Napoleon_Hill_-_De_la_Idee_la_Bani.pdf

Celmaiscurtdrum de la ideela bani!

motivalionali,carteaeste o referinldbiograficigi islorr,,rr, l'rtr',f -t.la mediul5i filozofiade succesale lui NapoleonHill.C(',rr,,,,,',',,. :r'rre I I t,. 'r'r'rlI .a acestei cirli nu constinumaiin succesul financiar. Poal,'.'1,rt primeascdceeaceigidoregtede la via!5. r,,rlrrrr,,,'r, ,r lc NapoleonHi lladevenitunul dintreceimaidistinsi alttr)r ,r,,.1,. ,,'t, rt.r,t,ll lajurnalisticd la Drept,a lucratpentruAndrewCarner;rr. excelentconfidentgiconsilierpentruoamenide afar('n .rt',' .,,1r',pl nlrHl rt'r* rririll* numerogiisii asocialise numird FranklinD. Roosev,'ltlr'1.,t' ThomasEdison, HenryFordgisutede alli liderimoncli,rlr ;|[.

t

-

I-AY7 cgleclia-

Hl/ cirlicheie

b

=

oo

5 EI l4l

e -l l4l

a

DafeCarnegie spuneaci existapotrucoi,5inumai1\rttt t t',, contactcu lumea.Suntemevalua;i5i clasificaliin furt' t,', t, aratdm,cespunemsicum o spunem.

J J

ColecliaCirli Cheiea fost conceputi tocmai p€iltrrr ,r acestepatrucdi,dezviluind secretelede succes.r|' , , l..r materie.Un ghid esenfialpentru cei care i9i dor, , propusegisaaibdo viali fericitd;i echilibrati.

-

z.

o l*l J o o-

NAPOLEON

HILL

DEtAID TABANI

z

incepisi afli wwtir.curteaveche.ro

illllll GWi-;i-i*i"

G'*f VUtlb*-

NAPOLEON HILL Napoleon Hill s-a ndscut intr-o caband minusculh, undeva in statul american Virginia. $i-a inceput cariera la 13 ani, ca rePorter la cAteva ziare de provincie. A devenit in scurt timp una dintre cei mai influente personalitili in domeniul psihologiei motivationale, si unul dintre iniliatorii acesteia. Influenlat de Andrew Carnagie, considerat cAndva unul dintre cei mai bogali oameni din lume, Hill organizeazd,un experiment in care intervieveazd peste 500 de bdrbali 9i femei, in majoritate milionari, pentru a-gi crea 9i verifica teoria asupra succesului. Acest experiment a durat doudzeci de ani, iar rezultatele lui au fost publicate in cursuri si cdrti de succes care au fdcut din Napoleon Hill cel mai important specialist in hlozofia succesului Success 9i cel mai cunoscut autor in domeniu, cu lucrdri Precum Through a Positiae Mental Attitude (Succesul 9i atitudinea, Editura Curtea Veche, 2002) sau Succeedand Grow RichThrough Persuasion (Putereade conoingere,coautor W. Clement Stone, Editura Curtea Veche, 2002). Cel mai mare succes l-a avut cu cartea Think and Grotn Rich (De Ia idee la bani, a cdrei primd edilie in limba romAnd a apdrut la Editura Curtea Veche, in 1998), devenitd, cu cele peste doudzeci de milioane de exemplare vAndute in intreaga lume, o carte clasicd a educaliei prin autocunoagtere 9i acliune. Napoleon Hill a fost editorul revistei HilI's GoldenRule. Apreciat de Franklin D. Roosevelt Pentru viziunea filozofiei Sale asupra succesului, Hill a fost consilier al pregedintelui american timp de trei ani. De-a lungul unui intreg deceniu, a conferenliat Pe marginea teoriei succesului, ale cdrei principii sunt in continuare promovate de Fundalia Napoleon Hill.

DE LA IDEE LA BANI Editiaa ll-a Traducere din limbaenglezdde LUIZAGERVESCU

De acelasi autor a mai fost editat titlul Secreteul bogdliilor, Curtea VechePublishing, 2007.

, BUCURESTI,2OO8

CUVANT INEWTE AL EDITORULUI DescriereaCIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei HILL, NAPOLEON De la idee la bani / Napoleon Hill ; trad' de Luiza Gervescu.Ed. a2-a. - Bucureqti:Curtea VechePublishing,2008 69-508-7 ISBN 978-973-6 L Gervescu,Luiza (trad.) t74.4 336

PRoDUcroNs Coperta colecfiei:GnmoN AND SWANS www.griffon.ro

NAPOLEON HILL THINKAND GROW RICH ACTION PACK First published in the United Statesunder the title Thinkand Grow RichAction Packby Napoleon Hill. Copyright @ Hawthorn Books,Inc., 1972. Thinkand Grow RichAction Manual, copyright @ Hawthorn Books,Inc', 1968. Publishedby arrangementwith Dutton Plume, a division of Penguin Group (USA) Inc. All rights reserved. O CurteaVechePublishing,1998,2007, pentru prezenta versiune ir:rlimba rofirAnd 69-508-7 ISBN 978-973-6

Suntefi in posesiauneia dintre cele mai influente cirfi din lume Vd oferd un plan experimentat care ii imbogdleste pe oameni. Vd aratd exact cum sd-l folositi, gi vd oferi posibilitatea de a pomi imediat la treabS. Care este mobilul care ii anime pe unii sd facd mereu progrese, toatd viala lor, implinindu-se, cAgtigdnd bani, imbogdtindu-se gi devenind fericiti - in vreme ce al;ii nu sunt in stare nici mdcar se porneascd la drum? Ce dd o mare putere personaie unuia, dar il lasi pe celdlalt in anonimat? Ce il plaseazdpe unul intr-o pozllie superioare, din care poate gdsi mereu calea de a iegi din orice dilemd gi orice dificuitate, putAnd sd-si implineascd cele mai scumpe vise - in timp ce altul luptd, egueazegi rdmAne descumpdnit, pe un drum fdrd iegire? Cu ani fir urmd, Napoleon Hill a avut o intrevedere cu Andrew Carnegie, pe atunci unul dintre cei mai bogati oameni ai lumii, 9i a intrat pentru prima datd in contact cu marele Secret.Carnegie i-a acordat incredere lui Hill gi i-a impdrtdgit cum au foiosit algii Secretul,l-a lisat sd le studieze metodele si si elaboreze o metodd

DE LA IDEE LA BAN]

unice, atotcuprinzitoare, care sd fie oferiti lumii ca un super-plan. De Ia ideela bani dezvdluie Secretul gi oferd Planul. De la publicarea ei inifiali, in 1937,42 de edigii s-au vAndut cu viteza cu carese tipireau. Edifia de fald este adusd la zi crt mijloace specialerecente,incluzAnd un rezumat de o pagind al fiecdrui capitol. In sfArgit, iatd singura modalitate garantatd de a depdgi toate obstacolele,a implini orice ambifie, a ldsa , succesuletem sd vd coplegeascd in fiecarezi. Aceastd carte vd va schimba viafa prin enorma ei capacitatede transformare. Vefi gti in curAnd de ceobfin unii oameni mari sume de bani gi fericire nesfArgitd- pentru cd 9i dumneavoastrdveli putea fi unul dintre acegtioameni.

PREFATA

in fiecare capitol al acestei cdrfi pomenesc despre secretul obfinerii banilor care a adus averi uriase unor oameni extrem de bogati - oameni pe care i-am analizat atent vreme de mulJi ani. Am aflat secretul de la Andrew Carnegie, acum mai bine de cincizeci de ani. Vicleanul, dar simpaticul scofian mi l-a servit cu nongalantd pe vremea cdnd eram foarte tAndr, si de atunci nu l-am uitat niciodatd. S-a a;ezat confortabil pe scaun, clipind vesel, gi m-a privit atent, si vadd dacd sunt destul de degtept ca sd inteleg sensul depiin a ceea ce avea s5-mi spund. CAnd gi-a dat seama ci m-am prins, m-a intrebat dacd a9 fi dispus sd petrec doudzeci de ani sau mai mult pregXtindu-md sd il impdrtisesc lumii intregi, bdrbaflor gi femeilor care, fdrd. acest secret, ar egua in viafd. Am acceptat si, cu sprijinul domnului Carnegie, mi-am linut promisiunea. Aceastd carte confine Secretul,un secret pus in practicd de mii de oameni, din aproape toate categoriile sociale. A fost ideea domnului Carnegie ca aceastdformul6 magicd, ce l-a imbogdtit enorm, sd fie oferitd celor care nu au timp sd cerceteze modalitdtile prin care se

DE LA IDEE LA BANI

cAstigdbani. Si el speraca eu si pot testa 9i demonstra valabilitatea formulei servindu-mi de experienle ale unor persoane din diferite domenii de activitate. Era convins cd aceastdformuld trebuia inclusd fir planul de invdtdmAnt al gcolilor gi facultdgilor publice 9i era de pdrereci, predat corect,acestsecretar revolufiona in asa misuri intregul sistem educativ, incAt numdrul de ani petreculi in gcoaldar fi redus Ia mai pu,Ln de jumdtate. Povestiri adevirate dovedesc puterea uimitoare a Secretului in capitolul despre Credin.t6,vefi citi povesteauluitoare a organizirii giganticei Corporalii a Olelului din StateleUnite ale Americii, conceputegi puse in practich de unul dintre tinerii cdrora domnul Camegie le-a dovedit cd formula sa funcfioneazd,pentru toli cei care sunt gata sd o aplice.Simpla aplicare a acesteiformule a secretului i-a adus lui Charles M. Schwab.o avere uriagi i:r bani gi ocazii de a-i obgine.Mai bine zis, f.ormula aplicati a valorat, pentru el, aproximativ pase sute demilioanededolari. Aceste adeviruri - cunoscute de oricine il gtia pe domnul Carnegie-vd dau o idee despreceeace putefi obginecitind aceastdcarte,cu condilia sd gtili cearefi. Secretula fost impdrtigit la mii de oameni care l-au folosit in scopuri personale, asa cum voise domnul Carnegie.Unii s-au imbogdlit cu a1'utorullui. Allii l-au folosit cu succespentru a crea armonie in casele1or.Un funcfionar l-a folosit cu atAtaeficienfd,i:rcA,ti-a adus un venit de peste75 000de dolari pe an. Arthur Nash, un croitor diri Cincinnati, si-a folosit afacerea aproape falimentati drept cobai in testarea formulei. Afacereaa prins via!5 din nou 9i ia imbogitit

PREFATA

pe proprietarii ei. Se bucurd incd de mare succes,degi domnul Nash nu mai este printre noi. Experimentul a fost atAt de special, incAt ziarele gi revistele i-au fdcut publicitate furvaloare de pesteun milion de dolari. Secretul a ajuns la Stuart Austin Wier din Dallas, Texas.Era pregdtit sd-l primeascd- intr-atdt de pregdtit incAt a renunlat Ia profesiuneasa 9i a studiat dreptuI. Areugit oare?Vefi regdsiin paginile cdrlii 9i aceastd istorisire. Pe cAnderam director de publicitate la Universitatea La SalleExtension,atunci c6nd universitateareprezenta ceva mai mult decAtun simplu nume, am avut prilejul sd-I vtrd pe I. G. Chapline, rectorul universitdfii, aplicAnd formula atAt de eficient i:rcAt a fXcut din La Salle una dintre cele mai extinse refeie de cursuri de specializare. SecretulIa caremi refer estepomenit de mai bine de o sutd de ori fur aceastdcarte. Nu a fost numit cu precizie, cici se pare cd are mai mult succescAnd estepur 9i simplu dezvdluit gi lXsatla vedere acolo unde cei ce sunt pregdtili 9i il cautd, il pot gdsi. De aceeami I-a goptit astfel domnul Carnegie,fdrd sd-mi spuni numele lui exact. Secretul le vorbegte celor care asculti Daci suntefi pregitit sd{ aplicafi, veli regisi acest secretcel pufin o dati in fiecarecapitol. Ag vrea sd pot beneficia de privilegiul de a vI spune cum vefi gti daci suntefi intr-adevdr pregdtit, dar asta v-ar priva de multe avantaje pe care le-ali avea dacd ali face aceastd descoperiresinguri. Dacdv-ati simfit vreodatddescurajafi,dacdv-a!i confruntat cu dificultiti care v-au secatde toate puterile,

10

DE LA IDEE LA BANI

dacd ali incercat 9i ali esuat, dacd,v-au afectat vreodatd boli sau dureri fizice, povestea descoperirii gi folosirii de cdtre fiul meu a formulei lui Camegie se poate dovedi a fi oaza in Degertul Speranlei Pierdute pe care o cdutati de mult. Secretul acesta a fost folosit in repetate rAnduri de pregedintele Woodrow Wilson in timpul primului Rdzboi Mondial. A fost impdrtigit fiecdrui soldat com. batant, inclus atent in instructia care se fdcea inainte de plecarea pe front. Pregedintele Wilson mi-a spus cd era un factor debazdi:r colectareade fonduri necesarepentru rdzboi. Ce e ciudat la acest secret este cd aceia care il inteleg gi il folosesc se vid practic propulsali spre succes.Daci vi indoili, studiali numele celor ce l-au folosit vreodatd, verificafi-le biografiile gi vd vefi convinge. Nimic nu se obtine gratuit pe lumea asta! Secretul la care md refer are 9i el un pre!, dar acesta este mult mai mic decAt valoarea reali a secretului. Nu poate fi ob;inut la nici un pre! de cdtre cei ce nu il cauti intenlionat. Nu poate fi diruit sau cumpdrat pe bani, pentru cd el are doui pdrfi. Una este deja in posesia celor care sunt gata si-l primeascd. Secretul ii slujegte in acelagi fel pe tofi cei ce sunt pregitili pentru ei. Educafia nu are nici o contribufie. Cu mult timp inainte sd mX nasc, Thomas A. Edison intrase i::r posesia secretului, si l-a folosit atAt de inteligent incAt a devenit cel mai important inventator din lume, degi nu avea in spate decAt trei luni de gcoald. Secretul a ajuns la Edwin C. Barnes, un partener de afaceri al domnului Edison. EI l-a folosit cu atAta dibdcie incAt, desi nu cAgtiga pe atunci decAt 12 000 de dolari pe an, a acumulat multd avere gi s-a retras din lumea afacerilor incd tAndr. Veti gdsi povestea lui la

PREFATA

11

i:rceputui primului capitol. Ar trebui si vd convingd cd vd putefi imbogdli 9i ci puteli i:rcd si fili ceeace dorili se fifi, ci banii, gloria, recunoagterea9i fericirea pot fi oblinute de tofi cei ce sunt pregedli 9i hotirAli sd primeascdaceastibinecuvAntare. Cum de gtiu eu toate astea?Vefi obfine rlspunsul irainte sd terminafi cartea. L-a!i putea gdsi chiar in primul capitol, sau,poate,pe ultima pagini. in perioada in care mi ocupam de cercetareacare mi-a luat doudzeci de ani, 9i pe care am abordat-o la solicitarea domnului Carnegie, am analizat sute de oameni vestifi, dintre care mulli au recunoscut c5-9i adunaserd averile uriage cu ajutorul secretului lui Carnegie;printre acegtiase numdrau: HENRYFORD WILLIAM WRIGLEYJR. IOHN WANAMAKER ]AMESJ.HILL GEORGES. PARKER E. M. STATLER HENRYL. DOHERTY CYRUSH. K. CURTIS GEORGEEASTMAN CHARLESM. SCFIWAB HARRISF.WILLIAMS dT.FRANK GUNSAULUS DANIELWILLARD KING GILLETTE RALPHA.WEEKS judecdtomlDANIELT.WRIGFII JOHN D. ROCKEFELLER THOMAS A. EDISON FRANK A. VALDERLIP F.W. WOOLWORTH

THEODOREROOSEVELI JOHN W. DAVIS ELBERTHUBBARD WILBURWRIGHT WILLIAMJENNINGSBRYAN dr. DAVID STARRIORDAN ]. ODGEN ARMOUR ARTHURBRISBANE WOODROWWISON WILLIAM HOWARD TAFT LUTHERBURBANK EDWARDW. BOK FRANK A. MUNSEY ELBERTH. GARY CLARENCEDARROW dT.ALEXANDERGRAHAMBELL JOHN H. PATTERSON JULIUSROSENWALD STUARTAUSTIN WIER dr. FRANK CRANE

T2

DE LA IDEE LA BANI

COI.ROBERTA. DOLLAR EDWARDA. FILENE EDWIN C. BARNES ARTHURNASH

GEORGEM. ALEXANDER J. G. CHAPLINE seTaIoTuITENNNGSRANDOLPH

Aceste nume nu reprezintd decAt o micd parte din sutele de americani faimogi ale ciror impliniri, financiare 9i de alt tip, demonstreazd. cd persoanele ce in!eleg si aplicd secretul lui Carnegie ajung departe fir viald. N-am cunoscut niciodatd pe nimeni care sd nu oblina un succes remarcabil in domeniul pe care gi l-a ales, dupd ce i s-a sugerat si aplice formula secretului. N-am cunoscut niciodatd pe nimeni care si se distingd, sau sd acumuleze bogelii de orice tip, fdrd a cunoaste secretul. Am conchis, pe baza acestor doud fapte, cd Secretul este mai important, ca parte a cunoasterii esen!ial5 pentru autodetbrminare, decAt orice altceva primit prin ceea ce se numegte in mod curent ,,educa!ie". Dar ce e oare educafia? Iatd o intrebare care a primit un rdspuns foarte detaliat.

Riscrucea din viafa dumneavoastri Pe misuri ce cititi, secretul la care md refer vd va apdrea deodatd infafd, din mijlocul paginii, dacd suntefi pregdtit sd-l primiti. CAnd va apdrea, il veli recunoaste. Indiferent dacd primifi acest semn in primul sau ultimul capitol, oprifi-vd o clipi cAnd il vedeli prima dati, si turnafi-vd un pahar, cdci acea ocazie va marca cea mai insemnatd rdscruce din viala dumneavoastri. Nu uitafi insd, parcurgAnd cartea, cd ea trateazd fapte 9i nu ficfiune, scopul ei fiind sd ofere un mare adevdr universal cu ajutorul cdruia tofi cei ce se simt pregdtiti pot invdta ce sd facd si cum sd facd. Ei vor primi gi stimulul necesar de a porni.

PREFATA

IJ

Ca un ultim cuvAnt, inainte sd incepefi primul capitol, pot sd imi permit sd vd ofer o micX sugestie ce vi poate da un indiciu prin care sd recunoagteli secretul lui Carnegie? Iat-o: orice implinire, orice aoereacumulatd tgi are originea tntr-o idee. DacX sunteli preghtit pentru secret, aveli deja jumdtate din el; deci, veli recunoagte cealaltd jumdtate imediat ce va ajunge la mintea dumneavoastrd.

Narolrox Hrn

INTRODUCERE

Miracolul numit DE LA IDEELA BANI de W. ClementStone Astdzi va fi una dintre cele mai importante zile din viata dumneavoastrd.De ce?Afi inceput sd citili cartea dr NapoleonHill, Delaideelabani.Una dintre celemai importante zile din viala mea a fost cea in care am inceput si citesc De Ia ideeIa bani in 1937.Una dintre cele mai importante zile din viala a milioane de persoanecare erau motivate si ob;ind impliniri insemnate a fost ceairt careau inceput sd citeascdDe la ideela bani. $i dumneavoastri vefi descoperi miracolele din De Ia ideeIa bani. Ce tnseamndmiracol? Miracolul este implinirea unui obiectiv ,,imposibil" din punctul de vedereal gAndului - al motivaliei gi... al acliunii unui individ sau a unui grup de persoane. +

1.

Implinirea obiectivelor imposibile este posibild atAta vreme cAt obiectivele 9i metodele de a le atinge nu incalcd Legea Universald - Legile lui Dumnezeu 9i drepturile semenilor nogtri.

16

DE LA IDEELA BANI

Miracol: un eveniment, un lucru sau o implinire cu adevirat remarcabile sau iesite din comun. Sd vd impdrtdgesc experienla unui om care s-a ndscut fdri picioare gi care infelege gi aplicd principiile de succes incluse in De Ia idee Ia bani, iar acum std pe picioarele lui gi se indreaptd mAndru cdtre implinirea lelului sdu imposibil. CAnd Henry Viscardi a fost desemnat si primeascd Medalia de Aur Napoleon Hill pentru fondarea Centrqlui de Cercetare Umand 9i dedicarea intregii sale viefi handicapafilor, s-a indreptat gchiopdtAnd, dar mAndru, spre podium 9i a spus: ,,Stmt profund recunoscdtor sd primesc aceasti medalie ce poartd numele unui om mare, Napoleon Hill. Existd multe motive pentru care md incearcd acum sentimente puternice. M-am ndscut firi picioare. Mi-am petrecut primii gapte ani de viali ca pacient linut de mil5 in spital. N-am putut si md ridic ..i:r picioare,,, pe aceste membre artificiale pe care le port, pdnd la 27 de ani. in tofi acegti ani m-am luptat sd supraviefuiesc ca un copil grav schilodit gi ca un tdndr groaznic de deformat. Imi amintesc de explicaliile pe care mi le didea mama in copiidrie cAnd o intrebam: .
INTRODUCERE

t7

Aceste sentimente mi-au hrdnit idealuri 9i mi-au oferit ocazia sd md eliberez, sd pornesc in cdutarea propriului meu destin ... nu ca un schilod,ci ca un partener egallnce altd gard mi-ar fi fost oferiti posibilitatea sd fiu liber, sd md cisdtoresc cu femeia pe care o iubesc, sd stau pe picioarele mele gi sd mi se permitd sd fac ceea ce gtiu? Cu mulgi ani in urmd, un doctor mi-a schimbat viafa c6nd, pentru prima dat5, m-a ajutat sh md ridic pe aceste membre artificiale pe care Ie port acurn. N-am putut sd-i pldtesc serviciile. Mi-a spus cd va fi rdsplitit dacd voi putea si ii ajut cu ceva pe ceilalli handicapali a9a cum md ajutase el pe mine. I-am promis - 9i vi jur - ci atdta vreme cAt va fi mhcar un handicapat pe lume care preferd provocirile viefii unei existenle garantate, agitalia existenlei calmului mort al utopiei subventionate, ii voi dedica lui toate energiile mele. Nu uitafi: Speranfa nu este un lux, ci o datorie. Si speri nu inseamnd sd visezi... ci sd-!i transformi visele in realitate. Binecuakntali sunt cei ce aiseazduise gi sunt dispugisd pldteascdprelul traducerii lor tn realitate. CAt despre mine, nu aleg sd fiu un om obignuit. Este dreptul meu sd fiu cAt de neobignuit pot. Sunt in ciutarea prilejului, nu a siguranfei. Vreau si imi asum un risc calculat, sd visez 9i si construiesc, sd cad 9i sd reugesc. Refuz si-mi vAnd imboldul de viald pe nimic. Nu-mi schimb iibertatea pe binefaceri gi nici demnitatea pe o mAnd intins5. Nu md voi pieca inaintea nici unui stipAn, nu md va coplegi nici o ameninfare.Mogtenirea mea este verticalitatea, mAndria gi curajul de a gAndi 9i a acliona pe cont propriu. Asta ca sd mi pot bucura de avantajele propriei mele crealii gi sd ir:rfrunt lumea cu curaj, spunAnd: ,rELtam fdcut acest lucru.o Vreau sd vi urez ceva. Acelagi lucru il urez 9i handicapafilor. Presupun c5, prin convenfie, ar trebui sd vd

1B

DE LA IDEE LA BANI

vtez qi sd le urez succes 9i fericire pentru tot restul viefii. Dar este prea ugor si mdsurdm lumea prin succes 9i fericire. Ag dori sd vd urez sX dafi un sens restului vietii dumneavoastrS... Pentru milioanele de handicapali dintre noi, pentru mine 9i pentru dumneavoastri, aceasta este definifia reald a unui american." (ACESTA ESTE MIRACOLUL AMERICAN!) O obsesie mdreatd face minuni Cu mulli ani in urmd, am citit Mdreala Obsesieintr-o singurd noapte. Dimineafa, m-am hotdrAt sd am 9i eu o obsesiemdreafd.Scopul meu era, gi va fi i:rtotdeauna, si fac aceasti lume un loc mai bun pentru generatia noastri 9i pentru cele viitoare. Iar acest scop sd fie implinit pe fiecare continent. Fiica mea, Donna Stone Pesch, a citit De Ia idee la bani, i-a invdtat gi i-a aplicat principiile 9i a fost inspirati sd implineascd un ,,Vis imposibil". Publicul credea cd un caz de maltratare a unui copil era ceva rar, ce se petrecea in rAndul sdracilor. Doar o' mAnd de ,,oameni de specialTtate", nigte pdrinli abuzivi gi Donna gtiau cd nu e adevdrat. Totugi, ei aveau dreptate! Donna mai credea c5.gi un singur copil maltratat este prea mult... cd maitratarea de copii ar trebui 9i ar putea sd fie evitatd de la bun inceput. in dorinla ei de a propune ceva concret, ea a gdsit o soiutie: Comitetul National de Prevenire a Maltratdrii Copilului. Donna a investit nenumdrate ore gi milioane de dolari pentru a porni organizalia in Chicago, cu filiale in toatd !ara. A incurajat Conbiliul Nafional de Publicitate si sustind Campania de Avertizare Publicd a Comitetului pentru a educa poporul american - prin

INTRODUCERE

t9

ziare, reviste, televiziune,radio gi afige - cd maltratareacopilului esteo realitate...dar nu trebuie si fie! E un miracol sd azteliun scopprincipal in oiafd Definirea Scopului... nagterea:uneidorin[earzdtoare de a implini un mare scop demn de implinit este primul principiu pe care il vefi gdsi in De Ia ideeIa bani. Dupd dr. Hill, acestaestepunctul de pornireal oricdrei tmpliniri. Setntdmpld miracole tn timp cegdndifi creatiu S-ar putea si gtiti ci sistemul de functionare al calculatorului electronic a fost proiectat sd fie foarte asemindtorcu cel al creieruluigi al sistemuluinervos... calculatorul dumneavoastri uman, atunci cAnd dumneavoastrdingivd vi puteti dirijaghndurile,controlaemoliile qi ordonaaiafa.Pentru a pune in practicd aceasti capacitatesublimi, trebuie se pletiii un pre!: timpul! Deci,alocafi-vdo perioadf,precisdde 30 de minutepezi pentru gAndireacreativi, gi concentrafi-vi asuprascopurilor dumneavoastrd. in timpul acestui proces important si nu vi gAndili decit la lucrurile pe carele dorili, si indepirtafi-le pe cele pe carenu le vreti (sau n-ar trebui si le vrefi). Fdcefi-vd obiceiul sd vd amintifi mereu scopul dumneavoastri principal: 1) cAndvd trezlfi,2) cAndvd culcali si 3) de multe ori in timpul zilei. De ce?Ca sd recunoasteliimediat ceeace vi ajutd si vd indepliniti scopul.Calculatoruldumneavoastri uman esteprogramat prin repetitie...repetitie...repetifie.

20

DE LA IDEE LA BANI

Miracolele apar prin autocunoastere IMPORIANT in viald nu obfineli mereuceeacedorifi dacd nu examinati acel ceva ir:rmod constant. in consecinfi, stabiliti zilnic ce progres facefi spre implinirea scopurilor dumneavoastrd,i::rspecial a scopului principal pe carevi l-ati definit. Miracolul cdr[ii De la idee la bani Oricare ar fi motivul pentru care o citili - s[ gdsiti o idee caresXvi ajute si atingeti un obiectiv de afaceri, si rezolvafi o problemi personald, si vd imbogitifi, sd vi precizafi un scop principal in via!5, sau sd vd luafi in mAini propriul destin - adevdratul miracol din De Ia ideeIa bani esteacela de a vi irevila gi a vi inspira sd facefi minuni cu propria dumneavoastri viafi. Din paginile ei veli afla cum putefi sd folositi puterea nelimitatd a minlii dumneavoastrdin scopul de a vi descoperi potenlialul gi a-I traduce... fu:rrealitate.Filozofia de implinire personali a lui Napoleon Hill a rezistat testului vremii. Milioane de bdrbafi, femei gi adolescenli 9i-au demonstratacestlucru lor ingile. Astdzi va fi una dintre cele mai importante zile din viafa dumneavoastrd! Nici un scop demn de el insugi nu esteimposibil. Ldsafi porlile mintii dumneavoastrX larg deschise.Care vor fi miracolele pe care le veli aduce in viafa proprie dupd ce cltt,ti De la ideeIa bani? Nu uitafi: Putefi implini orice vis care nu incalcd Legile Universale - Legile lui Dumnezeu 9i drepturile semenilor dumneavoastr5.

GAndurile sunt lucruri intr-adeviq, ,,gAndurile sunt lucruri", 9i ircd lucruri puternice, mai ales atunci cAnd ele se combind cu scopuri bine definite, perseverentdgi o dorinld arzdtoare ca ele si devini averi sau alte obiectemateriale. Cu ani tr urmd, Edwin C. Barnesa descoperitcAtde adevdratestefaptul cf, oamenii pot sti realmentedrumul dela ideela bani.Descoperirealui nu esteceaa unui om contemplativ. Ea i s-a dezvdluit treptat, pornind de la o dorinld arzdtoare de a deveni asociatin afaceri al marelui Edison. Una dintre caracteristicile de bazd ale dorinlei lui Barnesa fost precizia.EI dorea sd lucrezecu Edison,gi nu pentruel. Remarcaliatent cum gi-atradus el dorinla tr realitate,9i veli i:rlelege mai bine principiile careconduc la imbogXfire. CAnd a avut pentru prima datd revelalia dorinlei sau a impulsului gAndului, nu avea cum sd actioneze. il blocau doud obstacole.Nu-l cunosteape Edisongi nu aveabani pentru biletul de tren spreEastOrange,New Jersey.

22

DE LA IDEE LA BANI

Puterea care aduce succesul este puterea minfii dumneavoastri. Cum si determina! viafa si spuni DA gi nu NU planurilor gi ambifiilor dumneavoastri. Aceste dificultdti ar fi fost suficiente ca sd descurajeze majoritatea oamenilor si incerce sd-si indeplineascd visul. Dar acesta nu era un vis obisnuit!

Edison l-a privit drept in fafi... S-aprezentatla laboratoruidomnului Edisonsi a anuntat cd venise sd devind partenerul de afaceri al inventatorului. Vorbind de prima ir:rtAlnire intre Barnes gi Edison, cu mulli ani mai tArziu, domnul Edison a spus: ,,Stdteain fala mea, pdrAnd un biet om sdrac, dar se citea pe chipul sdu ceua care md fdcea sd cred cd esteferm hotdrktsdoblind ceeaceaenisesdobfind.invdfasem, dupd ani de experienfd, cd atunci cAnd cineva doregte intr-adevir 9i profund se obfine ceva, atAt de profund incAt este' dispus sd-gi rigte intregul viitor pe o singurd invArtire a rofii, sigur va cAgtiga. I-am oferit prilejul pe care il ceruse, cdci am adzut cd se hotdrhsesd nu cedezephnd nu aa reusi.Everimentele ulterioare au demonstrat cd am avut perfectd dreptate." In orice caz rru infdligarea l-a ajutat pe tAndrul nostru sd fie angajat in biroul lui Edison, cdci ea pleda cu siguran!5 impotriva lui. CAndul a contat. Barnes nu a devenit partenerul de afaceri al lui Edison de la primul interviu. I s-a acordat insi gansasd lucreze in biroul lui Edison pentru un salariu foarte neinsemnat.

GANDURILESUNTLUCRURI

23

Lunile s-au scurs. Aparent nu se intAmpla nimic in direclia scopului rAvnit de Barnes, cel pe care gi-l stabilise ca sclp principal bine definit Dar in mintea lui Barnes se petrecea ceva important. Dorinla lui de a deveni asociat in afaceri al lui Edison devenea mai intensd cu fiecare zi. Psihologii au spus pe bund dreptate cd ,,atunci cdnd cineva este realmente pregdtit pentru ceva, il transpune in faptd". Barnes era gata pentru o asocierein afaceri cu Edison; in plus, era hotirAt si rdmAnd acolo pAnd va obfine ceea ce urmdrea. Nu 9i-a spus nici o clipd: ,,Ei bine, gi ce rost are? Cred cd md voi rdzgAndi 9i voi cXuta o slujbd de comis-voiajor." in schimb, gi-a spus: ,,Am venit ca sd devin partenerul de afaceri al lui Edison 9i voi implini acest lucru chiar de-ar fi sd-mi ia tot restul vie!ii." $i credeacu putere tn ceeacespunea!CAt de diferitd ar fi povestea oamenilor dacd s-ar decide sd urmeze un scop precis, 9i sd nu-l pdrdseascd pAni in clipa in care ar deveni o obsesie coplegitoare! Poate cd tAndrul Barnes nu gtia toate astea pe atunci, dar hotdrArea sa nestrdmutatd, perseverenla sa de a urmdri o singuri dorinld erau sortite sd spulbere orice impotrivire gi sd ii ofere prilejul pe care iI cduta.

O ocazieneatteptati Atunci cAnd a apdrut ocazia, ea s-a prezentat intr-o formi 9i o direclie diferite fatd de cele la care se agtePta Barnes. Acesta este unul dintre trucurile ocaziilor. Au un obicei viclean de a se strecura pe uga din spate 9i de a veni adesea deghizate sub forma necazului, sau a infrAngerii temporare. Poate cd de aceea atAt de mulgi oameni n-au putut sd recunoasci o ocazie.

24

DE LA IDEE LA BANI

Domnul Edison abia perfectase un nou mecanism de birou, cunoscut in acea vreme ca Dispozitivul de Dictare al lui Edison. Agentii sdi de vAnzdri nu erau prea entuziasmali de aceasti magindrie. Nu credeau cd poate fi vAnduti fdrd a depune un efort uriag. Barnes stia cd el poate si vAndd Dispozitivul de Dictare al lui Edison. I-a pomenit acest lucru lui Edison, 9i a oblinut pe dati prilejul pe care il agtepta. A vAndut, intr-adevdr a vAndut dispozitivul. De fapt, a avut un asemenea succes ir:rcatEdison i-a oferit un contract de distribuire si comercializare in i:rtreaga !ard. Din acest parteneriat de afaceri, Barnes a cAgtigat bani, dar a fdcut ceva infinit mai important. A demonstrat cd o persoand poate ajunge intr-adevdr de la ideeIa bani. Nu am cum sX stiu care este suma exacti de bani pe care i-a cAgtigat Barnes din dorinla initiald. I-o fi adus doud sau trei milioane de dolari, dar suma, indiferent care ar fi ea, devine nesemnificativd ?n comparalie cu averea gi mai mare acumulatd sub formd de cunostinte precise rezumate i:r faptul cd un impuls abstractal minlii poate lua forma unor reclmpensematerialeprin aplicarea principiilor cunoscute. Bames gi-aformat credinlaci este partener cu marele Edison. $i-a format credinfa ci va avea avere. Nu dispunea de nimic cu care sd porneascd, in afard de capacitatea de a gti ce dorea 9i hotdrArea de a-gi susline dorinla pAnd la realizare.

Cel ce renunti prea devreme Una dintre cele mai frecvente cauze de egeceste obiceiul de a te retrage atunci cAnd te simli coplegit de o infrkngere temporard. intr-un moment sau aliul, fiecare se face vinovat de aceastdgregeali.

GANDURILESUNT LUCRURI

25

Un unchi al lui R. V. Darby a fost cuprins de ,,febra aurului", in vremea cdutdrii infocate a acestui metal nobil, gi a plecat in vest ca sd sape gi sd se imbogdfeascd. Nu auzise niciodatd de faptul cd.se extrdsesemai mult aur din min[ile oamenilor decht s-a extras areodatd din pdmknt. $i-a exprimat o dorinld gi a pornit la treabd cu lopata gi tArn[copul. Dupd sdptdmAni de muncd istovitoare, a fost rdspldtit prin descoperirea minereului strdlucitor. Avea nevoie de excavatoare pentru a-l aduce la suprafafd. A camuflat mina pe furig, s-a reintors acasd in Williamsburg, Maryland, si le-a spus rudelor 9i unor vecini cd ,,ddduse lovitura". Au strAnsbani pentru utilajele necesare 9i le-au trimis cu vaporul. Unchiul 9i Darby s-au i:rtors la lucru in mind. Prima iracdrcituri de minereu a fost foratd si expediatX unui atelier de topire. Rezuitatele primite au dovedit cd era vorba despre una dintre cele mai bogate mine din Colorado! Incd un numdr de incXrcXturi 9i datoriile ar fi fost acoperite. Aveau si urmeze profituri uriase. Pompele de forare au pornit in cdutare! Speranlele lui Darby gi ale unchiului sXu au prins aripi! Apoi ceva s-a ir:rtAmplat. VAna minereului de aur a dispdrut! AjunseserdIa capitul curcubeului, iar potirul de aur nu mai era acolo - totul fusese zadarnic. in cele din urmd, s-au decis sd renunfe. Au vAndut echipamentul unui toxicoman pe cateva sute de dolari, gi au luat trenul spre casd. Toxicomanul a angajat un inginer in minerit sd evalueze mina gi sd facd nigte calcule. Inginerul a fost de pirere cd proiectul eguasepentru cd proprietarii n-au cunoscut ,,zonele de falie". Calculele lui au dovedit ci vAna se afla la doar aproximatiaun metru de locul unde cei doi Darby s-au oprit din forat! $i minereul se afla ?ntr-adevdr acolo.

26

DE LA IDEE LA BANI

Toxicomanul a obginut milioane de dolari pe minereul din mind doar pentru cd a gtiut si solicite sfatul unui expert inainte sd renunfe.

Succesulestela un pas dincolo de infrAngere La multd vreme dupd aceea,domnul Darby si-a recuperat de cAteva ori pierderea, chnd afdcut descoperirea cd. dorinla poate fi transformatd in aur. Descoperirea a survenit dupd ce el s-a implicat ir vinderea asigurXrilor de via!5. Amintindu-gi cd pierduse o avere uriagd pentru cd se oprise la un metru de aur, Darby a profitat de aceasti experienld in noul domeniu de activitate ales, aplicAnd metoda simpld de a-si spune: ,,M-am oprit la un metru de aur, dar nu md voi opri niciod atd pentru cd oamenii spL4n<> cAnd le ofer polite de asigurare.,, Darby a devenit unul dintre pulinii oameni care vSnd polite de asigurare de viali i_nvaloare de un milion de dolari pe an. i9i datora ,,constanta" lecfiei pe care o invd-. tase, ,,usurinfei" cu care renuntase la cdutarea aurului. inaintea succesului, viafa oamenilor este presdratd, cu sigurantd, de infrAngeri temporare, gi, poate, de un anume tip de egecuri. CAnd cineva este coplegit de infrAngere, abandonul pare lucrul cel mai usor-gi :nai conform cu logica pe care o aplici majoritatea oamenilor. Peste cinci sute dintre cei ce au dobAndit succesul absolut in aceastd lard i-au impdrtdgit autorului cd au oblinut acest succesde neinchipuit la doar un pas dupd ce fuseserd invingi. infrAngerea este un bufon cu un simt acut al ironiei si vicleniei.

GANDURILESUNT LUCRURI

27

Copilul ce a gtiut si stipAneasce un om in toati firea La pulind vreme dupd ce domnul Darby absolvise ,,Facult4teaLoviturilor Dure" 9i se hotirAse si profite din experienta sa legatd de extragerea minereului aurifeq,a avut sansasd fie prezent intr-o imprejurare ce i-a demonstratcd ,,Nu" nu irrseamndneapdrato negafie. intr-o dupd-amiazd,igiajutaunchiul si macinegrAu intr-o moari veche. Unchiul lucra la o fermd intinsd unde locuiau mai mulfi fermieri de culoare ce aveau parte din recoltd. Uga s-a deschisi-ncet9i in prag a apdrut o fetild de culoare, fiica unui chiriag, care a intrat 9i a rimas lAngdugi. Unchiul gi-a ridicat privirea, a vdzut copilul si a fipat aspru la ea: ,,Ce vreT?" Fetifa a rbspuns timidd: ,,M-a trimis mama sd-i dali 50 de cen!i." ,,Nici nu mi gAndesc",a rispuns unchiul, ,,9i acum du-te acasd." ,,Da,domnt)Le",a rdspunscopilul. Dar nu s-amigcat. Unchiul a lucrat in continuare,atAt de concentrat fircAtn-a acordatcopilului atenlia necesardca sd vadd ci n-a plecat.CAndsi-aindllat privirile 9i a vdzut-o incd acolo,a lipat Ia ea:,,li-am spus sd te duci acasi! Du-te sau vin eu dupd tine." Fetila a spus: ,,Da, domnule" , dar n-afdcut un pas. Unchiul a trAntit un sac de boabe pe care voia sd le toarne in rezervorul morii, a luat de jos o doagd de butoi 9i a pornit spre copil cu un chip ce nu anunla nimic bun. Darby gi-a linut respirafia.Era sigur ci va urma un atac.$tia ci unchiul sdu estefoarte impulsiv.

28

DE LA IDEE LA BANI

CAnd unchiul a ajuns lAngd fetifd, ea a inaintat un singur pas, s-a uitat drept in ochii lui gi a strigat ascufit, cAt de tare a putut: ,,Mdmicii ii trebuie 50 de cen!i!" Unchiul s-a oprit, s-a uitat o clipd la ea, apoi a pus incet doaga jos, a bdgat mAna in buzunar, a scos o jumdtate de dolar si i-a dat-o. Copilul a luat banii 9i s-a indreptat incet cdtre usd, privindu-l drept in ochi pe omul pe caretocmai tl tnuinsese.Dupd ce a plecat, unchiul s-a agezatpe o cutie gi s-a uitat in gol pe fereastrd vreme de zece minute. CAntdrea, uimit, infrAngerea durd pe care o suferise. $i domnul Darby se gAndea. Era pentru prima datd in experienta sa cAnd vdzuse un copil de culoare controlknd congtient un alb matur. Cum a reugit? Ce i se intAmplase unchiului sdu, care 9i-a pierdut deodatd aspectul fioros 9i a devenit blAnd ca un mieiugel? Ce putere bizard folosise aceastd micu!5 ca sd devind stdpAni pe situafie? Aceste intrebdri 9i altele la fel isi punea Darby, dar rdspunsul nu l-a gdsit decAt ani de zile mai tdrzht, cAnd mi-a spus povestea. Ciudat este cd autorul a aflat istoria acestei expe" rienle neobignuite chiar in moara veche, acolo unde unchiul a fost infrAnt.

Urt ,,da" ascuns in spatele unui ,,fri" StAnd acolo, in moara prdfuitd de ani, domnul Darby a repetat povestea neobignuitei victorii si, ir:r cele din urmd, a intrebat: ,,Ce inlelegefi voi din toate astea?Ce putere ciudatd a folosit acel copil ca sd-l infrAngd pe unchiul meu dintr-o loviturd?" Rdspunsul la aceastdintrebire se va regdsi in principiile descrise in aceastdcarte. Rdspunsul este detaliat 9i complet. Contine amdnunte 9i instrucliuni suficiente

GANDURILE SUNT LUCRURI

29

pentru a face pe oricine sd inleleagi gi sd aplice aceeagi forld peste care fetila nimerise intAmplitor. Mintea sd vd fie mereu clar5, 9i a9a vefi observa exact ce putere ciudatd salvase copilul. Yeti zdri aceasti putere in capitolul urmdtor. Undeva in carte veli afla o idee care vd va asculi capacitifile perceptive 9i va pune aceastd forfd, irezistibili la picioarele dumneavoastrd, sd vd slujeascd.Veli deveni, poate, congtienli de aceasti putere in primul capitol, sau in cel urmdtor. S-ar putea si o primili sub forma unei singure idei. Sau insoliti de un plan 9i un !e1.S-ar putea sd vd provoace sd vd intoarcefi la experienlele dumneavoastrd anterioare de egec sau infrAngere gi sd evidenlieze o lecfie prin care puteli recAgtigatot ce ali pierdut inainte. Dupi ce i-am descris domnului Darby puterea pe care fetila de culoare o folosise fdrd sd fie congtienti cd o posedi, el a rememorat rapid cei treizeci de ani de experienld ca agent de asigurdri gi a recunoscut cinstit cd succesul in vAnzdri se datora, 9i nu in micd mdsurd, lecliei pe care o invilase de la copil. Domnul Darby a spus: ,,De fiecare datd cAnd vreun client incerca si md ocoleasci gi sd nu cumpere, imi venea in minte imaginea acelui copil stAnd acolo, in moara veche, cu ochii strilucind de mAnie 9i sfidare, 9i imi spuneam: .,Trebuie sd vAnd." ln vAnzdrile mele, este mai mare procentul celor fdcute cdtre oameni care mi-au rispuns prima datd cu..NLJr'." $i-a amintit 9i de gregeala pe care o fdcuse oprindu-se la doar un metru de aur. ,,Dar", sPuse eI, ,,acea experienld s-a dovedit a fi o binecuvAntare. M-a invdtat sri' nu md lasgi sd continui, indiferent de rAt de greu mi-ar fi - o leclie pe care trebuia neapdrat sd o invi! daci voiam sd cAgtigvreodatd ceva." Experienlele domnului Darby erau destul de obignuite gi simple, si totusi ele delineau rdspunsul in

30

DE LA IDEE LA BANI

ceea ce privegte destinul siu; deci, erau la fel de importante (pentru el) ca viala insdgi. A avut de cAgtigat din acestedoud experienfe dramatice pentru cd le-aanalizat 9i a inleles leclia ascunsdin ele. Dar ce se alege de cel ce nu are nici timpul, nici chemarea pentru a studia egecul in ciutarea cunoagterii ce il poate conduce spre succes? Unde gi cum si invele el arta de a transforma infrAngerea in temelia solidd a unui prilej favorabil? Aceastd carte a fost scrisd pentru a rispunde la astfel de i:rtrebiri. Cu o singuri

idee clari putefi obfine succesul

Rdspunsui necesitd o descriere a celor 13 principii dar, pe mdsuri ce citifi, nu uitali cd rispunsui pe care probabii il ciutali d umn esaoastr d Ia intr ebirile care v-au fdcut sd cugetali ia ciuddfenia vielii poate fi aflat inlduntrul dumneaaoastrd, ?ntr-o idee, un plan sau un lel care e posibil sd se contureze in timpul lecturii. Tot ce vd trebuie pentru a obline succesul este o idee clarX. Principiile descrise in aceasti carte confin modaIitdJi 9i mijloace de a zdmisli idei folositoare. Inainte de a purcede la descrierea acestor principii, credem cd meritafi pe deplin sd primiti aceasti sugestie importantd: Chnd bogdliile futcepsd apard, ain affit de repedesi fntr-un asemeneanumdr, tncht ne putem intreba unde s-au ascunstn toli acegtiani. Aceasta este o afirmafie uimitoare, cu atAt mai mult cu cAt se spune cd bogdlia vine doar pentru cei care muncesc mult gi indelung. CAnd incepeti sd ciutati drumul de la idee la bani, vefi remarca faptul cd bogSlia incepe cu o stare de spirit,

GANDURILE SUNT LUCRURI

31

cu un scop clar definit, cu muncd pufini sau inexistentd. Dumneavoastrd sau oricine altcineva ar trebui se fid interesali in a gti cum sd dobAnditi acea stare de spirit care va atrage avere. Am petrecut 25 de ani de cercetare, pentru cd 9i eu doream sd gtiu ,,cAtde bogati devin oamenii astfel". Fili foarte atent, de indatd ce stipAnili principiile acestei filozofii gi incepeti s5 urmali instrucliunile de aplicare a principiilor, veli remarca imbundtdtirea situaliei dumneavoastrd financiare, dar gi cum orice veti atinge se va transforma intr-un beneficiu pentru dumneavoastri. Imposibil? CAtugi de pulin! Una dintre cele mai mari sldbiciuni ale omenirii este frecvenla cu care se folosegte cuvAntul ,,imposibil". Acest cuvAnt cunoaste toate regulile care nu funcfioneazd. $i toate lucrurile ce nu pot fi fdcute. Cartea aceastaa fost scrisi pentru cei care cautd reguli ce le-au adus altora succesul, 9i sunt gata si rigte totul pe acestereguii. DobAndesc succesul cei ce devin congtienti de el. Egecul este rezervat celor care se lasi, indiferenfi, sd devind congtienli de existenla acestuia. Scopul acestei cdrli este sd-i ajute pe toli cei ce doresc si invele arta de a-9i schimba structura spiritual5 si a dobAndi constiinta succesului in locul congtiintei egecului. O alta sldbiciune intAlnitd prea des la orea multi oameni este obiceiul de u *arrru totul 9i pe toati lumea prin prisma propriilor expresii 9i credinfe. Unii dintre cititorii nogtri vor clede cd nu vor gisi drumul de la idee la bani pentru cd gi-au format obignuinta strrdciei,a lipsurilor, a nefericiril, egecului gi infrAngerii. Acesti nefericiti imi amintesc de un chinez de vazd care a venit in America pentru a primi educatie in spirit american. El s-a inscris la Universitateadin Chicago. lrrtr-o zi, pregedinteleHarper s-a intAlnit cu acest t6ndr

32

DE LA IDEE LA BANI

oriental in campus, s-a oprit sd vorbeascd cu el cAteva minute, 9i l-a intrebat care i se pdruse caracteristica cea mai izbitoare a poporului american. ,,Eibine", a exclamat studentul, ,,tiietura pieziqd. a ochilor vogtri. Ochii vostri sunt foarte ciudafi!" Ce e de spus despre chinez? Refuzdm sd credem ceea ce nu inlelegem. Credem prostegte ci propriile limitdri sunt cele corecte.Evident, ochii celorlalli sunt ,,piezigl" pentru cd nu sunt la fel cu ai nogtri.

,,il vreau gi-l voi avea" CAndHenry Fords-ahotdrAtsdproducdvestiiullui motor V-8, a ales sd construiascdun motor cu tofi cei 8 cilindri grupali intr-un singur bloc, 9i le-a cerut inginerilor sdi un proiect al motorului. Proiectula fost pus pe hArtie, dar toli inginerii au fost de acord cd era pur gi simplu imposibilsd formezi un singur bloc din opt cilindri. Ford a spus: ,,$i totugi,producefi-L" ' Ei i-au replicat: ,,Dar e imposibil!'/ Ford ie-a ordonat: ,,La treabi! $i nu renunlafi pAnd nu reugifi, oricAttimp v-ar lua." Inginerii au pornit. Nu Ie mai rdmAnea nimic de fdcut dacd doreau sd rdmAni angajafii lui Ford. Au trecut gaseluni gi nu s-a intAmplat nimic. S-au scurs incd gaseluni 9i tot nimic. Inginerii au ftrcercat toate varianteleposibile pentru a aduceplanul la indeplinire, dar nimic nu mergea:,,imposibil!" Dupd un an, Ford 9i-a consultat inginerii, 9i ei l-au informat din nou cd nu gdsiserdnici o modalitatede a-i indeplini ordinele. ,,Continuatl",Le-aspusFord. ,,Il vreau 9i il voi avea."

GANDURILE SUNT LUCRURI

aa JJ

Au continuat, gi, la un moment dat, ca prin minune, au descoperit secretul. Perseverentalui Ford reugise din nou! Poate ci aceastdpoveste nu a fost redatd cu absolutd precizie, dar esenla gi substanfa ei sunt corecte. Dacd putefi, voi, cei ce visali sd vd imbogdlifi, deduceli din ea secretul milionarului Ford. Nu va trebui si ciutali prea departe. Henry Ford a avut succes pentru cd a inleles gi a aplicat principiile succesului. Unul dintre acestea este dorinfa, stiinta exactXa ceeace urmirim. Retinefi aceastd poveste a lui Ford pe misurd ce citifi, 9i subiiniali rAndurile in care s-a regdsit secretul extraordinarei sale impliniri. Dacd puteli face acest lucru, dacd puteli puncta exact grupul de principii care I-a imbogilit pe Henry Ford, ii puteli egala performanlele i::r aproape orice domeniu de activitate pentru care simlili chemare.

Un poet a zdrit adevirul CAnd Henley a scris rAndurile profetice ,,Sunt stdpAnpe soartamea,sunt cdpitanai sufletului meu", ar fi trebuit sd ne spuni cd noi toti ne stipAnim soarta gi suntem cdpitani ai sufletelor noastre,pentru cd'avem putereade a ne controlagAndurile. Ar fi trebuit si ne spuni cd minlile noastre devin magneli ai gAndurilor dominantece ne stdpAnescspiritele gi, prin mecanismepe care nici un muritor nu le cunoagte, acegti ,,magnefi" atrag cdtre noi fortele, oamenii gi ocaziilespeQ,ale care se potrivesc cu natura gAndurilornoastredomi nante. Ar fi trebuit sd ne spuni cd inainte de a putea acumula bogilii uriagetrebuie sd ne transformdmspiritele intr-un uriag magnet al dorintei intensede imbogdtire,

34

DE LA IDEE LA BANI

cd trebuie sd dobAndim ,,congtiinfa banilor" inainte ca dorinla de a-i obline sd ne conducd la elaborarea unor planuri precise pentru a-i obgine. Dar, fiind poet gi nu filozoi Henley s-a mullumit sd formuleze un mare adevdr in formd poetic5, IdsAndu-i pe cei care veneau dupd el sE interpreteze sensul filozofic al acestor rAnduri. incetul cu incetul, adevirul s-a conturat, din ce ir ce mai mult, pAnd cAnd, acum, devine sigur faptul cd principiile descrise in aceastdcarte delin secretul absolut al destinului nostru economic.

Un tAnir igi prevede viitorul

I

Suntem acum pregdtiti si examinim primele dintre aceste principii. Fili mereu deschigi la nou 9i nu uitafi, pe misuri ce citifi, cd ele nu sunt inventate de o singuri persoand. Ele au funclionat pentru mulgi oameni. Le puteli pune in aplicare pentru a vd clidi un viitor solid. Veli constata cd acest lucru este ugor, nu greu de ff,cut. Cu ani in urm5, am linut un discurs la inmAnarea diplomelor uneia dintre promoliile Colegiului Salem din Salem, Virginia de Vest. Am scos ir:r evidenfd principiul descris in capitolul urmitor cu atAta fermitate incAt unul dintre absolvenli 9i l-a insugit cu hotdrAre gi l-a inclus in filozofia sa. TAnirui a devenit membru al Congresului gi un om importa4t in administratia lui Frankiin D. Roosevelt. Mi-a scris o scrisoare care exprima clar pirerea sa cu privire la principiul ce va fi enunlat in capitolul urmdtor si m-anl decis sd public scrisoarea in loc de introducere pentru acel capitol. Vd oferi o idee despre satisfacfiile pe care le veti obgine:

GANDURILE SUNT LUCRURI

35

Dragul meu Napoleon, De cAnd sunt membru al Congresului American, am cunoscut problemele oamenilor, 9i acum ili scriu cu scopul de a oferi o sugestie care s-ar putea dovedi de folos pentru mii de oameni de treab5. In1922, ai finut un discurs la absolvirea unei promolii a Colegiului Salem, gi eram 9i eu pe atunci membru al acelei promofii. In acel discurs, mi-ai sugerat ideea care m-a fdcut sd md bucur acum de ocazia pe care o am de a servi oamenii din statul meu 9i care va purta, irr foarte mare mdsurd, rdspunderea oricdrui succes ce l-ag putea avea in viitor. Imi amintesc, ca 9i cum ar fi fost ieri, minunata descriere pe care ai ficut-o metodei prin care Henry Ford, omul cu pulind 9coal5, fdrd un ban, fird prieteni influenfi, s-a ridicat pe culmi nebdnuite. Atunci m-am hotirAt, chiar inainte sd-fi termini discursul, cd imi voi crea un loc al meu, in ciuda tuturor dificultdtilor pe care le voi intAmpina. Mii de tineri vor absolvi Universitatea anul acesta sau in anii imediat urmdtori. Fiecare va agtepta un mesaj de incurajare concretd, asemdndtor cu cel pe care l-am primit eu de la tine. Ei vor dori sd gtie incotro se indreaptd, ce sd facd spre a o porni in viafd. Tu le poli spune/ ai ajutat atAlia gi atAlia oameni sd-gi rezolve problemele. Sunt mii de oameni astdzi in America ce ar vrea si gtie cum s5-9i transforme ideile in bani, oameni care trebuie si inceapd de la zero, fird fonduri, gi s5-9i amortizeze pierderile. Dacd existd cineva care poate s5-i ajute, tu egti acela. Dacd publici acea$5 carte, as vrea sI am primul exemplar tipirit, cu autograful tiu. Cu urdri sincere de bine. Cu prietenie, RcNooLrL{ JENNtrucs

l, 36

iI i

DE LA IDEELA BANI

La 35 de ani dupd ce am linut aceldiscurs,am avut _ plScereasd md intorc la Colegiul Salem?n I9S7pentru sustinerea discursului oficial de absolvire. Atunci am primit si diploma onorificd de Doctor ilr Literaturd de la Colegiul Salem. Din 1922,I-amurmirit pe JenningsRandolph deve_ nind unul dintre principalii lideri fir transporturile aerlene/un mare orator,cu deosebitdprizdla public, gi senator al statelor unite din partea stitului viiginia de Vest.

Pasul L cdtreimbogifire Dorinfa

i

De relinut Ca gi Edwin Barnes,cineva poate si fie imbricat siricicios gi si nu aibi nici un ban gi totugi, dorinta lui arzitoare ii poate oferi ocaziaviefii sale.

I lri i l

Cu cAt mai mult veti lucra in direclia corecti, cu atAt mai mult vi vefi apropia de succes.prea multi renunfi la succescAnd acestaestela un pas. il lasi la indemAna altora. Scopul este piatra de hotar a oricirei implinirri, . importanti sau nu. Un om puternic poatefi infrAnt de un copil care are un scop bine definit. Modificati_vi deprinderile de judecati in ceea ce privegte semnificafia misiunii dumneavoastri putepiimplini ade_ 9i seaceeace pare chiar imposibil. Asemenealui Henry Ford, vi putefi transmite cre_ dinta si perseverentaaltora si implini cu succes gi ,,imposibilul". Mintea omeneascdpoate implini orice tel pe care lI poate concepegi ln carecrede.

i tli I

CAndEdward C. Bamesa coborAtdin trenul de marfd ln East Orange, New ]ersey, acum mai bine de 50 de ani, el poatesd fi ardtatca un vagabond,dar gAndurile lui erau cele ale unui rege! Pe drumul de Ia gardla biroul lui ThomasA' Edison, cu Edison' in 9i-apus mintea Ia treabd.S-avdzutfald fald sd implio ocazie S-aauzit cerAndu-idomnului Edison neascdobsesiamistuitoare a vielii lui, dorinla arzdtoare de a deveni partenerul de afaceri al marelui inventator' Dorinla lui Barnesnu era o spetanfd!Era o dorinld fierbinte, care mergea dincolo de orice obstacole'Era bine conturati. CAfiva ani mai tdrziu, Edwin C. Barnesse afla iardgi ln fata lui Edison, i:r acelagibirou tr care il cunoscuse pe inventator. De data aceasta,dorinla lui devenise realitate.Era asociatullui Edison Visul care ii guverna viala era acum transphsin realitateBarnesa reugit pentru cd gi-a stabilit un scoPprecis gi gi-a pus toatd energia, puterea 9i efortul, absolut totui, in slujba acestuiscoP.

3B

DE LA IDEELA BANI

Visele se indeplinesc atunci cAnd dorinfa Ie transformi in actiune concreti. Cerefi viefii daruri importante 9i o veti incuraja si vi le ofere.

Nu existi cale de intoarcere Au trecut cinci ani pAnd si apard sansa pe care o cduta. in ochii tuturor, cu exceppii sa, pdrea a fi doar o altd spifd la roata de afaceri a lui Edison, dar el se vedea partener cu Edison din prima clipd a primei ziie cAnd s-a dus sd lucreze acolo. Aceasta este ilustrarea remarcabild a forfei ce std intr-o dorinld precisd. Barnes si-a indeplinit scopul pentru cd dorea sd fie partenerul domnului Edison mai mult decdt orice pe lume. A creat un plan prin care sd poatd indeplini acest scop. Dar 9i-a ars fir urmd toate punfile. $i-a urmdrit dorinla pAnd ce aceastaa devenit obsesia arzdtoare a viefii sale - si, in cele din urmi, un, fapt de viafd. CAnd a plecat spre East Orange, nu si-a spus: ,,Voi incerca si-l conving pe Edison si-mi dea o slujbd oarecare." A spus: ,,Md voi intAlni cu Edison, gi il voi face sd inleleagd cd trebuie sd se asocieze cu mine." Nu 9i-a spus; ,,Voi fi deschis in fala oricdrei posibilitaF, in caz cd.eguez in tentativa mea cu Edison." A spus: ,,Nu existi decAt r.utlucru pe lume pe care sunt hotdrAt s5-l am, gi anume asocierea in afaceri'cu Thomas A. Edison. Voi arde toate puntile in urma mea si imi voi pune tot viitorul in slujba capacitdtii mele de a obgine ceeace doresc."

DORINTA

39

Nu si-a ldsat nici o cale de intoarcere.Trebuiasd chgtige sau sd pinrd! Asta este esenla povegtii de succesa lui Barnes!

$i-a ars bircile Cu mult timp in urmd, un mare rdzboinic s-a confruntat cu o situalie ce l-a silit sd ia o hotdrAre ce avea sd-i asigure succesul in bdtdlie. Era gata sd-gi trimiti armatele impotriva unui dugman puternic, ai cdrui oameni erau mai numerogi decAt ai sdi. $i-a imbarcat soldagii, a pornit spre lara dugmanului sdu, si-a debarcat soldagii 9i echipamentul, apoi a dat ordin sd se ardd bdrcile care ii aduseserS. AdresAndu-se oamenilor sii inainte de prima betelie, el a spus: ,,Bircile sunt, iati, nori de fum. Asta inseamnd ci nu putem pirdsi aceste fdrmuri vii dacd nu cAgtigdm. Nu avem de ales - cAgtigdm - sau pierim! Au invins. Oricine invinge intr-o intreprindere trebuie sd fie dispus sd-gi ardd bdrcile si sd-si blocheze toate cdile de retragere. Doar in acest fel putem fi siguri de pdstrarea unei stdri de spirit numite o dorinli arzdtoare de a cAgtiga,esentialS pentru succes. A doua zi dupd. marele incendiu din Chicago, un grup de comercianli stdtea pe State Street, pe trotuare, privind rdmdgifele fumegdnde ale magazinelor lor. S-au adunat sd se hotirascd dacd sd incerce si reconBtruiascS,sau sd pdrdseascdChicago si sd o porneascd de la zero intr-o zond prai promitdtoare a tirii. Tofi, in rfard de unul singur, !" t"ut aceeasi decizie: sd pdrircascd Chicago. Negustorul care s-a hotdrAt sb rdmdni 9i sd reconstruInscda ridicat ardtdtorul spre rdmdsitelemagazinului si

40

DE LA IDEE LA BANI

a spus: ,,Domnilor, chiar pe acest loc voi construi cel mai mare magazin din lume, indiferent de cAte ori va fi cuprins de fldcdri." Asta s-a intAmplat in urmd cu mai bine de un secol. Magazinul a fost construit. El se inalfd acolo, ca un monument impundtor inchinat forlei acelei stiri de spirit cunoscute sub numele de dorin!6 arzdtoare. Ar fi fost ugor pentru Marshall Field si procedeze la fel ca 9i ceilalfi comercianti. CAnd le mergea prost, iar viitorul pdrea cufundat in deznddejde, s-au retras gi au plecat acolo unde pdrea si le fie mai u9or. Remarcali atent aceastd diferenfd dintre Marshall Field si ceilalli negustori, pentru cd este aceeagi diferen!5 care se distinge practic intre cei ce reusesc9i cei ce egueaz5. Orice om ce ajunge la vArsta la care infelege scopul real al banilor incepe sd 9i-i doreascd. Nu ajunge sd-!i dorestica si te imbogdtesti. Dar dorind bogitii, ajungem la o stare de spirit care devine o obsesie,apoi la planuri bine stabilite gi modalitdti de a obgine avere, gi Ia sprijinirea acelor planuri cu o perseverentd care nu admite egeculgi, in cele din urmd, la bogdfii.

$ase pagi care transformi dorinlele in aur Metoda prin care dorinla de imbogdlire se poate traduce in echivalentul sdu financiar constd din urmitorii gasepagi precigi gi practici: 1. Stabiliti-vd in minte suma exactdde bani pe care o doriti. Nu ajunge si spuneti pur si simplu ,,Vreau mulli bani". Stabiliti o sumd exactd. (Existd o justificare psihologicd a preciziei, care va fi descrisi intr-un capitol urmdtor.)

DORINTA

4I

2. HotdrAli-vd exact ce dorifi s6,dali in schimb pentru banii pe care ii dorifi. (Nu existd conceptul de ,,ceva pentru nimic".) 3. Stabilili o datd precisd cAnd vreli sd intrafi tn posesia banilor pe care ii dorifi. 4. Conturali-vd un plan hotirAt pentru a vX implini dorinla gi incepeli imediat, indiferent dacd suntefi gata sau nu, se puneli in practicdacest plan. 5. Scrieli clar 9i exact suma de bani pe care intenfionali sd o obfinefi, stabilili-vi termenul-limitd pentru oblinerea lor, ca gi ceea ce dorili sX dali in schimb pentru acea sumd, gi elaborali atent planul prin care intenlionali si o acumulafi. 6. Cititi-vi angajamentul scris cu voce tare de doud ori pe zi, o datd chiar inainte de culcare 9i o dati imediat dupi ce vd, trezlfi, dimineafa. Pe mdsurd ce citili - imaginafi-vi, simlili gi credeli ci avefi deja banii. E important si respectali instructiunile descrise in acegti gase pa9i. Este deosebit de important sd luafi seama 9i sd respectali instructiunile din al gaseleaparagraf. Veli putea sd vd plAngeli ci vd este imposibil si ,,vd vedeli in posesia banilor" inainte sd-i aveli de fapt. Iatd unde vd poate veni in ajutor dorinla arzdtoare.Dacd dorifi bani intr-adevdr, cu atlta putere incAt dorinla sd devind obsesie, nu vd va fi deloc greu si vi convingeli ci ii veli ob;ine. Principalul este sd dorili bani, 9i sd devenili atAt de hotdrAt sd-i avefi incdt sd ztdconaingeli cdii veti obtine.

42

DE LA IDEE LA BAN]

Principii in valoare de 100 de milioane de dolari Pentruceineinifiali,carenu au fostinstruitiin prin-

I

l

cipiile de funcfionare ale mintii omenegti, aceste indicalii pot pdrea greu de aplicat. Pe toli cei care nu recunosc utilitatea acestor gase pa9i, i-ar ajuta poate sd afle cd informalia pe care o conlin vine direct de la Andrew Carnegie, care a inceput ca un muncitor de rAnd in fabrici de o!el, dar a reusit, in ciuda debutului sdu umil, sd facd in a9a fel incAt aceste principii sd-i ofere'o avere de mult mai mult de 100 de milioane de dolari. Vi poate fi de ajutor sd gtili gi cd cei gase pagi enunfali mai sus au fost analizali cu atentie de Thomas A. Edison, care i-a aprobat, considerAndu-i pasi esenliali nu doar in dobAndirea banilor, ci si in atingerea oricirui scop. Pagii nu necesitd ,,muncd istovitoare". Nu cer sacrificii. Nu pretind cuiva sd devind ridicol sau credul. Nu este nevoie de multd educalie pentru a-i aplica. Dar, pentru a-i aplica eficient, acegti gase pagi necesitd imaginatin suficientd pentru a perrnite cuiva si vadd 9i sd infeleagd cd acumularea banilor nu poate fi idsatd la voia intAmplirii si a norocului. Tiebuie sd inlelegem cd toli cei care au acumulat,"rinrri-averi gi-au indeplinit partea de visare, speranti, aspiratie, dorinld si planificare inainte se obdna bani. Puteti afla foarte bine de pe acum cd nu puteti dobAndi niciodati mari bogdtli dacd nu vd creali o puternicd dorinld de a obgine bani, si dacAnu credetisincer si hotdrAt cd ii veti obtine.

DORINTA

43

Marile vise se pot Preschimba in bogifie Noi, cei care pornim in aceastdcursi dupd averi, ar hebui si fim incurajali sd afldm cd aceastdnoud lume in care trdim cere noi idei, noi modalitdli de a produce Iucruri, conducdtori noi, invenfii noi, noi metode de predare gi de conducere, cdrfi noi, o noud literaturd, noi procedee de a face televiziune, idei noi de filme. La baza acestui imperativ al lucrurilor noi 9i imbundtdlite existd acea calitate absolut necesardpentru a cAgtiga,9i anume stabilireaunui scopbine definit, ptecizia a ceea ce dorim 9io dorinld arzdtoare de a obline. Noi, cei care dorim sd ne imbogdlim, trebuie sd re!inem cd adevdratii conducdtori ai iumii au fost dintotdeauna oameni care au exploatat 9i au pus in practicd forlele intangibile gi nevizute ale ocaziilor nendscute 9i au convertit aceste forle (sau impuisuri cognitive) in zgArie-nori, metropole, fabrici, avioane, automobile 9i oiice alte formd a confortului care face viala mai pldcut6. Pentru a vd dobAndi partea de bogdlie, nu vd lXsali influenfat gi nu lisali ca visul sd vi fie disprefuit. Ca sh cAgtigati multe in aceastd altfel de lume, trebuie sd vd pitrundeli din nou de spiritul marilor pionieri ai trecutrtoi, ul" cdror vise au dat civilizaliei tot ce are ea de valoare, spiritul vital al Americii - posibilitatea pentru dumneavoastrd 9i pentru mine de a ne cultiva 9i pune in valoare talentele. Dacd ceea ce dorili sd faceli este corect si credeliin el, pornigi spre implinire! Punefi visele inainte, 9i nu conteazd ce spune ,,1ure lumii" dacd vd confruntafi cu infrAngerea temporarS, cdci poate cd ,,lumea" nu gtie cd orice egecaduce cu el germenele unui eventual succes' Visul lui Thomas Edison era o lampi care si funcfioneze pe bazd. de electricitate; el a inceput s5-9i pund

44

DE LA IDEE LA BANI

visul in practicd, 9i in ciuda a peste zecemii de doaezide egec,el a perseverat pAnd ce gi-a tradus visul in realitate. Visdtorii care cred in implinire nu renunfd! Whelan a visat la un lan! de magazine de trabucuri, gi-a pus visul in practici 9i, acum, United Cigar Stores defin cele mai importante piefe din America. Fralii Wright visau la o magind care sd poatd zbura. Astdzi, vedem cu tolii probe in lumea reald care si le susfind visul. Marconi visa la un sistem care sd exploateze forfele intangibile ale eterului. Putem afla dovezi ale faptului cd nu visa zadamic in fiecare aparat de radio 9i de televiziune din lume. V-ar putea interesa sd gtiti ci prietenii lui Marconi l-au pus sub tuteli 9i i-au fdcut un control la un spital de boli nervoase cAnd a anunlat cd descoperise un principiu prin care putea trimite mesaje prin aer fdrd sprijinul firelor sau al altor mijloace fizice de comunicare. Visdtorii de astdzi o duc mai bine. Lumea este plind de ganse de care visdtorii din trecut habar n-aveau.

Ei gi-au pus visele inaintea dorinlei O dorinld arzdtoare de a fi gi a acliona este punctul din care trebuie sd porneasci un visdtor. Visele nu se nasc din indifereirfd,lene sau lipsd de ambigie. Relineti cd toli cei care reusesc in viald incep prost gi trec prin multe incercdri ce ii dezamdgesc puternic inainte sd ,,ajungd". Punctul de referinld in viala celor ce reugesc sosegtede obicei intr-un moment de crizi, irr care li se dezvdluie ,,eu-rile aScunse". John Bunyan a scris Cdldtoria pelerinului, care este una dintre cele mai extraordinare cdrti din literatura

DORINTA

45

englezd,,gi asta dupd ce fuseseinchis gi aspru pedepsit pentru opiniile salein domeniul religiei. O. Henry a descoperitgeniul carese ascundeain el dupi ce s-aconfruntatcu celemai groaznicenenorociri gi a fost inchis intr-o celuli din Columbus, Ohio. Obligat, prin suferin!5, si se familiarizeze cu ,,celdlalteu" al siu 9i s5-9i foloseascdimaginafia, s-a descoperit ca mare autor in loc de un infractor nefericit 9i exilat. CharlesDickensa inceput lipind etichetepe cutii de cremdde ghete.Tragediaprimei saleiubiri i s-acuibirit in suflet gi l-a transformat in unul dintre marii scriitori ai lumii. Aceastd tragedie a produs mai intai Daaid Copperfield,apoi o succesiunede alte lucrdri care au imbogdlit gi au irnbunhtilit lumea cititorilor de literaturi. Helen Keller gi-a pierdut auzul, graiul gi vXzul la pufini vreme dupd nagtere.Inciuda acesteimari nenorociri gi-a inscrisnumele cu majusculein carteaoamenilor importanfi. intreagaei viafd a servit drept probd a faptului cd nimeni nu estetnains iremediabilpknd ce nu acceptdtnfrkngerencape o realitate. Robert Burns era un copil de lXran analfabet.A fost blestematsd fie sirac si a devenit belivul satului. Dar lumea a devenit mai bund prin existenlasa, pentru cd el a invegmAntatgAnduri frumoasein poezie,9i deci a smuls un mdrdcine pentru a planta fir loc un trandafir. Beethovenera surd, Milton era orb, dar numele lor vor diinui peste timp pentru ci au visat gi gi-au putut baduce visele in gdnduri bine structurate. Existi o diferenfd intre a dori ceva si a fi gata s5-l primegti. Nimeni r1uestepregdtitpentru ceva pAnd ce Stareade spirit trebuiesi fie nu credeci-l poatebbgine. certitudine,nu doar speranldsau dorinld. Esteesential lb menlinem deschiseporlile sufletelor noastre.Mintile lncuiatenu inspird incredere,curaj sau siguranld.

46

DE LA IDEE LA BAN]

Jineli minte, pentru a aspira sus in viafd, pentru a cere abunden!5 9i prosperitate, nu vi se cere un efort mai mare decAt cel necesar pentru a accepta nefericirea gi sdrdcia. Un mare poet a formulat corect acest adevdr universal in urmdtoarele versuri: M-am tArguit cu viala pe un leu Dar viala mi l-a refuzat, OricAt mi-ar fi-n amurg de greu Sa-mi vad avutul scdpetat. Caci viala nu-i dec6t un Eef Ce fti oferd tot ce-i ceri, inse salariul nu-i un chef Caci te-ai legat fdrd-ntrebari. $i am muncit din greu, ca sclav Doar ca sd aflu la final Ca a9 fi fost platit grozav De-aqfi cerut, in mod real.

Dorinfa transformi si ,,imposibilul" in realitato Dreptpunct culminantpotrivit pentruacestcapitol ag dori sd vi prezint una dintre cele mai neobignuite persoane pe care le-am cunoscut vreodatd. L-am vdzut pentru prima dati la cAteva minute dupd nagtereasa. A venit pe lume fdrd urechi, iar doctorul a declarat, cAnd i s-a cerut pirerea, cd acest copil ar putea fi surdo-mut pe viafi. N-am fost de acord cu pdrerea doctorului. Aveam tot dreptul sd nu fiu; eram tatdl cppilului. Am ajuns 9i eu la o concluzie gi m-am hotHrAt s5-mi exprim propria pdrere, dar am fdcut-o in tdcere, finAnd-o secretd in inima mea.

DORINTA

47

$tiam prea bine cd fiul meu avea sd audd 9i sd vorbeascd.Cum? Eram sigur cd trebuie sd existe o solu!ie, gi gtiam cd o voi gdsi. Md gAndeam la cuvintele nemuritorului Emerson:,,Curgerea evenimentelor ne invald sd credem. Nu trebuie decAt si ne supunem. Suntem cu tofii condugi pe drumul bun, gi, ascultAnd cu umilinfd, vom auzi cu'okntulpotriz;it." CuvAntul potrivit? Dorinfa!Mai mult decAt orice altceva pe lume doream ca fiul meu si nu fie surdo-mut. N-am renunlat nici o clipi la acea dorinfi. Ce puteam face? Tlebuia sd gdsesc o cale prin care s5-i insuflu copilului meu dorinfa mea arzd,toare ca el sd gdseascd modalitdli gi mijloace de a transmite sunetele creierului sdu fdrd ajutorul urechilor. De indatd ce bdielelui avea sd atingd vArsta Ia care md putea ir:rfelegeurma sd-l fac sd doreasci atAt de fierbinte sd audd, incAt natura avea sd actioneze prin metode proprii, pentru a traduce dorinla in realitate fizic6,. M-am gAndit Ia toate acestea fdrd a-mi impdrtdgi speranlele nimdnui. in fiecare zi, reinnoiam jurimAntul pe care-l fdcusem fafd de mine insumi cd fiul meu nu va fi surdo-mut. Pe mdsurd ce inainta in vArstd gi observa lucrurile din jurul sdu, am observat cd fiul meu poseda un oarecare sim! al auzului. CAnd a implinit vArsta la care copiii incep de obicei sd vorbeasci, el n-a incercat absolut deloc sd rosteascd cuvinte, dar ne dddeam perfect seama, prin reacliile sale, cd aude slab unele sunete. Exact de asta aveari nevoie! Eram sigur cd dacd poate auz| chiar slab, i9i poate imbundtdti capacitatea auditivi. Apoi s-a intAmplat ceva care mi-a dat speranle 9i care a venit dintr-o sursd total neagteptatd.

48

DE LA IDEE LA BANI

Gdsim o solufie Am cumpdrat un fonograf. CAnd copilul a auzit muzici pentru prima dat5, a manifestat un entuziasm deosebit gi gi-a insugit imediat aparatul. OdatX, a pus acelagi disc de multe ori vreme de aproape doui ore, stAnd in fata fonografului, cu dintii agitati de marginea cutiei. Importanla acestui obicei pe care gi I-a format nu s-a conturat clar decAt dupd ani de zlle, cici noi nu auzisem atunci de ,,conductia osoas5". La pulini vreme dupd ce primise fonograful, mi-am dat seama cd md auzea clar cAnd ii vorbeam cu buzele atilgAnd osul mastoid, la baza craniului. InlelegAnd clar cd poate auzi sunetul vocii mele fdrd probleme, am inceput imediat sd-i formez dorinla de a auzi 9i a vorbi. Am descoperit in curAnd cd bdielelului ii pldceau basmele la culcare, deci am creat povegti menite sd-i dezvolte increderea in sine, imaginalia 9i o dorinld arzdtoaresd audd gi sdfie normal Era mai ales o anumitd poveste pe care insistam dAndu-i un nou colorit dramatic de fiecare datd cAnd o spuneam. Era destinatd sd-i insufle ideea cd durerea lui nu trebuie acceptati pasiv, ci este un bun de mare valoare." In ciuda faptului cd toatd fllozofia pe care o examinasem atent relevase cd orice dificultate poartd simAnfa unui avantaj echivalent, trebuie si mdrturisesc ci habar n-aveam cumpoate deveni un bun aceastddurere.

Nimic nu-l putea opri AnalizAndu-mi retrospectiv experienfa, inleleg clar acum c6, tncredereafiului meu ?rzmhrc a fost o cauzd directi a succesului meu. Nu se indoia de nimic din ce ii spuneam. I-am insuflat ideea cd el are tn naantaj deosebit asupra fratelui lui mai mare, gi cd acest avantaj se poate reflecta in multe feluri. Spre exemplu, profesorii

DORINTA

49

de la gcoald vor observa cd el nu are urechi 9i, din aceasti cauzd,,ii vor acorda o atenlie speciald 9i il vor trata cu o inlelegere extraordinard. Aga au gi fXcut. I-am insuflat gi ideea cd, atunci cAnd va fi destul de mare ca sd vAndd ziare (fratele lui mai mare devenise deja distribuitor de ziare), va avea un avantaj important asupra fratelui sdu, cXci oamenii il vor pldti mai bine, cdci igi vor da seama cd el este un biiat inteligent gi muncitor, degi nu are urechi. La aproape gapte ani, a manifestat prima dovadd cd metoda noastri de ,,programare" a minlii sale ddduse ?oade. Luni de zile ceruse privilegiul si vAndi ziare, dar mama lui nu-i dddea voie. in cele din urmd a luat singur taurul de coame. intr-o dupd-amiazd, cdnd era singur acasdcu servitorii, a sirit pe fereastra de la bucdtdrie, s-a furisat afard.,si a pornit-o pe propriile picioare. A imprumutat un capital de 5 cenli de Ia pantofarul din vecini, l-a investit in ziare, le-a vAndut, a reinvestit profitul gi a repetat acest lucru vreme indelungatd, pAnd seara tdrziu. Dupd ce 9ia fdcut bilanlul incasirilor gi a dat inapoi cei 6 cenli pe care ii imprumutase de la bancherul siu, avea un proht de +Z de cenfi. CAnd arn ajuns acasd in acea searX, l-am gdsit dormind in pat, cu banii strAngi in mAnd. Mama lui i-a deschis mAna, a luat monezile 9i a izbucnit h plAns. Ei, poftim! Pdrea nepotrivit sd plAngi la prima victorie a fiului tdu. Reaclia mea a fost complet opusd. Eu am rAs din toati inima, cdci mi-am dat seama cd efortul meu de a insufla credintd fiului meu avusese aucces. Mama lui a vdzut, iii prima lui experienlh de afaceri, un biielel surd care ie$isein stradd s5-girigte viala penhu a cdstiga bani. Eu am vd.zut un mic om de afaceri curajos, ambitios, stdpAn pe sine, al cdrui capital investit in sine insusi se dublase, cdci el preluase initiativa

50

DE LA IDEE LA BANI

afacerii in propriile mAini 9i cAgtigase.De aceeamX mullumea aceastd afacere, pentru cd gtiam cd igi dovedise cd e capabil, convingere ce nu il va pirdsi intreaga viafd.

DORINTA

51

Dorinfa incepuse sd-gi arate profitul, dar victoria nu era incd desdvArsiti. Bdiatul trebuia inci sd afle o cale sigurd gi practicd de a-9i transforma handicapul intr-un aaantajechiaalent.

O victorie asupra facultifilor auditive Bdietelul surd a absolvit toate clasele, liceul, facultatea, fdrd a-9i putea auzi profesorii, cu exceplia cazului in care ii strigau puternic, de la micX distanfd. Nu a urmat insd o gcoald speciali. Nu l-am ldsat si furvele limbajul semnelor. Eram decigi si-l ldsdm sd duci o viafd normald 9i sd fie inconjurat de copii normali, gi am suslinut aceastdhotdrdre in ciuda multor dezbateri aprinse pe care ie-am avut cu directorii gcoliior. CAnd era la liceu, a incercat un mecanism auditiv electric, dar nu i-a servit la nimic. in ultima siptimdnd de facultate, s-a ir:rtAmplat ceva care a constituit punctul de cotiturd in viala lui. Se pare ci, din puri intAmplare, el a intrat in posesia altui aparat auditiv electric, ce i-a fost expediat cu titlu de probd. Nu s-a grdbit sd-l incerce, datoritd dezamdgirii suferite cu primul. in cele din urmd, a luat instrumeirtul si si I-a pus pe cap fdrd mult entuziasm, a conectat bateria gi, deodatd, ca prin minune, dorinla sa dintotdeauna de a auzi normal s-a transformat it: realitate. Pentru prima datd in via.td, auzea practic la fel de bine ca un om normal. DebordAnd de bucuria descoperirii, cu ajutorul acestui aparat, a unei altfel de lumi, s-a repezit la telefon, i-a telefonat rnamei 9i i-a auzit vocea perfect. A doua zi gi-a auzit clar profesorii pentru Brima datd in viafd! Pentru prima datd in viald putea sd vorbeascd nestingherit cu ceilalfi, fdrd ca ei si trebuiascd sd vorbeascd tare. Intr-adevdr, pdsise intr-o lume noud.

Biiatul ,,srrrd" ii ajuti pe ceilalfi De indatd ce a inteles semnificatia a ceea ce realizase deja, dar sufocat de bucuria acestei lumi noi de sunete ce i se dezvdluia, a scris o scrisoare entuziasti producitorului mecanismului auditiv, descriindu-gi experienfa. Ceva din scrisoarea lui a determinat compania sd-l invite la New York. CAnd a sosit, i-a fost oferit un tur al fabricii si in timp ce vorbea cu inginerul-gef, povestindu-i schimbarea lumii lui, l-a strdfulgerat o bdnuiald, o idee sau o inspiralie - spuneli-i cum vreli. Era acel impuls aI ghndului care i-a transformat durerea ir:rbun destinat sd pldteasci dividendele in bani 9i fericire pentru mii de persoane, de-a lungul timpului. Esenta acestui impuls al gAndului a fost urmdtoarea: i-a venit ideea cd ar putea ajuta milioane de oameni cu deficienle auditive, care trdiesc fdrd ajutorul aparatelor, dacd ar putea gdsi o cale de a le spune povestea noii sale lumi. O lund incheiatd, a intreprins o cercetare intensivS, in cursul cdreia a analizat intregul sistem de fabricalie gi comercializare a mecanismulrri auditiv 9i a creat modalititi 9i cdi de comunicare cu oamenii fdrd arn de pe tot globul, cu scopul de a le impdrtdgi lumea schimbatd ce i se dezviluise. Cdnd a terminat, a elaborat un plan in scris bazat pe descoperirile sale. CAnd 9i-a dezvdluit planul companiei, i-a fost oferitd imediat pozifia care sd-i ugureze indeplinirea ambigiei sale. CAnd a inceput lucrul, nici nu visa ci era menit si aduci speranfd gi vindecare miilor de oameni cu

52

DE LA IDEELA BANI

deficienle auditive care, firi sprijinul lui, ar fi fost condamnali Ia surzenie pentru eternitate. Nu am nici o indoial5 ci Blair ar fi rimas toatd viata surdo-mut daci mama lui 9i eu n-am fi reugit sd-i modeldm mentalitatea. CAnd i-am insuflat dorinla de a auzi gi a vorbi, de a trdi ca un om normal, nu gtiam ci impulsul vine insolit de o influenfi ciudati, care l-a ajutat sd construiascd punli si sd depdseascdmarea de linigte dintre creierul sdu 9i lumea din jur. Intr-adevdr, o dorinfd arzdtoare dispune de mijloace oculte de a se transpune in echivalentul sdu fizic. Blair dorea sd audi normal; acum aude! S-a niscut cu un handicap care ar fi putut cu ugurinfi trimite pe cineva cu o dorinld insuficient de hotdrAtd in stradi, cu o ceascdde metal gi cAteva pixuri. Nevinovata ,,minciund albd" pe care i-o implantasem in minte incd din copildrie, convingAndu-l cd durerea lui va deveni un bun insemnat, gi-a gdsit justificarea. intr-adevdr, nu existd nimic, bun sau rdu, pe care credinga,la care se adaugd o dorinld arzdtoare,sd nu il poatd transforma in realitate. Aceste calitdti sunt disponibile oricui.

Dorinfa face minuni pentru o cAntireali Un scurt fragment dintr-o gtire referitoare Ia doamna Schumann-Heink oferh explicalia uimitorului succesin muzicd aI acestei femei deosebite. Citez paragraful respectiv, pentru cd esenla lui constd in nimic altceva decAt dorinla: I-a incepuhrl carierei sale, doamna Schumann-Heink I-a vizitat pe directorul Operei Regale din Viena rugAndu-l sd-i testezecapacitatea vocali. Dar el nu a

DORINTA

I t

53

testat-o. Dupi ce a privit-o pe tAndra jenatd gi prost imbrdcatd, a exclamat, nu Prea amabii: ,,Cu aga un chip, fdrd nici o urmd de personalitate, cum te pofi agtepta sd reugegti in operi? Copili dragd, renun!5 la idee. Cumpdrd-li o magind de cusut 9i pornegte la treabd. Nu aeifi nicicknd ckntdreafd."

,,NicicAnd" este o perioadd prea lungd! Directorul I Operei Regale din Viena gtia multe despre latura tehI nicd a cAntului. $tia insd puline despre puterea dorinlei [ .ur" se transformd in obsesie.Dacd ar fi gtiut mai multe rr-ar fi fdcut gregeala si condamne I aespte acea putere , I geniul fdrd a-i oferi o 9ans5. n C.t cigiva ani in urmd, unul dintre partenerii mei de afaceri s-a imbolnivit. Starea lui se ir:rrdutdlea cu trecerea timpului gi, in cele din urmd, s-a internat sd se opereze. Doctorul m-a avertizat cd avea puline ganse de supraviefuire. Dar asta era phrerea doctorului. $i nu pirerea pacientului. Cu o clipi inainte sd fie dus in sala de operafie, a murmurat: ,,N-avea griid, $efule, ies eu de aici in cAteva ziie." Infirmiera m-a privit cu o exPresie de mild fati de sdrmanul om. Dar pacientul a supraviefuit cu bine. Dupi ce s-a terminat totul, doctorul a spus: ,,Nu l-a salvat nimic altceva decAt uriaga lui dorintd de viald. N-ar fi rezistat dacd n-ar fi rehnat s[ accepte posibilitatea mor!ii." Cred i:r puterea dorinlei intdrite de credinfd pentru cd am vd,zut aceastd putere propulsAnd oamenii de la lnceputuri modeste^la pozilii de influentd 9i bogdtie; am vizut victime alSmorgii scdpindu-i din gheare; am vdzut-o funclionAnd ca mijloc prin care oamenii isi regizau revenirea dupd ce fuseserd infrAnli Pe toate fronturile; am vizut-o oferindu-i propriului meu fiu o ',

54

DE LA IDEE LA BANI

viali normald, fericitd, plind de succes, in ciuda faptului cd natura il adusese pe lume firi urechi. Cum poate cineva sd st5pAneascd 9i sd foloseascd puterea dorinfei? Veli afla acest rispuns in acest capitol gi in urmdtoarele. Printr-un principiu ciudat gi puternic al ,,mecanismelor mentale" care nu au fost niciodati divulgate, Natura include in impulsul acestei puternice dorinfe ,,acel ceva" care nu recunoaste cuvAntul ,,imposibil" si nu acceptd realitatea egecului.

De refinut Atunci cAnd, dorinfa focalizeazd forle importante in scopul de a obfine victoria, nu vi retragefi; victoria este siguri. $ase pagi precigi, inclusi aici, transformi dorinfa in aur. Pentru Andrew Carnegie, aceste principii au valorat 100 de milioane de dolari. Dorinta clidegte o noui victorie pornind de la infrAn-. gerea temporari. Dorinfa a inilfat, practic din cenugi, cel mai mare lanf de magazine din lume. Un biiat firi urechi a invitat si audi. O femeie ,,firi nici o sansi" a devenit o excepfionali cAntireafi de operi. Un om bolnav la care se asteptau si se s{Arseasci a revenit la viafi. Dorinfa a fost forfa care i-a ajutat pe acegti oameni prin,,mecanisme mentale" ciudate, dar naturale. Mintea nu cunoagte alte frontiere decdt cele pe carc le stabilim noi insine.

Pasul 2 cdtreimbogifire Credinfa

Credinla este chimistul-sef al minfii. Atunci cAnd credinla se impletegtecu gAndui, subcongtientulincepe de indatd si vibreze, o transpune in echivalentul sdu spiritual, 9i o trimite Inteligenlei Infinite, ca in cazul rugdciunii. Emoliiie credinlei,dragostei9i sexului sunt celemai puternice dintre toate emoliile pozitive importante. CAnd cele trei se imbind, gAndul dobAndegteo asemenea nuanJi i:rcAt ajunge direct i:r subcongtient,unde estepreschimbatin echivalentulsiu spiritual, singura formd care provoacd o reaclie a Inteligenlei Infinite. Credinla vi agteapti s-o descoperili Urmeazd acum o afirmatie care vd va face sd in!elegefi mai bine importanla pe care o capdtdprincipiul autosugestieiatunci cAnddorinla se transpunein echivalentul sdu fizic sau'bdnesc;cu alte cuvinte, credinga esteo starede spirit carepoatefi indusd ori creati, prin afirmalii sau instrucfiuni repetate citre subcongtient, prin principiul autosugestiei.

56

DE LA IDEE LA BANI

Credinfa bine direcfionati face ca fiecare gAnd si dobAndeascio forfi nebinuiti. Vi putefi inilfa nebinuit de mult, purtafi de aripile cutezitoare ale marii increderi in sine pd caretocmai afi dobAndit-o.

trlll

l I

Drept exemplificare, stabilifi-vd scopul pentru care se presupune ci citili aceastdcarte. Jelul este, desigur, dobAndirea capacitdfii de transformare a intangibilului impuls de gAndire care este dorinla in echivalentul sdu fizic, b anIi. UrmAnd instrucliunile enunf ate in capitolul despre autosugestie, gi cele despre subcongtient, rezumate in acel capitol, vi putefi convinge subcongtientul sd creadd ci veli primi ceea ce cereli. El va acliona asupra acelei convingeri pe care apoi v-o va transfera sub forma ,,credintei", urmatd de planuri precise pentru a procura ceea ce vX dorifi. Credinla este o stare de spirit pe care v-o putefi insufla atunci cAnd veli dori, dar numai dupi ce veti fi stipAnit cele treisprezece principii, pentru cd ea este.o stare de spirit pe care v-o inducefi de bund voie prin aplicarea gi folosirea acestor principii. Repetareaafirmdrii ordinelor cdtre subcongtientuldumneaaoastrdestesingura metoddcunoscutdde creareaoluntard a emotieicredinfei. Poate cd veli intelege mai bine dacd vd voi explica felul in care, uneori, oamenii devin criminali. CitAnd un vestit criminolog, afldm: ,,CAnd oamenii intri pentru prima datd in contact cu crima, se ingrozesc 9i o resping. Dacd pdstreazd contactul cu ea pentru o vreme, se obignuiesc gi o suportd. Dacb pdstreazd contactul suficient de mult, ei sfArsescprin a o accepta 9i a o integra in existenfa lor."

CREDINTA

57

Este ca gi cum am spune ci orice impuls al gAndului care este transmis in mod repetat subcongtientului sfArgegteprin a fi acceptat gi prelucrat de subconstient, care pornegte la traducerea acelui impuls in corespondentul fizic prin procedura cea mai practici ce ii std la indemAn5. In legdturd cu acest lucru avefi in vedere iardgi cd toateghndurile careau deaenitemolii (au fost investite cu sentimente) gi s-au impletit cu credinfa,tncepsd se traducd imediat tn echiaalentulsau corespondentullor fizic. Emoliile, sau tdrAmul ,,sentimental" al gAndurilor, sunt cele ce oferd gAndurilor energie, viatd gi acfiune. Emofiile credinlei, iubirii 9i sexului, cAnd se impletesc cu un impuls de gAndire, ii oferd acestuia o capacitate de acliune mai mare decAt cea pe care vreuna dintre acesteemofii o poate oferi singur5. Nu pdtrund gi influenleazd subcongtientul doar impulsurile de gAndire care s-au imbinat cu credinfa, ci 9i acelea care s-au imbinat cu vreo emolie pozitivd sau negativd.

Nu existi ghinion Vegi ir:r;elege din aceastd afirmafie ci subcongtientul va transpune in echivalentul sdu fizic un impuls de gAndire de naturd negativd sau distructivd, tot atAt de repede ca 9i in cazul impulsurilor de gAndire pozitive 9i constructive. Este explicalia ciudatului fenomen pe care il suportd multe milioane de persoane: ,,nenorocirea sau ghinionul". ExistX milioane te oameni care se cred ,,blest errrall" la sdrdcie si e9ec,din cauza vreunei forle ciudate asupra cdrora cred ci nu defin controlul. Ei igi zdmislesc propriile ,,nenorociri" pe seama acestei credinle negative,

i

58

I

DE LA IDEE LA BANI

insugitd de subcongtient si transpusd in echivalentul sdu fizic. A sosit momentul potrivit sd vd sugerdm iar5gi cd veli putea cAgtigadaci insuflafi subcongtientului dumneavoastrdoriqg dorinld pe care vrefi sd o transpunefi intr-un echivalent fizic sau bdnescsperAndsau crezAnd cd transformarea sa se va produce cu adevdrat. Certitudinea sau credinla dumneavoastrd sunt elementele care decid acfiunea subcongtientuluidumneavoastrd. Nu vd impiedicd nimic sd vd ,,in9elafi" subcongtientul prin autosugestiedAndu-i instrucfiuni, la fel cum am manipulat eu subcongtientulfiului meu. Spre a oferi un grad mai mare de veridicitate acestei ,,ilrgeliri", comportafi-vdexactagacum ali face-odacd v-a!i afla dejain posesialucrului sau obiectului pe care il cerefi atunci cAnd apelali la subcongtient. Subconstientul va transforma in echivalentul sdu fizic, prin cele mai directe gi practice mijloace, orice ordin care i se dd, frrtr-o stare de increderecd acel ordin va fi indeplinit. Desigur cd s-au spus multe despre cum oferim un punct de pornire de la care putem, prin experiment gi exercifiu, sd dobAndim dibdcia de a imbina credinla cu orice altX comandd datX subcongtientului.Perfecliunea este atinsi prin exercifiu. Nz poatefi dob6nditd prin simpla citire a instrucfiunilor. Este esenfial sd vi incurajali emoliilepozitiueca forle dominante ale spiritului gi sd descurajafi - 9i si eliminali emolllle negative O minte dominatd de emolii pozitive devine un licag primitor al stirii de spirit numite credinld. IJn spirit atAt de posedat,de burii voie, dd subcongtientului instructiuni pe careacestale va accepta9i le va duce imediat la indeplinire.

CREDINTA

59

Credinfa di putere gAndului in toate epocile,adeplii religiei le-au insuflat oamenilor ,,si creade" iremulte, iredogme sau fir principii de bazi sub forma un.ui,,crez", dar n-an reugit sd le spund cum sd obline credinfa.N-au afirmat niciodatd cd.,,credinla este o stare de spirit care poate fi indusi prin autosugestie". Intr-un limbaj pe care il poate intelege oricine, vom descrietot ce se gtie despre principiul prin carese poate nagtecredinla acolounde ea nu existdincd. Credefi in dumneavoastrdingivd; credeli in Infinit. Credinfa este ,,elixirul etern" caredd viall, putere gi acliune impulsului gAndului! Credinla estepunctul de pornire in acumulareade averi! Credinta sti la baza oricdrui ,,miracol" sau mister care nu poate fi analizat prin legile stiinfei! Credinla esteunicul antidot al egecului! Credinla esteelementul,,,comportamentulchimic" ce,imbinat cu rugdciunea/ne oferd singura comunicare directd posibili cu Inteligenla Infinitd. Credinla esteelementulcaretransformdvibralia obignuitd a gAndului, zdmislit de mintea umand limitatd, in echivalentul sdu spiritual. Credinla este singura modalitate prin care forla cosmicd a Lrteligenlei Infinite poate fi atinsd9i folositd de om. Ginduri

ce vi guverneazi mintea I

Demonstralia este simplS gi ugor de parcurs. Ea este inclusd in principiul autosugestiei. Sd ne concentrdm deci asupra autosugestiei si si afldm ce este ea 9i cum se poate realiza.

60

DE LA IDEE LA BANI

Se gtie foarte bine ci o persoani ajunge in final sd creadd ceva ce igi repetd mereu, indiferent dacdafirmalia este adeadratd sau falsd. Dacd cineva igi repetd in mod constant o minciun{, va ajunge sd o accepte ca adevdr. Orice om este ceea ce este datoriti gAndurilor dominante cdrora el le permite sd-i domine spiritul. GAndurile pe care cineva gi le implanteazd. de bund voie in minte, 9i le incurajeazl. entuziast, gi cu care igi impletegte emofiile, sunt singurele forfe motivatoare care dirrjeazd gi controleazd fiecare miscare, acliune gi faptd a respectivei persoane! Ckndurile tmpletitecu emolii constituieoforld ,magneticd", ceatragealteghnduri asemdndtoare sau tnrudite. Un gAnd astfel ,,rnagnetizat" cu emolie se poate compara cu o sdmAntd care, plantatd in pdmAnt fertil, germineazd, cregte 9i dd nagtere altor gi altor seminfe, pAni ce grduntele mic de la inceput se multiplicd in milioane gi milioane de griunle identice! Spiritul uman atrage in mod constant vibralii care intrd in armonie cu ceea ce ii domind mintea. Orice' gAnd, idee, plan sau scop pe care il are cineva atrage o mullime de gAnduri de acelagi fel, le adaugd forlei iniliale gi cregte pAnd cAnd devine stdpAnul dominant 9i motivant al individului tr a cdrui minte a fost zdmislit. Acum si ne intoarcem la puncful de plecare, 9i sd afldm cum poate fi sdditi ir:r mintea noastrd prima simAnfi a unei idei, a unui plan sau scop. E simplu sI ne ddm seama: orice idee, plan sau scop pot fi sddite in spirlt prin repetilia ghndului.Iata de ce vi cerem sd vd formulafi in scris scopul primbrdial, sau telul esenlial, s5-l memorati si sd-l repetati cu voce tare, zi de zi, pAnd ce acestevibralii de sunet ajung in subcongtient.

CREDINTA

61

Luafi decizia sXindepirtali influentele oricdrui mediu nefavorabil 9i punefi-vd viala in ordine. FdcAnd un inventar al posibilitdfilor si al certitudinilor spiritului dumneavoastrd, vefi constata cd, dintre toate sl5biciunile, cea mai mare este iipsa de incredere in sine. Acest handicap poate fi depdgit, iar timiditatea poate fi transformatd in curaj cu ajutorul principiului autosugestiei. Aplicarea acestui principiu poate fi rcalizatd printr-un aranjament simplu aI impulsurilor gAndurilor pozitive, toate puse i:r scris, memorate 9i repetate, ce devin parte din echipamentul de lucru al subcongtientului. Cinci pagi citre increderea de sine 1. Stiu ci am capacitatea de a-mi implini scopul definit in viafd; deci, imi impun o acliune perseverent6, continud spre a-l realiza gi promit aici gi acum si implinesc aceastdacliune. 2. Sunt congtient ci gAndurile care imi domini mintea vor sfArgi prin a se traduce in acfiune fizicd, exterioard si se vor transforma treptat in realitate palpabild; agadar imi voi concentra, vreme de 30 de minute in fiecare zi, toate gAndurile asuPra feiului de om care vreau sd ajung, conturAndu-mi in minte o imagine clard. 3. Stiu cd, prin principiul autosugestiei, orice dorinfd pe care o pistrez mereu in minte va ciuta, in cele din urmd, sd-gi gdseascd expresia in unele mijloace practice de a obtine obiectul aspiraliilor mele; ieci rro?petrece10 minute pe zi cerAnd de la mine insumi s5-mi construiesc incredereatn sine. 4. Am elaborat o descriere clard, in scris, a scopului meu principal in viatd si nu voi renunla niciodati

62

DE LA IDEE LA BAN]

sd incerc pAni nu voi fi dobAndit suficientd incredere pentru a-l obline. 5. inleleg perfect cd nici o avere sau pozifie sociald nu poate dura vreme indelungatX dacd nu este ctdditd pe o temelie de adevdr gi dreptate, deci nu voi incheia nici o tranzacfie din care nu profiti togi cei pe care ii afecteazd,.Voi reugi atrdgAnd cdtre mine forleie pe care doresc si le folosesc 9i cooperarea altora. Ii voi conduce pe altii sX md ajute, datoritd disponibilitilii mele de a-i ajuta pe altii. Voi elimina ura, invidia, geLozia,egoismul gi cinismul, invdfAnd sd iubesc intreaga omenire, pentru ci gtiu cd o atitudine negativd, fal6, de ceilalgi nu imi va oferi niciodatd succesul. Ii voi face pe allii sd creadd i-n mine pentru cd eu voi crede in ei 9i in mine insumi. Voi adopta aceastd formuld, o voi memora 9i o voi repeta cu voce tare zi de zi, crezAnd cu putere cd imi va influenla treptat gAndurile gi acfiunile, astfel incAt voi ajunge o persoand ce se poate sprijini pe ea insdgi 9i va dobAndi succesul. in aceastd formuld sdldgluiegte o lege a naturii p€ care nici un om n-a fost vreodatd capabil sd o explice. Nu conteazd. prea mult cum se numegte aceastd lege. Important este cd FUNCTIONEAZLspTe gloria 9i succesul umanitetii, DACA este folositX constructiv. Pe de alti parte, folositd distructiv va distruge la fel de prompt. Aceastd afirmafie conline un adevir foarte insemnat 9i anume cd acei ce acceptd infrAngerea 9i isi incheie viala in sdrdcie, mizerie 9i nefericire aclioneazi in acest fel prin aplicarea negativd a principiului autosugestiei. Cauza poate fi regdsitd in faptul cd toate impulsurile gAndurilor au tendinla sd se invegmAnteze in echivalentul lor fizic.

CREDINTA

63

Puteli provoca dezastrul doar gAndindu-vi la el Subcongtientulnu face distinclie intre impulsurile de gAndire constructive gi distructive. EI prelucreazd materialul care i-l oferim noi ingine, prin gAndurilc noastre. Subcongtientulva transpune irr realitate un gAnd guvernat de frici la fel de prompt cum va concretiza9i un gAnd zimislit de curaj sau credinfd. Exactagacum electricitateainvArte rolile gtiinfei,si se va dovedi folositoaredacdva fi utilizati constructiv sau poate nimici viala dacd estefolositi gregit,in acelasi fel vd poate conducelegeaautosugestieispre pace gi prosperitate,sau pe tdrAmulnefericirii, al egecului9i al mortii, in funclie de modul in care o veli inlelege 9i o veli aplica. Dacdvd lisati spiritul pradd fricii, indoielii si incertitudinii in propria dumneavoastrdcapacitatede a vd insugi9i a folosi forfele InteligenleiInfinite, legeaautosugestieiva lua drept model acest spirit de neincredere, iar subcongtientulil va transforma in echivalentul sdu fizic. AsemeneavAntului care poarti un vapor spre malul de est 9i pe altul spre cel de vest legeaautosugestieivi poate indlla sau n5rui ir funclie de modul in care alegetighndulce va sta Ia cArmi. Legeaautosugestiei,prin careoricine poateaveaimpliniri insemnate ce imbatd imaginafia, este ilustratd elocvent?rrurmdtoareleversuri: De credeliinegec,il veli avea. De creilbyiin timizi, asaveli fi. De vreli cAgtig,sigur veli e9ua, De netncrezdtor o veli porni.

64

DE LA IDEE LA BANI

De credeli cd veli pierde, vi veli pierde CXci lumea Iargd azi ne-a invdlat Cd pasul unu in succes e-a crede Succesule fn mintea ta creat. De credeli cd prea mic suntefi, veli fi, Gkndul aripi va trebui sd nascd, Sigur pe sine de vd veli simli Risplata va sosi sd vd cinsteasci. Victorii-n viafd nu obfin doar cei Ce sunt puternici 9i aleargd bine, CAstigul poate deveni un obicei Pentru acel ce spune: CRED iN trzttNEt Remarcati cuvintele care au fost subliniate 9i vi veti da seama de sensul profund Ia care se gAndegtepoetui.

Marea experienli a iubirii Undeva in datele noastre genetice sdldghljegte adormit gerrnenele implinirii care, odatd trezit gi pus in practicd, vd va purta spre nigte culmi pe care nu afi sperat niciodatd sd le atingefi. In acelagi fel irr care un maestru in muzicd poate produce cele mai minunate tonuri, revdrsate din corzile unei viori, se poate degtepta gi geniul care zace latent in creierul dumneavoastrd 9i vd poate conduce spre orice impliniri vd dorifi. Abraham Lincoln a eguat in tot ce a incercat pAnd dupd vArsta de 40 de ani. Era un anonim venit de nicdieri, pAnd ce a avut o experien-fdinsemnatd, ce i-a trezit geniul ce se ascundea in inima gi mintea sa gi a dat lumii pe unul dintre oamenii sii cu adevdrat mari. Acea ,,experien!5" a fost impletitd cu emotiile amdr5-

CREDINTA

6q

ciunii gi iubirii. I-a fost provocatd de Ann Rutiedge, singura femeie pe care a iubit-o sincer. Se gtie bine cd emofia iubirii se irrudegte indeaproape cu starea de spirit numitd credinld, 9i de aceea dragostea reuseste adesea sd transforme gAndul cuiva in echivalentul sdu spiritual. In decursul muncii sale de cercetare, autorul a descoperit, prin analiza operei de-o viati si a realizdrllor a sute de oameni de succes, cd dragostea unei femei i-a suslinut pe aproape fiecare dintre ei. Dacd dorili dovezi legate de puterea credinfei, studiafi implinirile persoanelor care au folosit-o. Isus Nazarineanul se afl5 in fruntea acestei liste. Baza cregtinismului este credinta, indiferent de cum au pervertit sau interpretat gregit muritorii sensul acestei mari forfe. Esenfa invdldturilor si implinirilor lui Cristos, care ar fi putut fi interpretate ca ,,miracole", nu erau nici mai mult nici mai pulin decAt credinfd. Dacd asemenea fenomene precum ,,miracolele" existS, ele se nasc doar gralie acelei stdri de spirit numitd credinfd! Sd ludm in consideralie puterea credintei, aga cum a fost ea doveditd de o personalitate pe care o cunoaste tntreaga omenire, Mahatma Gandhi, din India. Acest om reprezintX unul dintre cele mai uimitoare exemple din istorie care ilustreazl ptterea credinfei. Gandhi a delinut o putere uriagd, puterea supremi a timpului sdu, 9i asta in ciuda faptului cX nu avea nici un instrument obignuit al puterii cum ar fi banii, navele de lupt5, soldatii gi echipamentul de rdzboi. Gandhi nu avea bani, nu avea casd, nu avea nici mdcar un costum de haine, dar delinel puterea. Cum ajunsese s-o posede? A zdmislit-o din modul sdu de a intelege principiul credinfei, 9i prin capacitatea sa de a sddi credinga in nrlntile a doud sute de milioane de oameni.

66

DE LA IDEE LA BANI

Gandhi a reugit uirnitoarea performanfd de a influenfa doud sute de milioane de spirite sd se uneascd 9i si acfioneze unite, ca un singur suflet. Ce altd forfi de pe acest pdmAnt, cu exceplia credingei, ar putea realiza acest lucru?

Diruieste inainte si primegti nuto.itenevoiide credinfd9i cooperare in afacerigi industrie, va fi interesant 9i profitabil si analizim un eveniment care oferd o inlelegere excelentd a metodei prin care industriagii gi oamenii de afaceri acumuleazd averi ddruirzd inainte sd incerce se obline. Evenimentul

ales pentru aceasti iiustrare dateazd,

din 1900, cAnd a fost infiintatd Corporafia de Otel a Statelor Unite. Pe misuri

ce citili povestea, relineli fap-

tele fundamentale si vefi inlelege cum s-au transformat ideile in averi uriage. Dacd sunteli unul dintre cei ce v-a!i intrebat adeieori cum au fost acumuiate marile averi, aceasti poveste a infiintdrii

Corporaliei de Otel a Statelor Unite va fi

revelatoare. Dacd vi indoiti incd de existenla tacticilor de imbogdfire, povestea ce urmeazd ar trebui si indepdrteze aceastd indoiali, pentru cd vd puteli da seama cu usurintd de aplicareaunui mare numdr din principiile descrise ir:raceastdcarte. Descrierea uluitoare a puterii unei idei a fost ficuti elocvent de John Lowell, in Nezu York World-Telegram, prin a cdrui bunivointd publicim aici:

CREDINTA

67

UN DISCURS INSPIRATDUPACINA iN vRloeRE DE uN MTLTARD DE DoLART CAnd, in seara de 12 decembrie 1900, vreo 180 de personalit5gi din domeniul financiar al larii s-au adunat in salonul de petreceri al Clubului Universitar de pe Fifth Avenue, pentru a-9i aduce omagiul unui tAndr ce venea din vest, nici mdcar o jumdtate de duzind dintre invitali nu si-au dat seama cd aveau sd fie martorii celui mai insemnat episod din istoria industriald a Americii. J. Edward Simmons si Charles Stewart Smith, cu inimile pline de recunogtinld peniru ospitalitatea generoasd cu care ii coplegise Charles M. Schwab in timpul unei vizite recente la Pittsburgh, organizaserd un dineu pentru a-l prezenta pe omul de afaceri din industria olelului societSlii bancare din est. Dar nu se agteptau ca el sd incalce convenlia. De fapt, l-au avertizat cd snobii in cdmd9i scrobite din New York nu vor fi prea receptivi la oratorie 9i cd, dacd nu dorea sd plictiseascd clanurile Stillman, Harriman 9i Vanderbilt, trebuia sd se limiteze la 15 sau 20 de minute de generalitSfi gralioase 9i nimic mai mult. Nici chiar ]ohn Fierpont Morgan, aqezat la dreapta lui Schwab, conform cu demnitatea sa imperiald, nu intenliona si onoreze banchetul prin prezenla sa decAt cAteva momente. Cdt despre presd gi public, evenimentul era atAt de pulin important, incAt a doua zi nu s-a pomenit nimic de el in ziare. Deci, cei doi amfitrioni 9i distingii lor oaspeli au mAncat din cele gapte sau opt feluri de mAncare obignuite. S-a vorbit pulin 9i in cadru restrdns. C6liva bancheri 9i agenti de bursi au fdcut cunogtin!5 cu Schwab, a c5rui carierd prosBerase de-a lungul malurilor Monongahelei, dar nimeni nu-l cunogtea bine. Dar, inainte de finalul serii, ei - impreuni cu Morgan, StdpAnul Banilor aveau sd fie fermecafi, 9i un pui de un milard de dolari, Corporalia de Otel a Statelor Unite, avea sd se nasci.

68

DE LA IDEE LA BANI

Pentru istorici este, probabil, o pierdere cd nu s-a pdstrat discursul lui Charles Schwab la acel dineu. Dar se poate sd fi fost un discurs ,,de familie", cu cateva gregeli de gramatici (cdci pe Schwab nu l-au preocupat niciodatd subtilitatile limbii), plin de epigrame si presdrat cu inlelepciune. In plus fald de toate astea .,insd,poseda o forld galvanicd 9i a avut un efect uluitor asupra capitalului de 5 miliarde de dolari pe care il irsumau oaspelii. Dupi ce minunea s-a infdptuit si adunarea a fost complet vrdjitd, ascultAndu-I fascinati degi a vorbit mai mult de 90 de minute, Morgan l-a condus pe orator la o fereastrd scobiti in perete unde, legdnAndu-gi picioarele de la inilfime, ageza,tiinconfortabil, au mai stat de vorbd o ord. Magia personalitdlii lui Schwab incepuse sd facd victime, dar mai important 9i mai de durati a fost programul detaliat 9i precis conturat pentru extinderea Corporafiei de O1el.Multe alte persoane incercaserdsd oblind parteneriatul lui Morgan intr-un astfel de trust dupd tiparul combinatiilor intre biscuifi, sArm5 gi cercuri de butoi, zahdr, cauciuc, whisky, ulei sau gumd de mestecat. John W. Gates, pasionatul de jocuri de noroc, il implorase, dar Morgan nu avea incredere in el. Fralii Moore, Bill 9i Jim, speculanlii la bursd care fuzionasbrd un trust de chibrituri 9i o corporalie de biscuili, il imploraserd 9i eguaserh. Elbert H. Gary, fdlarnicul judecdtor de !ari, a dorit sd ii devind partener, dar n-a reugit sd-l impresioneze. Toate astea pAni cAnd elocinla lui Schwab l-a purtat pe ]. P. Morgan pe culmi de unde putea anticipa rezultatele sigure ale celui mai indrdzne! proiect financiar conceput vreodatd, proiectul apdrAndu-i ca un vis extatic care avea sd-i umple buzunarele de bani obginuti cu ugurinli. Magnetismul financiar care, in urmd cu o generalie, incepuse sd atragi mii de companii mici si uneori conduse ineficient in mari combinalii ucigdtor de competitive devenise operativ in lumea otelului prin intermediui

CREDINTA

69

manevrelor jovialului pirat al afacerilor, John W. Gates. Gates irfiinlase deja Compania Americand de Otel si SArmi dintr-un lanf de concernuri mici, 9i a intemeiat aldturi de Morgan Compania Federali de Otel. Dar aldturi de giganticul trust vertical al lui Andrew Carnegie, un trust posedat si administrat de 53 de parteneri, acestealte combinatii erau lipsite de important5. Ele se puteau combina cAt doreau, dar nici impreund nu puteau sd lini piept organizatiei Carnegie, si Morgan o gtia prea bine. $i excentricul scogianbdtrAn o 9tia. Din semefele indllimi ale Castelului Skibo privise, mai intAi amuzat si apoi iritat, incercdrile companiilor mai mici ale lui Morgan de a-i deveni concurente. CAnd tentativele au devenit prea indrdznele, Carnegie s-a mAniat 9i a trecut Ia represalii. S-a hotlrAt sd creeze dublul fiecdrei fabrici aflate in proprietatea rivalilor sdi. De acum inainte, nu s-a mai interesat de s6rmd, tevi, cercuri de butoi sau tabld. ln schimb, s-a mullumit sd vAndd acestor companii olel brut 9i sd le lase sd-l modeleze in orice formi vor dori. Acum, cu Schwab drept sef si conducitor capabil, plSnuia sd-9i pund dusmanii la zid. Astfel, s-a intAmplat ca Morgan sd vadd rdspunsul la problema lui de fuziune in discursul lui Charles M. Schwab. Un trust fdrd Carnegie - ce era intre ei un gigant - nu va prezenta nici o garanlie; ar fi, dupi exprimarea unui scriito4, ca o tartd cu prune fdrd prune. Discursul lui Schwab din seara de 12 decembrie 1900 purta, fdrd indoiald, implicafia, degi nu si angajamentul ferm cd afacerea lui Carnegie ar putea fi luati sub aripa protectoare a lui Morgan. A vorbit despre lumea olelului ce se va nagte, cu mari gansede reu;itd, despre recunoagtgea eficienfei, a specializdrii, a lichiddrii fabricilor ineficiente si a concentrdrii efortului asupra proprietdtilor i:rfloritoare, a economiilor ir kansportul minereului, a economiilor in departamentele de conducere 9i administrative. si a monopolizdrii pieteior strditre.

70

DE LA IDEE LA BANI Mai mult decAt atAt, le-a spus pirafilor care erau erorile pirateriei lor obignuite. A dedus faptul cd scopul lor era crearea de monopoluri, cregterea prelurilor 9i oblinerea de dividende serioase din profit. Schwab a condamnat vehement sistemul. Le-a spus ascultdtorilor sii cd o astfel de metodd avea bdtaie scurtd, in sensul cd restrAngea pia,ta intr-o epocd a extinderii. Ieftinind costul ofelului, s-ar crea o piatl mereu in extindere; s-ar crea mai multe utilizdri ale olelului si s-ar putea monopoliza o bund parte din comerlul mondial. De fapt, degi n-o gtia, Schwab era un apostol al producfiei moderne in masd. Astfel incAt, Ia finalul dineului de la Clubul Universitar, Morgan a plecat acasd si se gAndeascd la previziunile infloritoare ale lui Schwab. Schwab s-a intors la Pittsburgh sd administreze afacerea cu petrol pentru ,,Wee Andra Carnegie", in vreme ce Gary gi ceilalli s-au intors la ponturile lor de la burs5, ca sd incerce sd anticipeze migcarea urmdtoare. Agteptarea n-a durat prea mult. Lui Morgan i-a luat cam o siptdmAnd sd digere ospdlul rafiunii'pe care i-l oferise Schwab. CAnd s-a asigurat cd nu va avea nici indigestie financiard, a trimis dupi Schwab - qi l-a gdsit pe acel tAndl oarecum timid. Schwab a evidenliat faptul cd domnului Carnegie ar putea sd nu-i convind cd pregedintele trustului sdu de companii cooperase cu ,,impdratul" de pe Wall Street, stradd pe care Carnegie se hotdrAse sd nu treacd niciodatd. Apoi, John W. Gates, intermediarul, a sugerat cd dacb Schwab ar fi ,,intAmpldtor" la Hotelul Bellevue, Philadelphia, s-ar putea sd se irtdmple ca ]. P. Morgan sd fie 9i el acolo. Totu9i, cAnd a sosit Schwab, Morgan era, din nefericire, bolnav la New York, astfel incAt, la invitatia insistenti a bdtrAnului, Sehwab a plecat la New York si s-a infiinlat la u9a bibliotecii omului de finanfe. Acum, anumifi specialigti in economie au propagat convingerea cd, de la inceputul 9i pAnd la sfArgitul

CREDINTA

71.

dramei, Andrew Carnegie pusese totul in scenh - cd dineul in cinstea lui Schwab, vestitul discurs, discufia de duminicd noaptea dintre Schwab 9i Regele Banilor, toate au fost regizate de abilul scofian. Adevirul este complet altul. CAnd Schwab a fost chemat si incheie acordul, habar n-avea cd ,,geful cel mic", cum ii spunea lui Andrew, va rnerge atAt de departe incAt sd-i propund sd vAndd, in special unui grup de oameni pe care Andrew nu-i considera tocmai sfinti. Dar Schwab adusese cu el gase foi de hArtie acoperite cu cifre, reprezentAnd dupd el valoarea fizicd 9i capacitatea potentiald de economisire a fiecdrei companii de olel pe care o privea ca pe o stea indispensabild pe noul firmament al metalului. Patru bdrbali au stat aplecali asupra cifrelor o noapte intreagS. Desigur, geful a fost Morgan, ce credea cu putere in dreptul sdu divin de a face bani. Partenerul sdu aristocratic era Robert Bacon, cdrturar 9i gentleman. Al doilea era John W. Gates, pe care Morgan il dispreluia ca pasionat de jocuri de noroc 9i il folosea ca pe o unealtS. Al patrulea era Schwab, care stia mai multe despre procesele de fabricare gi vindere a ofelului decAt un intreg grup de oameni din vremea aceea. De-a lungul acestei conferinle, cifrele locuitorului Pittsburghului n-au fost niciodatd puse la indoiald. Daci el spunea cd o companie valoreaze atet atet valora si nimic mai mult. El insista, de asemenea, sd nu se includd in combinalie decAt acele concernuri pe care Ie numise el. Concepuse o corporalie in care nu aveau sd fie dubluri, nici mdcar pentru satisfacerea ldcomiei prietenilor care doreau sd treacd greutatea companiilor lor pe umerii largi ai lui Morgan. La ivire,jr zortlor, Morgan s-a ridicat 9i si-a indreptat spatelettamAnea o singuri intrebare, pe care a formulat-o astfel: ,,Crezi cd poti sd-i convingi pe Andrew Carnegie sd vAnd6?"

72

DE LA IDEE LA BANI

,,Pot sd incerc", a spus Schwab. ,,Dacd-l convingi sd v6ndd, preiau eu restul", a rdspuns Morgan. Toate bune pAnd acum. Dar va vrea Carnegie sd vAndS? CAt va cere? (Schwab se gAndise la suma de 320 000 000de dolari.) Sub ce formd va dori plata? in cecuri sau acfiuni? in obligatiuni? in bani gheald? Nimeni nu putea aduna o treime de miliard de dolari in bani gheali. In ianuarie, s-a organizat un joc de golf pe cAmpurile inghelate de la marginea oragului St. Andrew in Westchester; Andrew, infofolit in pulover ca sb se apere de frig, juca cu Charlie, care vorbea volubil, ca de obicei, menlinAnd buna dispozitie. Dar nu s-a rostit nici un cuvAnt despre afaceri pAni cAnd cei doi s-au a;ezat in cabana cdlduroasi si confortabilS a lui Carnegie, ce era prin preajmd. Apoi, cu aceeagi forti de convingere cu care hipnotizase 80 de milionari la Clubul Universitar, Schwab a revdrsat promisiunile sclipitoare ale unei pensii confortabile, ale milioanelor nesperate care aveau sd satisfaci toate capriciile sociale ale bdtrAnului. Carnegie a capitulat, a scris o cifrd pe hArtie, i-a dat-o lui Schwab 9i a spus: ,,Ei bine, iatd pentru cAt vom vinde." Suma era de aproape 400 milioane de dolari 9i s-a ajuns la ea adunAnd cele 320 de milioane menlionate de Schwab ca cifrd debazd la care s-au addugat 80 de milioane reprezentAnd valoarea capitalului mdrit din ultimii doi ani. Mai tArziu, la bordul unui transatlantic, scolianul i s-a plAns lui Morgan: ,,Trebuia sd-ti mai fi cerut incd 100 de milioane." ,,Dacd i-ai fi cerut, i-ai fi obtinut", i-a spus Morgan. Bineinteles cd spiritele s-au incins. Un corespondent britanic a trimis o telegramd in care a spus cd lumea internationald a olelului a fost ,,uIuitl" de gigantica aliantd. Pregedinteie Hadley de la Yale a declarat cd,

CREDINTA

73

daci trusturile nu vor fi controlate, lara se Putea agtePta la ,,un impdrat in Washington in urmitorii 25 de ani". Dar acel abil manipulant de acfitrni, Keene, a pornit la treabd gi a prezentat noul stoc cu atAta dibdcie publicului, inc6t acest urias cAgtig- estimat la aproape 600 milioane de dolari - a fost acceptat ir"rtr-oclipitd. Deci Camegie si-a oblinut mfioanele, sindicahrl Morgan s-a ales cu 62 de milioane de dolari pentru ,deranj",9i tofi ,,bdie!ii" de Ia Gates la Gary gi-au luat milioanele. Schwab, in vArsti de 38 de ani, 9i-a luat 9i el rdsplata' A fost numit pregedinte al noii corporalii 9i a rdmas in fruntea ei pAnd in 1930.

Bognliile cresciniuntrul oamenilor Povestea dramatici a marii afaceri, Pe care tocmai ali terminat-o de citit este o ilustrare Perfecte a metodei Prin care dorinla se poate krtrupa ir echivalentul siu fizic. Gigantica organizalie a fost zdmis[te in mintea unui singur om. Planul prin care organizaliei i-au fost furnizate fabricile de otel care i-au oferit stabilitatea financiari a fost crealia mintii aceluiagi om. Credinta, dorinfa, imaginalia perseverenta - acestea au fost ingredientele care au intrat in Corporalia de Ogel a Statelor Unite. Fabricile de olel 9i echipamentul mecanic strAns de corporafie, dupi ce a fost infiinlatd din punct de vedere legal, au venit dupd aceea, dar analiza atenta va dezvdlui faptul cd valoarea uriagd a ProPrietdlilor acumulate de corporafie a crescut cu aproape 600 milioane de dolari, prin simpla tranzactie care Ie consolida sub o singurd conducere. Cu alte cuvinte, ideea lui Charles M. Schwab, la care se adaugd Dedinfa Pe care el le-a insuflat-o lui J. P. Morgan 9i altora a fost vAndutd la aproximativ 600 milioane de dolari. Nu e o sumd nesemnificativi pentru o singurd idee!

74

DE LA IDEELA BANI

Corporalia de Otel a Statelor Unite a prosperat 9i a devenit una dintre cele mai bogate gi mai puternice corporalii americane, cu mii de angajati, descoperind noi modalitdti de utilizare a oleluiui gi deschizAnd piele noi, demonstrAnd astfel cd profitul de 600 milioane de dolari pe care l-a produs ideea lui Schwab era pe mAini bune. Bogdtiile sunt zdmislite de g6nduri! Limitele sumei sunt stabilite doar ir:r mintea persoanei cdreia ii vine ideea. Credinta elimind limitdrile! Relineti acest lucru atunci cAnd sunteli gata sd negociali cu viala prelul pe care il cerefi pentru alegerea unei anumite cii.

De relinut Credinta este o componenti indispensabili succesuIui. Instructiunile pe care le dafi subcongtientului vi insufli si vi intiresc credinfa. V-am prezentat cinci pasi citre increderea in sine, tofi aflAndu-se foarte ugor la indemAna dumneavoastri. Acum infelegefi cum puteti provoca dezastrul doar gAndindu-vi Ia el, sau victoria si fericirea - drept rezultat al acelorasi circumstante. Oameni precum Lincoln gi Gandhi ne arati cum gAndurile pot fi purtitoare ale unui ,,magnetism" iare atrage gAnduri inrudite 9i fac in aga fel incAt milioane de spirite si gAndeasci la fel. Este esenfial si diruiti inainte si primifi. Bogatii au trebuit si invete asta pentru ca vechile afaceri pirat si devini afaceri ce lucreazi cu si pentrz oameni, rimAnAnd totugi foarte profitabile. $i sdrdcia si bogdlia sunt zdmisliri ale credintei.

Pasul3 citre imbogdfire Autosugestia

Autosugestia este un termen care se aplicd tuturor sugestiilor gi stimulilor pe care ni-i aplicdm gi care ajung la sufletele noastre prin cele cinci simfuri. Altfel formulatd, autosugestiaesteceeace ili insufli tu insufi. Este agentul de comunicare intre zona minfii unde sildgluiegtegAndul congtient9i ceacare serveqteca loc de acliune al subcongtientului. Prin gAndurile dominante cdrora le permitem s6' rdmAni in congtient (nu conteazl. dacd acele gAnduri sunt negative sau pozitive), principiul autosugestiei pdtrunde de bund voie in subcongtient9i il influenleazd'. Natura l-a zdmislit pe om astfelincAt si delind controlul absolut asupra tirAmului material care ajunge la subcongtient prin cele cinci simfuri, degi asta nu lnseamnd cd omul igi exerciti mereu acest control. In mareamajoritatea cazurilor,el nu faceaceasta,ceeace explici de ce mulli oameni i9i trdiescviala in sirdcie. Pentru a obline rezultate uluitoare, facefi in a9a fel incAt partea cea mai profundi a spiritului dumneavoastri sA lucreze in fivoareardumneavoastri. Adiugafi la aceasta puterea emofiei 9i combinafia rezultati astfel este imbatabili.

76

AUTOSUGESTIA

DE LA IDEE LA BAN]

Amintiti-vd ce s-a spus despre subconstient: el seamdnd cu o grddind fertild, in care vor prospera buruienile dacd nu sunt sddite semintele unor recolte mai bune. Autosugestia este agentul controlului prin care un individ poate alege si-si hrdneascd subcongtientul cu gAnduri creative sau, din neglijenfi, sd permiti gAndurilor distructive sd pdtrundd in gridina bogatd a spiritului.

Putereamateriali a emofiei in ultimul dintre cei gasepagienunlaliin capitolul despre dorinfd, vi se spunea sd cititi cu voce tare, de doud ori pe zi, ceea ce afi scris despre dorinla voastrd de a avea bani, gi sd vd vizualizati si si vi simlili ca 9i cum ali fi deja in posesia banilor! RespectAnd aceste instructiuni, comunicali obiectul dorinlei voastre in mod direct subconstientului in spiritul unei credinle absolute. RepetAnd aceastdprocedurd, vd creati voluntar deprinderi de gAndire favorabile eforturilor dumneavoastrS.de a vd preschimba dorinla in echivalentul ei material. Recititi atent cei gase pagi enunfali in capitolul despre Dorinld inainte sd mergefi mai departe. Apoi (cAnd ajungeli acolo) citili foarte atent cele patru instrucliuni referitoare la organizarea unui grup ce are ca scop descoperirea puterii ,,Min!ii Superioare", descrisd in capitolul gase despre Planificarea Organizatd. ComparAnd aceste doud seturi de instrucfiuni cu cele despre autosugestie, veli observa, desigur, cd toate aceste instructiuni includ aplicarea principiului autosugestiei. Retineti, irrainte sd cititi cu voce tare formularea dorinlei dumneavoastrd (prin care v5 angajati sd vd formali

77

,,congtiinta banilor"), cd sirnpla citire a cuvintelor nu vi servegte la nimic - daci nu puneli emolie sau sentimente in cuvintele rostite. Subcongtientul recunoaste si aclioneazd doar asupra gAndurilor impietite cu emotie sau sentimente. Acest fapt este atAt de insemnat, incAt necesitd repetarea sa in fiecare capitol, cici lipsa infelegerii acestuia este motivul principal pentru care majoritatea celor ce incearcX sd aplice principiul autosugestiei egueazi. Cuvintele neutre, vide de emotie, nu influenleazi subcongtientul. Nu veti obtine rezultate remarcabile pdnd nu veti invita si faceli sd ajungd i:r subcongtient doar gAnduri sau cuvinte investite cu incredere. Nu vd descurajali dacd nu vd puteli controla 9i directiona emoliile de prima datd cAnd incercali s-o facefi. Nu uitafi, nu existd pe lume nimic primit pe gratis. Nici dacd dorifi, nu puteti triga. Pretul capacitifii de a vd influenla subcongtientul este o perseverenfi neobositi spre a aplica principiile enunlate aici. Nu puteli obfine mai ieftin capacitatea doritd. Dumneavoastrd, gi numai dumneavoastrd, trebuie sd vd hotdrAti daci risplata pentru care vd luptati (,,congtiinfa banilor") meritd preful efortului pe care il veti depune. Capacitatea dumneavoastrd de a folosi principiul autosugestiei va depinde, in enormd mdsurd, de dibScia pe care o veli dovedi in a concentra o anume dorirr!5 prAni cAnd ea devine o obsesie arzdtoare.

Imaginafi-vi ci ati putea obfine bani ,lt

CAnd vefi incepe sd puneli in practicd instructiunile lcgate de cei gasepagi descrigiin capitolul al doilea, va fi necesar sd folositi principiul concentrdrii.

78

DE LA IDEE LA BANI

Si vd oferim sugestiipentru folosireapracticda concentririi. CAnd incepefisd duceli la indeplinire primul dintre cei gasepagi,carevi instruiegtesd ve ,,stabilitiin minte suma exactd pe care o dorifi", concentrafi-vd asupra banilor, sau fixafi-vd tgati atenfia, cu ochii inchigi, pAni cAnd puteli vizualiza prezenla fizicd a banilor. Faceli acest lucru cel pufin o datd pe zi. Pe mdsurd ce vd concentrafi asupra acestor exercifii, urmali instrucliunile date i.n capitolul despre credinld, gi vizualizativd in posesiabanilor. Iatd un fapt de foarte mare importanfi - subcongtientul preia orice ordin dat in spiritul credinlei absolute 9i aclioneazdconform acestorordine, degi ele trebuie sXfie adeseoriprezentateiar pi iar prin repetifie, inainte si fie interpretate de subcongtient.in conformitate cu afirmalia precedenti, Iuali furconsideralie posibilitatea de a juca un ,,truc" perfect legitim subcongtientului dumneavoastrd, fdcAndu-l sd creadd,pentru cd dumneaaoastrd o credefi,ci trebuie sd aveli suma de bani pe care o vintalizafi, ci acegtibani agteaptdsd ii luafi, cdci subcongtientul trebuie si vi furnizeze planurile practice de a dobAndi banii carevd aparfin. InmAnali gAndul sugerat in paragraful de mai sus imaginaliei dumneavoastri, gi observali ceeace imaginalia poate sau vrea sd faci, in vederea elaboririi planurilor practice de acumuiare a banilor prin materializareadorinfei dumneavoastrd. Inspirafia vi va indruma Nu agteptafiun plan bine structuratprin careintenlionafi sd oferili servicii sau obiectein schimbul banilor pe care ii dorili si ii vizualizali, ci incepeli de indatd sd

AUTOSUGESTIA

79

vd imaginafi cd ati obginut deja banii, cerAnd 9i agteptAndu-vd intre timp ca subcongtientul sd vi furnizcze planul sau planurile de care aveti nevoie. Menfinefi-v5 atenlia treazd. pet'rtru aceste planuri, iar cAnd acestca apar/ punefi-le indati in practicd. CAnd apar, planurile vor ,,ndvdli" probabil in mintea dumneavoastrd prin intermediul celui de-al gaseleasim! sub forma ,,inspirafiei". Tratafi-le cu respect gi aclionati asupra lor de inda6 ce le primifi. In cel de-al patrulea dintre cei gase pagi, afi fost instruili sX vd ,,conturafi un plan hotdrAt pentru a vd implini dorinla gi sX incepeli imediat si puneli in practicd acest plan" . Ar trebui sd respectali aceastd instrucliune fir chipul descris in paragraful precedent. Nu vd incredeli in,,ratiune" cAnd vd creali planul de a acumula bani prin transmutarea dorinfei. S-ar putea ca raliunea sd vi fie mai ,,lenesd", gi, dacd depindeli in intregime de ea, s-ar putea sd vd dezamdgeascd.

Intri in sceni subcongtientul dumneavoastri Instrucliunile date in legdturd cu cei sase pasi in capitolul al doilea vor fi acum enuntate in rezumat, si imbinate cu principiile incluse in acest capitol, dupd cum urmeaza: 1. Retrigefi-vi intr-un loc linistit (de preferinti noaptea, in pat) unde nu veli fi deranjat sau intrerupt, inchideli ochii gi repetafi cu voce tare (astfel ircAt sd vd, awzili propriile cuvinte) formularea scrisd a lumei de bani pe care intenlionafi sd o acumulafi, limita temporali a acumuldrii ei si descrierea serviciilor sau mdrfurilor pe care intentionati sd le oferiti in schimbul banilor. Pe mdsurb

BO

DE LA IDEE LA BANI

ce veli indeplini aceste instrucliuni, vizualizati-vd deja in posesia banilor. Spre exemplu, sd presupunem ci intenlionali sd acumulali 50 000 de dolari pAnd la 1 ianuarie de acum in cinci ani gi !.i intentionafi sd oferili servicii personale in schimbul banilor, in calitate de comis-voiajor. Ar trebui sd vd formulafi scopul in felul urmdtor: ,,Pdnd,pe 1 ianuarie 19... , voi avea 50 000 de dolari, pe care ii voi obline, treptat, in diferite sume. In schimbul acestor bani voi oferi cele mai eficiente servicii de care sunt in stare, in cantitate maximi 9i cAt mai bune posibil in calitate de comis-voiajor de... (descriefi serviciul sau marfa pe care intenlionafi sd o vindeti). Cred cd voi ajunge si obtin acegti bani. Cred cu atAta putere incdt pot vedea banii in fagaochilor. ii pot atinge. Acum agteaptd sd intre in posesia mea la momentul 9i in proportia in care irdeplinesc serviciul propus in schimbul lor. Agtept un plan prin care sd pot acumula banii, gi voi urma acest plan, cAnd il voi primi." 2. Repetati acest program noaptea 9i dimineafa pAnd cAnd putefivizualiza (in imaginatie) banii pe care intenlionali s5-i acumulafi. 3. Punefi o copie a afirmaliei dumneavoastrd la vedere, privifi-o noaptea gi dimineata si cititi-o pdnd adormiti si cAnd vd trezili pAnd o memorati. Refinefi, pe mdsurd ce indeplinili aceste instructiuni, cd aplicali principiul autosugestiei in scopul de a da ordine subcongtientului dumneavoastri. Retineti si cd subcongtientul va acliona pe bazA instrucfiunilor investite cu emofie gi primite cu ,,sentiment". Respectafi regulile date ir capitolul despre Credintd.

AUTOSUGESTIA

B1

S-ar putea ca, la inceput, acesteprincipii sd vd partr abstracte.Nu ldsati ca acest lucru sd vd tulbure. Urmati instrucliunile, indiferent de cAt de abstracte sau nepractice vi s-ar pdrea la inceput. Va sosi i:r curAnd vremea cAnd, dacd facefi aga cum ali fost instruit, tn cuget gi irt acfiune,un univers de putere complet nou vi se va deschide inaintea ochilor.

De ce vi stipAniti destinul Scepticismul in legdturd cu orice idee noud caracterizeazd toate fiinfele umane. Dar dacd urmati instructiunile enunfate, scepticismul dumneavoastrd va fi inlocuit in curAnd de credintd, care, la rdndul ei, se va cristaliza in curAnd fir credinti absoluti. Multi filozofi au afirmat cd oamenii i9i stipAnesc propriul destin pdmhntesc,dar mulgi dintre ei nu sunt capabili sd inleleagd, de ce il stdpAnesc.Motivul pentru care omul poate avea controlul statutului sdu pdmAntesc 9i in special pozilia sa financiard este explicat pe larg in acest capitol. Omul ?sipoatedeaenipropriul stdphn gi poatecontrolamediul tnconjurdtor,cdci deline putereade a-gi influenla propriul subconptient. Concretizarea transformirii dorintei in bani implicd folosirea autosugestiei ca un agent prin care subcongtientul poate fi atins 9i influenfat. Celelalte principii sunt simple unelte prin care se aplicd autosugestia. Nu uitali acest lucru 9i, in fiecare clipd, avefi congtiinfa rolului important pe care principiul autosugestiei il are de jucat in efclturile dumneavoastrd de a acumula bani prin metodele descrise in aceastdcarte. Dupd ce ali citit toatd cartea, intorceti-vd la acest capitoi 9i urmafi, in cuget si in actiune, acest principiu:

82

DE LA IDEELA BAN]

Citili tntregulcapitolcu aocetare tn fiecarenoapte phnd cknd aeli deaenipe deplin conainscd principiul autosugestiei esteaalabil,cdaaindeplinitot ceti uelicere. Pe mdsurdce citili, sublinialicu creionulfiecarepropozilie careadfacea impresie faoorabild. Respectalicu sfinlenieprincipiul de mai sus,si vi va deschidecalea cdtre o totald inlelegere si stipAnire a principiilor succesului.

Pasul 4 cdtreimbo gdlite Cunogtinfelespecializate

Nota Bene Posedafiun al $aseleaSim! - dar nu avefi nevoie decAtde cele cinci simfuri obisnuite pentru a controla gAndurile ce pitrund in subcongtient. Odati realizat acest lucru, impulsul subcongtientului citre prosperitatenu va lisa loc siriciei. Atunci cind emofiile vi vor aiuta si vedefi gi si simfifi realmentebanii in mAni, ei vor sosi din direcfii pe care inainte nici nu le binuiafi. Stabilifi-vi ca fel o sumi fixi, care si fie suficient de importanti. Stabilifi-vn si o limiti de timp. Atunci cAnd subcongtientul vi furnizeazi un plan, incepeti imediat si-l aplicati. Inspiratia estepretioasi gi trebuie folositi imediat. Putefi fi invins de lozinca ,,Astept momentul potrivit". Trei proceduri simple vi ajuti si devenifi stipAnul Autosugestiei.Urmati instructiunile cu sfinfenie si vi vefi stipAni destinul. Orice obstacolpoartd sdmhnla unui beneficiumai important decdtnecazulaparent,

Existd doud feluri de cunogtinle. Unele sunt Senetale, celelalte specializate. Cunogtinlele generale, indiferent cAt de insemnate in cantitate sau variate ar putea fi ele, nu ne folosesc decAt in micd mdsurd in acumuiafea banilor. Facultdlile ce comPun marile universitlli posedd, in totalitatea lor, practic fiecare formi de iunogtinle generale cunoscute civilizaliei. Majoritatea profesorilor au salarii mici. Ei se concentreazd asupra preddriicunogtinfelor, dar nu 9i asupra orgatizdrii modului de folosire a cunogtinfelor. Cunogtinlele nu vor atrage bani decAt dacd sunt organizate gi coordonate inteligent, prin planuri de acliune prictice, in scopul hotdrAt de a acumula bani. Lipsa de ing"l"g"t" a acestui fapt a fost sursa confuziei a milioane de oameni care cred in mod fals cd ,,9tiin!a lnseamnd putere". Nici vorbd! Cunostinlele delin doar O putere potenfiald.Ea se convertegte in putere numai efrnd 9i dacd este organizati in planuri precise de lcfiune, direclionate intr-un scop bine stabilit. Aceastd ,,lrerigd lipsd" in toate sistemele de educalie rc poate regdsi in neputinla institutiilor educationale de a-gi invita studenlii cum sd-9i organizeze 9i sd foloseasci cunostinlele dupd ce le dobAndesc.

84

DE LA IDEE LA BANI

Educaliav-o formali singuri gi putefi afla cunogtinfele care vi conduc incotro vrefi si mergefi. Nu incepefi de la bazi cAndurmafi a acestplan simplu. Mulfi oameni fac gregealasi presupund cX,deoarece Henry Ford aveaputine ,,clase",nu era un om ,,cu educalie". Cei ce comit aceasti gregealdnu inleleg sensul real al verbului ,,aeduca".Acestaderivi din latinescul educo,irrsemnAnd a extrage, a scoate,a dezvolta dinspre interior. Un om educatnu este,neapdrat,unul careposeddo abundenfd de cunogtinfe generale sau specializate.Un om educat este unul care gi-a dezvoltat atdt de mult facultigile mintale ircAt poate ob,tinetot ceeace doregte sau ceva echivalent, fird a incilca drepturile celorlalfi. Suficient de ,,ignorant" ca si faci avere in timpul primului rdzboi mondial un ziar diir Chicago a publicat o serie de editoriale tr care,printre alte afirmafii, Henry Ford a fost numit ,,un pacifist ignorant". Domnul Ford n-a fost de acord cu aceste afirmalii, gi a intentat proces ziarului care il etichetase astfel. Cand s-a judecat procesul Ia tribunal, avocafii ziarului au pledat pentru justificare, gi l-au chemat martor pe domnul Ford, in scopul de a-i demonstra ignoranfa. Avocalii i-au pus domnului Ford o mulgime de intrebdri, toate menite sd dovedeascifaptul cd degi s-'ar putea sd posede cunogtinte specializate considerabile din domeniul fabricdrii automobilelor, era, de fapt, un ignorant.

CUNO9TINTELESPECIALIZATE

85

'Domnul Ford a fost incuiat cu intrebiri precum: ,,Cine a fost BenedictArnold?" gi ,,Cafi soidali au britanicii furAmerica pentru reprimarearebeliunii 1776?" Ca rdspuns la ultima intrebare, domnul a replicat ,,Nu gtiu numdrul exact de soldali pe i-au trimis britanicii aici, dar am auzit cd erau mult i mulfi decAts-au intors acasd." ln cele din urmd, domnul Ford a obosit sd fie bomt cu astfel de intrebdri, gi, replicAnd la o intrebare it de jignitoare,s-a aplecat,9i-a indreptat ardtdcitre avocatul care pusese ir:rtrebareasi a spus: ag vrea irtr-adevir sd rdspund la intrebarea pe care mi-afi adresat-o, ca, de altfel,la ori-

alta, permitefi-mi si vd amintesccd am un gir de ne electrice pe biroul meu 9i, apdsAndu-lpe cel , pot apela la oameni ce-mi pot rispunde la orice

re pe care vreau si mi-o limuresc privind afacirora imi dedic majoritatea eforturilor. Acum, fi atAt de amabil sd-mi spunefi de ce mi-ag imbuiba tea cu cunogtinle generale,doar pentru a fi capabil rXspund la intrebdri, atAtavremecAtam in jurul meu i careimi pot fumiza orice informalii de caream oie?" Rdspunsul era, cu siguranfd, in concordan!5 cu logicii.

Rispunsui l-a ldsat fdrd repiicd pe avocat.Toli cei in sala de judecatd gi-au dat seama ci nu era

unsul unui ignorant, ci al unui om cu educafie. posedi educafie, gtie sd obtind cunogtinle atunci are nevoie de ele, 9i cum sd organizeze aceste

ogtinfe h planuri concrete de acliune. Cu ajutorul pului ,,Minti Superioare", Herty Ford avea la disilie toate cunogtinlele specializate de care avea spre a deveni unul dintre cei mai bogali oameni

84

CUNOSTINTET,E SPECIALIZATE

DE LA IDEELA BANI

Educalia v-o formafi singuri gi puteli afla cunogtinfele carevi conduc incotro vreti si mergefi. Nu incepefi de la bazi cAndurmafi acestplan simplu. Mulli oameni fac gregealasd presupuni ci, deoarece Henry Ford aveapuline ,,clase",nu era un om ,,cu educafie". Cei ce comit aceastdgregealdnu inteleg sensul real al verbului ,,a edt)ca". Acesta derivf, din latinescul educo,i:rsemnAnd a extrage, a scoate,a dezvolta dinspre interior. Un om educat nu este,neapirat, unul care posedi o abundenfd de cunogtinle generale sau specializate.Un om educat este unul care 9i-a dezvoltat atAt de mult facultdlile mintale fircAtpoate obfine tot ceeace doregte sau ceva echivalent, fdrd a incdlca drepturile celorlalli. Suficient de ,,ignorant" ca si faci avere in timpul primului rdzboi mondial, un ziar dih Chicago a publicat o serie de editoriale tr care,printre alte afirmafii, Henry Ford a fost numit ,,un pacifist ignorant". Domnul Ford n-a fost de acord cu aceste afirmafii, gi a intentat proces ziarului care il etichetase astfel. CAnd s-a judecat procesul la tribunal, avocalii ziarului au pledat pentru justificare, gi l-au chemat martor pe domnul Ford, in scopul de a-i demonstra ignoranta. Avocalii i-au pus domnului Ford o mulgime de intrebdri, toate menite sd dovedeascdfaptul cd degi s-ar putea sd posede cunoglinle specializateconsiderabile din domeniul fabricdrii automobilelor, era, de fapt, un ignorant.

85

' Domnul Ford a fost trcuiat cu intrebdri precum: r ,,Cine a fost Benedict Amold?" 9i ,,CAfi soldali au britanicii in America pentru reprimarea rebeliunii

1776?" Ca rdspuns la ultima intrebare, domnul a replicat ,,Nu gtiu numdrul exact de soldafi pe i.au trimis britanicii aici, dar am auzit cd erau mult multi decAts-au iretorsacasd." ln cele din urmi, domnul Ford a obosit sd fie bomcu astfel de firtrebdri, 9i, replicAnd la o irtrebare it de jignitoare, s-a aplecat,9i-a indreptat ardtdcdtre avocatul care puseseintrebareasi a spus: ag vrea i:rtr-adevdr sd rdspund la intrebarea d pe caremi-afi adresat-o,ca, de altfel, la orialta, permitefi-mi si vd amintesc cd am un sir de electrice pe biroul meu gi, apds6ndu-l pe cel pot apela la oameni ce-mi pot rdspunde la orice re pe care vreau sd mi-o limuresc privind afa-

cirora imi dedic majoritatea eforturilor. Acum, i fi atAtde amabil sX-mispuneli de ce mi-agirnbuiba cu cunogtinfe generale,doar pentru a fi capabil rf,spund la intrebiri, atAtavreme cAtam i:r jurul meu i careimi pot furniza orice informalii de caream ie?" Rispunsul era, cu siguranfd, in concordanli cu logicii.

Rdspunsul l-a ldsat fdrd replicd pe avocat.Toli cei ir:r sala de judecatd gi-au dat seama ci nu era

I unui ignorant, ci al unui om cu educafie. posedd educafie, gtie si obgina cunogtinle atunci are nevoie de ele, 9i cum sd organizeze aceste

iogtinlefn planuri concrete de acfiune. Cu ajutorul pului ,,Min!i Superioare", Henry Ford avea la disifie toate cunogtintele specializate de care avea oie spre a deveni unul dintre cei mai bogali oameni

86

DE LA IDEE LA BANI

CUNOSTINTELESPECIALTZATE

87

din America. Nu era esenlialsd depoziteze acestecunogtinle tn propriasa minte.

Henry Ford nu poseda nici mdcar cunogtinle de

Esteusor si dobAndifi cunogtinfe

Cunogtinlele specializate reprezintd cea mai abun-

inainte de a fi sigur de capacitatea dumneavoastri de a transforma dorinfa in echivalentul siu in bani, veli avea nevoie de cunogtinfe specializate legate de marfa sau serviciile pe care dorili sd le oferifi i:e schimbul averii. Poate cd vefi avea ncvoie de mult mai multe cunogtinfe specializate decAt aveli capacitatea sau inclinalia de a ob,tine gi, daci acest lucru este adevirat, vd putefi suplini sldbiciunea cu ajutorul grupului dumneavoastrd,,Minfi Superioare". Acumularea averilor insemnate necesitd putere, iar puterea este dobAnditi prin cunogtinle specializate organizate superior gi inteligent gi bine direcfionate, dar aceste cunogtinte nu trebuie sd fie neapirat ilr posesia celui ce acumuleazd. averea. Paragraful precedent ar trebui sX insufle speranfi 9i curaj celui care are ambilia de a acumula avere, dar nu posedi ,,educafia" necesard pentru a furniza cunogtinlele specializate de care ar putea avea nevoie. IJneori, oamenii trec prin viafd suferind de ,,complexe de inferioritate", cici nu sunt ,,oameni educafi". Cel care e in stare sd organizeze 9i sd dirijeze un grup numit ,,Min!i Superioare", alcituit din persoane ce posedi cunogtinle folositoare in acumularea banilor, are, o educafie echivalentd cu cea a oricdrui membru ai grupului. Thomas A. Edison n-a fost,,instruit" decAt trei luni in intreaga sa viafi. Nu era lipsit de educafie, 9i nici,n-a murit sdrac.

i obtine! Dacdvi i:rdoifi, consultagistatul de salarii oricirei universitdti!

ul clasei a gasea,dar s-a descurcat destul de bine plan financiar. gi cea mai ieftind formd de servicii pe care le

nde si gisegti cunogtinfele Mai intAi de toate, hotdrAti-vi de ce fel de cunogtinfe

aveFnevoie,gi in ce scopavefi nevoie de ele. mare mdsurd, scopul dumneavoastrd principal in , obiectivul pe care-I urmdrili vi va ajuta se inlei de ce fel de cunogtinle aveli nevoie. Odati stabilitd problemd, urmdtoarea dumneavoastrd miqcare

si aflafi cu preciZiesurselesigure de cunogtinle. Cele mai importante sunt: 1..Experienlagi educafiafiecdruia. 2. Experienla gi educafia disponibile prin cooperarea altora (Alianfa Minlilor Superioare). 3. Colegii 9i universitdfi. 4. Biblioteci publice (prin cdrti 9i reviste in care sunt depozitate toate cunogtinfeleorganizateale civilizaliei). 5. Cursuri de specializare(seralesau particulare). Pe mdsurd ce acumulafi cunogtinle, ele trebuie si fie grganizale9i puse in practici, intr-un scop precis,prin planuri precise.Cunogtinfele nu au valoare daci prin carea lor nu se obtine un cAgtig direclionat sPre un

nobil.

BB

DE LA IDEE LA BANI

DacX vreli si vi instruili in plus, hotdrAfi-vd mai intAi Ia ce vd trebuie cunogtinlele pe care le cdutafi, apoi aflafi de unde le puteli obtine. Oamenii de succes din orice domeniu nu contenesc niciodatd se oblin5 cunostinfe specializate legate de scopul lor principal, de afacerea sau profesiunea lor. Cei care nu oblin succesul fac gregeala de a crede cd nu mai trebuie sd acumuleze cunostinfe dupi absolvirea studiilor. Adevdrul este cd instructia nu face altceva decAt sd arate cuiva calea de a obline cunogtinlele practice. La ordinea zilei este specializarea! Acest adevdr a fost accentuat de Robert P. Moore (fost director de angajdri Ia Universitatea Columbia) intr-o declarafie publicatd ulterior de ziar: SPECIALI9TII CEI MAI SOLICITATI Companiile angajeazb. in primul rAnd persoane cu specializare intr-un anumit domeniu - absolvengi de gcoli de afaceri cu instruire in contabilitate 9i statisticd, ingineri de toate specializdrile, ziarigti, arhitecfi, chimigti, dar si lideri marcanli gi oarneni activi de vArstd mii{ocie. Cel care a fost activ in campus, a cirui personalitate este atat de puternici incAt se inlelege cu tot felul de oameni gi care s-a descurcat respectabil cu studiile are un avantaj clar asupra studentului de spirit academic. Unii dintre acegtia, datoritl calificdrii lor cuprinzdtoare, au primit cAteva oferte de slujbe, cAfiva chiar p6nd la sase slujbe. Una dintre cele mai mari companii industriale, lider in domeniu, i-a scris domnului Moore despre studentii din anii terminali de facultate, mentionAnd: ,,Ne intereseazl.in primul rAnd sd gdsim oameni care pot face un progres deosebit in calitate de manageri. De aceea, punem accent pe caracter, inteligenld si

LIZATE CUNO9TINTELESPECIA

B9

personalitate cu mult mai mult decAt pe datele educalionale concrete." SE PROPUNE,,UCENICIA"

,

AducAnd in disculie un sistem de ,,formare" a studentilor in birouri, magazine 9i indeletniciri industriale, domnul Moore a afirmat ci, dupb primii doi sau trei ani de colegiu, fiecirui student ar trebui sd i se ceard ,,sd aleagi un traseu viitor bine stabilit 9i sd pund capdt confuzei bAjbdieli de-a lungul unui plan de invi!5mdnt academic nespecializat". ,,Colegiile 9i universitdlile trebuie si inieleagd faptul cd toate profesiunile 9i ocupaliile soliciti acum specialigti", a spus el, cerAnd ca instituliile de invildmAnt sI accepte o responsabilitate mai directd pentru indrumarea vocaliei. Una dintre sursele de cunogtinfe

cele mai demne de

trcredere9i mai practicedisponibile celor ce au nevoie de instructie specializatd este sistemul de educafie geral,carefuncfioneazi in metropolelecelemai importante. Cursurile prin corespondenldoferi instrucfie specializatd in orice col! de lard unde poate ajunge pe subiectepredate pogtaamerican5,concentrAndu-se prin metoda extensiei.Unul dintre avantajelestudiului particular esteflexibilitateaprogramului, care permite studiul in timpul liber. Un alt avantajal unei astfel de instruiri (dacdgcoalaestealeasi cu atenfie)estefaptul ctr majoritatea cursurilor predate de gcolile ce se bazeazdpe studiul particular beneficiazdde consultanfd 9i rlateriale de referinle din belgug, care pot fi nepreluitepentru cei ce au nevoiede cunogtinlespecializate. Indiferent de unde locuiti, aveti accesla ele in €gali misurd.

90

DE LA IDEELA BAN]

Studiul 9i autodisciplina Orice oblinem fird efort gi fdrd costuri mari este de obicei subestimat, adeseori chiar discreditat; poate cd de aceeaprofitdm atAt de pulin de minunata ocazie pe care ne-o oferd gcolile din sistemul de invildmAnt public. Autodisciplina dobAnditd printr-un program bine definit de studiu specializat compenseazE, intr-o anumitd mdsurd, prilejul ratat cAnd cunostintele erau dobAndite gratis. $colile prin corespondenli sunt institutii de afaceri strict ierarhizate. Taxele de instruire sunt atAt de mici incAt ele se vdd obligate sd insiste asupra pldgii imediate. Faptul ci i se cere si pldteascd, indiferent daci studentul obline calificdri bune sau nu, are efectul de a-l influenla sd urmeze cursul, degi in alte conditii ar fi renunfat la eI. Scolile prin corespondenlb nu au accentuat suficient acest aspect; adevdrul este cd sistemele lor de percepere a taxelor constituie cel mai eficient mod de instruclie in decizie,promptitudine,si obiceiul de a termina ceeace ai fnceput. Experienla m-a i:rvdfat acest lucru, cu mai mult de 45 de ani in urmd. M-am inscris la un curs de publicitate prin corespondenfd. L-am abandonat dupd opt sau zece gedinfe, dar gcoala imi trimitea in continuare chitanle. In plus, insista mult asuprapletii, indiferent dacd alegeam si urmez cursurile sau nu. M-am hotdrAt 6d dacd trebuia sd pldtesc pentru curs (lucru Ia care md vedeam obligat prin lege), trebuia mdcar sd-l termin si sd obtin un profit din banii pHtifi. Pdrerea mea pe atunci era cd sistemul de taxe al gcolii era cam prea bine organizat, dar, cu trecerea vremii, am aflat cI a fost o componentd prelioasd a instructiei mele care nu a fost taxati. Fiind obligat sd pl5tesc, am continuat si am absoivit cursul. Mai apoi, mi-am dat seamacd sistemul

CUNOSTINTELE SPECIALIZATE

91,

eficient de percepere a taxelor pentru acea gcoald valorase mult mai mult sub forma banilor cAgtigafi,datoritd instrucliei mele in domeniul publicitdlii pe care o cipitasem cu atAta reticenti.

Nu e niciodati prea tarziu si invifali Avem in America ceea ce se pretinde a fi cel mai mare sistem public de i:rvifdmAnt din lume. Una dintre ciuddfeniile oamenilor este cd ei prefuiesc numai ceea ce are un pret. $colile americane gratuite gi bibliotecile publice gratuite nu-i impresioneazd pe oameni pentru cA sunt pe gratis. Acesta este motivul esenlial pentru care atAfia oameni considerl necesar sd fie instruiti pe mai departe, dupd ce termind gcoala si incep sd munceascd.Este 9i unul dintre motivele principale pentru care gefii ii respectdmai mult pe angajatii care studiazi in particular. Experienla i-a invdlat cd oricine are ambifia de a renunla la o parte din timpul sdu iiber pentru a Invdla acasddeline calitigile care il pot propulsa intr-un post de conducere. Existd o anume slibiciune in oameni pentru care nu existd leac. Este vorba de slibiciunea universald a lipsei de ambitie. Oamenii, in special salariafii, care i9i programeazl. timpul liber,ldsAndu-gi spaliu pentru studiul particular, rdmAn rareori in anonimat. Acliunea lor Ie faciliteazd ascensiunea,le inldturi obstacolele din cale gi ei dobAndesc interesul prietenos al celor ce sunt in mdsurd sd le ofere ocazli prielnice. Metoda studiului particular se potrivegte, in primul riind, nevcilor angajalilor care inteleg, dupd absolvirea pcolii, cd trebuie sd acumuleze cunogtinle specializate srrplimentare,dar nu dispun de timpul necesarpentru u se intoarce la scoald.

92

DE LA IDEE LA BAN]

Stuart Austin Wier s-a instruit ca inginer de construclii 9i a activat in acest domeniu pAnd cAnd depresiunea economici i-a limitat piala in aga chip, incAt nu mai oblinea salariul pe care il cerea. S-a privit in oglindd gi si-a propus s5-gi schimbe profesiunea in avocat, s-a intors la facultate si a urmat cursuri speciale prin care s-a pregdtit sd fie avocatul unei corporafii. $i-a definitivat instructia, a luat examenul de barou 9i a trceput irr curAnd si practice meseria de avocat. Ca sd ardtdm clar cum stau lucrurile gi pentru a anticipa ,,alibiurile" celor ce vor spune ,,Nu m-am putut intoarce la scoald pentru cd aveam o familie de intre!inut", sau ,,Sunt prea bdtrAn", voi adduga informalia cd domnul Wier trecuse de 40 de ani si era cisXtorit cAnd s-a intors la facultate. in plus, selectAnd atent cursuri de inaltd specializare in colegiile cele mai bine pregdtite pentru a preda subiectele alese de el, domnul Wier a incheiat in doi ani munca pe care majoritatea studenlilor la drept o fac in patru ani. E profitabil sd stii cum sd apreciezi piala de cunogtinte!

Contabilitate pe roti Sd analizdm un exemplu concret. Un vdnzdtor de bdcdnie s-a vd.zut dintr-odatd gomer. Cum avusese o experienld irr domeniul contabil, a urmat un curs de contabilitate specializat, s-a familiarizat cu cele mai moderne tehnici de lucru 9i cel mai sofisticat echipament de birou 9i a iniliat o afacere pe cont propriu. LuAndu-l ca asociat pe bdcanul cu care lucrase inainte, a incheiat contracte cu peste o sutd de mii de negustori pentru a le line socotelile, contra unei taxe lunare modice. Ideea lui a fost atAt de practicd, incAt a considerat in curAnd necesar sd infiinteze un birou mobil intr-un

CUNO9TINTELESPECIALIZATE

93

camion ce transporta mdrfuri ugoare, pe care l-a echipat cu aparaturd contabild modernd. Acum are o armatd de astfel de birouri mobile ,,pe roti" gi creeazd mereu locuri de muncd pentru personal sau asistenfi, oferindu-le micilor comercianti servicii contabile de cea mai inaltd clasd la un pre! neinsemnat. Cunogtinlele specializate, Ia care se adaugd imagina,tia,au fost ingredientele care au compus aceastdafacere unicd gi de mare succes. Anul trecut, proprietarul a pldtit un impozit pe salarii cam de zece ori mai mare decAt cel pldtit de negustorul pentru care lucra atunci cAnd 9i-a pierdut slujba. Labaza unei afaceri de succes nu stitea nimic mai mult decAt o idee! De vreme ce eu am avut privilegiul de a-i oferi vAnzitorului gomer acea idee, imi asum acum privilegiul suplimentar de a sugera o altd idee care presupune posibilitatea unui cAstig 9i mai mare. Ideea mi-a fost sugeratd de un vAnzdtor care a renunlat sd mai vAndi 9i a ilrceput o carierd in contabilitate in regim ,,cu ridicata". CAnd i-a fost pomenit acest plan ca solulie Ia faptul cd rdmisese fird slujbH, el a exclamat cu promptitudine: ,,Imi place ideea, dar nu gtiu cum sd scot bani din ea." Cu aite cuvinte, s-a plAns cd nu va 9ti cum sd scoati pe piatd aceste cunogtinfe contabile dupd ce le-n dobkndit. Deci, acest lucru a provocat alte problemi care necesita rezolvare. Cu ajutorul unei tinere dactilografe care a putut pune lucrurile in ordine, a fost pregdtitd o carte de foarte mare succes, descriind avantajele acestui nou si*em de contabilitate. Paginile au fost dactilografiate corect gi legate intr-un album similar cu cel compus din tiieturi dinziare, care a servit drept o mdrturie tdcutd a istoriei acesteinoi afaceri, at6t de eficientd

94

DE LA IDEE LA BANI

incAt proprietarul sdu a intrat curAnd in posesia mai multor contracte decAtera capabil sd manevreze. Planul care a clidit o afacere Mii de oameni din toati lara at nevoie de serviciile unui specialist irr mdrfuri, capabil sd pregdteascdun dosaratrdgitor pentru marketingul serviciilor personale. Ideea descrisd aici s-a ndscut din necesitate,a fost meniti sd dea o solu;ie la o urgenld ce trebuia neapdrat rezolvatd, dar nu s-a limitat la sprijinirea unei singure persoane.Cea care a zdmislit ideea are o imaginafie infloritoare. Ea a vdz:uttr rodui minlii sale zorii unei noi profesiuni care avea sd foloseascdmiilor de oameni care au nevoie de instruire practicd in marketingul serviciilor personale. Inspirati sd treaci la acfiune de succesulinstantaneu al primului ei,,plan precispentru a scoatepe piafh serviciile personale", aceastdfemeie energicd s-a concentrat asupra soluliei la o problemd similari pentru fiul ei care abia terminase facultatea,dar fusesecomplet incapabil sd-gipuni in valoare serviciile. Planul pe care l-a elaborat pentru el a fost cel mai rafinat mod de comercializare a serviciilor personalepe care l-am vdzut vreodati. Cdnd a fost terminat, proiectul conlinea 50 de pagini dactilografiate atent, conlinAnd informalie bine organizatilcuprivire la capacitdlilenative ale fiului siu, experienlele personalegi un numir irsemnat de alte detalii, prea specialepentru a fi reluate aici. Proiectul includea, a poziliei pe care o de asemenea,o descrierecomple-td, dorea fiul ei, precum gi o formulare exceplionalda strategiei precise pe care o va folosi el in atingerea acestei pozitii.

cuNogTrNTELESPECTALTZATE

95

Pregitirea proiectului a necesitato munci de cAteva ni, timp i:r care creatoarea lui gi-a trimis zilnic fiul la biblioteca publicS"pentru a procura necesare pentru modalitatea cea mai avantajoasi

ti pentru a-9i oferi serviciile. L-a trimis gi la toli tii potenliaiului siu viitor gefgi a oblinut de la informatii vitale privitoare la metodele 1or de afaceri, au avut o mare irrsemnltate in elaborarea unui ce avea drept obiectiv ocuparea postului pe care il

. CAnd proiectul a fost definitivat, el confinea gasesugestii foarte eficientespre folosul 9i benefipotenfialului 9ef.

crulat zece ani din viali i ,,inceputului" S-ar putea sd vi furtrebafi: ,,De ce sX ne striduim ta ca sd ne asigurf,mo slujbd stabild?" Rdspunsul este: ,,Niciodati nu veli avea probleme facefi un lucru cum trebuie!" Planul elaborat de td femeie in beneficiul fiului siu l-a ajutat si ind slujba pe care o solicitase, inci de la primul erviu, cu un salariu fixat de el insugi. +r ln plus - 9i asta este important - postul nu i-a t tAndrului sd porneascdde Labazd,.A ?nceputca director, cu salariul unui director. , ,,De ce sd ne strtrduim ateta?" r Pii, pe de o parte, prezentarea pregdtitdtn prealabila i tAndq,care s-a dus la un interviu, solicitAnd un i-a ecorlomisit nu mai pufin de zeceani de care ar avut nevoie ca sd ajungi in punctul din care a pornit, ,,ar fi inceput de jos 9i gi-ar fi croit drum in ierarhia

96

CUNO9TINTELESPECIALIZATE

DE LA IDEE LA BANI

Ideea de a i:rcepede jos 9i a-!i croi drum in ierarhia profesionali poatepdreasolidX,dar obiecliaprincipali ridicati este urmdtoarea- prea mulli dintre cei care ircep de jos nu reugescniciodati si-9i ridice capetele suficient de sus pentru a putea fi zdrili de gansd,si prin urmare rdmAn jos. Ar trebui menfionat 9i faptul ci perspectiva,cAndprivegti de jos, nu esteprea strdlucitoare sau incurajatoare.Are tendinla si ucid5 ambifii. Noi o numim ,,inscriereape un fdgag", care inseamnd cd ne acceptim soarta pentru ci ne formdm deprinderearutinei zilnice, o deprindere care sfArgesteprin a deveni atAt de puternicd, incAt renunlXm sd o combatem.9i acestaeste un alt motiv pentru care estefoarte eficient sX irrcepem cu o treaptd sau doud mai sus de bazd,. AcfionAnd astfel, ne formdm deprinderea de a ne uita in jur, de a constatacum progreseazi ceilalgi,de a sesiza ocaziilegi a profita de ele fdri ezitare. Lumea iubegte invingitorii Dan Halpin este un exemplu spl:ndid pentru ilus-' trarea a ceeace vreau sd exprim aici. In anii sdi de facultate, era managerul faimoasei echipe de fotbal Notre Dame, care a cAgtigatcampionatui nalional in 1930,pe cAnd era antrenati de riposatul Knute Rocke. Halpin a absolvit facultatea i:rtr-o perioadi foarte pulin favorabild, cdnd depresiunea economici it prlinase slujbele gi, dupd incercdri eguate in bdncile de investilii 9i domeniul cinematografic, a acceptatprima oferti de potenlial viitor - a devenit vAnzitor al dispozitivelor auditive electricecontra unui comision. Oricine poate incepe cu o astfel de slujb5, 9i Halpin gtia acest lucru, dar ea a fost suficientdpentru a-i oferi o ocazie.

97

Aproape doi ani de zlle, a fost angajat intr-o slujbn nu-i pldcea, 9i n-ar fi progresat niciodati ales sd facd ceva in privinla nemullumirii i, a lintit slujba de asistent de agent de iei sale, gi a obtinut-o. Acea singuri

dacd n-ar sale. Mai vAnziri al treapti l-a

asatsuficientde sus deasupramullimii pentru a-i da ibilitatea sd intrezdreascdo ocaziesi mai insemnat5. fapt,l-a plasat acolo unde ocazral-a putut zdri pe eI. AvAndut un numir atAt de important de dispozitive

tive electroniceir:rcAtA. M. Andrews, pregedintele director al Companiei de Producere a o companie concurentd celei i:r care lucra a vrut sd afle cdte ceva despre omul Dan in, care crea probleme depdgind cifrele de vAnzare

itetului

reputatei Companii de Dictografe. L-a chemat pe pin la el. CAnd s-aincheiat irtrevederea, Halpin era director de vAnzdri, responsabil de Departamen-

de AcusticS.Apoi, in scopul testdrii caracteruluigi ului tAndrului Halpin, domnul Andrews a t trei luni in Florida, ldsAndu-l sd se inece sau sd aripi noii sale slujbe. Nu s-a inecat! in spiritul tipic tului lui Knute Rocke:,,Lumea iubegtehving5ii 9i nu are timp pentru ratafT",el s-a implicat atAt de t in slujba sa, incAt a fost ales vicepregedinte al com-

iei, post pe care mulgi ar fi mAndri sil obfine la itul a zeceani de efort cinstit. Halpin a invdlat truin ceva mai mult de gase luni.

Una dintre principalele concluzii pe care vreau sd Ie in evidenle pin toatd aceasti filozofie este cX pe pozifii insemnate sau rdmAnem ir:r anonimat itd unor conditii pe care le putem controla, daci m irrtr-adevdr acest lucru.

98

DE LA IDEE LA BAN]

Nu lAnceziti in anonimat Voi incerca,sXaccentuezaici un alt aspectimportant, gi anume cd atAt succesul,cAt 9i egeculsunt, in mare mdsurX,rezultatuldeprinderii!Nu am nici cea mai mici indoiali cd asocierea lui strAnsd cu cel mai mare antrenor de fotbal pe care America l-a avut vreodatd a insuflat in mintea sa aceiagifel de dorinld de a excela care a fdcut echipa de fotbal Notre Dame vestitd fur Iumea irtreagd. E adevdrat, servegtela ceva adorarea unui erou, cu condilia ca cel adorat sd fie un i:rvingdtor. Convingereamea cd asocierilei:r afaceri sunt factori vitali, atAt in egeccAt 9i in succes,a fost demonstratd clar c6ndfiul meu Blair a negociatcu DanHalpin o slujbd. Domnul Halpin i-a oferit un salariu de pornire ce reprezentacam jumdtate din ce i-ar fi oferit o companie rivald. Mi-am exercitat presiunea de pdrinte gi l-am influenfat sd acceptepozilia oferitd de domnul Halpin, cdci consideramcd asociereacu cineva care refuzd si facX compromisuri cu situalii care nu-i convin este o achizifie care nu poate fi mdsurati i:r bani. Anonimatul este o pozilie monotond, plictisitoare, neprofitabiid pentru nimeni. De aceeami-am fdcut timp str descriu cum pot fi ocolite inceputurile de jos prin planuri adecvate.

Putefi rezistacompetiliei Cea care a redactat ,,Planul de oferire a serviciilor personale" pentru fiul sdu primeste acum Solicitiri din toate colfurile lirii pentru coopbrare in pregdtirea unor proiecte similare pentru cei ce voq, de asemenea, sd-9i vAndd serviciile personale pe mai mulfi bani.

CUNO9TINTELESPECIALIZATE

99

Nu trebuie sd presupuneli ci planul ei consttrdoar comercializareainteligentdce ii ajutdpe bdrbali 9i pe i si ceard gi sd primeascd mai multi bani pentru

servicii pe care le-au vAndut inainte pe mai bani. Ea protejeazdintereselebeneficiarului, dar ale ofertantului de servicii personalesi igi pregitegte urile in aga fel incAt geful primegte valoarea

Iind a banilor in plus pe careii pl5tegte. Dacd aveli imaginatie gi ciutafi o supapi mai profia serviciilor dumneavoastri personale, aceasti ar putea fi stimulul pe care il cdutafi. Ideea vE furniza un venit cu mult mai mare,decAtcel al doctor obignuit, al unui avocat sau inginer a cdrui ire in facultate a solicitat cAtiva ani.

Nu existd un pref stabilit pentru o idee bund! lnddritul tuturor ideilor stau cunogtinlele speciali. Din nefericire, pentru toli cei care nu gisesc lii din abundenfi, cunogtinlele specializate sunt abundente si mai usor de dobAndit decAt ideile. datoriti acestuiadevdr,existi o cereregenerali ocazli inepuizabile pentru o persoand capabili sd oamenii sd-si comercializeze avantajos serviciile le. A fi capabil ir:rseamnda avea imaginafie, sincalitate necesari pentru a impieti cunogtinlele cu i, sub forma planurilor organizate care au ca scop irea averilor. Dacdaveli imaginafie, acestcapitol vd poate furniza bazd suficientd pentru a se constitui in punctul de t,, ^i.n acumiilarea bogiliilor pe care le dorifi. Retiideea este lucrul esenfial. CunoEtintele specializate

gdsescla fiecarepas - chiar la fiecarepas!

100

DE LA IDEE LA BANI

De refinut $tiinfa este doar puterea potenfiald. Vi putefi organiza cunostinfele pentru a vi oferi planuri de acfiune bine structurategi directionate citre un scop precis. Deschidefi-vi porlile spiritului educafieicareprovine din experienli gi stabilifi contacte cu cei din iur. Henry Ford a fost suficient de ,,ignorant" ca si acumuleze avere. Folosifi oricare dintre cele cinci surse maiore de cunogtinfe - ele vi sunt oferite in acestcapitol. Este ugor si acumulafi cunogtinfe. Daci nu sunteli gata si vindefi un produs, vi puteli vinde serviciile sau ideile la un pref foarte bun. Birbafi de peste gaizecide ani au avut foarte mare succes in a realiza aceasti performanfi. Proiectul a dat un impuls extraordinar miilor de tineri ce credeau in autodisciplini. Planul oferit in acestcapitol vi poate scuti zeceani de ucenicie in orice sluibi. Cunogtinlele paaeazd calea cdtre bogdlii c6nd stiti ce cale sd urmati.

atunci

asul 5 cdtreimbogdfire Imagin alia

Imaginalia este i:rtr-adevdr atelierul de lucru unde tX formd toate planurile create de oameni: impuldorinla capitd formi, matrice gi acliune cu ajutorul

lii imaginative a spirituIui. Se spune cd omul poate da viald oricirui lucru: i9i Cu ajutorul facultilii sale imaginative, omul a desit gi a stdpdnit mai multe forle ale naturii in cincizeci de ani decAt tr intreaga istorie a rasei inainte de acest moment. El a cucerit aerul atdt

deplin, incAt pdsdrile ii sunt modeste concurentein A analizat si a cAntdrit soarele Ia o distantd de

de mile, gi a determinat cu ajutorul imaginaliei care il compun. A mdrit viteza de deplasare, acum poate cdldtori mai rapid decAt sunetul. Singura frontierd ralionali pe care o cunoagte omul in dezvoltarea gi folosirea imaginafiei sale. El nu a incd punStul culminant al dezvoltirii in ceea ce ivegte folosirea facultitii sale imaginative. A desco-

perit pur gi simplu ci are imaginafie, si a inceput s-o manierd foarte elementard. 6oloseascd

r02

DE LA IDEE LA BANI

Toate ,,ferestrele"de care avefi nevoie in viafi siligluiesc, in stare latenti, in imaginafia dumneavoastri.Imaginafia esteatelierul de lucru al minfii, capabil si transforme energia mentali in impliniri gi bogifie.

Sinteza si creatia Imaginalia funclioneazd in doud feluri. Unul este cunoscut sub numele de ,,imaginafie sinteticd",iar celdlalt drept,,imaginafie creatoare". Imaginatia sinteticd: Prin intermediul acestei facultd!i, vechile concepte, idei sau planuri se redispun i:r combinalii noi. Aceastd facultate r.:l:ucreeazdnimic. Ea nu lucreazd, decAt cu materialul experienfei, educaliei si observafiei, cu care se alimenteazd. Este facultatea cel mai mult folositi de inventator, cu exceplia ,,geniului" care igi aduce in sceni imagina-. lia creatoare, atunci cAnd nu-9i poate rezolva problema cu ajutorul imaginaliei sintetice. Imaginalia creatoare: Prin facultatea imaginaliei creatoare, mintea finitd a omuiui incepe sd comunice direct cu Inteligenla Infiniti. Este facultatea prin care omul capdt[ ,,flert)\" gi ,,inspiratia" de care are nevoie. Ea este mijlocul prin care omul capitd toate ideile de bazd sau cele noi. 9i tot ir acest fel, individul poate ,,veni in contact", sau comunica cu zonele subconstientului altor oameni. Imaginatia creatoare funcfioneazd automat, irr felul descris in paginile urmdtoare. Aceastd facultate nu

IMAGINATIA

103

zd. decdt atunci cAnd congtientul acfioneazd cu o vitezd extrem de ridicatd ca, sPre exemplu, in cazul fn care congtientul este stimulat de emolia unei dorinle Puternice. Imaginalia creatoare prinde viald, in direct raport cu dezvoltarea ei prin folosire. Marii conducbtori din domeniile afacerilor, indushiei, finanfelor gi marii artigti, muzicieni, poeli gi scriItori devin renumili dezvoltAndu-gi facultatea imaginaliei creatoare. Atdt latura creatoare cAt $i cea sintetici a imaginaliei iimbogdfesc performanlele prin folosire, a9a cum orice

i sau orgari'altrupului se dezvoltdprin solicitare. , Dorinla este doar un gAnd, un impuls. Este nebuloasd gi efemerd. Este abstractdgi nu are valoare pAni tAnd nu se transformi ire echivalentul sdu fizic. Degi lmaginalia sinteticd esteceacarese folosegtecu ceamai mare frecvenfd, trebuie pd relineli cd, in procesul transformirii impulsului dorinlei in echivalentul sdu financiar, puteli face fali la fel de bine gi imprejuririlor 9i situafiilor care cer folosirea imaginaliei creatoare.

Stimulafi-vi imaginafia Facultatea dumneavoastrd imaginativd poate sldbi dacd nu este folositd. Poate fi reinviatd 9i insuflefitd prin utilizare. Aceastd facultate nu se stinge, degi poate deveni latentd prin nesolicitare. Deocamdat5, concentrafi-vd atenfia asuPra dezvolt[rii imaginaliei sintetice, cdci aceastaeste facultatea pe care o vefi folosi cel mai des in procesul transformirii dorinfei in bani. Tiansformarea impulsului abstract, a doriniei, in realitatea palpabild a banilor necesitd folosirea unuia

1.04

DE LA IDEE LA BANI

sau mai multor planuri. Aceste planuri trebuie redactate cu ajutorul imaginafiei, gi iri special cu facultatea sintetic5. Cititi toatd cartea,apoi intoarcefi-vi la acestcapitol gi incepeti pe dati si vd puneli in aplicare imaginafia pentru a lucra la redactareaunuia sau mai multor planuri in scopul convertirii dorinlei in bani. Instrucfiuni detaliate cu privire la elaborarea planurilor au fost oferite in aproape fiecare capitol. Puneli ?n practicd instrucfiunile care se potrivesc cel mai bine cu nevoile dumneavoastrd9i punefi-vi planul pe hArtie,daci n-a!i fdcut-o deja. In momentul tr care vefi realiza acest lucru, veli fi dat cu siguranld formf, concretd unei dorinle abstracte.Cititi ultima frazd,inci o dat6. Citifi-o cu voce tare foarte incet 9i, fdcAnd acestlucru, relineli ci in momentul in care vd formulali tr scris dorinla 9i planul necesar realizdrii sale, afi fdcut deja primul dintr-o seriede pagi carevX vor oferi posibilitateasd vi transformali gAndul in echivalentul siu palpabit. Natura ne spune secretul averii PimAntul pe care triifi, dumneavoastri, orice ait lucru material - toate acesteasunt rezultatul schimbdrii evolutive, prin care fragmente microscopice de materie au fost organizate gi aranjate ordonat. In plus - aceastdplanetd, fiecaredintre miliardele de celule individuale ale corpului dumneavoastrdgi fiecare atom de materie au tnceputca oformd intangibild de energie. Dorinta esteun impuls de gdndire! Impulsurile de gAndire sunt forme de energie)CAnd incepefi cu un impuls de gAndire - dorinla - spre a acumula bani, atrageti tr serviciul dumneavoastri aceeagi,,materie"

IMAGINATIA

105

carenatura a folosit-ofiezdmislireaPdmAntului9i a :irei forme materiale a universului, inclusiv corpul creierul ir care s-a ndscut impulsul dumneavoastri gAndire.

Puteli acumula o averecu ajutorul legilor cu titlul de te. Dar, mai firtAi, trebuie si cunoagtefi aceste i si sd irvdfafi sd le folosigi. Prin repetifie, 9i anadescriereaacestorprincipii din fiecareunghi posiautorul sperdsi vd dezvdluie secretulprin cares-au ulat toatemarile averi.Indiferent de cAtde ciudat paradoxal ar pdrea, ,,secretul" nu este un secret. tura insigi il face public fu:rpdmAntul pe care trdim, stelele 9i planetele de deasupra capetelornoastre,in Ie de deasupragi din jurul nostru, fir fiecarefir iarbi gi in fiecare formd de viali Pe care o vedem. Principiile care urmeazS,vd. vor deschide calea infe-

rii imaginagiei. insugifi-vd ceea ce inlelegefi, Pe ce citili aceasti filozofie pentru prima datd, cdnd o veli reciti 9i o veli studia, gefi descopericd intAmplat ceva care o sd vd clarifice gi o sd vd ofere

infelegere mai ampld a intregului. Mai presus de te, nu vd oprili 9i nu ezitali in studiul acestorprinCipii, pAnd ce nu veti fi citit aceasti carte de cel pulin ori, cdci atunci nu veli mai dori sd vd oprifi.

Ideile devin averi j taeitesuntgermeniituturor averilor.IdeilesuntproSusele imaginatiei. Sd examindm cAtevaidei bine cunoscute care au stat la baza unor averi uriage, fur spepanlZrcd acesteexemplevd vor oferi informalii concrete privind metoda prin carepoate fi folositd imaginafia in acumularea averilor.

1,06

DE LA IDEE LA BANI

Lipsea un ingredient Acum cincizeci de ani, un bdtrAn doctor de lari a venit la orag,gi-a priponit calul, a intrat i:rcet intr-o farmacie pe uga din spate 9i a inceput si se tArguiascdcu tAndrulfarmacist. Mai bine de o or5, in spateletejghelei,bitrAnul doctor gi farmacistul au vorbit incet. Apoi doctorul a plecat. S-adus la trdsuricd,a adus inapoi un ceainicvechi gi o paletd de lemn (foiositd pentru amestecareaconfinutului ceainicului) gi le-a pus in depozitul magazinului. Farmacistul a privit atent ceainicul, a bAgatmAna in buzunarul de la spate,a scosun figic de bani gi i l-a dat doctorului. Figicul confinea exactcinci sute rdedolari toate economiile tAndrului. Doctorul i-a inmAnat un petic de hArtie pe care era scrisd o formuli secrettr.Cuvintele scriseacolo valorau cAtrdscumpdrareaunui rege!Dar nu pentrudoctor!Acele cuvinte magice erau necesarepentru a porni fierberea ceainicului, dar nici doctorul, nici farmacistul nu gtiau ce averi fabuloase erau menite si izvorascd din acel ceainic. BdtrAnuldoctor era bucirros sd v6ndd acestceainiccu cinci sute de dolari. TAndrul risca mult pariindu-gi toate economiile de o viald pe o bucificd de hArtie 9i un biet ceainic!El n-a visat niciodati cd investitia sa va face ca din ceainicsd se reverseaur, ajungAndintr-o zi sd depdgeasciperformanta miraculoasda limpii lui Aladin. Farmacistul achizitionase defapt o idee! Ceainicul vechi 9i paleta de lemn, ca 9i mesajul secretpe o bucilicd de hArtie erau intAmpldtoare.Ciudateletrucuri ale ceainiculuiau devenit evidentedup5 ce noul proprietar a amestecatinstrucliunile secretecu un ingredient de care doctorul nu stia nimic.

IMAGINATIA

r07

incercagisd descoperili ce addugasetAnirul la mesasecret,fdcAndca aurul sd se reversedin ceainic' Iatd relatare a unor fapte mai bizare decAt imaginalia, care s-au ndscut dintr-o idee., Sd contemplim o secundd vastele averi in aur Pe [re le produseseaceasti idee. A oferit 9i inci oferd .tiiug" oamenilor din intreaga lume care distriie conlinutul ceainicului. BdtrAnul ceainicesteastdzi unul dintre cei mai mari tori mondiati de zahdt,oferind astfel slujbe la ii de persoanecarese ocupau cu cultivarea trestiei de har gi rafinarea gi comercializateazahirului' Vechiul ceainic consumd, an de an, milioane de sticare oferd slujbe unui numdr uriag de muncitori ce ric[ sticla. ' BitrAnul ceainic oferi slujbe unei armate de funclonari, stenografi,copiatori 9i experli ir:rpublicitate din aga !ard. A adus faimd gi avere la zeci de artigti ai zimislit minunate tablouri descriind produsul' ' Vechiul ceainic a transformat un mic orag sudic in chpitala economicd a Sudului, care-oferd acum beneficii, direct sau indirect, tuturor afacerilor 9i tuturor locuitorilor oragului Influenla acestei idei oferd acum beneficii tuturor un rAu de aur filrilor civilizate din lume, revirsAnd o ating. C$upratuturor celor care Aurul ce a izvorAt din ceainic a i:rdlfat 9i line pe plcioare unul dintre celemai proeminente colegii sudiste, iinde mii de tineri primesc instruirea esenliald pentru dobAndireasuccesului. Dacd produsul din acel vechi ceainic de alami ar putea vorbi, ar spune povegti extraordinare ir orice ii^UX. Povegti de dragoste, povegti de afaceri, povegti despre oameni care sunt zilnic stimulafi de el'

108

DE LA IDEE LA BANI

Autorul este sigur de cel pufin o astfel de poveste, cdci el a luat parte la ea, si totul a inceput nu departe de chiar locul unde farmacistul a cumpdrat bdtrAnul ceainic. Aici gi-a cunoscut autorul solia, 9i ea i-a spus prima despre ceainicul fermecat. Ei tocmai beau produsul fabricat de ceainic cAnd el a cerut-o in cdsitorie. Oricine ali fi, oriunde ati locui, cu orice v-ati ocupa, refinefi, de acum inainte, de fiecare datd cAnd vedeli cuvintele Coca-Cola,cd acest uriag imperiu de bogitie si influenfd s-a inilfat pe o singuri idee gi ci misteriosul ingredient pe care farmacistul Asa Candler l-a amestecat cu formula secreti a fost - imaginatia! Oprifi-vn si gAnditi-v[ o clipd. Amintiti-vi de asemeneacd pasii cdtre bogdtie descrigi in aceasti carte au constituit mijloacele prin care influenla produsului Coca-Cola s-a rdspAndit in fiecare metropold, oras, sat 9i intretdiere de drumuri mondiale, gi cd orice idee pe care ali putea-o zdmisii dumneavoastrd,Ia fel de soliddgi extraordinardca 9i Coca-Cola, poate sd repete recordul atins de acest faimos dugman al setei din lumea largb.

709

IMAGINATIA

S-a hotdrAt sd pund bazele unui nou colegiu in care va putea pune in practicd ideile, fdrd handicapul elor ortodoxe de educatie. Avea nevoie de un milion de dolari pentru a pune in icd proiectul. De unde sd facd rost de o asemenea de bani? Aceasta era intrebarea care domina majotea gAndurilor acestui tAndr predicator ambitios.

Dar se pdreacd nu fXceanici un progres. Se culca ir:rfiecare seard cu acel gAnd ir:rminte. Se trer dimineala cu el. il lua cu el pretutindeni. il firtorcea toate fetele in mintea sa, pAnd a devenit o obsesie fuitoare. Fiind in acelagi timp si predicator, dar 9i fllozof , docGunsaulus a recunoscut, ca toti cei care reugesc in

a16., cd punctul de pornire estestabilireaclarda scopui. El a recunoscut9i cd, pentru a-!i stabili clar felul, ai oie de insuflefire, viald gi putere, suslinute de o 16 arzdtoare de a traduce acel scop in echivalentul material. El stia toate aceste mari adevdruri, dar nu stia de sau cum sd puni mAna pe un milion de dolari. Ar

fost firesc sd renunle 9i sd abandorreze,spunAnd: ,,Ei

Un milion de dolari intr-o sdptimAni Urmdtoarea poveste demonstre azE ad.evdn-rlzicalei ,,dacd vrei, potl" . Mi-a fost istorisiti de mult apreciatul educator gi cleric, rdposatul Frank W. Gunsaulus, care gi-a inceput cariera de predicator in regiunea terenurilor de depozitare din Chicago. In anii studenliei sale, domnul:Gunsaulu-s a remarcat multe deficiente in sistemul nbstru educativ, defecte pe care credea cd le-ar putea corecta dacd ar fi director de colegiu.

, ideea mea este bun5, dar nu pot face nimic cu ea, am de unde sd obtin milionul de dolari de care am

rvoie."Exactasaar fi spus majoritateaoamenilor,dar t este9i cazul reverendului Gunsaulus.Ce a spus gi ce fdcut este atAt de important, incAt acum vi-l vom nta gi il vom lisa sd ne spuni

el insugi povestea sa:

,,intr-o sdmbitd dupd-amiazd, stdteam in camera mea, g6ndindu-md la modalititi de a cAgtigabanii necesari spre a-mi pune planurile in aplicare. Md gAndeam de aproape doi ani, dar nu fdcusem nimic altceaadeckt sd md ghndesc!

110

DE LA IDEE LA BANI

Atunci gi acolo m-am hotirAt cd voi ob;ine milionul de dolari care imi trebuia intr-o lun5' Cum? Nu md interesa. Cea mai importanti era hotdrArea de a obline banii intr-un timp bine determinat 9i vreau sd vd spun cd in momentul in care mi-am formulat clar in minte decizia de a obline banii intr-o perioadd fixd, am fost cuprins de un sentiment ciudat de siguranfd, pe care nu-l mai simlisem niciodati pAni atunci. Ceva dinlduntrul meu pdrea si spun6: ..De ce nu ai ajuns la aceasti hotdrAre cu multd vreme in urmd? Banii te agteptau dintotdeauna!> Luciurile au inceput sd se precipite. Am anunlat ziarele cd aveam si suslin o predici a doua zi dimineald intitulatd: ,.Ce ag face dacd aq avea un milion de dolari." M-am apucat sI lucrez la discurs imediat, dar trebuie sd vd mirturisesc deschis ci sarcina nu era dificild, cdci imi pregiteam predica de aproape doi ani de zile. Am terminat treaba cu mult inainte de miezul nopfii' M-am culcat cu un sentiment de incredere, cdci md aedeam deja tn posesiaunui milion de dolari. Dimineala m-am trezit devreme, am citit predica, apoi am ingenuncheat gi m-am rugat ca predica mea sd ajung{h urechile cuiva care imi va oferi banii de care aveam nevoie. in timp ce md rugam, am avut iardgi acel sentiment de siguran!5, cd banii aveau sd soseasci. De emofie, am plecat firl predicd 9i nu mi-am dat seama de aceastd neglijenle decAt in momentul cAnd am ajuns la tribund, gata si o suslin. Era prea tArziu sd merg s6-mi recuperez notilele - d3t ce binecuvdntare cd nu m-am mai putut intoarce! In schimb, subcongtientul mi-a furnizat materialul de care aveam nevoie. CAnd m-am ridicat sd-mi incep discursul, am inchis ochii 9i am pus in cuvinte sufletul 9i inima din visele mele. Nu vorbeam doar pentru public, ci imi imaginam c5-i vorbesc 9i lui Dumnezeu' Am spus ce pot face cu un milion de dolari dacd oblin

IMAGINATIA

111

aceastd sumd. Am descris planul pe care mi-l conturasem in minte privind organizarea unei importante institulii de educalie, unde tinerii si invete sd faci lucruri practice gi, in acelati timp, sd-9i dezvolte spiritul. C6nd am terminat si m-am asezat,un bdrbat din public s-a ridicat incet de pe scaun, cam din r6ndul al treilea din public, gi s-a indreptat cdtre tribuni. Md ir:rtrebam ce va face. A venit, mi-a strAns mAna, gi a spus:
TAndrul Gunsaulus s-a dus la biroul domnului gi 9i-a luat milionul. Cu acegtibani, el a pus le Institutului Tehnologic Armour, cunoscut acum numele de Institutul TehnologicIllinois. Milionul de dolari de care avea nevoie i-a parvenit >formd de idee. in spatele ideii stdtea doringi pe care rul Gunsaulus o adipostise in minte vreme de pe doi ani. Remarcali acest lucru important - a obginut banii la , i pufin de treizeci si gase de ore dupd ce a ajuns la o rAre fermd de a-i obfine, gi si-a stabilit un plan conpentru a-i obtine.

Nu era nimic nou sau singular in gAndurile lipsite de !5 ale lui Gunsaulus 9i in speranlalui slabdde a rost de un milion de dolari. O ficuserd si altii inainlui si multi de atunci au avut acelagi gAnd. Dar era a cu adevdrat unic si diferit in decizia Ia care a ajuns aceasAmbdtdde pomini, cAnd a l5sat generalitdlile la parte 9i a declarat ferm: ,,Voi obline acei bani in mai de o sdptdmAnd!"

112

DE LA IDEE LA BANI

In pius, acest principiu prin care reverendul Gunsaulus gi-a obginut milionul de dolari este incd valabil! $i vi std la indemAnd! Legea universald funclioneazd azica 9i in vremeain caretAndrul predicator a folosit-o cu atAtasucces.

IMAGINATIA

113

, Aceasta era o idee, indiferent de cAt de simpld ar fi!

imaginalia. Ideile nu au un pre! fix. Creatorul de idei face iul pre! 9i, daci esteinteligent, il obgine. Practic,povesteaa fiecirei mari averi ir:rcepein ziua in creatorul gi vAnzf,torul de idei se aliazi 9i lucreazd

Scop precis 9i planuri precise

armonie. Camegie s-a irconjurat de oameni care teau face tot ceea ce el nu putea sd facX, de oameni

Remarcali cd Asa Candler si reverendul Frank Gunsaulusaveau ceva in comun. AmAndoi cunosteau uimitorul adevdr ci ideile se pot converti in bani printr-un scop precis gi planuri precise. Dacd sunteli unul dintre cei ce cred cd munca grea 9i cinstea pot aduce singure bogdfii, uitafi cd acestgAnd existi! El nu este adevdrat! Bogdliile, cAnd vin in cantitili uriage, nu sunt niciodatd rezultahrl exclusiv al muncii grele! Bogdfiile sosesc,daci sosescvreodatd, drept rf,spuns Ia cererile precise bazate pe aplicarea unor principii precise,si nu prin irtAmplare sau noroc. In general vorbind, ideea este impulsul de gAndire care pune in practicd un gAnd prin intermediul imaginafiei. Toli comis-voiajoriiexperimentaligtiu ci ideile se pot vinde acolo unde marfa nu merge. Comis-voiajorii obignuili nu gtiu acest lucru - exact de aceeaei sunt ,,obignuifi". Un editor de cdrfi la pre! redus a fdcut o descoperire care ar trebui sd valoreze mult pentru editori i:r general. El a aflat cd mul1i oameni cumpdri titluri, nu continutul cdrfilor. SchimbAndpur 9i simplu numele cirfii care nu se vindea, vAnzirile au sirit la peste un milion de exemplare. Confinutul cdrlif nu s-a schimbat nici irtr-un fel. El a eliminat doar cbperta cu titlul care nu se vindea 9i a pus in loc o noud copertd cu un titlu cu valoarecomerciald.

zdmisleauidei, gi carepuneau ideile in practicd,9i imbog[fit pe sine gi pe ceilalli cu averi fabuloase. Milioane de oameni trec prin viafd sperAndsi nime,,brege" favorabile. Poate cd o astfel de bregd favo-

ild poate fi:u,nizaoamenilor ocazTi,dar planul cel i sigur nu depinde de noroc. O ,,bregd"prielnicd mi-a rit ceamai importanti gansdfir viatX - dar a trebuit dedic douizeci gi cinci de ani de efort hotdrkt acestei

i:rainte ca ea si devind o posesiuneinsemnatd. ,,Bresa" consta in norocul meu de a-l intAlni pe Carnegie gi de a cAgtigacooperarea lui. Cu ocazie, Carnegie mi-a insuflat ideea organizdrii

ipiilor implinirii intr-o filozofie a succesului.Mii oameni au profitat de descoperirile fdcute ir cei igi cinci de ani de cercetare,si numeroaseaveri acumulat prin aplicareaacesteifilozofii. Inceputul pe care ar putea-o bst simplu. Era o Bregafavorabili a venit prin intermediul lui Carnegie, ce e de spus desprehotdrAre,scopul precis, dorinla a-gi implini scopul gi efortul suslinut de doudzeci 9i ide ani? Nu era o dorintd obignuitd care a suprait dezamdgirii, descur ajdrii, infrAngerii temporare, ilor 9i amintirii constante a ,,irosirii timpului". Era dorinti arzdtoaret O obsesie!

rt4

DE LA IDEE LA BANI

CAnd mi-a fost insuflati ideea pentru prima datd de cXtre domnul Carnegie, ea a fost ingrijitd gi protejat5, 9i alimentatd spre a rdmAne in viafd. Incet, incet, ideea a dobAndit o fort6 de gigant cu putere proprie, 9i a ajuns sd mi hgrijeasci, sd md protejeze gi sX md conducd. Aga sunt ideile. Mai intAi le oferili dumneavoastrd via![, dinamism 9i sim't de orientare, apoi ele preiau puterea pe cont propriu 9i eiiminX orice opozifie. Ideile sunt forfe intangibile, dar au mai multi forfd decAt creierele care le zdmislesc. Ele au puterea de a supravielui 9i dupi ce creierul ce le-a creat s-a transformat in pulbere.

De retinut Putefi folosi imaginatia sintetici gi cea creativi si, daci exersati, le transformafi intr-o forfi irezistibili. Imaginafia este ingredientul a cirui lipsi provoaci egecul 9i catalizatorul marilor succese.Astfel, Candler nu a inventat formula pentru Coca-Cola; el a furnizat reletei imaginafia care a transformat formula in averi. Sume uriage de bani vi asteapti cu condifia si le dorifi in cantitifi precise pentru scopuri sprijinite de imaginafie. Acest principiu i-a oferit unui preot un milion de dolari, cici a ficut simplul gest de a-Icere. Multe averi asteapti si creasci dintr'o simpli idee. Observafi cum putefi cAgtiga mii sau milioane, chiar firi un plan original - propunAnd o noud,.combinafie. Chiar gi cea mai rafinatd unealtd orc nroo,i, de cineaa care sd stie cum sd o foloseasci.

asul 6 cdtreimbogdfire Pl ani f i carea or ganizatd

'Ati invelat cd tot ceea ce creeazd.sau dobAndegte are ca punct de plecare dorinfa, cd ea este purtati prima etapd de la abstract la concret in atelierul ima-

!iei, unde sunt create 9i organizate planuri pentru ormarea sa.

ln capitolul despre Dorinfd, ali fost invilafi sd faceli pagi bine definifi, practici, ca prima dumneavoasmiscare menitd sd transforme dorinta de bani in alentul ei bdnesc. Unul dintre acegti pagi este elaunuia sad mai multor planuri hotdrAte, prac, prin care sd se efectueze transformarea.

Vefi cunoagtesecretul electrizant al Minfii Superioare. Ve puteli descoperi domeniul ' de activitate, putefi si deveniti un conducitor si si obfinefi sume enorme de bani I intr-o perioadi uimitor de scurti. Acum veti fi invdtati cum si clediti un plan practic. 1. Asociafi-vd cu un grup de persoane a cdrui dimensiune depinde de numhrul persoanelor de care

11,6

DE LA IDEE LA BANI

avefi nevoie pentru a ve crea planul sau planurile pentru acumularea banilor - folosind principiul ,,Minfilor Superioare" descrisintr-un capitol anterior. (Esteabsolutesenlialsd acfionali in conformitate cu aceasti instrucfiune. Nu o neglijali.) 2. inainte sd vi formafi alianfa numith generic ,,Minfi Superioare",hotdrAfi-vdce avantaje9i beneficii afi putea oferi dumneauoastrd membrilor individuali ai grupului in schimbul cooperdrii 1or. Nimeni nu va lucra pe termen nedefinit fdrd nici o compensafie. Nici o persoan5 inteligenti nu va cere gi nu se va agteptaca altcineva sd munceascd fird compensafie adecvati, degi aceastapoate si nu fie intotdeauna sub formd de bani. 3. Aranjati itrtAlniri cu membrii grupului ,,Minti Superioare" cel pulin de doud ori pe siptdmAnd, chiar 9i mai des, dacd esteposibil, pAnXvefi fi pus la punct planul sau planurile necesarepentru acumulareabanilor. 4. Pdstrali o armonie perfectd intre dumneavoastrd 9i fiecaremembru al grupului ,,Minti Superioare". Daci nu reugifi si aducefi la indeplinire absolut exact aceastXinstrucfiune, vd puteli agteptasd vd int6lnili cu egecul.Principiul ,,Minfi Superioare" nu poatefi obfinut acolo unde nu domini armonia perfectd. Relineti urmitoarele fapte: 1. Suntefi angajat ir:rtr-ointreprindere de importantd majord pentru dumneavoastrd.Pentru a vd asigura succesul,vd trebuie planuri care sd nu aibd nici o fisurd.

PLANIFICAREAORGANIZATA

117

2. Trebuie sd folositi avantajul experienfei,educafiei' capacitdlii inndscute 9i imaginaliei altor minfi' Aga au procedat toli cei care au acumulat o avere importantd. Nici o persoani individuald nu are experienfa,eduia, capacitatea furndscuti 9i cunogtinlele necesare 'u a asigura acumulareaunei averi fird cooperarea ou*"r,i. Fiecareplan pe careil adoptafi, ir stridadumneavoastri de a obline avere, ar trebui sd fie concertatd a dumneavoastrd

9i a fiecdrui alt

u al grupului dumneavoastrd ,,Min!i Supe. Tiebu-iesd vd inifiafi propriile planuri, integral i'pargial, dar controlali ca aceleplanuri sd fie verifi;e'gi aprobate de membrii alianlei dumneavoastri i Superioare"

vi face mar Daci primul plan Pecareil adoptali nu funclioneazd succes,inlocuifi-l cu un altul; daci 9i acestaequeazd, -l iardgi cu altul gi a9amai departe, pAni cAnd afla un plan care sd meargd. Acesta este exact tul in caie maioritatea oamenilor se pot confrunta

egecul,datoritd lipsei lor de perseveren!f,in crearea ilor planuri care sd ia locul celor ce egueazd' CeI mai inteligent om in viafX nu poate acumula ni - gi nici nu poate avea reugite - fdrd planuri tctice 9i funcgionale.Relineli acestefapte 9i amincd infrAn-vd, cAnd planul dumneavoastrdegueazd', Acest permanent' eqec un temporari nu este d^umneapoate semnaladoar faptul ci planurile. i r,r, uu fost solide. CHdili alte planuri' Incepeli Ia zero.

11 8

DE LA IDEE LA BANI

infrAngerea temporard ar trebui sd insemne un singur lucru, cunoagtereasigurd a faptului cd. ceva nu merge la planul dumneavoastrd. Milioane de oameni trec prin viali nefericili gi sdraci pentru cd nu au un plan solid prin caresd acumulezeavere. implinirile dumneavoastri sunt in proporfie directd cu soliditatea planurilor dumneavoastri. Nici un om nu esteinvins, pdni nu abandoneazl,in minteasa. JamesI. Hill s-a confruntat cu i:rfrAngerea temporard cAnd a incercatpentru prima datd sX adune capitalul necesarpentru construireaunei cdi ferate de la Est la Vest,dar 9i el gi-a transformat infrAngereair victorie prin planurinoi. Henry Ford s-a confruntat cu infrAngereatemporard nu doar la inceputul carierei salein domeniul automobilelor, ci gi dupd ce urcasemult in top. El gi-a formulat noi planuri, gi a pomit, biruitor,'citre o victorie financiard. Vedem oameni care au acumulat mari averi, dar nu le cunoagtemdecAttriumful, ignorAnd i::rfrAngeriletemporare pe care au trebuit sd le depdgeascdftrainte sd ,,reuseasch". Nici un adept al acesteifilozofii nu poate sd.seagtepte logic sd acumuleze o avere fdrl a avea exPerienla ,,infrAngerii temporare". CAnd sosegteinfrAngerea, acceptali-o ca pe un semnal ci planuriie dumneavoastrd nu sunt solide,refacefi-le9i pomifi iardgicdtrescopul rAvnit. Dach renunlafi inainte si vi indeplinili scopul, nu cA9sunteli sortili abandonului. ,,Cel,ce abandoneazd nicbdatd." na abandoneazd tigd niciodatd- iar un chgtigdtor separat,scriefi-ope o foaie Luali aceastd.propozi.tie de hArtie cu litere de-o gchioapdsi punefi-o undeva

PLANIFICAREAORGANIZATA

179

o puteli vedea in fiecare noapte inainte de culcare in fiecare dimineafi inainte sd plecali la lucru.

CAnd incepeti sd vd alegefi membri pentru grupul inli Superioare", striduiti-vd sd-i luali tocmai pe cei nu dezarm eazd la prima irrfrAngere.

Unii oameni cred in mod gregit cd numai banii pot bani. Nu e adevdrat! Dorinfa, transpusd in echiva-

tul ei monetar cu ajutorul principiilor enuntate aici, r agentul prin care ,,se fac" bani. Banii, in sine, nu t decAt materie inertd. Nu se pot migca, nu gtiu si scd sau si vorbeascd, dar ,,aud" cAnd cineva ii , ii cheamd si vind!

ti vinde servicii 9i idei Planificarea inteligentd este esenlial5 pentru succein orice activitate destinatd acumulirii de averi. i veli gdsi instrucliuni detaliate, dacd sunteti dintre ia care trebuie si inceapd sd acumuleze bogdtii prin

rea serviciilor personale. Ar fi util sX gtim ci practic toate marile averi au

ut sub forma compensalieipentru servicii persosau prin vdnzare a ideilor. Ce altceva decAt idei si icii personale poate oferi cineva care nu are proprie-

i ir:rschimbul bogdtiilor?

nde incepe conducerea In general, existi doud feluri de oameni in lume. ul este cunoscut sub numele de sefi. iar celdlalt de Iterni. HotdrAfi-vd la inceput dacd vreli sd devenili in profesia pe care v-afi ales-o sau sd r5mAneli un ltern. Existd o mare diferentd de compensare. SubI nu poate, evident, sd pretindd compensalia

120

DE LA IDEE LA BANI

destinatdgefului, degi multi sunt tentafi, in mod eronat, sd se agteptela astfelde rdsplatd. Nu e nici o rugine sd fii subaltern. Pe de altd parte nu e nici o cinste sd rdmAi subaltern. Majoritatea marilor gefi au inceput in pozitia de subaltern. Ei au devenit gefi pentru ci au fost subalterni inteligenfi. Cu puline excepfii, cel care nu gtie sd-gi urmeze gefii cu inteligenfX, nu poate sd devini un 9ef eficient. Omul care poate si-gi urmeze geful cu eficienld este cel care se transformi cel mai rapid in gef.Un subaltern inteligent are multe avantaje, printre care gi prilejul de a obline cunogtinle de la geful siu.

Cele unsprezece secreteale gefului Existd urmdtorii factori importanli ai conducerii: l. Un curajcenu admitepovdiri:Sebazeazdpe cunoagterea de sine 9i pe cunoagtereaobligaliilor celuiIalt. Nici un subaltem nu doregtesi fie dominat de un altfel de 9ef pentru o vreme indelungatd. 2. Autocontrolul:OmuI carenu se poateautocontrola nu poate niciodati sd-i .controlezepe ceilalti. Autocontrolul dd un exemplu deosebit pentru subalterni, dintre care cei mai inteligenti vor urca treptele sociale. 3. Un sim! mereutreazaI dreptdfii:Fdrd corectitudine gi dreptate, nici un 9ef nu poate controia gi menline respectul subalternilor sdi. 4. Fermitateahotdrkrii:Cel ihre govdie in hotdrArile sale demonstreazi ci nu e sigur pe sine, ci nu ii poate conducepe ceilalli cu succes.

PLANIFICAREAORGANIZATA

121,

trebuie S.Planuti precise:Conducdtorul de succes Un consd-9iplanifice munca gisd-giapliceplanul' planuri fdri ghicite' arriaio, care face mutdri pe cArmd' fdrd practice,hotirAte, seamind cuun vas stAnci' Mai devreme sau mai tdrziu, el va equape pldtifi: Unul 6. Obiceiulde a facemai mult decktsunt necesitatea este d.intre amendamenteleconducerii de a de disponibiiitate din partea conducdtorului sdi' facemai mult decAtcerede la subaltemii pldcutd:Nici o persoanXnegliientd 7. O personalitate succes' sau ind.iferentdnu poate deveni un 9ef de resvor nu Conducereacere respect'Subalternii in toate pecta un 9ef carenu ire calificative bune ,' pldcute' utp".tele unei personalitdli $eful caredoregtesuccesul 8. Solidaritate9i infelegere: trer trebuie sd fie sohdlr cu subalterniisdi.in plus, lor' buie sh-iinleleagi atAtpe ei, cAt9i problemele cere 9. Stdphnireadetaliului: O conducere eficientd stdpAnireadetaliiior poziliei unui conducitor' deplind: 10.Diiponibititateade a-giasumatesponsabilitate dispus fie si Un conducdtor de succestrebuie sd-gi asume responsabilitateapentru gregelile9i sd deiicienlele subaitemilor sdi' Dacd incearcX fi mai va nu ocoleascdaceasti responsabilitate' se sdi gregegte9i 9ef.Dace unul dintre subalternii sd considere ci trebuie arati incompetent, geful eltnsugia gregit. lJn 9ef de succestrebuie sd inleleagd 11,.Cooperarea: si fie gi sAapliceptincipiul efortului cooperant 9i sd facd iapabil sa-i co,,"ittge Pe subalternii sdi puterea iar acllasi lucru. ConducereacerePutere' cerecooperare.

t22

DE LA IDEE LA BANI

Existd doud forme de conducere.prima, gi, in mod evident, cea rnai eficientd, este conducerea cu asentimentul gi sprijinul subalternilor.A doua esteconducerea prin forf5, fdrd asentimentul gi sprijinul subaltemilor. Istoria abundi in probe cu." sprrr, ci nu poate fi suportatd conducereaprin forfd. Cdderea^gidlparilia dictatorilor gi regilor este semnificativi. inseamnd ci oamenii nu vor acceptaconducereaprin forfd pe ter_ men nelimitat. _ Napoleon, Mussolini, Hitler au fost exemple de con_ ducere prin forfi. Conducerealor a fost inldtlr atd. Con_ ducereaprin asentimentulsubalterniloreste singurul tp ce poate fi suportat! Oamenii pot fi supugi conducerii prin forld pe o perioadd limitatd, dar nu se vor srlp,rrr"de buni vbie. Noul tip de conducere va respecta cei unsprezece factori ai"conduceriipe carei-am descrisin acestcapitol, ca si al,ticAliva factori. Cel care face din ei fundamlntul programului sdu de conducdtor va gdsi Ia tot pasul prilejuri de a conducein orice strat soi-ials-ar include. De ce egueazi conducitorii Ajungem acum la gregelileesenliale ale conducdto_ rilor care egueazd,cdci estein egald mdsurd esenfial sd gtim cesd nu facemca gi cesd facim. '1..Incapacitatea dea organiza.detaliile: Conducereaefi_ cienti necesitdcapacitateade a organiza gi a std_ pAni detaliile. Nici un conducdtor autentic nu va fi niciodatd ,,preaocupat,,sd facd ceeace i se cerein calitate de conducitor. CAnd cineva, indiferent dacd este 9ef sau subaltern, recunoagtecd este ocupat" sd-sischimbeplanurile sau sEacorde ,,pre-o,

PLANIFICAREAORGANIZATA

123

atenlie oricdrei urgenfe, igi recunoagteineficienfa' Un gefcareare succestrebuie sd stdpAneascitoate detaliile ce derivi din pozilia sa. Asta inseamni, desigur, cd trebuie sd se obignuiascd si atribuie spre rezolvare detaliile asistenfilor sdi capabili' 2. Reticenlade a face mici sertsicil:Marii conducitori adevdrafi sunt dispugi, cAnd se prezintd ocazia,sd' facd orice fel de munci Pe care ar lf,sa-oPeseama altcuiva. ,,Cel mai insemnat dintre voi ii va servi pe to!i" este un adevdr Pe care toli conducdtorii capabili il cunosc gi il resPectd. 3. Pretenliade a fi pldtili pentru ceeace ,,gtiu", qi rtu pentru cefaccu ceeace gtiu:Lumeanu-i rdspldtegte pe oameni pentru ceeace ,,Qtilu". Ci pentru ceeace fac, sau le insufli celorlalli sd faci. .Teamade competiliedin parteasubalternilor:$eful care se teme cd unul dintre subaltemii sii ii poate lua locul i9i va da seama de aceastd fricX mai devreme sau mai tArziu. Un conducdtor capabil ii antreneazi pe neinilialii pe care ii poate delega, cAnddoregte,strrezolveorice detaliu legatde slujba sa.Doar astfel poate un 9efsi fie prezent pretutindeni in acelagitimp si si acorde atenlie mai multor lucruri irr acelagitimp. Esteun adevdr general valabil ci oamenii sunt plitili mai bine pentru lor dea Ie da ordinecelorlal;idecAtpentru capacitatea ceeace ar obfine prin eforturi proprii. Un conducdtor eficient poate, cunoscAndu-9islujba gi farmecul personal, sd mdreasci eficienfa celorlal;i 9i sd le insufle dorinla de a depune o muncd mai suslinuti gi de calitate superioard'fafd'de aceeape care ar depune-o fhrd sprijinul lui.

124

PLANIFICAREAORGANIZATA

DE LA IDEE LA BANI

S. Llny deimaginafie:Fdrdimaginalie,un gef nu poate si faci fafd urgenfelor gi Ja .i""ru planuri'prin care sd-giconducd eficient subalternii 6. Egoismul:Conducdtorul care isi asumd meritul muncii subalternilor sdi va fi cu siguranld urAt. $eful cu adevirat mare nu reclamd nici unul din_ tre onoruri. Estemullumit sd le vadd, cAnd acestea existd, gi si le cedeze subalternilor, cici gtie cd majoritatea oamenilor lucreazd mai mult pentru apreciere9i recunoagteredecAtdoar pentrtr-bani. T.Impulsiztitatea:Subalternii nu respecti un impulsiv. in plus, impulsivitatea, sJb oricare 9ef din_ tre formele sale,distruge capacitateade suporta_ bilitate gi vitalitatea tuturor ielor care se lasi pur_ tafi de ea. 8. Lipsade loialitate:poate acestpunct ar fi trebuit sd fie plasat la inceputul listei. geful carenu esteloial tafa de trustul 9i asocialii sdi, fald de superior subalterni, nu poate rimAne gef multi ,or"*".9i Lrpsa de loialitate transformd omul intr_un fir de fala pdmAntului 9i aduce dispreful meri_ flulpu tat. Ea estegi una dintre principalele cauze ale ese_ cului in viafd. 9. Exacerbarea ,,autoritdlii',conducdtorului: Un 9ef efi_ cient conduce prin incurajiri, si nu incercAnd sd insufle frici tn inimile subalternilor sdi. Conducd_ torul care incearcd sdli impresioneze subalternii cu ,,autoritatea" sa se incadreazdin categciria con_ ducerii prin forfd. Dacd un gef este un gef ade_ vdrat, nu e nevoie de cuvinte ca sd araie acest tr.,.y, ci.doar de propriul cbmportament_ spriji_ nui, ingelegerea,corectitudinei dovada fup'trtli 9i cd stie bine ce face.

125

titlului: Un conducitor competentnu ,t' 10.Accentuarea are nevoie de un ,}itht" ca sd-9icAgtigerespectul subalternilor. Cel care exagereazd importanfa " titlului siu, nu are, in general,altceva de scosin evidenli ir ceeace il privegte. Ugile unui 9ef i:r adevdratul sens al cuvAntului sunt deschise oricui vrea si intre, iar biroul siu nu cere format' lism sau ostentafie. a,

, Acestea sunt doar unele dintre cele mai cunoscute Cauzeale egecului in conducere.Oricare dintre aceste cauzeeste suficientd pentru a Provoca eqecul'Studiagl lista cu atenfiedaci vreli sd devenifi conducdtor9i asigurafi-vd ci nu faceli acestegregeli.

domenii de condus Multe i inainte si terminali acestcapitol, vi relin atenfia cu cdteva domenii importante in care a fost inregistrat un declin al conducerii, 9i deci un nou tip de gef ar putea glsi ocazii nebdnuite: 1,.in domeniul politicii, se observi o cerere crescAndd de noi 9efi, o cererecare nu indicd altceva decAto urgenfi. 2. Domeniulbancar treceprintr-o perioadd de reform5' 3.Industria are nevoie de noi conducitori' Viitorul conducitor din industrie trebuie sd se considere, pentru atezista,un funcfionar public a cdrui datoiie este si-9i conducd afacerile in aga fel incdt si nu prejudicieze nici un individ 9i nici un grup' 4. Conducdtorul reiigios al viitorului va trebui sd dea mai multd atenlie nevoilor de moment ale discipolilor sdi, soluliei la.problemelelor economice

126

DE LA IDEELA BANI

gi personale gi mai pulini 9i viitorului ?ndepdrtat.

PLANIFICAREA ORGANIZATA

atenfie trecutului apus

5. in avocaturd, medicini gi educatie, un nou tip de conducere, 9i, intr-o oarecare mdsurd, noi condu_ cdtori sunt necesari. Acesta este un adevdr verifi_ cat fir domeniul educatiei. Un conducdtor in acest domeniu trebuie sd gdseascdde acum solutii si cdi de a-i invdfa pe oameni cum sd aplice cunogtinfele pe care le acumuleazdla gcoald. El trebuie sd se bazeze mai mult pe practici gi mai pulin pe teorie. 6. Este nevoie de noi conducdtori i:r domeniul iur_ nalismului Acestea sunt doar cAteva dintre domeniile in care se prezintd noi ocazii pentru noi conducdtori, pe fundalul unei noi modalitd,ti de a conduce. Lumea se afld in rapidd schimbare. Asta inseamnd cI mijloacele prin care sunt insuflate noi deprinderi oamenilor trebuie sd se adapteze la aceste schimbiri. Mijloacele descrise aici sunt cele care, mai mult decAt oricare altele, croiesc drum civilizafiei.

Cinci modalitili

de a obfine o sluibi

buni

Informalia cuprinsi aici este rezultatul clar al multor ani de experienfd,i:r cursul cdrora mii de oameni au fost ajutati sd-givAndi serviciile la un pre! bun. Experienfa a demonstrat cd urmdtoarele mijloace oferd celemai directe gi eficientemetode de a faceca cel ce este in cdutarea de ofertanfi de servicii-si cel ce le oferi sd se intAlneascd. 7. Birourideplasamenf: tebuie si avemgriji si nu ale_ gem decAtbirourile cu reputafie,ai cdror directori

r27

?ti pot demonstracu date preciserezultatelesatisfdcdtoare.Existdoarecumputine astfelde birouri. 2. Publicitatea:incercati in ziare,jurnale specializate sau reviste. Anunlurile secrete sunt eficiente in cazul celor care concureazXpentru posturi in domeniul clerical sau ca funcfionari pletifi. Anunturile publice funclioneazdmaibine pentru cei ce cauti relalii de afaceri, daci apar in ziare pe care le cumpdri tipul de persoandcarear fi potriviti sd obfind slujba. Textul trebuie pregdtit de un expert, care infelege cum sd includi suficiente calititi pentru a provoca rispunsuri. 3. Scrisoripersonale de solicitarea postului:Sunt adresate firmelor particulare sau persoanelor fizice care au cel mai probabil nevoie de serviciiie oferite. Scrisoriletrebuie sd fie intotdeauna corectdactilografiate9i semnate de mAni. Aldturi de scrisoare trebuie trimis un ,,dosar" sau o scurtd listd de calificdri ale solicitantului. AtAt scrisoarea,c6t 9i lista ar trebui sd fie pregdtite de un expert. (Respectali instrucliunile i,receeace privegte furnizarea informatiilor.) .Solicitareapostttluiprin intermediulcunogtintelor: Atunci cAnd este posibil, solicitantul ar trebui sd se striduiascd sd stabileascdprimul contact cu potenlialul nou gef prin cunogtinle comune. Aceasti metodd de abordare este avantajoasdin mod specialpentru cei carecautd relalii i:r domeniul conduceriisi nu dorescsdpard ce ,,seinjosesc". personald'. in anumiie ocazii,poatefi mai 5. Solicitarea eficientca solicitantulsd-sioferepersonalserviciile potentialilor 9efi,in carecaz o enumerarecompletb in scris a calificdrilor pentru post este necesard,

128

DE LA IDEE LA BANI

avAnd in vedere cd potenlialii gefi vor adeseori sd discute dosarul cu asociatii.

Cum sd pregitili un ,,Dosa{' sau un Curriculum vitae Acest dosar ar trebui si fie pregdtit la fel de atent cum igi pregdtegte un avocat materialele pentru urr caz ce urmeazi a fi judecat la tribunal. Cu excepfia situafiei in care solicitantul are experienti in pregdtirea acestor dosare, ar trebui si fie consultat un expert, ale cirui servicii sunt absolut indispensabile. Comercianfii de succes angajeazd persoane care inleleg arta psihologiei gi a publicitdlii i::r prezentarea meritelor mdrfii 1or.Cine are servicii personale de oferit ar trebui sd facd la fel. in dosar sunt necesare informalii de tipul: 1. Educafia:Enunlali pe scurt, dar hotirAt, ce instruire posedali gi asupra cdror obiecte v-a!i concentrat in gcoal5, motivAndu-vi specializarea. 2. Experienfa: Dacd aveli experienfd legati de funclii similare cu cea pe care o solicitafi, descriefi-o in detaliu, dali numeie gi adresele gefilor precedenfi. cd evidenfiafi suficient de elocvent orice experienld specialdpe care ali avut-o pentru a ocupa postul la care aspirali.

Asigurafi-vd

3. Referinfe:Practic orice firmd doregte sd cunoascd toate implinirile dumneavoastrd anterioare, antecedentele in afaceri etc., avAnd in vedere ci vd piasali in pozitia de potenliali angajafi in slujbe de

PLANIFICAREA ORGANIZATA

129

dupd rdspundere. Atagali la dosar copii xerox scrisori din Partea: a. fogtilor gefi; , b. profesorilor care v-au indrumat; judecatd c. unor persoane proeminente pe a ciror se Poate Punebazd' 4. Fotografieproprie:Atagali la dosarul dumneavoastri o fotografie recenth neinrimatd' un post fird 5. SoHcrtailun postprecis:Evitali si cereli solicia descrie clar ce pozrlie anume cdutafi' Nu indicd tati niciodati ,,un simplu post"' Aceasta faptul ci nu dispunefi de o calificare specializatd' Dali 6. Formulafi-ad calificdrile pentru postul solicitat: care d.etalii complete cu privire la motivul pentru specificd credeli cd sunteii calificat pentru poztyia insemnat pe care o urmdriti' Acesta este ce1mai detaiiu al solicitdrii dumneavoastrf,' Va determina in mai mare masurd decAt orice altceva caiificarea pe care o veli Primi' Aceasta ar 7. Oferifi-ud sd luuali o perioaddde probd: a putea pdrea o sugestie radicald, dar experienfa mdcar dovedit cX ea esueazd' rareorr in cAgtigarea sigur pe a unei perioade de probd' Dacd sunteli decAt calificdrile dumneavoastrd, nu aveli nevoie aceasta de o gansd:aceeade a fi testat' Deriv[ din dumneafaptul cd aveli incredere in capacitatea este voastrb de a ocupa postul Pe care ii doriti: dumneafoarte convingdtor sd clarificati cd oferta voastrd sebazeazd'Pe:

130

DE LA IDEE LA BANI

a. fircredereadumneavoastr5 ir:r capacitateade a ocupapostul; b. incredereadumneavoastrdin deciziapotenfia_ Iului nou gef de a vd angaja dupd probl; c. hotdrAreadumneavoastr5de a ocupa pozifia. 8. Cunoagterea profilului afacerilorpotentialuluidum_ neaaoastrd sef inainte sd solicitafi un post, faceli o cercetaresuficientd pentru a intra in contact cu afacerile gi a vd familiariza pe deplin cu aceasti afaceresi indicati in dosar cunogtinfeledobAndite in acest dpmeniu. Acest lucru va impresiona, va indica faptul cd aveli imaginafie gi cd vd intere_ seazl,realmentepostul solicitat. Refinefi ci nu cAstigdavocatul care cunoagtecel mai bine legea,ci acelacarei9i pregitegte cel mai bine cazul. Dacd vd pregitifi si vd prezentali corect ,,cazrrl,,,victo_ ria dumneavoastrdesteasigurati tr proporfie de peste 50la sutd de la bun firceput. Nu vd fie teami cd vd faceli dosarul prea iung. $efii, sunt Ia fel de interesafi se obtine serviciile unor per_ soane calificate pe cat suntefi dumneavoastrd ir:r obtinerea postului. De fapt, reugitele celor mai de succes persoane care fac angajiri se datoreazd, in principal, capacitdfii lor de a-gi selectaasistenfi bine calificafi. Ei doresc toatd informalia disponibild. Retineli 9i altceva: atenlia cu care vd pregititi dosa_ rul indicd faptul cd sunteli o persoand sdrguincioasd. Am ajutat Ia pregdtirea dosarelorpentru unii clienfi; ele erau atAt de gocante gi neobisnuite, incAt oamenii au fost angajati fdrda li se mai solicita un interviu personal.

PLANIFICAREAORGANIZATA

1.31

Cand v -ali finalizat dosarul, adunali materialul, legali inile 9i scrieli de mAni sau de magini urmdtoarele:

DOSAR AL CALIFICARILOR LUI ROBERTK. SMITH CANDIDAT LA POSTULDE SECRETARPARTICULAR AL PRE9EDINTELUI COMPANIEI BLANK,INC. fthimbafi coperta dosarului Ia fiecare noud solici. Acest supliment personal va atrage cu siguranld Dactilografiafi-vd

sau mimeografialivi

dosa-

pe cea mai bund hArtie Pe care o puteli ob;ine 9i !i-1 cu carton de tipul copertelor pentru cdrfi, pe il veti schimbadacdil aritali mai multor companii. ili o fotografie pe una dintre paginile dosarului. Comis-voiajorii de succes se aranjeazd cu multi Dosarul dumii. Ei gtiu cd prima impresie dr;r.eazdOfedumneavoastrX. lvoastri este comis-voiajorul si iasdin evi-i un costum de haine bun, astfel fu:rcAt dumvdzut potenlialul a altceva de orice taye fi post. a unui de solicitare trd sef ca modalitate Dacdmeritd sd oblineli postul Pe careil solicitafi, meritd ftr abordali probiema cu grijd. in plus, dacd vreli sd vd irezentati celui ce v-ar putea angaja astfel iIrcAt str-l lmpresionali cu personalitatea dumneavoastrd,veti fi afi ilrobabil pletit de la bun inceput mai bine decAtdacd fi solicitat postul in manieri tradigionald. I Dachsolicitati angajareprintr-o agenliede publicitate 'mu prink-un birou de angajdri,oferifi copii ale dosarului alcdtuit in scopul de a vi prezenta serviciile. Acest 'lucru vi va ajuta sd fifi preferat, atAt de citre agenlia ce lva primi solicitarea,cAt9i de potenlialii noi;efi.

132

DE LA IDEE LA BANI

Gisifi-vi slujba care si vd placi Oricine face cu pldcere siujba pentru care este cel mai potrivit. Un artist adord si lucreze cu culori, un megtegugar sd megtereascd cu mAinile, un scriitor sd scrie. Cei cu talente mai pufin definite preferd anume domenii in afaceri gi industrie. Un lucru bun pe care il oferd America este o varietate enormd de ocupafii, cum ar fi: lucrul pdmAntului, manufactura,vdnzarea gi altele. 1. HotdrAfi-vd exact ce fel de slujbd doriti. Daci slujba nu existd deja, poate o puteli crea. 2. Alegeli compania sau persoana pentru care dorifi si lucrafi. 3. Studiati-vi potenlialul gef, in ceea ce privegte tacticile pe care le foloseste, personalul gi ganselede avansare. 4. AnalizAndu-vd pe dumneavoastri ingivd, in ceea ce privegte talentele gi capacitdfile dumneavoastrd, vX vefi da seama de ceputeli oferi giveli planifica modalitdli 9i strategii de a oferi cu succes . avantaje, servicii, progrese inregistrate, idei in care credeli. 5. Ldsati deoparte ideea de ,,o slujbd". Uitati de faptul ci existd sau nu un loc disponibil. Eliminati intrebarea obignuitd ,,avefi o slujbX pentru mine?,' Concentrafi-vd asupra a ceea ce putiti da dwmneavoastrd. 6. De indati ce planul vi s-a conturat in minte, aranjafi cu un expert si il pund pe hArtie in formd perfectd si cu toate detaliile. ". 7 . Prezentali-L persoaneicu autoritatea potriaitd 9i ea se va ocupa de restul. Orice companie cautd oameni

PLANIFICAREAORGANIZATA

133

ce pot oferi ceva de valoare - idei, servicii sau ,,rela,tl|".Orice companie are loc pentru omul ce are un plan precis de acliune care va ajuta compania. Aceastd modalitate de proceduri vX poate iua cAteva sau sdptdmAni in plus, dar diferenla de salariu, de nsare gi de cAgtigarea recunoagterii vd va economisi

i intregi de muncX suslinutd si platd modest5.Are avantaje, cel mai important fiind acela cd va scurta de la unu la cinci ani implinirea unui anumit scop. Oricine pornegte sau ,,intervine" la jumdtatea scdrii acest lucru prin planificare intenfionatd 9i atentd.

nerul dumneavoastre este Publicul Persoanele care igi vAnd serviciile cu cel mai mare avantaj trebuie sd recunoasc5 schimbarea ce s-a trecut intre cei ce angajeazd gi cel ce i9i oferi servici-

Viitoarea relafie dintre gefi gi subalternii lor va semdmai mult cu un parteneriat constdnd din: 1. geful 2. subalternul 3. publicul pentru carelucreaze. Aceastd noud modalitate de a-!i oferi serviciile perale se numegte ,,rroud" din multe motive. Mai i:rtAi,

seful cAtsi subalternulviitorului vor fi considerali rteneri ale cdror servicii vor servi publicul cu efi-

. in trecut, ei se luptau gi se tArguiau unii cu alfii, tritAnd c5,in ultimd instan!5, se tArguiau in detrimentul publicului pe careil serveau. i ,,Polite1e"gi ,,servicii" sunt cuvintele-cheieale vAnzdrli astdzi, si se aplicd mai direct persoanei care i9i

134

DE LA IDEE LA BANI

oferd serviciile personale decAt gefului pe care il ser_ vegtecdci,in cele din urmd, atAt geful cAfsi subaltemul sunt angljali de publicul pe care il servesc.Daci servi_ ciul lor lasd de dorit, reiultatul este pierderea privi_ legiului de a servi. Ne amintim cu tolii de vremea cAnd cel ce citea con_ sumul de gazebdtea la u9d atAt de tare incAt aproape o spdrgea.CAnd deschideam,ne impingea la'o parte, intra_neinvitatsi cu o privire mAnioasf spunea pr, gi simplu: ,,De ce naiba m-ai ldsat si astepti Toate astea s-au schimbat. Angajatul companiei de gaze r" portd acum ca un domn, spunAnd "orn_ ,,incAntit sd vd fiu de folos, domnule". inailte ca sefii companiei de gaze sd inteleagi ci oamenii incruntali ce citeau contorul pro_ vo:au nemulfumiri ce nu erau niciodatd clarificate, politicosii comis-voiajori ai celor ce foroseau petrolui drept combustibil au venit gi au pus bazeleunei afaceri cu caracterregional. In perioada depresiunii economice, am petrecut cAteva luni in regiunea minelor de antracit din Pennsylvania, studiind conditiile care au ao, U-r*o siunea industriei de cdrbune. $efii si angajalii din acest domeniu se_tdrguia.u la sAngeunii cu ceijuitl, la prelul cdrbunelui acest,,t-Arg',,pAnecAnd,"deG;;; in celEdin y:-4, au descoperit cd intemeiaJerdo afacereextraor_ dinar.apentru produc5torii de dispozitive de ardere a petrolului 9i pentru producitorii dL petrol brut. Aceste exemple sunt destinate celor ce au servicii personalede oferit, pentru a arita cd suntem unde sun_ tem gi ce suntem datoriti propriului nostr,u comporta_ ment! Dacd existd un principiu al cauzei al 9i efectului care guverneazd afacerile, finahlele gi transporfurile, acelasi.principiu controleazdindivizii 9i le dletermini statutul social.

PLANIFICAREA ORCANIZATA

!i la punct trei modalitifi Cauzelesuccesuluii:r serviciile pe carele comercialiperrnanent cu eficienfi au fost descrise clar. Cu ia cazului in care acele cauze sunt studiate, ana-

, firlelese 9i aplicate, nimeni nu-9i poate pune in serviciiie eficient 9i permanent. Fiecare pertrebuie sd fie comis-voiajorul propriilor sale serii. Calitatea 9i cantitateaserviciilor oferite 9i spiritul care ele sunt demonstrate determind, intr-o mare prelul gi durata slujbei dumneavoastrd. in prezentdrii serviciilor personale in mod efi(ceeace presupuneo piafi permanenti, la un pre! tor in condi;ii plf,cute),trebuie sd adoptafi gi sd ti formula ,,CCS", care irseamnd urmdtorul : calitatea, plus cantitatea, plus spiritul adevdrat cooperare egal o perfecti artd de a-gi vinde servici. Relineli formula ,,CCS" , dar faceli ceva mai mult -

ituiti-o ca pe un obicei! Sd analizdm formula pentru a ne asigura cd i:r!ele-

exactdesprece e vorba: 'J,.Calitatea serviciului ,ru fi *".,itd sd marcheze importanla fiecdrui detaliu, in legdturd cu pozilia dumneavoastri, il:rcel mai eficient chip cu putinfd, pdstrAnd mereu treaz in suflet scopul eficienlei crescute. 2. Cantitateaserviciului va insemna obiceiul de a presta orice serviciu de care suntefi capabil in orice moment, cu scopul de a spori numirul de servicii pe misurd ce calitatealor se imbundtdlegte prin exerciliu 9i experienld. Accentul este plasat din nou pe cuvAntulobicei.

736

DE LA IDEE LA BANI

3. Spiritul serviciului va avea in vedere formarea obiceiului unui comportament plicut, armonios, care va stimula cooperareaasocialilor 9i colegilor de serviciu Nu este suficient si cuplati o calitate gi o cantitate adecvatea serviciului dumneavoastrXpentru a menline o piald constantdpentru serviciile dumneavoastrd. Comportamentul, sau spiritul in care vi oferili serviciile, esteun factor puternic gi hotdrAtorin legdturdatAt cu prelul pe careil primili cAtgi cu durata angajirii. Andrew Carnegiea scosfir evidenldacestaspectmai mult decAt ceilalli in iegdturd cu descriereaproprie a factorilor ce conduc Ia succesfit comercializareaserviciilor personale.El a pus din ce ir:rce mai mult accentul pe necesitatea unui comportament armonios. A declarat clar cd nu va pistra nici un angajat,indiferent de cAt de muit sau cAt de eficient \ucreazd.,dacd nu munceste intr-un spirit armonios. Domnul Camegie a insistat ca oamenii sd fie plXculi. in sprijinul faptului cd a acordat o mai mare valoare acesteica[te[, i-a ajutat pe muigi dintre aceiacares-auconformatstandardelor sale sd se imbogdleasci mult. Cei care nu se conformau trebuiau si faci loc altora. Importanta unei personahtafl placute a fost accentuati pentru cd este un factor care ne permite sd facem un serviciu spiritului insugi. Dacd cineva are o personalitate plicuti 9i aduce servicii in spiritul armoniei, aceste elemente compenseazdadeseorideficientelede calitate 9i cantitateir serviciileoferite de cineva.Totugi,nimic nu se poate substituicu succesunui comportamentplicut.

PLANIFICAREA ORGANIZATA

ferafi si luafi sau si dafi? Persoana al cdrei venit provine in intregime din vAnrea serviciilor personale nu este mai pulin vdnzdtot

t comerciantul de servicii publice, 9i se poate uce ugor cd o astfel de persoani se supune aceloragi

li de comportament ca 9i comercianlii ce vAnd

rfuri. Acest lucru a fost accentuat pentru cd majoritatea ce triiesc din vAnzarea serviciilor Personalefac la sd se considereeiiberafi de regulile de compor9i de responsabilitdgile Pe care le au cei care

impiicafi in serviciile publice. Au apus zilele ,,celorcare preferd sd ia". Au rdsXrit ,,celor care preferi sd dea". Valoarea materiald reali a minlii

dumneavoastri

te fi determinatd de venitul Pe care il produceli vAnzAndu-vd serviciile). O estimare corectd a valorii tnateriale a serviciilor dumneavoastri poate fi obtinutd

tnmulfindu-vX venitul anual cu16,66,de vreme ce este rezonabil sX estimim ci venitul dumneavoastrd anual reprezintd 6o/" din valoarea dumneavoastrd totali' DobAnda Ia bani este de 6Y. pe an. Banii nu sunt mai prelio9i decAtmintea dumneavoastrd.Dimpotrivd' O ,,minte" competenti, atAtatimp cAt estebine pusd ln valoare, reprezinti o formi de capital mult mai eficientddecAtceanecesardin administrareaunei afacerice eeocupd cu serviciilepublice, cici ,,mintea" esteo formi de capital care nu poate suferi deprecieripermanentei:r perioade de depresiune economicd, nu poate fi nici fwath,nici cheltuite.ln plus, banii caresunt hdispensabili ln administrarea unei afaceri au valoareaunei dune de nisip pAni cAnd nu se combini cu un ,,creier"eficient'

138

DE LA IDEE LA BANI

Tieizeci 9i una de cii spre esec Oamenii care ircearcd cinstit 9i egueazd indurd cea mai mare tragedie in viatd! Tiagedia constd in majoritatea coplegitoare a celor care egueazi in comparafie cu pufinii care reu9esc. Am avutpriviiegiul sd,analvezcAteva mii de oameni, dintre care 90la sutd erau considerafi nigte ,;ata.t7". Analiza mea a demonstrat cd existi 31 de cauze esenliale ale egecului gi 13 principii indispensabile in acumularea averilor. Voi oferi in acest capitol o descriere a celor 31 de carze esenfiale ale esecului. ParcurgAnd lista, verificafi-vd punct cu punct in scopul de a descoperi cAte dintre aceste carze ale esecului stau in calea succesului dumneavoastrd: '1.Date ereditare nefaaorabile:Nu e aproape nimic de fdcut pentru persoane care s-au ndscut cu o deficienli in puterea mentali. Aceastd filozofie nu oferd decAt o metodi de a suplini aceastd slibiciune cu ajutorul Minlilor Superioare. Profitali din inlelegerea faptului ci aceasta este totugi singura dintre cele 3l de cauze ale egecului care nu poatefi corijatd cu upurinfd de oricine. 2. Lipsa unui scop bine definit in aiafd: Nu existi speranld de succes pentru cineva care nu are un scop central gi bine precizat la care sd poatd spera. 98 din 100 de persoane pe care le-am analizat nu aveau un astfel de scop. Poate ci aceasta a fost carza principalX a egecului lor. 3. Lipsa ambiliei de a depdgirnedi1critatea: Nu ddm speranfe persoanei care di ddvadd de o asemenea indiferenli incAt nu vrea sd progreseze in viafi, 9i care nu e dispusd sd pldteasci pentru asta.

PLANIFICAREA ORGANITATA

r39

esteun handicapcepoate 4. Lacunein educafie:Acesta Experienla a fi depdgit cu suficientd ugurinfd' sunt adeseori dovedit cd oamenii cei mai educali sau autoeducafi' O cunosculi ca ,,autodidacfi" educalie colegiu nu ajunge ca sd oJere lipn-e'a" a i:rvdlat se oblina cuiva. Orice persoandeducite drepturile celorlalfi' ce vrea in viali fdrd a viola EducalianuconstdatAtdemultincunogtinfeteoaplicate perseveretice, ci in cunogtinle practice ce nu sunt Pletiti doar pentru ceea rent. ^t,ai."Oamenii cu ceeace gtiu' .; iraspecialpentr; ceeace fac dobAndegte disciplineide sine:Disciplina se S.Lipsa " sd Asta inseamndci estenecesar il;;tocontrol' inainte de a , ne controldm trisiturile negative' trebuie si ne p","" .tnffola lucrurile exterioare; sine este cea mai autoconffolim, stdpdnirea de ve puleti angai]; complicati intreprindere in.-c13 veli fi dominali Dacd nu doUaniig personalitate' prieten 9i cel mai de allii. Puteli t'"iuu cel mai bun agezAndu-vi cumplit dugman al dumneavoastri in fala unei oglinzi' 6.Necazuridesdndtate:Nimeninupoatebeneficiade forfd' Multe dintre un succesrisunitor fdt| afi in fi dominate 9i cauzelenecazurilor de sdndtatePot sunt: controlatein esenfd'Acestea vd pune in pericol care a. Alimentalia excesivd sdndtatea' formarea gAnb. Deprinderi proaste de gAndire' durilor negative' exageratdin ceea c. Folosireagregitd9i in'dulgenfa ce Privegtesexul' d. Lipsa exerciliului ftzic adecvat'

740

DE LA IDEE LA BANI

e. O cantitate insuficientd de aer proaspdt,dato_ ratd carenfelorin respirafie. 7. Influentenefaaorabile alemediuluidin copildrie: ,,Agchia nu sare departe de trunchi.,, Majoritatea celor cu tendinte infracfioniste le dobAndescdrept rezultat al mediului neadecvatsi al cunostinteloi dubioase din copilSrie. 8. Amhnarea:Aceasta este una dintre cele mai frec_ vente cauze ale esecului. ,,Eterna amAnare,,pAn_ destedinlduntrul fiecdreifiinfe, agteptAndu_9i g-ansa de a distruge orice razdde succes.Majoritateatre_ cem prin viald ca ratali pentru ci agteptdm ,,momentul potrivit" pentru a face ,,ceva deose_ bit". Nu mai agteptafi; momentul nu va fi nicio_ datd ,,potrivit". incepeti de unde vi aflali,lucrafi cu orice instrumente aveli la dispozifie, gi veli gdsi altelemai bune pe parcurs. 9. Lipsaperseuerenfei: in plus, oamenii sunt tentafi si renunte la primul semn al infrAngerii. perseve_ renta nu poate fi inlocuitd. Cel care facedin perse_ verenfd cuvAntul-cheie al activitdfii sale, desco_ geli ce ,,Eternu1esec"obosegte9i dispare treptat. InfrAngereanu are nimic comun cu perseverenfa. L0.Personalitatenegailori':Nu are nici o speranld de succesacela care ii respinge pe ceilalgi printr_o personalitate negativd. Succesul provine din aplicarea puterii, iar puterea provine din efor_ furile concertateale fufuror. O personalitatenega_ tivd nu va stimuia cooperarea 11.Incapacitatea dea-sicontroltineaoilesexuale:Energia sexuald este cel mai puternic stimul care ii face pe oameni sd acfioneze.Fiind cea mai puternici

PLANIFICAREAORGANIZATA

147

emofie, ea trebuie si fie controlatd prin schimbare gi redirijare cdtre alte canale12. O dorinld incontrolabildde ,,cel)ape nimic": Instinctul de jucitor de jocuri de noroc poarti miiioane de oameni pe calea egecului. Se pot gisi probe in sprijinul acestei afirmalii intr-un studiu despre colapsul dir. '29 de pe Wall Street, in care milioane de oameni au ircercat sa obtina bani pariind pe cregterea acfiunilorL3. Lipsa unei puteri de deciziebine definite:Cei ce reugesc i-n viafd formuleazl decizii Pe moment 9i Ie schimbd rareori, 9i atunci foarte incet. Cei ce equeazd formuleazi rareori decizii, 9i atunci foarte incet 9i le schimbd frecvent si rapid. Indecizia 9i amAnarea sunt surori gemene. Unde o gisim pe una, o gdsim adesea 9i pe cealaltd. Nimicili aceast6 pereche irainte si vd inldntuiascd' fdtd' scdpare in roata de ocnd a egecuiui. L4..llna sau mai multe dintre cele gasefrici esenfiale: Aceste frici vor fi analizate intr-un capitol ulterior. Ele trebuie invinse ca si vi puteli pune in valoare serviciile cu eficientX. 15. Alegereagregitd a partenerului de uiafd: Aceasta este cea mai frecventd cauzd a egecului. CXsitoria asigurd rm contact intim intre oameni. Cu exceplia cazului i:r care aceastd relalie este armonioase, se prefigureazii egecul la orizont. in plus, va fi un egecgreu de suportat, incdrcat de amirSciune 9i nefericire care va distruge orice sXmAn!5 de ambilie. 1.6.Preaedereexageratd: Cel care nu riscd niciodatd trebuie, in general, sd rdmAnd cu ceea ce n-au ales ceilaiti. Prevederea exageratd este la fel de

1.42

DE LA IDEE LA BANI

periculoaseca gi prevedereainsuficienti. Tiebuie sd ne ferim de ambeie extreme. Viata insdsi abundi in neprevizut. 17.Alegereaincorectda asocinlilortn afaceri:Aceasta este una dintre cele mai frecvente catze de egec i:r afaceri. Ar trebui sd fim precaufi atunci cAnd ne oferim serviciilepersonale,sd cdutdm un gef care sd ne inspire 9i sd fie inteligent 9i de succes. Ne model5m dupd tiparul celor de carene apropiem cel mai mult i:r afaceri. Alegefi-vd un gef demn de luat drept model. 18.SuperstiliaSi prejudiciul:Sttperstilia este o formi de frici. Este gi un semn de negtiinfd. Cei ce reugescireviali rimAn deschigi la nou gi nu le e fricd de nimic. 19.Alegereaeronatda aocafiei:Nimeni nu poate sd reugeasciintr-un domeniu care nu ii place. Cel mai esenlial pas pentru punerea in valoare a serviciilor personale este alegerea unei ocupalii cireia si vi putefi dedica cu tot sufletul. 20. Lipsaunui efortconcentrat:Cel ce e potrivit pentru toate e rareori bun la ceva. Concentrafi-vdtoate eforturile asupraunui scop principal bine definit. 21.Obiceiulcheltuielilor Risipitorul fdrd discerndmhnt: nu reugegteniciodati, mai i:rtAi de toate pentru cd ii este neincetat frici de sdrdcie. Formati-vd obiceiul economisirii sistematice, punAnd deoparte un anume procentaj din venitul dumneavoastrd. Un cont in bancd di oricui o serioasd rezervl de curaj cAnd vine momentul negocierii ofertei de servicii personale. Fdrd bani, luim ce ni se di, 9i suntemchiar bucurosi cd ni se dd.

PLANIFICAREAORGANIZATA

743

22.Lipsa de entuziasm:Fdrd,entuziasm, nu putem convinge.In plus, entuziasmuleste contagios9i cel ce il menfine sub controi este,irr general,binevenit ir orice grup de oameni. 2S.Intoleranla;Persoanace nu e deschisdla nou in orice domeniu rareori progreseazi. I-r:rtoleranfa i:rsearnni blocajul acumuidrii de cunoqtinfe.Cele mai diundtoare forme de intoleranld se leagdde divergenlelede opinie religioase,rasialegi politice. , 24.Excesul:Cele mai diundtoare forme de excesau de-a face cu alimentatia, biufura 9i activitatea ' sexuali. Indulgenla exageratdin oricare dintre acestedomenii ucide succesul. de a colaboracu ceilalfi:Majoritatea Zl.lncapacitatea oamenilor isi pierd posturile 9i ganseleinsemnate in viafd din cauza acestui defect mai degrabd decdt din cauza tuturor celorlalte defecteimpreuni. Esteo deficienldpe carenu o va tolera nici un om de afaceri sau 9efbine informat. 26.Intrareatn posesiauneiputeri ce nu a fost obfinutd prin efort propriu: (Fii sau fiicele bogalilor 9i allii caremogtenescbani pe carenu-i cAgtigd.)Puterea in mAinile celor carenu o cAgtigdeste,adeseori, fatali pentru succes.imbog5lirea rapidd este mai periculoasd decAt sdricia. 27.Necinstea intenfionatd: Cinstea nu poate fi inlocuitd. Cineva poate fi o vreme necinstit prin forla intAmpldtoare a lucrurilor asupra cdrora nimeni nu are control, firi consecinle pe termen nelimitat. Dar cel care este necinstit din proprie alegere nu are speranfi. Mai devreme sau mai tArziu, rdul ficut il va aiunge, gi va pliti pierzAndu-si reputafia 9i, poate, chiar libertatea.

744

DE LA IDEE LA BANI

28.Egocentrismul;i aanitatea:Aceste insusiri sunt avertismente care ii indepdrteazd pe cei din jur Eie ucid succesul. 29. Deducliaprin ghiciremaidegrabddecktprin reflectic: Majoritatea oamenilor sunt fie prea indiferenli, fie prea lenegi i:r obginereafaptelor cu ajutorul cdrora sd rafioneze corect.Ei preferd sd se bazeze pe ,,pdreri", rezultate din dibuieli sau prejude_ cili rapide. 30.Lipsacapitalului:Aceastaesteo cauzd,frecventia egecului pentru cei care initiazd o afacere fdrd suficiente rezerve materiale care sd amortizeze gocul gregelilor lor gi sd-i propulseze pAn6 cAnd igi intemeiazd o reputafie. 31.Altele: Numifi orice altd cauz6,a egeculuipe care l-afi suferit gi carenu a fost inclusi in lista de mai SUS.

in aceste 31 de cauze principale ale egecului, se gdsegteo descrierea tragedieivielii, de carese lovegte practic fiecarepersoandcarefurcearcd9i egueazd.V-ar fi de ajutor dacd ali putea convinge pe cineva care vi cunoagtebine si parcurgd aceasti listd i:e acelagitimp cu dumneavoastri, 9i si vi ajute sd vd analizali duph criteriul celor 31 de cauze ale egecului.V-ar puteJ fi folositor sd incercali acestlucru singuri, insi multi nu se pot vedea in lumina in care sunt vizuti de ceilalti. Afi putea fi unul dintre ei.

PLANIFICAREA ORGANIZATA

1.45

cazul ofertei serviciilor personale. Trebuie sd vi

!i toate sldbiciunile ca sd le puteli fie depdgi,fie

complet. Trebuie sd vd cunoagtefi forlele dacd

sd oblineli atenlia celorlalfi. Nu vi putefi cunoagte t printr-o analizd,coYectd. Pdcatul ignoranlei in ceea ce priveqte ProPna pera fost ilustrat de un tdnir care a solicitat un post lui unei intreprinderi de mare succes. El a foarte bund, pAnd cdnd directorul l-a impresie o t ce salariu dorea. A rispuns cXnu-9i stabilise in o sumf, precisi (Iipsa unui scop bine definit). i directorul a sPus:,,Vd vom pliti cu cAt meritali ce vd acorddm o siptdmAni de Probi."

l,Nu accept", a replicat solicitantul, ,,cdcicAgtigmai acolo unde lucrez ire Prezent."

lnainte sd incepeli negocierile pentru o cregterea iriutui in postul Pe care il ocupafi, sau sd cdutali de in alt{ parte, asigurali-vi cd valorafi mai muit lAt ceeace primili in Prezent. Una e sd vieli bani - toati iumea vrea mai mult Cu totul altcevas[ valorali mai mult! MuI;i gregesc9i dorintele lor cu ceeace li se cuvine. Cerintele dorinfele dumneavoastri financiaren-au nimic de-a cu cdt vaioragi. Valoarea dumneavoastrd este staintegral prin capacitatea de-a aduce servicii efisau de a-i face pe allii sX ofere astfel de servicii.

Promovat anul trecut? Cum vi oferifi serviciile? Cea mai veche dintre porunci este: ,,Omule, cunoagte-tepe tine insuti!" Ca si vi vindeti marfa cu suc_ ces,trebuie sdvd cunoastetimarfa. Acestlucru severificd

Bilanful anual este esenlial in comercializarea efintd a serviciilor personale, ca inventarul anuai al :ei. in pius, analiza anuald ar trebui si aibd drept Itat reducerea egecurilor 9i cregterea meritelor' ii progreseazd, stafioneazd' sau dau inapoi in

L46

DE LA IDEE LA BANI

viafi. Scopui principai ar trebui sd fie, desigur, progre_ sul. Bilanlul anual va evidenlia dacd ati piogres ai, gi, mai precis, cAt a;i progresat.Vd va aduce iu gi pagii pe care i-a!i ficut inapoi. Oferta eficientd "ir"ogti"!i ae ser_ vicii_personalecere avansarea,chiar daci progresul estelent. Bilantul dumneavoastri anual ar trebui sd aibdloc la finalul fiecirui an, astfel ircat si cuprindd in deciziile dumneavoastrA de Anul Nou orice imbundtd,tire pe care analiza o evidenfiazd, ca neceSare.Faceti acest inventar punAndu-vd urmdtoarele trtrebdri si verifi_ cAndu-vi rdspunsurile cu ajutorul cuiva carenu vA per_ mite sd vd ingelafi tr ceea ce privegte corectitudinea dumneavoastrd. Douizeci gi opt de intrebiri

foarte personale

1..Am atins scopui pe care mi l-am stabilit ca obiec_ tiv anul acesta?(Ar trebui sd lucrafi refinAnd un obiectiv anual precis care si fi atins o parte inte_ grantd din scopul dumneavoastrd principal in viat5.) 2. Am depus o muncl de cea mai bund calitate de care eram in stare, sau ag fi putut sd_miimbund_ tdfescactivitatea? 3. Am indeplinit intreaga cantitate de muncd de care eram capabil? 4. M-am comportat armonios 9i am fost coopdrantin fiecareclipd? 5. Am permis ca eficienla mea sd fie afectatdde obi_ ceiul amAnirii si daci da, in"'cemdsuri? 6. Mi-am imbun5tifit personalitatea daci da, i:r 9i ce fel?

PLANIFICAREA ORGANIZATA

1.47

7. Mi-am urmat planurile cu perseverenfi, pAni Ia implinire? ' 8. Am reugit ca, de fiecare datd, sd md hotdr5sc rapid

J, gi definitiv? 9. Am ldsat ca una sau mai multe dintre cele gase ', frici esenlialesd-mi micgorezeeficienfa? t10.Am fost prea precaut,sau Preaputin precaut? 1L.Relaliile cu asocialii mei au fost pldcute sau ' nepldcute? Dacd au fost nepldcute, vina mi-a aparlinut parlial sau integral? 12.Mi-am irosit energia prin lipsd de concentrare9i efort? 13.Am fost deschis la nou 9i tolerant fald de toatd lumea? 14.Cum mi-am imbunXtdlit capacitateade a aduce servicii? 1.5.Am depdgit misura in vreunul dintre obiceiurile mele? 16.Am demonstrat,pe fald sauin secret,orice formi de egocentrism? L7.Comportamentul meu fafd de asociali le-a insuflat respectfali de mine? L8.Mi-am bazat pXrerile 9i hotdririle pe rdspunsuri ghicite sau obfinute prin analizd atenti 9i rafionamente minutioase? L9.M-am obignuit sd-mi drimuiesc timpul, cheltuielile gi venitul gi am fost consecventin ceeace privegte planificarea fdcuti? 20. Cat timp mi-am dedicat efortului de pe urma cdruia nu am cAgtigatnimic, efort pe care l-a9 fi putut folosi in scopuri mai nobile?

148

DE LA IDEELA.BANI

21. Cum ag putea sd_miredistribui timpul 9i sd_mi schimb obiceiurile pentru a fi mai eficieniin anul ce vine? 22.M-am ficut vinovat de vreun comportament pe r care constiinla mea nu l_aaprobat? 23.ince fel au fost superioarein cantitate gi calitate serviciile pe carele_amprestat in comparafi;; celepentru caream fost plitit? 24. Am fost nedrept cu cineva, dacd da, fir ce fel? 9i 25.Dacd ag fi fost cumpdrdtorul propriilor mele ser_ vicii i:r uttrJ tocmai a trecut, ig fi fost *"ig" :u. mit de serviciul prestat9i dacdnu, de ce nu? 26. Mi-am gisit vocaliagi dacdnu, de ce nu? 27. Afost mulfumit cel ce mi_a achizilionat serviciile gi daci nu, de ce nu? 28. Unde md situez in raport cu principiile funda_ mentale ale succesului? (Facefi aceastdaprecierecorect gi cinstit si dafi_o la verificat cuiva suficient de curajos iLrcat sa fie.or".i.i* Dupd ce ali citit 9i afi asimilat informaliile incluse in acestcapitol, suntefi pregdtit acum si elaborali practic pentru oferta-serviciilorpersonale. Gjsif"";l; descriereadecvatd "iJ; p.iri.ipi" in plani_ 3 fi.ecerui ficarea ofertei serviciilor "senfial p"*oruti-inclusiv atributeie majore ale conducerii, cele mai frecvente cauzeale ese_ cului in calitate de conducdto4o a"rlri*1"."rfii..

rltru

a obfineconducerea, principa_

i:,:::.fl:1f!i rere cauzeate eseculuila orice nivel al viefii, ,ii.,t.ute_ rile esenliale ce ar trebui folosite in analiza de sine. Prezentareavastd gi amdnunfitd a informatiei corecte a f93t inclusd pe tot parcursul acestui capitol pentru ci va fi necesari futuroi celor ce incep acumularea averilor

PLANIFICAREA ORGANIZATA

149

prin oferta de servicii personale.Cei care gi-au pierdut averile sau cei care tocmai incep sd cAgtigebani nu au nimic de oferit in schimbul bogdliei in afara serviciilor personale;in consecinti, esteesenlialpentru ei sd aibd Ia dispozitie informalia practicd necesardpentru punerea ftr vAnzarea serviciilor in avantajul ambelor pdrfi. Asimilarea completd gi inlelegereainformafiei redate aici vor fi de ajutor in oferta propriilor servicii gi vor sprijini persoana respectivd sd devind mai amabild 9i capabili de a judeca pe ceilalfi. Informalia va fi nepretuitd pentru directori, gefi de personal gi alte Persoane insXrcinatecu selecliaangajaliior 9i menlinerea organi,zaliilor eficiente. Dacd vi indoifi de aceastdafirmafie, verificafi-i pertinenla rXspunzAndi:r scris la cele 28 de intrebiri pebaza cS.roravd puteli autoanaliza.

Ocazii ce ve sunt foarte favorabile pentru a vi imbogifi principiileprin carene putem Acum,cdam anaLizat imbogdfi, e firesc sd irtrebdm: ,,LJndeputem gdsi ocazii favorabile pentru aplicarea acestor principii?" Foarte bine, sd inventariem 9i sd vedem ce oferd America persoanei care este in cdutare de averi, mari sau mici. Pentru inceput sd ne amintim cd noi toti locuim intr-o lard tr care toli cetdlenii ce respectdlegea se bucurd de o libertate de ghndire pi acfiune neegalatd in lumea largd. Majoritatea dintre noi nu au fdcut niciodatd un inventar clar al avantajelor oferite de libertate. Nu am comparat niciodati libertatea noastri nelimitatd cu ingrddirile iibertifii din alte ldri. Avem aici libertatea gAndului, libertatea alegerii 9i beneficiile unei educalii dupd propriile aspirafii, a unei religii libere, suntem liberi in politici, liberi sd ne alegem

150

PLANIFICAREA ORGANIZATA

DE LA IDEE LA BANI

o afacere, o profesiune sau o ocupafie, liberi si acumuldm gi sd poseddm fird probleme orice proprietate 1tc careo putem dobkndi,liberi sd ne alegem locuinta, sd nc cdsdtorim, sd ne bucurdm de drepturi egale pentru toate rasele, de libertatea de a cdldtori dintr-un stat in altul, sd ne alegem singuri alimentalia gi sd ne stabilint orice scop tn aiald pentru care ne-am pregdtit, chiar sH candidim Ia Pregedintia Statelor Unite. Beneficiem 9i de alte forme de libertate, dar aceasttl listi va oferi o viziune panoramicd a celor mai importante, care reprezintd prilejurile favorabile i:r chipul cel mai elocvent. Acest avantaj al libertdlii este cu atAt mai evident cu cAt Statele Uni.te este singura lard ce garanteazd.,oricXrui cetifean nativ sau naturalizat, o listi de o asemenea amploare gi varietate a libertdfilor. Apoi, sd ne aplecdm asupra binecuvAntdrilor ce au sosit odatd cu aceasti libertate nelimitatd. Sd luim drept exemplu familia americand obignuiti (adici o familie cu venituri medii) si sd inventariem beneficiile disponibile fiecirui membru al familiei in aceastd lume a prilejurilor favorabile! Aldturi de libertatea de gAndire gi acliune std libertatea in ceea ce privegte alimentafia, vestimentalia gi addpostul, cele trei necesitdli esenliale ale viefii. Alimentafin: Datoritd libertdlii universale, familia americand obignuitd are la dispozitie cea mai variatd selecfie de alimente ce pot fi gdsite pretutindeni in lume, gi la preluri pe misura capacitdfilor ei financiare. Vestimentafia:Oriunde fur Statele Unite, femeia ce are pretenlii moderate in ce'eace privegte vestimentalia se poate imbrica foarte bine la un pre! de mai putin de 500 de dolari pe an, iar un birbat obisnuit

151

sumi sau o sumd se poate imbrdca pentru aceeagi mai "'" micd'

iiiiittul:

O famllie obisnuitdlocuiegteintr-un iluconforiabil,ir:rcilzit corespunzdtor'

clJgaze' "p"ti"L"", minat electric, c1Jaragaz alimentat

pregdtiti.de PAineaprdjitd de la micul dejun este cAliva electric ce nu costd mai mult de cu un aspirator ""-ftajit"i dolari. Apartamentul este curilat disponibile in mereu rece sunt dpa caldi ei l;;;;.. 'Ma"tuttu intr-un pf,strati este U"J qi bucitnrie' spal6 i9i 9i Solia i9i onduleazi parul' ilfu;t folosit de "f".,ti..c,, upu'uie electrice' Jimplu calcd hainele ti priza din perete' sotul se bir;;tr ;;";iur"u amAndoi se bieregte cu un upu'it de ras eiectric' 9i coilurile bucuri de divertisment' sosit din .toate

ililtJ"

doresc'fdri prelurt"1?ot" pezi dacd'o

buton la radio gerate, prin simpia aclionare a unui sau televizor. dar Existi 9i alte echipamente il lPartament' cu de mai sus ve va oferi o idee clard de libertate "r,.r*"rurua la cAtevadintre probele concrete ;;;;t; i" .utu ne bucurdm noi' americanii' debazd - ali N-am pomenit decAt cele trei nevoi Cetdteanulamerimentafie, vestimentafie9i addpost' avant"l" can obignuit are si alte privilegii 9i |i:l:*tl: nedepdgindoPt ore de io r.nirnU"l unui serviiiu redus, tlucru pe zi. de obignuit i se garanteazd dreptrtrile lTd;;;nuiui poate El i9i proprietate, lucru rar in lumJa intreagd' il va g"'uettt'I tX siguranla ;il" ffii'la bance,avAnd ame"pt.i"i" dacdbancadd faliment' Daci un cettrlean nu altul' in stat iican doregte sd cdlXtoreasci dintr-un poate duce Se are nevoie ae paguportsau de aprobare' pl"s' poate vrea' itt 'cAndvrea 9i ," poul" intou"" cAnd

L52

DE LA IDEE LA BAN]

cdlitori cu trenul, cu masina personald, cu autobuztrl, avionul, vaporul, in funclie de modalitatea de depll sare pe care gi-o poate permite.

Credeti in capital Auzim adeseori politicienii proclamAnd libertatel Americii atunci cAnd cer voturi, dar ei petrec prea putin timp gi dedicd prea pufin efort analizei iursei sarr naturii acestei ,,I1bertdti" . Cum eu nu am nici o secur.(, de ascutit, nici un resentiment de exprimat, nici altc argumente de urmdrit, am privilegiul si incep o analizi cinstitd a acelui ,,ceva" misterios, abstract, adeseaneinteles care di fiecdrui cetdlean american mai multe binecuvAntdri, mai multe ocazli de a acumula averi, o mai mare libertate in orice sens decAt cea existentd fur orict altd gard. Am dreptul sd analizez sursa si natura acesteiputeri pentru ci gtiu de mai bine de cincizeci de ani persoa_ nele care rdspund astdzi de mentinerea ei. Numeie acestui misterios bineficdtor al omenirii este capitalul! Capitalul nu inseamnd doar bani, ci 9i grupuri bine organizate de oameni inteligenfi, care pianificd modalitifi si cdi de a folosi banii eficient spre binele publicului, intr-un mod profitabii pentru toatd lumea. Aceste grupuri sunt formate din oameni de stiintd, profesori, farmacigti, inventatori, analisti economici, persoane ce lucreazd in domeniul publicitar, experfi in transporturi, contabili, avocafl doctori, atAt bdrbati cAt gi femei, care posedd cunogtinle specializate in toate domeniile industriei gi afacerilcir. Ei inifiazd, experimenteazd.gidesfelenesc noi terenuri in noi domenii de interes. Ei ajutd colegiile, spitalele, gcolile publice, construiesc

PLANIFICAREA ORGANIZATA

L53

costururi bune, publici ziate, pldtesc majoritatea

guverniriigi seocupi de o multitudine t *:1tlt Pe scurt' capitalis-

pentru p.ogr"s,tl omenirii' ,:r"r,gLt" 'rnul este creleruf civllrzafiet, pentru cd furnizeazd subin ilumi*"r,;u ce garanteazdprogresul in educalie 9i narea tuturor oamenilor. sunt Banii care nu sunt susfinuli de discerndmAnt cuplu acest corect' rdeseori pericuiogi.Folosit in mod stala bazacivilizaliei' Doate t V-u;i putea faceo idee vag[ despre.capitalulorganiresponsabilizat incercAndsd vd imaginali coplegifi de in lipsa simplu [a* ;" a pregiti familili un mic dejun banilor. Ca sd le oferili ceai, ar trebui sd cildtorili i:r China Cu exceP6auh'rdia,adicdla mare distanldde America' ati inotitot bun un foarte fia cazului ir care sunteli casd'Apor' cam obosi inainte sd pornili irot furapoispre loc de v-a!i confrunta cu alid problemi' Ce-afi folosi in traversa barri, chiu, dacd ali avea caPacitateafizici de a r Oceanul? , Cu sd aduceli zahdr, ar trebui sd inotali iardgi.cale

faceli o plimbare , f"tla pa"a i" indiile de Vest sau sd cu sfecli cultivate regiuni bune i i""[a pana it cele mai intoarce putea v-a!i aga, .' a" iuf,i. din Utah. Dar, chiar 9i de fdrd zahdr,pentru ci e nevoie de efort organizat.gi vorbim de ilu"i p""rt" a produce zahdrul,ca sd nu mai masa proceselede rafinare, transport 9i livrare pAnd pe r fiecdrei familii americane' din Oud ali putea obginecu ugurinli de la fermele pAnd ap.opiere, dar ati avea un lung drum de parcurs grapefruit' de suc un beli si , in -- nbriaa 9i inapoi ca V-"ti deplasadeparte,pAndin Kansas'sau intr-unul , rost de dintre statele cultivatout" d" grAu' ca sd faceli pAine.

154

DE LA IDEE LA BANI

Cerealeleuscatear trebui neapdratomisedin menirr, cici ele nu sunt disponibile decAtca rezultat al munr.ii unei echipe organizate gi instruite gi al unei upurut.,,l, adecvatecarenecesitdcapital. Cal vd_relaxafi, ati pltea da o fugd inot pAnd irr . America de Sud, de unde afi aducecAtevabanane gi, l,r opriti-vd la ferma cea mai apropiati ce ar(, i1a93r:urg,, ldptirie gilua.ti nigte unt 9i nigte frigci. Abia atunci va fi gata familia dumneavoastrdsd se agezela masi gi sd il micul dejun. Pare absurd, nu? $i totugi, procedura descrisd ar li cale prin careacestesimple alimente ar putea ;ingyra fi furnizate fdri un sistem capitalist. Civilizafia

este cliditl

pe capital

Suma de bani necesari fi:rconstruirea intrelinereir 9i cdilor ferate gi a vapoarelor folosite pentru livrarea unui simplu mic dejun este atAt de mare incAt ne ame_ ,tegte..Ajungela sute de milioane de dolari, ca sd nu mai socotim armatele iltregi de angajafi calificagi uaJnistreazi navele gi trenurile. Dir'transportul "" este doar. una. dintre cerinlele civilizatiei modeme in sistemul capitalistdin America.inainte sd scoatem vreun profit, trebuie sd ldsim sd creaschceva din pdmAnt, sa fie pr"_ lucrat gi pregitit pentru comercialiiare. Toate acestea necesitd mai multe milioane de dolari pentru upuru_ turd, magini, ambalajq, cutii, comercializare gi pi.i.., salariile a milioane de bdrbafi gi femei. Vapoarele9i cdile ferate nu crescdin pdmAnt . si func_ fioneazi automat. Ele rdsp.rndcerintelor ci"ifirugiui pri,.. munca/_ingeniozitatea 9i capaiitatea organizatoriia a oamenilor ce au imaginafie,lredingi, entuziasm, hoti_ rAre,perseverenfd!Aiesti oamenir" rr*"r.6ir;hr;

PLANIFICAREAORGANIZATA

155

sunt motivafi de dorinla de a construi, de a furilfa, de tmplini 9i a aduce servicii utile, de a cAgtigaprofituri a acumula averi. $i cum aduc servicii fdrh de care vilizalia nu ar exista, ei au gansade a se intAlni cu i bogdlii. Ca si rimAn intr-un registru simplu gi inteligibil, voi uga faptul ci acegti capitaligti sunt aceiagioameni re care i-am auzit vorbind pe oratorii de ocazie. aceiagioameni la care radicalii, scandalagiii,poliii necinstili gi sindicalistii corupli se referd cu tivul de ,,acaparatoride interese" sau ,,cei de pe Street". Nu incerc sd alcifuiesc un dosar in favoarea sau voarea oricirui grup de oameni sau al oricirui siseconomic. Scopul acestei cirli - scopcdruia mi-am dedicattn regimemai mult dejumdtatede secoldin oinld - va fi t futuror celor ce doresc sd gtie: este cea mai filozofie prin care indivizii pot acumula averi orice cantitifi le doresc. Am analizat aici avantajele economice ale sistemului

italist in scopul dublu de a demonstra urmdtoarele: 1. Toti cei ce cautd bogdlii trebuie si recunoascd9i si se adapteze sistemului care controleazd modalitdfile de a aborda avereafie ea mare sau mici. 2. Existd un revers al medaliei, reprezentat de opusul demonstraliei ficute de politicieni 9i demagogi care pun h umbrd deliberat subiectele pe care Ie aduc in disculie referindu-se Ia capitalul orgatizat, ca 9i cum ar fi vorba de ceva otrivitor. r Aceastaeste o lari capitalisti. Ea a progresatprin utilizarea capitalului, gi noi, cei care ne revendicdm dreptul de a impdrS binecuvintarea libertdtii 9i a ocazillor, noi, cei careincercdm si acumulim averi aici, gtim

rl

iii ir l I

"

756

DE LA IDEE LA BANI

foarte bine cd nu puiem avea la dispozilie nici bogdtii, nici sanse dach acestebeneficii nu ne-au fost garantatt, prin capital organizat. Nu existi decAt o singurd metodd pe care puterrr conta in acumularea si definerea de bogdtii in morl legal, gi anume oferta unui serviciu util. N-a fost creal pe lume nici un sistem prin care oamenii sE poati acumula bogdtii pe cale legald prin simpla forfi a numerelor, sau fdrd a oferi in schimb, intr-o formd sau alta. o valoare echivalentd.

Bogifia e pretutindeni peste tot

ocazii se gesesc

America oferi toatd libertatea si toate ocaziile de a acumula bogdtiile de care are nevoie orice om cinstit. CAnd cineva pleacd la vAndtoare, igi alege mai intAi terenul in care vAnatul este abundent. Va trebui sd urmati aceeagireguld cAnd pomili tr cdutarea bogdfiilor. Dacd vreli sd oblinegi averi, nu treceli cu vederea posibilitdlile oferite de o lari in care cetdlenii sunt atQt de bogafi, fircAt femeile cheltuiesc milioane de dolari pe an pentru ruj, fard gi alte cosmetice. Dacd sunteli in cdutarea banilor, concentrati-vd asupra unei ldri care cheltuiegte milioane de dolari pe an pe figdri. Nu vd grdbifi prea tare sd plecali dintr-o lard ai cdrei locuitori vor cheltui de bund voie, chiar cu entuziasm, milioane de dolari pe fotbal, baseball gi lupteie pe bani. Retineli de asemenea cd aceasta nu este decAi poarta de intrare ce ne permite accesul spre sursele acumuldrii averilor. N-au fost mentionate prea multe obiecte de lux sau pufin necesare. Dar nu uitati ci afacerea prod ucerii, transportdrii si comer cializdrii acestor c6torva

PLANIFICAREA ORGANIZATA

157

furi oferd slujbe in mod regulat unor milioane 9i lor oane d.ePersoane care primesc pentru se-rviciile asa Ite milioine de dolari pe lund 9i ii cheltuiesc

pr doresc,pe obiectede lux sau absolutnecesare' spatelg ageslui sSnimf [tetinegi in speciai cd in {3 fi aflatdo abundenld poate rfuri 9i serviiii personale ocazliide a acumula bogdfii' Aici ne vine in ajutor

tea noastrd americand. Nu vd opregte nlmlc 91

reni de la depunereaunui anume efort necesarPena duce la bun sfArqitanumite activitdfi' Dacd cineva i un talent superior, instrucfie, experienfi' el acumula bogdlii in cantitdli mari' Cei mai pultl i Ie acumuleazd in cantitili mici' Oricine i9i cAgtigaexistenla in schimbul unei cantitdfi prede lucru. ,'Deci- iatd solufia! Ocaziile favorabile vi ies mereu in cale' Venili in :tr,alegeli ceeace dorifi, elaborafi-vhun^plan,puneliJ pru.ti.e, 9i urmirifi-l cu persev*:1* Stt::i:l_t:l: american se va ocupa de restul' Vi puteli bazape torul fapt: capitaiismul american asigurd fiecirei gansad.ei oferi un serviciu util gi de a acumula valoareaserviciuiui' ;d!ii proporlional cu dar nu ,Sitt"tt rrt" nu neagd nimf,nui acest drept, cd pentru ite 9i nu poate promite ceva Pe nimic, aul insug1 este controlat in mod irevocabil de iea economiei, care nu recunoagte 9i nici nu tolereazd td vreme luatul fird a da nimic in schimb"

' Nota editorului: Recitifi cu atenfie acest final de capitol' degi diliiie din iurul nostru sunt departe de tabloul qt"*"til -q: importante . Tocmai din aceastd cauzd, aceste date sunt 9i mai 'u nol.

158

DE LA IDEE LA BANI

De refinut Patru principii dinamice vi conduc la formarea unui grup de ,,Minfi Superioare" caremiregte enorrn puterea dumneavoastri de a obfine bani.

sul 7 cdtreimbogdfire HotirArea

Vi putefi alege oamenii caresi vi inspire, si imparti puterea minlii lor cu dumneavoastri, si reflecte gi si vi amplifice propria credinti. .Exploataficeleunsprezecesecreteale unui conducitor de succes9i celezecemotive pentru careesueazi posibilii directori; depigili orice influenfi negativi cu care vi intAlnifi; folosifi cele sasedomenii noi pentru care se necesiti conducitori 9i cele cinci modalitifi de a obfine o slujbi buni in orice domeniu pe careil dorifi. Redactafiun dosa1,un curriculum vitae care si ilustreze planul pe care l-afi definitivat gi vi se vor deschide ugi, gefii vi vor invita si acceptafislujbe importante 9i bine plitite. Prosperitateaamericani se clidegte pe un tip de capital nu prea diferit, in principiu, de capitalul nelimitat pe careil purtafi in suflete. Succesulnu trebuieexplicat. Egeculnu are alibiuri.

Iiza a peste25 de mii de persoanecareau e;uat vhluit faptul ci in fruntea listei ce cuprinde cele carze principale ale egeculuise afl5 lipsa deciziei. rea, opusul deciziei, este un dugman obignuit oricine trebuie sd-1invingS. Veli avea ocazia de a vd testa capacitateade a ajunge izli rapide gi precise atunci cAnd terminati de citit carte, si veti fi gata sd puneli in acliune principe care le descrie. liza a cdtorva sute de oameni care au acumulat de mai bine de un milion de dolari evidentiazd c6. oricare dintre ei are obiceiul de a formula ii cu promptitudine gi de a le schimba lent, dacd 9i le schimbd. Cei care nu reugesc si actrmuleze fdrd nici o exceplie, au obiceiul de a lua decizii 'care

tncet,dacdle iau vreodatd, sit;i schimbddeciziile gi des.

Suntefi martorii cristalizdrii plrerii in hotlqi acfionafi conform acelei hotdr6ri. Ve{i lege cum Ei c6nd sI vE schirnba[i hotlr6rea un beneficiu qi un profit superior.

760

DE LA IDEELA:BANI

Una dintre cele mai extraordinare calitefi ale lui Henry Ford era obiceiulde a lua hotirAri pru"iru rapid, 9i de a le schimba incet. Aceastd calitate era atAi de accentuatd,incAt i-a creat reputalia de incipdfAnat. Ea i-a oferit domnului Ford poiibilitatea de a continua sd fabrice vestitul sdu Modei T (ceamai urAtd magin6 din lume), atunci cAnd toti consilierii 9i cumpdritorii maginii il impiorau sd-l schimbe. Poate cd domnul Ford a intArziat prea mult in efec_ tuarea schimbdrii, dar reversur mediriei este cd fermitatea hotdrarii sale i-a adus o avere uriagd inainte ca el sd,fie neaoifsd schimbe modelul. Nu incape i:rdoiali cd obiceiul domnului Ford de a-gi menfine fe.m decizia a luat dimensiunile incdpdfAnirii, dar aceastdinsugire este de preferat incetinerii in luarea unei hotdrari si rapiditefii in a o schimba. Pirerea -

un bun ieftin

Majoritatea oamenilor care nu reugescsi strAngd destui bani pentru a-gi satisfacepropriile exigen;esuit, in general, ugor de influenlat de pdierea altora. Ei lasd in seama ziarelor gi vecinilor barfitori sarcina de a gdndi tr locul lor. Pdrerile sunt cele mai ieftine bunuri depe pimAnt. Fiecareare o mulfime de pdreri gi e gata sd le comunice oricui e dispus sd le accepte.Dacd Jun_ teli influenfat de pireri cAnd formulati hoterAri, nu vefi reugi ir:rnici o irtreprindere, cu atdt mai pufin ir:rpre_ facereadorinlei dumneavoastri in bani. Daci vefi fi influenlat de pirerile altora, nu veti avea dorinfe proprii. Preluifi-vd propria judecati cAnd incepeli si puneli ^in practicd principiile descrise aici,ajunghndIa p)opriiie decizii gi urmafi-le. Nu credefi in nimeni, cu excepfia

HOTARAREA

161

lui grupului dumneavoastrd ,,Min!i Superi, gi fili foarte sigur, atunci cdnd vi alegeli grupul, nu-i alegeli decAtpe aceiacaresunt ir:rspiritul scoPui dumneavoastrdgi se potrivesccu el. Prietenii apropiali 9i rudele, deginu au i:r intenlie si facd,,il handicapeazi adeseori pe cel cXruia ii oferd ile" 1or,9iuneori prin ridicolul la careil supun pe I om, degi ei nu vor altceva decAt sd stArneascd

l. Mii de oameni suferd de complexe de inferioritoati viafa, pentru cd vreo persoandbinevoitoare, negtiutoare, le distruge increderea de sine prin sau ridiculizdri. Aveli un creier gi o minte proprii. Folosifile 9i ajuni la hotXrArileproprii. Daci aveli nevoie de fapte 9i alii de la alfii care si vd ajute sd vd formulali

tdrAri, cum se va intdmpla probabil in multe ocazii, unafi-le discret,fdri sXvd dezviluili scopul. Esteo caracteristicia celor carenu au decAto spoiald cunogtinle sd irrcercesi lase impresia cd gtiu mai . Astfel de oameni vorbesc,in general,prea mult gi ti prea pulin. Lisali-vi ochii deschigi 9i urechile tupate- 9i gura trchisd, dacdvrefi sd deprindefi obi iul hothrArilor prompte. Cei ce vorbesc prea mult fac pufin. Daci vorbili mai mult decAt ascultagi,nu doar vi vefi priva de multe ocazlide a acumula crrnogfolositoare,ci vd veli dezvdlui planurile 9i scopurile carevor fi incAntafisd vd irnfrAngedin invidie. ' Relineli 9i c6, de fiecaredatd cAndvorbili in prezenfa ttnei persoanecare are numeroasecunogtinfe,{ oferili exactiot ceeace qtiti;I, mai ales,ceeace nu gtifi! inlelepreali se vddegte de obicei prin modestieqi tdcere.

Retineti cd fiecare asociat Pe care vi-l alegefi este,

rasemenea dumneavoastrd, ir ciutarea prilejului de a face bani. Dacd vd dezviluifi toate planurile v-ar putea

162

DE LA IDEE LA BANI

surprinde sd aflali cd altcineva a implinit scopul dumneavoastri, punAnd in aplicareinaintea dumneavoastrd planurile de careali vorbit fdrd precaufie. Una din primele decizii pe caretrebuie si le formulali trebuie sd fie: finefi-vd gura firchisi 9i ochii gi urechile deschise. Ca sd nu uitali si urmali acestsfat,vi va fi de ajutor o copie a urmdtoarei lozinci scrisecu litere de-o gchioapi 9i pe care o veli pune undeva Ia vedere:,,Numi!i ceea ce vreli si facefi, dar mai intAi ardta!i-I." Aceast5 zicald este echivalentd cu: ,,Conteazd cel mai mult ce facefi,nu ce spuneti." HotirAri

ce fac istoria

Valoarea deciziilor depinde de curajul necesitat de punerea lor in practicd.Marile decizii care au stat la baza civilizaliei au fost atinse prin asumarea unor riscuri uriagecareimplicau adeseorigi moartea. HotdrArealui Lincoln de a promulga vestita sa Proclamafie de Emancipare,care i-a eliberat pe negrii din . America, a fost luatd cu deplina inlelegere a faptului ci acestdocument il va costamii de prieteni 9i de suporteri politici. Decizia lui Socrate de a bea cupa cu otravd mai degrabd decAtsd faci un compromis in propria-i credinti a fost o dovadi de curaj.A oferit umanitilii 1 000de ani de progres 9i a dat celor ce nu se ndscuserdincd libertateagAndului 9i a cuvAntului Decizia generalului Robert G. Lee de a se separa dr. uniune gi a sprijini cauzelesudistea dovedit curaj, cdci gtia foartebine ci va trebui sd-gidea viata in schimb,ca mul;i alfii, desigur.

HOTARAREA

incident in Boston Dar cea mai insemnatd hotirAre din toate timpurile cetdteanul american a fost luatd in Philadelphia, 4 iulie 1776, cdnd cincizeci gi gasede oameni au semt un document despre care gtiau prea bine ci fie va libertate tuturor americanilof, fie va conduce Ia rareatuturor celorcincizecipi pasel

Ali auzit de acestvestit document,dar poatenu ali inut din el importanta leclie despre implinire Perso-

ld care este redatd atAt de evident. Ne amintim cu tolii de data acestei decizii insemte, d.ar Pulini dintre noi irfeleg de ce curaj a fost ,ie pentru asumarea acelei decizii' Ne amintim de ia noastr5 aga cum a fost ea predati fir gcoald;

m minte date gi numele luptdtorilor; relinem denuiie Valley Forge 9i Yorktown ca 9i pe George ington 9i pe lordul Cornwallis' Dar gtim puline nume, date 9i acestor rrurr spatele clLEDLvr din bPdtcrs reale (lur reale lortele ree Iorlele 'i. $tim 9i mai pulin despre puterea supremd care garantat libertatea cu mult tnainte ca armatelelui shingtonsdajungdla Yorktown. EstJo purd tragedie faptul ci toli cronicarii istoriei omis cu desivArgireorice referinld la aceastdputere

Icanicd ce a dat nagtere gi libertate nafiunii, menite sd bazele standardelor independenlei tuturor nea-

ilor Pdmdntului. Cred cd este o tragedie pentru cd L9i putere trebuie folositd de orice individ care s5-i ofere 9u9t" difi.,rltdfile viefii si obligd viala

:!ul pe careil cere. SX recapituldm pe scurt evenimentelecare au dat ptere acestei puteri. Povestea incepe cu un incident boston, pe 5 martie 7770. Soldatii britanici patrulau

strdzi ameninfAndu-i pe cetdteni prin simpla lor

r64

DE LA IDEELA BANI

prezenfe. Colonigtilor nu le convenea ca oameni inarmali si se infiltreze printre ei. Au inceput sd-gi exprimc deschis dezaprobarea, aruncAnd pietre, dar gi cuvintt' grele soldagilor ce mdrgdluiau, pAnd cAnd ofi;erul comandalt a ordonat: ,,Pregdtifibaionetele... Foc!" incepuse lupta. Mulfi au fost ucigi sau riniti. Incidenful a st6rnit asemenea resentimente, ircAt Adunarea Regionald (compusd din colonigti de seami) a convocat o gedinld, in scopul de a trece Ia acliune imediatd. Doi dintre membrii acelei Adundri erau ]ohn Hancock 9i Samuel Adams. Ei gi-au ridicat vocile cu curaj 9i au declarat ci trebuie sd se treaci la acfiune 9i si se expulzeze toli soldatii englezi din Boston. Relineti acest lucru - o hotdrAre, in minlile a doui persoane/ ar trebui sd fie intitulati inceputul libertdtii de care se bucurX Statele Unite azi. Refineti si ci hotXrArea acestor doi oameni a necesitat credin!f, gi curaj, pentru cd presupunea pericol. hrainte de convocarea Adundrii, Samuel Adams a fost insdrcinat sd intre fi:r legXturd cu guvematorul provinciei, Hutchinson, 9i sd ceari retragerea trupeior britanice. Cererea a fost satisfdcutd, trupele s-au retras din Boston, dar incidentul nu s-a incheiat aici. Diduse nastere unei situalii menite sd schimbe cursul civilizatiei.

HOTARAREA

165

colonii ar putea fi de ajutor in oblinerea coordondrii rrturilor, afat de necesari pentru atingerea solufiilor problemele lor. La doi ani dupd ciocnirea cu soidalii Boston (martie 1772), Adams a suPus aceastd pro-

re Adunirii sub forma moliunii ca un Comitet de td sd fie stabilit intre colonii, cu coresponprecigiin fiecarecolonie ,,in scopul cooperirii priei sprebundstareacoloniilor din America Britanic6"' Era i:rceputul organizdrii unei puteri uriage menite ne oferet.ttuto.libertate. Grupul ,,Minfi Superioare" deja organizat.El era constituit din Adams, Lee

Hancock.

A fost organizat gi Comitetui de Corespondenld' tdtenii coloniilor atacau in mod dezorganizat sol:ii britanici, prin incidente asemindtoare cu revolta la Boston, dir nu s-a oblinut nimic bun. Doleanlele

personale nu au fost i:rdeplinite pAni la grupul inli Superioare".Nici un grup de indivizi nu-9i mai e inimile, minfile, sufletele 9i trupurile intr-o iratie bine definitd in scopul de a-9i rezolva definidificuttilile cu britanicii pAnd ce 9i-au unit forlele ams,Hancocksi Lee. lntre timp, britanicii n-au stat degeaba.Si ei isi forLuun grup propriu de ,,Min!i Superioare",bucurAn-se de a.runtulul material 9i al unei forle militare izate.

Minfi ce incep si lucreze impreuni Richard Henry Lee a devenit un personaj iesemnat in toatd aceastd poveste, cdci coresponda adeseori cu Samuel Adams, ei impirtdgindu-9i deschiS temerile si speranlele privitoare la bundstarea oamenilor din provinciile lor. Pornind de la acest obicei, Adams a conceput ideea ci un schimb reciproc de scrisori intre cele

hotirAre spontani schimbl cursul istoriei Coroana l-a numit pe Gage in locul lui Hutchinson functia de guvernator al statului Massachusetts' ul dintre primele acte ale noului guvernator a fost sd iti un mesager sd-l aducd pe Samuel Adams, ce treia convins prin fricd sd nu mai fie in opozitie'

)

166

DE LA IDEE LA BANI

Vom inlelege cel mai bine esenfa a ceeace s-a intAnrplat citind conversafia dintre colonelul Fenton (mesagerul trimis de Gage) gi Adams. Colonelul Fenton: ,,Am fost autorizat de guvernatorul Gage sd vd asigur, domnule Adams, cd guvernatorul a fost imputernicit sd vi ofere beneficii ce vd vor satisface [incercare de a-l cAstiga pe Adams promi_ tAndu-i mitd] cu condilia sd vd luafi angajamentul cd nu vd veli mai opune la mdsurile pe care Ie ia guvernul. Guvernatorul vd sfdfuiegte, domnule, si nu mui prorrncafi disconfort Majestifii sale. Comportamentui dumneavoastrd vd expune sancliunilor impuse in Actul lui Henric al VIII-lea, prin care o persoand poate fi trimisd spre judecati in Anglia, pentru tridare, sau ascundert, de informafii in scopuri de trddare, dupX cum va decide guvernatorul provinciei. Dar firegte, schimbAndu-vd comportamentul politic, nu doar ci vefi primi avantaje personale irsemnate, dar vd veti impdca 9i ctr Regele." Samuel Adams avea de ales intre doud decizii. putea sd renunle la opozifie 9i sd primeascd mite personale, sau putea sd continue 9i si se supund la riscul de a fi spAnzurat! Era clar cd sosise vremea cAnd Adams era obligat si ia o decizie spontan, fapt ce l-ar fi putut costa viafa. Adams i-a cerut colonelului Fenton cuvAntul de onoarc pentru a se asigura cd mesajul siu avea si ajungi nede_ format la urechile guvernatorului. Rdspunsul lui Adams a fost: ,,ii putefi sp(ne guvernatorului Gage ci m-am impdcat cu Regele Regilor din ceruri de multi vreme. Nici un hrgument de ordin per_ sonal nu mi va facg sd abandonez cauzadreaptd a ldrii. Si transmitefi-i guvernatorului Gage un sfat pe care i-l

HOTARAREA

767

uel Adams: sd nu mai insulte sentimentele unui adus Ia limitd."

CAnd guvematorul Gage a primit rispunsul caustic lui Adams, a fost cuprins de mAnie 9i a emis urmifrea proclamafie:,,in numele Majestdlii Sale,proclam aceastacd ofer gi promit iertarea absoluti tuturor ce vor depune armele, gi se vor intoarce la inda-

lor de supugi pagnici, cu excepfia lui Samuel si a lui John Hancock, ale cdror jigniri adusenu it un alt tratament decAt acela al pedepsei cuvenite."

Acelagilucru ar putea fi reformulat in argoul zilei de Adams gi Hancock erau ,,in pom"! Ameninlarea guvernator mAnios i-a obligat pe cei doi si ia o decizie,la fel de periculoasd. Ei s-au grdbit sd cono i:rtAlnire secretd a celor mai fideli discipoli ai

Dupd ce in sali s-a fdcut linigte, Adams a incuiat a pus cheiain buzunar gi i-a informat pe toli cei de ci era absoiut necesarsi se convoaceun congresal istilor, 9i cd nimeni nu trebuia si pdrdseasci ircdpAni nu se ajungea la o hotXrAre in ceea ce pricohgresul.

S-a iscat mare agitalie, Unii au cAntdrit posibilele !e ale unei asemenea aborddri radicaie. Allii ir:rdoit serios de inlelepciunea unei decizii atAt de ntare care sfida Coroana. In acea camerd erau doi

imuni la frici, orbi Ia posibilitatea eqecului: si Adams. Influenla exercitati de ei i-a ficut

ceilal;i.sdfie de acord cu faptul cd,prin Comitetul de !d, se putea aranja o i:rtdlnire a Primulut Continental convocati:r Philadelphia, pe 5 sep-

1774. 'Refinegi aceastd datd. Este mai importantd decAt lulie 1776. Dacd nu s-ar fi luat hotdrArea de a intruni

168

DE LA IDEE LA BANI

un Congres Continental, nu s-ar fi semnat Declaratia dt' Independenld. inaintea primei intruniri a noului Congres, un all conduchtor, dar dintr-un alt colt de tarf,, se chinuia str publice o ,,Privire de ansamblu asupra Drepturilor Americii sub ocupalie britanic5". El se nurnea Thomas Jefferson, si venea din provincia Virginia, iar legdtura lui cu Lordul Dunmore (reprezentantul Coroanei irr Virginia) era la fel de strAnsdca 9i cea dintre Hancock si Adams, pe de o parte, gi guvernatorul ior. La putind vreme dupd ce i s-a publicat vestita lucrare, Jefferson a aflat cd este acuzat de inaltd trddare la adresa guvernului Majesthtii Sale. Starnit de amenintare, unul dintre colegii lui Jefferson, Patrick Henry, 9i-a spus pdrerea cu fermitate, incheindu-si comentariile ctr o concluzie ce va rimAne de-a pururi clasici: Dacd astn este trddare, profitd cht poli de ea. Astfel de oameni, degi lipsiti de putere, de autoritate, de forld militard., de resurse financiare, au luat serios in consideralie destinui coloniiior, i:rcepAnd crr inaugurarea Primului Congres Continental 9i continuAnd la anumite intervale vreme de doi ani - pAni pe 7 iunie 1776, cdnd Richard Henry Lee a luat cuvAntuI, s-a adresat Prezidiului si a uluit Adunarea prin aceastd motiune: ,,Domnilor, depun moliune in sensul cd acestt' Colonii Unite sunt, 9i sunt indreptdlite sd fie, statt, libere si independente, ele ffebuind sd fie absolvitc de orice subordonare fatd de Coroana Britanicd. in acelagi sens, orice legdturi politicd intre ele si statu I Marea Britanie este si trebuie si fie complet abolitd."

HOTARAREA

s Jefferson citegte cu glas tare Uluitoarea motiune a lui Lee a fost discutati cu insuire, gi atAt de indelung, incAt el a i:rceput sd-gipiardd iarea. ln cele din urmd, dupb zile i:rhegi de dezbaa luat din nou cuvAntul, 9i a declarat cu o voce clard hotdrAtd: ,,Domnule Presedinte, dezbatem acest subiect zile intregi. Nu avem altd cale de urmat. Atunci, de ce

i intArziem, domnule? De ce nu ne hotXrAm?Sd staaceastX zi ca data de nagtere a Republicii Ame. Ldsafi-o si infloreasce, nu sd fie devastatd 9i cuce-

reinstaurafi domnia pdcii 9i a legii." inainte de votul efectiv ai acesteimofiuni, Lee a fost t inapoi in Virginia din cauza unei grave boli in ilie, dar, inainte sd plece, 9i-a incredinlat cauza in

rile prietenului sdu, Thomas ]efferson, care a Prosd lupte pAnd cAnd va fi adoptat un curs favorabil evenimentelor. La Pu,ure vreme, PregedinteleConui (Hancock) l-a numit pe Jefferson preqedinte al itetului ce avea si redacteze o Declaralie de Inde-

Comitetul a lucrat indelung 9i suslinut asuPradocutului ce avea sd itsemne, dacd era acceptat de Con-

faptul cd fiecare semnataral lui i9i semna propria re la moarte dacd lupta absolut siguri ce sd aibd ioc intre colonii gi Marea Britanie se solda infrdngerea coloniilor. Documentul a fost redactat si la 28 iunie proiectul

inal a fost citit in fala Congresului. A fost discutat, ificat gi pregdtit zile intregi. La 4 iulie 1776, mas Tefferson a luat cuvAntul in fala Adundrii 9i a tit cu voce siguri cea mai insemnatd decizie ce a fost

td pusd pe hArtie:

170

DE LA IDEE LA BANI

,,CAnd,de-a lungul istoriei, devine necesarca un popor sd rupd legiturile politice carel_aulegat de un altul, 9i s5-9iasume,asemeneafuturor puterilor de pe PdmSnt,un statut separat si egal la care ii dau dreptul legile naturii si Dumnezeu, el trebuie si decla cauzelecare il obligd si se separe,ir virfutea unui respectdecentfaf6 de dreptul de a gti al omenirii...,, De ir:rdati ce Jeffersona incheiat, documentuI a fost votat, acceptat gi semnat de cei 56 de oameni, fiecare punAndu-giin joc viafa prin luarea hotdrArii de a semna. Prin aceastdhotirAre, a luat nastereo natiune meniti si garantezemereu omenirii privilegiul de a lua hotdrAri. Analizaf, evenimentelecare au condus la Declarafia de Independenfi, gi nu vd furdoili de faptul cd aceasti nafiune, ce define acum o pozilie de incontestabil res_ pect gi influenld printre celelaltepopoare ale lumii, s_a ndscut dintr-o decizie zdmislitd de un grup de ,,Minfi Superioare" constAnddin 56 de oameni. ne;ine;l faptul cd aceastdhotdrArea asigurat succesularmatelor lui cdci spiritul acelei hotdrAri a insuflefit pe ].Vashington, fiecaresoldatde pe cAmpulde bXtaie,si i_aoferit o forti interioari care refuzl sd recunoascdexistenla insdgi a egecului. Remarcalide asemenea(gi veli fi cAgtigati)ci puterea care a oferit libertatea acestei naliuni este, in esentd. aceeagicu ceacare trebuie folositi de fiecare dintre noi in adoptarea hotdrdrilor. Aceastd..putere are la bazd principiile cuprinse ftr aceastdcarte-Nu vd va fi greu sd aflati in povesteaDeclaralieide Independenldce-iputin saseastfel de principii: dorinfd,hotdrhre,credinfd,prrrror_ rentd,grupul ,,Minfilor Superioare,,,planificareorganizatd. 9i

HOTARAREA

terea unei minli hotirite Aceasti filozofie va fi impregnatd cu sugestia ce ul, sprijinit de o dorinli puternicd, are tendinla de se transforma in echivalentul sdu fizic. Se poqte gdsi aceastdpovestegi in povesteaorganizirii Corporai de Otet a StatelorUnite o descriereperfectda metoi prin care gAndui implinegte aceasti transformare lnara.

ln cdutareasecretului acesteimetode, nu vh agteptali o minune, cici nu o veli gdsi' Nu veli gdsi decAtlegile ale naturii. Aceste legi stau Ia dispozilia fiecdrei carearecredinla gi curajul sd le foloseasci.Ele servi la eliberareaunui popor sau la acumulareade tii. bei ce iau decizii rapide gi ferme gtiu ce vor 9i i:r I 9i oblin. Conducdtorii din fiecare domeniu de

iiuga i".t decizii prompte 9i sigure. Acesta estemotivul esenlial pentru care sunt conducdtori. Lumea tinde sI

lase loc celui ale cdrui vorbe gi fapte aratd cd gtie irncotro

eeindreapti. Indecizia esteo deprindere care se capitd, de obicei, tn copilirie. Deprindera se instaureazdferm pe mhsurd ce.opilrrl treceprin gimnaziu 9i liceu, chiar 9i prin facultate, fird sd urmhreascdun scop anume' Deprinderea indeciziei il irsole9te pe tAndr in profesiape caregi-oalege- dac[, de fapt, igi alegevreo profesie. in general, adolescentul ce termini gcoalacautd oriceslujbdse gdseste.$i acceptdprima ofertd,cdcieste victima deprinderii indeciziei. g8 la suti din salarialii de azidelin slujba actualdpentru ci le lipsegtehotirArea de a-gi planifica un post anume 9i stiinfa.de a-9i alegeun gef.

L72

DE LA IDEE LA BANI

E nevoie de curaj, uneori de foarte mare curaj ca sd formulafi o hotdrAre precisd. Cei 56 de semnatari ai Declaralieide IndependenfXgi-au pus viafa in pericol semnAndaceldocument.Cel ce se hotdrigte cu precizie ce slujbi caut6 gi oblign viala si-i plXteascdpretul pe care il cere nu-gi pune i:r pericol via,ta, formulAnd aceastX hotdrAre,ci libertateaeconomici. Independenfa financiard, averile, o slujbd respectabil5gi pozitiile profesionale inalte nu sunt la indemAna celui ce uiti sau refuzd sd spere, si planifice gi si ceard acestelucruri. Cel ce rAvnegtela bogdlie in acelagifel in careSamuel Adams a rdvnit la libertatea coloniilor o va obtine cu siguranfi.

De refinut Indecizia este o cauzi principali a esecului. Fiecare are o pirete, dar, in cele din urmi, pdterea dumneaooastrd oa pune tn migcarc lumea. O hotirire la care s-a ajuns in Philadelphia in 7775 este un model pentru puterea gi increderea dumneavoastri. O minte hotirAti capiti putere extraordinari. Indecizia igi are adesea ridicinile in tinerefe; cum si o evitali 9i cum si-i ajutafi pe alfii si o evite. Analizati evenimentele care au zdmislit decizii importante gi vi veti formula un ghid al actiunii hotirAte gi eficiente in orice domeniu al existenfei, pentru tot restul viefii dumneavoastri. O_mare dorinti de a obtine libertatea vi garanteazi libertatea, o mare dorinfi de a vi imbogiti vi oferi bogifie. Orice om puternic este guaernat de propria-i putere.

Pasul 8 citre irnbogifire Perseverenta

Perseverenfaeste un factor esenlial ir preschimdorinlei in echivalentul ei binesc. Labaza Perse'enfei std puterea voinfei. Cand sunt imbinate cum trebuie, puterea voinlei 9i inta formeazd un cuplu invuhirerabil.Cei ce cAgtigi sunt adeseorirenumili ca avAnd mult sAngerece i fiind, uneori, nemilogi. Sunt adeseaneinfele9i' Ceea defin esteputerea voinfei, pe careo imbinX cu Perserenld gi o Pun la rddicina dorinlelor 1or, spre a Ie nta cd i9i vor atinge scoPurile. Majoritatea oamenilor sunt gata si renunle la leluri scopuri gi sd se dea bdtugi la primul semn de impotrivire sau de ghinion. Pulini continud, in ciuda impohivirilot, pAni i9i ating scoPul. Poate ci nu este nimic eroic ir cuvAntul ,,Persevelente", dar aceastdcalitateare,pentru caracter,rolul pe il are cdrbunele Pentru o!el. Acumularea de bogdlii implicd, adeseori, aplicarea

celor 1"3factori ai acesteifilozofii' Aceste prinii trebuiesEfie infelese9i aplicatecu Perseverenlide tre toli cei care strAng bani.

(

174

DE LA IDEE LA BANI

Ve[i recunoagte qi veti da la o parte anumite dovezi de slebiciune ce stau in calea scopurilor urmdrite de dumneavoastrd. Perseverenfa se transformE intr-o putere garantatd ce creqte gi se cere a fi respectatE.

Dorinfele slabe aduc rezultate slabe Dacd parcurgeli aceastdcarte in intenfia de a aplica informafia pe care o ofer5, va trebui sd trecefi primul test al perseverenfeidumneavoastri cAndveli urma cei gasepagi descrigiin capitolul al doilea.Daci nu sunteli una dintre cele doud persoane care, dintr-un grup de 100de oameni,gi-astabilit dejaun scopprecisde urmat gi un plan precis de pus in practicd, putefi citi aceste instrucliuni gi apoi si revenili la rutina dumneavoastri zilnicd fdrd a le transforma niciodatd in fapte. Lipsa perseverenleiesteuna dintre cauzeleesenliale ale egecului. In plus, experienla a mii de persoane a demonstrat cd lipsa perseverenlei este o sldbiciune ?ntAlniti la majoritatea oamenilor. Ugurinla cu care ne putem debarasade ea nu depinde decktde intensitatea dorinlei. Punctul de pornire in orice realtzareestedorinfa. Nrr uitafi acest lucru nici o clip5. Dorinfele slabe aduc rezultate slabe, i:r acelagifel in care un foc mic di cdlduri pu!in5. Dacd descoperili cd vi lipsegteperseverenfa, aceasti sldbiciune poate fi eliminati fdcAnd un foc mai putemic labaza dorin!6lor dumneavoastrd. Terminali cartea,apoi revenili la capitolele despre Dorinld gi punefi imediatin practicdinstrucfiunileprivitoarela cei gasepagi.Interesulcu carerespectaliaceste.

175

PERSEVERENTA

uni va demonstra clar mdsura in care dorili

sd strAngeli bani. Dacd descoperili cd sunindiferent(d), puteti fi sigur(i) cd nu ali descoperit . ,,congtiinla binilor" pe care trebuie sd o posedali

Lintede a fi si6ur(d) cd veli strAnge o avere' Averea este atrasd cdtre oamenii care s-au pregitit a deveni adevirate forle gravitalionale ale bani, in acelagi fel in care aPa este atrasd inspre ocean' Dacd descoperili ce.nu sunteli Prea Perseverenfi,

rcentrali-vdisnp.u instrucliunilor incluse in capitodespre,,Putere't,inconjurafi-vdde un gruP de ,,Mingi reribare", 9i, prin eforturile concertateale membrigrupului, cuftivali-vd Perseverenfa.Veli gisi 9i alte i r.iil.ttti pentru a vd cultiva perseverenla in capile despre autosugestie 9i subconptient' Respectali rtrucgiunile regdsite in aceste capitole pAn6 cAnd tura deprinderii dumneavoastri va furniza subconrentuluib imagine bine definitd a obiectului pe careil vnifi. De atunii incolo, nu vi va mai incomoda lipsa perseverenld. Subcongtientul dumneavoastri

lucreazi

fdrd ince-

, fie cd sunteli tteaz, fie cd dormili.

a,,congtiinfei banului" Efortul spasmodic sau ocazional de a aplica aceste uli nu rre rru servi ia nimic. Pentru a obline rezultate, uie sd aplicali toate regulile pAnd cAnd aplicarea lor ine o deprindere in dumneavoastrd. Nu existd nici altd modalitate de a vd cultiva indispensabila,,congtia banilor".

Siricia se indreaptd citre cel ce gAndesteir-rspiritul in acelagifel in care mintea celui care s-a antrenat atragd,banii, ii atrage servindu-sede aceleagilegi'

176

DE LA IDEE LA BANI

Congtiinla siriciei va invada cu ugurinli o minte in care congtiinfa banilor nu igi gdsegtelocul. Congtiinfa sdrdcieise nagtefirX ca noi sI fimconptienNi cd aplicdm deprinderile ce ii sunt favorabile. Constiinta banilor trebuie sedite i::rcei carenu se nasc cu ea ir sAnge. Receptalisensul deplin al afirmaliilor din paragraful precedent gi veli infelege importanla perseverenlei in acumularea unei averi. Firi perseverenfA,veti fi invingi inci inainte de a incepe. Cu sprijinul perseverenfei,veli cAgtiga. Dacd ali avut vreodatd un cogmar, veli infelege valoareaperseverenfei.Zace,tiin pat, pe jum5tate treaz, avdnd sentimentul cd sunteli pe cale sd vi indbugifi. Nu sunteli ir stare si vd i:rtoarcefi sau sd vd migca,tivreun mugchi.Cu un efort perseverentde voinfd, veli reugiin cele din urmd sd vd migcali degetele unei mAini. MigcAndu-vi continuu degetelecdpdtafi treptat control asupramugchilor unui bra!, pAndil puteli ridica. Apoi, in acelagi fel, vd recipdtali controlul asupra celuilalt bra;. in fine, vd simlifi mugchii de la un picior, apoi dc la celXlalt.Apoi - printr-un suprem efort de voinli vd recdpdtali controlul deplin asupra sistemului muscular gi ,,vd dezmeticifT" din cogmar. Tiucul a fost sd aclionali pas cu pas.

HOTARAREA

1,77

,, Dacd facefi o selecfie atenti a grupului dumneavoastri de,,Minfi Superioare",veliafla i::rel cel pulin o persoani care vd va ajuta sd vd cultivali perseverenfa. Unii au strAns mari averi de nevoie. Au dobAndit deprindereade a fi perseverenlipentru ci au fost atAt de condilionali de imprejuriri, incAtau trebuitsddeaind perseaerenli. t' Cei care s-au deprins cu perseverenla,se pare cd u asigurat impotriva egecului.Indiferent de cAteori t i:rfrAnti, nimeresc,in celedin urmd, tot pe primele . Uneori se pare ci existd un ghid din umbrd a rui datorie estesd-i supund pe oameni la tot felul de ienfe descurajante,pentru a-i incerca. Cei care se idicd dupd ce au fost doborAli gi nu se dau bdtuli iar lumea intreagi aclamX:,,Bravo!$tiam cd vei i!" Ghidul din umbri nu permite nimdnui si se de mari impiiniri flrd s5 treacdde testul perser!ei. Cei carenu sunt i:r staresd-l dea,nu obgincalivul de trecere. Cei ce il dau, sunt rf,splitifi din plin pentru perse!a lor. Ei primesc, drept compensafie,implinirea pului pe care il urm5.resc.$i asta nu e tot! Primesc a mult mai insemnat decAtcompensaliamateriald invali ci ,,oriceegecpoarti in el sdmAnlaunei implii compensatoare"

Aveli un ghid din umbri

frAngerea-

Este,poate, util sd vd dezmeticili din inerlia dumneavoastrdmentald la fel, migcdndu-vdi:rc,etla inceput, apoi mdrind vlteza pAni si recipdtali controlul depiin asupra voinlei dumneavoastrd.Perseveragi, indiferent de cAt de incet vefi fi nevoit sd vd migcafi la irceput. Succesulvine prin perseveren!5.

Existi gi excepliide Ia reguld;cAlivaoamenigtiudin

o condilie temporari

[i cAt valoreazd perseverenfa. Ei sunt cei care

au acceptati-nfrAngereadecAtca pe un fapt trecitor. sunt cei ale cdror dorinle sunt aplicatecu atAtaperfurcAtinfrAngerea se preschimbi in victorie. oi, cei care ne asumdm rolul de observatori in viafi, ii

178

DE LA IDEE LA BANI

vedem pe cei atAt de numerogi care cad invingi, gi nu se mai ridicd niciodati. ii vedem pe pulinii oameni care considerd pedeapsainfrAngerii ca un imperatiacdtreun efortgimai susfinuf.Acegtia,din fericire,nu invafd niciodatd sd accepteegeculin viafi. Dar ceeace nu vedem, ceeace multi dintre noi nici nu bdnuim cd exist5, este puterea tdcutS,dar irezistibild carevine in sprijinui celor care luptd in continuare, in ciuda descurajirii. Dacd pomenim mdcar aceasti putere, ii spunem perseverenli gi nimic mai mult. Ceeace gtim cu siguranfd, este cd acela care nu este perseverent nu este capabil si obfind un succesdeplin in nici o profesie. In timp ce scriu acesterAnduri, imi ridic privirea de pe pagind 9i vdd in fafa mea,Ia micd distanfi, marele 9i misteriosul Broadway,,,Cimitirul speranfelor ucise", 9i ,,Rampade lansarea ocaziilor". Oameni din toate colgurile lumii vin pe BroadwayciutAnd faimd, avere,putere, iubire, sau orice alti formd de succespe careo cunoagte omul. Dar rareori se hotXrdgtecineva sd facdun pas trainte, cineva din lunga procesiunede aspiranfi, iar lumea afl5 ci altcineva a pus stbpAnire pe Broadway. Dar Broadway-ul se lasd cucerit atAt de ugor. El recunoagte talentul gi geniul, di bani in schimb, dar doar dupd ce acelacarea ajuns pAndla el refuzd sd mai plece. Atunci gtim ci a gdsit secretul cuceririi Broadway-ului. Secretul se ieagd indiscutabil de un singur cuvAnt: perseaerenfa! Secretulestei:r lupta lui Fannie Hurst, a cdrei perseverenld a cucerit Marea Cale Albd. Ea a ajuns in New York in L9L5ca sd transforme scrisul in bogXfii. Transformarea nu a sosit rapid, dar a.sosit. Patru ani de zile, domnigoara Hurst a invifat d'espre ,,Trotuarele New York-ului" din experienlala prima mAni. $i-a petrecut zilele trudind gi nopfile sperAnd.Spunea:,,Preabine,

HOTARAREA

179

Broadway, ii poli i:rfrAnge pe mulli, dar nu gi pe mine. Te voi obliga eu sd renunfi." Un ziarist (de la TheSaturdayEueningPost)i-a trimis treizeci 9i gasede rispunsuri negative, inainte ca ea sd spargd gheafa 9i sd-9ipublice prima povestire. Scriitorul mediocru, mediocrititile din alte domenii, ar fi renunlat la slujbd la primul rdspuns negativ. Ea a b[tut strdzilepatru ani de zile, cdci era hotdrdtdsd cAgtige. Apoi a fost rdsplititd. Vraja se risipise, Ghidul din umbrd o verificasepe Fanny gi ea trecusetestul. Din acel moment, au irceput si vind ziarigtii Ia uga ei. Banii au venit atAt de repede, incAt abia a avut timp si-i numere. Apoi au descoperit-o oamenii din industria cinematograficd, iar banii n-au mai venit in cantit5li mici, ci i:r alte valori. Pe scurt, regtrsiliaici o demonstralie practictra implinirilor de c4reestecapabildperseverenfa.FannieHurst nu este excepfia de la regultr. Ori de cAteori se imbogdlegtecineva,puteli fi siguri ci a cdpf,tatmai intAi perseverenld.Broadway oferd ceva oricdrui cergetor,dar pretinde perseverenll de la cei care urmXresc mize importante. . Kate Smith va spune ,pmin" cAnd va citi acesterAnduri. CAntaseani de zile fdrX a fi plititd sau rXsplititd, fdri si aibd vreun microfon in fafd. Broadway i-a spus: ,,Vino sd-!i incerci puterile, dacd te furcumefi."S-afircumetat, pAnd intr-o buni zi cAnd Broadway-ul s-a siturat gi i-a spus: ,,Ei, ce rost mai are? Nu iei fur seamd infrAngerea,agacd.spune drept cAtceri gi du-te sd muncegtipe bune." DomnigoaraSmith a spus cdt cere.$i nu era pufin.

180

DE LA IDEE LA BANI

Oricine poate invifa si fie perseverent Perseverenlaesteo starede spirit, deci poate fi cultivati. Asemenea tuturor stdrilor de spirit, perseverenla are labazd,cauzebine stabilite, printre care afldm: 1,.Un scopbineprecizaf:Si gtiti ceeace vreli esteprimul, gi poate cel mai insemnat pas in calea dezvoltdrii perseverenfei.O motivalie puternici vd va forfa sd depigili orice obstacol. 2. Dorinfa: Este mult mai simplu sd devenili 9i se rimAneli perseverentatunci cAndurmdrili scopul pe care iI doriti. tn sine:incredereain capacitateadum3.Increderea neavoastrXproprie de a duce Ia indeplinire un plan vd incurajeazdsI implinifi acel plan cu perseverenfd.(Incredereain sine poate fi cultivatd cu ajutorul principiului inclus in capitolul despre autosugestie.) 4. Planuri laboriosalcdtuite:Planurile organizate, fie ele slabe gi practic imposibil de pus in practici, incurajeaz5perseverenla. 5. Cunogtinletrainice:Dacd gtifi, din experienld sau prin observafie,cd planurile dumneavoastrdsunt solide, veti fi mai perseverent;cAndmai degrabd ghicili decAtgtili, vi veli ucide perseverenfa. lngelegereagi cooperareaarmonioasd 6. Cooperarea: cu ceilalgitinde sd cultive perseverenfa. 7. Putereaaoinlei: Deprinderea de a vd concentra gAndurile asupra elaboririi unor planuri ce au un lel final bine stabilit tinde sd cultive perseverenla. Perseverenlaeste rezultatul direct al B. Deprinderea: deprinderii. Mintea absoarbesi devine parte integrantd din experienlelezilnice cu carese hrdnegte.

HOTARAREA

181

Frica, cei mai redutabil dugman, poate fi vindecati eficient prin repetiliaimpusda actelorde curajToli cei ce au fost in serviciu activ pe front gtiu exactacestlucru. ) LJn ,,Inventar al perseverenfei" din opt puncte inainte sd pdrdsimdisculia consacratdperseverenlei facefi un inventar al propriei persoane9i decidefi, dacd e cazul,ce amdnuntvi lipsegtepentru a posedaaceasti calitateesenliali. Analizafi-vd curajos,punct cu punct, gi vedefi cAfi dintre cei opt factori ai perseverenleivi lipsesc.Analiza vf, poateconducela descoperiricarevd vor oferi un nou tip de increderede sine. Veli descoperi aici adeviralii dugmani care stau i:r calea unui succes insemnat. Vefi descoperi nu doar ci 9i ,,simptomele"caresemnaleazilipsa perseverenfei, acesale in cauzeleprofund inrXdicinate subcongtient tei slibiciuni. Studiafi lista cu atenlie 9i privifi-vd drept in fati dacd dorili cu adevirat si gtifi cine sunteli 9i ce sunteli in stare sd facefi. Acesteasunt slibiciunile care trebuie infrAnte de citre toli cei care se imbogifesc: 1. Incapacitateade a recunoa9te9i a defini exact ce ne dorim. 2. AmAnarea motivati sau nemotivati (de obicei i:rsofitd de o suiti impresionanti de alibiuri 9i scuze). 3. Lipsa de interesin dobAndireacunogtinlelorspecializate. 4. NehotdrArea,obiceiulde a ,,ralaocazia"de fiecare datd, in loc si privim lucrurile in fatd (invocAnd iar alibiuri).

L82

DE LA IDEE LA BAN]

5. Obiceiul de a ne sprijini pe alibiuri in loc sd elabordm planuri concrete pentru rezolvarea problemelor. 5. Satisfactiade sine. Pentru aceasti afecfiune, nu prea existi leac,iar cei caresuferi de pe urma ei nu au speranfe. 7. Indiferen fa, de obicei ogtinditd in promptitudinea cu carese fac compromisuri de fiecaredatd in loc sd ne confruntdm cu adversitdfile si sd le eradicim. 8. Obiceiul de a-i condamna pe ceilal.tipentru propriile gregeli 9i de a acceptacircumstanfelenefavorabile ca fiind inevitabile. 9. O dorinld slabddatoratdunei neglijentealegeria motivaliilor care provoacd acfiunea. 1,0.Disponibilitatea,'chiargrqba de a abandona la primul semn de infrAngere (bazate pe una sau mai multe dintrg cele gasefrici esenfiale). 1,1.Lipsa planurilor organizate puse pe hArtie, unde . pot fi analizate. 12.Obiceiul de a neglija acfiunea pebazaideilor, sau de a prinde ocaziaatunci cAnd ea se prezintd. 13.A dori in loc de a vrea. 14.Deprinderea de a ne mullumi cu sdrdciain loc sh lintim Ia bogdfii, lipsa totald a ambigiei de a fi, a face,a aaea. L5.Oblinerea de profit de pe urma tuturor scurtdturilor cdtre bogdfie, tentativa de a lua fird a oferi un echivalent corect (de obicei reflectat in manierade a paria,in speranfaunui,,fun mare").

HOTARAREA

183

1,6.Frica de a nu fi criticat, de a nu eguair elaborarea de planuri 9i in punerea lor in practici din cauza a ceeace gAndegte,face sau sPunelumea. Acest dugman std in capul listei pentru cd siligluiegte, in general, in subcongtient, unde prezenfa lui estd insesizabild.(Vedefi cele $aseFrici Esenliale intr-un capitoi ulterior.) Oricine gtie si critice Sd examinim unele dintre simptomelefricii de a nu fi criticat. Majoritateaoamenilor se lasl influenfali intr-o asemeneamdsurl de rude, prieteni gi publicul larg, fircAtnu pot trli de frica de a nu fi criticafi. Enorm de mulli oameni se in9altr in cdsdtorie, agteaptdsd se tArguiasc[9i trec prin viafd nefericili 9i nenorocifi,pentru cd se tem sd nu fie criticali dacdli se corecteazdgregelile.(Oricine estevictima acesteiforme de fricd cunoagteenormul rdu pe careil facedistrugAndu-gi ambilia gi dorinla de a se implini.) Milioane de oamenineglijeazi o educafiesuplimentard dupi absolvireastudiilor, pentru cil sc tem de criticd. Nenumdrali bdrbali gi fernei, atAt tineri cAt gi bdtrAni,igi lasdrudele sd le striceviala in numele datoriei pentru ci se tem sd nu fie criticafi. (Datorianu cere oamenilorsi sesupunh distrugerii ambiliilor pcrsonale 9i si renunlela dreptul lor de a-gitrii viala agacum trebuie.) Oamenii rehnd si rigte in afaceri,pentru cd se tem de critica ce ar putea urma daci egueazd.Frica lor de cazuriestemai puternicddecktdorinln criticdin asernenea desucces.

r84

DE LA IDEE LA BANI

Prea mulli refuzd sd-9i stabileascd scopuri de atins sau chiar neglljeazd si-9i aleagX o carierd pentru cd sc tem de critica rudel,or 9i a prietenilor, care pot spune: ,,Nu finti aga de sus, oamenii vor crede ci egti nebun." CAnd Andrew Carnegie mi-a sugerat sd-mi dedic doudzeci de ani organizdrii unei filozofii a implinirii individuale, primul meu impuls a fost frica de ce ar putea spune lumea. Aceastd sugestie mi-a fixat urr obiectiv mult mai mare decAt m-a9 fi putut gAndi vreodati. De furdati, mintea mea a inceput sd formuleze alibiuri 9i scuze, toate regdsite in frica inndscuti de criticS. Ceva dinlduntrul meu spunea: ,,Nu vei reugi - e prea mult gi ili va lua prea mult timp - ce vor spune rudele? Cum vh veli cdgtiga existenfa? Nimeni n-a mai pus vreodatd bazele unei filozofii a succesului, ce drept ai si crezi ci tu po!i? $i in definitiv, cine egti tu, care vrei si lintegti atAt de sus? Nu uita ci te tragi de jos - ce gtii tu despre filozofie? Lumea va crede cd ai innebunit (si aga a gi fost). De ce n-a ficut nimeni inaintea ta acest lucru?" Acestea, 9i multe altele au fost i:rtrebirile care m-au asaltat 9i mi-au cerut un rispuns. Era ca 9i cum lumea intreagd gi-ar fi concentrat atenfia asupra mea in scopul de a md face sd md simt prea neinsemnat pentru a putea duce la capdt sugestia domnului Carnegie. Atunci am avut ocazia perfecti de a-mi ucide ambitia inainte si ajungd sd md domine. Mai tArziu in via!5, dupd ce am analizat mii de oameni, am descoperit ci majoritatea ideilor sunt iatente 9i trebuie aduse la viati printr-o infuzie de planuri hotdrAte gi acliuni imediate. O idee trebuie ingrijitd de la nagtere. Cu fiecare minut pt' care il supraviefuie9te, ganseleei de viatd sunt mai mari. Frica de a nu fi criticafi stdlabaza distrugerii majoritdtii ideilor care nu ajung infaza de plan sau acfiune.

HOTARAREA

185

Ei au obfinut succese prin Propriile lor eforturi Mull[ cred ci succesulmaterial esterezultatul ,,9anselor" favorabile. Existi un element ce fundamenteaz1 aceasti credinfd, dar cei ce depind in intregime de noroc sunt aproape intotdeauna dezamigili pentru cd trec cu vedereaun alt factor important care trebuie si existeinainte ca oricine sd poatdfi sigur de succes.Este ingredienful care face ca orice ,,ocazie"favorabild sd poate fi fructificatd. ' in timpul Depresiunii Economice,W. C. Fields, actorul, gi-a pierdut toli banii 9i s-a vdzrtt fdrd surse de venit, fdrd slujbd,iar modalitatealui de cAgtig(vodevilul) nu mai exista.in plus, avea peste gaizecide ani, vArstdde la caremulli ne considere,,betrani".Eta atdt de dornic si revini pe scend,incAt s-a oferit sd lucreze pe gratis intr-un t o.t domet iu (filmele). in plus fafe {e ielelalte necazuriPe carele avea,a cdzut9i s-a lovit la gAt.Pentru mulli acestaar fi fost momentul in carear fi renuntat.Dar Fields era Perseverent.$tia c5, dacd persevera/ avea sd se intAlneasci cu ,,gansele" mai devreme sau mai tdrziu, gi a profitat de ele, dar nu la lntAmplare. Marie Dresslers-a trezit la pdmAnt, fdrd bani, firi slujbd,aproapede gaizecide ani. $i ea a pornit ir:rciutariea,,ocazL7Ior" , gi le-a gisit. Perseverenlaei i-a adus un triumf exceplional in viafd, la multi vreme dupi ce oamenii i9i pierd ambitia de a ajunge sus' Eddie Cantor si-a pierdut banii la uriaga cidere de bursd din 1929,dar avea incd perseverenli 9i curaj. Acestea,plus doi ochi ageri, i-au furnizat^9ansade a cAgtiga 10000 de dolari pe siptdmAnd! Intr-adevdr, dacdexistdperseverenfi,oricinese poatedescurcabine fdr5 multe alte calitdti.

1.86

DE LA IDEELA BANI

Singura ,,gdrrs|" pe care i9i permite cineva si se -bazeze esteo gansdpe caregi-o creeazdcu propria mdnd. de ganse provin din aplicarea perseverenfei. *raf"l Punctul de pornire esteun scopbine preiizat. Nu doreau decAt si fie impreuni

(

Tidia odatd un bdrbat care era regele unui mare impe_riu.Totugi,in sufletul lui, el nu erirege, ci un soli_ jar. Ca Prin! de Wales,i9i cdutase sofie vieme de mai bine de patruzeci de ani;prinfese din ioatd Europa i_au stat la picioare. Trdiaizolat, gi cAnd a fost insciunat ca regele Edward al VIII{ea, s-a izbit doar de un pustiu interior, greu de in;eles pentru supugii sdi ce_lprlgr.riu, CAt despreWallis Simpson... De doui ori, cand n_a reugit sd-gi afle iubirea, a avut curajul sd caute tn con_ tinuare.Jelul ei principal era sd iubeascd.Ce e cel mai important pe lume? Dumnezeu i-a spus iubire legi fdcute de oameni, criticX, amdriciune sau econo_ mie, nu cisdtorie din rafiuni politice, ci iubire. CAnd vi gAnditi la Wallii Simpson, gAndigi_vdla . cineva care gtia ce vrea, 9i a zguduii un iriperiu intreg ca sdl obgina. Femeile .ure se plAng cd aceastaeste o lume a bdrbatilor, cd femeile .r., uu !u.,r" egale si cAg_ tige, igi datoreazx o analizd atenti a acesteifemei neobignuite care, la o vArstd pe care multe femei o consi_ deri ,,inaintatd", a cAstigatinima celui mai curtat bur_ lac din lume. CAt despre legele Edward... A pldtit el un pre! prea mare pentru iubirea singureifemei pe care:odo.uu? Nu putem face decAt presup.rr,"ii. Dar putem dis_ tinge hotdrArea,putem vedea cd hotdrhreacostd. iar prelul cerut a fost plitit pe fatd.

HOTARAREA

Imperiul Britanic a intemeiat o noui ordine monli, Ducele de Windsor 9i solia lui s-au impicat in celedin urmtr cu familia regald.Povestealor de iubire, de perseverenfd,povesteaprefului cerut 9i a dragostei lor triumfdtoare pare sd aparfini unor vremuri apuse. Dar ar trebui sd refinem modul tr care acegti doi eameni au urmdrit cea mai mare comoard din lume 9i cum au pretins-o. Cercetafi-i pe primii o sutd de oameni pe care ii htalnifi, intrebafi-i ce igi dorescmai mult fir viafd, iar 98 dintre ei nu vor gti si vd spuni. Dacd insistali si vi dea un rdspuns, unii vor sPune ,,siguranfd", mulgi vor - ,,giorie 9i spune ,,bani"; pulini - ,,fericire", ahTid putere", alfii vor mai spune ,,recunoagteresociald", ,,[fr trai ugor", ,,capacitatede a cAnta,a dansa sau a scrie", dar nimeni nu va fi capabil sd defineascdaceqtitermeni sau sXdea celemai mici detalii despreun plan prin care sunt capabili si-gi implineasc5acestedorinle exprimate vag. Bogdfiile nu vin cAnd sunt doar dorite. Ele nu rdspund decAtla planuri bine definite, intdrite de dorinle puternice, printr-o Perseverenli constantd.

Patrupagi catrePerseverenti Existi patru pagi simpli care formeazd deprinderea perseverenfei. Ei nu cer prea multd inteligenfd, nici prea multi educafie, ci doar pulin timp 9i efort. Se cer urmdtorii pagi: 1. Un scopbine stabilit suslinut de dorinla arzdtoare . de a il atinge. 2. Un plan definit, urmdrit fird intrerupere.

188

HOTARAREA

DE LA IDEE LA BAN]

3. O minte reticentX la orice influenld negativd gi descurajantd,inclusiv Ia sugestiile negative ale rudelor, prietenilor 9i cunogtinfelor. 4. O colaborareprieteneascdcu ltna sau mai multe persoanecare vd vor ajuta si vd urmali atAt planul, cAt9i scopul. Cei patru pagi de mai sus sunt esenlialipentru succesulin orice domeniu al existenfei.Scopulprincipal al celor L3 principii aIe fllozofiei este de a vd da posibilitateade a transformaacegtipagi intr-o deprindere. Acegtiasunt pagii prin care vd puteli controladest! nul economic. Sunt pagii carevX dau libertategi independenlagAndului. Sunt pagii care vd aduc bogifii, fie ele in cantitili mici sau mari. Sunt pagii carevh aduc putere,glorie gi recunoagtere din partea tuturor. Sunt cei patru pagi care vd garanteazd,,acaziite" favorabile. Sunt pagii caretransformXvisele in realitili fizice. Sunt pagii care vX ajutd si vd stdpAnili frica, descurajarea,indiferenla. Existd o rdsplatdextraordinardpentru toli cei care invald si faci acegtipatru pa9i. Esteprivilegiul de a vd scrie propriul cec gi de a obliga viala si vd pldteascd prelul pe careil cerefi. Puteli fi ajutafi de Intelige.pla Infinii;? Ce puteremisticdoferdoamenilorperseverenlicapacitateade a stdpAnidificultdtile?Oareprin perseverentd

189

formd de activitate stabiiegte in mintea omului vreo oferd acces la,forle irituaia, mentala sau chimicd' ce cu cel care e? Se aliazdlnteligenfa Infinitd Ot"""*."f

a pierdui bdtilia' cu toatdlumea -ce .

ffi;;^;iJ,rpa

imPotrivd? stAndu-i , -'-n.utiu" intrebdri care ml-au ii multe aitele sunt He11 mfi"rUa"t"t spiritul urmirind Persoane.Pr3cul au inlllat un imperru F;;1, ;"r" au pornit de la zero 9i

industrialde proporfiiuriaee:" Plll" ilt:'^"t*:1::" ThomasA' Edison' la sa in afaraperseverenlei'sau O::-":tj,t:1:treiluni.deecoald' ;;if"1io-a" " pertransformat a lume 9i iiventatorilor din i *;;;; V"*"i" f*r-o magindvorbitoare'li i",9::t:.1 luam daci nu :il: rt, i"*i"a incandescenti' ;jlrail;

;i;#;;tt;

l"' ;*;;,

in111!:*i:' ."r"i"rt"vreocincizeci $3, anaiizaatatpe dl Edison' d'ea-i

btr"ri"gi"i o: u"'vreme na,';i il ii. f ora,ui-d". :l]lt ::J"''j" 1"t': in vorbesc aeadar de aproape'

fiHiJil'"-i^tiJr"

la.ei altd de cauzi cAnd siun ta ttt't am ghs-it departe ""n"iri"fa rcalitate decit perseverengl,care sugera de exceplionale' t"tt" pti".ipaii a unor impliniri d9ip1e profeli' fiioRealizAnd ,r., ,tt'Jlt' imparliai ' zofi, oameni minune, 9i conducitorii religio?t^? :1"-:i: cd perse'-id;;;; inevitabil atragi spre concluzia un scopbine definit sunt ,v€r€otd,un efort concentrat9i surselemaiore ale imPlinirii'. ciudati 9i lu , Luali seama, F:""stea comparafi-l 'p'"'"tu*pl"f viata' fascinanti a lui tvtot'amea;anatizali-i ,cu oameni a",.,..u, ain epocamoderna a industriei 9i comun o trdsiturd excepii"""i"f"., 9i nu uitali c6 au in fional[: Perseverenlal si studiali forla ciuDacd vi intereseazdintr-adevdr acliune Perseverenlei' cititi datd care a oferit putere de in splcial cea scrisb de ,I Ui"g."fie a lui^tvtonu*"a'

190

DE LA IDEE LA BANI

Essad Bey. Un succint rezumat al cdrfii, redactat de Thomas Sugrue in ziarul HeraldTribune,vi oferd o idee despresatisfacliilecelor carevor aveatimp si citeascXpe larg povesteaunuia dintre cele mai uimitoare intrupdri ale puterii perseverenleide-a lungul intregii civilizafii. ULTIMUL MAREPROFET Redactat de Thomas Sugrue

/ '/

.

Mohamed era profet, dar el n-a facut niciodatd nici o minune. Nu era un mistic; nu avea gcoal5o gi-a inceput cariera de misionar abia la patruzeci de ani. Cdnd a anuntat ca este Trimisul Domnului, care aduce cuvdhtul adevdratei religii, a fost ridiculizat gi etichetat ca nebun. Copiii l-au cdlcat in picioare, femeile au aruncat cu murddrii in el. A fost surghiunit din oragul sdu natal, Mecca, iar discipolilor sdi le-au fost confiscate bunurile lumegti gi au fost trimigi in desert, sel urmeze. Dupd zece ani de predici, nu avea nimic altceva decAt surghiunul, sdrdcia gi ridicolul. Totugi, dupA mai pulin de inca zece ani, conducea Arabia gi punea bazele unei noi religii ce avea sd invadeze Dunarea 9i Pirineii inainte sA-i fie secatd forta cu care a fostinvestite de el, Forp avea trei surse: puterea iuvintelor, eficacitatea rugdciunilor gi inrudirea omuIui cu Dumnezeu. Cariera lui nu a avut niciodata sens. Mohamed a venit pe lume intr-o familie conductrtoare sardcita din Mecca. Din cauza faptului ca Mecca, aflat5 la intretdierea drumurilor lumii, cdminul pietrei magice numite Caaba, oragul important al come4ului gi centrul drumurilor.comerciale, era insalubru, copiii familiei au fost trimigi sd creasca in degert, ln gnja beduinilor. Astfel a ciescut Mohamed, dobdndind putere si sanatate din laptele nomazilor, al mamelor adoptive. A fost pAstor gi i-au fost incredin[ate spre conducere caravanele unei vaduve bogate. A calatorit in toate co\urile Orientului, a vorbit cu oameni de diverse credinle 9i a fost martorul declinului creqtinismului in secte retdcitoare. La 28 de ani, Khadija, veduva, il placea qi, p6nd Ia urme, i-a devenit so1ie.Tat5l ei s-ar fi opus unei astfel de c6sdtorii, a$a ce ea l-a imbatat qi I-a

HOTARAREA

t91

paterna'in urmatorii [inut aEapAnaqi-a dat binecuvdntarea comerciantbogat' unui viafa dus a ioi"pr"r""" ani, Mohamed deqertul' cutreiere sa inceput a respectatEi foarte ager' Apoi ia spus Coranului 9i al vers primul qi intr-o zi s-a intors cu ca spusese ii ardtase i se Ei ca arhanghelulGabriel kt "a;"i aveasr fie Trimisul Domnului' era cel mai aproape Cor*nrrl, cuvAntulrevelat al Domnului' fusesepoet; nu avea Nu de miracolul din viala lui Mohamed' aqa' cum le'a Coran' din Jar,rl c,ruirrtelor.Totuqi, versurile mai bune erau credinciogilor' receptat gi le-a transmis el l-ar fi pe care profesionist poet decdt orice vers al oricarui arain ochii minune o fost a vreun trib' Aceasta pti"i t*" dar' important mai cel era p*ou ei, darul cuvintelor fifor. spunea ce toti era atotputernic' in plus' Coranul lumea lnueaga cd ""ti"f Dumnezeuo lui sunt egali in fala i"**ii ereziepoliAceastl lslamul' avease fie un siat democraticde a disMohamed lui dorin{a ticd, in aceeaqimasura ca 9i exilul' adus i-au Caabei curtea 360 de idoli din o"!t era o ""t aceasta iar Mecca' Ia delert adus triburile din Ido'iii "u din Mecca' cei ;" come4. Aqa cr oamenii de afaceri ;;; parte' I-au drept capitaligti, dinEe care 9i el facea ",rnor"uti p" Mohu*"d' Atunci el s-a retras in de$ert $i a condamnat cerut sa conducSlumea' o flac6r6 se se inalle Islamul' in deEerts-a nascut e ft*p* ce lupta democraticd armatd o ,ru avea sa se stingd "-" o tresdrire' Mohamed unita 9i se pregateasa moara fara nici

l eceruseevrei l orgi cre$ti ni] or sSisealdt ur eoc6cinupune cei care credeauintr-un bazeleunei noi religii' li "h"-*p" to{i singuracredint6' Daca o sub uneasca singur Dumnezeusa se invitalia' Islamul ar fi cucerit ui creqtiniii-ar fi acceptat ""rl;i l umea.D arnul .auascul tat . Nuauaccept at nicinouaar m at CAnd forlele prbfetului au intrat ; ";" a creat-o Mohamed' pe seama credintei sale' in lerusalim, nimeni n-a fost ucis mai tArziu' n-a fost CAndcruciatii au intrat in orag' cu secole femeie sau copil' Dar o"t", nici un musulman - barbat' - vatra invatacre$tinii au acceptato idee a musulmanilor turii. universitatea'

192

DE LA IDEE LA BANI

De relinut Perseverenfaschimbi caracterulomului in acelagifel in carecarbonul schimbi fierul sfirAmicios in olel de neinvins. Perseverenfavi ajuti si trezili in dumneavoastri un coeficient magic de congtiinfi a banului, iar subcongtientul dumneavoastri va acfiona mereu in directia obfinerii banilor de cari: avefi nevoie.

Pasul 9 citre imbogifire r,

Putereaminfilor superioare

t

Un inventar al perseverenfeidin opt puncte vi arati cum si punefi bazele perseverenfeiin sufletul dumneavoastri. Opt domenii de instruire speciali vi oferi finte exacteale perseverenleidumneavoastri. Oameni precum FannieHurst, Kate Smith, W. C. Fields ne dau leclii despre valoarea perseverenfei.Mohamed (gi alfii) ne arati cum schimbi perseverentacursul istoriei. Patru pagi simpli ne conduc spre deprinderea perseverenfei gi inliturl orice influenfi descuraianti care v-ar fi putut afectapAni acum Fili atenli Ia drumurile dure; pe acolo igi uoiesc cale cei duri.

1.,

Putereaesteesenfialdpentru succesulin acumulajea banilor. Planurile nu au vlagd gi folos fird suficientd putere ca s[ le punf, in practicd. Acest capitol va descriemetoda prin careputefi obline gi pune in practicd puterea. Puterea inseamn[ ,,cunogtinle organizate gi inteligent direcfionate". Puterea, in sensul folosit aici, se refer5 la efortul organizat necesarpentru transformarea dorinfei ir echivalentul sdu bdnesc.Efortul organizat este rezultatul coordonirii efortului a doi sau mai mulli oameni care lucreazdi:rtr-un scop bine definit gi lntr-un spirit de armonie. E nevoie de putere pentru acumularea banilor! Pqrtereaestenecesardpentru pistrarea banilor dupd ce ei au fost strAngi!

Un principiu economic gi unul fizic impreuni vi oferi o putere extraordinari. Puterea Minfilor Superioare vi ajuti si strAngefibani 9i si le permitefi si se inmulteasci.

194

DE LA IDEE LA BANI

Si clarificdm cum putem obline aceastdputere. Daci\ puterea irrseamni ,,cunogtinfe organizate", sd examinim surselecunogtintelor: l.lnteligenla Infinitd: aceasti sursd de cunostintt, poate fi ob;inuta in modul descrisintr-un alt capitol cu sprijinul imaginaliei creative. 2. Acumularea deexperienfd:Experienfa acumulatddc (sau cineva aceaparte a ei carea fost organizatd;i inregistrati) se poate regdsi in orice bibliotecl publicd bine dotate. O parte insemnatd din aceastdexperienfi este predatd in gcolile publicc gi facultd;i, unde a fost ordonatd 9i organizatd,. 3. Experimentulpi cercetarea: Din domeniul stiintei 9i practic din orice domeniu al viefii oamenii adund, clasifici gi organizeazdnoi f.aptezi de zi. Aceasta estesursacdtrecaretrebuie sd ne indreptim afunci cAnd cunogtinlelenu ne sunt puse li dispozitic prin ,,experienfaacumulatd". Si aici trebuie s2l folosim adeseoriimaginalia creativi. Se pot dobAndi cunogtinle din oricare dintre sursek'. de mai sus. EIe pot fi transformate fir putere prin structurarea lor in planuri bine definite gi prin punerea lor in practicd. Examinarea celor trei surse esenfiale de cunogtintc nu va intArzia si dezviluie dificultatea cu cares-ar confrunta orice individ care se bazeazd.exclusiv pe eforturile sale in asamblareacunogtinlelor 9i formularea lor in planuri bine definite ce pot fi puse in practicd. Daci\ planurile lui sunt cuprinzdtoare gi daci ele presupun () activitate extensivi, el trebuie, in general, sd-i convingl'l pe ceilalgisd cooperezecu el inainte sd le poatd injecta elementul indispensabilde putere.

PUTEREAMINTILOR SUPERIOARE

tul succesului t de Andrew Carnegie ,,Mintea Superioard"poate fi definitd drept: ,,coora cunogtinlelor gi efortului, intr-un spirit de intre doi sau mai mulli oameni care dorescsd un anume scop bine definit." Nimeni nu poate dobAndi o mare putere fdrd,a folosi intea Superioar|". intr-un capitol anterior s-au dat iuni pentru elaborareade planuri in scopul traii dorinfei in echivalentul siu bdnesc.Dacd apliacesteinstrucfiuni cu perseverenfd9i inteligenfi, gi selectafi atent membrii din grupul ,,Min!i Supeie", vd vefi fi indeplinit pe jumdtate obiectivul firasd incepeli si-l conturafi. Ca si putefi i:rfelege mai bine extraordinareleocazii a obline puterea, carevi devin disponibile printr-un atent selectatal ,,Minfilor Superioare",vom explica cele doud caracteristici ale principiului Minlii ioare, dintre care una este de naturi economicd,

cealaltd fizicd. Trdsdtura economici este evidenti. persoandcare se inconjoari de sfaturile gi coopepersonald a unui grup de oameni dispugi sd-i un sprijin sincerfirtr-un spirit de armonie perfectd, obline avantaje economice. Aceasti formd de concertati a stat Iabaza oricXrei mari averi. in care vefi inlelege acest mare adevir poate in clar si determinestatutul dumneavoastrdfinanciar. 'Fazafizicd a principiului Minfii Superioareestemult greu de inteles. Puteli deriva o sugestiesemnifica6 din urmdtoarea afirmafie: ,,Doui minti nu se aliazd iodatd fdri si zdmisleasci o a treia formi invizibild, ild, care poate fi comparati cu o a treia minte."

196

DE LA IDEE LA BANI

Mintea omului este o formX de'energie,o parte din ea fiind de naturi spirituald. Atunci cAnd mintile a doi oameni se imbind armonios, energia lor spirituali st, combind 9i formeazd faza ,,fizicd" a Minfii Superioare. Principiul Minlii Superioaresau,mai degrabd,latura lui economicd,mi-a fost adusi mai i.ntAiin atentie dc cdtreAndrew Carnegie,cu mai mult de cincizecide ani in urmd. Descoperireaacestuiprincipiu a fost hotir6toare pentru alegereadrumului meu fir viafd. Grupul ,,Min!i Superioare" al domnului Carnegie consta dintr-o echipXde aproape cincizecide oameni cu care s-a aliat in scopul precis de a fabrica 9i a comercializaofel.El a pus firtreagasa.averepe seamaputerii pe carea dobAndit-oprin grupul sXu,,Minti Superioare,,. Analizali dosarul fiecdrei persoanecare a strAnso avere importanti, gi al multora dintre cei ce au acumulat averi modeste,si veti descopericd 9i ei au folosit, fie consJlRt, f ie incongtient, principiul Minlii Superioare. Putefi folosi o cantitate mai mare de capacitate mentali decAt cea care vi aparfine Creierul uman se poate compara cu o baterie electrici. Se gtie prea bine ci mai multe baterii electrice furnizeazl mai multi energie decAtuna singurd. Segtie gi ci o singuri baterie produce energie in raport cu numirul 9i capacitateacelulelorpe carele conline. Creierul funcfioneazd cam la fel. Astfel se poate explica de ce unele creiere suht mai efiCiente decAt altele9i acestlucru ne conduceIa o afirmalie semnificativd - mai multe creierecoordonate(saulegate)printr-un spirit de armonie produc mai multd energie mentali

PUTEREAMINTILOR SUPERIOARE

baterii t unul singur, in acelagifel in caremai multe singurd decAt 'o rice prodir'c mai multd energie ca P-rTPrin aceastXmetafori devine evident faptul cretriul Minlii Superioare poseda secretul Putenl capabili. te de oamenii care se aiiazdcu alli oameni *11 Ur-"ura o altd afirmalie care ne va apropia 9i Minlii Jt J" ir:rlelegereafazei fizice a principiului

idrui creier din gruP' s-alansatin Estebine cunoscutfaptul cd Henry Ford pfaceri cu handicapui iereciei, al analfabetismului 9i

Seetieei.a,it' {tery{ut *:'".11911",T1' ignorangei. handica-

iomntl Ford a depdgitacestetrei i")".";"t, cinci de ani' el a puri $i, dup1 mai putin de douezeci 9i tdevelJ #u dintre cei mai bogali cetlleni americani' faptul verifiFaceli legdtura intre aceastdinformagie9i piogresele cele mai remarcabile ale domnului i", "a s-aimprietenit cu Ford au api*t din momentul i:r careel influenla Thomas A. Edison 9i veti incepe sd inlelegeli alteia' Faceli un pe care o poate exercitao minte asuPra luati in consideralie faptul ci cele pas t*"i mai departe, 9i din *"ti impliniii ale domnului Ford au inceput Firestone' momentul in care i-a cunoscut pe Harvey Burbank (fiecare dintre ei Johr, n,rrroughs 9i Luther veli avea dovezi oameni de mare capacitatementali) 9i aiianld favorain ff"t cd puteli obgittuputerea printr-o bild a minfilor. puterea Oamenii sebazeazdpenatura' deprinderile 9i armomentalSa celor cu carese asociazain intelegere9i

198

PUTEREAMINTILOR SUPERIOARE

DE LA IDEE LA BANI

nie. Prin asociereasa cu Edison, Burbank, Burroughs 9i Firestone,domnul Ford a addugatla propria lui capacitate intelectuali suma gi substanlainteligenfelor,experienfelor, cunogtinfelor gi forfelor spirituale ale acestor patru oameni. In plus, 9i-a insugit gi a folosit principiul Mintii Superioareprin metodeledescrisefir aceastdcarte. Acestprincipiuad std Ia dispozitie! L-am pomenit deja pe Mahatma Gandhi. Sd studiem metoda prin careel a dobAndit o putere uriagi. Ea poate fi explicitatd in cdteva cuvinte. El a ajuns la aceastdputere convingAndpestedoud sute de milioane de oameni s6-9icoordonezeefortul intelectual gifizicin spiritul armoniei gi cu un scopbine definit. pe scurt, Gandhi a inf[ptuit un miracol, cXci miracol se numegteperfoymanla de a convinge doud sute de milioanede oameDi- 9i nu a-i obliga - si cooperezeintr-un spirit de armonie. Dacd nu credeli cd acestaeste un miracol, incercafi sH convingeti doi oameni sd coopereze armonios pe o perioaddde timp. Oricine conduce o afaceregtie cAt de greu este si-gi convingl angajalii sd lucrezeimpreund i:rtr-un spirit ce . cu greu poate fi numit armonios. Lista surselor esenfialeprin carepoate fi atinsi puterea este, asa cum ali vdzut, guvernati de Inteligenla Infinitd. Atunci cAnd doi sau mai mulgi oameni igi coordoneazd eforturile armonios 9i lucreaz5 urmdrind un obiectiv precis, ei se claseazd,,prln aceastdalianfi, in pozilia de a absorbi putere direct din acel uriag rezervor universal de Inteligenli Infiniti. Aceastaeste cea mai insemnatdsursd de putere. Este surse pe care se bazeaz\ orice geniu 9i orice mare conducdlor (fie el constientde acestfapt sau nu). Celelaltedoui surseesentialede unde se pot obline cunostinlelenecesarepentru acumularea.puterii sunt

199

i de nddejde decAtcele cinci simluri ale omului' Pe rfuri nu ne putem baza intotdeauna. ln capitolele urmdtoare, vefi afla o descriere adec--

td a metodelor prin care Inteligenla Infinitd poate fi td in mod direct.

Acesta nu este un curs de religie. Nici un principiu amental descrisin carte nu trebuie interpretat ca rntionAnd sd influenfeze direct sau indirect deprinile religioaseale oamenilor. Aceastdcarte a fost desati exch,rsivinstruirii cititorilor pentru a preschimba pul precis al dorinfei de bani in echivalentul sdu Cititi, gAndili gi medita;i pe mdsuri ce citili. Vi seva ,eh inlurAnd scopul ei esenfial,9i il veli vedea in ivd. Vedeli acum insemnXtateacapitoleior indi ale.

aveti nevoie de un plan pentru sirecie Banii vin greu 9i vi scapdugor printre degete.Ei treie ,,curta!i7gi cdgtigafiprin metode similare cu cele de un indrdgostit hotdrAt ce vrea sd-9i cucealeasa inimii. $i oricAt de intAmplitoare ar fi, terea folosite in ,,clurtarea"banilor nu este esenlial ritd de cea folositd in curtarea unei fete. Acea putere,

este folositd in scopul ob;inerii banilor, trebuie inatd cu credintd si cu dorintd. Si cu perseverenfd'

ie aplicatbprintr-un plan, iar acestplan trebuie s in acfiune. Atunci cAnd banii vin in cantit5li cunoscute sub le de ,,fluvii de bani", ei se indreaptd citre cei ce

li strAngla fel de ugor cum apa curgecdtrepoaleleunui deal. Existi un rAu infinit, dar invizibil, de putere care ine un fluviu, cu exceplia faptului cd o jumdtate

200

DE LA IDEE LA BANI

curge intr-o direcfie, purtAnd pe tofi cei careobginceva, cdtre bogilie - iar cealalti jumdtate curge in direclit opusd, purtAndu-i pe cei nefericili (gi care nu se pot debarasade ghinion) citre mizerie 9i nefericire. Oricine a strAnso avereinsemnatda recunoscutexistenfa acestui rAu al vielii. El are La bazd,procesul dc gAndire al oamenilor. Emofiile pozitive de gdndire zimislescpartearAului carepoartd oameniicdtreavere. Emoliile hegative formeazdjumdtatea careii duce cdtre sdricie. Acestprincipiu conline un gAnd de importanfd capitald pentru cel careparcurgeaceastdcartein scopul de a strAngeavere. Daci sunteli prizonier in curentul ce vd poartd spre strrdcie,acest Iucru vd poate servi drept vAsld ce vi poate propulsa in cealplti parte a curentului. Aceastd carte nu vi poate fi !e folos decAt prin aplicare 9i folosire efectivd.Doar citind 9i exprimAndu-vdpireri pebaza acesteilecturi nu veli obline nici un beneficiu. Sdrdcia9i bognfia isi schimbd rareori locurile. CAnd averea ia locul sdriciei, schimbareaeste produsi ade-, seade planuri bine conceputegi atent puse in practicd. Nu e nevoie si vi faceli planuri pentru slrdcie. Sdrdcia nu are nevoie de ajutor, cdci este indrizneali gi fdri scrupule. Bogdtiile sunt timide. Ele trebuie si fie ,,seduse". Nota Bene Cea mai mare contribufie a lui Andrew Carnegie la succesulin afaceri si personal':- Mintea Superioari vi sti la dispozifie, si o folosili asa cum dorifi. Este calea principali de a utiliza cunostinle organizate 9i

PUTEREAMINTILOR SUPERIOARE

201

ce va suPrabine direcfionate ca o cale citre puterea vielui cAttimP vefi trii' CAnd doui Mintea omului este o formf, de energie' ele for,i" *"i multe minfi coopereazi armonios' o adaugi se care la m""re o mare ,,bancil" de Lnergie' o cu tt"i" formi invizibiti care poate fi comparati "Minte SuPerioari. vi organizaJica E necesarsi vi alcituifi planuri 9i si siraci' nu J"X imbogififi. E foarte ugor si rtrmAneli aveginevoil de un plan pentru strrtrcie' a minfilor sunt Trei sursemajore de putere concertattr Ele stau la discrefia celor carq gtiu S"i" ;;ealute. il gtifi gi dumium se le foloseascl - lucru pe care neavoastri. cu care Feiicirea decurgedoar din folosirea lucrutilor egti tnzestrat.

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

Pasul L0 citre imbogifire Misterul transferului energiei sexuale

Altfel spus,cuvAnful,,transfer,,inseamndaici,,schim_ . barea sau transformeireaunui element sau a unei forme de energiein alta. Emolia sexualdreprezintdo starede spirit. _Din cauza ignorinlei in c\a ce privegte acest subiect,stareade spirit creatduriu uro.iutd in general cu latura fizicd a existenfei, iar datoriti influ-entelor nefavorabilela caremajoritateaoamenilor au fost supugi in dobAndireacunostinfelor despre sex, faptele eien_ lialmente fizice sunt tratatecu multe prejudicnli.

Vefi infelege cum orice om igi orienteazd marile rezervede energiesexualdin direcfia aspiraliei citre prosperitate.Vefi deveni congtient de modalitatea prin care femeile ii ajuti pe birbafi si capetesucces,gi vefi infelege cum sd profitafi din plin de acestade.: vdr vechi de cAnd lumea. . Emotia sexuald este motivatd de cel pulin trei poten_ tialitdti constructive. Acestea sunt:

203

1. PerPetuareasPeciei' 2. Menlinerea stirii de sdnitate (ca agent terapeutic' nu are egal). 3. Schimbareamediocritdlii in geniaiitate' Transferul energiei sexuale este simpl" 9t 19o.t qe insearind redirecfionareaspiritului.de,Ia de altd "*pfi.ut.'El ga;tJ"ti ce au in vedere latura fizicdla gAnduri naturd. dorinld Dorinla sexuald este cea mai puternicd devine mai urrrar,a.CAnd este guvernat de ea, omul mare putere imaginatig mai curaJos,dobAnde9teo mai careii fusecreativi a voinfei, p"rr"rr"r.rl!d 9i capacitate sexual r"ta- fa"d atunci stiaine' borinla contactului omul i9i lst" uiat de puternicd 9i de provocatoare'incAt poate .rso, iir.u viala 9i reputalia pentru a o satisface' i*blat ziia qi redirecgionatd'aceasti forld ce Lil de imagi"rt" oferi motivalii i9i menline toate atributele creatoare nafie vie, curai etc.,carepot fi folosite ca forle altd orice qrojesiulg in sau puternice in liieratur e, atte, incluzdnd, desigur, acumularea de bo-gdfii' 5"" felmn ".."if", Transierul energiei su*"il" necesit6aplicarea efortul pe a unei voinle puteinice, dar rtrsplata meritX sexuald este ."* if depunem. Dorinla de manifestare si fie trebuie nu inniscuti 9i natural5' Ea nu poate 9i i se sd trebui sau eliminatd' Din contrd' ar r+iit**a care imbooflre o supapi prin forme de exprimare nu se Dacd omenesc' gapt. tt"pti mintea 9i spiritul cduta ei' creeazdaceastdsupapd, piin transferul Yu ".? fizice' de canaleexclusiv alte - supape r"pr"rl.tiute iar,ag1 i] U; lai, pout" fi zigdz;uttpentru o vreme' va cduta o poate fi opritn, dar, in cele din urm6' ea emo'tia pentru iupapa. Acest adevdr este valabil 9i o vreme' dar sexuald.Ea poatefi ingrdditb 9i controlatd

204

ENERGIEISEXUALE MISTERULTRANSFERULUI

DE LA IDEE LA BANI

prin chiar natura ei, ea cauti mereu modalitdgide expri_ Dacd nu e prefdcutd intr_un efort de creagie,va iT" gdsi o supapdmai pulin nobild.

205

"taur devine docil ca o vaci dupd ce a fost privat de sex' Alterarea produsd priveazd masculul, fie el om sau anirmal, ii ia toatd capacitatea de luptd.

Puterea coplegitoare a sexului

Stimuli mentali -

Cel care a descoperitcum si dea emoliei sexuale o supaph reprezentatd printr-o formd de efort creator estecu adevdratnorocos.Cercetareagtiinlifici a relevat urmdtoareleadevdruri:

Mintea omului reaclioneazd la stimuli, prin care .poatefi ,,conectati"la coteinalte de vibrafie,cunoscute iub numele de entuziasm,imaginalie creatoare,dorinld intensdetc. Stimulii Ia carereaclioneazdmintea cu cea mai mare ugurinfd sunt:

1. Oamenii cu celemai mari realizdrisunt cei careau naturi sexualeevoluate 9i 9i_auinsugit arta trans_ ferului energiei sexuale. 2. Cei ce au acumulat mari averi gi au dobAndit faimd in literafurd.,artd,,industrie, arhitecfurd si in alte domenii au fost motivafi de o femeie. Cercetareain urma cireia s-au fdcut acestedesco_ periri g-1i1!ors laBaginile de biografie gi istorie cu mai mrrlt de 2 000 de f,ni in urmd. Oriunde au fost disponi_ bile probe in legiturd cu vielile oamenilor de mare suc_ ces, acesteaau indicat absolut elocvent cd impulsurile sexualele sunt foarte dezvoltate. Emolia sexuald este o ,,forfd,irezistibili,, impotriva cdreianu sepoateopune un,,trup neclintit,,.CAndsunt insufleliti de o asemeneaemogie,oamenii devin inzes_ trati cu- o putere extraordinari de acfiune. i$elegegi acestadevdr 9i vefi pdtrunde semnificalia afirmagieici transferul energiei sexuale define secretul capacitdfii creatoare. Distrugeli glandele sexualeale omului sau anima_ lelor 9i veti indepdrta sursa priircipali de acfiune. pen_ tru.a vi convinge de adevdrul acesteiafirmatii, obser_ vafi ce se intAmpli cu fiecareanimal dupd castrare. Un

Buni si Rii

1. Dorinfa de manifestaresexuald. 2. Dragostea. 3. O dorin!6arzdtoaredefaimd,putere,c69tigmaterial sau bani.

t

4. Muzica. 5. Prietenia ietre fiinle de aceiagisex sau de sexe diferite. 6. O alianfd a Minlilor Superioarecare se sprijinl pe armonia instauratdintre doud sau mai multe persoane care se aliazd'in scopul progresului spiritual sau material. cu ceaincer7. Suferinlaimpdrtisitd, asemdnXtoare de persoanele cati Persecutate. 8. Autosugestia. 9. Frica. 10.Narcoticele9i alcoolul. , 'Dorinla de manifestaresexualdstd pe primul loc pe lista stimulilor care vd ,,insuflefesc"spiritul gi vd ,,916besc" acliunea fizicd'- Opt dintre acegti stimuli sunt naturali gi constructivi. Doi dintre ei sunt distructivi' ,

206

DE LA IDEE LA BANI

Lista estemenlionati aici in scopul de vd oferi posibilitatea de a furtreprindeun studiu comparativ al surselor principale de stimulare mentald. Din acest studiu va reiegi cu ugurinld faptul cd existd mari sanseca emolia sexualdsd fie ceamai intensd gi cea mai puternici dintre stimulii mentali. Un pretins intelept a spus cd geniul este persoana care /,poartd pdrul lung, minAnci alimente ciudate, locuiegte singur 9i servegte drept linti celor ce fac glume". O definilie mai corecti a geniului este,,celcare a descoperit cum sd-gi amplifice intensitatea gdndului pAni in stadiul in care va putea comunica liber cu sursele cunogtinlelor care nu sunt disponibile pe calea obignuitda gAndului". Cel ce gAndegteva vrea sd-gi punX unele irtrebXri legatede definilia geniului. Prima dintre ele ar fi: ,,Cum putem comunica cu sursele de cunogtinfe care nu ne sunt disponibile prin gAnduri obignuite?" Ar urma: ,,{xist5 surse cunoscutede cunostinle care nu sunt disponlbile decAtpentru geniu 9i, dac5 da, care sunt ele,9i cum anume se poate ajungela ele?,, Vom oferi probe, prin carevd vefi fundamenta propria dumneavoastrd demonstralie prin experimentare, si, ficAnd acestlucru, vi vom rispunde la ambeletrtrebdri.

Imaginafia creatoar€-

al gaseleasim!

S-astabilit in mod clar existenlaunui al gaseleasimt; el esteimaginalia creatoare.Facultateaimaginafiei creatoare nu e folositi niciodati de majoritatea oamenilor, de-a lungul viefii, 9i, daci totugi este folositi, acesl lucru survine pur si simplu accidental. Relativ pufini folosesc facultatea creatoare deliberat si cu un tel

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

207

dinainte stabilit. Cei care utllizeazd aceastdfacultate din proprie voinfd, intelegAndu-i funcfiile, sunt genii. r Facultateaimaginafiei creatoareestelegdtura directd dintre mintea umand finitd gi Inteligenla Infiniti. Toate a9a-numitelerevelalii la care se facereferire pe tdrAmul religiei, precum gi descoperireatuturor principiilor ,fundamentalesau noi in domeniul invenfiilor se produc grafie faculta;ii imaginaliei creatoare. 'O strategie plini de exuberanli ' Atunci cAndideile sau conceptelesunt zimislite prin lceeace se numegtede obicei ,,bdnuiald",ele provin din una sau mai multe din urmXtoarelesurse: L. Inteligenla Infinitd. 2. Subcongtientul,unde estedepozitatdfiecareimpresie senzoriald 9i fiecare impuls de gAnd care a ajuns vreodatd la creier prin vreunul dintre cele cinci simfuri. 3. Din mintea altei persoanecaretocmai a conceput gAndul sau imagineaunei idei sau a unui concept prin ralionament congtient. 4. Din depozitul subcongtiental celeilaltepersoane. Nu existd alte surse cunoscutedin care sd provind iideile,,inspirate"sau,,binuielile". , CAnd creierul a fost stimulat printr-unul sau mai .multi dintre cei zecefactori de mai sus, individul este propulsat la mare indltime peste orizontul gAndirii robignuite, promilAnd sd se ridice cu mult deasupra celorlalli9i sd aibdo perspectivda distanfei,a intinderii gi ca[tetii gAndurilor nedisponibile cAnd este situat lntr-un plan inferior, aga cum se intAmpld cAnd este

208

DE LA IDEE LA BANI

implicat i:r rezolvarea unei probleme de afaceri sau rutini profesionali. Atunci cAnd se inallX la o perspectivd superioard a gAndului prin orice formd de stimulare mentali, orict' individ ocupXrelativ aceeagipozilie ca gi persoanacar(' s-a indllat intr-un avion Ia o inillime de la care poatc vedea deasupra gi dincolo de linia orizontului care ii limiteazd perspectiva de la nivelul solului. in plus, odati inillat la acest nivel de gAndire, respectivul nu mai esteblocat sau mdrginit de niciunul dintre stimulii care ii circumscriu gi ii limiteazdvizhtneain timp ce sc lupti cu problemele satisfaceriicelor trei necesitifi fundamentale de alimentafie, vestimentafie gi addpost. El trdiegteintr-o lume a gAndului ir care gdndurile obisnuite, cotidiene, au fost la fel de eficient inldturate precum sunt dealurile gi viile 9i orice alti limitare a perspectivei cAnd se inalli un avion. Situat{ pe acest plan inalt de gAndire, facultatea creatoar{ a minlii captrtdlibertate de acfiune. Are cale liberd cel de-al gaseleasim!. El primegteidei carealtfel nu ar avea accesla individ. ,,Celde-al gaseleasim!" estc facultatea care marcheazl, diferenta dintre un geniu 9i un om de rAnd. Vocea interioari Facultatea creatoare devine cu atAt mai vie gi mai receptivi la factorii care i9i afld originea in afara subcongtientului individual cu cAt aceastd facultate estc folositi, cu cAt mai mult sebazeazdindividul pe ea gi ii cere impulsuri de gAndire. Aceastdfacultate poate fi cultivatd gi dezvoltatd doar priri utilizare. Ceeace estecunoscut sub numele de congtiinld opereazdexclusivpe baza facultdfii numite ,,al saseleasim!".

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

209

Marii artigti, muzicieni si poeli devin mari pentru cd obiceiui de a se baza pe ,,slaba voce din-

tru", care prinde viald prin capacitateacunoscutd t imaginalie creatoare. Cei care au imaginafia 26" gtru prea bine cd cele mai bune idei le vin

lie aga-numitelor,,bdnuieli". Tidia odatd un mare orator care nu a dobAndit faimi nd nu a inchis ochii gi nu a inceput sd se sprijine in

me pe facultateaimaginaliei creatoare.CAnd a t intrebat de ceinchidea ochii chiar inainteapunctui culminant al discursurilor saleoratoricea rdspuns: tru cd doar atunci exprim idei care vin dinldun-

I meu." , Unul dintre cei mai cunosculi 9i mai de succes meni de finanle ai Americii a preluat obiceiul de a ide ochii doui sau trei minute inainte si ia o deci-

CAnda fost intrebat de ce fdceaacestlucru, a repli,,CAndinchid ochii, pot sd mdbazez pe resursamea rd de inteligenld superioari."

d in agteptareaideilor" Riposatul dr. Elmer R. Gates din Chevy Chase, ryland, a creat mai muit de doud sute de patente >sitoare- multe dintre ele de baz{ - prin procesul cultivare 9i utilizare a facultigii creatoare.Metoda i este atAt semnificativS,cAt 9i interesanti pentru a dornic sd adopte statutul de geniu, categorie

reia doctorul Gatesii aparlinea fdri nici o umbri de iali. Dr. Gates a fost unul dintre cei mai mari, degi

i pulin publicafi, oameni de stiin;i ai lumii. Avea in laboratorul sdu ceea ce el numea ,,camera personali de comunicare". Era practic izolatd fonic, gi-a aranjat ca orice sursd de lumind sd fie blocatd. A

270

DE LA IDEE LA BANI

fost echipatdcu o masdmicd pe carelinea un blocnotes In fata mesei, pe perete, era un buton electric ce tinea lumina sub control. CAnd dr. Gates dorea sd se serveascdde forlele ce-i stdteaula dispozilie prin intermediul imaginafiei creatoare,se duceain camerd,se ageza la masd,inchidea luminile si seconcentraasuprafactorilor cunosculi ai invenliei la care lucra, rjmAnAnd nemigcat pAnd cAnd ideile ii strdfulgerau spiritul si descopereafactorii necunosculiai inventiei. Cu o anume ocazie,ideile i-au venit atAt de renede: incAta trebuit sd scriefdri intrerupereaproapetrei ore. CAnd gAndurile gi-au oprit curgerea9i gi-i examinat notifeie,a descoperitcd ele conlineauo descrieredetaliatd_a principiilor care nu aveau echivalent printre datele cunoscutein lumea gtiinfificd. in plus, rdspunsul la problema sa a fost prezentat inteligeni in acelenotite. Dr. Gatesgi-a cAgtigatexistenla,,stAndir:ragteptarea ideilor" pentru persoane particuiare 9i corpbratii. Unel{dintre celemai mari corporalii din America i-au pldtit bani grei, taxe serioase,pentru cd ,,stdteain agteptareaideilor". Raliunea este adeseaingeldtoare,ea se bazeazdin mare mdsurdpe experienfaacumulatd.Nu toatecunogtinfele acumulate prin experienfdsunt corecte.Ideilc provenite din facultatea creatoare sunt mult mai de nidejde, 9i asta pentru cd provin din surse mai sigure care se pun ia dispozilia spiritului dumneavoastri. Avefi acces la sursa geniului Diferenla esenfiald dintre geniu 9i inventatorul de manivele obignuite se regdsegtO in faptul cd geniul se servegtede facultatea imaginaliei creatoare,pe cAnd ,,manivela"habar n-arede aceastdfacultate.Lrventatorul

ENERGIEISEXUALE MISTERULTRANSFERULUI

2I1

pe cele OtiinlificfolosegteatAtfacultdlilesintetice,cAt9i rcreatoareale imaginafiei. Spre exemplu, inventatorul gtiintific i9i porneqte invenlia organizAnd9i combinAndideile cunoscutesau principiile icumulate prin experienli, gralie facultdlii iir'tt"ti." (ra!iunea).Daci descclperdcd nu a acumulat suficientecunogtinlepentru a-9i desdvArgiinvenfia, se poate bazape surselede cunogtinfepuse la dispozilie de facultatea ueatoare.Metoda prin care implinegte acestlucru diferd de la om la om, dar, in esenfi, pagii sunt urmdtorii: f . isi stimuleazdmintea astfelincAt ea si lucrezepe un plan superior,folosind unul sau mai mulli dintre cei zecestimulenli mentali sau orice alt stimulent doregte. 2. Se concentreaziasuPrafactorilor cunosculi (partea finalizatd) a invenliei sale 9i igi creeazdo imagine mentald perfectd a factorilor necunosculi (partea neterminati) a invenliei' Refine aceastd imaginepAndce ea esteabsorbiti de subcongtient, upoi t" ielaxeazi eliberAndu-9imintea de orice ghnd, gi agteaptdsd fie ,,strdfulgerat"de rispuns' Uneori rezultatele sunt 9i concrete9i prompte' Alteori rezultatele sunt negative, in concordanli cu stadiul de dezvoltare al celui de-al gaseleasim!, facuitateacreatoare. Dl Edison a i:rcercatmai mult de L0 000 de diverse combinalii de idei servindu-se de facultatea sinteticd a imaginaliei inainte sd apelezela facultatea creatoare9i aturici a primit rdspunsulclar ca o lumind incandescentd. Asa s-a intAmplat 9i atunci cAnd a produs fonograful' Existi un mare numdr de dovezi solide cd facul'tatea imaginatiei creative existd' Aceste dovezi devin

212

DE LA IDEE LA BANI

disponibile printr-o analizdcorectda celor careau devenit conducdtoriin domeniile lor de activitate,fird sdaib5 prea multd educafie.Lincob:ra fost un exemplu vestit de mare conducdtorcarea devenit mare dupd descoperirea 9i punereain practicda facultigii imaginafiei creatoare.A descoperit gi a inceput sd foloseasci aceastdfacuitate fiind stimulat de iubirea pe care a simfit-o dupi ce a cunoscut-o pe Ann Rutledge, fapt de importanfd capitald in ceeace privegte studiul sursei geniului. Energia sexuali este convertiti Paginile istoriei abundd in exemplede mari conducdtori ale cdror impliniri igi au originea directd in influenla femeilor care le-au degteptatfacultilile mentale creative prin stimularea dorinlei sexuale. Napoleon Bonapartea fost unul dintre ei. CAti vreme a fosi inspirat de prirpa lui solie, Jos6phine,a fost irezistibif gi invincibil. GAnd,,judecatasa in;eleaptd,,sau facultatea raliunii l-au impins sd se desparti de Jos6phine,a inceput si decadS.Nu era departeziua infrAngerii salegi SfAntaElena. Daci decenlane-o permite, putem pomeni cu ugurin!5 zeci gi zeci de oameni, americani vestifi, care s-au inl}at pe treptele cele mai inalte ale succesului grafie influenlei stimulative a soliilor pentru a fi diitrusi dupd ce banii gi puterea li s-au urcat Ia cap, gi au dat deoparte pe prima solie pentru una noui. Napoieon n-a fost singurul care a descoperit ci influenla s-exuald careainedela sursacorectdestemai puternic{ decdt orice altd formd de impuls creatprin rhliune puri. Mintea umani rdspundela stimuli! Unul dintre cei mai insemnafi gi cei mai puternici dintre astfel de stimuli estenevoia sexuali. CAnd este

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

273

stdpdnitd gi convertitd, aceastdforfi de neoprit ii poate propulsa pe oameni in cele mai inalte sfere ale gAnduIui care le permite sd controleze surselegrijilor gi necazurilor mdrunte care le presard calea atunci cAnd se chinuie cu lucrurile pdmAntene. in scopul reimprospdtXrii memoriei, in legdturd cu faptele disponibile in biografiile anumitor personalitifi, menliondm aici numele cAtorvaoamenice au avut impliniri extraordinare, la fiecare dintre ei vddindu-se o naturi sexualdfoarteputernicd.Geniul lor 9i-agdsit,fdrd i:rdoiald, sursain puterea energiei sexualeconvertite: GEORGEWASHINCTON NAPOLEON BONAPARTE WILLIAM SHAKESPEARE ABRAHAM LINCOLN RALPH WALDO EMERSON ROBERTBURNS

THOMASJEFFERSON ELBERTHUBBARD ELBERTH. GARY WOODROW WISON JOHN H. PATTERSON ANDREW TACKSON

ENzuCOCARUSO Veli putea adiuga gi singuri alte biografii Ia aceastd Iisti. Gisifi, daci putefi, un singur om, in toatd istoria civilizafiei, care a oblinut un succes uluitor in orice domeniu 9i nu a fost stimulat de o naturi sexualdbine dezvoltatd. Dacdnu vreli sd vdbazafi'pebiografiileceloracumdispdrufi, inventariali vielile celor pe care ii cunoagteli a fi @meni imptinili gi vedeli dacd puteli gisi printre ei vreunul care sd nu posedeo naturi sexualdbine dezvoltatd. Energiasexuali esteenergiacreatoarea tufuror geniilor. N-a existatpi nu ua existaareodatdun mareconducdputereacopletor,constructorsau artistcdruiasd-ilipseascd gitoarea sexului. rBineintelescd asta nu inseamnd cd toli cei care au o naturd sexuali puternicd sunt genii. Oamenii capiti

274

DE LA IDEE LA BANI

ENERGIEISEXUALE MISTERULTRANSFERULUI

215

statutul de geniu doar cAnd si dacd isi stimulea zd mintea astfel incAt sd speculeze toate fortele ce le stau la dispozifie prin facu-ltateaimaginaliei creatoare. pe pri_ mul loc intre stimulii cu care se poate produce aceistd stimulare std energia sexuald. simpla eiistentd a acestei energii nu este suficientd pentru a dobAndi geniu. Ener_ gia trebuie conaertitddin dorinta contactului fizicin altd formd de dorinld 9i acliune inainte ca cineva sd capete statut de geniu. Departe de a deveni genii datoritd dorinlelor sexuale accentuate, majoritatea oamenilor se tnjosesc,interpre_ tAnd 9i folosind eronat aceastd fortd importantd, pAnd la nivelul subuman de animale.

ani. Acest lucru esteurmat, adeseori,de impliniri remarcabile. Vielile multora inainte de, 9i uneori cu mult peste patruzecide ani, reflectXo disiparecontinudde energie iare ar fi putut fi direcfionatdmai bine cdtrecanalemai utile. Emofiile cele mai rafinate gi mai puternice sunt risipite in cele patru vdnturi. Acest obicei a niscut zicala,,gi-afdcut de cap in tinerefe". Dorinfa exprimdrii sexualeestede departe cea mai puternicd gi ceamai stimulantd emolie umand, 9i tocmai de aceea,atunci cAndestestdphnitd9i conaertitdintr-un alt fel de acliune in afard de expresie fizicd',ea poate oferi mari impliniri oricui.

Se pierde multi energie sexuali

Natura ne oferi stimuli excelenfi

analiza a peste 25 000 de oameni, am descoperit cd persoanele de mare succes reugesc arareori s} se afirme inainte de vArsta de patruzeci de ani, gi, de cele mai multe ori, nu ating culmea capacitdlii lor de expri_ mare pAni dupd cincizeci de ani. Acest lucru a fost atAt de uimitor pentru mine, incdt m-a impulsionat sd ii stu_ diez mai indeaproape cauzele. Studiul a dat la iveald faptul cd motivul principal pentru care majoritatea celor care reugescnu au i*pti_ niri pAni la vArsta de patruzeci sau cincizeci ae ani Jsie tendinfa de a-9i disipa energiile prin indutgenfd exa_ geratd in exprimarea hzicd a emoliei sexuale. Majori_ tatea oamenilor nu invafi niciodatd cdimpulsurile sexuale au si alte,supape, infinit mai insemnate decAt simpla expresie fizicd. Majoritatea celor'care fac aceastddescoperire, o fac dupd ce pi,au irosit multi ani, intr_o perioadd in care energia sexuald se afld la punctul culminant. inainte de vArsta de patruzeci si cinci sau cincizeci de

Istoria deline exemple de oameni care au devenit genii ca rezultat al utilizdrii stimulenlilor artificiali ai mingii sub formd de alcoolgi narcotice.Edgar Alan Poe a scris ,,Corbul" sub influenla bduturii, ,,visAndvise pe care nici un muritor n-a indrdznit sd le viseze". James Whitcomb Riley a scris cel mai bine sub influenla alcoolului. Poateci astfel avdzut,,impletireaordonatdintre realitategi vis, moaradeasuprarAului,gi cealadeasupra pArAului". Robert Burns a scris cel mai bine cAnd era drogat ,,$i pentru Auld Lang Syne, draga mea/ vom mai lua o cupi de bunitate, pentru Auld Lang Syne." Dar trebuie menlionat gi ci mulfi astfel de oameni au sfArgitprin a seepuiza.Natura a pregdtit propriile ei pofiuni cu care oamenii igi pot stimula fdrd probleme minlile pentru a le armonizacu gAndurileexceplionale gi rare care vin - nici un muritor nu gtie de unde! Nu s-ag5sitnici un substitutsatisficdtorpentru stimulenlii naturali.

21,6

_^

DE LA IDEE LA BANI

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

217

Psihologii gtiu prea bine cd existi o relafie foarte strAnsi intre dorinlele sexuale9i impulsurile spirituale fapt care motiveazd comportamentul ciudat al orgiilor cunoscuteca ,,renagteri,,religioase,comune in cazul populaliilor primitive. Emofiile oamenilor conduc lumea 9i hotdrdsc desti_ nul civilizafiei. Oamenii sunt influenlati in acfiunile lor nu atAtde rafiune,cAtde ,,sentimente,,. Facultateacrea_ tivd a minlii este pusi in functiune in intregime dc emofii, qi nu de raliunearece.Ceamai puternici emofie umand este cea sexuald.Existh gi alli stimuli mentali, dintre care unii au fost descifrafi, dar niciunul - nici mdcar toli impreuni - nu pot egala puterea uriagi a impulsurilo{ sexuale. Stimulentul mental esteorice influenfd care va miri temporar sau permanent intensitatea gAndului. Cei zece stimulenli principali descrigi sunt cei la care se face cel mai des referinli. prin aceste surse omul se poale contopi cu Inteligenla Infinitd, sau poate intra, oricAnd doregte, in depozitul subcongtientului, fie al sdu personal'sau al altcuiva, procedurd,careconstituic esenlageniului.

poate profita de aceasti forlX vitald ce poate fi folositd astfel incAt sXaducd mari avantajein relaliiie interpersonale. Aceastd energie poate fi transmisd ceiorlalgi prin urmdtoarele mijloace:

Sexul gi arta vAnzirii

CAnd aflgajeazd.agenli comerciali, un director de vAnziri capabil cauti tn primul rhnd intr-o persoani magnetismul ei. Cei cirora le lipsegte energia sexuali nu vor fi niciodatd entuziagti gi nici nu ii vor entuziasmape alfii, aceastafiind una dintre cerinlele celemai irnportante ir orice tip de vdnzare,indiferent de produgul vAndut. Oratorul, predicatorul, avocatul sau agentul de vAnzdri cdruia ii lipseste energia sexuali este un ,,ratat" in influenlarea eelorlalgi.Asociali la acest lucru faptul cd majoritateaoamenilor nu pot fi influenlafi decAtficAnd

Un profesor care a supravegheat gi a direcfionat eforturile a mai mult de 30 000 de agengide vAnzare a f5cut uimitoarea descoperire cd peisoanele cu apetit sexual deosebit sunt cei mai eficienti agenti de vAnzarj. Explicaliaestecd factorul personaiitdliicunoscutdrept ,,magnetism personal" nu e nici mai mult nici mai pufin decAt energie sexuald.Persoaneleinzestrate din punct de vederesexualau intotdeaunao rezervdabun_ denti de magnetism. Prih cultivare si inlelegere se

demhnd:Atingerea mAinii indicd instan1-.Strdngerea taneu prezenlamagnetismului, sau lipsa acestuia. 2.Tonulaocii:Magnetismul,sau energiasexualdeste factorul ce coloreazd,oferi muzicalitate gi farmec oricdrei voci. 3. Alura pi mersul:Persoaneleinzestratecu o capacitate sexualddeosebitdse migcf,sprinten, gralios 9i u9or. A.Vibrafiile ghndului: Persoanelecu apetit sexual ridicat imbini emolia sexualdcu gAndurile gi fac acestlucru atunci cAnd doresc,influenfAndu-i astfel pe cei din jur. trupului: Persoanelecu o capacitate S.Impodobirea sexuali deosebiti se firgrijesc de obicei foarte indeaproapede aspectul fizic, igi aleg de obicei haine ce se potrivesc cu personalitatea,aspecful fizic gi tonul pe care il posede.

218

DE LA IDEE LA BANI

apel la emoliile lor, gi veti ir:rtelege importanfa energiei sexuale ca parte integrantd a capacitdliior inndscute ale unui agent de vAnzdri. Agentii care devin directori in domeniu ating acest statut pentru cd reugescsd conaer_ teascd,fie congtient, fie incongtient, energia sexualX in entuziasm tr vAnzdri. Aceastd afirmafie confine o suges_ tie foarte practicd in ceea ce privegte sensul concre-tal transferului energiei sexuale. Agentul de vAnzdri care gtie cum sd-9i abatd gAn_ durile de la subiectul sex gi sd gi le concentreze asupra efortului comercializdrii cu acelasi entuziasm si aceeasi hotdrAre pe care le va dedica scopului propus, este delu in posesia artei transferului energiei sexuile, indiferent dacd el e congtient de asta sau nu. Majoritatea agenlilor comerciali care igi convertesc energia sexuald o fac fird a fi deloc congtienfi de ceea ce fac sau de cum o fac. Transferul energiei sexuale necesitd mai multd putere de vointd decAt doregte o persoand obignuitd si folo_ -----seascdin acest scop. Cei cdrora li se pare dificil sd acu_ muleze suficienti putere a voinlei pentru acest transfer pot dobAndi treptat aceastd abilitate. Degi acest lucru necesitd o voin!5 de fier, recompensa meritd din plin efortul depus.

Prea multe idei false despre sex in ansamblu,subiectulnumit ,,sex,,esteunul dintre

cele despre care majoritatea oamenilor par sd gtie nepermis de puline lucruri.Impulsurile sexuale au fost interpretate grosolan de gregit, trunchiate ,gi transfor_ mate in nimlcuri grotegti de cdtre cei cu minfi ignorante gi rdu intenlionate. Bdrbatii si femeile care sunt binecuvAnt ati da, binecuvAntati - cu naturi sexuale puternice, sunt irr

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

219

qeneraiprivite ca Persoanerenegate'in loc de a fi numite ele sunt adeseoriconsiderateblestemate' Ein".,rrr'antate, Milioane de oameni,chiar in aceastiepocda leyelape carele-au dobAnfiilor, au complexede inferioritate o naturi sexuaid ci eronate Iil in ,uuri credinlei legate de afirmalii este un biestem' Aceste I","*i.a 'uittngituenergieisexualenu trebuiefolositeca Paravan nu oentru iustifi-carealibertirrajului' Emolia sexuald corectd !J" o virtute dec6tcAndestefolositdin direclia mai intineazd' qi ua"t"u este folositd in aga fel incAt iegraba decAtimbogdfegte,trupul gi.sufletul' lA.utoruluii s-apd-rutfoarteimportantd descoperirea avut privileca piactic togi marii conducXtoripe care a femeie anumitd o eid ae a-\ analizaau fost inspirali de o solie era lor. in multe caztti,,,aceafemeie" i"lr"p rezervatX,de care publicul n-a auzit decAt ^oa"rta, sau nimic. in anumite ia'u", sursa de inspiralie ilt"; a fost regdsitdintr-o ,,alti femeie"' exceOricJpersoanX inteligentd gtie cd stimularea alcoolii 9i narcoticeesteo formd disri"tt;;duturi gtie totugi it".ti"a a Iipsei de misurd' Nu toatd lurnea poate sexuald ci induigen;a excesivi in exprimarea pentru deveni ui obicei la fel de distructiv 9i ddunitor efortul creatorca 9i narcoticele9i biutura' depenUn obsedatsexualnu esteprea diferit de un asupra controlul dent de droguri! Ambii si-au pierdut iacultaflor r"aliunii 9i aie unei voinle puternice' Y:h" au originea it.utide ipohondrie (boaldimaginard)i9i adevdrata necunoscAnd ir,-a"ptittaerile dobAndite funclie a sexului. privegte Se poate vedea clar ci ignoranla in ceeace pedepse subiectul transferului energiei sexualeabate de parte' de.o pe 9i'.pe curnplite asupra rgnorantulpi, extraordinare' alt| parte,il p'riveazd9i de nigtebeneficii

220

DE LA IDEELA BANI

Nestiinta rdspAnditdpe scardlargd in ceeace privegte sexul se datoreazdfaptului cHacestsubiecta fost inconjurat de mister gi tdcerefirtunecati. Conspirafiamisterului 9i a tdcerii a avut acelagiefectasupraminlilor tinerilor ca gi psihologia interdicfiei. Rezultatul a fost 9i curiozitate sporitd, gi dorinla de a 9ti mai multe despreacestsubiect ,,tabr"; gi, spre rugineafiuritorilor de legi si a majoritdlii doctorilor ar fi fost cei mai abilitagi pentru a educatineretul asupraacestuisubiect-, informafiile nu au fost disponibile agacum ar fi fost firesc. Lecfia anilor rodnici Rareori i9i dedic5 cineva ir:rtregefortul creator unui anumit domeniu de activitate inainte de vArsta de patruzecide ani. Omul obignuitatingeperioadacapacitdfii sale creatoaremaxime intre patruzeci gi gaizecide ani. Aceste afirmalii sebazeazd,pe analiza atenti a mii de persoane. Analiza aceastaar trebui sd-i incurajeze pe cei care esueazdirr vialX pAnd la patruzeci de ani 9i pe cei ce se infricogeazdvdzAnd ,,bdtrAnefea"apropiindu-se dupi patruzeci de ani. Deceniul '40-'50 este,de reguld, cel mai rodnic. Oricine trebuie si abordezer aceastdvArsti, nu fi:rfricogatgi tremurAnd, ci sperAndsi agteptAndlucruri extraordinare. Daci vreli probe ir sprijinut faptului cX majoritatea oamenilor nu ating culmea capacithfilor lor i:rainte dc patruzeci de ani, va trebui sd studiali biografiile celor mai cunoscuti americani si le veli gdsi. Henry Ford ntr a dobAndit implinirea decAt dupd patruzeci de ani. Andrew Carnegie depdgisecu mult patruzeci de ani cAnd a inceput sd culeagd roddele eforturilor sale. JamesJ. Hillconducea i:rcdo stafietelegraficdla patruzeci de ani. implinirile lui uluitoare au survenif dupf

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

221

aceavArstd.Biografiile industriagilor gi oamenilor de .finanfe americanisunt pline de probe ir favoareafap, fului cd, de Ia patruzeci la gaizecide ani, omul se afld la apogeul productivitdlii sale. intre treizeci gi patruzeci de ani, omul incepe sd tnvele (dacdirnvaldvreodatd) arta transferului energiei uale. Aceastddescoperireeste,de obicei,intAmpli, gi, de cele mai multe ori, cel ce descoPerdacest este complet incongtient de implinirea sa. EI inlelege cd inclinafia sa cdtre success-a mdrit in vdrstei de treizeci gi cinci sau patruzeci de ani, ; in majoritatea cazurilor, el nu gtie cdror factori se

toreazd,aceast[ schimbare: natura i:rcepe si armoemoliiie iubirii 9i sexului in sufletul unui indiid intre treizeci gi patruzeci de ani, astfei i-ncAtsd se tdbaza pe acesteforle 9i sd le poatd utiliza impreca stimuli ai actiunii sale.

de dumneavoastre depinde devenili un geniu Sexul i:r sine esteun impuls extraordinar la acfiune, forla sa e comparabili cu cea a unui ciclon - este i incontrolabil5. CAnd emolia iubirii incepe sd nombine cu ceasexuali, rezultatul esteun scopcalm, ilibru, o judecatd clari gi cumpdnire. Cine, dupd i de ani, este atAt de nefericit incAt sd nu fie in re sd analizeze aceste afirmalii 9i si Ie coroboreze cu

lpria experien!5? CAnd este impulsionat de dorinla de a mullumi o ie, impuls bazat in intregime pe emolia sexual5, bdrbatpoate fi, 9i adeseorieste,capabil de impliniri te dar acfiunile sale pot fi dezorganizate, defor-

gi complet distructive.CAnd esteimpulsionat de

222

DE LA IDEE LA BANI

dorinfa de a multumi o femeie, impuls bazat in ir:rtregime pe emofia sexual5,un bdrbat poate fura, ingela sau chiar comite o crimX. Dar cAnd emofia iubirii se imbind cu ceasexuald,acelagibirbat poateaclionamai cumpdnit, mai echilibrat 9i mai rational. Iubirea, romantismul gi sexul sunt toate emotii in starede a-i conducepe oameni pe culmile implinirilor extraordinare. Iubirea este emolia care serveste de supapd de siguranld gi asigurd echilibrul, cumpdtarea gi efortul constructiv.Cdnd se imbind, acestetrei emolii ne pot oferi genialitatea. Emoliile sunt stdri de spirit. Natura a inzestratomul cu o ,,chimie a spiritului" care funclioneazdin acelagi fel ca gi chimia substanlelor materiale. Segtie prea bine cd, datoritd chimiei substanlelormateriale,un chimist poate zdmisli o otravd eficientd amestecAndanumite elemente, nici unul dintre ele nefiind - el insusi suficientde ddundtor.in acelagifel, emoliile pot fi combinate pentru a creao otravd letali. Emofiile sexualesi gelozia combinate pot transforma o persoand ilrtr-un animal sdlbatic. Prezenla oricdreia sau a mai multor astfel de emofii distructive in mintea umani, prin chimia mentald, creeazd.o otravd carepoate distruge simlul justifiar. Drumul cdtre genialitate consti din evolufie, control gi folosirea sexului, a iubirii si a romantismului. pe scurt, procesul poate fi rezumat astfel: Incurajali prezenla acestoremolii ca gAnduri dominante gi descurajali prezenla oricdror altor emofii distructive. Mintea este zdmislitd de deprinderi. Ea este guvernatd de gAndurlle dominanlecu care ie hrdneste. Prin facultateJputerii de voinfd, poate fi descurajata prezenfaunei emotii in favoareaalteia.Nu estegreu si ne controlim mintea prin puterea voinfei. Controlul

MISTERULTRANSFERULUIENERGIEISEXUALE

223

provine din perseverenfd9i obignuinfd.Secretulcontrolului seregisegtein in;elegereaprocesuluide convertire. CAnd o emofie negativd estesdditd in mintea cuiva, ea poate fi convertitd intr-o emolie pozitivi sau constructivi prin simpla manevrd de schimbarea gAndurilor. Nu existd altd cale spre genialitate fir afara efortului personal voluntar! Un om se poate implini din punct de vederefinanciar sau al afacerilorpur 9i simplu gralie forlei extraordinarea energiei sexuale,dar istoria abundd in probe ci el poate purta 9i chiar poart[ ir el unele trdsdturi de caractercareii ripesc capacitateade a obginesau a se bucura de avere.Acest adevir meritd si fie analizat, gdndlt 9i cAntirit, cdci conline o realitate care, odati cunoscuti, poate fi de ajutor atAt femeilor, cdt gi bdrbalilor.Mii de oameniau plXtit faptul ci nu au gtiut acestlucru cu fericirea lor, chiar dacXerau bogafi. Atotputernica

experienfe a iubirii

Amintirile iubirii nu se uiti niciodati. Ele zdbovesc, se orienteazi 9i i9i exercitd influenla cu mult dupd ce a pierit sursa ce stimula acestesentimente.Nu e nimic nou in toate astea.Oricine a fost cuprins de o iubire adevdratdgtie ci ea lasi urme care diinuie in sufletul oamenilor. Efectul iubirii dureazdpentru cd dragostea e de naturd spirituald.Omul carenu poatefi stimulat 9i purtat pe culmile implinirilor cu ajutorul dragostei nu are sperantd- estemort, degipare i:r viafX. Amintiti-vd uneori de anii de odinioard, impregna!i-vd sufletelecu amintirile senineale trecutului. Acest lucru vd va indulci grijile 9i necazurilede azi. Vi va oferi o supapd spre a evada din inchisoareaneplicutelor.realitdfi ale vietii 9i Poate- cine stie?- mintea vd va oferi, pe parcursul acesteiretrageritemporarein

224

DE LA IDEE LA BANI

lumea fanteziei, idei sau planuri carepot schimbaintregr.rlstatut financiar sau spiritual al vietii dumneavoastrd. Dacdvd consideralinefericitpentru cd ati iubit gi ati pierdut, schimbafi-vd gAndul. Cine a iubit cu adevdrat nu poate niciodatd pierde cu desdvArgire.Iubirea are toanegi personalitate.Vine cAndvrea gi nu anunlXcAnd pleacd.Acceptafi-ogi bucurafi-vdde ea cAtexistd,gi nu vd facefi griji despre momentul in care va pleca. Nu o vefi intoarce din drum firgrijorAndu-vi. inl5turati gi gdndul .a i.rbireu nu sosegtedecAt o datd. Dragosteasosegte9i pleaci de nenumdrate ori, dar nu sunt doud experienlede iubire care afecteazdo persoandla fel. Poateexista,gi de obicei existi, o anume experienli in dragoste care lasi in suflet o amprentd mai evidenti decAtoricare alta, dar toate experienlele amoroasesunt binefdcitoare, cu exceplia cazului cAnd ne invenintrm cu resentimente gi cinism atunci cAnd iubirea pleacd. Nu ar trebui sX existe dezamdgiredin dragoste 9i nici nu ar exista dacd oamenii ar infelege diferengadintre emoliile iubirii gi cele ale sexului. Diferenfa esenliali este aceeacd dragosteaeste spirituald, pe cAnd' sexul estebiologic. Nici o experienfd careafecteaie inima omului cu o anumiti forfd spirituald nu poate fi diundtoare, decAtprin ignoranfi si gelozie. F[ri fi:rdoial5,dragostea este cea mai extraordinard experienld a viefii. Ea ne poate pune i:r legdturd cu Inteligenta Infinitd. CAnd se imbind cu emoiiile romantismului gi sexului, ea ii poate conducepe oameni pe o treaptd inalti a efortului creator.Emotiile iubirii, sexului gi romantismuiui sunt laturile eternului triunghi al implinirii care naste genialitate. Iubirea este o emolie cu multe nuanfe, umbre si culori. Dar cea mai intensdsi arzdtoareiubire estecea

MISTERUL TRANSFERULUI ENERGIEI SEXUALII

225

simliti atunci cAnd iubirea 9i sexul se imbind' C21s21toriile care nu sunt binecuvAntate cu afinitatea eternil a iubirii echilibratdin mod rafional gi pusd in balan!5 cu sexul nu pot fi fericite - 9i rareori dureazd. Doar iubirea sau dbar sexul nu vor aducefericirea.Atunci cAnd acestedoui emolii minunate se impletesc, cisdtoria poateprovocao starede spirit aProaPeidenticdcu acea itare spirituald ce nu poate fi cunoscuti pe meleaguri phmAntene. Cdnd emolia romantici se imbind cu cea a iubirii 9i a sexului, se inldturf, toate obstacoleledintre mintea finita a omului 9i Inteiigenla Infinitd. Atunci se nagte un geniu! Banalitili

ce vi pot distruge cisnicia

Iati o interpretarecare, daci o inlelegeli corect,vd va ajuta sd transformali in armonie haosul ce guverneazd prea multe cdsnicii. Lipsa de armonie tradusd adeseoii in cicileald poate fi pusi pe seama lipsei de cunogtinlein ceeace privegte sexul. Acolo unde sdligluiesc dragostea,romantismul 9i inlelegereaemoliei 9i a funcfiei sexului, cuplul e in perfecti armonie' Norocos este solul a cdrui solie inlelege adevdrata relalie dintre emoliile dragostei, sexului 9i romantismului. CAnd este motivatd de acest triumvirat sfAnt, nici o corvoadi nu Pare o povard, cici chiar 9i ceamai injositoare formd de efort se bazeazd pe natura unei ,,trude din dragoste". O zica\damericani foarte veche spune ci ,,so!ia i9i poate face sau desfaceso!ul", dar nu se gtie intotdea^una ca ,,fdctttul"gi ,,desfdcutul"sunt rezultateleintelegerii sau lipsei de inlelegerea sotiei in ceeace priveste emoliile dragostei,sexului 9i romantismului'

226

DE LA IDEE LA BANI

Dacd o femeie ii permite sofului ei sd_gi piardd inte_ resul in ceeace o privegte si sd devind interesat de alte femei, acest lucru se datoreazdin mod obignuit igno_ rantei sau indiferenfei ei in ceeace privegte subieiele sexului,iubirii gi romantismului.Aceasti afirmatiepre_ supune,desigur,ci dragosteaadevdratd a existatcandva intre so! 9i sofie. Acesteasunt adevdrate 9i pentru bdr_ ii permite soliei sale sd_sipiard^dinteresul 9"91care fatd de el. Cuplurile se lovescadeseoride multe banalitdti. Daci sunt analizateatent,se va descopericd adevdralasursd a necazuriloreste indiferenla sau ignoranla cu privire la acestesubiecte. Cum devin puternice femeile Ceamai insemnatd forld motiuantda unui bdrbateste dorinlasadea satisface-o femeie!ydndtorur carea excelat in epocapreistoricd,inainte de rdsdritur zor'or civilizafiei,.areugit gralie dorinlei salede a pdreamiref tr fala unei femei. Natura masculind ,,, ,_u schimbat prea mul!.in.a5e_astd privinfd.,,VAndtorul,, de azi nu aduce acasdpiei de animale sdlbatice,dar i9i satisfacedorin_ tele cumpirAnd haine elegante, si dobAndind bogdfie.Bdrbatul are astizi aceeasi jorintd -ugi* de a satis_ face o femeie ca firainte de zorii civilizafiei. Nu s-a schimbat decAtmetoda sa de a se face pldcut. Bdrbafii care strAng averi uriage dobAnd"". plt"r"u 9i .sigloria fac acestelucruri mai intAi de toate pentru a_gisatisface dorinla de a pldceaunei femei.Excludegif"-"ii" ii" ,ri"_ lile lor 9i bogdliile dobAnditenu_givor mai afla sens. Aceastddorinld tnndscutda bdrbatul'uide a fi pe plac unei posibilitateadeaJ facesaua_ldesface. femei ti dd acesteia

MISTERUL TRANSFERULUI ENERGIEI SEXUALE

227

Femeia care i:rfelege natura birbatului gi o alimenzE,cu tact nu trebuie sd se teamd de competitie din rtea altor femei. BSrbatii pot fi ,,giganfi" cu voinle de putere de neclintit cAnd trateazd cu alfibdrbali, dar ei fi manipulafi cu ugurinfd de o femeie.

, Majoritateabirbalilor nu recunosccd sunt influeni cu usurinli de femeiape careau ales-opentru ci in tura lor sdldsluieste dorinta de a fi recunoscuti ca

ind membri ai speciei puternice. In plus, o femeie ligentd detecteazdaceastdcaractedsticdmasculind 9i suficient de inleleapti pentrrr a o trece sub tdcere.

Unii birbali gtiu cd sunt influcntafi de femeile pe le aleg - sofii, iubite, mame sau surori - dar se lin cu tact sd se revolte impotriva acestei influenle pentru cd sunt suficient de inteligenli pentru a-9i da geama cd nici un bdrbat nu este fericit sau complet fdrd influenla modelatoare a fiinlei potrivite. Cel ce nu recunoagte acest adevdr important se lipsegte de puterea care a contribuit in mai mare mdsurd la obtinerea succesului decAt orice alte fort€ impletite.

De relinut Doui fapte uimitoare despre energia sexuali vi oferi o noui perspectivi despre aceasti sursi uriagi de putere personali. Energia sexuali poate fi un izvor al unei genialititi la fel de faimoase ca gi cea a lui Thomas Edison sau Andrew jackson. Energia sexuali sti la baza entuziasmului, a imaginafiei creatoare, a dorintei intense, a perseverenfei gi a tufuror celorlalte calititi care vi oferi bogifie si fericire.

228

DE LA IDEE LA BANI

Aflafi planul exaltat al gAndirii care vi va vinde npon_ turi" neprefuite. Vi putefi conecta la ideile ,.rd.or,gtientului altor persoane. Marele secretal oricirui mare inventator este pus la treabi pentru dumneavoastri in doud etape slmplc dar uluitoare. Vefi vedea ci nici insigi ,,ragiunea,,-nu vi poate ajuta agade mult ca energia sexuali - niciodati negati in expresia ei naturali - folositi insi intr-o directie pe caremulfi o descoperi prea tArziu. Izaorul bogdliei infinite esteputerea vitald.

PasulLLcitre imbogifire Subconstientul

Subcongtientulesteun domeniu al congtiinlei fir care impuls de gAndirecare atinge regiunea congtienti a'spiritului prin oricare dintre cele cinci simfuri este blarificat gi inregistrat gi de unde gAndurile pot fi reac'tualizate sau reactivateca nigte scrisori extrasedintr-un dosar clasat. El primegtegi indosariazi impresiile senzorialesau gAndurile, indiferent de natura 1or.VX puteli implanta voluntar in subcongtientorice plan, orice gAnd sau scop pe care dorili sd-l transformali in echivalentul sdu fizic sau financiar. Subcongtientulacfioneazdi:r primul rAnd ;?supradorinfelor dominante care au fost impletite cu ,emo!ie,cum ar fi credinfa. Privili acestlucru i:r legituri cu instrucfiunile date in capitolul despre Dorinfd, cAnd, daci faceli cei gase pagi enunlali acolo, 9i urmali instrucliunile date ir capitoiul despre elaborarea9i executareaplanurilor, veti inlelege i.nsemnitateagdnduiui convertit. ,r, Subcongtienhrlesteactiv zi gi noapte.Printr-o metodi procedurald necunoscutd omului, subcongtientul se poate baza pe forlele Inteligenlei Infinite, pentru a obline puterea cu care convertegte in mod voluntar

230

DE LA IDEELA BANI

dorinleie personale in echivalentul lor fizic, folosincl intotdeauna cele mai practice mijloace prin care s(' poate atinge acestscop.

Vefi vedeacum subcongtientulasteapti ca un gigant adormit si vi sprijine orice plan 9i orice scop.in sfArgitva puteti alimenta subconstientul cu gAnduri orientatepozitiv care vi aduc tot ceeace doriti in viati. Nu vd puteli controla in tntregime subconstientul, dar ii putefi oferi in mod voluntar orice plan, dorintii sau scop pe care le dorifi convertite in forme concreter. Recititi instrucliunile de folosire a subcongtientului din capitolul despre Autosugestie. Existd o mulgime de probe care sustin ideea cd subcongtientul este veriga de legdturi intre mintea finiti a omului gi Inteligenla Infiniti. Este intermediarul prin care oricine se poate hrdni cu forlele Inteligenlei Infi-, nite atunci cAnd o doregte. El 9i numai el contine secre, tul procesului prin care impulsurile mentale sunt modificate si transformate in echivalentul lor spiritual. El si numai el este calea prin care orice rugdminte poate fi transmisd sursei capabile sd indeplineascd rugiminli.

Prima creafie trebuie si fie gdndul Posibilitetileefortuluicreatorcarese feagdde sutr constient sunt extraordinare si de neevaluat. Ele insuflii fricb 9i respect oricui. Nu abordez niciodatd disculia legatd de subcon, gtient fdri un sentiment de micirne si inferioritatt,

SUBCONSTIENTUL

231

datorat, poate,faptului cd intregul depozrtde cunostinfe al omului privind acestsubiectestepenibil de limitat. Dupd ce ati acceptatcu titlu de realitate existenla subcongtientuluisi i-ati inleies posibilit5tile ca mijloc de convertirea dorintelor dumneavoastrdin echivalentul lor fizic sau financiar veli inlelege semnificafia depiind a instrucliunilor incluse in capitolul despre Dorinfd. Veli inlelege gi de ce vi s-a cerut imperativ in mod repetatsd vd formulali clar dorinlele in scris.Veli i:rfelegegi necesitateaperseverenleiin ducereala indeplinire a instrucfiunilor. Cele treisprezeceprincipii sunt stimuli cu ajutorul cdrora oblineti capacitateade a vi atinge 9i a vd influenla subcongtientul.Nu vd descurajalidacXnu reugili din prima incercare.Nu uitali ci subcongtientulnu poate fi direclionat in mod voluntar decAt prin conform directivelordatein capitolul despre deprindere, Credin!5. Nu ali avut incd timpul necesarpentru a vd stipAni Credinla. Fili rdbddtori.Fili perseverenli. Multe afirmalii din capitolele despre Credintd si Autosugestievor fi repetateaici in beneficiul subcongtientului dumneavoastri. Nu uitali ci subcongtientul funclioneazddtnproprie dorinfd, indifucnt dacdueliface areunefortsd-Iinfluenfalisaunu. Evident cd acestlucru fapiil cd gAnduriledesprefricd gi sdricie vi sugereaz6, gi toate gAndurilenegativeservescdrept stimuli ai subcongtientului dumneavoastrdcu excepliacazuluiin care vX stdpAnitiacesteimpulsuri si ii oferili subcongtientului un alt combustibilmai util. Subcongtientulnu rdmAneinactivl Dacdnu reugili sd vd implantali dorinlele in subcongtient,el se va alimenta a neglijentei din gAndurilela careajungedreptconsecinld Am explicatdejacd impulsurile de gAndumneaaoastrd. dire, atAtnegative,cAt9i pozitivb aiung in subcongtient

232

DE LA IDEE LA BANI

in flux continuu din cele patru surse care au fost men_ lionate in capitolul despre Tiansferul energiei sexuale. CAt despremomentur de fafd,estesuficient si retinefi cd trditi zi de zi condilionafi a" .oauiitut;; ;;i;, care impulsurile de gAndire ajung in subcongtient?ari ca dumneavoastrdsi gtifi. Unele"dintre acesteimpul_ suri^suntnegative, altele pozitive. Sunteli acum urri." nat in incercareade a bloca fluxul impulsuriio. sprij ini infl uentarea v olun tari i subc "".ju__ onstien"tu l1l "-?l _l rur pnn_rmpulsuriie pozitive ale dorinlei. C,"".9veti implinfacest deziderat,veti intra in pose_ . sracneucarevd deschideugasubcongtientului. in plur, vefi controla aceacale de accesatdt'de complet ilJ; nici un gAnd de nedorit nu vd va mai putea i"fi";;i; subcongtientul. Tot ce creeazd, o anumitd persoandincepe sub forma i*l"ls de gAndire. ylT Oamenii nu pot crea nimic rl concepmai intAi mental. Cu ijutorul imasi_ "u:.u."y nafiei, impulsuriie de gAndirepot fi relaiiona; h;.% pul credrii planurilor gi ,.op.,iilor care conduc la suc_ .ur^].,orice ocupatiepe care 9i_aralege_ocineva. . Toateimpulsurile de gAndire.uru # zdmislesc in sub_ congtienttrebuie filtrate prin imaginalie gi combinatecu crefinfi,..Addugarea,,credinfei ii un pian sau scop care se intenfioneazdsd fie adus ilr atentia subcongtieirtutrri nu poate fireaLaatd decAtprin imaginagie. Din acesteobservalii.regiauari cu ugurinfi cd uti_ lizarea voluntari a subconstientului necesita coordona_ rea 9i aplicareatuturor acestorprincipii. Cum si vi valorificafi

emotiile pozitive

Subcongtientuleste mai susceptibil sd fie influentat prin impulsurile de gAndireimbinate cu ,,sentimente,,

SUBCONSTIENTUL

233

sau emofii decAtprin forlele zdmislite in regiunea rafionali a minfii. De fapt, avem multe probe in sprijinul teoriei cd doar gAndurile emofionaleau influenld asupra subcongtientului.Estebine cunoscut faptul cd emoliile sau sentimentele guverneazd majoritatea oamenilor. Daci este adevirat ci subcongtientulrdspunde mai degrabi 9i estemai evident influenlat de impulsuri de gAndireimbinate cu emofii, esteesenlialsd ne familiarizdm cu celemai insemnatedintre acesteemolii. Existd gapte emofii pozitive majore gi gapte emolii negative majore.Celenegativese implanteazdsingurein impulsurile de gAndire care garanteazdtransferul cdtre subcongtient. Cele pozitive trebuie injectate, prin principiul autosugestiei,in impulsurile de gAndire Pe careun individ vrea sd le transfere asuPra subcongtientuIui sdu. (Instrucliunile au fost date in capitoiul des,pre Autosugestie.) Aceste emofii, sau impulsuri sentimentale sunt ca drojdia dintr-o pAine,cdciconstituieelementulde acliune ce transformi impulsurile de gAndire din stare pasivd in stare activd. Astfel se poate inlelege de ce se acfioneazdmai degrabi asupra impulsurilor de gAndirecare s-au imbinat eficient cu emolia decAt asuPra impulsurilor de gAndirecareigi afl6 originea in ,,rafiuneapurd". Vd pregitili sf,vd influenlali gi si vd controlali,,forul interior" al subcongtientului spre a-i insufla dorinla de a obline bani, pe care dorili sd o convertili in echivalentul sdu monetar.In consecinli, esteesenlial sdinlelegeli metoda de abordare a acestui ,,for interior". Trebuie sX vorbifi pe limba lui, altfel nu vd va asculta dorinfa. El inlelege cel mai bine limba emofiei sau a sentimentelor. Sddescriemin consecinldaici celegapteemolii pozitive majore9i celegapteemotii negativemajore,astfelincAt si vd bazafipe celepozitive gi sdle evitafi pe celenegative

234

SUBCON9TIENTUL

DE LA IDEE LA BAN]

atunci cAnd dafi instrucliuni neavoastrd.

subcongtientului

dum-

CEI.E SAPTE EMOTII POZITIVE MAJORE Dorinta Credinfa Iubirea Sexul Entuziasmul Romantismul Speranla Existd si alte emolii pozitive, dar acesteagapte sunt cele mai puternice gi cele mai folosite in mod obignuit in efortul creator. StdpAnili aceste gapte emofii (ele nu pot fi stipAnite decAt prin aplicare), iar celelalte emolii pozitive vd vor sta la dispozilie oricAnd le dorifi. Retinefi in acelagi sens faptul cd studiali o carte intenfionatb sd vX ajute sd vd formali o ,,congtiinld a banului" umplkndu-udspiritul cu emofii pozitiue. CELE 9APTE EMOTII NEGATIVE MAJORE (Care trebuie evitate) Frica Gelozia Ura Rdzbunarea Ldcomia Superstilia MAnia Emotiile pozitiaesi celenegatiaenu ad pot populamintea in acelagitimp.Unele sau altele trebuie si prevaleze. Std in rdspunderea dumneavoastrd sd vd asigurdli cd emoliile pozitive constituie influenfa'dominantd 4 spiritului. Aici vd va veni in ajutor legea deprinderii.Formati-ud deprindereade a aplica gi a folosi emoliile pozitive! in

235

spiritui cu atAta putere cele din urma, va vor domina 7Jo-r aae! acces.'. irncAtcele negative nu

ontrolasub:9T:i:i::^0,"-*:,1;:t1;"c; Nu vi puteli c-r" t1'^tlll!^'lll;

,a^J;;.i;i

a suslinut "::": "''" ilil;

!i

;ru#"l*;l ii:*:1'":-s1'1",,1i,::,# :l,'#:ffi ii',"'i?'"ficientdneltil.a"?.d:'yI:,:1 :.HffiffiH*"L"

din subconetientul constructiv

dumneavoastri' Rugiciunea 9i subconqtientul trebuie sd fi remarDacdsunteli o persoani vigilentd' la rugiciune *"j,itit"*a oamlnilor recurg ."t;;;;l.a a eguat' Astfei ei se doar dupa ce oncs alti abordare de cuvinte vidate rituald roagd printr-o simpfiittgiruire faptul ca garantat de sens.$i, de u'"*" ce este 'mai-or1; ce doar dupd lucru icest tatea celor care se rouge fac Ia rugiciune cu minliie orice altcevu u "qt'J%curg sunt emoliileasupracdrora pii"" a"]trca 9i inJoia?d"cail tr ansmite Inteli genlei Inf iact i oneazd, uo,ong"^'i'-i"t qi t" pe careo u""'ta estetiput de emolie ;i;.'iffi;;t-iu', isupra cdreiaaclioneazi' pti*"i," i"teligenla Infinitd 9i dai vd e fricd in timp ce Dacdvd rugalr fentru ceva' oblineli acestlucru' sau cd vd rugali ci s-arpi*u tt nu de Inteligenla Infinitd' rugdciunea,'t "t "u fi ascultati ,rr[a.irrtt"u ad aafj zadarnicd' pe duce la realizatea lucrului Uneori, ,"gtt""'"u

careii dorifi.D";^;;l t'ait"'eoa?P"]P*l:1t:;T*i:

niriiuneianumerugdciuni,amintili-vicestaredeSplveli-av^ea t:ltildt"* rit aveali in timp^ce'va ruga;i 9i mai mutt decAt o teone' ci teoria descrisd aici este comunica cu lnteligenta Metoda p,i'' tu'" puteli cu cea prin care vibraInfinitd este foarte asemdndtoare ptit't rad'io' Dacd inlelegeli tia sunetelo' "'t";;;;;i;uta

236

SUBCON9TIENTUL

DE LA IDEE I-A BANI

principiul de funclionare al radioului, gtiti cu siguranld ci sunetul nu poate fi transmis pAni nu se.transformd intr-o anumiti vibralie pe care auzul omenesc nu o poate detecta.Stagiaradio preia sunetul vocii umane si il modificd intensificAnd vibralia de milioane de ori. Doar in acestfel energia sunetului poate fi comunicatd prin intermediul spafiului. Dupd aceasti transformare, energia(careluasela inceput forma vibraliilor de sunet) este transmisd aparatelor de radio care o reconvertesc Ia niveiul vibratiei ei inifiale astfel incAt sd poatd fi recunoscutdca sunet. Subcongtientul este intermediarul care traduce rugiciunile in termeni pe care Inteligenfa Infinitd ii poate recunoaste,prezintd mesajul gi livreazd rtrspunsul sub forma unui anume plan sau a unei anume idei i:r scopul obgineriiobiectelorrugiciunii. inlelegeli acest principiu 9i vefi gti de ce simpla citire a cuvintelor dintr-o carte de rugdciuni nu poate gi,nu va servi niciodatd drept agent de comunicarefirtre mintea umanX si Inteligenla Infinitd.

De refinut $ubconstientul dumneavoastri se poate hrini cu gAnduri aleatorii - cu gAnduri de infrAngere sau cu gAnduri de succes9i bognfie. Alegerea este a dumneavoastri; rezultatul vi poateaducesuccesulsau esecul. Congtientizaticelegapteemofii negativemajore si asigurati-vi ci nu i-si vor gisi niciodati silag'in mintea dumneavoastri. in acelasitimp, constientizati si valorificafi la maximum toate emofiile pozitive atotputernice.

Dincolo de mintea dumneavoastri

237

limitati domnegte

n^t:.1 :t" r" care, Intetrgenta; i"ii"iti, ffi;ii;;"f in 1i i:f 9i 1;:Hffi captind ;; 't'rrrs' emiland l"ai., ,i" poate racorda ca la

unive;rsvi poateajuta :d"ri;t*p. n"ttgi"i"i'"g"t"i si-9i afle rispuns' ." *fa.i""ile duirneavouitti a vi folosi subcongtientul Zi d,ezi clidili putereade vefi controlaimpulsurile vd puternic.Astfel,i";;;t"; plan sau a oricirei inifale carestau;;;;;cirui activitili. Omul estepe atilt de impofiant de imPortante'

indwile pe cht ti sunt gan

CREIERUL

239

stimulativd. Creierul care a fost stimulat prin emolie sexuali funclioneazdmult mai repededecAtatuncic6nd emolia este latentd sau inexistentd.

Pasul 12 cdtreimbogitire Creierul

Cu mai mult de patruzeci de ani in urmd, autorul, lucrAnd in colaborare cu rdposatul dr. Alexander Graham Bell gi cu dr. Elmer R. Gates,a observat cd fiecare creier uman este atAt o stafie de emitere, cAt 9i una de captare a vibrafiilor de gAndire. Asemdndtor cu principiul folosit fir emisia radio, orice creieruman estein staresd receptezevibraliile de gAndire care sunt lansatede un alt creier. Legat de afirmalia din paragraful precedent,comparafi gi luali in consideralie descriereaimaginaliei creatoare,agacum a fost ea inclusi in capitolul despre Imaginafie.Imaginalia creatoareestestalia de receplie a creierului, careprimegtegAnduri lansatede creierele altora. Esteagentul de comunicareintre regiuneacongtientd sau rafionald a minlii gi cele patru surse de la care pot fi oblinuli stimulii mentali. Atunci cAnd este stimulatd, sau inillatd la o cotd superioari, mintea devine mai receptivd la gAnd, care ajunge la ea prin surse exterioare.Procesulde accelerare are loc prin emoliile pozitivre sau negative. Vibraliile de gAndirepot fi intensificateprin emofii. Emofia sexualSocupd primul ioc pe lista emofiilor umane in ceea ce privegte intensitatea si puterea ei

Vefi afla noi puteri uluitoare in orice regiune a minjii dumneavoastri. Vefi vedea cum puteti profita de acesteputeri printr-o gindire rapidi, clari si de efect. Rezultatul transferului energieisexualeesteamplificarea gAndurilor intr-o asemeneamdsur5, incAt imaginalia creatoaredevipe foarte receptivdla idei. Pe de alti parte, atunci cAnd creierul funclioneazd mai rapid, nu doar cd atrage gAnduri gi idei lansatede alte creiere,ci oferi gAndurilor proprii ale individului in cauzd acel sentiment care este esenlial inainte ca acele gAnduri sd fie captate9i prelucratede subcongtient. Subcongtientul este ,,sta!ia de ernisie" a creierului, prin care'Sunttransmisevibraliile de gAndire.Imaginafia creatoareeste ,,sta!ia de recepfie" ce capteazdenergiile menfale. Aleturi de factorii importanli ai subcongtientului 9i ai facultilii imaginaliei creatoare,careconstituie staliile de emisie 9i receplie ale aparatului dumneavoastrd de comunicare mentald, luali in consideralie acum principiul autosugestiei, care este mijlocul prin care vi puteli pune ln funcliune stalia dumneavoastri ,,radio" . Prin instrucliunile descrisein capitolul despreAutosugestie,ali fost cu siguranli informali despre metoda prin care dorinla poate fi cohvertitd in echivalentul sdu binesc.

240

DE LA IDEE LA BANI

Funclionarea staliei dumneavoastri,,radio,, este, prin comparafie, o proceduri simpli. Nu trebuie si refi-n9fid9c3t trei principii si sd te aplicagicAnd dorifi sd vd folositi de emisie - subcongtientul,imaginatia crea_ toare gi autosugestia.Stimulii cu ajutorul cirora punefi in practici acestetrei principii au fost descrisi'_ iar proceduraincepecu dorinla. Suntem guvernafi de for,te necunoscute De-a lungul vArstelorpe care le-a traversat,omul a devenit prea dependent de simfurile fizice gisi-a limi_ tat capacitatea de cunoagterela universul pe care il putea vedea,atinge,cAntXrigi misura. Am ajuns acum la ceamai minunatl dintre vArste_ o vArsti care ne invali cAteceva despre forlele intangi_ bile alelumii din jurul nostru. poateti vom invdga,tia_ versAndaceastdvArst[, ci ,,celdlalteu,, estemai puter_ nic decAteul fizic pe careil vedem in oglindd. Uneori oamenii vorbesc cu ugurinli despre forlele intangibile - lucrurile pe carenu le pot pricepe cu aju_ torul celor cinci simluri gi, auzindu-i, ne vom aminti cd suntemcu totii subcontrolulforlelorneadzute si intangibile. Intreaga umanitate nu are puterea sd facdfatd slausi controlezeforla intangibild ascunsi tr valurile tulburdtoare ale oceanului. Omul nu poate intelege forla intan_ gibiH a gravitafiei, care line aceasti planetd minusculi suspendatd ir spafiu 9i ne impiedici si cddem de pe pdm6nt, cu atAtmai pulin putereace controleazeaceastd forti. El este cu desdvArgiresclavul fortei intangibile a unei furtuni cumplite 9i estela fel de nealuiorat-in pre_ zenta fortei intangibile a electricitdtii. Acestanu estenicidecum sfArgitulignorantei omu_ lui in legdturi cu lucrurile nevdzutesi iritangibile.El ntr

CREIERUL

241

intelege forla intangibild (si intelepciunea) ce sdldgluiegtein pdmAnt - forfa careti oferdhrana,tmbrdcdmintea 9i baniipecareti aretn buzunar. Comunicarea intelectuali in ultimul rAnd, dar nu gi cel din urmd, in ciuda culturii sale trufage 9i educafiei, omul inlelege prea pufin sau deloc din forla intangibil5 a gAndului (cea mai insemnatd dintre toate puterile intangibile). El nu gtie decAt puline lucruri despre creierul fizic gi vasta lui relea de mecanismecomplicate prin care puterea gAndului setraducein echivalentulsXumaterial,dar implinegte acum o vdrstd care il va ldmuri asupra acestui subiect.Oamenii de gtiinld au ir:rceputsd se concentreze asupra miracoluiui numit creier,gi atAtavreme cAt sunt inci i:rtr-o fazd incipientd a studiilor, au descoperit suficiente lucruri pentru a afla cd punctul central al creierului uman, numdrul de linii care leagi celulele cerebrale,este egal cu cifra 1 urmatd de cincisprezece milioane de zerouri. ,,Numirul esteuluitor", a declaratdr. JudsonHerrick de Ia Universitateadin Chicago; ,,aceacifrd astronomici ce desemneazdsutele de milioane de ani lumini devine, prin comparafie,nesemnificativd...S-a stabilit cd existh intre L0 qi 14 miliarde de celule nervoasein cortexulcerebraluman si stim preabine cd ele sunt dispuse ir:rgabloanebine stabilite.Acestearanjamentenu sunt intAmplitoare.Ele sunt ordonate.Metodelerecent descoperite ale electrofiziologiei pun in evidenld curenfi de acliune de Ia ceiulelocalizatein spalii foarte precise,sau fibre cu microelectrozi,ii amplificd cu ajutorul unor "l5mpi" de radio gi inregistreazddiferenlele potenfialepAndla o milionime de volt."

242

DE LA IDEE LA BANI

Este de neconceput cd o asemenea re,tea de mecanisme complicate existd doar fir scopul indeplinirii funcliilor fizice necesare cregterii gi i:etrelinerii trupuiui. Nu cumva este posibil ca acelagi sistem care oferd miliarde de celule cerebrale in scopul comunicdrii intre ele sd ofere gi mijloacele de comunicare cu forlele intangibile? New York Times a publicat un editorial ce demonstra ci cel pulin o mare universitate gi un cercetdtor inteligent in domeniul fenomenelor mentale intreprind o cercetare organizatd prin care s-a ajuns la concluzii paralele cu multe dintre cele descrise in acest capitol gi in urmitoarele. Editorialul care urmeazd a analizat pe scurt activitatea doctorului Rhine gi a asocialilor sdi de Ia Duke University. CE ESTETELEPATIA? Acum o lund am citat in acestziar unele dintre rezultatele remarcabile oblinute de profesorul Rhine gi de asocialii stri de la Duke University in urma a mai mult de 100000 de teste menite sd dovedeascdexistenla ,,telepatiei" gi a previziunii. Aceste rezultate au fost rezumate in doul articole din Harper'sMagazine.in al doilea, care a apdrut deja, autorul E. H. Wright incearcdsd sintetizeze ceeace s-a descoperit,sau ceea ce pare rezonabil de dedus, privind natura exactd a acestormodalitXgi de percepfie,,extrasenzoriald" . Existenla in fapt a telepatiei 9i previziunii pare acum pentru oamenii de gtiinli cu mult mai probabild, ca rezultat al experimentelor lui Rhine. Mai multor subiecli li s-a cerut sd numeasci un numdr cAt mai mare de cirli dintr-un pachet special fdrd a le privi si fdrd a avea alt accessenzorialla ele. Au fost descoperite vreo 20 de persoane care au fost capabile sb numeasci at6t de multe cdrti in mod corect,incAt ,,nu

CREIERUL

243

era practic nici o gansdca ei si fi ghicit prin noroc sau din intAmplare". Dar cum iu reugit? Acesteputeri, presupunAnd cd ele exist6, nu Par senzoriale. Nu existd nici un organ cunoscutp"t t.n ele. Experimenteleau-funclionat la fel de bine la distanle de cAteva sute de mile ca 9i in aceeagicamer6.Toateacesteasunt 9i o dovadd a faptului c5, dupd pdrerea domnului Wright, telepatia sau previziunea nu se pot explica prin teoria.fizicl' aradia^!iei. Toate formele cunoscute de energie radianttr se sting invers proporlional cu pf,tratul distanlei traversatelAcestelucruri nu sunt valabile pentru telepatie9i previziune. Dar ele vatiazddin motive fizice in acelagi ?elin care variazd alte puteri mentale' Contrar ptrrerilor rtrspAndite, ele nu se imbundtdlesc atunci cAnd subiectul este adormit sau afipit, ci din contrS, atunci cAndel estetreaz 9i vioi. Rhine a descoperitcI un narcotic scadeinvariabil scorul unui subiect,in vreme ce un stimulent il va propulsa spre indlfimi' Se pare ci executantul cel mai performant nu poate atinge un scor bun daci nu incearcl strdea totul' Una dintre concluziile Pe careWright le trage cu destul de mult6 siguranld este ci telepatia 9i previziunea sunt, de fapt, unul 9i acelagi dar' Cu alte cuvinte' facultatea de a ,,vedea" o carte pusd cu fala in ios pe mas5 pare a fi exact acelagilucru cu ,,citirea" gindurilor unei alte minfi. Existd cAtevamotive ce justificd o astfel de credinfd. Spre exemplu, pAnX acum, cele douX daruri au fost regdsitein orice persoani care se bucurtr de oricare dintre ele. Pdni acum, cele doud calitili au fost aflate cu aceeagivigoare, aproape-in mod egal, intr-unul 9i acelagiindivid' Ecranele'zidurile, diitanlele sunt invinse. Wright merge dincolo de aceasti concluzie exprim6nd, nici mai mult, nici mai extrasenzoriale' pufin,,,binuiala" iltor "tpe.ienfe visuri profetice, premonilii de dezastre,9i altele ase.u fdcAndparte din aceeagifacultate'Cititorului -"rruu,

.AA L*+

DE LA IDEE LA BANI

nu i se cere se accepte nici una dintre aceste concluzii decAt dacd gdsegte acest lucru necesar, dar probele pc care le-a acumulat Rhine rzimAn incontestabile.

Spirite ,,ingeminate" Din perspectiva anunfului dr. Rhine in legdturi crr condifiile prin care o minte rdspunde la ceea ce el numeste modalititi ,,extrasenzoriale"de percepfie, mi simt acum privilegiat sd adaug la mirturia lui faptul ci asocialii mei 9i cu mine am descoperit ceeace credenl cd sunt condigiileideale prin care mintea poate fi stimulati, astfel incAt al gaseleasimf descrisin capitolul urmdtor s[ poatd fi utilizat intr-un mod practic. Conditiile Ia care mf, refer constau dintr-o aiian!tr activd intre mine 9i doi dintre membrii echipei mele. Prin experimentaresi practicd,am descoperitcum si ne stimuldm minfile (aplicAnd principiul utilizat in Iegdturd cu ,,sfetnicii nevdzufi" descrigi in capitolul urmitor), astfel incAt, imbinAndu-se cele trei minfi, si putem g5si solufia la o marevarietatede problemepersonalepe caremi le-auimpdrtXgitclienlii mei. Procedeul este foarte simplu. Ne agezdmla o masii de conferin!f,,enun!f,m clar natura problemei cu carenr, confruntdm, apoi incepem sd o discutim. Fiecaredintrc noi i9i aduce contribulia de gAnd.Ciudat estecd metoda stimuldrii mentale il pune pe fiecareparticipant in legiturd cu,surselenecunoscutede cunogtinfein mod hotirAt situate in afara granilelor propriei experienfe. Daci inlelegeli acest principiu descris in capitoltrl despre Minlile Superioare,ve!i- recunoaste,desigur, ci\ masa rotundi invocatd aici este o aplicalie practicd a Minlilor Superioare.

CREIERUL

245

ptlt discuAceasti metodd de stimulare mentald' subiecte' iiustreazd tarea armonioasd in trei a anumitor de folosire a metodd cea mui simpld 9i cea mai practicd

S.uPerigare' Minlilor rrl l t/rqrg^ l principiului .. -'.-.-7--,c c aI s tudent un plan simtlar, gi urmknd Adoptknd .!'l ,_,.-,-.,^ ,.,, ^ fy-!*^:.:: ,rr'tliTiitrtfir poo'ttintratn posTna,estlt'ei Dacd' acum introducere' tn iorrrgi, discr'isdpe scurt dumneavoastrd' uauuriu nu inseamni nimic pentru ce veli fi terfirsemnali aceasti pagind 9i recitigi-odupi minat de citit ultimul caPitol'

De refinut vi coordoneazi puterile gAnduhrei principii simple .Notu dumneavoastri inlelegere a l"i gi impiinirii. poate exercitao b.""tot atltputernice forle intangibile. influenli inaccesibili multor oamenr' mentale devin Descoperir\ ,de amploare" ale gtijnfei pr".ti"" ale perfeclionirii de sine' i..r*'uneltele rotunde' iluti""ti acum cfreiasecretului mesei fiecare celuli Zecetrilioane de servitori minusculi ghnduce vi compune creierul - creeazi gabloanele poate iil, l*ogiiofiei 9i t:oinfei'Mintea dumneavoastri a c u mu l" a o ric e c a n t it a t e d ec u n o g t i n l e c a r e v i p o t aducebani. dar pufini Maioritatea oamenilor i9i dorescbogdfii, paaeeza carc atzdtoare oferAplanut definit 9i dorinfa Valeacdtte bogdfie.

AL gASELEASIMT

247

sim! aelifi aaertizatde Cu ajutorul celuide-algaselea pericoleleiminenteIa timp pentrua le eaitapi aeli afla ocaziile faaorabileIa timp pentrua Ie tmbrdfiga.

Pasul L3 citre imbogifire AI gaseleasimt

Al treisprezeceleaprincipiu estecunoscut ca fiind al gaseleasim!, prin care Inteligenfa Infinittr poate comu_ nica, fdri nici un efort din partea cuiva fa.e nici o 9i cerereexpresd,cu o anume persoand. principiu este o c.rlme a filozofiei. El poate fi .Acest asimilat, infeles gi aplicat doar prin aplicareapreatabill a ce.lorlaltedouXsprezeceprincipii. Al gaseleasim! este o parte din subcongtient care este cunoscutd sub numele de imaginalie creatoare. A fost denumit gi ,,sta!iede recepfie,, irin careideile, pla_ nurile gi gAndurile ne vin in minte. Acesteaparifii sunt numite uneori fler sau inspirafie. Al gaseleasim! sfideazd descrierea! Nu poate fi d.esgril unei persoanecare nu a stdpAnit celelaiteprin_ cipii aie acestei filozofii, pentru .i o ur"*unea per_ soane nu gtie 9i nu are experienfa necesardcu care cel sim! sa poita fi comparat. ingelegerea 1-:*l cte-al ?"r:tea cerur gaseleasimf nu vine dec6t dinl4untru, prin meditagiemotivati de dezvoltarea mentald. Dupd ce veli fi stdpAnitprincipiile descriseir aceastd carte,yeti fi gata sd acceptalica adevdrati o afirmalie care,altfel, vd poate pdrea incredibild, anume: 9i

Vefi deschide poarta Templului infelepciunii; drumurile glorioase ale aventurii creatoareapar ademenitoarepe calea citre bogifie. Vd vine in ajutor gi face oferte i:r locul dumneavoastr6 prin dezvoltarea celui de-al gaseleasim! un ,,inger pdzitor" care vi va deschide oricAnd uga Templului lnfelepciunii. Prima mare cauze Autorul nu credegi nici nu predici ,,miracolele",perltru cd are destule cunogtinfe despre naturd Pentru a niciodatddeIa legileei prestainlelege cd Natura nu d.eaiazd bilite.IJneledintre legile salesunt atAtde greu de firfeles, lncAt produc lucruri ce par a fi ,,miracole". Al gaselea sim! este manifestareaceamai apropiatd de un miracol cu care m-am confruntat vreodatl. Asta este tot ce gtie autorul - cXexistd o putere, sau o Cauzi Prim5, sau o Inteligenli care pXtrunde orice atom material gi inglobeazi fiecare unitate de energie perceptibild pentru oameni; cd aceasti Inteligenli Infinitd transformd ghinda in stejar,faceca apa si curgd spre poalele dealului conformAndu-selegii gravitafiei, noaptea urmeazi zilei, iama, verii, fiecarepdstrAndu-gi locul potrivit gi relafia fald,de ceilalgi. Aceasti Inteligenld poate, prin principiile acesteif:.lozoflj,sd fie aplicatd

248

DE LA IDEE LA BAN]

in scopul convertirii dorinfei in forme concrete satr materiale.Autorul gtie acest lucru pentru cd a fdcut experienfe9i a trdit acestlucru cu p]s, pn1 intermediul capitolelorprecedente, .. fas ali fost condugicltre.acest.ultimprir,.ipi,r. bu.e stup+ nili fiecare dintre principiile precedente, sunteti acum gata sd acceptafi, fdrd sceptiCism,extraordinarele tezc enuntate aici. Daci nu stdpAnifi celelalte principii, tre_ buie s-o faceli i:rainte sd vd putefi hotdri in mod clar daci celeenunfatein acest sunt realesau fictive. "upitot In vreme ce traversam vArsta ,,adordrii uro.rhrij, incercamsd-i imit pe cei careii admirarn cel mai mult. am descoperitcXelementulde credinfd,de care Iltlyrracut am uz pentru a-mi imita idolii, mi-a oferit o mare capacitatedea reugicu succes. Putefi angaia,,sfetnici

nevdz,ufi,,

Nu am abandonatcu desdvdrsireacestobicei al meu de a adora eroi. Experienfam_ainvifat cd, in afard de a fi cu adevdratmdre!,cel mai bine estesd_i urmezi p" ."i mdreti i:r sentiment gi acfiune, cAt de fidel posibii Cu multd vreme inainte si fi scris vreun rAnd demn de.a fi publicat sau si md fi dedicat vreunui discurs public, am adoptat obiceiul de a_miremodela propri,rl caracter incercAnd sd-i imit pe cei noud oameni ale cdror vieti gi activitili m_auimpresionat cel mai mult. Acesti noud oameni sunt: Emerson, paine, Edison, Darwin, Lincoln, Burbank,Napoleon,foragi L*;"*. In fiecareseard,vreme de muiti ani, am initiat consilii im3gi1le
AL SASELEASIMT

249

grup de oameni agezalialdturi de mine la masa de coniilin. Lici nu numai cd aveam ocaziasd mf, agezprintre cei pe care ii consideram mirefi, dar dominam 9i grupul, fiind pregedinte. Aveam un lel bine definit in folosirea imaginaliei mele pentru intrunirea acestorconsilii din timpul noplii, astfel Jelul meu era remodelareapropriului caracter incAt acesta sd.reprezinte un aliaj al caracterelor sfetnicilor mei imaginari. infelegdnd, incd din tinerefe, cd trebuie sd depdgeschandicapul nagterii intr-un spa.tiu de ignoranld 9i superstilie, mi-am luat voluntar sarcina de a renagteprin metoda descrisdmai sus.

E momentul autosugestiilor $tiam, desigur, ci toli oamenii au devenit ceeace sgnt gralie gAndurilor gi dorinlelor dominante' $tiam cd orice dorinld profundi are efectul de a provoca un anumit individ si afle o cale externi prin care acea dorinld poate dobAndi statut real. $tiam ci autosugestia este un factor i:asemnati:r edificarea caracterului, adic6, de fapt, singurul principiu Pe care se bazeazd caracterul. CunoscAndintr-o asemeneamdsuri principiile operirii mentale, eram foarte bine inarmat cu echipamentul necesarirr remodelareaproPriului meu caracter'In cadrul acestorintruniri de consiliu imaginare, ceream fiecdrui membru al cabinetului si contribuie cu propriile cunogtinfe,adresAndu-mi fiecdruia in cuvinte explicite, dupi cum urmeazd: ,,DomnuleEmerson,agdori sd.capdtde la dumneavoastrdinlelegereamiraculoasda naturii care v-a scos din anonimat.Vd cer si influenlati subcongtientulmeu servindu-vd de oricare dintre calitdtile Pe care le aveli

250

AL SASELEASIMT

DE LA IDEE LA BANI

gi care v-au usurat trlelegerea gi adaptarea dumneavoastri la legile naturii." ,,Domnule Burbank, vi cer si-mi transferali cunogtinlele care v-au fdcut sd armonizali intr-o asemenea mdsurd legile naturii, incdt ali reugit si scuturali spinii cactusului gi si-i transformali in substanfecomeStibile. Oferifi-mi accesla cunogtinfelecare v-au ajutat si faceli sd creasci doui fire de iarbd acolo unde ftrainte crescusedoar unul." ,,Napoleon, de la dumneata vreau sd obfin, prin emulafie, capacitateaminunatd pe care ai avut-o de a-i inspira pe oameni, gi de a le oferi un spirit de acfiune mai irsemnat gi mai decis. Vreau, de asemeni, s[-mi mai irsugesc 9i spiritul credin;ei ce dureazd gi care !i-a dat puterea de a preschimba infrAngerea fir victorie 9i de a depXgiobstacolecumplite." ,,Domnule Paine, de la dumneavoastre vreau str-mi insugesclibertatea gAndului, curajul gi claritateacu care imi pot exprima convingerile, lucruri care v-au distins intr-o asemeneamdsuri!" ,,Domnule Darwin, de Ia dumneavoastrd vreau sd obgin rdbdarea exceplional5 gi capacitateade a studia cauzagi efectul firi pdrtinire sau prejudicii, exemplifi cate aga de minunat de dumneavoastrd in domeniul gtiinlelor naturale." ,,Domnule Lincoln, dorescsd capdt fir caracterulmeu simlul acut al dreptd$i, spiritul neobosit al ribddrii, simful umorului, infelegereaumand 9i toleranfa careau fost caracteristiciledumneavoastrdesenfiale." ,,Domnule Carnegie, doresc si ajung la o inlelegere deplind a principiilor efortului organizat,pe care l-afi folosit cu atAtaeficienfd in punerea temeliilor unei activititi industriale insemnate."

251

s[-mi insugescperseverenla ,,Domnule Ford, vreau echilibrul 9i incredergai :t": :TL-:: d";;;;.astri,

ffi;;;illi*i""

ui"*-? deastdpani:1t'l: incatsi-i astfeliiglilll:

ffiJt"*;i';";t*Pitfttu

"rotttrtlfut' pot ajuta 9i Pe allii sd vi urmeze'"

;;#;i"

d:.Y {"Il3ivreau PJiror', '1.'1qet credinlei al tpitit

ili.:*tti """J# ffi"#;;il;#-naturii'

sritd de care v-a!i ,"*it

infrAngereain victorie"'

:1t1t" iit *:Ii: spirituldetrudhneobo-

'pt"

.. l^ ^rat 'loc i converti' atAt de des'

,,Consiliul" inchiPuit membrilor consiliului Metoda mea de a md adresa pe care conform trf,shturilor de-caracter f,.Jip"ii"aria Am studiat

il;il* il;;iitt"

t.a a".t"uit sdle d'obandesc' de ast.,, duo,"bitdgrije'?"qn 5dlevaluni cf,

uimit sd descopdr fel de proceduri r,o.tttttia, am foit reale' aproape i*ugit'utu devin ;"d*?;;;i cdpdtat trf,sdau Fiecare dintre alegti noud oimeni ex-e11tlr1 Snre turi individuale care m-au surprins' a intArzia mereu' aPol oe iir,"olr, a adoptat obiceiul de atitudine de paradi a se plimbu a" toio--lo intr-o Arareori l-am vdz'ttzdmsolemnd.Pdreamere'' serios' bind. ceilalli' Burbank 9i Acest lucru nu era valabil pentru care ptrreau P"i.; f.l"seau adeseori replici.spiritualeai consiliului' *embri cAteodatXsa-i gocftezep" ttilutgi a trtArziat' CAnd a sosit' Cu o anumita otuti",-dtrbank fericit 9i a explicat in cele din urmh, ui-u"ttt"'iusmat 9i carel-fflea 2i cd intArzias" autorita unui e*periment Pe astfel incAt facb si stare ilr urma cdruia sPera sd fie itr l-a mustrat' sd aibi drept roadeT::::l"i"e ;il;; toate necazurileintre reamintindu-i cd tttt tiat a pornit

252

DE LA IDEELA BANI

bdrbat si femeie.Darwin a rAs cu poftd si a sugeratcd Paine trebuie si se pdzeascdde gerpisori cAnd intrd in pidure sd culeagbmere,cdci ei u,u"u.r'prortul obicei Je a ctevenrgerpi uriagi. Emerson a observat: ,,IJnde nu sunt gerpi, nu sunt nici mere!,,,iar Napol"on u remar_ cat: ,,IJndenu sunt mere/nu existdstat!,, Aceste intruniri au devenit atAt de reale, incAt am firceputsd md tem de consecinfelelo4 le_am irlil;pi 9i vreme de cAtevaluni. Experienfeleerau atAt de iesite din comun, incAt imi era ieamd cd, dacd h ;;";";rr voi pierde din vedere cd ele nu erau decAtpure laptul experienleale imaginafiei mele. Aceastaa fost prima datd cAndam avut curajul de a pomeni despreacestlucru. pAnXacum am pastrattece_ rea asupra acestui subiect,cdci gtiam, din propria mea atitudine privitoare la astfel de probleme, cd voi fi inte_ les gresit dacdimi descriuneobignuita A.;; am fost incurajat sd-mi tipdresc avenfura, ".p;;i""fe. cdci md inte_ reseazdmai pulin ca inainte ,,gt)ta lumii,,. Cu.:enu fiu inlelesgregit,af,aori sd formulez aici cAt . upe.rLtse poate.fuptut ci sunt pe deplin congtient 9: ca firtrunirile consiliuluimeu sunt comptei imaginare, dar md simt indreptdlit si sugerezci, daci membrii consi_ nulur.meu_sunt pur 9i simplu imaginari, iar intrunirile nu existddecAtin irchipuiiea mealele m_au conduspe cdi glorioasede avenfurl, au reaprins torla realei mereiii, expresieigan_ 1u jncurajat efortul creatorgi ' au dat aripi I dului sincer.

Cum si vi trezifr al gaseleasimf Undeva in structura celuleloi cerebrale existd un organ care primegte vibralii de gAndire numite .rr/rln termen generic ,,fle/'. pAnd in prezent, stiinta nu a

AL SASELEASIMT

253

descoperitunde estelocalizatacestorgan al celui de-al gaseleasim!, dar acest lucru nu este prea important' Ceea ce conteazi este ci oamenii primesc cunogtinle corecteprin alte sursedecAtsimfurile. Astfel de cunogtinfe sunt, in general, dobdndite atunci cdnd mintea se afli sub influenla unor stimuli extraordinari. Orice stare de urgenld care trezeqteemolii 9i accelereazd beteile inimii poate, gi in general chiar pune in funcfiune cel de-al gaseleasim!' Orice gofer ce a avut un accidentde magindgtiecd,in asemeneasituafii, al gaselea sim! intervine adeseori gi ajutd ca, in miimi de secundi, si fie evitat un accident. Aceste fapte sunt enumerateinaintea unei afirmalii pe care o voi face acum 9i anume aceeaci, i:r timpul i:rtrunirilor mele cu ,,SfetniciiNevizufi", am inleles ci ceamai mare receptivitatea minfii mele la idei, gAnduri gi cunogtinle imi parvine prin intermediul celui de-al gaseleasim!. intr-o muilime de ocazii ir care m-am confruntat cu urgenfe, unele atAt de grave incdt imi Puneau viala in pericol, am trecut miraculos de ugor pestegreutdli fiind influenlat de ,,Sfetniciimei NevXzuti". Scopul meu inilial in organizarea unor astfel de intruniri cu fiinle imaginare era pur gi simplu impresionareapropriului meu subcongtient,prin principiul autosugestiei,cu anume caracteristicipe care doream si Ie obfin. ln ultimii ani, experienla mea a adoptat direclii complet diferite. Acum mi intAlnesc cu sfetnicii mei imaginari de fiecare dati cAnd eu sau clienlii mei ne confruntdm cu o problemd dificild. Adeseori, tezultateie sunt uluitoare, desi nu sunt dependent in intregime de o astfel de formd de sfat.

254

AT,SASELEASIMT

DE LA IDEE LA BANI

Vefi dobAndi o mare putere nebdnuiti AI gaseleasim! nu esteceva pe care o anumiti persoani il poate activa sau abandona de bund voie. Capacitateade a folosi aceastdmare putere vine trcet, prin aplicareacelorlalte principii menfionate in aceastd carte. Indiferent de cine sunteli sau de care ar fi putut sd vd fie scopul citirii acesteicirfi, nu putefi profita de pe urma ei fdrd a inlelege principiul inclus in acestcapitol. Acestlucru estemai alesadevirat dacdscopuldumneavoastrd principal este acumulareade bani sau lucruri materiale. Capitolul despreal gaseleasim! a fost addugatdeoarece carteaare ca scop prezentareaunei filozofii atotcuprinzitoare, prin care indivizii se pot orienta firi probleme in atingereaoricirui scop in viafd. Punctul de pornire al implinirii estedorinla. Punctul de sosireeste acel tip de cunogtinle careconduce Ia inlelegere- infelegereade sine, i:rlelegereacelorlalgi,inlelegerealegilor naturale, recunoagtereagi inlelegerea fericirii. Acest tip de inlelegere este atins doar prin familiarizarea cu principiul celui de-al gaseleasim! gi folosirea Iui. Dupd ce ali citit capitolul, v-a!i dat seama,negregit, ci, citind, v-ati inillat la un nivel superior de stimulare mentald. Splendid! Revenili la acestepagini peste o Iund, recitifi-le gi observali ci spiritul va fi inillat Ia un nivel de stimulare 9i mai inalt. Repetali aceasti experienli din cAndin cAnd,fdrd sd vd pesecAtde mult sau cAtde pulin relinefi in acelmoment, gi veli sfArgiprin a vi afla in posesiauneiputeri cariivd va oferi capacitatea de a nu vd ldsa descurajafi,de a vd stdpAnifrica, a elimina amAnarea9i avE bazain mod liber pe imaginatie.

255

care a atingerea acelui "ceva" Atunci veli fi simlit artist' g"attditor',conducdtor' impulsionat orice rnu'" fi in ?om""iat" Atunci veli muzician, scriitor, ;ge*n1 lor fizic

in echivalentul staresd vd converttiilttr"iae ali puteaabandona precum saufinanciarla fel ;;;; ia primut semndeimPotrivire'

De relinut vi mai ocolesc'ci vf, copleInspirafia 9i ,,fluxul" nu Imaginafia dumneavoastri sesc cu dinam"m"P;i;

L;-il

I"i

il avefi' E"'"t"asimlpecar"

de Ford 9i P:. alfi oameni Autorul l-a ales pe Henry Vn puleti atinge success[-i fie ,,'f"t"iA-i'tev\zuii"'metodi uluitoare' aceeagi scopurile exactca "f' pti" cate la acel misterios "ceva" Acum sunteli conectali imp.ortanfi ai tuturor le-a servit ae sprilii oamenilor itt gtiinln 9i in in vremurilor. i".e f'*" *it"cole "tti' afaceri de orice fel' prin-cipal este acumulaDaci scopul dumneavoastri lte vaoii materiale' acest rea de bani sau il;;tt; decisivi in a vi coordona' i"n*"!i :;;il " pe "i" niciodatd aglomeratd Scata succesuluinu este fueaPtaceamai de sus'

CELE SASE STAFII ALE FRICII

/_J /

vi mai Autoinventariafi-vi,9i vedeli daci de-la sti in calevreo urmi de frici' Ajungefi absolut Idee la Bani - pentru ci nimic' nimic nu vi Poatesta in cale'

Cele gasestafii ale fricii

Inainte sd aplicali cu succesorice parte a acesteifilozofii, mintea dumneavoastrdtrebuie sd fie pregXtitdsd o accepte.Pregdtireanu estedificild. incepecu studiul, analiza gi inlelegerea celor trei dugrnani pe care va trebui sd-i inldturali - nehotdrArea,indoiala gi frica. Cel de-al gaseleasimf nu va functiona niciodatd daci acegtitrei factori negativi, sau doar unul dintre ei, vd siligluiesc in minte. Membrii acestui trio profan sunt rude apropiate; cAnd e descoperit unul, mai trebuie sd apard.,de undeva de-aproape,gi ceilalli doi. NehotirArea estesdmAnfafricii! Relineli acestlucru pe mdsurd ce citifi. NehotirArea ia forma indoielii, cele doud se combind si rezultd frica! Procesulde imbinare este adeseori incet. Acesta este unul dintre motivele pentru care acegtitrei dugmani sunt atAt de periculogi. Ei germineazl si crescfdrd sd Ii se remarceprezenfa. Restul acestui capitol descrie un scop ce trebuie atins inainte ca filozofia in ansamblu si poati fi pusd i-n practici. Analizeazdde asemeneao cauzl carea sdrdcit enorm de mulli oameni 9i formuleazd.wn'adevdrcare trebuie infeles de cdtre toli cei CestrAng bogdfii, fie ele mdsurate in bani sau intr-o stare de spirit mult mai importanth decAtbanii.

atenlia Scopul acestui capitoi ::tu du a concentra gase frici esenliale' asupra cauzei si vindecarii celor sd-i gtim ta p"ru* domina un dugman' trebuie il;ffi Pe dlprinderile 9i spaliul T.tu1" locuiegte' hotdrAli-v6 dacXvi ""*"f", mdsurd ce citifi, analizayi-i|'atent 9i vreuna dintre celegasefrici obignuite' ," "" pout" potrivi dugmani subii"?idaerutali de deprinderile acestor unde este tili. Uneori ei rdmAn ascungiin subcongtient' dificil s6-i eliminim' Jifi.it sd-i locaiizim 9i chiar 9i mai Frica este doar o stare de sPirit om suferl sub Existd gasefrici esenlialede care orice sau aitul' Maioritatea o forma sau alta, intr-un moment suferd de toate gase' nu oamenilor sunt norocogidacd ele sunt: inunlate in ord.ineaobignuitd a aparifiei' Sdrdcia Critica BoaIa DragosteaPierdutf, Bdtr6ne!ea Moartea. ale oamePrimele trei stau labaza griiilor esenliaie nilor. minord; ele Toate celelalte frici sunt de importantd pot fi grupatein acestegasecategorii'

258

CELESASESTAFIIALE FRICII

DE LA IDEELA BANI

Fricilenu sunt nimicmai mult dechtstdridespirit. Starea de spirit personaldpoate fi controlati si direcfionatd. Omul nu poate creanici un lucru pe carenu_l con_ cepe mai intAi sub forma unui impuljde gandire. Ali_ turi de aceastdafirmafie apare alta, la fel de importanti 9i anume ci impulsurile de gAndire ale oameniforfircep imediat sd se transformefurechivalentullor fizic,indif;_ rerrtdacdacelegAndurisunt voluntaresaunu.Impulsu_ rile de gAndire ce survin din purd intdmplare @Anduri zdmislite de alte minfi) pot hotdri destinul financiar,de afaceri,profesional sau social al unei persoanein acelasi fel in care reugescacelagilucru impulsurile de gAndire create9i proiectatecu intenlie prealabild. Punem aici bazele prezentdrii unui fapt de mare ins.emnXtatepentru persoana care nu ingelegede ce unii oameni par ,,norocogi" in vreme ce algii, de abili_ tate, instruire, experienti si capacitatementald egale sau superioare, sunt sortili sd aibd mereu ghinion. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ce oricertinfi are capacitatea dea-gicontrolaintegralmintea,gi, in mod evi_ dent, prin acest control, oricine poate sd-9i deschidi mintea cdtre impulsurile de gAnd emise de alte creiere, s-ausd fereceusile si si nu primeascd decAtimpulsurile de gAndirepe carele doregte. Nafura i-a inzestrat pe oameni cu control absolut, cu exceplia unui singur lucru, si anume gAndul. Acest lucru, laolaltd cu adevdrul conform ciruia orice lucru creatde om incepesub formi de gAnd,ne conducefoarte apTape de principiul prin carepoate fi stipAniti frica. Dacdesteadevdratcd toategAndurileau tendinla de a se invegmAntain echivalentelelor fizice (si acestlucru esteadevdrat,fdrd nici o umbrH de indoiald) esteade_ vdrat 9i cd impulsurile mentaleale fricii gi sdrdcieinu se pot traduce in termeni de curaj si cAstigfinanciar.

Drumuri

259

ce duc in direcfii oPuse

Cele Nu existd compromis intre siricie 9i bogdfie! douf,d.rumuricareconduclasirlciegibogdlieducin trebuie sd Jireclii diferite' Dacd vreli si vd imbogilllli' care vi poate rehtzall sd acceptali orice imprej-ur1e aici in sensullui sera.i.'(C"vAntul ,,bog6lie" estefolosit mentale 9i iurg, it t"*nAnd averi financiare, spirituale' conduce care maieriale.) Punctul de pornire pe calea despre DorinlX .atr" Uogalii este dorinla' in capitolul a detaliatepentru o folosi in mod gdsi instruc"lipti*ili"strucfiuni adecvat. In acestcapitol despre fric6' veli a vd preglti mintea sd extragtr tiuni complete peniru avantaje cbncretedin folosirea dorinfei' Acum estemomentul in careveli primi o Provocare acumulat din ce vi va mlsura cu siguranld cAt aJi care puteli aceastd filozofie' Acum- e momentul in ce vX rezervd deveni profet 9i prevedea cu acuratele sunteli incd capitol' viitorul. Dacf,, dupd citirea acestui sd o priia stare si acceptali sf,rdcia,v[ puteli decide mi!i. Esteo deciziePe carenu o putefi evita' cAt bacd ceregiUogagi, hotirAfi-vd sub ce formd 9i vf, conduce la anume v-ar satisf-ace'$ti!i drumul care respectatf, U"gati". Vi s-a dat o hartd a itinerariului care' Dacduitafi si cu strictefe,vi va menline pe aceeagicale' doar dumneapornili sau si vd opriti inainte de.fial' vi aparline' voastrd veli purta vina' Responsabilitatea NiciunalibinuvivasalvadelaacceptarearesPonsaaveri de Ia biliteii dacd uitali sau refuzafi si cereli decAtde viafd, cXcipentru a vd decide nu aveli nevoie care .rr, ,irrg,r, l,r.rr-, - care,intAmplXtor' e singurul Pe de Starea spirit' de if p",# controla - 9i anume o stare creati' trebuie spirit se formeazd'Nu poatefi cumpirati'

260

DE LA IDEE LA BANI

Analizafi-vd spaimele Frica de sdrdcie nu e nimic mai mult decAt o stare de spirit! Dar ea este suficientd pentru a distruge gansele de implinire in orice intreprindere. Frica paralizeazd rafiunea, distruge imaginafia, fircrederea de sine, subrnineazd entuziaimul, d-escura_ jeazd inlfiativa, conduce la un scop nesigu r,incurajeazd am-dnarea,gterge orice urm6 de entuziasm gi face impo_ sibil orice control de sine. Ia tot farmecul personal, dis_ truge orice posibilitate de a gAndi .oru.t, divagheaz| concentrarea efortului, pune stdpAnire pe perseverentd, nimicegte puterea de voinfd, distruge ambilia, inceio_ memoria 9i cheam5 egecul in orice formi posi_ 2eaza bild, ucide dragostea gi emofiile rafinate ale inimii, des_ curajeazd, prietenia 9i provoacd dezastrul sub sute de forme, conduce la insomnii, nefericire si nenorocire _ toate astea in ciuda adevirului evident cd trdim i:rtr_o lume a abundenlei excesive, in care nimic nu sti in calea dorinlelor noastre, cu exceptia lipsei unui scop bine definit. Frica de sdrdcie este, fdrX indoiali, cea mai distrugd_ toare dintre cele gase frici esenfiale. A fost plasatd"pe prima pozifie a listei pentru ci este cel mai dificil de stdpAnit. Frica de sdrdcie a apdrut din tendinla irurds_ cutd a omului de a rAvni la bogdtia aproapelui siu. Aproape toate celelalte animale inferioare omului sunt motivate de instinct, dar capacitatea lor de gAndire este limitati 9i deci rAvnesc din punct de vederelizic la celd_ lalt. Omul, cu simlul sdu superior de intuifie, are capa_ citatea de a gAndi gi a rafiona,.nu_gi mdnAncd up.tu_ pele; el are mai multd satisfacfie devorAndu_l din punct de vedere financiar. Omul este atAt de avar incAt orice

CELE SASE STAFII ALE FRICII

261,

lege are labazd' asigurarea lui impotriva unui seamin al sdu. Nimic nul face Pe om sd sufere 9i nu-l umiiegte mai mult decAt sdrdcia! Doar cei care au incercat sdrhcia pe propria piele infeleg pe deplin acest adevdr' ' Nu e d.e mirare ci omul se teme de sirdcie' Dintr-o descendenld directi de experienle mogtenite, omul a i,nvilat, cu siguran\d, cd'pe unii oameni nu se poate punebazd.inieea ce privegte problemeie financiare 9i posesiunile PimAntegti. Omul este atAt de nerdbditor sd posede bogXfii incAt ie va obfine oricum poate - prin metode legale, dacd este posibil - prin alte metode, dacd este necesar sau imoerativ. hutoanaliza poate dezvdlui sldbiciuni Pe care nu vrem sd le recunoaqtem. Aceasti formd de examinare este esenliald pentru toli cei care cer de la viald mai mult decAt m-ediocritate 9i sdrdcie' Jineli minte' pe mdsurd ce vi verificali punct cu punct, cX sunteli atit judecdtor, cAt 9i jurat, atAt avocatul acuzhrii cAt 9i avocatnl apdrdrli, cisunteti atAt reclamantul c{t 9i pArAtul; gi nu ultagi cd sunteli judecat. Priviti lucrurile drept in ia1d. Punefi-vd intrebiri clare 9i cereli rispunsuri directe. CAnd s-a sfArgit examinarea, vefi gti mai multe despre d.umneavoastrd ingivi. Dacd nu simlili cd puteli fi un judecitor imparfiai in aceas-td autoexaminare' apeia;ila cineva care vd cunoagte suficient de bine ca sd ,ra lrrdu.u in timp ce vd autoexaminati' Cdutati adevdrul. Obfineti-\, indiferent cht ad aa costa,chiar dacdud aa deranjapentru moment. Majoritatea oamenilor, dacd sunt intrebali de ce se tem cel mai tare, vor rdspunde: ,,De nimic'" Rdspunsul nu este exact, pentru cd pulini inteleg faptul cd. sunt limitati, handiCapagi,mutilafi fizic 9i spiritual printr-o

262

DE LA IDEE LA BANI

amrne formi de fricd. Emofia fricii este atAt de subtild si de adAnc inrdddcinatd incAt oamenii pot purta povara ei toatd via!a;,fdrd a-i recunoagte vreodatd pre_ zenfa. Doar o analizd curajoasd va dezvdlui prezen;a acestui dusman universal. CAnd iniliati o astfel de ana_ lizi, sondafi-vd atent caracterul. Iatd o listd de simptome pe care le puteli detecta:

$ase simptome care demonstreazi frica dumneavoastri de siricie l.Iltdtferenfa: Exprimatiin mod obignuitprin lipsd de ambitie,disponibilitatea pentruserdiie,u..Lptarea oricdrei compensafiipe care o poate oferi viafa fdrd a protesta,apatiementaii gi fizicd,lipsa inigiativei, a imaginafiei, a entuziasmului si a autocontrolului. 2. Nehotdrhrea:Obiceiul de a permite aitora sd gAndeascd in locui propriei persoane. Atitudine de expectativi 3.Indoiala: Exprimati i::r general prin alibiuri 9i scuze menite sd ascundi, sd explice sau sd scuze propriile egecuri, manifestate uneori sub forma invidiei fati de cei care au successau prin criticd la adresalor. .Ingrijorarea: F.xprimatd de obicei prin gdsirea defectelor celorlalgi, o tendinld de a cheltui dincolo de capacitifile proprii, de a-9ineglijainfifigarea prin strAmbdturi gi incrirntare; lipsa de mode_ ralie in folosirea bduturiloi alcoolice, uneori prin folosireanarcoticelor,nervozitatea,lipsa de echllibru si de constiinfdde sine.

CELE9ASESTAFIIALE FRICII

263

Obiceiul de a ciuta latura nega5. Precauliaexageratd: tivi a oricdiei imprejurdri, gAndind 9i vorbind despre un posibil egecin,loc,'sd ne concentrdm urrrpru modalitdtilor de reugitf,,cunoscAndtoate cdi6 chtredezastru,dar neciutAnd niciodati pianuri de evitare a egecului,agteptarea,,momentului potrivit" spre a incepe Pulerea ideilor 9i pla,,.rrilo, in pricticd, pdnd cAnd aqteptareadevine deprindere; gAndul ia toli cei ce au eguat 9i omiterea tuturoi'celor ce au reugit; vederea giurii gogogii, gi nu a aluatului; pesimismul, conducAnd autointoxicare' iu il-talg"ttie, eliminare defechroasX, respirJgieurAt mirositoare9i proastddispozilie' Obiceiul de a amAnape mAine ceeace 6. Amhnarea: ar fi trebuit ficut anul trecut' Petrecereaunui timp suficient in crearea de alibiuri pentru a nu face ceva. Acest simptom esterud[ apropiatd-c" qt:caulia excesivd,indoiala9i ingrijorarea;refuzul de atunci cAndea poate.fi a accePtaresponsabilitatea evitati; disponibilitatea la compromis 9i nu la luptd invergunatd, compromisul-fafdde dificultdti in locul solufiondrii 9i folosirii lor ca trepte spre progres; tArguiala cu viala 1lu"tlY un bdnu! in loc ,a i"t" ceu.E prosperitate, bogdfie, averi' mullumiri gi fericireJplanificareaactivititii in momentul gi in cazul unui egec,in loc de ardere a tuturor punfilor 9i transformarea retragerii intr-un lucru imposibil; sldbiciunea si lipsa totald de incredere de sine, de scop bine precizat, autocontrol' inifiativi, entuziasm, ambigie, avarifie 9i o capacitate sdndtoasdde rafiune; agteptareasdrdcieiiraloc de pretindereabogitiei, asociereacu cei careaccepta ,a.a.iu in locul aiierii cu cei care cer 9i primesc bogdlie.

264

DE LA IDEE LA BANI

,,Numai banti" Unii ne vor i:rtreba; ,,De ce ai scris o carte despre bani? De ce sd mdsori averile doar in unitdli monetare?" Unii vor crede, gi bine vor face, cd existd gi alte forme de bogdlie preferabilebanilor. Da, existdbogdlii pe care nu se poate pune pre!, dar existdmilioane de oameni care vor spune: ,,Da!i-mi tofi banii de care am nevoie, gi voi gdsi si singur orice doresc." Motivul principal pentru care am scris aceastdcarte desprecum sepot obfine banii estefaptul cd milioane de persoanesunt paralizatede frica de sdrdcie.Westbrook Pegler a descrisfoarte bine ce efect are acesttip de fricd asupravictimelor sale: Banii sunt doar cochilii de scoici, sau discuri de metal, sau bucdli de hirtie; existd comori in inimd 9i in suflet pe care banii nu le pot cumpdra, dar majoritatea oamenilor, cAnd sunt falifi, nu sunt in stare sI se bazeze pe acest adevdr pentru a se remonta. Cdnd cineva este lipsit de bani 9i addpost, incapabil sd oblind vreo slujbd, ceva se intdmpli in sufletul lui 9i umerii i se lasd, pdlSria i se turtegte, nu mai merge 9i nu mai privegte ' ca un omnormal. Nu se poate sustrage unui sentiment de inferioritate in fala celor cu slulbe stabile, chiar dacd gtie cd el le este superior in caracter, inteligenld sau capacitate. Ceilalli oameni - chiar prieteni ai sdi - se simt, pe de altd parte, superiori fa!5 de el, 9i il privesc, poate incongtient, ca pe un caz nefericit. O vreme poate imprumuta, o vreme, dar nu suficient ca sd se comporte normal, 9i nu poate imprumuta la nesfArsit. Dar imprumutul in sine, devenit mijloc de eiistentd, este o experienld deprimantd, iar..banii nu au puterea de a remonta spiritele asemdndtoare cu cea a celor cAgtigali cinstit- Desigur, nimic din toate acesteanu este valabil pentru vagabonzi sau cei care nu fac nimic in mod

FRICII CELE 9ASE STAFII ALE

265

cu ambigii normale 9r obignuit, ci doar pentru oamenii d" l"tp":'t 1T:,'^^^' --cazuri secomporta diferit' Nu se Femeilecu acelea9lne in consideratie femeile stie de ce, nu r.'a^ nitlaatd cozile EIe sunt pulinnumeroasela ;;;#;g".tri' recunossunt strd'zi'nu de pdine, 9i cergescrareori pe aceleaeiindicii clare prin mulgimiloi ;;til;iiiocui

referlabdtrair ii"tiirlica perlili' oesigttr'nu mdcare sunt tot

oragelor ""t" nele in zdrenle de pe strdziie

Md refer la femeile atAteacAt vagabonzii *"ott"ti' fie numeinci tinere, d'ecente9i inteligente ]ebuie.sese sinucid' cd Poate roase,dar airputu'uu t- e 6cutd' timpul si se gAntot are egueazd' Cdnd un bdrbat intregi pentru a se J""t"a.-p"ate chldtori kilometri s-a ocupat' sau de o slujbd 9i a afla ci postul ;'";" fleacuri pe nigte dout ci nu se oferd salariu debazE.'ti el e RefuzAnd' de miltr' care nimeni,"' t"-u' Ju decAt merge ira din nou pe strizi fa'al'reo linle P*lt-i::eci magazinelor la luxul continuare. Se uiti in vitrinele loc celor el, se simte inferior gi.face .;;;;;entru BAntuie Pt1" "1"^: opr",t 9i privesc interesali' ;;;;;; publici pentru a-gr biblioteci aEazainvreo ;" ;;;;;" dar nu aea va ei a se incdlzi Pufin' ilil;i;;;;'ete din nou' pornegte o obgineo slujbd, agacd se ridicd 9i dach chiar trddeazlr il Poatectr nu gtie, out iip* de lel cu imbrdcat bine Poatefi o!ra,"tif" chipului "" o fac' staslujbi o cAnd-avea haine ce i-au ramas din zilele cdderea' ascunde pot nu hainele iltfe, a"t sau funclionari' Vede mii de a$i ou'it"^i' bibliotecari robotind ocuvagoane' farmacigti sau incdrcitori de sulletului' Ei sunt indepali 9i ii invidiazd Ji" uia""tf pa"tt"-a birbilia' iar el pendenfi, * ,"rpJtt ti i9i un ombun' pur simplu "t.r '" fout" tl"*9"-:"^"-?te de ori Ia un ord 'degi9i ajunge se contrazrcecu sine 9i verdict favorabil' stare' Daci ar avea Ooar Uanii l-au adus in aceasti ,ristebuni, ar redeveni el insugi'

266

DE LA IDEE LA BANI

Vi e teami de critici? Cum a ajuns omul si-i fie fricd de criticd, nu sepoate spune exact, dar se gtie sigur un singur lucru - este profund bolnav de aceastdteamd. Autorul inclind sd atribuie aceastdfrich primard de critici acelei pXrfi a naturii mogtenite a omului care il impinge nu doar si ia semenilor sdi bunurile 9i averile acumulate, ci 9i sd-si justifice faptele criticAnd caracterul seamdnului sXu.Segtie prea bine ci hotul il criticd pe cel de la care.furd - politicienii cautd posturi nu expunAndu-gipropriile virtuli gi calificiri, ci furcercAnd sd-gispurceadversarii. Producdtoriisireti de haineau monopolizat rapid frica esenliald de criticd, cu care a fost blestemati intreaga umanitate. Cu fiecare sezon, se schimbd stilul produselor lor. Cine hotdrigte care este stilul? Cu siguranfd, nu cumpdritorul, ci producitorul. De ce igi schimbd stilurile atAt de des? Rdspunsul este evident. Ca sd vAnddmai multe haine. Pentru acelagimotiv schimbd producitorii de automobile stilul modelelor lor in fiecare sezon.Nimeni nu vrea si conducd un automobil carenu estedupd ultima mod5. Am descris aici modalitatea de comportament a oamenilor care sunt supugi fricii de criticd in ceea ce privegte lucrurile mici 9i nei:rsemnate din viafd. Si analizim comportamentul uman cAnd aceastdfricd ii afecteazd.peoameni in legdturd cu cele mai importante aspecteale relaliilor interumane.'Luali, spre exemplu, practic orice persoandcare a atins maturitateaintelectuald (intre 35 gi 40 de ani, in general)gi dacd ii putefi citi gAndurilesecrete,vefi afla cd nu credeabsolutdeloc

CELE gAsE sTAFll

267

ALE FRlcll

de majoritatea dogmatigtilor in fabulele Propovaduite de ani' de acum cAtevazeci obignuitl' chiar 9i il:l1t^" t: De ce refuzi p"'"ou''tu crid e ma x ima d e z v o t t a re , S in e geca f ele l mec rteamd e d i n pde sam Rdspunsul'*" "p*'iu fabule? pentru cd au u" fost argi pe rug ticd". Birbagi 9i femei cred in fantome' tt' voce tare ci nu ir:rdrdznit care ne 'a ""ti"a .;;; mogtenit o congtiinli mirare de e Nu vrerne/nu Prea de criticd' impinge,a "" tu*"* "-j::,t-t reprimat6 cu pedepse tut"'J i" indepdrtati, :l ::: uneie

!iri' incd este'in ;;;;"-puterea *lF":t.:,"J Teamade criticalipe$e 1istruge

*";'+::f jl*'ij}?Ii1l:i,'i',,"fi il?ii.; '::Ti* criticandu-i ffi::ff::JJ' il;il ;'"*;u.copi'or *:lll-'^'Jjlil:

di'T";;litt M;;"unuia cu nuiaua'

l$1"5;

;;;;;t""Pe zilnic '"1T11" inchisoareina1 fi".ur" d'aiacu afirmalia:"VeiPutr31.r de ani'".La gaptesprezece io"u'"ti implinegti inte str de coreclie' i"" inchisintr-o casd caretoatdlumeasesatura' " "* Critica t* mai apropiate '"'i'l*-de """ qluti: u-";;;" pu"u avem lele ca o Toli t"*pfit' Ar .febui privitd *^i cel rude iignesc o climi' cumplitd)crearea/ *i;;uiest" fapt, (de crimd de inferioritatedatot*ptix"l1 de c6tret"t pa'itt"l" unui copil' $efii care sufletui i" fara rate criticii 'lst' Ju!" ;" e malbun in angaialiiIor inlelegnatura;;; Pdrinfiipot ;";::ti-'"::tl"ctive' ci criticd' ;;i; nu prin

ia acereiei'"1i'ttut" ajunge 11.'t:fftrin,t::ff; omulul' imolanteazd tnci in inima afectiune' va crea dragoste ei ;;:;;

268

DE LA IDEELA BANI

$apte simptome care vd demonstreazl frica de critici Aceastd fricd are o rdspAndire aproape la fel de mare ca 9i frica de sdricie, iar efectelesuie s.r.t la fel de fatale pentru impiinirea personald, mai ir:rtAide toate pentru cd o asemenea fricd distruge iniliativa gi descuiajeazd imaginalia. Principalele simptome ale fricii sunt: 1. Congtiinta de sine: Exprimatd in general prin ner_ vozltate, timiditate in conversafie si in cunoas_ terea altor oameni, migcdri stAngace ale membre_ lor; priviri piezige. 2. Lipsa de echilibru: Exprimati de lipsa controlului asupra vocii, nervozitate in prezenta altora, o pozi_ lie precard a corpului si o memorie nesatisidcd_ toare. 3. O personalitateslabd.:Lipsa de fermitate a decizi_ ilor, lipsa farmecului personal ;i a capacitdfii de exprimare fermh a pirerilor. Obiceiul de a ocoli problemele in loc de a le infrunta cu hotdrAre. Ajungerea la un acord cu ceilalti fdri o examinare atenti a pdrerilor lor. 4. Complexul de inferioritate: Obiceiul de a se auto_ aproba verbal si prin fapte ca o modalitate de a masca sentimentul de inferioritate; folosirea ,,cuvintelor pompoase,, pentru a-i impresiona pe ceilalgi (adeseori fird cunoagterea exacta a sensu_ lui cuvintelor), imitarea altora in vestimentafie, vorbire gi comportament, lauda unor impliniri imaginare. Acest lucru dd uneori aparenta unui sentiment de superioritate. 5. Extraanganta:Obiceiul de a incerca ,,sd,fii in pas cu moda", cheltuind mai mult decAt se cAgtigd.

CELE SASE STAFII ALE FRICI]

269

6. Lipsa inifiatiuei: Egecul de a profita de ocaziile de promovare, fricd de a exprima pdreri, lipsa de incredere in propriile idei, rispunsuri neclare la intrebdrile superiorilor, ezltare in comportament 9i vorbire, dezamdgire in vorbe si fapte. 7. Lipsa ambifiei: Apatia mentald qi fizicd', Iipsa unei afirmdri clare, incetineald in luarea deciziilor, eroarea de a fi prea ugor influenfabil; obiceiul de a.i critica pe altii pe la spate 9i a-i flata in fa!d, obiceiul de a accepta infrAngerea fdrd proteste sau abandonarea contraofensivei atunci cAnd altii atacd; suspiciunea fdrd rost contra altor persoane, lipsa de tact in comportament 9i vorbire, lipsa de disponibilitate in asumarea vinei pentru propriile gregeli.

Vi e teami si nu vi imbolnivifi? Aceastd fricd poate fi detectati in ereditatea fizicd si sociald. Este asociatdindeaproape,la origini, cu cauzele fricii de bdtrAnele 9i de moarte Pentru ci poartd oamenii pe ,,tdrAmuri cumplite", de care ei nu aveau habar inainte, dar in legdturd cu care au auzlt povegti infricogdtoare. Aproape toatd lumea este convinsd cd anumili oameni cdrora le lipsegte simlui etic s-au angajat in afacerea ,,vAnzdrii sdnitdlii", menlinAnd in viald frica de boald. in principal, omul se teme de boaid din cauza cumplitelor imagini care i-au fost sddite in suflet despre ce s-ar putea intAmpla dacd moare. Se teme gi din cauza cheltuielilor pe care le presupune boala. Un doctor cu renume a estimat cd 75"/. dintre toti pacientii ce caut5 ajutor medical suferd de ipohondrie

270

DE LA IDEE LA BANI

(boald inchipuitd). S-a demonstrat foarte convinghtor cd spaima de boald, chiar cAnd nu existd nici cel mai mic motiv de ingrijorare, produce adeseasimptomele fizice ale bolii de care se teme respectivapersoani. Mintea umand esteputernicd9i atotgtiutoare!Ea clddegtesau ruineazi. JucAndu-se cu slibiciunea obisnuiti a fricii de imbolndvire, cei cu diplomi medicaldau adunat averi. Aceastd formi de constrAngere asupra umanitdlii naive a devenit atAt de,influentd acum cAtevazeci de ani incAt o revistd populari a iniliat o campanie asprd impotriva celor mai mari jigniri aduse celor cu diplome in medicind. Printr-o serie de experimente ficute cu cAfiva ani in urmi, s-a demonstrat ci oamenii se pot imbobrivi prin sugestie. Am desfdgurat acest experiment rugAnd trei cunogtinfe sd-giviziteze ,,victimele", punAnd urmdtoarea intrebare: ,,Ce-i cu tine? Ardli groaznic de bolnav.,, Primul a oblinut un zAmbetforlat 9i un rdspuns nongalant: ,,O, nimic, sunt bine." Celui de-al doilea i s-a rdspuns, ir general: ,,Nu gtiu nici eu, dar mi simt cu adevdrat bolnav." Fatd de al treilea, cel intrebat a recunoscut cinstit cd era grav bolnav. incercali acestlucru cu un cunoscut dacd vi indoiti cd ii va produce o stare de disconfort, dar nu duceli experimentul prea departe. Existi o anume secti religioasd ai cirei membri se rdzbund pe dugmani prin metoda ,,blestemului".Ei numescacestlucru,,deocherea" victimei. Existi probe incontestabile cd.boala incepe uneori sub forma unui impuls de gAndif€ negativ.Un astfel de impuls poate fi implantat prin sugestie,sau format in chiar mintea victimei.

CELE SASE STAFII ALE FRICI]

271

Un om care a fost binecuvAntat cu mai multd inlelepciunedecAtceamanifestatdde subiecliide mai sus a spus odati: ,,CAndsunt intrebat curn md simt, imi vine sd rispund intotdeauna printr-un Pumn irnfigurd'" Doitorii igi trimit pacienlii in zone de ciimi diferite ca si-9i refacdsdnitatea,cdci e nevoie de o schimbarea ,,atitudinii mentale". SimAnla fricii de imbobrivire e treazd,infiecareminte umanf,. Gtilia,frica, descuraiarea, dezamdgireain iubire 9i afaceri fac ca ea sd germineze gi si creascd. Dezamdgirilein afaceri9i in iubire stau ir capul listei cauzelor fricii de imbolndvire. Un tAndr a fost internat din cauza unei dezamdgiri in dragoste. El s-a zbdtut luni de zile intre viatd si moarte. A fost chemat un sPecialist fir psihoterapie. Specialistul a schimbat infirmiera, punAndu-l in grija vnei tinere tnckntdtoarecate (inleleaid cu doctorul) a i:rceput sd faci dragoste cu el inci din prima zi. tn trei siptdmAni, pacientul a fost externat, incd suferind, dar de o boald complet diferitd' Se indrdgostise, din nou. Leacul fusese o farsi, dar pacientul gi infirmiera au sfArgitprin a se cisdtori'

$apte simptome carevA demonstreazifrica de boli Simptomele acesteifrici cvasiuniversalesunt: '1..Autosugesfia:Obiceiul folosirii negative a autosugestiei prin cdutarea 9i convingerea de a gdsi iimptomele tuturor bolilor din lume; ,,pldcerea" bolilor imaginare 9i discutarea lor ca 9i cum ar fi reale; obiceiul de a incerca toate ,,mofturile" 9i ,,teoriile" recomandatede altii ca avAnd valoare

272

DE LA IDEE LA BAN]

terapeuticd;discutareacu alte persoane a opera_ fiiloq, accidentelor 9i altor forme de boali; mentarea regimurilor, exercifiilor fizice, "*;;i sisteme_ lor de tratament fdri recomandare profesionald; fircercarealeacurilor de casd, a medicamentelor brevetate9i a leacurilor ,,vracilor,,. 2.Ipohondna:Obiceiul de a vorbi despre boald,con_ centrAndu-ne asupra ei, gi agteptAnd_o ,e upu.; pAnd cAnd survine o cddere nervoasd. Nimic din ceeace esteimbuteliat in sticlufe nu poate vindeca aceastdboald.Ea esteprovocatdde gandirea nega_ tivd gi nimic altceva decAtgAndirea pozitivd nu o Ipohondria (termen medical pentru ||:j="^\li. Doalarnchipuiti) facela fel de mult riu ca 9i boala de care ne este frici. Majoritatea asa_numitelor cazuri ,,nervoase,,provin din imbolndviri ima_ ginare. S.Indolenfa:Frica de imbolndvire se cupleazd rareori cu exerciliul fizic adecvat,si di ca rezultate supra_ ponderalitatea 9i spaima de a mai iegi din casd. 4. Susceptibilitatea: Frica de imbolndvire distruge rezistenla naturald a corpului 9i creeazdconditii favorabiiepentru orice f&md a" uoura.o;"#. Frica de imbolnivire se leagd adesea de frica de sdricie, mai ales in cazul ipohondrilor, care se trgrijoreazd mereu..cdtrebuie sd pldteascd, poate, un docto4,o facturd de spital etc. Acest fel de om igi petrece muitd ,r."-" pregdtindu-gi boala, vorbind.despremoarte,economisind bani p""r* un loc de cimitir gi pentru cheltuieli de inmor_ mAntareetc. 5. Automenajarea: Obiceiul de a cergi simpatie,folo_ sind boala imaginard ca pe un lucru ademenitor

CELE9ASESTAFIIALE FRICII

273

(oamenii se servescadeseade acesttruc pentru a scdpade muncd); obiceiul de a se prefacebolnav pentru a mascapura lene,sau pentru a servi drept alibi lipsei de ambilie. Obiceiul de a folosi alcool sau narcotice 6. Eneroarea: pentru a indepirta dureri de cap, nevralgii etc.,in loc sXfie eliminatd cauza. T.Ingrijorarea:Obiceiul de a citi despreboli 9i de a se ingrijora de posibilitatea de a le contacta,ca 9i obiceiul de a citi prescripliile din cutiile cu medicamente. Vi e teami si nu vi pierdefi iubirea? Sursa adAncda acesteifrici provine evident din obiceiul poligam al omului de a fura tovariga de viafi a seaminului sdu, 9i din obiceiul de a profita oricAnd are ocazia. Gelozia gi alte forme asemdndtoarede nevrozi i9i afli originea in frica mogtenitd a omului de a nu-gi pierde iubirea. Aceasta este cea mai dureroasi dintre toatecelegasefrici esenfiale.Probabilcd facemai multe ravagii in trup gi suflet decdt orice alti frici esenfiali. Frica de a nu-gi pierde iubirea dateazl.probabil din epoca de piatrd, cAnd birbalii furau femei cu brutalitate. Ei furd in continuare femei, dar tehnicile s-au schimbat.in locul forfei, ei folosescacum persuasiunea, promit haine frumoase, magini strdlucitoare 9i alte ,,momeli" cu mult mai eficiente decdt for,ta fizicd'. Deprinderile omului sunt aceleagicu cele din zorii umanitifii, dar le exprimd in mod diferit. O analizi atentd a demonstrat cd femeiie sunt mai susceptibilede aceastdfricd decAtbdrbalii. Explicaliae

274

DE LA IDEE LA BANI

simplS. Experienra pe femei cd natura le;a lvefat bdr_

;; ,"."b#si riera;;rt :'1lH,ffi:"',"',:l??#i;f: ,; carevi demonstreazi ]1.1a :]t"Ojo1e frica de nu vi pierde iubirea Simptomele distinctive

ale acesteifrici sunt:

prierenii ' ,9:l:ti:;f!1:::r 9","-suspecta eiriinrere

CELE 9ASE STAFII ALE FRICII

275

prea bine cu ,,focul gi pucioasa" si alte ndluci menite si facd din om un sclav al fricii. in frica existenliald de bitrAnefe, omul are doud motive foarte valabile si se teamd- unul izvorAnd din nei-ncredereasa i:r semeni, care ii pot rdpi bunurile materiale pe carele posed5,celdlaltprovenind din cumplitele imagini pe care le are desprelumea de dincolo. Posibilitatea imbolndvirii, care sporegtepe misur5 ce oamenii inainteazd in vArsti, este9i ea o cauzi esenliald a acesteifrici de bitrAnefe. Erotismul este gi el o cauzd,cici nimeni nu se bucurd cAnd atraclia sexuald se diminueazd. Cea mai rdspAnditd cattz6.a fricii de bdtrAnefe se asociazdcu posibilitateasdrdciei.,,Addpostulsiraciior" nu este o sintagmi pldcutd. Ea infioari mintea oricirei persoane care poate ajunge in situafia de a-9i petrece acolo ultimii ani din via!5. A.Itd cauzi determinantd a fricii de bf,trAnete este posibilitatea pierderii libertdfii gi a independenfei,cdci bdtrAnefeaaduce cu ea pierderea independenlei fizice 9i financiare.

i,ffitri:.#:*i""ffi *'Tf,3:f.Hf

tuturo4,lipsacu desdv6rsiie a lredingeiabiolute. 2. Gdsirea noduluij1tpopurA,OAiceiut de a gdsinod in papurdprietenilor,i"a"tor,lrJ.iu,aito. in afacerisi persoaneiiubite, fdrd nici sau cel mai mic motiv. "",*ui rrri.rp;;;;:;r:" 3. locuriledenoroc:Obrceiul jocurilor de noroc, al fur_ tului 9i al profitdrii au o.jrijinii*pldtoare pentru a oferi bani celor i,1bit ;;"dinfa ci iubirea poatefi cumpdratd; obiceiutle-u.nettui mai mulr decat isi permire,;" de datorii pen_ tru a oferi du.":i..-."1or";il;;;; i"fiil;;::opul de a face o impresie favorabila,r"";;;;,;";

perseveren !i, voinfd.rhb;;

il;T:t:T;:'ffirj; de increderein sine,irirrliiir"i".Vi temefi de bitrAnefe? in ansamblu,aceastd f1i;e tori.In primul rAnd,gAnduru;;#l;uu 91temotivati de doi fac_ sdrdcie. in al doiiea.irrd,.-rit.i"r.irir"art, pout" aduce tdmintelefalsesi crude din invd_ J"." s_au imbinat "f",."."i"i;

Trei simptome care demonstreazi ci vi e frici de bitrAnele Cele mai rdspAnditesimptome ale acesteifrici sunt: 1. Incetinireaprematurd;Tendinla de a incetini in jurul vArstei de patruzeci de ani - vArsta maturitdlii mentale - si de a dezvolta complexul de inferioritate, crezAndi::rmod fals fi:re$eculdatorat inaintdrii i-r vdrstd. 2. Scuzade a fi bdtrkn:Obiceiul de a se scuzamereu pentru vArstd inaintatd la doar patruzeci sau

276

DE LA IDEE LA BANI

cincizecide ani. in schimb,ar trebui ca aceioameni sd fie recunoscdtoric6 au atins vArstaingelepciunii gi a firlelegerii. 3. llcidereainiliatiaei:lnifiativa, imaginafia 9i incrcderea in sine se pierd cAnd cineva crede in mocl eronatcd e prea bdtrAnpentru dobdndireaacestor calititi. 4. Mascarada deafi mai tkndr:Obiceiul de a se imbrdca gi a se comporta asemeneatinerilor, fapt care trezegte rAsul prietenilor 9i al strdinilof, este mult prea rdspAndit. Vi e teami de moarte? Pentru unii, aceastaeste cea mai crudd dintre toate friciie esenfiale.Motivul esteevident. Groazniceleaccese de fricd asociatecu gAndul morfii, in majoritatea cazurilor, pot fi provocatede fanatismulreligios.Aga-numililor ,,pigAni" le e mai pufin fricd de moarte decAtcelor ,,civilizati". De mii de ori, omul i9i pune aceleagiintre_ bdri fdrd rdspuns: ,,de unde" si ,,incotro,,.De unde am venit, gi incotro md indrept? in epocile ftrtunecateaie trecutului, cei mai vicleni gi mai pricepuli nu intArziau si ofere rispunsuri la aceste intrebdri, in schimbul unui anume pre!. ,,Veni!i in cortul meu, imbrifisafi-mi credinfa, acceptafi-midogmele gi vd voi da un bilet care vd va trimite direct in rai dupd moarte,,, strigi conducdtorul sectelor.,,Nu intrati in cortul meu", spune.acelagicon_ duc5tor; ,,gi diavolul vd va arde pe rug pentru vecie.,, GAndul pedepseivesnicedistruge interesuiilr viati si facefericireaimposibild.

CELE9ASESTAFII ALE

FRICII

277

bilete ar fi capabil',tt ot"tu Daci liderul reiigios pe nefericili in iad' posibisigure cltre rai, t'imilanat'-i pu'" utat de cumgirlt.ti lT: litatea celor din "'*a intr-un moo stdpAnireP"-i*.1gt::tie sAndul la ea pune bazele izeazdraliunea 9i pune paral inclt direct, a" utat

ot?1""T""il::r*

deobienuiti numaiesteacum.la-fel univer-

si nu existau mari colegii ca ilr epoca in care adevdrului uu schimbat-sensul sitili. Oamenii a";tii"ta birudevdr eliber eazdcurapiditate ut"'t iu' lume, spre de moarte' ul"u'ta cumplitd fricd Uagii 9i femeile a" iir colegtltt ll]ve.|:T:l Tinerii 9i tinerele t"*^""Jt"zd de foc 9i pucroasa' aud cAnd nu sunt prea impresionali 9i al altor Cu aiutorul uiorogi;;stronomiei'.geologiei careau

il#il"*,

rt"itil"EvuluiMediuintunecat

disPirut' minliie oamenilor au ;;#;doar din doui lucruri: Lumea i"tt"ugd 'J;;;P"": aflim cd nici bi" ri'i'u elementarf,' cunoscute irtgt""t"aoud realitili "r.J;'r'";;;;;i" materia, nici energilf pot distruse' Ambele se de om) nu pot fi^;;;t"u una nu poate fi distrusS' transforma, dar nici nici viit'aeste energie' Daci Mai mult a"tit o'it" ' nu poate * pot fi-d'istruse'viala energia,,titi rnutl'iu tii:

de energie' "i'1"1-:: fi distrusi'cu 9iutt" forme sau modificare' dar

de tranzifie' versa diferite p'o*'" tranzifie' Moartea nu poate fi aist'usa' 1t:.Oitt Da c S mo a rt e a n u e s t e p u r g i s i m o l u smoarte c h i m bdecAt aresau dupa nt utt'tti tranzifie, " 'mei'animlc somn nu trebuie si ii'''iqtit'-iar.de un sornn r*g' "i";'-';i e[mina pentru totdeauna ne fie t,ita' eJ"r';;; frica de moarte'

278

DE LA IDEE LA BANI

Trei simptome care vi demonstreazd,frica de moarte 1. Ghndulla moarte: Acestobiceiestemai desintAlnit ia bitrAnefe, dar chiar 9i tinerii igi irosesc+viata gAndindu-seprea mult la moarte. Sedatoreazdcel mai adesealipsei scopului sau incapacitifii de a gisi o ocupafiepotrivitX - datoriti lipsei scopului. Cel mai bun leac impotriva fricii de moarte este o dorintd arzdtoarede implinire susfinutd de servicii folositoare pentru ceilalgi.Un om ocupat nu se gAndegteniciodati la moarte. 2. Asociereacu frica de sdrdcie:Ne poate fi fricd de amenintareasirdciei, sau de sdricirea celor iubiti prin moarteanoastrd. 3. Asociereacu boalasaulipsade echilibru:Boala fizicd poate conduce la depresiepsihicd. Dezamigirea in iubire, fanatismul religios, o stareaccentuatdde nevrozd sau chiar nebunia sunt alte calrzeale fricii de moarte. +. Ingrijorarea inseamni frici ingrijorarea esteo starede spirit cliditd pe frici. Ea acfioneazd incet, dar sigur. Este insidioasd gi subtild. Pas cu pas, se infiltreazi pAnd cAnd paralizeazAfacultatea ralionali, distruge fircredereair-rsine gi inifiativa. ingrijorarea este o formd de fricd catzatd,de nehotdrAre:in consecin!5,este o stare de spirit caie poate fi controlatd. O minte dezechilibratdesteneajutoratl. b:rdeciziadezechilibreazdmintea. Majorititii indivizilor Ie lipsegte

CELE 9ASE STAFII ALE FRICII

279

prompt hotirAri 9i a le outerea voinlei de a formula i"ttio" d'updce au fost formulate' la condigiiodatd ce Nu ne mai facemlriii cu privire anume linie de acfiune' Am ne-am decis si tl'*i--o om careavea sd fie eiectroluat odatd un interviu unui era cel mai calm cutat peste ao"a ot"' Co"durn''utul lui m-a provo-'" de celuii' Calmul dintre cei opt tovarisi simlea ;tiin! ci avea sd treacd cat si-l intreb t"^ mi-a in scurta vreme' Cu un zAmbet' ;;;;;i;tniti!ii necazurile rdspuns:,,Mi simt bine' GAndegte-te'.frate' Toatd viala am avut mele se ,ro, ,".,,t*u irr curAnd' procur mAncaregiirnbrlnecazuri.'Mia fo't g'"" sd-mi mai avea nevoie de ele' cdminte. in curAni nu voi in care am aflat cu cerVf-"* ri^fit bine inci din clipa m-am hotdrAt sd-mi titud.ine ca aveamla *o'' Aiunci accePtsoartacu seninitate"' ^ ^:-x cAt pentru trei' o cind ln timp ce vorbea' devora o asemeleaqiace5,.1 cu mAncAndfiecareinghiliturd HotirArea ii ofedezastru' si cum nu i-ar ugt"p?unici un in fala destinului! Decizia ;t* ;;i;; '5J;;;re oamenii sd acceptesituafii nedorite' ;il;;;thP1e$ice in ingrijotll" pt11 CeIe gasetncr esenlialese traduc totdeauna de frica de indecizie. Elibera,tWe pentru hotararea de a acceptamoartea *""ri" gtirnl"afi frica de sdrdciehoti";t"gAnd'ia ca Pe ceva inevituUit' ori5eayereputeti acumurAndu-vdsd vd muifumifi cu in pragulftttit-1: la fdrda va ingrffi;;"iftio.rul griii legatede ceeace critici hotirAndu -vasdnu adiaceli 'Etiminagifrica de ai" ;*' eAndesc,fac sau 'p"" t"i nu capeun hansdo acceptali -o Bffi;",i" h;ta'a''a'-"e

poartd o *utt binecuvAntare care dicap, ci ca pe nu sine 9i o inlelegere care infeiepciune, un control de imbolteama de se intilnesc i" titte'ele' Eiibera-ti-vi

nSvirii notarar,i|-.ra.r, ,rituli de

simptome.stapanili

280

CELE9ASESTAFIIAIEJIICI

DE LA IDEE LA BANI

frica pierderii iubirii hotdrandu-vi sd vd descurcati si fdrd iubire, dacd trebuie. Ucideli ingrijorarea, sub toate formele ei, ajungAnd . la deciziasecretdcd nimic din ceeace are de oferit iiata nu meritd ingrijorare. Aceastddecizie vd va aduce echi_ libru, pace sufleteascd9i calm, fapte care vor provoca fericirea. Un om a cdrui minte estestdpAniti de fricd, nu doar cd isi distruge toate ganselede acliune inteligentd,dar igi transmite vibrafiile distructive cdtre minfile tuturor celor cu care intrd in contact gi le distruge sansele. Chiar gi un cAinesau un cal gtiecAndstip6nului sdu ii tjp-:,.: curajullin plus, un cAinesau un caipreia vibrafi_ ile fricii transmisede sthpan9i se comporti in consecinfd. CoborAnd pe scarainteligenlei in regnul animal, aflim aceeagicapacitatede a captavibrafiile de fricd. GAndul distructiv vibratiile fricii se transferi de la o minte la alta la fel de repede gi.de cert cum se transmite sunetul vocii umane prin releauade emisieradio, Persoana care dH expresie prin cuvinte gAndurilor negative sau distructive se confrunti cu iezultatele acelor cuvinte sub forma unor ,,lovituri de rispuns,, distructive. Simpla eliberarea impulsurilor de gAnduri distructive, fdri sprijinul cuvintelbr, produce de-aseme_ nea ,,lovifuri de rdspuns,,in mai multe moduri. Mai intAi de toate, esteesenlial de relinut faptul cd o per_ soand care emite gAnduri distructive trebuie se sufere consecinteleprin anihilareaimaginatieicreative.in al doilea rAnd, prezentain minte a &icarei emolii distruc_ tive.dezvolti o personalitatenegativd care provoacd respingere fatd de ceilalfi, si ii transformd adlseori in

281

pentru o Persoana antagonigti.A treia-sursda pagubelor, negatiwe:ol:ta g=andurilor careir:rtrefinesau oa nagtere de gAndire impulsuri semnificaiiv - a"ceste h;;f"Pt dar'se ceilalfi' de fa!6 nu numai cd sunt ddundtoare le care emite' insinueazd in subcongtientul persoanei a caracteruiuisiu' pl"i.a"a devin parte componentd in viald este ob!iSe presupune ca-scopulprincipal succes'trebuie s[ fili nerea succesuiui' Pentru a ivea strictul necesar impdcat cu sine, trebuie sd dobAndili toate' sd ,red"'e material 9i' mai presus de ;;d;;J;e Toate acestedovezi de succesincep ;il;"i]"ticirea' t"U7oi*u impulsurilor de gAndire' puterea de a o aliVd puteli .o"ttoiu *intJa' aveli dorifi. Acest primenta cu orice i^trrrr"ti de gAndiri a vi folosi

;iilil-;il

de ir',rofiiJ" responiabilitatea

Vd stdpAnili propriul constructiv .upu.,tu1"u mlntald' mdsurd in care aveli destin pdmAntean in aceeagi Puteli exerprriur"u a" a vd controla propriile g6nduri' din urTe' it""q::i iitu-o ir',nrrenfddirecta 9i' in cele

t:t:l: modelAndu-vi f i"".Llii *ediul inconjurdtor' a;est n111 ,riup - ,uu puteli negiilasi vi exerci!1fiin proprra pune ordine Iegiu care va aparlini a" u. i" voia valurilot "hazardului"' ;'t:;, i".Laittrd"i"-"i inapoi ca o frunzi p"t+i fi aruncat inainte 9i ""a" neajutoratd.

Sunteli Prea suscePtibil? oamenii se mai Pe tAng6 ceie $ase Frici Esenliale' fertil pentru egec'Est-e tem de un alt rau]gt esteun sol lui n]l poat^efi sesizati' atAt de subtil, inlat prezenla in mod exact AceastdcaiamitatenL poate fi clasificati este adeseamai ca fricd. Are redaci"i *ui adAnci 9i frici' in cdutareaunui fatalddecAttoutu t"f"fulte gase

282

DE LA IDEE LA BANI

nume mai adecvat, sd numim acest rdu predispoziliala influenlenegatiae. Oamenii care acumuleazdmari bogdtii se protejeazd intotdeaunade acestrdu! Sdracii, niciodatd!Cei ce reu_ ;es1in vreo profesietrebuiesd_gipregdteascd mintile sd rezistela rdu. Dacdcititi aceastd filozofie in scop.ride u acumula bogitii, ar trebui sd vd examinafi foarte atent pentru a vd decide dacd sunte,ti predispugi la influente negative. Dacd neglijafi aceastl inalizia",i"" refuza dreptul de a ob,tineobiectul "a ""fl dorinlelor dumnea_ voastrd. Faceti analiza temeinic. Dupd ce citili chestionarul pregdtit pentru anarizadesine, respundeti rirr."r. i*ra"l plinifi atent aceastdactivitat", .u ,i cum ali cduta un dugman care gtili cd vi pAndegte din umbrd pentru a vd furcolgi,9i aclionafi asupra propriilor defecteca si cum afi avea de-a face cu un dusman fir carne si oase. vd putefi apdra cu ugurinld de hotii de drumul mar-e/pentru cd legeacoopereazd cu dumnearrourtrai., mod organizat, dar acest ,,al sapteleapdcat .il;L,; mai dificil de dominat, cdci lovegte cAnd habar n_ave.ti cd e prin preajmd, cAnd dormili sau cAnd sunteli treaz. In plus, arma lui nu are o formd concretd, cdci nu e decAto de spirit. Acest riu estepericulos _stare si pen_ tru cd loveste sub tot atAtea forme cAte experienfe umane existd. Uneori el se cuibhreste in minte prin cuvintele bine intentionate ale unei rude. Alteo; ; nagte.dinliuntru, prin atitudinea mentata a victimei, Intotdeaunaestela fei de letal ca 9i otrava, chiar dacd s-ar putea si nu ucidd la fel de repede.

CELE9ASESTAFIIALE FRICII

283

invdfali si vi aPirafi! negative' Pentru a vd proteja impotriva influenlelor sau indiferent cd G provota,ti chiut dumneavoastrd inconvd celor ce r".i t";J,atul aciivitilii negative a si puneli-o voinfd' de pt'tut" ioard, descoperilici aveti va apdra vi ce zid un i"-at""Ua *&et , pattd cAndinalld proprii' de -- influenfe asuPraminlii asemeneaoricdrei alte fiinle c6, R"..rr,ou9te1ifaptul umane, sunteli leneg,ind'iferent 9i predispu: :i ittY]ctt sldbiciunile tati orice sugestie care se armomzeazd dumneavoastrd. de toate Recunoagtelicd sunteli din fire susceptibil pentru deprinderi cele gasefrici esenfiale,9i formafi-vd a vd feri de ele. influ.en. Recunoagteli cd, adeseori, sunteli supugi deci subcongtientului' ;"tor r,"gutive'prin intermediul spiritu-por-tile li" ,orrt"gt"t d" d'escoperit,si inchideli deprimd sau vd lui in fa;"aoriciro, p"i'oun" care vi descurajeazd. nu mai invoCurtrfali-vd sertarul de medicamente9i rdceli, dureri 9i boli imaginare'. cafi --'Ca"og vd influln mod deliberatcompaniacelor care voinld proprie' urrg.ura,a ga.tal;i 9i si aclionati plil de obicei' nu vi ele' Nu vd agtepta;iia necazuri, c[ci fac si agtePtafiPrea mult' a oamenilor sldbiciune Fdrdtndoiald,ceamai rdsphnditd tn calea deschise spiritului esteobiceiulde a-sildsaportile sldbiciune din parteaaltora' Aceastd negatia'e i"i*"tri oameni lt-qi este cu atAt mai ddunitoare cu cAt muili poarte, s-o 9i mulli dintre dau seamacd sunt biestemali sau refuzX sd cei care o congtientizeazdo negliieazd o parte inconremediezerdul creatpAndcAndel devine trolabild a deprinderilor lor zilnice'

284

DE LA IDEELA DANI

Pentru a veni in sprijinul celor care se vdd agacum sunt in realitate, a fost pregdtit chestionarul care urmeazd. Citili intrebirile gi formuiati_vd rdspunsuriie cu voce tare, astfel i:rcAt sd v6 auziti. Vd va fimai usor sd fifi sincericu dumneavoastrdinjiva. GAndifi-vi

inainte si rispundefi

Ve phngeli adeseacE ,,v8,simliti prost,,9i dacd da, de ce? Considerali cd cei din jur grerescla cea mai micd provocare? Gresifi adeseorila serviciu,gi dacdda, de ce? Sunteli sarcastic9i ofensiv in conversatie? Evitati in mod deliberat sd vd asociagicu cineva, 9i dacdda, de ce? Suferili adesea de indigestie? Dacd da, care este cauza? Viala vi se pare inutili 9i viitorul lipsit de speranfd? Vi place ceeace facefi?Dacd nu, de ce? Vd autocompdtimifiadesea?Si dacd da, de ce? suntefi invidiogi pe cei mai buni dec6tdumneavoastrd? La ce vi gAndigimai mult, la successau la egec? Devenifi mai increzitor sau mai pulin increzdtor in cap^acitdfilepersonalepe mdsuri ce inaintati in varsti? Invdtafi ceva din greseli? Dati voie vreunei rude sau cunostinle sd vd ingri_ joreze?Daci da, de ce? Sunteti uneori ,,in al nouilea cer,, alteori in 9i cul_ mea disperirii? Cine exercitdcea mai inspiratoareinfluentd asupra dumneavoastrd?De ce?

CELE SASE STAFII ALE FRICII

285

Tolerali influenfele negative sau distructive pe care le-afi putea evita? d""tufi neglijent/d in ceeace privegtepropria infd!i9are?Dacdda, cAnd9i de ce? Ali invdlat cum sd vd ,,inecafinecazurile" cAnd sunprea ocupat ca sd vd mai preocupali 9i de eie? teli 'V-a;i ttrroti ,,o tArAtoarenevertebratd" dacdi-a!i ldsa pe allii sd gAndeascdin locul dumneavoastrd? ' CAteneiazuri previzibile vd,afecteazd9i de ce Ie tolera!i? Recurgelila bduturd, narcoticesau ligdri pentru a vd in schimb ,,potoli n"ervii"?Dacd da, de ce nu recurgeli la puterea voinfei? -Ve ,,ci.el"gte"cineva,gi dacdda, de ce? Aveli un scopmajor bine definit 9i dacdda, careeste el gi ce pian ali elaborat pentru a-l atinge? Sufeilli de vreuna dintre ceie gase frici esenfiale? DacXda, de care? Suntefi in posesiavreunei metode carevd poate proteja de influenganegativd din parte-aaltora? V6 folosili autosugestia in mod deliberat pentru a gdndi pozitiv? Ce preluili mai mult, valoriie materiale sau privilegiul de a vX controla propriile gAnduri? Suntefi ugor de influenlat de citre ceilal;i in detrimentul propriei capacitili de discerndmdnt? V-a!i imLogdtlt astdziin vreun fel cunoqtinfele sau stareade sPirit? privili diept in fa![ imprejurdriie carevd fac nefericit, sau ocolifi aceasti responsabilitate? Analizali toate greqelile 9i egecurile 9i incercali sd profitali de pe urma 1or,sau adoptali atitudinea conlorm cdreiaaceastanu estesarcinadumneavoastri?

284

DE LA IDEE LA BANI

Pentru a veni in sprijinul celor care se vdd aga cum sunt in realitate, a fost pregitit chestionarul care urmeazd. Citili intrebdrile 9i formulafi-vd rdspunsurile cu voce tare, astfel ircAt sd v6 awztli. Vd va fi mai usor sd fiti sinceri cu dumneavoastrd insivi.

GAndifi-vi inainte si rlspundeti Vd pldngeti adesea cd.,,vd,simtifi prost,, gi dacd da, de ce? Considerali ci cei din jur gregesc Ia cea mai micd provocare? Gresiti adeseori la serviciu, gi dacd da, de ce? Sunteli sarcastic 9i ofensiv in conversafie? Evitali in mod deliberat sd vd asociafi cu cineva, 9i dacd da, de ce? Suferiti adesea de indigestie? Dacd da, care este cauza? Viala vi se pare inutild gi viitorul lipsit de speranfd? Vi place ceea ce faceti? Dacd nu, de ce? Vd autocompdtimiti adesea?$i dacd da, de ce? Sunteli invidiogi pe cei mai buni decAt dumneavoastrd? La ce vd gAnditi mai mult,la succes sau la egec? Devenifi mai increzdtor sau mai pufin i:rcrezdtor in capacitdfile personale pe mdsurd ce inaintali in vArstd? Invdtati ceva din gregeli? Dali voie vreunei rude sau cunogtinte sd vi ingrijoreze? Daci da, de ce? Sunteli uneori ,,in al nouilea.cer" gi alteori in culmea disperdrii? Cine exercitd cea mai inspiratoare influenfd asupra dumneavoastrd? De ce?

CELE SASE STAFII ALE FRICII

285

pe care Tolerali influenlele negative sau distructive le-afi putea evita? propria infdSunteli neglijent/i in ceeace prive9te de ce? ligare? Dacd da,cAnd 9i vi sd ,,inecalinecazurile" cAnd sunA1i invatat cum de ele? tefi prea ocuPatca sd vd mai preocupali9i i-a!i lisa dacd t'-a1i.rrr*i ,,o tArAtoarenevertebratd" pe alliisi gAnJeascdin locui dumneavoastrd? gide ce Ie toleCAtenecazuriprevizibile vd afecteazd' rall? p:-lt:l?: Recurgelila b duturi, narcoticesau figdri, in scnlmo recurgelr nu de ce ,,potoli n!rvii"? DacSda, Ia puterea voinlei? 'Ve da' de-ce? ,,aiael"9te"cineva,9i dacd da' careeste Aveli un scop major bine definit 9i dacd el gi ce plan agielaborat pentru a-l atinge? frici esenliale? Suferifi de vreuna d^intre cele gase Daci da, de care? vd'poate proSunteli iraposesiavreunei metode care teja de influenganegativd din parte.aaltora? penffu a V6 folosili autozugestia in mod deliberat ga+-dipozrti! sau privileCe Preguili mai mult, valorile mate)riare eiui de a vX controla propriile gdnduri? "' S"*"fi.r9o. du innuengatde cdtre ceilalfi in detrimentul propriei capacitdlide discerndmAnt? sau V-agi'imfogilit astdzi in vreun fel cunogtinfeie stareade sPirit? vd fac nefericit' Privigi drept in fald impreiuririle-care responsabilitate? *sau ocoligiaCeastd incercali si e""Lir"!i toate gregelile 9i egecurile 9i atitudinea conprofitali de pe .rtttiu lor, sau adoptafi form cireia aceastanu estesarcinadumneavoastrd?

286

DE LA IDEE LA BANI

Puteli enumera trei dintre celemai ddunitoare sldbi ciuni? Ce faceli pentru a le corija? Ii incurajati pe altii si vi mirturiseascd grijile lor si ii compdtimiti? Selectafi,din experienla zihric5, lecfii sau influenle care vd impulsioneazd.sd,avansati? Este o reguld faptul ci prezenfa dumnbavoastrd exerciti o influenld negativdasupracelorlalli? Care dintre deprinderile celorlalli vd deranjeazd ce| mai mult? Vd formafi propriile pdreri sau vd l6sali influenlat de alfii? Ali invdtat cum sd vd creafi o stare de spirit prin care vd putefi proteja impotriva oricdror influenle descurajante? Ocupafia dumneavoastri vi inspiri credinld 9i sperantd? Suntefi congtient cd vd aflafi in posesia unor forle spirituale suficient de puternice pentru a vd da libertate de gAndire in fata oricdrei forme de fricd? Vd ajutd reiigia sd gAnditi pozitiv? Simlili cd e de datoria dumneavoastrdsi impirtdgiti grijile celorlalfi?Daci da, de ce? Daci suntefi convinscd ,,cineseamini se adund", ce ati invilat despre dumneavoastrXingivd studiindu-vd propriul cerc de prieteni? Ce legdturi existd - daci ea existi - intre oamenii de care vd apropiali cel mai mult gi nefericirilecarevi lovesc? Ar putea fi posibil ca o persoahi pe care o considerali prieteni sd vd fie, in realitate, cel mai inversunat dugman, prin influenla sa negativd asupra spiritului dumneavoastrd?

CELE SASE STAFII ALE FRICII

287

Cu ajutorul cdror criterii judecali cine vd estede aiutor gi cine nu? Vd sunt asocialii apropiali superiori sau inferiori din punct de vedere mental? Ce procent din cele24 de ore aie ziiei dedicali a. activit5lii pe careo desfdgurali b. somnului c. relaxirii 9i jocului d. dobAndirii de cunogtinfeutile e. pierderii de vreme? Care dintre cunogtinlele dumneavoastrd a. vd incuraieazdcel mai mult b. vd avertizeazdcel mai mult c. vi descuraieazl,cel mai muit? Care este cea mai mare griid a dumneavoastrd?De ce o tolerali? CAnd cei din jur vd oferi sfaturi pe care nu le-afi cerut, Ie acceptali fdrd rezerve sau vi intrebali ce le motiVeazd? Ce dorili cel mai mult pe lume? Intenlionali sd il oblinegiZSunteli futstare sd vd subordonagitoate dorinincercirii lele acestui scop?CAt timp vd dedicagizilnic de a-l transforma in realitate? Vi rdzgAndifiadesea?Dacdda, de ce? Termina!,i,de obicei, tot ceeace incepefi? Vd impresioneazd usor afaceriie, titlurile profesionale, diplomele sau avereacelor din jur? Sunte;i ugor influentati de ceea ce cred sau spun dumneavoastrd? ceilalf despre -it, it te."snl celorlalgi datoritd statutului lor Lucrati socialsau financiar? , Cine credeti cd este cea mai insemnatdpersoanSin viatS?in cel fel vd estesuPerioard?

2BB

DE LA IDEE LA BANI

CAt timp afi dedicat studiului 9i rdspunsului la aceste firtrebiri? (E nevoie de cel putin o zi pentru a analiza si a rdspundela intreagalistX.) Daci ali rdspunssincerla toate acesteintrebiri, stili mai multe despre dumneavoastri ingivd decAt majoritateacelorlai,tioameni. Studiati acesteintrebdri cu atenfie, revenili la ele o datd pe sdptdmAni vreme de luni intregi, 9i veti fi uluit de cdte cunogtinle suplimentare de mare valoare pentru dumneavoastrdvefi ii dobandit doar rdspunzAnd sincer la aceste intrebdri. Dacd nu sunteli sigur/d in ceeace privegte rdspunsul la unele dintre acesteintrebiri, cereli sfatul celor carevd cunosc bine, in specialal celor carenu au nici un motiv sd vd flateze,si vd vefi vedea fi:r oglinda ochilor lor. Aceastd experienld va fi uluitoare. Contribufia

controlului

mental

Definefi controlul absolut i:r afard de cel asupra unui singur lucru, si anume gAndurile. Acesta estelucrul cel mai semnificativ 9i mai plin de inspirafie pentru oameni! El reflecti natura divind a omului. Acest prerogativ dumnezeiesceste singurul mijloc prin care ne putem controla propriul destin. Daci nu reugili sd vd controlali mintea, nu veti controla nimic altceva. Dacd e si nu fili atent cu ceeace aveti, atunci nu fifi atent cu lucrurile materiale.Mintea estecomoaradumneaaoastrd spirituald!Protejafi-osi folosifi-o cu grija pe careo meritd un rege de drept divin. Ali fost trzestrati in acestscop cu putereavoinfei. Din nefericire, legea nu vi apdrd impotriva celor care,din proprie initiativd sau din ignoranld, otrXvesc minlile celorialgicu sugestiinegative.Aceastdformd de distrugere ar trebui si fie pedepsiti aspru prin lege,

CELE SASE STAFII ALE FRICII

289

pentru cd poate 9i adeseori chiar distruge ganselecuiva de a obline bunuri materiale, fapt protejat prin lege' Negativigtii au incercat s6-l convingd pe Thomas A. Edison cd nu va fi in stare sd construiascd o magindrie care sd inregistreze 9i sb reproducd vocea, ,,fiitrdc6", spuneau ei, ,,nimeni altcineva n-a mai produs inainte o aitfel de magindrie". Edison nu i-a crezut. El gtia cd mintea poate produce orice zdmislegte fi:r fazi de gAnd si invesieste cu credinfd, 9i faptul ci gtia acest lucru I-a scos pe Edison din anonimat. Nbgativistii i-au spus lui F W. Woolworth ci va ajunge la faliment dacd incearcd sd conducd un magazin in care si vAndd produse in valoare de 5 si L0 cenfi' Nu i-a crezut. Stia cd nu se poate face nimic fdri sd aibd in spatele planurilor sale credinla. ExercitAndu-gi dreptd iau de a inlitura sugestiile negative ale celorlalfi, a acumulat o avere de peste 100 de milioane de dolari' Mai mulgi Toma-necredincioqi au privit cu dispre! prima tentativd a lui Henry Ford de a-9i conduce ProaspXt construitul automobil pe strdzile Detroitului' Unii u.t spns cd acel obiect nu va avea nicicAnd o utilitate p.uctice. Allii au spus cd nu vor da nici un ban pe o asemenea gmecherie. Ford a spus: ,,Voi popula intreaga planetd cu autoturisme demne de incredlre", gi aqaa ficut! in beneficiul celor care sunt irr cdutarea unor mari averi, sd ne reamintim cd practic singura diferenld ce iI separd pe Henry Ford de majoritatea celorlal;i este aceasta Ford avea minte 9i o controla. Ceilalli au minli Pe care nu incearcd sd le controleze. Controlul mental este rezultatul discipliniei de sine gi al deprinderii. Fie vd controlati dumneavoastrd mintea, fie vd controleazd ea pe dumneavoastrd. Nu existd cale de mijloc. Cea mai practici dintre toate metodele

290

DE LA IDEELA BANI

de control al minlii este deprinderea de a o men,tine activi printr-un scop bine dlfinit, suslinut d" ;;l;; hotdrAt- Studiati biografia oricarrri om care obline un succesinsemnat 9i veli observa cd igi controf"ura p-_ pria minte, in plus si il direcfio_ "*"r"ita-"c*i."i-,".f neazd.citre obiective bine definite. Fdrd acest .ontrol, succesulnu esteposibil.

Folosili acestealibiuri? Cei care esueazdau o anumiti trisdturd distinctivd ^ comun. in Ei cunosc-toate motiaaliileegeculuigi posedi ceeace cred cd sunt alibiuriie perfecte pentru a justifica propria lor nereugitd. Unele dintre acestealibiuri sunt inteligente gi cAteva p:t justificate prin fapte. Dar alibiurile"nu fi fi; ut;;.i cAnd e vorba de bani.-Lumea lrr"r ra gtie un singur lucru - ai dobdndit succesul? Un analist de caracterea alcdtuit o list5 a alibiurilor celor mai folosite fir mod curent. pe masurd ce cititi lista, analizafi-vi atent si hotirA gi_vd ;il;;fi H: tre acestealibiuri, daci existi vreunul, ali folosit vreo_ dattr. Refinefi.gi faptul ci filozofiu prerenta in aceastd carte scoatedin uz oricare dintre aclste alibiuri. DACAn-as aveasofie gi familie... DACA as avea destul ,,curai',... DACA a9aveabani.. DACA ag avea o educaliealeasd... DACA a9putea obtineo siuibd... DACA agfi sindtos... DACA aFaveatimp... DACA ar fi vremuri mai bune...

CELESASESTAFIIALE FRICI]

291

DACA ceilaifi m-ar infelege... DACA agputea beneficiade condilii diferite... DACA mi-agputea retrdi viala... DACAnu m-agtemede ,,glrtalumii"... DACAmi s-arda o gansd... DACA a9beneficiaacum de o gansd... DACA ceilalli ,,nu mi-ar pune bele in roate" ... DACAnu m-ar opri nimic... DACA agfi mai tAndr... DACA a9putea facece vreau... DACA m-a9fi niscut bogat... DACA agputea iixtahi ,,oameniipotrivili"'.. DACA ag aveatalentul unora... DACA a9indrizni sd mi afirm... DACA ag fi profitat de ocaziiledin trecut... DACA nu m-ar enervacei din iur... DACA n-ar trebui si duc in spateo casdgi sd am grijd de copii... DACA agputea sd strAngnigtebani... DACA geful m-ar aprecia... DACA m-ar ajutacineva... DACA m-ar inlelegefamilia... DACA a9 trii intr-un oragmare... DACA agputea sd incep bine... DACA agfi liber... DACA ag aveapersonaiitateaaltora... DACA n-a9fi a9ade gras... DACA mi-ar fi cunoscutetalentele...

292

DE LA IDEE LA BANI

DACA agputea sd beneficiez de o ,,ocazie"... DACA agputea scdpade datorii... DACA n-a9fi eguat... DACA as sti cum sd fac... DACA nu mi-ar mai sta toatd lumea in cale... DACA n-agmai aveaatAteagriji... DACA ag putea se md cisitoresc cu persoanapotrivitd... DACA oamenii n-ar fi atAtde progti... DACA familia mea n-ar fi atAtde extravagantd... l DACA a9fi sigur de mine insumi... DACA n-as aveaghinion... DACA nu m-agfi ndscutsub o steafdrd noroc... DACA n-ar fi adevirat cd ,,ce ti-e scris, i:r frunte ti-e pus". DACA n-ar trebui sa muncescatStde mult... DACA nu mi-as fi pierdut banii... DACA a9locui firtr-un alt cartier... DACA n-as avea,,un trecut"... DACA mi-ag conducepropria afacere.. DACA ceilalgim-ar asculta... DACA *'F'rsi acesta este cel mai important dintre toate... dacdas aveacurajul sd md vdd agacum sunt in realitateagaflacenu mergeIa minegi m-agtndrepta.Atunci ag avea gansasXprofit de pe urma gregelilor melb gi sd invi! ceva din experienla celorlalfi, cdci gtiu c{ ceva nu merge la mine, sau as fi acum acolb unde a9 fi meritat sdfiu dacdmi-agfi petrecutmai mult timp analizAndu-mi slibiciunile 9i mai putin timp inventAnd alibiuri pentru a Ie masca.

CELE SASE STAFII ALE FRICII

293

Obiceiul ce ucide succesul Inventarea aUbiurilor cu ajutorul cdrora se justificd egeculeste un hobby nafional. Acest obicei este la fel de vArstnic ca 9i rasa umand gi ucide succesultDe ce nu renuntd oamenii la dragile lor alibiuri? Rdspunsul este evident. igi apdr5 alibiurile pentru cd ei insisi le creeazd! Alibiul personal este fructul imaginafiei umane. Std in natura umand deprinderea de a-si proteja propriul rod al minfii. Inventarea de alibiuri este un obicei bine inrdddcinat. La obiceiuri se renuntd cu greu, in special cAnd ele ne justificd acfiunile. Platon linea cont de acest adevdr cAnd a spus: ,,Prima gi cea mai insemnati victorie este asupra propriului eu. A fi cucerit de propriul eu este, dintre toate lucrurile, cel mai rusinos gi mai ticdlos." Alt filozof s-a gAndit la acelagi lucru cAnd a spus: ,,M-a surprins foarte mult sd descopdr ci cea mai mare parte a urAleniei pe care o vedeam oglinditd i:r ceilalli nu era decAt o reflectare a propriei mele naturi." ,,A fost irrtotdeauna un mister pentru mine", a sPus Elbert Hubbard, ,,de ce oamenii i9i petrec atAt:de mult timp ingelAndu-se pe ei insigi prin crearea unor alibiuri care sd le mascheze si5biciuniie. Dacd ar fi folosit altfel, acelagi interval de timp ar ajunge pentru a vindeca acele slXbiciuni, 9i deci nu ar mai fi nevoie de alibiuri." , La despdrlire lin sd vd'reamintesc faptul cE,,,Yiata este o tabl5 de gah, iar partenerul dumneavoastrd dejoc este timpul. Dacd ezttali inainte sd faceti o migcare sau nu o faceti cu promptitudine, piesele dulnneavoastri vor fi mdturate de pe tabla de joc de cdtre timp. Aveli ca adversar pe cineva care nu suportd nehotdrArea!" Se poate ca inainte sd fi avut vreo scuzd logicd pentru a nu vi fi obligat viata si vd ofere tot ceea ce ii

294

DE LA IDEE LA BANI

cereti,dar,acurn acestalibi nu igi rnai are rosful, pentru cd aveli cheia universald care descuie uga bogifiiior abundenteale viefii. Cheia Universald este abstractd,dar este atotputernicd. Ea irseamnd pri.vilegiulde a crea,in propriadumneaaoastrd minte, o dorinfd arzdtoarepentru o anumitd formd de bogdfie. Nu vefi fi pedepsit dacd folositi aceastdcheie, dar veti pliti dacd nu o folosifi. Pretul esteesecul.Existdo recompensdde proporfii uluitoare daci folosifi aceastdcheie.Ea estesatisfacfiape care o au toli cei ce secuceresc pesinepi obligdaialasdIepldteascd prelul pretins. Recompensa meriti efortul. Veli face primul pas pentru a vd convinge? ,,Dacdsuntem inruditi", a spus nemuritorul Emerson, ,,nevom it:ltalni." in incheiere,permitefi-mi sd ii imprumut gAndul gi sd spun: ,,Dacd,suntem inrudifi, ne-am intAlnit deja in acestepagini."

De refinut Fricile sunt frecvente si unele dintre ele sunt justificate. Dar altele pot prinde ridicini si cregtefiri ca micar si o 9ti!i - cu excepfiacazului in care vi eliberafi de nehotirArea gi de indoiala care seamini semintele fricii. Alibiurile pe care le folosifi spun multe despre dumneavoastri. Nu mai suntefi blocati de alibiuri dupi ce ati parcurs drumul DE LA IDEE LA BANI. Acumulati bognfii sub forma banilor gi averi carenu pot fi evaluate in bani - desi banii vi ajuti sd

CELE SASE STAFII ALE FRICII

295

pace obfinefi fericire, viali lungi, buni dispozifie 9i interioari. Cea mai valoroasi comoari dintre toate - sinitatea frica 9i - poate fi a dumneavoastri daci vi controlali provoca' vi eliberafi de toati boala Pe care o poate Ce le ma ie x t ra o rd in a re a v e r i a l e v i e f i i n u a g t e a p t i decAtsi intindefi mAna9i si le oblinefi! l-In om netnfricat poate dobdndi o aztercfabuloasd'

MANUALUL

MANUALUL CITITORULUI

BUN VENIT!_ unei noi lumi de impliniri, averi si fericire! incepeti sd.intrafi * o acliune ce vd va aducemulti bani _ o "A;*_ u.gi"r.,".urJ ,raru conducedin succesin succes,_".."y mai departe 9i mai sus, cdtre felul aurit al celor mai dragi ,rirJ utu armneavoastrd! Mai intdi de toate, va tiebui sd citifi DELA rDEELA aaNI,unul dintre cele mai mu.i s.rccesede librdrie din istorie. Veli intelege de ce pur,u-Jo,r"rzecide milioane de oameni au citit aceastd carte uimitoare, ce vd oferd sursa de inspiratie. Vefl descop";i;; ce W. Clement stone, pr"r"iint"re Companiui a-lt.ane Mjxte de Asiguriri, a spus urmdtoarele cuvinte despre DELArDEE LABANI:,,Aceasticartea motivat mai multe persoane sd obfind succesuldecAtorica." uftu:l gi ve;i in;elegede ce autorul ei, dr. Napoleon Hill, a fori.opi"git de scrisori din toate colturile lumii care ii mulfumeau il bine_ 9i cuvAntau pentru a fi dezvdf"lt o?ltodd care poare imbogdti orice viatd, ca gi .,r_ u.- r.oate deodatd la iveald un sipet cu comori fdrd sfArsit. Sau, dacd afi cirit deja oE l;;;;';^ saNr,veti reciti aceastdcarte cu o noui tehnici menitd a vd dezvdlui bogdtii pe carenu le-ati vd,zutinainte.

CITITORULUI

297

De asemenea,in vreme ce studiali metoda directd a lui Napoleon Hill de a vd imbogdli aplicAnd puterea minfii, o veti transforma intr-o metodi personald. CAci cartea insdgi - DELA IDEELA BANI- este un ghid ce nu va da greg in a oferi mari averi oricui crede fir capacitatea sa. Dar tvlaNuALULcITIToRULUpe care iI avefi acum in fald transformd cartea in ghidul dumneaaoastrd personal.Cu fiecare pas pe care il facefi, acest curs practic define cheia metodei lui Napoleon Hill in ceea ce privegte implinirea speranlelor 9i a viselor dumneavoastri, a norocului dumneauoastrdgi a ambiliilor dumneaaoastrdcele mai irrdrdznefe. Solulia fiecirei pagini din vaNunLUL CITIToRULUse regisegte in os Le IDEELA BANI.

Un cuvAnt inainte si incepem Succesul dumneavoastri se bazeazd pe motiaalia succesului. Nici o carte din lume nu vd va purta spre succes daci nu il dorili gi dacd nu ghndili in spiritul siu. Mai presus de toate, trebuie sd ghnditri.Nimeni altcineva nu se poate gAndi Ia succesul dumneavoastrd cu mai mult folos decAt dumneavoastrd ingivd. Nimeni altcineaa nu poategilndi tn locul DUMNEAVOASTRA! In cuvinte gi mai clare, trebuie si puneli intrebdri, si puneli in balanld gi sd reflectafi asupra a ceea ce citifi... trebuie sd faceji conexiuni gi sd vi folosili discerndmdntul... trebuie sd vi folosili imaginalia gi capacitatea de vizualizare 9i sd vd vedeli pe dumneaaoastrdin pielea unei persoane despre al cdrei mare succes citifi. Dumneavoastrd gi numai dumneavoastrd trebuie si concepeli idei si sd vd facefi planuri pe mdsurd ce cititi si reflectati... trebuie sd cdutati metode in stabilirca

MANUALUL CITITORULUI

unor scopuri precise...si sd nu uitafi niciodatd cd cecir ce estepufin probabil esteintotdeauna posibil, 9i din cc in ce mai posibil pe mdsurd ce dorili cu mai multii ardoare si il transformati in realitate! Nu uitali nici cd nu lucrali doarpe baza rafiunii... aveli sentimente, emofii, instincte, deprinderi' gi forle personale pe care le ob,tine,tiin mod direct si"ftu k, controlafi cu o putere extraordinard atunci cana tluic motivaliile dumneavoastrdlucreazd pentru 9i niciodatil impotriva dumneavoastrd. Napoleon Hill spunea:,,Bogdfiileil:rcepcu o stare de spirit." Suntefi gata sd vd imbogdtiti? Atunci suntem gata s-o pornim. Progresuldumneavoastrdcdtre o viatd mai bogatd, mai fericitd, mai plind a" ,r"."s ir.6; acum. Mai intAi de toate inarmafi_vd cu toate celenecesare pentru aceastdmare aventurd inlduntrul dumneavoas_ t1e gi forlele puternice, incd ascunse, ale succesului dumneavoastrd vor iegi la ivealh. in plus, asigurati_va cd in afard de cartea DELAIDEELA BANIgi u."rt"rraorvuoi AL crrrroRut.ur,mai avegi intotdeauna la indemAnd un stilou, un creion sau un marcator gi un pachet de fige 7 x 1,0cm (un sfert de coald obignuitd de harti";. Asigurafi-vd ci avefi un locgor linigtit in care vi puteli ageza-singurcu DELA IDEELA nam MANUALUL 9i crrrroRulur .la aceeagi tn yd va ajunge o 9yd fiecare zi. de ord pe zi. Vdvoiajunge 4 sau S zile pelap_ iy-irl* tdmAnd - dar nu schimbali inteiralul de timp in fi;_ care.zi. ingtiinfafi-vd familia ci acestemomente vi le dedicati incercdrii de a pune fundatiile solide ale succe_ sului dumneavoastri - de dragul dumneavo""i.a ,i"f lor. Si nu vi limitafi la a le ,i.lr,"; aratatl_le ca;;;; intenlii serioasein acest,"rrr. toti cei care vd sunt ald_ turi in viafd trebuie si inteleagi cd luati aceste lucruri

de cf, nu ,,glumi!i" in intenlia durnneavoastri obline succesul . .. asupra unur ,' A a. zi, inainte de a incepe sd lucrali orincipiu al succesului,rezervali-vd cAtevaminute a va lit,rtatii cunogtinlelor deja dobAndite sPre ali ce tot ,i".e af asimilat 9i uli i.t1"tu"lnintregime

pa"ai" acelmoment.Cu altecuvlter.nl-T-?,1t"

impliniafieptafisd oblinefi progresul.cdtre ira stn"e dacd' aerificali rezultatelordorite, trebuie sd'9i Iti pe calea cea bund cdtre succes'

'rd"pa cumaspusW.Clelenj?l?"u'-fo1:-:11"^t-:1?:i ,,... sdaprindefl flacdravie.adorinlei ""fiputea , i*pfi"it"u i.op.ttiiot carevd y-.ui:},u:l :?i1, viefii"' CAndvi i;;#;* 9i adeviratele comori ale va intAmpla acest lucru, atunci,^incetaY sirylli ,redeudoringele9i visele intrupAndu-sein realitatea i

Prima dumneavoastriMIpCARE un Dorili sd faceli rost de un fel de hartd mentald o fel de indicator'al direciiei in care vi.irndreptafi 9i. de hotar" ale cildtoriei li.url1i" ferm[ a ,,pietrelor dumneavoastrd. *'ii.aut*i'vala Cuprinsul cdrlliDELA IDEELABANIde referinlele la pasina SO9'lToate numerele paginilor 9i itit" trimit la cartea sus-menlionat6') rirt -^..iU"i ,tn pix, un creion sau un marcator i:r mAni 9i fiecare ,urrLrrili tot' Cuprinsul. Subliniali sau marcafi tangenfd-cu cuvint sau exPresie care pare si aibd ;"mnlavoastrd sensibil"' in acestfel' nu doar ;;;;i"i al cdrlii cl ve v4i stabili ,,o hartX a itinerarului mental" gi perspectivd o va incepe sd vd ofer^e ir,s"9i, iu. "u Nu se va nepreluitd asupra dimneaaoastrdinqivd'

300

DE LA IDEE LA BANI

intAmpla niciodatd ca doi oameni si fie atragisau provocafi de aceleagicuvinte sau expresii. Iatd cum a subliniat cinevaprima parte din Cuprins - Gkrtdurile suntlucruri: Edisonl-a priait drepttn fatrd...O ocazieneagteptatd... Celcerenunldpreadeureme.. . Succesul estela un pasde lnfrhngere...Copilulcea gtiut sd stdpkneascd un om tn toatdfirea... Un ,,da"ascunstn s,patele unui ,.nu"... Cu o singurdideeclardputeliobyinesuccesul...,,ll ureauFi-l aoi aaea"...Un poeta zdrit adeadrul...Iln thndr igi preaede destinul. Iatd cum a subliniat altcinevaaceeasisecfiune. Edisonl-a priait dreptin fatd... O ocazieneagteptatd... Celcerenunldpreadeareme. .. Succesul esteIa un pasde tnfrhngere...Copilulcea Ftiut sd stdpkneascd un om in toatd,firea... Un ,,da"ascunstn spatele unui ,,nu"... Cu o singurdideeclardputeliobyinesuccesul... ,,il areaugil aoi aztea" . . . Un poet a zdrit adeadrul...Iln thndr tsi preuede destinul. Dupd ce afi fdcut acestlucru, risfoifi cartea.Citifi titlurile capitolelor9i subtitlurile.Daci simtiti nevoiasd verificali sau sd subliniali vreun titlu de capitol, sau vreun subtitlu, nu ezitali sd o facefi. Mulli am crescut cu ideea cd nu e bine sd faceminsemndri pe cdrfi, dar aceastanu este o carte ca toate celelalte.Vd aparline doar dumneavoastrdpersonal pentru totdeaunagi vd va servi drept ghid toatd viafa, 9i cu cAt'mai multe insemndri vefi face pe ea, cu cAt mai multe notile veti scriepe marginile albeale paginii, cu atAtisi va exercita mai evident efectulei miraculos.

MANUALUL

CITITORULUI

301

A doua MI$CARE CItrli Cuakntul tnainte de la pagina 5 9i Prefalade Ia pagina 7. RimAneli cu creionul in mAnd 9i nu renunlafi si marcati si si subliniati. Acum gAndifi-vi

o cliPi

Stili deja multe despre DELA IDEELA BANI.Stifi de ce titlul se potrivegte ca o mdnusd. Intelegefi cd os LA IDEE LA BANI sebazeazd pe o singur5 idee importantd secret care Pare sd sari dintre rAnduri sau sd se inalle indrdzne! inaintea dumneavoastrd doar atunci cAnd sunteli pregdtit sd-l Primiti' Ali vdzut clar cd Napoleon Hill vd prezintd 13 pasi cdtre imbogdtire gi cd fiecare dintre ei se leagh de ceilalti... exactagacum o perioadddin uialn omului e indiscutabil legatdde oricarealtd perioadd. le nam 9i ai $i vd dali seama cd preful cdrlii or LA IDEE acestui MANUALAL cITIToRULUIimPreund pot reprezenta o miime sau o zecime de miime din bogdliile suplimentare pe care ele vi le pot aduce irrtr-un singur an!

A treia MI$CARE Cititi ns LA IDEELA BANI.Aceastd lecturd va fi insi foarte speciald. va AL CITIToRULUI Capitol de capitol, acest tvtANUAL verificate indicalii va d.eveni ghid. El vd va oferi indicalii ce s-au dovedit rodnicein repetate rAnduri' Aga cd respectafi, capitol de capitol, indicaliile din Si, mai ales, aclionafi conacest MANUALAL CITITORULUI. form cu acestea.

302

DE LA IDEE LA BANI

Sublinieri Pe tot parcursul cdrfii, subliniali (sau marcafi) orice cuvAnt,propozifie sau pasajcareare o semnificalie speciald pentru dumneavoastrd. Multe persoane atageazdbucdlele de hArtie, lipite sau capsate,la toate paginile pe caredorescsi le aprofundeze. Astfel, veli putea sd adiugati propriile comentarii ample, propriile povegti ce demonstreazd ceva, orice stiti sigur cd vd estefolositor. In acelagitimp, facefi notile gi in ueNuaLULcITIToRULUI.A fost lisat spaliu liber la sfArgitulManualului pentru notifele dumneavoastri,gi veli gdsi sugestiicu privire la tipul de insemndri personale (9i confidenfiale) pe care trebuie sXle facefi. Acum suntefi gata de drum. Luali-vi atAtatimp cAt vi trebuie. GAndili-va in timp ce citifi. Cititi in timp ct' 96ndili.

MANUALUL

CITITORULUI

303

care dorifi sd le subliniali. Schimbafi-vd,p5,rerea,dacd dorifi. De fapt, vi seschimbd,punctuldeaedere. S-arputea sd dorifi sd folosifi un creion rogu pentru a doua subliniere. $i acum subliniati chiar 9i in interiorul textului orice cuvAnt,expresiesau parte carevi se potrivegte. $tigi acum cd ,,gAndurile sunt lucruri", adicd sunt Iegateir mod indisolubil de acliuni hotirAte, constructive; iar gAndul trebuie sd fie formulat inaintea acfiunii. ,A!i vdzut cum gdndul de succes- succesul ir:rtr-un domeniu foarte special, care il atrdgea - l-a dominat pe Edwin C. Barnes?r:rtr-oagamisurd incAt nici micar lipsa lui de bani gi aspectul siu de vagabond nu l-au oprit. Afi vizut cum gAndul contrar - gAndul de egec - a fdcut ca un om pe nume Darby si piardi nenumirate bogdlii intruchipate in aur pur. $i iarigi, vefi in!e,lege9i veli apreciala justa valoare extraordinara poves.tioard desprecopila ce a i:rvins un om in toatd firea gi a .obtinut cei 50 de cenli de care avea nevoie. incepeli sd lelegeli ce inseamnd cu adevdrat si vd concentrafi

Citili GAndurile sunt lucruri, irrcepAndde la pagina21.in DE LA IDEE LA BANI Citili capitolul pAnd la pagina'36, dar nu citili I )r' relinut - vorn reveni la acesteconcluzii. Subliniafi, marcafi, luali notile in timp ce citili gi adiugali firyr' suplimentare cu notile dacd dorifi. Nu ldsati cartea ,,si vorbeascddoar ea". Puteli gi trebuie sh scriefi,chiar pe carte, ceeace gAndili dumneaaoastrd, cum ali reacliona dumneaa oastrd Ia acestmaterial. Pe mdsurdce citili veli observztcelecAtevasubtitltrri pe care le-afi subliniat in lectura dumneavoastrd prr. liminarS. Acum, vdzdnd acestesubtitluri a doua orrra, s-ar putea sd vd schimbafipdrereacu privire la celt' pe

asupra unui singur scop.r , . V-a!i oprit din citit la pagina 36. Bun. inainte si terminafi de citit pagina - chiar acum - folosili paginile inate notitelor din acestmanual gi scriefi un scurt t aI punctelor principale din acest capitol. Nu rcali sd ghicili intenlia secretd a autorului. Scrieli ce considerali dumneaaoastrdcd rneritd retinut din

capitol, dar fiti scurt, menfinefi-vi in iimita a cam de cuvinte. Lucrali concis, puneli etichete precise: - aezipagina36. relinut tn aariantdpersonald Relineli cd nu existd rdspunsuri corecte9i nici gregite ceeace privegte sublinierea fragmentelor din DELA LA BANI,cAnd vd atagafi propriile notile sau cAnd vd

:riefi propriile opinii De refinut. Spre exempiu, cineva ecrisin legiturd cu povestealui Darby: Mineritul e o

304

MANUALUL CITITORULUI

DE LA IDEE LA BAN]

naenturd riscantd.Altcineva a scris: Chnd aaeli neaoiede sfaturi experte,obtineti-Ie, astfel inckt orice hotdrkre pe care o luali sd sebazezepe cunogtinle experte.AmAndoi au dreptate. Totugi, e foarte interesant si compardm punctele de vedere diferite. Ar trebui sd fie foarte interesant sd comparim 9i propria dumneavoastrd interpretare cu celelalte legate de povestea lui Darby (asta dacd afi considerat-o demnd de retinut). CAnd afi terminat de redactat lista De retinut, atunci gi doar atunci cititi lista De retinut a doctorului Hill de la pagina 36. Remarcali unde ali fost de acord cu el si unde nu. Observafi ce afi inclus 9i ce ali ldsat pe dinafard. Dacd ali fost in dezacord vddit cu vreo afirmafie, gdndifi-vd la asta. Nu inseamnd neapdrat ci ali gregit, dar gAnditi-vi. Acum, puneli deoparte propria listi De refinut si concentrati-vd asupra celei aparlinAnd autorului. Pe baza acestor afirmafii, intreprindeti o acliune foarte interesanti 9i profitabild: transformafi fiecare afirmafie intr-o trtrebare adresatd dumneavoastri i:rsivi. Pentru a realiza acest lucru, folosili Ia maximum acei vechi servitori ai minfii nelinigtite, adverbele interogative CARE, CINE, CE, CAND, UNDE, DE CE gi CUM. Spre exemplu, v-a!i putea intreba: CAND gi UNDE am depdgit eu un mare obstacol pentru cd md coplegea dorinfa fierbinte de a-mi implini un tel? CUM a iesit? CARE a fost rezultatul final? Sau CINE a mai beneficiat de capacitatea mea de a insufla credinlS celorlalgi? S-ar putea ca acesteintrebdri Sdnu vi se potriveascd. Formulali,vd propriile intrebdri. Pe misuri ce cdutali ce intrebdri sd vd punef| cdutati tnlduntrul dumneaztoastrd sj

305

rememorali succesul,rdsplata 9i efortul coordonat de altddati. Cei mai mulli dintre noi cAgtigdmmai multe victorii in via!6 decAtne putem aminti. Asta pentru cd eie sunt adeseori rdzlele, gi s-ar putea si nu dureze indeajuns cAt sd ni le putem aminti. Dar cAndvi reamintili evenimenteletrecute,amintirile succesuluireinvie' intelegeti cd au fost multe ocazhcAnd v-a!i manifestatputerea asupra dumneavoastrd,asuPra carierei dumneavoastrd, a evenimentelor,a minfilor 9i inimilor celorlalfi' Ei bine, suntefi aceeagipersoand!Yd dirijali acum forfele in direclia imbogdtirii. Acum concentrafi-vdasupra gAndului-cheieal lui Napoleon Htll: Ckndtncepelisd cdutalidrumul de Ia idee Ia iani, aeli remarca faptul cd bogdliatncepecu sentimentul in siguranlainterioardcd sunteli cdgranileles-audiz'ol-oat bogdlie. cdtre CALEA PE CAndvd simlili pregdtili si vd reluali lectura" ' Citifi Pasul 1 citre imbogifire

DORINTA, pagina3T Cititi pane la pagina 54, dar nu 9i iista De relinut deocamditd. Subliniati in timp ce citili 9i facefi insemndri ample pe marginea paginilor sau Pe fige separate pe care le atagali cirlii. Din nou, Pe mdsurd ce citili, veli observa subtitlurile pe care le-ali subliniat in iectura anterioard, 9i ali putea dori si schimbati unele accente. Ati citit cd Edwin C. Barnes gi-a blocat toate cdiie de retragere, deci a trebuit si meargd inainte' Ati citit gase pagi iare transformd dorinleie in aur, 9i ati citit despre multi oameni care si-au fortificat visele punAnd ih spatele

306

MANUALUL CITITORULUI

DE LA IDEE LA BAN]

Ior dorinla, ficAndu-le, astfel, si se transforme ca prin minune ir:r realitate. intelegeE cd mulfi dintre cei iare reusescin viald incep prost, dar igi continui drumul. Afi citit o poezie de douisprezece versuri care,recitith de mai multe ori, vd va ajuta cu condi;ia si ii descifrafi mesajul. 9i ati citit povesteafiului lui Napoleon Hiil, ,,surd" pdnd,cAnd dorinla gi perseverenfaau spulberat granilele. Acum, fdri si vi uitali ir carte, rezolva.tiacest mic test despre vestifii $asepapi ai dr. Hill care transformd dorinleletn aur. Testul vi cere sd punefi literele lipsd, astfel i:rcAt sd putefi completa cuvAntul sau cuvintele lipsd. Completali direct pe manual: 9ASEpAgr CARE TRANSFORMAnOnmTELE iN AUR 1. Stabilifi-vi in minte sntrn etr[JUtrn de bani pe careo dorifi. 2. HotdrAfi-vdexactce dorili sn dDnn in schimb pentru blXtr! pe care ii dorifi. 3. Stabilili o dnnn precisdpAnXcAndvreli sf, intrafi in posesiabfnnnDn pe careii dorifi. 4. Conturafi-vd un pnntr hotdrAt pentru a vX indeplini dorinla gi incepefi ilntrnnn. 5. SnnDnlE clar gi exact suma de bllntr pe care intenfionali sd o obginefi, stabiliri-vn tXtrtrnntrn lnnnnl pentru obginerealor, ca 9i ceeace dorili sd dnf,tr in schimb pentru acea sumd, gi elaborali atent pnnn[lD prin care intenlionali si o

anllnnntrn.

6. Cititi-vA angajamentul scris cu voce tare de dn[Jn ori pe zi, o datl, chiar inainte de culcare gi o datd imediat dupd ce vd trezili, dimineala. Pe mdsurd ce citifi

- iflnUnltrnn-vi, avefidejabnlntr.

sfltrnlltlll

9i cLJfJ[!tr[

cd

307

e de Cel de-al gaseieapunct ridicd o problemS' Ce insdqi' fdcut atunci cAnd gaiigi instrucliuni 9i in cartea CITIToRULUI? trlnuuelul DELA IDEELABANI,nu numai in DacX se intAmpld acest lucru, respectali instrucfiunile doctorului HiIl cu excepliacazuluiin careMANUALUL spunealtfel. Deci trebuiesc respectateneaCITIToRULUT DELA pdrat instruc.tiunile de la pasul6, pagina 41 din dateIapasul6' pagina41'adaor ior, t.o Bl.;r:{.Instrucliunile mai tnsemimpulsionasdpuneliin practicdunadintre cele nateacliuni din aiala dumneaaoastrd' 46' Iati, reludm aici poezia Pe careali citit-o lapagina M-am tArguit cu viala Pe un leu Dar viala mi l-a refuzat' OricAt mi-ar fi-n amurg de greu Sd-miv5d avutul scdPdtat' Cdci viata nu-i decAtun 9ef Ce iti oferd tot ce-i ceri' insd salariul nu-i un chef' C[ci te-ai iegat fird-ntrebdri' $i am muncit greu, ca sclav Doar ca si aflu la final Ci a9 fi fost Pldtit grozav De-a9fi cerut, in mod real' De Pasul urrndtor este sd vd pregdtili propriiie idei capiin relinutpentru acestcapitol, a9acum ali fdcut 9i tolul precedent' Fili concis' Vedeli cdtd "substanfd" exerciliu puteli concentra in puline cuvinte'. Este un doar Ltl. 1ine1i minte, ,,r, i''tuttufi sd alegefi puncte pentru cd aqacredefici ar face9i dr' Hill' Formulafi-vd propriile afirmalii. ^ "ireceli-lein paginile destinatenotifelor'

308

DE LA IDEE LA BANI

Dupd ce vi le-afi formulat pe ale dumneavoastrd, cititi-le pe cele ale dr. Hill, de la acelagi capitol, pagina 54. Observati, ca 9i ir:rainte,punctele comune, opiniile divergente 9i omisiunile fald de dr. HilL. Ghnditi-udIa ele. Apoi folositi-vd de acele cuvinte care produc interogatii: CARE, CINE, DE CE, CE, CAND, UNDE si CUM. Transformati afirmafiile de la pagina 54 in intrebdri pe care vi le puneti dumneavoastrd insivd, intrebdri la care vi veli stridui cAt vefi putea sd r[spundeti. Vefi observa o anumiti similitudine cu punctele din capitolul precedent; acest lucru nu este intAmplitor, ci vd fortificd intenfionat cunogtinlele gi vd ajutd sd ciutafi cu 9i mai multd putere gi ir:rcredere talentele adAnc ascunse 9i capacitdlile pe care le avefi. Puneli mdcar doud intrebdri privitoare la cei gase pagi. Mdcar o intrebare despre poezia de doudsprezece versuri care i-a convins pe mulli sd-givAndd scump serviciile 9i sd ducd o viald fericitd si frumoasX. ,,Intrafi in ritmul" acelui poem. De multe ori in viali, chiar dacd pentru scurt timp, v-a!i comportat de parcd v-ati fi agteptat ca viala si vX trateze neapdrat ca pe un prin!. Rememorali acele momente. Si gtiti cd nu v-ati schimbat prea mult. Sentimentul va reveni gi, impreund cu eI, mai intAi fragmentar, apoi pe perioade de ore si in cele din urmd vreme de sXptdmAni si ani, veli recXpita Tncrederea care se asociazd cu acel sentiment. Luati in seamd, in mod special, acest gAnd: Nimeni nu e gata sd primeascdbogdtia, phnd chnd nu CREDE cd o poateobtine si phnd nu o OBTINE in mod efectiu.Stareade spirit trebuiesdfie CREDINTA, nu pur si simplu speranla sau gfrndrtl de implinire CAnd vd vefi fi insusit acest capitol, cAnd ii veli stdpAni mesajul, reluafi lectura...

MANUALUL

CITITORULUI

309

Cititi Pasul 2 cdtre imbogifire CREDINTA, pagina 55 citili cu Citili in ritmul dumneavoastrd,citili atent' incd D.e citili Nu creionul in mdnd pAnd la pagina 74' expresrl' retinut de Ia pagina 74' SubiiniaJi cuvinte/ cd ol se tviuicu;i putugrui" intregi atunci cAnd simlili ali pus uar"r"uri in irod direct. schimbali orice accent aitfel' in lectura preliminard', dacdacum gAndili care Ali citii despre credinfd, chimistul-gef al minlii spiirt Uit a gandurile dumneavoastri ca un catalizator o.inmacare pe puterea ritual piternic, ce vd conferd d". ttett"*drate ori' Creele inainte, sporiti g";ni" ^descoperifi; estedoar un dar nu f,ingava agteapti se o de a da ordine Metoda disponibil cAtorva norocogi' vi-o puteli care pe dumneavoastrd, r"Ut a dobAndi de ""q,l"ntului insugi repede,esteo modalitate verificatd vh transa credinta, qi o modalitate de a o folosi pentru nune sAnduriie in echivalentul lor palpabil ' p"ti*" a transformag6ndurilede imbogdtirehbogda metamorfoza aspiralia la o lie propriu -zisd- p"t ti,t de a ti',ui bund in sentimentul concret al bucuriei in "iuie trii acea viald - ldsali deoparte orice incredere - el este doar mani9ansd.Nu mai credeli ln ,,noroc" Nu mai crefestarearecomPenselorcA9tigatepe drept' eqecatrase deli in ,,ghinion" - el hseamni sdricie 9i pentru cd ptir', ga.tiire negativd, de cele mai multe ori u."urlu este'dorinlaexprimatdde subcongtient' a A;i descoperit in icest capitol forla magneticd (de mare - irrm atrag ele gAnduri irnrudite acfiune)"-ofiilo, folos in elaborareaae"ptanuri 9i campanii de si sunt sine' in increderea Afi citit cei cinci pagi iatre al iardsi sigur cd ati remarcat cum vd reamintegte

310

DE LA IDEE LA BANI

patrulea pas despre importanla punerii pe hkrtie a descrierii scopuhti dumneaaoastrdprincipal ?n aiafd. Acum, intitulali o pagind de Notife: Cinci pagi cdtre ?ncrederea de sine, aFacum ii tnleleg eu. Parcurgefi cei cinci pagi ai dr. Hill, incepAnd de la pagina 61 din DELA rDEE LA BANI. Reformuiali fiecare punct in cuvinte proprii. Scriefi ca pentru dumneavoastrd; nimeni altcineva nu trebuie sd vadd vreodati acest MANUALAL crrrroRulur, nici propriul dumneavoastrX exemplar adnotat din or LA IDEE LA BANI.

Acest capitol conline o altd poezie scurti ce trebuie inclusi in rraaxualul CITIToRULUI. Iat-o: De credeti/n esec,il veli avea. De credeliin timizi, agavefi fi. De vrefi cAgtig,sigur vefi e9ua, De neincrezdtoro veli porni. De credefici veli pierde, vd veli pierde Cdci lumea largd azi ne-a invdlat CX pasul unu in succese-a credeSuccesul e in minteata creat. De credelicd prea mic sunteli, vefi'fi, GAnduIaripi va trebui sd nascd, Sigur pesinede vd veli simli Risplata va sosi sd vd cinsteasci. Victorii-n viald nu obfin doar cei Ce sunt puternici gi aleargi bine, CAgtigulpoate deveni un obicei Pentru acel ce spune: CRED iN HrttNEt Tot in acestcapitol cititi si impresionantapovestea lui Abraham Lincoln, care ,,a eguat in tot ceea ce a incercat", si tofu9i a obfinut succeseglorioase.Da, intr-o carte despre bogdtie,citifi despre puterea iubirii... si

MANUALUL CITITORULUI

311

sper cd ali fi:rfelescd ele sunt strAnslegate.$i, in celedin urmd, ali citit Povestea lui Charles M. Schwab 9i. a rezultatelor uluitoare ale unui discurs finut dupd cind, cu putere cd bogSliile oamenilor carevd demonstreazd. incep inlduntrul lor. Acum scriefi-vdpropriile idei De relinutpentru acest capitol. S-ar putea si nu extrageli nimic din povestea lui Charles Schwab.Fili concis! Dupd ce v-afi scris concluziile,comparafi-lecu cele ale dr. Hill, de lapagrnaT4Comparafi.Reflectafi. utilizali CINE, DE CE, CAND, UNDE, CE 9i CUM pentru a transforma afirmaliile dr. Hill in intrebiri' Addugali la ele cel pulin dou6 intrebdri personaleprecise legate de cei cinci pagi cdtre ftrcrederea in sine' lncredere in sine cu privire la CINE, DE CE, UNDE,

cAND eiCUM.

Luali ir consideralie aceastd afirmalie esen;ialX: Orice ne repetdmtn minte,fie aceaafirmalieadeadratdsau tn celedin urmd,sd falsd, esteceeaceaiungemsd credem9i, Waldo Emerson: 1ru. Reamintili-vd gi cuvintele lui Ralph de sale Omul esteesenlaghndurilor fiecarezi. Dupd ce veli fi irleles Pasul2 cdtreimbogdfire,relsa!i-vXlectura... Cititi Pasul3 citre imbogilire

AUTOSUGESTIA, paginaT5 Cititi acestcapitol pAndia inceputul paginii 82 si ldsaliDerelinutde la paginaS2pemai tArziu'Cunoagteli procedeeieprin care vi trezlli propriile puteri ascunsein vreme ce faceli ca aceastdcarte sh ad apnrtini:

312

MANUALUL CITITORULUI

DE LA IDEE LA+BAN]

sublinierea marcarea addugarea propriilor notife. Oricare dintre acestea sau toate! Si schimbati orice accent pe care l-a!i pus inainte 9i trebuie schimbat. De firdati'ce ali citit, subcongtientul a inceput sd semene cu o grddind fertild. Dar buruienile cresc gi in gridinile fertile dacd nu aveti grijd sd seminali seminlele unor recolte mai profitabile. Presdrali grdunfe de gAnd prin puterea autosugestiei. Subcongtientul preia orice ordine i se dau intr-un spirit de credinld absolutd gi aclioneazd conform acelor ordine. Dar ele trebuie sd aibi timp sd prindd rdddcini - prin repetare constantd. Convingefi-vd subcongtientul cd trebuie si aveli suma de bani pe care ali vizualizat-o, cd acegti bani vd agteapti si-i luafi. Vd veli elibera i::r curAnd de orice neincredere. (Unii oameni nu se imbogilesc pentru cd nu igi forrneazdniciodatd convingerea subconstientd ci Ioculbanllor este in buzunarul lor.) Yimalizati-vi obtinAnd bani, aducAnd serviciul sau oferind marfa care vd fumizeazdbani. Cititi cei trei pagi cdtre autosugestie care vd ajutd sd dali ordine de necontrazis propriului subcongtient. Observafi cum ele se imbind cu cei gase pasi enumerati in capitolul despre Dorinfd. Fdrd sd vd uitali din nou la cei trei pagi cdtre autosugestie, rezolvati acest test scurt; bifati Da sau Nu in dreptul fiecdrei intrebdri. Ar trebui ca afirmalia dumneavoastrd scrisd sd vd ofere o ,,st)papd", adicd ar trebui si vi spund ci veli obgine suma de bani pe care o doriti doar daci ,,toate merg bine" sau ceva asemdndtor? l Da[]Nu

313

Ar trebui ca afirmalia dumneavoastri scrisi sd includi o anume datd pAnd la care vefi obgine banii

dorifi?

nDaINu

Pentru a obline banii dorili vefi depinde de cAgtigul []D anN u la ioterie? Vegiobginebanii oferindu-vd serviciile sau mdrfurile semenilor dumneavoastrd?

nDanNu

Ar trebui sd vd ab;inefi si vi scrieli afirmalia daci n Da I Nu sunteli siguri cd o puteli memora? Rdspunsurile corecte sunt, itr ordine: Nu - Da Nu - Da - Nu. Dacd ali rispuns gregit Ia oricare dintre acesteintreberi, citili acestcapitol gi capitolul despre Dorinld incd o datd. Acum scriefi-vd propriile ideiDe relinut pentru acest capitol scurt, dar semnificativ Apoi citili concluziile dr. HiIl de la pagina 82, gi comparafi-Ie cu ale dumneavoastrX.Luali-vd timpul necesarsd reflectafi. Luali-vd timp sXcitili din urmi dacd e nevoie. intrebalicE? UNDE? DE CE?CAND? CARE?CUM? in specialamintifi-vi de momente ir care afi ratat ganse pentru cd ali agteptatprea multd vreme sd o pornifi din toc. $i - iN PRIMUL nArup - amintifi-vi de ocazii in care ali pornit fird nici un indiciu 9i afi avut un mare succes. Cititi cu atenfie, inlelegefi 9i nu uitali aceastdidee esenfiald:natura t-a ctddit pe om tn agafel tnchtsd delind careaiung?nsubcon;tient. controlulabsolutasupracomenzilor CAndveti fi l6sattoatecunogtinfeledobAnditein acest capitol sd se sedimenteze,reluafi lectura...

314

DE LA IDEE LA BANI

MANUALUL CITITORULUI

Cititi Pasul4citre imbogifire cuNo 9TrNTELESPECTALLZNTE, pagina 83 Citifi cu creionul in mAnd, notAnd gi marcAnd tot ceea ce vi se pare semnificativ DIIMNEAVOASTRA. Procedeul ar trebui sd vd fie deja clar. Ar trebui se fiti congtienfi gi de anumite tipare in alegerea lucrurilor semnificative. Evident cd existd tipare; tiparele sunt parte din fiinta DUMNEAVOASTRA. in acestcapitol vefi putea afla cevade caremul;i uitd: orice cunogtinletnseamndputerepotenfinld,dar cunogtinlele generaletrebuie sd fie organizate,suslinute de cunostrn.tespecializate gi planuri de acfiune bine definite. Inlelegeti o dati pentru totdeauna cd tot ceea ce invdlali la gcoali estenumai una dintre surselede educafie. Probabil ci veli zAmbi citind lecfia pe caredr. Hill a invifat-o cAnda dorit sd renunte la un curs prin corespondenld pe care il incepuse. Aveli deja idee despre necazurile cu care vd confruntali in gdsireaunei slujbe potrivite. Rdspundeliprin Da sau Nu: Oare un autodidact care are puline gcoaldva cAgtiga i:rtotdeauna mai mult decAt un om cu educatie aleasd?

DDatr Nu

Dacd afi rdspuns Da, recitifi capitoiul. Concluzia acestuicapitol nu estenici ci e mai bine sd fii educat, nici cd e mai bine sd nu fii educat.Esentialulestecd trebuie si obgii cunogtinlele de care ii nevoie si si le folosegtiintr-o directie bine definitd. '' Multa vreme dupi ce oamenii si-au incheiat educalia gcolarl, ca parte componenti a educatieipublice

315

obligatorii, se Pot autoeduca in particular, cu efecte remarcabile.Disciplina de sine asimilatd printr-un program definit de studiu specializat compenseazl'intr-o oarecaremdsurd cunogtinfelepe care nu le-afi apreciat cAndle-ali obginut pe gratis. S-ar putea sd fili chiar mai cAgtigatin cele din urmd pentru cd invdlali la vArsta adulth exactceeace dorigi sd invilali - ca parte a planului dumneavoastri scrisde a cAgtigao anumiti sumd de bani intr-un mod bine definit' Recitifi cele cinci surse de cuno9tinfe enumerate de dr. Hill la pagina 87. intrebali-vd cAte afi folosit, sau folosifi. Proiectulschigattn acestcapitolvd poateaaansacu zeceani in oilceslujbdPosibild. Scriefi-vhpropriile idei De refinut. Comparafi-le cu cele ale dr. Hill de Ia pagina 100'$i gAndili. Punefi-vi intrebdri pertinente privitoare la pagina 100' Acum vd puteli detaga de intrebdrile strict Personale. Spre exemplu, in loc si intrebafi doar CAND am profitat de pe urma educalieipe caream dobkndit-oprin experienfd,vd putefi intreba: CINE dintre prietenii mei a profitat de pe urma educalieidobhnditeprin experienld,pi CUM? Astfel vd detaqafide propria experienfi de viafi gi cdutali sd aflafi lecliile de viald ale celorlalfi' Refinefi neapirat urmitoarea afirmalie esenfiald: profesorilor ePecul ,,Verigalipsd" in educalieesteadeseori 9i sd-gifoloseascd de a Ie ardtaelertilorcum sd-9iorganizeze cunostinlele. CAndvd simfiti pregitit, reluali lectura" '

316

DE LA IDEE LA BANI

Cititi Pasul 5 citre imbogifire IMAGINATIA, pagina L01 Cu creionulin mAnd,citifi capitolul pAni la pagina r74. Acum intelegelicd imaginaliapoatefi sinteticdsau

creatoare. Ambele tipuri lucreazd in favoarea dumnea_ voastrd, fiecare in felui ei. Singura limitare a omului, in iimite rafionale, constd in dezioitarea sa gi in modul in care-si folosegte imaginafia. $i, prin intermediul imagi_ nafiei, prin impulsuriie noastre de gdndire condime"n_ tate cu imaginafie, ne alimentim spiritul cu energia ce migcd intregul univers; ne oferim posibilitatea dJa ne conecta la legile universale, imua6ile, care ne sunt de nespus ajutor in edificarea unei vieti demne si a averii. Povestea ce are irr centru Coca-Cola - de la un amestec dintr-un ceainic de fier la o intreprindere cu renume mondial demonstrat ce se intAmpld atunci cAnd Ideea intAlnegte Dorinfa, iar omul le pune in practicd. Povestea filozofurui-predicator care a cerut - gi a obfinut - un milion de d-olari este o dovadi in plys a atotputerniciei vizualizdrii. Vedeli in acest capi_ tol si in multe alte locuri din nr LA rDEEla nam cd iir spatele fiecdrei favorabile,, existi ceva in plus; gi -ganse ci mintea fiecdruia dintre noi este in stare sd comande aceeagi fortd de neinldturat, acel ceuaomniprezent. Dupi ce afi citit acest capitol * qi ali accentuat pdrfi care vi se par dumnmaoastrdsuperioare altora _ scrieti_vi propriile idei De retinut. Cornparati-le cu cele ale dr. Hill de la pagin a 1I4. Ati inkat vreodati in conflict ser-ioscu opiiia dr. Hill? Luati-vd mereu timp sE vd gAndili la asia, si deaeniti congtientde orice conflict, dacd acesta existd _ conflict ce line de autocunoastere.

MANUALUL

CITITORULUI

317

Folosifi concluziile dr. Hill pentru a zdmisli intrebiri. Ldsafi-vh intrebdrile si acfioneze liber, si implice orice sugestie sau consecintd din carte; trebuie doar sd putefi rdspunde Ia acesteintrebdri. Relineli urmdtorul lucru: Toate,,gansele faaorabile" de care aaeti neuoiein aiatd agteaptdin ldcagulpropriei dumneaaoastrdimaginatii. CAnd veli fi acumulat toate ideile din acest capitol - este un capitol scurt ce abundd ir idei - gi veti fi luat noti de indicaliile insemnate aici, sunteli gata de noul capitol.Inapoi la carte...

Cititi Pasul 6 citre imbogifire PLANIFICAREA ORGANIZNI A, pagina L15 Acestcapitolestelung. A9aa fost planificat,pentru a consolida multe dintre cele discutate pAnd acum. Vom porni intr-o manierd oarecum distincti la insugirea lecliilor vitale din acest capitol despre Planificarea organizatd. Din nou cu un creion in mAnd, parcurgeli cartea pAnd la testul ce incepe la pagina 146. A.ti aruncat o privire asupra lui in lectura anterioard; nu citili testul acum, ci siriti-l gi continuali pAnd la pagina 158.Oprili-vd acolo. Capitolul a inceput cu explicarea principiilor aliantei Minlilor Superioare. Acest principiu deosebit de important va fi reluat cAnd veli ajunge Ia Pasul 9 cdtre tmbogdfire. Intre timp, vi se garanteaz1. cd: Nici o persoand indiuiduald nu are experienta,educafia,capacitatea tnndscutdgi cunogtinlelenecesare pentru a asigura acutnuIareaunei aaerifdrd cooperarea altor persoane. Aceasti afirmalie nu inldturd cu nimic independenfa individuald esentiald in aflarea celei mai bune cdi spre bogdtie. Dar recunoaste ci imp5rfim, intre noi toti, stdpAnirea lumii.

318

DE LA IDEE LA BANI

lnfrAngerea?Ce esteea?Tiansformafi-o trtr-o modalitate de a deveni mai puternic. infrAngerea este un semnal ce vd impulsioneazd si fircercafi din nou, nu si renunfafi. Dacd, pentru dumneavoastrd, infrAngerea inseamnd o pancartd pe care scrie ,,sfArsit",nu ve folosifi experienta in mod corect. Cel care renunfd nu invinge niciodat5. Un i:rvingdtor nu renunfd niciodatd. Citifi,la pagina 120,CeIeunsprezecesecreteale gefului. RdmAnefila aceastdpagind gi recitifi atent fiecare geglet.Reflectafi.Apoi evaluafi-vd chiar aici cu privire la fiecare dintre cei unsprezecefactori care traniformd un om obignuit firtr-un conducdtor. Evaluafi-vd pe o scari de la 1 la 5. Dacd v-a!i dat ,,L" lacontrolul de sine, spre exemplu, asta inseamnd cd, practic, nu aveli control de sine. O evaluare ,,5" ar insemna ci autocontrolul esteaproape perfect. Faceli aceastdevaluare atent; re!inefi, vi construifi aici un autoportret foarte personal ce vd indreaptdcdtresucces.Relineli cd,it anii c-evor urma, vd vefi verifica notifele 9i evaludrile periodic. L2'345 CURAJDE NECLINTIT CONTROL DE SINE UN SIMTACUTAL DREPTATII O DECIZIEFERMA PLANURIPRECISE OBICEIULDE A FACEMATMULT DECATSUNTEMPLATITI O PERSONALITATE PLACUTA COI\{PASIUNE $I INTELEGERE STAPANIREA DETALIULUI DISPONIBILITATEA DE A-$I ASUMA RESPONSABILITATE DEPLINA COOPERARE

MANUALUL CITITORULUI

319

Citili 9i remarcile enumerate sub ceie zece categorii ceincep pe pagina \22:De ce egueaziunii conducdtori. Acum reluali fiecarepunct unul cAteunul, citindu-le pe rAnd (de exemplu Incapacitateade a organizadetaliile) gi comentariilefdcutede dr. Hill. Apoi,la fiecare,oprifi-vd 9i reflectafi. mea?Rdspunintrebaji-vX Seaplicdastagi Iapersoana deli inainte si cititi urmdtorui punct. Dafi un rdspuns absolut cinstit - personal gi confidenfial - provenit din cele mai profunde ldcaguri ale sufletului dumneavoastrd. Apoi, dupd ce terminafi lista, rei:rtoarcefi-vi la primui punct. De data aceasta,punct cu punct, schimbali fiecarenegatiatntr-un pozitia. Astfel, incapacitateade a organiza detaliile - formulatd clar ir:rmintea dumneavoastrf, - se transformd irr: ,,Potgi chiar imi fac timp 9i depun efortul necesarsd clasific gi sd sortez indatoririle sau obiectelesau timpul sau orice alt lucru sau noliune abstractdcare are nevoie de organizare." Folosifi-vi propriile cuvinte; vorbigi pentru DUMNEAVOASTRA. Materialul ce ?ncepela pagina 126,,,Cincimodalitd;i de a obline o slujbX b:.nd", poate nu vi se potrivegte. Totugi,explorafi-l, de vreme ce o Persoandcu calitd;i de conducitor ii ajutd adeseori pe allii si-9i giseasci slujbe. Din acelasimotiv, indicafiile pentru pregdtirea unui Curriculum vitae trebuie citite cu atenfie' Acelagilucru se aplicd celor gaptepaqi enunlali la paginile 132-1.33,ce privesc obfinerea slujbei Pe care v-ar pldcea sd o aveli. Poate deja o avefi, dar puteli ajuta,de fiecaredatd, pe altcinevasd-giglseascdslujba ideali. Sau puteli inlelege- aplicAndcriteriile acestor

320

MANUALUL CITITORULUI

DE LA IDEE LA BAN]

gapte puncte - cd cineva cu care lucrali are nevoie de sfaturi - sau cineva pentru carelucraliface imposibil ca slujba pe care o aveli sd fie cea potrivitd. Slujba care vi se potrivegte DUMNEAVOASTRA este un factor de importanld capitald in viafd. Oricine lucreazd, oricine face angajdri trebuie sd tini seama in special de punctul 5: Concentrafi-vd asupra a ceea ce puteli dumneavoastrd sd dafi. Acest factor a fost el singur o cheie esenfiald a succesului pentru mul;i oameni. Legafi asta cu formula ,,CCS", de la pagina L35. Luali notd apoi de insistenla lui Andrew Carnegie de a lucra cu alli oameni obignuifi sd munceascd intr-un spirit de armonie. $i Henry Ford - printre mulli alli oameni de succes care au fdcut mii de angajdri - a inleles valoarea relaliilor personale armonioase. A spus cd ar pldti mai mult pentru stiinla relaliilor cu oamenii decAt pentru oricare alti capacitate. Charles M. Schwab era vestit pentru capacitatea sa de comandd. hrcepAnd cu pagina 13B,citili lista dr. Hill de treizeci una cdi spre egec. Dr. Hill recomandd: ,,ParcurgAnd 9i lista, verificafi-vi punct cu punct in scopul de a descoperi cAte dintre aceste carze aie egecului stau in calea succesului dumneavoastrd.l' Faceli asta. Si mai mult: Luafi fiecare dintre acele etichetdri - Mediu ereditar nefavorabil, Lipsa unui scop bine definit in viali g.a.m.d. - gi punefi-o acolo unde se potrivegte, intr-una dintre urmdtoarele coloane. Faceti doud liste. Scrieti chiar aici: :

Mi se aplici mie

321

Nu mi se aplicd mie

Faceti acest lucru cu seriozitate. CAnd ati terminat, luali fiecare dintre punctele Pe care le-afi scris sttb Mi se aplicd mie giimpdrlili lista in doud liste mai mici, dupd cum urmeazi:

Pot sXimbunetetescsitualia

Nu e nimic de fdcut

3ZZ

DE LA IDEE LA BANI

Dar - inainte sd trecefi ceva la rubrica Nu e nimic de fdcut, provocafi-vd. Spunefi: ,,Ei bine, trebuie neapdrat sd modific cumva aceasti situafie", iar resemnarea de odinioard se poate schimba acum in hotirAre. Ca si tr cazul multor altor oameni, cAnd sunteti gatasd scrieli o trdsdturd a dumneavoastrd sub rubrica Nu e nimic de fdcut, ,,luati misuri" 9i, deodati , izbigi cu pumnul in masd gi spunefi: ,,Cine zice cd nu e nimic de f5cut!,, Dupi cum accentueazd,dr. Hill, existd foarte, foarte putine obstacole de netrecut. Viala este plind de cdi spre succes care ocolesc obstacolele, Ie depdgesc gi le infrAng, le lovesc cu putere. La pagina 146 incepe o listd de 28 de irtrebiri foarte personale. Unele dintre ele pot avea drept rdspuns Da sau Nu. Numirul28 ia mai mult timp, dar fiecare clipd petrecutX in scopul rdspunderii corecte la aceasti intrebare vd poate aduce o mie de dolari. (Aceasti intrebare a fost formulatd intenlionat mai vag; spre exemplu, vd obligd sd separati principiile fundamentale ale succesului, gi puteti chiar rdsfoi intreaga carte din nou pentru a vd asigura cd le cunoagtefi.) Rdspundeli Ia fiecare dintre cele 28 de intrebhri. Dati rdspunsurile scurte chiar pe marginea paginii. Daci aveti un rdspuns mai amplu, scriefi-l separat 9i capsafi-I, sau lipifi-l pe carte. Asigurafi-vi cd cititi 9i intelegeti textul acestui capitol, ca 9i Iistele 9i chestionarul siu. De vreme ce in ,,disecarea" capitolului ali pus cu siguranli accentul pt punctele sale esenfiale, nu e nevoie, in acest caz, sd redactali lista ideilor De retinut. Cititi-o pe cea a dr. Hjll la pagina 158 si asigurati-vd cd ii intelegefi semnificatia.

MANUALUL

CITITORULUI

323

Nu renunlali la acest gAnd-cheie: Banii nu gtiu sd se dar ,,aud" cAndcineaa mipte,sd gindeascdsau sd aorbeascd; careii doresteii cheamd... Acum reluali lectura...

Citili Pasul 7 cdtreimbogilire HOTARAREA, pagina 159 De vreme ce ne afldm acum la jumdtatea drumului printre cei treisprezece pagi cdtre imbogdfire, cunoagtefi procedeele folosite in aflarea de puncte-cheie pentru fiecare capitol din or LA IDEELA BANIgi inscrierea cu litere de foc in propria minte. De acum inainte, vd voi reaminti doar sd disecaliun capitol gi voi folosi instrucliuni concise, pe care ali invdtat cum si le dezvoltafi. Centrul acestui scurt capitol este povestea Declaratiei de Independentd. Citifi-o cu atenfie. Ea are efecte mult mai puternice, este o poveste adevdratd cu mult mai multe implicalii psihologice decAt igi inchipuie multd lume. Remarcafi mai ales,la pagina 170, cum reflectd aceasti poveste cel pulin gasedintre principiile Pe care le g[sifi ir.T OT IA IDEE LA BANI.

Ce inseamnd Hotdrkre pentru dumneavoastri? Recunoagteli aceasti hotdrAre in fiinla dumneavoastrd? Dar la ceilalli? Puteli vedea gi reline lecliile pe care le invdtali in a-i observa atAt pe alfii cAt si pe dumneavoastrd ingivb? Alcdtuiti o listd aldturati cu zece oameni despre care stiti cd sunt fie remarcabil de hotdrAti , fie remarcabil de nehotdrAti.

324

DE LA IDEE LA BANI Nume

Hotar6t

NehottrrAt

MANUALUL CITITORULUI De succes

Ratat

l.

2. 3.

Cititi Pasul 8 citre imbogifire PERSEVERENTA, pagina I73 Retineliesenlialuldin acestcapitol,pAndla pagina gihotdrArea mergimpre192.infelegeficdperseverenla

4.

5. 6. 7

B. 9.

10. Dupd redactarea acestei liste, intoarcefi-ve 9i verificafi fiecare persoane ca fiind de succes sau nu. Aplicati acegti termeni in contextul lor specific: adicd o gospodind de succes are succes, in vreme ce un ratat care poate mAnui mai mulfi bani intr-o zi decAt ea intr-un an nu are totugi succes. Veli observa cu siguranti cum se suprapun HOTAnAnUagi SUCCESUL. Nu aveli alte solulie decAt si vd descurcati. Asa stau lucrurile! Acum treceli la lista ideilor De relinut voastri -

325

gi a dr. Hill -

a dumnea-

la intrebirile

pe care vi le punefi singuri, cum ali mai fbcut--o inainte. . Retineti pentru totdeauna aces.tgand-cheie: Orice ont puternic esteguaernat de propria-i putere. CAnd vi simtiti pregetiti, reluati lectura...

und, hotirArea are rddicini slabe dacd cel ce ia hotdrArea nu este perseverent gi nu o urmeazd,, fie 9i pentru a afla cd gregegte cu desdvArgire, dar chiar gi atunci rimAnAnd pe pozigii, iar modalitdlile de decizie se resdsescclare si puternice. In repetate rAnduri in op la IDEELA BANIam revenit la ideea constiintei banului. Remarcali c[ sirdcia este atrasi de cel a cdrui minte este deschisd sd o primeascd, aga cum 9i banii sunt atragi in mod hotirAt de cel a cdrui minte este pregdtitd in mod deiiberat sd ii atragd. $i: congtiinfasdrdcieise nagtefdrd ca noi sdfim congtienlicd aplicdm deprinderilece ii sunt faaorabile. $i nu pierdeti deloc din vedere: sunteli condugi de SUBcongtient; congtientul este doar executantul ,,9efului" numit subcongtient, dar puteli transmite, in mod congtient, comenzi subcongtientului pdnd cAnd ele prind rdddcini gi acfioneazd in sens opus. Povestea lui Fannie Hurst gi cea a lui Kate Smith sunt mari leclii de perseverent5. La paginile 180-181, Iuafi in consideralie cele opt atitudini majore care se regdsescin spatele perseverenfei.Recititi-le, apoi intoarcefi-vd aici 9i'completafi literele lipsd din testul scurt de mai jos. Perseuerenln se bazeazdin mare mdsurdpe:

Un sfltl[,J bine pfltltltlnnt It]Illt]llt,llltla in sf[tr IL]IIIIUI]e Ct]ntjnl]jl]lle

326

DE LA IDEE LA BANI

Pt]nnnla vUMDi DltltrIXlXnna DDnlnna PIDIDIi laboriosatrlUf.lUtrfe CnLlt]nnDtrna Inventarul perseverentei, care ?ncepe la pagina 1g1, ar trebui sd vd fie foarte familiar. citi.ti-r si^reiititi-r cu atenfie. Daci vreun aspect vi se pare inedit sau inco_ mod, intoarcefi-vd gi recitifi capitolele: GAndurile sunt lucruri, Dorinfa, Imaginalia si planificarea organizatd. Asigurafi-vd cd afi asimilat fiecare element din Ds ra IDEELA narul;ajutafi-vi de notilele fdcute. Cititi cu atenlie povestea lui Mohamed. Ca si cea a Declaraliei de Independenfd, ea abundi in sensuri ascunse. insugifi-vd elementele mistice 9i reduceli_le la termeni practici; gdsili elementele paralele cu propria dumneavoastrd viafd, dacd se poate, degi eie ,_u. prt"u sd se lege de problemele de zi cu zi, de opozilia dir,tr" oamenii de afaceri si evenimente familiare de acest fel. Apoi intoarcefi-vd 9i intrebafi-vd: Cum a apdrut CRE_ DINTAtn aiala MEA? Nu vd gAnditi la religie ca atare; ci la CREDINTA in sensul ei global. Apoi remarcali conlinutul celui de_al patrulea para_ graf de la pagina 189: ,,Realiz6nd un studiu imparlial despre profefi, fllozofi, oameni minune 9i conducitorii religiogi ai trecutului, suntem inevitabil atragi spre con_ cluzia cX perseverenfa, un efort concentrat si un scop bine definit sunt sursele majore ale implini rii." Acum scriefi cel pufin cinci ocazii in care v_ati mani_ festat congtiinla banilor, sau, dacd nu existd-"i.i """. scrieti asemenea exemple despre.bunoscufi. in timp $i ce faceti acest lucru, refineli clar un fapt bine ..r.,oral_,t, constiinfa banilor isi afld rdddcina in iufletul oamenilor.

MANUALUL CITITORULUI

327

$tifi, termenul,,congtiinfabanilor" esteadeseaprost infeles. Nu suntefi in cdutareaavarifiei - o copiegitoare congtiinld a banilor strAngicu zgArcenie.Nici nu ciutafi aceaperspectivdcaremdsoardtotul, oricevaloare a existenfeiumane,in bani. Ciutali - gi sper si gdsiti - o congtiinlXa banilor care vd dezvdluie credinga nestrdmutati in dumneavoastrdingivd ca persoandcare cAgtigi sqme substanliale de bani, caredoreptesX-i cAgtige 9i chiarii c69tigd. Atenfie la lista de idei De refinut.Selectaliatent ideile pe care le includeli in ea. Puteli include exemplelede congtiinle a banilor ca parte integrantd din acesteconcluzii. Refinefi:Dorinleleslabeaducrezultateslabe;9i Oricine poatetnadlasdfie perseaerent. Dupd ceveli fi terminat de fdcut toateacesteabine 9i cu sinceritate,puteli merge mai departe... Cititi Pasul 9 citre imbogifire

PUTEREAMINTILOR SUPERIOARE, pagina193 Cu creionul in mAni (ca 9i cum ar mai fi nevoie si vd reamintesc), cititi acest capitol pAnd la pagina 200. El vd improspdteazd. gi vd intdregte cunogtinlele referitoare la minunatele moduri prin care minfile se pot ajuta reciproc. Vedeli acum amploarea aproape nelimitati a acestui principiu care a fost atAt de profitabil pentru atAlia oameni. Aflali cd un om ca Andrew Carnegie avea cincizeci de consultanli in jurul sdu. $i dumneavoastrd puteli face minuni transformAndu-vd propria viald cu ajutorul a vreo gaseprieteni, sau chiar a trei sau patru.

328

DE LA IDEE LA BANI

Am gAndit ca acestMANUAL ALCrTrToRUr_ur sd includd detalii suplimentare privitoare la utilizarea principiului Minfilor Superioare.Iatd o schifi: f . incepefi avAnd aldturi doar douX sau trei persoane pe carele cunoastelibine. Asiguragi-vdci se armonizeazd cu dumneavoastrd si intre ele. punefi-vd de acord ci scopul esenlialal acesteialianle este dezvoltarea reciprocd atAt a minfii, cAt gi a sufletului. 2. Tineti-vd departe de domenii precum politica, religia sau orice alt subiect ,,sensibil,,.Scopul dumneavoastrdeste de a vi ajuta reciproc, pe baza experienfei comune. Fiecaredintre dumneavoastrd vor fi avut, in mod firesc, experienle pe careceilalli nu le-au avut. Nu introduceli fir relatiile cu acest grup nici o problemd controversatd care poate sldbi spiritul cordial, cooperant al intregii afaceri. 3. Grupul dumneavoastrdsd actionezeunitar in ceea ce privegte atitudinea de pdstrarea secretelor. Tot ceea ce vd spuneli unul altuia trebuie tratat in regim confidenfial. Libertatea de expresie trebuie sd fie intotdeauna incurajatd,niciodatd descurajati. 4. Cu consimldmAntul unanim al tuturor membrilor, cAteun nou membru poate fi invitat din cAnd in cAnd sd se aliture grupului. Nu ldsali ca grupul si se ,mdreascd intr-o aserneneamdsuri incAt si devini greoi. De asemenea,testati-ipe,o perioadd scuXtepe noii membri, pentru a vi asigura cd se armonizeazdcu ceilalti. 5. Desi fiecaremembru din grupul dumneavoastrdde Minli Superioarepoateabordao tacticddiferitd, in

MANUALUL CITITORULUI

329

funclie de propria experienld 9i personaiitate, ar trebui si vi punefi cu tolii de acord asuPragrinlipiilor genrril, de succesin viafd' Principiile din DELAIDEELABANIau rdspldtit cu ddrnicie pe mulli oamenide succes' 6. Dafi fiecdruimembru gansade a conducegrupul, schimbAnd,din cAnd in cAnd,pregedinteiegrupului. Una dintre sarcinile esenlialeale acestuiava fi si pund o limitf, de timp asupra intervenliilor celor mai comunicativi membri ai grupului' Ar trebui, de asemenea,sd incurajezefiecaremembru si spundceeace gdndegtecu adevirat' 7. Unele grupuri de succesde Minli Superioares-au format-din Persoanecareau in comun profesia lor' in astfel de cazuri, ar trebui sd includeli manageri in domeniu; un astfel de plan a avut mereu drept rezultat cooperare9i profit reciproc' 8. Orice gruP ,,Min!i Superioare" ar trebui sd aibi 9i un alticop i:r afara celui imediat' Ar trebui sd aibX ca fel fumizarea unor beneficii precisepentru persoaneledin afara grupului. S-ar putea, sPreexemplu, si conducefi o Clinicd a Oamenilor cu Protlem", sau si sponsorizati un ciub de tineret sau o orgarizalie similari. Un grup ,,Minli Superioare" vd- reamintegte 9i vX demonJtreazdin mod constant cAt de profitabil este sd folosili 9i alte minti decAta dumneavoastrd- in vreme ce, desigur,vd oferili sd v-o,,imprumutafl" pe a dumneavoastrdaltora. Iar5gi,in,acestcapitol,ne fi:ItoarcemIa aceaafirmalie foarteimportanti . Nu e neaoiedenici un planpentrusdrd' cie.YAtilizafi cu ochii minfii marele,,izvor de putere"' ingelege;i cum un PLAN, interit de CREDINTA lN

330

DE LA IDEE LA BANI

Itwg, o credingdcare include o fermi CON$TIINTA a BANILpR, vi poate impinge spre curentul care vd poarti in sus gi cdtresavurareabogafiei abundente. Scrieli lista ideilor De refinuf. S"perca n_afi uitat sd inregistrati cu mar.e atenlie aceste problerne pe fige ulterior atagatecdrtii. PunAndu-vd intrebiri dumneavoastrd ir:rgiv d, refe_ rifi-vi la afirmatia dr. Hill: Efoarteugorsd rdm6i sdrac;nu e nevoiede nici un plan pentru sdrdcie. observafi-i pe cei din jur care demonstreazd acest . adevdr. Veli observa cd o dorinld interioard de a rdmbne sdlacpune stdp6nire adeseape c6te un om care,atunci r-", riclicat pulin, fecAnd mare caz de aga_zisul :?"1 etort/ se lasd sd se scufunde iardgi.Apoi se poate ad.resa oricirui cunoscut cu cuvintele: N_arerost.,, Jineli minte: puteli falosi mai-Vedegi? multe minfi decktdosr a dumneaooastrd. CAnd veti fi fdcut dreptate deplind acestui capitol importan! treceli Ia urmdtorul...

Citili Pasul10 citre imbogifire MISTERUL TRANSTTNUT'UT ENERGIEI SEXUALE, pagina 202 Citifi acestcapitol gi studiati_l cu atenlie in vederea unor concluzii importante.Citifi pAnd lapagtna227. Suntefi de acord cu premisa generaldi alestui capi_ tol? Afi observat magnetismul sexual al oamenilor de succes? V5-puteli gAndi la un om de succesdin viala publicd actuald care radiazd magnetism sexual?

MANUALUL CITITORULUI

331

Agi aflat ci emolia sexualX are trei manifestdri esentiale i:r viafd. Cel evident este perpetuarea umanitifii. Dar mai existd incd doud de mare insemndtate. Fird si vd mai intoarceli la capitol, numifi-le aici; apoi verificati-le. t I.

2. Emolia sexuald,atunci cAndestestdpAnitd9i redireclionatd in mod corect, este o forld dominantd care igi menline toate atributele de imaginafie treazE, curaj, perseverenld gi capacitate creatoare. Toate forlele puternice careinsofescimpulsurile sexualesunt disponibile acum pentru crealii exceplionale i:r iiteraturd, arti, afaceri, politici, in orice profesiune sau vocafie. Cei ce acumuleazdaveri insemnate gi sunt recunosculi pe plan larg sunt motivali de fiecare datX de influenla unei femei. Exprimareasexualdstd pe primul loc pe lista stimulilor Ia care rdspunde mintea. Iatd o listi dubli de astfel de stimuli. Tdiali-I pe cel pe care nu il considerali stimul; cAnd ali terminat, verificafi-vi rispunsurile cu lista ce ir:rcepeIa pagina 205 din DELAIDEELABANI. Stimuli mentali- buni gi rdi Exprimarea sexuald Frustarea sexuald O atitudine nepdsdtoare O dorintd arzdtoare de a-gi atinge scopul Prietenia

Absenfa desdvArgitda oricdrei suferinle mentale sau fizice

O singurXtatelipsitX de prieteni Suferinli comund, similard cu cea a unui grup persecutat

332

DE LA IDEE LA BANI

Frica Abstinen!a Nici o incercarede a atinge subconstientul Nici.o imprejurare in care afi cerut vreodatd un sfat Muzica Ura

Curaj Narcoticelegi alcoolul Autosugestia Folosirea unui grup de Minfi Sup"erioare Nici o aprecierea muzicii Iubirea

cd anumili stimuli mentali pot .^R:*ul.uti sfArgi prin a fi-faptul diundtori. $i remarcafi in mod special faptul ci existi nenumdrati stimuli disponibili care sunt deplini 9i vd ajutd in mod deosebit. Mintea, odati stimulati, se ridici deasupra orizon_ tului gAndurilor obignuite. LucrAnd cu sprijinul imagi_ naliei creatoare,cei de-al $aseleaSi^t _ aceastisursd de geniu - devine disponibil pentru oricine. Si inde_ rdtul acestui rezervor flrd hmite de energie directio_ natd std magia transferului energieisexuale. Inseamni acest transfer o )infometare,, sexuali? Niciodatd. El inseamnd doar folosirea corectd a sexului opusi abuzului. GAnditi_vdde ce majoritatea oame_ nilor intri in cea mai extraordinari perioadd de impliniri dupi patruzeci. de ani. Experienta se leagd mult de acestlucru; dar, de ur"rn"rr"u, fapt necunor"iri pentru majoritatea oamenilor, controlui exercitat de latura frzicda sexului se extinde asupra minlii gi imagi_ natiei, oferd o putere coplegitoarefacultagilor creatoal. Recunoagtelicu senindiatecd forfa motivanti cea mai extraordinarda unui bdrbatestedorinfa lui de , ;;l_ tumi femeile? De unde vine inspiratia? Citili gi meditati asupra celor patru sursedetaliatela pagi.na207.GAndindu_vd

MANUALUL CITITORULUI

333

la ideile De relinut ale acestui capitol, intrebafi-vi ce tipar se regdsegtein acestedovezi de fler. Vi vine inspirafia inainte de culcare?CAnd vd trezlfT?CAnd vd bdrbierifi? Dacd reugili sd descoperlti acestlucru, vefi avea multe de cAgtigat.Momentul i:r care sunteli inspirat esteprobabil cel i:r care ,,funcfionafi perfect" ?n scopul ajungerii Ia decizii importante. intrebaJi-vd gi^ce s-a firtAmplat atunci cAnd v-a!i urmat inspiralia. Incercali sd vedefi, urmAnd experienlele proprii, diferenla dintre ascultareaunui adevdrat fler 9i ordinele gAndurilor inspirate de iluzii createde o anumitd imagine mentald a ceea ce afi dori dumneavoastri si se intAmple. Dupi ce v-a!i formulat intrebdrile dinainte, enuntafi-vd propriile idei De refinut. GAndul-cheieeste:Sursaoricdruigeniuod stdIa dispozitie. CAnd veli fi st[pAnit acest capitol, trece]i la Pasul urmdtor...

Cititi Pasulll citre imbogifire SUBCON9TIENTUL, pagtna229 Pornili in ciutarea gAndurilor carevd fac sd gdndifi. Ali citit - 9i sper cd afi subliniat - o afirmalie vitald de la pagina 229: Vd putefi implantatn mod uoluntarin subcongtient oriceplan, ghnd sau scoppe caredorili sdJ transformalitn echiaalentulsdufizic saufinancinr. Acesta nu este un gAnd care trebuie considerat ca fiind nou. Scopulsdu estede a vd aminti de acestmare adevir universal,acum accenfuatin mod special.

334

MANUALUL

DE LA IDEE LA BANI

Subcongtientullucreaz6,zi qi noapte. Dacdnu reugifi sX-Isemndnalicu dorinfe, seva hrdni cu gAndurilenegative care ajung la el ca rezultat al neglijenfei dumneavoastra. Totul incepe cu un impuls de gAndire.Subcongtientul este foarte susceptibil de a fi influenlat de gdndurile imbinate cu emofie.Emoliile dumneavoastrdsepot plasa i:rtre cele sapteemofii pozitive. (Completatiliterele lipsd.)

DXnnnna InDnt]na Entrnnnlnml Sltrnnt]na Cnnnnlna ntrxnl

(vezi pagina234)

335

traduce rugdciunile noastre irr termeni Pe care Inteligenla Infinitd ii poate recunoagte,gi prin care vi se pot furniza planuri si idei care rdspund cu adevirat la rugdciunile dumneavoastrd. Repetali ideea principald: Puteti sd ud irnplantali aoluntar tn subcongtientorice plan, gfrnd sau scop pe caredorili sd-l transformali in echiaalentulsdufizic gi financiar. Acum revizttili procedura deosebit de importantd legatd de ideile De relinut. Nu pdrisili nici un capitol pAnd ce nu l-a!i integrat i:r propria dumneavoastri fiinfd. CAnd sunteli pregdtili - cAnd $TITI intr-adevdr acest capitol - continuafi Iectura...

RtrDNDNNNnII Sau vd putefi transforma in victimd, cdzAnd pradi impulsurilor cu care se alimenteazd subcongtientul prin cele gapte emofii negative principale. (Completati

literelelipse.)

Gntrntrna RinItrnnntra Sulntrnnnnfa Mnlna Fnnt]a Lnt]nnt]a

CITITORULUI

(vezi pagina 234)

Ula Emofiile pozitive 9i negative nu pot domina mintea in acelagi timp. Ldsati-le pe cele pozitive d.dve stdp6neascd;efectul va avea ecou 9i asupra subconstientultri, 9i se va reflecta gi ir toate faptele dumneavoastrS. Vetr descoperi gi cd subcongtientul este intermediarul carc

Citili Pasul 1-2citre imbogilire CREIERUL, pagina238 Cititi pAnd la pagina 245. Acest capitol din care aveli multe de relinut vi oferd o idee despre amploarea forfelor ce lucreazi in interiorul creierului dumneavoastrd, acolo unde 10 pAnd la 14 miliarde de celule nervoase sunt capabile de combindri practic infinite in circuite. Creierul dumneavoastri are o capacitate potenliald de gAndire, memorie, condilionare 9i autoperfeclionare cu mult mai mare decAt cea a unui calculator, care, la urma urmelor, i9i amintegte 9i proceseazddoar ceea ce i se spune. Refinefi: un calculator nu poate, ca dumneavoastrd, si adauge imaginalie creatoare la datele inmagazinate in banca sa de date. Nu are accesla tdrAmuriie nedescoperite aie gAndului si implinirii. Acest privilegiu esterezervat integral omultti.

336

DE LA IDEE LA BAN]

Subcongtientul este ,,pista de lansare" a creierului. El transmitevibrafii de gAnd cdtre,,statiade captare"a imaginaliei creatoare.Teste stiintifice atente fdcute Ia UniversitateaDuke au demonstratcXexistdnumeroase sanseca telepatia9i capacitateade previziune sd existe intr-adevdr, oferind un mijloc natural prin care un creier poate comunica direct cu altul. Tofi pdrem controlafi de forfe invizibiie gi intangibile; totugi, ele sunt forle absolutnaturale. La prima vedere,acestcapitol pare si aibd putine ir comun cu imbogdfirea - in toate sensurile sale. Cititi cu atenfie, disecafi totul cu atenfie, iar atentia sd vi se concentrezeasupra gAndului-cheie, de Ia pagtna 24I: ... forla intangibild (9i tnfelepciunea)ce sdldgluiescin pdmhnt- forla careti oferdhrana, tmbrdcdmintea gi banii pe careti aretn buzunar. Puteli face apoi legXtura intre acest gAnd si gAndul-cheie,motivul esenlialce a justificat scriereacdrlii DE LA IDEELA eau. L-afi remarcat cu siguranfa, degi poate l-afi exprimat in propriile dumneavoastr5cuvinte. Acesta este gAndul-cheie9i mina de aur a i:rtregii cirli: ORICE GAND ZAMISLIT DE MINTE POATE DEVENI REALITATE. in acest fel succesul,fericirea, sdndtateasi intreaga dumneavoastri viafi nu se mai reduc la muncd, joc 9i sornn. Ele se leagi in i:rtregime de tirAmul mental;gi conceptul de minteinclude locuri departe de gAndirea comund gi congtienti. Nu formalizati ideiie De retinut referitoareIa acest capitol. incerca;i doar sd reformulali capitolul. Rezumati-vd Ia 100sau 200de cuvinte,' CAndvd simtiti pregdtit,treceli la Pasul13citre imbog5tire.

MANUALUL CITITORULUI

337

Citifi Pasul 13 citre imbogifire AL 9ASELEA SIMT, pagina246 Citili acestcapitol palpitant pAndla pagina 255' Pe mdsurd ce citifi, facef sublinieri, dar numai pdnd Ia pagina 248. Citrri, dar nu adnotafi, mult comentata coifesiune a dr. Hill despre ,,sfetnicii nevdzu'tr"' Reincepelisublinierile la pagina 252- Cum sd ad trezili aI Sim!. $aselea Remarcalici ,,sfetniciiimaginari" sunt crealiapurf, a imaginafiei creatoare.Totugi, dupd cum susline autorul i:riugi, membrii imaginari ai cabinetului siu l-au condus pe ceile glorioase ale aventurii, au reinviat aprecierea adevdritei mdrefii, au incurajat striduinla cieativd 9i au provocat exprimarea gAndului sincer' Dificultatei este cd oamenii cu pulini imaginaf,e tind sd inleleagd gregit o astfel de experienfd' Oricine citegte9i se gAndegteintetts la os le IDEELAneNl,va inlelege totugi in ce fel poate imaginalia creatoaresdformeze uri parteneriat chiar 9i intre creiere de mult aPuse' Parteneriatulnu estereal, dar este,in mare mdsuri,la fel de eficient. Minfi trecute de mult in nefiin!6 ne ajuti si invArtim lumea cu gAndurile pe carele-au lisat in urmd (sub formd de cuvinte) 9i impresia puternici 9i penetranti a personalitdlii lor gi-apus amprentaasuPranoastri prin implinirile pe carele-au obfinut' Vr4i sa vd formali propriul cabinet imaginar de minli ilustre care sX veiiztteze? Nu oricine poate' Mai intAi de toate, acest lucru PresuPune- ata cum am

menlionat mai devreme in acest MANUALAL CITIToRULUI - capacitatea dumneavoastrd interioard de a vd lua in serioi ca o Persoand care i9i poate imbundtiti eul' Cel care poate si reugestesd_siintruneascd propriul cabint't

338

DE LA IDEE LA BANI

imaginar se plaseazdcu,cAlivapagi.inainteasemeniior sdi. Alegefi-vi propriii membri ai cabinetului. Ei pot fi oameni de stat. Sau experli i:r finanfe, industrie, invenlii ori artd. Alegefi-i atent. Cdutareacontinui a propriului eu, noua viziune asupra scopurilor doringeto. arr*_ 9i neavoastrdascunsevi vor ajuta sd vd alegeli membrii cabinetului care vd pot ajuta cel mai mult. Cel de-al gaseleasim! nu poate fi identificat cu pre_ cizie,gi limitat ca gi celelaltecinci simfuri _ vdzul, gus_ tul, pip5itul, mirosul gi auzul. prin exercifiu gi credinfd, cel de-al gaseleasim! devine un fel de inger pdzitor care vd deschideuga templului infelepciunii. GAndul-cheie al acestui capiiol apare in ideile De relinut ale dr. Hilf: Acum sunteyiconeciayi la acelmisterios ,,ceaa"care le-a serait de sprijin oamenilorimportaLnfiai tuturor aremurilor. RedactAndu-vdpropriile idei De refinut,concentrati_vd asupra principiului conducerii.Gisili in viafa dumnea_ voastrd momente cAnd v-afi simfit condus de o fortd invizibil5: de fleq,de al gaseleasim!. Ali mai trecut prin agaceva inainte. Subcongtienfuidumneavoastrd u pru_ lucrat trtre timp acestesitualii, astfel incAt ucrm, c^Ar,d sunteli ir ciutarea acestuifel de exemple,alte duzini vi se vor ingrimddi fir minte. Dupd ce veli fi inleles marea putere ce std Ia baza celui de-al saseleasim!, ali terminat iectura 9i adno_ tarea celor treisprezecepagi citre imbogitire. Ultimul capitol vd va prezenta informalii importante cuprinzd_ , toaredespreFRICAgi cum sd vd eliberatideea. in acest ultim capitol veli da 9i cAtevascurte testein pregdtirea Secliunii de Examinare care incheie aceasti brosuri. Suntetigata?

MANUALUL CITITORULUI

339

Citili Cele gase stafii ale'fricii, pagtna256 Citili 9i subliniali pAni la pagina 294, dar nu rdspundeli la chestionarul de Ia pagina284. V-afi analizat atent, alivdzut cd fricile nu fuseamnd nimic altceva decAt stlri de spirit care, desigur, se supun dirijirii gi controlului dumneavoastrh-.Natura l-a firzestrat pe om cu control absolut asupra unui singur lucru: ghndul.Pufini oameni exercitd acestcontrol, dar; daci il irxterim cu exercifiu 9i credinfd, este foarte eficient. Scrieti-le aici, fdri Care sunt cele gasefuici esenfiale? sd vi inspirafi de nicdieri: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Acum verificafi-vi la pagina 257, pentru a vedea daci vi le-afi amintit corect. AnalizAndu-vd propriile frici, afi putea descoperici vd e fricd de SARACIE, care este foarte distructivd. Avem tendinla si ,,ne inghilim" unii pe allii din punct de vedere financiar, aga cd frica se autoalimenteazd. Care sunt simptomelecareindici frica de s5ricie? Completali literele lipsd:

Indntr!nnt]t]a NehotDUtrnlla ilnlnnna

+ ---- lLi JL lL rLla mgrllL

PrXnl-ll]ntla exUlltrUt]ne AmtrLlljDla.

340

DE LA IDEE LA BANI

Verificafi acestesimptome ir carte,la pagina 262163. Ati citit cu pulin timp inainte descriereasuccintd a simptomelor.Acum citifi-le din nou. VX e teamd de CRITICA? Aceastdfricd poate distruge iniliativa cuiva, ii poate distruge putereade imaginalie gi il poate afecta in nenum5rate feluri. Un pdrinte comite o adevdratdcrimd creAnd,prin criticd inutild, un complex de inferioritate copilului siu. Se poate si suferili de secheledin copildrie, dar le puteli depisi. Enuntali cele gapte simptome care demonstreazd.frica dumneavoastrd de criticd. Pe mdsurd ce completafiliterelelipsd,privili drept in fafi acestefrici: ConIntrtrXIa

de sIEe

L[trla deechnntrtrtru PerntrItrntrnltre slnnd Comlnlntrl deinnnnlnlllltre ExntrIInnnnXa Li![a deint]lnntrnnd Linla

amllllei.

Verificati aceste frici ce vd consumd eul interior la paginile 268169. Mergeti imediat mai departe (dupd ce veli fi citit comentariile) ca sd vedeti cAt de bine vd puteli reaminti cele gapte simptome care vd demonstreazd frica de ivtgOLNAvIRE:

AutrftrtrtrXnlna negativd Ipofltrnlla InfIItrIXa SusI[tr[I[t]ntrIlf Ia Auto-me[]f]trIIna EIIItrItItla int]Ilntrt]tjlla.

347

MANUALUL CITITORULUI

Verificafi,incepAndde la pagina271"Dar observafi acum faptul cd anumite simptome se suprapun; cum un simptom Precum tngrijorareai9i poate iti capul urAt in vreo gasedomenii diferite de via!6' Care sunt cele trei simptome principale care demonstreazdLIPSA DE DRAGOSTE? GeXfJItra nr Panlnd GdXInLla nnllnui ntrIDc. de JolDXIle Verificati-le la pagina 274- Apoi reporniti la drum: pnfCe nE BATRACarepatru simptomJdemonstreiza NETE?

innnnnnllea prnn!trDtra Snnnn de a fi bIUXtln inntrt]ltrntrli Ufntrnnla MI[nnnDDa de a fi m[]n t[]Ilr. Verificafi la pagina 275.La drum din nou: Care trei simptome demonstreazd FRICA DE MOARTE?

GItrnn la moDnle AsoflIIX[a cu lntrnn desdtrIf]tre AsotrnEDla

cu botrtra sau lipla

de echillllu'

Verificati cu lista de ia pagina2TB' Acum luali gase dintre fisele'dumneavoastrd 9i copiali listele pe fige, cAte una pe fiecare fisd. Puneli fi9ele pe masi 9i amesteca!i-le. Remarcali incd o datd tiparele fricii care pot sd vi domine intreaga viald 9i modalitatea prin care unele frici se supraPun' Vefi observa cd o fricd esentiald poate *rltu nume sau poate fi supusd mai multor purta -ui Convingeti-vd 9i singuri de acest adev'lr' aborddri. Uitafi-vd la liste pAnd le vrzual;zali 9i cu ochii inclri;i' Lipili sau capsali cele gasefise in caietul dumneavoastrd'

342

DE LA IDEE LA BANI

Ingrijorarea irseamnd frici - o stare de spirit bazatd pe fric5. De indatl ce vd hotdrAfi, vi eliberafi de grije. Puteli ajunge la o decizie generali, intime, ci nimic din ceeace are de oferit viala nu meritd grija dumneavoastrl. Un alt mare rdu estesusceptibilitatea tn fala influen_ negatiae. Ar trebui si faceli o anaLizdatentipentru lelor a vedea daci sunteli prea susceptibil. Materialul inclus in Secfiuneade Examinarevi va ajuta gi aici. Dupd cum spunea gi dr. Hill: ,,Fdrd.indoiali, ceamai comund din_ tre sldbiciunile tuturor oamenilor este obiceiul de a-9i ldsaporfile spiritului deschisein caleainfluentelor nega_ tive din partea celorlalfi.,, inainte sd rdspundefi la chestionarulde la pagin a1g4, scriefi-vd propriile idei De refinut. Consultagi_leapoi pe cele ale dr. Hill. Creagigaseintrebdri, toate bazAndu_se pe lista de alibiuri care incepe la pagina 290.Ghidafi_ad mai alesdupdalibiurile pe carele-afi subliniat. Acum agezafi-vi cu chestionarul care incepe la pagina 284 in fafi. Tratafi acest chestionar extrem de important intr-un fel foarte special. Rispundefi mai intai in carte. Agteptafi trei zile. Apoi rispundefi la el aici, in MANUALUL crrrroRulur, unde esteretipdrit. Apoi comparafi-vd rdspunsurile cu cele pe care le_afi dat in carte. S-ar putea ca unele sd difere. intrebagi_vdde ce. intrebagi-v6,ce toand,sau stare de spirit, v-a afectatrdspunsurile. . Deci, pentru moment, sdrifi pi:ste chestionarul tipd_ rit mai jos. Rdspundeli mai intAi in carte,reveniti la el pestetrei zile.

MANUALUL CITITORULUI

343

GAndifi-vi inainte si rispundefi Vd plAngefiad.esea cd ,,vd,simlifi prost",9i dacdda, de ce? Considerafi ci cei din jur gregescla cea mai micd provocare? Gregili adeseori'laserviciu,gi daci da, de ce? Suntefi sarcastic9i ofensiv in conversafie? Evitafi ir mod deliberat sd vd asociati cu cineva, gi dacd da, de ce? Suferili adesea de indigestie? Daci da, care este cauza? Viafa vi se pare inutiii gi viitorul lipsit de speranfd? Vi place ceeace face.ti?Dacd nu, de ce? Vi autocompdtimili adesea?$i dacd da, de ce? Suntefi invidiogi pe cei mai buni decAtdumneavoaste? La ce vd gAndifi mai mult,Ia successau la egec? Devenili mai ftrcrezdtorsau mai pufin increzdtor i::r capacitdlile personalepe mdsuri ce inaintali in vArstd? Invdlali ceva din gregeli? Dali voie vreunei rude sau cunogtinle si vi ingrijoreze?Dacd da, de ce? Sunteli uneori ,,ir al nouilea cer" gi alteori in culmea disperdrii? Cine exercitd cea mai inspiratoare influenlX asupra dumneavoastrX? De ce? Tolerali influenlele negative sau distructive pe care le-afi putea evita? Sunteli neglijent/i in ceea ce privegte propria furfitigare?Daci da, cAnd gi de ce? Ati invdtat cum sh vd ,,inecafinecazurile" cAnd sun: teli prea ocupat ca si vd mai preocupali9i de ele?

344

DE LA IDEE LA BAN]

V-afi numi ,,o tArAtoarenevertebrati,, dacd i-a!i ldsa pe allii si gAndeascdir:rlocul dumneavoastrd? CAte necazuri previzibile vd afecteazd gi de ce le tolera!i? Recurgefi la bduturd, narcotice sau ligdri pentru a vd ,,potoli nervii"? Dacd da, de ce nu recurgeli in schimb Ia puterea voinfei? Vd ,,cicilegte" cineva, gi dacd da, de ce? Avefi un scop major bine definit gi daci da, care este el 9i ce plan afi elaborat pentru a-l atinge? Suferili de vreuna dintre cele gase frici esenliale? Dacd da, de care? Sunteli in posesia vreunei metode care vd poate proteja de influenfa negativd din partea altora? Vi folosili autosugestia i:r mod deliberat pentru a gAndi pozltiv? Ce pretuiti mai mult, valorile materiale sau privilegiul de a vd controla propriile gAnduri? Sunteli ugor de influenlat de citre ceilalti in detrimentui propriei capacitdli de discernimAnt? V-a!i imbogdlit astdzi ln vreun fel cunogtinlele sau starea de spirit? Privili drept in fatd imprejurdrile care vi fac nefericit, sau ocolili aceastdresponsabilitate?i Analizati toate gregelile si egecurild gi incercafi sd profitali de pe urma lor; sau adoptali atitudinea conform cireia aceastanu este sarcina dumneavoastr5? Puteli enumera trei dinfire cele rnai ddundtoarp sldbiciuni? Ce faceti pentru a Ib corija? ii incurajagi pe altii sa,l'a marturiseasci grijile lor si ii compitimiti?

MANUALUL

CITITORULUI

345

Selectafi,din experienla zilnicd, leclii sau influenle care vd imPulsioneazd sd,avansali? Este o reguld faptui ci prezenla dumneavoastrd exercitd o influenld negativd asuPracelorlalfi? Care dintre deprinderile celorlal;i vi deranjeazdcel mai muit? Vi formali propriiie pireri sau vd ldsali influenlat de alfii? Ali invdfat cum si vd creali o stare de spirit prin care vi puteli proteja impotriva oricf,ror influenle descurajante? Ocupalia dumneavoastrdvd inspird credinfi 9i speran!d? Sunteli congtient cX vd aflali in posesia unor forle spirituale suficient de puternice pentru a vi da libertate de gAndirein fala oricdrei forme de fricd? Va ulnta reiigia sd gAndigipozitiv? Simiili ca e Je datoiia dv. sd imp[rtdsifi grijile ceiorlatfi? Dacdda, de ce? Dacd sunteli convins c5.,,cineseam[nd se adund"' ce ali invdlat despre dumneavoastrd ingivd studiindu-vd propriul cerc de Prieteni? ' tu legiturd existd - dacd ea existi - intre oamenii vd de careia apropiali cel mai mult 9i nefericirile care lovesc? Ar putea fi posibil ca o Persoandpe care o considerali prieteni si vd fie, in realitate, cel mai invergunat d,rg*ut, prin influenta sa negativi asupra spiritului dumneavoastrd? Cu aiutorul cdror criterii judecali cine vd estede ajutor gi cine nu? Va sunt asocialiiapropiali superiori sau inferiori din punct de vederemental?

346

DE LA IDEE LA BAN]

Ce procertt din cele 24 de ore.ale zilei dedicali a. activitdlii pe care o desfdgurali b. somnului c. relaxdrii gi jocului d. dobAndirii de cunogtinfe utile e. pierderii de vreme? Care dintre cunogtinleie dumneavoastrd a. vi incurajeazdcel mai mult b. vd avertizeazd.cel mai mult c. vi descurajeazdcel mai mult? Care este cea mai mare griji a dumneavoastr5?De ce o tolerafi? CAnd cei din jur vd oferi sfaturi pe care nu le-afi cerut, le acceptali fdri rezerve sau vd intrebali ce le motiveazd? Ce dorili cel mai mult pe lume? Intenfionali si il obfinefi? Sunteti in stare sd vi subordonali toate dorinlele acestui scop?CAt timp vd dedicafi zilnic incercdrii de a-l transforma in realitate? Vd rdzgAndigiadesea?Dacd da, de ce? Terminafi, de obicei, tot ceeace incepefi? Vd impresioneazd ugor afacerile, titlurile profesionale, diplomele sau avereacelor din jur? Sunteti ugor influenlali de ceea ce cred sau spun ceilalli despre dumneavoastrd? Lucrafi in interesul celorlalli datoritd statutului lor social sau financiar? Cine credeli cd este cea mai firsemnatd persoandin viafi? ln ce fel vd este superioard?' CAt timp ali dedicat studiului gl'rdspunsuluila aceste intrebiri? (E nevoie de cel pulin o zi pentru a anaLizasi a rispunde la intreagalist5.)

MANUALUL CITITORULUI

347

aceste'intrebiri' gtili Daci ali rispuns sincer la toate ingivd decAtmaiorimai muite despre a"*ttuu"oastrd acesteintreblri cu atentatea celorlalli oameni' Studiali p" tapta-atta vreme de luni !ie, revenili la ele "'Juta ri.'t"it de cate iunoetinle suplimentare il;;i,;f;u;i vegifi dobdndit de mare valoare p"t'iioJ"*eavoastrd Dactr nu intrebdri' la aceste ;;;;;;p;""ana 'inc"r rdspunsul l" "":1: sunteli sigur/d i,t t""u t" privegtg carevi cunosc celor sfatul teteli intrebdri, ;;;;dtte s[ vf, A celor care nu au nici un motiv ;t";;6".i"f ochilor lor' Aceasti flateze,givd veli ""auu in oglinda experienli va fi uluitoare'

SECTIUNEADE EXAMINARE

349

Prima examinare

Secliunea deexaminsre Evaluafi-vd propria putere de imbogdlire

Testele9i procedurile pe care le gdsifi in aceastd secliunevor fi abordateckndaelifi binepregdtif.Acest lucru implici: 1. Citireapreliminarda cdrlii DE LA rDEELA BANr,in maniera

descrisd in acest MANUAL AL CITTTORULUI,

apoi 2. Citirea, adnotarea gi analizarea cdrlii DELA rDEELA neNI, dupi cum se explicd in acest MANUALAL CITITORULUI.

Dupd ce vefi fi fdcut toate acestea cu congtiinciozitate, sunteli pregitit sd trecefi la aceasti secfiune. Luati ftr ordine chestionarele 9i celelalte materiale, aga cum sunt ele date. in unele cazuri, veli vedea cd materialul se bazeazd.pe DE LA rDEELA BANI,sau este foarte apropiat de conlinutul acestei cdrfi. Aceste lucruri se fac intenfionat, si respectd tipare de invdfdturd verificate. Rdspundefi la fiecare intrebare ca 9i cum ali vedea-o pentru prima datd. Respectati toate instructiunile. Evaluafi-vd asa cum ati fost instruit sd o faceti.

Parcurgeli DE LA IDEELA naNl pagin6 cu pagind. Treceti toate subtitlurile subliniate pe o listd speciald, separat. Puneli toate figele pe mas5. Cercetafi-le 9i ciutafi schemecarevi s-ar putea potrivi. Alfii au gisit modalitXli de acliune imediatS, de a se autocunoaqte,de a-9i planifica viala etc. Nu vd lisali condus sau influenlat de nimeni altcineva.Ciutali un model caresdvd aparlind Dacd, vreme de cAtevaore, nu-l doar putVtNEAVoAsrRA. deoparte 9i mai incercafi dupd figele puteli gdsi, ldsafi vreo trei zile. Dacdvi separe cd nu existi nici o schemdce le leagd, revizuili multele sublinieri pe care le-afi ficut ir:r text. Veli gdsi cu siguranlX ceva care sXle lege. De fiecare dati cAnd gdsili un astfel de model, treceli-l cu atenfie i:r notilele dumneavoastri. Pistrali figeie 9i referifi-vd la ele mai tdrziu.

A doua examinare pO9!U.ae,1n1i ios e5rglne$ 9.el,e zgse.cagz€gelerale ale fricii.Nu.vd gprifi str ve gAnditi dacl pute$ fi ,,invinuit" cd avef vreuna dintre acestetricr, nu vd trtrebali decAt dactr ele vi se pot ahibui. Evalua$;y! lsportal la fiecare dinhe ele, pe o scard de Ia l'la 3, asa cum s-a indicat. Daci simfiF in mod sincer cd evaluarrja dumneavoasH iru repiezinu un numdr htreg,if,.-.i-"i-"u : fi" n fr""ti;;; 1,5,he25. Notafi-vi evaluareain ultima coloandpe dreapta.CAnd terminaS, toralizafi-vdnota la;farcitul coloanei.

1. Frica de pirinti ce dateazd din copildrie

de tata sau de amAndoi.

nea)utorArii

mite probleme mi simtneaiutorat.

Mil simt aprcape intotdeam sigur pe mine cind am de rezolvat probleme.

Mi-e mereu frid si nu-mi slujba (sau aldt formi de vmit). dumeavcnstrd

agresivi din viata dumneavoastrd

6. Animale cdini etc.

mi pot abtine strnu-mi fie frici

7. NesiguranS

Animalele domesticenu mi infricoeeazi niciodattr.

Mi-e mereu frict sAnu pierd dragcea persoaneiiubite. in k€afure cu sentrtateamea. Imi ia mulEt eneqgiementalll p€ntru a ajunge la o hoHlrAre.

A treia examinare Tabelul de mai

Nu vi oprili ca sa vd qaltariti ,,vina", dacd aceasta enumerd z&e catrzppentru care sunteli considerat-vinovat. cumv-amiirdicat,saucu15sau25 dacisimlif sincer

E.uu1;"'tl-iil;il-lu3, d":ae;#;"'d;'+4. interexisti.intrebati-vd totalulrezultatelor "r aFtermjnat,facegi 'os doar c.#rli.rtii!-{,i ,,uffi],iu r,,t,id; i"ril,"i aitrJ*ipta. CAnd esterezurtatul ceacesta mediare la caPitul coloanei.

VINOVATIEI l. Avefi tendinla d( j calomnia pe cailalfi

Asa era in h€cuq azll Prcmrsruroe

vi tineli promi'

Fm fostintotdeaunaatentse-mi,rn

siunile

ie? E o ,,sursi" de cal€ am mare nu va face" niciodatd

inh-un de planuri 6.

insemntrtate,acum nu mal rur' ci e ceva ir nereguli in

sxul si vinov6la melg mana in mand nu pare sa coresPundavrmffi daQiplamirilor Pecarc leam ftrcut

cu sexul,dar nu mem.

i c, i-ati

magitpe ceilalti neglija!i

, dar gtiu c6-i neglijezPe

Uneori md sushag de familia mea.

8. Ocazii Iucru? IrcGite!

9.MintiF

cuvinte 6i

10.Lisati educatiasd ve treacd Pe dinainte.

ffi dob6ndit o cantitateinsemnaulde alte surse. ce se leagi de obf,nereacunos,tinplor' cunoOtinledin ca4i 9i din

A patra examinare enuntl cele Patru cauze comune ale dugmdniei. Privindu-vi cu cAt de multi obiectivitate puteti, evaluali-vd de la ]1Ue.l1t ceea ce priv-este fiecare cauzd; sau evalyati-vd cu 1,5 sau n,5 dacd simtili ca vi ie potrives. Suif.ii.ifu ip;6;il"&; Lti:.ln Notali-vd rezultatelein coloanadin dreapta.Adunati-lein josul coloanei. EVALUATI.V 2

DUSMANIEI de ceilalii

Pur si simplu ii udsc pe cei care au cevace mie imi lipsegte.

Am anumili oameni pe care ii invr diez.

C6nd imi pasi de cineva,sunt foarte gelos/geloasi.

De ce strfiu gelos/geloasS? Nu pot sI

3. Pest menrc i 4. Un tenperament

Atenfie! Sunt mereu gata sA

cotenc

psa de tolerante avea dreptate, in felul lor.

incr€dere

adaugi savoare vielii. DacI mi se poate reproga ceva, smt

nu am lncreoere ln rmeru.

7 spate I 8. Un ton Ficuvinte , dusmAnoase

vorbind pe la spatelelor. altorale placesaunu. Am renumele de oersoand cireia lipsegte rdbdarea qi nu-mi pas6.

s€ pot baza pe rabdarea mea.

CAnd 9i cAndmtr simt sarcasticgi md exprim ca atar€.

A cincea examinare

tru a scoatemele lucruri in evidenttr.

.------------

sinceriThbelul contine zece factori comuni care afecteazeincrederea in sine. Evaluafi-vd fa,tdde fiecare dintre ei cu-atenfie-9i (1,5sau 2,5) daca aFacredeli ca se cuvine. \9!a!i-ve rezultatele in coloana dindreapta tate. Evaiuati-vd. cu rezuliai"i.".ti"""i" de interdet;'.;;t"[;i;inei. ,T t"t"iirlli-i" Grebui6 sd fi remarcat phnd acum ,,suprapuneri" in aceasteexaminari, legate dumneavoastre.) personalitefii pendengafactoriloi DERII iN SINE Mi descurc binigor, dqi ar trebui sb o duc mult mai bine.

1. Un venit bun 2. Prea n clxloscutl

Am mai multi prieteni decat sunt stare sd numer.

Nu-mi amintesc de cei Pe care ii onosc ai oricum nu am nevoie de ei, Md consider Pe linia de mijlu ceea ce privegte asPectul fizic.

9i linuta dumn€avoaska

spme ce arlt bine. cA am un nivel ridicat de

pare ci ,,nu am nimic in caP"

4. lf

g bine si imi place se

ralS

5. Acceptarea celorlalti

Smt sigur cI oameniimd eviti.

ai mult sau mai Pu,Ln mA

direct cu oamenii sau cu situafiile. 7.Vd public 8. Condiiia redinta in infinit \titudini stabile

Nu-mi place, dar uneori voi vorbi

i placesf,md fac auzit si sd vorbesc

SECTIUNEA DE EXAMINARE 'd

Etr >5

Evaluafi-vi importanla rezultatelor

-? Itd ' a

IIEgE

>J rrl q

dg

3 x

VA VEDETIA9A CUM SUNTETI.

!

t;

G

Io.6 l.E 9I l.:

^ c* U

Abia ali incheiat rezolvarea a cinci examiniri, fiecare de 10 puncte. Ce rezultate ali obtinut? Maximul la fiecare examinare este de 50 de puncte; totalul maxim este 250; valoarea medie a fiecdrei examindri este 25; totalul mediu este 125. Desigur, rezultatul total este semnificativ, dar gi mai important este sH luati in consideralie rezultatul dumneavoastri pe fiecare examinare. Apoi corelafi-vd rezultatul cu evaluarea (adeseori neriguroasi) la fiecare test similar din DE LA IDEE LA eaNt. Nu vd calificati ca Promoaat sau Respirzs.Este mult mai important si

li

I.A lo

G

to.

ls

tY' lqp ta IN Y ^

-6

G

G

E

g, e

6.C Jd

E

€

F9 crj

HO

>E

^=

t9

aiN

lF j

I IO

'le

6

lE1r 5E (g

.:z

tr

ZF Fg

u. Y

E 'E

d.

f,>

o

3

.-

,tP o

!p. qU (!q

E I

o

'6.^i

ol

IB

nr

to

E.

PPU

,5

o# >.9

x!_

ls


.* rn

E

in Pasul6cdtreimbogifireati fostsupusuneiexami-

fs tg t{

I o

t-

lr lt9

I

€

I G

;e

€

!.t * q/ . , H' 6 E Nt r = _J X

,

X

tu a q o.

.<.i

u

I

= e)G !1.5 :(d q

| I I

= 95

c : t r! q

|

I

F r

n{ EU

E.;

!!c

{€

9-.N 0

ii. ii<

t!

i:

!9 .IJ E

Tianspunefi-vi rezultatele semnificative pe un grafic

6 q

E J.E

EU UG Ev 0J 1r)

IO

g

P3

Por

o

tB

-o:

7.q

c>

t r- <6

G

;x 's !

xd (g

.of

5 ::

i oF =Y

o"l

ndri scurte a calitifilor dumneavoastrdde conducdtor, evaludndu-vi de la L la 5 i::r raport cu diferite cahtaf. Revedeli acel tabel gi trasali linii care sd uneascd punctele oblinute, astfel incAt sd rezulte un grafic vertical.Iatd un exemplu

356

DE LA IDEE LA BANI

UN SIMT ACUT AL DREPTATII

OBICEIULDE AFACE MAI MULT DECAT SUNTEM PLATITI

SECTIUNEADE EXAMINARE

primesc astfel mult mai mult sprijin ?r:rdobAndirea ugurinlei de a se imbogdfi, aga cd isi dubieazd numdrul examindrilor gi continud graficele gi dupd incheierea unei perioade de gaseiuni. Nu trebuie sd vd judecati dupd primele rezultate, de ,,famlliarizare" . Bazafi-vd pe grafice. Ele vd reprezintd. Cum vefi indrepta

STAPANIREA DETALIULUI DISPONIBILITATEA DE A.$I ASUMA RESPONSABILITATEDEPLINA

Acum trasali un grafic asemdndtor pentru fiecare din cele cinci examiniri pe care tocmai ll-afi terminat. Daci v-afi evaluat in vreun caz cu 1,5 sau 2,5, puneli un punct in centrul coloanei. Tiasafi linii care sd uneascd punctele. Veli obfine )rqfice foarte contorsionate gi spectaculoase - 9i dacd a\i avut tendinla de a vd evalua pe mijloc, va deveni ser\nificativd platitudinea din graficele dumneavoastrX. in\rebafi-vd de ce! Dacd vd considerali de nivel mediu in\aproape toate domeniile, asta inseamnb cd nu dorili sd,vd cunoagteli mai bine. Revenili Ia toate cele ;aselgrafice la intervale de o 1un5, vreme de gase luni. Reefaminafi-vd in fiecare caz. Nu ?ncapeindoiald cd,vefi s6himba unele evaludri. De fiecare dat5, trasali un grafic nou. Folosili creioane sau pixuri colorate; sau, dacd nu mai avefi culori, folositi linii intrerupte, punctate sau cu liriie-punct. Pe o pagini ar trebui sd faceti cam sase $rafice. De asemenea, insemnafi data la care ali trasat fiecare grafic. Multi oameni sunt fascinati de aceste metode si simt cd

357

fiecare grafic?

Ali observat, cu siguranfd, cd indicafiile pozitive, profitabile, sdnitoase gi care conduc spre imbogdlire sunt plasate spre dreapta. Pe mdsurd ce retrasali fiecare grafic, lund de lund, vd veli observa progresul prin depiasarea liniilor dumneavoastrd cdtre dreapta. Ce veli face intre timp in scopul garantdrii acelor a acelor indicatii precise cd vd progrese spre dreapta stipAnili propriul EU, care este singurul responsabil pentru imbogdtirea dumneavoastrd? Lista urmitoare, rezultatd prin analizarea a sute de elemente, nu se leagd in mod intenlionat de nici o trds6turd de caracter anume, de nici un aspect fizic sau capacitate precise. Ea are drept scop sd vd faci sd gAndigi, in cazul fiecirui punct. Mi se potrivegte? De ce? Marcali fiecare afirmalie pe care o verificafi printr-o jumdtate de semn de bifare - doar prin linia descendentd: \. Mai apoi, dupd ce v-a!i angajat fdrd putintd de a da inapoi in aceastd direclie de acfiune, completafi semnul, astfel: y' .In acest fel, revenind la iistd (cdci trebuie si revenifi, de fiecare datd cdnd vd intoarceli la graficele progresului dumneavoastrd), orice semn incornplet vi va atrage atenlia. Acum citili lista pentru prima dat6, cu atenlie gi concentrare, si folositi doar iumdtate de semn.

358

DE LA IDEELA BANI

Acfiuni concrete in vederea imbunitifirii

graficelor

imi voi analizafricile. Voi apela la sprijinul unei persoane care se poate descurca in situalii care pe mine md tulburd 9i voi invdta de la ea. Voi apela la un sfetnic infelept. Voi renunfa la reflectare gi voi trece la actiune. Voi accepta posibilitatea cd lucrurile ar putea lua o direclie gregitd gi voi elabora un plan pentru aceastd situafie. Md voi autosugestiona cd am ribdare. Nu voi mai bArfi, lovi pe la spate gi defdima. imi voi face prieteni printrelei cu care nu sunt de acord. Md voi controla: voi rAde in loc sd mX enervez. Md voi elibera de gAndurile de rizbunare. Nu voi mai rAvni la ce au algii. Voi trece de obstacolul geloziei. Nu voi mai uri si voi incerca sd pun in locul urii iubirea, \u mdcar intelegerea.

Voi face s\lficient sport pentru a-mi menfine o bund conditie fizic Md voi ru$a in feiul pe care l-am descoperit in ot uq IDEE LA BANI.

Nu imi voi exagera nici un defect fizic si imi voi reaminti cum alfii au depdgit aceste defecte, si chiar altele mai grave. Voi citi cdrli in domeniul meu, dar 9i cdrti de divertisment.

SECTIUNEADE EXAMINARE

359

Voi participa la cursuri pentru a-mi umple golurile din educalie in scopul obtinerii succesului gi ceie din educalia dirijatd spre domeniile care imi piac. Voi asista 9i la orice curs de interes general de care s-ar putea sd am nevoie: spre exemplu, un curs de oratorie. Voi fi mai atent la vestimentatie si accesorii. Md voi inscrie in grupuri de dezbatere gi in alte activitdli de grup. Mi voi stridui sd md fac auzit la astfel de activitdfi. Voi cduta (9i gtiu cd voi gdsi, ca mulgi altii) energiile gi capacitilile care provin dintr-o sursd cosmicS. imi voi dezvolta imaginalia 9i o voi folosi pe mai departe ca pe o forfi ce se va acorda cu cea a altor spirite. Voi face lucrurile Ia momentul potrivit. Voi face bine tot ce fac. Nu voi face nici o cacialma, 9i deci nu voi avea motive sd-mi fie rugine de faptele mele. ii voi ajuta pe ceilalgi mai degrabd decAt sd-i intristez, voi evita cruzimea in vorbe , fapte sau atitudini. Nu md voi liuda, oricAt de tentat as fi. Nu voi forla pe nimeni sd-mi impdrtdgeasci pirerile. Voi termina tot ce incep. Md voi respecta. ii voi respecta pe ceilalli. Voi avea scopuri bine definite si planuri bine definite pentru a le impiini. Mi voi elibera de sentimentui de vinovdtie in ceea ce privegte sexul. Md voi elibera de orice sentiment de vinov5tie nedorit. Md voi considera intotdeauna ca fiind demn de ce este mai bun ir-rviatd.

360

DE LA IDEELA BANI

Un formular'de verificare special: Abilitifi generale care asteaptd gansa de a vi ajuta Mulfi se opresc prea devreme in drumul spre vArf pentru ci nu se pricep la ceva la care ar fi putut sd invefe sd se descurce.IJna dintre afirmafiile din lista precedenti vd atrigea atenfia asupra abilitdlilor generale de care s-ar putea sd aveti nevoie. Printre ele este capacitateade a citi rapid s,ia relineceeacecitifi. Aceastd firdemAnare are o valoare inestimabild, cdci stiinla inseamnd putere.Ca 9i toate priceperile generalemenfionate pe scurt aici, cititul rapid poate si nu se aplice ir:r mod imediat. Nu se gtie insi niciodati cAnd vd va aduce un progressemnificativ gi indispensabil. Iatd cAtevaindicii pentru cititul rapid. Ele reprezinti metode esenliale extrase din cAtevacursuri de citire rapidd; dar s-ar putea ca gi dumneavoastrdsi dorili sd participali la un astfel de curs. Citireapreliminard.Aji fost deja oarecum instruili in itirea preliminard. Ea se reducela cdutareaunor indicii care autorul igi presar5 cartea: cuprinsul, cuvAntul subtitlurile, indexul s.a:m.d. le. Sublinierile 9i procedeele asemdndtoare

juti sd vi intoarcefi gi sd preluafi foarte repede informalie care v-ar putea fi necesard.Vi si fixati in minte cAnd le subliniati. u zsdmigcalicapul,degetele saubuzelein timp cecitifi. vd migcafi decAt ochii. Lisati-vi ochii si urmireasci fiecare rAnd, nu capul, nu degetul. Ochii duinneavoastri se mitc5 la fel de repede ca gi SAndul, pe cAnd capul, degetele si buzele nu pot, deci vi vor incetini ritmul lecturii daci le ldsali pe ele sd efectueze migcarea.

SECTIUNEADE EXAMINARE

361

Citili pe aerticald.in funclie de gradul de precizie cu care dorili sf, inregistrali cele citite, puteli citi pe mijlocul oricdrui text tipdrit, fdrd sd vd uitafi la fiecare literd din stAngagi dreapta. incercali, vefi fi surprins de cAtde bine veli i:rfelege. Citifi tn expresii.Acest lucru cere exercifiu. Totugi veli descopericd o buni parte din ceeace citifi se compune din expresii familiare, Precum ,,acestlucru cere exerciliu". Nu trebuie sd citili astfel de expresii: Ie gtifi' Extindefi procesul de privire a cuvintelor ca fiind integrate in expresii gi in curAnd veli PercePepatru sau cinci cuvinte ca o unitate. Dali-vX seama Citili primelegi ultimelecuttinte.Judecafi. cd primul gi ultimul paragraf dintr-o scrisoaresau un raport vd spun adeseaceeace trebuie neapirat sd gtifi. Primul sau primele doud paragrafe din articolele obisnuite conlin ,,esen!a"povegtii 9i rdspund la intrebdrile puse de vechii nogtri prieteni CINE, DE CE, CE, -CAND, UNDE 9i CUM. Primui paragrafdintr-un editorial ii definegtetema, ultimul indici pozilia ziaristului. Puneti httrebdri;cdutali rdspunsuri.CAnd-ali citit in prealabil o carte,sau primul gi ultimul paragrafdintr-un articol de ziar sau de revistd, sau dintr-un raport, vi vin instantaneu intrebdri. APou revizuind materialul tipdrit, cdutali rispunsurile la acelefi:ltreberi.Nu trebuie sd sdrili nimic dacd nu dorifi. Dar nu veli citi in adevdratul sensal cuvAntului pAni nu ajungefi sd rispundeli la mdcar una dintre intrebirile pe care vi le punefi. Evident, citirea rapidd cere exercifiu. Ca 9i in cazLrl multor alte priceperi, ea se pliazd,rapid faptului cd gtili cd sunteti in stare s-o facegiAlte priceperi ce se pot dovedi utile - 9i uneori se pot misura in sume de un milion de dolari - sunt:

362

DE LA IDEE LA BANI

Dactilografia Contabilitatea Noliuni elementare de psihologie Noliuni elementare in domeniile financiar gi bancar Cele mai proaspete gtiri

Unele cunogtinle in domeniul artei Unele cunogtinte in domeniul muzicii Unele cunogtinle legate de vamd gi acte Domenii tehnice 9i cunoagterea unor procese

Capacitatea de conducere

Antuenarea memoriei

Oratoria

Capacitateade a folosi lucriri

Limbile striine

de referinld 9i biblioteci

O ultimi instrucfiune: RECAPITULARE Ali citit DELArDEELABANrin conformitate cu instruc_ liunile oferite in acest MANUALAL CTTTTORULUT. Ali res_ pectat toate indicafiile constiincios.Ati dat toate testele. Acum - recapihrlafi. Marile lecfii ale succesului pun stipAnire pe eul profund, interior 9i se integreazdinpersonalitatea cuiva prin recapitutdri. Unii neglijeazd recapitullrile, nu revin asupra ches_ tionarelor, nu igi reimprospdteazd memoria reluAnd testele. Astfel de oameni nu dau sanse de implinire acestui proces care face minuni. .Allii sunt dispugisA recapituleze gi valorifici fiecare ord de recapitulare in mii de doiari gi in multe alte forme de recompensd.

SECTIUNEADE EXAMINARE

363

Sunteli stipAni pe propria dumneavoastri soarte. trebuie si vA Motivafiile puvtNEAVoASrRA proPulseze Nimeni nu poate gAndi in locul dumneavoastri, nimeni nu poate acliona in locul dumneavoastrd, nimeni nu poate reugi in locul dumneavoastrd, cu excepfia dumneavoastri. Bucurafi-vi de acest lucru! Retinefi: Mintea implinegte tot ceea ce poate concepe. DE LA IDEELA BANI a motivat mai multe persoane sd oblind succesul decAt orice altd carte scrisd de un autor contemporan. Toate secretele de care aveli nevoie pentru a face pasul DE LA IDEELA BANI stau acum, fird putin!6 de tigadd, Ia dispozilia dumneavoastrd.

CUPRINS

CuvAnt inainte al editoruIui.................... Prefald Introducere

J

.:.....................7 .....,,......:. t5

21, GANDURILE SUNT LUCRURI ......I..;.....j.!j.i Edison l-a privit drept in fa!tr... r O ocazieneagteptate. Cel ce renunld prea devreme . Succesuleste la un pas dincolo de infrAngere . Copilul ce a gtiut si stXpAneascd un om in toatd firea . Un ,,da" ascuns in spatele unui ,,ru" r Cu o singurd idee clari puteli obline r,r"."rn1 . ,,il vreau gi-l voi avea" . Un poet a zirit adevtrrul o Un tAndr i9i prevede viitorul Pasul 1 cdtre imbogdlire

DORINTA..:.................. Nu existtrcale de intoarcere . 9i-a ars bircile r $asepagi care transformd dorinfele in aur . Principii irnvaloare de 100de milioane de dolari r Marile vise se pot preschimba in bogdlie . Ei gi-au pus visele irnainteadorinlei . Dorinla transformd 9i ,,imposibilul" in realitate . Gisim o solufie o Nirnic nu-l putea opri . O victorie asupra facultdlilor auditive . Bliatul ,,surd" ii ajutd pe ceilalli . Dorinfa face minuni pentru o c6ntlreafd

37

370

DE LA IDEELA BANI

Pasul 2 cdtre imbogdlire CREDTNTA

Curn sd pregdtifi un ,;Dosat" sau un Currieulum vitae r Gdsili-vd sluiba care sd vd plac5 r Partenerul dumnea' voastrdeste publicul ' Puneli'la'punct trei modalitdfi o Freferaii sd lua!. sau sd da!i? o Treizeci9i ur'rade c[i spre egec..Cuin.vi oferili serviciilg? t Alipromovat anul trecut? .'Doudzeci gi opt de tatrebdri foarte personale ' Ocazii ce vA sunt foarte favorabile pentru a vd imbogdli o Credefi in capital o Civilizalia este clddit[ pe capital r Bogdfiae pretutindeni - ocazii se gdsescPestetot

.............. 55

Credinla vd agteaptd s-o descoperiti . Nu existd ghinion . Credinla dd putere g6ndului . G6nduri ce vX guvemeazd mintea o Cinci pagi cdtre increderea de sine e Puteli provoca dezastrul doar g6ndindu--vd la el . Marea experienfd a iubirii o Ddruiegte inainte sd primegti . Bogdfiile cresc induntrul oamenilor

Pasul3 cdtreimbogdtire AUTOSUGESTIA...........

.............. 75

Puterea materiald a emofiei o Imaginafi-vd cd ali putea obline bani . Inspiralia vE va indruma o Intrd ir:r scend subcongtienful dumneavoastrd . De ce vd stdpAnili destinul

Pasul 7 cdtre imbogSlire

159 ...........,.. ....,........,.........:..:....:...... HOTARAREA Pdrerea- un bun ieftin ' Hotirdri ce fac istoria o Un incident in Boston . Minli ce incep si lucrezeimpreund ' . O hotdrdre sPontane schimbd cursul istoriei ' Thomas Jeffersoncitegtecu glas tare ' Putereaunei minli hotdrAte

Pasul 4 cdtre imbogdtire CUNO$TII\f.IELE SPECIALIZATE............................. :.;..:.. 83 Suficient de ,,ignorant" ca si faci avere . Este ugor_sddo. banditi cunogtinle . Urlde sd gisegti cunogtinfele r Stu; diul 9i autodisciplina . Nu e niciodite prea tArziu sd invdlafi o Contabilitate pe roli . Planul care a clddit o afa6s1g r $i-a crulat zece ani din viafX necesari,,ir:rceputului" o Lumea iubegte invingdtorii . Nu lAncezili in anonimat o Puteli rezista competiliei

Pasul5 cdtreimbogdtire TMAGINATIA.........._....

371.

CUPRINS

: ...............101

Sinteza9i crealia . Stimulafi-vdimaginatia . Natura ne spune secretul averii . Ideile devin averi . Lipsea un' ingredient . Un milion de dolari intr-o siptdmana . Scop precis9i planuri pi'ecise Pasul 6 cdtre imbogtlire PLANIFICAREA ORGANIZATA ..........................*............ 115 infr6ngereavd facemai puternici . Puteli vinde serviciigi idei ..Unde incepe conducere4r Cele unsprezecesecrete ale gefului . De ce egueazdconducdtorii . Multe domenii de condus . Cinci modalittrti de a obtine o stujbb buni .

Pasul 8 citre imbogdlire

........... PERSEVERENTA '

,

173 ..--........"

Dorinlele slabe aduc rezultate slabe ' Magia ,,congtiinfei banului" . Aveli un ghid din umbrd ' lnfrAngerea - o condilie tempoiari I Oricine poate invdla sd fie persevereht . tJn ,,brventar al perseverenlei'/ din opt puncte ' Oricine gtie si critice o Ei au oblinut succeseprin propriile lor eforturi o Nu doreau decAt sd fie impreund ' Patru Pagi cdtre perseverentSo Putefi fi ajutali de Inteligenfa Infinitd?

Pasul 9 cdtre imbogdlire 193 PUTEREA MINTILOR SUPERIOARE .....-.......-'................. Secreful succesului impdrtSgit de Andrew Camegie ' Putefi folosi o cantitate mai mare de capacitatementald decAtcea care vI aparline ' Nu aveli nevoie de un plan pentru sdrScie Pasul l0 cdtre imbog5lire MISTERUL TRANSFERI-JLUI ENERGIEI SEXUALE ...... 202 Putereacoplegitoarea sexului ' Stimuli mentali - Buni - al gaseleasim! ' O strategie gi RAi. Imaginafia,creatoare

372

plinl de exuberanfd". Voceairterioard o ,,St6ndin agteptarea .ideilor'/ . Aveli acces la sursa geniului . Enetgra sexualdesteconvertiti . Sepierde multd energiesexuali e Natura ne.oferdstimuli'excelenfi o Sexul gi arta vAnzdrii . Prea multe idei false despre sex . Lecfia anilor rodnici . Doar de dumneavoastrddepinde sd devenifi un geniu . Atotputemica experienfAa iubirii o Banalitdfi ce ve pot : distruge cdsnicia . Curn devin puternice femeile Pasul 11 cdtre imbogdtire

SUBCoN9TIENTUL

.............;,..::.......................229

Prima crealie trebuie sd fie g6ndul r Cum sd vd valorificali emofiile pozitive ,eRugdciuneagi subcongtientul Pasul 12 cdtre imbogdtire CREIE RUL

373

CUPRINS

DE LA,IDEELA PANI

...............238

Suntem guvemafi de forle necunoscute r Comunicarea I intelectuald . Spirite ,,ingemdnate" Pasul 13 cdtre imbogdlire

ALgASELEASIMT Prima mare cauzi r Puteli angaja ,,sfetnicinevezufi'l . E momentul autosugestiil6l . ,,Consiliulll inchipuit o Cum sd vd trezili al gaseleasiml r y"1i dobAndi o,mare putqre nebXnuitd

CELE9ASESTAFIIALE FRICII.;..:.....................................2s6 Frica este doar o starede spirit o Drumuri ce duc in direclii opuse . Analizafi-vd spaimele . $ase simptome care demonstreazdfrica dumneavoastri de sdrdcie . ,,Numai bani" r Vi e teamd de criticd? . gapte simptome care v6 demonstreazi frica de criticd r Vd e teami sd nd vd imbolnivifi? r $apte simptome care vd demonstreazd frica de boli o VI e teaml sd nu vd pierdeli iubirea? . Trei simptome care vd demonstreazdfri-aade a nu vd pierde iubirea . Vi temeli de betranefe?. Trei simpto-" .u." dernonstreazl cd vd e fricd de bdtrdnele . Vd e teamd de moarte? . Trei simptome care vd demonstreaz6, frica de

r moarte . lngriiorarea inseamntrfrica GAndul distructiv . Sunteli Preasusceptibil?' lnvSfali sd vd apdrafi! r GAndili-vi inainte sd rXspundeli ' Contribulia controlului mental ' Folosili acestealibiuri? ' Obiceiul ce ucide succesul MA N U A LU L

C ITITOR U LUI

Secliuneade examinare .........""""'

, . . . . . . . . . , , '296 """""""""

348