Muzeu

1.1 DEFINITII MUZEU

= (DEX) Institutie care se ocupa cu strangerea, pastrarea si expunerea obiectelor care prezinta interes istoric, stiintific, artistic, etc; cladire in care sunt pastrate si expuse astfel de obiecte. = (ICOM) Institutie permanenta, fara scop lucrative, aflata in serviciul societatii si al dezvoltarii acesteia, deschisa publicului si care efectueaza cercetar i asupra marturiilor materiale ale omului si ale mediului sau, le dobandeste, le conserva, le comunica si in special le expune in scopul cercetarii, educarii si delectarii. = (L311/2003) Institutia de cultura, de drept public sau de drept privat, fara scop lucrativ, aflata in serviciul societatii, care colectioneaza, conserva, cerce teaza, restaureaza, comunica si expune, in scopul cunoasterii, educarii si recreerii, marturii materiale si spirituale ale existentei si evolutiei comunitatilor umane, precum si ale mediului inconjurator. Pot face obiect ul unui patrimoniu muzeal: bunuri imobile de valoare exceptionala, arheologica, istorica, e tnografica, artistic, documentara, memorialistica, stiintifica si tehnica; situri si rezervatii cu car acter arheologic, istoric, artistic, etnografic, t ehnic si architectural, constituite din terenuri, parcuri natural, gradini botanice si zoologice, precum si constructiile aferente; bunurile clasate in patrimonial cultural national mobil; alte bunuri care au rol documentar, educative, recreativ, ilustrativ si care pot fi folosite in cadrul expozitiilor si al altor manifestari muzeale. GALERIE

= (DEX) muzeu, sectie a unui muzeu sau sala intr-o expozitie ori intr-un muzeu, in care sunt expuse mai ales opera de pictura si de sculptura; magazine in care se vand opera de arta. = (MERRIAM-WEBSTER ON-LINE DICTIONARY) institutie sau organizatie privata care expune sau face comert cu opere de arta. EXPOZITIE

= (DEX) prezentare organizata, publica a unor obiecte selectionate pentru a pune in lumina specificul unei activitati, realizarile unui artist etc. sau in scop instructiv; loc sau cladire special amenajate unde sunt expuse aceste obiecte. COLECTIE

= (L311/2003) ansamblu de bunuri culturale si naturale, constituit in mod sistematic si coerent de catre personae fizice sau personae juridice de dre pt public ori de drept privat. Colectiile publice sunt colecti ile accesibile publicului si specialistilor indiferent de titularul dreptului de proprietate, care reunesc bunuri semnificative prin valoarea lor artistica, documentara, istorica, stiintifica, culturala si memorialistica. Colectiile private accesibile publicului sunt colectiile aflate in proprietatea private a persoanelor fizice sau juridice de drept privat, la care publicul si specialistii au acces numai cu acordul detinatorilor. 1.2 ETIMOLOGIE

< museion (grec) = templu al muzelor, loc co nsacrat muzelor; prin extensie, termenul a fost folosit pana in sec al XVIII-lea pentru a desemna un edificiu sau niste incaperi consacrate stiintei sau artelor; capata intelesul actual catre sfarsitul sec al XVII I-lea - se mentioneaza institutionalizarea si deschiderea catre public a colectiilor de arta sau de stiinta naturala, desemnand locul in care acestea sunt conservate si expuse. 1.3 CLASIFICARI

IN FUNCTIE DE FORMA DE PROPRIETATE / CONSTITUIRE / ADMINISTRARE A PATRIMONIULUI: -publice -private (ale unor persoane fizice sau j uridice)

IN FUNCTIE DE FORMA DE ORGANIZARE -cu personalitate juridica -fara personalitate juridica (sub forma de filiale sau sectii) IN FUNCTIE DE ARIA DE ACOPERIRE TERITORIALA, DE MARIMEA SI DE IMPORTANTA PATRIMONIULUI: -de importanta nationala -de importanta regionala -de importanta locala IN FUNCTIE DE TIPUL PATRIMONIULUI DETINUT: -muzee de arta -muzee de istorie -muzee de stiinta -muzee de tehnica -muzee de etnologie IN FUNCTIE DE MODUL DE EXPUNERE: -in aer liber -la interior -mixte IN FUNCTIE DE PREZENTAREA FIZICA -muzee traditionale -muzee virtuale IN FUNCTIE DE NATURA COLECTIILOR -generaliste -specializate 2. ISTORIC, EVOLUTIE PROGRAM

Putem distinge trei faze in istoria muzeelor: 2.1 faza pregatitoare 2.2 faza de institutionalizare 2.3 faza contemporana 2.1

FAZA PREGATITOARE Prima faza a debutat in Quattrocento, in Italia, cand era practicata colectionarea unor obiecte pentru valoarea lor artistica sau istorica. Activitatea colectionarilor sustinea si era in stransa legatura cu lucrarile umanistilor despre istoria greco-romana, colectionandu-se obiecte antice (sculpturi, mozaicuri, medalii, etc) si opere ale artistilor c ontemporani, obiectele medievale fiind excluse. Primii colectionari care si-au deschis colectiile spre a fi vazute de public au fost papii si printii italieni si cativa artisti, urmati apoi si de alti suverani europeni. In paralel cu aceste colectii au rezistat si cabinetele de curiozitati medievale, pana in sec. al XVIIIlea. Prima colectie deschisa in permanenta catre a fi vizitata, in 1683, (de catre studentii de la Oxford) s-a numit Ashmolean Museum si era un cabinet de curiozitati in care fusesera stranse obiecte etnografice si obiecte antice din marmura.

In spatiul arhitectural si urbanistic, colectia private era adapostita: ►in palatul sau resedinta posesorului sau 1. asa-numitele studiolo (cabinete) ale principilor italieni 2. gradinile amenajate special pentru sculpturi (Cortile di Belvedere, proiectata de Bramante) 3. galerii (cea a Palatului Fontainbleau, a palatului de la Mantova, de la Sabionetta, cele ale Vaticanului, cea a palatului Pitti, Marea Galerie de la Louvre, cea a palatului Pamphili, galeriile palatului Ermitage) ►intr-o vila conceputa special in acest scop (vila Mantegna la Mantova, vilele Madama, Giulia, Borghese, Albani, etc la Roma) 2.2

FAZA DE INSTITUTIONALIZARE Situata in epoca Luminilor, a fost etapa in care: au fost separate obiectele de stinta naturala de cele artistice, fiind prezentate in spatii se parate; majoritatea marilor colectii regale sau princiare au fost nationalizate, alimentand nationalismele, si au fost dechise catre vizionare publicului larg, in mod regulat, in sco puri in primul rand pedagogice si in al doilea rand pentru delectare; s-au deschis primele mari muzee europene: Muzeul Capitoliului, Palazzo Pitti, Muzeul Pio Clementino la Vatican (1763), British Museum (1759), Muzeul Louvre (1793); administratia napoleoniana a raspandit acest tip de institutie in intrega Europa, creand Prado, Brera, Mauritshuis, si inspirand crearea altora; In Statele Unite primele muzee au aparut in 1870 – Metropolitan Museum in New York si Musem of Fine Arts in Boston. In spatiul arhitectural si urbanistic, noul program a provocat aparitia unor noi tipologii arhitecturale: ►in sec. al XIX-lea: edificii neoclasice, proiectate de cele mai m ari nume ale arhitecturii, in orasele importante (Schinkel la Berlin, von Klenze la Munchen si Sankt Petersburg, Semper la Viena), au imprumutat cateodata aparenta unor edificii renascentiste sau, mai adese a, a unor temple antice, pentru ca muzeul este templul ridicat in numele gloriei nationale, pentru ce lebrarea cultului artei si stiintei (Altes Museum din Berlin, Glyptothek din Munchen, British Museum si National Gallery la Londra, Metropolitan Museum la New York); simbolistica exterioara era sustinuta in interior de pompa holului de primire si a scarii monumentale care conduceau la etaj, de decoratia foarte incarcata, de utilizarea culorilor impunatoare – rosu pompeian pentru salile de arheologie; tablourile erau agatate “in tapiserie”. vechile spatii ale colectiilor din palate au fost reamenajate, tinandu-se cont in primul rand de exigentele unui bun iluminat. ►la inceputul sec. al XX-lea: cadrul construit a fost pus in serviciul operei expuse, a devenit sobru, s-a realizat acordul cu arhitectura miscarii moderne (Muzeul Kroller-Muller); muzeul a devenit un program care solicita arhitectura av angardei, mergand pana la sacrificarea functionalitatii in favoarea originalitatii spatiilor interioare (Muzeul Guggenheim proiectat de Frank Lloyd Wright); s-au utilizat din ce in ce mai m ult metalul si betonul aparent in cheie monumentala (Muzeul National al Mexicului, Muzeul de Etnologie de la Osaka) sau brutalista (muzeul proiectat la Yale de Louis Kahn). 2.3 FAZA CONTEMPORANA Situata in sec. al XX-lea, a fost caracterizata de o multiplicare in avalansa a obiectele m uzeale, institutiile de acest tip proliferand inclusiv in zone geografice pana ac um mai putin dotate din acest punct de vedere.

Muzeul nu s-a mai limitat la conservarea si restaurarea colectiilor, expunerea si utilizarea lor in cercetare, ci a devenit un centru cultural, gazduind conferinte, spectacole, proiectii, biblioteci, servicii pedagogice, restaurante, puncte de vanzare pentru carti, cataloage, albume si suveniruri. In spatiul arhitectural si urbanistic: ► muzeele au devenit masinarii din ce in ce mai complexe, atat din punctul de vedere al exigentelor tehnice privind iluminatul, asigurarea microclimatului higrotermic, flexibilitatea spatiilor de expunere, cat si din punctul de vedere al articularii spatiale a diferitelor functiuni; vechile muzee au fost extinse (la Washington, New York, Londra, Berlin, Paris), iar c ele noi tind catre gigantism (Centrul Pompidou). ► daca pana in aceasta etapa muzeele ocupau cele mai prestigioase zone ale centre lor urbane, in urma inflatiei muzeale au inceput sa ocupe si amplasamente in zone rurale sau naturale, unde exercita un dublu rol, social si economic, stimuland viata locala si afluxul de turisti; in mediul urban amplasarea noilor muzee nu s-a mai realizat neaparat in zona centrala; politica in privinta patrimoniulu a incurajat utlizarea ca muzee a cladirilor vechi; muzeul a fost ridicat la rangul de dotare majora. 3.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Blaser, Werner - Tadao Ando : Architektur der Stille - Tadao Ando : Architecture of Silence / Naoshima Contemporary Art Museum [Text] Birkhauser; Basel; Boston; Berlin, 2001 Drew, Philip - Twentieth-Century Museums II [Album] Phaidon Press 1999 Henderson, Justin - Museum Architecture [Text] Rockport Publishers 2001 Hourston, Laura - Museum Builders II [Text] Academy Editions 2004 Museum and Art Spaces of the World [Album] Images Publishing Melbourne 2001 Miller, R. Craig - Modern Design in The Metropolitan Museum of Art 1890 - 1990 [Album] Harry N. Abrams, 1990 MNAC : Muzeul National de Arta Contemporana - The National Museum of Contemporary Art [Text] 2004 Naredi - Rainer, Paul von - Museum Buildings : A Design Manual [Text] Birkhauser Basel, Berlin, Boston 2004 Schwarz, Bertron, Frey - Designing Exhibitions : A Compendium for Architects, Designers and Museum Professionals - Ausstellungen Entwerfen : Kompendium fur Architekten, Gestalter und Museologen [Text] Birkhauser Basel, Boston, Berlin 2006 Steele, James - Museum Builders [Album] Academy Group Ltd 1994 Vandenberg, Maritz - Twentieth-Century Museums I [Album] Phaidon Press 1999 A+U 04/2008 (The Cistercian Abbey of Le Thoronet, Reconsidering the Museum) A+U 09/2006 (Exhibition Space) Architecture interieure Cree 326/2006 (Maisons d’architecte – Musee Branly) Detail 9/2006 (Konzept Museums) Techniques & Architecture 469/2004 (Museums – collection / culture) The Plan 035/2009 The Plan 025/2008 www.archdaily.com www.cimec.ro www.guggenheim.org www.louvre.fr

4.LEGISLATIE SPECIFICA

LEGEA nr. 311 din 8 iulie 2003 a muzeelor si a colectiilor publice. LEGEA nr. 12 din 11 ianuarie 2006 pentru modificarea si completarea Legii muzeelor si a colectiilor publice nr. 311/2003. ORDINUL ministrului culturii si cultelor nr. 2185/2007 pentru aprobarea Normelor de clasificare a muzeelor si a colectiilor private. ORDINUL ministrului culturii nr. 2035/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidenta, gestiunea si inventarierea bunurilor culturale detinute de muzee, colec tii publice, case memoriale, centre de cultura si alte unitati de profil. ORDIN nr.2297/2006 pentru aprobarea Crite riilor de acordare a avizului in vederea infiintarii muzeelor si colectilor publice. HOTARAREA nr.1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate. HOTARAREA DE GUVERN nr.216/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea laboratoarelor si atelierelor de conservare si restaurare. 5.DESCRIERE

FUNCTIILE MUZEULUI: Constituirea stiintifica, administrarea, conservarea si restaurarea patrimoniului muzeal; Cercetarea stiintifica, evidenta, documentarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului muzeal; Punerea in valoare a patrimoniului muzeal in scopul cunoasterii, educarii si recreerii. FUNCTIILE COLECTIILOR PUBLICE: Constituirea, administrarea, conservarea si restaurarea patrimoniului propriu; Cercetarea, evidenta, documentarea, protejarea si dezvoltarea patrimoniului propriu; Punerea in valoare a patrimoniului propriu. SCHEMA FUNCTIONALA (dupa Neufert, Ernst and Peter – “Architects’ Data”, Blackwell Science, 3rd edition)

ACTIVITATI SI SPATII AFERENTE  Zona de acces - realizeaza accesul si orientarea publicului catre spatiile de expunere permanenta si temporara, c atre auditoriu sau salile multifunctionale; - este in legatura directa cu spatiul comercial al muzeului, cu cafeneaua (sau bar sau re staurant, in functie de dimensiunea muzeului), eventual cu parcajul subteran; - este dotata cu receptive, spatiu pentru vanzarea de bilete, spatiu informatii, garderoba si grup sanitar pentru public; - poate functiona ca foyer pentru auditoriu.

Expozitia permanenta - permite organizarea traseului de vizitare astfel incat publicul sa poata viziona colectia expusa in conditii optime – se vor asigura varietate in prezentare, ordine, o repartizare judicioasa a spatiului in functie de exponat; (in galeriile de arta este posibil sa nu existe un traseu circular, c i doar sali separate) - modalitatile de expunere a colectiei vor asigura o buna punere in valoare a patrimoniului muzeului (prin mobilierul utilizat, iluminat natural si /sau artificial, dupa caz) si protejarea exponatelor im potriva distrugerilor, furturilor, incendiilor, umiditatii sau uscaciunii excesive, insoririi excesive, prafului; - exponatele din hartie sau cele textile sunt extrem de sensibile la lumina si la conditiile higrotermice, salile dedicate lor vor fi proiectate tinand cont de acest lucru; - poate fi situata in spatiul interior si /sau la exterior. Expozitia temporara - poate fi situata in spatiul interior si/sau la exterior; - va asigura o buna punere in valoare si protectia exponatelor si se va putea adapta diferitelor exponate; - va putea fi vizitata si independent de e xpozitia permanenta.  Auditoriu / auditorii - va fi prevazuta posibilitatea asigurarii unui acces independent, care sa permita functionarea acestuia cand muzeul este inchis; - va fi dotat cu camera pentru conferentiar, echipamente de proiectie, cabine de traducere simultana. Sala / sali multifunctionale - va fi utilizata pentru organizarea activitatilor cu publicul; - va fi prevazuta posibilitatea asigurarii unui acces independent, care sa permita functionarea acestuia cand muzeul este inchis. Mic spatiu commercial - va fi destinat vanzarii de cataloage, c arti, lucrari pe alte suporturi, suveniruri, etc; - va fi dotat cu mic depozit. Cafenea / bar / restaurant - va avea posibilitatea extinderii cu terasa; - e bine sa existe posibilitatea asigurarii unui acces independent, care sa-i permita functionarea cand muzeul este inchis; - va avea dotarile specifice tipului de alimentatie publica propus, spatiu preparare, depozitare, camera personal, grup sanitar.

Birouri - pentru administrarea muzeului; - vor fi accesibile personalului si, ocazional, publicului; - zona birourilor se va compune din secretariat, asteptare, birouri, sala consiliu, grup sanitar. Spatii destinate activitatilor profesionale - pentru studiu si cercetare specifica, pentru lucrari in vederea amenajarii expozitiilor, pentru intretinerea, conservarea si restaurarea obiectelor din patrimonial muzeului; - vor avea acces controlat, doar pentru personal. Spatii de depozitare pentru obiectele din patrimoniul muzeului -vor respecta cerintele specifice pentru conservarea obiectelor depozitate; - vor avea un grad ridicat de control si securitate. Camera securitate si control Spatii tehnice si de intretinere Parcaje pentru personal si vizitatori la suprafata si/sau subterane, cu o zona de incarcare-descarcare  pentru exponate si alte necesitati Intocmit, Asist. Arh. Ioana Craiovan