SISTEM CNC
OSP – P200M MANUAL DE PROGRAMARE
(Prima Editie – Mai 2007) CE MARK (1st Edition) Pub. No.5228-E (ME33-018-R01) Apr.2005
MASURI DE SIGURANTA Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc la protejarea personalului si masinii fata de pericole neprevazute. Oricum, operatorii nu trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe aceste mecanisme de siguranta si trebuie sa se familiarizeze cu ghidul de protectia muncii de mai jos pentru a se asigura o exploatare a masinii fara accidente. Manualul si semnele de avertizare atasate masinii acopera numai acele pericole pe care Okuma poate sa le prevada. Ele nu acopera toate pericolele posibille. 1. Precautii la instalarea masinii (1) Pentru a ridica masina, folositi cabluri cu dimensiuni specificate si suficient de rezistente pentru a suporta greutatea masinii. Ridicati incet masina. (2) Utilizati masina la o temperatura ambientala intre 10 si 400C (50 si 1040F) si o umiditate relativa de 80 % sau mai putin, pentru o utilizare stabila a masinii. Pentru a mentine precizia statica a masinii in valorile garantate, urmatoarele conditii trebuie indeplinite : x Temperatura ambientala : 17 pana la 250 C (62.6 pana la 770 F) x Umiditatea : 75% HR sau mai putin (fara condens) x Masina si unitatea de CN nu trebuie sa vibreze excesiv. x Locul de instalare trebuie sa fie fara praf, acid, gaz coroziv si sare. (3) Aveti grija ca podeaua sa fie suficient de rezistenta pentru a sustine masina. (4) Lasati suficient spatiu in jurul masinii ca sa puteti efectua intretinerea, inspectia si reglarea fara nici o interferenta. (5) Daca acoperirea de protectie este aplicata ghidajelor, trebuie indepartata in intregime. (6) Masina trebuie echilibrata cu grija in timpul instalarii initiale; echilibrarea afecteaza in mare masura precizia de masinare si service-ul masinii. (7) Fixarile pentru transport sunt utilizate pentru transportul masinii. Aceste fixari trebuie indepartate inainte de a porni curentul. (8) Firele electrice trebuie trase numai de tehnicianul de service Okuma sau electricianul autorizat. (9) Nu conectati cablul de alimentare al masinii de acelasi tablou de electricitate ca echipamentul de generare a zgomotului, cum ar fi aparatele de sudura. Facand aceasta, va determina nefunctionarea CN. (10) Masina trebuie impamantata independent de alte masini. Daca masina trebuie legata la pamant de alte masini, nu conectati cablul de impamantare de acelasi terminal de impamantare cu echipamentul de generare a zgomotului. 2. Precautii inainte de utilizarea masinii (1) Utilizati uleiul de lubrifiere si hidraulic specificat sau echivalent. (2) Nu setati o valoare mare pentru intervalul de alimentare cu ulei de lubrifiere. Daca acest interval este prea mare, o cantitate suficienta de ulei de lubrifiere nu va fi furnizat in punctele de lubrifiere, cauzand o functionare defectuoasa a masinii. (3) Nu aplicati socuri CN, panoului de comanda sau dulapului electric. Socuri aplicate acestui echipament va rezulta in nefunctionare sau functionari defectuoase.
I
(4) Inchideti toate usile de la CN, panoul de comanda si dulapul electric pentru a preveni accesul umezelii, spanului sau altor materii straine. (5) Verificati cablurile si firele pentru eventuale deteriorari. Cablurile deteriorate sau circuitele pot provoca scurgeri sau socuri electrice. (6) Intotdeauna fiti siguri ca nu sunt obstacole sau oameni langa partile in miscare ale masinii inainte de a utiliza masina. (7) Este recomandabil sa se foloseasca o emulsie pe baza de apa pentru a preveni focul. Nu incercati sa prelucrati nesupravegheat daca o emulsie ne-solubila este utilizata. 3. Precautii in timpul utilizarii masinii (1) Efectuati inspectia zilnica a masinii in conformitate cu punctele zilnice de inspectat indicate in acest manual, imediat dupa pornirea masinii. (2) Unitatea de lubrifiere automata furnizeaza ulei de lubrifiere in punctele de lubrifiere cand curentul este pornit. Totusi, cand se porneste masina dupa o oprire lunga sau pe vreme rece, uleiul de lubrifiere poate sa nu fie furnizat la toate punctele de lubrifiere. In astfel de cazuri, furnizati ulei manual prin apasarea butonului de lubrifiere manuala de pe panoul de comanda. (3) Utilizati sculele de aschiere care intrunesc specificatiile masinii. Nu utilizati scule uzate. Astfel de scule pot fi o cauza a accidentelor. (4) Desi arborele principal se opreste pe moment in timpul orientarii sau schimbarii sensului de rotatie, nu atingeti arborele sau scula deoarece incepe sa se roteasca imediat. (5) Nu cuplati arborele niciodata dupa terminarea operatiei de indexare a arborelui, de exemplu prin strangerea universalului. Arborele se poate roti, cauzand accidente serioase. (6) Aveti grija ca sculele si piesele sa fie stranse bine. (7) Nu atingeti niciodata piesele sau sculele cu mana goala. (8) Nu incercati niciodata sa indepartati spanul prins in sculele de aschiere cu mana, in timp ce arborele se roteste. Pentru a indeparta spanul, asigurati-va ca arborele s-a oprit si folositi o perie sau o maturica. (9) Nu va apropiati de punctul de aschiere. Emulsia, spanul si/sau scule rupte se pot raspandi. (10) Nu porniti masina fara mecanismele de siguranta la locul lor. Nu indepartati capacele fara sa fie necesar. (11) Inainte de incarcarea sau descarcarea unei piese sau scule, asigurati-va ca arborele s-a oprit complet. (12) Nu atingeti partile in miscare sau stati langa masina in timpul utilizarii. (13) Inainte de intrarea in incinta, aveti grija sa opriti alimentarea cu curent. Nu intrati niciodata in incinta in timpul utilizarii automate. (14) Nu atingeti nici un intrerupator cu mainile umede, ce ar fi extrem de periculos. (15) Verificati vizual butoanele de pe panoul de comanda inainte de utilizare. 4.
Precautii referitoare la magazia de scule (ATC) (1)
(2)
Dispozitivele de prindere ale sculelor in magazie, universal, etc, sunt destinate sa fie sigure, dar este posibil ca o scula sa nu poata fi descarcata si sa cada in cazul unui accident neprevazut, expunandu-va pe dumneavoastra pericolelor : nu atingeti si nu va apropiati de mecanismul ATC in timpul operatii magaziei. Intotdeauna verificati si schimbati sculele din magazie in modul manual de intrerupere a magaziei.
II
(3)
(4)
5.
Indepartati aschiile care s-au lipit de magazie la intervale alocate deoarece pot determina operare defectuoasa. Nu utilizati aer comprimat pentru indepartarea acestor aschii, deoarece mai tare se vor impinge. Daca magazia (ATC) se opreste in timpul lucrului, din diverse motive si trebuie verificat fara intreruperea alimentarii cu electricitare, nu atingeti ATC deoarece s-ar putea intampla sa inceapa sa functioneze brusc.
La Sfarsitul Programului de Lucru (1) (2) (3) (4)
La sfarsitul programului de lucru, curatati vecinatatea masinii. Intoarceti ATC, APC si alte echipamente in pozitia prestabilita pentru retragere. Intotdeauna intrerupeti alimentarea cu electricitate la masina inainte de a pleca. Pentru a intrerupe alimentarea cu electricitate, intrerupeti butonul de pe panoul de operare in pozitia OFF, apoi deconectati intrerupatorul de la alimentarea generala cu electricitate.
6. Precautii in timpul Inspectiei de Intretinere si atunci cand apar Probleme (1) Intotdeauna opriti alimentarea cu energie inainte de a efectua intretinerea sau inspectia. (2) Purtati hainele corespunzatoare in timpul lucrului si urmati instructiunile unei persoane cu pregatire suficienta. (3) Aveti grija ca hainele si parul sa nu se prinda in masina. Operatorii masinii trebuie sa poarte echipament de siguranta, cum ar fi incaltaminte si ochelari de protectie.
(4) Operatorii masinii trebuie sa citeasca manualul de instructiuni cu grija si sa se asigure de procedura corecta, inainte de utilizarea masinii. (5) Memorati pozitia butonului de urgenta, ca sa il puteti apasa imediat, in orice moment si din orice pozitie. (6) Nu intrati in incinta panoului de comanda, transformatorului, motorului etc., deoarece contin capete la tensiuni mari si alte componente extrem de periculoase. (7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa stabileasca semnale pentru ca sa comunice si sa confirme ca operatia se va desfasura in siguranta. 7. Simbolurile utilizate in acest manual Urmatoarele semne sunt utilizate in acest manual pentru a atrage atentia asupra informatiei de o importanta particulara. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le. Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in deces sau raniri serioase. Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, poate rezulta in deces sau raniri serioase. Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri usoare sau echipamente stricate. Precautii la operare sau manevrare.
III
CUPRINS. CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
7 7 8 9 9
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
9 10 10 11
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
11 14 15 15 16
………………………………………..
16
………………………………………..
19
……………………………………….. ………………………………………..
19 19
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
19 20 20 21
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
21 22 27 29 30
CAPITOLUL 3 FUNCTII DE AVANS
………………………………………..
31
1.
……………………………………….. ………………………………………..
31 31
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
31 31 32 33 34
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
35 36 37
1. Tipurile de programme si Extensii 2. Numele programului 3. Numele secventei 4. Formatul Programului 4.1 Configurarea Cuvantului 4.2 Configurarea blocului 4.3 Programul 4.4
Caracterele Adresa folosite la Programare
5. Functiile matematice de operare 6. Ignorare Bloc 7. Functia Ramificare de Program (Optional) 8. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN) 9. Functia Mesaj (Optional) 10. Metode de Operare si Capacitatea Memoriei de Stocare a Programelor
CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE COORDONATE 1. Sistemul de Coordonate 1.1 Sistemele de Coordonate si Valorile 1.2 Zero Masina si Sistemul de Coordonate al Masinii 1.3 Sistemul de Coordonate de Lucru 1.4 Sistemul de Coordonate Local 2. COMENZILE COORDONATE 2-1.Axele Controlate Numeric 2-2
Sistemele de Unitati de Masura
2-3 Comenzile de Limitare ale Cursei (G22, G23) (Optional) 2-4Comanda de Pozitionare Acasa (G30) 2-5. Comenzile Absolute si Incrementale (G90, G91)
2.
Avans Rapid Avansul de Aschiere
2-1 Avansul per Minut (G94) 2-2 Avans per Rotatie (G95) 2-3 Functia de Avans F1- digit (Optionala) 3. Functia de Verificare Oprire Exacta (G09, G61, G64) 4. Accelerarea si Decelerarea Automata 5. Verificarea Erorii de Urmarire 6. Pozitionare (G00) 7. Pozitionarea Uni-directionala (G60)
8. Interpolarea Liniara (G01)
………………………………………..
39
9. Selectarea Planului (G17, G18, G19)
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
40 41 45
CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE
………………………………………..
47
1. Oprire temporizata (G04)
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
47 48 50 51
……………………………………….. ………………………………………..
51 52
………………………………………..
52
………………………………………..
54
7.Functia de largire/reducere a geometriei piesei (G51,G50) (Optional)
………………………………………..
56
CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S,T SI M
………………………………………..
59
1. Functia S (Functia Arborelui Principal)
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
59 59 60
3-1Functia M (Miscelaneous function)
………………………………………..
60
CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE
………………………………………..
64
1Functia de compensare a lungimii sculei (G53-G59)
………………………………………..
64
2. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42)2
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
65 65 67 70 75
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
79 82 91 91 93
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
94 94 95 97 97
……………………………………….. ………………………………………..
98 98
10. Interpolare Circulara (G02, G03) 11. Aschiere Elicoidala (G02,G03) (Optional)
2.
Programarea imaginii oglinda (G62) (Optional)
3. Selectia sistemului de coordonate de lucru (G15, G16) 4. Schimbarea sistemului de coordinate de lucru (G92) 5. Verificarea sistemului de unitati (G20, G21) (Optional) 6.
Functiile de conversie ale sistemului de coordonate (Optional)
6-1. Schimbare paralela si rotatia sistemului de coordonate (G11, G10) 6-2. Functia de copiere (COPY, COPYE)
2. Functia T 3. Functia M (Miscelaneous function)
2.1.Functia de compensare a razei varfului sculei 2.2. Miscarea sculelor la inceput 2.3. Miscarea sculei in modul de compensare de raza de varf 2.4. Miscarea sculelor cand compensarea de raza varf este anulata 2.5. Schimbarea directiei de compensare in modul de compensare raza varf 2.6. Note la compensarea de raza varf 3. Functia de reglare a modului de compensare de raza 3.1. Reglare automata la colturi 3.2. Reglarea prelucrarii interior arc 4. Corectie scula tridimensionala (G43)(Optional) 4.1. Pornirea corectiei de scula in trei dimensiuni 4.2. Vectorul de compensare tridimensionala scula 4.3. Anularea compensarii tridimensionale de scula 4.4. Afisarea pozitiei actuale si a avansului 4.5. Legaturi cu alte functii G 4.6. Legaturi cu alte functii de corectie scula
CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE
………………………………………..
99
1. Tabelul functiilor de ciclu fix
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
100 101 102
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
103 103 104 105 105
………………………………………..
107
………………………………………..
108
……………………………………….. ………………………………………..
109 109
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
110 111 112 113
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
114 115 117 118 119
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
120 122 123 124 125
………………………………………..
126
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
126 126 126
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
129 129 130 131
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
132 133 134 137
2. Operatii cu cicluri fixe 2.1. Determinarea planului de pozitionare si a cicului de axe 2.2. Controlarea nivelului de intoarcere 2.3. Modul de ciclu fix 2.4. Conditii de operare cicluri 3. Reguli generale pentru programare cicluri fixe 3.1 Formatul progamului 3.2. Comenzi de obiecte necesare pentru comenzile functiilor pentru cicluri fixe 3.3. Modul de programare absolut si modul de programare incremental 3.4. Relatii de pozitionare intre punctul nivelului de revenire, punctul nivelului R, punctul nivelului Z 3.5. Deplasarea axelor 3.6. Functia modului de revenire G01 la axa Z 3.7. Relatii intre functiilde pentru ciclu fix si alte functii 3.8. Note pentru programarea unui ciclu fix 4. Specificatiile punctului nivelului de revenire 5. Ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare 6. Ciclu de filetare inversa (G74) 7. Alezare fina (G75) 8. Anularea ciclului fix (G80) 9. Ciclul de gaurire (G81, G82) 10. Ciclul de prelucrare gauri adanci (G83) 11. Ciclul de filetare (G84) 12. Ciclul de alezare (G85, G89) 13. Ciclul de alezare (G86) 14. Ciclul de alezare inversa (G87)
CAPITOLUL 8 FUNCTIA DE CALCULARE A COORDONATELOR (FUNCTIA SABLON) (OPT.) 1. Lista Functiilor 2. Reguli Generale pentru Calculul Coordonatelor 2-1.Formatul de Programare pentru Calculul Coordonatelor 2-2.Planul pe Care este Facuta Calcularea Coordonatelor si Axele de Deplasare 2-3. Altele 3. Omit (OMIT) 4. Restart (RSTRT) 5. Linie la Unghi (LAA) 6. Matrice (GRDX, GRDY) 7. Matrice Duble (DGRDX, DGRDY) 8. Patrat (SQRX, SQRY)
9. Cerc pentru Gaura de Bolt (BHC)
………………………………………..
138
10. Arc (ARC)
………………………………………..
139
CAPITOLUL 9 FUNCTIILE DE PRELUCRARE SUPRAFETE (OPTIONAL)
………………………………………..
141
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
141 141 141
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
142 143 144 144
4-3. Introducere Date in Mod Incremental/Absolut
……………………………………….. ………………………………………..
145 146
4-4. Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei Prelucrate
………………………………………..
146
4-5. Definitia Suprafetei Prelucrate (I,J)
………………………………………..
147
4-6.Note despre Suprafata Prelucrata
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
147 148 153 154 157
………………………………………..
161
CAPITOLUL 10. FUNCTIILE SUBPROGRAM
………………………………………..
168
1.
………………………………………..
168
……………………………………….. ………………………………………..
168 171
………………………………………..
173
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
179 182 182 182 184
CAPITOLUL 11 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR
………………………………………..
186
1.
……………………………………….. ………………………………………..
186 186
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
188 193 194 233 233
1. Lista Functiilor de Prelucrare a Suprafetelor 2.
Operatiile de Prelucrare a Suprafetelor
2-1. Operatii Elementare 2-2. Miscarile axelor 3. Planul Suprafetei Prelucrate si Axa de Ciclu 4.
Reguli Generale
4-1. Format General de Comenzi 4-2. Functiile Suprafetei Prelucrate si Comenzile care trebuiesc Folosite
5. Functiile de Frezare Frontala (FMILR, FMILF) 6. Pocket Milling (PMIL, PMILR) [Frezare cavitati] 6-1. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Zigzag (PMIL) 6-2. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Spirala (PMILR) 7.
Functia de Frezare Rotunda (RMILO, RMILI)
Generalitati
1-1. Apelarea unui Subprogram 2.
Apelare Simpla (CALL)
3. Apelare Subprogram dupa Deplasarea pe Axe (MODIN, MODOUT) 4. Macro Functii Cod G si M 5. Functia Apelare Program Folosind Variabile 5-1. Generalitati 5-2. Functia Apelare Program prin intermediul Variabilelor 5-3. Functia Inregistrare Program
Instructiuni utilizator 1
1-1. Functia de ramificatie 1-2. Functia variabila 1-3. Functii matematice 1-4. Variabile de sistem 2.
Instructiuni utilizator 2 (optinal)
2-1. Vaiabile I/O
2-2. Functiile matematice
………………………………………..
238
CAPITOLUL 12 PROGRAME DE PLANIFICARE
………………………………………..
241
1. Sumar
……………………………………….. ………………………………………..
241 241
……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
245 246 246
CAPITOLUL 13. ALTE FUNCTII
………………………………………..
247
1.
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
247 247 248 249
………………………………………..
251
………………………………………..
252
………………………………………..
255
2. Diverse Documente
……………………………………….. ………………………………………..
255 256
CAPITOLUL 15 ANEXE
………………………………………..
258
Anexa 1. Tabel cu coduri G
……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ……………………………………….. ………………………………………..
258 261 262 269 269
2. Blocul PSELECT 3. Blocul de ramificatie 4. Blocul de setare a variabilelor 5. Blocul de sfarsit program de planificare
Caracteristici Masa Indexabila
1-1. Comenzi Indexare 5 Grade 1-2. Comenzi Indexare 1-Grad 1-3. Comenzi 0,001 Grade (Optional) 2. COMENZI UNGHIULARE 3. COMANDA PENTRU ANULAREA MANUALA A VALORII DEPLASARII
CAPITOLUL 14. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR 1. Documente
Anexa 2. Tabel cu coduri mnemonice Anexa 3. Tabel cu coduri auxiliare M Anexa 4. Tabel cu variabilele locale rezervate Anexa 5. Tabel cu variabilele de sistem
CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI 1. Tipurile de programme si Extensii Pentru OSP-P200 sunt folosite 4 tipuri de programe : programe de planificare, programe principale, subprogramele si programe biblioteca. Urmatoarele explica pe scurt cele patru tipuri de programe. Programul de planificare Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese folosind un sistem de paleti sau alt sistem de incarcare/descarcare, sunt folosite mai multe programe principale. Un program de planificare este folosit pentru a preciza ordinea in care programele principale sunt executate si numarul de executari ale unui program principal. Folosirea unui program de planificare face posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unui program. Codul END trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentru detalii, vezi Capitolul 12, « PROGRAME DE PLANIFICARE ». Programul principal Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa. Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificarea programarii. Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu caracterul adresa « O » si se termina cu M02 sau M30. Subprogram Un subprogram poate fi chemat dintr-un program principal sau din alt subprogram. Exista doua tipuri de subprograme : acelea scrise si furnizate de Okuma (subprogramul producatorului) si cele scrise de client (subprogramul utilizatorului). Numele programului, care trebuie sa inceapa cu « O » este necesar la inceputul subprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentru detalii, vezi Capitolul 10, « FUNCTII SUBPROGRAM ». Program biblioteca Subprogramele si macro-urile in cod G care sunt folosite frecvent pot fi stocate ca programe biblioteca. Deoarece programele biblioteca sunt memorate automat in zona tampon de operare cand tensiunea este pornita, ele pot fi accesate in orice moment. Cand un program biblioteca este memorat in zona tampon de operare, atat numele fisierului cat si extensia sunt memorate. Numele fisierului si formatul este aratat mai jos :
7
x
Formatul fisierului de program Numele documentului principal : Max. 16 caractere incepand cu un caracter din alfabet. Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet
x
Extensii SDF : fisier tip program planificare MIN : fisier tip program principal MSB :fisier tip creare subprogram SSB : fisier tip subprogram de sistem SUB : fisier tip subprogram utilizator LIB : fisier tip program biblioteca
2. Numele programului Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de program care contine numai litere este numit program eticheta, iar un nume de program care contine numai cifre este numit program numar. Desemnarea numelui programului x
x x x x x x x
Tastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul « O ». Retineti ca nu este voie sa lasati vreun spatiu gol intre « O » si litera de alfabet sau cifra. De asemenea, nu este permis vreun spatiu intre literele alfabetului si cifre. Pot fi folosite pana la 4 caractere. O litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el, unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera. Desi toate cele patru caractere pot fi numerice, nume de program de tipul « OO*** » (*** caractere alfanumerice) nu poate fi folosit atata timp cat acest tip de nume de program este folosit pentru sistem de operare, functii automate, etc. Un bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi. Un nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare. Numele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul « O », dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale. Deoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt considerate ca fiind diferite. O0123 si O123 8
O00 si O0 x Toate numele de programe trebuie sa fie unice. Nu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa selectati programul dorit. 3. Numele secventei Toate blocurile dintr-un program au atribuit un nume de secventa care incepe cu « N » urmata de o secventa alfanumerica. Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa. Un nume de secventa care contine numai litere este numita secventa eticheta, iar cea care contine doar numere este numita secventa numar. Desemnarea Numelui Secventei x x x x x x
x
Introduceti litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa « N ». Pana la 5 caractere pot fi folosite. Pot fi folosite atat cifre cat si litere intr-un nume de secventa. Daca este folosita o litera intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera. Desi un nume de secventa trebuie precizat la inceputul unui bloc, un cod optional de sarire a blocului poate fi plasat inaintea unui nume de secventa. Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cum este dorit, cu conditia sa nu fie repetate. Deoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume sunt considerate a fi diferite. N0123 si N123 N00 si N0 Cand este folosita o secventa eticheta, puneti un spatiu sau un tab dupa secventa eticheta.
4. Formatul Programului 4.1 Configurarea Cuvantului Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal « = ».
9
Exemple :
x x
Un caracter de adresa este un caracter alfabetic de la A la Z si defineste semnificatia intrarii specificate. In completare, un caracter de adresa extins, format din doua caractere alfabetice poate fi utilizat. Detalii la CAPITOLUL 11 « Functii Variabile »
4.2 Configurarea blocului Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda. Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri. x Sfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISO sau EIA : ISO : « LF » EIA : « CR » x Un bloc poate contine pana la 158 caractere. Un bloc consta de exemplu din urmatoarele comenzi :
4.3 Programul Un program consta din cateva blocuri.
10
4.4 Caracterele Adresa folosite la Programare Adresa O N G X,Y,Z,U,V,W I,J,K R A, B, C
Nume program Nume secventa Functie pregatitoare Valorile pe coordonate (liniar) Valorile pe coordonate a centrului arcului Raze de arc Valori de coordonate axelor rotative Avansul de lucru pe rotatie Avansul de lucru pe minut
F Timpul de stationare T S M H D P
Q
R
Intervalul Metric Inci 0000 ÷ 9999 0000 ÷ 9999 0000 ÷ 9999 0000 ÷ 9999
Functie
Numarul sculei Viteza de rotatie a brosei Functii diverse Numarul offsetului lungimii sculei Numarul razei de compensare a taisului Perioada de intarziere (in timpul ciclilor fixi) A doua perioada de intarziere (in timpul ciclilor fixi) Adancimea de aschiere (in timpul ciclilor fixi) Timpul de repetare (in proramul de planificare) Nivelul de start al aschierii (in timpul ciclilor fixi)
le
0 ÷ 399
0 ÷ 399
± 99999.999 mm
± 9999.9999 inci
± 99999.999 mm
± 9999.9999 inci
± 99999.999 mm
± 9999.9999 inci
± 360.0000 deg
± 360.0000 deg
0.001÷ 500.000 mm/rot 0.1÷ 24000.0 mm/min 0.001÷ 99999.999 sec 0 ÷ 9999 0 ÷ 65535 0 ÷ 511 1 la maximul numarului de scula 1 la maximul numarului de scula 0.001÷ 99999.999 sec
0.0001÷ 50.0000 inch/rot 0.1÷ 24000.0 inci/min 0.001÷ 99999.999 sec 0 ÷ 9999 0 ÷ 65535 0 ÷ 511 1 la maximul numarului de scula 1 la maximul numarului de scula 0.001÷ 99999.999 sec
0.001÷ 99999.999 sec
0.001÷ 99999.999 sec
0.001÷ 99999.999 mm
0.001÷ 9999.9999 inci
1÷ 9999
1÷ 9999
± 99999.999 mm
± 9999.9999 inci
Observatii Litere de alfabet folosite Disponibil mnemonice
Multi-rotatie ±9999.9999 deg
*
O alarma apare atunci cand oricare din urmatoarele adrese este specificata mai mult de o data intr-un bloc : X,Y,Z,U,V,W,A,B,C,F. 5. Functiile matematice de operare Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos. Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlul echipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii. 11
Categorie Operarea logica
Operarea aritmetica
Functii trigonometrice
Paranteze
Operatie SAU Exclusiv SAU Logic SI Logic Negare Adunare Scadere Inmultire Impartire Sinus
Operator EOR OR AND NOT + * / (slash) SIN
Observatii 0110 = 1010 EOR 1100 (vezi *3) 1110 = 1010 OR 1100 (vezi *3) 1000 = 1010 AND 1100 (vezi *3) 1010 = NOT 0101 8 = 5+3 2 = 5-3 15 = 5*3 3 = 15/5 0.5 = SIN [30] (vezi *4)
Cosinus
COS
0.5 = COS [60] (vezi *4)
Tangenta
TAN
1 = TAN [45] (vezi *4)
Arctangenta (1)
ATAN
45 = ATAN [1] (valori intre -900÷900)
Arctangenta (2)
ATAN2
30=ATAN2 [1,(radical 3)] (vezi *1)
Radacina patrata
SQRT
4=SQRT [16]
Valoare absoluta Conversie decimal in binar Conversie binar in decimal Rotunjire la intreg Rotunjire la intreg (-) Rotunjire la intreg (+) Rotunjire la a treia zecimala Rotunjire la a treia zecimala (-) Rotunjire la a treia zecimala (+) Rest Deschidere paranteza Inchidere paranteza
ABS BIN BCD ROUND
3=ABS [-3] 25=BIN[$25] ($ reprezinta un nr. hexazecimal) $25=BCD [25] 128=ROUND[1.2763x102]
FIX
127=FIX[1.2763x102]
FUP
128=FUP[1.2763x102]
DROUND 13.265=DROUND[13.26462] (vezi *2) DFIX
13.264=DFIX[13.26462] (vezi *2)
DFUP
13.265=DFUP[13.26462] (vezi *2)
MOD
2=MOD[17,5]
[ ]
Determina prioritatea unei operatii (operatiile din paranteze sint efectuate primele).
*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de coordonate (a, b). *2. In acest exemplu, unitatea este in mm. *3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT). *4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se indice continutul corespunzator de biti.)
12
Operatiile logice "a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori. x
SAU exclusiv (EOR)
Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0. Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.
x
SAU logic (OR)
Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0. Daca nu, OR rezulta 1.
x
SI logic (AND)
Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1. Daca nu, AND rezulta 0.
13
x
Negare (NOT)
NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).
x
Arc tangent (1) (ATAN)
x Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP) Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere, sau rotunjire in plus (in micrometri) 6. Ignorare Bloc [Functie] Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executate sau ignorate in modul automat de operare. Blocurile precedate de "/n" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorul BLOCK SKIP de pe panoul de comanda este ON. Daca intrerupatorul este OFF, blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata, intregul bloc este ignorat. x x x x x
In specificatiile standard, un bloc care trebuie ignorat poate fi speciicat ca optiune in trei moduri. Sunt trei coduri distincte dupa cum urmeaza:”/1”, “/2”, “/3”. Trebuie tinut cont ca “/” are acelasi inteles ca si “/1” cand aceasta optiune este selectata. Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o alarma. Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program. Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK SKIP. Functia de ignorare bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK. Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste. 14
7. Functia Ramificare de Program (Optional) [Functie] Aceasta functie de ramificare de program permite sa se execute sau sa se ignore comanda de ramificare de program specificata intr-o parte a programului in concordanta cu pozitia ON/OFF a comutatorului PROGRAM BRANCH situat pe panoul operatorului. Functia corespunde pentru doua comutari de ramificare de program, PROGRAM BRANCH 1 si PROGRAM BRANCH 2 . Daca comutatorul este ON , programul se ramifica cand urmatoarea comanda este citita : x x
IF VPBR1 N*** Programul se ramifica la blocul N*** daca comutatorul PROGRAM BRANCH 1 este ON IF VPBR2 N*** Programul se ramifica la blocul N*** daca comutatorul PROGRAM BRANCH 2 este ON
Exemplu : IF VPBR1 N100 ĸ Ramificare la N100 daca comutatorul PROGRAM BRANCH 1 este ON N100
G00 X100 Z100 G00 Y100
IF VPBR2 N200 ĸ Ramificare la N200 daca comutatorul PROGRAM BRANCH 2 este ON N200
G00 X200 Z200 G00 Y200 M02
[Detalii] x x x
In metoda de operare B (un volum mare de programare), folositi un nume de eticheta pentru a defini destinatia ramificatiei Functia de ramificare program are aceleasi restrictii ca si ale functiei de ramificatie « User Task 1 » O comanda de ramificare ( IF VPBR1 N*** sau IF VPBR2 N***) trebuie sa se afle intr-un bloc fara alte comenzi
8. Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN) Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze. x Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala de operare. x Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH. Exemplu:
15
9. Functia Mesaj (Optional) [Functie] Pentru ramificatii conditionate este necesar sa se afiseze un mesaj ce depinde de destinatia ramificarii. Functia mesaj este folosita in aceste situatii iar mesajul este afisat cu caractere mari. [Format] MSG (continutul mesajului) [Detalii] x Afisarea continutului mesajului se face cu caractere de doua ori mai mari decat normal x Daca codul MSG nu este urmat de continutul unui mesaj, va fi afisat ultimul comentariu anterior acestui bloc x Pana la 128 caractere pot fi folosite in continutul mesajului x Functia mesaj este posibila doar in timpul procesului de prelucrare al masinii x Urmatorul cod poate fi folosit in program pentru a se reintoarce la mesajul anterior dupa ce mesajul a fost afisat : NMSG 10. Metode de Operare si Capacitatea Memoriei de Stocare a Programelor (1) Capacitatea de Operare Comanda Numerica are o memorie de stocare a programelor de prelucrare. Capacitatea de memorie este selectata fuctie de dimensiunile programelor utilizatorului. La executia programului acesta este transferat din memorie intr-o memorie tampon de operare (RAM). Daca programul este mai mare decat capacitatea memoriei tampon (buffer), (de exemplu, daca dimensiunea programului este mai mare de 320 m iar capacitatea memoriei tampon (buffer) este de 320 m), programul nu poate fi transferat din memorie in memoria tampon (buffer) odata. Functie de dimensiunea memoriei tampon (buffer) in comparatie cu marimea programului, sunt disponibile doua metode de operare (metoda de operareA si metoda de operare B), si restrictii in programare functie de metoda de transfer utilizata.
16
(2) Metode de Operare Selectarea metodei de operare se face utilizand fereastra « MAIN PROGRAM SELECT ( MEMORY MODE) » care apare cand se cheama programul care va fi utilizat. Metoda de operare poate fi de asemenea selectata prin setarea parametrilor optionali NC (word) No. 11
x
x
x
Cand metoda A este selectata Metoda A de rulare a programului devine efectiva. Programul care urmeaza a fi executat este transferat in memoria tampon (buffer) in totalitate. Metoda este folosita cand programul este mai mic decat capacitatea memoriei tampon (buffer) Cand metoda B este selectata Metoda B de rulare a programului devine efectiva. Programul care urmeaza a fi executat este transferat in memoria tampon (buffer) in cateva segmente. Metoda este folosita cand programul este mai mare decat capacitatea memoriei tampon (buffer). Intrucat programele de planificare, subprogramele si programele biblioteca sunt in general transferate in memoria tampon in totalitate, aceste programe trebuie create cu restrictii asupra marimii lor. Cand metoda S este selectata Metoda S de rulare a programului devine efectiva. Metoda este folosita pentru a rula programe mari care nu folosesc ramificatii sau functii de apelare subprograme. 17
x
Cand se selecteaza o metoda de operare, se selecteaza de asemenea si dimensiunea programului, chiar daca programul are sau nu o ramificatie de subprogram (doar in cazul operarii A si B). Tabelul de mai jos arata relatia dintre etoda de operare si dimensiunea programului : Program de Articol dimensiune Program mare normala
Metoda de rulare a programului Program principal Subprogram Limita de Program dimensiune a biblioteca programului Program de planificare Functie subprogram Functie de ramificare
Metoda A
Metoda B
Metoda S 2 GB
Dimensiunea totala a programului este 2 MB
Utilizabil Utilizabil
Dimensiunea totala a programului este circa 1.8 MB Utilizabil Utilizabil
Program principal Destinatia saltului Eticheta secventei Subprogram Eticheta secventei sau specificat in sau numarul Program numarul secventei comanda de secventei biblioteca ramificare Program de planificare Limita etichetei programului principal Nelimitat Nelimitat * * Timpul de selectie program 1 1 * 1. Timpul variaza functie de dimensiunea programului selectat.
Dimensiunea totala a programului este circa 1.8 MB Neutilizabil (alarma) Neutilizabil (alarma)
-
Nelimitat Imediat
(3) Restrictii de Programare pentru Metoda de Operare Pentru detalii asupra restrictiilor care trebuie luate in consideratie cand se scrie un progarm, studiati CAPITOLUL 12, ” PSELECT BLOK” (4) Altele x x
x
Capacitatea maxima a programului principal este de circa 2 GB cand metoda de operare B este selectata Capacitatea bibliotecii de programe este echivalenta cu dimensiunea memoriei tampon (buffer). Aceasta inseamna ca dimensiunea bibliotecii de programe tampon este totdeauna inclusa in capacitatea de memorare chiar daca biblioteca de programe nu este inregistrata. Numarul subprogramelor si biblioteca de programe stocata in memorie este independenta de dimensiunile memoriei tampon. Totdeauna este 126 respectiv 65.
18
CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE COORDONATE 1. Sistemul de Coordonate 1.1 Sistemele de Coordonate si Valorile Pentru a muta scula intr-o pozitie tinta, un sistem de coordonate trebuie stabilit pentru a specifica pozitia tinta utilizand valorile coordonatelor in sistemul de coordonate. Sunt utilizate trei sisteme de coordonate diferite. (a) Sistemul de coordonate al masinii (Setat in fabrica) Sistemul de coordonate al masinii este setat de producatorul masinii unelte. Desi setarile pot fi schimbate de catre utilizator, totusi datele de compensare a erorii pasului, valorile de limitare a cursei, etc. trebuie schimbate corespunzator. (b) Sistemul de coordonate de lucru Un sistem de coordonate este stabilit de catre utilizator. (c) Sistemul de coordonate local Un sistem de coordonate local este stabilit temporar prin comenzile dintr-un program. Utilizatorul poate selecta dupa preferinta sistemul de coordonate care sa fie utilizat. Valoarea coordonatei este reprezentata de componentele axelor care compun sistemul de coordonate. O valoare pe coordonate este reprezentata printr-un maximum de 6 axe (numerele difera in functie de mecanism) componente. Exemplu : Numarul axelor programabile, care este numarul componentelor pe axe utilizat sa defineasca o valoare de coordonate variaza in functie de caracteristicile masinii. De aceea acest manual utilizeaza « P_ » pentru a desemna o valoare de coordonate. 1-2.
Zero Masina si Sistemul de Coordonate al Masinii
Punctul de referinta al masinii este considerat ca zero-ul masinii si sistemul de coordonate care are zero-ul masinii ca origine este considerat ca sistemul de coordonate al masinii. Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina utilizind parametrii de sistem. Deoarece cursele si limitele curselor si pozitiile de zero masina sunt setate in sistemul de coordonate al masinii, utilizatorul nu trebuie sa schimbe pozitia zero-ului masinii la discretia lui. O scula aschietoare poate sa nu permita intotdeauna mutarea in zero masina.
19
1-3. Sistemul de Coordonate de Lucru Sistemul de coordonate utilizat pentru prelucrarea pieselor este considerat ca sistemul de coordonate de lucru. x Sistemele de coordonate de lucru sunt stabilite si stocate cu numerele sistemului de coordonate de lucru in memorie inainte de inceperea operatiei. Sistemul de coordonate de lucru dorit este apelat in stadiul de prelucrare. x Sistemul de coordonate de lucru este setat utilizand valori corective ale zero-ului programului fata de zero-ul masinii. x Pentru detalii, vezi CAPITOLUL 4 « Selectia Sistemului de Coordonate » si CAPITOLUL 4 « Schimbarea Sistemului de Coordonate ». 1-4. Sistemul de Coordonate Local Programarea piesei intregi utilizand numai sistemul de coordonate de lucru poate conduce la dificultati pe anumite portiuni ale piesei. In astfel de cazuri, programarea este usurata prin setarea unui nou sistem de coordonate. Noul sistem de coordonate este considerat ca fiind sistem de coordonate local. x
Originea sistemului de coordonate local necesar este data fata de originea sistemului de coordonate selectat la acel moment. Aceasta valoare de coordonate, impreuna cu unghiul de rotatie de la sistemul de coordonate de lucru pana la sistemul de coordonate local este programata cu G11 pentru stabilirea sistemului local de coordonate. Dimensiunile programate dupa ce a fost efectuata aceasta setare vor fi executate in sistemul de coordonate local nou setat. Pentru a schimba sistemul de coordonate local, valoarea coordonatei si unghiul de rotatie al sistemului de coordonate local nou trebuie programat cu G11 asa cum primul sistem de coordonate a fost setat. Sistemul de coordonate local poate fi selectat numai de un program.
x
Pentru a desemna valoarea coordonatei in sistemul de coordonate de lucru, anulati sistemul de coordonate local cu G10.
x
Pentru detalii, vedeti CAPITOLUL 4, « Translatia si Rotatia Sistemului de Coordonate »
20
2. COMENZILE COORDONATE 2-1.
Axele Controlate Numeric x
Urmatorul tabel listeaza adresele care trebuie precizate pentru controlul axelor.
Axele de baza
Adresa X, Y, Z
Axe paralele
U, V, W
Axele de rotatie
A, B, C
Parametrii interpolare circulara
I, J, K
R
Continut Adresele corespunzatoare sistemului ortogonal Adresele celor trei axe ortogonale paralele cu axele de baze. Adresele axelor de rotatie intr-un plan ortogonal axelor de baza Adresele care specifica distantele, paralel la o axa individuala, din punctul de inceput pana la centrul unui arc. Adresele care specifica raza unui arc.
x
Comanda de miscare a unei axe este compusa dintr-o adresa a unei axe, semnul care indica sensul miscarii pe axe, si o valoare numerica care indica deplasarea. Vezi “Comenzi absolute si incrementale” pentru valoarea numerica. x In acest manual, pentru a simplifica explicatia desemnarii axelor, “Xp”, “Yp”, si “Zp” sunt utilizate in loc de adresele curente. Ele reprezinta axele dupa cum urmeaza: Xp……….Axa X si axa paralela cu X (axa U) Yp........... Axa Y si axa paralela cu Y (axa V) Zp............Axa Z si axa paralela cu Z (axa W) x
Numarul maxim de axe ce pot fi controlate este 6. Aceasta capabilitate variaza depinzand de modelul comenzii numerice.
x
Urmatorul tabel listeaza numarul axelor controlabile simultan pentru fiecare axa de miscare. Regimul de miscare pe axe
Numarul de axe controlate simultan (« n » este numarul de axe ale masinii) Pozitionare n Interpolare liniara n Interpolare circulara 2 Prelucrare elicoidala 3 Avans manual 1 Avans cu roata de mana 1 In modul de operare „pulse handle”, functia optionala de controlare a 3 axe este disponibila
21
x
Sensurile pozitive ale axelor sunt definite dupa cum urmeaza :
Definitia axelor de coordonate si sensurilor se conformeaza ISO R841.
2-2
Sistemele de Unitati de Masura
2-2-1 Unitatea de Masura Minima de Introducere Este cea mai mica unitate de masura care poate fi introdusa in program. Pentru o axa liniara unitatea minima de intrare este 0,001 mm sau 0, 0001 toli. Selectarea dintre introducerea in toli sau metric este o functie optionala care poate fi facuta prin setarea bitului 0 a parametrului optional NC (bit) Nr. 3. Pentru o axa de rotatie, unitatea cea mai mica este 0,001 grade sau 0,0001 grade necontand sistemul care este selectat (metric sau toli). Se poate selecta fie 0,001 grade fie 0,0001 grade prin schimbarea datelor la bit 0 al parametrului optional NC Nr. 3, bit 1, si Nr. 4, bit 0. 2-2-2. Unitatea de Masura de Intrare de Baza Unitatea de intrare poate fi schimbata in unitatea de « baza » prin setarea bit 1 a parametrului optional al NC (bit) Nr. 3 la « 1 ». Unitatile fundamentale sunt apoi 1 mm, 1 tol, 1 grad, si 1 secunda. 2-2-3 Valori Numerice (inch/metric comutabile ca functie optionala) Sunt folosite unitatile : „mm”, „deg”, „sec” etc. pentru a specifica valorile din program. Pentru aceste unitati se poate folosi punctul zecimal. x
Recomandari in folosirea valorilor cu zecimale: A. O valoare cu zecimale nu trebuie folosita pentru adrese O, N, G sau M; B. Daca punctul pentru zecimale nu este introdus intr-o valoare numerica, se presupune ca punctul este la sfarsitul valorii numerice C. Daca valoarea este stabilita sub limita minima, informatia este procesata astfel:
22
i pentru adresele S, T, H, D, Q etc. care necesita date de tip intreg, valoarea care este sub limita minima este trunchiata i pentru adresele care folosesc date reale, valoarea care este sub limita minima este rotunjita Unitatea de introducere a comenzilor de dimensiuni este determinat prin setarea la CN a unui parametru optional (IMPUT UNIT SYSTEM) sau parametrul optional (bit) CN nr. 3, bit 0 pana la bit 7 si nr. 4, bit 0. Modul in care acesti biti seteaza unitatea de introducere a datelor este aratat mai jos. Ecranul IMPUT UNIT SYSTEM:
23
*1: Unitatea pentru timp este intotdeauna „0.01 sec” daca se atribuie valoarea „1” pentru bitul 5. *2: Setarea pentru bitul 0 este valida numai cand este selectata optiunea inch/mm. Exemple de stabilire a parametrului sunt date mai jos. - in sistemul mm
24
-
in sistemul inch
Prin „*” se indica in tabel ca este permisa valoarea „0” sau „1” o Sistemul de unitati Pm/mm Sistemul de unitati care lucreaza cu informatii in unitati de mm(inch) pentru date de tip real in unitati de ordinul micronilor (1/10000 inch) este numit „Pm/mm unit system”. Pentru acest sistem de unitati, unitatea este determinata in functie de utilizarea punctului zecimal cand este selectata optiunea YES la REAL NUMBER al parametrul optional CN (IMPUT UNIT SYSTEM). Daca este folosit punctul zecimal, initatea „mm(inch)” este selectata iar daca punctul zecimal nu este folosit, este selectata unitatea „microni (1/10000 inch). Exemplul 1: X100. -> 100mm X100 -> 100Pm Daca o expresie sau variabila este folosita pentru comanda acestui sistem de unitati, valorile sunt intotdeauna considerate valori reale. Exemplul 2: PX=100 PX=100. X=PX -> 100mm X=PX -> 100Pm (Valoarea nu este „100Pm”) Urmatorul tabel reprezinta o comparatie intre modul in care este interpretata o valoare numerica in concordanta cu folosirea/nefolosirea punctului zecimal cand este selectat sistemul de unitati „Pm/mm”.
25
*1. Punctul zecimal este selectat pentru o comanda pentru numar real de tip ROUND/FIX/FUP. *2. Tipul intreg este selectat pentru o comanda pentru numar real de tip ROUND/FIX/FUP.
26
2-3 Comenzile de Limitare ale Cursei (G22, G23) (Optional)
Deoarece comanda numerica este echipata cu encodere de pozitie absolute, este posibil sa se stabileasca limita cursei cu soft-ul. Aceasta se intampla daca limita de cursa este setata ca o valoare absoluta de catre soft, switch-ul limita este de obicei pentru a detecta limita cursei, poate sa nu fie folosit. Daca limita de cursa este setata in acest fel, este posibila schimbarea pozitiei limitei de cursa prin schimbarea valorii de limita de cursa din program. Se observa ca cele doua tipuri de limite de cursa, una este setata de constructor (factory-set travel limit) si cealalta setata de utilizator (user-set travel limit). (1) Limitarea cursei setate in fabrica (Limita soft) x
Limita cursei este setata in conformitate cu distanta maxima a cursei fata de zero-ul masinii pe fiecare axa. Setarea limitelor cursei in sensul pozitiv (P) si negativ (N) este efectuat de parametrii de sistem.
x
Zona din interiorul valorilor setate ( de la limita cursei in sensul N pana la limita cursei in sensul pozitiv P) este operabila. Zona din exterior este denumita zona restrictionata si nu se poate opera in aceasta zona.
x
Functia de limitare a cursei intotdeauna monitorizeaza traiectoria programata a sculelor. Daca traiectoria sculelor se afla in zona resrictionata, chiar daca punctul final se afla in zona permisa, aceasta functie dezactiveaza miscarile sculei.
27
(2) Limita Cursei Setate de Utilizator (Limita Programabila) (Optional) Limita cursei poate fi setata de utilizator cu parametrii utilizator si program. Deoarece ambele setari (parametrii utilizator si comanda) stabilesc aceeasi zona si deoarece datele sunt stocate in aceeasi zona, datele introduse ultimele devin date operationale, reinoind datele stocate anterior. De exemplu, datele de stabilire a zonei introduse cu datele parametrii utilizator sunt schimbate cand datele de setare a zonei sunt programate. Ambele date pentru sensurile P si N trebuiesc date. Zona intre limitele cursei intre P si N este operationala iar zona din exterior restrictionata. x
Metoda de setare utilizand programele [Formatul de programare ]
X ....Limita programabila in sensul P al axei X Y.....Limita programabila in sensul P al axei Y Z.....Limita programabila in sensul P al axei Z Į.... Limita programabila in sensul P al axei nr. 4 ȕ.....Limita programabila in sensul P al axei nr. 5 Ȗ......Limita programabila in sensul P al axei nr. 6 I.......Limita programabila in sensul N al axei X J......Limita programabila in sensul N al axei Y K.....Limita programabila in sensul N al axei Z P.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 4 Q.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 5 R.....Limita programabila in sensul N al axei nr. 6 Valorile numerice introduse vor corespunde valorilor coordonatelor in sistemul de coordonate de lucru. « Į », « ȕ », « Ȗ » nu sunt adrese. Numele axelor care corespund axei 4, 5, si 6 sunt indicate ca adresa (A, B, C, U, V, si W). x x x x
O alarma apare daca comanda indicata mai sus este executata pe o masina cu o axa de rotatie multi-turn. Setul de date care utilizeaza comanda G22 este inregistrata si este valabila chiar si dupa ce masina a fost oprita. Cand setarea datelor este in afara limitelor de soft setate din fabrica, o alarma va fi activata. Comenzile programate sunt utilizate sa stabileasca care limite de cursa vor fi valabile pentru operare : limitele soft setate in fabrica utilizand parametrii de sistem SAU limitele programabile setate de utilizator utilizand parametrii utilizator sau comanda G22.
28
G22....Limitele cursei setate de utilizator sunt utilizate pentru verificarea datelor. G23....Comanda G22 este anulata iar limitele cursei setate in fabrica sunt utilizate pentru verificarea datelor. Daca este specificata numai comanda G22, setul de limite utilizator sunt utilizate. x x
2-4.
La setarea limitelor soft cu parametru utilizator, vedeti Manualul de Operare, IV PARAMETRII, CAPITOLUL 4 « Parametrii utilizator ». Traiectoria programata este verificata pentru zona restrictionata chiar daca punctul final programat este in zona operationala.
Comanda de Pozitionare Acasa (G30)
[Functie] Pozitia acasa se refera la o pozitie particulara presetata la fiecare masina. Este utilizata ca pozitie de schimb scula si paleta. Pozitia de acasa este definita utilizand o valoare de coordonate in sistemul de coordonate al masinii, si poate fi setat utilizand un parametru de sistem. Comanda de pozitionare acasa permite miscarea pe axe cu avans rapid. Formatul de programare : G30 P_ P : Numarul pozitiei acasa. Pana la 32 de pozitii acasa pot fi setate. Secventa de operare si pozitia pentru pozitia de acasa pe fiecare axa este stipulata de fabricant si difera in conformitate cu masina. Familiarizati-va cu secventa de operare pe fiecare axa si pozitia corespunzatoare pozitiei acasa si numerele respective inainte de utilizarea acestor numere. Pentru detalii, vedeti Manualul de Exploatare, IV PARAMETRII, CAPITOLUL 4 « Parametrii utilizator ».
Traiectoria de miscare este determinata de bit 2 a parametrului optional CN (bit) Nr. 46 daca sau nu pozitionarea este executata in regim de interpolare liniara.
Dupa specificarea unei comenzi de pozitionare acasa, o comanda G90 (absolut) trebuie specificata pentru pozitionarea pe fiecare axa.
29
2-5. Comenzile Absolute si Incrementale (G90, G91) Comenzile de dimensionare incrementale si absolute sunt utilizate sa se specifice regimul de miscare pe axe. (1) Comenzile absolute Comanda G90 specifica regimul de dimensionare absolut. In acest regim, este necesar sa programam valoarea deplasarii pe axe din pozitia curenta pana la pozitia tinta. (2) Comenzile Incrementale G91 precizeaza modul incremental de dimensionare. In acest mod, distanta de deplasare a axelor de la pozitia actuala la pozitia tinta este folosita pentru precizarea deplasarii axelor. [Detalii] x x x
x
x
Comenzile G90 si G91 nu pot fi utilizate simultan intr-un bloc. Dupa ce a fost pornita masina, este valabila fie G90 fie G91. Prioritatea dintre cele doua comenzi poate fi specificata utilizand parametrii (bit 4 al parametrului optional al CN (bit) Nr. 18). Setarea prioritatii va determina care regim va fi activ cand este pornita masina. Cand o comanda incrementala trebuie desemnata imediat dupa incheierea unui ciclu fix, comenzile pe axe din ciclul fix trebuie desemnate utilizand valori absolute.
Dupa executarea comenzii de schimbare a sistemului de coordonate (G15, G16, G92, etc.), pozitionarea trebuie executata pentru toate axele, in regimul G90 (absolut). (Dupa schimbarea sistemului de coordonate, trebuie stabilit un sistem de coordonate folosind comenzi absolute).
30
CAPITOLUL 3 FUNCTII DE AVANS
1. Avans Rapid In modul de avans rapid, fiecare axa se deplaseaza cu viteza rapida de avans specificata, indiferent de celelalte axe care se misca in acelasi timp. Trebuie avut in vedere ca viteza de avans rapid depinde de specificatiile masinii. In marea majoritate a cazurilor, axele ajung individual la punctul tinta in momente diferite. Ponderea de viteza este posibila. 2.
Avansul de Aschiere
2-1 Avansul per Minut (G94) [Functia] Aceasta functie seteaza avansul per minut al sculei de aschiere cu o valoare numerica ce precede adresa “F”. [Format] G94 Unitatile de setare: Selectia este posibila pentru valori dintre 1 mm/min, 0.1 mm/min, 1 inch/min, 0.1 inch/min, 0.01 inch/min prin setarea parametrilor optionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM) Gama de setare: 0.1 ~ 24000.0 mm/min, 0.01 ~ 2400.0 inch/min [Detalii] x
Valoarea maxima a avansului numita ”clamp feedrate” este setata cu ajutorul parametrilor optionali ai NC (cuvant lung) No.10. Daca o axa intentioneaza sa se miste cu viteza peste aceasta limita, viteza ei va fi limitata la valoarea « clamp feedrate » numita viteza de prindere si urmatorul mesaj de alarma va aparea pe ecran : 4204 ALARM-D Feedrate command limit over (depasire limita de avans) x Avansul programat poate fi prescris. Avansul de prindere este aplicat la valoarea actuala a avansului sau la valoarea prescrisa.
2-2 Avans per Rotatie (G95) [Functie] Aceasta functie seteaza avansul per rotatie al sculei de aschiere cu o valoare numerica ce precede adresa “F”. [Format] G95 Unitatile de setare:
31
Selectia este posibila pentru valori dintre 1 mm/rev, 0.01 mm/rev, 0.001 mm/rev, 1 inch/rev, 0.01 inch/rev, 0.001 inch/rev sau 0.0001 inch/rev prin setarea parametrilor optionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM) Gama de setare: 0.001 ~ 500.000 mm/rev, 0.0001 ~ 50.000 inch/rev [Detalii] x
Atat timp cat viteza de prindere este setata in unitati de valoare ”mm/min” aceasta se converteste in unitati de valoare ”mm/rev” folosind formula urmatoare: fm = fr x N unde: N = viteza brosei (rot/min) fm = avans ( mm/min ) fr = avans ( mm/rev )
2-3 Functia de Avans F1- digit (Optionala) Functia de avans F1-digit are doua tipuri de comenzi: Comada tip comutator: Intr-un pogram, comenzile de avans sunt scrise cu F1 la F8 si valoarea actuala de avans este setata cu ajutorul comutatorului corespunzator de setare (pana la 8 pozitii) de pe panoul operator. Comanda tip parametru : Comenzile de avans sunt scrise intr-un program in acelasi mod ca si in modul de comanda comutator. Valorile actuale sunt setate cu ajutorul unui set de 9 parametri F1 la F9. Pentru detalii referitoare la procedura de setare a parametrilor de tip de comanda, studiati CAPITOLUL 11 « Functia avans F1-digit » x
Functia de avans F1-digit este diferita de functia de avans F4-digiti dupa cum urmeaza : (1) Avans F1-digit Comanda tip comutator : o valoare intreaga de la 1 la 8 Comanda tip parametru : o valoare intreaga de la 1 la 9 (2) Avans F4-digiti Daca un numar real(inclusiv o variabila) este specificat in adresa F (F1. de exemplu), comanda de avans o interpreteaza ca o comanda de avans F4digiti. De aceea, pentru functia de avans F1-digit, o variabila nu poate fi folosita pentru a defini 1 la 8 (pentru comanda comutator) sau 1 la 9 (pentru comanda tip parametru).
32
Exemple : F1 Avansul este determinat de valoarea setata a comutatorului F1 F5. Avansul = 5 mm/min LA1 = 8 Avanssul = 8 mm/min F = LA1 x Codul selectat de avans (F1 la F8 in cazul comenzii tip comutator si F1 la F9 in cazul comenzii tip parametru) nu este stearsa cand NC-ul este resetat. Este stearsa in cazul in care este selectat un cod F4-digiti sau cand comutatorul de alimentare este actionat OFF si apoi pornit din nou ON. x O setare a valorii prin prescriere este invalida daca o valoare a avansului este specificata de o comanda de avans F1-digit. x Daca o comanda de avans F1-digit este specificata in modul G95 (avans per rotatie), o alarma va aparea. 3. Functia de Verificare Oprire Exacta (G09, G61, G64) [Functie] x
In timpul controlului vitezei axei, valuarea calculata precede intotdeauna valoarea calculata cand o axa se misca catre un punc tinta. De aceea, daca valoarea calculata este in punctul tinta, valoarea actuala este in urma valorii calculate si nu in punctul tinta. Daca urmatorul bloc este executat in timp ce valoarea calculata atinge punctul tinta, pozitia actala urmareste valoarea calculata determinand ca pasul sculei sa piarda pasul programat al legaturii dintre blocuri. x Functia de oprire exacta elimina erorile cauzate de controlul axelor descris mai sus. Cu ajutorul acestei functii de oprire exacta, operarea urmatorului bloc nu porneste pana cand valoarea actuala nu atinge punctul tinta cand operarea blocului curent a fost terinata, asa ca pasul sculei urmareste exact pasul programat. Starea unde valoarea curenta atinge punctul tinta este denumita stare « in pozitie ». pentru a obtine starea de pozitie, punctul tinta este definit ca o banda folosind parametrii de sistem.
33
x
Modul de verificare al opririi exacte poate fi fie ca un semnal (valid doar pentru un bloc programat) sau modal, asa cum este explicatmai jos. Notati ca in modul de pozitionare (G00, G60) o verificare a opririi exacte este totdeauna executata indiferent sau nu daca un cod G de verificare a opririi exacte este specificat. [Format de programare] x
Comanda de verificare oprire exacta ca semnal : G09 IP Verificarea opririi exacte este executata doar in blocul specificat
x
Comanda de verificare oprire exacta modala: G61 IP __ Verificarea opririi exacte este executata pentru toate blocurile pana ce modul de aschere (G64) este specificat.
x
Modul de aschiere (paraseste G61) : G64 IP__ La legatura dintre blocuri continand comenzi de aschiere, comenzile in blocul urmator sunt executate imediat asa ca miscarile axelor nu vor fi decelerate la imbinare. Chiar in modul de aschiere, oricum, o verificare a opririi exacte este facuta in modul de pozitionare (G00, G60) sau intr-un bloc ce contine o camanda de oprire exacta (G09) O verificare a opririi exacte este de asemenea facuta in blocurile unde avansul de lucru nu continua.
4. Accelerarea si Decelerarea Automata La inceputul si sfarsitul miscarii axelor, avansul axei este automat accelerat si decelerat (1)
Accelerarea/Decelerarea automata in modul pozitionare/modul de avans manual Avansul axei este accelerat si decelerat intr-o forma liniara ca in exemplul de mai jos.
34
(2)
Accelerarea / Decelerarea automata in modul de avans de aschiere (G01, G02, G03) In modul de avans de aschiere, avansul axei accelereaza si decelereaza automat dupa o curba prezentata mai jos.
(3)
Procesari dintre blocuri Tipul blocului nou Pozitionare Avans aschiere Axa nu se misca
Pozitionare O O O
Tipul blocului vechi Avans aschiere Axa nu se misca O O X O O O
O : Programul avanseaza la urmatorul bloc dupa ce efectueaza verificarea semnalului de « in-pozitie ». X : Programul avanseaza la urmatorul bloc fara a efectua verificarea semnalului de « in-pozitie ». Termenul de verificare a semnalului de « in-pozitie » arata ca se face verificarea daca pozitia actuala este intr-un interval predeterminat fata de valoarea specificata de coordonate. Intervalul de « in-pozitie » este setat cu ajutorul parametrilor de sistem. (4)
Oprire exacta (G61, G09) Asa cum este aratat in tabelul de mai sus, pana cand verificarea de « inpozitie » nu este facuta cand blocurile de avans de aschiere continua, legatura dintre blocurile de avans de aschiere vor fi tesite sau rotunjite. Pentru detalii studiati capitolul 3. Verificarea Opririi Exacte.
35
5. Verificarea Erorii de Urmarire Eroarea de urmarire este definita ca diferenta dintre valoarea semnalului de comanda care iese din NC si iesirea data de encoderul de pozitie. O alarma « DIFF over » apare daca valoarea de urmarire depaseste o anumita valoare in timpul deplasarii unei axe cu avans rapid sau avans de aschiere..
6. Pozitionare (G00) [Functie] Axele se misca din pozitia actuala la pozitia tinta cu avans rapid. In timpul acestei miscari axele sunt automat accelerate si decelerate. [Format de programare] G00 IP__ La executarea operatiei de pozitionare in modul G00, verificarea semnalului ”inpozitie” este facuta. Comenzile din blocul urmator sunt executate numai dupa ce este confirmata atingerea pozitiei prin semnalul ”in-pzitie” (intervalul semnalului ”in – pozitie” setat din parametrii de sistem)
36
[Detalii] x
Daca pozitionarea este executata conform exemplului liniar sau neliniar, acest lucru este determinat de setarea parametrului optional NC No. 46 bitul 0 a) Exemplu de interpolare liniara Pasul sculei este generat in lungul unei linii drepte de la punctul de pozitie actuala la punctul tinta. In aceasta miscare, avansurile individuale al axelor este determinat in apropierea valorilor de avans individuale, asa ca timpul de pozitionare poate fi minimizat.
b). Exemplu de interpolare non-liniara Fiecare axa se misca independent fata de alta cu valoarea de avans rapid individuala. Din aceasta cauza, de multe ori rezultanta pasului sculei nu este totdeauna o linie dreapta.
x x
Viteza de avans rapid a fiecarei axe este setata de constructorul de masini unelte si nu poate fi modificata. Intervalul semnalului « in-pozitie » este setat pentru fiecare axa in parte folosind parametrii sistemului.
7. Pozitionarea Uni-directionala (G60) [Functie] x In pozitionarea apelata de G00, eroarea de pozitie este nepermisa daca pozitionarea este executata in diferite directii, datorita jocului de intoarcere al mecanismului de avans al axei. Daca pozitionarea este totdeauna
37
x
executata in aceeasi directie, influenta jocului de intoarcere este eliminata si datorita acestui fapt o pozitionare mai precisa poate fi obtinuta. Functia care executa pozitionarea totdeauna in aceeasi directie este denumita « functie de pozitionare uni-directionala ». Daca pozitionarea urmeaza sa fie facuta in directie opusa celei setate ca directie de pozitionare a NC prin parametri optionali (pozitionare unidirectionala), axa depaseste punctul tinta odata dupa care se misca inapoi la punctul tinta. Valoarea cu care axa depaseste punctul tinta (valoare de depasire) este setata atat in G60 cat si in parametrii optionali ai NC (pozitionare uni-directionala) sau parametrii utilizator.
[Format de programare] G60 IP__
[Detalii] x Cand modul de pozitionare in interpolare liniara este impus, chiar daca pozitionarea este executata sau nu, pozitionarea se face in modul liniar prin setarea parametrului NC No.46 bit.1
38
x
Daca directia de pozitionare specificata corespunde cu directia de pozitionare setata de parametrii optionali ai NC (pozitionare uni-directionala), axa nu depaseste punctul final.
x x
G60 este o comanda modala Pozitionarea uni-directionala nu este valida pentru un ciclu de axa sau o miscare de schimbare intr-un ciclu fix Pozitionarea uni-directionala nu este valida pentru o axa la care nu a fost setata limita de depasire Imaginea in oglinda nu este aplicabila la directia de pozitionare
x x
8. Interpolarea Liniara (G01) [Functie] In modul G01 de interpolare liniara, axa se misca direct dintr-o pozitie actuala intr-o pozitie tinta cu o viteza specificata. [Format de programare] G01 IP__F__ IP: punct tinta (punct de sfarsit) F: Viteza de avans. Viteza specificata ramane valida pana cand este inlocuita de alta valoare [Detalii] x x
O valoare de avans specificata cu adresa ”F” este stearsa la zero cand NC este resetat. Tineti cont ca comanda F este salvata cand NC este resetat daca o valoare de avans este specificata intr-o comanda F1-digit. Viteza de avans pentru fiecare axa este asa cum este prezentata mai jos. (Valorile pentru X,Y si Z trebuie convertite in valori incrementale)
G01 XxYyZzFf Calcularea avansului :
39
Pentru axele rotative, unitatea de avans se calculeaza astfel : 1 mm/min = 1grad/min 1 inch/min = 1 grad/min In interporarea liniara care include o axa rotativa , avansurile sunt determinate in concordanta cu formula de mai jos pentru fiecare axa in parte. Exemplu: G91 G01 X10 C20 F30.0
x
In sistemul inci, este posibil sa sa se specifice daca ”F1” este interpretat ca 1 grad/min sau ca 25.4 grade/min prin setaea parametrului optional NC No. 15 bit.7
9. Selectarea Planului (G17, G18, G19) [Functie] Alegerea planului este necesara pentru a utiliza urmatoarele functii : x x x x x x x
Interpolare elicoidala (aschiere elicoidala) Comanda de unghi (AG) Compensarea razei sculei Rotire de coordonate (In sistemul de coordonate locale) Cicli fixi Calculul coordonatelor Aria de prelucrare
Planele pot fi selectate asa cum urmeaza :
40
[Formatul de programare] G17 Xp Yp G18 Zp Xp G19 Yp Zp [Detalii] x Daca o axa de baza (X, Y, Z) sau o axa paralela (U, V, W) este selectata este determinata de adresa axelor specificata in blocul continand G17, G18 sau G19 Exemple: G17 G17 G18 G18 G19 G19 x x
X _ Y _ planul XY U _ Y _ planul UY Z _ X _ planul ZX W _ X _ planul WX Y _ Z _ planul YZ Y _ W _ planul YW In blocurile unde niciuna din functile G17, G18 sau G19 nu este specificata, planul selectat ramane neschimbat chiar daca adresele axelor s-au schimbat In blocurile unde G17, G18 sau G19 sunt specificate, daca o adresa de axa este omisa, axa de baza (X, Y, Z) este presupusa omisa.
G17 G17 X _ G17 U _ G18 G18 W _ x x
x
planul XY planul XY planul UY planul ZX planul WX
Daca o comanda este specificata pentru o axa care nu exista in planul selectat, comanda programata va fi executata si planul selectat va fi temporar ignorat Planul care trebuie selectat cand tensiunea este pornita sau NC este resetat poate fi determinat prin setarea “THE G CODE TO BE SET AUTOMATICALLY (PLANE)” din parametric optionali ai NC (AUTO SET AT NC RESET/POWER ON) O alarma apare daca ambele axe si axele lor paralele sunt specificate in blocul ce selecteaza planul
41
10. Interpolare Circulara (G02, G03) [Functie] Functia de interpolare liniara misca scula din pozitia initiala intr-o pozitie tinta dea lungul unui arc cu viteza de avans specificata. [Format de programare]
Xp = axele X sau U Yp = axele Y sau V Zp = axele Z sau W x
Codurile G utilizate in functia de interpolare circulara sunt prezentate mai jos :
G17 : Selectarea planului G18 : Selectarea planului G19 : Selectarea planului G02 : Directia de rotatie G03 : Directia de rotatie
: Seteaza arcul circular in planul Xp – Yp : Seteaza arcul circular in planul Zp – Xp : Seteaza arcul circular in palnul Yp – Zp : Seteaza directia in sensul acelor de ceas : Seteaza directia in sens invers acelor de ceas.
Doua axe dintre Xp, Yp si Zp, modul G90 Seteaza punctul de sfarsit in sistemul de coordonate de lucru Doua axe dintre Xp, Yp si Zp, modul G91 Seteaza pozitia in referinta cu punctul de start cu valoarea indicata Doua axe dintre I, J si K Seteaza distanta de la punctul de start la centru cu valoarea indicata R : Seteaza valoarea razei unui arc F : Seteaza viteza de avans [Detalii] x
Directia de rotatie, in sens orar sau antiorar, este definita in directia pozitiva a axelor Zp (Yp, Xp) in planul Xp – Yp (Zp – Xp, Yp – Zp) asa cum este aratat mai jos :
42
x x
Punctul de sfarsit este definit in oricare din valorile absolute sau incrementale in concordanta cu G90 sau G91 Centrul unui arc este determinat valorile I,J si K ce corespund respectiv axelor Xp, Yp si Zp. Valorile lor de coordonate sunt totdeauna specificate ca valori incrementale, referintor la G90 sau G91
Semnul minus poate fi folosit pentru valorile I,J si K cand este nevoie.
x
Punctul de sfarsit al unui arc poate fi definit prin specificarea valorilor coordonatelor pe una sou doua axe. Daca doar o axa este specificata, procesarea poate fi selectata dintre urmatoarele doua metode : a) Pentru axa omisa, valoarea de comanda anterioara este folosita ca punct de sfarsit al arcului. Pentru aceasta procesare setati « 0 » in parametrul optional NC No.20 bit1 Cand se programeaza un arc asa cum este arata in figura de mai jos, punctul de sfarsit poate fi definit doar cu valorile de coordonate ale axei orizontale atata timp cat valorile de coordonate ale axei verticale sunt aceleasi pentru punctul de inceput si sfarsit. O alarma apare daca punctul de sfarsit nu este pe arc. Programul din exemplu defineste un arc in sens orar.
43
Raza : 100 Centrul : (0,0) Punctul de start : (-70.711, -70711) Punctul de sfarsit : (70.711, -70.711) Exemplu : X -70.711, Y -70.711 G02 X70.711 I70.711 J70.711 Programul va genera o alarma daca punctul de sfarsit (10, -70.711) nu este pe arc. X -70.711, Y -70.711 G02 X10 I70.711 J70.711 b) Pentru axa omisa, valoarea de coordonate este calculata folosind valorile de cooronate ale axei specifite. Pentru aceasta prelucrare, alege punctul pe arc la valoarea comandata pentru axa neprogramata (axa singura) a parametrului optional NC (interpolare circulara) Cand programarea unui arc este ca cea ilustrata mai jos, punctul de sfarsit poate fi determinat doar cu valoarea de coordonate a axei orizontale. Valoarea de coordonata a axei verticale este calclata din coordonata axei orizontale.
x
Daca mai mult de un punct de sfarsit este posibil, primul cel mai apropiat in directia desemnata a arcului este selectat.
47
Exemplu : X-70.711 Y-70.711 F200 G02 X10 I70.711 J70.711 Programul defineste o rotatie in sensul arcelor de ceas. Raza : 100 Centrul : (0,0) Punctul de start : (-70.711, -70.711) Punctul de sfarsit : (10, 99.499) Exemplul de operare de mai sus este aplicabil de asemenea cand desemnarea axei verticale este omisa. x
Centrul unui arc poate fi definit prin specificarea razei (R) a arcului in lo de specificarea I,J si K. Daca un arc este specificat prin raza, patru arcuri care trec prin aceleasi puncte de start si de sfarsit sunt definite. Pentru a defini un unumit arc dintre cele patru arce, o valoare R este folosita in modul indicat mai jos : x Arc in sens orar (G02) Un arc al carui unghi la centru este mai mic sau egal cu 180 grade : raza R>0 Un arc al carui unghi este mai mare decat 180 grade : raza R<0 x Arc in sens antiorar (G03) Un arc al carui unghi la centru este mai mic sau egal cu 180 grade : raza R>0 Un arc al carui unghi este mai mare decat 180 grade : raza R<0
I) Arc in sens orar
x
II) Arc in sens antiorar
Avansul in interpolarea circularaeste componenta avansului tangenta la arc
[Suplimentar] x x x
Daca I,J sau K este omis, valoarea ”0” va fi specificata Un arc cu raza 0 (R=0) nu poate fi definit Daca valorile pentru Xp,Yp si Zp sunt omise, un arc avand punctul de inceput si de sfarsit in acelasi punc este definit in urmatorul mod : a) Daca centrul este specificat prin I, J si/sau K, un arc de 360 grade b) Daca raza este specificata prin R, un arc de 0 grade 44
x x x
Nu este posibil sa se specifice R si I,J si K in acelasi timp Nu este posibil sa se specifice orice axa paralela cu axa care face planul selectat. De exemplu, definirea axei W nu este permisa cand este selectat planul Z – X. O alarma va aparea daca diferenta in radiani intre punctul de start si punctul de sfarsit al unui arc este mai mare sau egala cu valoarea setata la data de verificare arc (diferenta in radiani intre inceput si sfarsit) in parametrii optionali ai NC (interpolare circulara)
11. Aschiere Elicoidala (G02,G03) (Optional) [Functia] Aschierea elicoidala sau interpolarea elicoidala poate fi executata prin sincronizarea interpolarii circulare cu interpolarea liniara a unei axe ce intersecteaza intr-un unghi planul in care arcul este definit. [Formatul de programare]
Į : o axa care nu este paralela cu axa cuprinsa in planul acului [Detalii] x
Aschierea elicoidala poate de asemena fi programata in planele Zp – Xp (G18) si Yp – Zp (G19) folosind formatul similar prezentat mai sus x Pentru a programa aschiere elicoidala, mai simplu este sa adaugati comanda axei care intersecteaza planul la interpolarea circulara x Aschierea elicoidala este posibila pentru un arc avand un unghi la centru mai mic de 360 grade x Avansul specificat cu ajutorul comenzii F este valabil pentru interpolarea circulara. De aceea, avansul in directia axei liniare este calculat dupa urmatoarea formula : Distanta de miscare pe axa liniara Avansulin directia axei liniare = ----------------------------------------------------- x F Lungimea arcului x Offsetul pentru lungimea de scula este valabil pentru axa la planul arcului x Compensarea razei sculei este valabila doar pentru comenzile de interpolare circulara.
45
CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuri individuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere (00 pana la 399) x
Intervalul in care codul G este activ O data:
Codul G este activ numai intr-un bloc specificat si este anulat automat cand executia programului trece la blocul urmator.
Modal:
Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasi grup
x
Coduri G speciale Codurile G apelate in subprograme si instructiunile derivate sunt denumite coduri G speciale. Fiecare cod G special trebuie specificat la inceputul blocului, introducerea acestuia in mijlocul unui bloc nu este permisa. Un "/" (salt peste bloc) si un nume secventa poate fi plasat inaintea unui cod G special.
x
Pentru tabelul codurilor G si al celor apelate in subprograme se gaseste in APENDIX
1. Oprire temporizata (G04) [Functie] Daca este specificata oprire temporizata, executarea blocului urmator este oprita pentru perioada de timp specificata dupa terminarea blocului. [Format] Pot fi folosite urmatoarele doua moduri de format de programare : x G04 F__ F: Specificati durata pentru care executarea programului este oprita. Unitatea de masura a valorilor de comanda poate fi de 1 ; 0,1 ; 0,01 si 0,001 secunde setata cu ajutorul parametrilor optionali ai NC . Pentru detalii, vezi parametrul optional (sistemul de unitati). Durata maxima admisa este 99999.999 secunde. x G04 P __ P : Seteaza lungimea timpului de oprire Setarea valorii P se face in acelasi mod ca si pentru F
47
2.
Programarea imaginii oglinda (G62) (Optional)
[Functia] Functia de imagine in oglinda creaza o geometrie care este simetrica in jurul unei axe specificate. In plus fata de comutatorul de imagine in oglinda de pe panoul operatorului, aceasta functie creaza imagini in oglinda cu ajutorul comenzilor programate. Axa care este este in modul de imagine in oglinda este identificata pe afisaj ; semnul «-« este adaugat in fata numelui axei pe ecranul de POZITIE ACTUALA. [Format] G62 IP {0/1} 0 : Normal (imaginea in oglinda OFF) 1: Imagine in oglinda [Detalii] x Starea actuala a functiei de imagine in oglinda bazata pe specificatiile codului G62 si a comutatorului IMAGINE IN OGLINDA este aratata in tabelul de mai jos :
x x x x x x
G62
Pozitia comutatorului
Starea actuala
Normal Normal Imagine in oglinda Imagine in oglinda
Normal Imagine in oglinda Normal Imagine in oglinda
Normal Imagine in oglinda Imagine in oglinda Normal
Un bloc in care este specificata functia G62 nu trebuie sa contina o alta comanda Functia imagine in oglinda este modala Axele nespecificate in blocul G62 se considera a fi in modul normal Toate axele sunt in modul normal la cuplarea tensiunii Daca axele vor fi setate sau nu in modul normal cand CN este resetat poate fi setat la parametrul optional “AT AN NC RESET, CLEAR THE G62 MIRROR IMAGE FOR ALL AXES” al CN Sistemul de coordinate (local sau de lucru) in care functia de imagine in oglinda va fi activata poate fi selectat la sistemul de selectare al coordonatelor cu ajutorul parametrilor optionali ai NC
48
[Exemplu] G11 X40 Y10 P45 G01 X5 Y5 S… F… X30 Y5 Y30 Y5 G62 X1 (1) daca sistemul de coordonate de lucrul este setat cu ajutorul parametrilor optionali ai CN (MIRROR IMAGE)
(2) daca sistemul de coordonate local este setat cu ajutorul parametrilor optionali ai CN
49
3. Selectia sistemului de coordonate de lucru (G15, G16) [Functie] 20 de seturi de sisteme de coordonate sunt furnizate ca standard si pot fi extinse la 50, 100 sau 200 de seturi optional. [Format de programare] Cod modal G: G15 Hn (0
numarul sistemului de coordonate intre 1 si 200 este specificat de ”n” (1 la 200). Daca este specificat ”0” pentru ”n”, sistemul de coordonate al masinii ste selectat cand tensiunea este pornita, dupa ce NC este resetat, sistemul de coordonate de lucru selectat anterior de G15 este automat selectat G15 si G16 nu pot fi selectate in modul urmator : Modul de compensare a razei sculei Modul de offset tridimensional Modul de largire/ingustare geometrie Modul de schimbare/rotatie al sistemului de coordonate paralel
[Suplimentar] Comenzile de avans pe axa specificate imediat dupa G15 trebuie sa fie facute in mod absolut
50
4. Schimbarea sistemului de coordinate de lucru (G92) [Functie] Functia de schimbare de coordnate de lucru schimba sistemul de coordonate de lucru. [Format] G92 IP ___ [Detalii] x x x x x
G92 schimba automat valorile de offset de lucru ale prezentului sistem de coordonate de lucru asa ca valorile actuale de pozitie ale sculei vor fi cele specificate ca IP___ G92 schimba doar sistemul de coordonate de lucru care este selectat in timp ce este executat, nu afecteaza nici un alt sistem de coordonate Valorile de coordonate IP___ specificate in bloc sunt totdeauna tratate ca valori absolute referitoare la specificatiile G90 (mod absolut) sau G91 (mod incremental) Pentru axele care nu sunt specificate cu valorile de coordonate P, valorile de offset de lucru raman neschimbate G92 nu poate fi specificata in modurile urmatoare: Modul de compensare a razei sculei Modul de offset tridimensional Modul de largire/ingustare geometrie Modul de schimbare/rotatie al sistemului de coordonate paralel Modul de selectare al sistemului de coordonate al masinii
5. Verificarea sistemului de unitati (G20, G21) (Optional) [Functie] Functia de verificare a sistemului de unitati verifica sistemul de unitati selectat de setarea parametrului optional “LENGTH UNIT SYSTEM” al NC. Daca sistemul selectat nu accepta cel specificat de G20/G21, se va genera o alarma [Format] G20: verificarea selectarii sistemului de masura in inci Va aparea o alarma daca din parametri este setat sistemul de masura metric G21: verificarea selectarii sistemului de masura metric Va aparea o alarma daca din parametri este setat sistemul de masura in inch
51
6. Functiile de conversie ale sistemului de coordonate (Optional) 6-1. Schimbare paralela si rotatia sistemului de coordonate (G11, G10) [Functie] Functia schimbare paralea/rotire schimba sau roteste sistemul de coordonate de lucru. Noul sistem de coordonate este definit prin schimbarea sau rotirea sistemului de coordonate este numit sistem local de coordonate. Este posibil sa parasti un sistem local de coordonate. [Format] Schimbare paralela/rotire a sistemului de coordonate G 11 IP___P___ IP : valoarea schimbarii paralele care stabileste sistemul local de coordonate Specificati valoarea de schimbare ca o valoare absoluta referitoare la originea prezentului sistem de coordonate de lucru, referitor la modul de dimensiuni (G90, G91) sau la imaginea in oglinda P: valoarea selectata pentru rotirea sistemului local de coordonate Specificati unitatea unghiului de rotire de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade in conformitate cu setarea parametrului optional (LENGTH UNIT SYSTEM si ANGLE) Daca „P0” este specificat sau comanda P nu este specificata, are loc doar saltul sistemului de coordonate de lucru fara rotatie. Rotatia sistemului de coordonate de lucru se executa in planele (G17, G18, G19) care este activa cand G11 este specificata si nu afecteaza axele care nu sunt incluse in plan. Directia de rotatie este invers acelor de ceas privit din directia pozitiva a axelor neincluse in planul de rotatie. Specificati unghiul de rotatie ca o valoare absoluta in concordanta cu modul de selectare al dimensiunilor (G90, G91) x Anularea sistemului local de coordonate : G10 Cand G10 este specificat, schimbarea paralela sau rotirea sistemului de coordonate este anulata.
52
[Detalii] x Odata ce G11 este exeutata, CN intra intr-o stare in care sistemul de coordonate local este definit. Daca G11 este executata din nou, va determina trecerea la sistemul de coordonate locale anterior. La o a doua desemnare a functiei G11, daca desemnarea unei axe este omisa, valoarea definita in primul G11 este aplicata. Valorile setate sunt sterse cand tensiunea este oprita si repornita, NC este resetat sau G10 este executat. x Un bloc ce contine G10 sau G11 nu trebuie sa contina alte coduri G x G10 si G11 sunt modale ; G10 este setat cand tensiunea este pornita sau cand NC este resetat x G11 nu trebuie specificat in urmatoarele moduri : Modul de largire/ingustare geometrie Modul de selectare al sistemului de coordonate al masinii Modul functie de copiere
53
[Exemplu de program] Daca este folosit un sistem local de coordonate, exemplul de piesa aratat mai jos va fi programat ca in exemplul urmator :
6-2. Functia de copiere (COPY, COPYE) [Functie] Functia de copiere este folosita pentru a prelucra parti ale piesei prin repetarea aceluiasi model de schimbare sau rotire de coordonate La inceput specificati sistemul schimbat sau rotit de coordonati utilizand COPY in loc de G11 programati sa se repete modelul. In final specificati valorile incrementale ale schimbarii/rotirii coordonatelor.
54
[Format] Schimbare/rotire a sistemului local de coordonate : COPY IP___P___Q___ IP : valoarea initiala a componentelor ce stabilesc sistemul local de coordonate Specificati valorile ca valori absolute in concordanta cu originea sistemului de coordonate de lucru P : valoare initiala a componentelor de rotatie ce stabilesc sistemul local de coordonate Specificati aceste valori in unitati de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade in concordanta cu parametrul LENGTH UNIT SYSTEM si ANGLE al CN Q : numarul de ori cu care se repeta modelul Valoarea cuprinsa intre 1 si 9999 Valoarea setata 1 Modelul de repetare al programului : COPYE IP___P___ IP : valoarea incremenbtala pentru schimbarea sistemului local de coordonate Valoare setata 0 P : valoarea incrementala pentru rotatia sistemului local de coordonate Valoare setata 0 [Detalii] x x
Ambele G11 si COPY pot fi specificate in timp ce un sistem de coordonate este stabilit prin executia lui G11 . Odata ce COPY este specificata apare o alarma daca G11 sau COPY sunt specificate din nou . Daca COPY este specificat in programul principal prin metoda de operare B (program cu volum mare) desemnarea lui IF si GOTO nu este permisa in programul ce defineste modelul care trebuie repetat.
55
[Exemplu de program]
Comanda de interpolare circulara nu trebuie sa fie specificata in blocul imediat urmator comenzii COPY
7.Functia de largire/reducere a geometriei piesei (G51,G50) (Optional) [Functie] Functia de largire/reducere a geometriei piesei largeste sau reduce geometria definita prin program prin referentiere la punct specificat in system de coordinate local. Daca nu este definit un system de coordinate local , se utilizeaza un system de coordinate de lucru pentru specificarea punctului de referinta pentru largire/reducere. [Formatul de programare] Largire/reducere geometrie : G51 IP_P_ IP :
Centrul largirii/reducerii geometriei . Specificati acest punct intr-un sistem de coordonate local . Pentru axele nespecificate in acest bloc , valoarea coordonatei (in sistemul de coordonate local ) punctului G51 este specificat
P:
Factorul de multiplicare pentru largire/reducere Gama programabila: 0,000001 la 999999 Valoarea setata 1
56
Parasirea largirii/reducerii G50 [Detalii] x
Functia de largire/redcere este validata sau invalidata pentru o axa individuala in concordanta cu paramerul optional CN. Totusi, o alarma apare in verificarea razei daca parametrul setat difera de axa din planul specificat de interpolarea circulara.
x
Functia de largire/reducere nu afecteaza urmatoarele : a) Valorile sistemului local de coordonate (G11) b) Valorile pentru compensarea razei sculei si valorile tridimensionale de offset (G41, G42, G43) c) Valorile de offset de lungime scula (G56 la G59) d) Valorile de setare ale sistemului de coordonate de lucru e) Urmatoarele miscari ale axei Z in cicluri fixe de lucru : In ciclul de gaurire adinc (G73, G83) Valoarea de salt la axele X si Y la gaurire (G76, G87)
57
[Exemplu] Compensarea razei sculei si largirea si micsorarea piesei :
[Exemplu de program] Un program pentru setarea sistemului local de coordonate si largirea/reducerea geometriei piesei este prezetat mai jos
58
CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S,T SI M In acest capitol se descriu codurile S,T si M care specifica operatiile necesare masinii altele decat comenzile de miscare. S: viteza arborelui principal T: numarul sculei pentru ciclul de schimbare a sculei M: pornirea si oprirea solenoidelor si a altor dispozitive similare Numai unul dintre aceste tipuri de cod pot fi specificate intr-un bloc 1. Functia S (Functia Arborelui Principal) [Functie] Functia arborelui principal specifica o viteza a arborelui principal printr-o valoare numerica (pana la cinci cifre) introdusa dupa adresa S. [Detalii] x Viteza dorita a arborelui principal (min-1) este specificata direct printr-o valoare numerica urmand adresei S. Limitele programabile intre 0 si 65535 x
Daca o comanda S este specificata cu comenzi de miscare in acelasi bloc, comanda S devine valida in acelasi timp in care sunt executate comenzile de miscare.
x
Desi o comanda S nu este anulata cand comanda numerica este resetata, se sterge cand sursa de energie este oprita.
x
Pentru a aexecuta o comanda de rotatie a arborelui principal (M03, M04), o comanda S trebuie specificata in acelasi bloc sau in celprecedent
2. Functia T [Functie] Functia „tool” selecteaza o scula dinmasina cu o valoare numerica (pana la 4 cifre) introduse dupa adresa T. [Detalii] x
Limitele programate a unei comenzi T sunt indicate mai jos. Limitele programabile : 0 pana la 9999
x
Cand este executat un cod T, urmatoarea scula este pregatita (indexand urmatoarea scula din magazie sau scotand urmatoarea scula din magazie si pozitionand-o)
x
Ciclul de schimbare a sculei este executat de M06
59
x
Daca o comanda T este specificata in acelasi bloc cu comenzi de miscare a unei axe, momentul executiei codului T poate fi selectata din urmatoarele: - executie simultana cu comanda de miscare a axei - executie dupa terminarea comenzii de misare a axei
3. Functia M (Miscelaneous function) Codul M are ca rezultat o cod numeric de tip M, constand intr-un numar de trei cifre si adresa M si un impuls la PLC. Limitele programabile pentru codurile M sunt intre 0 si 511 3-1.
Exemple de cod M
Urmatoarele sunt exemple de cod M (1) M02, M30 (sfarsitul programului) Aceste coduri M indica sfarsitul programului. Cand sunt executate M02 sau M30, programul principal se termina si intra in executie procedura reset. Programul este derulat pana la inceput. (In cazul unui program stabilit, executia lui M02 sau M30 in programul principal nu reseteaza comanda numerica) (2) M03, M04, M05 (Rotirea arborelui principal in sensul acelor de ceas(CW)/ invers(CCW) si Stop) Aceste coduri M controleaza rotirea arborelui principal si oprirea; arborele principal CW (M03), arborele principal CCW (M04), si oprirea arborelui principal (M05) (3) M19 (Orientarea arborelui principal) Comanda M19 este folosita la masinile echipate cu mecanism de orientare a arborelui princupal. Functia de orientare opreste arborele principal la o pozitie unghiulara specificata. x
Indexarea „multi-point” a arborelui principal Specificand „RS=unghi” dupa M19, este posibila indexarea arborelui principal la o pozitie unghiulara specificata. Desi urmatoarea explicatie foloseste M19 ca exemplu, acelasi lucru se aplica pentru M118 si M119. M19 RS=T
o T reprezinta unghiul dorit de indexare si este specificat in unitati de 1o. Daca o valoare mai mica de 1o este specificata aceasta este trunchiata. o Limita programabila a lui q: 0 pana la 360o
60
o T indica unghiul de indexare dorit a arborelui principal, masurat in unghi de rotatie in sensul acelor de ceas (CW) in raport cu pozitia de orientare a arborelui principal [Suplimentar] x Daca M19 (M118, M119) este specificat fara argumentul RS, se executa orientarea obisnuita. Adica operatia apelata este la fel ca si apelarea prin „M19 RS=0” x RS trebuie intotdeauna specificat in acelasi bloc cu M19 (M118, M119) (4) M52 (Ciclu fix – intoarcere la sfarsitul retragerii) In diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei la 0.1mm distanta de limita de cursa pe axa Z in sensul pozitiv. Pentru detalii vezi capitolul 7 „Operatii cu cicluri fixe” (5) M53 (Ciclu fix – intoarcere la un punct specificat) In diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei la pozitia specificata de G71. Pentru detalii vezi capitolul 7 „Operatii cu cicluri fixe” (6) M54 (Ciclu fix – intoarcere la nivelul punctului R) diferitele cicluri fixe, aceasta comanda seteaza pozitia de intoarcere a axei la pozitia specificata de comanda R. Pentru detalii vezi capitolul 7 „Operatii cu cicluri fixe” (7) M132, M133 (Single Block activat/dezactivat) Aceste coduri M stabilesc daca functia „single block” este dezactivata (M132) sau activata (M133) independent de setarile butonului „single block” de pe panoul de operare al masinii (8) M201 pana la M210 (Coduri M de tip Macro) Atribuind numele programelor sa corespunda cu M201 pana la M210 la parametrii, subprogramele pot fi executate specificand codurile M. Pentu detalii inlegatura cu codurile M de tip macro, vezi capitolul 10, „Coduri G si M de tip macro” (9) M238, M239 (Soft-override activat/dezactivat) Aceste comenzi stabilesc daca valoarea rescrisa de soft (%) setata pentru variabilele de sistem este activa (M238) sau inactiva (M239) pentru avans (comanda F x valoare rescrisa) (10) M00 (oprire program) Dupa executarea lui M00, programul se opreste. Daca CN este pornita in aceasta stare a programului, programul reporneste. (11) M01 (oprire optionala) Cand se executa M01 in timp ce switch-ul optional de oprire de pe panoul operational al masinii este activ (ON), programul se opreste. Daca comanda
61
numerica (CN) este pornita in stadiul de oprire optionala, programul reporneste. (12) M06 (schimbarea sculei) Acest cod M este folosit pentru masini care sunt echipate cu un mecanism de schimbare a sculelor. (13) M15, M16 (a patra axa – masa rotativa CW, CCW) Aceste coduri M sunt folosite la masinile care sunt echipate cu masa rotativa ca a patra axa pentru a specifica sensului rotatiei mesei masinii; CW(sensul acelor de ceas) (M15), CCW(invers acelor de ceas) (M16). Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi „Functia axei aditionale (axa de rotatie)” din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2. (14) M115, M116 (a cincea axa – masa rotativa CW, CCW) Aceste coduri M sunt folosite la masini echipate cu o masa rotativa ca a cincea axa pentru sepcificarea sensului de rotatie a mesei; CW (M115) CCW (M116). Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi „Functia axei aditionale (axa de rotatie)” din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2. (15) M118, M119 (indexarea arborelui principal – CCW, calea mai scurta) Aceste coduri M sunt folosite la mansinile echipate cu mecanism de indexare ca si comanda de orientare a arborelui principal. [formatul programului] x
M118 indexarea arborelui principal (CCW)
x
M119 indexarea arborelui principal (calea mai scurta)
(16) M130, M131 (pentru avans, conditia de rotire a arborelui principal activa/ inactiva) De obicei in modurile G01, G02 si G03 arborele principal trebuie sa se roteasca penru a axecuta avansul pe axa. Aceste coduri M sunt setate sa ignore aceasta stare (M130) sau sa o activeze (M131) (17) M134, M135 (rescrierea vitezei arborelui principal activa/inactiva) Char si in situatia in care controlul vitezei rescrise a arborelui principal de la PLC este activ, functia de rescriere a vitezei arborelui principal poate fi dezactivata (M134) sau activata (M135) cu aceste comenzi. (18) M136, M137 (rescrierea avansului pe axa activ/inactiv) Aceste coduri M seteaza daca finctia de rescriere a avansului pe axa este dezactivata (M136) sau activata (M137) indiferent de starea semnalului de rescriere a avansului pe axa de la PLC.
62
(19) M138, M139 (Dry Run activ/inactiv) Aceste coduri M seteaza daca functia „dry run” este dezactivata (M138) sau activata (M139) independent de butonul „dry run” de pe panoul operator al masinii. (20) M140, M141 (oprire avans „Slide Hold” activ/inactiv) Aceste coduri M seteaza daca functia „slide hold” este dezactivata (M140) sau activata (M141) independent de starea butonului slide hold de pe panoul operator al masinii. (21) M234 pana la M237 (gama de selectare a turatiilor pentru filetare sincronizata) Aceste coduri M seteaza de selectare a turatiilor pentru filetare sincronizata. Pentru detalii, vezi „Functia de monitorizare a incarcarii” in filetarea sincronizata din manualul de FUNCTII SPECIALE. (22) M326, M327 (activare/dezactivare monitorizare incarcare pentru filetare sincronizata) Aceste coduri M activeaza (M326) si activeaza (M327) monitorizarea incarcarii pentru filetare sincronizata. (23) M331, M332 (a sasea axa – masa rotativa CW/CCW) Aceste coduri M sunt folosite pe masinile echipate cu masa rotativa ca a sasea axa pentru a specifica sensul rotatiei mesei rotative; CW (M331), CCW (M332) Pentru detalii in legatura cu controlul mesei rotative, vezi „Functia axei aditionale (axa de rotatie)” din manualul de FUNCTII SPECIALE nr 2. (24) M 396 pana la M399 (stabilirea gamei de turatii pentru filetare sincronizata) Acestea sunt comenzi de stabilire a turatiilor, mai ales pentru filetare sincronizata, introdusa printr-o gama specificata de coduri M (M234 pana la M237) si comanda S. Sunt generate automat de CN. x
M396: comanda pentru prima treapta pentru filetarea sincronizata
x
M397: comanda pentru a doua treapta pentru filetarea sincronizata
x
M398: comanda pentru a treia treapta pentru filetarea sincronizata
x
M399: comanda pentru a patra treapta pentru filetarea sincronizata
63
CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE 1. Functia de compensare a lungimii sculei (G53-G59) Functia de compesarea a lungimii sculei, compenseaza pentru pozitia unei scule aschietoare astfel incat varful sculei este localizat in pozitia programata. Coduri G disponibile: Cod G G53 G54 G55 G56 G57 G58 G59
Functie Anulare compensare lungime scula Compensare lungime scula pe axa X Compensare lungime scula pe axa Y Compensare lungime scula pe axa Z Compensare lungime scula pe axa 4-a Compensare lungime scula pe axa 5-a Compensare lungime scula pe axa 6-a
[Formatul programului} {G54 - G59} IP: Pozitia curenta a sculei dupa compensare H: Numar corectie scula Numere standard corectie scula sunt H00 pana la H50, si aceastea pot fi extinse pana la H100, H200 sau H300 Marimea compensarii pentru H00 este intotdeauna 0 Datele compensarii sunt setate in modul de setare a datelor sculei. Domeniul de setare:0 pana la ±999.999mm [Detalii] x Valoarea afisata a pozitiei curente a sculei include intotdeauna marimea corectiei de lungime de scula. x Compensarea de lungime de scula nu poate fi aplicata la doua sau mai multe axe in accelasi timp sau la axa rotitoare x Compensarea de lungime de scula poate fi schimbata directa fara a fi nevoie sa se anuleze comanda anterioara cu G53. x Atunci cand comanda numerica (CN) este resetata, este setat autonat H00.
64
2. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42) 2.1.Functia de compensare a razei varfului sculei [Functie] Functia de compensare a razei varfului sculei compenseaza automat raza varfului sculei. Programand geometria unei piese asa cum este ea nu va rezulta un produs final corect deoarece diametrul sculei nu este luat in considerare. Oricum ar fi foarte complicat sa se elaboreze un program care sa tina cont de diametrul sculei. Aceasta problema poate fi rezolvata cu o functie numita de compensare a razei varfului sculei, care corecteaza diametrul sculei in mod automat. Daca functia de compensare a razei varfului sculei este folosita pentru programare, calea centrala corecta a compensarii sculei este generata automat de programarea geometriei piesei de prelucrat. [Format de programare]
G40:
G41:
G42:
G17: G18: G19: D**:
G17 G41 G18 G41
(G42) (G42)
G19 G41
(G42)
Xp__ Yp__ D__ Zp__ Xp__ D __ Yp__ Zp__ D__
Anuleaza compensarea razei varfului sculei (Modul este selectat automat cand este pornita alimentarea) Pentru detalii consultati Miscarea sculei cand compensarea de raza este anulata Prelucrare la stanga(compensare in partea stanga dupa cum este vazut din directia de miscare a sculei) Pentru detalii consultati Schimbarea directiei in modul de compensare a rasei varfului. Prelucrare la dreapta (compensare in partea dreapta dupa cum este vazut din directia de miscare a sculei). Modul de compensare a razei varfului sculei este setat cand G41 sau G42 este specificat si acest mod este anulat cu G40. Pentru detalii consultati Schimbarea directiei in modul de compensare a rasei varfului. Selectarea planului Xp-Yp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sau G03 Selectarea planului Zp-Xp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sau G03 Selectarea planului Yp-Zp. Selecteaza planul in aceasi maniera ca si in modul G02 sau G03 Numatul compensarii de raza a varfului. (Pentru detalii consultati note la compensarea razei varfului)
65
[Completare] x Explicatia de mai jos presupune G17 (planul Xp-Yp) care este setat automat la pornirea alimentarii. Pentru planul Zp-Yp si pentru Yp-Zp, se aplica aceeasi explicatie x Intrarea in modul de compensare de raza varfului este permisa numai in modul G00 sau G01. Apare o alarma daca modul de compensare al razei varfului este chemat in mai multe moduri x Modul este schimbat la modul de compensare raza varf scula in primul bloc care contine o comanda care produce miscare axelor dupa desemnare comenzii de compensare de raza varf. x Termenii “interior” si “exterior” sunt definiti dupa cum urmeaza. Unghiul facut intre traiectiriile consecutive ale sculelor este masurat la fata piesei si “inside” si ”outside” sunt definite de marimea acestui unghi. Daca acest unghi este mai mare decat 1800, este definit ca “interior” si unghiul care este intre 0 si 1800, este definit ca “exterior”
x
Simbolurile folosite in desenele din “Miscarea sculei la inceput” si “Note la compensarea raza varf” au urmatoarea semnificatie S L C T D ș CP
ĺ -ĺ -- - --
: Punct de stop pentru rularea bloc cu bloc : Miscare liniara : Miscare circulara : Tangent la un arc : Marimea compensarii de raza varf : Unghiul la fata piesei :Punct de intersectie, realizat atunci cand o cale programata (sau tangenta la un arc) este deplasata cu o marime de compensare : Cale scula programata : Cale de centru scula : Linie auxiliara
66
2.2. Miscarea sculelor la inceput 2.2.1 Prelucrare colt interior ( ș1800) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Linie dreapta – Arc
2.2.2. Colt cu unghi obtuz - Prelucrare exterior (900 ș 1800) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
67
(2) Linie dreapta – Arc
2.2.3. Colt cu unghi ascutit (ș 900) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Linie dreapta – Arc
(3) Exceptie Prelucrare exterior la un unghi ascutit de 0.10 sau mai putin este considerat a fi interior dupa cum e afisat mai jos
68
2.2.4. Pornire cu directie de apropiere imaginara Daca blocul cu care incepe compensarea de raza include oricare dintre I__, J__, sau K__ continute in compensarea planului (I__, J__ in cazul planului G17), miscarea axelor la punctul tinta specificat in acest bloc din directia definita de I__ sau J__. In acest caz, notati ca punctul de intersectie este calculat intotdeauna indiferent cum este prelucrarea “interior” sau “exterior”.
Daca nu exista nici un punct de intersectie, pozitionarea este executata la punctul obtinut printr-o deplasare verticala a marimii compensarii de la punctul tinta specificat in blocul G41.
69
2.3. Miscarea sculei in modul de compensare de raza de varf [Completare] Aceasta sectiune descrie cum se misca scula dupa ce a fost stabilit modul de compensare raza de varf si pana cand acest mod este anulat. In modul de compensare de raza, urmatoarele moduri de miscari pe cele 4 axe pot fi specificate: G00, G01, G02 si G03. In acest mod, pana la trei blocuri care nu contin comenzi de miscari pe axe in planul selectat sunt furnizate cu succes. Oricum daca sunt specificate miscari de zero pe o axa in planul selectat, in patru blocuri, sau chiar un singur bloc cu miscare de zero pe o axa este specificata in planul selectat, comenzile sunt procesate in maniera de mai jos, rezultand supra sau sub prelucrare. Asadar, evitati asemenea comenzi intr-un program Exemplu: 4 blocuri consecutive(miscari zero ale axelor in planul selectat)
Exemplu: Un bloc (miscari zero ale axelor in planul selectat)
70
2.3.1. Prelucrare interior (ș1800) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Linie dreapta - Arc
(3) Arc - Linie dreapta
71
(4) Arc - Arc
(5) Exceptie Exista o exceptie in procesare unde prelucrarea interioara la 0.1 grade sau mai putin pentru configuratia linie dreapta - linie dreapta este inlocuita cu prelucrare exterioara (este explicata mai tarziu) pentru ca metoda obisnuita de a gasi punctul de intersectie va devia semnificativ de la valoarea comandata.
(6) Procesarea aratata mai jos este limitata la configuratia linie dreapta - linie dreapa. In alte cazuri, cum ar fi linie dreapta - arc dupa cum este aratat mai jos, metoda obisnuita este folosita.
72
2.3.2 Colt la unghi obtuz - Prelucrare exterior (900ș1800) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Linie dreapta – Arc
(3) Arc - Linie dreapta
(4) Arc - Arc
73
2.3.3. Colt unghi ascutit - Prelucrare exterior (ș900) (1) Linie dreapta - Linie Dreapta
(2) Linie dreapta – Arc
(3) Arc - Linie dreapta
74
(4) Arc - Arc
2.3.4. Prelucrare interior, cu imposibilitatea de a gasi punctul de intersectie Dupa cum este aratat in imaginea de mai jos, pot exista situatii in care un punct de intersectie exista cu o valoare mica a compensarii (D1), dar cu o valoare mare a compensarii (D2). In acest caz, apare alarma si operarea se opreste. In modul bloc cu bloc, apare alarma in blocul care precede blocul care cauzeaza alarma. In alte moduri, alarma apare cu cateva blocuri inaintea blocului care cauzeaza conditia de “nici un punct de intersectie”
2.4. Miscarea sculelor cand compensarea de raza varf este anulata [Functie] Cand urmatoarele comenzi sunt executate in modul de compensare de raza varf, modul de anulare compensare de raza varf este setat. [Formatul programului] G40 G00 (G01) Xp__ Yp__ Modul de miscare a axelor pentru anularea compensarii de raza a varfului trebuie sa fie G00 sau G01.
75
2.4.1. Prelucrare interior (ș1800) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Arc - Linie dreapta
2.4.2. Colt unghi obtuz - Prelucrare exterior (900ș1800) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Arc - Linie dreapta
76
2.4.3. Colt unghi ascutit - Prelucrare exterior (ș<900) (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Arc - Linie
(3) Exceptie Prelucrarea exterior la un unghi ascutit de 1 grad sau mai mult este considerat a fi interior dupa cum este aratat mai jos.
77
2.4.4. Comanda G40 independenta G40 este data independent va pozitiona axele la un punct deplasat in directia verticala cu o marime echivalenta cu marimea deplasarii (D) din pozitia specificata in blocul precedent. Linie dreapta
2.4.5. Anulare cu directie de apropiere imaginara Daca blocul care anuleaza compensarea de raza varf include I__, J__, sau K__ continut in planul corectiei (I__, J__ in cazul planului G17), axele se muta la punctul tinta specificat in acest bloc din directia definita de I__ si/sau J. In acest caz, notati ca punctul de intersectie este intotdeauna calculat intotdeauna indiferent felul prelucrarii “interior” sau “exterior”
78
Daca nu exista nici un punct de intersectie, pozitionarea este executata la punctul obtinut dintr-o deplasare verticala cu marimea compensarii de la punctul tinta specificat in blocul imediat precedent blocului G40.
2.5. Schimbarea directiei de compensare in modul de compensare raza varf x Directia de compensare poate fi schimbata chiar si in modul de compensare raza varf executand G41 sau G42 sau inversand semnul (plus sau minus) in marimea compensarii Cod G G41
G42
Semn pozitiv/negativ + Corectie la (prelucrare la stanga) Corectie la (prelucrare la dreapta)
x
Conditii de executie
Mod
Comanda
G41
G41
G42
G42
G41
G42
Linie dreapta Linie dreapta
G41
dreapta partea
Corectie la (prelucrare la dreapta) Corectie la (prelucrare la stanga)
Linie dreapta Arc
dreapta partea stanga partea
Arc - Linie dreapta
Arc Arc
-
Invalid (Cand semnul plus sau minus al marimii corectiei nu este schimbat)
Executabil G42
stanga partea
Apare alarma daca nu exista punct de intersectie
Cand se schimba directia de corectie, nu se fac diferente intre prelucrarea interioara sau exterioara, dar exista diferente care depind de existenta/inexistenta unui punct de intersectie. Urmatoarele descrieri presupun ca marimea compensarii este pozitiva.
79
2.5.1 Cu punct de intersectie (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Linie dreapta - Arc
(2) Arc - Linie dreapta
(4) Arc - Arc
80
2.5.2. Fara punct de intersectie (1) Linie dreapta - Linie dreapta
(2) Linie dreapta – Arc
2.5.3. Arc de cerc care formeaza si suprapune un cerc Daca un cerc suprapus (care depaseste un cerc normal) este generat ca un rezultat al schimbarii directiei de compensare, scula se ma misca in forma unui arc mic pentru a ajunge la punctul tinta. Pentru a evita asta, arcul trebuie divizat.
81
2.6. Note la compensarea de raza varf 2.6.1. Specificarea marimii compensarii de raza varf x Marimea compensarii este specificata ca o comanda D. O comanda D este de obicei specificata cu G41 sau G42 in acelasi bloc. Daca nici o comanda D nu este inclusa intr-un bloc G41 sau G42, este folosita comanda D specificata anterior. x Domeniul numerelor de compensare de raza varf este de la D00 pana la D50 pentru specificatiile standard, acesta poate fi extins la D00 la D100, D200 sau D300 Marimea compensarii pentru D00 este 0. datele compensarii sunt setate in modul de setare al datelor sculei. 2.6.2. Schimbarea marimii compensarii Daca marimea compensarii este schimbata in modul de compensare, noua marime a compensarii devine valida incepand la sfarsitul blocului in care noua marime a compensarii este specificata.
2.6.3. Afisarea datelor de pozitie actuala Pentru afisarea pozitiei prezente, este afisata valoarea coordonatelor centrului sculei.
82
2.6.4. Prelucrare interior a unui arc mai mic decat raza varfului Apare alarma si operarea se opreste daca interiorul unui arc este mai mic decat raza varfului care urmeaza sa prelucreze. In modul bloc cu bloc, operarea se opreste la punctul de sfarsit cu doua blocuri inaintea blocului care specifica o operatie, si in alte moduri, operarea se opreste cu cateva blocuri inainte.
2.6.5. Subprelucrare (prelucrare sub cota) Subprelucrarea poate aparea canta se prelucreaza o treapta cu o inaltime mai mare decat raza varfului.
2.6.6. Precautii la prelucrarea unui colt x Cand se prelucreaza un colt exterior, este generata o cale poligonala a sculei. Modul de miscare al axelor si avansul la colturi va urma comenzile specificate in blocul urmator. Daca modul de interpolare din blocul urmator este unul dintre G02 sau G03, scula se misca in modul G01 pe traiectoria generata pentru scula.
83
x Daca calea sculei introdusa sa prelucreze un colt, este foarte mica (ǻVx si ǻVy din imagine), punctul al doilea care defineste miscarea este ignorat.
In aceasta maniera, miscarile mici aditionale ale axelor pot fi reduse. Observati ca aceasta procesare nu este executata cand urmatorul bloc formeaza un cerc complet.
84
In imaginea de mai jos, miscarile corecte ar trebui sa fie urmatoarele: 1) P0 - P1 - P2 Linie dreapta 2) P2 - P3 Linie dreapta 3) De la punctul P3 Cerc complet Oricum, daca miscarea din punctul P2 pana la punctul P3 este este ignorata in procesarea miscarilor mici 1) P0 - P1 - P2 Linie dreapta 2) P2 - P3 Arc Astfel, programul genereaza un arc minuscul de la P2 la P3 si ingnora cercul complet care ar trebuii generat dupa P3. 2.6.7. Interferente [Completare] Interferente se refera la probleme in care o scula de prelucrare produce supraprelucrare (taiere deasupra cotei) sau face o prelucrare prea adanca in piesa. CN monitorizeaza si verifica aparitia interferentelor. CN apreciaza interferentele care urmeaza sa apara in urmatoarele cazuri: Cand diferentele intre directia caii programate si directia care rezulta din compensarea de raza varf este intre 900 si 2700. Este deci posibil ca, conditiile care nu cauzeaza interferente sunt privite ca interferente si conditiile care cauzeaza interferente sunt considerate ca stare fara interferente. Cand un colt este prelucrat in lungul unei cai poligonale a sculei, fiecare colt poate fi format din 4 puncte. Pentru a verifica pentru interferente, doua colturi, P1, P2, P3, P4 si P5, P6, P7, P8 sunt evaluate. Verificarile de interferente sunt facute secvential; prima verificare de interferente este facuta intre ultimul punct al unui colt (P4) si primul punct din urmatorul colt (P5). Daca este gasita o interferenta, punctul este ignorat si urmatorul punct este verificat. Daca nu este gasita nici o interferenta pana la jumatatea verificarii, verificarea interferentei nu mai este executata pentru urmatoarele puncte. Modul de miscare in timpul verificarii este miscare in linie dreapta. Pentru blocul de interpolare circulara, axele se misca in lungul caii poligonale inserate in modul de interpolare liniara G01. Daca ramane vreo interferenta dupa ce toate punctele au fost verificate, apare o alarma de interferente, dar ultimul punct nu este ignorat. Ca rezultat, poate aparea supraprelucrare, daca programul este executat in mod bloc cu bloc.
85
Executarea verificarii de interferenta este explicata mai jos folosind cateva exemple (1) Nu s-au gasit interferente In acest exemplu, nu au fost gasite interferente la prima verificare (N4ĺN5 si P4ĺP5). De aceea nu sunt facute verificari la punctele urmatoare si interferenta nu este descoperita.
Chiar daca directia P3-P6 este inversata, aceasta nu este verificata din moment ce nu este nici o interferenta la verificarea P4-P5.
(2) Verificarea de interferenta produce schimbarea directiei In acest exemplu, urmatoarele directii ale miscarii sunt verificate si ignorate daca este descoperita interferenta: N4 - N5, P4 - P5, P3 - P6 si P2 - P7. Oricum, din moment ce nu sunt gasite interferentee la P1 - P8, scula se misca in directia (P1- P8) in modul G01.
86
(3) Verificarea de interferenta produce alarma In acest exemplu, fiecare colt are numai un punct si punctul P1 ramane si nu este ignorat. In modul bloc cu bloc, apare alarma si operarea se opreste dupa ce este executata pozitionarea la P1. In alte moduri de operare, apare alarma si operarea se opreste cu cateva blocuri inaintea blocului care cauzeaza pozitionarea la P1.
(4) Fara interferente, considerate interferente In acest exemplu, daca N4 - N5 este mai mic decat diametrul varfului, nu va aparea nici o interferenta. Oricum daca directia lui P4 - P5 este opusa la aceea N4 - N5, apare alarma de interferenta .
(5) Arc minuscul si cerc cvasintreg Un arc minuscul este definit ca un arc in care distantele verticale si orizontale de la punctul de inceput pana la punctul de sfarsit este sunt mai mici decat la valoarea setata la Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional. Un cerc cvasiintreg este definit ca un arc care este apropiat de un cerc intreg; distantele verticale si orizontale ale pauzei sunt mai mici decat valoarea setata la Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional.
87
Aici, Considerand ca ǻXǻY si ǻYǻV. ǻV: Setati la Date de erori rezultate la compensarea de raza varf a parametrului CN optional. Pentru aceste doua tipuri de arce, sunt furnizate verificari speciale de interferente. Conditii cu probleme detectate in arce minuscule si in arce cvasiintregi printr-o verificare de interferenta nu sunt considerate interferente, dar sunt privite ca erori de operare. In cazul unui arc minuscul, punctul de sfarsit si forma este vazuta ca un punct; nu sunt executate miscari de-a lungul unui arc. In cazul arcelor cvasiintregi, punctul de sfarsit este ignorat si forma este procesata ca un cerc intreg.
88
2.6.8. Introducere manuala a datelor (MDI) x
x
Daca modul de compensare de raza varf este setat cand ne aflam in modul MDI, sau cand modul MDI este setat in modul de compensare de raza varf, executia unui bloc de comenzi care includ miscari de axe nu este permisa imediat dupa introducerea lor de la tastatura. In acest caz, comenzile pentru urmatoarele miscari de axe trebuie sa fie introduse inaintea executiei comenzilor introduse in prezent. Alternativ, in locul introducerii urmatoarelor comenzi de miscari pe axe, se introduc patru blocuri succesive de comenzi care nu includ miscari pe axe, de asemenea permite executia comenzilor introduse in prezent. In operare automta cu functia bloc cu bloc inchisa, daca modul este schimbat la modul MDI, programul este executat pana la blocul imediat inainte de blocul care a fost citit in memorie (buffer) (linia identificata cu simbolul “>>” pe ecran) si operarea se opreste. Comenzile introduse in modul MDI sunt citite urmatoarele la blocul din buffer, dupa ce functia de compensare de raza varf este executata.
Exemplu: Sa presupunem ca modul MDI este stabilit in timp ce blocul N1 este executat. Daca pe ecran este afisat programul din figura 1, operarea se opreste dupa ce blocul N4 este executat. Dupa ce operarea se opreste, pe ecran este afisat programul in figura 2.
Dupa ce comenzile din blocul N5 sunt introduse de la tastatura si butonul CYCLE START este apasat, blocul N5 este executat si dupa aceea operarea se opreste. Daca modul de operare este revenit in modul automat si butonul CYCLE START este apasat, blocurile sunt executate in ordinea N5, N6, apoi N7.
89
2.6.9. Marimea compensarii de raza de varf zero (1) In timpul pornirii Modul de compensare raza varf este stabilit cand G41 sau G42 este executat in modul de anulare, si operarea modului de compensare de raza varf este executata cu marimea compensarii de raza zero. In acest caz, compensarea de raza nu este executata. Cand este schimbat numarul compensarii de raza la unul care apeleaza o compensare cu o marime diferita de zero in modul de compensare de raza, procesul descris in “Schimbarea marimii compensarii” este executata.
(2) In timpul modului de compensare Chiar daca numarul compensarii de raza este schimbat la unul care apeleaza o compensare cu marime zero in timpul modului de compensare de raza, anularea procesarii nu este executata si nici setarea modului de anulare. In acest caz, procesarea descrisa in “Schimbarea marimii compensarii” este executata. Cand numarul compensarii de raza este schimbat din nou la unul care apeleaza o marime a compensarii diferita de zero, aceeasi procesare descrisa in “Schimbarea marimii compensarii” este de asemenea executata.
90
3. Functia de reglare a modului de compensare de raza 3.1. Reglare automata la colturi [Functie] In modul de compensare de raza, adancimea prelucrarii poate creste in timpul prelucrarii interiorului unui colt, rezultand cresterea incarcarii sculei. Pentru a reduce incarcarea aplicata sculei, avansurile sunt reglate automat. [Setarea valorilor] Setati urmatorii patru parametri direct in modul de setare al parametrilor. x Distanta de incetinire la punctul de sfarsit al unui colt le: Distanta de incetinire la punctul de sfarsit a parametrului optional CN (compesare de raza) Domeniul de setare: 0 la 99999:999mm Implicit:0 x Distanta de incetinire la punctul de inceput al unui colt ls: Distanta de incetinire la punctul de inceput a parametrului optional CN Domeniul de setare: 0 la 99999:999mm Implicit:0 x Ritmul de incetinire Ȗ: Ritmul de decelerare a parametrului optional CN Domeniu de setare: 1 la 100% Implicit:100% x Unghiul de prelucrare interior ș: Unghiul de identificare al coltului interior al parametrului optional Domeniu de setare: 1 la 1790 Implicit:900
91
x Conditiile pentru pornirea functiilor de reglare Functia de reglare va fi pornita daca amandoua blocurile care formeaza un colt satisfac urmatoarele conditii x Blocul este specificat in modul compensarii de raza. x Modul de miscare al axelor este G01, G02, sau G03 x Unghiul interior al coltului este mai mic decat valoarea ș, setata pentru prelucrare interior unghi x Nu mai mult de trei blocuri care apeleaza fara miscari de axe sunt introduse intre aceste doua blocuri. x G40, G41, sau G42 nu sunt specificate in aceste doua blocuri x O comanda de axa rotitoare nu este specificata in aceste doua blocuri x Ritmul de incetinire nu este 100% x Directia de compensare nu se schimba x Distanta de incetinire la punctul de inceput si de sfarsit al coltului nu este 0 Functia de reglarea este de asemenea valida pentru comenzi de avans F1-digit atat timp cat conditiile de mai sus sunt satisfacute. Functia de reglare nu este valida pentru operare de test (dry run) chiar daca conditiile de mai sus sunt satisfacute.
92
3.2. Reglarea prelucrarii interior arc [Functie] In modul de compensare raza, avansul este controlat normal astfel incat avansul pe directia sculei, va fi avansul specificat. Cand se prelucreaza interiorul unui arc de cerc, oricum, avansul este reglat astfel incat avansul pe directia programata va fi avansul specificat in program. [Setarea valorii] Limita inferioara a avansului pentru prelucrare interior de arc de cerc este setata. Rata de reglare: Setata la rata de decelerare pentru compensare arc (Decelerating Rate For Comp. Arc’s Internal Override) a parametrului CN optional. Domeniul de setare: 1 la 100% Implicit: 100%
[Detalii] x Cand se prelucreaza interiorul unui arc aratat in imaginea de mai sus, avansul curent este exprimat cu formulele de mai jos.
1.
Ȗc u 100 t Setarea parametrului Ȗp Avansul curent
2.
x
Avansul programat u
Ȗc Ȗp
Ȗc u 100 Setarea parametrului Ȗp Avansul curent Avansul programat u Setarea parametrului
Condtitii pentru pornirea functiei de reglare a prelucrarii interior arc circular. Functia de reglare va fi pornita daca urmatoarele conditii sunt satisfacute x Blocul este specificat in modul de compensare de raza x Este executata prelucrarea interioara a unui arc circular x Cele doua functii de reglare de mai sus sunt efective pentru ambele comenzi F4-digit si F1-digit specificate in modul de compensare de raza x Daca functiile de reglare (reglare colt automat, reglare prelucrare interior arc si comenzi standard de reglare avans F4-digit) se suprapun, avansul curent este obtinut din urmatoarele calcule.
93
Avansul actual u
Ȗc Reglare avans F4 - digit Colt automat u u Ȗp 100 100
4. Corectie scula tridimensionala (G43)(Optional) Functia de corectie scula tridimensional executa corectie de scula dimensiuni bazate pe comenzile de miscari de axe si valorile I, J, si K care specifica directia pentru corectie scula. 4.1. Pornirea corectiei de scula in trei dimensiuni [Formatul programului] Modul de corectie tridimensionala va incepe cand urmatoarea comanda este executata in timpul modului de anulare pentru corectia scula. G44 Xp__ Yp__ Zp__ I__ J__ K__ D__ [Detalii] x
Spatiul tridimensional unde va fi aplicata corectia este determinat de adresele axelor (Xp, Yp, Zp) specificate in blocul de inceput. Daca adresele axelor nu sunt specificate in blocul de inceput setarile implicite care se aplica sunt axele X-, Y-, si/sau Z-. Exemplu:
G44 X__ I__ J__ K__ G44 U__ V__ Z__ I__ J__ K__ G44 W__ I__ J__ K__ Unde Xp este axa X sau axa paralela U Yp este axa Y sau axa paralela V Zp este axa Z sau axa paralela W
Spatiul X,Y,Z Spatiul U,V,Z Spatiul X, Y, W
x
Daca nici una din axele X, Y, Z nu sunt specificate, axele se deplaseaza cu marimea compensarii, D
x
La pornire, daca una din valorile I, J, si K nu sunt speficicate, “0” se atribuie pentru adresa Numarul compensarii de scula, sau marimea compensarii sunt specificate printr-o comanda D, la fel ca si functia de compensare de raza Numerele standard pentru corectia tridimensionala scula sunt D00 la D50, si acestea pot fi extinse la D00 la D100, D200 sau D300
x x
94
x
x
Daca nu se specifica nici o commanda D, va fi utilizat numarul D specificat anterior. Daca nu a fost specificata anterior nici o commanda D, D00 va fi atribuita pentru aplicare. Chiar cu o corectie de scula cu marimea zero (D00), modul de corectie tridimensionala scula va fi pornit dar nu se va face nici o miscare de corectie.
4.2. Vectorul de compensare tridimensionala scula In modul de compensare tridimensionala scula, un vector de corectie tridimensional este generat la sfarsitul fiecarui bloc, dupa cum este aratat in imaginea de mai jos.
[Functie] Un vector de corectie tridimensional este exprimat dupa cum este indicat mai jos.
ixȖ p jxȖ Componenta vectorului pentru axa Yp : Vy p kxȖ Componenta vectorului pentru axa Zp : Vz p
Componenta vectorului pentru axa Xp : Vx
I,j,k: Valorile specificate de adresele I, J, K
95
Ȗ: Marimea compensarii care corespunde la numarulul corectie raza, specificata de comanda D p: valoarea setata a parametrului. Cand este setat 0 pentru parametru, valoarea lui p este obtinuta din formula urmatoare
i 2 j2 k 2
p
Implicit: 0 Domeniul de setare: 0 la ±99999.999mm Parametru: parametrul CN optional (NC optional parameter No 7) [Detalii] Intr-un bloc unde nu se specifica I, J, sau K, se genereaza acelasi vector ca cel generat in blocul anterior. x Intr-un bloc unde una dintre I, J, K nu este specificata, este generat un vector cu o componenta zero in directia omisa. x Daca este specificata o comanda fara miscari de axe (Xp, Yp si Zp) chiar daca sunt specificate (I, J, K)), este modificat numai vectorul, iar axele se misca in concordanta cu schimbarile vectorului.
x
I, J, K sunt specificate intr-un bloc G02 sau G03 (prelucrare arc sau elicoidala) sunt folosite pentru a indica coordonatele centrului arcului. In acest caz, este generat acelasi vector ca cel generat in blocul anterior.
x
La inceputul compensarii tridimensionale, daca numele unei axe paralele este folosit pentru numele axelor care definesc spatiul tridimensional, compensarea tridimensionala nu este valida pentru axe de baza ale axelor paralele specificate. Desemnarea nu cauzeaza aparitia unei alarme. N1 G44 W__ I__ J__ K__ Specifica spatiul X Y W N2 X__ Y__ N3 Z__ Axa z nu este compensata
96
4.3. Anularea compensarii tridimensionale de scula G43 este folosita pentru anularea modului de compensare tridimensionala scula. a. Anulare intr-un bloc cu comenzi de axe
b. Anulare intr-un bloc fara alte comenzi
c. Setarea numarului corectiei la D00 (marimea corectiei de zero) Daca o comanda de miscare axe este executata prin schimbarea numarului de corectie scula la D00, care apeleaza marime corectie zero, chiar daca axele se misca in aceeasi maniera ca in modul de anulare al corectiei, modul de corectie tridimesionala nu este anulat.
Daca D01 este specificata independent in blocul N5, axele nu se vor misca. 4.4. Afisarea pozitiei actuale si a avansului Valorile coordonatelor pe ecranul de afisare al pozitiei, indica calea sculei actuale dupa corectie. Avansul este controlat astfel incat axele sa se miste in lungul directiei corectiei sculei la avansul programat.
97
4.5. Legaturi cu alte functii G x Codurile G care nu trebuie specificate in modul de compensare tridimensional al sculei G15, G16, G40, G41, G42, G92 Coduri G pentru aria de prelucrat Coduri G pentru rotarea/deplasarea sistemului de coordonate Coduri G care apeleaza un ciclu fix x Comanda de corectie tridimensionala a sculei nu trebuie specificata in modul de ciclu fix. 4.6. Legaturi cu alte functii de corectie scula (1) Corectie lungime scula (G53-G56) Modul de corectie tridimensionala a sculei poate fi executat in modul de corectie lungime scula; si modul de corectie lungime scula poate fi executat in modul de corectie tridimensionala a sculei. In aceste cazuri, corectia de lungime scula si corectia tridimensionala a sculei sunt executate simultan. Exemplu: Comanda de corectie tridimensionala a sculei este specificata in modul de corectie lungime scula.
N1 G56 X__Y__ Z__ H01 N2 G44 X__Y__Z__I__J__K__D02 N3 X__Y__Z N4 G53 X__Y__Z__ N5 G43 X__Y__Z
Modul de corectie lungime de scula Modul de corectie tridimensionala a sculei Anuleaza modul de corectie lungime scula Anuleaza modul de corectie tridimensionala a sculei.
(2) Compensarea de raza (G40 G42) Apare o alarma daca comanda de compensare de raza (G41 sau G42) este specificata in modul de corectie tridimensionala a sculei, sau daca o comanda de corectie tridimensionala a sculei (G44) este specificata in modul de compensare de raza. De aceea, de aceea aceste functii de corectie nu trebuie executate simultan.
98
CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE Un ciclu fix se refera la functiile care pot defini o serie de operatii executate de-a lungul axelor (referire mai tarziu la ciclu de axe), cum ar fi gaurirea, alezarea si filetarea cu un bloc de comenzi. Cand se repeta aceeasi operatie la pozitii multiple, numai pozitiile gaurilor trebuie specificate intr-un program. Urmatoarea precizare presupune ca planul X-Y este planul de pozitionare si axe Z este ciclu de axe. Pentru operatii executate in alte plane folosind diferite cicluri de axe, principiul este descris mai jos si este aplicabil.
99
1. Tabelul functiilor de ciclu fix Cod G
G71
G73 G74
Functie Specifica nivelul de intoarcere Gaurire adanca la viteza mare Filetare inversa
Rotirea arborelui si punctul de pozitionare
Operatia de gaurire
Operare la nivelul de jos al gaurii
Operatia de retragere
Rotirea arborelui la nivelul de intoarcere
—
—
—
—
—
CW
Avans intermitent
Temporizare
Avans rapid
CW
CCW
Avans de lucru
CW dupa temporizare
Avans de lucru
CW dupa temporizare
Dupa temporizare, cutitul aplicat este indepartat dupa suprafata alezata. Apoi arborele se opreste la pozitia specificata si se deplaseaza in directia inversa a cutitului.
Avans rapid
CCW dupa deplasarea la directia cutitului
G76
Alezare fina
CW
Avans de lucru
G80
Modul de anulare al ciclului fix
—
—
—
—
—
G81 G82
Gaurire
CW
Avans de lucru
Temporizare
Avans rapid
CW
G83
Gaurire adanca
CW
Avans intermitend
Temporizare
Avans rapid
CW
G84
Filetare
CW
Avans de lucru
CCW dupa temporizare
Avans de lucru
CW dupa temporizare
G85 G89
Alezare
CW
temporizare
Avans de lucru
CW
G86
Alezare
CW
Avans rapid
CW
G87
Alezare inversa
Avans rapid
CCW dupa deplasarea la directia cutitului
(*)
Avans de lucru Avans de lucru
Avans de lucru
Oprire dupa Temporizare Dupa temporizare, cutitul aplicat este indepartat dupa suprafata alezata. Apoi arborele se opreste la pozitia specificata si se deplaseaza in directia inversa a cutitului.
(*) Dupa orientare arborele se deplaseaza in directia opusa cutitului, si se muta la nivelul R in avans rapid. Dupa deplasarea in directia cutitului, arborele se roteste inainte. Coduri M folosite pentru a selecta nivelul de intoarcere. M52 Intoarcere la limita superioara a nivelului M53 Intoarcere la punctul specificat al nivelului setat de G71 M54 Intoarcere la punctul R al nivelului
100
2. Operatii cu cicluri fixe Toate functiile de ciclu fix sunt compuse din urmatoarele sase operatii Operatia 1 Pozitionarea la pozitia de gaurire (avans rapid) Operatia 2 Avans rapid pana la nivel punct R Operatia 3 Gaurire Operatia 4 Operatie la nivelul de jos al gaurii (nivel punct Z) Operatia 5 Retragere la nivel punct R Operatia 6 Avans rapid la nivelul de intoarcere (capatul de sus sau nivelul punctului specificat)
Operatia 1 se refera la operatia de pozitionare si operatiile de la 2 la 6 se refera la operatii de ciclu de axe. Cicluri fize care includ o axa rotitoare pot fi executate.
101
2.1. Determinarea planului de pozitionare si a cicului de axe (1) Determinarea planului de pozitionare si ciclu de axe prin comenzi. Planul de pozitionare poate fi selectat prin selectarea unui plan folosind G17, G18, si G19. Ciclu axe este ales atunci, ca axa care este verticala la planul de pozitionare sau axa paralela cu el. Cod G
Plan de pozitionare
Ciclu axe
G17
Plan Xp-Yp
Zp
G18
Plan Zp-Xp
Yp
G19
Plan Yp-Zp
Xp
Xp=axa X sau U Yp=axa Y sau V Zp=axa Z sau W Datorita naturii ciclului de axe descris mai sus, odata determinat planul de pozitionare, numai doua axe pot fi selectate in ciclu de axe. Pentru a determina ciclu de axe sa fie folosit, specificati adresa axei dorite in blocul care contine un ciclu fix cod G (G73-G89)
(Gresit) Apare alarma din moment ce ciclul de axe nu poate fi determinat (doua axe posibile, Z si W sunt specificate) (Corect)
Axa W este selectata axa ciclu Miscarile in planul de pozitionare (2) Determinarea planului de pozitionare si ciclu de axe prin parametru. Este posibil sa se stabileasca axa ciclu ca axa Z prin setarea parametrului CN optional Nr.17, bit 0. Deci planul de pozitionare poate fi selectat numai prin desemnare G17 (planul X-Y)
102
2.2. Controlarea nivelului de intoarcere Nivelul de intoarecere este definit ca inaltimea axei Z de revenire la capatul unui ciclu. Exista trei nivele diferite posibile de revenire.
x
x x x
Selectarea limitei superioare a nivelului (M52) este posibila numai cand axa Z este aleasa ca axa ciclu si cand operarea este executata in directia negativa a axei Z. daca limita superioara este selectata ca nivel de revenire, axa Z revine intr-un punct 0.1 mm de la limita de cursa in directia pozitiva. Pentru a selecta punctul specificat de nivel (M53), este necesar sa se defineasca acest nivel in avans folosind G71 Pentru alezare inversa (G87), o revenire la nivel punct R (M54) nu este posibila. Chiar daca M54 este specificat, M53 este selectat. M52 este o comanda secventa-unica, care nu este valida intr-un bloc de program, si are prioritate peste M53 si M54. Din moment ce M53 si M54 sunt modale, una dintre ele este intotdeauna valida. Cand este pornita alimentarea sau dupa ce CN este resetata, modul M54 este setat
2.3. Modul de ciclu fix x
x
Un mod de ciclu fix este stabilit prin executarea unei comenzi de definire a gauriiri (G73 la G76 si G81 la G89). Modul de ciclu fix este anulat cand unul din urmatoarele coduri G este executat: G00, G01, G02, G03 si G80 Daca o comanda de definire a gauriri este executata in modul de ciclu fix, datele gauriri sunt actualizate in concordanta cu cea mai noua gaura executata si modul de ciclu fix ramane activ.
103
x
Cand modul de ciclu fix este anulat cu G80, modul de interpolare (G00, G01, G02, G03 sau G60) valid inaintea introducerii ciclului fix este reapelat si se genereaza M05. Exemplu:
*: Comenzi de miscare axe, care sunt specificate cu G80 in acelasi bloc, sunt executate numai dupa ce modul de ciclu fix a fost anulat. 2.4. Conditii de operare cicluri In modul de ciclu fix, axele ciclu opereaza in urmatoarele blocuri> (1) Blocul de comanda de definire a gauriri care defineste operarea axelor ciclu Daca comenzile de pozitie sunt omise, pozitia unde sunt localizate axele in prezent este privita ca pozitia gaurilor si axele ciclu vor opera in aceasta pozitie. (2) Blocurile dintre comanda de definire a gauririi si blocul G80 care contine datele de pozitia gaurii pe cel putin o axa. ..... Datele pozitiei gaurii sunt omise, asadar gaurirea este executata la pozitia curenta. ..... Ciclul de gaurire nu este executat, din moment ce conditia de mai sus nu este indeplinita ..... Ciclul de gaurire este este executat la acest punct, din moment ce conditia de mai sus (2) nu este indeplinita ..... Ciclul de gaurire nu este executat la acest bloc, din moment ce modul de lucru cu ciclul fix este anulat.
Chiar in blocurile care satisfac conditiile de mai sus (1) si (2) axele ciclului nu se misca in urmatoarele cazuri: x NCYL (NO CYCLE) Daca NCYL este specificatm in modul de ciclu fixm pozitionarea la pozitia definita a gaurii este executata, dar axele ciclului nu opereaza. x NOEX (NO EXECUTE) Daca NOEX este specificat in modul de ciclu fix, pot fi executate miscari fara axe. Ambele NCYL si NOEX sunt specificate in conjunctia cu functia de estimare a coordonatelor.
104
3. Reguli generale pentru programare cicluri fixe Aceasta sectiune descrie regulile generale la specificarea datelor de gaurire care sunt specificate in blocuri care contin ciclu fix numit cod G, G73 la G76 si G81 la G89. Urmatoarea explicatie presupune ca planul de pozitionare este planul Xp-Yp si ciclu axa este axa Zp. 3.1 Formatul progamului
(1) Cod G care apeleaza un ciclu fix Odata executat, un ciclu fix ramane valid atat timp este anulat de un cod G de anulare ciclu (G80, G00- G03) sau inlocuit cu un al cod G de ciclu fix Pentru detalii, consultati tabelul de functii pentru cicluri fixe. (2) Date de pozitie gaura Datele de pozitie gaura specifica pozitia la care un ciclu fix este executat Adresele folosite pentru specificarea pozitiei sunt determinare de codul de selectare al planului (G17, G18 si G19) care definesc planul de pozitionare. Datele de pozitie gaura pot fi date in mod absolut (G90) sau in mod incremental (G91) dupa cum este nevoie. Axele se misca la pozitia de prelucrare a gaurilor cu modul de avans rapid (G00). Daca modul G60 (pozitionare unidirectionala) este specificata, pozitionarea este facuta in modul de pozitionare unidirectionala. (3) Datele prelucrarii gaurii x Odata programate, datele prelucrarii gaurii raman valide pana cand sunt schimbate sau modul de ciclu fix este anulat. x Zp: Specifica pozitia de jos a gaurii In modul de programare absolut (G90), pozitia de jos a gaurii trebuie specificat ca o valoare absoluta. In modul de programare incremental (G91), distanta intre nivelul punctului R si baza gaurii trebuie specificata x R: Specifica nivelul punctului R In modul de programare absolult (G90), nivelul punctului R trebuie sa fie specificat ca o valoare absoluta. In modul de programare incremental (G91), distanta dintre pozitia sculei unde incepe modul ciclu fix, pana la punctul nivelui unde trebuie programat. x Q: a. Modul G73, G83 Specifica adancimea prelucrarii pe avans, ca o valoare pozitiva, incrementala b. Modul G76, G87 Speficica marimea deplasarii ca o valoare pozitiva, incrementala. (Daca este specificata o valoare negativa, semnul este ignorat)
105
c. Modul G74, G84 Specifica perioada de Temporizare la nivelul punctului R Relatiile intre lungimea timpului si valoarea de specificat este la fel ca aceea pentru G04 Daca este setata o valoare negativa in modul anterior a. sau b. comanda CN ignora semnul negativ. Cand se schimba functia de ciclu fix, verificati daca o valoare Q specificata pentru alta functie ramane. I, J, K: Specifica marimea deplasarii in modul G76, G87, intr-o valoare incrementala. Adresele folosite pentru specificarea marimii deplasarii depind de planul de pozitionare dupa cum este aratat mai jos.
P: F:
Code G
Plan de pozitionare
Adresa
G17
Plan Xp-Yp
I, J
G18
Plan Zp-Xp
K, I
G19
Plan Yp-Zp
J, K
Specifica durata de timp de Temporizare Relatia dintre durata timpului si valoarea specificata este la fel ca aceea pentru G04 Specifica avansul aplicat la suprafetele de prelucrat intr-o operatie de ciclu axe. Avansul programat este valid in toate comenzile de interpolare si ramane valid chiar dupa ce modul de ciclu fix este anulat, pana cand un nou avans este specificat.
[Completare] Relatiile de pozitionare printre pozitia actuala, punctul de intoarcere, punctul de nivel R, si punctul de nivel Z dupa cum este indicat mai jos. x In modurile M52 si M53, directia de avans este calculata din punctele nivelel R si Z, si este verificata daca directia de retragere este inversa directiei de avans x In modul M54, relatiile de pozitionare nu sunt verificate
106
3.2. Comenzi de obiecte necesare pentru comenzile functiilor pentru cicluri fixe Tabelul de mai jos arata comenzile de obiecte care trebuie specificate pentru cicluri fixe individuale. Comanda de obiect
Functie
Adresa
Pozitia gauri
Punct nivel Z
Punct nivel R
Marime intermit
ABS/INC
ABS/INC
ABS/INC
INC
X
Y
Z
R
Q (C)
Marime deplasare
Timp intarziere
INC Q
I,J,K
– P
G73
Gaurire adanca la viteza mare
(A)
(A)
(B)
(B)
G74
Filetare inversa
(A)
(A)
(B)
(B)
G76
Alezare fina
(A)
(A)
(B)
(B)
G81 G82
Gaurire
(A)
(A)
(B)
(B)
G83
Gaurire adanca
(A)
(A)
(B)
(B)
G84
Filetare
(A)
(A)
(B)
(B)
(C)
G85 G89
Alezare
(A)
(A)
(B)
(B)
(C)
G86
Alezare
(A)
(A)
(B)
(B)
G87
Alezare inversa
(A)
(A)
(B)
(B)
Q
(C) (C) (C)
(C)
(B)
(C)
Marime retragere
–
INC
F
Parametru
(B) (C)
(B)
(C)
(B)
(C)
(B)
(C)
(C)
Avans
d2
(B) (C)
(B) (B)
(C)
(B)
(C)
(B)
*: Planul de pozitionare si ciclu axe sunt presupuse sa fie Planul X-Y si respectiv axa Z [Detalii] x “ABS/INC” indica aceea ca oricare dintre absolut (G90) sau comanda incrementala (G91) poate fi selectat prin specificarea unei valori. “INC” indica o valoare trebuie specificata ca o marime incrementala (G91), indiferent de modul de dimensionare x “A” indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix. Valoarea intrata cel mai recent va fi folosita ca valoare implicita. x “B” indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix, dar trebuie specificata la un anumit punct inainte de operarea ciclu axe. x “C” indica ca acea comanda poate fi omisa din blocul de program de ciclu fix. Oricum, daca o comanda a fost specificata intr-un bloc de program de ciclu fix anterior, valoarea specificata anterior va ramane efectiva. x Marimea deplasarii trebuie specificata folosind Q sau o combinatie de I, J sau K. Marimea deplasarii specificata prin Q este valida numai cand ciclu axe este la axa Z, prin setarea parametrului. x Daca o adresa unei coloane goale este specificata, aceasta va fi salvata, pentru a fi folosita ca date pentru gaurire. x Toate datele cu exceptia marimilor de retragere (d1 si d2), care sunt setate pentru parametri, si avansul (F) sunt valide numai pentru modul de ciclu fix Valorile marimilor de retragere, d1 si d2 sunt sterse cand modul de ciclu fix este anulat sau CN resetat. Avansul F este sters cand CN este resetat x Valorile P, Q, I, J si K trebuie specificat in blocul unde o operare cu ciclu axe este executata. Daca una dintre aceste valori este specificata intr-un bloc fara operare ciclu fix, valorile specificate nu sunt tratate ca date modale.
107
x
Marimea deplasarii trebuie specificata pentru ciclul fix apelat de G76 si G87, altfel apare alarma.
3.3. Modul de programare absolut si modul de programare incremental (1) Specificarea punctului R si a punctului Z Cum sunt definite punctele R si Z difera, depinzand de modul de dimensionare, absolut (G90) sau incremental (G91). Datele de prelucrare a gaurilor trebuie de asemenea programate in concordanta cu modul de dimensionare selectat la definire.
(2) Interpretarea comenzilor de incrementare In modul de programare incrementala, semnul valorilor R si Z are importanta semnificativa. In general ciclul de axe este primul mutat in directia negativa (avans) si apoi in directia pozitiva (retragere). Oricum este posibil sa miste axa Z in directia opusa in modul de referinta la planul de pozitionare. Cand se programeaza un ciclu fix in modul de programare incremental, directia de miscare ciclu axe poate fi de terminata prin desemnarea semnului potrivit la valorile R si V Exemplu: Directia de miscare a ciclu axelor in modul de programare incremental.
108
3.4. Relatii de pozitionare intre punctul nivelului de revenire, punctul nivelului R, punctul nivelului Z Relatiile de pozitionare intre cele trei nivele de-a lungul directiei ciclului axei trebuie sa se supuna unuia din cele doua cazuri de mai jos. Singura exceptie este G87 alezare inversa, unde nivelele punctelor R si Z sunt schimbate.
3.5. Deplasarea axelor In modurile G76(alezare fina) si G87(alezare inversa), este executata o deplasare de axe la avans rapid. Marimea deplasarii si directia pot fi setate folosind una din urmatoarele doua metode. (1) Q Command Marimea deplasarii si directia pot fi setate folosind o comanda Q numai can axa Z este aleasa ca axa ciclu la parametru CN optional (ciclu fix). Valoarea lui Q este o valoare pozitiva incrementala. Comenzile Q sunt date cu prioritate peste comenzile I, J si K, explicate la punctul (2). De aceea, daca o comanda Q este specificata, marimea deplasarii specificata prin comenzile I, J, si/sau K este ingnorata. Directia deplasarii trebuie setata in avans la marimea deplasarii si axe in G76, G87 a parametrului optional CN (ciclu fix). Directia deplasarii este definita in sistemul de coordonate al masinii si este in directia opusa a varfului sculei cand arborele se opreste orientat in pozitia de stop.
Exemplu: “+X” este setat pentru parametrul de setare al directiei deplasarii
109
(2) Comenzile I, J si K Comenzile I, J si K sunt folosite cand axa ciclu nu este setat ca parametru. Marimea deplasarii di directia sculei trebuie specificate folosind (I, J), (K,I) sau (J, k) in functide de planul de pozitionare selectat. Directia deplasarii este definita in sistemul de coordonate al masinii. Exemplu: Daca o valoare este specificata pentru oricare dintre perechile de comenzi I, J, K, comanda numerica considera celalalta valoare a comenzii este 0.
3.6. Functia modului de revenire G01 la axa Z In ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare (G73) si ciclul de prelucrare gauri adanci (G83), operatia de revenire a axelor in directia axei Z, poate fi executata fie in modul G00 sau G01, facand setarile potrivite ale parametrului. (1) Schimbarea intre G00 si G01 Alegerea modului de revenire a axei Z intre G00 si G01 prin setarea parametrului Z-AXIS RETURN OPERATION in G73, G83 a parametrului CN optional (ciclu fix) (2) Avansul pentru modul G01 de revenire a axei Z Determinarea avansului de revenire la axa Z in modul G01 prin setare la FEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional Domeniu de setare :1 la 20000 Valoarea initiala : 20000 (1mm/min) Unit : mm/min [Completare] Valoarea maxima pentru avansul in modul G01 difera in concordanta cu specificatiile masini. De aceea urmatoarea alarma poate aparea in functie de valoarea setata la FEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional. 4204 ALARM-D Feedrate command limit over (replacing). Daca aceasta alarma apare, setati valoarea la FEEDRATE FOR Z-AXIS RETURN IN G01 a parametrului CN optional din nou pentru a se potrivi cu specificatiile masinii. Din moment ce controlul avansului este valind, alarma de mai sus poate de asemenea sa apara depinzand da valoarea setata, daca aceasta se intampla, valoarea trebuie redusa.
110
3.7. Relatii intre functiilde pentru ciclu fix si alte functii (1) Modul de apelare al miscarilor de axe (MODIN, MODOUT) Daca modul unui ciclu fix si modul de apelare al miscari axelor se suprapun, commanda MODIN va apela miscari de axe dupa ce operarea de ciclu axe a fost completat (2) Pozitionare unidirectionala In modul de pozitionare unidirectionala (G60), axa ciclu opereaza dupa cum urmeaza. x Pozitionarea in planul de pozitionare este executata in modul de pozitionare unidirectionala. x Pozitionarea axei ciclu este executata in modul de pozitionare bidirectionala. G60 poate fi specificata intr-un mod de ciclu fix. In contrast cu alte moduri de interpolare modul de apelare specificat in modul de ciclu fix este anulat in acelasi timp cand modul de ciclu fix este anulat de G80 (3) Marirea geometriei/Functia de reducere Daca un mod de ciclu fix este specificat in modul de marire/reducere a geometriei, urmatorii factori nu sunt supuse procesului de marire/reducere/ x Marimea intermitentelor (Q) si marimea retragerilor (d1 si d2) in modul G73 si G83 x Marirea deplasarii (Q, sau I, J si K) in modurile G76 si G87 (4) Urmatoarele puncte nu pot fi specificate intr-un mod de ciclu fix x Selectia planului cu schimbarea planului de pozitionare x Compensarea de raza (G41, G42) x Corectia tridimensionala a sculei (G43) x Schimbare scula (M06) x Functia de prelucrare a ariei x Comanda de pozitie a originii (G30) (5) Functia de calculare a coordonatelor Daca este specificata o comanda pentru functia de calculare a coordonatelor cu M52 intrun mod de ciclu fix, axa Z revine la nivelul limitei superioare la ultimul punct obtinut prin calcularea coordonatelor. Exemplu: G81 X__Y__Z__R__F__ LAAX__Y__I__K__I__K__J__M52
111
3.8. Note pentru programarea unui ciclu fix x Intr-un mod de ciclu fix (G74, G84, G86) in care rotirea arborelui este controlata, daca un ciclu de prelucrare gaura este executat consecutiv pentru gauri aranjate in intervale scurte cu distanta mica intre nivelul punctului specificat si nivelul punctului R, arborele poate sa nu ajunga la viteza programata inaintea pornirii ciclului de prelucrare. In acest caz este necesar sa se introduca o comanda de Temporizare (G04) intre operatiile de prelucrare gauri x Un mod de ciclu fix poate fi anulat prin specificarea G00 pana la G03 fara a folosi G80. Daca oricare dintre G00 si G03 este specificat, modul de ciclu fix este anulat in timpul in care codul G este citit. Oricum, daca aceste coduri G sunt specificate cu comenzi de ciclu fix, modul de ciclu fix nu este anulat. Exemplu: G01 G73 X__Y__Z__R__P__Q__F__ (Ciclul fix specificat este executat) x Modul de ciclu fix si datele de prelucrare gaura programata sunt toate sterse cand CN este resetat x Daca un ciclu fix este executat in modul bloc cu bloc, miscarea ciclului va fi oprita la sfarsitul operatiilor 1 si 5 (M52, M53) sau la sfarsitul operatiei 6 (M54)
Este de asemenea posibil sa se opreasca ciclul dupa completarea operatiei 2 in imaginea de mai sus, prin selectare se opreste la bloc cu bloc la nivelul punctului R a parametrului optional (ciclu fix). Cand se selecteaza acest tip de operatii, urmatoarele puncte trebuie luate in considerare. a. Nivelul punctului R la care axa Z se opreste in modul de operare bloc cu bloc este nivelul punctului R la ajuns ultimul dupa pornirea unei operatii de ciclu fix. Nu este nivelul punctului R la care axa Z revine in fiecare operatie cu intermitente in modul G83, ciclul de prelucrare gauri adanci, pana cand adancimea specificata este ajunsa. b. In ciclul de alezare inversa G87, nivelul punctului R ajuns primul este folosit ca punct de start pentru prelucrarea bazei gaurilor. Axa Z se opreste la acest punct daca ciclul este executat in modul bloc cu bloc. b. Daca nivelul punctuli R este pe planul de pozitionare, aceasta este, daca punctul de pozitionare si nivelul punctului R sunt aceleasi puncte, axa Z se opreste la punctul de
112
pozitionare si nivelul punctului R. Aceasta inseamna ca axa Z se opreste de doua ori in acelasi punct. x Daca functia slide hold este pornita in timpul ciclului de filetare (G74,G84) miscarea ciclului nu se opreste pana la completarea operatiei 5, chiar daca lampa luminoasa de la slide hold se aprinde imediat dupa apasarea butonului SLIDE HOLD. Daca este acesta este apasat in timpul operatiilor 1, 2, sau 6, oricum operarea ciclului se opreste imediat. x In timpul executarii ciclului de filetare G74 sau G84, avansul de prelucrare este fixat la 100%. Controlul avansului rapid este valid. Pentru operarea arborelui, valoarea de control este de asemenea fixata la 100%. 4. Specificatiile punctului nivelului de revenire [Functie] Comanda G71 specifica nivelul punctului de revenire care este folosit pentru executarea unui ciclu fix in modul M53 (revenire la nivelul specificat) [Formatul programului] G71 Z__ Z: Indica axa ciclu Valoarea coordonatelor trebuie sa fie specificata ca o valoare in sistemul de coordonate local indiferent daca modul G90 sau G91 (absolut sau incremental) este selectat. [Completare] 1) Nivelul punctului de intoarcere trebuie specificat cu G71 inainte ca M53 sa fie specificat 2) Cand CN este resetata, punctul de revenire este nedefinit 3) Valoarea nivelului punctului de revenire modala pentru fiecare axa, si neschimbata pana cand alta valoare este setata. 4) Chiar daca sistemul de cordonate local si/sau de lucru este schimbat, valoare nivelului punctului de revenire ramane neschimbata.
113
[Exemplu program]
114
5. Ciclul de prelucrare gauri adanci la viteza mare [Formatul programului]
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid (3) Gaurire cu marimea intermitentelor specificate cu Q la un avans de prelucrare si cu directia de rotire a arborelui inainte. (4) Retragerea sculei cu “d” Setarea marimii retragerii in ciclul de retragere G73 sau G83 cu comanda I, J a parametrului optional (5) Gaurirea la nivelul punctului R prin repetarea punctelor (3) si (4) (6) Intarzierea nivelului punctului Z pentru P secunde (7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere in avans rapid
115
6. Ciclu de filetare inversa (G74) [Formatul de programare]
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid (3) Filetare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotandu-se in directie contrara acelor de ceas CCW
(4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde, si apoi inversarea rotatiei arborelui in directia acelor de ceas CW (5) Revenirea la nivelul punctului R la avans de lucru. (6) Intarziere la nivelul punctului R pentru P secunde, si apoi inversarea rotatiei arborelui in directia contrara acelor de ceas CCW (7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid [Detalii] x Intarzierea nu este executata daca valorile P si/sau Q nu este specificata. Unitatile valorilor P si Q sunt la fel ca cele folosite pentru comanda modului de intarziere G04 x Un control al avansului este ignorat in timpul operatiei de filetare inversa x Daca butonul SLIDE HOLD este apasat in timpul intoarcerii de la nivelu punctului Z pana la nivelul punctului R, ciclul se opreste dupa ce nivelul punctului R este atins. x Daca pozitionarea la urmatorul punct de filetare este executata la nivelul punctului R dupa pornirea rotatiei arborelui in sens contrar acelor de ceas dar inainte ca scula de filetare este libera din piesa, introduceti o Temporizare la acest nivel specificand Q. x Atat controlul avansului de prelucrare si controlul valorii vitezei arborelui sunt fixate la 100%. Un control al avansului rapid poate fi setat.
116
7. Alezare fina (G75)
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare de-a lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid (3) Alezare pana la nivelul punctului Z la avansul de lucru specificat cu arborele rotindu-se in directia inainte. (4) Oprire la nivelul punctului Z pentru P secunde, retragere cu marimea setata la SHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 a parametrului CN optional (ciclu fix), apoi arborele se opreste in directia orientata. Dupa asta, scula se deplaseaza cu marimea deplasarii, Q, in directia in care scula se muta de pe suprafata prelucrata a piesei (5) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid (6) Scula se deplaseaza inapoi in directia varfului cu marimea deplasarii, Q, dupa care arborele incepe rotire in directia acelor de ceas.
117
[Detalii] x
x
Marimea retragerii la nivelul punctului Z Marimea cu care axa Z se retrage in sus de la nivelul punctului Z este setat la SHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 al parametrului CN, optional (ciclu fix) Marimea deplasarii a. Q este folosit pentru a specifica marimea deplasarii daca axa ciclu este stabilita ca axa Z prin setarea la SHIFT DIRECTION AND AXIS IN G76, G87 la parametrul CN optional (ciclu fix). Valoarea setata trebuie sa fie mereu pozitiva. Directia pentru mutarea deplasarii, +X, -X, +Y, sau -Y, trebuie setata in prealabil folosind un parametru anticipat. Tineti cont ca o valoare Q este data modala si adresa Q este de asemenea folosita in ciclurile G83 si G73. O valoare Q este data cu prioritate peste valorile I si J b. I si J sunt folosite sa specifice marimea deplasarii cand planul este selectat folosind G17, G18 sau G19. Relatiile intre planul selectat de codul G si adresele care urmeaza sa fie folosite sunt aratate mai jos G17 I, J G18 K, I G19 J, K Pentru adresele I, J si K toate valorile sunt setate ca valori incrementale. Directia de deplasare este intotdeauna definita in sistemul de coordonate ala masinii. c. Daca marimea deplasarii nu este specificata de Q, sau I si J, apare o alarma.
8. Anularea ciclului fix (G80) [Functie] G80 anuleaza un mod de ciclu fix (G73, G74, G76, G81 la G87 si G89). Cand G80 este executat, toate comenzile de definire prelucrare gauri incluzand punctele R si Z sunt anulate si modul de interpolare (G00 la G03, G60) valid inainte ca modul de ciclu fix sa fi fost apelat este reintrodus. In acelasi timp modul M05 (comanda de oprire a arborelui) este generata. Daca G00 sau G01 este specificat precedand blocul G80, oricum, M05 nu este generat. x Exemplu de program care nu genereaza M05 G 81 X__Y__Z__R__F__ G 00 X__Y__ G 80 x Exemplu de program care genereaza M05 G 81 X__Y__Z__R__F__ G 00 G 80 X__Y__ [Detalii] x Moduri de ciclu fix sunt de asemenea anulate daca se apeleaza un mod de interpolare care apeleaza un cod G (G00, G01, G02, G03), cu exceptia G60, este specificat x Daca comenzile de miscare a axelor sunt specificate cu G80 in acelasi bloc, modul ciclului fix este anulat primul si comenzile de miscare a axelor sunt executate dupa aceasta.
118
9. Ciclul de gaurire (G81, G82) [Formatul programului] G81 X__Y__Z__R__P__F G81 X__Y__Z__R__P__F
G81 si G82 sunt folosite in aceeasi maniera [Secventa de prelucrare] (1) Pozitionarea in lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionarea la nivelul punctului R la avans rapid (3) Gaurire la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse in directia acelor de ceas. (4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde (5) Revenire la nivelul puctului de intoarcere la avans rapid.
119
10. Ciclul de prelucrare gauri adanci (G83) [Formatul programului] G83 X__Y__Z__R__Q__(I__J__) P__F__ x
Programare folosind Q
x
Programare folosind I si J
Daca o valoare Q este programata in acelasi block ca valorile I si J, valoarea lui Q va fi data cu prioritate.
120
[Setarea valorilor] Marimea retragerii d1: Setata la RETRACTION POSITIONING FROM LEVEL ‘R’ TO WORK IN G83 CYCLE (DEEP HOLE) a parametrului CN optional (ciclu fix) Marimea retragerii d2: Setata la RETRACTION IN G73 CYCLE (HIGH-SPEED DEEP HOLE) OR G83 CYCLE (DEEP HOLE) WITH I, J COMMAND a parametrului CN optional (ciclu fix) Secventa de prelucrare (1) Programare folosind Q a. Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid b. Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid c. Garurire cu marimea intermitentelor specificate de Q la avansul de prelucrare specificat, cu arborele rotindu-se in directia inainte. d. Revenire la nivelul punctului R la avans rapid e. In secunda urmatoare operarii avansului: Pozitionare la nivelul d1 dupa adancimea prelucrata anterior la avans rapid si gaurire cu “Q+d1” f. Revenire la nivelul punctului R la avans rapid g. Gaurire la nivelul punctului Z prin reperarea pasilor e) si f) (2) Programare folosind I si J a. Pozitionare in lungula axelor X si Y la avans rapid b. Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid c. Gaurire cu intemitente si apoi retragere cu d2. Dupa aceea, gaurire cu “I+d2”. Ciclul de avans si retragere este repetat pana la adancimea J (adancimea de retragere scula). d. Revenirea la nivelul punctului R la avans rapid e. Pozitionarea la nivelul “d1” deasupra adancimii prelucrate anterior la avans rapid si gaurire cu “I+d1”. Apoi pasul c) este repetat pana la adancimea J. f. Revenirea la nivelul punctuli R la avans rapid g. Gaurirea la nivelul punctului Z prin repetarea pasilor e) si f) h. Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde i. Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid [Detalii] x Fara indicare Q J = 0 Ciclul G73 este executat, folosind marimea intermitentelor I. I J Ciclul G83 este executat, folosind masimea intermitentelor J. I < J Pasii de operare c) pana la i), explicati in 2) de mai sus, sunt executati I = 0 Apare alarma. (Alarma Q)
121
x Q indicat in acelasi bloc cu I si J Pasii de operare c) pana la g), explicati in 1) de mai sus, sunt executati fara sa se tina cont de valorile I si J. 11. Ciclul de filetare (G84) [Formatul programului] G84 X__Y__Z__R__ (P__) (Q__) F__
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionare la nivelul puncului R la avans rapid (3) Filetare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse i in directia acelor de ceas (4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde, apoi inversarea rotatiei arborelui in directie contrara acelor de ceas. (5) Revenire la nivelul punctului R la avans de lucru (6) Intarziere la nivelul punctului R pentru Q secunde, apoi inversarea directiei de rotire a arborelui inapoi la directia acelor de ceas. (7) Revenirea la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid. [Detalii] x Intarzierea nu este executata daca o valoare P si/sau Q nu este specificata Unitatile valorilor P si Q sunt aceleasi ca cele folosite pentru comanda modului de intarziere G04 . x Controlul avansului este ignorat in timpul operarii de filetare inversa. x Daca este apasat butonul SLIDE HOLD in timpul intoarcerii de la nivelul punctului Z pana la nivelul punctului R, ciclul se opreste dupa ce s-a ajuns la nivelul punctului R x Daca pozitionarea la urmatorul punct de filetare este executata la nivelul punctului R dupa pornirea rotirii arborelui in directia contrara acelor de ceas, dar inainte ca scula de filetare sa fie complet iesita din piesa, se introduce o intarziere la acest nivel specificand Q.
122
x
Atat controlul avansului de lucru cat si controlul valorii vitezei arborelui sunt fixate la 100%. Un control al avansului rapid poate fi setat.
12. Ciclul de alezare (G85, G89) [Formatul programului] G85 (G89) X__Y__Z__R__P__F__FA=__
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid (3) Alezare pana la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse in directia acelor de ceas (4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde (5) Revenire la nivelul punctului R la F (6) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la FA x Daca FA nu este specificat, F este aplicat la operatia de revenire din nivelul punctului R la nivelul punctului de intoarcere.
123
13. Ciclul de alezare (G86) [Formatul programului] G86 X__Y__Z__R__P__F__
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare in lungul axelor X si Y la avans rapid (2) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid (3) Alezare la nivelul punctului Z la avansul de prelucrare specificat cu arborele rotinduse in directia acelor de ceas (4) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde. Apoi, arborele opreste rotatia. (5) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid (6) Porneste rotatia arborelui in directia acelor de ceas [Detalii] Diferenta dintre ciclul de alexare G86 si ciclurile de gaurire G81/G82 este aceea ca arborele se oprestea la nivelul bazei gaurii in ciclul G86. x
Daca distanta de la nivelul punctului de intoarcere unde arborele reporneste rotatia in directia acelor de ceas la nivelul punctului R a urmatoarei gauri este scurt, arborele e posibil sa nu ajunga la viteza comandata. De aceea, este recomandat sa se introduca o comanda de intarziere (G04) cu o durata potrivita inainte ca ciclul de alezare pentru punctele urmatoare sa inceapa.
124
14. Ciclul de alezare inversa (G87) Tineti cont ca acest ciclu difera putin fata de alte cicluri fixe. [Formatul programului] G87 X__Y__Z__R__Q__(I__J__)P__F__
[Setarea valorilor] Marimea retrageri la nivelul punctului Z: Setati retragerea pentru G76/G87(alezare fina/ alezare inversa) inaintea orientarii parametrului optional (ciclu fix). Nivelul punctului de revenire poate fi specificat din urmatoarele 3 nivele folosind un cod M x x x
M52 Nivelul limitei superioare M53 Nivelul punctului specificat (trebuie setat inainte cu G71) M54 Nivelul punctului de start
Secventa de prelucrare (1) Pozitionare in lungul axei X si Y la avans rapid. Apoi, arborele se opreste (orientatea arborelui). (2) Deplasare cu marimea Q in directia opusa a varfului sculei (3) Pozitionare la nivelul punctului R la avans rapid (4) La nivelul punctului R, scula se deplaseaza inapoi cu marimea declarata. Apoi, arborele incepe sa se roteasca in directia acelor de ceas. (5) Alezare pana la nivelul punctului Z in directia pozitiva (6) Intarziere la nivelul punctului Z pentru P secunde. Dupa aceea axa Z se deplaseaza inapoi cu marimea setata pentru parametru si arborele se opreste(orientarea arborelui). Scula se deplaseaza cu marimea Q in directia opusa directiei varfului sculei. (7) Revenire la nivelul punctului de intoarcere la avans rapid. (8) Deplasare inapoi cu marimea Q.
125
CAPITOLUL 8 (OPTIONAL)
FUNCTIA DE CALCULARE A COORDONATELOR (FUNCTIA SABLON)
Aceasta functie calculeaza valorile coordonatelor punctelor de pe o linie, matrice, sau cerc utilizand o singura comanda. Combinarea acestei functii cu functia ciclurilor fixe si functia de apelare a deplasarilor pe axe, permit executarea unor prelucrari precum gaurirea in puncte ale unei linii, grid, sau o circumferinta prin desemnarea unei singure comenzi.
1.
Lista Functiilor Item Omit Restart Linie la unghi Arc Grid X Grid Y Grid dublu X Grid dublu Y Patrat X Patrat Y Puncte pe circumferinta Arc
2.
Cod M OMIT
Detalierea functiei Sterge calculul coordonatelor unui punct specificat Incepe calculul coordonatelor dintr-un punct specificat al RSTRT unei linii, matrice sau sircumferinte. Determina coordonate ale valorilor unui punct pe o linie LAA care este inclinata la un unghi . ARC Determina coordonate ale valorilor unui punct pe un arc. GRDX Determina valorile coordonatelor unui punct pe o matrice (Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y) GRDY DGRDX Determina valorile coordonatelor punctelor pe doua matrici. DGRDY (Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y) SQRX Determina valorile coordonatelor punctelor pe cele patru laturi ale unui patrat ce inconjoara o matrice. SQRY (Secventa de calculare este distinctiva pe X si Y) Determina valorile coordonatelor punctelor pe o BHC circumferinta.
ARC
Determina valorile coordonatelor punctelor pe un arc de cec.
Reguli Generale pentru Calculul Coordonatelor 2-1.
Formatul de Programare pentru Calculul Coordonatelor
Formatul de programare este indicat in continuare. ( Cod Mnemonic ) Hp_Vp_I_J_K_P_Q_R_ Hp si Vp reprezinta valorile coordonatelor ale punctului de referinta pentru inceperea calcularii coordonatelor. I, J, K, P, Q si R sunt parametrii pentru calculul coordonatelor.
126
(1) Punctul de referinta pentru inceperea calcularii coordonatelor. Punctul de referinta este precizat utilizand numele axelor care constituie planul selectat in mod curent.Daca valoarea coordonatei a punctului de referinta nu este specificata, valoarea pozitiei actuale este luata ca valoarea coordonatei punctului de referita, Legatura dintre selectarea planului si Hp (axele orizontale ) si Vp (axele verticale) este prezentata in continuare.
.
G17
Plan
G18
G19
X -Y X -V U -Y U - V Z - X Z - U W - X W - U Y - Z Y - W V - Z V - W
Axe Hp(Axe orizontale) Vp (Axe verticale)
X
X
U
U
Z
Z
W
W
Y
Y
V
V
Y
V
Y
V
X
U
X
U
Z
W
Z
W
Punctul de referinta este desemnat in un sistem de coordonate local. Metoda de desemnare a valorii coordonatei , variaza intre modul absolute (G90) si modul incremental (G91). Exemplu: Mod dimensional absolut. G90 LAA Xxa Yya Mod dimensional incremental. G91 LAA Xxb Yyb
127
(2) Parametrii utilizati pentru calcularea coordonatelor. Parametrii utilizati in calcularea coordonatelor trebuie sa fie desemnate in acelasi bloc ca si codurile mnemononice corespondente. Acesti parametrii sunt activi doar in blocul unde au fost specificati si sunt stersi dupa efectuarea calcularii coordonatelor. Legatura dintre functia de calculare a coordonatelor si parametrii este indicat in continuare. Item
Cod Mnemonic
Punct de referinta
Hp
Vp
Parametru I
J
K
P
OBS. Q
R
Omit
OMIT
(B)
Restart
RSTRT
(B)
Linie la unghi
LAA
(A)
(A)
(B) (B)
(A1)
Arc
ARC
(A)
(A)
(B) (B)
(A1)
(A)
(A)
(B) (B)
(B)
(B)
(A)
(A)
(B) (B)
(B)
(B)
(A)
(A)
(B) (B)
(B)
(B)
(A)
(A)
(B) (B) (B)
Matrice Matrice dubla Patrat Puncte pe circumferinta
GRDX GRDY DGRDX DGRDY SQRX SQRY BHC
(B)
(A2)
Pate fi specificat mai mult de un parametru Poate fi specificat doar un parametru I si K trebuie specificate in perechi. Acesti paramerii pot fi omisi cand K = 1. Q si K trebuie sa fie specificate in perechi. Acesti parametrii pot fi omisi cand K=1
(A3)
(A) : Poate fi omis. Sunt presetate datele pozitiei actuale. (B) : Nu poate fi omis. Daca este omis este declansata o alarma. (C) : Poate fi omis. Daca este omis, (A1) este considerat 1, (A2) este considerat ½, si (A3) este considerat J/2
128
Datele introduse in campurile goale vor fi ignorate. 2-2.
Planul pe Care este Facuta Calcularea Coordonatelor si Axele de Deplasare
Valorile coordonatelor sunt calculate pe planul care este selectat cand o comanda de definire a unei traiectorii este desemnata si pozitionarea la fiecare punct calculat este executata utilizand axele care sunt determinate in concordanta cu selectia planului. Exemplu : Evolutia graficului pe planul WX
a) Cand functia de calculare a coordonatei este utilizata in combinatie cu o functie a unui ciclu fix, valoarea coordonatei axei care este normala la plan la sfarsitul definirii traiectoriei nu este intotdeauna identic cu valoarea coordonatei care a fost activa imediat inaintea desemnarii traiestoriei. b) Daca este specificata o intoarcere la nivelul limita superior (M52), axele vor reveni la limita superioara doar dup ace ultimul punct al traiectoriei a fost prelucrat. 2-3.
Altele
(1) Procesarea pentru modul de operare cu un singur bloc. Daca functia traiectoriei este executata in modul cu un singur bloc, operarea se opreste dupa ce s-a realizat pozitionarea la punctul de traiectorie calculat.
(2) Printr-o singura comanda de calculare a traiectoriei pot fi calculate maximum 65535 puncte. (3) O comanda de calculare a traiectoriei nu poate fi stabilita daca oricare din urmatoarele modul este valid. x x x x
Modul de interpolare circulara (G02, G03) Modul de compensare a razei la varf (G41, G42) Modul 3D de setare a lungimii sculei. In timpul calcularii coordonatelor.
129
Daca valorile coordonatelor ultimului punct sunt sterse folosind comanda OMIT, intoarcerea la nivelul limita superior nu este executata.
3. Omit (OMIT) [Functie] Aceasta functie este in mod normal folosita in combinatie cu alte functii de calculare a coordonatelor si sterge rezultatele valorilor coordonatelor care sunt calculate folosind functia de calculare a coordonatei. [Formatul Programului] OMIT Rn1_Rn2_Rn3_...........Rnm_ R: Coordonata punctului numarul (n) care va fi stearsa (m30) (1)
Poate fi precizat un numar de maxim 30 de puncte de omitere pentru o singura comanda de calculare a traiectoriei. (2) Numarul maxim utilizabil cu R este 65535. Daca articolele 1 si 2 nu sunt indeplinite in traiectorie, aceasta traiectorie trebuie impartita in doua sau mai multe traiectorii. [Detalii] x
x
Precizati OMIT inainte ca o comanda de calculare a traiectoriei sa fie precizata. Se sterge dupa ce aceasta este executata in comanda de calculare a traiectoriei care apare mai departe. Definiti numarul de omiteri corespunzator ordinii punctelor la care valorile coordonatelor sunt calculate. In blocul OMIT, aceste numere nu este necesar sa fie precizate in ordine crescatoare. Daca numarul de omiteri precizat este mai mare decat numarul maxim de puncte din punctele calculate folosind comenzile de calcul a traiectoriei precizate ulterior, numarul de omiteri nu este luat in considerare.
[Program exemplu]
130
x
In acest exemplu, un ciclu de gaurire chemat de G81 este executat in pozitia in care cercul (BHC) isi ia (X0,Y0) ca punct de referinta. Ciclul de gaurire nu este executat in punctele 3 si 7 datorita desemnarii R3 si R7.
4. Restart (RSTRT) [Functie] Aceasta functie reporneste prelucrarea de la punctul cerut dintre punctele pentru care valorile coordonatelor sunt calculate folosind functia de calculare a coordonatelor. In general, data restartata (comanda RSTRT si numarul punctului de restart) sunt introduse in modul MDI. [Formatul programului] RSTRT Rn R: Numarul punctului de coordonata (n) la care prelucrarea se restarteaza. [Detalii] x
x
Daca numarul precizat de omiteri este mai mare decat numarul maxim de puncte din punctele calculate folosind comanda traiectoriei precizata mai departe, urmatoarea comanda a traiectoriei este neglijata. Daca este indicata mai mult de o comanda de restart, ultima comanda de restart, sau, cu alte cuvinte, comanda restart indicata chiar inainte de comanda traiectoriei precizata imediat urmator, devine valabila.
[Program exemplu] N011 G81 G56 X0 Y0 R__Z__F__H RSTRT R12 ĸ Introduce comanda in mod MDI N012 GRDX I20 J10 K4 P3 x
In acest exemplu, un ciclu de gaurire apelat de G81 este condus pe pozitie aranjata dupa o matrice a traiectoriei (GRIDX) luand (X0,Y0) ca punct de referinta. Indicarea « RSTRT R12 » incepe gaurirea de la gaura Nr.12, in timp ce se sar gaurile Nr.1 la Nr.11.
131
5. Linie la Unghi (LAA) [Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatelor punctelor aranjate la intervalle neregulate (d1, d2, si asa mai departe) pe o linie care formeaza un unghi ș la axa orizontala. Acolo, pozitia actuala sau punctul definit de valorile coordonatelor precizate este luata ca punct de referinta. Atunci cand punctele sunt aranjate la intervale regulate, indicati numarul acestor puncte (n). [Formatul programului] LAA
Hp__Vp__I±d1Kn1±d2 km2…..J±ș
Hp: Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa orizontala. Vp: Valoara coordonatei punctului de referinta pe axa verticala. I: Interval (d) Cand este precizata o valoare negativa, valoarea coordonatei este calculata pe linia care se prelungeste in directie simetrica fata de punctul de start. K: Numarul de puncte (n) aranjate la intervale regulate (d). Numarul maxim este 65535. J: Unghiul liniei de referinta la axa orizontala (ș). Unghiul este stabilit in unitat de 1 grad, 0,001 grade sau 0,0001 grade, in concordanta cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie antiorara (CCW).
[Detalii] x x x x
Daca este omisa adresa K, atunci este vazuta ca si « K » Pana la zece intervale pot fi desemnate intr-un bloc. Atunci cand o pereche de I si K este desemnata cu J, comanda LAA poate fi folosita ca si comanda pas-unitate linie la unghi. Ordinul pentru desemnarea I, J si K trebuie sa fie ori J, I, K, I,K…sau I,K,I,K…J.
132
6. Matrice (GRDX, GRDY) [Functie] Aceasta functie calculeaza valoarile coordonatelor aranjate pe traiectoria matriciala, compusa din puncte (nx) plasate la un interval de (dx) in paralel cu axa orizontala si la punctele (ny) plasate la un interval de (dy) cu axa verticala. Acolo, pozitia actuala sau punctul definit de valorile coordonatelor precizate este luata ca punct de referinta. x
GRDX : Valorile coordonatelor sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand de la punctul de referinta. x GRDY : Valorile coordonatelor sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand de la punctul de referinta. [Formatul programului] GRDX (GRDY) Hp__Vp__I±dx J± dy Knx Pny Hp : Vp : I:
Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa orizontala Valoarea coordonatei punctului de referinta pe axa verticala Interval in lungul axei orizontale (dx) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dx », calcularea coordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale. Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dx », calcularea coordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale. J: Interval in lungul axei verticale (dy) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dy », calcularea coordonatei este executata in directie pozitiva a axei verticale. Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dy », calcularea coordonatei este executata in directie negativa a axei verticale K: Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (Numar intreg pozitiv) P: Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (Numar intreg pozitiv)
133
[Detalii] x x x
Numarul maxim de puncte pe o matrice ((nx+1) X (ny+1)-1) este 65535. Numarul ultimului punct este (nx+1) x (ny + 1) – 1. Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.
7. Matrice Duble (DGRDX, DGRDY) [Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe traiectoria matricei duble, compuse din matricea de referinta si o alta matrice definita prin deplasarea matricei de referinta. Traiectoria matricei de referinta este compusa din puncte (nx) plasate la intervale regulate (dx1) in paralel cu axa orizontala si din puncte (ny) plasate la intervale regulate (dy), in paralel cu axa verticala. A doua traiectoria de matrice este definita prin deplasarea matricei de referinta atat in directiilor dupa axele X cat si Y cu « dx2 » si respectiv « dy2 ». Aici, pozitia actuala sau punctul definit de valorile precizate ale coordonatelor sunt luate ca punct de referinta. x x
DGRDX: Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand de la punctul de referinta. DGRDY: Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand de la punctul de referinta.
[Formatul programului]
DGRDX Hp__Vp__I±dx J±dy1 Knx Pny Q±dx2 R±dy2 DGRDY Hp: Vp: I:
J:
K: P: Q: R:
Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa orizontala Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa verticala Interval in lungul axei orizontale (dx1) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dx1 », calcularea coordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale. Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dx1 », calcularea coordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale. Interval in lungul axei verticale (dy1) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dy1 », calcularea coordonatei este executata in directia pozitiva a axei verticale. Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dy1 », calcularea coordonatei este executata in directia negativa a axei verticale. Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (numar intreg pozitiv) Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (numar intreg pozitiv) Intervalul deplasarii in directia axei orizontale (dx2) Semnul folosit pentru « dx2 » are acelasi inteles ca cel pentru « dx1 » Intervalul deplasarii in directia axei verticale (dy2) Semnul folosit pentru « dy2 » are acelasi inteles ca cel pentru « dy1 »
134
[Detalii] x Atunci cand « dx2 » este egal cu « dx1/2 », stabilirea lui Q poate fi omisa. Similar, cand « dy2 » este egal cu « dy1/2 », stabilirea lui R poate fi omisa. x Numarul maxim de puncte dintr-o matrice duble (2(nx+1) (ny+1)-1) este 65535. x Numarul de puncte de pe matricea deplasata este acelasi ca cel de pe matricea de referinta (nx, ny). x Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse. [Exemplu de program] Exemplul 1 : Ordinea de calcul a valorii coordonatei pentru matrice dubla definita de DGRDX
Exemplul 2 : Ordinea de calcul a valorii coordonatei pentru matrice dubla definita de DGRDY
135
8. Patrat (SQRX, SQRY) [Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe traiectorie patrata, compusa din puncte (nx) plasate la un interval de (dx) paralel la axa orizontala si din puncte (ny) plasata la un interval de (dy) paralel la axa verticala. Aici, pozitia actuala sau punctul definit de valoarea coordonatei precizate este luata ca punct de referinta. x x
SQRX : Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei orizontale incepand de la punctul de referinta. SQRY : Valorile coordonatei sunt calculate de-a lungul axei verticale incepand de la punctul de referinta.
[Formatul programului] SQRX Hp__Vp__I±dx J±dy1 Knx Pny SQRY Hp: Vp: I:
J:
K: P:
Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa orizontala Valoarea coordonatei punctului de referinta dupa axa verticala Interval in lungul axei orizontale (dx1) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dx1 », calcularea coordonatei este executata in directie pozitiva a axei orizontale. Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dx1 », calcularea coordonatei este executata in directie negativa a axei orizontale. Interval in lungul axei verticale (dy1) Atunci cand este precizata o valoare pozitiva pentru « dy1 », calcularea coordonatei este executata in directia pozitiva a axei verticale. Atunci cand este precizata o valoare negativa pentru « dy1 », calcularea coordonatei este executata in directia negativa a axei verticale. Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei orizontale (nx) (numar intreg pozitiv) Numarul de puncte aranjate de-a lungul axei verticale (ny) (numar intreg pozitiv)
136
[Detalii] x x
Numarul maxim de puncte dintr-un patrat (2(nx+ny)-1) este 65535. Valorile coordonatei punctului de referinta nu sunt produse.
9. Cerc pentru Gaura de Bolt (BHC) [Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe circumferinta unui cerc care are centrul in pozitia actuala, sau un punct definit de valorile coordonatelor precizate. Raza cercului este « r » , iar punctele « n » sunt aranjate la intervalle regulate incepand de la pozitia de la unghiul q la axa orizontala. [Formatul programului] BHC Hp__Vp__IrJ±ș K±n Hp : Valoarea coordonatei centrului (axa orizontala) Vp : Valoarea coordonatei centrului (axa verticala) I: Raza cercului (r) (Valoare pozitiva) J: Unghiul de start (ș) Unghiul este setat in unitat de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in conformitate cu sistemul de unitati ales. K: Numarul de puncte (n) Valorile coordonatelor sunt calculate in directie antiorara (CCW) atunci cand este setata o valoare pozitiva pentru « n ». Valorile coordonatelor sunt calculate in directie orara (CW) atunci cand este setata o valoare negativa pentru « n ». Numarul maxim de puncte este 65535.
137
10. Arc (ARC) [Functie] Aceasta functie calculeaza valorile coordonatei punctelor aranjate pe circumferinta unui cerc care are centrul in pozitia actuala sau un punct definit de valorile coordonatelor precizate. Raza cercului este « r » iar punctele sunt aranjate la intervale neregulate (¨ș1, ¨ș2,…) incepand de la pozitia la unghiul ș fata de axa orizontala. Daca mai mult de doua puncte sunt aranjate la intervale regulate (¨ș) consecutiv, numarul unor asemenea puncte trebuie precizat. [Formatul programului] ARC
Hp__Vp__Ir__Q±¨ș1 Kn1 Q±¨ș2 Kn2
Hp : Vp : I: Q:
Valoarea coordonatei centrului (axa orizontala) Valoarea coordonatei centrului (axa verticala) Raza cercului (r) (Valoare pozitiva) Interval unghiular neregulat (¨ș) Unghiul este setat in unitati de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in conformitate cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie inversa acelor de ceasornic (CCW).
K:
Numarul punctelor aranjate la un interval unghiular neregulat. Numarul maxim de puncte este 65535.
J:
Unghiul de start (ș) Unghiul este setat in unitati de 1 grad, 0,001 grade, sau 0,0001 grade, in conformitate cu sistemul de unitati ales. Unghiul este masurat in directie antiorara (CCW).
138
[Detalii] x x x
Daca K este omisa, se va aplica « k1 » Pana la 10 comenzi Q, precizand un interval unghiular neregulat, pot fi precizate intr-un bloc. Atunci cand o pereche de Q si K sunt precizate cu I si J, comanda ARC poate fi folosita ca si comanda arc pas-unitate.
139
CAPITOLUL 9
FUNCTIILE DE PRELUCRARE SUPRAFETE (OPTIONAL)
Functiile de prelucrare suprafete sunt folosite pentru prelucrarea suprafetelor superioare, de periferie sau din interiorul unei arii rectangulare cu o singura comanda. Suprafata care trebuie prelucrata este necesar sa fie formata din patru linii drepte care se intersecteaza in unghi drept. Directia aschierii este directie longitudinala a suprafetei rectangulare. Explicatiile de mai sus iau in calcul faptul ca planul X-Y este planul de prelucrare, iar axa Z este axa de ciclu. Explicatia este similara pentru alte plane. 1.
Lista Functiilor de Prelucrare a Suprafetelor
Functie
Cod Mnemonic
Suprafata care va fi Prelucrata
Directia de Aschiere
FMILR Face milling (Frezare frontala) Pocket milling (Frezare cavitate) Round milling (Frezare rotunda) 2.
FMILF
PMILR RMILO RMILI
Tool-ON Tool-OFF
Fata superioara a suprafetei
PMIL Interior Periferie externa
Observatii
Directie longitudinala a suprafetei rectangulare
Zigzag Spiral
Periferie interna
Operatiile de Prelucrare a Suprafetelor 2-1. Operatii Elementare
Prelucrarea suprafetelor consta din operatii elementare prezentate in cele ce urmeaza. Operatia 1: Pozitionarea in planul selectat in prezent catre o pozitie in apropierea punctului de referinta. Operatia 2: Pozitionarea axei de aschiere la nivelul punctului R. Operatia 3 :
Aschiere a axei de ciclu
Operatia 4 :
Suprafata de prelucrare
Operatia 5 :
Retragerea sculei de aschiere de pe suprafata prelucrata la nivelul punctului R.
141
x x x
Operatiile 3,4 si 5 sunt repetate dupa cum este necesar in functie de adaosul de prelucrare care trebuie indepartat. Avansul pentru prelucrarea in urmatorul nivel este intotdeauna executat in primul punct de pozitionare. Prelucrarea suprafetelor este executata in planul selectat in mod curent, si axa verticala la planul de prelucrare este selectata ca si axa de ciclu. Daca M52 este precizata intr-un program in vreme ce suprafata de prelucrat este executata cu axa Z ca axa de ciclu, axa Z va fi returnata catre nivelul limita superioara dupa aschierea finala. 2-2.
Miscarile axelor
(1)
Face milling (FMILR) (Frezare frontala)
(2)
Face milling (FMILF) (Frezare frontala)
(3)
Round milling (RMILO) (Frezare rotunda)
142
(4)
Round milling (RMILI) (Frezare rotunda)
(5)
Pocket milling (PMIL) (Frezare cavitati)
(6)
Pocket milling (PMILR) (Frezare cavitati)
143
3. x x
x
Planul Suprafetei Prelucrate si Axa de Ciclu Planul in care operatiile 1 si 4, definite in « Operatii Elementare » sunt executate, este determinat prin desemnarea lui G17, G18 sau G19 pentru alegerea planului. Pe urma, planul ales se cheama planul suprafetei prelucrate. Axa de ciclu este una verticala la planul suprafetei prelucrate si este reprezentat de X,Y, Z sau o axa paralela la acestea.
Codul de alegere a planului determina automat doua axe de ciclu ; adresa precizata in secventa de comenzi a suprafetei prelucrate pentru definirea nivelului de finisare a suprafetei determina axele de ciclu actuale.
4.
Reguli Generale
Urmatoarele explicatii pornesc de la ideea ca planul suprafetei prelucrate este planul XY si ca axa de avans este axa Z. Explicatia este similare pentru celelalte plane. 4-1.
Format General de Comenzi
(Cod Mnemonic) Xp__Yp__Zp__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__ Cod mnemonic: Cod functie suprafata prelucrata. Xp: coordonata pe X a valorii punctului de referinta (valoarea coordonatei pe axa orizontala) Yp: coordonata pe Y a valorii punctului de referinta (valoarea coordonatei pe axa verticala) Zp: coordonata pe Z a valorii nivelului suprafetei finisate (valoarea coordonatei axei de ciclu) I: Lungimea de la punctul de referinta in directia axei X (lungimea orizontala de la punctul de referinta) J: Lungimea de la punctul de referinta in directia axei Y (lungimea verticala de la punctul de referinta) K: Adaosul de finisare P: Procent al latimii de aschiere Q: Adancimea de taiere la fiecare ciclu 144
R: D:
Pozitie de retragere rapida (pentru axa de ciclu) Numarul de compensari la raza la varf a cutitului.
F, FA, FB : [Detalii] x x x x x
Avans
Xp, Yp si Zp reprezinta axa X sau axa U, axa Y sau axa V, si axa Z sau respectiv axa W. FA si FB sunt folosite in frezarea rotunda si ciclurile de frezare cavitati. Xp si Yp trebuie sa desemneze axele care definesc planul suprafetei prelucrate. Zp trebuie sa desemneze axa de ciclu care este verticala la planul definit de Xp si Yp. Valoarea K trebuie sa fie astfel incat adaosul de prelucrare sa fie pozitiv. Urmatoarele cerinte trebuiesc indeplinite, altfel va fi declansata o alarma.
In modul G90 : /K/
Functiile Suprafetei Prelucrate si Comenzile care trebuiesc Folosite
[Explicatia tabelului de mai sus] x
Adresele desemnate cu un cerc (A) pot fi omise. Daca sunt omise, este folosita valoarea coordonatei pozitiei curente. x Adresele desemnate cu cerc dublu (B) trebuiesc intotdeauna precizate. O alarma este declansata daca oricare dintre aceste adrese nu este specificata. Oricum, F poate fi omisa daca a fost precizata in secventa anterioara. x Adresele desemnate cu un triunghi (C) pot fi omise. Daca oricare din aceste adrese nu este precizata, valoarea indicata mai jos este privita. Adresa Descriere Valoare implicita Observatii K Adaos de finisare 0 : fara adaos de __ finisare P Rata latimii aschierii 70 : 70% __ (%) Q Adancimea aschierii Nivelul « suprafata Atunci cand K este de pe ciclu finisata + adaosul de asemenea omis, finisare » este atins aschierea este printr-o singura executata pana la aschiere nivelul de finisare FA Avans 4xF Se aplica numai la 145
FB
x x x
Avans
F/4
frezarea cavitatilor si la frezarea rotunda Se aplica doar la frezarea cavitatilor
D, D00 sau un numar care apeleaza raza zero la varf nu trebuie sa fie precizat pentru numarul de compensare a razei la varf a cutitului. Gama de setari pentru latimea aschierii, P, este de la « 1 » la « 100 ». Orice valoare in afara aceste game va rezulta in declansarea unei alarme. Daca o valoare este precizata pentru adresa unei casete goale, ea este neglijata.
4-3.
Introducere Date in Mod Incremental/Absolut
Patru adrese pentru o functie de prelucrare suprafata trebuie sa fie precizate in functie de modul de dimensionare ales, incremental sau absolut. Acestea sunt : valorile coordonatelor punctului de referinta (Xp,Yp), nivelul suprafetei finisate (Zp), si nivelul de retragere rapida (R). In imaginile de mai jos se prezinta modul cum aceste valori difera in functie de modul de dimensionare.
In modul incremental, directia avansului axei de ciclu este determinata de semnul precizat ce urmeaza R si Z. Imaginile de mai sus arata operatia atunci cand se precizeaza o valoare negativa atat pentru R cat si pentru Z (R<0, Z<0).
146
4-4. x x
Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei Prelucrate Legatura pozitionala dintre punctele actuale, nivelul punctului R si nivelul suprafetei finisate, satisface unul dintre cele doua cazuri prezentate mai jos. Nivelul suprafetei la care adaosul de finisare este lasat trebuie sa se intinda intre nivelul punctului R si nivelul suprafetei finisate.
4-5.
Definitia Suprafetei Prelucrate (I,J)
Suprafata prelucrata este definita de valorile I si J, si de semnele valorilor I si V. Modul cum suprafetele sunt definite in conformitate cu semnele precizate ce urmeaza valorile I si J , sunt prezentate mai jos. Suprafetele sunt definite independent cu directia avansului axei de ciclu descrise in subcapitolul “Legaturile dintre Punctul Prezent, Nivelul Punctului R si Nivelul Suprafetei Prelucrate“.
147
4-6. x
x x
Note despre Suprafata Prelucrata
Primul punct de pozitionare va fi localizat in apropierea punctului de referinta precizat (Xp, Yp). Pozitia variaza in functie de modul de precizare a suprafetei prelucrate. Vedeti « Functiile de Frezare Frontala », « Frezarea Cavitatilor » si « Functiile de Frezare Rotunda ». Adaosul de finisare trebuie sa fie identic atat pentru fete cat si pentru suprafata superioara. Un ciclu de prelucrare de suprafete este intotdeauna executat cu universalul rotit in directia inainte (M03). Daca universalul este oprit sau se roteste in sens invers, cand ciclul
de prelucrare a suprafetei este precizat, M03 este automat generata si executata pentru rotirea universalului in directia inainte. Retineti ca, chiar si in acest caz, modul M03 ramane valabil dupa incheierea ciclului. x Diametrul de taiere e calculat astfel incat sa fie de doua ori valoarea razei de compensare.Deoarece aceasta valoare este considerata ca fiind diametrul actual de taiere atunci cand se face un ciclu de prelucrare a suprafetei, trebuie sa acordam o atentie speciala daca valoare de compensatie salvata in ‘’ Dnn’’difera de raza actuala de taiere. x Restrictii Functia de prelucrare a suprafetei nu poate fi precizata in urmatoarele moduri : x Interpolare circulara, sau modul de aschiere elicoidal (G02, G03) x Modul de compensare a razei la varf (G41, G42) x Modul de compensare tri-dimensional al sculei (G44) x Mod apelare deplasare pe axe (MODIN) x Mod ciclu fix (G73-G89)
148
5.
Functiile de Frezare Frontala (FMILR, FMILF)
[Functie]
Functia de frezare frontala foloseste valorile coordonatelor precizate ca punct de referinta si prelucreaza in mod ciclic suprafata piesei la o adancime oarecare (Q) peste gama precizata de lungimile dupa axele X si Y (I si J) pana ce adancimea de finisare finala (K) ramane pe nivelul suprafetei finisate (Z). Astfel sunt doua tipuri de functii de frezare frontala, in functie de miscarea sculei : x x
FMILR, in care scula ramane pe semifabricat in timpul operarii. FMILF, in care scula se indeparteaza de semifabricat pentru a se deplasa la urmatoarea urma de aschiere.
[Formatul de programare] FMILR X±x Y±y Z±z I±dx J±dy kfi P% Qdp R±rz Dnn F__ FMILF X: valoarea coordonatei (x) dupa X a punctului de referinta Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca cea a punctului de referinta. Y: valoarea coordonatei (y) dupa Y a punctului de referinta Daca este omisa, valoarea coodonatei Y a punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta. Z: pozitia suprafetei finisate (z) In modul G90 : Inaltimea de la zero program la nivelul suprafetei finisate In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate I: Lungimea dreptei care trebuie aschiata in lungul axei X (dx) Lungimea privita fata de punctul de referinta (x) J: Lungimea dreptei care trebuie aschiata in lungul axei Y (dy) Lungimea privita fata de punctul de referinta (y) K: Adaosul de finisare (fl) Daca este omis, se priveste ca « f1=0 » P: Latimea de aschiere exprimata in procente Rata, in termeni procentuali, vazuta ca latimea de aschiere la diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu trebuie precizat. Daca este omisa, « P70 » (70%) se presupune ca este precizat. Asa cum va fi explicat mai tarziu, valoarea comenzii este usor diferita de latimea de aschiere actuala. Q: Adancimea de aschiere (dp) Daca este omisa, aschierea atinge suprafata „pozitia suprafetei finisate + adaosul de finisare (K)“ intr-o singura aschiere. Numarul de aschieri : Numarul de aschieri repetate pentru a ajunge la nivelul indicat anterior este calculat asa cum se indica mai jos). 149
* : Fup indica procesele pentru rotunjirea fractiilor zecimale. R:Nivelul de retragere rapida (rz)
Valoarea setata la numarul de compensare a razei la varf
D: numarul de compensari a razei la varf (nn) calculata F :avansul
D este dublata atunci cand adancimea este
Tip Tool-ON (Scula ramane pe semifabricat) (FMILR)
FMILR X0 Y0 Miscarile sculei:
Z0
I500
J300
K0,2
P70
Q5
R12
D01
F400
Punctul de referinta este stabilit la (X0, Y0) Suprafata de aschiere (rectangulara) este definita de I500 si J300 Scula are o raza precizata prin D01 Nivelul avansului rapid este stabilit prin R12 Cutitul este avansat cu valoarea Q=5 mm (0,20 in) La acest nivel, suprafata prelucrata este finalizata cu o rata a latimii de aschiere de (J+5)/n la un avans de F400 7. Dupa fiecare ciclu de prelucrare a suprafetei, cutitul este avansat cu valoarea Q=5mm (0,20 in). Prelucrarea se repeta pana ce nivelul de detasare a adaosului de finisare, K=0,2 mm (0,008 in), este lasat la nivelul de finisare a suprafetei. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Detalii referitoare la deplasarea axelor vor fi descrise mai tarziu. 150
* Adaosul (adaosul de finisare) = R-(Z+K) Tip Tool-OFF (Scula iese de pe semifabricat) (FMILF)
FMILF X0 Y0 Z I0 J0 K P Q R D F In modul FMILF, desi axa Z se deplaseaza in aceeasi directie ca la modul FMILR, pe suprafata de prelucrat, cutitul este avansat la un punct in care scula este desprinsa de semifabricat inainte de a se pozitiona in urmatoarea pozitie a sculei. Pozitionarea unui cutit (1) Prima pozitionare
x
In cea mai ingusta directie a unui semifabricat, cutitul este pozitionat astfel incat latimea precizata de aschiere* este activata pe semifabricat. Latimea de aschiere = (fata cea mai ingusta + 5mm/n) x In directiea cea mai larga fata de semifabricat, cutitul este asezat astfel incat periferia sa este la 5 mm (0,20 in) distanta fata de semifabricat. (2)
Traseul de aschiere in directie longitudinala
x FMILR (tip Workpiece-ON) Prelucrarea continua pana cand centrul cutitului se departeaza 5 mm de semifabricat. x FMILF (tip Workpiece-OFF) Prelucrarea continua pana ce diametrul exterior al cutitului se departeaza 5 mm de semifabricat. x I=J 151
Atat pentru functiile FMILR si FMILF, aschierea este realizata in directie X cand I egaleaza J.
(3)
Contur de aschiere de-a lungul celei mai scurte fete a semifabricatului (de la punctul de referinta)
Fata cea mai scurta + 5 mm x i – valoarea compensarii razei varfului cutitului n (i=1,2,3…) (n=numar de aschieri) (4)
Conturul de aschiere final
Cutitul este pozitionat astfel incat extremitatea sa este proiectata la 5 mm de semifabricat. Prelucrarea continua pana ce extremitatea cutitului este la 5 mm departare de semifabricat.
152
(5)
Adancimea de aschiere in directia axei Z
x
x (6)
Incepand de la nivelul precizat al punctului R, operatia de frezare frontala continua prin avansarea repetata (la adancimea precizata de aschiere (Q)) si ciclul de frezare frontala la fiecare nivel pana se atinge nivelul « nivelul suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) ». Daca adancimea de aschiere (Q) este mai mare decat adaosul ce trebuie indepartat (R-(Z+K)), aschierea este efectuata dintr-un singur avans.
Traseul sculei pentru semifabricatele cu latime mai mica decat latimea cutitului.
x
Punct de pozitionare o De-a lungul fetei scurte a semifabricatului, pozitionarea este executata astfel incat marginea cutitului se proiecteaza cu 5 mm spre semifabricat. o De-a lungul fetei mai lungi a semifabricatului, pozitionarea este executata astfel incat marginea cutitului este la 5 mm distanta de semifabricat. x Punctul de sfarsit de prelucrare Prelucrarea continua pana ce marginea cutitului ajunge la un punct aflat la 5 mm de semifabricat. 6.
Pocket Milling (PMIL, PMILR) [Frezare cavitati]
Functia de frezare cavitati este clasificata in doua tipuri: zigzag (PMIL) si spirala (PMILR). Aceste doua tipuri de functii sunt descrise mai jos.
6-1.
Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Zigzag (PMIL)
[Functie] Functia de frezare cavitati dupa sablon zigzag foloseste valorile coordonatei precizate ca punct de referinta si prelucreaza in mod ciclic cavitatea rectangulara in gama precizata de lungimile dupa axele X si Y (I si J) la o anumita adancime de aschiere (Q) pana ce adaosul final de finisare (K)
153
ramane la nivelul suprafetei finisate (Z). La operatia de frezare cavitate, adaosul de finisare (K) este de asemenea lasat pe fata laterala a cavitatii in directia axelor X si Y. o Operare
a. Cutitul este avansat cu adancimea precizata de aschiere, Q. b. Cutitul se misca in interiorul gamei rectangulare a cavitatii pe un traseu in zigzag. c. Pasii 1) si 2) sunt repetati pana ce ramane doar adaosul de finisare pe suprafata de finisat in directie Z. Apoi, un dreptunghi cu 1 mm mai mare decat dreptunghiul prelucrat in pasul 2) este prelucrat. [Formatul programarii] PMIL X__Y__Z__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__ X: Valoarea coordonatei X a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca si cea a punctului de start. Y: Valoarea coordonatei Y a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta. Z: Valoarea coordonatei Z a suprafetei finisate. In modul G90: Inaltimea de la punctul de zero a sistemului de coordonate ales la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii) In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii)
I: Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei X. Lungime referitoare la punctul de start. J: Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei Y. Lungime referitoare la punctul de start. K: Adaosul de finisare (valabil in toate directiile, X, Y si Z). Daca este omis, se considera « 0 ». 154
P: Latimea de aschiere exprimata in procente (%). Rata, in termeni procentuali, de latimea aschierii fata de diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu trebuie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea « P70 » (70%). Q: Adancimea de aschiere. Daca este omisa, adancimea de aschiere este determinata astfel incat ciclul pe axe atinge nivelul « suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) » dintr-o singura aschiere. R: Valoarea coordonatei Z a nivelului la care se executa pozitionarea in avans rapid sau la intoarcere rapida. D: Numarul de compensare a razei la varful sculei. F: Avansul de lucru. Acest avans de lucru este folosit pentru prelucrarea dupa traseu in zigzag si prelucrare periferica finala. FA : Avans dupa nivelul punctului R Dupa fiecare ciclu de prelucrare dupa traseu in zigzag, cutitul se intoarce odata la nivelul punctului R si apoi se misca intr-un punct la 1 mm mai departe de nivelul prelucrat anterior. Acest avans este folosit pentru ciclul de deplasare pe axe in acest punct de la nivelul punctului R. Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FA=4xF ». FB : Avans pentru axa Z. Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FB=F/4 » Retineti ca atat FA cat si FB sunt valabile doar in secventa precizata. Secventa Prelucrarii Inainte de inceperea operatiei PMIL, functia verifica daca operarea programata este posibila pe baza conturului cavitatii programata si diametrul cutitului precizat. O alarma este declansata daca nu sunt indeplinite urmatoarele. Fata mai scurta – (1mm + adaosul de finisare + raza cutitului) X 2 > 5mm (1)
In planul X-Y, cutitul este pozitionat in punctul de start.
Luand punctul de start precizat in program drept punct de referinta, sistemul pozitioneaza cutitul in punctul de start pentru PMIL care este determinat la un punct « de adaos de finisare (K) + adaosul de finisare rezidual » spre interiorul cavitatii atat dupa directia X cat si dupa directia axei Y. Retineti ca adaosul de finisare rezidual este luat in considerare pentru a determina punctul de start astfel incat portiunea reziduala sa poata fi indepartata. Aceasta valoarea este fixata la 1mm. 155
(2)
Axa de avans Z este pozitionata la nivelul punctului R la avans rapid.
(3)
Incepand de la nivelul punctului R, axa Z este deplasata cu adancimea de aschiere precizata Z, la avansul precizat de FB.
(4)
Interiorul dreptunghiului este prelucrat in mod ciclic dupa un traseu in zigzag la avansul precizat de F. Retineti ca latimea de aschiere este diferita fata de valoarea precizata dupa cum se prezinta mai jos : Latimea actuala de aschiere=Fata mai scurta – 2 (K + valoarea de compensare a razei la varful sculei + 1 mm) n-1
n : Numarul de aschieri ; obtinut din rotunjirea fractiei zecimale a valorii calculate pe baza formulei de mai jos : n=
Fata mai scurta – 2 (K + valoarea compensarii razei la varf + 1mm) + 1 Valoarea compensarii razei la varf x 2 x P + 1 100
(5) Cutitul se intoarce in punctul din pozitia initiala (X,Y,R) cu avans rapid. El este apoi Pozitionat de la nivelul punctului R la un punct cu 1 mm mai jos decat nivelul suprafetei prelucrate in ciclul de prelucrare anterior. Apoi, cutitul este avansat cu valoarea « Q+1m ». Urmatorul ciclu de prelucrare este executat dupa un traseu in forma de zigzag la un avans F.
156
(6) Pasul (5) de mai sus este repetat pana ce adaosul de finisare ramane pe suprafata de Finisat. In final, cutitul prelucreaza o cavitate dreptunghiulara cu 1 mm mai lata decat cavitatea prelucrata. In ciclul final, avansul precizat de F este folosit.
(7)
6-2.
Dupa finalizarea ciclului, axele sunt pozitionate la un punct cu 5 mm deplasat fata de semifabricat in directia fiecarei axe. Functia de Frezare Cavitati dupa Sablon Spirala (PMILR)
[Functie] Functia de frezare cavitati dupa sablon spirala foloseste valorile coordonatei precizate ca punct de referinta si prelucreaza in mod ciclic cavitati dreptunghiulare in gama precizata de lungimile axelor X si Y (I si J) la o adancime stabilita de aschiere (Q) pana ce ultimul adaos de finisare (K) ramane la nivelul suprafetei finisate (Z). La operatia de frezare cavitati, un adaos de finisare (K) este de asemenea lasat pe fata frontala a cavitatii in directia axelor X si Y.
157
o Mod de operare : a) Cutitul este avansat cu adancimea de aschiere precizata, Q. b) Cutitul se misca in interiorul cavitatii dreptunghiulare precizate dupa un traseu in spirala c) Pasii 1 si 2 de mai sus sunt repetati pana ce ramane doar adaosul de finisare pe suprafata de finisat in directia Z. [Formatul programului] PMILR X__Y__Z__I__J__K__P__Q__R__D__F__FA=__FB=__ X: Valoarea coordonatei X a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca si cea a punctului de start. Y: Valoarea coordonatei Y a punctului de start. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a punctului actual este privita ca si cea a punctului de referinta. Z: Valoarea coordonatei Z a suprafetei finisate. In modul G90: Inaltimea de la punctul de zero a sistemului de coordonate ales la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii) In modul G91 : Distanta de la nivelul punctului R la nivelul suprafetei finisate (fata inferioara a cavitatii) I: Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei X. Lungime referitoare la punctul de start. J: Lungimea cavitatii care trebuie prelucrata in lungul axei Y. Lungime referitoare la punctul de start. K: Adaosul de finisare (valabil in toate directiile, X, Y si Z). Daca este omis, se considera « 0 ». P: Latimea de aschiere exprimata in procente (%). Rata, in termeni procentuali, de latimea aschierii fata de diametrul aschierii. Cu toate ca rata este exprimata in procente, simbolul (%) nu trebuie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea « P70 » (70%). Q: Adancimea de aschiere. Daca este omisa, adancimea de aschiere este determinata astfel incat ciclul pe axe atinge nivelul « suprafetei finisate + adaosul de finisare (K) » dintr-o singura aschiere. R: Valoarea coordonatei Z a nivelului la care se executa pozitionarea in avans rapid sau la intoarcere rapida. D: Numarul de compensare a razei la varful sculei. F: Avansul de lucru. Acest avans de lucru este folosit pentru prelucrarea dupa traseu in zigzag si prelucrare periferica finala. FA : Avans dupa nivelul punctului R Dupa fiecare ciclu de prelucrare dupa traseu in zigzag, cutitul se intoarce odata la nivelul punctului R si apoi se misca intr-un punct la 1 mm mai departe de nivelul prelucrat anterior. Acest avans este folosit pentru ciclul de deplasare pe axe in acest punct de la nivelul punctului R. Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FA=4xF ». FB : Avans pentru axa Z. Daca este omis, se presupune ca se va aplica « FB=F/4 » Retineti ca atat FA cat si FB sunt valabile doar in secventa precizata. 158
Secventa de Prelucrare Inainte de inceperea operatiei PMILR, functia verifica daca operarea programata este posibila pe baza conturului cavitatii programate si diametrul cutitului precizat. O alarma este declansata daca nu sunt indeplinite urmatoarele. Fata mai scurta – (1mm + adaosul de finisare + raza cutitului) X 2 > 5mm 1) In planul X-Y, cutitul este pozitionat in punctul de start.
Luand punctul de start precizat in program ca punct de referinta, sistemul determina un dreptunghi de la lungimile precizate de I si J. In acest dreptunghi, sistemul defineste un alt dreptunghi prin lasarea unui adaos de finisare K pe patru fete, apoi determina punctul de start pe baza latimii cutitului. Cutitul este pozitionat in punctul de start.
2)
Axa de avans Z este pozitionata la nivelul punctului R cu avans rapid.
3) Incepand de la nivelul punctului R, axa Z este avansata cu adancimea aschierii, Q, la avansul precizat de FB. 4) Interiorul dreptunghiului este prelucrat in mod ciclic pe un traseu in spirala la avansul precizat de F. 159
Retineti ca latimea aschierii este diferita de valoarea precizata, dupa cum se indica mai jos :
Latimea actuala de aschiere=Fata mai scurta – 2 (K + valoarea de compensare a razei la varful sculei ) n-1
n : Numarul de aschieri ; obtinut din rotunjirea fractiei zecimale a valorii calculate pe baza formulei de mai jos : n=
Fata mai scurta – 2 (K + valoarea compensarii razei la varf) + 1 Valoarea compensarii razei la varf x 2 x P 100
Avansul de aschiere diagonal F catre colt poate fi incalcat prin setari suprapuse in OVERRIDE IN PMLR CORNER CUTTING ai parametrilor optionali din comanda numerica (AREA MACHINING).
5) Cutitul se intoarce la punctul de pozitie initiala (X,Y,R) la avans rapid. Este apoi pozitionat de la nivelul punctului R la un punct cu 1 mm peste nivelul suprafetei prelucrate in ciclul de prelucrare anterior. Apoi, cutitul este avansat cu valoarea « Q+1 mm ». Urmatorul ciclul de prelucrare este executat dupa un contur in spirala la un avans F.
6) Pasul 5) de mai sus este repetat pana ce ramane adaosul final de finisare pe suprafata de finisat. 7) Dupa finalizarea ciclului, axele sunt pozitionate la un punct aflat la 5 mm mai departe de semifabricat in directia fiecarei axe.
160
7.
Functia de Frezare Rotunda (RMILO, RMILI)
[Functie] Functia de frezare rotunda foloseste valorile coordonatelor precizate ca punct de referinta si prelucreaza ciclic dreptunghiul precizat de lungimile pe axele X si Y (l si J), care are adaosul Q pentru detasat la nivelul adaosului de finisare (K) de sub nivelul suprafetei de finisat (Z). Sunt doua tipuri de functii de frezare rotunda, asa cum se vede si mai jos : x x
RMILO in care este prelucrata fata exterioara a dreptunghiului definit. RMILI in care este prelucrata fata interioara a dreptunghiului definit.
[Format Programare] RMILO X±x Y±y Z±z I±dx J±dy_kfIa_P%_Qdp R±rz_Dnn F__ FA__ RMILI X:
Y:
Z:
I: J: K: P:
Q:
Valoarea X coordonatei (x) a punctului de referinta. Daca este omisa, valoarea coordonatei X a punctului actual este privita ca cea a punctului de referinta. Valoarea Y a coordonatei (y) a punctului de referinta. Daca este omisa, valoarea coordonatei Y a punctului actual este privita ca cea a punctului de referinta. Pozitia suprafetei finisate (z) In modul G90: Inaltimea de la zero program la nivelul suprafetei finisate. In modul G91 : Distanta de la punctul de nivel R la nivelul suprafetei finisate. Lungimea dreptunghiului care trebuie taiat in lungul axei X (dx) Lungimea referitoare la punctul de referinta (x) Lungimea dreptunghiului care trebuie taiat in lungul axei Y (dy) Lungimea referitoare la punctul de referinta (y) Adaosul de finisare (fl) Daca este omis, atunci adaosul este privit ca fiind ‘fl=0’ Latimea de aschiere exprimata in procente (%) Rata, in termeni procentuali, a latimii de aschiere la diametrul cutitului. Cu toate ca rata este exprimata ca procentaj, simbolul (%) nu trebuie sa fie precizat. Daca este omis, se presupune aplicarea lui ‘P70’ (70%) Asa cum va fi explicat mai tarziu, valoarea comenzii este usor diferita fata de actuala latime de aschiere. Adaosul care trebuie indepartat (dp) Daca este omis, cutitul atinge suprafata ‘pozitia suprafetei finisate + adaosul de finisare (K)’ dintr-o singura taiere. Numarul de treceri: Numarul de taieri repetate pentru a atinge nivelul indicat anterior este calculat asa cum se arata mai jos. 161
* : FUP indica operatiile de rotunjire a fractiilor zecimale.
R: D: F:
FA :
Nivelul retragerii rapide (rz) Numarul de compensari a razei la varf a cutitului (nn) Avansul Avansul folosit pentru prelucrarea circumferintei externe sau interne a dreptunghiului definit. Avansul Avansul folosit cand se inainteaza pe axa Z de la nivelul punctului R la suprafata finisata. (+ adaos de finisare K) Daca este omis, se presupune aplicarea ‘FA=4 x F’
RMILO – Aschiere Exterioara x
x x
Primul punct de pozitionare (A) este punctul in care marginea sculei se afla la 5 mm departare de directia longitudinala, iar in directie transversala, cutitul inainteaza cu latimea de aschiere precizata de la muchia semifabricatului. Inainte de inceperea operarii RMILO, functia verifica legatura dintre adaosul de finisare si adaosul care trebuie indepartat. Se declanseaza o alarma, daca urmatoarea conditie nu este indeplinita : QK
RMILO X0 Y0 Z-50 I500 J300 K0.2 P70 Q40 R2 D01 F400 FA800 162
In continuare se descrie modul in care se executa operatia RMILO prin comenzile de mai sus. (1) (2)
Punctul de referinta este luat ca X0, Y0. Prelucrarea este executata in exteriorul dreptunghiului definit de I500 si J300
(3) (4) (5) (6)
Este folosit un cutit cu diametrul precizat D01 Nivelul de pozitionare rapida este R (2mm) Adaosul de prelucrare este Q (40 mm) Nivelul de prelucrare pe ciclu este ‘nivelul de finisare (Z)’ + ‘adaosul de finisare (K)’ Pentru acest exemplu : -50 mm + 0,2 mm
(7)
Scula are avans de valoare ‘ ’ de la muchia semifabricatului iar ciclul de prelucrare este executat la avansul de lucru F. (8) Ciclul de prelucrare este repetat pana ce pe suprafata ramane adaosul de finisare precizat. RMILI – Aschiere Interioara x Primul punct de pozitionare (A) este punctul in care periferia sculei se afla la 5 mm departare de muchia semifabricatului. x Inainte de inceperea operarii RMILI, functia verifica legatura dintre conturul definit si valorile precizate. O alarma se va declansa daca nu sunt indeplinite conditiile urmatoare. o (Valoarea compensarii razei la varf a sculei + Q + 5mm) x 2 < cea mai scurta fata. o Q K Alarma B 2319 Area machining : adaos prea mare de finisare, se declanseaza doar daca aceasta inegalitate este realizata.
RMILI X0 Y0 Z0 J0 K0 PQ0 R0 D F FA 163
Pozitionarea intr-un Ciclu de Frezare Rotunda (1)
Prima pozitionare Pozitionarea este executata la urmatoarea pozitie. x
Aschiere exterioara (RMILO)
x
De-a lungul directiei fetei mai scurte, scula actioneaza asupra semifabricatului cu latimea sculei (diametrul sculei x P) In lungul directiei fetei mai lungi, periferia sculei este localizata la 5 mm departare de muchia semifabricatului. Aschiere interioara (RMILI) :
Atat in directia axei X, cat si in directia axei Y, scula este pozitionata la un punct in care periferia sculei se afla la 5 mm departare de semifabricat. (2)
Pozitionare in directia axei Z.
164
Scula este deplasata de la nivelul punctului R la niv elul suprafetei finisate (Z) plus adaosul de finisare (K) la avansul de lucru precizat de FA. In directia axei Z, prelucrarea este la nivelul precizat (Z+K) este executat intr-o singura operatie de avans.
(3)
Primul avans la suprafata frezata.
x Aschiere exterioara (RMILO) De la pozitionarea sculei, in prima pozitionare, la un punct unde ia contact cu semifabricatul prin latimea precizata a sculei, ciclul de frezare rotunda poate incepe de la primul punct de pozitionare. x Aschiere interioara (RMILI) : Scula este deplasata catre punctul de referinta astfel incat marginea sa ia contact cu semifabricatul (5 mm atat in directiile axei X cat si Y) de la primul punct de pozitionare. Scula este apoi avansata prin latimea sa dupa directia celei mai scurte fete. Ciclul de frezare rotunda incepe apoi din acel punct. (4)
Al doilea si urmatoarele avansari la suprafata frezata
165
(5)
Ultimul avans Numai in cazul functiei RMILI, ultimul avans este executat in maniera prezentata mai jos. x Prelucrarea cu mai mult de o trecere
x
Prelucrarea cu o singura trecere
x
Fara comanda Q (adaos)
166
(6)
Retragerea de pe semifabricat In modul RMILI (aschiere interioara), scula se retrage dinspre semifabricat spre interior deoarece se afla in contact cu semifabricatului la sfarsitul ciclului. Valoarea retragerii este de 5 mm in lungul ambelor axe. In modul RMILO (aschiere exterioara), scula nu este retrasa.
167
CAPITOLUL 10. 1.
FUNCTIILE SUBPROGRAM
Generalitati
Programarea foloseste uneori modele similare in mod repetat sau utilizeaza modele deja programate pentru alte operatii. Functia subprogram permite asemenea modele care sunt folosite in mod repetat pentru a fi stocate ca subprograme astfel incat ele sa poata fi apelate atunci cand este nevoie. Asadar, functia subprogram nu doar simplifica programul, dar de asemenea permite o programare rapida si precisa. 1-1.
Apelarea unui Subprogram
x
Un subprogram poate fi apelat nu doar din programul principal, dar de asemenea dintr-un alt subprogram, pana la opt subprograme putand fi gazduite. x Sunt disponibile trei moduri de apelare de subprograme, asa cum se poate vedea mai jos. Retineti ca o comanda de apelare a unui subprogram trebuie sa fie precizata independent. In concordanta, daca o comanda de apelare a unui subprogra este precizata cu comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa, comanda pentru apelarea subprogramului este omisa. Pentru detalii vedeti urmatoarele subcapitole. a. Apelare simpla (CALL) b. Apelare dupa deplasarea axelor (MODIN, MODOUT) c. Macro-uri coduri G/M i. Apelari simple (G111-G120, M201-M210) ii. Apelare dupa deplasarea pe axe (G100-G110) iii. Macro apelari de la producator (doar pentru apelari simple) x Subprogramele care trebuiesc apelate pot fi grupate in trei tipuri : Subprogram
Dispozitiv fisier
Subprogram MD1: utilizator (Subprogram sistem) MD1: Subprogram de la Memoria sistemului producator x
Extensie fisier .SUB
Numele folosit pentru subprogram O***
.SSB .MSB
Altceva decat O OO***
Atunci cand este executata comanda de apelare a unui subprogram, acesta este cautat dintre fisierul cu subprograme afisate ca efect la executarea tastei de comanda a directorului in modul EDIT/AUX. Modul in care subprogramul precizat este cautat difera in functie de tipul subprogramului ; daca este un subprogram de utilizator sau un subprogram de la producator. Oricum, daca exista un subprogram imediat dupa programul principal, atunci cautarea este facuta de la acel subprogram. o Subprograme de la utilizator
168
x
Subprogramul precizat este mai intai cautat in fisierul unde este precizata comanda de selectare a programului. Daca subprogramul nu este gasit in acest fisier, atunci este cautat in toate fisiereler ale caror nume de dispozitiv este MD1 : cu extensia .SSB. o Subprogram de la producator Subprogramul precizat este cautat in toate fisierele din memoria sistemului : cu o extensie de MSB. Daca un document subprogram contine mai mult decat un subprogram pentru acelasi nume, atunci doar cel gasit primul este cel valabil.
Exemplul 1 : Comanda de alegere a programului este precizata fara numele fisierului subprogram.
Exemplul 2 : Daca programul localizat are un nume de program in interior.
169
x
Daca este prezent un nume de program diferit fata de programul apelat, folositi instructiunea GOTO pentru a sari peste el.
x
Daca acelasi nume de program este utilizat de mai multe ori, doar primul nume de program este valabil.
Exemplul 3 : Daca programul localizat are RTS in mai multe locuri.
aceasta secventa de program nu este incarcata [Altele] x Numarul maxim permis de subprograme care poate fi utilizat sau apelat pentru un un program este 126. x In secventa care contine o comanda de apelare subprograme, doar un nume de program, ``/`` (block skip) si/sau un nume de secventa, poate fi precizata inainte de comanda de apelare a programului. Daca sunt scrise inaintea ei alte comenzi, atunci va fi afisata o alarma. Comenzile introduse dupa numele programului, insotesc comanda de apelare a programului si pana la sfarsitul codului secventei din acea secventa, este neglijata. Aceasta produce o alarma
Neglijata x In metoda de operare A Programul planificat, principalul program, subprogramul si programele biblioteca pot fi operate pana ce capacitatea lor totala atinge capacitatea maxima tampon de operare. 170
x In metoda de operare B Programul planificat, programul biblioteca si subprogramele pot fi operate pana ce capacitatea lor totala atinge capacitatea maxima tampon de operare. Atunci cand codul optiune S este precizat cu comanda PSELECT, o alarma va fi declansata de editarea unei comenzi de apelare subprogram (CALL ; apelare dupa deplasarea axei ; macro cod G). Oricum, subprogramele inregistrate in biblioteca pot rula chiar si cand codul optiune S este precizat. x
O comanda de apelare a unui subprogram poate fi sau nu poate fi executata in modul MDI in functie de tipul comenzii de apelare a subprogramului. O alarma este declansata daca o apelare dupa comanda de deplasare pe axe (MODIN, MODOUT, G100 la G110) este executata in modul MDI. O simpla comanda de apelare poate fi executata daca este precizata cu numele subprogramului definit de comanda de alegere a programului sau cu numele suprogramului inregistrat in biblioteca.
x 2.
Apelare Simpla (CALL)
[Functie] Functia de apelare simpla executa subprogramul precizat atunci cand este specificata comanda CALL. [Formatul de programare] CALL O__Q__ Setare variabila
(variabila=expresie, variabila=expresie,…)
O : Numele programului care trebuie apelat Q : Numarul de repetari (Max 999) Daca Q nu este precizata, se presupune aplicarea « 1 » Definirea variabilei x x
x
Definirea datelor si variabilelor care trebuies trecute in subprogramul apelat. Intr-o expresie pentru definirea variabilelor, introduceti o variabila folosita in subprogramul apelat in partea stanga. Variabila care trebuie introdusa poate fi una locala, comuna, de sistem, sau variabila input/output. In partea dreapta, introduceti variabila subprogramului apelat sau data.
171
[Program exemplu] Exemplul 1: In urmatorul caz, valorile numerice pentru LB, LC si LD sunt: LB=10, LC=10, LD=20
O1 N1 N2 N3 M02 O2 N1 RTS x
LA=20 CALL O2 LC=LA
LA=20 LB=LA
LD=LA
___ : Variabila locala a O1 : Variabila locala a O2 Atunci cand numarul repetarilor subprogramului, precizate de cuvantul Q, este doi sau mai mult, argumentele actuale nu sunt resetate si sunt executate asa cum sunt.
Exemplul 2 :
x
Programul principal : O1 N1 G90 G00 X20 Y20 N2 CALL OSUB Q3 LX=10 LI=25 LP=4 & LY=15 LJ=25 LZ=50 M02
172
x
Subprogram (Pozitionarea):
OSUB N11 LC=LP N12 CALL OSQR LX=LX N13 LC=LC-1 N14 N15 N16 N17 N18 RTS
LY=LY
LZ=LZ
IF [LC LE 0] N17 G91 G00 X=LI……………Pozitionare in directia axei X GOTO N12 G91 G00 Y=LJ……..Pozitionare in directia axei Y LI=-LI……………………Directie inversa dupa axa X
x Subprogram (Aschiere) OSQR N21 G91 G01 Z=-LZ N22 X=LX N23 Y=LY N24 X=-LX N25 Y=-LY N26 G00 Z=LZ RTS
Programatorii trebuie sa inregistreze urmatoarele : x x x
Numele programului : OSUB Numarul de repetari : Numarul de elemente in directia axei Y Variabile care trebuiesc trecute : LX : Distanta de aschiere a modelului (directia axei X) LY : Distanta de aschiere a modelului (directia axei Y) LZ : Adancimea de aschiere LI : Distanta la urmatorul sablon (pe directia axei X) LJ : Distanta la urmatorul sablon (pe directia axei Y) LP : Numarul de elemente in directia axei X.
173
3.
Apelare Subprogram dupa Deplasarea pe Axe (MODIN, MODOUT)
[Functie] O apelare dupa comanda de deplasare pe axe stabileste apelarea dupa modul de deplasarea pe axe. In acest mod, subprogramul precizat este executat la fiecare executie a unei comenzi de deplasare pe axe. Atunci cand apelarea dupa comanda de deplasare pe axe este precizata cu o comanda de deplasare pe axe in aceeasi secventa, comanda de deplasare pe axe este neglijata cu toate ca apelarea dupa modul de deplasare pe axe este precizat. [Format de programare] Apelarea dupa deplasarea pe axe :
O: nume Program Q: Numar de repetari (Max. 9999) Daca Q nu este precizat, atunci se va aplica « 1 » Definire variabile : Pentru detalii, vedeti « Apelare Simpla ». Definirea variabilelor este executata de fiecare data cand subprogramul precizat este apelat dupa executarea unei comenzi de deplasare dupa oa xa. Oricum, daca subprogramul este executat in mod repetat conform cu setarile pentru Q, variabilele nu sunt resetate in executiile urmatoare. Anularea apelarii dupa modul de deplasare pe axe : MODOUT. Comanda MODOUT anuleaza comanda MODIN precizata ultima, dar aceasta nu se aplica la comenzile MODIN care au fost deja anulate. O comanda MODOUT trebuie intotdeauna sa fie precizata in programul care contine comanda corespunzatoare MODIN. O alarma este declansata in urmatoarele situatii :
174
[Detalii] Asezarea unei apelari de subprogram in o apelare dupa modul deplasarea axelor Este posibila apelarea de subprograme in mai mult de opt niveluri fara anularea unui apel dupa comanda de deplasare dupa axe. Aceasta se numeste « nesting » : modul prin care apelul dupa comanda de deplasare pe axe este executata se explica in continuare. (1)
Atunci cand este precizata comanda MODIN in subprogramul care este apelat de executarea unei alte comenzi MODIN precizata in programul principal, subprogramele sunt executate in maniera prezentata mai jos.
(2) Dupa precizarea comenzii MODIN, daca este precizata o alta comanda MODIN in acelasi program, sau daca o alta comanda MODIN este specificata intr-un subprogram care este apelat prin executarea unei comenzi de apelare a unui subprogram, alta decat prima comanda MODIN, subprogramele sunt executata in maniera prezentata mai departe. a. O comanda MODIN este urmata de o alta in acelasi program.
175
b. Dupa precizarea unei comenzi MODIN, o alta comanda MODIN este specificata in subprogramul (O3) care este apelat de o comanda de apelare a unui subprogram, alta decat prima comanda MODIN. Subprogramul O3 este apelat de o comanda CALL.
Subprogramul O3 este apelat printr-o alta comanda MODIN.
In articolul 2) mentionat mai sus, relatia dintre O3 si O2 reprezinta cazul explicat in articolul 1), iar cea dintre O1 si O2 este cazul explicat in articolul 2).
176
Exemplu : Ordinea de executie pentru apelarea subprogramelor pe niveluri si valoarea nivelului.
x
Atunci cand definirea variabilelor care trebuiesc precizate urmeaza o comanda MODIN, daca este folosita o variabila locala in partea dreapta a setarii, trebuiesc luate in considerare urmatoarele puncte atunci cand subprogramul este apelat de
comenzi de miscare pe axe precizate intr-un program, altul decat cel care contine comanda MODIN corespunzatoare. O2 este apelata de executarea comenzii de deplasare pe axe in N3, apoi O1 este apelata de executarea comenzii de deplasare pe axe in N10 a O2. Cu toate ca variabilele sunt definite in timpul apelarii O1, o alarma se declanseaza devreme ce LS nu este definita in O2.
177
Exemplu :
x
Diferenta dintre Apelarea Subprogramului dupa Functia de Deplasare pe Axe si Ciclurile Fixate. a) Atunci cand un ciclu de gaurire este executat folosind comanda MODIN, gaurirea nu este dusa la bun sfarsit in punctele N2 si N3.
b) Atunci cand un ciclu de gaurire este executat folosind functia ciclu fixata, gaurirea este dusa la bun sfarsit la punctele N2 si N3.
178
c) Este posibil sa se sara peste gaurirea la secventele N2 si N3 prin precizarea NCYL. In exemplul de mai sus, subprogramele OCYC si OFXC sunt indicate mai jos : OCYC N10 N11 N12 RTS
G91 G00 X10 X-10 Y10 X-10 Y-10
OFXC G81 Z__ G80
R__
F__
x
Este posibila programarea unui ciclu fix in interiorul unui subprogram apelat de comanda MODIN. Exemplu : Main Program . . . MODIN OA
X__Y__ MODOUT . . .
O comanda pentru ciclu fix nu poate fi precizata in interiorul acestor secvente
Subprogram OA . . G81 . . G80 . . RTS
Daca un ciclu fixat este precizat intr-un subprogram, codul G pentru anularea ciclului fix (G80) trebuie sa fie precizat in acelasi subprogram inainte de precizarea comenzii RTS .
179
4.
Macro Functii Cod G si M
Macro Functii Cod G [Functie] Un subprogram poate fi apelat folosind cod G in loc de comanda CALL sau MODIN/MODOUT. Trasatura caracteristica pentru apelarea unui subprogram folosind un cod G se numeste macro functie cod G. Cu o macro functie cod G, de vreme ce sunt folosite adrese de caractere pentru definirea variabilelor, vor ajuta programatorii sa se familiarizeze cu programarea conventionala NC pentru a folosi mai usor subprograme. [Format programare] G100 G101-G110 G111-G120
: : :
La fel ca MODOUT : definirea variabilelor nu este necesara La fel ca MODIN O__ La fel ca CALL O__ Pot fi apelate doar subprograme in fisierul de subprograme
ale utilizatorului. x G300 G301-G349 G350-G399
Numele programelor care corespund pentru G101-G120 sunt definite folosind parametri. Retineti ca numele programelor OO000-OO999 nu pot fi folosite. : : :
La fel ca MODOUT; definirea variabilelor nu este necesara. La fel ca MODIN O__ La fel ca CALL O__
x
Pentru G300-G399, subprogramele care trebuiesc apelate sunt determinate de sistem, iar un utilizator nu poate atribui un nume de program pentru aceste coduri G. Definire-variabile : , … Aici pot fi utilizate caracterele adreselor excluzand G, M, N si O si caracterele adreselor extinse. Valoarea comenzii este verificata atunci cand o variabila este precizata. Pentru recomandarea/actualizarea unei variabile, se foloseste un nume de variabila locala (caracterul adresei este precedat de « P »). Daca o comanda nu este precizata, recomandarea acelei comenzi nu produce o eroare nedefinita, dar comanda este identificata drept « EMPTY (nedefinit) »
180
Macro Functii Cod M [Functie] Un subprogram poate fi apelat folosind un cod M in loc de o comanda CALL. Aceasta caracteristica se cheama macro functie cod M. Macro functia cod M nu defineste variabile. Functia trebuia sa fie precizata intr-o secventa fara alte comenzi. [Format programare] M__ M201-M210: La fel ca si CALL O__ Pot fi apelate doar subprograme din fisierul de subprogame ale utilizatorului. x
Numele de programe ce corespund pentru M201-M210 sunt definite folosind parametri. Retineti ca numele de programe OO000-OO999 nu pot fi utilizate.
Elemente Comune x
O alarma va fi declansata daca setarea unui parametru nu include nume de program care sa corespunda macro codurilor G sau M precizate, sau daca acel nume nu este definit de sistem. De asemenea, o alarma se va declansa daca acel program nu este inclus in fisierul subprogram. Oricum, daca programul precizat nu este selectat prin comanda de selectare de programme, din cauza, de exemplu, ca numele programului este modificat de definirea parametrului dupa executarea
comenzii de alegere a programului, atunci alarma se va declansa cand comanda macro codurilor G sau M este executata. x Pentru ‘G’ si ‘M’ folosite ca si comenzi macro coduri G sau M, valorile nu pot fi trecute folosind o variabila. x Pentru ‘G’ si ‘M’, doar valori numerice sunt incarcate atunci cand comanda de alegere a programului este executata si alte date, daca sunt precizate, vor rezulta intr-o alarma. Exemplu : G=111 G=VC1
Acestea nu sunt incarcate, iar o alarma va fi declansata (Eroare G code) cand sunt executate
G112
Un program numit G112 este incarcat
181
[Exemplu de program] Linie la unghi [Format programare] G111 X,Y : I: J: K:
X__Y__I__J__K__ Punct de referinta (Absolut) Interval Unghi Numarul de puncte
Acest exemplu poate fi exprimat de urmatorul subprogram, care preia ca OLAA este definit pentru G111 prin definirea parametrilor. OLAA N1 LEN=0 N2 PK=PK-I N3 IF [PK LT 0] N7 N4 LEN = LEN + PI N5 G90 G00 X=LEN * COS [PJ] + PX & Y=LEN * SIN [PJ] + PY N6 GOTO N2 N7 RTS Comanda “G111X30Y20I10J30K5” da rezultatul prezentat mai jos:
182
5. Functia Apelare Program Folosind Variabile 5-1. Generalitati Aceasta functie consta din urmatoarele doua functii. Elementele care nu sunt descrise aici sunt similare cu cele descrise in functia subprogram conventional. Asadar, cititi acest manual inconjunctie cu “Functia Sub-program” din Manualul de Programare. x Functia apelare program prin variabile Aceasta functie face posibila apelarea unui program prin indicarea unei expresii precum si a unui numar program. Aceasta functie, oricum, nu poate fi utilizata pe deplin in metoda de operare S, operarea cu memorie tampon izolata, sau operarea DNC-DT. x Functia inregistrare program Programele care vor fi folosite in programul principal sunt anterior scrise intr-o portiune de program si inregistrate dupa o alegere a programului. Aceasta functie nu poate fi utilizata in metoda de operare S, operarea cu memorie tampon izolata, sau operarea DNC-DT. 5-2. Functia Apelare Program prin intermediul Variabilelor Aceasta functie permite sa chemati un program prin indicarea unui numar de program folosind o expresie. 5-2.1.
Gama de Aplicare
Sunt cinci comenzi de apelare programe, asa cum sunt date si mai jos: a. b. c. d. e.
CALL MOD IN Macro coduri G (G101 la G120/G300 la G399) Macro coduri M (M201 la M210) Creare macro call (PCIR, TAPR, etc)
Aceasta functie devine efectiva prin indicarea urmatoarelor doua comenzi: a. CALL b. MOD IN In acest manual, descrierea “apelarii unui program” se refera doar la programul apelat de cele doua comenzi de mai sus. Aceasta functie devine efectiva cu toate metodele de operare. In operarea S, operarea cu memorie tampon izolata sau operarea DNC-DT, oricum, programele care trebuiesc apelate trebuie sa fi fost anterior inregistrate in biblioteca, iar comanda “PN” nu are inteles de numar de program. Aceasta functie devine de asemenea efectiva chiar si in programul bibliotecii.
183
5-2.2.
Formatul Comenzii Program
CALL O= [Expresie] Q__ [Definire argument] (PN=___) MODIN O= [Expresie] Q__ [Definire argument] (PN=___) Desemnarea trebuie sa fie facuta in aceasta ordine, excluzand “PN” “PN” poate fi desemnat in sau inaintea definirii argumentului. O: Nume (numar) al programului care trebuie apelat x “=” poate fi adaugat si considerat ca o “expresie” O expresie este formata cu “o” urmat de “=” (un spatiu este permis intre “o” si “=” ). O “expresie” este privita asa cum este chiar daca o valoare este indicata dupa “=” (Exemplu : o=100). x x x
Intr-o expresie, un nume de program nu poate fi desemnat. Doar un numar program este permis. Intr-o expresie, un numar de program este rotunjit la cel mai apropiat numar intreg (cu fractii dupa punctele zecimale nerotunjite) si este tratat ca un numar cu patru cifre. “0” este considerat a fi 0000. Gama trebuie sa fie intre 0000 si 9999. Intr-o expresie, un sub-program nu este automat inregistrat la selectarea unui program. Asadar, desemnati numarul programului care sa fie utilizat cu comanda “PN” sau comanda “PREG” (descrisa mai tarziu), sau numarul programului inregistrat anterior in
biblioteca. In acest caz, retineti ca comanda “PN” poate fi folosita doar cu metoda de operare A sau B. x In [Expresie], nu trebuie folosit nici un spatiu. x Un spatiu este permis intre “0” si “=”, sau “=” si [Expresie] Q : Numarul de repetari (in intervalul de timp 9999) Atunci cand comanda Q este omisa, frecventa Q1 este stabilita automat. Argument : variabila=expresie, variabila=expresie, Data sau variabilele care trebuiesc transferate intre programe sunt stabilite. Aceste definiri pot fi omise. PN: Numarul de programe care vor fi folosite x Comanda “PN” poate fi omisa. Un spatiu este permis intre “PN” si “=”, sau “=” si [numar] x x
Comanda “PN” este folosita pentru desemnarea numarului de programe care trebuiesc folosite, si nu pentru operare. In programul apelat, se poate face referire la o valoare apelata de “PN”. 184
x
Comanda PN in secventa de comenzi CALL sau MODIN este inregistrata automat la alegerea programului pentru metoda de operare A sau B. (Aceasta este de asemenea realizata chiar cand numele programului nu este desemnat de o “expresie”.) Exceptand comanda PN, acolo mai este o metoda mentionata mai tarziu pentru inregistrarea programului. x x x x x 5-3.
Doar valori (intregi fara semn) pot fi desemnate pentru comanda “PN”. Variabile sau expresii aritmetice nu pot fi utilizate. O eroare este declansata atunci cand valoarea unei comenzi se afla dincolo de gama dintre 0 si 9999. Comanda “PN” este tratata ca un numar cu patru cifre. Daca PN = 1, inregistrati o0001. “PN” este o variabila locala. “PN” poate fi folosita in programul apelat. Daca “PN” a fost deja folosita pentru alte scopuri, definiti “1” la parametrul optional NC (bit) nr. 69, bit 4. Aceasta functie referitoare la “PN” poate deveni invalida. Aceasta functie poate deveni efectiva doar cu metoda de operare A sau B. Functia Inregistrare Program
Subprogramele care trebuiesc folosite in programul principal sunt anterior scrise in portiuni de program, si aceste subprograme sunt inregistrate la alegerea programului principal. 5-3-1.
Gama de Aplicare
Aceasta functie devine efectiva doar cu metoda de operare A sau B. Devine efectiva in programul bibliotecii, de asemenea. 5-3-2.
Format Comanda Program
PREGo___,o___,… Virgula “,” poate fi inlocuita de spatiu sau “/”. Un nume de program si altele (exceptind sirul ce incepe cu 0 sau :) sunt inregistrate. Nici o eroare sau alarma nu se declanseaza chiar daca nici un nume de program nu a fost ales dupa PREG. x x x x x x
Un nume de program este considerat ca un sir de caractere. De aceea, o1 si o0001 sunt programme diferite. Atat numarul programului, cat si numele programului pot fi indicate. O expresie nu poate fi folosita pentru un numar program. PREG trebuie sa fie in capatul secventei (numele secventei poate fi omis) G0, X sau Y nu sunt executate chiar daca una este indicata in secventa de comenzi PREG. Un program, apelat de programul indicat de PREG, este de asemenea inregistrat.
185
CAPITOLUL 11 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR 1. Instructiuni utilizator 1 Instructiuni utilizator 1 a fost dezvoltat pentru ai permite utilizatorului sa foloseasca functii de prelucrare de mare viteza singur Instructiuni utilizator 1 consta in urmatoarele trei functii: x Functie de ramificare x Functie variabila x Functie matematica 1-1. Functia de ramificatie x Functia de ramificatie controleaza ordinea de executie o secventelor din program. Poate avea instructiunea GOTO care determina un salt neconditionat si o instructiune IF care determina un salt conditionat x O alarma va apare daca destinatia saltului nu apartine programului a carui ramura este specificata. Cand este mai mult de o singura segventa de destinatie a saltului, saltul are loc la secventa cea mai apropiata de inceputul programului x In metoda de operare A, o comanda de ramificare cauta destinatia saltului de la inceputul programului. Cu cat destinatia saltului este mai aproape de sfarsitul programului, cu atat va fi mai lung timpul de executare a ramificatiei de program. In cazul in care se foloseste metoda de programare B, nu mai este nici o influenta asupra timpului de executie a functiei de ramificatie. x Un bloc care contine o comanda de ramificare nu poate avea nimic altceva decat numele programului, „/” (sari peste bloc) si numele secventei
x
Comenzile programate dupa destinatia saltului pana la sfarsitul blocului nu sunt luate in seama
x x
O alarma va apare daca o comanda de ramificare este executata in modul MDI Daca modul de operare A este selectat prin setarea parametrilor, ramificarea poate fi facuta rapid prin desemnarea etichetei secventei ca destinatie a comenzii de ramificare. Oricum, aceasta ramificare rapida este posibila pana la 30 de etichete de secvente de la inceputul programului. Pentru secvente cu etichete peste 30, destinatia comenzii de ramificatie este cautata de la inceputul programului, asa cum este facuta in mod conventional.
186
*
: Eticheta secventei: o secventa care contine ca nume caractere alfabetice x
Daca metoda de operare B este selectata prin setarea parametrilor, restrictiile indicate mai jos se aplica programului principal. a. Cand optiunea S este specificata in comanda de selectare, executarea unei comenzi de ramificare genereaza o alarma b. Numele secventei destinatiei unui salt trebuie sa fie o eticheta care este formata din caractere alfabetice. Daca numarul unei secvente este de format numeric, va apare o alarma „nedefinita” c. Pana la 30 de etichete de secvente pot fi utilizate, incluzand si cele care nu sunt specificate ca destinatie a unui salt. Daca numarul de etichete de secvente folosit depaseste limita, o alarma apare in selectia programului. Este recomandat sa folositi etichete de secvente doar pentru blocuri care vor fi destinatii ale salturilor
(0) Comanda GOTO [Functia] Este o functie de ramificare care determina un salt neconditionat. [Formatul de programare]
N: specifica un nume de secventa sau o eticheta a secventei de destinatie a sltului O instructiune GOTO si un nume de secventa (eticheta de secventa) trebuie separate printr-un spatu
187
(1) Comanda IF [Functia] Aceasta este o functie de ramificatie care determina un salt conditionat. Daca conditia este indeplinita, saltul are loc la destinatia specificata. Daca conditia nu este satisfacuta, se executa secventa urmatoare. [Formatul de programare]
Sunt sasetipuri de calificari dupa cum sunt prezentate in tabelul de mai jos: Operator Semnificatie Exemplu Continut Regula LT
Mai mic ca, <
IF [VC1 LT 5] N100
LE
Mai mic sau egal cu,
IF [VC1 LE 5] N100
EQ
Egal cu. =
IF [VC1 EQ 5] N100
NE
Diferit ,
IF [VC1 NE 5] N100
GT
Mai mare ca, >
IF [VC1 GT 5] N100
GE
Mai mare sau egal cu,
IF [VC1 GE 5] N100
Salt la N100 cand VC1 este mai mic decat 5 Salt la N100 cand VC1 este mai mic sau egal cu 5 Salt la N100 cand VC1 este egal cu 5 Salt la N100 cand VC1 este diferit de 5 Salt la N100 cand VC1 este mai mare decat 5 Salt la N100 cand VC1 este mai mare sau egal cu 5
Introduceti un spaiu de o parte si de alta a operatorului
188
1-2. Functia variabila [Functia] Functia variabila permite sa folositi o variabila ca in expresia X=VC1 in loc sa specificati direct valoarea numerica cum ar fi X100. acest lucru da porgramelor mai multa flexibilitate si versatilitate, doar introducand valori numerice pentru variabile putand utiliza acelasi program pentru mai multe piese asemanatoare. [Exemplu] Folosirea programului urmator va facilita prelucrarea geometriei aratate mai jos:
Inainte de inceperea operatiei setati variabilele folosind parametrii ca mi jos
VC1=60 raza primului cerc care va fi prelucrat VC2=-5 valoarea incremntala cu care se reduce raza VC3=10 numarul de cercur ce vor fi prelucrate [Detalii] x
Variabilele pot fi desemnate ca adrese (cu exceptia O si N) si adrese extinse.un simbol „=”, spatiu sau HT va fi folosit ca delimitator intre adresa si variabila Cand desemnezi o variabila cu codul G sau o adresa extinsa, totdeuna foloseste simbolul egal „=” Exemplu: G = VC1 (daca VC1=1, G = VC1 este interpretat ca G1)
x
Daca o valoare in afara intervalului permis pentru o adresa individuala este desemnata, apare o alarma. Pentru adrese care necesita sa folosesti un intreg, valoarea fractionala zecimala este rotunjita daca este folosit un numar real.
189
x
EMPTY Valoarea unei variabile nedefinite este reprezentata de „EMPTY”. In particular, variabilele locale care incep cu „P” sunt desemnate „EMPTY”. Alte variabile locale care nu incep cu „P” nu sunt desemnate variabile initiale chiar daca nu sunt definite.
x
Cum este interpretat „EMPTY” a. Cand o variabila este desemnata unei adrese Desemnarea unei variabile nedefinita este echivalent cu omiterea adresei. Folosirea unei variabile nedefinite in membrul drept determina o alarma: VC1 = EMPTY G90 X100 Y = VC1 Ļ G90 X100
VC1 = 0 G90 X100 Y = VC1 Ļ G90 X100 Y0
b. Cand o variabila nedefinita este folosita intr-o expresie operationala ”EMPTY” este interpretata ca 0 cu exceptia cazului cand nu sunt folosite simboluri operationale. VC1 = EMPTY VC2 = VC1 Ļ VC2 = EMPTY VC2 = +VC1 Ļ VC2 = 0 VC2 = VC1*VC1 Ļ VC2 = 0
VC1 = 0 VC2 = VC1 Ļ VC2 = 0 VC2 = +VC1 Ļ VC2 = 0 VC2 = VC1*VC1 Ļ VC2 = 0
c. Cand o variabila nedefinita este folosita pentru calificare, „EMPTY” este diferita de 0 doar cand EQ sau NE este folosit VC1 = EMPTY N1 IF [VC1 EQ EMPTY] N10 N2 Ļ Ramificare la N10 N1 IF [VC1 NE 0] N10 N2 Ļ Ramificare la N10 N1 IF [VC1 GE EMPTY] N10 N2 Ļ
VC1 = 0 N1 IF [VC1 EQ EMPTY] N10 N2 Ļ La urmatorul N2 N1 IF [VC1 NE 0] N10 N2 Ļ La urmatorul N2 N1 IF [VC1 GE EMPTY] N10 N2 Ļ 190
x
x
Ramificare la N10 Ramificare la N10 N1 IF [VC1 GE 0] N10 N1 IF [VC1 GE 0] N10 N2 Ļ N2 Ļ La urmatorul N2 La urmatorul N2 Variabile Array (matrice) Un Array este un set de date avand aceleas elemente. Numele array trebuie urmat imediat de o valoare inscrisa intre paranteze [ ] pentru a reprezenta elementul specific. Variabilele permit utilizarea unui array Un array nu poate fi folosit pentru variabile locale a. Variabile comune VC[n] b. Cateva variabile de sistem. Exemplu: VZOFX[n] (instructiuni utilizator 2) c. Variabile intrare/iesire (I/O) VDIN[n], VDOUT[n] (instructiuni utilizator 2) *: „n” este valoarea alocata Aceasta valoare este o valoare aritmetica. Valoarea folosita in expreiile aritmetice se numeste valoare alocata. Daca o variabila array este folosita intr-o expresie, apare o alarma.
1-2-1. Variabile comune Variabilele care sunt folosite in comun pentru programe de planificare, programe principale si subprograme fac referire la variabilele comune si ele pot fi referite sau modificate in oricare din aceste programe.
[Format de programare] Tip 1: V
C
Numeric Numeric: 1 la 200 standard 1 la 1000 optional
Tip 2: V C
[
Expresie
]
Expresie: 1 la 200 standard 1 la 1000 optional
191
[Detalii] x x
x
In specificatiile standard sunt 200 de variabile comune de la VC1 la VC200, optional acest numar de variabile poate fi crescut la 1000, de la VC1 la VC1000. VC001 sau VC01 sunt interpretate ca VC1 Variabilele comune pot fi setate folosind parametrii. Setarea variabilelor in intervalul VC1 la VC200 in specificatiile standard si intervalul VC1 la VC400 in specificatiile optionale nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprirea masinii. Variabilele din intervalul VC401 la VC1000 in specificatiile optionale sunt sterse la „EMPTY” cand masina este pornita. Cu Tipul 1 se specifica direct numarul variabilelei comune . Cu Tipul 2 variabilele comune sunt definite cu o expresie in concordanta cu formatul array.
Exemplu de definire cu Tipul 2 VC[1] interpretat ca VC1 VC[VC1 +1] interpretat ca VC11 cand VC1=10 x Daca rezultatul expresiei este in afara domeniului 1 la 200 in specificatii standard sau 1 la 1000 in specificatii optionale, apare o alarma.
1-2-2. Variabile locale Variabilele locale pot fi folosite in programele principale sau subprograme. Sunt validate doar pentru un program particular si pot fi setate, se poate face referire la ele sau modifica doar in acel program. Nu este permis sa utilizati variabile locale definite intr-un porgram oarecare intr-un alt program Cand variabila este setata de un argument ce cheama un subprogram, partea din stanga a variabilei locale, care este o variabila a subprogramului chemat, poate fi setata, referita sau modificata de subprogramul chemat. Aceste variabile pot fi folosite ca sa treceti argumente.
192
[Format] Tip 1: Litera Litera
Alfanumeric (1 sau 2 caractere)
O, N, V si P nu pot fi utilizate
Tip 2: P Litera
Alfanumeric (1 sau 2 caractere)
[Detalii] x O variabila locala poate fi setata prin definirea a cel mult 5 caractere exceptand cele pentru cuvintele rezervate in partea stanga a simbolului „=”. Variabilele locale ale subrutinei sunt sterse dupa ce subprogramul a fost executat de atatea ori cat era specificat. Un total de 255 variabile locale poate fi setat in modul 1 sau 2. toate variabilele locale sunt sterse prin resetarea masini, oprirea si repornirea tensiunii, NC reset etc. x
Variabilele locale sunt setate sau actualizate in acelasi mod, indiferent de tipul 1 sau tipul 2 al variabilei locale. Cand referim (definita in partea din dreapta simbolului „=”), oricum, procesarea difera intre cele doua tipuri de variabile locale, daca variabila la care se face referire nu a fost setata. Desi o alarma apare cu tipul 1 de variabila locala, o variabila locala este setata cu „EMPTY” definita ca valoare cand tipul 2 de variabila este folosit. x Adresele specificate pentru a desemna argumentul codului G al macroinstructiunilor sunt setate folosind o variabila numita cu „P” la inceput si sunt in referinta cu tipul 2 de variabile locale Exemplu: Specificand „G111 X100 Y200 P5” Se seteaza variabilele ca PX = 100, PY = 200 si PP = 5. daca un proces special este necesar pentru adresele omise, programul cere procesarea in subprogram apelat cu codul G macro
193
1-3. Functii matematice
Pentru a specifica valori numerice pentru variabile si caractere de adrese (X, Y, Z, I, K,...) expresii aritmetice pot fi specificate direct daca calcule algebrice sunt cerute pentru obtinerea valorilor numerice. [Format de programare] Caracter de adresa sau variabila = Expresie Expresie Operator + + * /
Denumire matematica Semn pozitiv Semn negativ Adunare Scadere Inmultire Impartire
Exemplu Programare conventionala
Exemplu +1234 -1234 X=12.3+VC1 X=12.3-VC1 X=VC1*10 X=VC1/10
X135
Programare folosind functii matematice X=100+XP2
XP2=35
1-4. Variabile de sistem Variabilele care sunt determinate de sistem sunt denumite ca variabile de sistem si se poate face referire sau actualiza In programe de planificare, programe principale sau subprograme. La o variabila de sistem se poate face referire sau se poate actualiza dupa executarea secventei imediat urmatoare celei in care se face referire sau se actualizeaza.
194
[Formatul de programare] Tip 1: V Litera
Maxim 6 caractere alfanumerice
Tip 2: V Litera
Maxim 6 caractere alfanumerice
[
Expresie
]
V – Toate variabilele de sistem au inainte “V” nu trebuie sa fie „C” [Detalii] x x x
Tipul fiecarei variabile de sistem este determinat si daca tipul folosit pentru a specifica un parametru specific difera fata de tipul predefinit, o alarma apare Unele variabile de sistem pot fi setate la setarea de zero datele de scule sau/si modul parametri Variabilele dsistem sunt clasificate in urmatoarele trei tipuri: a. Variabile de sistem de citire si scriere b. Variabile de sistem de citire si scriere care necesita atentie in scriere c. Variabile de sistemdoar de citire
Detalii despre aceste variabile sunt prezentate mai jos. 1-4-1. Variabile de sistem citre/scriere (1) Zero offset VZOF*[Expresie] *: Numele axelor X-Z, U-W,A-C Expresie: Numarul sistemului de coordonate de lucru Domeniu de valori: 1 la numarul seturilor de sisteme de coordonate de lucru Valorile de zero offset pentru sistemul de coordonate de lucru indicate de expresie pot fi citite si scrise. Pentru aceste operatii, sistemul de unitati este cel setat din parametri optionali NC (IMPUT UNIT SYSTEM). Axele sunt determinate de numele axelor destinate. x
Exemplul 1 Scrierea valorii zero offset a axei X la No.10 VZOFX[10]=20 x Sistem de unitati µm Valoarea zero offset la No.10 este 20 µm x Sistem de unitati mm Valoarea zero offset la No.10 este 20 mm 195
x Exemplul 2 Citirea valorii de zero offset a axei X la No.10 VC1=VZOFX[10] (valoarea offsetului la No.10 este 20mm) x Sistem de unitati µm VC1= 20000 x Sistem de unitati mm VC1= 20 (2) Valoarea de offset a lungimii sculei VTOFH[expresie] [expresie]: numarul offsetului lungimii de scula Domeniu de valori: 1 la numarul seturilor de date de scula Valorile de offset pentru lungimea sculei indicate de expresie pot fi scrise sau citite. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. x Exemplul 1 Scrierea valorii de offset a lungimii sculei la No.10 VTOFH[10]=20 x
Sistem de unitati µm
Valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20 µm
x Sistem de unitati mm Valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20 mm x Exemplul 2 Citirea valorii de offset a lungimii sculei la No.10 VC1=VTOFH[10] (valoarea offsetului lungimii sculei la No.10 este 20mm) x Sistem de unitati µm VC1= 20000 x Sistem de unitati mm VC1= 20 (3) Valorile de compensare a razei sculei VTOFD[Expresie]
196
Expresia: numarul compensarii razei sculei Valorile de compensare a arezei sculei pentru numarul indicat de expresie pot fi scrise si citite. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. x Exemplul 1 Scrierea valorii de compensare a razei sculei la No.10 VTOFD[10]=20 x Sistem de unitati µm Valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20 µm x Sistem de unitati mm Valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20 mm x Exemplul 2 Citirea valorii de compensare arazei sculei la No.10 VC1=VTOFD[10] (valoarea de compensare a razei sculei la No.10 este 20mm) x Sistem de unitati µm VC1= 20000 x Sistem de unitati mm VC1= 20 (4) Limita de cursa programabila pozitiva VPPL * *: Numele axei X la Z, U la W, A la C Limita de cursa programabila in directie pozitiva pentru axa indicata de numele axei poate fi scrisa si citita. Aceste setari sunt accesibile in modul de setare parametri la parametrii utilizator „ P PROG LIMIT WRK”. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. Valoarea care trebuie setata este determinata in sistemul de coordonate de lucru selectat. [Suplimentar] Nu este permis sa setati limita de cursa programabila pozitiva sub valoarea de pozitie setata ca limita de sfarsit de cursa in directie pozitiva. x Exemplul 1 Scrierea limitei programabile de cursa (+) a axei X VPPLX=500 x Sistem de unitati µm Limita programabila de cursa (+) este = 500 µm 197
x Sistem de unitati mm Limita programabila de cursa (+) este = 500 mm x Exemplul 2 Citirea limitei programabile de cursa (+) a axei X VC1=VPPLX (valoarea limitei programabile de cursa (+) este 500 mm) x Sistem de unitati µm VC1= 500000 x Sistem de unitati mm VC1= 500 [Suplimentar] Desi limita programabila de cursa (+) este setata in sistemul de coordonate de lucru, limita de sfarsit de cursa (+) este setata in sistemul de coordonate masina. (5) Limita de cursa programabila negativa VNPL * *: Numele axei X la Z, U la W, A la C Limita de cursa programabila in directie negativa pentru axa indicata de numele axei poate fi scrisa si citita. Aceste setari sunt accesibile in modul de setare parametri la parametrii utilizator „ P PROG LIMIT WRK”. Pentru aceasta operatie trebuie setat cu ajutorul parametrilor optionali IMPUT UNIT SYSTEM. Valoarea care trebuie setata este determinata in sistemul de coordonate de lucru selectat. [Suplimentar] Nu este permis sa setati limita de cursa programabila negativa sub valoarea de pozitie setata ca limita de sfarsit de cursa in directie negativa. x Exemplul 1 Scrierea limitei programabile de cursa (-) a axei X VNPLX=500 x Sistem de unitati µm Limita programabila de cursa (-) este = 500 µm x Sistem de unitati mm Limita programabila de cursa (-) este = 500 mm x Exemplul 2 Citirea limitei programabile de cursa (-) a axei X VC1=VNPLX (valoarea limitei programabile de cursa (-) este 500 mm)
198
x Sistem de unitati µm VC1= 500000 x Sistem de unitati mm VC1= 500 [Suplimentar] Desi limita programabila de cursa (-) este setata in sistemul de coordonate de lucru, limita de sfarsit de cursa (-) este setata in sistemul de coordonate masina. (6) Controlul imprimantei VPCNT Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 – 255 Este folosit cu o imprimanta Pentru a schimba o pagina de exemplu, setati codul „schimbare pagina” si trasmitetil imprimantei Daca aceasta variabila de sistem este tiparita utilizand o imprimanta, valoarea setata pentru VPCNT este iesire. Nimic nu este tiparit cand RS 232C nu este selectata de variabila de control a imprimantei VPRT. Cand parametrul optional (bit) No.8, bit 0 (8-biti JIS) este OFF, data de la 0 la 127 ($00 - $7F) este scoasa cu un bit de paritate (bit 7) Cand comanda „ PRINT VPCNT” este executata, comanda de scriere este efectuata dupa verificarea codului de control a imprimantei. De aceea pentru a executa doar controlul codului de imprimanta, executati comanda „SPRINT VPCNT” x Exemplu: Pentru a scoate doar „cod 31” (in hexazecimal 1F) catre imprimanta fara control asa cum am prezentat mai sus. VPCNT=31 SPRINT VPCNT
(7) Specificatii automate analiza rezultat 1 VOK1 Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 -6, 10 – 16 Este folosit impreuna cu imprimanta Este convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatele calibrarii. Legatura dintre setarea valorii pentru VOK1 si imprimanta este aratata mai jos. In orice caz, iesirea comprima caracterele.
199
PRINT VOK1 Valoare setata
Continutul tiparirii&afisaj
VOK1
=0 sau 10 [ ] (trei spatii) =1 sau 11 [OK] =2 sau 12 [+OK] =3 sau 13 [+NG] =4 sau 14 [-NG] =5 sau 15 [NG] =6 sau 16 [ ] (trei spatii) = EMPTY [ ] (trei spatii) Cu setarea *10 la *16, la iesire se obtin caractere marite Pe afisaj, rezultatul este afisat cu caractere de aceeasi marime indiferent daca se seteaza 0 – 6 sau 10 – 16 Cand setarea este facuta pentru caractere mari, este afisat urmatorul lucru Specificatii Epson $0E Specificatii Okuma PP-5000 $1F In alte specificatii fara un rezultat special (8) Specificatii automate analiza rezultat 1 VOK2 Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255 Este folosit impreuna cu imprimanta Este convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatele calibrarii. Legatura dintre setarea valorii pentru VOK2 si imprimanta este aratata mai jos. In orice caz, iesirea consta in opt caractere. PRINT VOK2 Valoare setata VOK2
`
Continutul tiparirii&afisaj =1 =2
[TOTAL OK] [TOTAL NG]
[Suplimentar] Intervalul de setare este 0 – 255 daca setarea este facuta doar pentru VOK2. pentru utilizare in combinatie cu PRINT, setarea trebuie sa fie „1 sau 2” ; setarea unei alte valori determina o alarma.
200
(9) Numarul calibrarii VNUM Interval de setare: 0 – 9999 Este utilizata impreuna cu imprimanta Este convenabil sa folositi aceasta variabila de sistem pentru a tipari rezultatele calibrarii. Legatura dintre setarea valorii pentru VNUM si imprimanta este aratata mai jos. In orice caz, iesirea consta in sapte caractere. PRINT VNUM Valoare setata
`
VNUM
Continutul tiparirii&afisaj =0 =1 =10 =100 =1000 = EMPTY
[NO. 0] [NO. 1] [NO. 10] [NO. 100] [NO. 1000] [NO. 0]
(10) Controlul imprimantei VINTG Domeniu de setare: 0 - ±99999.999 Toate datele trimise la imprimanta sunt tratate ca variabile cu virgula mobila; in sistemul de masura in mm, data este afisata cu pana la trei zecimale iar in sistemul de masura in inci, data este afisata cu pana la trei zecimale. Aceasta variabila de sistem pote fi folosita convenabil pentru a afisa datele in forma intreaga Legatura dintre valoarea setata pentruVINTG si imprimanta este aratata mai jos. In orice caz, iesirea consta in 12 caractere.
PRINT VINTG Valoare setata
`
VINTG
XX
Continutul tiparirii&afisaj =-99999999 =0 =99999999 =0
[-99999999] [0] [99999999] [0]
Cand PRINT XX este executata, valorea afisata va fi [0.000] in sistemul de masura in mm (11) Controlul imprimantei VPRT
201
Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255 Specifica destinatia iesirii si unitatea iesirii pentru caracterele insirate la imprimanta. Unitatea variabilei Destinatia iesirii Sistemul minim de Sistemul standard de unitati unitati Fara iesire VPRT=0 VPRT=4 Numai RS232C VPRT=1 VPRT=5 Afisare doar pe ecran VPRT=2 VPRT=6 RS232C si ecran VPRT=3 VPRT=7 Ecranul de afisaj indica ecranul personal in modul de operare. Iesirea catre RS232C este valida doar cand setarea parametrului optional (bit) No.2, bit 4 este ON. Setarea este facuta „0” cand se reporneste tensiunea de alimentare. Resetarea masinii nu influenteaza aceasta setare. Avand in vedere „sistemul minim de unitati” si „sistemul standard de unitati” pentru iesire, sistemul selectat este valid doar pentru variabile cu virgula mobila, si acelesi date sunt scose afara in diferite formate, in concordanta cu sistemul de unitati selectat. Numarul de caractere este „12” in ambele cazuri. Unele date care pot fi afisate cu sistemul minim de unitati nu pot fi in sistemul standard de unitati pana ce numarul de idgiti depaseste opt. In acest caz este afisat „+OVERFLOW” sau „OVERFLOW”. x Exemplu: VC1 = 12.34 PRINT VC1 Valoare setata VPRT
=
=0 - 3 = =4 - 7 sistem de unitati „inci”
Afisaj sistem de unitati „mm” sistem de unitati „inci” sistem de unitati „mm”
[0.012] [0.0012] [12.340]
[12.3400]
(12) Steag de comutare offset lungime scula/detectare rupere scula VFST Intervalul de setare: binar 8 biti (1 bait); 0 - 255 Modul de operare pentru masurarea automata a lungimii sculei si a detectarii automate a ruperii sculei poate fi desemnat.
202
Legatura intre fiecare bit si modul de operare este aratat in tabelul de mai jos. No. Bit
Bit 7
Bit 6 Bit 5 Bit 4 Bit 3 Bit 2 Bit 1 Bit 0
Modul de operare 1: lungimea sculei relativ la nasul brosei este folosita ca valoare de offset de lungime de scula 0: lungimea individuala a sculelor relativ la scula standard folosita pentru setarea sistemului de coordonate de lucru este folosita ca valoare de offset de lungime de scula Sa fie „0” Sa fie „0” Sa fie „0” 1: Axa X nu se pozitioneaza pentru atingerea senzorului. Setati „1” cand senzorul de atingere este setat independent de axa X 1: Este executat automat offsetul de lungime de scula/ detectarea ruperii sculei consecutiv in directia axei Z si apoi in directia axei Y 1: Este executat automat offsetul de lungime de scula/ detectarea ruperii sculei in directia axei Y 1: Este executat automat offsetul de lungime de scula 0: Este executat automat detectarea ruperii sculei
(13) Specificatiile culorilor grafice VGCLR Culorile afisajului grafic color pot fi desemnate. Desemnarea culorilor: VGCLR = n N: un numar intreg (0 la 9) Aceasta variabila de sistem este folosita pentru desemnarea culorii traseului afisat al sculei. n = 0: paraseste desemnarea culorilor n = 1: albastru n = 2: verde n = 3: albastru deschis n = 4: rosu n = 5: mov n = 6: galben n = 7: alb n = 8: negru n = 9: nu este afisat (14) Numar parametru monitorizare cuplu tarodare sincronizata VTMNO Domeniu de setare: 1 la 5
203
Numarul parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare in timpul tarodarii sincronizate poate fi citit/scris. Pana cand VTMNO este inlocuita, valoarea folosite anterior ramane valabila daca o noua valoare nu este specificata. x Exemplu 1: Scrierea parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare sincronizata numarul 3 VTMNO = 3 x Exemplu 2: Citirea parametrului de monitorizare a cuplului de tarodare sincronizata numarul 3 VC1 = VTMNO (15) Numarul parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei VSLNO Domeniu de setare: 1 la 5 Pentru functia de monitorizare supraincarcare brosa, numarul parametrului de monitorizare supraincarcare brosapoate fi citit/scris prin indicarea numarului parametrului. Pana cand VSLNO este inlocuita, valoarea folosite anterior ramane valabila daca o noua valoare nu este specificata. x Exemplu 1: Scrierea parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei numarul 3 VSLNO = 3 x Exemplu 2: Citirea parametrului de monitorizare a supraincarcarii brosei numarul 3 VC1 = VSLNO (16) Parametrul digital de avans de lucru F1 VPF1F[expresie] Expresie: numarul specificat pentru parametrul digital F1 de avans de lucru Valori permise: 1 la 9 Avansul de lucru specificat F1specificat ca numar parametru poate fi citit/scris. x Exemplu 1: Scrierea avansului de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3 VPF1F[3] = 20 x in sistem de unitati µm Avansul de lucru de 20 µm este setat pentru parametrul 3 x in sistem de unitati mm Avansul de lucru de 20 mm este setat pentru parametrul 3
204
x
Exemplu 2:
Ctirea avansului de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3 Valoarea asumata pentru avansul de lucru pentru parametrul digital numarul 3 este 20 mm VC1 = VPF1F[3] x in sistem de unitati µm VC1 = 20000 x in sistem de unitati mm VC1 = 20 (17) Parametrul digital F1 Valoare Maxima VPF1M[expresie] Expresie: numarul specificat pentru parametrul digital F1 de avans de lucru Valori permise: 1 la 9 Valoarea maxima a avansului de lucru specificat F1 specificat ca numar parametru poate fi citit/scris. x Exemplu 1: Scrierea avansului de lucru maxim pentru parametrul digital F1 numarul 3 VPF1M[3] = 20 x in sistem de unitati µm Avansul de lucru maxim de 20 µm este setat pentru parametrul 3 x in sistem de unitati mm Avansul de lucru maxim de 20 mm este setat pentru parametrul 3 x Exemplu 2: Ctirea avansului maxim de lucru pentru parametrul digital F1 numarul 3 Valoarea asumata maxima pentru avansul de lucru pentru parametrul digital numarul 3 este 20 mm VC1 = VPF1M[3] x in sistem de unitati µm VC1 = 20000 x in sistem de unitati mm VC1 = 20 (18) parametrul digital F1 acceleratie/deceleratie VPF1C Domeniu de setare: 0 la 4000000 Data parametrului digital F1 de acceleratie/deceleratie poate fi citit/scris Acest parametru este in mod uzual setat cu ajutorul parametrilor optionali NC (cuvant lung) No.22. 205
Data este citita sau scrisa in sistemul minim de unitati. x Exemplu 1: Scrierea datelor de accelerare/decelerare VPF1C = 20 x Exemplu 2: Citirea datelor de accelerare/decelerare Valoarea asumata pentru acest parametru accelerare/decelerare este 20 µm VC1 = VPF1C VC1 = 20 (19) Datele de management al sculelor VTLD* [expresie] *: 1 la 8 Expresie: numarul offsetului de scula Domeniu permis: 1 la numarul setarilor de scula Citirea/scrierea datelor de management a sculelor pot fi indicate cu expresia. Obiectivul de a fi citit sau scris este desemnat cu „*”. Explicatiile de mai jos arata cum datele sunt gestionate. a. VTLD1 : numarul grupului de scule b. VTLD2: modul de management al vietii sculelor Mod
Criterii de judecare pentru viata sculei
1 2
Viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul de aschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru
3
4 5
Viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date precum numarul total de gauri prelucrate
6 0
Viata sculei nu este efectuata
Inlocuirea cu scula de schimb cand viata sculei a expirat Cand comanda de scula T apeleaza viata sculei, scula uzata este specificata ca urmatoarea Nefolosita Scula nu este inlocuita cu scula de schimb si scula uzata este folosita in continuare Cand comanda de scula T apeleaza viata sculei, scula uzata este specificata ca urmatoarea Nefolosita Scula nu este inlocuita cu scula de schimb si scula uzata este folosita in continuare -
c. VTLD3 : steagul OK/NG Bit 0 la 4 : folosit pentru ale functii (nu modificati niciodata) 5 : NG1 6 : NG2 7 : NG3
206
d. VTLD4 ; steagul vietii sculei Bit 0 : viata sculei 1 : uzura sculei 2 : supraincarcare 3 : cuplu 4: 5 : rupere 6: 7 : utilizator e. VTLD5 : al doilea numar al offsetului de scula f. VTDL6 : al treilea numar al offsetului de scula g. VTLD7 : valorile de setare pentru managementul vietii sculei h1 : 2 biti de date x
Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul de aschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru (mod 1 la 3) 0 h1 32 767 (unitati: minute) x Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date (cum ar fi numarul total de gauri prelucrate) (mod 4 la 6) 0 h1 32 767 (unitati: minute) x Cand managementul vietii sculei nu este executat (mod 0) Fara restritii h. VTLD8 : valoarea ramasa a vietii sculei 3 3iti de date 2 biti la stanga 1 bit la dreapta x
Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul timpul de aschiere acumulat in care scula cand se deplaseaza cu avansul de lucru (mod 1 la 3) - 32768 h3 32767 (unitati: minute) 0 h3 59 (unitati: secunde) Exemple: Citirea timpului de viata ramas pentru scula al carui numar de management este 10 1) Citirea in unitati de minute VC1 = VTLD8[10]/256 [Eliminarea bitului nesemnificativ] VC1 = FIX[VC1] 2) Citirea in unitati de secunde
207
VC1 = VTLD8[10] VC1 = VC1 AND 255 [Mascarea bitului nesemnificativ] x Cand viata sculei este judecata avand ca baza de calcul date (mod 4 la 6); 0 h2 65535 Totdeauna h3 = 0 x Cand managementul vietii sculei nu este executat (mod 0) Fara restrictii (20) MOP numarul sculei VMPT Intervalul de setare: 0 – 9 intreg Aceasta variabila de sistem seteaza numarul de clasificare al datei de scula MOPTOOL. Cand se foloseste aceeasi scula pentru degrosare si finitie, selectarea datei de scula MOP-TOOL poate fi schimbata prin setarea numerelor diferite pentru VMPT. x Exemplu: Introdu VMPT = 0 in programu NC pentru prelucrarea de degrosare si VMPT = 1 pentru finitie cu urmatoarele setari pentru numarul sculei pentru datele de scula MOP-TOOL: Numarul sculei in datele MOP-TOOL = 50-0 date de scula de degrosare Numarul sculei in datele MOP-TOOL = 50-0 date de scula de finitie (21) MOP Control 1 VMPC1 Extensie: numarul offsetului de scula Valori permise: 1 la numarul seturilor de date de scula Este posibil sa desemnati exemple de date neincarcate (pentru metoda de date colective) Exemplul de date neincarcate este valid dar cand VMPC2 = 1 si modul de operare MOP-TOOL este „monitorizare” x Bit 7 1: Exemplul de date neincarcate ON 0: Exemplul de date neincarcate OFF x Bit 0 la Bit 3 Desemneaza numarul de date de incarcare pentru neincarcate trebuie executat x Exemplu: VMPC1 = #80H.....exemplul de date sub conditiile datele incarcate No.1 VMPC1 = #81H.....exemplul de date sub conditiile datele incarcate No.2 VMPC1 = #82H.....exemplul de date sub conditiile datele incarcate No.3
care exemplu de date
de neincarcare pentru de neincarcare pentru de neincarcare pentru
208
. . VMPC1 = #8FH.....exemplul de date sub conditiile de neincarcare pentru datele incarcate No.16 VMPC1 = #00H.....exemplul de de neincarcare OFF (22) MOP Control 2 VMPC2 Desemneaza starea de ON/OFF pentru MOP-TOOL 0: MOP OFF 1: MOP ON (23) MOP Control 3 VMPC3 Monitorizarea supraincarcarii poate fi comutata ON/OFF x Bit 7 1: datele de incarcare No.1 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.1 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 6 1: datele de incarcare No.2 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.2 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 5 1: datele de incarcare No.3 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.3 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 4 1: datele de incarcare No.4 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.4 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 3 1: datele de incarcare No.5 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.5 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 2 1: datele de incarcare No.6 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.6 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 1 1: datele de incarcare No.7 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.7 monitorizarea supraincarcarii OFF x Bit 0 1: datele de incarcare No.8 monitorizarea supraincarcarii ON 0: datele de incarcare No.8 monitorizarea supraincarcarii OFF (24) MOP Control 4 VMPC4 Functia de reducere a aerului la aschiere poate fi comutata ON/OFF x Bit 7 209
1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.1 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.1 OFF x Bit 6 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.2 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.2 OFF x Bit 5 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.3 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.3 OFF x Bit 4 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.4 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.4 OFF x Bit 3 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.5 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.5 OFF x Bit 2 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.6 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.6 OFF x Bit 1 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.7 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.7 OFF x Bit 0 1: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.8 ON 0: reducerea aerului de aschiere pentru datele No.8 OFF (25) MOP Control 5 VMPC5 Folosita pentru comutarea functiei de control adaptiv ON/OFF x Bit 7 1: control adaptiv pentru datele No. 1 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 1 OFF x Bit 6 1: control adaptiv pentru datele No. 2 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 2 OFF x Bit 5 1: control adaptiv pentru datele No. 3 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 3 OFF x Bit 4 1: control adaptiv pentru datele No. 4 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 4 OFF x Bit 3 1: control adaptiv pentru datele No. 5 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 5 OFF x Bit 2 210
1: control adaptiv pentru datele No. 6 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 6 OFF
x Bit 1 1: control adaptiv pentru datele No. 7 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 7 OFF x Bit 0 1: control adaptiv pentru datele No. 8 ON 0: control adaptiv pentru datele No. 8 OFF
1-4-2. Variabilele de sistem citire/scriere cer atentie speciala la scriere Variabilele de sistem ((1) la (9)) exprimate mai sus au influente critice asupra operarii masinii. Dupa ce au fost scrise, suprafetele prelucrate se vor deteriora sau vor rezulta interferente neasteptate daca valorile scrise sunt resetate la valorile originale. De aceea nu scrieti aceste valori decat daca este absolut necesar. (1) Valoarea de limita de sfarsit cursa pozitiva VPSL* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Limita de cursa in directie pozitiva pentru axa indicata de numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ P PROG LIMIT MC” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea ce trebuie setata este determinata in sistemul de coordonate al masinii. [Suplimentar] Valoarea de limita de cursa (+) este setata ca o valoare in sistemul de coordonate al masinii, dar daca acest sistem de variabile este rescris, valoarea, convertita la valoarea sistemului de coordonate de lucru este setata simultan ca limita finala de cursa programabila (+) x Exemplu: Citirea limitei de cursa (+) pe axa X Considerati ca: Limita de cursa (+) este 500mm in sistemul de coordonate de lucru si zeroul de lucru al sistemului curent de coordonate de lucru No.2 este X = 150mm VC1 = VPSLX ...........citirea limitei de cursa (+) in sistemul de coordonate masina VC2 = VACOD ..........citirea numarului sistemului de coordonate curent VC3 = VC1 – VZOFX[VC2]....conversia valorii citite de limita de cursa (+) intr-o valoare in sistemul de coordonate de lucru
211
x Sistemul de unitati µm VC1 = 650000 VC2 = 2 VC3 = 500000 x Sistemul de unitati mm VC1 = 650 VC2 = 2 VC3 = 500
(2) Valoarea de limita de cursa negativa VNSL* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Limita de cursa in directie negativa pentru axa indicata de numele axei poate fi citita/scrisa. Setarea datelor pentru parametrii utilizator „ N PROG LIMIT MC” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea ce trebuie setata este determinata in sistemul de coordonate al masinii. [Suplimentar] Valoarea de limita de cursa (-) este setata ca o valoare in sistemul de coordonate al masinii, dar daca acest sistem de variabile este rescris, valoare, convertita la valoarea sistemului de coordonate de lucru este setata simultan ca limita de cursa programabila (-) x Exemplu: Citirea limitei de cursa (-) pe axa X Considerati ca: Limita de cursa (-) este -500mm in sistemul de coordonate de lucru si zeroul de lucru al sistemului curent de coordonate de lucru No.2 este X = 150mm VC1 = VNSLX ...........citirea limitei de cursa (-) in sistemul de coordonate masina VC2 = VACOD ..........citirea numarului sistemului de coordonate curent VC3 = VC1 – VZOFX[VC2]....conversia valorii citite de limita de sfarsit de cursa (-) intro valoare in sistemul de coordonate de lucru x
Sistemul de unitati µm
VC1 = -650000 VC2 = 2 VC3 = -500000 x Sistemul de unitati mm VC1 = -650 VC2 = 2 VC3 = -500
(3) Valoarea de compensare a jocului de intoarcere VBLC* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Valoarea de compensare a jocului de intoarcere pentru axa indicata de numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ BACKLASH” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM). x Exemplu: Citirea valorii de compensare a jocului de intoarcere pentru axa X Considerati ca valoarea de compensare a jocului pentru axa X este 0.005mm 212
VC1 = VBLCX x In sistemul de masura in µm VC1 = 50 x In sistemul de masura in mm VC1 = 0.05 (4) Latimea semnalului „in pozitie” VINP* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Valoarea semnalului „in pozitie” pentru axa indicata de numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ IN POSITION” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM). Exemplu: Citirea valorii semnalului „in pozitie” pentru axa X Considerati ca valoarea semnalului „in pozitie” pentru axa X este 0.003mm VC1 = VINPX x In sistemul de masura in µm VC1 = 3 x In sistemul de masura in mm VC1 = 0.003 (5) Largimea semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” VHPI* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Valoarea semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” pentru axa indicata de numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ IN POSITION (H)” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM). x Exemplu: Citirea valorii semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” pentru axa X Considerati ca valoarea semnalului „in pozitie” pentru pozitia „acasa” pentru axa X este 0.020mm VC1 = VHPIX x In sistemul de masura in µm VC1 = 20 x In sistemul de masura in mm VC1 = 0.02 (6) Originea sistemului de coordonate masina VMOF* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C 213
Valoarea semnalului de zero al sistemului de coordonate masina pentru axa indicata de numele axei poate fi citita/scrisa, setarea datelor pentru parametrii utilizator „ ZERO OFFSET (MACHINE)” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC (INPUT UNIT SYSTEM). x Exemplu: Citirea valorii de origine in sistemul de coordonate masina pentru axa X Considerati ca valoarea pozitiei de zero in sistemul de coordonate masina pentru axa X este 2675.632mm VC1 = VMOFX x In sistemul de masura in µm VC1 = 2675632 x In sistemul de masura in mm VC1 = 2675.632 (7) Locatia de pozitie „acasa” VHPP*[expresie] *: numele axei; X la Z, U la W, A la C [expresie]: numarul pozitiei „acasa” Valori permise: 1 la 32 Locatia de pozitie „acasa” poate fi citita/scrisa prin indicarea numarului din expresie si de asemenea prin indicarea numelui axei. Pozitia „acasa” este referentiata la pozitia de zero a masinii. Setarea datelor pentru parametrii de sistem „ HOME POSITION 1-32” este posibila in modul de setare a parametrilor. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. x Exemplu: Citirea valorii No.3 pentru pozitia „acasa” pentru axa X Considerati ca pozitia „acasa” No.3 pentru axa X este la 457.987mm VC1 = VHPPX[3] x In sistemul de masura in µm VC1 = 457987 x In sistemul de masura in mm VC1 = 457.987 (8) Valoarea senzorului contact VSAP* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Punctul de contact al senzolrului sau punctul de atingere dupa executia unui subprogram (MSB) pentru ciclu automat de calibrarepoate fi citit sau scris. Valoarea in sistemul de coordonate pentru pozitia de contact a axei desemnate prin numele acesteia este scrisa sau citita. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de
214
unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitiei encoderului. x Exemplul 1: Citirea valorii senzorului de contact pentru axa X Considerati ca: x Valoarea punctului senzorului de contact fata de pozitia de zero a encoderului: 3500mm x Originea sitemului de coordonate al masinii: 2000mm x Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2 x Punctul de zero (X) in sistemul de coordonate de lucru: 700mm VC1 = VSAPX..........citirea punctului de contact al senzorului, referentiat fata de punctul de zero al pozitiei encoderului
VC2 = VC1 – VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul de coordonate masina
VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate de lucru
VC4 = VC2 – VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul de coordonate de lucru
x In sistemul de masura in µm VC1 = 3500000 VC2 = 1500000 VC3 = 2 VC4 = 800000 x In sistemul de masura in mm VC1 = 3500 VC2 = 1500 VC3 = 2 VC4 = 800 (9) Numarul sculei active VTLCN Numarul sculei prezenta in brosa poate fi citit si scris x Exemplu: Citirea numarului sculei active VC1 = VTLCN [Suplimentar] Doar citire pentru masinile cu magazie de scule (10) Numarul sculei urmatoare VTLNN Numarul sculei urmatoare poate fi citit si scris x Exemplu: Citirea numarului sculei active VC1 = VTLNN [Suplimentar] Doar citire pentru masinile cu magazie de scule
215
1-4-3. Citirea doar a variabilelor de sistem (1) Valori calculate VRCO* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C Valoarea calculata (CON) pentru axa desemnata de numele axei poate fi citita. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC. Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitiei encoderului. x Exemplul 1: Citirea valorii calculate pentru axa X Considerati ca: x Valoarea calculata: 3750mm x Originea sitemului de coordonate al masinii: 2500mm x Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2 x Punctul de zero (X) : 800mm VC1 = VRCOX..........citirea valorii calculate (referentiata fata de punctul de zero al pozitiei encoderului)
VC2 = VC1 – VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul de coordonate masina
VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate de lucru
VC4 = VC2 – VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul de coordonate de lucru
x In sistemul de masura in µm VC1 = 3750000 VC2 = 1250000 VC3 = 2 VC4 = 450000 x In sistemul de masura in mm VC1 = 3750 VC2 = 1250 VC3 = 2 VC4 = 450 (2) Data de pozitie actuala VAPA* *: numele axei; X la Z, U la W, A la C
Valoarea actuala (APA) pentru axa desemnata de numele axei poate fi citita. Pentru aceasta operatie, setarea se face in sistemul de unitati ai parametrilor optionali ai NC(INPUT UNIT SYSTEM). Valoarea se refera fata de punctul de zero al pozitiei encoderului. x Exemplul 1: Citirea valorii actuale pentru axa X Considerati ca: x Valoarea actuala: 3750mm x Originea sitemului de coordonate al masinii: 2500mm x Sistemul de coordonate de lucru selectat: No.2 x Punctul de zero (X) : 800mm
216
VC1 = VAPAI..........citirea valorii actuale a masinii (referentiata fata de punctul de zero al pozitiei encoderului)
VC2 = VC1 – VMOFX.....valoarea citita este convertita intr-o valoare in sistemul de coordonate masina
VC3 = VACOD...............citirea numarului presetat pentru sistemul de coordonate de lucru
VC4 = VC2 – VZOFX[VC3]............valoare convertita intr-o valoare in sistemul de coordonate de lucru
x In sistemul de masura in µm VC1 = 3750000 VC2 = 1250000 VC3 = 2 VC4 = 450000 x In sistemul de masura in mm VC1 = 3750 VC2 = 1250 VC3 = 2 VC4 = 450 (3) Numarul sistemului de coordonate de lucru activ VACOD Numarul sistemului de coordonate de lucru al sistemului de coordonate de lucru selectat in prezent poate fi citit x Exemplul 1: Numarul sistemului de coordonate de lucru prezent No.2 VC1 = VRCOX VC2 = VC1 – VMOFX VC3 = VACOD VC4 = VC2 – VZOFX[VC3] VC3 = 2 (4) Numarul sculei active VATOL Numarul de management a sculei (tipul scueli + numarul scueli) al sculei prezenta in brosa poate fi citit. Data este de format doi baiti: primii sase biti cei mai semnificativi arata tipul sculei iar urmatorii zece biti mai putin semnificativi reprezinta numarul sculei. Tipul sculei (cateva tipuri de scule nu pot fi setate, depinzand de specificatiile masinii)
bit 15 0: scula normala 1: scula cu diametru mare (L) bit 14 la bit 11 0: scula normala 1: scula grea (M) 2: scula plana (P) 3: scula plana grea (PM)
4: scula atasata (A) 5: scula atasata grea (AM) 6: scula pentru axa U (U)
217
Numarul sculei
x Exemplul 1: Citirea numarului de management al sculei active (scula normala cu numarul sculei 10) VC1 = VATOL VC1 = 10 (#0000000000001010) x Exemplul 2: Citirea numarului de management al sculei active (scula de diametru mare cu numarul sculei 10) VC1 = VATOL VC1 = 32778 (#1000000000001010) x Exemplul 3: Citirea numarului sculei active (scula grea cu numarul sculei 1) VC1 = VATOL VC2 = VATOL AND #03FFH VC1 = 2049 (#0000100000000001) VC2 = 1 (#0000000000000001) (5) Numarul sculei urmatoare VNTOL Numarul de management (tipul sculei + numarul sculei) al sculei urmatoarece ce va fi folosita poate fi citit. Data este de format doi baiti: primii sase biti cei mai semnificativi arata tipul sculei iar urmatorii zece biti mai putin semnificativi reprezinta numarul sculei.
Tipul sculei (cateva tipuri de scule nu pot fi setate, depinzand de specificatiile masinii)
bit 15 0: scula normala 1: scula cu diametru mare (L)
218
bit 14 la bit 11 0: scula normala 1: scula grea (M) 2: scula plana (P) 3: scula plana grea (PM)
4: scula atasata (A) 5: scula atasata grea (AM) 6: scula pentru axa U (U)
Numarul sculei
x Exemplul 1: Citirea numarului de management al sculei urmatoare (scula normala cu numarul sculei 10) VC1 = VNTOL VC1 = 10 x
Exemplul 2:
Citirea numarului de management al sculei urmatoare (scula de diametru mare cu numarul sculei 10) VC1 = VNTOL VC1 = 32778 x Exemplul 3: Citirea numarului sculei urmatoare (scula grea cu numarul sculei 1) VC1 = VNTOL VC2 = VNTOL AND #03FFH VC1 = 2049 VC2 = 1 (6) Numarul sistemului de coordonate si seturile de date de scule (codul de specificatii NC No. 2) VSPCO Codul de specificatii de un bait care indica numarul sistemului de coordonate si seturile datelor de scule poate fi citit. Legatura dintre bitul de date si specificatii este prezentat in tabelul de mai jos: No. bit Specificatie Bit 7 100 seturi de date de scula Bit 6 300 seturi de date de scula Bit 5 200 seturi de date de scula Bit 4 50 seturi de sisteme de coordonate Bit 3 20 seturi de sisteme de coordonate
219
Bit 2 Bit 1 Bit 0
Volum mare pentru functia de stocare program
(7) Cod de specificatii pentru generatorul de subprograme (cod de specificatii NC No. 24) VSPSB Codul de specificatii de un bait care indica specificatiile generatorului de subprograme poate fi citit. Legatura dintre bitul de date si specificatii este prezentat in tabelul de mai jos: No. bit Specificatie Bit 7 Generator subprogram creare subprograme, scula standard 150mm Bit 6 Subprogram pentru masurarea piesei Bit 5 Subprogram pentru zero offset automat Bit 4 Subprogram pentru verificarea dimensiunilor Bit 3 Subprogram pentru dispozitiv optic de masurare piesa Bit 2 Subprogram pentru detectare automata rupere scula Bit 1 Subprogram pentru compensare automata raza scula Bit 0 Subprogram pentru determinarea automata a offsetului de lungime scula (8) Blocare masina VMLOK Este posibil sa citesti daca sau nu starea NC in starea masina blocata x Exemplul 1 Cand NC este in starea de masina blocata VC1 = VMLOK VC1 = 128 x Exemplul 2 Cand NC nu este in starea de masina blocata VC1 = VMLOK VC1 = 0 (9) Unghiul de vizualizare grafica 3D (orizontal) VGRH Unghiul de vizualizare din planul orizontal in afisajul grafic 3D poate fi citit. Valoarea unitatilor citite este in grade (0) x Exemplu: Citirea unghiului de vizualizare grafica 3D in plan orizontal H VC1 = VGRH (10) Unghiul de vizualizare grafica 3D (vertical) VGRV Unghiul de vizualizare din planul vertical in afisajul grafic 3D poate fi citit. Valoarea unitatilor citite este in grade (0) 220
x Exemplu: Citirea unghiului de vizualizare grafica 3D in plan vertical V VC1 = VGRV (11) Valoarea avansului de fixare VFMDX Valoarea avansului de fixare (data setata pentru parametrul optional (cuvant lung) NC No. 10) poate fi citita. x Exemplu: Citirea valorii avansului de fixare: VC1 = VFMDX (12) Sistemul de unitati al programului VINCH Sistemul de unitati (setat pentru NC de parametrul optional (IMPUT UNIT SYSTEM) sau parametrul optional NC (bit) No.3, bit 0 la bit 7 si No.4 bit 0) folosit pentru programul carea este executat poate fi citit. x
Exemplul 1:
Daca setarea pentru „SISTEMUL DE UNITATI DE LUNGIME” al parametrului optional NC No.3 este „inc” si respectiv „1” VC1 = VINCH VC1 = 3 Mai jos este aratat ecranul de setare al parametrilor optionali NC si unitatile de setare ai parametrilor optionali (bit)
221
x
x Numar parametru
Ecranul de setare al parametrilor optionali NC
Parametrul optional NC (bit) No.3, bit 0 la bit7 si No.4 bit0 Numar bit
Fara nota verificare
Unitatea pentru distanta este ori „mm” ori „inci”
inci
mm
1
Unitatile sunt „1 mm”, „1 inci”, „1 grad” ori „1 sec”
La fel ca indicatia din stanga
Conform cu setarea bit 1 la 5 si bit 7 la No.3 si bit 0 la No.4
0.01mm
0.001mm
0.1 mm/min, 0.01 in/min
1 mm/min, 0.1 in/min
0.001mm/rot, 0.0001 in/rot
0.01 mm/rot, 0.001 in/rot
0.01 sec
0.1 sec
La fel ca indicatia din stanga
Conform cu setarea bit 1 la 5 si bit 7
0.001 sec
0.1 sec
0.0001 grade
0.001 grade
3 4
5 6 7 4
Nota verificare
0
2
3
Continut
0
Unitatea de distanta este „0.01mm” ori „0.001mm” Unitatea pentru avans de lucru este „0.1mm/min, 0.01in/min” sau „1 mm/min, 0.1 in/min” Unitatea pentru avans de lucru este „0.001mm/min, 0.0001in/min” sau „0.01 mm/min, 0.001 in/min”
Unitatea de timp este „0.01 sec” sau „0.1 sec” Pentru datele cu punc zecimal, punctul zecimal indica 1mm, 1 inch, 1 grad sau 1 sec Unitatea pentru timp este 0.001 sec sau 0.1 sec (*1) Unitatea pentru unghi este 0.001 grade sau 0.0001 grade (*2)
222
(*1)
Daca setarea pentru bitul 5 este „1”, unitatea pentru timp este totdeauna 0.01 sec
(*2)
Setarea pentru bitul 0 este valida doar cand specificatia comutabila inci/mm este selectata. * aria permisa pentru operatiile de citire si scriere sunt stabilite de parametrul optional (bit) No.34 bit4
(13) Steagul secventei de repornire VRSTT Steagul se face On cand comanda de restart (RS) este executata in modul automat si se face OFF dupa ce secventa desemnata poate fi citita. Domeniul de setare: binar 8 biti x Exemplul 1 In timpul secventei de restart VC1 = VRSTT VC1 = 128 x Exemplul 2 Nu in timpul secventei de restart VC1 = VRSTT VC1 = 0
(14) Contorul de timp de operare VDTIM[Į,ß] Į = 1: timp cat alimentarea a fost ON 4: timp aschiere
2: timp operare NC 3: timp rotatie brosa 5: timp introducere date externe
ß = 1: valoare numarata
2: valoare setata
Timpul numarat de numaratoare si valorile lor setate sunt citite. x Exemplu: Secventa sare la N010 cand contorul de timp atinge 10 ore
(15) Numarator de lucru VWRKC[Į,ß]
223
Į = 1: numarator de lucru A 3: numarator de lucru C
2: numarator de lucru B 5: numarator de lucru D
ß = 1: valoare numarata
2: valoare setata
Timpul numarat de numaratoare si valorile lor setate sunt citite. x Exemplu: Secventa sare la N010 cand valoarea numarata de contorul A ajunge la 5
(16) Codurile G VGCOD[expresie] Expresie: un grup de numere al codului G Domeniu permis: 1 la 96 Modul prezentelor grupuri G cod pot fi citite Valoarea citita este o valoare numerica a codului G. Totusi „254” este citit ca G00 Grup Cod G Grup Cod G G0 G1 G2 G3 G60 G90 G91 1 12 G4 G94 G95 2 13 G10 G11 G61 G64 3 14 G15 G16 G20 G21 4 15 G17 G18 G19 G30 5 16 G22 G23 G31 6 17 G40 G41 G42 G09 7 18 G43 G44 G62 8 19 G50 G51 G92 9 20 G71 21 G53 G54 G55 G56 G57 G58 G59 10 G101 – G120 32 G73 G74 G76 G80 G81 G82 G83 G186 G187 66 G84 G85 G86 G87 G89 G274 11 G174 G175 78 G284 x Exemplul 1: In modul G00 VC1 = VGCOD[1] VC1 = 254
224
x Exemplul 2: In modul G1 in mod incremental VC1 = VGCOD[1] VC2 = VGCOD[12] VC1 = 1, VC2 = 91 (17) Codul S VSCOD Valoarea comandata pentru viteza de rotatie a brosei poate fi citita ca programata. Setarea vitezei brosei din comutatorul de pe panou este ignorata si valoarea programata este citita in program. x Exemplu: S1200 VC1 = VSCOD VC1 = 1200 (18) Codul F VFCOD Valoarea de comanda pentru avansul de lucru (F) pote fi citita. Setarea avansului de lucru din comuatorul de pe panou este ignorata si unitatea datelor care sunt citite este 0.1 mm/min (pentru modul avans per minut) sau 1 µm/rot (pentru modul avans per rotatie). Tineti cont de faptul ca conversia pentru sistemul de masura Englez (inci) nu este transferata. x Exemplul 1: Citirea avansului in unitati inci/rev la variabila VFCOD/10 cand sistemul de unitati programat este „mm” si modul G94 este activ. VC1 = VFCOD/10 x Exemplul 2: Citirea avansului in unitati inci/rev la variabila VC1 cand sistemul de unitati programat este „inci” si modul G95 este activ. VC1 = VFCOD/[1000x25.4] Tineti cont ca VFCOD citeste doar comenzi F de 4 digiti si nu vor fi schimbate in comenzi F de un digit. (19) Codul D VDCOD Numarul actual al numarului de compensare a razei sculei poate fi citit. x Exemplu: Considerti ca numarul actual de compensare a razei sculei este „5” VC1 = VDCOD VC1 = 5 (20) Codul H VHCOD
225
Numarul actual al numarului de compensare a offsetului lungimii sculei poate fi citit. x Exemplu: Considerti ca numarul actual de compensare a offsetului lungimii sculei este „5” VC1 = VHCOD VC1 = 5 (21) Imagine in oglinda VMRI Starea actuala a functiei de imagine in oglinda poate fi citita.. datele au lungime de un bait (8 biti) si fiecarei axe ii corespunde un bit. Imagine in oglinda ON: 1 Imagine in oglinda OFF: 0
x Exemplu: Procedura pentru verificarea daca functia de imagine in oglinda este activa sau nu pentru axele X si Z VC1 = 1 + 4 masca axei X (2) + masca axei Z (2) VC2 = VMRI AND VC1 IF [VC2 EQ 0] N1 (22) Ceasul intern VPMNT: un „numarator de minute” care este sters din ora in ora poat fi citit Domeniu permis: 0 – 59 (unitati: minute) VRMNT: un numarator de minute liber pe 4 baiti poate fi citit VPHUR: un „numarator de ore” care este sters zilnic poat fi citit Domeniu permis: 0 – 23 (unitati: ore) VRHUR: un numarator de ore liber pe 4 baiti poate fi citit VQDAT: un numarator de zile liber pe 2 baiti poate fi citit Numaratorul de zile este resetat prin pornirea/oprirea alimentarii NC x Exemplu: Pornirea ceasului de 60 minute Exemplul de mai jos considera ca durata dupa pornirea tensiunii NC este mult mai mica de doua minute. VC1 = VRMNT NA1 VC2 = VRMNT – VC1 IF [VC2 GE 60] NA2
226
GOTO NA1 (23) Interventia manuala la schimbarea ponderii VMSF* *: numele axei X la Z, U la W, A la C Interventia manuala la schimbarea ponderii pentru xa indicata de numele axei poate fi citita. Pentru aceasta operatie, sistemul de unitati este cel setat cu parametri optionali ai NC. x Exemplu: Citirea interventiei manuale la schimbarea ponderii Considerati ca interventia manuala la schimbarea ponderii (X) este 150mm VC1 = VMSFX x Unitati µm VC1 = 150000 x Unitati mm VC1 = 150 (24) Monitorizarea cuplului in timpul tarodarii sincronizate VTMDT[expresie] Expresie: numarul parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizata Domeniu de setare: 1 la 5 Valoarea setata pentru numarul parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizata desemnat de expresie poate fi citit. x Exemplu: Citirea valorii parametrului de monitorizare a cuplului la tarodarea sincronizata numarul No. 3 (Considerati ca valoarea setata pentru acet parametru este 100 Kgf*m) VC1 = VTMDT[3] VC1 = 100 (25) Parametru de supraincarcare brosa VSLDT[a,b] a: numarul parametrului de monitorizare supraincarcare brosa domeniu de setare: pana la 5 b: tipul parametrului monitorizare supraincarcare brosa domeniu de setare: pana la 3 1.....valoarea maxima de incarcare (%) pentru parametrul de supraincarcare brosa 2.....timpul de suprasarcina continua (sec.) pentru parametrul de supraincarcare brosa 3.....modul de monitorizare (nivelul de alarma) pentru parametrul de supraincarcare brosa Este posibil sa cititi valoarea setata a parametrului pentru monitorizarea supraincarcarii brosei (monitorizare incarcare simpla) desemnat de „a”
227
x Exemplu Citirea valorii pentru timpul de supraincarcare continua a parametrului de supraincarcare a brosei No. 3 (Considerati ca valoarea timpului de supraincarcare continua a parametrului No. 3 este 10 sec.) VC1 = VSLDT[3,2] VC1 este 10 sec (26) Numarulde scule pentru magazia automata de scule (ATC) VSPTN Numarul locasurilor din magazia de scule poate fi citit x Exemplu Citirea numarului de locasuri din magazia de scule (ATC) (Considerati ca numarul de scule din magazie este „50”) VC1 = VSPTN VC1 = 50 (27) Numarul paletului (PPC) (pentru specificatiile PPC) VPLNO Numarul paletului care se afla montat pe masa masinii poate fi citit. Cand prelucrarea pieselor identice foloseste cativa paleti, variabila de sistem VPLNO este folosita pentru desemnarea diferitelor sisteme de coordonate de lucru pentru paletii individuali, daca valorile de offset zero difera dea lungul fiecarui palet folosit.
228
x Exemplu Considerati ca #1000 piese sunt setate pe paletul No. 1 si No. 2 si sistemele de coordonate de lucru folosite pentru acesti paleti sunt prezentate mai jos: Sistemul de coordonate de lucru No.11 pentru paletul No.1 Sistemul de coordonate de lucru No.12 pentru paletul No. 2 Q1000 N001 IF[VPLNO EQ 1] N010.........................N010 la N010 pentru paletul No. 1 IF[VPLNO EQ 2] M020........................ N020 la N020 pentru paletul No. 2 MSG(PALLET NO NG) GOTO NEND.........................................Afiseaza mesajul „PALLET NO NG”,
N010 N020 N100 . . . NEND
Nu executa ciclul de aschiere pentru `acest palet si proceseaza urmatorul palet. G15 H11 GOTO N100..........................selecteaza sistemul de coordonate pentru paletul No.1 G15 H12 GOTO N100..........................selecteaza sistemul de coordonate pentru paletul No.2 T1....................................................................partea programului pentru piesa #1000
M02
(28) Parametrii PPC (pentru specificatiile PPC) VPPCP PPC parametul (cuvant) VPLDT[expresie] PPC parametrul (bit) Cand un numar multiplu de piese este seat pe paletul care are setat PPC ON, acest sistem de variabile este folosit pentru a indica pozitia unde piesele sunt setate. Parametrul trebuie setat din panoul PPC VPPCP este folosit pentru citirea parametrilor intelesi VPLDT este folosit sa citeasca datele de pozitie indicate de bitul desemnat. Pana la 12 pozitii (12 biti) pot fi folsiti pentru desemnareapozitiei de montare a pieselor (parametrul PPC) pe un singur palet.
229
x
Exemplu:
Considerati ca piesele sunt montate pe paleti asacum este aratat mai sus. Variabilele de sistem VPLDT[1] pana la VPLDT[12] sunt setate ca in tabelul de mai jos cand programele individuale sunt executate. Setarile pot fi referentiate din parti de program.
Exemplu de program
230
(29) Codul M de incrucisare automata a pozitionarii VECWM Numarul codului M corespunzator prezentei pozitii incrucisate unde incrucisarea a fost pozitionata folosind un cod M de pozitionare poate fi citita Sunt 5 nivele de pozitionare incrucisata specificate 81 – 85 Sunt 10 nivele de pozitionare incrucisata specificate 190 – 199 x Exemplu: Pentru a verifica pozitia de incrucisare folosind comenzile si capul programului. O100 IF [VECWM NE 85]..................verificarea pozitiei de incrucisare . prelucrarea cu pozitionarea incrucisata .
la nivelul M85
GOTO NEND NALM VDOUT[992]= 10............procesarea alarmei (nivelul este altul decat M85)
NEND M02 (30) Numarului atasamentului activ VATNT Numarul prezentului atasament montat poate fi citit. Numarul citit este inlocuit cu numarul atasamentului. x Exemplu: Cand numarul atasamentului activ este 301
VC1 = VATNT VC1 = 1 1-4-4. Reguli generale pentru conversia automata intre inci si milimetri Conversia automata urmareste setarile parametrilor optionali ai NC. (1) parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului sistem de unitati „LENGTH UNIT SYSTEM”. x Exemplu: VC1 = VTOFH[1] („LENGTH UNIT SYSTEM” = „inci”) Valoarea de offset lungime scula numarul 1 este setata la VC1 in inci (2) parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului de sistem de unitati „LENGTH”. x Daca setarea „LENGTH UNIT SYSTEM” este „mm” si lungimea este 1mm, unitatea de lungime este „mm” x Exemplul 1: VC1 = VTOFH[1] (LENGTH = „1” (mm)) VC1 = 2.5 cand VTOFH[1] este 2.5 mm
231
x Exemplul 2: VTOFH[1] = VC1 (LENGTH = „1” (mm)) VTOFH[1] = 5.5 cand VC1 este 2.5 mm x Daca setarea la LENGHT este „0.01(mm)” , unitatea de lungime este „0.01 mm (1/100 mm)” x Exemplul 1: VTOFH[1] = 100 (LENGTH = „0.01” (mm)) Apoi VTOFH[1] = 1.0 mm x Exemplul 2: VTOFH[1] = 100 (LENGTH = „0.01” (mm)) VC1 = 520 cand VTOFH[1] este 5.2 mm (3) Parametrul optional NC (INPUT UNIT SYSTEM), parte a programului sistem de unitati „REAL NUMBER” Daca este setat YES la REAL NUMBER, valorile variabilelor de sistem sunt totdeauna tratate in milimetri sau inci indiferent daca punctul zecimal este folosit sau nu. Daca este setat NO la REAL NUMBER, valorile sunt convertite automat la setarea LENGTH x Exemplul 1: VTOFH[1] = 4 (REAL NUMBER = YES) Apoi VTOFH[1] = 4 mm x Exemplul 2: VTOFH[1] = 4.0 (REAL NUMBER = YES) Apoi VTOFH[1] = 4 mm x Exemplul 3: VC1 = VTOFH[1] (REAL NUMBER = YES) VC1 = 5.2 cand VTOFH[1] = 5.2 mm (4) Cum sunt interpretate valorile numerice in concordanta cu setarea parametrului optional este arata in tabelul de mai jos. Variabilele (variabilele locale, variabilele comune, variabilele de sistem) din membrul drept al expresiei sunt interpretate in acelasi mod ca si datele cu punct zecimal.
232
233
1-4-5. Suplimentar x Specificarea unor variabile de sistem doar de citire in partea stanga va genera o alarma x Setarea EMPTY pentru variabilele de sistem va cauza valoarea „0” setata x Variabilele de sistem pot fi citite si scrise chiar n modul de masina blocata x Nu folositi variabile de sistem in modul de compensare a razei sculei Compensarea razei sculei este executata bazandu-se pe trei puncte – pozitia actuala, punctul tinta programat si urmatorul punct tinta programat. De aceea, urmatorul bloc dupa cel ce urmeaza a fi executat este citit in avans. Functia variabila este executata cand blocul de comenzi este citit, inainte de pozitionarea la punctul tinta programat. Oricum,acest lucru nu este totdeauna aplicabil deoarece bufferul de citire poate fi parasit datorita setarilor parametrilor. 2. Instructiuni utilizator 2 (optional) Instructiuni utilizator permit sa folositi variabile de sistem, variabile logice si functii de operatii in legatura cu functiunile disponibile date de instructiunile utilizator 1. selectarea de functii de variabile I/O este de asemena posibila. 2-1. Variabile I/O Variabilele I/O pot referentia si modifica un semnal de I/O exterior sistemului, in timp ce variabilele de sistem sunt folosite ca date interne. x Variabilele I/O sunt de asemenea determinate de sistem si pot fi referentiate (variabile de intrare) sau modificate (variabile de iesire) intr-un program de planificare, program principal sau subprogram x Utilizarea unui program de control facut prin utilizarea variabilelor de IO si a operatiilor functionale si logice face posibil controlul unor dispozitive exterioare.
[Forma] Variabile de intrare: VDIN [expresie] Numarul variabilei de intrare
234
Variabile de iesire: VDOUT [expresie] Numarul variabilei de iesire [Detalii] x Functiile variabilelor de sistem (ceasuri de control, generatoare de alarme utilizator) care sunt efective pentru utilizarea variablelor I/O sunt de asemenea adaugate x Variabilele I/O sunt referentiate si modificate dupa ce secventa anterioara a fost executata x Modificarea (definite in stanga semnului „=”) variabilelor de intrare sau referentierea (definite in dreapta semnului „=”) a varia bilelor de iesire va determina o alarma. 2-1-1. Variabile de intrare (VDIN)
*: datele de la 1000 la 1004 sunt sterse la zero (0) cand alimentarea este pornita; nu sunt sterse cand NC este resetat.
235
2-1-2. Variabile de iesire (VDOUT)
2-1-3. Mesaje de alarma Submesajele desemnate pentru utilizator pentru a defini alarme pot fi afisate pe ecran. Desemnarea submesajelor poate fi setata cu variabila de sistem VUACM VUACM [Format] VUACM[n] n: expresia subscrisa in domeniul 1 la 16 VUACM[1] = „ sir de caractere (pana la 16 caractere)”. Descrierea sirului de caractere se face intre apostrofi. [Detalii] x Odata ce un submesaj este setat la VUACM, este afisat pe linia afsajului de alarma cand apare o alarma desemnata de utilizator.
236
x
VUACM este sters cand se face resetul NC. Daca o data caracter este setata la VUACM desemneaza o jumatate de numar subscris in timp ce VUACM este sters, nici un ecran corespunzator nu va fi disponibil. Doar dupa resetarea NC.
VUACM [3] = „ABC”...............subscrierea trebuie sa inceapa cu „1”. Domeniul permis pentru subscriere este de la 1 la 16 si o alarma apare daca se subscrie in afara domeniului specificat. x Caracterele depasind 16 caractere sunt ignorate x Data la sfarsit: ultima data seteaza semnalele la sfarsitul tuturor datelor. VUACM[1] = „ABCDEFG” VUACM[3] = ‚123 Cu setarea indicata mai sus, afisajul va fi „AB123” x VUACM[1] = „ȁsir de caractere” Simbolul „^” la inceputul sirului de caractere intre apostrofe converteste caracterele mari in caractere mici. x
x
Pentru a introduce un apostrof in sirul de caractere, plasati doua apostrofuri succesiv
x
Simbolul „^” si unul din doua apostrofe plasate succesiv nu sunt numarate ca si caractere
2-1-4. Suplimentar x Variabilele VDIN pot fi desemnate doar in partea dreapta a unei comenzi de operare. Daca sunt specificate in stanga apare o alarma x Variabilele VDOUT pot fi desemnate doar in partea stanga a unei comenzi de operare. Daca sunt specificate in partea dreapta apare o alarma. De aceea, daca se face referire la o conditie anterioara de iesire, iesirea foloseste un alt tip de variabila, cum ar fi variabile locale sau variabile comune, apoi accesati aceste variabile. Valorile numerice care apar in dreapta punctului ce desparte zecimalele vor fi rotunjite. x Daca o valoare mai mare decat dimensiunea permisa pentru o variabila individuala este folosita la o variabila de iesire, va apare o alarma. Bit 0 sau 1 Bait: 0 la 255 Cuvant: 0 la 65535 x EMPTY este privit ca zero (0)
237
x
Operatiile intrare /iesire (I/O) sunt executate cu variabile I/O chiar si in modul de masina blocata x Starea intrare sau iesirenu este influentata de operatia de reset a NC. Semnalele de iesire sunt sterse la oprirea alimentarii si repornirea acesteia. x Variabilele de iesire sunt transmise la interfata exterioara in 25.6 msec dupa executia comenzii. Asta inseamna ca doua semnale de iesire pot iesi simultan daca sunt desemnate consecutiv. VDOUT[1] = 1 VDOUT[2] = 1 x Nu folositi variabile de sistem in timpul modului de compensare a razei sculei Compensarea razei sculei este executata bazanduse pe datele a trei puncte – pozitia actuala, punctul tinta programat si urmatorul punct tinta programat. De aceea, blocul urmator celui care se executa este citit in avans. Funtia variabila este executata cand blocul de comanda este citit, inainte de executia pozitionarii in punctul tinta programat. Oricum, nu este totdeauna aplicabil deoarece bufferul de citire poate fi parasit dataorita setarilor parametrilor. 2-1-5. Exemple de aplicatii pentru variabile I/O Considerati ca informatiile privitoare la tipul de date este scos din CNC la un dispozitiv si datele corespunzatoare de un bait sunt introduse in CNC de la un dispozitiv exterior. Procesul de intrare/iesire va cere procedura de mai jos:
Procedura de mai sus poate fi executata prin scrierea subprogramelor. Tipul datelor VDOUT[17] Secventa de citire a datelor VDOUT[1] (De la CNC la dispozitivul exterior)
238
Date de un bait de la dispozitivul exterior Secventa de citire a datelor (De la dispozitivul exterior la CNC)
VDIN[17] VDIN[1]
(*): acest blloc de comenzi genereaza o alarma daca secventa de citire a datelor de la dispozitivul exterior nu este facuta ON in cel mult 5 secunde.
2-2. Functiile matematice
O diversitate de operatii este posibila folosind variabilele. Aceste functii pot fi programate in acelasi mod ca si calculele generale. [Formatul de programare] Caracterul adesei, variabilele = expresie Functia matematica pentru instructiunile utilizator 2 si operatiile functionale si logice in legatura cu functiile matematice in instructiunile utilizator 1. Pentru functiile matematice ale instructiunilor utilizator 1, vedeti „Functii matematice” 2-2-1. Operatii logice
* 1: exemplele de mai sus sunt pentru variabile intrare /iesire 2: palsati un spatiu inainte si dupa un simbol de operatie logica 3: valorile in coloana VDOUT arata acele VDOUT[17] pentru VDIN[17] = 01101010 si VDIN[18] = 00011100
239
2-2-2. Functiile
(*1) Variabilele si numerele dupa simbolul functiei de operare trebuie sa fie inchise intre „[ si ]”. Sunt de asemenea folosite pentru a stabili prioritatea ordinii de executie.
(*2) Cand doua elemente sunt specificate intre paranteze, trebuie separate prin virgula (*3) Coloana VC1 arata valorile obtinute din operatie din stanga, cand VC2 este egal cu 60
240
(*4)
Arc tangent (1) (ATAN) ș – ATAN[b/a] Arc tangent (2) (ATAN2) ș = ATAN2[b/a]
(*5) valoarea pentru ATAN2[b/a] reprezinta unghiul punctului definit de valorile coordonatelor (a,b). Este un unghi in domeniul -1800 la 1800 Exemplu: VC2 = ATAN2[1,[-START[3]]]
(*6) (*7) (*8)
Valoarea lui VDIN[17] este „01011001 (BCD), rezultatul operatiei este VC1 = 59 Daca valoarea lui VC1 este 59, rezultatul este VDOUT[17] = 01011001 In exemplu unitatile sunt mm Daca se selecteaza inci, valorile vor fi trunchiate, rotunjite in sus pana la al patrulea loc dupa punctul zecimal
241
CAPITOLUL 12 PROGRAME DE PLANIFICARE 1. Sumar Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventia operatorului, utilizand un schimbator de paleti, incarcator sau alt echipament automat de incarcare-descarcare. x Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordinea specificata de un program de planificare x Un program de planificare este stabilit de urmatoarele cinci blocuri. Daca alte blocuri sunt specificate, se declanseaza alarma. Programul trebuie terminat cu blocul END. a. Blocul PSELECT Selecteaza si executa programele principale b. Blocul GOTO Se ramifica neconditionat c. Blocul IF Se ramifica conditionat d. Blocul VSET Seteaza variabilele. e. Blocul END Incheie programele de planificare x Aceste comenzi trebuie specificate la inceput sau imediat dupa numele secventei. x Desi comentariile date intre ‘(‘si’)’ si liniile continue identificate de ‘$’ sunt valabile, omitere bloc (/) nu este valabila. x Marimea programelor folosite pentru programul de planificare este limitata in concordanta cu metoda de operare. a. Pentru metoda A, lungimea totala pentru programul principal, subprograme si programele biblioteca este pana la maximul capacitatii memoriei tampon care este selectata cu ajutorul specificatiilor. b. Pentru metoda B, lungimea maxima pentru programul de planificare trebuie sa fie pana la 5 metri. Pentru operatii cu programe de planificare, cum ar fi selectia programului, analizati Capitolul 5 din manualul de operare. Blocurile specificate intr-un program de planificare sunt specificate mai jos. 2. Blocul PSELECT [Functia] Blocul PSELECT selecteaza si executa programele principale ale unei piese de prelucrat. x Aceasta functie cauta un fisier program principal pentru ca acesta sa fie selectat ca program de prelucrare. Functia cauta de asemenea un fisier subprogram, sau fisier
241
subprogram de sistem si fisierul subprogram al producatorului pentru subprogramele cerute, pe care le selecteaza automat. x Dupa completarea selectiei, executarea programului porneste daca functie bloc singur este “off” sau executarea programuluinu porneste imediat dar este suspendata pana ce semnalul de start ciclu este dat daca functia bloc singur este “on”. Programele specificate sunt executate repetitiv conform specificatiilor x Daca sistemul nu este in modul automat, selectarea si executarea unui program principal este intarziata pana ce sistemul este trecut n modul automatic.
[Formatul de programare] Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine: [PSELECT] [fm], [pm], [fs], [;OP ], [n] (CR) sau (LF) Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula “,” poate fi de asemenea omisa daca ceea ce urmeaza este omis. (1) fm: numele fisierului programului principal
x
x x
Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de “MD1”, “A” si “MIN”, sunt active. Daca toate intrarile pentru “fm” sunt omise, este activ. Daca “”” sau “?” este utilizat in numele fisierului programului principal, se declanseaza o alarma Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma. (2) pm: numele programului principal
x x
Daca intrarea “fm” este omisa, este folosit numele primului program din fisierul specificat cu programe principale. Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul de programe principale selectate, fm.
242
x
Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programul principal, se declanseaza alarma.
(3) fs: Numele fisierului subprogramului
x
x x x x x
Inserarea lui “fs” poate fi omisa cand: a. nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un program principal b. subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram exista in MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in MD1:*.MSB (subprogram al producatorului masinii) c. celelalte subprograme necesare, altele decat SSB si MSB se gasesc in fisierul de programe principale. Daca fs este specificat, numele echipamentului si extensia pot fi omise. Setarile curente pentru numele echipamentului si extensie sunt “MD1” respectiv “SUB”. De aceea, daca tot este omis, se considera ca nici un fisier nu a fost specificat. Daca numarul total de subprograme utilizate depaseste 126, se declanseaza alarma. Daca “RTS”, care inseamna sfarsitul unui subprogram, nu este specificat, se declanseaza alarma. Daca numele subprogramului cerut din domeniul OO000 la OO999 nu exista in fisierul subprogramului de prelucrare se declanseaza alarma. Daca numele subprogramului cerut este in afara domeniului OO000 la OO999 si nu exista in fisierul “fs” specificat sau in fisierul subprogramului de sistem se declanseaza alarma Daca fisierul specificat de “fs” nu exista, se declanseaza alarma. (4) n: numarator repetitie
Q: numar de repetitii (specificat de adresa) Intervalul de setare este de la 1 la 9999 iar “1” se utilizeaza daca inserarea “n” lipseste. Daca un numar in afara intervalului 1 pana la 9999 este specificat, se declanseaza o alarma. Un spatiu (“ “) poate fi utilizat in loc de “=”. “=” poate fi omis daca este urmat direct de o valoare numerica.
243
(5) OP : specficatii optionale a. Specificatii pentru optiunea S
Aceasta nu este o comanda de cautare subprograme Optiunea S reduce semnificativ timpul necesar de executie a comenzii PSELECT. Aceasta optiune este efectiva doar pentru programele principale iar daca o functie de subprogram sau de ramificare este folosita apare o alarma. Optiunea S este valida doar pentru metoda de operare B si invalida pentru metoda A Pentru a vedea diferenta dintre banda normala (metoda A) si cea de mare capacitate (metoda B), cu sau fara specificatiile optiunii S, verificati tabelul de mai jos b. Specificatii pentru optiunea A
Specificatia pentru optiunea A totdeana selecteaza metoda de rulare A a programelor independent de metoda de rulare selectata in ecranul ”MAIN PROGRAM SELECT” (MEMORY MODE) c. Specificatii pentru optiunea B Specificatia pentru optiunea B totdeauna selecteaza metoda B de rulare a programului independent de metoda de rulare selectata in ecranul ”MAIN PROGRAM SELECT” (MEMORY MODE) x Cerintele de program in fiecare din metodele de rulare a programului Articol Metoda de rulare a programului Program principal Subprogram Limita de Program biblioteca dimensiune program Program de planificare
Program de dimensiune normala Metoda A Dimensiunea totala a programului este 2 MB
Program mare Metoda B 2 GB Dimensiunea totala a programului este in jur de 1,8 MB
Functie subprogram
Folosibil
Folosibil
Functie de ramificare
Folosibil
Folosibil
Eticheta secventei sau numarul secventei
Eticheta secventei sau numarul secventei
Destinatia unui salt specificata in comanda de ramificatie
Program principal Subprogram Program biblioteca Program de planificare
Metoda S Dimensiunea totala a programului este in jur de 1,8 MB Nefolosibil (alarma) Nefolosibil (alarma)
244
Limita etichetei de secventa program principal
Nelimitat
Nelimitat
Nelimitat
*1
*1
Completat intermediar
Timpul de selectie program
3. Blocul de ramificatie Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 11 punctul “Functiile de ramificare” (1-1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si IF, care ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata. (1) Blocul GOTO [Functia] Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO. [Format de programare] Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:
(2) Blocul IF [Functia] Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este “adevarat”, secventa sare la alta secventa. Daca este “fals”, continua pana la urmatoarea oprire. [Format] Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:
Operatorii de comparatie includ CAPITOLUL 11 - “Functia de ramificatie” .
. Pentru detalii, vezi
245
4. Blocul de setare a variabilelor [Functia] ‘VSFT’ trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare. [Format] Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine:
Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire. Daca se specifica alta variabila, se declanseaza alarma. In partea dreapta: Daca se specifica o variabila de iesire, se declanseaza alarma. 5. Blocul de sfarsit program de planificare [Functia] La sfarsitul unui program de planificare, un bloc “END” trebuie intotdeauna specificat. Toate blocurile specificate dupa “END” nu sunt valabile. [Format] END
246
CAPITOLUL 13.
ALTE FUNCTII
1.
Caracteristici Masa Indexabila Pentru specificatii suplimentare axe indexare, sunt disponibile caracteristici indexare 5 grade si caracteristici indexare 1 grad. 1-1. Comenzi Indexare 5 Grade [Format Programare] B¨¨¨ sau B¨¨¨. ¨¨¨ : Comenzile pot fi precizate in unitati de 5 grade (fractiile zecimale sunt rotunjite) iar gama programabila este de la 0 la 360 grade. Retineti ca sistemul de unitati pentru aceasta comanda nu urmareste sistemul de unitati ales pentru programare. [Suplimentar] x x
Comenzile sunt executata ca valori absolute chiar si in modul incremental. Directia de rotatie a mesei rotative este precizata prin M15 si M16. M15 : Rotatie de inaintare (rotatie in sens orar---CW) M16 : Rotatie inversa (rotatie in sens antiorar---CCW)
Exemplu : In ilustratia de mai jos, indexarea la fata (b) si apoi indexarea din nou la fata (a) este precizata de seriile de comenzi indicate mai jos. M15 B90 M16 B0 x In modul G01, o comanda B trebuie sa fie programata intr-o secventa care sa nu contina alte comenzi de deplasare pe axe. In acest caz, comanda B este executata la avans rapid (mod G00). In modul G00, ea poate fi programata cu alte comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa.
247
1-2.
Comenzi Indexare 1-Grad
[Format de Programare] B¨¨¨ sau B¨¨¨. ¨¨¨ : Comenzile pot fi precizate in unitati de 1 grad (fractiile zecimale sunt rotunjite) si gama programabila este de la 0 la 360 de grade. Retineti ca sistemul de unitati pentru aceasta comanda nu urmareste sistemul de unitati ales pentru programare. [Detalii] x Comenzile sunt executata ca valori absolute chiar si in modul incremental. x Directia de rotatie a mesei rotative este precizata prin M15 si M16. M15 : Rotatie de inaintare (rotatie in sens orar---CW) M16 : Rotatie inversa (rotatie in sens antiorar---CCW) Exemplu : In ilustratia urmatoare, indexarea fetei (b) si apoi indexarea din nou la fata (a) este precizata de seriile de comenzi indicate mai jos. M15 B90 M16 B0 x
In modul G01, o comanda B trebuie sa fie programata intr-o secventa care sa nu contina alte comenzi de deplasare pe axe. In acest caz, comanda B este executata la avans rapid (mod G00). In modul G00, ea poate fi programata cu alte comenzi de deplasare pe axe in aceeasi secventa.
248
1-3.
Comenzi 0,001 Grade (Optional)
Cu caracteristicile comenzii 0,001o , alegerea este posibila indiferent daca axa este considerata drept axa de rotatie care permite desemnarea pentru operare in gama pana la 360 de grade, sau tratata similar cu o axa liniara pentru care gama de operare nu este limitata. 1-3-1. Comenzi Axe de Rotatie [Format Programare] B¨¨¨.¨¨¨ sau B¨¨¨¨¨¨ Unitati 0,001o (0,0001o) : -360.000B360.000 (-360.0000B360.0000) Sistemul de unitati se conformeaza la setarile de LUNGIME si UNGHI ale parametrilor NC optionali (INPUT UNIT SYSTEM). Programarea este posibila in unitati de 0,001o , 0,0001o , sau 1o. [Detalii] x Directia de rotatie a mesei este precizata prin M15 si M16. M15 : Rotatie de inaintare (rotatie CW-adica rotatie in sensul acelor de ceasornic) M16 : Rotatie inversa (rotatie CCW-adica rotatie inversa rotatiei acelor de ceasornic) In modul incremental, directia mesei rotative este determinata asa cum se prezinta mai jos. Valoare pozitiva a comenzii : Rotatie de inaintare (rotatie CW) Valoare negativa a comenzii : Rotatie inversa (rotatie CCW) x
Ca si la axele liniare (X,Y si Z), este posibil avansul de lucru in modul G01, precum si indicarea prin interpolare liniara cu combinarea axelor liniare. In acest mod de operare, oricum, pentru determinarea avansului trebuiesc luate in considerare urmatoarele. Intr-o secventa in care doar comanda axei B este precizata, F100 inseamna ‘100 grade/min’. Oricum, daca o comanda de axa B este precizata cu alta comanda de axa in aceeasi secventa, F100 este interpretata ca ‘100 mm/min’ sau ‘100 inch/min’ o Exemplul 1 : Presupunand ca ‘r’ in figura din stanga ca ar fi 100 mm, axa B se roteste cu o valoare de 100 grade/min cand ‘G91 G01 B100 F100’ sunt programate.
Viteza actuala de aschiere (viteza pe suprafata piesei in punctul de aschiere) este :
249
100 x 2 x 3,14 x (100/360) = 174 mm/min o Exemplul 2 : Daca sunt precizate ‘G91 G01 B360 Z-50 F100’. Distanta de deplasare pe axa este calculata ca: ¥(360)2 + (-50)2 = 363,456 mm Avansul este 100 mm/min Timpul necesar pentru ca axa sa se deplaseze la distanta programata este : 363,456/100 = 3,6 min
1-3-2. Multi-turn Command [Format de Programare] B¨¨¨.¨¨¨ sau B¨¨¨¨¨¨ Unitate 0,001o (0,0001o) : -0000.999B9999.999 (-9999.9999B9999.9999) Sistemul de unitati se conformeaza setarilor la LUNGIME si UNGHI ale parametrului NC optional (INPUT UNIT SYSTEM). Programarea este posibila in unitati de 0,001o, 0,0001o, sau 1o. [Detalii] x
Directia de rotatie este determinata in conformitate la pozitia relativa a punctului tinta cu respectarea pozitiei curente indiferent de modul de dimensionare (absolut sau incremental). Atunci cand punctul tinta este localizat in directia in care valorile coordonatelor cresc cu respectarea pozitiei curente, axa se roteste in directie de inaintare. Daca ea este in directia in care valorile coordonatelor scad, axa se roteste in directie inversa. Indicarea lui M15/M16 este ignorata.
x
Cursele limita (P/N) sunt fixate. Cursa limita (P) : 9720.000 (9720.0000) Cursa limita (N) : -9720.000 (-9720.0000)
x
Daca valoarea coordonatei pozitiei curente este actualizata la o valoare in gama de la 0 la 359,999 grade cand se reseteaza NC este determinat conform cu setarea ROUNDING PROCESSING IS CARRIED OUT WHEN CONTROL IS SET a parametrului axei de rotatie.
250
2.
COMENZI UNGHIULARE
[Functie] O comanda unghiulara permite unui punct tinta sa fie definit de valoarea coordonatei unei axe intr-un plan precizat si unghiul unei linii facut cu axa orizontala. [Format Programare] AG = ¨¨¨ ¨¨¨ : Unghi (unitate : grad) Unitatea unei comenzi de unghi poate fi schimbata prin setarea pe LUNGIME si UNGHI a parametrului optional NC (INPUT UNIT SYSTEM). Este posibila precizarea unei valori negative. x N1 N2
In planul XY G00 G01
X100 Y100 X200 AG=30
Acesta este echivalentul comenzii ‘N2 G01 X200 Y157.735’
[Suplimentar] Daca o comanda unghiulara este folosita pentru a defini un punct, nu precizati amandoua axele planului precizat. Precizati doar o singura axa.
251
3.
COMANDA PENTRU ANULAREA MANUALA A VALORII DEPLASARII
[Functie] Comanda pentru anularea manuala a valorii deplasarii anuleaza distanta totala miscata prin interventie manuala in timpul operarii automate printr-o comanda din program fara a folosi comutatoare de pe panoul de operare. Functia pentru anularea manuala a valorii deplasarii actualizeaza valorile coordonatei fara a misca in mod curent axele. [Format Programare] MITCAN Se urmeaza doua sabloane de programare. Retineti ca poate fi precizata o comanda de salt peste o secventa. x Fara un numar secventa (eticheta) MITCAN x Cu un numar secventa (eticheta) N***MITCAN Operare (1) Atunci cand este executata comanda pentru anularea manuala a valorii deplasarii, valoarea deplasarii manuale este anulata, iar datele pentru pozitia curenta a masinii sunt luate ca valoare calculata. In aceasta operatie, nu are loc in mod curent o miscare de axa. Exemplu: x
x
Inainte de anularea valorii deplasarii manuale 100 + 500.0 (Valoarea deplasarii manuale) (Valoare calculata) Dupa anularea valorii deplasarii manuale 0.0 + (Valoarea deplasarii manuale)
= 600.0 (Date despre pozitia curenta)
600.0 = 600.0 (Valoarea calculata) (Date despre pozitia curenta)
(2) Daca este precizata o comanda de deplasare axe in mod incremental (G91) imediat dupa anularea valorii deplasarii manuale, ea este executata ca o valoare incrementala cu respectarea comenzii precizate anterior. x Exemplul 1: N100 N101 N102
Presupunand ca valoarea deplasarii manuale este X=5-, Y=5- si Z=0 G90 G0 X400 Y300 Z0 MITCAN G91 X20
252
N103 Y10 x Deplasarile pe axe N100/N101 (X,Y,Z)=(450,350,0) N102 (X,Y,Z)=(420,350,0) N103
(X,Y,Z)=(420,310,0)
x Operare N100 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(450,350,0) in sistemul de coordonate de lucru. Valoarea comenzii si valoarea calculata sunt amandoua (X,Y,Z)=(400,300,0) N101 Valoarea calculata este actualizata la (X,Y,Z)=(450,350,0) N102 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,350,0) in sistemul de coordonate de lucru. Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,300,0) Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,350,0) N103 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,310,0) in sistemul de coordonate de lucru. Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,310,0) Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,310,0) Pozitionarea este executata la pozitia in care valoarea deplasarii manuale este adaugata la valoarea calculata. Asta inseamna ca axele se deplaseaza de la pozitia calculata anterior in conformitate cu comanda precizata cu valoarea deplasarii manuale adaugata la valoarea comenzii. x Exemplul 2 : Presupunand ca Valoarea deplasarii manuale este X=50, Y=50 si Z=0 Pozitia de schimbare a sculei este X=700, Y=0, Z=0 N100 N101 N102 N103 x
G90 G0 M06 MITCAN G91 X20
Y10
Deplasarile pe axe
N100 N101/N102 N103 x
X400 Y300 Z0
(X,Y,Z)=(450,350,0) (X,Y,Z)=(700,0,0) (X,Y,Z)=(420,310,0)
Operare
253
N100 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(450,350,0) in sistemul de coordonate de lucru. Valoarea comenzii si valoarea calculata sunt amandoua (X,Y,Z)=(400,300,0) N101 Pozitionarea este executata la pozitia de schimbare a sculei (X,Y,Z)=(700,0,0) Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(400,300,0) Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(650,-50,0) N102 Valoarea calculata este actualizata la (X,Y,Z)=(700,0,0)
N103 Pozitionarea este executata la (X,Y,Z)=(420,310,0) in sistemul de coordonate de lucru. Valoarea comenzii este (X,Y,Z)=(420,310,0) Valoarea calculata este (X,Y,Z)=(420,310,0) [Detalii] x
O alarma se declanseaza in cazul in care comanda de anulare a deplasarii manuale (MICAN) este executata in mod de compensare a razei la varful sculei sau in modul de reglare 3D. x Inainte de executarea secventei re-start, valoarea deplasarii manuale trebuie anulata. Retineti ca valoarea deplasarii manuale nu poate fi anulata daca comanda MITCAN este precizata in blocul in operare secventa re-start sau blocul pentru secventa se restarteaza. x Numai numarul secventei (eticheta secventei) si comanda de sarire peste o secventa pot fi precizate inainte de comanda MITCAN. x Comanda MITCAN trebuie sa fie precizata fara alte comenzi in aceeasi secventa. Exemplu : N100 MITCAN
X100 Y0 Aceste comenzi sunt neglijate
254
CAPITOLUL 14. 1.
MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR
Documente
(1) Programele sunt executate dupa ce au fost inmagazinate in memoria CN. (2) Memoria are un spatiu de inmagazinare de 2 GB si poate stoca un numar de programe in acelasi timp. (3) Pentru usurarea lucrului cu programele inmagazinate, fiecare este stocat in fisierele respective cu nume diferite. Acest lucru este similar cu pastrarea documentelor in dosare, dulapioare sau cabinete. Urmatoarea figura arata imaginea sistemului de management al documentelor.
(4) Sistemul de management al documentelor este compus din urmatoarele trei tipuri : x Memorie (banca de date) Aceasta corespunde unui dulapior sau cabinete unde datele sunt inmagazinate in unitati de documente.
255
x x
2.
Diverse fisiere Fiecare dosar consta din mai multe fise sau caiete de bilant. Numele sau numarul programului Numarul programului sau numele corespund pentru documente individuale. (lista de operatii) Diverse Documente
Documentele pot fi echivalente cu paginile unui document sau cu caietele de bilant, si fiecare document pentru acelasi tip de semifabricat are desemnat un nume (file name), care consta din numele documentului principal si o extensie. Un nume de document trebuie sa contina pana la 16 caractere alfanumerice incluzand un cod minus si incepand cu o litera din alfabet. O extensie trebuie sa contina 3 caractere ce incep cu o litera, sparat de numele documentului printr-un punct (.) intre ele. Tipuri de documente : x x x x x x
Document principal de program : [numele documentului]. MIN Document subprogram : [numele documentului].SUB Document subprogram de sistem : [numele documentului]. SSB Document subprogram de producator : [numele documentului].MSB Document program din biblioteca : [numele documentului].LIB Document program planificat : [numele documentului].SDF
(1) Document principal de program Acesta este un document care cuprinde programele principale Documentul principal de program poate fi utilizat pentru inregistrarea subprogramelor care sunt apelate din campul de programe principale din el. Exemplu : (2) Document subprogram Acesta este un document cu subprograme Atunci cand ciclul de prelucrare este urmarit cu programele din acest document, este necesara precizarea numelui subprogram din programele alese. (3) Document subprogram de sistem Subprogramele, cand sunt apelate si folosite, trebuie intotdeauna sa fie precizate prin alegerea programului. Atunci cand se foloseste un subprogram din subprogramele de sistem, nu este necesar sa precizati subprogramul prin alegerea programului. (4) Document subprogram de producator Acest document este tratat in aceeasi maniera ca un document subprogram de sistem. In acest document sunt introduse subprogramele realizate de constructorul de masini unelte pentru astfel de automatizare.
256
(5) Document program din biblioteca In general, pentru folosirea unui subprogram in modul de operare MDI se introduce numarul de subprogram dorit cum ar fi CALL O100, programul principal care a apelat acest subprogram trebuie sa fie selectat in avans. Prin introducerea subprogramelor care sunt deseori apelate in modul de operare MDI in documentul program din biblioteca, ele pot fi apelate foarte usor. (6) Document program planificat Programul planificat executa in mod automat prelucrari pentru diferite tipuri de semifabricate utilizand succesiv mesele paletabile sau alte dispozitive de automatizare fara ajutorul modificarii setarilor de catre operator. In acest program planificat, puteti preciza ordinea de executare pentru cateva programe principale.
257
CAPITOLUL 15 ANEXE Anexa 1. Tabel cu coduri G CODUL G
G00 *** G01 *** G02 G03
G04 ** G05 G06 G07 G08 G09 ** G10 * G11 G12 G13 G14 G15 G16 ** G17 *** G18 *** G19 *** G20 ** G21 ** G22 *** G23 *** G24 G25 G26 G27 G28 G29 G30 ** G31 G32 G33 G34 G35 G36 G37 G38 G39
GRUPUL G
1
2
18 3
4 5 15 6
16 17
CONTINUT
Deplasare cu avans rapid Interpolare liniara cu avans de lucru Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru (CW) (prelucrare elicoidala) Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans de lucru (CCW) (prelucrare elicoidala) Temporizare
Oprire exacta Anulare G11 Deplasare paralela si rotire a sistemului de coordonate
Selectarea sistemului de coordonate de lucru (modal) Selectarea sistemului de coordonate de lucru (secvential) Selectare planul X-Y Selectare planul Z-X Selectare planul Y-Z Confirmare introducere date in inch Confirmare introducere date in metric Limita de cursa programabila activata Limita de cursa programabila dezactivata
Pozitionare in origine Functie salt
258
G40 * G41 G42 G43 * G44 G45 G46 G47 G48 G49 G50 * G51 G52 G53 *** G54 G55 G56 *** G57 G58 G59 G60 G61 G62 G63 G64 * G65 G66 G67 G68 G69 G70 G71 G72 G73 G74 G75 G76 G77 G78 G79 G80* G81 G82 G83 G84 G85 G86 G87
7 8
9
Anularea compensarii de raza Compensare raza la varf: stanga Compensare raza la varf: dreapta Compensare 3D anulata Compensare 3D activata
Anulare maririi si micsorarii geometriei Activarea maririi si micsorarii geometriei
1 14 19
Anularea compensarii de lungime de scula Compensare de lungime de scula axa X Compensare de lungime de scula axa Y Compensare de lungime de scula axa Z Compensare de lungime de scula axa 4 Compensare de lungime de scula axa 5 Compensare de lungime de scula axa 6 Pozitionare unidirectionala Modul de oprire exacta Oglindire programabila
14
Modul de prelucrare (Anulare G61)
21
Destinatia nivelului de intoarcere M53
11
Ciclu fix de prelucrare gauri adanci la viteza mare Ciclu fix de filetare inversa
11
Ciclu fix de alezare fina
11
Ciclu fix modal Ciclu fix de gaurire Ciclu fix de gaurire Ciclu fix de prelucrare gauri adanci Ciclu fix de filetare Ciclu fix de alezare Ciclu fix de alezare Ciclu fix de alezare inversa
10
259
G88 G89 G90 *** G91 *** G92 G93 G94 *** G95 *** G96 G97 G98 G99 G101 G102 G103 G104 G105 G106 G107 G108 G109 G110 G111 G112 G113 G114 G115 G116 G117 G118 G119 G120
11 12 20
Ciclu fix de alezare Programare dimensionala absoluta Programare dimensionala incrementala Setarea sistemului de coordonate de lucru Programare avans pe minut mm/min Programare avans pe rotatie mm/rot. Programare cu viteza de aschiere constanta Anulare programare cu viteza de aschiere constanta
Comanda macro pentru codul G
32
G174 G175
78
Anulare prelucrare cilindrica laterala Activare prelucrare cilindrica laterala
G186 G187
66
Anularea controlului tolerantei Activarea controlului tolerantei
G274 G284
11 11
Filetare sincronizata, ciclu de filetare inversa Filetare sincronizata, ciclu de filetare
* ** ***
:A fost deja setat la pornirea masinii :Valid numai in secventa specificata :Poate fi setat de un parametru pentru conditii initiale
260
Anexa 2. Tabel cu coduri mnemonice Cod mnemonic NOEX CALL RTS MODIN MODOUT GOTO IF RTMCR RTMDI OMIT RSTRT LAA ARC GRDX GRDY DGRDX DGRDY SQRX SQRY BHC FMILR FMILF PMIL PMILR RMILO RMILI MSG NMSG NCYL COPY COPYE
CHFC CHFR
Grup 34 27
28
29
30
31
35 36 39
Specificatii Specifica secventa care este numai citita nu si executata Subprogram, apelare simpla Subprogram, cod de sfarsit Subprogram, apelare dupa modul de pozitionare pornit Subprogram, apelare dupa modul de pozitionare oprit Comanda de ramificatie, salt neconditionat Comanda de ramificatie, salt conditionat (6 tipuri) Procesare macro de sfarsit (folosit numai in sistem) Procesare MDI de sfarsit (folosit numai in sistem) Functie de calculare a coordonatelor, Omit Functie de calculare a coordonatelor, Restart Functie de calculare a coordonatelor, linie la unghi Functie de calculare a coordonatelor, arc Functie de calculare a coordonatelor, grila X Functie de calculare a coordonatelor, grila Y Functie de calculare a coordonatelor, grila dubla X Functie de calculare a coordonatelor, grila dubla Y Functie de calculare a coordonatelor, patrat X Functie de calculare a coordonatelor, patrat Y Functie de calculare a coordonatelor, gaura circulara pentru bulon Aria prelucrarii, frezare frontala (ebos) Aria prelucrarii, frezare frontala (finitie) Aria prelucrarii, frezare cavitati (zigzag) Aria prelucrarii, frezare cavitati (spiral) Aria prelucrarii, frezare circulara (exterior) Aria prelucrarii, frezare circulara (interior) Afisare mesaj Revenire la ecranul original Ciclu fix, fara ciclu de miscare pe axe Copiaza, valoarea initiala a deplasarii paralele sau rotirii sistemului de coordonate Copiaza, valoare incrementabila a deplasarii paralele sau rotirii sistemului de coordonate Unghiul arbitrar de tesire Unghiul arbitrar de tesire (racodare)
261
Anexa 3. Tabel cu coduri auxiliare M CODUL M
Grup
Oprire program
M00 1 M01 M02
18
M03
M04
CONTINUT
2
Oprire optionala Sfarsitul programului Pornirea arboreului principal (sensul acelor de ceas)
Pornirea arboreului principal (sensul invers acelor de ceas
Temporizare de executie (miscarea axelor)
Dupa Dupa
Modal/ secvential
Secventa Secventa
Dupa
Secventa
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
Dupa
Modal
Dupa In acelasi timp In acelasi timp
Secventa Modal Modal
Dupa
Modal
Dupa
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Secventa
Dupa
Modal
Dupa
Modal
Dupa
Modal
Dupa
Modal
Dupa
Modal
Dupa
Secveta
In acelasi timp
Modal
Oprire arbore principal M05 M06 M07 M08
3 8 10
M09
24
M10 M11 M12 M15 M16
30 22 5
M17
7
M19
2
M20 M21 M22 M23 M24 M25 M26 M27 M30 M32
31 32 33 35 18 38
Schimbarea sculei Amestec ulei-aer PORNIT Lichid de racire PORNIT Lichid de racire OPRIT (M07,08,12,50,51,59 OPRIT) Blocare axa A Deblocare axa A Suflare cu aer span PORNIT Indexare axa 4-a CW Indexare axa 4-a CCW Indexare cap brosa CCW
Orientare arbore principal (Inainte) Blocare axa B Deblocare axa B Blocare axa Y Deblocare axa Y Blocare axa Z Deblocare axa Z Blocare axa C Deblocare axa C Sfarsitul programului Usa antiimproscare inchisa Usa antiimproscare deschisa
Observatii
Oprire rotatie si emulsie (setare parametru) Resetare CN Roteste arborele in sens invers orar cand e vazut dinspre piesa Roteste arborele in sens orar cand e vazut dinspre piesa
Comanda numai pentru M73-M76
262
M33 M40 M41 11
Nivel mare/mediumare/mediu-mic/mic Nivel mare/mediumare/mediu-mic
M42
Nivel mare/mediu-mare
M43 M44
Nivel mare AAC(F) Urmatoarea conectare anulata AAC(F) Pregatire pentru schimbare de conectare AAC(F) Fara conectare ulterioara AAC(F) Fara conectare ulterioara AAC(T) Urmatoarea conectare anulata AAC(F) Pregatire pentru schimbare de conectare Emulsie prin scula, presiune scazuta PORNIT Emulsie prin scula, presiune ridicata PORNIT
M45 M46 M47 M48 M49
38
M50
M51
M52
23
12
M53 M54
M57 M58 M59 M60
13
34 25 4
M62 M63 M64 M65
21
Nivel de intoarcere in ciclu fix, limita superioara Nivel de intoarcere in ciclu fix, nivel specificat Nivel de intoarcere in ciclu fix, nivel de punct R Blocare axa W Deblocare axa W Suflare aer PORNIT Commanda de schimbate palet Pregatire de schimbare scula la arbore vertical Nici o scula urmatoare pentru ATC Ciclu de intoarcere scula urmatoare Pregatire ATC
In acelasi timp
Secventa
Gama de viteze a arborelui principal
F: Tip podea T: Tip masa In acelasi timp
Secventa
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
Secventa
In acelasi timp
Modal
Dupa
Modal
In acelasi timp
Modal
Dupa
Secventa
Dupa
Modal
In acelasi timp
Secventa
263
M66
M67
14
M68 M69 M70 M71
3
M72 M73 M74 M75
15
M76 M77
3
M78 M79 M81 M82 M83 M84 M85 M87 M88 M89 M90 M91
27
Schimbari continuui de scule intre arborii vertical si orizontal (aceeasi scule) Schimbari continuui de scule intre arborii vertical si orizontal (scule diferite)
Blocare scula la arborele vertical Deblocare scula la arborele vertical Schimbare manuala a sculei Schimbare de scula conectare manuala Pregatire schimbare scula arbore orizontal Cap revolver, pozitia din fata Cap revolver, pozitia din stanga Cap revolver, pozitia din spate Cap revolver, pozitia din dreapta Schimbare de scula arbore orizontal Blocare scula arbore orizontal Deblocare scula arbore orizontal Pozitionare automata 1 axa W Pozitionare automata 2 axa W Pozitionare automata 3 axa W Pozitionare automata 4 axa W Pozitionare automata 5 axa W Amestec ulei-aer/ suflare aer PORNIT Colector praf PORNIT Colector praf OPRIT Amestec ulei-aer la arbore vertical pornit Suflare aer la gaura de filetare
Dupa
Secventa
Dupa
Modal
Dupa Dupa
Secventa Secventa
Dupa
Modal
Dupa
Secventa
Dupa
Secventa
Dupa
Modal
Dupa
Secventa
Dupa
Secventa
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
Valid pentru M90, 91 si 98
Inchis de M90
264
M98 M115 M116 M118
6
M119 M120 M130
9 M131
M132 M133 M134 M135
37
16
M136 M137
17
M140 M141
39
Conditii orientare arbore avans de prelucrare INACTIV
Un singur bloc invalid Un singur bloc valid Corectia vitezei arborelui invalida Corectia vitezei arborelui valida Corectia avansului invalida Corectia avansului valida
Oprirea deplasarilor invalid Oprirea deplasarilor valid
Detectare supraincarcare arbore invalid Detectare supraincarcare arbore valid
M142
M143
M144 M145
Amestec ulei-aer la arbore orizontal pornit Masa rotativa axa 5-a CW Masa rotativa axa 5-a CCW Orientare arbore (inapoi) Orientare arbore (inainte / inapoi) Dus de lucru pornit Conditii orientare arbore avans de prelucrare ACTIV
19
Avans senzor de masurare scula Retragere senzor de masurare scula
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Modal
Dupa
Modal
Avansul de lucru (G01, G02, G03) este activ daca arborele se roteste Avansul de lucru (G01, G02, G03) este inactiv daca arborele nu se roteste
265
Specificatii grup emulsie Arbore vertical Specificatii grup emulsie Arbore orizontal Specificatii grup emulsie, grup 3 Specificatii grup emulsie, grup 4
M150
M151
M152
In acelasi timp
Modal
M153 M154 M155
20
M157 M158 M159 M160 M161 M163
4
M165
M166 M170 M171 M172
3
M173 M176 M177
3
M178 M179 M181 M182 M183 M184 M186
4
38
Suflare cu aer INACTIV (la masurare) Suflare cu aer ACTIV (la masurare) AAC Nici o scula urmatoare AAC Scula urmatoare stearsa AAC Pregatire scula urmatoare PPC Incarcare palet PPC Descarcare palet Scula lunga, fara scula urmatoare Scula lunga, pregatire pentru schimb de scula ATC Specificatiile modului de intoarcere scula activa in magazie AAC (F) Schimbarea conectarii AAC (F) Schimbarea conectarii Scula lunga, comanda schimbare scula AAC (2 st) Schimbarea conectarii Mod colectare praf, suflare aer Conectare unghiulara, schimbare scula Mod colectare praf, pornit Mod colectare praf, oprit
Comanda M externa Comanda M externa Comanda M externa Comanda M externa Comanda M externa
Dupa In acelasi timp
Modal
Dupa
Secventa
Dupa
Secventa
In acelasi timp
Secventa
In acelasi timp
Secventa
Specificatiile de pe capacul de siguranta.
F: Tip podea T: Tip masa Dupa
Secventa
Tip coloana In acelasi timp
Secventa
In acelasi timp
Secventa
In acelasi timp
Modal
In acelasi timp
Secventa
ATC
Cand este setat 1 pentru parametrul utilizatorului, este furnizat
266
M187 M188
Comanda M externa Comanda M externa
M190
Pozitionare automata 1 axa W Pozitionare automata 2 axa W Pozitionare automata 3 axa W Pozitionare automata 4 axa W Pozitionare automata 5 axa W Pozitionare automata 6 axa W Pozitionare automata 7 axa W Pozitionare automata 8 axa W Pozitionare automata 9 axa W Pozitionare automata 10 axa W
M191 M192 M193 M194 M195 M196 M197 M198 M199
un semnal extern M dupa miscare axelor Pentru specificatiile pozitionarii axei W pe 10 nivele
Dupa
Secventa
267
Starea commandata a urmatoarelor coduri M poate fi afisata in campul pentru coduri M (bloc) • M03, 04, 05, 19 • M06, 77 • M07 • M10, 11 • M15, 16 • M17 • M20, 21 • M22, 23 • M24, 25 • M40 - 43 • M53, 54 • M57, 58 • M63, 64, 65 • M73 - 76 • M81 - 85 • M60, 160, 161 • M115, 116 • M130, 131 • M132, 133 • M134, 135 • M136, 137 • M138, 139 • M140, 141 • M150 -153
• M08 • M12 • M13, 14, 18, 32 - 37, 48, 49, 181 -185 • M26, 27 • M30 • M50, 51 • M52 • M59 • M66, 67 • M144, 145 • M154, 155 • M201 - 210 • M254
Nota:In coloana codului M este afisata starea modala a pana la 26 coduri M
268
Anexa 4. Tabel cu variabilele locale rezervate ABS
DGRDX
GRDY
NOT
RTMDI
AND
DGRDY
GRER
OR
RTI
AG
DIN
GROF
PCIR
RTS
ARC
DRAW
GRON
PMIL
SAVE
ATAN
DROUND
GRSK
PMILR
SIN
ATAN2
EIN
GRST
PRINT
SPRINT
BCD
EMPTY
GT
RCIRI
SQRT
BHC
EQ
HA
RCIRO
SQRX
BIN
EOR
HB
RMILI
SQRY
CALL
FA
HC
RMILO
TAN
CLEAR
FB
IF
RH
TLCO
COPY
FC
LAA
ROUND
TLFR
COPYE
FIX
LE
RP
TLFOFF
COS
FMILF
LPRINT
RQNFL
TLFON
DA
FMILR
LT
RS
TLOK
DB
FUP
MITCAN
RSQCO
TN
DC
GE
MOD
RSQRI
DEF
GOTO
MODIN
RSQRO
DELETE
GRCI
MODOUT
RSTRT
DFIX
GRCV
MSG
RT
DFUP
GRDX
NE
RTMCR
Anexa 5. Tabel cu variabilele de sistem VARIABILE de sistem Punct de zero
corectie scula lungime
corectie scula diametru
Valaloare sfarsit de cursa (directie pozitiva ) (parametrul utililzator) Valaloare sfarsit de cursa (directie NEGATIVA )
Format
INTERVALUL DE SETARE
VZOF* [expresie]
0÷±99999.999
VTOFH [expresie]
0 ÷ ± 999.999
VTOFD [expresie]
0÷± 999.999
Simbol Nr sistemului de coordonate de lucru Numarul corectie lungime scula Numarul corectie raza scula
Citit/Scris R/W
Conversie inch/mm
R/W
Convertit automat
R/W
Convertit automat
R/W
Convertit automat
VPSL*
0÷±99999.999
R/W
Convertit automat
VNSL*
0÷±99999.999
R/W
Convertit automat
269
(parametrul utililzator Data de compesare mers in gol In pozitie pe latime In pozitie pe latime pentru origine Punctul de zero in sistemul de coordonate al masinii Sfarsit de cursa programabil (directie pozitiva)(parametru utilizator) Sfarsit de cursa programabil (directie negativa) (parametru utilizator) Pozitia originii Datele punctului de contact senzor Pentru comunicatii cu echipament automat Valoare calculata Date pozitie actuala Numar sistem coordonate activ Numat scula activa Numar scula urmatoare Numar sisteme de coordonate, setarea datelor sculelor Specificatiile codului pentru subprograme Blocare masina Unghi de vedere 3D, H Unghi de vedere 3D, V Control imprimanta Specificatii rezultate deciziei automate 1 Specificatii rezultate deciziei automate 2 Numar masurare Control imprimanta
Convertit automat Convertit automat Convertit automat
VBLC*
0-1.000
R/W
VINP*
0-1.000
R/W
VHPI*
0-1.000
R/W
VMOF*
0÷±99999.999
R/W
Convertit automat
VPPL*
0÷±99999.999
R/W
Convertit automat
VNPL*
0÷±99999.999
R/W
Convertit automat
VHPP* [expresie]
0÷±99999.999
VSAP*
0÷±99999.999
VNCOM [expresie]
Binar 8biti (1 byte)
1-32
R/W R/W
1-4
R/W
Convertit automat Convertit automat Convertit automat Convertit automat Convertit automat
VRCO*
Citit
VAPA*
Citit
VACOD
Citit
Neschimbat
VATOL VNTOL
Citit Citit
Neschimbat Neschimbat
VSPCO
Citit
Neschimbat
VSPSB
Citit
Neschimbat
VMLOK VGRH VGRv
Citit Citit Citit
Neschimbat Neschimbat Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W R/W
Neschimbat Neschimbat
VPCNT VOK1 VOK2 VNUM VINTG
Binar 8biti (1 byte) Binar 8biti (1 byte) Binar 8biti (1 byte) 0-9999 0÷±99999.999
270
Control imprimanta Numat scula activa Numar scula urmatoare Lungime scula / indicator detectare spargere scula Valoare conectare in functie de avans (parametrul CN optional) Desemnarea culori grafic Unitati program sistem Indicator de secventa de intoarcere Contor ore Contor lucru Numarul parametrului de monitorizare al cuplului filetarii sincronizate Parametrului de monitorizare al filetarii sincronizate Numarul parametrului de monitorizare al suprasarcinii arborelui Parametrul de monitorizare al controlului arborelui Parametrul de setare al avansului Valoarea de setare a parametrului maxim Parametrul datelor de accelerare/decelerare Executa cod G
Binar 8biti (1 byte) 0-65535 0-65535 Binar 8biti (1 byte)
R/W
Neschimbat
R/W R/W
Neschimbat Neschimbat
R/W
Neschimbat
VFDMX
0-2000
Citit
Neschimbat
VGCLR
0-9 Binar 8biti (1 byte) Binar 8biti (1 byte)
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
Citit
Neschimbat
R/W
Neschimbat
VPRT VTLCN VTLNN VFST
VINCH VRSTT
a: 1-5 b: 1-2 a: 1-5 b: 1-2
VDTIM [a,b] VWRK [a,b] VTMNO
1-5 1-5
VTMDT [expresie] VSLNO
1-5 a:1-5
VSLDT [a,b] VPF1F [expresie] VPF1M [expresie] VPF1C
b:1-3 0-4000.000 0-4000.000
1-9 1-9
0-4000.000
R/W R/W
Neschimbat 207 Convertit automat Convertit automat
R/W
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Executa cod S
VGCOD [expresie] VMCOD [expresie] VSCOD
Executa cod F
VFCOD
Citit
Neschimbat
Executa cod D
VDCOD
Citit
Neschimbat
Executa cod H
VHCOD
Citit
Neschimbat
Starea imaginii oglinda
VMRI
Citit
Neschimbat
Executa cod M
1-96
Citit
1-64
271
Contor minute pentru ore
VPMNT
Citit
Neschimbat
Contor minute
VRMNT
Citit
Neschimbat
Contor ore pentru date
VPHUR
Citit
Neschimbat
Contor ore
VRHUR
Citit
Neschimbat
Contor zile
VQDAT
Citit
Neschimbat
VMSF*
Citit
Neschimbat
Marime deplasare manuala Numar scule din magazie
VSPTN
Citit
Neschimbat
Parametru PPC
VPPCP
Citit
Neschimbat
Numar palet PPC
VPLNO VPLDT [expresie]
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
Bitul datelor parametrului PPC Cod M de pozitionare automata pe grila Numar atasament activ Date exploatere scule Numar grup scule Date exploatere scule Mod monitorizare durata de viata a sculelor Date exploatere scule Indicator OK/NG Date exploatere scule Indicator durata de viata Date exploatere scule Al doilea numar de corectie scula Date exploatere scule Al treilea numar de corectie scula Date exploatere scule Setarea datelor de durata de viata scula Date exploatere scule Contor date durata de viata scula Numar scula MOP (proces de monitorizare a operatiei) Control MOP 1 Control MOP 2
1-12
VECWM VATNT VTLD1 [expresie]
0-255
VTLD2 [expresie]
0-9
VTLD3 [expresie]
0-255
VTLD4 [expresie]
0-255
VTLD5 [expresie]
0-320
VTLD6 [expresie]
0-320
VTLD7 [expresie]
0-32767
VTLD8 [expresie]
-32768-32767
VMPT
0-9
VMPC1 VMPC2
Binar 8biti (1 byte) Binar 8biti
Numar exploatare scule Numar exploatare scule Numar exploatare scule Numar exploatare scule Numar exploatare scule Numar exploatare scule Numar exploatare scule Numar exploatare scule
272
(1 byte) Control MOP 3 Control MOP 4 Control MOP 5 Date intrare/iesire (I/O intrare) Date intrare/iesire (I/O iesire)
VMPC3 VMPC4 VMPC5
Binar 8biti (1 byte) Binar 8biti (1 byte) Binar 8biti (1 byte)
VIRD [expresie] VORD [expresie]
Indentificator Indentificator
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
R/W
Neschimbat
Citit
Neschimbat
Citit
Neschimbat
*:Reprezinta numele axelor cum ar fi X,Y si Z
273
LIST OF PUBLICATIONS
Publication No. 5228-E
Date April 2005
Edition 1st
This manual may be at variance with the actual product due to specification or design changes. Please also note that specifications are subject to change without notice. If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please contact your OKUMA representative.
i
