Masurarea parametrilor fziologici Temperatura Temperatura Temperatura corpului corpului reprezinta reprezinta metoda prin care care organismul organismul dumneavoastra dumneavoastra reuseste sa produca sau sa elimine caldura, astfel incat aceasta ramana in parametrii normali. Organismul Organismul uman detine capacitatea, aproape unica de a se adapta factorilor de mediu externi, astfel incat temperatura corpului uman sa isi pastreze pastreze valorile normale constante.In momentul in care, din diverse motive, temperatura corpului creste, vasele de sange se dilata (isi maresc volumul), astfel incat excesul de caldura sa ajunga la suprafata pielii. In aceste conditii, in mod normal persoana in cauza va incepe sa transpire, picaturile de apa evaporate ajutand la scaderea temperaturii corpului. Daca dimpotriva, temperatura corpului scade, vasele de sange se contracta (isi micsoreaza volumul), in asa fel incat circulatia sanguina la nivelul pielii sa e mai mica in vederea conservarii caldurii din organism. Totodata, la nivelul sistemului muscular, va aparea o contracite involuntara, rapida (tremurat), menita sa creasca temperatura corpului pentru a genera mai multa caldura.
Metode de masurare a temperaturii corpului Temperatura Temperatura poate poate masurata prin prin aplicarea aplicarea dispozitivelor dispozitivelor speciale in diverse locuri ale corpului, cele mai folosite ind cavitatea bucala, urecea, zona axiala (subrat) sau zona rectala, iar in situatii speciale, ciar la nivelul fruntii.!alibrarea termometrelor poate facuta e in grade "areneit, in zone precum #tatele $nite ale %mericii, sau in grade !elsius, aceasta ind unitatea de masura standard in majoritatea statelor din &uropa. In prezent exista o gama larga de dispozitive pentru masurarea temperaturii corpului corpului (termomentre), (termomentre), in functie de zona unde acesta va aplicat'
- termometre electronice, alcatuite dintrun suport de plastic, ce au forma unui creion, cu un ecran pe care va asatat temperatura corpului, la un capat, si cu dispozitivul dispozitivul destinat masurarii temperaturii la celalalt capat. rincipiul termometrelor electronice au la baza masurarea gradului de trecere a electricitatii prin dispozitivul atasat suportului de plastic, si pot folosite pentru cavitatea bucala, zona axiala sau zona rectala* - termometre pentru ureche (auricular), sunt la randul lor alcatuite dintr un dispozitiv de plastic, folosind energia infrarosie pentru a masura temperatura corpului. +a unul dintre capete, termometrele pentru urece au forma conica pentru a putea cu usurinta si in siguranta atasate timpanului. radul de precizie al acestor dipozitive este extrem de mare, rezultatul ind asat pe ecranul digital, situat la celalalt capat al termometrului termometrului in doar cateva secunde*
- termometru pentru runte, foloseste temperatura pielii pentru a determina care este temperatura corpului dumneavoastra. $nele didpozidtive de acest gen detin un disc usor care va asezat pe frunte pentru cateva momente, in vreme ce temperatura va asata pe un ecran digital. %lte tipuri de termometre pentru frunte iau forma unor bucati de plastic prevazute cu gradatii. entru a putea masura temperatura corpului cu aceste dispozitive este necesar sa atasati bucata respectiva de plastic pe fruntea pacientului si sa asteptati pana in mometul in care anumite numere de pe gradatie isi scimba culoarea. Termomentrele pentru frunte au un grad de precizie mai mic decat termomentrele auriculare sau cele electronice* - termometru de unica olosinta, sunt dispozitive subtiri de plastic, prevazute la unul dintre capete cu anumite puncte, a caror culoare va ajuta sa stabiliti care este temperatura corpului. Termometrele de unica folosinta pot folosite pentru masurarea temeperaturii la nivelul cavitatii bucale sau a zonei rectale, iar pentru sugari acestea vin sub forma unui plasture ca va poate arata temperatura copilului timp de - de ore. Totodata aceste dispozitive sunt sigure, nu contin sticla, latex sau mercur iar gradul de acuratete este destul de mare. Dupa vindecarea pacientului este recomandat ca aceste termometre sa e aruncate* - termometre tip suzeta , iau forma unei suzete care va asezata in gura sugarului, avand insa la celalalt capat un dispozitiv pentru asarea temperaturii corpului. Termometrele tip suzeta necesita o perioada mai mare de timp pentru asarea temperaturii, iar gradul de precizie nu este la fel de mare. Valorile normale ale temperaturii corpului /aloarea normala a temperaturii corpului a fost stabilita la o medie de 01 grade !elsius (2 grade "areineit), insa acesta poate varia cu pana la 3.4 grade !elsius (5 grad "areineit) in functie de momentul zilei si gradul de efort zic depus. Totodata temperatura corpului uman este extrem de sensibila la scimbarile ormonale din organism, fapt ce face ca valorile acesteia sa e putin mai mari in cazul femeilor a6ate la ovulatie sau in timpul ciclului menstrual. Temperatira auriculara (masurata la nivelul membranei timpanice) si cea rectala poate asa valori mai mari cu 3.03.4 grade !elsius (3.75 grad "areineit) comparativ cu temperatura orala, in vreme ce temepatura masurata la nivelul zonei axiale (subrat) poate cu 3.03.4 grade !elsius (3.75 grad "areineit) mai mica decat cea orala.
Respiratia
Respiratia 8 este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale, in paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din acestea. rima etapa a respiratiei este ventilatia pulmonara (circulatia aerului prin plamani) care se realizeaza prin cele 9 miscari ventilatorii de sens opus, inspiratia si expiratia in care volumul cutiei toracice creste respectiv descreste. #!O$+ 8 constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii. !aracteristici ale frecventei respiratorii' supla*
pe nas*
regulata*
lenta*
ampla*
profunda (in coma)*
:ateriale necesare' ceas cu secundar central, ".O. stilou, creion sau pix de culoare albastra*
ETAPE E E!E"#T$E 5. pregatirea materialelor necesare' 9. pregatirea bolnavului' se aseaza bolnavul in decubit dorsal* nu se anunta bolnavul, astfel se modica ritmul respirator si obtinem valori eronate, de aceea se prefera perioada de somn a bolnavului* 0. efectuarea tenicii' se numara frecventa respiratiilor prin inspectie (cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme)* se aseaza usor mana cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului* se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracelui) timp de 5 min* -. notarea cifrica' se noteaza cifric in carnetul propriu al asistentei, de ex' 9- r;min 7. notarea graca'
se noteaza grac in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara* pentru ecare linie orizontala a foii se socotesc 9 respiratii* 4. interpretarea rezultatelor' frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de sex, varsta, pozitie, temperatura mediului ambiant, starea de vege sau de somn* in stare ziologica, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii si a pulsului* patologic, se instaleaza respiratia dicila (sete de aer)' (a) dispnee cu accelerarea ritmului respirator' taipnee (polipnee)* (b) dispnee cu rarirea ritmului respirator (bradipnee 59,53, r;min)* (c) dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei' dispneea !eine#toc
PRE"$%AR$ 5. in dispnee se noteaza' orarul, intensitatea, tipul ei, evolutia in timp. 9. dispneea paroxistica (!e>ne#toc
Masurarea si notarea pulsului ulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superciale comprimata incomplet pe un plan rezistent (os). "ormarea pulsului arterial' sincron cu sistolele ventriculare, peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin volumul de sange expulzat din ventriculul stang si aorta. Destinderea peretilor arteriali se propaga o data cu coloana de sange sub
forma de unda pulsatila. !alitatile pulsului' frecventa (rapiditatea), ritmicitatea (regularitatea), amplitudinea (intensitatea), volumul (tensiunea), celeritatea. &le depind de frecventa si ritmicitatea inimii, de debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si de presiunea arteriala. #!O$+ 8 este de a obtine informatii privind starea anatomofunctionala a inimii si a vaselor. :ateriale necesare' ceas cu secundar sau cronometru, creion rosu, foaia de temperatura*
ETAPE E E!E"#T$E 5. pregatirea psiica si zica a bolnavului' se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul, i se explica modul de masurare stiind ca o stare emotiva creata de necunoscut ii poate modica valorile* bolnavul se mentine in stare de repaus zic si psiic timp de 753 min cu bratul sprijinit pentru relaxarea muscilor antebratului* 9. efectuarea tenicii' (a) masurarea in artera radiala' spalare pe maini cu apa si sapun* se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului in continuarea policelui* se xeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza antebratul la acest nivel* se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial, cu varful degetelor (index, mediu si inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului* se numara zvacniturile peretelui, urmarind secundarul cronometrului; ceasului timp de 5 min (numaratoarea se incepe de la o patrime, o doime, trei patrimi sau 5 min.)* (b) masurarea in aceiasi succesiune de timpi la alte artere' carotida, umerala, femurala, poplitee, cubitala si pedioasa* 0. notarea cifrica' se noteaza in carnetul propriu, numele si prenumele bolnavului, nr.
salonului si al patului, data cu specicarea @DA 8 pentru dimineata si @#A 8 pentru seara si valoarea masurata* -. notarea graca' pentru ecare liniuta subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc pulsatii;min. pe orizontala se noteaza frecventa (nr. zvacniturilor;min) iar pe abcisa, timpul cand sa masurat* se marceaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului* se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului* 7. reorganizarea locului de munca' foaia de observatie impreuna cu foaia de temperatura se aseaza in dosarul salonului* 4. interpretarea frecventei pulsului' frecventa pulsului variaza ziologic dupa varsta, emotii, efort zic, etc. (a) variatii ziologice ale frecventei pulsului' puls taicardic (accelerat) intalnit in ortostatism, efort zic si psiic, emotii puternice, in cursul digestiei* puls bradicardic (rarit) intalnit in decubit, stare de repaus, stare de liniste psiica* (b) valori patologice ale calitatilor pulsului' d. p. d. v. al frecventei, vom avea' puls taicardic (mai rapid) sau puls bradicardic (mai rar)* d. p. d. v. al ritmicitatii vom avea' puls ritmic si puls aritmic* d. p. d. v. al amplitudinii vom avea' puls cu amplitudine mica (liform) sau puls cu amplitudine crescuta* d. p. d. v. al volumului (tensiunii)' puls dur si puls moale* d. p. d. v. al celeritatii' puls saltaret (crestere rapida a T.%. urmata de o cadere brusca) sau puls tard (cadere lenta)*
&'ERVAT$$ 5. :asurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaus zic si psiic.
9. :asurati pulsul pe durata unui min. intreg (pentru a se obtine valori exacte). 0. Botati imediat valorile obtinute la masurarea pulsului. -. Botati valoarea obtinuta cu majuscule, inclusiv ora, daca pulsul a fost masurat in frison sau in situatie de facies rosu (congestiv). 7. %dministrarea unor medicatii (digitala, oxigen, etc.) obliga asistenta la masurarea pulsului la interval de 03 min 8 5 ora. 4. "recventa pulsului creste paralel cu temperatura' la 5 grad de temperatura pulsul creste cu 53 pulsatii;min.
Masurarea si notarea tensiunii arteriale T.%. 8 reprezinta presiunea exercitata de sangele circular, asupra peretilor arteriali. "actorii determinanti' debitul cardiac* forta de contractie a inimii* elasticitatea si calibrul vaselor* vascozitatea sangelui* /aloarea T.%. ind determinata in primul rand de forta de contractie a inimii, va mai mare in sistola si o denumim T.%. maxima sau sistolica deoarece contractia inimii este mai mare in sistola. /aloarea T.%. maxime va in jurul la 5-3 mm?g si mai mica, in diastola denumita si T.%. minima sau diastolica, valoarea ziologica a ei ind de 3 mm?g. T.%. C 5-3 mm?g 3 mm?g rezulta T.%. C 5-3;3 mm?g Diferenta dintre T.%. maxima si T.%. minima, o numim tensiune diferentiala avand si aceasta o importanta diagnostica. /alorile T.%. sunt variabile in functie de tonusul neurovegetativ, starea glandelor endocrine, starea vaselor, volumul sangelui circulant si volumul urinei. #!O$+' este de a descoperi modicarile morfofunctionale ale inimii si
vaselor. :ateriale necesare' tava medicala, tensiometru cu mercur (ivaocci) sau sgmomanometru, stetoscopul biauricular, creion, pasta sau pix cu cerneala albastru, foaia de temperatura si un tampon de vata imbibat in alcool*
ETAPE E E!E"#T$E 5. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare' adunam si transportam materialele necesare la locul examenului* controlam starea de functionare a instrumentelor si a aparatelor* 9. pregatirea psiica si zica a bolnavului' se informeaza bolnavul asupra scopului investigatiei* i se explica masurile necesare pentru o masurare corecta si anume' 57 min repaus inainte de masurare* efectuarea masurarii se va face la cel putin 0 ore dupa servirea mesei* 0. executarea tenicii propriuzisa' (a) cu aparatul ivaocci' spalare pe maini cu apa si sapun* se aseaza manometrul cel cu mercur pe noptiera intro pozitie fara vizibilitate pentru bolnav* se aplica strans manseta pe bratul bolnavului sprijinit in extensie* cu mana stanga se xeaza membrana stetoscopului pe artera umerala sub marginea inferioara a mansetei si olivele in ureci* cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu para de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile* privind manometrul, se decomprima progresiv aerul din manseta cu ajutorul ventilului de la pompa de cauciuc pana cand se aude zgomotul pulsului si se observa gradatia din manometru, aceasta reprezentand tensiunea maxima indicata de manometru, tensiune care se memoreaza* se continua decomprimarea, ascultand zgomotele pulsului, urmarind in acelasi timp gradatiile manometrului, pana la disparitia ultimei unde pulsatile* se memoreaza si a doua valoare care reprezinta tensiunea minima indicata
de manometru* se indeparteaza manseta de pe bratul bolnavului si se noteaza in carnetelul individual* (b) masurarea cu aparatul acon' se executa in aceiasi succesiune de timpi insa citirea valorilor T.%. se face pe cadranul manometrului acon* -. reorganizarea locului de munca' se aseaza stetoscopul si manometrul pe tava medicala* se aseaza bolnavul in pozitie comoda* spalare pe maini cu apa si sapun* se dezinfecteaza stetoscopul (olivele) cu tampoane de vata imbibate in alcool* se aseaza aparatul in dulapul pentru instrumente si materiale medicale* 7. notarea cifrica' in carnetul propriu se noteaza cifric valorile tensiunii masurate, cu numele si prenumele bolnavului, nr. salonului si data* 4. notarea graca' se noteaza grac in foaia de temperatura cu, culoare albastra asurat* se socoteste pentru ecare linie orizontala a foii de temperatura o unitate coloana de mercur (mm?g)* deasupra liniei groase se noteaza T.%. maxima iar dedesubtul liniei groase se noteaza T.%. minima* 1. interpretarea rezultatelor' valorile ziologice si patologice ale T.%. se interpreteaza in functie de varsta*
&'ERVAT$$ 5. &fectuati cu grija pregatirea zica si psiica a bolnavului. 9. entru masurarea T.%. la acelasi bolnav folositi intotdeauna acelasi aparat. 0. Bu aplicati manseta prea strans pentru ca se intrerupe circulatia. -. Bu discutati rezultatele obtinute cu bolnavul.
7. %paratele vor vericate anual de specialisti.
&ser*area si masurarea diurezei rin diureza intelegem procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 9- ore. $rina 8 este licidul format de rinici prin ltrarea sangelui in care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar proteic, inutile si toxice pentru organism si excretat de aparatul renal. Tulburarile metabolismului intermediar in6uenteaza cantitatea si calitatea (compozitia) urinei eliminate. :ictiunea 8 este actul ziologic constient de eliminare a urinei. #!O$+ este de a obtine informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar si a intregului organism, cantitatea si calitatea urinei furnizand date importante pentru stabilirea diagnosticului, a prognosticului, pentru urmarirea evolutiei bolilor precum si in stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice. :ateriale necesare' vase cilindrice gradate cu gatul larg sau borcane de 9litri gradate pe benzi de leucoplast, cu creion dermatograf, foaia de temperatura, creion sau pix de culoare albastra*
ETAPE E E!E"#T$E Observarea diurezei 5. se va observa ritmul mictiunilor' (a) normal si anume' 74 in 9- la barbati* -7 in 9- la femei* de 0 ori mai mic noaptea* (b) patologic' ritm crescut denumit pola
(d) enurezis 8 pierderea involuntara de urina in timpul noptii (mai frecvent la copiii cu tulburari nevrotice, dupa varsta de 0 ani)* (e) nicturie 8 egalarea sau inversarea raportului dintre nr. mictiunilor si cantitatea de urina emisa noaptea fata de cea emisa in timpul zilei* 5. pregatirea materialului' se curata vasele cilindrice, se clatesc cu apa distilata pentru a nu se modica compozitia urinei si se acopera* recipientele vor eticetate cu numele bolnavului, nr. salonului si nr. patului* 9. pregatirea bolnavului' se educa bolnavul sa urineze numai in urinar si sa nu arunce urina* se invita bolnavul imobilizat la pat ca inainte de defecare, sa urineze* 0. efectuarea tenicii' spalare pe maini cu apa si sapun* se incepe colectarea dupa un orar x valabil pentru toti bolnavii sectiei* se invita bolnavul sa urineze si se arunca produsul acestei emisii la ora dimineata* se colecteaza in vasele gradate toate urinele emise pana a doua zi la ora dimineata adauganduse si urina acestei emisii* se citeste gradatia care indica urina emisa in 9- * spalare pe maini cu apa si sapun* -. notarea cifrica' se noteaza cifric in carnetelul individual in ecare dimineata, numele bolnavului, nr. salonului si al patului, data si cantitatea de urina emisa in 9. 7. notarea graca' pentru ecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 533ml de urina* se noteaza grac cu creion albastru sub forma unei coloane ce are asurata numai partea superioara care corespunde cantitatii de urina a zilei respective*
4. reorganizarea locului de munca' vasele in care se face colectarea urinei pe timp de 9- se depoziteaza in incaperi racoroase pentru a se preveni descompunerea urinei* la urina colectata se adauga cateva cristale de timol care au rolul de a impiedica fermentul de fermentatie dar nu modica reactiile cimice ale urinei* 1. interpretarea rezultatelor' valori ziologice normale' la femei' 53335-33 ml;9- * la barbati' 5933533ml;9- * valori patologice' poliurie' peste 0333 ml;9- * oligurie' sub 533 ml;9- * anurie' absenta urinei in vezica* se vor observa calitatile urinei' culoare, miros, aspect* !uloarea normala galben descisa C urina diluata* brun incis C urina concentrata* patologic brun incisa si spuma in icter* rosie descisa pana la rosie bruna C urina cu sange (ematurie)* ziologic albastruverde cand bolnavul a fost tratat cu albastru de metilen* cafeniu, rosu, brun, negru, cand bolnavul a primit tratament cu cinina sau cu acid salicilic* :iros este caracteristic amoniacal* alcalina intravezicala si miros aromatic de fructe 8 in diabet* %spectul normal' aspectul urinei este clar 8 transparent* patologic' aspectul este tulbure (contine saruri, puroi, microbi, calcului)* OE#&/%TII 5. Daca bolnavul nu este educat sa urineze numai in urinar, valoarea diurezei nu este reala.
9. Datele furnizate au valoare reala daca diureza este urmarita zilnic si in paralel notanduse in foaia de temperatura' cantitatea de licide ingerate* cantitatea de licide pierdute prin transpiratie, varsaturi, diaree si gracul evolutiei corporale
