Tuberculoza Tuberculoza - ameninţarea globală persistă! Conform calendarului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual la 24 martie se desfăşoară Ziua Mondială de combatere a tuberculozei. Caracterizată prin rata mortalităţii înalte şi prin costurile economico-sociale costisitoare, tuberculoza, alături de malarie şi de infecţia HIV - constituie obiectivele principale de combatere în plan mondial şi o problemă primordială de sănătate publică şi continuă să rămînă o boală cu o condiţionare socio-economică semnificativă. Agentul patogen al tuberculozei a existat pe pămînt cu mult înainte de apariţia omului. Cercetătorii au descoperit semne ale acestei afecţiuni la scheletele oamenilor care au trăit în perioada timpurie a epocii de piatră - cu aproximativ 5.000 de ani înainte de era noastră. Senzaţia ştiinţifică a avut loc în anul 1882, cînd bacteriologul german Robert Koch la o şedinţă a Asociaţiei de fiziologie din Berlin le-a vorbit colegilor despre descoperirea agentului agentului patogen al tuberculozei. Într-un fel sau altul, fiecare dintre noi se întîlneşte inevitabil în timpul vieţii cu bacilul tuberculozei. Fiecare organism reacţionează însă în mod diferit - unii se îmbolnăvesc, alţii se opun activ infecţiei, iar o a treia categorie nici măcar nu observă agresorul. Totul depinde de rezervele noastre interne, de sistemul imunitar şi de capacitatea de a se opune agentului patogen al bolii. Un organism sănătos îşi formează cîteva linii de apărare fiziologică şi doar pătrunderea agentului patogen al tuberculozei în organism nu înseamnă începutul bolii. Însă în cazul unor atacuri repetate ale bacililor patogeni sau în cazul unui sistem imunitar slăbit, microbacteriile distrug liniile de apărare şi pătrund în circuitul sangvin. S-a constatat, că dintre subiecţii infectaţi, cea mai mare parte, 80-90 % nu se vor îmbolnăvi niciodată de tuberculoză şi numai 10-20% vor face boala, şi anume cei la care mecanismele de apărare antiinfecţioasă sunt serios compromise. Toate aceste caracteristici, alături de condiţionarea socio-economică, fac din tuberculoză o boală care trebuie studiată din două puncte de vedere la fel de importante: epidemiologic şi individual. Organi Organiza zaţia ţia Mondia Mondială lă a Sănătă Sănătăţii ţii,, împreu împreună nă cu instit instituţi uţiile ile public publicee din înt întrea reaga ga lume lume a declanşat o amplă campanie de luptă sub sloganul: "Prin tratament m-am vindecat de tuberculoză. Numa Numaii aşa aşa te vind vindec ecii şi tu!" tu!" îm împo potri triva va aces aceste teii "mal "malad adii ii a sara saraci ciei ei şi mi mize zerie riei" i",, decl declar arân ândd tuberculoza "urgenţă mondială". Din datele datele epidemiol epidemiologic ogicee prezentat prezentatee de către către Biroul Biroul pentru pentru Controlul Controlul Tuberculo Tuberculozei zei în Balcani al OMS se cunoaşte că tuberculoza încă mai face ravagii în estul Europei, estimându-se, în ciuda tuturor eforturilor depuse, creşterea incidenţei pînă la 10 milioane de cazuri noi pe an în 2020. La ora actuală în lume se înregistrează aproximativ opt milioane de cazuri anual şi două milioane de decese, în ciuda faptului că tratamentul bolii este eficient în 95% din situaţii. Se aşteaptă ca în primul deceniu al Secolului XXI pe Planeta noastră să se înregistreze 90 milioane de noi îmbolnăviri şi peste 30 milioane de decese cauzate de tuberculoză. În Republica Moldova, conform datelor statistice de la IMSP Institutul de Ftiziopneumologie pe parcursul parcursul anului 2006 morbiditate morbiditateaa prin tuberculo tuberculoză ză a constitui constituitt 5471 cazuri cazuri (a.2005 (a.2005 – 5632 cazuri), sau 130,0 cazuri la 100 mii populaţie (2005- 133,9 cazuri). Morbiditatea prin tuberculoză la nivel naţional s-a micşorat cu 2,9% faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent şi se determină o tendinţă spre stabilizare a situaţiei epidemiologice. epidemiologice. Cei mai înalţi indici s-au înregistrat în raioanele: Străşeni – 156,1‰; Călăraşi – 153,8‰; Ialoveni – 149,0‰; m. Chişinău – 146,0‰; Criuleni – 139,8‰; mun. Bălţi – 134,7‰; Ungheni – 129,8‰, etc. În unele teritorii ale ţării se constată o micşorarea a morbidităţii prin tuberculozei în anul 2006: Briceni (cu 7,4% ), Cahul (cu 4,4%), Călăraşi (cu 7,1%), Căuşeni (cu 7,1%), Drochia (cu 19,2%), Făleşti(cu 10,5%), Glodeni (cu 7,8%), Leova Leova (cu 19,4%), Nisporeni (cu 17,4%), etc. Din numărul bolnavilor bolnavilor înregistraţi, cazuri noi au fost 4365 (a. 2005 - 4518) cu o incidenţă incidenţă de 103,4 la 100000 populaţie (a. 2005 – 107,4). Incidenţa cazurilor noi a tuberculozei s-a micşorat cu 3,4 % faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent. Recidive – 1106 cazuri (a. 2005 - 1114).
The world’s largest digital library
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
The world’s largest digital library
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
Cazuri noi de tuberculoză la copii pînă la 17 ani în anul 2006 au fost de 298 (a. 2005 - 293) cu o incidenţă de 31,7 cazuri la 100 mii populaţie (a. 2005 - 31,2). Incidenţa la copii s-a majorat faţa de aceiaşi perioadă perioadă a anului 2005 2005 pe republică cu 1,7 %. Numărul bolnavilor cu forme distructive s-a micşorat cu 119 cazuri - (de la 1819 în a.2005 la 1700 în a.2006). Numărul bolnavilor cu eliminări de bacili s-a majorat cu 45 cazuri (de la 1781în a.2005 la 1826 în a.2006). a.2006). Ca şi în anii precedent, rămâne mic numărul bolnavilor cu forme de tuberculoză extrarespiratorie (158 cazuri). În instituţiile penitenciare pe parcursul anului 2006 s-au înregistrat 495 bolnavi cu tuberculoză (2005-524). Prevalenţa tuberculozei constituie 146,8 cazuri la 100 mii populaţie (2005- 149,5). Pe parcur parcursul sul anului anului 2006 2006 au deced decedat at de tuberc tuberculo uloză ză 667 bolna bolnavi vi (2005(2005-682 682), ), ceea ceea ce constituie - 18,6 decese la 100 mii populaţie (2005-19,0). Tabel Indicatorii epidemiologici ai tuberculozei în Republica Moldova 2005–2006
2006 N
Indi Indica cato tori riii epid epidem emio iolo logi gici ci
2005
La 100000
abs
La
abs
1.
Morbiditatea globală
130,0
5471
100000 133,9
2.
Incidenţa cazuri noi
103,7
4365
107,4
4518
3.
Incidenţa formelor distructive
40,4
1700
43,2
1819
4.
Incidenţa formelor bacilare
43,4
1826
42,3
1781
5.
Incidenţa la copii Incidenţa formelor
31,7
298
31,2
293
3,8
158
3,1
131
41,6
1700
42,7
1819
44,7
1826
41,8
1781
7,6
310
8,1
344
-
1106
-
1114
18,9
797
805
19,1
6. 7. 8. 9.
extrarespiratorii Ponderea formelor distructive Ponderea formelor bacilare Ponderea bolnavilor cu forme
10.
grave Recidive
11
Mortalitatea
5632
Factorii principali responsabili de agravarea situaţiei epidemiologice la tuberculoză sînt factor factorii ii socio socio – econom economici ici:: migraţ migraţia ia masivă masivă a popula populaţie ţiei,i, şomaj şomajul, ul, stres stresul ul socia sociall cronic cronic,, prezenţa unui rezervor masiv de infecţie în populaţia adultă, prezenţa altui rezervor din boln bolnav avii ii de până până la 2001 2001,, care care au fost fost trata trataţi ţi insu insufi fici cien entt din din cauz cauzaa lips lipsei ei prep prepar arat atel elor or antituberculoase, alimentarea insuficientă a majorităţii bolnavilor de tuberculoză la etapa de
The world’s largest digital library
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
bolnavilor cu distrucţie a ţesutului pulmonar este de 41,6% şi a formelor grave de tuberculoză 7,6%. Pe plan mondial, pentru controlul TBC, OMS recomandă strategia DOTS (tratament sub directa observaţie), ce combină următoarele elemente: Program Naţional de Control al TBC; detectarea cazurilor de tuberculoză prin examenul microscopic al sputei suspecţilor; chimioterapie standardizată de scurtă durată, sub directa observare a tuturor cazurilor cu bacilul Koch evidenţiat la examenul microscopic al sputei; asigurarea unui sistem de monitorizare prin înregistrarea pacienţilor; urmărirea şi evaluarea lor printr-un program adecvat de supraveghere. • • •
• •
Ce trebuie făcut pentru a preveni îmbolnăvirea ? Pentru că sursa de infecţie o constituie oamenii bolnavi şi animalele bolnave de tuberculoză, un prim şi important mijloc de prevenţie este tratamentul bolnavilor, pentru a face să scadă astfel posibi posibilit litate ateaa conta contactă ctării rii bolii bolii de către către persoa persoane nele le sănăto sănătoase ase de la purtăt purtători oriii de bacili bacili (sputa (sputa bolnavilor de tuberculoză conţine un număr enorm de bacili). Alte masuri de prevenire sunt: - vaccinarea BCG (vaccin antituberculos), la nou-nascuţi fară testare la tuberculină şi la copii în clasa a VIII-a şi la 18 ani, după testare la tuberculină. - chimioprofilaxie; - crearea condiţiilor optimale de trai; - promovarea alimentaţiei echilibrate; - evitarea suprasolicitării fizice şi psihice; - evitarea fumatului şi a consumului exagerat de alcool; - evitarea stresului, Importanţa educaţiei pentru sănătate în controlul tuberculozei Educarea pacientului reprezintă o componentă crucială în profilaxia şi tratamentul TB. Personalul sanitar trebuie să comunice clar cu pacientul de la momentul diagnosticului, pe toata durata tratamentului şi până la vindecarea acestuia. Educarea pacientului este foarte importantă în faza intensivă a tratamentului, însă este vital pentru succesul acesteia ca ea să se desfăşoare continuu pe durata terapiei. În cazul copiilor pacienţi, familia acestora va avea nevoie de informaţii, sfaturi şi sprijin. La momentul diagnosticului, pacientul trebuie să afle informaţii de bază despre TB şi modul de transmitere. Pacienţii pot fi speriaţi şi trebuie asiguraţi că boala este curabilă. Comunicarea este necesară pentru a realiza o informare şi o educare despre TB şi tratam tratamen entul tul aceste acesteia ia şi pentru pentru a încura încuraja ja pacien pacienţii ţii să urmez urmezee tratam tratament entul ul fără fără înt întrer rerupe upere. re. Interacţiunea cu pacientul trebuie să fie o experienţă pozitivă, iar cantitatea de informaţii furnizate la un moment dat trebuie sa fie limitată. Exprimarea trebuie să fie clară si simplă. Este bine să folosim un limbaj adecvat nivelului de instru instrucţi cţiee al pacie pacientu ntului lui şi să repetă repetăm m inform informaţi aţiile ile relev relevant antee pentru pentru a facili facilita ta reţine reţinerea rea acestora. Este important a se folosi exemple concrete. Atunci când facem educaţia pentru sănătate a pacientului TB e necesar să: - punem întrebări şi să ascultăm, - încurajăm pacientul de a pune întrebări, - punem întrebări de control (pentru a verifica dacă pacientul a înţeles problemele discutate).
The world’s largest digital library
Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.
Frazele care încep cu “povestiţi-mi” sau “explicaţi-mi” pot fi de ajutor în obţinerea informaţiilor de la pacient. Aceste întrebări sunt folosite atunci când examinatorul trebuie să exploreze probleme complexe, care nu au un set finit sau predeterminat de răspunsuri. Nu numai ceea ce este spus sau făcut, ci şi modul în care este spus sau făcut sunt importante importante,, ajutând ajutându-l u-l pe pacient pacient să înţeleag înţeleagăă mesajele mesajele educaţiei educaţiei pentru pentru sănătate sănătate şi să adere adere la tratament. Probabilitatea ca pacientul să revină pentru următorul tratament va fi mai mare dacă atitudinea faţă de el este una de respect şi de atenţie faţă de nevoile sale, demonstrată prin comportament, cuvinte, limbaj corporal, tonul vocii şi stabilirea contactului vizual.
Cine face educaţia pentru sănătate sănătate a pacientului cu TB şi cui se adresează adresează aceasta? Educaţia pacientului cu TB începe odată cu punerea diagnosticului când medicul trebuie să explice gravitatea bolii, dar şi faptul că aceasta este curabilă. Educaţia pentru sănătate este iniţiată de lucrătorii medicali din medicina primară (medicii de familie şi asistentele medicale). Un rol important ar trebui să-l joace şi profesorii în şcoală, precum şi aparţinătorii copiilor bolnavi de TB. De aceea, educaţia pentru sănătate privind prevenirea şi combaterea TB trebuie să se adreseze atât bolnavilor cât şi aparţinătorilor acestora, precum şi tuturor celor care au un rol în educarea copiilor. Educaţia se poate face atât pe cale verbală cât şi prin mesaje scrise. Interacţiunea medic pacient este foarte importantă, pacientul avînd posibilitate să-şi clarifice astfel diversele întrebări şi noţiuni importante privind profilaxia şi tratamentul tuberculozei. Dar totodată, pacientul nu trebuie să fie copleşit de informaţie suplimentară, care nu este înţeleasă. Personalul medical trebuie să fie conştient de limitele capacităţii de înţelegere a pacientului faţă de mesajele educative şi să programeze întâlniri de urmărire pe măsura necesităţilor. CENTRUL PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII, EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE ŞI RELAŢII CU MASS-MEDIA
