http://www.scrigroup.com/educatie/fzica/PROIECTUL-DETEREORETITUTIE!"#!$.php
PROIECTUL DE TEREORETITUTIE Orientarea interioara: Se introduce negativul din stinga in camera de proiectie din stinga iar negativul din dre dreapt aptaa in cam camera era de proi proiect ectie ie din dre dreapt apta. a. Neg Negati ativele vele se ase aseaza aza cu emu emulsia lsia in jos si se centreaza cu precizie in portcliseu cu ajutorul unor lupe speciale, pe o masuta luminoasa, dupa care se fixeaza cu un cristal de presare. Dupa ce Dupa cent ntra rare re,, po port rtcl clis isee eele le se mo mont ntea eaza za in ca came mere rele le de pr proi oiec ecti tie. e. Se verifica distanta focala corectata corespunzator contractiei filmului. Orientarea exterioara a fotogramei: - orientarea relativa; - orientarea absoluta; Orientarea relativa: entru a reali realiza za inters intersectia ectia razel razelor or ale celor doua fasci fascicole cole fotogr fotogrametr ametrice ice se foloseste un procedeu optico-mecanic de eliminare a paralaxelor transversale. Deosebim orientarea relativa in mod independent si orientarea relativa in serie. Orientarea relativa independenta: !onsiderin !onside rind d pun puncte ctele le stan standar dard d ale ster stereom eomode odelulu lului, i, fig fig.", .", in caz cazul ul baz bazei ei de proiectie pozitiva, paralaxele transversale vor fi eliminate in ordinea urmatoare, folosind gradele de libertate indicate astfel: ".in punctul " cu miscarea #$; %.in punctul % cu miscarea #&; '.in punctul ' cu miscarea ϕ$; (.in punctul ( cu miscarea ϕ&; ).in punctul ) sau * cu miscarea ω& sau ω$, aplicindu-se o corectie c.
+plicarea acestei corectii ecivaleaza cu introducerea unei paralaxe transversale care asigura convergenta procesului iterativ. Operatiile de eliminare a paralaxei transversale se reiau de la punctul " pina cind paralaxa transversala este in toate punctele standard. n cazul orientarii relative independente cu baza negativa, eliminarea paralaxelor se executa in acelasi mod, cu deosebirea ca se scimba miscarile celor doua camere proiectoare intre ele. Orientarea relativa in serie: n acest caz se actioneaza numai asupra elementelor unui proiector; deosebim doua cazuri: a/camera de proiectie din stinga este fixa; cind se lucreaza cu baza pozitiva, paralaxele se elimina in mod iterativ, astfel: ".in punctul " cu miscarea #$; %.in punctul % cu miscarea b0$; '.in punctul ' cu miscarea ϕ$; (.in punctul ( cu miscarea bz$; ).in punctul ) sau * cu ω$ 1se aplica supracorectia/. b/camera de proiectie din dreapta este fixa; pentru cazul bazei pozitive deosebim: ".in punctul " cu miscarea b0&; %.in punctul % cu miscarea α&; '.in punctul ' cu miscarea bz&; (.in punctul ( cu miscarea 0&; ).in punctul ) sau * cu miscarea ω& 1se aplica supracorectia/. n ambele cazuri procesul se reia de la punctul " pina la eliminarea completa a paralaxelor in punctele caracteristice. Orientarea absoluta: Orientarea absoluta optico-mecanica comporta urmatoarele etape: - aducerea in scara a stereomodelului;
- orizontalizarea stereomodelului; - definitivarea punerii in scara a stereomodelului. +ducerea in scara a stereomodelului; aceasta operatie se efectueaza prin compararea marimii distantei din modelul stereoscopic cu marimea aceleiasi distante raportata la scara de restitutie. entru aducerea in scara se procedeaza astfel: ".se aduc carucioarele coordonatografului in pozitia de origine si se aseaza pe masa coordonatografului suportul foii de plan, cu punctele raportate la scara de restitutie, orientat aproximativ in sistemul de coordonate al acestuia si in pozitie centrala fata de mijlocul mesei luminoase; %.se aleg doua puncte de reper, "" si '*, din suprafata acoperita de stereomodel si se identifica pe baza descrierilor si fotogramelor pozitive pe care sunt intepate aceste puncte in stereomodel; '.se puncteaza stereoscopic cu marca de masurare punctul "" in stereomodel; (.se aduce microocularul coordonatografului astfel incit imaginea punctului "" raportata pe suportul foii de plan sa fie in centrul acestuia si se cupleaza in aceasta pozitie coordonatograful cu aparatul de stereorestitutie; ).cu ajutorul miscarilor x, 0 si a discului de picior se puncteaza stereoscopic punctul '*; in acest timp microocularul coordonatografului s-a deplasat si el deasupra foii de plan. 2odelul stereoscopic avind o orientare diferita de cea a sistemului teren si nefiind adus in scara, pe plansa suport punctul '* din stereomodel este proiectat in '*&. Se roteste plansa de desen considerind punctul "" drept pol pina ce punctul '*& este adus in pozitia '*$ care se gaseste pe directia ""-'*. entru a aduce stereomodelul la scara de restitutie se calculeaza factorul de corectie al scarii stereomodelului.3actorul de scara poate fi calculat si cu ajutorul altor distante cunoscute utilizindu-se in acest caz valoarea medie. Se repeta operatiile de mai sus pina cind diferenta dintre valorile corectate ale distantelor si celelalte distante sa fie de ordinul a ,"mm.
Orientarea stereomodelului: !onsideram punctul de reper de cota cunoscuta din fig.'. entru efectuarea orizontalizarii se procedeaza astfel: Se folosesc punctele "*, (4 si '* iar punctul %" pentru control. !otele teren sunt scrise pe suportul foii de plan. n urma orizontalizarii punctind stereoscopic punctele "*, '* si (4 ar trebui sa citim la tamburul cotelor cotele teren corespunzatoare fiecarui punct. entru efectuarea orizontalizarii trebuiesc calculate corectiile inclinarilor longitudinale φ si transversale Ω comune, astfel dupa efectuarea translatiei originii cotelor model sa citim la tamburul cotelor cotele teren pentru toate punctele de sprijin. nclinarile ce vor fi introduse la aparat, tinind seama de figura ', se calculeaza astfel: - in punctul (4 se introduce la tamburul cotelor cota acestui punct %(,*; - masurind cotele punctelor "* si '* in stereomodel se obtin cotele 5& "* si 5&'* ; intre cotele aparat si cotele teren exista diferentele ∆"*65"*-5&"* ∆'*65'*5&'* - prin punctul "* si (4 se traseaza paralele la axele de coordonate ale coordonatografului si se masoara grafic distantele D"*-+ D"*-7 , D(4-+ D(4-7 ; se masoara de asemenea grafic si distantele D "*-(4 ,D(4-'* ,D"*-'* ; - se calculeaza diferentele de nivel ∆+ ∆7 . +ceste valori se aplica la aparat pentru efectuarea orizontalizarii. Deoarece la aparat baza ramine fixa, neinclinindu-se odata cu sistemul de proiectie pentru a nu introduce paralaxe in stereomodel se corecteaza componentele bazei. !orectiile ∆ b0 si ∆ bz se aplica la o singura camera de proiectie.
+ducerea in scara definitiva si pregatirea plansei: Scara se corecteaza asa cum s-a aratat, dar pentru orientarea definitiva a plansei pentru restitutie trebuie sa se tina seama de pozitia planimetrica a tuturor punctelor de sprijin. 2odul in care in aceste puncte se asigura corespondenta planimetrica trebuie
indicat in carnetul de stereorestitutie fig.(, marcindu-se si marimea diferentelor intre centrul microocularului si pozitia raportata a reperului respectiv. entru a ajunge la diferente care sa se incadreze in tolerante in toate punctele de sprijin se orienteaza in mod corespunzator plansa de desen. Dupa realizarea punerii in scara definitiva, plansa se fixeaza cu ajutorul unor cleme in aceasta pozitie in care va ramine pina la terminarea lucrarilor de restitutie. Se bloceaza de asemenea miscarile φ, Ω, bx, b0, bz, ϕ, ω, #, care vor ramine in aceasta pozitie pina la terminarea restitutiei intregului model. 8rasarea planimetriei: Detaliile de planimetrie si idrografie se reprezinta pe planurile topografice prin proiectia formei si dimensiunilor in planul de proiectie, prin semne conventionale sau simboluri. 8rasarea detaliilor de planimetrie se efectueaza urmarind cu marca de masurare detaliul respectiv prin actionarea volanelor x si 0, avind in vedere ca marca reper mobil sa fie in contact permanent cu modelul stereoscopic, aceasta realizindu-se prin actionarea concomitenta a discului de picior. 9lementele de planimetrie se vor reprezenta in negru, elementele de idrografie in albastru. a trasarea elementelor de planimetrie trebuiesc respectate instructiunile de intocmire a planurilor topografice si atlasul de semne conventionale. 8rasarea trebuie sa respecte descifrarea efectuata in teren, denumirile topice, otarele etc. 8rasarea incepe cu elementele principale, incepind din partea stinga sus a plansei de desen. 8rasarea nivelmentului: nainte de inceperea trasarii nivelmentului executantul trebuie sa verifice orizontalizarea si punerea in scara a modelului stereoscopic. 8rasarea curbelor de nivel se efectueaza astfel: -se introduce cota curbei de nivel la tamburul cotelor, dupa care nu se mai actioneaza asupra discului de picior;
-actionind asupra miscarilor de exploatare x si 0 ale aparatului se aduce marca reper mobil in contact stereoscopic cu modelul si actionind in continuare asupra acestor miscari se urmareste terenul cu marca reper pina ce curba de nivel se incide sau iese afara din zona utila a stereomodelului; -celelalte curbe se traseaza la ecidistanta fixata prin proiectul de restitutie. 8oate curbele se traseaza in acelasi sens, in mod consecutiv si in ordine crescatoare sau descrescatoare la intervale de aproximativ %cm se vor trece valorile pe curbele principale. Nivelmentul se traseaza in culoarea maro1sepia/. eprezentarea reliefului se completeaza cu puncte cotate care nu trebuie sa depaseasca densitatea corespunzatoare scarii de restitutie, ' puncte pe dm % la scara ":) si * puncte pe dm% la scara ":" . Drept puncte cotate se aleg detalii clare de planimetrie ca: intersectii de drumuri, detalii izolate ce servesc drept puncte de orientare. Definitivarea lucrarii: Dupa efectuarea stereorestitutiei se efectueaza un control final, verificindu-se racordarile cu stereomodelul sau plansele vecine, trecindu-se denumirile topice culese la teren, limitele administrative. Originalul de stereorestitutie astfel obtinut va constitui principalul document cartografic in vederea obtinerii originalului de intocmire prin cartografiere.
