Tehnologii multimedia pentru producţia de conţinut în domeniul audiovizualului şi comunicaţiilor (PCON) Cuprins
1. Obiectivele programului. programu lui. Planul de învăţământ ........ ................ ................. ................. ................ ................ ................ ............. ......... ......... ......... ........ .... 1 2. Competenţe generale şi competenţe competenţ e specifice: ........ ................ ................ ................ ................ ................ ................. ................. ............... ............ ......... .... !. "ista competenţelor specifice la absolvire....................... .............................................. .............................................. .......................................... ................... # # . $rupuri ţintă ţint ă %potenţialii %potenţia lii candidaţi candidaţ i vi&aţi de programul progra mul de master': ........ ................ ................ ................ ............ ......... .......... ..... 1( ). *inali&ăr *inali&ări.i. Ocupaţii ....... ............... ................. ................. ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................ ................. ................. ............. .......... ......... ........ 11 +. ,a&a materială care susţine programul de master ........ ................ ................ ................ ................. ................ ............ .......... ......... ......... .......... ......... 11 #. *inanţare. ,urse....................... .............................................. .............................................. .............................................. .............................................. .................................. ........... 1 1 1. Oiectivele programului. Planul de înv!ţ!m"nt
Progra Programu mull de studii studii univer universit sitare are de maste masterat rat Tehnologii multimedia pentru producţia de conţinut conţinut în domeniul domeniul audiovizual audiovizualului ului şi comunicaţiil comunicaţiilor or are ca misiune asumată pregătirea de ingineri de sunet şi şi ingineri de imagine : - pecialişti de suport avansat te/nic şi te/nologic pentru studiourile speciali&ate în captarea0 prelucrarea şi masteri&area sunetului şi a imaginilor digitale %cinematografie clasică şi digitală0 studiouri de televi&iune0 case de producţie '. - pecialişti de proiectare şi reali&are de sisteme /ard3are4soft3are /ard3are4soft3are integrate precum şi de suport te/nic avansat şi mentenaţă pentru producţia de conţinut digital. O pondere importantă este acordată dispo&itivelor mobile de captare în teren %sunet şi4sau imagine'0 cu capacităţi imagistice de stocare de înaltă definiţie %aparate film şi 567 digitale'0 sunet de înaltă definiţie şi relavanţă spaţială 5ematica se află la intersecţia domeniilor de studiu 8nginerie 9lectronică şi 5elecomunicaţii %95C'0 Calculatoare şi 5e/nologia 8nformaţiei %C58' precum şi 5e/nologii şi 5e/nici de producţie şi postproducţie de conţinut audiovi&ual tangente competenţelor formate în secţiile de profil din facultăţile de artă cinematografică şi mu&ică. cest program de studii de master universitar repre&intă răspunsul con;ugat al celor două unversităţi de prestigiu0
trem de diversificate &igital cinema0 5670 Internet etc'. etc'. Printro abordare multidisciplinară0 programul de studii de masterat PCO= îmbină armonios în tandemul imagine şi sunet cunoştinţe de electronică0 teoria sistemeleor0 te/nologia informaţiei0 practici curente de studio film şi 5 precum şi desfăşurari de evenimente multimedia comple>e0 oferind în ansablu0 o formare aplicată şi la nivelul te/nologiei actuale. Progra Programu mull de studii studii univer universit sitare are de maste masterat rat Tehnologii multimedia pentru producţia de conţin conţinut ut în domeni domeniul ul audiov audiovizu izualu alului lui şi comuni comunicaţ caţiil iilor or %PCO %PCO=' =' este este coor coordo dona natt de cate catedr draa 5elecomunicaţii. 9l continuă studiile de licenţă de la oricare din programele de studii oferite de *acult *acultăţi ăţile le de 9lectr 9lectroni onică că şi 5elec 5elecomu omunic nicaţi aţiii %din %din ,ucure ,ucureşti şti sau sau din alte alte centre centre univer universit sitare are'. '. pec pecif ific icul ul dist distin inct ct al aces acestu tuii prog progra ram m de stud studii ii mast master eral alee este este dat dat atât atât de cara caract cter erul ul său său iterdisciplinar cât şi de oferta bogată şi variată de competenţe. 5rebuie remarcat că0 în acelaşi timp0 acest program de masterat nu este dedicat e>clusiv absolvenţilor 95580 fiind accesibil multor absolvenţi din universităţile polite/nice din ţară0 unde nu e>istă încă o asemenea speciali&are masterală.
!1
Obiectivele asumate sunt reali&ate prin planul de învăţământ. tructura planului de învăţământ este detaliată mai ;os.
#nul $ % semestrul 1
Cod
5ip
7enumirea 7isciplinei &$'C$P$N O*$+#TO,$$ -ultimedia şi spectacolul contemporan
2
!
2
1
9
9lemente de optică. Percepţia şi captarea stimulilor vi&uali
2
1
9
Teoria şi practica $ngineriei de sunet
2
1
9
!
1
)
9
1(
/2
902
Percepţia stimulilor sonori
Teoria şi practica $ngineriei de imagine 1
@ăsurarea şi caracteri&area sistemelor acustice
9val. %94'
1
Teoria şi practica $ngineriei de sunet 1
emestrul 8 1 săpt. C " P PC
Teoria şi practica $ngineriei de sunet /
Codoare vocale. Compresia audio mono şi multicanal
Cercetare ştiinţi0ic! şi dezvoltare aplicativ! pentru Ingineria de sunet
1 11
Codoare vocale4audio. r/itectură studio sunet. *oleA Total ore contact direct pe s!pt. Total credite
12
2 3
1
#nul $ % semestrul
Cod
5ip
7enumirea 7isciplinei
9val. %94'
Teoria şi practica $ngineriei de sunet 4
8nstrumente mu&icale electronice. Captarea şi înregistrarea semnalelor sonore
2
1
+
9
Teoria şi practica $ngineriei de sunet 5
2
1
+
9
2
1
9
1
/2
!901
9c/ipamente audio. Postprocesare sunet
emestrul 88 1 săptămâni C " P PC
Teoria şi practica $ngineriei de imagine
Compresia imaginilor statice şi a secvenţelor video
Cercetare ştiinţi0ic! şi dezvoltare aplicativ! pentru Ingineria de sunet şi imagine 1
2
Captare0 înregistrare şi editare sunet %studio şi teren'. *ilmare0 captare şi editare pentru producţia de material didactic demonstrativ Codoare video Total ore contact direct pe s!pt Total credite
!2
1# 3
2
/
#nul $$ % semestrul /
Cod
5ip
7enumirea 7isciplinei &$'C$P$N O*$+#TO,$$ Teoria şi practica $ngineriei de imagine /
1
)
9
2
1
9
2
1
9
$rafică computeri&ată şi animaţie 4 9ditare video
2
1
!
9
Teoria şi practica $ngineriei de sunet 3
2
1
9
1(
/2
)901
Teoria şi practica $ngineriei de imagine 4
edarea imaginilor şi a secvenţelor video. Cinema digital
Teoria şi practica $ngineriei de imagine 5
5e/nici de iluminare. Captarea şi înregistrarea imaginilor şi a secvenţelor video
Teoria şi practica $ngineriei de imagine 3
@i>are şi masteri&area audio surround
9val. %94'
!
nali&a şi prelucrarea digitală a semnalelor video
emestrul 888 1 săptămâni C " P PC
Cercetare ştiinţi0ic! şi dezvoltare aplicativ! pentru Ingineria de sunet şi imagine 2
2
estaurare şi remasteri&are coloană sonoră pentru film. @i>are şi mastei&are multicanal pentru 567 estaurare imagine film şi 5 8luminare şi sonori&are pentru spectacole live Total ore contact direct pe s!pt. Total credite
1(
11
2
5
#nul $$ % semestrul 4
Cod
5ip
emestrul 888 1 săptămâni C " P PC
7enumirea 7isciplinei
9val. %94'
&$'C$P$N O*$+#TO,$$
Practică0 cercetare ştiinţifică şi elaborare lucrare de di&ertaţie
!(
Total ore pe s!pt!m"n! Total credite
/2
1
Pac/etul facultativ suplimentar D*orensicE %nul 8 sem 1 4 nul 88 sem !'
@etodologia e>perti&elor criminalistice
nali&a şi e>perti&a criminalistică a înregistrărilor audio 9>perti&ă criminalistică pentru imagini şi secvenţe video
!!
2
9
2
1
9
2
1
9
. Competenţe generale şi competenţe speci0ice6
bsolvenţii programului Tehnologii multimedia pentru producţia de conţinut în domeniul audiovizualului şi comunicaţiilor vor acumula cunoştinţe despre reali&area sistemelor de prelucrare şi anali&a imaginilor şi sunetului digital0 atât sub aspectele lor /ard3are şi soft3are0 cât şi in privinţa calibrării şi mentenanţei la standardele şi procedurile internaţionale în domeniu. Programul de master îşi propune instruirea inginerilor licenţiaţi0 astfel încât să le ofere acestora posibilitatea de a modela şi proiecta sisteme soft3are4/ard3are de prelucrare şi anali&ă a sunetelor şi imaginilor pentru aplicaţii specifice cinematografiei digitale de înaltă definiţie0 a televi&iunii 670 precum şi posibilitatea de a identifica şi anali&a probleme specifice ale sistemelor de prelucrarea şi anali&a imaginilor şi sunetului0 dar şi competenţe pentru a elabora strategii pentru soluţionarea acestora în conte>tual evoluţiei remarcabile a te/nologiilor în domeniu. Cursurile şi laboratoarele planificate în curicula programului de master g/idea&ă candidaţii dea lungul întregului lanţ de captare0 prelucrare şi anali&ă a sunetului şi imaginilor digitale0 de la ac/i&iţie %dispo&itive optice de captare a radiaţiei electromagnetice0 circuite integrate de conversie digitală a radiaţiei0 microfoane pentru captări spaţiale0 ec/ipamente şi softuri de editare şi postprocesare imagine şi sunet'0 compunerea sistemelor /ard3are dedicate0 teoria şi principiile prelucrării digitale a imaginilor şi sunetului prin suportul soft3are necesar prelucrării şi stocării0 transmiterii0 vi&uali&ării0 gestionării şi utili&ării imaginilor şi sunetului conţinute în programe oferite consumatorilor contemporani. Treuie menţionat în mod distinct c! p"n! la aceast! propunere de program de studiu în ,om"nia nu a e7istat nicio 0orm! de cali0icare speci0ic! (inginerie de sunet şisau imagine)8 ca ingineri de suport tehnic8 proiectare şi mentenanţ! pentru o arie din ce în ce mai solicitat! de piaţa muncii.
tudentul este introdus în lumea multimedia prin cursul -ultimedia şi spectacolul contemporan ce va familiari&a studenţii cu domeniul multimedia şi particularităţile acestuia. Fşi vor însuşi limba;ului specific şi cele mai importante aspecte ale domeniului multimedia0 totodată înţelegând specificul genurilor şi a conceptelor ce stau la ba&a disciplinei. 9i vor dobândi capacităţii de a identifica şi înţelege te/nicile multimedia %@@' specifice spectacolului de teatru contemporan şi vor învăţa să delimite&e diferenţelor dintre diversele suporturi media şi anali&a critică a materialelor multimediale: vi&uale0 auditive0 cinetice. Fşi vor de&volta capacitatea de a concepe şi elabora prototipuri şi materiale @@ pentru producţii teatrale0 înţelegând specificului genurilor şi a conceptelor ce stau la ba&a disciplinei %cu precădere în scena românească'. Fn continuare masterul este împărţit în mod egal între discipline ce tratea&ă sunetul şi cele ce tratea&ă imaginea. O scurtă descriere a acestora va fi pre&entată în continuare. #. Teoria şi practica ingineriei de sunet
7isciplina Percepţia stimulilor sonori pre&intă progresiv modul în care mesa;ului sonor este percepute de observatorul uman. e pune accentul atât pe înţelegerea mecanismelor ce guvernea&ă percepţia cât şi pe pre&entarea celor mai actuale şi performante modele care permit cuantificarea fenomenelor de percepţie a stimulilor sonori. Cursul furni&ea&ă primul nivel privind DraţiuneaE %de ceG' şi DmodulE %cumG' pe care se ba&ea&ă prelucrarea perceptuală audio pentru orice aplicaţie. 9ste indispensabil parcurgerii optime a cursurilor DCodoare vocale. Compresia audio mono şi multicanalE0 D@ăsurarea şi caracteri&area sistemelor acusticeE0 DCaptarea şi înregistrarea semnalelor sonoreE0 DPostprocesare sunetE0 D@i>are şi masteri&are audio surroundE0 Dnali&a şi e>perti&a criminalistică a înregistrărilor audioE0 precum şi a tuturor lucrărilor practice pe a>a inginerie de sunet.
!
7isciplina -!surarea şi caracterizarea sistemelor acustice îşi propune să ofere un prim şi semnificativ Dcap de podE întruna din cele mai importante domenii legate de universul sonor acustica. unt trecute în revistă progresiv şi sistematic o serie de concepte esenţiale pentru caracteri&area şi controlul sunetului în încăperi şi incinte. unt studiate instrumentele mu&icale acustice. 7isciplina Codoare vocale. Compresia audio mono şi multicanal oferă posibilitatea studentului de a înţelege în profun&ime şi de a se familiari&a cu principalii algoritmi de codare şi compresie atât pentru semnalului vocal cât şi pentru semnalele audio mu&icale %de bandă largă'. Fn desfăşurarea sa cursul este organi&at pe patru secţiuni distincte. Prima dintre aceste secţiuni este dedicată problematicii compresiei şi codării semnalelor audibile. unt luate în considerare particularităţile semnalului şi sunt vi&ate0 cu precădere0 aplicaţii generale în domeniul telecomunicaţiilor sau distribuţiei de conţinut multimedia cu componentă sonoră. Cea de a doua secţiune a cursului este puternic orientată spre compresia şi codarea vocală0 re&ultatul concreti&ânduse întrun număr apreciabil de soluţii care acoperă o gamă largă de aplicaţii %inclu&ând aici atât stocarea cât şi transmiterea eficientă a mesa;elor vorbite în reţelele de comunicaţii cablate sau radio0 fie ele fi>e sau mobile'. Fn continuare cursantul descoperă progresiv DsecreteleE structurale şi funcţionale ale sistemelor de compresie audio mono şi multicanal pentru semnale audio mu&icale %de bandă largă'. unt înţelese în profun&ime şi îmbinate noţiuni de anali&ă timpfrecvenţă0 bancuri de filtre0 mecanisme perceptuale0 te/nici de alocare optimă a resurselor şi te/nici elementare de codare astfel încât să se înţeleagă în profun&ime construcţia0 performanţele0 avanta;ele şi limitările unui codor audio perceptual. Fn final atenţia se concentrea&ă asupra formatelor şi codecurilor audio multicanal de mare succes0 utili&ate în aplicaţiile multimedia profesionale %mu&ică0 televi&iune0 cinematografie0 etc' sau domestice. ceastă parte a cursului se constituie întrun g/id prin intermediul căruia0 pe de o parte0 cursantul se va putea familiari&a cu posibilităţile multitudinii de soluţii larg acceptate şi răspândite0 iar pe de altă parte0 va putea alege ca proiectant sau ca simplu utili&ator0 în deplină cunoştinţă de cau&ă %luând în considerare avanta;ele şi limitările conceptuale ale fiecărei variante în parte' soluţia cea mai bună pentru conte>tul audio de care dispune. 7isciplina $nstrumente muzicale electronice. Captarea şi înregistrarea semnalelor sonore urmăreşte două linii directoare. Pe una din ele obiectivul principal îl constituie pre&entarea fundamentelor teoretice precum şi a noţiunilor de ba&ă necesare sinte&ei sonore pentru instrumente mu&icale. Pentru aceasta linie directoare sunt alocate ? prelegeri0 dintre care primele ! sunt dedicate obţinerii cunoştinţelor necesar referitoare atât la modelarea convenabilă şi eficientă a semnalelor audio cât şi la manipularea elementară %modificare independentă durată şi înălţime' a acestora. 5ot în această secţiune sunt introduse sinteti&oarele de sunet ca instrumente electronice de creaţie artistică. stfel0 pe parcursul a ) prelegeri sunt pre&entate elementele necesare înţelegerii celor mai performante metode actuale de sinte&ă mu&icală %sinte&a *@0 sinte&a prin bancuri de eşantioane0 sinte&a prin modelarea g/idurilor de undă'. Pre&entarea instrumentelor de sinte&ă este întregită şi ulterior e>tinsă cu subsistemele @878. Pentru cea de a doua linie directoare0 tematica este a>ată pe studiul ec/ipamentelor şi te/nicilor de captarea şi înregistrare semnalelor sonore produse de diverse surse sonore. Cursantului i se pre&intă diferitele tipuri de microfoane punânduse accentul pe diferenţele principiale dintre acestea. Fn acest mod beneficiile şi limitările fiecărui tip de microfon devin evidente iar cursantul va şti să selecte&e0 în deplină cunoştinţă de cau&ă0 microfonul optim. eali&ând cone>iunea cu instrumentele pre&entate în cursul din semestrul anterior cursantul va fi capabil să aleagă microfonul adecvat fiecărei surse sonore în parte. 7isciplina chipamente audio. Postprocesare sunet îşi propune să familari&e&e studentul cu principiile teoretice şi te/nice ce stau la ba&a principalelor ec/ipamente utili&ate în procesarea şi !)
postprocesare a sunetului %interfeţe audio analogice şi digitale0 egali&oare0 procesoare de dinamică0 reverberatoare0 efecte pentru instrumente0 console de mi>a; şi monitoare audio'. Pre&entarea tipurilor de ec/ipamente se face în concordanţă cu cerinţele actuale de obţinere a conţinutului 67. 7isciplina -i7are şi masterizarea audio surround îşi propune să e>pună studenţii masteran&i conceptelor şi practicii concrete de reali&are a componentei sonore spaţiale pentru spectacolele cinematografice cu sunet !7. 7e la te/nici de captare spaţială la editare0 împac/etare şi masteri&are studenţii parcurg pas cu pas etapele producţiei şi post procesării sunetului spaţial la nivelul te/nologiei şi formatelor de livrare contemporane. *. Teoria şi practica ingineriei de imagine
7isciplina lemente de optic!. Percepţia şi captarea stimulilor vizuali pre&intă principalele aspecte privind percepţia vi&uală umană cu performanţe0 defecte0 ilu&ii optice precum şi legile opticii geometrice cu aplicaţii directe în formarea imaginilor în camerele de luat vederi video sau pe film. =oţiuni despre construcţia obiectivelor de luat vederi şi a limitărilor lor calitative0 cu implicaţiile asupra sc/emelor constructive. legerea obiectivelor pentru obţinerea imaginilor impuse de cerinţele artistice ale diferitelor emisiuni. 7isciplina Compresia imaginilor statice şi a secvenţelor video îşi propune să pre&inte unitar principalele te/nici de compresie şi codare a imaginilor statice şi a secventelor video. unt trecute în revistă cele mai utili&ate metode de compresie a imaginilor statice şi a secvenţelor video. 5e/nicile de compresie pre&entate sunt ulterior integrate în aplicaţii comple>e din sfera stocării0 distribuţiei de conţinut multimedia video cât şi din categoria comunicaţii. 7isciplina #naliza şi prelucrarea digital! a semnalelor video pre&intă o descriere cuprin&ătoare a diverselor te/nici de procesare video şi a metodelor practice de simulare a acestora. Cursul pre&intă formarea şi repre&entarea video0 eşantionarea şi conversia între structurile de eşantionare a semnalelor video. or fi descrise te/nicile de evaluare a calitHţii0 anali&ă şi îmbunătăţire a semnalelor video şi metode de estimare0 segmentare şi urmărire a mişcării. lte elemente avansate care vor fi pre&entate în curs sunt: scalabilitatea video şi te/nici de 3atermarIing pentru video. 7isciplina ,edarea imaginilor şi a secvenţelor video. Cinema digital pre&intă principalele aspecte teoretice şi practice legate de redarea imaginilor în televi&iune şi Cinema 7igital. e pre&intă principiile de ba&ă0 funcţionarea şi performanţele displaAurilor cu plasmă0 "C7 şi a proiectoarelor. ului de lucru 7igital 8ntermediate. 7isciplina Tehnici de iluminare. Captarea şi înregistrarea imaginilor şi a secvenţelor video pre&intă principalele aspecte teoretice legate de iluminarea te/nologică pentru film şi televi&iune0 modul de determinare a iluminării necesare pentru o aplicaţie dată. e pre&intă principiile de ba&ă ale producerii luminii în diferite tipuri de surse0 caracteristicile acestora şi indicaţii de utili&are0 precum şi principalele clase de aparate de iluminat0 cu studiul comparativ al caracteristicilor lor şi integrarea în sc/eme de lumini. e face o trecere în revistă a problemelor specifice de electroalimentare în locaţii şi în platouri de televi&iune0 cu menţionarea aspectelor specifice.
animatie4editare video: metode de vi&uali&are0 reconstrucţie şi mişcare0 te/nici de reali&are a animaţiei pe calculator0 cu aplicaţii în domenii diverse0 dar a>ate pe reali&area ;ocurile video pe calculator. unt pre&entate principalele metode de modelare a obiectelor tridimensionale folosind softuri comerciale recunoscute - modelare poligonala0 metode de subdivi&are a geometriei obiectelor şi modelare folosind suprafete =<, utili&ând softuri comerciale cunoscute0 precum şi transfromările geometrice de ba&ă la care modelele re&ultate pot fi supuse. unt descrise modele de iluminare şi refle>ie folosinte în grafica !7 - fundamentele fi&icomatematice şi metode de implementare pentru iluminare globală0 P/ong etc. unt descrise principiile folosite in te>turarea obiectelor !7 pentru diverse aplicaţii şi metode de animare a obiectelor rigide0 prin transformari elementare0 şi deformabile folosind diverse modele de deformare a suprafetelor sau corpurilor !7. unt apoi pre&entate metodele de animare a persona;elor0 fiind descris modelul de simulare a structurilor sc/eletale0 procedeu des utili&at în lumea animaţiilor tridimensionale. poi0 sunt descrise principalele metode disponibile la ora actuala pentru descrierea animaţiilor faciale0 precum si re&ultatele şi avanta;ele lor. Fn ceea ce priveşte reali&area ;ocurilor computeri&ate0 vor fi pre&entate caracteristicile ba&ale ale motoarelor grafice şi principalele probleme care se pun în reali&area acestora0 precum şi utili&area unor motoare grafice de;a e>istente0 în scopul reali&ării ;ocurilor pe calculator. Cercetarea ştiinţi0ic! şi dezvoltarea aplicativ! din semestrul ! este şi aceasta împărţită între
cele două domenii %audio şi video'. 7emersul aferent disciplinei Cercetarea ştiinţi0ic! pentru ,estaurare şi remasterizare coloan! sonor! pentru 0ilm. -i7are şi masterizare multicanal pentru T9:&. ,estaurare imagine 0ilm şi T9 îşi propune să califice studenţii masteran&i în direcţia înţelegerii standardelor
contemporane de pre&entare şi distribuţie a conţinutului audiovi&ual %7igital Cinema şi 567' şi a însuşirii competenţelor practice pentru restaurarea şi masteri&area coloanelor sonore şi a imaginii pentru film. @i>area şi masteri&area multicanal pentru 567 şi restaurarea ar/ivelor de film0 presupune identificarea te/nologiilor eficiente în domeniu şi răspunde necesitatii urgente de a recupera rămânerea în urmă a ar/ivelor audiovi&uale româneşti în acest domeniu /. ista competenţelor speci0ice la asolvire
Parcurgerea integrală %curs0 laborator0 proiect0 teme casă0 studiu individual şi practică în laborator' şi promovarea disciplinelor din planul de învăţământ permite dobândirea următoarelor competenţe specifice: Capacitatea de a concepe0 proiecta şi reali&a aplicaţii multimedia destinate artelor spectacolului0 folosind un limba; profesional specific şi criterii de convergenţă între soluţia te/nică şi aspectele sale estetice. Capacitatea de a organi&e&e planifica şi reali&a e>perimente corecte şi relevante de evaluare perceptuală în domeniul sonor. Capacitatea de a înţelege fenomenule şi de a poseda cunoştinţele necesare privind relaţia obiectivsubiectiv pentru stimulii sonori %nivel sonortărie0 frecvenţăînălţime0 857J8"7 a&imut0 8CC -lărgime spaţială0 etc' Capacitatea de anali&a şi utili&a 65* Capacitatea de a modela au&ul uman relativ la aspectele privind tăria0 înălţimea şi locali&area spaţială0 precum şi de a include re&ultatele e>perimentelor acustice în algoritmi de prelucrare perceptuală a semnalului audio Capacitatea de a înţelege fenomenologic şi de a evalua cantitativ limitările au&ului uman Capacitatea de a înţelege fenomenologic şi de a evalua cantitativ fenomenele de mascare perceptuală Capacitatea de a identifica degradările din semnalul audio în sistemele de prelucrare audio Cunoaşterea unor probleme funcţionale legate de percepţia vi&uală umană !#
Capacitatea de a configura sistemelor optice pentru captarea de imagini în concordanţă cu cerinţele artistice ale creatorilor de filme 4 emisiuni de diferite tipuri0 în cele mai bune condiţii de preţ 4 performanţă. Posesia cunoştinţelor minime privind verificarea sistemelor de camere din punct de vedere optic - verificări ce se fac periodic sau la sc/imbarea obiectivelor0 calibrări0 etc. Posesia cunoştinţelor referitoare la implicaţiilor alegerii distanţei focale a obiectivului în raport cu formatul pe care se filmea&ă asupra încadraturii0 perspectivei liniare0 profun&imii câmpului de claritate Posesia cunoştinţelor necesare pentru alegerea ec/ipamentelor profesionale din dotarea studiourilor de televi&iune Capacitatea de a anali&a şi măsura proprietăţile câmpului acustici Capacitatea de a înţelege şi de cuantifica influenţa condiţiilor la limită %din încăperi' aspra câmpului sonor din interior Capacitatea de a măsura răspunsul la impuls pentru sisteme ce conţin un segment acustic Capacitatea de a parametri&a răspunsul la impuls acustic în vederea caracteri&ării sălilor de concert0 studiourilor şi camerelor de ascultare Capacitatea de a proiecta şi furni&a soluţii pentru ameliorarea acusticii sălilor Posesia unor cunoştinţe fundamentale referitoare la studiul instrumentelor mu&icale clasice %din punctul de vedere al producerii e>citaţiei sonore primare0 controlului sunetului0 caracteristicilor de directivitate0 ambitus şi gamă dinamică'. Cunoaşterea parametrilor spectrali şi temporali ai semnalelor produse de instrumente acustice %în vederea prelucrării ulterioare' Capacitatea de a modela parţial instrumente mu&icale acustice *amiliari&area cu principalele aspecte ce privesc anali&a0 proiectarea şi controlul lanţurilor audio de calitate ridicată pentru înregistrarea şi redarea sunetului Capacitatea de a înţelege0 selecţiona0 proiecta şi implementa algoritmi specifici de compresie a semnalelor vocale şi audio de bandă largă Capacitatea de a modela şi anali&a în profun&ime semnalului vocal Capacitatea de a modela şi anali&a în profun&ime semnalul audio de bandă largă Capacitatea de a configura optim ec/ipamente /ard3are şi soft3are pentru codare vocală4audio de bandă largă Capacitatea de a înţelege limitările algoritmilor implicaţi în codarea vocală4audio Capacitatea de a înţelege şi recunoaşte parţial artefactele introduse prin compresie Capacitatea de a e>tinde şi reutili&a baga;ul de cunoştinţe %legate de prelucrarea digitală a semnalelor' dobândit la acest curs pentru aplicaţii diverse care depăşesc semnificativ aria compresiei audio *amiliari&area cu principalelor formate de codare vocală folosite în comunicaţii *amiliari&area cu principalelor formate de compresie audio perceptuală pentru mu&ică şi cinematografie Capacitatea de a recunoaşte şi aplica o serie principii generale de codare a semnalului vocal4audio în cadrul unei teme particulare Capacitatea de a înţelege0 selecţiona0 proiecta şi implementa algoritmi specifici de compresie a semnalelor vocale şi audio de bandă largă Capacitatea de a e>tinde şi reutili&a e>perienţa de proiectare şi implementare dobândită la acest proiect pentru aplicaţii care depăşesc semnificativ aria compresiei audio. Capacitatea de a înţelege cerinţele unei teme de proiectare de studiouri de sunet pentru aplicaţii cinematografice şi de televi&iune 67K interacţiunea dintre proiectarea acustică şi proiectarea ar/itecturală %compartimentări0 dimensionări0 finisa;e'. pecificul proiectelor pentru studiouri de captare voci şi &gomote sincrone cu imaginea0 *oleA. Capacitatea de a înţelege şi implementa modele de semnal audio adecvate anali&ei în detaliu0 manipulării eficiente în spaţiul parametrilor şi respectiv sinte&ei semnalelor audio de calitate ridicată !B
Capacitatea de a înţelege configura şi implementa %parţial' algoritmi pentru sinte&a sonoră a instrumentelor mu&icale Capacitatea de a utili&a eficient soft3are de creaţie bancuri de sunete Capacitatea de a proiecta ar/itectural şi de a utili&a instrumente mu&icale de sinte&ă Capacitatea de a proiecta ar/itectural de a selecta0 de a integra şi de a configura ec/ipamente @878 instrument şi suprafeţe de control @878 Capacitatea de a reali&a automati&ări prin intermediul sistemelor @878 Fnţelegerea principiilor de funcţionare0 a specificaţiilor şi a caracteristicilor microfoanelor pentru aplicaţii profesionale Capacitatea de a reali&a selecţia microfoanelor în conformitate cu scopul urmărit şi cu caracteristicile sursei de semnal acustic %instrument0 voce0 &gomot ambianţă0 etc' Posesia cunoştinţelor necesare plasării microfoanelor pentru captarea optimă a sunetului produs de instrumente mu&icale sau alte surse sonore Posesia cunoştinţelor referitoare la te/nicile de înregistrare a sunetului în teren0 şi în studiouri Capacitatea de a alege conectica potrivită pentru orice ec/ipament audio Fnţelegerea importanţei modului de reali&are al conversiei 47 şi 74 în aplicaţii audio 67 Capacitatea de a proiecta şi utili&a cu succes egali&oare audio Fnţelegerea principiilor de funcţionare0 a caracteristicilor şi a specificaţiilor aparaturii audio de studio Capacitatea de a modifica gama dinamică audio întro anumită aplicaţie folosind cunoştinţele aferente procesoarelor de dinamică Capacitatea de a utili&a cu succes soft3are audio de studio Capacitatea de a selecta tipul de incintă acustică %monitor audio' necesar pentru o anumită situaţie Capacitatea de a utili&a consola de mi>a; cunoscând principiile0 caracteristicile şi limitările acesteia Capacitatea de a deţine şi aplica cunoştinţe generale privind compresia imaginilor fi>e şi a secvenţelor video în vederea stocării şi a transmiterii eficiente a informaţiei comple>e audiovi&uale. Capacitatea de a recunoaşte şi aplica te/nicile de captare %pri&ă directă' a sunetului de platou de filmare Capacitatea de a înţelege0 selecţiona0 proiecta şi implementa proiectarea unui ec/ipament performant de sunet de platou Capacitatea de a înţelege cerinţele comple>e ale producţiei de film în componenta sa audio0 din perspectiva diverselor linii te/nologice pentru care producătorii optea&ă în condiţiile filmului digital Capacitatea de a identifica0 parametri&a şi utili&a codoarele video folosite în producţia de film actuală. Cunoaşterea te/nicilor de captare0 anali&ă şi procesare a semnalelor video Capacitatea de a înţelege utili&a te/nicile folosite în segmentarea video. Capacitatea de a implemente&e un sistem de estimarea mişcării folosind @atlab. Capacitatea de a reali&a aplicaţii de procesare video în vederea îmbunătăţirii0 e>tragerii de conţinut vi&ual sau ascunderii de informaţii %3atermarIing' în flu>ul video. Capacitatea de a reali&a studii individuale în probleme de prelucrarea digitală a semnalelor video. Cunoaşterea te/nologiilor şi aplicaţiilor legate de redarea %pre&entarea' imaginilor *amiliari&area şi deţinerea unor abilităţi de practică în care de reporta; sau studiouri 675 reale *olosirea corecta si eficienta a ec/ipamentelor de măsură0 verificare si control a semnalului 5. Fnţelegerea standardelor si a LbusinessuluiE Cinema 7igital. !?
similarea principiilor de funcţionare a proiectoarelor. Fnţelegerea deosebirilor dintre proiectoarele multimedia si cele folosite in Cinema 7igital. Fnţelegerea flu>ului de lucru de tip 7igital 8ntermediate. Cunoaşterea surselor de lumină şi a indicaţiilor de utili&are specifice fiecăreia Capacitatea de a folosi corect a aparatelor de măsură specifice: lu>metre0 e>ponometre0 colorimetre. Capacitatea de a stabili filtrelor de corecţie. ecunoaşterea diferitelor surse de radiaţie luminoasă după caracteristici constructive specifice. Cunoaşterea aparatelor de iluminat şi a indicaţiilor de folosire Cunoaşterea câtorva sc/eme de lumini de ba&ă Capacitatea de a determina necesarului de aparate de iluminat pentru o situaţie dată în funcţie de locaţie0 de camerele de luat vederi şi de obiectivele folosite. Cunoaşterea cerinţelor impuse pentru ec/ipamentele de platou. Cunoaşterea te/nologiilor şi aplicaţiilor legate de captarea electronică a imaginilor. *amiliari&area şi practica în car de reporta; tv sau4şi studio 675. Capacitatea de a folosi corect şi eficient ec/ipamentele de măsură0 verificare şi control a semnalului 5. Capacitatea de a punere în evidenţă a principalelor noţiuni teoretice0 metode şi te/nici de implementare din domeniul $raficii computeri&ate şi 5e/nicilor de animaţie. Capacitatea de a reali&a ;ocuri de calculator de dificultate medie prin implementare directa sau utili&are a programelor specifice. Fnsuşirea principalelor standarde şi formate de împac/etare codare şi masteri&are a componentei de sunet spaţial a programelor audiovi&uale. Capacitatea de a regla0 calibra şi a asigura mentenanţa unui studio profesional de mi>a; sunet multicanal Fnsuşirea principalelor aspecte care privesc anali&a0 proiectarea şi controlul lanţurilor audio de calitate ridicată pentru mi>area0 codarea şi masteri&area programelor audio spaţiale %multicanal'. Capacitatea de a înţelege0 selecţiona0 proiecta şi implementa te/nologia de restaurare şi remi>are a sunetului corespun&ătoare stării te/nice a fiecărui produs. Capacitatea de a e>tinde şi reutili&a e>perienţa de proiectare şi implementare a unei te/nologii de restaurare eficiente0 robuste şi performante. Capacitatea de a înţelege cerinţele unei teme de restaurare în condiţiile utili&ării obligatorii a unor te/nologii /ibride0 tocmai pentru că restaurarea presupune lucrul atât cu te/nici si ec/ipamente vec/i %ieşite din u&ul curent'0 cât şi cu te/nici de ultimă oră. 4. +rupuri ţint! (potenţialii candidaţi vizaţi de programul de master)6
Programul de master se adresea&ă absolvenţilor de licenţă în următoarele domenii %inclu&ând toate programele4 specialităţile acestora': &omeniul 0undamental de ştiinţ! art! şi cultur! Ştiinţe inginereşti : 7omeniile de studii universitare de licenţă: Inginerie electronic# şi telecomunicaţii' alculatoare şi tehnologia in%ormaţiei' (tiinţe inginereşti aplicate Inginerie electric#' Ingineria sistemelor . &omeniul 0undamental de ştiinţ! art! şi cultur! #rte6
7omeniul de studii universitare de licenţă: inematogra%ie şi media)
!1(
5. ;inaliz!ri. Ocupaţii
Competentele dobândite prin parcurgerea programei de studiu PCO= permite accesul direct pe piaţa muncii ca acoperă Prin intermediul programei de studiu segmentul vi&at din piaţa muncii include: 8ngineri de sunet - Cod CO 211( 8ngineri de imagine - Cod CO 21(B 8ngineri de lumini - Cod CO 21( 8ngineri de proiectare0 mentenanţă şi suport te/nic pentru ec/ipamente audio4video 8ngineri pentru suport te/nic studiouri de televi&iune si film 8ngineri cercetare0 proiectare şi configurare soft3are audio4video 8nginer şef car de reporta; - Cod CO 21!( 8nginer emisie - Cod CO 21(! 8nginer producţie - Cod CO 211( pecialişti în sonori&are şi amena;ări acustice săli şi studiouri @enţionăm că până la această propunere de program de studiu în omânia nu a e>istat nicio formă de calificare specifică %inginerie de sunet şi4sau imagine'0 ca ingineri de suport te/nic0 proiectare şi mentenanţă pentru o arie din ce în ce mai solicitată de piaţa muncii. 3. *aza material! care susţine programul de master
Programul de master este susţinut de următoarele laboratoare: "aborator ala
#dvanced multimedia a #/2< =#udio > 9ideo Processing-ultimedia '?stems@ %#/24 =#coustic 7periments > istening ,oom@ %*11A =NetBoring@ %'usol TT$ (în curs de amenaDare) EFnechoic ,oom@ %*777 (in curs de amenaDare) =#udio8 T9 > Cinema Postsincron8 ;ole? > Postproduction 'tudio@
7otări •
#/2<
12 PC % M9O= NB Core2 7uo' @odulatoare 7,546 treamtel @odulator 75 11( 7,546 %O*7@' @odulator @ultistandard 7, 4546 cu converter %@0 O*7@' 75 11) @odulator 75 1(# 7, cu up converter%P' @ultiple>or4Procesor 7, 5/ales 2 ntene recepţie satelit %1 fi>ă N 1 orientabilă' eceptor profesional 7, 78 eceptor profesional 7,5 78 eceptor profesional 7, cientific tlanta eceptor 7, 5ec/nisat eceptor 7, =otion 5, 7, %2buc' eceptor 7,6 =oIia =?) 7ecapsulator 8P pt 7,5 8Pcot Fncapsulator 8P pt 7,6 9n=sAs 2 5elevi&oare plasma 6itac/i )(E P)(5(1 8P 5, %mino' tandard 7efinition si 6ig/ 7efinition 5ranscodor ideo @P9$@P9$2 =eotion %2 buc' Camera ideo onA 78 91((P 7, $ate3aA 75 1+( 8P48 7,8 84O 75 1( % buc' 8478 dapter 75 1) %2buc' uad 8478 8O dapter 75 21 MP *ast 7O mart Capture
!11
@aterii deservite - Percepţia stimulilor sonori - Codoare vocale. Compresia audio mono şi multicanal - @ăsurarea şi caracteri&area sistemelor acustice - Cercetare ştiinţifică şi de&voltarea aplicativă pentru Codoare vocale4audio. r/itectură de studio sunet. Postsincron de dialog şi &gomote0 *oleA - 8nstumente mu&icale electronice. Captarea si redarea semnalelor sonore - 9c/ipamente audio. Postprocesare sunet - Cercetarea ştiinţifică pentru Captare0 înregistrare şi editare sunet %studio şi teren'. *ilmare0 captare şi editare pentru producţia de material didactic demonstrativ. Codoare video - Cercetare pentru estaurare si remasteri&are coloana sonora pentru film. @i>are si masteri&are multicanal pentru 567
@ultiservice $ate3aA llied 5elesis %1$, fibră optică' Placa de&voltare multicore @.7P O@P! ,eagleboard rev #, %buc' Placa de&voltare multicore @47P O@P! 8$9P ((2( Placa de&voltare multicore @47P O@P! 5/under PacI 5O !)!(Q Astem on module N 5/under 8nterface board N .!E5*5 "C7 %Q$' B(>2#2 touc/panel 12 posturi de lucru cu conectivitate individuală la două reţele locale 8P 1$bps şi la reţea transport 7,8 %coa>ial' erviciu 8P5 Premium %8=94Crosspoint' oft3are speciali&at licenţiat 75C !(( tream MPress %75 PlaAer' %!buc' o 75C !1( 75$rabber @P9$2 tream ecorder %2buc' o 75C !2( tream Mpert 7, nalA&er @P9$2 tream o nalA&er %2buc' @u>9>pert o Pro5ools ? o Pro5ools B.)"9 o Cubase + o dobe udition ! o =ative instruments omplete # o et 2 monitoare audio profesionale biNamplificat DnearfieldE vid @ udio ,MBa 8nterfaţă audio multi canal pe port fire3ire de înaltă calitate 87 @bo> ! Pro 8nterfaţă audio mobilă cu in out pe port <, 87 @bo> ! mini
•
#/24
nali&or sunet %sonometru' ,ruelR;aer 22+( Obsever Consolă mi>a; pirit *olio acPac Consolă mi>a; 7igitec Procesor dinamică 7,M 1++ Crossover digital şi egali&or cameră 79M 7igital ecording4PlaAbacI Astem based on PC (d, 6us/ N @udio 1(1( Preamplificator ,e/ringer 5ube e Sama/a = 1(@ tudio %2buc' ,o>e Sama/a =(@ %2buc' ,o>e C ,o>e Panasonic ).1 5ec/nics Control tereo eceiver 9M!2( Osciloscop 5eItroni> 22() Osciloscop 5eItroni> +B) feră pulsantă @icrofoane ,aAer dAnamics %2 buc' @icrofon de măsură ,e/ringer 9C@B(( %2 buc' @icrofon de măsură ,R ,1B? @icrofon de măsură ,R ,?2 @icrofon miniatură no3els %!buc' C/itară ,e/ringer @etalien ecorder Sama/a 5rompetă tag ## 8nstrument clape4ran;or4rpegiator Sama/a Piaggero =PB( uprafaţă de control @udio eAstation Pro BB
!12
Căşti $## %@onitor studio' Căşti en/eiser 672B( Pro %@onitor studio' Căşti Dacoustic active noise cancellingE ,ose %2buc' Casette ecorder onA 5C +?( Casette ecorder 59C Q+((? +?( @inidisc ecorder onA 8nterferometru acustic Preamplificator măsură , 2++?" Calibrator acustic , 2!1 5ec/nics Control tereo eceiver 9M!2( •
*11A
$enerator4nali&oar 5rafic 8P 8M8 ((# C/asis 3it/ "@1((5MB and "@1(((5M %2buc' 1( PC Pentium conectate integral la reţea %8P 9t/ernet 1((@bps' 3itc/ 2 porturi outer N ccess point 7"inI oft3are specialiAat licenţiat 8M8 8M 9>plorer o •
*GGG %sală în curs de amena;are'
uprafaţă de control studio digitală pentru Pro5ools @odule de comandă şi monitori&are 8747igidesign 7Command 9 cu 2 de fadere motori&ate - uprafaţă de control studio digitală pentru teinberg =uendo - @odul 9up/oni> @C @i> cu B fadere motori&ate - et incinte acustice de studio %monitoare audio de studio egali&ate in limita a (.1d,' active0 ! cai0 7P incorporat0 Crossover digital0 7Anaudio ir 2( %) buc' N 7inaudio 8r ,ase sub3oofer - 7igital udio QorIstation pe platforma pple iom +1 @ 88 - 8nterfaţă audio pe port <, 2 de înaltă calitate cu procesare /ard3are pentru c/itară 87 9leven acI parat înregistrare a sunetului pe două piste0 portabil0 ound 7evices #(25 Camera anecoidă %in curs de finali&are' -
•
!1!
"aborator ala 7otări
Prelucrarea digital! a semnalelor *25
@aterii deservite
1) buc. Calculatoare Pentium Core 2 7uo + buc. Iituri de&voltare 5e>as 8nstruments 5@!2(C!17
"aborator "ocaţia -
-
nali&a şi prelucrarea digitală a semnalelor video Compresia imaginilor statice şi a secvenţelor video $rafică computeri&ată şi animaţie. 9ditare video
aorator de optic!8 tehnica iluminatului şi service camere cinematogra0ice Fniversitatea Naţional! de #rt! Teatral! şi Cinematogra0ic!
7otări Colimator C/ros&iel0 pentru controlul monta;ului obiectivelor pe diferite camere de luat vederi. Proiector de control0 cu mire speciale0 pentru aprecierea calităţii imaginii captate prin diferite obiective @iră pentru controlul stabilităţii imaginii filmate @iră pentru studiul profun&imii câmpului de claritate parate de măsură speciali&ate0 pentru măsurarea mărilmilor fotometrice cu variaţie e>ponenţială cces internet 3ireless pă curentă $rile portante pentru aparate de iluminat tablă ideoproiector Planşe - diagrame editate de ,5
-
@aterii deservite 9lemente de optică. Percepţia şi captarea stimulilor vi&uali edarea imaginilor şi a secvenţelor video. Cinema digital 5e/nici de iluminare. Captarea şi înregistrarea imaginilor şi a secvenţelor video @ultimedia şi spectacolul contemporan
H. ;inanţare. *urse
Programul de masterat =Tehnologii multimedia pentru producţia de conţinut în domeniul audiovizualului şi comunicaţiilor@ (PCON) repre&intă una din cele trei direcţii ma;ore ale Proiectului *+istem Integrat de Programe de ,asterat în &omeniul Ingineriei de +unet' Imagine şi al !plicaţiilor ,ultimedia -P.O,I+E/0 %333.promise.pub.ro'0 confinanţat din *ondul ocial 9uropean prin Programul Operaţional ectorial pentru 7e&voltarea esurselor tinderii oportunităţilor de învăţare prin participarea activă la programe de cercetare aplicativă0 reducând timpul necesar integrării în viaţa profesională. "a absolvire pot accede direct la locuri de muncă care în mod tradiţional pot fi ocupate numai de către persoane care au acumulat !1
de;a e>perienţă semnificativă în mai multe domenii sau pentru care reali&area activităţilor cerute necesită conlucrarea mai multor specialişti. Fn anul universitar 2(112(12 se continua programul de burse PO@89 pentru studenti. Fn cadrul acestui program de burse toţi studenţii inmatriculaţi la PCON beneficia&ă0 pe ba&a unui contract adiţional0 de o bursă de studiu. 7intre prevederile pe care intenţionam să le trecem drept clau&e de contract0 pentru anul universitar 2(112(12 menţionăm: Num!rul de locuri cu urs! nu este limitat0 putând beneficia atât masteran&ii admişi pe locurile de la buget cât şi cei admişi pe locurile cu ta>ă0 Păstrarea bursei este condiţionată de prezenţa minim! %#(U' la activităţile didactice %curs4laborator4proiect' Păstrarea bursei în semestrul următor este condiţionată de obţinerea în sesiunea curentă a cel puţin 5PC
,ursa adiţională PO@89 se poate cumula cu alte burse oferite de 9558 %bursa obişnuită de studiu acordată în funcţie de media de admitere4semestru0 bursa de merit sau bursa socială' sau alte burse oferite de partenerii industriali Cuantumul minim prevă&ut în acest moment pentru bursa PO@89 este <22 ,ONlun!. Fn funcţie de condiţiile con;uncturale PO@89 poate suplimenta bursa pentru re&ultate deosebite %medie0 proiecte0 articole ştiinţifice'. Fn acest sens intenţionăm să creştem cuantumul bursei0 în funcţie de re&ultatele şcolare0 pâna la 1422,ONlun! tudenţii bursieri PO@89 beneficia&ă de prioritate la implicarea în proiectele de cercetare ale cadrelor didactice care activea&ă la programul PCO=. ,ursa se poate cumula cu veniturile obţinute din cercetare. tudenţii bursieri PO@89 pot beneficia de recomandare pentru anga;atorii4partenerii din domeniu. 7ecan 9558
Coordonator program de studii de masterat0 @anager proiect PO@890
Prof. dr. ing. 5eodor P959C<
Prof. dr. ing. Cristian =9$9C<
!1)
