CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE 1.1.CONTEXT GENERAL Omul si mediul sau formeaza un ecosistem care se inglobeaza in biosfera fiind unul dintre consumatorii care produc grave dezechilibre naturale. Exceptand fortele naturii (vulcani,uragane,cutremure) ,omul este cel care a adus peisajului terestru cele mai multe si impresionante schimbari (pana la inlocuirea echilibrelor naturale prin echilibre dirijate si controlate de tehnica) 1.2. INSCRIEREA INTR-UN ECOSISTEM 1.2.1.Notiuni si termeni folosite de geografi,biologi, urbanisti: Ecogeosistem – invelisul terestru in care este posibila locuirea si intretinerea vietii. Mediul natural –totalitatea factorilor naturali care se prezinta intr-o anumita stare de echilibru si care determina conditiile de viata pt. regnul vegetal, animal si pt. om. Mediul inconjurator – un sistem spatio-temporal cu o anumita structura , cu o anumita functionalitate si dinamica ,supus dezvoltarii si ierarhizarii interne pe anumite nivele si tipuri de mediu. Mediul umanizat (geografic) – mediul adaptat la necesitatile omului. Environnementul – zonele de contact dintre spatiul construit si mediul natural. Sit – mediul in care aportul constructiilor si amenajarilor este substantial, iar urbanul este materializarea lui. 1.2.2.Componentele si functionalitatea ecosistemului Mediul inconjurator este alcatuit din doua categorii de componente: fizice si biotice/ sau subst. anorg. si subst. org. (vegetale si animale) sau “biotopul” si “bioceneza”. Biotopul (habitatul)este alcatuit din produsi ai litosferei,hidrosferei si atmosferei, la care se adauga energia solara; este instabil. Bioceneza este alcatuita dintr-un grup de organisme (plante si animale) care ocupa acelasi habitat si alcatuiesc un metabolism comun,in crearea , distributia, acumularea, transformarea si dispersarea substantei organice si energiei legata de aceasta. Dezvoltarea ecosistemului este asigurata atunci cand energia acumulata in bioceneza tinde spre valori maxime si intra in categoria sistemelor deschise datorita biocenezei. Ecosistemele pot fi: naturale/spontane (pasuni, stepe, paduri seculare,lacuri,mari) si antropogene (gradina, peisajul amenajat) Un ecosistem poate fi dezechilibrat direct, prin interventia directa a omului, sau indirect, prin factori poluanti, care duc la poluarea componentelor biosferei.Dezechilibrul poate fi functional (necesar trecerii de la un stadiu al dezvoltarii la altul sau disfunctional,(echilibru deficitar), care duce la deteriorarea calitatii peisajului, eliminand posibilitatea unei renovari. 1.3. PEISAJUL Peisajul (regiunea) este o combinatie originala de elemente fizice si umane, cu o fizionomie proprie, lipsita de rigiditate, capabila sa se transforme prin rupturi succesive ale echilibrului si, ca sistem de interactiuni, este definit de un autoreglaj si de expunerea sa la transformare. Caracteristici: ~ Intr-o ierarhizarea geosistemului, peisajul este nivelul imediat observabil. ~Are o compozitie bipartita: suportul(forma legata de caracteristicile geologice, geomorfologice, climatice..) si cuvertura sa (ce materializeaza influenta parametrilor naturali si a celor umani) ~ actiunile cele mai dinamice care impulsioneaza transformarile unui peisaj sunt cele din aria socialului, descrierea mecanismelor de dezvoltare a unui peisaj, ofera conditii optime pt. modelarea sistemului luat in studiu, ca in orice interventie umana trebuiesc cunoscute limitele de toleranta ale peisajului in cauza ca si modificarile de ordin structural si functional ~ Aflat intr-o continua metamorfoza, uneori lenta, peisajul este supus unei schimbari de sens dar si de limite. Deci peisajul se poate defini si prin “spiritul timpului”, iar “gradina istorica” este o materializare a acestuia. Rosario Assunto –“peisajul este definit ca aspect vizual al privelistii”, fiind un spatiu deschis spre infinit de catre cer si limitat de sol, deci e o prezenta a infinitului in finit sau o finitate deschisa, un sp. exterior limitat.Peisajul nu e un spatiu, ci un metaspatiu pt. ca el este un “loc”, un spatiu cu atribute ce-l individualizeaza si unde timpul ,ca istorie, are o contributie esentiala , transmitand naturii o cultura Pierre Sansot – “peisajul este ceea ce nu are nevoie de a fi explicitat, deoarece il traim in intregul sau”. Intre peisaj si fiinta umana exista o anumita complicitate, o “transgresiune peisagera”. Tot Sansot sustine ca orice obiect sau orice loc sunt susceptibile a prolifera in semnificatii multiple. Notiuni si termeni Gradina istorica –un peisaj amenajat la o anumita data sau intr-un anumit interval. Peisajul istoric – un peisaj specific care este asociat la o intamplare memorabila, un eveniment istoric major, un mit bine cunoscut sau o batalie epopeica. Peisajul natural – “Orizontul lui Orfeu- Assunto”, eliberat de actiunea interesanta, unde intalnim libertatea contemplatiei estetice. Peisajul amenajat “Orizontul lui Prometeu –Assunto”,vizeaza peisajul strict utilitar si nu gradina in acceptiunea ei estetizanta. Alberti numeste peisajul amenajat – “peisaj inventat” avand si motivatia ca arhitectura ii motiva acestuia regulile sale. 1.4. GRADINA Evolutia conceptului Aparitia gradinii este pusa pe sema necesitatii biologice de asigurare a subzistentei. In timp, gradina a parcurs drumul de la util la extaz si divin.Astfel in antichitate in, gradina nu va fi vazuta numai ca suport al existentei ci si ca un loc de destindere, de reverie. Crestinismul o va echivala cu raiul unde omul ar dori sa ajunga. De la gradina “paradis” la gradina contemporana, drumul a fost lung, pe parcurs, gradina primind diverse semnificatii. In sec.XVII, numai frumosul artistic ii preocupa pe teoreticieni si abia in sec. urmator, gradina va intra si ea in dezbaterile estetice alaturi de pictura si sculptura.Tot acum se incepe aclimatizarea plantelor. Incepand cu sec.XIX gradina a trecut tot mai mult in atentia domeniului public, devenind un loc al relatiilor om-natura , om-constructii, om-oameni si o ambianta.Gradina a capatat si semnificatia de antidot la insatisfactiile orasului.=> teoria “orasului gradina”, ca o alternativa la orasul industrial.In 1842-46 apare prima Gradina De iarna publica. O data cu inaugurarea celei din Paris, la prezentarea plantelor se va asocia si agrementul. Inc. sec. XX este marcat de utopiile urbanistice, de melanjul oras-gradina, etichetat ca o suburbie contemporana. In anii ’30, Le Corbusier va sustine ideea “oraselor verzi”, inlocuind orasul dezvoltat pe orizontala cu cel pe verticala- un adevarat pachebot. Acum, la inc. sec.XXI, gradina reprezinta mai mult decat inainte; ea este locul unde individul poate scapa de stressul orasului, unde nu e supus constrangerilor societatii sau agasat de tentatiile civilizatiei. In evolutia conceptului de gradina, de la cea utilitara pana la cea de agrement, ea a fost obsesiv asociata ,inclusiv in literatura, pictura sau muzica, cu anotimpul cald ,cand vegetalul se manifesta in toata plenitudinea si mai ales in gradina-paradis. 1.5. ARH. PEISAJULUI SAU PEISAGISTICA In sec. XVIII in clasificarea artelor frumoase propusa de Kant, s-a folosit termenul de “arta gradinii”,considerata ca o forma de pictura .Denumirea apare si in secXIX si o vom intalni si in secXX. Desi are in vedere o structura spatiala pe orizontala si verticala a unei portiuni de cadru natural sau construit, totusi aceasta disciplina nu va intra in aria de preocupari ale urbanismului, decat in a doua jumatate a secXX, iar numele de ‘peisagist’ nu va fi mentionat nici in Larousse din ’80. In literatura de specialitate vom intalni termeni ca:”Landscape Design”,”Art of gardens”, ”L’art de jardin”, ”Gardenkunst”. La noi, una din primele lucrari in domeniu se va numi “Arhitectura spatiilor verzi” (1953) sau”Arhitectura peisajelor”,”Arhitectura spatiilor libere plantate” In deceniul 7, spatiile verzi devin o sintagma ce se folosete si astazi, iar in deceniul 8 vom intalni si “arhitectura peisagera” si “peisagistica”.Arhitectura si urbanismul ecologic, notiuni folosite tot mai des,denota ca daca s-a putut constata mult timp o modelare a peisajului de catre conceptele arhitecturale (arhitectura peisajului) ,s-ar putea sa asistam si la o modelare a spatiilor arhitecturale pana la nivel de structuri urbane, de catre unele cerinte ale cadrului natural, ale micro sau macropeisajului. 1.6.PROFESIA DE PEISAGIST Pana in sec.XX, peisagistul este doar un autodidact, prima institutie care va emite diplome de specialisti fiind “scoala” de la Versailles. In Italia renascentista (sec.XV) creatorii de peisaje aveau cunostinte de geotehnica, arhitectura si constructii, in Franta sec.XVII, trebuiau sa fie buni geometrii si sa cunoasca legile perspectivei si reflexia luminii. In Anglia (sec.XVII) vor deveni creatori de peisaje scriitorii, gradinarii diletanti.Abia in sec.XVIII ‘gradina’ este trecuta in randul artelor. La sf. Sec XIX va lua fiinta “Societatea Americana a Arhitectilor Peisagisti”, peisagistii americani fiind primii care au condus la ei , noile proiecte in domeniul urbanismului, de la noi localitati pana la arii metropolitane intinse. Si in prima jumatate a sec. nostru, majoritatea dictionarelor indicau in dreptul cuvantului ‘peisagist’-pictor de peisaje, deci, societatea, nu i-a acordat acestuia un statut anume, el fiind obligat sa-si asocieze specializarea la cea de arhitect. Chiar si in Franta dupa 1950, peisagistul va fi un decorator in spatiul gradinii, amenajarile mai importante fiind preluate de catre arhitecti.Abia in anii ’70, o data cu critica la adresa urbanismului de zonaj, va fi reactivata “ cererea peisagera”. Atributii ale peisagistului: ~sa fie familiarizat cu istoria gradinaritului si a peisagismului. ~trebuie sa fie lipsit de prejudecati datorate gusturilor personale si sa poate evalua critic si istoric un sit. ~ sa gaseasca solutii pt. a impaca necesitatile conservarii, asigurarea vizitarii turistice si managementul global ATRIBUTELE SP. VERZI La baza existenei organismului uman se afla o tripleta de categorii urbane fundamentale:mobilul urban, activitatea umana si spatiul aferent, aflate intr-un proces continuu de transformare. Mobilurile se grupeaza in ‘forte urbane’ care se manifesta in spatii proprii, comune sau prin ocupari temporare care sunt in deplasare pe teritoriul orasului. Se ajunge astfel la activitati urbane, care deservesc colectivitatea si pt. a caror desfasurare sunt necesare, pe langa participarea umana si mijloace, spatii, o supra si infrastructura, sp.verzi care prin insusirile lor pot face ca ambientul sa fie cat mai placut. Calitatile spatiilor verzi au fost apreciate din cele mai vechi timpuri. In 1635,in Franta o lege va interzice ‘taierile rase’ in zonele montane.Atitudini similare vor apare in sec. urmatoare si in alte tari.
La noi ,in 1852,Ion Ionescu de la Brad va fi primul care va atrage atentia asupra principalelor insusiri ale padurii: de productie, hidrologica,antierozionala,sanita-ra si estetica.In 1881 apare primul Cod silvic,iar in cel din 1910 se introduce notiunea de ‘paduri de protectie’. In 1980 se definesc atributele padurilor (denumite‘functii’)productie,hidrologica,protectia solurilor, climatica, sanitara, recreativa,decorativa, stiintifica precum si cea de conservare a naturii. 2.1.ATRIBUTUL SANOGENETIC 2.2.1.Imbunatatira microclimatului Efectele sp.-iilor verzi se manifesta atat direct asupra corpului uman cat si indirect ,prin crearea unor stari ca cea de calm, buna dispozitie,incantare,care la randul lor au efecte pozitive asupra starii generale a organismului. Actiuni directe: -producerea O2 si consumarea CO2 -influenta pozitiva asupra starii psihice a ionilor negativi,care stimuleaza metabolismul unor compusi cu inalt continut energetic sau a acizilor nucleici,asimilarea O 2 si a K ,faciliteaza asimilarea fierului,accelereaza oxidarea serotoninei.In zonele poluate,depasirea raportului 1,3:1 (ioni +/ioni - ) duce la aparitia starii nervoase anormale. -producerea de ozon este si ea benefica deoarece ozonul: activeaza arderile din organism,fortifica si mareste vitalitatea,buna dispozitie,e un puternic dezodorizant. -influenta temperaturii.Vara, o zona plantata reduce cu cateva grade valoare caldurii din terenul deschis si dispar efectele negative resimtite de organism,in timp ce iarna,datorita putrefactiei,temperatura intr-un masiv plantat este cu cateva grade mai ridicata. -diminuarea vitezei de deplasare a aerului Vantul provoaca neliniste,poluare,este periculos pt.cardiaci si nevrotici,insa fasiile plantate pot diminua sau anula aceste efecte. -influentarea gradului de umiditate 2.2.2 Imbunatatira starii psihice Vegetatia poate contribui la starea de calm,satisfactie,meditatie,reverie,prin atributelesale,formale,cromatice, sonore olfactive.Pot indeparta starile astenice (ingrijorare,suparare,depresie,tristete) forma si conturul coroanei cat si dispunerea ramurilor. Astfel: -forma columnara a coroanei, excita indeamna la actiune, dezvolta, fantezia inspira sentimente solemne (se pot folosi tuia, plopi piramidali,chiparosi ) -forma conica indeamna la dinamism cand ramurile sunt in sus sau produc inhibitie cand ramurile sunt in jos (rasinoasele) -forma sferica declanseaza calm,siguranta de sine (majoritatea foioaselor) -forma umbrelara,calmeaza dar si ocroteste Formele pendente (salcii,artari plangatori) si contururile usor neregulate,duc la stari de calm dar si de melancolie,pasivitate,inhiba-re sau chiar renuntare. Formele foarte variate pot dinamiza dar si starni neliniste,agitatie. Dispunerea vegetatiei are efect de asemenea asupra organismului uman,astfel: un masiv dintr-o singura specie,de aceeasi varsta si o buna stare de vegetatie, induce un sentiment de maretie si vesnicie,siguranta si optimism; o padure rarita de stejar- relaxare; un arbore batran sau un plop solitar izolati –zadarnicie,izolare. Cromatica are in majoritatea ambienturilor efecte pozitive,insasi verdele fiind culoarea sperantei. Culorile calde sunt calmante,stimulative;culorile tipatoare provoaca iritarea, in timp ce verdele inchis, albastru,movul starnesc tristetea. 2.2.3. Reducerea gradului de poluare Padurile reduc poluarea cu pulberi a atmosferei prin fixarea acestora pe suprafetele foliate,filtreaza aerul poluat cu gaze toxice si reduc poluarea fonica (o perdea de protectie cu latimea de 25-30m,formata din 5,6 randuri de arbori,asigura o atenuare a zgomotului in medie cu 1,8 db pt.fiecare rand de arbori) In procesul de poluare,factorii meteorologici pot avea o pondere insemnata (viteza si directia vantului,ceata,turbulenta)in functie de anumite conditii locale. Evident efectele nocive ale poluarii pretind eliminarea sursei si nuterapeutica prin ‘spatii verzi’. 2.2.4.Epurarea microbiana Arborii au proprietatea de a emana niste substante volatile(fitoncide),care contribue la distrugerea unor ciuperci si bacterii,generatoare de boli grave:difteria,febra tifoida,tuberculoza) Gradul de poluare variaza de la un oras la altul in functie de marimea acestuia,de profilul sau,caracteristicile reliefului, structura urbana etc. 2.3.ATRIBUTUL RECREATIV Atributul recreativ este atributul major al spatiilor verzi. Recreerea poate avea 4 moduri de manifestare: destinderea,divertismentul,evadarea si dezvoltarea (fizica sau intelectuala),deci cadrul in care se desfasoara este variat .Pentru fiecare din aceste moduri de manifestare, peisajul poate veni cu oferte,desigur in functie de durata solicitarii si numarul utilizatorilor. 1. Pt. destindere, promenada,squarul sau gradina de cartier pot satisface relaxarea de cateva ore; gradina publica,parcul- pe cea de sfarsit de saptamana; padurile,statiunile balneoclimaterice,amenajarile pt.turismul rural, sunt destinate concediilor de scurta sau lunga durata. 2. Pt. divertisment avem: aqua parc,Park Ocean,schiul nautic,terenuri de skateboards etc. 3. Dezvoltarea este determinata de varsta si de scopul urmarit.Ea poate viza o arie mai restransa ,ca formarea si mentinerea unei conditii fizice sau o arie mai larga,ca ‘dezvoltarea personalitatii’,cand se apeleaza la concursul mai multor factori. 4.Evadarea poate insemna o iesire din corsetul constrangerilor urbane,o abandonare a mecanismului ec-social,o sfidare a prezentului sacaitor prin refugiul intr-un loc al amintirilor,o incercare de regasire a eu-lui. In procesul recreerii s-au distins 5 faze: pregatirea, deplasarea,activitatile pe loc,intoarcerea si amintirea. 1. Pregatirea presupun intocmirea programului,faza ce creaza o bucurie a artificiala a placeriicautate.Este un factor important d.p.d.v. al publicitatii. 2. Deplasarea face parte pt.multe persoane din relaxare,destinderea cautata.Bineinteles,depinde de zonele ce trebuie parcurse pt. a putea ajunge la locul ales. 3. Activitatile pe loc ,active sau pasive (plimbari,pescuit,canotaj,picnic,camping),in general,sunt singurele vizate atunci cand se vorbeste de recreere,ele constituind faza principala a acesteia. 4. Intoarcerea poate fi facuta pe acelasi itinerar ca si plecarea,dar comportamentul individului este diferit.Daca traseul este interesant iar conditiile de circulatie bune,impresia despre faza precedenta va fi favorabila,indemnand la revenire.Daca ansamblul tuturor impresiilor a multumit si la acesta se mai adauga satisfactiile din alte experiente,atunci amintirea (5) va indemna la noi actiuni. Analizata de pe un palier superior,recrearea ne conduce la o faza cand interesele individuale si colective,pt a putea fi satisfacute optim,trebuie sa fie corelate cu niste servicii si echipamente,a caror organizare este preluata de societati economice de profil.Aceasta activitate va deveni turism , iar interesul manifestat pt. atragerea de venituri prin turism este justificat si de alte avantaje: este o activitate nepoluanta,stimuleaza investitiile si modernizarea echipamentelor tehnico-edilitare ale teritoriului,contribue la punerea in valoare a cadrului natural,a creatiilor spirituale,a traditiei. 2.4. ATRIBUTUL DECORATIV Natura inglobata in oras este vazuta ca un “peisaj cultural” , devenind o componenta a urbanului. Deci natura este forma, iar continutul ei este cultura, desi poate ca forma in zilele noastre este mai mult un produs al civilizatiei. Fata de acest”peisaj cultural” exista 2 tipuri de atitudini: una care pretinde ca natura sa preia una sau mai multe functiuni urbane, iarcealalta este ca ea, natura, sa fie locul unde omul isi gaseste deplina libertate. Asociind in proportii diferite Frumosul natural cu cel artistic dar si frumosul cu utilul, gradina poate declansa o gama larga de emotii, ea putand oferiimagini vii,vibrante, statice si dinamice, lumina si culoare in continua nuantare, fond sonor etc. Atributul decorativ se poate manifesta o data cu sistematizarea verticala, cand actul creatiei poate realiza o compozitie atractiva numai dintr-o succesiune de suprafete si forme gazonate cu cateva accente de arbori (care declanseaza cele mai multe stari, efecte de mister si grandoare), arbusti(nu indeamna la meditie) sau palcuri cu flori.(cu rol de acompaniament pt. solisti ca arbori sau obiecte de arh. sau pe post solo in compozitiile mici) Un aport deosebit il poate avea apa. 2.5.ATRIBUTUL URBANISTIC Spatiile verzi, ca o componenta organica a orasului,sunt implicate in multe din activitatile urbane,direct sau indirect,deci ‘fac urbanism’,fiind unul dintre factorii majori care determina ambientul. Astfel, ele participa la umanizarea cadrului construit dandu-i, viata,intimitate atractie;pot acuza sau chiar impune un specific localitatii prin delimitarea unor zone (prin cursuri de apa ,perdele sau fasii verzi) sau prin adaugarea medierii in scara orasului,detasarea unor forme de relief.Ele pot introduce unitatea,asigura continuitatea,elimina monotonia fronturilor prea lungi(prin ritm,forme noi,culoare) sau a marilor ansambluri rezidentiale; pot masca sau atenua unele deficiente ale compozitiei urbane;sustin unele perspective(aliniamente,succesiuni de peluze,completarea unor fronturi).De asemenea,ele pot face util ,agrementand un spatiu de tranzitie eliberat de constructii pana la atribuirea unei alte functiuni. 2.6.ATRIBUTUL UTILITAR-ECONOMIC D.p.d.v. utilitar,contributiile spatiilor verzi sunt : asanarea terenurilor mlastinoase,ameliorarea solurilor neproductive (prin influentarea proceselor genetice),realizarea perdelelor de protectie impotriva curentilor de aer uscat sau rece,imbunatatirea climatului (mai ales atunci cand patrund sub forma de pene si mari suprafete de apa in oras). In intravilan, plantatiile pot fixa taluzuri sau versante rezultate din lucrari de sistematizare verticala,pot crea un tampon intre zonele rezidentiale si industrii poluate,pot acoperi haldele de steril etc.Daca adaugam si masa lemnoasa rezulta implicit si aportul economic. 2.7. ATRIBUTUL INSTRUCTIV Spatiile verzi pot avea si un caracter instructiv, cum ar fi:”GradinaBotanica”,”Gra-dina zoologica”,”Muzeul etnografic”,”Parcul dendrologic”,Parcul arheologic”,”parc expozitie” Pe langa acestea, tot surse de informatie sunt si scuarurile,gradinile, publice padurile-parc.In aceste spatii nu se produce numai o asimilare de cunostinte ,ci si o educatie,atat prin organizarea spatiului dotarea lui,dar si datorita relatiilor/conditionarilor ce se nasc prin participarea mai multor indivizi la actul recrearii.Daca trecem la complexurile si parcurile sportive,
aici activitatea intelectuala si cea fizica trec pe planul doi,accentul punandu-se pe formarea sportivilor de performanta. Ex: parcul Villette, prin dotarile sale(Orasul si Muzeul Muzicii,Muzeul stiintei si tehnicii,gradinile cu tematici)este un adevarat “complex de instruire”. 2.8. ATRIBUTUL STIINTIFIC Primele gradini concepute in acest scop sunt cele botanice(Padova sec.XVI),ce vor deveni tot mai numeroase dupa sec.XVIII.Lor li se vor adauga parcurile etnografice iar in zilele noastre expozitiile universale, parcurile tehnice (foloseste vegetalul doar pe post de ambient) Observatii: unele detalii din parcul Versailles au stat la baza realizariiunor cartiere noi in Paris,in timp ce conceptia generala a acestuia a influentat conceptia in planul orasului Wasinghton; teoriile despre gradina din sec. XVIII au creat premisele pt. nasterea proiectelor de ‘orase gradina’de la sf. sec. XIX;structurile cat mai diafane pt. realizarea marilor sere din sec.XIX vor indemna la suprafetele cortina ale arhitecturii moderne. 2.9. ATRIBUTUL SOCIAL Orice peisaj amenajat devine si un loc de contact social si cu cat ofertele sunt mai numeroase ,creste si nr.vizitatorilor.Dupa strada si piata ,gradina a devenit al treilea spatiu public ce poate determina atitudini colective(atasament fata de oras,coeziune sociala sau miscari revendicative),o data cu aparitia ‘gradinilor publice’. CATEGORIILE SI MODUL DE DISPUNERE 3.1. CLASIFICARE A. Dupa gradul de accesibilitate A1Sp. Verzi cu acces nelimitat pt public A1.1.adiacente cailor de circulatie A1.2.scuarul A1.3.gradina 1.3.1.g.din complexul de locuit 1.3.2.g.de cartier 1.3.3.g.publica A1.4.parcul A1.5.padurea parc/pad de recreere(extravilan) A1.6.baza,complex de agrement(ex.) A1.7.statiunea balneo-clim. A2.Sp. v. Cu acces limitat pt pub. A2.1.din zone rezi 2.1.1.teren de joc si sp. 2.1.2.teren de sp. Ale cartierului A2.2.aferente dotarilor (crese,grad.sc.,unit.sanit.,culturale,super market) A2.3.pt. practicarea sp. profesionist (baza unifunct., complex si parc sp.) A2.4.cimitirele A3.Sp. v.fara acc. Pt public A3.1.incinta privata A3.2.incinta institut. De cercetare ,intreprinderi,clinici B Dupa profilul preponderent B1.sp verzi de recreare (scuar, gradina, parc, padure-parc, parc nat,etc) B2.sp verzi de agreement (scuar, parc de distractii) B3.sp v instructiv-educative B3.1.g. arheologica B3.2.g.botanica B3.3.g.zoo B3.4.parcul dendrologic B3.5.g./parcul expo B3.6.tehno-parcul B3.7.parc nat. B3.8.parc national B3.9.rezervatia B4.sp verzi cu caract utilitar (baze dendro-floricole, plantatii pt consolidarea teren si protectia curs de apa, perdele de protectie, plantatii de mascare) C. Dupa amplasament C1.in perimetrul construit C2.in intravilan C3.in extravilan 3.2.CATEGORIILE-CARACTERISTICI 3.2.1.ALINIAMENTUL *rol de a crea ambianta placuta pt soferi si pietoni,de a ritma desfasurarile,fronturile,de a introduce unitatea *peretele vegetal-imp. Poluarii,insolatiei,curenti de aer nefavorabil,confort optic *pt poluare-specii cu rezi sporita(cu frunze mari,compuse si cu crestere rapida dar si longevive,cu sistem radicelar profund si coroana nependenta,cu trunchi rectiliniu si h min 2.5m pina la limita inf a coroanei) *specii:castan porcesc,platan,carpen,nuc,ulm,tei,frasin paltin-mai putin conifere *pt sosele se vor folosi specii locale pt inlocuire rapida *se va avea in vedere:specificul zonei,categ de str,natura trafic, vecinatati, reg de inaltime, efecte estetice *aliniament pe o parte:cind se deschide o persp, un scuar,o gradina; se atentioneaza o convexitate cu grupari (trafic intens) 10-30m intre grupari in panta-specii de inaltime variabila 3.2.2.BAZA SI COMPLEXUL SPORTIV *o baza-2,3sporturi,apartine unei asociatii si are supraf redusa,e doar un grup social si nu se pune problema compozitiei peisajere *complexul sp si baza-destinate profesionistilor (componente:terenuri, pavilioane unifunctionale-piscina, poligon tir, patinoar; polifunct.-atletism, gimn., box: pavilion adm.parcaj si alei de legatura) *circulatii ierahizate 3.2.3.CIMITIRUL,COLUMBARUL *inhumare/incinerare *morminte-85% *loc de meditatie (cind e vegetatie inalta) *se va evita vecinatatea locuintelor si a cursurilor subterane de apa *benefic:panta usoara,liziera de padure,acces auto comod *teren:pam argilos,nisipos cu orientare sud,echipat cu retea de apa canal si curent electric *organizare:parcaj, pavilion pt public, pav adm,restaurant, pompe funebre, sp depozitare ateliere, grup social,depozite deseuri si capele pe culte *reteaua de aleiva tine seama de deplasarea convoiului funerar,de platforme de popas si de sp tratate peisager COLUMBARELE- pt ele se cauta peisaje stimulatoare, cu topoplogie animata, deschideri de persp,veg bogata si regizata,arta monumentala (peretii pt urne devin structuri arhitecturale) 3.2.4.GRADINA ARHEOLOGICA *aparitia a fost stimulata de atitudinea recenta fata de pattimoniu imobil si fata de peisaj *accentul-pe vestigii decopertate pt specialisti si appoi pt public a.vestigii in aer liber,in sit sau in pavilioane b.piese puse in cvontext c.coabitarea mai multor tematici(parc,centru cultura dedicat unei civilizatii sau unei etape)-ex.parcul ist.Colhuacan din Mexico City unde sint insumate 3 tematici :memoria ruinelor,reevaluarea unui sit,creearea unor situri *vegetalul va avea functie de suport,de companie,de separare,de destindere *dimensiuni:de la max unui scuar-parc 3.2.5.GRADINA BOTANICA *istoric:antic-botanica considerata anexa a medicinii; ev mediu-unii calugari se vor dedica cultivarii plantelor med: sec 16-colectionarea,cercetarea unor plante rare si realizarea de experimente,adaptarea plantelor exotice -pe linga univ. Din Padova(italia):apoi pe linga resedinte princiare,monarhice si in administrarea unor orase: sec 18-19 vor gazdui si cursiri(va deveni un loc al documentarii si cercetarii,banca de date si seminte,centru de conservare si de distribitie *se va ajunge la gradini specializare si supraf vor creste *sec18-serele-nr lor e in functie de nr de specii;prin forma si dimensiune devin puncte de interes in compozitie(ex sera printesei de wales e cea mai performanta tehnic) *serele au fost precursoarele stilului international-„biosfera” *teren-conditii:evitarea amplasamentelor poluate,relief cu topologie variata si versante cu expunere diferita,prezenta unui curs de apa,constituirea unor peisaje sem celor naturale....de evitat amplasamentele periferice sau cele cu acces nefacil sau fara legaturi cu mijl de transp in comun *organizarea functionala-principii:dispunere plantelor sistematica,fitogeografica,industriala,decorativa sau combinatii(ex. Plante deco linga intrarea principala,un rozarium,flora unor zone geografice din tara respectiva,pl salbatice,pl de cultura,asociatii lemnoaseforestiere,culturi experimentale si specii supuse conservarii ce au nevoie de biotopuri adecvate *parcaj auto si pt biciclete la intrare,sere, muzeu botanic(poate adaposti si un institut de cercetare),pavilion administrativ,servicii pt public(cu grupuri sanitare),sector de intretinere, *se vor asigura circuiti/alei comode(latime,imbracaminte,protectie in loc accidentat) prevazute cu locuri de odihna; vor fi puncte belvedere *se vor utiliza materiale naturale 3.2.6.GRADINA DE EXPO *functie urbana din s,19 *sp pt o activitate de scurta durata (efemera)pt ca mai apoi sa necesite echipamente mai costisitoare,amenajari ample si astfel vor capata un caracter de durata *ex. Spatiul dintre fosta scoala militara si cplina Trocadero-utilizat de mai multe ori pt expo universale...va naste o noua categ de sp verde ; vagatalul nu va ocupa primul loc in compozitie(veg inalta 5-15%),apa nu vor avea doar rol de suport ci de componenta majora a compozitiei ambientale *principii:date de eficienta urmarite in utilizarea terenului ,de politica eco,de infrastructura,de proiect in sine (ex Barcelona) *la noi:gradina de expo de linga P-ta Libertatii(1964) cu caract permanent :anual 5-7 manifestari cu caract com national sau internat 3.2.7.GRADINA PUBLICA *din s 19,profilindu-se pe destindere,pe agrement *devine piesa reprezentativa a sp verxi urbane ,situindu-se in genere in vecinatatea sau la o mica distanta de z0na centrala *in sec 19 nu va avea o compozitie peisagera ci va aea o axa promenada(cu amorse) si mai rar tratare geometrica *parc Monceau Paris-9 ha-daduse tonul in s 18 pt stilul englez *movila La butte-Haussman-cindva cariera iar apoi groapa de gunoi ,va face loc unei imense realizari artificiale ,lac ,cascada,grote,si retele dense de alei sinuoase si chiar si o resedinta *in sec 20 gradinile isi vor amplifica dim, va renaste stilul mixt si compozitia clasica,la mijl sec stilul peisager va intra in declin dar isi va reveni odata cu reafirmarea „gradinii japoneze”...geometrismul va cistiga din nou teren...mai aproape de noi :speculatii grafice ,viziuni bidimensionale in care vegetalul va veni cu culori si forme *o prezenta mai consistenta capata veg din grad inchinate memoriei locului *la noi-in deceniul 1 erau cu dim reuse (sub 10 ha) si in f rare cazuri erau rezultatul unei conceptii peisagere...in per interbelica –realizari noi si
modernizari...in dec 7 –se nasc marile ansambluri ce vor promova gradina de cartier(stil mixt:promenade,locuri de odihna,bazine cu apa,sector pt copii,alim publica,pergole,chioscuri ,lucrari de arta monumentala,cinematografe si estrade in aer liber,oglinzi de apa cu debarcadere *pe fondul vegetal se impune o modernizare a structurii,a mobilierului urban si a echipamentelor *procentul redus de sp verde din multe orase indeamna la compozitii in care veg lemnoasa sa fie de 4%din tot *ex:grad Cismigiu (s19), N Balcescu si Drumul Taberei (postbelice) 3.2.8.GRADINA ZOOLOGICA *in orase mici amenaj sectoare in parcuri sau gradini *rezervatii zoo- pt specii periclitate (suto de ha) *istoric: mileniul 3 i c h ,in Egipt A-pasiunea unor suverani de a avea anim interesante care facau si vinatoarea mai comoda (si in China ,India si Roma A ,si civilizatia azteca )...marile desc geografice-reinvie interesul pt menajerii...Carol 9-la Luvru si Tuilleries-sp pt anim domestice si salatice...Ludoviuc 14-Versailles-cea mai imp menajerie din Europa...1572FRANZ JOSEPH 1-va permite accesul publicului la palatul Schonbrumm...1794-muzeu de isto naturala la Paris...sec 19-societati si asociatii stintifice ce infiinteaza zoo *zoo indeplinesc 3 functii majore:expun, intretin si studiaza *dupa 1907-anim sint in aer liber (gropi,garduri,grote,santuri) *alegerea amplasamentului: retragere de la surse de poluare sonora,chimica si arii rezi; vecinatatea unui transp in comun si parcaj; acces pt public ,unul sec si unul pt aprovizionare racordat la un sector gospodaresc: relief animat si prezenta unei ape *va fi o gradina de mici dim (pavilion pt public,pav adm) *anim mici si intereante – in apropierea intrarii,anim mari –la periferie *traseul aleilor va tine sema de o succesiune prestabilita si nu se va intilni cu cel de serviciu *elem ce dau specificitate:voliere,grote,tarcuri decapate,lacuri,pasarele *”sp afectat animalului captiv...trebuie sa fie o reproducere miniaturala ,concentrata a intregului domeniu vital „-punctul nodal va fi adapostul dar nu vor fi uitate nici refugiul temporar,de hranire ,de reproducere,de baut,de toaleta,de marcare *ex; la noi –prima in Sibiu(in Dumbrava) 3.2.9.PARCUL (ORASENESC ) *impreuna cu padurea-parc ,face parte din marile unitati ale sistemului de sp verzi din intravilan *poate avea un profil predominant (de distractii,expo,sportiv,etnografic)sau mixt *conditii:min 20-30 ha(monofunctionale) ,zona nepoluata, teren cu topologie variata, utilizarea cu precadere a terenurilor neproductive/nerecomandabile pt costructii, curs natural de apa, vecinatatea unui mijloc de transp in cimun si parcaje...preferabil sa serveasca cit mai multe arii rezi si cu leg comode cu zona centrala...mai multe intrari, o anumita dispunere a zonelor de interes, ierarhizarea circulatiilor *ex: Parcul central din Manhattan (340 ha ),in stil european,pt toate categ sociale :destindere(plimbare pe jos, cu barca, calare, cu bicicleta, pe rotile, plaja pe stinca, imense peluze, patinaj ) si de instruire 9muzeu de isto nat,de arte)...retea de alei de 40 km dispuse peisager pe un relief animat *ex: Parcul Vllette-Paris...cadrul natural e doar un suport pt diverse obiecte sau un pretext pt etalarea unor scenarii...destinderea in cadru prea urbanizat,predomina instruirea (muzeul industriei si tehnicii,Geoda,orasul muzicii,etc )...toti polii de interes sint amplasati perimetral iar vegetalul arboricol este total nesemnificativ *la noi: Parcul Herastrau exceleaza prin vegetatie si prezenta apei (190 ha ) profilat pe destindere si agrement(cluburi,teatru in aer liber,sector pt copii,alim publica )si instruire (expo,biblioteca, muzeu al satului ) 3.2.10.PARCUL DE DISTRACTII *creati a sec 19(Prater in Viena si Tivoli in Copenhaga(50 ha- echipamente ca sector de instalatii,teatru de pantomima,teatre de estrada,sala de concerte,20 restaurante,comert ambulanut,sp de odihna,loc de ambarcatiuni) *e preferabil terenul putin accidentat din vecinatatea unor mjloace in comun de mare capacitate *parcaj,circ pietonale,sector gospodaresc(sp tehnice,ateliere intretinere,utilaje,deppozite,garaja,sp personal ) *sec 20 – Disneyland,Walt disney world,Tokyo disney,Euro disney(acesta are in omponenta cele 5 tari de inspiratie americana:tarimul de frontiera,tarimul fanteziei,tar. Descoperirii,si strada principala-600 ha—o adevarata masinarie tehnica...transportul mecanic la int e o necesitate si un mijloc de agrement *pe teme religioase va fi „Holy land” 3.2.11.PARCUL DENDROLOGIC *are misiunea de a asigura adaptarea la climatul tarii al speciilor exotice,de a le inmulti,de a le conserva si de a le raspindi pe cele deja aclimatizate *are o functie de cercetare *conditii: sp pt cercetare,administratie,sector gospodaresc,sere,echipare tehnica *amplasament:relief animat,prezenta unei ape,sol care sa nu presupuna lucrari costisitoare de ameliorare,zona nepoluata si ferita de curenti puternici si reci,acces la un drum modernizat *stilul peisager e cel mai recomandabil *ex la noi:Simeria-pe malul Muresului(70 ha-cuprinde lunca si o mica parte din terasa sup,fiind gazda a 200 de specii exotice aclimatizate...cursul Muresului,versantul abrupt si aleile sinuoase au permis asocieri interesante de specii....s-au evitat aliniamentele de arbori) 3.2.12.PARCUL NATURAL *ecosistemele alterate dar care pot fi conservate si in acelasi timp deschise publicului pot deveni parcuriremarcabile prin frumusetea si armonia peisajelor *nu sint alcatuite din natura autentic salbatica...pot include si peisajatransformate de om(cimpuri agricole .paduri exploatate regulat ,sate,hanuri,locuinte izolate,instalatii artizanale si chiar mici industeii) *interesul e de ordin stintifiic(biotopuri),cultural (conservarea unor traditii,habitaturi si obiceiuri),estetic ,turistic si ecponomic *organizarea functionala:pe 3 zone:z exterioara(echipamenta adecvate:infrastructura tehnica,accese comode si cazare,baze de agrement) z de calm si liniste(padurea cu mici amenajari pt turism si circ auto interzisa) z protejata(accesul permis doar pe citeva „poteci de instruire” cu obiective semnalate) 3.2.13.PARCUL NATIONAL *1872-Yellowstone(apoi in Asia Oceania Africa Europa septentrionala si orientala) *sint teritoriirelativ intinse in cere -unul sau mai multe ecosisteme nu au fost alterate efectiv de exploatarea si ocupatia umana,unde speciile veg si anim sint de un interes stiintific deosebit,educativ si recreativ sau repr peisaje de mare frumusete...cea mai mare autoritate prevede masuri pt a elimina sau preveni exploatarea sau ocuparea suprafetei in intregime si pt a spori respectul pt elem ecologice,geografice sau estetice... *vizitatorii sint admisi in coditii deosebite,in scopuri educative,culturale ,recreative si inspirative *utilitati:1-constitue refugiu al faunei mari 2-devin poli de atractie turistica(la noi-parcul nat Retezat 1935 peste1000ha,Delta Dunarii, Bucegi ,Ceahlaul 2.8%din suprafata totala a tarii) *pt parcurile nat s-au emis criterii la New-Delhi(1969) si altele:organizarea unitara a gospodariei integrate,armonizarea functionala,cumularea conservarii cu protectia *s-a cautat stabilirea unui raport echitabil intre suprafetele totol ocrotiti si intinderea parcului national(ex mediul geografic al Rom e unul dintre cele mai sensibile din Europa...ar fi oportuna si posibila cresterea supraf protejate 10-15 %) *pot fi sistematizate pe criterii stintifiice sau functionale(protectia si turismul educativ...creearea „reflexelor ecologice” 3.2.14.PARCUL SPORTIV *pp realizarea unor constructii si amenajari complexe ca stadion,sala de sp,piscina,patinoar,velodrom,poligon de tir,turn de parasutism si terenuri...sp administrative,tehnice,de intretinere *servicii asigurate:acces comod de la mijl de transp in comun,parcaj,alim publica,grupuri sanitare...sp destinate circ,suprafete vegetale(igienizare,ambient relaxamt sau stimulativ) *amploarea creste cind are obligatia de a prelua o olimpiada(Munchen,Osaka)cind e necesar un sat olimpic,centre de coordonare si de mas-media si de echipamente polivalente...compozitia aici e dictata de conditionari tehnologice si de infrastructura si de relief *la noi –primul in tara-parc sp universitar „Iuliu Hatieganu”din Cluj(1935) 3.2.15.PADUREA DE RECREARE 1 -rol si necesitati *pastrarea echilibrului ecologic,economic,participarea la functiile sanitare ,recreative si de protectie(drumetii,calarie,schi si alpinism amator) la care se adauga odihna *e nevoie de o politica de persp care sa previna sufocarea si degraderea ...norme...functie de marimea orasului si de rolul sau in teritoriu(capitala,centru univ) si de profil(industrial,cultural,statiune) *pad de recreare fac parte din fondul forestier si nu indeplinesc si functia de agrement(placerea si distractia pretinzind echipamente adecvate) 2 –criterii ce trebuie avute in vedere in alegerea arboretelui pt a deveni padure de recreare *in cazul existentei mai multor oferte se va cauta ca recrearea sa nu coabiteze cu agrementul..criterii: # profilul dominant – recreare,agrement sau o functie combinata...cere prezenta unui curs de apa,relief animat,accese auto majore,parcare,tehnico-edilitare,insemnat sector tehnico-adm,servicii la nivelul confortului urban # zona geografica-determina marimea si structura functionala # factorii fizici influenteaza calitatea...sint:config teren,solul,hidrografia si topoclimatul si panta de 10%,peste necesare interventii majore ,midificari in profilul ofertelor sau schimbarea amplasamentului...versantele – (practicarea saniusului,schi,-versante nordice: locurile de odihna,cazare – partea mediana a versant si versante estice pt ca dispare mai repede roua iar la prinz si dupa amiaza zona intra in umbra...versantele sudice si vestice pt expunere la soare)..pt lansarile cu parapanta se va face un studiu de altitudine si al curentilor de aer...analiza a solurilor-pt vegetatie(fertile si bine drenate asigura o mare diversitate vegetala iar cele aluvionare ,nisipoase sau argiloase pot provoca alunecati)...apa e indispensabila(inot,pescuit,plimbarea cu barca...reconfortanta psihic ) # vegetatia –cea lemnoasa e componenta nr 1 dar diversificata si matura(nu se vor exclude nici stufarisurile sau poenile) # cadrul ambiental – din factorii amintiti si din unele masuri(persp sau panorame-ochiuri ,cascade,izvoare si evidentierea unor formatiuni geologide,mascarea unor zone inestetice 3 – organizarea *structurare :zona de primire si odihna,plimbare si regenerare
*z de primire si odihna –primire (parcare,informare privind traseele si controlul),satisfacerea unor necesitati(apa,gr sanitare si telefon) si creearea unor conr pt odihna(peluze insorite,surse de apa,adaposturi de ploaie,persp,veg interesanta si diversificata 15-20% *z de plimbare – pp f mici interventii(marcaje ,adaposturi,izvoare) 7580% *z de regenerare,de protectie 5% alcatuita din teritorii situate atit in z de primire cit si in cea de plimbare *factorii implicati in capacit de primire:panta si expa,natura solului,repartizarea pajistilor si a luminisurilor,compozitia si virsta arboretului,tratamentul aplicat *la compozitie sint pref arboretele amestecate(rasinoasels ddesi sint permanente verzi sint monotone iar foioasele devin inexpresive iarna) *organizarea /amenajarea e in functie de categoria padurii:naturala,de plimbare,padurea-parc 4 – echipamentul padurilor de recreare *”totalitatea lucrarilor si dotarilor de infrastructura care sa permita padurii indeplinirea plenara a functiilor recreative” *Echipamente de baza : - drumuri de acces(itinerarii stabilita incit sa se ajunga la100-150 m de principalele pc de atractie = indicatoare si marcaje) -poteci(legatura intre cai de acces si parking,cabane ) de lungimi diferite:traseele vor urmari sa ocoleasca zonele cu veg vulnerabila sau protejata si terenurile instabile,mlastinoase ,cu ripe...si sa atinga cit mai multe pc atractive;sa asigure locuri de odihna si acces la refugii;sa nu aiba tronsoane prea lungi din o sg specie -pistele pt calarie(nu se vor intersecta cu drumurile auto si pot fi prevazute cu obstacole - locurile de parcare(la primire sau la liziera padurii in alveole cu dale inierbate) - cabane,sp pt campare platforme pe picnic si terenuri ) *Echipamente specializate(necesare pt odihna activanautism,schi,motocros,vinatoare,turism colectiv) 3.2.16.PROMENADA *inca din antichitate *Champs-Elysees, Soseaua Chiselef *de cind a aparut auto aleile pietonale s-au distantat de calea princ prin intermediul unor aliniamente cu arbori *tendinta e ca bulevardul sa devina o str larga ,plantata pe ambele laturi,iar promenada prevazuta cu alveole de odihna (ajungind chiar la dim unui scuar) sau cu pc de interes (arta monumentala,dotari cult sau comerciale) *ringul vienez se apropie de ambientul necesar plimbarii cotidiene 3.2.17.REZERVATIA *arii ce repr un interes deosebit ,national sau international,privind vegetatia,fauna sau formatiile geologice care intra sub protectia unei legislatii si controlul unor institt pt conservare -dupascop si obiective: *rezervatii naturale (cuprind supraf de teren si ape destinate conservarii unor medii de viata caract-interes zoo,botanic,forestier,paleontologic,geologic,speologic,limnologic,marin) *rezervatii stintiifice(destinare cercetarilor stintifice de specialitate si conservarii fondului genetic autohton) *rezervatii peisagistice (cuprinse asociatii floristice sau forme de relief de mare valoare estetica) *monumente ale naturii (asociatii de specii de plante si animale rare sau pe cale de disparitie (arbori seculari,fenomene geologice,chei,cascade,cursuri de ap,lucruri fosilifere) *dupa scop :rez naturale :-definite(se urmareste conservarea cu precadere a unei specii) -sau cu caract general *dupa masurile aplicate:rez nat integrale/conduse si dirijate *rezervatii economica: forestiere,de vinatoare,de pescuit *rez nat pot fi arii izolate sau componente ale unui parc nat sau natural 3.2.18.SCUARUL *cea mai mica unitate de sp verde amenajat(0.3-3 ha) care reflecta o compozitie de sine statatoare *scuarul de tranzitie(sp liber amenajat sumar,cu predominantaveg floricole sau arbusticole) *s de circulatie(in intersectii cu trafic auto intens si pietonal major; - „pastila de giratie” acces la mijl de transp subterane sau la diverse dotari „refugiu de protectie „ pt pietoni si sp de odihna de scurta durata (nu se va folosi veg inalta sau ecrane si nici puncte de interes ) *s din zonele rezi -in vecinatatea unor dotari sau locuinte colective -vor oferi sp umbrite si insorite,bazin de mica adincime sau fintina ;la dist de 400-600m de zona rezi *s decorativ =destiat punerii in valoare a unui obiect(arta,monu istoric,de arh,institutie)- compozitia se va subordona obiectului iar formele si cromatica vor fi retinute ca expresie(exceptie facind institutiile unde poate fi o tratare exuberanta); vegetalul 80-10% si poate fi o componenta a unei piete civice 3.2.19.SPATIUL DE JOC PENTRU COPII *din deceniul 7,odata cu aparitia unitatilor urbanistice complexe(erau obligatorii in cadrul detaliilor de sistematizare si in bilantul teritorial_ *pe categ de virsta -0-3 ani(mici amenajari ) ;3-6 ani (balansoare,topogane,,leagane,spaliere,etc si zone umbrite pt supraveghere) ;6-10 ani(pp favorizarea jocurilor colective-cetati,colibe,se stimuleaza curajul si sportivitatea) *supraf:min100mp *amplasament:indepartat de circ auto intensa dar in apropiere a locuintelor *veg mai bogata din arbusti si arbori dispusa perimetral pt a proteja si delimita *dupa 1989 se vor face gradini si parcuri unde se vor amenaja sectoare(piste pt patine cu rotile,skateboard,montain-bike si instalatii mai sofisticate care sa stimuleze inventivitatea,competitia ,curtajul) *nevoie de multa imaginatie(forme,culori,mecanisme),sa caute sa imbine spiritul de echipa cu nevoile celor timizi si solitari 3.3.DISPUNEREA SPATIILOR VERZI *factori:pozitia geografica,geomorfologia teren,mod de dezv a loc,profilul si atitudinea umana *modalitati de dispunere:tesut intermitent,banda continua(Madrid si Londra)in pieptene(idem),cu penetrari radiale(Marea Londra)retea de nuclee verzi,centura,fisii,in grila;aceste modalitati sint in armonie cu conceptul de dezv al orasului 3.3.1.DISPUNEREA IN PETE *=unitati independente,de marimi si distributii neuniforme;poate fi datorata unui teren accidentat,unei dezvoltari dezodonater sau prin aglutinare sau un amplasament deosebit(Stockholm),a unei politici urbane(Paris si Moscova) *ex :planul verde al zonei de est din care se detaseaza La Villette *ex;micul principat Monaco unde exista obligatia legala de creare de gradini de cita ori se ataca o actiune imobiliara privata(sp verzi 16%) *are avantajul unei posibile specializari functionale(dispunere oarecum uniforma cu plantatii 30-38%) *in masura in care petele se apropie ca marime de dimensiunile gradinilor(3-20 ha) at org functionalae mai eficienta iar intretinerea mai putin costisitoarre 3.3.2.DISPUNEREA IN PANtE *cazul oraselor situate in zona de deal sau de munte sau cind orasul e situat intre culmi impadurite ce vor fi inglobate in intravilan pe masura ce orasul se va extinde(dezv in jurul gurii de varsare a unei ape curgatoare in mare) *avantaje:o prezenta consistenta si compacta a vegetatiei lemnoase; continuitatea agrementului in extravilan;posibilitatea org polifunctionale a panei(parc,padure-parcv) *dezavantaje: satisfacerea inechitabila a populatiei orasului si comasarea tuturor atributelor pe o sg suprafata excentrica; unele disfunctii auto ;distante mari de parcurs *patrunderile de anvergura permit alterarea in mai mica masura a peisajului si realizarea unor compozitii mai ample(ex;sistematizarea Moscovei, Brasilia cu marele lac artificial, Canberra unde o suita de lacuri impart cap Australiei in 2, constituindu-se principalul suport al agrementului si al mai multor axe de compozitie) 3.3.3.DISPUNEREA IN FISII *dispunere in grila(cu ochiuri de diverse forme si dimensiuni); radiala; concentrica; radial concentrica....ii lipseste eficienta *ex:Plan pt Chandigarh-Le Corbusier (oras structurat pe sectoare dreptunghiulare-800-1200m,ce sint strabatute median pe axa lunga de o fisie verde lata de 200. in care sint amplasate dotarile de educatie 3.3.4.DISPUNEREA MIXTA *combinatie de pete –pane(Cluj,Buc,Paris); pete-fisii(in cele mai multe cazuri) sau toate la un loc ,cind eficienta ajunge la cote max *eficienta depinde de modul de dispunere si de cantitatea de supraf verde amenajata pe cap de locuitor si de calitatea si de diversitatea amenajarilor si echipamentelor *se impune o politica si o strategie pe termen lung ce trebuie urmarita si adaptata conjuncturilor *ex: Montreal-proiectul „archipel”ce urmarea amenajarea fluviului Saint Laurent...retele de parcuri regionale,interesul social primindu-i celui economic...vasta centura de apa si verdeata avea menirea sa elimine spatiile reziduale,sa introduca intr-un sistem parcurile existente si cale noi si sa creeza amplasamente cit mai favorabile pt locuinte,instit,sp publice *orice modalitate de dispunere a sp verzi trebuie sa se coreleze cu reteaua de zone de agrement din periurban si judet...adm locala trebuie convinsa sa coopereze ARTA GRADINII DE-A LUNGUL TIMPULUI 1.GRADINILE MESOPOTAMIEI Gradinile sumero-babiloniene au aparut acum 6000 de ani , in spatiul dintre Tigru si Eufrat, ca o intruchipare a Edenului biblic. Ele se incadrau perfect in stilul arhitectural, in religia si modul de viata al civilizatiei mesopotamiene.Din aceste gradini, cele mai renumite (devenita si legenda)au fost gradinile suspendate ale Semiramidei Caracteristici: ~ gradinile- zigurat(simbol al puterii) erau niste terase plantate ce se ridicau pe o baza de 40 m si care erau sustinute pe niste arcade sprijinite pe coloane solide umplute in interior cu pamant si avand un arbore in varf. Apa pt. irigatii era ridicata cu ajutorul unor masini hidraulice speciale, iar terasele erau legate intre ele prin scari. ~ Terasa ultima era alcatuita din mai multe straturi din piatra , asfalt, ipsos, foi de plumb si pamant fertil, pe care cresteau flori si arbusti , protejati de arbori (palmierul).Tot aici se afla si un sanctuar sau ‘poate’ un observator astronomic. ~ la subsol se aflau: putul de alimentare cu apa si incaperi de odihna si racoare. ~ sunt incluse in cele” 7 minuni ale lumii”, cu toate ca pt. unii cercetatori par a fi fost doar un granar deghizat in fata cuceritorilor. 2.GRADINILE EGIPTENE /ANTICE Nici in acest caz marturiile nu sunt satisfacatoare ca informatii. Se stie ca incepand din mileniul 4 i. d. H., egiptenii au inceput amenajare vaii Nilului realizand canala si bazine de retentie pentru a benificia de revarsarea anuala a Niluiui ( aducatoare si de pamant fertile). Aceast retea de canale avea ca rezultat nasterea unor “parterre”cultivabile (cu legume pomi
fructiferi vita-de vie ,si desigur flori) si va influenta categoric modul de a gandi gradinile de agreement . Se pare ca primele gradini private de acest gen din timpul Vechilui Imperiu (3197-2065), aveau in centrul compozitiei “un canal sau un bazin de forma dreptunghiulara , inconjurat de siruri de copaci : curmali palmieri ,sicomori.In apropriere se afla deobicei un mic pavilion …stapanul gradinii si familia se retrageau sa se bucure de racoare si intimidate:tot aici se mai afla si o bolta se vita de vie si un chiosc..”Gradina din fata templului avea tot o forma geometrica de obicei patrata “ unde se plantau plante medicinale sau narcotizante , folosite pentru leacuri sau pentru ritualuri raligioase..Ambele genuri de agreement sau sacre, incorporand si o motivatie utilitara, nu uitau nici de viata de dupa moarte cand se considera ca se revine in gradina pentru a te putea bucura de binefacerile acesteia . Daca primele gradini erau mai mult produsu al lucrarilor hidrotehnice(si n u o conditionare a obiectului de arhitectura – locuinta),evitand geometrismul si simplitatea (perioada 34002478i.d.H.),in urma contactelor cu Orintul Mijlociu apare si tentatia pentru o arhitectura mai rafinata si pentru amenajari mai complexe (dupa1580 i.H.)In epoca consructiilor piramidelor (cand statul egiptean se impunea in zona ) gradinile “… gradinile incep sa fie imbogatite cu plante aduse dinalte regiuni si se inmulteste si numarul construcriilor care decoreaza spatiul gradinii”(intre 1408-1372 i. d. H.)idem numarul suprafetelor de apa , fara a se ajunge insa la o mare diversitate. Abia sub influienta araba se poate vorbi de un “oarecare lux “cand apar gradinile –patio.Oasemenea gradina era alcatuita din mai multe spatii imprejmuite ,fiecare cu cate un bazin inconjurat de verdeata si numeroase pavilioane . Pasari decorative si plante rare dadeau …. o nota de senzualitate si luxurianta orientala “dar o asemenea rezolvare,va fi trecatoare reveniondu-se la austeritatea anterioara.Nici gradinile terasate ale reginei Hatchesupt nu vor deveni o practica curenta ,in timp se pare ca va creste gustul pentrubogatia florala De retinut ca dintre arborii care au fost fol;ositi :curmali ,smochini, sicomorii (considerat arboreal vietii si al iubirii ), palmieri sau platani.Se poate retine ca egiptenii au transmis civilizatiilor ufmatoare ,ordinea geometrica si poate ca si cetatiile stat dintre Tigru si Eufrat , anumita conotatie religioasa . S-a formulat si observatia ca “Gradina “-plata , asa cum o impunea terenul , inconjurata de ziduri , azil a vietii private, pavilioanele sale ‘semanate”apropriind vizitatorii de natura ,subordonand gradina casei , sunt tot atatea forme care vor aparea in Italia romana si de aici vor exercita influienta lor timp de secole.” 3. GRADINILE PERSANE PREISLAMICE Din timpul dinastiilor preislamice au ramas putine informatii dar se stiie ca existau parcuri intinse si gradinii mai reduse, inconjurate de zidurii, si ca se numeau pairidaesa, si caaveau suprafata impartita geometric de 2 canale principale care se intretaiau.In mijloc, la incrucisarea aleilor ce marhinau canalele, se afla un pavilion, o fantana, un chiosc sau o alta constructie. Arborii decorative amestecati cu pomi fructiferi erau dispusii ordonat, florii numeroase si bogat colorate. Floriile cresteau intr-o dezordine naturala. Gradiinile intinse aveau si o anexa , “un parc de vanatoare”. Orase bogate ca Persepolis ,Susa, Sardes, unde isi aveau resedinta suverani foarte bogate, probabil ca aveau si gradiini pe masura acestora. Exista mai multe pituri de gradiini: de petrece, de meditatie , de vanatoare, tipuri care vor spuravetui pana in secolul 12 -17. In sec. 7 d. h. mai ales in aria dintre Tigru si Eufrat, o ethnic hidraulica avansata preluata de la bizantini, permita si optinearea unor efecte speciale ca tisnire picaturilor de ploaie sau producerea unor tunete. Cucerirea araba aPersiei nu va afecta gometria compozitie ci o va imbogatii cu noi motive decorative si va imuntii numarul canalelor si bazinelor. Fundul si perretii acestora se vor acoperii cu azulejos( o ceramica glazurata in nuante de albastru) sporindu-se astfel intensitatea cilorii si impresia de fast a gradiinilor persane . Aceste gradiini aveau arbori fructiferi, dar si platani, ulmi, chiparosi , esente rasinoase,ce intruchipau mitul arborelui vietii. 4.GRADIINI GRECESTI /ANTICE Greci penisulari nu vor dovedi o atactie deosebita pentru amenajarea gradinilor . Gradinile anterioare cuceri lui Alex. Macedon din orentul miijlociu, erau de mici dimensiuni si stric utilitare(mai mult livezi) .Pentru ei natura spritualizata era locul de manifestare a zeului in mijlocul nature altarele pagane vor deveni temple. In jurul acetora gradinile se intndeau, ele earu ingradite si ingrijide.Aici la inceput se cultivau flori , plante odorifere, vita- de –vie. Democtatia greaca prefera agora,unde se purtau discutii filozofice in gradinile gimanazilor, nescanduse astfel gradinile filozofilor. O data infintata “academia “ la Atena, va aparea se poate spune, primul parc public. Tot in aceasta categorie va intra si gradina Olimpia din Pelopones, aici se desfasurau focurile olimice. Odata cu patruderea c ulturi orientului in Europa gradina elenistica va cunoaste o deosebita dezvoltare mai ales in Sicilia si Asia Mica. Remarcabile sunt gradinile lui Gelon din Syracuza, parcul in stil persan de la Region sau gradinile Alexandriei. Faza elenistica- gradina- patio legata cu partea de caldire, utilizarea grotei, folosirea sculpturi decorative, ce reprezentau de obicei animale sau nife sau cele cu cochilie. 5.GRADINIILE ROMANE Primele preocupari ale romanilor pentru gradini sunt cele de legume si fructe “hortus-ul” fie livezi , fie “luculus-ul”( gradina din jurul sactuarului unui zeu, al mormantului stramosilor). Odata cu aparitia calsei sociale bogate a romanilor, carora nu le convenia sa locuiasca la Roma( erau asaltati de noi veniti si astfel niveul de trai coborase mult) se vor retrage in invecinattea orasului unde isi vor construe “ villa urbana” ceva una sau mai multe gradinii. Aceste gradini aveau portice, coloane, statui, fantani, toate acetea erau influente de la greci. Tentati spre lux va creste o data cu impactul Oientului Mijociu. Si influentele gradinilor persane se va resimti nu numia in “villa suburbana” ci si in grdradinile private sau publice ale Romei. Acetea desrveau si anumite necesitati ale orasului: gimnazile, teatrele, hipodromele, termele, palestrele,etc.. Primul “parc” public va fi cel a lui Pompei. Acestea vor fi mai numeroase in Roma. Dintre parcurile imperiale au mai ramas cel a lui Hadrian nu departe de Tivoli. Aceta a reusit sa materalizese in parcul sau ceea ce la incantat la civilizatia egipteana, graca si orientala. Asfel gasim la “villa suburbana” ca influenta elenistica, pe perte din fundal al porticului, picture cu teme mai ales din natura( natura era divinizata dar nu asa cum o faceau greci), picture de peisaj noutate ralizata de greci capata importanta . Se ajunge la indealizarea peisajului si la artificializarea lui. Se ajunge la transpunerea in tufe de busus, dafin chiar a unor scene mitologice. Spre sfarsitul imperiului, nobili si impoarati foloseau gradiniile ca décor pentru inscenari mitice in care jucau unor chiar ei. Romani au fost precusori gradini publice , au imbogati’t arta gradini” prin elemene noi cum este grota si modeland vegetatia si altele trazmitand aceste teme noi in majoritatea zonelor cucerite. 6.GRADIINILE BINZANTINE bIzantul reprezinta in continuare cultura si mentalitea antica , crestinizmul ne avand aici forta medievalizari spirituale a acetuia. Natura in gradiniile bizantine a tins spre artificiu, spre decorative.Gradinile bizantine detineau copaci de aur si pietre pretioase, pasari automate care cantau la adierea vantului, oglizi si suprafete metalice ce refectau , si obeicte din sticla de diferite forme si culori( erau cumparate de la venetieni incepand cu secolul 14). Arta diverselor automatisme de tot felul ca-si arta fantanilor cu mecanizme hidraulice au ajuns secolul 6 la mare rafinament , ele si-au capat celebritatea in epoca. Din Orint arta gradinilor bizantine marcheaza puternic luxul si opulenta imperiala. La Constaninopol, o gradinia era in general de forma patrata si era incojurata de un zid decorat sau acoperit de o vegetatie abundenta.Era un sptiou inchis , darn u prea mare. Aici puteau fi intalnite fantani , bazine , canale, potice si arbori si dupa unle scriei chiar pasari si animale , acestea ne aminteau de gradina persana . Ca-si la persi gradinile erau insotite uneori si de “parcuri de vantoare” . 7.GRADINILE ARABE Acestea vor fi gasite peste tot pe unde s-a extins imperiul Arab(India, Persia,Asia Mica, AsiaCantrala,Egipt,Peninsula Iberica) , dar influenta ei va ajunge si in America de Sud prin intrmediul conchistadorilor spanioli . Arabi au asigurat continuitatea antichitati orientale si greco-romane in Evu M ediu si au legat pentru totdeauna Orinetul si Ociident. Ei au preluat dela persi mirajul gradinilori – paradis , de la chinezi modul de a sugera imensitatea un iversului, de al romanii bizantini – tentaia pentru artificializare.Arabi au adus si ei o contribuite la personalizarea patio- ului elenistic , prin imbogatirea oranmentici, intr-o ducedrea parterului brodat, rafinarea hovuzurilori , realizarea abiantei de meditatie si estax.Ei au creat gradina poezie si au realizat o armonie perfecta si arhitectura . Intru cat religia mahomadana intrzicea interpetarea iconica , rolul decorative al statuilor a fost preluat de abundeta motivelor decorative, arabescuri. Unele gradini aveau in apropierea lor un hipodrom sau parc de vanatoare. Ex. avem grdinile din Damasc, Bagdad ,Samarrah sau Alkatai.In Adaluzia prima gradina de trandafiri apare la sfarsitul secolui 8 , dar numai secole mai tarziu se poate vorbi de gradinile andaluze ce vor face renumele compesului residential de la Es Zahva.Acestea erau desfasurate pe 3 niveluri de trase, pe terasa medina ( prima ocupata de familia califului) erau mamenajate livezile si gradinile , era o vegetatie lusurianta iar la loc de cinste se afla palmierul . Patrunderea unolui val arab va duce la nasterea celui de al doilea califat , de Sevilla , Iar in domeniul gradinilor de va multiplica modelul cu patio .Grawdina era gandita siplu, ca un spatiu inchis de constructii si un harvuz in mijloc. In epoca sa de inflorire, in ultimul califat cel al granadei se va dovedi multa imagintie . In aceasta intimidate prezenta principala erste apa care tnjind discret cade din bazin in bazin producand o sonoritate cu efecte narcotizante foarte potrivite firii inclinate spre meditatia arabului. Apa din ultimul bazin ajunge in canlele simple sau imbricate in multicolora ceramica smaltiuita. Uneori fanata poate fi inlocuita cu un bazin , cu o forma geometrica mai mult sau mai putin simpla. Arcadele bogat decorate delimiteaza un spatiu de trecere dintr-o curte in alta sau balcoane cu flori ale nivelului de peste parter. In jurul fantani sau bazinului este ocurte pavata cu marmura sau ceramica colorata ce e puctata de cativa arbori sau vase cu flori sau se face o comartimentarte cu alei si vegetatie fasonata Ca plante foloseau florile , arbusi sau arbori (palmieri, partocalul, eucaliptul si altele) dar cu o prezenta discreta Gradina aura va oferi placerea tihnei cu deschiderea apetitului pentru meditatie religioasa si lirizm.Ex. vor ramane cele din palatele de la Alhambra : Curtea mirtilor , Curetea aleilor. si Antr sala tronului. Cutra aleilor este o incinta pavata si falncata de 2 pavilioane , erste delimitate de un portic, vedetatia o reprezinta arbori de curmal, boschete , florii si arbori in mijloc se afla fantana cu o coloana din care tasneste apa ce va ajunge apoi intr-o cupa foarte evazata rezemata pe 12 lei, la care la ramndul lor varsa apa in bazin. De la basza fantani apa isi continua drumul prin inguste canale, intalnandu-se cu cea provenita de la alte curti. El Generalife format din cutri si spatii d elocuit dispuse intr-o succesune de 3 niveluri pe o colina. Prima incinta este gradina , Curta chiparaosilor, se afla la primul nivel dupa curtea de pimire . Este un spatiu inconjurat de
ziduri si acupat de arbori flori si apa .Din acest patio prin intermediul unei scari se ajunge la Gradinea inalta. 8.GRADINILE CHINEZE Budismul a patruns in China in sec. 1 d.h. , se sec. in care taoismul devine religia acestui popor. Nemurirea in Taoism era tot o gradina , una de caisi , spre deosebire de cea buddista care era un ade lotusi, iata de ce gradina devine in Orientul indepartat un symbol al cosmosului si o sinteza a tuturor elementelor ale antrui:apa. Pamantul, vegetatia si cerul-refelctat, un mediul tao in care esti indemnat la filozofie sau aprticipi al ceremonii , gradina devenind o arta a artelor,. Un mare pas in China la constituit aparitia manastirilot buddiste , in jurul carora sau amenajat gradinile unele erau utilitate altele filozofice. Incepand cu sec. 6 gradina devine un microcozmos realizat cu toata arta. Ceea ce difera de la o scena la alta , de la o gradina la alta , este “atmosfera” pe car eo creaza.Gradina chineza intra in stilului peisager , de tip baroc, prin predominanta linilor curbe” a serpentinei” baroce si anume carari serpuitoare , copaci contorsionati ; organizare contrastanta a elementelor nature: apa – pamant, vale- deal, o continua dedublare si oglinmdire pe suprafata helesteielor , senzatii de fluid continu. Estetica acetei gradini rezulta din anliza de scena. Componentele majore ale unei gradini sunt rocile , apa, vegetatia, elementele de arhitectura si spatiul. Acete elemete si-au gasit un loc ildeal in gradinile private sau publice( ca piese solitare, ca munti artificiali cu grote sau tuneluri, ca insule , capodele etc. , in unele cazuri devenid numai obiecte de privit din “pavilionul adorari pietrelor” .Apa la randul ei este omni prezenta ( lac limpede, helesteu acoperit cu vegetatie , de obicei lotusi, rauri serpuitoare, canale pavate ce patrun in interiorul pavilioanelor , cismele dar nici odata fantani tasnitoare. Vegetatia este o davada a unui cult naturistic deosebit, sis a remarcat prin arbori piersicul prunul marul salbati, bananierul, pinul , bambusul, chiparosul., iernuperul chinez, si arbusiti si ami putin prin florii, iar acetea sub forma de pete . dinte florii ce ami pretuita este lotusul iar dintre arbori prunul inflorit. Specile se grupau in scene care urmareau nu numai efecte de incantare in fata frumosul ci si de supriza si ,meditatie ca elemente de arhitectura au fost folosite pavilioanele , ele erau locuri sacre si profane-vor capata multa importanta determinnd denumirea unor gradini “ cum ar fi gradinia Pavilionului de aur”, cu destinatii precise si sptiul inchis sau deschis . Pagodele earu locuri sacre si se vor impune mai ales prin acoperis .O piese foarte fregventa era podetul adesea realizat din bambus, lemn sau piatre , pozitionat deasupra unor ape reale sau imaginare . Gradeinea era incnjurata de un zid sau zioduri, cu ferestre si porti, poarta avand o importanta aprte. 9. GRADINILE JAPONEZE Facand o comparative cu gradin achineza , se poate afiram ca in Japonia pe primul plan se promoveaza platura spirtuala si trairea nature. Satisfactia estetica se obtine prin armonizarea contrrilor , se folosesc acelasi amteriale pentru compozitie , precum si modalitatea de creiere a sptiilor dar si a traseielor mai sinoase . DAca gradina chineza pirn brizareria ei realizata de multitutine imaginilor, scenelor si traseielor curbe se poate incadra in “stil peisoger”, se factura baroca ; ce japoneza va intra tot in acelasi stil , prin ordine, prin cultivarea unor forme simbolice , prin unitate si rationalism. Individualitatera va rezulta numai din manierrea de a compune si din spatiul foarte restrans folosit pentru amenajare ci si din atentia acordata in asocierea de elemente a numerelor 3, 5 si 7, dintrirea mai mult filozofica a peisajului si din tendinta de abstractizare . Gradina va deveni un spatiu de refugiu de evadare din mizeria cotidenului , un loc unde te poti intalni cu frumosul si ordinea morala . La japonezi vom intalni gradini la malul mari, gradini de campie, de munte , de stanci, de rauri si toate cazurile piatra , pamanntul, vegetatia, se cautau sa fie din locul respective exprimand astfel si tinuturile diverse ale tari.Pe langa elemetele intalnite la chinezi va mai apare lanterna de piatra , functionala probabil al inceput iar apoi numai decorative. Gardurile si umbrelele de bambus, veranda case ce semnifica “trecera” spre interior , trecera era pregatita de ritmul pierelor deposit ce faceau legatuara in poarta si constructie . Se disting 2 categori : austere sau bogat ornamentate. 10.GRADINILE ITALIENE Italienii au reusit sa aduca gradinile la nivel de arta .Asa apare “gradina arhitecturala”ce devine odemonstratie- spectacol de materializare a unui concept sau chiar un obiect de arta desavarsit, creat, ca;culat, in care matematica se gaseste cu poezia ,stiinta cu fantezia, legitatea cu libertatea .La italieni natura devine opera de arta iar gradina este un prilej pentru contemplatie estetica si mai putin unspatiu de regasire spirituala. In gradinile italienilor erau usor de observat dominarea spatiului exterior de catre obiectele de arhitectura ce impunea reorganizarea naturii invecinate pana la patrunderea sa in spatiul interior resedintei (prin axe ,prin terase de ddiferite forme, portice si coloane, prin ziduri de vardeata si partale de vegetatie .Acestea preluau din motivele decorative ale cladirii..Mai mult apar si compartimentari ca acelea din cladiri ,cabinete de vegetatie ,saloane ,alcovuri sau chiar terase.Vegetalul foarte inalt este supus unor mistificari formale(de la diverse figure geometrice pana la adevarate figure umane).Aceasta scenografie a profitat in cele mai multe cazuri de relieful foarte animat. Era un support ideal pentru suprapunere de terase si ape si se evita cuprinderea totala dintr-o privire .Fantezia acestor gradini a reflectat mult felul de viata al italienilorsi anume sa traiesti cu toate simturile..Ex. avem in renastere gradina de la Quaracchi la florenta sic ea a lui Lorenzo Magnificul.,gradinile printului Alfonso de aragon de la Napoli, gradina Papei Iulius al-II-lea de la Bel vedere –Vatican, gradinile vilei Borghese –Caproli, vilei Lante –Bagnaia ,vilei d’Este din Tivoli;gr. Vilei Madama din Roma.gradina “Giorgiono Boboli” de la Florenta si care epartine palatului Pitti .Era amenajata pe panta unui deal , ea va devenii ulterior o succesiune de terase ce se ingustau spre varful dealului , unde in varful dealului avea o belvedere de unde se putea privi a menajerile de la bza dealului.precum di palatul. Erau dispuse alei ce legau intre ele poteci ,bazine cu apa statui si o vegetatie formata din arbori: stejari,precum si lauri si arbustiprelucrati in forme geometrice..putem vorbii deja de perioada baroca cand se inmultesc si efectele-surpriza si aspiratia spre spectacol,cand sculptura devine tot mai ommniprezenta sic and vegetatia e privita ca ornament.ex.gradinile vilelor Castelo /Florenta ,vilei d’Este / Tivoli vilei Camberaia , palatu.lui Farnese/Caprarola. In barocul gradinilor italiene este de remarcat ca vergetatia desi exuberanta ,esste dominate de principiile arhitecturale ca apaeste foarte importanta si este foarte bine plasata in compozitie ;oglinzi de apa,jeturi cascade e.t.c., sunt readuse in compozitie grotele si surprizele s.a. 11.GRADINILE FRANCEZE Franta exceptand parcul delaHesdin(sec.XIII.)a ramas mult timp in urma practicii italiene , elementele utilizate erau foarte modeste :pajisti de florti garduri vii de delimitare , tuneluri de vegetetie ;iar compozitia era simplista ,chiar daca francezii au apelat la apa (fantani, canale)si vor folosi boltile verziisi labirinturile ei vor avea mereu prin comparative cu italienii o compozitie simpla.Ex.avem la gradinalui Carol al-VIII-lea de la Amboise .Aici va apare si prima compozirie franceza .Ea vs fi urmata si de alte gradini,intro maniera de compromise fiind realizate de calugari italieni. Ex avem pe cea dela Blois(a lui Ludovic al- XII-lea , dar ea va ramane tot o “anexa a casei”si aici se foloseste pentru prima oara terasa(cele trei terase nu sunt articulate prin trepte ) Ulterior apat ca teme folesite grotele,tema teatrului,fantanile utilizate cu fantezie,promenadele descoperite inlocuiesc pe cele cu bolti verzi.pavilioane elegante. Gradina ce va deveni ca symbol a acestei epoci este cea a Dianei de Poitieres de la Anet.Aici semnificativ ca amanunt important este faptul ca se va apela la teerase de unde se putea admira “parterul” de flori ,insa cel mai important lucru erau canalele . Ele insoteau aleile .Acestea erau folosite si la drenarea apelor .De jur imprejur se afla un canal ce izola atat castelul cat si gradina de parcul ce era mobilat cu pavilioane , orangerii volieres. Ex. evem la realizarile de la Anet si de la Vallery sip e cele de la Gaillon(unde canalele cu apa capata valoare pur estetica .In trecere de la sec. XVI la sec. XXVII ,se remarca o rigore manifestata pentru crearea spatiilor si pentru dispunerea elementelor in compozitie. Incep preferintele pentru “aleile regale “ ce erau largi cu perspective directe si care inlocuiesc aleile mici si inguste ,deschiderea se face catre orizont ,unde urma peisajul neamenajat. .se realize mobilare cu puncte de interes a capetelor de perspectiva a intersectiilor dintre alei si promenade cu pavilioane, edicule, statui , fantani si bazine. Apare cultul grotelor in timp ce parterele florale si amenajarile acvatice devin nelipsite si ele in compozitiile gradinilor franceze. Parcul palatal;ui de la Varsailles este drumul spre capodopera clasicismului francez. Acest parc va cunoaste de-a lungul timpului multiple metamorfozari si poate cele mai multe in timpul regelui Ludovic al-XIV –lea dar in mare el va ramane fide compozitiei lui Le Notre .Acesta reusise ca dintr-un teren mlastinos sa realizeze o opera in care arhitectura si vegetatia sa fie insufletite de ape iar unitatea de stil sa fie aproape ireprosabila .legatura palat sip arc –pe orizontala se realizeaza prin intermediul “marii axe “est-vest.Aceasta isi avea inceputul in Avenue de Paris ,rece prin Curtea de onoare (cu cladirile ce adaposteau in sec.XVII cazarmile zrajdurile si serele )si dup ace aceasta traversa palatal ,continua cu parterul Latonei ,aleea regala bazinul laiApolosi Marelecanal se reia motivul in cruce al intregii compozitii .Varsailles-ulva ramane pana astazi un etalon de relevare a simbiozei intre rigoare unei compozitii arhitecturale integral controlata si multitudinea de forme ,multiplicitate unde mai intalnim si manifestarea unor caprici si extravagante.Toate erau manifestari ale barocului si de aceea el asi fost luat ca symbol,si considerat si “baroc rationalizat”sau se mai spunea un “baroc al clasicismului” 12.GRADINILE GERMANE Gadinile germane erau nu numai o etalare a posibilitatilor materiale dar si o individualizare a gustului .Era “ cartea de vizita “pentyru noul sosit . Indiferent de motive gradinile private pentru dici episcoppi, bancheri, nagustori, devin lafel de numeroase ca si cele publice, ulterior m ulte dintre ele au fost si ele deschise publicului..Sec. XVII ,era classicism pentru Franta si inca baroc pentru alte natiuni ,in Germania gradina ce va face un ecou in aceasta perioada va fi cea de la Hanovra unde va apare primul parc in stil francez ce-I drept ;Hrrenhausen.acesta fusese realizat de francezul Martin Chambonnier pentru decesa Sophi a Bavariei. Acest parc va devanii unul dinexemplele baroce cele mai bine conservate pana astazi. Stuctura caestuia era riguros geometrizata cu o ax ce era calculata sa tereac prin centrul palatului .palatul a fost distrus in cel de-al doilea razboi mondial. Gradina va fi mobilata cu omultitudine de partere decorative ,bazine statui si o sera .Mai exisrau un teatru in aier liber si un “colt”olandez . .La lucrarile de extindere spre sud (s-au adaugat paru carouri ce vor include le mijloc o piata in centru careia se va afla fantana ca cel mai mare jet de apa din Europa:80m. LBerlin parcul Charlotemburg unde cei doi elevi ai lui Le Notre si anume Simeon Godeau, Ajutat de Rene Dahurons,vor da viata unei meritorii realizari Baroce ,dar care va suferi numeroase transformarti geomerice datorita necesarului de ideal “englez”Oalta importanta lucrare ar mai fi de amintit si parcul castelului Schwetzingen cu un nucleu conceput in stil francez.
Ca model de gradina rococo germana amintesc pe cea de la curtea Veitshochheim, ce va fi supusa unor amenajari successive . Cae mai romantica dintre gradinile barocului german este cea de la Linderhof din vecinatatea Alpilor.Conceperea ei va fi incredintata de Ludovic al –II-lea al BavarieiluiGeorg von Dollmann,ce va fi trimis sa studieze in prealabi modelul de laVersailles 13.GRADINILE AUSTRIECE O realizare in “stil Italian “va fi cea de la Insburck, de la palatal Ambras . Aici incinta apeleaza la o incinta ce era delimitate de coloane avand fantani ,grote si un pavilioan cu verdeati pivnita pentru vinuri si un templu in cinstea lui Bachus.Dincolo de aceste gradini se aflau de regula parcul ce era inpodobit de iazuri in care inotau in voie pesti,curti cu animale si parterre dreptunghiularesi bineinteles cu un labirint in mijloc.Ex. avem executiade la castelul Hellbrun de la Salzburgsi a gradinii Mirabell. Caracteristica acestor gradini este inmultirea grotelor, dar si prin numeroase surprise cum ar fi” pasarile mecanice” ce erau actionate de jeturile de apa si alte elemente surpriza cum ar mai fi dragonul ce iese din pestera sa bea apa si apoi se retrage,piertele ce abea stau sa cada peste vizitatori.in aceasta gradina pe un teren stancos ,se va amenaja o scena ce se considera de uni precursoarea tearului de verdeata ce va fi mult folosit in gradinile baroce si cele clasiciste Ex.avem parcul ce este contem[poran cu Ludovic al-XIV-lea din Franta si anume Schonbrunn din Viena ,a carui imagine de azi se datoreaza modificarilor facute in1775 de catre Adrian von Stekhon el a ramas totusi o incercare de a copia Versailles-ul. Ocaracteristica a acestuia este axa ce leaga palatal de fantana lui Neptun si mai departe cu dealul pe care se afla glorieta portic de unde se poate admira parcul dar si Alpii.in acest parc se mai poate intalnii si o ruina romana . Gradinile palatului de la Belvedere este de asemenea o alta reusita vieneza . Aici se remarca personalitatewa acestei gradini centrele rezulta din multitudinea de imbinarilor din cele trei parterre cu o suita de rampe ,scari,cascadece leaaga cele doua palate . Axa majora este intretaiata de alte axe transversale si e insotita de parterre florale , vegetatie tunas ,statui.”gradina mica “contone printer altele si bulingrin, pavilioane de agreement, o voliera si “sera mare “ 14.GRADINILE ENGLEZE Vor exista din evul mediu insistandu-se pe latura utilitara.Pe englezi un anumit conservatorism ii tinea ancorati in latura traditionalului.fiind de parere ca plimbarea fara constrangeri este ce ideala ,sin u cum era in prcurile franceze ,ritmul de” menuet“ in parcurgerea traseului la Versailles..Prefera aleile si prundisurile in locul peluzelor cu verdeata.si nu agreau perspectivele ce fugeau undeva spre infinit .La englezi spatiul unei gradini era mai mult apropriat de cel al Edenului traditional cel biblic , si unde sa se poata manifesta acea “traite a naturii” .aceste puncte de vedere se vor manifesta cu mult élan in gradinile Anglieisi unde manipularea vizitatorului cum este intaalnit la gradinile italiene si franceze nu fusese niciodata pe deplin acceptata.Prima incercare de definire a stilului nou va fI cea a scriitorului Alexander Pope, parcul Twickenham ,unde este un amestec de elemente clasiciste si baroce si pre- romantice. O alta incercare va fi cea de la Chiswick ,autorul acestuia fiind romancierul William Kent.Aici gasim la un loc elemente italiene ,un fel de teatru antic a carui scena este ocupata de un templu torunt,iar locul spectatorilor este ocupat de vase cu caisi si portocali. Kent era adeptul liniilor curbe el construia de-a lungul cusului unei ape temple ,asemeni mormintelor romane .Podurile ca ale lui Palladio cu portic deasupra , va amplasa statui ,si va indulci conturul bazinelors.a. Scriitorul Josep Addison el va pleda penru o gradina a’ pacii si linistii ‘si care in acelasi timp sa fie si un ‘exercitiu al spiritului “ Alte exemple ar mai fi si gradinile Stourhead/Wiltshire si Blenheim /oxfordshire. Sunt genul de gradina engleza de factura clasica unde intalnim un amestec de patos si libertate individuala.O alta gradina cea de la Blenheim la care a lucrat Lancelot Brows”Capability”. Acesta a fost primul gradinar englez de meserie ,si caruia I se datoreaza nu mai putin de 211 gradini si peisaja din centrul si sudul Angliei.Mai putin dedicate peisajului clasic si mai mult s-a dedicate marilor desfasurari peisagere.Aici gradina si peisajul fuzioneaza , elementele arhitecturale sunt folosite cu zgarcenie iar traseel apeleaza la trasee in curbe sau serpentine.Parcul Chatswoth/Derbushire, va include o istorie de 4 sec.incepand din 1570 si pana azi . 15.GRADINILE ROMANESTI Despre existenta unor gradini cu acces public , se va vorbi in sec. XVI,cand la Alba Iulia functiona un “parc’ si o “gradina” cu terase.La fagarasi exista o “gradina”. Sec. XVII sun tdescrise gradinile de la Targoviste si Mogosoaia ,Filipestii de padure .acestea erau proiectate dupa modelul celor italiene La Mogosoaia nu intalnim numai o gradina in terase dar si un parc peisager ce ocupa malurile laculuiin partea dinsre nord si putin spre vest .La ambele palate boieresti logia reprezenta un spatiu de panoramare a intregii gradinisi zona lacului.Gradinile ce inconjurau catedrala romanocatolica de la Alba Iulia si unde sunt de remarcat parterele inpodobite cu flori de trandafir.,si floarea soarelui., brazi arginti tunsi sub forma de obelisc.Alte exempla r mai fi si gradinile de la Frumoasa .sunt cdementionat parcuyl de laAvrig de langa Sibiu si cele de la Bontida si care sunt exemple pentru amenajarile de tip gradina –parc nobiliare si adaugate la resedinte. Sec. XVIII Gradina castelului de la Gornesti a familiei Teleki. Reprezenta o conceptie geometrica ce se adapta parfect terenului.Se mentioneaza personalitatea celor trei partere dar si a fostului sant de aparare. Sec. XIX va manifesta preocupari pentru promenade ,gradini si parcuri .in acest secol se incep lucrarile la gradina Cismigiului, ce va fi inaugurate in 1860,la proiectul initial al lui R. Mayer se vor face interventi in1910 , sub indrumarile lui F.Rebhun,. acesta modifica caracterul intial peisager intrunul apropriat de cel mixt.Elemente caracteristice ale acestei gradini sunt “:parterul imens incadrat de aliniament de tei tunsi ,cate doua randuri pe fiecare parte,si care la randul lor sunt si acestia ritmati din 5 in 5 metri de tise tunsi sferic.Alt punct de atractie mai este gradina de trandafiri,”rondul roman”,”lacul mare “si “lacul mic”,”grota”.In aceasta perioada se finalizeaza lucrariole la Gradina Publica din Cluj.L Bucuresti se incep lucrarile la Parul Carol devenit in timpul comunismului “Libertatii” .Acest parc urma sa gazduiasca o expozitie nationala in 1906. In compozitia parcului se observa o mare ax ace unea o piata circulara (unde era intrarea principala) cu Palatul artelor, ce era amplasat pe un promoter al dealului Filaret. Parcul Bibescu de la Craiova , reprezinta o amenajare peisagera de mari dimensiuni si care se dezvolta de-a lungul Vaii Fetei si care va reflecta experienta franceza de la sfarsitul secolului .alte exemple din tara ar mai fi de amintit si de promenadele de la Iasi a bulevardalui copoului ,spatiile de agreement de la Timisoara,Roman “Gradina mare”;gradinile din Braila “La Monument “; Brasov “Gradin Publica”si Parcul Sportiv “Iului Hategan u’din Cluj-Napoca Realizare de gradini botanice la noi in tara de luat in ordinea cronologica realizarii lor sunt :Gradina botanica din Bucuresti,urmat de Cluj-Napocsa , iasi ,Craiova si ultima in anii ’80 gradina botanica din Timiosoara. In 1920 la Cluj apare prima unitate numita muzeul satului,iar ulterior la Bucuresti in 1936 se va infiinta o unitate asemanatoare celei din Cluj.Parcul dentrologis de la Simeria . Dupa 1950 se duce o politica de stat in domeniilor spatiilor verzi, si se cauta mai ales amplificarea suprafetelor acestora .Proiectul la parcul Herastrau din Bucuresti va fi extins dupa 1950 cu o portiune spre nord.Intreaga comppozitie va fi amenajata cu noi dotari pentru a deveni “parc de cultura si odihna”ceea ce-I va acuza caracterul mix. 16.GRADINILE SECOLULUI XIX . Incepand cu sec.XIX gradina a trecut tot domeniului public, devenind un loc al relatiilor om-natura , om-constructii, om-oameni si o ambianta.Gradina a capatat si semnificatia de antidot la insatisfactiile orasului.=> teoria “orasului gradina”, ca o alternativa la orasul industrial.Este perioada de manifestare a romantismului, predilectia pentru refugii, intimitate si reverie. O caracteristica a romantismului este ca in aceasta epoca se sporesre interesul pentru natura ca obiact stiintific,gradinile botanice fiind o confirmare a acestuia. In 1842-46 apare prima Gradina De iarna publica. O data cu inaugurarea celei din Paris, la prezentarea plantelor se va asocia si agrementul. Eclectismul va caracteriza mai ales parcurilor publice destinate celor multi care doreau sa se odihneasca sa se intalneasca sau sa contemple .Ex:ParculVolksgarten/Munchen, Gradina –Muskau. 17.GRADINILE SEC.XX La inceputul secolului nostru conceptul gradinii ca “spatiu de locuit in aer liber castiga teren”.In paralel,arhitecti ce se vor constitui miscarea moderna,isi vor aduce si ei contributia la afirmarea conceptului si la reconsiderarea relatiei constructie- gradina. In 1907,Hermann Mutheisius,va recomanda ppt.gradina moderna concordanta acesteia cu constructia ,sustinand “ca in marea diversitate este intodeauna esentiala forma inchisa ,desfasurarea orizontala a fiecarei pariti singulare si despartirea partii de cealalta”. In anii ’30, Le Corbusier va sustine ideea “oraselor verzi”, inlocuind orasul dezvoltat pe orizontala cu cel pe verticala- un adevarat pachebot. Alvar Aalto sustine ideea ca opera umana si natura trebuie sa formeze o unitate. Anii ’50 nu aduc noutati inb practica si teria gradinii.In deceniul urmator revina mai pregnant in dezbateri relatia constructie-peisaj datorita atat accelerarii procesului de urbanizare dar si afirmarii arhitecturii oaganice sau a racolarii exteriorului prin intermediul peretilor cortina.Secolul nostru nu a neglijat nici gradina clasica ca semnificatie si chiar organizare,nici cea peisagera,nici cea arhitecturala ,si nici “gradina salbatica”. In deceniile 8 si 9 problematica gadinii a pendulat intre extreme. Unuia dintre cele mai reprezentative creatii ale acestei perioade este Parcul La Villette – BernardTschumi (1982), un program deschis ce vizeaza urbanismul, placerea si experimentul,care se inscrie in dinamica vietii metropolitane. Planul incearca prin intermediul unor grile suprapuse sa dea viata miscarii si sa evoce un haos fantastic dar controlat, care sa devina un parc cultural de amuzament.Peste grila cu ochiuri vor intervenii cele doua galerii majore, aleea cu meandre, cea circulara si cele doua trasee secante.Axele majore sunt semnalate de cele 12 folies iar de-a lungul traseului sinuos cu meandre se insira cele 10 gradini America . . La sf. Sec XIX va lua fiinta “Societatea Americana a Arhitectilor Peisagisti”, peisagistii americani fiind primii care au condus la ei , noile proiecte in domeniul urbanismului, de la noi localitati pana la arii metropolitane intinse . In parioada anilo 30-50 arhitectura peisajului a fost radical transformata in scara, stil , cunostinte, analiza ,proces.Este etapa de afirmare a modernismului american cand noile generatii de peisagisti doreau inlocuirea practicilor de genul de la Beaux Arts si a exercitiilor abstracte de design formal cu neceisitati reale, rezolvari functionale, fara a uita de nevoia de frumos. Deceniul al 6-lea se vadefinii prin promovarea tiradei “cercetare –analizasinteza”si a functionalului si logicii, preferarea planului liber ,refuzul imprumutului din stilurile clasice aplecarea asupra operei lui Mondrian si Kandiski.
Chiar daca practica si teoria nord-americana nu a marcat sec.XX prontre miscare eveniment, ea are totusi meritele ie:a abordat scara regionala, a urmarit adaptarea peisajului amenajat la noua civilizatie, a automobilismului si a creat prese in practica rutiniera atentionand asupra unor noi modalitatii de structurare si expresi a cadrului ambiental intr-un urban in miscare.. Gradina Braziliana , sau gradina exotica sau gradina tropicala, s-a redus cateva decenii la aportul unui singur creator Roberto Burle Marx.Gradinile acestuia isigura continuitatea cautarilor plastice europene , avand la baza o conceptie picturala.Vegetelul este materia sa de baza si este vizualizata in functie de sezon iar mineralul se integreaza in gradina ca si cum aar fi un element ce contribuie la viata peisagistica .Demersul sau este poietic si nu uita niciodata aspiratia omului spre frumos si meditatie. STILURILE SI GENURILE PEISAJULUI 5.1.GENERALITATI In arta gradinilor stilul a devenit un fel de grila in care daca doresti sa-ti inscri produsul conceptual,trebuie sa accepti unele conditionari. In peisagistica, stilul indica modul de armonizare a elementelor naturale (sol,apa,vegetatie) cu cele artificiale(alei,fantani,bazine,edicule, arhitectura, obiecte de arta plastica) in vederea realizarii unei ‘tinute artistice distincte’ si unitare.Aceasta insumare de elemente trebuie sa raspunda unor deziderate (ecologice, functionale si estetice) si sa nu produca dezechilibre in ecosistemele locale sau regionale. Primele criterii dupa care sa se faca o departajare a modelelor si o triere a acestora pe categorii sau stiluri, apar in sec.XVIII (Watelet si Hirscfeld )In 1823, G.Thoin,in lucrarea sa “Planuri rationale ale tuturor categoriilor de gradini”,face urmatoare clasificare: - gradini simetrice,care nu admit in compozitia lor decat forme regulate si suprafete plane. - gradini chinezesti,engleze sau neregulate,care ofera intr-un spatiu limitat forme fantastice,variate,fara a fi intr-un raport unele cu altele. -gradini de peisaj,peisager ,peisagiste sau din natura care imita cele mai frumoase scene din natura,facand sa dispara arta care a servit sa le stabileasca. In sec.XX J. Vacherot/1925 si H.Hubbard/1938 vor propune stilurile clasice si stilurile romantice. La noi in tara, Carmaziu Cacovschi,in “Arhitectura peisajelor”1957,opteaza pt. stilurile : geometric (maur si italo-francez din Renastere si Baroc) liber,peisager ( chino-japonez si anglo-american),mixt,contemporan (combinarea primelor doua) Filofteia Negrutiu (“ Spatii verzi-1980) subscrie pt cele 3 stiluri,in timp ce Viorica Constantinescu (“Arta gradinii-1992) evita sa faca o clasificare,tratandu-le exhaustiv. Departajarea celor 3 stiluri s-a facut pe baza modului de articulare al suprafetelor functionale prin intermediul circulatiei si forma utilizata in plan si spatiu. 5.2STILUL GEOMETRIC 1.Scurt istoric Stilul geometric s-a folosit din cele mai vechi timpuri (Mesopotamia –acum 6000 de ani sau Egiptul antic-acum 5000 de ani), fiind remarcabil pus in valoare de catre romani (acum 2000 de ani).Gradinile romane au impus unele elemente care au dainuit pana astazi: peristilul,porticul,patio-ul si vegetatia fasonata in forme geometrice,elementele care fac legatura arhitectura-gradina.La acestea se adauga “monumentalul” si inceputurile “parcului sportiv”(parcul Hadrian) In Europa geometrismul va face un salt remarcabil prin gradinile maure. In Renasterea italiana , stilul geometric (inexistent in ev.mediu) va relua relatia stransa gradina-arhitectura, va promova terasele ,elementele de legatura cu arh. si va favoriza apa in miscare asociind-o cu decorativul sculptural. Clasicismul, prin parcul de la Versailles, adauga stilului si celelalte trasaturi caracteristice. In sec.XVIII, el ajunge la maturitate.In sec. nostru stilul geometric in maniera clasica, nu prea a fost agreat,( decat la nivel de scuaruri,parviuri,esplanade), nici simetria perfecta. 2.Structura generala : a) Compozitia are ca suport axe riguros trasate si ierarhizate, ce rezulta dintr-o subordonare a spatiilor exterioare fata de obiectul(e) de arhitectura.Descresterea interesului se face de la dominanta (cladirea) spre periferie ,unde grila circulatiei devine mai lata, cu ochiuri mai mari si cu vegetatie mai bogata si necontrolata formal.Punerea in valoare a constructiilor si a axului major se face prin deschideri generoase ,succesiuni de terase, mari partere cu decoratii savante si policrome din flori ,suprafete de apa , ritmuri exprimate categoric (prin arbori ,fantani arhitectura minora,sculpturi) si un control riguros al rapoartelor. Statuile creaza sau acuza un anumit ritm,atentioneaza asupra punctelor de interes ale compozitiei.Se prefera perspectivele de capat iar cele lungi,racoleaza si departarile. b) Apa –e o componenta preferata a stilului, ea aducand visare ,miscare, stralucire,prospetime, inedit. O intalnim in bazine(cu forme geom.,borduri decorative),sub forma de fantani(de la ‘clocot’ pana la’jeturi’ de zeci de metri),in compozitii acvatice impreuna cu sculptura,in cascade sau prelungindu-se in cazul unor grote. c) Vegetatia –este adaptata compozitiei,in centrul compozitiei avand o forma arhitecturala,iar spre periferie fiind fireasca. 3.Exemple: -gradina Tuilleries/Paris,-parcul Sceaux/Paris,parcul Sanssouci/Postdame,parcul Petrodvoret/SanktPtersburg,gradina Balcescu/Bucuresti 5.3.STILUL PEISAGER 1.Scurt istoric Desi studiile de specialitate incep tratarea acestui stil o data cu sec.XVIII, originea lui se afla in Orientul indepartat,in gradina chineza si cea japoneza.Pentru orientali, gradina avea o motivatie religioasa,era o ‘reverie’;viata adevarata neputand fi rupta de contemplarea naturii. Gradinarul chinez era un artist complet,filozof,iar arta gradinaritului-o arta regala. Asimiland experienta chineza,japonezii vor adauga subtiliati noi gradinii peisagiste,vor acuza mai mult simbolistica,diminuand grafismul chinez in favoarea expresiei formale si au facut sa se simta o dinamica a conceptelor spre deosebire de imobilismul chinez. In Europa primele intentii ‘peisagere’ le vom intalni in tratate sau lucrari literare din sec.XVII, dar primele marturii concrete sunt cele din sec.XVIII,cand influenta orientala vor conduce la cautarea unui nou model de gradina, cea peisagera. In cautarea firescului se va urmari o continuitate a gradinii si dincolo de limitele sale,evitandu-se prezenta ‘zidului’ de delimitare.Ambianta se va apropia mai mult de pictura engleza,din modelul chinez preluandu-se cateva elemente decorative exotice:pagode,ruine). Cei mai multi dintre teoreticienii gradinaritului erau diletanti,ei fiind de fapt pictori,poeti,filozofi etc.Noua gradina va atrage atentia si prin disputa in jurul ‘frumosului natural’ si a’frumosului artistic’. Astfel,pt.Kant ‘arta gradinii’ nu era decat impodobirea pamantului cu aceeasi diversitate cu care natura il prezinta privirii,doar combinarea elementelor este alta,conform unor idei; Schiller ,adversar al artificialului,era pt. o gradina in care natura sa nu-si piarda firescul si autonomia; August Schlegel Indeamna la prudenta,pt. a nu se ajunge la o natura contrafacuta. O prima incercare va fi creatia lui Alexander Pope ,parcul Twickenham (combinatie neomogena de elemente clasice-romane,baroce si iluministe),urmat ulterior,la inc.sec.XVIII de Wiliam Kent (considerat parintele artei moderne a gradinilor), gradina Chiswick , Stowe . Joseph Addison(jurnalist) va semnala intr-un studiu din 1712,dedicat peisajului,doua categorii estetice, pitorescul si sublimul, reamintind egalitatile gradina=poezie, gradina=paradis.Thomas Whatley va pleda pt.natura libera, iar Girardi in “Despre compozitia peisajelor” va selecta caracteristicile care definesc stilul. In sec.XIX asistam la o maturizare a stilului,(pe masura inmultirii nr. de parcuri si a gradinilor) dar si la o imbacsire a mijloacelor de expresie. In sec. nostru ,stilul peisager va ajunge in multe cazuri la a “face naturalul mai natural” 2.Caracteristici: a) Compozitia va urmari inscrierea fireasca in suite de forme si curbe (deci se prefera terenurile cu o topologie animata) si o valorificare in cat mai multe “scene” a acestora. Astfel,ineditul devine scop. iar interesul nu mai este dirijat ci tentat,inlocuindu-se perspectivele lungi cu cele spre ambiante oferite din loc in loc. O asemenea conceptie va exclude simetria,aliniamentele, suprafetele plate prea intinse si riguros delimitate. Obiectele de arhitectura nu mai dicteaza ci vor fi mult mai discrete ( exceptie palatul si gloreta),cautand o consonanta cu cadrul inconjurator. Sunt evitate terasele ,scarile monumentale si colonadele sau porticile ample.Aleile conduc spre ambiante sau puncte de interes unde vegetalul (un arbore solitar,o grupare laborioasa),apa (oglinzi,cascade) si arta monumentala,pot fi actorii principali ai acestor scene. b)Vegetatia este componenta majora a amenajarii, de la peluza pana la masivul plantat, dar distributia ei aparent neglijenta, are niste reguli bine stabilite care permit acele “scene pe anotimpri”. Lumina are aceeasi importanta ca si in scenografie (directa, insinuanta,filtranta) in timp ce arta topiara este consultata foarte rar. c) Apa- induce sentimentul de calm, meditati, visare, dar nu va fi obligata la exhibitionism, nu va mai fi un mijloc de a acuza fastul sau de a oferi giumbuslucuri distractive. Ca si forme de manifestare amintim: helesteul,cursul sinuos, cascada “naturala” sau izvorul. 3.Exemple :gradinile “Buttes Chaumont, “Montsouris”,“Monceau”/ Paris sau parcul “Bois de Boulogne” tot din Paris ( Deschamps si Alphand) 5.3.STILUL MIXT 1.Scurt istoric Stlul mixt (amestec intre stilul geometric si cel peisager) ia nastere in sec.XVIII, cu toate ca prezenta acestuia s-a facut resimtita, la o scara mai mica, si in antichitate,in ev.mediu sau in sec.XVI-XVII in Franta si Anglia. Sec.XVIII a fost o lume a contrastelor, o epoca de mare deruta stilistica in care barocul,clasicismul si rococoul trebuiau sa se impace cu sentimentalismul preromantic. Orientarea catre solutia mixta este favorizata nu numai de dezordinea stilistica ci si de preferintele ‘naturalistilor’, de tendinta spre utilitar cu redescoperirea ruralului/a fermei ,ca si de unii teoreticieni (Hirschfeld-“Teoria artei gradinilor”si Watelet-“Eseuri asupra gradinii”,Ercoli Silva-“Arta gradinilor englezesti”) si scriitori(Goethe). Parcul “Betz”a fost realizat dupa ‘Tratatul despre decoratia exterioarelor a parcurilor si a gradinilor’ (1775-Haracourt,teoretician al parcului mixt) intr-o maniera romantica. Gradinile “Beloeil” si “Worliz”, a printului Leopold von Dessau vor urmari realizarea noului model.(1769) Stlul mixt va ajunge si in Anglia, in unele gradini regale, “The Hill”, iar exemplele se vor inmulti in sec.XIX si XX, cand se va cauta sa se satisfaca nevoile de destindere, recreere si sport ale individului.In sec.XIX, dar mai
ales in sec.XX, stilul mixt castiga teren, devansandu-l pe cel geometric, clasic. La noi in tara, stilul mixt il intalnim la gradina “Cismigiu” (sec.XIX), parcul Carol din p-ta Libertatii (1906) si mai ales la “parcurile pt.cultura si odihna” realizate dupa 1950. 2.Caracteristici a)Compozitia - optarea in zonele reprezentative si in cele destinate marelui public, pt. tratarea ‘geometrica’ care: poate asigura monumentaliatea, pune mai mult in valoare constructiile, permite profile transversale largi si platforme generoase in fata cladirilor semnificative ale parcului sau in jurul unor obiective decorative majore (lucrari de arta, fantani decorative) In general, tratarea geometrica este mai substantiala la scuaruri si mai diminuata la parcuri, unde caracterul peisager poate ocupa 60-70% din totalul suprafetei.Parasind centrul major de interes al compozitiei, organizarea circulatiei si a spatiilor functionale, opteaza pt. tratarea libera, unde natura este mai putin acuzata, unde persp. lungi sunt evitate, unde se creaza ambianta adecvata pt plimbarea solitara, evadarea din urban si cotidian, contemplatie si meditatie. b) Vegetalul –supune si el acelorasi reguli.In partea de primire si reprezentativa, paleta cromatica a florilor este maxima, arbustii si arborii sunt alesi dupa ofertele decorative si posibilitatile de prelucrare a coroanei,se acuza perspective, se creaza fundaluri, se cauta ritmuri.In zonele destinate evadarii din urban ,se va urmari pitorescul, naturalul. c) Apa – se prezinta sub forme diverse: bazine, fantani arteziene, cascade, lacuri, cursuri de apa etc. subordonandu-se principiilor stilului practicat in zona respectiva.( ex: gradina Palatului culturii/ Sofia) d) Elementele decorative cunosc o gama variata, putand fi foarte bune elemente de articulare intre diversele tratari, dar in acelasi tip, prin exagerare /lipsa de discernamant, pot duce la senzatia de imbacseala,stres. 5.5.STILUL SIMULARII Stilul simulat nu se pretinde a fi o categorie demna de a intra intr-o clasificare ci doar o atentionare asupra unei tendinte. “Gradina simulata” este o replica la fosta “gradina arhitectonica” , peisajul fiind doar sugerat prin succesiuni de planuri, denivelari, alcatuiri, obiecte, jardiniere etc. Totul este o inscenare, realizata din plasmuiri anorganice, unde materialele de sinteza iau locul solului, vegetalului, apei. Aceste delimitari categorice sunt riscante, deoarece “nu exista in realitate un fenomen artistic pur...din cauza impuritatilor structurale” (G.Calinescu) De asemenea, aceste gradini neglijeaza functia spatiilor verzi de preintampinare a unui dezechilibru ecologic. 5.6. GENURILE PEISAJULUI 1.Genul unui peisaj reprezinta caracterul general al exprisivitatii sale artistice si influenta acestuia asupra starii sufletesti. Expresivitatea artistica, genurile sau clasificarile aparute de la o epoca la alta se datoreaza unui numar mare de factori,cum ar fi: necesitatile biologice ,caracteristicile cadrului natural ,ale colectivitatii, atitudinea fata de natura, religioasa,estetica, evolutia tehnico-stiintifica. 2.Evolutia genurilor In China peisajul putea fi:de veselie,de groaza,de basm. In Europa , Ev.mediu si Renasterea nu-si pun problema unor departajari a tipurilor de panorame naturale sau amenajate.O data natura amenajata, ea devine si obiect de contemplatie estetica. Barocul si Clasicismul vor da viata “gradinei cantatoare”, datorita jocului de apelor si orgilor animate de acestea. Pana in sec.XV peisajul amenajat era destinat declansarii bucuriei si visarii, in sec.XVI-XVII el uimeste prin inventivitate si bogatia de elemente, provoaca, sperie (ex: gradinile fantastice de la Bomarzo) Odata cu sec.XVII, gradina intra in atentia esteticienilor si teoreticienilor ( Home, Ch. Watelet, Lorenz Hirschfield, R.Mayer-sec.XIX) In sec. XX, Hubbard va propune genurile: grandios, entuziast, trist si melancolic. La noi, Carmazinu Cacovschi propune 2 categorii de genuri :majore (inspirat, imbucurator, visator si protector) si minore (calmant, melancolic), in timp ce Fiofteia Negrutiu retine ca semnificative, genurile: grandios, de bucurie, visator, linistit sau calmant. 3.Caracteristici Daca genul unui peisaj rezulta din “atitudinea emotionala” ce ti-o provoca, atunci trebuie avuti in vedere doi factori: realitatea fizica a cadrului si starea sufleteasca a celui ce e supus unei trairi in acel cadru.Vremea,anotimpurile pot induce efecte diferite primului factor, in timp ce varsta,atributele individului influenteaza pe cel de al doilea factor. Cele mai multe gradini sau parcuri sunt o asociere de ambiante in care una este dominanta iar reusita amenajarii depinde de maiestria asocierii acestora. 4.Clasificare: 1.genul calmant e realizat din spatii controlabile sau protejate, peluze linistite sau alveole in masive plantate, suprafete nemiscate de apa, alei cu trasee libere neimplicate in circulatia pietonala, persp. scurte. Cromatica :verde, albastru cenusiu, peluze cu flori monocrome sau in combinatii pastelate. 2.genul visator poate asocia fantezia cu misterul, efectul dorit putandu-se obtine mai ales prin stilul peisager. Posibilitati de obtinere: evitarea socurilor,prezenta apei (fara manifestari salbatice sau fortate), scene de natura virgina, arbori solitari sau siluete de munti in fundal, cromatica simpla, trimiteri in trecut (edicule sau chiar arta figurativa), cateva elemente exotice. 3. genul vesel apeleaza la combinatii contrastante (de dispunere, forma si culoare) fara a se afecta unitatea, la spatii deschise, la persp. diverse, joc de apa, surprize ,diversitate ambientala, la spatii mai generoase pt. destinderea in grup. 4.genul monumental este supus unor rigori arhitecturale de ansamblu, axele, perspectivele, ierarhizarea spatiilor, ritmul dispunerii, volumetria, semnificatia elementelor, gradarea interesului, toate sunt riguros controlate.Au un efect major relationarile de scara intre circulatie-vegetalarhitectura, masivele clar conturate, aliniamentele, obiectele de arta monumentala. PROIECTATREA SP. VERZI 6.1. PREMISELE 6.1.1.PREMISELE PRACTICE In cazul in care se pune problema imbinarii unei functii propuse cu un sit , trebuie mai intai sa se asigure compatibilitatea lor. Primul demers este analiza sitului. De cele mai multe ori esecul unei proiectari poate proveni din cumularea inconstienta sau constienta a unor contradictii dintre componentele sitului, dintre sit si vecinatati, dintre disponibilitatile sitului si programul proiectantului. Al doilea demers este cunoasterea directa a terenului sau cunoasterea subiectiva, ce se poate materializa in scheme si observatii scrise, care vor evidentia nu numai starile psihice traite cat si ofertele sitului in conceperea planului de amenajare: poli de interes, linii de forta, scene inedite, directii defavorabile , ariile favorabile etc. Faza a 3-a- faza obiectiva , cand trairea de la fata locului este confruntata cu datele topografice, juridice, geotehnice, climatice, de poluare, de infrastructura si cu restrictiile urbanistice ale zonei (pot fi impuse de P.U.G., P.U.Z., P.A.T.A.) Relatia proiectant-beneficiar Peisagistul trebuie sa dea dovada de rabdare, disponibilitate in clarificarea tuturor aspectelor si tact. Beneficiarul trebuie sa fie convins de conditiile impuse de context si de faptul ca decizia ii apartine lui, chiar daca aproape toata argumentatia i-o ofera proiectantul. Impunerea orgolilui creatorului in relatia cu beneficiarul poate starni dezinteresul acestuia pt. a fi alaturi la desavarsirea ideilor si materializarea lor. 6.1.2PREMISELE TEORETICE Premisele actului de intelegere si atacare a unei amenajari sunt 4elemente: 1.Limita –protejeaza fizic si psihic existenta omului. Limitele pot fi: muntii, dealurile, diferentele dintre terase, cursul unei ape sau oglinda unui lac, liziera unui masiv plantat, un zid. 2.Centru de interes (focus) -trebuie sa aiba o forma clara , sa contrasteze cu fundalul si sa fie inzestrat cu o localizare spatiala proeminenta, sa fie un element de o marime veritabila. Poate fi: un defileu, un deal singuratic,un luminis. 3. Directionaliatea intr-un peisaj poate fi data de catre munti, de suprafetele in panta, de vai sau bazine care se ingusteaza sau se largesc spre un capat, de configuratii care atrag atentia din toate cele 4 directii sau chiar de vanturi dominante. 4. Domeniul este spatiul total ordonat de conditiile de limita, focus-centru si directionalitate. In conceperea sitului trebuie sa ne intrebam: Care sunt limitele sale ca peisaj? Care este centrul sau de atractie? Cine da directionalitatea sitului? De asemenea este necesar conceperea unui plan de conservare a ecosistemului. Pt. a stabili limita, punctele de interes, directionalitatea si domeniul trebuie mai intai sa descifram atributele , ceea ce ne conduce la acea recreare a lui.Aceata percepere profunda poate fi denumita atitudinea de proiectare.In faza teoretica de ‘nastere’ a unei gradini se impune o clarificare: raportul dintre categoriile util si frumos.Frumusetea are o valoare chiar daca nu este inca utila, in timp ce ceea ce este pur util, nu mai are nici o ratiune de a fi, devine rebut de indata ce utilitatea sa este epuizata. Deci se urmareste promovarea celor care astazi sunt teoretizate utilitaristic ca sp. verzi la ‘demnitatea’ lor estetica originara de peisaje si de gradini. 6.2. Principii de proiectare 1. Generalitati- Proiectarea peisagistica are ca obiect mediul extern/peisajul iar ca scop gasirea celor mai adecvate metode, principii si tehnologii de amortizare a spatiilor neconstruite, plantate sau construite partial, in vederea mentinerii echilibrului ecologic. Spatiile verzi amenajate sunt integrate si integratoare. Principalii factori implicate in proiectarea peisagera: -factorul socio-economic reprezentat de populatia unei localitati, posibilitatile economice si relatiile sociale, –factorul psiho-fizic, respective omul ca masura a tuturor lucrurilor, -factorul mediu natural si construit. Dupa mentionarea factorilor implicate, rezulta ca o asemenea proiectare vizeaza in aceeasi masura eficienta socio-economica cat si cea ecologica. Assunto pledeaza pt ca nu utilitatea ci trairea/contemplarea sa fie principalul scop al unei amenajari peisagere, totusi nici o colectivitate nu va intretine deocamdata, un spatiu verde numai pt a-l conserva intr-un intravilan . Astfel nici o amenajare nu poate renunta la o anumita destinatie desi polifunctio-nalitatea caracterizeaza majoritatea spatiilor amenajate. Ambianta este un scop ce nu poate fi nicicum uitat. Fara ambianta adecvata, functiunile nu ating pragul de satisfactie, trairile nu se pot declansa, mesajele nu pot fi transmise. Dar ambianta poate include si efecte cum ar fi surpriza sau ambiguitatea, fara ca acestea sa fie un produs direct al unuia din principii. Surpriza este insa scopul declarat al spatiilor amenajate pt divertizment in timp ce ambiguitatea este binevenita in cele destinata relaxarii. 2. Principiul amortizarii functiune-sit- Unii autori denumesc aceasta relatie proiectare organica apreciind ca proiectarea peisagistica este o parte a proiectarii ecologice integrate. Simonds indemna la alegerea celui mai
convenabil sit care sa sugereze folosintele cele mai adecvate si folosirea intregului sa potential. Plecand de la datele sitului, principiul enuntat presupune acomodarea datelor temei/ funciunii, la parametrii optimi oferiti de sit; punerea in valoare a calitatilor sitului; integrarea optima a noilor relatii in cele ale sistemului general. Asta inseamna ca functionalitatea adoptata trebuie sa fie compatibila cu mediul inconjurator si cu functiile urabane ale acestuia, ca ea nu va neglija caracteristicile sociale si culturale si nici traditia colectivitatii careia ii este destinata, trebuind tratate ca un tot criteriile privind echilibru ecologic, functionalitatea, economicitatea si atributele estetice. 3. Principiul unitatii dintre continut si forma- o rel armonica sitfunctionalitate va trebui sa-si gaseasca corespondentul intr-o structura adecvata si unitara, ale carei componente trebuie prin expresia lor, sa determine afirmarea unui caracter. Unitatea cautata, trebie sa aiba un corolar intr-un ambient capabil a declansa satisfacii sau acele stari sufletesti echivalente cu trairea. 4. Principiul unitatii prin diversitate- diversitatea este o calitate a naturii care dealtfel a si permis materiei organice sa depasasca toate pragurile critice. Intalnita in orice ecosistem, ea va fi prezenta si in spatial verde amenajat. Ea provoaca interesul, rezultat din diversitatea pe orizonala si pe verticala. Contradictia dinte unitate si diversitate, este rezolvata, prin trei metode compozitionale: echilibrul, ritm si consecventa. Intorcandu-ne la metodele de realizare a unitatii, trebuie sa mai alaturam una: dominanta/ centul de interes poate fi un obiect, o axa, o suprafata. 5. Principiul proiectarii deschise- Simonds si Assunto pretend gradinii sa ofere individului trairea in natura. Dar Simonds sustine ca o abordare autentica a proiectarii se naste din intelegerea faptului ca un plan are semnificatie numai pt omul pt care este proiectat si numai in masura in care el aduce inlesniri, stisfactii si incantarea simturilor sale si inspiratii mintii si sufletului sau. Dar noi nu proiectam numai pt contemporanul nostrum ci si pt generatiile de maine si ar trebui sa anticipam preferintele dintr-o epoca a roboticii, a informaticii sau a zborurilor interplanetare ceea ce este foarte dificil. N-ar trebui san e punem problema unui final optim, a unei opera desavrsite o data pt totdeuna, ci sa lasam loc si viitorului si mai ales sa cream conditiile ca si vizitatorul sa devina un participant, un actor in scenariul propus de noi. Vizavi de o natura in continua devenire, noi nu putem sa ne asumam rolul unui demiurg a toatestiutor. 6. Principiul realizarii frumosului ca o necessitatepeisgistica este una dintre activitatiile omului ce produce valori artistice, insa s-a afirmat ca fara o cal estetica, obiectele si realizarile umane, nu slujesc cu predilectie specia umana ci doar niste finite biologice sau roboti si ca frumosul este acel ceva ce atrage, destinede, incanta si indeamna la utilizarea unui spatiu si ca atare este un determinant al functionalitatii. In realizarea frumosului se impune integrarea tuturor principiilor proiectarii, interreletionarea si simultanitatea lor dar si continuitatea in timp. Iar expresivitatea spatiilor va fi data atat de topologia componentelor cat si de limbajul liniilor. In atingerea frumosului, la concordanta intr-e toate principiile proiecarii, se va adauga si armonia care inseamna unitate, coeziune si concordanta, ordine ierarhizata, afinitate stilistica, peisajconstructii, impacarea contarariilor. Armonia include unitatea si echilibrul desi in anumite situatii, cei doi termini vor face obiectul unor preocuperi distincte. Ultimul presupune o dozare a elementelor, in asa fel incat sa evite zonele cu eficienta minima ca interes si functionalitatae. Aceasta dozare se poate face prin simetrie si asimetrie, rezultand echilibru simetric si asimetric. Simetria poate fii absoluta sau libera, ca in natura. Asimetria este considerate de Simonds mai subtila, mai intamplatoare, mai reconfortanta, mai interesanta, mai umana. Efecte de unitate si armoni, se pot obtine prin introducerea unei dominante, respectiv utilizand contrastul, dar prin contrast putem ajunge si la realizarea unor scene pitoresti, incitante sau monumentale. Un mijloc eficient pt a obtine satisfactii estetice sunt proportiile. Realizarea proportionalitatii in functie de ceea ce am putea numi comensurabilitatea si scara in care se afla elem unei compozitii. Exista insa o scara individuala, ce se aplica la suprafetele si formele ce vin in contact direct cu omul si scara monumentala, cand ne adresam unei colectivaitati si dorim sa exprimam forta sau maretia. Satisfactii estetice se pot declansa si prin modul in care se organizeaza/se intocmeste scenariul parcurgerii, ceea ce a adus in arsenalul mijloacelor succesiunea, gradatia, ritmul,. Succesiunea intoduce senzatia de ordine si unitate, folosind ritmul, faciliteaza perceperea spatiilor si introducand gradaraea sau pauza, poate amplifica emotiile la intalnirea cu un pct de interes, capul de perspective, centrul compozitiei. Succeasiunea poate sa indemne la miscare, sa confere directie, sa creeze o cadenta, sa insufle o satre de spirit, sa dezvaluie sau sa explice un obiect sau o serie de obiecte…sa dezvolte o ideie. Exista trei categorii de ritm: 1.ritmul static/liniar, 2.ritmul dinamic/directional, 3.ritm compus. Alternanta accent-neaccent poate apela la distante, forme, culori, specii etc. 7. Principiul eficientei- in cazul proiectarii organice, cand se cauta cu precadere o mulare a functiunilor pe caracteristicele dominante ale sitului, putem spune ca eficienta, nu numai economica ci si sociala, este deja un deziderat atins. Vorbind despre eficienta, avem in vedere atat investitia initiala, cat si exploatarea, mai ales. Cu cat mijloacele tehnice utilizate pt buna fctionare, sunt mai numeroase si mai sofistricate cu atat costul intretinerii va fii mai ridicat. 6.3.Capacitatii dimensionare 1. Norme generale– la noi in tara, primii indicatori au aparut in deceniul VII, o data cu marile ansambluri. In 1973 vor aparea instructiunile tehnice de proiectere a spatiilor verzi si se va mentine obligativitatea evidentierii lor in bilantul teritorial al fiecarui detaliu de sistematizare si in schitele de sistematizare, Astazi ele sunt mentionate in PUD, PUZ si PUG. Se poate considera ca normele din 1973 raman in continoare un deziderat de atins : 9-13 mp pt orasele pana la 20.000 locuitori si se ajunge la 17-26mp,la orasele ce depasesc 100.000 locuitori. 2. Sparii verzi aferente cailor de circulatie- in cazul oraselor de campie, proportia stazilor cu aliniamente si fisii plantate, va urmarii sa se apropie de 60% iar media ar putea fii de 3mp de locuitori. Se recomanda ca vegetatia lemnoasa sa ocupe 20-60%, gazonul 35-78% iar plantele floricole 2-5%. In profil transversal, arbori vor fii plantati la o distanta de 4,5-5m fata de limita carosabilului si la 3m fata de limita platformei pt a se asigura siguranta circulatiei. Distanta intre tulpinile arborilor va fii de 4,5m se va putea realiza o distantare a coroanelor. 3. Spatii verzi aferente zonelor rezidentiale– RGU /1996 propune minimum 2 mp/copil. Se poate lua circa 3,3 mp/loc. Dar la nivelul terenului amenajat pt jocul copiilor, acesta nu trebuie sa aiba o lat mai mica de 50 m Cand jocul copiilor se combina cu amenajari si pt adulti, vegetatia va ocupa cca 60-75% iar restul alei, platforme, echipamente, lucii de apa s.a. 4. Spatii verzi aferente creselor, gradinitelor, scolilor– in cazul unitatilor prescolare, avand in vederea activitatile in aer liber se va acorda intre 20mp/copil sub 3 ani si 25 mp/copil peste 3 ani. Vegetati va ocupa 60-70% din totalul suprafetei amenajate iar defalcat, veg inalta va consuma 6070% din spatiul vegetal, iar gazonul 40-50%. In cazul scolilor necesarul se apreciaza la circa 10 mp/ elev, din care veg poate ocupa intre 45-50%. 5. Spatii verzi aferente unor institutii publice sau intreprinderi- se vor dimensiona de la caz la caz. Se apreciaza un minim nec de 1 mp /sal dar suprafata poate creste. 6. Spatii verzi aferente spitalelor, sanatoriilor, centrelor pt personae handicapate- se apreciaza ca optima o suparafata de 150 mp/bolnav. Din total, vegetatia inalta va ocupa intre 40-70% 7. Scuaruri– suprafata totala poate oscila inte 0,3-3,0 ha sau 1,5-2,5mp/ cap de locuitor. Cand are destinatia de odihna in zona rezidentiala. se apreciaza ca raza optima de servire sa fie intre 400-500m. Avand in vedere ca poate servii si pietonii in tranzit, se recomanda intre 25-30 mp/vizitator. 8. Gradina (orasaneasca)– suprafata unei gradini se va inscrie in limitele de 3-20ha, raza de servire optima fiind de max 2 km. Utilizare fara constrangeri, preinde un minimum de 40 mp/vizitator. 9. Parcuri – marimea sa se stabileste in functie de nr loc, luandu-se in calcul o fregventare simultana a 10% din pop orasului si folosind o norma de 60 mp vizitatori. Se recomanda ca densitate max sa nu depaseasca 300 vizit/ha in zonele de odihna activa si 160 viz/ha, in zonele de odihna pasiva. Gradina si parcul pot reprezenta impreuna o suprafata amenajata de 3,5-10 mp/loc. 10. Parcuri sportive- dimensionaraea va avea in vedere profilul parcului si cap arenelor ce gazduiesc competitii, respecti nr de spectatori. Relativ la nr de spectatori, exista rec la: 2000-5000 spectatori, suprafata min nec este de min 4 ha, iar la 5000-10000 spectatori, suprafata poate oscila intre 47,5ha. Pt constructii si amenajari sportive, vor fi prevazute sp verzi si plantate, min 30% din suprafata tot a terenului. 11. Padurea parc– in cazul oraselor de dim medie/sau mari in cazul tarii noastre, se recomanda 45 mp/loc. La nec de sp verde pt un loc se mai adauga min 12 mp/loc de padure-parc sau 100 mp/loc de padure forestiera. In cazul loc rurare, norma de 25 mp sacde la 7-10 mp/loc. 6.4.Realizarea compozitiei 1.Perceperea spatiului A. Peisajul ca spatiu tridimensional- ca si ceeatori de structuri spatiale si ambienturi, ne intereseaza modul in care se face perceperea: ea poate fii statica cand cunoasterea ramane unilaterala iar satisfactiile reduse si dinamica, cand prin parcurgerea spatiului, nu numai ca avem o imagine aproape completa a obiectelor si scenariilor propuse de proiectant, dar cand putem deslusii rel, simti ambientul si cand putem avea optiuni si devini astfel acori/participanti in spectacolul gradinii. Mai putem retine ca daca perceptia statica e una fragmentara, cealalta, e una de ansamblu, ce dezvaluie atributele sistemului. Peisajele ca spatii tri-dimensionale, au puterea de a-si impune caracteristicile si de a determina/declansa in cei ce le privesc, imagni de un anumit gen. Ele sunt asociate unei anumite activitati, unei anumite atitudini fata de natura, unei anumite stari sufletesti. Imaginile mentale astfel nascute si intalnite la mai multi indivizi, pot fi preluate de o colectivitate, intra in traditie si devin repere sau imagini simbol. Ele sunt dependente in mare masura de atitudinea fata de natura. Azi, omul modern a inlocuit admiratia pt natura cu abilitatatea tehnica si in loc sa ne integram in natura, preferam sa modificam pana si relieful chiar daca ne preocupam in acelasi timp si de pastrarea echilibrului ecologic. Realitatea fizica are capacitatea de a-i determina pe oameni sa-si formeze o imagine mentala despre spatial respectiv sau un complex de spatii, imagini de care se ataseaza si pe care le folosesc ca termen de comparatie la intalnirea cu alte spatii. Comformatia reliefului, intinderea suprafetei, deschiderile spre prspectivele, elementele sau planurile verticale, ingradirea, vor fi luate in considerare, pt ca ele trebuie sa fie in concordanta cu folosirea spatiului incadrat. Toate sp exterioare controlate sau libere, sunt delimitate de plnul solului, cel de deasupara capului si prezentele spatiale mai mult sau mai putin apropiate de verticala. Planul solului este suportul, cel ce preia functiile si ne confrunta primul cu realitatiile sitului si apoi cu materializarile proiectului. Preluand functii pe masura atributelor sale si organizandu-le national si ambiental prin trasee, se poate garanta succesul interventiei peisagere. Planul de deasupra capului este un dat unde nu prea putem umbla. Folosind cu abilitate aceasta lumina, posibilitatile noastrea de a modela spatial devin infinite. Pt o compozitie peisagera, ceea ce numeste Simonds ca despartirile verticale ale spatiului sau elementele verticale, acestea indeplinesc mai multe
functii. De ex: delimiteaza si organizeaza spatii; dirijeaza circulatii, perspective si evident perceptii; creeaza fundaluri; ecraneaza imagini nedorite de un scenariu; dinamizeaza spatial; introduc scari si in final personalizeaza structura spatiala. Daca celelalte doua planuri ne pot trimite spre infinit, cel de-al treilea ne fixeaza in spatiu, ne da siguranta/protectie si ne poate asigura intimitatea. Revenind la percepere, elementele verticale, acestea sunt implicate si in definirea uneia din calitatile spatiului, profunzimea. Iluzia optica in privinta profunzimii, de accentuare sau de reducere a acestuia, depinde prin urmare de planul solului si de cele verticale mai ales. Oprindu-ne la planul de jos si luand ca suport al amenajarii solul, se pot face urmatoatele observatii: - la terenurile intinse, introducerea unui obstacol intre privitor si obiect, conduce la reducerea profunzimii/distantei, - la terenurile in panta, Higuchi observa ca atunci cand unghiul de incidenta este sub 15º, suprafata privita se inscrie in categoria terenurilor intinse, a planelor longitudinale pearalele cu linia orizontului (imagine virtuala) iar cand unghiul este mai amre de 15º, rampa este vazuta mai mult sau mai puti ca o suprafata frontala. Cand unchiul ajunge la 30º, panta poate fii considerata d.p.d.v. practic, verticala, - la terenurile concave, ca si la cele intinse, privirea mai de sus, da mai multa profunzime decat cea de la nivelul mai de jos, unde densitatea mare a texturii dezavantajeaza adancimea. Descinderea si urcarea privirii pe o concavitate face privelistea mai majestuasa. O admosfera cu o buna vizibilitate, va apropia si mai mult obiectul de privitor, - la terenurile cu convexitati, prezenta unei/unor coame intre privitor si obiect, face dificila perceperea distantei. Acest efect poate fi fol la redcerea fictiva a unor distante, cand parcursul real este pra lung, - in cazul vailor, simtul profunzimii poate fii mai puternic daca se alege un traseu la cote mai inalte si daca se apeleaza la meandre, favorizandu-se apropierea unei unitati de reliel. Inainte, caracterizarea unui peisaj se facea in functie de distanta de observare si cu cat distanta era mai redusa, cu atat imaginile erau mai convingatoare. S-a constatat insa ca imaginea totala poate fii echivalenta cu efectul vizual al fiecarui plan individual, dar care depinde atat de unghiul dintre plane cat si de directia de privire, respectiv de unghiul de incidenta in functie de care vedem mai mult sau mai putin din suprafata in cauza. atat in plan orizontal cat si in plan vertical. B. Perspectiva- este un mod de percepere a spatiului sau un mijloc prin care un proiectant poate impune o dominanta sau o directie, poate introduce un ax de copozitie, poate aduce unitate s.a. Ea poate fii directa sau indirecta statica sau dinamica, ascendenta sau descedenta, centripeta sau centrifuga, cu scoaterea in evidenta a unui ob apropiat sau aducerea in atentie a unuia indepartat. Higuchi ne semnaleaza si perspectiva atmosferica care, poate schimba aparenta lucrurilor sau poate chiar sa declanseze aparente mistice sau fantastice. Conditiile metereologice si luminozitataea pot apropia sau indeparta obiectele fata de privitor sau pot intensifica o imagine prin ploaie sau ceata. Perspectiva suprapusa, obiectul supus privirii nefiind decat partial vizibil. Este o metoda prin care un spatiu redus ca dimensiune, poate da impresia de vastitate. Relatiile de scara dintre componente, vor avea in vedere caracterul perspectivei, modul in care se doreste sa se faca perceperea punctului terminus dar si faptul daca acest terminus este conceput ca un punct de observatie sau ca un punct focal pt mai multe perspective. C. Decupajul- s-a spus la traseu, ca o priveliste nu trebuie risipita print-o prezentare totala, dintr-o data. Practica chineza si japoneza a apelat insa si la decupaj fie prin modul de orientare al deschiderilor prin peretii pavilioanelor, fie prin realizarea unor goluri de diverse forme in peretii incintelor, de unde privirea era directionata spre tablourile cele mai sugestive. Folosirea abuziva a decupajului poate insemna manipulare sau frustarea individului de libertatea alegerii, dar utilizarea lui in anumite situatii poate impinge trairea la momente de sublim. D. Controlul vizual- spatiul nu putem trece la actul de creatie fara a putea cunoaste atributele spatiului in general si fara a le confrunta cu ofertele sitului real si cu intentiile noastre. Nu se poarte uita deci ca esenta unui sp este cal continutului sau, si relationarile sale cu spatiile invecinate. Reusita unui proiect va depinde prin urmare de insumarea atributelor si arminizarea intre ele si cu scara urbana. In acest context, dimensionarea in raport cu omul, pooate duce la satisfactii in buna utilizare a spatiului si la efecte psihologice sau estetice. De aceea, comensurabilitatea trebuie sa fie posibila si aici putem apela nu numai la scara omului ci si la scarile intermediare ce permit mai rapid acomodarea si acceptarea unor rapoarte mai putin cotidiene. Intinderea poate fii o chemare la libertatea totala de manifestare, poate avea si efecte negative asupra individului, ca iesirea din scara, dezorientarea, teama de infinitul necontrolabil, nesiguranta. Ea este poate primul atribut al spatiului ce nu paote scapa controlului vizual. Necesitatea acordata elementelor de compartimentare, elementele verticale, ce au atat rol de protectie, de orientare, de interes, cat si de scara. In plus, impreuna cu palnul suport si cel de deasupara capului, ele determina forma, cea care impresioneaza de la prima vedere si care starneste atasamentul in masura in care se inscrie intr-un context, inclusiv functional. Privelistea, poate det doua atitudini: punerea in val/ dezvaluirea si mascarea. Prima depinde de intentii: dezvaluite gradat; prezentata fragmentar asociata cu prim-palnul constractate; folosite ca un fundal de companie pt un obiect sau grup. 2. Unele precizari- viitoarea compozitie va avea doua componente majore: infrastructura/suportul si suprastructura. Fiecare din cele doua parti ale compozitiei poate avea un aport mai mare sau mai mic in stabilirea de catre proiectant a structurii functional si formale/a expresiei plastice a sitului ce urmeaza a fi supus amenajarii. 3. Infrastructura- suportul poate fii sol, cadru artificial, apa. Cel mai fregvent utilizat, mai ales in perioada ante-contemporana, a fost terenu. Configuratia sa poate atinge o gama foarte larga de ipostaze din care amintim: A. terenul orizontal este de preferat amenajarile de mici dimensiuni, de talia unui scuar, B. terenul in panta nu mai lasa libertate totala conceptiei dar ofera situatii avantajoase pt punerea in val a unei dominante, pt perspective, pt modalitati diverse de manifestare a apei s.a. C. terenul cu denivelari si pante diferite poate impinge diversitatea la cotele cele mai inalte si poate suplinii lipsa unei prezente/expresivitati mai pregnante a vegetalului. Folosit cu abilitate poate creea cele mai multe ambienturi, poate favoriza intalniri nenumarate cu ineditul dar nu avantajaza compozitiile monumentale si nu permite vizitatorului sesizarea imaginii de ansamblu. D. terenul concave desi se ofera privitorului in totalitatea sa cu inconvenentul ca orice incurenta sau gresala sare in ochi, nu a fost un sit, agreat de peisagisi nici in trecut si nici in present. E. terenul convex, sub forma unei coline sau a unui deal poate gazdui o gradina publica sau un parc dar, ca si terenul in panta, nu e permisiv pt amplasarea unor terenuri de sport, a unor echipamente tehnice de distracii sau a unor paviluioane destinate agrementului sau unor activitati culturale. Al doile support poate fii unul artificial, arhitectura ecologica a urcat gradina si in cladirile inalte ale unor sedii administrative, sub forma de etaje plantate deschise sau inchise. Desigur ca acest support are ca motivatie nu numai curentrul ecologist ci si criza de spatii libere si ca atare el va fi prolifera in diverse moduri de manifestare existand si o tehnica adecvata. Al treile support este apa- support care a fost insa foarte rar folosit, mai mult ca punere in valoare a florei acvatice si nici secolul nostru nu a excelat dar el are sanse mai mari in sec urmator. Infrastructura poate fii hotaratoare in alegerea sitului, obs lui Simonds pt fiecare sit exista o folosinta ideala. Pt fiecare folosinta exista un sit ideal nu compoarta decat o singura complectare: ca tehnica atuala permite sa ajutam un sit sa se apropie de conditiile ideale. Dar sa nu uitam si o alta remarca a lui: situl ideal este acela care satisface cel mai bine cerintele proiectului, cu cele mai mici modificari. 4. Suprastructura este alcatuita din elementele ce conribuie la conformatia spatiala a unui proiect de amenajare, respectiv elementele morfologice cum sunt numite in literature de specialitate. Aici se include vegetatia, apa, mineralul sub diverse infatisari si lucrarile de arta. A.VegetatiaGazonul chiar daca singur nu poate naste forme, ajutat de relief, el poate oferii imagini nuantate datorate unor support animat supus efectelor de lumina si umbra. Gazonul pt: peluze (gradini, parcuri); pt terenuri sportive; pt efecte rustice este destinat terenurilor cu conditii mai grele de vegetatie. Gazonul poate fii utilizat in compozitie ca support/plan de referinta, sau ca fundal, oferind un verde mai mult sau mai putin intens dar poate deveni si decorativ in asociatie cu flori. Florile si lianele- florile sunt elem cel mai decorativ si mai efemer. Dupa inaltimea tulpinei, ele pot fii de talie mica, mijlocie si mare. Dupa ciclul de viata, ele pot fii: anuale, bianuale si perene/ vivace. Dupa rezistenta la frig, plantele anuale se pot clasifica in: rustice, semirustice si sensibile. Se mai au in vedere tinuta/ portul plantelor; culoarea, forma si mirosul florilor; forma, marimea si culoarea frunzelor; forma si culoarea fructelor. Dispunerea speciilor floricole- se vor amplasa in locuri ferite de curenti, de aer rece, pe terenuri insorite si neexpuse poluarii. Dispunerea poate fii solitara, in grupuri isolate sau pete si in compozitii. In cazul plantelor agatatoare intalnim categoria celor care au posibilitati proprii de sprijinire sau au nevoie de un support, respectiv cea izolata si cea in grupuri. Pt asocierea mai multor specii, putem semnala urmatoarele categorii: Parterul este o suprafata decorativa, cea mai ampla, ce poate include ronduri, rabate, borduri si uneori compozitii realizate din flori sau arbusti de talie mica si peluze, gazonul ocupand de obicei suprafata cea mai mare. Forma dreptnghiulara sau patrata. Rondul- poate intra in compozitia unui parter sau poate fii o realizare independenta. Ele sunt ceva mai inalte fata de nivelul vecin, pt a pune in evidenta aranjamentul floral. Rabata- este un aranjament ingust, realizat in banda, cu o latime de 50200 cm, care foloseste plantele floricole sau arbustii de talie mica, ce se dispun de obicei in randuri. Bordura- nu e utilizata independent, ea fiind o fasie foarte ingusta din arbusti pitici sau din gazon. Arabescul- este o compozitie de mica amploare ca suprafata dar care apeland la o utilizare, devine mai pretentioasa. Este utilizat pt a acuza un parter vegetal, a incadra o lucrare de arta s.a. Mozaicul- urmarea pe suprafete restranse sa realizeze compozitii complicate, Lotto-ul- tot mai rar folosit azi, Rabate – se dispun pe doua siruri, cate 3-4 ladite de aceeasi forma si marime, in fiiecare ladita fiind plantata o singura specie floricola, Pata (covorul)- se utilizeaza in cazul in care dorim sa atentionam asupra unui versant dintre doua terase. Se introduce un divertisment intr-o peluza intinsa, se pune in valoare un arbore valoros sau se detasam de peluza, un grup de arbusti. De regula se apeleaza la o singura specie, o singura culoare, dar cand coloritul e variat, atunci pata va trebui sa beneficieze de insorire toata ziua. Asocierea speciilor floricole - este de preferat in cazul unor suprafete mai mari. Arbustii- intra in aceeasi categorie cu arborii, respective in randul speciilor lemnoase. Ca vegetal lemons de mici dimensiununi, sub forma de tufis el poate fii utilizat ca mijloc de delimitare sau compartimentare, de secritate a
circulatiei, de mascare, sau ca element decorativ. Prin prelucrarea coroanei se introduce forme, ritmuri, scari intermediare sau sa sublinieze o denivelare. Poate introduce si culoare prin frunze sau flori. Boschetii decorative cer o tundere anuala si un sol pregatit anume. In ceea ce priveste gardul viu cand are functie de protectie, el trebuie sa aiba frunze persistenta, sa fie des si se realizeaza de obicei din buxus, carpen, tuia, laur. Arborii- distingem doua categorii mari in functie de persistenta frunzelor; cu frunze caduce si cu frunze persistente. Dispunerea ramurilor orizontala, verticala si cea care inclina spre sol. Forma ramurilor si grosimea lor ca si cea a trunchiurilor bara, tulpinelor, conteaza mult in sezonul rece cand coroanele sun exfoliate. Alegerea arborilor va tine seama de forma si culoarea frunzelor ca si de forma si culoarea florilor si fructelor. Dar nici longevitataea speciilor, si nici rapiditatea de crestere nu pot fii uitate, ele fiind implicate in morfologia in timp a gradinii ci inclusive in fazele intretinerii. Relativ la ritmul de creastere, putem apela pt o crestere rapida in primii ani la specii ca plopul, salcamul, mesteacanul si majoritatea arbustilor, urmand ca ele sa fie inlocuite treptat cu specii decorative sau incet crescatoare. Asocierea si dispunerea speciilor lemnoase arbori si arbusti- asocierea si modul de amplasare sunt in functie de scopul urmarit iar in ceea ce priveste dispunerea, putem enumera pe cea solitara si cea grupata. In primul caz, care mizeaza pe un effect estetic major, exemplarele trebuie sa prezinte unicitate si o dimensiune adecvata contextului. Randul, sirul, aliniamentul Nu se recomanda alternare de specii sau de varste diferite ale aceleasi specii in cadrul unui aliniament iar variatia inaltimii poate aparea numai cand terenul o impune, se doreste marcarea intalnirii cu o alta axa. Fasia echivaleaza cu multiplicarea nr de randuri si cand de la ritmul simplu se poate trece la ritmul alternativ sau compus. Peretele verde se poate realiza din vegetatie lemnoasa, arborescenta sau arbustiva, dispusa pe un rand si la distante f mici pt a se realize continuitate. De obicei coroanele ajung sa formeze un singur plan vertical prin tundere. El permite fereste, nise pt o banca sau statuie si devine curtina cand delimiteaza un spatiu. Cabinetul salonul verde Teatrul verde Labirintu Grupul de arbusti sau arbori se poate utilize in scopul decorative, sanitare, de protejare si de limitare la izolarea unui mic spatiu. Grupurile se pot alcatui din mai mult specii. Se recomanda asocierea foioase-rasinoase, in cazul unor arborete numai din molid, brad, pin se vor introduce pt cromatica si specii de foioase sau rasinoase cu cele mai deschise la culoare si asocierea de specii cu varste diferite. Boschetul este o asociere de arbori si arbusti, dispusi poligonal sau pe un teren eliptic in vederea realizarii unei incinte mici de liniste sau umbra. Varianta a gruparii este si palcul, e o desfasurare de arbori sau arbusti, din una sau mai multe specii. Masivul- este in general o masa compacta de coroane, cu una sau mai multe specii, cu contur neregulat sau controlat si cu inaltime uniforma sau etajata. B. Apa- va fi mereu concurenta de vegetatie, de arhitectura, darn u sunt rare nici exemplele cand ea devine regina compozitiei. Stancile- au devenit pcte de interes o data cu practicarea gradinilor in China si Japonia dar ele nu s-au bucurat la toate pop de aceeasi atentie. Insulele- pot fi o perla a unei suprafete de apa. Trecerile pas cu pas- se folosesc si azi nu numai pt a traversa o apa ci si in cazul unei peluze. Podetele, podurile- elemente utilitare dar si decorative Oglinda de apa- are scopul decorative dar ajutata si de jocuri de apa, putand ameliora mult un microclimat Lacul- renunta la caracterul monumental si la conturul geometric al bazinului pt a favoriza relaxarea psihica, ca in cazul gradinilor peisagere, sau pt a permite agrementul. Cursul de apa- situate pe un teren plat are o latime mai mare si formeaza meandre astfel, perspectivele sunt lungi si cuprind o mare parte din peisaj. Constructiile- se poate reduce comportamentele primare la trei: apa, vegetalul si mineralul (nisip, pietris, piatra, ceramica, beton- putand si singur deveni gradina) Cladirile si relatia constructii-peisaj – la interventii in general se semnaleaza urmatoarele situatii: a)negarea/distrugerea peisajului, b)alterarea peisajului, c)accentuarea caracteristicilor positive. In rel nat-arh putem intalnii ipostazele: armonizare, asociere, accentuate. Se pot obtine caractere: indecis/slab, ferm/puternic sau asocieri slab puternic. Elementele de tranzitie- nu sunt obligatorii in orice situatie, dupa parerea lui Schultz. Acestea sunt: Porticul ca si colonada- elem de delimitare a unor spatii Terasele- insotite de parapete si scari au fost tot mai des fol, fiind elem functionale si decorative ale compozitiilor realizate pe terenuri in panta. Pergola- rol de promenada umbrita, de spalier sau de umbrar. Grota- a fost un pol de atractie doar pana in sec nostru Peretele decorative- folosit mai des pt mascarea unei diferente de nivel sau a unui versant degradat. Se real din elem prefabricate cu calitati estetica sau din elem-jardiniera in retrageri successive. Punerea in val a fantanilor a fost facuta de arhitectura asociata cu sculptura. Lucrarile ingineresti-atrag atentia prin amploare zidul de sprijin, podul, pasarela sau unele lucrari hidrotehnice. Mobilierul-dedicat jocului copiilor, trebuie sa stimuleze fantezia acestora iar in cazul sp destinate relaxarii el poate aduce unitate, poate ritma, sa personalize unele locuri sau poate anima trasee. Lucrarile de arta (statu,ipicturi) - asociate cu apa sau lumina pot sa ne ofere adevarate spectacole 6.4.5.ELEMENTELE PLANIMETRICE 1.Nasterea planului Actul de nastere a unei compozitii peisagere este proiectia in plan, care e de fapt sinteza intre datele de tema, cunoasterea sitului si alegerea elementelor. O amenajare se va materializa grafic intr-un plan unde suprafetele cu anumite destinatii sunt delimitate, personalizate ca forma si ierarhizate de o retea a traseelor.Suprafetele se materializeaza in structuri spatiale, evidentiate de sectiuni, desfasurari, perspective. 2.Schema de circultie/a conexiunilor Traseul- este ‘aspectul cel mai abstract’al gradinii, care regleaza pozitia relativa a elementelor,modul lor de distribuire, determina unitatea si ordinea compozitiei avand rolul de “scara” Schema de circulatie Este in realitate sistemul de articulare al functiilor de “comunicare” si cooperare intre ele ,fiind definita de profilul ce i-a fost stabilit gradinii, ajungandu-se la segregari(pietonala, velo, auto, de promenada etc) ierarhizari si tratari total diferite. 3.Axa leaga doua sau mai multe puncte de mare interes si tinde sa subordoneze aleile sau suprafetele cu care se intalneste.Este folosita pt. a directiona, a ordona, unifica, a impune o dominanta.Ea poate fi: ~linie dreapta :pretinde un terminal bine definit, induce rigoare,vizeaza monumentalitatea, dar impinsa pe distante mari poate duce la monotonie ~ o linie curba : permite o mai buna gradare a interesului, este mai dinamica, folosita pt. finaluri de surpriza, incantare. ~linia sinuoasa , cu multe curbe si contracurbe, necontrolata riguros, poate crea efecte nocive ca: deruta, nesiguranta, amalgamul de imagini.Este binevenita atunci cand primeaza pitorescul. 4.Tratarea legaturilor /axelor Intr-un parcurs atrag mai mult atentia privelistile descendente, pantele mici, directionarile naturale, privelistile deschise, spatiile insorite.In succesiunea elementelor putem folosi o dispunere incerta( cand urmarim relaxarea pitorescul) sau una directionata ce poate fi focalizata, alternanta sau concentrata. La aleile de promenada , spre deosebire de cele de tranzitie, se va insista pe modul de tratare a spatiilor adiacente, avand in vedere: mentinerea interesului, introducerea unor pauze pt. odihna, valorificarea laturilor concave cu desfasurari mai adanci, evitarea bifurcatiilor confuze etc. 6.4.6.LUMINA SI CULOAREA Lumina are un rol hotarator in realizarea expresivitatii unei compozitii si a unui ambient, in tandem cu culoarea. Compozitiile realizate, trebuie sa tine cont de anumite recomandari, in ceea ce priveste folosirea ‘luminii’ : ~ evitarea contrastelor prea mari lumina-umbra , ce rup unitatea ~siluetele interesante sunt puse mai in valoare cand soarele este mai aproape de linia orizontului ~ lumina de amiaza mareste intensitatea cromatica, acuza mai bine formele; razele de dimineata si seara aduc un aport aparte al umbrelor purtate foarte prelngi in imaginea compozitiei. ~in compozitiile in care predomina zonele umbrite se recomanda si acuzarea unor arii insorite, ce aduc bucurie, veselie. Iluminatul artificial : are avantajul ca ne ofera o game cromatice variate, calde si reci, lumina clara sau difuza, iluminat pulsatoriu sau intermitent, directionari-selectari, diverse efecte. In realizarea sistemului de iluminat trebuie avut in vedere cele 3 situatii: iluminatul general, iluminatul local/punctual si iluminatul de ambianta. Nu trebuie abuzat de iluminatul de jos care ar afecta “linistea gradinii”si nu se recomanda nici filtrele colorate ce produc o atmosfera prea artificiala.In cazul jeturilor de apa se poate apela la fibra optica care elimina de la fata locului dispozitivele, permite introducerea luminii chiar in jet sau oglinda, inlatrura orbirea. Culoarea ,ca si sunetul, este o forma a energiei radiante, un fenomen vibratioriu, care l-a impresionat dintotdeauna pe om.In natura sunt doua surse de senzatie de culoare: lumina natural/pura si suprafetele corpurilor ce reflecta lumina.Ochiul omenesc percepe 120 de culori ,perceperea depinzand de tenta, saturatia si luminozitatea senzatiei de culoare.Utilizand anumite culori sau asocieri de culori, se pot crea efecte , stari emotive si chiar fiziologice.Astfel, rosul este dinamic, invita la actiune; verdele- linistitor, simbolizeaza prospetime, tineretealbastrul este calm si conduce la reverie, oranjul aminteste furtuna etc. Cromatic, avem urmatoarele categorii de compozitii : ~monocolore (ex: compozitii rosii -salvie, trandafir, compozitii albastre - pufuleti, lupin, petunii; galbene- craite, rudbekia) ~ bicolore (unde trebuie sa evitam confruntarea extremelor si sa folosim acordurile culorilor polare) ~multicolore. (pt. a evita impresia de ‘ghiveci’,se va apela fie la cromatism, fie la o realizare in campuri succesive) 6.5 FAZELE CONCEPTIEI SI CONTINUTUL UNUI PROIECT DE AMENAJARE PEISAGERA Conform legislatiei in vigoare, orice comanda pt. un proiect de amenajare peisagera, trebuie sa fie insotita de o “tema de proiectare”, care sa fie intocmita de beneficiar sau de un specialist.
Un proiect de amenajare cuprinde o documentatie scrisa, una grafica si uneori o macheta. Partea scrisa contine: - descrierea zonei in care se va incadra amenajarea cu evidentierea caracterului (rezidential, industrial, mixta, in tranzitie functionala) -prezentatrea propunerilor, parcurgandu-se capitolele cerute de legislatia in vigoare, avand in vedere eficienta economica si pe cea sociala. Partea grafica va contine: - piesele cu prezentarea situatiei existente (ridicarea topo, sectiuni prin teren, desfasurari, cartarea vegetatiei, imagini foto etc) - piesele cu prezentarea propunerilor: incadrarea in PUG, plan amenajare generala( cu zonarea functionala, traseul aleilor, pozitionarea sectiunilor caracteristice, lucrari ingineresti de arta etc.sc.1:200, 1:100, 1:500), plan sistematizare verticala (curbe de nivel modificate, decapari, drenuri, evacuarea apelor), planul de plantare generala (detalieri pe zone), sectiuni caracteristice prin teren, evolutia siluetei vegetatiei pe perioade de crestere, detalii (de mobilier, de pavimente decorative),piese de specialitate (plan coordonator retele de alimentare cu apa, canalizare, energie electrica, termica, eventual plan separat pt. hidranti, lucrari ingineresti etc.) CAUTARI, TENDINTE IN PEISAGISTICA CONTEMPORANA *efectele artelor plastice,devenite tot mai abstracte,s-au resimtit mai mult in lumea elementelor ce participau la realizarea gradinii decit in atitudinea fata de vegeyal *in perioada exploziva a pluralismului de moduri de expresie si de argumentatii teoretice( minimalismul,pop art ce scotea din anonimat obiectele de larg consum pt a le atribui conotatii artistice,iar LAND –art cauta sa convinga ca si „sp negativ” e capabil sa stirneasca emotii si componente romantice) conceperea gradinii miza in continuare pe stirnirea sensibilitatii,pe atu-ul vegetalului de a declansa emotii chiar si numai prin prezenta punctuala *land-art,de provenienta americana,a stirnit discutii pe seama arh peisajului...dar nu e cazul a se echivalaac miscare cu o proiectare ecologica a peisajului;miscarea a stirnit interes prin intentia de a crea forme peisagere inedite,modalitate de a se opune actualei „logorei de mijloace artistice „ prin principiile minimalismului...land-art a dorit un dialog spontan intre arta si privitor---simplitatea nu exclude continutul de semnificatii(se poate vorbi de un dialog al arh cu natura asa cum s-a mai intimplat in istorie- natura innobilata de arh in antic,ren,baroc,clasicism francez sau,contrar,natura coplesita de arh) *cele 2 mentalitati –occidentala si orientala –s-ar putea sa duca la unele diferentieri poate mai mult pe tarimul filozofiei suport decit pe cel al expresiei formale ,desi va aparea cu siguranta un transfer de influente (europeanul descrie exact privelistea iar chinezul neglijeaza exterioru,partea fizica si formele obiective facind apel la mit )-cultele si filozofia de le soare –rasare par a oferi unele refugii in fata unor agresiuni ale civilizatiei super –tehnologizate,unde eul si sufletul nu mai conteaza *1989 la o masa rotunda nu s-a vorbit despre peisaj ca o stare ,ca un mediu dedicat dialogului cu cosmosul sau providenta...ci ca un spatiu in care dispunerea obiectelor trebuie sa creeze o compozitie(Chemetoff va adera la critica vizind aglomerarea spatiului *Adolf Loss –„..tot arhitectul,bun sau rau,bulverseaza peisajul” *la acceasi masa rotunda –fotografia,filmul,televiziunea si cartea de specialitate rapiditatea info si posibilitatea de a circula repede au devenit o premiza pt a se imprima peisajului „atitea caract diferite” dar si de a se uniformiza...toate ac facilitati au dus la stergerea identitatii geografice si a amprentei data de filozofia vietii,de cultura si religie *legat de parcul La Vilette,peisagistul B Lassus a opinat ca dupa gradina pe orizontala ar fi necesara una pe verticala,incercindu-se o coborire in pamint (unde sa gasim un planetarium,lumea stalactitelor si stalagmitelor,gradina planetelor,cea a vulcanilor) ,iar mai apoi propunea gradini tematice (g lianelor,g cascadelor,g miscarilor ascensionale,g ecourilor) *apa,dintr-o componenta a morfologiei ,poate deveni singurul personaj al unei compozitii(aqua parcul) –orientarea ludicului numai catre lumea apei,sau numai a imaginilor,a surprizelor continui si tot mai sofisticate nu se va intimpla pt ca omul cauta mereu ineditul si diversitatea: apa are un atu de prima imp pt destindere:angajarea fizica indiferent de virsta—primul parc acvatic european in 1983 (relieful,vegetatia si apa sint elemente structurale ale compozitiei) *gradina de miine pare a nu renunta la ele naturale ci doar reconsidera unele relatii iar tehnica va participa *grupul Site propune „Tenessee aquq center –un muzeu dedicat valorii apei in dezv civilizatiei *printre ideile viitorului:GRADINILE FLOTANTE” ce au 3 directii : 1. –lasa natura sa ocupe ,chiar intr-o maniera salbatica,toate sp urbane reziduale,fara destinatie,interventia edililor reducindu-se doar la igienizarea acestor spatii iar apoiu o introducere treptata in circuitul urban 2. –mici spatii publice unde jardinierele pot fi mobile si gonflabile pt a putea permite utilizatorului compozitii personalizate; 3.-trimiterea la arh gonflabila,la modelarea pe care o face vintul *viitorul GRADINII UTILE PRIVATE –primul care a transpus g familiala la o scara mare a fost Olivier de Serres in sec16...odata cu rev ind g privata a devenit necesara pt existenta familie...sp al relaxarii(face bine la inima)...hobby...gradina cu plante cultivate in ladite *PEISAJUL VIZIONAR –concurs realizat de Landscape architecture-nu au fost proiecte valoroase dar membrii juriului au formulat opinii: „viitorul peisagisticii e in marile manevre nu in artificii”;biologicul s-ar putea sa cistige teren,suportul ecologic devenind o necesitate ca si consensul sociologic;peisagistica ar purea participa la introducerea unui nou limbaj in planificarea metropolei si a orasilui,urbanul are nevoie de sensibilitate,de specificitate si de un impact al fictivului asupra mediului—intelegerea contextului ar putea fi o directie in proiectarea peisajului din sec urmator *in evolutia structurii urbane apar intilniri de tesuturi in relatii deloc amiabile(rupturi expresive si functionale) care doar prin mijl urbanistico-arh nu pot duce la o rezolv optima...ARTICULAREA URBANULUI s-ar face mai usor si mai putin costisitor cu aportul vegetalului ce actioneaza in plan formal,estetic,ambiental si afectiv(ex: orasul Grand-Quevilly pe malul Senei ce avea un sp rezidual la intilnirea a 3 tesuturi diferite-cele 3 entitati vor participa la nucleul verde (5.5 ha)prin intermediul unor fronturi realizate din blocuri in forma de U,orientate spre masivele plantate-aureusit sa dilueze o zona centrala si sa focalizeze interesul spre o denivelare tratata ca un univers mai salbatic ce poate fi privit de pe o promenada circulara ce face posibila vizionarea in secvente a cadrului urban *O POLITICA A SP VERZI e necesitatea fiecarei localitati ;exista tendinte utilitar-economice: # trama stradala- na se poate rezuma numai la zona drumului si la intersectii,vegetalul asigura masuri de protectie ,iar pietonizarea unor trasee sau utilizarera unor tronsoane subterane sint prilejuri de a amplifica vegetalul # dalele au devenit mijloccurent pt a cistiga sp sau pt a-l exploata mai eficient #reconversia unor zone # parcurile tehnice/centrele de activitate considerate ca fiind legaturi fertile intre cercetare si industrie,pot conduce la un „nou peisaj urban „ # explozia de orase universitare va pune problema unor comasaricampusurile ar putea deveni o realitate si la noi,ele avind avantajul cooperari pe mai multe planuri si constituirii de comunitati sociale – sint un bun prilej de a promova un urbanism deschis # unele actiuni populiste ce au ca rezultat introducerea vegetalului in pietele publice # dorinta de afirmare a unor orase( ex parcul ist Culhuacan din Mexico City si parcul ecologic Xochimilco 278 de ha care a recuperat ultima portiune mlastinoasa cu insulele pe care incasii practicau agricultura—s-a amenajat si un sector sportiv ,unul botanic si pt destindere *RESTITUIREA –readucerea la viata a unor peisaje degradate prin activitate industriala sau prin evacuarea si depozitarea deseurilor..recalificarea mediului ,pe linga atragerea de investitori si creearea de locuri de munca ,permite si o renovare estetica si un aport substantial la ameliorarea fizica si psihica a modului de viata *la Earth Center din south Yorkshire peisajul a fost jefuit 100 de ani de 2 mine de carbuni ce au desfiintat un deal si au poluat un riu...pe cei 400 de acri (161 ha )functioneaza deja o constr subterana unde un sofisticat spectacol de sunet si lumina ,reprezentind amenintari adresate planetei si sculpturi grotesti semnaleaza speciile aflate in pericol- „Galeria Planetei” *raspuns la nenumaratele semnale ale ecologistilor e propunerea lui N. Grimshaw PENTRU CENTRUL ECOLOGIC din Anglia.O fosta cariera de caolin a fost inlocuita cu un eden al biodiversitatii unde circa 14 ha., cu un relief foarte accidentat au dezvoltat o constructie curbata si transparenta ce gazduieste mai multe biotopuri. Centrul nu e destinat numai protejarii si cercetariici si instruirii publicului care are la dispozitie un parcurs de un km prin intermediul unor pasarele ce permit opopasuri intre biomuri la restaurante si alte servicii *DIALECTICA PROGRESULUI- la sfarsitul sec trecut inovatiile in arta gradinii au condus inapoi la geometrie contrastand cu natura si cu formele biomorfe .aceasta va fi apreciata de Herman Muthesius ca o trecere la gradina moderna:la mijlocul sec deschidera spre natura,locuirea in natuara sipeisajul in starea sa originara au condus la o noua abordare in arhitectura. *noua modernitate este inca in cauytarea unor opisrte proprii ce are ca factori:cresterea gradulkui de mobilitate si probabil diminuarea interesului pt anumite locuri, omul nu poate uita ca nu estye decat o componeneta a biosferei si nu-si poate permite orice devenind chiart propriuul lui dusman,, multiplicare obiectelor in dorinta atribuirii de sens unor locuripersomnalizarer satisfactie estetica,semnificant ce vor fi direct proportionale cu gradul de mobilare a spatiului. *NIETZSCHE-„felul gradinilor noastre este de a scoate in afara dezordinea si vulgaritaea si de acconstruit un adapost pt. Nobletea sufletului, a eului tot mai hartuit. In tarile dezvoltate teritoriu afoat demult desacralizat iar azi continua saturarea lui. *vegetalul si apa nu au de ce sa fie refractare la modelare si optimizare si ca atare la previziune.demersul sistemic nu neaga fondul cucerit de atitudni experiente si solutii empirice *procesul cntinuu al urbanizarii ca si ritmul rapid de dezvoltare al stiintei si tehnologiilor au ridicat inaca din deceniul 7 problema statutului stiintelor mediunlui artificial;institutia debvine din ce in ce mai putin apta sa ofere imagini realiste ale situatiilor cu cat acestea se complica iar spatiile verzi,componemnte akle organismului urban nu pot ramane neafectate sau neantrenate in acest proces dtot mai greu de controlat al proliferarii cauzalitatilor si efectelor. *nevoia de natura nu va disparea nici in viitor si probabil nici gradina ca substanta;omul este o componenta a naturii, a ecosistemului care nu il va lasa sa faca tot ce va vrea si sa dispara ca alte specii iar apoi nevoia de frumos ce-l defineste include naparat frumosul din natura.
