P73-78.pdf

INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE... RECIPIE... Page 1 of 28

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA RECIPIENŢILOR DIN BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT PENTRU LICHIDE Indicativ: P 73-78 Înlocuieşte P 73-73

Îmbunătăţ iri iri la P 73 - 78

Cuprins

1. PREVEDERI GENERALE 1.1. Prevederile prezentelor instrucţ iuni iuni tehnice se referă la proiectarea, executarea şi întreţ inerea inerea recipienţ ilor ilor pentru lichide, cu structura din beton armat sau beton precomprimat şi la care presiunea maximă a lichidului, măsurată la baza peretelui, nu dep ăşeşte 2 bar. Respectarea prezentelor instrucţ iuni iuni tehnice este obligatorie pentru organizaţ iile iile care proiectează, execută, recepţ ioneaz ionează sau au în exploatare astfel de recipienţ i.i. 1.2. În înţ elesul elesul prezentelor instrucţ iuni iuni tehnice recipienţ iiii pentru lichide sînt construcţ iiii din beton armat sau beton precomprimat care conţ in in permanent sau temporar apă sau alte lichide precum: - rezervoarele pentru apă potabilă şi industrială; - cuvele şi bazinele din cadrul staţ iilor iilor de tratare a apei şi de epurare a apelor uzate; - recipienţ iiii pentru lichide corosive sau necorosive folosite în procesul tehnologic de fabricaţ ie. ie. 1.3. În cazul recipienţ ilor ilor pentru lichide cu temperaturi peste 40° C, a recipienţ ilor ilor protejaţ i la interior cu tolă metalică, a recipienţ ilor ilor imersaţ i,i, precum şi a celor destinaţ i pentru înmagazinarea produselor petroliere, prevederile prezentelor instrucţ iuni iuni se vor completa pe baza prescripţ iilor iilor specifice sau a condiţ iilor iilor tehnice stabilite prin proiect. 1.4. Prezentele instrucţ iuni iuni tehnice se adaugă la prevederile standardelor şi normativelor din Anexa 1, în măsura în care aceste nomative nu conţ in in prevederi care contravin prezentelor instrucţ iuni iuni tehnice. 1.5. Proiectele de execuţ ie ie pentru recipienţ iiii din beton armat sau beton precomprimat vor fi însoţ ite ite de un caiet de sarcini privind condiţ iile iile de execuţ ie ie şi exploatare. La elaborarea caietului de sarcini se va ţ ine ine seama de indicaţ iile iile din Anexa II. 1.6. Proiectarea şi executarea recipienţ ilor ilor se recomandă să se facă de unităţ i care pot asigura nivelul de tehnicitate pe care îl reclamă asemenea lucrări, având în vedere importanţ a deosebită a acestora. [top top]]

2. MATERIALE Ciment

file://C:\Users\pboi\Documents\STASURI file://C:\Users\pboi\Documen ts\STASURI update 07.02.2012\normative 07.02.2012\normative gelu\normati

06.04.2013

INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE... RECIPIE... Page 2 of 28

2.1. Alegerea tipului de ciment se face conform prevederilor din "Instruc ţ iuni iuni tehnice pentru folosirea cimenturilor în construcţ ii" ii" C.19-77 şi din "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat" C.140-78. 2.2. Livrarea, transportul, depozitarea şi controlul calităţ iiii cimenturilor se va face conform prevederilor în vigoare. Metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 227/1, 2, 3, 4, 5-78 "Cimenturi. Încercări fizice". Agregate 2.3. Pentru prepararea betoanelor şi mortarelor se vor utiliza agregate care corespund prevederilor STAS 1667-76. "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţ i minerali", cu următoarele precizări suplimentare: a. Agregatele utilizate trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive. Se interzice utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase. b. Nisipul va fi de natur ă silicioasă şi va proveni din balastiere. Nu se admite utilizarea nisipului de concasaj sau a nisipului de mare. Conţ inutul inutul de parte levigabilă se limitează la maximum 2%. c. Dimensiunea maxim ă a granulelor (Dmax se alege în func ţ ie ie de grosimea (B) a elementului, conform indicaţ iilor iilor următoare: B (cm)

≤ 16

17-30

> 30

Dmax (mm)

16

20

31

d. Conţ inutulde inutulde parte levigabilă a pietrişului se limiteaz ă la max. 0,5%. 2.4. Agregatele trebuie să fie depozitate separat pe sorturi şi păstrate în condiţ iiii în care să le ferească de împrăştiere, impurificarea sau amestecare cu alte sorturi. 2.5. Controlul calităţ iiii agregatelor se va face prin metodele de încercare prevăzute în STAS 4606-70. "Agregate naturale grele, pentru mortare şi betoane, cu lianţ i minerali. Metode de încercare". Apa 2.6. Apa utilizată la prepararea betoanelor şi mortarelor, precum şi la umezirea acestora dup ă punerea în lucrare va corespunde prevederilor STAS 790-73. "Apă pentru mortare şi betoane". 2.7. Se interzice utilizarea apei de mare sau a apelor minerale la prepararea betoanelor, mortarelor şi la umezirea tencuielilor etanşe. Aditivi 2.8. La prepararea betoanelor se pot utiliza următorii aditivi: - aditivi reducători de apă LSC; - aditivi antrenori de aer DISAN; - aditivi întârzietori REPLAST; - pentru betonare pe timp friguros ANTIGERO. Efectele favorabile scontate ale aditivilor pot fi ob ţ inute inute numai în cazul unor compozi ţ iiii de beton judicios stabilite şi asigurării unor amestecuri omogene de beton sau mortar.

file://C:\Users\pboi\Documents\STASURI file://C:\Users\pboi\Documen ts\STASURI update 07.02.2012\normative 07.02.2012\normative gelu\normati

06.04.2013

INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIPIE... Page 3 of 28

Eficacitatea aditivilor se verific ă pe baza încercărilor preliminare. 2.9. La prepararea mortarelor pentru tencuieli impermeabile se poate utiliza aditivul impermeabilizator APASTOP. 2.10. Aditivii se vor utiliza numai pe bază de prescripţ ii. Folosirea altor aditivi se va face numai pe baza unor experimentări concludente, cu avizul specialiştilor. 2.11. Se interzice utilizarea adaosului de clorură de calciu. Armături 2.12. Sortimente de oţ eluri, condiţ iile de depozitare şi control pentru armăturile nepretensionate şi pretensionate vor fi conform prevederilor din STAS 438/1, 2-74, STAS 438/3, 4-75, STAS 6482/1, 2, 3-73 şi STAS 6482/4-74. Materiale pentru izolare şi protecţie 2.13. Condiţ iile de calitate ale materialelor utilizate la izolarea şi protecţ ia recipienţ ilor vor corespunde cu prescripţ iile care stabilesc modul lor de fabricare şi utilizare. [top]

3. INDICAŢII PRIVIND PROIECTAREA RECIPIENŢILOR 3.1. Forma, dimensiunile şi soluţ ia constructivă a recipienţ ilor se stabilesc pe bază de calcule tehnicoeconomice, ţ inând seama de destinaţ ia recipientului, de condiţ iile de fundare, de tehnologia de execuţ ie etc. 3.2. Nu se recomandă utilizarea cofrajelor glisante la executarea pereţ ilor recipienţ ilor pentru lichide. 3.3. La proiectarea recipienţ ilor, se va prevedea ca orice protec ţ ie interioară sau exterioară a elementelor de beton în contact cu lichidul să se aplice după proba de etanşeitate la apă. Amplasament. Condiţii de fundare 3.4. La alegerea amplasamentului se va urmări încadrarea optimă în schema tehnologică de ansamblu, cu respectarea distanţ elor de protecţ ie impuse de destinaţ ia recipientului şi natura terenului de fundaţ ie. 3.5. La amplasarea recipienţ ilor se recomandă să se evite versanţ ii cu pante abrupte, terenurile instabile, de compresibilitate mare sau sensibile la umezire, terenurile cu nivel ridicat al apei subterane sau care prezintă agresivitate faţă de betoane, terenurile cu o comportare mai defavorabilă la acţ iunea seismică. De asemenea, se recomandă a se evita zonele din vecinătatea unor instalaţ ii sau procese tehnologice la care se pot produce pierderi mari de lichide agresive sau neagresive conducând la ridicarea temporar ă sau permanentă a nivelului apelor subterane. 3.6. În toate cazurile şi, în mod deosebit, în cazul recipienţ ilor fundaţ i pe pământuri sensibile la umezire sau amplasaţ i pe veranţ i, se vor lua măsuri de amenajare a amplasamentului în vederea îndepărtării dirijate a apelor din precipitaţ ii prin măsuri corespunzătoare (pante, rigole, şanţ uri) care să asigure colectarea şi evacuarea apelor pe durata executării lucrărilor şi după darea în exploatare a recipientului. Pentru pământuri sensibile la umezire amenajările se vor face în conformitate cu "Normativul privind proiectarea şi executarea construcţ iilor fundate pe terenuri slabe" P.7-77. 3.7. La alegerea dispoziţ iei în plan a recipienţ ilor şi a construcţ iilor anexe se va avea în vedere asigurarea condiţ iilor de control şi eventuale remedieri, precum şi asigurarea spaţ iilor libere impuse de tehnologia de executarea a recipienţ ilor din beton precomprimat. 3.8. În cazuri recipienţ ilor fundaţ i pe terenuri slabe (cu compresibilitate mare, sensibile la umezire etc.) se va

file://C:\Users\pboi\Documents\STASURI update 07.02.2012\normative gelu\normati

06.04.2013


analiza fundarea directă pe teren consolidat conform prevederilor din "Normativul privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice" C.29-77, ţ inând seama şi de mărirea tasărilor posibile. 3.9. În cazul în care nu se pot respecta distanţ ele de protecţ ie prevăzute în Normativul P.7-77 faţă de construcţ iile învecinate, la recipienţ ii pentru lichide neagresive, se va prevedea o hidroizolaţ ie sau un sistem de colectare şi control a pierderilor de lichid, racordat la canalizare sau alt emisar. n cazul lichidelor agresive se vor adopta sisteme de protecţ ie elastice, care să suplinească şi efectul hidroizolaţ iei (straturi etanşe din pământ tratat prin diferite procedee mecanice sau chimice, incinte închise realizate prin ecrane subterane etanşe etc.). 3.10. În cazul recipienţ ilor fundaţ i direct, la care se pot produce tas ări, se va prevedea urmărirea acestora în conformitate cu STAS 2745-69 "Terenul de fundare. Urmărirea tasării construcţ iilor prin metode topografice" şi "Instrucţ iuni tehnice pentru determinarea tasării construcţ iilor de locuinţ e, social-culturale şi industriale prin metode topografice" C.61-74. 3.11. Indiferent de natura terenului, se va prevedea nivelarea şi compactarea fundului săpăturii de fundaţ ie prin mijloace corespunzătoare (cilindrare, compactare cu maiuri grele etc.). Indicaţii pentru calculul structurii 3.12. La determinarea solicitărilor şi deformaţ iilor care servesc la calculul recipien ţ ilor se va ţ ine seama de următoarele acţ iuni: - greutatea proprie a elementelor de construcţ ie, inclusiv greutatea protecţ iilor, izolaţ iilor şi instalaţ iilor; - greutatea şi presiunea exercitată de lichidul înmagazinat, inclusiv eventuala presiune a gazelor din interior; - împingerea simetrică sau nesimetrică a pământului, inclusiv încărcările aplicate la nivelul terenului; - greutatea utilajelor şi oamenilor care circulă pe acoperiş; - vânt zăpadă; - presiunea apei subterane pe faţ a exterioară a radierului şi pereţ ilor; - gradientul de temperaturi tehnologice şi climatice; - contracţ ia şi curgerea lentă a betonului; - cutremurul; - precomprimarea. 3.13. În cazul recipienţ ilor cu destinaţ ii speciale se pot lua în calcul şi alte acţ iuni, date prin prescripţ ii speciale sau precizate prin tema de proiectare. 3.14. Gruparea acţ iunilor se face conform prevederilor din STAS 10101/OA-77. Acţ iuni în construcţ ii. Clasificarea şi gruparea acţ iunilor pentru construcţ ii civile şi industriale. 3.15. Se vor lua măsuri pentru limitarea tasărilor inegale, în scopul păstrării funcţ ionalităţ ii recipienţ ilor. 3.16. Acţ iunea seismică se va considera în conformitate cu prevederile "Normativului pentru proiectare antiseismică a construcţ iilor de locuinţ e, social-culturale, agrozootehnice şi industriale" P.100-78. 3.17. Solicitările de calcul se vor stabili pe baza acţ iunilor ce intervin în timpul executării lucrărilor şi în exploatare, cu luarea în considerare a modului real de lucru al recipientului şi pentru grupările cele mai defavorabile ale acţ iunilor. 3.18. În afara secţ iunilor curente de calcul se vor verifica sec ţ iunile din dreptul rosturilor şi străpungerilor,


06.04.2013


ţ inând seama de slăbirea locală a secţ iunilor, modul de transmitere a solicitărilor şi influenţ a toleranţ elor de execuţ ie.

n cazul recipienţ ilor circulari din beton precomprimat la care rostul de la baza peretelui permite deplasări, la calculul peretelui se va ţ ine seama şi de influenţ a forţ elor de frecare în ipoteze cele mai defavorabile. De asemenea, se va verifica fundaţ ia peretelui la solicitările transmise de perete. 3.19. Calculul recipienţ ilor din beton armat şi beton precomprimat pentru lichide se va face în conformitate cu prevederile STAS 10107/0-76 "Construcţ ii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat", cu următoarele precizări: a) La elementele din beton armat care se află sub presiunea unui lichid, deschiderile medii calculate ale fisurilor nu trebuie să depăşească: 0,1 mm la elementele solicitate la întindere centrică sau întindere excentrică cu excentricitate mică; 0,2 mm în celelalte cazuri. b) La elementele din beton precomprimat, verificarea închiderii fisurilor la acţ iuni normate se face punând condiţ ia de a avea compresiune remanente care să reprezinte cel puţ in 10% din compresiunea maximă la transfer, dar nu mai mult decât 10 daN/cm2. c) La recipienţ ii precomprimaţ i prin înfăşurarea sârmei sub tensiune, verificarea la fisurare se face ţ inând seama de un coeficient de imprecizie al forţ ei de precomprimare specific instalaţ iei de înfăşurare. La precomprimare, efortul unitar de control în armătura pretensionată nu va depăşi 0,70 din rezisten ţ a normată a oţ elului utilizat. d) Elementele prefabricate de pereţ i se verifică în starea limită de fisurare la manipulare, transport şi montare. La determinarea solicitărilor normate se va ţ ine seama şi de coeficientul de impact. n aceste condiţ ii, deschiderea maximă a fisurilor se limitează la 0,2 mm pentru elemente din beton armat; pentru elemente din beton precomprimat, verificarea se face conform clasei a II-a de fisurare. e) La calculul capacităţ ii portante a rosturilor se va ţ ine seama de un coeficient al condiţ iilor de lucru (m) având valorile următoare: tg α = 0 m = 1,0 tg α = 0,15 m = 0,8 unde α este unghiul format de feţ ele prefabricate în rost; pentru valori intermediare ale lui α se interpolează linear. f) Efortul unitar de compresiune, în secţ iuni normale, nu va depăşi, la transfer, cea mai mică dintre valorile: - 0,60 din rezistenţ a pe cub prescrisă la transfer; - 0,45 dn marca betonului. g) În cazul recipienţ ilor pentru înmagazinarea unor lichide cu temperaturi peste +20° C, valoarea pierderilor de tensiune din relaxare va fi majorată cu 10% pentru temperatura de +30° C şi cu 30% pentru temperatura de +40° C. Pentru valori intermediare se va interpola liniar. Alcătuire constructivă 3.20. Alcătuirea constructivă a recipienţ ilor trebuie să conducă la realizarea unor construcţ ii care să poată prelua în bune condiţ ii solicitările datorate acţ iunilor la care este supus recipientul pe durata execuţ iei şi în exploatare. În acest scop, se vor adopta soluţ ii care au fost aplicate cu bune rezultate şi care s-au comportat satisfăcător.


06.04.2013


3.21. La alcătuirea recipienţ ilor se va ţ ine seama de prevederile din STAS 10107/0-76, din normativul C14078 şi din "Normativul pentru executarea lucr ărilor de beton precomprimat" C.21-77, referitoare la proiectarea şi executarea construcţ iilor din beton armat şi beton precomprimat, completate cu prevederile prescripţ iilor prin care se reglementează alcătuirea unor recipienţ i cu destinaţ ie funcţ ională specială şi cu prevederile prezentelor instrucţ iuni. În cazul recipienţ ilor amplasaţ i în zone seismice se va ţ ine seama de prevederile normativului P.100-78 privitoare la calculul şi alcătuirea construcţ iilor. 3.22. Se vor adopta structuri din beton monolit în următoarele două cazuri: - recipienţ i fundaţ i pe pământuri sensibile la umezire consolidate (art. 3.8); - recipienţ i care necesită protecţ ii interioare sau exterioare fundaţ i direct pe terenuri de compresibilitate mare. 3.23. Se recomandă să se adopte structuri din beton monolit în următoarele situaţ ii: - recipienţ i pentru lichide neagresive fundaţ i direct în terenuri de compresibilitate mare; - recipienţ i pentru lichide cu agresivitate intensă sau foarte intensă, la care se aplică protecţ ii rigide, indiferent de natura terenului şi de modul de fundare. 3.24. La alegerea formei radierului şi fundaţ iilor se va urmări: - libera deplasare din contracţ ie, în cazurile în care nu s-au luat alte măsuri de preluare a acesteia; - evitarea schimbărilor bruşte de secţ iune; - realizarea pantelor de scurgere printr-o alcătuire corespunzătoare a radierului, fără betonări ulterioare; - asigurarea condiţ iilor necesare executării hidroizolaţ iilor şi protecţ iilor anticorozive; - adoptarea unei forme care să permită menţ inerea unui strat de apă, de cca. 10 cm, pe durata de înt ărire a betonului. 3.25. Grosimea plăcii de fund a recipientului se stabileşte prin calcul în funcţ ie de solicitări, de marca şi gradul de impermeabilitate al betonului şi de presiunea exercitată de lichidul înmagazinat. Grosimea minim ă a pl ăcii de fund va fi de 12 cm. Stratul de egalizare de sub placa de fund se va realiya din beton cu cenuşă. În cazul recipienţ ilor la care lichidul înmagazinat prezintă agresivitate faţă de beton, grosimea minimă a plăcii de fund va fi de 20 cm. 3.26. Grosimea pereţ ilor exteriori se stabileşte prin calcul, dar nu va fi mai mică decât valorile următoare: - perete din beton armat monolit 16 cm - perete din beton monolit precomprimat cu fasciole înglobate 20 cm - perete din elemente prefabricate 12 cm 3.27. În cazul recipienţ ilor pentru lichide agresive grosimea peretelui nu va fi mai mic ă decât valorile următoare: - perete din beton armat monolit 20 cm - perete din elemente prefabricate 15 cm 3.28. Grosimi mai reduce ca cele prevăzute la art. 3.26 şi 3.27 se vor putea adopta numai pe baza unor experimentări concludente.


06.04.2013


3.29. Grosimea minimă a stratului de acoperire cu beton a armăturii de rezistenţă din radier şi perete va fi: 2 cm pentru elemente din beton armat tencuite în contact cu lichide neagresive; 2,5 cm pentru elemente din beton precomprimat tencuite în contact cu lichide neagresive; 3 cm pentru elemente netencuite în contact cu lichide neagresive. Valorile de mai înainte se majorează cu 0,5 cm pentru elementele în contact cu lichide agresive sau mediu agresiv. 3.30. La recipienţ ii din beton armat, armarea pere ţ ilor şi radierului se va face de regulă cu bare din oţ el cu profil periodic PC 60 sau PC 52 (STAS 438/1-74); dup ă intrarea în producţ ie curentă a plaselor sudate din STPB (STAS 438/3-75) armarea se va putea face şi de asemenea plase, pe bază de instrucţ iuni speciale. Oţ elul OB 37 va putea fi prev ăzut ca armare numai în cazurile când sec ţ iunile rezultate din calcul pentru armăturile cu profil periodic nu satisfac condiţ iile referitoare la procentul minim de armare, diametre minime sau respectiv distanţ e maxime. Eventuala renunţ are la utilizarea oţ elurilor superioare în cazuri speciale trebuie să fie justificată în memoriul proiectului. În afara satisfacerii condiţ iilor reieşite din calculul la starea limită de rezistenţă şi starea limită de deschidere a fisurilor (conform STAS 10107/0-76), armăturile din pereţ ii rezervoarelor de beton armat trebuie să respecte următoarele condiţ ii: - procent minim de armare: câte 0,1% pe fiecare faţă şi în fiecare direcţ ie (0,2% pe fiecare direcţ ie); - diametrul minim 6 mm pentru armăturile orizontale: 20 cm; - distanţ a maximă dintre armăturile verticale: 25 cm; - distanţ a minimă dintre armăturile orizontale: 10 cm; - distanţ a minimă dintre armăturile verticale: 15 cm. La stabilirea distanţ elor minime se va ţ ine seama şi de tehnologia de execuţ ie. Armăturile din placa de fund trebuie s ă respecte aceleaşi condiţ ii ca armăturile orizontale din pereţ i; se recomandă ca armătura superioară din placa de fund să fie minim d = 8 mm la 20 cm sau d = 6 mm la 15 cm. 3.31. La pereţ ii rezervoarelor, precomprimaţ i pe ambele direcţ ii şi alcătuiţ i din elemente prefabricate, armătura nepretensionată cu rol constructiv va fi alc ătuită din câte o plasă sudată (STNB sau STPB) de minimum d = 4 mm la 30 cm pe ambele direcţ ii şi pe ambele feţ e. La pereţ ii rezervoarelor având precomprimarea numai pe orizontală, precum şi la pereţ ii rezervoarelor din beton monolit, precomprimaţ i pe două direcţ ii, se va prevedea ca armătura nepretensionată bare din oţ el PC 60 sau PC 52 minimum d = 8 mm la 25 cm pe verticală şi minimum d = 6 mm la 20 cm pe orizontală, sau plase sudate din STPB. 3.32. În funcţ ie de înălţ imea maximă a coloanei de lichid înmagazinat şi de gradul de agresivitate al lichidului sau mediului înconjurător, betonul destinat realizării recipienţ ilor din beton armat trebuie să îndeplinească condiţ iile prevăzute în tabelul 1. Pentru recipienţ ii din beton precomprimat marca betonului se va stabili ţ inând seama de prevederile din STAS 10107/0-76 şi din Normativul C21-77. Marca minimă de beton indicată în tabelul 1 corespunde cazului utiliz ării cimentului de marcă 35. În cazul utilizării altor mărci de ciment marca betonului se stabileşte în funcţ ie de gradul de impermeabilitate impus, conform prevederilor din tabelul 2.


06.04.2013


Tabelul 1 Înălţ imea coloanei de lichid înmagazinat m 0

<4

4...12

> 12

Condiţ ii – tehnice 1 Grad de impermeabilitate min. - raport A/C max. - dozaj min. ciment 0...16 kg/m3 pentru agregate: 0...31 - Marca betonului min. -Grad de impermeabilitate min. - raport A/C max. - dozaj min. de ciment 0...16 kg/m3 pentru agregate: 0...31 Marca betonului min. Grad de impermeabilitate min. - raport A/C max - dozaj min. de ciment 0...16 kg/m3 pentru agregate: 0...31 Marca betonului min.

Condiţ ii de agresivitate Fără agres. Agresivitate sau cu agre- intensă sau sivitate slabă f. intensă 2 3 P4 P8 0,6 0,5 360 430 325 390 B200 B300 P8 P12 0,5 0,45 430 500 390 455 B300 B400 P12 P12 0,45 0,45 500 500 455 455 B400 B400

Atât în planşele de execuţ ie, cât şi în documentaţ ia economică, tipul de beton se va vota prin marc ă şi grad de impermeabilitate, de exemplu: B200 / P4, B300 / P8 etc. Tabelul 2 Gradul de impermeabilitate P4 P8 P12

marca betonului, corespunzătoare cimentului de marcă 30*) 40 45 50 B200 B200 B250 B350 B400 B300 B400 B450 B500

*) Dozajele minime de ciment din tabelul 1 se sporesc cu minimum 10% La definitivarea mărcii betonului se va verifica respectarea prevederilor din STAS 10107/0-76. 3.33. Părţ ile de structură care vin în contact cu lichidul şi care sunt prevăzute din beton monolit se vor turna continuu, fără întreruperi şi rosturi de lucru, cu excepţ ia rosturilor prevăzute în proiect. 3.34. Pentru evitarea fisurării radierului datorită contracţ iei, se recomandă a se prevedea următoarele măsuri: - la recipienţ ii cu diametrul sau latura de maximum 30 m, se va ţ ine seama de indicaţ iile de alcătuire prevăzute la art. 3.24; - la recipienţ ii cu diametrul sau latura mai mare de 30 m, se vor prevedea rosturi de contracţ ie, procentul de armare, tipul de izolaţ ie (elastică sau rigidă) etc.; - la realizarea rosturilor de contracţ ie se recomandă să se asigure continuitatea armăturii cel puţ in la plasa inferioară;


06.04.2013


- radierul se va prevedea astfel încât să se poată umple cu un strat de apă de cca. 10 cm adâncime, ce se va menţ ine minimum 28 de zile de la turnarea betonului. 3.35. În cazul în care se aplică precomprimarea radierului nu se vor prevedea rosturi de contracţ ie. 3.36. La pereţ ii din beton armat se recomandă prevederea de rosturi de contracţ ie, la distanţ a de maximum 30 m. 3.37. Rosturile de dilataţ ie se vor prevedea la distanţ a rezultată din calcul, în funcţ ie de condiţ iile specifice constructive şi de exploatare. 3.38. Alcătuirea rosturilor permanente trebuie să asigure etanşeitatea recipientului, concordanţ a cu ipotezele de calcul şi compatibilitatea cu deformaţ iile elementelor în timpul executării lucrărilor şi în condiţ ii de exploatare, inclusiv din eventuale tasări. La alcătuirea rosturilor se recomandă să se ţ ină seama şi de indicaţ iile din anexa III. La alegerea materialelor de etanşare se va ţ ine seama de natura lichidului înmagazinat. 3.39. Se recomandă ca rosturile verticale la pere ţ ii realizaţ i din elemente prefabricate să se umple cu beton preparat cu ciment expansiv sau cu contracţ ie redusă şi cu agregate din sorturile 0...3 şi 3...7 mm. 3.40. În cazul pereţ ilor din beton precomprimat la care se prevede rezemarea articulată a peretelui, rostul orizontal se umple cu mortar M 100 având consistenţ a de 6...7 cm determinată pe conul etalon. Blocarea rostului se face după precomprimarea peretelui. 3.41. La etanşarea rosturilor verticale între elementele prefabricate de perete dinspre interior se recomandă utilizarea următoarelor soluţ ii: - mastic de bitum şi microazbest; - chit tiocolic; n cadrul proiectului de execuţ ie se va indica solu ţ ia cu reţ eta exactă şi indicaţ iile de execuţ ie. Precomprimarea pereţilor 3.42. Prezentele instrucţ iuni se referă la precomprimarea pereţ ilor recipienţ ilor cu fascicule postîntinse dispuse în interiorul peretelui sau prin înfăşurarea cu sârmă sub tensiune, sau cu toroane postîntinse dispuse la exteriorul peretelui. Utilizarea altor sisteme sau procedee de precomprimare se face pe bază de instrucţ iuni speciale. La pereţ ii alcătuiţ i din elemente prefabricate asamblate prin precomprimare se recomandă utilizarea procedeului prin înfăşurare. 3.43. În cazul precomprimării inelare, peretele se poate realiza şi cu contur poligonal, cu condiţ ia verificării eforturilor suplimentare care intervin ca urmare a abaterii de la conturul circular. 3.44. La precomprimarea prin înfăşurare peretele va avea contur circular şi faţ a exterioară netedă; sau se admit nervuri verticale sau orizontale. Se poate adopta şi un contur poligonal dacă instalaţ ia de înfăşurare permite precomprimarea în aceste condiţ ii. 3.45. Nu se admite prevederea de goluri în perete pe înălţ imea zonei înfăşurate. 3.46. Caracteristicile principale ale procedeelor de precomprimare prin fascicule postîntinse se vor lua în conformitate cu prevederile normativului C.21-77, cu următoarele modificări în cazul în care ancorajele reazemă pe nervurile peretelui (tabelul 3). Tabelul 3


06.04.2013

INSTRUCÞIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ªI EXECUTAREA RECIP... Page 10 of 28

Caracteristica

Fascicule 12∅ 5

12∅ 7 - 24∅ 5

Dimensiunile minime ale plăcilor de repartiţ ie, mm

150x150x15

180x180x15

Distanţ a minimă de la axele ancorajelor până la marginea nervurii, mm

110

130

3.47. Nu se admite prevederea de fascicule cu capetele înglobate în beton de la turnare. 3.48. Se recomandă ca distanţ a între fascicule din aceeaşi secţ iune să fie mai mică decât 50 cm. 3.49. În jurul recipienţ ilor precomprimaţ i prin înfăşurare se va asigura o distanţă liberă suficientă, determinată de caracteristicile instalaţ iei de înfăşurare. 3.50. Protecţ ia armăturii înfăşurate se realizează printr-un strat de mortar de ciment aplicat prin torcretare după procedeul uscat, în conformitate cu prevederile "Instrucţ iunilor tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor la executarea construcţ iilor sau a lucrărilor de reparaţ ii şi consolidări" C.130-78. Mortarul se aplică în straturi succesive, astfel încât să se realizeze o grosime de protecţ ie de cel puţ in 30 mm peste sârmă. Protecţ ia prin torcretare se aplică după efectuarea probei de etanşeitate a recipientului, însă nu mai târziu de 30 de zile de la terminarea precomprimării. Pe durata executării şi întăririi stratului de protecţ ie recipientul va fi men ţ inut plin cu apă la nivelul maxim de exploatare. 3.51. În cazul unor medii cu agresivitate intensă pe durata executării recipientului, la protejarea armăturii pretensionate se vor respecta prevederile corespunzătoare din "Instrucţ iuni petnru protecţ ia elementelor din beton armat şi beton precomprimat situate în medii aeriene din industria acidului sulfuric şi superfosfaţ i precum şi în medii aeriene slab agresive C.170-74. Toleranţa de execuţie 3.52. Abaterile şi toleranţ ele admise la executarea recipienţ ilor din beton armat şi beton precomprimat se vor înscrie în valorile din normativele C.140-78 şi C.21-77, cu precizările din tabelul 4. Instalaţii 3.53. La întocmirea proiectelor de instalaţ ii se va ţ ine seama de prescripţ iile în vigoare care reglementează proiectarea recipienţ ilor cu destinaţ ii diverse: rezervoare de apă, decantoare etc. 3.54. În vederea funcţ ionării corespunzătoare a recipienţ ilor se vor prevedea măsuri care să asigure respectarea parametrilor tehnologici şi funcţ ionali. O atenţ ie deosebită se va acorda acestor măsuri, în cazul în care depăşirea unor parametri (înălţ imea de lichid, temperatura etc.) poate conduce la creşterea apreciabilă a solicitărilor în elementele recipientului sau deteriorarea unor instalaţ ii învecinate (ca urmare a deversării unor lichide agresive). 3.55. În punctele în care conductele traversează pereţ ii recipienţ ilor se vor prevedea piese speciale de trecere etanşe şi reglabile, de regulă cu posibilităţ i de intervenţ ie din exterior. Piesele de trecere se montează în mod obligatoriu în cofraj înainte de turnarea betonului. Se va da o atenţ ie deosebită compactării betonului în jurul pieselor de trecere. La recipienţ ii precomprimaţ i prin înfăşurare nu se admite ca zona înfăşurată să fie traversată de conducte.


06.04.2013


3.56. La proiectarea pieselor de trecere prin pereţ i şi a pieselor de racordare a conductelor verticale cu cele orizontale la castele de apă se va ţ ine seama de eventuale tasări diferenţ iate, care pot interveni în cazul terenurilor cu compresibilitate mare şi al pământurilor sensibile la umezire. 3.57. Instalaţ iile hidraulice la recipienţ ii fundaţ i pe pământuri sensibile la umezire se vor realiza în conformitate cu prevederile normativului P.7-77, astfel încât să se verifice pierderile de lichid. 3.58. Se va prevedea izolarea termică a conductelor la care există pericolul ca apa să stagneze şi să îngheţ e. Tabelul 4 Abaterea limită admisă 2

Tipul abaterii admise faţă de proiect 1 1. Abaterea limită de la circularitate la recipien ţ ii cilindrici; se măsoară faţă de lungimea razei D≤ 20 m D> 20 m unde: D = diametrul recipientului 2. Abaterea limită de la grosimea peretelui 3. Abaterea limită la înclinarea faţă de verticală a suprafeţ elor şi muchiilor pereţ ilor 4. Abaterea limită la montarea ancorajelor fasciculelor

± 20 mm ± D/100

5 mm 3 mm/m dar nu mai mult decât 15 mm ± 8 mm ±

5. Abaterea limită la lăţ imea feţ ei de rezemare a ± 8 mm ancorajelor fasciculelor 6. Abaterile limită la dimensiunile elementelor prefabricate - lungime ± 10 mm - lăţ ime ± 5 mm - grosime ± 5 mm • lungimea diagonalelor ± 10 mm • liniaritatea muchiilor şi curbarea maximă din 2 mm/m, dar nu mai precomprimare mult decât 10 mm • unghiul dintre faţ a exterioară şi faţ a din rost 7. Abaterea limită la lăţ imea rosturilor verticale între +15 mm; -5 mm elementele prefabricate 8. Decalarea maximă a feţ elor exterioare a elementelor 10 mm prefabricate în dreptul rosturilor NOTA: În cazul recipien ţ ilor precomprimaţ i prin înfăşurare, valorile abaterilor limită admise vor fi corelate cu caracteristicile instalaţ iei de înfăşurare 3.59. Conductele şi piesele de trecere în contact cu medii corozive vor din materiale rezistente la coroziune sau vor fi protejate corespunzător. 3.60. Piesele de fixare a conductelor şi instalaţ iilor nu vor străpunge peretele. 3.61. Se interzice prevederea de suduri la distanţ e mai mici de 0,20 m de la suprafaţ a betonului. Tencuieli, sape pentru pante 3.62. În cazul recipienţ ilor care nu conţ in lichide agresive, la părţ ile în contact cu lichidul, executate monolit, se vor prevedea tencuieli torcretate sau aplicate în straturi succesive conform instrucţ iunilor C 130-78. Cu avizul proiectantului se poate renun ţ a la tencuirea pereţ ilor, dacă la proba cu apă, pierderile nu depăşesc 0,25 l/m2 şi zi, iar eventualele pete de umezire constatate la exterior nu mai apar după executarea unor remedieri locale (sau prin colmatare) şi repetarea probei.


06.04.2013


3.63. În cazul recipienţ ilor pentru lichide agresive, la părţ ile în contact cu lichidul se vor prevedea fie tencuieli torcretate sau aplicate în straturi succesive conform instrucţ iunilor C 130-78, fie protecţ ii aplicate direct pe suprafaţ a betonului sablat. 3.64. În cazul recipienţ ilor la care se aplică protecţ ii anticorozive exterioare, suprafeţ ele în contact cu terenul se vor tencui cu mortar M 100, realizate cu cimenturi cu rezistenţă mărită la agresivitatea respectivă. La suprafaţ a exterioară de foarte bună calitate, se poate aplica protecţ ia anticorosivă direct pe suprafaţ a betonului sablat. Izolaţii termice 3.65. Izolarea termică a recipienţ ilor acoperiţ i se prevede atunci când condiţ iile de exploatare impun ca temperatura lichidului înamgazinat să nu depăşească anumite limite. 3.66. Dimensionarea izolaţ iei termice se face pe baza unui bilanţ termic, în care se va ţ ine seama de temperatura lichidului la intrare, temperatura exterioară, durata de stagnare etc. La recipienţ ii pentru înmagazinarea apei, bilanţ ul termic pe timp de iarnă poate lua în considerare şi ipoteza formării unui strat de gheaţă a cărui grosime probabilă se va determina în funcţ ie de durata de stagnare a apei. 3.67. Izolaţ ia termică se execută după efectuarea probei de etanşeitate a recipientului. 3.68. Detaliile de alcătuire, executare şi recepţ ionare a izolaţ iilor termice se vor prevedea în conformitate cu "Normativul pentru proiectarea, executarea şi recepţ ionarea izolaţ iilor termice la construcţ iile civile şi industriale" C.107-78. Izolarea hidrofugă exterioară 3.70. La recipienţ ii îngropaţ i, asupra cărora acţ ionează numai umiditatea naturală a pământului, se va prevedea pe pereţ i la exterior o izolaţ ie hidrofugă din două straturi de bitum topit. Izolarea acoperişului se va face în conformitate cu prevederile din "Normativul pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţ iilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţ ii" C.112-75. 3.71. În cazul recipienţ ilor fundaţ i sub nivelul apei subterane la care se consider ă că este posibil ca nivelul actual al apei subterane să se ridice peste nivelul radierului, se va prevedea la exterior o izolaţ ie hidrofugă alcătuită în conformitate cu prevederile normativului C.112-75. 3.72. Alcătuirea, executarea şi recepţ ionarea izolaţ iilor hidrofuge se vor prevedea în conformitate cu STAS 2355/1-75, STAS 2355/2-78; STAS 2355/3-75 şi normativul C.112-75, cu următoarele precizări: a) La alegerea tipului de izolaţ ie hidrofugă se va ţ ine seama de agresivitatea naturală şi industrială a terenului. b) Se va asigura continuitatea straturilor verticale şi orizontale ale izolaţ iilor hidrofuge prin racordări corespunzătoare. c) Alegerea stratului de protec ţ ie a izolaţ iei hidrofuge se va face ţ inând seama pe poziţ ia şi înclinarea elementului pe care se aplică izolaţ ia şi de condiţ iile de exploatare a recipientului. d) Se va asigura continuitatea izolaţ iei hidrofuge în zonele în care conductele traversează peretele. Protecţii anticorosive 3.73. Recipienţ ii din beton armat şi din beton precomprimat se vor proteja, atât împotriva agresivităţ ii lichidului înmagazinat, cât şi mediului în care sunt amplasaţ i. 3.74. Gradul de agresivitate faţă de beton al lichidului înmagazinat se va stabili, în funcţ ie de natura şi concentraţ ia agenţ ilor corosivi, conform datelor din normativl C.140-78, anexa 1.4.


06.04.2013


n cazurile în care acţ ionează simultan doi sau mai mulţ i agenţ i agresivi, stabilirea gradului de agresivitate şi elaborarea soluţ iei de protecţ ie se va face de către un institut de specialitate. În cazurile în care lichidul înmagazinat atinge temperaturi peste 30° C, se va trece la gradul de agresivitate imediat superior. 3.75. Gradul de agresivitate naturală a terenului se va stabili pe baza indicaţ iilor din normativul C.140-78, anexa 1.4, iar cel al mediului aerian exterior şi interior (peste nivelul lichidului) pe baza "Instruc ţ iunilor tehnice pentru protecţ ia elementelor din beton armat şi beton precomprimat situate în medii aeriene din industria acidului sulfuric şi superfosfaţ i, precum şi în medii aeriene slab agresive/ C.170-74 şi a "Indicaţ iilor pentru proiectarea, executarea şi întreţ inerea construcţ iilor din zona litoralului Mării Negre". 3.76. Pentru cazurile necuprinse la art. 3.74 şi 3.75, inclusiv pentru agresivitatea industrială a terenului se va cere avizul unui institut de specialitate. 3.77. În cazul în care unele părţ i ale recipienţ ilor vin contact atât cu terenul, cât şi cu mediul aerian, se vor adopta măsuri de protecţ ie exterioară, care să corespundă ambelor agresivităţ i. 3.78. La proiectarea protecţ iilor anticorosive se va ţ ine seama de gradul de agresivitate interioară şi exterioară, mărimea deformaţ iilor pe care trebuie să le permită stratul de protecţ ie în diverse zone şi în principal la rosturi, necesitatea ca în unele zone protecţ ia anticorosivă să îndeplinească şi rolul unei hidroizolaţ ii elastice (de exemplu în cazul recipien ţ ilor fundaţ i pe pământuri sensibile la umezire), posibilit ăţ ile de aplicare şi de protejare la acţ iuni mecanice (şocuri, vibraţ ii). 3.79. Marca şi gradul minim de impermeabilitate a betonului vor corespunde valorilor indicate în normativul C.140-78. 3.80. În cazul în care alegerea cimentului este condi ţ ionată atât la agresivitatea interioară, cât şi de cea exterioară tipul, cimentului pentru elementele structurii se va stabili în funcţ ie de agresivitatea lichidului înmagazinat. 3.81. Pentru realizarea betoanelor şi a structurilor suport pentru protecţ ii (tencuieli) se va prevedea utilizarea cimenturilor rezistente la agresivitatea respectivă, în conformitate cu instrucţ iunile tehnice C.19-77. 3.82. Protecţ iile anticorosive se vor aplica pe tencuieli sau direct pe suprafa ţ a betonului sablat, în conformitate cu indicaţ iile din art. 3.63 şi 3.64. 3.83. La realizarea recipienţ ilor supuşi acţ iunii agresive, se va ţ ine seama şi de următoarele recomandări specifice: - se vor reduce la minimum străpungerile prin pereţ i; - se va asigura posibilitatea de control şi remediere din exterior a pieselor de trecere; - se va interzice fixarea scărilor, conductelor etc. prin ancorare în pereţ i; - se va prescrie ca piesele de trecere, conductele şi materialele de etanşare să fie rezistente la coroziune sau se vor proteja anticoroziv. 3.84. În funcţ ie de agresivitatea lichidului înmagazinat, tipurile de protecţ ii în contact cu lichidul se vor adopta pe baza indicaţ iilor prezentate în continuare: Agresivităţi slabe a. fluatizare; b. silicatizare; c. vopsitorii anticorosive; Agresivităţi intense


06.04.2013


a. vopsitorii anticorosive; b. placaje de faianţă sau gresie, prinse în mortar de ciment şi rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase; c. acoperiri bituminoase constituite din amorsă şi mastic bituminos aplicat la cald; d. mase de şpaclu pe bază de polimeri, simple sau armate cu ţ esături din fibră de sticlă, acoperite sau nu cu vospitorii anticorosive; e. placaje de gresie prinse şi rostuite cu chituri anticorosive; f. zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mortar de ciment rostuită cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase şi peliculizate cu lacuri anticorosive corespunzătoare agresivităţ ii; g. acoperiri din mastic bituminos, protejat cu zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mastic bituminos şi rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase. Agresivităţi foarte intense a. zidărie de cărămidă din gresie antiacidă, prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive; b. acoperiri bituminoase întărite cu ţ esătură din fibre de sticlă impregnată cu bitum, protejate cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu masticuri bituminoase sau chituri anticorosive; c. acoperiri din mase de spaclu pe bază de polimeri, armate cu ţ esătură din fibre de sticlă protejate cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive; d. acoperiri cu folii de butarom, Folbav X C, PVC, cauciuc, plumb de 1...2 mm grosime; foliile se prind cu adezivi corespunzători şi se protejează cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive. 3.85. Protejarea recipientului contra agresivităţ ii naturale a terenurilor, se va face în conformitate cu prevederile din normativul C 140-78. 3.86. Protejarea recipientului la acţ iunea mediului aerian exterior şi interior (la acoperiş) se va face în conformitate cu instrucţ iunile tehnice C.170-74. Protecţ ia se va aplica pe un strat de tencuială, în cazul în care suprafaţ a betonului este deosebit de bună se va putea aplica protecţ ia anticorozivă direct pe suprafaţ a betonului sablat. 3.87. Protejarea exterioară a recipientului, pentru cazurile care nu sunt prevăzute la art. 3.85 şi 3.86 (inclusiv pentru agresivitatea industrială a terenului), se va face cu avizul unor institute de specialitate. 3.88. Materialele care intră în alcătuirea protecţ iilor anticorosive se vor alge pe baza indicaţ iilor de utilizare date de producători. 3.89. Nu se recomandă folosirea tratamentelor simple de suprafaţă (fluatizare, silicatizare) şi a vopsitoriilor nearmate la presiuni peste 0,3 daN/cm2. 3.90. Protecţ iile în contact cu lichidul, destinate recipienţ ilor pentru produse alimentare, vor fi alcătuite din materiale acceptate de organele sanitare. 3.91. Pentru recipienţ ii supuşi la interior unor şocuri mecanice de exploatare, se vor utiliza protec ţ ii pe bază de placaje cu cărămizi antiacide, cărămizi de gresie antiacide, sau protejări ale structurii cu zidării de cărămidă corespunzătoare ca rezistenţ e mecanice. În aceste situaţ ii sunt indicate de la caz la caz unele măsuri suplimentare de protecţ ie mecanică (grătare, jghiaburi, şicane etc.) în zonele mai expuse. 3.92. Pentru recipienţ ii supuşi vibraţ iilor sau trepidaţ iilor prin procesul tehnologic sau prin amplasare se vor utiliza în general materiale plastice, elastice, c ărămizi cu profile de ancorare ("coadă de rândunică") precum şi zidării de cărămidă pană în cazul recipienţ ilor circulari. Se interzice prinderea directă pe folii a placajelor verticale, pe înălţ imi mai mari de 0,5 m. 3.93. Protejarea anticorosivă în dreptul rosturilor se va face cu soluţ ii care să permită deplasări în limitele prevăzute şi cu materiale rezistente la acţ iunea agresivă a lichidului înmagazinat. Legătura între protecţ ia anticorosivă a rostului şi restul sistemului de protecţ ie va asigura preluarea - în condiţ ii de etanşeitate a eforturilor care pot apare ca urmare a deplasărilor rostului.


06.04.2013


3.94. Proiectul va cuprinde indicaţ ii detaliate privind aplicarea protecţ iilor care se vor întocmi pe baza: indicaţ iilor de aplicare elaborate de producători, fişelor tehnologice întocmite de unităţ ile de execuţ ie spcializate, indicaţ iilor din normele de deviz, precum şi a indicaţ iilor generale date în prezentele instrucţ iuni tehnice. [top]

4. INDICAŢII PRIVIND EXECUTAREA RECIPIENŢILOR 4.1. La executarea recipienţ ilor din beton armat şi beton precomprimat se va ţ ine seama de prevederile normativelor C.140-78 şi C.21-77, completate cu prevederile prezentelor instrucţ iuni. 4.2. Executarea lucrărilor va fi încredinţ ată numai unor întreprinderi dotate corespunzător şi care dispun de personal tehnic de înaltă calificare, cu experienţă în realizarea unor asemenea lucrări. 4.3. Executarea recipienţ ilor se va face pe baza proiectelor şi detaliilor de execuţ ie, a caietului de sarcini şi a fişelor tehnologice; urmărindu-se în mod deosebit realizarea unor betoane cu o structur ă compactă şi uniformă. În acest scop vor fi îndeplinite următoarele cerinţ e:  







materialele componente vor fi ferite de impurificare şi degradare; utilajele de compactare vor avea dimensiuni corelate cu grosimea elementului, distanţ a dintre armături şi grosimea straturilor succesive de beton pentru a permite o vibrare corespunzătoare; numărul acestora se va stabili astfel încât să se dispună de rezerve în cazul unor eventuale defecţ iuni; se va întocmi un plan de betonare pentru a se asigura o turnare continuă, precizându-se totodată numărul formaţ iilor de lucru; se vor prevedea instalaţ iile necesare de alimentare cu apă şi evacuarea acesteia, pentru efectuarea probei de etanşeitate în termenele stabilite; se va evita turnarea betoanelor, monolitizarea rosturilor şi executarea tencuielilor etanşe şi a protecţ iei prin torcretare, pe timp friguros.

4.4. Înainte de începerea fiecărei faze de lucru se va verifica:    

calitatea lucrărilor executate în faza premergătoare; dacă utilajele necesare la betonare, precomprimare, torcretare funcţ ionează corespunzător; dacă formaţ iile de lucru şi-au însuşit prevederile din caietele de sarcini şi fişele tehnologice; respectarea normelor de protecţ ia muncii.

4.5. La recipienţ ii situaţ i pe terenuri în pantă şi la cei fundaţ i pe pământuri sensibile la umezire, se va ţ ine seama de măsurile de amenajare a amplasamentului arătate la art. 3.6 şi de indicaţ iile din normativul P.7-77. 4.6. În cazurile în care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului, se vor lua măsuri de coborâre a nivelului apei cu cel puţ in 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul coborât al apei va fi menţ inut până la terminarea lucrărilor. 4.7. În timpul execuţ iei se va ţ ine evidenţ a activităţ ii de control a calităţ ii lucrărilor. Documentele se ataşează la Cartea Construcţ iei. Cofraje şi susţineri 4.8. La proiectarea cofrajelor şi susţ inerilor se va ţ ine seama de succesiunea operaţ iilor legate de realizarea elementelor de beton, asigurându-se accesul mijloacelor de transport şi punere în lucrare a betonului. 4.9. La pereţ ii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresivă a uneia din feţ e, cu panouri de maximum 1 m înălţ ime, montate pe măsura turnării betonului. La pereţ ii din beton monolit, precomprimat prin înfăşurare, se recomandă cofrarea integrală a feţ ei exterioare.


06.04.2013


4.10. Se recomandă ca elementele de legătură ale cofrajului să nu traverseze peretele. n cazul în care acest lucru nu este posibil, se vor adopta solu ţ ii verificate, prin experimentări concludente, în ce priveşte etanşarea zonelor traversate de legăturile utilizate. 4.11. Abaterile faţă de dimensiunile din proiect vor fi cu cel pu ţ in 30% mai reduse decât abaterile dimensiunilor corespunzătoare ale elementelor de beton. Pentru dimensiunile care nu au indicate abaterile prin proiect, se vor adopta abateri limită corespunzătoare clasei a 9-a de precizie conform prevederilor din STAS 6657/1-76 "Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţ ii tehnice generale de calitate". 4.12. Înainte de montarea cofrajelor la pereţ ii din beton monolit se va verifica:   

poziţ ionarea corectă a armăturilor la racordare cu radierul; curăţ irea rostului şi îndepărtarea betonului slab; montarea pieselor de etanşare din rost.

Armături 4.13. Confecţ ionarea, depozitarea şi montarea armăturilor nepretensionate se va face în conformitate cu prevederile normativului C.140-78, cu următoarele precizări suplimentare:  



se vor utiliza numai distanţ ieri din mase plastice sau mortar; armăturile dispuse pe cele două feţ e ale peretelui vor fi menţ inute la distanţ a din proiect prin distanţ ieri din oţ el beton; se interzice îndoirea armăturilor în cazul în care mustăţ ile lăsate din radier nu se înscriu în conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe înălţ imea de înădire.

4.14. Înlocuirea armăturilor prevăzute în proiect se poate face în conformitate cu prevederile normativului C.140-78. 4.15. Confecţ ionarea, depozitarea şi punerea în lucrare a arm ăturilor pretensionate post-întinse se va face în conformitate cu prevederile normativului C.21-77. Betoane 4.16. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspăt necesară la punerea în lucrare va fi L 3, corespunz ătoare unei tasări de 5...9 cm (grad de compactare cuprins între 1,04 şi 1,10). 4.17. Dozajul minim de ciment se stabile şte în funcţ ie de marca de beton şi gradul de impermeabilitate prescrise prin proiect şi se recomandă să fie cel puţ in egal cu valorile indicate la pct. 3.32 în tabelul 3. 4.18. Valorile maxime ale raportului A/C pentru realizarea condiţ iei de impermeabilitate sunt următoarele: Gradul de impermabilitate

Raportul A/C maxim

P4

0,60

P8

0,50

P12

0,45

4.19. Definitivarea compoziţ iei betonului se va face în baza rezultatelor încercărilor preliminare, efectuate conform prevederilor din normativul C140-78. 4.20. Prepararea, transportul şi punerea în lucrare se vor face în conformitate cu prescripţ iile tehnice în vigoare, completate cu precizările următoare: a) Transportul betonului pentru distanţ e mai mari de 100 m se va face numai cu autoagitatoare.


06.04.2013


b) Turnarea se va face continuu, în straturi de cel mult 0,50...0,60 m înălţ ime şi se vor evita rosturi de lucru în afara celor prevăzute în proiect. c) Intervalul între turnarea a două straturi succesive de beton nu trebuie s ă depăşească 1...3 ore (atunci când se utilizează aditiv întârzietor), funcţ ie de condiţ iile locale şi de timpul de priză al cimentului. n cazul în care se depăşeşte acest interval, înainte de reluarea betonării se aşterne pe betonul vechi un strat de mortar de ciment 1 : 3 în grosime de 1...2 cm. 4.21. Compactarea betonului se face în conformitate cu prevederile Normativului C.140-78, la maximum 15 minute de la turnare. Distanţ a între formaţ iile de betonare şi cele de vibrare se determină în consecinţă. 4.22. Suprafeţ ele de beton vor fi men ţ inute umede până la vârsta de 14...28 zile, în func ţ ie de condiţ iile de expunere. Se recomandă ca radierul să fie protejat prin acoperire cu un strat de apă sau un strat de nisip menţ inut în stare umedă. n cazul pereţ ilor se recomandă protejarea betonului cofrat cu prelate contra acţ iunii vântului şi a razelor solare. 4.23. Controlul calităţ ii betonului pus în lucrare se va efectua conform prevederilor din normativul C.140-78. Pereţi din elemente prefabricate 4.24. Prefabricatele pentru pereţ i se vor realiza în fabrici sau poligoane specializate. Faţ a convexă a elementului, corespunzătoare feţ ei exterioare a peretelui, nu se va sclivisi pentru a se asigura o mai bun ă aderenţă a stratului de torcret la recipienţ ii precomprimaţ i cu sârmă înfăşurată sub tensiune. În cazul utilizării tratamentului termic, temperatura maximă nu va depăşi 70° C. 4.25. Montarea prefabricatelor se face conform proiectului; abaterile de la poziţ ie în plan, de la dimensiunile rosturilor şi de la verticalitate, trebuie să se înscrie în toleranţ ele limită date la art. 3.52. La montare se vor lua măsuri corespunzătoare de sprijinire a elementelor prefabricate până la monolitizarea rosturilor. 4.26. Feţ ele dinspre rost ale prefabricatelor se sablează sau se perie cu perii de sârm ă înainte de montare. nainte de turnarea betonului de monolitizare, feţ ele dintre rost se udă pentru a se evita pierderea apei de amestecare. 4.27. La cofrarea rosturilor verticale se interzice folosirea dispozitivelor de fixare a panourilor care să traverseze rostul. 4.28. Betoanele şi mortarele turnate în rost nu vor depăşi feţ ele exterioare ale elementelor. 4.29. După turnarea şi compactarea betonului de monolitizare, zona rostului, va fi protejată şi udată timp de 7 zile, indiferent de intervalul de timp în care se face decofrarea. 4.30. Etanşarea rosturilor verticale se execută numai după betonarea rostului respectând instrucţ iunile de lucru, în funcţ ie de soluţ ia de etanşare adoptată. Pereţi precomprimaţi cu fascicule înglobate 4.31. Executarea recipienţ ilor din beton precomprimat cu armătura pretensionată alcătuită din fascicule înglobate se face în conformitate cu prevederile normativului C.21-77, completate cu precizările din prezentele instrucţ iuni tehnice. 4.32. Ordinea de montare a cofrajelor şi armăturilor nepretensionate va fi astfel încât să permită pozarea lesnicioasă şi corectă a tecilor şi a fasciculelor de armătură. 4.33. Poziţ ionarea armăturilor pretensionate se va realiza cu ajutorul pieselor metalice fixate numai pe


06.04.2013


peretele exterior al cofrajului. 4.34. Capetele canalelor vor fi protejate cu man şoane din PVC, tablă etc. pentru a împiedica pătrunderea laptelui de ciment în timpul betonării şi a evita obturarea canalelor. 4.35. Pretensionarea fasciculelor se va executa pe inele ce se închid complet pe un cerc orizontal. Excep ţ ii de la această prevedere se admit numai cu avizul proiectantului. 4.36. Executarea construcţ iilor anexe recipienţ ilor va fi corelată cu executarea pereţ ilor precomprimaţ i astfel încât să nu fie stânjenite operaţ iile de pretensionare şi injectare, precum şi eventuala înlocuire a unor fascicule sau injectarea din alte puncte decât cele prevăzute prin proiect. Înfăşurarea sârmei sub tensiune 4.37. Înfăşurarea sârmei se face continuu, cu respectarea pasului prescris prin proiect. 4.38. La terminarea unui colac, capetele sârmei se înnădesc prin matisare pe o lungime egală cu 40d, - unde d este diametrul sârmei. 4.39. La începerea şi terminarea precomprimării prin înfăşurare, capetele sârmei se blochează în piese speciale fixate în acest scop în peretele recipientului. 4.40. Pentru a preveni desfăşurarea sârmei în cazul ruperii unei spire, se prev ăd, pe sârmă, la distanţ e de cca 700 m, piese de prindere a două spire succesive. 4.41. Distanţ a medie între spire se va verifica şi compensa pe o zonă de cel mult 40 spire. 4.42. Controlul efortului în sârmă pe durata desfăşurării se face cel puţ in odată la două spire, prin măsurarea pe sârmă la ieşirea din maşină. Abaterile de la valoarea efortului de control prescris prin proiect şi modul de corectare a efortului vor corespunde prescripţ iilor de utilizare a maşinii. 4.43. Rezultatele măsurătorilor de efort se consemnează într-un jurnal în care se notează: data şi ora măsurătorii; zona şi numărul de ordine al spirei; citirea la aparatul de măsură şi valoarea efortului măsurat; efortul nominal; abaterile admise şi efective; eventuale observaţ ii, precum: ruperi de sârme, reglarea dispozitivului de pretensionare etc. Jurnalul se ataşează la Cartea Construcţ iei şi serveşte la recepţ ionarea operaţ iei de precomprimare. Protecţia armăturii înfăşurate 4.44. Aplicarea mortarului prin torcretare se face cu echipe specializate conform prevederilor proiectului şi cu respectarea instrucţ iunilor tehnice C130-78 şi a prevederilor de la articolul 3.50 din prezentele instrucţ iuni. Instalaţii 4.45. La executarea instalaţ iilor se va ţ ine seama de prevederile proiectului şi ale prescripţ iilor de executare în vigoare. De asemenea, se vor respecta indicaţ iile de la art. 3.55, 3.60 şi 3.61, chiar dacă în proiect nu se fac menţ iuni speciale referitoare a aceste prevederi. 4.46. În cazul recipienţ ilor precomprimaţ i, la executarea instalaţ iilor se vor lua toate măsurile pentru a se evita atingerea armăturilor pretensionate cu surse de temperaturi ridicate (flacără, material incandescent din sudură etc.). 4.47. În cazul recipienţ ilor protejaţ i anticorosiv, se vor lua toate măsurile pentru a se evita executarea de lucrări, ulterior aplicării protecţ iilor. De asemenea, instalaţ iile care produc deplasări, şocuri, vibraţ ii (care pot afecta protecţ iile anticorosive, se vor verifica înainte de executarea protecţ iilor, astfel ca parametrii ce caracterizează aceste acţ iuni să se


06.04.2013


încadreze în limitele considerate la proiectare. Tencuieli, şape pentru pante 4.48. Executarea tencuielilor se va face în conformitate cu prevederile instruc ţ iunilor C.130-78 cu precizările menţ ionate în continuare. 4.49. Aplicarea tencuielilor se va face numai după proba de etanşeitate la apă şi eventuale remedieri. 4.50. Tencuielile pe care se aplică protecţ ii anticorosive se vor drişcui fin. 4.51. Tencuielile pe care nu se aplic ă protecţ ii se vor sclivisi dacă sunt în contact cu lichidul, şi se vor drişcui dacă nu sunt în contact cu lichidul. 4.52. Se recomandă utilizarea sablării pentru pregătirea suportului tencuielilor indiferent de modul de aplicare a acestora. 4.53. Aplicarea tencuielilor în zona rosturilor se va face în conformitate cu detaliile de tratare a rosturilor, prevăzute în proiect. 4.54. Continuitatea şi aderenţ a de stratul suport al şapelor şi tencuielilor se vor verifica prin metode adecvate nedistructive (vizual, uşoară ciocănire, deplasarea pe întreaga suprafaţă a pietrei de polizare etc.). De asemenea, se va încheia proces-verbal de lucrări ascunse. Izolaţii termice 4.55. Izolaţ iile termice se vor executa şi recepţ iona în conformitate cu detaliile din proiect şi cu prevederile din normativul C.107-78. Izolarea hidrofugă 4.56. La realizarea şi recepţ ionarea izolaţ iilor hidrofuge exterioare se vor respecta prevederile proiectului şi ale normativului C 112-75. Protecţia anticorosivă 4.57. Aplicarea protecţ iilor anticorosive pe tencuielile executate şi verificate ca la art. 4.48...4.54 se face în conformitate cu prevederile proiectului, prescripţ iile indicate la art. 3.85 şi 3.86, precum şi cu indicaţ iile din anexa IV la prezentele instrucţ iuni tehnice. Pe baza acestora, executantul va întocmi o fişă tehnologică de executare a protecţ iilor care va fi avizată de proiectant. 4.58. La realizarea protecţ iilor anticorosive care vin în contact cu lichidul înmagazinat se vor utiliza numai materiale verificate şi acceptate pentru utilizare de către laboratorul de întreprindere. Verificarea comportă următoarele operaţ ii: - stabilirea caracteristiilor materialelor şi verificarea corespondenţ ei acestora cu cele menţ ionate în standardele sau normativele în vigoare; - verificarea termenului de valabilitate la produsele cu durată limitată; - verificarea reţ elei dată de producător în cazul materialelor cu mai multe componente. [top]


06.04.2013


5. VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR, REMEDIERI, EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE 5.1. Verificarea calităţ ii lucrărilor se face pe parcursul execu ţ iei, pentru fiecare categorie de lucr ări în parte şi separat pe recipient în ansamblu, înainte şi după aplicarea straturilor de protecţ ie. Verificarea se face în conformitate cu prevederile prescripţ iilor în vigoare pentru diversele categorii de lucrări. 5.2. Verificarea etanşeităţ ii recipientului se face prin proba de umplere cu apă, conform prevederilor STAS 4165-75 "Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat.Prescripţ ii de proiectare şi date constructive" şi cu următoarele precizări: - se recomandă remedierea prealabilă a deficienţ elor vizibile care pot avea consecinţ e asupra etanşeităţ ii; - umplerea se va face lent (minimum 24 ore); - la recipienţ ii compartimentaţ i se vor umple la început toate compartimentele, verificarea etanşeităţ ii pereţ ilor făcându-se prin golire succesivă; - la recipienţ ii fundaţ i pe pământuri sensibile la umezire se va face obligatoriu remedierea prealabilă a oricăror defecte vizibile care ar putea conduce la neetan şeităţ i şi eventual o etapă intermediară de verificare a etanşeităţ ii radierului (înălţ ime de umplere max. 1 m); - în cazul unor pierderi reduse de apă (din lăcrimări, pete de umezeală), se poate face remedierea cu ajutorul unei suspensii de argilă sau ciment în apă, cu avizul proiectantului. 5.3. Proba de etanşeitate prin umplere cu apă se face înainte de aplicarea tencuielilor şi este obligatorie independent de natura lichidului înmagazinat. 5.4. Verificarea finală a etanşeităţ ii se face după aplicarea tencuielilor şi a straturilor de protecţ ie. Proba se face prin umplerea recipientului cu apă şi se consideră satisfăcătoare dacă nu apar pete la exterior. Se poate renunţ a la această verificare dacă proba prevăzută la punctul 5.2 a dat rezultate satisfăcătoare (pierderea maximă 0,250 l/zi şi m2 de suprafaţă udată) şi nu se constată pete de umezeală. Remedierea defectelor de execuţie 5.5. Denivelările, zonele de beton segregat, zonele cu arm ături descoperite sau cu acoperire insuficient ă şi cele necompletate cu beton se remediază în conformitate cu prevederile "Instrucţ iunilor tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construcţ ii" C.149-78 sau prin injecţ ii cu lapte de ciment. 5.6. În vecinătatea pieselor de trecere se recomandă ca remedierile să se facă prin injectare de lapte de ciment sau de amestecuri pe bază de răşini epoxidice. 5.7. Fisurile se pot remedia prin injectare cu răşină epoxidică conform prescripţ iilor de aplicare a acestei metode. Soluţ ia va fi dată în urma analizării cauzelor care au determinat apariţ ia fisurilor. 5.8. Soluţ iile de remediere a altor defecte de execu ţ ie decât cele menţ ionate se vor elabora în urma analizării cauzelor care au generat apariţ ia defectelor şi cu avizul proiectantului. Exploatare şi întreţinere 5.9. Exploatarea, întreţ inerea şi verificarea periodică a recipienţ ilor se va face în conformitate cu prevederile regulamentului de exploatare şi întreţ inere elaborat de întreprinderea de exploatare pentru fiecare recipient, pe baza indicaţ iilor proiectantului. 5.10. În cazul apariţ iei unor defecţ iuni, întreprinderea de exploatare va sesiza proiectantul pentru analizarea cauzelor şi elaborarea soluţ iei de remediere. Repunerea în funcţ iune a recipientului se va face numai după efectuarea probelor necesare.


06.04.2013


5.11. La recipienţ ii fundaţ i pe terenuri de compresibilitate mare sau pe pământuri sensibile la umezire se vor urmări periodic reperii de tasare şi se vor detecta eventualele pierderi de apă. 5.12. Toate datele privind comportarea în exploatare, defecţ iunile intervenite şi măsurile de remediere vor fi consemnate într-un caiet la Cartea Construcţ iei. [top] ANEXA I

LISTA STANDARDELOR, NORMATIVELOR ŞI INSTRUCŢIUNI ÎN VIGOARE LEGATE DE P.73-78

Standarde 227/1-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţ ii generale. 227/2-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţ ei de măcinare. 227/3-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea constanţ ei de volum. 227/1-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Indicaţ ii generale. 227/2-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea fineţ ei de măcinare. 227/3-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea constanţ ei de volum. 227/4-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea timpului de priză. 227/5-78 - Cimenturi. Încercări fizice. Determinarea căldurii de hidratare. 438/1-74 - Oţ el beton laminat la cald. Condiţ ii tehnice generale de calitate. 438/2-74 - Oţ el beton trefilat la rece. Sârmă trasă mată. 438/3-75 - Plase sudate pentru beton armat. 790-73 - Apă pentru mortare şi betoane. 1275-75 – Încercări de laborator ale betoanelor. Încercări de beton înstărit. Determinarea rezistenţ elor mecanice (înlocuieşte STAS 1275-62). 1667-76 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţ i minerali. 2355/1-75 - Lucrări de hidroizolaţ ii în construcţ ii. Terminologie. 2355/2-78 - Hidroizolaţ ii din materiale bituminoase la construcţ ii. 2355/3-75 - Hidroizolaţ ii din materiale bituminoase la acoperişuri şi terase. Condiţ ii tehnice de calitate. 2745-69 - Terenul de fundare. Urmărirea tasării construcţ iilor prin metode topografice. 4165-74 - Alimentări cu apă. Rezervoare de beton armat şi beton precomprimat. Prescripţ ii de proiectare şi date constructive. 4606-70 - Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane, cu lianţ i minerali. Metode de încercare.


06.04.2013


6482/1-73 - #9; Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Reguli pentru verificarea calităţ ii. 6482/2-73 - Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă. 6482/3-73 - Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă amprentată. 6482/4-74 - Sârme de oţ el şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Toroane. 6657/1-76 - Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Condiţ ii tehnice generale de calitate. 10101/OA-77 - #9; Acţ iuni în construcţ ii. Clasificarea şi gruparea acţ iunilor pentru construcţ ii civile şi industriale. 10107/0-76 - Construcţ ii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor din beton, beton armat şi beton precomprimat.

Normative şi instrucţiuni P. 100-78 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţ iilor de locuinţ e, social-culturale, agrozootehnice şi industriale. C. 29-77 - Normativ privind consolidarea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice. P. 7-77 - Normativ privind proiectarea şi executarea construcţ iilor fundate pe terenuri slabe. C. 61-74 - Instrucţ iuni tehnice pentru determinarea tasării construcţ iilor de locuinţ e, social-culturale şi industriale prin metode topografice. C. 140-78 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat. C. 21-77 - Normativ pentru executarea lucrărilor de beton precomprimat. C.130-78 - Instrucţ iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a betoanelor şi mortarelor la executarea construcţ iilor sau a lucrărilor de reparaţ ii şi consolidări. C. 107-78 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi recepţ ionarea izolaţ iilor termice la construcţ ii civile şi industriale. C. 170-74 - Instrucţ iuni tehnice pentru protecţ ia elementelor din beton armat şi beton precomprimat situate în medii aeriene din industria acidului sulfuric şi superfosfaţ i, precum şi în medii aeriene slab agresive. C. 149-78 - Instrucţ iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşină epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construcţ ii. - - Norme republicane de protecţ ia muncii, aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul S ănătăţ ii cu Ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975. - - Norme de protecţ ia muncii (construcţ ii-montaj), aprobate de MC Ind. cu ordinul nr. 7N/1970; - - Norme generale de protecţ ia împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţ iilor şi instalaţ iilor, aprobate cu Decretul nr. 290/1977. NP. 23-77 - Norme provizorii privind protecţ ia contra incendilor la proiectarea şi realizarea elementelor de construcţ ii. [top]


06.04.2013


ANEXA II

DATE ŞI CONDIŢII CE TREBUIE SĂ FIE SPECIFICATE PE PLANŞELE DIN PROIECTELE DE EXECUŢIE ŞI ÎN CAIETUL DE SARCINI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Condiţ ii privind calitatea materialelor, încercări şi măsurători de recepţ ie. Abateri admise la execuţ ie. Eşalonarea lucrărilor şi precizări cu privire la ordinea operaţ iilor. Detalii petnru poziţ ionarea armăturilor pretensionate şi nepretensionate; efortul de control din armăturile pretensionate; abaterile maxime admise; metode de verificare. Tehnologia de punere în operă, vibrare şi tratare a betonului pe durată întăriri. Măsuri pentru reducerea eforturilor din contracţ ie. Rezistenţ a de decofrare, transfer şi marca betonului. Gradul de impermeabilitate şi gelivitate al betonului. În cazul utilizării elementelor prefabricate; modul de tratare a feţ elor în contact în rost, modul de umplere a rosturilor, rezistenţ a în momentul precomprimării şi marca mortarului din rosturi. Obligativitatea şi condiţ iile de recepţ ie pe faze a lucrărilor; fazele de execuţ ie la care este obligatorie prezenţ a proiectantului; definitivarea programului de pretensionare pe baza pierderilor de tensiune reale determinate pe şantier. Măsuri necesare pentru asigurarea realizării protecţ iei armăturilor pretensionate în limita termenelor prescrise. Măsurile şi condiţ iile necesare pentru realizarea protecţ iei anticorozive, izolaţ iilor hidrofuge şi termice. Obligativitatea ca rezervorul să fie umplut cu apă la nivelul maxim prevăzut pentru exploatare în timpul executării şi întăririi stratului de protecţ ie al armăturii pretensionate înfăşurate. Asigurarea măsurilor necesare pentru efectuarea probei de etanşeitate (instalaţ ii de alimentare şi evacuare a apei). Măsurile speciale de protecţ ia muncii pe durata execuţ iei.

NOTĂ: Această listă de date şi condiţ ii, ce trebuie specificată pe planşele din proiectele de execu ţ ie şi în caietul de sarcini, nu este limitativă. [top] ANEXA III

VARIANTE DE PRINCIPIU PENTRU ALCĂTUIREA ROSTURILOR La alegerea tipului de rost se va ţ ine seama de următoarele precizări: • Pentru

recipienţ i cu perete monolit se pot adopta variantele din fig. 1, fig. 2, fig. 3 sau fig. 5.

Variantele din fig. 1 şi fig. 3 se recomandă pentru situaţ ii uzuale, cu menţ iunea că varianta din fig. 3 se poate adopta la recipienţ i cu capacităţ i şi presiuni reduse. Varianta din fig. 2 se recomandă în cazurile în care pot apărea tasări diferite între placa de fund şi fundaţ ia peretelui, la recipienţ i cu diametre mari şi la varietăţ i mari de temperatură interior-exterior. Varianta din fig. 5 se poate utiliza în cazul recipienţ ilor cu peretele încastrat în radier. Pentru recipienţ ii cu pereţ i din elemente prefabricate se poate adopta varianta din fig. 4, cu menţ iunea că pentru legătura dintre placa de fund şi fundaţ ia peretelui se poate adopta şi rezolvarea din fig. 2. •

• Pentru rostul vertical dintre elementele prefabricate de pereţ i se recomandă varianta

din fig. 6.

Dimensiunile din fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 6 si fig. 5. sunt orientative, urmând a fi definitivate la proiectarea recipientului. [top]


06.04.2013


ANEXA IV

INDICAŢII GENERALE PRIVIND APLICAREA PROTECŢIILOR ÎMPOTRIVA ACŢIUNII AGRESIVE A LICHIDELOR ÎNMAGAZINATE Modul detaliat de aplicare a diferitelor protecţ ii anticorosive, menţ ionate în continuare, vor fi elaborate de c ătre executant şi aprobate de proiectant. a) Fluatizarea Tratamentul de fluatizare constă în tratarea suprafeţ ei de tencuială drişcuită fin cu o soluţ ie de fluosilica ţ i solubili, în special fluosilicat de magneziu (Mg Si F ) sau fluosilicat de zinc (Zn Si F 6) sau fluosilicat de plumb 6 (Pb Si F4). Tratamentul de fluatizare se face prin aplicarea în 3-4 reprize a unei soluţ ii de fluosilicat în concentraţ ie de 212%, soluţ ia având o temperatură de 50-60° C. Aplicarea soluţ iei de fluosilicat se face numai pe suprafe ţ e de beton uscat, întărite timp de 18-28 de zile, netede şi curate. nainte de aplicare, suprafaţ a tencuită a betonului trebuie să fie curăţ ată de urmele de praf şi de particulele de nisip neaderate. Se aplică prin pensulare primul strat de soluţ ie de fluosilicat în concentraţ ie de 2%. După uscarea primului strat, se aplică al doilea strat de soluţ ie de fluosilicat în concentraţ ie de 4%, iar după uscarea acestuia se aplică ultimul strat cu o soluţ ie de fluosilicat de concentraţ ie 8%. În cazul în care mortarul mai primeşte soluţ ie de fluosilicat, atunci se poate aplica şi un al patrulea strat cu o concentraţ ie de 12%. Aplicarea soluţ iei de fluosilicaţ i nu trebuie făcută la temperaturi sub 10° C, iar după uscarea stratului 3 şi 4 se recomandă o spălare cu apă pentru îndepărtarea excesului de săruri care s-au format. Deoarece fluosilicaţ ii folosiţ i în tratamentul de fluatizare, sunt substan ţ e toxice şi iritante, trebuie să se respecte cu stricteţ e măsurile corespunzătoare de protecţ ia muncii. b) Silicatizarea Acest tratament constă în aplicarea pe suprafaţ a tencuită a betonului a mai multor straturi de soluţ ii de silicat (silicat de sodiu, preferabil silicat de potasiu) care trebuie s ă aibă modulii de silice cuprinşi între 3,2-3,5, iar densitatea cuprinsă între 1,36-1,43. Suprafaţ a de beton tencuită şi drişcuită fin, întărită timp de 14-28 de zile şi uscată, se curăţă bine de praf. Se aplică prin pensulare primul strat de soluţ ie de silicat diluat în apă în proporţ ie de 1 : 4. După uscarea primului strat se aplică al doilea strat cu aceeaşi concentraţ ie, apoi după uscarea acestuia se aplică al treilea strat diluat în proporţ ie de 1 : 3 şi se poate repeta prin aplicarea unui al 4-lea strat. Tratamentul este considerat terminat de îndată ce pe suprafaţ a betonului se formează un strat lucios. După o uscare definitivă, adică cca 10 zile de la terminarea tratamentului, suprafe ţ ele trebuie spălate cu o soluţ ie de acid clorhidric sau sulfuric de cca. 20% concentraţ ie sau mai bine cu o soluţ ie de 30% clorură de calciu aplicată la 24 ore de la realizarea ultimului strat, iar după 10 zile se spală bine cu apă. c) Vopsitorii anticorosive Ca vopsitorii anticorosive aplicate pe tencuială se utilizează următoarele sisteme de vopsitorie pe bază de: - Romflexil PC 505. - Romflexil PC 505 în amestec cu 50% perclorvinil.


06.04.2013


- Romflexil PC 505 în amestec cu 50% clorcauciuc. - Romflexil PC 505 în amestec cu 50% aracetal. - Aracetal BL 55 în amestec cu 20% Alorex 102 (material epoxidic). - Hypalon. - Perclorvinil. - Epoxi-poliamidă V 3207. Aceste sisteme nu sunt limitative, ele putând fi extinse şi la alte tipuri de vopsitorii anticorosive. Sistemul de vopsitorie ce urmează să fie adoptat va fi alcătuit dintr-un strat de amorsă şi mai multe straturi (46) de vopsea, pentru a asigura impermeabilitatea protecţ iei. Pentru ca aceste vopsele s ă aibă o aderenţă bună este necesar să se verifice umiditatea suprafeţ ei suport, care nu trebuie să depăşească 4%. Grosimea minimă după uscare a sistemului de vopsitorie anticorosivă trebuie să fie de 1000 µ. d) Placaje de faianţă sau gresie, prinse în mortar de ciment şi rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase. Prinderea placajelor de faianţă sau gresie în mortar de ciment, pentru protecţ ia recipienţ ilor, se face numai după ce suprafeţ ele de beton sau tencuială le-au fost verificate verticalitatea şi aderenţ a şi numai după terminarea lucrărilor ce au necesitat străpungeri, montări etc. Stratul de prindere va fi de cca. 10 mm şi se va realiza prin aplicarea mortarului de ciment pe spatele plăcilor. După 48 ore de la aplicare, se va verifica prinderea tuturor plăcilor de stratul de pozare, înlocuindu-se cele care sună a gol. La cca 7 zile de la pozarea plăcilor se trece la rostuirea acestora cu chituri anticorosive. Darea în exploatare se poate face la minimum 14 zile de la terminarea operaţ iei de rostuire. nainte de executarea acestor placaje este absolut necesar ca plăcile să fie sortate placă cu placă, îndepărtându-se acelea ce prezintă defecte ca; incluziuni, ştirbituri, fisuri etc. nainte de a fi aplicate în mortar de ciment, pl ăcile trebuie să fie introduse într-un vas cu ap ă unde se menţ in timp de 15-30'. La prepararea mortarului de ciment se vor utiliza cimenturi cu rezisten ţ e m ărite la agresivităţ i chimice. Pentru placaje anticorosive se recomandă a se lucra numai cu rosturi care trebuie să aibă cca 7-8 mm lăţ ime. Adâncimea chitului de rostuire va fi egală cu grosimea plăcii. e) Acoperiri bituminoase constituite din amorsă şi mastic bituminos aplicat la cald. Masele bituminoase folosite în protecţ ia anticorosivă a recipienţ ilor sunt constituite din: - strat de amorsal aplicat pe suprafaţ a curată şi uscată a cărei temperatură este de minimum 10° C; - masă de şpaclu constituită din bitum, filer sau nisip cuarţ os şi microazbest. Ca soluţ ii de amorsaj se utilizează soluţ ia de bitum tăiat aplicat pe şantier (25% bitum, 75% benzină, iar în unele cazuri pentru accelerarea uscării se adaugă şi 5% acetonă). Amorsajul trebuie să acopere întreaga suprafaţă suport şi s ă pătrundă bine în porii suprafeţ ei. După uscarea amorsajului se poate trece la aplicarea


06.04.2013


masei de şpaclu. Bitumul folosit pentru realizarea masticului se va f ărâmiţ a în bucăţ i mici, şi se va topi la 170180 ° C, neadmiţ ându-se sub nici un motiv depăşirea a 200° C. Primul strat de masă de şpaclu în grosime de 3 mm se aplic ă pe suprafaţ a suport amorsată, utilizându-se scule preîncălzite în masa bituminoasă. În continuare se aplică straturile 2 şi 3, astfel ca în final s ă rezulte un strat de masă de şpaclu în grosime de 9-10 mm. Dup ă fiecare strat se va avea grij ă să se netezească urmele proeminente până la uniformizarea stratului aplicat. Suprafaţ a ultimului strat de masă de şpaclu se va lăsa, astfel a să se îndepărteze toate asperităţ ile şi să se realizeze o suprafaţă netedă lipsită de pori, acordându-se o atenţ ie deosebită la racordarea suprafeţ elor orizontale cu cele verticale. f) Mase de şpaclu pe bază de polimeri, simple sau armate cu ţesături din fibre de sticlă, acoperite sau nu cu vopsitorii anticorosive. Protecţ ia pe bază de masă de şpaclu se realizează cu material spoxidic (Alorex 102) simplu sau armat cu ţ esătură din fibre de sticlă, cu material epoxidic de natur ă şi concentraţ ia mediului agresiv şi de dimensiunile suprafeţ elor ce urmează să fie protejate. Sistemele de masă de şpaclu simplă (din Alorex 102 sau din Alorex 102 cu 5% tiocoli) sunt constituite din: - amorsă epoxidică; - două straturi de glet de 2-3 mm grosime, aplicate la interval de 24 de ore unul de altul. n cazul suprafeţ elor mai întinse, masa de şpaclu se aplică pe fâşii de max. 2 m l ăţ ime şi 3 m înălţ ime, lăsându-se benzi libere de 2 cm lăţ ime. Aceste benzi se acoperă ulterior, la cca 3 zile de la aplicarea fâşiilor. Sistemul de masă de şpaclu armat este constituit din: - amorsă epoxidică; - glet epoxidic (Alorex 102); - ţ esătură din fibre de sticlă; - tufuire cu lac epoxidic; - glet epoxidic (Alorex 102). Ţesătura din fibre de sticl ă se aplică peste gletul epoxidic proaspăt, iar tufuirea cu lac epoxidic se execut ă la 1 oră de la aplicarea ţ esăturii. Ultimul strat al sistemului se execut ă la 24 de ore de la aplicarea ţ esăturii şi

tufuire.

Aceste sisteme nu sunt limitative. g) Placaje de gresie prinse şi rostuite cu chituri anticorosive Prinderea placajelor de gresie pentru protecţ ia recipienţ ilor se va face cu chituri anticorosive fixotropizate (Alorex 102) după ce în prealabil pe întreaga suprafaţă s-a aplicat o masă de şpaclu uniformă în grosime de 2-3 mm. nainte de aplicarea acestor placaje este absolut necesar ca plăcile să fie sortate şi desprăfuite. Prinderea acestor placaje se face prin aplicarea unui strat de masă de şpaclu de 2-3 mm grosime, pe spatele plăcilor şi prin apăsarea acestora pe masa de şpaclu întărită existentă pe suportul de beton. Rosturile dintre plăci se realizează prin distanţ ieri de masă plastică, astfel ca să se realizeze o lăţ ime de 7-8 mm, iar adâncimea rostului va fi egală cu a plăcilor de gresie, în cazul plăcilor subţ iri şi de cca 15 mm, în cazul plăcilor de gresie groasă. Se recomandă ca rostuirea să se facă la intervale mai lungi de timp (10-14 zile), astfel încât chitul de pozare


06.04.2013


să poată prelua contracţ iile. h) Zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mortar de ciment rostuită cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase şi peliculizată cu anticorosive corespunzătoare agresivităţ ii. Protejarea cu cărămidă antiacidă a recipienţ ilor se face pe latul sau pe cantul c ărămizii, funcţ ie de diametrul şi înălţ imea recipientului. Zidăria se poate face ţ esut şi continuu, prefabricat ţ esut. La înzidire se are grijă ca să se lase cu ajutorul distanţ ierelor rosturi de cca 10 mm înălţ ime şi cca 5 mm adâncime. La alegerea înălţ imii zilnice de placare se va ţ ine cont de faptul că mortarul de ciment are întărire lentă şi nu poate prelua decât o sarcină limitată. Cărămida utilizată va fi introdusă în prealabil aplicării, timp de 10-15 minute, într-un vas cu apă, după care se lasă să se zvânte şi se înzideşte cu ajutorul mortarului de ciment. Pentru a se limita consumul de chit anticorosiv, se recomandă ca după scoaterea distanţ ierilor să se execute o fuguire cu mortar de ciment în interiorul rosturilor, astfel încât adâncimea chitului anticorosiv ce se va aplica ulterior să fie de cca 15 mm. La ca 14 zile de la înzidire se trece la executarea rostuirii. Pentru a nu se permite migrarea soluţ iilor agresive la stratul de prindere din mortar de ciment (cărămizile antiacide având o porozitate destul de ridicată), se aplică prin pensulare unul sau două straturi de lac diluat. i) Acoperiri din mastic bituminos, protejate cu zidărie de cărămidă antiacidă, prinsă în mastic bituminos şi rostuite cu chituri anticorosive sau masticuri bituminoase. Acest sistem de protecţ ie se utilizează pentru recipienţ i a căror înălţ ime nu depăşeşte 2,0-2,5 m. În cazul unor înălţ imi mai mari, este necesară prevederea unor console din beton pentru susţ inerea zidăriei. Acoperirea cu mastic bituminos este similară cu cea expusă anterior la punctul "e". n cazul înzidirii cărămizilor antiacide cu masă de prindere bituminoasă, acestea vor fi amorsate cu o solu ţ ie bituminoasă. Rosturile dintre plăci se vor lăsa de cca. 7-8 mm, utilizându-se distanţ iere de lemn împregnate cu motorină. j) Zidărie de cărămidă din gresie antiacidă, prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive. Recipienţ ii de beton sau beton armat pot fi protejaţ i contra agenţ ilor agresivi, folosind o căptuşeală anticorosivă realizată din cărămizi de gresie anticorosivă, având drept material de legătură un chit anticorosiv. Grosimea acestor căptuşeli diferă în funcţ ie de condiţ iile de exploatare, de natura şi concentraţ ia agenţ ilor agresivi, precum şi de alţ i factori. Lucrările de placare şi înzidire se pot executa într-un singur strat sau în straturi multiple, acestea din urmă fiind mai eficiente, deoarece aduc un coeficient de siguranţă mult sporit. La executarea căptuşelilor în straturi multiple trebuie să se respecte următoarele principii de execuţ ie: 



 



cărămizile celui de al doilea strat se vor aşeza astfel ca rosturile să fie decalate faţă de cele din primul strat cu o jumătate de cărămidă; aşezarea unui nou strat peste cel executat mai înainte trebuie să fie făcută numai după trecerea timpului necesar pentru întărirea masei de pozare şi rosturile folosite la stratul precedent; îmbinările straturilor de pe pereţ ii verticali cu cei orizontali trebuie să fie executate în trepte; aplicarea unui strat nou de cărămizi se face numai după o verificare amănunţ ită a execuţ iei primului strat, în acest caz fiind necesar să se execute recepţ ii parţ iale fiind vorba de lucrări ascunse; primul strat de zidărie nu se va executa decât după ce în prealabil suportul de beton a fost protejat cu masă de şpaclu anticorosivă aplicată în unul sau mai multe straturi, fiecare nedepăşind grosimea de 12 mm.


06.04.2013


La înzidire se va avea grijă ca s ă se asigure rosturi libere pe o adâncime de cca 15 mm şi pe o lăţ ime de 7-8 mm, cu ajutorul unor distanţ ieri. Rostuirea se va executa la 24 ore de la terminarea executării înzidirii. Pentru o mai bună comportare în timp, se recomandă ca acest sistem de protecţ ie să fie încălzit în prima zi la 25° C, a doua zi la 30oC şi a treia zi la 40° C, cu ajutorul unor aeroterme sau cu serpentine cu aer cald. k) Acoperiri bituminoase întărite cu ţesătură din fibre de sticlă impregnată cu bitum, protejată cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă, prinsă şi rostuită cu masticuri bituminoase sau chituri anticorosive Se aplică masa bituminoasă într-un strat ca la punctul "e", peste care se prinde cu o masă bituminoasă o ţ esătură de fibră de sticlă bituminată. Această ţ esătură se protejează cu un nou strat de mas ă bituminoasă, care la rândul ei se protejează printr-o zidire din cărămidă de gresie antiacidă. În cazul în care aceast ă zidire este prinsă în mastic bituminos (până la înălţ imi ce nu depăşesc 2,5 m) acestea se amorsează cu o soluţ ie bituminoasă (bitum tăiat). În cazul în care prinderea se face cu chituri anticorosive, c ărămida va fi tratată sau netratată funcţ ie de tipul de chit utilizat. Pentru chiturile anorganice şi chiturile pe bază de răşini epoxidic, suprafaţ a cărămizii nu se amorsează, pe când în cazul chiturilor tip Oramin se amorsează. l) Acoperiri din mase de şpaclu pe bază de polimeri, armate cu ţesături din fibre de sticlă, protejate cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive. Pe suportul de tencuială aderentă se aplică sistemul de protecţ ie pe bază de epodur armat conform pct. "f" şi se protejează cu zidărie de cărămidă din gresie antiacidă ca la pct. "j". Alegerea chiturilor de rostuire se va face funcţ ie de natura, temperatura şi concentraţ ia mediilor corosive, precum şi de condiţ iile de exploatare. m) Acoperiri cu folii de butarom, Folbav XC, PVC, cauciuc, plumb de 1-2 mm grosime; foliile se prind cu adezivi corespunzători şi se protejează cu zidărie din cărămidă de gresie antiacidă prinsă şi rostuită cu chituri anticorosive. Acoperirile pe bază de folii au atât rolul de protec ţ ie anticorosivă, cât şi de hidroizolaţ ie plastică sau elastică care să nu permită pătrunderea eventualelor medii agresive, care au pătruns sau infiltrat prin protecţ ia anticorosivă constituită din zidărie din cărămidă de gresie anticorosivă. Ele se aplică direct pe stratul suport (tencuială) cu ajutorul adezivilor respectivi (în cazul foliilor de plumb se va folosi masa bituminoasă aplicată la cald, pentru a nu pune în contact direct mediul alcalin al mortarului cu folia de plumb). nainte de aplicare, foliile sunt croite după forma şi dimensiunile recipienţ ilor, ele urmând a fi pozate petrecut sau prin intermediul unor ştraifuri. n cazul foliilor de butarom sau PVC, realizarea unei etanşeităţ i perfecte se poate efectua şi prin sudare. După verificarea etanşeităţ ii şi a continuităţ ii stratului de protecţ ie sub formă de folie se execută protecţ ia anticorosivă şi mecanică pe bază de zidărie de cărămidă de gresie antiacidă, grosimea şi alegerea chiturilor urmând a fi stabilită funcţ ie de natura, temperatura şi concentraţ ia mediilor corosive, precum şi de condiţ iile de exploatare. [top]


06.04.2013

P73-78.pdf

Recommend Documents