Introducere în pedagogie; Teoria curriculumului Lect. Dr. Dr. Roxana Roxana Ghiațău,
[email protected]
Cursul nr . Tematica orelor de pedagogie Profesia didactică Pedagogia - ştiinţă a educaţiei Cercetarea pedagogică – condiţie a ştiinţificului Educaţia - concept fundamental şi obiect al pedagogiei Educaţia şi „problematica lumii contemporane” Educaţia intelectuală Educaţia morală Educatia estetică Curriculumul şi componentele lui (5 cursuri) !i"liogra#ie selecti$ă pentru cursul de pedagogie pedagogie Constantin Cucoş Pedagogie Polirom !!" (lucrare fundamentală ce a stat la ba#a elaborării elaborării pre#entului curs$ cu acceptul domnului profesor profesor Cucoş) C-tin %oise $ &'Co#ma Reconstrucţie pedagogică piru *aret +,,5 Carmen Creţu Teoria curriculuimului Edni. /01 Cu#a +,,, /ndrei Cosmo.ici şi 0uminiţa 1acob Psihologie şcolară Polirom +,,2- pag"2 1oan 3icola Tratat Tratat de pedagogie 4 Pedagogie EP +,,5- !!! /drian 3eculau$&' Co#ma (coord) Psihopedagogia pentru definitivat definitivat şi grad didactic 11 piru *aret +,,5 0iliana tan şi /dina /ndrei Ghidul tânărului profesor Ed Ed piru *aret +,,6 %ariana %omanu Introducere Introducere în teoria educaţiei Polirom !! 7eorge 8ăideanu Educaţia la frontiera frontiera dintre milenii milenii EdPolitica +,9 7'eorg'e :unescu Şcoala şi valorile morale EP+,,9 (pag 96-+!+) - f important umitru alade imensiunile educaţiei EP+,,6 %arin Călin Teoria educaţiei EP +,,6 3icolae ;
arom$ 1aşi$ +,,6? orin Cristea Pedagogie Ed*ardicom Piteşti +,,6 1oan =inga şi Elena 1strate &anual de pedagogie Ed /00 !!+ %uşata :ocoş Teoria Teoria şi practica cercetării pedagogice Casa Cărţii de ştiinţă$ Clu@-3apoca !!" AAA %urriculum 'aţional pentru învăţământul o(ligatoriu) %adru de referinţă $ +,,9$ %E3$ C3C$ Editura Corint AAA %urriculum 'aţional) Programe Programe şcolare pentru clasele a *+a *+a + a *III+a) *olumele *olumele ,+,-$ +,,,$ %E3$ C3C$ Editura Cicero AAAGhiduri metodologice pentru aplicarea aplicarea programelor programelor .învăţământ .învăţământ primar şi şi gimna/ial0" !!$ C3C$ Editura /ramis$ :ucureşti
%emni#ica&ia no&iunii de pro#esie.
+
3u orice ocupaţie este şi profesie oar unele ocupaţii au a@uns la rangul de profesii$ prin Bndeplinirea unor condiţii Criterii definitorii pentru apariţia unei profesii
'ormarea %ai presus de .ocaţie$ 'ar$ talent$ categorii adesea in.ocate de simţul comun$ contea#ă dimensiunea educati.ă$ preparatorie pe termen lung Dormarea este atestată prin diplome$ certificate$ obţinute pe ba#a studiilor intr-un domeniu abstract$ speciali#at$ la care nu au acces dec (+,,,)$ un autor australian$ identifica binele social urmărit de profesia didactică Bn maimi#area oportunităţilor de Bn.ăţare care .or permite fiecărui ele. să reali#e#e ecelenţă personală Bn de#.oltarea intelectuală$ socială$ culturală$ fi#ică$ morală$ spirituală Criteriile etice +i uridice Elementele etice pri.esc identificarea standardelor de responsabilitate sub forma codurilor etice$ iar cele @uridice ţin de obţinerea tuturor acreditărilor legale care să permită organi#aţiilor profesionale să aibă funcţie de deci#ie Bn ceea ce pri.eşte membrii proprii Criteriile material - #inanciare Fbţinerea de .enituri constante$ de ba#ă$ este de asemenea esenţială nii autori reali#ea#ă o legătură Bntre .enituri şi satisfacţia Bn muncă C'iar dacă satisfacţia Bn muncă este o eperienţă subiecti.ă$ putem delimita nişte factori generali care o accentuea#ă$ cum ar fi munca stimulatoare mental$ salariul mare şi oportunităţile de promo.are rapidă ( =o'ns$+,,9$ p+"G)
%copul #ormării #ormării psihopedagogice - pro#esia didactică Profesia didactică presupune eigenţe şi dificultăţi specifice Profesia Profesia didactică este ambiguă Bn pri.inţa pri.inţa delimitării delimitării finalităţilor finalităţilor sale sunt ele predomina predominant nt cogniti.e$ cogniti.e$ afecti.e afecti.e sau moraleH Dreud spunea spunea despre ea că este o misiune imposibilă imposibilă Poate şi pentru că proiectarea proiectarea obiecti.elor$ a metodelor de predare şi e.aluare se reali#ea#ă Bntr-un c
- Educatorii Educatorii ocupă ocupă o po#iţie sensibilă sensibilă şi ambiguă ambiguă Bn societate$ societate$ de intermediar intermediar Bntre Bntre copii şi adulţi$ şcoală şi societate$ Bntre transmiterea cunoaşterii şi lumea l umea creării cunoaşterii a.id a.id 0abaree 0abaree (!!! (!!!$$ p9p9-"" "")) identifi identifică că de asemene asemeneaa proble probleme me distin distincte cte cu care se confrunt confruntăă educatorii$ Bntr-o profesie care doar „pare uşoară” Profesia didactică necesită deplina cooperare cooperare cu clientul pentru pentru atingerea re#ultatelor re#ultatelor dorite „n c'irurg poate poate .indeca boala unui pacient care doarme Bn timpul operaţiei$ un a.ocat poate apăra cu succes un client care stă mut Bn timpul procesuluiJ”(p9) /cest lucru nu este posibil Bn profesia didactică atorită faptului că dimensiunea relaţională este ine.itabilă$ aspectele etice şi morale ale profesiei didactice capătă o importanţă deosebită Profesia didactică cere de#.oltarea unor relaţii mai largi cu ele.ii cu scopul Bnţelegerii problemelor cu care aceştia se confruntă 1n celelalte domenii regulile de procedură cer ca profesioniştii să menţină o distanţă emoţională Bntre ei şi clienţi$ concentr
•
•
•
Comenta&i/ „Profesia didactică are o dimensiune umană etrem de puternică$ fapt care nu implică doar cunoştinţe şi competenţe$ ci şi atitudini$ .alori$ et'os$ o conştiinţă profesională” (Emil Păun) „n profesor bun nu poate sa se ba#e#e doar pe .ocatie El trebuie sa deprinda te'nologia predării$ sa in.ete sa-şi cunoască ele.ii si s i să se cunoasca pe sine 8ocaţia 8ocaţia pedagogica inseamnă$ de fapt$ ştiinta$ ş tiinta$ te'nica şi artaL 1on-F.idiu P
Curs 0 PE/7F71/ – M&113NO / EC/N1E1 Concepte: Epistemologia teoria cunoaşterii ştiinţifice? 7noseologia teoria cunoaşterii? Etimologie latinescul sciencia cunoaştere$ cunoştinţe$ ştiinţă
in punct de .edere .edere etimologic etimologic$$ termenul pedagogie deri.ă din cu.
"
pentru dogmatismul şi manifestarea lui „pedantă” (termenul (termenul pedant deri.ă deri.ă din aceeaşi rădăcină ca şi cu.
Kn ţara noastră$ noțiunea iunea de Rpedagog Rpedagogie” ie” s-a impus efecti. Bncep
recunoaşte statutul de Rştiinţă” orice disciplină trebuie să Bndeplinească Bndeplinească mai multe condiţii să aibă un domeniu propriu de cercetare şi in.estigaţie$ respecti. un obiect de studiu specific? să dispună de o metodologie adec.ată şi mi@loace ştiinţifice specifice de studiere a domeniului său? să pună Bn circulaţie şi să utili#e#e un limba@ ştiinţific suficient de consistent pentru a descrie domeniul de realitate studiat? să identifice şi să clarifice legităţile ce gu.ernea#ă domeniul de realitate pe care Bl in.estig'ea#ă? să do.edească relati. constant capacitatea de a formula$ Bn temeiul legilor descoperite şi pe ba#a constatărilor constatărilor teoretico-eplicati.e$ predicţii predicţii .alide cu pri.ire la e.oluţia e.oluţia fenomenelor fenomenelor supuse cercetării? •
•
•
•
•
Kn secolul al Q1Q-lea a apărut termenul de ştiinţe po#iti.e$ prin care se desemnau ştiinţele naturii$ ba#ate pe controlul eperimental al re#ultatelor cercetării &reptat$ termenului de ştiinţe po#iti.e i s-a asociat un fel de negare a domeniilor de cunoaştere care nu se Bncadrau Bn paradigma amintită -a instituit$ astfel$ o diferenţă de rang Bntre ştiinţele naturii şi cele socio-umane$ ultimele nefiind considerate ca Bndeplinind condiţiile pentru a fi legitimate ca ştiinţe propriu-#ise „/tacurile” 8ec'ii 8ec'ii Epistemologii (tradiţionale$ clasice) asupra ştiinţelor socio-umane socio-umane Ce susţine susţin e .ec'ea epistemologi epist emologieH eH 9.%e/ar :îr/ea",88;0 + Dundamentele Dundamentele ştiinţei ştiinţei sunt sunt eperimentale eperimentale şi inducti. inducti.e e nu putem cunoaşt cunoaştee dec
G
-
1n.adarea domeniului educaţiei de către alte ştiinţe$ cum sunt psi'ologia$ sociologia$ antropologia etc? 1mposibilitatea stabilirii unor legi analoage celor din ştiinţele eacte$ ba#ate pe relaţia directă cau#ă – efect? Kmprumutul metodelor şi te'nicilor de cercetare din alte ştiinţe şi absenţa te'nicilor proprii (eperimentul aparţine ştiinţelor eacte$ de eemplu) 1neistenţa teoriilor eplicati.e consistente
Fbser.aţie Cercetarea procesului educati. mai face obiectul şi altor ştiinţe$ cum sunt sociologia$ psi'ologia$ Bnsă pedagogia are drept specific faptul că pri.eşte educaţia Bn perspecti.ă aiologică (.alorică)$ urmărind nu doar eplicarea fenomenului educati.$ ci şi ameliorarea$ perfecţionarea lui (%oise$+,,6) 'oua epistemologie este mult mai favora(ilă ştiinţelor socio+umane" inclusiv pedagogiei )%e susţine noua epistemologie9.%e/ar :îr/ea",88;0 + abandonul criteriului cantitati. ca fiind criteriu unic al ştiinţificului? recunoaşterea cunoaşterii calitati.e acceptarea 'a#ardului ca principiu eplicati. " de#.oltarea unei .i#iuni constructi.iste asupra ştiinţei (obiectul de studiu al unei ştiinţe nu este static$ ci dinamic) G etinderea cunoaşterii ştiinţifice la fenomenele subiecti.e$ culturale şi istorice$ apropierea ştiinţei de cunoaşterea artistică 5 interdependenţa ştiinţei şi non -ştiinţei (fiecare ştiinţă poate să-şi definească din interior propriile norme de ştiinţificitate)
Emile Planc'ard pedagogia „se ocupă cu ceea ce este$ cu ceea ce tre(uie să fie şi cu ceea ce se face Este$ deci$ ştiinţă descriptivă$ teorie normativă$ reali#are practică4 (+,,$ p ") Ca atare$ această disciplină dialog'ea#ă cu realitatea educaţională$ o c'estionea#ă şi o anali#ea#ă$ dar ţinteşte şi idealul0egat de aceste ultime aspecte $ putem adăuga şi faptul că pedagogia este o ştiinţă prospectivă prin ecelenţă$ Bn sensul că urmăreşte proiectarea unui model de om pentru generaţiile următoare$ oper
5
T re#ultatele cercetării şi reflecţiei pedagogice sunt stocate Bn ansambluri eplicati.e numite teorii
Riscuri ale pedagogiei ca +tiin&ă Cu pedagogia poţi mai uşor minţi sau manipula Pedagogia este mai mult epusă contrafactualităţii dec
•
•
Rela&ia pedagogiei cu alte +tiin&e/ •
relaţia pedagogie-biologie (are drept suport necesitatea studierii at
•
•
•
•
relaţia pedagogie-psi'ologie (determinată at
inteti#
5te#an !6rsănescu „J pedagogia ca ştiinţă a educaţiei are un dublu obiect să descrie educaţia ca pe un proces natural$ aşa cum procedea#ă ştiinţele descripti.e? apoi să fie#e un ideal de educaţie şi să dea norme pentru urmărirea acestuia$ deci să procede#e ca ştiinţele normati.e” (mile 1lanchard Pedagogia „se ocupă cu ceea ce este$ cu ceea ce tre(uie să fie şi cu ceea ce se face Este$ deci$ ştiinţă descriptivă$ teorie normativă$ reali#are practică4 (+,,$ p ") Ca atare$ această disciplină dialog'ea#ă cu realitatea educaţională$ o c'estionea#ă şi o anali#ea#ă$ dar ţinteşte şi idealul 0egat de aceste ultime aspecte $ putem adăuga şi faptul că pedagogia este o ştiinţă prospectivă prin ecelenţă$ Bn sensul că urmăreşte proiectarea unui model de om pentru generaţiile următoare$ oper
2
0imba@ul pedagogic metaforic și imprecisimprecis- slogane$ clișee$ limba@ de lemn loganul$ cu.
•
•
•
a) Educaţia este un fenomen prea comple ca să poată fi cuprins Bn tiparele rigide şi riguroase ale limba@ului ştiinţific? b) discursul pedagogic răm
Fli.ier ;eboul (+,9G) (+,9G) - cinci forme ale limba@ului pedagogic pedagogic a) discursul contestatar$ caracteri#at caracteri#at prin refu#ul r efu#ul global al instituţiilor educati.e şi c'iar al pedagogiei? b) discursul no.ator$ no.ator$ fa.orabil fa.orabil sc'imbărilor de paradigmă$ paradigmă$ reformelor şi ino.aţiilor? ino.aţiilor? c) discursul funcţional se mulţumeşte să descrie sistemul educati.? el este Bn fa.oarea preci#iei şi a obiecti.itătii ştiinţifice? d) discursul umanist$ mai .ag$ este adeptul Bntoarcerii la fundamentele culturale ale educaţiei? e) discursul oficial este con.enţional şi autoritar? el este centrat pe deci#ii şi comunicări oficiale Ce#ar Ce#ar :
Cursul 7 Cercetarea 8 condi&ie a +tiin&i#icului +tiin&i#icului în orice domeniu 3oțiunea de cercetare are două sensuri ensul comun- a in.estiga$ a căuta$ a descoperi etc ensul restr
9
3u tot ce scriem e cercetare ştiintificXS rapoartele de acti.itate reali#ate de cadrele didactice$ referatele despre cXrţi şi c'iar cele metodice nu sBnt cercetXri propriu-#ise$ c'iar dacX sBnt redactate cu rigoare ()3ici măcar lucrXrile de licenţă$ disertaţiile de masterat şi c'iar lucrările de doctorat nu sBnt cercetXri ştiinţifice dacX se mXrginesc la pre#entarea$ oricBt de ingenioasă$ a unor aspecte de@a cunoscute despre tema abordatX /cestea pot fi strXlucite sinte#e$ c'iar sinte#e critice$ utile$ desigur$ e.oluţiei cunoaşterii cunoaşterii Bntr-un domeniu sau sau altul$ sau anali#e amXnunţite$ amXnunţite$ dar nu cercetXri cercetXri ştiinţifice :1opa, 3ntonesei, La"ăr, 0<= Kn literatura de specialitate se mai foloseşte sintagma $$cercetare $$cercetare psi'opedagogică” (1 răgan$ 1 3icola$ 3icola$ +,,5)$ +,,5)$ datorită faptului faptului că dimensiunil dimensiunile4latu e4laturile rile pedagogică pedagogică şi psi'ologică psi'ologică ale unei cercetări reali#ate reali#ate Bn c
(tapele parcurse în ela"orarea unei cercet>ri pedagogice sînt urm>toarele/ :1opa, 3ntonesei, La"ăr, 0<= + /legerea$definirea /legerea$definirea temei de cercetare şi trecerea Bn re.istX a literaturii de specialitate? Dormularea obiecti.ului şi a ipote#elor cercetXrii? " tabilirea lotului de subiecţi? G Preci#area .ariabilelor şi operaţionali#area acestora? 5 Pre#entarea instrumentelor folosite? 6 Pre#entarea designului cercetXrii (dacă este ca#ul)? 2 Procedura de desfXşurare a cercetării (sau a eperimentului)? 9 /nali#a şi interpretarea re#ultatelor? , Conclu#ii şi discuţii asupra re#ultatelor obţinute? +! 0imite ale cercetXrii şi direcţii .iitoare de anali#ă
?"ser$a&ii în legătură cu etapele de mai sus ,
Delimitarea pro"lemei (problema trebuie să fie f ie actuală$ semnificati.ă$ originală$ precisă$ precisă$ moti.ată moti.ată etc)
Eemple de probleme de cercetat cercetat utili#area calculatorului Bn Bn.ăţarea Bn.ăţarea limbilor străine$ utili#area calculato calculatorului rului Bn Bn.ăţarea Bn.ăţarea geografiei$ geografiei$ metoda metoda lucrului Bn grup la ora de geografie$ geografie$ formarea formarea moti.aţiei pentru studiul religiei Bn şcoală$ importanţa studierii limbilor străine pentru .
Reali)area designului cercetării care include ,) sta(ilirea o(iectivelor cercetării Eemple tema „Bn.ăţarea prin descoperire” la disciplina istorie etermina eterminarea rea ni.elului ni.elului iniţial de pregătire pregătire la disciplin disciplinaa istorie (prin intermediul intermediul unor metode adec.ate) a ele.ilor implicaţi Bn cercetare Knregistrarea şi compararea compararea re#ultatelor din grupul eperimental eperimental (unde se introduc modificările) şi grupul de control (Bn care lecţiile se desfăşoară ca p
formularea generale ('Ipo t'esis$ t'esis$ gr ceea ceea ce se pune dedesubt dedesubt$$ ba#ă temelie) temelie) şi a formularea ipote/elor generale ipote#elor secundare 1pote#a este o idee pro.i#orie$ o afirmaţie ipotetică pri.itoare la relaţia dintre două .ariabile? formularea ei repre#intă momentul de originalitate al unei cercetări 1pote#a este un enunţ formulat sub formă de supo#iţie sau pre#umţie$ astfel „dacăJJatunci” „este „este posibil posibil săJJ” săJJ” „cu c
Des#ă+urare Des#ă+urareaa cercetării cercetării Bnseam Bnseamnă nă aplica aplicarea rea proiec proiectul tului ui concep conceput ut anteri anterior or (aplic (aplicare areaa etapelor şi subetapelor$ eşantion$ metode$ te'nici$ instrumente$ măsuri eperimentale de introdus)
3nali)a, prelucrarea +i interpretarea datelor e utili#ea#ă metode cantitati.e (statistico-matematice) şi calitati.e
+!
(la"orarea conclu)iilor F cercetare nu este finali#ată Bn momentul confirmării sau infirmării ipote#ei$ ci atunci c
alori#icarea alori#icarea cercetării e poate face Bn mai multe feluri prin elaborarea de rapoarte$ referate$ portofolii$ portofolii$ articole$ cărţi$ participări la seminarii$ simpo#ioane$ conferinţe$ elaborare lucrări de licenţă$ doctorat$ di#ertaţie$ grad
F condiţie importantă de ştiinţificitate constă Bn punerea Bn aplicare a unui e.antai de metode de cercetare a domeniului de interogaţie – educaţia Pedagogia şi-a decantat$ Bn decursul .remii$ un sistem specific de metode de cercetare$ care s-au Bnmulţit$ s-au rafinat şi s-au adec.at din ce Bn ce mai mult mult la specificit specificitatea atea obiectu obiectului lui .i#at .i#at %etoda %etoda de cerceta cercetare re (met'a (met'a spre? spre? odos cale) cale) repre#intă repre#intă o cale de aflare aflare a ade.ăruril ade.ărurilor or legate de educaţie$ educaţie$ de structurare structurare şi sistemati sistemati#are #are a acestora 4u con con#u #und ndaați metodele didactice cu metodele de cercetare pedagogică %etodele de cercetare pedagogică se pot clasifica clasifica Bn funcţie de obiecti.ele obiecti.ele fundamentale urmărite urmărite in acest punct de .edere$ putem .orbi de a) me metod todee de culeg culegere ere a datel datelor or (obser (obser.aţ .aţia$ ia$ eperi eperime mentu ntul$l$ inter. inter.iul iul$$ c'est c'estion ionaru arul$l$ me metod todaa ca#ului$ testul etc)? b) metode de prelucrare prelucrare a datelor (metoda (metoda statistică$ metoda metoda matematică$ repre#entarea repre#entarea grafică)? c) me metod todee de interp interpret retare are a conclu conclu#ii #iilor lor (metod (metodaa istori istorică că$$ metoda metoda 'ermen 'ermeneut eutică ică$$ me metod todaa psi'analitică etc) 8om trec trecee Bn re.i re.ist stă$ ă$ Bn cont contin inua uare re$$ cele cele ma maii impo importa rtante nte me meto tode de folo folosi site te Bn cerc cercet etar area ea pedagogică pedagogică + Aetoda o"ser$a&iei (latină$ ob ser.are ser.are „ a a.ea a.ea Bnaintea oc'ilor”) oc'ilor”) Fbser. Fbser.aţi aţiaa const constăă Bn „Bnreg „Bnregist istrar rarea ea datelo datelorr şi const constată atăril rilor or aşa cum cum se pre#in pre#intă” tă”$$ cercet cercetăto ătorul rul aştept
%etoda Bn discuţie pre#intă şi unele limite obser.atorul este dependent de fenomenele obser.ate (acestea trebuie mai Bnt
aria"ila dependentă este cea afectată de .ariabila independentă (apar ca efect$ ca produs al inter.enţiei .ariabilei independente) aria"ilele intermediare- sunt de natură psi'osocială$ de climat şi ambianţă socială de desfăşurare a eperimentului Este de dorit să controlăm c
•
introducerea filmului didactic Bn lecţie (Bn locul mi@loacelor clasice – demonstrarea tablourilor$ planşelor etc) .a genera obţinerea de performanţe superioare Bn pregătirea ele.ilor
e obicei$ Bn eperiment se utili#ea#ă două grupuri grupul eperimental (unde se introduc .ariabilele independente) şi grupul „martor” sau de control (grupul unde acti.itatea se desfăşoară fără nici o modificare) 0a final se compară re#ultatele Eperimentul pedagogic se poate clasifica astfel + upă obiectul cercetat a) 1ndi.idual? b) Colecti. upă scopul urmărit a) Constatati.? b) Constructi.? c) e .erificare " upă condiţiile de desfăşurare a) e laborator? b) 3atural
(xemple de experimente cele"re în domeniul psihopedagogic +i nu numai/ +
• • • • • •
P=gmalion în clasă + 7aco(son şi Rosenthal ,8>? @chi al(aştri" ochi căprui A 7ane Elliot ,8>? EBperimentele lui &ilgram asupra o(edienţei C!alsa închisoare4 + Dim(ardo EBperimentul de la Peştera hoţilor - &u/afer $herif espre a fi sănătos Bn locuri nebune .@n (eing sane in insane places0+ a.id ;osen'an despre .aliditatea metodelor de diagno#ă Bn psi'iatrie
Comentaţi asupra implicaţiilor etice ale eperimentării pe oameni " 3ncheta prin inter$iu 1nter.iul Bşi propune să descopere ade.ăruri pedagogice prin discuţiile directe cu actorii implicaţi Bn educaţie - ele.i$ profesori$ părinţi Poate fi structurat$ semistructurat şi liber (după gradul de libertate Bn organi#area Bntrebărilor)$ indi.idual sau de grup (după numărul de participanţi) 1nter.iul structurat şi cel semistructurat trebuie dinainte pregătite$ Bn funcţie de obiecti.ul de cercetat şi de natura proiectului de cercetare Fbse.aţie metoda #ocus-group repre#intă un inter.iu de grup focali#at şi structurat Bn cadrul căruia participanţii + ;ăspund pe r
Ghid de inter$iu pentru #ocus-group
&ema inter.iului J Consemn „8ă in.it să participaţi la o discuţie cu tema JJ”(se pre#intă regulile desfăşurării) ;eali#area inter.iului (dăm drumul reportofonului) „/stă#iJ$ oraJ$ suntem la clasaJ$ şcoalaJ(mai Bnt
+"
n c'estionar presupune două părţi a) o parte introducti.ă$ Bn care se argumentea#ă necesitatea aplicării acestuia$ se scot Bn e.idenţă scopul şi obiecti.ele aplicării acestui instrument$ se dau o serie de indicaţii de completare corectă a răspunsurilor$ şi b) o parte Bn care sunt e.ocate Bntrebările punctuale$ Bntr-o anumită succesiune şi gradaţie Pornind de la natura Bntrebărilor$ c'estionarele sunt de mai multe feluri cu Bntrebări Bnc'ise$ desc'ise şi mite
Kntrebările închise presupun un număr de alternati.e de răspunsuri$ ca de eemplu /? 3? 3 M&1? sau permanent$ frec.ent? uneori? rar? niciodată ubiectului i se cere să aleagă un singur răspuns (din cele oferite) pe care-l consideră repre#entati. pentru opinia sau caracteristica sa Kntrebările Bnc'ise pre#intă a.anta@ul că asigură măsurarea uniformă şi prelucrarea uşoară a răspunsurilor /u Bnsă de#a.anta@ul că nu permit cunoaşterea raţiunii care a stat la ba#a alegerii unui anumit răspuns
Kntrebările cu răspuns deschis oferă libertate deplină subiectului pentru a formula răspunsul potri.it g
Dormularea Bntrebărilor se face respect
2 Testul /cest instrument repre#intă o probă standardi#ată$ de obicei scrisă$ care se administrea#ă subiecţilor şi prin care se urmăreşte măsurarea c
+G
item tip perec'e$ de asociere (coloana din stBnga şi coloana din dreapta) cu răspunsuri desc'ise$ la care subiectul Bşi construieşte răspunsul Bn totalitate ( pot fi de tip răspuns scurt şi tip eseu) " cu răspunsuri mite$ care Bmbină atribute ale .ariantelor de mai sus 9 Aetodele sociometrice /ceste instrumente se utili#ea#ă pentru a diagnostica şi ameliora calitatea relaţiilor interpersonale de la ni.elul grupului şcolar Kn această categorie intră următoarele tipuri de metode
Testul sociometric. /cest instrument a fost sugerat de sociologul american de origine rom
E Cu care din colegi ai dori să lucre#i la un proiect ştiinţificH (primele trei alegeri +JJJJ"JJJ) Cu care din colegi nu ai dori să lucre#i la un proiect ştiinţificH H (primele trei alegeri +JJJJ"JJJ) etc -
Matricea sociometrică. ;epre#intă un tabel bidimensional cu două intrări Bn care sunt consemnate re#ultatele testului sociometric Datele obţinute în urma aplicării testului sociometric, se prelucrează, realizându-se pentru început matricea sociometrică:
%/&;1CE/ FC1F%E&;1CO ub 0 0 7 B E F < 3" a R" r Is /b- alegeri brute 8a- .aloarea alegerilor ;b- respingeri brute 8r- .aloarea respingerilor
7
B
+5
E
F
<
1s- indice de status -
Sociograma este un fel de hartă sociometrică, prin care se redă grac conguraţia relaţiilor preferenţiale existente între membrii unui grup. a poate colecti!ă "i indi!iduală. #ociograma colectivă se întocme"te sub forma unui model grac cu trei cercuri concentrice. $n cercul din mi%loc &cel mai mic' sunt plasaţi ele!ii cu numărul cel mai mare de alegeri( spre exterior cei cu alegeri mai puţine, iar în ultimul cerc &cel mai mare' ele!ii care au status socio-metric coborât &izolaţii'. #ociograma individuală este un extras din sociograma colecti!ă "i se referă la un singur ele!
<. Aetoda cercetării documentelor +colare presupune anali#a datelor pe care le oferă cataloagele$ foile matricole$ fişele psi'ologice ale ele.ilor$ alte documente din ar'i.a şcolii (planurile de Bn.ăţăm
Curs B (duca&ia 8 concept #undamental +i o"iect al pedagogiei „ouă in.enţii ale omului pot fi pri.ite drept cele mai grele arta gu.ernării şi arta educaţiei”(1mmanuel Want) Eistă două etimologii latine ale termenului „educaţie” + educo+educare (a alimenta$ a Bngri@i$ a creşte – plante sau animale) Cu Bnţelesuri similare Bnt
+6
perspecti$a sociocentrică/ importantă este formarea pentru societateS T Educaţia constituie acţiunea generaţiilor adulte asupra celor tinere$ cu scopul de a forma acestora din urmă anumite stări fi#ice$ intelectuale şi mentale necesare .ieţii sociale şi mediului special pentru care sunt destinate (ur>'eim$ +,"!$ p 2,) -
Fmul este specia cu cea mai lungă copilărie$ ea a.
Termeni corelativi educației: formare, dresaj, îndoctrinare.
Dresaul formarea unor reflee condiţionate la om şi animale?
0i.iu /ntonesei RKn opinia noastră$ eistă trei fundamente ma@ore ale educabilităţii maturi#area anatomo-fi#iologică lentă a fiinţei umane? predominanţa conduitelor inteligente asupra celor instincti.e? rolul esenţial al socio-culturali#ării Bn antropogene#a şi ontogene#a fiinţei umane E .orba$ deci$ de un cumul de factori biologici$ psi'ologici şi socio-culturali Ei sunt Bnsă la fel de importanţi şi lucrea#ă mereu Bmpreună / uita unitatea acestor factori fundamentali ai educabilităţii Bnseamnă$ Bn ca#ul omului$ a comite eroarea gra.ă de a Bnlocui educaţia cu dresa@ul C
Deci, educaţia oferită fiinţei umane nu este reductibilă la un set de reflexe condiţionate în vederea executării unor comenzi. Fiinţa umană oartă în sine o multitudine de otenţialităţi de natură culturală, e destinată reflecţiei !i acţiunii în orizontul culturii. ndoctrinarea inducerea unor con.ingeri$ atitudini$ comportamente$ Bntr-un mod mascat$ prin ascunderea scopului real al demersului respecti. %ituații de îndoctrinare în în$ățăm6nt :?li$ier R(!?*L=/ •
•
/ preda o doctrină dăunătoare (de eoamenii de rasă neagră sunt mai puțin inteligenți$ mai leneși etc) / utili#a Bn.ățăm
•
/ Bn.ăța fără a Bnțelege ceea ce trebuie Bnțeles
/ inculca - / Bntipări Bn mintea cui.a$ prin repetiție$ o idee$ o normă de purtare •
tili#area Bn predare a argumentului autorității – nu este scu#abilă la .
Kn această formă a autorității$ autoritatea nu mai este propusă$ ci impusă acă ele.ii susțin o idee Bn .irtutea faptului că profesorul a spus-o$ atunci ele.ii respecti.i au fost Bndoctrinați / fi tratat ca un etern minor$ fără a a.ea pisibilitatea de a cerceta tu Bnsuți / crede că o autoritate este infailibilă •
/ preda pornind de la pre@udecăți
1noculare- a sădi Bn mintea cui.a anumite idei$ concepții etc Z[ fr inoculer $ cf lat inoculare \ Pre@udecată- Fpinie preconcepută$ de cele mai multe ori eronată și defa.orabilă$ impusă de mediu sau de educație E e pre@udecăți de gen$ de rasă$ de naționalitate Detele sunt mai pu țin Bn#estrate pentru matematică$ băieții sunt mai puțin buni la litere •
/ preda pornind de la o doctrină$ ca și c
Profesorul Bndoctrinea#ă atunci c
•
•
•
•
/ preda ca științific ceea ce de fapt$ nu este 3u se .or preda ca științe domenii care nu sunt dec
mani'eism - octrină religioasă din Frientul /propiat$ potri.it căreia lumea este gu.ernată de două principii$ al binelui și al răului mani'eu a și m eretic sectator al persanului %anes$ ere#iar' din sec 111? •
•
/ propaga ura$ disprețul Bn Bn.ățămner Palatul c'elfănelii
inteti#
educaţia nu se confundă cu pedagogia$ care este ştiinţa educaţiei$ teoria despre educaţie? educaţia este obiectul$ domeniul de studiu al pedagogiei? educaţia este o acti.itate specific umană$ conştientă$ un demers aplicabil doar la specia umană? această acţiune nu se poate etinde asupra lumii animalelor sau a plantelor$ Bntruc
"um comentaț i exresia #să ne educăm animalele de casă$%
educaţia constă Bntr-un sistem de acţiuni preponderent deliberate$ ce presupun anumiţi parametri de organi#are$ reglare$ coordonare? educaţia nu este o acti.itate desfăşurată la Bnt
educaţia are un caracter permanent$ at
educaţia are un caracter prospecti.$ adică este orientată asupra .iitorului? c'iar dacă nu poate Bntreprinde nimic de una singură$ fără a@utorul altor sectoare sociale$ educaţia deţine totuşi c'eia .iitorului (;oger 7al$ pedagog france#) educaţia are un caracter teleologic (t'elos Bn limba greacă Bnseamnă scop) $ ce semnifică orientarea acţiunii educati.e asupra unor scopuri$ ţinte$ finalităţi cu diferite grade de generalitate (idealul educaţional$ de eemplu$ este finalitatea cu rangul cel mai Bnalt) educaţia are caracter aiologic$ fiind o acti.itate prin care se transmit$ se .e'iculea#ă şi se creea#ă .alori intelectuale$ morale$ estetice$ profesionale etc educaţia are caracter naţional şi istoric$ fiind foarte sensibilă la sc'imbările din societate? ea are caracteristici distincte de la un moment istoric la altul$ de la o ţară la alta? finalităţile$ conţinutul$ metodele şi formele de organi#are depin#
'unc&iile educa&iei 1oan 3icola Bn „&ratat de pedagogie” identifică trei funcţii • • •
de selectare şi transmitere a .alorilor de la societate la indi.id de de#.oltare a potenţialului biopsi'ic de pregătire pentru integrarea acti.ă Bn .iaţa socială
%arin Călin .orbeşte de - funcţia antropologic-culturală - funcţia aiologică - funcţia de sociali#are /lţi autori e.idenţia#ă funcţia cognitivă (de .e'iculare a te#aurului de cunoştinţe)$ funcţia economică (de pregătire şi formare a indi.i#ilor pentru producţia materială) şi funcţia aBiologică (de .alori#are şi creaţie culturală) (Mafran$ +,9$ pp 2"-2G) +,
%ai putem adăuga la cele de@a preci#ate$ ca nuanţă a funcţiei sociale şi economice funcţia politică a educaţiei" ce pri.eşte formarea omului ca cetăţean$ promo.area unui anumit set de .alori care stau la ba#a unui regim politic dominant (libertatea$ egalitatea$ democraţia se Bn.aţă #i de #i prin intermediul factorilor educaţiei$ şcoala$ familia$ biserica etc) 1storia a do.edit legătura dintre sistemul politic şi regimul din instituţiile şcolare 1deologiile dominante sunt şi ideologiile şcolii Kn fond$ prin educaţie se urmăresc două mari scopuri „Primul e să dăm copilului cunoştinţe generale de care" (ineînţeles" va avea nevoie să se servească aceasta este instrucţia Celălalt e să pregătim Bn copilul de a#i pe omul de m
&ducaţia formală :latinescul #ormalis J organi)at legal = e referă la totalitatea influenţelor intenţionate şi sistematice$ elaborate Bn cadrul unor instituţii speciali#ate (şcoală$ uni.ersitate)$ Bn .ederea formării personalităţii umane Educaţia şi instruirea sunt eplicite Bn .irtutea unor obiecti.e clar formulate$ iar procesul se caracteri#ea#ă prin intensitate$ concentrare a informaţiilor şi continuitate copul acestui tip de educaţie Bl constituie introducerea progresi.ă a ele.ilor Bn marile paradigme ale cunoaşterii şi instrumentali#area lor cu te'nici culturale care le .or asigura o anumită autonomie educati.ă Pregătirea este elaborată Bn mod conştient şi eşalonat$ fiind asigurată de un corp de specialişti pregătiţi anume Bn acest sens 1nformaţiile primite sunt cu gri@ă selectate şi structurate$ caracteri#
•
•
•
•
•
•
&ducaţia nonformală :latinescul non#ormalis J dincolo de #ormele o#iciale de organi)are= Cuprinde totalitatea influenţelor educati.e ce se derulea#ă Bn afara clasei (acti.ităţi etra - para perişcolare) sau prin intermediul unor acti.ităţi opţionale sau facultati.e /cti.ităţile ara!colare se de#.oltă Bn mediul socio-profesional cum ar fi de eemplu acti.ităţile de perfecţionare şi de reciclare$ de formare ci.ică sau profesională /cti.ităţile eri!colare e.oluea#ă Bn mediul socio-cultural ca acti.ităţi de autoeducaţie şi de petrecere organi#ată a timpului liber Bn cadrul uni.ersităţilor populare$ al cluburilor sporti.e$ la teatru$ Bn mu#ee sau Bn cluburile copiilor$ Bn biblioteci publice$ Bn ecursii$ acţiuni social-culturale sau Bn familie ori prin intermediul massmediei$ denumită adesea Rşcoală paralelă” (.e#i 1oan Cerg'it$ +,99$ p 9) !
/cţiunile incluse Bn perimetrul nonformal se caracteri#ea#ă printr-o mare fleibilitate şi .in Bn Bnt
&ducaţia informală :in#ormalis J #ără #ormă, incon+tient, in$oluntar, spontan= 1nclude totalitatea informaţiilor neintenţionate$ difu#e$ eterogene$ .oluminoase – sub aspect cantitati. – cu care este confruntat indi.idul Bn practica de toate #ilele şi care nu sunt selectate$ organi#ate şi prelucrate din punct de .edere pedagogic /ceste influenţe pot fi organi#ate şi instituţionali#ate (Bnsă din perspecti.a altor instanţe şi interese dec
+
eistenţiale$ care$ cumulate şi selectate$ pot Bncura@a raporturi noi$ din ce Bn ce mai eficiente faţă de realitatea Bncon@urătoare Kn contetul informal de educaţie$ iniţiati.a Bn.ăţării re.ine indi.idului? educaţia este .oluntară$ iar grilele de e.aluare sunt altele dec
a) 'amilia. Constituie mediul cel mai natural cu putinţă şi care eercită o influenţă imensă$ de multe ori implicit$ ascuns$ indirect Carenţele manifestate la acest ni.el re.erberea#ă Bntr-un mod profund şi de durată asupra comportamentului celor tineri ă remarcăm faptul că familia Bl inserea#ă pe copil Bn ci.ili#aţie mai mult prin latura epresi.ă$ practică şi mai puţin prin latura teoretică Damilia mai mult trebuie să forme#e$ dec
b) 5coala. n important factor al educaţiei sistematice şi continui Bl constituie şcoala 0a ni.elul acestei instituţii$ educaţia şi instrucţia a@ung Bntr-un stadiu de maimă de#.oltare prin caracterul programat$ planificat şi metodic al acti.ităţilor instructi.-educati.e Educaţia se reali#ea#ă Bn forme di.erse$ cel mai adesea prin acti.ităţi Bn comun$ ele.ii Bn.ăţ
1unct de $edere inedit (după *oubert *announ „1.an 1llic' sau şcoala fără societate” EP :ucureşti +,22) 'unerea în discuţie a imortanţei !colii ca instituţie entru om !i societate. 1.an 1llic' este adeptul te#ei „desc'ooling societI”? aceasta nu implică Bnc'iderea şcolilor$ ci de#instituţionali#area $ renunţarea la un anumit tip de relaţii$ şi anume relaţiile dintre om şi instituţie intre ideile mai importante ale teoriei lui 1llic' amintim Şcoala este cau/a fundamentală a răului social . &oate relele noastre pro.in de la instituţia şcolară /ctuala şcoală este o instituţie /cesta este aspectul cel mai gra.$ Bn măsura Bn care indi.idul dispare c
•
„Mcoala este marea religie a epocii noastre ea posedă conţinuturile$ misterele şi r iturile unei religii Ea are preoţii săi şi tot felul de ceremonii Ereticul$ păg
c) !iserica. 1nfluenţa educati.ă a bisericii se reali#ea#ă la Bnceput difu#$ nesistematic$ at
culturali de.otaţi faptelor de cultură$ ade.ărate competenţe Bn materie care oferă$ uneori$ eperti#ă de Bnaltă clasă e) Aass- media. F altă grupă de factori ai educaţiei o formea#ă instanţele mediatice$ c'emate să amplifice$ să continue sau să di.ersifice eperienţele cogniti.e şi comportamentale ale persoanelor 7ama acestor mi@loace este deosebit de largă de la #iare şi re.iste$ trec
3utoeduca&ia /utoeducaţia ( gr autos-Bnsuşi) se defineşte ca o acti.itate conştientă$ intenţionată$ pe care un indi.id o desfăşoară pentru formarea sau desă.
%etodologia autoeducaţiei include$ Bn esenţă$ patru categorii de metode metode de autocontrol (autoobser.aţia$ autoanali#a$ introspecţia şa) metode de autostimulare (autocon.ingere$autocomandă$ autosugestie şa) metode de autoconstr
(xemplu/ Carl Rogers și autoeducația. ^e cannot teac' anot'er person directlI? ]e can onlI facilitate 'is learning G
1deile lui ;ogers despre procesul in.ățării sunt o transpunere directă a practicii sale terapeutice &erapia centrata pe client de.ine in.ațarea centrată pe ele. El .ede educatorul ca pe un facilitator al Bn.ățării$ al cărui scop final este acela de a pregăti ele.ul să Bn.e țe singur$ fără a@utorul celor din @ur ;eali#area acestui obiecti. este conditionată de pre#en ța unui număr de atitudini po#iti.e Bn relatia personală care se instaurea#ă intre cel care Rfacilitea#ă” in.atarea si cel care in.ată - profesorul trebuie sa fie o persoana autentică$ să fie sincer$ sa se pre#inte pe sine asa cum el este$ sa fie el insusi? - profesorul trebuie sa-l aprecie#e pe ele. ca persoana$ sa aiba incredere in capacitatile lui$ sa-l accepte asa cum este? - profesorul trebuie sa-l inteleaga pe ele.? ele.ul trebuie sa simta ca profesorul se interesea#a cu ade.arat de el
Aituri / + Copilăria este unica perioadă (.
Curs (duca&ia +i pro$ocările lumii contemporane (acumulări ale secolului QQ$ apud *arold) %olecula a fost adusă Bn c
Kn anii 9!$ fostul preşedinte al „Clubului de la ;oma”$ /urelio Peccei$ a introdus un nou concept$ acela de „Problematică a lumii contemporane” (prescurtat P0C)$ concept prin care .roia să desemne#e starea de #apt a lumii în care trăim, un ansam"lu de semnale, pro$ocări de natură "io-psiho-socio-culturală pe care ni le o#eră modul de $ia&ă contemporan . &abloul .ieţii contemporane are următoarele particularităţi degradarea mediului? eplo#ia demografică? de#.oltare te'nologică fără precedent? decala@e$ discrepanţe uriaşe Bntre ţări la ni.elul de#.oltării economice mondiale? etinderea fenomenelor de imigraţie şi emigraţie$ generali#area societăţilor multiculturale? proliferarea conflictelor dintre naţiuni? afirmarea drepturilor omului şi a drepturilor minorităţilor?
5
amplificarea şi impre.i#ibilitatea sc'imbărilor de natură economică şi socio-politică? intensificarea sc'imbărilor din sfera profesiunilor? polari#area religioasă?
„Problematica lumii contemporane” se caracteri#ea#ă prin (8ăideanu$ +,99$ p +!6) uni.ersalitate (nici o ţară şi nici o regiune de pe glob nu o poate ignora) ? globalitate (influenţea#ă toate sectoarele .ieţii sociale$ de la sănătate la economie)? compleitate$ caracter pluridisciplinar (soluţiile nu sunt simple$ necesită conlucrarea domeniilor)? caracter prioritar (topicile P0C sunt presante$ urgente$ nu le mai putem am
• •
„4oile educa&iiK constituie răspunsurile speci#ice în plan educa&ional ale 1LC/ educaţia pentru pace$ educaţia ecologică$ educaţia pentru participare şi democraţie$ educaţia demografică$ educaţia pentru sc'imbare şi de#.oltare$ educaţia pentru comunicare şi pentru mass-media$ educaţia nutriţională$ educaţia .estimentară$ educaţia economică şi casnică modernă$ educaţia pentru timpul liber$ educaţia pri.ind drepturile fundamentale ale omului$ educaţia pentru o nouă ordine internaţională$ educaţia comunitară Este de aşteptat ca această listă să se modifice (fie prin dispariţia unor „educaţii”$ Bn măsura Bn care realitatea Bngăduie aşa ce.a$ fie – mai degrabă – prin impunerea unor noi cerinţe şi conţinuturi educati.e)
Ca modalită&i practice de introducere a 4oilor educa&iiK în sistemul educati$ sunt men&ionate :ăideanu,
(duca&ia pentru pace 1acea începe în mintea copiilor :material al #unda&iei %al$a&i copiii= KntrucBt ră#boiul Bncepe Bn mintea oamenilor$ Bn mintea oamenilor trebuie BnceputX şi construirea pledoariei pentru paceR (Preambulul Constitu ției 3ECF) „Educaţia este o comoară Este o bogăţie pe care o port cu mine$ care nu epirX şi care nu Bmi poate fi furatXR PXrinte din 0iberia Curricula$ manualele$ politicile educa_ionale$ toate pot fi transformate Bn platforme pentru propagandX 0u
6
pre#intă diferite grupuri ba#
Kşi propune promo.area dialogului şi a cooperării$ ameliorarea relaţiilor dintre comunităţi$ formarea persoanelor pentru apărarea şi sal.gardarea păcii şi liniştii Educaţia pentru pace cuprinde două laturi a) combaterea ideilor şi concepţiilor care fa.ori#ea#ă sau culti.ă atitudinile ostile$ agresi.e$ enofobe$ rasiste etc? această preocupare presupune o po#iţionare acti.ă$ ofensi.ă$ de eliminare şi ani'ilare a propagandei agresi.e$ ră#boinice? b) promo.area şi formarea unor conduite paşnice$ de respect$ Bnţelegere Bntre indi.i#i$ comunităţi$ popoare? această dimensiune presupune o centrare a atenţiei pe culti.area empatiei$ a dragostei$ dăruirii faţă de celălalt
(duca&ia pentru respectarea drepturilor #undamentale ale omului ) un drept este o re!endicare pe care suntem îndreptăţiţi să o cerem. *n drept al omului este o re!endicare atribuită prin simpla condiţie de a inţă umană. +a baza drepturilor omului stau !alorile fundamentale: demnitatea umană, egalitatea, existenţă interpersonală "i interstatală în mod practic. De exemplu: libertatea, respectul pentru celălalt, nediscriminarea, toleranţa, dreptatea, responsabilitatea. &elea #imona' repturile omului Bşi au rădăcinile Bn multe culturi şi tradiţii ancestrale Codul *ammurabi$ Bn :abilonia (1ra>$ !!! B*r) a fost primul cod legislati. scris / urmărit să impună domnia legii Bn regat$ să distrugă răul şi .iolenţa$ să pre.ină opresiunile asupra celor slabi de către cei puternici (J)$ să Bnalţe ţara şi să promo.e#e binele oamenilor Kn secolele Q1Q-QQ au fost adoptate primele tratate internaţionale de drepturile omului$ o serie de probleme legate de drepturile omului au Bnceput să fie discutate la ni.el internaţional$ Bn special cele pri.ind scla.ia$ negoţul de persoane$ condiţiile inumane de muncă şi munca copiilor Kn sec QQ$ Carta 3aţiunilor nite$ semnată la 6 iunie +,G5$ statuea#ă ca obiecti. fundamental al 3aţiunilor nite Lapărarea generaţiilor .iitoare de e.entualele ră#boaieL şi Lreafirmarea credinţei Bn drepturile fundamentale ale omului$ Bn demnitatea şi .aloarea omului şi Bn egalitatea de drepturi dintre femei şi bărbaţiL 0a ni.elul 3aţiunilor nite$ Carta 1nternaţională a repturilor Fmului cuprinde eclaraţia ni.ersală a repturilor Fmului (+,G9)$ Con.enţia 1nternaţională asupra repturilor Ci.ile şi Politice şi Con.enţia 1nternaţională asupra repturilor Economice$ ociale şi Politice (+,,6) ;ecent$ a fost elaborată şi Carta ocială Europeană$ care urmăreşte asigurarea anumitor standarde de .iaţă ale popoarelor din Europa /proape toate regiunile lumii au elaborat propriile instrumente pentru protecţia drepturilor omului Con.enţia /mericană a repturilor Fmului (+,6,)$ Carta /fricană a repturilor Fmului şi Popoarelor (+,96)$ Con.enţia Europeană a repturilor Fmului (+,5!) şi$ recent$ eclaraţia /siatică a repturilor Fmului şi Carta /rabă a repturilor Fmului Comunitatea internaţională a stabilit că drepturile omului sunt inalienabile (nimeni nu le poate pierde$ deşi Bn unele circumstanţe ele pot fi suspendate sau restricţionate)? indi.i#ibile$ interdependente şi interrelaţionate (nu pot fi abordate i#olat unele de altele)? uni.ersale (se aplică Bn mod egal pentru toate persoanele$ indiferent de rasă$ culoare$ se$ limbă$ religie$ opinii politice sau de alt gen$ origine naţională$ origine socială sau alt t ip de statut) •
• •
2
(duca&ia ecologică /ceastă preocupare Bncearcă să sensibili#e#e omul faţă de ecosistemul Bn care Bşi desfăşoară acti.itatea$ să optimi#e#e relaţia dintre om şi natura Bncon@urătoare Dactorii care generea#ă necesitatea educaţiei ecologice sunt - consecinţele de#astroase ale de#ec'ilibrului dintre mediu şi de#.oltare? - industriali#area neraţională care are ca efect poluarea şi c'iar distrugerea naturii? - apariţia unor boli generate de degradarea cadrului natural de eistenţă (poluarea aerului$ a apei$ a solului) ensibili#area copilului şi t
(duca&ia economică +i casnică modernă 8i#ea#ă pregătirea tinerilor pentru o adec.are con.enabilă la lumea bunurilor$ la practicile economice$ la lumea muncii &răim Bntr-o perioadă Bn care pragmatismul şi mercantilismul economic par să diri@e#e toate practicile umane /cest gen de educaţie poate fi conceput ca un prealabil pentru .iaţa de familie$ de management a bunurilor personale$ de utili#are a bugetului personal 1mportant este nu numai să c<ştigi bine$ ci să ştii să te şi foloseşti de re#ultatul muncii şi efortului (duca&ia pentru participare +i democra&ie Kntr-o societate desc'isă şi democratică este ne.oie de un om acti.$ dispus să se implice Bn organi#are$ conducere$ .alidarea responsabilă a propriilor acte şi a altora eceniile din urmă au arătat că inacti.ismul social poate genera formule totalitare de organi#are a societăţii Participarea şi implicarea sunt condiţii pentru buna funcţionarea a unei societăţi$ remediul cel mai adec.at pentru alunecări autoritariste sau totalitariste 7radul de democrati#are a unei societăţi este dat de această predispo#iţie a indi.i#ilor de a acţiona şi reacţiona$ de a genera discuţia$ de a-şi eprima punctul de .edere$ de a proiecta şi anticipa Caracterul democratic al unei societăţi se menţine şi se propensea#ă prin fiecare persoană 1ndi.idul trebuie format pentru a-şi eprima po#iţia$ pentru a se implica Bn luarea deci#iilor$ pentru fi mereu trea# din pu@nct de .edere ci.ic (duca&ia în materie de popula&ie :demogra#ică= &rebuie pornit de la premisa dreptului la naştere şi la eistenţă şi de la te#a mult clamată$ dar şi desconsiderată$ că fiecare fiinţă este unică$ irepetabilă$ un .eritabil
9
miracol al eistenţei ca atare Educaţia demografică are drept complement i nformarea Bn c'estiunile legate de dinamica populaţiei$ politica demografică$ specificitatea .ieţii de familie$ ocrotirea parentală &otodată ea nu .a negli@a problemele contro.ersate legate de planificarea familială$ Bntreruperea sarcinilor$ oportunitatea eutanasiei etc
(duca&ia pentru comunicare +i mass-media Kşi propune să forme#e personalitatea pentru a gestiona corect şi adec.at mesa@ele mediatice$ pentru a decripta operati. sensurile diferitelor informaţii mediatice$ pentru a selecta şi adec.a sursele informaţionale Bn consonanţă cu .alorile ade.ărului$ dreptăţii$ frumuseţii etc ni.ersul nostru eistenţial este saturat de stimuli informaţionali de care trebuie să ne apropiem cu competenţă şi responsabilitate / şti să ne relaţionăm la sursele emitente$ a Bnsuşi noi coduri de lectură$ a ne racorda simultan la emitenţi alternati.i$ a amenda şi neutrali#a falsele informaţii$ a acti.a competenţele proprii de a comunica cu semenii$ toate aceste conduite se pot forma şi fasona prin diferite eerciţii şi practici educati.e (duca&ia pentru schim"are Educaţia pentru sc'imbare poate profila un nou tip de personalitate$ care să părăseacă suficienţa$ imobilitatea$ inacti.itatea onduitele de criză se reunesc sub numele de )rezistenţă la schimbare. /ceasta se manifestă printr-un comportament defensi!, prin apariţia con0ictelor interne, identicarea unor ţapi ispă"itori, masicare "i destructurare socială, supunere necondiţionată, exces de populism. 1rice schimbare implică transformarea mai mult sau mai puţin bruscă "i profundă a unui sistem în echilibru, deci presupune "i o ruptură până la instalarea sistemului într-un nou echilibru. #ubiecţii schimbării, chiar atunci când declară dorinţa de transformare, în realitate doresc să nu e ne!oiţi să in!enteze comportamente noi, să nu renunţe la stereotipuri "i obiceiuri. (duca&ia nutri&ională Kşi propune să-l informe#e şi să-l forme#e pe t
(duca&ia pentru timpul li"er Kn condiţiile Bn care timpul liber are tendinţa să crească$ oamenii trebuie să fie Bn.ăţaţi să se bucure de acesta Dără o pregătire adec.ată$ timpul pentru sine poate de.eni o po.ară$ un moti. al decăderii$ al alunecării Bn plictiseală şi inacti.ism Pentru aceasta$ se pot imagina mai multe traiecte acţionale - obişnuirea indi.i#ilor de a-şi gestiona c
,
-
corelarea acti.ităţilor din timpul liber cu practici formale sau c.asiformale$ Bn perspecti.a .alorificării la scara socială (prin diferite tipuri de asociaţii$ „şcoli” ale femeilor$ bătr
4?I D?A(4II 5I 1(R%1(CTI( 3L( (D*C3I(I (duca&ia axiologică :prin +i pentru $alori=
„Educaţia este Bn mod intrinsec şi ine.itabil o c'estiune de scopuri şi .alori umane” /ş dori ca această afirmaţie să fie aşe#ată la .edere pe biroul fiecărui factor de deci#ie *o]ard 7ardner 0egătura dintre educaţie şi .alori$ dintre pedagogie şi aiologie nu este forţată imensiunea .alorică este intrinsecă educaţiei Educaţia cu ade.ărat .alidă este cea care se Bnscrie Bntr-o perspecti.ă po#iti.ă Kntre educaţie şi aiologie eistă o relaţie str
(duca&ia interculturală )ine spune intercultural spune în mod necesar, plecând de la sensul plenar al prexului inter-: interacţiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiecti!ă. #pune, de asemenea, dând deplinul sens termenului cultură: recunoa"terea !alorilor, a modurilor de !iaţă, a reprezentărilor simbolice la care se raportează inţele umane, indi!izii sau societăţile, în interacţiunea lor cu altul "i în înţelegerea lumii, recunoa"terea importanţei lor, identicarea interacţiunilor care inter!in simultan între multiplele registre ale aceleia"i culturi "i între diferite culturi &icheline ;e<, de la *ni!ersitatea din =ene!a' ducaţia interculturală !izează o abordare pedagogică a diferenţelor culturale, strategie prin care se iau în consideraţie specicităţile spirituale sau de alt gen &diferenţa de sex, diferenţa socială sau economică etc.', e!itându-se, pe cât posibil, riscurile ce decurg din schimburile inegale dintre culturi sau, "i mai gra!, tendinţele de atomizare a culturilor. Educaţia interculturală constituie o opţiune ideologică Bn societăţile democratice şi .i#ea#ă pregătirea .iitorilor cetăţeni Bn aşa fel Bnc
(duca&ia integrată Educaţia integrată (sau inclu#i.ă) .i#ea#ă reabilitarea şi formarea persoanelor cu ne.oi speciale$ aflate Bn dificultate psi'omotorie$ de intelect$ de limba@$ psi'ocomportamentală etc printr-o serie de măsuri con@ugate de ordin @uridic$ politic$ social$ pedagogic Ce este integrarea H > a educa copiii cu cerinţe speciale în "coli obi"nuite, alături de copii normali
"!
> a asigura ser!icii de specialitate &recuperare, terapie educaţională, consiliere "colară, asistenţă medicală "i socială etc.' în "coala respecti!ă( > a acorda spri%in personalului didactic "i managerilor "colii în procesul de proiectare "i aplicare a programelor de integrare( > a permite accesul efecti! al copiilor cu cerinţe speciale la programul "i resursele "colii obi"nuite &bibliotecă, terenuri de sport etc.'( > a încura%a relaţiile de prietenie "i comunicarea între toţi copiii din clasă? "coală( > a educa "i a%uta toţi copiii pentru înţelegerea "i acceptarea diferenţelor dintre ei( > a ţine cont de problemele "i opiniile părinţilor, încura%ându-i să -se implice în !iaţa "colii( > a asigura programe de spri%in indi!idualizate pentru copiii cu cerinţe speciale( T a accepta sc'imbări radicale Bn organi#area şi de#.oltarea acti.ităţilor instructi.-educati.e din şcoală? (duca&ia copiilor supradota&i *n în!ăţământ cu ade!ărat democratic trebuie să dea satisfacţie tuturor categoriilor de ele!i, de la cei cu cerinţe educati!e speciale "i până la cei cu aptidudini superioare în domeniile intelectuale, artistice, sporti!e etc. /tributul de democratic este dată de capacitatea sistemului de în!ăţământ de a crea condiţiile acti!izării tuturor predispoziţiilor "i posibilităţilor, mai mari sau mai mici, purtate de copii. #upradotarea prime"te numeroase semnicaţii "i deniţii, în funcţie de mai multe sisteme de referinţă. ercetătorii americani scot în e!idenţă dispoziţii particulare în următaorele domenii &cf. @errassier, 2AAA, pp. 57-9': - capacităţi intelectuale generale( - aptitudini "colare specice( - gândire creati!ă( - artă !izuală sau alte expresii artistice( - calităţi de lider( - capacităţi psihomotrice. (duca&ia permanentă / Bn.ăţa$ a preda şi a memori#a nu mai sunt suficiente astă#i &rebuie să se Bn.eţe şi altce.a a Bn.ăţa Bn.ăţareaS E ne.oie deci de o educaţie permanentă$ cea Lcare durea#ă tot timpul .ieţii$ care debutea#ă Bn şcoală şi pe care o urmea#ă fiecare pe socoteala proprie Bn funcţie de interesele şi dorinţa saL (ottrens$ p "2) Educaţia trebuie concepută ca un continuum eistenţial$ a cărei durată se confundă cu Bnsăşi durata .ieţii şi care nu trebuie limitată Bn timp (.
"+
inaugurat 1pen *ni!ersit< care trebuia să asigure forme de în!ăţământ la distanţă pentru adulţi( aceasta este considerată a prima uni!ersitate la distanţă din lume. $n următorii ani s-au îninţat uni!ersităţi sau consorţii uni!ersitare cu atribuţiuni la ni!el naţional în domeniul în!ăţământului la distanţă în mai multe ţări: =ermania &3ern*ni!ersitat', #pania &*ni!ersidad 8acional de ducacion a Distancia', Crlanda &8ational Distance ducation', 3ranţa &3ederation Cnteruni!ersitaire de lLnseignement a Distance', Ctalia &onsorzio per lL*ni!ersita a Distanta'. /numite forme de în!ăţământ la distanţă se dez!oltă în ţările cu suprafaţă mare "i zone rar populate &/ustralia' unde este dicilă realizarea unor reţele clasice de în!ăţământ. =ândită ca o nouă formulă de realizare a pregătirii iniţiale sau continue, paradigma educaţiei deschise la distanţă presupune o concretizare a democratizării educaţiei în condiţiile progreselor tehnologice contemporane. $nainte de toate, în!ăţământul la distanţă răspunde exigenţei indi!idualizării "i personalizării traseelor formati!e. #e porne"te de la premisa că un program de educaţie !a a!ea succes atunci când !a !iza indi!izi concreţi, cu trebuinţe "i posibilităţi bine determinate. $n acela"i timp, el se adresează populaţiei adulte, celor care doresc să-"i multiplice formarea profesională, să urmeze un traseu de recon!ersie profesională, oferind ecăruia posibilitatea de a integrat permanent într-un proces de re-formare instructi!ă "i chiar profesională.
(ducație și postmodernitate %ircea Cărtărescu$ Postmodernismul rom
ubI creştinism – te'nologie – drepturile omului 1maginea empirică a postmodernităţii RZ\ o lume eliberată de ameninţări directe$ fie ele ră#boaie$ foamete sau disconfort$ trăind Bn prosperitate o .iaţă liberă$ tolerantă$ Bn care este loc pentru toate stilurile şi ideile$ Bn care arta$ eperimentul$ fante#ia sBnt la BndemBna oricui” (p +G) ocietatea postmodernă are Bnsă probleme şi dileme specifice /l.in &offler a obser.at şocul accelerării eponenţiale a ritmului .ieţii$ a sc'imbării tot mai frec.ente a decorurilor$ şi a numit asta tran/ienţă 8attimo .orbeşte de depei/are$ de de#inserţia omului din lumea Bn care trăieşte /ndrei Codrescu .orbeşte de dispariţia realităţii$ a lui outside Reosebirea dintre postmodernitate şi toate epocile precedente Bn pri.inţa cunoaşterii ştiinţifice de.ine e.identă dacă paradoul era intolerabil Bn ştiinţa clasică şi modernă$ postmodernitatea Bşi găseşte Bn el Bnsăşi forţa argumentării” (p ",) Kn.ăţăm
Curs CF%PF3E3&E0E EC/N1E1 C/ P;F1ECN1E / D13/01&ON10F;
Componentele educaţiei repre#intă proiecţii ale .alorilor ma@ore ale umanităţii :inele Educaţia morală /de.ărul Educaţia intelectuală Drumosul Educaţia estetică acrul Educaţia religioasă ănătatea$ .igoarea Educaţia fi#ică + Educaţia intelectuală+
Educaţia intelectuală ( intellectus minte$ g
""
Prin RintelectU se Bnţelegea$ c
efiniţii ale educaţiei intelectuale + Componentă a acțiunii educaționale care constă Bn transmiterea .alorilor umaniste şi ştiințifice de la societate la indi.id$ contribuind la formarea şi de#.oltarea structurilor cogniti.e „1ntroducerea sistematică a omului Bn uni.ersul cunoaşterii ade.ărului$ dublată de gri@a de a forma omul Bn .ederea sporirii acestui ade.ăr (%oise$ +,,6)” Fbiecti.ele educaţiei intelectuale 1dealul lui %ontaigne$ după care este de dorit un „cap bine format” Bn locul unui „cap plin”$ este foarte eloc.ent pentru scopul educaţiei intelectuale Kn fond$ scopul fundamental Bl constituie dob
Ioan 4icola distinge doi poli ai educaţiei intelectuale$ Bn legătură cu care formulea#ă obiecti.ele educaţiei intelectuale - Polul informati.$ care ţine de cantitatea şi calitatea informaţiei ştiinţifice şi umaniste ce urmea#ă să fie transmisă şi asimilată
-
Polul formati.$ care are Bn .edere efectele asimilării informaţiei asupra intelectului
In#ormarea intelectuală e referă la asimilarea şi transmiterea .alorilor ştiinţifice şi umaniste Bn conformitate cu anumite principii şi norme didactice sau ordonate Bntr-un anume fel cu scopul de a facilita Bnţelegerea şi Bnsuşirea lor / informa din punct de .edere intelectual nu Bnseamnă a acumula Bn orice fel c
"G
„Cultura nu trebuie Bnţeleasă ca o performanţă reali#ată doar o singură dată din punct de .edere istoric sau ca un produs finit mu#eal al unei epoci$ ci trebuie Bnţeleasă ca un sistem dinamic$ funcţional şi mai ales capabil să se adapte#e” (0oen'off$ +,,+",) Cultura repre#intă o moștenire ce se transmite cu a@utorul codurilor de comunicație specifice cum sunt gesturile ori cu.intele$ scrisul și artele$ mass media (presa$ radioul$ tele.i#iunea)$ media interacti.ă (telefonul) Kn același fel se transmit gesturile$ ritualurile$ cunoștinț ele teoretice$ normele abstracte$ religia Cultura poate fi Bnsușita prin di.erse forme ale memoriei subiecti.e (reflee$ cu.inte$ imagini) dar și prin intermediul memoriei obiecti.e(obiecte$ peisa@e$cărți$ numere$ reguli) in definiţia canonică a culturii (E : &Ilor$ +92+) putem obser.a care este Bntinderea domeniului de referinţă al culturii „(J) cu.
Două a"ordări/ Cultura constituită (Bnaltă$ elaborată$ profesionistă auctorială$ aulică$ elitistă „ma@oră” Bn terminologia lui 0ucian :laga) /ceasta e gu.ernată de canoane (legi$ reguli$ standarde .alorice de gust şi educaţie estetică foarte ridicate) pentru Bnsuşirea cărora este necesară o pregătire compleă şi de lungă durată Ralph Linton L&ermenul LculturăL se referă la modul total de .iață al oricărei societăți$ si nu numai la acele părții ale acestui mod pe care societatea le considera superioare sau di#erabileL 3u eistă societate fără cultură și nici indi.i#i care sa nu participe la o anumita cultură$ de aceea orice specialist Bn științele sociale trebuie să cunoască faptul că nu eistă societă ți aculturale și nici indi.i#i aculturali efiniția culturii LF cultură este configurația comportamentelor in.atate si a re#ultatelor lor$ ale caror elemente componente sunt impărtășite și transmise de către membrii unei societăți dateL Conceptul de cultura conține fenomene de cel pu țin trei ordine diferite - material produse ale muncii? - cinetic comportamentul eplicit? - cunoștinte$ atitudini si .alori „Cultura nu trebuie Bnţeleasă ca o performanţă reali#ată doar o singură dată din punct de .edere istoric sau ca un produs finit mu#eal al unei epoci$ ci trebuie Bnţeleasă ca un sistem dinamic$ funcţional şi mai ales capabil să se adapte#e” (0oen'off) Pornind de la faptul că oamenii$ respecti. colecti.ităţile umane$ se diferenţia#ă prin apartenenţa lor la o anumită cultură$ iar aceste diferenţe influenţea#ă interacţiunea indi.i#ilor din spaţii socioling.istice diferite$ 0oen'off (+,,) a delimitat trei dimensiuni ale culturii dimensiunea mentală$ repre#entată de fondul de cunoaştere comun unei colecti.ităţi umane şi Bn care sunt incluse .alorile$ normele$ repre#entările$ ritualurile$ mentalităţile specifice fiecărei culturi Bn parte? dimensiunea materială$ repre#entată de artefacte ca obiecti.are a culturii$ un rol important "5
re.enindu-i aici limbii ca mi@loc de comunicare? dimensiunea funcţională$ repre#entată de acţiunile$ modelele de interpretare şi de comportament comune unei grupări umane$ prin care cultura de.ine un „sistem de orientare” (&'omas$ +,,6)$ iar „standardele culturale” ca elemente diferenţiatoare Bntre culturi „sunt .ă#ute de către ma@oritatea membrilor unei anumite culturi ca normale$ fireşti$ tipice şi obligatorii” (&'omas$ +,,""9+)
%atematicianul %iron 3icolescu arata ca o .ec'e definitie spune RCultura generală este ceea ce i ți rămane dupa ce ai uitat tot ce ai in.ățat”
'ormarea intelectuală urmăreşte acti.area şi de#.oltarea g
•
•
•
•
•
Cele mai semnificati.e metode şi te'nici de muncă intelectuală sunt (3icola$ +,,G) iniţierea şi familiari#area celor care se educă cu folosirea unor instrumente auiliare pentru Bmbogăţirea cunoştinţelor (dicţionare$ enciclopedii etc)? formarea priceperii de folosire a surselor de documentare şi de Bntocmire a unor planuri de idei$ conspecte$ fişe etc? formarea unor procedee speciale de Bn.ăţare$ Bn funcţie de conţinutul şi compleitatea sarcinii? familiari#area celor care se educă cu specificul şi cerinţele te'nicii de obser.are$ eperimentare? stimularea celor care se educă pentru stabilirea unor corelaţii Bntre cunoştinţele asimilate prin treceri succesi.e de la abstract la concret şi de la concret la abstract? "6
• •
familiari#area cu unele strategii creati.e Bn re#ol.area sarcinilor de Bn.ăţare? adoptarea şi respectarea unui regim raţional de muncă şi odi'nă -
7. De)$oltarea prin exerci&iu a proceselor de cunoa+tere a indi$idului
/cest obiecti. se referă la ambele categorii de procese cogniti.e la procesele de cunoaştere sen#orială$ adică sen#aţiile$ percepţiile şi repre#entările$ şi la procesele cogniti.e logice sunt g
Aetode de e$iden&iere a poten&ialului creati$/ &etoda anali/ei produselor activităţii elevilor $ fiind e.ident că$ de eemplu$ talentul plastic se .ădeşte Bn primul r
-
B. 'ormarea unei moti$a&ii optime a acti$ită&ii de cunoa+tere în general +i a în$ă&ării +colare în special Pe acest plan sunt importante formarea optimului moti.aţional (adică pragul adec.at de mobili#are a resurselor indi.idului$ prin raportare la dificultatea sarcinii - nici subestimare nici supraestimare)$ de#.oltarea Bn timp a moti.elor intrinseci de cunoaştere$ a interesului pentru cunoaştere$ a ordonării moti.elor Bn funcţie de importanţa lor -
. 'ormarea unei concep&ii despre lume
"2
Concepţia despre lume repre#intă „un sistem de repre#entări şi idei despre natură$ societate şi g
-
. 'ormarea deprinderilor de igienă a muncii intelectuale
1giena muncii intelectuale urmăreşte păstrarea sănătăţii fi#ice şi psi'ice a ele.ilor$ educarea lor astfel Bnc
"u rivire la saţiul în care are loc) Bncăperea să aibă sursă de lumină4naturală sau artificială adec.ată acti.ităţi de Bn.ăţare$ pentru toate situaţiile Bn care ele.ii citesc$ scriu$ desenea#ă etc? mobilierul să corespundă fi#icului .
•
•
•
•
"u rivire la timul în care are loc activitatea intelectuală) acti.itatea şcolară #ilnică a claselor primare să fie stabilită Bn programul #ilnic al şcolii Bnainte de amia#ă$ c
•
•
•
•
"9
Gre+eli care împiedică în$ă&area autentică/ • • •
• •
• • •
C
(. 1. Torrance (+,6) conduite – indicatori ai creati.ităţii indi.iduale pentru copii Bşi poate ocupa timpul fără a fi stimulat? preferă să se Bmbrace Bn mod deosebit? merge dincolo de sarcinile trasate? este Bn stare să se amu#e cu lucruri simple Bn moduri ingenioase? Bntreabă insistent „de ce” şi „cum”? Bi place să organi#e#e @ocuri Bn curtea şcolii? Bi place să po.estească despre descoperirile şi in.enţiile lui? găseşte utili#ări neobişnuite ale @ucăriilor? nu se teme să Bncerce ce.a nou? desenea#ă Bn caietul său Bn timp ce profesorul dă indicaţii sau ţine lecţia? foloseşte toate simţurile Bn obser.aţie? • • • • • • • • • • •
Teorii despre de)$oltarea intelectuală !eha$iorismul. Kn perspecti.a acestei concepţii$ psi'ologia se restr
condi&ionare operantă, repre#entată Bn / de ^atson şi >inner ( pentru fiarea unei reacţii este necesară intărirea ei$ po#iti.ă sau negati.ă) ; ; prim :e'a.iorismul constituie o concepţie destul de reducţionistă /simil
Teoria genetic cogniti$ă +i structurală. /utor =erome :runer
",
e#.oltarea intelectuală depinde de ambianţa culturală$ de societate$ care-i oferă omului mi@loace de acţiune$ de repre#entare imaginati.ă$ de simboli#are şi de comunicare Conform lui :runer$ Bn.ăţarea umană se reali#ea#ă prin trei modalităţi fundamentale sau la trei ni.eluri modalitatea acti.ă$ reali#ată de subiect prin acţiune asupra lumii Bncon@urătoare? se referă la acţiuni materiale$ motrice( caracteri#ea#ă cunoaşterea Bn primii ani ai .ieţii)? modalitatea iconică$ ba#ată pe organi#area .i#uală şi pe folosirea unor imagini sc'ematice (Bntre 5 şi 2 ani mai ales)? modalitatea simbolică$ Bn care locul imaginilor este luat de simbolurile lor – cu.inte sau alte forme de limba@$ care permit aplicarea de operatori – reguli de formare şi transformare – şi au o mare capacitate de condensare Kn pri.inţa stării de pregătire pentru Bn.ăţare$ :runer consideră că orice subiect Bi poate fi pre#entat copilului$ indiferent de .
•
•
Teoria în$ă&ării cumulati$-ierarhice. Pentru ; 7agne$ autorul teoriei menţionate$ Bn.ăţarea este determinată de anumite condiţii$ care se di.id Bn două mari grupe condiţii interne şi condiţii eterne ale Bn.ăţării Capacităţile iniţiale pe care le posedă un subiect sunt condiţiile interne ale Bn.ăţării$ iar condiţiile eterne sunt cele din afara persoanei$ a căror acţiune nu depinde de ea Kn.ăţarea necesită organi#area condiţiilor eterne$ ţin
• • •
• •
•
Teoria cogniti$istă. Psi'ologia cogniti.ă se centrea#ă mai ales pe resorturile de prelucrare şi procesare a informaţiei$ pe modalităţile de „sporire” cogniti.ă prin eploatarea multitudinii de ni.eluri de operare a g
G!
Eersarea deliberată Bn procesul didactic a cunoştinţelor procedurale ar asigura Bn bună măsură integrarea optimă dintre cunoştinţele eplicite şi cele implicite ale spaţiului formal$ nonformal şi informal 4rin educaţia intelectuală ele!ii trebuie să posede nu informaţii pur "i simplu, ci informaţii despre felul cum se accede la informaţii, cum se prelucrează, cum se interpretează. uno"tinţele despre cunoa"tere se numesc metacuno"tinţe sau metacunoa"tere &cf. iclea, 2AAE'. uno"tinţele despre modul de organizare "i producere a cunoa"terii poartă numele de metacuno"tinţe sau de metacunoa"tere. După cum remarcă psihologii cogniti!i"ti &iclea, +emeni, 2AAA, p. E7', de regulă metacunoa"terea nu este abordată explicit la ni!elul conţinuturilor, ci mai mult implicit, in!oluntar( profesorul nu î"i propune să predea metacuno"tinţe, a"a încât ele!ii sunt ne!oiţi să Mghicească singuri cum trebuie abordat un anumit conţinut. u toate că sunt foarte importante, metacuno"tinţele se dobândesc nesistematic, chiar la întâmplare "i de cele mai multe ori incon"tient de către cei instruiţi.
&etacogniţia este un concept psi'ologic care se referX la cunoaşterea de cXtre subiect a particularitXţilor propriului său sistem cogniti. Capacitatea metacogniti.X .i#ea#X$ prin urmare$ posibilitXtile de conştienti#are şi de control ale propriilor procese de g
Educatia capacităţilor metacogniti.e Bncepe din primii ani ai şcolii şi include iniţierea ele.ilor Bn strategii de anali#X criticX a propriului mod de g
G+
Curs E
(duca&ia morală
„cerul Bnstelat deasupra-mi şi legea morală Bn mine”(1 Want) Educatia morala este acea dimensiune a acti.ităţii de formare-de#.oltare a personalităţii care .i#ea#ă Lceea ce este mai profund şi mai accentuat subiecti. in fiinţa umanăL (;ene *ubert) Educaţia morală ar putea fi definită astfel „crearea unui cadru adec.at interiori#ării componentelor moralei sociale Bn structura personalităţii copilului” %orali#area fiinţei este una dintre sarcinile perene ale educaţiei Prin procesul educaţiei morale se urmăreşte Bncorporarea şi punerea Bn act a .alorilor morale purtate de societate Ce este morala H (mor$ moris obicei$ mora.$ u#) Este element de specificitate umană$ este ceea ce ne diferenţia#ă de alte specii Want spunea că actul uman şi actul moral sunt identice F definiţie de manual foarte Bnt
Con&inutul moralei se concreti#ea#ă Bn idealul moral$ .alorile$ normele şi regulile morale &oate aceste componente constituie structura sistemului moral G
1dealul moral repre#intă imaginea perfecţiunii din punct de .edere moral Esenţa idealului moral se manifestă prin .alorile$ normele şi regulile morale 8alorile morale reflectă anumite cerinţe şi eigenţe generale$ ce se impun comportamentului uman Bn .irtutea idealului Eemple de .alori patriotism$ atitudine faţă de democraţie$ libertate$ onestitate$ cinste$ responsabilitate$ eroism$ cooperare$ modestie 8alorile au un caracter polar$ fiecărei .alori corespun#eac' ? unele pri.esc lucrurile (opere$ bunuri)$ altele pri.esc persoanele (caracter$ personalitate)? anumite .alori au caracter facultati.$ altele au un caracter obligatoriu /cestea din urmă sunt spri@inite şi apărate$ promo.ate de sisteme normati.e care include reguli şi sancţiuni morale$ @uridice$ religioase etc /ristotel- Etica nicoma'ică- irtutea ca medie Bntre două ecese *irtuţile nu sunt talente ascunse pe care omul le are fără să ştie" ele se formea/ prin eBerciţiu) Şi tot prin eBerciţiu se păstrea/ (*irtutea ca 'abitus)
/ristotel tratea#X pe r
Aoralitatea este morala Bn act$ morala subiecti.ă$ re#ultatul interiori#ării .alorilor şi normelor morale obiecti.e &recerea de la morala obiecti.ă la moralitate se reali#ea#ă cu a@utorul educaţiei morale ;aportul faţă de norme poate lua mai multe c'ipuri enunţate Bn termeni ca anomie (fără lege$ Bn afara legii)$ 'eteronomie (legea impusă de alţii)$ socionomie (legea deri.
G"
acti.area la subiect a unei conştiinţe mature (RCare este cel mai bun lucru pentru mineH”)? .alori#area conduitelor şi succesului (RCum am acţionatH”) F problemă dificilă se i.eşte Bn legătură cu reali#area educaţiei morale Bntr-o societate multiformă şi eterogenă din punctul de .edere al normelor şi .alorilor •
•
Aodele psihopedagogice ale #ormării $alorilor morale /legerea acestor modele nu este Bnt
. Aodelul lui Mean 1iaget :psiholog el$e&ian F<-
%tadiul cooperării :sau al autonomiei= Bncepe să se conture#e Bncep
-
substadiul moralităţii principiilor indi.iduale de conduită .i#ea#ă păstrarea respectului de sine$ adoptarea principiului conform căruia .iaţa autentică nu se poate ba#a dec
Eistă şase moti.e diferite ce eplică comportamentul moral al fiecărei .
'undamente ale luării deci)iei morale Widder şi colaboratorii lui (p +6- !) au furni#at un cadru de ba#ă care poate fi adoptat Bn luarea deci#iilor etice - Testul în faţa legii dacă eistă o lege Bn pri.inţa problemei tale$ a te supune ei este cea mai bună alegere pe termen lung - Testul apariţiei pe prima pagină a /iarului dacă deci#ia pe care eşti pe cale să o iei .a fi mantian ( Tre"uie să alegi binele) G5
?"iecti$ele educa&iei morale Ca sarcină globală$ educaţia morală urmăreşte formarea personalităţii morale$ a omului moral Cele mai cunoscute o"iecti$e sunt #ormarea con+tiin&ei morale +i #ormarea conduitei morale.
'ormarea con+tiin&ei morale presupune reali#area următoarelor obiecti.e particulare formarea repre#entărilor$ noţiunilor şi @udecăţilor morale$ precum şi a con.ingerilor morale Dormarea conştiinţei include- din punct de .edere psi'ologic- două componenteJ cognitivă şi afectivă) Cea cognitivă se referă la informarea copilului cu conţinutul şi cerinţele .alorilor$ normelor şi regulilor morale Ea se reali#ea#ă prin instruire morală) /cceptarea imperati.elor moralei sociale presupune cu necesitate cunoaşterea şi Bnţelegerea de către copil a sensului şi cerinţelor pe care societatea le-a consemnat Bn elementele propriului sistem m ;e#ultatele acestei cunoaşteri se concreti#ea#ă Bn fomarea repre#entărilor şi noţiunilor morale Repre/entarea morală este o reflectare sub formă de imagine intuiti.ă a ceea ce este caracteristic unui comple de situaţii şi fapte morale concrete in care copilul a fost angrenat Prin generali#are şi abstracti#are se a@unge deci la noţiunea morală) Ea reflectă ceea ce este esenţial şi general unei clase de manifestări morale$ pe care o normă sau regulă morală le cuprinde$ caracterul apreciati. eprim
Aetodele +i procedeele didactice de educa&ie morală se .or corela cu laturile ce urmea#ă să se forme#e$ cu particularităţile de . Prairat (+,,2) forme ale pedepselor •
•
•
•
Pedeapsa+ispăşire" concreti#area acesteia fiind purificarea$ sal.area sufletului prin suferinţa fi#ică a corpului omenesc? Pedeapsa+semn asociată corpului marcat fi#ic$ care trebuie să poarte pecetea greşelii să.
G6
Recompensa •
•
•
Este eronat să credem că recompensarea comportamentelor ele.ilor ne face să fim educatori sau părinţi mai buni$ Bntruc
Contrariul lui a fi imbecil din punct de .edere moral este a a.ea con știință ar conștiința nu se c<știgă la tombolă și nici nu pică din cer () /de.ărat$ admit că pentru a reuși să a.em conștiin ță ne sunt necesare unele Bnsușiri Bnnăscute$ ca acelea trebuincioase pentru a aprecia mu#ica sau pentru a ne bucura de artă Și presupun că ar mai fi fa.orabile și anumite condiții sociale și economice$ fiindcă unuia care s-a .ă#ut din leagăn pri.at de cele necesare omului este greu să-i pretin#i aceea și ușurință Bn Bnțelegerea unei .ieți bune ca și celor care au a.ut parte de o soartă mai bună acă nimeni nu te tratea#ă omenește$ nu-i de mirare să capeți apucături de animal ar odată acordat acest minimum$ cred că restul depinde de atenția și efortul fiecăruia Kn ce constă această conștiință care ne .a lecui de imbecilitatea moralăH Kn principal$ ea re#idă Bn următoarele aspecte o ă știm că totul nu ne este indiferent pentru că .rem realmente să trăim și Bncă să trăim bine$ omenește bine o ă fim dispuși a obser.a dacă ceea ce facem corespunde sau nu cu ceea ce Bntr-ade.ăr .rem o Pe ba#a practicii$ să de#.oltăm treptat bunul gust moral$ astlfel Bnc
Cursul F
(D*C3ȚI3 (%T(TICH
RF operă de artă este un popas de frumuseţe Bntr-o lume ur
G2
al oricărei creaţii de artă este absolut e.ident Duncţiunea pe care arta o Bndeplineşte re#ultă de altfel din această Bnsuşire a ei$ prin care sufletul omenesc se Bntregeşte$ eercit
3otă %ulțumiri domnului profesor Constantin Cucoș pentru pre#entul material de curs (steticul - dimensiune existențială a omului Fmul ființea#ă si se desfasoară nu numai Bn conformitate cu mobiluri intelecti.-practice$ ci si Bn concordanta cu legile frumosului$ ale armoniei si coerentei esteticului din natura$ societate si opera de artă Kntr-un anumit sens$ eistenta umana poate de.eni Lopera de artaL Bn masura Bn care omul Bsi ia drept model idealitatea constituti.a a artisticului si eemplaritatea c
ntre"are/ %unteti de acord că există un con ținut comun tuturor culturilor în pri$inta operelor de arta si că doar #orma de repre)entare di#era2 3rgumentați raspunsul Educatia estetica nu .ine sa limite#e sau sa afecte#e libertatea alegerii sau aderarii la frumosul autentic impotri.a$ prin intermediul ei$ se pregateste terenul Bnt
G9
considerabileL (;acle$ +,9"$ p +G,) 8alentele emotional-estetice pot fi potențate nu numai prin intermediul disci plinelor de profil$ ci prin toate acti.itatile instructi.-educati.e$ fapt ce reclamă pregatirea tuturor educatorilor Bn direc ția formării propriei sensibilități$ dar si pentru formarea sensibilității ele.ilor$ Bn .ederea receptării semnificațiilor estetice ntre"are/ Ce #el de $alențe estetice deține disciplina pe care o $eți preda2 a facem aici preci#area ca educatia estetica nu trebuie confundata cu educatia artistica in punctul de .edere al continutului$ educatia estetica are o sfera mai larga$ inclu#alon->agat'on
aloarea estetică. 8alorile estetice sunt acele .alori spirituale (sublim$ tragic$ graţios) grupate sub categoria de #rumos şi pe care le regăsim Bn ceea ce numim aspectul epresi. al obiectelor$ fiinţelor etc 8aloarea estetică dă operei de artă unitate şi decodificare semantică$ adică presupune unitatea dintre formă şi conţinut 8aloarea estetică se constituie Bn cadrul relaţiei dintre subiect şi obiecte$ apare pe un teren ontic$ dar presupune subiecti.itatea umană 8aloarea estetică presupune Bnţelegere şi @udecată$ dar şi dăinuie Bn timp$ c'iar dacă operele au dispărut
upă c'elling$ frumosul este „1nfinitul pre#entat de o manieră finită” ?!I(CTI(L( (D*C3TI(I (%T(TIC(
Educația estetică este o componentă a educa ției integrale care urmăre ște modelarea specifică a pesonalității prin formarea calităților estetice$ prin intermediul .alorilor estetice ale frumosului din toate sferele Bn care se manifestă- din artă$ Bndeosebi$ din societate și din natură (:onta ș$ 1$ Pedagogie-tratat$ Ed :ic /ll$ :ucurești$ !!+) acă uni.ersul cotidian ți se pare sărac$ nu-l acu#a pe el$ spunea poetul german ; % ;il>e? acu#ăte pe tine și spune-ți că nu ești destul de pregătit pentru a e.oca bogățiile lui$ căci pentru creator nu G,
eistă nici un loc sărac și indiferent (%omanu$ %$ 1ntroducere Bn teoria educației$ Polirom$ !!$ p ,") unt identificate două categorii de obiecti.e care .i#ea#ă formarea capacității de a aprecia .alorile estetice Bn calitate de receptor-consumator de frumos? de#.oltarea capacității de a crea .alori estetice-iposta#a de creator de frumos (cf %omanu$ %$ 1ntroducere Bn teoria educației$ Polirom$ !!$ p ,6)) •
•
/rta de#.oltă sentimentul libertății$ at
(ducarea atitudinii estetice. /titudinea estetică se eprimă printr-un ansamblu de reacții spirituale ale ființei umane față de .alorile estetice (ale naturii$ societății și artei) Principalele componente ale atitudinii estetice sunt gustul estetic$ @udecata estetică$ idealul estetic$ sentimentele și con.ingerile estetice
Gustul estetic repre#intă capacitatea de a reacţiona spontan printr-un sentiment de satisfacţie sau insatisfacţie fată de obiectele si procesele naturale$ de actele şi reali#ările umane sau de operele de artă$ pri.ite toate ca obiecte ale Bnsuşirii estetice a realităţii de către om ;eacţia de gust estetic se declanşea#ă Bn momentul contactului cu .alorile estetice şi se manifestă sub forma unei dispo#iţii sau trăiri subiecti.e Pre#enţa gustului se eprimă prin sensibilitate la tot ce este frumos$ prin capacitatea de orientare şi alegere Bn concordanţă cu legile frumosului 7ustul estetic aparţine prin ecelenţă sensibilităţii şi imaginaţiei$ fapt pentru care nu poate fi Bntotdeauna argumentat din punct de .edere teoretic$ deşi se ba#ea#ă pe anumite criterii uneori imposibil de eprimat pe plan logic e aceea gusturile sunt diferite de la un indi.id la altul$ fiind dependente de structura personalităţii$ condiţiile de .iaţă$ eperienţa acumulată şi mai ales de re#ultatul educaţiei şi al climatului cultural Bn care trăieţte omul &răsăturile de personalitate$ Bnnăscute sau dob
durata trăirii diferă de la un indi.id la altul$ fiind determinată de categoria (tipul) .alorii estetice şi de structura personalităţii e disting emoţii simple$ Bnnăscute$ cu re#onanţă biologică (bucurie$ tristeţe$ durere) şi emoţii complee$ specific umane (regretul$ dorul$ mila$ eta#ul$ nostalgia etc)$ toate fiind pro.ocate de receptarea .alorilor estetice
Con$ingerile estetice sunt idei despre frumos care au de.enit mobiluri interne$ orient
De)$oltarea aptitudinilor creatoare în di#erite domenii ale artei. e#.oltarea aptitudinilor$ intereselor si Bnclinatiilor ele.ilor repre#inta un obiecti. important al scolii Kn ceea ce pri.este aptitudinile artistice$ educatia estetica urmareste at
'rinciiile educaţiei estetice Principiul educaţiei estetice pe ba#a .alorilor autentice? Principiul receptării creatoare a .alorilor estetice? Principiul perceperii globale$ unitare a conţinutului şi formei obiectului estetic? Principiul Bnţelegerii şi situării contetuale a fenomenului estetic
Aaterial suplimentar
%crierea #rumoasă /ceastă deprindere se poate reali#a la ni.elul ariei curriculare 0imbă şi comunicare$ a.
$$crisul - pictura .ocii”$ după cum frumos se face remarca Bntr-un pro.erb latin$ este$ Bn bună măsură$ şi pictura sufletului$ a eului intim al fiecăruia $$pune-mi cum scrii$ ca să-ţi spun cine eşti” nu este un pro.erb lipsit de importanţă Duraţi de @ocul de-a cu.intele$ ca profesori de limba şi literatura rom
Witsc'$ cu.Bnt german intraductibil$ intrat ca atare Bn fondul de termeni internationali ai esteticii si utili#at pentru a desemna arta de prost gust$ pseudoarta$ ca si prostul gust Bn general Witsc'-ul semnifică arta-surogat$ precum si toate acele produse artistice concepute Bn spiritul eploatarii doar a unuia sau unora dintre grupurile de stimuli ce intra in compunerea artei stimuli de ordin biologic (indeosebi cei erotici$ de ordin etic (sentimentalismul$ de ordin magic ori ludic Witsc'-ul se refera$ prin urmare$ la un uni.ers lipsit de profun#ime si de semnificatii social umane superioare atorita alterarii gustului estetic Bn conditiile industriali#arii$ seriali#arii si comerciali#arii productiei de arta sau a celei arti#anale$ apare si un public >itsc' cu gusturi estetice >itsc'$ predispus a fi recepti. la .ulgaritate$ la gregar sau melodramatic (ictionarul de estetică generală$ +,2)
1sihologia itsch-ului 3"raham Aoles Citate Denomenul Witsc' se ba#ea#ă pe o ci.ili#aţie de consum$ care produce pentru a consuma şi crea/ă pentru a produce" Bn cadrul unui ciclu cultural Bn care noţiunea fundamentală este accelerarea) Ceea ce Bnseamnă că omul consumator este legat de elementele materiale din @urul său şi că .aloarea tuturor lucrurilor suferă o alterare$ din cau#a acestei subordonări faţă de lucruri 8om distinge$ Bn consecinţă$ o serie de tipuri de raporturi ale omului cu mediul său Bncon@urător$ constituit dintr-un ansamblu de lucruri sau de obiecte numai Bn raport cu acestea .om putea situa atitudinea >itsc' + %odul ascetic Primul tip este modul asceticJ lucrurile sBnt pri.ite$ de fapt$ ca nişte duşmani destul de periculoşi$ de care indi.idual trebuie să se distanţe#e printr-o etică de se.eritate şi de eliminare sistematică intro.ertitul care se teme de lume$ ascetul$ călugărul Bn celula sa$ ca şi tuaregul pierdut Bn deşert$ iată cBte.a eemple %odul 'edonist /l doilea tip de relaţie indi.id-niediu .a fi denumit modul hedonistJ lucrurile sBnt făcute pentru om$ ele repre#intă unul dintre sectoarele mediului său Bncon@urător Eistă o bucurie produsă de lucruri$ plăcerea de a ţine un obiect frumos Bn mBnă$ de a-1 mingBia$ de a-+ iubi$ eistă o sen/ualitate legală de o(iecte" care face parte din sen#ualismul general " %odul agresi. /l treilea tip de relaţie cu lucrurile ar fi agresivitatea) istrugerea obiectelor este$ Bntr-un fel$ plăcută$ pentru că Bnseamnă că le pose/i) 1ncendiul$ @aful$ demolarea repre#intă un tip de raport$ adeseori foarte .iolent$ cu obiectele$ un raport legat de bunăstare$ care pentru un psi'analist se reduce la instinctele fundamentale ale
5
reali#ării / distruge este la fel de fascinant ca şi a construi$ adeseori este c'iar mai la BndemBnă şi mai direct (.e#i 7ingis *an) G %odul ac'i#iti.$ al acaparatorului$ net marcat de o ci.ili#aţie burg'e#ă posesivă" care a .ă#ut Bn proprietate epresia dilatării fiinţei coeBtensive asupra achi/iţiilor sale) orinţa de putere a omului se manifestă prin sporirea posesiunilor sale :a#a este ideea de investiţie" actul esenţial fiind obţinerea$ cumpărarea sau cucerirea %etăţeanul Kane al lui Frson ^elles$ care Bşi con.ertea puterea Bn acumularea de obiecte$ nu este altce.a decBt eemplul etrem al dorinţei de posesiune lumea .ă#ută ca un talcioc şi$ implicit$ posedarea lumii 5 %odul suprarealist Relaţia suprarealistă cu lucrurile este$ de fapt$ o descoperire recentă (+,!+,"!) Ea se spri@ină pe o percepţie estetică specială$ care nu se ba#ea#ă nici pe ideea de in.estiţie$ nici pe sen#ualitatea pură a obiectului$ ci pe un factor situaţional$ factorul de (i/arerieJ o umbrelă şi o maşină de cusut aşe#ate alături pe o masă de operaţie ar eplicita această relaţie suprarealistă$ deoarece apariţia la ni.el estetic a straniului se Bnfăptuieşte prin asocierea unor obiecte scoase din cadrul lor o(işnuit" cu " sau n dimensiuni 6 %odul funcţionalist sau cibernetic 1n sistemul nostru social$ se mai distinge Bncă un tip de relaţie relaţia ci(ernetică sau funcţionalistă" care se spri@ină pe afirmarea unei raţionalităţi a lucrurilor şi a obiectelor$ tradusa Bn ultimă instanţă Bntr-o concepţie raţionalista$ Bn cadrul căreia fiecare lucru este unealta unui act$ eact Bn sensul Bn care am definit unealta şi mai sus Pentru fiecare obiect un act$ dar şi reciproc$ pentru fiecare acţiune un obiect şi$ Bn consecinţă$ dacă acţiunea nu mai eistă$ atunci obiectul$ inutil$ dispare 2 %odul >itsc' Relaţia Kitsch" Bn fine$ se spri@ină pe o compunere originală a atitudinilor descrise mai sus? ea se ba#ea#ă pe ideea de antiartă a fericirii$ pe o situaţie „de mi@locL a şi pe dorinţa fericitului posesor de acumulare$ @ustificată „moralmenteL prin preteBtul funcţionalului (ca Bn ca#ul gadget-urilor şi al su.enirurilor) Witsc'-ul are$ aşadar$ legături simultane cu funcţionalitatea$ cu ac'i#iti.itatea (dorinţa de acumulare) şi cu estetica acă se produce o alterare Bn latura funcţionalităţii şi$ Bn acelaşi timp$ apare o tendinţă specifică spre decorativ) $ituaţii LitschJ artă religioasă$ artă de apartament$ artă decorati.ă$ epoci de ci.ili#aţie$ locuri acte LitschJ acte creatoare de obiecte (industriali#area su.enirului)$ arti#anat$ design industrial o(iecte LitschJ obiecte „sedimentareL$ Bngrămădite Bn timp$ obiecte „tran#itoriiL$ sortite casării$ obiecte „permanenteL$ destinate unei eternităţi pro.i#orii
8om enunta patru criterii itsch$ aplicabile la asocierile de obiecte ,0 "riteriul aglomerarii fara limite n ansamblu >itsc' este format din di.erse obiecte Bng'esuite Bntr-un spatiu restrBns ca .olum sau ca suprafata M0 "riteriul (eterogenitatii. Fbiectele adunate Bmpreuna nu au nici o legatura unele cu altele incidental$ aceasta poate fi sursa unui suprarealism combinatoriu inconstient
5"
N0 "riteriul antifunctionalitatii . /cesta corespunde distinctiei dintre seria functionala$ cum ar fi$ de eemplu$ seria instrumentelor c'irurgicale ase#ate unul lBnga altul pe masuta de ser.iciu de litsc' sa apara Bn urma unor intentii deliberate$ cum ar fi Bn ca#ul consultarii unui decorator in contra$ el presupune o de#.oltare lenta$ acumularea triumfala a unor trofee de calatorie si a unor marturii de eotism$ trofee care sBnt do.e#i ale ascensiunii sociale sau socio-economice$ garantii ale seductiei eercitate asupra indi.idului de catre piata si ale unei gîndiri artistice atomi/ate" caracteri#ata prin aceea ca .ede clar fiecare obiect Bn parte$ dar nu si ansamblul lor si care nu cunoaste alta coerenta decBt aceea a sedimentului sau a grame#ii$ a succesiunii tentatiilor$ mai curBnd decBt aceea a unui proiect de ansamblu
P;13C1P110E W1&C*-01 ,0 'rinciiul inadecvarii J 1deea de inadec.are a fost adusa Bn discutie de catre Engel'ardt$ care a remarcat ca Bn orice aspect sau Bn orice obiect eista o de.iere$ o distantare permanenta fata de scopul sau nominal$ fata de functia pe care trebuie s-o Bndeplineasca - fie ca e .orba de un produs$ fie de un tirbuson - si o distantare fata de realism - daca e .orba de orice fel de epresie artisti ca Witsc'-ul tinteste Bntotdeauna putin alaturi$ Bnlocuieste ceea ce este pur cu ce.a impur$ c'iar atunci cBnd descrie puritatea upradimensionare sau subdimensionare a obiectului un cap de politician pe dopurile pentru sticle$ aurirea ultimilor metri ai unei cai ferate la terminarea construirii ei$ capul lui 1sus$ format /fnor / 2$ ca semn pentru cartea de rugaciuni ete Kntotdeauna obiectul este Bn acelasi timp si (ine si prost conceput LbineL$ la ni.elul unei reali#ari Bngri@ite si constiincios finisate$ LrauL$ Bn sensul ca partea de conceptie este foarte distorsionata M0 'rinciiul cumularii /m .orbit de@a despre principiul cumularii Bn legatura cu tendinta de îngramadire sau de frene/ie" de Ltot mai multL$ care i#.oraste Bn mod foarte e.ident din ci.ili#atia burg'e#a Doarte putini maestri sBnt total scutiti de tendinta aceasta$ care consta Bn umplerea .idului prin suprasolicitarea mi@loacelor sa ne gBndim la ;ic'ard ^agner care Bng'esuie poe#ia peste mu#ica$ teatrul peste poe#ie si baletul peste drama sau sa ne gBndim la prodigioasele .olute aurite care decorea#a paturile lui 0udo.ic de :a.aria /cumularea religiei si a eroismului sau a erotismului si eotismului produce re.arsarea fBntBnilor sensibilitatii noastre$ c'iar daca uneori sensibilitatea este contrariata? apare o reactie de depasire" de înecare" care ne constrBnge la perceperea globala a unui sistem Witsc'-ul nu ne lasa niciodata indiferenti$ iar bunul gust nu este decBt una dintre formele prostului gust (a.ignac)$ o forma careia nu poti s a-i reprose#i nimic
*"+&/ 'F0T1 '23 "1 D/* "1 T04/ST*/ On soare ar/ator" ce sen/atie splendida *a veti (ucura din plin de el si" în plus" de o auditie perfecta" gratie ochelarilor radio" care adapostesc" în cele mai frumoase rame reali/ate vreodata un radio cu tran/istori de calitate superioara Puteti asculta numai dumneavoastra @ ureche va ramîne disponi(ila" ca sa au/iti soaptele iu(itului) !oarte usori si conforta(ili" functionea/a cu (aterii microscopice standard) Rame negre în forma de racheta cosmica) Ideal" ca sa nu va plictisiti in timpul curei de soare) 0a obiectul >itsc' eista o relatie foarte specifica Bntre materie si forma? astfel$ portelanul de %aissen es te folosit pentru lustre$ aurul pentru paturi$ lemnul pretios pentru ouare$ toate acestea sBnt Bn spiritul coloanelor facute din caramida-imitatie de piatra din templele neorenascentiste ale bisericilor din Europa centrala forma corespunde gene#ei unei alte materiiJ tiparul de fonta urmareste sa redea curbele e.anescente ale al.itei sau ale macaroanelor$ eroismul Bmbraca forme Lde bun gustL$ suferinta se topeste Bn pudoare etc &otusi$ principiul acumularii$ al frene#iei nu caracteri#ea#a numai >itsc'-ul? manierismul sau rococoul contin si ele acest factor latent$ facilitBnd grefarea >itsc'-ului mai degraba pe aceste tipuri de arta$ decBt pe puritate clasica sau geometrica
5G
N0 'rinciiul erceerii sineste#ice Principiul perceperii sineste#ice se leaga de cel al acumularii$ este .orba de asaltarea a cBt mai multe canale sen#oriale$ simultan sau prin @utapunere #rta totala" .isul permanent al epocii noastre$ este amenintata in orice moment sa cada Bn >itsc' ca &etralogia interpretata de un teatru de pro.incie Daptul ca mobili#ea#a si oc'iul si urec'ea$ simturile de fundal (c'iller)$ repre#inta triumful operei si$ deci$ al operei comice %ultitudinea canalelor$ interferBndu-se fara reguli si fara masura Bn sistemele centrale de integrare ner.oasa$ apare ca un scop Bn sine Ceasurile cu clopotei$ sticlele de lic'ior ornate cu paiete de aur si cu mu#ica$ cartile parfumate .adesc aceeasi mentalitate$ ca si tortul miresii supra eta@at$ unde peste biscuiti se adauga banane$ #a'ar$ ciocolata$ plus toate culorile curcubeului$ Bntr-o opera caracteri#ata prin gigantism si pretentii sculpturale$ Bn genul turnului :abel sau al bisericilor de tara Q0 'rinciiul mediocrităț ii J &ragic$ Bn >itsc'$ este principiul mediocritatii Cu toata acumularea aceasta de mi@loace$ cu tot acest enorm displaI de obiecte$ >itsc'-ul ramBne la mi@locul drumului Bn pri.inta LnouluiL? spre deosebire de a.angarda$ el ramBne esentialmente o arta de mase$ adica o arta acceptabila pentru mase$ care li se ofera sistematic &ocmai prin mediocritate produsele >itc' dobBndesc un autentic caracter de fals si$ e.entual$ obtin un surBs condescendent din partea consumatorului$ care se crede superior lor$ din moment ce le @udeca %ediocritatea este ceea ce le leagă$ ceea ce le topeste Bntr-un ansamblu de per.ersitati estetice$ funetionale$ politice sau religioase %ediocritate este si Bn disproportie$ ca si Bn pastrarea liniei de mi@loc$ ea sta la ba#a eterogenitatii >itsc'-ului$ usurBnd consumatorilor actul de absorbtie si raspBndirea lui Bn toate domeniile am .a#ut ca eista si un itsch al avangardei, moda) %ediocritatea este nodul gordian al >itsc'-ului$ ale carui Bmpletituri este practic imposibil sa le descurci si orice fisura a mediocritatii" Bn sensul tendintei spre absolut$ de orice tip$ distruge fenomenul$ Bnlocuindu-l cu un fenomen din sfera frumosului sau al urBtului$ concurente Bn egala masura Bn ceea ce pri.este efectul asupra sinceritatii$ dupa cum bine a remarcat 0Idia Wresto.s>Is ;0 'rinciiut confortului J 1deea de a fi bine instalat$ la distanta mica de obiectul .i#at si de a nu a.ea decBt pretentii modeste$ duce$ Bn general$ la o acceptare facila si la confort$ la toata aceasta gama de sen#atii$ de sentimente si de forme degradate$ la culori lipsite de .iolenta si de spontaneitate percepti.a$ la acceptare totala ;emarcam faptul ca ideea de confort$ dat fiind ca inadec.area si irationalitatea repre#inta caracteristicile esentiale ale >itsc'-ului$ implica$ pentru solutionarea dilemei$ eistenta si posedarea a numerosi servitoriJ ser.anta care sa stearga de praf bibelourile$ care sa puna masa sau sa efectue#e numeroasele operatii legate de sc'imbarea farfuriilor
Curs < (lemente de teoria curriculumului; componen&a curriculumului /.
e altfel$ s-ar putea păstra două accepţiuni ale termenului de curriculum un sens restr
8i.ianne e 0ands'eere (+,,) propune următoarea definiţie „un curriculum este un ansamblu de acţiuni planificate pentru a suscita instrucţia ea include definirea obiecti.elor Bn.ăţăm
a obiecti.ele specifice unui domeniu (ni.el de Bn.ăţăm
56
%urriculum învăţat .reali/at0 Este ceea ce ac'i#iţionea#ă efecti. ele.ul şi care este interiori#at şi acti.i#at de către acesta$ Bn di.erse Bmpre@urări$ şcolare sau nu Curriculumul reali#at poate fi e.idenţiat şi prin e.aluare %urriculum suport) Constituie acea iposta#ă a curriculumului pre#entă la ni.elul unor suporturi instrucţionale precum cărţi$ g'iduri$ caiete cu scop didactic$ resurse multimedia etc %urriculum testat Este partea din curriculum sugerată – antrenată – tradusă – rele.ată - etalată la ni.elul sau prin intermediul instrumentelor de e.aluare %uriculum /onal .local0) ;epre#intă acele oferte educaţionale de care beneficia#ă doar unii ele.i dintr-un spaţiu geografic pentru care respecti.ele .alori se do.edesc prioritare$ fiabile$ operaţionale$ de strictă necesitate (cunoştinţe de etnografie$ folclor$ istoria sau geografia comunităţii locale$ de pildă) %urriculum eBclus unt acele sec.enţe ale curriculumului care nu au fost iposta#iate Bn predare din anumite raţiuni (de.alori#are subiecti.ă$ u#ura morală a dimensiunii epistemice$ neadec.are ideologică etc)
D13/01&ON10E EC/N1F3/0E – componentă a curriculumului + imensiunea teleologică a educaţiei / educa semnifică a orienta$ a diri@a$ a conduce pe cine.a ( ele.$ student etc) către un scop dinainte stabilit ensul teleologic (t'elos scop$ lbgreacă) al educaţiei este imprimat de faptul că educaţia$ Bn fiecare sec.enţă a sa$ este g'idată de un sistem de .alori acţionale (comen#i$ eigenţe$ intenţii$ dorinţe etc) conştienti#ate şi$ uneori$ eprimate de către factorii care sunt anga@aţi Bn acţiunea instructi.-educati.ă istemele de .alori educaţionale$ care se metamorfo#ea#ă Bn finalităţile educaţiei$ nu au un caracter spontan$ .oluntarist$ ci sunt epresii ale unor determinări istorice$ socio-culturale şi c'iar indi.iduale (maturitatea şi eperienţa cadrului didactic$ amploarea şi profun#imea intereselor educaţilor etc) Dinalităţile educaţiei se decantea#ă pe aa idealitate-realitate$ printr-un do#a@ optim Bntre de#irabilitate şi posibilitate 3i.elul ideatic al finalităţilor educati.e trebuie să fie destul de „Bnalt”$ pentru a repre#enta cu ade.ărat un model funcţional$ dinamic şi Bn continuă mutare către noi ori#onturi de perfecţiune$ cu forţă ademenitoare pentru indi.id Kn acelaşi timp$ finalităţile trebuie să se adrese#e unor oameni concreţi$ să potenţe#e maimal forţele lor latente şi să se adec.e#e unor realităţi bine circumscrise din punct de .edere istoric$ social$ cultural? ele trebuie să permită o perfectare a inserţiei indi.idului Bn social$ dar şi o creştere a răspunderii societăţii pentru destinele indi.iduale ;elaţia dintre ideal$ scopuri$ obiecti.e Kn funcţie de caracterul general sau concret$ finalităţile pot fi de trei feluri idealul educati.$ scopul educaţiei şi obiecti.ele educaţionale Idealul educativ Este categoria de o generalitate maimală ce surprinde paradigma de personalitate$ oarecum abstractă$ proiectul de.enirii umane la un moment dat$ Bntr-o societate dată 1dealul educati. este o instanţă .alorică din care iradia#ă norme$ principii$ strategii$ scopuri şi obiecti.e determinate$ care direcţionea#ă procesul de formare a tinerei generaţii Cum scria Constantin 3arlI (+,,5$ p ,G)$ „idealul nu este numai polul spre care tinde orice Bnr
52
1dealul educaţiei nu este un model standard$ impus o dată pentru totdeauna$ ci un model dinamic ce permite redimensionări Bn funcţie de calo>agat'ia” (omul „frumos şi bun” al grecilor atenieni$ model etico -estetico- ci.ic )$ „mens sana in corpore sano” (la romani)$ „ca.alerul” şi „sf
Kntotdeauna$ obiecti.ele educaţionale se referă la ac'i#iţii de Bncorporat$ redate Bn termeni de comportamente concrete$ .i#ibile$ măsurabile şi eprimabile acă scopul educati. .i#ea#ă e.oluţii şi sc'imbări mai etinse din punct de .edere cogniti.$ afecti.$ comportamental$ obiecti.ele educaţionale au Bn .edere ac'i#iţii concrete$ detectabile$ obser.abile Bn mod direct ntre ideal" scopuri şi o(iective eBistă o relaţie de interdependenţă) Fbiecti.ele educaţionale se deduc din scopurile educaţiei (apud 1oan =inga şi Elena 1strate) Dinalitatea educati.ă
Conţinutul finalităţii educati.e
omeniul finalităţii
59
1dealul
copul
%odelul de personalitate care polari#ea#ă aspiraţiile unei colecti.ităţi sau ale unui grup socio profesional Bntr-o anumită etapă istorică? orientările strategice ale unui sistem educati.
- sistemul educati. ansamblul său subsistemul formării unor socioprofesionale
Bn
destinat categorii
8i#ea#ă finalitatea unei acţiuni educati.e - tipuri de şcoli determinate - profiluri de pregătire - cicluri de Bn.ăţăm
Fbiecti.ul
n enunţ cu caracter anticipati. care descrie$ Bn termeni de sc'imbare comportamentală obser.abilă$ re#ultatele aşteptate de la o acti.itate concretă$ menită să asigure reali#area unui scop
- şcoli de diferite tipuri şi grade - discipline de Bn.ăţăm
'unc&iile o"iecti$elor/ ;aportate la influenţele manifestate asupra tuturor componentelor strategiei didactice$ obiecti.ele educaţionale pot eercita mai multe funcţii (cf Potolea$ +,99$ pp +",-+G) a !uncţia de orientare aBiologică Fbiecti.ele Bi orientea#ă pe ele.i către .alori educaţionale de#irabile Ceea ce se doreşte de la ele.i nu este arbitrar Ceea ce este indicat Bnseamnă că e preferat$ că se situea#ă Bntr-un anumit rang .aloric b !uncţia de anticipare a re/ultatelor educaţiei Frice obiecti. .a anticipa o realitate care nu eistă Bncă Proiectarea obiecti.elor se poate reali#a la diferite ni.eluri de generalitate şi rigoare$ prin indicarea capacităţilor şi performanţelor dorite Fbiecti.ul trebuie să treacă de la formulări generale la obiecti.e specifice$ concepute sub forma unor re#ultate concrete$ a căror manifestare să fie testabilă după o perioadă con.enabilă de timp c !uncţia evaluativă e ştie că e.aluarea randamentului şcolar se reali#ea#ă pornind de la anumite repere Calitatea obiecti.elor$ claritatea enunţării şi concreti#area lor sunt condiţii esenţiale pentru .aliditatea şi fidelitatea e.aluării şi aprecierii şcolare Fdată cu proiectarea obiecti.elor$ profesorii .or concepe şi te'nicile de e.aluare$ adică felul Bn care .or şti dacă ceea ce trebuie reali#at .a fi reali#at Fbiecti.ul educaţional fiea#ă nu numai reuşita$ ci şi criteriul de măsurare a acelei reuşite d !uncţia de organi/are şi .auto0reglare a proceselor didactice Fbiecti.ele inter.in Bn procesele didactice ca instanţe sau criterii referenţiale$ pentru diri@area acţiunii de predare şi Bn.ăţare Ele sunt implicate Bn proiectarea$ desfăşurarea şi e.aluarea proceselor educati.e$ a.
Triada actuală a #inalită&ilor include/ . 3titudini, 0. 1riceperi, 7. Cuno+tin&e
5,
7.
CL3%I'IC3R(3 5I ?1(R3I?43LIS3R(3 ?!I(CTI(L?R 1(D3G?GIC(
Pentru a de.eni funcţionale$ dar şi din raţiuni strict teoretice$ obiecti.ele au fost delimitate şi clasificate Bn mai multe grupe Cea mai cunoscută taonomie a obiecti.elor a fost a.ansată de :en@amin :loom şi colaboratorii săi 3st#el, după criteriul domeniului de con&inut a.em taBonomia o(iectivelor cognitive (care se referă la transmiterea şi asimilarea cunoştinţelor) " taBonomia o(iectivelor afective (ce .i#ea#ă formarea con.ingerilor$ sentimentelor$ atitudinilor) şi taBonomia o(iectivelor din domeniul psihomotor (centrate pe formarea unor conduite şi operaţii manuale) (&aonomie clasificare şi ierar'i#are Bn acelaşi timp)
Taxonomia obiectivelor cognitive .a lui :enHamin :loom" ela(orată în ,8;> 5 se ordonea#ă după criteriul compleităţii cresc
Taxonomia obiectivelor afective (a lui Wrat']o'l şi :loom) utili#ea#ă criteriul interiori#ării? ea cuprinde următoarele categorii sau etape Bn ac'i#iţionarea unor atitudini$ .alori$ interese etc receptarea (participarea)$ răspunsul (reacţia)$ .alori#are (e.aluarea)$ organi#area$ caracteri#area prin apreciere sau printr -un comple de aprecieri 5 caracteri#are (.alorile integrate pot să caracteri#e#e personalitatea ele.ului) G organi#are ( integrea#ă .alorile Bn cadrul unui sistem eistent$ le armoni#ea#ă) " .alori#are (ele.ul oferă o @udecată de .aloare$ „preţuieşte” .alorile) reacţia (ele.ul oferă un răspuns de satisfacţie sau insatisfacţie) + receptarea (ele.ul conştienti#ea#ă pre#enţa unor .alori$ le acordă atenţie)
6!
Eemplu formarea atitudinii faţă de muncă tilitate Bn formarea atitudinilor$ a con.ingerilor morale$ a sentimentelor$ tre#irea interesului$ Taxonomia obiectivelor din domeniul si(omotor, a lui impson$ care eplicitea#ă următoarele categorii 2 Creaţie 6 /daptare 5 ;eacţie compleă G /utomatism " ;eacţie diri@ată ispo#iţie + Percepţie Eemplu pentru Bnţelegerea claselor taonomice formarea deprinderii de a Bnota + percep$ obser. o persoană care Bnoată$ Bmi cree# o dispo#iţie bună pentru a Bn.ăţa şi eu$ adică mă pregătesc fi#ic$ emoţional$ " eecut mişcările a@utat fiind de cine.a$ de un antrenor care mă diri@ea#ă (este etapa erorilor$ a st
Criteriul gradului de generalitate Kn conformitate acesta cu care se pot dega@a trei clase de obiecti.e generale" medii şi particulare Fbiecti.ele generale au un caracter global$ abstract şi se referă la o anumită latură a educaţiei Fbiecti.ele medii sunt finalităţi pri.itoare la discipline şcolare$ particularităţi de .
6+
Criteriul duratei de reali)are 7enerea#ă obiecti.e pe termen lung" pe termen mediu şi pe termen scurt Criteriul re)ultatului a+teptat$ obiecti.ele pot fi centrate pe performanţă şi centrate pe capacităţi şi atitudini) Cum se #ormulea)ă o"iecti$ele2 Kn legătură cu acest aspect s-a Bncetăţenit Bn teoria pedagogică sintagma de operaţionali/are a o(iectivelor / defini operaţional un obiecti. Bnseamnă a preci#a ce fel de modificări se .or produce Bn comportamentul celui educat Problema care apare este aceea a posibilităţii traducerii Bn epresii comportamentale a transformărilor ce se produc Bn procesul Bn.ăţării 3u toate transformările pot fi codificate$ Bntruc
• •
Eemplu de obiecti. operaţional respect
Aodelul lui Gil"ert +i i$ienne DeLandsheere de opera&ionali)are a o"iecti$elor cuprinde parametri/ Cine .a produce comportamentul doritH ( Elevul)))) Ce comportament obser.abil .a do.edi că obiecti.ul este atinsH ( )))tre(uie să construiască)))) Care este produsul sau performanţa obţinutăH ( )))un aparat de radio cu tran/istori)))) Kn ce condiţii .a a.ea loc comportamentul preconi#atH ( )))căutând de unul singur" după schema dată" piesele la maga/in)))) Kn temeiul căror criterii a@ungem la conclu#ia că produsul este satisfăcătorH ( )))astfel încât radioul să capte/e cel puţin două posturi pe unde medii şi cinci posturi pe unde ultrascurte))
Aodelul lui Ro"ert GagnU de opera&ionali)are a o"iecti$elor :B parametri=/ ituaţia o Capacitatea o /cţiunea o 1nstrumente şi constr
6
De multe ori se pre#eră $arianta prescurtată de #ormulare a o"iecti$elor, indic6nd doar comportamentul #inal V altă componentă, la alegere, rele$antă pentru situa&ie.
Fbiecti.ele operaţionale sunt o componentă esenţială a proiectul didactic Bntocmit de profesor ca parte a pregătirii pentru lecţie Ele condiţionea#ă mersul lecţiei$ prin oferirea paşilor acţionali pentru ele. Fbiecti.ele operaţionale diferă de la un profesor la altul şi de la o lecţie la alta Knsă acelaşi subiect de predat poate fi reluat Bn diferite obiecti.e operaţionale$ cu structuri acţionale diferite (să ne g
Concret$ obiectivul oerationalizat trebuie să răsundă la următoarele întrebări •
•
•
•
cine2 (ele.ul$ grupul de ele.i$ clasa) ce să #acă 2 (.a da eemple$ .a indica formele$ .a aplica formula $ .a re#ol.a$ .a propune$ .a eplica) în ce condi&ii2 unde +i c6nd2 (la sf
(xemple de o"iecti$e opera&ionale/ Clasa a 8a Fbiectul gramatică ubiectul /[email protected] Fbiecti.e operaţionale F+ - (ele.ul ) să definească [email protected] F - să identifice cel puţin 9 [email protected] din tetul dat F" - să dea eemple de transformări ale [email protected] Bn substanti. şi in.ers FG - să identifice gradele de comparaţie pentru toate [email protected] din tet F5 - să anali#e#e sintactic şi morfologic trei [email protected] din tet Clasa a-111-a Fbiectul Educaţie ci.ică ubiectul Ce ne.oie a.em de plante şi animale H Fbiecti.e operaţionale F+ - să pre#inte situaţii concrete de Bncălcare a unor norme de protecţie a mediului Bncon@urător$ folosinduse de eperienţa proprie sau de informaţii pe care le au din di.erse surse (cel puţin una)? F --să argumente#e po#iţia „pro” şi „contra” Bn legătură cu o problemă ci.ică pusă Bn discuţie (cel puţin c
6"
Clasa a-Q11-a Fbiectul Consiliere şi orientare (irigenţie) &ema ;e#ol.area conflictelor Fbiecti.e operaţionale F+- să preci#e#e importanţa unui set de .alori care să le oriente#e comportamentul Bn diferite situaţii de .iaţă? F - să sesi#e#e faptul că Bntr-o competiţie trebuie să ţinem cont şi de .alorile celorlalţi participanţi? F" - să eplice printr-un brainstorming de tip ciorc'ine cadrul semantic al conceptului de „conflict”? FG- să interprete#e prin intermediul @ocului de rol$ diferite situaţii conflictuale? F5 - să enumere factorii care pot duce la escaladarea conflictelor? F6 - să re#ol.e diferite situaţii conflictuale printr-o strategie coerentă („rc
Condi&ii de îndeplinit pentru #ormularea o"iecti$elor/ o o o
o o o o
o o o o o
ă .i#e#e acti.itatea ele.ului şi nu a profesorului ? ă se refere la un comportament obser.abil şi măsurabil? n obiecti. are o singură sarcină de Bn.ăţare? sunt nerecomandabile formulările de genul „să eplice şi să descrie”? ă fie reali#abil Bntr-o perioadă scurtă de timp$ de ordinul minutelor? ă fie coerente Bntre ele$ articulate logic şi nu o formă fără fond? ă nu denote comportamente prea dificile$ inaccesibile? Fbiecti.ul trebuie să fie Bn principiu reali#abil$ să corespundă particularităţilor de .
/tenţieS Kn operaţionali#are eistă .erbe recomandate şi .erbe nerecomandate Eprimarea comportamentelor preconi#ate de obiecti. se .a face prin apelul la „.erbe de acţiune” er"e recomandate/ a defini $ a compara$ a anali#a$ a eplica$ a memora$ a scrie$ a enumera $a distinge$ a identifica$ a recunoaşte$ a aplica$ a utili#a $a reda $a proiecta$ a produce$ a re#ol.a$ a propune er"e inter)ise/ a şti$ a cunoaşte$ a Bnţelege ( sunt .erbe a.
Limitele opera&ionali)ării/ &rebuie făcută obser.aţia că unele comportamente$ dob
6G
operaţional 0a disciplinele ce culti.ă creati.itatea$ atitudinile$ con.ingerile etc$ posibilităţile de operaţionali#are se diminuea#ă 8alorile – de pildă – ţin de domeniul afecti.$ al grupelor de obiecti.e „care pun Bn relief un sentiment$ o emoţie$ o idee de acceptare sau de refu# Fbiecti.ele afecti.e .aria#ă de la simpla luare Bn consideraţie a fenomenelor de alegere p
65
Fbiecti.e operaţionale
Curs Con&inuturile educa&iei- componentă a curriculumului Conţinutul procesului instructi.-educati. se defineşte ca ansam(lul structurat de valori din domeniile ştiinţei" culturii" practicii" sedimentate în societate la un moment dat şi devenite puncte de reper în proiectarea şi reali/area instruirii) Preci#ari %onţinutul activităţii instructiv+educative este dimensionat conHunctural" Bn funcţie de gradul de de#.oltare cogniti.ă a societăţii$ de specificitatea culturală a unei comunităţi$ de marile curente de idei de.enite dominante$ de sa.oir-ul epocii$ de interesele şi nă#uinţele oamenilor Conţinuturile se diferenţia#ă şi de la un spaţiu cultural la altul şi de la un moment istoric la altul .conţinutul învăţământului are şi caracter istoric0 %onţinutul procesului de învăţământ nu se suprapune peste cel al educaţiei) Conţinutul educaţiei este mai larg$ Bn sensul că el cuprinde şi influenţe care pro.in din teritoriul informalului$ sub forma unei multitudini de mesa@e şi .alori ale spaţiului social Conţinutul Bn.ăţăm
Criterii filosofice Conceperea conţinuturilor se face Bn perspecti.a unei concepţii despre om şi despre realitate$ ce caracteri#ea#ă comunitatea care a e#istat şi care eistă
Criterii ideologice Dormularea şi propunerea unui conţinuturi ascultă şi de interesele şi nă#uinţele celor care au puterea de a lua deci#ii la un moment dat
"
Criterii epistemologice Frice conţinut şcolar urmea#ă o logică a lui care este Bn legătură cu logica ariei academice sau practice pe care o repre#intă Fric
G
Criterii sociologice Di#ionomia conţinuturilor .a oglindi$ la un moment dat$ ceea ce doreşte$ poate sau Bşi propune o societate la un moment dat Practica socială poate să impună pătrunderea de noi conţinuturi$ declasarea altora$ scimbări de accente$ formularea de noi eigenţe sau pretenţii
5
Criterii psi'ologice electarea şi ordonarea conţinuturilor se face respect
66
structurilor de cunoaştere$ de posibilităţile obiecti.e de a accede şi a Bncorpora elementele cogniti.e$ afecti.e$ comportamentale infu#ate Bn conţinuturi 6
Criterii etice 3u orice ansambluri eplicati.e sau teoretice se pretea#ă mediului şcolar Kn acest sens$ se operea#ă diferite selectări$ eclu#
2
Criterii pedagogice Kn conţinuturi se .or include nu numai cumuluri de informaţii ci şi dispo#iti.e pentru a forma capacităţi psi'ice corespun#ătoare$ trăsături de personalitate 8alorile de conţinut se .or structura astfel Bnc
Transpo)i&ia +i transcodarea didactică Transpo/iţia didactică se defineşte ca fiind traducerea elementelor cunoaşterii ştiinţifice în elemente de conţinut didactic" trecerea de la nivelul logicii ştiinţifice la nivelul logicii didactice) 0a ni.elul şcolii$ conţinuturile sunt restructurate$ simplificate$ traduse Bn forme susceptibile de a facilita Bnţelegerea$ a stimula interese$ a produce satisfacţia cunoaşterii şi folosirii elementelor ac'i#iţionate /cest proces mai poartă şi numele de transinformare" transcodare sau didactici/are idactici#area se poate reali#a Bn două etape didactici#area care se reali#ea#ă la ni.elul programelor şi manualelor şcolare de către autorii acestora şi didactici#area din clasă reali#ată de către fiecare educator Kn general$ didactici#area presupune următoarele operaţii - detalierea temei de predat şi specificarea competenţelor de aşteptat de la fiecare sec.enţă Bn parte? - integrarea cunoştinţelor noi cu a@utorul celor .ec'i$ Bnaintarea de la cunoscut la necunoscut? - contetuali#area şi personali#area eperienţelor cogniti.e sau acţionale noi prin eemplificări$ studii de ca#$ eplicitări suplimentare etc? - introducerea unor informaţii de relaţie (cunoştinţe ce facilitea#ă stabilirea de relaţii optime Bntre concepte$ eplicaţii$ metodologii etc) ce se ataşea#ă obligatoriu informaţiei de ba#ă? - stabilirea unor raporturi intradisciplinare şi interdisciplinare Bntre diferitele tipuri de eperienţe de Bn.ăţare? - scoaterea Bn e.idenţă a unor elemente de impact asupra dorinţelor şi necesităţilor ele.ilor$ a unor seturi informaţionale cu utili#are concretă$ imediată etc
c'ema de reali#are a transpo#iţiei didactice pre#intă mai multe inter.ale de acţiune Bn sensurile menţionate mai sus (cf e.alaI$ +,,$ p ,)
Cunoştinţe sa.ante
Practici sociale de referinţă
&ra.aliul conceptorului de programe
Cunoştinţe de Bn.ăţat %unca profesorului
Cunoştinţe Bn.ăţate 62 Cunoştinţe asimilate
%unca ele.ului
Diecare disciplină şcolară trebuie să circumscrie at
1osi"ilită&i de organi)are a con&inuturilor Elementele de conţinut nu sunt translate Bntr-un c'ip mimetic Bn şcoală a.oir-ul epocii este reconfigurat Bn concordanţă cu anumite principii de organi#are şi de raţionalitate didactică ?rgani)area lineară Conţinuturile se pre#intă ca o succesiune de cunoştinţe şi .alori care se relaţionea#ă şi se (pre)condiţionea#ă$ Bn sensul că cele anterioare predetermină pe cele pre#ente Ceea ce este specific acestui mod de structurare este tratarea o singură dată a respecti.elor cunoştinţe$ fără re.enirea asupra lor Bn clasele următoare ale ciclului şcolar ?rgani)area concentrică Constă Bn structurarea conţinuturilor astfel Bnc
69
integrarea cunoştinţelor Bn @urul unui pol ştiinţific (seturi conceptuale$ sc'eme operatorii$ metodologii in.estigati.e)$ - ordonarea cunoştinţelor către un pol practic (gen „centrele de interes” ale lui F.ide ecrolI – 'rană$ securitate$ afiliaţie etc)$ - gruparea Bn @urul unui pol social (aspecte economice$ politice$ religioase)$ - integrarea .alorilor Bn funcţie de un pol personal (iubire$ boală$ familie etc) tructurarea integrată reali#ea#ă o @ocţiune a obiecti.elor educaţionale$ a unor structuri de conţinuturi corelati.e şi a intereselor şi disponibilităţilor actorilor antrenaţi Bn Bn.ăţare -
Cursul P;FE0E C;;1C0/;E M1 1%P0E%E3&/;E/ /CE&F;/ + Planul de Bn.ăţăm
. 1lanul de în$ă&ăm6nt Planul-cadru de Bn.ăţăm
6,
opţionale şi facultati.e Bn planurile şcolare$ care este succesiunea optimă a obiectelor de Bn.ăţăm
liceul teoretic liceul te'nologic liceul .ocaţional şcoala profesională
0iceul oferă orientarea către -
pregătirea uni.ersitară
-
pregătirea postliceal 0a ba#a elaborării Planurilor-cadru de Bn.ăţăm
Principiul egalităţii şanselor – se referă la dreptul fiecărui indi.id la educaţia comună$ reali#ată Bn cadrul Bn.ăţăm
Dic&ionar necesar pentru în&elegerea planurilor cadru/
3ria curriculară – repre#intă un grupa@ de discipline școlare care au Bn comun anumite obiecti.e si metodologii și care oferă o .i#iune multi și inter-disciplinară asupra obiectelor de studiu Curriculumul 3ațional din ;om
importanței diferitelor domenii de studiu$ precum si a coneiunilor dintre acestea /riile curriculare sunt următoarele 0imbă şi comunicare? %atematică şi Mtiinţe ale naturii? Fm şi societate? /rte? Educaţie fi#ică şi port? &e'nologii? Consiliere şi orientare 1laa orară :di#eren&a între numărul maxim +i minim de ore alocate pe disciplină= oferă -
ele.ilor$ posibilitatea opţiunii pentru un anumit domeniu de interes? profesorilor$ fleibilitate Bn alegerea unui demers didactic mai adaptat posibilităţilor unei anumite clase de ele.i? managerilor de şcoli$ organi#area unei acti.ităţi didactice corelate cu resursele umane şi ba#a materială de care dispune şcoala
Programa şcolară Programa şcolară este un document care configurea#ă conţinutul procesului instructi.-educati. la o disciplină de Bn.ăţăm
Programa tradiţională include următoarele informaţii + sublinierea importanţei disciplinei Bn cau#ă şi a .alorii ei instructi.-educati.e$ obiecti.ele de reali#at la disciplina respecti.ă$ " natura şi .olumul cunoştinţelor şi abilităţilor ce trebuie predate şi Bnsuşite de către ele.i$ concreti#ate Bn enumerarea temelor şi a subtemelor$ G timpul afectat pentru fiecare capitol$ subcapitol$ lecţie$ 5 indicaţiile metodologice pri.ind predarea şi e.aluarea$ 6 temele suplimentare sau la dispo#iţia profesorului$ indicaţiile bibliografice etc Programa şcolară este instrumentul de la care se porneşte Bn reali#area proiectării didactice Caracterul ei operaţional deri.ă şi din faptul că lasă profesorului suficientă autonomie Bn organi#area şi dimensionarea acţiunilor educati.e /ctualele programe de Bn.ăţăm
%tructura programelor +colare în în$ă&ăm6ntul o"ligatoriu 'ota de pre/entare descrie parcursul obiectului de studiu respecti.$ argumentea#ă structura
didactică adoptată şi sinteti#ea#ă o serie de recomandări considerate semnificati.e de către autorii programei @(iectivele cadru
unt obiecti.e cu un grad ridicat de generalitate şi compleitate Ele se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu @(iectivele de referinţă
pecifică re#ultatele aşteptate ale Bn.ăţării şi urmăresc progresia Bn formarea de capacităţi şi ac'i#iţia de cunoştinţe ale ele.ului de la un an de studiu la altul EBemplele de activităţi de învăţare
Propun modalităţi de organi#are a acti.ităţii Bn clasă Pentru reali#area obiecti.elor propuse pot fi organi#ate diferite tipuri de acti.ităţi de Bn.ăţare Programa oferă cel puţin un eemplu de astfel de acti.ităţi pentru fiecare obiecti. de referinţă Bn parte Eemplele de acti.ităţi de Bn.ăţare sunt construite astfel Bnc
2+
%onţinuturile
unt mi@loace prin care se urmăreşte atingerea o"iecti$elor cadru şi de re#erin&ă propuse nităţile de conţinut sunt organi#ate fie tematic$ fie Bn conformitate cu alte domenii constituti.e ale diferitelor obiecte de studiu $tandardele curriculare de performanţă unt standarde naţionale$ absolut necesare Bn condiţiile
introducerii unei filosofii educaţionale centrate pe di.ersitate$ concreti#ate Bn eistenţa unor planuri-cadru de Bn.ăţăm
%tructura programelor +colare pentru liceu Componentele noilor programe se structurea#ă diferit la clasa a 1Q-a$ care Bn .iitorul apropiat .a face parte din Bn.ăţăm
1entru clasa a IW-a eoarece clasa a 1Q-a aparţine ciclului curricular de obser.are şi orientare (care include şi clasele a 811-a - a 8111-a)$ a fost păstrată structura programei de gimna)iu /stfel$ programa cuprinde notă de pre#entare$ o"iecti$e cadru$ o"iecti$e de re#erin&ă$ eemple de acti.ităţi de Bn.ăţare şi conţinuturi escrierea acestor componente o găsiţi la tructura programelor şcolare Bn Bn.ăţăm
1entru clasele a W-a - a WII-a 0a clasele a Q-a - a Q11-a (aQ111-a)$ programa şcolară cuprinde notă de pre#entare$ competen&e generale$ competen&e speci#ice şi conţinuturi$ .alori şi atitudini$ sugestii metodologice %ompetenţele generale
e definesc pe obiect de studiu şi se formea#ă pe durata Bn.ăţăm
Componenta fundamentală a programei este cea referitoare la competenţe specifice şi conţinuturi Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formea#ă pe parcursul unui an şcolar Ele sunt deri.ate din competenţele generale$ fiind etape Bn dob
/par Bn mod eplicit sub forma unei liste separate Bn programa fiecărui obiect de studiu Ele acoperă Bntreg parcursul Bn.ăţăm
acoperă dimensiunea cogniti.ă a personalităţii$ dar se supun altor criterii de organi#are didacticometodică şi de e.aluare upă cum se ştie$ cunoaşterea care nu este Bnsoţită de o etică şi o sensibilitate cu efect po#iti. asupra .ieţii persoanei$ conduce la un eşec personal şi la degradarea .ieţii sociale $ugestiile metodologice
Cuprind recomandări generale pri.ind metodologia de aplicare a programei /cestea se pot referi la -
desfăşurarea efecti.ă a procesului de predare 4 Bn.ăţare centrat pe formarea de competenţe? sugestii pri.ind cele mai adec.ate metode şi acti.ităţi de Bn.ăţare dotări 4 materiale necesare pentru aplicarea Bn condiţii optime a programei? sugestii pri.ind e.aluarea continuă
" %anualul şcolar &anualul şcolar este unul dintre instrumentele de lucru pentru ele.i$ poate cel mai important$ care detalia#ă Bn mod sistematic temele recomandate de programele şcolare la fiecare obiect de studiu şi pentru fiecare clasă in punctul de .edere al acti.ităţilor Bn.ăţăm
G /lte suporturi curriculare (g'iduri$ soft educaţional$ alte auiliare didactice) Kn condiţiile sc'imbărilor actuale Bn planul politicii educaţionale şi de accelerare a introducerii unor noi medii educaţionale eistenţa unor auiliare pedagogice Bşi @ustifică pe deplin pre#enţa /stfel$ recentele g'iduri metodologice de aplicare a noului curriculum$ de proiectare şi e.aluare pentru diferitele discipline de Bn.ăţăm
2"
'. important Curriculumul 3ațional operant Bn cadrul sistemului de Bn.ățăm
C (curriculumul la deci#ia şcolii) Bn Bn.ăţăm
în Regim orar 4otare catalog 3pro#undare Programa pentru trunc'iul comun Bn Fre din pla@a /ceeaşi numărul maim de ore al pla@ei orare orară rubrică din pre.ă#ute prin planul cadru (Bn ca)uri catalog cu disciplina sursă de recuperare - respecti. pentru ele.i care nu au reuşit să dob
Caracteristici ale programei
2G
ac'i#iţiile minimale pre.ă#ute prin programa anilor de studiu anteriori) /ceeaşi ?"iecti$e de re#erin&ă notate cu X din Con&inuturi notate cu X (se regăsesc Bn Fre din pla@a rubrică (xtindere programa de trunc'i comun a orară catalog cu disciplinei) disciplina sursă de referinţă 4oi o"iecti$e ?p&ionalul la de ;ubrică nouă 4oi con&inuturi (noutatea este definită Fre ni$elul faţă de programa disciplinei de trunc'i opţional Bn catalog disciplinei comun) complee ?p&ional 4oi o"iecti$e integrat la 4oi con&inuturi - complee (noutatea Fre de ;ubrică nouă ni$elul ariei este definită faţă de programele opţional Bn catalog sau op&ional disciplinelor de trunc'i comun implicate crosscurricular Bn integrare)
Pentru elaborarea programei de opţional se propune următoarea sc'emă de proiectare care este Bn acord cu modelul programelor de trunc'i comun &itlul opţionalului &ipul opţionalului Propunător ata Clasa urata 1nstituţia /rgument Fbiecti.e de referinţă
/cti.ităţi de Bn.ăţare
0ista de conţinuturi
%odalităţi de e.aluare Pentru 3rgument $ se .a redacta +4 - + pagină care moti.ea#ă cursul propus ne.oi ale ele.ilor$ ale comunităţii locale$ formarea unor competenţe de transfer etc
25
?"iecti$ele de re#erin&ă .or fi formulate după modelul celor din programa naţională (al materiilor de trunc'i comun)$ dar nu $or #i reluări ale acestora acă opţionalul ar repeta obiecti.ele de referinţă ale programei şcolare a disciplinei$ atunci opţionalul respecti. nu ar aduce nimic nou din punctul de .edere al formării şi de#.oltării unor capacităţi ale g
Lista de con&inuturi cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca ba#ă de operare pentru formarea capacităţilor .i#ate de obiecti.e /ltfel spus$ sunt trecute Bn listă acele informaţii care .or fi introduse$ combinate şi recombinate Bntre ele şi cu altele Bn.ăţate anterior$ Bntr-un cu.
Tipuri de CD% în în$ă&ăm6ntul liceal ;eglementările Bn .igoare (Curriculum 3aţionalJ$ +,,9)$ menţionea#ă următoarele tipuri de opţionale pentru liceu opţional de aprofundare$ opţional de etindere$ opţional ca disciplină nouă$ opţional integrat (la ni.elul uneia sau al mai multor arii curriculare)$ opţional ca disciplină care apare Bn trunc'iul comun la alte speciali#ări Kntruc
26
Fpţionalul integrat introduce ca obiecte de studiu noi discipline structurate Bn @urul unei teme integratoare pentru o anumită arie curriculară sau pentru mai multe arii curriculare Kn legătură cu iposta#ele acestui tip de curriculum$ se e.idenţia#ă următorul tabel$ ce sinteti#ea#ă reglementări apărute p
Tip op&ional
de
Clasa Caracteristici ale programei 1Q
3pro#undare Q-Q11
1Q
(xtindere Q-Q11
1Q
?p&ional disciplină nouă
ca
Q-Q11
1Q
?p&ional integrat Q-Q11
4otare în catalog
3celea+i o"iecti$e de referinţă /ceeaşi rubrică Bn catalog cu 4oi con&inuturi (cele cu A sau disciplina sursă altele) 3celea+i competen&e specifice /ceeaşi rubrică Bn catalog cu 4oi con&inuturi (cele cu A sau disciplina sursă altele) 4oi o"iecti$e de referinţă corelate cu acelea ale programei de trunc'i comun ;ubrică nouă Bn catalog 4oi con&inuturi corelate cu acelea ale programei de trunc'i comun 4oi competen&e specifice corelate cu acelea ale programei de trunc'i comun ;ubrică nouă Bn catalog 4oi con&inuturi corelate cu acelea ale programei de trunc'i comun 4oi o"iecti$e de referinţă diferite de cele ale programei de trunc'i comun ;ubrică nouă Bn catalog 4oi con&inuturi diferite de cele ale programei de trunc'i comun 4oi competen&e specifice diferite de cele ale programei de trunc'i comun ;ubrică nouă Bn catalog 4oi con&inuturi diferite de cele ale programei de trunc'i comun 4oi o"iecti$e de re#erin&ă complexe. ;ubrică nouă Bn catalog 4oi con&inuturi interdisciplinare. 4oi competen&e speci#ice complexe. ;ubrică nouă Bn catalog 4oi con&inuturi interdisciplinare
Dactorii care au propus noua platformă curriculară sugerea#ă şi o serie de c'estiuni cu caracter e.aluati. .i#
?"iecti$ele cadru sau competen&ele generale (pentru opţionale care se studia#ă Bn mai mulţi ani) -
se reflectă Bn obiecti.e de referinţă4competenţe specificeH Bn ca#ul aprofundărilor$ etinderilor sunt aceleaşi ca Bn programa de trunc'i comunH
22
?"iecti$ele de re#erin&ă sau competen&ele speci#ice sunt -
măsurabile$ specifice (nu sunt formulate la modul general$ ci le corespund anumite conţinuturi)H Bn număr corespun#ătorH corelate cu tema opţionaluluiH (de eemplu competenţe de integrare$ transfer$ Bn ca#ul unui opţional integrat) adec.ate ni.elului de cunoştinţe ale ele.uluiH deri.ă din obiecti.e cadru$ competenţe generale (dacă acestea sunt formulate)H unice (sau se repetă sub diferite forme)H altele$ dec
Con&inuturile sunt -
corelate cu obiecti.ele de referinţă$ competenţele specificeH altele$ dec
3cti$ită&ile de în$ă&are -
uc la de#.oltarea competenţelor propuseH Pot fi organi#ate efecti.H CumH Presupun acti.itatea nemi@locită a ele.uluiH Permit Bn.ăţarea Bn cooperareH Conţin referiri la utili#area resurselor materialeH
Cursul 0 Re#orma curriculară din Rom6nia 3outăţi la ni.elul finalităţilor ,) $pecificarea finalităţilor pe cicluri curriculare ;eformarea conţinuturilor şcolii rom
Ciclul curricular al achi)i&iilor #undamentale (grupa pregătitoare a grădiniţei - acolo unde eistă$ urmată de clasele 1 şi a 11-a) are ca obiecti.e ma@ore acomodarea la cerinţele sistemului şcolar şi alfabeti#area iniţială /cest ciclu curricular .i#ea#ă
29
asimilarea elementelor de ba#ă ale principalelor limba@e con.enţionale (scris$ citit$ calcul aritmetic)? stimularea copilului Bn .ederea perceperii$ cunoaşterii şi stăp
Ciclul curricular de de)$oltare (clasele a 111-a - a 81-a) are ca obiecti. ma@or formarea capacităţilor de ba#ă necesare pentru continuarea studiilor Ciclul de de#.oltare .i#ea#ă
de#.oltarea ac'i#iţiilor ling.istice şi Bncura@area folosirii limbii rom
Ciclul curricular de o"ser$are +i orientare (clasele a 811-a - a 1Q-a) are ca obiecti. ma@or orientarea Bn .ederea optimi#ării opţiunii şcolare şi profesionale ulterioare El .i#ea#ă
descoperirea de către ele. a propriilor afinităţi$ aspiraţii şi .alori Bn scopul construirii unei imagini de sine po#iti.e? formarea capacităţii de anali#ă a setului de competenţe dob
Ciclul curricular de apro#undare are ca obiecti. ma@or ad
de#.oltarea competenţelor cogniti.e ce permit relaţionarea informaţiilor din domenii Bnrudite ale cunoaşterii? de#.oltarea competenţelor socioculturale ce permit integrarea acti.ă Bn diferite grupuri sociale? formarea unei atitudini po#iti.e şi responsabile faţă de acţiunile personale cu impact asupra mediului social? eersarea imaginaţiei şi a creati.ităţii ca surse ale unei .ieţi personale şi sociale de calitate
Ciclul curricular de speciali)are are ca obiecti. ma@or pregătirea Bn .ederea integrării eficiente Bn Bn.ăţăm
dob
6. Indicarea eBpresă a unui profil de formare al a(solventului de învăţământ o(ligatoriu 1ro#ilul de #ormare repre#intă o componentă reglatoare a Curriculumului naţional /cesta descrie aşteptările faţă de absol.enţii Bn.ăţăm
2,
definesc re#ultatele Bn.ăţării urmărite prin aplicarea noului curriculum /stfel$ absol.enţii Bn.ăţăm
utili#area$ e.aluarea şi ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru re#ol.area de probleme? - elaborarea unor modele de acţiune şi de luare a deci#iilor adec.ate Bntr o lume dinamică? - formarea şi utili#area unor deprinderi de @udecată critică? - folosirea unor te'nici de argumentare .ariate Bn contete sociale diferite? să #olosească di$erse modalită&i de comunicare în situa&ii reale, prin/ -
dob
G să în&eleagă sensul apartenen&ei la di$erse tipuri de comunită&i, prin/ -
participarea la .iaţa socială a clasei$ a şcolii şi a comunităţii locale din care fac parte? identificarea drepturilor şi a responsabilităţilor care le re.in Bn calitate de cetăţeni ai ;om
G să demonstre)e capacitate de adaptare la situa&ii di#erite, prin/ -
folosirea unei .arietăţi de limba@e şi de instrumente pentru a transmite idei$ eperienţe şi sentimente? cunoaşterea di.erselor roluri sociale şi a implicaţiilor acestora asupra .ieţii cotidiene? demonstrarea capacităţii de a lucra Bn ec'ipă$ respect
5 să contri"uie la construirea unei $ie&i de calitate, prin/ -
de#.oltarea unor atitudini po#iti.e faţă de sine şi faţă de semeni toleranţă$ responsabilitate$ rigoare etc formarea şi eprimarea opţiunii pentru o .iaţă sănătoasă şi ec'ilibrată? acceptarea şi promo.area unui mediu natural propice .ieţii? cunoaşterea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului? formularea unor @udecăţi estetice pri.ind diferite aspecte ale realităţii naturale şi sociale? formarea unei sensibilităţi desc'ise spre .alorile estetice şi artistice?
6 să în&eleagă +i să utili)e)e tehnologiile în mod adec$at, prin/ -
folosirea de idei$ modele şi teorii di.erse pentru a in.estiga şi a descrie procesele naturale şi sociale? folosirea ec'ipamentelor informatice Bn calitatea lor de instrumente ale comunicării? cunoaşterea şi utili#area te'nologiilor Bnt
2 să-+i de)$olte capacită&ile de in$estigare +i să-+i $alori)e)e propria experien&ă, prin/
9!
-
de#.oltarea unei metodologii de muncă intelectuală şi a capacităţii de eplorare a realităţii Bncon@urătoare? - dob
demonstrarea competenţei de a susţine propriile opţiuni? Bnţelegerea modului Bn care mediul social şi cultural (familia$ normele sociale$ codurile ling.istice$ tradiţiile istorice etc) influenţea#ă ideile şi comportamentele proprii$ precum şi pe ale altora? cunoaşterea şi anali#a oportunităţilor oferite de diferite filiere .ocaţionale$ Bn funcţie de aptitudinile indi.iduale? reali#area unor planuri personale de acţiune şi moti.area pentru Bn.ăţarea continuă
N)@ nouă nomenclatură oficială la nivelul denumirii o(iectivelor
Kn pre#entele acte normati.e nu se mai face referire la scopuri şi obiecti.e operaţionale Kn acelaşi timp$ nici operarea unor ec'i.alări Bntre aparatul conceptual clasic şi cel propus de forurile de deci#ie nu este prea uşor de reali#at ar iată cum apar definite noile concepte (Curriculum 3aţionalJ$ +,,9) 'inalitatile se pre)intă pe ni$eluri de scolaritate (primar$ gimna#ial si liceal) şi constituie o concreti#are a finalitatilor sistemului de Bn.atam
?"iecti$ele cadru sunt obiecti.e cu un grad ridicat de generalitate si compleitate Ele se refera la formarea unor capacitati si atitudini generate de specificul disciplinei si sunt urmarite de-a lungul mai multor ani de studiu Fbiecti.ele cadru au o structura comuna pentru toate disciplinele apartin
/pare termenul de competenţe Bn calitate de nou sistem de referinţă pentru stabilirea finalităţilor la ni.elul ciclului liceal
Competen&ele repre#intă ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi dob
Competentele speci#ice se definesc pe obiect de studiu si se formea#a pe parcursul unui an scolar Ele sunt deri.ate din competentele generale$ fiind etape Bn dob
