UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL
MANAGEMENTUL TURISMULUI BALNEAR ŞI DE LITORAL
Program de valorificare si dezvoltare durabila a patrimoniului turistic balnear al statiunii Mangalia
București 2014
Cuprins
1.1. Evaluarea resurselor turistice 1.2. Gradul actual de valorificare a resurselor 1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale 1.2.2. Analiza circulaţiei turistice 1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2015) 1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice 1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice 1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice (în structura 2015) 1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor turistice şi a mediului înconjurător.
1
1.1. Evaluarea resurselor turistice Apa mării. Principala atracţie turistică a litoralului este însăşi Marea Neagră, care este o mare continentală închisă, rămasă pe locul vechii mări Sarmatice şi care comunică prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele cu Marea Mediterană. Caracterul său de mare închisă face ca fenomenul mareelor să fie aproape insesizabil, ceea ce permite folosirea optimă a plajelor, iar salinitatea mult mai redusă comparativ cu cea a altor mări şi oceane este de circa 20-22 g/l, scăzând în apropierea ţărmului la 17-18 g/l datorită aportului mare de apă dulce al Dunării, precum şi al altor fluvii (Nistru, Nipru, Don), favorizează practicarea sporturilor nautice,îndeosebi a celor subacvatice. Plaja, orientată pe direcţia est şi sud-est, are o lăţime cuprinsă între 100 – 150 m cu nisip fin în cea mai mare parte. Panta este lină şi uşor accesibilă, marea are salinitate redusă iar temperatura apei este în jur de 24 de grade Celsius în sezonul estival. Plaja, acoperită cu nisip fin, este deosebit de frumoasă. Plaja oraşului Mangalia are o formă uşor circulară întinzându-se între digul de nord al Portului comercial Mangalia şi plaja Saturn. În partea centrală plaja are circa 120 m lăţime şi este mărginită de o faleză înaltă folosită ca loc de promenadă în serile calde de vară de turişti. Accesul pe plajă se face de regulă pe scările care coboară pe plajă chiar din zona centrală a oraşului. Este deasemenea staţiune balneoclimaterică permanentă. La Hotel Mangalia şi la Sanatoriul Balnear se efectuează toate tipurile de tratamente de recuperare şi lupta impotriva diverselor afecţiuni şi a îmbătrânirii organismului. Herghelia Mangalia – în afara profilului zootehnic, herghelia constituie şi un excelent centru de agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune de un bun hipodrom de trap şi galop, în incinta unităţii practicându-se echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement călare sau cu trăsura de-a lungul Mării Negre. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea acestui cal arab de Mangalia cu calităţi deosebite. Incinta romano-bizantină, latura de nord – situat nu departe de mare, zidul de incintă (după cum ne informează o inscripţie) a fost refăcut “din ordinul guvernatorului provinciei Marcus Valerius Bradua”. Pe laturile de nord şi vest, săpăturile mai vechi au identificat o serie de turnuri patrulatere exterioare,specifice tipului de fortificaţie al arhitecţilor bizantini Cleodamos şi
2
Athenaios. Zidul este construit din mari blocuri de piatră cioplită, dispusă regulat după ordinea pseudoisodomon. Muzeul de Arheologie “Callatis” – dispune de o colecţie de arheologie de mare valoare, cu piese descoperite în zona vechii cetăţi Callatis: coloane antice, sarcofage, fragmente arhitectonice, sculpturi, podoabe, inscripţii, ceramică, unelte casnice şi agricole, statuete etc. Toate aceste piese ilustrează în mod convingător interferenţa civilizaţiei greceşti cu influenţele romane, pe fondul autohton geto-dacic. Mormântul cu papirus – descoperit în anul 1959, Papirusul, aflat lângă schelet, nu a putut fi recuperat, sfărâmându-se în contact cu aerul. Interiorul mormântului (datat secolul IV î.e.n.) este constituit din blocuri mari de piatră, care formau un fel de casetă, înconjurată de un cerc tot din piatră, cu un diametru de 14m. Monumentul Eroilor – situat în centrul oraşului, este cel mai nou obiectiv turistic al Mangaliei, şi s-a născut din necesitatea unui simbol care să reprezinte Mangalia – datorită istoriei sale milenare şi a rolului pe care l-a avut din antichitate. Inaugurat la 9 mai 1998 – Ziua Eroilor şi a Europei – dată aleasă şi pentru festivităţile prilejuite de Zilele Municipiului Mangalia, este un triptic pe aliniament V-E: Poarta, Altarul şi Înălţarea. Sobrietatea grea, funerară a edificiului contrastează izbitor cu prospeţimea ierbii-simbol ancestral al regenerării şi vitalităţii. Geamia “Esma Han Sultan” – monument de arhitectură în stil maur, datând de la începutul secolului al XVI-lea, înconjurat de un cimitir mahomedan, printre pietrele funerare putând fi identificate o serie de fragmente arhitectonice provenite de la edificiile anticului Callatis. Geamia funcţionează şi astăzi ca lăcaş de cult, fiind vizitată în fiecare an de numeroşi turişti din ţară şi de peste hotare. Situl arheologic din cadrul Centrului Român de Afaceri “Marea Neagră” – situat pe faleza din Mangalia, la distanţă egală (50 m) de centru oraşului şi de malul mării, întregul sit arheologic descoperit în această zonă a fost restaurat şi amenajat din punct de vedere muzeistic în holul Hotelului “President” şi la subsolul complexului. Mormântul princiar-movila Documaci – situat în vecinătatea oraşului, complexul funerar este format dintr-un mormânt de mari dimensiuni orientat est-vest şi o construcţie de formă rectangulară a cărei funcţionalitate nu a putut fi stabilită încă. Întregul complex a fost locuit, dovadă fiind marea cantitate de ceramică fragmentară reprezentând amfore şi vase mai mici de uz comun.
3
Peştera Movile – situată în zona numită “La Movile” aflată la vest de oraşul Mangalia. Descoperită în anul 1986 într-un puţ minier, a devenit una dintre cele mai vestite peşteri din lume. Este o peşteră mică, de 240 m lungime, cu galerii scunde şi nespectaculoase, însă conţine un ecosistem subteran unic, bogat în specii adaptate la mediul cavernicol, şi care este bazat în întregime pe energia chimică rezultată din oxidarea hidrogenului sulfurat. Realizând importanţa ştiinţifică deosebită, pe baza referatelor de specialitate întocmite de speologi, Primăria Municipiului Mangalia a declarat peştera Movile rezervaţie speologică, intrarea fiind închisă (peştera este o cavitate mică, cu galerii scunde, în care avansarea se face târâş sau mergând aplecat). Laboratorul GESS de la Mangalia – situat pe malul mării, în vecinătatea unui foraj cu apă sulfuroasă, laboratorul a fost inaugurat în vara anului 1995 şi născut pentru a facilita cercetările de biologie şi ecologie din zona Movile. Ulterior el şi-a dovedit utilitatea nu numai pentru cercetări de biospeologie, dar şi pentru studiul ecologic al litoralului şi al zonelor umede din zonă. Filmele video realizate de GESS, premiate la festivaluri internaţionale, precum şi proiecţii de diapozitive pot fi prezentate acum publicului în cele mai bune condiţii în sala de întruniri care are o capacitate de 40 locuri. Peştera Limanu, un labirint de istorie – aflată nu departe de bătrânul Callatis, într-un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corăbierilor, contrabandiştilor, neguţătorilor, aceasta a căpătat un nimb de legendă. Săpăturile arheologice au deschis la Limanu o carte de istorie din care lipsesc doar puţine capitole. Reţeaua de galerii a peşterii seamănă cu harta străzilor unui oraş neglijent sistematizat, întreg păienjenişul de galerii neatingând 4 km în total, iar labirintul se dezvoltă numai sub platoul de câteva hectare situat la marginea comunei, în versantul drept al văii Albeşti (în folclorul local această peşteră este descrisă ca fiind o peşteră nesfârşită, ale cărei galerii ajung până în beciuri şi fântâni din Limanu, din Bulgaria, din Turcia!). Rezervaţia Pădurea Hagieni – este una din cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean. Rezervaţia uimeşte prin diversitatea peisajului atât de deosebit de cel al litoralului situat la numai câţiva kilometri, cât şi prin rarităţile de floră şi faună care şi-au găsit refugiu în această insulă de vegetaţie înconjurată acum de culturi agricole: bălţi cu vegetaţie acvatică şi palustră, stepe pietroase aflate în plin soare, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe, predominantă fiind cea de tip submediteraneean.
4
1.2. Gradul actual de valorificare al resurselor 1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale Portul Turistic Mangalia este singurul port turistic la Marea Neagră amenajat cu fonduri europene nerambursabile destinat ambarcațiunilor de agrement, la standarde tehnice și de calitate europene care îi vor permite includerea în cele mai prestigioase rețele de porturi turistice mediteraneene și la Marea Neagră. Rezultatul final al proiectului este o marină modernă, amenajată după o concepție care îmbină particularitățile zonei cu toate avantajele specifice, în liniile prescripțiilor generale privind o amenajare portuară, prescripții respectate de toate marile porturi turistice din zonă. Unul dintre proiectele de mare anvergură implementate la Mangalia a fost realizarea Portului turistic şi de agrement. Accesul direct de pe chei, legătura directă cu orașul, poziționarea într-un spațiu ferit de vânturi puternice și furtuni, zona întinsă potrivită pentru sporturile nautice, toate aceste trăsături transformă Mangalia într-un al doilea Monte Carlo și unul dintre cele mai mari porturi turistice din zona Mării Negre. Turismul nautic capătă un caracter intern, dar și internațional, incluzând Portul Turistic Mangalia într-un circuit al Mării Negre. Se are în vedere, de exemplu, traseul Istanbul-VarnaMangalia-Odessa-Yalta, ce poate fi realizat printr-o navigație costieră. Acest gen de circuit se poate extinde, incluzând și alte localități – porturi turistice- de pe țărmul Mării Negre. Din Portul Mangalia sunt 2 zile de navigație până la Odessa, 1 zi până în portul bulgăresc Varna și câteva ore până la Constanța sau în Delta Dunării, ceea ce va atrage, cu siguranță, numeroși turiști adepți ai acestui gen de călătorii. Creșterea capacității de acostare a portului va permite, cu siguranță, includerea Municipiului Mangalia în circuitul turismului nautic al Mării Negre prin organizarea unei game mai largi de activități sportive și de o mai mare amploare, precum regatele. De exemplu, în august 2008 Portul Turistic Mangalia a găzduit cu succes prima ediție a Expoxiției de Yachting Bavaria, pentru ambarcatiuni de mici și mari dimensiuni, expuse la vânzare. Un alt eveniment organizat de Primăria Mangalia in colaborare cu Federația Română de Yachting s-a desfășurat in perioada 3-8 septembrie 2008 sub numele de Jocurile balcanice de Yachting, care s-a bucurat de prezența a 21 de participanți din 9 țări, cu peste 150 de ambarcațiuni. Între 13-14 septembrie 2008, a avut loc și Campionatul Național de Vele Offshore, eveniment organizat de yacht Club Regal Român. În același timp, Portul Turistic Mangalia poate fi o bază pentru navele turistice costiere care vor naviga în lungul litoralului românesc, cu escale la Neptun, Costineşti, Eforie, Constanţa, Mamaia sau Midia. Apartenența Municipiului Mangalia la Uniunea Vechilor Porturi Grecești din bazinul Mediteranean și al Mării Negre încă din anul 1998 va facilita includerea Portului Turistic în linia ofertelor de acest gen din Europa. Datorită amplasării sale, Portul Turistic Mangalia oferă condiţiile ideale pentru staţionarea şi întreţinerea ambarcaţiunilor pe timp de iarnă şi chiar utilizarea acestora pe Lacul Mangalia în perioadele în care Marea Neagră este impracticabilă datorită condiţiilor meteorologice. Manifestările culturale iși găsesc împlinirea pe scenele a două case de cultură, dintre care una este dedicată prioritar tinerilor. Cinematografia beneficiază de serviciile a 6 grădini de vară în
5
sezonul estival. Locuitorii Mangaliei se bucură de serviciile a două biblioteci, dintre care una franceză, dacă ar fi să nu ținem cont de cea care se află la sediul cercului militar. În ultimii ani, Mangalia se identifică cu manifestările festivalului Callatis, Gala Tânărului Actor și Festivalul Internațional “Zile și Nopți de Literatură” organizat în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Români. Herghelia de la Mangalia Herghelia Mangalia este situată la 3 km nord de Municipiul Mangalia şi la numai 500 m de malul vestic al Mării Negre; nu a fost aşezată aici întâmplător, ci s-a ţinut cont de condiţiile geoclimaterice de formare a rasei arabe. Condiţiile de climă deosebite au permis formarea unui cal arab de Mangalia cu calităţi deosebite. În afara profilului zootehnic, Herghelia constituie şi un excelent centru de agrement şi atracţie turistică. Complexul dispune de un hipodrom de trap şi galop bine amenajat, iar în incinta unităţii se practică echitaţia, se pot efectua plimbări de agrement - călare sau cu trăsura - de-a lungul Mării Negre. Herghelia de la Mangalia este cea mai mare din sud-estul Europei si este populată numai de cai de rasă: pursânge arab, semigrei si câțiva ponei. Herghelia este un loc cu tradiție, fiind înființată încă din 1926. Atunci, la Mangalia erau crescuți cai arabi aduși de la hergheliile din Jegălia, Cislău și Rădăuți. Între 1936 și 1941, herghelia a importat din Polonia noi „linii“ de armasari pursânge: El-Sbaa și Nedjari. Suprafața Hergheliei Mangalia depășește 580 de hectare, din care peste 400 de hectare sunt cultivate cu plante furajere, care asigură necesarul de hrană pentru cei peste 350 de cai. Hipodromul Mangalia, unicul din țară special conceput pentru cursele de galop, se intinde pe o suprafață de 19 hectare. Aici se desfășoara, pe timpul verii, în lunile iulieseptembrie, curse de cai la care participă herghelii și crescători particulari din toata țara. Armăsarii pursânge arab sunt antrenați zilnic de cei 8 jockey ai hergheliei, ce răspunde, fiecare, de câte cinci exemplare. Antrenamentul de 8 ore pe zi pentru fiecare dintre jockey alternează reprize de trap, galop, galop întins și plimbări ușoare. Cel mai frumos spectacol îl oferă caii scoși pe malul mării, periodic, unde sunt antrenați mai multe ore, spre bucuria localnicilor, martori ai unui spectacol rar, între stațiunile Saturn și Venus. Un cal bine îngrijit poate ajunge, de obicei, la 30 de ani de viață. „Recordman"-ul de vârstă de la Herghelia Mangalia a fost Nedjari, armăsarul Regelui Mihai, care a murit la venerabila" vârstă de 34 de ani, în 1946. Lacul Mangalia Între mlaştina Mangalia şi Saturn se află o porţiune de plajă lată şi primitoare. La vest, în imediata sa vecinătate se întinde o vastă oglindă de apă, cu numeroase cordoane şi insule de stuf. Este Mlaştina Mangalia care, după amenajarea şi dragarea sa, a devenit Lacul Mangalia. Lacul este foarte accesibil, fiind flancat spre vest de şoseaua Mangalia-Constanţa, iar spre est de drumul asfaltat ce face legătura dintre Mangalia şi Saturn, iar suprafaţa ei de 99 ha face din ea un obiectiv important şi vizibil din orice direcţie. O plimbare cu barca vara pe mlaştină prilejuieşte întâlniri cu chire, egrete, lebede şi alte câteva specii de păsări, cu broaşte ţestoase de apă (Emys orbicularis) dar şi cu banalele broaşte orăcăitoare şi numeroţi şerpi de apă. Pe maluri întâlnim mereu pescari, de unde deducem că în mlaştină se găsesc şi peşti. Pe timpul anotimpului rece mlaştina constituie adăpost pentru multe specii de păsări care preferă mediul deltaic: lişiţe, pelicani, raţe, gâşte sălbatice, cormorani, lebede. Pe fundul mlaştinii sunt mai multe puţuri adânci (cel mai adânc are 18 m, în timp ce apa de lângă el măsoară doar 1-2 m adâncime) ale izvoarelor de apă termală şi sulfuroasă. S-au semnalat aproximativ 25 de astfel de puţuri, cu un debit estimat de 250 litri/secundă, care conţin bule de metan, hidrogen sulfurat şi au o temperatură de circa 25 grade Celsius. 6
Biserica Sf Mina Biserica Sf Mina este o biserică de lemn, de tip maramureșean, ce aduce pe meleaguri dobrogene o veche tradiție românească - aceea a lemnului. Locul bisericii a fost sfințit pe 4 martie 2006, construcția fundației a demarat în lunile imediat următoare, iar biserica propriu-zisă de lemn a început sa fie montată pe 1 mai 2007, la data de 1 iunie 2007 fiind terminată complet. Duminică, 15 iulie 2007, s-a savârșit slujba de sfințire a Bisericii Sf. Mina și Sf. Pantelimon și Ermolae din orașul Mangalia, din incinta Spitalului Municipal, oficiată de către Înalt Preasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului. Peştera Limanu Aflată nu departe de bătrânul Callatis, într-un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corăbierilor, contrabandiştilor şi neguţătorilor, Peştera Limanu a căpătat un nimb de legendă. A fost refugiu în timpul unor atacuri, ascunzătoare pentru hoţi, casă pentru pribegi, loc secret de practicare a unor ritualuri religioase, încă din neolitic, trecând prin antichitatea dacică, grecească, daco-romană, epoca medievală. Faima de „peşteră cu comori” s-a răspândit cu uşurinţă. În afară de valoarea istorică, Peştera Limanu prezintă şi o deosebită importanţă speologică. Ea este o peşteră freatică dezvoltată în calcare stratificate orizontal. Stratele orizontale au fost fragmentate de un sistem regulat de fisuri verticale. Când placa de calcar sarmaţian s-a scufundat sub nivelul freatic, apele au pătruns în lungul planelor rectilinii de discontinuitate din rocă şi au dizolvat, lăsând în urmă o reţea labirintică cu distribuţie rectangulară formată din galerii cu secţiuni dreptunghiulare surprinzător de regulate. Mormântul cu papirus Cu ocazia nivelării a doi tumuli pentru construirea stadionului din Mangalia, s-a descoperit un ring de piatră ecarisată, cu un diametru de 13 m, iar în mijlocul acestuia un sarcofag datând din secolele IV-III î.Ch. Pe unul dintre capacele sarcofagului au fost găsite două coroane de frunze de lauri din bronz aurit, dovedind că cel care fusese depus în sarcofag era cetăţean de vază al Callatisului. Printre resturile scheletului mâinilor a apărut un papirus, apreciat ca o piesă deosebit de rară, unică în Europa de Sud-Est la acel moment. Papirusul era scris cu caractere epigrafice, cu o cerneală de culoare maron şi putea fi un talisman pentru viaţa de apoi sau o lucrare artistică aparţinând defunctului. Papirusul a fost preluat de cercetători din fosta U.R.S.S. şi dus la Moscova pentru a fi descifrat, dar nu a mai fost înapoiat României, pe motivul deteriorării lui. Mormântul poate fi vizitat în incinta Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, sub forma sa tumulară. S-a păstrat şi ringul din piatră pentru a reda cât mai fidel construcţia. Sala tumulului a devenit o sală plină de comori, cele mai valoroase exponate ale muzeului fiind expuse aici şi puse în valoare în vitrine speciale. Sanatoriul balnear Mangalia Situat pe faleza Mangaliei, la 50 m de plaja oraşului, Sanatoriul Balnear şi de Recuperare dispune de hotelul Callatis clasificat cu o stea şi avînd o capacitate de 300 locuri, o secţie clinică cu 50 paturi şi două baze moderne de tratament, cu o capacitate totală de 1000 de pacienţi pe zi. Turiştii şi pacienţii care aleg sănătatea şi odihna pe litoralul Mării Negre, întâlnesc la Sanatoriul Balnear un colectiv de cadre medicale de excepţie, aparatură modernă şi tarife accesibile. Această asociere deosebită de factori naturali şi profesionalism medical vă menţin sănătatea şi vigoarea.
7
1.2.2. Analiza circulatiei turistice Numărul turiştilor români şi străini cazaţi în pensiunile turistice, ca urmare a creşterii numărului unităţilor de cazare, a cunoscut o creştere continuă în perioada 1998-2000. Astfel, ponderea în 1999 a numărului de turişti cazaţi în pensiuni turistice (faţă de 1998) a crescut cu 6,41% (creşterea mai mare a cunoscut-o numărul turiştilor străini cazaţi), iar în 2000 creşterea a fost de 5,65%, numărul turiştilor străini cazaţi în pensiuni fiind în creştere, dar nu atât de semnificativă ca în anul precedent. În 2000 o creştere semnificativă a cunoscut numărul turiştilor români cazaţi în pensiunile din zona Mangalia – 6,03%.
An 1998 1999 2000
Turişti români 2987 3031 3214
% + 1,47 + 6,03
Turişti straini 1316 1548 1624
% + 17,63 + 4,9
Total turişti 4303 4579 4838
% + 6,41 + 5,65
În luna iulie 2006, Mangalia a avut cea mai mare durată a sejurului de pe litoral, 10,9 zile/turist. Circulația turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai multor indicatori și anume: 1. Numărul de sosiri și numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică. 2. Durata medie a sejurului - este un indicator calitativ cu privire la amploarea actvității turistice și disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într-o anumită zonă sau țară. 3. Densitatea circulației turistice - este un raport între numărul turiștilor și numărul populației rezidente sau între numărul de zile turistice și numărul populației rezidente. Acest indicator exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populația rezidentă a unei zone sau a unei țări. 4. Indicii de utilizare netã a capacitãții de cazare turisticã în funcțiune se calculeazã prin raportarea numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de cazare turisticã în funcțiune, din perioada respectivã. ”Indicatorii turismului redau într-o exprimare sintetică, matematică, informații cu privire la diferite aspecte turistice, informații utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru anticiparea tendințelor de evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu”. Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement. Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul disponibil pentru concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea vacanţelor, etc).
8
1.
Numărul sosirilor
Numărul de sosiri corespunde numărului de turiști, atât pentru turiştii români cât și străini, care stau în unitățile de cazare turistică (hoteluri și alte unități de cazare), în perioada luată în considerare, respectiv anul 2011. În continuare voi prezenta structura sosirilor de turiști în staţiunile Agigea, Techirghiol şi Mangalia, atât turişti români cât și străini, în funcție de staţiune. Numărul sosirilor înregistrate în perioada 2007-2011 Mangalia Anul
Total sosiri
Dintre care: Români
Străini
2007
2109
1740
369
2008
2262
1845
417
2009
2290
1958
332
2010
2096
1834
262
2011
1943
1697
246
Sursa: www.insse.ro Staţiunile balneoclimaterice atrag mai multe categorii de turişti: cei care vin pentru tratament, turiştii sosiţi pentru relaxare, iar acestora li se adaugă turiştii care tranzitează staţiunile, care vin aici pentru conferinţe sau alte forme de turism. 2.
Numărul înnoptărilor Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2007-2011 Mangalia Anul
Total înnoptări
Dintre care: Români
Străini
2007
8067
6960
1107
2008
8214
7380
834
2009
9475
8811
664
2010
9956
9170
786
2011
9469
8485
984
Sursa: www.insse.ro
3.
Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul intr-o anumită zonă și se calculează după formula: ă î ă
ă ș
9
Tabel 5.2.3. Durata medie a sejurului în stațiunile Mangalia în perioada 2007-2011 Mangalia Anul
Total
Total sosiri
2007
8067
2109
Durata medie a sejurului 3.8
2008
8214
2262
3.6
2009
9475
2290
4.1
2010
9956
2096
4.8
2011
9469
1943
4.9
înnoptări
1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2015) 1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice Activităţi de amenajare a oraşului Mangalia - Evidenţierea elementelor de identitate vizuală care dau unicitate Municipiului Mangalia - Elaborarea strategiei de promovare a imaginii Municipiului Mangalia cu focalizare pe elementele de identitate trasate în profilul localităţii; - Elaborarea planului de îmbunătăţire a aspectului zonei centrale a oraşului, zonă cu care comunitatea locală se identifică şi promovarea conceptului “zona de centru” ca zonă de moştenire urbană. - Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de transport în ordinea necesităţilor, în funcţie de expansiunea înregistrată pe teritoriul municipiului - Executarea variantei carosabilă ocolitoare (centura) a municipiului pe zona de NV, pornind de la podul Neptun, ocolind Balta blebea, zona Dobrogea 1, conectându-se cu podul ce traverseaza Lacul Mangalia, în scopul decongestionării traficului urban;
10
- Redimensionarea şi amenajarea căilor rutiere pentru: lărgirea drumului de acces către staţiunea Neptun, lărgirea drumului de acces în Mangalia, amenajarea drumurilor de acces şi retelele interioare de transport. Avantajele rezultate în urma amenajării oraşului Mangalia Aceste avantaje sunt:
o nouă abordare a imaginii municipiului Mangalia;
îmbunătăţirea elementelor de trafic şi creşterea gradului de accesibilitate în
municipiul Mangalia;
îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare şi a serviciilor de furnizare a utilităţilor
publice;
atragerea de turişti;
creşterea competitivităţii economiei locale pe termen lung.
Vineri, 24 iunie 2011, în sala de şedinţe a municipiului Mangalia a avut loc evenimentul de lansare a proiectului MANGALIA – PRODUS TURISTIC INTEGRAT. Proiectul este derulat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul major de intervenţie 5.3 – „Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare, în nscopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”, al cărui beneficiar este Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Mangalia. Obiectivul principal al proiectului este creşterea gradului de atractivitate a municipiului Mangalia, iar grupul ţintă este reprezentat de turiştii care aleg această localitate ca destinaţie turistică. Ca rezultate, în urma implementării acestui proiect se va realiza un portal de informaţii pentru turism, se va produce şi difuza un spot de promovare turistică la un post naţional de televiziune, se vor realiza şi răspândi diverse materiale promoţionale (ghiduri turistice, pliante, cărţi poştale, bannere, pixuri, brelocuri, şepci etc.).
11
1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice Se apreciază că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii corespunzătoare, lipsa resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar şi managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele principale ale stării de degradare şi criză care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi evoluat mai bine dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea societăţilor şi-ar fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii corespunzătoare. Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi: Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;
Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;
Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei economice a activităţii;
Pentru atingerea acestor obiective se vor adopta următoarele strategii: Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament din sanatoriile existente Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atât prin dotarea cu tehnică medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea centrelor de repunere în formă, antistres, sau de înfrumuseţare, specifice turismului de sănătate. Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de la medicina omului bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de turism. Coordonatele unei asemenea strategii sunt: - selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de tratament ce vor face obiectul modernizării şi a spaţiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de bunăstare; - reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează un grad avansat de uzură; - achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi moral; - selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile servicii ce vor fi oferite; - efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare şi a cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii; - întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii creditelor necesare realizării programului. Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare , alimentaţie, agrement şi dezvoltare a ofertei de servicii Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire turistică şi de alimentaţie au fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 15 ani s-au făcut puţine investiţii, este imperios necesară implementarea unor programe de modernizare şi ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat aceste programe trebuie puse în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piaţa similară europeană. Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi agrementul. Departe de exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Uniunii Europene, agrementul din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin: - crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor; 12
- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecţie şi spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie (cofetărie, pizza, café-bar); - reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement: piste de mini-golf, jocuri distractive, jocuri mecanice şi electronice etc.; - în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan internaţional, aflate la o depărtare rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea unor terenuri de golf, care în timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele respective; - situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de echitaţie în colaborare cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă, această formă de agrement poate fi atractivă pentru turiştii veniţi la odihnă şi refacere. Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă exigenţă, iar personalul angajat să ofere aceste servicii va trebui să dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate şi interes în satisfacerea exigenţelor clienţilor. Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor concurente turismul balnear românesc nu poate rata şansa de valorificare la maxim a substanţelor minerale terapeutice ce au caracter de unicat prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între substanţele minerale terapeutice care se încadrează în această categorie se detaşează gazele mofetice şi solfatariene considerate rarităţi ale naturii şi chiar unice în Europa în cazul solfatarelor. Valoarea terapeutică ridicată a gazelor mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative favorizante ale solfatarelor fac ca ele să fie considerate elemente specifice de mare interes ale balneologiei româneşti. În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete asociate cu ape minerale) întrunesc calităţile necesare tratamentului unei game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod deosebit, a maladiilor cardio-vasculare. Continuarea unei promovări agresive a originalităţii produsului realizat prin valorificarea mofetelor şi de manifestări ştiinţifice de genul celei amintite, susţinute de strategii de modernizare a bazei de tratament, cazare, alimentaţie şi agrement, cu o bună strategie de preţ ( forfetare dar şi a preţului ridicat ), pot face din Covasna un punct de referinţă în turismul balnear European. În staţiunile balneo-climaterice din zona litorală există numeroase tipuri şi rezerve de nămoluri terapeutice: - nămoluri sapropelice de liman - în lacul Techirghiol; - nămoluri sapropelice de lacuri – în lacul Techirghio.; - Nămoluri de turbă –Mangalia. Specialiştii apreciază că nămolul sapropelic din lacul Techirghiol este unul din cele mai valoroase nu numai din ţara noastră, un motiv suficient de repunere în valoare a proprietăţilor sale terapeutice în staţiunile Eforie Nord, Eforie Sud şi chiar Techirghiol. Turiştii francezi, belgieni şi germani, care veneau înainte în Eforie Nord pentru nămol, Pell-Amar şi Gerovital, ar putea fi atraşi din nou aici, dacă alături de strategia de diferenţiere a produsului oferit şi modernizările, în bună parte realizate, la baza de tratament din complexul Steaua de mare, din Eforie Nord, se vor amplifica acţiunile de promovare, se va folosi o strategie de distribuţie selectivă în alegerea şi utilizarea intermediarilor şi strategii de preţuri forfetare combinate cu strategii ale preţului scăzut. Mulţi turişti au ales litoralul bulgar datorită preţului scăzut şi bunei calităţi a serviciilor, care la noi lasă de dorit.
13
Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de bunăstare, impune alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerinţele cât mai multor segmente de turişti. Acest tip de strategie este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l facă pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările Uniunii Europene. Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă motivaţiilor de călătorie a unor oameni sănătoşi, tineri şi adulţi, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menţinerea şi ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi pregătirea organismului pentru a rezista stresului şi mediului poluat. Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt: - sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la efort fizic în activitatea profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV, calculator ş.a.); - sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea funcţiilor de termoreglare, în condiţiile ruperii de natură, de expunere la factori termici; - efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului; - alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de origine animală, de glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac sau toxice pentru ficat – condimente, alcool, cafea în exces, substanţe chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi, conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă şi metabolică în evoluţie cronică. Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în staţiunile balneo – climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce se pot consuma preventiv în cure de repaos digestiv sau cure de diureză, fie alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor afecţiuni. Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare, unde serviciile să fie de cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti. De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în vedere ca noile produse oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură. Cura de reconfortare (mise en forme) care prin climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie şi psihoterapie poate combate sindromul hipochinetic, echilibrează sistemul nervos, antrenează funcţiile de termoreglare şi alimentaţia echilibrată. Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”. Deşi este oferită în marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone montane împădurite are o cu totul altă valoare. Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate. În afara climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această grupă, metodologia de cură antistres mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi hidroterapie, combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj, kinetoterapie, psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal între activitate şi odihnă, cu ore suficiente de somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele locuri ale ierarhiei prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare efectuării curei antistres. Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii de mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru prevenirea anumitor patologii cum ar fi cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale degenerative, în staţiunile Eforie Nord, Mangalia. Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de „cură de bunăstare” ce ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele dintre acestea practicânduse deja în ţările din Uniunea Europeană. Sunt curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a 14
greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de crenoterapie pentru repaos digestiv sau cure de crenoterapie diuretică. Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de relansare a produsului turistic balnear românesc pe piaţa internaţională. Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate produsele „Gerovital”, pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva îmbătrânirii, „Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva îmbătrânirii, „Boicil”, pentru afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale. În staţiunile Amara, Băile Felix, Eforie Nord, Govora, Băile Herculane, Mangalia şi Sovata este oferită cura Gerovital, dar ar avea mai mare succes dacă ar fi completată de celelalte produse şi de Pell Amar, cu o promovare agresivă, pe piaţa statelor Uniunii Europene, a rezultatelor tratamentului cu aceste produse. Pentru acest tip de cură s-ar putea introduce şi produsele firmelor Plantavorel, Hofigal, Plant Extract ce au înregistrat rezultate bune în tratarea unor afecţiuni prin mijloace naturiste. Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie de susţinere a noii imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea unui CD-ROM de publicitate şi a unui site pe internet pentru fiecare staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică locală, atât la târguri specializate cât şi în presa din străinătate. 1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice Obiectivele prezentate determină strategiile naţionale de dezvoltare şi promovare a turismului balnear românesc care se pot constitui în programe de marketing pentru dezvoltare şi promovare. Statul, manifestându-şi activ rolul de a decide la nivel macroeconomic integrarea problemelor privind politica turistică în politica economică a ţării, s-a implicat prin instituţiile sale de la nivel central în strategiile de dezvoltare şi promovare. Instituţia principală cu atribuţii administrative, funcţionale şi de planificare strategică a turismului este Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului. Acesta are sarcina de a coordona dezvoltarea şi promovarea turismului balnear pe plan internaţional şi pe plan intern şi de a sprijini Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România şi IMM-urile implicate la nivel local în această formă de turism în aplicarea strategiilor, pentru atingerea obiectivelor propuse. Autoritatea Naţională pentru Turism elaborează programe anuale pentru dezvoltarea şi promovarea turismului pe litoral, în colaborare cu consiliile judeţene, asociaţii/fundaţii cu activitate de turism, răspunde de finanţarea şi activitatea reprezentanţelor de promovare turistică, prin fondurile primite de la bugetul de stat. De asemenea, A.N.T. stabileşte strategia de dezvoltare a turismului, deci şi a turismului balnear. Programele de dezvoltare şi promovare propuse de A.N.T. în anii anteriori şi aprobate prin hotărâre de guvern stabilesc obiectivele, acţiunile ce trebuie întreprinse şi pieţele cărora le sunt destinate sursele de finanţare a acestor programe. Obiectivele specifice programului de promovare a României ca destinaţie de vacanţe şi călătorii pe piaţa turistică internă şi internaţională pentru anul 2011 au vizat implicit şi turismul balnear românesc: a) îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe; b) stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi privat şi conştientizarea rolului şi importanţei turismului în economia naţională; c) recâştigarea pieţelor turistice externe, partenere tradiţionale înainte de 1989 şi câştigarea altora noi; d) stimularea cererii turistice interne şi internaţionale şi implicit creşterea numărului de turişti care vizitează România. 15
Programul prevede finanţarea unei game largi de mijloace de comunicaţie care cuprind marea majoritate a instrumentelor mixului promoţional. O modalitate de promovare cu larg impact asupra publicului o are prezentarea de materiale prin televiziune; astfel au fost realizate scurt metraje şi filme documentare pentru a fi difuzate pe canalele internaţionale CNN, Euro-NEWS, Discovery, Euro-Sport. În plus au fost realizate materiale publicitare de scurtă durată (spoturi TV) pentru a fi difuzate pe posturile de televiziune din Franţa, Germania, Polonia, Spania. Din anul 2010 s-a trecut la derularea unor programe de marketing pe baza unor studii de piaţă, prin implicarea sectorului privat, pentru a se evidenţia care sunt cele mai solicitate şi cunoscute produse turistice româneşti. Un asemenea demers s-a realizat în 2010, prin intermediul Institutului de Cercetare Dezvoltare în Turism, pentru turiştii aflaţi pe litoral şi în principalele staţiuni montane şi balneare din ţară. Realizarea unor politici de promovare mai bune înseamnă şi perfecţionarea mecanismelor şi instrumentelor folosite, având în vedere utilizarea tot mai mare a comerţului virtual şi a siteurilor de pe internet. În acest sens se poate acţiona prin diversificarea site-urilor de pe internet pe forme de turism-balnear, de litoral, montan, cultural, acţiune demarată din anul 2010. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este o altă instituţie a statului, care, prin alocarea unor sume importante de bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea diferenţei dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă şi valoarea achitată de beneficiarii acestor bilete, contribuie atât la susţinerea, dezvoltarea şi promovarea turismului balnear cât şi la protecţia socială a diverselor categorii de persoane. Se suportă costul integral pentru biletele de tratament şi odihnă acordate gratuit pensionarilor I.O.V.R., veterani de război, persoanelor cu drepturi stabilite în baza Decretului lege nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, salariaţilor care lucrează în locuri de muncă în condiţii speciale, etc. O categorie însemnată, cea a persoanelor de vârsta a treia, pensionari, agricultori asiguraţi, cu probleme de sănătate dar cu pensii ce nu le permit să-şi îngrijească sănătatea într-o staţiune balneară, beneficiază de un ajutor însemnat, deoarece contribuţia lor pentru un bilet de tratament este de regulă de 70% din pensia de bază, diferenţa dintre valoarea biletului de tratament balnear şi contribuţia acestora, de cele mai multe ori însemnată, fiind achitată de la bugetul asigurărilor sociale.
16
