lucrea& ă în două sensu sensuri ri - ori&onatal ori&onatal şi vertical -, reali&ându-se diverse forme, determinate de factura modelului." /U+8TU9 /U+8TU 9 ĂT T+E1 +E18 8 5E 6956 6956% %! "9ucrat "9uc rat în aceleaş aceleaşii sensuri, sensuri, apare deseo deseori ri comparti compartiment mentat at în în unit unit ăţi p ătrat trate, e, care impr im prim imă o pro pronu nun n ţată co cons nsis iste ten n ţă mo moti tivu vulu luii orn ornam amen enta tal. l."" /U+8TU9 /U+8TU 9 ĂT T+E1 +E18 8 5E 69T 69TE+; E+;! ! "1e lucrea lucrea&&ă în diferite diferite sensur sensurii - ori&ontal ori&ontal,, vertical vertical şi şi olic olic -, şi prin prin relieful relieful s ău mai redus redus permite o mai uşoar ă descifrare a motivului ornamental ornamental
/unctul olic "Este punc "Este punctul tul fol folosi osit, t, înt într-o r-o mare mare m ăsură, la del delimi imitar tarea ea rând rânduri urilor lor de alti alti ţă, a râurilor râuri lor pe mânec mânecă şi la margine marginea a gulerului. gulerului. !re aspectul unor linii pie&işe, pie&işe, care care se lucrea& lucrea& ă de la stânga stânga la dreapta, dreapta, înfigându-se acul (os, (os, cu un fir mai spre stânga, iar sus cu un fir mai mai spre dreapt dre apta. a. 1e cre creea& ea&ă ast astfel fel un pun punct ct de cus ătur ă, în în sens sens oli olic, c, ca care re se repe repett ă, des,, unul des unul lâng lângă alt altul ul #acu #acul se înfige în în fiecare fiecare ochi ochi de pân&ă$ pe lungime. lungime."" Explicatii Expli catii din 78us 78usături româneş româneşti ti : îndrum îndrum ări metodic metodice e pentru pentru cercuril cercurile e de pionieri şi şcolari> de /aul /etrescu, Elena 1ecoşan şi !urelia 5oag ă 6servaţie: în func 6serva funcţie de grosimea grosimea firei firei pân&ei pân&ei şi a a ţei de cusut, cusut, acest acest punct punct se poate poat e coase "în fiecare fiecare ochi ochi de pân&ă" #ca în explic explica a ţia de mai sus$ sau sau mai rar, rar, la 2,3 2,3 fire. fire. n imagini imaginile le de mai (os (os se vede c ă liniuţele sunt sunt repe repetate tate la o mic ă dist di stan anţă, dar dar el ele e sunt sunt to totu tuşi şi mai mai în încl clin inar are e dec decât ât la (u (um m ăt ăţil ile e de de cru cruci ciul ulii ţă şi se suprapun un pic. 9inii 9in ii olic olice e avem avem şi la la delimi delimitar tarea ea ent entii ţei de la la gura gura aceste acesteii c ăm ăşi:
in imagine: Stânga - iie vec!e de "ucel, colecţia #drian $ianu
Dreapta - iie de %ernăuţi &le:'''%:'er'#na'icture'iie'%ernauti'%ern*%+*u *%*#i.!tm
Tehnici de cusut româneşti
agină apreciată / 0 Septembrie 120 / 120 /
/
34utucul3 ' 3toiagul3 56plicaţii din cartea 7%uături române8ti : îndrumări metodice pentru cercurile de pionieri3, de aul etrecu, 5lena Seco8an 8i #urelia Doagă: 34utucul ete punctul prin care e impli&că e6ecutarea unui 8ir de cruci. #pare cu o ingură diagonală (jumătate de cruce) lungă, care erve8te la realizarea a -+ cruci, în8irate într-un rand, iar pete aceată diagonală vor trece, în en inver, inver, -+ diagonale curte (atâtea cruci câte dorin ă realizăm). Se e6ecută în 9elul următor: Scoatem acul în colţl de jo din tânga al unui dreptung!i imaginar, care reprezintă paţiul ocupat de au + cruci (care corepunde ca număr de &re) 8i-l trecem în linie oblică în colţul de u din dreapta. n&gem apoi acul, îl trecem pe do în en vertical 8i-l coatem în colţul de jo din dreapta. După ce am realizat aceată diagonală lungă, pornim cu diagonalele curte, în en
inver, pete cea lungă, trecând pete ea de au + ori, la ditanţe egale, 9ormând at9el au + cruci.3 (&g. 0) utucul" nu numai utucul" numai ca ca sporeşte sporeşte vite&a vite&a de ex exec ecu u ţie a cus cus ăturii, dar efect efectul ul o ţinut este es te di dife feri ritt de de cus cusătu tura ra "î "în n cru cruci ci", ", pe pent ntru ru c ă d ă as aspe pect ctul ul de ha haşu şurr ă or ordo dona natt ă, în în timp ti mp ce cr cruc ucil ile e cre creea ea&& ă o supr supraf afa a ţă ma maii mat mat ă. Evi Evide dent nt,, tre treu uie ie sa av avem em gr gri( i( ă s ă coas co asem em lin liniu iuţel ele e de sup supra rafa faţă în ace aceea eaşi şi dir direc ec ţie ie.. Totod todat ată, prin alte alternare rnarea a unor unor "utuci" "utuci" cusu cusu ţi în cele cele patru patru direc direc ţii, pot pot fi o o ţinute diferite difer ite modele, modele, cum cum se oservă în detaliul detaliul de iie iie din figura figura 3. /ersonal cred ca se poate poate coase cu paşi mai marunti decât cruciuli cruciuli ţele, folosind folosind acest punct.
#m 9oloit punctul 3butuc3 doar pentru upra9aţa cuută cu roz. 5te cuut cu aţă mouline în + &re (e poate 8i cu aţă mai groaă, în ; &re de e6emplu, dar am cuut aici pentru o căma8uţă de copil 8i nu am vrut ă încarc materialul.) 34utucul3 ete alternat în acet model cu 3cruciuliţe3 (cu galben 8i verde, tot în + &re), 3tig!el3 8i 3pete &re3 (cu negru, în î n 1 &re). #ceata ete interpretarea pe care am dat-o eu modelului, evident că el poate & cuut în întregime în 3cruciuliţe3 8i 3tig!el3.
"1te "1 telu luţa" "Un pun punct ct int intere eresan santt este este f ăr ă înd îndoi oial al ă şi stelu stelu ţa. ; se spun spune e astfe astfell întru întrucât cât ar are e forma unei steluţe cu opt ra&e ra&e care pornesc dintr-un dintr-un centru comun. /oat /o ate e fi lu lucr crat at cu do dou u ă feţe. Execuţia: înt Execu întărim firul, firul, scoţându ându-l -l în unghiul unghiul de de (os din din stânga, stânga, apo apoii înfigem înfigem acul acul în centru făcând o linie olic olic ă pe fa ţă. 5e aici facem facem pe dos o linie ori&ontal ă spre stânga stâ nga,, ne înto întoarc arcem em şi comp comple lett ăm linia linia ori& ori&ont ontal al ă pe fa fa ţă* tot tot din din centru centru fac facem em o linie lin ie ol olic ică pe dos dos,, scoţând acu acull pe pe fa fa ţă în ung unghiu hiull de sus din stâ stânga nga.. 8omp 8omple lett ăm lini li nia a oli olic că pe fa faţă, din din cent centru ru ne ne ridi ridic c ăm apoi apoi cu o ver verti tica call ă pe dos dos,, com compl plet etân ândd-o o pe fa faţă* porni pornim m din din centru centru cu cu o linie linie ol olic ic ă pe dos, dos, sco ţând acu acull în ungh unghiul iul de sus sus din dreapta* ne întoarcem întoarcem în centru, completând linia olic ă* facem apoi apoi o linie ori&ontal ori&o ntală pe dos, dos, spre spre drepta, drepta, comp complet letând-o ând-o pe fa ţă* din din centru centru ne coo coorâm râm apoi apoi cu o lin linie ie vert vertica icall ă pe dos, dos, şi sco scoţând acu acull o comp comple lett ăm pe fa ţă. To Tot din din cent centru ru pornim por nim cu cu o linie linie oli olic c ă pe dos, dos, sco sco ţând acul acul pe fa fa ţă în unghi unghiul ul de (os din din dreap dreapta. ta. 8ontinuând tot tot aşa, vom avea avea un şir de stelu ţe cu câte ? ra&e. /entru a avea şi ra&a ra& a a @-a, @-a, ne înto întoarc arcem em compl complet etând ând gol goluri urile le r ămas mase e pe fa ţă şi pe dos. dos."" #explica #exp licaţii in "roderiile la români", de Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu$ )lorescu$
n cola( este pre&entat un detaliu de de c ămaş ă românesc ă din colec ţia u&eului etropolitan etropo litan din +A. +A. n roderie se pot oserva stelu ţe şi tighel.!ttp:''<<<.metmueum.org'collection'earc!-t!e-collection'0=0+>img?
8us 8u sătu turră "p "pes este te fir fire" e" sa sau u "dr "drug ug""
n cola(: 0$. det detaliu aliu de iie, iie, com comina inaţie de cus ătur ă "pes "peste te fire" fire" #linii #liniile le groase groase$$ şi "tigh "tighel" el" #liniu #li niuţele mai suţiri$ iri$.. ! fost fost cusu cusuttă cu aţă mou moulin line, e, în dou două fire fire,, pasu pasull de cus cusut ut fiin fiind d peste peste 3 fire fire de de ţesătură. 2$. det detaliu aliu de alti altiţă de la o iie de asara asaraia, ia, din colec colec ţia u&eul u&eului ui +a +a ţional de Etnog Etn ograf rafie ie şi şi ;sto ;storie rie +a +atur tural al ă din 8hi 8hişin şinău
"5rug", cu care care se tiveşte tiveşte marginea marginea #îndoit #îndoit ă sau nu$ a pân&ei 1e foloseşte la tivirea partii de sus a iilor iilor,, a deschiderii deschiderii de pe piept sau a mânecilor. /ân&a poat poate e fi îndoit îndoită, în ca&ul ca&ul unui unui material material mai mai fin, sau nu, nu, dac ă este suficien suficientt de so solidă. n cola(: - tivul tivul une uneii mâne mâneci ci de de cămaşă #a ţă mou moulin line e în 3 fire, fire, ar fi fi mers mers mai mai ine ine doa doarr în 2 fire$* am scos un fir acolo acolo unde am îndoit pân&a, pân&a, dar a fost ideea ideea mea, nu cred c ă aşa se fac face e de reg regul ulă. - iie de ucovina, cu marginile de la gât şi de la mâneci tivite cu drug. drug . 9a gât, firul care care strânge strânge iia iia poate poate fi trecut trecut prin prin pân& pân& ă pu ţin su drug drug sau în în (urul acestuia. #n al doilea ca&, ca&, prin strângere se o ţine o spirala eleganta. eleganta. $ :D
:)
3unctul oblic3 56plicatii din 7%uături române8ti : îndrumări metodice pentru cercurile de pionieri 8i 8colari@ de aul etrecu, 5lena Seco8an 8i #urelia Doagă: 35te punctul 9oloit, într-o mare măură, la delimitarea rândurilor de altiţă, a rândurilor pe mânecă 8i la marginea gulerului.
#re apectul unor linii piezi8e, care e lucrează de la tânga la dreapta, în&gându-e acul jo, cu un &r mai pre tânga, iar u cu un &r mai pre dreapta. Se creează at9el un punct de cuătură în en oblic, care e repetă, de, unul lângă altul (acul e în&ge în &ecare &r de pânză) pe lungime.3 n colaj: - altiţa unei ii de 4aarabia, aAată la "uzeul Baţional de 5tnogra&e 8i Ctorie Baturală din Baturală din %!i8inău - gulerul unei ii de $ltenia, imagine trimiă deicuriciu deicuriciu De Eeleorman (mai Eeleorman (mai multe imagini aici:!ttp:''<<<.9acebooF.com'media'et'> aici: !ttp:''<<<.9acebooF.com'media'et'> et?a.G22=;2;=2.02GG+00.;+++121+2HtIpe?0)) et?a.G22=;2;=2.02GG+00.;+++121+2HtIpe?0
"cusătură pe dos #numit ă şi aleas ă la mân ă$"B "/unctul "/unc tul în în linie linie olic olică pe dos" dos" "/unctul ur&it la un fir" B "cusutul ur&it pe fir" fi r" #în engle engle&&ă "r "ricC icC stit stitch ch"$ "$ "odel "od elul ul făcu cutt cu ace acest st pun punct ct se ase aseam amăn ă cu cel cel f ăcu cutt cu pun punct ctul ul în în lini linie e drea dr eapt ptă, îns îns ă mo modu dull de ex execuţie est este e altul altul,, şi anu anume me:: se po porne rneşt şte e pe fa fa ţă de la la drepta dre pta spr spre e stânga stânga #.. #...$ .$ în lin linie ie ori& ori&ont ontal al ă, îns îns ă pe dos dos nu se se mai con contin tinu uă ori&o ori &onta ntallă, ci se trec trece e pe firu firull al doi doilea lea pri printr ntr-o -o linie linie ol olic ic ă, reve revenin nind d pe fa ţă la (umătatea ori&ontalei ori&ontalei precedente* precedente* se face o alt ă ori&ontal ă pe fa ţă, având aceeaşi aceeaşi lungim lun gime e şi conti continu nuăm #...$. #...$. 1e lucrea& lucrea&ă în mai mai multe multe culori culori ..." ..." #explica #exp licaţii in "roderiile la români", de Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu$ )lorescu$ 5eşi 5e şi în în cart cartea ea men menţio iona natt ă ac aces estt punc punctt este este num numit it ăn ăţea ean, n, el el este este pre pre&e &ent nt şi şi în
alte &on &one, e, pe fote fote sau sau căm ăşi. Este Este întâl întâlnit nit la orduri ordurile le alti alti ţelor din uco ucovina vina şi oldova. odelul od elul din cola cola(: (: deta detaliu liu de de alti alti ţă din asar asaraia aia !ttp:''<<<.9acebooF.com'p!oto.p!p> 9bid?G20==;;;;Het?a.00=10=2G2=.0.00+0G1++GGHtIpe? Ht!eater 1-a lucra lucratt pe o pân& pân& ă groa groas s ă, liniu liniu ţele fiind fiind cusute cusute pest peste e 4 fire, fire, cuor cuorându ându-se -se peste un fir.
"/unc "/u nctu tull ănăţean în lin linie ie ori ri&&ont ntal ală" "/unctul pe dos" n "roderiile la români", români", de Elena Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu, )lorescu, aceast ă cusătură este numit ă "/unctul ăn ăţean în linie ori& i&o ontal ă" "1e lucrea&ă în linii ori&ontale, ori&ontale, mergând mergând tot înaintea înaintea acului, acului, pentru care fapt i se mai spune şi Ddusuri. Exe Ex ecuţia ia:: 9u 9uăm pe pe ac ac un un num număr de de fir fire e de de la la dre drept pta a spr spre e stâ stâng nga* a* l ăs ăm pe pe fa fa ţă al altt număr de fire, şi mergem mergem cu acul acul tot tot înain înainte te pe fa ţă şi pe dos, formâ formând nd o linie ori&ontal ori&o ntală şi urmărind firul. firul. pentru pentru execu executare tarea a unui anum anumit it model model pe care care îl
stailim de dinainte, dinainte, rândurile rândurile urm ătoare se fac fac astfel ca liniile liniile ori&ontale de pe faţă să rede redea a textur textura a modelul modelului. ui. #...$ #...$ !c !cest est punct punct în linii linii drept drepte e se folose foloseşte şte mai mai ales la ornarea ştergarelor. Ftergarele de anat, lucrate mai ales în roderie roşie, sunt sunt de o prospeţime şi o vioiciune uimitoar uimitoare. e. Este de de remarcat remarcat că rod roderia eria cu acest acest punct punct se aseamana aseamana cu cu ales ăturile lucra lucrate te în ră&oi." GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG n 78usături româneşti : îndrum îndrum ări metodice metodice pentru cercurile de de pionieri", de /aul /etr /e tres escu cu,, Ele Elena na 1ec 1ecoş oşan an şi şi !ur !urel elia ia 5oa 5oag g ă, ace aceas astt ă cu cus s ătu turr ă es este te num numit it ă "p "pun unct ctul ul pe dos". "/unctul "/unc tul pe dos dos se se reali reali&e &ea& a&ă după pri princi ncipiu piull alesu alesului lui în în r ă&o &oiul iul de ţesu esut, t, fire firele le pân&ei pe care coasem putând fi considerate drept ur&eala ur&eala pe care alegem. 1e lucrea& lucr ea&ă pe dos, cu firul dus dus de la o margine margine la alta alta a suprafe suprafe ţei ornamenta ornamentate. te. se execu executtă cu firul tras tras prin pân& pân& ă, de la dreapt dreapta a spre stânga stânga,, în sens sens ori&ontal, ori&ontal, luând luân d pe ac un un anumit anumit număr de fire şi trecând trecând peste peste un un anumit anumit num num ăr dintre dintre aceste ace stea, a, dup după cum indi indic c ă mod modelu elul. l. 5up 5up ă ce a(ung a(ungem em la marg margine inea a modelu modelului lui,, ne întoarcem şi înaintăm în sens invers #dar #dar tot ori&ontal$, ori&ontal$, reali&ând reali&ând rândul urm ător tor,, care se se întinde întinde alături de cel cel preceden precedent." t." GGGGGGGGGGGGGGGGGGGG n 7/easant 7/easant !rt in oumania> de Hheorghe 6prescu, 6prescu, 0I2I 0I2I #pag. JJ$, în capitolul capitolul 7ro 7 rode deri riil ile> e>,, aut autor orul ul me men n ţio ione nea& a&ă ac aces estt ă cu cus s ătu turr ă dr drep eptt alt alter erna nati tiv v ă ma maii sim simpl pl ă la punctu pun ctull de de încr încre e ţ fo folos losit it pen pentru tru înc încre re ţul de su alt altii ţă: "! rather similar effect can e otained Kith someKhat less troule in the folloKing KaL. 1ilCen threads are run through the material in paralel lines, ut Kithout raising the faric into relief, in such a manner that a pattern is formed L the contrast etKeen the KorCed and the plain patches* the result in design is nearlL alKaLs geometrical. geometrical.>> #Trad #Traducerea ucerea în lima român român ă: "Un efect destul de asem as emănăto torr poat poate e fi o o in inut ut cu cu ceva ceva ma maii pu in efo efort rt în în modu modull urm urm ăto tor: r: fir fire e de mătase sunt trec trecute ute prin mate material, rial, în linii linii para paralele lele,, dar f ăr ă a ridica ridica mat materialu erialull în relief, reli ef, astfe astfell încât încât modelul modelul se formea& formea& ă prin contr contrastul astul dintr dintre e suprafa suprafa ţa lucrat lucrat ă şi cea lăsată li lier eră. e&ult e&ultatu atull este apro aproape ape înt întot otdea deauna una un un design design geome geometr tric. ic."$ "$
unctul 3aţe8te3 (&g 0) 3Joloit la cămă8ile de Kunedoara, acet punct are o mare aemănare cu punctul LbătrânecM, te!nica di9erind înă complet de a acetuia. unctul Laţe8teM e realizează pe baza principiului aplicat la punctul Lpe doM, trăgându-e &rul de la un capăt la altul al upra9eţei ornamentate. a punctul Laţe8teM &rul e trage înă pe 9aţă. entru a obţine apectul buclat al cuăturii, la &ecare punct al &rului tra e ţine o buclă
mică (cu ung!ia degetului mare de la mâna tângă), avându-e grijă ca &ecare buclă ă &e realizată în mod egal.3 56plicaţii din cartea 7%uături române8ti : îndrumări metodice pentru cercurile de pionieri3, de aul etrecu, 5lena Seco8an 8i #urelia Doagă $bervaţie: n imaginea deenată acul ete reprezentat ca înţepând pânza în mod repetat. #ceata doar pentru a indica pa8ii ucceiviN evident că, pentru a realiza buclele, &ecare pa al acului trebuie 9ăcut individual. unctul 3pe do3 menţionat în decriere ete aceta:!ttp:''<<< aceta: !ttp:''<<<.9acebooF.com'E .9acebooF.com'Ee!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;; e!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;; 2.02GG+01.;+++121+2';0==;0+G22'>tIpe?Ht!eater ................. n 9otogra&i: terminaţia mânecii unei cămă8i de Kunedoara, zona ădureni, atul 4ătrâna. #m indicat printr-o linie ro8ie direcţia de coaere, 8i pe 9aţa materialului 8i pe pate.
/unctul /unc tul "a "aţeşte eşte"" #fig 2$ 2$ n fotografii: cusătur ă de pe mâneca unei unei c ăm ăşi de Munedoara, &ona / ădureni, satu sa tull ătr trân âna. a. !m indicat printr-o linie roşie direc ţia de coasere, coasere, şi pe fa ţa materialului materialului şi pe spate. ................ estul e stul cusături turiii este este:: - în punctul punctul "utuc" "utuc" #nu cruciuli cruciuli ţe, deci$, deci$, în supraf suprafe e ţele mari cu !ttp:''<<<.9acebooF.com'E .9acebooF.com'Ee!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;;2 e!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;;2 model!ttp:''<<< .02GG+01.;+++121+2';=11G2;++G0=0'>tIpe?Ht!eater şi - "peste fire", grupurile de 4 puncte galene şi "'" !ttp:''<<<.9acebooF.com'E .9acebooF.com'Ee!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;;2. e!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;;2. mov !ttp:''<<< 02GG+01.;+++121+2';;2+;+0;='>tIpe?Ht!eater
3%reţul pe cutuliţe3 ' 3urzit pe creţuri3 3ocul pe care unt aplicate cuăturile ete reprezentat de o erie de cute cu ajutorul cărora e realizează gura de la gât a iilor. entru a e da la gât lărgimea neceară, e merge înaintea acului pe toată lărgimea iei care trebuie încreţită. Se trag at9el mai multe &re paralele, trângându-e toate la capăt, atât cât ete necear necear.. rin trângerea acetăr &re e 9ormează acele cutuliţe de care am amintit (&g. 0). %utele unt un element din te!nica croiului cămă8ii. ete acete cutuliţe intervenim cu punctul de 4anat în linie orizontală. 5P5%QC#: rimul rând e e6ecută luându-e câteva &re din capătul cutuliţelor, ărim în linie dreaptă pete atâtea cutuliţe câte arată modelul pe care-l urmărim. celelalte rânduri e e6ecută la 9el, paţiul dintre ele &nd de un &r (&g. 1).3 (e6plicaţii in 34roderiile la români3, de 5lena #vramecu 8i Jlorea 4obu Jlorecu) ............... "ulţumec ila iliana pentru permiiunea de a 9oloi 9otogra&a cu detaliul de mânecă: căma8ă din atul Eilecu8 ' 4i!or, pe valea %ri8ului Oepede
"8iupagul" /rim /r ima a cămaşă di din n co cola( a(,, cu cu ciu ciupa pag g cus cusu ut cu cu a ţă ne neag agrr ă: !ttp:''alba1+.ro'9oto-videocamaa-cu-ciupag-zadia-cojocul-i-na9rama-ce-compun-portul-popular-9emeiec-dinalciua-prezentate-la-muzeul-unirii-10;N3.html ! dou doua a căma maş şă di din n co cola la(, (, cu cusu sutt ă cu a ţă al ala ast strr ă, es este te di din n co cole lec c ţia u u&e &eul ului ui etropolitan din +A: +A:!ttp:''<<<.metmueum.org'collection'earc!-t!ecollection'0NI04@OimgP
5e dou două &i &ile le înc încer erc c să îm îmii dau dau seam seama a ce cu cus s ătur turii sunt sunt aic aici. i. !m oscilat între "ur&it pe creţuri" şi "ur&it pe fir" şi am tot reeditat comentariile comentariile la imagini. 8are 8are este es te di dife fere ren nţa înt între re ce cele le do dou u ă cu cus s ătur turiO iO :)
9a "ur&it "ur&it pe pe creţuri" #numit #numit şi şi "creţul pe cutuli cutuli ţe"$, firul cu care care se coase merge merge pe toată lungimea pân&ei, pân&ei, de la stanga stanga la dreapta dreapta şi invers. invers. Este folosit, folosit, aşa cum îi indică numele, la strângerea şi ornamentarea cre ţurilor, de exemplu exemplu la !ttp:''<<<.9acebooF.com'E .9acebooF.com'Ee!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;; e!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;; ciupag.!ttp:''<<< 2.02GG+01.;+++121+2';0=020+2+1 9a punctul punctul "ur&i "ur&itt pe fir", fir", firul cooa cooarr ă olic pe spatele spatele materi materialulu aluluii dup ă fiecar fiecare e
liniuţă ori& i&o ontal ă cusu sutt ă. 8u 8us s ătur ura a pa pare c ă se reali&ea& ă în !ttp:''<<<.9acebooF.com'E .9acebooF.com'Ee!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;; e!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G;; pante.!ttp:''<<< 2.02GG+01.;+++121+2';0;20+2+G'>tIpe?Ht!eater ntr-un final, cu a(utorul a(utorul unei imagini mai clare, am a(uns la conclu&ia conclu&ia c ă cele dou do uă pu punc ncte te su sunt nt co com min inat ate e pe pe ace aceea eaşi şi su supr praf afa a ţă or orna name ment ntat at ă. ;at ;at ă cu cumQ mQ n imagine avem avem detalii detalii de cusături de pe o c ămaş ă de upea, raşov raşov #mai multe multe detalii au fost postate de 5milI 5r aici !ttp:''<<<.9acebooF.com'media'et'> et?pcb.1211;;0+0;;2HtIpe?0$ 0 şi şi 2 su sunt nt de la gu gura ra c ăm ăşi şii, i, 0 find find e ent ntii ţa apl aplic icat at ă pe pest ste e cut cutul ulii ţe, ia iarr 2 cu cus s ătu tura ra care ca re fi fix xea&ă şi în înfr frum umus use e ţea ea&& ă cu cutu tuli liţel ele. e. 3 este cus cusătura de pe cutuli cutuli ţele care care strâng strâng mâneca mâneca în în partea partea de (os. (os. 8um au fost cusute aceste 3 &oneO 0 - anda anda apl aplica icatt ă est este e cusut cusut ă ex excl clusi usiv v "ur&it "ur&it pe fir". fir". 1e ose oserv rv ă, mai mai ales ales la cusătur tura a cu verd verde e şi alas alastru tru,, dispu dispuner nerea ea în pan pantt ă a liniu liniu ţelo elorr. 2 - 8us 8usătur tura a de pe pe cutul cutulii ţele ca care re stân stâng g c ămaş maşa a la gât, gât, com comin ina a ţie de de "ur&i "ur&itt pe creţuri" şi de "ur&it "ur&it pe fir". ai întâi s-au s-au format cre ţurile, cu fir al ascuns. ascuns. /este creţuri s-a cusut, cusut, doar doar cu fir roşu, un model model "ur&it "ur&it pe cre ţuri" #firul merge merge ori&ontal, pe toala toala lăţimea pân&ei, pân&ei, de la stânga la dreapta dreapta şi invers.$ invers.$ !cest timp de cusătură est este e exa exact ct cel fol folosi ositt la la !ttp:''<<<.9acebooF.com'E .9acebooF.com'Ee!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G; e!niciDe%uutOomaneti'p!oto'a.;+=2;+G; ciupag. !ttp:''<<< ;2.02GG+01.;+++121+2';====+2021='>tIpe?Ht!eater n ca&ul cămăşii de faţă, anda nu cooar cooar ă aşa de mult ca la un ciupag, ci doar câţiva cent centimen imentri. tri. 1-a 1-a optat, optat, în în schim schim,, pentru pentru un un alt efect efect care s ă înfrumu înfrumuse se ţe&e cămaşa. /este acest "ur&it "ur&it pe creţuri" de culoare roşie roşie s-a intervenit cu o cus cu sătu turră "u "ur& r&it it pe pe fire fire", ", fie fieca care re pas pas al al cus cus ătur turii ii find find rep repre re&e &ent ntat at de de o cutul cutulii ţă. 1-a 1-a cusut de data aceasta cu alastru şi verde #motivul "ochi"$ şi roşu #"="-urile dintre din tre "och "ochi"$ i"$.. !ce !ceast astă cusătură ar are e ceva ceva mai mult mult vol volum um decat decat prima prima,, de aceea aceea putem pute m şi distinge distinge într între e cele dou ă cus ături cu fir roşu. !tât "och "ochii" ii" cât cât şi la "=""="urile sunt forme alc ătuite din linii olice, corespun&ând astfel pantelor pantelor care se crea&&ă atunc crea atuncii când se se coase "ur& "ur&it it pe fire". fire". :)
3 - /e cutuli cutuliţele care care strâng strâng mâneca mâneca în partea partea de (os (os s-a cusut cusut tot cu aceas aceastt ă cominaţie de puncte: roşu, roşu, alastru şi verde "ur&it "ur&it pe fire"* iar gri #proail negru decolorat$ decolorat$ tot "ur&it pe fire" în interiorul modelului modelului şi "ur&it pe cre ţuri" la
firele care care delimi delimitea& tea&ă mode modelul lul în partea partea de sus sus şi de (os, fixând cre cre ţurile şi conf co nfer erin ind d re re&i &ist sten enţă cu cus s ătu turi rii. i.
3ncreţul de ub altiţă3 n 7#rta ţărăneacă la români@, publicată în anul 0=11, R!eorg!e $precu menţionează, în capitolul 74roderiile@, în cadrul enumerării di9eritelor tipuri de cuături 9oloite la realizarea traielor populare române8ti, 7punctul de încreţT de la partea de u a mânecilor cămă8ii@, decriindu-l apoi în detaliu: 7între umere U altiţă U 8i cuătura de pe mânecă, e găe8te de 9oarte multe ori o broderie numită încreţT au încreţealăT, a8ezată în partea de u a braţului, lucrată cu aţă albă au galbenă, mai rar de altă culoare, 8i contând din motive e6cluiv geometrice.@ %artea o9eră 8i o erie de 9rumoae imagini cu ii, incluiv 9otogra&i de încreţ lucrat cu punct peci&c de încreţ, din colecţia peronală a autorului au din alte ure. n varianta în limba engleză a aceleia8i cărţi, publicată în anul 0=1=, autorul 9ace o decriere mult mai detaliată a încreţului, neceară cititorilor trăini pentru a înţelege în ce contă aceată te!nică. 5l prezintă aici două te!nici de cuut 9oloite în acea perioadă la realizarea încreţului de ub altiţă, 8i anume punctul tipic de încreţ, pe care îl denume8te emboareT , mai pectaculo i mai complicat de realizat, 8i o te!nică alternativă, mai implu de realizat, pe care o identi&căm ca &ind punctul urzit pe &r: 7Special re9erence !ould be made to anot!er titc!
cae. E!e emboingT titc! i ued to
de data aceata e6ecutându-e pe 9aţă o linie orizontală pre dreapta 8i a8a mai departe. Se continuă at9el până la marginea încreţului, unde e trage puţin &rul, pentru a încreţi 8irul 9ăcut. a întoarcere e procedează la 9el, urmărindu-e modelul cu atenţie. Deci, pe do e 9ac verticalele, iar pe 9aţă orizontalele.@ (5EO5S% aul, S5%$Z#B 5lena 8i D$#R[ #urelia - 7%uături române8ti : îndrumări î ndrumări metodice pentru cercurile de pionieri) "ai multe detalii în curând, într-un album dedicat e6cluiv încreţului.
3%olţi de lup3, tip de &niare a poalelor cămă8ilor. Oolul acetui motiv ete de protecţie. Decrierea detaliată a e6ecuţiei o puteţi urmări în acet album: !ttp:''<<<.9acebooF.com'media'et'> et?a.G0+=2;0+==;.02GG+02.;+++121+2HtIpe?0Hnoti9\t?liFe 4ordura cu 3colţii de lup3 poate & realizată prin împăturirea pânzei, ca în imagine, au din dantelă. "otivul poate apărea 8i ca broderie. De aemenea, el ete prezent, cu acela8i rol de protecţie, realizat din lemn, pe garduri au în Aorăriile care decorează trea8inele caelor caelor.. "ai mult depre imbolul 3colţilor de lup3 puteţi citi pe pagina Semne
%uute:!ttp:''<<<.9acebooF.com'p!oto.p!p> %uute: 9bid?;2+0+1=;01GHet?a.;2=2+11=;=0+=.0=1.00+0G1++GGHtIpe? Ht!eater
3Răurelele3 3#cet punct e întrebuinţează de obicei la tivuri. Ji6area tivului care e obţine prin îndoirea marginii pânzei e 9ace cu ajutorul găurelelor. găurelelor. 56ecuţia: coatem din pânză un număr de &re, atât cât dorim ă &e de late găurelele. După aceea începem ă lucrăm, trângând într-un laţ, cu &rul de aţă din ac, câte un grup de &re din pânză, grup pe care îl &6ăm, luând pe ac câte două &re din tiv tiv.. Erecem Erecem apoi la un alt grup de &re 8i continuăm tot a8a, până la terminarea rândului, obţinând at9el &6area la un capăt a grupelor de &reN pentru &6area lor 8i la celălalt capăt, procedăm tot ca mai u. Eivurile cu găurele unt 9oloite la 9eţele de maă, 8erveţele 8i contituie puncte ajutătoare pentru e6ec e6ecutarea utarea ajururilor.3 (e6plicaţii in 34roderiile la români3, de 5lena #vramecu 8i Jlorea 4obu Jlorecu) "ulţumim doamnei Ste9ania ele
:)
, care ne-a trimi un tutorial în care ete
demontrată aceată cuătură (mai e6act de la minutul ;:2). Doamna din video coae pete + &re:!ttp:''<<<.Ioutube.com'v?vz]E4#SomOF &re:!ttp:''<<<.Ioutube.com'v?vz]E4#SomOF
"!(u "! (uru rull cu găur urel ele" e" "/oate unul unul dintre punctele cele mai nelipsite nelipsite din cus ăturile româneşti este a(urull cu găurel a(uru urele. e. 1e într întreuin euinţea& ă în toa toate te regi regiunile unile ţării. Ti Tipul pul princ principal ipal a
generat mai multe variante. eali&area eali&area lui are loc prin scoaterea de fire. n felul acesta acest a se oţin găurele sau golu goluri ri pe o parte parte şi pe alta, alta, deasu deasupra pra c ărora se pot pot roda diferite modele. Execuţia: un a(ur Execu a(ur cu fire scoase sim simpl plu u se se ex exec ecut ută în fe felu lull urm următo tor: r: du dup p ă ce am făcut găur ure ele lele le pe am ame ele le p ăr ţi, pe l ăţim imea ea pe ca care dor dorim im ss-o o ai ai ă a(u (uru rull, lu lu ăm câte cât e un un grup grup de fir fire, e, iar al altul tul îl l ăs ăm ca ca şi şi la la o ţes ătur ă. +e +e înto întoarc arcem, em, luâ luând nd pe ac fi fire rele le lăsa sate te - şi şi con conti tinu nuăm în în ace acest st fe fel, l, f ăcâ când nd cr cres esc c ătu turi ri şi sc ă& ătu turi ri,, pen pentr tru ua reali&a modelul dorit. !(urul cu găurele poate poate fi executat executat şi în mai multe culori." culori." #explica #exp licaţii in "roderiile la români", de Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu$ )lorescu$
3#jurul cu păianjăn3 3n alt ajur cu găurele întrebuinţat în cuătura româneacă ete cel numit păianjen. Se lucrează în rotogoale, în 9ormă de bănuţi, legate între î ntre ele cu un &r. 56ecuţia: uăm cu acul un grup de găurele, pe care le trângem la mijloc cu un nod, în jurul căruia mai revenim de câteva ori, 9ormând o ţeătură rotundă în 9ormă de păianjenN trecem apoi cu &rul mai departe, luând pe ac un alt grup egal de găurele ca la prima mi8care 8i continuăm tot în aceea8i manieră, 9ormând un 8ir de grupuri de găurele, trâne în câte un nod, în jurul căruia e ţee un păianjen.
5te mult întrebuinţat la cămă8ile bărbăte8ti, 9eţele de maa, etc.3 (e6plicaţii in 34roderiile la români3, de 5lena #vramecu 8i Jlorea 4obu Jlorecu) n tutorial (în limba paniolă) demontrează aceată cuătură: !ttp:''<<<.Ioutube.com'v?^tPI<#i=^ Zi continuarea lui decrie e6ecuţia Aorii de la inteecţia a două rânduri de ajur:!ttp:''<<<.Ioutube.com'v?gg\o%_rpB^ ajur: !ttp:''<<<.Ioutube.com'v?gg\o%_rpB^
3#jurul cu &leu3 356ecuţia e 9ace at9el: luăm pe ac un număr de &re, de la tânga pre dreaptaN batem acet grup cât mai de 8i mai trân, 9ormând o linie dreapta orizontalăN ne lăăm în jo,
luând pe ac acela8i număr de &re 8i, 9ăcând aceea8i mi8care, căpătăm o linie verticală. ucrând mai departe în acelai 9el, obţinem un zig-zag 9ormat din linii orizontale 8i verticale 9oarte bine bătute. Dupa aceea ne întoarcem în en inver 8i completăm zigzag-urile, 9ormând at9el pătrate pe toata lungimea de care avem nevoie. 5te bine ca pânza pe care lucrăm ă aibă o te6tură regulată, cât mai ubţire, ca a putem trânge &rele 8i ă căpătăm goluri cât mai mari, pe deaupra cărora e intervine cu un punct de ţeătură, realizandu-e di9erite motive. #jurul cu &leu ete de un mare e9ect decorativ. Se cultivă 9oarte mult în 4anat 8i Eranilvania.3 E ranilvania.3 (e6plicaţii in 34roderiile la români3, de 5lena #vramecu 8i Jlorea 4obu Jlorecu)
"!(uru "!( urull cu fire fire răsuc sucite ite"" "5eoseit de interesant este a(urul cu fire r ăsucite, care nu este este prea frecvent. frecvent. !cest !ce st a(ur a(ur se reali&e reali&ea& a&ă astfe astfel: l: scoatem scoatem un număr de fire pe lungime lungimea a pe care care vrem vr em să o dăm a(ur a(urul ului ui** lăs ăm apoi apoi cât câtev eva a fire fire nes nesco coas ase* e* sc scoa oate tem m apoi apoi pe pe lumg lu mgim ime e ace acela laşi şi nu num m ăr de de fir fire, e, ca la pr prim ima a miş mişca care re,, l ăs ăm iar iar ăşi un nu num m ăr de de fir fire e
nescoase şi proc nescoase proced edăm tot tot aşa pe toat toată lungi lungimea mea pe pe care care vro im s-o s-o dăm a(ur a(urul ului ui.. /entru /en tru ex execu ecutare tarea a a(urului a(urului lu lu ăm pe ac un un num ăr de fire fire din rândul rândul cu cu fire scoase scoase şi al altt num număr îl îl lăs ăm. 9uăm din din no nou u pe pe ac ac ace acela laşi şi nu num m ăr de de fir fire, e, ca la pr prim ima a miscare, misca re, lăsând alt alt număr de fire ega egall cu cel de la a doua doua mişcar mişcare. e. +e +e întoar întoarcem cem înapoi şi luăm pe ac firele lăsate* în felul acesta acesta facem o ţes ătur ă în rândul unde au fost firele scoase. Trecem apoi acul pe su firele nescoase la al doilea rând de fir fire e sco scoas ase, e, făcâ când nd ac acee eeaş aşii ţesătu turr ă ca la pr prim imul ul râ rând nd,, şi şi tot tot aş aşa a pân pân ă la comple com pletar tarea ea l ăţimi imiii a(u a(urul rului. ui. /ent /e ntru ru a căpăta un mode model, l, în în rândur rândurile ile cu cu fire fire scoase scoase lu lu ăm pe ac ac un grup grup de de fire, fire, pe care le răsucim cu firul din ac, formând un drug. !cela !celaşi şi lucru în facem şi la celelalte cele lalte rând rânduri uri cu cu fire scoas scoase e pe toa toatt ă l ăţimea a(uru a(urului. lui. !c !ceste este drugu druguri ri de fire răsuc sucite ite se se fac fac pe dist distant ante e mai mai late late sau sau mai îng îngust uste, e, dup ă cum vo voim im s ă fa facem cem modelul." #explica #exp licaţii in "roderiile la români", de Elena !vramescu !vramescu şi )lorea ou )lorescu$ )lorescu$
"ncutarea pân&ei" B reali&area reali&area "cutuli ţelor" 5escriere din 5escriere din 78us 78usături româneşt româneştii : îndrum îndrum ări metodic metodice e pentru pentru cercurile cercurile de pionieri şi şcolari> şcolari> de de /aul /etrescu, /etrescu, Elena 1ecoşan 1ecoşan şi !urelia !urelia 5oag ă: "8utele se ex "8utele execu ecuttă prin trager tragerea ea unui unui fir de cusut cusut prin prin pân& pân& ă, luând luând pe ac ac un număr egal egal de ochiuri ochiuri şi trecân trecând d peste acelaş acelaşii num ăr de ochiuri. ochiuri. /ent /entru ru a reali&a reali&a un strat mai lat de cute, vor fi trase mai multe linii paralele, paralele, la distan ţe egale,
respectându-s respectâ ndu-se e acelaşi acelaşi număr de ochiuri. ochiuri. 9a sfârşit sfârşit pân&a pân&a se încre ţeşte, reali&ându-se cute egale şi foarte dese #ine strânse$, s trânse$, pentru a se putea coase pe suprafa suprafaţa lor. lor."
Tehnici de cusut româneşti
agină apreciată / 01 "ai 120+ / 120+ / editat /
/
%reţuri la o căma8ă din 4udacu de Su, `alea 4udacului, 4itriţa-Băăud Din colecţia %$5%EC$B#O CBDO#R$SECE D5 JO"$S uteţi admira cămaa aici: !ttp:''<<<.9acebooF.com'p!oto.p!p> 9bid?G+;+GG+G=2+0Het?pcb.G+;+=++G=210HtIpe?0Ht!eater !ttp:''<<<.9acebooF.com'p!oto.p!p> 9bid?G+;+11G=2+2Het?pcb.G+;+=++G=210HtIpe?0Ht!eater !ttp:''<<<.9acebooF.com'p!oto.p!p>
9bid?G+;+G=01+0;2Het?pcb.G+;+=++G=210HtIpe?0Ht!eater !ttp:''<<<.9acebooF.com'p!oto.p!p> 9bid?G+;+=0+G+=;0Het?pcb.G+;+=++G=210HtIpe?0Ht!eater
%reţurile de "aramure8 3%reţurile de "aramure8 e caracterizează printr-o e6cepţională &neţe 8i denitate. Se realizează pe bază de &re coae, în modul următor: Se coate un grup de +- &re, lăându-e necoae acela8i număr de &re. Se 9ormează at9el rânduri de &re coae 8i necoae (de la + la rânduri). entru încreţire 9oloim punctul 3înaintea acului3, trăgând printre &rele coae 1 aţe paralele (călcând 8i ridicând acela8i număr de &re în mod alternanat). entru rândul creţ din mijloc e mai trag încă două aţe, alături de paralele, călcând odată 01 &re 8i ridicând 8i călcând odată câte + &re. %olţi8orii din margine unt de aemenea realizaţi printr-o cuătură 3înaintea acului3, dar 9ără a coate &re din pânză. %reţurile de "aramure8 contituie ornamentul principal al cămă8ii din aceată zonă.3 Decriere din 7%uături române8ti : îndrumări metodice pentru cercurile de pionieri 8i 8colari@ de aul etrecu, 5lena Seco8an 8i #urelia Doagă
%reţurile de Jăgăra8 3#u apectul unui 9agure 9 agure 8i apar la mâneca cămă8ilor. Se realizează prin încreţirea pânzei, purtând acul pe lungimea porţiunii încreţite cu ajutorul punctelor 3înaintea acului3 8i 3oblic3 în +- rânduri. $dată &rele trae, e trâng unul după altul, creându-e at9el creţurile în 9ormă de 9agure.3 Decriere din 7%uături române8ti : îndrumări metodice pentru cercurile de pionieri 8i 8colari@ de aul etrecu, 5lena Seco8an 8i #urelia Doagă
%reţurile de Rorj 3Se realizează printr-un item aemănător creţurilor de Jăgăra8, cu e6cepţia 9aptului că punctele de 3oblic3 unt înlocuite cu puncte verticale. Jirele e trag 8i în acet caz pe rând.3 Decriere din 7%uături române8ti : îndrumări metodice pentru cercurile de pionieri 8i 8colari@ de aul etrecu, 5lena Seco8an 8i #urelia Doagă htps://www.youube.com/wach?v=eBIyTkJ!"k
PUNCTELE DE CUSATURI SI PUNCTELE DE ORNAMENTATIE a)Punctele de cusaturi Pentru diferitele cusaturi exista numeroase puncte care se impart dupa importanta si intreuintarea lor! in puncte de cusatura si altele cu a"utorul carora infrumusetam tesaturile si care se numesc puncte de ornamentatie# b)Punctele b)Puncte le de ornamentatie
Punctul de ramurica. Este ramurica. Este cel mai important punct in roderiile colorate# Cu el se lu lucr crea$ ea$a a de o oic icei ei ra ramu muri rile le!! co codi dite tele le fl flor orililor or si de ac acee eea a po poart arta a aceasta denumire# Acest punct se lucrea$a de la stan%a spre dreapta# Se infi%e acul si se fac in sens in&ers cate&a puncte inaintea acului pentru a intari capatul atei ca sa nu se desfaca la spalat# Se scoate acul pe fata la locul fixat! apoi se infi%e cu cate&a fire spre dreapta si se scoate pe "umatatea distantei propuse# Se infi%e iarasi acul la distanta fixata catre dreapta si se scoate acul la "umatatea ei# Se repeta mereu punctele pana se termina de lucrat modelul desenat# Lantisorul. Acest punct se numeste astfel pentru ca se aseamana cu Lantisorul. Acest un lant# Se tine materialul inclinat in asa fel incat sa se lucre$e de sus in "os# Se scoate acul in locul unde incepe modelul! se orientea$a ata in cerc de la stan%a la dreapta formand un lat pe care il tinem cu de%etul mare de la mana stan%a# Se infi%e acul in locul de unde incepe modelul si se scoate cu cate&a fire mai "os prin lat formand primul punct# Se conti continua nua la fel! infi infi%and %and de fiecar fiecare e data acul in punct punctul ul precede precedent! nt! apoi scotandu'l peste cate&a fire mai "os si formand de fiecare data un lat prin rotirea atei# Se lucre lucrea$a a$a astfe astfell pana se termi termina na modelu modelull propu propus# s# In timpu timpull lucru lucrului lui pentru ca lantisorul sa iasa e%al! ata se lasa le"era! iar punctele se fac la fel de mari# Punctul de lantisor se aseamana cu un lant format din mai multe ucle# Punctul de feston. feston. Se lucrea$a de la stan%a spre dreapta# Se fac cate&a inaintea acului din sens in&ers# Se scoate acul in partea de "os! apoi se infi%e acul in partea de sus a acestuia! in linie dreapta! cu un fir catre dreapta! scotandu'l apoi in linie &erticala! in "os! si in trecandu'l prin latul facut# Se tra%e firul si se formea$a in partea de "os a modelului nodulet()i%# *+#Se lucr lu crea ea$a $a ma maii de depa parte rte pu punc ncte tele! le! la fe fel! l! un unul ul la lan% n%a a al altu tul! l! pa pana na se te term rmin ina a modelul desenat# Acest punct se poate lucra la linii cure! frante sau rotunde# # Modul de executie a punctului de feston
Punctul drug. Acest drug. Acest punct este foarte des intreuintat si se lucrea$a de la stan%a spre dreapta! in linie dreapta! rotunda sau orice alta forma# Scoatem acul in partea de "os a modelului! la locul fixat il ridicam in linie dreapta si il infi%em deasupra modelului! la mar%inea lui scotandu'l apoi lan%a prima impunsatura# Se tra%e usor firul de ata! pentru a nu'l stran%e prea tare# Se continua astfel! urmarindu'se moti&ul imprimat Punctul drug (a,b,c,d,e); modul de a broda petale cu punctul drug (f); bobi cu broderie plina (g); urzitul conturului (h); urzitul mijlocului(i); brodatul (j)
Punctul romanesc(cruciulita) si formarea motivelor romanesti. Cusaturile romanesti! ca moti&e! se deoseesc de la un "udet la altul!dar punctele cu care se lucrea$a sunt aceleasi peste tot# Cusaturile romanesti au diferite puncte! dar cel mai des intalnit este punctul de cruciulita! fiind si cel mai decorati&# Modul de a se coase punctul cruciulita# Se fixea$a l ocul unde se plasea$a modelul dorit# Apoi se staileste pe cate fire se lucrea$a cruciulita! tinand seama de %rosimea materialului! de firul cu care lucram si de marimea moti&ului pe care il aplicam# Acest punct se lucrea$a de la stan%a la dreapta! dupa cum urmea$a , se scoate acul pe fata la locul fixat! apoi se numara in linie ori$ontala catre dreapta numarul de fire propus! -'. sau / fire0 din acest punct! cooram in linie dreapta cu acelasi numar de fire si infi%em acul! luand pe el catr catre e stan%a -'. sau / fire in linie ori$ontala0 ori$ontala0 apoi scotand scotand acul si tra%a tra%and nd ata se formea$a formea$a prima linie a cruciulitei# Se numara iarasi catre dreapta pe ori$ontala sus! numarul de fire propus! si infi%em din nou acul! scotandu'l cu -'. sau / fire catre stan%a primei impunsaturi in linie ori$ontala! inc1eind cruciulita si facand totodata prima impunsatura pentru a doua cruciulita# Continuam in acest fel pana terminam modelul propus# Punctul cruciulita se lucrea$a in diferite directii, ori$ontal! &ertical sau olic! asa cum cere modelul de pe 1artia milimetrica! care treuie respectat intocmai#
El se mai poate execut executa a si in alt mod! lucra lucrand nd succ succesi& esi& doua siru siruri ri de puncte
Punctul cruciulita a,b,c,d,e-punctul cruciulita cu o singura fata; f -punctul cruciulita cu doua fete.
Tivul cu punct de gaurele si colt drept.
Ti&urile se fac la mar%inea diferitelor
oiecte! pentru a le da o terminatie frumoasa# Ele pot fi de diferite latimi, de la 2!3 cm la 42 cm# Latimea ti&ului se fixea$a in functie de %rosimea materialului si de marimea oiectului! de exemplu la o fata de masa cu lun%imea de 4 m si latimea de 4 m se face un ti& lat de -'. cm# Modul de executie al unui ti& lat de .!3 cm, se masoara pe fiecare din cele / mar%ini ale materialului (care este taiat pe fir drept+ cate 5!3 cm (.!3 cm latimea ti&ului ti&ului de pe fata! .!3 cm latime latimea a ti&ului de pe dos! iar 2!3 cm pentru indoit in interiorul ti&ului+# Se pune cate un semn si se scoate cate un fir in dreptul sau pe fiecare latura a fetei de masa# Atentie insa, firele nu se scot pana la capatul materialului! ci numai pana acolo unde se intalnesc cu cele ce le sc scoa oase se de pe pa part rtea ea cu ca care re fo form rmea ea$a $a un un%1 %1ii dr drep ept# t# Se sc scot ot ap apoi oi 3' 3'6 6 fir fire e al alat atur urat ate! e! du dupa pa %r %ros osime imea a materialulu mater ialului# i# In punctul de intaln intalnire! ire! la coltur colturii firel firele e se taie! intarindu'se intarindu'se locul cu un mic festonas orientat cu noduletele nodule tele spre interi interiorul orul fetei de masa(acea masa(aceasta sta pentr pentru u re$is re$istenta tenta la spala spalat+# t+# Daca firele de ur$ea ur$eala la (din lun%imea materialului+ sunt cum&a mai sutiri decat cele din latime! scoatem in plus din lun%ime inca unul sau doua fire! pentru ca spatiile de%a"ate prin scoaterea firelor sa fie e%ale pe toate laturile materialului! si deci %aurelele sa aia aceeasi latime # Se indoaie apoi 2!3 cm la mar%ine! facand o muc1ie cu un%1ia pe fir drept# Se intoarce ti&ul si se prinde in ace cu %amalie# Prin indoire la colt! materialul se suprapune de patru ori# Pentru ca ti&ul sa nu iasa in felul acesta prea %ros! se taie materialul din interior in forma de dreptun%1i ca in fi%# urmatoare# Ti&ul prins in ace cu %amalie se insailea$a lan%a firele scoase pentru %aurele! mai intai in lun%ime# Se procedea$a la fel si cu celelalte doua laturi! latimile! care se aplica peste capetele ti&urilor insailate# La mar%ine si peste ti&! colturile se cos cu punctul pe muc1ie# Restul ti&urilor se cos cu %aurele! care se executa asa cum &om &edea mai departe#
Tivul cu gaurele si colt drept a-taierea dreptunghiului din colt; b-taierea colturilor in aceeasi directie; c-insailarea tivurilor pe doua laturi; d-tivuri cusute cu colturi in linii drepte. Executarea gaurelelor la tiv. 7aurelele tiv. 7aurelele se pot lucra in mai multe feluri, %aurele simple! %aurele dule drepte! %aurele in $i%'$a%! %aurele oare# De oicei! ele se fac la ti&uri! dar de multe ori se pot executa si ca %arnituri la lu$e! roc1ii sau la cusaturile romanesti# Gaurele simple. Dupa simple. Dupa ce sau scos firele si s'a insailat ti&ul la oiectul pe care'l a&em de executat! se lucrea$a %aurelele pe dosul acestuia# Se tine lucrul cu ti&ul catre noi! pe de%etul aratator al mainii stan%i! a"utandu'ne de de%etul mare# Se lucrea$a de la stan%a spre dreapta! dupa ce mai intai s'a facut un nod mic la capatul atei! care se introduce dedesuptul ti&ului# Cu o miscare catre dreapta a acului! se formea$a o ucla din ata care se tine cu de%etul mare de la mana stan%a# In continuare se ia pe ac numarul de fire propus si prin tra%erea firului se formea$a un nodulet lan%a ti&! si totodata prima %aurica# Ea se fixea$a de ti& prin luarea a doua fire din acesta! in linie &erticala! in "os# Se continua astfel catre dreapta pana se termina operatia# Gaurele duble drepte. Acestea drepte. Acestea se executa ca si %aurelele simple numai ca se lucrea$a pe amele parti# Dupa ce s'a terminat primul rand de %aurele simple! se intoarce ti&ul cu mar%inea in sus si se lucrea$a la fel si cea de'a doua parte# Se ia pe ac acelasi %rup de fire ca in primul rand# Deoseirea este ca acum! nemaia&and ti&! prindem %aurelele numai de material! din care luam tot doua fire! ca si la ti&# Gaurele in zig-zag. In mod special la acest tip de %aurele! cand se face primul rand! treuie sa se ia un numar e%al de fire si mai ales un numar cu sot(/ sau 6 fire+# Se face primul rand cu %aurele simple! ca mai sus! iar randul al doilea se lucrea$a la fel ca la %aurelele dule drepte! cu deoseirea ca! atunci cand se iau firele! "umatate &or fi luate din primul manunc1i! iar "umatate din urmatorul# Cand se termina firul de ata in timpul lucrului! capatul se intareste si se a%a in ti&# Cand se pune alt fir in ac! se face nod! care de asemenea se ascunde su ti&# Pe partea fara ti&! nu se face nod cand se incepe un fir! dar si la inceputul si la sfars sfarsitul itul firului se fac cate& cate&a a puncte inaintea acului! din sens contrar! peste care se lucrea$a apoi %aurele! intarindu'se astfel capatul ca sa nu iasa la spalat si purtat# Gaurele oarbe. Aceste oarbe. Aceste %aurele se fac la ti&uri foarte in%uste# Se scoate un sin%ur fir! iar daca materialul este rar! nu e scoate nici unul# Aceste ti&uri au o latime de 2 !3 cm sau c1iar mai putin si se lucrea$a %aurele numai pe -'. fire# Aceste %aurele se lucrea$a la fel ca si %aurelele simple cu un sin%ur rand0 dar deoarece se pot lucra si fara fir scos! se pot face si in linii cure sau olice# Acest tip de %aurele este in %enere foarte discret! foarte fin#
Modul de a coase gaurelel gaurelelee
a,b-gaurele simple; c-gaurele duble drepte; d-gaurele in zig-zag;
e-gaurele oarbe.
8utoniera festonata Noi &om in&ata sa executam utonierele festonate care sunt necesare oiectelor &estimentare! len"erie de pat si de corp# corp# Se poate spune spune ca a sti sa confectione$ confectione$ii utoniere este la fel de neces necesar ar si folositor cu a sti sa cosi nasturi# Modul de a executa o butoniera festonata. Inainte festonata. Inainte de a face utonierele la un oiect oarecare! e ine sa procuram mai intai nasturii! deoarece de marimea acestora depinde marimea utonierei# Lun%imea utonierei treuie sa depaseasca cu -'. mm lun%imea diametrului pe care il are nasturele! aceasta deoarece in timpul lucrului utoniera se stran%e! micsorandu'se# 8utoniera festonata se lucrea$a pe material dulu# Se da semnul de lun%ime a utonierei pe fir drept peste care se coase cu punctul inaintea acului prin$andu'se amele parti ale materialului# La capete se dau doua semne &erticale# Se ur$este apoi utoniera cu punctul inaintea acului! foarte marunt! de o parte si de alta cu -'. mm mai sus si mai "os de semnul dat# In tot timpul lucrului treuie sa se aia %ri"a sa se prinda cu acul amele parti ale materialului! pentru ca sa nu se destrame in timpul lucrului# Cand se surfilea$a nu treuie sa se depaseasca punctele de latime dintr'o parte si alta a taieturii! pentru ca aceste puncte indica totodata si latime utonierei# Punctul de utoniera se aseamana cu punctul de feston# El este insa mai re$istent! are noduletul dulu si se lucrea$a altfel# Se asea$a intotdeauna utoniera in linie ori$ontala pe de%etul aratator de la mana stan%a spri"inind cu de%etul mare materialul# Punctul pentru utoniera se lucrea$a de la stan%a la dreapta pe mar%inea dinspre noi paralela cu corpul# Se infi%e acul pe su taietura in capatul din stan%a si se scoate &arful lui la mar%inea ur$elii(-'. mm mai "os de taietura+# Se ia firul de la urec1ea acului si se trece pe dupa &arful lui! de sus in "os! de la stan%a spre dreapta! formandu'se o ucla, se scoate acul! se stran%e nodul tra%andu'l in sus! la mar%inea taieturii# Se lucrea$a apoi la fel punct lan%a punct pana se termina prima parte a utonierei# La capatul ei se face o c1eita# Aceasta se executa astfel, se ia pe ac de -'. ori distanta care repre$inta latimea utonierei (capatul utonierei+! se festonea$a fin cu punctul de feston! cu noduletul catre utoniera si se formea$a astfel prima c1eita# Aceasta are scopul de a intari utoniera! dandu'i re$istenta necesara la spalat si la intreuintare# Se trece apoi la festonarea celei de'a doua mar%ini# La capatul celalalt se face a doua c1eita# La o utoniera corect facuta mar%inile stau alipite# O utoniera care nu are mar%inile apropiate si drepte este foarte urata# De aceea se cere multa atentie si experienta la executarea lor# In timpul lucrului! firul treuie tinut drept si tras ine! iar impunsaturile treuie sa fie foarte apropiate una de alta! urmarind firul drept al materialului# Daca e posiil si materialul ne permite! e ine sa se faca cate un punct pun ct in fie fiecar care e fir al tes tesatu aturii rii## Ata intr intreu euint intata ata la exe execut cutare area a ut utonie onierel relor or se ale ale%e %e in fun functi ctie e de %ro %rosim simea ea materialului# La materialele sutiri se lucrea$a cu ata sutire! iar la cele %roase cu ata mai %roasa# )acand mai multe exercitii! fiecare ele&a poate a"un%e sa lucre$e corect utoniere drepte si cu puncte re%ulate#
Butoniera festonata a-semnul butonierei; b-urzitul butonierei; c-surfilatul; d-modul de a coase punctul de butoniera; ebutoniera terminata.
usutul nasturilor Nasturii se cos 9 asa cum s'a mai aratat 9 pe partea opusa celei cu utoniere si in dreptul acestora la capatul dinspre mar%inea fentei# Coaserea se executa cu piciorus#
Piciorusul este distanta dintre nasture si materialul pe care acesta se coase# Se scoate acul de pe dos pe fata! in locul fixat pentru prinderea nasturelui# Se trece ata prin prima %aura a acestuia! se introduce acul in %aura a doua pe deasupra! dupa care se infi%e in material lan%a prima impunsatura0 cand tra%em acul cu ata treuie sa a&em %ri"a %ri "a sa las lasam am o dis distan tanta ta int intre re nas nastur ture e si mat materi erial# al# Se rep repeta eta cat cate&a e&a impunsatu impunsaturi( ri(3'6+ 3'6+## Tre Treui uie e a&u a&utt %ri %ri"a "a ca impunsaturile sa fie cat mai apropiate! deoarece altfel materialul se stran%e su nasture# Se in&arteste ata in "urul firelor de su nasture! de la acesta spre material! formandu'se astfel piciorusul+# Cu cat un material este mai %ros cu atat piciorusul &a fi mai lun%# La materialul sutire se face un piciorus scurt# Acest piciorus se face pentru ca materialul pe care se coase nasturele sa nu fie tras atunci cand se inc1eie utoniera sau pentru ca materialul sa nu se stran%a! micsorandu'se distanta dintre nasturi# In comert se %asesc nasturi de mai multe feluri, cu -! cu / %auri! sau fara %auri! cu piciorus# Acestia din urma nu se mai cos cu piciorus# Nasturii cu / %auri se cos la fel ca si cei cu doua %auri#
Cusutul nasturilor a-nasture cu firele trasate prin gauri, inainte de a fixa piciorusul; b-nasture cu piciorusul vazut in profil; c-nasture cu doua gauri, cusut, vazut de deasupra; d-nasture cu patru gauri, cusut, vazut de deasupra
Punctul romanesc
Punctul inaintea acului
Punctul oblic
Punctul tig he l
Punct în cruce
Punct de cordon
Ajurare înnodată cu punct de lănţişor
Punct de margine (ascuns)
Însăilare
Ajur ţesut
Punct de stea
Colţ cusut în diagonal
Ajurare în zig-zag
Punct de nodule
Punct în linie
Punct în urma acului
Brodarea unei aplicaţii
Punct întins
Tigel
Punct de nuanţare
Punct plin plat
Punct de !runza cu ner"uri
Punct de !eston separate
Punct de umplutură
Punct întins
Punct de rămurică
Ajurare ascunsă
Ajurare simplăC
Punct de stea
htps://i#is-milkyway$ala%y.blo$spo.ch/sea#ch?&=b#o'e#ie
Punctul batranesc
Este unul din cele mai vechi puncte de cusatura romanesti fapt pentru care poarta si denumirea de "rumanescuri" in zona Muscelului, iar in zona Olteniei sau sa u a Mo Mold ldov ovei ei il ma maii in inta taln lnim im su sub b de denu numi mire rea a de "p "pie iezu zuri ri". ". Fr Frum umus uset etea ea acestuii punct este data de textur acestu textura a in relie relieff care nu se poate realiza realiza mecanizat, cu masina de brodat. Se coase cu fir mai gros sau chiar buclat, pe principiul punct de tighel cu doua fete, dar lasand ata mai mai lejer, tocmai pentru a rezulta textura in relief. Este cusut din doua linii oblice suprasuse, una de la stanga la dreapta si cealalta invers, de la dreapta la stanga, dar aceasta se dubleaza.
unctul batranesc ! etapa de lucru
unctul batranesc ! etapa de lucru
unctul batranesc ! etapa de lucru
unctul batranesc ! etapa de lucru
Punctul ciocanele / de Saliste
Acest punct il gasim cusut adesea pe camasile populare din zona Sibiului, din acest motiv se mai numeste si "punctul de Saliste". Aspectul punctului este de "panglica neagra lata" si trebuie utilizata o grosime de ata incat la final sa nu se obserseve urzeala panzei. Se stabileste latimea "panglicii" si se coase la fir. Luam cu acul in partea superioara si inferioara cate 2-4fire, se suprapune firul cu cel alaturat incat sa arate de parca "am desena cu ata opturi", dar prinse de panza. iind un punct mai greu de inteles am alaturat imagini la dimensiune mare pentru a vedea detaliile si am lucrat cu fir mai subtire pentru a vedea voi cum merge firul.
unctul ciocanele de Saliste
unctul ciocanele de Saliste
Punctul "Banatean"
!otivele cusute cu acest puct de cusatura sunt adesea geometrice si au la baza ca forma rombul. Se poate realiza in doua variante In linie linie dr dreap eapta: ta: Se coas coasee la fir fir pe prin princi cipi piul ul punc punctu tulu luii inai inaint ntea ea acul acului ui urmarind modelul pe toata lungimea si te intorci mai #os cu un fir, la fel urmarind modelul. Se repeta procedura pana se realizeaza tot modelul. !odelul lucrat in aceasta metoda este migalos, dar pe dos are un aspect ordonat si rezulta modelul in contrast invers, ce e gol pe fata e plin pe dos. In linie oblica: Se coase la fir pe principiul punctului drug urmarind modelul. Pe fata panzei modelul apare din linii drepte si pe dos rezulta aprope acelasi model realizat din linii oblice.
unctul #anatean ! varianta in stil oblic
lucrat in varianta la fir
Punctul butuc Punctul butuc este varianta simplificata pentru punctul cruciulita si a rezultat pentru a creste viteza la cusut in situatii in care sunt mai multe cruciulite unele langa altele. Sunt doua variante de a realiza acest punct
$.Se coase la fel ca si cruciulita cu o fata, dar la intoarcere se trece acul pe dedesubtul a mai multor linii oblice odata. Aceasta varianta are un avanta# de a se realiza usor, dar are un dezavanta# ma#or in situatia in care trebuie descusut, pentru ca este posibil ca la intoarcere sa introducem acul prin liniile diagonale cusute
unctul butuc o varinta
unctul butuc o variant
(. *e i"+$e acul la 'ia$o"ala a !-4 +#e o'aa, si se #epea p#oce'eul pe oaa 'isa"a 'o#ia, apoi, "e i"oa#cem cu cu li"iile scu#e oblice. eav eava"aul a"aul la aceasa va#ia"a 'e luc#u ese 'a 'e "uma#e# "uma#e#ea ea a mai mulo# +#e, e po0 i"cu#ca, 'a# ava"aul ava"aul mao# ese 'a ca #ebuie sa 'escosi se #ealieaa cu usu#i"a.
punctul butuc a doua variant
Puntul zig – zag Punctul zig-zag se poate lucra cu o fata sau cu doua fete. Se lucreaza la fel ca punctul de tig%el doar la acest punct se infige acul in diagonala. &n varianta cu doua fete, se impunge acul in diagonala pe toata suprafata care dorim sa coasem punctul, apoi lucram in sens invers la fel.
Punctul cruciulita 'ste una din cusaturile de baza folosita in intreaga tara, pe vremuri se mai numea "musca".
unctul de cruciulita cu o fata se infige acul oblic la distanta stabilita, $!% fire, si se scoate acul vertical. &cest procedeu se repeta daca se cos mai multe cruciulite, apoi se coase in sens invers. e dos rezulta linii paralele.
unctul cruciulita cu doua fete se realizeaza la fel ca punctul zig!zag numai se repeta procedeul inca odata, in sens invers, pentru a rezulta cruciulitele.
punctul cruciulita cu doua fete, etapa '
punctul cruciulita cu doua fete, etapa $
punctul cruciulita cu doua fete, etapa %
punctul cruciulita cu doua fete, etapa (
Punctul "Branelul/Branasul" sau cruciulitele duble
Se folosesc la sublinierea motivelor camasilor batranesti. &spectul este de cruciulite duble. Se stabilesleste distanta cu care se lucreaza $!% fire, apoi se infige acul in diagonala a doua lungimi si se scoate acul in stanga, inapoi, cu o distanta. Se duce acul in diagonala, in dreapta, si se scoate acul in fata la o distanta. &cest procedeu se repeta pe suprafata dorita. e dos trebuie sa rezulte doua linii paralele ca si punctul de tighel.
unctul "#ranelul#ranasul" sau cruciulita dubla
unctul "#ranelul#ran "#ranelul#ranasul" asul" sau cruciulita dubla
Punctul incrucisat dublu Pentru a coase punctul incrucisat dublu se stabileste distanta dorita 2-( fire, se duce acul in diagonala, in sus, si se scoate in lateral, in stanga. Apoi se duce acul in diagonala, in #os, si se scoate acul tot in stanga. Acest procedeu se repeta pe suprafata
dorita. )u alta ata se coase peste intersectiile primelor diagonale. Aspectul rezultat e de mici stelute cu sase raze in forma de zig-zag.
unctul incrucisat dublu
unctul incrucisat dublu
unctul incrucisat dublu
Punctul Stea Punctul Stea cu opt raze trebuie sa desenam vizual un patrat, iar din centru incepem sa coasem razele, diagonalele, in sus si #os, la stanga si la dreapta. Pentru a coase punctul cu doua fete se dubleaza unele laturi. Punctul drug: Se stabileste latimea la care se doreste realizarea drugului *4-+ fire si se coase la fir. Acul se infige pe linie verticala, mai sus cu distanta de fire stabilita, se scoate pe dos la un fir distanta, in lateral, de unde s-a inceput initial. Acest procedeu se repeta pe suprafata dorita. Aspectul punctului este de o fasie ingusta intr-o singura culoare. e obicei, se foloseste pentru a se marca anumite modele. aca aca se dores doreste te a real realiz izaa o supr supraf afat ataa mai mai lata lata,, gen gen pang pangli lica ca,, este este indi indica catt sa se foloseasca punctul ciocanele *Saliste pentru a-si pastra forma in timp
unctul drug
Punctul Punctul la un fir sau "peste fire": fire": Se coase linie langa linie, asemanator cu punctul drug, diferenta este data de forma zig-zag sau de triung%iurile mici unite. La varianta zig-zag lungimea firelor sunt egale. Se infige acul mai #os cu un fir sau mai sus cu un fir, in lateral, dar pastrand lungimea firului egal. La forma de triung%iuri mici unite lungimea firelor este crescatoare pe o parte a triung%iului si descrescatoare pe cealalta parte a triung%iului. Se infige acul cu un fir mai sus sau mai #os pentru a rezulta aceste triung%iuri.
unctul la fir sau "peste fire" in forma zig!zag
unctul la fir sau "peste fire" in forma de triunghi
Punctul ramurica: 1ces ramurica: 1ces pu"c se luc#eaa la +# ca si 'upa 'ese". *e i"#o'uce acul oblic si se #ece pe 'os. *e scoae acul la umaaea 'isa"ei sabilie si se #epea p#oce'eul
Punctul de feston: 2se u" pu"c #eise" la spala, mo0v pe"#u ca#e a 3os 3olosi a'esea ca si e#mi"a0e la $ule#, 0v, ec. u"cul se e%ecua 'e la sa"$a la '#eapa, ia# pe"#u a + ca mai #eise" i" 0mp se 3ac 'oua li"ii o#io"ale 'e pu"c i"ai"ea acului. eso"a#ea se 3ace la +# 'e os i" sus cup#i"a"' cele 'oua li"ii 'e pu"c i"ai"ea acului. *e i"#o'uce acul i" sus, se lasa +#ul la, bucla, si se scoae i" os la u" +# 'isa"a. 1ces poce'eu se #epea pa"a se e#mi"a sup#a3aa 'e luc#a.
unctul festoon
unctul festoon
Punctul "Gurita/ Gura papusii": *e papusii": *e luc#eaa i" 3o#ma 'e ce#c sau pa#a. *e 'ese"eaa 3o#mele, apoi se cos la 3el ca pu"cul 'e 3eso", 'a# 3a#a cele 'oua li"ii 'e pu"c i"ai"ea acului. I" o"a Muscel $u#a papusii, 3o#ma #ou"'a, poa#a 'e"umi#ea 'e 5Ba"u5.
unctul ")urita papusii"
Punct inaintea acului: &cul acului: &cul este introdus in panza panza si scos pe pe linie orizontala dupa dupa $!% fire, in functie de grosimea panzei, si se repeta procedeul. *ezultatul vizual este de o linie orizontala intrerupta. Se utilizeaza mai mult la prinderea a doua materiale.
unctul inaintea acului
Punctul in urma acului+ acului + Se introduce acul pe fata, la jumatatea distantei si se trece pe dos peste trei distante. &cest procedeu se repeta. e fata materialului rezulta o linie intrerupta orizontala. Se folosea mai mult la coaserea a doua materiale, unul de altul.
unctul in urma acului
unct in urma acului
Punctul tighel+ tighel+ Se utilizeaza mult la conturarea modelelor
unctul de tighel cu o fata
unctul de tighel cu o fata
'. cu o fata ! Se lucreaza lucreaza la fel ca punctul punctul in urm urma a acu acului lui fara fara a lasa spatii spatii neacoperite. &rata ca o insiruire de liniute fara spatii. $. cu doua fete ! fete ! Se lucreaza ca si punctul inaintea acului si se revine din cealalta directie. &rata ca o insiruire de liniute fara spatii spatii pe fata si pe dos
unctul de tighel cu doua fete
Punctul de ocol: unctul de ocol se realizeaza in doua etape, odata de la stanga la dreapta numarand un numar de fire egale pe vertical si se trece cu acul pe orizontal, pe dos, apoi se numara in sens invers vertical si se iau cu acul acelasi numar de fire orizontal trecand acul pe dos. &cest procedeu se repeta pe sens invers, de la dreapta la stanga t recand cu acul pe vertical, pe dos, si si se unesc liniile.
punctul de ocol prima etapa
unctul de ocol adoua etapa
unctul de ocol a doua etapa
