OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV
Loc pentru eroi Conferinţa nr. 485 din 12 octombrie 1947
Cu sincerit sinceritate ate vă spun spun,, eroii eroii sun suntt necesa necesari. ri. Ei sun suntt cemaţ cemaţii acum acum cu insistenţă. insistenţă. !vem nevoie de eroi. "n #ou$ "nvăţăm%nt "nvăţăm%nt vor intra numai eroii& $a'ii 'i frico'ii nu au ce căuta. (entru aceasta, dip$ome$e universitare nu sunt de a)uns& a$te $ucruri sunt mai importante. *ată un +%nd măreţ. măreţ. e ce eroi 'i nu $a'i - iindcă atunci c%nd intri /n #ou$ "nvăţăm%nt, se petrec $ucruri e0traordinare, at%t /n viaţa interioară c%t 'i /n cea e0terioară. e0terioară. "n momentu$ /n care /ncepi să $ucrei $ucrei spiritua$ spiritua$ pentru a evo$ua, viaţa ţi se trans transfo form rmă& ă& numai numai *niţi *niţiaţi aţiii /nţe$ /nţe$e+ e+ toate toate aces aceste te sci scimb mbări ări.. o odif dific icări ări simi$are se petrec /nsă 'i atunci c%nd cineva abandoneaă o viaţă p$ină de $umină, inte$i+enţă, puritate pentru a se cufunda /ntr3o viaţă ordinară, stupidă, /n care se de$ănţuiesc ura, răutatea, m%nia 'i toate ce$e$a$te pasiuni. #e3ar interesa să 'tim ce se produce produce c%nd ne scimbăm scimbăm viaţa, c%nd intrăm /ntr3un /nvăţăm%nt ca ce$ promovat de aestru$ nostru. "n toate domenii$e se produc scimbări de nedescris. oate sisteme$e vita$e se transformă. enta$itatea, maniera de a vedea $ucruri$e, de a $e simţi, moda$itatea de acţiune, de /nţe$e+ere, toate se modifică profund. E0istă 'i a$te transformări asupra cărora nu voi intra /n deta$ii astăi. ă voi opri numai asupra unor aspecte care sunt e0trem de importante acum pentru noi. Ce este uti$ de 'tiut atunci c%nd dorim să scimbăm un mod de viaţă stupid, abscur, i+norant, pentru a trăi o viaţă mai /nţe$eaptă, aceste transformări nu se vor face fără $uptă sau suferinţă. e ce se petrec $ucruri$e astfe$ (entru a /nţe$e+e, /nţe$e+e, $uaţi e0emp$u$ e0emp$u$ $ui 6u$$iver 6u$$iver care, după un naufra+iu, naufra+iu, s3a treit pe o insu$ă. E$ a descoperit că era imobi$iat $a păm%nt, $e+at cu fire foarte subţ subţiri iri.. Cei Cei care care3$ 3$ $e+a $e+ase seră ră astf astfe$ e$ erau erau ni't ni'tee fiinţe fiinţe foar foarte te mici. mici. Cu Cuno noa' a'te teţi ţi povestea. "n timp ce era er a $e'inat, micii $ocuitori reu'iseră să /$ $e+e $a păm%nt cu a)utoru$ unor ţăru'i minuscu$i. !t%ta timp c%t nu se mi'ca, 6u$$iver se simţea $iber, ref$ecta, +%ndea, era fericit& /'i spunea /n sinea sa unt viu. e /ndată ce a vrut să se ridice a constatat /nsă că era reţinut prin mii de fire foarte subţiri care3$ /mpiedicau. La fe$ se petrec $ucruri$e 'i cu omu$ obi'nuit. (rin +%nduri$e, sentimente$e 'i acte$e sa$e e$ se $ea+ă cu forţa de păm%nt 'i tot ce este dens. E$ /'i spune unt $iber. ăn%nc bine, dorm bine, mă simt bine. :i totu'i, ceea ce este +rosier /n e$ 1
spore'te spore'te i de i, 'i aceasta se continuă ani 'i ani, seco$e ciar. :i a'a va fi p%nă c%nd omu$ se va simţi ob$i+at să se ridice, să /'i ia boru$ pentru a fi $iber cu adevărat. "n ace$ moment, va rea$ia brusc faptu$ că nu se poate e$ibera deoarece este $e+at de a$te fiinţe anima$e, oameni, copaci, pietre, de /ntrea+a natură vie. "n ace$ moment va /ncepe să sufere. "'i va spune Ce am făcut oare pentru a mă af$a /n această situaţie, /n imposibi$itatea de a avansa, de a mă e$ibera - !stfe$ se petrec $ucruri$e pentru ce$ care dore'te să intre /ntr3o nouă viaţă. E$ vrea să avansee, să fie $iber, dar tocmai atunci vin $a e$ toţi creditorii, cei cărora $e datoreaă ceva. oţi prietenii, ortacii $ui cu care a petrecut at%tă timp /mpreună, pier%nd nopţi$e, se preintă /n faţa $ui, /ntreb%ndu3$, /nnebuniţi ;nde te duci - #u e frumos din partea ta să ne părăse'ti a'a. :i apoi e$ev a$ "nvăţăm%ntu$ui se simte tras din toate părţi$e. Luaţi e0emp$u$ unui fumător. !t%ta timp c%t /'i aprinde ţi+ări$e este $ini'tit, /n pace, se simte $iber de /ndată ce se decide să abandonee fumatu$, toţi prietenii din interior pe care i3a obi'nuit cu tutunu$ 'i cu fumatu$ se preintă cu o p$%n+ere, spun%nd #u este norma$, nu o să mear+ă. !ce'ti amici pătrund /n creier, produc%nd o /ntunecare a con'tiinţei. :i omu$ nostru se3nfrico'eaă /n $oc să acţionee ca un erou capabi$ să ducă această $uptă p%nă $a capăt. ără să a'tepte c%teva i$e să vadă ce se petrece, e$ capitu$eaă /'i reia ţi+ări$e. "'i spune #u pot face mai mu$t. e ce se /nt%mp$ă a'a - iindcă amicii săi interior interior sunt $e+aţi str%ns de e$ 'i nu3i dau pace. "$ fac să se teamă, repet%ndu3i
dată ce e'ti $e+at, este foarte difici$ să3ţi părăse'ti prietenii, să rupi $e+ături$e dintre tine 'i ei. Ce$ mai bun e0emp$u este căsătoria. Căsătoria oferă o sinteă a tuturor e0p$icaţii$or fi$oofice referitor $a ceea ce se petrece c%nd un bărbat vrea să3'i părăsească soţia sau o femeie soţu$. e cur%nd am trăit o e0perienţă simi$ară. acă refui unei femei ceea ce /ţi cere, te e0pui unui deastru pub$ic. aestru$ ne spune că /n #ou$ "nvăţăm%nt este nevoie de eroi. #umai eroii /'i pot scimba obiceiuri$e.
$ucru să fie cunoscut 'i /nţe$es de toţi. >ri, tocmai ce$ care dore'te să treacă de $a un sti$ de viaţă $ipsit de discernăm%nt coordoneaă totu$, va /nt%$ni dificu$tăţi uria'e, uria'e, 'i iată de ce nu este bine să fie $a' sau fricos. (entru ce$ temător, temător, $upta se sf%r'este /nainte de a /ncepe. e ce - iindcă /n 'tiinţa ocu$tă e0istă o $e+e formidabi$ă c%nd un om a reu'it să3'i /nvin+ă inamicii interior, e$ nu trebuie să3i considere definitiv invin'i. !cest om va mai purta o bătă$ie contra ace$ora'i inamici, /n afara $ui /nsu'i de data aceasta. !t%ta timp c%t inamicu$ se af$ă /n interior, interior, /n e0terior e0terior este $ini'te. C%nd reu'e'ti reu'e'ti /nsă să te e$iberei definitiv, definitiv, să s ă fii perfect, toţi ace'ti nepoftiţi ies /n e0terior. efecte$e, bo$i$e, păcate$e, sunt entităţi vii. C%nd nu mai e0istă $oc /n inima sau /n inte$ect pentru e$e, aceste entitaţi /'i caută să$a' /n viaţa e0terioară a omu$ui, atac%ndu3$ de aco$o. #umai c%nd reu'e'te să $e /nvin+ă 'i /n e0terior omu$ se e$ibereaă definitiv, pentru totdeauna. *storia dovede'te aceste $ucruri. C%t timp ducem o viaţă obi'nuită, nimeni nu scoate un cuv%nt /mpotriva noastră. ?ău$ este /ncă /n interior 'i nimeni nu ne ca$omniaă& nu deran)am pe nimeni, $umea ne considera +roavi. >amenii sunt /nc%ntaţi de noi. e /ndată ce /ncepem să ne curăţăm, să ne e$iberăm, să ne $impeim, /ncep să apară creditorii. *namicii din interior /ncep să atace din e0terior nu e0istă nici o e0cepţie. e ce este important să fii erou - iindcă mai devreme sau mai t%riu ace'ti inamici vor trebui a$un+aţi& dacă nu /n această /ncarnare, atunci /n cea u$terioară& dacă nu va fi /n aceea, atunci /n cea care urmeaă. e aceea veţi fi ob$i+aţi să ref$ectaţi asupra acestui aspect 'i să spuneţi /ntr3o i Ceasu$ a sunat& /ntre noi doi acum, :i3$ veţi /nfrunta pe inamicu$ vostru care va fi c%nd deasupra, c%nd dedesupt, c%nd $a st%n+a, c%nd $a dreapta. r%nta va continua mu$t timp /n această manieră, p%nă c%nd vă veţi e$ibera comp$et de defecte$e voastre. upă ce /i veţi /nvin+e pe inamici /n interior, veţi mai avea de dat /ncă o bătă$ie /n e0terior. !ceastă a doua $uptă va fi foarte u'oară comparativ cu prima. C%nd inamicu$ este /nauntru, $upta este e0trem de pericu$oasă& c%nd iese /nafară, de)a $ucruri$e se scimbă.
Citiţi istoria $ui *isus 'i a tuturor *niţiaţi$or, ciar 'i a aestru$ui nostru. aestru$ era perfect 'i pur. Era inte$i+ent, /nţe$ept, /nţe$ept, nobi$, drept. Era onest 'i impecabi$ /n orice $ucru. :i atunci de ce e0istau oameni porniţi /mpotriva $ui- Era urmărit fără /ncetare, persecutat. C%te ca$omnii nu s3au abătut asupra $ui = #ici nu bănuiţi măcar. unt printre noi bu$+ari care ar putea mărturisi despre asta. e ce /nţe$epciunea, puritatea, perfecţiunea ciar, au at%ţia inamici - iindcă a avut $oc separarea. E$ s3a deta'at de tot ce era /nvecit, depă'it. Credeţi că *isus nu a avut nici o s$ăbiciune, nici un defect, că a venit de $a umneeu. Ce semnificaţie au oare atunci tentaţii$e $a care a fost supus - :titi că E$ a cunoscut trei tentaţii. Cred Credeţ eţii că aces aceste te tent tentaţ aţii ii au fost fost reo reo$v $vat atee /n trei trei minut inute, e, /n tim timpu pu$$ un unei ei 3
conversaţii cu diavo$u$ - #u, aceste tentaţii sunt simbo$ice. e ce ne3au fost re$atate astfe$ - :tiinţa iniţiatică ne $ămure'te, ne e0p$ică faptu$ că materia, prin intermediu$ căreia noi /nvăţăm, corpu$ nostru fiic, preintă un anumit +rad de impuritate. !ceste impurităţi provin din rana pe care o /n+ur+ităm, aeru$ pe care3$ respirăm, apa pe care o bem. E0istă fără /ncetare scimburi /ntre materia corpu$ui nostru 'i cea pe care o absorbim. (e păm%nt este imposibi$ de +ăsit o materie comp$et pură. #umai spiritu$ poate purifica materia. Ciar 'i ce$e mai evo$uate pirite /'i construiesc un corp materia$ 'i coboară /n p$anu$ fiic prin inte interm rmed ediu$ iu$ un unor or pă părin rinţi. ţi. ami$i ami$ii$e i$e ce$e ce$e mai mai pu pure re au /ntot /ntotde deau auna na ceva ceva de /n$ăturat, /ncă de $a ori+ine. *ndividu$ poate e$imina aceste impurităţi numai prin intermediu$ spiritu$ui. !stfe$ s3a /nt%mp$at 'i cu trupu$ $ui *isus. u$ţi nu sunt de acord cu aceste $ucruri, dar 'tiinţa eoterică ne /nvaţă că, /n trupu$ $ui *isus e0ista ceva care /ncerca să3$ tentee, să3$ prindă. !cest ceva a fost numit atan, diavo$, dar /n rea$itate acest ceva nu era e0terior, ci o entitate inc$usă /n materie, ca o tendinţă. :tiţi foarte bine că materia are tendinţe să se dete de teri rior ore ee, e, să ob obos osea easc scă, ă, să ru+i ru+ine neas ască că,, să se /mbo /mbo$n $năv ăvea easc scă. ă. La fe$ fe$ /n interioru$ fiinţe$or e0istă tendinţe de a bea, de a m%nca, de a iubi, etc. piritu$ este ce$ care produce purificarea materiei din interior. #u vă a'teptaţi să vi se dea o materie comp$et pură& acest $ucru nu se va /nt%mp$a niciodată. Ce$ui căruia i se va furnia o materie pură nu va fi cu si+uranţă si+uranţă un are aestru. ae'tri$or $i se pune $a dispoiţie o materie mai cur%nd brută, pentru a vedea cum reu'esc prin cunoa'terea $or să se perfecţionee 'i mai a$es /n c%t timp o vor transforma. Este minunat ceea ce reu'e'te să facă un aestru cu materia brută. ă prime'ti ni'te drenţe, ni'te +unoaie 'i să $e transformi /n bunătăţi = *ată adevărata 'tiinţă să poţi transforma ni'te umbre$e veci /n de$icatese. ă nu credeţi că ae'trii ae'trii au un corp perfect. perfect. ă nu +%ndiţi că fami$ii$e fami$ii$e /n care ae'tri se re/ncarneaă $e furnieaă acestora un trup $ipsit de tare, fără bo$i sau fără o ereditate defectuoasă. #iciodată nu se /nt%mp$ă a'a. Ciar 'i cei mai mari ae'tri au une$e deficienţe, deficienţe, bo$i incurabi$e incurabi$e asupra cărora sunt ob$i+aţi să $ucree /ntrea+a viaţă. "nsu'i f%ntu$ (au$, care era perfect, nu /nceta să se vaite /n această privinţă. E$ se ru+a oamne = oamne, e$ibereaă3mă de acest spin /nfipt /n carnea mea = *ar omnu$ /i răspundea Binecuv%ntarea pe care ai primit3o /ţi este de a)uns. a) uns. ?ău$ de care te p$%n+i este un +impe /n voinţa ta 'i nu are nici o importanţă. !cest $ucru te va ob$i+a să fii vi+i$ent& dacă $3a' /ndepărta, nu ai mai face nimic. :i f%ntu$ (au$ /'i sporea eforturi$e /n continuare. in caua acestui +impe era asi+urat că $ucreaă bine 'i +%ndea că3$ va e0tra+e mai t%riu. :tiţi ce repreenta aceasta pentru f%ntu$ (au$ - aestru$ meu mi3a spus că iubea femei$e 'i acesta era rău$ său. Cu toate că mama $ui *isus a fost f%nta ecioară, o femeie foarte pură, cu toate că fami$ia sa se purificase de +eneraţii, din caua unor păcate mărunte trăite de strămo'ii săi, *isus a mo'tenit /n trup c%teva defecte ereditare. !tunci c%nd o fiinţă foarte evo$uată se /ncarneaă, ea 4
$ucreaă nu numai pentru sine, ci pentru arbore$e său +enea$o+ic, pentru a3$ sa$va. aptu$ că *isus a /nvins ce$e trei tentaţii care e0istau /n e$, demonstreaă că a reu'it, prin metode$e divine, să se e$iberee de ce$e trei tendinţe umane pe care toată $umea $e poseda. endinţa de a transforma pietre$e /n p%ine este o tendinţă fiică, materia$ă. !cesta este un simbo$ foarte profund. unt deosebit de vaste simbo$uri$e uti$iate pentru a e0p$ica ce$e trei tentaţii. upă această primă tentaţie, *isus a /nvins tentaţia bo+ăţiei. emonu$ i3a spus *ţi voi da toate /mpărăţii$e păm%ntu$ui. "n fina$ a fost supus tentaţiei de a se arunca din /na$tu$ unui turn, /ncredinţat că /n+erii /$ vor spri)ini. *ată ce$e trei tentaţii pe care orice om trebuie să $e /nvin+ă 'i despre care v3am vorbit pe $ar+ /n conferinţa intitu$ată intitu$ată Ce$e trei tentaţii. tentaţii. #e3ar $ua prea mu$t timp să revenim asupra $or astăi. (entru a rea$ia /n interior interior o $ucrare de curăţire, curăţire, de e$iberare, e$iberare, de renunţare, renunţare, de pu puri rifi fica care re,, cu a$te a$te cu cuvi vint ntee pe pent ntru ru a $ua $ua de deci cii iaa esen esenţi ţia$ a$ăă de a atin atin+e +e perfecţiunea, este necesar să fii erou. ai devreme sau mai t%riu, această $ucrare va trebui /nf%ptuită. Cu c%t mai repede, cu at%t mai bine, deoarece cu c%t răm%nem mai mu$t timp /ntr3o stare de $ipsă de discernăm%nt, cu at%t /i va fi mai difici$ spiritu$ui să ne e$iberee. "ntr3adevăr, c%t timp trăim /ntr3o stare de indo indo$en $enţă ţă,, de sta+ sta+na nare, re, cei$a cei$a$ţi $ţi,, inam inamici icii, i, săpă săpă /n no noii tran' tran'ee ee,, co cons nstru truie iesc sc fortăreţe, 'i apoi ne este foarte +reu să /i /nvin+em. ă cuno'ti moda$itatea moda$itatea de a te e$ibera iată o 'tiinţă cu adevărat adevărat profundă. profundă. *isus a 'tiut să /nvin+ă această forţă co$ectivă de distru+ere denumită atan. !cest principiu este amestecat cu ce$ă$a$t, principiu$ bine$ui. E$e sunt str%ns ţesute 'i nu pot fi separate dec%t de către ae'trii care reu'esc să denoade aceste $e+ături 'i să se e$iberee. ar ce3i a'teaptă după ce reu'esc = pirite$e ma$efice ma$efice care de3abia i3au părăsit părăsit se năpustesc năpustesc din e0terior e0terior asupra $or sub formă de răbunare, m%nie, ameninţări, cu speranţa că pot intra din nou /n ei. !'a i s3a /nt%mp$at 'i $ui *isus c%nd a reu'it să $e /nvin+ă. ! trebuit să $upte cu e$e din e0terior, fiindcă ie'ind din e$, inamicii au pătruns /n farisei, saducei 'i /n mu$ţime, de unde au /nceput apoi să3$ atace. *ată un mare adevăr pe care, /ntr3o i, cu toţii /$ veţi putea verifica. Le+ea este imp$acabi$ă. !cest $ucru va fi trăit de /ntrea+a $ume. Cei care vor 'ti să reiste p%nă $a sf%r'it vor deveni perfecţi. #umai purt%nd ce$e două $upte veţi putea fi prote)aţi. 3a spus că *isus a trebuit să traversee infernu$ pentru a a)un+e /n cer deoarece drumu$ către cer trece pe aco$o. oţi vor trece prin infern pentru a a)un+e /n paradis. !ceasta /nseamnă că atunci c%nd veţi $ucra pentru a vă /nvin+e defecte$e, defecte$e, /n faţa voastră se va descide un infern pe care /$ veţi avea de traversat o anumită perioada de timp. C%nd veţi ie'i /nvin+ător, a doua $uptă se va preenta /n e0terior, 'i dacă 'i din această confruntare ie'iţi /nvin+ător, atunci toţi vor amuţi 'i nimeni nu va mai /ndrăni să spună ceva. ar p%nă $a 5
acest punct fina$, este important să vă comportaţi eroic. e ce să fii erou c%nd intri /n "nvăţam%nt <3am spus3o de)a& atunci c%nd părăse'ti părăse'ti o ambianţă ambianţă /n care ai trăit timp /nde$un+at, $a /nceput nu simţi mare $ucru. ar după aceea, $ucruri$e se scimbă. <ă voi da un e0emp$u. e /nt%mp$ă să spun că nu mă simt bine din caua fumu$ui de tutun respirat care /mi face rău. Cei care mă ascu$tă /'i spun probabi$ că este /n+roitor să urmei un /nvăţam%nt care te face să devii at%t de sensibi$, să nu poţi suporta at%tea $ucruri 'i să suferi. Le e0p$ic atunci că este preferabi$ să fii receptiv 'i să suferi dec%t să răm%i răm%i insensibi$, insensibi$, +roso$an, fără a percepe nimic. nimic. uferinţa demonstreaă că omu$ care o trăie'te este viu. ortu$ nu mai suferă. #3aţi prefera mai bine să fiţi sensibi$i sensibi$i 'i vii dec%t morţi - oţi preferă să sufere 'i să continue să trăiască. 6%ndiţi3vă $a cer'etoru$ care se cu$că pe ciment 'i nu simte nimic& nu3$ deran)eaă nici fumu$, nici carnea, nici +omotu$, nimic. :i vouă vi se poate /nt%mp$a să vă săturaţi or+anismu$ cu impurităţi /n a'a măsură /nc%t să deveniţi insensibi$i $a orice. ar acest $ucru este pericu$os. (e c%nd, dacă vă purificaţi, /ncepeţi să simţiţi ce$e mai fine $ucruri, 'i astfe$ deveniţi prote)aţi /ntr3un mod miracu$os. ot ce intră /n or+anism este astfe$ reperat. *ntraţi /n a$ertă de /ndată ce /n prea)mă apare ceva nociv. C%nd or+anismu$ /'i pierde puritatea, nu mai poate 'ti c%nd se /ndreaptă spre perico$. >mu$ care $ucreaă pentru purificare simte din ce /n ce mai mu$t natura $ucruri$or care intră /n or+anismu$ său sub formă de rană, băutură, +%nduri, sentimente 'i /'i ia măsuri de precauţie care se impun. C%nd e'ti supra/ncărcat, into0icat, purtător de de'euri, nu mai poţi percepe nimic. !stfe$ trebuie +%ndit& să nu ne /n'e$ăm sin+uri. e ce este nevoie să fii erou c%nd intri /n #ou$ "nvăţăm%nt "nvăţăm%nt - iindcă iindcă prin purificare omu$ devine din ce /n ce mai sensibi$. "ncep să se simtă astfe$ nu numai de'euri$e din or+anism ci 'i aspecte$e nocive din domeniu$ +%nduri$or 'i sentimente$or. evenind receptiv, omu$ capteaă unde$e din ambianţă, at%t pe ce$e bune c%t 'i pe ce$e dăunătoare. re. Ce se /nt%m t%mp$ă dacă cu$tivă ivăm discernăm%ntu$, dacă nu devenim puri /n re+iuni$e inferioare - Cunoa'tem foarte puţin despre ce /nseamnă puritatea. "n +enera$ considerăm că ea vieaă numai domeniu$ se0ua$ităţii. u$ţi oameni se cred puri pentru că nu au /mbrăţi'at pe nimeni, nu au atins niciodată pe nimeni. !cesta este numai un aspect, mai precis idea$u$ cato$ic de puritate. "n rea$itate, puritatea se e0tinde asupra mu$t mai mu$tor domenii dec%t acesta. (oţi fi foarte impur ciar dacă nu /mbrăţi'ei pe nimeni. ă presupunem că cineva ar ascunde /n sine o ambiţie, sau că este /n mod constant iritat, +e$os, nemu$ţumit de a$ţii, e0p$od%nd permanent. :tiţi c%te impurităţi sunt acumu$ate astfe$ - C%tă murdărie adună această fiinţă acţion%nd astfe$ - ;n a$tu$ este avar, se +%nde'te permanent $a bani. ar cunoa'teţi murdăria bani$or care acumu$eaă toată avariţia ce$or care3i manipu$eaă - ;n a$tu$ este +e$os, /$ ambiţioneaă $ocu$ a$tcuiva& un a$tu$ resimte ura 'i vrea să se 6
răbune. C%te impurităţi se af$ă /n toate acestea = E$e sunt permise conform mora$ei mora$ei obi'nuite, dar ce$ care $e poartă /n e$ /nsu'i devine at%t de opac /nc%t nu se mai vede pe sine. <ă asi+ur că puritatea este o 'tiinţă e0traordinară, minunată. Ea trebuie manifestată manifestată nu numai /n domeniu$ se0ua$, ci mai a$es /n +%nduri 'i /n sentimente. (oate n3o să mă credeţi, dar revo$ta /mpotriva )ustiţiei este cea mai mare impuritate, at%t de mare, /nc%t formeaă o adevărată barieră care3$ desparte pe om de $umea inviibi$ă. > a$tă impuritate foarte mare e cea care3i face pe oameni să se deteste unii pe a$ţii. C%te persoane se rănesc astfe$, prin +%nduri$e 'i sentimente$e $or, cu $ucruri nesănătoase. nesănătoase. ;nde3i puritatea ce$ui care bombăne toata iua, manifestă manifestă +e$oie 'i3i )udecă tot timpu$ timpu$ pe cei$a$ţi - Ce puritate poate avea cineva care măn%ncă, simte 'i +ănde'te orice, fără pic de discernăm%nt - "n preent oamenii sunt bi+oţi 'i /n+u'ti, $u/nd /n consideraţie numai puritatea se0ua$ă. ă mer+em mer+em mai departe. departe. "nţe$e+em "nţe$e+em puritatea puritatea ca pe o 'tiinţă e0traordinară e0traordinară care se răsp%nde'te /n toate domenii$e. *mpuritatea se0ua$ă, senua$ă, este cea mai mică dintre toate. acă ar fi avut cea mai mare importanţă, atunci atunci toţi aţi fi fost dec$araţi impuri deoarece aveţi soţii, amante, amanţi. :tiinţa iniţiatică spune că dacă s3ar distru+e umanitatea din caua acestui aspect, n3ar mai răm%ne nici o sin+ură fiinţă vie pe păm%nt. ar $umea inviibi$ă /i prive'te pe oameni 'i spune !cest bărbat impur 'i această femeie impură se iubesc 'i /'i dăruiesc unu$ a$tuia ceva& ei se a)ută 'i astfe$ /'i devo$tă reciproc virtuţi$e. "n timp ce aceia care acumu$eaă ură /n inima $or, care +%ndesc permanent cum să se răbune, care pre+ătesc răboaie /mpotriva a$tora, trăiesc /ntr3o impuritate enormă. !ceastă impu impuri rita tate te va de dete term rmin inaa $um $umea invi invii ibi bi$ă $ă să e0 e0te term rmin inee po popo poar aree /ntr /ntre+ e+i. i. "nţe$e+eţi3mă bine. iată un porc =, convins că vorbe'te despre a$tcineva, 'i nu despre sine. Este foarte important acest fapt 'i de aceea atra+ /n mod specia$ atenţia asupra $ui. eseori ceea ce vedem suntem noi /n'ine 'i +%ndim că de fapt este ce$ă$a$t. Cineva 7
spune Cutare este ambiţios sau +e$os sau insensibi$. e fapt vorbe'te despre sine, fără nici un dubiu. #e vedem pe noi /n'ine o+$indiţi o+$indiţi /n cei$a$ţi. ă nu uitaţi niciodată acest $ucru. C%nd ne /nă$ţăm devenim mai sensibi$i, /ncepem să captăm unde$e care vin din $umea inferna$ă, adică din $umea /n care ma)oritatea ma)oritatea trăiesc sau au trăit mu$t timp, ca ni'te pietre care nu simt nimic. enaţii$e noi care apar deci din această $ume a propriu$ui eu. Lupte$e, certuri$e, m%nia care circu$ă /n această $ume /ncep să se facă simţite 'i să se ref$ectee asupra ce$or care nu 'tiu să discearnă $ucruri$e. iindcă nu este suficient să3ţi cre'ti sensibi$itatea pentru a dob%ndi discern discernăm% ăm%ntu ntu$, $, ci dimpotr dimpotrivă. ivă. C%nd C%nd sensib sensibi$it i$itatea atea cre'te cre'te fără discern discernăm% ăm%nt, nt, e0istă mari perico$e de a intra /n stări ne+ative de nemu$ţumire, furie, indi+nare, etc., din care nu se mai poate ie'i. iscernăm%ntu$ este abso$ut indispensabi$. <ă avertie asupra acestor $ucruri deoarece pentru mu$ţi dintre voi a sosit vremea să simţiţi ener+ii noi 'i dacă nu aveţi discernăm%nt, veţi /nt%mpina dificu$tăţi nea' ne a'te tepta ptate te.. "#!* "#!*# #E E E >? >?*C *CE E @ !< !
rea$e cuno'tinţe, care vor răm%ne de nec$intit, orice s3ar /nt%mp$a. *ndiferent de comportamentu$ ce$or$a$ţi, va trebui să mer+eţi cu fermitate spre adevăr ca 'i cum nimic nu s3a /nt%mp$at. acă unu$ dintre prietenii vo'tri ca$că +re'it, dacă face +re'e$i, dacă se arată s$ab, nu3$ $ăsaţi să cadă fără a)utor, fiindcă 'i voi puteţi cădea m%ine, antren%nd 'i pe a$ţii cu voi. eci, dacă prietenii vo'tri se poticnesc, ridicaţii 'i mer+eţi spre victorie. #u3i abandonaţi de $a prima +re'ea$ă, de $a prima cădere. in contră, instruiţi3i, a)utaţi3i, fiindcă acesta este /nvăţăm%ntu$ iubirii. ai e0istă /nsă ceva. e /nt%mp$ă ca un bărbat să fie /n'e$at de către prietena sa. Ea /$ părăse'te. E$ dec$ară că din această cauă nu mai crede /n umneeu 'i nu mai are nici credinţă 'i nici dra+oste. !ceasta !ceasta demonstreă că nu a /nţe$es nimic. acă soţia sau prietena voastră face vreo prostie, este oare acesta un motiv să vă pierdeţi credinţa /n umneeu - #u. umneeu este preent /ntotdeauna. Ciar dacă cei$a$ţi cad, continuaţi să credeţi /n umneeu. (uteţi spune umneeu nu are ce cauta aici& din contra, voi c%nta, voi medita, mă voi ru+a mai mu$t. ar dacă cineva părăse'te totu$, renunţ%nd $a credinţă, $a iubire, $a $umină, sub prete0tu$ că un a$tu$ mai s$ab a căut, este o dovadă c$ară că nu a /nţe$es nimic din acest /nvăţăm%nt. ;n astfe$ de comportament demonstreaă ce$ui care 'tie să discearnă $ucruri$e că persoana /n cauă nu a aparţinut niciodată raternităţii = Erau a'a de inte$i+enţi, de savanţi, de bo+aţi ciar = :tiţi ce mi3a răspuns atunci aestru$ - Ei nu au aparţinut niciodată raternităţii !$be ;niversa$e. Ce$ care este cu adevărat membru a$ raternităţii !$be nu o va putea părăsi niciodată, indiferent ce i se /nt%mp$ă = ;n minut de meditaţie.
9
