Efectele morfinei asupra organismului uman Analgezicele sunt medicamente medicamente care inhibă percep percepția durerii, spre deosebire deosebire de
anstezice,care anstezice,care determină blocarea blocarea transmiterii transmiterii ,cel mai adesea adesea periferice,a senzațiilor sau a sensibilității dureroase.Există dureroase.Există analgezice analgezice care care se folosesc în scop anestezic anestezic dar dar există și situația inversă. inversă. Analgezicele se împart în două mari clase: I.Analgezice opioide (narcotice) II.Analgezice neopioide (nenarcotice) (nenarcotice) Analgezicele opioide sunt analgezice analgezice puternice.Ele puternice.Ele se extrag extrag din opiu și în administrare administrare
îndelung îndelungată ată determ determină ină fenomene fenomene de tolera tolerannță și depend dependen ență. Analgezicele neopioide (antipiretice) (antipiretice) sunt mult mai slabe,scad temperatura corporală anormal crescută.Asupra crescută.Asupra t° normale eficacitatea este scăzută. Nu produc toleran toleranță și dependență iar cele mai multe au au și efect antiinflamator. antiinflamator. ANALGEZICELE OPIOIE
Se mai numesc numesc analgezice analgezice narcotice și se extrag din opiu.Opiul este o masă lichidă de aspect aspect alblăptos și consisten consistență v!scoasă.Se v!scoasă.Se ob ține prin incizia incizia capsulei capsulei verzi a unor unor specii specii de macul alb,speciile Papaverum somniferum și Papaver setigerum."rin mac.Este vorba de macul alb,speciile păstrare și în contact cu aerul aerul se solidifică și capătă un aspect aspect brun,de consisten consisten ță gumoasă și gust amar.#piul amar.#piul conține în propro proproție de de $%& alcaloizi iar restul restul de '%& sunt rășini,gume,glucide,acizi ini,gume,glucide,acizi organici.( organici.(oate oate aceste ultime substan substanțe sunt sunt inerte inerte farmacologic.Alcaloizii farmacologic.Alcaloizii sunt în număr de peste $) și se împart în două categorii: alcaloizi fenantrenici și alcaloizi benzilizochinolinici. Alcaloizii fenantrenici se mai numesc de tip morfină și au proprietă proprietăți analgezic analgezice.*in e.*intre tre ace aceștia fac parte: parte: Morfina.Este cel mai important alcaloid fenantrenic.+orfina se află în procent de % %&,după categoria categoria de opiu din care se extrage.-n extrage.-n practica medicală medicală se folose ște un preparat standardizat standardizat care conține )& morfină Codeina.Se găse găsește în propor proporție de ),/), ),/),%& %& Tebaina .Este prezentă în procent de ),$),0& Alcaloizii !enzilizoc"inolinici se mai numest de tip papaverină și au au în principal principal efecte miorelaxante.*intr .*intree aceștia amint amintim: im: papaverina,în propor proporție de ),%& ),%& narcotina,în propor noscapina sau narcotina proporție de %1&. +orfina a fost izolată din opiu pentru prima oară de către un farmacist german pe nume 2riedrich Sert3rner,în anul 4)1.Numele 4)1.Numele morfinei provine de la zeul Morpheus din mitologia greacă,considerat zeul viselor. Analgezicele opide se clasifică în 0 clase principale: I.Alcaloizi naturali II.eri# II.eri#a ați de semisint semisintez$ ez$ III.eri# III.eri#a ați de sinte sintez$ z$ I%. I%.Antagoni Antagoniști ai opioidelor opioidelor I.Alcaloizi naturali.
&.'OINA
5a atare este insolubilă în apă,în schimb sărurile precum clorhidratul și sulfatul sunt foarte hidrosolubile Se absoarbe bine pe cale orală însă se metabolizează intens la prima trecere prin ficat.6ezultă o biodisponibilitate 78d9 orală redusă Se leagă de albumina plasmatică /)//&. Se distribuie în întreg organismul.Nu se acumulează mai mult în SN5 însă acesta este mai sensibil la ac țiunea morfinei. Metabolizarea morfinei "rin conjugare cu acidul glucuronic rezultă $ glucuronizi.5el din poziția / este inactiv
iar cel din poziția 1 are o acțiune mai puternică dec!t morfina "rin metilare se transformă în codeină sau metilmorfina "rin Ndemetilare dă naștere la normorfină "rin dimerizare și oxidare se transformă în pseudomorfină.
Efectele farmacologice ale morfinei
Efectele farmacologice ale morfinei pot fi grupate în două categorii: efecte centrale și efecte periferice. I.Efectele centrale ale morfinei
Efectul analgezic apare la % min. după inecția sc și durează cca 01 ore.Acest efect are o componentă obiectivă,dovedită prin creștrea pragului dureros al animalului aflat pe o placă încălzită și una subiectivă,la om,prin faptul că durerea este percepută mai estompat .*e asemenea,diminuă teama și frica de durere.Efectul analgezic este puternic,morfina fiind indicată în dureri acute și cronice,somatice și viscerale Euforia,care este o stare de bună dispoziție.;a unele persoane ,în special femei,morfina produce disforie,adică o stare neplăcută Efect sedativohipnotic,care poate merge p!nă la somn profund Efectul miotic sau mioza ″în ac de gămălie″.se produce prin acțiunea morfinei la nivelul nucleului Edinger
articulare,tremurături,anorexie,midriază,hipertensiune,transpirații abundente,lăcrimare și salivație.Sindromul de abstinență la morfină nu este foarte grav și nu conduce niciodată la moarte.Acest sindrom poate fi declanșat la morfinomani prin administrarea de antagoniști ai morfinei. Efectele endocrine ale morfinei."rin acțiune asupra hipotalamusului morfina inhibă eliberarea de gonadotropinreleasing "ormone (#n$%) și corticotropinreleasing "ormone (C$%)!5onsecutiv scad valorile plasmatice ale hormonului luteinizant 7;=9,foliculostimulant 72S=9,A5(= ș i βendorfinei.A5(= și βendorfina sunt eliberate împreună din hipofiză."rin scăderea hormonilor tropi hipofizari scade și testosteronul și cortizolul plasmatic. +orfina stimulează secreția de prolactină. *eși unele opioide cresc secreția de S(=,morfina și βendorfina au efecte minime asupra valorilor plasmatice ale S(=.Agoniștii κ inhibă eliberarea A*= și produc diureză pe c!nd agoniștii µ au efect antidiuretic la om. Asupra animalelor,morfina în doze crescute produce convulsii.Aceste convulsii pot prezenta diverse aspecte,în funcție de medicament.+edicamentele morfinli>e au ac țiune excitatoare asupra unor grupe neuronale cum ar fi neuronii piramidali din hipocamp.Acțiunea excitatoare se datorează probabil inhibiției eliberării ?A8A la nivelul interneuronilor.Naloxonul este foarte eficace în combaterea convulsiilor produse de unele opioide precum morfina,metadona și propoxifenul și mai puțin în cazul altora precum meperidina.+edicamentele anticonvulsivante nu sunt eficace întotdeauna asupra convulsiilor induse de opioide. II.Efectele periferice ale morfinei
;a nivelul stomacului,morfina și alți agoniștiµ scad secreția acidului clorhidric,de regulă.@neori se produce stimularea acesteia.Activarea receptorilor opioizi de la nivelul celulelor parietale conduce la creșterea secreției,prin mecanism indirect.5rește secreția pancreatică de somatostatin și scade eliberarea de acetilcolină.-n doze mici,morfina scade motilitatea gastrică,înt!rzie golirea stomacului și favorizează refluxul gastroesofagian.(onusul porțiunii antrale și a duodenului 7prima parte9 este crescut.5onsecutiv,tubaul duodenal poate fi dificil. ;a nivel intestinal scade secrețiile biliară,pancreatică și intestinală și înt!rzie procesul de digestie a alimentelor.+orfina inhibă mișcările peristaltice și contractă sfincterele."rin toate aceste acțiuni morfina determină constipație iar intestinul capătă un aspect segmentat. +orfina crește tonusul căilor biliare și contractă sfincterul lui #ddi.*acă se administrează ) mg de sulfat de morfină se produce contracția sfincterului #ddi iar presiunea în căile biliare crește de ) ori în decurs de % min.Efectul durează $ ore.5rește presiunea lichidiană în vezicula biliară,cu apariția unei ene epigastrice sau chiar a unei colici biliare. "rin spasmul sfincterului #ddi se explică și creșterile valorilor plasmatice ale amilazelor și a lipazei pancreatice după administrarea de morfină.(oate opioidele produc spasm pe căile biliare iar atropina ameliorează numai parțial acest efect.-n schimb,antagoniștii opioidelor previn sau înlătură acest spasm."resiunea crescută din căile biliare poate fi scăzută și prin administrarea de nitroglicerină sublingual 7),1,$ mg9.
+orfina crește tonusul ureterului și a sfincterului vezical iar asupra uterului are un efect relaxant. +orfina produce înroșirea feței,a g!tului și a porțiunii superioare a toracelui.Efectele se datorează,în parte,eliberării de histamină.=istamina este responsabilă și pentru urticaria observată la locul ineției.Acest efect nu este datorat receptorilor opioizi și nu este antagonizat de naloxonă.Se observă în cazul morfinei și a meperidinei dar nu și în cazul oximorfonului,a metadonei sau a fentanilului."ruritul poate fi un efect advers de luat în considerare,mai ales în administrare rahidiană sau după inectarea sistemică. #pioidele au efecte complexe asupra sistemului imunitar.Se observă totu și predominanța efectului imunosupresiv ,o susceptibilitate crescută la infecții și o favorizare a diseminării tumorale Mecanismul de acțiune.Sediul acț iunii opioidelor.Efectul analgezic.
Efectul analgezic al morfinei și a celorlalte opioide se explică prin două acțiuni: Prima este la nivelul m&duvei spin&rii și constă în antagonizarea transmiterii durerii prin substanț a P .Aceasta este o undecapeptidă alcătuită din aa și care se secretă la nivelul ganglionilor spinali.*e aici ea aunge la nivelul substanței gelatinoase din coarnele posterioare A doua este la nivelul unor așa numite căi analgezice care fac legătura între creier și măduva spinării.#pioidele facilitează transmiterea prin aceste căi descendente +orfina și celelalte opioide își exercită efectul analgezic prin acțiune asupra unor receptori opioizi,distribuiți pe larg la nivelul SN5.Acești receptori sunt de mai multe tipuri astfel: µ,δ și κ 6eceptorii µ sunt de două subtipuri: µ și µ$ .Sunt responsabili pentru: analgezie supraspinală și spinală euforia și sedarea deprimarea respiratorie 7o parte9 încetinirea tranzitului intestinal și constipație modularea secreției hormonale și a eliberării N( 6eceptorii κ sunt responsabili pentru: analgezia spinală și supraspinală efecte psihotomimetice înt!rzierea tranzitului ? Morfina acț ioneaz& agonist pe receptorii µ ,κ și δ ,cu afinitate crescut& pe receptorii µ ' Liganzii endogeni ai opioidelor &.En*efalinele.Sunt două pentapeptide,;euen>efalina și +eten>efalina.provin din hifroliza Proen*efalinei A. +.inorfinele.*erivă din prodinorfina sau Proen*efalina ,.*inorfinele sunt următoarele:
dinorfina A,dinorfina și α și β neoendorfina. -.Endorfinele."recursorul acestora este un compus cu greutate moleculară mai mare și anume proopiomelanocortina (PO'C).Acesta conține în structură secvențe de Met
n*efalin&,β endorfin& și c!teva peptide neopioide cum ar fi ACT%,β lipotropina și "ormonul melanocitostimulator (M+%)!
;eu și +etEn>efalina au o afinitate ușor mai crescută pentru receptorii δ 7delta9 dec!t pentru receptorii µ 7miu9. 2oarte recent,endomorfina& și endomorfina+ sau dovedit a avea multe din proprietățile peptidelor opioide cum ar fi analgezia și afinitatea crescută pentru receptorii µ. Efectul analgezic al opioidelor poate fi rezumat astfel : #pioidele stimulează neuronii substanței cenușii periapeductale (PA#din mezencefal) și din nucleul reticular paragigantocelular 7N6"?nucleu al substanț ei reticulate din trunc"i)!Acești neuroni se proiectează la nivelul nucleilor rafeului median (N$M 9 din porțiunea superioară și ventromedială a trunchiului.*e la nivelul N6+ pleacă neuroni care conțin en*efaline și serotonină spre substanț a gelatinoas& din coarnele dorsale ale +S unde exercită un efect inhibitor *e la nivelul locus ceruleus pleacă neuroni noradrenergici care exercită de asemenea un control inhibitor asupra coarnelor dorsale #pioidele acționează și direct,asupra cornului dorsal și a aferențelor neuronale periferice nociceptive nhibiția descendentă este mediată de en*efaline,serotonin&,adenozin& și noradrenalin& #pioidele determină analgezie,în parte,prin activarea acestor căi descendente și,par țial,prin antagonizarea transmisiei prin coarnele dorsale ;a acestea se adaugă o ac țiune inhibitoare asupra terminațiilor nervoase senzitive periferice Structural,toți receptorii opioizi aparțin familiei de receptori în serpentină.Au ' segmente transmembranare.6eceptorii µ,δ și κ sunt cuplați cu proteienele ?.Activarea lor determină inhibiția A5 și scăderea A+"c,activarea canalelor de B C și inhibiția canalelor de 5a$C volta dependente.Aceste acțiuni conduc la hiperpolarizare neuronală și la scăderea intrării 5a$C în interiorul neuronilor.Astfel sar putea explica inhibiția eliberării unor N( ș i transmiterea durerii prin diverse căi neuronale de către opioide.Este posibilă și participarea mesagerilor secunzi ai cascadei fosfatidilinozitolului,respectiv,"/ și *A? Efectele adverse ale morfinei
+ulte din acestea sunt consecința acțiunilor farmacologice,prezentate mai sus.Astfel de efecte adverse sunt: sedarea,deprimarea respirației,constipația,greața și voma,euforia,eritemul cutanat și pruritul,toleranța și dependența. Contraindicaț ii
Stările comatoase (raumatismele craniocerebrale .*atorită vasodilatației cerebrale este favorizat edemul cerebral nsuficiența cardiacă dreaptă 5opii sub / ani
Indicaț ii terapeutice
(umori maligne în faze terminale,pentru combaterea durerilor foarte intense 2racturi costale,mai ales în cazul politraumatismului Arsuri (raumatisme maore *ureri postoperatorii -n preanestezie
5a anestezic general iv,numai în prezența aparatului de respira ție artificială -n edemul pulmonar acut,unde scade presarcina,scade tahipneea și polipneea,diminuă anxietatea și frica de moarte prezente la acești pacienți. Administrarea cronică a morfinei chiar Di în scopuri medicale este urmată de dezvoltarea toleranei Di a dependenei. (olerana la opiacee apare repede pentru efectul analgezic, euforizant sau hipnotic. *e asemenea, administrarea repetată creDte doza letală de la /) mg intravenos Di $) mg oral pentru adultul nontolerant, la peste $ g morfină administrată intravenos în / ore. 5!teva zile de pauză poate face ca dozele suportate anterior să devină mortale. *ependena de morfină este de tip complet adică dependenă psihică, fizică 7manifestată prin sindrom de abstinenă9 Di psihotoxicitate. *ependena psihică constă în necesitatea de a folosi opiacee pentru efectul euforizant cu realizarea nepăsării faă de agresiune Di durere. *upă administrări repetate apare concomitent tolerana Di dependena fizică. (olerana face ca doza să crească progresiv pentru a obine efectul dorit. -n acelaDi timp creDte Di doza letală, bolnavul aung!nd să suporte doze mari de morfină administrate la intervale scurte de timp. *ependena fizică se manifestă prin sindromul de abstinenă, atunci c!nd se opreDte brusc administrarea morfinei sau la administrarea unui antagonist al receptorilor opioizi. -n cazul morfinei, fenomenul de abstinenă apare la $ ore de la ultima doză Di se dezvoltă progresiv în următoarele $ F / zile. Acesta se manifestă prin anxietate, agitaie, insomnie, dureri musculare, vărsături, creDte tensiunea arterială sau sudoraie. Sindromul de abstinenă are două faze. "rima fază sau faza acută durează ' F ) zile, timp în care pacientul este ostil, agitat, anxios, chiar agresiv. -n această fază poate apărea colapsul Di decesul. 5ea dea doua fază apare după $1 F /) de săptăm!ni Di se caracterizează prin hipotensiune arterială Di scăderea numărului de bătăi a inimii. Nounăscutul poate prezenta sindromul de abstinenă 7strănut, căscat, tremor, diaree, vărsături sau febră9 dacă mama a consumat în timpul sarcinii morfină. (ratamentul dependenei de morfină este dificil de efectuat. "entru a evita fenomenul de abstinenă, morfina este înlocuită cu metadona, care provoacă un sindrom de abstinenă mult mai uDor comparativ cu morfina. # altă substană folosită în tratamentul adiciei este clonidina, care poate opri multe dintre simptomele din sindromul de abstinenă, simultan administr!nduse antidotul intoxicaiei cu morfină F naloxon, pentru revenirea sensibilităii faă de opiacee.
8ibliografie
