PRUN
Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile: Gras romanesc, Gras ameliorat, Pitestean, Albatros, Stanley, Vinete Vinete de Italia, iar pe coline si la campie ca mpie se recomanda soiurile Anna Spath, Renclod Althan, Silvia, Carpatin, Centenar si S tanley. In partea de sud si de vest a tarii reultate bune dau soiurile: Rivers timpuriu, Ialomita, Pescarus, !iana si !"A#en. Soiurile Anna Spath, !"A#en, $uleu $uleu #ras si Rivers timpuriu, dau reultate slabe in onele mai inalte, iar soiul Vinete de Italia nu se adapteaa la conditiile de campie. Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a %ost si va ramane una dintre ce le mai populare si mai indra#ite specii pomicole. &aptul ca se intalneste pretutindeni, la deal si la la campie, in #radini %amiliale sau in masive naturale 'inmultit prin samburi sau drajoni(, este o dovada in plus ca prunul s)a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si sol sol din tara noastra. *.+. Soiuri de prun inmultite la pepiniera Sarca si poleniatorii recomandati Pepiniera Sarca, apartinand Statiunii de Cercetare ) !evoltare pentru Pomicultura Iasi, a produs si valori%icat intre anii --)-- circa /*/// pruni din urmatoarele soiuri: Rivers timpuriu, $uleu timpuriu, $uleu #ras, Stanley, Centenar, Gras ameliorat, Vinete romanesti, Vinete de Italia, Valor, Centenar, !ambovita, Ialomita, Pescarus, Record, !"A#en 0/0, Anna Spath, !iana, Carpatin, Silvia, 1inerva. In Romania, incepand cu anul -00, si pana in anul --, se produceau anual circa +,* milioane pruni atat pentru consum, in stare proaspata ca t si pentru industrialiare 'G. Corneanu ) $ea de doctorat ---(.
Stanley
) Soi ori#inar din S.2.A. ) Pomul de vi#oare medie, cu coroana conic)rasturnata, ramuri de schelet semivi#uroase, #arnisite in special cu buchete de mai. 3ste precoce, productiv '+* t4ha(, tolerant la Plum)po5, auto%ertil si %oarte bun poleniator. ) &ructul mediu '6/)7/ #(, elipsoidal, asimetric, vanat)inchis, acoperit cu pruina albastruie. &ructele se coloreaa cu mult inainte de maturitatea deplina. &ructul este de calitate medie, mai ales daca este recoltat in avans. Pulpa este #albuie, consistenta, dulcea#a, slab aromata, neaderenta. ) Perioada de maturare prima jumatate a lunii septembrie, la 6/)7/ ile de la in%lorire.
Tuleu Gras
) Soi ori#inar din Romania. ) Pomul semivi#uros, cu coroana invers)conica, cu ramuri de schelet %ra#ile, un#hiuri mici de rami%icare, se de%ormeaa sub #reutatea rodului. &ructi%ica pe %ormatiuni scurte si mijlocii, este precoce, productiv '+/)+* t4ha(, dar inconstant. 3ste an drosteril si incompatibil cu corcodusul. 3ste tolerant la viroe, sensibil la a%ide, monilinia si #er. ) &ructul este mijlociu '6/)6* #(, elipsoidal, cu var%ul rotunjit, de cu loare vanat)inchis, cu pruina albastruie si cu ru#ina spre baa. Pulpa este #alben)veruie, aschiata, consistenta, crocanta, neaderenta, cu #ust %oarte bun, dulce)amarui. Sunt considerate %ructe de calitate superioara. ) Perioada de maturare: mijlocul lunii au#ust.
Tuleu Timpuriu
) Soi ori#inar din Romania. ) Pomul semivi#uros spre vi#uros, cu coroana piramidala usor nere#ulata, cu un#hiuri mari de rami%icare, cu %ructi%icare pe buchete de mai si ramuri mijlocii8 nu este pretentios la sol dar este mai sensibil la temperatura, semiprecoce si semiproductiv '0) + t4ha(. ) &ructul este mediu '6*)7* #(, ovoid, asimetric, cu baa lar#ita, vanat)violaceu, cu pruina cenusiu)albastruie. Pulpa este verde)#albuie, crocanta si suculenta, se des%ace in %ascicole, cu #ust dulce)acrisor, placut. ) Perioada de maturare: +* iulie)* au#ust.
) Soi ori#inar din Romania. ) Pomul este vi#uros, coroana s%erica, rodeste predominant pe ramuri mi5te, cu epoca Gras de in%lorire mijlocie, reistent la #er si seceta. Ameliorat ) &ructul este mare, s%eric, de culoare vanat)inchis, cu pruina albastruie. Pulpa este #alben)veruie, consistenta, neaderenta la sambure. ) Perioada de maturare: prima decada a lunii septembrie.
D Agen
) Soi ori#inar din &ranta. ) Pomul de vi#oare mijlocie, cu coroana #lobuloasa, cu %ructi%icare pe ramuri scurte si mijlocii, reistent la #er si seceta, tolerant la viroe, auto%ertil, precoce, productiv '+/) +7 t4ha(. ) &ructul este mic ')6* #(, invers)ovoid, usor asimetric, rosu)violaceu, acoperit cu pruina violacee. Pulpa este #alben)veruie, suculenta, semicrocanta, %oarte dulce, semiaderenta la sambure, pretabila la industrialiare, ) Perioada de maturare: s%arsitul lunii au#ust)inceputul lunii septembrie, la +*)6* ile de la in%lorit.
Record
) Soi ori#inar din Romania. ) Pomul de vi#oare mare, coroana %usi%orma, %ructi%ica predominant pe buchete de mai. In%loreste semitariu, este autosteril, precoce, mediu productiv, reistent la #er si boli, sensibil la Plum)po5. ) &ructul este %oarte mare '97)0 #(, de tip ) renclod, s%eric, colorat in vanat inchis, cu multa pruina %ina, albastruie. Pulpa este #alben)veruie, consistenta, suculenta, cu #ust placut, neaderenta la sambure. Preinta u ni%ormitate in maturare. ) Perioada de maturare: prima decada a lunii septembrie.
Diana
) Soi ori#inar din Romania. ) Pomul de vi#oare mijlocie, coroana #lobuloasa, %ructi%ica predominant pe ramuri de rod mijlocii. In%loreste semitariu, este partial auto%ertil, precoce, mediu productiv, reistent la #er si boli, sensibil la Plum)po5. ) &ructul este mare '*/)9/ #(, de tip renclod, s%eric turtit, colorat in albastru deschis, cu multa pruina #rosiera, cenusiu)albastruie. Pulpa este verde)#albuie, co nsistenta, suculenta, cu #ust placut, neaderenta la sambure. Preinta uni%ormitate in maturare. ) Perioada de maturare: inceputul lunii iulie.
Centenar
) Soi ori#inar din Romania. ) Pomul este de vi#oare mijlocie sau submijlocie, coroana #lobuloasa cu ramuri %ructi%ere de tip spur, este autosteril. Practic este cel mai productiv soi din Romania '6+ t4ha(, reistent la #er, seceta si boli8 tolerant la Plum)po5.
) &ructul este mare '*+ #(, invers ovoid, alb astru ultramarin, acoperit cu pruina multa, cenusie. Pulpa este alb)veruie, potrivit de consistenta, suculenta, cu #ust placut, neaderenta. ) Perioada de maturare: prima jumatate a lunii au# ust, la +/ ile de la in%lorire. In tabelul *.7. sunt preentate soiurile de prun care sunt inmultite in Romania si poleniatorii a%erenti %iecarui soi in parte. ;$A:'A(soiuri androsterile '%ara polen( '<(partial auto%ertile si auto%ertile Chiar daca, dupa -- pepiniera Sarca nu produce toate aceste soiuri, ele e5ista ca %ond de #ermoplasma in plantatia specialiata producatoare de ramuri altoi si la cerere pot %i oricand inmultite pentru piatia interna si e5terna. *.6. $ehnica %ormarii coroanelor Prunul este o specie de talie mijlocie. In %unctie de soi, pomii pot atin#e inaltimi de 7)9 m. Prunul creste destul de vi#uros in primii ani de la plantare %ormand numerosi lastari lun#i de pana la ,* m. =a unele soiuri a5ul se devolta puternic '$uleu Gras(, iar la altele 'Renclod Althan(, mai slab. Pomii intra pe rod in anul al patrulea sau al cincilea, %unctie de elementele de rod pe care %ructi%ica. In %unctie de ramurile de rod sunt soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai 'Stanley( si cu %ructi%icare predominanta pe ramuri mi5te '$uleu Gras(. Prunul %ructi%ica deci pe buchete de mai, ramuri mi5te si anticipate. A$3$I3 ) ramuri de rod in devenire sunt spinii, pintenii si smicelele. $inand cont de portul natural al pomilor si de necesitatea unui schelet puternic si bine rami%icat, mai pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele rotunjite cu si %ara a5. Pentru liveile %amiliale prunul poate %i condus sub %ormela de vas ameliorat si piramida mi5ta. Pentru liveile comerciale intensive preinta interes coroana %us aplatiat sau palmeta semiplata. *.6..$aieri de %ormare a coroanei tip Vas ameliorat In anul intai, primavara, var#a pomului plantat din toa mna sau primavara se scurteaa la / cm de la nivelul solului. !upa demu#urire se inlatura mu#urii din ona de proiectare a trunchiului pana la */ cm inaltime. In timpul ve#etatiei, cand lastarii inre#istreaa lun#imea de *)+/ cm, se ale# trei dintre acestia pentru %ormarea primului etaj de ramuri, si unul care va prelun#i a5ul. =astarii alesi pentru %ormarea ramurilor principale 'sarpantelor( trebuie sa %ie uni%orm dispusi in jurul a5ului cu un un#hi de deschidere de +/> si distantele intre ele la )+ cm. =astarul de prelun#ire a a5ului se ciupeste de +)6 ori in cursul ve#etatiei la 0) %rune. Preenta lui obli#a lastarii ramurilor principale 'sarpantelor(, sa creasca intr)o poitie e5terioara, iar acestia se vor plivi in cursul perioadei de ve#etatie. &i#. *.. &ormarea vasului ameliorat la prun in anul intai 'a(, al doilea 'b(, al treilea 'c(, al patrulea 'd( dupa plantarea pomilor
In anul al doilea, inainte de pornirea in ve#etatie se corecteaa un#hiurile de prindere ale ramurilor principale si se echilibreaa intre ele. Prima ramura principala se scurteaa la 0/ cm de la punctul de prindere pe a5, iar celelalte doua ramuri, in asa %el incat, dupa taiere var%urile lor sa %ie la acelasi nivel. Ramurile ramase pe a5 si trunchi dupa lucrarile in verde din anul precedent se elimina la inel. Ramura de prelun#ire a a5ului se scurteaa si se mentine in vederea consolidarii ramurii principale superioare 'sarpantei superioare(. In timpul ve#etatiei, cand lastarii au lun#imea de *)+/ cm pe %iecare ramura principala 'sarpanta( se ale# cate doi lastari, din care unul cu o poitie laterala la o distanta de */)9/ cm departare de a5, pentru %ormarea primei ramuri secundare 'subsarpanta(, iar al doilea situat la var% pentru prelun#ire. Se elimina concurentii lastarilor de prelun#ire a ramurilor principale 'sarpantelor(, iar cei amplasati pe latura lor superioara 'taie( la 0) %rune. Prelun#irea a5ului se ciupeste. Cand lastarii de prelun#ire ai ramurii principale 'sarpantelor( au lun#imea de * /)9/ cm, se ciupesc 'taie(, au scopul de a emite 'a da( anticipati din care sa se %ormee ramura principala secundara 'subsarpanta( a doua. Prelun#irea a5ului se scurteaa deasupra sarpantei superioare. In anul al treilea, primavara se ale#e pe %iecare ramura principala 'sarpanta(, o ramura pentru %ormarea celei de)a doua ramuri secundare 'subsarpante( si una pentru prelun#irea ei. Ramura pentru %ormarea subsarpantei a doua trebuie sa aiba o poitie laterala opusa primei subsarpante si sa %ie distantata de aceasta la 7*)*/ cm, ast%el ca sa %ormee o rami%icare bilaterala alterna)e5terioara. Ramura de prelun#ire a sarpantelor se scurteaa la */ cm de punctul de prindere al subsarpantei a doua. Ramurile de prelun#ire ale subsarpantelor trebuie sa %ie cu /)*cm mai scurte decat ale sarpantelor. Ramurile oblice si oriontale de pe sarpante si subsarpante nu se elimina si se scurteaa doar daca depasesc lun#imea de 9/ cm. Se vor elimina toate ramurile lacome si cele concurente. In timpul ve#etatiei pe %iecare sarpanta se mai ale#e un lastar cu poitie laterala opusa subsarpantei precedente, distantat de ea la 7/ cm, pentru %ormarea subsarpantei a treia. Se vor elimina concurentii lastarilor de prelun#ire ai sarpantelor si subsarpantelor. Ca si in anul precedent, pentru sporirea capacitatii de #arnisire a sarpantelor si subsarpantelor cu ramuri de rod anticipate, lastarii verticali crescuti pe latura lor superioara nu se plivesc, dar se ciupesc la 0) %rune. In anul al patrulea, primavara, odata cu amplasarea celei de)a treia sarpante se incheie %ormarea coroanei. In acest an, cat si in urmatorul, se urmareste %ormarea sarpantelor si subsarpantelor de dimensiunile proiectate si echilibrarea lor, subordonarea subsarpantelor sarpantelor, amplasarea rationala in spatiu a elementelor de schelet si semischelet. !at %iind %aptul ca dupa de%initivarea %ormei de co roana, se continua, alun#irea si rami%icarea sarpantelor este necesar de aplicat taieri si limitare a inaltimii si e5tinderii laterale a coroanei. In acest scop, la aceasta %orma de coroana, o atentie deosebita se acorda sarpantei superioare, care tinde sa ia o poitie verticala si sa devina a5. In %iecare an se elimina ramurile verticale orientate in interiorul coroanei, pentru a preveni indesirea ei. *.6.+. $aieri de %ormare a coroanei tip piramida mi5ta Piramida mi5ta este indicata pentru soiurile de prun care au insusirea de a %orma un a5 puternic si cu rami%icare mare si mijlocie. In anul intai, primavara devreme pomul sub %orma de var#a se scurteaa la / cm de la nivelul solului. !upa demu#urire, se suprima toti mu#urii din ona de proiectare a trunchiului pana la */)** cm inaltime. In cursul verii, cand lastarii atin# lun#imea de +/)+* cm se ale# 6)7 dintre acestia pentru %ormarea etajului de ramuri si unul pentru prelun#irea a5ului. =astarii alesi trebuie sa %ie uni%orm repartiati in jurul a5ului cu un un#hi cuprins intre -/)+/? la un interval mai mare de )/ cm intre ei. Se va elimina concurentul lastarului de prelun#ire al a5ului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i)am ales
&i#. *.+. &ormarea piramidei mi5te la prun in anul intai 'a(, al doilea 'b(, al treilea 'c(, al patrulea 'd(, al cincilea 'e( dupa plantarea pomilor In anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea %ormarii coroanei incep cu ale#erea de%initiva a celor 6)7 ramuri principale 'sarpantelor(. !aca ramurile nu sunt crescute in uni%orm se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. !aca ramurile sunt crescute uni%orm si nu depasesc lun#imea de */)9/ cm nu se scurteaa. !aca depasesc aceasta lun#ime, atunci ele se scurteaa la nivelul celei mai slabe. Ramura de prelun#ire a a5ului se scurteaa la +*)6/ cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale a5ului se elimina 'la ras(. In cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelun#ire a ramurilor de baa si un sin#ur lastar de prelun#ire a a5ului. Ceilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelun#ire a ramurilor de baa 'sarpantelor( cat si a a5ului se vor elimina. Se v or mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baa 'sarpantelor( cat si lastarii porniti de la baa ramurii de baa. In timpul verii se mai pot corecta si un#hiurile de rami%icare a sarpantelor. In anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri 'sarpante( proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la 0/ ) / cm de la ultima sarpanta din etaj. Ramura de prelun#ire a a5ului se scurteaa in vederea rami%icarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare 'sin#ure(. Celelalte ramuri de pe a5 se elimina la ras. Pe %iecare ramura principala 'sarpanta( se va ale#e cate o ramura cu poitie laterala la o distanta de ** cm de la a5, pentru %ormarea primei sarpante 'ramura secundara prinsa pe ramura principala(. Ramurile de prelun#ire ale sarpantelor se vor scurta la 7/)7*, cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare 'subsarpantei(. A$3$I3@ !e pe sarpante se suprima toate ramurile verticale vi#uroase. In timpul verii se ale# lastarii de prelun#ire ai sarpantelor si a5ului pen tru cea de)a doua sarpanta si sarpanta solitara 'sin#ura(. Se plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor 'de pe creasta(. In anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai ale#e o ramura pentru %ormarea urmatoarei sarpante solitare la 6/ cm %ata de prima sarpanta solitara. S e corecteaa un#hiul de rami%icare al sarpantelor solitare si se proiecteaa cate o noua subsarpanta. Pe sarpantele din etaj se ale# cate doua ramuri in vederea %ormarii subsarpantelor, ast%el ca rami%icarea sa %ie bilaterala, alterna e5terioara. Se elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. In vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaa la 6)7 mu#uri. In anul urmator dupa proiectarea numarului nec esar de sarpante printr)o taiere de trans%er a prelun#irii a5ului pe o ramura oriontala, se limiteaa inaltimea pomului. In anii urmatori taierea de %ructi%icare va avea in vedere re#larea echilibrului intre crestere si rodire. *.7. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia prun Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si daunatori care produc pa#ube insemnate, indeosebi %ructelor. Intre acestea, cele mai mari daune sunt produse de boli virotice ca plumpo5 'varsatul prunului sau shara(, piticirea prunului 'prundBar%(, patarea inelara necrotica 'prunus rin# spot(, declinul prunului 'plum decline(, moaicul liniar 'plum pseudopo5( etc. !intre bolile cripto#amice, patarea rosie a %unelor de prun, 'Polysti#ma rubrum(, monilioa '1onilinia la5a(, nurlupii '$aphina pruni(, ciuruirea micotica a %runelor 'Coryneum beijerincii( sunt cele mai pa#ubitoare cand nu sunt tratate %itosanitar in mod corespunator. Ca daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de prun '3urotoma schreineri(, viespea nea#ra a prunelor 'oplocampa minuta(, viermele prunelor '=aspeyresia %unebrana(,
paduchele din San DosE 'Fuadraspidiotus perniciosus(, si acarianul rosu al pomilor 'Panonychus ulmi(. Ca mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri imune la boli nu se cunosc, se recomanda: in%iintarea plantatiilor cu soiuri tolerante si pomi deviroati procurati din pepiniere specialiate cu certi%icat biolo#ic de #arantie, inlaturarea pomilor bolnavi din liveile e5istente, combaterea prin tratamente impotriva vectorilor 'a%idelor( si a #adelor acestora 'buruienile(, aplicarea la timp a tuturor lucrarilor si in special a taierilor si prin aplicarea tratamentelor chimice dupa schema de combatere preentata in continuare '$abelul *.+.(.
