Ediţia a I-a
Editura Tineretului
Coperta de CRINA IONESCU
N. FILIMON
Omul de flori cu ara de m!ta"! "au po#e"tea lui F!t-Frumo" A FOST O$AT% ca niciodat!& dac! n-ar fi& nici c! "-ar mai po#e"ti& c'nd lupii eau tutun (i ur(ii f!ceau "!pun& de-(i un)eau femeile feţile (i unc*e(ii !rile. A fo"t odat! un 'mp!rat mare (i tare+ dup! ce !tu pe toţi 'mp!raţii p!m'ntului (i le lu! 'mp!r!ţiile& "e 'n"ur! (i f!cu trei fete, una cu "oarele-n frunte& alta cu luna 'n "pate& iar cea mai mic! cu luceaf!rul de dimineaţ! iar!(i 'n frunte+ (i toate erau mai frumoa"e dec't 'nele munţilor (i ale p!durilor. Ace"te fete "e du"er! la "c!ldat (i intrar! 'ntr-o aie de marmur!+ dar deodat! "e ridic! o furtun! pe cer (i le r!pi pe c'te trele. Aun)'nd la urec*ile 'mp!ratului acea"t! 'nt'mplare& i "e t!ie inima (i muri l!"'nd pe 'mp!r!tea"! #!du#!. /ntr-o i& 'mp!r!tea"a "e apuc! "! m!ture p'n ca"!& dar pe c'nd m!tura& 'i "!ri un o de piper 'n poal!+ ea lu! oul (i-l pu"e pe "o!& dar el "!ri (i de acolo iar 'n poala 'mp!r!te"ei. 0!'nd 'mp!r!tea"a c! nu poate "c!pa de d'n"ul& 'l 'n)*iţi+ (i a(a r!ma"e )rea (i n!"cu un copil cu p!rul de aur. Ace"t copil cre(tea 'n trei ile c't cre"c alţi copii 'n treieci de ani& (i "e f!cea #oinic ca raii munţilor. /mp!r!tea"a 'l dete la da"c!l de 'n#!ţ! toate m!ie"triile lumei& (i tem'ndu-"e ca "! nu-l piar!& 'i f!cu o coli#ie de aur& (i-l 'nc*i"e 'ntr-'n"a& d'ndu-i uc!rii copil!re(ti ca "!-i treac! de ur't. /ntr-o i trecu p-acolo o a! cu dou! ti#di cu aur+ feciorul de 'mp!rat o #!u (i tr!)'nd cu arcul 'i "par"e am'ndou! ti#dile. 1aa "e uit! 'n "u" (i #!'ndu-l 'i i"e, 2 Lua-te-ar mama #'ntului turat& care a luat pe c'te trele "urorile tale. Feciorul de 'mp!rat& cum aui le"temul aei& c*em! pe mum!-"a (i-i i"e, 2 Ian "pune-mi& mam!& am a#ut eu "urori ori nu3 4
2 N-ai a#ut& dra)ul mamei& nici o "or!& r!"pun"e 'mp!r!tea"a. 2 Spune-mi drept& mam!& c!& dac! nu& m! #ei pierde. 0!'nd 'n"! c! mam!-"a nu #oia "!-i "pun! ade#!rul& "e f!cu olna# (i-i i"e c! dac! nu-i #a da ţ'ţ! pe "u talpa ca"ei& el #a muri. /mp!r!tea"a f!)!dui c!-i #a 'mplini acea"t! cerere. Atunci el "e "cul! din pat (i ridic! talpa ca"ei& (i mam!-"a pu"! ţ'ţa "u talp!& dar el l!"! talpa cam )reu pe"te ţ'ţ!& ic'nd iar!(i m!-"ei, 2 Spune-mi& mam!& am a#ut eu alţi fraţi "au "urori3 $eocamdat! mum!-"a nu #oi "!-i "puie& dar el l!"! talpa (i mai mult& atunci mum!-"a& nemaiput'nd "! rade& i"e, 2 S! (tii& f!tul meu& c! ai a#ut trei "urori mai frumoa"e dec't 'nele r'urilor (i ale p!durilor& dar le-au r!pit cei trei mei care locuie"c pe t!r'mul cel!lalt. 2 Spune-mi acum ce fel de om a fo"t tat!l meu& care "'nt armele care purta (i pe ce cal 'nc!lica5 2 Tat!l t!u a fo"t un mare #itea (i "-a !tut nou! ani cu meul R!c*it! 'nflorit!& ca "! ia pe "or!-"a de ne#a"t!+ armele lui "'nt 'n)ropate la r!d!cina unui plop 'n )r!din!& iar calul pa(te iar! prin li#ede. Atunci el& 'ncredinţ'ndu-"e de"pre toate& i-a dat drumul& (i duc'ndu-"e la un #r!itor i-a "pu" tot ce afla"e de la d'n"a. 2 Ei ine& i"e #r!itorul& acum du-te (i ia fr'ul (i-l "un! 'n trei p!rţi ale li#eii. El lu! fr'ul (i-l "un! 'n cele trei p!rţi ale li#eii (i 'ndat! #eni la d'n"ul o m'rţoa)! de cal (c*iop& olo) (i plin de ue. F!t-Frumo" 'i dete un picior 'n piept& de "e du"e d-a ereleacul cale de nou! ile (i nou! nopţi. Sun! fr'ul de al doilea (i de al treilea& dar tot acel cal #eni. 0!'nd acea"ta& "coa"e palo(ul "!-l 'nfi)! 'n pieptul calului. $ar calul 'i i"e, 2 F!t-Frumo"& F!t-Frumo"& nu m! omor'& ci du-te de taie trei "ute de #iţei de la trei "ute de #aci& (i d!-mi mie laptele "!-l eau. F!t-Frumo" f!cu precum 'i i"e"e calul& iar pe"te trei ile "un! iar!(i fr'ul& dar d-a"t! dat! #eni un cal ca un meu (i-i i"e, 6
2 Ia-ncalec! acum pe mine (i atin)e-m! de trei ori cu "c!rile. F!t-Frumo" 'mplini #oia calului& (i dup! ce "e plim! puţin cu d'n"ul& 'l atin"e de trei ori cu "c!rile+ atunci calul de"c*i"e dou!"preece aripi (i ur! cu d'n"ul p'n! la #'ntul turat& apoi coor'ndu-"e tot pe locul de unde pleca"e i"e, 2 F!t-Frumo"& dac! #rei "! te "lue"c cum"ecade& "! mai tai (a"e "ute de #iţei de la (a"e "ute de #aci (i "!-mi dai laptele "!-l eau. F!t-Frumo" 'mplini (i acea"t! porunc! a calului+ iar pe"te trei ile #eni 'mplotoiat (i 'ncoifat 7& (i "un! fr'ul. Calul #eni (i el numaidec't 'n(euat (i 'nfr'nat+ apoi i"e, 2 Iat!-m!& "t!p'ne& )ata& la poruncile tale. F!t-Frumo" 'nc!lec! pe cal (i "e du"e& (i iar "e du"e& cale lun)! (i n!t'n)!& ca $umneeu "! ne aun)! & iar c'nd "oarele aun"e"e pe la c*indii& intr! 'ntr-o p!dure nea)r! (i 'ntunecoa"!. $up! ce c!l!tori c't#a timp p'n acea p!dure& calul "e opri 'n loc (i i"e, 2 St!p'ne& uit!-te ine 'nainte (i-mi "pune ce #ei3 F!t-Frumo" "e uit!& dar nu #!u nimic. Calul iar 'i i"e "! "e uite+ atunci el "e uit! cum"ecade (i #!u o mulţime de (erpi cu capetele ridicate p'n! la cer& (i #!r"'nd fl!c!raie de foc din )uri. El "pu"e calului ce #!u"e& dar calul 'i i"e, 2 St!p'ne& noi treuie "! trecem prin milocul acelor alauri+ a)! dar m'na 'n urec*ea cea dreapt! (i "coate un arc cu "!)eţi& (i c'nd #om fi aproape de d'n(ii "! "looi o "!)eat! (i ei ne #or face loc "! trecem. F!t-Frumo" f!cu cum 'i i"e calul+ iar c'nd aun"e aproape de alauri& tra"e o "!)eat!& (i ei de fric! plecar! capetele la p!m'nt (i-i l!"ar! "! treac!. $e aci plec! iar 'nainte (i dete pe"te o c'mpie cu p!duri frumoa"e de c*iparo"& cu iar! #erde ca m!ta"ea (i cu mulţimi de f'nt'ni cu apa limpede ca #ioreaua (i rece ca )*eaţa+ iar la c!p!t'iul acelei c'mpii era un palat cu totul (i cu totul de ar)int. Cum aun"e la palat& !tu 'n poart! (i ie(i 'nainte o fat! frumoa"!+ el 'i ar!t! un inelu( de aur& pe care cumu-l #!u fata& 7
Cu plato(! (i coif. 8
cuno"cu c! F!t-Frumo" 'i e"te frate& (i-l "tr'n"e 'n raţe& apoi 'i i"e, 2 Fu)i& frate& c! de te #a )!"i meul aici& te #a omor'. 2 Ian "pune-mi& 'ntre! F!t-Frumo"& ce "emne are meul c'nd #ine3 2 El '(i trimite udu)anul 'nainte& r!"pun"e fata. Nu trecu mult (i udu)anul #eni+ (i dup! ce !tu de trei ori 'n poart!& "e pu"e 'n cui. F!t-Frumo" lu! udu)anul (i 'n#'rtindu-l de trei ori 'l a#'rli 'napoi la meu& apoi 'nc!lic'nd pe cal "e du"e de "e a"cun"e "u podul de ar)int. 9meul #eni numaidec't& dar cum aun"e la cap!tul podului& calul 'ncepu a "for!i (i a "e tra)e 'napoi. 9meul 'i dete cu "c!rile (i-i i"e, 2 :i5 cal de meu de paraleu& mer)i 'nainte& c! n-am fric! de nimeni& dec't de F!t-Frumo"+ dar el e"te pe t!r'mul cel!lalt (i nu cre "!-i fi adu" corul o"ciorul (i #'ntul peri(orul. 2 1a poate l-o fi adu"& i"e F!t-Frumo"& ie(ind de "u pod. 9meul "e repei la d'n"ul (i-i i"e, 2 Cum #rei "! ne atem3 /n "!ii "! ne t!iem "au 'n lupt! "! ne lupt!m3 2 1a 'n lupt!& c!-i mai dreapt!& i"e F!t-Frumo". Apoi& dup! aceea& am'ndoi #oinicii "e luar! la lupt!. 9meul adu"! pe F!t-Frumo" (i 'l !)! 'n p!m'nt p'n! la )enunc*e& F!t-Frumo" 'n#'rti pe meu (i !)'ndu-l 'n p!m'nt p'n! la )'t& 'i t!ie capul& pe c'nd calul lui omora pe-al meului. F!t-Frumo" "coa"e un ici (i plenind de trei ori& f!cu palatul meului o nuc!& o !)! 'n uunar (i plec! 'nainte. $up! ce c!l!tori c't#a timp& dete pe"te un palat cu totul (i cu totul de aur& !tu 'n poart! (i ie(i 'nainte-i o fat! foarte frumoa"!& 'i ar!t! (i ei inelul cel de aur pe care cum 'l #!u& cuno"cu pe F!t-Frumo" de frate (i "tr'n)'ndu-l 'n raţe 'i i"e, 2 Fu)i& fr!ţiorul meu& c!ci de #a #eni meul& te #a face mici "f!r'me. 2 Ian& "pune& 'ntre! F!t-Frumo"& ce "emne face meul c'nd #ine3 2 El '(i trimite udu)anul 'nainte& r!"pun"e fata. Nu trecu mult timp (i udu)anul #eni+ apoi dup! ce !tu de trei ori 'n poart!& "e pu"e 'n cui. F!t-Frumo" 'l lu! din ;
cui (i-l a#'rli 'napoi la meu& iar dup! aceea 'nc!lic! calul (i "e a"cun"e "u podul de aur al palatului. 9meul #eni c-o falc!-n cer (i cu alta-n p!m'nt& dar c'nd aun"e la capul podului& calul lui 'ncepu "! "e tra)! 'napoi+ meul 'i dete cu "c!rile (i-i i"e, 2 :i5 cal de meu de paraleu& mi(c! 'nainte5 c! nu-mi e fric! de nimeni dec't de F!t-Frumo"& dar el e"te pe t!r'mul cel!lalt (i nu cre "!-i fi adu" corul o"ciorul (i #'ntul peri(orul5 2 1a poate i l-o fi adu"& i"e F!t-Frumo"& ie(ind de "u pod. Atunci meul i"e, 2 Cum #rei& 'n lupt! "! ne lupt!m "au 'n "!ii "! ne t!iem3 2 1a 'n lupt!& c!-i mai dreapt!& r!"pun"e F!t-Frumo". Apoi "e luar! la lupt! (i "e luptar! i de #ar! p'n!-n "ear!+ iar c'nd aun"e "oarele la c*indii& F!t-Frumo" tr'nti pe meu (i-i t!ie capul& iar dup! aceea ple"ni din ici de trei ori (i tot palatul "e f!cu o nuc! pe care o !)! 'n "'n (i plec! 'nainte. Se du"e& (i iar "e mai du"e& p'n! dete pe"te un palat de topa& care "tr!lucea at't de mult& 'nc't la "oare te puteai uita& iar la d'n"ul a. $up! ce "e cuno"cu (i cu "or!-"a cea mai mic!& ce locuia 'n acel palat& "e a"cun"e iar "u pod& (i #enind meul "e lu! cu d'n"ul la lupt! (i "e luptar! toat! iua& dar nu putur! "! "e tr'ntea"c! unul pe altul. 0!'nd acea"ta& meul "e f!cu flac!r! )alen!& iar F!t-Frumo" "e f!cu (i el flac!r! ro(ie& (i iar "e luptar!& dar nu putur! "! "e iruia"c!. 9meul "e uit! 'n "u" (i #!'nd un cor 'i i"e, 2 Corule& coruţule5 du-te la 9aana7 (i-ţi moaie o arip! 'n "eu (i una 'n ap!& (i cu "eul "! m! "trope(ti pe mine& iar cu ap! "! "trope(ti pe F!t-Frumo"& c! ţi-l dau 'mpreun! cu calul lui "!-l m!n'nci. F!t-Frumo" ridic! (i el capul 'n "u" (i i"e, 2 Corule& coruţule5 du-te la 9aana (i moaie-ţi o arip! 'n "eu (i alta 'n ap!& (i cu "eul "! m! ui pe mine& iar cu ap! pe meu& c!-ţi dau "! m!n'nci trei mei 'mpreun! cu caii lor. Corul plec! (i 'ntorc'ndu-"e pe"te puţin ud! pe F!tFrumo" cu "eu& iar pe meu cu ap!. F!t-Frumo" "!ri d-a"upra meului (i-i t!ie capul& apoi ple"ni din ici (i f!c'nd (i palatul 7
9aana - Aator de oi. <
ace"tuia o nuc!& o !)! 'n "'n (i "e du"e 'nainte p'n! ce aun"e la o )r!din! cu poame foarte frumoa"e. El 'ntin"e m'na "! iee o par!& dar calul "e opri 'n loc (i-i i"e, 2 St!p'ne& "! nu m!n'nci din ace"te poame& c! #ei muri& c! e"te "ora cea mare a meului pref!cut! 'n )r!din!& dar dac! ai poft! mare& d! mai 'nt'i cu "aia 'n trei p!rţi ale pomului (-apoi m!n'nc! c't #ei #oi. F!t-Frumo" t!ie pomul 'n trei p!rţi (i 'ncepu "! cur)! "'n)e& apoi cule"e pere (i m'nc!. Nu trecu mult (i #!u o f'nt'n! cu ap! rece& dar c'nd #oi "! ea& calul iar!(i 'i i"e "! fac! ce f!cu"e la )r!din!. F!t-Frumo" lo#i f'nt'na de trei ori cu "aia (i& dup! ce cur"e "'n)e& !u ap! (i "e r!cori. Iar dup! aceea& mer"e 'nainte p'n! ce dete pe"te o #ie cu "tru)uri dulci ca a*!rul (i miro"itori ca c*i*limarul. El #oi "! rup! un "tru)ure& dar calul iar!(i 'i i"e, 2 St!p'ne5 nu rupe "tru)uri& c!ci #ia acea"ta e"te "ora cea mai mic! a meului (i& de #ei m'nca numai o rooan!& #ei muri+ dar dac! ai poft! de "tru)uri& taie o #iţ! cu "aia (i apoi m!n'nc! c'ţi "tru)uri 'ţi plac. F!t-Frumo" t!ie o #iţ! (i dup! ce cur"e un p'r'u de "'n)e& lu! "tru)uri (i m'nc!. =lec! (i "e du"e& m!re& cale lun)! (i n!t'n)!& c!ci cu#'ntul din po#e"te mai 'nainte mai lun) (i mai frumo" e"te& dar c'nd r!ma"e "oarele de o "uliţ!& calul i"e lui F!t-Frumo", 2 St!p'ne& ian uit!-te 'nd!r!t (i "pune-mi& #ei ce#a3 F!t-Frumo" "e uit!& dar nu #!u nimic. 2 Uit!-te mai ine& 'i i"e calul. Atunci F!t-Frumo" "e uit! ine (i #!u o flac!r! c't )!m!lia acului. 2 S! (tii& "t!p'ne& c! acea flac!r! e"te mama meilor (i a meoaicelor& (i nu (tiu cum #om "c!pa de d'n"a. >ine-te ine de coam!& c! am "! ocole"c lumea c't te (ter)i la oc*i& ca "! aun)em la cetatea Omului de flori cu ara de m!ta"!& c!ci numai acolo e "c!pare pentru noi. F!t-Frumo" a"cult! po#aţa calului& carele de"c*i"e toate aripile (i 'ncepu "! oare mai iute dec't #'ntul (i mai 'ncet dec't )'ndul& dar flac!ra din ce 'n ce "e m!rea (i 'ncepu "! ar! pe F!t-Frumo" 'n "pate5 Calul& #!'nd c! nu-i n!dede de ?
"c!pare& "e 'n!lţ! p'n! la #'ntul turat (i intr! 'n cetatea Omului de flori. Atunci meoaica& r!m'ind afar! de cetate& i"e cu am!r!ciune, 2 F!t-Frumo"& F!t-Frumo"& f!-mi o )aur! 'n id "! #!d cine e(ti tu care mi-ai omor't trei copii (i trei fete. F!t-Frumo" porunci "! fac! )aur!& dar c'nd meoaica !)! capul (i #oi "!-l "oar!& el 'i arunc! 'n )ur! un udu)an de fier ar" 'n foc pe care "orindu-l "e umfl! (i ple"ni. Omul de flori cu ara de m!ta"!& auind c! F!t-Frumo" "e afl! 'n 'mp!r!ţia lui& trimi"e ciodari (i ideclii& de 'l c*em! la 'mp!r!ţie (i 'l pu"e 'n fruntea me"ei+ dar #!'nd pe fata Omului de flori& r!ma"e 'ncremenit de frumu"eţile ei (i o ceru de la tat!-"!u de "oţie. Omul 'i i"e c! i-o d!& dac!-i #a aduce ap! #ie (i ap! moart! de unde "e at munţii 'n capete. F!t-Frumo" 'nc!lec! calul (i "e du"e "pre "oare-apune (i dete pe"te un om care ea ap! de la nou! "cocuri de mori (i "e #!ieta c! n-are ce ea. F!t-Frumo" "t!tu 'n loc (i "e mir! de d'n"ul+ iar el 'i i"e, 2 Nu te mira de mine& ci te mir! mai ine de F!tFrumo"& care a omor't trei mei& trei meoaice (i pe muma meilor. 2 Eu "'nt acela& r!"pun"e F!t-Frumo". 2 $ac! e(ti tu& ia-m! cu tine& c! mult ine 'ţi #oi prinde. F!t-Frumo" lu! pe omul ce nu "e "!tura de ap! (i plec! 'nainte. =e drum& 'nt'lni un alt om& care m'nca p'nea de la nou! cuptoare (i "e #!ieta c! moare de foame. F!t-Frumo" "e uit! la d'n"ul (i 'ncepu "! "e mire& dar el i"e, 2 Nu te mira de mine+ ci te mir! de F!t-Frumo"& care a omor't trei mei& trei meoaice (i pe muma meilor. 2 Eu "'nt acela& i"e F!t-Frumo". 2 $ac! e(ti tu& apoi ia-m! cu tine& c! mult ine ţi-oi prinde. F!t-Frumo" 'l lu! (i pe ace"ta (i plec! 'nainte. Mer"e ce mer"e (i dete pe"te un om care "!rea din munte 'n munte cu nou! pietre de moar! le)ate de picior (i "e pl'n)ea c! n-are ce "!ri. $up! ce-l lu! (i pe ace"ta cu d'n"ul& mer"e 'nainte ca cu#'ntul din po#e"te& c!-nainte mult mai e"te& (i aun"e 'ntr-o @
c'mpie& de unde "e auea un )omot mare. Atunci calul i"e lui F!t-Frumo", 2 St!p'ne& cat! "pre "oare-apune (i "pune-mi #ei ce#a3 F!t-Frumo" "e uit! (i #!u doi munţi !t'ndu-"e 'n capete. 2 =rintre ace(ti doi munţi a#em "! trecem& ca "! lu!m ap! #ie (i ap! moart!& i"e calul& "! mer)em 'nceti(or (i c'nd om fi aproape de munţi& "!-mi dai de trei ori cu pintenii (i "! te ţii de coam! cu o m'n! (i cu cealalt! "! iei ap!. Cum aun"e F!t-Frumo" dinaintea munţilor& dete cu pintenii calului& care ur! mai iute dec't )'ndul& trec'nd pe la f'nt'n!& lu! ap! (i ie(i dintre munţi 'nainte de a "e lo#i 'n capete. F!t-Frumo" adu"e ap! la Omul de flori cu ar! de m!ta"! (i ceru "!-i dea pe fie-"a de ne#a"t!. $ar Omul de flori 'i i"e, 2 Eu ţi-oi da-o& dac! mi-i )!"i un om care "! m!n'nce p'inea de la nou! cuptoare& altul "! eie apa de la nou! "cocuri de mori. F!t-Frumo" i"e 'mp!ratului, 2 !te(te cele nou! cuptoare (i arat!-mi cele nou! "cocuri de moar!& c! am oameni "!-ţi m!n'nce p'inea (i "!-ţi ea apa. Omul de flori porunci #iirului "! )!tea"c! p'inea (i "! arate "cocurile& (i dup! ce le )!ti #eni 'mp!ratul "! pri#ea"c!. Atunci F!t-Frumo" f!cu "emne oamenilor "!i (i c't te (ter)i la oc*i m'ncar! p'inea (i !ur! apa. $ar Omul de flori nu #oi "!-i dea fata nici dup! acea"ta& ci 'i i"e 2 $ac! #oie(ti "! aii pe fie-mea de "oţie& "!-mi aduci )aroafa care miroa"e cale de nou! ani& (i apoi ţi-oi da ne)re(it pe fie-mea. F!t-Frumo" plec! "! caute )aroafa (i "e du"e cale lun)! p'n! "e "imţi miro"ul )aroafei. Atunci calul 'i i"e, 2 St!p'ne& a)! m'na 'n urec*ea mea cea dreapt! (i "coate din ea o ucat! de "!pun& o perie (i o )re"ie (i mer)i 'nainte f!r! fric!. $e ce mer)ea (i mer)ea& miro"ul mai mare "e f!cea& p'n! ce aun"e la un palat de "ticl!+ tra"e la poart!& !tu 'n ea (i B
nimeni nu-i r!"pun"e. Atunci el intr! 'nl!untru& #!u )aroafa (i o lu!. Apoi 'nc!lec! pe cal (i plec! 'n"pre Omul de flori. Nu f!cu mult! cale (i "imţi c! #ine dup! d'n"ul meul palatului de "ticl! cu o falc! 'n cer (i cu una 'n p!m'nt. $ar tocmai c'nd era "!-l aun)!& calul 'i i"e, 2 St!p'ne& arunc! "!punul. El 'l arunc! (i numaidec't "e f!cu un alunecu( care 'mpiedic! pe meu de a-l aun)e. 9meul 'n"! f!cu ce f!cu (i trecu cum putu alunecu(ul (i c'nd era "! aun)! iar pe F!tFrumo"& calul 'i ice "! arunce peria. Cum o arunc!& "e f!cu o p!dure dea"!& de nu putea nime "! r!at! printr-'n"a& dar meul f!cu ce f!cu (-o trecu& apoi o lu! F!t-Frumo" iar!(i 'n )oan! (i& c'nd era "!-l prin!& arunc! )re"ia& care "e f!cu un munte mare (i nalt p'n! la cer. 9meul roa"e piatra cu dinţii (i trecu prin ea. A tunci calul i"e, 2 St!p'ne& nu e ine de noi& o "! pierim+ dar mai a#em o "c!pare, "!-ţi tra)i "ufletul de nou! ori& c! am "! m! ridic (i "! trec de nori (-apoi de acolo "! cad pe"te meu (i "!-l "tri#e"c. F!t-Frumo" "e lu! dup! po#aţa calului& "e ridic! p'n! la nori& apoi "e l!"! pe"te meu (i-l "tri#i+ el& dup! aceea& "e du"e (i dete )aroafa Omului de flori& care nemaia#'nd ce-i cere& 'i dete pe fie-"a. $ar c'nd #eni #remea "! "e culce cu d'n"a& #eni omul cel cu nou! pietre de picioare (i ceru "! "e culce (i el 'n c!mar! cu d'n(ii. F!t-Frumo" 'l l!"!& c!ci f!cu"e ur!m'nt "! nu-i calce niciodat! #ora. =e"te noapte& tocmai c'nd F!tFrumo" dormea mai ine& ie(i un alaur din )ura fetei (i c'nd "e 'ntin"e "! mu(te pe F!t-Frumo"& omul cu pietrele de picioare "coa"e palo(ul (i-l t!ie 'n mici f!r'me. Mai ie(i unul (i-l t!ie (i pe acela& (i c'nd ie(i (i acel de al treilea& 'i droi capul cu o piatr! de moar!. Apoi dup! ce-i pu"e la o parte pe tu"trei alaurii ce-i omor'"e "e culc! (i dormi. A doua i de dimineaţ! palatul 'mp!r!te"ei era plin de #l!dici (i de popi ce #eni"er! "! 'n)roape pe F!t-Frumo"& cre'ndu-l mort ca pe ceilalţi )ineri ai 'mp!ratului. $ar c'nd 'l #!ur! #iu& "e minunar! (i i "e 'nc*inar!. Omul de flori #eni (i el ca "! "e 'ncredinţee de e"te #iu "au mort F!t-Frumo"& dar c'nd #!u pe alaurii cei morţi "e "perie (i 'ntre!. $ar omul cu pietrele de moar! 'i "pu"e c! ei au ie(it din fie-"a (i c'nd era "! 7
mu(te pe F!t-Frumo"& "!-l omoare ca pe ceilalţi )ineri& el i-a uci". Atunci Omul de flori 'ncepu nunta (i o ţinu trei ile (i trei nopţi+ iar dup! aceea F!t-Frumo" '(i lu! iua un! (i plec! cu ne#a"ta "a aca"! la 'mp!r!ţia lui (i f!cu toate a#uţiile meilor 'n trei p!rţi (i le dete celor trei oameni care-l auta"e. Omul cu pietrele de moar! nu "e mulţumi& (i ceru "! 'mpart! (i ne#a"ta cu d'n"ul. F!t-Frumo" "e 'mpotri#i+ dar el "coa"e palo(ul (i c'nd era )ata "! o taie pe 'mp!r!tea"a& atunci ie(i din )ura ei 'nc! un alaur& pe care omul cu pietrele de moar! 'l f!cu f!r'me (i i"e, 2 F!t-Frumo"&F!t-Frumo"5 ia-ţi a#uţiile& ia-ţi (i ne#a"ta& (i tr!iţi "!n!to(i& c! am "co" p'n! acum dintr-'n"a patru alauri (i i-am mai l!"at numai unul& c! nu e ine "! r!m'ie femeia f!r! nici un drac. F!t-Frumo" "e prin"e frate de cruce cu omul cu pietrele de moar! (i-l ru)! "! nu "e prea dep!rtee de pe locurile ace"tea& ca nu cum#a dracul ce a r!ma" 'n femeie "!-i r!puie ilele. Apoi a aun" aca"!& (i dup! ce a #!ut pe mum!-"a& a ple"nit de trei ori cu iciul (i cele trei nuci "-au de"f!cut 'n trei palate frumoa"e (i cu cele trei "urori ale lui 'ntr-'n"ele& pe care& dup! ce le-au dat nuca 7 'napoi& le-au m!ritat (i "-a f!cut mare ucurie (i #e"elie 'n toat! 'mp!r!ţia. /nc!lecai p-o (a (i #-o "pu"ei dumnea#oa"tr! a(a.
7
Le-au dat rodul muncii lor D )o"pod!riile . 77
=O0ESTE =O=ULAR% ROMNEASC%
Tei le)!nat ERA O$AT%& cic!& un mo(nea) (i o a!. Copii nu a#u"e"er!& (i-a(a ar fi #oit "! ai!& de "e d!dea 'n #'nt dup! ei. 1aa& mai ale"& #e(nic "e ru)a lui $umneeu "! "e milo"ti#ea"c! cu ea "!-i d!ruia"c! un copil. $umneeu (tie 'n"! c'nd treuie "! deie omului ce cere (i c'nd nu. 1aa copii n-a mai f!cut (i& de dor de a a#ea (i ea& '(i f!cu un lea)!n (i 'n el pu"e& 'n loc de !iet& un lemn de tei ce-l 'nf!(a"e (i-l 'mroodi"e ca pe copii. Se #ede c! aun"e"e aa 'n mintea copiilor. Le)!na aa 'n una 7& c'nd a#ea #reme& alia copilului (i-i c'nta+ de la o #reme& numai ce aude pl'n" de copil 'n lea)!n. 1aa "-a "p!riet& dar c'nd "-a uitat (i a #!ut 'n locul lemnului un !iet m'ndru (i frumo" cum altul nu mai era 'n lume (i 'n "oare& neunii de ucurie+ pl'n)ea iata a!& r'dea& aler)a pe afar! (i nu mai (tia cum "! mulţumea"c! lui $umneeu c! i-a a"cultat ru)a. Cum #ine mo(nea)ul de la lucru& aa ca o !lud! 'i ie"e 'nainte (i-i arat! !ietul. C'nd 'l #!u mo(nea)ul a(a m'ndru (i frumo"& cu r'#n! (i mare du* plecat ridic! oc*ii 'n "u"& mulţumind lui $umneeu c! le-a dat "priin !tr'neţelor. Mo(ne)ii otear! pe !iat (i-i pu"er! numele Tei Le)!nat. Cum!tria fu c*efoa"! (i plin! de un!t!ţi& c!ci mo(ne)ii "e ţineau ine& at'r c! erau "in)urei. Tei Le)!nat cre(tea #!'nd cu oc*ii+ c't cre(te un !iet de ai 'ntr-un an& el cre(tea numai 'ntr-o i. =e"te #reo doi ani el era co)emite milian 4& ca toţi fl!c!ii cu care "e lua la tr'nt! (i pe care-i do#edea pe un cap. /ntr-o i #ede Tei Le)!nat 'ntr-un cui din c!mar! pu(ca mo(nea)ului& din tinereţe. Nici una& nici dou!&o ia& "e 'mrac! Mereu& 'ntr-una. 4 Milian D om #oinic& "p!to". 7
74
(i "e duce cu ea 'n p!dure la #'nat. $e)eaa cerca aa "!-l oprea"c!+ Tei Le)!nat '(i c!uta de drum. Aun)'nd 'n p!dure mer)e trei ile (i trei nopţi+ cum mer)ea prin codru& d! pe"te un om care nu f!cea alta dec't copacii ce erau drepţi 'i "tr'ma& iar pe cei "tr'mi 'i 'ndrepta. Cum 'l #ede Tei Le)!nat& 'l 'ntrea! ce "tric! copacii3 Str'm!-Lemne& c!ci el era& 'i r!"punde c! nu-i treaa lui "! (tie& dar dac! #rea& "! "e prind! am'ndoi fraţi de cruce& c! i-ar fi de folo" #reodat!. Tei Le)!nat "e prinde frate de cruce cu Str'm!-Lemne (i am'ndoi "e iau prin p!dure. Mer) c't mer) (i aun) 'n ni(te munţi pietro(i. /ntr-un ţanc de munte (edea un om (i #e(nic "f!r'ma piatr!. Tei Le)!nat "e prinde frate de cruce (i cu Sfarm!-=iatr! (i tu"trei '(i c!utar! de drum. Aun"er! 'ntr-o p!dure. Aice '(i f!cur! o coli! (i c'te unul& cu iua& r!m'nea la f!cut ucate& iar ceilalţi doi "e duceau la #'nat. /n iua 'nt'ia r!m'ne Str'm!-Lemne. Face el ni(te ucate une ca acelea (i "t!tea 'nnaintea focului a(tept'ndu-(i fraţii. Cum "t!tea Str'm!-Lemne pe )'nduri& numai ce #ine o onanie de om mititel ca de o palm! cu o ar! c't un cot. Statu-=alm!-1ar!-Cot& c!ci el era& "e repede la foc (i din c'te#a 'n)*iţituri "oare m'ncarea lui Str'm!-Lemne& din oal!. Str'm!-Lemne 'l prinde de ar!& crap! un lemn (i-i pune ara acolo. C'nd #ine de la #'nat Tei Le)!nat (i Sfarm!-=iatr!& )!"e"c pe Statu-=alm!-1ar!-Cot acaţat cu ara 'n lemnul cel cr!pat (i pe Str'm!-Lemne "uduind (i f!c'nd alte ucate. Tei Le)!nat "e du"e la Statu-=alm!-1ar!-Cot (i-i d! drumul+ el "e f!cu ne#!ut. Str'm!-Lemne "f'r(i ucatele& (i dup! ce m'ncar! "e odi*nir! ine. A doua i r!ma"e "! fac! ucate Sfarm!-=iatr!+ dar (i Sfarm!-=iatr! p!ţi aceea(i i"torie cu Statu-=alm!-1ar!-Cot ca (i Str'm!-Lemne. C'nd "e 'ntoar"e Tei Le)!nat de la #'nat (i #!u pe Statu-=alm!-1ar!-Cot cu un "tan de piatr! pe ar!& 'l umfl! r'"ul (i& duc'ndu-"e la el& ro"to)oli "t'nca (i dete drumul lui Statu-=alm!-1ar!-Cot& de "e f!cu iar ne#!ut. A treia i r!ma"e la f!cut m'ncare Tei Le)!nat+ el pre)!ti dou! r'nduri de ucate (i& c'nd "e 'ntoar"er! fraţii lui de la 76
#'nat& nu mai #!ur! pe Statu-=alm!-1ar!-Cot& c!ruia Tei Le)!nat 'i d!du"e m'ncare& (i ucatele erau cum "'nt mai une& nici reci& nici fierinţi. $up! ce m'ncar! ine& "e luar! tu"trei (i "e du"er! prin munţi (i aun"er! pe mo(ia unui 'mp!rat. =anicii 'mp!ratului& )!"ind pe Str'm!-Lemne "tric'nd p!durea& 'i prin"er! pe tu"trei (i-i du"er! la 'mp!rat. /mp!ratul& dup! ce-i prooi ur't& 'nc! era "!-i (i at!& "e *ot!r'& #!'nd pe Tei Le)!nat a(a de 'ndr!neţ (i frumo"& "! "cape de el& dac! 'i #a "coate de la mei pe cele trei fete ale lui. /mp!ratul le mai "pu"e c! dac! ei "cot fetele de la mei& le d! fiec!ruia din ei c'te una de "oţie (i 'mp!r!ţia. Tei Le)!nat "e prin"e "! "coat! fetele de la mei. $up! ce lu! de la 'mp!rat ani de c*eltuial! (i *aine de primeneal!& porni 'nainte cu $umneeu. Mer"er! #reme mult!& ţ!ri& m!ri (i munţi (i aun"er! la o f'nt'n!& pe unde te puteai duce 'n lumea nea)r!& c!ci meii ce fura"e fetele 'mp!ratului acolo #ieţuiau. Ca "! mer)i de pe lumea al! 'n lumea nea)r!& treuia "!-ţi dai drumul prin f'nt'na meilor. Se #'r' 'nt'i Str'm!-Lemne. El l!"! cu#'nt c! atunci c'nd #a "cutura funia& "!-l "coat! 'napoi. Nu "e da"e drumul funiei cu care "e coorau 'n f'nt'n! nici pe um!tate& (i numai ce #ede Tei Le)!nat c! "e "cutur! funia. 2 Ce ai p!ţit& Str'm!-Lemne& de ai "cuturat funia a(a de )ra!3 2 $a ce "! p!ţe"c3 Ia& nu poţi "! tr!ie(ti 'n putoarea cea mare care #ine din fundul f'nt'nei. 2 La" c! m! #'r eu& i"e Sfarm!-=iatr!. $ar (i el p!ţi ca (i Str'm!-Lemne. Atunci "e #'r' (i Tei Le)!nat+ el l!"! cu#'nt c! dac! #a "cutura funia& mai tare "!-i deie drumul. Mer"e& mer"e Tei Le)!nat trei ile& p'n! ce aun"e 'n fundul f'nt'nei. Acolo ce "! #ad!3 Gerpi& alauri& roa(te c't ca"ele (.a. Tei Le)!nat "e d! cu palo(ul printre i#ine (i le omor' pe toate. Sc!p'nd de acele ur'te locuri& porni "pre curţile meului celui mai mare. 78
0ai& m'ndru mai era5 Alt "oare mai frumo" ca al no"tru "tr!lucea& alt! lun! mai "tr!lucitoare cum a#em noi era acolo& (i ni(te )r!dini mai frumoa"e ca raiul5 Cum aun"e Tei Le)!nat la curţile meului& "e du"e la fata 'mp!ratului. Ea& cum 'l #!u& i"e, 2 0ai& ce #oinic m'ndru (i frumo" e(ti& (i cum are "! te omoare c'inele de meu c'nd te-a #edea5 2 $a unde-i du" el amu3 2 /i du" la #'nat. 2 Gi de pe ce cuno(ti c'nd #ine3 2 9#'rle udu)anul de trei mile de loc& (i atunci ucatele treuie "! fie nici reci& nici fierinţi. Cum "t!teau ei de #or!& numai ce aude udu)anul 'n poart!& 'n u(!& 'n ca"!. Tei Le)!nat 'l repede 'napoi de cinci mile de loc (i& c'nd a trecut pe l'n)! urec*ea meului& i-a r!teat #'rful urec*ei. 9meul a 'nceput a da pinteni calului (i a fu)i "pre ca"!& dar calul nu #oia "! mear)!+ c'nd aun"e la podul de aram!& calul a 'nceput a "for!i (i a ciuciuli urec*ile. 9meul i-a i", 2 :i5 calule& m'nca-ţ-ar corii carnea (i ciolanele roadeţi-le-ar c'inii& c! doar nu-i c'inele de Tei Le)!nat "u pod ca "! te "p!rii de el. Atunci numai ce ie"e Tei Le)!nat de "u pod (i-i "pune, 2 Cum #rei "! ne lupt!m3 Cu palo(e "! ne t!iem& ori cu tr'nta "! ne tr'ntim3 9meul i-a i", 2 Cu tr'nta "! ne tr'ntim trup la trup& c!-i mai drept. Atunci& unde "-a luat Tei Le)!nat cu meul la tr'nt!5 'nt'i l-a tr'ntit meul pe Tei Le)!nat& de l-a #'r't 'n p!m'nt p'n! la r'u. Unde nu "e m'nie Tei Le)!nat& (i c'nd l-a iit o dat! pe meu& l-a #'r't 'n p!m'nt p'n! la )'t+ atunci Tei Le)!nat "coa"e palo(ul (i-i t!ie )'tul. /nc!lic! apoi calul meului (i "e du"e la curţile lui. Fata 'mp!ratului& c'nd l-a #!ut& nu mai putea de ucurie. 2 Ce f!cea meul cu curţile lui c'nd "e ducea unde#a3 2 =ocnea din iciul i"t din cui de trei ori (i le f!cea dou! mere. 7;
Tei Le)!nat ia iciul& pocne(te de trei ori& face curţile dou! mere (i le d! fetei 'mp!ratului. $up! ce a "c!pat fata cea mare& "e duce la curţile meului celui de miloc (i-l iruie(te (i pe el& ca (i pe cel 'nt'i. /i mai r!m!"e"e "! "cape pe fata cea mic!& care-o ţinea meul cel mic. Sc!pa"e el u(or pe fetele cele mari de la ce doi mei+ pe cea mai mic! 'n"! era mult mai )reu& c!ci a#ea mult de munc!& (i c*iar meul i"t mic era mult mai #oinic ca ceilalţi. $up! ce trece prin ni(te p!duri ur'te& pline cu (erpi& roa(te (i tot felul de di*!nii& aun"e la curţile meului. Cum 'l #!u fata 'mp!ratului& 'i i"e, 2 0ai5 ce #oinic m'ndru (i frumo" e(ti& (i cum are "! te pr!p!dea"c! c'inele de meu c'nd te-a #edea5 2 $a unde-i du"3 2 La #'nat. 2 Gi pe ce "emne (tii c'nd #ine3 2 9#'rle udu)anul de (apte mile de loc& (i atunci ucatele treuie "! fie nici reci& nici fierinţi. Gi cum #oreau ei& numai ce aude udu)anul 'n poart!& 'n u(! (i 'n ca"!. Tei Le)!nat 'l r!pede de nou! mile de loc& (i& c'nd a trecut pe l'n)! urec*ea meului& i-a r!teat-o din loc. C'nd era pe la podul de aur& calul meului a 'nceput a for!i (i a "e da 'napoi. 9meu-i ice, 2 :ai& m'nca-ţi-ar corii carnea (i c'inii ciolanele5 Ce& crei c! "u pod e c'inele de Tei Le)!nat3 Atunci numai ce ie"e Tei Le)!nat (i-l 'ntre!, 2 Cum #rei "! ne lupt!m3 din tr'nt! "! ne tr'ntim& ori din palo( "! ne t!iem3 2 1a din tr'nt! "! ne tr'ntim& c!-i mai dreapt!. Atunci "e 'ncep a "e lupta, de dimineaţ! (i p'n! 'n "ear! "e tr'ntir!& (i nu "e da nici unul. Amu li era "ete (i foame+ meul #ede o cioar! (i-i ice, 2 $!-mi oleac! de ap! c! ţ-oi da *oitul lui Tei Le)!nat "!-l m!n'nci. Tei Le)!nat ice c!tre cioar!, 2 $!-mi ap! "! eu& c! ţi-oi da *oitul la trii mei "! le m!n'nci tu cu toate neamurile tale. 7<
Atunci cioara "e repede la un ia& ia cu cloţul ap! (i picur! 'n )ura lui Tei Le)!nat c'te#a picu(uri. Tei Le)!nat prin"e la putere (i& c'nd l-a iit o dat! pe meu& l-a #'r't 'n p!m'nt p'n! la )'t. Apoi cu palo(ul i-a t!iat capul (i l-a omor't. Ca"ele meului le-a f!cut dou! mere (i le-a dat fetei cele mai mici& care era cea mai frumoa"! din fetele 'mp!ratului& (i pe care Tei Le)!nat '(i pu"e"e oc*ii. Tei Le)!nat lu! fetele 'mp!ratului& mer"e cu ele la f'nt'n! pe unde treuia "! ia"! din lumea nea)r! 'n lumea al!. Tei Le)!nat prinde funia (i o "cutur!+ "cutur!tura #ine 'napoi. La )ura f'nt'nei a(teptau deci cei doi fraţi de cruce ai lui Tei Le)!nat. El pune 'n patul ce era acaţat de funie pe cele trei fete (i "cutur! funia. =atul 'ncepu a "e urca (i Tei Le)!nat r!ma"e "in)ur. C'nd #!ur! Str'm!-Lemne (i Sfarm!-=iatr! fetele& nu mai putur! de ucurie. Ei d!dur! drumul patului& ca "!-l "coat! afar! (i pe Tei Le)!nat. Sfarm!-=iatr! cu Str'm!-Lemne "e "f!tuir! ca "!-l urce p'n! la um!tatea f'nt'nei pe Tei Le)!nat (i "!-i deie drumul ca "! "cape de el. Tei Le)!nat 'n"! "e temea de a(a ce#a (i& ca "!-i cerce& pu"e 'n pat un olo#an (i "cutur! funia. =atul 'ncepu a "e urca (i& dup! o ucat! de #reme& numai ce aude o pocnitur!. Cei doi du(mani ai lui Tei-Le)!nat d!du"er! drumul patului cu olo#anul. Tei Le)!nat& #!'nd (iriclicul to#ar!(ilor lui& porni iar 'n lumea nea)r!. Mer)e c't mer)e (i aun)e la curţile lui Statu=alm!-1ar!-Cot. C'nd l-a #!ut mo(nea)ul& nu mai putea de ucurie. O"p!ţuri ca acele 'i f!cu (i-l 'ntre! c! ce #'nturi 'l aduc pe acolo3 Tei Le)!nat po#e"ti lui Statu-=alm!-1ar!-Cot pataraniile lui cu meii (i cu cei doi to#ar!(i ai lui (i-l ru)! "!-l 'n#eţe ce "! fac! pentru a putea ie(i pe lumea al!. 2 Nimenea n-are "! te poat! "coate de aci& fiul meu& dec't numai paura din p!durea meului cel mare. =aura aceea pe fiecare an "coate doi"preece pui& (i nici de unu n-are parte& c!ci c'nd "e duce dup! m'ncare #ine un alaur (i-i m!n'nc!. $ac!-i putea "! omori alaurul& ea te-a "coate de la neca. 7?
Statu-=alm!-1ar!-Cot mai d!"c!li pe Tei Le)!nat cum "! "e poarte cu paura& (i pe urm! "e de"p!rţir!. 2 =entru c! n-ai fo"t r!u ca to#ar!(ii t!i& ai "c!pat cu ine de la mine+ dar dac! ai fi fo"t (i tu ca ei& apoi cu ile nu "c!pai de la mine. Tei Le)!nat mer"e 'n p!durea meului cel mare (i aun"e la cuiul paurei. Tocmai atunci ie(ea dintr-un ie!r (i alaurul ca "! m!n'nce puii paurei. Tei Le)!nat "coa"e palo(ul& (i dintr-o t!ietur! r!tea! capul di*aniei de alaur (i "cap! puii de moarte. C'nd l-au #!ut puii& nu mai puteau de ucurie. 2 C'nd te-a #edea mama& are "! te 'n)*it! de ucurie. Atunci ei l-au f!cut un ful) (i l-au pu" "u aripa celui mai mic. C'nd a #enit paura (i i-a #!ut& era "! moar! de ucurie. 2 Cine #-a "c!pat& dra)ii mamei3 2 Un fl!c!u #oinic (i frumo"& 'i r!"pun"er! ei. 2 /ncotro "-a du"3 2 La r!"!rit& r!"pun"er! ei. =aura& ca o #'ntoa"!& "e repei "pre r!"!rit& ca "! )!"ea"c! pe cel ce i-a "c!pat puii& dar nu l-a )!"it. 2 /ncotro a apucat& dra)ii mamei3 2 /n"pre apu". R!pede iar!(i apuc! "pre apu"& dar nici urm! de fl!c!u n-a )!"it. $up! ce mai fu)i "pre amia! (i "pre mia!noapte& puii i"er!, 2 Noi mam!& ţ-om "pune unde-i #oinicul care ne-a "c!pat& dac! ne f!)!duie(ti c! nu-l #ei m'nca. 2 Nu-l m!n'nc& dra)ii mei. Atunci puiul cel mic "coa"e de "u arip! o peniţ! mic! (i o arunc! o"+ din ea ie(i un fl!c!u m'ndru& de nu mai era altul ca el. =aura 'l 'n)*iţi de ucurie& (i c'nd 'l #!r"!& Tei Le)!nat era de o mie de ori mai frumo" ca 'nainte. 2 Ce pofte(ti de la mine& #oinice& pentru inele ce mi-ai f!cut3 2 S! m! "coţi 'n lumea al!& r!"pun"e Tei Le)!nat. 2 =re)!te(te "! ai dou!"preece #a"e de #in (i doi"preece oi fripţi& (i m'ne mer)em. 7@
Tei Le)!nat "e du"e pe mo(ia meului cel mare (i lu! (i frip"e doi"preece oi& cump!r! dou!"preece uţi de #in (i 'n ori de iu! "e pu"e pe aripile paurei cu oii fripţi (i cu #inul. Mer"er!& mer"er!& cale lun)!& pe"te ap! (i munţi& #!i (i dealuri. $e c'te ori 'i era paurei foame& Tei Le)!nat 'i da c'te un #a" de #in (i c'te un ou fript. At't drum mer"er!& 'nc't c'nd era aproape "!-l "coat! din f'nt'n!& nu mai r!m!"e"e lui Tei Le)!nat dec't un pa*ar de #in+ carne nu mai a#ea de fel. 2 $!-mi "! m!n'nc (i "! eau& i"e paura& c! nu mai pot de foame. 2 N-a#em dec't un pa*ar de #in& r!"pun"e el. 2 $!-mi carne "! m!n'nc de unde (tii& c! nu mai pot& (i ne pr!p!dim am'ndoi. Atunci Tei Le)!nat taie din talpa piciorului o ucat! de carne (-o dete paurei. $e atunci are omul 'n talpa piciorului lip"! de carne 'ntre c!lc'i (i de)etul mare. 2 1un!-i carnea de om& i"e paura+ de (tiam mai de mult c! e a(a de un!& te m'ncam p'n! acum. Mai mer"er! c't mai mer"er!& (i dup! c't!#a #reme& Tei Le)!nat "e #!u iar!(i pe lumea al!. Mer"e el c't mer"e (i aun"e la curtea 'mp!ratului cel cu fetele. Fetele cele mari "e m!rita"e una dup! Sfarm!-=iatr! (i una dup! Str'm!-Lemne. Cea mic!& din pricin! c! n-a a"cultat pe tat!-"!u "! "e m!rite dup! un fecior de 'mp!rat& o du"e"e "lu)! la curţile lui Str'm!-Lemne. C'nd a auit 'mp!ratul p!ţaniile lui Tei Le)!nat (i dr!ciile lui Str'm!-Lemne (i ale lui Sfarm!-=iatr!& "e 'ncruci. /n"ur! pe Tei Le)!nat cu fata lui cea mic!& (i d!rui toat! 'mp!r!ţia lui (i a tr'ntit o nunt! cum n-a mai fo"t alta pe lume& la care a poftit (i pe mo(nea)ul (i aa ce-au cre"cut pe Tei Le)!nat. La nunta lui Tei Le)!nat a( fi ucat (i eu dac! eram pe atunci& c! el nu "e ferea de ţ!rani ca oierii de ai. G-am 'nc!lecat pe-o c!p(un! (i #-am "pu" (i eu o minciun!.
7B
=O0ESTE =O=ULAR% ROMNEASC%
Cotocil! 'mp!rat& 1an M'rtan A FOST O$AT%& (i e demult d-atunci& a fo"t un unc*ia( (i-o a!. Au murit am'ndoi mo(ne)ii (i a r!ma" numai un copil al lor. Copilul& mititel cum era& 'ncepu a icni de foame (i de "ete+ nu l-a l!"at $umneeu "! piar!& c!ci mai r!m!"e"e cu el (i un m'rtan. M'rtanul "e ducea dimineaţa la p!dure (i-i aducea a (oareci& a r!d!cini& a p!"!ri& (i& ai a(a& m'ine a(a& p'n! ce #!u !l copil mare. Acum alt! pricin!. $e unde p'n! aci copilul (i m'rtanul ţineau unul la altul& acum& copilul 'ncepu a c*inui m'rtanul+ nu-l l!"a niam 'n pace. /l tr!)ea de coad!& 'l lua de urec*i& 'l 'nc!lţa cu )*ioci de nuc! (i c'te (i mai c'te dr!co#enii. Mai la urm!& "an)*iul de copil 'i le)! m'rtanului o cu"tur! 7 de )'t& (i-l )oni 'n lumea mare. $ac! #!u a(a ietul m'rtan& nu "e l!"! (i o lu! (i el rana prin p!dure& (i& *aidea-*aidea& mereu 'nainte& ca cu#'ntul din po#e"te& 'nainte mult mai e"te. Tot uml'nd el a(a& cine (tie c't o fi umlat& "e 'nt'lni 'ntr-o un! dimineaţ! cu #ulpea. 2 1un! dimineaţa& cumetre& i"e #ulpea. 2 Muţumim dumitale& cum!tr!. 2 $a un-te duci& cumetre3 Ce-ai pe aci3 2 Ia& ce "! am5 Iac! mi-am luat (i eu lumea-n cap de r!ul unui (ui de copil5 2 Taaaci& cumetre5 Gtii una cumetre3 $ac! e #ora p-a(a tot 'mi treuie mie !rat& nu m! iei tu pe mine3 2 $e& eu (tiu ce "! cred (i ce "! ic5 2 :aide& de... nu te mai codi& c! la mine nu te-o mai pune nimenea la munc!. 2 E... fie& *ai& a(a "! fie5 2 1ine& !r!ţele. $u-te 'nainte (i dai de #iuina mea& intr! acolo& p'n! #iu eu. M! duc "! iau o "pinare de )!ini& "! facem nunta. 7
Cu"tur! D cuţit. 4
=lec! m'rtanul& uml! 'n "u"& uml! 'n o"& dete de #iuina #ulpii. Cum intr! acolo& "e pu"e "! roa! ful)i& c! era li*nit de foame. 0ulpea& mer)'nd& "e 'nt'lni cu lupul. 2 1un! iua& frati-meu5 2 Mulţumim dumitale& "oru-mea. 2 $a nu (tii ce#a& m!i frati-meu3 Eu m-am m!ritat. 2 Taaaci& "oru-mea& (i pe cine-ai luat3 2 :e& *e& am luat unul care mer)e cu "aia orna-orna. /l c*eam! Cotocil! 'mp!rat& 1an M'rtan. 2 M! duc "!-l #! (i eu3 2 1ine& da numai "! iei "eama+ c'nd te duci "! nu-l "tri)i 1an M'rtan& c! ia"! la tine (i te taie cu "aia& ci "!-i ici Cotocil! 'mp!rat. 2 1ine& a(a "! fac. =lec! lupul. Cum aun"e la #iuin!& uit! cum "! "tri)e& (i 'ncepu, H1!!!& 1an M'rtan... M'rtanul& c'nd #!u at'ta namil! de mare& 'ncepu a-l "tropi (i a "e-nfoia la el. Lupul& cre'nd c!-l taie cu "aia& 'nlemni de fric!. 0ei& pro"t lup5 Ce "! fac! un iet pi"ic mic& *uipit 7 de foame5 /i era fric! ietului m'rtan de at'ta *aia de mare. Lupul r!ma"e "mirna& iar m'rtanul intr! "! roa! la pene. 0ulpea "e mai 'nt'lni (i cu ur"ul. /i "pu"e (i !"tuia "! fac! (i "! ic! tot ca (i lupul+ dar& cum aun"e& o p!ţi (i ur"ul. 0ulpea "e mai 'nt'lni cu porcul mi"treţ. /l 'n#!ţ! (i pe !"ta cum "! fac! (i cum "! drea)!+ dar p!catul 'i )onea la fi(tece pa". Uit! (i el cum "! ic! (i r!ma"e 'nlemnit l'n)! ceilalţi fr!ţiori. 0ulpea uml! pe unde uml!& lu! o "pinare de )!ini (i "e 'ntorcea #e"el! (i ucuroa"! aca"!& "! petreac! toat! iua (i "! mai rup! (i din noapte& c! de... a#ea (i ea acum !rat& nu )lum!& (i 'nc! cu "aia la )'t. Cum dete cu oc*ii de fr!ţiorii ei& o !tu $umneeu (i mai-mai c! o "fecli (i ea cu a(a !rat+ dar c'nd 'i "pu"er! t!r!(enia& c! au uitat cum "!-l "tri)e& 'i mai #eni inima la loc. Ea 'i "f!tui "! fie de trea!& c! nu i-a cuno"cut& (i, HLa" pe mine& #! 'mpac eu. Intrar! 'n ca"!. =u"er! ma"a. Se a(ear! toţi pe l'n)! ma"! (i 'ncepur! toţi a forfeca la )!ini de le mer)eau ful)ii. M'rtanul& dup! ce "e "!tura"e& 'ncepu a "e lin)e pe trup& de... ca pi"ica& dar ur"ul i"e lupului, 2 M!i frati-meu& ia uit!-te& "! #ei ce face3 7
:uipit D li*nit& fl!m'nd r!u. 47
Se uit! lupul, 2 Aoleoooo... frati-meu& a"cute "aia "! ne taie. Se uit! (i ur"ul (i porcul (i "e uit! (i #ulpea. C'nd #!ur! a(a ce#a& le 'n)*eţ! inima la toţi. 2 Ce "! facem& ce "! dre)em& "! "c!p!m d-aici3 %"ta ne omoar!. 2 :ai "! fu)im odat! toţi& i"e #ulpea& (i el p'n! a !)a de "eam!& noi& *e-*e& ne-am du". 2 1ine& a(a "! facem. C'nd m'rtanul "e lin)ea mai cu c*ef& numai ce "e pomeni cu ei, ţ'(ti& fu)i pe u(! afar (i p-aci li-e drumul5 M'rtanul& #!'nd o ar#! mare& ie(i (i el afar! "! #a! ce e (i cum. /(i uit! el repede d-a"ta& c!ci& ce-i p!"a& era "!tul (i pace un!. Se mai dete la "oare. =orcul& care "e !)a"e 'n ni(te !l!rii de l'n)! #iuin!& nu putea "! rade ni(te mu(te& (i 'ncepu a flu(tura din urec*i. =i"icul& #!'nd frunele mi(c'nd (i cre'nd c! e #reun (oarece& ţ'(ti5 pe urec*ea porcului. =orcul& de fric! c! a "!rit pe el "!-l taie& 'ncepu, cuic& cuic& (i fu)i din uruieni. M'rtanul& de fric!& fu)i pe tufan 'n "u". Ur"ul de "u"& uf& "are o"& (i p-aci ţi-e drumul. M'rtanul "e mir! (i el ce "! fie una ca a"ta5 Se dete o"& "e du"e 'n #iuin!& mai m'nc! (i apoi '(i lu! drumuleţul 'nd!r!t& de unde #eni"e& la !iat. Aun"e acolo& (i-l )!"i 'n"urat. 1!iatul "e ucur! mult c!-(i mai #!u m'rtanul. Gi de-aci au tr!it mult (i ine& (i !iatul (i m'rtanul.
44
=O0ESTE =O=ULAR% ROMNEASC%
/mp!r!tiţa pi"ic! A FOST O$AT% ca niciodat!+ a fo"t un 'mp!rat #e"tit (i a#ea trei feciori. C'nd "-au m!rit& le-a dat la fiecare c'te trei "ute de )aleni& "! plece 'n lume (i "!-(i fac! fiecare ro"tul& cum "-o pricepe. Gi au plecat feciorii c'te trei& de au mer" dom!indu-"e 7 a de una& a de alta& p'n! la o r!"p'ntie. Acolo "-au oprit, 2 Iat!& m! frate& )l!"uie(te cel mare& "! apuc!m fiecare la c'te-o parte& unde ne-o lumina mintea& (i& 'n cutare #reme& "! ne 'ntoarcem 'nd!r!t& "! ne 'nt'lnim tot aici. A(a3 2 A(a5 Gi au apucat fiecare pe c'te o uliţ! deo"eit!. S-au du" la c'te un 'lci& au cump!rat cu anii c'te ce#a (i& la "oroc& "-au 'ntor" (i "-au 'nt'lnit 'n acela(i loc. 2 Ce-ai cump!rat& nene3 'ntre! cei doi pe cel mare. 2 O dro(c!4. E u(oar! ca un ful) (i te poate duce unde ţi-e dorul. 2 C't ai dat pe ea3 2 Trei "ute de )aleni. $ar tu& frate3 'ntre! el pe cel milociu. 2 Am cump!rat o o)lind!. 2 C't ai dat pe ea3 2 Trei "ute de )aleni. 2 Nu e "cump!3 2 Nu e5 O)linda a"ta are darul c!& 'n clipa care te #ei uita printr-'n"a& pe dat! 'i #edea ce-i dori. $ar tu& pr'"leo3 2 Am luat un m!r. 2 Cu c't3 2 Cu trei "ute de )aleni. 2 Nu-i "cump3 $om!indu-"e D "f!tuindu-"e. 4 $ro(c! D calea(c!. 7
46
2 Nu& pentru c! are mare putere, c'nd 'i #edea un mort (i-i da cu m!ru !"ta-n cap& pe dat! (i 'n#ia!. /mp!r!tea"a& duc'nd dorul fetelor& "t!rui"e de 'mp!rat (i lua"er! de "uflet o fat! frumoa"!& frumoa"! (i o cre"cu"er! (i-o alinta"er! mai aitir ca pe una din trupul lor. Gi numai fata a"ta mai r!m!"e"e aca"! cu 'mp!ratul (i 'mp!r!tea"a. A(a. La r!"p'ntia aceea& dup! ce #orir! fraţii& a de una& a de alta& odat!& ce le #ine& "e uit! 'n o)lind!. =oate c! pricepeţi 'ncotro 'i purta )'ndul. /n o)lind! ce "! #ad!3 Sora lor moart!-n lemn7 (i preoţii #eneau "-o ia. C*in (i #ai pe ieţii #oinici5 Acu-i acu. /n prip! "e urc! cu toţii 'n dro(ca cea #r!it! (i oar! ca )'ndul aca"!& l'n)! patul moartei& 'naintea preoţilor. Cum au "o"it& !l mic n-a pierdut #remea, i-a dat cu m!ru-n cap (i atunci& "pre mirarea tuturor celor adunaţi& moarta a 'n#iat+ (i-a (ter" oc*ii (i a )r!it, 2 Ti& m!i tat!5 $a ce "omn )reu am dormit5 2 Apoi ai fi dormit mult (i ine& de nu eram noi pe aici5 i"er! cei trei fraţi. Gi ce "! #edeţi dumnea#oa"tr!3 A(a le era de dra)!& c! le-a picat cu tronc la c'te trei, "-o ia de ne#a"t! (i mai multe nu. 2 S! mi-o dea mie& icea cel mare& c! de n-a#eam dro(ca& nu puteam #eni. 2 1a mie& icea cel milociu& c! de n-a#eam o)linda& n-o #edeam moart!. 2 1a mie mi "e cu#ine cu drept cu#'nt+ c! de n-a#eam m!rul& putea-ţi #oi "! #! uitaţi la dro(c! (i la o)lind! mult (i ine& )r!ia cel mic. Taic!-"!u& ca "!-i 'mpace& le "pu"e, 2 Gtiţi ce3 =e Ileana& c! a(a o c*ema& n-o dau la nici unul din #oi. S! #! )!"iţi ne#e"te5 2 Unde (i cum3 2 Iat!, aruncaţi 'n "u" lucrurile adu"e& (i ori "! cad! fiecare 'n locul cu norocul. Acolo a#eţi "! #! )!"iţi ur"ita. 2 A(a3 2 A(a. Gi le-au #'rlit. 7
/n "icriu. 48
$ro(ca celui mare a c!ut 'n curtea unui 'mp!rat& care (i el a#ea o fat! frumoa"! (i a f!cut nunt! cu feciorul de care #orir!m. O)linda celui milociu c!u tot 'n curtea unui 'mp!rat& care (i el a#ea o fat! frumoa"!& de a f!cut (i el nunt!. Feciorul cel mic 'n"!& nici n-a (tiut unde i-a picat m!rul. A plecat doar a(a 'n #'n!toare& prin p!dure. Gi #'nea!& ai& #'nea! m'ine& p'n! ce& 'ntr-o i& !re(te m!rul cel #r!it 'ntr-un tufan )ro". S-a urcat "!-l ia. C'nd colo& ce "! #ei dumneata3 S-a de"f!cut tufanu p'n!-n r!d!cin! (i au c!ut m!rul (i #oinicul& 'n o"& 'ntr-o cr!p!tur! a p!m'ntului. Acolo alta& (i mai (i5 A dat #onicul pa"te "atul maimuţelor. Alea l-au du" la 'mp!ratu lor (i #oinicul l-a 'ntreat pe 'mp!rat, 2 /ncotro "-o fi )!"ind& 'mp!rate& fata ur"it! mie3 2 Uite-o colo. Gi ce "ocotiţi c! i-a ar!tat3 O li)*ioan! mic! cu capul rotund& otul "curt (i cu mu"t!ţi. A#ea dinţii m!runţi (i a"cuţiţi (i oc*i mari (i #ioi. Nici nu "e alicia7 ine ce era (i "e mileo(ia li)*ioana aceea pe l'n)! feciorul de 'mp!rat& "! fi i" c! toat! lumea e a ei. 2 =tii& drace5 Ce "oart! am a#ut5 Gi a 'nceput "! pl'n)! (i "! tot "tea pe )'nduri. 2 $e ce e(ti tri"t& !iete3 'i i"e 'mp!ratul acela. %"ta ţi-a fo"t norocul. Ce era "! fac!3 Treuie "! a"culte de cu#'ntul lui taic!"!u+ (i-a luat li)*ioana aceea aca"!& dup! el. I-era (i ru(ine "! "e uite la ea. A(a. Cum mer)ea "pre 'mp!r!ţia lui taic!-"!u& printr-o poian! frumoa"!& odat! "e pomene(te cu li)*ioana c!-i )r!ie(te, 2 Unde #rei "! punem ca"a& #oinice3 2 Apoi& r!"pun"e el mirat& de ce "!-ţi "pun& c'nd n-am de )'nd "-o fac de-acum3 2 Fie. Gi-a ple"nit ne#a"t!-"a dintr-un ici& de "-au f!cut 'ntr-o clip!& pe poiana aceea& o perec*e de ca"e de "ticl!& tare m'ndre. 7
A "e alici D a "e #edea clar& l!murit. 4;
Au "tat ce-au "tat 'n ele& (i pe urm! "-au du" la taic!-"!u. Acu el& la"! c! cunoa(te puterea ne#e"ti-"i& dar tot tri"t (i pe )'nduri "ta. 2 :e& *e5 Tat!5 Ce "oart! rea am a#ut5 Mai trece ce mai trece& (i *ot!r!(te 'mp!ratul "! fac! petrecere mare& c! m!rita (i pe Ileana tot cu un fecior de 'mp!rat. 2 S-aduceţi& m!i tat!& toţi& ne#e"tele (i cu "culele 7 lor& "! le #!d aici. Gi "-au pornit toţi cu tr!"urile (i cu odoarele "pre 'mp!r!ţia tat!lui lor. Gi cum mer)ea feciorul cel mic cu li)*ioana 'n tr!"ur!& tot ţinea na"u-n colo& de ciud! "! n-o mai #ad!. $a ce "! #ei& dumneata3 C'nd era pe-aproape de palatul cu petrecerea& '(i mai arunc! #oinicul oc*ii al!turi 'n tr!"ur!& (i atunci ce #ede& "! nu crea! oc*ilor5 /n locul li)*ioii& o cucoan! frumoa"!-frumoa"!& mai frumoa"! dec't florile. 1ucuria lui5 Odat! "-a-n"eninat la faţ! (i& #e"el ne#oie mare& a mer" la nunt!. Acolo& lume dup! lume. Se uita cu mirare la 'mp!r!tiţa cea mai t'n!r!& c! a(a minune nu "e mai #!u"e. Apoi ne#e"tele celor doi fraţi c!rau "cule cu raţul& una-dou!& ca "! le arate lumii. A celui mic ce "! care3 C! n-a#ea ce. Ea doar a mer" drept la 'mp!ratul (i i-a tr'ntit pe ma"! o nuc! de aur. Gi atunci& "! #ei (i "! nu crei5 Au ie(it din nuc! numai "cule de aur& a(a de frumoa"e& c! ale !lorlalte parc! erau trenţe pe l'n)! ale ei. Au petrecut ce-au petrecut (i pe urm! tat!-"!u& c'nd a #!ut pe nora cea mic! a(a de frumoa"!& nu (i nu, "! #a! #oinicia (i i"teţimea fiu-"!u. Gi poate& ca "!-l 'ncerce& i-a "pu" #orele a"tea, 2 O "!-ţi iau eu ne#a"ta5 2 Cum "! iei tu& tat!& pe ne#a"ta mea3 S-a mai pomenit a(a lucru3 2 Nu ţi-oi lua-o& !iete& dac! 'i face i"pra#a la care te-oi pune. 7
Scule D iuterii& ţe"!turi (i cu"!turi ce alc!tuie"c e"trea. 4<
2 Ce3 2 Ia5 0ei dealul !la de m!r!cini3 ='n! dimineaţ!& "!-l tai& "!-l cureţi de m!r!cini& "!-l "api (i "! pui #ie. Apoi tot 'n noaptea a"ta& "!-mi dai "tru)uri "! m!n'nc. 2 0ai de mine5 =ot face eu treaa a"ta3 2 O faci cum 'i (ti5 Alminteri (tii ce te a(teapt!5 Gi a 'nceput #oinicul "! tot "tea pe )'nduri& de nu-i ti*nea nici 'muc!tura de la )ur!5 2 Taci& F!t-Frumo"& i"e ne#a"ta& c! fac eu tot ce ţi-a poruncit. Culc!-te (i& la iu!& 'i #edea. Gi a luat ne#a"t!-"a un ucean 7 (i a 'nceput "! "tri)e. Gi atunci cum au auit maimuţele uceanul& "-au "tr'n" ca fruna (i ca iara& de au "!pat p'n! la iu! dealul (i& ce-au f!cut& ce-au dre"& a a#ut #oinicul de a du" p'n! la iu! lui taic!-"!u (i "tru)uri copţi, 2 Mare minune5 a i" M!ria Sa. =e urm! a ad!u)at, A"ta ai f!cut-o+ dar tot "! mai faci una& ca "! ic (i eu c! e(ti #oinic. 2 Ce3 2 0ei dealul-!la cu m!r!cini din"pre "oare-apune& p'n! la iu! "! fie cur!ţat& pu" cu )r'u (i c*iar p'ine cald! "!-mi aduci. C'nd aude (i a"ta& iar "e 'ntri"tea! feciorul (i 'ncepe "! pl'n)!. 2 Taci& F!t-Frumo"& nu mai pl'n)e& c! fac eu (i treu(oara a"ta& a "tri)at ne#a"t!-"a (i D maimuţele ei D a f!cut p'n! la iu! ce i "-a poruncit& de a adu" 'mp!ratului (i p'ine cald! de pe dealul cela. 2 1un!& un! (i a"ta& a i" 'mp!ratul+ dar tot "! mai faci una. 2 Ce3 2 S! te duci& fiule& "!-mi aduci& cum 'i (ti& tortiţa 4 din de(tu-!l mic& de la !tr'nu-!tr'nu-!tr'nului meu. 2 Ei& acu& "-au du" oii-n fundu-#!ii5 cum "-o mai fac eu (i p-a"ta3 Gi iar "-a pu" pe pl'n" (i iar l-a potolit 'mp!r!tiţa. 2 Culc!-te (i taci& !rate& c! mai "'nt (i eu p-aici. 1ucean 2 ucium. 4 Tortiţ! 2 inel. 7
4?
A c*emat apoi 'mp!r!tiţa pe toate maimuţele& (i nici una n-a (tiut de (tirea tortiţei cu pricina. Num-a #enit la urm! un maimuţoi (c*iop, 2 $e ce "tri)i& domni(oar!3 2 :e& *e5 Cum o "!-ţi "pui3 C! dac! n-au (tiut ele ale dra#ene+ dar un (c*iop ca tine3 2 Spune& c!& de, nu (tii de unde "are iepurele. Gi i-a "pu". Atunci maimuţoiul a "!rit 'n "u" de ucurie& a(a (ont!c!ind, 2 Gtiu eu unde e5 S! #ie F!t-Frumo" dup! mine5 Gi l-a "culat pe 'mp!ratul cel t'n!r de a 'nc!lecat pe maimuţoiu-!l (c*iop (i a mer" mereu prin pu"tiet!ţi& p'n! a dat de ni(te locuri cu flori tare frumoa"e, 2 Uite& aici e tortiţa. $ac! #rei "! ţi-o dea& "! nu te-atin)i de flori& #oinice5 A(a a f!cut& (i a luat #oinicu de-a du" tortiţa lui ta-"!u, era !tut! cu pietre "cumpe+ (i "-a ucurat 'mp!ratul cel !tr'n& ne#oie mare& (i l-a ar!tat la alţii. 2 A(a #oinic mai 'nţele) (i eu5 I-a 'nc!rcat apoi 'mp!ratul cu daruri multe (i m'ndre (i au plecat feciorul cel mic (i cu ne#a"ta "! petreac!& c'te ili(oare or a#ea& 'n palatele lor de "ticl!. Acolo ne#a"ta iar "-a f!cut li)*ioaie ca mai 'nainte. 2 :i5 a"ta nu-mi prea #ine la "ocoteal!& icea feciorul 'mp!ratului (i tot cerceta (i "e )'ndea, cum "! fac! "! o ai! (i pe ea ca lumea& 'n toat! #remea3 A(a. Gi 'ntr-o i& "e face c! pleac! pe la p!rinţi+ dar "e a"cunde la ferea"tr! (i "e tot uit! 'n!untru. Atunci ce "! #a!3 Li)*ioana aceea "e d! de trei ori pe"te cap& (i a(a "e de"poaie de pielea ei cu p!r m!runt (i "e face o fat! (i mai frumoa"! ca 'nainte. Apoi pune pielea "u c!p!t'i (i "e duce "! aduc! ap!. 0oinicul 'n"! at'ta a a(teptat. Fu)a-n ca"!& (i-i a)! pielea-n foc. Atunci& "! #ei& m!ricic!!... $oamne5 S-a l!ţit o du*oare (i-un miro" de nu-l puteai "uferi. C'nd a #enit ne#a"t!-"a de la ap!& de departe i-a miro"it, 4@
2 :i& !rat ne"ocotit5 Ce-ai f!cut3 $ac! e din 'n#!ţu!ltora& r!u te-au po#!ţuit+ iar de e din proi"u-t!u& pro"t cap ai a#ut5 2 Nu te "up!ra& ne#e"tic! dra)!+ c! n-am f!cut cu )'nd "!-ţi fac r!u. 2 'nd& ne)'nd& !rate+ dar la ine nu te-a du". Uite& d-aici 'nainte& eu m-oi face la loc& (i ne#a"t! ca lumea n-ai "! mai #ei c't 'i lumea (i p!m'ntul... Gi a(a. S-a dat de trei ori pe"te cap (i "-a f!cut li)*ioaie la loc. $e-acum era pi"ic! licit! 7 (i pi"ic! a r!ma" de-atunci.
7
Licit 2 'n toat! le)ea. 4B
=O0ESTE ITALIAN%
Enea& "croafa al! (i cei treieci de purcelu(i ENEA& FIUL 0ENEREI (i ultimul dintre eroii troiani& dup! incendiul Troiei a pornit-o pe mare& 'n c!utarea noului p!m'nt pe care i l-au f!)!duit eii pentru a 'ntemeia acolo o nou! patrie. Gi pluti& pluti& "tr!!tu marea E)ee& o lu! pe coa"ta in"ulelor Ionice (i atin"e Sicilia& Calaria (i Campania. ='n! c'nd& cor!ioara lui 'mpin"! de #'nt "e 'mpotmoli 'n plaa ni"ipoa"! a Latiului. =!rea "f'r(itul lun)ii c!l!torii (i 'nceputul unei #ieţi pa(nice+ dar iucni din nou un r!oi 'mpotri#a lui Enea& din partea trufa(ului Turno& re)ele Rutulilor. Enea& 'n c!utarea unor autoare& trecu dincolo de apa Tirului. C'nd "e l!"! noaptea& marinarii& oo"iţi de at'ta #'"lit& coor'r! pe u"cat "! "e odi*nea"c! puţin. $orm animalele 'n #iuina lor& dorm p!"!rile 'n cuiurile lor. Gi Enea adoarme lini(tit (i #i"ea!. /i apare 'n #i" un !tr'n cu ar! al!& 'mr!cat 'ntr-o tunic! al!"trie (i pe cap cu o p!l!rioar! de tre"tii flu#iale. E un eu& c!ci "e #ede clar din lumina ce o r!"p'nde(te propria lui fiinţ!. Se nume(te Tierino (i 'ncepe "!-i #orea"c!, HEnea& fiul 0enerei& 'i "pune el& ai aun" la "f'r(itul c!l!toriei tale. Ace"ta e"te p!m'ntul pe care ţi l-au f!)!duit eii. Tree(te-te. 0ei )!"i "u umra unui "tear o "croaf! cu purcelu(ii ei al!turi+ acolo #ei ridica idurile noii Troi. Acolo& fiul t!u& A"canio& 'n treieci de ani& #a 'ntemeia Ala& care #a fi mama Romei. A"tfel i-a #orit Tierino. S-a cufundat apoi 'n apele aurii ale Tirului& di"p!r'nd din faţa oc*ilor lui Enea. Enea "-a ridicat 'n picioare& i-a treit (i pe ceilalţi to#ar!(i ai lui (i le-a po #e"tit 'n )ra! #i"ul. Un #i" ce "e #a ade#eri f!r! 'nt'riere. Nici n-au f!cut dec't c'ţi#a pa(i& c'nd iat! c! la umra unui "tear at't de o)at 'n frune& 'nc't raele "oarelui nu reu(e"c "! "e "trecoare prin ele ca "! luminee iara& apare "croafa al!turi de 6
purcelu(ii ei. Treieci de purcelu(i& care "e oac!& fac tume (i "curm! cu r'tul lor fra)ed p!m'ntul. Al! mama& ali purcelu(ii& alicio(i ca laptele. $e aci (i numele #iitorului ora(, Ala. Gi cum e"te (i cifra celor treieci de purcelu(i& iat! (i numele ad!u)at+ Hlun)a. A(adar, Alalun)a& 'n italian!, Alalon)a. În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
67
=O0ESTE ITALIAN%
Romolo (i Remo AL1ALONA a#ea odat! pe tronul ei doi fraţi& care "e c*emau Amulio (i Numitore& (i ace"ta din urm! era un& (i cel!lalt era r!u. /ntr-o un! i& Amulio& #iolent (i de"potic cum era& 'l alun)! de la tron pe Numitore& ferec'ndu-l 'n 'nc*i"oare. Gi ca "!-l 'mpiedice "! ai! mo(tenitori& o oli)! pe "in)ura lui fat! "! "e fac! preotea"! a 0e"tei& pentru c! #e"talele nu puteau a#ea copii. Gi totu(i& Rea Sil#ia a a#ut doi )emeni& i"teţi& dolofani (i rumeni. Atunci Amulio& pe"te m!"ur! de 'nfuriat& c*em! un "er#itor (i-i porunci "!-i ucid! pe am'ndoi pruncii nou-n!"cuţi+ dar "er#itorul& milo"& a(e! pe copila(i 'ntr-un co(uleţ& pe care-l l!"! 'n #oia apelor Tirului& iar Tirul& (i mai milo" dec't el& 'i purt! 'n"pre mal& p'n! la umra unui "moc*in "!latec. O lupoaic!& p!r!"indu-(i o clip! puii ei& "e apropie de co(& 'i adulmec! pe cei doi )emeni& care pl'n)eau cu di"perare de foame& (i& 'n cele din urm! "e *ot!r' "a-i al!ptee. Apoi o cioc!nitoare #erde coor' de pe o ramur! a "moc*inului (i 'i *r!ni 'n )uriţele lor& de parc! ar fi fo"t puii ei. Gi 'n "f'r(it& trecu pe acolo un p!"tor de capre& pe nume Fau"tolo& care-i lu! cu el& (i le d!du numele de Romolo (i Remo. Cre(teau puternici (i frumo(i& (i o dat! cu anii ce treceau de#enir! doi tineri 'ntreprin!tori (i curao(i. C'nd aflar! c! ei erau fiii lui Rea Sil#ia (i nepoţii re)elui 'nl!turat de la tron& "e n!pu"tir! 'mpotri#a uurpatorului Amulio& red'nd locul cu#enit in c'rmuirea ora(ului Alalon)a unicului lor& Numitore. /ntr-o un! i& "e *ot!r'r! "! 'nf!ptuia"c! ce#a+ "! 'ntemeiee un nou ora(. Ale"er! tocmai malul r'ului unde "e afla "moc*inul ce-i ocroti"e cu umra lui& (i unde "e mai !reau 'nc! proa"pete urmele p!"torului de capre& Fau"tolo.
64
$ar porunceau doi oameni& (i re)e nu putea fi dec't unul. L!"ar!& a(adar& "oarta "! *ot!ra"c!. Remo "e a(e! 'n recunoa(tere pe A#entino& una din colinele Romei& (i #!u (apte #ulturi. Romolo& mai (iret "e du"e 'n recunoa(tere pe =alatino& o alt! colin!& (i "pu"e c! num!ra"e doi"preece #ulturi. Gi a"tfel a 'n#in" el& re#enind lui 'ntemeierea noului ora(& ce lu! de la el numele de Roma. În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
66
=O0ESTE ITALIAN%
1erta (i Nerone 1erta era o !tr'nic! ce tr!ia dincolo de Tiru& adic! 'n Tra"te#ere& unul din cartierele cele mai populate din Roma& (i c't e iua de lun)! torcea (i c'nta& c'nta (i torcea& pentru c! era torc!toare. Odat! trecea pe acolo Nerone& 'mp!ratul roman pe care toţi 'l de"criau r!u (i *ain la "uflet. O aude pe 1erta c'nt'nd (i "e opre(te. O #ede pe 1erta torc'nd (i "e minunea! 'n faţa firului de in ce "e forma din fuiorul ei. 1erta 'l recunoa(te 'ndat! (i-i "pune, 2 S!-ţi dea $omnul at'ta "!n!tate 'nc't "! tr!ie(ti o mie de ani5 Ori de c'te ori Nerone trecea pe drum& toţi 'l ocoleau (i-l le"temau& dar el r'dea pentru c! "e oi(nui"e. $e aceea& acum r!ma"e 'ncremenit la auul ur!rii de a tr!i o mie de ani. 2 Eu "'nt Nerone& "pu"e el. Gi !tr'nica, 2 O (tiu prea ine. Gi Nerone, 2 Atunci cum de-mi faci a"emenea urare3 2 Of5 r!"pun"e !tr'nica& pentru c! dup! un "t!p'n r!u #ine altul (i mai r!u. 2 1ine& "pu"e Nerone. R!"pun"ul t!u 'mi place& fiindc! e "incer. Continu!-ţi tor"ul p'n! m'ine dimineaţ! (i adu-mi la palat tot inul pe care reu(e(ti "!-l torci. M!tu(ica& a doua i de dimineaţ!& #eni f!r! a !o#i. Nerone pri#e(te 'mind )r!m!oara de in toar"!& apoi c*eam! pe maordomul "!u, 2 $omnule maordom& porunce(te el& daţi-i ace"tei !tr'nici at'ta p!m'nt c't cuprinde lun)imea firului de in tor" de ea.
68
Ne"pu" de fericit!& 1erta plec! ţop!ind 'ntr-un picior (i c'nt'nd& c'nt'nd (i ţop!ind. $e atunci 'nainte n-a mai fo"t ne#oit! "! toarc!& deoarece de#eni"e o ade#!rat! o)!ta(!. Celelalte !tr'nele din Tra"te#ere& (i c*iar din alte cartiere ale Romei& care 'n#'rteau toat! iua fuiorul tr!)'nd ni(te c!"c!turi de crocodil& de pofta mare cu care torceau& c'nd aflar! de 'nt'mplarea cu 1erta& "e preentar! cu raţele pline de in tor" (i cu "ufletele #oioa"e de "peranţ!& la palatul lui Nerone& a(tept'ndu-"e la aceia(i r!"plat! re)ea"c!+ dar Nerone le r!"pun"e tuturor 'n acela(i fel, Ei& "-a du" #remea c'nd 1erta torcea5 În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
6;
=O0ESTE ITALIAN%
=rinţul 'n)'mfat A FOST O$AT% un re)e care a#ea o fiic! ce nu r'dea niciodat!. Ser!ri& aluri& petreceri, totul 'ncerca"e ietul tat! (i totul fu"e"e adarnic. O dat! 'i #eni 'n minte tr!naia de a face "! cur)! ulei din f'nt'na aflat! 'n faţa palatului re)al. /n timp ce prinţe"a "e ucura& pri#ind de la ferea"tr! la lumea care "e 'mr'ncea "!-(i poat! umple c!nile cu ulei& "o"i o !tr'nic!& aduc'nd cu ea tot felul de #a"e de uc!t!rie mici ca de p!pu(!, c!nuţe de ap!& cr!ticioare& ti)!iţe... (i& dup! ce le umplu cu ulei (i le pu"e pe cap& pe-aci ţi-e drumul. $ar cum drumul era tot una& n-apuc! "! fac! nici doi pa(i (i puf5 "e d!du de-a dura& 'nc't toate #a"ele micuţe ca de p!pu(! "e f!cur! o. La a"emenea "pectacol& prinţe"a care nu r'dea niciodat! iucni 'ntr-un *o*ot de r'"& )ata "! i "e 'ncle(tee f!lcile (i mai multe nu. 1!tr'nica& dup! ce c! (i a(a era furioa"!& auind *o*otele acelea de r'" ca o eJploie& "e 'ntoar"e (i-o #!u pe fiica re)elui. 2 A*a& "pu"e ea plin! de #enin. R'i3 Ei& ine& fie ca tu "! te 'ndr!)o"te(ti de prinţul 'n)'mfat5 $in clipa aceea prinţe"a fu cuprin"! de apri)a dorinţ! de a-l cunoa(te pe prinţul 'n)'mfat& (i at'tea "pu"e (i at'tea f!cu& 'nc't ietul tat! "e du"e el 'n"u(i "!-l caute pe prinţ. Ace"t prinţ era at't de frumo"& 'nc't din caua prea marii frumu"eţi nu 'n)!duia nim!nui "!-l pri#ea"c! 'n faţ!& (i de acea purta patru"preece #!luri. 2 O prinţe"! "-a 'ndr!)o"tit de tine& 'i "pu"e re)ina-mam!+ re)ele& tat!l ei& a #enit "! te 'ntree dac! #rei "-o iei de "o ţie. Ace"ta e"te portretul ei. Gi prinţul 'n)'mfat, 2 =tiu& arunc!-l 'n f'nt'n!5 Gi re)ina-mam!, 2 Fiul meu& prinţe"a "-ar putea omor' de at'ta durere.
6<
2 Atunci& "pu"e prinţul 'n)'mfat& "!-i d!m 'n dar ace"t pumnal. C'nd prinţe"a afl! necu)etarea ace"tor #ore& 'i "pu"e tat!lui ei, 2 Tat! dra)!& d!-mi un cal (i o pun)! cu ani (i la"!-m! "! plec. Gi pe tat!l ei nu l-a l!"at inima "!-i "tea 'n cale. Gi mer)i& (i mer)i& p'n! ce "e 'ntunec! de-a-inelea. =rinţe"a !ri lic!rind o lum'nare (i d!du de o ca"! unde o iat! mam! '(i #e)*ea fiul ei pe moarte. 2 $uceţi-#! "! #! culcaţi& "pu"e prinţe"a& "'nteţi oo"it!& 'l #e)*e eu pe fiul dumnea#oa"tr!. /n timpul nopţii& "e "tin"e lum'narea (i 'n toat! ca"a nu era un c*irit. Atunci prinţe"a ie(i "! cear! unul cu 'mprumut de la o #ecin!& o !tr'n! ur't! (i a"pr!& care "t'rnea focul "u un ceaun plin cu ulei. 2 M!tu(ic!& #rei "!-mi 'mprumuţi un c*irit3 Gi !tr'na "pu"e, 2 $ac! m! auţi. 2 La ce3 2 S! #r!im pe #ecinul meu. 0ei3 C'nd uleiul care fiere 'n ceaun #a arde tot& #ecinul meu #a fi mort. 2 Te aut cu pl!cere& "pu"e prinţe"a. Eu pun lemne pe foc (i uleiul fiere. C'nd !tr'na& puţin cam mioap!& "e aplec! dea"upra ceaunului cu ulei& ca "! #ad! mai ine c't mai era& fata 'i d!du un r'nci (i-o arunc! 'n!untru. Stin"e apoi focul de "u ceaun& lu! c*iriturile (i aler)! iute 'n ca"a #ecin!& unde-l )!"i pe t'n!r c*ipe( (i #indecat. /nc*ipuiţi-#! fericirea ietei mame& 'n timp ce t'n!rul nu mai 'nceta "pun'ndu-i fetei, 2 0reau "! m! 'n"or cu tine& fat! frumoa"!. Iar prinţe"a, 2 /mi pare r!u& dar inima mea e"te d!ruit!. /nc!rcat! de daruri (i inecu#'nt!ri ea o porni din nou la drum. Foarte cur'nd aun"e la un *an& unde !cea de mult! #reme 'n pat& *an)iul& c!ci nici un medic nu reu(i"e "!-i dea olii lui de c!p!t'i. =rinţe"a a#u o !nuial! c! "oţia *an)iului unel6?
ti"e ce#a+ a(adar& "eara& 'n loc "! "e duc! "! "e culce& "e a"cun"e 'n "patele unei draperii (i r!ma"e acolo "! o"er#e fiecare mi(care. Iat-o "o"ind pe *an)iţ!& 'l )'lţ'i pe "oţul ei "! "e treea"c! "! ea ce#a& iar el adormi imediat& de parc! ar fi fo"t "omnoroa"! 'n !utura aceea. Atunci *an)iţa de"c*i"e u(iţa "crinului& lu! o cutie& o de"f!cu (i 'ncepu "! (optea"c!, 2 Ie(iţi afar!& fetele mele5 Ie(iţi afar!& c!ci a "unat cea"ul5 $in cutie ie(ir! afar! un m!nunc*i de #ipere& care "!rir! pe ietul *an)iu (i-i "up"er! "'n)ele. La urm!& "oţia cea rea lu! un ca"trona( (i "ili #iperele "! re#er"e acolo "'n)ele "upt& cu care-(i un"e ea ine tot p!rul. =u"e #iperele la loc 'n cutie (i "pu"e, „Văzduhuri, munţi, ae !tră"at, din #ene$ento %e& 'ndat() Gi di"p!ru. Atunci& ce-i d!du prin minte prinţe"ei3 Se un"e (i ea pe p!r cu "'n)ele din ca"trona(& repet! cu#intele ma)ice& (i& c't ai clipi& iat-o la 1ene#ento 'ntr-o )rot! unde mai erau at'tea alte #r!itoare& care dan"au (i f!ceau #r!i& 'n fruntea lor fiind 'n"!(i *an)iţa. Cum "e cr!p! de iu!& prinţe"a repet! aceea(i formul! ma)ic!. Gi "e trei din nou la *an& mai 'nainte de 'ntoarcerea *an)iţei. Imediat 'i atra"e luarea-aminte a *an)iului "! nu mai ea 'n noaptea urm!toare din cea(ca adu"! de "oţia lui& pentru c! 'n!untru era praf de "omnoroa"!& deci "! "e prefac! doar c! ea (i "! a(tepte cele ce urmau "! "e de"f!(oare. Gi& a(a f!cu *an)iul& iar c'nd "oţia lui& cre'ndu-l adormit& "t'rni #iperele a"upra lui& el "e trei& "tri#i animalele acelea "c'roa"e (i-o omor' (i pe #r!itoare. C'nd te )'nde(ti c! ea nici nu-(i d!du"e ine "ufletul (i el "e (i #indeca"e& put'nd "!-(i #ad! lini(tit de mu(teriii lui. 2 R!m'i cu mine& 'i "pu"e el prinţe"ei& 'mi #ei fi ca o fiic!. Gi prinţe"a, 2 Mulţume"c& dar am alt! 'ndatorire. Gi 'nc!rcat! de daruri (i inecu#'nt!ri o porni din nou la drum. Seara popo"i 'n alt *an. Fiul *an)iului& de cel puţin un an& !cea (i el 'n pat& nu m'nca (i nici nu ea& nef!c'nd altce#a 6@
dec't "! doarm! de dimineaţ! p'n! "eara. =rinţe"a 'i "pu"e *an)iului, 2 L!"aţi-m! pe mine& (i noaptea "t!tu de #e)*e. Sunar! orele ece (i nimic nu "e 'nt'mpl!. Sunar! orele un"preece (i nimic nu "e 'nt'mpl!. $ar cum "e auir! cele dou!"preece !t!i ale cea"ului, poc5 tro"c5 "e de"c*i"er! dou! )!uri 'n ta#an (i c!ur! dou! le)!turi& una al!& una nea)r!. Se de"f!(oar! prima le)!tur! (i apare o fat! frumoa"!+ "e de"f!(oar! (i le)!tura nea)r! (i apare o "lunic! cu un co(uleţ plin cu m'ncare. Fata "e apropie de pat& (i nu-i d!du dec't o palm! t'n!rului& c! "e (i trei. Slunica pu"e ma"a (i a(e! toate un!t!ţile din co(uleţ& "e o"p!tar! toţi cu ucurie (i "t!tur! de #or! p'n! la primul c'ntat al coco(ului. C'nd c'nt! coco(ul& frumoa"a fat! 'i "pu"e "lunicei, 2 S-a luminat de iu! (i treuie "! plec!m. r!e(te-te5 O alt! palm! dat! t'n!rului (i el adormi mai u(tean ca 'nainte. Cele dou! femei "e 'n)*emuir! ca "! 'ncap! din nou 'n cele dou! le)!turi (i-(i luar! orul prin cele dou! )!uri din ta#an& care "e 'nc*i"er! imediat ca prin farmec. 2 $ac! #reţi ca fiul #o"tru "! "e #indece& 'i "pu"e 'n dimineaţa aceea *an)iului prinţe"a& treuie "! "uciţi )'turile tuturor coco(ilor din "at& "! le)aţi toate clopotele& "! pre)!tiţi o cu#ertur! nea)r! a#'nd luna (i "telele rodate pe ea (i cu ea "! a"tupaţi ine fere"trele din camera fiului #o"tru. Afar!& "u ferea"tr!& aprindeţi un foc& (i "! fie )ata pre)!tit un idar& care "! a"tupe ine dou! )!uri ce a#eau "! apar! 'n ta#an. /n noaptea urm!toare& 'n timp ce frumoa"a fat! "t!tea la ma"! cu t'n!rul& idarul a"tup! iute cele dou! )!uri din ta#an. Flec!real!& flec!real!& timpul trecea& coco(ul nu c'nta& nici un clopot nu !tea& (i iu! nu "e mai f!cea. /n "f'r(it& fata& !nuitoare& "coa"e o m'n! pe ferea"tr!& cu#ertura "e d!du la o parte& l!"'nd "! "e #ad! c't de "u" "e 'n!lţa"e "oarele pe cer. Atunci "t!p'na (i "lunica "e tran"formar! din nou 'n dou! le)!turi 'ncerc'nd "! "e "trecoare prin ta#an& dar )!urile erau a"tupate& 'nc't "e lo#ir! 'n oticuri. $i"perate& "e aruncar! pe ferea"tr! am'ndou!& dar c!ur! 'n foc& (i "e pr!ir! ine de tot& de ţipau ca dou! coţofene. 6B
/n #ite! 'n"! uita"er! "!-i mai dea o palm! t'n!rului& ca de oicei& a(a c! el r!ma"e trea (i #raa fu de"f!cut!. 2 Tu m-ai elierat& "pu"e t'n!rul& (i #reau "! m! 'n"or cu tine. A"tfel #ei r!m'ne pentru totdeauna al!turi de mine. Gi prinţe"a, 2 Nu-i cu putinţ!& treuie "! plec imediat. Gi 'nc!rcat! de daruri (i inecu#'nt!ri o porni din nou la drum. Gi mer"e& (i mer"e& p'n! c'nd "e 'nt'lni cu o m!tu(ic!. Ea o 'ntre!, 2 Unde te duci& fat! frumoa"!3 Gi prinţe"a, 2 M! duc 'n c!utarea prinţului 'n)'mfat. 2 A"cult!& i"e m!tu(ica& eu (tiu c! tu ai trecut prin de"tule am!r!ciuni& (i ai 'nf!ptuit at'tea fapte une& de aceea #reau "! te aut. C!l!toria ta a luat "f'r(it. =rinţul 'n)'mfat locuie(te 'n ace"t palat 'mp!r!te"c. >ine& acea"ta e"te a)*eta ma)ic!. Cere tot ceea ce dore(ti (i& c't ai clipi& "e (i 'mpline(te. =rinţe"a nu a#u timp "!-i mulţumea"c! !tr'nei& c! ea di"p!ru c't ai clipi. Atunci 'n#'rti a)*eta ma)ic! (i "pu"e, 2 =orunce"c& porunce"c "! apar! din p!m'nt un palat mare ca acela 'mp!r!te"c& cu acela(i num!r de fere"tre& (i cele dou! fere"tre din faţ! "! fie dep!rtate una de alta cu cel puţin treieci de metri& 'n "c*im& celelalte "! "e apropie din ce 'n ce mai mult& 'nc't ultimele dou! "! "e atin)! c*iar. A(a "e 'nt'mpl!. C'nd prinţul 'n)'mfat ap!ru a doua i de dimineaţ!& #!u la ferea"tra din faţ!& la o dep!rtare de treieci de metri& o fat! at't de frumoa"!& 'nc't ca "-o admire fu ne#oit "!-(i "coat! primul #!l. Se 'ndr!)o"ti 'ndat! de ea& (i-i "pu"e "er#itorului, 2 Ia dou! r!ţ!ri& din cele mai preţioa"e& din ca"a mea de fier& (i du-i-le din partea mea. Gi prinţe"a& f!r! a le onora nici m!car cu o pri#ire& 'i "pu"e "er#itorului care le-a adu", 2 =une-le ca elciu)e la poarta palatului. Gi-l alun)!. A doua i de dimineaţ! prinţul 'n)'mfat ap!ru la a doua ferea"tr! (i& ca "-o admire mai ine pe prinţe"!& fiind (i ea la a doua ferea"tr!& '(i "mul"e al doilea #!l. Apoi "pu"e "er#itorului, 8
2 Ia din ca"a de fier coroana de re)in! (i du-i-o 'n numele meu. 2 =une-o ca piro"trie "u ceaun& "pu"e prinţe"a "er#itorului (i-l alun)!. /n fiecare i care trecea prinţe"a (i prinţul 'n)'mfat ap!reau la fere"trele mereu mai apropiate& (i principele '(i lua mereu alt #!l de pe fi)ur! (i poruncea "er#itorului "!-i duc! alt dar fetei& pe care ea 'l re"pin)ea di"preţuitoare. ='n! c'nd 'n a pai"preecea i& "e treir! faţ! 'n faţ! la cele dou! fere"tre care "e atin)eau& 'ncepur! "! #orea"c!& (i cum prinţul '(i "coa"e (i al patru"preecelea #!l& la cu#intele lui pline de dra)o"te& prinţe"a& #!'nd c! era 'ntr-ade#!r un t'n!r foarte c*ipe( la 'nf!ţi(are& nu (tiu "! "pun! nu& primind (i cele dou! r!ţ!ri& (i coroana de re)in! (i toate celelalte iuterii ale prinţului. Gi "e f!cu nunta& cu oi(nuitul fa"t 'mp!r!te"c (i cu oi(nuiţii in#itaţi 'n num!r c't mai mare. V*a %ă&ut !au nu o$e!tea, azi %a nuntă toţi !e*ndea!ă( E*un "e%şu+ de !*a du! $e!tea, numai noi &u +ura ia!&ă( În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
87
=O0ESTE ITALIAN%
1arca fermecat!& care mer)e pe mare (i pe u"cat O $AT% UN REE a dat "foar! 'n ţar!, 2 Cine reu(e(te "! con"truia"c! o arc! 'n "tare "! mear)! pe mare (i pe u"cat #a primi drept "oţie pe fiica mea. /n ţara aceea& era un tat! care a#ea trei fii (i nici o alt! a#ere dec't un cal& un m!)ar (i un purcel. Fiul mai mare "e apropie imediat de tat!l lui, 2 Tat!& "pu"e el& #inde calul (i cu anii de pe cal cump!r!-mi cele nece"are pentru a con"trui arca& (i eu 'ţi f!)!duie"c c-o #oi face cum #rea re)ele& "! mear)! pe u"cat (i pe mare& (i el 'mi #a da de "oţie pe fiica lui. Tat!l& la 'nceput& "pu"e nu& apoi #'ndu calul& ca "!-i cumpere unelte fiului. Ace"ta "e "cul! 'n ori (i "e du"e 'n p!dure "! taie lemnul treuincio" pentru alc!tuirea !rcii. 2 Ce faci tu& fiule3 'l 'ntre! un unc*ia(& care tocmai trecea prin partea locului. 2 Fac ce cred (i ce-mi place. 2 Fie ca tu "! )!"e(ti m'ine f!cut ceea ce crei tu (i ceea ce-ţi place& "pu"e unc*ia(ul (i di"p!ru. A doua i de dimineaţ! fiul mai mare "e 'ntoar"e 'n p!dure& acolo unde l!"a"e arca pe um!tate con"truit!& dar nu mai )!"i nici urm! de arc!. 1arca& uneltele& lemnul, di"p!ru"e a"olut totul. =l'n)'nd la di"perare& "e 'ntoar"e aca"! (i-i po#e"ti tat!lui nenorocirea care i "e 'nt'mpla"e. Tat!l& dup! ce-(i #'ndu"e calul numai ca "!-i 'mplinea"c! lui pofta& 'nc*ipuiţi-#! ce "up!rat a fo"t. La Roma e"te un pro#er care "pune, HNeunia-i molip"itoare5 A(a c! nu trecu nici o lun! c'nd fiul milociu "e apropie de taic!-"u (i-l implor! (i-l 'nduio(! cu "u"pine& p'n! c'nd 'l "ili pe ietul om "!-(i #'nd! (i m!)arul& ca "! cumpere noi unelte.
84
Fiul milociu "e "cul! di"-de-dimineaţ! (i "e du"e direct 'n p!dure ca "! taie lemne pentru arc!. Iat!-l ap!r'nd pe acela(i unc*ia(& iat!-l pun'ndu-i aceea(i 'ntreare, 2 Ce faci tu& fiule3 Gi el& nepolitico" ca (i fratele "!u mai mare, 2 Fac ce cred eu (i ce-mi place. Gi unc*ia(ul& lui, 2 Fie ca tu "! )!"e(ti m'ine f!cut ceea ce crei tu (i ceea ce-ţi place. A doua i de dimineaţ!& fiul milociu "e 'ntoar"e 'n p!dure& unde l!"a"e arca pe um!tate con"truit!& dar nu mai )!"i nimic acolo. Totul di"p!ru"e ca prin farmec& (i arc!& (i unelte& (i lemn!rie. Fiul cel mai mic& care nu era dec't un !ieţandru& nu l!"! "! treac! mai mult de o "!pt!m'n! (i-i "pu"e tat!lui, 2 Tat!& #reau "! 'ncerc (i eu. Unde "-a du" mia& duc!-"e (i "uta. S! #indem (i purcelul (i "! cump!r!m unelte pe anii !(tia. Cine (tie dac! n-oi iuti eu ce n-au fo"t 'n "tare fraţii mei3 Ce mai& ca "! n-o lun)im& #'ndur! (i purcelul (i la primii ori ai dimineţii& =r'"lea "e du"e la p!dure "! taie lemne. Iat!-l pe acela(i unc*ia( cu aceea(i 'ntreare, 2 Ce faci tu& fiule3 $ar de a"t! dat! r!"pun"ul fu altul. Spu"e !ieţandrul, 2 Con"truie"c arca fermecat! care mer)e pe mare (i pe u"cat. /i r!"pun"e unc*ia(ul, 2 Fie ca o arc! fermecat! care mer)e pe mare (i pe u"cat& "! )!"e(ti tu )ata con"truit! m'ine dimineaţ!. /ntr-ade#!r& a doua i de dimineaţ! !iatul "e 'ntoar"e 'n p!dure (i )!"i arca )ata f!cut!. I-a fo"t de-aun" "!-i "pun!, 2 1arc!& mer)i pe p!m'nt5 Gi arca alunec! pe iar! de parc! "-ar fi aflat pe ap!. So"ind ucuro" aca"! (i triumf!tor& '(i lu! r!ma" un de la tat!l (i fraţii "!i& ca "! "e duc! "!-(i do'ndea"c! premiul promi" de 'n"cri"ul re)elui.
86
Gi mer"e& (i mer"e& (i 'n timp ce arca aluneca iute pe firul unui r'u& iat! un uria( care "e ad!pa din toat! apa ce trecea dintr-un p'r'u 'n r'u. 2 M!i "! fie& dar ce 'n"etat mai poţi fi& om un& "pu"e !iatul. 0rei "! #ii cu mine c! te duc la palatul re)elui3 Gi cel!lalt, 2 1ucuro"& (i "e "ui 'n arc!. Gi mer"e& (i mer"e& 'n timp ce arca trecea pe"te c'mpie cu u(urinţa unei c!ruţe& iat! un alt uria(& 'n#'rtind pe foc o fri)are 'n care "t!tea 'nfipt! o i#oliţ!. Fiindc! era ine fript!& o "coa"e din foc (i din dou! 'n)*iţituri o d!du )ata& de parc! ar fi fo"t o cioc'rlie. 2 M!i "! fie& ce poft! de m'ncare mai ai& om un& ade#eri !iatul. $ac! #ii cu mine te duc la palatul re)elui. Gi cel!lalt, 2 1ucuro" D (i "e "ui 'n arc!. Gi mer"e& (i mer"e& 'n timp ce arca trecea pe"te o #ale& iat! un alt uria(& "priinit cu "patele de un munte. 2 0rei "! #ii cu mine& 'l 'ntre! !iatul& c! te duc la palatul re)elui. Gi cel!lalt, 2 1ucuro" a( #eni& dar nu m! pot mi(ca& c!ci f!r! "priinul meu muntele "e pr!u(e(te. 2 La"!-l "! "e pr!u(ea"c!& 'l 'ndemn! !iatul. /ntr-ade#!r& de cum "e "ui uria(ul acela 'n arc!& um& uruum5 "e aui un )omot, muntele "e pr!u(i"e. /n "f'r(it& arca cu !iatul (i cei trei to#ar!(i ai lui aun"er! la palatul re)elui. 2 O& re)e& "pu"e !iatul& #-am adu" arca fermecat! care mer)e pe mare (i pe u"cat. $ac! #reţi& faceţi o mic! plimare de pro!. $up! ce pro! arca& re)ele r!ma"e pe )'nduri. Nu prea "e #edea 'n "tare "!-(i dea fata de ne#a"t! unui drenţ!ro" oarecare+ dar un re)e nu poate "!-(i calce cu#'ntul dat. 2 Ei& ine& "pu"e el& 'ţi #oi da pe fata mea& dar cu condiţia ca tu (i cei din "uita ta "! m'ncaţi de la primul p'n! la ultimul fel de m'ncare tot ce #! #oi oferi& f!r! a l!"a nici o f!r'm! m!car. 88
Gi !iatul, 2 =e c'nd acea"t! )u"tare3 2 C*iar m'ine& "pu"e re)ele& (i d!du ordin "! "e pre)!tea"c! o ma"! ca pentru o "ut! de per"oane. 1!iatul "e preent! cu un "in)ur to#ar!(& (i #oi 'l cunoa(teţi prea ine, era uria(ul care de#ora"e o i#oliţ! de parc! ar fi fo"t un "tur. Lui nu i "e p!rea ae#ea "! "tea acum la o ma"! pre)!tit! (i "! *!plea"c! din m'nc!ruri& de parc! ar fi m'ncat cartofi pr!iţi "uţiri ca paiul& care "t'rne"c pofta de m'ncare numai. C'nd "! 'n)*it! (i fructele& cu aerul cel mai "fio" din lume& 'l 'ntre! pe re)e, 2 Nu mai e nimic3 Re)ele nu "e d!du !tut. 2 1ine'nţele" c! te #ei c!"!tori cu fiica mea& "pu"e el !iatului. $ar mai 'nt'i& totu(i& tu& 'mpreun! cu to#ar!(ii t!i& #a treui "! )oliţi tot #inul din pi#niţa mea& afar! de dou! utoia(e cu #in de mal#a"ia& care e #inul meu preferat. $e a"t! dat!& !iatul "e preent! cu uria(ul care ea r'uleţul ca pe un p!*!rel de lic*ior& (i 'ntr-ade#!r& utoia( de utoia(& "up"e iute tot #inul din pi#niţ!& nemai"al#'nd nici cele dou! utoia(e cu #inul preferat de mal#a"ia. $ar re)ele 'nc! nu "e d!du !tut. 2 Fata mea are o e"tre re)ea"c!& "pu"e el. =atul& "crinul& dulapurile& "ipetele cu lenerie& ca"etele de fier cu iuterii& (i at'tea altele. !"e(te-mi pe cine#a "! le poat! duce pe toate ace"tea dintr-un "in)ur drum (i-ţi f!)!duie"c m'na fiicei mele. 1!iatul 'i "pu"e uria(ului care "priini"e muntele cu "patele lui, 2 Am o treu(oar! pentru tine& (i-l condu"e la palatul re)elui. 2 S'nt )ata& "pu"e uria(ul (i "er#itorii 'ncepur! "!-l 'ncarce cu e"trea prinţe"ei pe "pinare. Gi 'ncarc!-l& (i 'ncarc!-l& 'n timp ce re)ele a(tepta ca omul "! nu mai r!ea"c! (i "! "e la"e door't de po#ar!. $ar nici )'nd5 =e"emne c! nu-l cuno(tea ine5 2 Mai puneţi (i alte lucruri& "punea uria(ul 'ntr-una& nu m! l!"aţi "! m! oo"e"c cu ru)!minţile. 2 Nu mai a#em nimic de pu"& "pu"er! "er#itorii. 8;
2 Mai r!m'ne prinţe"a& o"er#! !iatul& (i-i 'ntin"e m'na ca "! "e caţere pe dea"upra moilelor& a l!ilor (i a ca"etelor. Apoi 'i "pu"e uria(ului, 2 :aidem5 Iute5 Gi 'n dou! "alturi aun"er! la arc!. 2 1arca mea& oar!5 Gi arca 'l a"cult!. Re)ele& care urm!ri"e din alconul "!u toat! 'nt'mplarea& 'ncepu "! "tri)e, 2 =reacredincio(ii mei& aler)aţi 'n )ra! mare& prindeţi-i (i aduceţi-mi-i 'n lanţuri5 1arca ura acum pe mare (i pe u"cat ca o pan! (i "oldaţii au fo"t ne#oiţi "! "e dea !tuţi& 'ntorc'ndu-"e 'napoi ru(inaţi. În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
8<
=O0ESTE ITALIAN%
9'na Mor)ana A FOST O $AT% un tat! cam !tr'ior& care a#ea trei fii& (i mai 'nainte de a muri 'i !)! pe toţi trei "luitori la curtea re)elui. Cel mai mic "e numea =ietruccio& (i cum era pe c't de un pe at't de #itea& re)ele ţinea at't de mult la el& c!-l "ocotea ca pe fiul lui. Ceilalţi "luitori& printre care (i fraţii lui =ietruccio& "e "imţeau ro(i de )eloie (i 'ncepur! "! "e )'ndea"c! 'n ce c*ip "! fac! "! "e r!une pe =ietruccio. 2 Maie"tate& "pu"er! ei 'ntr-o un! i re)elui& =ietruccio "-a l!udat 'n faţa noa"tr! c!-i poate fura 'nei Mor)ana a)*eta ma)ic!. 2 E cu putinţ!3 "pu"e re)ele. Gi imediat 'l c*em! pe =ietruccio. 2 A*a3 "pu"e& e(ti 'n "tare "! furi 'nei Mor)ana a)*eta ma)ic!3 Foarte ine. E"te ca (i cum te-ai 'n#oi la treaa a"ta. =oţi pleca pe dat!& (i dac! te 'ntorci f!r! a)*et!& dau ordin "! ţi "e taie capul. Gi mer"e& (i mer"e& =ietruccio m!cina Kilometrii de drum& "torc'nd mii (i mii de lacrimi. E o #or! (i a"ta& "! furi a)*eta ma)ic! a 'nei Mor)ana5 2 Ce ai& de pl'n)i at'ta3 'l 'ntre! un !tr'nel. Cum !tr'nelul a#ea 'nf!ţi(area unui unic& =ietruccio 'i de#!lui ce a#ea pe "uflet, 2 Mi "-a 'nt'mplat a"ta (i a"ta. 2 Gi de-aceea e(ti at't de nenorocit3 "e mir! !tr'nelul. Urmea! "fatul meu. Cump!r!-ţi o "c'ndur! (i doi "aci de nuci, cu "c'ndura treci pe"te (anţul cu ap! care "e afl! 'n faţa ca"ei 'nei& te caţ!ri pe acoperi( (i la(i "! cad! nucile pe ţi)le. Re"tul #a #eni de la "ine (i nu mai #oi "!-i "pun! altce#a.
8?
=ietruccio f!cu 'ntocmai cum 'l "f!tui"e !tr'nul. C'nd 'ncepur! "! tronea"c! nucile pe acoperi(& iat! #ocea a"cuţit! a 'nei Mor)ana, 2 E )rindin!& e )rindin!. Ca "-o oprea"c! pentru a nu i "e di"tru)e c!"uţa& a(e! a"tfel a)*eta ma)ic! 'n per#a& 'nc't =ietruccio reu(i dintr-o "in)ur! mi(care "! pun! m'na pe ea (i "-o ia la )oan!. 2 Of& ine c! n-a durat mai mult5 "pu"e 'na. S-a "f'r(it cu )rindina. $ar& c'nd "! "e duc! "!-(i ia 'napoi a)*eta ma)ic!& n-o mai )!"i& ci 'l #!u pe =ietruccio cum fu)ea cu ea "tr'n"! la piept. „ai şiret eşti &a o $u%e, măi "ăiete, tu ştii mu%te .ar e*ai&i de mai aari tu e $e&i ai !ă di!ari-) A"tfel "pu"e 'na (i =ietruccio 'i r!"pun"e (i el 'n rim!, „*oi 'ntoar&e, !ă ştii "ine, şi te*oi /a&e de ruşine( În &ur'nd $oi /i %a tine, $ei răm'ne de ruşine-) C!ci =ietruccio (tia el ine c! nepl!cerile lui a#eau "! "e ţin! lanţ& (i prin uneltirile "luitorilor& re)ele a#ea "!-i cear! "! fure mereu altce#a (i mereu mai )reu& de la 'na Mor)ana. /ntr-ade#!r& de-a"t! dat! era #ora de ufniţa #oritoare& (i =ietruccio& pl'n)'nd acum printre lacrimi (i "u)*iţuri& '(i lu! picioarele la "pinare. 2 Ce ai& de pl'n)i a(a3 'l 'ntre! acela(i !tr'nel. Gi =ietruccio, 2 $e a"t! dat! e"te #ora de ufniţa #oritoare (i "e porni pe un pl'n"& de parc! ar fi fo"t cu neputinţ! "! cread! 'n 'nf!ptuirea poruncii primite. Gi !tr'nelul, 2 Nici-o team!. Cump!r! un cornet frumo" cu omoane (i f! a(a (i a(a. 8@
=ietruccio "o"i aca"! la 'n!& "e "trecur! pe ferea"tr! (i "e a"cun"e 'n "patele unui dulap. C'nd 'na "e du"e "! fac! nani& =ietruccio ie(i din a"cun!toarea lui& c!ut! #rea"cul )ro" pe care "t!tea ufniţa #oritoare& (i momind-o cu o omoan!& 'nc! o omoan!& (i 'nc! alta& reu(i "-o ia de-acolo f!r! ca ufniţa "! poat! "coate nici un "tri)!t& fiindc! ciocul 'i era plin de om oane. $up! ce trecu (anţul& =ietruccio& 'n loc "! continuie "!-i umple ciocul cu omoane& "e )'ndi c! era mai ine "-o ia la )oan! ca iepura(ul (i fu)ea de rupea p!m'ntul& dar ufniţa apuc! totu(i "! "e fac! auit!. 9'na Mor)ana ap!ru la ferea"tr!& dar era prea t'riu. Sin)ura "a con"olare a fo"t de a-l ameninţa pe =ietruccio, „ai şiret eşti &a o $u%e, măi "ăiete, tu ştii mu%te .ar e*ai&i de mai aari, tu e $e&i ai !ă di!ariGi =ietruccio& ca r!"pun"& 'ntre un "alt (i altul, „*oi 'ntoar&e, !ă ştii "ine, şi te*oi /a&e de ruşine( În &urind $oi /i %a tine, $ei răm'ne de ruşine-) $up! a)*eta ma)ic! (i ufniţa #oritoare& prin uneltirea "luitorilor in#idio(i ai re)elui& =ietruccio fu trimi" "! fure 'nei Mor)ana cu#ertura cu clopoţei. Gi mer"e& (i mer"e& dea"t! dat! pl'n)'nd ca un #iţelu( de lapte. 2 Ce-ai& de pl'n)i3 Era acela(i !tr'nel un la inim!& (i =ietruccio 'i "pu"e tot ce-l ap!"a pe "uflet& pentru a treia oar!. 2 E"te at't de "implu& "pu"e !tr'nelul. Cump!r! un pac*et de #at! (i f! a(a (i a(a. $e a"t!-dat! =ietruccio "e furi(! "u patul 'nei. C'nd o aui
"for!ind& alun)i o m'n! (i& r'nd pe r'nd& 'ncepu "! a"tupe toţi clopoţeii. La urm! tra"e cu )ri! cu#ertura (i ur! ca #'ntul. =e nea(teptate& 'na "tr!nut! (i "e trei. HCe fri) "-a f!cut& "pu"e ea& (i-(i d!du "eama c!-i di"p!ru"e cu#ertura. Aler)! la 8B
ferea"tr! tocmai c'nd =ietruccio "!lta ca un )reiera( dincolo de (anţ. „ai şiret eşti &a o $u%e, măi "ăiete, tu ştii mu%te .ar e ai&i de mai aari, tu e $e&i ai !ă di!ari-) Gi =ietruccio& cu replica, „*oi 'ntoar&e, !ă ştii "ine, şi te*oi /a&e de ruşine( În &ur'nd $oi /i %a tine, $ei răm'ne de ruşine-) /ntr-ade#!r& nici nu trecu o lun!& (i iat!-l pe =ietruccio 'n drum "pre ca"a 'nei Mor)ana& pentru a r!pi de a"t!-dat!& )*iciţi pe cine3 pe 'n! 'n per"oan!. Gi t'n)uirile lui 'nduio(au p'n! (i pietrele. 2 Ce mai e de a"t!-dat!3 'ntre! acela(i !tr'nel de totdeauna. 2 $e a"t!-dat! e (i mai )reu. Gi !tr'nelul, 2 S! auim. Gi apoi, E"te foarte "implu. Tu "! faci a(a (i a(a& (i "! nu-ţi fie team!. =ietruccio "e 'mr!c! atunci ca un t'mplar& lu! cu el o lad! cu 'nc*i!toarea "tricat!& (i "e du"e apoi "! dea t'rcoale prin faţa ca"ei 'nei Mor)ana& "tri)'nd c't 'l ţinea )ura, 2 L!i de #'nare& l!i5 Cine #rea3 9'na& c!reia 'i trecu prin minte "!-l 'nc*id! pe =ietruccio 'ntr-o lad! cu prima ocaie c'nd #a mai da pe acolo& 'l c*em! pe t'mplar (i cump!r! lada. $'ndu-(i "eama c! 'nc*i!toarea era "tricat!& 'l ru)! "-o repare& (i apoi #ru "! (tie dac! 'n lad! putea 'ntr-ade#!r "! 'ncap! o per"oan!. 2 E tocmai un!& 'i "pu"e =ietruccio. 2 Intr! 'n ea& "pu"e 'na D a(a 'mi dau "eama dac! "e poate. Gi =ietruccio, 2 Intr! dumneata& a"tfel #oi #edea dac! mer)e (i 'nc*i!toarea. ;
9'na& care nu !nuia nimic& intr! 'n lad! (i "e con#in"e c! 'nc!pea perfect& c*iar (i cu capacul 'ncuiat cu c*eia. Atunci =ietruccio& ne"pu" de fericit& lu! lada cu 'na Mor)ana cu tot& (i "e 'ntoar"e la palat. Re)ele r!ma"e ca o "tan! de piatr!& o c*em! pe fiica lui (i i"e, 2 Fata mea& ţi-am )!"it "oţul demn de tine. Gi a"tfel ceilalţi "er#itori in#idio(i& printre care (i fraţii lui =ietruccio& r!ma"er! de ru(ine (i =ietruccio "e 'n"ur! cu fata re)elui. În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
;7
=O0ESTE ITALIAN%
1etta A FOST O $AT% o femeie care "e 'ndeletnicea cu croitoria& a#'nd ca autor o fat!& pe nume 1etta& adic! numele de alintare de la Eli"aetta. Acea"t! croitorea"! a#ea o tera"! plin! de #a"e cu flori (i 1etta era oli)at! "! le ude 'n fiecare "ear!& 'ntr-o "ear!& 'n timp ce "tropea romarinul& fiul re)elui& care locuia 'n palatul din faţ!& apare la ferea"tr! (i-i "pune )lumind, 2 1etta& c'te frune are romarinul t!u3 Gi 1etta 'i r!"punde, 2 Tu& care le (tii pe toate& "pune-mi c'ţi pe(ti "'nt 'n mare (i c'te "tele pe cer3 Fiul re)elui nu (tiu ce "!-i r!"pund!. Ru(inat (i umilit "e du"e 'n camera lui (i-(i c*em! preceptorul. =receptorul 'i "pu"e, 2 Alteţ!& treuie "! #! r!unaţi. M'ine dimineaţ!& de)*iaţi-#! 'n pe"car. C'nd #eţi trece pe "u fere"trele 1ettei& (i ea #! #a c*ema ca "! cumpere pe(te... (i re"tul 'i (opti la urec*e. A doua i de dimineaţ!& fiul re)elui "e 'mr!c! cu o perec*e de pantaloni ridicaţi dea"upra )lenei& pe"c!re(ti& (i o c!ma(! cam drenţuit!& '(i pu"e oc*elarii de "oare (i-(i lipi o perec*e de mu"t!ţi& o porni (i 'ncepu "! "tri)e, 2 Sardele& "ardele proa"pete5 Cine #rea "ardele3 1etta cooar! "c!rile (i-l c*eam! pe pe"car, 2 Cu c't #indeţi Kilo)ramul3 Gi fiul re)elui, 2 Nimic. >i le la" 'n dar& dac! tu-mi dai un "!rut. 1etta& 'nc'ntat! "! "cape cu at't de puţin& (i #!'nd c! pe"carul e"te un t'n!r foarte c*ipe(& 'l "!rut!. Gi el& f!r! "!-i la"e o "ardea m!car& '(i ia picioarele la "pinare (i pe aici ţi-e drumul.
;4
/nc*ipuiţi-#! furia 1ettei5 Seara& c'nd "e pre)!tea "! ude romarinul& iat!-l pe fiul re)elui ap!r'nd la ferea"tr! (i "pun'ndu-i, „0zi dimineaţă m*ai !ărutat, dar eşte roa!ăt n*ai m'n&at-) 1etta "e face ro(ie ca )o)o(arul. 2 A*a& "pune ea& tu erai pun)a(ul de pe"car3 La"! c! ţi-ar!t eu5 A doua i de dimineaţ!& 'mprumut! de la croitorea"! o pun)uţ! de m!ta"e !tut! 'n perle& "e 'mrac! 'n *aine de #'n!toare amulant!& "e "uie pe un m!)!ru( r!pciu)o" (i trece pe "u fere"trele palatului re)al. 2 =un)uţ! frumoa"!5 Cine #rea "! cumpere pun)uţa "cump! (i frumoa"!3 Apare fiul re)elui& o c*eam! (i o roa)! "! a(tepte la poarta cea mare a palatului. 2 C't co"t! pun)uţa ta3 2 Co"t! mult& "pu"e 1etta& pref!c'ndu-(i )la"ul. E toat! !tut! 'n perle+ dar "'nt di"pu"! "! ţi-o dau pe puţin. 2 Ce treuie "! fac3 2 S! "!ruţi otul m!)!ru(ului meu. Gi fiul re)elui, 2 1ucuro". Gi "!rut! otul m!)!ru(ului r!pciu)o"... Atunci& 1etta d! o iciu(c! (i o porne(te 'n cel mai cumplit )alop& l!"'ndu-l pe t'n!r cu )ura c!"cat!. Seara& 'n timp ce "tropea romarinul& iat!-l (i pe fiul re)elui cu acela(i refren, „1eri dimineaţă m*ai !ărutat, dar eşte roa!ăt n*ai +u!tat-) Gi 1etta& ca r!"pun", „ă+ar r'io! ai !ărutat, dar un+uţa nu ţi*am dat-) Atunci fiul re)elui& "cr'(nind din dinţi de m'nie& '(i "pune 'n "inea lui, H>i-ar!t eu ţie5 /l c*em! pe preceptorul "!u. ;6
2 M'ine dimineaţ!& c'nd 1etta "e duce 'n pi#niţ! "! "coat! #in& (tii ce facem3 Gi-i "pune ce (i cum #a fi. C'nd 1etta cooar! cu cana& #ede ap!r'ndu-i 'n faţ! doi "tri)oi, unul 'n )lu)! al!& cel!lalt 'n )lu)! nea)r!& 'nc't "e 'n"p!im'nt! de nu mai era 'n "tare "! fac! nici un pa" m!car. Cele dou! fantome "e apropiar! de ea+ mai 'nt'i o lu! 'n raţe fantoma nea)r!& apoi fantoma al!& apoi din nou fantoma nea)r!& p'n! c'nd 1etta 'ncepu "! ţipe. „02utor, a2utor, !imt &ă %eşin #*ai a%", "a*i ne+ru, $ai &e &hin-) Croitorea"a& la toate ţipetele acelea& coor' 'n pi#niţ!& dar cele dou! fantome o (i lua"er! la )oan!+ c'nd 1etta '(i rec!p!t! r!"uflarea& ca "!-i poat! po#e"ti toat! 'nt'mplarea aceea )roa #!& croitorea"a 'ncepu "! r'd! "pun'ndu-i c! fu"e"e doar un #i" (i c! 'n pi#niţ! nu puteau fi fantome& nici ale (i nici ne)re. Seara& 1etta 'ncepu "! ude )*i#ecele "ale cu flori (i iat!-l pe fiul re)elui care-i (opte(te, „02utor, a2utor, !imt &ă %eşin #a*i a%", "a*i ne+ru, $ai &e &hin-) Gi 1etta& 'n "inea ei, HA*a& tu erai una din fantomele acelea3 Acum& la" c! (tiu eu ce-am de f!cut5 /n mieul nopţii "e tra#e"ti 'n Moarte& "e "ui pe acoperi(& (i 'ncepu "! arunce cu pietricele 'n fere"trele palatului re)al. Fiul re)elui "e trei& ap!ru la ferea"tr!& #!u Moartea (i-l cuprin"e o "paim! de 'ncepu "! ţipe c't 'l ţinea )ura, „oarte !&umă şi dră+uţă, mer+i %a mama, &ă*i "ă"uţă-) A doua "ear!& 1etta& de partea a"ta& "tropind romarinul& (i fiul re)elui de partea cealalt!& ap!r'nd la ferea"tra palatului& 'ncepe acela(i refren. El, „02utor, a2utor, !imt &ă %eşin #a*i a%", "a*i ne+ru, $ai &e &hin-) ;8
Ea, „oarte !&umă şi dră+uţă, mer+i %a mama, &ă*i "ă"uţă-„ Fiul re)elui& la r!"pun"ul acela& r!ma"e ca "loiul de )*eaţ!. Apoi 'ncepu "! "e )'ndea"c!, HCu fata a"ta nu-i nimic de f! cut. Eu 'i tr'nte"c o p!c!leal!& ea 'mi tr'nte(te alta (i mai tare. Tra"e un oftat ad'nc (i continu!, HCu at't mai mult& cu c't 'ncepe "!-mi fie dra)!. Nu numai c! e (ireat!& dar mai e (i frumoa"!& dou! daruri minunate pentru o "oţie. Am "! m! 'n"or cu ea5 Gi a(a f!cu& cu permi"iunea re)elui (i a re)inei& (i nu i-a fo"t de loc r!u. În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
;;
=O0ESTE ITALIAN%
Frumoa"a cu "teaua de aur $IN 0EC:I STR%1UNI "e po#e"te(te c! un tat! (i o mam! a#eau un fiu frumo" ca o cadr! (i falnic ca un "tea). =!rinţii 'l iueau tare mult& ca pe lumina oc*ilor lor& de aceea le era fric! "!-l la"e "! "e oace pe afar!& tem'ndu-"e ca nu cum#a "!-l fure #reun #r!itor. C'nd lumea 'l #edea pe feciorul acela at't de frumo"& "punea, HCe falnic mai e5 S-ar potri#i de minune cu Frumoa"a cu "teaua de aur. T'n!rul auea #orele acelea& dar nu 'nţele)ea "en"ul lor. $ar tot )'ndindu-"e 'ntruna& p'n! la urm! pricepu c! Frumoa"a cu "teaua de aur era& pe"emne& o t'n!r! copil!& foarte frumoa"!& moti# pentru care merita "! "e duc! "-o caute. /ntr-o i c'nd 'mplini"e dou!eci de ani& '(i "pu"e 'n "inea lui, HAcum a "o"it timpul "! m! duc "o caut pe Frumoa"a cu "teaua de aur. Acum cuno"c at'tea lucruri (i "'nt 'n m!"ur! "! irui toate farmecele. 2 Fiule& 'i "pu"er! p!rinţii c'nd el le 'mp!rt!(i ferma lui *ot!r're& cum de te poţi )'ndi "-o dore(ti tocmai pe Frumoa"a cu "teaua de aur3 Tu nu (tii c! pentru a o a#ea& treuie "! "f!r'mi cea mai puternic! #ra! din omenire3 Gi cum ai "!-l 'n #in)i pe meul care o p!e(te3 Gi pe meoaica cea !tr'n!3 Gi pe (arpele cu cele (apte limi #eninoa"e3 A*5 Fiule5 Treuie "! ne lip"im de tine3 Nu (tii c! at'ţia fii de re)i (i de 'mp!raţi au pornit-o 'n c!utarea Frumoa"ei (i nici c! "-au mai 'ntor"3 T'n!rul a fo"t de ne'nduplecat. Se *ot!r'"e "! plece (i nici nu #oia "! aud! nici un fel de "fat. 2 Ori 'mi pierd #iaţa& ori m! 'ntorc aici cu Frumoa"a& "pu"e el. Gi ce f!cu3 /(i ale"e un cal frumo"& o "pad! (i o porni la drum& 'n c!utarea Frumoa"ei cu "teaua de aur. Gi tot mer)'nd (i mer)'nd& m!cina"e "ute (i "ute de Kilometri (i nimeni nu (tia "!-i "pun! unde "e afl! (i unde tr!ie(te Frumoa"a cu "teaua de aur (i ceea ce treuia "! fac! pentru a o )!"i. /ntr-o "ear! "e l!"! 'ntuneric& tocmai c'nd a#ea de trecut ;<
printr-o p!dure. C!ut! "! "e ad!po"tea"c! pentru noaptea aceea "u un copac& dar nu reu(ea "!-l fure "omnul& c!ci "e )'ndea f!r! pre)et numai la Frumoa"a cu "teaua de aur. Se poate "! fi fo"t mieul nopţii c'nd i "e p!ru c! "e apropie de el o muic!. O muic! at't de 'nc'nt!toare& de p!rea c!-l farmec! cu totul. $ar pri#i pe"te tot 'n urul lui (i nu #!u dec't 'ntuneric. $up! c't#a timp& totu(i& ap!ru ru"c o lic!rire (i 'ntr-o clipit! "e r!"p'ndi o lumin! care-l 'n#!lui tot. /n primul moment t'n!rul "e "imţi orit de at'ta lumin!+ apoi& pri #ind ce#a mai ine& '(i d!du "eama c! lumina aceea o r!"p'ndeau (apte 'ne& una mai frumoa"! dec't alta& toate 'n#e(m'ntate 'n al. Gi mai #!u c! 'nele f!ceau o *or! 'n urul lui (i c! le pri#ea 'mpietrit& f!r! a putea face o mi(care& f!r! a putea "pune un cu#'nt. 2 Tu& iu"eppe& "pu"e la un moment dat o 'n!& care era f!r! doar (i poate re)ina lor& ce faci tu "in)ur aici 'n mieul nopţii3 2 Am plecat 'n c!utarea Frumoa"ei cu "teaua de aur& r!"pun"e& (i m! aflu aici pentru c! m-am r!t!cit. 2 O& fiule& ce mai #rei tu "! faci oare3 Au fo"t at'ţia alţi tineri (i mai #oinici dec't tine& care au 'ncercat (i n-au reu(it5 Tu nu-i cuno(ti trufia Frumoa"ei cu "teaua de aur3 Gi nu cuno(ti nici primediile ce te-a(teapt!& de #rei "-o cauţi3 $ar iu"eppe& d'r 'n *ot!r'rea lui& nu "e l!"! iruit de teama ce #oiau "! i-o in"ufle cu#intele acelea. $impotri#!& cu un )la" *ot!r't& el "pu"e, 2 O "ut! au mai 'ncercat 'naintea mea3 Nu face nimic& a"ta 'n"eamn! c! eu #oi fi al o "ut!lea (i unul. Eu treuie "! 'ncerc5 Ori iute"c& ori acolo 'mi r!m'n oa"ele5 Nici nu ro"ti"e ine cu#intele ace"tea& c'nd una din 'ne 'ncepu "! dan"ee (i "!-i "pun!, 2 A"cult!& eu "'nt 'nc'ntat! "! te duci 'n c!utarea Frumoa"ei cu "teaua de aur (i& dac! #ei reu(i "! o )!"e(ti& ea #a fi pentru tine "oţia ideal!. $ar tu e(ti "!rac& (i ea e o)at!. Tu e(ti un& (i ea e trufa(!. Tu te duci f!r! arme& (i 'n urul ei "tau mei (i (erpi "-o p!ea"c!. /mplinirea dorinţei tale e"te de"i)ur )rea& dar eu #reau "! te aut. Iat! o nuc!, 'ţi #a folo"i. ;?
Atunci (i celelalte 'ne 'ncepur! "! dan"ee 'n cerc& (i-i "pu"er!, 2 Gi noi #rem "! te aut!m. >ine... ţine... (i fiecare 'i d!du c'te o nuc!. Apoi di"p!rur! 'n #!du* (i din nou totul "e cufund! 'n en!& ca la 'nceput. R!ma" "in)ur "u copac& iu"eppe nu mai (tia dac! fu"e"e ae#ea ce #!u"e "au doar 'n #i". $ar nu mai reu(i "! doarm!& (i atunci "e *ot!r' "-o pornea"c! din nou la drum. Gi mer"e& (i mer"e& p'n! ce #!u 'n dep!rtare un mic punct lumino". HIat! 'ncotro treuie "!-mi 'ndrept pa(ii& pentru a )!"i calea cea ade#!rat! "pre ea& "e )'ndi el. $ar pe m!"ur! ce "e apropia de lic!rirea aceea pl!p'nd!& lumina ei "e m!rea& p'n! ce "e tran"form! 'ntr-un foc imen". $e cum "e pomeni l'n)! el& o"er#! c! dea"upra unui !ratec mare "t!tea o c!ldare uria(!& 'n care fier ea ce#a+ iar un !tr'n cu ara lun)! p'n! 'n p!m'nt me"teca 'ntr-una 'n ea& cu un lin)uroi lun). 2 O& unc*ia(ule un& 'l 'ntre! el& ce faci3 Gi !tr'nul, 2 $e trei mii de ani "'nt condamnat la acea"t! munc! f!r! de "f'r(it. 2 Of& iet unc*ia(5... Gi de ce te-au pedep"it at't de crunt3 2 Fiule& #ina "t! 'n r!ut!ţile oamenilor. Acea"t! c!ldare uria(! mai 'nt'i era plin! numai cu #irtuţi& acum ace"te minuni ale firii omene(ti au aun" la fund (i numai relele "tau la "uprafaţ!. Gi eu& ca "! fac "! mai lic!rea"c! c'te o #irtute la "uprafaţ!& tot ame"tec& 'n "peranţa ca m!car din c'nd 'n c'nd "! ia"! la #edere una "in)ur! m!car. 2 Of& "pu"e iu"eppe& ce lucru curio"5 /mi 'n)!dui "!-ţi dau (i eu o m'n! de autor3 Gi lu'nd 'n m'n! lin)uroiul acela lun) 'ncepu (i el "! ame"tece r!ut!ţile 'n c!ldarea aceea uria(!& 'n "peranţa de a le da la fund. 2 C't e(ti de un5 'i "pu"e !tr'nelul. Gi "e uit! la t'n!r 'n timp ce el "e mai odi*nea dup! truda aceea nem!"urat!. Trecur! c'te#a ile (i iu"eppe 'l c*em! pe !tr'n (i-i "pu"e, ;@
2 A "o"it momentul ca eu "! plec. M! duc& fiindc! treuie "-o caut pe Frumoa"a cu "teaua de aur. 1!tr'nul 'l 'mr!ţi(! (i-i "pu"e, 2 Fiule& tu mer)i "! 'nt'mpini o )rea 'ncercare& (i eu #reau "! te aut& ca o r!"plat! a faptului c! mi-ai 'nlenit o mic! odi*n!. Iat! un fir din ara mea. /ţi #a fi de folo"... iu"eppe '(i lu! din nou calul (i "pada (i o porni din nou la drum. Gi a mer"& (i a tot mer" p'n! ce a ie(it din p!dure (i 'n faţa lui iu"eppe "-au ar!tat (apte r'uri. Se )'ndi "! treac! pe"te ele c!lare (i calul 'ncepu a 'nota ca "!-l duc! pe malul cel!lalt. $ar 'not! ce 'not! (i lui iu"eppe i "e p!ru c! erau mereu 'n acela(i punct. HOf5 #ai mie& cum #oi mai ie(i din apele a"tea3 $in fericire& '(i aminti de nucile primite 'n dar de la 'ne. Lu! una& o "tri#i& (i 'ntr-o clip! calul 'l (i du"e la malul cel!lalt. Gi-(i continu! drumul. Gi mer"e& (i iar mer"e& c'nd iat! c!-i ap!rur! 'n faţ! (apte munţi. Ne"pu" de 'nalţi& 'nc't nu puteai trece pe"te ei. Mai "par"e 'nc! o nuc! (i calul 'l trecu munţii 'n or. $ar iat! alte (apte p!duri& de"e& cu tufi(uri (i m!r!cini(uri& cu uturu)i (i *'rtoape. Gi a"ta nu e nimic pe l'n)! 'ntunericul din p!duri& at't de de" de-l puteai t!ia cu cuţitul. Lupii "e repeir! a"upra calului (i iu"eppe& 'n ciuda "forţ!rilor lui& cu )reu reu(ea "! "e ferea"c!. 0!'nd c! "in)ur nu putea r!ate& mai "tri#i o alt! nuc! (i& 'ntr-o "tr!ful)erare& cal (i c!l!reţ "e treir! dincolo de cele (apte p!duri. Era o pai(te ne"f'r(it!& numai cu trandafiri (i tot felul de alte flori. Gi acolo& printre florile acelea& locuia (i Frumoa"a cu "teaua de aur. Tot mer)'nd a(a& iu"eppe #!u pe o" oa"e de oameni (i cai morţi. Spade& (ei (i pietre p!tate de "'n)e. 1ietul de el '(i "imţea !t!ile inimii p'n! 'n )'t de at'ta "paim!. Nu (tia cum "!-(i mai fac! cura+ aler)a& f!r! "! mai ţin! "eam! pe unde p!(ea& fie c*iar (i pe"te oa"ele acelea ale morţilor. Nu pri#ea dec't 'nainte& acolo unde "e 'n!lţa palatul 'n care tr!ia Frumoa"a cu "teaua de aur. Gi fu)ea& fu)ea& c'nd iat! un meu n!pu"tit a"upra lui c!-i "tri)!, 2 :ei& tr!d!torule& ce #'nt te-a adu" p'n! aici3
;B
Gi "pun'ndu-i ace"tea 'i d!du cu o m!ciuc! 'n cap. 0!'ndu-l apoi le(inat la p!m'nt& 'nc'ntat de i"pra#a lui& '(i frec! m'inile (i "pu"e, 2 $e mult n-am mai m'ncat carne de om& acum (tiu c! am "! m! o"p!te ine5 $ar iu"eppe '(i #eni iute 'n fire (i "coa"e "pada. Lo#i cu at'ta "ete& c! reu(i "!-i taie capul meului. $ar mai 'nainte de a muri& meul 'i "tri)!, 2 S'nt meu (i #reau "! de#in un crocodil. Gi iute "e pref!cu 'n crocodil cu )ura mare de"c*i"!& )ata "!-l de#oree pe iu"eppe. $ar o nou! nuc! "part! de iu"eppe tran"form! iute crocodilul 'n om& c!ruia iu"eppe dintro t!ietur! de "pad! 'i ur! capul& pe care i-l pu"e apoi 'n de"a)a "a. /nc'ntat de a"emenea #ictorie oţinut! a"upra meului& "e 'ndrept! cu pa(i ce#a mai "i)uri "pre palatul Frumoa"ei cu "teaua de aur. Ea "t!tea la ferea"tr!. 0ai& ce frumu"eţe5 Nicic'nd nu mai #!u"e o femeie mai frumoa"!5 /n frunte 'i "tr!lucea o "tea. iu"eppe "e 'ndr!)o"ti& de cum o 'nt'lni& iar Frumoa"a& #!'ndu-l at't de t'n!r (i de #itea& )'ndindu-"e c! el era primul care do#edi"e curaul de a aun)e p'n! acolo& 'l in#it! "! poftea"c! 'n palat. $e cum intr! iu"eppe& iat-o "o"ind (i pe meoaica cea !tr'n!. 2 0ai5 "pu"e Frumoa"a& #ine meoaica cea !tr'n!5 A"cunde-te 'n od!iţa a"ta... 2 :m5 ce miro" de carne de om& "pu"e meoaica& intr'nd acolo. 2 Ce tot "pui dumneatale3 Cine poate aun)e p'n! aici3 9meoaica cea !tr'n! 'nt!ri, 2 Simt miro". Simt miro"... Gi "e 'ndrept! 'n"pre od!iţ!. iu"eppe& care aui"e toat! di"cuţia& nu "e l!"! luat pe nea(teptate. Cu "pada "coa"! din teac!& "e a#'nt! 'mpotri#a meoaicei lo#ind-o de moarte. La #ederea morţii care "e apropia& ea ţip! din r!"puteri, 2 9meoaic! "'nt& (i ti)roaic! #reau "! m! fac5 Gi "e pref!cu 'ntr-o ti)roaic! at't de feroce& de l-ar fi de #orat pe iu"eppe dintr-o "in)ur! 'n)*iţitur!& dac! n-ar fi a#ut <
cu el nucile d!ruite de 'ne. Stri#i alt! nuc! (i ti)roaica "e tran"form! 'ntr-o #r!itoare !tr'n!& c!reia iu"eppe 'i t!ie u(or capul pe care i-l pu"e 'n de"a)!& dup! cum f!cu"e (i cu capul meului. 2 Acum& dup! ce l-ai uci" pe meu (i pe mama lui& meoaica& eu pot #eni cu tine& "pu"e Frumoa"a cu "teaua de aur& dar mai 'nt'i treuie "! di"tru)em puterea ultimului farmec. Ia ace"te capete (i #ino imediat cu mine. $ac! nu-l #om face "! di"par! pe (arpele cu (apte limi 'n#eninate& #om a#ea multe necauri. /l lu! de m'n! (i-l condu"e 'ntr-una din pi#niţele palatului& unde era o f'nt'n!. Frumoa"a cu "teaua de aur 'l le)! pe iu"eppe cu o "foar! (i 'i d!du un felinar& ca "! fac! lumin! 'n fundul puţului. Apoi& mai 'nainte de a-l coor'& 'i "pu"e, 2 0ei da de o camer! plin! de fum& unde miroa"e a "ulf. /ntr-un colţ al ei e"te o "coitur! 'n id& de unde ie"e fumul (i miro"ul acela ur't. Arunc! acolo& mai 'nt'i capul meului (i apoi pe cel al meoaicei !tr'ne (i 'ndat! #or di"pare (i fum (i miro". Apoi coori 'n f'nt'n!& unde #ei 'nt'lni un (arpe. Re"tul e 'ncredinţat #irtuţilor tale. iu"eppe coor' 'n f'nt'na pe care i-o de"cri"e"e Frumoa"a cu "teaua de aur (i f!cu ceea ce urma "! fie f!cut. $ar odat! di"p!rut fumul& tot nu reu(ea "! #ad! nimic. Spar"e atunci o alt! nuc! (i imediat 'i ap!ru (arpele 'n faţ!& f!c'ndu-i cele mai cordiale primiri. 2 0ino 'ncoace& fiule& 'i "pu"e& eu ţin c*eile inimii Frumoa"ei cu "teaua de aur. 0ino 'ncoace& #ino5 Gi "pun'ndu-i ace"tea& 'i ie(eau cele (apte limi care p!reau (apte "pade de foc. 2 A*& tr!d!tor infam& "tri)! iu"eppe& c'nd '(i d!du "eama c! (arpele #roia "!-l prind! cu cele (apte limi& tu m! c*emi fiul t!u (i 'n acela(i timp 'mi pre)!te(ti moartea5 Ai )ri! de tine. Gi "coţ'nd "pada din teac!& 'ncepu "! lo#ea"c! 'n (arpe. $ar lo#iturile lui p!reau date ca 'n "t'nc!. 0!'nd acea"ta& iu"eppe "tri#i ultima nuc! din cele d!ruite de 'ne (i (arpele r!ma"e paraliat pe loc. Atunci iu"eppe 'i t!ie cele (apte limi. <7
$up! ce-l uci"e (i pe (arpe& lu! calea 'ntoar"! (i plin de fericire& 'i "pu"e Frumoa"ei cu "teaua de aur, 2 Acum putem "! plec!m& (arpele e mort (i eu am c*eile inimii tale. $ar Frumoa"a& ca r!"pun"& 'i 'ntoar"e "patele. 1ietul iu"eppe r!ma"e uluit. 2 $ar cum& dup! toate primediile prin care am trecut& acum 'mi 'ntorci "patele3 Nu-ţi pa"! c*iar de loc c! mi-am 'nc*inat #iaţa ţie (i te-am "c!pat de #raa "u care te aflai3 Frumoa"a nu #oia "! aud! de toate "pu"ele lui. Atunci iu"eppe '(i aminti de firul de p!r d!ruit de !tr'n& 'l "coa"e din uunar (i-l arunc! 'n"pre Frumoa"a cu "teaua de aur. Apoi 'i 'ntoar"e "patele& pref!c'ndu-"e c! pleac!. Gi iat! minunea5 Frumoa"a cu "teaua de aur aler)! dup! el (i-i ceru iertare. iu"eppe& 'n "f'r(it& fericit& adun! toate o)!ţiile din palat& cucerite de el cu at'ta cura& (i 'mpreun! cu Frumoa"a cu "teaua de aur "e 'ntoar"e 'n ţara lui& unde tr!i fericit (i mulţumit cu "oţia lui (i cei doi"preece fii ai lor. În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
<4
=O0ESTE ITALIAN%
Cola-pe(te $IN 0EC:I STR%1UNI "e po#e"te(te c! la Me""ina tr!ia& cu at'ţia (i at'ţia ani 'n urm!& o mam! care a#ea un fiu. Ace"t fiu "e numea Cola (i mai toat! #remea "t!tea 'n mare (i 'nota. Totu(i mama& care dorea "!-l ai! totdeauna 'n preama ei& nu era fericit! de acea"t! dra)o"te a fiului ei pentru mare (i ade"eori 'l doenea "au c*iar 'l ameninţa. $ar totul era #reme pierdut!. /ntr-o i& nemaiput'nd de "up!rare& 'i "tri)!, 2 =e(te "! te faci. Gi a(a "e 'nt'mpl!. Cola "e pref!cu pe um!tate 'n pe(te (i um!tate r!ma"e om. Nu i-a mai fo"t cu putinţ! "! apar! pe u"cat ca "! "e 'ntoarc! la mama lui. Gi mama "e pr!p!di de durere& nemaiput'nd a#ea al!turi de ea pe fiul ei iuit. $ar c'nd Cola "e pref!cu um!tate 'n pe(te (i um!tate r!ma"e om& ace"t lucru nu-l 'mpiedic! "! nu "e mai fac! #!ut de c!tre cei din Me""ina (i "! #orea"c! cu ei. Oamenilor din ora(ul lui& dimpotri#!& le po#e"tea tot felul de lucruri minunate pe care le #edea el 'n apele m!rii. 2 Marea& le po#e"tea el& e"te un ora( imen" 'n care "e petrec& nici mai mult& nici mai puţin& dec't acelea(i fapte care "e petrec pe p!m'nt& printre oameni. A"cultaţi ceea ce am #!ut odat! pe fundul m!rii, 'ntr-o i& pe c'nd 'notam 'n apele ad'nci& am #!ut mulţi pe(ti unul l'n)! altul& ca la "fat. M-am apropiat de ei (i am de"coperit c! "e aduna"er! acolo pentru a udeca ni(te "ardele 'n#inuite de a fi uci" un ton. Ap!r!torul "ardelelor "e "tr!duia a-i face "! 'nţelea)! pe ceilalţi pe(ti c! proce"ul acela nu era drept (i nu treuia deci f!cut. Nu era cu putinţ!& "punea el& ca o m'n! de "ardele "! fi putut de#ora at'ta )r!mad! de ton. $ar ceilalţi pe(ti (i pe(tele ap!r!tor al tonilor nici nu #oiau "! aud! de 'nţelepciune& ci 'n#inuiau "ardelele de a fi uci" (i m'ncat tonul nu numai 'ntr-o "in)ur! i& ci 'n mai multe ile. A#ocaţii nu reu(eau "! "e pun! de loc de acord (i udecata continua. /n cele din urm!& totu(i& udec!torii fur! pentru iertarea <6
"ardelelor& dar cu condiţia ca ele& 'n #iitor& "! nu "e mai *r!nea"c! cu ceea ce le oferea marea. O nenorocire& de"i)ur& c!ci "ardelele nefiind condamnate la moarte au fo"t totu(i condamnate "! moar! de foame. Acea"t! po#e"te Cola-=e(te le-a f!cut-o cuno"cut! prietenilor "!i& care r!ma"er! foarte miraţi. Gi uimiţi r!m'neau ori de c'te ori Cola le po#e"tea c'te ce#a din #iaţa pe(tilor. Oi(nuit& a(adar& "! tr!ia"c!& "u apele m!rii& el cuno(tea acum minun!ţiile (i tainele apelor. Gi (tia c! 'n ad'ncul lor "'nt )r!dini de corali& ancuri de pietre preţioa"e& imen"e o)!ţii de toate felurile. Nu-i r!m'nea necuno"cut nici cel mai "ecret loc(or al di"trictului Me""ina. Faima lui Cola& pentru toate ace"te minun!ţii po#e"tite& cre(tea din ce 'n ce mai mult& p'n! c'nd Frederic al II-lea& 'mp!ratul din #remea aceea din Sicilia& ţinu "!-l cunoa"c!. Gi cum Cola nu reu(ea "! ia"! din apele m!rii (i "! "e duc! la re)e& la =alermo& a #enit Frederic al II-lea la Me""ina& "!-l 'nt'lnea"c! pe omul acela eJtraordinar& care era pe um!tate pe(te. Se 'ndrept! 'mpreun! cu "uita "a de ca#aleri (i doamne de onoare "pre pla!& ca "! "tea de #or! cu el& "!-i cunoa"c! felul de #iaţ!& minun!ţiile (i tainele m!rii. Frederic (i Cola "t!tur! mult de #or!. Cola 'i po#e"ti tot ceea ce (tia el de"pre mare& de"pre fundul m!rii& de"pre locuitorii ei+ (i 'mp!ratul 'i punea mereu noi 'ntre!ri. Totu(i& de(i r!"pun"urile lui Cola erau mereu preci"e (i numeroa"e& 'mp!ratul a#ea !nuiala c! ace"t Cola ar in#enta toate po#e(tile. $e aceea el *ot!r' "!-l pun! la 'ncercare. Gi& 'ntr-ade#!r& '(i "coa"e "pada de la (old (i o arunc! 'n mare. Cola& "#elt& coor' 'n fundul m!rii (i i-o adu"e. Nemulţumit& 'mp!ratul arunc! 'n mare coroana. Gi Cola "e cufund! 'nc! o dat! 'n apele ad'nci (i-i adu"e coroana. /mp!ratul& totu(i& nu era mulţumit. $e aceea 'i "pu"e lui Cola, 2 A"cult!& Cola& acum eu #oi arunca ace"t inel 'n mare+ dac! tu 'l poţi lua& 'ţi dau pe fiica mea de "oţie. 2 Maie"tate& 'i r!"pun"e Cola-=e(te& nu-i cu putinţ! "! mai iei un inel c!ut 'n mare. Nici nu-i po"iil ca eu "! iau pe fiica #oa"tr! de "oţie. <8
2 =entru =entru tine totul totul e"te cu putin putinţ!& ţ!& 'i r!"pun"e r!"pun"e re)ele re)ele.. 2 $ac! Maie"tatea 0oa"tr! dore(te& "pu"e Cola& a(a #a fi. Totu(i& 'mi "pune mie inima c! nu m! #oi mai 'ntoarce la "uprafaţ!. $aţi-mi doi pumni de linte. $ac! eu m! 'ntorc& #! #oi aduce 'napoi inelul& iar dac! nu& #or apare dea"upra apei oa ele de linte& "emn c! am murit. Gi a(teapt!& (i a(teapt!+ dup! mult! #reme "e #!ur! plutind dea"upra apei oaele de linte. Era "emn c! ietul Cola& omul-pe(te& era mort. $ar Cola nu muri (i nici nu "e c!"!tori cu fiica 'mp!ratului& ci de"coperi 'n fundul m!rii o alt! "oţie& o "iren!& al!turi de care (i ai tr!ie(te mulţumit (i fericit. În româneşte de de GEORGE LĂZĂRESCU
<;
=O0ESTE ITALIAN%
=!ţaniile lui iuf $IN TIM=URI 0EC:I& 'ndep!rtate& "e "pune c-a fo"t odat! ca niciodat! o mam! care a#ea un fiu& cu numele de iuf. Mama lui era cam "!rac! (i iuf era f!r! minte& lene( dar #iclean. /ntr-o i& c'nd maic!-"a "cotoci"e 'ntr-o lad! #ec*e (i d!du"e pe"te o ucat! de p'n!& p'n!& 'i "pu"e lui iuf, iuf, 2 Ia p'na p'na a"ta (i caut! caut! "-o #ini #ini unor unor oameni oameni dintr-u dintr-un n "at mai 'ndep!rtat. 0ei 'n"! "! fie ni(te oameni care #ore"c puţin. $up! ce "o"i 'ntr-un "at mai 'ndep!rtat& iuf 'ncepu "! "tri)e, 2 Cine #rea p'n!5 p'n!5 Cine Cine #rea #rea p'n! p'n!55 Cumetrele 'l c*emar! "! #ad! p'na (i 'n timp ce-o tot 'n#'rteau pe o parte (i pe alta& )!"eau mii de lucruri de "pu". Unii o )!"eau prea )rea& alţii prea "uţire& alţii c! era pro"t ţinut!& "au c! era prea "cump!. iuf care "e )'ndea la #orele mamei lui H0inde p'na unor oameni care #ore"c puţin& auindu-le c! p!l!#r!)eau at'ta cumetrele acelea& le "mul"e p'na din m'n! (i plec! 'n c!utarea c!u tarea altor cump!r!tori. cump!r!tori. Gi mer)i& (i tot mer)i& p'n! c'nd intr! 'ntr-o curte unde "e afla o "tatuie de )*ip". iuf "e adre"! de parc! ar fi fo"t o per"oan! #ie, 2 $oriţi $oriţi "! cump!ra cump!raţi ţi p'na p'na a"ta3 Gi ine'nţele" c! "tatuia r!ma"e mut!. 2 A*a& A*a& dumneat dumneataa nu #ore( #ore(ti3 ti3 "pu"e "pu"e iuf. iuf. Atunci Atunci dumitale pot "!-ţi #'nd p'na. Gi-(i l!"! p'na l'n)! "tatuie. Gi #!'nd c! ea nu "e mi(ca& continu!, 2 M'ine M'ine #oi #oi #eni #eni "!-mi "!-mi iau iau anii. anii. Gi plec! 'napoi. Aun" aca"!& maic!-"a 'l 'ntre! ce f!cu"e cu p'na. 2 I-am #'ndut #'ndut-o -o unei doamne doamne frumoa frumoa"e& "e& care dup! dup! cum mi-ai "pu" dumneata& nu #orea. 2 Gi anii3 <<
2 Gi ani aniii mi-i mi-i #a #a da m'ine m'ine.. A doua i& iuf "e 'ntoar"e la "tatuie care era ine'nţele"& 'n acela(i loc. $ar p'na nic!ieri. ='na di"p!ru"e. iuf& )'ndindu-"e c! "tatuia '(i du"e"e p'na aca"!& 'ncepu "! "pun!, 2 $umnea $umneata ta "!-mi "!-mi dai dai anii anii55 Gi "tatuia fire(te c! r!m'nea mut!. 2 0reau anii mei5 repeta 'n "c*im iuf& "tri)'nd din ce 'n ce mai tare. $ar "tatuia continua "! tac!. /n cele din urm!& iuf pier'ndu-(i r!darea& 'ncepu "! "tri)e, 2 Nu #rei #rei "!-mi "!-mi dai anii3 anii3 >i-ar!t >i-ar!t eu dumita dumitale le atunci atunci cine "'nt eu5 Gi& lu'nd o lopat! uitat! 'n curte de un ţ!ran& 'ncepu "! lo#ea"c! ore(te iata "tatuie& 'nc't nici nu mai e ne#oie "! "pun& o f!cu 'n mii de uc!ţele. $ar& c-o fi& c-o p!ţi& c'nd capul (i raţele "tatuii c!ur! pe o" fr'nte& o lo#itur! de lopat! ii "tatuia c*iar 'n urt!. $in )*ip"ul "part ap!ru deodat! o ulcic! plin! cu monete de aur. Iute iuf le lu!& le pu"e 'n uunar (i "e 'ntoar"e aca"!. 2 Iat! Iat! anii5 anii5 'i "pu"e "pu"e maic!maic!-"i. "i. Nu #oia #oia "! mi-i dea& dea& dar am omor't-o cu o lopat! (i mi-am luat anii care mi "e cu#eneau. Auind #orele lui& mama lui iuf& (tiind din eJperienţ! c! 'n "patele lor treuia "! "e a"cund! cine (tie ce pro"tie& 'i "pu"e, 2 Acum Acum fii tu mut mut ca "! ne putem putem ucura ucura 'n un! un! pace pace de ace(ti ani.
Mai trecur! c'te#a ile. /ntr-o dimineaţ!& 'n timp ce mama lui era plecat!& iuf "e du"e la c'mp "! culea)! m!lur!. Se 'ntoar"e 'n "at noaptea& t'riu. /n timp ce mer)ea& pe cer ap!ru"e luna+ dar cum cerul era foarte 'nnorat& luna acum "e #edea& acum nu "e mai #edea. C'nd ap!rea& iuf "punea, HApare& apare+ (i c'nd "e a"cundea, HSe la"!& "e la"!. Gi nu oo"ea de loc "pun'nd, HApare& apare+ "e la"!& "e la"!.
$ar& ca "! #ei 'nt'mplare& pe drum& a"cun(i 'n "patele unui id& doi *oţi de"picau (i upuiau un #iţel pe care-l fura"er!. C'nd auir! cu#intele, HApare& apare+ "e la"!& "e la"! creur! c! cine#a #oia "!-i anunţe c! "e apropiau andarmii+ (i atunci& 'n)roiţi& o luar! la )oan! (i l!"ar! #iţelul frumo" upuit pe o". iuf& auind )omotul pa(ilor lor& "e uit! dup! id (i #!u un!tate de #iţel 'n #oia primului #enit. S!ri idul& lu! cuţitul (i 'ncepu "! taie din carne. Gi t!ie c't "! umple un "ac (i "! umle 'nco#oiat "u )reutatea lui. Aun" aca"!, 2 Mam!& de"c*ide5 "tri)! el. 2 $e ce te-ai 'ntor" aca"! at't de t'riu3 Gi iuf, 2 Am #enit noaptea& pentru c! ţi-am adu" carne. M'ine m! duc "-o #'nd& fiindc! am ne#oie de ani. Gi maic!-"a, 2 Ei& ine. M'ine te #ei duce la ora( (i #ei #inde carnea. A doua i de dimineaţ! iuf "e du"e "! #'nd! carnea. Se 'ntoar"e "eara (i maic!-"a 'l 'ntre!, 2 Ai #'ndut carnea3 2 $a. Le-am dat-o pe credit mu(telor. 2 Gi c'nd #ei primi anii3 2 C'nd 'i #or a#ea5 $ar trecu o i& trecur! dou!& dup! opt ile mu(tele 'nc! nu adu"e"er! anii. Oo"it "! le mai a(tepte& iuf "e du"e la udec!tor5 2 $omnule udec!tor& #reau "! mi "e fac! dreptate. Am dat pe credit carne mu(telor (i 'nc! nu au #enit "! mi-o pl!tea"c!. udec!torul& care (tia c't de pro"t putea fi iuf& 'i "pu"e, 2 Iat! "entinţa+ unde #ei o mu"c!& omoar-o5 $ar cu totul 'nt'mpl!tor& c*iar 'n clipa aceea& o mu"c! "e a(e! pe capul udec!torului. iuf ridic! iute cioma)ul (i *ar(ti5 o lo#itur! de ar fi door't (i un ou& nu o mu"c!. $ar mu"ca era pe capul udec!torului (i capul udec!torului& la lo#itura aceea& "e de"c*i"e 'ntr-o ran! ad'nc!. $ar iuf "tri)a c't putea, 2 Sentinţa eJecutat!5 Sentinţa eJecutat!5 <@
/n le)!tur! cu udec!torii iat! o alt! i"torioar!. /ntr-o i& 'n timp ce 'nc! mai dormea& iuf aui c'nt'nd un flaut. Se trei (i o 'ntre! pe maic!-"a, 2 Cine e cel ce c'nt! c'nt! (i m! tree( tree(te te din din "omn3 "omn3 2 E"te E"te c'nt! c'nt!reţ reţul ul dimin dimineţi eţii. i. 2 E o plicti"e plicti"eal! al! nemaip nemaipome omenit nit!& !& a"ta 'n"eam 'n"eamn! n! c! n-o "! m! mai la"e "! dorm& "pu"e iuf. Gi 'n)riorat "! nu-(i "trice "omnul& "e ridic! (i cu un cioma) )ro" aler)! "!-l omoare pe ietul nenorocit. $ar acela& 'n"p!im'ntat& o lu! la )oan! (i "e du"e at't de departe& de nimeni nu l-a mai #!ut niciodat! 'n "at. Fiii c'nt!reţului& carel #!u"er! pe iuf aler)'nd cu cioma)ul acela )ro" 'n m'n!& dup! tat!l lor& "e )'ndir! c! iuf c*iar 'l omor'"e (i atunci "e du"er! "!-l p'ra"c! udec!torului& care d!du imediat ordin ca iuf "! fie are"tat. Mama lui 'n"!& (tiind c! a#eau "! "o"ea"c! andarmii (i tem'ndu-"e c! fiul ei c*iar 'l omor'"e pe c'nt!reţul dimineţii& "e )'ndi "!-i 'n(ele pe toţi. Lu! un ţap& 'l 'nun)*ie (i-l arunc! 'n ad'ncul f'nt'nii aflate 'n faţa ca"ei. 0enir! udec!torul& udec!torul& andarmii andarmii (i rudele mortului. mortului. udec!torul 'i "pu"e lui iuf, 2 Unde Unde ai ai du" du" mort mortul ul33 iuf& iuf& )'ndindu-"e )'ndindu-"e c! udec!to udec!torul rul #oia "! #orea"c! #orea"c! de"pre ţap, 2 L-am aruncat aruncat 'n 'n puţ& puţ& 'i r!"pun"e, r!"pun"e, $in ordinul udec!torului& fiii c'nt!reţului dimineţii 'l le)ar! pe iuf cu o "foar! (i-i d!dur! drumul p'n! 'n ad'ncul f'nt'nii. /n ena aceea& 'ntin'nd m'inile ca "! caute trupul ţapului& 'i aui pe fiii c'nt!reţului dimineţii "tri)'ndu-i udec!torului, 2 iuf iuf l-a l-a omor omor't 't pe tat!l tat!l no"tru no"tru.. El l-a uci" uci"55 Tre Treui uiee pedep"it5 Gi atunci "e )'ndi "!-(i at! oc de ei (i ( i c*iar de udec!tor. Gi& 'ntr-ade#!r& 'n timp ce atin)ea diferitele p!rţi ale trupului de ţap "tri)a din fundul f'nt'nii, 2 Tat!l Tat!l #o" #o"tru tru a#ea a#ea l'n! l'n!33
2 Tat!l Tat!l no"t no"tru ru nu nu a#ea a#ea l'n! l'n!55 2Ace 2Ace"t "taa de aici aici&& ice iceaa iar iar iuf iuf& & are are l'n! l'n!.. Nu-i Nu-i tat! tat!ll #o"tru. 2 Tat!l Tat!l #o" #o"tru tru a#ea a#ea coad coad!3 !3 2 Tat!l Tat!l no"tr no"tru u n-a#ea n-a#ea coad!5 coad!5 2 Atunci Atunci ace" ace"ta ta nu-i nu-i tat!l tat!l #o"tr #o"tru5 u5 2 Tat!l Tat!l #o" #o"tru tru a#ea a#ea coar coarne3 ne3 2 Tat!l Tat!l no"tr no"tru u n-a#ea n-a#ea coa coarne rne55 2 Ace"ta Ace"ta are are coarne coarne.. Nu-i tat!l tat!l #o"tru. #o"tru. =licti"it de toate pro"tiile a"tea& udec!torul "pu"e, 2 iuf iuf& & cu coarn coarne& e& cu l'n! l'n! cu ce-o fi& fi& adu-l adu-l "u" "u" pe cel uci"5 Gi iuf "e urc! cu ţapul 'n raţe. 0!'d c! era #ora de un ţap& udec!torul udec!torul 'l l!"! 'n pace pe iuf& lier ca aerul aerul lier (i ca pa"!rea 'n or5 În româneşte de de GEORGE LĂZĂRESCU
?
=O0ESTE ITALIAN%
Frumoa"a din palatul fermecat A FOST UN REE care a#ea un fiu cu numele Fiordinando. Fiordinando 'n"! nu era ca toţi ceilalţi tineri de #'r"ta lui& care "e duceau "! "e plime prin ora( 'n c!utarea de di"tracţii (i n!'tii. El "t!tea& 'n "c*im& #e(nic 'n camera lui (i citea toate c!rţile care-i c!deau 'n m'n!& neie(ind din camer! dec't ca "! m!n'nce. Re)ele& tat!l "!u& (i re)ina nu-l #edeau& a(adar& dec't la ma"!. Gi re)ele nu (tia ce "! mai fac! "!-l poat! con#in)e pe fiul "!u "! "e ocupe c'tu(i de puţin (i de treile domniei. Se "f!tui"e cu medici cre'nd c! era #ora de #reo oal!& dar ei 'l a"i)urar! c! t'n!rul era perfect "!n!to" (i c! dra)o"tea lui pentru c!rţi nu era o oal!& ci doar manife"tarea unei melancolii. Gi "puneau ei, 2 =oate =oate c! o "oţie "oţie ar reu(i reu(i "!-l di"tre di"tree. e. Re)ele Re)ele adu"e adu"e la palat cele mai frumoa"e fete din re)at& dar Fiordinando nu le onor! nici m!car cu o pri#ire. /ntr-o i& "e preent! 'n faţa re)elui #'n!torul "!u. El& de mic copil& fu"e"e to#ar!(ul de oac! al lui Fiordinando& (i& de aceea& era (i el 'n)riorat de felul ciudat de a "e comporta al t'n!rului "!u prieten. /i "pu"e re)elui, 2 Maie Maie"t "tat ate& e& a( #rea #rea "! 'nce 'ncerc rc (i eu "!-l "!-l de"p de"pri rind nd pe Fiordinando de citirea tuturor c!rţilor acelea. $ac!-mi permiteţi& m'ine m! #oi duce la el "!-i fac o #iit!. 2 $u-te& $u-te& 'i r!"pun"e r!"pun"e re)ele& re)ele& dar dar mi-e mi-e team! team! c! nici nici tu nu #ei reu(i. A doua i& #'n!torul #'n!torul "e du"e la Fiordinando. 1!tu 1!tu la u(! (i el 'i r!"pun"e, 2 Intr!. 0'n!torul de"c*i"e u(a ca "! intre& dar imediat "e afl! 'n faţa unei mari 'ncurc!turi. Nu (tia pe unde "! p!(ea"c! pentru a aun)e la ma"a unde citea Fiordinando. =e"te tot nu erau dec't c!rţi 'mpr!(tiate. Foarte multe& de"c*i"e& !ceau pe o". Gi c!rţi pe "caune& prin un)*erele camerii& pe moil!... C!rţi a(e?7
ate unele pe"te altele& form'nd coloane p'n! 'n ta#an. C!rţi pe per#aul fere"trelor& de nu "e mai puteau de"c*ide m!car+ (i c!rţi pe ma"a prinţului& at'tea 'nc't cu )reu iuteai "!-l mai #ei la faţ!. 2 0rei "! #ii& a(adar3 'l 'ntre! Fiordinando. $e ce "tai 'ncremenit la u(!3 2 Ce pot "! fac cu toate c!rţile a"tea de pe o"3 2 Uit!-te cu atenţie (i o "! #ei c! ai pe unde "! p!(e(ti& 'ntre o carte (i alta. $ar fii atent "! nu calci pe"te #reuna. 1ietul #'n!tor 'ncerc! "! "e mi(te printre c!rţile acelea& 'n#!lm!(ite pe o"& de p!rea un melc a(a cum umla& at't de 'ncete erau mi(c!rile pe care treuia "! le fac!& pentru a feri c!rţile de"c*i"e (i 'nc*i"e care !ceau pe podea. /n "f'r(it& iuti "! aun)! l'n)! Fiordinando. C'nd Fiordinando '(i d!du "eama c! t'n!rul "e apropia"e de el& '(i ridic! pri#irea de pe cartea pe care o citea& (i #!'ndu-i cimele pe care le purta 'nalte p'n! la coap"e& 'l 'ntre!, 2 Ce me"erie ai& de porţi a"emenea cime 'nalte3 2 S'nt #'n!tor& "'nt #'n!torul re)elui. 2 Gi-ţi place me"eria a"ta3 2 $e"i)ur c!-mi place. Gi imediat #'n!torul 'ncepu "!-i po#e"tea"c! miile de a#enturi care i "e 'nt'mplau 'n timpul #'n!torii& 'i de"cri"e apoi frumu"eţile naturii& 'nc'nt!toarele pei"ae pe care le admira 'n timp ce "tr!!tea p!durile re)atului c!lare& (i ciudatele animale pe care le 'nt'lnea& (i felurimea de p!"!rele (i c'ntul lor armonio"+ (i #iaţa c!prioarelor ne)re& #icleniile #ulpii& "fiiciunea iepurilor ali& (i iuţeala iepurilor de p!dure. /n "f'r(it& at'tea (i at'tea lucruri& (i toate at't de minunate& 'nc't principele "t!tea "!-l a"culte cu )ura c!"cat! de uimire. C'nd #'n!torul i"pr!#i cu po#e"titul& (i a fo"t ne#oie de timp& nu )lum!& pentru a-i "ati"face curioitatea lui Fiordinando& ace"ta 'l 'ntre!, 2 A( putea #eni m'ine cu tine la #'n!toare3 2 $e"i)ur& 'i r!"pun"e #'n!torul& dar treuie "!-i cerem 'n)!duinţa re)elui. Nu treuie "!-i "pui 'n"!& ad!u)! el cu un 'met& c! eu ţi-am "t'rnit pofta& c!ci "-ar putea "! nu-ţi mai dea #oie. ?4
A doua i de dimineaţ!& 'n timp ce toţi "er#eau micul deun& Fiordinando 'i "pu"e re)elui, 2 Am citit o carte 'n care "e po#e"te"c minun!ţiile #'n!toarei& 'mi permiţi& maie"tate& "! m! duc la #'n!toare cu #'n!torul M!riei Tale3 2 0'n!toarea e"te un "port frumo"& dar periculo". Totu(i& #reau "!-ţi ofer ceea ce-mi ceri. /ţi #oi da ca to#ar!( pe #'n!torul meu (i fii atent "! nu te 'ndep!rtei de el. R!m'i mereu 'n preama lui& c!ci "-ar putea "! te r!t!ce(ti prin p!dure. 2 A(a #a fi& precum dore(ti& maie"tate& r!"pun"e Fiordinando. Gi mai 'nainte de a termina ma"a& 'l c*em! pe #'n!tor& (i f!c'ndu-i cu oc*iul& 'i "pu"e "! i "e pre)!tea"c! un cal (i lui& pentru c! 'n dimineaţa aceea a#ea "! "e duc! (i el la #'n!toare. $up! puţin timp& #'n!torul (i Fiordinando "e "uir! pe cai cu arcul pe um!r (i "!)eţile al!turi 'n tol! (i plecar! 'n p!dure. 0'n!torul fiind foarte i"cu"it (i un oc*itor& nu trecea pa"!re 'n or "au animal prin p!dure "! nu le dooare la p!m'nt. /n "c*im Fiordinando& care nu a#ea nici o eJperienţ!& nu iutea "! oc*ia"c! de loc. A(a trecu toat! iua& (i 'n #reme ce #'n!torul umplu"e tola (i de"a)ele calului cu #'nat& Fiordinando nu omor'"e nici o mu"c! m!car. Se 'ntorcea& a(adar& a)ale (i f!r! c*ef& c!l!rind 'n urma #'n!torului& c'nd iat! c! #!u un iepura( al. Scoa"e iute arcul (i 'ntin"e o "!)eat! )ata "! o lan"ee. C'nd oc*ia& totu(i& '(i d!du "eama c! iepura(ul era at't de frumo" (i de mititel& c! ar fi fo"t un ade#!rat p!cat "!-l omoare. Ar fi fo"t mai ine "!-l prind! #iu. 9i" (i f!cut. /(i pu"e arcul de o parte& "!ri de pe cal& (i fu)i "! prind! iepura(ul. =!rea c! nici el nu dorea dec't "! "e la"e prin". /n "c*im& de 'ndat! ce Fiordinando 'ntin"e m'inile "!-l prind!& dintr-un "alt di"p!ru 'n "patele altui copac. Gi Fiordinando dup! el. /nc! o dat! iepura(ul a(tept! ca Fiordinando "! aun)! l'n)! el& (i apoi& din nou& cu alte "alturi& fu)i 'n "patele altui copac. Gi acea"t! po#e"te dur! c't#a timp& (i p'n! una alta& tot urm!rindu-l pe iepura(& Fiordinando "e dep!rt! at't de mult de #'n!tor& c! 'n cele din urm!& c'nd "e "imţi mort de oo"eal! (i #oi "! "e odi*nea"c!& 'l "tri)! tare pe prietenul "!u& dar r!ma"e f!r! ?6
r!"pun". C!ut! atunci "! "e 'ntoarc! 'napoi& dar nu mai )!"i drumul (i "e 'n#'rti prin p!dure p'n! c'nd "e f!cu en!& iar el c!u la p!m'nt& lip"it de orice putere. $up! o clip! de r!)a& "e ridic! 'n picioare cu )'ndul de a-(i c!uta drumul care "!-l duc! la curte& dar 'n faţa oc*ilor lui nu mai ap!reau acum copaci ci un uria( palat iluminat tot& cu o o)at! poart! de aur dat! 'n l!turi. Se frec! la oc*i de at'ta minun!ţie& ne#enindu-i "! cread! c! era aie#ea. $ar ceea ce #edea el era 'ntr-ade#!r un palat (i nu un #i". Se *ot!r' atunci "! "e duc! la palat (i "! cear! o"pitalitate pentru o noapte. Se apropie de poarta aceea mare (i "tri)! cu )la" tare, 2 0oi& ai ca"ei& 'mi daţi ad!po"t3 Nimeni nu r!"pun"e "tri)!tului "!u. Gi atunci& mai ţip! 'nc! o dat!, 2 0oi ai ca"ei5 Nu e nimeni aici3 Eu "'nt Fiordinando& fiul re)elui& (i #! cer ad!po"t pentru noaptea a"ta5 O t!cere a"olut! a fo"t r!"pun"ul "tri)!tului "!u. HAtunci& eu intru totu(i "pu"e el. Gi d!du "! intre. Nici nu urc! ine "c!rile& c! aui un )omot "ec 'n "patele lui. Se 'ntoar"e (i-(i d!du "eama c! poarta aceea mare "e 'nc*i"e. $ar nici umr! de #reo f!ptur! omenea"c!. Continu! "! "uie "c!rile (i aun"e 'ntr-un "alon. Era lumin! (i pe o ma"! pa*are (i #in. 1!u un pa*ar& ca "! "e mai refac! (i "e apropie de c!min& 'n!untrul c!ruia tronea un foc #e"el& ca "!-(i 'nc!lea"c! m'inile. $up! ce-(i mai re#eni& trecu 'ntr-alt "alon& plin de o)lini& 'n milocul c!ruia era o ma"! )ata pre)!tit! pentru dou! per"oane. Se uit! 'n urul lui& "! #ad! dac! era cine#a (i& ne#!'nd pe nimeni& iar lui fiindu-i o foame de lup& "e a(e! la ma"! (i 'ncepu "! m!n'nce. /ncepu"e "! rup! dintr-o felie de p'ine (i tocmai o ducea la )ur!& c'nd m'na i "e opri 'n aer la um!tatea drumului. /ntr-una din o)lini #!u 'naint'nd o femeie 'mr!cat! 'n #e(minte "cumpe& cu inele preţioa"e (i multe pe de)ete. /n "patele ei o urmau dou!"preece doamne de onoare. Femeia (i doamnele de onoare p!(eau f!r! "! fac! )omot& f!r! "! #orea"c!& (i lucru foarte ciudat& toate a#eau c*ipurile acoperite cu un #!l& at't de de"& c! nu era cu putinţ! "! deo"ee(ti dac! erau frumoa"e "au ur'te. ?8
Fiordinando& #!'nd c! doamna 'nainta 'n "pre ma"!& "e ridic! ru"c (i "e repei "pre locul unde "e 'ndrepta ea& ca "!-i ofere "caunul. Gi 'ntre timp 'i "pu"e, 2 1un! "eara& doamn!. Eu "'nt Fiordinando& fiul re)elui. M-am r!t!cit 'n p!dure (i am !rit palatul #o"tru. Mai 'nainte de a intra& am "tri)at (i am 'ntreat dac! cei ai ca"ei doreau "!-mi dea ad!po"t pentru noaptea a"ta. $ar nimeni nu mi-a r!"pun" (i atunci& cre'nd c! palatul e nelocuit& am intrat. Acum #! 'ntre pe $omnia 0oa"tr!& frumoa"! doamn!& dac!mi pot permite "! r!m'n 'n palatul #o"tru frumo". Gi r!ma"e 'n a(teptarea unui r!"pun". $ar femeia nu r!"pun"e nimic. $impotri#!& 'n timp ce el #orea& ea "e a(e! (i 'ncepu "! m!n'nce. $oamnele de onoare& f!r! "! fac! nici un )omot& 'ncepur! "! o "er#ea"c! (i "! pun! un!t!ţile acelea (i 'n farfuria lui. 0!'nd c! nu era nici un c*ip de a le)a o #or!& Fiordinando "e 'ntoar"e la locul lui& (i 'ncepu (i el "! m!n'nce. Ma"a "e de"f!(ur! 'ntr-o t!cere a"olut!. $oamna m'nca f!r! "!-(i "coat! #!lul& doar ridic'ndu-l puţin& at't c't era nece"ar "! poat! "!-(i duc! m'ncarea la )ur!. $e(i mi(c!rile ei erau foarte iuţi& totu(i Fiordinando reu(ea "! #ad! c! a#ea o )ur! ne"pu" de frumoa"!& (i ni(te dinţi ca m!r)!ritarul. F!r! 'ndoial! c! dac! 'ntre)u-i c*ip era tot at't de de"!#'r(it& femeia aflat! 'n faţa lui treuia "! fie fermec!toare. $up! ce "-a "f'r(it ma"a& doamna "e ridic! (i doamnele de onoare o 'n"oţir!. Fiordinando "e ridic! de la ma"! (i& de(i curioitatea lui nu cuno(tea mar)ini& 'n acela(i timp fiind cuprin" 'n"! (i de toropeal!& '(i c!ut! o camer! unde "! "e poat! odi*ni. $e"c*i"e o u(! (i "e pomeni 'ntr-o minunat! odaie& toat! tapi"at! 'n m!ta"e cu impre"ionante roderii de aur (i perle& 'n milocul c!reia era un pat re)al& cu "altele din puf (i a(ternuturi ne"pu" de fine din m!ta"e apone!. Se der!c! (i "e a(e! 'n pat. Era pe punctul de a adormi c'nd aui un fel de "c'rţ'it 'n "patele patului. Se ridic! 'n coate (i #!u cum pe o u(iţ! intra doamna de mai 'nainte& urmat! tot de cele dou!"preece doamne de onoare. Continu'nd "! "e "priine 'n coate& urm!rea din pri#iri ceea ce a#ea "! "e 'nt'mple. Cele ce o 'n"oţeau p!"tr'nd aceea(i t!cere (i mi(c'ndu-"e f!r! cel mai mic )omot& o ?;
der!car! pe "t!p'na lor (i o a(ear! 'n pat al!turi de el& l!"'nd-o "! doarm! acolo. Nu-i luar! 'n"! #!lul de" de pe faţ! (i mai 'nainte de a "e retra)e ele& "tin"er! toate luminile. Nici c*iar dac! a dormit al!turi de el& Fiordinando nu a iutit "!-i #ad! c*ipul frumoa"ei necuno"cute. Se a(tepta totu(i& ca ea "!-i "pun! ce#a (i a"tfel "!-(i poat! da "eama (i prin frumu"eţea )la"ului c! 'ntr-ade#!r& era #ora de o preafrumoa"! doamn!& dup! cum credea el. /n "c*im (i de data acea"ta r!ma"e deam!)it. $e cum '(i pu"e"e capul pe pern!& femeia adormi. Nici lui Fiordinando nu-i r!m'nea deci altce#a de f!cut. C'nd "e f!cu iu!& doamnele ei de onoare "e 'ntoar"er!. O 'mr!car! din nou pe "t!p'na lor (i o luar! de acolo. Fiordinando "e "cul! (i el (i "e du"e 'n camera al!turat!& unde lua"e ma"a cu o i 'nainte. Ma"a era )ata pre)!tit! (i doamna la locul ei. La fel ca 'n "eara dinainte& totul "e de"f!(ur! 'n cea mai perfect! lini(te. C'nd doamna "e 'ndep!rt!& Fiordinando coor' "c!rile (i "e du"e la )raduri "! caute un cal. Ciudat lucru& printre ceilalţi cai era (i al "!u& m'nc'nd lini(tit din nutreţ. Mulţumit c!-l )!"i"e acolo& Fiordinando 'i pu"e (aua (i-l "coa"e afar!. Aun" cu el pe c'mpie& 'nc!lec! (i porni 'n )alop. Toat! iua c!ut!& f!r! "! )!"ea"c!& drumul "pre ca"!. Seara& fr'nt de oo"eal!& "e pomeni din nou 'n faţa palatului. Intr! (i retr!i acelea(i fapte din iua trecut!. Alte dou! ile la r'nd "e petrecu aceea(i po#e"te. Fiordinando o pornea c!lare& 'n c!utarea drumului care "!-l duc! aca"! la curte& dar nu iutea nicicum "!-l )!"ea"c!. A treia i& 'n "f'r(it& 'n timp ce )alopa& 'l 'nt'lni pe #'n!torul care-l c!uta (i el di"perat pe"te tot. /mpreun! cu el "e 'ntoar"e la curte& dar nu era 'n "tare "! le po#e"tea"c! ceea ce i "e 'nt'mpla"e& (i& pe de alt! parte& nici nu #oia& pentru c! 'i era team! c! lucrurile de necreut prin care trecu"e l-ar fi putut face "! apar! ca un neun 'n faţa altora. $ar mamei lui nu i-a putut a"cunde a#entura. Re)ina "t!tu "!-l a"culte f!r! a "coate un cu#'nt& (i la "f'r(itul po#e"tirii 'l a"i)ur! c! creu"e din fir a p!r tot ceea ce-i po#e"ti"e el& a c*iar c! ea 'nţele"e"e c! fiul ei "e 'ndr!)o"ti"e de doamna aceea necuno"cut!& de(i nu-i #!u"e nici c*ipul m!car. Gi-i mai "pu"e c! '(i d!du"e "eama c! el #oia "! "e 'n"oare cu ea& dar c! nu putea deoarece doamna aceea care nu #orea& nu l!"a "! "e 'ntre#ad! ?<
dac! (i ea 'l iue(te. Totu(i& "pu"e re)ina& o fi& pe"emne& un c*ip de a o putea #edea la faţ! (i de a o face "! #orea"c!. 2 Care3 'ntre! Fiordinando. 2/ntoarce-te la ea (i r!m'i acolo la cin!. C'nd #eţi fi la ma"!& la"! "! cad! pe o" un tac'm de-al ei (i c'nd ea "e apleac! "!-l ridice& tu mul)e-i #!lul de pe faţ!. Fii con#in" c! pe l'n)! c! 'i #ei #edea c*ipul& 'ţi #a "pune (i o #or!. N-au mai fo"t nece"are alte cu#inte. $e cum 'i "pu"e re)ina ceea ce a a#ut de "pu"& Fiordinando pu"e (aua calului& (i 'n cel mai mare )alop o porni 'n p!dure aler)'nd 'ntr-un "uflet direct la palatul fermecat. Ca de oicei intr! pe poarta de aur f!r! ca nimeni "! "e arate& (i "eara& la ora cinei& totul "e repet! ca (i 'n alte d!ţi. /n timp ce era la ma"!& cu de"tul! (iretenie& l!"! "! cad! pe o" lin)ura doamnei& (i 'n timp ce ea "e aplec! "-o ridice& el 'i mul"e #!lul de pe faţ!. Femeia era 'ntr-ade#!r frumoa"!& 'n ciuda faptului c! era tare aprin"! de furie. Oc*ii ei erau at't de frumo(i& 'nc't 'l fermecau& c*iar dac! "c!p!rau numai ful)ere 'n timp ce-l pri#ea (i 'i #orea, 2 =ro"tule& 'i "pu"e ea& tu ai di"tru" totul. $ac! reu(eam "! mai dorm o noapte al!turi de tine& f!r! "! #ore"c (i f!r! "!-mi de"cop!r faţa& #raa care m! ţine ferecat! 'n ace"t palat "-ar fi de"tr!mat (i tu ai fi r!ma" "oţul meu. Afl! c! eu "'nt fiica re)elui =ortu)aliei (i c! o #r!itoare rea& pe al c!rui fiu l-a uci" tat!l meu& m! ţine prionier! a #oinţii ei. Acum& dup! ce mi-ai #!ut c*ipul (i mi-ai auit )la"ul& #a treui "! p!r!"e"c palatul ace"ta& c!ci #oi fi condu"! trei ile la =ari"& apoi 'ntr-alt ora(& al c!rui nume nu-l cuno"c& unde #oi fi dat! ca premiu la o 'ntrecere 'ntre #itei celui ce #a trece toate proele. Adio& (i afl! c! (i eu m! 'ndr!)o"ti"em de tine (i a( fi dorit ca tu "! fii "oţul meu. $e cum 'nc*eie ultimele cu#inte& (i ea (i doamnele ei de onoare 'mpreun! cu 'n"u(i palatul di"p!rur! ca prin farmec& iar Fiordinando "e trei din nou 'n p!dure printre arorii de(i. $in fericire& 'i r!ma"e calul& Gi 'nc!lec'ndu-l& reu(i dup! )rele cercet!ri& "! )!"ea"c! drumul "pre ca"!. Aun" la curtea tat!lui "!u& nu "t!tu totu(i "! piard! #remea& nici "!-i po#e"tea"c! re)inei-mame tri"tul "f'r(it al a#enturii "ale. /(i umplu o pun)! cu )aleni (i alta cu *aine& 'l c*em! pe #'n!tor (i 'mpreun! cu el o porni c!lare "pre =ari". ??
alop'nd tot timpul 'n )oana mare aun"e 'n Franţa (i f!r! "! "e mai dea o" din (a& i (i noapte& aun"er! la =ari"& unde r!ma"er! "! "e odi*nea"c! la un *an din ora(. $ar nu !o#ir! mult. /l c*em! pe *an)iu (i-l 'ntre!, 2 N-a aun" cum#a ilele a"tea aici 'n ora( o noil! doamn!3 2 $a& de"i)ur c! am #!ut-o pe acea"t! noil! doamn!. Gi frumoa"! c*iar. Fiica re)elui =ortu)aliei& 'n fiecare dup!amia!& 'mpreun! cu dou!"preece doamne de onoare& "e plim! prin ora( 'ntr-o "plendid! calea(ca de aur& tra"! de doi"preece cai. C'nd trece ea& parc! ar trece "oarele. 2 Gi poate fi #!ut!3 2 $e"i)ur c! "e poate. $e fiecare dat! c'nd trece& toţi cei ce "'nt pe "trad! o pot #edea. Gi dumneata& dac! te duci dincolo de poart!& o #ei #edea. 2 A(a #oi face& "pu"e Fiordinando. ='n! una alta& fiindc! mi "-a f!cut foame& pre)!te(te-mi o ma"! un! cu o "ticl! de #in ro(u& cel mai un din ţara #oa"tr!. 0reau "! mai prind putere dup! )alopul lun) pe care l-am f!cut. 2 A(a #a fi& dup! cum porunciţi& r!"pun"e *an)iul. $ar Fiordinando nu-(i d!du"e "eama c! 'n timp ce #orea cu el& o femeie !tr'n! (i ur't! a"culta"e toat! di"cuţia lor (i la urm! '(i freca"e m'inile tare mulţumit!& murmur'nd, H1ucur!-te& ucur!-te& pro"tule. $ar #oi a#ea eu )ri! "!-ţi "mul) "peranţa din inim!. $ac! Fiordinando ar fi o"er#at-o pe femeia aceea& n-ar mai fi "imţit 'n inim! ucuria care i "e aprin"e din "peranţa de a fi recuno"cut de iuita lui prinţe"!. $ar cum nu-i d!du"e nici o importanţ!& "e a(e! lini(tit la ma"! f!r! "! !nuia"c! nimic& 'n "c*im& !tr'na& nefiind alta dec't #r!itoarea care o fermeca"e pe prinţe"!& "e )r!i "! uneltea"c! alte #r!i (i 'ncurc!turi. /ntr-ade#!r& 'n timp ce *an)iul 'ntindea faţa de ma"! (i punea tac'murile& ea "e 'ndrept! "pre uc!t!rie& (i dintr-un inel pe care-l purta la ar!t!torul m'inii "t'n)i& l!"! "! cad! un praf 'n "ticla cu #in. $up! ce a terminat de m'ncat (i dup! ce a !ut& 'mpreun! cu prietenul "!u& #'n!torul& tot #inul& Fiordinando "-a du" "pre (o"ea& a(tept'nd ora plim!rii frumoa"ei prinţe"e. $ar 'n ?@
timp ce a(tepta (i #orea cu #'n!torul& "imţea cum i "e 'nc*id oc*ii de "omn. /ncerc! "! "e frece la oc*i& dar nu-i aut! cu nimic. Simţea cum adoarme& dar mai 'nainte de a-l fura "omnul& "e )'ndi c! (i dac! ar fi adormit& #'n!torul l-ar fi "culat 'n clipa trecerii prinţe"ei. /n "c*im (i #'n!torul adormi l'n)! el (i c'nd trecu calea(ca n-a mai fo"t 'n "tare "!-l treea"c! pe Fiordinando. C'nd trecu calea(ca& prinţe"a& care pri#ea 'n direcţia aceea& 'l #!u pe Fiordinando cum dormea 'ntin" pe c'mp (i-l recuno"cu. Coor' imediat& "e aplec! a"upra lui& 'l "tri)!& 'l )'lţ'i& 'l 'ntoar"e pe o parte (i pe alta& 'n "peranţa de a-l trei. $ar n-a fo"t c*ip. Fiordinando continua "! doarm! (i nu "imţea nimic. Atunci& di"perat!& '(i "coa"e de pe de)et un inel cu riliante (i-l pu"e pe fruntea t'n!rului. HC'nd "e #a trei& "e )'ndi ea& '(i #a da "eama c! eu am trecut (i l-am recuno"cut& (i #a #eni "! m! caute. $ar de cum a di"p!rut calea(ca de acolo& din "corura unui copac #ecin ie(i un omuleţ mic& mic de tot& care p!rea a fi un pitic. Lu! inelul de pe fruntea lui Fiordinando (i "e 'ntoar"e 'n #iuina "a. La "curt timp dup! a"ta& trecu #r!itoarea& care& #!'ndu-l pe Fiordinando (i pe to#ar!(ul lui ce ad'nc dormeau& "e 'ndep!rt! foarte fericit! de reu(ita deplin! a farmecelor "ale. C'nd& 'n "f'r(it& Fiordinando "e trei& era en! afar!& a(a c!-(i d!du imediat "eama c! prinţe"a trecu"e (i el nu iuti"e "-o #ad!. Se 'ntoar"e "pre prietenul "!u& "!-l doenea"c! de faptul c! nu-l trei"e la timp& dar #!u c! (i el dormea u(tean. Reu(i "!-l "coale (i am'ndoi "e )'ndir! c! #inul fu"e"e caua toropelii aceleia+ fiind ro(u& fu"e"e pe"emne foarte tare.Luar! *ot!r'rea "! "e 'ntoarc! a doua i pentru a o #edea pe prinţe"!& (i "! nu mai ea #in ro(u& ci numai #in al. A doua i& 'ntr-ade#!r& !ur! la ma"! numai #in al (i apoi& lini(tiţi& "e 'ndreptar! "pre acela(i c'mp& "-a(tepte "! treac! calea(ca cu preafrumoa"a prinţe"!. $ar foarte cur'nd am'ndoi din nou adormir! (i 'ncepur! "! "for!ie. /nc! o dat! prinţe"a 'ncerc! "!-l treea"c! (i& 'n cele din urm!& di"perat!& nu-i r!ma"e dec't "!-(i continuie drumul. $ar mai 'nt'i& totu(i& '(i t!ie o (u#iţ! de p!r (i-o pu"e 'n milocul frunţii lui Fiordinando. ?B
La fel ca (i cu o i 'n urm!& omuleţul mic& mic de tot& ie(i din "corur! (i lu! cu el (u#iţa de p!r. Gi& la fel ca (i cu o i 'n urm!& #r!itoarea fu 'nc'ntat! de reultatul #icleniei ei f!r! "eam!n. $ar Fiordinando r!ma"e 'n "c*im 'ntri"tat& c!ci treindu-"e (i de a"t!dat!& dup! ce "e f!cu"e 'ntuneric& '(i d!du "eama c! pentru a doua oar! pierdu"e prileul& nemair!m'n'ndu-i dec't o "in)ur! i& deoarece prinţe"a& dup! cum 'i "pu"e"e (i lui& nu "t!tea la =ari" mai mult de trei ile. Treindu-l (i pe prietenul "!u& (i di"cut'nd cu el de"pre "omnul care-i doora 'n fiece dup!-amia!& 'ncepur! "! !nuia"c! faptul c! "omnul le era pro#ocat de #in. Se *ot!r'r!& a(adar& "! nu mai ea nici #in ro(u (i nici #in al. Gi a(a f!cur! 'n iua urm!toare. $ar #r!itoarea& care "upra#e)*ea totul& l!"! de a"t! dat! ca praful ei "! cad! 'n "up!& 'nc't cei doi prieteni& pornind-o lini(tiţi "pre c'mp& pentru a treia oar!& 'n ciuda tuturor "forţ!rilor f!cute& fur! din nou door'ţi de un "omn ad'nc. /nc! o dat! "o"i prinţe"a. Gi di"perarea ei era (i mai mare& pentru c! (tia c! treuia "! p!r!"ea"c! =ari"ul. =l'n"e cu *o*ote (i "u)*iţuri& 'l 'ntoar"e pe toate p!rţile pe Fiordinando& (i pe to#ar!(ul "!u& 'i 'nţep! cu acul unei ro(e& pe care o purta pe piept& dar& totul fu adarnic. Ei continuau "! "for!ie& nu "imţeau nimic& a c*iar& dac! n-ar fi "for!it& puteai crede c! erau morţi de-a inelea. /n cele din urm!& iata fat! a fo"t ne#oit! "! plece. $ar mai 'nainte de a-(i lua r!ma" un pentru totdeauna de la iuitul ei Fiordinando& "e 'nţep! cu acela(i ac de ro(!& 'n de)etul ar!t!tor& (i& de cum ţ'(nir! dou! pic!turi de "'n)e le l!"! "! "e "cur)! pe ati"ta ei pe care o pu"e pe milocul frunţii t'n!rului. Se "ui 'napoi 'n calea(c! (i o porni la drum. Imediat dup! plecarea tr!"urii& acela(i pitic& mic& mic& f!cu eJact ceea ce f!cu"e (i de celelalte dou! d!ţi. Lu! ati"ta (i "e 'ntoar"e 'n "corura "a. La puţin timp dup! aceea& trecu #r! itoarea& de a"t! dat! mai 'nc'ntat! ca 'n ilele celelalte. Acum prinţe"a pleca"e (i Fiordinando nu mai putea face nimic. $impotri#!& "o"i"e #remea "! "e 'ntoarc! aca"! (i "! "tea lini(tit!& pentru c! t'n!rul acela nu mai a#ea cum "! de"fac! farmecele ei. C'nd "e trei Fiordinando& afar! fiind de mult 'ntuneric& "e ar!t! nelini(tit. Acum pierdu"e pentru totdeauna orice oca@
ie de a o mai eliera pe frumoa"a lui prinţe"! de #ra!. Gi tocmai c'nd "! le)e o "foar! de ramura 'nalt! a unui copac& aui un fir de )l!"cior & "pun'ndu-i, 2 Ce faci& Fiordinando3 Nu fi di"perat& eu "'nt aici (i te pot auta. 2 Gi tu cine e(ti3 Gi unde e(ti3 Eu nu #!d pe nimeni. 2 =leac!-ţi pri#irea& Fiordinando. =ri#e(te aici la picioarele tale (i m! #ei #edea. Fiordinando '(i l!"! oc*ii 'n o" (i #!u mi(c'ndu-"e un omuleţ mic mititel de tot& de p!rea (i mai mic dec't era 'n realitate& deoarece era "tri#it de )reutatea unui inel mare (i de o ati"t! pe care o t'ra dup! el ca pe un cearceaf. 2 Cine e(ti tu3 'l 'ntre!. Gi ce poţi face pentru mine& at't de mititel cum e(ti3 2 =ot "! te aut& cum nici nu !nuie(ti& r!"pun"e omuleţul. Afl! c! eu am "tat pitit 'n "corura ace"tui copac toate cele trei ile 'n care ai #enit tu (i am #!ut tot ceea ce "-a 'nt'mplat. Afl! c! "omnul t!u (i cel al to#ar!(ului t!u a fo"t reultatul #r! ilor "corpiei& care o ţine prionier! pe prinţe"a =ortu)aliei (i mai afl! c! prinţe"a te-a #!ut 'n fiecare i (i a 'ncercat "! te treea"c!. Gi& cum nu reu(ea& 'n fiecare i ţi-a l!"at c'te ce#a 'n milocul frunţii& 'nc't tu "!-ţi dai "eama de faptul c! ea a trecut pe aici (i de dra)o"tea ei... 2 0ai mie& (i unde "'nt oiectele de"pre care-mi #ore(ti tu3 Eu nu le-am #!ut de loc. Gi acum ce "! fac3 2 Tu n-ai #!ut lucrurile l!"ate de prinţe"! pe fruntea ta& pentru c! eu le a"cundeam. $ac! "corpia de #r!itoare& care trecea (i ea 'n fiecare i pe aici& dup! plecarea prinţe"ei 'n calea(c!& le-ar fi #!ut& le-ar fi furat "i acum tu 'ntr-ade#!r c! n-ai mai fi putut face nimic. /n "c*im& iat! c! eu ţi le dau ţie 'napoi. 1a& dimpotri#!& f!-mi c*iar pl!cerea de a m! eliera c't mai repede de ace"t inel& care m! "tri#e(te "u )reutatea lui (i de acea"t! ati"t!& care m! 'mpiedic! "! mer) (i "! te pri#e"c 'n faţ!. Uite& a(a... Ace"ta e"te un inel& acea"ta o ati"t! (i acea"ta o (u#iţ! din p!rul prinţe"ei. $u-te iute la Madrid. La Madrid #a fi o "erare. 0or fi 'ntreceri de lupte timp de trei ile (i 'n#in)!torul #a primi ca "oţie pe prinţe"!+ ace"ta 'i #a fi premiul. @7
Ca#alerul care #a lupta purt'nd ace"t inel la el& acea"t! ati"t! (i acea"t! (u#iţ! de p!r #a 'n#in)e toate proele. Fiordinando lu! cele trei oiecte (i "tr'n)'ndu-l pe piticuţ 'ntre de)etul ar!t!tor (i cel milociu 'l ridic! p'n! la )ur!& ca "!-l "!rute+ apoi& delicat de tot& 'l a(e! 'n "corura copacului (i aler)! "!-l treea"c! pe prietenul "!u& #'n!torul. /mpreun! cu el "e du"e la *an& pu"er! (eile pe cai (i o pornir! 'n Spania. $up! trei ile& aun"er! la Madrid tocmai c'nd ora(ul era 'n fierere cu pre)!tirea primei ile de 'ntreceri la lupte pentru premiul cel mare. Timpul i-a 'n)!duit "! "e poat! 'n"crie imediat pe li"ta lupt!torilor. Gi erau at't de mulţi& deoarece& "o"i"er! din toate colţurile lumii tineri foarte #itei ca "! poat! participa la 'ntreceri. /n prima i& cu #iiera coifului l!"at!& pentru a nu fi recuno"cut& (i cu diamantul 'n #'rful "uliţei& Fiordinando iuti "!-i iruie pe toţi ceilalţi ca#aleri. /n a doua i& 'n#in"e toate proele& fiindc! 'n #'rful "uliţei a#ea le)at! (u#iţa din p!rul prinţe"ei. A treia i& cai (i c!l!reţi erau door'ţi la p!m'nt "u lo#iturile lancei "ale& pentru c! ati"ta flutura 'n #'rful ei ca un "te)uleţ. Ie(i deci #ictorio" (i fu proclamat 'n#in)!tor (i "oţ al prinţe"ei. Ea "e ar!t! foarte fericit! #!'nd c! 'n#in)!torul era c*iar Fiordinando& pe care-l iuea at't de mult (i fiindc! o eliera"e de #raa aceea cumplit!& a(a c! dorinţa ei a fo"t de a "e face ne'nt'riat nunta. Gi 'n timp ce "c*imau inelele de nunt!& iat! c! un iepura( al "e "trecur! printre picioarele celor de faţ!& (i apuc! cu dinţi(orii de trena roc*iei de mirea"! a tinerei prinţe"e. $e cum f!cu ace"t )e"t "e (i pref!cu 'ntr-un t'n!r pa cu p!r de aur& 'mr!cat 'n "traie o)ate& 'n care Fiordinando 'l recuno"cu pe omuleţul mic din "corur!+ "c!pat (i el de "u #raa "corpiei aceleia& rede#eni"e un t'n!r ca at'ţia alţii. $oar! c!& dintre toţi ceilalţi& el era cel mai frumo". În româneşte de GEORGE LĂZĂRESCU
@4
=O0ESTE A =IEILOR-ROGII
:iaat*a $EANAPI$A: "-a n!"cut pe malul de mia!noapte al lacului Ontario. /nainte de na(tere& un trimi" al Marelui $u* i "e 'nf!ţi(! unicii "ale 'ntr-un #i" (i 'i "pu"e c! #oia St!p'nului 0ieţii& St!p'nitorul Cerurilor& era ca fiica ei "! ai! un copil. Copilul "e #a numi $e)anaida* (i menirea lui era "! aduc! pace (i #iaţ! oamenilor. C'nd $e)anaida* cre"cu& "pu"e mamei (i unicii "ale c! "o"i"e #remea "!-(i duc! menirea la 'ndeplinire (i-(i f!cu un canoe D acea arc! a pieilor-ro(ii D din piatr! al!. 1unica "a 'i "pu"e c! ace"t canoe nu #a pluti. 2 0a pluti& r!"pun"e $e)anaida*. Ace"ta #a fi "emnul c! #orele mele "'nt ade#!rate. Urc! 'n canoe (i 'naint! u(or "pre malul cel!lalt. 0'n!torii& atra(i de "clipirea luminii pe piatra al! a #a"ului neoi(nuit& "e 'ndreptar! "pre el. /i "pu"er! c! a(e!rile lor erau a"cun"e 'n munţii 'nalţi (i c! cele cinci triuri iroc*ee tr!iau ile )rele. Se luptau 'ntre ele de#enind pe r'nd prad! u(oar! pentru fioro(ii lor du(mani ce-i atacau din"pre r!"!rit. $e)anaida* 'i 'ndemn! "! "e 'ntoarc! la #etrele lor (i "!-i "pun! c!peteniei c! a #enit #remea p!cii (i c! nu #a mai fi r!oi. Apoi intr! la o femeie ce locuia l'n)! c!rarea lupt!torilor ce treceau 'ntre r!"!rit (i apu" (i 'i "pu"e, 2 Cu#'ntul adu" de mine e ca toţi "! "e iuea"c! (i "! tr!ia"c! 'n pace. Gi pentru acea"ta treuie "! a#eţi, $reptate& S!n!tate (i =utere. S!n!tate 'n"eamn! "!n!tatea trupului (i a cu)etului+ de a"emeni& 'n"eamn! pace& pentru c! pacea cooar! atunci c'nd cu)etele "'nt "!n!toa"e (i trupurile 'n)riite. =utere 'n"eamn! "t!p'nirea le)ii drepte (i a oiceiurilor "tr!mo(e(ti& "priinite de forţa de care e ne#oie pentru ca dreptatea "! 'n#in)!. $e)anaida* 'i ar!t! c! acea"ta "eam!n! cu Ca"a cea Lun)! 'n care ard mai multe focuri& c'te unul pentru fiecare @6
familie& de(i fiecare om de acolo tr!ie(te ca memru al unei "in)ure familii. $eoarece femeia 'i "pu"e c! 'n drum "pre "oare-r!"are #a 'nt'lni ca"a unui om ce m!n'nc! oameni& el 'i cu#'nt!, 2 Acea"ta (i caut& "! pun cap!t la a"tfel de rele& 'n a(a fel ca oamenii "! poat! mer)e din loc 'n loc f!r! a "e teme. C'nd aun"e la ca"a omului care m'nca oameni& $e)ana ida* urc! pe acoperi( (i "e 'ntin"e l'n)! )ura *ornului. A(teapt! p'n! ce omul "e 'ntoar"e aca"!& c!r'nd& cu "ine un trup omene"c. $e)anaida* pri#i 'n o" prin )aura *ornului la omul ce "e aplec! pe"te un iric cu ap!. 1!ratul #!u c*ipul lui $e)anaida* o)lindit 'n ap!& dar creu c! e propriul "!u c*ip. Se 'ntre! cum de nu !)a"e de "eam! c! pe faţa lui "t! 'ntip!rit! at'ta 'nţelepciune (i dreptate. 'ndi c! nu poate fi c*ipul unui om care m!n'nc! oameni (i du"e iricul afar! din ca"! "!-l de(erte. Apoi $e)anaida* intr! 'n #or! cu omul ace"ta. $e)anaida* 'i "pu"e c! '(i poate 'n"!n!to(i "ufletul de relele "!#'r(ite "tr!duindu-"e "! fac! 'n a(a fel 'nc't "! f!ptuia"c! inele. $up! care& $e)anaida* mer"e 'n p!dure (i "e 'ntoar"e cu un cer care a#ea coarne o)ate. /i l!muri !ratului cum oamenii treuie "! "e *r!nea"c! cu carne de cer& iar c't de"pre coarne& ele pot 'mpodoi capetele conduc!torilor& 'n "emn de putere. Omul 'l 'ntre! pe $e)anaida* ce are de f!cut. $e)ana ida* r!"pun"e c! nu departe de acolo "!l!(luie(te un #r!itor r!u& Atotar*o& care era at't de crud& 'nc't m'nca pe toţi cei ce "e apropiau de el nec*emaţi (i al c!rui me(te(u) #r!itore"c era at't de temut& 'nc't p!"!relele ce urau pe"te colia "a 'i c!deau moarte la picioare& de'ndat! ce '(i flutura el m'inile. A#ea trupul r!"ucit (i mintea cu a"cuni(uri (i p!rul 'i era un nod de (erpi 'mpletiţi. la"ul "!u umplea ţara de )roa! (i puterea "a era nem!r)init!. Nici o pace nu putea fi 'nc*eiat! f!r! ca el "! nu fie de faţ!. Iar $e)anaida* '(i otea"e noul prieten :ia at*a& ceea ce 'n"emna HCel care piapt!n!& deoarece 'i mai "pu"e, HTu e(ti cel care #ei piept!na (erpii din p!rul lui Atotar*o. @8
=entru a pre)!ti "ufletul lui Atotar*o pentru primirea lui :iaat*a& $e)anaida* mer"e la #r!itor (i 'i "pu"e c! atunci c'nd oamenii #or primi le)ea un! a prieteniei& ei nu #or mai ucide (i nu #a mai fi #!r"are de "'n)e 'n ţar!. $ar Atotar*o cel puternic "tri)! atocoritor, 2 C'nd #a fi acea"ta3 Netulurat& $e)anaida* 'naint! "pre >ara Mo*aKilor. Mo*aKii )!"ir! "pu"ele lui drepte& dar c!peteniile lor erau cu !)are de "eam!. $oreau un "emn (i cerur! lui $e)anaida* "! "e caţere 'n cel mai 'nalt copac de l'n)! ca"cade (i "!-l taie. $ac! tr!ia p'n! la r!"!ritul "oarelui& #or primi le)ea "a. A(a fu. A doua i dimineaţ! $e)anaida* 'i a(tepta l'n)! foc. Le)ea lui fu primit! iar mo*aKii fur! primii ce "e al!turar! p!cii celei m!reţe (i prieteniei. $ar :iaat*a nu-l putea 'nfr'n)e pe Atotar*o. /n trei r'nduri adun! "fatul !tr'nilor& dar& de fiecare dat!& puterile #r!itorului 'l cople(ir!. /ntr-o i aui )la"ul lui Atotar*o "tri)'nd, 2 :iaat*a-a-a-a-a-a-a5 Semn c! #r!itorul punea la cale alt! f!r!-de-le)e. /ndat! cele trei fiice ale lui :iaat*a "e 'moln!#ir! (i murir!. A!tut& :iaat*a p!r!"i ţara aceea (i r!d! de unul "in)ur. Adun! "coici de pe un fund de lac u"cat& le 'n(ir! pe trei #reuri de papur! 'minate (i le a(e! pe ni(te cr!cane f!cute din cren)i& 'n faţa "a& 'n fiecare "ear!& 'n "emn de durere. Gtia c! de #a #eni cine#a "!-i ia (irurile de "coici& acea"ta 'i #a da lini(te. $e)anaida* "o"i 'n dreptul focului "!u 'n cea de-a dou!eci(itreia i& lu! cren)ile (i ro"ti cu#intele de 'm!r !tare& de atunci folo"ite 'n ceremonia morţilor iroc*ei, HGter) lacrimile de pe c*ip cu o piele a milei& din (oim ale"... pre"c*im totul 'n lumin! de i pentru tine... 'nfrumu"eţe cerul. $e acum 'nainte& cu)et! 'n pace& odi*nindu-ţi oc*ii pe cer. A"tfel "ufletul lui :iaat*a "e 'n"enin!. Nu pe"te mult $e)anaida* (i :iaat*a con#in"er! toate c!peteniile neamurilor dimpreur "! pun! cap!t du(m!niei dintre ele. Numai Atotar*o mai r!m!"e"e deoparte. $e)anaida* (i :iaat*a #'"lir! pe"te lacul Ononda)o& pentru a-l 'nt'lni pe #r!itorul cel r!u (i a-i 'ntoarce puterile a"upra inelui. C'nd "e @;
apropiar! de milocul lacului& 'i auir! #ocea atocoritoare (i #'nturile 'ncepur! "! at! de pretutindeni (i #alurile lo#ir! furioa"e 'n canoe. $ar $e)anaida* #'"li din toat! puterea (i 'n c'te#a clipe aun"er! la malul r!"!ritean al lacului (i "e 'nf!ţi(ar! lui Atotar*o. 2 Iat!5 "pu"e $e)anaida*. =uterea noa"tr! a neamurilor unite& e"te mai mare ca puterea ta. Atotar*o pri#i dincolo de r'u (i #!u mulţimea aceea 'nfr!ţit!. Mintea lui Atotar*o "e lumin! (i :iaat*a& dup! cum "punea numele "!u& 'i piept!n! (erpii p!rului. Apoi 'i a(e! coarnele de cer pe cap& ca "emn al puterii& (i a"tfel a 'nceput o nou! #iaţ!. Reo$e!tire de 1301 RĂ.ULESCU
@<
=O0ESTE A =IEILOR-ROGII
In"ula morţilor C'nd#a& demult& a murit o femeie. Soţul ei nu "e oi(nuia cu )'ndul c! e moart!. Gtia c! foarte cur'nd ea urma "! plece "pre In"ula Morţilor. $ar el #oia "-o p!"tree. /n cea de-a doua noapte o #!u pe "oţia lui ridic'ndu-"e din p!m'nt& "cutur'nd )lodul de pe "ine (i pornind "pre In"ula Morţilor. /ncerc! "! pun! m'na pe ea& dar nu o putu atin)e. /i alunec! printre m'ini (i "e "trecur! mai departe. El o urm! (i "e "tr!dui 'n mai multe r'nduri "! o oprea"c!& dar ea "e eliera 'ntr-una. Odat!& c'nd o aun"e din urm!& lunec'ndu-i iar printre de)ete& ea "e 'ntoar"e "pre el (i-i "pu"e, 2 $e ce m! urm!re(ti3 Nu mai "'nt nimic acum. Crei c! ai putea "!-mi duci trupul 'napoi3 2 Cred c! da. 2 Eu nu cred. Acum mer) "pre alt t!r'm. Apoi femeia porni mai departe& f!r! a-i mai #ori "oţului ei care-i c!lca pe urme. Aun"er! 'n cur'nd la un pod. In"ula Morţilor era de cealalt! parte a podului Morţii& pentru a aun)e acolo& treuia "! "tr!at! podul. C'teodat!& c'nd 'n in"ul! erau pe"te m!"ur! de multe "uflete& c!petenia oi(nuia "! trimit! o p!"!ric! "pre pod. $e 'ndat! ce p!(eau morţii pe pod& pa"!rea pornea pe nea(teptate "!-(i at! aripile 'n preama lor& ceea cei "peria (i-i f!cea "! cad! 'n ap!. Acolo "e pre"c*imau 'n pe(ti. Soţia moart! trecu pe"te pod (i coor' pe in"ul!. C!petenia in"ulei "e apropie de ea. 2 Ai #reun to#ar!(3 o 'ntre!. 2 $a& "oţul meu. 2 0ine aici3 2 Nu (tiu& r!"pun"e ea. Tr!ie(te. Atunci c!petenia '(i trimi"e oamenii 'n 'nt'mpinarea lui de cealalt! parte a podului. 2 0rei "! intri 'n acea"t! ţar!3 'l 'ntrear! ei. @?
2 $a& "pu"e el. Ei r!"pun"er!, 2 A(teapt!. S! #orim cu c!petenia. A(a c! oamenii "e 'ntoar"er! la c!petenie. 2 Spune c! #rea "! #in! pe ace"t t!r'm& '(i 'ncuno(tiinţar! c!petenia. Credem c! minte. 0rea "!-(i ia ne#a"ta 'napoi. 2 Atunci& l!"aţi-l "! "tr!at! podul& r!"pun"e c!petenia. /(i pu"e"e 'n )'nd "! trimit! pa"!rea "!-l 'n"p!im'nte pe c'nd era 'nc! pe pod (i "!-l 'mpin)! 'n r'u. $ar pa"!rea nu fu 'n "tare "!-l "perie& a(a c!& nu pe"te mult& aun"e pe cel!lalt mal (i c!lc! pe In"ula Morţilor. C!petenia nu-i 'n)!dui "! "tea acolo. /i "pu"e, 2 E o ţar! p!c!toa"!. Nu treuia "! #ii aici. =e "oţia ta nu ţi-o putem da 'napoi. Omul 'n"! r!ma"e (a"e ile pe in"ul! (i pri#i cum d!nţuiau 'ntr-una morţii. C!petenia 'l trimi"e 'n cele din urm! aca"!& "pun'nd, 2 C'nd aun)i aca"!& a"cunde-te. Aia dup! (a"e ile ie(i la lumin! (i d!nţuie(te. A(adar& !ratul& #!'nd c! nu e c*ip "!-(i recapete "oţia& "e 'ntoar"e aca"! la p!rinţii lui. 2 Cl!diţi-mi o c!"uţ!. M! 'ntorc pe"te (a"e ile (i #oi dan"a& le "pu"e. $ar !ratul era at't de ner!d!tor "! ia"! (i "! po#e"tea"c! oamenilor ce #!u"e pe In"ula Morţilor& 'nc't ap!ru 'n cea de-a cincea i. $!nţui 'ntrea)a noapte& po#e"tind oamenilor de"pre in"ul!. Le "pu"e c! 'n ciuda p!"!rii trimi"e pe pod& care f!cea tot ce-i "ta 'n putinţ! pentru a 'mpiedica pe oameni "! p!trund! prea mulţi pe in"ul!& din dou! ile& 'n dou! ile& in "ula "e umplea. Atunci c!petenia le "pune morţilor, 2 A #enit #remea "! 'notaţi. Gi ei 'ncetau dan"ul (i "e "c!ldau. =e c'nd "e "c!ldau& ap!rea pa"!rea (i 'i 'nfrico(a& pre"c*im'ndu-i pe unii 'n pe(ti& iar pe alţii 'n raţe. A"tfel f!cea c!petenia loc pentru "ufletele ce "o"eau necontenit pe"te pod. $i"-de-dimineaţ! omul 'ncet! dan"ul (i mer"e "! "e "calde. =e c'nd "e "c!lda& 'l mu(c! un (arpe cu clopoţei (i muri. @@
A(a c! "e 'ntoar"e 'n In"ula Morţilor (i acolo e (i acum. $atorit! lui (tim tot ceea ce (tim de"pre acea"t! in"ul! 'n care mer) morţii. Reo$e!tire de 1301 RĂ.ULESCU
@B
=O0ESTE A =IEILOR-ROGII
Steaua c!!toare CU MULT& CU MULT TIM= 'n urm!& 'nainte ca malurile rodnice ale r'ului ene""e din "tatul Ne-QorK "! fi fo"t locuite& o fetiţ! de trei ani tr!ia cu mama ei 'ntr-o 'ndep!rtat! coli ! de pionier. A(a "e numeau puţinii ali ce #ieţuiau prin apropiere. /n ur erau multe piei-ro(ii (i& iuind-o pe fetiţa !laie& at't de deo"eit! de propriii lor copii& pieile-ro(ii o otear! auta "au Stea-c!!toare. /ntr-o un! i& Stea-c!!toare ie(i "! culea)! nuferi din ene"ee (i nu "e mai 'ntoar"e. Mama ei o c!ut! pretutindeni& "e 'n"p!im'nt! cumplit (i nu o"teni cu cercet!rile. /n cele din urm!& aproape 'nneunit! de durere& nu mai c!ut!& "pun'ndu-(i c! fetiţa "e 'neca"e 'n r'u pe c'nd cule)ea nuferi. Trecur! c'ţi#a ani (i& treptat& ap!rur! noi coloni(ti. Ca"a de alt!dat! a Stelei-c!!toare nu mai era "in)ur! printre pieiro(ii. Gi iat! c! 'ntr-o i mo*or't!& !tu la u(a ca"ei un #'n!tor cu o #or! trimi"! de c!petenia de piei-ro(ii SKenando*. 2 L-am #!ut pe HSKenando*& "pu"e el& (i mi-a cerut "!-ţi "pun ace"tea, H*eaţa "-a topit (i el (tie un munte de nea unde cre(te un fruct ro(u ce e al t!u& dac! 'l ceri. Mama Stelei-c!!toare pri#i uimit! la purt!torul ciudatului me"a. $eodat! 'nţele"ul i "e lumin! 'n minte (i fu uciumat! de n!dede (i ne'ncredere. /l ru)! pe nepotul "!u "! mear)! la SKenando*& "! #ad! ce ar putea afla. Fl!c!ul plec! (i ea-(i petrecu noaptea ru)'ndu-"e. T'n!rul nepot c!l!ri din )reu 'ntrea)a noapte& urm'nd c!r!ri tot mai (ter"e. /n ori aun"e 'ntr-un loc 'nfior!tor& unde de cren)ile copacilor 'nalţi at'rnau multe capete "'n)er'nde. C!l!ri mai departe& f!r! popa"& de-a lun)ul malurilor unui lac& "e ad'nci 'n p!dure (i& 'n cele din urm!& )!"i un cort& l'n)! un lac mai mic. $e 'ndat! ce de"c!lec! de pe cal& !)! de "eam! c! 'n apropiere era un morm'nt proa"p!t "!pat (i 'i tre"!ri inima. B
O piele-ro(ie& tot numai 'rcituri& ie(i din cort. 2 Unde e fructul3 'ntre! t'n!rul lini(tit& fructul ce cre(te din muntele de nea3 2 Nu 'n morm'nt& "pu"e !tr'nul piele-ro(ie (i inima t'n!rului tre"!ri de fericire. HCopila mea e 'nmorm'ntat! aici. Ea (i cu Stea-c!!toare au fo"t ca dou! "urori (i fiica mea m-a ru)at& 'nainte de a muri& "-o 'napoie pe Stea-c!!toare mamei ei. Intr! 'n i)an D cum "e nume(te 'n lima pieilor-ro(ii cortul D (i ie(i aduc'nd cu "ine o t'n!r! al! de opt"preece ani. Spu"e, 2 Acum m! duc 'n "oare-apune. /naint! "pre ţ!rm& duc'nd cu "ine o pun)! cu pietre& p!(i 'n canoe (i #'"li 'n lar)& c'nt'nd un c'ntec de moarte. /n milocul lacului& lo#i fundul !rcii cu "ecurea (i "e "cufund!. Stea-C!!toare fu 'napoiat! mamei "ale de c!tre #!rul "!u& iar lacul pe al c!rui mal a tr!it at't de mult mai p!"trea! 'nc! numele de HStea-C!!toare-auta. Reo$e!tire de 1301 RĂ.ULESCU
B7
=O0ESTE EL0E>IAN%
Cum a fo"t Coli prin" de un crap LACUL OU era t!inuit unde#a printre cre"tele munţilor ura. =e po#'rni(urile lor "t!teau r!"firate doar c'te#a c!"uţe& iar oamenii de prin acele p!rţi erau 'ndeo(te plu)ari "!raci (i *arnici. /ntr-una din c!"uţe& 'n apropierea lacului& locuia Coli& un !ietan r!ut!cio"& care f!cea tot 'n ciuda #ecinilor "!i. Coli era iute de picior (i foarte c*ipe(& dar at't de e)oi"t (i de *ain& 'nc't& ori de c'te ori 'nt'lnea oameni (c*iopi& ur'ţi& "!raci "au !tr'ni f!cea *a pe "ocoteala lor. Iac!t! 'ntr-o un! i& pe c'nd aler)a #oio" 'n o"ul unei c!r!rui "e ducea "pre lac& #!u o !tr'nic! ce mer)ea de-a lun)ul apei. 1!tr'n! (c*iop!ta. A#ea un picior mult mai "curt dec't cel!lalt (i la fiecare pa" "e le)!na 'ncoace (i-ncolo& lip!ind cum putea. Coli aler)! 'n "patele ei r''nd #e"el. O urm! pe c!rare& maimuţ!rindu-i mer"ul (i (c*iop!t'nd ca (i ea 'n timp ce 'n)'na, 4ont'&*şont'&- 4ont'&*şont'& 4i %a dreata, şi %a !t'n+a, 4ont'&*şont'&- 4ont'&*şont'&-
lume5
1iata !tr'n! "e 'ntoar"e (i-l cert!. 2 E(ti r!u (i necu)etat. Ia "eama& toate "e pl!te"c pe $ar Coli r'"e& 'ţ'indu-"e 'nainte (i c'nt'nd,
4ont'&*şont'&- 4ont'&*şont'& 4i %a dreata, şi %a !t'n+a, 4ont'&*şont'&- 4ont'&*şont'&-
B4
2 Ai "! te c!ie(ti pentru a"ta& ţine minte5 "pu"e femeia 'nc! o dat!. Cur'nd5 Cur'nd5 $e data acea"ta& Coli o pri#i 'n faţ! (i p!li de uimire #!'nd c!& pe c't era de coco(at! (i !tr'n! la trup& at't era de t'n!r! (i frumoa"! la c*ip. Coli nu putu 'nţele)e de fel ce 'n"emnau toate ace"tea& (i aler)! 'napoi aca"!& "!-i po#e"tea"c! fratelui "!u de"pre ciudata t'n!r!-!tr'n! doamn!. O "!pt!m'n! "au dou! mai t'riu& Coli '(i lu! undiţa (i "e du"e "! pe"cuia"c! 'n lac. Se aplec! pe"te ţ!rmul umrit (i arunc! momeala 'n ap!. /n cur'nd un pe(te mu(c! din ea (i Coli "e ridic! 'n picioare& )ata "! "mul)! prada din und!. $ar& 'n loc ca pe(tele "! fie tra" afar!& Coli fu tra" 'n ap!. Totul "e petrecu at't de repede& 'nc't Coli n-a#u timp "!-(i dea "eama ce "e 'nt'mpl!. Aui clipocitul apei (i 'n clipa urm!toare& "e trei pe fundul lacului& 'n timp ce un crap uria(& care-l pri#ea cu ni(te oc*i "ticlo(i (i ciudaţi& pu"e "t!p'nire pe undiţ!. Crapul ţinea undiţa 'n )ur! (i f!cea un )omot a"uritor cu coada. $eodat!& din "patele unei "t'nci ap!ru o 'n!& (i Coli& pri #indu-i faţa& #!u c! nu era alta dec't femeia de care '(i !tu"e oc pe malul lacului. 2 E(ti un !iat r!u (i f!r! minte5 "tri)! 'na. Treuie "!-ţi iei plata. Crapul 'ncu#iinţ! din capul "!u uria( (i "e a#'nt! cu iuţeal! 'n "u"ul apei. Mai ţinea 'nc! "tr'n" 'n )ur! undiţa (i Coli prin" de c'rli)ul ei 'nfipt 'n )uler "e "imţi tra" dup! el. Se !tu "! "cape& lo#ind apa cu m'inile (i cu picioarele. $ar totul fu adarnic. Era 'n "tr'n"oarea crapului care-l purta n!pra"nic "pre o)linda apei. /n urma lui "e auea un )la" 'n)'n'nd, 4ont'&*şont'&- 4ont'&*şont'& 4i %a dreata, şi %a !t'n+a, 4ont'&*şont'&- 4ont'&*şont'&Iar la "f'r(itul fiec!rui cu#'nt era aruncat 'ncoace (i-ncolo& at't de puternic& 'nc't ameţi"e ca niciodat! pier'ndu-(i r!"uflarea. Apoi& pe nea(teptate& crapul 'i d!du drumul (i Coli c!u )reoi pe fundul lacului. Nimfa "e apropie de el (i-i "pu"e, B6
2 Ai nec!it oamenii (i ţi-ai !tut oc de ei. Acum& noi te-am nec!it (i ne-am !tut oc de tine. =oţi "! te duci aca"!& dar a"ta "!-ţi fie 'n#!ţ!tur! de minte (i niciodat! "! nu mai fii r!ut!cio". Coli f!)!dui c! nu #a mai fi niciodat! r!u (i nec*iuit (i de-ndat! c!u 'ntr-un "omn ad'nc. C'nd "e trei& "e pomeni pe iara de l'n)! lac. Ameţit (i lo#it& aun"e cu )reu aca"!& (c*iop!t'nd din pricina durerilor. $ar& de un! "eam!& f!)!duiala f!cut! 'nei fu ţinut!& deoarece din acea i toţi 'ncepur! "!-l 'ndr!)ea"c! (i fu unul din cei mai uni (i mai de trea! locuitori ai munţilor ura. În româneşte de 1301 RĂ.ULESCU şi VERO51C0 LEV16C31
B8
=O0ESTE =ERSAN%
Sa*m (i 9al SA:M& MARELE 0ITEA9 per"an& era prietenul puternicului Ga* care "t!p'nea =er"ia 'n acele #remuri. Oricine 'l #edea pe Sa*m 'n palatul "!u& 'n#e(m'ntat 'n *aine "tr!lucitoare (i )iu#aeruri "clipitoare& 'l in#idia pentru "!n!tatea lui. $ar Sa*m nu era fericit. Sin)ura dorinţ! a #ieţii "ale era "! ai! un fiu& care "! de#in! un #itea #e"tit& puternic (i ne'nfricat& a"emenea lui. Totu(i nu a#u"e"e parte de copii. Anii treceau& (i ori de c'te ori oamenii 'l "l!#eau pe Sa*m pentru #reo fapt! de "eam! 'n lupte& #iteaul cel puternic "u"pina (i-(i "punea 'n "inea "a, H$ac! a( a#ea un fiu5 Ce-mi pa"! de "l!#irea pe care mi-o aduce poporul5 C'nd #oi pieri& #a pieri (i faima mea. $ar dac! a( a#ea un fiu& ar fi mai de"toinic dec't p!rintele "!u& iar puterile mele "l!ite ar re'n#ia 'n tinereţea lui. /n cele din urm! "o"i (i iua c'nd Sa*m fu norocit cu un fiu+ un prunc frumo"& #'no" la trup (i c*ipe(& dar lucru de mirare D cu pletele ale ca ale unui !tr'n. /n ilele acelea oamenii credeau c! un copil cu p!rul al aduce nenorocire familiei& a(a c! femeile din ca"a lui Sa*m "e temeau "! arate pruncul "t!p'nului. Timp de (a"e ile& ele a"cun"er! copilul. $ar& 'n cea de a (aptea i& o femeie care "lui"e mulţi ani de-a r'ndul 'n ca"a lui Sa*m& "e du"e la "t!p'nul ei (i 'nclin'ndu-"e 'n faţa marelui r!oinic& 'i "pu"e, 2 O*& "t!p'ne& dorinţa inimii tale e"te 'ndeplinit!. Ai un fiu. Copilul e"te frumo" la c*ip (i la trup& dar p!rul "!u e al ca !pada. Te ro) din "uflet& 'n"!& "t!p'ne& nu-ţi a"upri copilul. Fie ca 'n iua acea"ta doar ucuria (i recuno(tinţa "!-ţi umple inima. Sa*m "e du"e 'n camera unde era copilul. C'nd #!u pletele ar)intii& inima i "e umplu de m'nie.
B;
2 Toţi du(manii m! #or atocori din pricina ace"tui prunc5 "tri)! el. Mi-a fo"t trimi" "!-mi aduc! nenorocire 'n ca"!5 $ar a"ta nu "e #a 'nt'mpl!+ #oi arunca copilul. Sa*m porunci "lunicei "! ia pruncul (i "!-l arunce pe muntele Elur)& "! fie "f'(iat de fiarele ce mi(unau pe-acolo. Slunica 'ndeplini 'ntocmai porunca "t!p'nului. $u"e pruncul pe po#'rni(ul muntelui (i-l l!"ar! printre tufi(urile ţepoa"e. Su"& pe crea"ta cea mai 'nalt! a muntelui& o pa"!re m!ia"tr! '(i cl!di"e cuiul din lemn de aano" (i "antal& at't de departe de p!m'nt& 'nc't nici un om de r'nd n-ar fi putut aun)e p'n! la ea. Acolo& =a"!rea Munţilor '(i cre(tea puiul& ferindu-l de primedii. $e 'ndat! ce ietul copila( fu #'rlit 'n tufi(uri& =a"!rea Munţilor "o"i 'n or. /l #!u pe copil 'ntin" pe p!m'nt& (i a#'nt'ndu-"e "pre el 'l apuc! 'n )*eare (i-l purt! p'n! 'n #'rful muntelui. Acolo "pu"e puiului ei "!-i fac! loc (i copila(ului 'n cui (i "!-l 'ndr!)ea"c! ca pe un frate& iar din iua aceea ea 'i purt! de )ri! cu mult! duio(ie. /l *r!nea cu uc!ţele de carne ale"e (i cu p'ine. /l 'n#!ţ! lima poporului "!u (i a#u )ri! de el at't de ine& 'nc't cre"cu ne"pu" de frumo" (i de puternic. C'teodat!& pa"!rea 'l purta p'n! la poalele muntelui (i 'i 'n)!duia "! *oin!rea"c! pe unde 'i era #oia& a(a 'nc't oamenii de prin partea locului 'ncepur! "! #orea"c! de"pre !iatul care tr!ia 'n cuiul p!"!rii. /n timp ce !iatul cu plete ale cre(tea 'n cuiul =!"!rii Munţilor& Sa*m& #iteaul cel puternic& "e "emeţea 'n palatul "!u (i 'ncerca "! uite cum '(i a#'rli"e fiul pe po#'rni(urile muntelui. $ar "omnul lui Sa*m era de"eori tulurat (i 'ntr-o noapte a#u un #i" ciudat. Se f!cea c! un om c!lare pe un roi ara& c!l!rea "pre Sa*m (i 'i "tri)a cu #oce tare, 2 O& nefericitule5 >i-ai p!r!"it pe munte "in)urul fiu. Ai de )'nd "!-l la(i acolo toat! #iaţa3 Sa*m "e trei& tulurat ad'nc de #i". $e-ndat! ce "e i#ir! orile& trimi"e dup! 'nţelept (i-l ru)! "!-i t!lm!cea"c! #i"ul. /nţeleptul 'i "pu"e lui Sa*m c! fiul "!u nu pieri"e pe crea"ta muntelui (i c! treuie "! caute prin 'ntrea)a ţar!& p'n! '(i #a )!"i fiul& deoarece nu #a mai a#ea odi*n! p'n! c'nd !iatul nu #a fi adu" 'napoi la palat. B<
Sa*m plec! cu o m'n! de o"ta(i (i "lu)i (i 'n cele din urm! aun"e la muntele Elur). Acolo aui o po#e"te ciudat! de"pre un !iat care fu"e"e cre"cut de =a"!rea Munţilor (i pri#ind 'n "u"& #!u departe& dea"upra "a& minunatul cui din lemn de aano" (i "antal. =e c'nd Sa*m pri#ea la cui& un t'n!r cu 'nf!ţi(are de prinţ ap!ru pe mar)inea lui (i "t!tu drept pri#ind "pre poalele muntelui. Sa*m 'ncerc! "! aun)! la !iat& dar nu putu& pentru c! 'n dreptul cuiului peretele muntelui era aluneco"& a"emenea filde(ului (lefuit. =a"!rea Munţilor 'l #!u pe 0iteaul cel puternic 'n #ale. Gtia c! e"te Sa*m (i c! ace"ta #eni"e acolo& plin de c!inţ!& "!-(i cear! fiul. Ea "e 'ntoar"e "pre copilul pe care-l 'n)rii"e de c'nd era prunc (i-i "pu"e, 2 /n toţi ace(ti ani ai "tat 'n cuiul meu. Te-am iuit (i ţi-am purtat de )ri! ca unui fiu de-al meu. $ar acum& tat!l t!u& care te-a p!r!"it& "-a 'ntor" "! te ia. Treuie "! te dau poporului t!u. Tat!l t!u e"te Sa*m& #iteaul cel mai mare dintre cei mari. Al!turi de el te a(teapt! m!reţia (i o)!ţiile. T'n!rul 'i a"cult! cu#intele cu inima m'*nit!. 2 Cuiul t!u mi-a fo"t c!min dra)& 'i r!"pun"e. Aripile tale de mam! m-au ocrotit tot timpul. 0rei acum "! m! alun)i de la "in)urul "uflet cald de care am a#ut parte3 2 F!tul meu& "pu"e cu )in)!(ie =a"!rea Munţilor& eu nu te alun). Te trimit "pre un #iitor m!reţ (i "tr!lucit. $u-te #ite e(te& f!tule& (i uite& ia cu tine trei pene din pieptul meu. $ac! #reodat! #ei a#ea ne#oie de mine& arunc! una din ace"te pene 'n foc (i #oi #eni ne'nt'riat "! te aut. T'n!rul lu! cele trei pene. =a"!rea Munţilor 'l ridic! 'n )*earele ei puternice (i-l purt! ca )'ndul l'n)! Sa*m& care "t!tea la poalele muntelui. Oc*ii tat!lui "e umplur! de recuno(tinţ! c'nd '(i pri#i fiul cel c*ipe(. /n"e(i pletele ale p!reau "!-l 'nfrumu"eţee& 'n)enunc*e 'n faţa fiului "!u (i-i cer(i iertare& f!)!duind c! niciodat! nu "e #a mai purta neomeno"& ci 'i #a 'ndeplini toate dorinţele inimii. Apoi Sa*m 'l 'mr!c! pe !iat 'ntr-un #e(m'nt minunat (i din caua p!rului al 'l ote! 9al& adic!& 0'r"tnicul. /l du"e "pre o(tenii (i "lu)ile care-l a(teptau 'n dep!rtare (i c'nd ace(tia 'l #!ur! pe t'n!rul 9al (i auir! B?
cum fu"e"e ocrotit de =a"!rea Munţilor& fur! cuprin(i de ucurie. =e drumul de 'ntoarcere r!"unar! at'tea tr'miţe& ţim ale (i toe& 'nc't 'ntrea)a ţar! "e umplu de "tri)!te de ucurie. 0e"tea aun"e p'n! la palatul Ga*ului& care trimi"e #or! ca t'n!rul 9al "! fie adu" 'n faţa "a. C'nd Ga*ul 'l #!u pe 9al& r!ma"e uimit de frumu"eţea (i puterea lui& (i c'nd aui cum fu"e"e cre"cut copilul de =a"!rea Munţilor "e 'ncredinţ! c! pruncul cel a#'rlit fu"e"e ocrotit pentru a "!#'r(i #iteii pentru ţara "a. Ga*ul trimi"e dup! 'nţelepţii ţ!rii (i le "pu"e po#e"tea& iar 'nţelepţii 'i "pu"er! Ga*ului c! 9al #a aun)e& f!r! 'ndoial!& un #itea #e"tit (i c! #a a#ea un fiu& care #a fi cel mai i"cu"it #itea pe care l-ar fi a#ut =er"ia #reodat!. $in iua aceea Ga*ul a#u deo"eit! )ri! pentru Sa*m (i t'n!rul "!u fiu. /i d!du lui Sa*m mari o)!ţii (i multe daruri minunate. /i d!du cai arai& 'nc!rcaţi cu aur& "!ii 'ncru"tate cu pietre "cumpe& co#oare de preţ& rocaturi& piei de fiare "!latice& perle (i ruine& colţi de filde( (i ţe"!turi lucrate 'n fir de ar)int. /i mai d!du lui Sa*m un tron 'n cetatea Sei"tan (i-l f!cu "t!p'n pe acele ţinuturi. 0iteaul Sa*m locuia 'n palatul "!u din Sei"tan (i domnea cu at'ta 'nţelepciune (i un!tate& 'nc't c'(ti)! repede dra)o"tea tuturor "upu(ilor "!i. Uneori Sa*m treuia "!-(i p!r!"ea"c! 'mp!r!ţia (i "! c!l!torea"c! 'n ţinuturile 'ndep!rtate ale =er"iei. Atunci 'l l!"a pe 9al "! domnea"c! 'n locul "!u& ace"ta fiind om 'n toat! firea. 9al "e do#edi la fel de 'nţelept ca (i p!rintele "!u& a(a c! toţi oamenii 'l "l!#eau 'n c'ntece. /ntr-o i& c'nd Sa*m "e 'ntoar"e la Sei"tan dup! o 'ndelun)at! lip"!& 9al 'i "pu"e tat!lui "!u, 2 A( dori (i eu "! #!d 'ntrea)a 'mp!r!ţie (i "! c!l!tore"c 'n ţinuturile 'ndep!rtate ale ţ!rii. $!-mi un alai de 'n"oţitori (i la"!-m! "! plec "! #!d ora(ele mari (i frumu"eţea "atelor. Sa*m 'ncu#iinţ! cu ucurie dorinţa lui 9al. /i d!du un minunat alai de oieri (i de o"ta(i de temei.
B@
=e drumurile 'n"oritului p!m'nt al =er"iei& "u cerul auriu "tr!lucitor& printre florile pe"triţe& t'n!rul 9al "e 'ndrepta "pre ora(ele cele mari (i #e"tite. La cap!tul celei de a treia i& 9al "o"i 'n ora(ul Caul& la a c!rui c'rm! era #anicul re)e Mi*ra. $e-ndat! ce re)ele Mi*ra aui c! 9al& fiul #iteaului Sa*m "e 'ndrepta "pre Caul& #eni 'n 'nt'mpinarea lui& 'ncon urat de oieri (i roi ce duceau daruri de preţ. 9al '(i ridic! corturile la porţile cet!ţii& iar re)ele Mi*ra porunci o "erare minunat! 'n cin"tea fiului lui S*am-0iteaul. $up! ce "e "f'r(i "erarea cea mare& 9al "e 'ntoar"e la corturi (i 'ncepu "!-l "l!#ea"c! pe re)ele ce-i era )ad! unui noil din Caul& care "e afla l'n)! "ine. 2 0ai5 r!"pun"e noilul& dac! ai putea "-o #ei pe fiica re)elui5 E"te cea mai frumoa"! fat! care a eJi"tat #reodat! pe p!m'nt. /ntrece 'n )in)!(ie (i cea mai )ale(! floare a prim! #erii. $ac! ai putea "!-i pri#e(ti doar o dat! faţa& nu ţi-ai mai dori altce#a dec't "-o poţi pri#i 'ntr-una. C'nd 9al aui ace"te #ore& 'l cuprin"e o dorinţ! ne"t!p'nit! de a o #edea pe prinţe"a cea frumoa"!. Re)ele Mi*ra& de"p!rţindu-"e de 9al& intr! 'n camera unde "e aflau re)ina (i prinţe"a& (i porni "! po#e"tea"c! de"pre t'n!rul ne'ntrecut (i m'ndru& ale c!rui corturi "e 'ntindeau dincolo de porţile cet!ţii. =rinţe"a aui"e mai dinainte po#e"tea copil!riei lui 9al& din cuiul =!"!rii Munţilor& (i acum a"culta cu oc*i "tr!lucitori laudele pe care tat!l "!u le aducea t'n!rului #itea. /(i dorea tare mult "!-l #ad! (i& din "eara aceea& nu 'ncet! "! cu)ete la el. /n cele din urm!& prinţe"a le "pu"e roaelor "ale cele mai apropiate& care erau 'ntotdeauna 'n preama ei& c't de mult ar dori "!-l 'nt'lnea"c! pe 9al& iar ele 'i f!)!duir! c! #or 'ncerca "!-l aduc! la palat. Aproape de cortul lui 9al cur)ea un (u#oi de ap!& ad'nc (i lat& cu malurile acoperite de flori. $incolo de r'u "e 'ntindea o )r!din! de trandafiri plin! de tufi(uri 'nmire"mate. /n"oţitoarele prinţe"ei intrar! 'n )r!din! p!l!#r!)ind #e"ele (i adun'nd trandafiri. C'ţi#a dintre trandafiri (i-i prin"er! 'n p!r& iar alţii 'i aruncar! )loii 'n r'u& c*iar 'n dreptul locului BB
unde 9al "t!tea urm!rindu-le din faţa cortului "!u. 9al trimi"e un om c! le )!"ea"c! pe fele (i "! le 'ntree de ce aruncau flori 'n ap!. $e 'ndat! ce omul aun"e pe malul cel!lalt& fetele 'l 'nconurar! (i-i "pu"e"er!, 2 Cine e"te marele prinţ a(eat 'n u(a cortului lui 9al3 Am dori "!-i (tim numele. Omul r!"pun"e m'ndru, 2 E"te "t!p'nul meu& 'n"u(i 9al+ fiul lui Sa*m-0iteaul& (i-n lume nu-i altul mai puternic (i mai 'nţelept ca d'n"ul. Una dintre fete 'i r!"pun"e, 2 $ar "t!p'na mea& prinţe"a& care locuie(te 'n ca"a lui Mi*ra& e"te ca un "oare care "tr!luce(te dea"upra p!m'ntului. C'nd omul "e 'ntoar"e la "t!p'nul "!u& el repet! cu#intele fetei& (i 9al& 'n marea "a de"f!tare& trimi"e omul 'napoi cu daruri de aur (i perle pentru prinţe"!. Cea mai mare dintre fete "e apropie de malul r'ului (i #ori cu 9al. L!ud! frumu"eţea "t!p'nei ei& iar 9al& la #orele ei& "tri)! ner!d!tor, 2 $u-m!& te ro)& la "t!p'na ta cea minunat!& pe care dore"c "-o #!d de at'ta timp. Roaa 'i f!)!dui "!-l aute (i 'ntorc'ndu-"e 'n palat& po #e"ti "t!p'nei "ale toat! 'nt'mplarea. =rinţe"a 'ncepu "!-(i 'mpodoea"c! camerele& ca "!-l poat! primi pe 9al cu cin"tirea cu#enit!. Co#oare (i rocaturi fine fur! "tropite cu mire"me rare& iar #a"ele fur! umplute cu flori )in)a(e. C'nd "e l!"! 'ntunericul& roaa care #ori"e cu 9al pe malul r'ului 'l 'ndrept! pe o c!rare (erpuit! prin )r!dina palatului. Aun"er! la un turn& (i 9al& pri#ind 'n "u"& #!u prinţe"a "t'nd "u cea mai 'nalt! arcad!. 9al "e )'ndi c! niciodat! nu mai #!u"e o fat! at't de frumoa"! (i c*iar atunci& 'n acel loc& "e *ot!r' "-o ia de "oţie. =rinţe"a& !rindu-l pe 9al 'n )r!din!& 'l ru)! "! urce la ea 'n turn. 2 Roa)-o pe roaa ta "!-mi arunce o fr'n)*ie& "pu"e 9al. $rept r!"pun"& prinţe"a '(i de"pleti p!rul lun) (i ne)ru (i pletele atin"er! p!m'ntul& (i-i "pu"e lui 9al c! poate urca pe acea"t! "car! de m!ta"e. 7
r!u.
2 A"ta nu5 "pu"e 9al& niciodat! nu-ţi #oi pricinui #reun
A(a c! roaa fu trimi"! "! caute o fr'n)*ie )roa"! (i 'n cur'nd 9al "e trei l'n)! prinţe"a cea frumoa"!. Acolo& "u arcad!& ei doi "t!tur! de #or! (i orele "e "cur"er! una dup! alta& p'n! c'nd din corturi r!"unar! r!p!iturile toelor care anunţau i#irea orilor. /nainte de a pleca& 9al 'i "pu"e prinţe"ei, 2 C'nd Sa*m& tat!l meu& #a aui c! dore"c "! m! c!"!tore"c cu tine& #a fi tulurat (i "up!rat& pentru c! "upu(ii Ga*ului "e #r!m!(e"c cu "upu(ii lui Mi*ra& dar ur c! nimeni altcine#a dec't tu nu-mi #a fi mirea"!. 9al "e 'ntoar"e la corturi (i "e pre)!ti pentru c!l!torie. Se 'ntoar"e 'n palatul de la Sei"tan (i-i m!rturi"i tat!lui "!u dorinţa de a "e c!"!tori cu fata lui Mi*ra. Sa*m fu ad'nc tulurat& tem'ndu-"e c! acea"t! c!"!torie "! nu-l m'nie pe Ga*& dar el '(i aminti de f!)!duiala f!cut! fiului "!u& c'nd 'l lua"e de la =a"!rea Munţilor. A(a c! primi "! mear)! la Ga* (i "!-l roa)e "! 'ncu#iinţee c!"!toria. La 'nceput Ga*ul "e 'nfurie cumplit (i nici nu #ru "! aud!. C*iar 'l ameninţ! c! #a lua o armat! (i #a di"tru)e p'n! 'n temelii cetatea Sei"tan. $ar& din fericire& 'nainte de a pleca la r!oi& Ga*ul "e *ot!r' "! cear! Sfatul /nţelepţilor ţ!rii. /nţelepţii ţ!rii "e adunar! cu toţii (i trimi"er! Ga*ului urm!toarea "olie, HNu 'mpiedica c!"!toria& c!ci 9al (i prinţe"a #or a#ea un fiu& care #a de#eni cel mai mare #itea al ţ!rii. 0a fi puternic ca un elefant (i cu "aia lui #a "upune pe toţi #r!ma(ii =er"iei. Ru"tem #a fi numele lui& (i c't timp #a tr!i& inimile oamenilor #or fi pline de ucurie. El #a ridica faima re)atului c!tre ceruri. C'nd aui ace"te #ore& Ga*ul 'ncu#iinţ! c!"!toria lui 9al cu fata re)elui Mi*ra. Sa*m (i 9al pornir! c!tre cetatea Caul. Re)ele Mi*ra& auind c! "e apropiau de cetate& porunci ca 'ntre)ul popor "! "e 'mrace 'n "traie de "!r!toare& iar "tr!ile "! fie 'mpodoite cu "tea)uri de m!ta"e 'n toate culorile./n palat fur! a(ternute co#oare ţe"ute 'n fire de aur (i ar)int& (i fur! a(eate tronuri de filde( (i lemn de cedru. 77
/n timp ce Sa*m (i 9al "e apropiau de porţile cet!ţii& "unete de trompete& de *arfe (i de ţimale umpleau urec*ile. /n milocul ucuriei tuturora ei fur! condu(i cu urale la palat. C!"!toria "e f!cu 'n iua urm!toare (i timp de o "!pt!m'n! poporul "e #e"eli (i adu"e daruri lui 9al (i frumoa"ei prinţe"e. Apoi& la cap!tul celei de-a (aptea i& 9al '(i lu! mirea"a 'n cetatea Sei"tan. Acolo o a(e! l'n)! el pe un tron de pietre ne"temate& pun'ndu-i pe cap o coroan! de aur. Tot poporul "o"i& cu mic (i cu mare& "! "e 'nc*ine t'n!rului "!u conduc!tor cu plete ale (i minunatei "ale mire"e. Cur'nd dup! c!"!toria lui 9al& Sa*m-0iteaul "e du"e 'n alt! parte a ţ!rii& (i-l l!"! pe fiul "!u "! domnea"c! 'n locul lui. 9al (i frumoa"a "a re)in! tr!ir! foarte fericiţi& 'n palatul din Sei"tan& p'n! c'nd 'ntr-o i re)ina c!u olna#! la pat. Cei mai i"cu"iţi doctori din ţar! n-o putur! #indeca& iar 9al "e 'ntri"t! cumplit& tem'ndu-"e tare "! nu-(i piard! minunata mirea"!. =e c'nd "e plima 'n)'ndurat prin )r!din!& )'ndurile "e oprir! a"upra =a"!rii Munţilor& (i-(i aminti c! ea-i promi"e"e "!-i #in!-ntr-autor ori de c'te ori #a a#ea #reun neca. 9al lu! una din cele trei pene& o arunc! 'n foc (i a(tept! plin de n!dede. /n cur'nd aui un fo(net 'n #!du*. Ni(te aripi ne)re "e cl!tinau 'mpreurul lui& iar =a"!rea Munţilor ap!ru l'n)! el. 2 F!tul meu& "pu"e ea cu )in)!(ie& de ce e(ti tri"t3 Oc*ii 'ţi "'nt plini de lacrimi. Spune-mi care-i pricina m'*nirii tale. 9al 'i "pu"e c! preaiuita "a re)in! e"te olna#!& (i c!-i e"te tare team! "! nu moar!. 2 N-ai team!& "pu"e =a"!rea Munţilor& c!ci eu& care te-am 'n)riit c'nd tat!l t!u te-a aruncat& am #enit "! te aut. $u-te 'napoi 'n palat. /ţi f!)!duie"c c! re)ina "e #a 'n"!n!to(i 'n cur'nd. 9al "e 'ntoar"e 'n palatul "!u (i "pre ucuria lui re)ina "e 'n"!n!to(i repede. /nţelepţii Ga*ului "pu"e"er! c! 'n ca"a lui 9al "e #a na(te un fiu& (i c! ace"t copil #a de#eni marele #itea al =er"iei. Cur'nd dup! #enirea =!"!rii Munţilor& pruncul "e n!"cu. Fu oteat Ru"tem& (i pe c'nd era copil 'nc! d!du 74
do#ad! de o putere deo"eit!& 'nc't toţi "puneau c! atunci c'nd #a cre(te mare #a fi ca un uria(. 1!tr'nul Sa*m t'nea "!-(i #ad! nepotul& a(a c! atunci c'nd Ru"tem 'mplini opt ani& !tr'nul #itea '(i adun! o m'n! de 'n"oţitori (i "e 'ndrept! "pre Sei"tan. T'n!rul Ru"tem& urcat pe un elefant de lupt!& mer"e #e"el 'n 'nt'mpinarea unicului. C'nd Sa*m #!u !iatul 'nc'nt!tor& inima i "e umplu de ucurie. /(i inecu#'nt! nepotul (i-l 'ntre! ce dar ar fi #rut "! primea"c! de la el. 1!iatul r!"pun"e, 2 Nu cer a#eri (i nici daruri preţioa"e "au "traie o)ate. Cer doar un cal (i *amuri& ale (i ni(te arme& ca "! pot mer)e (i irui pe du(manii t!i. Ace"te cu#inte #itee(ti c'(ti)ar! inima !tr'nului. Sa*m nu-(i mai putea lua oc*ii de la !iat (i "t!tu multe luni 'n palat ca "! poat! fi 'n apropierea nepotului "!u. Ru"tem cre"cu 'nalt (i puternic. /nt'mpl!rile cele mai primedioa"e& nu-l 'n"p!im'ntau. /i pl!cea "! c!l!rea"c! prin p!duri& "! #'nee fiarele tic!loa"e (i de"eori petrecea ile 'ntre)i de unul "in)ur prin codri. /ntr-o dimineaţ! "e 'ntoar"e 'n palat dup! o c!l!torie lun)!. /(i petrecu"e noaptea 'n (a& (i oo"it "e du"e 'n camera lui "! "e odi*nea"c!. C!u 'ntr-o mole(al! pl!cut!& c'nd deodat! fu treit de urletele unui "er#itor (i de ţipetele mulţimii 'n)roite. Se 'mr!c! 'n )ra! (i aler)! "! #ad! ce "e 'nt'mpla"e. Un elefant 'nfuriat aler)a pe "tr!i& nimicind tot cei ie(ea 'n cale. Ru"tem lu! o m!ciuc! (i "e du"e 'n 'nt'mpinarea elefantului 'nfuriat. Ser#itorii lui 9al erau cu toţii "periaţi. Ei (tiau c! animalul era un elefant al at't de puternic& 'nc't nici cel mai #anic om nu-i putea ţine piept. St!p'nul lor "-ar fi m'niat cumplit auind c! l-au l!"at pe Ru"tem prad! primediei. A(a c! "er#itorii 'ncepur! "! "e roa)e de Ru"tem "! "e 'ntoarc! 'n palat& iar ace"ta& nea"cult'ndu-i& 'i 'nc*i"er! poarta. Cu o lo#itur! puternic! de m!ciuc!& Ru"tem o "f!r'm! (i aler)! pe "trad!& unde aui ţipetele mulţimii 'n"p!im'ntate (i r!)etele elefantului al. Ru"tem "coa"e un "tri)!t puternic& ca "! atra)! atenţia animalului& (i ridic! m!ciuca )ata "! lo#ea"c!. Elefantul al "e n!pu"ti a"upra lui Ru"tem cu trompa ridicat!& pentru a-l 'n(f!ca (i droi. $ar Ru"tem lo#i animalul at't de n!pranic& 76
'nc't puternicul elefant "e cl!tin! pe picioare. Ru"tem 'l lo#i din nou& apoi 'nc! o dat!+ p'n! 'n cele din urm! uria(a fiar! "e pr! u(i )reoi la p!m'nt (i-(i d!du du*ul. Mulţimea 'l pri#ea 'ncremenit!. Apoi& "trada r!"un! de c*iotele oamenilor& care aler)au 'ncoace (i 'ncolo& ner!d!tori cu toţii "! po#e"tea"c! cum "e pr!u(i"e elefantul "u m!ciuca lui Ru"tem. =o#e"tea "e r!"p'ndi 'n 'ntrea)a ţar!& (i toţi oamenii aflar! c! un #itea f!r! "eam!n fu"e"e d!ruit =er"iei. În româneşte de 1301 RĂ.ULESCU şi VERO51C0 LEV16C31
78
=O0ESTE AFRICAN%
Ultimul re)e-maimuţ! INO& REELE-MAIMU>%& domnea pe"te "upu(ii "!i departe 'n p!durea cea 'ntin"!. /n 'mp!r!ţia lui inKo tr!ia un (oarece& o pi"ic!& un c'ine& un !ţ& care aler)a de colo colo (i "e uca cu animalele& un foc& care nu "e "tin)ea niciodat!& un ele(teu cu ap!& un elefant& o furnic! (i primul "fetnic al re)elui, Tancat Gacalul. Tancat era tri"t c'nd ceilalţi erau #e"eli. Era nefericit pentru c! nu putea )!"i pe nimeni cu care "! "e certe. Niciodat! nu "e 'nt'mpla"e nimic care "! tulure pacea 'n timpul domniei re)elui inKo. =i"ica (i (oarecele erau prieteni la cataram!. 1!ţului& fiind uc!u(& 'i pl!cea "! ţop!ie (i "! dan"ee 'n urul p!durii& (i 'l 'ndr!)i"e tare mult pe C'ine. Ele(teului cu ap! nu-i pl!cea nimic mai mult pe lume dec't o mic! p!l!#r!)eal! cu #ecinul "!u& Focul. Elefantului 'i era a(a de dra)! Furnica& 'nc't de"eori o purta 'n "pinare ile 'ntre)i. Lui Tancat nu-i pl!cea de nimeni+ (i nimeni nu-l pl!cea pe Tancat. 0i"a 'ntotdeauna "! "t'rnea"c! o ceart! 'n 'mp!r!ţie. $ar toate "tr!daniile lui fur! 'n #an& p'n! 'n iua c'nd iKi& croitora(ul din "atul cu c!"uţe de lut& #eni 'ntr-un "uflet la re)ele inKo& ar!t'ndu-i "up!rat *aina lui lun)! (i )alen!. 2 =ri#e(te& M!ria ta5 "tri)! iKi& pun'ndu-i "u na" o )aur! mare din ti#ul *ainei )alene. Unul dintre "upu(ii t!i a f!cut a"ta5 2 /mi pare foarte r!u& "pu"e re)ele inKo& dar nu prea-mi #ine mie "! cred c! #reunul dintre "upu(ii mei "! fi putut "! "e poarte at't de ne"!uit. 2 1a da& M!ria ta& "pu"e croitora(ul& unul dintre "upu(ii t!i a f!cut )aura a"ta 'n *aina mea )alen! (i frumoa"!. M-am du" 'n p!dure "! tra) un pui de "omn. C'nd m-am "culat& *aina era rupt!. 2 iKi-croitorul "pune ade#!rul5 ro"ti Tancat. Treuie "! afl!m cine a f!cut )aura (i tic!lo"ul treuie pedep"it. 7;
2 Foarte ine& cu#'nt! re)ele inKo. Adun! oamenii (i eu 'i #oi 'ntrea. Tancat& primul "fetnic& ie(i pe u(! 'n culmea fericirii& 'n "f'r(it& era o pricin! de tulurare 'n 'mp!r!ţie. Tancat adun! pe toţi "upu(ii re)elui (i le porunci "! mear)! de 'ndat! la Curtea cea Mare. =e drum le "pu"e c! a#ea "! "e 'nt'mple ce#a at't de 'n)roitor& 'nc't toţi fur! 'nfrico(aţi de moarte (i ar fi u)*it-o la fu)! dac! Gacalul nu i-ar fi p!it ine. C'nd aun"er! la Curtea cea Mare& "e a(ear! cu toţii 'n (ir 'n faţa re)elui. iKicroitorul "t!tea l'n)! re)e& "cutur'nd furio" o *ain! lun)! (i )alen!. Tancat (edea la o m!"uţ!. /(i 'ncruci(a"e raţele (i-(i ţinea "emeţ capul pe "pate. Era "in)ura fiinţ! fericit! de acolo. 2 Ei& "pu"e re)ele& treuie "! afl!m cine a f!cut acea"t! )aur! 'n *aina cea )alen! (i frumoa"! a lui iKi. Furnico& (tii ce#a de"pre a"ta3 2 $a& M!ria ta& Elefantul a f!cut-o. 2 Elefantule& "pu"e re)ele& de ce-ai f!cut a"ta3 2 S! am iertare& M!ria ta& n-am f!cut-o eu. Apa a f!cut-o. 2 Ap!& de ce-ai f!cut a"ta3 2 S! am iertare& M!ria ta& n-am f!cut-o eu. Focul a f!cut-o. 2 Focule& de ce-ai f!cut a"ta3 2 S! am iertare& M!ria ta& n-am f!cut-o eu. 1!ţul a f!cut-o. 2 1!ţule& de ce-ai f!cut a"ta3 2 S! am iertare& M!ria ta& n-am f!cut-o eu. C'inele a f!cut-o. 2 C'ine& de ce-ai f!cut a"ta3 2 S! am iertare& M!ria ta& n-am f!cut-o eu. =i"ica a f!cut-o. 2 =i"ico& de ce-ai f!cut a"ta3 2 S! am iertare& M!ria ta& n-am f!cut-o eu. Goarecele a f!cut-o. 2 S! am iertare& M!ria ta& "tri)! tremur'nd Goarecele& f!r! "! mai a(tepte "! fie 'ntreat. Nu-i #ina mea5 Nu e #ina mea5 Nu e #ina mea5 7<
2 Ce-o "! ne facem3 "pu"e nefericitul re)e& d'nd din cap cu at'ta am!r!ciune& 'nc't coroniţa lui aurit! 'i c!u pe o urec*e. 2 Supu(ii no(tri treuie "! "e de"curce "in)uri& "pu"e Gacalul. E"te un p!cat 'n)roitor "! faci o ruptur! 'n *aina cea frumoa"! a lui iKi. A(a c! eu cred c! fiecare dintre "upu(ii no(tri treuie "!-l pedep"ea"c! pe cel care-l "ocote(te #ino#at. 2 Foarte ine& "pu"e re)ele& a(a "! fie. Atunci C'inele mu(c! =i"ica& 1!ţul !tu C'inele& Focul ar"e 1!ţul& Apa "tin"e Focul& Elefantul !u Apa& Furnica 'nţep! Elefantul& (i =i"ica aler)! dup! micuţul Goricel& care "e "trecura printre copaci c*iţc!ind tare, HNu e #ina mea5 Nu e #ina mea5 Nu e #ina mea5 Gi !"ta a fo"t "f'r(itul 'mp!r!ţiei celei lini(tite& pentru c! prietenii fericiţi de odinioar! de#enir! du(mani ne'mp!caţi. inKo-re)ele '(i arunc! coroniţa aurit! (i du"e o #iaţ! "!latic! prin copacii p!durii. Tancat Gacalul plec! de-acolo 'n )oan! (i din iua aceea n-a mai fo"t niciodat! #!ut. Oric't de durero" ar fi& treuie "! "punem c! nimeni n-a aflat #reodat! cum c! Tancat rup"e"e frumoa"a *ain! )alen! a croitorului. În româneşte de 1301 RĂ.ULESCU şi VERO51C0 LEV16C31
7?
=O0ESTE AUSTRIAC%
1alaurul lacului CU MUL>I ANI 'n urm! pe ţ!rmul lacului 9irnit& 'ntr-unul dintre cele mai frumoa"e ţinuturi ale Au"triei& "e 'n!lţa un ca"tel "tr!#ec*i (i frumo". /n ace"t ca"tel locuia ducele Rudolf& care 'n acele ile 'ndep!rtate domnea pe"te oamenii de prin p!rţile acelea. $ucele Rudolf era un "t!p'n iuitor de "ine (i *ain. Oamenii erau ne#oiţi "! muncea"c! din )reu din ori (i p'n! 'n noapte& ca "! pl!tea"c! irurile uria(e pe care el le cerea. =!m'ntul de pe coa"tele muntelui era tare (i pietro". Oric't ar fi muncit ţ!ranii de ine& nu puteau "coate recolte o)ate& (i de"eori de aia a#eau de"tui ani "!-(i cumpere de-ale )urii. $ar apele lacului 9irnit erau o)ate 'n pe(te& a(a c! oamenii nu mureau de foame& pentru c! "e *r!neau cu pe(tele pe care-l prindeau. /ntr-o un! i& pe c'nd ducele Rudolf "e plima pe malul lacului& #!u mai mulţi oameni arunc'nd undiţele 'n lac. 2 Ce e acea"t! necu#iinţ!3 "tri)! el n!pranic. Lacul e al meu5 Nim!nui nu-i e 'n)!duit "! pe"cuia"c! 'n el5 $ucele porunci ca oamenilor "! nu li "e dea #oie "! mai pe"cuia"c! 'n lac. 2 =e #iitor& oricine #a fi prin" pe"cuind& #a fi trimi" la 'nc*i"oare (i pedep"it cu a"prime. Oamenii primir! porunca cu m'*nire. A#u"e"er! 'ntotdeauna dreptul "! pe"cuia"c! 'n lacul 9irnit& (i "imţeau c! ducele fu"e"e din cale-afar! de crud& r!pindu-le ace"t drept. $ucele a#ea un fiu& pe nume Otto& un !iat de #reo doi"preece ani. Otto era "enin la c*ip (i un la inim!& iar oamenii 'l iueau la fel de mult c't 'l urau pe tat!l "!u. Cel mai un to#ar!( de oac! al lui era t'n!rul Ed)ar& fiul unui "!rman t!ietor de lemne& care locuia 'ntr-o coli! de "c'nduri pe malul lacului. $e(i Otto tr!ia 'ntr-un ca"tel minunat& 7@
iar ca"a lui Ed)ar era o iat! cocioa!& cei doi !ieţi "e 'mprieteni"er! 'nc! de mici copii (i "e iueau ca fraţii. C'te#a ile dup! ce ducele d!du"e porunc! oamenilor "! nu mai pe"cuia"c! 'n lac& Otto (i Ed)ar "e plimau 'mpreun! pe ţ!rm. $eodat! "e auir! ni(te #oci m'nioa"e. Ed)ar tremur'nd "tri)!, 2 A"cult!5 E #ocea tat!lui meu5 Ce "-o fi 'nt'mplat3 Cei doi !ieţi aler)ar! la colia t!ietorului de lemne. Acolo 'l #!ur! pe tat!l lui Ed)ar le)at 'n lanţuri& mer)'nd 'ntre doi dintre "oldaţii ducelui. 2 $e ce l-aţi prin" pe ace"t om "!rac3 "tri)! Otto& cu oc*ii "c!p!r'nd. 2 Ne "upunem poruncii ducelui& tat!l dumnea#oa"tr!& r!"pun"e unul dintre "oldaţi. Ne-a "pu" "! prindem (i "! !)!m la 'nc*i"oare pe oricine pe"cuie(te 'n lac. 2 La r'ndul meu& #! porunce"c "!-i daţi drumul ace"tui om& "tri)! t'n!rul Otto. Ne'nt'riat5 Soldaţii& 'nfrico(aţi de porunca ro"tit! cu 'ndr!neal!& "e "upu"er! f!r! cr'cnire. $!dur! drumul o"tatecului (i ace(tia plecar!. 1ietul t!ietor de lemne "e 'ntoar"e recuno"c!tor c!tre t'n!rul Otto& (i-i mulţumi pentru c! 'l auta"e. 2 Tata #a fi foarte m'nio"& "pu"e Otto& dar m! iue(te prea mult ca "! m! pedep"ea"c!. Totu(i m! tem c! #a c!uta "! te prind! iar. Mai ine te-ai a"cunde 'nainte ca "!-i aun)! la urec*e cele 'nt'mplate. T!ietorul de lemne 'i d!du dreptate (i lu'ndu-(i r!ma" un de la dra)ul "!u fiu& Ed)ar& fu)i departe 'n munţii Trol& acolo unde ducele (i "oldaţii "!i nu-l mai puteau aun)e. C'nd ducele Rudolf aui acea"ta "e "up!r! cumplit. $ar Otto era "in)ura fiinţ! pe care o iuea (i n-ar fi putut 'ndura "!-l pedep"ea"c!. /l c*em! doar la "ine (i-i "pu"e, 2 Fiul meu& ai f!cut o fapt! ne"!uit!. $ac! oamenii nu mi "e mai "upun& noi n-o "! mai a#em pe(te. $ac! ace"t t!ietor de lemne #a fi prin" 'n 'mp!r!ţia mea& #a pl!ti "cump pentru ne"upunere. 7B
S!pt!m'ni de-a-r'ndul "!rmanul t!ietor de lemne "t!tu 'ntr-un "!tuc din munţii Trol. Un ţ!ran de prin acele p!rţi 'i d!du"e ce#a de lucru (i a"tfel putu "!-(i c'(ti)e ad!po"t (i deale )urii. $ar era 'ntri"tat 'n fiece i )'ndindu-"e la fiul "!u& Ed)ar& (i t'nind "!-l #ad! din nou. /ntr-o dimineaţ! "t!tea l'n)! un )ard #iu (i m'nca ni(te p'ine cu r'n!. /n faţa lui "e 'ntindea lanul de )r'u pe care ţ!ranul 'i ceru"e "!-l "ecere& iar departe& 'n are& "e ridicau cre"tele munţilor care 'nconurau c!"uţa "a de odinioar!. H0ai5 )'ndea "!rmanul om& pe unde#a printre munţii aceia "e oac! (i fiul meu Ed)ar. Cine (tie& poate c! nu-l #oi mai #edea niciodat!. T!ietorul de lemne rup"e 'n)'ndurat p'inea pe care o ţinea 'n m'n!& (i f!r'miturile c!ur! pe p!m'nt. $intr-o c!piţ! de f'n de l'n)! el "e furi(! un (oricel al& care "e apropie (i 'ncepu "! m!n'nce f!r'miturile& de parc! nu "-ar fi temut de om. T!ietorul de lemne nu-l )oni. 2 :ai& #ino& cu#'nt! el& pari tare fl!m'nd& iar eu "'nt prea am!r't ca "! m!n'nc. =e c'nd #orea& t!ietorul de lemne 'i 'ntin"e p'inea (i r'na+ dar c*iar 'n clipa aceea& (oricelul cel al pieri (i 'n locul "!u "e i#i un "tr!in 'nalt& cu faţa at't de noil! (i de 'nţeleapt!& 'nc't t!ietorul de lemne '(i "coa"e de'ndat! c!ciula& fiind "i)ur c! "e afl! 'n faţa unui re)e. 2 Nu (tii cine "'nt& ro"ti "tr!inul cu l'ndeţe. /ţi #oi "pune eu. S'nt re)ele lacului 9irnit. $ucele Rudolf "pune c! lacul e"te al lui& dar el )re(e(te, eu "in)ur "'nt "t!p'nul apelor. =e mulţi oameni i-a f!cut ducele "! "ufere de foame oprindu-i "! pe"cuia"c! 'n lac (i& pentru a-l pedep"i& am i"codit un alaur 'nfrico(!tor din ape "trunindu-l "! fac! mult r!u 'n 'ntrea)a ţar!. 1alaurul locuie(te acum pe "t'ncile de l'n)! ca"telul ducelui (i i-a poruncit ace"tuia "! i-l dea pe fiul "!u Otto& c! de nu& #a nimici 'ntre)ul popor. 2 Ce #e(ti 'n)roitoare5 "tri)! t!ietorul de lemne. =rinţul Otto e"te un !iat curao" (i un. /i datore #iaţa. $e un! "eam! c! nu-l #eţi l!"a pe alaur "!-l ucid!. M! #oi 'ntoarce de )ra! aca"!& "! pier eu& netrenicul& 'n locul lui. /n)!duie ca alaurul "! m! ucid! pe mine (i ocrote(te-l pe Otto5 77
2 E(ti un om curao" (i cin"tit& r!"pun"e re)ele lacului. Otto nu #a p!timi nimic& ţi-o f!)!duie"c. /ntoarce-te pe malul lacului (i-l #ei auta "! "cape. 0ei a#ea puteri a"upra alaurului& iar la porunca ta "e #a re'ntoarce 'n ad'ncurile lacului. T!ietorul de lemne plec! 'n mare )ra! "pre lacul 9irnit. Cu c't "e apropia& cu at't "e aueau mai tare ocete (i #aiete ame"tecate cu un urlet (i un (uierat 'nfior!tor. C'nd aun"e 'n milocul mulţimii de pe ţ!rm& 'l #!u pe ducele Rudolf& a c!rui faţ! tri"t! l!"a "! "e citea"c! c't de mare 'i era durerea. /ncon ura"e )'tul lui Otto cu raţele (i pl'n)ea amarnic. 2 St!p'ne& "pu"e t!ietorul de lemne& 'nclin'ndu-"e 'n faţa ducelui Rudolf. Care-i pricina ace"tei ar#e3 2 1alaurul cel puternic pe care-l #ei colo& r!"pun"e ducele& 'l cere pe fiul meu. $ac! nu-l dau pe Otto& 'ntrea)a 'mp!r!ţie #a fi nimicit!. 2 Nu te teme& 'n!lţimea ta& "pu"e t!ietorul de lemne& am putere "!-ţi "cap fiul de la moarte5 T!ietorul de lemne "e du"e "pre "t'nca uria(! unde alaurul "e 'nc!lea la "oare. 2 /ntoarce-te 'n ad'ncurile lacului& "tri)! t!ietorul de lemne& cu )la"ul "!u clar (i puternic& pe care-l auir! toţi cei de faţ!. $eodat! alaurul cel puternic "e ridic! 'n picioare& f!cu o "!ritur! uria(!& "!ri 'n ap! (i "e f!cu ne#!ut. $e ucurie& ducele Rudolf i"e, 2 Cum "! te r!"pl!te"c3 Mi-ai "c!pat fiul de la moarte. Cere-mi ce #rei (i dorinţa 'ţi #a fi 'ndeplinit!. 2 Cer& r!"pun"e t!ietorul de lemne& ca de ai 'nainte "! dai #oie oamenilor "! pe"cuia"c! ne"tin)*eriţi 'n apele lacului. 2 Ce inim! un!5 "tri)! cine#a de l'n)! t!ietorul de lemne+ (i acel cine#a era c*iar re)ele lacului. /n timp ce toţi oamenii "e uitau la el cu mirare& re)ele lacului "t!tea pe o "t'nc! 'nalt! (i& 'ntin'ndu-(i raţele c!tre apele lacului& "pu"e, 2 $orinţa t!ietorului de lemne de a-(i auta #ecinii #a fi 'ndeplinit! 'n alt c*ip. Coa"tele muntelui "'nt pietroa"e (i neroditoare& dar din iua acea"ta& #oi face ca apele lacului "! "ece timp de (a"e luni pe an& d'nd la i#eal! o c'mpie o)at!& unde recoltele #oa"tre #or cre(te din el(u). 777
Re)ele lacului pieri& dar de atunci 'ncoace& lacul 9irnit "eac! 'n fiecare an& iar oamenii au parte de recolte a(a de o)ate& 'nc't nim!nui nu-i mai e"te team! c! #a muri de foame. În româneşte de 1301 RĂ.ULESCU şi VERO51C0 LEV16C31
774
=O0ESTE REAC%
9meul cel cu mare faim! A FOST O $AT%& 'ntr-o #reme& un 'mp!rat (i a#ea o fat! care nu a#ea perec*e de frumoa"! ce era. Toţi feciorii de 'mp!rat #oiau "! o ia de ne#a"t!. $ar ea nu #oia "! "e m!rite. /ntre cei ce "e 'n#'rteau 'n urul ei& era unul foarte frumo"& (i c'nd l-a #!ut& inima a 'nceput "!-i at! (i (i-a pu" 'n )'nd mai 'nt'i "!-l 'ncerce dac! e #itea (i dac! o are dra)!. A "pu" deci c! pe acela 'l #a lua de !rat& care #a mer)e "!-i aduc! de la meul cel cu mare faim! #!r)uţa cea de aur. C'ţi feciori de 'mp!rat au auit una ca acea"ta& numaidec't li "-au muiat ciolanele de fric!& fiindc! (tiau ine c!& de "e #or duce "! fac! ce le cere& au "!-(i piard! #iaţa. Era meul cela o "!l!ticiune (i a#ea un oc*i 'n frunte care r!m'nea totdeauna de"c*i"+ (i nimeni nu "e putea apropia de el& f!r! a fi m'ncat. Feciorul cel de 'mp!rat 'n"! "-a *ot!r't "! mear)!. Gi a(a a pornit la drum& f!r! "! "pun! nim!nui nimic. 9iua& noaptea& mer)ea mereu& f!r! "! (tie unde. A trecut pr!p!"tii& a trecut pu"tiet!ţi (i acolo unde l-a aun" oo"eala de at'ta drum "-a a(eat "u un copac& de l-a prin" "omnul. C'nd "-a treit& !re(te departe o a!& care cernea f!in! 'ntr-o ta#! mare+ dar f!ina nu c!dea 'n ta#!& ci "e #!r"a pe o". Se apropie de a! (i #ede c! e"te c*ioar!. Atunci feciorul de 'mp!rat 'i "pu"e, 2 La"!& maic!& nu mai cerne alt! f!in!& uite cum cade pe p!m'nt. Ad! 'ncoace& "!-ţi cern eu 'n ta#!. Gi feciorul de 'mp!rat apuc! "ita (i-i cerne f!ina& apoi i-o pune 'ntr-un "ac ce era mai la o parte& "pun'ndu-i, 2 Unde #rei "!-l duci& ca "!-ţi aut& maic!3 1!tr'na a fo"t tare mulţumit! de feciorul de 'mp!rat (i-i "pu"e, 2 F!tul meu& pentru inele ce mi l-ai f!cut& ce dore(ti "!-ţi d!ruie"c3 Feciorul de 'mp!rat 'i "pu"e, 776
2 Maic!& dore"c numai ine (i noroc& c!ci dup! ce um lu eu& tu nu poţi "!-mi auţi5 2 Gi ce e aceea dup! care umli3 de nu-mi poţi "pune "! aud (i eu. S! #!d& poate tot ţi-a( fi de #reun autor. Gi feciorul de 'mp!rat 'i "pune, 2 Eu& maic!& "'nt fecior de 'mp!rat& unul la p!rinţi+ (i am auit po#e"tindu-"e de"pre o fat! de 'mp!rat& c! e cea mai frumoa"! din lume& c! mulţi feciori de 'mp!rat #in de o cer (i c! ea n-a )!"it !rat "!-i plac!. Atunci am luat (i eu inecu #'ntarea mamei mele (i m-am du". Cum am !rit-o& m-am 'ndr!)o"tit de frumu"eţea ei. Toţi i-au #orit (i i-au "pu" dorul lor& dar ea la toţi le-a 'ntor" r!"pun"urile ei cu mare i"cu"inţ!. Gi am #orit (i eu+ a 'mit a r'de (i a "pu", 2 =e acela am "!-l iau de !rat& care 'mi #a aduce de la meul cel cu mare faim! #!r)uţa cea de aur. 2 A"cult!& f!tul meu& 'i "pune atuncea aa& ai intrat la mare neca& dar inecu#'ntarea p!rinţilor (i a mea au "!-ţi aute5 S! o apuci pe drumul unde-i iara mare& pe unde picior de om n-a c!lcat 'nc!. Gi pe c!rarea cea 'n "u" ai "! dai de munţi (i de pr!p!"tii+ de departe ai "! aui ca un mu)et+ "! (tii c! meul e 'n!untru (i doarme. Atunci "! "tai pe deoparte& p'n! ce "e de"c*ide intrarea la pe(ter!& pentru c! acolo '(i ţine oile+ (i la )ura pe(terii pune o "t'nc! mare& de nu o poate urni nimeni din loc. S! a(tepţi& a(adar& p'n! ce "!-ţi "coat! oile afar! (i atunci faci c*ip (i fel "! te "trecori 'n!untru 'n pe(ter!. C'nd "e 'ntoarce apoi la culcare& '(i m'n! oile 'n!untru (i 'nc*ide pe(tera iar!(i cu "t'nca aceea. Atunci "! a)i de "eam! (i& cum #ei 'nţele)e dup! *or!it c! doarme& "! ie(i de unde te-ai a"cun". 9meul are o c*eiţ! de aur le)at! de ar!+ (i cu ace"te foarfece D (i aa 'i pune 'n m'n! o forfecuţ! D "! tai din ara meului o (u#iţ! de p!r cu tot cu c*eiţ!& (i& c'nd are "! de"c*id! pe(tera& a doua i 'n ori& "! fu)i. Gi c'nd #ei fu)i& "! fu)i mai departe pe drumul cu iara mare. Acolo ai "! #ei un palat mare. Cum #ei atin)e c*eiţa de poart!& are "! "e de"c*id!. S! urci "c!rile "u" 'n palat. Acolo ai "! )!"e(ti 'ntr-o odaie mare un cal (i un c'ine. /naintea calului au "! fie ciolane& ca "! m!n'nce& iar 'naintea c'inelui& f'n. Tu& f!r! "! "coţi o #or!& "! le "c*imi& "! pui cio778
lanele 'naintea c'nelui (i f'nul 'naintea calului. Mai departe o "! te 'n#eţe calul ce "! faci. Atunci feciorul de 'mp!rat i-a mulţumit frumo" aei& a luat forfecuţa ce i-o d!du"e (i a plecat. Mai 'ncolo& dup! o ucat! de drum& !re(te pe(tera cea mare. Mer)e aproape& nu aude nici un mu)et. Se uit! (i nimeni nu era 'n!untru 'n pe(ter!. A #!ut numai un caan mare plin cu lapte& o turt! c't o arie (i o )araf! mare cu rac*iu. Atunci (i-a adu" aminte feciorul de 'mp!rat c! de mult! #reme n-a m'ncat. A t!iat deci o ucat! de turt!& a muiat-o 'n lapte (i a m'ncat ine& p'n! ce "-a "!turat. $up! aceea "-a mai uitat (i !re(te o )aur! ad'nc! 'n "t'nc!& mer)e (i "e a"cunde 'ntr-'n"a. =uţin timp dup! aceea aude t!l!n)ile oilor& (i a 'nţele" c! "e apropie oile (i meul cu ele. Atunci "-a )*emuit ine 'n a"cun!toarea lui. Cum a intrat meul 'n pe(ter!& a 'mpin" 'ndat! piatra (i a 'nc*i" intrarea. Apoi "-a a(eat "! m!n'nce. $up! ce a m'ncat& #ede c! nu "-a "!turat (i 'ncepe a )r!i "in)ur cu "ine, HCiudat lucru& ce poft! mare am a"t!i& de nu mi-a aun" nici laptele& nici turta5 E drept c! am uitat "! #! "pun c! aa i-a mai dat (i un praf& de l-a pu" 'n )arafa cu rac*iu& ca de 'ndat! ce meul 'l #a ea& "! adoarm! ad'nc. Gi a(a& meul& cum a m'ncat& a mai 'ndreptat focul (i "-a culcat. C'nd feciorul de 'mp!rat a auit c! *orc!ie (i a 'nţele" c! doarme& "-a dat o" 'ncet& 'ncet& 'i taie (u#iţa& 'i ia c*eiţa din ar! (i "e urc! 'napoi 'n a"cun!toare. Totu(i& dup! aceea "-a mai )'ndit c!& de "e #a trei meul (i #a #edea c!-i lip"e(te c*eiţa din ar!& o "! caute (i #a da pe"te el. S-a dat iar!(i o"& a luat un dru) lun)& l-a a"cuţit (i l-a #'r't 'n foc+ (i c'nd "-a aprin" ine& l-a !)at 'n oc*iul meului& de l-a orit. 9meul a 'nceput a mu)i+ (i de ţip!tul lui "e cutremura 'ntre) p!m'ntul. Cum au auit ceilalţi mei ţipetele lui& au aler)at "! #ad! ce are "t!p'nul lor. /n!untru n-au putut totu(i intra& c!ci "t'nca era a(eat! la intrare+ (i nici unul nu a#ea at'ta putere "! o mi(te din loc. $up! ce au mai "tat puţin& au "pu" c! treuie "! fie eat+ (i "-au ridicat (i au plecat. /n "f'r(it& meul a dat la o parte "t'nca& de a de"c*i" pe(tera& "-a a(eat la ie(ire (i a 'nceput "! pip!ie fiecare oaie 'n parte& nu cum#a "! "cape afar! (i du(manul care-l ori"e. Gi era o oaie mare (i l'noa"!+ (i feciorul de 77;
'mp!rat "-a prin" "u p'ntecele ei l'no" (i a(a a apucat "! ia"! din pe(ter!. S!-l l!"!m& pe meu "! caute pe cel ce i-a "co" oc*iul (i "!-l urm!m pe feciorul de 'mp!rat. A apucat drumul ce i l-a "pu" aa (i& dup! ce a mer" o ucat! un!& a !rit de departe palatul. A mer" p'n! aproape& a #'r't c*eia 'n roa"c! (i a de"c*i" u(a. S-a urcat "u" 'n palat (i a #!ut un cal frumo" le)at de lanţ+ (i a#ea 'naintea lui o )r!mad! de ciolane+ (i un c'ine mare frumo" le)at (i el& care a#ea 'naintea lui o )r!mad! de f'n. A pu" deci f'nul 'naintea calului (i ciolanele 'naintea c'inelui. Cum au m'ncat calul (i c'inele& au 'nceput a )r!i (i i-au "pu", 2 Cum de ai nimerit aici& f!tul no"tru3 Are "! #in! "t!p'nul meilor (i o "! te m!n'nce5 Atunci feciorul de 'mp!rat le-a "pu" c! pe meu l-a orit (i c! a #enit 'ncoace "! caute #!r)uţa de aur. Atunci calul i-a "pu", 2 Cine te-a f!cut "! #ii aici3 Gi feciorul de 'mp!rat le-a po#e"tit de"pre a!& cum (i ce. Iar c'inele i-a "pu", 2 Aceea& f!tul meu& e ur"itoarea cea un! (i pe ea a or it-o alt! ur"itoare& pentru c! n-a f!cut la nimeni nici o dat! #reun r!u+ (i au ur"it-o "! r!m'n! a(a& p'n! nu "e #a )!"i cine#a c!ruia "!-i fie dra) (i mil! de ea. Acu& f!tul meu& "! mer)i de aici D (i-i arat!& pe unde "! mear)! D (i "! intri 'n odaia aceea (i #ei )!"i 'n ea dou! fete de 'mp!rat roite de meu (i "! le dai drumul. Gi feciorul de 'mp!rat a intrat 'n odaia aceea (i )!"i 'n ea dou! fete de 'mp!rat roite de meu. Erau at't de frumoa"e& 'nc't&cum le-a #!ut& n-a mai (tiut ce "! fac!. Iar ele l-au 'ntre at cum de le-a )!"it. Gi a po#e"tit cum a #enit 'ntr-acolo& "! caute #!r)uţa cea de aur. Atunci acelea i-au "pu", 2 Noi ţi-o d!m& dar "! ne "coţi de aici. Gi i-au dat #!r)uţa. El a mer" de a atin" cu ea calul pe "pate (i a dele)at calul+ a atin"-o de c'ine (i a "looit (i c'inele. A luat apoi fetele de 'mp!rat& le-a urcat pe cal (i a c*emat (i c'inele. $ar fetele de 'mp!rat i-au "pu", 2 /nainte "! fu)im mai treuie "! facem 'nc! un ine. Uit!-te prin ferea"tr!& "! #ei5 Animalele acelea de acolo& o"& 77<
toate "'nt oameni+ 'ntre ei "'nt (i feciori de 'mp!raţi. Cu toţii au fo"t la #'n!toare (i )!"ind poarta de"c*i"! au intrat 'n!untru& dar "pre nenorocirea lor& meul i-a !rit& i-a "tropit cu ap! moart! (i i-a pref!cut 'n felurite animale. :ai repede acu& de-i lo#e(te 'nceti(or cu #!r)uţa a"ta de aur& (i atunci "e #or face cum au fo"t 'nt'i. Gi "-a du" feciorul de 'mp!rat de i-a atin" cu #ar)a pe fiecare& unul c'te unul& (i 'ndat! au 'nceput "! "e fac! oameni D (i 'nc! frumo(i (i tineri D (i "!-l 'mr!ţi(ee (i "!-l "!rute pe feciorul de 'mp!rat. Iar calul (i c'inele au "pu" c!tre feciorul de 'mp!rat ca pe ei doi "! nu-i atin)! 'nc!& pentru c! ei mai tre uie "! r!m'n! a(a cum "'nt. Cum au ie(it cu toţii afar!& feciorul de 'mp!rat a 'ncuiat palatul (i c*eia a luat-o cu el. Gi "-au pornit cu toţii la drum+ feciorii de 'mp!rat au luat drumul "pre cet!ţile lor& iar feciorul no"tru de 'mp!rat& dimpreun! cu calul& pe care a urcat cele dou! fete& (i dimpreun! cu c'inele& care aler)a (i "e uita 'n toate p!rţile& ca nu cum#a "! "e #ad! de departe meul& "-a pornit "! duc! fetele de 'mp!rat aca"! la p!rinţii lor. =!rinţii& c'nd le-au #!ut& puteţi "! #! )'ndiţi ce ucurie ia cuprin"+ (i i-au "pu" "!-(i alea)! pe care #rea de ne#a"t! (i "!i dea (i 'mp!r!ţia 'ntrea)!. $ar feciorul de 'mp!rat le-a "pu" c! e"te lo)odit (i c! de dra)ul lo)odnicei a mer" "! aduc! #!r)uţa cea de aur. Atunci calul (i c'inele au "pu" feciorului de 'mp!rat (i el i-a atin" cu #!r)uţa& (i pe loc "-au f!cut doi feciori frumo(i de 'mp!rat. A "tat (i "-a minunat 'mp!ratul& c'nd a #!ut cum "e fac oameni calul (i c'inele. Atunci& cei doi feciori de 'mp!rat "-au dat pe faţ! (i au "pu", 2 C'nd meul a furat pe cele dou! domniţe& de care eram 'ndr!)o"tiţi& am pornit (i noi "! le "coatem din m'inile lui. =e noi 'n"! meul ne-a !rit (i pe mine m-a pref!cut 'n cal& a "pu" unul& iar pe prietenul meu 'n c'ine. $ac! 'ţi e cu #oia& "! tr!ie(ti mulţi ani& 'mp!rate& f!-ne pe noi )inerii t!i. Gi atunci 'mp!ratul i-a 'mr!ţi(at (i le-a "pu" c!-i #a face )inerii lui. Feciorul no"tru de 'mp!rat a luat-o repede la drum& ca "! aun)! la frumoa"a lui domniţ!. $ar n-a mai mer" pe o"& c!ci 'mp!ratul i-a dat oameni& c!ruţe (i daruri+ (i l-au du" p'n! la 77?
poarta frumoa"ei lui domniţe. Iar celelalte dou! domniţe pl'n)eau de ucurie c! le-a "co" din roie& dar (i pentru c! le p!rea r!u c! a plecat feciorul de 'mp!rat& care le-a i!#it. $ar "!-i l!"!m acuma pe ei (i "! ne 'ntoarcem la fata de 'mp!rat cea frumoa"!. Cum a auit ea c! feciorul a plecat dup! #!r)uţa cea de aur (i n-o "!-l mai #ad!& ca pe at'ţia alţii care o peţi"er!& "-a c!it (i "-a 'moln!#it& de era "! moar!. 0raci (i #r!ciţe "-au apucat "! o lecuia"c!& dar n-au putut "!-i aute cu nimic. C'nd feciorul de 'mp!rat a aun" la palat& toate porţile erau 'ncuiate& pentru c! mare durere i-a cuprin" pe toţi din pricina fetei. $ar feciorul de 'mp!rat ia #!r)uţa cea de aur& atin)e cu ea pe r'nd fiecare poart!+ (i toate porţile "e de"c*id (i deodat! "e 'nf!ţi(ea! 'naintea fetei cu #!r)uţa cea de aur 'n m'n!. Cum l-a !rit& domniţa "-a ridicat 'ndat!& l-a 'mr!ţi(at (i i-a "pu", 2 Unde ai fo"t at'ta #reme& de era "! mor de dorul t!u35 $e ce ai plecat3 Atunci feciorul de 'mp!rat i-a po#e"tit toate c'te le-a p!ţit (i i-a dat #ar)a cea de aur. C'nt!ri& muici (i ucurie (i mai mare5 S-a f!cut nunt!. A doua i (i-a luat mirea"a (i "-a du" la p!rinţii lui+ (i acolo& de dou! ori pe at'ta #e"elie (i ucurie5 Gi au tr!it ei ine (i noi "! tr!im (i mai ine. În româneşte de V0S1LE GRECU
77@
=O0ESTE REAC%
Co"'neana A FOST O$AT% 'ntr-o #reme o 'mp!r!tea"! (i un 'mp!rat care nu a#eau copii. Gi au "pu" ei c! de le #a fi "! ai! un copil 'n o)rada 'mp!r!tea"c! trei ile #a cur)e din ci(mea& 'n loc de ap!& untdelemn& trei ile miere (i trei ile unt+ (i toat! lumea "! #in! "! ia. A fo"t 'ntr-un cea" un (i dorinţa li "-a 'mplinit. /mp!r!tea"a a n!"cut un !iat. Gi a cre"cut !iatul mare (i frumo"& dar f!)!duinţa "! (i-o 'mplinea"c! au uitat feţele 'mp!r!te(ti. Numai c! 'ntr-o noapte& 'mp!r!te"ei i "e ar!t! 'n #i" o femeie (i-i "pune, 2 Eu !iatul ţi l-am dat& tu 'n"! f!)!duinţa nu ţi-ai ţinut5 S-a "culat 'mp!r!tea"a tremur'nd (i-i "pune !ratului, 2 Am uitat "! facem ce-am f!)!duit& "! cur)! trei ile untdelemn& trei ile miere (i trei ile unt5 /ndat! a poruncit 'mp!ratul "! mear)! (i "! aduc! miere& untdelemn (i unt& "! toarne 'n ci(meaua curţii& de unde "! cur)! (i toat! lumea "! "e 'nde"tulee 'ntru "!n!tatea feciorului de 'mp!rat. $up! ce (i-au luat toţi oamenii& (i a 'ncetat "! mai cur)! ci(meaua& aia atunci a auit de a"ta (i o a! foarte !tr'n!. Gi "-a du" (i d'n"a "! ia& cum #a putea& puţin unt+ a "tr'n" de (i-a umplut un orc!na(. Feciorul 'mp!ratului "e uita la ea de "u" din ferea"tr! (i r'dea. C'nd (i-a umplut orc!na(ul& oar! o piatr! de i-l "par)e (i tot untul "e #ar"! pe o". Atunci (i-a ridicat aa oc*ii 'n "u" (i l-a #!ut pe feciorul de 'mp!rat. 2 A*& fecior de 'mp!rat& ce mi-ai f!cut& 'i i"e& "! te le"tem nu m! la"! inima& doar at'ta 'ţi "pun, $in m'inile Co"'nenei "! nu mai "capi5 Gi "-a f!cut ne#!ut! aa. Feciorul de 'mp!rat a c!ut pe )'nduri, care Co"'nean! "! fie aceea3 /ntr-o i 'i "pune mamei "ale, 2 0reau "! mer) 'n lume& mam!& (i "! aflu care e Co"'neana. 77B
2 A*& copilul meu& dra)ul meu& "e !tea maic!-"a "!-l oprea"c!& dar el 'n adar5 C'nd p!rinţii lui au #!ut c! tot mai mult "t!ruie& l-au l!"at "! plece. S-a 'mr!cat !iatul& "-a 'narmat& (i-a luat ani cu el (i a plecat. Mer)e& mer)e& prin ţ!ri pu"tii& 'ntre'nd ici& 'ntre'nd colo& unde "t! Co"'neana& dar nu putea "! afle nimic. /ntr-o i& !re(te o poart! mare& mare+ intr! 'n!untru& poate ar putea "! afle ce#a. 0ede o meoaic! de)*ioc'nd mi)dale. /i "pune, 2 1un! #remea& "t!p'n!5 2 1un!& f!tul meu5 $e nu-mi "puneai, un! #remea& "t!p'n!& te-a( fi m'ncat. 2 Gi tu& de nu-mi "puneai, un!& f!tul meu& te-a( fi t!iat cu "aia a"ta. 2 Ce #rei (i ce cauţi prin ace"te locuri "!latice3 i-a "pu" meoaica. 2 Ce "!-ţi "pun35 =e mine m-a le"temat o a! (i mi-a i" din m'inile Co"'nenei "! nu "cap+ (i de atunci nu mai am "tare& nici alinare (i nu pot (edea ini(or 'n palat. Te ro)& a(adar& "!-mi "pui ce e a"ta (i unde (ade Co"'neana ceea. 2 Ce "!-ţi "pun& f!tul meu& eu una nu (tiu nimic5 S! apuci de aici drumul !"ta la dreapta (i #ei ie(i tot la o poart!& a(a mare ca (i a mea+ (i "! intri 'n!untru. Acolo (ade "oru-mea+ (i "!-i "pui un! #remea (i "! o 'ntrei& poate c! (tie ea. Gi de (tie& o "!-ţi "pun!& pentru c! e o femeie un!. Ia (i pieptenele !"ta de ar)int (i "pune-i din parte-mi "!n!tate. I-a mulţumit& "-a ridicat (i a plecat. Mer)e& mer)e& !re(te de departe o poart!. O 'mpin)e (i intr!+ #ede o meoaic! "f!r'm'nd nuci. /i "pune, 2 1un! #remea& maic!5 2 1un!& f!tul meu5 $e nu-mi "puneai un! #remea& te-a( fi m'ncat. 2 Gi eu& la r'ndu-mi& de nu-mi "puneai, un!& f!tul meu& ţi-a( fi t!iat capul cu "aia a"ta. 2 Ce #rei3 Cine te-a trimi" aici (i de unde #ii3 74
2 M-a trimi" "oru-ta+ poftim (i pieptenele !"ta (i din partea ei "!n!tate5 Gi "!-mi "pui& te ro)& dac! (tii& unde "e afl! Co"'neana& ca "! mer) "-o )!"e"c. 2 Ce "!-ţi "pun& f!tul meu5 $up! mare lucru umli& eu nu (tiu nimic. Ci numai "! te duci la "oru-mea cealalt!& care "t! 'ntre ni(te "t'nci ca acelea. Ai "! #ei un munte fume)'nd (i ai "! #ei (i o poart! #ec*e "tricat!+ "! o 'mpin)i (i "! te #'ri 'n!untru (i ai "! o )!"e(ti pe "oru-mea (ter)'nd cuptorul cu pieptul. $ar tu "! nu-i "pui nici un cu#'nt& ci numai "!-ţi tai o ucat! din *ain! (i "! (ter)i cuptorul (i "!-i a)i p'inea 'n cuptor+ (i apoi& c'nd "-a copt& "! i-o "coţi. Atunci 'ţi #a "pune, 2 =entru inele ce mi l-ai f!cut& ce #rei "!-ţi dau3 Tu "!-i "pui ur!ri de "!n!tate de la "urorile ei (i "!-i dai (i ace"t pieptene de fier (i "! o 'ntrei unde e ca"a Co"'nenei (i-ţi #a "pune. Feciorul de 'mp!rat i-a mulţumit (i ei+ "-a "culat (i a plecat. A luat-o la drum (i dup! o ucat! de drum !re(te un munte care fume)a. Se apropie (i #ede o poart! #ec*e "tricat!. Atunci intr! (i #ede o meoaic! 'nalt!& "!latec! (i cu p!rul #'l#oi& cum (ter)e cuptorul cu pieptul. C'nd feciorul de 'mp!rat a #!ut-o& "-a 'n"p!im'ntat& dar n-a "co" nici o #or!. F!r! "! piard! #reme& '(i taie o ucat! din manta& o moaie 'n ap! (i cu un !ţ (ter)e cuptorul. Ia 'ndat! p'nea (i o #'r! 'n cuptor+ dup! ce "-a copt& o "coate (i o a(a! 'n r'nd. Atunci meoaica 'i "pune, 2 =entru inele ce mi l-ai f!cut& ce #rei "!-ţi dau3 2 =e mine m-au trimi" "urorile tale+ poftim ace"t pieptene de fier (i ur!ri de "!n!tate din parte-le. Gi "!-mi "pui unde e ca"a Co"'nenei. 2 0ai& f!tul meu& p!cat de tinereţele tale5 $e #reme ce #rei& am "!-ţi "pun. S! mer)i tot 'nainte (i ai "! dai de ni(te curţi mari+ (i 'n milocul o)r!ii e un portocal cu trei portocale+ 'n acele portocale "'nt a"cun"e trei "urori Co"'nene. =entru poarta din afar! a curţilor 'ţi dau eu puţin! ap! "-o "trope(ti+ (i are "! "e de"c*id!. $ar la poalele portocalului "tau doi lei foarte r!i& "! ai cu tine patru c'rlani+ doi "!-i arunci& 'nainte de a te urca 'n portocal& c't mai departe #ei putea& ca leii "! aler)e "!-i m!n'nce (i "! te la"e "! rupi portocalele. Cum le #ei rupe& 747
"! le pui ine 'n "'n (i atunci "! arunci ceilalţi doi c'rlani& ca leii "! "e 'ndep!rtee iar "!-i m!n'nce& iar tu "! te poţi da o" (i "! nu te "f'rtece. Iar c'nd #ei coi portocalele& "! a)i de "eam! "! le tai numai puţin pe dea"upra (i "! le moi 'n ap! mult!& pentru c! 'n!untru "'nt a"cun"e Co"'nenele (i& cum nu ai ap! mult! "! le "cufuni& ie" moarte. A mer"& a "tropit poarta cu ap!& (i poarta "-a de"c*i"& a intrat (i-a f!cut precum i-a "pu" meoaica. Cum l-au !rit leii& au (i 'nceput "! urle. A aruncat un c'rlan& c't a putut de departe& (i pe cel!lalt tot a(a+ (i leii au fu)it& ca "!-i m!n'nce. 1!iatul "e urc! 'n portocal+ '(i "coate "aia& taie cele trei portocale& le #'r! ine 'n "'n& arunc! leilor (i ceilalţi doi c'rlani& cooar! (i plec!. =e drum& cum mer)ea& "pune, H=oate c! 'n portocal! nu e nimic& dec't meoaica a #rut "!-(i at! oc de mine5 A cur!ţit o portocal! (i-a #!ut 'n!untru o fat! frumoa"!& care a "tri)at, HAp!& ap! (i (i-a dat "ufletul& pentru c! n-a a#ut ap! "! "e "cufunde 'n ea. Atunci "-a pu" pe pl'n"ete+ a pl'n"& a pl'n"+ a 'n)ropat-o (i-a luat celelalte dou! portocale (i a plecat. Cum mer)ea& #ede o !ltoac! cu ap! puţin!. HS! o tai (i pe a doua& "! #!d, are ce#a 'n!untru3 O pune 'n !ltoac! (i taie portocala+ din ea a "!rit o fat! frumoa"!+ a ţipat (i ea, HAp!& ap! (i (i-a dat "ufletul& pentru c! nu era de"tul! ap! ca "! "e "cufunde. A pl'n" iar!(i (i apoi a "!pat o )roap! de a 'n)ropat-o (i pe acea"ta. Gi "-a ridicat (i a pornit "pre curţile "ale& ic'ndu-(i, H$e nu dau pe"te o ap! mare& nu mai tai cealalt! portocal!. Gi mai mer)'nd c't a mer"& a dat pe"te un *ele(teu plin cu ap!. HAici& "pune& am "! tai (i portocala a"ta& "! #!d, are ce#a 'n!untru "au poate nu are nimic5 Gi a #'r't-o cu totul 'n ap! (i a cur!ţit-o+ (i a ie(it din ea o fecioar! frumoa"!& mai frumoa"! dec't celelalte+ (i a 'nceput "! 'noate prin ap! (i "! #orea"c!, 2 Unde m! aflu3 Unde-" "urorile mele3 2 N-am luat (i celelalte portocale& a minţit el+ numai una am luat-o+ celelalte au r!ma" 'n pom. Eu "'nt fecior de 'mp!rat (i ur"itoarea mi-a ur"it "! mi te iau de ne#a"t! (i "! fii 'mp!r!tea"!.
744
A 'n#elit-o 'n mantaua lui& a luat-o pe "u" (i a adu"-o aproape de palat. Acolo era o f'nt'n! (i l'n)! f'nt'n! un copac mare (i de". O urc! 'n copac& o a"cunde 'ntre cren)i (i-i "pune, 2 S! (ei aici+ "! nu-ţi fie fric! de loc& c! eu o "! m! reped p'n! la curţile mele& "!-ţi aduc "traie frumoa"e 'mp!r!te(ti& "! te 'mraci& (i tr!"ur! 'n care "! te duc& precum "e cade la o 'mp!r!tea"!. Gi a(a o "uie 'n copac+ o pune 'ntre cren)i "! (ad! (i-i "pune "! nu ai! nici o )ri!& c!ci el o "! "e 'ntoarc! repede. O ia la picior (i intr! 'n palat. =!rinţii& c'nd l-au #!ut& mare ucurie pe capul lor& c!ci 'l "ocoteau pierdut de mult. Le "pune c! a )!"it-o pe Co"'neana (i "! pre)!tea"c! *aine (i tr!"uri& ca "! o aduc! la palat. ='n! "! pre)!tea"c! toate ace"tea& Co"'neana (edea "u" 'n copac. Iar "u copac era o f'nt'n!. Se 'nt'mpl! de #ine o ar!poaic! de ţi)anc! "!-(i umple cofa. C'nd a #!ut faţa Co"'nenii o)lindindu-"e 'n ap!& "coate ciutura (i "pune, HM!i& a(a de frumoa"! "'nt eu3 N-o "! mai munce"c eu de acuma& de #reme ce (tiu c! "'nt a(a de frumoa"!. Gi a 'nceput "! oace 'mpreurul f'nt'nii (i tot )r!ia, 2 A(a de frumoa"! (i eu nu (tiam5 A(a de frumoa"! (i eu nu (tiam5 C'nd Co"'neana a #!ut toate ace"tea& a apucat-o r'"ul acolo "u" 'n copac. Ar!poaica (i-a aruncat atunci oc*ii 'n "u" (i a #!ut-o pe Co"'neana. 2 A& tu e(ti& "pune& acolo "u" (i-ţi r'i de mine3 Cooar! repede o"5 Aceea r!"punde, 2 La"& nu m! pot coor'& pentru c! feciorul de 'mp!rat m-a pu" aici "u"& ca "! #in! "! m! ia la palat. Atunci ar!poaica 'i "pune, 2 Stai tu& numai& c! eu& #rei nu #rei& o "! te dau o"5 Se repede "u" 'n copac (i o arunc! 'n f'nt'n!. Se derac! apoi& "e 'n#ele(te 'n manta& a(a cum era Co"'neana& (i "ade "u" 'n copac. N-a trecut mult! #reme (i a "o"it feciorul de 'mp!rat cu "traiele (i cu tr!"ura. Se "uie 'n copac (i ce "! #ad!3 o cioar! nea)r!. 2 Cum te-ai f!cut a(a3 'i "pune. 746
2 $e foc (i de durere& c! ai 'nt'riat+ m! )'ndeam c! o "! m! la(i aici. 2 Gi o "! te faci iar al!3 2 $e un! "eam! c! o "! m! fac al!5 Aun)e numai "! m! ai dra)! (i "! fii un (i )riuliu cu mine. Atunci feciorului& de 'mp!rat i-a fo"t ru(ine "! o arate p!rinţilor+ a 'n#elit-o& a #'r't-o 'n tr!"ur! (i a du"-o la palat. Acolo& a a"cun"-o 'ntr-o 'nc!pere (i a pu" "! i "e aduc! m'ncare "u" 'n camer!& ca "! ia ma"a 'mpreun! cu ea+ (i "e 'n)riea de d'n"a cu mult! !)are de "eam!& doar! "-ar face al!. $ar ea cum "! "e fac! al!3 Gi a c!ut feciorul de 'mp!rat la mare "up!rare (i-(i "punea, H=entru o pocitanie m-am du" eu "!-mi pun #iaţa 'n oc3 Ce am "! m! fac& de nu "e face al!35 Acolo la f'nt'n!& unde ar!poaica arunca"e pe Co"'neana& a #enit o copil! "! ia ap!+ (i 'n ciutur! i-a intrat o ro"cuţ! ţe"toa"! de aur. Scoate ciutura 'n "u" (i ce "! #ad!35 0ede o ro"cuţ! de aur. 2 M!i& ce ro"cuţ! frumoa"!3 O "! mer) la feciorul de 'mp!rat& care e a(a de "up!rat& "! "e oace cu ea+ (i poate 'i #a trece "up!rarea. A luat ro"cuţa (i a du"-o feciorului de 'mp!rat. A l!"at (i cofa la f'nt'n!. Cum a aun" la palat& a c!utat "!-l #ad! pe feciorul de 'mp!rat. Ciutura o a#ea acoperit!& a(a ca "! nu "e #ad! ro"cuţa. I "-a dat de (tire feciorului de 'mp!rat c! o copil! #rea "!-l #ad!. A r!"pun", 2 Foarte ine& "! #in! 'n!untru5 Cum a intrat copila& i-a "pu", 2 /ntru mulţi ani "! tr!ie(ti& m!ria ta5 1ro"cuţa a"ta am )!"it-o 'n f'nt'n! (i ţi-am adu"-o& deoarece e a(a de frumoa"!. Atunci ro"cuţa& cum l-a !rit pe feciorul de 'mp!rat& a 'nceput "! oace (i "! "ar!& de i-a f!cut mult *a. Feciorul de 'mp!rat i-a mulţumit frumo" (i a "co" din uunar un pumn de )aleni (i i-a dat copilei& care a plecat. Feciorul de 'mp!rat r!m'nea toat! iulica 'n camera lui 'nc*i"& o demierda& 'i arunca a*!r (i a "pu" "!-i aduc! acolo de m'ncare& "! ia ma"a (i "!-(i #ad! ro"cuţa+ a(a de dra)! o a#ea5 748
Ar!poaica nu-l mai #edea de loc pe feciorul de 'mp!rat+ (i i-a trimi" #or! "! #in! "!-l #ad!. S-a du"& a(adar& feciorul de 'mp!rat "! #ad! ce #rea. S-a prin" de )rumaul lui (i l-a 'mr!ţi(at& a pl'n" (i i-a "pu" c! a ur)i"it-o a(a de tare+ aia 'ncepu"e "! "e fac! al! (i acu iar!(i "-a 'nne)rit& pentru c! a auit c!-i "p u", e"te dra)! o roa"c! ţe"toa"!. Atunci feciorul de 'mp!rat i-a "pu", 2 Tu numa numaii "! te faci faci al! al! (i ai "! #ei #ei c't c't de dra) dra)!! ai "!-mi fii5 Cum poate "!-mi fie mai dra)! o roa"c! ţe"toa"!3 Gi a(a& cu #orele ace"tea a mai o)oit-o& dar i de i a#eau certuri. 2 S! tai roa"c roa"caa ţe"toa"! ţe"toa"! "! o m'nc!m m'nc!m&& (i atunci atunci o "! m! fac al!& iar de nu o tai& "! m! duci 'napoi& de unde m-ai adu". Ce "! fac! feciorul de 'mp!rat3 /ncotro da& r!u nimerea+ "-a *ot!r't "! taie roa"ca "-o m!n'nce+ dar cu )rea inim! a luat acea"t! *ot!r're. A "pu" "! o taie& "-o fri)! (i "! le-o aduc! la ma"!. Acolo& cum m'ncau& oa"ele ce r!m'neau ea le arunca 'n foc& iar el le arunca arunca prin ferea"tr! ferea"tr! 'n )r!din!. )r!din!. A doua i& feciorul f eciorul de 'mp!rat& cu inima plin! de durere& "-a du" 'n camera lui (i pl'n)ea. Cum (edea acolo (i pl'n)ea& #ine )r!dinarul )r!dinarul (i-i "pune, 2 /ntru mulţi mulţi ani "! tr!ie tr!ie(ti& (ti& m!ria m!ria ta& ta& "! #ii o" o" 'n )r!di)r!din! "! #ei o minune. A cre"cut de a"t!-noapte un cop!cel plin de flori (i l!m'i. A coor't feciorul de 'mp!rat "! #ad! l!m'iul./ndat! l!m'iul./ndat! l!m'iul (i-a r!"firat cren)ile (i toate florile (i le-a "cuturat a"upra lui. Feciorul de 'mp!rat a cerut atunci un "caun (i "-a a(eat dede"ut (i nu "e mai urnea de acolo. Ar!poaica iar!(i a 'ntreat unde e feciorul de 'mp!rat. I-au "pu" iac! a(a (i a(a+ e"te un l!m'i plin de flori (i l!m'i& (i i-a pl!cut (i (ade dede"ut. dede"ut. M'ndra lui de ar!poaic! ar!poaic! nu pierde pierde #remea+ cooar! o" 'n )r!din!. Cum "e apropie de feciorul de 'mp!rat& l!m'iul '(i 'ntoarce cren)ile cu )*impii a"upra ei& "!-i "coat! oc*ii& nu alta. A )'riat-o pe ora& pe m'ni& #ai de ea. >ipete5 Iar ar!poaica, 2 S!S!-ll "coţi "coţi din r!d!cin r!d!cin!! l!m'i l!m'iul ul (i atunc atuncii m! fac al!+ al!+ c!ci era c't pe ce "! fiu al!& dar a #enit 'nt'mplarea cu ace"t l!m'i (i iar!(i m-am 'nne)rit& de m-am f!cut ca o cioar!. 74;
2 M'ndra M'ndra mea& mea& 'i "pune "pune fecior feciorul ul de 'mp!r 'mp!rat& at& ce #in! #in! are l!m'iul3 $ar 'n adar5 2 S! tai tai l!m'iul& l!m'iul& de nu& nu& o "! fie mare mare nenoroci nenorocire. re. Atunci feciorul de 'mp!rat a plecat din )r!din!& "pun'ndu-i, 2 F! ce #rei5 Eu nu m! mai ame"tec. Cum a plecat feciorul de 'mp!rat& aceea pune )r!dinarul "! taie din r!d!cin! l!m'iul+ (i-i face cren)ile uc!ţele& uc!ţele+ (i a "pu" "! le arunce 'n drum& "! #in! lumea "! le ia (i "! le pun! pe foc. A r!ma" trunc*iul+ l-au aruncat (i pe acela l'n)! f'nt'n!. A #enit un mo(nea) "! ia ap! (i "pune, 2 Nu-mi Nu-mi daţi daţi ace"t ace"t trunc* trunc*ii "!-l duc aca"! "!-mi fac focul3 $in ferea"tr! cronc!ne(te ar!poaica, 2 Ia-l& Ia-l& 'i "pun "pune& e& ia-l ia-l (i plea pleac!5 c!5 L-a luat mo(ul (l "-a du" aca"!. A apucat un topor "!-l de"pice. C'nd era "! dea 'n lemn& aude un )la" din inima lemnului& )r!ind, H$!-ntr-un cap!t& d! (i-n cel!lalt& dar la miloc "! nu dai5 C!-" o fat! aci 'nc*i"! (i m! doare5 C'nd a auit mo(ul una ca a"ta& a "!rit p'n! l'n)! perete& tremur'nd. 0ine feciorul lui aca"! (i-i "pune, 2 1un! iua& iua& tat!5 tat!5 Ce ai& de tremur tremuri3 i3 /l l!mure(te mo(ul tremur'nd, 2 Ce "! am& f!tu f!tull meu3 meu3 Am mer" mer" la curt curte& e& mai mai ine ine nu m-a( fi du"& dup! ap!& (i am )!"it un trunc*i (i l-am cerut (i l-am adu" aca"!+ (i acela e doar #iu (i )r!ie(te. 2 M!i& cum cum "! )r!ia"c )r!ia"c!3 !3 Lemn (i "! )r!ia"c! )r!ia"c!33 Nu e(ti 'n toate minţile& dra)! taic!5 2 Na& Na& *aide aproa aproape pe de el+ ia "ecurea "ecurea (i lo#e(te lo#e(te-l -l 'nceti'nceti(or (i o "! #ei cum )r!ie(te. Mer)e feciorul "!u& ia "ecurea (i d! 'ncet 'n trunc*i& (i numai ce aude trunc*iul "pun'nd, H$!-ntr-un cap!t& d! (i-n cel!lalt& dar la miloc "! nu dai5 C!-" o fat! aci 'nc*i"! (i m! doare5 Gi atunci a dat cu "ecurea& precum i-a "pu"& (i #ede c! de acolo& din milocul lemnului& "alt! o fecioar! frumoa"!& care le "pune, 74<
2 Nu #! "peri "periaţ aţi& i& c! noro norocu cull #o"t #o"tru ru a #eni #enitt cu mine5 mine5 Numai daţi-mi "traie "! m! 'mrac& c!-" )oal!. Gi "!-mi luaţi m!ta"e (i fir de aur& (i o n!fram! al!& "! o co" la )*er)*ef& (i "! o duceţi la feciorul de 'mp!rat (i o "! #! dea mulţi )aleni. T'n!rul "e duce de cump!r! o n!fram! al! frumoa"!& fir de aur (i m!ta"e& (i i le aduce. Ea "e apuc! "!-(i coa"e pe n!fram! toat! po#e"tea ei& cum "-a f!cut ro"cuţ! ţe"toa"!& cum "-a f!cut l!m'i (i cum acuma "e )!"e(te la cutare ca"! (i "! #in! "-o ia. A 'mp!turit frumo" n!frama (i a dat-o t'n!rului "! o dea feciorului de 'mp!rat 'n m'n! (i "! #in! 'napoi "!-i dea de (tire. S-a du" el deci cu n!frama cea de aur la curte (i "pune, 2 Unde e feciorul feciorul de 'mp! 'mp!rat3 rat3 0reau 0reau "!-l "!-l #!d. #!d. I-au ar!tat unde-i (i "-a du"& de-i "pune, 2 S! tr!ie(ti tr!ie(ti mulţi mulţi ani& ani& m!ria m!ria ta& am am o n!fram! n!fram! "!-ţi "!-ţi dau. dau. Feciorul de 'mp!rat a luat-o& o de"f!(oar! (i ce "! #ad!3 O "cri"oare5 Cite(te toat! po#e"tea Co"'nenei. 2 Gi unde unde e acuma acuma aceea aceea care care ţi-a dat dat n!frama n!frama33 1!iatul "pune, 2 La noi noi aca aca"! "!55 /mp!ratul d! !iatului un pumn de )aleni (i-i "pune, 2 0ino 0ino cu mine& mine& "! mer) mer)em. em. A mer" feciorul de 'mp!rat dimpreun! cu t'n!rul la el aca"! (i a #!ut-o pe Co"'neana. 1ucurie& pl'n"ete c'nd r'deau& c'nd pl'n)eau. /ntr-un t'riu& feciorul de 'mp!rat 'i "pune, 2 M! duc "!-ţi "!-ţi trimit trimit *aine *aine (i "! "! r!m'i r!m'i aici& aici& p'n! p'n! o alun) alun) pe ar!poaic!+ (i atunci #in "! te iau. Feciorul de 'mp!rat plec! repede la palat+ mer)e de-a dreptul la ar!poaic! (i 'ncepe "! umle 'n "u" (i 'n o" prin camer!. Ar!poaica 'i "pune, 2 Iar!(i Iar!(i e(ti e(ti nec!it nec!it55 Ce ai iar!(i iar!(i33 0ai de mine& mine& aia am 'nceput "! m! fac puţintel al!5 C'nd te #!d nec!it& c'nd una& c'nd alta& iar!(i m! fac mai r!u nea)r!. 2 Stai Stai numai& numai& c! de acum acum 'nain 'nainte te nu te mai la" la" 'n pace5 pace5 $ar acu am o udecat! (i am #enit 'ncoace "! m! )'nde"c& "! #!d ce pedeap"! "! dau omului aceluia. aceluia. 2 Spune-mi Spune-mi numai& numai& (i (i o "!-ţi dau dau 'ndemn 'ndemn un& c!ci c!ci tat!l tat!l meu a fo"t 'mp!ratul Ielelor (i (tiu "!-ţi "pun ce "! faci. 74?
2 A fo"t o dat! un !rat (i o femeie& "pune feciorul de 'mp!rat& (i "e a#eau tare dra)i+ (i una a #rut "!-i de"part!+ ce pedeap"! deci i "e cu#ine femeii aceleia3 2 Gi tat!l meu a a#ut odat! o udecat! ca a"ta+ (i a#eam patru cat'ri "perio(i (i au le)at-o cu m'nile de doi cat'ri (i cu picioarele de ceilalţi doi (i au dat ici cat'rilor& de a apucat fiecare 'n drumul lui duc'nd c'te o ucat! din ea. 2 Atunci& )!te(te-te& 'i "pune& ca "!-ţi iei pedeap"a5 2 Ce "pui35 M! (i ameninţi5 O "! m! faci "! m! 'nne)re"c iar!(i& ca "! mor de neca5 2 La"-o mai domol5 S-a i"pr!#it cu minciunile+ numai c! eu nu o "! te le) de cat'ri& ci o "! te 'nec. Gi a(a a ie(it din camer! (i a poruncit "! o arunce 'ntr-un r'u mare. Gi atunci 'n"u(i a luat o tr!"ur! frumoa"!& aurit!& (i a mer" la ca"a "!racului (i a plecat cu Co"'neana& dup! ce le-a dat ani mulţi& de i-a f!cut o)aţi. Gi pe d'n"a a du"-o la palat (i a doua i "-a f!cut "erare mare& (i muici& (i c'nt!ri& (i #e"elie mult!+ (i a luat-o de ne#a"t! (i aceia au tr!it ine& iar noi (i mai ine. În româneşte de V0S1LE GRECU
74@
=O0ESTE ENLE9%
F'nt'na celor trei capete REELE $IN COLC:ESTER a#ea o fiic! numit! oanna& care a#ea cinci"preece ani (i care era tare frumoa"! (i l'nd!. =!rintele o iuea mult& mult de tot& mai cu "eam! c! nu a#ea "oţie+ muri"e cu ece ani 'n urm!. A#'nd ne#oie de ani& re)ele "e c!"!tori& 'n cele din urm!& cu o doamn! o)at!& ur't!& rea (i pima(!. Gi doamna o)at! a#ea o fiic! de #'r"ta oannei. Numele ei era I"ael+ dar era ur't!& r!un!toare (i ne#rednic!& 'ntocmai ca mama "a. 1le"temat! i a mai fo"t aceea c'nd re)e le a adu" 'n palat o perec*e at't de nepotri#it! pentru "tarea lor. Apoi& nici ine c! "-au a(eat la curte re)ina cu fiica ei cea tic!loa"!& c! au (i 'nceput "!-i "ucea"c! re)elui capul (i "!-l "t'rnea"c! 'mpotri#a propriei "ale fiice. /i po#e"teau 'n tain! lucruri nelalocul lor& de"pre ea& (i re)ele& doritor "! fie pe placul noii "ale "oţii& pentru a#erea pe care i-o adu"e"e& le d!dea creare. /n cele din urm!& oanna "e "imţi at't de nenorocit!& 'nc't ceru tat!lui ei 'n#oirea de a o porni 'n lumea mare 'n c!utarea norocului& dac! i-ar fi fo"t dat "!-l )!"ea"c!. 2 Tat!& ro"ti ea& 'mi pare c! nu-" #rednic! "! plac mamei (i "urorii mele #itre)e+ iar tu nu mai ai ne#oie de mine. Toţi aţi fi mai fericiţi dac! a( pleca. O "!-ţi duc lip"a& dar atunci c'nd 'mi #oi )!"i norocul #oi #eni iar "! te #!d. 2 Foarte ine& "pu"e re)ele& de #rei "! te duci& du-te. N-o "!-ţi ţin calea c! (tiu c! nu e(ti fericit! aici. Gi re)ele "u"pin! din r!runc*i& ca (i c'nd (i el ar fi fo"t nefericit& (i i-ar fi p!rut r!u de a "e fi c!"!torit din nou& aduc'nd at'ta neca 'n palat. $ar ce mai putea face3 2 N-am )ri! c! n-ai putea "! te de"curci& 'i "pu"e oannei. Te du la mama ta #itre)! (i cere-i "!-ţi dea de ale )urii pentru drum. Re)ina nu "e 'ndur! "! "e de"part! dec't de un "ac rufo" cu pe"meţi (i de o "ticluţ! cu rac*iu. /i cre(tea inima c! pleac! 74B
oanna. O 'n#rednici cu o "!rutare pe ora& ce aducea mai cur'nd cu un ciu)ulit& (i-i "pu"e "! "e poarte cum treuie (i "! "e-n)riea"c! de "ine. Ade#!rul e c! puţin 'i p!"a de ceea ce "e #a 'nt'mpla cu ea. oanna '(i lu! r!ma" un de la tat!l "!u (i porni "!-(i caute norocul. Str!!tu c'mpii (i p!duri& cu inima )rea+ totu(i& cur'nd 'ncepu "! c'nte& deoarece "oarele "tr!lucea (i adia un #'nticel cald printre frune. Nu pe"te mult& aun"e 'n dreptul unui !tr'n ce (edea la mar)inea drumului. 2 /ncotro plecat-ai3 o 'ntre! el. Gi ce duci 'n "acul cela3 2 Numa p'ine (i rac*iu& "pu"e ea& dar de #rei poţi lua (i mata. 2 Mulţam& copil!& "pu"e !tr'nul& a( lua cu dra) ce#a& c! n-am a#ut parte ai de nici o 'muc!tur!. A(adar& oanna "e a(e! al!turi de el& pe malul #erde& 'mp!rţir! coile de p'ine (i rac*iul. C'nd i"pr!#ir!& !tr'nul cu#'nt!, 2 Nu departe de aici o "! dai de un )ard #iu de "pini (i n-o "! poţi trece de el. 2 Atunci ce-i de f!cut3 'ntre! oanna. 2 Ia #er)eaua a"ta& )l!"ui !tr'nul& d'ndu-i o r!murea de alun pe care o ţinea 'n m'n!& (i c'nd aun)i la )ard& clatin-o (i )ardul #iu "e #a de"c*ide 'n faţa ta (i-ţi #a 'n)!dui "! treci. 2 1o)dapro"te& mulţumi oanna lu'nd nuiaua& "'nteţi tare un. 2 Nu mai un dec't ai fo"t tu pentru mine& 'i 'ntoar"e #ora !tr'nul. /ţi dore"c noroc (i drum un. A(a c! oanna "truni la drum (i 'ndat! aun"e la )ardul #iu de "pini& 'ntocmai precum afla"e de la !tr'n. Niciodat! nu-i fu"e"e dat 'n #iaţ! "! #ad! un )ard at't de fioro" (i de 'n"pinat. $ar f!cu dup! cum fu"e"e 'n#!ţat!& cl!tin! #er)eaua de trei-patru ori 'n dreptul )ardului (i a(tept!. =e"te c'te#a clipe )ardul "e de"c*i"e de"tul de lar) pentru a-i 'n)!dui "! treac!. =!trun"e prin "p!rtur! (i )ardul #iu "e 'nc*i"e 'n "patele ei. Gi& #ei c! aun"e la o f'nt'n!& din care urcau )la"uri )em'nd (i c'nt'nd. oanna "e aplec! "! pri#ea"c! 'n ad'nc& (i& pe c'nd "ta a(a& "e ridic! un cap din ape (i 'i #ori. Era capul unei 76
femei tinere (i !laie& cu oc*i 'nc*i(i (i cu p!rul lun) (i 'nc'lcit+ )ura "e de"c*i"e (i oanna aui, „ă !a%ă, mă iatănă, /ă*mă /rumoa!ă, !ă %a& tre&ători%or &e mer+ 'n !re &a!ă() Fata "e a(e! al!turi de f'nt'n! (i lu! u(urel capul 'n poal!& (i i "e p!ru c! pe c*ipul acela r!"are ce#a a"em!n!tor recuno(tinţei. /i netei p!rul ud (i 'ncurcat& cu piept!nul ei. Apoi a(e! capul pe un "trat de flori. Atunci alt cap urc! din f'nt'n!& r!#!(it (i tri"t+ (i c'nt! (i el, „ă !a%ă, mă iatănă, /ă*mă /rumoa!ă, !ă %a& tre&ători%or &e mer+ 'n !re &a!ă)( oanna 'l lu! 'n poal!& 'i netei p!rul (i a(e! capul printre flori. $up! care& un al treilea cap ie(i din f'nt'n! (i c'nt!, „ă !a%ă, mă iatănă, /ă*mă /rumoa!ă, !ă %a& tre&ători%or &e mer+ 'n !re &a!ă() oanna f!cu ceea ce f!cu"e (i cu primele dou! capete (i c'nd toate fur! al!turi& pe mal& primul cap cu#'nt!, 2 Ce-i #om d!rui prinţe"ei drept r!"plat! pentru un!tatea "a3 $in partea mea& darul frumu"eţii& ca toţi "! o pri#ea"c! (i un re)e mare "! o peţea"c!. 2 Eu 'i #oi da un )la" dulce& ro"ti al doilea cap& ca toţi "! dorea"c! "! o a"culte #orind (i c'nt'nd. 2 $e la mine #a a#ea o)!ţii& "pu"e al treilea cap& ca "! ai! ce aduce e"tre celui cu care "e #a c!"!tori. Apoi 'i cerur! oannei "! le pun! iar 'n f'nt'n! (i ea o f!cu )riulie (i cu )in)!(ie& ca "! nu le lo#ea"c!. Gi& pe c'nd ele "e afundau 'n und!& le aui oft'nd "omnoroa"e. Gi oanna plec! mai departe& c'nt'nd (i i "e p!rea c! )la"ul era mai "u"ur!tor dec't al unei p!"!ri+ a"ta pentru c! trec'nd pe l'n)! un "te!ri( din care c'nta o mierl!& acea"ta t!cu 767
pentru a o a"culta. =oate (i c*ipul 'i era mai m'ndru ca niciodat!& deoarece un cer ce trop!ia prin p!dure ad!"t! pentru a o pri#i. 'f'ia puternic& ca (i c'nd ar fi fo"t urm!rit+ #!'nd-o 'n"! pe oanna& "e opri (i dou! lacrimi 'i lunecar! de-a lun)ul otului. I "e f!cu mil! de el (i 'i 'nconur! )'tul cu raţele. =e dat! r!"un! un corn de #'n!toare (i c'ţi#a !raţi c!l!ri ap!rur!. Unul "e pre)!tea "! ţintea"c! cu "!)eata& dar !rind fata& coor' arma. C!petenia lor m'n! calul "pre oanna. A#ea un cal minunat& cu o (a mult 'mpodoit!& precum (i #e(tmintele "ale erau o)ate (i frumoa"e. /i "pu"e c! era re)e (i c! porni"e la #'n!toare. oanna 'i ceru "! cruţe t'n!rul cer& fiind at't de tri"t (i de o"tenit. Re)ele o pri#i (i frumu"eţea ei 'i r!ni inima cum nu i "e 'nt'mpla"e nicic'nd. 0ocea ei& de a"emeni& 'i f!cu mai l'nd. Ca din nimic "e "imţi "!tul de at'ta #'nat (i nu mai a#u nici o dorinţ! de a urm!ri cerul. 2 S! plece "lood& 'i "pu"e el. Gi tu pari oo"it!. $e ai #rea "! 'ncaleci pe calul meu& a( mer)e cu ucurie al!turi de el. oanna l!"! cerul "! plece 'n #oie (i el "!lt! printre copaci+ re)ele ceru oamenilor "!i "! nu 'l urm!rea"c!& ci "! )onea"c! caii 'napoi "pre ca"tel& "! "e pre)!tea"c! pentru a primi un oa"pete. oanna (tia "! c!l!torea"c! ine. Re)ele o ridic! 'n (a (i& ţin'nd mai departe fr'ul 'n m'n!& o du"e de-a lun)ul c!r!rii. Gi nu trecu mult (i 'i "pu"e c! o iue(te pentru )la"ul ei )in)a( (i mai mult pentru frumu"eţea "a& (i mai mult pentru l'ndeţea (i un!tatea ei. 2 $e #rei& 'i (opti el& #ei fi re)ina mea (i #om domni 'mpreun! a"upra ţ!rii mele. 2 Soţia unui a"tfel de re)e ar treui "! aduc! o e"tre o)at!& r!"pun"e ea& iar eu nimica n-am. Nimic& nimic. Tat!l meu e "!rman& c't de"pre mama mea #itre)!& nu-mi #a da de niciunele. 2 M! #oi 'n"oţi cu tine f!r! de e"tre& m!rturi"i re)ele. 2 Oricum& 'i 'ntoar"e #ora oanna& tot a( #rea "! am ce#a. Se (tie c! "oaţa ce nu aduce "oţului "!u nimica nu e pe placul prietenilor ace"tuia. 2 Ce ai 'n "acul acela3 o 'ntre! re)ele. 764
oanna nu !)a"e de "eam! c! ţinea 'nc! 'n m'n! "acul cel #ec*i& dat de mama "a #itre)!. 2 $oar ni(te coi de p'ine& cred& dar !)! totu(i m'na 'n el (i& "pre uluirea ei& "coa"e la i#eal! coliere de perle& )iu#aeruri (i podoae de preţ. 2 $ar ai o a#ere& "e uimi re)ele. Te-a( fi luat (i numai cu pe"meţii& dar un!tatea ta i-a pre"c*imat 'n perle. $e a"t! dat! nimeni n-ar putea "pune c! ai #enit cu m'inile )oale. Gi& iaca& oanna "e c!"!tori cu re)ele& "pre ucuria& tuturora. Fur! foarte fericiţi& re)ele fiind omeno" (i m'ndru la 'nf!ţi(are& iar oanna fiind frumoa"! (i l'nd!. Toţi oamenii o iu eau (i "e 'n#e"eleau c! re)ele lor f!cu"e o ale)ere at't de 'nţeleapt!. Cur'nd cei doi *ot!r'r! "!-l #ad! pe tat!l oannei& re)ele din Colc*e"ter. Fata "e c*inui"e mult din pricina amintirii lui& 'ntre'ndu-"e cum o mai duce f!r! ea. Urcar! 'ntr-o minunat! calea(c!& tra"! de patru cai ali& (i m'nar! "printen de-a lun)ul drumului "pre Colc*e"ter. Mare mai fu mirarea mamei #itre)e #!'nd o tr!"ur! minunat! din cale afar! tr!)'nd 'n curte& c*iar "u ferea"tra ei. C't& de "up!rat! (i de cotropit! de pim! fu #!'nd 'n deo"ei cine era 'n ea5 Gi c't de 'nc'ntat a fo"t re)ele din Colc*e"ter5 $u"e"e cu ade#!rat lip"a prinţe"ei (i fu"e"e ad'nc 'ndurerat de a "e fi c!"!torit cu o re)in! at't de r!un!toare (i de arţ!)oa"!. Re)ina fu (i mai moroc!noa"! #!'nd c't de frumoa"! "e f!cu"e oanna& c't de pl!cut (i de 'n)!duitor era "oţul ei (i c't de 'n"t!riţi (i de fericiţi "e aflau cei doi. Se *ot!r' "! )!"ea"c! un "oţ pe aceea(i m!"ur! pentru fiica ei& oric't de ur't! (i de alintat! ar fi fo"t. $up! ce pr'nir! 'mpreun!& oanna po#e"ti tat!lui (i mamei "ale #itre)e 'ntrea)a po#e"te cu !tr'nul din mar)inea drumului& cu cele trei capete din f'nt'n! (i 'nt'lnirea cu "oţul ei 'n codru. 2 I"aela #a pleca m'ine 'ntocmai pe acela(i drum& "pu"e re)ina. Nu #!d de ce nu ar a#ea acela(i noroc ca oanna& a unul c*iar mai mare. S'nt 'ncredinţat! c! i "e cu#ine mai mult. Nu crei3 'l 'ntre! pe re)e. 2 N!d!duie"c "! ai dreptate& 'i r!"pun"e re)ele+ (i c*iar a doua i re)ina lu! un "ac din piele fin! (i 'l umplu cu pr!ituri 766
ale"e (i cu o plo"c! de #in al de Spania. I-l 'nm'n! I"aelei& 'i ur! noroc (i prinţe"a o porni la drum. C'nd I"aela aun"e 'n locul 'n care oanna 'l #!u"e pe !tr'n& el& dup! cum !nuiţi& era acolo& 'ntocmai ca (i mai 'nainte. 2 1un! "!-ţi fie iua& "pu"e omul ine#oitor./ncotro ai plecat (i ce porţi acolo& 'n "acul acela de piele frumo"3 2 Ce-ţi pa"!& mo(ule3 ro"ti I"aela cu moicie. 2 Apoi& nu-mi pa"!& #ei ine+ numai c! n-am prea 'm ucat mai nimica de ieri (i dac! ai a#ea #reun pe"met ori ce#a dulce de "tricat pe un !tr'n& mi-ar place "!-ţi r!"pund cu o urare de ine. 2 =entru cer(etori n-am nimic de pri"o"& "pu"e "i)ur! pe "ine I"aela (i du"! a fo"t. Mai colea aun"e la )ardul #iu de "pini& acum (i mai fioro" (i mai 'n)roitor ca niciodat!. I"aela nu #!u niciun loc de trecut prin ur& a(a c! ap!r'ndu-(i oraul cu m'inile& trecu cum putu prin el. $ar "pinii& ca (i c'nd nu le-ar fi fo"t pe plac o a"tfel de fat! netrenic! (i nemiloa"!& 'i )'riar! raţele& 'i "mul"er! p!rul (i-i "f'(iar! )lenele. Mai mult dec't at't& mama I"aelei 'i d!du"e #e(tminte "cumpe (i frumoa"e& iar ace"tea erau acum ferfeniţate (i drenţuite. A(a c!& plin! de "'n)e (i )'rieturi& "e lupt! "! treac! de cealalt! parte a )ardului (i 'ncepu "! caute ap! pentru a "e "p!la. Aun"e la f'nt'na celor trei capete (i tocmai "e )!tea "!-(i moaie m'inile& c'nd ap!ru unul dintre capete. =!rul 'i era mai tare 'nc'lcit& iar faţa 'i era mai m'n)!lit! ca pe #remuri. „ă !a%ă, mă iatănă, /ă*mă /rumoa!ă, !ă %a& tre&ători%or &e mer+ 'n !re &a!ă)( 2 Nici prin )'nd& *o*oti I"aela& eu am ne#oie "! m! "p!l (i "! m! piept!n& nu tu. $u-te "!n!toa"! de unde ai #enit5 Gi o lo#i cu "ticla. Apoi ap!rur! celelalte dou! capete (i cerur! aceea(i un!#oinţ!. I"aela "e purt! la fel (i cu ele. A(a c! cele trei capete "e apropiar! unul de cel!lalt (i "e 'ntrear! cum ar putea *!r!i nenoroc unei fete at't de 'mpietrite. Gi iat! c! primul 'i acoperi pielea cu lepr!& al doilea o d!rui cu un )la" 768
a"pru (i "part& ce "! )'rie auul ca o poart! ru)init!& iar cel de al treilea f!)!dui ca "oţul ei "! fie un c'rpaci "!rac pri#ind cu un oc*i la f!in!& cu altul la "l!nin!& pe care nimeni altul nu l-ar lua. 1iata I"aela5 Oric't de rea ar fi fo"t& tot 'ţi era mil! de ea& #!'ndu-i pielea plin! cu ue (i auindu-i )la"ul r!)u(it. $ar oamenilor din t'r) nu le-a fo"t mil!+ de 'ndat! ce aun"e acolo& "-au 'n"p!im'niat (i "-au 'mpr!(tiat 'n )oan!& care unde putu& tem'ndu-"e "! nu ia lepr!. Sin)urul om care nu fu)i& fu un c'rpaci "!rac (i "a(iu& care c'rpea un pantof 'n milocul drumului. 2 Aut!-m!& aut!-m!5 iucni I"aela. Unde-a( putea )!"i pe cine#a care "! m! #indece de oala acea"ta cumplit!3 Am ani (i-l #oi pl!ti ine. 2 $ac! te #indec& te m!riţi cu mine3 #ru "! afle c'rpaciul. %"ta e preţul. 2 $a& da& m! m!rit& "e )r!i I"aela. Numai& aut!-m! repede5 C'rpaciul c'rpi"e c'nd#a pantofii unui pu"tnic "!rac (i pu"tnicul 'i d!du"e un orcan de un"oare 'mpotri#a leprei (i o "ticl! de ulei care #indec! ra)u(eala. /i d!du I"aelei un"oarea (i pielea i "e #indec!+ (i 'i d!du uleiul (i #ocea a"pr! i "e "c*im!. $up! acea"ta o lu! aca"! (i f!cur! nunt!. =e"te c'te#a ile plecar! "! o #ad! pe mama I"aelei (i pe tat!l ei #itre). La palatul re)al toat! lumea era adunat! la o petrecere cum n-a mai fo"t 'n cin"tea oannei (i a "oţului "!u& care urmau "! plece a doua i. Ce uluit! fu re)ina #!'nd nu o calea(c! frumoa"! cu cai "printeni& ali (i cu *amuri !tute-n pietre "cumpe& ci un c'rpaci ur't (i "a(iu la raţul c!ruia era fiica ei D I"aela5 Aproape c! nu putu "coate o #or! de ciud! (i neca. 2 Unde l-ai mai )!"it (i pe pocitul !"ta3 )emu ea 'n cele din urm!. Gi de ce nu e(ti frumoa"! ca fiica mea #itre)!3 $e ce nu-ţi e )la"ul mai fermecat ca al pri#i)*etorii (i de ce nu te-ai m!ritat cu #run re)e de "eam!& care "! ai! calea(c! tra"! de opt cai3 Gi re)ina "e 'n!u(i (i c!u la pat. $ar niciodat! nu-(i mai re#eni (i& nu pe"te mult& muri de oid! (i amar. Re)ele din Colc*e"ter "ocotea c! acel c'rpaci era "oţul cu#enit fiicei "ale #itre)e& I"aela& c!ci nu o putea ierta de a o fi f!cut nefericit! 76;
pe oanna. A(a c! "pu"e c'rpaciului c! 'i #a da o "ut! de lire& numai "!-(i de"c*id! un atelier c't mai departe cu putinţ! de Colc*e"ter& unde "!-(i duc! "oaţa. Gi "-au du" cu "uta lor de lire& (i "-au ţinut de cu#'nt& (i nu l-au mai tulurat pe re)e niciodat!. $up! acea"ta& re)ele plec! "! "tea cu fiica "a& oanna& (i cu "oţul ei o #reme& (i au fo"t tare fericiţi+ a(adar& dup! c't#a timp& le-a fo"t dat "! uite de nenorocirile adu"e de mama #itre)! cea rea (i o)at!. /n romne(te de MI:AI R%$ULESCU
76<
=O0ESTE AROMN%
=icur!ru(ul A FOST ce nici n-a fo"t. A fo"t odat! un 'mp!rat tare 'n#!ţat (i tare un la inim!. Nu era i 'n care "! nu fac! #reo fapt! un!& ca "!-l pomenea"c! oamenii #e(nic. A(a "e face c! 'ntr-o i 'i #eni un )'nd cum nu "e putea mai un, f!cu o (coal! cum nu era alta pe lume. 0eneau aici feciori (i fete tocmai de la cap!tul p!m'ntului& ca "! 'n#eţe. Era& pa"!mite& o (coal! renumit!. =rintre copiii de o)!ta(i& de domni (i de 'mp!raţi& care 'n#!ţau aici& m'nca& cum "-ar "pune& o ucat! de p'ine (i copilul unui p!"tor aromn. O dat! cu el #eni"er! (i dou! fete de 'mp!rat, fata lui 0erde-'mp!rat (i fata lui Al-/mp!rat. Le trimi"e"er! p!rinţii "! 'n#eţe (i ele uc*ile. =e feciorul p!"torului 'l otear! =icur!ru(ul. O fi a#ut el alt nume& dar a(a-i iceau copiii de la (coal!. $ac! era fiu de p!curar& adic! de p!"tor5 =icur!ru(ul 'n#!ţa foc (i& c'nd cele dou! fete de 'mp!rat nu (tiau "! r!"pund!& )ata "!rea el (i le auta& c! era dracul )ol& la toate cele 'l ducea capul5 Gi ce-l mai 'ndr!)eau fetele pentru a"ta5 /ntr-o i& #enind #ora de #i"e& da"c!lul le "pu"e c!& de #or "! li "e 'mplinea"c! #i"ul& "! nu-l po#e"tea"c! nim!nui& 'n ruptul capului. Gi =icur!ru(ul a#u un #iii"5 Se f!cea c! "e apropie de patul lui o a!& care ţinea 'ntr-o m'n! "oarele (i 'ntr-alta luna& (i care 'i i"e, 2 =icur!ru( frumo"& =icur!ru( frumo"5 Soarele (i luna 'ţi #or lumina calea& "oarele (i luna 'ţi #or 'ndulci #iaţa5 =e loc =icur!ru(ul "-a (i de(teptat& (i-a adu" aminte de #orele da"c!lului (i... toat! iua a "tat tri"t (i )'nditor. 0!'ndu-l a(a a!tut& maic!-"a la 'ntreat, 2 Ce-are puiul mamii de-i "up!rat3 Spune-i mamii& ce te doare3 76?
=!"torelul no"tru 'n"! nici nu de"c*idea )ura (i tare "e mai nec!i maica lui. /n cele din urm! 'l d!du afar! din ca"!5 1ietul =icur!ru( "e pl'n"e lui taic!-"!u. Ce folo"5 $ac! nici de data a"ta fiul de p!"tor nu #oia cu nici un preţ "! "pun! de ce e am!r't5 /l )oni (i taic!-"!u5 H$u-te& ice& caut!-ţi alt! mam! (i alt tat!& dac! pe noi nu ne a"culţi de fel5 =icur!ru( era el de(tept& ne#oie mare& dar tot copil era5 Nu "-a )'ndit el prea mult la ce face (i... pun'ndu-(i mintea la picioare "e a(ternu drumului 'ncotro i-or #edea oc*ii. Gi era fecior c*ipe(& minto"& pa"!mite cartea ce-o 'n#!ţa"e nu c!u"e pe p!m'nt "terp& d!dea roade. Tot mer)'nd el& aun"e 'n 'mp!r!ţia lui 0erde-/mp!rat. 0iirul 'mp!ratului& dup! ce "c*im! c'te#a #ore cu =icur!ru(& "e l!muri pe dat! c! nu-i un copil oarecare (i-l 'ndr!)i ne"pu". Cum n-a#ea copii& nu iceţi c! l-a 'nfiat 'n )ra!3 /ntr-o i& erau in#itaţi la ma"! la 'mp!ratul 0erde. Cum "e face c! era tocmai #acanţ! (i fata 'mp!ratului era aca"!& a 'nc! o mai adu"e"e la ea (i pe prietena ei& fata lui Al-/mp!rat. $r!coaicele 'l recuno"cur! numaidec't pe ietul =icur!ru( (i "!rir! cu )ura pe el& care mai de care "!-l 'ntree de ce l-au )onit de aca"!& de ce nu mai #ine la (coal!& (i c'te altele5 =icur!ru(... a "pu" el cum "-au "up!rat p!rinţii lui... numai c! tot nu #oia "! "pun! cum fu"e"e #i"ul. At'ta "-a ţinut de el 'mp!ratul "!-i "pun!& c!& 'n cele din urm!& l-a aruncat 'n temniţ! de neca. Ce copil 'nc!p!ţ'nat5 Noroc cu fata lui 0erde-/mp!rat& care 'i aducea i de i de m'ncare 'ntr-a"cun". $e-ar fi #!ut-o taic!-"u5 Ai a(a& m'ine a(a& 'ncepu a-i fi dra) =icur!ru(ul fetei noa"tre5 Nu mai putea tr!i f!r! "!-l #ad! arem... de dou! ori pe i5 /n timpul ace"ta& fata lui Al-/mp!rat& care era mai i"teaţ!& o tot "t'rnea pe fata lui 0erde-/mp!rat cu fel de fel de 'ntre!ri& de 'ncerc!ri pe care le "cria. A"t!lalt! 'n"! era niţelu( mai )roa"! la minte& n-a#ea o minte a(a de "uţire ca cealalt! (i nu prea putea "!-i dele)e 'ntre!rile. /ntr-o un! i iat! ce-i "cria fata lui Al-/mp!rat& a(tept'nd r!"pun" de)ra!, 76@
HCu ce "e c'nt!re(te po)*iţa de pe ou3 H$in cei doi cai pe care-i #a trimite& "!-l alea)! pe cel mai un& iar pe cel mai r!u "! i-l trimit! 'napoi. HS! fac! 'n a(a fel 'nc't& c'nd #a nec*ea iapa ei& "-o aud! m'nul din )radul lui 0erde-/mp!rat. Fata lui 0erde-/mp!rat cr!pa de ciud! c! nu (tia "!-i r!"pund!. S-a 'n#eninat de tot (i n-a 'nc*i" un oc*i toat! noaptea. $e)eaa5 nu )!"ea nici o dele)are5 $imineaţa& =icur!ru( o #ede a!tut!& )alen! ca turta de cear!. Afl'nd care-i era necaul& o lini(ti pe loc, 2 Nu te nec!i pentru at'ta& fat! dra)!5 Ce mare lucru, ia po)*iţa de la ou (i pune-o pe o alanţ!+ pe cel!lalt taler pui c'te#a fire de p!m'nt cu #'rful de)etelor (i cu a"ta... ai terminat5 2 1un& cu a"ta "! icem c!-i a(a. Ce fac cu cei doi cai3 2 Nimic mai u(or. Faci dou! )ropi (i-i pui pe am'ndoi "! "ar!. Cel mai un (i mai #itea dintre ei o "! "ar!& cel frico" o "! "e "perie (i o "! dea-nd!r!t. 2 1un5 Gi a"ta-i ine& dar cu a treia3 2 =entru a"ta nu m! prind& pentru c! ar treui "! fiu (i eu la faţa locului. Fata f!cu 'ntocmai cum o 'n#!ţ! =icur!ru( (i& pe dea"upra& f!cu ce f!cu (i-l "coa"e pe n!dr!#anul ei prieten din temniţ! (i-l trimi"e la fata lui Al-/mp!rat. Cum aun"e 'n 'mp!r!ţia lui Al-/mp!rat& =icur!ru( '(i c*eam! oamenii (i le i"e, HCum #edeţi un c'ine& ucideţi-l5 Apoi "e propti 'n curtea palatului& "coa"e re#ol#erul (i uci"e un c'ine 'mp!r!te"c. Str!erii iute "e n!pu"tir! a"upra lui& 'l prin"er! (i-l du"er! fetei lui Al-/mp!rat& "!-l udece Vpa"!mite ea nu a#ea tat!& domnea "in)ur!W. /l 'ntre! de ce i-a uci" c'inile. 2 Cum "! nu-l ucid& M!ria ta& c'nd lupii au aun" "! m!n'nce cioanii de #ii (i ei nici nu ciule"c urec*ile5 2 A"ta-i un!& cum 'ţi 'nc*ipui c! pot ei& c'inii de aici& "! aud! lupii din p!dure3 2 =!i dac!& de aici& c'inii nu aud lupii din p!dure& ap!i cum ai #rea M!ria ta ca m'nul de la 0erde-/mp!rat "! aud! nec*eatul iepei din )radurile M!riei tale35 76B
Tare a mai fo"t 'nciudat! fata c! i-a #enit de *ac =icur!ru(ul5 $ar (i ine i-a p!rut c! !iatul e at't de de(tept5 $e aceea "-a *ot!r't "!-l fac! frate de cruce. Toate une& dar fata lui 0erde-/mp!rat 'l 'ndr!)i"e (i ea. Ca "! nu "e "upere nici una& nici alta& =icur!ru( "e f!cu fratele lor de cruce. /ntr-o dimineaţ!& c'nd una-i turna cu iricul de aur "! "e "pele (i cealalt! 'i ţinea li)*eanul de ar)int& el "pu"e, 2 A"ta-i5 Aia acum 'nţele) t'lcul #i"ului meu, luna (i "oarele "'nteţi #oi am'ndou!& prietenele mele pe #iaţ!. Gi au tr!it 'mpreun! ani mulţi (i fericiţi. 7re%u&rare din aromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U
78
=O0ESTE AROMN%
Le)enda c'rtiţei A FOST O $AT% un ora "!rman& "!rman. 1ietul de el a#ea un "in)ur lucru un& 'n afar! de cin"te, o #ie cum nu "e mai afl!& m!noa"! (i de "oi un. O muncea cu dra)! inim! el (i copiii lui (i cu ce "coteau de pe urma ei le aun)ea "!-(i ţin! ilele. 0ecinul lui& un mare o)!tan& tare 'l mai pimuia pentru #ia a"ta5 Gi at'ta "e 'n#enina c! minunea aceea de #ie nu-i a lui c!& 'n cele din urm!& i-o lu! cu "ila. 1ietul "!rac "e du"e "! "e pl'n)! la "t!p'nire pentru nedreptatea care i "e f!cu"e. udec!torul 'l c*em! (i pe o)!tan de faţ! (i-l 'ntre!, 2 $e ce i-ai luat omului #ia3 2 N-am luat nici o #ie& #ia e a mea5 2 Cum e a ta3 =oţi "! do#ede(ti a"ta3 2 =!i mai ine dec't a(a nici c! "e poate, #ia 'n"!(i m!rturi"e(te c! e a mea& i"e o)!tanul. 2 Ei& a"ta5 Ce tot 'ndru)i acolo3 C! doar o #ie nu poate #ori5 2 $a nu #! mai nec!iţi& domnule udec!tor& i"e el miorl!indu-"e (i fando"indu-"e& de nu #! e cu "up!rare& #eniţi cu mine (i #eţi #edea ce n-aţi #!ut, #ia mea #ore(te5 2 $ac!-i a(a& "pu"e udec!torul cu um!tate de )ur!& atunci am "! #in m'ine dimineaţ! "! #!d cum "tau lucrurile. Ce f!cu *r!p!reţul (i pim!reţul de a#ut35 /l lu! pe fiu"!u pe"te noapte& 'l 'mr!c! 'n lan! de "amur& ca pe un fecior de o)at ce "e ţinea& (i "e du"e cu el la #ie& f!cu acolo o )roap!& 'l #'r' 'n ea pe !iat (i-i "pu"e, 2 M'ine dimineaţ!& c'nd o "! #enim aici (i o "! 'ntre!m #ia, HA cui e(ti3 tu ai "! r!"puni a(a& mai pe 'nfundate (i cu )la"ul mai )ro", HS'nt a o)atului. Gi a(a au f!cut oamenii aceia cu inim! de c'ine& de pu"er! pentru totdeauna m'na pe #ia dup! care li "e "cur"e"er! oc*ii.
787
1ietul "!rac& am!r't ca #ai de el de marea nedreptate care i "e f!cu"e D at't de am!r't c!& "!-l fi 'nţepat cine#a cu un ac& n-ar fi cur" "'n)e din el5 D '(i 'ntoar"e pri#irea c!tre ei (i le"tem! din fundul r!runc*ilor, 2 S! fie le"temat "! umle pe "u p!m'nt 'n #ecii #ecilor (i lumina "! n-o mai #ad! cel ce a #orit5 Gi lumea "pune c!& de atunci& feciorul o)!tanului cel *r!p!reţ "-a f!cut c'rtiţ!. 7re%u&rare din aromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U
784
=O0ESTE AROMN%
=o#e"tea celor trei mincino(i A FOST O $AT% ca niciodat!. Au fo"t odat! doi oameni, unul dintr-un loc (i cel!lalt dintr-alt loc& unul Mitu& cel!lalt =itu. Am'ndoi ni(te mincino(i de "ecau p!m'ntul (i apele& nu alta. Ce-i d!du 'ntr-o i lui Mitu prin )'nd35 Lu! o de"a)! cu ale)!& pu"e pe dea"upra un "trat de cear!& o urc! pe m!)ar (i o porni 'n t'r) "-o #'nd!. =itu& pe de alt! parte& umplu o de"a)! cu paie& pu"e dea"upra o m'n!& dou! de fir de m!ta"e& doar-doar o iuti "!-i cumpere cine#a paiele drept m!ta"e5 Mer)'nd ei pe drum& naia (tie cum "e 'nt'lnir! am'ndoi. $in #or!-n #or!& 'l 'ntre! fiecare pe cel!lalt ce duce la t'r). HCear!& "pu"e unul& Hm!ta"e cel!lalt. Ce-(i i"e fiecare 'n "inea lui3 H$ac-a( putea face "c*im cu el...3 Mitu '(i ia inima 'n dinţi (i-i ice lui =itu, 2 =rietene& nu ţi-ar #eni la "ocoteal! "! facem "c*im, cear! pe m!ta"e3 Nu de alta& dar acolo unde m! duc eu are mai mult! c!utare m!ta"ea dec't ceara. Cel!lalt& care at'ta a(tepta& ice, 2 N-ar fi r!u de loc5 Tocmai c! (i acolo unde m! duc eu "e caut! mai cur'nd ceara dec't m!ta"ea. 9i" (i f!cut. HM!rfurile "-au "c*imat& cei doi (i-au luat r!ma" un (i... pe-aci ţi-e drumul& care mai de care "! )r!ea"c! pa"ul& ca nu cum#a "! fie de"coperit prea de#reme de c!tre cel!lalt. $up! ce )onir! o #reme& ce-i trece prin cap lui =itu3 HIa "! m! uit eu& nu cum#a mi-o fi dat altce#a 'n loc de cear!3 C'nd colo... ce "! #ad!5 1ale)! de #ac!5 HMi-a f!cut-o ur't de tot& i"e el 'nciudat. Eu arem i-am dat paie& "! i le dea m!)arului& dar ali)a n-o m!n'nc! nici porcii5 Face iute cale-ntoar"! (i mi ţi-l aun)e,
786
2 A*& Mitule& Mitule& m-ai p!c!lit5 Nu (tiam c! e(ti a(a de mincino". Cum "e face una ca a"ta, ale)! 'n loc de cear!35 2 Am'ndoi "'ntem din acela(i aluat& f'rtate+ eu mint& iar tu p!c!le(ti. G-ap!i& cum te-am p!c!lit3 Mi-ai dat paie& ţi-am dat ali)!5 2 A*& care #a "! ic! te-ai prin" (i tu35 =!i atunci& "! ne lu!m de m'n! am'ndoi5 Nu #rei "! facem to#!r!(ie3 2 Cum "! nu35 Facem5 $up! care '(i #'ndur! Hmarfa& '(i l!"ar! m!)!ru(ii aca"! (i... la drum& o pornir! prin "ate "! p!c!lea"c! lumea. /nnoptar! 'ntr-un "at& 'n ca"a unui om care-i primi cu dra)! inim!& a-i mai (i o"p!t!. $up! ce "e )*iftuir! ine& =itu& tot uit'ndu-"e 'n "u"& !ri "umedenie de c'rnaţi at'rnaţi 'n ta #an& tocmai uni de (terpelit. Se pref!cu c! "e uit! "pre ferea"tr! "! #ad! cum arat! cerul (i i"e& ca "! 'nţelea)! Mitu, HA*& ce nori )ro(i alear)! pe cer 'n noaptea a"ta5 Mitu a 'nţele" 'ncotro ate to#ar!(ul lui (i nu 'nt'rie nici o clipit! cu r!"pun"ul, HA(& nori "'nt !(tia3 Se porne(te la noapte un #'nt de-i m!tur! de pe cer (i r!m'ne un "enin... =a"!mite& c'nd =itu icea Hnori #rea "! ic! Hc'rnaţi& iar Mitu #rea "!-i "pun! c! Hn-are ro"t "!-(i fac! )rii& #a fi mai u(or dec't '(i 'nc*ipuie. St!p'na ca"ei& iata de ea& nu pricepea mare lucru, #edea ea ine c! cerul era "enin& (i totu(i ei "puneau c!-i 'nnorat5 $e aceea "e du"e 'n camera de al!turi& la !ratu-"!u& (i-i "pu"e, 2 S! (tii c! oa"peţii no(tri "'nt cam n!roi. Aui colo ce "pun. Gi-i po#e"ti toate cele. Omul ei 'n"! pricepu 'ndat! c! aici nu-i lucru curat (i r!"pun"e, 2 Femeie& (i-au pu" 'n )'nd "! ne la"e f!r! c'rnaţi. 0ei mai ine de-i "tr'n)e mai de)ra!. Femeia nu pierdu nici o clip!& 'i "tr'n"e 'ntr-un "ac (i-i du"e 'n odaia din faţ!. Mitu 'n"! nu l!"a din oc*i "acul cu c'rnaţi+ "e "cul! la mieul nopţii (i& mer)'nd tot 'n #'rful de)etelor& umfl! "acul (i ...prinde orul "coate-i oc*ii5 o"podarul nu prea putea "! doarm! cu )'ndul la c'rnaţii lui (i mereu tot pip!ia "acul cu m'na& "!-l "imt! la locul lui. 788
C'nd mai pip!i (i de data a"ta& ia "acul de unde nu-i5 Fu)a la oa"peţi& oa"peţii nic!ieri5 2 Opincile& ne#a"t!& c! am r!ma" f!r! c'rnaţi5 /(i pune el repede opincile& (i... )lonţ& dup! *oţi5 Caut! ici& caut! colo D noroc c!& luna "tr!lucind pe cer& era o lumin! de-ai fi )!"it (i acul D 'n cele din urm! 'i )!"i. Numai c! nu (tia ce "! fac!, "! "e apropie "! le cear! "acul& 'i era fric! "! nu-l ia la !taie. Spre norocul lui& unul dintre ei& =itu& r!ma"e ce#a mai 'n urm!& atunci omul no"tru "e apropie de cel cu "acul& de Mitu& (i-i i"e, 2 $!-mi-l "!-l mai duc (i eu5 Cre'nd c! i-l cere to#ar!(ul lui& Mitu i-l d!du (i-(i #!u de drum. $rept care& c'rnaţii (i "t!p'nul lor o pornir! 'napoi "pre ca"! m'nc'nd p!m'ntul. C'nd "e apropie =itu& 'l #ede pe Mitu f!r! "ac, 2 Unde ţi-e "acul3 2 Cum unde mi-e3 Nu-i la tine3 Fiecare din ei credea c! cel!lalt 'l tra)e pe "foar!. 2 =!i nu ţi l-am dat adineauri3 ice di"perat Mitu. 2 Nici #or!5 ice =itu. 2 S! (tii atunci c! ni l-a luat )o"podarul5 Nici una& nici dou!& o iau la fu)! dup! el& o apuc! pe o "curt!tur! (i aun) 'naintea lui aca"!. Se lea)! unul din ei la cap femeie(te (i& de-ndat! ce-l #ede pe )o"podar& 'i ice, 2 Sla#! domnului c! ai pu" m'na pe el& !rate& d!-mi-l "!-l pun 'n ca"!5 1ietul )o"podar& cum era fr'nt de at'ta aler)!tur!& nu !)! de "eam! c! nu era ne#a"t!-"a (i-i d!du "acul. :oţomanii o u)*e"c pe u(a din do" (i... 'ntinde-o5 $up! ce "e odi*ne(te puţintel pe pra)& )o"podarul intr! 'n ca"!. Ne#a"t!-"a& cum 'l #ede& 'l (i 'ntrea! dac! a prin" *oţii. 2 $a ce m! mai 'ntrei3 Nu ţi-am dat "acul niţel mainainte3 2 Ce tot "pui acolo& !rate35 Eu aia acum dau oc*ii cu tine de c'nd ai pornit-o dup! ei5 2 Nu cum#a )lume(ti& femeie35 78;
2 Cum 'ţi 'nc*ipui a(a ce#a& de )lume 'mi arde mie acum3 2 $ac!-i a(a& iar!(i ne-au luat c'rnaţii& i"e ietul om (i o (i 'ntin"e din nou la fu)! dup! ei. Nu trecu mult (i-i aun"e. 2 =!i ine& oameni uni& ice el& nu (tiam c! "'nteţi a(a de mincino(i5 2 Noi minţim (i tu p!c!le(ti& up'ne& i"er! ei. 2 =!i& dac!-i a(a& ne )!"ir!m trei atunci, #ora ceea, "-a ro"to)olit tin)irea (i (i-a )!"it capacul5 $aţi-mi "acul (i "! facem to#!r!(ie. 9i" (i f!cut. O pornir! toţi trei 'nainte (i aun"er! 'ntr-un ora(. /n pun)!, fluiera #'ntul. Cu totul n-a#eau mai mult de un leu de fiecare. 0ora era acum cum "! fac! cum "-o drea)! ca "! m!n'nce "! ea (i "! nu pl!tea"c! nimic35 S-au *ot!r't ca fiecare "!-(i at! capul cu c'te ce#a, unul "! fac! ro"t de p'ine& altul de m'ncare (i al treilea de #in& c!& de5 f!r! #in nu prea alunec! m'ncarea pe )'t5 =itu& care "e prin"e"e "! aduc! p'ine& "e du"e la un rutar (i-i "pu"e, 2 Ia-ţi 'napoi leul ce ţi-l datore. 2 $a de c'nd 'mi datorei ce#a3 Eu nu-mi aduc aminte. 2 Nu-ţi aduci dumneata aminte& dar eu 'mi aduc+ ia-l c!... ţi-l datore5 2 Atunci d!-mi-l& i"e rutarul& cu toate c!& 'ţi "pun drept& nu-mi aduc aminte. $up! nu-(-c't! #reme& =itu "e 'ntoarce la rutar (i-l roa)! "!-i dea ece p'ini H'ntr-o or! 'ţi aduc anii& c! n-am m!runt la mine& i"e =itu. 2 La"!& prietene& "e poate& nu pierd eu anii de la tine& n-am nici o )ri!. Ce )'ndea ietul rutar3 HOmul !"ta a f!cut anume un drum ca "!-mi dea 'napoi un leu uitat de mult& (i n-o "! #in! el "!-mi pl!tea"c! tocmai acum& c'nd 'l cuno"c ine3 =itu '(i pune frumu(el p'inea 'n de"a)i (i& #ora aceea& cine l-o mai #edea #reodat! c!lc'nd 'n rut!ria cu pricina... 78<
/n #remea a"ta& Mitu& care "e prin"e"e "! fac! ro"t de m'ncare& "e duce 'n piaţ!& ale)e un pe(te mare& de c'te#a ocale& cel mai frumo" pe(te dintr-o pe"c!rie& (i-i ice ne)u"torului, 2 Te-a( ru)a mult& n-ai #reun !ieţa( pe-aici care "!-mi duc! pe(tele aca"! (i "! ia (i anii pentru el3 Tot n-am eu m!runt la mine5 2 Cum "! nu& i"e ne)u"torul& (i-i d!du un !iat care "!-i duc! pe(tele. =e drum& Mitu ia pe(tele din m'inile !iatului& 'i d! "in)urul leu pe care-l a#ea (i-l trimite la c'rciuma din colţ "!-i cumpere tutun, 2 $u-te& ice& c! te a(tept aici. Nici n-apuc! "! "e dep!rtee !iatul& c! Mitu o (i u)*i pe alt drum (i drept la *an nimeri& unde tr!"e"er! toţi trei. Al treilea& "!-i icem pe nume C*itu& treuia "! aduc! #inul. Ce credeţi c! face3 Ia un urduf de piele& 'l umple pe um!tate cu ap! (i "e duce la unul care #indea #in& c*ipurile "! cumpere. 2 $!-mi& ice& cinci ocale de #in& ca "! fie la un loc ece& cu ce mai am aici. Ne)u"torul 'i toarn!& c't a cerut (i& aia dup! aceea& C*itu 'l 'ntrea! c't co"t! ocaua. Omul 'i "pune preţul& C*itu 'i d! mai puţin& mai la"! unul& mai d! altul& totu(i nu "e puteau 'nţele)e de loc din preţ, 2 Nu-mi con#ine la preţul !"ta& "pu"e ne)u"torul+ dac! nu-mi dai c't 'ţi cer& d!-mi #inul 'napoi. =!i... C*itu tocmai a"ta a(tepta5 S!-i dea 'napoi cinci ocale de #in oteat5 Gi uite-a(a& din ne)u"tor 'n ne)u"tor umple urduful& )ole(te cinci ocale& iar umple& iar )ole(te& a aun" *oţomanul de C*itu "! fac! #in din ap!5 Gi& tot a(a cu minciuni pe"te minciuni (i cu 'n(el!torii de tot felul& au tr!it ei 'n ora(ul acela mai ine de o "!pt!m'n!5 C'nd "! plece& '(i tot fr!m'ntau mintea cum "! pl!tea"c! datoria la *an)iu. N-a#eau un c*ior 'n uunar5 /nc! 'n aunul plec!rii 'i cerur! *an)iului pentru a doua i un pr'n mai deo"eit& ca pentru ultima oar!& (i tot odat!& "! pre)!tea"c! "ocoteala. :an)iul& ietul de el& credea c! are a 78?
face cu ni(te oameni cin"tiţi (i a f!cut 'ntocmai. Ei& a doua i m'ncar!& !ur!. C'nd& la plat!& 'ncepur! "! "e certe 'ntre ei& c*ipurile& care mai de care "! pl!tea"c! el5 2 Nu& nu& eu pl!te"c& "punea =itu& c! eu #-am adu" aici5 2 1a "!-mi fie cu iertare& "!rea Mitu& tu ai pl!tit la Salonic& aici e r'ndul meu5 2 Nu (ade ine "! pl!tiţi #oi& "are de colo (i C*itu& de data a"ta eu treuie "! fac cin"te5 1a c! "e cu#ine& a c! nu "e cu#ine& mai mai "! "e 'ncaiere. 2 M!i cre(tinilor& "taţi m!i& oameni uni& nu #! certaţi& 'i opri cu #ora "luitorul *an)iului. S! #! 'n#!ţ eu cum "-o "coateţi la cap!t& ca "! nu "e "upere nici unul, uite& le)aţi-m! pe mine la oc*i (i& pe care-l prind 'nt'i acela "! pl!tea"c!5 Nu-i ine a(a3 2 Oooo5 Minunat& i"er! toţi 'n cor. /i le)ar! oc*ii frumu(el& '(i "coa"er! apoi 'nc!lţ!rile& le luar! 'n m'n! (i& unul dup! altul& 'n #'rful picioarelor& o (ter"er! frumu(el afar!5 1ietul "luitor uca Hde-a aa oara de unul "in)ur, a "! prind! ici pe unul& a colo pe altul& nimic5 Auind )!l!)ie& #ine *an)iul din odaia de al!turi (i... *aţ5 "luitorul m'na pe el& ic'ndu-i, 2 Tu ai "! pl!te(ti5 (i-(i dele)! pe loc oc*ii. C'nd colo& ce "! #ad!3 Mincino(ii "p!la"er! putina de mult (i cel prin" era c*iar "t!p'nul "!u. 2 Tu "! fii "!n!to"& 'i r!"pun"e ace"ta& c! eu... am 'n)*iţit *apul (i )ata& n-am ce face5 Gi am!r'tul de *an)iu r!ma"e cu ua umflat! (i cu toat! pa)ua pe "pinarea lui5 $e& a(a "e 'nt'mpl! cu cei care nu fac oc*ii mari atunci c'nd treuie& (i "e la"! p!c!liţi de te-miricine5 0ora ceea, unde nu-i cap& #ai de picioare5 Gi, cine are de 'n#!ţat "! 'n#eţe5 Ei& dra)ii mei& po#e"tea "-a "f'r(it, 7o$e!te ştiam, 7o$e!te $*am !u!, C't am utut 78@
0t'ta $*am du! 7re%u&rare din aromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U
78B
=O0ESTE AROMN%
Fata mo(ului cea 'nţeleapt! A FOST CE NICI N-A FOST. Ce#a minunat era& 'n lumea 'ntrea)! "e po#e"tea& toţi a"cultau (i "e minunau. A fo"t& m!i frate& 'ntr-o #reme un 'mp!rat. Gi ace"t 'mp!rat a#ea un #iir. Nu (tiu de ce& dar 'mp!ratul numai la treuri )rele 'l m'na pe ietul #iir. /ntr-o i& 'n amiaa mare& ce-i trecu prin o"tan 'mp!ratului3 /(i c*em! #iirul (i-i "pu"e, 2 0iire& "lu)! credincioa"!& ţine )alenul !"ta de aur (i din el "!-mi faci, o #elinţ! de l'n!& de un )alen+ "!-mi cumperi un erec& tot de un )alen (i "!-mi aduci (i )alenul 'napoi. HTiii5 m'nca-l-ar lupul& '(i i"e #iirul& la ce-l pune necuratul35 Cum #ine a"ta, (i c!rnoa"!& (i l!ptoa"! (i de#reme aca"!35 2 Ia aminte& fiul meu& ad!u)! 'mp!ratul& ai de la mine un an de )'ndire (i de 'nf!ptuire5 $e nu-mi 'ndepline(ti dorinţa& unde-ţi "tau picioarele 'ţi #a "ta (i capul. /nţele"u-m-ai3 2 Am 'nţele"& "l!#ite doamne5 0ora aceea, (i oile "! r!m'n! oi& adic! "! nu lip"ea"c! nici una& dar (i lupul "! fie "!tul5 1ietul #iir "e retra"e cu capul plecat& de parc! i "e 'neca"er! cor!iile& mai-mai "! pl'n)! de "up!rare. Uml! el mult "! )!"ea"c! pe cine#a care "!-i dea #reun "fat& ca "-o "coat! la cap!t& dar... nimic. $e un! "eam!& a#ea el ani de"tui ca "! cumpere o #elinţ! (i un erec& dar cum "-o drea)! cu )alenul& c'nd "-o duce la 'mp!ratul35 Cum mer)ea el pe drum (i tot r!t!cea din "at 'n "at& "e 'nt'lni cu un mo(nea). H1un! iua& unul& Hun! "!-ţi fie inima& cel!lalt& pornir! am'ndoi "pre "at. Era o c!ldur! ca aceea& 'n amiaa mare. 0iirul intr! 'n #or! cu mo(nea)ul& care nu "cotea o #or!, 2 Ei& mo(ule& ia-m!-n c'rc! tu 'nt'i& c! pe urm! te-oi lua (i eu5 Altfel nu-i c*ip "! iruim c!ldura a"ta5 Mo(nea)ul 'l pri#i mirat (i-(i "pu"e, 7;
H%"ta nu-i dra#!n& ietul de el. Aui colea& "!-l iau 'n c'rc! pe urcu(ul !"ta (i pe c!ldura a"ta35 $in #or! 'n #or! aun"er! 'n "at (i mo(nea)ul 'l )!dui la el aca"!. Mo(ul a#ea numai o fat!& dar foarte 'nţeleapt!. Cum 'l #!u pe taic!-"u 'n"oţit de cine#a& 'l 'ntre! ce fel de om e"te oa"petele lor. 2 Ce fel de om o fi& nu (tiu& i"e mo(ul& dar mi "e pare c!-i lip"e(te o doa)!& dac! nu cum#a mai multe5 2 Cum adic!3 2 =ai a"cult! (i tu ce pro"tie mi-a "pu" pe drum, "!-l iau eu 'n c'rc!& apoi "! m! ia el 'n c'rc!& doar doar om irui urcu(ul (i c!ldura. 2 1a nu-i pro"t de loc& dac! ţi-a #orit a(a& dimpotri#!& e tare 'nţelept. El a #rut "! "pun! c! ar fi ine "! po#e"te(ti c'nd tu una& c'nd el alta& p'n! "c!paţi de urcu(& ca "! #i "e par! drumul mai u(or. Nu trecu mult (i #iirul& #!'nd c! fata (c*iop!tea!& 'i "pu"e mo(ului, 2 Ca"a-i un!& dar! *ornu-i "tr'm5 Mo(ul f!cu oc*ii mari (i-(i i"e, H1ietul de el5 Orice-ar ice fie-mea& nu-i 'n toate minţile5 Fata tocmai intra (i& auind #orele #iirului& 'i r!"pun"e, 2 :ornu-i "tr'm& dar! fumul mer)e drept5 Apoi "e du"e "! pre)!tea"c! ce#a de-ale )urii. 2 $e(teapt! fat! ai& mo(ule& i"e #iirul. 2 Sla#! domnului5 r!"pun"e mo(ul. Ea e "priinul (i ucuria !tr'neţilor mele. $in #or!-n #or!& 'i po#e"ti mo(ul cum 'n iua aceea muri"e un om a#ut 'n "atul lor. 2 A murit #iu "au a murit mort3 'ntre! #iirul. Mo(nea)ul din nou f!cu oc*ii c't cepele (i i"e 'n "inea lui HNu-ncape #or!& nu-i 'ntre) la minte5 Se du"e 'ndat! 'n cealalt! odaie (i-i "pu"e fetei, 2 Nu-ţi fie cu "up!rare& fata tatii& dar oa"petele no"tru e cam 'ntr-o parte. Aui (i tu ce "pune, HCa"a-i un!& dar! *ornu-i "tr'm5 (i doar& (tii (i tu& mai e #reun *orn mai drept dec't al no"tru 'n tot "atul35 7;7
2 Tat! dra)!& el altce#a a #rut "! "pun! prin a"ta, m-a #!ut pe mine c! (c*iop!te (i a creut c! "'nt (c*ioap! de felul meu& el nu (tie c! m-am 'nţepat (i de aceea nu calc ine. $ar ai #!ut ce i-am r!"pun" (i eu5 2 A"ta... "! icem c! e a(a cum ici tu& fata tatii& dar "! aui alt! pro"tie, eu am adu" #ora de o)!tanul no"tru& care a fo"t 'n)ropat ai& (i ce crei c! m-a 'ntreat3 HA murit #iu "au mort3 Ei& ce ici& n-are ce#a lip"! la c'ntar3 2 Te 'n(eli& tat!& (i de data a"ta5 El a 'ntreat& de fapt& dac! la"! copii dup! moarte care "!-i poarte numele "au nu la"!3 C! de nu la"!& e"te mort pe #eci& iar! de la"!& atunci 'ntr-ade#!r a murit #iu5 0iirul& ca omul care uml! dup! leac& a"culta dup! u(! ce #orea tat!l cu fiica lui (i aui tot. Se a(ear! la ma"!. Fata pre)!ti"e un pui& pe care 'l adu"e (i 'l 'mp!rţi, 'i d!du tat!lui ei capul& picioarele le d!du oa"petelui (i ea '(i p!"tr! aripile. 0iirul& de(i om i"teţ& totu(i trea a a"ta nu prea o 'nţele"e (i-i ceru l!muriri fetei& care-i r!"pun"e, 2 Capul l-am dat lui taic!-meu& pentru c! el e"te capul familiei+ picioarele ţi le-am dat dumitale& pentru c! de picioare ai ne#oie ca "! poţi face cale lun)!+ aripile le-am ţinut pentru mine& pentru c! noi& fetele& "'ntem ca p!"!rile cerului, c'nd le cre"c aripile& '(i iau orul (i '(i fac alt cui. 0iirul era tare 'nc'ntat de marea 'nţelepciune a fetei. 2 Tu care (tii at'tea lucruri& 'i "pu"e el& poate c!-mi dai (i mie o po#aţ!& pentru c! iat! ce "e 'nt'mpl!, cu un )alen treuie "! fac o #elinţ!& "! cump!r un erec (i )alenul "!-mi r!m'n! )alen5 2 Mare lucru5 "pu"e fata. $u-te (i cump!r! de la un p!"tor aromn un erec netun"& de un )alen+ tunde-l (i l'na d!-mi-o mie "! ţe" din ea dou! #elinţe& de o "! "e minunee oricine le-o #edea, una ai "-o #ini pentru un )alen (i una o p!"trei. /n felul !"ta ai "! ai, #elinţa& erecul (i )alenul. A"cult'nd-o& #iirul a r!ma" cu )ura c!"cat!. A f!cut 'ntocmai cum l-a 'n#!ţat fata (i iat!-l la 'mp!rat. Ace"tuia nu-i #enea "! cread! c! #iirului i-a dat prin cap una ca a"ta. $e aceea 'l "ili "!-i "pun! ade#!rul& cine l-a 'n#!ţat& 7;4
c! nu-i #a face nici un r!u. Gi #iirul i-a po#e"tit pe r'nd toate "faturile 'nţelepte ale fetei. /mp!ratul no"tru era t'n!r& (i& c'nd aui de 'nţelepciunea fetei& o ceru de ne#a"t!& "e 'n"ur! cu ea (i tr!ir! ani mulţi (i fericiţi. $e multe ori a pu" la 'ncercare el de(tept!ciunea ne #e"tei "ale& (i de fiecare dat! ea& cu a"cuţimea minţii ei& ie(ea iruitoare. 1a po#e"tea "pune c! 'mp!ratul a coor't de pe tron (i a urcat-o pe ne#a"t!-"a& (i toţi oamenii o iueau at't de mult& 'nc't 'n ur!mintele lor pomeneau numele ei. Toţi mer)eau "!-i cear! "faturi. M-am du" (i eu "-o 'ntre de una& de alta (i ea mi-a "pu" po#e"tea a"ta& pe care& puţin de ici& puţin de colo& #-am "pu"-o (i eu cum cum am putut. 7re%u&rare din aromână aromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U C0R0G1U*0R1O6E05U
7;6
=O0ESTE MELENOROMN%
O po#e"te cu un morar "p'n i"teţ.
A FOST O $AT% un om care a#ea un !iat tare
/ntr-o i tat!l '(i trimi"e feciorul la moar!& "! macine )r'u& (i-l "f!tui "! nu "e duc! la #reun morar "p'n& pentru c! dealde !(tia mint de "tin) p!m'ntul (i te 'n(al! pe rupte5 1!iatul '(i pu"e "acul pe "pinarea calului& "!ri (i el 'n (a (i o porni la drum. Nu dup! mult! #reme aun"e la o moar!. Morarul era 'n"! "p'n& a(a c! !iatul d!du "! plece. 2 $e ce nu nu r!m'i r!m'i "! macin macinii aici3 aici3 "pu"e morarul. morarul. 2 Taica Taica mi-a "pu" "pu" c! la la "p'ni "p'ni "! nu macin& macin& pentru pentru c! c! "'nt #icleni (i mincino(i& mincino(i& r!"pun"e !iatul. !iatul. Mer Mer"e el& el& mer"e er"e&& 'nt' 'nt'llni o alt! moar oar!& dar dar (i acolo olo morarul era "p'n& a(a c! plec! (i de acolo& 'n cele din urm! nimeri la o alt! moar!& unde (i de a"t! dat! morarul era "p'n& dar& nea#'nd 'ncotro& r!ma"e totu(i acolo. $up! ce-i m!cin! )r'ul& morarul 'i "pu"e, 2 M!i M!i !iete& !iete& la noi e oiceiu oiceiull ca din f!ina f!ina m!cinat m!cinat!! "! facem p'ine+ p'ine+ fiecare din noi #a "pune c'te o minciun! minciun! (i p'inea #a fi a aceluia care a "pu" o minciun! mai )o)onat!, de ţi-o c!dea ţie& a ta "! fie& iar de mi-o c!dea mie& a mea "! fie. 1!iatul i"e, 2 1ine 1ine&& a(a a(a "! fie. fie. M!cinar! )r'ul (i f!cur! din f!in! p'ine. Morarul 'l 'ndemn! pe !iat "! "pun! el 'nt'i o minciun!. $ar !iatul i"e, 2 1a "pun "punee tu 'nt' 'nt'i. i. Atunci morarul morarul 'ncepu "! "pun!, "pun!, 2 Taic!-mi Taic!-miu& u& 'ntr-o 'ntr-o #reme& #reme& a#ea foart foartee mulţi mulţi cai. M! trimi"e 'ntr-o i "!-i pa"c. =e "ear! 'n"! pierdui toţi caii (i m! 'ntor"ei aca"! f!r! nici unul. Taica m-a m-a certat r!u, HUnde-" HUnde-" caii& ce-ai f!cut cu ei3 Eu am ie(it din ca"! "!-i caut (i deodat! am !rit un do#leac mare& c't un ora(. /ntr-o parte do#leacul a#ea o )aur!+ c'nd m! uitai prin ea& ce "!-mi #ad! oc*ii3 /ntr-o "in)u7;8
r! "!m'nţ! erau toţi caii no(tri5 I-am "co" din "!m'nţ! (i i-am du" aca"! pe toţi& "pre fericirea lui taic!-miu. E*& a"ta-i minciuna mea& acum "pune (i tu una5 1!iatul 'ncepu (i el, 2 Tat!-m Tat!-meu eu a#ea a#ea multe multe aline aline (i m-a trimi" trimi" 'ntr-o 'ntr-o i "! le pa"c. Seara& le-am "tr'n" la un loc (i le-am du" aca"!. C'nd le-am num!rat& lip"eau dou! aline. Tata m-a trimi" "! le caut& "! le )!"e"c (i mi-a "pu", H='n! nu dai de ele& "! nu #ii aca"!. Caut eu ici& caut dincolo& alinele nic!ieri. Umlu 'ncoace& umlu 'ncolo& nimic. =ornii "pre ca"! f!r! aline. Mer)'nd pe drum& #!d un om care ara cu dou! aline 'n*!mate la plu). M! apropii de el (i... culmea& alinele erau ale mele5 Cum "e #ede treaa& le )!"i"e& le pu"e"e la u) (i ara cu ele c't putea. I-am tra" un toc de !taie& i-am luat alinele (i le-am du" cu mine. C'nd m! uit ine& o alin! a#ea o ran! la )'t& cred (i eu& i-o f!cu"e u)ul5 Luai o frun! de nuc& (ter"ei rana (i aruncai fruna. $in fruna aceea& oameni uni& cre"cu un nuc mare& care "e umplu cur'nd de nuci. Copiii de prin partea locului f!ceau roat! 'n urul lui. Gi aruncau cu ul)!ri de p!m'nt& "! "cuture nucile5 At'ta aruncar!& c! din ul)!rii aceea "e f!cu un o)or de toat! frumu"eţea (i m!no" ne#oie mare. Noi l-am "em!nat cu )r'u. Gi )r'ul cre"cu mare (i "e f!cu frumo" cum nu mai era altul. C'nd "e coap"e& tocmir!m ar)aţi ca "!-l "ecer!m (i 'ntr-o i terminar!m o parte. /n iua urm!toare am "ecerat cealalt! um!tate (i deodat!& c'nd eram pe "f'r(ite& ţ'(ni "pre noi un iepure. Taic!-miu arunc! cu "ecera dup! el& 'l lo#i (i& deodat!& din laele lui c!u o carte. Luar!m cartea& ne uitar!m 'n ea (i ce credeţi c! "cria acolo35... c! Hp'inea f!cut! la moar! treuie "! fie a celui care a adu" )r'ul (i nu a morarului5 Toţi cei de faţ! au r!ma" cu )ura c!"cat! (i i-au dat dreptate !iatului& ic'nd c! p'inea e a lui (i treuie "! (i-o duc! aca"!. 0edeţi ce 'n"eamn! "! nu te la(i p!c!lit3 p!c!lit3 7re%u&rare din me+%enoromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U C0R0G1U*0R1O6E05U 7;;
=O0ESTE MELENOROMN%
=o#e"tea lui Niţ! l!ud!ro"ul ERA O$AT% un om tare mincino" (i l!ud!d!ro"& dar numai at't. /ncolo& n-a#ea nici putere& nici cura& te-miri-cine 'l doora cu un de)et. /ntr-o un! i& mer)'nd el pe drum& nimeri la o c'rcium!. C'rciumarul un"e"e o *'rtie cu miere pe care "e lipi"er! patru "ute de mu(te. 0iteaul no"tru '(i f!cu cura (i "tr'n)'nd m'na c!uc prin"e toate mu(tele deodat! (i le uci"e5 Ce credeţi c! face dup! aceea3 Se du"e la ci(meaua din milocul "atului& "cri"e pe o *'rtie c'te#a #oruliţe (i lipi *'rtia pe idul ci(melei. Iat! ce "cria acolo, HC!pitanul Niţ! a uci" dintr-o lo#itur! patru "ute de "uflete. $ac! e cine#a 'n "tare "!-l 'nfrunte& "! poftea"c! "! mai ia ap! de la acea"t! ci(mea5 Nu dup! mult! #reme #eni un cerc*e "! ia ap!. 9!ri ce#a "cri" pe peretele ci(melei& citi (i& c'nd #!u cum "tau lucrurile& "e "perie cumplit (i f!cu iute cale-n- toar"!& f!r! ap!. Ai ca"ei 'l 'ntrear! de ce n-a adu" ap!. El i"e, 2 =entru c! iat! (i iat! ce "e 'nt'mpl!, e acolo un om #itea care cu o "in)ur! lo#itur! ucide patru "ute de "uflete (i nu mai la"! pe nimeni "! ia ap! dec't dac! poate "!-l 'nfrunte. Marele cerc*e& c'nd aui una ca a"ta& "e du"e el 'n"u(i la ci(mea (i-l ru)! pe Niţ! "!-l la"e "! ia ap!& c! ei l-or 'n)rii ca pe un frate. Gi a(a a fo"t. $in iua aceea& lui Niţ! l!ud!ro"ul (i& pe dea"upra lene(ul& nu-i mai lip"ea nimic. Cerc*eii 'i d!deau tot ce a#ea ne#oie. 0eni o #reme c'nd cerc*eii au a#ut de furc! cu oamenii 'mp!r!ţiei. Cum afl! Niţ! de necaul lor le "pu"e, 2 N-a#eţi nici o )ri!. =ornim cu toţii la lupt!& eu 'n frunte (i #oi dup! mine& "tri)'nd din toţi r!runc*ii, HFu)iţi& du(manilor& c! Niţ! C!pitanul taie patru "ute de "uflete dintr-o dat!. Cerc*eii 'l a"cultar!. C'nd auir! du(manii de una ca a"ta& at't de r!u "e "periar!& c! o rup"er! la fu)! p'n! la unul. 7;<
Cerc*eii "e 'ntoar"er! aca"! tare m'ndri de i"pra#a lui Niţ!. Marele cerc*e 'i i"e ace"tuia, 2 F!tul meu& tu n-ai "! mai faci de ai 'nainte nimic& "tai l'n)! mine& ai mei te #or "lui. Toate une& dar celorlalţi nu prea le #enea la "ocoteal! treaa a"ta& el "! "tea (i ei "! muncea"c!5 /ntr-o i 'l trimi"er! "! aduc! (i el ap!. Niţ! "pu"e, 2 1ine m! duc& (i "e du"e. Cum aun"e la ci(mea& "e porni pe "!pat (i... "ap! (i... "ap!& p'n! "e 'nopt!. $ac! #!ur! ceilalţi c! Niţ! nu mai #ine cu apa& "-au du" dup! el. 2 Ce faci aici& omule3 2 Ce "! fac& "ap 'mpreurul ci(melei& ca "-o aduc aca"!& c! doar n-am "! #in mereu pentru c'te un urduf de ap!5 2 Aman& aman& mare ţi-e )r!dina5 1ine& cre(tine& dar ci(meaua a"ta nu-i numai a noa"tr!& e pentru toat! lumea5 Cum ai "-o duci aca"!35 La care Niţ! r!"pun"e, 2 $ac!-i a(a& eu ap! nu mai car& "! fim 'nţele(i5 /n alt! i 'n"! 'l trimi"er! dup! lemne. Niţ! n-a i" Hnu& "-a du". A luat cu el ece fr'n)*ii (i c't 'i iulica de mare a tot le)at fa)ii unul de altul. Cerc*eii 'l a(teptau cu lemnele. 0!'nd c! nu #ine& "e duc "!-l caute. C'nd... ce "! le #ad! oc*ii3 Niţ! le)a fa)ii de or5 2 Ce faci acol& Niţ!3 2 Ce "! fac& iaca #reau "! duc toat! p!durea a"ta aca"!& c! doar n-am "! fac ca #oi& "! duc numai c'te un fa)5 2 Aman& aman& daa"ta nu-i p!durea noa"tr!& m!i& omule5 2 E*& dac!-i a(a& c'nd #! treuie lemne "! #i le aduceţi& eu& unul& nu mai aduc5 Cerc*eii& #!'nd c! n-o "cot la nici un cap!t cu el& "e #or ir! "!-l op!rea"c!& numai c! Niţ! a tra" cu urec*ea (i (tia tot. Seara& c'nd "! "e culce& lu! un lemn& 'l pu"e 'n a(ternut 'n locul lui (i 'l acoperi cu p!tura. Cerc*eii turnar! ap! fiart! pe"te el (i Hl-am omor't D i"er! ei 'n cor. $imineaţa 'n"!& toţi "e frecau la oc*i #!'ndu-l teaf!rteferel (i auindu-l cum "e #ait! Htare m-au mai pi(cat puricii 7;?
'n noaptea a"ta5 1a "e (i "periar! Hc't de #itea e omul !"ta& "puneau ei& dac! apa fiart! i "-a p!rut o pi(c!tur! de purice5 H$ac!-i a(a& )'ndir! ei mai departe& atunci la noapte 'l droim cu topoarele. Niţ! 'n"! era numai oc*i (i urec*i5 =u"e un u(tean 'n a(ternut& 'l 'n#eli cu p!tura (i el "e a"cun"e. Cerc*eii "e n!pu"tir! cu topoarele (i d!-i (i d!-i& p'n-ce& credeau ei& 'l omor'r!. A doua i 'n"! Niţ!& 'n picioare& "e #!ita c! 'n noaptea trecut! tare l-au mai m'ncat p!duc*ii5 0!'nd (i minunea a"ta& cerc*eii "-au l!"at p!)ua(i. HAlt c*ip nu-i& iceau ei& dec't "!-i d!m ni(te ani (i "! ne la"e-n pace5 Marele cerc*e 'i i"e de aceea, 2 Niţ!& na-ţi o t!)'rţ! de ani (i du-te5 2 1ine& ine& o t!)'rţ!& dar cine "-o poarte35 0r'nd-ne#r'nd& i-au dat un om care "!-i poarte t!)'rţa p'n! la el aca"!. Numai c! Niţ! nu prea #roia ca ei "!-i (tie cuiul (i ap!i& treuia "! le fie mai departe 'nc! fric! de el5 Ce-i d!du prin minte35 /nainte de a intra la el& 'i i"e cerc*eului, 2 Stai aici (i a(teapt!-m!+ intru eu 'nt'i& c! oamenii de pe aici "'nt tot a(a de #itei ca mine (i... m! tem pentru #iaţa ta. Treuie "!-i potole"c niţel5 Se du"e Niţ! deci 'nainte (i le "pu"e alor "!i, luaţi toţi c'te un !ţ 'n m'n! (i& cum 'l #edeţi c! #ine& ţipaţi c't #! ţine )ura, Hcarne de cerc*e #rem& carne de cerc*e #rem5 1ietul om& nici n-apuc! "! intre 'n "at (i 'l (i luar! cu ciome)ele. Se "perie a(a de tare& c! d!du drumul t!)'rţei (i... pe-aci ţi-e drumul& la el aca"!5 Gi Niţ! al no"tru aun"e om cu "tare& "pune po#e"tea. 1a unii ic c! p'n! (i 'mp!ratului 'i era team! de puterea lui (i& ca "! n-ai! necauri din"pre partea a"ta& i-ar fi dat um!tate din 'mp!r!ţie& numai lini(te (i pace "! fie 'n ţara lui. $ar& parc! prea e de necreut5 7o$e!tea a!ta o ştiui, o$e!tea a!ta $*o !u!ei, şi at'ta &'t utui eu e $oi $ă ă&ă%ii( 7;@
7re%u&rare din me+%enoromână de 081L.0 C0R0G1U* 0R1O6E05U
7;B
=O0ESTE ISTROROMN%
$aurita A FOST O $AT% un crai& care a#ea o fat! at't de frumoa"!& c! oamenii 'i iceau Steaua de aur& Steluţa daurit! "au numai $aurita. C'nd a #enit #remea "! i "e m!rite fata& craiul a dat "foar! 'n ţar! c! oricine #rea "! "e 'n"oare& "! #in! "!-(i 'ncerce norocul& fie de neam mare ori a& (i el o #a da de ne#a"t! aceluia care #a #eni 'nt'iul la mieul nopţii. A #enit o mulţime de feciori& de pretutindeni& care de care mai frumo". =rintre ei era (i un c!runar& tare c*ipe(& dar m'nit tot de c!runi. Cum 'l #!ur! ceilalţi 'ndrept'ndu-"e "pre palat& 'l (i luar! la or "! fac! cale-ntoar"!& c! un ne"p!lat ca el nu treuie "! cutee a ridica oc*ii la o fat! de crai. C!runarul 'n"! n!d!duia el 'n ce#a5 Gi& 'ntr-ade#!r& la mieul nopţii& cum "e face c! tocmai el a fo"t acela are a !tut 'nt'iul 'n poarta palatului5 Craiul (i fata lui "-au )r!it iute "! de"c*id!& "! #ad! care le-a fo"t norocul. C'nd l-a #!ut 'n"! $aurita pe c!runar& a(a ne)ru& m'nit cum era& a (i 'nceput a "e c!ina (i a "pune, 2 Mai ine moart!& dec't ne#a"ta unuia ca !"ta5 Taic!-"u 'n"!, 2 La"!& fata tatii& c! e de"tul! ap! (i "!pun 'n ca"a noa"tr! ca "!-l "p!l!m. Gi unde nu l-au de"puiat p'n! la piele (i nu l-au "p!lat (i l-au 'mr!cat 'n *aine frumoa"e& de ar!ta c!runarul no"tru ca un domn5 $up! puţin! #reme "-au cununat (i au tr!it laolalt!& cu toţii& 'n un! pace /ntr-o i 'l 'ntrea! ne#a"t!-"a din ce parte a locului e"te el (i cum "e face c! nici unul dintre ai lui nici nu le "crie nici nu #ine "!-i #ad!.
7<
2 E*& i"e el& eu "'nt de tare departe5 $ac! #rei "! (tii de unde "'nt& treuie "! mer)i cu mine5 =a"!mite& $aurita #oia "! (tie ce fel de om e"te !ratul ei5 Gi a(a au f!cut. Au cerut 'ncu#iinţare de la p!rinţi& au luat o calea(c! cu doi cai& o pun)! de )aleni& ce#a de-ale )urii (i... du(i au fo"t. Au mer" ei ce au mer"& li "-au terminat anii+ au #'ndut calea(ca5 Au mer" 'nc! mult! #reme& dar la ca"a lui tot n-aun)eau. 1anii pe calea(c! "-au du"+ au #'ndut un cal5 Au mai mer" ei ce-au mai mer" c!lare am'ndoi pe un "in)ur cal& li "-au terminat iar anii. Au #'ndut (i pe al doilea cal (i au mer" pe o"... p'n!... la o p!dure. Fetei de crai 'i era fric! "! treac! noaptea prin p!dure (i 'nc! pe o"5 Soţul ei i-a dat cura "pun'ndu-i c! dincolo de p!dure e ca"a lui. Gi a(a a (i fo"t5 /naintea oc*ilor le-a ap!rut o m'ndreţe de ca"!. Era pa"!mite ca"a lor& plin! cu detoate& nimic nu lip"ea din ea. Numai c! !ratul fetei de crai era... meu5 1iata $aurita era tare am!r't! (i tare 'i mai era dor de ai ei5 $ar c't era de departe de toţi5 $e frumu"eţea ei "e du"e"e #e"tea 'n toate cr!iile 'n#ecinate. Gi tot a(a de repede "e r!"p'ndi"e (i #e"tea c! Steaua de aur di"p!ru"e& poate pentru totdeauna5 Un fiu de crai de prin 'mpreurimi '(i lu! inima-n dinţi (i o porni 'n c!utarea $auritei. Taic!-"u nu #oia "!-l la"e& 'n ruptul capului& dar putea "! ţin! piept dorului n!#alnic ce-l "t!p'nea pe t'n!ru-i fiu3 Nici #or!5 Fiul de crai o porni deci la drum cu inima u(oar!& $umneeu (tie 'ncotro. $up! ce a "tr!!tut codri mari (i 'ntuneco(i& (i li#ei ne"f'r(ite& !ri o c!"uţ! cu o !uţ!. Cum 'l #!u !uţa 'i (i "pu"e, 2 Cauţi pe $aurita35 Te-ncumeţi (i tu& tinere& ca (i alţii& dar tare mi-e c! ţi-i pierde capul ca (i ei. 2 Nu-mi pa"!& unicuţo& "pune-mi dac! (tii 'ncotro "-o apuc ca "! aun) cu ine. 2 Eu ţi-a( "pune& dar mi-e c! n-ai "! i'nde(ti5 Mai ine f! cale-ntoar"!5 7<7
$ar t'n!rul crai, HNu (i nu& c! el mer)e tot 'nainte5 I-a mai "pu" !uţa c! omul $auritei e meu& c! e Necuratul& (i c!-l #a r!pune. El& nimic5 Atunci !uţa cea un! 'i d!du un fir de p!r din mu"taţa (oarecelui& un fir lun) din coada corului& (i un fir de p!r din "pinarea porcului, 2 =une-le 'n cutiuţ!& c! ţi-or prinde ine& 'l 'ndemn! unicuţa. $up! ce-i mulţumi pentru "faturi& pentru cura (i pentru cele trei daruri& feciorul de crai o porni la drum. Trecu pe"te trei codri (i aun"e la palatul meului+ Steaua daurit! pri#ea pe ferea"tr! (i& cum a #!ut un om de pe alte melea)uri& i-a ie(it 'nainte (i l-a ru)at cu lacrimi 'n oc*i "! fu)!& pentru c! !ratul ei e meu. Cum #iteaul no"tru nici n-a #rut "! aud!& l-a du" 'n ca"! (i l-a a"cun" 'ntr-o )aur!. $e un!-"eam!& meul l-a "imţit de-ndat! ce a aun" aca"! (i l-a (i "co" la lumin!, 2 Gtiu eu ce cauţi tu aici5 $ar n-ai "-o "f'r(e(ti ine. Gi l-a aruncat 'ntr-o pi#niţ! 'ntunecoa"! plin! cu oae de tot felul, de )r'u& de "ecar!& de mei& de o#!. 2 S! mi le ale)i pe toate& o cu o& p'n! dimineaţ!5 i"e meul. 1ietul fecior de crai5 Se f!cu"e aproape iu! (i el nu ale"e"e nici m!car o )r!m!oar!& c'nd... deodat!... un (oricel ie"e din )!uricea lui (i 'ncepe "! road! oae5 Ca ful)erul 'l "!)et! un )'nd+ "coa"e din cutiuţ! de la piept firul de p!r de (oarece& 'l ar"e (i... pe dat!& toat! (oricimea p!m'ntului era acolo5 C't ai clipi din oc*i& )r!meile de )r'u& de "ecar!& de mei (i de o#! erau f!cute (i iat!-l (i pe meu c! #ine "! #ad! cum "-a de"curcat 'ntemniţatul. Nu-i #enea a crede c! totul e aie#ea5 A 'n)*iţit )!lu(ca (i i-a dat #oie fiului de crai "! "e plime un cea" prin )r!din! cu $aurita. Mare fericire pentru el5 $ar $aurita 'i "pu"e, 2 Nu te )r!i& a"ta-i numai 'nt'ia i"pra#!& "! #edem cum #ei i'ndi la urm!toarea5 /ntr-ade#!r& cum "e 'n"er!& meul 'l du"e pe un maidan plin cu *oituri de animale de tot felul, oi& cai& #iţei& m!)ari& c'ini& ni(te )loae putreite5 7<4
2 ='n! dimineaţ!& "! nu mai r!m'n! nimic aici& i"e meul& ai "! m!n'nci tot5 $e nu& unde-ţi "tau picioarele 'ţi #a "ta (i capul5 1ietul de el& "e )'ndea 'n "inea lui c! el n-ar putea 'n)*iţi nici um!tate de oca& darmite at'ta c!rn!rie& (i 'nc! 'mpuţit!. C'nd era el mai am!r't& #ine un cor "! fure carne. Gi iar 'l ful)er! un )'nd, aprinde firul cel lun) din coada corului (i... deodat! p!m'ntul "e 'nne)ri de puderie de cori. /ntr-o clip!& nu r!ma"er! dec't oa"ele& pe maiadan& corii 'n)*iţi"er! (i ultimele f!r'miţe de carne5 Mai e ne#oie "! "punem c't de mare i-a fo"t mirarea meului35 /n iua aceea& fiul de crai cel fericit "-a plimat dou! cea"uri cu $aurita "tea& care "e )'ndea 'n"! cu 'ntri"tare cum #a reu(i !iatul la cea de a treia 'ncercare. Seara 'i i"e meul c! p'n! dimineaţ! "! aduc! pe lume un copila( pe care el "!-laud! pl'n)'nd din iatacul lui. 2 0ai de mine (i de mine& porcul de meu5 "e #!it! ietul fiu de crai. Gi cum i"e #ora a"ta& pe dat! '(i adu"e aminte de firul de p!r de porc& 'l ar"e (i "e (i trei cu un porc cu un pruncu(or 'n dinţi& pe care i-l a(e! la picioare. /l lu! 'n raţe& 'l ciupi puţintel de picioru( (i pruncu(orul 'ncepu "! "c'ncea"c!. :op5 (i meul& minun'ndu-"e cum nu "e mai poate de ceea ce auea (i #edea5 Nea#'nd ce face& i-o d!du pe $aurita feciorului de crai (i ei... pe-aci ţi-e drumul& l!"'ndu-l pe meu cu feciorul porcului5 $ar fata& cum o pornir!& 'i "pu"e, 2 $ra)ul meu& p'n! acum tu ai fo"t acela care ai a#ut de 'nfruntat necauri& acum e r'ndul meu. Nu prea pricepu !iatul #orele ei& dar& cum pri#i 'napoi& "e dumiri pe loc, 9meul 'n carne (i oa"e #enea dup! el& m'nc'nd p!m'ntul& pufnind (i "ufl'nd din )reu. Atunci $aurita arunc! un pieptene (i& oameni uni& ca prin farmec r!"!ri ca din p!m'nt o p!dure ne"f'r(it!& dea"! (i 'nalt!. Ai fi i" c! tinerii no(tri au "c!pat de du(man5 $a de unde5 9meul dup! ei5 Atunci $aurita arunc! un inel (i "-a 'n!lţat 'ndat! un munte 'nalt& 'nalt& de ai fi i" c! nimeni nu-l poate trece. 7<6
$ar meul mai a#ea ce#a putere (i l-a trecut& )'f'ind& tun'nd (i ful)er'nd. Atunci fata arunc! o n!fram! "uţire ca firul apei (i pe loc "e porni o ap! mare& mare de n-a mai putut "-o treac! meul (i dra)ii no(tri fu)ari au "c!pat& teferi (i fericiţi. Toate une& dar feciorul de crai #oia "!-(i duc! mirea"a aca"!& cu c'ntec (i cu alai& "-o arate lumii 'ntre)i 'n toat! frumu"eţea. $e aceea a l!"at-o pe Steaua daurit! la un *an& la o r!"cruce de drumuri. Ea& iata& "-a 'n#oit& ru)'ndu-l numai at't, "! nu "e la"e "!rutat de mama lui& c! altminteri o #a uita. 9i" (i f!cut. Aun"e !iatul aca"!& le po#e"ti p!rinţilor "!i toate cele 'nt'mplate& cum iuti"e "-o "cape de meu pe #e"tita Stea daurit!. /i mai ru)! ca a doua i 'n ori "!-i pre)!tea"c! alaiul pentru a-(i aduce mirea"a. Mare fericire pentru ieţii p!rinţi5 Care mai de care "!-l "!rute (i& mai aitir dec't toţi& mum!-"a& "!rmana& care "e topi"e de dorul lui5 El 'n"!& nimic& ca #'rlu)a 'i "c!pa din m'n! (i nu "e l!"a "!rutat5 0eni 'n"! noaptea& cu 'mietorul "omn& care-l cuprin"e pe t'n!rul no"tru de 'ndat! ce "e #'r' 'n a(ternut. Mama lui& numai mam! "! nu fii& at't a a(teptat. S-a aplecat pe fruntea cea trudit! (i a "!rutat-o5 Gi a r!ma" $aurita uitat! la *anul de la r!"cruce& "lu)! la *an)iu. Trecu o ucat! un! de timp. Feciorul de crai nu-(i mai amintea nimic de 'nt'mpl!rile dinainte (i de Steaua de aur. /ntr-o i& "e du"e el la #'nat cu doi prieteni de-ai lui (i& la 'ntoarcere& popo"ir! la *anul de la r!"cruce& "! 'muce ce#a. Cum ucatele erau une& #inul ale" (i up'nea"a frumoa"!& au r!ma" pe"te noapte acolo. /n timp ce feciorul de crai dormea du"& fr'nt de oo"eal!& $aurita "e aplec! "pre el& 'i "!rut! fruntea (i-i "pu"e, 2 $ra)ul meu tu m-ai uitat& pentru c! f!r! #oie-ţi te-a "!rutat maica ta& dar eu nu te-am uitat. Gi "e trei feciorul de crai (i 'ndat! '(i adu"e aminte de toate& toate c'te "e 'nt'mpla"er!& de $aurita& cum o "c!pa"e de meu& cum o l!"a"e el "in)ur! la *an (i cum trecu"e at'ta #reme f!r! "! "e )'ndea"c! la ea. Mare fericire pu"e "t!p'nire pe am'ndoi5 Unii po#e"te"c c! fiul craiului a luat-o 'ndat! pe calul lui (i au pornit-o la palat f!r! alai& f!r! f'rtaţi& numai ei doi. Alţii 7<8
"pun c!& dimpotri#!& a l!"at-o din nou la *an& "-a du" de)ra! la tat!l lui (i "-a 'ntor" cu tot alaiul (i a du"-o la palat. Cum a fo"t& cum n-a fo"t& at'ta (tiu c! "-au cununat& au f!cut o nunt! mare& cu c'ntece& #e"elie. Am #rut "! "tau (i eu "! petrec& dar mi-au dat un picior la "pate (i m-au #'rlit 'ncoace& ca "! tot po#e"te"c... 7re%u&rare din i!troromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U
7<;
=O0ESTE ISTROROMN%
Mo(nea)ul (i ciootarul A FOST O $AT% un ciootar care a#ea o ca"! de copii (i nu iutea "!-i *r!nea"c! din ce lucra el. Erau tare& tare "!raci. /ntr-o i (i-a luat trai"ta (i a plecat 'n lume dup! lucru. Mer)'nd el a(a& "-a-nt'lnit cu un mo(nea)& care a#ea (i el o trai"t!. Ace"ta 'l 'ntre!, 2 Unde mer)i3 2 Nu-mi r!"coli rana& mo(ule& c! "'nt am!r't r!u. S'nt un om "!rac tare. M! duc "!-mi caut de lucru. 2 Gi eu mer) tot a(a. :ai (-om mer)e 'mpreun!& "pu"e mo(ul. $ac! nu ţi-e cu "up!rare& du-mi (i mie trai"ta a"ta& c! ţi-a fi mai u(or dec't mie. >i-oi "pune (i ce am 'ntr-'n"a, "'nt trei p'ini (i trei ca(uri. C'nd ne-o fi foame& om m'nca din ele. Ciootarului "e #ede treea c!-i era tare foame& c! nu m'nca"e nici c'nd pleca"e de aca"!. Mer) ei ce mer) (i ietul de el "e tot )'ndea c'nd o ice mo(ul c! e #remea "! m!n'nce5 El& unul& nici nu mai putea mer)e de li*nit ce era5 $e aceea 'i i"e mo(ului, 2 Mer)i matale& ro)u-te 'nainte& eu m! mai odi*ne"c puţin. Te aun) eu din urm!. Cum "e 'ndep!rtea! mo(ul niţel& el delea)! trai"ta& ia o p'ine (i un ca( (i le 'n)*ite pe ner!"uflate. Apoi o porne(te dup! mo(. Ace"ta 'n"! (tia c! omul no"tru "e o"p!ta"e. Mai mer) ei ce mai mer) (i iar i "e face foame ciootarului& numai c! t!cea c*itic. Noroc c!& 'ntre timp& 'i #eni"e (i mo(ului a m'nca (i "pu"e, 2 N-ar fi ine "! m'nc!m ce#a3 2 1a cum de nu& c! (i mie mi-e foame. C!utar! umra unui copac& "coa"er! o p'ine (i un ca(& 'l 'mp!rţir! pe din dou! (i m'ncar! fiecare c'te o um!tate.
7<<
2 Acum lea)! trai"ta& i"e mo(ul+ mai a#em dou! p'ini (i dou! ca(uri pentru mai t'riu. 2 1a nu& i"e cimarul& nu mai e dec't o p'ine (i un ca(. 2 =!i nu ţi-am "pu" eu de la 'nceput c! "'nt trei p'ini (i trei ca(uri35 Oi fi m'ncat m!t!luţ! o p'ine (i un ca( (i nu #rei "! "pui. $ac! ai m'ncat "pune5 2 $oamne fere(te& n-am m'ncat5 2 1a ai m'ncat5 El 'n"! o ţinea 'ntr-una c! nu (i nu5 Au mer" mai departe (i au aun" la o ap! pe care treuia "-o treac!. 1!tr'nul (i-a f!cut cale (i a trecut-o u(or& dar ciootarul "-a n!cl!it 'n noroi& mai-mai "! "e n!molea"c!. C'nd 'i #enea apa p'n! la )enunc*i& mo(ul l-a 'ntreat, 2 Cine a m'ncat p'inea3 2 Feritu-m-a "f'ntul& n-am m'ncat-o eu5 Apa i-a aun" la )'t. 2 Cine a m'ncat ca(u3 2 Feri-m!& doamne& nu eu5 2 Am "! te la" "! te 'neci& ci "pune odat! cine le-a m'ncat3 Tu3 2 Nu& nu& nu5 Mo(nea)ul& #!'nd c! n-are ce face& 'l aut! "! ia"! din n!mol. Aun"er! 'ntr-un ora( mare& unde tr!ia 'mp!ratul. Cum "e face 'n"! c! toat! lumea era cernit! (i tri"t!. Au 'ntreat un "tr!er de ce e at'ta tri"teţe 'n ora(. Ace"ta le-a r!"pun", 2 Cum "! nu fie35 /mp!ratul no"tru n-are dec't o fat! (i 'n clipa a"ta e pe moarte& nimeni nu o poate lecui. 2 $ar unde #i-" #racii3 2 Au #!ut-o toţi& (i nu numai ai no(tri& au #enit de pretutindeni& dar nu-i c*ip "!-i dea de leac. Mo(ul i-a "pu" atunci c! ar #rea "-o #ad! (i el. L-au du" la 'mp!ratul. 2 Ce-i cu tine& m!ria ta& de te #!d a(a de tri"t3 2 E r!u de tot& mo(ule. N-am dec't o fat! (i nici un leac nu o poate 'n"!n!to(i. O "! moar! dintr-o clip! 'ntr-alta. 2 Ai fi fericit tare dac! "-ar 'ndr!#eni3 2 Cum nu "e poate mai fericit5 7
2 $!-mi atunci un fitil& un c*irit& un ricea) (i un ac cu aţ!. M! duc 'n camera ei (i #ei #edea c! "e #a 'n"!n!to(i. Gi a(a a f!cut. A intrat 'n camera fetei& iata de ea !cea mai mult moart! dec't #ie. A 'nc*i" u(a cu c*eia& ca "! nu-l tul ure nimeni Vnumai c! ciootarul tot "e uita pe )aura c*eii5W. A luat mo(ul ricea)ul& i-a de"picat pieptul& a aprin" fitilul (i fumul acela i l-a "uflat 'n piept. A cu"ut-o la loc cu acul (i& deodat!& fata "-a "culat& a 'nceput "! c'nte (i "! oace prin camer!. /ntr-o clip!& alea cea mare "-a "c*imat 'ntr-o #e"elie de ne"pu". Tot palatul (i tot ora(ul "e ucura pentru c! fata 'mp!ratului "e f!cu"e ine. 2 Mo(ule& i"e 'mp!ratul& cum "!-ţi mulţume"c3 Ce #rei "!-ţi dau& aur "au ar)int3 To#ar!(ul lui de drum 'l tot tr!)ea de m'nec! "! primea"c!. $ar mo(ul i"e, 2 Nu prime"c nimic. Eu am tot ce-mi treuie. Acum munce"c din dra)o"te pentru oameni& nu pentru r!"plat!. /nc*ipuiţi-#! ce "up!rare pe ciootar5 Mai c!-i #enea "!-l omoare5 Nici o #or! nu mai "cotea pe drum5 2 $a ce-i cu tine de e(ti m'nio" (i nu "coţi o #or!3 'l 'ntre! mo(ul. 2 =!i cum "! mai #ore"c cu tine& c'nd (tiai ine c! "'nt "!rac& cu o ca"! de copii& (i tu dai cu piciorul la at'ta !net5 2 =!i mie nu-mi treuia5 2 $a-mi treuie mie5 2 1ra#o5 =!i& dac!-ţi treuie& munce(te5 Nimic nu "e c'(ti)! f!r! munc!5 2 La"c!& de-om mai 'nt'lni #reodat! #reun olna# de lecuit& nu te mai duci tu& am "! m! duc eu5 2 $e ce nu te-ai du" (i data trecut!3 Te-am ţinut eu3 Gi dac-o fi... te duci tu5 Au mer" ei c't au mer" (i au aun" 'n alt ora(& mai mare dec't cel!lalt& pentru c!& pa"!mite& a(a or'ndui"e lucrurile mo(nea)ul. Gi aici era un 'mp!rat cu o fat! olna#!& pe care n-o putea nimeni lecui+ (i aici toat! lumea era tri"t!& tri"t!. Omul no"tru& ciootarul& "e du"e direct la 'mp!ratul (i-l 'ntre! dac! ar fi fericit "!-(i #ad! fata "!n!toa"!. Apoi 'i ceru 7<@
fitilul& c*iriturile& ricea)ul& aţa (i acul. Fata mai r!"ufla 'nc!. Se 'ncuie 'n odaie& (i f!cu 'ntocmai cum f!cu"e mo(nea)ul. C'nd d!du "! mi(te 'n"! fata& ea era moart!. Gi moart! a r!ma". /l cuprin"e pe ciootar frica. A 'ncercat "! fu)! pe ferea"tr!& dar n-a putut. 0!'nd cei de afar! c! nu mai ie"e& au "part u(a (i au intrat 'n camer!. S!rmanul 'mp!rat5 Era nenorocit5 2 Mi-a omor't copila5 Mi-a omor't copila5 Mo(nea)ul "pu"e, 2 C*emaţi c!l!ii "!-l "p'nure ne'nt'riat5 Au #enit c!l!ii& l-au luat cu ei (i l-au du" la "p'nur!toare. S-a du" (i mo(nea)ul. $up! ce i-au pu" (trean)ul de )'t& ace"ta 'l 'ntre!, 2 Cine a m'ncat p'inea (i ca(u3 2 Nu le-am m'ncat eu5 Nu& nu5 2 M!i omule& te-ai l!"at 'necat (i acum te la(i "p'nurat (i tot n-ai "pune c! tu le-ai m'ncat5 Atunci mo(nea)ul "-a du" la palat& a "uflat #iaţ! pe trupul ne'n"ufleţit al fetei de 'mp!rat (i& minune& pe loc a 'n#iat5 Gi a trimi" #or! "! nu-l mai "p'nure pe ciootar& "!-l la"e 'n #iaţ!& pentru c! (i fata de 'mp!rat "-a 'ntor" la #iaţ!. Gi i-a "pu" mo(ul to#ar!(ului "!u de drum, 2 0ei tu& omule& cine #rea r!"plat!& treuie "! muncea"c!& dar "! muncea"c! ine5 Gi-au luat ei r!ma" un de la 'mp!ratul (i au pornit-o la drum. Aun"er! 'ntr-o p!dure& la un loc unde erau multe pietre. Mo(nea)ul 'i d!du ciootarului o cama (i-i "pu"e, 2 Sap! aici& 'ntre pietrele a"tea5 2 La ce un "! "api printre pietre3 "e r!"ti ciootarul. 2 Sap!& 'ţi ic5 A "!pat 'n cele din urm!& c! nu a#ea ce face. Gi c'nd& ce "! #ei& a dat de o comoar!, o oal! plin! cu aur5 /i "pu"e mo(ul, 2 0ei c! (i printre pietre "'nt comori35 Acum f! trei )r!mei. A f!cut trei )r!mei& 2 Acum ia-o pe care-ţi place. 2 1ine& i"e ciootarul& pe a"ta o iau. 7
2 Atunci eu o iau pe a"ta& i"e mo(ul. 2 =!i... cea de-a treia pentru cine e"te3 2 =entru cel ce a m'ncat p'inea (i ca(ul5 2 Eu& eu& eu le-am m'ncat5 2 0ei& omule& te-ai l!"at (i 'necat (i "p'nurat Vdac! m-ar fi l!"at inima pe mineW& (i tot n-ai "pu" c! tu le-ai m'ncat& dar pentru !net... ai "pu". Acum... ia tot (i du-te 'n drumul t!u& numai #ei de te "c*im!. Eu m-oi duce 'ntr-al meu. 7re%u&rare din i!troromână de 081L.0 C0R0G1U*0R1O6E05U
7?
CU=RINS N. FILIMON D Omul de flori cu ara de m!ta"! "au po #e"tea lui F!t-Frumo".........................................................6 =o#e"te popular! romnea"c! D Tei le)!nat....................76 =o#e"te popular! romnea"c! D Cotocil! 'mp!rat& 1an M'rtan................................................................................47 =o#e"te popular! romnea"c! D /mp!r!tiţa pi"ic!.........48 =o#e"te italian! D Enea& "croafa al! (i cei treieci de purcelu(i............................................................................67 =o#e"te italian! D Romolo (i Remo.................................66 =o#e"te italian! D 1erta (i Nerone...................................6; =o#e"te italian! D =rinţul 'n)'mfat..................................6? =o#e"te italian! D 1arca fermecat!& care mer)e pe mare (i pe u"cat.............................................................................86 =o#e"te italian! D 9'na Mor)ana.....................................8@ =o#e"te italian! D 1etta....................................................;6 =o#e"te italian! D Frumoa"a cu "teaua de aur.................;? =o#e"te italian! D Cola-pe(te...........................................<8 =o#e"te italian! D =!ţaniile lui iuf...............................
=o#e"te a pieilor-ro(ii D Steaua c!!toare.......................B7 =o#e"te el#eţian! D Cum a fo"t Coli prin" de un crap.....B6 =o#e"te per"an! D Sa*m (i 9al.........................................B< =o#e"te african! D Ultimul re)e-maimuţ!.....................7; =o#e"te au"triac! D 1alaurul lacului..............................7@ =o#e"te )reac! D 9meul cel cu mare faim!.....................776 =o#e"te )reac! D Co"'neana..........................................77B =o#e"te en)le! D F'nt'na celor trei capete....................74B =o#e"te aromn! D =icur!ru(ul......................................76? =o#e"te aromn! D Le)enda c'rtiţei...............................787 =o#e"te aromn! D =o#e"tea celor trei mincino(i.........786 =o#e"te aromna D Fata mo(ului cea 'nţeleapt!...........78B =o#e"te me)lenoromUn! D O po#e"te cu un morar "p'n ...7;6 =o#e"te me)lenoromUn! D =o#e"tea lui Niţ! l!ud!ro"ul...7;; =o#e"te i"troromn! D $aurita......................................7;@ =o#e"te i"troromn! D Mo(nea)ul (i ciootarul...........7<8
7?4
