NRC IOI{CS(U
CI scrie al lui Nae lonescu el trodipio acsdenricd rorndneoscd de ruryu;d o o insernnot foga pi intr-o anumiti rnasuia rhior fola de ced europeonci' tvlai in orticole de z iar, 0$o dum nu de s ,,filozofa" intii, foptul 'decit, 'pind pr Ortegn y 6osset" Dor l)nomuno otunci fdcuse
ln ce privepte felul de
"mai
oles emanciparea fola de iargonul ocodemic (,,eu scrj't co un bdcen,,, mdrturisea) pi ignorareo cerernoniole/or retcrrrce tradigkonole, care Qu drs fatul, la ,,(omprom/teres" lui Nae lonescu in ochii multsro din colegir lui. "Nu e serio;f" se spunea; ',nu e ;tiin[ific" ("$tiinfo" fnsemnind, in oce.st caz, note erudt'te, bibliografie ,pi citcte in mai ntulte limbi),,$i tot
in ochii "ptiinpificilor" mediotit de compramifdiooie o'pdreau 'in legdturd cu "tem e triviole" ,odicd tofiile gi cornento'riile lui
de toote zilele. intirnpldri "Dar rje ls at daileo rdzboi mondiol incoace, ginditorii, criticii, scriitoril cam ssto fac: mediteazd asupra intimplfrilor de tcste zilele; cofmenteozd "tefne triviole-* $i nu govdiesc sfi colaboreze la ziarele de mare ilroi, sd porticipe la clrrt-
.4r/
* ff+"[, t ju "$
r'_
_rF
r g
-Fx.-*,",
--i-ut*
i!'!d@bwd@'r-
panii politice, sti interyind in oriee fel de monifestCI$ie publicode pre$ti$iu, credinefogl sdLr ngnosticf (F{eidegger, Josfitozogo "6cbrrel prcfileme religioose Molcel, Ricoeur etu) de:zbat pers, 'Tlrlia $du Bergson, nicl "lntr-un ccr,"e nff oprintepte pfi Sf'
fet 'Rudolf Otto, cf nqsi de grobd mdcor pe Schleiernnccher iou pe Noe tronescu. Miraea ffiIAAE
Chicagc, lS FebruarBe {ST0 {Apiflrut lra revistn
trrodrornos
Nr. {0)
ffi?l
MMTffiRI LffiM Er)I TUHA !1
OZA
",ffi B L' C IJ FT E ST {
""
V.I N*TU RI LOTI"
T99O
LA 1NCEPUT DE DRUM l9q*
bq?.3?1
t'\
loilsll-lul- Po\ \ rn eouceTrE
]I dIJLTURA SOCIA luprrulur srn
il
Cu Roza uinturilor de Nae lonescu, editura a cirei intitulalie devine acum limpede pentru toatd lumea lanseaze in cultura noastrd cea dintli colec{ie de texte readuse in actualitate prin metoda ,,reprint". Curentd in toate {drile europene cu exceptia Rom6niei gi poate a vreunei alte {6ri necunoscute de noi, foarte folositi la toli vecinii nogtri, mai ales in Bulgaria, aceasti metodd a creat faima mondialS a citorva case de editurd. Cine nu cunoagte Variorum reprints din Londra sau Mouton din Haga? Ideea de a readuce in circuit contemporan, cu mijloacele tehnice actuale, cirti apdrute cu decenii sau chiar secole in urm5, oferindu-i cititorului emo{ia lecturii sau contemplirii lor in chiar infdligarea genuini, a dat naEtere unei foarte prospere ramuri din poligrafia mondiali. Numai in fara noastri, plni acum, incercirile au fost timide 9i s-au limitat exclusiv la revistele culturale de inceput (Dacir Literard, Alduta Romdneascd, Propdgiria)" obligind, prin lipsa lor de rentabilitate, abandonarea lericitei ini[iative dupa primii paSi. A losr nevoie de o revolulie spre a pulea incerca si aducem cultura romAnd, din acest punct de vedere, la punctul de plecare pdrdsit de alJii de multe decenii! Dar rapiditatea recuperdrii decalajelor a [ost lotdeauna caraiteristici rominilor, gi plecdm la drum cu aceasta incredere intr-o tradijie ce nu s-a desminlit.
Am ales pentru aceaste inaugurare cartea lui Nae Ionescu deoarece sintem convin$i cd nici o alti carte romineascd nu se cere ma i urgent cunoscu td 9i va lor ificati,qi anumeintr-o direcfievitald pentru existenla naie, tionali: invdlarea metodei de a gindi cu mintea propr 'esen{ial cu prizi la real gi cu infelegerea acelui lucru care este ainla, ipostaza uie a realului. despre . Nigqlae Iorga a gisit cindva - vorbind Miha_il Kogilniceanu cea mai fericiti lormuli sirre a defini gindirea romineascd:
REALISM ORGANIC. Adici putinla de a percepe realitatea potrivit cu legile gi logica viului, a viegii, 5i nu impunindu-i schemele rafiunii abstracte qi teoriilor de cabinet. Dupi ce o jumitate de secol am fost constringi si glndim exact contrar firii 9i tradifiei noastre, nici un antidot nu este mai bine venit decit contactul cu scrisul gi gindirea celui care, descinzi;rd direct din N. Iorga, dar ucenicit la toati gindirea europeand, a reugit sd dea filosofiei romdneEti, pentru prima oari, o identitate inconfundabil6 in cugetarea universali, cigtigindu-gi un loc echivalent cu cel de{inut de Descartes in filosoiia tr zncezd, de Bacon in cea englezi, de Kant in cea germani gi de James in filosoiia a mericanS. Nu este vorba de echivalenle oalorice, ci strict funclionale. Dar in misura in care realismul organic romAnesc nu numai botezat astfel ci gi configurat de geniul -niucitor gi polivalent al lui Nicolae Iorga se va dovedi o ipostazd universal-valabili a spiritului omenesc, la fel ca ralionalismuL antic sau cel francez, ca empirismul englez, ca idealismul german sau pragmatismul american, in aceeagi mesure geniul Iui NaeIonescu (carea,.tradus" in Iimbajul specialitii1ii filosolice gindirea tradilionald rom6neascd. a [dranului roman, a domnilor gi cir turarilor gi a primilor mari ginditori moderni, incepind cu Eliade Rddulescu gi culminind cu Mihai Eminescu qi Nicolae Iorga) se va dovedi demn de a figura in istoria filosofiei europene alSturi de marii intemeietori de direclii filosofice, deschizdtori de drumuri noi min{ii omenegti in cdutarea vegnici a adevirului Ei echilibrului existential. Nae lonescu, doar cu cinci ani mai virslnic decit Lucian Blaga (s-a niscut la l6 iunie 1890) a avut o biografie, o formalie gi o situa{ie deosebite de ale creatorului Trilogiilor dar a devenit, a16turi de el Ei putin inaintea lui, ctitorul filosofiei romdneSli in deplinul sens al cuvintului. Filosofia romdneasci se sprijin, pe acegli doi ginditori la fel cum un viaduct se inriddcineazi la cele doud capete in solul atotliitor, permilind acolo mobilitatea oamenilor Ei lucrurilor, aici a ideilor. Fdri unul din ei, gindirea rom6neascd gi identitatea filosoficd romAneasci se prebugeso. Nu e deci de mirare ce demolarea lor a constituit
#l#iTi.".:;pl#n:l:ui:[iff ::[eii:iF iiil"u-"ft.,"n,hfu :#:f]*ir"":rili*;liT+
i,",i#,i*i'i,,i?tff 1ift *,l"i$.::?':kiil fl'dqJff+*##*,ii[lfi,Tl'i.r'?l,;i;
Hi'rfi$}[##m[ffiffi
fiffiffi
ffi*ffi
traducere
fr
ancezd a celebrei teze de doctorat a lui
Schopenhauer aparline junimistului iegean Ion Cantacuzino- Zizin, (s-a tipdrit la Paris in 1882). Prima
traducere a Aforismelor asupra inlelepciunii in aiald pDarti semnetura aceluiagi, a fost inlreprinsd din indemnul lui Maiorescu, a iost supravegheatd de el, qi a apirut in 1880, dupi ce versiunea romdni maioresciani debutase in ,,Convorbiri". ToI Zizin" Qi tot sub "ontrolul lui Maiorescu, a tradus intiia oard in francezd opera capitald a lui Schopenhauer, Lumea ca uoinld gi reprezenlare, din care intiiul volum s-a tipdril la Socec, in Bucuregti, devansind (1886) cu cifiva ani traducerea lui Burdeau, care apare la Paris in 1888-1890. Prin elevul lui Maiorescu, Conslanlin Rdd.ulescu-Motru, asistim la etapa noui marcati de ,,intrarea in lume" a tinerei gcoli naJionale create de ilustrul prolesor. Teza de doctorat germani a lui Rddulescu-Motu este remarcatd 9i citatd de H. Bergson in a sa Introduclion a La Mttaphgsique, iar mica monogra[ie despre Nietzsche intocmitd de acelagi la indemnul lui Caragiale'9i publicat:i mai intii in ioileto.nul ,,Epocii literare" (1895) iar apoi in volum (F.V/. Nietzsche. Viala Si filosolia sa, Bucuregti, 1895) a fost prima lucrare de acest gen consacratb marelui filosoi de cbtre un specialist (amplul studiu al lui Brandes, din 1888, 1i F. Nietzsche in sei4en Verken,Wisn,1894 de Lou Andreas Salomd nu infeplineau aceastd conditie) 9i se pare cd singura apiruti in tim-
pul vie{ii sale.
I
C,.Ridulescu-Motrl.J' Filosofia lui
kiedich
Nietzsche
in RomAnia,
in,,Noua Revistd Romani", vol. XVIII (1916) nr. I, p.
ll-12
i#f:Ti#j;,!.i]*'
f: ;
:,;
ru;:
nu numai pro,esoru,
[";?3ifi :*iilitfr:lili]it;{;T{ : *, *, iiil#j".i,,r: ii:;J?';;
il lHi,"?:T
g :;t *
:Ii
:1 ifistT, !t_; ti #?::",,# n11N "r.*li i r, ?til J,:,"TnJffiTi;Ll* ll.,i:lf, si;Hl;;
fl ;**
iii*i
rii i,'ll
jj
tl i
*6ry11 ;piii:i+id :r
;:iilii:rrlHiitr,il,uititi'."''8i,'ri'T,x?i::
*iir:i:ii::;i:li{::T,#?lq,i,o;5, j:"i.,Ji,.:,i j,.; ll :it ti :1,1 x" n'# :i#'",? T b;; *l t + l:
ififi;
IH
Hlr,
j,""*#{tf*li;" x rf*r.
L
i,lF
ili.l
;f
* ; ;'";
i"i#'
tr ltt ll "?rrrT o
I 3" i il i''"ijifi',";,," lX
"i
trIryl{fl ";f
,5g,giiilry,#,llffi *
**
FErI indoiali, lilosoful Nae Ionescu trebuie ciutat in primul rind in cursurile sale Iitografiate sau rimase numai'in stenograme, cursuri numai in foarte mici misuri editate de ,,Comitetul" special constituit de cdtre discipolii cei mai apropiati: in l94l Istoria logicei. Al doilea curs (1929-1930); in 1942 Metafizica I.Teoria cunoSlinlei metafizice 1. Cunoagterea imediatd. 1928-1929; in 1943 Logica. L Logica generald. UltimuL curs. 1934-1935; in 1944: Metafizica
II.
Teoria cunoStinlei metafizice. Cunoagterea mediatd 1929-1930. Dupi care ghilotina istoriei s-a pribugit qi f irul s-a rupt. Retipirite anastatic de citre editori din exil (lon Dumitru, lon Cuga, George Pigcoci- Di nescu ) cursurile de mai sus au devenit intr-o jumdtate de secol raritili bibliofile extrem de scumpe sau inaccesibile (in noile edifii de peste hotare). Cele doud cursuri de edilie criticd metaiizici sint insd anun{ate - luiintr-o Mircea Vulcinesce foloseEte ultimele corecturi ale pare ci vor apirea cu - la Editura Humanilas, unde se 1i Logica gi Istoria logicei. Ediltsra Roza Vinturilor a intrat in posesia cursurilor rdmase numai in editia litografiatd, precum Ei a stenogramei ultimului curs de metafizicd, din 1937. lntentionlm sd ddm'
la tipar
doud volume: ptimul, Cinci cursuri, va con{ine: Filosofla religiei (1925), Teoria cuno;tinlei (1925-1926), Problema salodrii ln Faust al lui Goethe (octombrie-noiembrie 1925), Istoria metatizicii ca b pologie a culturii (1930-1931) 9i cursul, in intregime
inedit, transcris dupd stenograma domnului Dumitru Neac1u, Probleme de metafizicd. ( 1937) . Al doilea va fi rezervat in intregime cursurilor de logici: Isloria logicei. Primul curs (1924-1925) i Logica cu specinld prioire asupra gtiinlelor exacte (1926-1927).i Logica generald. Primul curs (1927 -19281 Qi Logica rclectiuelor (dupd stenograma domnului D. Neac$u), In misura in care vom fi ajuta{i sd gisim gi alte cursuri, litograiiate ori numai stenogra[iate, neinregi' straie de bibliografia lui Nae lonescu alcdiuiti de elevii sii, sau inregistrate, dar cu men{iunea ce nu s-au p5strat decit parlial, in stenograme, nefiind litograiiate, vom sta Ia dispozitia posesorilor lor spre a le publica.
..Dac6 am inceput inse cu ziaristiea lui Nae lonescu (alte doud sau trCi volume vor urma aceastd reeditare a c u eger i i n o z a v i n t u ) ili l: 1.]r-ti!. ea.ne oterd posibilitatea de a percepe 5i d6;i;d" ;;:
);;;, ;;;;il:
I
todahi
realitiliiingen"i" 9i, ootiii." in insugi proceiul fie , piiirL'1" "it"i'i."r'Jta* O realitate care, in momehtul ac"ta.-err- ui T,1!lrl" rrr(Jr oe asemanatoare
in
de analiza a
speciat,_
cu cea de azi, A$a se si exolici de ce ,nutie din textete conlinute a" diri' Jii ni,'i'"i o"i" retipdrite, i" ,itiln"re runi]
wi-iiii'iit ijr,!1ll aldturi de Eliade ^ .Nae Ionescu a fost,.neindoielnic, R a d u esc u. p d r in tel e !) Ha sa eu,' E ri, i,r"-.Jr' ri' f.rr-.,]i ]l torga. unul dintre cei mai mari ziaris ro-'ini".i',1"' dascit de gazerarie ,"."u ,itr"l.ti; ;ij;;;'i' il i:; I
(
ca primii trei, pagina de ziar la inaitime, ;;;i.t;;fti;i 9i la for{a degdc ce dd presei st; tu tu I'de ..;- ;af;
pu.tere".in stat. Gazetdria fui.u a""i"f.ii" i".e tJ"i"i prin apticarea concretd a jit;:;i,.?;;';_"j "nei ^etiiiu i,n"i -rn.ioa* ql91a1e li intelegere a realului, 9i expun-ere cate sintetizeazi, tricind-b sd roO"us.a' ,i ,.'ttoa re, con cep{ia Ei "l
l"
;;; i;;:',:"il,i?:","l3l :",;":;;a gindire,
i ainume, de gindire 5i e.r_ ^-, -C:-!?"rql prtmare lo+ied-4" in coordonarele ,, r"u tismui o.gun iJ:. i;m6nesc, Nae lonescu este unrc, $t clne nu l-a citit si zeci.Qi.sure de ori in :flslrce, i-:itl I q: "upoaoi"iet".ri.')iJj {amintind prin bogilia lor'pi piin p;; f*ii";; rormata capodoperele.poeziei sau pio'zei) iu po.i" ,.1 prra_ra un veritabil destin ziaristlc in 6utiri, ,o."'a_ Nae lonescu a creat.o in ziarisrica l^i:l:ollu.p" caremai pulin striluciri aecit posieiiiul ::I.rl"3:"e 1u-e rea rut losottca. publicistica lui Mircea et6Oe.'pfemit cioran, Mihait Sebastian, C"n.ir"iin- r.roiiJ. ii'i Pandrea, G. Racoveanu 9i'ut1ii _-sti"ma.trri" 'nTi] ducerea ei in actualitate, astizi, cinJ;;; ;;;,'; ;;:_ varara gazetdrie rom6neasca. demn6 de rr.uu ,uliror[19, 9 redevenit posibild, este cea mai galie.tate de con temporaneita te, este ,n urg"nta-oll,._ irn'puiriiu tegoric al ceasului. fi r;spundem c, ;;;;i-;;;;,;;-."l'. In
"',#'
ffi
j
:
nrtlr* rudlfuli#Hi
-
;H$ffiiM
datd memorabili
in lor destin, Pus intr-o ie, "o va inscr cu iJnescu. incePutd
NAE TONESCIT
Dan Za mlir escu l0 august 1990
RO7,L 7q26-1 933
NAE IONESCU
R 07, L
VANfURIT.0R 1926 =- 1933 CULEOERE TNCRTJIT.A,
.de XIRCEA BLIADB
BUCURESTI
EDITURA . CULTURA NATiON ALA' 2, Peeaiul Maccr, 2
PREFATA Mircea Eliade, carc a ltst asupra bi griia cd.itilrii aczstui vohtm, lmi cere sd scriu c leva rdnda"ri dc ftrel4d. O loc cu atdt mei bututos, cu cdt gdsesc o:i Frileiul cdtorva precizdrl fo cari le socotzsc neccaore. Adunares tntre scoatle d.e volu,m q unot crr-
$AU TRAS DiN
ACEAST,A. CARTE, PE HARTTE DB DESIst{, DOUAZBCI SI SASE DB BXEMPLANB NBPUSA tN COrf&T, NUMEROTATE DRI.A A Z,
Li
titole de gqzetd,, scri-se in timpuri gi imprejurdri loartz wriote , este o operalie cu totul. ingratd. Evid,ent, eristd, fentru o asemeneq indzlitryicire, nr mrmai putinfu, tlar Si indatorirea unei sel,ecgiuni. O elamentard nevoe dc sinceritate md obligd, insd, a Jace aceastd alzgerc ut dtpd ceea ce imi convfurc sau ut-mi vr.ai convine mie astdzi sd li scris atunci, ci dtpd cee,a ce imi adac aminte sd fi lost esenlial sa.a rua funttu nontend.l in care scriam. Ap fiind, col,eclia aceasta cle articole tnsemneazd mai degrabd o cronicd a celor cdgiva ani pe cari ii incad.reazd., d.ecdt... po retul meu d,octrinal, ata cun se vor li asteptdntl uni!. Ori cum ar li tnsd cronizd sant mtterial benttu'un portret -, - insemnd.rile gi com+ntariih acestea se prczintd cetitorahti in con-
d.Qiwr.i ertrem da ncqwntaginase. IJn articol d.e grz4td este scris in trefidngia intdrnfldrilor cotkliene, Si nu poate li ingele.s, in toatd d.refttatea, d.ecdt dc cel care il cetefte tn aceastd trefidalie. Zitm de vi4[d lublicd este o cutie d,e rezanar.ld; pi ldrd auastd cutio dc rezorun(d, care sa selzctaazd. valorile gazetdre$i, o octivitate ziaristi.cd lSi pierd,e gi se4sul Si rcstal.
vn
VI Desigur
ritror
gi
tn iwlecarea lucntsia.afiilor an punct d'e ved'ere relttiv
,
tut' zieri,st ad.uae
lir roq;d'eqlun*rt Dar' mii intdiu, nece-
statornic, care se trage ca un
lui
activitd{i. sitdgi tactice obligd atlnsea 'pe redtrctorul co.tid.ianubi sd ia. dluftutri intortmhiltte Si cel /tulin alnrent contrsd'intorii, chiar dncd stategic o' biectivele rdmdn acel'etiSi; Si mai apoi' pentru ca lirul acesta royt sd. se puttd in ad'evdr dcs' zilnice' frind.e tle pe Ionfu'I conlwz al laptelot sind'e vreme, trecere atumitd i *uo" ile o scocare in o gura in store a crea Pe\Pctivd riil,e cot'id'ianal,ui disfor. Iatd -d'e ce, articotrele acestes - scrise ln mhrea I'or mnioritate intre 7926 gi 1933 apar prea tArzitt Eau Prea.d'e vreme: Prea tdrzi't lentri a mai pdstra prospelimea lor origirurd, tn ir"o d"rre^", pentru a na li umdrite decdt wu" avdnd' dncd vor li isenginlitatea I'or De ce, totur, dv&nil' qceste pdreri, am aonsirn it Ia publimrea lor in vohnn? Pentrurd, ori o, fi, ele reprezhrtd un'efort disciPlhwt' "u* 'netnilic, cinstit gi. d.esint'eresat d'e a privi coti' diatul pentru ltermanen{ele lui Ei de a deC'' 5ens17i gi Probl'eme ' printte d'in intfunplnr,i Ceaace, lentru tirurii cari incearcd sincer sd gia""t"'d Politia, pdtte li un fncet'ut ile gcotitn'. ' S'ar puiea ca fublichgiurca lceasta 3i rnai S'ar putea, atMne, sd sc gdneajuns: aibd uz seascd cirew care sd md prindn cu ocaln nicd' a schimbdrii ile atiad,ide san - Doarnne lea liisei dn originalitate ' regie!
intregii
-
S'ar putea vetc.
-
dar trebwile astea nu nd
fri-
loarte trist d,acd cei cdliva cetitori si o""ito" iAndo"i nd vor socoti dre'ft orgolios' Trebuc sd s\un totut cfr, ce creile lumea ilesltre '1tugin' fu(indtuteq m.ea, md inte ,cseazd f wrte in knte lu'ftele 'Pe cari le-am furtat, m'on doAg
fi
ved.it aqa d'e strd.irt d'e ,,interesele" mele
'
aga d'e
,,negLiient" cu ,'cariera" tnea' incdt am dreplul, dar gi fiwie, sd c<, - hu nunwi frietenilor, 'fersoaiei meln sd tut acord'e atlversarilor mci mai in riu sat bine fur' o im.fortangd eu. ucord' o cate ce,a warc rlccdt fe Origirutlil,nte? Eu ttiu cdtd greutnte se I)unc in lumea noastfi Pustiitd d'e 'fersonalism lte orig ulitatea scaa$td' Dar ce insemneQzd orighJ)iate -lrenttu un otl cqre ,tie cd, srt ihtpd cum na poate sdri feste umbra I'ui, nu ptnte id.ri nici'/teste mar$inile vremii hti gi comuni' .ldlii dp d.cstin care c r14li4 b| - pi care nu:-gl poqle dori altd luncliane decdl' aceea ile a for' tnula, cdt mai circulabil Si deci cdt m'ai rodnb, scnsul vtemii ii at 'intArnplarilor pe care le hdiefte? Nu e, oare, obiceial nostru de a Pune, 'prin twtnele nostr'u, fierul nostru dz froprietate fe orice cafte fe rare o scriern, semtu ' insingru drii uscate €i cu nimic indreptdlitei in' dit khml.izdri srb qtre sulerd incd omenirea? $i tlncd. tut qr li nevoie de a id'entifica rdspundzrile, nu s'.ar gdpi atd{i oameni intre noi pentru cari $nonhtrntul ar li incd o bucurie a comunierii? Iar cdt despre lipsa de origbnlit'{tt4 - ce e care qttt ,.li'l)sd de originqliaabe" fentru un om
vIII
{i
trniegte
tnte gdnil'urilc? Sd ni
se i'erte
eren-
pful, lipsit de originalitate Pascal d' -tunci ilar' a lost c&nd f drd sd annmscd ,,Elemcntele" - construit din m$tl hti acesn ,,Elelui Fer.lid
Sat e , ? -a
Fnte , lipsit ile originalitate sctutl meu dc congtiingd cfuiil atn vdzut luna Ye cer, Fntra cd hm ata a nui lost vdzutd 9i ite allii? Ce e uta ,,originnlitate" , md rog mente"
futent 'iln explmtare, *ut ptosle(imz dE -viald? fi lot "1" ile ldrd rcns e problama schimbdrii ile stiutdirD. hr rut gtitt dacd ?n activitatea mnd gazetdreasca| se .gdscsc schhnbdri ik a aadfun. Na gtia, {entru cd rut m'am g ruli't lncd b astt'
nfi gAnhn. Eu gtiu cd nu nt'sm captt lui lupiter - gi an atdt mai ntmnt ith fulin gnts llunu4 u Pallat Atlnne.' $tfu dmr Btdt, cb sunt w biet om wrc hnearud sd ltt'gela@ ce.ea ce se futrece ht iurul ltti' gi ure $i ili seanu cii instranentul aeesai dz hgelegcte nu se.craazd ibcAt incet'tntet, printr'o tientii, umild gi stdrui.toare aproafuntre a vielii'
$i
nici n'on sd
ilncii articolel,e adtnate tn paginil'e cari a nzazd vor li tot flfttaa isbAr,lE w,tt Poticneli fe drum,ul care dute ln crearea anei me' udc dc lngelegere a rcd.itd(ii'politice' iatii h.cd an rmotie, 1i uuma urutl hotdrdtor, fentru erc cre:d cd rut an gterit ahnci cdtd an nuimlit sd fm Ia tnilzmbm tincriLor tcattd istoie Pe scart d erprinn{zlnr mela.
Is
NAE IONESCU
CRONICA ORTODOXA
ORTODOXTA MSTnTTEANT
9r
PAN-
CRE9TIMSMIjL. t
Incrcarea de apmpiere a bisericilor cregtine, iroeputE anul tr€cut in chip rnai concret F'rin oonf€rinl4 de l,a Stockholm, va fi continuatl acum inhb noud adunar€, convocatd penbu ofdrdtul t"i August la Geneva. Inigiativa pormgt€, atrmci ca 9i acum, din Iag6rul prote6tont, care :e dovodegto a fi nu nurnai ccl '"ei harnic d mai etltuito4 dar 9i oel mai chinuit de iroufti€nF lui nctatizice in actrrdelc fupnejurdd de rcnagte,re rcIigioael. E, pentru mi de cca nai mare tn€elondtat€, an ne dEm 3cama, ci ofcnsiva pr,otestanti pornitll pe aga de hrgi baze, nu d numaidecit un eemn de vigoare gi de siguranfi liuntric5., Ci, dimpotriv[, ag oomidera acoaetd ofenrivtr, ca o incercarc invohmtarl, inoongtientE, dar fstrln, de tntoar,ocre Ie izvoalelc vccinic vii alc rcligiozitltii. ftci 9i fegetudle rmui Blake giru llartman cu biserica logie nnoasct gi sprijinul deadleatul nekal pentrq noi pe ca,re ambifile 9i
4
toz,r
jactanfa riposatului Meletie djn Constantinopol l-au gieit in Anglia, 9i presiunile sistetuatic€ la €ar€ a fost supus mitropolitul pribeag Antonie least grija asidu[ al Kiewului, 9i - last nonbiserica - noastr6, arati su canlr €st€ inconjuratd ca lel al acest€i ofensive rdedritul. De ce tocmai rdsnritul ? Se complac unii in a'crede: pentruci rdsiritul e mai elab, gi deci mai ugor de infrant, Nu. Pricinile sunt rnai adAnci. Circuld'intre pmtelsnfi in genere oonvingerea ci Luther ar fi d€Blnnfuit ,din nou" puterile originare ale cregtinismului. Se poa.te. Dar Luther a ignorat intreaga apocalipticd judaicn; el a exclus din spirituelitatea cregtini entusia:rnul prinitiv; grija tragicd a mAntuirii ca gi aspra disciplinn biserioeascd paulinic6 e'au inchircit in negurile nordului; toate demenple rnistic-aacetice po care Sf. Pavel Ie tDe@a ca mottenir€ cregtinismrrlui din lichidar€a antichitdiii s'au risipit, 9i rnai ales a dispdrut fEri urmd concoptul paulinio de eacranent, care, istoric Ai etructural, isvordtte diu cultul rdsdritesn sincre- eminamente - cregtitist al mieterelor, Luther a vnrt si faci nism ignorind r5siritul. , Nu ee poate ! AEta o eimt acu.m incongtient toli prot€stanfii. $i deaoeea vin la noi, deabeea ne-au ch€nr^at Ia StockhoLn gi he cheamd .la Geneva.
oRToDoxa
5
Ci congtien{i de slibiciunea noastr[ in
c.easurile
v.{,r{TunlrroR
.
Ne vori duce, Non congandet hiquitat€, TREBUE sd ne ducein. Dar nu edrasi E umiNi6i.
cRoNtc-{
,ie astr{zi; dar geneiogi 9i siguri pe
mo?-
[errirea noastrE: ca depozitari ai tuturor tracii'iilor rns6ritului, fird de care nrt a fost nici odati posibild 9i mai ales nu e acum, - ridicarea spirituale a lumii cregtine. Si nu fie o ofensd, care jicnegte qi ridicn bEhu€li. Ci doar o, sigurd afirmare, in care Geneva va trebui sd audd din nou pe Tertulian: Quid Athenis ei Ilierooolyrnis ? La ce bun curiozitatea, cAnd ochii nogtri au vEzut crucea, la ce bun ceroetar€a, cdnd noi avem cuvAntul mAntuirii... Desbatere c€re nu e deeigur incd la s{Arqitul ei, dar pe care toate fo4ele iBtorice s'au oonjurat ca si o rezolve in favoarea noastri.
2 Mai 1926. SECTANTII
In adunarea eparhialn la Cluj, s'au sPus cuvinte grele fali de activitatea eectelor religioase dih tard. Iar intrt toate, oel mai greu cuvdnt a cizut asupra statului, cai:e, se p*re cI prin atitudinea 9i. mnsurile lui, lrrai mult impiedicn decii inlesnegte ac4iunoa bisericei. Bte rm f€l comod, dar inoficac,e, de a ialelege dificultdtitre noastre neligioase, De ce nu am svea qi'curajul sd punem problema dinc€ritatea in'adevdralii ei terrn-eni? E adevdrat ci din toat€ punctele de vedere
6
s€ctel€ ac€tea, mistice sau protestante, suntr ca
spiritualitate, incomlu.rabil inferioare ortodoxiei. Dar ele, 9i rnai alee cele care vin din apue' au mamle avantaj politic cd izvorisc din ac€iagi stnrcturn spiritualn oar€ n€-a dat statul rnodem. Deabrdcdnd martle principiu creqtin al iubirii de toatE sernnifioalia lui ontologic-meta{izic6, 9i trarspunindu-l in plan sub subiectiv-psihologic cr€qtinbm", din car"e al nealit[fii concret€, ')noul ee inepiri tost€ ao€€te secte, a incetat, e dnep! sd dbd ael mai uqor contact cu religiozitatea' tlar a izbutit eE 6€ incadreze perfect in ideologia juridicn a noilor Etate euDolrene. Mai mult' el face parte integranti din aceastl idoologie' este pur 9i simplu aoeastE ideologie. A cere deci etatului modern gtiengist, democratic Ai egalitar, Eprijin in potriva ofensivei' dizolvante a sectelor prot€€tantizanto, este c€l pulin nepotrivit. Unul qi celelalte sunt frali buni' vorbeec aooeaq limbi, sunt unul gi acelaq lucm' Atunci
,
mza vlllrltlurtR
?
Biserica noaotri e victima unei iluzii grave. Din faptul cd ultima noastri conotitufie a coneim{it en .recunoasci o religie de stat in fufd.li' garca ortodox6 a cregtinismului, oamonii bis€ricii . se socot€ec indreptd{ili a cr€de ci statul sla identifi{at cu interesele inalte ale bieerisii. Dar ceroeta{i documentele oficiale ale tirnpului' qi vegi vedea ci dominanla bis€ric€,i ortodoxe in -noul etat romineec nu a fost acordntd de orn' stituantd, ci smulsd. acesteia. $i anume:
oBoNroa
oRToDbxi.
7
Grafie lagitnfii oamenildr politici, caro nu au avut curajul si opuni oeva drepturilor islorize als bis€ric€i: Grafe ignoranfei ac,eloragi oamoni, uiri au orozut ci ortodoxia +r put€a fi u]ll irstrum€nt do poligie sociah. un simplu prot€€tantiErn,
-
olnecane.
Nu. Stetul actual nu rnai este aliatul finegc al bi.eoricei, pentuir cE el a incetat ile a fi etatul cregtin. TovdrEgia 'este hibrid5; iar conlucrar.ea vl fi doar o luptd de fiecare -zi lipeit6 do Einccritate, rmde fiecare din pdr$i va incerca ei *rutragd celeilalte un maxim de foloase. Adnzi gi miiire, oei mai mad so4i de izblndn ii are biserica. Cdci formu]a modern6 a ctatului s'a dovedit a fi deficientd fa{d de realitdfi; isr omsrirea lupti pentru un nou echilibru epirittral. La noi, ca gi aiurea, adevirurilo mari ale bisericii pot recomtitui acest echilibru. ll'oete sernnele sunt ci lumea il c€re, Introbarea e numai dacn biserica noaatrd va tnplege noua ei chemare, 'ql rni ales ilacn va gti sd vorlreascd nemii in limba ei. Sd-gi pldmndeascE deci biserice noul etat care nc trebue. Daci poate. DacE nu, phngerile ti incrimindrile ermt de priso6.
10 Mai
1926
8
oRoNrcI
Roz,{ YANTLBIT,oR
,JIATRA DIN CIPUL UNGHIULUI" Gala Galaction a eirie o carte car€ ,ita*o" risirea credinEei noastre ortodox€ in ce are ea mai esen$al gi mai caracteristic, Adresatd rrnui tAndr pr€ot frerqAntat de indoielile turburei noastre viefi bisericegti gi r€ligiosse in genere; preot care exist[ in adevdr, pe care cei de vAreta noastri l-au cunoecut pe bincile univereitnqii" dar .pe care grozava ignoranlE in cele efinte, ca qi jacobinismul total lipsit de adAncime stt{leteasci a invdlimAntului nostru teologic, il !tultiplic6 pAn6.la a fam din el tipul comun, elementul de crizd a actualei preo{imi, Nu rm vinovat, ci o biate j€rdn edngerindi a unei bieerici pdnd ural ieri analfabete, temrizati de pnestigiul calp al ,,gtiinlei'1 cu care nu a avut aucalitativ decdt atingeri peri{orioe qi burbane. Cart€a ptuint€lui Grigore ar fi provocat ieri doar o ridicare de umeri; oa Poat€ fi astEzi o fuptn iabdvitoare. Intr'atAta e'a Echimbat in ultimii ani perspectiva noastri spirituali. Cnci cele dott6 teza fundamerrtale ale odrfii: 1) nu e decit o mAntuile - prin bisericd; 2) nu e pentru noi ilecit o biseric[ adevdratd - a nosslxd' sunt brmuri comune ale wemii. In aga rrisurE, in cat chiar o foaio ca ,,Adevdrul Literar", chiftind ile inte.Iectualitate 9i do hiper-rafinandnt, nu mai poate ocoli chemarea cdtre o leinnoire rgligioasi' demnitatea gtiingi(AUt i"t"u Parantez€
-
-
oR?oDo.xt
9
ficE a ,,Adevinilui Literer", jicnitd de superficblitetoa noastre de foileton, oo inigcdtoar€ inplegele dovedegte €a. pentru toate lucrurile mtoa ednd ne leoornand[ ei roveriim ]a.., Metaphysieche Anfanegriinde
a.lui
Kant l)
Acuo, evident, neceeitat€a unei reinvieri a viefi religioase, ca gi faptul aoestei reinvieri, nu srmt aoe\ lucru cu pereiotenla in vechoa noastri formn de credinld. Intoar€enes la Drmnezeu este un feiromeir mai general, provocat pe de o parte prin jalnicul falirnent al pozitivismului gi prin spdimAntitoare a cultului rmui ,,grand
6te" al manitefii, pe de alta pi,in
inconeisaeo{a gi desnnddjduitoarele efecte al,e panteiemu-
lul ear,e un mornent figEduia ed d€vind limanul mintuirii p€ntru toti intel€ciutlii, Deci nu in rifirmarca neceeitillii qi a fuptului oonvensirmii rctgioas€ st[ ad€virata valoar€ a cErlii pdrintelui Grigore. Aceasti afirnare e astdzi aproape gencrald, Nu rnai cd, rnale ",sjoritat€ a oamenilo4 ajrmgi in fu1a problemei religioase, nu piintr'rm act positiv de credin{d, ci printr'o opoiafie negativd, de inldturare a tuturor celoihlte ,nab€oluturi" dovedite ineuficiente, crede ci nevois noastrd de absolut nu poate fi agtEzi ind€stulatn decAt printr'o leligi,e noud; fbrrnele ,,vnchi" de religiozitate, pe rirnate prin eimplui fipt al ,erlolug€r rstorloe, nomai puTAndu-se in. cadrb in chip eficaoe in efuctura spirituald con.
tetdporsni. 'Aci ined btitudin€d
lui
Gsla Galaction intbr-
l0
RozA vaNTIrBrLoB
vine hotdritd gi restauntoarc; impotriva ori clnei tnngiri de dogmd. Pentru pdrintele Grigorc atitudinea se€aEt& izvoxilte dintr'u _act intogral de credingf. Pentru noi, ea poate sE dibi inad qi alte inteGsuri, anune int€ldirri - 9i comgtnrite cu clcmente cari steu chi^ar la inderrdna nouilor rreforsratori. Nunrai cn druniul pnrintelui Grigorc e do&amdate singurul coo: etructir, Problema ate irdeajuns de vasti; sd cdutin a-i descoperi, cel pugin incheieturile cele nrai .de seami. Nu pe oele motafizic-t€ologioe, care durrt nrri gneu de urmdrit, ci pe oele ,,ietorico" Voi sprme deci, ci o noui religie €st€ astizi impoeibild, din motive cari stau'in ins69 esenfa gi originea religiei ineng. Dar oe inserrme€zl ao€{€td afirnlatie? C,es
rtai de eeami dificultate pe care o lninplegerea vielii religioase, pro-
tinpinin la
vins din faptul cd noi aplicdm categoriei ,panctitnf" r.etetele de cunoagtere pe care le in'trebuinfnm sau pe care le-arn scoe din teoria gtiiatei. $i ce e rnai grev incd, noi oorurtnrjrn ata numitul ,,a priori", nu din Logos.ul c.are gtE: $negte intreaga €xirt€nfd, ci dh elernentele structual,e ,ale unei ralr;t'lii subiective, care to(ug rhmAne aoeeaq ilealungul vre.rnilm 9i culturilor. Inldturdnd irrei aoeasti ultimn presupozift, c&re nu € in fond de cAt o prejudecatE, se pune
cRoNrca
onmDoxl
I
I
intrebarea dacd nu cumva crmoagter,ea eubiectiy6 conditionrtd nu e.psibil[ de o ?eefrgurano
9i nu va fi - in urmarre - grar de adrnie ci existd frmcfiurd 9i organe suli€ctivo d€ cunosgter.e di{erito, cu aflica$e la diferite !"rto4icd.'
efer€ de r€alitste r ireductibile una Ia alta, gi impdrgite in omenire dupb rase ii cukuri, drpn
-
fazele de lrie{[ ale marilor culturi. De unde ar urma cd {iecare Culture judccd 9i valorifici. lntreaga edsteDl+d, dup6 o metodd gi un criteriu care ii e in pmpriu. Evident, faln de filozofia ilumfutatn a veacului al 18 care- trdia doar cu idoea unei ra{irurl sbotracte vecinic identicd cu ea ineEq in fun4iunile ei, aceastd conoepgie istoricE a cruroaqterii poat€ sI fie mai suplI gi rnai focrurdd. Fa oate insn IahI stdpdnitd de ,,legea" progreaului, gravd pnejudecatn a spirituhri oontemporhn, care propriu zis devine un criteriu pentnr mdsuralea gradului de selecgionare a realitigii. Aplicarea aceetei gnoseologii pozitivist€ la facultElile religioase ale omului, a transforrnat rEligia intr'o simpli categorie i,etorici, In soeasti hipoalazn ea eete eyident pasibiln de schimbarc, de ,,progree" gi de inoire. Dar: vorbegc deci de inoire religioasd - nir a putinpi omeneqti de a-gi impmspita puterile de rug6cirrne 9i de adorane, ci'de inoine a confinutului de adovir a religiei noastre - numai cei care ajung la aceete probleme pe drurnul poiftivis*utui. E
ine{
aoeota
drumul cel poaivit.
12
nozA vr.rrnRrr,oa
Mai Eudt oane gi alte dnlnuri? Probabil. Imi inchipui .cd generaEia noastrE filo€ofi€E ane o ploblemn do rezolvit a ei proprie, care a lipsit veacului trecut: problema treptelor do cunoaqtere. $i in lcgnturd cu ca, problema delimitdrii planurilor de realitifir €xistd.in ordinea cunoagterii rm plan qtiin;ific, un ?lan filoeofic, un plan rcligios de realitate: fiocare de Bine stdtltor, eu mdtodcle lui proprii, ireductibil unul la altr.rl. Pmbleme, evident nerozolvite inc6, dar a' cEror remlvare va 'face imposibild afirmarca unci noui ieligii. PnnE atuici do;inl€i de ,,progree" religic nu; i s F)at€ impotrivi decit fuptul masiv 9i biruitor al adovdrului trnit. Adic6, toclnai aga cum face Gala Galaction.
5 Iuriie 1926 AD MATUNANDUM CIIRISTIANAE UNI.
.
TATIS BONUM
'Se anunfi prin ziare ci in curdnd vor av€a loc h lllalirce in Belgia, diecugiuni gi,,tratative" pentru unir€a bieerisilor cr,egtine, la care vor lua parte reprezentan$ ai catolicismului, protestanlilor gi ortodoriei. In aceaetd forrni infornagie e fa\d; eau oel puSn tenden;ioasd; gi de naturd I incuraja oonfuziune gau n[ilejdi irealizabile. Miezul lucrurilor inchide inai un eimburs de adevEr deetul de
ONONICI
eemnificativ, gi nu
e
ORToI}OII deci
liFit de
13
inter€s
I
preciza aituafiunea.
Intilnirea deta Malines, dacd va avoa loc, ee va intAmpla dupi doringa €xprimrt[ gryin articola mortis de rEPodstul Cardinsl Mercicr' primatul catolic al Belgiei, 9i nu va fi docet continuarea incercdrilor de apropiere, eau ccl prfn de inplegere incepute inci din 1921. Aceste incerc5d porneec din lagarul Protestant. Eete adevErat cd deja in 1895 papa Laon XIII cere tutumr . catolicilor. din lune sd !€
fralil6r despErgigi;-iar doi-ani mai tdrziu imtituia intre Indlpro 9i Rusalii o perioadi de rugdciuni in ao€st sc$P. Diopozilia se respecti incd 9i astizi. Dar toate a' ceste acte au la bazd ingrijorarea care cuprinde lumea protestantd in fafa dieoluqici f6rd leac aproape i vieEii lor religioase, ingrijorare cnruia catolicul de mai tdrziu Neuman ii dddea expreeie incd de asum 50 ani. Ietorioeqte, deci concret, dorinla de reintoarcere La adcvirata bisericd, a protestanfilor gi-a gdeit dupi rEzboiu exprimarea in activitatea Lordului Halifax, figur6 intru toate venerabilf, qi iubitd in lara lui. El eete cgre cel dintiiu e luat in'1921 iniliativa unoi vizite la Malinee' unde cardinalul Mercier l-a primit in tovdrlgia abat€hd Portal, pemonagiu intim arnestecat eub pontificatul lui Laon XIII, in cheatiunea hiro-tonirilor anglioane. O a doua intilnire Provoctti roag€ pentru reconsilier€a
14 &
noz.a,
aoolag
rnului
YlNTItn[on cRoNrca
Lord llalifax a avut loc in prinivara
1923.
fixeazd contimrtul ac€stor abunda tnsi toate in precizEri cari stabileec caractcnrl oonvorbirilor. Se epune do cx. cI lndlnfuilo ar Ia pfiwte, 9i amme, echimblri dc plreri lntrlm saZon fortiailar. Lucrrr pe care de aldel il conlirmi ti dr. nan&U Davideor, arhiepiecopul dc C,antorbery, in scrisoara adreaatt la Crdciun 192lt. arhiepiroopiloi anglic.ni. Frte prin urmare cel pu$n inexastd tel€grame publicatd in'ultimile zile de ziare, cam vorbegte dc trutative intre amintitele biserici Pentru ca cineva ed ).,trat E', trebue ei sibi un mandat. Ae€rn€n€a lmputerniciri lnel nu au oxbtat nioi dooparte, nisi de alts. h etadiul abeolut preliminar al convorbirilor, care rru a foat depdgit, cheetiun€a mandatelor ar fi foat de altfel gi indiacr.etd gi inoportuni, Aceaeta ca o primd prccizsre,
n poaltel€ cari
tlhiri
$i o a doua. ,,Conver,ealiile dcla Malines"'au evut loc intre catoEci qr angliconi. Acum telegroele rorbeec dc o intAhirc a catolicilor, anglicanilor ef. ortododlor. Sd distingem. Nu se qti. aimic de. o participane a ,prtodoxilor" la accstc oonvorbiri. V€dtea pleacn dupd originea tclogramelor, dch proteotanfi. E loarte pugin probrbil cI ei ar .poaeda, o autorizalio forrnall h aoest eens. Nu € totul 'nei pr;ia adevEnt
oRToDoxr.
15
panrl lor ar.c in fond o indreptn$re. R"potturile dintre anglicani 9i ortodocai runt oel pugin ciu&te. Bia€rica de risidr pEstreazn n€gtirbiti tradifia cregtidsmului, in fonna ei oea mai autcntici. Nu e Seci ninic rrai natudrl ca anglicanii, la cari congtiinla sErdciai lor e mai vie ca in toatE lurnea prote8tantE, si s€ poat€ caute prietcnia gi inrudir. ea - dac[ cu rtrslritul. Ac€6t€ relafftrni le srcisztr lor o eituagie, mdcar indirect precis5, in lumoa cregtind; 9i poate asigura cuvlntului lor o m.i inEemnrtE autoritate in adundrile bis€ricii univereale. Pe de aItE lnrte ortodoxia c,omtatE' cE blazonul pe care gi l-a tnesut n€pdtet dealungul iatodei, i-a cam fost spdlat de ploi. Aur pe oI in orice cgz nu mei est€. Bieerica a snrdcit literal, in ordinea materiali Mai alee anunite peniarhate fllrrt Eilite astizi sd constate cd nu mai au asiguratd zftra de m6ine. Pentru ac€stea angtcanii srmt prietenul bogat. Imbognfi$ de rnzboi, pmbabil. Dar bogagi. Prietenia lor e deci qi €r acooptatE. Trodoritn, iar bue si credem prin -urrnare. cd oel pulin in particular legdturile dintre anglicarii gi anumite biserici ortodoxe arnt ln deajum do atrAnsc, incAt ei ad poati nddEjdui ci la viitoarele convorbiri dela I\{alinee ortodoqii le vor ooneolida prin prezenla lor situagia. Dar ete in orice caz vorba numai de rm eerviciu porricular pe cgre din anrmite motive, foartg pereonale, unele organizajii locale din lumea orto-
cI
onolrrcl
16
ROza vaN'inSILOF
doxd inteles ed
il ficE anglicanilor'
De aci-
Ji
pre o"io umrare currt trebue inlelesc ai lein cale ne vin din strdinntate "Iq,if" bis€riciloc "i^]," ;t,*; ; ,,hatativcle' Fntru uniFeaparticipanfi' pe p"i"t;t" Aoeasta in il;.. "" dd or.srro..ro"- insE cd in adevir repnezeng[ o"ti ii "d,"" tei bieerici e'ar intruni di'-in orutiurn resLzc?E hacc pofulonum si -*o]r"ritn "E tutitd'e corcensio, cnm ar zice Pius ""ti XL Cane eunt eorlii de izbAndd ai rmor as€merea
f",f
incercdri?
-Dintre cele trei gruPo h prez'enli' cei -crri rnai pt tin oeda. flnt ortodocgii' Pcnrlot* ".1 niacinvadE pr"ie"it irrtotdtat-a sE i",t"e a "" docAt sd fldmitd solutii trandu-e" o Bieerica pravoslarrricE nu are' nici *tio-t". "chi6-6,
,.oLi", *"i istoric, pcibilitat€a unei mlidiori' e'ar putea trt*' Ti Cft ..t"fi"U priocipial, '"e g a*a rn motlus ivend'i' ro-r,irrt .d.""" cara serrntdnd fondul chcatiunii, si inl€on€lscd unor probleme delicate' (O asdel
""utnecbr6, -dar, Pentru bi€€ricr romenE' ""fqiit ll titr"g. -bieerica -;; greco-catolica; utiliatc este ;; al anglicainsa ,roigt **ti). In cazul apecial
*'pt". cn atitudinea romano-catolictr va tf .ftf"i intrarigentd' Ioti pdrerea cardina-
nito",
lului Mercicr: ,,'.Ne piuudm doci pe lucna tna" .o*"q dotioF de inplegerc reci"tff"Og de frdlesc ajutor"' Este totuq lcane t-"i'*
ll
ci
stunsi c6rd se ridicrrd cheetiuni dc pildd primatul Papei, etabilit ca caenliale de coneiliul Vaticanului, 9i care fu prina 9i ultima la ordinea zilei -. nici prictenii mei, nici eu, n'am avut mEc{r un moment gAndul ed jertfim unei dorinle etupide (insens6) dc unire cu orice pr€t; ur aingur articol al cr''ezului catolic, apostolic 9i romirn". E aproape draetic de clar,
de lnl€I€s
it"lp."ea ,prtodoxilor' la convor:bioiii r"'n'u"tlt i", di"trol' €ste atr€ciabili' ir"- ar"
oBmDoxr
26 lunie
1926
TINERETLL SI ORTODOXTA
Cu
vre
-o doui siptdmAni in urmt tn fet
intrb adunrr"e de tineri. Erau oameni cari fncercau sd ee lEmurcaacd intiiu fiecare - maiasupra pe el ineug, gi sn se pter,iz,eze cAtorva principii de bazi ale cnedingii lor. Spectacol emogionant fErd indoiald, adunar€a aceasta, tnsuflefitd mai ales d€ bunn voinlt, nelinigtiti de indoeli 9i n€siguranli, bEtutn de vAnhrrile tdioae€ ale incdpdfAnnrn tineregti, dar 9i incnlzitn de dorinfa aproape nrg[toare.-a cunoagterii gi a inPlegerii. In aceastE dorin;d de Inmurirc, cinova e€ intreba asupra fundamentelor crcdinpi sale proprii gi aeupra indreptdfirii afirmagiilor gale. Problemd indrlznealE lntrr toate nlo - f. le-ni pefiild pentru oamenii ebbi, cirora lipeegte curajul unor rffucli radicale eingureb ln ade2
I9
NOZA VII{TI'RDNN
CRONICA ONToDOXI
vbr lodnioe. Dar acoet curaj tinerii mei prieteni l-au avut' Eate un prilej de' mare buc'ruio pentru cei ce urmireec cu grije 9i dragoete evolutia spirihrald a tineretului noetru, 9r cu rm a*-.ni lrentim€nt am vorbit atrmci cind am crezdt cd le pot fi de un folos. in scurt - cd garanfia adeEu am spus vrirului etd mai preous de orice in comunitatea Jtt cu alt nume' inseq biserica de iubire, ' """. creilinciogilor. Am Putut €E o BPrm astfel. incit EAndul meu ei fie in{eles cornplet? Nu gtiu' " Du, ."" tre fa!6 un scrlmp prieten cu mult rnai in var€td decdt noi, qr cu o experienp csro intreoea pe toatd a noastri a calorla$ adunatE la rm loc. A dat 9i eI lemuririle luiz altfel; altfel cel pugin in parte. Nu gtiu cdnd voiu mai avea prileiul a fi iardqi in acea adu-nare"freU,rtile fiecln i" probabil ce ne vor rdsPAtrdi pdni in toamnd. 9i totuq gAndurilo noastre heintreg; asta nu zuferi intArzi€re' il .*r "p*" Pentru ;ri€t€nii mei din aoea adunare 9i pentru r.i oe ai rtea o€t€n€6c Pe aceleagi drumuri grele ale ldmuririi liuntrioe, dau aci rm fragnent din= tr'o hotEt'rre biserioe$cn risdriteand, rdspuns la o ecrisoare a PaPei Pius IX. ,,La noi n'au Putut niciodstn nici patriarhi, nici ainoade eE introduc[ lucruri noi, P€nbucd aptudtorul religiei eete inmqi trupul Bisoricii, adocn poporul insuqi". , T**til nt e mai v€chiu de trei eferturi de
vesc. Prietcnii mei vor trebui sd-l gdndeascE. ln el insug, li in consecintele lui. C,e epune texhrl acesta e clar: nu exirti, intr'un arurrrit B€ne? dooeebire intre cler gi laici. $i mai ales nu existi in sinul bis€ricii c€lei adeviratr ti vegrioe o biserici a... qcolarilor, aldturi de o ecclesia docens. Aceaeta trebue ecoo la iveal6; gi urmdrit in toate dedeeubturile futorioe; cu toatd grija f oongtiinla intreagn: pentru ca nr cumva ferindu-ne de ftylla prbt€€tantismului, ai ne lovim de Carybda efintei bioerici roruanc; care de sigur'nu meriti ocara de a fi comparatd cu cea dintAiu; qi nu poat€ fi BcEparea dar totugi nu €at€,
18
-
noastrd.
30 'Iunio 1926
IIW,{.TIMANTUL TEOLOGTC Sf. Sinod al bisericii noastre a pus in disculie r,eforma invdldrnAntului religios. Nu gtiu de unde
a pornit ideea, dar ea eete in adevdr fericitn; iar graba cu csre minietrul cultelor gi-a ineugit-o, aratd cd inplegerea 1rcntru cele blsericegti igi' faco drum gi in lumea politicei, care incepe si fic interesati nu numai la ,,rnanewarea" bisericei, ci 9i la intdri.rea ei efectivd. Pentru biserici prilejul acerta este unit. Unic mai alee prin conjunctura extrem de favorabild; cici de la intemeierea statului romdn modern-
onoNrca
m
RotA
frnruailoR
nici odati vi*p. publicE gi amoefera spirituall sinoer intrnesatl. gi mai
a lirii nu .a foat *i
deechisi pmblemclor religioase ca astizi. Ce va igbuti eE facd bieerica din prilejul a-genooeatei r.eforrne, e hotdritor pentru ciieva
ra{ii
In
ee
bci inainte.
definitiw invnf;mintul religioa mai ei nu existd. Nici nu sprm€m oeva nou; gi credem ci nu ee va giei nimeni cs:e si s€ simtn,.. jnsultst. ?o, irivEtnmdntul noatru € arhaic.gi anacmnic; de ce ar fi tocrrai oel teologie ali{el ? Conceplia univerritEt'i noastrr 6t€ medievald; oeeace la urma urarrelor nu ar fi nici un r6ui rEu, daci, numai, acest medievalism gcoldreec ar fi in traditia noastrd. spirituald. Dar cultura de gcoaln medievalX noi nu arn cunoacut-o niciodatn. $i atunci invdldtura car€ ln altd parte se valorificd cel pu$n prin asimilare desivfudtd gi prin 4tegrare in structura epiritual[ a naliei, la noi rimine pur gi sirnplu literd de carte, --: moarti. De aceea h noi cartea nu is. butegte sd fecundeze viate publicd. Biserica vrea si inoeapi astEzi o migcare de mAntuitoare ofensivd. Toate imprejurdrile ii eunt prielnice. Sd cumpdneasci deci bine insnulmentele de lupti pe care'qi le fiuregte; gi intre acestea in primul rdnd invi{dmintul. Ea parte complecta gi perfecgiona vechiul sistem, desigur. Dar asta nu b prea mult, cdci perfe4i'onarea aceasta ar insemna un pmgres doar in ordinea tantitativi; ar fi vorba numai de.un mai mult
oRmDoxl
2l
sau ltrai puF". 9i P€ urn6 eistemul prea de-oameoi: cu Profooon buni e€ va Xaco pintle de o"i"rrrd *rra; cu sltf€l de profesori ee va vorbi iarEsi in trei patm ani de nevoia unci rcforme"' Cretlem cl'eistemul insugi trebue scbimbat' InvdldmAntul toologic va trebui ei reprezin-te o care se Poat€?-gtiinia ofensivd. E un lucru n"ia""t, e nevoe de ceva curaj f de lilise cAgtide prejudecS(i in matorie dc ,drcpturi 'intru toate, o dureros lucnr un € i oPers Sutd'. i""rr*ngt"*. Dar bie€rica nu are astEzi prea multi al€gero. Intr'un fel eau in altul vt trebui en ee lecidd. Sd ned6jiluim cd nu vd al€gc calea compromisurilor.
5 Iifie
1926
,,SUFLETI]L IdSTTC"I
De curAnd d. C. R.-Motru' oomentdnd fenomerrul de recrudesoenld pe care il finegt€ ,Fufletul rnistic", ii g6sea explicarea in posibilitffilo modsrne de comercializaro ale aaestci franif€sr tdri epirituale. Explicalia nu mi ee paro ferioti cdt de ing€nioasi gi de adtPtati rit"itf; mului vremii ar fi ea. Nu doari c[ ag coneidera interpretarea d-lui I\lotru ca pejorstiYd. Dar s admite ,,comercializarea" ca, reeort principal al ofemivei gufle1). Cu prtleiul studtulul
din GA'l.'Iir.'q
A.n'
II No'
'{-5'
22
RouA vlxruBrr,oR
tului mistic, ineemneazi a ncga in bund parte puteile reala ale acestei ofcmivc, acordind o propo4ie €xrgcrati de artificioa gi de modd al inh€gii renagteri mistice contimPOrAn€.
Nu voi tlgEdui: rur fel de irnbulzealF a mobilor gi a iubitorilor de neobicinuit e'a prodrr de eigur in junn noului misticism; r€cunosc ci 1rc. alocurea zarva indiscretl 9i euperficiali ldandy"-1s1.., epirituali ameninfn ei cohfisce gi d€ci augrumo in ridicol sau neE€rio-
-zitate accaetd. -.aC 'nitcare. Comercializare, de eigur. Dar ea sl fie oarc marrcle motor al aealtului nostru citr€ cer? Comercializarea €ste doar un eistem de exploatiue. Ea se poate aplica oricnnri fel de a valorifica viap; oricnrei persp€cpective epirituale . De oe imi. oomercializarea ee bxercittr aalti;zi tocmai asupra rufletului nlistic; gi de ce prindc aEtdzi comercializarea aoeatui guflet? Succesul ncgustorilor dc idei, atitudid gi crezuri tr fi foat oare acelag, dac6 in loc d.e "'i"ticism ci ar fi comercializat, Ia 1925, enciclopedirnul vcasului a.l XVIII gi fflozofia ilurdnerii? -Arn, mi s€ prr€, tot dreptul ai mi indoesc.
Prudent estc doar e[ constat faptul recrudeacenfei gi sI-l deacriu. Pot lnci si-l irscriu - ugei in cadrul afinnafftui -"i 1""C., pe cale o socot€sc fundltli ci. anume su[t ln istoric porioade in care eufletul omencsc e nai aproape rfo Dunnezeu, (dup[ iardj ount tinuturi
o8oNrca
oR$oDoxr
23
pe pdmint, undo ca etr vorbese ooolit Durnnezcu ec anti- cu predilec$e), Dar el-l explic ? La urrna urmelor, oriclt {e aceptic m\ Ele, pcrsonal, fap di eficacitatGa explicaEiilor noastre in gen€rre, at putea 86-l fi ,cxplicl'; insl rru ala cum le r€sp€ct qu€ je lui doie - eauf o face d, Motru; adicE nu in cadnrl ruror pr€ocupfi psiho-sociologice (cari in acest caz epecial sunt irev€Iant€), ci a unora de filozofia ietoriei. Perepectiva peihosociologicE gi-a aritat valoarea. (Yorbesc, evident, nurnai penfuu aceaati irnp,lejurare). Ea a izbutit ee''. caricaturizeze, e[ bagatnhzezn o migcare adAnci, reald gi fecrmdE. Cbiar cind ao€astd pertp€ctivd a fo6t mlntuitE de d, Motru, gAnditorul noetru de o metodi atit d€ sigurd, de o asuitate analitici aga do impreeionantd, de o probitate gtiinfif,icd a9a do severd.
$i pe urmn, mi
ee pare cd sfirdier€a miEticir-
mului oontimporan ceto incd prematuri; dactr biao inlelce voim ei studietn fenomenul in lntregul lui; cici rnigcarea c abia Ia inceput; 9i nu 3e arattr decdt s€mle rar€, cE €a ar tvea, de gdnd sd ee amulgtr din faza de tendinle confuze pe cuc o o61^ ,tsi 6rlzi. Propriu zis, deocandate noi mr fucesn d€cat ei lichidnm rafionalismul; nu ragionali,smul adevirat cu a61s rniqtici$nul a tdit intotd€auna h oea rn"i rodnicd pace; ci ragionalismul cartezian, care €st€ o risturn$e gi mai departe, o falgificare prin urilateralitate r celui adevirat.
24 Il
nozA
Ylrru8rLR
lichiddn': in filozofie prin noile curente anticari in ilartea lor cols-tructivd
eunt door bieto gAnduri de milogi spirituali fdrd vhc6: fdiE dissiplhd qi firi curaj; dar a cEror ea," adJr corosivd, $ anune fdr6 leac; "if;"i. in politicd' prin punerea sub obeervagie a rep".fa-""t"t gi denocratic; prin indrep"i-rjti Llea it"Ltes"lui cbtre formcle vii gi concrete de eo€poderir€; prin preluirca din oe in ce mai ."6t ote in trilile publioe a omului de meeerie gi de spccialitate; irntr'un cuvdnt, prin preconcepgici organice asupra oelei con-
",,-Fioi* tractuale; in ;15, rmde Cocteau, von Unrrrh
eau IIaPi Schoenbergb) eenklever, Satio, Poulenc eau utoat€ caseo, BrAncug sau Kokoschka disociazE ,ritdtile conc,eptuale ale artei, incercdnd sintez€ o"idrr"le, in propriu acestui plan de realitdli; ii'.ri"1t ""tigi*ud, prin atacurile r€P€tat€ $ in potriva proteatantismului, ac€aEti deanctificaro e-[raci 9i mioapd a cerului 9i"'
a lui Durnnez,eu. aci ile Dar E pAnn la misticicmul constituit' precise in ordinea epirirealizari capabil de ca Bergeon nu €3t€ cici t*fe, - rnai va; - AnFra este nu incd Plotin, Picasso e6er4; gelico gi nici... Max Scheler - San Juan dela Cruz eau Ioan Scdrarul. Cine wea sb fie drept cu actua a fr5mintare a eufletului om€n€sc, va trebui sd Epund ci o existi; cd ac,eestd dorinli dorinp de '3ltceva" umanizane
onoNrct
oRmDoxi.
de noutate plutegte deja ecedenlei, 9i
prin
in larg in
aceaata
igi
25
apelb tran-
desenineazE even-
tualitdfile rnistice; dar ci doocamdatd ea nu egit din faza de intenfiuni. Misticism bine definit ? Greu de spus. Pentru moment numai un fel de bizAiald nelinigtitd: Schwaerrnerei. Foarte inter€santE 9i respectabiln de eigur; dar nu incE misticism. Cdci, nu am crezut cd mai e n€voe €d o amintesc dar vdd cE € nevo€ ad o fac: si nu ee uite- cd misticiknul presupune o disciplind mintaln 9i de atitudine, o preciAund 9i d supraveghere tot.aga de *rr".A cel lu[in tot aqa de sev€rd ca aoeea a rafionalismului ecicirtrist. Cine uu inlelege acest lf'cru e zadarnic ed.rrxri Etudiez€ rnigcarea. C,e agteaptd misticismul ca ed s€ Bredzeza?.
a
lui normald; Ea.turitatea lui; geniul dea expnsie; ceeace e tot una; cici atunci cdnd revolulia misticl va .fi inchei,at6, in chip neceoar ii vom culege floarea. In orioe caz gearera{ia noastrd iu va trii intAmphrile acest€a. De abia euntm la poalele mrmtelui; gi iatd de ce incercarea de a bdnui penspectivele care ee d€schid abia.in vdrl mi Dezvoltarea
carre
Be
ei-i
par pr€mature.
31 IuIi€ 1926
oDoxrol
26
Roza YlNTUnIII)f,
iu"i poe-
tul Nanu, in numole oelor fogti la Cuibu cu Barzi, in potriva lui cred,o, quia abswrd.um!-..
Il aimgi cit de indurerat desprepiegte pe toli cei cari nu poeedd ,,regulile elementare ale Iogicei" eau nu fac uz de ele. $i iqi inchipui cit de -jos, pe ecara pierzirii, etau in ochii lui, sufletele noasirc puetiite de absurditEgile ortodoxiei
I
fie chiar aga de grozav6? Md gfurdesr. inventivitatea minlii omenegti nu e f{rn margini; prea se repeti €ituafile paE cu pas, gi prea aceleagi vorbe e; aruncd in crrrnSd ne
adesea'
27
Cred, cu ioate c6-e absurd; cred tocmai pencE e alxurd; cici in dugminia mingii fafn de cnedinla. cu vdd tocmai putinla unei viegi mai inalte. Nu c nimeni aga de pedepsit de Dumnezeu ca sd dcsprefuiasci cwrogtinla. Dar care cunogtinp? Pe cca dati de,,regulele elementare ale logioei"? E prea puqin in,genere; iar cai nu e nimic Cred.o, quia absurdu.m,.asta a spus-o Tertullian. De ce nu €€ citeazE insi cu aceeag asiduitate Aas€lm din Canterbury? Cici al siu credn z
tru
MISTICISM?... Cu ce mindrd sigurarila proteetd rnai
oRmDox.!.
ci
pdna,discufiei, $tigi cum ecria pe vremuri Eunonurius cdtre Grigore cel marc? ,,Voi cuteza a gnndi imposibilul". Cdci vail nici Grigorie nu pres stipinea ,,regulele €lementare ale logicei" ! LoSr"E, de oigur nu f,v€m, eau r"rii bine, nu av€m logicn unde nu e nevoie de ea. IatE de ce intimpinarea tuturor ps€udo-cregtiniemelor ratrionaliste nu ne ru9ineazd. De la ortodocgi la protestanfi deogebirea este fundamentrld; noi intr€bEm dacE trebuic ed gdndim aga; ei, dacl Ito, sE gAnd€ascE aga. Drumurile noastr€ merg pe la Getsemani, prin grddina jertfei acceptate; bredo, quh abwrdam €st€ doar durerosul sscrifisiu al intelectului; pe care orice cregtin trebue e6-l facE: senin gi cu oonvinger,e; clci e sacrificiul trupului.
intelligan este implinirea istoricd .li logici a oelui dintfiu. E mai pulin cunoscut ? Mi indoiesc. E mai pu{in comod pentru o argumentare ad-hoc? Se poatc, dar nu ar fi un motiv. Motivul este altul: cind ai pornit pe dnrmul ragiunii, gi-e fricE ei mergi pind la capnt, cici nu gtii unde poji ed ajungi, Vrem sd sunoattem; dar nu dupd ,,r,egulele elem€ntare ale logicei" ci dupE induarea - Bcris: Iui Dumnezeu, aga. cun etd vid.emtts ntne Per speculum in unigmate; tunc antem lacic ad faciem, Nunc cognosco ea furte; tw.c fli.tem, cogt asaatn, si.ut et cognitas swna. (7, Cor. XIrI. 12).
Iar pentru
aceasta,
qai absurdum!
qub absunlutn!
m[rturisim hotirAt:
oredo
28
mz.r. ylxninroB CRONTCA
A. T.
R.
La Piatra-Neamg se adund in congree Aaocialia Tinerilor Cregtini. Sunt sels rnqi bune uidejdi al,o -nmstre, aocati tovardgi cari ee doresc dupi o vittd purifiast6 de lumina credinlei. Dar, deocendat5, qet ei tri.lti dintre tin€ri; cEci zilelc lor sunt ars€ de indoiali, iar oeasurile de odihnd frnmdntste de veqihic€ eocotcli oa si in.igi, ..,PAnE aend k va lunrina tn euflot bucuria oea rnare. Care nu se refuzE nici rmui c€rcet5tor holirdt daq oaro.6e capEti numai cu grcu. Cdci mintea noastrd Eo sbat€ d€a pururea intre antimmii. Co"Stii"tr modernd a afimat-o prin l(ant; arninomiil,e lui gunt deigur neiericit€; dar einful lui penhu cara.ct€rul antinmic al ragiunii e do o pnocieie gi o tdrio chsicd. Ragiunea irnhunEti{cgte universul; ca deaface gii dea-
l"t"l, gi numai in mint€a purtitoare de Dunnezeu a {isoetului incepe vindecarea exirteufei, inchidelea rEnilor lumii. Antinomia este urmalea deopicdrii rmivemului prin nalirme; iar impdcaroa 9i unitatea Iui cea. nouE nu so fnftptu€gte dccAt dincolo de accaetE ragiune inaiq. Am ?i,te, ln Dogmd. Dar nu in dogma care cctq p€ntnr mintea noasbd slnbfnoage mrmai o normi regulativd, ci in dogma ca adivdr intuitiv, dschia de nevelagie. Cdci ln adevir pentru uintoa noaabE. obicinuiti dogma nu e decit, rm ,,rmporativ oat€goric"; €a €st€ itrEi o axiomi, evidcnti prin ea insq, pcntnr ra;iurea purificatd pi"d
ORTODOXI
29
gi pot€ntati prin'rugiciunes qi prin fapta creqtini. Unde nu- e antinoririe, incetesz6 dogma; cEci avem de aface cu b afirma{ie rafionalE, ca o propozilie gtiinfificE; ce nevoe aE mai cred'em, L o"u* ed ne mai purificdm prin rugdciune fapt6 ? 9i ' Dai unile nu e dogmd, inoeteszd religia' $i cnderir irarEg in locul raliunii, care nu Poat€ Pdtrunde in intimitatea obiectului religios, gi nici nu-l poate cuprinde i.lr totalitat€a lui. De aci, tinerii mei Prieteni' qi eresia; care nu e decit o alirnragie ra;ionald unilaterall, aqezat6 in locul adevErului absolut' cu pretenlii de ad,evlr absolut. CEci doar asta insemnesz6 't!ire.rir,. alegere, aplecare spre ceva, deci unilateralitate. Eiesia eete unilaterali chiar cind - dupn natura ei mistici e de net[g[imprejurdri duit; peotru cE la originea ei sti tot un act de alegere al ragiunii. .Llatf ce a4 fi apua prietenilor cgri m'au chemat l& congr€s, daci treburitre mele de fie care zi mi-ar fi ingdduit 3d mi duc l,a Piatra-Neam1.
6 Septembrie 1926. TOT DESPNE FACULTATEA CHI$INAULUI. Discufia ln jurul viitoarei inalte gcoli de teologie continud. Ea se complici chiar cu anumite ae,te cari deplgesc cadrul oalecum ideal al des-
30
iozr vtrrunrron
cRoNrcA
batcrii. S'au format partide; ee pune la cale prot€ste qi mi:morii; oameni politici iu fost chematri ed-qi epuni cuvAntul, E bine?.Md indoiesc... Cheetiunes ameninp sd iasd din plaml didactic qi gultural, penim a trece in cel politic. De sigur firi voia combatanlilor, cdrora trebue sd Ie recunoagt€m puritatea nobilelor lor ambigii de a fugra pentru ortodoxie. Dar totufli se intArntli. Deja se gopt€qt€ ci rln anumit partid poiitic ar fi fngdduit cd va intcrveni in aoeastd. pr
la
pe care i-o cunoagt€m: la rrmorca etatului laicizant, care o considerd fa o an€xd poli{ieneascn, gi core se indurd sE-i acofde din bugetul lui at6t cAt
e[ nu moard. O via{n dd rnizerie, in
care
cele mai bune puteri ale ei se macinE fdrE nici un foloe; amenin{atd de rnecsnizare gi de inchircire, ca toate organismel€ social€ c5rora Ii ee ri-
pegte putinla ini4iativei. Sprijinul care-i vine din patronajul €tatului €€te iluzoriu, atunci cAnd nu dgadreptul primejdios. V"+ urr exemplu ? 3 Iatd-l: in Statul nostru or religia oficiald grico_
3l
ortodoxd, universitdfile au in principiu $ pe in fapt cite o facultate de -teologio Se aqteaptd toati -lumea ca ac€st€ facrrltiEi si stea in slujba religiozitafi noastra, d.eci in slujba bicericei. Ei bi,pe, nu. Atmosfera generalE a statului a falsificst pani intrktit via{a noastr5. religioasd, incAt amintitelor facultn{i le cregte po{ta dc... autonomie. $i aga s'a ajuns mai acurrr citeva,luni la o declara{ie categorici in pubHc,. dupd care facuJtefle nu shr simgi legate de bi-bisericd; ele fac doar... qtiinld. Nu este o aberagie ? Sn presupun€m ci in adevdr aceste inalte qcoale fac qtiin{d .(arrr pe masa mea de lucm toate cursu-rile cari ee predau la una din facultdgile de teologie din fardl). Ce fel de gtiinla e asta'? 9i de la cine degine, in cadrul religiei noastre ortodoxe, o gcoalE dreptul gi delegagia de a invila pe alfi? Nu de la bis€rice i Aalocurea gi
tunci
1860 incoace viala
onroDox,a.
?
Atunci suntem rafionaligti protestangi, gi tre_ -bue 6d constatdm ci aci ne-a dus patronagiul statului roman modern gi obliduirea miniet€r;lui de instruclie asupra facultfgilor noastr€ de teologn. Dar iati ci in marginile noului stat rominegc bigerica a inc€rcat o olensivi pentru recucerirea ei de 9ia1d; qi n isbutit Bd capete o $repturilor_ lege cane in anurnite limite qi in anumiti md_ suri inlesnegte aceasti viat6. Ea a parvenit intre altele si frreze gi pr6ctic, ceea - principial co pAnd acum nu era tocmai olar, ci -gcoalele
cn0rlrct
32
lloza
oBToDoxtr
33
vaNTURrr,oTi
teologice nu pot cddea sub jurisdicliunea ministeiului de ilstnrctiune. Printr'o bonsequenfd gravd, qi dintr'o... fudulie naivn, facultnfile de toologie au rimas totu! rnai departe in cadrul unive-"rsit6gilor. Biserica a trebuit si recunoasci faprul cd'aceste facultrqi sunt sterpe 9i inope,.i,rr in fo"-t lor actuald qi in mecanismul actual al invdlSmintului' Faptul cd oea mai inalti gcoald rle teologie scapi de eub controlul qi sup."ueghie.o ei et" ir, adevdr ilogic ai duleros' b.r ttu put"t face altfel. $i atunci a incelcat o solulie transactrionali: a cerut pentru ea dreptul un cuvAnt Ia numirea profesorilor' de a ",,ea I s'a acordat, in formd; in comisiile de recomandsrea profesorilor funcfioneazr{ dupE noua lege qi doi membri ai Sf. Sinod. Dar numai forma e eads{ncutd; cdsi desemruir€a acestor doi memhri nu ee {ace de bisericd, - ci tttt de univergitate. Participarca bisericei la numirea profesorilor este deci iluzorie' Cu aoeasti nefericiti inoera cErui prc+es este incd in curs - bic&re serics ar fi trebuit sd ajungi la incheierea ci in 'actualele imprejurnri c.ontrolul ei asupra i'rvdldmAntului teologic superior este inposibil- $i cum Bituafia aceasta nu Poate 8d dureze, biserica ar fi {ost aatoare sd recuxge lq solulii eroioe 9i radicale ; sE lase pe oamenii de gtiinp de la fucultdfi sd-ii continue opera lor gtiin;ificd; si se d"r;it"roin de acest i""e1f-aotl gi sd inccrce a-f crea singurd un eistem de qcoli suP€Tioar€' apropiat necesit[gilor religiei 9i bisericii noastre'
{ 1
I 4
{
Era.singura cale cire put€a fi cu folos urmat[; 5i mirturisesc, am crezut- un mom€nt cE, foi{ati de' irnprejurEri, hiserica va p6gi cuiagios pa aoest drum. De indatE ce rondiliile materiale. .ii vor ingddui-o. Cind iatb, in primavara aceasta, Sf. Sinod hot[riEte infiin]area :ulrrci facuhdti tle teologie pe lAngd universitatea din lagi, in conformitate cu legea din 1910. Aproape concomitent. arhiepiscopia Kiginiului cete tot ninistdrului ile instruc(ic infiinjarea unei academii teologice in capitala Basarabiei. Iar miriisterul combini cele doud cereri. gi printrb dialectic6 de o ingeniozitate 9i o subtilitiite in adevir apreciabili ie opregte la o solulie intermediard I infiinleazn \a KiSindu, o lau tate de teologie dafiinzdnd de univer$tatea din lagi. Sd spunern ceva impotriva ministerului ? Ar fi absurd. trlini,sterul face dgar ceea ce-i convine, gi are cdderea si faci. DacE in aceasti afacere e cineva r6spunzitor, e .bis€rie€ r ea a avut in vara aceasta prilejul de a purre bazele unui in\e{dment superior propriu. Guvernul nu i,a stat impotrivd; ci mai degrabd i-ar fi fost la dispozilie. Era vorbir numai si cesri. Dar bieerica noastrl nu a qtiut nici (a sE cellrei nici curtt. s6, ceard. In loc si stabil€as€i in prealabil un plan de lucru gi si pretindi dupi imprejurnri rializarea unuia eau altuia din punctele acestui plan propriu, ni s'a ilat spectacolul rmor arhiepiscopii cari lucrau pe searr.a lor, uneori chiar peste
I
3
34
noza
YANTURTLoR
,
oaoul Sf. Sinod, qi care au transtormat o Che6ti rne de interes bisericesc gi naqional intr'una de misurdtoari a io4"lot gi ambiEiilor locale' Si nu ne inqelim: infiin{area nouei fac tn$i la KiginEu sau Iaqi nu ins€amnd infringerea Iagilor ori Kigin6ului; ci insearnni sl6biciunea liisericei noastre ortodoxs cere nici nu a ttiut sE aibd un Dunct de vedere, nici nu a putut sd se rfrr-. d rn organism disciplinat, cu o fermb autoritate centrald. ...Nu ag fi spus lucrurile ac.estea, duroros de crele. daci nu aq fi sigur cd ined nu a 6unat io".tt doudeprezecelea. Le va auzi insd ci-
"t neva micar acum
24 Septembrie
,
?
1926.
BISERICA TARAMLOR
In eubetanliala sa lucrare, Introiltrere in Stu' itiul Litcmt rii Dechi, o {art€ rard, plind de sugeofi 9i deschizitoare de vastc P€rsPective' eta-
otl,ioonlrl Alere Procofovici de la Cernduli iilegte ce intinderee creqtioiemului in Dacia a coincidat oare,cum cu insdq forrnarea noastre ca popor. Faptul este de c,ea mai rrare insemnitate' Lfci natural ce in as€menoa irnprejurfi - in care viale public6, in plin[ prefacere, fir Putes s6^ aibd niciun fetae cadi* .*G.iout" fiie,- creqtiniemul sE nu E€ fi imPdm6ntenit la noi Prin precien a unei iirarhii bieerioeqti constituite, ci prin
I l
j
j I
I I
I
l
l i
ORONICT
ORTODOX,A'
35
lucrarea atEruitoare, anonimd gi individualn a "de baza unor misionari despringi materialmente lor canonicd, sad in orice caz neprez,entAnd-o ln chip expres, congtient gi eficace. Aceasta e*plic6 de oe ortodoxia noastri {dr6neasci nu e atdt o religie cu o bisericd ,ihezd' guitoaro a creilinlei, cit rrai alee un fel de cosmologie, in care'elementele de dogmi strict ortodoxe se hipostazeazn in realiti{i concrete; de oe, cu alte cuvinte cregtinisrrrtrl a coborit la noi in r€alitelile imediate ale zilei, contribuind la creanea unrii univers slncific romAnesc, obiectivat aga de coracterietic in folklorul nogAu. Iar mai departe, aseasta explicd de eei.o creSinle aga de vie gi de eusginuti nu i'a coln.pl,etat in chip necesar cu o ierarhie bieericeaecE puternic inchegati, sum au fost de pildd cea nrsd Bau cea mrnano-catolicd; precum gi dece alEbiciunea impinsd uneori pdnd la inexistenfE a aceetei ierarhii nu a fo€t in star€ Ei Prirnej' drriescd ferrnitatea re[giozitdfii noaetre {irdnegti. Iatd realitatea futoricd. Poat€ ceva calrr brutal6, gi crud {orrrrulatd; dar realitate. Pe ea inoesrcd de doi ani' foaia noasni ei cldd€aEcd mai departe. Cregtiniemul face Part€ integrantd din fiinta noastri nafitnalE. El inchide in potengialitate o conoeplie d€ vietd 9i o ilisciplind. Dar potenlialitdgile aoestes rdmAn leralizate, atate timp cdt conceplia de vialn nu e forrnulatd, ca sd poata devoni isvor de valori eulturale, iar dis-
cRoNror
36
RozA vaNTunrroR
ciplina nu ae extcriorizoazi intr'un a;nrat icrarhic care oI o imprmd. Spre un eietem filozofic cu bazi ortodord, 9i epre o biserici mindri, curatd 9i puternicn, au mors, intrb nedeeminlitl continuitate, d+p a. doi ani efo4nrile noastre. Nu ca inspne nigte idealuri inventatc de o congqiin;e 'desrdddcinatd din vreniea ei gi nelinigtitd, ci ca inepre o nec .itato impusn organic de tradiJh gi stuctura rasei :roastre. An islutit? Intreborea €sto oar'ecurn fir{ sene; tdrci tni nu suntztn condp,c&orii umi mi+cdri, ci 'untai refleaul w,ei stdri de fattt. ...&te bine tohrg si adnugnm t rcflzrul critit; peutru ca s[ *i€ toatd lun€a I
8
Noembrie 1926.
RELIGIE
9I
PSIHANALIZA
(Consultagie cerut6 din afar6)
Intre mult€l€ bl€€tcm6$ii cari
tar€a freudistd
frupegti. Adcptul unei as€m€n€a eecto nelinigtegtc
!
r€ligi€i.
o revistE, gi el ao consultagii. la aadrr€nea cu greu numai preteaz[ las fdr6 ag voi si nu Cum inge pe dc alti Parte, nici un rispuns rrrglmintea tinerilor nogtri cetitori, am se incerc totug o. lEmurire. Rog insa pe coresponden$i mci ei notez€ cA Q o erce|Iie, li eE nr; revie tu rugdminli suplimcntare. Cel mult ar put€f, sd mi se adreseze personal; 9i le voiu rdspunde-.. dacd voiu avea timP). (Acum, evident, un ziar nu e
* Sd deoeebim in aga numitn interpretare piha' nalitic6 a 'religiei doui problemc dietincte: a) viap personald a omului religioe; b) {enomenul r€ligioE insug; distinclia €ste n€c€sa.i, pentru cd gi faptele 9i interpretirile sunt altele' $i acum limuririle:
I
epoca noastre de
eu biata lui dialecticd analfabetn ,pe o seam6 de tineri dintr'un orag de mergine a tnrii. Ei
37
ni ee adr€s€z6 deci, cu rugimin@ do a le da, prin ziar, cAteva lEmuriri cu privire la interpre-
caracterizeazd
lichi&re 9i plelacere epiritualE, so anti gi ee pane cn chiar in Basarabia noagtr6 - gi divorse Eecte erotic€ c-landestine, - de altil ocupatrie rnd sldsnatd, id cari in lipaE cauti o juetiffcare ,,ftiinFficd" a aberaliilor lor
oRToDoxa
S'a observat cd viala omului religios este frdmdntat6 de o mulgime de vedenii, pe cali res-
pectivul le pun€ pe aeama ispitirilor diavolului. Ce sunt aceste ispite ? Rispunsul psihanalizei este eimplu
r
38
cRoNrca
RozA v.ArruRrl.oR
Freud afirmd cA toat€ stdril€ de congtiin;E de naturE instinctusld, eari dintr'un motiv eau alhrl ne ermt nepldcute, $unt comprirnate de noi 9i alqngate oar€cum flr vointd in suboongticnt, unde o bucat[ de weme idmio o moarte. Cum insd in naturd nimic nu ee pierde, ac€ste rePrezintdri dau. cu tirnpul ndyald irr congtiinli; la inceput numai ca motiv pe care ea clddesc vieele' mai tirziu cAnd ele ee inmulleec gi presiunea lor devirre mai puternicd, cu t€ndinta de a pitrunde in vista conqtiin{ei in otare de veghe. In acliunile individului intrd prin acoasta un element ira{ional, aI c6rui ievor rimAne de oele rnai multe ori necunoscuti rrista BAndurilor lui este turburatd de aceste reprezintiri cari e€ riilicn din incongtient; iar afecliurrile n€rvoase pot merge pind la neurastenie fi bterie. Aooetea ar fi pe scurt explicalia vedeniilor, halucinafiilor, ispitelor La cari sunt supuqi sfinEii. PAnd aci insd nimic senzalional. Asemenea explicalii au mai incercat gi algii, Ne adricem doar aminte d€ sinistrul gi desgustitorul caraghioslAc ,,gtiingilict' in patru volume a lui Binet-Sangl6' intitulat ,,2{, Folie d,e lesus". Fneud insi are gi o teorie proprie. El pretinde anurne cd dintre toat€ reprezentirile cari nu ne oonvin gi care prin urrrrare sunt rnai ales comprimate, cele mai supirEtoare sunt cele de naturd sexueli. Grupul cel rnai frequent al reprezintdrilor cari provoacE aga mrmitele neurose ax fi aga dar oel eexual.
I I I I l
I
I l 1
oRToDoxr
39
Asta e6te toatb teoria. $i acum comentariul. SE presupunem ci tooria ar fi perfcct exactd (ceea oe totuq nu e cazul); cind ar fi viala sfinfilor explitnbilE prin psihanalizd ? 1. cind in adevEr ispitirile s'ar dovedi cd'eunt de nafirri istoricn (gi pe uru6, ce ine€mneazi histerie? $tie cineva sd spue precis ? I-am fi toatd lumea rccunoscdtoare I). 2. cind s'ar stabili cn originea aoestor vedenii ist€rico stt exclusiv in repr€zentiri de naturi 6exuali. A dovedit cineva aceste dou6 #irmaEii ? Mi se pare c[ nu. Atunci ? Spre dezolarea amatorilor de teorii pornogmfice trebue de altfel si adaug ci conceptul de eexualitate pe care il intrebuinleazi Freud, este ou mult mai larg decdt cel curent; aga de l.arg, incAt el devine neprecis gi irelevant). Iati deci cd rodusd la ultima ei expresie, dar totut riguros ,€xact6, 'noua gtiinle a psihanalizei hu se dovedegte capabild sn explice via{a pereonali a omului religios. 56. vedem atunci cum se comportE ac€asti trorie fald de fenorrenul religios ineug.
TransformAnd conoeptul de eexualitate gi lirgindu-i in{elesul Freud a ajuns gi la alt€ incheieri. $i anu.rne el pretinde cd tot aqa dupi cum o magini poate transforma de pildd cildura in
40
RozA vlNTURrr'oR
oRoNrotr
lucru mecanic, reapectiv in rnigcare' s€xualitatea outiot" ei-gi traneforrne energia ei intr'o ac-
"r. i"itit"
Deepdrfitn' prin comprimare'
"omr,-tE. de obiectirl ei natural, sexualitatea i;i cautd un alt obiect, mai adagea ori abetract, asexual' care ori;h "a; ed deYiez,€ energia dela linia ei proginar gexuald 9i ei o indrepte pe calea -unui Ao€aste transformare o i* d" "r*r" spirituald' -s{, blimnre ' De o astlel de naturd numeste Fr€ud rt ti'lt* altele, con{orm psihanalizei' crealia in orfine artistici: energie eexuald deviat6' --a fosiaplicatd 9i la explicarea Ao.".te "ooo"p1i" nu ar fi decit rezultaiiil car€ {antului religios, proa*'uierii et et-giei eexuale' Nurnai cd in {a!a de sexualitate freudist Utemei neUgili, conceptul e'a alov€dii insuficient. Il)erner Achelis, care a irr"""ot o, interPretar€ psihanaliticE a religiei' ,"*o"g," """ta fapt, gi lpeleazn la o derivalie 9i utttt*t la teoria lui -.LfiA"a a psihanalizei, -n*u inlocueqte noliunea S"*i-lmon"r,' "u" grJgr"a de eexualitate, prin aceea rroetalizicd de eros. Doud Eunt aga dar momentele ursi insemnate iolootia psihenalitici a faptului religios: subliqi m,area si irosul. Car€ €st€ ined semniticalia j vabard acestei teorii? Sd mirturisirn mediocrd' ,rJg.rtr din punct do vodere al ilisciplinei
9i
stiintifioe. inferioarE. ' i. nt nu contestd existen{a fenomenului reii inIigioe gi niei a unui pJan letgios ontologic; o&r"r'n r-ai o desctie"e a proceoului religios din
oRToDox;.
4l
om. I)eci, in cel mai bun caz peihologie gi nu metafizicd. l\Ietodd falgn 9i analfabetn. 2. Teoria sublimirii poate fi oel mult sugestivd. Ea nu e insi nici precisi, nici gtiinJificegte stabilitf, ea corespunzAnd unor f'Ft€. 3. Conoeptul de eios nu are nici un fel de limite. C.ontactul lui cu vechea sexualitate freudiand este aproape nul. Deci chiar dacn interpretarer psihanaliticd a religiei ar fi stabild, aoeasta rru insemn€azi cd religia e in func1ie de eexualitatc. Iatd chestiunea sqhematic expuei. Situagia e deetul de clard. Teoreticianul r€6-
pectivei eecte basarab€ne nu prea ar€ habar de lncruri. Nu {aoe nimic; srurtern siguri ci va et[rui in teoretizdri. Cei rnai aprigi apdrdtori ai ,,ttiiotei" au foet intotdeauna analfab4ii.
10 Noembrie
1926.
DUMINICA.
I iertane cregtini. Cuvintul a fo€t prea d-es pomenit in ultimele zile. Dar la inlelesurile lui chli dintre noi se vor fi gnndit cu dinadinsul ? $i totug e! trebue limurit. Cregtinismul €st€ religia iubirii, a milei qi a iertdrii, Religia oelor slabi deci? .A sdlavilor? A, nul Ci rnai de g"abn a eroilor. A eroilor umili 9i anonimi; a oelor csri. s'au infrint pe €i,'a oelor cari nu mai sunt ai lor, ci ai lui Dumnezeu, Iertare
.
42
CRONIOI
RozA r,"l.lITURIr,on
e creqtin' Cine nu mai c€nc nimic pcntru el, -, creqtin. c Cine uu mai existE ttio .l'
Cine g'a omorit in truPr. lui, in anbifile 9i poftele Iu! dar ttiefte in epiritul qi ln legea h,ri, care € a lui Dumnezeu, e cregtin... Inseamnd insd roeasta cd un creqtin nu exist{, .nu cere nimic, nu vrea nimic, nu luptE pe.ntm nirnic ? Deloc. El este, luptd 9i oere implinirea
i 1
I i
l I
legii I'ri
Dumrezeu. De-gi va gregi aproapele tdu nu de ppte ori' dar de gaptezeci de ori cite gapte, iartiJ pre cl' De sigru. De-!i va gregi JIE I De-gi va greqi ;ie' nu ai nici un drept sn-l ooindcati; cEci cine tc-a pw pe tine jud€cttor in propria ta carrzd: 9i de urde vei hra puterea ei oaindegti, {i hotnrdrea s6 execugi? Cum de poli aduna atita tdrie in sufletul tiu, furcat sA iei asuPra ta Picatul groraY de a te insciuns ca stlpin peste oameni? Deci iarti-I. Dar noi mai gtim ceva: $tirn cn batjocorit, scuipat, pdlmuit 9i spAn.zurat pe cruce, Christos a g€mut induritor: Iartr-le lor, Dmmne, ci nu gtiu ce fac. Dar tot Christoe indurdtorul a toate e oel care a luat biciul qi a gonit pe zarafii gi neguetorii cari spurcau casa Dommrlui. De ce s€ uiti aga ugor
licrurile
acestea?
I
De ce nu. ne dim eeama cn blasfemdtn 9i cn batjocorim tocmai ce e mai cutremuritor de sublim in cregtinism atunci cind bagatelizEm iertarea cregtini fncAnd din ea o mulama cu
I
ORTODOX.A.
43
care ad acoperim picatele ce ee fac in potriva ,,1€p"? Cici tocrnai a61a 6 sublirn in religia noastri r desrf,ddcinarea eubiectivismului gi a sentimentalismului obicinuit sd centrez€ toate intAmplirile asupra noastri ingine, 9i puneree noastri abtranscend€nte nou6. realit5li unei in slujbd eolutn al personalului e la relativ Iertarea in dorneniul locul ei:.pentrucd noi neexistand ca ,,noi", ineulta ce ni ee {ao€ nu are obiect, nu existd pur p simplu. Iertarea gregalelor greg{ilor no*ri eohivaleazd ou indiferenla fald de rdul care ni ge faoe pentru cd . ac€Et r6u noi nu-l eimlim, nu trebue si-l simfim. Agri fiind iertarca nu e un principiu de moralE, ci o metodi terap€utici prelucrarea noastri Perconali. pentru Dar atunci iertar€ Pentru pdcate, in potriva legii nu existf,'pentru noi; ea nu sti in m6nnj noastr6, ci in mirra lui Dumnezeu; oingur poate Dumnezeu s[ ierte. Noi nul Ar fi prea mare indr[sneald, gi orgoliul acesta ne-ar pierde. Inoetali deci, mielugei ai lui l)umnezeu, cu risipa ile generozitate ; NON DE RD TUA AGITUR I 29 Noemvrie 1926.
44
AOZA V.ANTUBII,OB
cRoNrctr
LA NA$TEREA
DOMNULUI
*li##r: qand OaAeeL-
tn Rornr etEiar in Iudee Irod. Percchea
...CAnd e'a ntrscut Mdntuitorul, p,aoes Octayirn,
era buntr. Un aventuricr crud gi criminal, etnpdnul. Un monstru perfid, voeqlul, nar€ori iEtofia a avut si iuegistteze omri rnri insultitoc€ ate umairitrlii. Un prip$it indrtznct gi lip€it de ecrupulrc, Inod era un ldumou. Cu Iudcea nu -ayea trimio conun. Uzurpa:c domnia fogtilor lui stlpdni din nearnul Asmoneilor: Graetz, carc obignuegte sE ee doormenteze, ni-l infiliteoz[ oondamnAnd la moarte pe Hircan' ultimul domnitor djrr familia tnvins[, 9i pe nepotul acostuia, Arietobul, c[ruia totug, maict-sa Alerandra, o feneie lndrdaneaJi gi lntreprinzntoare, iebutise od-i cAgtige protecfia lui August gi a Cleopatrei. Se insorri.cu Mariamne, eora lui Aristobul, ca etr-gi lcgitimeze tronul; &r sflrgegtc prin a o trimite la moarte. Tocm€gte un ietoric, pc Nikolaos din Damasc, e5-i facd o genealogie... babiloniald; ti s tot nelini$tit. Domnia nu-i e gigurI; p€Bt€ tot nu vcde decet prim€jdii, spioni, asaeini pleti{i, Archehu4 ultim nlecul al Mariamnei e gi el executat. Tl'dmnac. Ori ce pretendent il fdces 8 itr€mure Supemtilioa 9i ciedul, t€rorizst de propriile lui crime 1i de grija pEstrdrii unui tron care nu-i
oRroDoxl
45
l'au .gisit cei trei crai dela aparlinea, - aga r5sdrit, cari veneau sd-i anunle nagterea unui nou reg€ in ludeo. Si ne mirdm ce' atunci cind Magii nu a'aq mai intore ca ei-i apunE unde e noul rege, el dd ordin sE fie sugrumaJi to{i copiii Betlecmului? CAtri au murit, nu sg gtie. Apocatipea. Iui Ioan vorbegte de patruzeci qi patru de mii. Flawiug Ioaephr.rs, tace. Dacd ar fi e dcredem pe, Macrobius,
in mic*l a pierit qi unul din fii
Irod,
Pedeaps6 dumnezeiasci, '
lbgtiald
lui
eau perversitate
?..
Bie€rica eErbdtorett€ Pe aoetti prunci, inai mici
de doi ani, prime r[scumpdrare a turburEtorului noroc de a ne fi vcnit MAntuitorul. Cunosc un vechiu imn latin de o induioptoarg fr'dgezime r Innoc€nt€o pro Chrietoo occisi sunt...
infanie
Prunci novinovagi furE ucigi pentru Christoe; in virsta laptelui, de un rege criminal, ci urmeazd Mielugelului, el insuq firn patE. Salut, flori ale nrartirilor, pe cati in chiar pragul lumei urmdritorii lui Christoe vd emuleerd, precum furtuna rozele inmugurite. Voi celo dintAi victime pentru Chrfuto€, turmd'fragedd a jertfililor, h picioarele altarului, bieli copilagi, vE jucafi cu. palmele 9i cununile voastr€. asasinali
Aram eub ipsam simplices Palma et coronis luditis...
46 Este
xozt YlxrrJRIroR un^a
di!
cele
"'"i
€mofioDAnte gr
oBoNroa
*i ae--
nificativc priznuiri. A, Copilul Sfint, nnscut tn i,eslea simpld a Betleemului, clnria i e€ inchinn boul gi asinul, pEstorii ti oei trei Magi ai rIsIritului; et6pinul oerului 9i al pimintului cdruia ii pregEtin in eufletele noastr€ ,,Irat de flori' p€ntru a se sdlEghri intru noi, spre mAntuirca noaetrE t Desigur, asta e Crdciunul. Dar bucuria rndntuirii nu e eingurd; gi e atdt d€ cutrcmur[toare, cd nu o. putem sullorta cu initna linigtitd. Ori ce buctrie ee clddegte po o jertf6. Ca gi bucuria vegtii hrne a nagterii Domnului pentru cane om€ninea a pldtit birul cdtorva uoii de prunci gitui$. Care este jertfa noastrd ?.. Pedeapea. o gtim: Patru ani dcla nagterea Irod rnurea: ii putrezise carnea; vierD.omnului, rnii ii sfirt€csu de viu tmpul; il frigeau picioarele; rdsuflarca ii miroe€a a atirv. Av€a eingur, nemai oroare de el insugi - gi ee omori putind lndura chinuri oribile. Grczavn pedcaped' & sigur, pe care cdrjile noastre obisinuite nu n€-o t'n la indemdnd. Irod dispare P€ntru noi odati cu porunca p€ntru ucider"ea copiilor de oin. Noi uitdm insi a ne aminti gi valul nesfArqit de singe gi de lapte caFe fl curs ca q rdzbunare a Rdului, €itrd car€ omenirea trebuia e! expieze norocul Mdntuitorului infdptuit, qi groaznica moarte a lui Irod, unealt[ pervertd a cdui riuSd ni l,e aducem amintc astdzi, in aceasti zi mare, ca o congtiinld a jertfelor F cari l€ dato-
oBTdDoxl
47
rdm,
- IleBtru rEecumpErlrca ieb[virii noash€. CEci toate bucuriile fdrd r,eorlegore - nu r€ziitd colfului vtemii. Sdmbntd 25
D
'
Der.
7926.
-.gI s'A
FACUT OM" t. sfAttLd
d.
t^tunarlc 6u
Tnilm.o .fdntd- d tE ?,a^.a d.twtnid dli n6'0r..
tn
*XH,
rldtoudd pe
nha
h:
A,.gelo rle Fotlgno
Aga mnrturisim noi cregtinii cd Du4qrezeir. firil 6'a cobordt pc pemdnt, *. t"r..p"t deh }laria Fecioara, gi a devenit om. Paau ca aceaitE cobordre s lui ed ineemne iar6g mdntuirea noaetrd. p66f6 sd rtninfir€a, ln aoeete zilc dc sdrbdtoare, a natterii ca orn ! Dmnului Chrietoo, e rm prilej de reflccgiune la ceeaoe eete mintuirea noastrE prin Ilt6ia. Cisi ar fi cu mult prea sErac Cdcftrrrul nostru, dactr nu l-am uni deoit in atnosfers lui dulce-aromitoare, dar lipiti de mdnicie, a olioeiurilor, d nu "''' inoerca ed depnqim, oel p"F n a".eastn impre'jurare, cercul inguot al concretului, in sprc intelesurile nosstro rnni sdAnsi. Nagterea lui Christoe indic! moancntul irlorrc tn cane Durnnczeu sra fEcrrt om; Iar aooastl aparilio a hi Christoe, anunfati do Iregcs vcche in zeci gi eute de chipuri, eatc faptul fundamental a adcviratci antmpologii ca tnlelegere a omului,
cRdNrca
nozA YANTURll,ol
48
De ce uitim aga de otdruitor a ne gAndi la aoeasta ?
C.ongtiin;a greaci socot€a pe om 9i Dunnlzey deosebiti gi ii i""h.gtt* lor intimE Ci sPa1!al'
Erau deosebili gi trebuiau ed rdmin6 aga' Iar lumea judaicE a vechiului Testem€nt nu g6ndea altfel. Desigur, omul fusese creat dupd chipu! 9i aeeminorea lui Ilumnezeu; ilar p[catul originar ineemna ciderea definitivi; isgonirea lui din paradis echivala cu o sch nbare ila ewngd, scUunbare pe care M€€€ia c€l cu cahrl alb ar Putea sd o arruleli iar inoercarea Kabbalei de a dip69i prin Adam Kadmon situatia trsgicn a omukii, a isprEvit intr'un fel do panteism, ool pulin tot aqa ie fErd iegine ca gi anoorarea in vochiul Teetament.
Christo€ a desficut cercul de fier al acestei vecinice gi intune€ate robii' Cdci Dumnezeu in oea de-a doua iPoEtazE a lui a devenit om, e'8 Purtat printre oameni 9i l€-a trdit N'-.rmai o,rrenirea
lui
viala in forma ei vecinicd 9i absolutn. Chriitoe noul Adam. - Aga s'a stabilit legitura fireasc6 intre om fi Durrrnezeu, St u'* ridicat din nou ornul la congtiinla esenlei Iui divine. Veacurile adevdratului creqtiniem aveau vie aceasti conitiinld, urmdtoar€ cum eiau cuvintului SfAntului Pavel,
arru vn (ine scatn' de iudecatd .pentru inger:i. Orrlii deaaupra ingerilor in iorarhia lucare
gt:re
cd
mii
adevdrate,
iati
prin intruparea lui
oRmDoxt
49
rnerele fapt tdcut poeibil
Chrietoe.
Ce departe surrtcm d€ lucrurile ac€at€s, care ne intereeeazi tonr! in a.!a de inalt grad. E adev6rat,
noi stim incd zub hipnoza ,,rnarei intoarceri" a renaqterii; care agezAnd qr om in centrul universului, i-a redat autonomia, instaurAndu-l in vechea lui demnitate pe care i-o confiscase cregtinismul. Dar chiar aga ed fie? Reprezint6 in adevdr mentalitatea modernd un plus de inovagie omeneagcd
?
General vorbind, lumea noud I'a etrEduit 65 intngreze intreaga existenld concreti intr'un Bing.tr Pro.ns, migeare pe o singuri linie. Aga a Ioet inglob*t gi omul in ordinea naturali a lucrurilor, acordAndu-i-ee poate, in aceasti ordine, o eitualie ploemin€ntd, dar desbricAndu-l ln fapt de atributele divinitE ii. qd acest€ atdbut€ €xistd totul ef€ctiv, nu incape indoiald. Probi insuq acest evolulionism de etructurd qtienliete, csre nu e'a putut sustrage dificultd;ilor rezultate din noul punct de vedeie, decAt prin indumnezeirea realitigii con.crete in care fuseee coborlt omu'l. De aceea tobte eistemele rnetafizioe ale lumii de dupd renagtere sunt precumpdnitor panteista. Sohilie hibridd, firi indoiald, dar dovedind necesitatea de a vorbi cu Durnlezeu in categoria in care se plrrseazi ornul. In toatd acessti perioadd do siricire spiritualE, einguri mistica a isbutit sd salveze antropologi,a,
50
RozA YixrItRrLoR
menlinAnd-o pe piscurile insotite ale metatisicului; mirtica cregtinE gi cealaltd. Cdci eingurn ace€atd cugetare a gtiut ei nu pirEsessci prrnctul de v&re cosmia in ingeleger,ea gi valorificarea omului, atunci cdnd'fiIosofia s€ bucura a crede cd a eurprins cheia infelepciunii absolute, pentru cE isbutis€ sd integreze antropologia in domeuiul rmrzrbi. Dar. tradilia gAndirii mistice e'a pierdut; po lnBsur[ ce a. Becst vdra religioasn a culturii, Omul a cobordt din ce in ce mai mult in lumes Iucrurilor, pierzAnd eontactul cu divinitatea, din care totugi ee impdrtEgegte pril esenp lui; intr'atAt incAt chiar pentru congtiinle religioase ridicate ingbrul a devenit un ideal de perfec{ionare; uitindu-se faptul clementar ci, intr'o coemologie cregtind consequenti, inger gi om ee miqc[ pe linii deoeetrite; oel dintAiu nefiind decAt ideal de eublirnane a lzauri)or; cel de al doilea, treaptd de ajungere ta Dumnezeu. Gindurile aoest€a ei ni le readucem in minte astizi cAnd vom aeculta vechea eolie ,,Nagterea ta, Christoaee, Dunrl€z€ul nostra, rdsdrit-a Ittuii hrnins caioStingei..." Poato cE .*l prfn nddejdea recAqtigirii pierdutei demnitdgi omenegti se va so[s1i mAirgii€tbr asupra noastrd.
Duminicf 25 Dec. 192i.
oRoNroa
oRToDox_a.
5l
CONCORDATUL
D. Vasil€ Goldig, foatul noetru plenipotengiar in tratativele cu Vaticanul, 9i cel care a sernnat concordatul la Roma in vara anului trecut, publici intr'o brogurd texhrl concordatului inioinrdgit de un memoriu care indicd pAnd in amdnunt chipul in cgre au fost duse tratativele gi da6le pe car€ a arrut sd se sprijine gorr"*rrl
de pe atunci. D. Goldiq se vede prin unararte autorizat s6 dca. in public toate elementele diecugiei. Era eingura pensoan5. care sve& calitatea si o fac6. Cu ec€aeta, d-sa desleagd mAinile celor cari culogteau deja faptele, dar cari eram *"r"ti p"i" indatoriri gi indiscreEiuni a nu face uz de crinoqtinlele noastre. Cu aceastd ee satisfac€ gi dorinp repetat exprimati a tuturor oelor iriter.,esatri, de a ee cunoagte texfuI unui. tratat asupra cdruia s,au spus prea multe lucnrri, dar s'au gtiut prea puEine. PublicaEiunea vine la un mom€nt foarte Dotririt. Legea cultelor, minoritare, depusf de.iJ in Senat, ridici o adevdratE furtund de proteste, in care nu lipsesc argurnente impresionante. Intre ele oele ale clerului ortodox, dequrte, ale romAnilor ortodocgi de alta. Cum erau de agteptat irrsd, discutarea legii cultelor a impins problema pdnd la ooncordat, eare este considerai de unii cl o_n€rrrea insig a rEului. $i se oere pur 9i simplu anularea aceetui ast.
52
RozA vANTURILoR
Practic vorbind, anulanea concordatului este foarte simpli. Textul publicat de d. V. Goldig cuprinde in art. XXIII, alin. 2 urmitoarea fispozigiune: ,,Cele dou6 pE4i contractante igi rezervi facultatea de a denun{a prezentul concordat cu un preaviz dc Aase lurri". Prin urmare d. Goldig ru ne-a legat chiar aga definitiv de miini qi de picioare, cum ar avaa aerul sd pretindd fra{ii nogtri de la ,,Telegraful Romin !" Ce e mai uEor guvernului, decit sd anunle Vatica.nul cd nu mai inlelege a observa condifiunile oontractului. Eviden! dacn poate; adicd, daci are interes 3A o facd. E adevdrat, punctul de vedere al eocietdgii Clerului o"toioxt e r.d etatul trebue si renunte imediat la aceastE legiturd. Numai intrebarea e c€ calitat€ are clemi ododox a se pronunla in aceastl cheetiune. Argumentele pomenite in diverse memorii gi moliuni, cum ci ortodoxia ar fi generat gi intre{inut neamul rom6nesc, fac parte, pentru orice om tle fisciplinn gtiin{ific6, dintr'un arsenal retoric al cdr'ui veloare de argum€ntar€ e foarte redugd.
Noi nu discutdm, dacd concordatul e folositor eau primejdioe; aceasta o vom face cu ul alt prilej, care nu va intArzia; ci vrem si stabilim anumite fapte a cdror ignorare faoe qi mai dificild discugia pe s€ama probleurelor religioaee' discu;ie destul de .grea prin natura.delicati a problemelor.
cRoNrc-{.
oRToDoxa
53
mai exact oei cari miliBiserics ortodoxd a identifica teazd in numele ei - obicimregte vqgamtl romdmesc cu brtoiJoxia. In aceasti chestiune ii stdm al6turi. Toatd nemulEumirea gi toni acru pe iare presa unitE l€ p'dstr€azd faln ile acliunea ziarului nostru provine din faptul cd hotdrit gi r€petrt am atras atenfia asupra caracterului hibrid qi absolut nepotrivit structurii spirituale a ra€sei noaatr€ a uniatismului. Dar este absolut neftmdati pr€ten{ia aceloragi ortodocgi de a identifica ortoilnria sl statul rondn. E la mijloc o confuzie impotriva cireia am. scris in repetate rrinduri. Nimeni nu a ripostat, pentru e face valabile argumente impotriva tezei noestre. In schinib confuzia persistd; 9i ea e utilizati cu o insistenld care face si Ee ridice binueli asupra bunei credinp. Statul mm6n €€t€ un organism politic modern. Ca atare, resorturile lui, structura lui, legile lui de evolulie gi elementele hotdritoare ln ac€astd in inleevolufe sunt astdzi streine - cel puqin legerea gi voinfa oamenilor politici -- de {actorul religioa. Noi nu apunem ci este bine aga. Sp'uneut numai cd A$A E. Incercarea de a eolidariza Btatul cu intercsele bisericii in genere, este prin urmare dela inc.€put eortiti nesuccesului. Iar incercarea de a le solidariza cu intereele ortodoxiei e nedreaptd. Trebue eE inlelegem odatd pentru totd€aura ce statul nu E€ poate iderrtific* cu punctul de vedere al rmei pa4i a populatriei sale, chiar dac6 aoeastd parte re-
54
cnoNrca
nozA vAlllruRrroR
prezinti marea majoritrite a locuitorilor. cu tot eau altfel. felul de drepturi igtorice 'r Aga c[ prot€stul -sosietElii clerului ortodox e
rrepofrivit. Clerul ortodor riu Po*e irrdina statului eale i,,t"rna. rorndn ce are de f6cut fo ".L1iit" gionale, in actele sale pur politice. Clerul ortoiox poate cel mult oere oeva pentru el; dar nu :e indrepti;it I i:rttetzice etatului car€ tebue sd dee altor religios sriib raportul nZutral eE e s6 dea. ci trebue el confeeiuni ceea oe crede Aci poate interveni altcineva; oeti{eanul. Deci cetileanul gi nu clertrl ortodox ei stea la discugio ast6zi cu statul. A fecut-o? $i r ce formi? Vom
-
ceroeta.
8 Martie
1928.
PENTRU REINTRAREA
IN
ORTODOXIE
55
indreaptd plAngerile 9i nndejdile - tuturor ortodocqilor pe cari ii- are aceagtii 1ard. ($i arq mulf !). Tot felul de int6mpindr! prezentate personal, prin telegrame, prin rnemorii Eau pantahuze se adund din toate pdr(ile {drii, m6rhrrisind .- impotriva ttrturor ecepticilor cAt de vie este in popor cred.infu, IntimplErile acestea le-am previzut. Iar impotrivirea noastri la multiplele' nehotdriri einodale, sprijinltn pe nesfArgita serie de argumente pe care am infdgigat-o, verificatd printr,o "mI,la schimbare de perepectivi, avea de scop nu numai restabilirea bisericii in drrpturile ei, ci incE . evitaree unei agitalii care nu Be putea si intAraie. Urechea sinodalilor a rdmae insE surdd la cftemarea noastr6. Iar rdsvotul dela 23 Februarie insemneszi ci dela ei nu se rnai poate aqtept4 nimic. De a€eea tuturor celor cari in scris sau prin viu graiu ne intreabi oe mai e de fdcut, le rispundem cd de acum camfuia aceasta, trebu.e strdmutatd d,e pe tdrdm,ut impitrivirii teoretice Pe cel lrattit al orga4izdrii unei rezistenfu
a
Nducitoares hotirire detra 23 Februarie, prirr care Sf. Sinod al bisericii noastr€, rev€nind asupro ihglduirii del,a 5 ale aoeleiagi Lrni, interace in chip {ormal prdznuirea Pagtelor'pe data de 5 lai, incepe a-gi da rcadele. Fird rrere4 'un singur lui, numai prin faptul cd nu a incetat mdment. sd apere Fmctul de vedere drept credincios, ziarul nostru devine oentrul citr€ car€ 6€
oRToDox_a
clreptcredintiogilor.
h inilierea aoestei campanii insd, care nu rrrai poate intirzia proa mult, unei - ldmurirea cheetiuni pre4labile ! est€ ac€astE lupti pravoala\Ttic frndati, sau ridicarea,impotriva einodului e un pdcet de moarte ? Pdrerea aceaeta, a ,,cu'mingilo'r" a fost deebdtuti in ultimele zile prin presd, ea meritf €d fie cercetatd i pentru ii , co nici -un fel de indoiald sA nu se strrec6are in
.
PAnn
56
RozA VANTURILoR
suflereie cretlinciogilor, asupra a ceea ce ei au de fdcut. SE spunem deci din capul locului cd pir€rea aoeasta e fals6; gi sn o dovodim' Doud sunt de fapt cheatiunile ln desbatere, 9i anumer
-1.
Existd pentru rm ortodox putinla sd se impotriveascE unei hotdriri a sinodului ? 2. Existn pentru laici putinJa de a fi Ia wl mgment dat in mai rnare mEsuri delindtori ai adev5rului de cit ierarhia eclesiasticE ? Intr'un caz ca qi in celalt, rdspunsul eete: DA. $i iatd qi motivele r La chestitnea f. Agezarea bisericii cregtine nu ee sprijinri pe un corp de prescripliuni normative arbitrare gi contractuale, cum e uneori cazul
legilor juridice. Ca atare, orice dispozilie de caracler eclesiastic nu igi are isvorul nici in ulil, nict in binc, ci it arhvdr. Trd€itura caracteristic[ 9i eeenEiald a apzErii biscricii doaetxe €Ete prin urmare Adevdrul. De unde urrneazE cE nu urmdm o indicagie a bieericii pentru cd e a bisericei, ci pentt i ce ea exprimi adevirul. (Orice cr€dinid sau afirmagie de alt6 naturd este catoli*). E"ident, nu e vorba aci de@-teaguldever qtiingific, la dispozilia rqiruii om>egtt(asta ar fi protestantiem de cea mai eirac6 spe!d)' ci de adevdrul religios, 'depozitat oarecuno astdzi irr dogme. c.anoane qi pr€danie' Din aceet poetulrt fundamental decurge incheieres ci eristd o n"dturd obiactivd a adavd' ruhL $i ci ainqsdele nu pot hot6ri qu'detra ele
cRoNrca
iniliativS, ci numai
in
oRToDoxa
57
conformitate cu dogma,
cunoanele gi predania. Iar daci nu o fac, -grelesc (cum am fiovedit-o, de pildd, pentm sinJdul
nostru, in chestia calendarului). De altfel, sinodul local al unei autocefalii nici nu are darrl hotlririi fdrn greqalf. A{irmaEiile unui sobor arhieresc nu poate prirta pentru norod semnul adevirului, decdt atunci cAnd uncfte in aceeag wdrturisire Pe to*i cpi-scopii tlrept cred.inciogi, din loatd lumca Si din toate vrenturile. EsLe acegta cazul pentru hotiririle sinodului nostruo dela 24 Ianuarie, 8,gi 23 Fetrruarie ? Evident, nu. Sinodul, deci, poate ei gregeasci. NIai mult, sinodul a gregit. Are drept un credincios, deci, sd ae i*p"t"iveascd unei hotiriri a Sinodului ? De eigur c[ DA, de indatn ce hotdrirea unui eobor ortolox nu e,gte un act de autoritat€, ci mdrturieire a adeydrului. gi de indati ce ori care cregtin af,€ meEura adevirului in dogme, canoane gi predanie. Din aceste cornideraliuni decurge cu eviden{d gi rdspunsul, La chest nea 11. Din moment ce adevirul .pravoslavnic eete obiectiv, de indatn c€ existd un precis cadrrl indicatoriu pentru orioe noui situalie bisericeasbd format de dogmc, - cadru canoane gi predanic trebue ei admiterr cd - al adevdrului un laic mai degrabi e degindtor aar€ resl)€ctd acest cadru, decAt un episcop sau o adunare de arhicrei cari nu il reepect5. Istoria e de altfel aci. Irenfru a ne confirma.
58 $i incd intr'un
cBoNror
Roza vANruRrLoR
caz care ne € cu deosebire apmape.
Rombii din Ardeal au l6gut la sltrqitul veacului al 18-lea unirea cu Roma, au acc€ptat aceast6 unire 83 la suti din -preo!i, dar numai 12 CCnd
la sut6 din turma credinciogilor. $i atunci, intreb pe prea.cinstilii apErEtori ai ierarhiei eclesiascine au fost in aoele irnprejuriri tragice tico, pEbtrdtorii dreptei cr€dinte ? Preolii cari impreuni cu mitropolitul lor au tre€ut in proporgie de {lll l,a suti sub stEpinirea Romei, tridind, penr r intercse hmegti, dreapta credinp etrlmogeascE' lau poporenii dintre cari 88 la eutn au timag -credinciogi legii 9i au trecrit in lara romdneasci pentru a-qi aducq de adolo Vlddicd nou, Pentru legea cea veche? Se isprdvim deci cu falsa supunerb
fali
de o
ierarhie care infringe legea. Sinodul a gnegit. 'Sinodul ei ispEgeascd. Avem dreptul & o cene,
-
gi o vom face.
27 Februarie 1929.
INVIERE A inviat Christog. Sunt ani de cind intoarcerea prdznuirii
a-
ceat€i cuhemurdtoare fapte ridicd in mino aceeag tristele: iarig voiu ceti aceleagi comentarii gi voiu auzi aceleagi interpret6ri. Proast6 literaturi pm-
testantd, anemic efort
de ,,cugetitori'
poziti-
oBTODOXA
59
vigti in nevoia eldbinoagI de a irnpdca domeniul ra;iunii or oel al harului. C.a cum cine a intrat $ odati- in imp6rEgia harului ce mai necijcAte cu neputinla ragiunii I Ce zadarnfun b,AiguislE gtiingificn" dragn doamne I in jurul unui tr'API sinplu 9i evidentl ,,Renaqterba naturii,, ,,nitul eolar" gi atAtea alte neputinler p€ntru a excamota fuptul nIucitor, dar I'APT, al invierii dupi trup a lui C-hristo€. Cici a inviat, afa cum o hotirl mai dinaint€, ile altfcl, ecriptura; gi a foet, dupl trup, tn nijbcul rlor SIi, la aoelag fel precie- 9i reil in carc bste in mijborl nctnr - trup gi ainge gi va etirui ad fie pAn; la efirSitul A inviat, carn wt& . hvia gi noi, "*c..t"i. aiunci cAnd vor euni trCmbifele judecdfi din iuml, se vor rupe pecegile ct4ii gi vor cddea zidurilc earccrii vremii;; adic6. \a, sfAryia.l *oorrki. Aci-e doar6 toat6 ,,taina,'; care nu e, de fapt, nici o .oi"d, ci numai o neinlelegere, Noi von tnvis din mo4i la fudecata de apoi. Adice atunci cind se va etirgi itnria, 9i vor cidea incercuirile timprilui 9i epafului, Ne-nrn ntrssut in -',np; am murit ln timp.; vom invia lnsd dincolo de.veac. htoctnri ca Chriotoe; devenit om ,i j€rtfit tn y'eac; dar inviat h dard d€ aoceta, gi rtrmas fn mijbsul no8tru dulri natura lui & tnvht tn afara veecului. Cql _l ltrrnur€sc toatel $i invienea, gi plezenta lui d€apurur€r in mijlocul noetml In sfLta impdrtdganic €st€ prtzent Christoe pq ,,ln iormn
60
oRoNrca
Roza vaNrtrBrl'on
real lP de" piine ri vin, ci existirnd in ihip -ca ; doci vorba de un eimbol'noidenuo ;"#;-i; $i totu5"' l*"[tit;t ' "i de un fapt real' dc !i este truP vin' i'"if,* "i^t" decit pfino 9i t'si eins€. mai il'Triur*r,"""e asta ? Ins€mneazd cd existi fiecare tA de existenfE; gi cd pentru
-J"-ol"n J"-. ni n', trebuc s[ avem mijloace il-;;;
;;;;;;;;tisa;ie'
cn nu Put€m 3E inlele-
ce cade oitr, o"it ratiunoa noastrd decit ceea "zeate in oeeacc frf,"rirl- ".{""t-r 9i cd pentm -t- slt instnrm€nt' in ;;; fu'";; """o" dt aI credinlei' eoetd - 'c {ace 'ff' - t";; lume de dincolr' atp6 trup a lui Ch^rrioe; care in-
;ii*ri;nt
"t""1'ft"i."* f,"'?,
h Lr, ca.qiPre'ei1:#la;ulrfi mftuni' decit in orornea locul nostru, rali'nii; dar e'nt realitdgi si -cxis;;;-;i'; r"
cat€ gine de doneniul cre-
fl*ii "i'ilinea t Nu. ci FAPT' siribolic' poat'e-.fi.cel nu pot fi eimiu tit*i"l nostru' Fapt€le ined eimplu' fapte, pur 9i boUo". i |ti"' "i'rrn-ti ci Uhnstos
"":i. *iii*r dintpi.
Nu
Chrietos-Dumnezeu' il"f . "tti"ipa"d invierea noastrd la sfirqitul ii*+6nil'o, &r nu echimbindu-i na".^""ti invierca noaetri; *t. l"ti-* itti t t" Iel cu n"":"l$' sfirgitul la ciim noi vom invia "iluo.e inviat a aea ei El: T;';;;;;;;rea acestuia' de veac' in -- afarE aceaEta €xbten{s mai multor
Chrietos.
Afirmir,il Brin
oRToDoxa
6l
lumi, de grade. de realitate deosebite, eau mai exact qpmportdndu-ee in chip deo€€bit fald d€ Absolut.
$i astfel invierea nu eete actul prin care noi am fost mintuifi ;ci numai amrnfanea gi definirga lumii in care vom trdi dupd judecata de apoi.
,,Christoe a inyiet din motti, cu nmrtea pre detr moarte c[lcAnd..." Moartea lut, - noastre.iertla Inlui este faptul hotiritor al mAntuirii vier€a €st€ doar eemn pentru rriala veacului ce ve sd vic, deci nu a veacului care, pentru noi, est€ in acest mom€nt. Sn ldsbm deci interpretErile gi incercErile de a in{,elege, gi si mdrturisim evrcngi credinla noastrd ne€trdmutatd: ,,$i a inviat a tr€ia zi dup6 schpturi".
20 Afrilie 1930. ORTODOXIE Groaznics intAmplale ilela Costegti ne-s pus lncE ale ciror obiect a foet - prinincomentarii odati falE inetrninanea noastrd desdvirliti de duhul pravoslaviei. $i rr^ai intrictntoare de cAt toate a fo6t fdrd indoiald atitudinea prietenilor bisericii. PArjolul aoeeta dumnezeiesc le-a lu:at glasul: ce or sd zici credinciogii I VE inchipui1i... discr€ditul care cade asupra lui Durnnezeu prin faptul cd tocrnai cei care ee adunas€rd in Ca€a
iozl
62
Lui au fost iertfele
onoxrol
vexrons'on
aceetei grozdvii'
Iar bucuris
i* f*, flir margini cind au aflet cdee"Evanft''aEe ;;U"" ;" a ars", ia:r mai acrun rur ansfintei Fiicoana lil* f" Costeqd Ealb& dela .' loftqia.
*-""i erau salvali: aveau ,,explica1ia"' ii"tii -;il,*;l; o llarte' o pedeaped peresEca .de o
alta. Pentnr niqte credinciogi cari 8€ stridurau ,"oL hi Durmnezeu, pleagca era in
I-gu"**a qrasi. adevir BE Inchi;uitr-tE itr86 c[ s'ar afla cineva care en fe-.-.j*a pe aoegti advocagi ai Abeolufiilui' i,-".'ei existd ci4! e'a oSmtatat ;;;;; m+ ci ac€ts c64i nu ard d€cdt foart€ grlui Costeqti' dela Evanghelie ;-* ;;* gisea sfinta ecdns[ intrJ pardoseald 9i tmpul preotului;9r ar fl cd afaoerea cu ealba Sfint€i Filofteia nu Itan " potot . H, - @ s'ar intArnpla atunci? cu t re-arr" Dumnezeu in vind eau in lipanav€a ar noastrd cr€dinla ceva fald de noi? $i .,r ei ie cHtire? La pulin s'ar mni reduce ai.lna - t;"t
realitatea credinpi ! tlutl acest€a' Punctul de vedere al "creSi "o nogtri do astdzi &ta estet $i anume dinciosilor" necrr do.te ,aar"ioi. PrirIrn, in fel de inlelegere qi Dumnezeu' om dintre sustoreasci a raPorturilor i -doua. o n ce"it"te, superficiali prin natura €r' de'a e*prima io mat€rial conc€Ptusl qi ragionat de manitegtfrite lui Drunne zeu' Ambele tot aga fuptului de credinln !i vicgii 9i
.
it*-li-I" "o.it. religioaso.
dnmoox,l'
53
Raporturile negwtoregti, de ,y'o ut des", emt, structural, de origine catolici. Ele se incadreazi in tendinla auguetinicd de a realiza impdrelia lui Dunmezeu pe p6rnint, tendinld degenerati tn prot€stantism pdnn la c-redinla Proastd c6 r€Epectaroa universali a perceptelor evangheliei gi prin aceasta stArpirea durerii pe PdEAnt; €ste rm ideel realizab.il. Aga fiind, omul ee roagi pentru €a Dunnezeu si-i dea in schimb o mal bund agezare a treburilor lui aci pe ddmant. $i cum orioe ,,avantagiu" aie ca corelativ o jertfe' bietul om e dispus gi la jertfa aceasta; cu atdt rnai mult cu cAt Dumnezeu e un bdtrin generos
care vinde ieftin qi bun. Eristd, t"t"l, .hitr aci in Bucuneqti, o statue ficdtoare d€ minuni, a SfAntului Antonie din Padua, care fsoe tot cisdtori! .gisire de obiecte fufelul de afac€ri unei jertfe. care de in schimbul rate, etc. cele mai multe ori ia forrna plngii in bani, Acunt de curdnd chiar, o biatd femeie careli impugcase a fost achitatd sau aga ee z;ca - amantul, - justiqia mmineascE, in schimbul unei pldgi de ie 50.000 lei fdcute cttle efigia Sf' Anton din Padua.
Forme, precurr vedegi, cu totul inferioare a1e lagitigii gi neputinlei omeneqti, cari nu au in fond, nimic comlm cu viula r€ligioas[. $i cdrora ortodoxia le opune conoeplia, amelitoare ca adAncime de inleles, a Ierusalimului ceresc Pe deoparte, iar pe de alta a permanen{ei gi a necesit5lii terapeutioe i suferinlei pe pdmint. Nu in-
64
cRoNrc.&
RozA v-al,lruRrr,oR
sistdm. Dar din aceste scurte indica{iuni se vede amplu oocE toati aoeastd atituiline ortodoxi imIov lui probl'ema la nrentariu metalizic la r6u. neopunenea plicE ecceptarea durerii 9i Iar aci, chestitmea ee leagd cu cea deadoua falgd a viegii reliprot€Etantd aoeaeta rdddcini gioase, qi amrme cu nbo@itatea euperficiili {e i oxpli"" qi de a inlelege hotdriril€ Ei Taptele lui Dumnezeu. Vre.m ei inlelegem ,pentrucd ne inchipuim ci nu existd decAt un plan al realitd1ilor, cei al realitElilor ralionate; in care om gi Dumnezeu nu sunt decAt exirten!€ cantitativ deosebite; Dumnezeu find mai d€gtePt, r,si bun, mai puternic decit noi, dar lucrAnd dupi ac,oleagi legi rji norrne dupE care ne conducern noi gestul 9i pagii. Tranepunerea in forme ra;ionalo a exbtentei a {ost extinsd pAnd dincolo de liminel€ veacului, qi omul are pretenfia si impund legea lui de Absolutului, incadrAndu-l in cele inlelegero patru principii f,unclamentale ale logice'i. Jalnicd betegeald de minte Protestanti, c5reia lilxa noaetri de control 9i de disciplind ne indeamnE sd-i cdtl'em victimi. $i cu toate aoestea invE{dtura ortodoxiei este qi aci c1ar6: ,,Neinlelese- sunt ciile Tale!"' Adici ardtirile lui Dunurezeu nu csd sub Puteres noastrl de int€leg€re. Nimic din oele ce'sunt alo lui, dintr'ale I'tti ru se erplicd, ci pur gi simplu' se acceptd. O calmd,'urnild gi senini accePtare a tuturor
odrGDotc.I'
(i5
hotdrlirilor: lui Duntrezeu., {xEta 65t€ insator{me noastrd dintAi qi din urm.i" de c{sttiri. $i astr ailn fi afteptat poate; sd ni se spuiii intr'o, foi',rnd. potrivitd, in. pastoralele duhovnicegti cari nu putiau lipsi din aceastd dureroasi irrrprejurarc. trIinunea Evangheliei nearso? Pedeapsd pentru shlba furatd a Sfintei Filof teia ? Cel mult abrutizante superstiliil de cari ortodoxia nu poate av€a nevoe. Cici nenordeir€r. a fost; dar €e nu poeto {i de crit scarA pe cat€ uu Durnnezeu indurdtsr ne-o intinde, pentru pdeatele noastre spre Ieru. calimu I ceresc, 1.
Mai
1930.
S.L MARTURISIM PA$TELE I ,,Sdvdrgitu-s'au !" Cerul 9i pimintul, iariq im, .preun6, pentru cea dintiia oard dela pdcatul rechiului Adam; gi-au lipat in noapte durerea: ,,astizi s'a spdnzurat pre lemn, Cela ce spinzurd pim6ntul pre ape..."; gi s'a cpintecat catape-
'
teazma bisericii.
Ce cald qi greu e aerul in noaptea asta! Cald qi greu de ruglciune. Cdci chiar dacd noi nu
ne mai rugim, undeva cAuti pentru noi ingerii, ,si se roagi sfinlii. Pentr.u roi; pentru picatel€ noa6trei pentru neinlelegerea gi impietrirea noastri, care e oel mai greu pdcat. ...In Bucuregti se schimbE guvernul. $i .am dezertat cu tofii bisericile, ca ed-viermuirn in
6
Roza
YlxronlloB
vinrolerla treburilor noui' Fdri et ne glndim bittii cE qi guv€rnul care virrc va fi tot crm
dup6 indurarea lui - eau "" aioi""".prcarele nosttr€' Pare cd gtih noi ce va fi-va el eprc folaul It d si' ascr va fi brm rrctm? Ia" d,acE va fi r6u - ne va fi dat rprc C;tt" qtip t Cind sigur este cd tohrl 8€ ""Jef LLeo. dupr "i1b **'ott"t" ale lui Durnnezeu' ' St r, t -tai, 9i cumpdnesc cc liped dc raaort o irri" *i ai we-uti. $i "tl- ttt""- cu octii in-? f"* *"ttf. imperrtegti ale mAntuirii ! Cum "" iltl*ein o*.tri " tuturor 8E fie nrai pulin r*"t""-t,r decdt o schimbarc de gurern ? lllintea ,roa"trf ,ru sr Ii fost mai clar6, sufletul nostru nu a-r' nu ar fi fost rnai fcrrn, dragootea noastr[ ii f*, Ltf hrg[ qi hotirArea noastri nu ar 'fi i*a -ri rotlnicli dupa o sdptimini de cufund^a"ein noi insine? S"u poat" cd ala a vrut Dumne 3i 3e inoado zew, cx de data asta destinele noastre rti ae duhul pe Cruce mielul Domnului' greu "a"i cAnd plesnette cerul sub fulgere in miros Dulc'e Primdvara prohodim de pucioasi, cAnd ne .i J,u oe*d","t incoiat in aqteptarea bucuriei i"l"i ,rra.i a Invierii ? Cine e;til c Desigur, nimeni nu Poate gti; dar evident toruf i" fapt, lipsa putinlei noastre de a lega a lnezritul cu oeter,rtut, lipsa de eev5 metafizic6 treabi o incepe Crind ,t*u,n" la cotidLn' "oli"Arii rqi faoe mai intdi o eruce' De ce? Ca ri-i""f ei cheme in ajutor pe Dumnezeu? Nu tocmai' Ci ca si punl acliunea lui sub egida htmi celei'
ni"oi""t":
oRoNroa
oBloDoxr.
67
hltc, de h calc totul pud; ca se d€schidE lnapre realitilile lui concrcte poarta prin carc sn pltnrndd Putcdle d Stnprniil€, ca sa re3tabileaecE unitatea originarn dintre Dumnozcu gi creagiune. Crucoa aoeea eimpln, tnfricatn qi -'.ile ete - cine a'ar fi gdndit ? - mirturisirea dl fochinarea cotidiani a Pagtelor. Cagi Pagtele apta armt; mar€a &ami pril care' dupd hotdrirea lui Durrurezeu, a'au anurcat izrdp punli de l€gituri intre. €Fea4iune 9i Stnldnul ei,
ca poeibilitate numa! e adel R$tabilindu-s€ - tra indemAna cclor cari fnvirat, ca posibilitate pleg gr vir star'€a de la inccprt, cdnd omul qi impncat crr el insug in Dumtrdia cumpdnit aar.el.l,
Stan€a aEta fusese ruptd prin Adam t car€ adincisq prin vina
plcatul primului
lui gi e $arpelui o prdpastie intre el qi Fdcltorul lui, origino a tdc6ielii, a sbuciumului gi a chinurilor noastre.
Pentru umplerea acestei prEpastii ii fruese f'[gnduitd d€ La inceput jertfa Mielului eingura care put€a sA ne rEscumpere. Ea a venit. Prin pdtimirea lui Christos, Durnnez,eu 9i Om, cel dealdoilea Adam. fn zilele astea. ni ee irnplinegte jertfa fEgdduiti, gi mdine va rdsuna imnul de bucurie a invierii, pecetea mAntuirii noastre, puntea dintre vizut gi neydzut. Cici a inviat Dumnezeu-Amrl, lnsAnd sd irumpd realitdlile de DINCOLO-dincoace, qi a inviat Dumnezeu-Om , de.schizind, poarta celor de DINCOACE inepre Dincolo.
olloNtcjl liozA
68
oRmDoxI
69
v,LNTURIr'oR
Asri. Vedeti oe pgeibilitdli mari' nebdnuite ni *" aLhia qi cum putem iarEqi inoda firul bqculiei contemplative, al echilibrului nostru vecinic' luot orin isPite diavolului ? 'sn te.to.itint deci Pagtele' Sd faoem ca cei simnli si adevdrafi semnul crucii la fiecare act ti"tii noastr", sldvind 9i s{inlind ori ce gust
^l orioe inceput, asigurindu-le rodriicia' Cdci "i no poJt" t.bi desprins de Dumnezeu 9i i-ul
lui nu poate rodi'in afard de El' Sd {acem semnul crucii, care nu insemneazE accePtarea su{erintei, ci, dinporivd chezdqia mintuirii' La locul CepE1dnii crucea de supliciu ctriNu luceEte tle toate nddejdile- noastre implinite' ? no'r in \rem sI coborim strdlucires asta ---Si {acem deci semnul crucii, m6rturisirea cazna
Pagtelor I
12 Aprilie 1931.
P4STELE GANDULUI SI CELELALTE PA$TE
Nu gtiu cum s'ar Put€a mai bine
prnznui
Pagtele, Probabil ca trdindu-le' Dar asta e din ce in ce mai greu. Pentru cei mai mulli dintre asta Pr€supune a te duce noi. A trii Pagtelt
la bisericd; d te ruga acolo; t te suPune - ceari moale gi receptivi - tuturor suge'etiilor- transcentlenlei; a ie preglti pentru coborirea harului lesindu-te purtat pe unda cald[ qi invdluitoare
a cultului
propedeutidd Ia d€schi, - hurunate dqea oerurilor. Int€leg, insI, ci asta .du se mai poatc. A.supra ttihrrdr acestor amdnuntb gi momonte noi am gdndit; noi, pdringii nogci, pn-. rinfii pdrin{ilor noqtri; de patrusute de sni incoace; aau noi einguri, au mint€a ac€stor pattusute de ani. Iar'gindul omoirrl viafa ori de crite ori, orgolios, se ridici deasupra -e! voind sd o etdpAneascE in loc de a i se supune gi a o sluji. $i a9a gindul a omorit i[ noi Pagtcle in momentul in care am vrut ei triim oeea ce inldlegem, in loc sd fi lnc€rcat a inlelege ceea c6 triim. A- foat, desigur, in gufletul omenirii, cdndva, undeva, o solulie de continuitate; cind sh intunecat totul qi c6nd la intoarcerea luminii .ne-am gdsit intr'un alt peieaj spftitual, A foet. Nu ingelegem bine cind 9i cum. Dar a foat. $i cdnd pe crugul cerului s'a intors, ca in ficcaro an, ceasul tainei pascale, auzul nostru nu se mdi mdsuri pe h[zneto, ci pe pleenituri'ile bici; ful. gerile erau biete scAntci electrice, pe cari gi noi le puteam fabrica in laborator la o eimpld maqini a lui Whimshuret; gi . nu mai mirosea tot cuprinsul a pucioasE, ci ne gldila intepdtor n[rile doar fumul de iarbe de pugc6 a focurilor de tracatruci I Pagtele erau o amintire ltearsd, car€ nu se mai revirsa implinitoare in suflete. Dar pentm cE totul, mEcar ca moqtenire (de9i zivoritd cu noud ldcat€ inlelegerii liinlzi nustre)
,
.
7O
ROsa
VArt0SlroF
fucn mai dHinuia, ne-am indrePtat asupra ei cu cheia clndului. e, i."igu", din vechea tsind am deelcgat prca cn fdrima. -rtin. UJoohr o firAmd' Dar pentrucu gindd inlelege i*otr ..t tot ce putesrn -e e'a niscut astfel asta cd -tot. $i "*^t "o, rrai buni dintre pontxu cei nentru omenirc, chisr In care taina cel eErac' pagt€le rroo, p"gt"i. iroi-Ai""ltt,. In care omul-Ilumnezeu a devenit . o*,rl-'".orr. Un erou al unei noui cr&lin1e, caro pentru aceastd noud cr€dinti, a hti, ae oferi in 'holocaust; cam aqa cum penllu convingerea,lui era sd s€ o{er€ ca jertf[ 9i Galilei - dacd nu l-ar ti iabit spaima dulerii. Ce e Christoe ? Un orou al unbi oonvingeri nrorele' Oe e Paqtele? Priznuirea amintirii unui piooes juridic intre doui morale, in car€ peste veacriri a invins cea a victimei. AtAt. Nu e deetul ? Atit - nu o destul ! ,,Probe" - de sigur nu am. Dar o ceva in fiinla rnes care se refuzi cu p'utea sE inciodtinare eAndului cd Paqtele hr 'Dreyfus't
fi" 'ttti,r".o"J unui fel de ',afacere do acum noudgprez€o€ veacuri' A rEeurnt in
mine Joi searf strigatul etdgietor al crainicului care annntl: ,csdzi s'a EpAnzurat pte lem, Celn in c,e sbdnzurd fdnAnttn pre a|e"; 9i a'a strins de cintarea la mine sufletui in eeara de f incri prohodile, care mdrturisea ci in mormAnt fu puse, prin coborirea lui Christos, ircdq viala' ' Patimile, r6stignirca 9i invielea nu eunt drnboale, ci fapte. Ele nu ,,irisemneazE", - ci 'punt"'
oRoNrc.t
onroDoxr
7l
S'au intdmplat aievea; iatd, acrun 1900 de ani. $i ne-au deslegat pe noi de picat, de vin6 9i dE poarte. A trebuit ed se jerffeasci dineva. Dar j*f,tfa omului oingur nu putea deechide din nou p*Fle cerului. $i s'a jertlit Durnnezeu-omul. d,Suferit pe lemnul de spAnzuri.toare ca un om - dupd ce ca Dumnezeu sgferise pentm noi inci d{rla cdder€a lui Adam in picat.
Sh rnstignit deci; gi s'a ingropat; gi a inviat a tleia zi. Toat€ gi p€ntru a - ,pantruCanoiehoameni! noastri mantuire". ne fie iarEg crr putinld a arunca punli dela noi la Durnnezeu;-de a egi din noi destrdmindu-ne in Du.mnezeu;
.ce-va-s6-fie. ...Iati Pagtele
-
p€ntru cari nu am probe, , -g,Anii, daci voi1i. Dar Pagtele dit -to de ",-i,Intreb, dec!.numai: in inima fiecdn a, bucurie. unde e bucuria, acolo sau aci? $i poate cd prin asta am fdcut gi proba. Pentru cine a." rJrroc. 7 Mai 7932-
n
Roz-l VA,\TURILjR
CE E .PREDANIA
cno$ror ?
Una din cele mai mari primejtlii c&re ameninld ortodoxia romineascd -'9i cu ea hEEg aqozarea spirituali a poporului nostru in structura este n€voia de .,inoire" Pe care o lui intimd eimt din ce in ce mai stdruitor anumite c,ercuri teolosice de la noi. DacE aceasti nevoie e'ar fac" iirnlita numai in unele personagii ridicule, scdoate in bdl5riile teologiei ruminegti, cari s'ar eimii de"onotate dacb nu ar fi in Etare sC valorifice pe Fouill6e sau chiar pe Ernst tlaeckel D€ ru invdtdtura dumnezeiasctr, chestiunea nu l" fi to"-"i aEa de gravl. Se intamPH insd cir
o problemd a,'inoirii" existe realmente in orice vialn rcligioasa. futfel incit o cero€tare atentE a situafi€i, obligat[ a se line deopotrivd- departe -atAt de ,,qtiin1i{icitatea" inovatorilor, c?lt 9i de ,prtodoxia" habotnicilor, e datoare si stabilcasci lu precisie eensul gi limitele acestei inoiri' Imi ingidui sd cred cd, in ciuda ,frecvenfei gi gravitalii exceptionale a etorilor in cari a tt"linigt* reformatorilor, existi un indrep"6rit tar sigur, aq zice: infailibil, in problema ,,actualizerii;' bisericii; qi cd numai ignorarea aceetui indreptar a fIcut, aiurea qi la noi, posibile toate g".griil" p" cari le-anr trdit sau Ie ispdgim' Ati irrd."pto. este PREDANIA. Adici sfAnta uadilie a Bisericii. .1. Orice invitdturi religioaed, deci gi iav61dtura lui Christoo, est€ tr6iti de oameni. Trdirea
aceasta, consideratd
.gRroDox.l
73
in toelitat€a'ei spafaln
qi
timporal{, constitue intr'wr fel viala insng a invdldturii. Cici invd{ntura nu este un ad€vir oarecarg pe care cineva l-a formulat odati, l-a edpat apoi intr'o tabli de arami gi l-a pus imsau deva sub sticl6, ca si se uitc lunrea h el o e mai degrab[ ca chiar sd i ee inchine. Ci sdminli; care e pus6 in pimint, incolpgte 5i dd roadi. La inv5ldtura lui Christos se adaugd, deci, intr'un fel, trdirea ei de cdtre noi: ea nu mai este invb![turd pur gi simplu, ci inv6l6tuta care a roclit in noi, invdrdtutd rodifi. Astfel fiirrrl ins:a, invdldtura esre un lapt, cu o istorie q lui. cu diverse ntonunte cari se inscrin '$e o aobd. Ctrbq aceasta e insds hgea d.e desldytrare a fosibilitii(ilot cuprinse in lnvd.[dturd.
inscrierea b conqtient, lormtdarea diverselor ntomente,.e ceia ce nu,nzim noi PREDANIE squ TRADITIE, 2, Daci insi orice agozare religioasE se tle{inegte prin invititura iniliald flus formula de identificare a cregterii ei, doui primejdii amenin16, permanent, o asem€nea definilie: a) se poate ca o invilEturd si cre{sc[ strimb; b) se poate ca o inveFturd, chiar nor,mal crescuti, sir fie {alg formulatd. Exktd oare garanlii impotriva unor asemenea primejdii, gi cari ar Ti ele? Rdspundem: in cregtinitat€a ortodoxE ele existi. $i anume, iatd-le: aclevdrurile religiei cregtine ortodoxe nu sunt adevdruri individuale. lliap lor ee d€sfdgoarE .intr'o comunitate, 9i
Ier
-
74
oBoNroL
Roza vaxruBlr'oR
amrmr in comudtat€a dc iubire care este Bi!crica. Atitr vreme cdt ao€asti q,qnunitate de iabire funclioneazE normal, este exchrs ca crelterea invi{iturii si li.e etrAm}i. lkta despre cr.eqtere. Dar forrrularea ? Formularea se faoe, la noi, in sinoade, de cdtni einoade, plecdndu-ee de la principiul absolut juet cd adevdrul cregtin, cYuar atunci cdnd e vorba de inlelegerea cuvAntului lui Christos e ih naturd' ra{iunea individuali concilinrd, qi nu ralionali asemenea prointr'o rle spus nimic neavAnd normal funcgion5nd un sinod insd blemd. Cum bisecurrr in nu poate da formuldri eronate, 9i rica noastrl existli indicalirmi precise in privinla condigiilor in cari trebue si firncgioneze un sinod, insemneszE cA noi Putem gti care formulare'c justi gi care uu. ' Garahfia creqterii drepte a invi;Eturii qi a {ormdfii juste a acestei cregteri eti, deci, in normalitatea funcliondrii' comunitEtii de iubire ..i a sinodului, normalitate care €ste suficient indicatn in ortodoxie. Iar dac5, prin impoeibit ast& nu € inci deajuns, atunci mai exieti ined o garanqie. In adevir: spuneain cn viala, creqterea unei invdldturi se inscri€ pe o curbi. Curba aceasta, - chiar ilscd nu poate fi calculatd, poate fi ln orico caz desemnatd, cel puEin P€ntru ceea ce E€ leagi cri trecutul. Fiecare moment al ei trebue se stea, structural, intr'rm raPort organic cu toate celelalte, sd se intcgrezo in initates organicd a curbei.
oRroDox.tr
75
Nu c lircul e[ stiruim od asupa chestiuxii, flcut insi morfologie istorici aau mocaigi di eeerna cAt de ugor e sn stabihgti 1rcE, Cine a
&ci
un molrrent oar€car€ ee integreazd organic intr'o curbd aau nu. $i atunci problema e siipla, re int€gr€azi momentul, €l poat€ fi acceptat; mr ee integreazE, reepins, inleturat, - elotrebuc cr rmul ce introduoe anormalitate in curbi, ua dee€cbilibru in aitualie. garanAia val4bilitdlii crcrte i - Cu alte cut'7trfie, tn'dfitutii, satt lorma irii accstei crcgteri sid ht ei, - adici. in concorilanla ei ca tteditia. 3. Inadelenla efuctuisld s unui rerm sau wi culturi Ia o forrnuld. de vialE r€ligioasE sfiiftgt€, inei curAnd sau rnai tdrzftr" prL deeprin&rea ac€Iui neam aau acelei cultriri ae netigh rcafectiv6. Ea poate lua insn, provizoriu, gi jie f{rn€, cum ar fi de pildn inoercarea de a reface byEtdtura. Age au fdcut, de pildn, prct€stanfii, csri au hrat drumul intoaroerii lalorigine. - Intoarcerea la origine eate, irni" o Jpe"agie inpoaibild pentrucd ea insemn€azE pur gi -aimplu hldturatea predaniei, adic6 ignorarea ft .9i _dr,ci a cregterii invE{dturii. E """r.t"".i[.i oa 9i cum" p:nend in pimdut un bob de griu F perinauS-re t'" cd. a o€rcut rdrg ai-vr*'ei anulezi Btr t€ intorci la bobul neinco$t. :r'cgt€nea F-. Inoercdnd tltgncerea b origine prot€stan$ii ig;_ reazi faptul elemcntar cl invngtrm lui Christa ru rnai c.tc astlzi o€cr cc stl ccris in Ewaghelic,
76
.
RO& V-8]{runrroR
ci
ao.ra6td Evarrghelic
ci
Bi8€rice.
ala cum eete ea tnf6li-
sst6 de Bisericd, adic[ de sfingii pdrinfi' de si; N alte crrvintet El'annoadele ecumenioe, normril in comrmitatea gi crescuti ghelia triit5 de iubire a Bisericii. 4. Acum qti.rn insd ce e inoire: inoine nu poate si ingemneze schimbare pur 9i simplu, ci cregtere fireascd. fntroduoerea luminii electrice in biserici o fi inoi.e, - drir creqtere fireasc6 nu e' Pentru ci lumAnaroa csr€ arde in biserici nu €gte un instrum€nt de luminare (altfel nu ar arde nici retipdrinea 9i ziua!), ci o jertfd ornsgialn. $i bibliei, ca promov'are a religiozitdlii, nu e cr€gtere pentrucd nu biblia !€ mentui€Ete, fi"eaice,
-
$tim, deci, acum c€ e inoire fireascb' Pentru cd'ltim ce e pr''edania, misura ori cnrei inoirr, legea de creltere a lnvilFturii cregtine'
1 Martie
1937.
POLITICA'EXTERNA
APROPTENEA T.]NGARO.JUGOSLAVA
Lucrurilc a€ potr€c ln imediata noastrd vecinttate. $i trihrg rc pare cd oemnificafa lor no rcap[. Nu gtiu daci pereonalitigile cari mdnuicc, la Capul Podului, destincl€ ![rii' flmt ln adovdr la innlfmea situa{iei; dacd, cu alte cuvinte, i4eleg nouile raporturi ce eunt pe calo r ee etabili ln.oentrul gi eud-eetul Europei, 9i dacd pot interveni activ in evonimente. Imprceia rrea €ste cI conjunctura n€ d€pnpgte' gi cd intiativa n€-a ocdpatl Un ,,marre" minietru de €xt€rne nu am ar"ut de foarte rnultd vreme, Pqate cd nu l-am avut nici odat6. $i totuti do ol am avca foart€ tar.e nevoe acum. Si credem cd. e d. Mitilineu ? Sau d. General Averescu ? Iati faptele. Mica Antantd care a foet oarecum centrul de gravitate al politicei noastro dc dupd rdzboiu, a intrat deja in dirolufie. Era gi natural. Ea nu pornea din riccesitdfilc statorrrice ale Eumpei Centrale, ci era 'n"i mult o asocialie care aeigura pe bcneficiarii marelui rdzboiu irnpotriva unor evcntuslc pretenfii de
80
RozA VaNTURILoB,
'
.pol,lTtca
' r€vizuir€ a statutului acestei pbrli din Europa' ' \raloarea ei ca qi importanla caDe i s'a acordat, rezulti mai rnult din faptul cd Fran{a avea nevoe de un grup de forp care sd lild oirre] cum, in Eah migcdrile Germaniei. Dar impicsre' ' '. clintre aoeatS dou6 mari puteri coutinentale face inutilE gi neintercsantd pentru Francezi cxis" tenga mai departe a Mioei Antante' Domnul Ber,"q, ..l- trrr ro"i f altd datn,' eq dove"p** .legte nu fi mai mult decit un ,,Privatdozent"; " qi ia"e d"mocrat. D.upi intre';edcrea. de la Thoiry, beho-slovacia a luat calea p€ caro i-o indica noua situagie 9i ln aoelag timp situa{ia ei eta' tornicd.: in rornorca Ger,rnaniei. Noul cabinet Ceho-Slovac constituit cu ajutorul Germanilor din Boemia, ca qi discureul rostit cu accst prilej do primirl-rninietru Svehla ouni preludiul chiar al aoeatei orientEri' In acelaq timp tnsn in cane d. Boneg se i'rrr'. pacd cu Gerrnanii gi b facea, la Geneva, tot ielul de grufiozitEli, Horty ee ducca la Moi. haci, pentru a anunl€ apropierea ungqro-jugo- -, slavi. Dupd Germania, Ungaria. Al doilea o- '' '. biectiv tlis'perea; gi ammro p"in ittto"Eragi""
SArbii.
"rr
Apmpierea C.eho-Slovaciei de Berlin ne ir.ter,eeeaie munai indirect, Legntura Belgrad-Budapeata ne atinge trsd in deaproape' E1 funS' p*H"lrt. balcanicd in algi tenneni cu' toiul iroui, gi ne obligi a lua o atitudine' Propriu vorbind, lovitura ^c€a rrrqne o primegte ftalia'
EITEBNA
gl
P-entru a-qi agigura "lib€rtate de migcare in pen_ insula Balcanici, ea a urmirit o izolare a SAr_ bilor. Prietenia ei cu Bulgaria gi cu Unsuril nu avee alt fnl€lcs. Se pare"chiar rrr"*"*J "x " in Trandepa.rte. fntoarcerea Contelui Banffy eilvania gi cererea lui de a deveni cetnfean ro_ m6n nu poate fi interpretat6 decAt ce o lncer_ Iucra pentru apropierea ungflm_ro_ 1"":".d"evident mdnd; sub auspiciile Italiei. Acum. toate. aceste combiiralitrni cad. Apro_ . picnea eirbo-ungar[ stabileqte dintrbdatn cs;ac_ ,."*l Tq] pe care il va lua politica slavilor de sud din Balcani, sprijinita de. data aceasta probabil de o alianle naturald, chiar dacE nu explicit gi formal inc reiate a lErilor din Eu_ ropr centrali: Gcrmania, Ceho_slovacia, Unga_ _ ria,- cdrora Serbia nu le este decdt o fericiti"a_ vangardE. In aceastd nouE
gruprr€ de fo4e gi de inte_ re1,.-noi am foet lEsali. Ia o part€. be acesgtn neglijentl a profitat Italia; care a socotit intotdeauna cu noi ln ambigiile ei balcanice. IatE deci gi cxplicarca politicd a intereeului crire_l prezintd pentru dl Mussolini o infelq1ere 6tatornici cu tara nosstrd. Situafia nomeni€i nu este insi de invidiat. fn actualele imprejuriri .rolul noetru nu mai poate fi dccit de a doua lrdnE. CentruI po_ litic mrrt'indu-ee in Balcani" gnrpanea eo fico i: .tS"""" acestui fep. Noi putem pecetlui de_ finitiv soarta penineulei aldturEndu_ne.nouoi con-
&
Pol,rTrca
RozA vA-\TURTDoR
chiar fodefatii duirene; dar colaboiarea noastrd' inci ;;t;; fi bucuros acc€Ptatd, nu eate nrtdo-e dtd. Ar fi deci sd ne oferim, ceea ce l-om nu tosmai Pl6cut, chiar avAnd siguran{a cd refuzati. fi--N. tr-Ao. desigur solulia cealalti: cu ltalia' De eisur. nu cea mai Proactd' Dar Pentru ad€ .ls ;;r";" tnebui sd ni ee olere o situafieprecis: sd ne ldmurim intiiu mai ;;-;' $i -"1""a, 1,.r alutorul noetru, al Bulgariei' 9i.et ittoi "t Aiglici, Italia poate €Aqtige Partide balcanici; -;;-t"; da, cari ar fi in acest caz a'antajiile mai mari decat cel'e Pt ":ti :i ".;o" le-ar da o victorie oArbo-ungaro-germana' ctlreia --f.ranoi ne-sm fi aHturat din weme' a*el. problemei' Srmtem curiogi si gtim cum le vs mirnri actualul nostru guvern'
23 Octomvrie
1926'
DE cE NU E BUN SoVINISMUL
Am scris, acu'm
in
urm6,
in
aceastil
..foai
e'
rstoo serie d€ articole asupra datelor orientifl incercare o Era rice a politicei noastr€ €xterne' i"-t-aloJ"a" elementele Perrnan€nte atre ridlii aceste elemente ;;";";-d;; -i"ai*g.-i ui de a cdpnti dinnoaetr6' Am rp"r,i* o"i"ttt"t* fi"-tt'* aceet prilcj cn latinitates noastri -
EXTERN-J.
83
principalul algurn€nt al celor cari pledeazi pentru o occidentalizare e€te in parte o - crrnoagt€bun6 prejudecatd. Pentru cine cdt de cit rtructura vielii noastrc de stat gi a vielii noastre epirituale, afirmagia acoasta rur inchidea nimic surprinzdl.or sau... de rugine. De aoeea in presa romdnease[ articolele mele au tr€cut necom€xrtate,
Iatn insn cd ac€st€ consideralii au gdsit un ecou 1a... Budhpeeta. $i anume in coloanele confratelui ,,Nemzeti Ujihg"; care com€nt€azE punc-
tul
nostru de vodere, eub tidul ,,Abandonarea Iatinitdtii r-alahe". Am c€tit. Ain cetit, 9i nu rnE pot dumeri nici acum. Ce a infeles 9i mai ales oe a putut scoat€ confratele budapestan
meritE, in adevdr, atenfiunea no€strE. Citez: ,,Cele scris€ de zianrl ,,Cuvintul', atrt foart€ inBtructive; gi de naturE a t€mp€r8 €[rt.eiagurul €xag€rat care a contribuit la orientalizarca gi balcanizar,ea Ardealului. Articolul va aves de efcct ci Europa. occidentald va lua notd. de carastcrul oriental al Rominiei; gi va inlelcge ce gr€u'picot au fEptuit cei cari, in numcle democraliei rputr€no, au aruncst Ardealul
unei t6ri su 6uflct orintal". Eu crcd ci dacE onoratul uran confrate ungu.r s'ar fi gindit cI lucrurile ao€stea €€ ceteac Ai dincolo de granila prii aalc, rr fi €zitat si lG rcric, Pentrucd, vcd4i, peote gran{n oe gdaeic gi oameni csri Bn fie sustragi dcforma;iei ,,parriotice" de Frspoctivi. $i dacd nu altceva,
84
pol,rTrc-r.
nozi,v frulrl.on
dar cel pugin un fucru Pot opune aeqti oameni consideriliilgr patriotice dc la Budaposta: cl Ardealul nu rre-a fo€t ,pruncat" de nimeni' gi ca atare ,,democra;ia apuseanl" nu- a avut nimic de spus ln aoeastd afuoere. Cu ,democralia apuseand" 9i cu ,,Europa occidentald" avem noi, de sigur, socot€[le noastre: in care sunt imcris€ precis debitul 9i creditul. $i nu am PrecuPeiit niciodatd r€cunogtinle noastri discretd, aobrd gi demni, der 'cu atdi,mai efcctivi, atunci cind am foet in situalia dc a fi primit md mult dccit am dat; Ardealul ine6 nu ni l-a dat uimeni' Nici mEcar nu l-am luat noi. Ci Atdeal 9i ,,larn" au rn€rs unul lnaintea aheia, ca doun pdrfi ale aceluiag tot, atunci cdnd s1a ivit prima imprejurare pliol' nici, .pe care de rl mileniu o aqtePtam cu dinlii
'
inclegta{i.
I)ar eonfratele ,,Nemzeti Ujehg" ne ,,denun{6"' Europei: vedeli, valahii ngtii nu Eunt d€cit nigte.., orientat; 9i dv. le-a{i dat Ardealul I Stranii qi innistato"rc atitudin€. E dcstul de lurcms sd vezi rn popor mindru ca cel al maghiarilor,- dar oarc 'maghiar e[ fie rodactonil iutor al srticol:lui ? - coborindu-ee la rolul de delator. Cind lnsd delaliunea e de aqa calitat€, intrfutar€a noastri devinc jale' In adevir, neamului om€neac nu-i c crulsti nici un lol de umilintl. Cdnd noi ne-am exprim.t indoieli in chestia latiniti{ii nor:tre iri am afirmat caiacterul ca-
' .
nxrtRN-{.
Es
tegoric oriental al civilizaliei romdnegti, am exprinrat mr iurnai un fapt,-ci gr necsitatea oricnt6rii politicei noastre dup6 realitEli. Nu ne-am glndit un singur rnoment cE a nu fi occidental e o... ruginc. Pentm ci am dov€dit-o doarE !! nu €xfuti pentry un -popor civilizalii sau cul- superioare gi inferioare, ci numai turi o eingurE. {brmi de culturd; acoea de care el e capabil, ln virtutea componentelor lui istoric€. A pune insi, p€ste ac€ste imirerative ale realitagii, in' cumpEna valorificirii, formula structuralE a apusului gi a risiritului, 9i a decide fErd nici un lel de discujie prealabilE in favoarea celei dintdi, iat6 ce nu poato faoe decdt cineva care nu numai ci ignorerzd primele elerrrente ale culturii 9i civiliza{iei rdsdritene, dar o strdin gi de dureroasa lndoiale ln care a€ friminti do un s{ert, de veac metafizica apuaeanE, Evident insi, oonfratelc no
r
Gaz€ta Poporului,
fn ce md privegte, cu arn gtiut lntotdeauna
86
Roz.L 1'.LNTURlLoR
'
cd Ungurii sunt de origJine turanici qi ci rreprezinte un popor tAndr, mindru, viguros, 9i in pdturile lui adinci - o rasi nealterati, Pentru aceaata i-am gi prepit intotdeauna; pentru c"ace aduoeau ei tn centruI Europei: orizonturi largi ile st€Pi, Pa€iuni Putemic€ * cari impresioneazi chiar cdnd ee exerciti in potriva eilbatec romantism nostalgic al unui noastri, neam de plugari qi Pdstori, vi.ald autentici ;i un fel do cavalerism, unit€ toate intr'un patri,otism halucinant care a dat Europei oea mai inalti qi mai cuprinzdtoate formuh rnetafiziei a misticei statrrlui. .$i iair-t acum pe oonfratele rneu maghiar aruncind. peste bord aceastE iaagni{ici rnoqtenire, pentru a intra slugd proastE la occident. De ce? Ca si ,,capete" inapoi Ardealul. Ca qi cum Arde.alul se caPdtd 3i nu se ia, 9i ca 9i cum o tare cu un suflet ca al fralilor noEtri de peste nrurr{i oe poate guv€rna cu mandat dela Europa apuseanE, ca o colonie oarecare din Papuasia ! Vai I Nu scliu lucrurile aoeetea pentru Unguri. Nu-mi voiu perrnite nici odatd eE dau lec{ii unui neam, mai ales cAnd e striin. I"e scriu insi pentru frat'i mei, RornAnii. Ca sn tnfeleagi ei ridiculul einistnr la care poate duce govinisrnul; qi ca sE se fereasci de acest cel mai greu picat al unei rasse.
21 Nlartie
1930.
POLITIOI EXTSRI{I
8?
ACORDUL AUSTNO-GENMAN,
Si nu ne fie luat in nume e riu daci vorn iscat in jurul unirmii vamalc austm-gerrnane are ln €a un €l€ment Epurre cE Iarma care s,a
de neeinceritate, Cum adicd? Sn fi venit faphrl gr marile caacelarii cu- ir ropene eE nu fi gtiu! adevir, nimic ? Iatn co n€ e peste putingi ed credem. Cici evcni_ lj di" ultima vreme _ mai precie: din TTt ultimele trei sdptdmani indicari hote"ari - Viena insemnat€ eo desbat irrtrc qi"eB€rlin. $i nu evenimente asupra cirora s'ar fi fiasbai, do-amne . feregte, tainE, ci publice I BruJa mal rul€Btare a ingrijordrii gi atitudinile protivnic numai in formd, adoptat€ d" pr.o ":..g:tiT ti o ficialita tea marilor aliagi. apar deci,'mai d1gr*u T un fel de fiqd de consolagie pemrru cehoslor-aci. jrrgoslavi sau romini, aliati sau loSti aliali, dragn Doamne, cari ee in upiro ""j" -- ar avea ceva de zis in potriva acestei uniuni r amah. A9a fiind, e mai potrivit, , credem, ca eritrind- orice diversiuni ,de atmosferri.., an ju_
aia, p€ neatteptat€,
EE
.
aoz Ylxfij'Brion
capul noottlr 9i, tft, Poat€ chiar in Po"ito pusf problema, s€ Prca Poat€ A4a. triva noogtnE. ca puctnl acota d. ,vcdere s[ fie indrcpt6fit' Nurnai c6, dupE imprcsia noastrE' s'ar Put€a -ct problema aa ee punf gi altfel; $ angle -nu d-in ci din cel al re!i-' irtt*t -utilor,tt nostrz de'vedere, Se no tntnebdm, cu alte crrvinte, nu dac[ amintit! uuiurl€ ne-ar fi de pagub6 sau de foloa, ci dacn, considerati in oa tnsigi, ea se incadr€azi in chip finesc in condi;iunile roalit6' crealiune 1ilor. eau nu €stQ' eventual, decit o arbitrarE,
Se afirm[, de pild4 cd aoeast6 uniune vamald, nu ar fi.declt pleludiul unei uniuni poin acelag fel in care ,,Zollver€in"-ul litico, din veasul XIX o drm h G;rmania federativi a lui Bisurarck. S[ ne oprinern deci I Da? Mi-e tosmfl cd chestiunea nu e aqa ' dc eimpl6' Imi aduc aminte, de pild6, cE acum cdter4p luni cdliva oameni politiei dela noi, e adevdrat nu degtul de seriogi, anungau o uniune vamald jusoslavo-romlni. Jnterigia era, evident, premairrr, d"" nu aberstivE. De ce insn in l€geturd cu noi !i vicinii nogtri sArbi nu s'a vorbit, ,cu aceat prilej, gi.de o uniune politicd, dar ss . ,ro"betl it *ttit"l' de un aeemened lucru in lcg5turd cu acordul dela Viena ? Pentruc[, proba'bil, ,acolo sunt ;numite elornente- in plus,, cari igi agieaptd o fircaice indestularc' Iatd deci, o ioaio6"' p."*, cadrul fu eare, obiectiv 'qi ir'-'
POltTrOr
EtTEaNl
g9
toric ftebrle disc'utatE p,nobhna. $i rnar eunt
!i
alt€l€.
Genoral vorbind, trebue !A r€srmosgt€n ci. daci €xistd o problemd a Europei centralo, ea nu a loet rezolvati de risboiu dcedt in parte, pe laturea nalionali; dar politic ai economic, nu. Era, intr'u fel in accast[ parte a pEmCntului, o star€ de deaechilibru inainto de rEEboiu, - aceaeti star€ a cotrtinuat gi dupl, chiar daci din cu totul alte notive, Lucrurili aoost€{. trebu'esc epuEe odatd rispicat, Din ncferlcirc o r€cunoaltcm e gneu. Sunt unii cari cred -cd tle cdte ori vorbegti dc o solugie pentm Europ& crentrald, au dr,eptul Bi to socotoslcd partizan a1...
rechei monarhii. Vccinii nogtri Uqguri, de pildd, nu ooncep o schimbare, decrit.,. revenind la vechilc grani{e; nu Be poat€ asta, 80 - eau dacE, rnullumesc deocamdath cu o rectificarc de fronticri. Evident cd ay, nt €€ poat€ discuto, Nu pentru cE, Doamne feregte l, ar fi prse fn dbculie graniple nosstr€ ci doari gtiut e cE aoete granile nu pot fi -puee in disculie de nimeni pentru ci aoeasta dovedegte o to-; ci taln tpan de inlelegere a nouilor realitigi. Problema de azi a Europei oentrale depigegte in" toate direcliilc vechea mentalitate, in care na{ionalul, politicul gi econonicul ec an€stecrii lntrb oribili confuziune; .9i ataciiea ci trebud deci fncute pe alte bazc. fncercarea dela Viena aste, t€oretic vorbind, o ari€m€n€a incercare, gi anume probabil numai
Polrrro.r.
rlot^ v^llTuSuoB
90
un tnoeput. Puternicp afinitifi de ra{ qi ao h idcntitatc' rureori cultur6, cari urcrg -lnceputul Penn dfur.frfla in uo p#tt pentru 'utastd gi i*r, * * putea incepe akfel' . Principial caf intrebErile
f.p
Po a" ac€ot€venim€t::t doci, conne asta dscd nu eunt ppnem trebuo ei ni le adevir acest incrrmim ne viae eau nu; 9i ei fundamcntal cd ipte reselz nestre 'ut fot d lneargd niti odatlt funPotfiva agczirilor fircgti' Va trebui, ca atare, atr gtim: egte acoriul dcla Vicna o problemi a raeoei gertnane, aau na a Eum1rci cenrale? exbtd in adevEr o EuroPE centrali?
fi
coneidcratd rrniunea vamald auatro*"ilrr,u ca un lnoeput dc solulie a problernei Europei oentrale, eau nu? $i mai ales: ee intimpld lucrurilc acest€a 18 ti-p, - *u trea tirizii? Nu cumva, adicd, avom do aface L u""h* ,,Mitteleuropa" a lui Naunrann, perimatd aste;? San mai precis, degi *i p"tot clar: inlelcg austro-germanii acesetd lrniune vamali ca 'o sohfia', oi aa o mctoild? Iati adevar;tel€ cheetiuni pe cari le ridici acorilul dela Viena. EIe hebuesc cumpdnite, 5i rezolvate in coneecintd.
ooate
26 Martie
1931.
ExIEnNA
9l
INSPnE REAITTITTT,E NOASTnE N'am urai auzit nimic, ilr ultinul timp, deeprc actiune a Euopci fn fegnturn crl uniunea vamalE auetro-germand. { fct, le tnceput, o a-
o
gitsfie prin presi, cu intr€bEri cominatorii gi cu amenintdri mai mult sau rrrai pulin deecbir formulatc, 9i pe urmd - tioorc. Pe undwa, h Geneva, una din numcroasele comiaii ale Ligii Nagiruril,or €tudiszE ch€stiun€a, AtAt,
vid de treabd. Lucrurib ee intimpli deci exact
Iar
augtm-
gorrnanii igi
aga cun am previzut noi din'capul locului gi cu tooto - avem nici un acestea nu avem nici un merit Nu merit, pentru ci €ra eleineirtar sd se intAmple aga. Au putut gi judece gi crede altfel, mrmai cei cari gi-au inchipuit c[ oxi€td o Europd gi o solidaritate europeand. e$,ace. $i e'au ingelat Europa nu existi) Nu €xisti unitat€ apiritualn. Ceeace numim noi aatizi apirit european eate o dtitudin€ precumpdnitor anglo-saxond, a9 zice
epecific anglo-eaxon6, care nu isbutegte a incadra
decdt nord-veetul Europei, ldsAnd in afara acest€i structuri spirituale intrb bun6 m.dfllr6i eudul gi intru totul sud-€stul qi estul continentului. De altfel aoeastd etructurd nici nu definogto spiritul curopean ca atare; ci inrcmneazi pur gi eimplu, o prcpondenenli iatorici, pe o amuniti pcrioadi: Gea caDe inoepe ca renagterea. Daci miine eub apirit eurap€an se va inlelege acelag lucru, e or 'totul indoelnic. Cnci astdzi spiritul
92
.
por/rrrol
Boza vll{TlrRrr.oB
europan ee definegte piin etructura anglo-saxon6 cam ln. aoelag fel in care acurn dou[ mii cindi flrte d€ ani ol sE definea prin cea greac6, acum doui mii prin cea, romani gi aga rnai departeDacE inel ,,spiritul curopean" rnr e o reditato uritar6, ci nirmai nnril din aepectele (gi anurne oel mai prestigios intr'un moment dat) ale unui impenetrabile, co4glomerat de epiritualitegi, msi Poate nu de culturd, formele ca ioate - cels€pu$n, de o vedere vorbi, din aoest punct do aolidaritate europeanE. Dar Eurolx. nu e nici o unitate economic!. Inlduntrul oontinentului anist[ sau se Pot constitui, probabil, asemenea unitdgi. Ele 8e Pot conatitui 9i cu deptrqirea granilelor continentului, aga cum de pildd a urmErit-o politica colonialEDar o unitate economicd for.rnati din totalitat€a exirti, 9i nici etatelor Europei, - sb nici nu nu Be .poat€ conetitui. 'C.o insemneazl atunci Europa ? O unitat€ g€ograticd ? Nici u.1". R-'eia intoaroe fu1o mai degrabi inspre rds6dt, iar primelc culturi gi atate curopene nu.s'au clidit.pe haze unitnlii geografice a Eurolpr, ci pe cea a Mediteranei' A-' tunci
?
Atunci
Europa. nu
existl ca o
realitate,
pi
nurnai ca o fic1iurrc, iar luerea ei fur considerare
nu e numai. lipsitE d€ eficacitate, ci deadrephrl pfinejdioasi. Ruia de astx.i e cea mai vorbitoare pildi. In. Rwia revolulia .exbti yirtual de 200 de ani' Adic[ de p€ w€rn€a lui Petrr cel
EXTERNT
93
Mare, cero gi-a lnahiprit ci.poatc ad .rad[ blr.bile rugilor gi sn trsirfor@ tosti tara, aga lipaitt de rmitrtc, inconriat€nti' Fntru oahiul logic, &r , rcall, crtm' eta ea, intr'un 6tst Furopean. Iloui. eute de ani reilitigilc 'rueeqti e'au ebntut in c6ma9t . de forgd a irrpdratului Paru, gi pe urmd au plesnit legnturile. Era natural. -Dar iat5, de mai bine de doieprezece ani revolutria igi cauttr drumurile, gi nu 'le gdeegte, De ce ? Nu pentruci c r.rqnea prea scurttr dcla iebucnirea revolufici , pini'astdzi!'Ci pentrirci revoh4ia ruseascE a fist gi ir bunF parte est€ incE, in mdne unor ,,E\rropeni"; cdci totul s'a redue, o bucatd de vremc, la inlocuiree ,,europeniemului" {arului Petru prin ;ieur,,openiemul" lui Karl l\darx. Gr,egald funda^ mentali, ruecascd nu cra de - cEci revolugia naturtr €conomici, ci politicrd eticE; pe deoparte. Iar pe dealta, Fntnr ci formula econornisi a Rusiri, pe canc marxismul trcbuio si o ,psaneze", nu €ra c€a ,,europeani" a capitalismului, fmpotriva cdruia qi pentru inldturarea mizeriei dccurg6nd din -ea la a4iune rnrrriamul, - pdgett€ Iati, in adevir, unde pot duoe confuziunile niscut€ dintr'o ingelegere redusd a realitigilor. Sn mai adnuglm ci ceeace B€.petreee cu Ruaia b'a petrecut gi ee petrcce inci gi cu noi? Eeto un.adevdr trivial. Cam dela 1840 pand $tizi noi.nu am'ticut declt e6 ne intr,ebim ce zioe ,;Europe" gi ne-am forpt ai nc potrivi.rn pasul dupd ,,ea". Aprop" Un vaic, in care un popor tinir gi elnttoa. faee politica eroil,or lui Ccra-
94
noz.{. YANTURILon
giale. Fnrn s[ se intnebe tm singur moment ce iete acea€ti Europd 9i dacE in ailevdf ea existi' Eat€ cvid€nt ci astdzi JtEm l,r' o riscmce, FrimAnt6rile prirr care trecom nu 6unt sernn nunai de n€putintn gi inconeietenld; ci' mai dcgrabn, vinmlelite chaosului in proces de diferengiare gi de precizare. $i iati tocmai cind tnecem prin acoste dureri, din lagdrul {drnni6t, adicd de acolo un.le ar fi trebuit s[ ne a*ePtim rnai pulin, ni sc mrvegte teoria crizei ,,europene", gi necesitat€a di a ne solidariza cu eal Eete fals. Politica se face cu realitate. Che I,rea in adev6r si rezolve oeva in agezarea noaetrd, trebue sd s€ ldmureascd odate ci activitateq noastrE .politicd tnebue str porneasc[ ilela resli-
td! r romdaegti,
oricdt de paradoxal e'ar ..-ate, de altfel, eingura cale Pe caFe Be Poate, evontual' pfrcs ajuge 'eprijinul ,,Europei" I 16 Aprilie 1931.
..,9I DESPnE MARII NO$Tnr ALIATI Problema berreficiilor
in bdtaia preaei de stdnga 9i preee; franceze. In bdtaia tntrcgii de dreapta; de opozigie gi do guvern. Oficioaeele ministerului din Quai d'Oraay, cel PuF, Fn fruntea. De oe? Deocamdatd nu ni eo spune Srmt€m de o bucatl de wame
PorJrrroa
m(TERita
95
precis. Ne afl[m in perioada de- preparare, suntem degi atacafr pc cheetiud l[turalnice qi gingcge, Cu faleuri $i perfidii deeigur. Dar chestiunile nu sunt mai pulin gingage. Asta, in eincer limbaj gazetlrese se numeite gantaj. Frc o preeiun€ intr'un punct pe care eu !i-l eocotesc rrrlnerabil, pentru a te eili sd c.edezi pe o cheotirirre, alta, in care nu am asupra ta nici un mijloc dc constrdngere. Trudn zadarnicn, cinstili confra;i de pe malurile Seneil noi la gantagii nu ced6m. Aga fiind, eu €ocot€sc ci e pentru ambelo pdrli mai practic sd Epunelri lrcrurile pe num€, punAnd in disculie adevd.ratele puncte litigioaae.
Metoda aoeasta I Einoerite$ii fiind in actualele imprejuriri eingura care poate duce la o ln{elegerc eau oel pu$n la o prieteneaecd lEmurirle, Presa francezi (in fond, guvernul franoez), e ingrijorati d€ ev€ntualitatea un€i schimbIri do front pe cale de a s€ olrcxa in politica noaetri ext€rnd. A exiEtst, €€ :pune, o alianlE de pe urma clreia Rominia sh ales cu intregirca hotarelor ei etnioe. Sc pare insi ctr rcum Romlnig ar intenliona si rcnun(e La aceast[ aliant6. Frumoe e? Fmmos dau nu, nu gtim. Deocsm&td avern im[ impreaia cd -probleina €Ete riu pusn. C.c yor, anume, ad epund aliafl frajii nogtri FranF cezi? CE noi am fost bencficiarii unei alian;e, prin urrnarc, €$rtd pentm noi obligagia -dc +a cd, rdnrine nai dcparte ln cedrul ei, ca sd ne plitim oarecrun pontru beneficiilc pe cari le-am tras ? Astr nu porte fi chiar aga de €xact.
POLMIO.I. EXTERNA
ROZI VITTI'BIIOR
96 , Noi-credeni
ci
dacd slianln a fost, apoi de sig'u1
beneficiile au cdzuf de aqrbele p6r{i; cdci nu ne inchipuin5 aliange loonine intre Francezi 9i noi, iri.cari partea -leului eE nu revini todnai ,roo[. Io adeiEr: noi am avirt o aliai4e pentm purtarea rEsboiului. Ea a'a f6cut ni lgntrtr $ aueam,roi nevoe de ea, ci,pentru cd le era donevoe Francezilor. Afirmalii, ,oricit de paradox,ol{ s'ar pdrea,'nu'e mai pulin p€rfect valabild' Pentru ce a {o8t purtst oarc rbeboiul ? Pentru
ci
mai multd libertate, 9i pentru a face posibili exercitarea dreptului de autodeterminare a na-. tiunilor. $i ce am cipdtat de.pe urrna rdsboiuiui? Teritorii ? Da, dar nu teiitorii cuoerite Prin ' arrne, Mai exact, noi nici nu am' ciPitat. t€ri: toriii ci am cooPerat ca ed isbdndeasc[ "" ]"in-' cipiu. CEci nu sunteni ur stat merit prin victo-ria ermelor, ci prin isbdnda unui principiu' Nu ne-am cucerit fragii, ci le-a.m inlesnit putin{a de s hot6ri ei asupra destinel'or lor. Proba ? Tratatele de paoe nu au ficut d€cat sd conrfinteascd stlri de lucruri care se infdptuiserd deja: unirea Ardealului cu Ve\niul Rcgat' uniree Bucovinei 9i a Basarabiei "/r vochiul regat. Am arut, e drept, un tratat Je atan!6 cu puterile aldturi de .ari am p,rrtat rdeboiul; dar'nu e'a {inut seam6 de el, De aci 9i revolta liri Ion Brdtianu; cate nu inleleeese cd Pac€a nu'se diggutE pe baza tratrtdoi d" alianln,'ci Pe baza drepturilor decurcind dfur principiul autodeterminirii i oeea o€ "ecu"ta, d".pti de cdgiva chilometri p'6tragi, ne
"
9l'
dar ne dispeixa -in schimb de orioe solidaritato morall in viitor.faF de aliagi. Cdci, in adevdr, cui datorEm noi unitatea nalionald ? Vointei frafilor nogtri de peste Carpali gi Prut, cari au hotErit c6. lror sE fio una cu noi, De sigur, ecFastE vointi a fost eficace intre altele Ei pentru ci €xiEtd putinla €xel'citirii drepturilor decurgind din principiul autodetermind-, rii. Era insE, pentru asta, nevo€ ca noi sE intrEnd in rEsboiu? Ej presupunegr, un moment, cb noi am fi stat neutri, gi c5., totug rieboiul s'ar fi cigtigat, adicd ar fi invins principiul dreptului de autodeterminare, !-i s:ar ft putut r€-
fuza Artlelenilor s_au Bararatenilo. dreltol de a se uni cu noi? Evident,.nu. Prin unnare: dacE am intrat in rdsboiu, e p6ntru ci aliafi riogtri de rrai tirziu aveau nevoi: de eprijinul no€tru intr.u cigtiprarea. partidei inc€pute. Aveau nevoe, sau cel pulin aga credeau ei. Aga fiind insi, noi ,r* u*i"- \ nici un fel beneficiarii- bundvoiht€i alialilor, ci acei ai unui
principiu pentru isbinda ciruia am l"pt"t qi noi dupd put€rile noastre. Cum ni e'a dat oare- m^ai rnult decAt ni-e6 cuven€a ? Mai intAiu nu ni s'a dat nimic; /.rdelenii 9i Basarabenii au venit ei la noi. Dar.presupunind cd ni s,a dat. Ni s'a dat mai mult de cit ne r.evenea ? Atunci alialii au incheiat o pace 4edreapti gi artificiald. Nu ni s'a ilat rnai mult? Atunci ce obligalii mai avem faii de aliali, ; dupi incheerea .pdcii
?
98
Roza v.AnrunlroR
S[ nu ni s€ mai vorbeascd deci de snumito indatoriri de recunogtinld. Pcntru cE asemenoa ibdatoriri nu avem. Iar dupi cc am limurit ao€st prim punet, ed punem problema 'pe adevlratele
ei &te. 12 Iunie
1931.
Allanlele aoastre SOLIDARITATEA VECHILOR AIIATI Zar-cle r,omdneqti oontinud a reproduce extrase din presa franoezd, unde suntern adrnonestafi in *orme nrai mult sau msi Putilx acceptaa inoeput si ni eo in afAigit I bile gi unde vorbeascd qi de neoesitatea pnstrdrii vechilor alianle ale rdsboiului, Mdrturisim FePetat cE arn fi preferit din capul loculiri aoeastd metodi; pentruci e oea a bunei-credin;e 9i a demnitngii omenegti, 9i ar fi evitat confralilor noqtri parizieni penhilele faleificIri gi nedelicatele imixtiud in ch€stii c€ hu-i privesc, la care s'au dedat, eprre paguba legdturilor sufletegti d:intre ei 9i noi. Dar pentru cd, chiar aga tardiv gi neindemAnatec curn problema se Pun€, nu noi ne vom refuza unei discu;iuni. Ni oe cere, gi ee cero mai ales de cdtre Francezi, oi nu rupem soiidaritatea vechilor aliafr, a {drilor gi poPoarelor cari au fdcut urndr la utrdr rdsboiul. Frontul ricegta comrm forrneazd oanecum
Pol,rrror
rxrrRl{r
99
u-rrul din postulat€l€ politicoi tnvingttorilor oontinentali. Care eurt lned fundamentole 9i tndreptEfirile lui? Vom observa, mai intCftq c[ o obligalirme morali in aceet e€ns au exbtd: a) pentru ci eolidaritatea ac€asta a lost rupti de rrurlt prin atitudinea Angliei d Italicii coea ce'insemneazd cd daci noi am av€a de gtnd ed ne echimbim ln adevdr orientalea oeea ce nu este zisnu rinii am face decdt si urmtrm p6 {in fogtii noqtri mari sliati cad au int€l€s mai de mult al-qi aleagd drumuri proprii; b) pentruc[, dupl rnrn am dovcdit-o "'ai ieri, nu am intrat in rlgboiu numai pen*u foloeul no6tru, contractCnd deci anumite obligogiuni de recunogtinld eau dtfel i-, ci ld virtutca unei invoieli cu foloase de ambelc pir1i. Curn ar fi fost, fn atlcvtr, bcnefisiile numai de partea noaehd, cind rl'oi a trebuit 6i inhdm in risboiu in momentul in care era 'nai amenintrt Verdun-ul, 9i cdnd Rugii ee lnvoieerd d€jr cu pu't€rile cwtrale aaupra impE4idi 1[rilor rcmAnegti ? Aga fiind, va trebui aE ni s€ conoeadi oi nenqinerea vechilor alianle a celor din wemeg rneboftdui rru s frurdeazd pe txesut, ci pe - pe avantagiile oe viitor; adicd ao€€te aliarto ni-ar asigura ds aci lnainte. Aoest adevir elementar are insd &ruI de a echimba fafa pmblemei. Cici $cutat€+ nu mai cade acum pe menginerca vcchilor alianlo deeiderat lipeit dc eeru ci pe inte!€sele -lroastie dc stot gi
-
f00
lot
RozA YiNruRrLoR
nationale, Este adcv6rat, de pildd, cI lmul. ain it t""ou e Pentru noi formulat in pfruci"""ra" piul intangibilitEfii graniplor noastre; li cd, ' infnCplef., cei cari au fisut aldtnri rnsboiul,, au cigtigat isbAnda gi au dictat Pecea' sunt interesali la men{irrerea acestor granile; dar numai principial; Pentru ci de fapt e'ar p"!3- * pentru unii din fogfi aliagi o granilE si fi fost necesari aga cum e'a stabilit ea in 1919, - dar ei fie astdzi necesard in altfel, mai ales cAnd nu e a lor. (In privinla aceasta alie$i ti Priet€nii nogtri Polonezi au o cxpcrien{d prea dureroasd, pentru ia noi sd putem trec€ cu uqurinln pbste aaemen€a eventuattnli). Dar daci eolidaritatea care exista intre aliafi in pomentul incheierii picii, rru mai exigti astgzi, sau s'ar putea s[ nu mai exiate, atacatd cun e uneori de intetese divergent€, atunci e de Ia eine inleles c[ solida ritaiea vechilor alia;i nu poate fi un inilreptar 9i o linti Pentru politica noastrd externi' Cine cneie 9i ic.ie alt{el - 9i aunt qi din acbgtia gregegtei Pentrucd ia in brat€ o problemd fals pus5. Cici solidaritatea vechilor aliali nu este un Ecop, ci un mijloc. Scopul este: pdEtrar€a Frii fur granilele ei actual€ 9i promovarea- unei vieli ordonate gi cAt mai i4lie\ugat posibile inlduntrut acestor granile: Pot oi ne asigure vechile alianle implinirca acestui scopr' imperativ abaolut al \4€!ii noastre naEionale gi de stat? Vom fi iei dintpn bucurogi si Pistrem ac6te alianf€Nu inteleg, nu vor aau nu Pot €6 o facd, vom fi
silifi si ne orientdm altfel. Nu pontrucd am voit-o ci 1rcntru ci am fost impingi. ed o facem. 'noi,Asupra nouilor alianJe pot plana, de sigur, (Plani:azi indoieli. in orice caz r€grete sufletegri in legiturd cu celc vechi). Dar nici aga de sceptici nu trellue' si fim. Franla e'a,, apdrat acum 15 ani qi cu ajutorul Italiei crreia'ii-luase totug Nizza gi Savoia, iar pe frontul de Vest au luptat aldturi Germanii gi Auetriabii; caii avuseserd nu chiar a9a de demult oeva de d6curcat Ia Sadowa.
Nu c vorba sd fir'' brutaU. Cinbmul, chiar in politica statelor, e de prost gust; gi pAnn Ia urm6, pdgubitor. E insd, de eigur, vorba.si nu in{runtdm realitdlile. Iar realitalile dicteazi: nu se lac alianJe pe ce a.fost, mai ales cdnd in ceea a fost soldurile s'au balanlat,'Politica oricdrei liri 6td eub impcri 'neccsitd;ilor de azi ti de mdine. Dir ay fiind, solidaritatea ,vechilor aliali" nu poate forma obiectul unei politici'di stat dece
cat: 1) dacd
aceastd solidaritete' exiEtd efectiv,
2) dacn ea continud sd fie eficaoe in cadrul noui. lor problcme cari ee pun unei liri. Idtd punciul ' de vedere real gi sEridtos. " Veli spune insd cir peste toate interesele unei politici de stat, existl totut intre Franoczi gi noi o Iegiturd sirfleteasc[ ce nu Be poate negd. Incoirtestabil. Nu poate s6'fie, 9i nici nu trebrie 'negatd sau slibit6. Dar despre asta, - cu alt prilej. 14 Iunie 1931.
-
toZ
RozA vr-llruRrl,oB
Allantele noastf,e
O LEGATURA DE
DRAGOSTE...
UNILATERALA Inoercdrile mele de a lEmuri problerna alianlelor rumdnegti in datele ei iniliale, a ridicat intr'o anurnitd parte a preeei buanregtene pmteste furtunat€c€' Sinple declaraliurri de drago6te pentru Franla, roman!€ pe chitar[, de rur gust indoielnic, cu acomPaniarn€nt de pitpalac' sau insulte nestEPanit€ p€ntru Putinntat€a mea, aoeste prot€€t€ nu aduc pdn[ irr prezent nici o ideie 9i nu contribuesc in nici un fel la l6murirea chestiunii. Invdlat EE discut.pe fuPt + p" srgunente gi sd mi pishez, in materie de ratiune. insensibil faln de gargariseala sentimenchiar cu riscul de a pirea paradoxal qi tald de a infnrnta prejudecdf adinc inrddEcilate, cu nu-mi gnsesc deci, valoar,e circulatorie curenti epre oincerd pdrere de rEu, putinla de a rispunde proopinenlilor rnei. Constat irnd. ci Protestele existd -9i, cum unele din ele srmt sincere, considor {aptul ca simptomatic; meritind' prin urrnare, o explicalie. Argumentul principal al Protestatorilor €ste stren€a legituri sufleteascd, iubirea care exieti
intre noi 9i Franla. Iubirea aceasta e un'faft, $i, ca atare, nu o vom nega' Nurrrai ci) sunt fapte gi fapt€. Fapt e d€ pildd o irnbielgugatd ploaie la vreme, dar ndvElirea licustelor tot fapt
POLNICI
e. De rlnde urm€azd
EXTXBNA
ci
103
faptele trebueec qi ole
cere€tate gr infel€s€, tninte de a le accepta qi a ne supun€ lor. In spe16, inh€bar€a care se pune
este: legdtura aceeeta de iubire intre noi gi Franta, €6te ea csenliald pHmndirii noastre sufletegti qi agezirii noastre de Btat, €su nu? fn cazul intdiu, o alianlE de toate felurile franco-romdni, este cu totul recomandabild ca fiind neceeard; in cazul dealdoilea ins[, ea nu se poate imlnrne decit pe baza unui sshimb de avantagii concrete privind pr€z€ntul 9i viitorul apropiat. Si vedem aga dar care e situalia. Incontestabil, iubim pe Franoezil Vorbim franluzelte gi oetim la fel, Celetorirn cu predilecgio in F ranJa gi Ie cercetdm univeraitd4ile. Instituliile noastre de invildmint sunt organizate dupi modelul francez. Mai mult: invEldm sd cruroagtem istoria lumii in funclie de istoria Tran{ci. Aga era pe vremea mea, e gi acuma. De aceea - aga simlim cu Francezii: Aqa de mult, incAt a9i des€a simfim ca Francezii. Iubirea aceasta e aga de puternici, incit ia uneori forrne aberative. 13 Martie 1906 e o dovadi. Mai flurt insn 9i altele. Cred cd. nu cxist6 in lume o (ard in c€.re minigtrii sd nu cunoasci decit foarte aproximativ limba concetilenilor lor, dar eE vorbeascn in schimb impecabil franluzegte. Noi avem arnm€nea minigtri. Asta poate i[ hu lie grav; dar nici normal nu e. Mai grav e insE ci ahu g6sit gi se gdsesc la noi minirtri oameni respedtabili cari intr'rln moment dat
-
104
NOZA VAXTURILOR
.
?oLrTIcA
si fi
putut €pune: sd piard Ruminia, numai sl invingd Franla. In ori ce alt[ parte a lumii asemenea oarneni ar fi fost lapidaqi, La noi se bucur[ de mare cinste. Atit de adincd e Li rioi iu.birea pentm Franla gi cele ,franfuzegti. . Este adevirat, nu 6unt€m siguri dacd acestei iubiri a noastre ii corespunde, din partea Francezilor,, una la fel, Migcnri de generozitate fali de noi eunt rare. Sau in orice caz nu le cunoagtem. De Ia ei la noi, sprijinul a fost mai adegea negustoreEc. Atitudinea lui Clemenceau la conferin{a Pdcii, o cunoaltem. (Nu 6pun cE Britianu a al'ut drqptatd; dar nu spun nici cE nu a an'ut. Aeta e o altd ch€stiun€). Ni s'a semnat protocolul Basarabiei, deiigur; dar semndtura ne-a fost negociatd- $i era totug vorba de bunul nostru drept. Ni e'au dat bani cu impmmut. $i asta e adevErat; Sunt lnsd banii cei mai scumpi pe cari i-a imprumutat vreodatl cuiva Franfa. $tiu,,.mr suntem oameni de treab6. Sau cel pu1in nu am fost guverriafi de oameni de treabi. Suntem nevoiagi gi adesea incorecli in relaliile noastre internafionale. Oameni gtrdini cari air vcni: pe La noi, cu banii gi cu munca lor, ,au avut de suferit; nu nuinai din priciiui dorinlei lor exagerate de oigtig, ci 9i din pricina obiceiului nostru de a... vdmui cAgtigurile. Dar tndrepti{egto asta trstam€ntul aga de apdg la care adeee€ am fost qrpugi? Sau mai €xact: dragoste
e
asta ?
Cu ce e indr€ptdfitE, md rog,
abandonrirrea
nxTrRNA
105
noastrE in mdinile tl-lui Finaly de Ia Banque de Paris et des Pays Bas? Cu amenitatea d_l;i Lu_ gojanu gi cu francofilia d-lui Mihai popovici ? Evident, nu e neliun cine minAnci gapte pite. -.e nebun cipe i le dd. $i pitele le-am-dat noi; intAia qi a doua oarE. Dar a accepta gapte pite, atunci cAnd gtii cd nu gi le mai af .itut, qi cd nu ai dre'ptul Ia ele, asta nu"im""i insemneazd tretament pe bazd de iubire. Frdlie de cruoe gi\ legEturE eufleteascd francomrn6nd ? Nu. O teal6 iubire, uneori de forme dlag€rate gi anormale, din partea Ruminilor pen_ fru Francezi. La qre ins6 nu se respunde de fapt cu aceeag mdsird. Aga in cAt raporturile iioostre aunt clare: noi ii iubim; ei _ cel mu'lt se lasd a,fi iubigi. Ed enoore! Inlelequl drag-ostei noastre pentru frafi nogtri _ Francezi trebue cEutat de.i ,,,rmai ,"i, ia noi. O vom fac'e.
18 Iurde 1931.
LICHIDAREA ROMANTISMULUI rf8_iet
. Nu- 9tim curn 6e va desfdgura prinE la afirgit incordarea EentimcntalE franco-roirAn[; cEci in_ cordarc estc, dacd presa de acolo gi de aci rds_ fring in adevEr realitili, Nu qtim, 9i nici nu avem propriu zis vrco dorinltr in aceastd privire. Srngura noaEtrd dorintE, mdrturbitE !i altfel, fiind
10,6
noza vlNrItRrLoR
noastre o Politici dc alirngo cu adevirat rodnic6. Ua ziar francez vorbea ln ultimul timp, ln le-. gdturd cu noi, de o politicd lranoezd a EumPei. Mnfturisim cd proble.rna € rlu Pu36. Pentru noi nu poato fi vorba nici de una, nici de cesl,alt6; ci numai de o politici romineaecd in cadrul DACA €urop€an; gi annme, in cadrul earcfean E NEVOE. A urma o politicd francezi sau germanE a Burofei lnaerrrneaz6 a fi francozi sau gerrnani. Nu euntcm, irxE, nici una nici alta; eunt€m numai romini, Mici, neputinciogi, pEcidar Romini. dacd vrefi d-lt. togi, bicienici, -vorbeEe dc un fel- de identitate ee ni $tiu, intre noi gi {rancezi Intr'un fel ne-am gi ocupat de ea, cind agr eubliniat legitura de drigoete dintr.e noi gi ei. Dar ce fel 'ile identitato e asta? Stx etmul franpzesc in phmatla sufletului gi .culturii noastre? Sau s'a conatituit, poate, troul aiat romdnesc prin gind gi faptn francezi ? Vedegi, problena € vast6; qi complicati. Nu o voiu atacs pe latura epiritualE; es ar fi de altfel, in ocuren{i, irevelantd. Md gind€sc tua a constituirii Etatului no6la laturea oealalti, francez in organizarea deci tru. Ce €st€ ? romlnesc modern statului la inchegarea- Rodus au Evenimentelo cari mAniei de aatizi au urmat dou6 linii deoeebite: rura, a faptelor mdnrnte, cotidiene, intAmplate in chip fireec, fErE un plan propriu zie, - lboea a deavoltirii oconomic,e a tirilor rorndne; alta, Bd Be asigur€
lirii
poLrrroa
ExrtrBNA,
10?
a intenfiunilor reformatorii, a faptelor de vo-
inlE urmind un plan 9i un grind congtient, a-coea a- deevoltdrii rrcastr€ politice propriu zise. Cea dintii incepe la 1828 cu pacea deL Adrirnopole; oea de a doua la 1848, cu revolulia mun-
teani. Undc eunt F'rancezii? Cu siguran{n, nu in primul dorneniu de activitat€. Intrarea noastrE tn lumes comerciald a Europei e'a fdcut prin Englezi. Englbzii sunt in adevir, oei dintdi negustori cari ni-au currrpirat grAnele, 9i anume imetliat dupl 1828. Stnpinirea lor asupra pielelor rominegti de grdno
e'a intins' de-alungul lntregului vesc al 19-lea; in aqa mdsurd, tncAt imi aduc aminte ci acum vre-o 40 de ani, in copiliria mea, eterlingul englez circula inci in mod cur€nt p€ piala Briilei. Cdt despre industrializar€a g6rii gi despre come4ul de bani, aceote doud activitdtri au luat nagtere la noi sub un -impule precumpdnito,r german. Afinnagiile mele sunt aga de evidento, iacAt Francezii abandonae€ri lnaiirte de. rdzboiu (ara noaEtri ca fIcdnd parte cu totul in aoeuti privintd din zona. de acfiune gerrnani. Aqa ". explicE de altfel 9i dificultiqile po cari le-a fntAmphat prin 1915 Marghiloman, cind a voit ei ircheie un lnpmmut de st t ld paris. Dirr dacd aga numita revolufie burghezd. a'a ndssut d e'a deefEgurat la noi fird nici utr fel dc participare a Fran{e! - apoi cu eiguranfi cd aportul acest€ia.a fo6t precumpfitor, aproapo exclusiv ag eprune in domeniul re"oluliei gi con-
108
?oLlTIC-{ I'XT!)ANA
Roz6 vaNTURILoR
stituirii statului ronrdnesc p,rlitii. Nu tlilect' 'lesigur. Istorii rolului'lui Napoleon III in naqterea Romdniei moderne ar trebu.i probabil {undamental reYdzutd (lucririle d-lor Iorga 9i Al' Dem, Marcu au {dcut-o de altfel). Indirect insi' da. Toli revolulionarii munteni dela 48 din Franla vin. Atmosfera pubHcn ln care aceqtia au Putut lucra €ste tot de imPortatiun€ francezi' Veli spune cA fiecare lari qi-a avut 48-ul ei' De sigur. Dar al noEtru nu e, pentru asta. mai putin Irancez. $i, pe urmE,,si nu uitdm cd, dupd levolu{ie, constitulia noastrE tn {ond {rancezi a fost, ca !i aqezarea noastrb juridicd sau cea
gcolari. Este neindoim deci ci dacl Franla a lipsit dela nagterea sau constifuirea econorniei noastre na{ionale publioe, Ei private, apoi ei ii revine, echimb, ca influenld partea leului politicd a 1drii.
in
in
aqezarea
Asta e adevdrat. Numai ci, o d€€voltar€ aia de ciudat[ ce oea a etatu]ui nosFu impune o cercetire mai aminunfiti; iar in acegt cadru apar alte intrebnri; ca de pildd I a mers la noi via6a. economicd P€ aoe€aq linie cu ces politicb ? nu. $i mai departe; dintre cel'e Riepunsul €, doud eerii de fapte, econcimice qi politice, care a fost mei tn ecord cu condi;iile noastre specifice gi deci care a sternat mai greu T i-desroltirii noastre ? $i aci rispunsul e clar: pina -cea dintAi. Cea dint6i, adicn tocrnai ces in care franoezi a liPsit cu desdvirgire' incheicrile. Viala statului nostru atunci, $i iati,
109
a fost dominatd la supra{ald de o
clasd de oameni politici, care {orma oaroflrm opinia publicd l'izutd, gi car-e, gompusd in oea mai nrare Part€ din avoca{i -- oameni ile conoepiii gi culturE franceze a dat aparatului nostta forina! de stat qi vie{ii publioe a oragelor o inf[{i;are pre. cumpdnitor francezi. Sub aceastl sparenti pulsa insd ootidiauul viu, gestul mErunt gi edndtoE db crealie al negusnorului mare 6au rnic, al meoeriagului qi al plugarului, care nu aveau nimie de alabe cu revolulia de la 48, cu parlamentarisnrul gi democralia gi care-gi gdsea indestularee in munca gi oetentlile lui proprii. Iati adevrirul.
'
Care ne ingdduie, deci, sd spunem cE
inllueila
s'a manilestnt dcc6t ln regiunile Jpd\urci suprafuse. ,i n4 a insullztit ihcAt activitdti ale cdror legdtuti c^ realitltlilp romdnegti arnt mai ile grabd. inilaelni.ce. Afirmagie care infrunti multe obicinuinle de gAndire, de sigur. dar care nu infrunti adevdrul. $i ptiocipalul'asta e. Aqa fiind, ne b grcu si admitom c[ gdnd qi faptb franoezi intrd tn plbmada agezdrii noastrrc de etat; iar neceeitstea de a ?ace o polfuicd fraacezi. a Europei, inceteazd pentru noi de a fi rul lucru de la sine inples. Nici politiefl francezi, $ermand; ci, aga cum e normal o lmli-licinici romdn€ascd. fncotro n€ fuce ea, asta o o altd ch€itiun€. Pe csre statul riostru va trebui. francezd llt nbi nu
.
I
l0
sd o discut€. Recunoaqtem. dupd risboi datoria roagtrd a ca tntditt Ei o discutlm cu Franeezii' Der numai atdt. Cici €xistE c€l rnult un drept de preempfiune al Francezilor asuPrfl noaEtrE;
o
por,rrrca
ROZA VANTUNILOX,
opgirme
insi,
nu.
Ndddjduim cd asta o vor conoede qi Francezii, 9i ne vor inleeni calea unei ili!€l€geri' . Cu ei.
19 Imie
1931.
rxrERNA
1l I
ciu.li nu pot Bd triiesc . capdt guturaiu; cb o fi ea ciciula lui,- dar vezi ci nu-i gade bine, qi pe capul meu era mai chipoasE; gi aga mai depurte. Asta face eI. Dar tu ce faci ? Ai de ficut ceva? Ce? Vrei sd pleci gi tu pe la vecini ? Ce ed opui ? Cd e cEciula ta? Asta o gtie toatE lumeall Ci nu llei sh o dai inapoi ? E ca qi cum 1i-ai inchipui ci te qrede cineva in etare do aga prostie. Tu, deci; nu faci nimic. Nu ai nimic de fdcut. Cel mult, dacn iEi indeqi mai bine ciciula pe cap; qi ridici din urneri; lasi-I, nene, i spue ! Iar in buzunar, itri faci mirp primn. P€ntru o intdmplare ca acoea ! Dar ed gi-o faci I l\d unii impotriva granilelor noastre? fipH. Am fpat gi noi pe vremuri impotriva granilelor lor. $i incd cu mai mult cuvint. Ei fac deci, aetizi, aeea oe intr'o formd mai cuviincioaei - poate fi penlrucd aveam mai multi dreptate fdcut noi eri. Asta €ste insd - amintreaga relevant pentru problemE. Cdci o probtremi existd. Dar precum inainte de rizboiu aceasti problemd a foet riu pusi, aga gi e
CUMPiNA DREAPT,{'
Nu cred in utilitatea acEiuniJ antircvizioniete. $i o epun deschis, cu toate ei imi dau E€amd
de calitatea replicei care Ya urma turei agemenea afirmafiunt: insulte - ad personam. Insulto. Ei gi? Parci va fi pentm prirna oard; ti Parci aata schimbd ceva ln situaEia dd fapt' Nu cred in utilitat€a acgirmii antirevizioniete' gr uu o inleleg. Existn, desigur, pe.ste -granil5"i"i o acgirine nevizionistE. RFrspunaul _ la o *"-arr"* ac;irme nu e irrsd, nu poate fi cel care se inoearcd a e€ da aci la noi. Vezi, un om.1i-a furat cdciula. $i s'a bucurat de ea o bucat[ de vreme. PAnn cdnd, intr'o zi, 1i-ai prins omul'Lr stramtoare, + F-ai luat ce ei fuc6? A pornit-o ciciula inapoi. Omul, ci mi-a luat cFciuls Pe uite, ci, vecinir prin ani; ci eu fdrd c[zeen o gr.tam de L"u
"o
astezi.
-
Inainte de rieboiu v€cinii nogtri stdpAneau, stdpdnire Mrionald, neamuri 9i qinuturi cari intr€ooau cu mult neamul gi {inutul lor. Asta crea o eitualie labiln. Aga de labild, incAt noi nici nu prea aveam intercsul sd. ne migc6m. Complexul aoela lipcit.de orioe fel de omogenitate trebuia si se d€sfsci. $i desficdndu-se, tre-
in
ll2
Roza vaNrunllon' braqe partea noastr'6
pol.rrro!.
de'fi-
lnria si ue amnoe in reasc[ rnogtenire' Precum s'a 9i intArnplat'
Astizi vccinii nogtri umbld pe la toate pora ce $le plAngAndu-se. Pldngdndu-se impotrivaDumlui a a;ezririi ii ",-,i Z li,pot"iua istoriei $ nrzeu? ,\! dacd ar {i lost [a mijloc un act ar' bitra", de violenld! Dacd am fi cuoerit' noi cu armele Ardealul sau mai gtiu eu ce! Dar nu' N'am cucerit nimic' -S'a desfdcut, dupd incheieturile prost li pite lechea monarhie' 3i s'au r"as toate neamurile la niatca lor' Ostagul noJtru? Nu a creat istorie' El numai a rnurit' ca un mbrturiEitor, cu jertfa trupului lui' in, faia lui Dqnnezeu. Mirturisind pentru neamul lui :i drepturile. acestui neam' [ar cind a trecul .lin"ol6 d" munli, la sdrbiloalea unirii' el nu a foet decit portarelul lui Dumnezeu' Care A' resta ddduse hoterirea. Si acum. ce vor vecinii noqtri? 56 ne intoaroem la cum a foet? Absurd' Cbci dacd cum a fost era bine, ceea ce a fost nu s'ar fi desf6cut. Nu s'ar fi desf6cut a;a de firesc' $i totus- e incont€stabil, recinii noltri suferi 9i nu . o*"i treaba lor' E qi a noastrd' CEci sufe' rinta la granilel€ noastre nu poate sri nu fie' i.rt"'un lei sau in altul, sulerinlS qi pentru noi' Problema exist{. Nu tn forma in care o pun vecinii nogtri. $i arrr vizut de ce nu' Dar existE Ea ee formuleazd aga: cum se Poate alunge acr' l.u valea Dunnrii' la o formuli de convieluirt
axrEBNA
lf3
pacinicti; sau cu alte cuvinte: cgre e formula de echilibru stabil a Euopei centrale. Sd nu ne frrdreptdm, Ircntru allarea unei.eoluliuni la vecinii nogtri'cari agitE formulc revizioniste. Nu vom gdsi nfunic. Oi sunt fericigii poseeori de ieri, cari se consideri neferici;ii deposedaqi de astnzi. Cd du stnpAnit pe nedrept, ci stdpAnirca lor era otoa4ri gi crud6, asta sd nu le-o spui. SE nu le-a spd, pentruci e zadarnic. Nu o vor inlelege. Dacd ar fi.putut-o inlelege, ar fi fdcut altd politicd - qi nu ar fi ajuns aci. Solu{ia s[ o cdutEm Ia noi, in noi. Iar puterea noastrE, in genelozitatea noastr6. Nu in gererozitatea noastri fatd de vecini. Asta sd o €vitdm. Pentruci asta jignegte. Nimeni nu are nevoe de pomana niminui. $i rn.ai ales un popor nu. In generozitatea noashi, sdicd in felul-nostru larg de a inlelege realitdlile qi de a trata problemele. Singurul care poate duce Ia eolulii trainioe gi rodnioe. Pe ecurt ? fatd: Revizioni,gmul este o atitudine caro nu duce la nimic. Ar duce, cel mult, principial, la vechea gtare de dezechilibru dinainte de rdsboiu. Condamnabild. $i condamnati prin deefdqurarea istoriei. Dar tocmai de aceeA .gntirevizionismul'' nostru de astdzi nu poat€ duc€ nici el la nimic. Pentru ci nu e deeit aceeaq m€ntslitats revizionisti, tranepusE dincoace la noi, in tormeni aga zicAnd rorninegti. Sd mergem deci Ia anive nsa.r€a dela 1 fL-
ll4 '
'
'
noz.a.
polrrrca
vlntltRlr,on
oenibrie.'Ca la prdznuirea implinirii unei dreptnd igtorioe. Dalr af lEsdm adunErile antirevi-' A.,oi"t". Cati nu fac decrit ed invenineze o EituagS; p€ cam noi sunt€m d€stul !* t"ti o sd o etipAnim qi fdrd aceste adundri' Cu ac€st€ adundri ins6, Etar€a d€ spirit neoesari unei. brgi soluiii a problemei, care nu 60 poate sd gtirbeasc5' drcpturile noaEtre nu p"o;o €a srmt ale hoastre, ci penlru cd sunt firegti, dup{. aqezarea lui Dumnezeu -r- atarea noud' de epirit e bdtuta in coaeti, 9i asta e Pdcat' ...Pentruli totuq problerna existE'
1'Del€rnbri€
1932.
TRATATIVELE CU RUS]A
''
'
De cAnil se vqrbeqtd de tratalive cu Sovietdle pentru incheiirea unui pact de neigresiune' a 'inceput sd reapard in Pr€sa noastrd, in o Part€ pnli-,i, to* nesfdrqita serie de .cliqee a .i ""1 uqa zicinal- premonirorii, mergdnd toate inepre r"""ag incheiet categoricdL: nici o legdturi, nici o disculi,e cu ,,bob;cii"' aceqti crimin'aE brdi-
nari, etc. ridicold' Cdci Atitudinee a
.
nxtERNA
ll5
.
cuitori, gi inci un st&t in hotaml noetru. Nu e intd ridicul sd fie inchipuim cd vom putea noi qino la infinit in carantini pe un vecin care administreazi mai mult d€ jumntat€ din intinderea Europei, gi inci part€a oea '"ai bogatE ? $i presupundnd, prin, im-poeibil, cd a.m put€a ei o facem. In ce ecop ? $i cu oe perspective ? ' Atitirdinee' noastrd dr fi indreptdfit6 oaiecum, dacd am tti cd abtualul regim e 1b punctul ed. cadd, gi si fie inlocuit Bau cu un regim nrs care, ' ne-ar coriveni ndud, eau ce un regim... european carc ar lua iri exploatare coloniald Rpsia. Regimul rus care ai n€ convini noud, nurl prea vedem. Nu ne-a convenit Rusia fariet6; nu ne-a oonvenit Rusia lui Miliukow 9i a lui Kerenski; nu ne -oonvine republica lui 61alin. Putem noi attepts ceva mii,buri? $i,,i" definitiv, c€ ne repugnd noud iri actualul regim ? Ar fi, ed opuneln, un impediment pragmatic-politic: Soi'ietele nu vor sE ne r€curoascd drepturile noastre asupra Basarabiei. A'sta nL e aerio6. Dreptu5ile nirastne a:supra .Ba'earabiei. nu pot forma.un
-
asupra Basarabiei, chiar dac{ ele.ar
prin doud
ti
recunoscute
de tratate; eau Rusia i.6;lrn[E la. planurile Impdrdtesei C.ate naf gi atunci Basara. bia nu rnai are nici o insemnitate p€ntru ea. Recunoagterea protocrilului Basar:bi€i €ste insE, zeci"
lt6
NOZA YI.}ITURILOR
politicd externi or€cutl se "tt vetle, o cheetiune de Iar dacbL e intern' ,t.t t"tu a" regim "*"""t"t externri'-mai uqor "9 PltT ;;;;-;"'politicd -".i'to Rusia regim act'al care socoteqte i.".Jit" regrm un ca tt-"oi " tutu eui-asiana, de cit care ar urma traditia
-J'h;,'i:;dental"'
"i:::'iil""fi#il;"
oo" put€m sta de vorb' distnrs, au jetuit 9i- au. omo-
cari au ""';il;i aduoem' ce sb ridem' Noi ne rtai "ii l",t ddar u" i*"u.-"J,," " .ty:l' Tffi-i#:rffi"T motile analoage nu vovt) a $i ry l*q ;.; ; ;: rorbd cu Fran{al de ex:il: ;";;; J se aruncam aceastdaltbul6 eurostat un ;;;;i";.., atunci cand' nici. face? oean tT. nu o mai principial-"tit,' * ";gu'' it"ptiti-"ntul
;i:' "-T'::,Try'ii5'#il::i d;" ;. #;;cu care nu vom 'o-nhrtionari
;;;l;i"
,'i"i' zarea"
ar nrrtea inlesni proi"' ":i: uli'-T-',; " Am rmPr€sl H"fii;),iJ#; noastrd'
;
Ruqii inss'
din Rusia sunt cu totul neclare' ilI"" ";"il "*-l,""ii "iu.;r" o revolugie' Au fncut-o insa
ei' ci pentru noi toli' In aceo re"*'iL-"1=o*t* i:: ilt';; i"," r. rias 6'"o""iii au Tdcut aga e ci Prob6 ii'rti" o.nt- loatd lumea' in astdzi de Rusia' pretutindeni ;;;:;i".:;;;'e o pruIr" trec€ i,r',n" *gi-"l capitalist-burehez ^ctizE nu tiecdtoare' de indate o
Lt"tt "ti*t
ut
tt7
POLITIC..' EXTEXN.I
oe
liri
ca.Anglia sunt de pdr€r€
ci
veches struc-
tura c€pitalist-burghezi trebire pdrd8itn. Rusia a ficut deci rovolulia. A inoeput-o adicn. $i de atunci, de 15 ani, cautd intr'una for-
muLa oonvenabil5. Bolgeviern ? Nu,'Bolgevicii nu mai sunt de mult la puterre; gi republice eovietelor nu mai e de mult bolgevicd. fne4ia face ca anumite forrne gi formule bolEevice ed fie incd astizi in circulalie. Inerfi,a qi anumite ne-
oe€ited de oporttrnitate tactic6., .In ftind insn, perioada romantic-revolu{ionari, cu ideoolgii ei -din c54i, cu' ,,doctrina" ei scoasi. deadreptul s's inchis de mult. In Rusia s€ cauti astdzi, cinstit, patetic de cinstit, qi cu mijloaoe adeaea impresionante, o nou6 formuld de viap. C.are va fi aceea ? Dumnezeu gtie. Se poate eprme sau oel irud ci ea nu va fi cea comunbtd pulin cn nu va 'fi cea comrnietd a manifeetului comunist gi nici a internafionalei a treia. ln aga m6surd incdt biefi comunigti din afurd de Rufali de actualul stadiu il sia apar astdzi - ca nigte naivi cari luptd revolutriei ruaegti - de mult pierdute. in elujba unei carize Primejdia cornunietd care era o primejdie intru atAt intru cAt urmdrea realizarea unei formulc artificiale, livnegti in eirnetria ei geometrici e trecut de muit. Ea nir mai e vahbili decit- in ldril€ ingust reacgionare, cqre se inchid cu incdpE{riurare prefaerri}or firbgti ale vremii. Rusia comurlistd a triit RuEia e o far6 ' in revolulic, pur 9i simplu. Dar in revolugic
118
RozA vanrltBrrrox.
sunt a3iEzi toate tdrilq mari ale Europei' VE inchipuili, poate, cE in lond revo$a e rnai puli la o"aitr"* zilei in Anglia sau in Germania deoAt in Rusia ? Nu. Diferenfa e mrmai in forrn6' Imprejurdrile impunind celei din urmi metode mai radicele. Dar atAt. Refuzdm noi insi, sd tratEm cu Anglia eau cu Germania ? De ce, atunci, boicotul acesta ptonuntat in potriva Uniunii Republicilog Sovietice ? sg eultern ? Suntem naivi,
-isau
6 Ianuarie
1932.
CEALALTA FATI
A
TRATATIVELOR
Controverta asupra unitElii tratativrilor cu Rusia continui in presa noastre. Dar - oricdt de trebue e[ o mdrturisim: tragi-comio ar fi la noi, pentru bi continui... in Frairln' "oritirrod CEci, nu gtiu do ce, &r aga am eu impreeir cd dac6 presa francezd de dreapta nu ar avea aprehensiuni impotriva unui pact franco-sovietic, nu ar exigat aprehenriuni de asemenea naturl nici la noi. De clnd insd eoqietatea telefoanelor asigurd o aga de minunatn legdturd BucuregtiPais, am devenit gi noi mai informafi - dacd nu mai inspirali 9i mai europeni in anvornoastre' gura consideraliilor Indar6tnici qi retrograzi cum euntem, noi nu intrebuinlim telefonul cu Parisul decit pentrt
por,rrroa
rxrEBNr
ll9
treburile noastre pa.rticulare. Rdmdndnd cn iuEpiralia in "'"terib de politicE rumAneascE eE o IuEm din realitd6ile noastr€ de asi. Si continu"dm, deci, discutria cu €lementel€ noastre, Disculia, nu in€i controv€rsa, CEci controwrsa, dacd e bine sau nu €6 av€m relalii de ori oe fel cu Rusia, pentm noi nu existi. Pentru motivele pe cari le-am aritat aci; Si o"i - dacE nu pot fi lipeite de valabilitate decAt nu vrei sau nu pofided inlelegi adevEmri elementarre, fmpotriva.c6rei et5ri nu e nimic de fecrit. Sunt, ins6, din punctul de vedere al politicei noastre rumineqti, o eerie de chestiuni cari trebuesc ldmurite, Nu numai in interesul relafilor eventuale ruso-romAne. Ci in interesul general al fixfrii unei metode - ca. sE zicem aga ln .politica noastrd externE. Va. trebui si inrepem prin a recunoagte ci momentul in care incep aceste tratative nu I fogt ales de noi, gi ca sE fim complot sin- eau ceri nu ne convine, in orice caz ne convfurc '"ai putin noui decit Rugilor. DupE citc gtim, nu e'a observat-lncd in chip public ci tratativele aceet€a ruso-polone gi ruso-romAne ajung ln faza decisivi tocrnai acum in preaj4a deschiderii oonferinfei dezarmirii; De ce tocmai asum? E :implu: Polonia 9i Rominia au in Eunopa, ca ldri etAnd in hotar cu Rusia, pozilio or totul epeciald; care le asigurE in discugiile asirpra limit6rii armam€ntului, dreptul la un mei ddiclt coeficient de inarmar,e.
ln
Por,rrroa.
RozA vaNTURTLoR
Daci Rusi€ ee gribegte astizi cu tTatativ€l€i o faoe desigur'gi pentry ca la conferinla dezarmirii - uide ta fi PtA?fJnt - si ne infdgigeze ca fiind pe calea r.urBi normaliziri a siqrafei, gi ed ne conteete ac€st dr€Pt la o rn'ai puternici ir*.*". Evident, nimeni nu e bucuros si intrefirid armat€ noui. Mci al'es pe aceste vremuri' Dar €Bte situstia noastrd normal6, 9i se va normaliza ea in curdnd in aga mdsurd incit ei r€nunldm noi la coeficientul nostru exceplional ? Nu. Sau e, in ori ce ca4 o cheetiune de iliscutst; qi nu una c&re Bi se Poat[ rezolva acum' Iati, ined, cd la oonferinla dezdrnrnrii Ruqii vor ridica, probabil, aoeasti problemi; in'defavoa: ,ro*ttd. De oe? Pentru ci au prilejul sn "o o f*cd. $i cine Ie di aoest prilej ? Noi, cu tratativele dela ftiga, tocmai ht acest monenL Este din partea noa,stri o greqald de tactici ? Chiar dacd ar fi, greSah nu e din portea noa'strd' Pentru ci IN TOATA AFACEREA ASTA, NOI NU AM FOST DECAT UN FEL DE CHIBITI. Eete zadarnic ed ni se spuni la aceasti afirmCfie proteste. Le respingem din capul. locului' p€ntru-€d noi gtim c€ 6Punem; 9i nu ne-am ingea"i U chostiuni aga de serioase, a{irmalii paJionate sau fanteziste. Tratative cu Rusia sovieticd fus€serI inoepute, {ird ca noi sd lim in-
cunogtiinJa{i. Dacd la un mornent dat am qtiut-o,. ._ este pentru cd am sflat-o noi. Cind am ani e'a spus de ce e vorba' singuri flat-o aflat-o' $i etrurci ni e'au oe am Dar numai dupi
ExrERNr
l2l
dat asigureri cd nu vom ti lasafi pe dinafarE. Ci nu vom fi lEsali pe dinafari, aeta bine. - aretrebui Dar sunt anumite intrebiri cari totug lirrrurite: 1. Trebuia sau nu - da - sE linr gi noi incunogtiin{ali de inpeperea tratativelor? 2. noi nu ne indoim ci nu era sd fim ldsatri pe dinafarn j dar nu trebuia Bi fim intFebati ti noi, daci vnem aau nu si nu fim ldsa{i pe dinafarn ? adici cum, se trat€azd pentru noi gi in num,ele nostru firi ca noi eE fim prevenifi m6car
?
-
Cdci, vedegi, ori oe s'ar Epun€ noi agteptdm deja desmintrirea Minieterului- de Externe; 9i il rugdm si nu Be mai Gten€asci, p€ntru ci nu o vom acoepta ori ce ehr-spune deci, -. situali,a asta e; s'a discutat gi pentru noi; noi figurind literalmente cs o anex[> ca, un stat
clientelar, in aoeste tratativ€. Ni se poate face, oare, noad o vinE cd disculiile ajung in taza decieivi astdzi, in ajunul oonferingei dezarrnErii; adicd intr'un mornent defavorabil pentm noi? Asta insemneszi cd in tratativele.cu Rusia noi avem astEzi ceva de drrs. $i asta e o indicalie aaupra rezultatului tratativelor. Dai asta mai insemneazd oeva: ei noi nr! aven o politicd externi a noastr6! Cd iniliativele nu n€ mai stau in mdnd; gi cd singuiul lucru. oe ne rnsi lEmdnre este sd dregem c€ au stricat allii pentru noi. Ne reprezinti azi in tratativele de la Riga d. rllihail Sturdza, rlnul din o€i mai harrici, nai pricepuli, mai indemAnateci gi mai bine infol-
BOZA VANfURII,OR
122
agenfii nogtri din strdinEtat€' Misiunea lui €st€ ins6, ln imprejurdrile de acum, cu deoeebire grea. S[ nu ne deddm deci unui ootimism care ar fi car totul deplasat; invElem ceva din aceastd sitr'ragie' E,
-aF dit tofi
-
"n
10 Ianuarie 1932.
MARE$ALUL P].LSUDSKI
LA CHI$INAU
noastri qi opinia publicd in gen€ro rtr tr€cut cu mult prea ufor asupr& prezeulei maresslului Pilsudski la noi in tari. Cu mult prea ,rqo", p.rr*"f, intre altele, a ecEPat din vedere *-oiiiot^ unora din gesturile lui' Iar intrc Freoa
acestea, cdlEtoria
lui Ia
Chigindu.
De aigur, nu a vizitat oragul in chip oficial' D6Uur; nu e'a due decit ca sE-gi vad6 coneulul- general de acolo. Dar a fost la Ch\indu' in Basarabia, in PEmAnt rumdneac, in stat rumSnesc; ls Chigineu, unde Polonia are un cotrriul care reprezint[ interesele poloneze falE de guvernul romAn, consul pe care in ac,e{3t6 calitate a lui l-a vizitat. Nu am voi en fim indiscreti. $i nu putem opune, deci, c{ ne aflSm in fap unei manifestagii' Va. rccrrnoagte ined oriche cE chiar daci nu ar A o manifeatalie, cElitoda maregalului Pilsudski la Chigindu constitue afirmarea unei realitigi cari pentm alialii nogtri o cstegoricd 9i indi:cutabili.
roLnror
axrlBNr
12?
Valoarea geetului acesta e dubl[. Pe de o" parte Polonia rie afld in preajma aemnfrii.pactului de neagresiune cu Sovietele. O situttip epeciali, hotdrdtd lntre altele 9i do legnturile aliafilor nogtri de'a nord cu Etatelo baltice, impun edeasti 6emr..aDe, O impun chiar dacE noi nu am fi in misurE si o faoem, In preajma aoeatui act, maregalul Pibudpki fine insl a cree eitualii clare. $i ca qi cum, pentru afirmarea alianpi cu noi nu ar fi fost deajuns prevedcrile dupi care aemnanea pactului d€ neagresiune nu gchimbi cu nimic obligaliunile Poloniei rezultAnd din tratate de alianfE anterioare, mareplul {inc sd m€argd la Chi$ndu, pentru ca eI afirme cu ultimd precizie csre est€ atitudinec Poloniei in cheetiunile pe cari Sovietele le eocotesc litigioase intre ele gi noi. E, dacd voili, un exces de pretiziune; dar un €xoes car€ pentru noi, mai mult decAt pennu Soviete, igi are valoarea lui, $i aci intervine a doua e€nnific{}ie a geetului mareqalului PilsudEki. Manifestafia aceasta de prietenie, dc eolidaritate, nu este numai platonici. Ea confirmd hotdrirea neclintiti a aliagilor nogtri de a. pune ac€aEtd alianli inaintea oriciror alte intereee, de a face din aceast6 aliirnga piatri do temelie pentru politica etatului polon. E, aceaEta, o realitate care nu no € tndeajuna do pilezentE. $i aeupra cdreia trebue eE chemim atentia noastrd. Politica Rom,iniei nu a ajuna incd la o deplin[ conqtiinlE de eine; 9i atr fiind, nici nu-f
Polrrrca
l?A
ExrERNr.
125
nozr vlnrlJBrroR
nu -e de sine stdtdtosre' are !€lud proprii, -".gi-"Inici unui lel de coniimldmAnt ftfim i" care nu € ni& qeiar expnee; coneimldm'dnt Ia o incadrare l,a caFe nu ne-am gdndit nici odatd gi cane nu o luat Pentru noi forma precis5 a unei probleme. Iniliativele noastrg de gandire in matcrie de politicd €xt€rni sunt apnoape nule. Mica Inplegere a privit o groblernn cu un ca-provizoriu, 9i racter cu mult prea local gi prca nu a isbutit sd se ailapteze unei problerratici mei vast€. $i imeg alianla cu Pol'onia nu a insemnat pentm noi decdt solufia la o problemi centrul d€ -gr€utate eubsidiari, do defensivd, fiind in alti externe al intrcgii noa:tre poliiici in viroarecum parte; unde ne angrenaoerim tutea inergiei. . Puternica afirmare de eolidaritate P€ care o ficu in ultimele zile maregalul Pileudeki, poate fi de naturd a ne chema la ceroetarea problevrclor noaslr.e.llai mult n€g€sitdtil€ derdt perspicacitatee noastrd; n€ atrag at€ntia asupra lipeei de perspe,ctive proprii, de consistentd 9i de precizie a politicei noastFe €xt€me. La o reculegere va trebui ei ajungem. La o, r'eculegere in care sb se pund pr,oblema noastrd, 9i sE se crE€z,e cadrul politicei externe rumdnegti. O politicE a noastrd irnd, igi are bazele inediat indicate. Ea va trebui ei transforure ilianla polbno-romAnd intrb Tealitst€ dc colaborare care ie depeqeasca €aract€rul ei inilial militar defensiv: intr'un centru de acgiune coastrctivS, ar
de orientane pentru intreg eud-€Btul european. nunai de - ca ei vorbim noi Romdnia rra oi faci o potticd "oriim$ de remorci e5fie obiect conpetille de pen9i tru diverse zone de influenlE, eifir^afia noastrd nu se va putea ir rbunhinqi. Lucrurile-nu se pot schimba decit atunci cind noi vom tindg sE cneim noi.zona noastri d€ influenfi. Problemi indrdzneald, de sigur, dacd voifi; dar problemi din domeniul realitdlilor imediate, cireia alianla noastri cu Polonia se desprind,e ea - aga cum din manifestalia maregalului Pilsudski ii d4 - sucnu numai baza necesard, dar qi garanlia
Atita vreme cAt
oesului.
.
'
Cine nu vede, de aci, deschizA.ndu-ee nici o perspectivd, are pe ochi solzii prejudecS{ilor. Nu pentru acegtia scrim noi ine6.
24 Aprilie
1932.
TRATATE
$I
GRANITE
Nu gtim daei pAnI la sfirgit s,e ya tr€o€ in fapt5. Nu gtim, adicd, daci in adevdr ae ya acorda Germaniei in chip efectiv dreptul de a se inarma, ala cum se inarqleszi celelalte popoare. Asta e, !n8i la urrna"-urmelor, indiferent. Cdci dupa impnesia noastr6, Germania este deja inarmatd. E. adicn, pnegdtiE !-entru un viibr risboiu. Ci nu ane artilerie grea aau mai gtiu
126
Boza v-lilruRrl,oR
eu oe? Se Poate. Dar cine ar fi in Etare EE na aaigure ci yiitorul rdsboiu vo fi dominat de artileria grea sau alte instrument€ de torhlri a cdror fabricare gi poseeiune au fost interzise Reichului? Evident, nimeni. Din potrivd, pare mai fon&td ipoteza cd forma viitorului rdsboiu e aproximativ necunoscuti astizi, - in ultimul moment putAnd si interYini iniEiative :urprinzitoare, cari ele ed hotdrascd de infdligarea ostilitn$lor. E obligatoriu, oare' ca ace3te inigiative si apard numai in dornehiilo epeciilor de anne interzise Germqniei? Nu. Ci, mei degrab6' dirnpohiv6. far dacd nu vom avea naivitatea sd cred€m cd tara ac€asta a etat dela l$l$ su sAinile in ein, va hebui sd deducem ci ea a fdcut eeva in ultimii 14 ani, ca si nu av€m dreptul ir o socoti dezarnratd. Cdnd a oerut, deci, egah indreptE{ire 9i egal tratament iu privinla inarrnirilor, Germania nu a cerut dreptul de a ee inarrna, ci altoeva, +rai al6turi. Ci neinarmarea ar ecddea importent numdrul qomeurilor cu circa un milion (cifra contingentelor sub arme), 3e Poat€, Dar nici asta nu e chiar aga de interesant. Cnci, in definitiv, un milion de.soldafi coetE incomparabil mai mult 4€cAt un milion de gomeuri. C€ eu urrnddt' atunci, Germanii? Iat6: Am oetit acum de' curAnd o lucrare de propagandd, exoelent fdcutd, intituhtn ,,Facteurs de puiasauce franco-alleman-fl- s. Contributions comparativee h ta guestion dg d6sannement", qi
.
PolrTroa
DxrERNl
127
Gemnate d€ Hans Rohde. Impreaia pe care unui
neprevenit isbutegte ed o lase ? Grozav de defavorabilE pentru Frsnfa, care e inf[{igatE numdi
in cifre drept {ara unui militarism ferooe; gi
grozav de defavorabili pentrri Geimania. care apar€ .ca un 6tst hu numai dezarmat, dar gr puE cu totul la dispozilia armatelor vecinilor. Ce pretind, deci, Germanii? Dreptul de a se irarma ? Nu'. Ci altceva: dreptul de a tr6i liberi, fdrE ameninlarea sub care stau in fiecaro clipi de a li se frAnge junghitura de cdtre oricaro din vecini, dreptul in desfdqurarea ener- lor, eEca giilor poporului poatd vorbi gi lupta de Ia egal Ia egal. De Ia egal la egal. Vedeli, aci € toatd giretenia trebii. Ci ei, de fapt, yor fi lucrat gi pAnd acum sub rrgimul egalitdtii, e eigur. Forrrral insi, nu. Noul statut al Erropei conceput 9i realizat la Vereailles, statornioea p€ toatd durata valabilitdfii tratatului pe vecie deci - principial cE €xbtd doui feluri de popoare: arrnate gi dezarmate. Cari aveau dreptul sd faci ce vor, gi cari aveau dreptul ed faci numai ce le ingidu,e cele dintAi. Cd era bine sau riu, asta era o altd. chestiune. Noi credeam cd e bine. Ger-
manii qi fogtii lor aliali, din po?rivi, ci e riu. S'a ajune acum, insd, Ia incheierea cn principial oel pu{rn are.dr€ptul ei - Germania pretindd un tratament de egalitate. Ce insernneazi asta? Practic, pentru noi, un singur lucru; cd un intreg capitol din tratatul dela Vemaillee
LX
nozA
vANruRIrlR
t29
POI,ITICT EXTERNA ,
altfel vorbind, tratatel€ sunt pasibil€ qe Jrevizuite. Nu avem decit a ne felicita,
cade. C6,
a
fi
sucoesul campaniei antirevizionisto intreprinse de
in ultima vreme este... evident' Dar si fie, ined, infringerea noastr6 chiar aqa de mare ? I)in fericire, nu. Este evident, in iurul tratatelor se Poate discuta I 9i discuqiilo -oot
a doua zi, dupi tratatul din Versailes.' Putinla teoretici. Cit desple cea practicE, ed facem aqa ca pentru noi ea sd nu exiete niciodatd.
noi.
duce
la anumite retuqdri ale tratatelor prin
ilune invoiald. E insd la mintea omului cd nu toate stipulaliile tratttelor se pot discuta' $i intre acestea, oele dintAi, stipula{iile privind gra-
niiele unei {6ri. Revizuirea tratatelor? Poate' Revizuirea granilelor insd. nu. La asta' vd asigur' rr'r-. se edndesc nici cei mai oPtimiqti din amatorii dJ revizuire. Nu se grindesc, pentru cd igi dau seami ci nici o granili nu se poaie schirnba fErE rasboiu. Iar cine consimte sE q faci in dauna
lui,'
iqi rneriti
eoarta'
ii -oo "" alarm6rn Prea tare deci' Se revizuieec _aoela
dis,tratatele. Nu insn 9i granilole. Pentru asta de ajuns' ount nu internalionale cuqiile in forurile Mtri trebue gi rdsboiu' $i mai trobue 9i victorie. Aga ci, vedeli, problema se ldmureqte euficient, cine are gtani{e, sE gi.le apere' Le poate apdra prin drepturile jurifice' istorice eau cu atAt rnai bine' Nu' rrai gtiu "o-, "u Asta e situalia' inarrneze. va trebui sd se schi'rnbatd prin ulnimic O situali,e ined, cu tima revizuire a tratat€lor. CEci putinla de a fi ataca,ti pe cale armati a existat oricAnd, chiar
15 Decembrie
1932.
LIGA A}ITIREVIZIONISTA
?
Alarrnat de faptul cd poste o suti cincizeci de deputali englezi au €emnat un memoriu cerAnd revizuirea fratatelor, confratele nostm ,,Univereul" lanseazE prin dinectorul siu, d. Stelian Popeecu, un apel pentru formalea unei Ligi
Antirevizioniste. Nu obicinuim a face procese de intenliuni. De aoeea nu vom urina pe con{ragii noltri pe linia coborAtd uudc au agezat discu ia: dacb nu cumva apelul acesta e o incercar,e de divereiune ln politita interni. Ini-
fiativa confratelui noetru * ori cari i-ar fi are Ei q valoare obiectivd. $i asta 'inten{iile pentru a inlesni o ldmurire serioasd su Ficient o qi satisfdcitoare. Dacd inlelegem noi bine, apelul d-lui Stelian Popescu uindrcqte o cale precisi: crearea unei mifcdri de bpinie publicn, pe baza cireia si ee inceroe o limurire a opiniei publice rnondiale aadicd'asupra tosupra adev6ratei uit t.lo, a reviziodreptate gi de {lndament talei lipee noahotarelor niptilor cari s.e ridici in potriva stre. Si fie, in adevr{r. asta metoda indicste ca
130 si n€ apirim dece :
noz
vaxrrlRrr,on
interesele
? Ma ihdoiesc. $i iatF
Metoda Ligei Antirevizioniste ar consta in a opune propagandei. maghiare, de pildd, contrafoarte biue propaganda noastr6. Prineipial judecat. Cnci dacd Ungurii au -isbutit ee cAEtige simpatii pentru cauza 1or, atunci cAnd nu au dreptat€, cu atat mai qgor vom reugi noi ei reetabilim lucrurile, dat fiind ci obiectiv dreptatiea e de partea noastrE. Din toate punctele de vedere. Din nefericire fursd, Iucrurile etau numai principial. aga. Cdci convingerile opiniei pullice ' eqropene nu se formeazi pe bazi de date obiective, ci pe cale pasionalE. Iar calea aceaata € deschisd qi inlesnit6 de o mulgime de elemente ldturalnice, impotriva cirora zadarnic ai incerca sd lup4i cu argumente obiective. Dacd astdzi, de pildd, toza revizionistd cade oe pdtd aderenfe din ce in oe mai largi nu am apune-o, de indatn oe aga e - aPoi aeta se intAmpli nu pentrucd df€ptdtea noaslxd 'e mai pu{ini astizi d€cdt in 1919; ci Pentrund .s'a schimbat, itr congtiinp publbfi eu'r'opeand, c$thi.erul tn care se incadreazd, pentru ace$td canttiin\d publd, problema hotarcloi noostre. Aqa fiind in€i, Bchimbar€a aoeasta de atitudin€ in cheetiun€a levizionismului nu provine in primul rAnd din propaganda inamicilor noqtii; 9i de aoeeq nici oontrapropaganda noaetrd nu ar putea fi prra eficace. Contrapropaganda' qi deci nici Liga An tirevizionistd.
POLITICA XXTERNA
131
Dar atunci BE nu fie leac ? Ba eete. Nu insh migcdrile -noastre de opinie publicd, ci in politica noastrd de stat. A ne menline pe baza tratatelor, e de eigur o atitudine juridiceqte perfect valabild: nu insri,gi in fapt. Pentru cd in fapt orice tratat poate fi. daci nu revizuit, cel pulin inlocuit cu un altul. $i de aceea politice menEinerii tralatelbr cu argumente gi mijloace jurifice este nu numai ridiculi, dar qi iresponsabilS. Ceeace se cere, este altceva; anume, afezlttee noa.strd. intr'o situatie DE FAP?-ih a4a naturd, incAt rcvizttirea trdtatelot sdlut rE atingd lic la(d de noi imposibild. Am fEcut noi -asta fi? Si vedem: Pentru a o'fi fdcut, ae oereau doud lucrurir 1. organizarea ;nrii in a9a fel incdt ea. se r€prezinte o forld a cdrei duqminie si fie temutd, qi a cdrei prietenie si fie doritd; 2. incadrarea {drii noastre intr'rur sistem de alian;e gi prietenii firegti, care sd facd imposibild ameninlarea granilelor noastr€. Organizarea liuntricd a tErii qi crearea unui instrument eerios de apdrare nu sh ffcut. Lipoill de eimpl rnarilor prefaceri istorice, incnxtafi intr'o m€ntalitat€. eulalterni care ne impiedecd a lua cunogtinlE chi^sr de faptul c6 aunt€m rur popor de 18 milioane, incapabili de a ne ridica pind la contactul cu realiti;ile directe, noi am intArziat gi intirziem tnci in chip iresponsabil intr'o politici inv€chiti sare nu mai poate da nimic aetizi nici chi^ar in t6ril€ unde ea pe vr€-
in
132
por,rrrca
noza v,qrruRlr'oB
muri a luat nagtere in chip {iresc, Ei condamn6m astfel o larn bogata qi un popor myn:1tot ia o partlirie permanentb care nu are docit o sincurd iesire: caLostrola f"r,"adrarea noastrd intr'un siste'n de alianle firesti. iarag nu aftr [ecut-o' Stdruim 9i astdzi' il t"i a" ia rasl,oiu, inn'o polj ticd Paei\ a de impotriva tuturor evidenlelor - a rrastrare i"nt*r;i "., ,,marii noqtri alia1i", fdrd ed voirrr "r""r-,r,o"qt" cd alianlele. rdsboiului nu mai ein" ui "i impeiativele aqezirii noastre ne
"*,e af"e U-t de acliune precise' Acum cdte-va lrmi' inl" ina"putnl to"-n.i, arn al'ut impresia ci brrira- i'",.'" epocd de iniliative' $i ne-am
curat. Dar buiuria noastre a fost ecurtd' Ini;iativele au €xistat ln adevdr; dar a lipeit executantul. Se oerea tul om cu inteligeu{E plastici; cu €imt al rea'litdtilor directe; cu fu4el€g€19 Pentru problematica riudritului' Ni e'a dat un om blestemati inteligenp de cal-..i "" aceevorbeam alta dat[ 9i care a fost dtre* d" €ar€ ioaad""lt ru nenorocirea popoarelor; un occidental uscat de sucurile viefi' pentru care toat6 reainchide tn cAteva paragrafe juridice' Iir"a* "" iar frdmAntirile popoarelor Ee r€duc la o s€scd dialecticx dt .anoeisrii. Rezultatul? NUL' Stdur r"r6"i .*."t unde eram 9i acurrr rm an adic[: in afdrd de realitatea r'Esfiteane a Europei' Gu sinsura deoe€bir€ agravante cd anul trecut nu in"l"r"""t- inc6, iar ast6zi suntem dupd o incercare nererrgitE. Iat6.
Llga
Antirevizionistn
EXTERNA
133
? Vai, domrule Stelian
e prea pulin; Cdci pioblema e rnult mai gravdl $i respo'nsabilitElile nu stau la'noi, in opinia publicd; ci in altl parte. Sn igi facd, Prcpescu,
deci, datoria cei cdiora le incumbE. Nu?
2
Decemvrie 1933.
,,REVIZUIREA TRATATELOR"
Articolul meu din 20 Aprilie asupra frimintdrilor in jurul ,,directoratulul' european, a fost comentat de presa italiand. Este o plicere de cane, de data ace€sta cel pugin, mhg fi lipsiq bucuros. Cici ei vedefi eum a fost rezun^at in ziarele italienegti articrilul meu. Citez: ,,CuvAntul" publica un a rriool asupra revizuirii tratatelor. Dupd oe relevi cd deplina adeaiune britanici la proectul di-nectoratului este un puternic indiciu ci ideile d-lui Museolini nu ascund un pedcol grav, adaugd cd i"n actuala situaEie eete primejdios a nu fi de partea cui c€r, e revizuirea, rdminind de partea celor ce se opun oricirei modificdri. Actuala situaJiune este imposib n, 9i modificarea. trebue realizati prin: tr'o colaborare geirerald. Rominia nu poate rdmine -de partea oelor ce nu' adtnit modificfi". Rezumatul acesta eete falE. $i sunt cu atAt mai surprins cu cit nu md gtiu scriind con-
PolrrrcA
RozA vlNTUhrLoR
134
fuz sau intortochiat- Ce si rdspund? $i cu
'Sn incep
ce
?
scris
adesiune britanicd ? N'am ,,Deptna" 'N* qtiu daci adesiunea britanici a foet ""t.. deplin[. $i chiar dacd va fi fost - c€€ace eu Bcrrs a€a ceva' nu... gtiu, ' Cn ,,icleile d-lui Mussolini nu ascund nici un pericoi gratr" ? Nici asta nu am ricris' Nu am Itiu, gi-;i"i nu reiese din cele ce am scrisr nici din-t€xt, nici din context' Nici despre pericol; nici desPre Pericol ,,graw"' 't"atit"lot? Aq vrea ed gtiu unde ti";^ir"u a cetit onorabilul rezumator asta I Daci retizuir€a tratat€lor inseamn6 revizuirea granitelor' categoric: ar fi ridicul si - "ooi t* elus-o ptin te"i'"i; 9i ,,rectificdri' de se cJ€adf "e *"rrirx "" poit".e,plu" c'eva din difibultefle Jit r"tl"l a" astdzi. C6 revizuirea tratatelor Poal€ i*"-rr" Ei altcevi decit revizuires statutului Dar "u teritorial? Atunci, da, Putem sta de vorb6' inlel€s' de cdci Pdnd ,r,r*.i ue sttun ie vorii; la sfirqit, tot nu ne vom in{elege cu r€?lunatorul ,to#u. Nu, nici in acest sens nu sm vorbit de revizuirea tratat€lor. $i nu am ficut-o' P€ntrlcd dupd Pdrer€a mea, Pe care nu q $neure dati am exprimat-o, nu prin revizuire de la schimbarea la care iratate ee poate ajunge "sa -se ajungd in lume' 9i la "a't""l"e tare' "rrJ."t care Be Ya qi ajunge. s6 mi se ierte expresia .m'imirJia cE a se vorbi de revizuirea d". "u de tratat€Ior e o proetie; tot aqa de rnare 9i aga
ExrnANA
135
lipsiti de via.{5, ca gi hipocrizia oelor cari vorbesc de reepectarea tratatelor, Ce e, oare, rur Un pact? Nu, Ci constatarea unor stdri de {apt gi a unui rdport de for1e. Adicd, cum? Igi inchipue cineva ci Ardealul face parte din Statul RomAn in virtu(ea Ei grqtie tratatului dela St. Germain ? Nu. Ci in virtut€a faptului cd itr chi'lt firesc el trebue si faci parte din Statul Roma,n, Ei cE am avut putinla s[ realizdm aceasti intrare in normalitate' Nu putern, deci, rnedea solufii la situalia de azi in reviorice ar insemna aceasta, zuirea tratatelor simplu motiv ci nu sunt obici-nuitpentru a ciuta solulii la problemele vielii in raftutile prlifuit€ ale arhivelor diplornatice. unde tratat ?
mucezcac lraLatele.
$i tot astfel, nu am sPus, nu Puteam sPune ci,,modificarea trebue giutatii prin cr-rlaborarea generald". Nu cred in colaborarea ge-
nerali, pentru cd nu cred in iluminism, in 1789, in Umanitate (cu U nare), in contractualism. in Liga naliunilor gi aga mai departe. Socotesc, in domeniul politic, nagiunile ca unitlEi colective ireductibile, 9i nu sunt atit de ,,jurist" (ca sd nu zic altfel) ca si nu-mi dau seqmE de perman€nJa ireductibile a conflietelor tari intre colectivele politice. ' Nu. Onorafid corespondent al agenliei italiene nu a inleles nimic din articolul meu. Poate pentruiE nu a putut. Fapt e inai cd nu a inJele€ nirnic. Nici dupd literi. Nici dupn duh. Mai alee.
136
RoZT
I'OI,ITIC,{. DXTEBNA VANTURII,OR
Eu am spus alt ceva, Am spus cd situalia e p€st€ tot turbure. 'Iurbure qi grea. Lumea ee {rEminti in durerile faoerii. CEci toat€ semnele sunt aci irentru p ne vorbi de lumea noud ce 6ti si vinl. Asta spun€am eu cind vorbcam de schimbdrile nec€sare. $i ceream, ata flIm e logic, ei nu ne d6m de partea celor ce vor si nu se €chimbe, nimic, pentruci dgtia stau in lotul prnpnduhi 9i al mo4ii. Iar eu nu ingeleg pentru neamul nortru decit .un drum, - cel al tiefo. Cum ee traduce asta in termeni concregi? Nu e chiar aga de greu de spus; eE cdutEm linii noui de acgiune; tn epre locurilc unde incollegte vla1a, unde noi ne incrdrEm normal. Am fdcut un pae in ultimul timp; inspre Europa c€ntralE. Daii ag cunoagte fi epiritul in csre ao€6t pas pind ,stun nu inlel€g incd nimic s'a fdcut putea spune dacE e bine eau rEu. Princi-pialagse poate ei fie ln aceeag mieur[ gi bino
dupd crlm poate fi 9i rEu. Bste inse nn drum cara p al tnstru; fElia nrci .un fel de lndoiald; e cel al sud,€€tului euroPean. Drumul cel mai fimsc al noeiru, qi cel pe care ar fi trebuit si-l cilc6m rnai intAiu. Nu o epun acum pontru prima oar6; gi nu o spun nici oel dintiiq. A apus-o lnaintea ma&, cu mult, Neculai lorga, aceet vizionar al deetinolor gi al politicei noastre, atunci cAnd a infiinlat'la Bucuregti fnetitutul Sud-Est-European. Drumul a. acesta, politica noastr6 de stat nu l-a umblat
137
totug. Va trebui deci s[ mergem la Belgrad in acest.spirit; Ia Belgrad ca 9i la Sofia; la Sofia gi la.Atena. Dar mai ales va trebui sI mergem -- mai ales astdzi - la Angora; unde se leagi multe din {irelc vielii in care noi ne incadrEm. VedcJi, pune problema. $i asta - arsa 6€ tratatelor" &m Bpua, ,,Rerizuirea ? ,,Modi{icarea eitua{iei prin colaborarea generali" ? Naivitate sau ipocrizie de neputinciogi. Sau poate pur qi eimplu {leacuri I
27 Aprilie
1933.
PERSPECTIVA ISTORICA
$I
CEALALTA
PERSPECTIV,I,
Intimpl5rile din Germania sunt pr€tutindeni intdrnpinate cu dugminie. Dacd dugminia aceaeta ar isvori. dintr'o judecare obiectivi a situaliilor, nu ar fi ninric dc obiestat. Fie csre ins, fie care popor, fie €are stat are dreptul si examineze un eveniment, gi, dupn imprejuriri, sd,-l accepte sau si-l condamne. Impresia noashd egt€ insd cn, fald de frlmAntdrile din Germania, dugminia aocasta pleaci dintr'o lilxd de ingelegere istoricE. $i asta e grav. Pentrucd lipsa unei ss€ruenea inlelegeri ue ridic5 posibilitiigile de orientarre. Nu vreau se Bpun, Doamne feregte!, ci noi trebuie e[ adoptim o atitudine prieteneascd fald de regimul Hitler. Vrebu e[ spun insi, gi asta ca-
t38
POLITIO-d. EXTORNA
ROZA VANTURIIOR
tegoric, cA oricare ar {i hotdrirea noastrE) €a rru poat€ fi luati decAt- dup4 o examinare a situa{iei f6cutE oarecum sub s'ltecie istotine. Din toate pdr{ile lumii curg proteste impotriva celor ce se petrec in Germania. (PAnn 9i dela noi. Unde 'P. E. N-Clubul a hotdrAt 8a ee aeociez€ unei acliuai de,,in{ierare"), Tema pe care Be prot€eteaze e dubl6: perseculiile impotriva Evreilor pe deoparte; arderea cirlilor pe de alta. Deci r silbdticie Ei stupiditate. Cd va fi silbdticie 9i stupiditate nu mi indoesc. E6te. Sigur. Dar asta si fie perspectiva sub car,e trebue sb judec6m loi situalia? SiIbntacii li stupiditnF a mai crmoecut omenirea' A fost isgonirea evreilor did Spania; gravele miEcapicdri antisemite din Anglia 1a inoeputul erei -$i .P€ taliste i izgonirea hughinogilor din FranJa. urmi.: silbiticia dementi a ghilotinirilor Tranceze; stupiditatea isgonirii lui Dumnezeu din bis.-rici qi irntituirea cultului Raliuii. A fost ars ,,Capitalul" lui Karl Marx ? Stupid, de sigur. Dar numai aProape a1a de stupid ca arderea Evangheliilor Ei cnrfilor biserioegti dit Rusia' $i sunt isgonili Evreii din Germania? Silbatec, de sigur. Dar ntmai aproape aqa de silbatec, ca isgonirea Rugilor din Rusial Si stabilim deci cE Gennanii - *ie 9i numai nu au inventat nimic' Germanii lui Hitler
Selbdticia 9i stupiditatea fiind permanenth in omenire. Cd noi protestdxn ast6zi in Potrivn? Ds. Dar nici noi nu am inventat nimic. Pentrucd
gi
139
inaintagii noqtri au prot€stat. $i impotriva urmEririlor din Spania, Anglia sau Franja, qi impotriva sdlbdticiilor sau stupiditnq or din Franla eau Rusia. $i acum, iate faptul in adevhr ourprinzdtor: noi protestdm, dupi cum au protestat gi inaintagii nogtri in imprrjur5ri analoage. Avem noi dreptul sE protestim ? Da. $i dreptul ai protest6m. Exact ca gi inaintagii nogtri. $i cu toate astea, protesiele perfect iustificate ale acestora, nu au echimbat nimic din cursul lucrurilor: revolulia francezi de pildd gi-a ulmat cursul; exact cum gi-a urmat cursul rcvolulia rueeasci. Cum e asta ? DacE inleleg eu bine, protestele eirnt justificate atrurci cAnd se fac irnpotriv4 unor {apte ce infring rnersul 'fireec al lucrurilor. Daci Europa. prot€statari dela 1789 avea dreptat€, atunci revolulia franoezi trebuia si fie nefireascd; dar nefiresac5. fiind, ea trebuia ed etueze; cJ. mate intreprinderile nefiregti. Cum ee face, atunci cd totuq revolulia ltananz a isbutit ? Me rog, cini a arrlt dreptate * - sau Europa protestatard, revolu{ia francezd ? IatE problema. Care nu e nici pa.radox, nici eofismE. Ci o problemi cu o solulie {oarte clari, gi foarte simpli: dreptate au avut ambele pdrfi; gi protestatarii gi revolulionarii; mrmai cd, din punct d€ vedere deosebite. Protestatarii aclionau in numele ordinei stabilite; revo\ionarii in nurnele stdrilor ce stdteau ei ge facd. -Mi se va obiecta insl cd nu e vorba tle asta;
_
PoLITrct
Itl0
noui;
cd rru 'e vorba de lume veche gi'Irume inhb lum€ veche eau nou[ uciderea sau isgonirea oamenilor tot edlbiticib e,. iar arderea cdr-
lilor
biblie, talmud sau ,,Capital"
-
bd
tot
De sigur. Numai cn, vedegi' de cAte it"pidit"t". ori a fost revoluEie, au foet 9i edlbiticii sau stupidit[ti. $i atunci: nu cumva nu Eo Poate tneoe de
ExTnRN-{
l4l
RozA vlllruRrroR
la o star€ a futod€i la alta decit numai
. prin snlbhticie gi stupiditate? Sau chiar dacn ..u a" fi ala, nu e totuq clar cd snlb[ticia gi
stupiditatea sunt inofensive fald drl soarta r.rnei revolugii? Ba da. Aga fiind insd, trebue sd recunoagtegr cd incepe a fi ridicul spiritul de criticd exeriitat irnpotriva o bnticiitor 3i etupiditn{ilor unei revolutii. Hitler fugonegt€ dreptul roman din univer6itat€ ? Si spunem ci e o oopilirie (degi: inlro noi {ie zie, ilreptul rornan eete drepful regimului capitalistl. Hitler dd afard pe Evrei din funcgirmile publioe. Sd spunom ci e o aberalie. Hitler arde cirqile lui Karl- Marx. Si 6pun€m cI e o stupiditate. Ei 9i? Copildiii, abera{ii eau etupiditEfi, toate aceate acte nu sun-t decAt gesturile prin cari o revoluEie lichideazd tr€cutul. revolveruI. Francezii aveau ghilotina. Rugii Ile. 9C vd eupdrali? Pentru cd Hitler nu are decAt rugul pentru cdrli qi decretul de expulzsre llentru oam€rll.? Haide, sd fim seriogi. Cdci dac6 "; admisibil unei revolugii od prooedeze silbatec eau caraghios, dat fiind. ci intotdeauna aga au prooedat'
rrevoluliile, fdrd ca pentru asta sE reuqeascE mai puEin - apoi noui inilividual nu ne e ingiduit ed -, firrr ridiculi, pentruci pentru indivjd
ridiculul e mosrte . A fi in contra lui Hitler. pe toma Eilb6tEciilor, aberaliilor 9i stupiditnfilor lui, e inoperant. Figi, dacd credefi cd se poato gi dacn vd fin - gerrnane. curelele impotriva revolu4iei Asta ar fi ceva. 18
l{ai
1933.
CULTURA POLITIQA
MUNTENIA CARE UNIFICA Scriitorul Radu Dragnea, care s'a r€marcat in ultirnii ani prin foarte sugestive qi ingenioase inteyrretdri ale elementelor de culturl rom'ineascd, funi face obiecliurea cE in raportul de for{e -isbinda nor,,nord eud" in care eu prevedeam dului, s;ar putea sd interyine un'fE;tbr 'speAal, care se hotdmscd totut pentru victoria sudului munt€an. Aoest factor ar fi dupd d-sa funcliunea unificatoare a Munteniei, aNa de activE in coitetituir€a Rominiei moderne. . Evident, problema este prea. yae'd c,a sE nu comporte tot felul de obiecliuni. a depEgegte de altfel nu nurnai cadrul, dar qi preocupErile rrrlei gazete, fie ea chiar ,,CuvAntul". Am aruncat-o ii disculirme mii mult cri o sugestie, in preajma adundrii dela Alba-I"lia, asupra eemnificaliei cdreia era in misur6 6E anrnc,e unele inlelesuri mai adAnci. De o discugie prin ziare in legiturd cu ea, rru suht bucuros; p€ntru ci uu se idcadreazd in peihologig aiarului in genere. Obiecgiunea d-lui Dra$nea se leagd insd di-
146
Roza vANruRll,on
probl€m€ deebitute indehrng in aceasti foaie. Deci obiecEiunea, in ea insdg, fix[ raPqrtarea ei la problenra noid-oud, c&rdia de altfel eu nu-i giseam interpretdri 9i justificnri, ci o conEtruiam numai din fapte brute, poate fi cercetat[ gi aci. Funcfiunea uriificetoare a Mudeniei? O recunoaqtem, a existat. Ea iovorigte irirsd deadreptul din lipsa de riddcini nslionale a mentalitbgii 'munt .,e, din pierderea contactului cu tradilia; prin ridicainea unei clage.noui de oarneni, atlaptabiln la m€ntalitatea abstractl a liberal-democratiemului apusean tocmai prin incapacitatea ei iie a gdndi organic: mentalitate do echimb, nu de priducEie. (De altfel nici nu ee poate.. vorbi ile o rnentalitate general rntmteani,'cnci 9i aci picarii din negiunea dealurilor au infrAnt pe Dect
curJTuria
c;
plugarii Bnrdgd,nului), CE in asemen€e irnprejurnri munterrii au luat oonducer€a treburilor gi au constmit noul Etat romineac, nu € d€cat normal. Conjunctura europeann qi momentul istoric il indic6 pentru aoeasti. Aci etiu. &ci e vorba de upare iridicaliuni explicative, qi pricinil€ eucoe€ului nlrntenilor asupra moldovenilor. Dar tot aci eti 5i ceuza caracterului tranzitoriu al gceatui succ€aPentru cd tocmai funcfirurea aoeasta unificatoane a spiritului rorndneec de e[d, carq i.e sonstituit r€sortul intim, ii derrine astdzi germenul. de pierzare. Toate ldrile ee sdalteszi de doui ,"ai fls qni incoace unel noui formule de agezare
i I
l I
PoT,rrrca
l{l
politicd; formuld care igi trage inspiraliile dintr'o mentalitate concretd, in coniact direct cu realitElile, 9i avAnd deci nu mrnrai respect, dar chiar grija pentru libera desvoltare a'formelor localo de yiald. Pe cind deci mentalitatea munteand ,fecreteazd", construind dupn un plan abstract, oonoeput dupE idei programatice, mo- spiritul dern incearcd pretutindeni o umilE apropiero d,e realitate, cEreia vrea si-i surprindi lecrerul; -rxr p€ntru a o laog BE se supund vdinEei spiritului, ci pentru a-i inlesni lib€ra deefigurare d,e for{d.
{
Mentalitatea moldoveneascE, degi mai aproape d€ reslitili, nu poate lupta din alte motive. Popoarele din rdsiritul Euop€i nu au arrrt darul de a crea etete. Actele creatoare in ofdinea politici, au veuit toato la. noi din centrul Europei. Contaetul strine cu Rusia, nu putea & prin urmare moldovenilor geniu politic conetructiv. (Ci oel mdlt idei). Au deci mentalitate realistE. Scapn di{icultiflor etr.uctirii un:ificatoarre; - dar nu au gcstul politic, De aceea afirmam cd oamenii zilei de azi, sunt Ardelenii, oelalt nord al tnrii. Ei poeedd qi inlel€ger€a concrcte a roalitnfilor, dupi cum ineEg au tradigia organizagiilor gilitioe prin contactul cu Auetria (care, adminfutrativ, ori ce e'er zie, a cunoccut meseria ca pu{i"i alfu). Func{iunea unificatoare a,Munteniloi? Nu o cont€stim. (Deci nu ar fi decit limba literard I) Dar ietE, tocmai aoeaetd,acgiune unifica-
toare n€ di argumente P€ntru a prevdea apropiata cirare a sudului.
'
mlr{roa
i49
binevoitori gi ostenitori pentru d. Maniu 6 identificE l,a noi nu rezisti unui examcn, nici chiar euperficial.
1. Cd am €ustinut intr'o r.reme pe d. Maniu qi cd acum il ataci.m. InconseguenlE deci. Inconeequenld? Sd vedem. .Cd am fi suslirurt
13 Mai 1928.
ITJLIU MANIU
-
OM POIJTIC
Suntem de clteva lirni deja obiectul unor interven{ii prietenegti. cane ar dori e6. obfinn o explicaEie ,,cordiald" inti e noi cei dela ,,Cuvintui' 9i d. Maniu. Aoeste intervenqii au devenit in ultimul timp cu muk prea frequente, Pentruca ed nu io putem hra in goam6. O explicagie pereonslE inoi intrc d. Maniu gi noi nu ar avea nioi un mst' Iegdluri prietenegti, in afarn db oole prilejuite de foeta noaetri lovdrllie, de luptd, nu au ,erietat nici odatn. $i ele nici nu qi-ar avea de eltfel .locul intr'uh Prooea caro privegte viala publici. Dacd deci e vorba de o explicejie, oa nu s€ poate face decAt _in public' pentru- ce publice sunt gi motivele acliunii noastr€.
.
oLLTURA
EPZA VANTURIII)R
l4A
Int tbarea r ,de oe atacagi pe d. Maniu?", care ni se pune tlin atit€a pdrfi, nu e de naturi a incercui cu dcstuli preciziune problema noastrE. Ei i ee poate rdepunde pur qi aimplu: ,,de oe nu artt atacs pe d. Maniu ?"; 9i diecuqia ar fi inchisd.
CEci argurn€nt€l€ cari ee pun in linie in potriva ,,echimb6rii de atitudine" pe care tofi aoegti
pe d. Maniu, est€ nurnai aproxinativ exact. Am ,,eus{inut" pe d. Maniu intrr atAta intrucAt era coriilucdtorul partidului najional-ldrdncsc gi prezumat ca omu] in etare a fac,e sd rodeasci pen'tru lari puterile acestui pardd. _. A fi ,pusginut" odatd pe cinevri nu-S. creazi ins6 obligalia p€rmanentd de aJ eusgine. Atitudirea. tr. fa16 de eI e condigionati de maeirra in care el rdoptnde ;elurilor pe cari gt le-a Frs; clci plurile sunt cele cari conteazd gi nu oauienii; cari nu pot fi politiceqte intenesangi decit prin valoritre pe cari l,e creaza. IatE deci cd d. Maniu insugi nu existd prin pereoana lui; ci pfi mdeur4 in care el poato valorifiea in funcliunile lui ._ forfele partidului nalional-{f,r6nesa, ssu --'i:onsiderat. fn el insuq prin roaliznrih'lui pereonale in ddmeniul politic. De unde, cons€qu€nt, rczultd pentru noi, principial, dneptul de ,,a ataca'l pe un om politic, dupn oe l-am ,,8u6'inut'. Clar; nu? Ni ee rdspunde insd cEr 2. nu avcm dreptul.sE atacirn pe d. Maniu, pentm'cd d-sa - i afar[ de orioe consideragiuni este putdtorul de cuvdnt al Ardeslului; Nu -o vom cont€Eta, d. Il{rniu are puternice
cuLTURA
150
insd' .ederenle p6'lte mungi' Shr putea epune ce popularit r.a. ientru cn nu est€ exchrs ce^n tatet d-s"Ie Bi nu {ie chiar de aramd; Ei eE ;;; ;"-;;.;*. o popularitate sub beneficiu i. in*n* nu Poat€ fi i*a o pav6zd impofiva * at4curilor. ert totut ci in adevdr d' Maniu Sd ;;Pt a" fi'det"it"rul inoont€stst qi fuEonteetdbil al
Voturilor ardel'eneqti. Insernneazb ci prin insdsi .* d-sa € sugtras atacurilor? De ce? il- de sigur. o mieticn a reprezentant€i drept 9i de fap. t po n ru*"t"", c"re icop"rd de n-" poate ft tnsiderat d' IVIaniu ca bene"i"ui. al aoestei miatic€ ? Sd c€d€m' ficiar tt{o,i""t" pentru cari qeful nafional-Frdnist cod€ naturd trecteazb voirrile ardelene, Pot s6-fie aceasta
{,oarte --De
PolrrrcA
l5l
Roza vaIITURILoR
diferiti. pilild, Exhta -'*s;;-un particulariem
ardelenesc;
in a
avea mdi intr'un decit io"""d.". intr'un ardclean
;"J#;'
ioao
-.rlte r"get"t", chiar dacd, intimpldtor' *oP di .,Hi tt'ti mai inteligent, rnai cult' mai harnic' rnai corecr decit cel dintdiu' -J ""."to. 9iparticulariemul ao€st& igi gd€€Vt€ Politiceste. i" "dl""rr1^n la partidul nafional' Nu la """t"ri" a.'m"ti", ci Ia partidul- nagional' Sunt probabil *-itti"*"1 ietorice, 9i o itiliilaritate cu organietoazatia care a purtat atdta lreme in Ardeal niiine d' *'tit" "o-attl"-rrt"i. E eigur ci daci impdrtnlr ar a-* puttia, ftJo u. pdrisi acest J-r"'" Goga oau
ioldig ceri azi au ferdut
popularitatea, deqi. personal reprezinti valori cari nu-stau deloc in urma d-lui Maniu. Va sd zicd, primul motiv al aderenlei de care vorbim nu se raporti la cralitalile de creator in or,linea politicE ale D-lui Maniu. ci la locul pe carc il ocupd. Dar, veli spune, locul acesta nu pi-l datoregte calitalilor personale ? Poate da, poate nu. Cnci chipul in c,are se face aeleclia e, in viaJa publicd,' fcarte ciudat. $i elementetre iragionale joacE in _aoest prooes un rol .covAr-
gitor lrproape. Alte motive? .Noi gtim cum s'a fdcut politica in Ardeal. $i ne dirn eeama ci exclusivismul ardelenesc mani{estat de unele cercuri nalionale atunci. cAnd de aci, din partea noastt5 se -fdoeau toate e{orturile pentru o apropiere nu a fost decAt o tacticd urmdrind un scop precis: sd cr€eze in masse irnpresia cn d. Maniu e ilugmiinit d.e regE{eni pentrucd el gine cu Ardealul, 9i si solidarizeze, prin aceasta, pe toli ardelenii cu d. Maniu. Operaqia a reugit. .Dar dacl e dla. asta insenmeazi ci populafitatea dlui Maniu e factice, gi cd ca nu e legati de calitnfle d-sale de om de stat; mistica el'ectorald rut-l 'foate daci acoperi. Atunci ? Atunci, principial oel pulir, avem dreptul s6-l ,,atacim". Existd motivc cari sE ne acorde acest drept gi in eoncreto? lati ce rdmine sE €ercetim,
l5 lulie
1930.
t52
ROZA YANTURIITOR
EROAnXA INITIATA Pe ziua de eri am primit o ecrisoare dela d"' Verax. D. Verax este unul din vitejii cari cAnd se ci€d in obligalia de a te iasulta, iscilesc"' ranonim. Verax-ul de eri md fine de riur ci tleco combat eu pe d. Maniu? Apoi, onorabil'e domn Verax tocmai problema asta e in curt do lImurire. Intrebalea d ins6' - eqti d-ta seneibil la iagionamente gi la argument[ri? $i dacd igi voiu opune, vei fi in stare si ascuJfi 9i s{ jui"rit p.tt,* cl, dupe impreeia mea, toqi acegti anonimi zelatoti ai d-lui 1Vfuniu, nu gti,u de'cit una si bun6: cd d. lVlaniu e ,,Papdl' ffeiax mi-o li spun€ textual) 9i c6, prin urmare' despre d-sa nu se pot apune in orioe imprejurare decAt cuvinte de laudi; orice ar fi fdcut'
si ecrirn' facem pentm ei Ci pentm lumea Lr" in s,levat t """ "e fiu limuritE gi cautE eleinente de oriontare. Cit, prjtwiQial, d. Maniu poate ed fi'e cornbdtut' aste ;' dorredit-o. CE fu tapt ac;iunea politici a actualului pneqedinte de consiliu ne INGADUE a.l combatei asta trebue ei o dovodim de aci Pentru oamenii aoe$ia e zadarnic deci
Si nici nri o
inaint€,
Cori eunt calitdtil€ d-lui Maniu? Capacitatea goepodereaecn, tccbnician al guvcrndrii? Nu' CEci t tot""i" di politicd economicE, de pild6, nu
CULTI]RJ. POLITIO,{
t53
nurnai cE d-sa nu posedE elernentele r-rnbi jude&., mai grav incd, esto cd{i constructive, impenetrabil l} orioe rafionament in legdturd cu problemele e,oonomice. In acsst domeniu, d-sa 'ee referi la qnrrnifi ,,bdrbagi de incredere"; cari in spejd 6unt dd. Mihsi Pcpovici, V. ilIadgearu 9i I. Lugojanu; adici trci oameni cari trag in trei pn4i. Asta gi explici de ce politica economici a. guvernului a fbet aga de lipsitd d€ uritate, bntuti de toate vAnturile, dupi eum conjuncairile impuneau d-lui Maniu pe unul eau pe celalt din oei trei consilieri.. Capacitate gospoddreascd in ordinea ad-ioistrativi ? Nici asta. Am cr€zut-o o bucat6 de vreme grindindu-ne la cu adevirat magistralul discurs rostit de d-sa. iri Camera liberali La.legea administrativd. De atunci a trebuit sd ne verifibdm insd. Pentruci de atunci d. Maniu a {ost in mdsur6 ef faci eI insug o lege adxninistrativi Iar tregea aceaal4 am" v6zut-o: o lnsdilars hibridb, lipsitn de orice unitate 9i de orice principiu directiv, care a ssbotat o agezare adminietrativi c,e trebuia sd fie piatra unghiuLari a noului regim. Aga fiind, eingurul domeniu in care ee mai poate pun€ probleura capacitdlii dlui Maniu e ministru de ileci cel politic. Nu d. Maniu - Adicd,. om resort; deci d. Maniu prim-rninietrr. care sE jriveghcze la organizarea in aga fel a condiliilor exterioere de viald ale regfimului, inoit si aeigule cohboratorilor 8ni. capscitnf specia-
' 'I54
ROZA VA}TTURII,OR
.lizate, un maximum de rendement in cadml propartidului. gramdi '" tl. Maniu, in misuri si asigure cabineiori A .rului siu aceste oondiliuni-de lucru? Sd vedem' Prima probleimii de oidiri politic care ti'a pus .d-lui Maniu in calitatea l'ui de gef de guvorn'a fost preluarea puterii. Partidul nagional-ldranesc ca o oiganiza{ie politicd revolulio.r" "flt*^" .nar6' Schimbarrea de guvern in toarnna lui 1928 .trebuia d.eci sd inserme o schi,rnbare ?e regim' Asta a*epta toate tara. Cdci dacd era vorba hu,mai ili i locuitea calacita{ilor liberale printr'o ,eerie de capacitiJi nagional-ldriniste, asta nu 8atisf6cea pe nimeni. Un sutlet nou, o r'nlelegero noua a rllitalilor, o e[icE 9i o valorificare noud erau singurele indreptnqii ale ac;iunii 9i pretenliilor nalional-lnranigtilor. Tn ordinea -ortld, ca gi in. crdinea politicgospoddr€aacE deci. imperativul momentului in Lr" a. nlt";" prelua Puterea era unul: denungarea politicei de continuitate ' ' Vori upu"e cd problerna era pe atunci sufi,d' 'cient prelizati. In apa misur6, adicE, incAt regenta' cu Mihalache se refuza ori cdrui contagt cerea puterea fir6 condi;iuni 9i fnri disallii prea.labilei 9i in acest ecpp se.Pregitea sd plece la qa.a, pentm a organiza rcolo preluarea puterii, pentru cazul in care festul efut al coroenei ar fi voit ee puni condit'uni. tare sq vrea ri fim eani*1i{i I D. Mgniu a prc{crat o alti cele: lcoea a pcrtnctirilor'
curJTDM
Pol,rrroa
155
A
stat, deci, de vorbi cu Regonja. Speriat de intenfiunile demente ale unor cercuri cari urrnireau instituirea unui guvern $tirbey, gi nu deplin eongtient de faptul ce- conjunctura istoric6 il impunea la putere.impotri'va ori cui, d. Maniu .a acceptat sE discute,
si
se toemeascE
!i
sE sfdr-
prin a abdica: geful mAndrului qi luternicului partid nagional-1drdnesc primea puterea, in materie de im. obligdndu-se sE realizezn prumut 9i stabilizar,e poEtica inceputE de d. Vinti.li Britianu; nu nurrai in principiil,e ei, ci in arnEnuntele concr€to ale operq{iilor. "ince9i pute dar neterminate- de guvernul liberal. Ce -insemna aceaeti abdicare, nu era greu de prevdzut. Ea angrena guvernul d-lui Maniu irrtr'un mecanism greoiu, demodat gi piimejdios care nu putea duoe decit la un rezultat t fringerea gAtului. Altfel nici nu se poate califica un act car€ punea dintr'o dati noul regirn la rernorca politicei d-lui V. Br{tianu Nu {acem aci aprecieri rctrospective asupra gea:cii
.evenimentelor. Ci numai reproducem ce am gAndit atunci; cici in sesra de Sambdtd a zilei in
care s'a constituit guvernul Maniu, in redacqie strdini ,,Cuvintului" e'a spus fald de martori de redacqie, dar prieteni politici: bitdlia este pierdutd; totql trebue reluat dela-capdt. Iar cAnd msi tA1zi1 ni e'a ofedt de cdte guraern o ttransi colaborare, nu am acceptat-o, Iatd-l deei pe d. Maniu am politic, in mo-mentul, important intre toate, al preludrii pu-
i56
BozA
vAxflrli
ourJTnR!.
,oB
terii, ailicd atrnci cdnd trebuis 8n Pund ba-
zele de lucru alo noului regim: Iipeit dc curaj, d€ clrr vedere, mic ai gerpuit' gata h t anrnarea gi sfdrgind pfrn a duce partidul sacgii, dJui in servitute, itrtr"sr nedejde a un€i ldri de conVintild Brdtianu, prin acoeptarea politicei tinuitata, $i asta, weli, dv. ed numim noi ,,mare p,iliticn" ? ..,Nu s'a is3rEvit ina6.
liFit
16
.Iulie
1930..
Iullu Manlu - on Polltlc, ELEMENTELE DE ARBITNAJ ..Era deci, de previzut cI eroarea inifieh' mlnied de d-l Maniu a'tunci cdnd a acceptat guvernul cu condiliuui t' e'a obtigat la continuarea politicei liberale, nu lrutea duce de cdt la neutralizarea srarii prefaceri po c{r€ lara o alt€Pta dcla partidul nrgional-tnrnn€sc. Odati cea dintdi riare problaand politicE nefericit eolugionrti, perpectivele noului regitr erau, evident, mai dcgrabd sumbre Cu toate ac€stoa situatia nu era iremediabil pierduti, Ceea oe nu ee oblinuee dintlo dati printr'o. atitudine fcrmd gi printr'o inielegere clari e datelor pmblenei s6 put€a obgine cu inoetul, prin dcplaeanea oentrului d€ greutate a
.
mlrtrcr
157
viegii publicc deh Coroan6,. tn lipa - care,luncliunii unui rrege vrlstnic, nu era in plinitatea prerogativelor eale ;-- in Bpne nrassc. A doua mare probleurd politicn dcci, care se punes d-lui Maniu, dupE jalnica intAmplare cu pneluaiea condigionati a puterii, cra organizarea unui particl de masee, ce reprezeirtanlE. efectivi a voin6ei nagionale, in acopul credrii unui instrument de arbitraj a viclii publice. Mai simplu: Coneiliul de Regentd ne avlnd & fa'ltt nici cdderea, nici putinla de a da dclegagie valabili de guvernare unui cabinet ministerial 9i de a asigura, prin prestigiul siu, opera de gospodirie a guvernului, d. Maniri trebuia si caute justilicarea gi acoperirea acliunii sal€ politice in singurul loc unde ac€st€a se puteau gisi,
'la
-
masse.
Aparent, a 9i flcut-o. Ctci geful partidului nalional-tlrdnesc ru a scdpat nici un prilej do a consulta massele electorale gi de a se acoperi, in cliip explicit, cu rezultatele acestor consul-
taliuli. Nrrrnai
.
ci d-l
Maniu nu a in{eles 6ituatia; nu Nu era, cu alte cuvintil, r-orba de o acoferirg lornuJd a guvernului; ci de schimbarea structurii vielii noastre publice in aga fel, incit si se institue un stdpdn efectiv, care sd acopere de fa/tt guvernele, crciAnd o stabilitate care sd ingddue minigtrilbr sd. lucreze. fn aceastl problemi noui care se -punea omului politic trebue vizuti originea cererii formulate aceosta era problema.
.
158
"
ouLruRA
RozA vaNTURrLuri
de noi imediat dupi instalarea guvernului. Macrearea unui pfutid de masee gi instiniu, tuirea- dictaturii de partid. Cum a procednt d. Maniu, ee gtie . D-sa a lnieput prin a{ec€raa demisiilor in alb, oeruto pa.rlamentarilor nu de partid, cum ar fi loet norrnal, ci de guvern; mirrcAnd prin accaata o atitudine cu totul neagt€ptatd, gi anume: punerea partidului la dispozilia gu.vernului; adicd tieturndnd lucmrile pe cap gi creiAnd o eitualie imtabili in care elementul vrernelnic (guvermrl) devine precumpdnitor fald dc elelnentul statornic (partidul). In aceet fapt, de fals6 intcrpretrr€ f, r€alitiEitor politice, eti lnchiEi tntr€aga lipsd d. int legerc a d-lui Msniu fafd de rcsorturile eeen-. qiale ale vielii publioe. De sceea tot ce a urrrat, dupn gestu) cu totul fals al demisiilor in alb, nu mai putee surprinde pe nimeni. $i, ee gtie, a uunat mdcinarea pqrtidului nagional-lirineec. Nu cet€ astnzi partizan oricit de credinsios al preqodintelui de corxiliu, care eE nu r€cunoascd doschis cd partidul e, dupi aproape doi ani de guvernare, incomparabil mai elab decdt era ln morn-entd preludrii puterii. Mai elab, nu prin uzura normald a guvernErii; ci prin rupereg r'esorturilor lui.ldunlricc, prin dieolvarea tutumr l€gdturilor pc cari se clddea. eolidaritstee organizaliei, prin pdrEeirea mapluri de actriune cari polarizau fortele de rilor lupti qi nutreau oarecum cohesiun€a partidului.
Pol,rrroa
159
De sigur, unii dintre partizani fanatici, - ceicritice.gi deci cu redusd capacitate a judecdfii cautd aces{ei elibiri a partidului tot felul de pricini de mdna a doua: acgiunea eubvereivi gi disolvanti a cutdrui ministru, opozilia perfid[ a cutdrui adveraar, -micinsrea sistematictr porniti tlin lag6rll, imprEgtiat ast[ii, al dJui Barbu $tirbey, 9. a. m. d. . Se poate. Noi euntcm eilili insd I constata cE toate acet€ pricini, cari de fapt nu eunt decdt
dificultaf
neeeenEiale, au fogt mai tari decdt ci acest domn Manl: nu a fct, deci,
.d.'Maniu; gi
capabil e[ pistreze parti lul gi eE-l poa--: intact printre etincile prinejdioase ale atacurilor din l[untru 9i din aiard. Acesta e laptul eeengial, Reetul nu e- vorba lui nsbbi Hillel declt...
comentar. ' Iar dacd e vorha de grplicagie, nu gns:im decAt
'una,. d. Maniu nu a vdzut problema necesitdfii imtitdirii unui partid de masse, 9i nici nu a urmirit-o. DE CE nu a vdzut-o insi 9i de ce nu a urmErit-o, e o altd, ch€stiun€ pe carc - a8tr nu vom intirzia sd o ldmurim. Pentru cE cu a-jutorul ei vom rEepunde la o alti intr.ebare eeen;iald: de ce €ate o datorie patriotici ei combatem €xistenta politicE PDRSONALA a d-lui Maniu,
1? Iulie 1930.
160
Iuliu. Maaiu PROBLET4A RESTAURATIEI
Viala pubtcn de dupn rdsboiu nu a flmoscut o -ai p"lribili guvernar€ ca oea a d-lui Mahiu' Au fost desigur guverndri excixii de grele' Cea a d-lui Vintild Brntianu, de pild6' Dar aceasta rePrezenta un regin-r de lichidare. Murise Ion I. C. Britianu, care linuse crr voinp lui ndpraznicd gi cu prestigiul lui unic, etrans holaltE partidul; deqi organizaqia abeasta. ela ca strucsub ,tu'ra 9r ca ideologie anacronici; 9i acum * din pArAie partidul loiiturile vremh noud, 'incheieturi, intocmai ca o corabie voche de lemn sub vdnturile echinoxului. ' .'Guvbrnarea dlui Maniu insd trebuia 8d fie un inceput de r'egim. ,,NouI cur:", pe care toatii trra il dorea qi pentru carts atA$ia ne inh6maserdm. ia carul d-lui Maniu. $i in loc ile noul curo, am ar-ut o guvernare care e'a tririt de pe o zi po alta, isbi'te la fiecare cotilurd de drum, amenindifilAnd la fiecare pas si eucombe sub o nouE Nu De sigur. ? grele vi'emur.ile Au fost cultate. iruE sub rnarile problerne a su{erit regirr-rul Maniu'
sub cele mirunte, ge cari 9i le creia singur; eau pe cari, indeminaiec, i le creau advensarii' drumgl, , Guvenarea aceasta nu ti-s Putut gdsi pentm cd lipea elementul de echilibru al vielii zupra arbitrrrl. publice, Iar c6nd, dupd un an de guvernare, d-l' Ma-
G
CULTURA POLITICI
BOZA V.IIITUB]IDB
t6l
niu nu isbutise si echi[breze viala priblicb, pennu fuseep in star€, sau nu voiso, sE organizeze partidul de maeee gi dictatura de partid, gcful inagional-lirdniqtilor ee gnei in fala oelei do a treja mare problemd politicb a regimului te:u., restauralia monarhiei. A reacgionat, in aceaetd imprejurare, pful nalional-fdrdnigtilor tntr'un fel cale sd ire ingdduie a-l socoti om politic ? Sd v€dem. &te in deobqte cunoecut cI unul din punctelo de program cari mai alos au gtrae simpatiile prii inspre partidul d-lui Maniu a fo€t restau-
tuci
rarea monarhiei efective.
Acfiunea nati6nal-l5rdnistd e fo€t in ac€astd aga de precisi, incit ,,carlismul' aocstui partid era un fel de 6teag, Aga ci atunci cdnd, in. Noembrie 1928, am alrrt echimbarea db regim, toatd lurnea era incredinlati ci chemarea in {ard a Principelui pritreag era o cheetie, dacb nu de siptimAni de luni col mult. - ined Nu e'a intAmplat nimic. D-l Maniu uitase cu totul de chestiunea dinasticd. In aga misurd, inc6t igi ageza guvemarea pe baza prieteniei gi colaboririi cu dJ Barbi $tirbey. CAnd in toamna lui 1929 noi am redeechit cheatiunea, provocaEi de sorisoarea nepdtriviti I d-nei Eliza Brdtienu cdtrc d-l William Martin, d-l Maniu a {oet... surprins. $i ne-a rugat sd lneetim, - din motive de... oportunitate. Moartes inaltului regent Buzdugan punea insd problema in chip brutal. D-l Maniu trebuia gtr
privinli
162
Roza v-{NruRILoB'
zicd da sau nu. A prelerit o eolulie dilatorie, 9i a ales in Regenln pe d-l Sardleanu, a cdrui dco avea la dispoziEie'' prJtioi"a- d-sa misie nentru cazuri exoeptionale. ' Era ,,ca" ixcepgional"' intoarcerea Re"".ct eelui? Astizi, d-l Maniu 9i amicii eii o pretind ' Sunt insi ei intlrept6gi{i si o facE? Nul Este adevirat c6' cu rare excep{iirni, d-l Maniu nu s'a'pronun{at .categoric impotriva actului rea pistrat contact cu cercr'rrile , etaurali'ei. D-sa e cE ,,carliste", e drept; dar tot aqa de drept d-sa a sabotat intotdeauna acliunea acestor cer" curi. Ni ee va rispunde cii pregedintele Partidului naEional-1i'renesc sabota asernenea icgiuni pentruci inl.elegea Ed pi€treze pentru eI .iniqiativa in acbasid cf,e"tio"e. Si admiteur' Dar cdnd trebuia exercitatd aoeastl 'iniliativd ? Avea inten{ia EE o ex€raiJe tfectiv ? $i in ce sens ? Motivb pentru intrarea irr acliune erau, olavi Domnului, suficienta. Le-a luat in considerare ? Nu. lhte cineva care si Poatd afirma contrsriul ? Si o {ricd qi si o dovedeaecd l Dar Regele, luAnd El inigiativa, a soeit in lari' Sla raliai d-l Maniu nouel Eituafii? Nu' Ci a
cd multul mult pe care-l poate {ace e ed-L acceptd ca..' al treilea membru in Re-
tleqlarat genld.
-
gi asta nu stlPort6 nici un fel Prin,urmare de deeminlire -: in chgstiunea dinasticn d-l Maniu a cdutat cd-gi aaigure inigiativa; dar nu
oULTUR{
pol,rrrca
163
a exercilat, gi nici nu a dat eemne cE ar vrea sd exercite aoeaGtd inifiativd, nici odatd; lar irr fa{a faptului implinit a crezut cd re€taurar€a monarhiei efective se poaie face prin... complect&rea r€gen!€i. A. treia mare problemi politici pe .care in decurs ds un an qi jumdtate d-l Maniu isbuteEte sE o rateze. De oe, vom vedea. Dar insemneazE asta * om politic ?
l9 Iulie
1930
Iuliu illaniu - om politic. CAUZE
9I
EFECTE
Dintre cele trei mari problerne politice cari o'au pus d-lui luliu Maniu, in ealitatea sa de gef de guvern: preluarea puterii, crearea instrumentului de guvernare, r€ltaurarea monarhiei efoctive, nici una nu a fost desi solugionatd de pregedintele partidului nagional-ldrdneec in chip mullumitor. Am dovedit-o. Evident, dovezile abundd; iar ceea cc ani epus noi nu e decit o micd -parte din multul care se poate spnno. Noi gtim cd odatd dovada ratrionald fdcut5o cheetiunea nu poatc fi socotitd ca dc fapt inghisd. Sunt anumite ccrsuri fu lara romAneascd in care ,,peichoza ll{anlu" 1*rdrtn fuci in ciuda tuturor ,ergumentelor relionah gi impotriva cvidcnlci insiq.
164
Ar fi
ROZA
.CULTURA
VAIifURII'R
nedrept insE ca ao€Ete cercuri sh ne p€ noi de piipitE eau neintlreptdfit6 rchinarrrzo bare de atitudinc, Ci, dacn in lagdrrl d-lui Maniu ee afld un om c&re ei doreascd cinstit o limurire a situa$ei, aturci 8E treaci ip reviati evenirnentolc grverndrii Maniu gi ed ne indice problema politicd pe caie geful guvernului a solulionat-o in chip fericit. $i vom eta de vorbE. Operalia aceasta noi am ficut-o. $i dc aceea r suntem siguri ci dovada capacit6lii ptilitice a dlui tr{aniu nu se mai poate aduoe. Cu acest€ coneideragiuni ined problema noastri se etrdnge pAnd cdtro ultimele preciziuni. Arn dovedit (,,Cuvintul" din 13 Iulie c.) cE nici faptul cd intr'o vreme am oueginut acliunea d-lui Maniu, nici faptul ci d-sa e inci exponent al. Ardealutui, nu-I pot acoperi - principial din partea in potriva unor eventuale atacuri noestrE. Am mai dovodit (,,Cuvdntul" din 16, 1?, 19 Iutie c.) ci lipsa unor calitdgi tochnico gi politice (evidenliatc prin incapacitatea flagrant-ii de a soJuliona, in chip acceptabil, mdcar, marilc . probleme cari i s'au pue), indreptnlegte gi o combatere de fapt a dlui Mgniu. Am dovedit. Recunoattem insd ci ac€st€ elernente nu su.nt ' inctr indestul5toarc l)€ntru a lEmuri situagia. Noi itabilit numai ci d. Maniu poate fi crimbd"m tut. Asta nu explicd insi de ce il gi combatem. Ar fi nececar, cu alte cuvinte, sd aduc€m dovadr nu numai pentru faptul cE geful nafional{drnligtilor poate fi combitut (dovadi pe cart am fi-
PoLITIoI
165
cut-o), ci d pentru faphrl c[ d. Maniu trebue combdtut (dovadi care urmeazE ad fie f6cuti). Si ne ldmurim deciAr fi, eftin gi cu totul neserios dacE, sprijinigi pe oonstatirile gi precizdrile. de pAna acum, ne-am grEbi ed oonchidem c{ d. Iuliu Maniu este un om politic de mdna a dor.ra sau a treia, care a ajuns, prin intimplnri, la o situa;ie neme_ ritat6, 9i cEruia nu trebue, doci, ed i 6e acoido o importanll mai mare decAt ee acordd plevugtei politice de categoria unui Duca oareiare. -dr pilde. Nu. D. Maniu este o personalitst" pofrtirf indeajuns de interecantd, care sub g""rpe"t" latinoaee ascunde o anumitd coneistenld-. Ea ;erit5, deci, sd fie urmdritE mai lndoaproape. D. Maniu_a ficut gregeli grav€, de eigur. _ fn cele trei mari problerne- politice pc -toate cari le-am amintit, eolugia sau atitudinea d_sal€ a fost falgEi Din incapacitate ? Si vedcm. Dec-E r_lrmEr_un gtegelile comiee de ge{ul gu_ r"T"Srl. T cele trei imprejurtri amintite, putim rtabili dealungul aceatei adevdrate cariere -de erori, un fir rogu condui:itor. fn adevir: d. Maniu trebuia ed o nrpd cri vechiul regim, gi nu a IEcut-o-; trebuia an-gi cornolideze partidul, nu a ficut-o; trebuia eE reetaur€zo monarhia,9i gi nu a fdcut-o. De ce? Iate: 1. DacE d. Maniu mr o rupor cu vechiul negm, _ 9i - accepta politica dc continuitate (cum, e 9i flcut-o) d-sa .rimdm a.peacrri 1. do partidul liberal (dtbit oonsid€rabil p"ii
tr:l:
-ri"_
166
YA\runrLoR , Roz-t
cul,fuRA
tea lui Ion Britianu) 9i de Regenli (care ori cind putea fi tirutn in ph prin agitarea ,,chestiei inchise"). Dacd o rupea cu vechiul regim gi respingea politic.a de contiuuitate, d' Maniu . rdminea depetdent de partidul nalional-EdrEnesc
;i'
programul sdu. De $ef,r1 grn"^tllui a acceptat prima eolulie' ,ce? Pentiu cd ii convenea si depindE de cineva gi. nu de cineva tare. slab,
- d. Maniu ingtituia politica de masse 2. Dac[ ar fi creat ,si realiza dictatura de partidl d-sa un organ de arbitraj ai vielii publice, fi sfirgit prin a deveni independent.
por,rrrca
tpate imprejuririle solulia care, deehgregind incheeturile vie(ii noastre publice. ii ingnduia instihrirea, incetul cu incetul, a unui regim de
?
20 Iulie
1930
Iuliu Maniu
care. ar
$eful gtvernului nu gi-a intirit partidul; pentrucE ii era fric5 sE nn devind 'el iusuq supus al partidului sbu' 3. Dacn d. Maniu se declara, categoric' pdrtas al r,estaurErii monarhiei efective 9i o reallza, ar'fi contribuit la echilibrarea vielii publico 9i la crearea unor raporturi normale in cari.partidele. politice ar fi trebuit sd acoept€ inteivenli4 qi controlul Regelui, ca. element regulator in
viala constitulionald. Prin urrnare, in toate trei cizuiile analizate de noi, solu;ia - grepita - acceptati de d' Maniu mergea in aoeeag direc{ie: in spre cr€area eitiraliei celei mai anarhice, de cea mai mare Iab itate; insprG neutralizar€a filturor elementelor de control 9i arbitraj. Sunt aoestda greqeli intdmpl[toane ? Ne e gmu s[ o crcdem. Pdrer€a noastri e ci, mai degrabi, d. Maniu alegea in
167
- 9m politic,
INTRE DICTATURA $I SUGRUMAREA vl ETrr
...Prin urmare: Daci incercim a surprinde a*ace e caracteristic Ai esenqial erorilor comise de d. llaniu in cele trei mari probleme politice cari i s'au pus in calitatea lui de om de guverndmint, ajungem la rezultatuf, in bdevir etraniu, ci toat€ arl ce.va comun: tendinla de a dezagrega instituliile vielii politice ca atare, 9i de a neutraliza for{ele de control. Aga fiind insi, e greu sd mai considerd,rn aceete erori ca provenind dintr'o incapacitate,dela caz la, ?az a dlui Maniu de a rea4iona just la problematica realitElilor; cd trebue aE cdutElat origin€n aoestor erori,ccva mai adinc. Cri altc cuviate: au avem de a{ace et erori lntimplitoarc, prifiuite de o intimplitorrc intui;ie impcrlccte a dst€lor r€slitnfii; ci mri grev
-
-
168
Bozj
cul,rlrRt
I'INTURILoR
cu o t€ndirtb structurald' organicir' I
Sefului
netionalldrenist de a 4lege dintre toate solu$ile poeilite att unei probleme pe'cea care, paralit t,tl i*p*j*, creeazi d-lui Maniu per"errd e adevirat, momeqtan numai - o ronal eitualie privilegiatS. EuL ."id.l"i -- gi asupra acestui purrct nici nu ar putea fi di-scugie' dacd am avea vo€ sE la fapte din ,'istoria sccretd" a ulti""",rrn"mers in chip con-il.rr" doi ani - d. Maniu a Ambilia aeeasta rtani in spre dictatura personal[' ooate fi. mai La urma urmelor, ingaduitd ptin"ipi"i - ori cui. Condilionat inad' Un dictator reprezintl intotdeauna un exce! de viafn 9l o potittle de a gospodiri energiilo nationale intr'un ritm care dePdg€9te canoanele oriinei atabilite. Regimul corstitulional nu croit, de altfel, decit pe un minirnum de reaU*J, pe care inoearci sEJ 9i asigure efecti'r" El este, ca aiare, valabil numai i-n vrern-uri nor' male, stdpinit de energii mediocre' $i inoeteazE de s mai fi operant in perioadele de eub-normal ale puterilor crertoare' Ca ori ce lege in-
o*a aio'"f""e, oonetitufia nu este gi ea decAt i- formula medie. Asta explici totul' n* a""l pactul fundamintal nu este un abeolut,.
di numai un fel de ech€let extern croit
p€ misura normalului 9i mediocrului, atnnci o ie la eino in{el€s cE marile prsonalitili au de a eparge tgme\ frf dreptul la pretenlia -mnstituliei; alo strdmte Pentru a ridica digurilo
PoLIrIot
169
cari zigazaicx,c Ai oomprirnd puterile cr,eatoarcy p p"rrt- a ldss drurn liber aoestor puter-i, Dp rmde rezulti cu neoesitatc: cA dictatura. 'nu € o formi do administrarc a forlelor nafiunii,.care sd trebuissci a fi pficipial combhtutd; dar cE aceactE dictatlrri nu-li poato avea jueti' ficdrca decCt intrb mare puter€ cr€atoare. $i acum: d. Maniu ilictator? Nu-
D. Maniu nu poat€ crea. Pentru frrai"tu ";, blestern. dc orioe, crostia este via{i; iar printr'un congenital car€ apasd, inghe{at,. asupra intregil lui acEiurri, d. l\Ianili €ste o un€alti a morgiiContrafdeut 9i artificializat, incepand prin a omori in el insuq ultima sdmint[ de viald, ge'fu| partidului nagi,o:ial-gir5nesc tinde in orice imprejurare in chip oonetant, printr'o aplocare fireaech, in epre solu;ia care asigrrr6 un maximum de. deecompunere. Exemplc ? Dovezi ? Pe lingi cele trei problane politioe fundamentale pc cari le-am analizat rnai de aproape, toate gnsturilc dlui Maniu se lncodreazi in ac€astd formuld: felul in care gi,a conetituit cabinetul; eimpatia d-rale pentm eleqrente cs D, R. Ioanifeecu, Madgearu, $tirbcy,
fircare neprczentdnd din pructe de vederc dooircbitc :- rm maximum de descompunero; antipatia d-eale pentru clemente ca Grigoie Iur nian; felul in cane a .,,teanlvat" chestiunea calendarului; intrigile pe cori in chip voit le-r iatretinut in partid gi in guvern; sinistr€b gi
-
oUTJTURA
ROZA YANIUNILON,
t ?0
cain acelag limp - ridiculele remanieri ale rironuf,irretuluil hibrida lege administrativd' alitudlya il."i-a"' i"-ft"ierip=9i de perfidie; qi Mittui Popovici; i']""L r" "rt*ti""* o impecabil[ code p",,o""i, IrriJiu.ut" ue..",i "ai"" - u gtitt Ed acoPere opera{iuni ingda d-eale 9i ,f"fi""i. o",.*r,e' sub regimul oameni cari unor r al rprinzdtio su a"iil;*i.";r cari nu aveau ii- stEteau npr*p" in chestiuni cu la care s'a oprit in cazul ;;;Gil;;;'solu!ia it.""... Si peste toate aceste 9i ateteeo alte-geeturi. peisoana d-lui IVIaniu ins69i: drtllcaza f:,i^^:: neputincioase, o pungd care to r "-bitii tenin, amorligd, panalizdnd' de€agtegend stiformd sub €ar€ Poate i;;l;"-i
'it4"
-
uiiri. P".t"i
-'ul"g"t"
ile altfel nodul tragic al acestei
noa"tl vrerne, enigmatice figuri a vielii-stranii "t.';;;;t *::3tt::i' ,i.u publi"", cori;"tient de neputinla
Dold. \4aniu este biciuit totusi de o ambilre posibili;;';i;;;' ;'" ii depaeeste ou mult orice. ;;;;i;-;t care il obligi sd recurgi lattttlli vigtii fic chiat qi la sugrumarea "t sa-:i ostoiascl setea de stdpinire personela' i"t"" it adevbr, o tragedie' Ma;;;; ; ;; p,i'u; ""-J Pe un om' Pe d'ne-ar poate cd o indatorire cr€ltineasci
niu.
ffirrin;
s6-i stim alituri; in acelag fel in strcoori, cu o strAngere -d:
care'
ry*' "u.ur*, tortrrat de lifea' prlfyl ef ' lta""*tt"-*""tf* Dsr nu c cazul' Vi4iul cocarrotnanulur 6e
,"1-
?olrrroa
l7l
ncgte doar .din trupul aujstuia, Ambtia d-lui Maniu ee deealtereazd insi din via{a no astrd. Ea suge vlaga unoi nalii intr.egi, gi nu Iaei in urmi dec$t ochi im$ienjenitri, creiere cu muqilb, brale vldguite gi cEmto. Asta € t 'Dar atunci; noi ; in elujba d-lui Maniu ?
Nu.
.
fnstrumente docile, devotatc 9i fervente in mAinile unei mari, puteri cr€dtoar€ ori cdntll Dar odngele noetru tindr, cald gi sdndtos, jcrtfi inutiln gi beemetioi intr'un act de viempiriam nici odati I De acoea pmclamim cu aceaas conwingere transfigurat[ gi eu aceag hotirire ce nu cunoagie frica, cu car€ statornic sm mi.rturisit aci.pentru iebinda adevdrului gi a vielii: Agezarea unei vieli publice romdnegti sdnhtoase qi rodnice nu va fi cu putingd decAt dupn e[mi' narea politic5 s dlui Maniu.
23 Iulie
1930
Iullu Maaiu
- on
polltlc.
EPILOG Noi gi Arilelenii' ,\'efasta acliune de dezagregare erercitati de d. Maniu asupra viefi noaEtre public€, in scopul . de a-gi asigura o stipinire personald cAt mai Iargd gi trei nediscutatd,. poate fi unnErit6 gi
172
currTuBrl
RozA vlNrtrRItOF:
studiat[ pe un caz tipic: Jelul in cafe geful partidului nalioanl-1drEn€c a organizat l€gdturil€ dintre noi 9i ar&kni. Cazul ineritE 9i. altfel a fi ceroetat mai de aproape, el referindu-ee la una din problcmele eseniiale ale noului etat rominegc.
fntre noi gi atdeleni eunt, de sigur, simgitocc deosebiri. structuale. Nu din punctul de vederb al valorii loastr,e ftspective. CEci sunt unele agezdri mai bune la ei, dupd cum Eunt altele rnai L.ine Ia ttoi. Dar am trdit' isto(icett€ - qi inflrb latitudini d€otr'un fel 9i spiritualicegte eebite, qi bucuriile sau vicisitudinile noastre au foet, reeprcctiv, altele. Dar dposebiritre acestea dintre ei 9i noi nu sunt atdt de categorioe, gi mai ales nu sunt atit de esenfal€, incAt. iubires eb nu poati arunca P€ste ele punli de legdturi' $i iardq nu se Poato sPurc cE aceste legdturi nu au {ost dorite ti de o part€ qi de alta a munfilor. A fost inee intotdeauna cincva care s'a pus deacurmeziqul acestor dorinfe gi a sabotat ori ce incercare dt apropiere. Voiu in{61i9a aci experienla mea personalE; a\ii o vor face, daci o vor, crede de cuviinld gi de ncvoe, pentru ei. Contactul meu cu conduiitorii vieqii publioe ardelene, in'a dus inc6 dela inceputul aoestor re'laliuni la convingerea 'ci o infritrire a vechilor generagii nu eete su Inttintn; ii cunogt€am 9i pe ai lor 5q pe ai nogtri; 9i imi dddeam seama ed oam€nii nu mai su des. tul6 elasticitate spirituald li sufl€t€d8c[' P€n-
por,rrror
17:3
adapta nouilor nprejurEri t, " fo€t -* put€a gleu sE 'constat ineE cd
Nu deoparte 9i
Tl-a_ dc ee, ridichu doud. generafii iti"" d. -alta de "o"e,iritre hotiriEe, epiritualitate gi de avint cari o tlfelesgre gi o.IcgEturn erau nu numai an putinfd, dar chiar celd dorit€. Aci ee putea lucra
deci.
Prihjul e,a ti ivit curAnd de tot. pe un.caa
special, e adevdrat, dar s,a ivit, Urmdnil indesrj nuri spontan€ gi ncconoertate, dacE_mi aduc
amint€ - tineretul nafional_tEr5niet de o parte, ,,chemdrigtii" de alta, m,au solicitat Bi_i intr e..op€r1de organizare a nouei generagii. :Jut Pr,oocup6rile mele lduntrice o mAit,r"i*, "ari, d€cAt aunt de altd nsturn qrineazdr_ politica: - in fala acestei O*i propun€ri; mulr Ia ^1u "Oj su dorinla in ',rrE de a md g.andur.; ;irie departa de asemenea intreprinderi. Cfr"-"* ir"i repetat; F incd, cu atAta sinoeritato qi deschidero "{ dc euflet, incdt a'n cr€art cE nu mai pot refuza, _ -tm foet, deci, sd vid p€ ,ymai rnarii', lor. .ura o acgiune noui, gi nu ag fi vrut sE fiu acuzat c8... corup tineretul, ducdndu_l Eub alt€ 8t€€guri decit cele nagional-liriniste -{m vdzut intAiu pe d. Mihalache. Mi_a etriac mina. .:-Ur-"r apor pe d. Vaida. Doun ceasuri gi ., 13 J-Yn_dtat€ de vorbE; in carc timp, rintre tot f lelul .de povegti dela Curtea dirr Vi"rir, u- f_t supus r-rnui interogator in reguld. pasd_mi_t€ c; mn purtan or gdnduri ascunee; gi d. Vaida; muDrnG
174
noza v'rNtuRrr'oR
si le aflel A sfArqit zicAnd: da; 9i"' la d. Maniu' trimilindu-mi *'A;;;'t
5d" trshrin
primit
ourdLzaror
9i dulce Ei"'
m'a
trimis la d. Vaida. Am inlelea. $i n'am mai insistat' rdeal Cttati atpu'acrea sh ridicat insE in '4atuncr Am sPus-o ,puternica migcare a voirricilor' eemnificativ 9i mai oel Ii* ;-;;. aiu-a ' e,tt rdsboiu indela l"i r^"'"-";t fenomen Politic ltig*t"" trebuia insi definiti' Precizate'' "."o. spre maximum de efect' Am ho"t"""ir",Ot d*; "a tu"'" serie de con{erinle in lard ti ;;:; ;;-;;"1; in Ardeal, pentru ldmurirea faptului' Ided a {ost bine prinita' ProSi uir,in"n"nq"t-o. iJii ir.u "e,.1o* bine"r Ceci d' Vairla a din curtea Ia nenrrt iards sd-mi spunE ctun era 'ri iarag m'a l rirnh la d' Maniu' vii"", - -evident, .nu m'am mai dus' La care, Stiu insi ca, dupi asta, lrnii chemdriqti cari oritt."'voiiici au lost chemali la Bucu""iua.o*'"u li ee punn brutal alternativa: cu noi'
"*ii, ,ro
N"" Ionescu' Ridicul, nu? "rr,.. nrli"tr ei nu pnea' D' Maniu qtia' in definitiv' eu riu hrEnesc nici un fel de ambilie "e-*rror,ui Eigur cd in viala mea rtu voiu" fi -fi,i"u t t* nici ministru, nici doamne te nici deputat, - de"' concunu Deci qef ale partid' Maniu' ""g,.: d' ,"itto --* politic6 avea acieeeutemb eram unul dintre n'ro i""e L"u, Taptll tineri ,,r'Jgi;eni" lari cred in neceei""n;d; i"a* ii * luPtat Pentru unificarca spirituali gi
--
cuLruRA
pol,rrrci,
175
politicd a {drii. Iar prin aceasta eu ameninlanr interee€le d-lui l\ilaniu gi ale gcneraliei eale, CEci Ardealul €st€ o unitate inchis6, a cirui reprez€ntentd e constituiti il monopol gi datn in exploatare d-lui Maniu 9i a lor sii. Oricc spirturd in zidurile ac€stei cetdfi, orice poarti deschisd inspre zdrile .romAnismului integral, este un act de dugmdnie personi)f in potriva dJui Maniu. Infelcgere directd dela om la om, dela suflet;la auflet,. dela generagie'la generalie ? Nu ee poate ! Totul prin d. Maniu; care lasE si tneaci doar atit cAt cred€ gi wea el, a,ilic[ - d-sale atat cat nu arneningi citug de cAt calitatea de singur repr€zentant .autorizat, rege nelncoro-. nat al Ardealului Nu suno€c o generalie cu un mai sigur intt irnt politic Ai cu o mai impreeionantE putere de acliune, decAt tAnEra g€neralie ardeleanE. Nu o spun acum pentru prima oard. Dar ih acelag tfuip nu sunosc o. generalie mai comprimatd politioegte de inaintagii ei, ca aceasta. De ce? D, Maniu trebue ai-gi asigure stipinirea necondifionatd, gi orice pertonalitate care se ridicd, poate- amenin;a eolidaritatea de sclavie politicd pe care o oxploateazi d, Maniu. Sd so ridice; dar trecAnd prin ciurul ,,gefului,' gi prtind fierul etdpdniei lui I Dar toat€ asti:a pentru oe? &te d. ltftniu - ethoa? purtitorul unui nou Reprczintd d-sa Boeib it6$ de inoirc a vi4ii publicc ai a spiritur: litn$i romAnegti ? Aduoe o compctentE deosc
116
rozA vlxtlrBlroil
bitd in rezolvarea problcnrelor de Stat?
in el
OULTSBI POI]ITIOI
Simt€
o
chemarc megsirnici? Nu. ftegimul d-aale gi'generali* d-asle rrraleIeani e'au dovcdit cel Pulin tot aga de venali, prcvaricatori, incapabili' gata la orico tranzacUe, lipaip de avin! de epirit de jert{d, dc int€Iig€ntd, de tale.nt gi dc epiritualitate, co gi regdlenii nogtri cari au dcfinut pAni acunr marile aituaqii politice. Atunci? E clar: d. llaniu eaboteazd orice incercare de unificare politicE 9i sufletossci intre noi gi ardeleni, p€ntru ci numai dugmnrria intre noi gi ei pe care in Ardcal d-aa o intreSne eavant - ii poa.te aeigum Bituafia Gi beneficiilc) - repr€zentant autorizat al Ardeahrlui, de eingur Aci ca 1i in altd parte, pasul hotdritor nu ao poate face decAt trecdnd peste cariera politic6 a dlui Maniu' ineug
24 Iulie
I.
1930
PARADOXUL DIA:LECIICEI PARTIEEIOR 9I PARTIDUL DE MASEE
Se pare cd Ecoater€a din circulalie a prrtidclor politice, care e ceruti, eau in oricc cai le-r oomandatd, de unele pereonalitdli pnremirente eb viegii prrblioe gi de o parte din pres6, eolutrie esm gdsegt€ un ecou din ce in cc nrai lar$ iri
t77
cercurile opinici publice, a inceprt d.hgdjo_ rcao pe unii din oanenii rrogU potitici. ,,ilrep_ tatea", _,,Yiitorul" gi ,,Indreptarea;, _ oficioase'Ie de, guv_ernimrint, ca 9i confrafii ceri lld&]"" trn€sc in apele cdldicele ale unui *g talism democratic, se ocupE etiruitoi _ "*'ti-"o_ rri"i d€drn ca de un ,pubiect de vacanl.E', a" ,, aoo*l problemE. Ba, ceva mai mult. .frA"
1. h
P:: .
*.^ryt
"
artfeil _""'p"r" d"pe
"l
Palat {semnificativ, nu?) ar .fi p"p*, "uai.oli *, gind ed propune, u'pr.:.", :to .d. " "*iigi. tidelor de gur-ernEmAnt cu scopul de'a impie_ ' dica inetituirea unui ,,guvera Fneonal". Ch€stiunes este d€ci asutd. qi ea meritd a lu.ati in .consid€rare. Credem lrr"i, d; -;J fi lTrlT, djecugiulea ar cigtiga ,t t" :u in ;"."td,i; rezultare practico, dace pe4ile ln 11 1"_3tT pr_€zenfE gi-ar & mai rnult eeama d. co,"tl"i.otul d.c r€latiyitate aI tezelor 1"" ei ooncede ce atitudin€a dogmaticn "*p""d;;;-; gi'"rt"e*i; p€ car€ o phstr€{ztr astnzi. € lhmdatn mai mult pole.rrioe docdt in ,""tite6tu po3.
ryit5ft€ Iiticc ai eociale. alte cuvintc: adverearii sistemului parti_ - !u politice &lor ' p""_ ar trcbui sd nu uite ,e '9& "*t .": nascut tT chip natural dtr;;fi. de. vr{15 ale Etat€}or moderne-_ gi cE, intru r*f", ."g*. :tdta tntru cdt ermt ""t _l_itB:T-"I eocictdfi, cste pur * S-pf""*3und. si li se nege Juprimar€a lor.
existop gi sn ec preoonizezo
l?8
Roza vr'xrlrRrr0R
Iar parti"anii
aatd
aoeetui eistcm sunt
aduci aminte
cur,Tuntr
tot
aga do
ci, intru'otdta htnr
"e-gi organe, partidete politice sunt paeibllo cet annt de ,rcrizc'' h o.l nt"4i""it lor sd fic susDendet€.
' Io cadtul acestor incercuiri metodice s!
cer-
cetdm deci problema. S'a spua ce un partid politic este o realitato d;atpcttia. Acoaeta lnsemn€azi cd €xistenla unui iingur pariid politic este un non sens' Partid insemneazE, doard, parte; d etE ln insdl ratura pdrtii sd nu epuizezr- intregul. Intr'un fel; iar in attot, parti{ul are, prin definilie, o structuri oolemictr i el opunlndu-ee unui alt partid' ' Ca orice organizafie polemicE insd, un prtid b€bue ed fie dogrnatic, exclueivist 9i intolerant' El nu poate admite nici disculii, nici tranzactiurii asupra telurilor Pe cari le urmdregte' asupra ounctelor de vodere pe cari le reprezintd' Perrlro toel"g motiv, el este dugmanul hotdrAt al oricdror veleitdli d'e spirit critic. Acesta reprezintind intotdesuna un ferrnent de disolulie 9i ' sfArqinil, mai curAnd sau mai tirziu, prin a provoca o spdrturd in solidaritatea 9i disciplina partidului. Unitate de luptd dcci, partidul e obligat str poeerle anumite resorturi, in virtutea cimra el L dilerenliaze de celelalte organizafii analoage ei tn conformitate cu cari el urmdregte victoria' iceste r€sortud pot fi de doud feluri: exterioere, pe care ;elurile citre cari se indreapti, idealul
vrea
si-l
Polrrror
179
realizczc; eau lduntricc, deoeebiri strarc-
turalq, de m€ntalitat€, de facturd. (E dcla eine inteles cd exterioare aau. liuntrice, ac€st€ fo4e nu se exclud ci, in ccle mai rnultc cazuri oohboreazi, sau chiar se condi;ioneazd). In virtutea lelurilor lui sau in conformitate cu indiealiile ineluctabile ale str,ucturii lui, un partid dd, deci, lupta politici. Peirtrr., &a ei 6e realizeta. S[ obs€rvim irud ci in moimeptul in care s'a Sealizat, adicd in mornentul in care gi-a infrint advcrsarul, partidul politic Ai-a gubscrie propria senti[1d de moartc, Cdci de indatd ce un partid e, in adevdr, o ,,realitate dialectic6", el nu'poat€ exista d€cit prin opozilie cu un alt partid; -- deci inceteazi el insug de a ft, in momentul in care, prin victorie, gi-a distrus protivnicul. Est€ .exclu ca un asemcner rezultat, infr'Angerea definitivd a advcrsarului ai se poati obline, f6rd. ca partidul invingdtor sd nu aib[ de lmrtea ceeoce, in fapt, e tot ula sa massele, sau rnarea majoritate a elementelor politice activS. Aga fiind ine6, in momentul in care o organizalie politicd qi-a distrrr adverEaryl qi a rimas dcfrlnbetAnd a mai rriliv stlpAni pe eitua$e, ea fi uu partitl politic ee identificd cu inedg ,,1ara".
-
Iatn deci cn viap politicd normali ne poatc duce la un moment dat, principial cel,,pugin, la inl[turarea partidelor politioe. Couideraliilc ao€sta. nu .rmt nrunri tcore-
Atit bolgevismul din Rusia, cit li - in tf*.f - fsscLnul in Italis, nu sunt altceva a*ai *gi-t"i instituite dupi rnecanismul schip-t tic€.
rrai --
sus.
Noi inqine trebuia e[ ajungem intr'o aitualie o*t*ea i &cn partidul nagional-gar6nesc era in adcvir'un partid qi d. Iuliu Maniu rm om Politic. Aoesta este sen$ll istoric al acliunii noas-
recomandam traneforrrarea partidului "ana .ra-tion"l-terfo*" intr'o organizalie de masae qi i"ituma dictaturii masselor' (Iar in lumina aLiot "onsideralii apare 9i senuri{icatia cu adei"tori"f a' ,,bandelor" de voinici' pe cari "er"t ,,rcoreti"i"nl' nu le pricep nici astizi)' "oumili EEte evident cd dictatur& mas;€lor 9i corelativul ei, inexistenla partidelor pulirice' nu, r,eorezintd o pozitie echilbratd 9i ca lare stabua' irrtoaro.re. la vechea [ormul6, a partidelor pooarerum fatald' Dat fiind ':i eete idli io", ".au oosibil ca. mai curAnd sau mai tdrriu, si nu inc."pe se produoe diferenlieri itt. aceaeti " masei, i.ilentificatd cu !ara' Tocmai de aeeea' gi pentru a €vita ev€ntualc egudu: ri' nol am l-'o,r" i,. t fin Ianuar 1929 in areastd foaie' L'- rt .czul in cane dictatura nrasoelor at fi {ost instituitr - ad ee incurajeze in chia normal lipra de omogenitate a partidului -na1iorul-tardn;sc, in ecopul de a ce inlesni polarizdrilc cari ar fi dus in mod natrnal la formarea nouilo. partidc' (CAt I in!€l€s d' Maniu ilin aoest proceo politic, se veds din faptul ctr nc-a
i*.
lEl
OUI]?I'}I FOI,IIIOI'
NOZI YIXTUBILOB
t8q
chcmat, ca ad nc dernortrEzc c5... nu s€ ccortl nimeni in partid l) Ori cum ar fi insn, ee pot identifica momontc in proceeul istoric, in eare partidele politico nu existE. Cd aceastd inexistenld a partidelor rea-
lizatd pe eii'absolut norrnale mr s€- poatc nrentine cu vremea decit prin lorfn (Muxolini) rau prin terosr€ (Stalin) aita e o iltd cheetiute. Am dovedit ceeace nu tr€buesc Bi uite oamonii de partid r cd partidele politice nu sunt ln prooeaul normal istorie realitdli cu existenti FrpetuE, ii cd €td in fus6f naturs partidului politic ca la un moment &t el sd diaparE. Era sd fie chiar cazul noatru. Nu a fost lDei. Cazul nostru e
30 Iulie
II.
1930
PARTIDUL DE CADRE $I MASSA ELECTORALT MOBILI,
Daci iratura dialectici a partidului
y
itic duce,
dupi curn am ardtat, la o luptE categorici 9i ln. o victorie care sfirgegte ;- in chip dcstul de paradoxal prin a euqrenda exirtenla oricirui partid -. politic in g€nero, nu e '.ai pugin adevErst c6, in marea majoritate a cazurilor, partidele politice nu so dbtmg reciproc, ci cocxieti. Coexistd dc eigur, lntr'un
fcl, ca rmitdgi tn
L82
ROZA YANTURII,OR
lupti, atdta timp clt victoria caro si le sirprime, iniirzie. Dar rnai eoexietd gi altfcl: ln sensul in cane, de pildfl liberalii gi coriservatorii gi-au tr,ecut, in Anglia, unii altora Put€rea, Eut€ de ani dcarAndul. Arita inseqnuii';4, in afard de posibilitatea etrict logicfl, decurgdnd din chiar conceptul de partid, a urmiririi luprci pind la capdt 9i a euprimdrii vielii de partid, poeibilitatc care, dupd cum am vdzut, € de domeniul realitililor, iade fapt, nu de toria ne mai oferd cazul, reciproce a dr,ept, e adevirat - al euportdrii partidelor, al colabordrii partidelor la cxistenga lor reciprocd. Este cazul oel mai lrequent, de csre din aceastd pricind pare y cel altfel
qi pe care urmeazE ed-l analfuim. mai normal P€ntru ca doue partide id se suPorte rediproc, este neapiratd nevoe ca in structura gi programul lor sE existe un minimum de puncte esenliale comune. Este posibil e[ se suporte, de pildi, doud partide cari ambble lucreazd in cadlt'l constituliei gi cdrora aceasti constitutie le e un cadru destul de larg pntru d€sfi rarea acliunii lor. Nu se vor 6uPorta, ci vor merge la solugia radicali, de ex., comunigtii qi partidele dupi cum in Franla monaihiStii burgheze, nu pot tngddui exist€nla partidelor republicane... decit de nevoe. (Un as€menea partid radical ar constitui la noi lirinismul, daci ar fi consequent desvoltat 6i organizat). Celelalte partide insi, se suportd.
cul,ruF,r
"oi,rrrct
l6ljt
Iar coexistenla ior este poaibiln, prin laptul ctr ele reprezintd, fiecane, organizafiuni cu into. reee limitate; car€ in nici un caiz nu pot ajug€ la punerea in_ chcstiune a structurii gi firndamentelor etatului. Statdl €xbtd a9a cum eristE; - rostul in forma lUi dati !i codificata; partidglor politioe este, ca atar€, sE gis€ascd. formulele poIitice cari si aeigurc aoeEtui stat congiderat ca absolut gi deci imuabil un -marimum do rendement, Funcliunea partidelor politice eate, deci, clarE: ele au datoria sd gdseascd, in cadrul unui sictem care le gi definegte fiinF, sohrfiunilo technice cele mai potrivite la divereele probleme cari s€ pun 6pne rezolvare. In ac€astd a doua eventualitate deci - a coexisten!€i qi ingEduirii reciproce a partidelor viafa publicn prezinti doui elemente constitutive: 1. Doui sau mei rrulte partide politioe ad'niland toate un program minimal comun (conatitufia sau in genere forma statului); diferenfidndu-se prin sistema prin care infeleg sd gospodEreascd {orfelc statului (programul propriu fio clrui partid); avdnd fiecare la indemAn6 un num5r de cadre mai mult sau mai puEin fixe; gi bucurAndu-se de anumite aderenle in maesq cari aderenle nu constituesc in nici rur caz o majoritate de guvcrnare. 2, O mased re lectprali n€utrali, nelnscrisE in vreun partid, sau nevotAnd inlotdeauna cu acela9 partid, care ee hotirEgtc dupE oportunitdli 9i care, dupd cum se aldhri adereni€i sAtor-
lu
EOZj. Tt,raIJB
cuLru&r,
nn
nbo a rmuis eau altuia dintre partide, crxrtribr* li conslituir€a maj,rritegu de guvernare' Nu e qreu de inleles cE acedte doud elemorte sunt abJlut necesare unui regim politic bazat unor partide politice reale, p€ - €xist€nfa insd, acum,'care e situagia dela nol Sd vedem multe partirle politice admimai eau Doud Fnd toat€ un program minimal comun (in epe;6'
mnstitulia) : avem. . La acesie partid* - cadre mai mult mu msi fixe: avem. pugin Aderenle in rnase, cari adecenle nu congdtu€€c in nici un caz o majorilate de guvernare: avern:
Insi: 1. Nu exieti programe proprii fie cErui parUd' Partidele noastne politicc trieec inti'o anarhic
Drocrarnatic6 de nodeecris I partidul }iberal bgtlitetzd in cadrele mentali ugii 91 sisternei eo-
cialiete; partidul naqional-15rEneec igi insugegte punctul de vodere al burgheziei liberale; iar partidul popomlur inscrie pe st€ag: munc6, legalit te, "ari pot constitui o metodE {ormald, dar nu gi un program substanfal de guvemare' .lE" tit a, i..*"" poute agtepta laia dela ace6t€ aga zise partide este cel mult o capacitatc technicE oportunisti d€ guv€rnar€, 9i nu diferenfieri eistematice, programatice in opera de gorpodirire a statului. 2. Pe de alti pa.rte : existi, de eigur' o rnari electorali neutrald, neinregimentati in partidc, .caie e eingu"a in stane Ed des unuia sau altuii
PorrrTror
18t
dintrc partide rnajoritatea de guvernare. Din ncfericire lnsE pentru partizanii sistemei partidelor politicc, ac€astd rnassE mobild nu e la noi in et4re gi ee hot[raici dupd motive obieitive, ci, dupd cum se gtie, e guvernamentald: ea vot€azE in161d,sarina ",€str€ cu guvernul. De unde urheazd cu. neceditate r cd ifltrb fard. unde partidel,e politice nu sb diferenliazd programatic gi unde indicaliunile p€ntru ordinec succ€aiunii la Futere a acestor partide nu se face prin iniqiativa massei electoralc n€utr€, nu se pt ate vorhi. de un r.egim al partidelor po5tice. Ce drept au aoest€ partide ca Ei ceare totug perrnanentiza
rca
eietemului
?
Nici unull $i rom arAta de ce. 31 Iulie 1930 Criia partldclor politice
III.
INTRE ,,ECHIPELE DE LUCRU" 9I GUVERNUL PENSONAL
Fald de pretenlia partidelor politice rominegti cd permanentizarea negirnului lor conetitue singura formuli norrnalh a vie{ii pullice gi cd orice incercare de a se recurge la un guvern personal echivaleazd cu o lovitufi de stat, am aritat sci: 1. Ci suspendarea existentei partidclor politice Foato si fie, la un moment dat, im fenomcn
.
lS
Boz
cu totul nortral . din'punctul de vedere al DroceEului istoric
cur,ruR.r.
por,trro.t
187
vl.}rrurlr.oB
decurgdnd
iirlo,i"r a partidului Politic.
din irisig natura
2. Cd exietenla partidelor politice ca instruLe-Ant c coirdiliorlstl: a) de -.*" a. grrnpmgramatic5 a ac€stor organizagii' .liferentiarei b) de putinla iniicnrii ordinei de eucaesiune la guvern- prin acliunea autonomd 9i aponland a unei masse electorale neutrale' 3. C6, in tara ngastr[, aceste doud condiliuni esenliale nu sunt imPlinite $i am fdgnduit si rivenim cu aminunte limu-
r.itiare. Sn o faccm deci. F,ste clar c6, de indati ce partidele plitice nu politice diferenliate, nici aot"ra ni"i p"o!".ot" -a majoritefi marsei electorale' 9i derenla cla'"e majoritate este constitidtr aceastd dr indatf c€
Drin anexarca zestrei guvernamentale, - in {ara iomineaeci dbinuiegte ile laltt o situagie dlg c6rei caracteristice sunt: 1. Ficliunea regimului lnrlamentar, 2, Inexietenla unor criterii obiective pentru atabilir€a ordinei de succesiung a prtidelor la guverne. Cu alte cuvinte: '" P"nt o cs cineva ei Euverrreze' are, deeigrrr' nevoe de rnajoritl1i parlamentare' Dar acete ma' joritdli parlainentare qi le croiazi ori ce partid ilriti" d" indatE ce e le guvern' De unde ulileazr cl, nu guvernul depinde de majoritlli' ci rnajoritnlile dJ guern- Sistomul acesta, a9a de intidr"irrat in viala noastri publicd, lncdt a loot
adoptat chiar 9i de d. Maniu, dqi uu avea in acel moment (1928) uici un interes si o faci, echivaleazi insd cu rccunoagterea implicitd r inexisten{ei efective a partidelor politicc. Nq insistdm ins5. Ci revenim la fapte. Cine stabilegte formal, la noi, ordinea de succesiuno la guvern ? Regele. Care dupd cum se gtio ,,uurnelte qi rer.oaci pe rninigtrii sEi".,Dar stabilind ordinea de succesiune, deci acordind unui partid politic mandatul de a forma guvernul, Regcle ii acordE tot deodati, prin zestrea guvernarnentali gi majoritlfile parlamentare. r\qa fiind, tot jocul politic ee reduce, in materie de succesiune la guvern, la hotErirea Regelui.
Ce'elemenie obiective se oferi insd reflexiunii regale, in momentul in cale Suveranul trebue sd ia o hotErire? Aderenle electorale? Nu. De indatn cc procentul in aceastir rnaterie il dE ze€trea guvernamentsld. Atunci, ce? Partidele pglitice, rle eigur. f)ar partidele politice, ca partide, cu programe, sieteme ;i metode difere-nliate? Nu. . tunci? Sd nu ne. ingelim singuri. Sau si nu ne lisam furatri de prejudecdlile obicinuite ald vie;ii publice. Singurul lucru real pe care ni-l ofern partidele politice este o echipd. ih hnnt. Fiecare gef de partid posedd o asemenea echipd din care poato conEtitui ori ciad un guv€rn. AtAta tot. Nu trebue s[ se supere nimeni, dar
t88
GI'I,TUR{. Po',rTIc!,
nozA YAITURILoR
,,pf dc partid' insernn&a, h [oi,
€xact atetl
nreemnrnzn rm ,,v[ta{' in portul Breiki. Ai uf. vapor de incEreat, te adresezi unuia din ,,r'i' tafii" portului; care, or cchipa lui, ili incarcn va-
r:it
porul, Ai o {ar{ de guvernsti te adreczi unui gcf de partiil; care din echiPa lui i1i oouatitue un
guv€rn cu care gospoddreqti apoi 1ara. Cdteriilc de eeloeliune? Eli nu pot fi decit ebeolut personale gi subiective. Pentrl. motivelc pe cgri le-am aritat. Dar atunci Pe ce ee be-
z*az6 oare pretenEia partidelor ca numai lor ri ee rdr€seze Regele cind are de formlt un grvern? Procum se vede, Pe ninic. ar fi ci eb al partidelor er€tum€nt Singurul omogcne mai lucru de preri"tr 9i mai "chip" dc echipe A" fi, analog, cazul 'unci ";n-t"t". multd foot-ball, de .pild6, cane e'a antr€trat mqi vreme gi a isiutit s[ stabileascn o anumiti coLeziunn intre rnembrii ei' Argrrmentul nu ar fi, principial, lipsit de valoare- Numai ci, in'practici' noi constatim cn d. Iunian mr e de loc,,aju'stat" cu d. Vaidr sau su d, Maniu; gi cd in schimb d' Madgearu ar fi grozav de ajustat cu d. Duca. Aqa cd fli acest argument csde. Neexistdnd insd criterii obiective de relec1iunr, iar Regele fiind silit' eS acorde maogatul gi cu el odati 9i z€strea t+Yerde guvernare dupE aprecieri personale euaamentald biective, urrreazE cd chiar athesindu'se unui partid, Rcgele tot tot un guvern pelson{ con' itit r.. A9" cd nici micar aceaoti func{iune nu
l8e
bdcptlne* la noi parridoh politieer de a acoperi 3*oa1*.' Faptul e:te. at*t
190
BozA '
vaNruRlr'oR
DE LA ,.SAMAN{TORUL'' LA NOUL STAT ROMANESC Atitudinea proteitatsrd qi surprinderea manifatd de puternica festatn de partiilele -opinie Politice publicb irnpotriv-a lgimului migcare de nartidelor, don"det" o datf mai mult, dacd mai l"o rr"rro", totala lipsd de inlelegere a oamenilor vechiului regim, fale de ' transformiril" EPltl-tului public qi d" ttottt problematicd a stafiilui' pe care o socoDacd acceptim premisa tim astizi *ti"ittti funalati - ci criza partidelor politice nu €ste, irtr'un fel, decht reflexul ior"ilialt al crizei statului, atunci militanfii resimului nartidelor vor fi obligali ed recunoasci i*.fti", "e ',lupta" care 3e di astdzi nu e decit punctul d€ ajungere aI unui intreg prooes de tranetormarc spirituald, iniEiat cam acum trerz,eci de ani; 9i anume de d. Iorga, prin ,,Stundndtorul". 'statul ,,modern", statul liberal, statul Partidelor politioe, a arrrt, de slgur, qi anterior rezistenp de intimBinat. EIe porneau, Pe -degryrtej lnaa din lagdrul cons€rvator care nu ulmar€a privilegii 9i a' decdt menlinerea unor anumite . un€i situatftmi de fapt care nu mai putea fine piept curgerii vnemii; - pe de alta, din larifflul iei t ctttturaUlor cari igi dddeau s€ama cistatului vi'eta desfdgoari e€ ii ca.lrel" in cane irostru duceau in chip fatal la ougrrunatea sfiritualitdlii .
CTILTURI POI,ITICI
19r
Unii 9i alfi, eonservatod gi junimigti, nu aduceau cu ei insi un program pozitiv de guvernare gi nici. un principiu creator pe a cirui dee-tiqurare si'se lloat6 conatrui un stat. Ac{iunea ziaristici a lui Bminescu, singurul om public care, in aceaatd perioadl a jAndit organic gi inci qi eI numai timid a rimas izolati; -, cu itit r4ai mult cu cdt nici nu a ajuns la o formulb rnaturi de expresivitate. Primul deci, care a isbutit si anrnce fundamentele adevEratei civilizalii romdnegti a fost profesorul Iorga, gi anunie in acliunea intreptinsd la,,Simindtorul". Meseria, temperamentul gi structura lui spirituald il indicau de altfel, $i astfel am aflat ci Btatul rominesc'gi divilizalia romineasci nu se pot ridica decit pe autohtonism, adici pe punerea in valoare a specificului romd.nesc, gi nu au decdt un isvor de alimentare clasa - dela {ir[neasc6. ' lligcarea ,,Sdmdndtorul" a deviat irpd. Trecuti'in miinile ,,poporaniqtilor" dela Ia9i, ea a luat forma hibridd a unui tdrlnism incadrat in formele democraliei contractual€ apusene, cu piternice reflexe din h.rm€a materislismului istoric. Iar partidul tirinesc, inceput in 191&-19 sub cele mai bune auspicii, a dogenerat gi el prin imixtiunea lipsite de inplegere g patru el€rnente de falsificar€: 1. social-domocratieinul saint-simonian al d-Iui dr". Lupu,
B6aI VlrrruBll,ol
TN
e
liberreli:nul
cur,ruRi
& E Godi matodnlbt &oeib'
a.d-Iui.l@uru; A ,po,Fo$il&tFd, obotic
ruEo:'gctrqr'rl
cl &bi
Stere, 9i 4. iuridicisnut !i te-g&Umul josetiaian, do Tr mai artitrciale 9i nai purd ,'Aufkhnmgspbil$sophie", a d-lui Mareiu. . bra lrrsn inPosihil ca msrele ad€vir frx't + formulat. de d. Iorga ed nu rod€a6cd' Nexliralizat. piin accidentele mai ers arnintite' ia ptaout .eati*;hr practioe, cl a foat cu at'it Es activ ir m&carea ideilor. Aci ee ilcadreazi: 1. h,pt" in potrira epiritului gi'mentaliuili! liberalo-- care e l& faPt Permanent in istoril Romdniei moderne, dcr carc s'a adAncit;i.sidornatizat se.mibil duPn r&boiu; 2. noua migeare ortodo:ii carc in {ond nu cs6o
spiritului acanhr decit o r€aqiun€ fustdpsnit is metafidoi gi aI cdrui punct rlc *minE do d@ jungere trcbue si lic - mAnn'n eu noo-scoktics .- ncutralizarea spiritrrlui per t€stgt s.l. r,G|raqiorsi pa eare e'a Gonstruit ch{E; e*tb eotutrh ormposf rf - arti*iobt '_ $ c
'ntti"l t"
1919
h
"trrlcea
Eurroparl"'
d
por,rrrc.tr
193
nriscrrr spirilualn ;i-a gdsit crpresiunea statornici 9i siguri in doui organe de publicitate: ,.GArrrlirea" gi,,Cuvintull'. Revista internafional6 de sirrtezi ortodoxi ,.Logos", care a trebnit sI-;i suspendc apari{ia dupn doui numere, foarte imlunirtoare de altfel, se incadreazi tot aci. Nli.earea aceasta insemneazd o noui formuld: pi arruure formrrla genera(iei noastre. Nu am inr.entat-o noi. Ea se rificd in chip necesar din $tructirra noastri Ei iqi cere, impotrive tuturor irrtirziarilor'. rcalizarea, Ci aceaEti realizare va trebui si se risfringi in chip imediat gi asupra a;ezirij statului, de a6ta nu ee mai poate indoi rrimeni.
Cel rlintiiu care a intuit-o gi a forrnulat-o noi rru suntem decAt glossatori ! a foit Neculai Iorga. El ne-a definit generalia- el ne-a precizat' dmmurile, De aceea, ori pe unde ne-am. a{la. al5turi dte eI gau... impotriva lui, noi,,ge. rieralia risboiului, cdreia ii cade in sarcini crearea noului siat rominesc, suntem PROMOTIA ISTORICN NECULAI IORGA. Ce reprezintdm? PRIMATUL SPIRITUALULIJL Mai exact: depigirea .,econornicului" prin ,. spiritual". ...Iar celor cari shr intreba daci a soeit vr€mea aoestor r€alizEri, le vom aminti c[ in fruritea {irii std astizi Regele Carol al ll-.leal aI c6nri pmgram de tinere{e a foet CULTUIiALIZAREA. Adici programul generagiei noastre. Aeta dd de gAndit gi celor mai inlepeni6i, nu? 13 Auguet 1930.
194
Boza vaNTURrl,oB
A FI
oltl,luBa
,,BUN ROI\{AN''
Intimpinara, pline de dorinla sinceri a un:i' ldmurfui; pe cari colegul meu de invdfdmdnt, tt. prof, Frollir' a publicat-o in aoeasti foaie in apdraroa rominilor catolici, ne dn prilejul eE o"r"ii- *op"" rmor chestftini pe cari noi, la
b eocotim drept fundarnentale' ,,Covdntul", " D. Frollo se intr€abi surprins 9i' oarecurri, lndii.erai r de ce gi de unde inddrjirea unor cercuri ortodoxe irnPotriie romdnilor dd conferiune romano-cgtolicn? Adi;d cum, rrn calolic nu Doa@ fi un ,,bun romin" ? $i nici nu mai aqte;ptd rdepuneul; cEci dreptatea atitudinei ii apare ca evidentd. L" ptilrra impresia, - de eigur I D4r
d-eale
numai la
prima impr'eaie. Cdci, in fond, ch*tiunea aga . p*f de d. Frollo, qi in genere de to1i, ",rrominii catolici eau numai catolicizanfi, este cir mult pr,ea pu{in precisi Pentm a putea contribui la ldmurirea Problemei. In adev[r, oricdt de paradoxal s'ar pdrea, to\i romdnii catolici sunt in mdsurE a rEspunitre victorios la irrtnebarea dacd uri eatolic poate fi un ,,bun romdn". Nici rmul insi nu ee opreqte la d^ar cea revelantd cheatiunea mai simpln dacE un catolic poate fi ,,romAn"- Et pour cause! Cdci a {i o'bun romdn" este, sub raportul etnic qi epiritual, pai pulin decAt a fi ,;rcrndn" pur 9i simplu, Dar oeeaoe in adovdr atingo miezul pro-
PoIJrrIol.
195
bkmei noashe, nu e chegtirmea bunului romCn, ci a mmdnul'f , Sd ne lnmurim. ,,Bun romdn" eete o no;iune loarte vagE, foarte complicstl- qi loarto confr:zd. Ea inchide un elemenl do valorificare rnoralE, unul de incadrare politice' gi ln ultimi analizi' unul de apartehenli spiritualE. Bercu Solomon, ditt td"g dela Pagoani cane munoegte do dirrineald pAni'n noapte, caro lgi pldt€gt€ n€ulst binrih 9i e respoctuos de legrlr F"ii, ca.re a fost in rEzboiu 9i gi-a implinit iruiircin[dle cu convingerea foDn['ci o dator eE o facd, eete de aigur un ,,bun romin". Sauruel Micrr, cdrturarul ardelcan carc a mera dupi inv{nturE la Roma, a adug de acolo dol vada latinitegii nosEt€ d a oontribuit ca nimeni , rt t" definirea, Ia d€limitsr€a congtiinlei noa"it stre nafionale, €Ete iarEqi un. r,brm romAn'. $i tot aga, p€nfru a nc line in istorie , Ion Brdtianu-tatdl cale a conetxuit armdtura etafirlui romAn€Bc modern qi urmdrit, cu o putere vie inci.in mpiii lui, inst[pAnirea romlnilor asupra statului gi arrrfiei 'din coprinsd lu! a foat un ,,bun romdn". ,,Buni romdni" togi aoegti trei, ftun indoialr. Dar gi romdni? Aci e nodul cheatiunii. Sd uu rnni vorbim de Bercu Solomon, eiracul, degi poate cel mai patetic dintr€ toti. La el eituagia e clar6: r,bun romln", adicd.: brm oeti{eaa aI atatului mmCn, in coa mri largi accepfiune a cuvintului. Pentru asta insi, nu e n€voe ss fii
196
RozA vtllruBrroR
nrl|rrai d€cAt romen) nu? DupE cum nu e Bercu Solomon; degi nu este exclue .ca ac€sta 6E fi srurit in rizboiu, cu liniltea detsgatn t' lipeite de retdrism a o€lor cari au-congtiinfa implinilei unei datorii fa15 de o realitate colectivi care ii inglobeazd gi ii depEqeqte. Cazul lui Samuel Micu e cerra rnai complicat. Cdlugirul ac€sta papiEtaq este rinul din ctitorii congtiinlei mminegti. S'ar putea oare pune la indoiali romAnigmul lui ? $i totug, B€ poate. Eu nu vr€au sd, cercntez aci dac[ Samq€l Mibu a fbst eau nu romAn s.r adevdrat. Cred insn el pot afirmr cE rru € nevoe si fii romdn, ca l[ faci ce a licut Micu. Iatd, mai anul tr€tut ne-a cercetat aci in Bucurcqti un englez, colonelul Vedgwood. Vedgwood este un englez de baqtinn. Neamul lui fabrlc6 po4elanuri de vre-o doui sute de ani. Colonelul nostru este insd... ziarist Poate cA pulini oameni au fiicut pcntru congtiinla etnici ii p€ntru na{ionalismul .evreu, cdt a realizat Wedgwood, acest €tdruitor !i inddrdhic militant al sionismuhii. Car,e e insi situitia lui? Dacd ar fi locuit irr Palestina, ar fi fost, desigur, un ,,bqn eweu". Bete el insi Pentru'asta qi cweu ? Evident, nul ...Iatd, deci, cum cazul lrui Samuel Micrr devine irevelant. Mai rEmAne cel aI lui lon Britianu-tatdl. Exemplul colonelului Sedgwood este gi aci ho-
OUIITUBA FOLfTICJ.
tiritor. S'ar put€a totug ca el ed nu
t97 epuizore
fondul che*iunii; deaceea vom ineista. E incontcstabil c6 Ioo Brdtianu a voit si {ie romAn. I voi sd lii romin: ni insemneaz6 insi gi a / mmdn, A fi romin; iiisemn€azd o stare natuald, o lormuli de echilibru a rxistenlei din cars decurg, prin,inseg tleafdqurarca vieEii, anurnite forme. U-n bot ib gr*u, drlcn fl tngropi in pdmAnt, la umezeilE, incol;egte 9i da fir..U;n anumit fir,. cu o anuzriti desvoltare, necesard, mai dinairte determinatE d9 insdg €trircturs bobului de griu. Aga. se peh€.ce gi cu ,,romdnia', loaetri. A fi romAn ineemneazE a aven o anumitu plimadb, din care decrrr6 cr, nec€sitat€ abdolut, anurnite atitudini qi geeiuri, Voinla floaetrl tur ar.s nisric de zis in aceasG imprejularo; pe[truc$ noi tut nc putern. d,efdEi in chip normtn ln noi ingine .lacAt b.ceftnd e rnai li noi-tngias Prin urmare: fon Brdtisnu-tatdl a conetruit stahrl n€etru modern. Este &cest stat in adevdr rontinesc? DacE da, atunci, desigur, B"etianu a Ioet in adevir romAn. Dar dacd statul nostru modern nu e cu adevdlat romdnesc? Atuaci lucrurile e€ rchimbE: fon Brdtianu a fost ,,bun romin", adiei a arrrt oele mai bune intengiuni p€ntru poporul gi etatul noatru, dar ,,romdn,' - simdnla nu a fcbt. Dupd. cum nu e gr{u care afdr8€tte prin a purta rln spic do orz. .Iatd doci a{evirahrl cadru aI problemei. Catolicii romini revendicd peniru ei calitatea de a fi ,,brmi romlni". Et ist' zu vizl des Glt?n. Noi
t9B
Roza Yr'NrltRrron
ourrrnn.{.
or-am multurni numai cu rEs1nrrrul lo o intnebar€.,. rnai mod€Eti: hni. romdni puteti fi
ii,
d€sigur, euntef. Sunteli insd qi romdni?
O vom
linuri
tot.noi.
30 Octornbrie
1930.
A li
'rbun lomiat'.
NOr $I CATOLICISMUL 'Dacd Pdrintele Ruesu nu ar fi astEzi episcop' ci ar continua ei aonducE Ia Blaj foaia grecocatolicd ,,Unirea", est€ sigur ci articolul meir do iori gi in genere toate coneiderafilnile cari vor urrna p€ ac€asti t€md dr fi- cdpitat o intimpinare cu deoe€bile virulentd' Aga, ave.m cel' pugin certitudinea cd o discu{ie, daci va fi" ee va pdstra in limitele unui reopect recipmc ai a unei bune credinle eari eingure pot inlemi, oel puqin o ldmurire cindaci nu un acord etitd a punctelor de vodere cari stau in prez,s\e. Eu recunosc ci terra e extrem de delicstd. 9i cd pentru nigte oameni ca ruminii catolicizanli, catollci de-abinelea, sau mrmai ,,uni1i" cari sunt incredingali nu nirmai cd ei eunt mmAni cu adevdrat, dar cd reprezinti forma enrinenti a rominigrnului, qi cari coneiderd abaenp noastrd dele inchirarea fa{d de Roma drept una din cauzele stfuii noartre de inapoiere, iar ,,uni-
Polrrroa
I
99
rea" ca una din binefacerile cu cari Dumnezeu a inrrcdnicit nearnul nootru, afirmajia cs"e ae deaprinde deja din rindurile mele (o[ anurne ar fi o antinomie sau oel pufn o incompatibilitato intr€ cilitat€a de romAn gi oea de catolic) poate aplres drcpt iritanti. C"- insi nu ecriu ca de irit, 9i cu atdt mai pulin ca si inrult Po cineva, ci nunrai cs od limuresc, lu pot €vira aceasti diacugie pe car€ o socotesc ca purtind aeupra uneia din cele niai dr ecarrrd probleme ale spirituelitdlii romAnegti; cu atet mai mult cu cdt diecugia irni e oferitE de cstolici. $i revenind 1a,.. berbecii noltri; pentru a stringc mai deaproape problema vom repeta cele oe, credem, am etabilit: ei anume poate fi cineva ,,bun mmdn" firi ca. nesp[rat sd lie ,,mmin"; calitatea aoeasta de bun romdn fiind oarecum exterioar5 rom6.nismului gi neindirAnd decit o atitudine , sd zicem, amieali, afirmativd fa;d de realitdtea romAneaeci. De aci urmeaz6, ins6, cd rornano-critolicii nu dovedeec nimic in legdturi cu tema pued in discufie, atunci cAnd etabilesc ci un cstolic poate fi 9i ,,bun romdn". Pentru a-gi juetifica siiualia de romdni 9i catolici, gi mai ales pentru a. crea o indreptdlire atitudinii lor categoric proseliste, ei ar trebui €5 arate ci po{i fi catolic Ai mmdn. Aeta inod, e mai greu de dovodit. $i iatl de ce: A fi romin, turc €su englez ineemneazi a ata intr'un raport de apart€n€n{d gi participare in acelag timp, fatd de o rcalitate colectivi, na-
2oo ,, ,, .:...
*o1:o*"o..o*
CUI,TUN,,!. POI,ITIOI
Noi nu discutim aci cheetiuni de religii, ei de etnicitaie. Aqo fiind, putam 6i l5sdrn Ia o parte intr€bar€s dacd €xbtn in gener5 cunottfui{n revelatb nealterati de intervenlia eledentelor is. toric€, sau dacd intre cstolicjsm gi ortodoxio prima sau c€a din unnd repr€zinti adevdratul
giunea; crife te ,lepfgegte, dar c{re,constitue irredgi rafir.raea sulioi€nti a existenlei .tali ca romdn, turc geu rnglez. Realitatea aoeasta colectivh, este, dup6 nature ei, o unitrte spirituali; iar dupi
atructura ei orgariie4 o comunitate de iubire. (Forrtlal niai exactr {cnomenologic, struc--,eriati o bbitoare aseminare intre naturgl, liune 9i biserie crcgtind). Aga fi:iad, nu 1r+nr-_to Ii ciaova romin, de pildn, decit dac.i particip[ in chip e{ectiv la ,,romArria", c;r olte cuvine, rcali.reaz1 in con-cret,daci, in indiri. dual, etruchra organici epiritualE a cirei depoziiarn in esengial e nafiirnes noactr*. Nagiunile sunt insi reslitn+i istorice. EI€ iau nagtere ln epaliu 9i in timp; gi sunt confitior nat€, ca atar€, de tot oeea ce cade sub categoria individuagiei. Atitudinea unui popor feld dc Dumnezeu, felul in csrc el irdegte nu numai legdtura lui cu.Divinitat€e, dar chiar Divinitata insI9; frioe Inrt€ int€grantd din etruotura intimn
a
nagir.rnii.
Eu nu ignorez cn, in ab!&rtE privinti, €xis6 o cunoqtinli revelatd din a cErei codificarc ies dogaolc. Dar nu e ni poprr adev[rat cd dcqi dogmele sung in cle fuile, adeviruri neechimexiotd tohrg o rrforie a b6toarc, .absolute, dogmclor; ceea oe -ingomneazE ri6 adevdrul nev€ht poat€ fi deformat prin preairrlea realitdtilor istorioe. De aci 9i oxistbnta difer-itelor religii gi a dif€rit€lor bonfeeiuni inlftutrul unei aceleagi religii.
2Al
.
:regtirism.
in
Ne e suficient, prentru ldmuriiea problemei desbatere, 6d constatdm cd existE catolicism
gi ortodoxie ca realitdgi istorioe distiacte, intiiir; 9i al doilea, cb in chip natural, istoricegte, rominii runt, in marea lor majoritate in - deai narmalitatea /or * prezentd qi trecutb" ortodocEi.
Cu aoeasta insi chestiunea e strAnsd pe ultima ei pozilie: De inrlati ce crrnfesiunea, rcalu;tate i,stori.d, face parte int€grantd din cealalt6 realitate istoricd, naliunea, urnieazi cn in definilia' noliunij ,,romdn' gi ln constitutia realifh{ii ,,romdn" intrE cs noti, respectiv componentE, ese,ntiali, orto: doxia. A fi romin, nu ,,bun romiu", ci romin pur 9i eimplu, insemneazd e fi gi ortodox. In acelag fel in care, de pitdd, animalul ,,caP'este 9i,,patruped". Iatd insd, lrnii romini gd6e€c ctr ortodoria nu e buni; gi trec la catolicism. E€te evident ci avern alace cu o operagie de grefn, de altoire. Intrebarea este: in momentul in care am devenit eu catolic, mai sunt gi rgmin ? Cu alte cuvinte: a atiris aceasti op"trgb de inlocui re
m2
oltr,TnBr
mza YtnruuroR
r
ortodoxi€i prin catoliciem o oo{nlxm€'ntd €sonfaltr, eau nurirai r.rna accidentali a ,rrumCnicit'? Sau rnri simplu gi rn.i geheral: €€t€ confceiun€a in genere, o notil e€€nfirlE a naliunii sau au? IatE intrebare de care dppinde aolulia antiriomiei dintre universalisnul romano-catolic Ai lnrCcnhfu,s-"t nagional.
31 Octombri€
1930.
A
fl
',bu+
sonTrr DE rsBt]\rDi. A NOUEI
romla",
OFENSIyE
CATOLICE Cirrcva ftni atmge at€nfia asupra inactualit[gii temei pe carc am lust-o in desbatere. Inactuali? E nurnai o impresic. $i in orioe caz, o judecati nu poat€ fi forrnulati acum asupra cheetirmii, atCta vreme cdt nu e'au.. vdzut ulti,melo coneecintc. . lq oonceda altccva. Ci disculia e pFea t€oneticn, proa absbsct[. Asta ee poate. Dar - dc ficut. Sunt cszuri in care tema nu e nimic oe imprme gi nivehrl gi maniera deebaterii, $i
o un
as€m€nea caz. Critorftd de eelecgirmc a poblernelor pe cari la IuIm iE ceroetarb est€ insernnEtatea lor pcntru agezarea ragiunii gi statului romAneoc, gi acui-
aoeota
titea lor. Cari in ori oc caz nu pot
fi
pure la
pol,Ilrct
n3
lndoiald aetnzi, cind, inconteaafil, aaistim b o bine nutritE ofeosivi catolic[ Permnal, aoeaetE ofensivi nu nn ingrijorcazi. Cnci triind de: multi. vreno in oontact intim cu etructurile realitililor colective, irni dau, s€cmr. de incompatibilitatea fimciar6 care existi tntro catoliciem gi romCnie. Catolicii nu o r{d: $i nici nu-i interqeazi, Cdci pentru ci o ssemenes. inoompatibilitate nici nu existE. OrientatE cu mult prec mult innpre ordinea Bccularn, interpret6nd ,,prinatul spirituahrluf' cr un drept al papei do a patrona in chip direct tot c€€a ce sc p€trooe la ,,veac", bis€rica rnomano-catolicE lgi reguleazl. indulgcnla sa11 i'nplacabilitatea mai adeees dupd ftrteresele ei po.litioe. Fehd um trdiegte cinevr, logitura dintre om qi Dumn€zeu, GRADIJL tn car€ o trdie e, eunt lucnrri de a doua mAni. Importrnt este rd€sftrn€s formalE la domnia
la sutodtetea bieericii. Incolo, fiecgrle cum ll ajutd lhlnnezeu. D-ta oetitomlen eu, oau altul ca noi euntem sceptici asupra autenticitdfii confinutului mmsno-catolic de credin6 a unui Zulus; de pildi. Misionarul catolic, nul $i niei Rorna, cu toati a': metritoarea ei capacitate db a despica. firul de pdr in patru tn discufiile teologicc. In aceeti voitn [psd de epirit critic gi de preciziune eti, de altfe!. qi put€rcs acliunii ei proaelitiate, Dar aci stE gi elnbicimea ei. Cnci pornitI ei cucereascd ingi, ea fiacd si neglijeze gi sn piardE sulcte. Negindnd seami de ele,rnentul viu, conSfintului Pirinte; 9i supnn€r€a
ROZ.I. VA}ITURILON
T€t, iEtoric, catolicismul ee. Poat€ av€ntrtra Ei' iaci orozelili pest€ tot pdmrintul, dat fiind cd o.otri el nu exietd condiliruri istoric€ de realizarc. Ori oe om poat€ deveni cstolic' Iati convingerea inebranlabili a Romei' Poa-te iiren in adevdr? S'a obeervat
ci
proiestartiSirul a ficut raragii inliuntrul bisericii ronrano-catolice; dar cd a fost incapabil sd -rea; lizazn qeL nai rnio progree in gfiIc ortodoxe' Eipliesda nu etE in Prec€l€nla ortodoxiei, cum l"-.. pie".. 1aq1s din noi ed creadi; ci intr'un faot mult mqi gimplu I in faptul cd biserica ro-
9i -olirae" in einul ei populafi in incadra Ee rru etru;tural Put€au
#""-*,.nJ
""ir.rri catolicd; doctrina"""i li cari mai curind sau nui tirziu tr,ebuiau. ei se desprindd de ea, ciu-
tAndu-gi foimele fireqti de via!6 rcligioasE' Ceei oricAt'ar trece bie€rica rouran6 cu voderca ten' dinple particulariste - ce formd rrai -necatoIicn voif, decit franciecanismul de pildn, care totrE e iolerat, ba ohiar pronat, in catoligiem l, epirituale sfArgesc uneori prin a depbgi ""atitege a".ssti biue.ice; forrnul,a lor fiind alta' Faptul aceeta jnsd, cE inldrmtrul eatolicismului s'a ivit larga ."'iqcare de reJonnE s Prot€stantsmului, formeazd dovada peremptorie od o oo1rfceiun€ nu Be Ipate intinde la in{init; ci cd, din potrivd, oa i;i gasegte lirnite de expanriune in locate' istorice, cari dGteri-p"";.odri -fundamental "r,..-it" dooeebite '- 9i deci mind.truct ri
curruRA
2(b
mlrTron
2W
RozA YTNTVStrPR
litrto; sau dcvii ceto[c ai atuaci nu "ai eEti r.omdn" Cin€ orede aldel, eo hgald. R€dit4iIG gi ne Put€m conirols' amt aci - ce nu mi-e t€amd d€ noua ofengivi ...Iati de catolicd.
5 Noembric
1930.
gi mi ee pune, victorios, intrebanea: igtia oe eunt? nu sunt ronibni? Ba, sE presupunem, srmt romdni. Ei gi? Oe mi sh.dovedit cu asla ? Cd pof se fii 9i Ltolio 9i romAn in acelag timp ? Nu. pentruc[ dacd eu iebut€sc a etabili cu precizie euficientd cE cutare T., g*+i zice catolic, e in adevdr romin, am .datoria ed-mi pun imediat intrebarea: dar e gi catolic
A
ILuzIrlE
fl
,,bua romfu'l
CAToLICTZANTILOR
Era natural ca, atunci cdnd mtarn hottrit atr aooept disflfia Provocatd de' romdnii cirtolici pe o t€mi ata de delicatd 9i de fundamen- dar attePt l8 o rq icStalt importsntd - sE md Cum imd ii gtiu pe catolicizanlii nogtri mmord de culturd gi de dialecticd, mr am crezut nici odrti cA oel dintAiu rispr.ure care irni va voni va fi jfiic do confuz 9i de puEin indemAnatec. $i totu.S ala s'a intdmplat. De unde, ia$-mi tn agteptAnd ceva mai de aeami necegitatea ca -' d€6bat obieclimi cad' intt'e oameni crr si -eimgul idcilor gi al argrmcntnrii, nici nu ar fi tr€brit'Bi fie ridicate. O fac insE, Pentru cE ao€st mom€nt polemio ee. migcd totuq Pe linia conaidcralirmilor mele ' Obiergiunca color cari ar rtea si fio preopinenlii mei este simjld: e€ ingiri o serio de romCni d,D se{imn cari. au foet.uniEi sau chiar catolici"
?
Cdci,.la urrna uranelor, co ine€rnneazi a Ii catolic, sau a fi romdn? &te de ajuns a te nrami
Ionescu qi a avea act de nagionalitate romAneasc[ pentru a. fi romAn; ori a fi inecris. in controalole his€ricii lomano sau. greco-catolice. pentm a fi catolic? Evident, riq. Sau poate ci este dcajuns a voi eL fii iorndn
fii pentru ca ed 9i fii una sau afta ? I _catolic, rog, lucnrrile ast€a tr€buesc totug odate le_ murite ! Si precizdm: €u trdiosc in iara romA_ *'undecut din pdrinfi mmrini; sunt l3a*."-i rdentrhcat, conltient sau fdrE sd-mi dau eeama, cu toqtd ietoria gi tradifla. noastrd; Si -ai sunt, ed zicem, midular al bisericii ortodoxe. Reftzc_ tdnd insn asupra diferitelor confesiuni. "iurro Ia incheierea- cd, de pilde, catolirismol , ", eupJrioi ortodoxiei. $i, connseguent, trec la catolici:m. Inaemn€azd asta ci eu sznf catolic ? C,,rn adicE? Afuttetun(e elcctivd la o ceLte,goie ndturald ee. f|e lealizabile printr,un act
Mi
NOZA VINTURII,OR
208.
ouLTUna
Ausustin Bunea, mi se spun€, a fost romAn a flst catolic. Ergo! Dali-mi voe ed rific din "i c? a foet romin: dc undo umeri, ed "icoo stiti ci a fost gi catolic? P€ntru cd v'a spus-o Iti p"ot* cd a crezut-o el? Pcntru cd a mdrtrr-
risit-o el? Pentru cd & wut-o el? Asta nu
ests
deaiuns.
spun cu asta? Iatd rdspunsul meu; sub forma unei probleme 1re care am mal Pu{l-o
d *.to
sE
odatE. ardeleniilr, intrb conferinfn la Cluj' 9i rrr *rr o*- o infdliqez catolicizan;ilor' Se gtie la biserica ortodoxd este soborniceascE qi apostoleasce; pe clnd oea catolicp - nurnai apoetot""*e. eui* insemireaz[ ci P€ntru pravoslavnici adevirul nu e delinut decdt de o unitato colecpe cAnd pentru soborul, sinodul tivd 'fr-; tini" el e de naturd individu'ah' De aci, La nol ca autoritate suPr€md sinodul - r€Pr€zentanfd la ei Palla' rePrez€ntantd cotrectivE, anonimi -, individuald, --i" e"aJl Pereonal5. ^irrse, $-t o mu\irne de catolici qi rrniti. Si in Ardealul ace€ta' cstolic sau qnit, a lrr"i 't""t o organizaqie politici, a ,,voinicilor'' Stiti care este caiacteriEtica aoestei migciri' ivite' doia tout" in{ormaqiile, in chip spontan qi^natuvE sqrprindd: cd r'u are un gef' Mai ,ut^f O "e mult: cd iru admite llz gef' In privinla aoeasta' adunate deia uniEi sau ortodocqi to&t€ ilitele sunt de acord: pretutindeni organiza;iile de
-voinici, ldrdneqti qi romineqti, au m€rt irisPrc
Folrrroa
n9
reprezentanla coleciivd qi anonimd, gi nu inepr€ cea individuald gi personale. $i atunci md intreb: curn ee fac€ cd unifii din Ardeal dragi Doamne I in - catolici, - merg comunitatea de iubire a bisericii dupe catolici, iar in comunitdtea de iubire d naliunii dupE... ortodoc;i? $i cum ee fae,€ ci. acea€td strucirrd a organiza{iilor de voinici nu a putut fi schim_ bata nici chiar de intervenlia eiplicite a d-lor Vaida gi Maniu ? Ei, liranii ardeleni shu pronunfat prin -faptavede4i? lor pentru conducerea unitafi cob&ve in qoliva celei personale. Ei 'srurt, de siguri, romdni. Dar eunt qi catolici? In pqtriva acestui fapt au protestat doi oa_ meni politici r d-nii Vaida qi ' Maniu. Ei sunt, de bunE seami, cetolici. Dar sunt $i romAni? Si hu.mi se rdspundd cu exclamalii. Aci nu e vorba de obicinuinle, de prejudecdqi, de inte_ rese personale. Ci de fapte; gi de probleme; cari trebuesc gAndit€ dela inceput, _ tocmai pentru a evita erorile provenite din cligeu gi Iene
de cugetare. A fi rom6;q e o stare de fapt. A fi catolic e o stare de fapt. Ambele reprezintd anumite struc_ turi organice cu precipitat spiritual. Intre6area este i sunt aoeste douE structuri compa.ti.bile mu nu? Cum aln yrea noi si fie, ce rrrem noi s6 fim, asta nu are nici o insffnnEtate. fnsemnat e: cum est€, qi oe sunten. Iati nodul situaliei. De acoea toatd acfiun€a proze'litietd care nu
2lO
nozA Y.lllrsBtr"oB
OIILTURtr POI]ITIO.{
ec ryritirie e€amd de acest adevdr fundamental brm' cel 'noi iirre p. " iluzie. In cazul 4 Noembrie 1930'
LA
-
INCHIDEREA I]NEI DISCUTII Intrc qtnlicistn gi ortoiloaie
-
Am pus coloanele acestui ziar la dispozilia ilin Romdnia, lnntru limurirea grncpatru articolq ""ioti"il'o" ,iiiii- a" *a*' La trei eau a rdsPuns Frollo I' ri" *"t", -ucolegul profesor gi deci ainoheiu ,'l tj i"gea"it ; ;;.
-
cesstd dbcu{ie.
'
A- ;.^a
cd ea va
fi m$i etrinsd
qi mai siste-
Eu am fdcut afirrnalii prccise; 9i scurte' Frollo r,ldJeia.tiu- ed mi ee respunde tra fel' D' poprecizare--de o utat tto ;;;;; i*6 ,t"oo*" punca faleit[{ii l ii. * "at mai ales o dovadd cd ;iJ -"" de vedore' Trudd zadsrnici' Pentnr ilo'tt'o ofiodoxia si catolickm swt't ddri naatrale; rre Pute- deci c'el mult invin$e ttn,J ;;;;i Dat convinge, nu' Aga fiind' e-u voiu or "itol. desprind din toatd ac€astE di{Nrg€ in"e"". "d lun€a ; rciltctibil' C8 sd PriceaPE ff,i*l'"", de ",^"af constate 6e i;;;; iutem iu{elege' $i oartea -;i. €. *i; cui primele patru articole ale dlui f*tto, JU ,rn' "uot ""t"Lott P€ntnr .tczso Prlsi in dezbatere, gi cari ee gPrijine toate Pe c'on-
-"J"g.
'21I
fuzie intre delintia naliunii gi realitatea ei; d,e nnde gi cee de a doua confuzie intre dilerengele specilice AIE UNUI CONCEPT gi elementele oongtitutive (eeenliale) ALE UNEI REAIITLTI ISTORICE. E4 ftiu cd de sute de ani catolicii sunt logicieni. Dar rnai gtiu cd indeletnicirea lor indelungatE m hgfca a d€generat uneori in logomahie; 9i cE ,,intrebuinlarea" eofjsmei sau a paralogismului tot ln logibn se studiazd. $i pe urm6, in logic5 6unt gi eu in rneeeria mea. So,oo'.tesc deci cd e zadarnic sd mai discufi, atunci cind, tu epunAnd cd ortodoxia e element constitrtiv a ceea ce €€ num€lte ,,nrm6.nie", {i ee rdsprmde cE nu e adevirat, pentru ci ortodoxia e element congtitutiv qi al ,,bulgdriei", ,,rusiei?, eeu ,,eArbi€i" ! Se poate o yriei cat€goricE confuzie intr€ nota epecificd, dupi carc ee diferengiazd o no4iune intr'un ,,gen", gi elementele conetitutive ale unei r€alitnfi? Eu epun: pentru cs un adrnal ed fie cal, el trebue ca, intrg ahele, el ei aibn NEAP,{RAT 9i patru picioare. D-I Frollo irni 1fupund€; nu e adevdrat... p€ntru ci ei cdnele tot patru picioare are ! Sd trecem deci la discuEia cee e€rioasd. Ea ineepe abia aoolo, unde, dJ Frollo, neclmoacind cE apartenenla la o natrirme nu poate fi rm act de voin$, declar{ "- impotrivu punctului meu de vedere cE apart€nenJa la o oon- act d€ vointi. Aga pusd fesiurro €ste toatf tmt cheatinnea, ea se reduce la afir.rnirlia cd vi4ln t aliitnld t uru.r.i individ. este un fapt nrturul, fu
212
ROZA YANTUR1LOR
vrene vintn I'ni retigilnsd, ta'' In Potriva ec6t€i t€m€ err mlam inscris insd din capul locului in {als; 9i nu pot {i decit surprins cd perspicgciatea logic6 a preopinentului meu a arut i."rro" d" a pfuei tetenul timp de patru articole, Dentru a descoperi punctul newalgic' Sd ue deii-i e- .Lti poaliit" fa6 de accst punct licAtd
tig.o".
-D-l F"ollo zice 9i cu el togi catolicii - cE invilEtura lui Christoe e una; 9i c6, prin uri'nare, idevnrul inv6!6turii lui e universal' Din aceastd afirmalie, car€ €6te n€tdgdduit valabili, preooinentil nostri deduc insi cd aceet adbvdr unul ir"bu" sa fie vdzut de toli la fel' Trebue? Ss poate. $i nici mEcar nu. zic ci nu e Posibil' bir.e gti" ce va mai hotdri Dumnezeu cu noi pind L sfArgitul ,,vescului" ! Eu cozstst ins6' oo s'a intAmplat incd. $i cd sdevdrul inid ""t* v5tdturii lui Christos lnzl e pentru ortodocai, altul penlru catolici 9i. in sfdrqit,artu, pentru Prot€sten{i. Si ceeace € mai ciudat irci, fie caro itin noi din ac€€te categorii' flrntem incr€din"r {ati cd adevrirul nostru ex,le cel valabil; cd adevlrul nostnr e ahsolut. Din FAPTUL acesta, P€ caro nu-l poat€ conteEta nimeni, eu deduc cd chiar dacd invdfdtura lui Christoe e unn tn ea fnsdl, triirea ei, 9i.inlelegerea ei, dilerd in timf Si spaqiu. Cu alte cuvinte, via{a reliioas6 I -unti lns,- participarea lui la InvdlEturi, eete condi{ionati istoriceqte. De unde eu conchid cu necesi-
tate cd aparten€n1a la o credinld eate ut fenom'en
cnr,Tnna
pol,rrrca
213
nafiiml. Dtmmezeu rni-a vorbit, - de sigur. Dar eu nu fl pot intol€g€ decdt cu facultd4ile rnelo de OM, irtoriccqte condigionat. Pot eu deci invi{a pe dinafari catehiemul bieericii rornane, gi pot declara cCt voiu voi cE surrt catolic; asta nu are insd nici o valoare, atAta vrerirc cAt eu nu voiu fi tdit in condiliunile istori.c.e in cai s'a desfdgurat catolicismul, gi nu voiu fi eu ineu-mi pmdusul acelor. condigiuni. Curn adicd ? pdn; la 1518 germanii AU FOST efectiv catolici, 9i dd la aoea datd AU DEVENITT efeetiv protestangi ? PAnd la 1699 o parte din romdnii ardoleni au fost ef€ctiv ortodocgi; gi dela acea dati au dcvcnit ofestiv catolisi? O o glumd ! Mai drept € ed. apun€m, cred cu, cd germanii nu eu fo€t niciodatf €{€ctiv cstolici ci intotdeafuB protestsnti gi cE ro-
- nu au devenit niciodati catolici -, mAnii ,ci au r6mas mereri ortodocgi chiar dnd unii Si gllii ar crede-o gi declara-o-ialtfel. Agta ineemneazE ci formele de vialE epiritual6 nu Ee transmit gi nu eo irnpun; ci ele so nasc pur 9i eimptu. ,,TranEmiteril€', sunt intotd€auna. o impunere de forme arbitrare sub cari mocnegto r,ealitatea (cezul protestantiemului). Formg arbitrare, po cari de sels rnei 6ufte ori nu le inletregem gi deci aici nu Ie asimildm. Dovaila? D. Frollo insug. Core nu gtie gi, intrn atdta cit e batolic, nicr tu pmte -qti ce o un sobor. D-so apune, de pildd, eI Acad€mia € rm eobor. Intocmai ca tot apusul cr
'214
curJruRA
ROZA V.AI{TUBILOB
tolic * 9i Protestant, e drept - cane gi-a imaginat intotdeauna un conciliu ca un... parlament ecleaiastic. De ce? Pentru cd in apus nu a fost nici odatd inleleasd convenabil - 9i, deci realitatea; vie in tot orientul grecoci ttditd arab, cuprins6 in vocabula 'Ptnuma. Nvtnai un exemplul Vedegi dar, toate indemdnirile logice sunt de prisos. Intrebdrile cari circumscriu litigiul eunt irrecise: eete via{a religioasd a-oamenilor un fenomen natural eau nu? Formele de via{d sprrituelS ae nasc sau se transmit ? DacE nir, atunci aven noi dreptate; gi ii rugdrn ei ne lase in atita citd €ste -i pace in ortodoxia noastrd dup6. cum ii lnsdm noi in pace in catolicismul chiar acolo undc nu e. lor
-
17 Noernbric 1930
porJrrrca
2Ls
trcbuia sd ducd Ia o funddrurd, 9i... ii agteptam, Alteptarea nu mi-a fost ingelati;'cici cei cari au urmErit cu aten{ie rispunsul d-lui Frollo, au putut inlelege cd po acest cald 9i patetic credincios catolic il pagte... excomunicarea: d. Frollb este, anurne, evoluEionist. Iar, dupd cite tmi aduc eu aminte, evolulionismul este la Rorha, condamnal.
..Sn fim bine inlelegi: erj 6sl dinfilu gps€cis2 indemAnarea dialecticd a preopinentului meu. Recunosc
in replica d-oale o bund Woali catolicd,
din nefericire incepe si se piardi, gi care pe vremuri fbcea bucuria mea intelectusl6. VE inchipuiqi desi cu cit6 plEcere ulmErearn rneandrele unei discugiuni, care imi aduoea aminte, intr'un fel, strAnsa disciplind de expunere. ocolasticd, ale cdrei tradiqii abia dacE tre-a mai pEstrtrt in lremea noastrd rur Garrigoue c6rui traditi,e
Lagrange.
,,TNTERNATIONALA' SUB CLUG.{ Sunt sigur ci pentru o mero Part€'din oetitori, disculia in jurul catolicismului a fost prea lung6. De acee& am gi scurtat-o; mdrginindu-mi. in reptica mea la un singur articol' Nu puteur face insi acelag Irrcru $i fa$ de preopinengii mei; lnntru c6 sunt.gazd6' Pentru cE Eocotparn de datoria mer si ingldui adversarilor a apune sE o dirturie€ec a'l tot ce au de aprs, gi pentru o disbolici plicere personali r cum am vlzut din capul losului ci toza advcrsarilor
Dar pentru acelaq motiv, vn inchipuigi cAt dc fi simgit, constatdnd cn nici m.6car ac€astd mimrnati culturi catolicd nu mai e irr stare as16zi sE asigure cdrturarului 9i cugetEtorului acea viziune organici a reaiitfgilor, a cirei cea dintAi lege eate corelagia, 9i care e singura cale de inlzlegere a aceator realitdtri. Dacd eu am acceptat discu;ia cu catolicii uogtri, € pentru cd arn cr€zut ci intre ei 9i mine exista oevl comun: punctul de plecare; care, in 6p€td, ru putea fi decit rmulr existenla apcciilor gi ihcepacitatca naturii de a Ie deptrgi prin varia-
trist trebue ei m[
216
NOZA VANTUNIITOR
liuri lent€. Este .marele piincipiu antievolu;ioniet pe care bieerica rom"ani gi l-a insugit in dhip categoric qi pe care pulinEtatea rnea il pmfeseazE inci de.pe l:remea cind - ca. mice biolog care 6e rdslleitd omorb broagte ca sE
afle... secretul viegii. Spre surprinderea mes, a tr€buit se constat ined ci punctul litigio€, pentru care trebuia, pin5 la sfrirgit, ed combat, era caracterul organic aI unitdtilor spirituale gi incapacitatea lor de a E€ transfoma unele in altele; fapt pe care eu il enunlam in formula: forrnele de vialn lpfuitinh, c:ondilionate toate istorioeqt€, nu ae trausmit, ci se nasc. Din nefericire neinlelegerea acestui fapt fundarnental, de carre au dat, in disculia no&tr6, dovadd catolicii, este un lenomen cu mult nrai general; c€r€ depig€lte terna pusd in desbatere qi caracterireazi un mour€nt spiritual pe care in vremurile de fa{d il depnqim,; dar care e incd. activ Ia' ,,bonzii" - iroqtri ,,intelectuali", qi continuE sd ne teroizezn cu prestiiul lui ,,gtiinttfi"". Toati lalsitatea gi artificialitatea culturii ro,rninegti, de aproape 100 de ani incoace, e rezultatul furcercdrilor ficute le noi do a sG transpune nici micar de a ee hansplanta deci !
in realitfqile moldovalahe auumite forme de viaq6 aprreene cari ..coln ee ndscus€r6 in adevdr in chip organic. Iar'postulatul, preeupozifi.a acestor incerc[ri, a fost intotdeauna convingerea cd for-
CULTURA POI,ITICA
217
mole de culturi in ultimi analizl: de spiritualise pot transmite, 9i, deci, importa. Etate roare- fundamentali, care s'a verificat pretutindeni ca atare. Sunt incredinlat ci neamul noBtru nu se va reculege, nu va lua cunogtinld de el insug, gi nu va isbuti sd devind ereator in ordinea spirituald, decet din momentul ii care va price;re, in sfArglt, cd in aceasti.ordine nu se poate construi ilecAt pe baze autochtone, gi ci ori ce import de idei valabil, de sigur, in cadrelo stricte ale techniciei - rtrmAne sterp gi duce la apariliuni ridicule; rostul acestor idei importate neputind fi decAt cel mult de ,,combustibil", in nibi un caz de ,,simrin1d". Imi dau seamd, de sfuur, de falsa perspectivd pe care o cteazd astdzi obicinuinlele. noastre gi lenea noastri de cugetare, neputiirla noaetri de a ne rmulge unor tipare de gdndire cari ne sunt cu violenqE impuse Je aproape nn veac, Asta uu mE va impiedica insd sd afirm gi sd pun mereu ca temE de re{lec}ie pentru cei cari nu au pierdut obicinuirrla de cugetare, faptul frrndamental cd influengele intre culturi sunt numai apar.ente, gi cd ori ce culturd nu irnprunutd. aIteiir mai ,,inaintate" decdt nume pentru realitdfi ineu$, elemenproprii, originare, - s6.mburele tul esenlial qi c.aracteristic generator fiind piin irxiq natura lui netransmisibil, netransformabil gi deci neasimilabil. fatd conyingerea noastri cu adevirat ,,gtiin-
our,rona
218
noza vlxrunrr.oB
gifici", aceiCta mdrturisirea nosstri. da -; irtd credinld crire trage o precisE linie de demarq_ Eio lntre noi gi toate internafionalele din lume fic cle negre, albe, verzi eau rogii. Ar mai fi oeva de adS.ugat ? Nu. 18 Decernbrie 1930 PREJUDECATI
Un prieten mi-a trimis acurn de curAnd cartea lui Borie Bajanow, Avcc Staline dau l* Krem.lin (Pat'n, Les dditions de tr ranoe) cu in_ dicagia cn nu ar fi o carte obicinuita. Am ce_ tit-o, In adevir, obicinuiti nu €. Bajanow a foet rr€me ile cAliva ani unul din cei mai intimi 'colaboratori ai tui Stalin, 9i a Iuat, parte. ln crlitat€ de oecretar, la gedinlele faimoeului
Politbureau unde Be {€s des- Bau se cocl - avea tinele Rusiei de astizi. DestEinuirile lui pot deci ceva in adevdr eenzalional; pa aL unuia c&r€ a vdzut luprurile din lduntru in afari. Bajanow a apropiat pe tofi pu9i. :I "hI, ternicii republioei aovietelqr; i-a vfzut in inC_ mitrte fli la lucru. Iruemnirile lui, de o preci_ sic c{re nu lae6 nimic de dorit, sunt no:ui ca hpt", Sr' proaspete ca impreeie. AflEm din ele o mulgimc de lucnrri noui, 9i rnqi alea infole_ gem altelc mai vechi. Din ncfericire inen, pentnr ca'rte, Bajanow gtie numai 8E vadi; dar nu eE qi inpleagi, Tutulor
ro!,ruoa
219
marilor int6mpl6i istorice . din marea republicd vocin6, autorul acesta le ieee in intAmpinare cu o inleleger.e in cel rnai rdu intel€s al cuvAntuh.ri burghezi; o judecati concretd gi supirdtor personald; fdrd euflu qi fird. orizont revoluqionar. In aga misuri, incAt pentru r6sturtri.toar de evenimente de peste Nistru, el nu are slti unitate gi alt criteriu de. apreciere decit jurisdicliunea gi morala noastrd cotidianE, tdiate ambele Ile Ecurgeree normald a int6mpl6rilor. A;a fiind comentariile gi explicaliile lui cad intotdeauna aldturi de reelitEli; gi nu isbutesc de fapt si limuroaoci nimic din {orfele cari eunt la lucru in manea intoarcere rusea€cE. Ce credegi dvs. oare cd e Stalin, stdpdn 9i . dictatox p€ste deetinele a 150 'nilioane de sufl,ete? Ne-o spune Bajanow gi ne-o dovedegte: un om incult 9i mdrginit, respingltor gi lilxit dc orice talent, neinlelegdnd absolut nimic, anbilios qi brud, un spinzurat fdi6 nici un Dumnezeu, stdpinit de o devoranti pa':-i a pugi terii. $i ca Stalin, intr'un fel eau altul, ceilalgi.
-
Eu prcsupun cd Bajanow are dreptate. Mai mult I Eurrt eigur cd Bajanow are dreptate. Mi intneb insd in ce soop ni ee spun toato ac€sto lucruri? Ca sd fim desgustagi de revoJufa moeaocn? Ori, poo.te, ca si no convingem de neeeriozitatea eau fragilitatea ei? Ci revolulia ru€€ascE nu va isbuti, Bau mai €xact cd. nu va igbuti ln intenliile ei comunisto, asta o gim, Actr
22O o
RozA vaNTun[oii
ouLTrJM
de rnoeputul ei ckiar. $i o gtia prostit de ge"di; p;;;;: .:T" "r,,qtiinfifici,, T.r".:" " lret care nu poate crede in 9i comunism pentru cd credr e in realita;ile vii gi viabile. .ttiam -inainte
are nimic de aface cu iltelieenta ,Iti.D:" -T, Innuprivinga Staiin. nrluol*];";,::
"".r"r", inoatd.in prejudecEfi. CEci dacd crEm lucrurile, aip cum sunt ele, gi nu asa r:_3" obicinuit ,,oi ue t" l:, _n"liu"u. intetigenfa "rrd"dr";.;;';';';;:: 9i incd una gravd de tot. Noi, in ia"a *:".Tlu' romaneagcd putem sE o sn
:1,,:ft",
8a Jud€c6m
:"*
"";;-i"';;.#
j,;,}.'Jffj"h tT t aiup*"--il--;#;:."i*J:r,ffii,:T
gi:irl1l
r,il!
asta nu intere€eazd. De aon
"o""tani, opt intr,o weme de
rde r' *"il ;;' ;:"il:H"T':"T:fr; ::*:i' sE
ii l:r*
capete o.consistenfd.
sa nu duca Tlrju_,i^t.,""f8 cr rn-altd parte. Dar ce e iml
oare
t
5e rea zez*.
S. p"J;:_" .i""pr",
";;uffi;
P€ntru Hufi
"o-ur,r"..r'rT]*t o r"""..H ;;;;-_;;ili".-of i:1"u :"ffuf; (orl carie ar fi ea) in locul a *il *r:s:d:, .,,, ,'oi -."g11? {arismului,
,_ly -:
rilor
eroici a irtoriei
221 dupn
care un om cu voinlE poato faoe orice - ar fi violentat realitlfle, incercind Ed Ie pisheze ln cadrul etrict (teoretic l) al oomunigrnulni. Ar fi fost bine ? Hotdrdt, nul .Aqa, Stalin fiind, eum zice Bajanov, proet, gi negtiind ce e comuniemul, E'a l[sat purtat {,e imFrejurnri gi a neacfionit dela caz la caz^ dupn indicaliile imediste aI€ r€aliti{il,or, Sau poatf ci nici nu a reaclioriat de loc. Coea ce, prdbabil, a fost incd mai bfurc. LisAnd lucmrile ad se agezn singure; el m6rginindu-se a le inregistra nurrrai. Sd lneim d€ci toate aoeete prejudecdgi la o parte. Istoria nu au fdcut-o oamenii intelige4l Inteligenlii gi voluntarii oel mult dacd au falqifigat-o qi au intore-o din drum. Nu voni exagera spunind cE degtepticiunea ar fi un impediment; du. E cert inei,. ci ea singurd nu cr€azd un drept la guv€nnre. Vnef dovezi? Tostd iEtoris polificn e plnd. Nu a.fost oare Carp mai degtept de cit lon Brntianu ? $i poate contimra. _ee
28 lanuarie
indoiesc, Trotzki e' mai .int€Iigent; e
$Si,r*t{"H i*:d;F}fr",p
vechea oonoeBfie
Polrrro!.
1931
TOT DESPNE PREJUDECATA INTELIGENTEI Scurtele rnele insemnEri in legituin cu cart€a Bajanow asupra Rusi,ei lui Stalin gi cu rolul
lui
/n
xozA YlNTnBnoB
p-gtito" tn i*orin, a plovoest nedumeriri. Corffirtsriil€ 9i apnecivrile ceri ni-au aju4s pinn acum nu ermt dirr oe]e rnsi mdgulitoare ; uici p€ntru mine, dar mlici 'Cel rnni grav. -lucru carc pentru autorii lor. mi ee spune c ci ag paradoxal. Sd m[ iertafi, dar eu paradoxal .fi r tunt Paradon e un hrx pe cor,e gi-l pot permite oarnenii degtep{i cari nu cred in ,nimic gr ee cornplac in dilctantian. Aoogto lrisi nu e cozul meu; dac[ nu pentru altoeva, cel pulin pentru faptul cE p€ntm min€ vieta c un lucru foarte eerios, in car,'e eu cred. Clnd am luat deci progtilor in politici, lrnpotriva ,rdegtep{ilor", nu am Vrut si fac paradore, ci ei atabilesc adcvirur.i. Eq gtiu'cn in unele imprejurEri prostia poate fi o pacooto gi o pedeaped de la Dumnezeu $tiu, Cici meeeria m€8 md obligd adesea s6 r'rnhfu prin ponoarete filoaofiei gi imi dau scamd c€ dezastre gi cc nenorocire organizeazl. in aoest domeniu proetia; mai abs cCnd e gravl gi eerioasn. In filosofie prostia e insd fataln pentm ci ne afldrir lntr'un domeniu epecific iatelgen{ei. Irlu imn aoelag c crizul politicer; caro toatE se migci in planul geotului n'eqrop. Pentru punctul meu de vcdere plodeaz[ in prinul rAnd rcalite$le etar€a.de fapt. Cdci inodind aci' firuI cu oele- oo spurr€$n rn.i zilele trecut€: nu I fost un Csrp noi degtept &cit Ion BrEtianu bdtrAnul ? $i toh{, bine eau rdu, Ion Britianu a f[.ctrt inbonpurabil mai mult in
OUI/TI'nI
POLTTIOI
ZB
tera romereaecn, dccet P.ctre Carp. O aI rpun4i ctr aoesta din urmi nu a foet ltest sI facn? Non-mns. Cdci omul politir nu e ld$t siu fu: piodrcat s[ faci ceva; ci igi creazd eingur poaibifit{ile do aefiune. Col carc agteapti e[ fie llsat a faoe, poate fi orico: vdtigol' sluibat' administrrtor, -- numai om politic nu. Om politic, aets ins€mn€azE in P."i-"l "Fd noi de acfiune. Iar coeooe ?e obiceiu nurnim "i un om inteligent, € mai d€grabE contrariul unui on de a4iune. Intcligenla este prin natura ei o funcliune analitici; ea {espicd roqlitnfile, ti pe oele Fntru, E po cele contra. A'ga fiird' intcligenta pune frdne g€stilui. 'Ea Poate Pnzi dc emar,e gi de imucoe; dar in acelag timp poa.to a4iona intribitiv; crun ae intdmpl[ de f"pt, Omul de acliune trcbue ed fis ilestul do arn' bigioa, Fntru cs ed aibi un r€ort lduntric; ilar 9i -deetul de mErginit, pentru ca 6d nu-qi dca eoami de pqindatea puterilor sale. fli mai aleo, destul d€.pro6t, ca str nu Poatd face teorii. Mor€a pacctG a iatoriei moderne au foet oamenii jnteligenli gi tooriil€ lor. Mintea omen€asci e dela naturd pornit[ epre gclreralizare. Ea Pornegte dela fapte eibple, gi se ridic6 repede la toode. Din nefericire, de cele '''oi multe ori sc€st€ t€orii ermt folse; pe;rtru ct faptul dola care e'a plecat nu e esenfial. Omul'insi crcde cI tooris lui primeezd, ti cn realitatca trebu€ ri i eG eupuni. Sunt -p€stc 3fi) & ani de c6nd
24
RozA val{Tunrr,oR OULTUNA
omenirea toatE € victirra ,-.i ,,t*"ii;,; .""o a individualigmului; csr€ a proyocat, provoacE gi va mai pr,ovoca inci multe dezaotre gi adAncE mizerie in toate ramurile €xistentei runane. Credeli ci e ceva de fdcut? Credefi ci din toati aceastd dezastruoasi experienli omenirea a invdfat ceva ? Nu. Noi rdminem mai departe victimile ,,inteligen{ei"; agteptdnd ed se indure intr'un fel Dusnezeu de noi; gi sd ne lacd ed uitdm qi ce e inteligenla, gi oe e libertatea, gi ce sunt dr€pturile omului. Dacd ee va..indural... Da, da! SE nu faci teorii. Cdci si.ne inlclegem: €u mr vregu sd exclud pe oemenii deqtepfi din politicd; nu. Ci numai €d fer€6c p€ oarnenii politici de panta erorilor inteligengji. Care de cele mai multe ori duce din nelericire la teorie. . Multi vreme .tu am infeles de ce d. pmf. Iorga nir poate sd b rfer,e pe filozofi. Acuma {tiu. Pentrucd tilozofii sunt prin execelenli fabrican,ti de teorii; gi pentru c5. d. Iorga, inteligenln bupln care se pleacd gi se muleazd pe fiecare semir al viefi, detcetd teoria. Nu ali bfgat de s€am6 cA toli acei cari. cArAie pe ulma d-sale,ii aduc vina cd ar fi inconeequent gi ci se conlrazice ? Se contrazice I Ei 9i? Par'cd natura nu ee contrazice ! P, ar'dd eri nu a plouat, gi e eoare ! - eazinodul Dar, vede6i, i:n aoeaetd neintelegere inregii chestiuni. Inteligenqa e orgolioaei 9i r-igid;. Ea vrea si ee hstitue nu nunui in stnpAn abeolut, -- dar 9i in demiurg. $i grege9te. OmuI
POI]ITICA
22'
de acliune insi sti prea in contact cu realitdtile, pentru a-gi pemdte Bd se tind d€ teorie, Autoritar fa16 de oameni, el e umil fafd de realitbfi; pe cari nu vrea sE Ie violenteze; ci ef le elujeaie eupunindu-li-se; tocmai pentru a le putea folosi. . Ingelegeli acum c,e nh putut e6 prioeapi Bajanow in Stalin ?
31 Ianuarie
-1931
UN NOU FACTOR CONSTITUTIONAL: ....PARTIDUL
In cuvdntarea de aualizi a situaliei politice fi_ nuti.la clubul naEional-1dr6neec, cuvAntare me_ nitd, probabil, la exprima punctul de vedere aI 'problemele momentului, i"*-fu-i ryItid fa{i de dIuliu Maniu a emis, intre altele, 9i o noui
tcorie-a partidelor. $i cu.toate cd eunt atritia ..constitulionaligti,, aetdzi cari gi-au luat nobia, insdrcinar.e d.e a reghea la intangibilitatea con_ Etituliei in spiritul gi litera ei, ac€astd teorie a trecut neobseryatE. O vom releva, deci, noi. D. Maniu spune: ,,Partidul nostru a fost tot rimpul gelbs de menlinerea programului sdu po_ litic- ea qi drepturile constitulionale ale naliunii ..alr ! gramatica d-lui Maniu!). dar Si de DREp_ |TUL SAU tlc a fi- consultat in |,rivin(a pctroa_ ttelor chemate sd rmlitnzn imbu.ndtdgirei sinaliei linanciare". Iatd, in adevir, un fapt nou, pe care viafa
226
mza vll{Tunrl,rrn
noastrd constitufionald nu l,a cunoEcut inc6: drep-
tul partidului ile a fi
consultat la constituirea unei liate niinisteriale fdcute in afarl de partid. Adicn, mei ;Iar I Regele. insdrcineazi pe o p€rsohalitate politici oarecare, cu formarea cabinetului. lindnd seam6 de anumite., coneideragiuni de ordin technic, tirctic Ai poiiti", u"e" personalitate iqi constitue o listi a cabinetului: Lunoscdnd spiritul 9i litera constituliei, d-ta, eu gi altul ca noi, ne inchipuiam cd aoesstd listd e pr€zentati Suveranului gi ci, daci ea .96s€tte fnalta aprobare, guvernul € comJituit, Nu? Nu. Ceci, vedefi, mai e gi d. Maniu. Care spune: pardon, eu nu am aprobat tista ! Afi conetituit-o ? Foarte binel Fili buni, v6 rog, gi prezentafi-o aci la aprobare. Cnci partidul meu are dreptul de a fi cougultat in privin{a persoaneloi chemate ed nealizeze... otc., €tc. ! Domnule cetitor, d.ta i1i vei fi inchipuind ci eu glumesc. Ci am luat un pasagiu izolat din discursul d-lui Maniu, ci l,am sucit, I,am invArtit, {am citat trunchiat 9i pAnI Ia sfrirgit am iebutit ed scot din el declara{iuni aberative. D-ta crezi, adicE, aga impiciuitor cetEtean cum te afli, cd d. Maniu faoe aci aluzie la practica constitufionalE urmitor cireia la o schimbare de regrm Regele se consulti cu pregedinlii Corpurilor legiuitoare gi cu gefii de partide ! Nu. Nu e vorba de asta. Consultarea la car€ te referi d-ta are cu totul un alt caracter. Ea poartE asupra situagiei politice in general, iar indicaliile qbfilor
cur,Tun.I,
rolrrror
227
.de partide se raporteazd la atructura generali a viitonilui cabinet; preciziunile ee coboari cel mult pdnd la persoana fiegedintelui de coruiliu. Aci ined e vorba de altceva; de ,,DREPTUL" partidelirr de d fi oonsultate in privinla ,,PERSOANELOR" cqri vor intra in cabinet. $i pentru ca asupra acestui lucrar ed nu tnai fie nici o indoiali, d. Maniu aduoe toate preciziunile neceaare. In adevir; ficind iatoricul crizei ministeriale, geful partidului nalional-ldrdnesc declar[ intr'un loc iri acelag discure i ,,Am fost apoi cercetat de d. Iorga, care mi-a eugerat ideea SA MA INVOIESC' h. rchimbarea listei nrinisteriale, PREZENTATE DE D. TITIJiLESCU 9I APROBATI. DI MINE in prezenla d-lor Mihalache gi Madgearu.' Nhin'putut catisfece aceast[ dorinf6..." ,etc. E clar, nu? D. Titulescu a prezentat o listd ministeriali. Cui? Evident, SuVoranului. Lista aoeasta fusese insi aprobatd dcja de d. Maniu. S'au cerut, tohrgi, ags reicse din t€xt, anumite modificiri. D..Titulescu a consirnlit se parc. Dar, probabil, asta nu era deajune: trebuia si se inr-oiascd... gi d. Maniu. Qum insd d. Maniu nu a putut ,,eatiefaoe aceastd dorinl6r', guvernul Titulescu nu s'a mai oonstituit. Vasizici, nu am exagerst nimic: ca ed s€ constitue un guvern in qara romAneasci, nu e ruficient ca Regele sE imdrcineze pe cineva cu constituirea guvernuhii gi sd-i acoepte lists pe csre acesta ar prezenta-o; nui ci, mai c nevoe gi de aprobarea
228
Roza vaNTnRrLoR
culTuna
partidului nagional-1drEnasc. Iar aprobarea acoa;ta
nu e o neoesitate d,e fapt, cum din nefericiro era, pe wemuri, necesitate de fapt in aa€menea impnejuriri, pdrerea lui Ion Brdtianu. Ci aprobarea aoeaeta e un ilreftt! Nu gtiu daci, din expunerea mea, reieee in deajuns caracterul aberativ al acestor pretenfiuni.
Vom obeerva inei cd prin aceste ,,principii" d. Maniu inoearcd o reetringere a puterilor re-
gale. Nu eri de ajuns deci cd dupd pdrerea parlarnentarigtilor noqtri, pdrer€- a cirei indreptdtire am vizut-o!- dreptul Regelui de.a nirmi pe miniitri Sdi era oenzurat de parlarnent ! Nu. Mai era rievoe de
sit-o: a partidului (d-sale) I Desigur cd intre toat€ atantat€le la deplinntatea func{iunilor eoroanei, aceeta. e cel mai a-
berativ. D. Maniu, superarbitru al actelor dc iniliativn regald ! I;i 6tA mintea in locl fn acesie imprejlrrdri repet inei intrebarea: inten{ia d-lui Iorga de a reetitui Coroanei drepturile csri i-au fost sustrase, nu e, in asemenea condiliuni, prima indatorbe a oeasului de fafn ? 7 Mai 1931
CINE URMARESTE DICTATTJRA?
Un prieten m.'a cEutai telefonic ca ri-n.u spund... cd mb inEql. Ci, anume, formula politici emisd de d. Maniu la clu-hul din atradl
'
Polrrro-!,
229
Cor6biei gi analizatd de minc eri aci - a dupi carre ar exista un drept al partidolor de ceniura Lct€l€.,r€gal€ nu ar fi a d-lui Iuliu Maniu, ci a lrat€lui-d-sale, Caeoiu. Nu gtiu nici acum daci pri€t€nul ureu voia si gluneascd, sau vorbee s€rios. Formula e in ea insig de aga natur6, incdt ar put€a fi gi a profesorului universitar Caesiu Maniu. In spefd imd ca e a gefului partidului $alional-lbrdnesc. Dacd totq faptul apare unora ca neycrosimil, aoeasta s€ datorefte.imprejurdrii cA rrr'ultd vreme lumea romAneaecd o'a inplat 'asupra calitElilor de cug€titor politic ale d-lui Maniu. De fapt, fostul pregedin4 al coneiliului nu e un cug€tdtorr Ar€, deaigur, anunrite calitEgi de ordonare a ideilor gi inconteotabild metod6 in discugie. Dar .idei politice drescute din realit[file imediate Eau €e€nfiale, qi amplificarea aceetor idei pAnd la doctrinE gi sistcm, iatd bunuri inteIectuale cari eunt cu totul etrdine d-lui Maniu. D. Maniu nu are idei, ideologice, doctrine, sau rnai gtiu €u c€; ci 1rrrr qi simplu justificdri ra$onatc ale atitudinilor eale, justificdri cari merg urrcori pdnd la formuld, gi dau, ca atare, imprcsia unei cugetdri politice. Din nefericire insE, formulelc acesteir nu flu rdddcini, nu r€zumE r€alitdf; ci eunt, dupE imprejurEri, doar pa.veze dupn cari ge ascund neo€sitdtil€ de moment. Cazul amintit mai eus drcptul unui partid de a ccneura actele regale -._ sste o doyadd cat€gorici a rfirfratiilor noastre.
230
noza vANfuBrLoR
Teoria aceasta nu a acos-o d. Maniu aga din capul d-eale, Qi, in Prin;ifiiu, nici nu este chiar aga de absurd6. Sistemul c doari realizat in Duropa; odatd in Rusia, undo partidul comuniet implinegte rolul de arbitru €uprem, pe deasupra tuturor elementelor constitutive ale republicei eovietioe; a doua oard in Italia, unde intreaga viali politicd 9i de etat e controlati de fascism. De ce nu s'sr realiza oirre gi in Romdnia, gi anume; in beneficiul dlui Maniu? De ce? Pentru cd nu Be poate, f). Maniu iariq confundd eituafiile. A controla viala politici
a tdrii printr'un partid, nu insemneazd a asi. gura partidelor in genere anumite funcliuni de arbitraj, ..._ ci a institui d,ictatut'a unui fartid. Cdci numai aga e poaibil controiul de care vorbim
D. Maniu igi dE, inetinctiv eeama de ace6t fapt, atunci cind d-aa oere" dreptul acesta de control numai pentru partidul d-sale (Cf,) Discursul de la club: ,,Partidul nostru a foet intotdeauna ge' los..,
CUI,TIIBI
PO],ITICT
231
poat€ pretind€, in adevir, cE sre contact direct cu voinga naqionald prin colectivitate, gi ca atart poate cer€ p€ntru aceaEtd colectivitate controlul asupra vielii' publice. O aiemenea otgah{zare activd a masselor, in ecopul de a obline o exprimare directE gi colectivi a vointei nafio4al€ este ircd 9i impoeibild qi superflu5. intr'un regim monarhic; pentru simplul motiv ci in act*t regirn voinga nalionali iqi gisegte expresia ei fireascE qi completd in Rege., Iati deci cum stau lucrurile, gi iatd ce nu inlelego d. Maniu, D. Maniu a trecut prin Italia incercst dE facd fasintors in lard gi - a cism. Cdci asta reprezintd in fond pretenfia d-sale de a rezerva partidului na{ional.ldrinesc drephll de control al vielii publioe: Iascism. Surprinzitor, nu? $i totuq e aga. Foirte bjne. Numai cd rl. Maniu uitd sau nu gtie anumite lucruri: 1. -Ci fascismul este un regim hibrid 9i neviabil, pentru cI pistreazd monarhia, atunci cdnd partidul de masse I institue qn instrument se substituegte luncgiunilor cofasciile - care roanei. 2. CE partidul nalional-ldr5ncc nu e, in etructuri lui, un partid de magse. El ar fi putut fi, qi, in anumite imprejurdri, ar fi tr€buit Ei devind. In cc mi privegte, eu am recomandat-o Btrnritor in 1928-29, cnnd Hpe{ negitui vraun rcstnic ai regimul rogenlei oerea
2t2
cu],Tu&t
Roza. v-tl{ruRrloB
prez€nt&nt direct gi efectiv
al vointei
na$ionde,
Atunci, d. Maniu nu a fEctrt-o, pentru.ci-gi temea eitualia: adeviratele partide je maese !i cam schimbd +€fii. Ast[zi, cAnd d-aa igi cautl aliar4e impotriva monarhiei, rificd eteagul dictaturii partidului. Agu o fi. Nunui ci mr se poate. P€ntru cE mai intdi ar trebui ed organizeze partidul de rna.se; iar pentru asta ar trebui sd organizeze partidul de rnasse; iar Ircntru asta ar trebui ed d€6chid6 pe fald lupta impotriva monarhiei. Dacd are cursjul, si o facd. Dac{ insd nu, iapriveasci -oalatd cu formulele ei - qi confuze. Pentau cd e aberativ astea perfide gi ridicol.
9 Mai
1931
,,AM FOST CU D-TA.,.I" Ca reacfirme la ultimele mele consideraliruri in legdturd cu manevrcle politice ale d-lui Mairiu, un vechiu pri€t€n tdrinist imi trimite ur-
m[toarcle r6nduri: ,,Frate Naie, cdnd toatE lumea i1i dddea cu piatra, noi am fost cu d-ta fiindcn: 1, ni erai drag, 2. Ei viriga inplegem sd ni-o trdirq cu Panat.
,,Azi cdnd dqti marc, ai atdfia prieteni sinoeri,
incit ne poti jigni pe noi. Cerem iertere, m{ rog frumos, dar nu gtim de frici; n'an gtiut eri, nu puteni gti azi. Vorba e, oe va i
rEmdno
pol,rrrc.tr
2Jg
la d-ta din mdrire I Picat de tine e[ ne dai fripturigmul de azi. Ce va mai fi, vom vodea',. Dacd nu ar {i formula de adresare ,,Frate Naie" (cu 4 litere) aqa de categorici, mai ci n9 crede cd rAndurile acestes nu md priveec, ,,.{zi cind egti mare", zice prietenul -"n. S,-t ,,mare"? Nu vdd. Sunt exact c€€ace am foet lntotdeauna., Ba, ca s[ o mirturiaesc .sinoer, m[ rimfeam rnai ,,mare" inainte, cind cu tovariqii rnei dela,,CuyAntul" rdrndses€m singur pe pozilie ca sd apEr un 6teag caro nu fusese numai al meu, dar pe care allii il trddaseri, decdt - cetifii oetlzi c6nd, ldsind altora grija' organizdrii cucerite, eu m'am tras linigtit deoparte, agteptind eel mult vremea cAnd va fi iarngi trixbE 9i pentru mine. Am jignit pe cineya ? Nu cred. Dac6 cineva s,a sim{it in adevnr jignit, o regret sincer. fn orice caz, eu linia mea politicd nu mi-am schimbat-o. Daci adevirurile scrise aci de mine jigneec asldzi, gi anume toornai pe oei pe cari ii bucura eri, asta nu din vina mea se intirnplE. Iar cAt despre ,,fripturismul de azi',, pe ca re eu l'aq li dat, si-mi fie inglduit a ridica din umeri, pentru cd in adevdr nu inleleg nfunic, Existd totugi un paqegiu'in aceasld mic6 epis tol6 amirAt-eentiEientali ear€ se raportE irr adevir la mine: inceputul. ,,CAnd toatd lumea i;i dddea cu ryt1", lic€ prietenul meu, ,,noi am fost cu d-ta". Eh, domnule prietcn, Fsta e numai pe jumitate adevirat. Cnci de doud'ori am fost
cuLTUM
A4
€xpus pietr€lor: odat[ sub regimul dJui Duca, a doue oard sub cel al d-lui Maniu. Pnma dat[' e adevdrat, dv. a1i fost cu mine. Dar a coua oard?
atunci de ce a1i foot Dar dacd aga este, - orarn drag? Se poate. cu mine? Pentru cd vI De ce insd vi €ram drag cdnd vd aflafi.in opozi1ie, gi nu v'am mai fost drag cind v'a;i aflat la putere? Pentru ci-intelegefi sE vi trditi visJa cu panag ? Unde v'a fost insd panagul de la
Noembrie 1929 9i pdni astdzi? Ingicluie-mi si vorb€sc dcschis. A{i fost cu nu pentru ci i'am cum spui d-ta trine inlelegefi sd Yn triiti fost drag gr nu pentru cn viala cu panag. Ci pentru cd aga au fost indicaqiile intereselor pi ambi4iilor dv. politice. De sigur, ali fost cu mine gi la Febnrarie 1927, gi la X,Iartie 1928 qi Ia 6 l\{ai al aceluiag an. A9 spune ceva inai mult: am fost eu cu dv. Dar spune, te rog' de pe urma acestei 'tovdrigii sincer, am foloeit eu sau dv.? S'a realizat politica mea * care o bund bucati de weme tusese a noastrd.'- sau a dv,, pe care pind Ia efirgit o descoperirim identicE cu cea a d-lui Duca?
Agi fost cu mine? Cind? La moartea regentului Buzdugin? !a alegerea d-lui Sdr[1eanu? Vai
polrrrcr
235
.Roza vlNToRrroR
!
Eh, domnule prieten, eu nu uit ci in toamna anului 1929, lc6nd cu faimoaeele destiinuiri alo rl-nei Eliza I. I. C. Brntianu gi cu r6spunsul meu,
d. Madgearu, intors proaipdt din straindtat€ undc lamase vestita impertinenld ,,€u nu Etau de vorbi
cu o4meni neseriogi", bitea cu pumnul in maeE qi vocifera de se adunau luncgionarii pe Ia uga cabinetului ministerial: ,,am si vE eulpum; s6-i spui lui Nae cd eu vi eugrum I Eu nu sunt Duca ! SI incetaEi cu infamiile, c6 cu mine nu merge !,, Infamiile €rau, precum bine gtii, rdspuneurile mele la ecrisoarea d-nei Brdtianu I $i pe urm6, - cind ali mai fost, vd rog, cu mine ? La 4 Ianuarie 1930, cAnd d. Maniu imi confisca ziarul in *". ,rrf ficeam decdt si reproduc declaraliile pe cari tl-sa le ficuse
in
opozilie
?
Sau in Februarie al aceluiag an cAnd mi so ofereau prin PRIETENI cinci milioane de le! ,,bani pe masi", cu condilia ei nu mai scriu nimic in anumite chestiuni ? Vezi, cinstite corespondent, politica mea a fost una, Un singur an de cAnd intimplirile. m,au aruncat intrb luptd pe cere, mirturisesc, nu am dorit-o. Poli afirma d-ta despre di,. aoelag fucru, - deepre dv. toli? Ai uitat pe d-nii l{aniu gi l\{adgearu din noaBtea de 6 epre Z Iunie trecut? Ai uitat pe cei gase din rl de "ongili nrinigtri dela 7 Iunie ? Ai uitat clipdle tragice ale acelei zile? Ai uitat.{ 6au poat€ c6 nu cunogti pe d. Maniu din Auguri 1930? AEi -fost cu mine ! $tiu cn ai intr'un fo0te inalt grad simlul ironiei. Nu crcdeam insi ca il vei exercita impotriva chiar a dv.l Vre$ rn .
.€
our.TrrRr.
2X
fi{i iarIq, in adevir, cu mine? V! agtept. Mitturieesc, nici nu am o rnai vi,e dorin1tr. Dar drce o dorili sinoer, intrebali pc d. Iunian oc Ev€Ii de fdcut; e eingurul care a etat n€clintit sinpe vechile poriFr in ultimii doi ani" - 9i gurul tleci care vi poate iarngi lndruma.
10 Mai
1931
DE{rrsrA D-LUr MA}[U
I.
Intre
yl
Ei furttul
Dcmiterea d-lui Maniu dela conducerea partidului nalional-16r6n€sc a provocat ln anumito cercuri ingrijorare. &te inconteatabil cI gcstul fostului preqedinte de consi[u igi are impor. tanla gi gravitatea lui. Indreptdfegte el inotr lngrijorarea manifcstati de unii ln ultireb dle ?
Si
pollrrcr
237
mz.a YLllTrrRuoB
vedem.
Nu incape nici o indoiald, demisia ac€ast! nu e.o eimpld retragere din viafa politic[. Explicaliile gi discutiunil€ urmatc io comitetul de di-' recgie al partiilului, sunt destul de strivezii, pentru a nu aooperi intenliile d-lui Maniu. D-ga Ee retrsge intrb atitudine p(ot€Etatori f tltpo mun6ii pentru a olganiza, deocam&tn, r€zidt€nld pasivn. Asta nu poat€ surprinde pe nimeni; cEci e o migcare de qah care faoe parte din jocul dJui Maniu cel infrant; in aga mnsurd, incCt noi, aci la ,,Cuvdntul" nu numai c[ arn prtovizut-o din
vreme, dar i-am congacrat in repetate rAnduri articole fntregi. $i nu gtiu cum, dar am impresia ci eurpringi 9i ingrijorali sunt astizi tocmai oei cari pe acea vreme credeau ci noi facem intrigi nereugite.
Prin urrnare d. Maniu a ficut gestul pe care il bEnuiam. C.e vrea d-ea, gtirn deci. Intrebarea insd e: oe.poate d-sa. Principial, un as€rrr€n€a act tnchid,e toate posibilitnfle. Numai dE - am afirrrat-o qi altd datE, iar impr,ejurerile n.au verifitai nu poate av€a consocinl€ sta ornice decit- actul politio care rispunde unor r.ealitEfi generale 9i firegti. Voinfa arbitrard a undi om nu poate devia decAt pentru un timp scurt istoria; care-gi reface rcpcde curgerea normald. Intrebares. care €€ pune astEzi d€ci, gi care singurd e cheia problemei nou cr€ate, e8t€: ar6 geatul d-lui Maniu o fun are obi,ectivd, in fapte, eau nu isvorEgto el, in primul rAnd; decit din neceaitates. dc 4-gi ameliora o situalie personalS dificild ? Iatd noilul chestiunei; a cErui deslegero ne ingddue ei apreciem chiar de ast6zi posibilitdtile d€ sucoes *le nouei politici iniliate di frunragul ardelean. Sd iric,epem prin a obeerva cd scrisoaroa do dernisie cdtre d, Mihalache stdruie in chiD aproape indiscret asupra uniiegii desivArgite a partidului nalional-lirdn€sc Ai asupra legdturi-. lor aufletogti 9i de bund tovirigi€ politic6 sau akf€l exietdnd i:rtre d. Maniu 9i restul partidului. Coreopund &len€EN afirma;ii rcalitnfii? Nu.
238
noza
vaNToRrLoR
ci la inceputul lui Octombrie trecut €'a constituit de entre partidul nalional-lerinesc un guvern Mironescu, gi cE ace8t guvern s'a constituit impotriva voinlei, categoric exprimirte, a gelului partidului. Ori se face d. Maniu cE nu inlelege? Ori, poate, vrea 8d uite ? Posibil. Nri uitdm insd noi. Nu uit6m, D. Maniu s€ face a uita
pentiu cd, chior cei cari Ia inceput zdmbeau, au trebuit sd ee incredinleze repede, ci constituirea guvernului Mironescu ineemna, de fapt, inoeputul unei schimbEri fundamentale in structuri vielii noastre publice .ile partid. Pentru d. Maniu, care stdtuse in capul primului partid de masse in lara rumAneasci, dar .care se refuzase in chip constant politicei de masse do- prin ritor cum er& de a etnpini el partidul qi ac€sta tara Mironescu a ins€mnat - guvernul o mare gi cstegorici infringere. Cici prin aceEt act, partidul se €uEtregea autorit6tii necondilionate a gefului qi igi ingelegea posibilitEli de acEiune publicd gi in afari de directa conducere
a
acestuia.
D. Maniu a inleles-o; a ihleles, anume, ci' un guvern prezidat de altcineva deoAt de geful partidului, echivala cu o preponderenfd a partidului azupra gefilor gi ducea fatal la o decapitare a acestora r sau c€l putin la o insemnatd scddere a impo"tantei gi puterii lor. De aceea d-sa s'a qi opus Ld. constituirea noului guvern nalionil-tirdnist prezidat de altsineva gi a pleconizat rretragerea in opozigie. far cind i e'a
crrl,runj.
polrrrca
239
refuzat aceastd declaratie de eolidaritate din partea partidului, d-sa a incercat si_gi acolere infrAngerea prin- adoptarea rrnei solofii carel a, propiindu-se cAt mai mult de indicaliile nor_ malului,. sd nu-i gtirbeasci prea mult prestigiul y autofltatea. A propus deci un guvern Miha_ lache. Solulia avea, pentru d. Malniu, doud a, vantagii: 1. d. Mihalache fiind primul vice_ pregeclinte al partidului, se putea lansa versiu_ nea ci d. l{aniu are 4evo€ de odihnd gi cd pleac& lrsendu-ii in loc pe primul locoteneni; cai deci, indicalia pornea tot dela geful partidului, 3. Cabinetul nou constituit, aiAnd o eitualie gret drept mogtenire 9i nefiind decdt un guvern irovizoriu, trebhia in chip fatal eE macinJ autorit'aiea !i , p:e-sligi il ,setului de guvern, a - in?spe{6 'Ba'da. d-lui Mihalache. Nu era Lund socoteala Numai ci era eocoteala... cea de acasd. fn tirs_ partidul care-i refuzase solidarizarea qi consiml lise la. un al doilea cabinet .(cu aceleagi camere, cu acelag partid, dar f5rd 9ef), il refuza inci o_ dat4 pufiind la pregedenlia de consiliu pe d_ G. G. Mironescu. D. Maniu era infrAnt in propriul sdu partid. O ultimd indercare, ae"pe'rata oP"*.f: de a opri catastrofa p"""orruid, gi constind intr'o convorbire io "u d_* "a"" " """ut categoric d-lui Mironegcu sub _ cuvinte grele Dd. nu accepte mandatul egui in chip lirnenta_ bil. Guvernul se constihri; iar d. l\ianiu plecl
in striinitat€;
in
refacere.
Dar. dacE ats -stau lucrurile, mai are dreptul
fosrul qef al nalional-ldranigtilor en vorbeasci de buna inlelegere care constant a exietat intre el gi partid ? E cel pulin straniu' Straniu, dar nu gi inexplicabil. 28 hinie
1931
Demlsia D-lul Maniu
II.
ouLTun-.{.
ROZ'\ YANTURII,OR
240
REGISTRUL GIiE$ELILOn POLITICE
il-lui Maniu de a ee prezinta a;tizi ca perfect solidar cu partidul 9i de a face sir ee creadd cn originile gtetului siu nu au nimic cornun €u o situaEie pexonalE zdruncinati, nu Incorcarea
poate €d- aibd succes. Faptele, sunt prea cunoscute, pentru ca einet'a si mai poaid {i inqelat' Adevdrul este cd padidul naqional-1drinesc a foet adAnc dcsamdgii de politica gi capacitd$le positive .ale fostului siu gef; 9i cd cele intimnlut" l" constituirea guvernului Mironeecu caro martheazE declinul ,,stelei" d-lui Maniu nu au ticut decit sd concrelfze?n' IormulAnd o etare de lucruri real oxistenti. Nici nu ee putea altfel. IndemAnatec luptdtor in opoiilie, unde a gtiut ed lase timprrl a lucra oent-ru el,' d-l Maniu s'a dovedit Ia guvem' ca om politic construetiv 9i ca conducdtor al unei echipe de lucru, sub toat€ aqt€Ptnrile' Nu a lost imprejurare de caracter hotdritor, iru a {ost mar,e problemE, politici eau altfel, carc
por,rrro.{.
24I
g6E€riscE cu o solugie poh'iyitn. Ci, din potdvi,. atitudinile lui au fost categoric gregite. Greqite, 9i in opozigic cu voin{a partidului. Cd-
sd-l
teva exemplel 1. Li venires la putere a oonsimlit sd trateze li sd accepte condiliuni; intre cari cea mai gravi a fost aoeea a adoptdrii politicei lui \tntill Brdtianu in materie de impmmuturi gi etabilizare. Este prima gregeald; care a anulat -: in ciuda realitililor csracterul revolulionar al noului guvern, impingAndu-l pe calea ,,continuitntii". 2, A ignorat caracterul de partid de masee al organizagiei pe cerc o conducea. A fEcut o politicii de putere personali. Nu a gtiut si asigure cohesiunea in partid 9i ln guvern ba dimpotrivn a incurajat rivalitngile pentru a putea mai ugor stipini, Fapt caro a dus la desagr€gar€a partidului gi la incapacitatea de a lucrs
a
guvernului,
3. La moartea regentului
Buzdugan a forfat, impotriva tuturor, al€geroa in regenli a dlui SnrEgeanu cilcind unul din punctele de orientare a partidului, oar€ €ra anularea actului d€ la 4 Ianuarie; 9i-a tridat prin aceasta intenEiunile de stipAnire aboolutE la un ipocrit adnpoet - tendint€l€ de mprigi a incurajat al .legilor mare s factorului de arbitraj in viala pubHcn. 4. Nu a fost in etare si {inn partidul la adnpost de bnnuielile cari pe drept sau pe ne- sd se msnifeeteze ln drept nu au intArziat
-
242
ttozA viNruRrrrori
.legaturi cu cor.ectitudin€a regimului. gi fl oarnenilor lui, ci a inlesnit prin abeasta compromiterea unui lartid deln eare tara agtepta in primul rAnd o regenerare morald. far ce e mai grav incd:
5. a combitut inoepAnd dela Noembrie 7929 * orice incercare de ievizuire a aetului dela 4 fanuarie. S'a opus in chip con€tant reetaurali,ei, degi actul era cerut de intreg partidul ._ cu exceplia cAtorva rude gi prieteni pereonsli iar in ziua de 7 Iunie s'a impotrivit -; cu indirjire (trecind limitele oricirei prudenfo oricilei raliu4i) propunerii de proclamare ca ;i Rege a Principelui eosit de peste graniti. A votat contra acestei proclamlri in consiliul de minbtri din acea seari qi a d,emisionat din preqedinlia consilirrlui ca si nu prezideze ministerul eub care se ficea proclamarea Regelui; ob{inAnd .de la unii din amicii personali care.intrau in noul calinet l\Iironescu, si nu depuni jurimantul. 6. Insdrcinat din nou cu {ormares cabinetuhd nu a acceptat decdt dupi puternice presiuni din lduntrul partidului; dar a fdcut o politici d€ constantd sabotare a nouei ordini constituEionale. A ingdduit antrme d-lui Vaida sd intrefind sau numai si tolereze jn fari o atmosf€rI do agitaEii cari au culminat in turbur[rile antiserdte. A organizat rdspdndirea de svonuri gubvdsiv€. Si a deschis, in chip intempcstiv o chestiune faniiliarn de crracter strict particular
0TJLTUBA
in
PolrrrcA
243
care justigia se pronunlas€ categoric in- clreccrcind s implice in ea pe d-l Titulescu, rnat dinadins din striin[tate, gi propundnd la miezul nopli in Simbdta care a precedat plecarea acestuia (in August trecut;, demisia cabinetului pe aeeastt chestiune. S[ mai continuim ? Suntem gata, - mai ales daci cihera ar' indrEzni sA ne de€mintd sau sI ne provoace, Faptele enumdrate mai sus sunt ins.i suficiente pentru a explica de ce d-l Maniu se fdcrrse, in momentul conEtituirii cabinetului llironescu, impoeibil la conducerea partidului. Ind,ependent de locul gi situalia pe cari gi le cAqtiga in viala politicn a fdrii, d-l l{aniu realizase pentru partidul na!ional-ldrtnesc urm6toarele rezultate I iniuntru, mdcinase cohesiunea partidului, puterea lui de creagie, prestigiul lui gi increderea in el insug; dizolvase ioate incheieturile, intrelinuse toate intdgile d curentele de destrdmare, acoperise abuzurile gi incurajase arnbitiile cari il sluieau chial cind ele erau bolnivicioase; in afard creaee acestui partid o situalie imposibild luAnd atitudini de adr"ersar al Coroanei €supra cireia pretindea sd. arbitreze, degi atitudinea intregului partid era de devotament fi reslrcctuoasd a'fecjiune fald de Regele pe-care Il dorise, Il ceruse qi 11 agteptase. Nu este atunci explicabil faptul ,eE iu Octombrie 1930 acest partid nu mai consimlea sd se solidarizeze cu ge{ul lui gi mergea intr'un nou guv€rn, Mironescu, impotriva vointei ex-
ztA
Roz,r. vtNTuBrLoR
preee a d-lui Maniu ? Inexplicabil ar fi doar contrariul. Veli obieeta, insi, cn din toamna trecutd ti p6nE azi eitua;ia e'a schimbat, cd ad d-l Maniu poate vorbi in adevdr in 'ri numele partidului siu. A3a sd fie ? Yom inc,erca si d€Ecurcim gi ac€astE chestiune.
29 Iunie
1931
Denisla D-lul Maniu
III.
D. PRE$EDINTE SE RAZBUNA
Mari manifeetalii de eolidarizarc i ee orgenizeazi pretutindeni d-lui Maniu. De eigur. Numai ci manifestaliile acestea trebuesc Ai ele luato ;,cum grano salis". Declaralii de dragoste gi credinln politice ? Vai, am prirnit noi ingi-ne atdtea I Imi aduc, de . pildi, aminte cH in toamrra lui 1928, in ziua acooa de Simbnti cind nationsl-lirinigtii preluau puterea, d. Maniu strdngindu-mi mena emolionat imi epunea: noi nu uitim cd 500/0 din ao€astd victori€ o datorim ,,Cuvintului". Se puteo o nai categorici manifestar€ d€ eimpatie gi un mai precia legdm6nt de eolidaritate ? $i totug nu mai departo decit la sldrgitul lui Ianutri€ 1929, d. Maniu trats cu inamici de-ai nogtri, suprimaroa ziarului ,,Grv6ntul". Noi euntem insi obicinuigi ou manifee-
OULTURA 9OLIfiC-{
245
tagiile d-lui Nlaniu. Ultima datl cAnd am stat de vorbi, Ia 2 Iamrarie 1930, c,ind dupi - prege-o convercagie de apr"oape doui ore in care dintele de pe atunei, ellbit, euervat 9i he4uit, e ofArqit prin a-gi dcsvdlui cele mai intime intongii ($I CE INTEN"III l) sculat sI - m)arn panl plec, d. Nfaniu m'a condus prietenette dinc6lo de ugfl gi m'a asigurat de statornicia sen'iimentelor sale sublirriAnd necesitatea absoluti ri eolaboririi noastre. Asta la ora 1.20. Ceeace iru-l irnpiedica insd ca la ora 1.2i sd. cheme telefonic riguranta generald, cerAndu-i sd mi pun5 in urmdrire ('\m in soeastd privin;6, declarafii fap de martori!). De oe ne-am emolioua deci de manifesta{iile cari se fac azi poltru d. Maniu 9i am crcde mai mult in declaraliile partizanilor decAt in cele ale gefului ? Cu atrit mai mult, cu cat situatia. de fapt pledeazd contra. Contra d-lui Maniu. Cdci se poate spuae orice in aceast6 chestiune; nu s€ poate sprure insi cr-r din toamnd, cAnd iaportudle intre partid 9i Eef er:&u cum .le gtirn, ''si pin6 astizi, cAnd sq produc manifestaliile de solidaritatc, situagia sr-r va fi schimbat in favoarea d-lui Maniu. Piu. Iirdelungata gedere in strdinbti.te va fi fost pentru fostul pregedinte un prilej de reflexiune. Nu irsi 9i unul de impdcare. D. Maniu a fost adenc lcyit de atitudina partidului gi a parlamentului in impleiurarea conatitufuii
246
noz-l l?r{TuRrrJon
niu s'a intors inrEit gi cu gintluri de rdzbunareMare slEbiciune pentru un gef politic, de sigur; dar FAPT. Cici atunci cAnd a fost in.mXsuri si o faci,$EFUL PARTIDULUI A PROVOCAT DISOLVAREA PARLAMENTULUI. Asupra acestei intimpldri rru existi indoieli. Sn amintim imprejuririle. InsErcinat cu formarea unui eabinet de uniune na{ionald. d. Titulescu gi-ar fi putut implini misiunea, dacd ar fi intel€g Ci un asemenea cabinet nu se poat€ constitui ilecat cu camerele nali,ona]-teriniste. Minbtrul nostru Ia Londra a crezut alttel. impotriva tuturor indicafiilor cari i s'au dat in chip expres; gi a eguat. Vineri seara insi Vinerea - Iorga care a preoedat constituirea .guvernului se ajunsese, precum se gtie, la solulia unui cabinet Tituleecu fErE dizolvarea parlamentului. Aceastd combinaqie nu a rtiuEit nici ea insl. De ce? Pentru cI d. Maniu a dgclarat ci nu poate pune C.amerele. recte rnajoritElile parlamentare, la dispozi{ia viitorului guvern, decAt daci i se adrnite controlul asupra eventualei compuneri a ministerului. Cred cd uu fac indiscreliuni amintind aceste imprejuriri. tr'aptele au fost de altfel r.elatate de chiar ziarele amice d-lui Maniu rle unde le gi iau. F,6t€ dela sine in{eles cE. o asemenea preten.tie, a cdrei implinire ar fi conferit dlui Maniu o situalie de supra arbitru in viata noastrd publicd, nu putea fi acceptatd. A trebuit deci si se renunle la parlamentul nalional-tdrenist. Nu
oUI,TURi
.
PoLITIo!
217
o inrE clar c6, in asenen€i imprejurdri, -illaniu?vinir dizolvdrii revine in inregime d-iui Ba da. Ce hotdra ins[ pe acesta la un asemenea act? Situafia pgliticd ? Nu. Ci numai resentimentele sale personele impotriva parlamentului, care nu consimEide in toamnE si se solidarizeze cu el, 9i acceptase- un guv€rn Mironescu. I"ji 9*i cari erau raporturile dintre gef 9i partid in Aprilie 1931. D. Maniu era superag exercita rfubundri gi incerca sd-gi mdaoari oarecum {orjele. In acehg cadru ge plaseazi de altfel 5i ultima campanie a ,,patriei,;; campani€ cu totul dezordonatd, care nu putea gdsi ;pro_ barea partidului; ce importanft urr"n -i*e uit" ? D. Maniu voia s6 vadd: va avea curaj partidul 6ir protestcze'l Ei bine, experienla nu a lost -[a_ r orabild ge{ului; partidul a protetati gi nu au protestat numai ldrdnigtii (oeea ce ar {i fost rrormal) sau ,,cherharigtii,, (ccea ce iarig ar fi Iost norrnal), ci au protestat chiar vechii arde_ l,"d: d"_ un dinasticism, in cop cu d. Aurel Vlad.-netEgdduit Faptul acesta era hotirAtor pentru d. Maniu. D-sa. se. r5sbunase pe parlament pedepsindu_i; dar -partidul n-u,fuscse impresiolat de acest gest rle_ for{d. El judeca sirgur, qi pretindea sd iea indicagiuri chiar qefului, Situa[L delicatd ii di_ fici[d la cnre i. Maniu probabil nu u9t"pt*". Tr:buiar.cac{ionez€. Repede. ".. iecut_o. :i $i Cum ? \'om cxplica. .
1 Iulie
1931
2A
noz
Y'INTLRI'oB
Delelsls D-lul Maniu
IV'
DWERSIUNNA
toate interven{iile cari d-l Mariiu in scoldngn :e f*c actuahinto pe L t se obgine o revenire asypra demisiei ""f Itb. rrr, to" avea succ'e6' Actul foatului pregcatin;;;" ;t consiliu a fost calculat in vedereaobiec;tii ;tt obiective precise, - 9i aceste atirme' lJn, ut fost incn;ici micar in parte va continua degi Rczietenla frn-i"'niai fircsc. Toat6 acliunea politicd e it-lui Maniu a fo€t constant dominatE de pa,i^o dt . stdPAni. qi nu & a ot6paui pelr-t gi-a infele-s rosturile.la f"l,rl io r "tn" "u"i "L, incapabil de crea[ie {i guvern il dovedird a Eeto Xoarto probabil
ci
a stdpini pentru a fouirite qi rodnicd; di de stEPAni; Pur 9r €rm.Plu' Sob u"*t raport, anii cari au urmat morFr lui Ion Brdtianu au fost Pentru d-sa o epoci in care elel" 1tt conilus6 db o negent6, "*t im",i" in minoriv'ecinic pus se afla -*"o,f i" publice prelacerc intr'o ndddjduind tui.r opit mai pu1"" ce in se fdc'es din ce rurriuttt*"tute
i"rJ """.*"a t el insug 9e{ al unui mare partid Moarooturiza toate simpatiile qi nEdejdile' """. prh i." J"e"ntut"i Buzdugan Ei inlocuirea lui av€r aPogeu: un d-l Se-reteanrf marcau asttel la diepozitie rePr€zentanla Coroanei ;i un rnarc p"",ia,
tot oe-i trebuia penrru a stipiai
CUIJTT'RI
FOLITIOT
249
Situalia se csracterizr inei ca o starc de €chilibru instabil, 9i ca nu putea dura, Lipa unor falsd caliiegi poeitiv-croatoare, 9i metoda de a paraliza pentru & etipini, nu puteau duce decdt la deecunjar,e 9i la pierderea incredcrii,. rtare de epirit cu deas€bire propice infloririi idealurilor. Actul restaurafiei lua, in asemenea oondiliuni, dirneftiunile augestive ale unui mitUnei asemenea for{e dJ Maniu nu putea ei reziste pe fa{[. Singura calc oe-i sta deEchistr era od eabotez€ restaurelia preficindu-se a-i fie din prieten. Ceea ce a 9i incercat. Avee insi
nefericire pentru el adversari. prea asculili; intenliunile i-au fost p6trunee, iar planul repede dejucat. Zua de 6 Iunie insemneazE cea rnai grea loviturd p€ carc o putea primi setea de puter€ a d-lui Maniu, A mdrtuiisit-o singur, cind in consiliul dc minigtri din seara d€ SAmbdt[ 7 lurd€, declara: ,,eu, in cariera m€s po.' litici, nu. am fost inv[tat decit cu victorii; asta e prima mea infringere; md retrag". Ori care alt om politic ar fi admis noua situalie ca o realitate de fapt; 9i i o'ar fi incain dorinla de a eluji viala publici a drat -a ficut,o doard insug Vintiln Bdtianrr; f[rii; nu insi d-l lVlaniu; o incapa.citate, organicd ag zioe, de a se da sufletegte unei ordini superioare de lucruri, iI impiedeca dela un asemenea act. D-l }Ianiu ee gindea ci dacd nu mai poat€ diepune de o influenl[ peroonali asupra actelor gi intenJiunilor Coroaner, qr€ totu! Ia dispozilie
250
llozi
Y,INTUBIroB
8tlruit ln hteniiil€
- 9i a Ce a urmat, ee qtie:
rln put€rnic Partid,
guvern na6on"l-le"eoi*t sub pregedingia d-lui'Mironescu' Utn mai addnc qi mai total dczaetru pentru un pdtimaq al etnpdnirii €ste gr€u de imaginat: L inceputul lui Iunie pierde ettrpAnirea aeupra Coroanii; la inceputul lui Octombrie etEpinirea asuPra partidului. ImpresionantE dramd, chiar dacd numai personalE, nu? Dl Maniu nu e insi omul care Ea r€nunfe' D-sa e astdzi iicredinlat cd nu a f6cut nimic .rdu qi ci nu a comis nici o eroare' Situalia pofiticf cu totul dificild, in care ae all6? Dugmdnia, rEutat€a 9i neillileiereir oamenilor, ista sunt pricinile infririgerii lui. Cum'sr rerrunp deci? $i atunci demieia. Nu ined d€miria pentru a pleca, ci demisia, pentru a"' v€ru' Demisia ca mijloo de pircsiune' Mai exact' demisia ca diversiune. D-l Maniu vrea eE deplaseze eitualiile' EI incesrce Ei facE a 3e uita faptul cd se afl6 de multi vreme in conflict declarat cu partidul; 4are nu mai crede in eI, nu-l mai iubegte 9i nu-l mai accePtl ca qef necontrolat. 9i deschido
.de st{pAnire'
-alte procese.
A, nul E prea eimplu. $i e pree ugor' Chiar ala de incepitori in ale politicei nu iuntem doard i-n lara rumdn€ascd. Nu e vorba de nidiun proces de interes publirc; ci numai de unul pereonal, procesul d-lui Maniu cu partidul sdu propriu. S'a d€sbitut proceaul acesta ? A civut
ottl,Tunil
poLITIor
?Sl
in el
sentinla definitivd ? S'au rezorbit toato motivele de grave nein{elegeri intre gel gi partid? S'a restabilit incredcreg gi solidaritatea ? Nu. Atunci pe cine ingeldm noi prin acesstd deplasare a cheetiurii ? Manifestagii de solidaritate aunt. Dar ele nu pot fi decdt forlate, nesiocere 9i numai apar€nto. Crede dl Maniu c6 poate for{a partidul la solidpritate cu d-sa angajdndu-ee intr'o luptE noud? 56 o spuni. $i mai ales sd spunl ce lupti vrea si deschidi. Ca si o gtie toati lum€a. Ca sd o gtie 9i partidul. Partidul, qi Ardealul. ...CEci cdmpul tactic al d-lui Maniu are mai mult€ linii de trangoe. Dar despre asta, tnai tdrziu, cAnd chestiunba se va pune efectiv.-
2 Iulie
1931
...$I DESpllE SPInITELE NEGATIVE
Iat6-m6, in sfirgit, trEdat de mine insu-mi. Descoperiti $i ardtat, prin chiar gregala mea 'lumii, gol, aga cum sunt, Di€trugdtor. Spirit negativ. Cd am spus-o doar eu insu-mi, mai ieri, in ,,CuvCntul": nu e'a clistrus incE destul in lara rurndnrascd, pentm ca 6d se poati in adevEr clidi. Va Ei zic6, sunt in adevir, ceea oe do mult binuiau unii, un negativ, bolnav de frrria distrugerii. Aqa imi scrie cineva de aci din Bucu,
252
nozA YlnruBlr,oR
rcgd care '.ni-s fEcut cinst€a o[ mr ceteaEc6 gi-li osteneala sd mtr puni La perete. $ asta e bunn. Nurnai cE argumentarea proopinentului meu nu mi convinge. DacE ar fi ei fie vorba de mine, nu aq avea, ghiar aga neconvins, nimic de obioctat Dar eu arn pue o pmblemd; de interes gcneral; de a cirei rezolvare atArni, dupd addnca mea convingere, rodnicia f sdndtat€a viitoarei desfdgurnri a istoriei noastr.e. Deci nu e vorba dacd cu sunt rm spirit negativ eau nu. Cdci ce importan{i ar€ aeta: cc sunt eu gi cum aunt eu, fa{6 de toate intAmplnrile la ca.ri flurtem hsrtori atunci cAnd nu suntem chiar actori. Intrebarea e altai conBtatar€a mea e fundatf eau nu? Este ac€astd operi de distrugere de cane vorbesc necesard sau primejdioasd ? Aci trebue finutd discufia, daci e vorba s[ scriem pen{ru oameni sau p€ntru viafa public6. Chestiunile de persoane nu m[ intereseaz6, nici chiar cind e vorba dc mine. Iar problema generalE std alar eu nu am put chcstiunea distrugerii pentru dfutrugere; asta ar fi nihilism aau cum e'ar spune, nebunie curate. Eu am- spue cE ele.rrentele vii ale realitdgilor rumAnegti sunt in[bugito sub un intreg rpa.rat artificial de rutind, de prejudecd{i 9i do faleI arhit€ctonicE etatali; de putregaiul sufletesc al clasei conducitoare in viala publici si nu mai rorbim. Iar'cees c,E am propus €u, eete €lem€ntar i € ceea ce face gridinarul, c6nd
ia
cur,Tuna
lor,rrrc-t
253
taie buruiana rea din jurul finrlui prelios iegit din sdmAnp oea brmi. Elementar, dar nu tot aga de simplu. Cdci in via{a noastrd d€ statr ata cum € ea astdzi promovatd de agezErile care o definesc Ai.ii canalirc.azi fot[ele, a cr€scut prea rnulti balnrie qi aproape cE s'a inchircit col1ul ierbii celei brme; dacd nu cumva ee va qi fi altoit neghirr in gi6u. Do nepricepuli. Sau de rdi. Aga cE, vedeli, trebue fistrus. Pentru ca ei nu ingrdgdm cu ,eforturile noastre tocrnai iarba rca. Vreli un ,exemplu ? IatE unul dintr'o rnie : polotica noastri culturald, fald de minoritEgi. Ea a fost intotdeaun^s. proast5. $i atunci cdnd o ficea d. dr. Angelescu, omul care iqi inchipuia
ci
poate desnagionaliza tobte minoritdlile (qi dacE
fi putut vd inchipuifi ce procopseali: si - qi mai tirziu cind au fdcut-o creezi bastarail) ardelenii, cari aveau dweri mari, ale trecutului, de rdsbunat. Dar iat[, a venit grtvernul aetual, c.are vrea sd facd una mai bunn. Sd ni ee ing{drier e prea bunE. Guvernul etl pe punctul de v€dere principial perfect iugt cd nu tre- qi cetdlenie. bue si se facl oonfuzio intr€ culture C[ un ungur, deci, poate fi perfeci ungur, qi in aoelag timp perfect cetd{ean romin. Aga e. Suntem de aceeag pErere. A,m qi spus-o. Poate sd fre, dat rut..e. Politica guvernului in materie de culturi minoritarX ar fi deci excelentE atunci cind toatii lumes ar g6ndi cum tr€bu€ Ee gandefrscn ar
254
Roza YtxruBrr,on
gi cum
gAndegte guvernul de fupt -; numai cd minoritarii, si zidorn de pildl qnguri, gdndcec incd iredcnt. $i atunei nu e politica guvernului plini de riscrrri? Sd distrugeni deci, inainte de a. clndi, Si distrug€dt; tot ce impiodecE des{dgurarea sEnitoaE6 s. vi4ii adev[ratc. Obicinuinp, lene de gfndire; gi mai ales actualul aparat de stat care consfinfegte etar€a de lucruri de astdzi; qi o coneolideazE. $tiu cd asta aperie. Schimbiri au foot prea muhe Ia noi, qi dacE se cene ceva, apoi asta e azi etabilizare. Da; mlnai cd schimbdri 6'au fdcut in p€rsoane 9i in beneficiari; gi noi ceren cu ce iuatificdri, ee vede ochimbarea dc -sist€m.' Se poate realiza echimbar.ea aoeasta de sietem fdrE diEtrug€ii prealabile? Daci da, mai - nu avem nidi o pr€t€nlie. SE vini marii megteri constructori, gi sd reclddeascd Statul Estr c{re piriie din toate incheieturile lui, Dar dacE nu, atunci eE nu s€ mai vorbeascE de spirite negative Ei distrug6toare. Nu eunt nega.d'vi cei cari vor ed d€€chid6 diumurile vicgii; ci din potrivd cei cari, din lsae, obicinuinfd, fricd, sau interese, incurajeazi, i"tt"Fo qi consolideazE o si: tualie anorrnalE; csrc dacd ar fi numai etearpi, nu ar infifrta cel mai insomnat rEu. Aeta e. far dacd o a9a, vodefi ci. nu n€ poate emofiona acuzagia cd arn fi. apirite negative.
7
Auguat
1931.
CUI,TUBA
POI,ITICtr
255
TOT DESPRE,,REVOLUTIE"
Nu pot afirma cu pr€cizie dac[ d. I. C. Atanasiu, {ost ministru gi director la Banca Na;ionali, care face in ,,Indreptarea" din '29. VIIo intdmpinare la srticolul meu ,,Vine Revoluqia"' este in acord eau dozicord cu teza Pwd de mine, CEci cu tot respectul pe care il am Pentrr un om p€ care nu-l cunosc d€ cAt din insltele funcliuni oe a ocupat, eau chiar indeplirrit' gi din
amintirile tirieregii mele, vreme in care d-sa nu m[ voiu pueia un gen€ms revolugionar, tea opri a spune cE inttmpirrarea d:sale e, pe linia rnare, ceva cam contuz6. Voiu rdapunde tohrg. Nu pontru cd d-sa ar angaja prin pdrerca d-salc partidul poporului, din care faoe parte cum, dupi opinia d-eale ,,angriez" eu guvernul Iorga in car"e cred (md mir cd nu ,,anga jez" prin actele mele gi pe Dumnezeu, ci doard crr pentm cd aceastt qi in Dumnezeu credl) -; ci intdmpinare imi ingddue anumite ldmuriri complimentare in l.egnturi cu teza m€4. D. I. C. Atanasiu crede ci ,,pentxu ca. o revolugie violentE, materiald, sd se producE in m6d fatal gi necesar, €a trebue ed fie precedati de o revolugic morala, o revolulie ln epirite. Aceastd rgvolulie o v€tette, o pregEtegte pe cealaltE qi li asigurd reugita". PresupunAnd ci preopinentul meu are drepgi, in fond, cu anumite inc€rsuiri, are tst€ pune aceastd obeervafie a d-eale gi ln incsrci-
.256
Rozr
.tur[ t€za mea? Eu
OUI.TUBI
valiTu-f,rrroR
d€ pildd,
ci
de ,,violente, materiale", crrrr
Decunoac,
obioeiu, unei revolufi ar qpun€ d. Atanaeiu, E'ar put€a si pneceadi o ,,revolulie morali, in apirite". Recunoec, mai precis, ei atunci cind a foat identifitatd impliarirea unei r€volutii spirituale, e necesar ei deducen cd cealalti revolulie, ,/nat€ri,al6", nu va intirzia. Oar ce vrea sd epund d. Atanasiu ? Cd nu 6unt lncd in lume e€mnele rmei revolulii spirituale? Dacd aeta crede, atunci o si-mi ingddue e6-i 6pun ci se ingal6. Cdci nu numai cd'as€rn€nea Betnne premonitorii existd, dar ievo\ia aceasta spirituali e aproape complet realizatd. $i qrm imi inchipui cf nirneni nu-mi va cer,e ai fac sci dovadt amdnunlitd ti sist€maticd a unei asemenea afirmalii, pleopinentul meu irri va ingddui rd dau numai cdteva indicafi. Disparate, {6rd indoiald, dar, dupd cum se ye ved€a corelat6 gi, deci fdcAnd sistem. Primul eimptom al ao€stei revolufii spirituale, s€ iv€gt€ dupi impresiunea mea, in Franla deja din a doun jumitate ar €€colului XIX. Cdci 9i . impresioniamul din picturn sau muzici nu pot fi eocotite originalitatea lor dcsdvdryitl - lorinapmape gi ir iroutat€a provocatoare decAt ca eemnile unei noui lumi epirituale. -Evident, nous €tructurtr spirituali do conturarea cdreia n[vtrlirrea scriitorilor ru'i in Europa nu poate Ii eocotitd ca striinE, nu-gi ale codificarea ei ln mEsura.ln pare oealaltd revolulie, tnfdptuit{ in
POLrIrcI
257
Apus odatd in puritaniemul englez gi a doua oarE in democrafia francezd, gi-a gdsit-o in ,,IXBcoura aur la m6thodo" seu, mai exact incl, ln ,,Regulae ad directionem ingenii'l ale lui Descartcs. Dar nu e mai pufin adevirat c[ dela aparilia eimboliemului gi impresionismului franccz gi pAnn astizi, aburdn in toat[ viata €pirituali a Europei formule noui de inlelegere gi de crealie, cari oricit de disparate ar fi in apar€nt6, nu incadreazd totug mai pulin o nou6 structuri Bpirituali unitari qi eoherentE. Irupre ac€astd BtmctulE ee indreapti sau din ea rezultd toate lrranif€stdrile caracteiistice alo ultimilor cincizeci de ani: renaqterea metafizicei, cu critioa ttiin{€i gi rdgturnarea ei din funcaiunea de interpretd gi valorificatoare a cxistenfei, .cu criza raJionalismului cartezian, cu diminuarea lui Kant gi cu renagterea peripateticE, cu criza idealismului gnoscologrc, cu isbenda sau cel pulin ou efortul spre isb6ndd al realisrrlrlui, cu pr6buqirea mecgnicismului naterialis! cu agaltul vitalismului gi renaqterea epiritualistd, etc.i noua migcare religioas6-, caracterizati printr'o recrudeecen{i a religiilor dogmatice, autentic crcgtine gi criza acutd e pmtestantiemului, interesul p€ntru spiritualitatea rEsirit€anE intinsd .pAne la ldrmul Pacificului, toosofia, migcarea sectelor, !. c, l.; frimAntirile din lnrmtrul artci pAni la cubiem gi expresionism sau cum se mai numesc Ai toaie inccrcdrile de creane ale unui stil
al
epocei categoric deosebit
qi caracteristic;
9i
258
noz
pantru 8 nu €tdnri prea mult in acesto fudiootriuni neeietematice, in ordinea politicd criza democralioi 9i a parlanentarienurlui, . pe care nu o poate contesta nimeni. Nu sunt ast€r semn€ categorice ale unei lumi noui? Mi-ag ingndui en crod cd da. Un epirit incercAnd a conetrui mai nult pe rcalitnfi irrcdiate, iubitor de viu gi d€ ooncret, mergAnd inei nu la abotraclie g- h incadrarea qtiintifice
a realit6;ii, ci la principii de exigtenli, la ede c een;e ultime, - intr'u cfort constant dep69i, prin iubire qi prin triire dircoti a con-
cr€tului, limitolo existenlei noastre omeneqti. O uoui valorificarre, calitativd, realistd qi eeengialiste m€tafizic[ desi a realitdgilor, oprei pini -in cele mai rnici -amimrnt€ gi cele mai esenlialc r',eaorturi, m€ntalitdtii dcfirrite d€ rafonalismul cartezian, csrt€a dc vizitd a dcmocraliei, a economiei capitalist burgheze gi a protestantismului. Iati. Ao€6t€a sunt faptele pegte cari nu eq poat€ treo€. EIe incadreirzd, dupl curn spuneam, o spiritualitate nouE, iar ac€a€td nouE epidtualitate ee instauoazd. Se rnai poat€ sprme atunci ins6, c[ lipeegte revolulia in epirite cane si o
pregiteasci pe cealaltl politic-econonicE gi ed-i asigure mrccesul ? Cu toati prudenla necesari, pot spune cE nu. Dar dacd aceast6 revolufie, in epirite, ,e deja aci, nu av€m dreptul ai bdnuim c[ gi ccalalt6 -ee agine pe undeva pe la ugi? .{gtept rdspunsul.
31 Augu*
193X
CI'LTURI
v.alrflInllnB
TTRINISM
$I
POLITICI
259
DEMOCRATIE PARLA-
ME']\ITARtr
Und.e
se ingald. ,Preptntea"
O eerie de articole apdrute in ziarul ,,Dreptatea'r din ultimele trei zile, mi indeamni sd intrerup pentru mom€nt €xpunerea indicaliilor cari cred eu cE ee desprind din actual,a. oituagie economicE. $i ata, ca un ,y'ivertisment'1, cum eo epune in regia teatrali de azi, ai incerc o ana-. lizd a punctului de vedere exprimat acolo in l€gdturi cu rogrnllar€a partidelor, E un exerciliu cu atAt mai util, cu cit analiza aoeaeta e de naturd ri arunce rinumite lumini asupra structurii Bpiritual€ a {drdniemului rrunin; gi a ne orienta aeupra capacitElii de compreheneiune a damenilor politici in genere. ,,Dreptatea" crede, in sfArgit, aga cum o tot cerem noi de mai bine de un an cd e nevoe de o regrupare a forfelor polidce- din lara rumineasc[, in vederea conetitufuii unor lurtido sdnEtoase, isvorend din realitelile noastre; gi socotette - iardg la fel ca noi - cE de indatti ce lara noastrd € o tard de plugari, pivotul regrupdrii acesteia politice trebue sd fie partidul nalional-ldrdncsc (un partid tdrdn€sc, am zico noi, dacd actualul partid naqional-ldrdnesc nu ar mai vrea cutn nu a vnrt in ultinra guvernare - sd fie ceeac€ il aratd numele). Prind aci acordul intre ,,Dreptatea" gi noi c
260
d,eplin. Sau aproape. Din nefericire el nu c insd d€cAr apa.rent. Cdci oficimul nalional-g6rEnist vede situalia noastri politici dominatn de
trei
imperative
OULTUR.A
Roz.{, v-tNTUnILoR
:
l O directivd
agrarian[. ,,pentru asigurarea nonnali gi a echilibrului
gi desvoltarea economic[
eocial"; 2. Inlcsnirea colaboririi internalionale in dorneniul economic Ai financiar, 3. ,,Funclionarea normalE a regimului constitulional-parlamentar, cu corrilarul bxistenlei unor organizaliuni politioe cu rdddcini adAnc infipte in massele populare, capabile sd reprezirite cunentele reale de intercse gi idei in guvernars
{6rii". Ne rugEm de iertare. Dar noui ni .se pare punerea in aoeeag cEciulE a acestor trei imperative, confuzi 9i hibridd. Este adevdrat cE 9i noi am oerut regruparea forlelor politice pe baza unei concep{iuni agrariene a Etatului rumin, gi constituirea nouilor partide dupd indicaliile liniilor de fqrld ale noirei polarizdri, Dar noi nu ne-am gAndit- nici un moment ci regnrparea pe car€ o tot oer€m ar fi o solulie de.finitivir; ci n€-am inchipuit-o numai ca o fbrm6 transitorie inspre ilemodagia ,tudneascd p€ care noi o socotim drept formula de echilibru stabil a strtului noetru de plugari. ,,Dreptatea" insi o ia in eerios cu nouilc partlde politioe; 9i lgi tnchipue cE dacd regrupanea ee va face, gi laei in chip fireec, apoi totul a intrat cel pqin
POIJITICT
26I
pentru cAteva veocuri Nu. Cdnd - innoiordine. e vorba e[ discutim serios nu vrenr sd supirEm pe nimeni. Nu n€ vom putea totr4 oprl de a spune cd. ,,Dreptatea'r nu gAnd€tte organic gi .-it*. In adev[r: Autorul articolului nu gtim cine e' dar
cineva r,mare" cere La punctul 1 o directivi agrariand, iar la- prmctul 3, un regim constitulional-parlarnentar. Apoi, vedefi, asta e cam greu. Pentru ci: ss nEn ii regbnul constitulionel'furlancntnr gi ahnci,,ilirectiva agrariar.d" se dasfdgoard in cadlul economici capitalist-burgheze, d.eci na mai avem d,eaface an o formtdd. ldrdnistd; sau in cbgi prin ,dbectiva agruriand" o politi.cd dfini.stii, gi ahnci ru mai poli (fistra ACTUALUL regbn constitulionnl Iwhrnentsr. Toat€ se leagn in lumea asta, gi fonneazd sistem. far politica nu s€ poate nisi ea abate deLa ace{std reguld. Aga fiind, ne vom ing{dui sd aducem aminte preopinentului nostru dela ,,Dreptatea" cE regimul' conetitulionaliemului parlam€ntar €ate un corelat al mentalitilii prot$tant€, individualist-democratice, ralionalst gi gtienfiste, gi al forrnulei rconomice capitalist-burgheie care ee ridic6 pe.un firndarnent precumpEnitor negustor€ac qi indushial. f[rinismul ins{ nu e nimic din toat€ aBt€a. Mai mult, lirdnienul e tocmai protivnicul tuturor aoestor note specifioe, Cdci el nu e protestant pontruci nu trd€*e 4in liberul exarnen; nu e infividualist, nu e ratiobdnuim a
fi
CULIO'BA POI,ITICtr
262
nalist gi nu e gtiengist Pentr& c[ igi cl[dcato orrnogtinla pe intui{ia directn; gl tot ate nu o cl'' pitalist-bugh€Z. Nu e. Dar daci nu € sata' siunci nu poate fi nici constitulionalist-parlamentar. Impresia noastr6 € cn lerEnfurnul rcprezinll o atiiualine dogmaticd gi exclusivistn, FdrE nici un fel de criticiem gi excluzdnd orice trarisac{ie; tocmai pentruci lipsit de eclectiem. ASa fii"4 un partid tdrdn€sc nu Poate urmdri decdt strivirea celorlaltc partide, impunerca ideologici lui intiegii tiri 9i instituirea unei dictaturi a maaselor (care tn t6ril€ monarhice €ste curnPdniti' 6au captatd chiar, de autoritat€& regal6). Este evideni insi cd o dictaturE a mass€lor nu insemn€azd pa.rlamentarism. Cum voegte atunci ,,Dr€ptat€a" ai notrcabzez'e viala publici prin directivelo agrariene qi regimul parlamentar? Partidul nalional-Frnn€€c ee afli ast6zi la o rdecruc€. La acoeag riscruce la care se afld lara notstr[, E noceear c* el si spund precisr vlea s[ faci t[rddsm, aau vtea 8d facE caPitaIismul burghez intr'o tari in care principala bodi plugEria ? E ceeace ar trebui ed gtim gdJie
tofil
6
263
ROZA VINTUBILoE
'o
Septembrie 1931
Pe oar€lnea lirialsrrului.
r
IN zoDIA AUTARHIILOR
Clr la zece zile dupd oe ,,Dreptatea" Publicdr
de o diriguire epro agra;ianiem, o intenlltoqro acliunii noaetre de eolidarizare cu EufoPfr - " partidul eocialist din l'iena, €xPunea $lufil€ lui in cheetiunea crizei austriace; iar lntrc a"..t*, intErirea tendin{elor autarhice din Ftpod[ria actuali, Cum inei autarhia tneendltgl lnd€stulare prin fie insug, urrneazd din lotto acest€a, cu nec.esitate, cd socialigtii austriaci propun nici mai mult nici mai pu1in decAt lnm!04 ln pirEsire a politicei de solidaritate cu lumea intreagE, Ailici tocmai contrariul solu{iei -llrlnigtilor nbqnil C[ pranigtii romAni oferd intr'o problemd o.atocarc eolulii opuse eelor ale eocialigtilor auslrlaci, asta nu e decAt foarte firesc. CE ins6 ooegti tErenigti resping o politicE autarhici, atunci olnd eocialittii vienezi o pr€conizeazd, - asta lnaeteaz1 a mai fi ceva firesc. $i este, din potriv6, o indicalie pentru nevristnicia, doctrinar6 $ politicn, a lIrinismului ruman. Cdci dace o un partid car€, structural, ar trebui sE se opurid unei politici autarhice, apoi de sigur cd acela o partidul socialbt. Iar dacE astdzi socialigtil
dlturt
261
ROZA VAI{TUBII,OR
oI'LTURA
autriaci nu munai cd nu se opr.ux unei asexn€ne& cdlcAndu-gi doctrina gi infmnpolitici, dar o preconizeazd, asta tAndu-qi sdngeroe nafi[a fttselnneazi cE autarhiflnul este indicat do realitEfi cu o put€r€ incomparabil mai mare decAt inergia docqinald. $i totug, Ia aceste imlrcraimperative cari infring. tive ale rcalitE1ilor, chiar gi o doctrind aga de... incAntag de ea ineEg curn e marxismul, ferdnrytii romdni enrrrt inineensibili. Cici dac6, acurn gensibili. Da, da, - intdmliinagi cu un formijoud }m| cAnd, fiind dabil hohot de rAs ip coloanele ,,Dreptn{ii'z pentru cd propus€sem o politicE autarhicd, n€ Pudup6 etilul gi factura resulrri team inchipui - cu un bdtrAn igrorant in ale ,cd avem de aface politicei qi filosofiei istoriei, apoi de data aoeaeta, ecum in urmi, intensificarea acgiunii de soli.darizare cu Europa (atunci c6nd chiar eocialbtii merg spre autarhism) e preconizat6
iarng dupE
de un fruntag -al partidului etil gi facturi :gi politicei. t[rinist€. $i aeta e rdu.
E rdu, intdiu, pentru cd de faoe astfel dovada cd {srEnigtii noqtri nu gtiu sE vadd realitngileEi nu-gi dau eesma cn regimul capitalismului' debencar e azi pretutindeni in deconfiturd pugin tnintatdr dar confiturd mai rnult eeu mai gr'cE eub ameninlarea unei totu! d€con{iturE
-t catastrofe c€r€ poate ins€mna o mare rbscruco a futoriei, 15rile agricole nu au decAt o cale ds urrnat r ed so intoarcd tra ele acasd, pErisind cu un oeas. mai deweme corabia gEuritd a capita-
PoLITICA
265
lLmului bancar, la caro ele, in orice caz, nrr tvoru ro€t dici pdn6 acum. Solidaritate cu Eu_ Iupa ? Deeavantagiile Ie vedcm. Sunt oare avantagiile mai rnAri ? C,ari anume ? CEci eolidari rau 1u, El1opa tot nu n€ va cumpdra grdul, potrolul qi lemnul, dac6 marfa noaetri ia'fi mai ecumpi. gr -ai prdastd ca aiurea; gi nici nu va vedea folosul a'eest€i investigiuni (fie chiar
9i mrmai foloaul de a-gi garanta inveetiliile ante_ iioare l). $i cu toat€ ac€stea, ldrEnir& iumiini rocomand5. eolidadtatea in Europa gi reaping,
cu-o gargariseald de r&, autarhismul. E-rdi, nu?
Desigpu. Dar e riu Er peotru un alt motivNu numai pentru cd asta dovodegte o insen_ __
ribilitate fatd.de r€alitdfi. Ci, 9i rnai ales, penhu c[ asta invedereazd, Ia ldrEnittii nogtri, o ingri_ joritoarg .lipei de infelegere pentru €senla !irinismului. CEci dacd era un partid car", -ir. lmprejurdrile de fafd, ee recurge mai ales l& 1ofutry* _diu cadrul unei politici autarhicg apoi ln primul rdnd aceeta trebuia ei fie partiauf ldrdnerc. Regimul economic agrarian, 9i corelatul politic ldrinGmul, avAnd prin natura lui cel mai pu;in recure la strdindtat€. {u inteles {nrdnigtii noqfri acest {apt elernen_ adu
lar? Nu. $i proba std in faptul ci, in actuaLr' crizd, partidul firdreec e'a ingrijit de preful ertern al grAylui; c1 orioe partid capital;si U"n. car, care crede cE fericirea {drii st6 in bslanja plfgilor sari in strbilitat* sacro-sancti a hon€-
266
nozA v.tNTuRrLoR
dei, gi nu-gi inchipue realizarea unei halanfe active dccAt prin activayea atunci cAnd de fapt datoria lui era ei e€ inter€sez€ de pregul intem al cerealelor, adic6 de valorificarea produeelor plugnriei pentru plugar, Au lipsit deci, in ainaetE f,oarte inB€rffrate imprejurare, {Erdnigtii dela indatorirea lor ile grEnigti, $i vor mai lipsi. Pe.ntru cd. nu poat€ face politic[ agrariani decdt trn partid 16rEnesc. Iar organizagia carc pune in fnrntea pmgramului sEu eolidaritatea cu. Europa nu poate fi rm partid ftutuesc. Agrarianiem gi solidaritat€ europeand fiind realit[ji cari nu numai ci nu ee incurajeazd neciproc, ci, din pofriv6, mai degrabE ee. cxclud;
2p Septembrie 1931
I!
Daqllne& firialsnulul.
,,PNIN NOI INSI-NE' zlutarhisntd rumd.ncsc gi furtiifut tibemt De cind, pe ncsimlite gi pe nevnrte, igi face loc, in opini,a publicd pdrerea cE pdni la efArgit va trebui sE ne intoaroem nu numai euh - pottic inraportul economic, dar 9i eub'cel - conspre o politic[ agrarianE; gi de cAnd, co, o secinln, a inc€put sE ee infiripoze, fie chiar 9i neformulalE, t€ndinta inepre o autarhie nrmd,rreascE, partidul liberal pdndegte tiute prileju-
CULT{IRA
?OLITICA
267
I{b pontru a clama: victoria I
Cdci, dragE Doanlp no limuregte ,,Viitorult': autarhie insemneszi iar ,,prin noi itrgi-no,r r1prln noi ingi-ne",
I0c1 dupd cum bine- gti1i, formula politicei lui
$lntill
Brdtianu. .Ergo! Oarel Chiar aqa an fie? 56 fi foet adicd noi tOfl oamenii din pra rurnAneasci,- cari ne-am lnpotrivit politicei lui Vintili Brdtianu gi cari, flccare in mdsura puterilor lui, am contriLuit la fugularea ei, iga de orbi incit sd nu fi vizut drcptatea acestei politici ? $i in ce ne privegte, fI fi fost ,,CuvAntul", care de aproape patru ani froo o politici revolulionar-ldrEneasci 9i care a avut curajul ed oe€.ri irr zAmbetele superioare llo ,,epecialigtilor" desangrenarea noastrd din formula politic-economicd european$, aga de miop tnoAt ed nu-gi dea eeama cn Vintild Brdtiang, tarlfsrarul formulei ,,prin noi ingi-irc,'era aliatul lui firesc ? Iatd c€ nu ne vine a crede. $i, deci, llu put€m admite. , Impresia noastr5 € mai degrabd cE presa libcrald care are pretenfia de a amlrla victoria, to lngald. Da, Nu e de rea cr€dint6, ci se ingald. Ca sd fi€ de rea credinfd, ea ar -trebui si inJelcagd anumite lucruri; iar ca a5' le inleleagE, ar trebui ad gdndcaeci. $tiut este insi, obiectiv vorbind, cE,.in",toatd presa rumineaecE, eiigurele gazete cate nn gdndesc niciodatE - niei mdicar din gregeald, sau din diletantism lit€rar Bunt - ingali cele ale partidului liberol. $i iati unde se aceasti preeir
28
Roz Yl$luBrroa
Autarhismul rurndneec a aPirut - o.ed ne intAip la ,;Cuvdntul"' ingrduiti pr€cizarea - mai Dar pentmc6 ie ridica din rcattng ac€a6t6 orircrrta.re politicd (9i economicB) ni se impunea noul ca o consecinlE a inr[nfumului. Care tdr6' triEn, ta rindul lui, ni ee irnPunea: odatn- prin structura economicE gi epiritualE a reaYrtd$l'or runinegti; iar a doria oard, prin neoeeitrte$ de'a ne eustrage efectelor dezastruoase ale pribuqirii liberaliemuhri burghez 9i a capitaliamului bancar, prfliugire pe care ecriitorul acestor rdndriri s sr-btat-o ca i*vinbild inc6 din 1919 (cAnd' funpreunE cu crigira pricteni, incerca o ldmurire a iucrurilor dela noi, prin... ,'Idoea EuropeenE')' Esto cineva astdzi care sE poati funda aceastE orientare autarhicd In noi, altlel decdt pe agrarianism si fdrdniem ? Nu ireden. Dar atunci cum etirn cu faimosul ,,prin noi ingi-ne" al lui
Vintild Brdtianu? Dupn cAt gtim gi se Poate 6Pun€, liberaliemul oo-Alr oo a fost niciodatd agrarian. El a fost pe vrernrri, € adevdrat' partidul marilor propriei""i a" pa-attt. Iar Ion Brltianu' dl bitrin' a incurajat defriqarea tuturor pArloagelor' {irii' ddnd pe o arendE de nimic latifundiile etatului qi prooudnd nouilor arendagi, credite' Irrteresul iui-Ion Bretianu gi a urrnagilor lui pentnlagri' culturd nU a fost insi de naturE agrariani, ci capitalist-burghezn. CE totuti liberati au ficut exproprierea? Da' Numai cd in lnomenhrl ln care e'a hotirdt aceaot6 operafie, agricultura nr'
oUJ,TURA
Pollrror'
269
nlnooscd riu mai protlucea guficicnt ! Partidul llhoral hotira deci si exproprieze pe deqinEtorii DlmAntului ,,contra unei juste despdgu}iri"; deeiltqubire care trebuia etr croeze un capital moirllln. 1o dispozilia burgheziei rumAne ; iar pe do alti parte pregit€a tr€cerea p6mdnturilor exntopriatl din mAna nouilor irnproprietbrili tn nor.uion* bdncilor (cari trebuiau apoi si realirezc industrializarea agriculturii dupn cea mai nntenticir formuli liberal burghezd)' Exagerdm ? lfoarte bine. Dar atunci cum ee explici faptul cll opera{ia de improprietdrire nu a fost intovisortind deci rdgit-6 de reorganizarea agriculturii plin acest lapsus pe nouii delin[tori ai pdmdniului, pieirii, 9i cn din bdncile cati, prin lnge' sd imPrunute asupra pdtlreptul aveut dngare liberale? Pentm' noi sunt sutd minului. 80 Is lum€a; interesul toati c cl".; qi e clar perrtru lib,eralilor pentru agriculturd nu ato nimic do a face cu agrarianismul. Britienii au r€Pr€zentat ln istoria noastre Politic6, cu un p[ternic instinct liberalisrrul 9i capitaliemul burghez adaptdndu-gi dupn rdzboiu mai ales, p'cilitica la oea mai noud formi a dcestuia, la capitalismul bancgr. Asta e adevEml' Dar aci incepe aberalia. Cici capitallsmul b.urghez mai ales in forma lui ultimd, capitalis-b*"*", a prin exoelenlE intznulianal. l* -ol Vintilt Brdtianu voi,a si faoem capitalisrn ban' ear.., ,rprin noi lngi-ne" l C[ o ageinenea hccrcare nu putea duce declt la dczagtru eia deld
270
Roza vANTriRrLoR
6in€ lnteles.
Toati lumea a spus-o. $i evenimen-
tele au confirmat, Cum se explicd incolfrea aceetei aberafii in mintes lui Vintild Brntianu; e o chestiune care nu intereseazi aci. Fapt e insi ci al adu ,,prin noi ingi-ne" nu o cel de care vorbegte hunea azi. Presa liberald nu ar€ doci niciun rnodv gd desgroape morEii.
25 Sdptembrie 1931
INTNE
ir mar€lnee tirinlemukil. PARLAMENT $I SFATUL Ti,RII
Impresia noasf,rd Gste ci situa{ia grave € ea in ea insig astdzi
-- ori cit de ar putea fi privitd cu 'nai multfl linitte !i -cu rnai pufin6 ctrlngere de iaimn, daci ar exiota, in raporturile politice de
noi o inlelegere pentru ce€r € in actualE probl€maticd; dacd, deParte' Yista p'blio' ar Put€* 8i E 'rrs; ee sprijine pe un partid al realitdlillr rumlpe un partid (dr6neac adicn. negti, Din nefericire ins6 ao€st partid nu exieti. Am spue-o gi altn dat5; g.i nu vom osteni a o repela. Nu cxiste un partid tirdneoo; pentru c[ nu vedem nic&ieri politici, eau oel pulin po omul politic, caro eE ingcloagE ae e rm tEreD; 9i cer,e ld gtie eau si intrevadE cel putin cE, delnilatl ce fo.nua unui stat c hbtfuitE lntotdeauna tra
de e eeonjial qi oe nu
CULTUBA
POLITIC,I
277
dc elemen{ele lui constitutive, e nevoe la noi de lndreptaiea tutsror eforturilor noaotre inspre conFtitufu€s unui stat tErdrr€sc. ftte cel pulin ehaniu c[ lntrb lard i" carr nimeni nu-i ignoreezd caracterul (,,emirramente cit de reogricol6"), nu se giceit€ u:: grup gi oameni cari ad pretindd a[ promodus de veze o organizafe fireaeci, dcci agrariant, c realiidlilor ei, Strarriu, dar nu gi inexplicabilCIci cultura mm&reascd sau ceeaoe ti€oe - de naturi citsdin& nefiind decAt drept atare adicd de import, (cum e in genero agezarea noactrd ordgen€ascE), nu e decAt foarte firesc cd reprezentanlii sau oumai . purtdtorii aoestei aulturi infesta{i cum Bunt cu to{i de abstractisnu} positivisto-gtientist sE nu aibd niciun fel ds - ce ee cheamd o realitats lnlelegere pentru coea orgsniqd: via. Un exemplu, sau o dovad[, dintr'o mie ? Iatd r In eieria de articol,e programatice pe cad ,,Dreptatee'? Ie-a publicat mai acun cAteva slptnmAni, gi tn caro se inc€rca a €€ 'irsernna cadrul unei politici agraricnc, era - intrc atitea late incongruenle pe cad le-em rclcvat la timp mai ales un postulat t*racteristic: sprijinirea, -amime, a agrariani{hului pe un rcgim,., consti* tu;ional-parlanentar, Ercareb cdreia am insistat deja - aeupra €stg gi din prmct de vcdere al unei doctrine Inrnniste, cvidentd. ldrEnigtii rcmdni se inaali, p€ntru cE judcc6... numcric. Ei aocotegg cI da
noza
272
VINTURILOR OOLTORA
indati ce un regim parlamentar are ca oorelat votul universal, qi de indati ce populq4ia noaBtrd €lectorald e in rrare rnajoritate .1lrdneascd' apoi e sigur ci parlamentarism inserureaz[ un -regim controlat de ldrani, Ergol M"i iotAio, asta nu € adevdrat. Nu e adevirat ci un regim ridicat po baza votului riniversal, €, numai decAt, la noi" un regim controlat de fdrani. Dar chiar dacd ar fi. Insemneazi asta cd regimul e in adevdr {6rinesc ? Deloc. Ceea ce nu igleleg inci $rdnigtii mmini e deosebirea do structurd intre parlamentarism gi ldr6nism; deosebire csr€ r€petd intr'un fel pe cea dintre ordgeni gi lirani. Ag €Pune, amrme' cE parlamentarismul este un regim. care lucreazi pe baza luirwi ttetegagii ile voinld. Cd, altfel, €u, cetd[ean' deleg pe un semen al meu sd mearg6 la Bucuregti, si ia in numele meu cunogtinl[ de eituagie' si judece in numele rneu, in numele meu sE hotErasc6, Fi pe urmd... ei Yind si-mi spund ce a fdcut.
treabi lirin€ascE? Nu. Un prieten carc colinilE- satele gi eti de vorbd cu oamenii, imi poveEt€a mai acrun citiva vreme, intdmpinaree unui t6ran cu Prilejul ultimelor alegeri 1urgiale; ce ne tot intreabi pe noi, dom4uJe, pe cino vrem si trimit€m d€putat la Bucuregti? Daci draro de noi, apoi ei ne inhebe ce socotim noiApoi, dal V€deli aeta do una eau de altat e {[rinism t Cdci fdranul n€fiind o fiinF abstrsctl gi sb8tractizantE nu qunoa*r agezEti de
E
asta
POI,ITIOI
273
Iapt; asupra c[rora judecn 9i hotirigte. DacE deci o adug sE lucreze prin dolegalie, atunci el 19 inl,elege eE dea delegatrie in alb, ci dn manilat intperutiv. Desf6gurarea de pAnn acrrm a lucrurilor ir.r viala noastri publicd nu a fecut decat si int6reascd prin rezultatele negative ob{inute ac€astd tendinrE a ldranilor. ,,Apoi, e5-i mai incercEm gi pe dgtia", exclamaqia car.e ee aude aga de frequcnt pe- le sat€, este dovadd peremptorie cd liranii vor ed epuizeze toate solu{iile de guvernare prin delega;ie de vointi... fuiainte de a trece la guvernarea directd a lor. Parlamentarism ? Nu. Ci un gistem, o ierarhie de sfaturi pornind dela viala autentici, in directd legiture cu enncrehrl, a satelor gi rificdndu-ee
prin
delegagia, anonimd
(nu
personaln)
gi rotativ6 oar€cum, pin[ la s{atul {drii, in-
stantd supr€mi care nu cunoaft€ separaqia puterilor eau rnai cine gtie ce alte abstracfiuni decAt intru atata intrlcit acest€a iff€mn€azE. simple diviziuni technioe ale rruncii. Po.{ap aceasta a lucrurilor apar d€ci prerniea ale unei aqezdri {irinegti pe cari Earinismul de azi nu l,e cunoatte, Dar nu e oarte yr€Nnea ca acqti flrinigti s4 lnc€apE a s€ intrpba de co sunt i[rdDi*i?
30 Septembrie
1931. 1a
.
274
oUr/ToM
[Dza vtlIitBu.oB
Prentee ,,tr'RUMOASFIE ZILE DIN ARANJUEZ:.." Ih€fdrqit, unul din copfrsfii cdrora le ceream ai-gi prezinte politica 9i somuliil'e, pentru a-$ jueti{ica pretengie de lndrumdtor al opiniei publice, e'a €x€sutat. $tim' daci' incotro ne duee; Punctul de vedert al aoestui confrate e eimplrr gi clar: e adevdrst cd no afldm, uoi gi toati lurnea, in crizi; gi e iardg adevdrat ce ac€a€tl crizd are ProPo4ii; dar ea va treqe' - 9i ne von intoaroe la brmele wemuti dinainte de rdaboiu' Asta-i, Confratele nostru, de oe nu am Elrun€-o, e un om catn ca... punctul lui d.e vedere I clar 9i" aimplu, $i igno-reazd, ca atare, anuarite lucruri. Iar in primul rind ignoreazi rEsboiul. A spunet in adevir, cd lumea ee Eai intoaro€ ls vre[rea .dinainte de rEsboiu, lns€mn€sz& a cr€de cI ce a'a intimplat intre 1914 qi 1918 a fost tm accident fdrd necesitate 9i inesenfial desfigur[rii isto: riei; ci a fost adeci, un om nebrm in Europa' gi ci omul 66ta a Provofat, nunai pentru c[ a rrut el aga, risboiul. Noi, cu ingdduinla celor ca:i ne censureazi 9i ne pun in fieceio zi tra collt credcm altfel. $i anune crodem ci r5sboiul nu a foet flcut de cineva, ci a. venit singur. A venit ca una din modalitiflo prin care putea pleani lnoordares in care ajuneesc.}rme* inaintea rEsboiului. Cine urmdr€gt€ at€ni intiinplfile va tre-
por,rrror
275
bui si recunoascn faptul ci forma de echilibru a lumii in 1974 era, cu totul instabild, 9i cE oci cari au lnc€?ut rdsboiul nu au foat decit instrun€nte oarbe ale istoriel L-au inceput dar nu l-au fdcut. CEci rdeboiul ero. fira, -in obiar plimada vnernii, Dacd lucrurile sunt afa cum opunem noi gi nu vedem cum ar: fi - rdsboiul altfel apor 4tunci apare ca o rdecruce a istoriei; ca o linie de demarcalie intre doud lumi. SE ne mai intoarcem inapoi? Nu ee poste. P€ntru ci dacd via;a lurdi ar fi {oet rnai departe posibild in cadrele formulei dfuainte de rdsboi, nu e'ar fi fdcut rFrsboiul. Sau - fdcut prin dcmen{a cuiva el nu ar {i a}'ut decAt un caracter local; cum -au mai fost atat€a alte riaboaie pdnd Ia 1914. Lucrurile ac€stea sunt evident€, gtiu, Dar ele nu au fo€t fdzute. $i in primul rAnd nu au foet vdzute de cei cari au incheiat pacea. Aqa se cxplicb faptul, cane sti oar€surn.la originea turburirii de azi, cd nimeni nu e,a gindit cE pacea ac€asta trebuia ei imemneze cadrul unei lumi stnfitural noui. Recunoattem; nu ae putoa oere d,emocragiei liberale gi capitaliste burgheze si ee sinucidd, punind ea itofu care in- ea, cheia pa.cea baznb.nouei lumi; care nir mai putea fi nici- democraticd, nioi liberald, nici capitalistE, nici burghez[ tocmai pentru cE aceast\ hlme ajunsese la rieboiu. D4r nu e mai pulful adovirat €6 ac€a8td noud lume trebaia totl)A promovat6) de indat6ce tr€cusem, prin rieboiu,
'276 dincoac,e
BozA vaNTUn[nR
de linia de dernarcrlie a perioadelot
istori€i,
Cd nu e'a ficut nimic Prin 1xtce , aer€asta 6 deci explicabil. Mai pugin explicabil e tnsd oi i6"rrt nimi", in eeusul lumii celei noui' ,r,-t "'" nici dupi paoe' IMai pugin erplicabil qi mai
Ni nehgrijoreazd, adicd, miopia oamenilor ootitia. n" I*i"ttt intotdeauna 9i pretutindeni " iera or.* mari primejdii insi; cdci istoEia nu o
tript.
fuc oamenii politici; ci se fuc€ ea singurd; prin efortul mdrunt 9i anonim al cineqtie dirui negustor car€-gi agaz[ taraba la un ogll pinn airn"i n utili"at; prin epiritul d€ av€nturE a cutnrui tanir eliminat din 9coal6 din priciria ab*ntolor n€motivate gi imbarcat pe o corabio oarb6 car,e eguiazd, in Antile eau in altd parte; prin -nelinigtea cr€atoare a cutdrui lucr6tor care efirgqte prin g inventa acul cu gdmilie sau nasturele i:r.r presiune. Ingrijorntor in situatia de acum e ins6' cd tocnai ioeste oercuri, modeste 9i anonime, dar vii, centro de crealiune peirrranentd nu rnai funcclr tioneazd aet5ci. $1 fapt cu deoeebire grav' atit cu prospere, a"*ur" cercuri sunt mai "At elo apar -qi cuPdm€ in ine4i€ gi-sortite deci rnorlii' Nu €at€ oar€ astizi un faPt evident perrtrr ioete lurnea cE cea m4i putcrnicd rezfut€ati gimt nec€sari {a16 de o prelaoere po care tofi o ces vin€ din Franla, adici tara 4ar pr9sry'rn : dupi vechca forincd! 9i rrai echilibrat 6 muli? Ba da.
ouLTUna
polrrroi
277
Vede{i, &rnr eate explica}fl cd o anunitd ca: tegorie d€ oameni igi inchipue c6. se pas.te revcni la ,,rrcmurile bune'l dinainte de rEsboiu; o atitudinea oelor crui au inflorit sub acoa fornuld gi cari nu ed mai pot inoi. Asaa nu ln!€mn€a25. irx6 cd istoria stE in loc; iar istoria asta n€ apun€ cd do lnilatn co p€ste rroi a. trecut rdeboiui, care a foet o riscruce, apoi [u no '',q; putem intoarc€, Avem de fdcut doar un lucru r
.d
oercetem
- hcotm m€rgem.
1 Octombrie
1931.
SECRETUL... PROFESIONAL AL cuMrI{TENIET
Dacd noi am cunoalte eitualia financiard a fieciruia din oamenii politici cari ne conduc, Foate cd 'rn fi in stare si indic;"p '.ai dinainte cu plecizie linia evenirnentelor. Vegi fi foat intotdeauna surpringi cn in politici nu rnFi lucreazd, ruleori, nici chiar adevdrrril,e cele rnai evideate. Dar a;i uitat, gi de aci eurprinderea, s6 vd gdndili cd aceste cvidenp contra.riu intereselor de moment ale conducitorilor nogtri. Suntem, toli, victimole unei conoepgiuni eroioe gi cataatrofale a istoriei, No inchipuim, anum€, cA pentru oamerrii politici existd realitigi gi probleme obiective, cdtr€ car€ ee lndreapttr gi dupi care se diriguegte efortul lor creator.
278
lui
in
aceasti nasul cu afacerea de dincolo trcce-chiar
.Nu €, totut, aga. DrePtat€a
priun(i,
our,rrrtl
noza vr]{ruall.o* Peacal,
Cleopatrei, Ietoria c fdcutd din bucdgi 9i din lucruri mirunte. fetoria c€a l6cutI de oamcni; oea pe care-gi inchipue oameni ci o [ac- Ceaae face ea eingurd. Cea adevirat[' E Ialtd DaI oamenii ee alur pe la Beriferia indnept. tArnplfilor gi 6e amost€ce fn ele cu pretenfia de a le conduoc. De condus, e eigur cE nu le pot conduoe. Le-ar putea tohrg promova. DacE ar gti sE le urmireascd, sE le in{eleag6 9i si se pun5. ln slujba lor. Asta insE e greu. P€ntrucd nu Pot mai exact: judeca liber gi nu.pot vedea drept gi nu poat€ vedea, pur aimplu - decit oel care rru e incetu{at de nici un fcl de prejudecatd. $ eunt doui, cel pulin doul beteguguri ale oamenilor politici, cari le falsificd vederea qi etau, ca atare, la origina tuturor turburirilor gi necazurilor: spiritul de conduoere 9i epiritul de posesiune; ambi$a de a dornina 9i dorinia de a poeed*. Nu vedeli? Noi am intrcprins o lucrarc dc inlelegere e realitililor prin carb trecem. O lucrare ficutE su toatd buna credinli de care multl, suntem capabili !i su toatd inteligenla F,ete o pufine -; cdtd n€ia dat-o Dumne?.€u. opergfie, astizi, aboolut necesar[. Pe care noi cr.edem ci o put€m lace rnqi ugor decit alfipentm eimplul motiv c[ nu o facem pciftru noi-. Ce arn urmdri, mn mg, Situagii? $tio toatd lurn€r cE ,,situa1ii" qi sc :tot ofertr do 1lei rni' irh'utrr'
por,lrrcr
Ttg
gi nu le acceptim. $i oe ne-ar intuneca indede judecatn ? ,,Averea'r noastri ? Poate afla toatE lurnea ci tofi redactorii qi colahoratorii ,,Cuvdntului'2 sunt gata sE cedeze in bloc averea gi datoriile lor din 9i... strEinn- fi Jari tatc, sub ori ce formi ar contra eumei de una EutE lei hdrtie I Deci, - nu avem prejudecd1i. $i la addpostul acestei lipe de ambigii sau de avere ci ii un - care nu G numai o realitate,tincercim eietem, gi va ddinui, deci, ca atare sE judec6m situalia. Ni ee rEspunde, vail, ni ee rEspunde I La ii; oeput, cAnd oeteam replicele, fdceem ochii mari: mai rar iita prostie, infruntare a bunului eirn1, rea credinli, desconsiderare a realitEgiloq, lipsn de legdturE logicd. Pe urmi" ins[, arn inceput sd pricepem. $i cine pricepe *ulte iartd multe. - ori ne mai de atunci ne amuzdm. De cAte $i iese in cale vreun preopinent, gi mai ales unul
-pendenfa
din acei preopinenli ,,cumin!i" qi ,,cu eimpl
rdspunderii", cum se ivesc din ce in ce mai mul$ astdzi, pe misurE oe ae agravcazi situatia gi apar ca mai necesere schimbdri radicale, noi incercdm ei descoperim ln scrisul lui.,, cel doare. Distracgie in adever captivantE, curn rare ili mai ing[duiesc necazurile zilelor de.azi. Poli astfel, {u rul nu pr€r mar€ efort, ed gtii, dupi atitudiner luatd de divergii publicigti sau oamcni politici, cine are depozite ir strEindtat€ (yi unde anume)
4u; cine are datorii - 9i in c.e fel do moned6; cine vrea si psrvind gi prin cina
9i
cine
-
ouLT0Rr
2N
?olr1rca
281
ROZA V.INTURII,OR
anume; qi aga mai departe. V'a;i inchipuit dveci €xisti la noi partide politice - ur,rul cel caro e'a declsrat ferm pentru etalonul pu$n aur in nddejdea ci r€Prczentanfii mondiali ai aceatei politici il va promova in iiroercarea dc la putere? $i totut a{a este. Un,,9ef'2 va a "eni pleca in curdnd P€ste grsnifd, ca eE ,,perfecteze" acordul. $i pe urm6.'. va veni la putere' Il va riluce p.ofesitrnca lui de credinp - crritlinle lui fa{6 do aur. SE nu rdzi. $i, la drept vorbind, nu gtin dacd c chiar aga de rCs. Noi o sE isprivim prin a ne cunoalt€ toti preopinen;ii gi a-i cataloga: Dar ce a cigtiat ,li" r"ta politica gi tara rumelreascE ? Nirnic. Nimic, pentru cd nimic m Be v& schimba' Fie carc epocd igi trimite expohenfii ei in politicd$i exponcnfii de azi sunt cei ai unei clase care nu se lael natural po"eJe. C"re poeedd 9i de azf s! politica ca poate deposedatr. A;i voi mdino? de fie, fdcutl de reprezcntrnlii realit[iilor Asta o impoeibil. Nu e'x intamPht nici odati in istorie, nu s€ va intimpla nisi acu.m' ineemnind aci, Iucruril'e astea, Noi epuncm, ca ed inleleagE, cei cari explicagie; doar ca b ne urmdresc, de oe acoastd categoricd deoeebire intre noi gi pleopinengii nogtri; de ce in' timplnrile, totug, n€ dau nou[ dreptate -9i nu lor; gi de ce nu ludm parte activd Ei directtr in politica {[rii. Sunt lucruri, cari ori cAt de intirne 9i personale ar fi trebuesc totrLs sPuse' car€ are dreptul s& Stim in la1a publicului
ne e,€ari socot€alE p€ntru .tot
ceeace lacem gi nu facem. Ne exeortdm deci, rieprurz6nd, cu atdt mai rnult cu cAt in ultima vr.eme arn fost intreba;i; 9i inc[ stiruitor,
Ioti.
11 Octombri€ 1931.' ,,,Teorle EROANEA FILANTROPICT ...Vas[zicd d, Buresch s'a prez€ntat la Geneva,
in fafa Europei qi a lumii, su Awtria in palnn qi a spue simplu: iatE, de acu luagi-o gi gospodnrigi-o durrureavoaetrd, ci noi nu nrai pu.temAga a fEcut canoelarul.- Cdruia cel pu{in aceat merit trebue ed i ee lecunoascd ast5zi r cd i'a hoterit Ed ispr6v€ascd odatrd cu rninciunile. Agat O e I ep_unefi, de eigur, cd situagia Awtriei cct€ cu totul speciali, gi o si concedem. Voo' oonoede insE cd ac,€st c{.ract€r special ae raporteazi numai b grad:i de gravitato el Bitua*iei, gi nu Ia ulitatea dr. Vrem sd apunem, cu alte curint€, cE gravi e.eitualia pesti tot; gi cd s'ar Frtee cu ur geet analog cu cel al,Austriei sE fic gfite a face mAne 9i alte fdri. $i o spunem Du dintr'rm peeirnism de babe plingdrefe, ci, dinpotrivE, din nevoia de q nc s.ulge cu un ceas mai de vreme, noi, 9i alfi - noi to;i, din acesdt& situaEie gravE.
nozA lrlltrllBlr,oB
82 Pentru cd
do co nu vr€m ed o recrmocqten?
L -dezecbilibru de ast[zi nu e o "cri4f --"io, *"eta"*" cun lc-ar conveni unora 9i orur tuturor, de aldel, ei "**'""""*tt ci numai punctul de ajungerc ol unor BitusFunr in polii"r* lieai" p'- i-ixtiunl indopoliticl' vedere dtrlino it^' tt-ii, i ,-o" pt-"tt desigur' pro.ri"aii
*"ri"ito"
omenegti' Nu sunt'
de desbntut in zirre' - dar 991 ;i;;-;; dat[i infii"t" . -ii*t" generali tot trebuecare eti' sau LJr u*o"" faptului furiitamental t" t""* tuturor rationam€ntelor ;';il; "t*,
qi a comentariilor noaEtne' clt Lumea a m€ra cum a mers, atAta wem* Ern' ei' rro-I* u-*rao, ,rdoctoriiz tn treburile
gi ned4eptate'.. Dar -t"* ""roup "tAi;"1-Jd., eratt'inil'ivil/;nlei iar viets lr1al :: i"tt tii''P colective' Ceci fie al ;;;;;. "tta curn n€-a caro din noi putem inchipui - sqa tu.n,t t;"ia Descartes, su al e6u -St9 - -"i-- iludacn dar t€m centru gi ecop al universului; ar trebui -si iI ;;f" iui i-P"*""ti am fificut toftt luL *l"iit" cd Drinezeu va fine slujeasci nouE J."ai" tt t motive decit ca aE alte orvintc' ilec! ou tlaEi" -"s. A9 eprure, lapt car€ trana' cd cr€rtiunoa univergului e un nu facem de;iJ;t";1n noastr6, 9i ci noi61tu6n1e colec'ln anuPite ;;;;;gi.bdm tive de cari L fuagn chiar €xiot€nls nosstr[' -
ceerNu exfuti tn udiers doclt colectivitili;
t-i oo-i-
individ nu e declt o oxisto{t
onLTUM
Por,nrot
A3
e; organizatd gi unificat[ dupi un anu. rnit principi;. Cun ined inlduntrul fie cErui'itdivid, intru atdte intru cat ac€sta e b fiinfi cdlectivi, sunt gi alte €xistenfc individuale, gi curn fie care €xist€nli iqi duce dap dupn legea ei, insemneazE cd in univex existi o ieiarhie a indlvidualitnlilor. Con{lict ? $i conflic prea a" desea. $i mai ale6 asta tr€bue relinut.
dolectit
Pentru cd de aci pleac[ toatd neinfelegerea po-
litioei" Politica vorbeqte, in adevir, de individ gi colectivitate; ca de doui realitdli absolute. $i de fapt nu € ala. Cici dacd noi spunem cE noi suntem indivizi, iar stetul nafiuneg, rassa eau mai Etiu eu ce col€ctiriitdti, apoi cu actilag drqpt o celuli din corpul meu igi poate epune individ numindu-mi pe mine cblectiYitate, * iar na{iunea, care intr'un fel s€ incadreazE in cosmos, se poate irrcadra in ,,colectivitatea" acestuia, €a socotindu-s€ drept... individ. Ce insemn€azd asta? Cd totul fiind colectivitate, {iecare din aoeste fiin}e colectir-e igi duc via{a loc, dupE legea lor. Lucrurile eunt simple gi evidente. $i le admite toati lumea. Cum nu am admite, de pild[, dreptul nostru al oameriilor de a utiliza pentru exisienla noastri Tuncgiunile celulelor din corpul nostru? Asupra acestui punct nu existi discugie. Pentru c6, in definitiv, legea celulei trebue si ee subordoneze legii noastre' gi daci pentru a promova viala noastri celula asta nu € decAt foarte norhebue si moard, nu vom eubordona noi viala maMi doard
OUI,TUB!.
A4
nozl vlxruBrr,oR
oastri, \'i€!ii cutdr€i eau ort[rei celule care nu intrd in noi decAt ca elemcnt congtitutiv I $i cu toate astea, rafionamentul acesta afs & aimplu, aga de fileec, aga de edndtos, noi nu-l apliclm lntotdeauna. C[ci atunci cAnd nc aflfim in fala colectivitEgii care se chearnd na{ic Eau stat, noi rietumim lucrrrile. $i in loc ai rrc Gprm€m, cum ar fi netural' c[ aci primeazi fuea nagici sau statulrd, noi oerem... o mai maro lericioe, o rnai mare bwwic inilividtald; qi o cerem chian dela nagie sau stati ca 9i cum aoeasta ar fi legea lor, 6i se adePteze necesitiflor individual,e ale fiecbruia din noi! Uitdnd cn mdne ne-a.nr putea afla, dupi acelaq rafionament in fata rmci ligi a trupurilor... bacilului Iui func;ionAnd exact dupi acelag merarfielrl Koch; qi cu -aoeeag indreptilire ca gi.fuirnoaed ligd a drepturilor omului. Iiu. De cAteta eute de ani, omenirea su-bedtue congtient viala,,colectivit[1ii" nalionalc, intereeeloi infividuale ale fieclruia din noi. Vrem ei ce ioprivecscE cu sufcri4a 9i mizeria individuald' $i,,organizim" vialr societUgii in acest scoP. Nu e o flagrautE falsificare, violentare a realitdtilor sc€astd {ilantropie? Bo ila. Dar atunci dc oe vrem ca ,,lucrurile.ed mesrgd bine", stunci e6nd noi ingi-no ne prurem de-a curmezigul lor?
15 Octombrie
1931.
PoLIITCA
85
Sttuafla pollttcri PNOBLEMA POLITICII NOASTRE
DE
STAT
Partidul nalional-lirinesc a dat publicului un comunicat prin care anunlE inceputul rmei csmpanii pentru ristutnar€a guvernului; iar, mai griibit, partidul liberal rdspAndegte peste tot veetea apropiatei lui treceri la putere 9i i9i face un program de lucru in consecinld, Ne-am afla rleci, dupd toate aparenlele in,predua unei schimbnri de regim. Cu atit rnai mult, cu cit chiar gi intr'o oarecare misurd Jrresa care-gi zicn chiar e duce o vie, campariie, independenti, p€ o temE sau altl, impotriva guvernului actual. Cetim astfel, in fiecare zi, dgspre o noui combinalie rninisteriali. Cu preciziuni cari in ultima lr€me merg pAnI la numele viitorilor minigtri. Se echimbd guvernul ? Nu gtim. Noi oetitori in ca{ea sau in etele nu suntem; nici viziuni nu av mi gi nu auzim nici ,,voci". Bunul Dumnezeu nu s'a indurat de noi pini intr'atAta, in cit sd ne insemne cu un as€menea dar. Nu ne-a ingiduit sn fim de cit oameni; simpli oameni; cu judccata pe carc el a hdrdzit-o la fel tuturor in jurul nostru. De acees noi n'am profetizat niciodati. Nici in politicd Cum - 9i nicigialtfel insi politica e o treabi ogreneasci, cum toat€ treburile omeneqti 6teu sub semnul judecdfii, rre-am striduit intotdeauna sn judecim. Chiar 9i in politice. $i cetitorii nogri ne sunt drartorl
our,Tltni,
nozA vlxrltRrloB
86
doc!'uorba en se gtio ilacd ec cchirrrbl cuveioul ;au nu, noi tot Is judecati Yom-reLrr*. f'U ca ed afl6m ce ee v& intimpla' ci ca ce s€ Po'te intAmPla' ce e n1-rmal "ii"'fr-".-t * i"ta*pt". Cici epre deosebire de al{i sesau "e rt*"i ni "oq'oi, eimpli confrali de gazetfie o este politica ci cr"detn oameni potitisi, noi extotul cu este ma.f"*i"i* in care fantezia .i"tf. t""*"ift intAmpldndu-se duP[ o stricti nu n€oesitate ale cirei resorturi $i desf[flr[ri jud€cnrl gi bunei judec[1i' SE a*pe *1i
CaJ;;,
-ii
de.ci.
Si se o ludm deta inceput, bibeqte' 9" g"sau pleac6, dupd curn o bun siu rdu; "rl, "io re"purr.l'" nevoilor politioe de etat arroe
deci, dud v,rtn avta ge; nu.",rPentru-ca sd gtim, '7i ds *fri-l*. de guvern, ce lel do eohiinbare in*"* no- ui*, t trebui si stabitim rnai stat lai, *" e problema politicei noastre depenea; reclamd actuald qi ce iel de infEptuitor ; ; "; iudecdm apoi dacd guvernul achral-:o cine poate mEsirra nevoilor vremii, irir dacd nu' .*r nutea-o face. -- piUti"* noastri de stat, - ast6zi? Ea nu ooate fi decit de doun feluri' *-P;;;, cea preconizati oe noi aci, la ,'CuvAnt"f l-O p.m"e net revolufionard' Cale plecAnd o6 i.f" Itp*f ch hrmea intr€sgi este in crizi giconc\!p ln scizut s int€rd€;endents monili^ala **Lt rd6, o decuplare s BoastrE d€
?or,lTror
247
politica mondiali; o inohidere e froastre, cAt iui ilapartc hnlhsb, in granilele notstre; o luare ir oonsiderare a rcalitiflor rominegti; o ec6dere provizorie a etandardului de via{6 la niveftrl acestor realitili; gi agezarea temeiurilor unui Etat romdneec do shucturi tErinesscd' singura forrni ln care noi put€m cu adcvdrat trdi dirPe indicafiile firii noastre 9i singura care poate ingEdui o ridevdratd gi completi rodire a puterilor rassei noastre.
Noi nu vrem e[ ne ascundem dificultd$le qi n€ oustragem realiti$lor. Noi gtin cn pode;i eingura eficace, ca una Iitica aceaeta in BE n€ sustragE lalsificfilor sub star€ ce ar fi care a fost cornprimatd viata noastrI de stat e pr€a indldarea;d gi prea ,,riepAnd acum catd" pentru- a fi adoptati de oei caii poart6 gi foarte rdspunderea. O singurn iluzic - c[ acoea o ssorn€nes am avut: pu$in consistenti politicd ar putea fuco N. Iorga. Profeeorul Iorga avea, in adev[r, perspective de vizionar, larg6 in{elegere, irtoric[ fli-ag zice conxturali, a realitEfilor rom6negti gi insufle;ine profeticd d9 nare ibformator. D. Iorge a preferat totr4 sn fie uri gtxpodar cirstit, care gi faci irr aoessti trri de oam€ni necnjiti ,,pulntel bine'' Nu i avut suftul pe care i l-am b6nuit noi? Sau rnai de grab[; cirm de altfel arn spru,-o, a venil la guvern plea devreme ? D indifercnt. Fapt est€ ci profisoiul Iorga nu oe-a dat mar guVernar"e revolu= lionard in i:ane noi, uneori, timid n6dEjduiirm;
sI
288
ROza Ylxltlnlr,oR
aga cd politica noastr6, a revoluliei de sus is los, rimAne -ai departe un'lucru pe cane oamenii politici nu consimt gi nici nu vor consimli a-l acoepta li in{Eptui, de gi el e eingurul fireec. Prin inlEturarea aceetei politici, rdmAne . tnei oamenilor nogtri de etat dechisi o a doua cale, a fost adoptat[ de tofi. Ea o $i calea aceasta incontestabil '{alsd, dacd avem in vodere destinele rasei gi tErii noastr€. Dar are o eeamd de avantagii: nu brrecheazE obicinuinlele, nu comporti elort reformator ti, -ai ales, nu comporti r,esponsab itnii; nici fute- de alfi, nici fafd do tine insugi, Politica asta spune: toatE lumea treoo printr'o grea crizd4 ctira noastri e in bund parto criza oelorla\i; noi nu euntem singttri pe pnrnAnt; 9i nrci cei mgi degtepti nu euntem. Si vedem, deci, ce vor face cdilalgi. Sd 4tteptin rczultatul fr[mdntirilor lor, soluliile lor. $i cdnd ee vor drege lucrurile Ia ei, vom foloei gi noi din asta. SE a*€ptEm deci. Cdci chiar'dacd aur qti ce avem de fdcut, ce€sce € de ficut e aqr
de nou gi aga de indrdzare{, incAt nu putem incepo noi. Prin urtnale: eE fim cuminli; sE nu ludi iniliative radicale; sd inoercdm a ne etrecura & aai pe m'dne prinhe dificultdli, pAnd cdnd rezolva.noa crizei mondialo ne va ingddui gi noui €d atacdm probhma refaoerii noaetr€. Nu vom epune cE. aceasti politici e bund. Nu vom sprme ins6, aei nici cd e rea. Cici problcma care ne'preocupl nu e: car€ hebue e[ fio politica noastrd de stat; cir trebu rd e€ schimbc
our,TuRA
ml,rrroa
289
guvernul sau nu, gi cum. Iar pentru agessta sm srdtet-o € nevo€ sn gtim mai intAiu car€ este de fapt politica noastrd de stat astEzi. Ei bine, aceartE politieE, iat-o: rezolvirea provizorie a chestiunilor mdrunt€, agteptind ca eolulia cea rnare €6 n€ vind din afar6. E politica aoelui ,,pulintel biae" de care se veselese tofi oamenii politici gi care e totug politica TUTUROR, in acest moment. Cere aeeastd politicE o schim.bane de regim ? $i in ce fel. lati ce va trebui si c€rcetdm,
27 lxnuslie
1932.
ADEV,ARURI,
-
PE JUI}I,{TATE
Duelul oratoric erstinut la Cameri rnai zilelt ueflrto, intre d-nii Otescu qi dr. Trifu, pro 9i contra Francmasoneriei, rdmAne cu mult sub nivelul planului de realitdti in dare aceasti problemn iqi are simburele gi unde ea, prin urmare, af, putea fi atacati cu eficacitate. Este adevdrat ci terenul de lupte a fost ales de d. dr. Trifu; aga ci euboeeretarul de efat dola interne i9i avea oarecum irdicate punctele de atac. Dar tot aga de ldevdrat este cE deoparte gi de altir nu s'au spus decit jumitef de adevEruri. $i astfel, dreptate a arrrl gi interpelatorul cAnd a vorbit de acliuaea digolvanti a Francmasoneriei; dreptate a al'ut ti
coLTUR/\
290
pol-rTlca
291
nozA vaNTuRrr,on
ministrul Otieecu cdnd a r€plicst ci totug oa.meni 'de cea mai inalta' rispuuderc c.onsideri opcra Francmesoneriei ca o acgiune conetructivd, - la cane €i €ocot€sc ca o cinste a hra parte. $i" dacd voigi, nu i anrt dreptate d, dr, Trifu cind prca utor a. becut asupra atAtor oameni de treabn qi atAtor acfiuni de e€smd cari ee afld inscrise in etatele Francnaaon€riei; dupd cum irardgi nu a avtt dreptate d. Ottescu atunc! ddnd a afirmat cd.' Francmasoneria e monarhigtE gi creqtinn, d8t fiind ci monarhisnul gi cregtinisrnul francmason aunt cu totul fornrale gi lipsite do esentialitate. Aga fiind, deebater€a din Cameri nu a qontribuit or nimic Ia lisrurinea cheetiunii. Ing€snnd aoeasta cd'ch€stiqnes nu 8e poate lEmuri? Nu. $i, iatd, noi vom inoerca-o. Nu pentru a epuiza problema; ci doar peritm a ageza c{teva jaloane de orientare. In douE filuri poate fi crneva francrnason: din oportunitate, 9i prin structqn spiritualn. Qea dintdiu nu intereoeaz6 aci; intoreeeazE cea de a doua. Francmasoneria de structurE insi, Francrrasoneria ca stard d€ epirit nu e un fenornen originar, - ci numai un as.pect, o fali a unei realitngi mai adri.nci, a ruroi orientdri spiriruale mai ln"gr, p. car€ cu un slt pril€j eu am definit-o ilrrept ",proteetentism" Nu voiu stirui aci gi acnrn aeupra aoeetei forrlie de viald, epirituale gi altfel. Am ficut-o deehd de pe larg acum clliva ani la lJhiversitate.
problema este indeajuns de insemnatd ca sd revin asupra ei, atunci cind imprejurdri cari nu depind numai de min€ imi tor ingndoi *e-^i reiau activitatea pe o catedrl unde eu totugi am frimantit idei qi viage, in fala unui dneret pe care il aduna acolo adesea altceva decit nev6ia r.urci diplome. Voiu spune aci, cu toat€ ao€6t€a, va trebui si spun, cE spirihrl protestant Ia care mi refer mai 6us est€ resortul urrei intregi civilizafii gi a unei intregi forme de culturn; in csre Francmasoneris oe incadreizd. su nn fenomen tl,erimt. Ay fiind, aste cu totul ine-
$i
.
ficaoe gi nejustificat a combate Franc.urasoneria in ea insEg. Pentru simplul motiv cE o luptd mr €€ poate purta cu sor.f de isbAndd impotriva efectelor, decdt atunci cind ataci la rdddcini, cauzele. Anti-masoni? Foa"te bi-oe. Dar asta e
cu totul iruuficient; gi o
r€p€tEm
r
ineficace.
Pentru ca rezultate sd fie obfinute a.r trebui ca in aoelaq timp lupta ac€asta anti-masonicd sd fie purtatE: lmpotriva individualismului liberal, a gtientismului, a cart€sianismului gi kantianismului, .a democraliei, a monarhiei constituqioaale qi r€publicanismului (cari etmctural eunt aproape acelag lucru), a eocialismului, a prot€stantiamului rcligioe de toat€ formele, a mmanismului, dar gi a galicanismului catolic, a mistic€i individualiste dela Fericitul Augustin pAnn la Frirncisc din jlasisi, a kabalisticei, a teosofiei, a agiatiemului panteist, a "'manitrriemului, €tc. ctc., a tot ce este ratrirrne uscat6 fatE do plindtatea
292
BOZA VANTURII,OR CUI,TTIR,\ POI,ITTCA
fap de bogeqia
trdirii, a tot c€ €ste mecanigm polimorfd 9i {ecund6 u. noi problema' $i Iati aga inielegem"ielu'
aata
hotErSgte atitudinea noastri fati de ea. [n tot co voiu fi scrb Eau spus in ultimii cincisprezeco
ani nu e un rAnd, o vorbi care ei decrrgd din spiritul acesta protbstant. Dar sE mi ierte autialonii romini, tovard! activ al5turi de ei nu ed,nt, Cdci pentru asta ar trebui s6-i Eocot€€o a€rioa antimaroni gi asta nu o pot face. Nu o oot faoe. atita vremq cit cel mai logic' r"i
organic ca gArtdire diltre e! profesorul Cuza' crtde c[ poate despd4i vechiul de noul testamerit gi transforrni intreg creqtiniemul lntr'r-rn shtem de morald - fie ea qi ,,oriar pe Christos in... profet; cAnd nu blimE" crede; cdnd nu vede in cregtinism de cdt ftrnclia lui aociald, 9i nu accepti biserica gi tainele ei decit ca un fel de concesiune pe care ,,omrl de qtiinp" trebu€ sd o faci dio oportunitat'o unei institugii folositoare prin aceea cE furninaz& met:Lfiiir:d la inde.nAna poporului' Asta' domnilor antirrrasoni rumAni eo chearrri prote trintism; iar pr,otestantisrnul nu e antirnasonic; ci din potrivd - isvorul Francmasoneriei' $i pe urm6 mai e cera. Impotriva Francmasone.iei ,ru ae lupti. Francmasoneria este. Ette, ca un asp€ct al unei forme de cultur[. Forrna aceasta d; cultur6 existd 9i Pe urmd dispare' a Elenismul a loet, 9i dispnrut; transcengi el a dentalismul medieval a foat gi el
iin*r, -"i
-
293
dispdrut. -{ venit renalterea gi protestantismul I 9i a creat in tqate domeniile vietii forme noui. Sau cel puEin le-a pus in valoare; au ajune h modi. A ajuns la modd deci qi Francmasoneria cum a ajuns la modd gtienliomul sau demo-
-cragia.
Formele acestea
in momentul de fali
dispar.
A intrat in disolulie intreg spiritul mecanic ralionalist prote€tant - gi va dispare mai cur6nd sau mai tirziu 9i Francmasoneria. ,Dela eine. Pentru cd aga e firegc. E zadarnic deci si ne mai cocoqim. Soarele risare gi fird cucurigitul nostru. Ag"
!
11 Februarie 1932.
Cazul Averescu GENERAI,IJL
PiCII
.,i
,,Indreptarea" publicd un articol, aemnat iarfui X. X. X., asupra intrevedcrii dela .Belinzona, care se incheie cu declaralia cd. d-l Maregal nu ane rici un fel de merit, dar qi nici un -fel de rdspundeie, in actul Restaura{iei. Daci pind acum mai era posibil, cel pufn for.mal, ed se spuni ci nu e nici o legiturE intre X. X. X. 9i d-l Averescu, dupd aceet articol, o ase- apoi,di:pire. mnea poeibilitate Cdci, in ce mi priveqte personal, pot afirrria, in congtiin{d, c6 rela-
294
Roza
VANTURIT'oR
tnrilg
currruRA
pol,rrtca
295
parto. Ceea ce e mai ciudat insE ceea oe - gidomnului mai ales'trebue ei apese congtiinla Marregal 9i si-i indurereze surprinderea este taptul crn d-sa nu a inoercat nici odati sai-induci. lumea in eroare, infdgigdndu-i-se altfel decit era. Nu. $tie doarn toati lurnea sentimentele pe cari d-sa le-a nutrit intotdeauna fali de Acela pe care articolul ,,Intrevederea dela'Bel rzona" fl num€qle -,Principele Carol''. Se gtie anume ce a propu.s generalul Averescu in corsiliul de coroani din rraintea lui 4 lanuarie. din toato -in $i convorbirile pe cari le-a avut urmi asupra aoeetei cheetiuni, sunt d€stule peste cari d-sa nu a alezat piatra discregiei. fatE, mie, de pildd, nu mi-a cerut nici odat6. tSoer€a asupra conrrorbirilor pe cari le-am avut. $i, din destdinuirile pe cari le {aoe ,,Indrept*1s4" de lwri, eu ag avea dreptul oi crod ci chiar fdrd a oere yoe domnului i\{aregal €u- srurt liber oricAnd si dau in pubtric acele convorbiri (doud). Prin urmare, domnul Averescu nu a fdcut nimic pentru ca lumea ed creadd cE d-ea ar av€a !'r€un merit in actul rostauraliei cum aprrn€ $i to- altfel. Nu ,,Indreptarea". tug lumea credea e, io adevdr, straniu ? Unde irrsi tragedia intimn a Maregalului Averescu atingr int€nBitEfi shakespeare-iene, este in cazul carierei d-sale militare. D-l ,A.verescu, €st€, Idrd indoialn, unul din oei rnai strllucili militari ai nogtri. Printr'o perversiune a eoartei ins6, d-sa nu a putut niciodatn sd re rea..lt"rt?n. Operafiile din Sulgaria din 1913, pe cad
296
OUI,TUR.{
nozA VINTURILoR
dac6-mi aduc bine aminte - d-sa le-a oonduc, au sfirgit,trist gi grotesc prin bnldrii, unde bie;ii nogtri solda{i mureau de holerE. Ce putea face d. general Averessu? SE l€ trimitE picdturile d-rului Davila ? A fdcut:o; cAt a avut. Dar ei , mirturisim ci e pufin pentm geniul militar al domnului Mareqal, care merita de eigur imprejurdri mai prielnice pentru desfigurarea lui.
cam la fel e'au petrecut lucrurile gi in oelalt rdsboiu aI nostru, cel adevdrat. Coman-dant al marelui cartier nu a foet. Evident, rru putea fi vorba de asta. CAnd prin scoaterea dela oonducrrea rdsboiului a gen. Iliescir, politica a inoetat si-gi spuni cuvdntul, 9i a venit, in efirgit rindul militarilor, la marele cartier a tnecut generalul Prezan; aga carn era gi fireec; gi cum nici d-l general Averescu nu put€a pretinde altfel. Dacd insd nu putea fi, pentru d-sa, volba de comanda marelui cartier, apoi la ma. mult noroc ar fi avut totut dFelrtql as€3t strdlucit megtel al armelor. Nu a avrrt. Indrizneala operagie dcla FllmAnda, demn6, ca concepfre, de oricare ilin cEpitanii victoriogi ai istoriei, a sfArgit in chip dezastruos.., Nu din vina d-aale, deeigur. Ceei d-l Averescu ne-a ldmurit in lucrarea d-eale ,,Operagiile dela Fl5minda" ce snidaci lucit fapt de arrne ar fi foet ac€ata reugea; gi astnzi ftim, grafio aoeetei lucrfi, de ce nu a reugit. F.*pt e ina6, cE a eguat. Nu a avut
$i
noroc.
$i
tot
a€tf€l ntr,
a avut noroc mai
tArziu.
POI,ITIOA
297
bitllie a rSsboiului nostru qi marea noastri victorie nu a fost in eectorul d-sale; ci a fost la Mdrigegti. Ar fi fost victoria noastri mai mici daci lupta o comanda d-l general Averescu? Suntem siguri cd nu. Poat€ chiar cd ar fi foe t mai mare. Date fiind marile calitdqi de ostaq ale d-sale. Dar inci odati nu a avut noroc; cEci nu a fost- acolo. $i astfel, cdnd e vorba de figurile mari ale r[sboiului nootru, se i"orbegte de un Prezan, de un Cristescu,. de un Eremia Grigorescu. De Averescu insd in al doilea rind. Drept e? Nu. E o strigitoar€- n€dreptate a ioartei; care nu a voit s6-i ingdduie a-gi pune in valoare marile lui insugiri de ostag. Dar totug aga e: Averescu in al doilea rAnd. $i iald - culnoe a ironiei - astdzi, la atAlia ani dupd rEsboiu, cind rana deschisE de neindurarea soartei in sufletul acestui mare comandant nu e'a cicatrizat incd, noastri, nesa- Iumea tisldcutd de omd Politic Averwa, zice : nu o fi el, om politic; e insi un rnare ootag ; aminti;i-v6 de rEsboiu I , Sd ne amintim de rdsboiu? D. Maregal Avenescu ar avea toet€ drepturile si fie revoltat. Cici d-sa ir"i'amintegte de rdehoiu. $i gtielce rol noediocru a jucat in el, cum s'a ldsat dc greu ao&rta asupia lui. $tie. $i igi aduce aminte lcum, ca un om cinstit oe €sts, nu a incercat niciodat[ si acr€diteze in public legenda ci ar fi un mare general. Propagandi pentru persoana lui? Da, a fdcut. Dar nu p€ntru generatul AveCdci
2sa
Roza v-tNru*r',oR OUI,TT'RA PO',ITIOJ.
rescu; cr pentru omul 'lrolitit A,vet:+vuv. lncd p. fmnt fiind, d-s* a ficut eE i se tipireascd chipul po urr fel de odrfi pogtale, cu explicalia: Gezershtl Averescu c,ate tn da PACEA FI PAMANfrD $i a impn4it pozele astea la 'ostagi. Deci e clarr vd va da paoea qi p$mrint. Astea nu le dd un oetaq. U:r ostaq di victorii; nu paoe g.i p5mAnt. D. Averesc .qiia cd nu poate vorbi in est"q. Ca ostat nu le. putea da nimic doar6. Le vorbea ca om politic. $i totuE, astdzi, faina lui cea etatornici nu e de on politic, ci - de ootag. D. Maregal Aver€€cu an€ tot dreptul en se ridioe impotriva lwnii gi a soartei, Cdci lumea il vrea altfel decit cum e el. $i el s€ refuzi pentru cf. om cinetit, igi di seama cE, a te -inf61i9a altfel decdt curn egti, ineemneazd a fi un impostor, D. Maregal nu acceptd o asemenea situalie falsd. Articolul d€ Luni din. ,,Indrepiarea" e o dovad5. $i rm inceput de autoreabilitare. 10 Marti,e 1932.
,,HAr TATj., S.{.-TI ARAT MO$rA - sr[: cull s! frco doctrhi liritlsmulul
r
-
Cineva, cape de sigur a urrnat pre vre.rnuri sursudle mele la univergitate, gi care igi tr6deazd nu numai pnn felul de a prure pro-
blema
-
care, aci,
in
,tara nrmAneaeci irni . e
299
epecific mio ._. dar pdnd gi prin utaterialul pe care il aduce ii cc.re gieegte, in chiar aceastd formd, in cursuril€ mele stenografiate, (to"i d"tematic ai mai in bloc, cuprinee in ,,Filosofia pmoestaatismului), inoearch in,,Dreptatbat' de eri eb mE invefe oe e aia ISrEnisEl, gi mai alea cum decurge tErEnismul, prin filia;ie naturald din... iluminiernul veocului al XVIII francez. Noi, dascn[i, cari an invdJat pe alqii, riecdm intotdeauna sd ne:o ia inflinte invdfdceii nogtri. E finesc. $i pentru oei cu un sdmbure de inlelepciule, chiar mbcdtor. Imi pare rEu insi cf, noul oolaborator al ,,Dreptnfii" nu e in sifiraqia asta. Ce vrea el eE md invei,e pe mine astizi nu e llrea e cdtnrii. E in orioe caz b pozilie po care eu, in. oercetErile mele, am depdgit-o ca ineuficientd. $i dacn ar fi foet natural ca obiecgiuni de nahra oelor pe csre rni le aduoe sd. porneasci dela oa= menii generafiei art€rioar€ ,mie, apoi e cu totul eurp_rinzdtor, gi ru augureaze nimic bun pentru desfEguraroa lui spiritualr, ci un eZev ai meu, sd reprezinte, fa{6 de punctul meu de vedere, o pozifi,e retrogradd.
,,Dr.eptatea" e o foaie de partid. Esto foaia partidului na4ional-ldrineec. A eingurului partid, d€ci, csre mai p5Etr€az[, dstdzi, in tara rumineascd, veleitdgi doctrinare. Aqa fiind, ar nebui ed fie c€va mai atentd cu ,,editori*lul". Cdci
nu re poate ldsa doctrina pe mina .oricui. Bdiatul ista care scrie acolo c, de eigur, istq chiar cAnd e prost crencut; dar pind la a fi in- mdsurn
CUI,TURA
3{X}
mza vlnrrIBlr,on
facE t€oria (drinismului, mai val !6iatul treta oeva, va fi fost pe la mine b cursuri, a auzit -fut€l€s; dar de inleles tot' nu a n agimilat
id
"er,a;
alee n'tr I iniela metodltToatE efortarrea mes de a inlelege 9i interpFeta €v€nim€nt€le politice ee eprijind Pe o metodB pr''ecisd. Ea are ca punct de plecare elimi9i
nai
narca conce(rtului iln uunlitate mecaninil d,in erplimrea tntdrnplhrilm, gi inlocuirea h.i Prin cet aI corclagi4 organice. .Metodi aceasta nu e, Doamne feralo' o invenlie a mes. Ea eate aplieatd cu un gucoes din ce in c€ rrai inPr$ionant' qi in mecanicS, qi in fizicd, gi in biologie' E adevirat c[ in comentarea vielii politioe rumAnegti eu eunt eingurul car€ o
utili
z constant (sau mai
procie; eu qi prietenul meu Onicescu). De aci gi irnpresia de nou, de surprinzbtor, de paradoral, de eofism pe care o dau celor neprevenigi eau intereeagi expunerile mele. Dar tot de aci gi faptul cd incercdrile mele de s inplcgc desfiqurarea evenimbntelor nir au dat neci. din po,ultat€ pr€a aleturi. de reslititi, trivi.
Illetoda aceasta prooede prin identificare de sttuctai, gi apeleazd, ca atar€, in primul rAnd la intuilie, la Putinta d,e s vcd'ea. Asta nu e chiar aga. de ugor. Asta oer€ o arrumiti maturittt€ in obeervagie, o anumitE experienld, gi.rncri ales renunlarea tra orice personalism qi la orice prede aga de inelenti iluninimului tenlie - G * crea -realitatea prin jocul logic al ragiunii.
POLITIOA
3OI
datd ln aiipdnirea ac€st€i metod€ insd, vezi tot. Nu mai ai nevoe do rafionamente. Ragionamentul e bnn pentlu a. transmite o convingere deja fIcut6, nu pe.ntru a-! face convingeri. Ei bine, aoesste metodi, a corelaEiilor gi a etructurilor, tAndrul meu preopinent gi teorctician al ,,Dreptdfii", nu o posedi. Cdci dac6 ar poseda-o, gi-ar da. imediat seana cE a afirma ci Montesquierr etd la originik {drinismului, € tot a9a de absurd ca, do pild6, a descoperi o... coadi. de cine la om. Montesquieu gi ldrdnismul fdcrind in acelaq fcl parte din stmcturi deoeqbite precum cinele { omul. IatE d€ ce tot oeea ge Epune imponiva .,teoriilor" mele ,,Drcptatea." in ultima wome, nu poat€ fi luat in eerioe. Dac[ llrEnismul rumin vr'ea, in adevdr, si ajungn la fonnularea unei doctrine, s6. nu prooead[ de la toorii, qi nici din cd4i.- SA prooeadd dela realitate. Si ee intoarcE la momentul irr care sh nEscut tdrdnismul ca migcare con-. ristenti d mi.litantE.: la 1918. Sd incerce Sgi da reama de condiliunile in ceri s'a ridicat aceastE migcarc, gi, mai alee, de formele pe cafi Ie-a luat oiganizarea ei, Forme cari nu au avut nimic intenEionat, lairlric voit, dconomigtii gi intelectualii nu apErus€rd inci - pentruci nEs- insi ci, daci cute in chip firesc. .Teami rri-e ar' utiliza ac€astd. metodd - singura indreptdgiti do altfel teoreticianii ,,DreptE;ii" vor nebui e[ ajungi- la aceea; inlelegere a eyenimentelor la caro am ajuns noi aci la ,,CuvAntul"
3A2
ROZA vAxruRrr,oB
P. S. Toate a6t€a ca o limurire de incheiere. Nu cnet ci ,,Dreptatea'1 lino la o polemicn doctrinarE cu noi. Dacd crede totug cd ao€asta ar putea folosi canrzei, eu nu -i dau indnr[t de]a o a!€men€a treabd. Numai cd, in aa€st caz, am dod un dt.,. pjittopirent. Bdiatul care a ecris eri, e brm, Dar tnqi trebue lisat ed se coacd, SE mai inv4e oeva carte, cI cu atata critd gtie e cam co. steliv. $i ei nu mai faca afirmafi lipite de o cole de ieri elementbr5 informa;ie -; cdci - ca asta dezonoreazi o foaie; "'ai ales foaia unui partid cu doctrin[. ? Aprilib 1932.
ar,
$r?
naeb Ae ieri dupn arrriazi vorbeoc toate, IF urr ton.or deoeebiie alarrnat de ,,neincre'
deree dela Paris". D. Riet a depus acolo, guvernului francez,'un raport foarte defavorabil eitua{iei dela noi, ln care cele mai gr"-ave pasagii rc relerd la converciune. D. Puaux a prezenlat gu.vernului rumdr: o copie dupn aoest raport, fldEugdnd isurpriza d-sale, reepdetiv a guvernului ftancez, cd o aaellen€a lege a fost votatn. $i ,rpou h bonue bouchC', d-I Auboin qi-ar fi dat delaisia dh p*t rl ile control F caFe il ocupd la Bance Nagionald a Romdniei. lLsa epun ziarele. Noi nu gtim dacd e aga. Ceea
oULTURA.
por,rTro.t
303
oe ina6 qtim, e cd incheierile pe cari le .trag zrurela "de opozigie" 6unt cu totul deplasate. Cdci a1i aflat dvs. cari 6unt aoest€ incheieri ? Nici mai mult nici mai pugin decat cd in ldla acestdi 'ntiurd,iixi a PbrisuJui, guvernul trebue ei plece. Convingere aga de fermd in opozifie inidt dela clubul liberal se gi amrn{a demisia guvernului. Ne vor ierta preopinenlii nogUi, dar noi, ca prea cunoscufi ,,sofitti", ,,iresponsabili", ,,originali" qi ..paradoxali", ne vom ingEdui ei nu impnrtdgim aceasti alarmantd solicitudine pentru eoarta {irii; gi amrme, rnai precis adici, ai nu-i.imp6rtdgim motivele. E neincredere la Pariel Ei, gi? P€ntru. trsra trebue s[ plece un guvern in {ara rumAnearcd? Adicd cum? Ceea ce alaltdieri era ,,neincredere in Stambul"" ieri ,,neircredere la Berlin" si fi devenit a.stEzi pur qi oimplu ,,neincreder.e la Paris" ? Nimic, adicd, e6 rru se fi schimbat intre hotarele noastre? Uni-rea tuturor ruminilor ei nu fi adus decAt deplasarea stdprinirli noastrre dela Berlin la Paris. aga duph cum unirea principatelor adus€s€ rnutarea ei dela Conatantinopole Ia Berlin? Prir lrmar€ tot sub regimul capitulaliilor triim ? Va ei zic6, in imprejurdri extrern de grelg e ad€vdrat, guvernul achral a fdcut, inhe altele: un buget cai"e, chiar in forma lui de buget dc mizerio, nu putea fi aooperit - fdri ca sE fi luat misuri fa{i de aceasti eventualitate; o lege pentru conversiunea datoriilor agri. oole tn cane problema finanfdrii nu erh atacati
-
304
Roz.t vaNTirRrl.on.
fdrd ca gE rc fi proocupat de chestiunea generalS a cr,editului, cheetiunc care einguri fdcea valabild conversiunea; o goepodfie. care a dus la neplata aalariilor ca astizi eE aibd o solutrie Ia problemE, -raufErd cel pnlin hotdrhba de a gEsi '."a, dupd gravitatea ii urgenfa chfstiunii. A ffcut deci gregeli; sau oel pulin nu a putut evita difirfrltdli eerioase. Pentru toate ac€6tea, opozi$ia nu core totuf plecarea guvernulni; ci o c€re,.. p€ntru cE la Pans se manifosti neincredere. Undc este explicagia ac€stei stdri de lucruri paradoxala? Unde ? Iati:. Pe deoparte, in incapacitatea insig a opgzi(ici: nrr putea protesta inpotriva sistemului dupi car€ a fost flcut bugetul pentru cd gi guvernple anterioare tot dupd ac$t sistem a lucrat; [u pu&au protesta impotriva convexiunii, 1nntru ci au discutat-o, au adrnis-o qi au -votat-o; gi nu pot protesta impotriva hbplEfii Balariilor pentruci nici ei oamenii opozigiei de azi, nir ar putea. Ihce fafE aoestor necesiti$i; daci trr fi cheuragi la putere. Pc de altd parte, explicagia stii intr'ur fapt do uaturi sufletessci: in psihologia de alugtr a oamenilor nogtri .politici in genere, cari dupi pa.truspre?,€c€ ajni dela unire nu realizeaztr inoi
reprezinti etatul nostru; dupi gase-nrte de ani de culturi autenticE ti autohton6 nu reilizelzi incd ce reprezintE 1lra li rasa noastri; gi cari incapabili a se ri{ica pind la eolidaritatea eeeacc
cul,Tuna
PoLrTrcA
305
dc'ethoa, r€odite€zE in proceeul de cucerire a puterii, vechile lupt€ Pentru domnie purtate aci cu sjutorul Sultanului dincolo cu ajutorul Papei. Sd plece guvernul ? De ce nu? Guvernul de sigur cd va pleca, aga cum plbacd toate guverneie -' cari doard nu Bunt decit tecdtoare. Nu va pleca insd nici mine, nici -poimdne, nici... ieri. Ci atunci cAnd i se va implini sorocul. Atunci cAnd va fi eocotit pasibil de plecare dupE lnerit€l€ qi vina lui; dupd vin[, care e nrai midd decit o crede opozigia, -- dupi merite, cbri hotdrit nt rndi xnari decit i le acordi opodlia. Eu imi dau cel'cintAiu se€[ra ci guvernul va pleca; pentru cE qtiu qi.de ce va pleca. Va pleca pentnr cd imprejuririle nu i-au ingdduit, eau pentru ci i-a lipsit curajul marilor hotdrfui, ca ei devini marele guvern a[ revoluliei nrmAnegti, siagura atitudine rodnici gi mAntuitoare in eituagia de azi. Dar ei nu-gi faci nimeni iluzii. Atunci cAnd va. plcca, va fi stat mai mult gi va fi avut o activitate rrai curatE gi mai plnn de viali rumineirsci decit Siuvernele cgri ii vor rlrma. Cdd daci guvernul Iorga-Argetoianu ii va fi lipeit putinla de a face politica re€taurdrii €tatului tirdnesc, noi ne-alh exprimat de mult teama cd un guv€rn Iorga s'ar put€a si fie prematur apoi sigur e ci guvenrelor cari ii vor mrcceda Ie va lipsi rnl nurnai putinla, dar gi inplegerca. $i vom intra astf€l - ori cale ar fi regirnul €€ se vs adopta: ,,constitu1io.nal", parlamentar,
306
noza vtxTnlrr:,oR CULTURA
flr
guv€rn€ de partid, cu. coaligii nafionale'sau numai de partide, cu noui echipe de technicieni, cu gurreme ,plectoralC' €au cum veli voi, vom intra astfel, pentm o bucati de I'reme, intr'o perioadi de minirtere de ,,tei zile gi una pdni la prinz", irr care rd:punderta nu va rhai putea fi, chiar pentru c€i Eai de rea credinE, decit'a oelor ce vor cddea. Iatd d,e ce gi cum va pleca guvernul, 9i vor pleca guvernde. A spune insd, a nEdnjdui 9i a oer€ ca lm guvern ed pleoe'pentru cd exioti ,,neincredene p€st€ grani!6, iasemnoazd a nu-1i da eeama de situalie; qi, pe deasupra, a da gratuit dovada rmei Iipee de -demritate cane descalificE.
29 Mai 1932.
stlB
INTERDISITE
In lipen de altE replicd rnei a,il, 7sn,,,L'Inil6pendance Rournaine" rispundo la int6mpinarea noastri de Joi cu
un
ad fursonnm, d. Nae Ioneecu nu ar€ vo€ Bi 6crie tot c€eaod
ecrie in,,CuvAntul", pentrucd ecrisul d-6ale angajoazd foruri rnai inalte de cit percoana eau gazeta d-aale.
Nu e pentru prima oard cAnd ee pronunld impotriva roastrE aoesetd interdicgie. Nu, Do ,doi ani, tgti cei pe. eari ecrisul nostm ii stin-
"OLITICA
307
gberegte, nu preg€ti in a ne-o repeta. Sfiogi cu cele i,ari se leagi de persoanh noastrd, noi am lneAnd fdrd rEspuis aceasti cea mai tacut, lagb lol'ituri in-r€ se poate indrepta in potriva rmui adversar.. Dar asta nu insemrleszl cd vorn consimli a tdcea Ia nesfirgit. Stfun la o rd€cruc€ a istori€i noastre naqionale. Int€rose de oele mai multe ori str6mt ogoist€ oblign pe oei mai mulf din juul noEtru a orlrecii, refu26ndu-se adevirului. Desfdcrrfi de pemoana noastxd, aqa cum o lugd 9i aspri terap€uticd. epirituah ne-a ingdduit-o, crodem cd stEpAnirn aceot adevdr qi cd avem datoria si-l :lndtruriBim t pentru tofi, in fu1a tuturor. Scri,em dcci. Avesr insd asthzi n€voe ai n€ apirErn dreptul noetru la scris, pe care ni-l cont€std ata d€ Btdruitor idversarii? O vom faoe. Chi^*r cu riesul de a trece linritele unei discrelirni car€ ne e fireasci. $i o voin faoe pentru cd ecrisul nostru aci nu e o chestiune personald, ci implinirea unui imperativ ciluia nu me put€m custrage. Ayem deci: dreptul gi datoria ed Ecriem. Dreptul. Ni se spun€: dvs. ali luptat pentru Restauragie; qi, o recunoagtem, aveli in aoeasti luptd anumite merite; cici daci Reetriura;ia s'a in-tapruit, ea s'a infdptuit gi prin colaborarea dvs. Prin ae,eaeth insd chiar, dvs. suntefi solidari cu Restauraqia; qi duprd cum pe w€muri ati fost purtdtorii de cuvAnt ai acestei cauze, lumea vi c,onsiderd astdzi ca purtitori de cuvint ai nouei ordine, stabilite prin RestauraEie. Nu pu-
308
'Boza varruRrl.oR
tofi vorbi, deci, fir6 a angaja prin spueeb dw. nous ordire ..- p€nfu care aEi luptat, Nu Poat€ fi solidarizatn _ Rdoprmilom: e fuls. in nici un fel nour ordiag, a Restauragiei cu ci ea einnoi. Nu noi am fEsut Retauralia Nici und. Cnci noetru? gurfl e'a fdcut. ,l\rleritul ci in{nptuinea ei, noi nu a.m ac(iorut Wftil[ nnrnai a.m sfrts ca ea eo va infiptui. Am spus-o,
pentrucd o .vt€d€am fii"d + ordinoa fircasctr a lucrurilor; in aoelag fel, de p dn, ilr caro ad spun€ cd mAino e Durnh€c6. $i cum oare, daci grdine va fi in adevEr Dunfu€c.1' sd av€m noi rm rnerit la laptul cd e Dumineci? Daci noi am fi avut Yroo Pafte la infeptuinen Restanraliei, am fi .fdcut Pliti.n. $i, oame$i juatificatn politici fiind, am fi avut pretengia htin BE isbAnda noastr6, dup[ ca, Parte le -guvornar€r prii f',le-a vizut cineva ei o fi fdcut ? Nu. Dimpotriv5: toatd hlm€a gtio cd c,tl gi tovardgii mei de aci ne-a,rn rcfuzbt oriailci situa{ii d€ a6err nea naturn. $i slavd Dornnului nu prilejul ne-a lipeit I Noi ern fosq in tot prooesul Reatauragiei numai gazetari: adic[ oa,rncni cati orienteazd opinia pullicd asupra oelor ce e lireto ai a€ intiuple. Evenimentele au ardtat ci nu n€-am c[ gtim, deci, cd vedcm. $i atrq in4elat, ci n€-am dovodit a ne implhi pentru adic6, . cu Bucoes funcliunea, tocmai de aceea si ni s€ interziei aat6zi a rnd vorbi ? Dar dacd vond tdoea noi, cine vregi sd vorboaeci ? Falilii prc.
OI'LTURA
"
PO],ITTOT
309
vederii politice, orbii cari nu vedeau evenimentele oe ii pleencau peste ochi? Sau poate oamenii politici, negateri ai ordinei firoqti? Istd' deei, aoeata n€ e dreptul' $i acum, d.aarin. Scriem' Nu putem ai nu
scriem. Scrienr ceea ce vedem, ceda oe inlelegern-
se intdmpli. Ci' trchrc sd ee 'lnt6ople. Nu ccri,em pentrr noi. Nici panffu lolcul noetru. N" Sti- ce e aia. AtAtoa r[eundtolle auoc€se cat€ a svut lupta noaetrd in mirturigirea adovdrului, nu n€-a fdcut nici rnai bogagi' nici mai nici nu n€-a ridicat in situatit preten{iogi, altele decAt le sv€am inainte. Sunte"rn aceiaqi: dimpli, sdraci gi neinfrAngi. Scriem. Nir pentrrr noi. Nu din ale noastle. Cdci iru am inventat nimic, gi nu voim aI clgtigd- p. nimeni pentm inverrfia noastri' in atArnanea noastr6. Scriein mdrhrrisind o credinle qi -u. adevdr, $i srmtem siguri de isbAn& ecrisul nostru? aceatora. Sofierne gi lantezil departe dd nu mai vedea. Nu era Asta s€ va ocum trei arri tot o fantezie 9i R€staumtia ? Si iati ! Sigur: ecrisul nostm' stingheregto pe unii in planurile qi ambitiile lor; isbegte violent pe raltii in lenea qi obicinuinlele lor. Ei, 9i? Treoe gi pAnn h urmi tot noi avem drepvr€urea tate. Lua{i, vi rog, rnanifeatele olectdrale gi programele de azi ale partidelor politice; gi epuneEi dacd elc nu se r€simt toate de acgiunea programatici a,,Cuvdntului". lvl,eritul nostm, drrvi? Nu. Ci alts€va:
ci
310
ROZI. YI]fTT]RIIOR CULTURA
Noi exprimdm o
realitate
r
nealitatea rumA-
nrasci. Fete func$a noastrd in via{a noastrn prrblicd. Nu conetnrim voit rm eistem politic. Noi nu cunoagtem sisteine; -ci numai realitdf organioe. Tocm.ei {s aoeea ine[ scrisul nostru o unitar; dels 1926 $dnn astdzi ,,CuvAngul,' se migcE pe acoeaq eingrud linie a deetinelor gi realitdfii rurndne.qti. Oamenii ne-:iu fost prieteni qi dugrnani; arll crezut ln ei gi am inoetat s5,
credom. Problernele inod,
perspectiva asu-
pra lor a rdnae atatornic acoeag. Iatti, gazeta noastrd. e aci sd ne arata cineva in ultimlii - pe liniile esen;iale. ani o contradii:fie Explicafia ? E simpld. Nu inventd.rn ci ex-
- mai primdm. Suntem eolidari cu.raaa noastrd; solidari d€cAt mul;i a\ii dintre noi. Simfm deci in noi ingine, prin contactul organic iar gi conItient cu aceastd. rard, ritrnul qi direclia deetinelor ei. Simgirn gi €punem. Nu pentru c6 o voim, ci pentru bd nu put€m altf€I. Cant6m surn c6ntd pasdrea nici un meri! dnr - firE ad.evdrat. E fuacliunea noastrd fire*lrlc;6; ilatoria noastrd.
deci, din lagdrul edvers, Ia aaru[ci asupra noastri. VE stingherqte cE ecriem? Avegi o eolugie simplE: strAngegi-ne de git Nu ui- dacd Ipute{i. tafi insn cA gi asta e zadarnic ni€iodatd un condamnat la moarte nu a ocipat de gtreang oprind ceasornicul care ii ar6.ta lnaintarea vr,emii epre ceasul sorocit supliciului. 26 Iunie 19,i2 Sd. ee remxrt€
oeastd interdicli,e care se
POLITICA
3I I
,,IN NT]MELD CUI?" R6nd pe rAnd, toate partidele, grupirile gi oamenii politici csri au cizut sub exa.menul dostru critic, ne-au pus intrebarea aetar ,,in numelo cui vorbegti d-ta"? Era, pasn-mi-t€, dupn iet€ala lor piror€ o intr€barc m€niti s6... no incuroe. Ne-au intrebat deci tofi: gi avereoeanii, 9i nalional-InrIn&tii gi liberalii dlui Duca. Pe rind, care cum ne cddea in clegte, $i etdruiau semnificativi !, cu cheotiunea. Cdci asta I€ trebu.ia dumnealor, ed etabileasci odati pentru totderiuna cd suntem o gazetd ,,inepiratd". lnrdnfutii, luaEi uneori de scurt, nu se sfiau si. de, clare ci ,,Dreptatea" nu reprezintd. punctul de vedere al partidului; nationalii spuneau cui voia si ,areculte ca ,,Patria" nu tiperegt€ decAt elucubra{iile personale ale unui anume Zachi Boil6; 9i nu odati dela liberali eh trimie vorbi in lireapta 9i stinga ci cutar€ lucru din ,,Viitorul't bau .,,L'lnd6pendance Roumaine" s'a publicat fdrE qtirea conducerii partidului, care regretd. Deci oficioaee de partid se puteau oricind retranqa in dosul unui punct de vedere p€rsonal al cutdrui sau €utirui redactor, scuturAnd astfel rdspund€rea partidului. In cazul ,,Cuvintului" ttsE, asta nu € ingnduit. ,,Cuvintul" degi nu e decAt foaia gedactorilor lui, TREBUE neapdrat sE replezinte punctul de vedere al cuiva in afari de redicEie, care'acela e rdspunzEtor de toat€
.
312
OULTURI
Rozr t'i.NruBfinn
cele el€ noast€; bune sau rele; msi irles relo insd.
Faptul cd ziarul aceeta apare de gapte ani' nu-i dd inci, se psr€, drept dc cetd{enie in viaF nosstrd pubtci; dnept care, dupd cdte in|degem, nu e€ poat€ cdpita decAt dacn te pofi dovrdi ca apa4inind unui stEpdn. C[ ai ti tu ochi - cari vdd, min6 care inlelege E gdndeqte, guflet care simte gi crede, piept care std in fa{a loviturilor -9i bra{ car,o lorzegte in numole crcdirilei, oaureni cari te ur:nileac gi prin aoeesta chiar ili devin tovardgi, tovardgi care ifi otau e dcajuns c4 ed fac6 in{ein ajutor, - asta nu leasn ,,taina" apari{iei aobtui ziar 9i indre.ptntilea lui d-e a vorbi. Nu. 'IEi mai trebue ceva: voe dela un Etepdn csr€ n€apirat trebue ed-(i etea in spate, pitindu-se dupd tine; voe gi indemn. De unde, deci,
fi
intrebaFea
care pen-
tru rln om de congtiinld nu e decdt -o ineulti:: in numele crri vorbegti d-ta ? In numele cui ? Iat5, rzom apune. Vom epu-. ne-o insd incepind prin a etabili cn, apdrind deja de gapte ani, cel pulin de gaee foaia aoeasta e'a migcai pe aceiagi linie politicd. Nici un pas spre dreapta eau spre atAnga;
ci
statornic
pe aceiagi linie. Au plecat unii, - algii au venit. Dar au venit ls ac€Iag fel de inplegero a realitdEiior,-la aceiali tradifie epirituald, Ia a-
oela; crez; politic Ai rnetafizic acelag. Ci acegti nrnii sau alfii au fost partide eau simpli oaegal. Nu noi ""' venit la ei; nu nol meni,
PO],ITICT
3I3
am plecat de lAngE ci; au venit enu au plecat dingii; eau mai €xact arn foot tovarigi; de drum 9i de lupt6, atita vreme cdt drunurile noastr€, intehite, au m€rs ahturi. $i nu a,rn mal {ost, a;tunci cand drurnrile noastre e'au dcspir-. git. A, de eigur, au fost imprejurfi c,ind, l* deepdrlirea drumurilor, privindu-ne fogtii tovardgl cum ee gtergeau i" ceala funturie, o lacrim! a inflorit in colqul ochiului nostru; pl6nge.'. inEi ppntru ei, pe r6ti.cirea lor. Dar chiar oind inima ni ec strdngea in piept, .noi dela dnrmuJ nostru nu ne-am abdtut. Suntem gata si stdm la judecati in fala congtiinlei noastre gi a lni Dumnezeu; gi en spuir6 fiecare dacd e eigrrr ci la derpErgire el gi nu noi am rimas pe calca impirdteaacd a credinlei - zi,UNA. De gase ani dedi, zi de aceiag credin;e. fati in numele cui vorbim. De gase ani, zi de zi, IN NUMELE $I IN SLUJBA jertfelnici de atAtea ori a REALITiJILOR RUMANE$TI. De gase ani -nu ostenim fl Epune, ia toate chipuril€, pe toate glasurile ci ee {ace la noi o politicd abstructd gi niroadi g,indita de un cap de papagal pentru cetatoa cucilor 'din nouri. Cd oe risipesc cu incongtien{i indobitocitd in occidentalism, mimrnatele energii ale unei rase harnice, cinstite, cuviincioaee, bogate in ignorate addr.cimi sufleteqti. Ci creerul de maimugd, al unei ,,cca dintAi generalie in ghete", a cre.at pentru gospod5rirea acestor energii rur s{.ht caraghioa, trAndav, inconect, parazitar 9i paralizant,
3t4
cuLTuRA
noza vlrfltBlroB
enrncind prin pretenlii infumurate do mahalagiu parvenit, o tar6 dlruitn de Dunnezeu cu toste bunurile pdmintegti, Ci, mentalitatc dc elugi proaste, am bEgat lara 9i sufletul oi alugn la dirloagd, sm renunfat la d€lnnitatea noastri de oameni ai lui Dumnezeu eel pugin cs ori car'e allii, s'. incruciqat cultura noaetrE real6, veche de o mic de ani, puternicd ln adincinea oi, crr tot fehrl de civilizalii lipsit€, fatd de noi, de orice connaturalitate, crcCnd sstf€l ofiilc corciuri sterpe 9i ridictle. De gare ani. $i tot de gaec ani cer.em ca aoeot sca$dal impouiva firii si incetezc. Si ne dmeticim. Si ne d[m 6eama ci nimic nu se poate erea decAt in ordinea fireaectr a lucnrrilor. S[ re aplecnm atenfi, mili gi inlelegitori aoupra rterlitltilor noastue. SE cunoa'tem crrn ne-a ficut Dumuezeu gi unde ne-a aq€zat Dr[nn€zerl. $i din voinfa Lui, adicd din legea noastrd, Bi sooatem iadrcptirile pcntnr orlnduirca viclii noastre. De gase ani o Epun€rn, de qaso ani o oer€ln; { pimeni nu a'a gindit pAn; gsum in urmi gi iro intlebe ia nr.rmele cui vorbim gi nici ei rro. pretindi carte d6 tngnduinfe deh vrorm otip&n. $i, iatn, deodat6, acurna ae ridici, progti f in-
dr6zneli, buluc crr totiii d-ta tn numolo trri vorbgti ? Eu? Nu. Noii Vorbim NOI TOTI I Io nunde realitililor rumnncEti ignorrte, infrurtato, rhia-
Por,ITrcr.
315
giuite, inchircite d€ tortE viitura li troi generafii de oameni politici in papainoage. Si nu fie, oare, de ajuru? 27 Iunie 1932
VNEMEA TEOLOGILON. Cred cri mai pdstr€z inci. pe undeva, brogura ,,cu dodica;ie" asupra unei reforme a conetitu$iei austriace pe care nri-o ddduse pe vremuri Mongeniorul Seipel. Dar in 1918 cAnd l-am crrno€cut eu - lucram, ca redactor, fnfr'un institut de €diture cu care el avea strdnse legdturi cancolarul de mai tdrziu al repullicei austriaoe nu avea decit contacturi €criitoricqfi cu politica; gi in afard de bunul lui prieten, exegetul Aloie Schoepfer dela Inrnbnrok, nu-rni aduc aminte de fieva cale sd'-i fi prezis o nrare cariprd politicd. Erau, de altfel, gi timpurile ,defavorabile": In 1918, rizboiul rdgea spre ef\it gi crca o poz$ie cu totul prepondercntd pirrtidelor gi oamenilor de et6nga. Ce ar fi putut attepta, doci, dela viitor profesorul Seipel, teolog gi om de increderc al oercurilor imperiale? 9i ton{, irti, e'a intdmplat cd teologul Seipel, om d9 dreapth in inchegarca lui sull€te8sci, a dbvenit cea moi tuemnatti figuE politicE a nbului stat aufiiac. E potrivit, cred, sd ne oprim aeupra ht6ladf-
316
rii
CULTURA
ROZA VI.I{TUN,II,0R
acesteia. Pentru
c[
ea
b pasibiln de o formu-
lare .generah.
Fenomenul carierei politioe a rdpoaatului moncenior Seipel nu eete izolat. Cnci, lnsind la o parte pe Cardinalul Pacelli, achralul s€cr€tar de etrt aI Vaticanului, qi care mi s'a Pirut cel mai insemnat c.ap potitic ,pe ca"e l-rot cunosqlt in
wemea rizboiului, trebue ei constatim cd intr€ putrinii oameni m*ri ivi{i dupd rdzboiu, trd surt toologi: Seipel, Bnrening Si Stslin. Intr'o rreme, deci, in care oamenii ,de ltiintd" gi de conceplie ,,pozitiv5", cred ci lgi. pot ingn{ui tot felul de i nonii pe seanra ,,popnlot" 9i ,,teologilor", deetinele atdtor tiri Bunt sub. hotirdre€. unor P€rconagii cari s'au plirir[dit su{let€*e in ftrnca pmblemelor dunnezeiegti. Nu ag avea dreptul s{ gerrerilizn4' imi dau eeama, Dar ch.iar aga, in for,rna lui redus-gene"u rili, tenomenul iqi are insemnitatea lui: Care e explicaqia faptului ? Eu nu vdd decAt una singurd; ceva cam subt'li, de eigur, construitd mai mult din imponderabilel dar nu mai pufu va-
labild pentru aceasta., Sd observem, peitru inceltut, cd nici urrul din reformatorii de duptr rnzboiu nu s'e ridicd din hrmee protestantd. nathonau era un megafizician evreul Mus€olini e catolic; Lenin a fost rus-ortodox. Nu ca profeaiune de credinld. Ce erede omul despre el in:ug qi ce ar vrea el ed fie, e cu mult rnai putin importalt decit coeaco arte el in fond. A putut, dec.i, L€nin a6 se de-
potrrrca
317
ii ei' gi activeze in eonsecinln. Stnrctura lui sufletea,Ecd, felul Iui de a judeca, eimtri Eau percelle nu era irsd mai pulin ortodox. Ya eE zf,ce, nici unul din marii reforrnatori contimporani nu e din lunea prot€stantd; adicd mr eate ragionalist, positivist, lib€rtar, contrdctuglist, idealiet ii... antimetaffzic. Asta ne dd un prim element de orientarc in clare ateu
problema pe care o _deabateur. Mentalitatea rrscat-
pilsitiyistd poate fi eficaoe in raporturi fixe gi ordonate. In momentul insd, in care realitatea se desgdrdineazi 9i tinde eE devini aparent haotici, rhetodele r-eci gi precise ale raliunii sin, gurei nu -ai ajutn prea mult. Ba incurci. E gi natural. 'Timpurile de cnari prefaceri nu o{erE la euprafa{i nici un pr.nct fix sau micar precis de orientare. r In asem€nea imprejurEri nu ajuti decit oea' de a doua vedere, caie nu judecd in funcgie. de concrct, ci in funcgie de real; care ste in contact cu principirle generatoare ale realitdfii, cu momeDtele esenfiale. Toate imporrderabile,,rdivagafiuni" metafizioe aga cum le judeci gi le categorisesc oanenii -seriogi qi gtiinqifici, dragd Doamne, 'dar, iatn, exietAnd 9i fdcAndu-ee valabile la timpul lor, Ui bine, toimai acoste impre.iurdri hotirdec de prezen{a teologilor in oapul urarilor migcfi politice re{ormatoare de astizi. In privinla teologilor circuld in chip curent tot felgl de pireri; cari de cari rnai uepotrivite gi crai falee. Se ignoreazi in primul rdntl caracterul realist qi
318
cuLT:J?"r
noza vLNruRrl,on
viu al cunogtinlei toologice. Aplicalea
logilor. 6 Auguet 1932.
319
,,NU E$TI OM POLITIC"
direct5
Ia realit5li. Ca;ncitatea eurprinzitoare,. de a generaliza valabil poraind dela un eingur fapt, in apa.ren!6 neinsemnat, dar in realitate caracteristic pentru r:n irrtreg gTLp de evenimente. Gcneralizare nu dupd bunele reguli irle inducft"i, "9q curn surrt forrnulate ele in orice manual de logici (qi nefdcind in fond nici ciirci paralele), ci finAnd de un anumit dar ep.cial a cErui origine std intr'o adrincd iubire a exietdnlei. $i mai alee ee ignoreazi un alt dar - imens sufletegti a teologilor: acceta - al structurii pooibfitatea de a eta tn contact direct cu cele fotoFevdzut€, dar reale; csd daci nu se pot 'fale rnai Nimic echimb trii. pot in grafia, se micar sau pretenfia in procesul cunoalterii dec{t tendinla de a reduce toati r€alitat€a la ceeace ee vede eau s€ poate mdsirra. $i nimic mai indepdrtat de mentalitatea teologicd, in aoelag timp. Aga cd aci sti aplicafia; athta welrre cAt- raporturile surt ordonat€, ingiluirea aparenfelor oete oar€cum structural fr-x6, iar aga numita cauzalitate ttiintifici (ce o rrai fi 9i aia?l) poate sorvi de instrurnent orientator. CAnd insi intervin marile perioade de prefacere, nu ee rxii pot deecurca decat c€i cari cunosc meqtequgu-l de a 6ta in oontact nu cu intimpl5rile, ci cu resortu' rile lor intime. AdicE rnetafizicienii. Seipel, Bruenning qi Stalin flu trecut F Primul plan potitic - Pentruc; e vremes teo-
rorrlTlot
O noud tacticd a fost adbptatE in lumea noaut"r ftiti"e, fa$ de precipitare* evenimentelor' ttocare ameninli cu exproprierea pe ,,oamenlr . etri de stat" ile pA* acum' Ea ee aplicE celor cari a'au hotdrit sd'pr;a""e ta o prefacere railicald, gi urmdrette dernonetizarea lor; nu ca o.o**. - ci doar ca." ministeriabilitate' ,'C€ l'rJ, it a"mit" X eau Y? Roducerea cqponului? Restabilizare? Simplificarea aparatului de' stat?
a
agezdrii economiei noastie ? Are drePtate' Parci noi nu gindim la fel? Dar, vezi- nu e om politic' Aetea n1 9e spun. Se preparE in eecrct' $i e€ [ac' CAnd le Schimbarea agez5rii generale
virre timPull"
Tactica asta ar fi de ailrnirat' Dsci nu te-ar prididi desgustul. -,Are dreptate" qi,'gindim la iel" l De cdnd, md rog? Anul tr€fl't, cam pe la€m€a asta, adicd mai exact prin August, am scris noi pentm prima oari aci ce, in eitualia i1t ** 'r," lfle-, no utai put€m plati cuPonul' Vd ailuoeli aminte c,e a lost ? SepthrnAni de -ale 1 ilurat haiul qi larma. Trebuia ed ee doved€asci hrmii ca noi euntdn nigte desperagi, nebuni qi ireeDonsabitii Cari nu posed6m a' b' c'-ul finanlelor gi politicei' $i Jace cnedeli cd ee preh;t ;";ti, vd inqelali' Bie$i oemeni' toli cu cum bine vE Puturdf ds muqild pe Greer *, erau einceri' Vd intreb aed" atunci "*nra car€ eete omul politic ,,responsabil" tdzi,
-
32O
NOZA VANTUBILON COI.TURN
si lr]r 6e gandeascd, ,i Bd nu spuna, ci e ne_ vo€ si inc€p€m cat mai neintA;ziat tratative pentru reduc€rea cuponului ? Ml^ ce s,a echimbat de atunci 9i p6nd astdzi?"9q: Nimic. De atunci qi pd"e u"*' ,i*, tafn de obligal.iile bugetare, un deficit de mi_ nrmrlxr opt miliarde. Deficit care in Ausust tr€cut inc€pus€ deja sn curge. Intervenfa ftntru reducerea cuponului era, deci, in'Aueu"t tr€cut de imediatd neoesitate. Unde erau insE-oa_ stet cu solugille lor? poate gtiSi T"4""l..i.de dva. .Eu nu. Astdzi _ da. Astnzi togi vor reduce'_ rea crrponului. $i o trateazi chiar. Dar neddndu-gi seamd cd, ceoa ce anul trecut o" fi f*t poat€ suficiennt, azi nu mai e decAt o picEturd O: plita inrogitri, ^ trateazi timid (fi pand:O,t ry. sfdrgit .la - l*f,, rrE rog, note __ o vot car€
strica).
Aq vrea rd.gtiu, sn mi.se spund gi mie, c4 en md dumir€sc -ri la urma_urmolor gi - "doardl o^faptd cregtineasci _ dece adtudinea ,,CuvdntuluiD era anul tr€cut liisitE..l* dere ? Nu era solugia bund? Ba da, de "e"p-r_ ind";; azi'toli oamenii cu rdspundere au adoplat_o. i'{u era actuali ? Ba ila, de indatE ce azi staarl ar,e un qol. de opt miliarde la incasdri gi nu -"; poato plnti nici m6car lefurile 9i rnoi ctii DE FOAME tn Srajdurile cazAnnilai. Atunci? ezul - $iIunian ista nu e unic. Mai de mulq a crjit dcu o eoluqie a d-gale: """t"Uifi*"u.. Nu gtiu daci e cea rnai bunn. liui, prscum s€
POLITICI
327
stie. ue qindirn la alta' Dar, inconteetabil cd qi serioasd'- Cum io,.fin-"."" e o solugie 'ie mare; s'a spus despro d' Iuu- f*t pri-ite t $tili: eaeraq' nian ? Stti iarhq. f)ar ce gindesc astdzi reetabilizare' despre oa*erri',,co '"e rdsprirrdere" Cici nu le-ar fi moalo tt."-ti lltt '"pott' -J ce anumito" ,,stabilizanll' daci ar Eti Iurnea la toate cu duaoo dumnealor astdzi' $i a"ti.,itatt ". oi ,,Iunian are drePtate - dar tt" pet ur*t*, nu e om politic; pentrucE"' vorbegte de reetabilizare gi-cupon. Iar despre asta nu ee Poatc vorbi "V*,I Nu trebuel'' i*," lor giretenie fdcuti fcrfen\d 9i,cirpire cu ata alb6! De ce )'nu e om politic" d' X ali priceput. Pentruci o'ar pul'ea ca evesau Y nimer,tele'sE inpune politica a cdrui purtitoi de cuvint s'a 'Iicut €l; !i Pentnlcd e'ar putea publich er4-l impingd pe el la locul "oi"i" "" ,le realizare a acestei politici' $i vedeli' aatri nu 6e Doate' Politicd economicE 9i linanciari uu f*ptul rA facb in lara ruminegscd de c0t ",t l"r-ti i "t*l"rigd, o"m"tti de meserie, c'ari gtiu *,i "i; ban,' cretlit, bir 9i imprumut' $i -1Y "r sau alee cari au relaliuni' Mai ales"Dl X vorbit' au $i rro .i uo vdzut intd,iu real c6':' I sunt nu P€ciali{d:.Ci.,t"ot pe urmi, Penfruce cE i. X'"u,r'\" 9i nu ci au vdzut intriiu r€sltdtil'e'a\ii' . .i ro 1".*, ii.vdzut dc cit dacl li le aritau ecta se Par€ cd nrr are nici o importantd' -Lu[m ! 9i gata -numai - e"o'lprogramul 'pentru ci rir li fi, rlu. $i nu
322
noz^ vtNruar',oR c-ur,ToRr.
imoral. Asta, pfecum se gtie... nu are iir poni$ o importanll. N", p""rurl-.1,"- JJ_ lticl rnai tve; obiective d€cet atit. In politicd, o idee br'€gte cu un om. Ea .,, in mcdicinn, ", ""- uneori o.doctorie care e€ poate administra ; cbr.p m€canic, fie gi de un ag€nt eanitar. O idoe, o eolugic politicd ee irnpunc dintr,un anumii
compler de c.ondigiuni, obiective, de Cigur; dar nu decAt printr,o sinteze persoJah. Aga _qodbild :ftrc,it cel care o ar.e cel dinti.iu, ccl i. ,T"*, eete gi cel mai indicat si o r€slizez€. politica j
vialE;
t: in
-""
politicd eollufile nu * irro"tf, in starc sd l€ gds€ascd, ci nurnai agteaptd sn i Ie epun6 algii, pentrucrf el sd si le rnsutaacd dc rdu, invElAndu_le, icela { .bine qnult nu € om politic; ci cel un functionar. pen_ trucd nu are simgul viegii, gi nici p"ti"p a. tact cu ee. "orr_ &te. bine ed fio spusc ai lucrunle ast€a. Nu de , vedcgi, si vind gi vrenre4 il*i *" "?: .p"*, socotelilor. Noi, o experiengi. am fdcui, Nu era oar. c ,,conversinnea,' o. eolugie mare, ra&cali ? $i oe _1'a alee din ea? Nimic. penru o nealizeazd nu au inplee nimic din"6.r.;l N"Jri; to.g. Nu i_au putut vcdea rddicinile _ ":T1 $, d€cr, nici prcvcdea cum va trebui si crcascE. A9a a fost omoritd converriunea; p€ntru ci nrr a_fost ciTdili.mitar, panE r" "r#*i. cd, prcceda$ la fel cu oel"hlte soluguni raE cale pe care le prindef' din vdnt, d"p, ;L gas€€c. Ume nu e
ir.igi*J
Ponrrc-|,
323
dar cu care nu ave$ nici un {el
Luatri seana, s'ar putea ed nu va... las€ lurncs 2
I
.0ctombrie 1932. SFAR$IT DE AN
Preocupdrile sintetie srmt din ce in ce mai rare in politica rumAneascd. Oa,urenii cari cer pentru ei roluri'de mina intli in visls Inrbt"e. fu", in generalitatea cazurilor, o polition dc. oombinagiuni; cari cAnd nu sunt peroonalo runt'numai de doudzeci gi patm de ore, - irr cdnd nir sunt de douEz€ci gi patnr d9 or€ srrlt numai lrcreonale. Poati cE 6 v'';i H1e aF' qdci interven}ia unei voin;i in cursul evenirnentelor, intervenlie caro caract€rizeazd in primul rAnd acliunea politicn' nu poate fi cu adevdrat fecundl decAt atunci cdnd amaetd voinld nu ar€ Pretentil ai cr€€ze iatorie, ci nurnai eA o inl€srrcascir eubordonindu-se in chip inteligent deaf6gur6rii fireqti a lucrurilor. Umilitatea asto est€ ins6 89a 4e rar6 la oamenii politici, incAt msi c[ nu am curxoscut deli rdsboiu incoace o acgiune carc sa fie detcnninstd de altceva d€cAt ds regorturi subioctivo gi personalc. Aga ci, uobue 36 oorniderdm cr un ad€vdrat rorcc IsPtul cd [p:c4tc sp:iritul do generalizar,e gi d. sintezd. Yirla no.strn Ptr'
324
.
Roz^ yaNruruioB
blici nu ar fi decdt mai {aleificatd incd. A9a, putem sA nnddjduim cd peste eforturile efe_
mere ale. micilor ambilii, istoria ee face einguri. Cu alte cuvinte: dac6 nenorocul noatru e ci nu a aparut incd in viala politicE de dupe rdeboiu o mar€ p€rsonalitat€ inl€l€gitoare gi eficace ln gest, epoi norocul nostru e ci Ilu a aplrl.t nici o- mar,e qi puternicd ambiEie inteligeite 9i ca atare primejdioasd. Ambifi sunt d€stul€. Am_ blii puternice insd, nici una. Anul politic pe care il incheitun astdzi este o tristi ih.$trare a scestor considcraliuni. E anul acliunii confuze prin ercelenJi. Confuzd, aceastd aegiune nu in integralitatea ei, ci in resorturile subiective, ale oamenilor politici cari au foet la lucru. Anul acest& se poat€ caracterizi ca cel al reac( mii. fn adevEr, douE erau problemele cari dominau viala noastri publicE: a) in ordinea militant politica, organisme vii gi cari si se""*."",.-o" instiphneascn L chip firesc -eficace, la conducerea treburilor publice; b) in ordinoa de gurernare, orientarea din ce in ce rnai pre_ cien 9i mai hotdritd in spre o politici radicali de realitEgi. Ce eb oblinut? ad a); procetul .de destrdu:are al actualelor partide politice qi precizarea unor noui centre do .polarizar.e, admbure al viitoarelor partidc _ acelea in adcvdr vii gi eficace oarecum - a afociunui oprit, prin introducerea arbitrard anti_ ferinent. Fcnomenul aceste eh intAmplat can Ie inooputul toamnei, gi pentru ea, incalx.eitatca
oolrdna
porrrrc.{.
325
de inplegere a oaqrerrilor nogtri.politici si fie per€mtoriu dovoditd, anume intr'un moment in Lre ferrcmen rl nouei polarizdri era de dGmeniul cdl€i mai aproP4to infiptuiri. (Irobue si recuir4alt€m cn dugranii nouei ordini Politic€' cei cari luptd impotriva unei reaqez6ri firegti, au {ixt 'rrai indernAnatici Si '""i tari' d€cit partizanii naturali ai r€grupfuii a c[ror categoric[ infrdnger€ €,e dator,eqt€ in primul rAnd li.psei de orizont politic a dJui Mihalache). In mornerrtul de fatn victoria e.n€oont€stat de partea vechilor ageznri politice, (Interv€nfia dJui Titr escu in politica internd nu echimbd crr nfunic aceastd realitate).
ad b): orientdrii inaprt o politicd radicaln
i
Iorga-Argedupi cEderea toianu, o vigurirasE contraofensivd a spiritului ca' pitaliot-bqrghez. CarhPalda impotriva bolqeviamului econonic, aga de artificiald, r contra firii gi firE eens, nu e fost de fupt decAt rm fenomen anen qi lipeit de importanfd politici; adevdrata oleneivd fiind purtatd d€ foEtul ministru d€ finan;e d. Mironeecu, eprijinit de Banca Nafionali gr ajutat, intimplntcr, de faimmsa hotdrire a ..Casafiei in chestiunes conversfiurii. Trebue ai stabilim totu; cd odatd cu irntalarea guvernului Maniu contraoferuiva ac€aata a slibit in chiP Eensibil. Dacd nu in formi, actuelul ministx! ilo finan{e continuind a tuna irnpotriva ,,de{otigticel pulin in fond, misulile gi legiuirile lor", ministrului de justilie ; devenit .centrul marei E:s opu€,
l%t
Boza v.{r{TuBrloa
ouLruRA
politici financiane a guvernului, acoentuAnd nc_ ceeitatea unei adaptfi te rellitigi.
Dl"n.":U. p ..
_ordinea pdliticl, supuar inigia_ tivelor individualc, anul 19J2 foei aoul con_
tralfcneiv€i oi i istoricr,
" pujin adevdrat nu e mai
I
n"rito" ?oia-pmi n-
regti ^olainea de bhta noastri via;d ome_ -independente neasci, Iucrurile gi-au urnrat cunsul Ior norrral, tocmai acela pe care lF. indicdm noi cbnstant in aceastE foaie de mai bine de trei ani. Victoria partidelor ,ru a fost o victorie "ohi nciabutind, e-f€ctivnr aceste organisme d" i;;; ed opreasci inlduntrul lor procesul de destrdru're astdzi rnai inaintat ca oricdnd, iar contraofcruiva capitalist_burghezi nu gi-a atins decdt in chip cu totul trecdtJr ,{elurile, fede orientare insprre o politicE radiAln i:-y:I tund in acest moment infrb evidenti tazd.de 'generalizare. Prognosticuri p€ntru 1933? Nici unul. O do_ . rrnli. nurnai: ca politica eE eo pund de acord cu istoria; pentru a aeigura cu un oeas mai devrerne, reJacerea. roadtrE_i.*g pe"t* a se evita eguduiri preg t".i. $tiut fiind cd nfunic nu poate iitoaroo istoria din curg'erea ei. 1 Ianuad€ 19JJ.
porrrrrc.a.
127
D. I!{IHALACIIE PI,EACI, IN STRAINATATE...
Un corrunicat oficial anunld cd fara nosstrE va fi rreprezentatn la oonferinla dezarmdrii prin dd. Tituhscu, Mihalache qi Antoniade. Abia intorg dela Atena, d-l Mihalache deci, se va imbaJ pentru G€qpva. Pe
.*t
alee
d-l Titulesor il inleleg oare_
dupi
c€, acrrrn cAtdva vreme; ,,Le
Tui Temp" ne-a vostit cd a debarcqi nu -qti,I ,rnd€ in tov6ri$a lui f{arold Lloyd; ceea oe ar dovedi
la
d-ea o qredilecgie pennu intrdrile de senzalie. Nu inleleg insd pe dJ Mihalache. D-l Miha_ lThG ls conferinla dezarmlrii? Apoi oe credo d-sa cd poate faoe la o conferin{d ca asia ? Acolo 6unt tot f€lal dc oarneni r rrdivi vizionari cari igi trc.hfuue ctr pot r€aliza un utopic ideal de pace
uniraersali, giregi indemAnateci cari incearce ae_gi aeigune pe vecinicie o situafie astdzi preponde-
rentti 9i gmecheri tr€cufi prin toate ciururile, epalaf cu toat€ apele, frecagi ca toate !i_ rretlicurile lucrind mai mult in culise la sabo_
h""l inplegeri efective, epre satisfacgia "-:T"i marilor fabricangi de arrnc ai muni;iuni cari le stau la spate, $i d-l Mihalache s€ duc€ in a_ ceasti adunare, atunci. cAnd nimic nu_l obligE la'agtir? In caro.din cele trpi categorii, qi ie
fucg acolo ? Mihalache gregegte, deci, cdnd ee duce la Gencv_4, la oonferinla dezarrrririi; gi mai gre gegte gi cCnd trece din nou granila.l prea ,nirltn dl
D-l
i|S
BozA YrNrmrLoR
fet[ial6, qi urai aloa prea:multI - in etf,iinatate. Ce vrea d-l lfihalache? Sd devind ,,internagional" eau e[-gi lirgeasci orizontul ? Cea dintAi nu. se poate, de oea de-a doua nu a\rem nevoe. A rtlerge in etrdindtate e de sigur un lucru bun 9i de lolos; dar la vremea lui nurnai. Te duci in strbiritrte atunci cind sufletul gi intclig""t" iC aunt plastice, ctnd.pogi aslmila, cand po;i a&cd prirrri gi topi irr hne, asa cum o plantd soarbe prin rddncinile €i sucurile pimdntului gi le transformd in oolule vii cari toate merg citre fruct qi EEmAnfn. De La o vnerrie insi omul nu mai aeimileazi; nu-qi poate lmbogdli fiinla; dl rdmine ext€rior tuturor cslor ce se petrec nu mai poate trece in lu. ln afurd de el, onrri 9i nu mai- poate prelua lucrurile in el. E monentul din care infitc el devine judecitor 4reete oameni gi imprejurnri" gi intervine normativ in evenimente, A voi ei inveli, sd-;i hrgegti orizonturile la o aeemenea epoci a viefii e nu nunai efo4are. zadarnici, ci deadreptul prioejdioarn. CEci nouile tale cunogtin{e 'rdmin oxperienld moartd, hrani neasimilati, care. impiedicd qi rItdcegt€. $i, vedeli, asta vr6a si
dl
Millabch€ scuma. O fuce, 9i faoe riu. Domnule Mihalache, noi treburile ast€a a'le iti"epnuii de tot felul le cunoaltem d€sprmpe, 'deaigur. Fntrusd le-am triit. Nu. o rcgretdrn, Dar noi ne ddrh Bearba cd am. sosit deja la popatnd ccl mare, de und€ inaint€ trebue e[. facom r,fixtul de a uita tot. De a uita tot ce.am invilat fscd
CUTTURA
POLITICA
329
p€ nume qi ce a. rirnas identiticat ce aI altuia tn noi, qi de a nu mai pistra decAt oeea oe anr mistuit cu stAta d€sdvdrSir€, incdt a devenit partc integranti din fiin1a noaEtr6. Asta Yrqrl noi cari am vEiut hr,rnea la, vreme, am invdtat carte 9i qtim ce ine€mneazi .,,cartea" Pe' care o pentrucE de preFrim, dar c,are rm ne eperie !a ou u" sperie decAt analfabegii. De ea gi de BtrEiniti(i, D-l Mihalache wea insd altoeva. Vrea eI ss ducE prin strdinntE(i, s[ inv€1€ de aci inainte oo€a oe nu a arrrt nomcul ed invefe la vreme, 9i cu puteri noi sI se intoarcd aci pentru a tl€ gospoddri. E zadarnic qi primellios. Treaba asts a mai fdcut-o unul: Petru cel' I\lare. Dar, rrdegi, 6la era Petru oel Mare; iar pe dealtd parte, cine igi d[ eeanli de roetul lucrurilor in{elege cE niei chiar geniul organizator indscut al ac€stui impirat riu a putut rezista falgi{ic6rii ete_r.pe coro care ge rdsbun[ gi peste sute de ani - ],atarziu qi contactul tirzie inv6lstura oxpun€ te crr lumea alta decAt oea in care te-ai nEscut, D. Mihalache q€ inE€al6 deci, gi face eforturi rdu diriiqte. Le face insd.- n'entru cd nu-qi di €earns cc rcprezintd el in politica rumAneasci qi ce alt€pia; noi dela el' Noi l-am inconjurat nu numai de dragastca' dar ii de nddejdile noastre, gi i-am stat toli in ajutor, adesea mai mult deddt ar fi meritat-o poatc, humai 9i numai pentru ci r n crezut sd gdsim in el nu un re' cal"'durii reflectate. ci prezcltant al gaudrru qr
oIILTUnI
330
mza v.alrrrrBrrrB
un exponent al instinctului tdrdn€sc. $i cu cit elorhrl noetru de a ne I9pdda de tot €e ann adiugat pe noi era mai mane, cu cAt mai tare doream a ne airnpMica gnndirea 9i a o repune in oontast diroct cu redlitifil€ redcvenind lirani. cu atit prcguirea noa3tri p€ntru acest norocoa fiu d pnmAntului pentru ci il eoco- norocoE. t€am autentic era mai addncE. - insi nu e€ mai vrea D-l Mihalache {Aran" D-l Mihalache ae vr€a om umblat gi cu cart€ ca sE ne invefe 9i pe noi; neqtiind bietul de -el cE noi dac[ ne dorim oeva nu e ei 'nei invlildm, ci si uitim ca ed develim ala cum il crorilea$r pe el: simplu, €dnStos gi triind deadreptul realitafle. De acest domn Mihalache rnirturieim cI mr avem n€voe. Cdci nu uitiun cd cele. doul mari erori politice pe cari le-a ficut in rrlti.nra vreme, au foet ambele comisc ficcare dupi o intoarcere din strdinbtat€. 21 Ianuarie
19311.
,,CE VOR MASSELtr'' Planul inclinat al politicei se dovedeqle a fi. din ce in ce moi primejdios pentru oamenii vieEii rroaotre publice, Gindigi-vn, numai, la cAfi. alunecari-pe el in ultimsle zile ! E adcvfuat cd Ei lmprejurfrile au firt fari, Dar oricrun, eu o
rnirturis€sc, tot ar rnai mult cchilibru;
For,rrrcr
331
fi fct d€ agtcptat par'ct F -iai rnulte atnpAnire de
cinc.
E o veche convingerc a m€a, cd oarnenii politici gindeec su4rrinzEtor de pu;in.'Convingerca a8ta s'a v€rificst inc6 odatE acum. Cdci toat5 ldbirfdtura demagogicn expusi la tribuna Camcrei nu e dc fapt, doc,it lipad de ingelegere a unor aitualii, relativ simplc totug: oamenii nogtri doreeo cu oric€ pret s5 faci ,,erieri", 9i cred ci drumul cel mai ecurt c oel indicat de aplauzele ,,massqlpr". Iati unde ci ee ingald; gi inci funda.rre
In
n
tal
I vieta noastrd nublicd este dopina.ti, in chip condtdnt de foatte mulfd vreme, de,o ncfe.1igit{ sonfuzie care ee.hce intrc voinla masek r li E i{rr€I€ rnar
indicagiile nrase€lor. Asta e insd categoric fals.
P€ntruci nu e nici o lcgdtur6 intre mu\imile cari aplaudd qi masse; mullimile cari aplaudi 6lJ.rft sl,rada; txrassele, sunt aTteva. Strada yna1@ ei fie uneori gi muncitoare; ea nu e .on"tituiti in chip neoesar din oeea ce obicinuit Ee numegte esur€ura mahalalelor, publicul flotant al oricdr,ei intruniri, c€sta d€ gurd-cascn in totdeauna gata a lur partc ,la un ecan&l 9i la o pryoteatare. Stm.k irc6, oEte in orirr- imprejurare, o nurlritno Eug,estionatd; cu o existenli spiritusli care nu €
332
ROZA YANTURII,OR
nici normald nici proprie. Iar. resorturile ei, ...pasiunile cele mai tu-rburi, stiril€ sufletegti cari cele dintAiu gi cele rnai ugor scapE'de etrb con-
trolul judecnfi 9i al
voingei.
Spre deosebire de stradd, adunare incoherent[, fdrd . via{6 or6anicl statornicE, hnind agnFtn de o formutd Pasionald impusd pe cale de st:' tnaEw este inmg suportul viefii cogeatiune, lectiye, insul intreg al natiunii. M8Esa trdi€gt€ deci, igi are legile ei, necesite$le ei precise, liniile ei de migcare; irsi nu fornwleazd. Vei afla, deci, intotdeauna, din chiar gura etrEzii, c,e r.rea ace{stl stradi, cind tn adevir wea i:ev*; nu vei afla insi nici odati itirect dn gura maesdlor ce vor elo. .,C.e l.rea mas,sa'), * asta e o problemd. Cea mai de seami lroblemi a viegii politice; gi cea mai grea. C[ci ,r€e rr]sa massa" lnsemneazd de fapt ,,ce trebue ma-ssei", iar ceea ce ii I rebue e prea adesea deosebit de c€ea oe ta cere in chip expres. Iar pe atitudinea c{re ee ia fa{d de aceasti problemd ee rrreaoarE omul de etat.'Demagogul ieftin, plevugca viegii politioe, deschide foreastra atrnci ca sd audd ce se strigi in stradd. cdnd de cetre mai multe ori el inzug gi-a trimis oamenii sd etrige. Omul de stat se conc€ntreszd' ee aduni, tocmai pentru a se deschide rnai oom. plect intuigiei realitelii, pentru a trii, inlelege 'gi formula coea ce conslituc fondul adevirat al neceeitdlilor rira-esci. Aga fiind, delrngogul e in.otdeauna in acord cu dorinlele strigat€ ale 8trE.
duLruBA
polrrroa
333
zii, dartocrnai de aceea in dezacord cu adevEratele nevoi ale colecuvitdtrii pe cAnd omul de etat, de cele rnai multe ori in dezacord cu Etrada, se gdEelt€ aproape intotdeauna in acord fireec cu ritmul vi€lii nalionale, pe cari fl promoveazi. E, fnrE. indoiali, comod. a merg€ cu mul{imea; omul de stat ins5. pref€rE. calea cealaltE, a adevirului, interesdndu-s€ numai rnediocru de ceea ce cere strada. Nu trebue, de eigur, sd irnpingern Iucrurile prea departe. Va trebui totuf eE sublini6m laptul destul de ciudat c6 tofi marii aqezitori de larE au fost lipeiEi de dragostea gi tplauzele mullimii. Aga . Biarnarck qi Richelieu, aga Petru oel Mare gi Ludovic al XI, aga Cronwel qi Stalin. E firegc. Cdqi toti acegti oameiri nu au ciutst aplauzele mull.imii, ci binele acesteia. A fost deci in toatd atitudinea lor un efort care mergea €dtr.e liinta intuagd a colectivitefi, qi €€re tocmai pentru aceasta cilca prea des in picioare necazurilo gi poftele individuate cari dc fapt nici nu 6e aupraFrn cu rnarile nevoi alo na;iunii, Asta au fo€t intotdeauna oamenii de etat, gi asta nu EUnt oamenii nogtri politici de azi, IneAndu-se cnndugi de mullinie in loc de .a lo p6trunde, inlelege gi oonduce, sau .* rrrai r6u incd incurajrind pofte iresfrnsabile Lr nut-pentru a le cdgtiga, ei nu fib decAt cn-ti fime miituriseasci elbbiciurrca. De cAnd existi omeoirea, a.Iaoe politicd insemneazd a stdp6gi. Nu I sripani, de eigur, ca uri tiran, aaici ffr"Aoa
334
.
rozr vll{ruBlrot
oItLfirRI
mullimile sub jugul inapiraliei tale fantczist€ gi. sub nevoile ambigiilor tale uccat€ de atipAnire, A te da sarcinii gi naliei tale, a ard€ toli in elujba cEreia te-ai plecat, - dar totug a otipini. A st6pAni nu Pentm tin€' ci pentru algii'
dar totug a stipAni. pentru chiar o€i stnpAnifi bur, cu aeveritate d€ cele "toi multe ori;'infruntind dugmdnia ir ura canc nu fsco bine riirnEirui pentru ci se euporti foarte greu, der po caro daci nu o cauli, nici nu ai drepid s; o ocolegti'atunci cdnd ea inoo\cqt€ Pe drumurile aspro ale sarsinei tale. .,.$i ar mai fi atAtea de spw. Toate lucruri de ccri togi oamenii nogtri 1otari gi etranii, Utili fug, Dar dacd firg' nu dd asta 9i mdeura valorii lor? , 23'
Februaric 1933.
IIN
IMPENATIV: MANILE LIBERD
I
Cu cAteva eEptimlni inainte de r treco ,dinfi anume ln prilnivara fui 1928, dac6-mi aduc oxact amint€, Titus Enacoviei, intemeietoml aceatci foi gi qrul din capotele cele mai cl,arg din cAte a al'ut preaa romlneabcd,'a publicat in ,,Chvdntul" un articol profctic: 19311; hr carc indica anul aoeeta ca timp al rnaritror Echidlri in criza mondial[. Srmt€m abia .trr a trcir hui, 9i prevcilerile par .a ee lmplini. 6010",
For,Ftrol
335
Nu ex.isti colf po pnmdntut ao$ta in carc, intr'un fel eeu altul, tum€a BE nu se friminte gi lucrurile ei nu e€ ristoartr€; nu cxistd dom€Nriu de activitatc om€neaaci in care ei nu se fi instaht dezechilibml. Dacd anul 1933 va f! cel al lichiddrilor, e greu de spue. Asta ar insemna ci in acest an criza gi-ar atinge punctul mrrirn, toate distrugcrile n€e,osare ar'fi deja efectuat€ qi condifile pentru inceputurile rmei noui vieli infnptuite. Si d crcdcm ? Mai degrabE nu. Lu-
rnea veche are eub toate raporturile o fo4i de rezistentd mai rnarc decit aur fi noi diepugi eE-i aoordim; iar pe de altd p4rte, p"o"*oi d, disolugie € incd aga de la inoeputri lui, incit e imposibil od distbgorn profilul nouilor forrne de via{d. Probd ? Rusia; care nu mrmai cE ln zadar incearci s6 infdptuhrcd foirnula cornunisti
dupd toate experienlele & - nerealizabili, aqum itar nici nu iabutegtc s6 nimercasci, empiric-,dacd nu altfel, un drum nou, chiar dacdala cum incercdri timidc o dovodesc, ar fi digpued s pdrtsi (bine in;eles, pe tdcute) cEile or_ todoxiei bolgeviste. Dac[- insE se poate epun€ c6 suntem deja. -1u ^ anul marilor in lichiddri, apoi eigr-rr esti c6 a?i nu- mai e un singur om cu preten$ie de a articula un gind, ori cit de rudimentar, care rid nu recunoascd in chip categoric cd, in ridevir, o: menirea a intrat intrb crizd din care dru.m'da tnt
335
troz^ V'INTUIIIiB
car€ n€ tot cdntd cupletul ,,cuminlcniei" panliticc. Eete inei caracterietic penfu mine, ci chiar un om lipsit de cugetare politicn propriu zisi qi ancorat in obicinuinlele trecutului, cum e actualul nostre ministru de finanle, se vedo oilit, in expunerea de motive a bugetului pivz,€ntat acum in. urrnd Canerei, ed coniidcre pmblema rnonedoi ca o chestiune rezervati dat Iiind cI peete jumdtate din tnrib lu.rnii au-interrenit revolulionar in acest domeniu. Ac€asti eonstatar€ a carbct€rului definitiv al +t'tzei este deci un punct cAgtigat pentru orientarea roastri in politica zilei de miine. Ce este de ficut? Intrebarea trebue eongid€ratd ca prematurd. Pentru ca sI gti.rn ce e de fdcut, ar trebui si fim'deja in piagul elei de 'construclie; gi nu sun{em incd. De unde va incepo rtclddirea, noi o binuim. Lumea va intra intr'o perioadd de pauperizare; curn de altfel a intrat intotd€surn la inoeputul marilor transformiri. O coborire a standardului d€ viaF in toate .domeniile; €conornic ai spiritual. SE nu ni ro apunE cd asta e exclus, cd. omenirea. nu poat€ renunta la bunuiile deja c,igt{ate -- sau mai ttiu cu ce. Baia era gi ea un brrn gigligal doar6. $i dela cdderea Romanilor, ornenirea a avut nevoc de doudspnezece vcacuri pentru a reveni la Ioloainla acestui ,,bun cAgtigaf'. De ce, adicd, :i nu ee 'intimplo qi cri alte cuceriri ale omului .astdzi, curn eh intAmplat acum pesto.o rnrc do cu baia ! Eetc deci poenite o coborirc a ri-
cwTUnA
velului vielii,
ceastE coborire_-e
9i
Polrrrotr
337
dupE eocotelile noa3tre a-
gi probabilE. Aotea sunt, insn, probabilitEtr-; sprijinite pe im_ :m-.ai -li inca pr:srr; deci ineuficiente ca fundament-pentm - e!ru, mai riu, o judecatd pentru o politicl. "cEi,rr,. Pentru politicE, urmdril€ firegti cari de.cure .. din ronstatarea csraclerului isto;c il d;;i;: astEzi sunt.,altel€.. Consecinge i*p.rr, a" altf€l gi celor csri nu vor sau".A nu "" pot.;E gin_ crind in cind 9i i.t plitli. :lT.:u 9i"raporturile, sub toate "i"'ir, ie sitrulia a devenit o la_
brlrtate. exaremi.
$i
economicegte,
JnF'rete constante, dar gi
qi
politiceste.
aceetea irrie zabrte, sunt cele cari ee leag6 ""odti_ cu elementul geo_
o larte, eu cel spiritual de alta 7d"t cd revolufa epirituald" s'a ldcat deja).'In_' 111ntt lr'rm moment de aga rdsturndtoare trar,sionrrare ."el de astizi,_prima noa€tri grijd tr€buo :,;.:1 "1 o deplina libertate-de m;gcfi. 'i" :i^]f," 11iS1ra r erhrte teg5turi nu mai activeaz6. Nouile le_ geluri nu s'au des€mnat incE. $tim o" n, _*i Poate- {i, .- dar nu gtim ined oe va sd viet*tl" pmibil ca slnlial legdtwile noastre T,"_ 6a ramenE aceleagi, echimbindu_gi ined, evident, Dar asta e deocamjatE rr"rnri-p"J ":il-:P. eibil. Nici mEcar probabil nu e. gi asa fiindttu a:ea nici un drept a intirzia i" it" t"j gatun-,- tocmai p€ntru cd o asemen€a"""t intdrziere ti$*- libertatea T- dacd nu'chhr de migcare, 9i ne face difi_ crle, fuhpobibild, o repede gi efi_ g.ralrc de
338
cace ori€ntar€, atunci cdnd
va veni ceaBri ho-
t[ririlor.
Sounem deci: ori care ar fi interpT etalea po .r"r' fi"""r- din noi o ddm eengului istoric iD caro ee miqci actdzi onrenirea, - do indatii cc toti sunt€m de acbrd asupra' addncimei crizcit adtodiner noastr[ in politici nu poate fi deoit urt: a evita cu griid ori ce LcgdrnAnr pffiy ry eanornit carc, ingniAnd cdt tte ptrgh viitorul, ne-ar hta utm d'in libcrtatca co.nflttd il'e @lit4ttc, gi nn-g lace inmfubili da q a.pi u ct marimwn ;dc
lolot t" momcntt mtril'or hatiltili' Cine pr.ocedeazd altfel ee incarcd cu p6cate gi s'ar Putea si ajungd a fi rispunztrtor grele, -,.i altfel d€cet in fa{a ietorici. Scriu, eubscriu Pi datez.
.
11 Martie 1933.
ror
oltr,TlJst
noza Yll{runrrtR
DEsiRE ,,DREAPTA' $i ,,STANGA'
Se pare ci ldmuririle noaetre in lqr[turi cu oroblema radicaliemului nu au foet de nrturd e Lti.t*o" p" preopinentul nostru dc la 'prep tatea". Di-ficriitat.a cea *ai de seom[ vine din faptul cE d-sa stdrue asupra neccsitilii dc a $ dJcd radicaliemul noatru e de dleapta sau do etfuiga, pntru cd altul nu mai inpkpc' $i nrt din articolele d-oale -f it1.\.g., p€ntm cE ,,uncle de stAnga, mai ales cele Ltotiot;
Pol,rrlci'
.339
lnclind spe articolele politice chisr mai departe; in materie eo,,ciali sau morald, d-sa n'are t'isi o -pozifie clard, ,1"" itt fil*ofi. eete adeptul filosofiei idealist€". Asta €, o mdrturieesc, csm gr&Y. Cdci dacd ar fi adovdrat, asta ar inserua cd eu sunt un tip hibrid, care nu gtiu s[ gAndesc udtar 9i organic, qi mre adrm tot fch de soluliuni din cAmpuri de realit6{i etructuxal 'deooettit€. Nomc Pentru mine .sd cE lucrurilc nu stau tocmei aga. In acoasti di,sculie aproape jenant de personald ce importanl6 8i aibi oar€ in toatd tr€aba asta eu trebue sd constat'doui per€oana mea? 'ci 'intdiu, mi ee pun in earcind treburi iapte r de cari nu sunt vinovst; al doil,ui' ci existi o anurniti oonfuziune de termeni. Mi se epune, de pildE, cn in filosolie ag fi idealiet. Nu e adevdrat. Nu am loet niciodatf; idedigt in filosofie. Nu a fost nesm de neamul mcu; oi aard bunicu-mcr+ Snoe Ivagcu era {Erah dirrrdriganul Brdilei; p ce ed aibi a faoe bunul simt {i:inesc or idealisnul (filozofic); 9i nEdnjduiesc si nu fic nici bdiefii mei, pe cari i--aq wea cleso4i in frica lui Dumnezeu gi in reapectul reditdgilor .xengiale. Cine a,pdtruna in miezul Iucrurilor flstora' a inleles ce pacrieto e idealismul filozofic, 9i gtie dc c€ md scutur eu ' aqa de tare de el. Prin unnare, nu eunt idealiet in filozofie. Cit dspre incurcttura cu dreapta gi *Angar cu oolu$i cconomiec dc un fol, gi or atitudini poli'
,pltelc -
,drcapta, eau
34()
CULTURA
Bqza ya-\TuRrrDR
tice de altfel, apoi aci chestia e mai co,rn- pasibilE plicatd, dar totug de descdrcare. Principial, preopinentul meu ars dreptat€: toat€ soluliile pe cari le accepqi, trebue ei formeze si*em; nu poli fi, de pildn, pentqu propfetat€a de uz, 9i antidemocrat; sau: nu po{i ?i democrat in politicn, 9i realist in filozofie; eau: nu po{i prgconiza o agezare ierarhicE 9i organicd a statului ;i cere in acelag timp un regim parlamentar, Nu po{i. Cine a mers pAnd la fundul lucmrilor, gtie ce sp*r eu acum. Deci, piincipial, preopinentul meu are dreptate. (Numai cd, nu in potriva mea, csre de cAnd Ecriu aci, tocrnsi aa€st punct d€ vedere am r€prez€ntat). ?reopinentul meu (d€ ce nu-gi spune nunele, sb discutdm cu viziera ridicatt ?) nu ar€ dreptate insl, cind vrea o{ aplioe acest principiu la dreapta 9i stdnga. $i nu are, pentrucd, ,freapta'r gi ,,stAnga" nu eunt d€nominafiuni suficient de precizate, aga incit ei determine eiqf,agr"r,rqi stmctural deosebite. ME rgg, Stalin e de,rreapta sau de etAnga ? De stdnga, de sigur. $i totuf Stalin a instituit o dictaturd. C,are r *eabi lre dreapta. ori LJ".TiJ""ui'; d reapta ?'Foarte birrc, de.dreapta BE fie; eu nu md opu-n..Dai atunci crrn fac,em cu abolirea proprietnlii individuale, care, precum iardg se gtie, e o tr€abd de etAnga, qi pe care tot Stalin o fdcu ? Dar poat€ cA pilda lui Stalin vn jeneazd. Sd o luim pe ces a lui Bigrnarck. Bisnarck era de etAnga sau de dreapta ? De dreapta. Crurr ee
,";
POLIT1CA
34I
inai politig* lui. de dreapta cu m5surile socLfiste pe cari le-a infePtuit ? Vedeli, deci, pe dreapta 9i etinga nu se Posts descurca o chestiune politici; nici micar teoreticegt€, p€ntrucd ,,dreapta" 9i,,stAnga" nu eunt in domeniul politic noliuni complect di{erenJiate' Dar chiar daci tooretic chestiunea ar' fi di€cutebild, intrebarea ,,ce fel de radicalism, de 'dreapta sau de stAnga" iot nu ar fi revelanti pentiu iliscuqia ilintre ,,Dreptatea" 9i noi' Eu im gtaruit 4supra acestei laturi a problemei, - 9i imi pare rEu ci- preopinentul nosttu nu a acordat prrtgiului respectiv atenfiunea cuvenitd' ' lVIi irlrreaba, ce elti d-ta? radical de dreapta mai sus: nu existi cau cle stinga? Am precizat -univoc 'Dar chiar definite' o tlreapti 9i stdngi .laci ai exista: de unde I'rei si gtiu eu? qi ce inpec6-
disculia noastri? t interes are a€ta pentru fiinlr oare care' Pentnt o e balena .og. Mi
niturali,,l:. e nece€ar sl gtie dacd e mamifer sau pegte. Ear pentru baleni ? E indi{erent' -Cdci treaba ei nu e si gtie c€ este ea, ci sd'Ei iruIeplineascd furn{ianile ei fireEti. Aqa e 9i cu-ornul politic: nu are nevo€ sd ee eticheteze' Ci: gn fie ceva precis, gi ei lucreze l:r conformitate cu firea lti; cu ceeace este 9i ce reprezinti. Istoricul, oau teoreticianul politic, eau sociologul, - acela cercet€azd 9i eticleteazi pe omul politic' Omul politic insd nu e nici istoric, nici teoretician poiitic, nici sociolog; 9i ca atare nici nu Poatel
3li2
Errra .vruruBrrbB
F (da nu bcbuc cn 9tb) url,a !G ierirrt el in tabelul politic. 4ql f * Efo€. Ar inoce .I giodcac orrera
ncalitffihr politioe, pcnbrr a doligita problcoc Sunt de .L,G{rr d _Sd mlqii & sau" dc atlnga? llablr fam;. Dcci'crulrli-ln[ or aocrto htri.blri. Nu & dtr" &r mr nr .nici ul
3CE
25.Iudc
19:13
FOILETO'ANE
-l
SUB SOARDLE
LUI
SATAN
Prima,serie d€ cxemplare diir romanul lui Bertrimbe la Brrcureeti e deja epuizatn. Se dovedegte inci odatd cat suntem de la curent cu, migc6rile de opinie din Paris. Cdci si nu no indoim, celebritatea pra.rizianE a autorului a fost oea mai bund recomandare pentru pullicul de la noi. (Dacd ne grindim insi ci prima infornanos
mafie autorizatl ne-i venit prin articolul lui Leon Daudet din ,,Action Frangaise,', va trebui si tragem.anumite incheieri gi asupra prestigiului pe car€ acesto doud. nume - om fi foaie - il au pe malurile Drdmbovilii). In{ormagia noastr6 literari nu a luat inc6 atitudine. E natural, intre altele,. gi pentru:ci romanul trece aga ziia pnegdtire ,,aperceptiv6,' a cronicarilor romAni. Se repetd cazul lui Ramuz, pdntru care lum€a noastrE activ literard nu are suficientE inlelegere.. Nu dintr'o imuficien{i €Et€ticd; ci dintr'una rnetafizic.E; insuficienln 'i:irri nu so.fdcaa qimfiti.tnaint€ de rdzboiu; dar ie demarcd in chip, flagunt aetizi.
346
TOILETO,INB
noza variruRl,ro8
Si
observdm cd publicul trece p€Ete indicaliile critioei gi informa{iei literare; ci aceasta €6te numai dupd ce. a devenit cunoscutd f cerutd adeeea in postura falg6 de a se ocupa de o lucrare
stdruitor in librErii; 9i vom ingelege cE criteriile pur eatetice, . singurele de care ee conduc gi nu fost indreptifili sd o facd cronicarii-literari, nu mai ajuurg pentru orientarea publicului. Publicul vede astdzi in opera de artE ceva mai mult decit o operE d€ srtd. Abs:ol .tuJ estctic tia fierd.ut o tatmrniu. El ee incadrcazn intr"o vizirure metafizici a' r€alit[fii, ti trebue judecat ca atare. Dacd e bine sau e r[u? Intrebare ceva cam olioasE, care in orice caz nu poatc schinba redirnfile. ,,Sous le soleil de Satan" este un mar€ rornen dsnrifitiv. Aaeasta il gi lace aga de pugin abor-
dabil.pentru oritica esteri"antE. O de rfint, "iati cane nu hlEfigatn in amdnunte adeeea excedante sunt totug o analizi. explicativi, Propriu zb, nici nu inplegem prca mult din acest roman; adici nu suntcm in stare si urmirim desfdgurirea logicn (ah, logica l) a viegii interioarre a abat€lui Donissflni cale, €at€ probabil rm efint; dar un aldnt in felul lui. Mai int6iu un afAnt t6ri perepoctivi ietorici; el triegte htre noi, viale FoaotrE de Ia 192,,. d stdtca. Il{ai apo! rm aldnt care conviepigtc Frmanent ot Diavolul. $i aci ,ne parq inbegul nod 9i lntreaga origirra-
347
litate a tragicului. Ori ce sfint are in via{a lui o crizd in care e ispitit de puterile intunericului; dar el scapd gi se ilumineazd. Tocmai in virtutea acestei ilumindri el poate continua viala car€ se irnpodolrcgte cu atributele sanctitifii; cdci ,,harul" nu e numai putinla de a atluce impircare in sufletele altora, ci e in primul rdnd Iinigte 9i Eeninltate - echilibru absolut - pentru sine. Bernanos, autorul, renun![ pentru eroril iui la acest de al doilea element. $i de aci drama. Care nu este expusd intr'o ,,actiune", qi nu are fird ,,rnotivare"; ci e pur gi simplu o drami ac{iune qi motilare. Cine cetegte de doud ori romanul, va trebui sE se opreascd
la pagiud 139. Abatele
Donissan,
in{rdnt in nndejdile lui, eti in fa{a Crucii; ,,Orice bucurie vine dela diavol...; Nu md mai ingela," nu md mai chema... Nu mai vreau slavd, nu rnai vreau bucurie. Nu mai vreau nici mdear n6dejdea, Ce am de dat? Ce mai am? Srn3iur[ doare aoeasti nidejd€. Ridicn-mi-o la-o. Dacd, t'ar futud, f.ere Ed te uresc, {i-ag iertli mdnh"tirea
- sulktele cari, in mea, m'aq pietde, Pentru />e lratjocurd, ni la-ai incredinlat rzie, pdcEtosul", O rugdciune gemutd intr'o grozavi infrdngere eufleteascd. Accst capitol al romanului poarti titlul: ,,La teltation du disespoir". Eu cr.ed, pentfu scena p€ care am reproduc-o, gi pe care o socot€sc centrald intregei cdr1i. Cdci rugdciutea ii e ascult4td. De aci inainte el va trEi condamnat, cu dinvohtl in el, cu dia.-
.
I'OILETOANE
IIOZA YA.IITI'BIIO8
348
volul cu i:ar€ se intah€lte intr'o noapte pe dnrm; va aduce linigte 9i alinare in eufletele pistorigilor lui 9i vr fi, funtru ei, un sfdnt -, dar ra trebui -sE. se frdmAnte in chinuri grozeve. Cronica aceetor chinuri, o cronicd fdrE gir gi fdrn a€rB, cum sunt toat€ cronioele ad€vErate, e8te romanul.
Drarria este sirn3ld: oricc faptn la capEtul c[reia ar luci pentru el nEdejdea impdc6rii, aau nu o duei pdnE Ia sfirgit, de frici de a nu cidea rictimd ispitii dievolului, sau egueaz6 hmeni:abil, Aga minunca invierii unui copil; aqa istoria convertirea Mouchette-i. In asemenes imprejurdri inse, eyident cE o actiune nu mai are s€na. Probleura e pusd gi rezolvati ln momentul in care noi ne lncredinlEm D.l-*r"r, a hotErit a implini doringa ab'a"E telui Donisean. Iar romanul nu face decAt 16 rmimrnt€ascd prin int6mdtdri rea}[, send a. ceotei rugdciuni.
Cartea ec oetegte intr'o chinuitoarc gi bohlticioasl incordarc. 4 ,in cE nici nu Ee.Irorte ceti nuzui odat[ i €a inchidc atitea elemente do clevalie misticn, incit post€ ugor deveni b carte de ciptrtAiui cici d€ti tonrlitat€a ei tainic: eridn lnfringe, intcnesul obiectiv c de aceiag naturd cu cartea vielii Sfintei Tcreza ecrisi de
er
inelg.
Soeno mari?
Tot romanul e o scenl mare.
pot indica totut ca proeminente : intAlnirea cu diavolul (in partea a doua'a cir!ii); mimrnea in'rierii copilului (in partea treia), scene {inute in acelaq ' stil mistic, qi total demebite de prima parte (Histoire de Mouchette) sau de amuzanta prezentare a unui,lnatole Ftance citre s{drgitul e;ir{ii. Inse'nnitatea acestei lucr'6r'i trebue subliniati, cEci ea izl.rrte e, pentru prima oard in epoctt rroastri, sd scoal{ mistica din-domeniul romanticei. sau al apocalipsului. In ac-eastl prir'irili Bernanos cati a fi socotit dincolo de Claudel ;i de Ramuz. 29 Mai
PERPESSICIUS I)
Un pseudonim cale nu e lipit nici de ciulare, aici de preliozitate. Gleq de pionunlat, -' qi mai cu seamd greu de inleles. Evident, un dompus ad-hoc al lai fotior, a sufieri. Perfessichts va fi ttreci, aproximativ, cel tdbdcit"de suferingd. O bogatd 9i foarte vsriatd activitat€ in cCmpul cultuiii; ceva cam imprigtiatl uneori, siliti a[ se acomodeze cu difie,ulthli gravp ale viejii interioare. In fond, un sentimental; centrdnd lrrt t)
Sa
1926
Pergessicior,
&ad
ti
Ta4d, Poezii, Editura librarr
a Carei $coalelor, Bucure€ti,
1926,
350
noza
VINTURTLoR
nurnai toate impresiile, dar chiar intreagE activitatea cosmici ampra lui inmgi; interpretind toatd devenires in funclie de el; nu in sensul3rot-agoreic aI bmului care € mdsuri tuturor lucrurilor, ci apzdndu-ee pe el insugi ca pl al acestd devcniri. Tem;rerament prin urmare cminamente liric. DacE ins6 mai adiugim: t€mperament fir{ violenli activ6, ci contemplativ, epirit analitic, inclinat epre paaivitate, cel tdbdcir ile salerinld devinc cel ce se chhuefte singur, Pin.urmare t Perpsicius, desfour; &r Vi Heattoutintonoumz'not (care amint€tt€ pe Baudclaire). Precizare eare nu e lipeiti de interes peritru inleleg€rea po€tului.' Cici toati €ubtilitat€a de situalii sufletegti, bogi{ia nuanlelor gi acuitatea de simlire care abundd ln volumul ,,Scut gi targ6" eunt daruri als unei precise gi indelungate indeletniciri cu sine insug; al,e rmui pnoces de auto-analizi, caracterieticd contcmplativului. De aci gi acfiunea'de disocbrc a impneeiilor, prczenti aproape prehrtutindeni in volum, mperca cchilibrului normal dintre eaengial 9i accdcntal {i alunecarea cu accentul ftndarn€ntal arupra acr6nuntului, carc bunei logice - degi irnpotriva - printrb megtegu!'itf 9i viguros eurfinut[ ednsibilizare, ia Cdieea prcpo4iile unui simbol. Culcgenea aoe{dta d€ v€tEuri oe intituteszn ,,S*t E ttrgE' Fntruci marca majoritate a pocziilor 8€ gruFrzd in jurrl rizboiului, Dar epne dooeebirc de eoldahrl Paruit S. Dumitrr,
ForLEro.{yE
.
351
ostag hotlrit gi.glorios mutilat din l9l7, poetul Perpessiciut a ficut r;zboiul ca ,,lfturag,t. Calaetrofa aceasta de propo4ii aproape cosmioe,
pe el il intereseazd in amEnunte mErunte gi imediat concrete, aqa cum se resfrAng ele lir congtiin{a unui om obicinuit si duci o viaEn de ,,unul singur". Lipeegte pathosul, grandiloquenta, pempectivd vaeti gi generald. E par,cd o voiti rreducers la sc{rt a tuturor sentimentelor; iubirea ee inchircegte in madrigal; durerea este numai ironie; minia doar amdrdciune invEluite toate intrb largi atmosferd de mild, superioarl infelegere
E
...renun(ar€.
Mai eete .un aspect interesant al poezie lui perpessicius: predilecfa €i pentru viala regionald gi
anunre iubire caldd, directd, necontraficutii .9i neliterard pentru oragul Breilei. Scriitorii nogtri erurt in generalitatea lor abetracli. Inlelegerea lor pentru pitoresc ai frumusefe locald e surprinzdtor {e redusd. Saltul pe cqre individul il- face de la copilirie la maturitate, e, in lara noastri, analog cu saltul pe care l-am facut'inspre civilizagic: aci am pierdut contectul cu ietoria noaetrd, dirrcolo rupem legdtura nu numai cu copiI6ria ci gi cu locul natal.'De aceea Hteratrira noastrd € aga de lipoite de concret gi de actual; gi mai departq de aceea peisagiul nostru apare aga de rar in literaturE. Cdnd Panait Ietrati a infdtigat c€va diq pitoreeorl Briilei, a fct o gerrcralE rnigcarr de -sur_
352
B.oza. vAxruRrrrR
?rind€re pldcutd. $i totugi nu cred e[ fie brtrilean adevdrat pe care literatura lui Panait Ietrati ad-l fi surprins sau e6-l fi satisfdcut. Incontesiibil P, I. este un rrra.r€ talent de povestitor. Dar peisagiul lui eete literagurizat, qi inci inferior, prin iutroduoerea unui element senzfllional-haiducesc care contra{ace - uneori pdni la amrlar,e caracteristicirl brdilean. Cine are toato - sE infeleagd aceet lucru esenlial, va dat€le ca cel pulin in trebui si su;rund urei revizuiri part€ renurnele lui Panait Istrati. Cdci nu - spun€ cd marea lui'calitate ar {i eu6e poate biectul sau felul lui de povesti, pe c.are l-ag numi toate cafenelele por".Einschachtelungesystem": de la tului Brdila Vadul Buduruliri pinn'n Cetituia sunt doar pline de bntrdni c€re povestesc 5i aotizi, dupi aoelag sistem, lucruri mai interesante inc5; Panhit Istrati nu e diu acest punct deci de. vedere decAt o edilie europenizati pieptdnatE a atdtor Barba lani, Bara- Spiro, Barba Yangheli, Cdpitan Stavrq 9i atAfa alli cnpitani... de barcd, de pe Dunire. Iat[ d€ ce md gindesc ci litef,atura noastri nici nu a atscat inci dupE cuviintn tema Br6ilei. Perpesoicius o face: Mater Doloroga: Ad pr,ovinciales, meum in Gretchen amor€m, spernent€e; llfiraiul Plenului oragului Briila, q. a. 6rmt €vident numai indicaliuni ;dar aga de pr€Foa€e, incit dac[ am avsa €lsn€nte cari ei ingidue prognosticuri aeupra calitigilor epice .ale lui Per-. lxssicius, arn putea ndddjdui in eI pe viitoml
rourEmAl{U
353
cAntinef al maref porti deechiee la rEs6ritul turco-
bizantin al f6rii. _ _DacE nu m'ag t€rn€ cE jignesc unele orsceptibintefi, poate chiar indreptdfite, aq spune cd i'er'pessicius este cel mai cult dintre liricii nogtri actuali. Nu in eeneul unei culturi de sinteze qi de idei generale; ci in acela al rurei erudilii mdrunte qi aproape penibile, pe care, eu, cel pu1in, rn'am obicinuit e'o.aqez la baza adeviratei valorificEri spirituale a vielii. Perpe*sicius este filoIog, istoric literar, bibliograf gi eminent latinizant in a-oelaq timp. O crrnoagtere pre,cisE qi eavantd a prozodi,ei gi a metricei, ii ingEduie libert5ti caii in alte imprejurdri ar pErea deconcertante. P. este un rafinat gi rm eubtil; el nu se sfiegte a intrebuinla ritmurile cele mai indrdznele aldturi de cele de o banalitate -aproape euburband: pentru cd nu il teoretizeazi ritmul; pentrurlld il cunoaEte ; pentru cd il qtie pune in acord cu situaliile sufletegti. Eete o calitate rarl; deaigur nu de-adreptul triitd, Dar totuqi orga- ci ralianati. nig contopitd. Asupra cdreia tr€buie sd atrag€m atentia. Perpeesicius este un scriitor dintre cei mai cundcuqi. ,,Sc,.,t gi targd" e totugi primul ,iUo,,rrolum"; care nu face decdt s6 accentueze profilul.delicat, subtil, prelios 9i predis.pAn[,la acuitate, pe care i,sbutisem sn ni-l schitdm din activitatea .disparatE de pAnE acumi cu impresia fundamentald cE inainte de orioe Perpeesicius e pqet. :18 Iunie 1926.
354
RozA v.tllrnBrrrrr X'OILETOANE
VIRGULA Sunt oameni foarto de teabn, cari, in imprejurfi dc conworbire deetul de pacinice, ajung'aE
ridice tonul gi sd se enerveze pentru simplul motiv ci. ,ru *iu sd respire convetmbil c6ru1,
torbeac. Caz.i, e foarte frequent: gi mn surpiinde fuptul cd medicina, care, mai. ales in ultimul elert de veac, a dat dovadd de multd subtilitate, ingeniozitate 9i elasticitate int€I€ctuali, rru o L-i irr etudiu aceasti. pmblemi destul de precisi, a cdrei rezolvare ar contribui secibil la rcducerea numdrului oamenilor cupringi in categoria cu tohrl vagE 9i ir.evelantE a ,,nervogilor,'- eau mai rEu inci a ,,neura$enicilor',. - Cunoac ined rm- alt eaz, cu mult m"i interesant, pe car€ il urmdreec de peste cincisprezece ani; evident, nu stdruitor saL eistematic; fere sd. caut 6au ed pmvoc prikjurile; dar nelieAnd eE-mi ecape nici unul din cele cari mi se ivesc. &te anume vorba de una din cele mai vaete per€onalitdfi cug€tdtoar€ rile culturii noa3tre. Nu_ mele nu intereseazd. fnter€s€azd cazul. $i eazul, iatn-I. Pe omul de. care vorbesc l-am frequentat o vr€me aproape zilnic. De uude ae poate- deduce ci il. cunosc deetul de bine. Mi_ag pernit€ 6i epun ci ii eunt chiar prieten. Ceea ce ineemn€azd ci iI apreciez in chip deoeebit. Ne impdcEm euficient de bine, Cred cd degi cu nulte ocoluri gi cu o infinitate de ,ruanfe deosebitoare gtndim in diferite problemi t-a"-
-
mentale Ia t€9t€.
fel; suntbm in fond, inrwdili
355 eulle_
$i cu toate ac€steai l-am auzit vorbind de ne_ odt rn dialoguxi .ssurte Eau rrai pre:"-:f"t Iungite, in conferinfe. L-am cetit; ln ardcole eau in shrdii. Intotdeauna am ayut acoeag irn_ pleaie; nu pot Ed-l urrndr€sc suficient. '.Daci vorbegte gi iau note, controlind insomndrile. ne_ bue si resun&c ci arc linia uniiarX de t'nnaire; gi o frumoasi inchegare a voibirii; dar -tlacd nu iau note, nu-mi rdmAn decrit crrimpee; deci inte_ resante qi sugetive, dar a cdror exploatare nu este sompletd. Mi-am conholat impresiile adeeea cu alli auditori; invariabil r;spunsui a fost: foarte
rnter€dant, dar cu materialul gi cu ideile astea 6e putea face o con{erinlE mai fnrmoasd incil Ceea ce totug €€te inexact. Cdci dacd citegti cceecg conferinli dtrPfi. stenogtamd., €a €ste firl cusur. Shaniu, nu? PAnd deundz! cAnd i-am c€tit un articol mai intins. Il unnir€am g"eir. Tema gi ideile ml interesau; dar nu-i ^putea.rr pritrde qirul argu_ melldlii. l{d dovedsm orprrtiorios ' gi_-i "."n penibil Aga de penibil, inc{it m'am hotErit sE d€scos tot articolul, frazi ru frazE..Nu a foet nevoe de multd rnuncd, Delr a doua pa-prea gind r." 4s"*r"rit cu eu4rrinderc ce omul ieu n! gtiz punn virglele. Acestea oculu.u loor_ -saurai rile cele fantezigte. Nu vorbegc- de celo e"r:a? lui gi de ca.ri eunt plino paginile; aci pot fi ingEduire,.. Iib€rtnfi. da. dad eu ec.iu
356 de
pildi:
TOTLEToAIE
BOZA Vll{runrr,OB
,,calul meu, aleargl", pundnd adic[
vir-
gula dup6 calul meu, atunci nu mai e vorba de nici o licenfn.'Oi bino, cam a9a ecrie onul meu. E ca gi cum ai li isprlvit de redactat o pagin[ gi F urmd te socotegti: ia sd 'n'i pun vre-o douizwl-teiznci de virgulc. $i le pui cu furca, obeolut la intimplarre. Evident, in asemenea impreju'riiri t ,,"a, vintul" (eu nu exagerez nimic; dar ce are aIac,e o virlull mai mult eau mai pufinl). $i totug are aface. Experienfa mea nu Ja oprit sci: '- luat o frazi gi i-a.rn apzat virgulele cat am Frtut mai cong€tabil. Dar e'a furtAmplat gi 'cazul impresionant'cd nn an fuitut sd afaz virgulele, Fraza se rcfuza unei disciplindri sub punctuafie. Ei, iatf,:e e foarte grav; gi i,atE oo expliod o mullinc de lucmri ! Omul meu gind€lno logic, dar nu ee exprimd intotdeauna logic. Rindirrile acest€a ii pot cEdea in mAni. Nu este exclw sE se r€crmoasci. Dar mi-ar pirea rdu sd se supere. Cdci nu p€ntru el ecriu aoi. La eI lipsa de disciplind in exprimare e sublinitn de mari colitdli de gdndhe, Dar la allii ? Cdci riul eete rnepindit. Nu mai scrim logrt, qi nu mai gAndil:r logic. l\{aginnria noestrE int€l€cturli rateezE ca un motor ramponat; ia cimpii cs un cgl nestrunit. Lipoegte gdndirii noastr€ cureut€ cea mai elc-
mentari disciplind. Prin meeeria me& aunt in contact perrnan€nt cu mingile tinerimii nosstrc. E dczohnt; crrm
'
357
vorbeac: firi gir gi ftr[ Bens; cum rispund: in totd€auna aleturi d€ intrcbare; c,um nu itiu eE prindn miezul unei afirmalii;.cum nu sunt in etare sn lnleleag5' inldntuirea a doui idei; cum nu pot si deoaebeasc[ contrariul de contradictoriu; cum nu Pot face o snalogi€ Pentru cE nu qtiu apropia tormenii de acelag grad gi aceeaEi generalitate; g, a. m. d. Imi vtli rlspunde cd totuti coliiii inva{6 logi.:a; La liceu gi la rmivcrsitate' $tim. Dar in lio"rr, ug. cum se face, logica nu e de nici un folos, ptntru cd I Pres dificild qi nibtild; iar la univ,ersitate... logica e o disciplind filoso{lcd' $i pe urm6 o intcrvcnEie la universitate ar fi prea tirle. Studentul vine aci cu posibilitdgile de gAndire dcja fornrate. (Ceci doar Ssta e .roatul liceului). -Ltunrli? Atuncl ne eiibeteci;. Sunt totugi fructele gcoalei realiste, care trebuia sd ne fericeasc6 cu o .generagie de minli agere, aplicatc etrict la realitigi. ExprienJa am fdcut-o. Copiii nogtri au eburdat destul prin cimpiile ,,gtiinfei pozitive". Credem cd a venit vrcmea gi de triabi mai e€rioaEd. inaloi la granaticd! Dcci Evident nu vom face din orice Iicean un Spinoza; cu siguran{d insE, din orioe licen$iat un ab€olvent efectiv a cel pulin 4 claee piimare' Ceea c,e va'fr un cigtig.
16 lulic
1.926.
3$
norrrEmaNn
Bozr, vlttTuBr,on
TRADITIONAIISM $I DEMOCMTIE ,,Cheinarea" Institutuhd Rmlnesc al Acjirdi Nalionale a egCnddrit plotcnliib de inteloctualitatc ale pncei democratioe. Donnii teoft*i, zcazl. Ileocam&tE mai mult periferic. [.c va r€oi mincCnd + Si F.fta .de a intra . in -. lucnrrilor? miezul Ii ogt€ptdm. R€curorgt€n ci dieorfir in gcmeralittgi o mai comodi. Nu ai nici un control Ile indati os gtoeralizlrib lo faci trq f t" p"S conshri ur afue pe oele oari eunt 'n"i potrivite Fntei cn. tre care te indnopgi. gbcotealt bunt, de aigur, dar cu algii dcclt cu noi. Noi avem ribiocid en precizEm. Doui eunt alirnafiib fundanentab fdcute d€ preopincnjii nogtri dernocratici: htiiu cn oste impcibil a urca inapoi cuarl vre.
nii;
al
doil€a, cd gi democratria recruoalt€
dif, dr" mrmai pe aooee deh
o trr-
1848.
AceaetE din urrnn alimafie este d€adreptul d€conocrtanti. O traditrie caie lncepe dela o datf fird, ca eimpla apariEic a unui dar, G o conbali,cfu in adjecto. In e*n1a trsilitici std pdfecta nntinuitate i" ti-p It lipsa dc lnocputuri oari rd se porti stabili pe calendir, Un inoeput or data li'-i €atc o uzurd ln curgcnea vr€m4 o aga numite sohfb de continuitaie, adicd tocmai negarca acumuLrii ncintrempte dc erporicnln, car&cterirtici utdfonaliemului. Tradigionalirnul
359
ln felii -:- ,,po asta o admit, po astdlalta nb admit" o amuzantl invenlie inteloc- €at€ tualn, d€rmi de eubtilitrta denocra;iei de pe malurile Dimbovifei. Este totugi o surprizE. Cdci, oricum, dar noi rrc ginea.m preopinenfii ,,in SIrindar". Ei vor s5. ne incredingeze acum ci su.nt d.ola Chiajna. La urlna ur:melor singurul lucru p€ care nu gi-l alegi eunt adverssrii. O si ne inydtim d€ci 9i cu noua lor origine. Cit despre intmduoerea in discu{ie a gyiomei cd anume nu se poate urca inapoi cursul vromii gi reinvia timpurile de acum trei eute de ani, ea este cel pufn neindemAnateci. Poate cineva afirma eeriog ci noi am ayea o astfel dc pret€nti€ ? Arn cerut noi un aeemenea lucru? Ne credeEi capabili de o aaemenea ignoranfd? Haide domnilor calpuzani intelectuali, pegigi tna'inte cu preciziunile. Sn ni se faci noud lecfi de ce insemne&zi istorie, e in orice caz inveeelitor. C6nd ins6 aceastd lecfic ne e fEcuti de democra;i, cari revcndicd pentru ci istoria, comicul deevilue deficienge mai grave. $i totut vajnicii apdritori ai ,,c€t6t€nismului,'. eunt lr. noi progres\ti cu tofii; aga diutr'odatn. E6te iar69 o invcngie romAneascE. In alti parte democratismul nu culoagt€ istoris. E gi natural. Democrafia €st€ n€garea tradigii 9i a eroditdfii in genere; €s este atomizale, aritnetizar.ea ootr ca at4re anulanea necutului pur gi "i€tnfu, Mai simplu. pret€nlioo spur, m€ntalitat€s dodlp-
360
rou/DroAlts
RozA YrfrltBtr,oa
Gst€ irm,etafizicd gi cr atalo ahistoriclInooroalea do a oonfisca Pentru ea metoda irstoricE gi mai atrse viziun. ea istorici lumii egtc o gcrniblossd abcragie intobctuah. Nu, domnilor, txrdifis, i€tori8, 9i oeeace a;i
cmticl
I
pc
un lucru ._ qst€s toatc cad calo nr*g nu-l inplegoli vrea etr numiEi Dvs', pmgr€suf
lotul. nootru. Nu vx atingoli do cle, 9i mal elee nu vi'lo insugifi, cn v[ furali cEciutra siniat6' oe aPnoPio iarnaeuri " Stio9i prin Snrindaruf democratic e r6tEcit "l E d-Pul si fie sooo delr nafte* '.- fu"if. i;rf, + p* eE vn dcs oeva olemtc de diecugie' HotdrAt nu mai e vnemoe c6nd numai roPottaciile lui Nodelea tncbuiau ttcvEzuto de un olc l" *tt". Acuma ee oero acolrg trcnr 9i pentru articolele de,,teorie". Ilimpurile eatului llrd ciini au dbpdnrt 9i dic
in
preei, Deci inapoi
h
,,AblcA'.'"
$i rnsi
uqor
cu ,rdieculiunile". 14 August
1926.
,,CETATEAN"
9I
I,oltc IS. Ig? C\rm Ig? Care Ig? Ig-nat? Nu se 1rcatc I .
Ig-notus ? nu €ra nevo€ ai ne-o apuni I Ig-narus, ne jendm noi lnginc. Ig-nobilis, o ruginel Ipotezc ee -ri pot faoe. Totuqi linAnd acama de locul de unde ne fntimpind, opt[,m mai degrab6 pentru lg-el. Igel-ariciu. $t!i exiote gi o fabull r ariciill .qi mbolul. $i tocm^si ca ariciul din fabuld se comportd d. Ig. CEci abia deecileeat iri SerindaruI dcmocratic, d-ca ee simte obligat si apcre nalionalismul romAnesc irnpotriva ...eovietismului nctrr. Pe d. Ig. nu-I qmoaltem. $tim ilrsn cn in redacgia reepcctivi, sunt gi oameni de bunh cuviinlf. Erp de daforia ac€stora a6 apreciezc aituagia: nafionalismul d-lui Ig. dela.Aa""eruI" -_ jignit 9i primejduit do sovietismul ,,-CuvAntului" l E cel pufin nedelicat I. Sunt doar[ limite p€st€ cane nu E€ poate treoe. DacE nu pudoarea, cel pugin bunul guet trebuia sd scuteasci publicul d€ ac€6t sp€ctscol. Regretim noi cci dintei pentru mmenii cu eimpl m[eurii din redacf*.... preopinentE.
,,OM':
eri un nou recrut al fo4elor dcrocraticc, A apdrut h ,Adevnrul" qi itclCunoagtcrn de
361
Cu cdteva zile in urm6 cineva ecdpase o declaraqie eincerE: ,,nu romAn, cit cetn+ean,. C'6taiC
le cri dz coeur. Deo*bidlo apdreau, dela noi la democrali, esengiale. Antinomia cetElean-romAr dcfinea categoric situafa. Am subliniat-o dupn cuviinfd gi importanlE, pentru a ne delimita
36?
pozijile.. D. Ig. revine astnzi,,)r la necotrsae", gi creazd o identitate ;""1E e caracterigtici: ocr""ncesto intotdeauna primojdi. tdf€rn gi om. Recidivr oasE; deci chiar cdnd. ea nu,o decdt rtEruinfa tn a teoretiza- D. Socor e mai irrdeminatec; a f5cut tradigia qi clr istoria; oilatE ,,teorie", - StiF, ,;i "u s'e retras prudent; de a primit r6spunsul
atunci nu -ai intervine in discu;ie decit ca comsrtator de fapt. Teoria a'l5sat-o in eeama oltora. Nu 6 rnqi fturno€ ata ! D. Ig. crcde cd nu. $i atunci e€ lalrseazd r ,,Luptr aceasta duen de entuziagtii nogtri faa,,cigti pentu dlrddarea etatului politic modern ,,care e clidit pe nogiunea modernE de cetdfean ,,gi om, este o luptd abeurd6 impotrive tipului ,,urnan cel mai deedvirqit gi rni complect din ,,punct de vedere individual gi eocial, pe care ,,1-! puhrt conoe.pe gindirea umand in evolu-
,,ti".i".
-
noza vll{fuRrloB
Yn aF zicd, noi eei de azi r,eprezintdm ,,tipul urnan cel rnai desdvirgit (adniiraEi superlativul !) gi mai complect". Mlrturbim cE noi perfecfiun€r aceasta proprie nu o prea eirntjln. Probabil cd d. Ig. vorb€tte pentru d-sa. GAndirea i-am vizut-o. R€gr€tim cd rrr ne-a trimis fotografia. Arn fr avut gi noi o idee de ce insenneazE ,,tipul uman cel rnai desdvArqit gi mai complect din punct de vedere individual gi eocial, pe care l-a putut ooncepe gAndiiea umanl in evolugia ei"' Si ne ldmurim. ME rog de c&r€ om e vorba?
I'otl,Ema-lrD
363
De omul real cxc:.,t de civilizalia contimporand? eete, dupd gtirea noastr6, departe de a fi complet. Omul de astEzi e m"ai mult d€cit ori cirad. homo faber, omil tehnicei, contralEcut de
El
o liziund unilaterali a viefii, mutilat in
toet€
av6nturile lui metafizice 9i mistice. Dacd in adevdr el ar fi omul compl,et, de ce fremintarea Epirituald a wemii noastre ? Cd doar ,,complect'r insenneazd intr'un fcl ,,perfect", iar perfec$unea est€ o star€ de echilibru, nu de fr5mdntare gi de luptn. Daci contimporarrul e omul ,,deeiv6r9it" (desivArgit e traduc,erea €xact5 a lui perfect) de ce acuzaEia ce ee aduce etructudi epirituale a vnemii cd ar fi anihilat culaua in beneficiul civilizat'ei; 9i de ce, pe de altd parte, incercarea tr.rturor reprezentflnfilor mentalitdtii veacului XVIII de a compromite migcarea mistici actuali, in care noi vedem incollind o noud epoci de eulture in viala omenirii ? Dar zice -d. Ig.: nu perfe,ct, ci cel mai perfect (!); superlativr,rl eete rrlativ, nu abeolut. Fie 9i pd;a. E mai fundatd afirmalia ? Dvident, nu. Cdci momentul de astdzi nefiind o stare de ech-ilibm, ci una de devenire, nu se poatc cornpara nici pe departe cu momentul grec luu cu momentul scolastic sau chiar cu momentrl pozitivist, care in felul lor erau'in adevir per fecte. Vrem cornparalie ? Sn agt€irtde intiiu ioul precipitat sufletesc al istoriei, - gi atunci vom putca vorbi.
364
noz.r. vAlTIErrnR
In{elege d. Ig. prin omul de astizi pe ornul pozitivismului gtienfiet? Ar insemna si lunm Iucrurile dele capdt; cEci tocmai aoeeta e punctul de vedere pe care il afirmd,m gi il dovedim n€oontenit: m€ntalitatea pozitivist qtiengioli, precum gi corelaliunile ei in ordinea producqiei gi a politicei, au fost depdgite de proceul istoric, Dar poate ci toati discugia asta e, in apecie, de prisoe. fn adevdr, surprind un pasagiu caracteristic: ,,Cet6{eanul modern... eete mai in1Ai om, gi ca atare nirnic omeneec nu-i eeto strEin, fie gi acel omeneoc de aoeeaqi lege gi de acelag ednge, FIE DE LEGE STRAIN.{,-. Sublinierea € a noastrd. Se poate ed fie cazul a zice:. ,,Te vdd, te vid". ,,Fie 9i de lege etriind,', e bun. Dar in aoest caz, identitatea d-lui Ig. cet6tean-om, are acelaq fond cu antinolnia dlui Socor, cetilean-rcmAn. $i in ao€€t csz il trirritem la articolul noshr trecut.
2IJ August 7926.
MAREA La Balcic harnicul profeeor Mog€Ecu 6€ trudettr doocamdate prin infiinlarea unei universitfli de vard - sd inter€sez€ atenfia opiniei publice, pentru acest orag, capitald a Coastei de Argini.
Prcblema ee line pntru moment numai in cadrul unor interese qi necesitdti de orizont lo-
FOILETOANE
365
cal; dar nu se poat€ ea oare lixgi? Existi
o
problemd, pnrdsiti din n€crmoagt€re a Balcicului; dar nu existi gi o problemE a mfuii ? Cine dintro conducitorii ac€Etei tdri poate pretinde ci a foet
preocupat - Lucrul ede ea? Ei explicabil' De cind ne-am constituit ca stat modern, noi am avut o.politicd nafionalS mdi mult de ,,bogclap-rosti". Actul nostru politic de naltere a fost milogit de fugarii dela nrai 1848 pe la porlile tnturor oamenilor mari De aceea apusene. Europei ai adesea oficiali noi uici nu ne-am exercitat ochiul pentru a prinde problemele cari delrilesc situalia noastrl de pupili. O larn cAt Italia ca intindere, gi de atitea ori mai bogati tratural de cdt aceasta, judecd astizi, la zece ani dupd rizboiu, exact dupi aceleag proporlii reduse din 1916. Statul romin nu are congtiinla insemnitilii lui in noua'configura{ie a Europci centrale; iar, ca urmare, gindul {iecErui cetitean e lipsit de indrdzneala lodnicir a aoesfbi congtiinle. Iatd de ce nu ne preocupi problema mErii. Numai conoeperea ei, 9i cere atatea lucruri ! Mai i\rtAiu perspective largi istoric-sociale; gi mai pe ulmi o mAndrl indepenctrenld de judecati. St5pdnim un {6rm de mare de jumitate de veac. Ce am fircut ca sl-l Iegirn de viala noastri. qi de {ara noastri? Dintre toate provizoratele in card regimul politic line statul rominesc, acesta € cel mai penibil. Nu ne ridicdm Pretenliile pdnE la vrernea
i66
BozA yAlt?unrrroR
in care Marea Neagrd era un ,,lac moldovenesc", - dar crederrr cd un Etat cri 12 milioane de oa_ m€ni igi poete p,rrre, pentlu cong:inja publicd, pTb.l€ma drepturilor gi indatoririlor 'bti' asuptw pebi mai scutt d,runt ln Indii, la isvuretz' di $ Ptrol earopene fi esiatiu (cdci asta va fi eituagia Ia decchiderca ca.nalului Rin-DudE" Noi totuti nu am inteprins nimic pentru siguran{a noastrE in Marea Neagrd. Toati coaeta e deschisi oelor dintdi nevdlidri. puterea noa_ etrd. inceteazd dincoace de linia o.p€lor terito_ riale; la tdrm chiar. Sunten e6rici, deeigur I -*i_ Dar unde este aliinla politicd in *E o" "t""" gure folosinla mnrii ? Putinla unei asenenea a_
liaage existE; e'a gdndit cineva Ja ea?
Unde sti pricina acestei indiferenle? Intlo lipsd de penspegtivd istoricd, gi fntr'o timiditate dc judecate, * am spus-o. Ea std gi in alti pjr-te, In incapa.citatea noastrd de a stipini ini_ fiativa in legnturile cu lurnea. Marr,ri i fo.st ln rnAna noastri un instrument paBiv, Pmblema mdrii €st€ deci la noi una din fe_ lelo regimului de pasivitate na{ionalE in care trdim. lnsemnEtatea ei se va impune spiritului pdL: .",i-q c6nd aceaeta ", p.iLiul e,o "vea -CfA intrebuinleze. Ar fi calee norrnald. dupa cum prin ,,merger€a. la mare,, noi am invEgat se p"e!Taspectul €stetic-Esnitar, to; aga "vom izbuti eub si o inlelegem 9i ei ne-o .iasugim economio gi politic atunci oArd puterile de ex_ _.
,
rorI,BTodNr
panrir.rne ale r*liei iyi oea R1ai mare folosing[.
3:67
vel ciute dr'un:lrrik
dc
Avem de aface propriu zis cu o problamE de integrare nstionald. Noi nu ne-arn luat in at6' pdnire inci 1ara.
369
Roza vlrruBrrnR
la o acliune de cuoerire a mErii aqt€pt6m -C-eci ferf ei, totul uu va fi decAt'., literatri' De care euntem oboeili' 4 Septembrie
1926.
CULTURA SI DEMOCRATIE
In.stitutul Romdnesc al Ac;iunei Nalionatre a fost insfirgit salutat do presa democraticd' Un r,echiu gazetar anume se bucuri cd o agemenea institutie va putea lua naqter€. Dar saluhrl ca 9i hucuria sunt cu meltegug' Cnbi firitisitorul no6tru aqteaptd de chiar activititea acestui institut intlrirea ideii democratice. Dacd lucrul ar fi {ost numai afilrnat, am fi arut de afaoe cu un prmct de vedere baroc, eau numai cu o butadd de gust indoelnLic. Dar nu, articolul respectiv argumenteazd i 9i anume aproximativ aqa: " Rdspdnilirba culturii gi pr'eocuparea de pmblenele sociale aduc intdrirea democra$iei; Institutul RomAnesc va contribui 'la rdspdndirea culturii; Deci, Institutul RomAnesc va contribui la intdrirea gi rdspAndirea ideilor democratice' Sd recunoagtem ci silogisurul este exsct. Nurnai cd, €xactitatea formald a unui silogism nu dovedegte niciodati valabilitst€a concluziel In bunb logic6 aoeaeti conchrzie €ste oare sum cu-
tiotlnr(r^nD
369
,,pr,emise", valabilitatea acestor pr€valoarea ineheierii' A' -it" a""i condigioneazd rupra adestui Punct nu poat€ 8i existe contro-
orinsd
in
verg6,
Discirlia se localizeazi deci la o chestiune dc fond, gi anurne la cea pusd de prerni"" maiord. Aceasta afirmE cd intre culturE qi dernol"tfe * {i o strAnsi legdturE, 9i anume in .eensul unei oonfi{iondri: r[spindirea anlturii a' duce intiriree democrafiei. In aoeasti disculie .- P€ caro o r€cunoatt€m pedanti, dar al cdrui caracter nu-l putem oohimba sroi nu urmirim decAt lEmurire cinstitd; penttr noi gi pentm cititori. Sd ceroetirfl deci cAta realitato cuprinde afirrnafia de mdi eus' , Uai intaiu, de co culturd .e vorba gi d9 ce democralie e vorba? Exisie o culturi care ineermeazi o ail6ncire gi o poten{are a viefii spirituale; dar eiiste- ii *tL car€ nu e decAt ldrgi"ta oomoditdlilor "viegii gi are ca instniment o rT r),garizare superficial6 gi neasimilatd a cAtorya cunogtinte el'em€nl,ar€.
Iar pe de altd Part@, existl o democraiie care e rnsi mult o atitudine generoasd, de om de
tneabn induiogat de soarta semenului eEu abstract;
pr.ecun existF o-denocralie csre irreernn€azi oiectiv egala indneptSlire a tuturor de a hot6r'i in cheeimile publioe 9i care nu Poate 'duco decdt la inecare individuslitdtilor in ma'*se' la precumpinfuea cantitifii asupra calitdlii' 21
3?0
nozl
vlxru
rnB
Sn di.tingem doci. Cultura a&vdrati €ste oPeri de adAncire personal5, gi prin urmaro de diferengiare. Marii oameni de culturd, marii creatori in ordinea spiritualtr nu au foet niciodati democrali; nu au fost democrafi nici prin t€mperament, nici priu prf,ctici politicd. IatE un exemplu chier din tara *oastri gi poato unul tipic: d. Iorga' Sentimcnial, ca orice om de inimd s'a plecat milos asupra rncselor ner'djit€, fi a cemt Pentru ele dreptul la viafi. Dar dreptul lor de a hotiri irr cheetiunile de bazi alo.statului, nu. D-sa cste .J'e altfel autorul hpidarei tormule care delinegte o epocl 9i o structuri ;pirituale: democragia riu este stipanirea Prtn fopot, ci etdpdnirea lenlzz popor (adici in lolosul poporului). Se poate cera rrrai clar? Vl inchipui;i drr. un. om cr.rlt, vecinic frdmintat de problemc, wcinic inventiv gi isco* ditor, consimjind e[ intre ln rAnduri d dupi criterii numerice"a q supuni hotiririi - ci - si uu ne aducem aminte maojritilii? De ce in-"ut Roirsseau care numai o cultrrd solidn gi orgenici nu a avut, dar cote era desigur atinr de aripa geniului, irisug Rpusgeau preconizl dteptul individului de a prptesta impotba hotiririlor majoritdfii (cu c.o siririt de coneequenji, r[mdne
ile
cercetat!)
Sau poate e plausibil spectacolul unei masse rle intetectuali oanreni culgi, trEind gi lucrAnd ,Iupl aormele qi pdncipiilc democra$ce.
trolr,EroaNr
371.
Nu, cultura este in €seBta qi urmdrile ei hotnaristocratic[. ConfraGle no6tru a cdlcat cu
rit
6tAngul.
...Sau face o ugoari confuzie. C[ci € ad€vimt, demogratic 6e poate identifica o mai mare Hdpindire a culturii. Dar cultura acessta a rrraseelor nu est€ culturd; ci, aga cum stabileam,
in regimul
mai degrabi inetrumentul technic al unei forme de civilizalie, cpeciale - {oart€ aproxisutivb Eete cultura al cdrui summrun so atinge ln aqa numitele univere-it61i populare, plagd paralizanti a adevdratei.culturi. Cultura stearpd, indrdzneafi qi mirginitd a m€ntalitdtii anchilozatd in cl. VI de liceu. Docta ignoruntia la fropriu, nu in inplesul de. indoiali metodicd a lui Nicolaw Cueanus, Daci de aceasta vorbegte confratele noatru, &re dreptate . Dar o asemenes culturd o lnsEm democrdfiei. Ingtitutul . Romdneec opteazi hotErit Pentru oelalt fel de culturd; eore de eigur nu vs aduor Ia intEri!€a ideilor democrate. 11 Sept. 1926.
LI(XIIDAREA .,.Desigur mai eunt lncd doun zile pdn6 Duminocd, data cilnd ec adunn in oongree cele doui pertide democratioe ale {drii. Dar ce ingemnitfte rnai poate av€s aoest ev€niment I So4ii au
ForlEro-{Nlr 372
TiOZA VANTUNILOR
cizut. Nationalii Ei tdrdni;tii, rezerriele
sirPrdm€
ale iievindecabililor iluzionigti sau iluzionafi politici, cari trebuiau si dea {drii, ,,marele partid democrat", ultima n[dejde europenizanti, va veni la ,,Dacia" - daci vor mai veni - slirtica;i, redugi, neputincioqi, rugirra(i de oi ing\i pini la gindul disparilici. Este, {irE indoiald, cel mai mare d€zastru moral pe care l-a inregistrat viala noastri publicd; cea m,ai ruqinoasi qi mai definitivd desagiegare a unor organisme politice. A mai murit pe wemuri la noi irn partid: cel socialist; dar a murit de moarte violentd; strAns de git. ,,Marile partide demiocratice" mor insd de picatele lor proprii. $i ce e mai grav pentm ele, se oting in indi{eren;a plictisitn gi desgustati a publicului' Ct'rzd d'e oameni? Nu. Crizi de regim spiritual. Tr€i luni, o vari intreag4 am afirmat-o zi ds zi in acegst5 foaie: democraEia lichideaan' A, ce gilgrialn de ironie gi de dispreJ savant in gAtlejurile damscratb ! $i acum ? Partidul nafional, o serie de grupuri gi grupulel€ fif,cdrc cu ,,libertate de acgiune": Grupul Maniu, grupu] Goldig, grupul Vai&, grupul tineriloa grryul Iorga, grupul Argetoianu, grupul fogtilor takigti, gir pq ufriE disidenJele: Petrici Dragomirescu, DericE loani{escu..' et j'en passe' Soco-tindu-sc unii sd ae' retragd sub 'cortul lui . Ahile, ocbiird a\ii spre libera\ epre averescrini, 6pre ldrnnigti. Iar fnrdnigtii? D. Stere Ee retrage din Yiata
373
pbliticn. D1. Lupu a infrAnt pe d. Mihalache ' dar in Basarabia d. Cazacliu arneninld pe dr' Lupu. Cunr ee vor desldgrira rsi aci evenimentele ? Cari slmt perspectivele {irinigtilor ? In orice caz incompa.rabil rnai pufin shelucite de cat
in
1919
!
Situalia aoeasta. noi o numim lichidarea parlidelor deniocrato. Ea verifici pas cu p{rs Punctul nostru de vedere, care a afirmat constant cd unul din oorolarele democraliei este forriarea partidelor politioe in solda feudalitdiii bancare. Intirirca partidului liberal, care neapirat va cA9tiga din dezastrul national-ldrnnittilog va fi inc6 o dovadi a dreptElii noastre, Celelalte partide cari ee vor forrna gi cAte se vor forrna de aci inainte, vor tr5i fatalmente la remorca liberalilor. ...A{ard numai dacd chiar aoest partid, in fond el insugi de ideologie marxittli, nu va sucomba sub noile realitiqi ale vremii. D. Ion BrEtianu qtie irr aceastd privinld. ceva, 59fie anurrre. ci injghebarea politicl ii e ameninlati de etatul corporativ, care e in rners; gi.eimte ci astdzi inigiativa nu mai etd l,e d-ea. Lichidarea partidului Iiberal prin statul corporativ este un proc€s istorie pe €are urrels.intAmplnri il pot cel muk grnbi; de impiorlicat nu-I mai poate,. irnpiedica nimie. Elementele politioe militante cari ar putea interveni activ pentru grdbirea acestei ultirrro lichidiri a regi,rnului
37+
lopnrodxn
BozA l.lwrsRrLoR
rpiritual jacobin sunt iloui r Partirlul lErinesc qi d, Iorga, Parddui lirdnesc, daci printr'un act da dcsmeticire qi 4e violent curaj, ar trece cu buretels
colcurgul {dr dditilor sau ai d-lui lorga. Statul corporativ e in aarrs; nimic nu-l roai poate opri.
I
Octombrie 19?6
p€st€ toat6 fa19a ideologie democrati Pe care epre nefericirea lui 9i a 15rii - a adaptat-o dela
1921 inco*ee; 9i dacl ebr putal reintoarct la qdevdratrle lui rqsturi. care 3e re/ume in tceace pentru iiriliali a.1 nami programul de lz *{rtntu' tireo Dealtt. Noi, 9i cu noi unii *rembri ai parhduiui -tirinesc, em mai a{irrnat-o sci' Dar rr:a p€ yremaa cAnd ee pregltea actuala .'.ftiziune, ;i ,,Aurora" er4 foarte mdr€ati; ,,avta treburi mai gerioa6e.", Treburile acertea ,,rnai :erioase" lc.am vEzut lhi Eunt nici mtrcar de r:As .. Al do:itrea element ar fi d' Iorga. Nu arn uitat riici odati intuitiva d-sale antipatie Pentru ftrgimul artificial, contralEeut 9i dizoh'ant al democraliei; precum nici incercdrile d-sale de concretizare in formule a viitorului Etat corPorativ; ciruia de sigur d-sa ii zice altfel; dar ctede in fond acelag lusru ca noi. D. Iorga ine6 nu a insistat; gi ar fi tr€buit si o ficd. Se dddjduim; cd o va face de aci inainte, 9i anume ridiiAnd acest crez le rangr{ de idee centrali a inbrcgei d-sale activitegi ideologic-politioe. Dar daci nimic din aoestea nu se va intlmpla ? Va fr picat petrtru oamenii nogtri politici. Iloatitdlile csri au lichidat ,,marile partide democraticc", vor tichida qi etotul liberal. Chiar firi
375
LA$Crllt VOiEL
' Cl$ sunt, n rnanele
'
publie al Bucureqtlfor, cei cari i9i nrai aduc a.n:inte .ie ;:dnzele {r6rnAntate, chin'::ita, .surprinzdtoare d€ noutate d dtrdbihrtr Ce o inalti iatel€ctualitats, pe eare le ,expur:ea prin 1t12 Ia expoeilir ,,frntrimii artistiee" Laecdr Vorel ? {asc[r Yorel a {ost, Sunt aproape nnui4 ani dc la moarte! tui, intirnplatd la Muencheir unde' so sl€zase de apmape doudzeci de ani. $i nu qtiu de ce in acest sfArqit de toamni tirzie md gindesc mai stEruitor la el. Pr:ate pentru cd imagina aceastn a vielii agonizante, care iacearcd e[ ee inpotriveascE rno4ii, smulgindu-i o zi de soard rnai mult, este intr'un fel insugi simbolul trecerii
lui prir
aceastd lume.
Un aecunoscut pentru istoria noaf,trd culturald, gi totugi unul din cele rnei strilucite exen4rlare de spiritualitate romAneascE. nomaneasci ? Em pictoi? De sigur. Dar ce viu {rra I Numele lui l-am cunoecut intAia oari la''Noua Revistd Ro. miai. Prin 1911, Tdmis€8€ cdteva schile literare, cari au gi apdrut, Fine, newoase, fruet nui, de gra.bn al unei gtndiri disciplinatc gi ehedu.
376
ROZA VIXTUnILOR
rorlEroaNs
r6ndu-se sigrird printre subtiutnli qi mralrti; ana-
list dc o ascutimc aproape cazuistici, d in scris chiar, un ochiu plastic'
totu.:in
Personal, l-am viz;ut ceva mai tArziu la Muenchbn; in Schwabing, la St€{anie-Kaf{6e' Cine. a 1recu1 pdn viala artisticd fi intelectuali a Garmaniei de Sud, qi nu a freuqontat pe d. Oberdtirfer dela Stefanie-Kaff6e ! Cum gedea el il-
chiondorat, vecinic mahmur qi prost dispus, r'itdndu-se du;rninos la clienlii lui, care nu aveau alt cusur decAt cd-i consumau cafeaua - qi' ce gi lildteau cinstit... Acolo cerea I ,,Bliemchen!" l-am cunogcut ,si pe- Vorel. Seara tArziu, pdea lini;tit la o rnasi. ficea ochii mici ca ei te priveascl prih'fumul de fgarl; qi vorbea; Potolit ,si dulce, cu un gias cald gi invdluitor, cu ml6<.lieri ciudate, uneori ca de {eneie. Avea o frunte cnornia, aproape monslruoasi, gata sI plesniasci. par'ci sub frdmintarea dureroasi a g?ndului pe care il adipostea. GAndul era activitatea lui de' . preilileclie; bg zice ci o exercita incontinuu, crt o plioere aproape sadied. Sadicd, pentru c[ analiza spirituall permanenta la care se dedq, dizohaee aproape, pentru el toate formele de manifestare ale geniului om€n€ec. Iar ailmiralia pe ntru malile monumente de culturd ii era otrdr,;,tI de congtiinla insuficienlei Pentru gen€raiia noastri a tutu-ror. vechilor forme de crealie.. I i-aduc aminte cu ce zguduitoare emo{ie vorbea odati de Rembrandt ,,ilin a doua perioadd"; cum ii diseca opera, cum .ii desprindea dlementele
'
377
noui, r,evoluJionare in lupti cu vechea manieri aigurd gi ,,definitiv6". Cu ce pasiune urrnirea in viala contimporani ternperarnentele cu adevirat artistic€ !. Eete emolionaritn in aceast6 privinln o aminti e, de un intcnes mai general. Primisem: din pre catdlogul ,,Tinerimii". I-l ardtasem gi lI oeroetaee cu.ate.ntie. Seara lh adus Ia cafeneaEra ca de obicei eobor mar€: era gi Wedekind cn rcplicele lui'eeabroase gi violente, 9i Nebelthan de Ia Schauspielhaus in perfeqiunea de ,dandy", gi Galbranson gi Weissgerber timid gi totugi sigur de el, 9i Marc dc la Blauer Rittcr, ambii acegtia ilin urmd mari puteri ale pietuiei germane nimicite ln rtrzlioiui Doro Maier, taciturn ii impadbil, Alb€rt Bloch, Erneen efios 9i delicat ca o tati nrar€ Ei Dolz impetuoaul. Aproape in unatoli etau oprit supra unei reproduceri din' Theodoiescu-Sion:,,Peacari"; Bucuria reginutd gi tohqi emo{ionanti a lui Yorcl nu e ugor de uitat nici acum, dupn cincisprczeoe ani, $i cl tot la Sion ae oprise, nu ca la un artist cdrtalizat, ci ca la unul ce ciuta. -,/ De eigur Brin connaturalitate. Cdci toatE viala lui, asta a fdcut Vor,el: a clutat. Ceaauri gi zile. intr€gi l-am unn{rit in fala plangetei sau a chevalcului. Nu picta; r€zolva probleriie. Suprafele de culoarc lingd alte su.prafefe. finii langf linii, siru deacurmezigul, in ritnuri noi, mai a' rlesea lormale d€cdt plastice, dar intotdeaunq. interesant€ gi eurprinzltoare. foatd infrigurarea. novatorie a cubismului, .cI a bdit-o pritrtr€ c€i
37a
Roza YAriruRILon
r6u,molr'ie
3t9
dint6i. Am un portret in ulei lucrat de el. Prc'blemelo - cu.bismului sunt deje puse. Expresionigmul s'a frimAntat in mintea lui, ea in capul unui novator, Procedeul intrebuin{at de Kokoschka, gi anume prez€ntar€a unei {iguri ,dc fuce" 9i de ,,tmis quarts" in chip puLlic. $i cite alte probleme puse gi rezohate in acest epirit addnc in vecinic neastAmpir qi in frirnintare. De'pe urma lui au rdmrs pulhe lucruri: cdteva uleiuri risipite pe la prieteni, ,si resturile un€i expozilii p€ care o fdcuse impreunb cu Heckel la Golz. Mai ales ac€stea din urmi sunt de cea mai ma e insemnitate. Se gEsesc in larEla Piatra Neaml; nu le cunoagte nimeni, qi e picrt. Domnul Bunescu ,car€ &re atitea rnerite ia organizarea vielii noastre artistice, nu ar voi ci 3e gAndeasc[ la o ,pxpozigie retrospectiva Lascer
Tcrna e vastE gi oomportd €xplicsfiwd' Mri alei pcntru tffa noaetrE, in:care fralcrnasonerid' inoxietenti prin imprejurrdrile epeciale in ca.nc ne-sn desvoltat, estc rnai degrabn rnctiv dc cu ricritate r spiritelor' eemi-docte arnatoaro de inilieri scnsagiorule, sau obiect de glum{ a unor eoeptici cari nu 6e pot entu-ciasrna de o migcaro E€cretd, o€ ste irr toat€ torrnele posilile, sub eontrolul' statornic al siguranlei generale.
Vorcl?".
9i nimic primejdios. Pind aci. Nurnai c6, dupi cirnl biserics cregtini eete o organizalie militanti, cu acfiun€ directi asupra publicului, tot .rstfel ac€asti noui religie, care in fapt mraai rcligie nu e, a sfArgit prin a se organiza cr o rmitato de luptd, Nu insi pentru .a cAgtiga de partea ei cit nrai m lli adepgi, ci pentd r diBtrugc organizati,a oarecum,,concuentd", deqi do mai veche existenlS, a bisericii. ynai ales .in aprrr :-- o Dar biserica mr €ste asociafir:ne cu prograrn gi statute, inv€ntati de un ideolog, fis el chiar gi de geniu; ci un organism puternic aneoDat in .€tmcfiu:a spiritr.lall a
24 Octombrie 1926.
I'ASCISM SI FRANCMASONERIE
Pc editorialul nostru de ieri Pamfil $eicaru a pus problema raporturilor dintre Biserica Verde gi Fascism, inf5tbAnd ultimile fr[mintari din I-
talia ca un atac in etil maro intreprirx do r1iritul egalitar gi laiciaaat impotriva noului regim roman cregtin gi diferengiat,
Baza ideotogici a francmasoneri€i €st€ "religiunea nafirrali", siu dacn vrefi, neligiunea ptiinlifrci; adicn religia eurigitd de toate elementele ei raistice, zupranaturale, dtivine' gi tra$fonnati intr'rin efutem de morali t€retri, in caro Pdncipiul furdamental este: iubqte pe aprilapele tlu. Precunr se vede, nimic sensagional, nimic nou
380
o
disciplinE indiridicatE din insEf natura invidu,&U qi bisericei nu Ee Poata Distnrgerea timd culturii. d€cAt Prin subimpfejurEri, Iace, in asemenea corespunzdtor, -mharea substratuhri spiritual 9i nu prin atacare.a de front a insdg institutiei' -SE r€cunoagtem ci problema e primejdios de bine pusd; iar metoda de lucrr oxoelenti.
tdritor
rorr,Ema]rE
Bozl vlrTonrroB respecdve, -Potticn,. formulind
***' Daci, urmirind lucrurile in ulti"rnele lor resoituri, inlelegem cd francmason*ria este exprc' durca religioasd a lilozolizi ilmindrii aitref la formularea definitid in veacul al XVIII, putorn sd ne ddm seama cE ea € cor€l&ti su democragis, cu pozitivismul gi cu proteetantisnul. Este ins[ constatat, Pentru motiv€ (€ nu urrtreszi a fi expuse aci' cd form€le protestante de gAndire gi de acgiune nu au Putut pdtrunde in ttui de m€ntelitst€ ortodord. Aceasta explici inir'un fel de ce {ra4cmasoneria nu s'a Putut implmAnteni la n.ri. Mai este insi ua aI doilea fapt. La noi biserica nu a foet nici cAnd un element activ in treburile politioe; organizalie erarhicd religioas4 nu E'a a:oet€cat direct ln cond-ucerea lirii, iar motivul religios nu.e fost in viap publci destul do diferenliat' Pntru ca si aPari tinerilor nogtri jacobinizanEi ca un obi€ctiv precis de com. l,rtere. De aceea organizagiile frimcmasone au gi
fost la noi
in
381
larE consid'erat€ ca inutile. $i
pmbd cd e aga, e faptul cd inceputurile democregiei rominelti, aga numiEii ,,cirnrnari", avind od lupie cu biserica noastrE gr€acl Pe acglo wemuri gi destul de aprins6 in apdrarea poau stat sub egida francrigiilor ei materialc, rnadoneriei. A fost im6 numai un episod. In general intinderea epiritului democratic nu a intimpinat rezistenla disciplinei bisericegti, 9i ca atare,,biserica verde" nu a {oat chemat[ sd-gi dea contribugia. aga in apw. Acolo organizaliile francsunt fomfdabil€. Ele imprur aparatului mrsonic€ de oonducere a unui str.t o sub structurd' secreti, cu planuri de lucru nemErturisite, gi.rsbutesc adesea si facd valabili ierarhia lor inaintea ierarhiei. ofisiale. Pentru a eensibiliza aceste a{irmalii: gindifi-vn ci €xistE cszuri lrr justi{ie sau in arrnati, cdnd un. superior trlebu€ sE cedeze unui subbltern, p€,ntru ci aceta din urmA. are in ,,loj6" un rang mai inalt; gi grindili-vi ci nu arare ori lojile acestea 6unt actiY€, pentru a in{€leg€ ce poat€ resliza o aBemenea disciplin[ intrb orgarizafie cu ramificEri mondiale. Se afirmE acrln ci cea mai stragnic6 opozigie impotriva fsecismului Porn€gte din lagdrul . dusE francmason. Nimic mai plausibil decit accasta. Fascism qi francrnasonerio sunt doui concepfii fundarrental opuee. Ele trebue si lrin6 in conflict' Atocul l-r inceput Mussolini, care mai:rcum trvi
Nu tot
382
acsr
ani a de*fiinlat asoci,agiile eecrcte. tlqerica Verde pdpqte prob*bil astnzi h conba&tac. Gne va invinge, nu € pree greu do prevErut. Daci demoera;ia, pozitivismul, pratestantimul, ralional,ismul gtientist auot ast6zi in lichidare, poate avea oare francmasoneria ake yer:pective ? Sc'erte ei €ste !'ee€tluiti.
13 lioenabrie
1926.
UN EROU DE TMGtsDIE Leapedee cane ae va pobori asupra Sropfi hli Ion Brltianu, inchide de fapt o epoc6 in igtorir
liirii
torrtrErotrNE
v.ltrFoRrrron
ronranegti.
ultimul gef'al partidului liberal a fos! un om tare, Ceva din dnrda linigtitn a munteanulu! perzista in atitudinea lui chiar atunsi cArrd convingerea ee echfunbe in patimd. A stEpenit destinele lFrii timp dc aproape trei decenii, dar mr a fost nici odstl omul politic care einteti-. zeaa{ qi reprezint{ in domeniul lnfdptuirii praetice nevoile gi aspira{iunile unui neain; - seci persanalitatea puternici qi aboorbonti care
reatzeazE p9 s, &9a curm a foet plfunEditn in tradifa ei lamilisln. Ridicat pc icut, iel al libcralilor, de c[tre tincrimea .partidului- sEu, Ion BrEtianu nu a foot nisiodat[ tinir, ca inplegerea rcalit6;ilor. Deavoltarea lpi politic6 e'a fdcur ln cadrele etriste
3s3
ale liberaligmului rcnrrinesc dela efi.rgitul veacufui XIX, in cale r fost arcors.t pAnE !s n6oerte.' Aooasta explicd de eltfel qi conflictul perma, n€nt fur care a'a aflar cu opinia puhlieE, gi et,orilitates 8ctiviti$i lui in nrarerie de gospoda.ri.r'e a 1irii. Pertidul l*reral a reprezfuotat intotdeerma ln politiea g6rii un putret dc vederc centralizarc,r fi autoritar. DemocraSia nrr a fost penhu el, atunei cdnd a dorit-o efectiv, deoit un fe! de ,,berbece de asai:" impotriva boierilcr gi * 6taipinisorilor de pdmanturi. St5.pinili, insdnetiv aFroape, de metoda nra_ terialist5 in interpretake isterriei, liberalii au urE!trrit comtant disolulia {.rrgrei de producfie a-
grard Ei inlocuirea. ci cu er:onosda capitalist5. E . adevdrat cd su a'."rrt o ir:lelegere lipaira de elasticltate p€ntru ace€t pror,€s. .gi unor - cedAnd ncoeeitdfi mai degrabd p,rlitic-eocialc decit econ-omioe re{orma agrari 9i erpra- au iniliat pierea, intirziind prir: aeea:ta proc€su! de- industrirlizare al agriculrurii. Dar asta dJte exceplia, finia rnare a poliCcei Ior a fost urrnstd ;nBtant. Ac€sta este de altfel gi rolul istoric pe ca- r€ aceet partirl I-i jucat in r{a1a noastri poblicE.
L'A JUCAT. Cnci peste el . treaut rdsboiul. Din acest ev€nim€nt dc proporlii &proape coerricb, partidul liberal nu a lngelgs .;'nic, Nu a i41lea ci etructula polltici a Europei, intrati mai de ucult in deeoo&puncre lentl, a fmt fun-
384
8OII,EMANE
nozA VaNTrrRrLoB
ldarrrental gr in chip piecipitat echivnhal6 n";t aoeastd univ€rsald idol€ftare fn lup6. $i impreuni cu partidul liberal nu a int€k8 nimic Ion Brdtianu, rnogtenitorul gi reprczentantul aut€ntic al generagiei dela 148. Daci geful liberalilor ar fi fost un om elab', l-ar'fi rdsturnat evenirnenttjle. (C,ar! evident, l-au depEgit, dar nu l-au debordat). Puternica lui pexonalitate insd a rezistat tuturor atacurilor cari 'erau purtat€ mai rnult dc vrdme de cit de adversarii lui politici. Credincios sie-qi -.{i id,ealurilor generaliei tatElui Bdu, Ion BrEtianu a rdmas pAnE la sfArqit pe pozilie, apErAnd un st€ag car€ nu mai neprezintd nimic, dar car.o era totuqi steagul eEu.
Aci stE gi tragedia vielii lui. Omul aoesta care gi-a iubit neamril su elanuri aproa$ mietioe. gi care ae aocotea trimis de Dumnezeu eH conduci aoeastd {ard chiar peste capul gi iinpotriva.conducEtorilor ei de eAngo regal, a intrat, prin ancorarea lui rigidd in tradifa familialpoliticE, in conflict cir lara nouE pe oare nu o cuno$t€a gi p€ntru c€Fe nu av€a nici un lel do infelegere.
Sfdrgitul viegii i-a fost intuneoat. Conflictul acut in care intrase cu toatd tara prin penietrnla cu care ginea ed-gi imprurE pind la sfdqit o voinfd ae nu.a cunoacut obdtaool€, se apropia de deerrodimAnt. Toate gregelile pe care Ie fdcuee infruntdnd gi infrAngand realitdtea' conjurau ispdgirca.
385
Intrb tragilE incordane de voinia omui care oa.tf eE a€culte ovenimeirtele, nu a gtiut
"i"i a inoercat osupra lor'o zupromi siluire' Dar mijritu, prestigiul fui necont€stat loacele'lui "bi"itt A recum deci la inijeuJici€nt€erau mai nu star€ de asediu, tecenzur6, loace desperate: prii' cuprineul tot reoaro exercitatd in la celo veglui Moart ca rm tiran, iar trec€r€s nice oste simlitn ca o Wrrrare do intreaga fard' Soarta a foet neaheaPtd cu eI; atdta'iubire de neam ii stdte d€votam€nt pentru treburile ob-ii meritat o mai niunoscHtoane recomst€gti ar pens6. CEci a fost totui un om mare, chiar cAnd a fdeut r6ul' 26 Noemlrie 1926 BITNANETE
Un prieten, intore dintr'o scurta €Eldtori€ de celoetdri din atr6initate, nu mai oeteneqte Povestinal. gi entusiaEmdndu-s€ de minunata operE modern-construgtit'[ intrearins6 de vecinii nogtri, La Sirli, la Ungud, la Cehoslovaci, spiritul qtiinlitic organizator pdtrunde Yiala Publict p6nd in cele mai intirne incheieturi' d6ndu-i o supleld, o putinle de ac
tor
n€cunoscut PAnd acum.
cro-
O hirnicie, care nu ar€ niraic din agitagia noastri nglinigtit6 gi stearpn; un spriit practic qi
396
.
rrza vllrruarrrn
aplicat, care nu nrai consimte eC so piardl za&rnic ln considcraliuni teor€tice gi principalo; o preocupare colrstanti do amEnunt concr€t !i viu, singurul in etare a inteleaa energiilo constructiv€ f a pronrova o vislA publici roodcrni. Opui:eli acestei atmoefere de bucurie creatoarc scepticismul nostrr sup€rior gi obosit, hipenafi.name:.:rr,l :roetru critic !i rst€tizant, carc weir si-gi apropie forme noui de creaqie spiritualf, nu creind condigiik de viali cor€spunzitoart din cari aceste forme isvorEsc in chip natural, ci importdnd de aiurea forrnele gatr fdcute, ti ve{i a}'ea, intr'un isbitor 9i descurdjdtor contrast, imagin€a unei naliuni imbEtrlnite inaintc de vreme. De ce si ne iar"elim pe noi iqine, i- sau cAt sri ne mai ingelem pe loi in;ine ? In Bucuregti s'au intrunit siptlmana trecutE ciliva oameni de energie ;i de ve,leri largi, ca tr pun6 h eale irr{iinlarea unui institut pentru organizarer gtiin;ificd a muncii. Este o indatorire elernentaii p€ntru orice stat modern, care vrea in rdrv[r si-gi puni in raloare puterile. A fo*t cineva contral ii anume conducltorul r:rci mgri instituiii de credit. E penibil ed o constatim,.* qi anume cu preci.:are singercasd, ca sd ns cunoagtem in adevir halul ;i oamenii; si ;tie doci toati lumea cn la 1927 inginerul Ghiln Pcpescu, directorul general al soci€tntii rralio.nr!" de credit industrial, s'a pronuntat eategoric cou.
.
ForttrroANE
3E?
tra orggirizirii gtiinfificc a munciit O e6 epunegi: nu e deoit d-l Ghig Popeecu I Nu c conducEtoruI creditului industrial, delinitorul industriei romdneg'ti. De unde toati aceast6 stsr€ de lucruri - aqe simplu 9i clar. Dela 1916 pin{ la 1919 nu trecut d€cAt ta€i aJri. Dar eub raportul desvol.r t{rii noastre c o deooebirc do lproape douE generaJii, Alt spirit pukcazi in irterele 1irii, altc reporturi a'au etabilit intre fo4c. La locririle de rispundcre, de inigiatir.d gi ?o crealie au rEmaa
irun pretntindeni tot bdtraniii eu v€chile lor apucituri.gi obiceiuri, cu nrtina lor in judecatd; cu incapacitatea lor organicd de a ec a&pta unor imprcjurEri noui. Nu este aga in .politic[ ? Nu au isbutit oamcnii gi obic.eiurile vechi ei enanguleze singuml organism politic rdspunzAnd nevoilor de dupd 16zboira partidul tirdn€sc, .fransform6ndu-i inirb formagiune obicinuitE, dupi vcchile tipare ale partidelor politice ? Nu domnegte p€ste tot sc.eiagi neincredere mEruntd 9i gi:Ioaa[, apiritul de combinalic oculti, oroarea aproape fizicd dc a ataca problemele dc fron! groaza de rtoprmdcre gi incapacitatea creatoarc ? Nu a r6mar la noi in fard, chiar acurn dupE rdzboiu, politica, ces mei insemnattr activitate ? $i nu e asta un sc|nn de ircmediabilr bltrAncfe ? $i abeleg lucru in gtiitrtl. I,a toato riscrucilo cori conrandn dmmurile activitdtii e'eu instalat ie*dnii; eterpi, neputinciogi, cu mcntaltater ilc
388
rorLE?oANE
Roza vaNTURILoR
vagmistru, umil cu cei mari. tiranic cu cei mici; invidiogi, lipsiEi de generozitato, negtiind be ineemneazE bucuria de a av€a un elev; aleg6:rdu-gi creaturile dintr€ toli cei lipaifi de demnitste gi de Iibertate de spirit; nevizdnd in tinerii invn{a{i decat ,,negri" de munc6, burii a le ecoate reviste pe cari bntrenii le ,,diriguesc", a le purta geanta, a le orgruriza conferinle, a Ie face reclamE in gazete) sau a ecfie studii pe care,,bdtrAnii" le iscdleec. (Ag vrea sd mi s€ spuni c[
am calomniat !). Aga el Incapacitatea de adai2tare a bdtrAnilor Ia nouile condigiuni de viafE, neputinga lor creatoar€, inbbuge viaJa noastrd publicd fl inchircegte energiile nagiunii. Nu eristd qstdzi * in ,arut doclt cu dispalent de rare excep;ii 'rcmdneascd on trecut d'e 50 de ani, -aare sd ntt oatfu lncul unuia mni thtdi $ ruti cafub . Cei mai mulgi dintr€ ei o simpt. Dar cine este aga de nebun incdt si renunle la ,drepturi c,igtigate"?
Stau deci. Starr qi fac Aooald tinerimii. $coala
389
riala in cu totul alt ritm, in ritrnul vic$uc 'torios al creaqiei?. Alte neamuii au arut norocul ca in razboiu ed le moard !i bdtrarfi. NouI ne-au murit numai tinerii...
9 Fevruarie
1927.
KEYSERLING Una din cele mai fluide intmchipdri ornenelti. Nu gtii niciodata cine i{i et6 in fald; dacn te gAndefti la scriitor, de sigur i1i apare mai insemnat cugetdtorul; dar tot aga daci incerci si-{i fixezi pe grinditor, simli cd centrul de greutate al acestei ciudate injghebnri spirituale trebue sE fie undera in altd palte. Inflgigirrea lui nu-gi incurajeazi deloc ironia; ci e mai degrabi straniu. .,Unheimlich" ! Prea iqi scapd printre deget€; prea te deconcerteazd gi totugi fdrl a te obosi. $i mai ales par'cd ai vrea s{ gtii ce crede el deeprb el insugi; poate cd aeta ar fece.a mai sigurd metoda pentru a-l inlelege. Dar aleazE-te in fala lui, uitd-i-te in ochii cari nu privesc drcit in afari, qi vei picrde curajul de a-l intreba; cici oe se irtAtripfi daci nici.el iru gtie ce vrea, gi incotro merge ?... Ce a voit odatd, acum aproapg ciniisprezece ani, e mai ugor de spus. In aparenld. Cdci
scris-o. Dar .asta nu insernneaztr nimic' El to poate 9i se poate deominli oricind. Gdadirea este valabil[ nurnai Pentru rnomenti]l in cax sta niscut. Atit. ?e aturici €ra metalizician, adicd om care se inier'usa nu de cum este lrrnea in realitate. - ci nunai de' posibiiitatea ei. $i pe ttunci urmir€a auto'rcalirtiea. Autorealilizarea era un {el de inJiPiuire a e:utui nct*fizic; gralie ciruia onui poate vtdea orice Je' nomen, tin pu:rctul ..le vedcre al )ui Dur:raezeu; rpecialui privit *rrir prisrua ese:llialului, o9a trrtn ,r lae€ l)umnezcl grafie nu:roi na:urii Lui. inrtrnnezeirc ? A, nu! (A fi- I)urnnezeu tru ' e decit o... neotneninre spiritualizatd). Ci nai degrabd de personaiizare. E traiedia tragediilor rrtetalizicianuiui, ci el nu-Ei poate nici odati depEgi complect hr sine, pe individ. $i totu! nici un orn evoluat nu poate cinsti personalitatea ca
s
pe un
'' :
'
scza ilrronnon
390
ideal.
Cnci toate puterile adevErate ale. vielii sunt suprairr,liviCuale; ele dau intimplirilor sens .,'i dirrectie. Iar conitiints rnetafizieisnului i;i trage rndncinile direct din ele' $i in alti parte: Cunogtiinga adeviratei Eb€rtlli iti are corelatul in siml[mirntul solidaritdlii cu toate creaturile. Nu precisim gi nu catalogim. l{ai aks rru* definim. L-am supera 9i poate nu ar mai ' Ceea ce'ar fi un p{cat. Dar ieni pe la "oi. de idei in;irate rnai sus, fie din toate frAnturile core poate recitnetitui o fizionomie aproximativ exact6. Keyserling nu € g€rrnan; Pentru asta'
ii
ForLEToANr
391
lipoelte simtul de sistemd 1i de personalilate,
de individualizarc. Keyserling e un balt, Orn
dil linuturile Estoniei, poarta prin care Europa r pEtrtrru de sigur ln Rlsia, dar pe f,ar€ areasta din urmi a plemddit-o spiritual. In viziunea metaliaici a lui Ke,vserliug, aritudinil€ nriegti foiesc. Kirejewski, Chomiakorv, Solowjew sunt prea des intAlnili la lo{rte xdseruciufile gCndirii. Firi ca totuqi ei EA ne intreqda!,ci intr'o unitat€ sisrcnrahcd fi fundair. ,lacri nu eltfcl. cel pu;in printr'un echil:ibru interiril de cot.rearuclie, l,Sub rap'truul nreirfizic nici o J.,rmul.1 :ru poate {i cea rnai bun6; fie care nu reprez-arii lecit o' erpresie posibiln a absrlutuiui". lfi:rtici.rm rusesc si,,concilicrbrn" antipersonail:t. da i Ontologism, cu n oltin1[. absolutd, nu! Ci din pc,rrivd r'l]osuirea inebranlabilului dogmatism rus, cu un fel de reletii'itatc istorici. Nici micar unitate de atiludinc in acelag individ; cici ,,diversele suflete, pc cari le-am ciptrtat, mi-au rfunasl ca orientEri posibile ale persoanei mele..." Nu rnai e prea mult de addugat. De obiectat... nu e in orice cgz nimic. Amintcsc, rs6, odati, la lari Ia el in. Estonia, gedea el singur gi cinta din Bach. ToatE minunata srhit€ctonicE de catrdralE a muzicei aoesteia se desligura solemni intr'o pmfunziune de note -profunde; 9i Keyserling gAndea r ,,Cdnd voiu ajung€ sd cuget a;a, cum a compus omul Esla, cind congtiinla rnea va oglindi funduri rig* do adinci, cum o face. muzica lui, atunci de sigur voi fi ajuns la lel".
392
Roz,t. varlrunrloR
Au trecut de atunci mai mult de zece ani. Pot s[ acigur, asta nu s'a intAmplat, $tiu, de
atunci Keyserling a deschis, in felul lui, o gcoali a inqelepciunii. Ceea ce grindea pe wemuri este, dupi. .implejurdri, sau nu este perimat. El primegte Iume ti di relete, Dar inlelepciunea lrri nu e inlelegere, ci mai de grabi aiitudine. lntr'u:r ceas li jumdtate a pomenit de trei ori pe Christos, in chestiuni de metod6. Da, se poat€. Dar Christos, chiar pentru un istoricizant, ded€a soluliuni, $i pe urmi ni-I inchipuim vorliind potolit, rar, sugeetiv, dar linigtitor. Keyserling vorbegte prea repede; aga nu se poate comulica de la euflet la zuilet; in acest domeniu- ciitre su.nt. ceva rnai pu1in... cursive. Omul rnsufla li urcuguri, Ei iqi ia timp sd mai gindeased. $i pornette iardgi la drun1. Yi se pare riscatd apropierea ? Md rog de iertale; dar nu am {6cut-o eu...
18 Februarie
1927
JUXTA CRUCET{ ...Pe rremea aceea altarul lui Gr[newaid bijendrea pe. la l{uenchen. Gonit din Colmarul alsacian de urgia rEsboiului; sau pus la adipost, in potrivt unor pr€tenliuni de peste hota4e * cari nici nu au intArziat sd se. valorifiae. Sorgii cazusera. ln primdvala spEldcitE & lui
roilsroANo
393
1919, Germania lichida, lntrb dureroasd tnfringere moralE, nohorocul awnelor sale. $i in cetatea de.pe malurile Isarului, grea de mindrie 9i de amintiri, neamul germanic igi lua adio dela tripticul crucific[rii, cerut inapoi, la locul de . bagtinE in Colrnrir. La vechea pinacotecd din Bareretrasse, uhde fuseoe expus panoul, era un pelerinaj. De dimineala incepeau sd' curgi gcoalele'cu prcfeiiorii lori 9i oameni de toatd miina, simpli - sau rnai evoluali, solidari cu to1ii, ca desoenden$ apirituali direc{i, cu megterul Grfinewal.l carc in acele ceasuri grele intrupa incd gi mai mult par'cd sufletul vechei Alsacii gbrmane. Perindirria tuturor in faJa. crucificatului, cdp6u^ de eigur un alt sens, rnai adinc qi mai ,tragic decdt phngcrile periferic-sentimentale gi intonarea vechiu-. lui cddtec de migc6toarc aduoere aminte
O Straseburg, o Strassburg... Am fost s6-l vdd. O durere aproape fizic6; covdrgititare in ori ce caz, Cruoea cp trupul Domnului proectetd pe un oer de cositor. Nu c un. simbol;- irici o adAhcir€ trangendentd; nu e nici neeemnare, nici nu ee deschid zdrile mAntuirii ca o n5dejde. Pe crtce spinzurd:un bict' irup de om, frint de dulere; cri de$etele crispate de sufcrinli ca picioarcle umri piianjen in
agonie; - cu carnea plinh de vAnEtii, ca gi cum dcscompuncrea ar fr inceput'dcja; dou[ - cu picioare irforme, umflate de infiorarea cuiului, pe,ste cari se pnelinge o ddrd bdloiasd de sA4go.
394 In
Rozr
v.tNTrrRtr,on
Maria. O Marie cu faga mai degrab6 un stArv; dacl nu ar fi ln es d€6nEdejdea ochilor halucinaJi gi rogul strident al gurii, intr'un vdl de un alb crud, de creti. Iar in dreapta, Ioan. Nu Ioan pe carc iJ curroaqtem noi, metatizicianul pripEstios ii pa-sionat; ci un Ioarr r.ece, impasibil aproape, impersonal. MAne cu ardtdtorul intins, un ardtitor aubtire,.lung precis cu indicagiunea unui istoric, aratb insprc Cel spinzurat pe cruc€: ECCE HOMO ! etdnga .crucii,
Da, iatd OMUL. Ristignirea €6t€ un fapt istoric, gi un simbol. Ea inchipue sulerinla acumulati, de proporfu €norrne, a omenirii, Pe lemn atdmd EL, pentrucE nrunai el putea purt4 po umeri toatd dur€r€a trupului, citd E a ingr6mifit de la sivlrgirea picatului. Iar cruoea a fost infiptd sus pe Golgota. Daci gi aceasta are un scrul Golgotha, quod est Calwriae losto (r\{atei 27. 33) gtiu. Dar cd jertfa a tr€buit - nu .ri se implineascl acolo cus. nu e f6rd nici to rost. Sus, adicE in virul intregii lumi antioe, care intrb desperatd stiruini6 incercase exclu
rorLETo^lll:
395
dejdile ei,dc mitrtuir€, prin Crirtoc-omul omenirea ee doregte dupd drcptul pi libertatea d€ a-r*i pltng€ infrAngcrea. Omul er,te cel carc sc cvAroolcgte in chinuri sur la locul CdpEitnii. Nu Cristos-Dumrczeu. $tiu, 9i Dumnczcir poato rf aufcre; gi Dimnezeu euhrd. Cdnd liecarc din noi lgi intoarce faga dela El-, ii hsi drum iqbirii oale cdtre vaduril€ intrir:ecrtc alc diavolului, Dumnezcu pi[nge. lmi aduc aminte eAt do putelnic e ln L. Illofu gertirnentul ac€sta pontru Dumnezeu care suf€r5 pentluci e pdrEsit tle oameni; Pe cmce irrsd a fost pdrasit durcrii aala onu,l, de cbtre Dumnezeu. Plingerea Celui rdstignit nu o spune oare destul de cattgoric ? ,,Dumnezeul meu, Dumlezeul meu, pentru ce m'ai lisat?" (rllatei 27.46). $i nu cste caracteifutic cE in isbucniiea suferin(ei Lui, Chdstos gnsestd e:racl aceleapi orvirite ca gi pealmistul? r ,,Deus, Dcus meus... .quare me dereliquisti?" (Psal. 21, 2). Ca qi psalrnistul care mr a foet decit om. 'FdrE retorism, fir[ pathixul eroic al Greeilor, de eare nu a putut sclpa nici o personalitate aga d€ mEsuratd, edriirc cumpnnitn Ei sincerl ca a lui Socrates, g€md,hrl ac€sta oste pliinsul €implu, umil gi rrecontraficut, expresiunea vcridici a eu{letului inchircit de dureri sub g€sturil€ tqatrale 9i inutile ale lumii vechi. .E rccunoatt€rca pru gr simplu a unli fapt; gi anurne ferl eomentarii.
ForlEroaNr
'
Toatd 'metafizica cregtind e dominatd de ac€astd tr[situr6 funilamentah. Cgea ce existi nu ar€ lr€vo,e de justificare, nici de fundare teoretic6. Nici mdcar de explicare. Raul e; ca o etare, dg fupt. Pdcatul iriginar, de la care derivd in tim$, rdul, nu leprezintE o demonetrare ? necesitdtii rdului, care exist6r. ag zioe, ontologic. Primul om a pdc6tuit annclcdnd e'a indrep-tat iruprc cunogtin{i. Dar nu intrimplEtor, prin interven{ia unui principiu efieriai al rdului, diavolul; ci in virtutea unei eldbiciuni.existAnd chisr tz om. Cdci diavolul cind a voif sE ispiteasce' nu sh inton c6tr€ A.d+m, ci cFtre ferrneie. De ce? Pentru ci el. ttia c:e femeia nu va reiista ispitei. Ea er* deci rnai ehbn; iar dacd a greyt, trebuia si grcgeaecE; propter imb€ci[tatem seru. Poeibilitatea pdcatului preexistd deci in om cdderii, in ac'elag fel in care firul, de iarbe e'inchig in enmAntn. Profund realietn, rnetafizica cregtini este lipoit6 de disl€cticd. .&te ad€vdrst, istoria gAndirii gi a aferinlei ornenegti cunoagt€ gi alte solutriuni; cari din punct de vcdere al arhitectonicei filoeofice Pot sP6rea unora ca mai complicate gi "nai impunftoare; Budhismul de pilda, ageaz[ durrer:ea la chiar 'baza D€alitdfii, fundAnd prin aoeasta teoretid caracterul ei dc necesitate abeoluti. Md -gAndesc irce dscn tostE aoessti dubtilE fi confuzi dia-. bcticf, tnfEtitatn in foma Fn€i €xub€rant€ ooenrogon:ii, eete tn adevir inai impundtoare decdt
397
J€eunoagf€r€a simpld, dar tragicE, a "{aptului, aga
cum o face cre;l,inismul. $i pe urm6, unde duoe o as€menea dialecticd ? DacI existenfa este infrd{iti cu durerea, evasiurrea din su{erin{d trebue si echiraleze cu smulgerea din realitate. Prescripgiuni technice plecist indici calea - insdadevdr - infeleptului, pe care trebug o urmeze pentru ca si €€ poatd desprinde din bxistenld, trecdnd. in Nirrarra, Dar pe deoparte soluliunea a€eaata care - pronu e dec6t prea raficali nu rezolvd blema decAt_ suprimAnd individul; ia1 pe tte alta, heolo unde aceastE suprimarc dife- dindrum, ritb motivb nu este pmibild, singurul care mai rimine deschis, este calea -pasivi qi irtunecatd a resemndrii. Plecind de la faptul concret 'al dur.erii ildividuale, budhismul hipoetazeazd su{erinla intr'un fel de durere coemici. O frumoasd ti cutezbtoare constru€lie de gindire, sigur, Din nefericire irri, in Nirvana -rru e decrit... saltul in gol. trecerea
-\Iai este luinea gr€aci. pe care nu o .puterir iguora. pe cire insi prea ni-o inchipuim eonini, insOriti, entuEiastd, merglnd cu pieptul ,leschis inspre r ictoriile vielii. S'a observat, cu drept c[vAnt, cE trisdtura fundamentali a iritregei antichitdli este hedouismul, urmirirea st6.ruitoare a bucuriei, i.rr accepgiunea ei largd; cqprinzAnd, de la pldcerea brutald a trupului pdni la cea spiritualizatd a contemplirii nealitdlii ul-
39S
RozA liL\?uBrl.oa
t!n€, toel€ {ciruc}e, cele moi vsri,6te gi rtai complcxe alc bucur:iei. Erosul grec, vehicul sau metodd, el in€u.y. proteic pi nesfArgit dc diferenliat. F€te oarrcum erpresiunea ripit[ a etructurii epirituale antice" a idealurilpr acestei ltlmi. Foarte pufini:sunt insi ac.ei cari au inleles cE in sPatele aecetei r'€cinice sstums.le Fe csre .r irnagineazE inchipuirea noastrd. csrn gribiti intru generalizar€, sta tocLuai desamd*irea 9r dureree unor 6forl6ii {6cute in z,ac{et; c[ hedonigmul nu este formularea unei reaiiteli care sti Ia baza viegii grccegii; nu e rbsfringerea teoreticd a rmei stdri de, fapt; ci mai degrase, tuawi d'in "l>otrivd, er' pneeiunea rinei dorlnlr:- trescutd ii imputerniciti de g..rlul reee dl durtrii. Dincolo'
'
;:!stics deschisi,,moira"' Cinismul g"cc, cu toate formele lui, este o sfidale, rlar nu o infrAngerc a suferinfei; o ln@rcare rnai nrult retorictr, {ErE adi,ncime 6u' fleteasri; o atitudin€ care iii giiseite r&Plata msi adesea in admiralia supcrficiald gi neinlelegitcare a mullimii, de cht in adevirata linigte rtifletcasci a irlcleptului, care inainte de orice este echilibru. Cinicul esrb un orgolios, qi dcrooea un eingularizat intna scmenii lui, Punchrl lui de reazn'n e in.afarE; dar nu 'intr'ul absolut traruoendcnt, ci in respectul terirEtor al celorh$. Formula lui de riald nu are valosro circulstorie; nu trcbu€ 6E sib5, PentFl cn satisfac$ia lui.eti tocrnri in prestigiu, li nu Prrate da.Prc-
_
ForLEToaxE
\
399
.stigiu.decdt tocm.ai co€a c€ nu ae poate realiza de toli oamenii. Este prea pugin ca cucerire pozitivd in problematica bucuriei, nu? Prea pulin gi pnea.... epidermic. . Insdgi vestita ,,atargxia' a lui Epicur, care este una din corsccinlele istoric€ ale cinismului oealaltd consecinld eete indemnul la sinucidere, -practicat lnseamnE, de intunecafirl Hegesias fa16 dc pretenfiunes p€rnranenti a hedonignului procura, anume, un maxim de pl6-oerid" u-!t un jalnic falinrent. CEci nici inlelepciunea gceaeta epicureici nu €ste o atitudine pozitiv6, de afirmare I indiyidudlitn$i, ci trccerea intr'o defensivd fricoasi in fala realitEgii recunGgcute a durerii, care cel mult ar putea fi netrtralizatd. Dincolo de an€t€siantul epicureic, nu mai e nimic. $i tot aga cu divereele varirinte ale doctrinei etoice. Cari pAnE la unna rrrmelor nu duc ie cit la o mutilare a viefii noastre afectivb, prin reduccrea voiti a facultdflor dc cunoagtere. Ce deosebit.este tabloul acesta aga de intubucuria vecinici nocat gi deenEddjduit, - dc gi isbdvitoare'p€ care ne-o inchipuim domnind Frpetuu gub oerul albstru al .Ehdei. Din el te reefrAnge desigur altceva; 9i anume: convingere4 ci oeia ce vechii Greci trm.ircau rn4i etdruitor isgoniri:a durerii din omenire era o imposibilitate de fapt; ci euferinga re-. strnccoar6 pretntindeni acolo unde nevoia leidrii tc face sirngiti; iar durnnczeiaeca bucuric impnciui-
400
RozA vAxruRlroR
toare €st€ cu atdt mli greu de cuc€rit, cu cat -"i irr".*a 9i mai etdnritor alergi dup6'dii'nea"'
Se poato vorbi aqL'ilnr, dup6 aoeele Bcurte indicaqiuni, dt un faliment al rnetafizicei anti"e. 'i"rap"utica greco-indiand a dat greg;- nil'[* 6.loparte; neser*a.e de alta' Ambele altoite pe lioingt "tet.itoare, dar neputincioaeS' J" ,,"*;, ilurerea' Cregtiniemul lichideazi idea'l,,rile " hirrii antice; intre altele qi prin aceea cd t-"""".qt. nu nrunai exist€nla de fapt a eufeatitudine fundamenta! nou6 ringei, ilar 7i ilrePttrile ei la existenld' Nietzgche a crezut cd Poat€ arrurca suPr€rna
insultd crogtinismului, considerindu-l drePt o moral6 a sclavilor. E o eroare; chiar dacl ea vine J"ft "t om de netigEduit geniu' Mai intdiu erigtinismul nu €st€ o morali; el d€Pnqeiq.cu rnuit limitele unor a3€m€rr€s preooupEri' Chiar desbricat de esenla lui addnc religioash, le denis€ste r incadrind tofltE €Kistenta intr'o interlrittr"' *.rda"d. Nietzeche nu avea de unde le o gtiu, intr'o lamilie de pastori Prol€Etimtil
rradilia rietafizic[ a crEtinismuld trebui]! Bd fie de mult pierdutd. In al doilea rAnd, de sclavi nu putea {i vorba a atunci, cAnd si cumpineEto structura intimd ela drepturilor recunoaster€a anelelieir cdci ". ei' xiste'n1r a i,trerii nu duoe la luptE in potriva resebnare' la e dreBt; dar nu duoe nici $tin ie unde vine aeeasti fuIgi apreciere'
lorlEToaNx
4Ol
era pFea adinc indrEgostit de ideelurile lumii antice 9i de imaginea unei fo4e in continud actiune, pentru ca e6-gi poatd insugi noua perspectivi care singurd fac€ cu putinti Nietzeche
inlelegerea cregtinismului. .Orn de geniu, de sigur.
- dar... filolog clasic; gi cu atdt mai ancorat in antichitatea elind gi mai legat de idealurile ei, cu cit era mai de geniu. Nu existd. nici din punct de vedere istoric, pui4i de legituri intre Iumea cregtini gi cea greco-indianE. Asen Endrile sunt superficiale gi valabile nurnai pentru incompet€n{i. Stoiciimul pr€dnergdtoar€ evanghelioi ? In nici un -fel.formd Dela Tnnon la Cristos sunt deosebiri {unda[nentale nu mlmai. de naturd gi de inspira{ie, dar 9i de atitudine. Stoiciemul acorcli un cafacter n€gativ bucur.iei, gi cautd sE o provoaoe inl5turaid durorea. Crcgtinismul primegte du. rerea ca o rcalitate, dar nu o neagE, ci O VALONIFICA. Dola rEetignire, lumea gtie c6 nu durerea sau bucuria ca atsre eunt hotiritoar€ pentru suferinla eau fericirea nostrd, ci atitudinl p. p.i. "*"9 noastr6 spirituald o pdstreazd in fala lnalitalea lor. .Asifel durerca, insig poate deveni isvor de nesfArgitn bucru:ie, dacd ea indeplinogte un ro€t gi igi capntn un Eeng irr incorarea noastri inspre mAntuire. Ac€ssti inaltd semnificajie moralE. a durerii, creqtinismul a g5eit-o; Ga sti ijn aclirmea, puri. ficatoare asupra nrfletului. Askezd. Suferin;a.nu
.
402
ROZA V,.}ITURILOB
poete fi'ped€ap€d trimieE nouE de Dumnezeu intru ispEgirea pdc.atelor; ci tovardg iubit qi fericitor, prin care sufletele noastre se desprind de oontingen{ele concretului, innlldndu-ae in sfe. focril rele fericite ale Iibertlfii adev6rate, i.rr csre ele se lEmurrisc, binecuvdntarea unui Dumnezeu induritor care nu n€ poate l6sa prad6 ndcldielii. Cregtinismul eete deslegarea dumndzeias€d a problemei lui Ior', pe caro lumea- anticd nu o putei primi de cAt cu revolti legitime, dar in potriva cEreia nu eri in stere si intreprindn niinic... 'Cristo6 a fost spAnzurat pe lemn; 9i a suferit; om€n€lt€; dar nu atit pentru ca prin suferinla lui si ne mAntuiasci; ci pentru ca prin filda lui sd ne invele a ne mAntui. Crietos a fost ristignit :'- 9i ,q inviat. CU MOARTEA PRE prin suferinfa lui inLOARTE CALCAND,
fringlnd
suferinla.
-
Pilda este limurita. Durcrea e drumul rnincilea pe car€ ne put€m cigtiga pe noi iugi-ne; minunile eunt la indcrnlna ori cui; numai eE gtii a te inplege, 9i a cere dela tine. Migcarea lumilor nu E'a sevArgit incd. Legea noud e legea iubirii gi a suferinlei; dar ea nu.e decit un drum. Cuvintul Apocalip'sei etd inci neimplinit; deci .catd a petnrnd€ intelcsurile Cnrcii, 9i prcgitbgte-te intru marea innoire care va sd vini.
tuirii,
1927.
rorl,Erd.{re
.
403
FUGA IN EGIFT
(Articol
'
ut uilc,
carc ocolzsti noul ptoiect tle lege aI Presei)
...Ingerul Domnului s,a ardtat deci, gi a. poruncit cele ce trebuiau fdcute: Maria sd ia piuncul 9i sd fud in Egipt. Pmncul nu era altul rlecdt lisus. Ca sri scape de urgia urmeritorilor, Maiaa Domrului s'a supus poruncii. pruncul Sf6nt ar fi putut invoca pentru El proteclia TatElui Ceresc; ar fi puiut gnei in El putereq rle a desldnpi minunea, 9i he a se pdsira neyitimat in mijlocul iuregului singeros dupn C.el Nou ndecut. Nimic din toate ast€a nu s,a intAmplat. prirmrl act al vielii lui, a fost de urnilinp 9i dc 6upun€re. $i-a recunoscut natura piminteasci, atita vreme c6t nu-i sosise inci ceasul; gi a acc€ptat legea firii in care ae intrupaoe; infele_ er, abia.mai
:H"":*Tn*";.i*H"**"
i
Iajd deci ci a infnrnta primejdh, in potriva cireia nu poti facc om€nelte nirnic, nu e o dezertiune. Si fii Dumnezeu gi ed te pleci lnaintea urgiei oamenilor, nu insemneazi aata str renunli Ia dumnezeirea --r? De buni sesrnd c6 nu, indatd ce fisus lnsug a acc€ptat fuga, _ -de gi de indatE ce frrncgiunea dumnezeirii Jra in 16€l mom€nt numai virtuali in el. A nu te opune riului, ci a tc fcri din drumu_i,
404
RozA v.ArruRlLoR
s fi
6e dovedeqte, astfel' Pentru noi, omenegte, o indicaEie necesari. A to feri din drum, tocrnai D€ntru a pune la addpost' pentru ceasul in care i" ,, ptini vremea. puterile pe cari Dumne-zeu le-a hnrdzit, ca sd le {aci rodnioe intru ajuEi
torarea celor
ai
tdi.
Pruncul Iisus gi'a fugit iri Maria a luat pe -fflaf ae suPlurere'.91 de pre: Egipt, l{inunatb lo.Jil".e. Pruttc,ll Iisus nu a 6tat sd infnrnte pe ucigagi. E aq+ de firesc. Dar aocultali totul Pe incf,initorii tomantici ai eroismului cu orice pre{: cum, era fiul lui Dumnezeu, qi nu a Preg€tat ed {usd? A acceptat sd se declare infrint in Iap Jamenilor qi nu a deslanluit asupra lor fulserele mAr,iei Dumnezeiescului Sdu Pdrinte' Ve-
i"1i, nu. $i nici Pdrhtele lui nu a
hotErAt
altiel. Ci a poruncit fuga la addpostul din- {ara Eghiptului, irnpundndu-I ac€st pas de umilinle' Spre- mai rnanea slavE a Lui de mai tArziu' 'Sd fi stat pe loc, sd moard? Frumos' Oel mult frumos *di"e. Io fapt, nici micar atAt' Cici frumusetes aceasta indoielnicd ne ridica noul putinla mtntuirii, Pe care aga de imbeliugat ;e-a pus-o la indemini mai tirziu' A {"git, Dt" nu ca sd rimini acolo, in pazE bunn gi tn cnldur[. Ci ca si se PEstrez€ Pontru ceasul pe care Dumn.z€u I-l hotdrAse; pentru ca ei se reintoarce l,a ai s6i, unde trebuia sd hoeept minunatele Lui isprdvi; intre cari nu oea mai lipeitn de lnsemndtsto a fost oln{ a }uat
rorlr.to${E
|o5
biciul, qi a fogonit p negrrtorii ceri aproau cu hrms lor provocatcre caea Tetlhd Snu. A, €risti gi un emim al urn! - v€d€ti - fdr[ linlei; croiernul cotidirn, gceturi gi .fir6 patlroa, ignorat de togi, rdetllnncit dc togi, bat. jocorit de to1i. Rlscolitorul, tragicul croism al oelui care-gi.irnt€ chemrr'€a, care-qi 6ie indatoririle grele ale aooatei ehemiri, 9i carb igi impune aspra diaciplina de a agtepta, fntreg; ceasul in care trupul gi slngele lui ec vor {ringe cu foloe pentru icrtarea p{catclor tncatr€. CCnd eteaua Betleiemului s€ aratd deoeupra capet€lor noastt'e noi re gAndim c6'dupi arEtarea ei a urmat fuga in Egipt, gi intondm, in incordarea tutr.rror nidejdilor vcchiul indemn vecinic nou: ,jat5, mircle vine h miezul noplii, gi fericitf e shga pe crae o va afla priveghind"; 25 Decembrie 1929
,
,,ERICFI MUHSAM, SCRIITORUL DE REPUTATTE MONDIALI..."
Telegramele din Berlin anunld cE Ynuc cornu-
" negtii arestafi in legdturd cu pfiolu din clddij,r, R€ichstag-ului, sc afln gi Edch Mfihee'n, ,,scrii. toruI de renude mondial". H€tuI Erich Mflhram; cred c[ h toato 6e va fi ltteptat in viat! lui necdjitn, numai la riil mondial rcnurnc rcriitoriceec nul
.&6
-
Scriitor de rcnume moldiat ? SI vd epun o parto cel puFn din Pov€stcs lui. Pe acest Erich i{ffhe"n eu l-am cu4oeort deaproaBe htr€ 1914 9i 1919, Erarn ,,Stammgaat". l8 St€fani€ Caff6€' in Muenchen; gi petreceam aproape tn fiecare sear[ intr€ 11 jum. 9i 1 j*' - singurele oro pe cari mi le ingdduia programul mcu dc lucrl L- nt"" douE o.e "" E"i"h lfiiheam la acelag ,,Stamnti6ch". Nc obldd.uia, pe noi .doi 9i pe ceila\i de L masn, privirea adorrniti 9i prote'ctor r€Ep€ctuoas6 a d-lui Oberddrfer patronul itia el cevsl - qi n€ indeetulau diligenlele lui i,rli*, ,,Ob."" vienez oologit po malurile Iearului. Dram .deci aproape zilnic cu el la aceeag maei,
dar nu gtiu an fi vorbit de cinci ori cu el. nu gtiu daci vreme de atA{ia ani, l-am auzit deschizdnd gur.a de z'ece ori. Era un tip nepi€ptenat 5i sburlit; cu niEte ochi mici gi .puchinoqi in dosul unor .ochelari cari nu setveau la niqric, pentru aimplul motiv ci Miihsam nu se uid nici odatd la cineva sau cevai gi cu o barbd rogie-euri, fdcirt6 par'ce afiificial din nigte peri de bidinea mAncati de molii. Venia intotdeauna grlbit gi stfingaciu, frecindu-gi in mers genunchii unul de altul, se aqeza neindimdnat€c risturnand un sciaun, un pahar, sau turtind o Sdldrie, - 9i pe urmi t[c€a. Nu gtia nimeni nici unde std, nici din ce triiqte. Prietenul meu Diro Maier, care pe vreeditgse rewista umoristici ..I)er Komet" ca
-De altfel,
sorLEToaNE
BOZA YiII{TUBII.OB
87
6i
,,dfutrugn" pe Gulbraneon 9i pe Heine cu ,,Simplizi*imue"-ul lor, imi Epuse€€ ci e ecriitor. Dar toati ,,opera"- literard e lui Erich Mnhsam so reducea la.o shgurd paezie., care ee intihrla ,der Revoluzer'l. Nu 9 cbtiac nimeni, de gi fuseae po wenuri publicati intr'un f€l de foaie de ccap6. Dar o puteai auzi ori cind epusi de insugi au. torul Ia cabaret la ,,Simplizimimus" in Tirkcn.strasae, unde amicul nostru gieea oricAnd la Kithe Kotbug (patroana-fattr bun[) o marc6 pcntru Vortrag-ul hri. Am auzit-o deci gi eu. $i lmi aduc amin:e gi actrm primele doud versuri: Es war ein Revoluzer Ein armer Lampenputzcr... Adicd: a fost odati un biet lampagiu, revolulion*r. Gre mergea la toat€ aduntrile, striga $i se rizvritee, gi cerea rdeturnarea ordinei eta' bilite; iar cdnd venea vrernca, igi gtergea felinarele, le ingdFa 9i le aprindea. PAdd intr'o zi,'cind veni qi revolulia. Porni, deci, lampagiul nostru imp[euni ca toli tovardgii de lupti, devasti case, rdsturnd tramvae, arbori steag,'l rogu gi omori oamenij Dar.iat6, cineva.ldng[ ei sllerse... un fefinar, Cum? Felinarul b| epart? Pdnl,intttl se invirtegte; larripagrul urld gi sc sbate: trec de partea cealaltd ! Nu e rdu Ca satird. I)ar ca sa- de eigur. tirl antirevolugionard. Cind h primdvara lui
OU!,TURI
.!$8
notr YllfruanoB
1919 s'a intrht tn Mucachcn r Fte rcvolufo --= mgie, de drta aceagtt an aflat din garcto cd intre oomunigtii cari ee
-agtl eato
9i rmrll Erich
Mfihsarh. Erich Mfiheam al nostnl Au foet numai guri c&cate. Diro Maier.pretindea cd e irnposibil, gi anume P€ntruci Erich Miilrsam ar fi oretin. $i aducea gi dovad6: cE anurn€ bdatd' aprcdndu-l de.barbn gi dAndu-i barbn fnapoi' r cotr€tatst cu ;ienattr aurprindcrt cd Erich nu ar avea bdrbie; ecmn neGigdduit de de-generare. Aventura revolujion4rd a lui Erich Mtrhsam a ficut multi vreme verielii.rdesei noaEtre deh Stefanie-Kaffee. Nunrai ta,,simpliziriimue" Krithe era furiogsd: auzi, cui si d€a ea o rnarci I Mai erau pereonagii eurPrinzEtoar€ in revolulie, de sigur. Unterleitner llans ajunsese de pildd ministru de rieboiu; dar 5la cra, oel pufin, ti.nichigiu! Erich Miihsam insd, - ce era el? Nimic. De?tt doar autorul lui ,per Revoluzer", gi ca atare trarufug. Pe urrni a venit colonclul Epp, au verrit Prusacii, a cdzut fabrica dela Dachau carc fioea hlrtie pentm bancnote gi a c6zut deci gi revolulia rogie. Reprosiunca a fo€t sllbatec[. Zdc.eau oamcnii €x€c, rtafi' Pe stradi. Ca en lio p dn. Pe Eridh Miihsan nu l-a executat nimerri. Tocmai pe el era s6-l execute I $i-a reluat, deci, intimidat gi etingaciu locul la Sta,rnntiech.ul lui Oberd6rfer.
Dupi weo doui luni am plecat din Muenchen; gi am pierdut de alunci oontrctul cu ormcdi
POIITIOI.
409
de aool,o. Erich Mfiham e f[cut, s€ par€, totug crrierl. De indatn oe telegramele vorbesc artEzi de arestatul fruntag oomunist ,,Erich Mnheam de reputafie mondiall". - scriitor -.A+r o f+ insi ce vregi? daci o rnai veni o telegramd ra aeta nb ef ;ai cred nici in revolugie
-
!
4 Marrie
.
1933.
18
32-1932
Entfuhren nll^st,
dt
srjllst entbehren
Opera ecrisd a lui Goethe ee intinde pe tr€i rferturi de veae: dela 7757 phnd la 1&12; delir ,,urarea", in versuri, inchinat6 de anul nou bunicilor lui, pAni la ,,Anatorinia. Plastice". Viap lui, abia cu opt ani mai mult: dela 1749 pdn6 Ia itxl2. Asta spun€ tot. Cdci asta inEerrureszi. ctr in fiecare moment al vielii eI sh realiz*t $i s'a rcalizat, dupE mensiunile fiinlei lui din fiecare momcnt. comflit. FdrE rEmdgit6; fdrn cenugd. Se 1nate, deci, vorbi de o,,evolugie" a operei lui 9i a fiinlci lui din punct de vederb al amplitu.li"ei; nu se poat€ vorbi irui de o evolutrie a lui din punct de vedere a implinirii. Cdci implinindu-se in fiecare noment, ele ar fi foet din punctul de vedere al realiznrii f.iinfei lui lEuntrice, tot ata de,,perfect", ori cdnd
-
'
410
B(ulI
VIINTUBIIOE
oul,runl'
PoLrTro.t
411
rr fi
devenirc, devenire in eine, dcvenire purI. Acest OM, carc po&t€ fi to, oo poato fi ca ozr, pentnr cE nu cunoaste nimic afard de e,otrnoe, a foet realizat de Goethe in toatd .plin6tat€a lui, In fiecare moment al vielii; cu fiecare ,,creafie'r literarE gau riltfel a lui; mai exact cu fiecarq imagine a liinlei lui, rEsfrdntd, munai, in scria. Realizare deaivdrlitn gi convinel a Omului Renagterii, Goethe a foEt totu! mai mult decdt atit. Deeigur: daci
ca prmct de plecarc vulin Henncinmaleins din qi intaitiv Fawt I. Ce voiom eu ad obfin eunt aigur rnqi rnult ca oricdnd -astdzi cE am ob;imrt era ei giaoq-c drumul in spre ridicinile acelui om al renagterii, cu care noi, risEritenii nu ne-am putut identifica nici odatd, gi cdtne care md indemna si merg, in afard de €trustura promrnlai eroici, ,daemonicd" a lui Goethe, texte procise in legdturi cu predileclia lui pentru Spinoza eingurul ,,european" pe - asirnilez, dar nici nu-l care nu numai cI nu-l ,,in1eleg" - gi pentru francmaaonerie fPosez-
Des Merxchen Leben... ,..hat *ohl einen Anfang, hei ein Ende, Allein ein Ganzes iet es nicht,
incetat eE trtri{scl; la 8, la 25 sau,la 80 de eni. Agta iruemneazE im om fErit evolugic. Dar tocnrai de acoea un OM. Istoria vie;ii epirituale a omonidi nu cunoagtc o mgi deplinc gt inai .fird do pdi:a!. roalizare a omului aga cum l-au cr,eat rxiuile idealuri ale renagterii, de cum jr foet Goethe. Eu im inoercat pe vr€Nrruri qi inccrcarca m€ritd a fi reluatii ile oarneni eari cunmc ai mai multi cobalE, dar mai alee qi sI gloe€c-' mai multd ebraicd declt mine chda dramei lui Faust in cabatre iudaicd; ludnd
hrwnilartun).
Aetnzi qtim ce este aoegt orl: p'atte a cosmosului, dar in aoelaf timp centru al lui, pentrq ctr il roefrAnge. Astdzi qtim ae vrca acat QM: uniatea viegii lui gi oelei a cosmoaului. Pcntru ca el insug ed ae reali'zf,jza in ce€a c€ est€ el ca part€ a cosmosului; devenirc. Nu devenire citro c€vs; ci, aga cum e cremdeul, vccinicd
(Pandora) ea port€ tohrti participa la TOT. Goethe gtia trui cn TOTUL acegta nu € tot. Ci dincolo do aceet TOT mai e C,EVA, cltre crire ingd rratura noa6tri om€neaEcd mdrginitt, ne interzice accesrl. Poatc ci a aflat-o tirziu, cdci Faust e deja bdtrdn cind ne-o spun€; o apune insd categoric r
Nach ilraben ist die Aussicht qn8 yorrant; Tor, wer dorthin die Aug€n blinzend richtet, Sich tber Volken sein€6 gleichen dichtet. Er stshb lest utd selw hier sbh un. Clar. Dar gi dramatic.
,,Er stehe fest, rmd s€he hiei sich um" estc un program. CAnd inen ac.'lsg Faust gtie cd
cur,Tuf,r
412
aoza Yt*runrv)B
413
tot
I)dmonen.,, wird rnan echwcrlich loe, Das geietig strenge Band iet nicht zu tr€nnen
atunci programul lui Goathe inchide ln cl o r€nunfare. Iar in accasti rcnunlar€ std toatE tragcdia Omuhri Rcnagterii. . Kant avea, dct g*, io fond, aoeleagi convingeri. $i el om al Renagterii, inchizdnil (aldauii cu Goethe) o perioadd a epiritualitrlii omenegti gi nn, cum se pretinale, d.eschizdnd. lna, resunogteB exist€nla unei lumi inchi,se puterilor noactre. Dar Kant este mai p{rlin uman. Fiin1a lui enngerd mai superficial. Drama lui ll 'apasd aga de pugin, in cdt i,si permite ed escallotsze dificultnfle. Pfii ,,Critica Ragiunii Practioe". Atitudin€a, inainte de toate, comodit lene!tr; gi. prosteascd. Pentru cd iqi inchipuia ce Poatc sugruma frdmAntarea metafizicdi ridicind ea einguri, printr'o simpld hotdrire, p[catul care prin voia lui l)umnezeu a1usi asupra noaatr[ dela inoeputul lunii. Goethc nu. Goethe estc eroic dar 9i umil. Goethe eete OM al Rcnagtcrii; gi ca Om al Renagterii va face tot ce ii cade in esrcinE gi in putinll. Nici chiar cutezanta de a infrunta pe I)trmnezcu . sau de a deveni. el Dumnezeu, aga de caracteristicl ac€Etei structuri spiri'tuale, nu-i e striin6 (,,Prometheus"). Dar Coethe car€ crinoagt€ limitele
Por,trrcr
omilui, de-
vine aduceli aminte t - un lel dc ministru - vd unui adtci }Lare Ducc, iar Fauet la curteg
Goethe sltrgegte mdntuit d€ ,deril ewfu Voiblichi", -sfenta cuventare inepre lhrmnezeu. ...Acum o rut6 d€ ani Goethe . a dcachig o poarti circia noi abia astEzi nJ'indemnim a-i trece pragul.
23 Martie 1932.
FEMEI
$I
FEMINISTE ,D-ra vtcdt s@ a tlnut uo
^on
on"*'i"r*rr")
Acum de curind ani'de la catastrofa - iloi aeronavei englcze R-101, in care gi-au glsit moartb ridpraznicd Lordul Thomson, fo6t ataFt militar englez la Bucuregti, gi in ururd ministru al aerului. Rdsfoiesc din nou, ls aoast prilej d€ reculegere, magnificul panegiric scris de Principesa Marta Bibe*u, .f,e destin ila Lord Thom: son ol Cardingtoz, gi rccetesc Smaranda, acele aimple 9i migcitoer€ pagini de jurnal, in cari colonclul de pe atunci Thomson ,,igi mnrturieegte indica$e a lui Mac Donald -- dupE discreta drqgostra lui pbntru RomAnia". Hie lovc for Roumania I Da ila, iatd, eu il cred pe Mac Donald, pentru -cn il ingeleg pe colonelul Thom. 3()n,
...Cici iunt sgur - Smaranda nu a mgtit nici nn discursi Cel mult dacd va li dcschis ochi
4t4
ROZ-I.
VIXTIIBIII)N
nad, peste cari vo fi l6ea! apoi, sE cadi
OOLTURA
gene
Iungi gi negre,.rrcrengi de salcie atlrndnd peste fata unui hc"; cel mult dacn e e va fi miggat in nobild euritmie; ca un exempkr omenesc, rezumativ ln infrElire€ lui cu vdzduhurile gi cu pimdntul nostru; oel rnult daci va fi ldsat En curgi isvorul glasului nostalgic tlnglitor, ca aoel cAntec al Smarandei in cadcnp picardiann, pe care l-am auzit, pe vreqiuri, cAntat d€ o fat6 Ia un eecerig ln Musc€I. $i lncd ,,cel mult" nu e bine zie. Mai ale4 fali de un discurs. Cdci cdurd e vorba de crruoalt€re a unei realitnEi care nu 1i Ee di ochilor minlii tale d€cAt sint€tic, einbolic, aga cum € o lari gi un ncam de pildd, amdnunte ca cele pe cari le-am indicat mai 6us suJrt totul iar un
nu e nimic. ii?o u- vfzut mult€ feminiete in viala mea. $i ini-a foet dat eI surprind 9i rosortul intim al migcdrii accctcia t lemhbnul dccurge dh, fu d. tat brite, Incrcarea ridiculn tr prGt€nfiilc ei gi gcneretorre de mild in liJres €i de mijloocediecuns
do a orpr,opria pe bdrbatdin ftncgiunilo lui politic-
in bcneficiul ferncilor, Du a fct nici odattr inrrcarinsn dc fcmi pFopriu zLG; c.i" t" rtip oormal, de bietc fiin1c errmct$, pdffib liFi aau alta, ln afartr de putinla acgiunilor lor firogti, eooaac, printrto dcformagiure eiru alta, de sub raza dc valsbilitate a lcgilor l,or firegti. Vd€itnfk de *npinire.ale feneilor? Nimeni nu ar sv€t, la urma-urmelor, dieptul en le uege eocialo,
ei le
.POLITTCi
1I5
dugmineasc[. C[ci nu ar ingemn4 iluzii. StdpAnirea aceasta a fmt. intotdeauna un fapt. Ea e mai olabd aetdzi, dccdnd lemeilc au incercat si o cx€rcite dircct, la egalitatc cu blrbafii, dupd aceleagi norrnc fi po"ilrr ca 9i bnrbagii - 9i, evident, au fost infrdnte. Ceia ce gi explici, de altfel, lipsa oricirei femei ca el€rilent hotdritor de declangare a actiunii, ln toatc marile prefaceri actuale. Dar intimpldrile istorice au stat pr€a intotdeauna 9i prea mult sub otipdnirea duri gi tira- aadesea nici a femeilor, pentru se putca nega e-\ ceeteia drepturile la cxistcnl6. A fost o stdpinire deci, insd s'a cxercitat altfel. Dupi legile firegti ale- femeii. Care, orice ar spune feministcle, eEte 0otul altceva decdt un bdrbat. Altoeva, nu numai ca ormnism gi aensibilitate; ci altceva c{ structur[ spiritualn. Mai aproape de r€slitdf, mai nemij- in contact locit cu via1a, l\{ai identificate cu ea. Nedepdgind-o cu gindul; dx liind ac€astE viafi. $i redAnd-o. Inft'un gcst sau intr'o vorbf,. Inoercar€a noastrE conceptual-analiticd de a despica realitdtile dupe liniile lor firegti, de a Ie grupe gi eietematiza pentru a l€ cluroatt€, cc dovedegte afi o penibitf'tmdn F lfugi indcmlnercr irlstinctivd, de animal apmapoi cu carl o {emeie, mai mult jucindu-se, fixeazl elemcnteie eecnliale ale unei situafii, prccizeazd punctele newalgice; ignoreazi lntr'o problemi tot ce 'e lip€it de revilin;d.
sau
decAt ed ne fasem
416
Boza YllrrltBlu)n
Po aceasti linio, &ci, e victii, Ei rnai departe .reafringerii viclii, a roproziaorii ei dmbolicc, a cia cpgtorli d e{iirdi anditic-disou pc a fl cur:ive trebue eE oe mittc activitatoa f€ininini dac5 vrea ei fie mdni€i. Pe liiri* {eriinitn$i -adicd, gi nu a feminismuluil-.. ,,In cartea acoaata - Siuitir.a" - B"isudierul General lord Thonreon qi-a mdrturidit dragost€a lui pentru Rominiq". Dragoetea lui 'iubit-o pentru ci a pcntru Romdnia; pe cane r infeles-o, gi pe carc a in;eles-o Pentru cd a sunoscut-o in Smaranda. A, dacd filozofii ar fi toatE gtiinp barmai aproape de r€slitdli bari gi lemnoasi a aga-zieei teorii a cunoagterii ar trcbui reficutE. $i s'ar ageza ahmci' .Poate' in ccntrul acestui nou cfort de in{elegere a! prooesului cunoagterei omeuegti, ca uu atdlp de sprijin, a-xd a intregei clidiri, mar',ele adevdr intrevizut de unii odat6, ci nimic nu cunoaltern cu ailcvirat prin relerire directi la obiect. Cdci fapt e, cunoagtem intotdeauna o realitatc IN cova, Prin mijlocirea, adicE, a altceva decit aceaEti realitate insdq; a ceva, insE, carc odatii e ros! resort gi justificare, iar altd dati r'ezumat sin' nu abstraclie rnaEtici ilcoi .. tetic, esenlial a acetei realitegi. Lordul Thomson n€-a €r.uroccut pe noi toli' cu toat€ cel€ ale noastre, in Smaranda; ...poat€ aF curn, in alte vrem! marii inspirati cunogteau 9i triiau 6ogmosul IN Durnnezeu.
cul.rum
Folrrror
117
E poate cea mai insomnati din marile func.1iuni netafizice ale iubirii. Dar cu asta proceeul intro fenrei gi rf'''io;ao c inchis. 19 Octombric 1932.
TRISTIA ...Apoi au venit la un loc imprejmuit al cdrui nume est€ Ghetsemane gi acolo a 'zis cilre ucerricii sni:'gedeli aci pdnf ce mi voiu ruga. $i a luat cu el pe Petru 9i pe Iacov gi pe Ioan, 9i a'inceput s[ sc inepdimdnte gi sd ea obuciume.
$i le-a zis lorr Prca intristat €,ste iufletul meu la moartc. RnmAneqi aici 9i priveghiagi. Apoi nreighnd putrin rnai inainte a cizut h pdmAnt qi se rugi ci de €ste cu putinld Ee treacE prind
elela
el
ceasul acela.
lie cu putinf6; depirteazd dela mine paharul aceda. Ihsd nu oG r-oiesc eu, dar cceace tu voiegti. ' $i a venit la ucenici 9i i-a gdeit dorrrind, 'Simone, dorrni? Nhi avut Ei a.gr6it citr€ Petru:
$i
zicea: .A,bba, toate sunt
lirie si
veghezi un ceas ? gi vd rugati, ca sA nu cndeli tn irpite. Cdci duhul este n€!rcg€tdtor, dar trupul
Fili treji
neputincioe.
-
418 $i iarng s'a
nobe Yr.xrunnrm
OULTONA FOLITTOI
ti€j p€ntru ci unde c cchilibru nu e nimic; e nemigcare. Dumnezeu s'a migcat .inei clnd a creat lumea a egit din el insug; gi crcind ceva, a ficut-un €fort; iar efortul e euferinfE;
duo de eb.rugat, spuntnd acelcaqi
vorbe.
Dar intoicindu-se, i-a g5eit pe ei din nou dormind, cEci ochii lor erau ingreriiali de eomn, si nu gtiau ce eE-i rdspundE. rlga I\{arcu (14, 32-40). ,,A inceput sd se inspdiminte gi oi se sbuciume, gi le-a zis lor: plea intristat e sufletul m€u pand la moarte". far Luca (22, 44) I ,,$i fiind in sbuciumul du-
rclii cu mai mare stdruintd
instituind exfutenla a ceva, a instituit exist€nta efortului, existenfa, iiind intotdeauna un ofort ,ri
se ruga. Ia1 sudoarea
lui, ca picituri rrari de sAnge, picura pe pftndnt". Aga dar, a suferit. rL suferit insi Christoeomul sau Christos-Dumnezeu ? A suferit p€ntru ci r,'rergea 6pr€ implirrirea soartei lui apAnzurarea - fdoea gol in c{uce sau pentru cI se Pe -, j'.ilul lui, pentru ci luda il trddase, p€ntru ci Simon-Petru era sd se lapede de el, pentru ci ai lui n'au a!.ut tirie si vegheze nici mdcar un ceas, ci au adormit ir chiar vremea agoniei lui? feami mi-e ci a suferit Dumnozeu gi nu omrrl; ci suferinJa re chiar in Dumnezeu, cd prin aceasta tragedia €xisten{ei e mai aelincE gi rnai cutremurdtoare-
De ce nu? Cici Dumnezet a creat cerul li piimintul, - ti asta insemneazi ci Dumnezeu i,rsug cra in lipsl. I[ lipsd de ceva, pe care a c:ir:tat sii-l implineascd prin ceea ce a creat. Sd se implineascd. Sir se implineasci prin
ptitt creaturd, asta e deocamrlatd indilerent. Fapt e cd sc afla in lipsn, in dczecbilibru. CEci unde este echilibru, nu e creruca . de crealie,
xu
4t9
.
asupra nefiingei. : Din lipsa gi din suferinla lui a iegit deci luDrea; si lrdiegte numai cs edferinln. AtAt cdt trnieite, in ea. Deosebitd de el. Sd tindd inee {in nou citre el, si se destrame in el, sd renunlo in el la fiinla ei, qi totul intrx din nou ih echibru, in plenitudine. $i'omul la fel, 'Dumnezeu are deci nevoe de crealiune. Are nevoe de iubirea ei. De actul de iubire prin care crealiunea se doregte cdtri isvorul ei. Cici daci, odatd creatE, lumea devine de sine stdtdtoare, atunci actul de cr€alie a mers in sec, Dumnezeu tot neimplinit a rimas, iar actul trebue s[ se repete in inlinitum cit ar dura, de altfel, gi su{erinfa lui Dumnezeu. Pentru om e incd mai ugor. El nu are nevoie tlecdt de el insug, pentru a ajunge din nou in in Dumnezeu. Plato cunogtea deja funcliunea erosului, ascensiunea fericitoare inspre Dumnezeu, la capdtul clreia sti pacea gi impicarea.storgfti ziceau grecii-. Pentru Dumnezeu inei nu. Cdci Dumnezeu ar€ neyoe de actul liber- de iubire al omului, p€ntru ca toate sd se intoarci in nl. Astfel incAt trag€diei omului dela caro Dumnezeu 9i-a intors
420
BozA vrxruRrr,oa
fap, ii rEspunde, mai infricogEtoarb incI, tralui Dumnezeu dela care igi va fi intgrs fap omul. A,rn amintit-o gi altd datd, I-6on gedia
Bloy a avut o pnpdgtioa d€ adfucn intuitie, atunci cdnd a vorbit de suferinla lqi Dunurezeu, qel singur' 9i plrdsit de oameni. ,,Simone, dorrmi ?" De trci ori eh intons lisu! c5tri uoenicii lui, cei rrai de aproapc. ai lui, Ei le-a cerut si veghez,e crr eI. $i de trei ori ei I-au pdr:ieit intru oet€neala lorr - siadormind qi nu gtiau c€ ri€pundd, cd erau ochii lor ingreuiali de eomn. De ce le-a cerut si vegheze ? Ca sn-l pdzeascn ? SI-l pnzeascn rontra cui? Contra ehr,gilor mai mar.lor bisericii ? De aceqtia s?ar fi putut feri ieqind din Ierusalim. Nu s ficut-o. Pentruci el mergea la moarte voia sd meargE. - lui fn cegsul in care insd soarta se implinea, el le cerea si privegheze sd lin at el. Lat - Degi iubirrea lui... ei au adormit. Nu a.u fost. pentru ei avea sd sfar6.me gi porfle iadului. Simon Petru doarme. $i noi togi ca el. - Lumea $i de aceea pind gi iubirea e suferinld. ee resucelte in durere ca o rimi pusn po jnratec. - $i Dumnezeu odatE cu ea. ...,,Iar sudoarea lui, ca picnturi de s&rge, picuri pe pdmint".
16 Aprilic 1933
...9r uN CUDANT AL EDrTOnrJIilr A1um, la $drgitatl acestei cdrri bogare _ o cdrei tipdriro a insemnat wm din celc mai nea_ gteptate buaurii din cdtz mi;o ddruit tineretzs _ tni csU fu.rte greu Ed wiu ara .aan se cuvine gi fapta invaliorubi meu, prolsfre - eldtrya Nae lonesan, il.espre htervengia M hotd_ feyorul rAturc in culaua gi vhya ctvib a iom&niei de tdupii rdzboit. Ndddiduietc s'o fa. intr,o zi __ cdt de curdnil gi & indcbte. prczcn{a lul - gi contiru.d sd Nac_ Iotuxu a fost, fic,. a;At ib coflEriterc, inc^t tunzeta tfut t't tntins ilzahtn$sl {bii transf igunt dz mit su lntdngemt dc vcniru magnifb at wrii. prctUindeni -unile
votbttc th Nae loncrct, a ptc*dht legenda e.. utt; gi tma gi d.ta mftrArisind, cu ueeagi fi.winld, tiria dc pdveste a alctati .om uje ( lucy(ryzece ni prelace ,i cld.tertc o Wt. Ittgini. bdrfuli rc pot mtudri-cd -, ion a*t4i cu dfra urd, cdtl a aduzat tM si l6ta, ti_ Ee
letoruIai Nae lan*t. n, a;rii"i*,'";a un cdrutnn - d.la Niaolze loiga ,rutu?E _
}TIRCET EI,I.{DE
424
rrN CU1'tl'T AL
ple, cl.ementarc". Maru, revolzgie ulasd ilc No:e Ione scu fu scrig atid,ian romdnesc - a l.s, tocnai arcastd familiaritate cit adevdrurilc elcmentarc, cu lapuh sintfle , accastd ercesivd nod,estic a lui de a ru.t vorbi thcdt ilebpre lucru-
riJi la ,nhAat oricdrui om gdndtos; mod.estie
care i-a creitx, intr'o calturd ,,com,plioatd" ca e noadrd, celebritatea,,ga-etarului'parailoral". Este .dreft cd fentru malli mmnni vioi celebri,atca aceasta le-a olerit .o a!,reabild chsifbare: Nw loncscu estc un ,,filozof" in .gazetdtic -, ,i ttn ,,gazatar" in filnzofie. Intr'ailevdr, juilzcatd
nai dc aprufu, clnsilinrea accastd, ldrurefte
o wml de Lucrui i-ncurcate. Ldmttegtc mai intdi,singiarizara" Iwi Nu lonesat ln tmtd attivitated sa ptblhd. In aI doil*a rfuxl, exflicd ,,simt'litata" afruln ind,iscrctd a hcjiilor aile tutiverdtarc,.,,
.
Alntline Pete ilestin
l i lti
Nae lonercu a-
cea.ttd Prrrrat entlt o iga(ic a bi ile a lnvdfu pe
Acctt arc . invdtltor al ncanurfui &t ili Writd drept cavLnt titlul; ctui eEtE lntr'aibvtr ut ,,lnvii4dtar" , care ili aghtegte necon' tenit cd. ai depriw otufola alfabetal, 'cd tut ,tii t4bla tunrdli"ii ,i cd P verri prost o hartd. Ninic mai sarQrhzdtor pentru uz om udt carn crtz d.nbicciu ronani td. fh tntrerup bg'o cruditd. tlingiz geogralicn ,i iolilica, anhtindt-i-u - d.e .cEfie futdardal Nu. Ioncta., cd ru gtlr' cum caq aplc tzre.
ihertal
425
nDTTORULUI
tntr'o lafi, gi cum
Se 'ntindc o grani{d. ,4cest bdrbat care a strdbdad atdtea cuhuri gi s'a luptag cu atAtm filozofii, n'a gdsit incd thn'l>ul sd ne intrelhd asupra Inr -- ocr.fat fiind, gi-acunz sd
inlrepte grcfalile de talla inmtllirii cu toiau $d ftorneascd Ia drum gi Ia d,iscu[ie demicd unii dintre contempors,nii sdi.
cara uca-
Firegte, Lucrdnd, cu metod,e sim'l>le, cu tilevdelamenta.re, cw rcalitdli Nae lonescu a contiruu ocuzat dc ,,sofinte". Pentru struclost turu lui sumtbd, acesta este ,ncd u,n titlu de
ruri
glorie. Cincw ar Pnea *adin htr'o zi ur ce tragbii precizic datt hnplinit, spte pedeafta noastrd, t(Mte ,sofismcle" bi Nap lonesql. Listz tuturor dea,sfielor |revdznte Si imltlinite nu i-ar fae, tn nbi un ctz, pldccre; ea ne-ar putea folosi tutnai nqrd - Si unora dintrc . contimPoranii bL Dar cercetanea intrcgei opcrc scrise p lzi Nae lonnscu din care noi n'ant fubliut, intr,e copertele- cdr{ii d.e fagd, ilecdt o inar patca lolosi oricdnti tdniit limd forU dnritor d,e ..-cun&rte temeinia metoila ile gdnd.irc Ai d.e lucru a protesorubi, Dorbesc, lbeSte, d4'acbi dintre ti.tnri care n'au, trmdrit cursurile uniiersitarc ale bi Naz .Iorcrca. De aceia care nhu luat contact cu gindirea lui Nae Ioneecu 'dccAt Fh artixole - thnirubitz, atq curn nu, s'au mti scrh h pren roilneoscd ileh llosthtt gi Emine*u - dar totagi numai fragnunte din \msta otEtit tle gfud. gi fufua Qiriiuala a p"oleetarlaL E ciuiht cd inlhnnja lai Nae lonescu
.
426
UN CUVANT Ar, nDrTORUrrUr
s'a cnercita, in m.ed.ii diferite, mai ales prin coloanele ziarulu,i Cuvdntul, dnr cd ailnvdrata sa ..invd.litttrd" a rc(lit mei refeile gi mai bogat Ia UniverSitate. DeSi Nae lonescu este unul dintre foarte rarii gAnditoti fo care scrisul - chior scrisul ilc gazetd - rut-i trddetlzd, opera da c crescrtt tot: fi in fiS.
t*+ ...Incepdnd. dbr anuJ 7922, sarilcngirnea bu,curefteand trdiegte sub inlluenfu spirituald a froleson ui Nae lonesar.- Inllnenqd 6are se exercitd fi dincolo d,e zirlurilc Facaltdlii d,e Litere la fu,ccput prin cursufile k care lnrtici'lxtu loarte m li studenli d,ela Tcologie qi $tiinle, apoi prin .4- S- C. R., mzi tdrzia irin articolele din
ziarul
Clintrtl, iar acum in
unnd. /trin curs l. Nu auem a ne oatpa aici cle rdw"neutl pe tare l-a avut ,i de rezistenlnln '!e care le-a intdmpirut gdndirea fi'acrfu.neq pftNae lonescu, in viaga civild a Romdlesorului niei mnd,erne. Paginilz de .fa(d sunt inchfuae cle logba colectivelor.
lumai 'ftofesoraLti, onului ure a condts d"e 'lE catcilrd, tinp d,e cfurisprezcce ani, otietarea sfirinald a tindretub,i. E te itsd ugtir ile ghizit ti tot aSa d.e ugor dn verifiut - cdt ile matt -d.atorerte proliful acamt al Rorndniei, prezan ei
}fIRCEA TLTADD
+iat
I{IRCBA
429
uN cuvaNr AL
trDtTORUr-ul
ont. destuL- d'e sincer ea sd nu govdie ldnurh' du-le zd.tldrnitia Stiin(elor omenetti, Si rle*ut
ELIADA
429
ui romdncsc, ad.u.cd.nd' lor cqfacitare sgtisul vorba o ertraordin{trd. l>rin Si de ntuIejde. Ninteni n'a vdzut mai gloritmsd soarta tenonit in istoria neam
neatntdui r'omdnesc clecd.t apetti,,trugici". Situzrea lai Nae lonescu, in vi'afu Universitdlii b curcrtene,.ca elev aJ l,ii Nioolae Iorga Si ca rcttenitor sfiritual al fui. Dasile Pdrvan - nu' .e ltpsitd d,e o arumitd semniticalie btoricd. Dafd. vnnmentul piof,etin gi ilionisiac aI lui Nicolaie Iorga, Ei ihipd. pomentul metwJizic Si apolinic al ljl,i Dasile Pdrvqn -- faaclfunea socnaticd Pe r.are' o etercitd. prolesorul Nac lonercu incd d'k primele sale cwsur| igi capdtd o wloare loarte precisd in evob4is brrhurii romfuw{i. Intr'adevdr, Nae lonescu se mdrttttisefte d,ela inceput ca 'm tip socratin: im$otriw ' oratoriei, impotriva pmfetisml,ui, lmpotriva unei metalizicei e erioare. El r,eadnce metafizica la, punctil ii ini,A: cunwiterca d.e si.tw. Delt pri.rna sa lecgie
de metalizicd '-: lroblema fiin[ei rm rdmdne centrul dc freocufdri teoretice al frolesoniai Na.e lonesca. Stnlntutd o.ttti-oratorit:d, el introq. IEcducc in Universitate tehniaa socratich liilor familinre, aldz, d,ramatice. Creiazd. rcW un'stil, pe care il imitd sardenlii: vorbirc dircctil, lruze scurtc, ercmple friwh. EIzv AI hti N. Iorga , Si contirumtor al lui P,inan profesorul Naa lonpsest sc (hosebe$e totaqi -futdr& ila aetti doi mari lnvd.{d.tori. Ironir 'tr loc d fie frofetic, fArniliar in loc sd. liz coIemn Naa lotnsan Nt ilo.riini ca un o-
-
xlnoBA
430
uN cuvaNI aL IDITORULUI
racol, nici nt, entotionen:d ca o Pythie. I)orba
gAndirca hd turbur(t. cuceregte - ,i Cea tlintdi etafd, ,i cea nui lascinantci, d t itzlluenla fe care ltrolesorul Nae lonescu a e' .te|citat-o isupra slud"enlinr'ii - a lost aceastii tehnicd a neliniqtirii. Unii au gi vdzttt in ea o nzare ,,ltrintejd'ie teorcticd". Serii intregi de stttdenli au losl invdgali sistematic eant sd ttt' rreadd in cdrii, irt teo;ii generale, in dogntc' l)inltottivd, lltarud'orul Si dventura ers incrtrajatd; tleznddejdea Si emsperarea erau frivite cu sint'ltatie; sinceritatea era 'Prcmovatd fre'
lui
tutintleni. I'a lJniversinte, fe stradd, in rc' tlac(ia ,,Cuvdntalui" - 'profesorul Naa Io' nescu pdstra totdaal.na ochiul virt asufta tdndrulti care se al>rol>ia ile el, neldnurit, nclinittit, iles'ferut. Nu resfingea decdt d'oud cate'fe cei nesinceri, $ fe cei ittgorii tle tineri leleftL A inanilestat intotilcauna fanicd satt fru' dcn d lald d'e tineiii care iSi aveau sistentul lor tle lilnzolie la 79 ani. O vorbd pe care o sltrt' nea ailesea, era aceast{t: ,,Ca sd poqi nddditltti cd vei i.nlalege ceva in vhgd, ttebitie sd-ti dqi seama 7 ani cd tut. in{'alegi nfunie" ' care I'a Jormulat, Momentuf, sfirittml - fe rlacd tut chiar l-a crefut. Nac Ionesat - cerea o iegire d'in formale, din cdrqi, ilin hururi in'vdtate. ndzboial fiisese din nou probbma o' n ti - a libcrt lii Si mdntuirii lui. In Ro' ntdnia intregitd, .tcestd Problenld se incad'ra in . scea tlravd'gi surdd lttlttd de rcgdsire a ufle-
ELI^DB.
il3l
a ai romdnzsc, autcftie. Nieolaia lorga bmiim*, cel ilhdi ecattd indtirie lanilanuntald a tw eirt ri rcndnetti, prin care ezistll istrirb neotruiti ,.astta, ti lfud d'e czre crearial e ,nituinoasd gi 4ia1z zddnrnicie. Dasil.e Pdr-
nui
d.eforte, in frgtoistoria thracd, izvontl unor irtu(i nai etoiin y mai universale, Momentul spirit"ual fe wre iJ ali.nlenteazd neaontehit lec\iilz gi articolelc proleeoruhri Nae aforgfue wnui alt iiaht. Se'cere, tntIonescu inu da toare, o totnld simeritate lagd ile sine ii fl;td d,e ai tdi. Nu gtii iltcdt ceiace ft.nigti tu; nu roihgti decdt in m.dswn ln care te descofufi Pe tittz. Orice drum e btn, ilmd'duce in inima fiinlei tale, dar mai ales dmmtrile subtcrane, m.arile erperienle organice, riscwila, auentura. Un singu.r hnro d c*nfial: sd rdnAi tu, sd lii autentic, sd. ru-(i tiddezi fiinla spirituald. Socratismul profesoruhti Nae lonescu se integreezd, astfel, de minune momentului sfbiarul 1922-1930, Tot ce a d,ezbdtui ,,generaqia t6ndrd" in agea vren e - ,,ezperienfu", ,pventura", ,,ortodoxia", ,prtenticitntea",. ,,trdbea" 4i gdprotesoruhti rdddcinile' idei.le Nae Io-. serte ln nescu. Sulletul romdncsc rut 8e puteo gdsi lre sine ldrd tlrame ldrd egudri, ldrd ,,etperienge", Nu te Pute
van cdutase
432
Utl ouvallr aL BDrronul,ur rdnoEA
ldrlt ure nimib ru se futz creb - lrofetorul Nae lonesan a iaut rohl de lnnte' In timf ce al4i cdrtttturi gi wiitori se gfibeat sa ,,si.ttel.ti contipu.a conversaliile, lecnntizaza" d.e
- "l
triile, frugmcnula.' Pe Nae lottcscu rut-l interew dacdt un shgr hpru: sd lii ta insu-li. Ptoblema sulletului rom nesc cste o'problcmd ontologiad ltuinte de a li uu istoritd. Deaceia tn'IncAiilc pe care le'a ldeut stuilenlimii - prolesorul Nae lonescu a ttdtait 72 ani asupra froblemei fiin$ei, ca sa petd trcce, il,eabia in ultirurl timp, ln frobhma liinlai rornAnefti. Nu fatenr vorbi ilespre ceiace .ut $&ten incd, Nu pnem ilasbale realitdlile romlnegti - Pb.d cc ru. inidlnim T cahi. Drurui cdtrc real a lost linta tutTtror cutsriil.or profesorulu.i Nae lonescu, Fi pcnttwd linta
lu*se atacafi frclctic Ai ,snistb" d'e Nae lonesca gi-a ciitre N, Iorga gi Pdrvwt alcs o altd nt2toild, netoik fonow)\ socraticd, aceasta
Nae lon'ercu a relumt multd vreme sd publice ctu i da filozofie, gi e loarte ltrobibil cd va reluu gi dn ai.ci. twinte. S'alt ad'us lehrite ti ittela eifli.agii acestor ciudate sin$uralizdti. I'a slut bttndo.tfi ,ad lecliile prolesorului Nae lonesat rut atnt ,,original*",gi ca atare na indrdzneSte tdle dea ln tipar.lntr'o culturd lilozolbd dAt d? otigi' gtnsld" a a noattrd, unde ofieine foate lace o carte dz lilonlie cu ahe zece cdrli lna.inte rcluzul aesta ile a puHica pare fuitr'ailevdr aiudnt. Carsurilz prolcsorului Nae lonesu tunt
ELTaDD
rlll
totuti Utograliate tn 76 mari vofumz, gi niru e hnficdimt sd -alrte ,,infhnnla" gi ,lifsd de ori.gi.mlitate" ln aceastd rodnind ac-
pzeni
tivitate univcrtitaid. h$d cAu gdm, aimcni n'a ld.ut tocufi pdnd wam taz asemenaa er&naen. Prolctoral Nqe lotusat a rdtp.u.E antbi@ oriclror bdnucli, P4blbdnn stunograns qursufilor tale, Dar contitutd sd relure publiurea lor h vohm. Este nte atdc ih grau ih lnlzles ih ce? Tip wcratic, Nae loacscu tut credz lntr'o lilomlie ltuatn .le .lefufie, tin ciirgi. Cursurilz.itdb
s.nt litog,ruli4te onai Pntru lolawl
acelora
aare l.aa attzit, care aa stat de vorbE cu el: eunt tchemc mtrcmoniee, Pentta oriata!4td t ztt'o l hgd converstlic flwtd adun un ar,, E6at nanr cinni mi. Studanlii ane ii urm.dresc lzc{iils alcdtuiesc Inolaltd o nla.re comu,nitate de d,ragoste ,i gAndi.re, gi runui funtta atqstd conunitate loloseEa la ceva cursuri.lc. Nae lonescu, prin tot e este ti ce gAndatte el, ut foale invita l ,nea sd d,ezbatii probl,emelc {iinpei $ alz gfudbii, defork dn el; pi-ar trtuIa, altnzinteri, tnsd-ri strucuua M. socraticd, Deprte tle el, deforte adicd da ,4,6ndhea care se naSte" , cetitorul e ln Primcjd,ia sd creadi prea repede, & acceptz prea refutle, sd ihvind ilogmatic, !timind ut ailnvd,r d,in alard, intorcdndt-se, dnci, lz ,,pre-socmtiai".,. Dacd influntn M Nae lotuscu este atdt dz tertilll,dacd in locdp a face,,elevf' eL gi-a ldcut
434 priter;
mcol
rJN OUI'.A.NT Ar, EDTTOnUIUI
nigi colaboratori de twte vdrstela se datorette tocmai aaestei tehnice so-
crtitite, care nt inflaengeazn automat, ilin afard, 'Prin cuvAfi *ris, prin maicutitd.. De aceia se gi crplitd dc ce logtii ,plcvi" ai hri Naz Ionesqt sunt atAt ib Personali, atht d.e rotmji[l saflnagte, chinr atAt de d,eosebigi intre ei. Togl au cdtetw note conL ,ne: realigti, anti-oratorici, anti-democratiti. Dar ce d,eoscbire intre un Mircea l)ulcdnescu, bufioard, qi un EmiI Cioran intre un C. Raaoveanr. gi llihail Sebastfun!., - In istorin calturii ronzdnegti ntod.brne, o ring td n&re personqlita.te q avut o. infhnnld asem.dndtoare asupra contemlnranilor nai tineri. A fost llilmi Eninescu. In timfr ce, insd, Eminescu a creiat $n curent d,e simlire gi -gdndire eminesciand !fin ofura sa scrisd - Nae IoneEcu eretcitd o infl,ucnpa socroiicd, de ln oml Ia om, ileki suflet'Ia. sufl.et, Deazeia, nu ie nui refutd tigiditaka Si id.olntria vulgard a eminzscianilor gi emtuscolzilor. Inlbcnga lrin oprd, prin cdrli, are marile ei primeidii n;ai ghs intr'o atlatrd tdntud, ce a nMstrd,-liPsitd de inlbenSz Paralaln. Cartea, cdt ar Ji ea dc bwti, e na.nni o gfuiilire rnmrtii; ea erprirnd un lu.cru carc a lofi vkt, intr'un attumit ceas, lafi dn arumitc frobl'emc, ilturi de anumgi oanzni. O inlbingd exerci.tatd. prin .cdrli riscii sd creezn tipuri in serie; ri*cd. mai ales, sd. w ewicilc Iz tntfunflire. Poli inlblzge arm vrei 'w carua wui otn; ilnr ikicd omul ault e p
IrIIRCEA
ILL{I,E
4ts
formatwnt ald.turi iLe titu: corectarea se lace necontznit gi nesimlit. Nae Ionercu este un aLtot |parte citdet Pntru lara romAneascd: g$eftt lui e vie, e alduli de el, {ar patea spuu 6hbr vd ut e lncd dnsprinsd de .el. DestirMl Edu socratit ii d,omind gi iustilicd t(nte gosturilc; ve' ttit Ed invcya F tineri drunrul cd,tre 6i ng4;,
fi-i
invege d,Ngostea Pentru trdirea interioard
Nae lonesat rur se putea contrazite ,,fublicdnd" cd4i d,e filnzofie, texte moarte pe mrc ei rd ldadeascd gi fu care sd. gi le inargeascd. Na se Pttea contrazice adi^d tu. accePid td m.oard. Intr'o cclzbrd -lacfn ih'ileschidzre a sa, Nae lonzsan a vorbit despre ,,sistemal" filoalic a desfre piatra d,e mormdnt a filozofuiai. Omul care a in{aks ,i a iustilicat tot, ure s izbatit td w imfote cu lumna gi cu Duntr nezeu - nu mai are nimic dc invdlat th ln viagn. Diaga ru.-i mai poate ad ce nici o surPrid, nici un rlsc; rut. mai e nbi ilramd, pini fudniald. El a intiat tur mwrk, liinil incd in vialn, Cdci vin{a este conti:tu.d, rdd,ire, continud, prefacere. Nu e vorba de o ,,evoh4ic" nesldrtitd, fi ni4i th bergsoniatta cutgere ,n lame. Pre-' frcerca gi orclfutca in .viasd hwamnd inainte de todc, ccttituilineu sufcringii. Trdizx, ileci sufir; tufiir, thci ndddidaiew in mdntuire, 1n od,ifuia cerearcd. Drana oiruiui are tut rost: nzdntuirea lui, $i erperienSa ulerinlii hgdituie omilIili sd ntuldid.itiased in tndntaire. Numni moartea are d,rcptal sd oprcascii p lnc nccontenita
IIBOEA ELIADE
4ft
uN ouv{xT AL sDrroRULUr
aurgera a thnerii, erfuricnfu umain' Numai mt'',
gdserte lini4tea. Dar e o lini|ta qreastd trecere dintolo. Linndeidi, filinn d.a nigtei de abi, im{mrea at totul gi cu Dutnin{amrea amit nezou liinil incd ln viagd s&Premd. pe care o qduce sistem dn lilozolic Poate li primcid'imsi; Pm'tb li o ispiti're a bi -Dumnezeu. Pcntrucd omul na are dteptul, atAt dn| cAt finArE in aondigia lui umani, td se linigtmscd fu deQlin, sd aiungd asemaneq l,ui
rinil omd i{i
Dumnezeu.
sceasta e\rerweile dochl ,,Opregta-tel" sto c4a nmi stfltomicd porwcd, pe carc Me,lthistopheks o ailrescazd de nai multe ori hti Faust. Lini4tirea filozofied, impdnarea cu htrnea, este o is\itd impotfiw I'ui Dumnenu. O' ltrirea fe loc, este o ispitd impotrivw vie(ii' Aftt dnI, cat efti incd. tn via6, cAt efti vi - ninxip rut estn pierd'ut. Orioe rigiditute, orit:e imPietrire, PMte li insd faaln, Deat:eia, . groaza le mre o md.rturbegte Nae lonescu [ald d'e orice fenamen d'e ,snoart'e in.vinqi", dc oprire fe loc; lic el lenomin individaml', trddat Pfin Iterilitate lizicd gi spiriaain, f*i I'enomen social, trtulat 'prin dzscomfunerm formelw de viqld civild care i se subusneazd. Nimeni, in alard i!'e Milwi Eminese4 n'a scris dr atdta emntie ,i atALa sevetitotg d.esfre ,,nwartea in viald", dnspre blestemul nerod,irii, ca Nan lonescu. In I'ecliilc sal,e univer' sitare, in artfuolzle Vl* dela ;,Cuvdntul" ' fenomcm ile sterilimrc, da imPiatrbe' aparc in-
t,37
'tatdzauu m, an de in t?agi., cere nt, Lovegtz hztatd,eewu Iz ncmercdl. Cel care ttd ile furtca viciii trnfut?iv|' morlii, ile furua htotici funfutriw ni"sului, hi are rdddcinilc liingei nlz cdAtzc tnlifte ln reolitztc, ,i trdiegte ub *mnul rodirei. ,,Otganiatt' inseannd, funtra Nae IoFutca, nlu nwrui a li via gi creiatot ci a li - ili* integrut istarici, conunitdlii dn ilragoste ure laci forte, Si prin accasta, d,e a putca n niilui in mdnaire. Probl*ma mAntuirii esk o htre:hre gmvd, Ia, care cregtirutl Fmte rdrpuntle 'd,upd tuhd gdndire gi erkficnld. Dar un Iuctu este signt: cd probkma mAnUbii ,ncepe dcla viap, 9i se fiine rutmai ,mnenilor vii::. Doibinil ik mdntube du@ co am vorbh dc _,,istnric", an rdmtis tot tn aadrul problamaticci profesorului Nae loncscu. Dand sunt.clrcmtrile tt tre inre se zhte sullza ornatui: eympafhia gl eotelir; ,reinpatia", apropierea, contopirea cu uncnii gi ,,mdntnhea',, tlisnnga
dz un*n| cfuitarea- lai Dumnczeu, contoph;a in Fiinla ilivind. Pe ileoforte, .Iragostes, istor'n, flmna; cdci omed ndarnb se . apropic ilz ah orz, oingur: ndarnic nildiiluegte cd se w putea picrile p she gi w tl.te trcce tn cdlalt, prin aail dmgostei. O dragoste intre oanuni, *z lnr, opregtc vi4ta pc loc -nunelc - ,gi in cele din urmd, viaga se rdzband,, (Deaici,'taha
qtc tt tarte wflctelz hz ab.oltrt, cdci itt viald laptelc se coneond, uhwnii se prelac neconunit), Pe tk altd efitAriei
',',|te
.
$A
UN CUVANT .{I, EDITORUI,UI MrRcE.{
sotaria, ad.icd icgiret ilin htor:ic, umil'irea viegii
e ei trcc pe ur. plan seandi), fnaromdui ila a d,eveni centrul. freocupfuilor wle, neghjAnd orbe alt it stinct ta alard ia instinca ferleatci upravialuiri, 1n vi4t8 mAn: 'tttitd de dapd moatu. (Au lost mrneni carE su osAnilit soteria, a o prcoarfore .egoistd" : (wlar carea
tn Inilia fuddhisuL aga rumilii boddhisatdva' ut voian d. lie ,sndnlui[i", ca-sd rur fiwd-
gi ignorangd, ca dnparte fe umcni). 9'ar Pttea rcducc tutc e lorturile de vhld gi d,e gfutnbe alc' frolesoruIui Nae lonzscu, lz areste doud lmdnmentaln chepdri: s;ympalbia gi eoteria. Pro ematica aneaste, care e wchp de cdnl. lumna, dar care a lort ilramatic lusd Pentru creftititatea rdsdritcand de cdtre Origenes, gi pentru lumea lnitd occiilentaln de cdhe Nce lonescu a Goethc, ln Faust - frof.esorul generagici congtiinla al cdrei lnvie ln fdcut'o vdgdtor sfiritaal esta. In anii cdncl d'omha'froblema Linlei, in aaeiagi ani Nq lonescu d'es. bdtea in lala stuilenfilor ibano dAntuirii. Ontalogic-soteria '- (trimat al spirinnlalui. Eru mnnentul cdutdrii cu ofiae lrel al fi;nl'ei, al real l .i, al vicqii spiritwle qutentice. Problem{. mdntuirei, adici, flaronon2.ia pi plindtatea liinlei umane trebuia sd urrneza cu necesitate PrcCq fi ajungi la liinid, Nac ontol.ogice. bkm,ei Ionasca te invdtt sd te tntorci ln mafiln tqln sinaeritdli otganice, sd anepri avenhrra, sd,) seqscd
htma
aceasta dn durere
fi putn ajuta nui
ErtrrADE
439
n. itgi de deznddcjdo gi nelinqle. Ce inceput arzdtor gi d.ramatic pentru o inteligenli tdndrd" Penttu rn suflet ncdzsfdctrt! $i cu toate gcesteti, adevdralele furado.w gi nelinigti, nu se ivetut in caLea tdndrului ilect cAnd iSi funm gi ceaIalU problema, a mdntuitii. Aiti se vedea Ei tnai bine' prolunila ctettinitqte a gdndirii prglesoralui Nae Ionescu, Se vorbegti d.esprc crestinism pi lilozolie creyind in UniversitqtR, em, prin 1921, o adevdratd rcvolalie. Sd vorbegti d,espre,,mdntuire",,Sfinlenie", ln cursuri d,e meta,,ortodorism" , ,,erezie" logicd, insennn sd. te alnpi tleln o tralhicd Si d.irip bine stabilitd de ideal:isln gi pozitivism. Probl,emele d,e metalizicd gi lilozoJic religioadi luseserd d,e mttlt etcluse din preocupd.rile universitare. Prol,esorul Nae lonescu a lns cel d,intdi - cu competen(d ti otigbwlitate - aceste frobl,eme in centrul lecgiilbr sale. Retigia mai lasese rrle&rionatd ile pe catedru d,e Filomfie, fiird tndoiald. Dar fusese m.enlionatd. ca o etapd de mtdt trccutd e cuntmgterii omenefti, e o ,.lalsd mu imperlectd filazolie". Dasiln pdwan, dngur, a vorbit despre istoria rcligiilor cu simpatic, cdkfurd gi infuIegere. Ca an adevdrat precursor, profesorul Nae lonesgu rut s'a sliit, insd, sd-{i. deschidd col d.intdi curs universitar cu o hcAie a*upra dmgostei. Au urmat, apoi, cttrsuiil.e 'de Filozolia Catol :ismtLui,dz Filoalr+ protestantismulai, dnspre ,,Faut Si probtem mdntuiriil' ,
*
E @,Yl,lt
.AL BDIII)EULUI
ct - y& nti
ttuit an'alb proletorii gi gfuitotfrryiapfuwb dfgtue * fircau din rst mzld, d Pffiebrul gi idalisnul sut cd mt e ilclu comfrromifozn$i da wlt @, fi aczihlbnnean,d 1&nr filo:;.ofb cregtinii d,oX*-lil. CAtd se eo sctic ,ninn din nou vwl oI iao* frrfrIcreIar lilontici romhrcgti, te
+u wdea cd, vrar.c dc 15 atn dc zil.e, noi ant tut contcnpor i mropi runni pftn curwfiIz frrolesoruIai Nu lqrcsca. E ti drcpt, ruunai frrclesorul Naz lone*u iSi futrrt furnite Ebertaa dc a vorbi despre religb, cregtinian, misticd ti dagmatbd .tc Pe gateilxa itre metofiiicd. Penlracd, em ii acelag tirn| ,ro teiuc logiciatz, gi ltuea earturi de lizolir gtiinlei, gi Qi treanse tes de .Iutord c o {roblcmd nstcnuticd- Sdidz n ftegdtiNe ttiinlificit nt i-o pnu cotitcttz nimeni. Nu Prrea li btu& fu pctisn, dc ,snisticism", de dil,i, ' w*ian. Aga cn lccAiilz ale Cz lilomlb a religiiln an f on Alieiti ctt rrcfureilzre - ilct irz udut timf at timiditstc. Afana in Uaivenitate m ur revoht4iotmr. Nrc Iorest na ri4 trddat misit n?a, obligaQia F we o 41re W fui elzvii sdi tle a w miislal, lz t ni cvitz difig.ultdgila, de a nu iri tovdi fslo adteeulti. Rcvobliotur o lost, ,i
xlncE-l.
ELIaDE
lll
apt sd trigezi, cbtd, e atdt ilz hwdntitu sll improvizezb Nae loncscu qi n nttari*fte trisk;c tat ceiace incd. nu inplege. Z;ea 1t. acc ei anugteri neldmarite lnod obsed.eazd - se gi farmecd fu stuilen[i. Gdndul care totunin lor, omnl care se zbate iefts lara h tubtd, cu utt adcvdr invitd npi mllt b gdndire d,ecdt, - comflectd oricz lilozolie Si forleAd. DeEi dermznent nemulrumit d,e si.ne profesorul Nae Ionascu fl izbutit totuti sd.- clnthascd ceo dht6i filozofi.e originald tom ncascd. Na an sistem de lilozofic - ci o filozofie; adicd o n atodd d.e fl uE Mtte refllitatea gi o iehnicd de a lorm a aceattd unosrtere. Preocafut zece qni uti qlas ile rl.lrtelia Nae - istoIonescu simte d,in nou lncotro se lndrcaptd ria, gi ia ultimii qJ.i acord-d o nai mare imlh* tanld. sympthiei, omalui in lume. De fapt, niciodatd rut uitase accastd chcmare a $rtfletul i cdtre conwni ne,cdtre ,,fierdcrea in sltul,In cursurile sale th netafizicd, a voibit alesea tespre dragoste ai insttunent d.e cuntmitcre, Ori, ce eite alt4ew d.ra.gostae decdt cea m.ai forfectd lornd t tym'futhbi? Iar ln activiktea ileptsd ta A. S. C. R, a dpvedit cd ortodorh ineearcd td urrzascd qcesle doud mari drumuri spitituale * ciai.mA uireq, de
tn.concep$ia crcttindtdria rdsdriterg, se d.cerctte
inltuntrul conuu.itdlii da d,rugottz, Itol4ttd ca ceilalli uncni. Atdt ile nurh a lott fitrum pro_ fetorul Nrc lonesop de ecett adevdr, lru6t une-
442
uN cuYLNT AL
],INOE.\
UDIToRULUT
pfi a vorbit de apokathaetaois,
lnfioratd Ori$en, cd oamznii tdt se pot mAn' d,e ucea
nddejdn a hi tui decdt to1i datd,. cu ntaril'e Prin ortodorie, prin viatn cre$ind 'iLin nou Nae Si asculwele ei indaeli - a aiuns Ioncscu Ia istoriz, Ia aaeastd tnore cottutnitne de alntgaste Si destin care cste ncamtl. Cdrul spm ,,a ajuns tlin nou", in{'ele$: a stiruit, i-a acotdatr
intAietutee preoanpdfilor sale. Pentrucd, intotd.eatna a lost via in conStiinla prolesorului Nae Ionesar sentim,entul tmgb al dristengii istorite, al forti.cipd.rii ln o aiuttnitd sttuctutd. etnird ti tpiriatatd. In uhitnii ani, insd, e lost pteoculnt mai ales iln probLeh,el'e istori'ce' ad'bd dc d'estim neam;ului romdnesc, d'e mnrile ' sale linii do dosfdgurare gi rodire. A li viu, 9i a todi anlnagi ciiterii . c&re orientqu 'l>roblnmatba o' mubt|, d.omind' 9i istoria utwi neam' Om'uI' se verilitd prin viaga |t capdtatea ta de r'odite sinoerie nddni&d ,nAnfiirca -tateflfi MPoat ile shrc. Tat Lfa' n !ri4 nea,rt supm'
l&li.
vietuicfte prht sinceritntea fagd ile sine ' prin cu'' ruiul sdu d,e a se aumagte ata eum este; piin a4tenticitate. ponbuntele gdnditii hi Nae Io!.escu sant utot ile regdsit, in ofine problnmi fe aare o dezbatc ' EI rdmdrw, intotleauta, realTat' organiciet, ,,fataliet". (Ceian se numefte ,,lata' lismul"sdu sste rutft,ai ut ewe/tgional instinct *ntologi'c . Non I otusctt ttie cd cei ue este Nt loate li conwstst Ptin dial'ectind, nfui suptimat 'pnne t>ro' Jtrin decrete). Deiceb, atutci cdn'd iSi
.
E],IADE
43
blcma nmmului romdncsc, el gtic cit .tcest nearn nu'exiEtd prin Legi ti tratate, ci prin sinceritatea lui Ja[d tle propriul stur ilestin, Si prin cdftocitatea sa de rodire. Nu po(i opti u.n neam din drumul liresc oI istoriei xile: Poli, cel mult, iritlirzia. etafele ile cregtere, ,;i aceastd intdrziere se Pldte$e intotileutnn. Ceiace se rutmegte ,,politica" prolesoru.lui Nac I onescu etle numai un ercrcilia !ructic al eternei Problerne ontologice: a vedeq ceiace este, a preved,ea lestitu.l lonnelor istoi&e, care se nasc, a lormuln legile realitdrii in teuneni qccesibili tuturota, a da o m,6nd d.e ajutor celor cqre nu vdd. Omul ut aceaEtd. d,ezndild.jiluitd crciazd nimii in istorie - necontenit si eroinfi le$e o repetd lrofesqrul Nae lor.escu. OmaJ nu e creiator, ,inafard. dc linitel.e liinqei sale. U7 om. poqte laee .copii Si irud, in mdsrra in care forticipd ln via(dt atlicd In o realitole care i.l precede gi iI stdfilegile neStu. flar un orn rur poote lace legi eiistd, in alara lui, in realitate, gi el- doar lb r,ede fi le t'cnnu)eazd. Un om rut poate lace istorie cdci istoria se {ace, szb semrutl hti - sau. sl d,estinului, 'Dumnezeu dnr se face' laoInltd de toli oanienii, ca morlii care i-atr prec".Ltl ,i cu vii care vor veni. Este o lege deznfulajduin, ocaasl4. Dat este, inajnte cle toate, o lege crettind, .antieurofeanl (dod ne relerbn Ia Eurofo care I'a otgoniznt 'dapd Renagtere gi' Relormd/ Nitdiri nu intdlnirn dtdta umilinl:d a omului singur, a ornuhii
ililll
n ouvllf1
ar, rDrFoRULor
'irold, rup din corunintea ih dngo*; nicdirt care a iho P otu ,n Pdetul hoi' oryotiul feric, aI irpitirii hi Duuuzca, al o*md ltii u Ihnuuaa, ru e mai ilzlhitiv tnlfint ca ttt
crcrtinn. ecattt aorocfriz Dnnul cdtrc fihja ;noe.p Printr'a nnre ciu' tnrc ih t tc, ilar sfd.rSclirz- d uolo da sine' h
Dumne*u (sotcria) urr irt btorie Gy-p"tfi"). .4utetlricitr.lt , ldrd da can nimb rut e wlabil\ tli cere sd lii at irl6 rri - dar rcalizdn -o, te recrmoqti dinoolo dc irc (tlrago$za, mhtiza' isaria). C,rutd-u F tine ,nvrt i - cu thccrl-. tatc, cu lnd tznaald li vei vedca cd tti crti pru d,ccdt ln tine; u |vi gdsi ub un' t L alrd bm bi Dwnwzcu, mu ad'fuii fuigropt dnturi dc magii tdi. Fii si.ncer pfuid b urmd, lii bdrltat, tur' te Usfl Pdtdtit .Ie ihaii, tut te ldt nai alas! - dils in hpitd' 9i vci wdn cd tz fritindtdae onruhti std marea hti vreilnbie, ad ln umilirea orgoltului bi se afld nddeidza mdntuirii mle. Diala omalai e .hndildiduitd, Pli!,f de primeid.ii, surPatd de erofi gi intimplnri 'dar atdt tinp c& e viu gi einoer, omul rc puu aprapia dn centrul lihgei mb. $i dad in vi$t inilivifumld libcrtatea onului este tum*i liber tatca lui ih a pdadtui, eristd incd un fel dc libettutc, stititutln: aceia dc t te integru lzgi' br, ilz a alege istorit (comunhtnc.o ilc ihagoste) h lac ile o aLge msrtca (oprirea pc loc' lm'
.fbtrirea; bwb)^
TTIRCEA ELIADE,
ItoTr. .fnfuold: r|FoC tn.ro* votm eir aplnrt h d.tclc &lfbc, fu rinl ,,ftv&d.; dr croeti. cri:ki Jrar Ctum, pobliad h ,,Glndiar" (eil Vtr, lgt, .llo. 4), g Ce e
frcdo$a?,.p&d fB rui- & diddtr rd'ryfoi ,,hadaria" (aaul I, lYo. 2; 1 ltfudo 1q|4. It/tajoritatoa crticololor rolidcc din ,,C,ur-lrtul" eu apErut la n:bria *iptfntaaln, Dzmrniz. Titlurilc iEn aoat vokm au foet dtte'&
cditor.
f,iu aI nutgmecc qi pe ooatn crle d-lui
Gfunrgh€ Comtentip, canE o hacqis nrrnenoale utiqrl€ d r. o€rcetat o parte din corocturi 9i prict eului rrerr Gh. Ramvoenu, ca.r,e mi-a fet de mare ejutor in alogerea articotelor rcligioasc.
M.E
CUPRINSUL INTRODLTCERE
Pag. V.
CRONICA ORTODOXI
pag. 3 ,'5 unghiului" ,, 8 Ad maturandum Christianae unitatis bonus ,, 12 Tin€r€tul fi Ortodoxia ,, 17 InYtrFmantul t€ologi,c ,, 19 Ortodoxia
risirit€an!
Sectarlii ,,Piatra din capul
ti
Pancrettinisuiul
,,Sull€tul mistic"
Misticism?...
A. T.
R.
Tot d€spre lacultat€o Chitinlului Biserica ldranilor Religie qi Psibanaliztr Duminica
La
Nagterea Domnului
,,...$i s'a
ficut om"
Concorlatul Pentru r,eintrarca
Invier:
.
ln
Ortodoxig
.
,, ,;
2L
,, ,, ,, ,, ,, ,, ,,. ,,
34
26
,, n ,, 29
36
4t 44 47
5l 5{ 5E
4{8
CUPRTNSUL
CUPRINSI'L
Ortodoxie
6r
S! nurturisim Pattele! Pagt€l€ gAndului
Ce
449
Pdt
e
Prcdania
ti
'66
.
celelalte Patt€
.
?
08 72
POLITICA EXTERNI Apropierea Ungaro-Jugoslavl I)e ce nu e bun qovinismul
Acordul Austro-German , Inspre realitifite noastre . ...$i despre marii nogtri aliali . Soli(ll}rilatec vcchilor aliali O lcgllure de dragoste, uoilaterald I-ichidarea romantismului 48-ist CltDrl)trna dreaptl Tl'alatireh cu Rusia
m 82
87
9l 91 98 102 105 110 114
Intre ,pcLip€le de lucru ' +i guvernul personal. pa8. De la ,,slmtrn{1orul" la noul stat romelesc ,,
185
Noi gi Catolicismut . So{ii de isband{ a nouei ofensive catolice Iluziile catolicizaqtilor . La inchiderea un€i discutii ,,Internetionala" sub glug{
198
A li ,,Bun Romln"
Preiud€ce$ Tot despr€ prejudecatl iuteligenlei
.
Un nou factor consutufional: ...Partidul Cine urmdreqte dictatura?
cuD-ta...!". . , . . Demisia Dlui Maniu
,,Am fost
Registrul gretelilor politic€ D, Pre$edinte se ilzbund
tratatiyelor Marciahrl Pilsudski h Chiginiu
1t8
Diversiuuea ,..9i d€spre spirit€lo negativc
Tralate $i gran4c l,i ga/etl0re\.izionisti
12,
Tot despre,,Revolulie" Ttrr{nism $ democratie parlametrtard
Ccalatte
fdt{ a
?
,.lle\.izuirea tralateloP"
Iit,r'spcctila istor-icii
qi c0alaltd perspectivi
rn
129 133 137
CULTURf, POLITICT
,,Pri[ noi
ingi-ne"
Intr€ ParlatueDt $i Sfatul tirii ,.Fmnroasele
zilc din Araljuez" al cumi!.t€ ei
145
Secretul... profesional
1.tE
Eroarca inilitlla
t52
Elemtntcle de arbitraj Problema r€stanrali€i Cauze qi efe'ctc Intr€ dictaturA qi sugrunrarea viefii
156 160
Lloare lilanlropicd , Plr,blema politicii [oastre de stal .{ileldruri, - pe jumiitate
187
Ei,
Iipilog Criza paltidelor politice Partidul de cadre ti rna'sE electorau mobiltr ,,
17l
Sub interdiclie
178
,,In nuuele cui ?" Vremea teologilor
181
.
ln zodia autarh iilor
llurlcniir carr unificl Irrliu llaniu - om politic
163
.
Gen€ralul pdcii
,,Hai tat{, s{-ti ariit mogia" ' Si 'r
.
.
,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,, ,,
190 194.
202 206 210
214 218
221 225
.228
,, 232 ,, 236 ',, 2i0 ,, 241 ,, 24E ,, 251 ,, 255 ,, 259 ,, :263 ,, 260 ,. 270 ,, 274 ,r ,, ., ,. ., ,. ,, ,,
281 28'o 289
293 302 306 311 :J15
450
CUPRINSUI,
e;ti om polil"
,,Nrr
Sfertil de
pag.319
aB
D. Mihalache pleac{ ln strlinltate. vor massele' ' ,,Ce Un imperativ: Fraiuilc liberet Tot despre ,,Dreapta" ti ;,Starga'
,, ,. ,, ,. ,,
323 327
330 334
338
FOILETOANE
Sub soar€lc
lui
Satan
345
Perpessicius
349
Virgula Traditionalism qi Democrafie
.154
.
,,
'C€tit€ar" 9i ,,Om" Marea Culturd ti bemocra[ie
364 36R
zir
Lichidar€a Lascir Vorel Fascism ti Francmasonerie
Un €rou de trag€die
3?8 382
.
385
Bitr6.nete Keys€rling Juxta Crucem Fuga ttr Egipt
389 392
,,Ehrich Mfrhsam, scriitorul d€ reputalie mondiali" 1832-1932
Femei Si Tristia
Un
f{,minisle
cuoAnt
Notl
dl
358 360
editorului
,, ,, ,, ., ,. ,.
403
*
405
oi
409 413 117
121 415
66
