Psalmii arghezieni Date generale 1. Psalmii lui lui David – (în număr de 50) sunt cântece de laudă la adresa lui Dumnezeu, - dialogul este posibil, - tonul uneori de lamentaţie, lamentaţie, alteori de incantaţie, incantaţie, dar de cele mai multe ori imnic, - locaţie – Vechiul Testament. 2. Primii Psalmi Psalmi sunt sunt atribuiţi atribuiţi lui David, restul, de la 50 la 150 sunt atribuiţi şi altor autori. - încep, încep, de obice obicei,i, cu un verb verb la impe imperat rativ iv prin prin care care credinc credincios iosul ul este este chemat chemat să se alăture psalmistului. 3. Psalm almii lui Arghezi – (în număr de 17) - 16 ps psalm lmii re religioşi oşi, - 1 psalm de iubire, - Psalmi în proză ⇒ Tonul diferă de cel al Psalmistului canonic, ca urmare a îndoielii „Marelui Păcătos” (Nicolae Balotă).
Diferenţe între psalmii lui Arghezi şi David
Îndoiala dramatică (stare dubitativă) Dialogul este imposibil, convertit în monolog, Blasfemie / lamentaţie.
Credinţa nestrămutată Dialogul - desăvârşit, sacral. Cântec de laudă.
4. Temele fundamentale ale psalmilor arghezieni - Tema cunoaşterii a îndoielii în credinţă „Pentru credinţă sau pentru tăgadă, / Te caut • Psalm VI - „Te dârz şi fără de folos.” ( Psalm „Te drămuiesc...”); a căutării rostului: „În rostul meu tu m-ai lăsat uitării / şi mă • muncesc din rădăcini şi sânger.” ( Psalm „Tare sunt singur...”); singur...”); Psalm III - „Tare condiţia lui homo cogitans (gânditorul): „Te caut mut, te-nchipui, te • gândesc”( Psalm Psalm IV - „Ruga mea...”). 1
-
Tema iubirii (Denis de Rougemont) ); • eros ( Psalmul Psalmul de taină ); (iubirea rea frate fraternă rnă,, priet prieteni enie) e) „Tri „Trimi mite te,, Doam Doamne ne,, semn semnul ul • philia (iubi depărtării,/Din când în când câte un pui de înger” ( Psalm Psalm III - ”Tare sunt singur s ingur... ... ”); • agapé (iubirea divină) „Sunt, Doamne prejmuit ca o Grădină,/În care paşte-un mânz.” ( Psalm Psalm IV - „Ruga mea...” ).
5. Motive Psalmul III - „Tare „Tare sunt singur, singur, Doamne, şi pieziş”
Copac pribeag – motiv al izolării, al solitudinii; Pasărea ciripitoare – aspiraţia către grădina paradisului; Pomilor de rod – trimitere la paradisul pierdut, ca şi aroma primei agurizi; Vecii – timp sacral, transcende absolutul terestru; Ceaţa – negativ al luminii, se opune cunoaşterii; Focuri sfinte – purificare, renaştere din punct pun ct de vedere spiritual / din punct de vedere omenesc ucide; „rodi metale” – alchimie a focului (calea profetului) renunţarea la rodul firesc, uman, Pui de înger – trimisul, aducător de bunăvestire, produce liniştea. Psalmul II - „Sunt vinovat că am râvnit”
Bun oprit – trimitere la pomul cunoaşterii situat în centrul Paradisului; Bunuri Bunuri toate toate – motiv motiv ce globali globalizeaz zeazăă toate toate bunuril bunurilee lumii lumii ce serves servescc trăiri trăirilor lor hedoniste; Cătuşa, lanţul – motive ale limitării; Poteca strâmtă – calea riscurilor extreme; Muntele întreg – motiv al încercărilor, dar şi al încăpăţânării – trimitere la Sisif , osânditul la un efort nesfârşit; Tâlhar de ceruri – motiv al individului însetat de cunoaştere, de foc divin, pe care-l însuşeşte provocând. Trimitere clară la Prometeu; Cu arcul meu – semn al agresiunii, aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul. Psalmul VI - „Te „Te drămuiesc în zgomot şi-n tăcere...”
Zgomot – motiv al lumii terestre ce acoperă sunetul divin; Tăcere – aici – motiv al tăcerii acestei lumi (formă a înţelepciunii umane); Pânda / vânatul – motive ale cunoaşterii prin lupta agresivă a trecerii „dincolo”; „Şoimul meu cel căutat” - motiv cu dublă semnificaţie: a) pasăre solară, solară, simbol simbol al al curajului curajului în luptă, divinitate divinitate a vânători vânătorii,i, b) aici în text: text: „cel „cel căutat” căutat” semn al divinulu divinului; i; Taurul sălbatec – în ipostazele lui uraniene este asociat forţelor astrale; încarnare a divinităţii cerului.
2
6. Timp şi şi spa spaţi ţiuu Timpul - Psalmistul arghezian percepe timpul ca un „obstacol în calea unirii mistice dint dintre re om şi divi divini nita tate te”” (Dum (Dumit itru ru Chioaru, Poetica Editur uraa Poetica temporal temporalităţi ităţiii, Edit Dacia,2000.). Credinţa şi Tăgada – criza religioasă din Psalmii liturgici este urmarea sciziunii dintre temporalitate şi eternitate. PSALMISTUL
DIVINITATEA
Temporal Finit Căzut în timp învăluit în „ceaţă” Timp (ceas, oră minut)
Atemporal Infinit Vecia = sacru Eternitate
-
izgoni izgonirea rea din din paradis paradis înse înseamn amnăă şi cădere cădereaa în timp, timp, adică adică în în moarte, moarte, cenzu cenzurare rareaa comunicării cu divinitatea; - „Timp „Timpul ul trăi trăit” t” pent pentru ru psal psalmis mistt îînse nseamnă amnă aştept aşteptare; are; - „A fifi în timp timp însemnă însemnă pentru pentru Arghezi Arghezi degra degradare dare şi corupe corupere re a relaţiei relaţiei origi originare nare,, de unitate cu Fiinţa” (D. Chioaru); - prob proble lema ma ti timp mpul ului ui este este şi ea moti motivv de revo revolt ltă, ă, deoa deoare rece ce acea aceast staa adân adânce ceşt ştee prăpastia dintre cei doi. „Deus absconditus”, de la revelarea Bibliei încoace, este retras în transcendenţa lui: „De când s-a întocmit Sfânta Scriptură Tu n-ai mai pus picioru-n bătătură, Şi anii mor şi veacurile pier Aici sub tine, dedesubt sub cer.” - singura singura cale cale de a ieşi ieşi din timp timp este este împlini împlinirea rea spiri spiritual tuală, ă, tindere tindereaa spre Fiinţ Fiinţă, ă, iar divinul, chiar dacă există în eternitate, se regăseşte în om doar acceptând să trăiască temporal în acesta. Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi Spaţiul ( Nicolae Arghezi , Editura Eminescu, 1997.) - spaţ spaţiu iull univer universu sulu luii imag imagin inar ar este este închi închis, s, „spaţ „spaţiu iu-b -bol oltă tă”, ”, cum l-a denumi denumitt N. Balotă: Bolta – asemenea cupolelor – acoperă un plan circumscris un sol plan în care şi muntele se poate transforma în şes; - spre spre deos deoseb ebir iree de rom romant antici, ici, Argh Arghez ezii prez preziintă ntă văzd văzduh uhul ul situ situat at deas deasup upra ra pământului întins, bolta cosmică se închide şi închide în loc să se deschidă ca o poartă spre infinit; - sub bolta bolta cosmic cosmicăă Arghez Arghezii întâlne întâlneşte şte tot tot felul felul de piedici piedici (astre (astrele, le, norii) norii) care care se opun transcenderii spaţiului-boltă; - psal psalmi mist stul ul este este captiv captiv sub sub „bolta „bolta zăvorâ zăvorâtă tă”” care cel mult mult se dilat dilată, ă, dar nu se deschide. Opoziţie între „mare” şi „mic” / „munte” şi „şes”; - spaţ spaţiu iull-bo bolt ltăă este este percep perceput ut de către către Psalmi Psalmist st închi închiss şi de nepăt nepătru runs ns,, deoar deoarece ece contactul cu divinitatea este refuzat nu numai în dialog, dar şi vederii. Din cauza ermetismului chipul Divinului trebuie imaginat: „Te caut mut, te-n chipui, te gândesc.”
3
