MONTAREA LENTILELOR DE OCHELARI 1 Prelucrarea conturului lentilelor sferice pentru ochelari si montarea lor in montura de ochelari Montarea lentilelor de protectie sau corectie in monturi necesita urmatoarele operatii: verificarea lentilei si fixarea centrului optic, confectionarea sablonului, trasarea lentilei, taierea (cioplirea), slefuirea, montarea propriu-zisa. a) Verificarea lentilei consta din controlarea acuratetei si a valorii puterii dioptrice. Astfel lentilele se spala (sau se curata de praf) si se verifica sa nu aiba incluziuni filiforme, bule, zgarieturi, cioburi. Se verifica valoarea puterii dioptrice a lentilei, sa corespunda cu indicatiile din prescriptie si se puncteazaa centrul optic puncteaz optic al lentilei lentilei cu tus negru lavabil. Puterea lentilei lentilei si punctarea punctarea centrului optic optic se verifica cu frontifocometrul. b) Confectionarea sablonului se executa functie de montura de ochelari, manual sau automat. c) Trasarea se poate executa manual cu un creion widia sau diamante, sau mecanic pe masini specifice. d) Taierea lentilelor se face pana la limita trasata dupa sablon. Manual se foloseste un cleste de taiat lentile care este prevazut cu pastile de widia sau diamant, operatie cunoscuta si sub denumirea de cioplire. Taierea se poate executa si automat pe masini specifice. e) Slefuirea lentilelor se executa pe masini de slefuit. Uneori aceasta operatie mai este denumita sifatetar denumita sifatetare. e.Fatetul Fatetul de protectie este o tesitura executata pe marginea ascutita a suprafetei. in .9 este reprezentat un fatet executat corect la 45°, celelalte reprezentari fiind incorecte. in cazul in care lentilele vor fi montate in monturi peri vi st sau glazant, se recomanda fatetul patent (.10). Pentru montarea lentilelor pe fir, se recomanda fatetul invizibil (.ll). La operatia de fatetare, trebuie ca lentila sa fie perfect slefuita si fatetarea sa fie executata pe mijlocul conturului lentilei. Sunt cazuri cand se executa un fatet lateral, la lentilele foarte concave, ca ele sa nu fie vizibil iesite din montura. Dupa fatetare, taisul lentilei trebuie putin slefuit, pentru a nu se ciobi in monturi. La montarea acestor lentile, trebuie acordata multa atentie, pentru ca acestea sa nu se sparga; in acest scop ele trebuie slefuite exact. Daca lentila este slefuita prea mult, intre montura si lentila apare un gol la montare, ceea ce nu este estetic si exista riscul ca lentila sa cada sau sa se sparga. J) Gaurirea lentilelo lentilelorr - se aplica acelor lentile slefuite ce vor fi montate in monturi prevazute cu suruburi sau care vor fi prinse cu fir de nailon. Gaurirea se executa numai pana la jumatatea grosimii lentilei, apoi lentila se intoarce si se continua gaurirea. In timpul gauririi se scoate burghiul de mai multe ori din lentila, impiedicandu-se astfel supraincalzirea lentilei. Se trece apoi la largirea gaurii. g) Montarea lentilelor in monturi In monturi metalice se face astfel: se desface surubul monturii si se probeaza lentilele de mai multe ori. Daca surubul este prea lung, se desface pana cand lentila intra in montura, daca nu, se scoate surubul de tot. Cand lentila este potrivita ca marime, se prind cu clestele partile desfacute cu multa atentie sa nu se ciobeasca lentila. Slefuirea este buna atunci cand partile desfacute se ating si lentila nu se misca. Daca lentila se misca in montura inseamna ca a fost prea mult slefuita sau montura s-a deformat. inainte de montarea lentilelor, montura trebuie verificata. Sunt cazuri cand canalul interior nu este drept. Acesta se poate indrepta cu clestele de indreptat. Daca canalul interior al monturii prezinta
denivelari, acestea se pot indrepta cu pila. Denivelarile apar in timpul lipirii monturilor. Daca montura este in regula, se sterg lentilele si se monteaza. Pentru montarea lentilelor in monturi din plastic, trebuie incalzita montura. incalzirea se realizeaza prin mai multe metode. Timpul de incalzire este de aproximativ 30 de secunde. Dupa incalzirea monturii, lentila este asezata cu un capat in canalul interior al monturii si apoi se apasa celalalt capat, pana se aseaza corespunzator. Totdeauna lentila este asezata in partea exterioara a cadrului si se termina operatia spre nazal. h) Ajustarea monturii (echilibrarea ochelarului) consta in pozitionarea bratelor fata de cadrul monturii, in asa fel incat daca ochelarul este asezat pe o placa de sticla, sa atinga placa in patru puncte fara sa se miste. Cambrarea bratelor trebuie sa fie simetrica in jos, cat si inspre interior. Dupa inchiderea bratelor, acestea trebuie sa se suprapuna perfect. 2 Montarea lentilelor bifocale La montarea acestor tipuri de lentile este important sa se respecte distanta interpupilara, distanta folosita la centrarea lentilelor fata de ochi. Tehnologia de montare cuprinde urmatoarele etape: alegerea monturii, executarea sablonului, fixarea sablonului pe lentila, taierea lentilei, cioplirea, fatetarea, montarea, controlul.
inainte de montare, lentilele trebuie verificate cu ochiul liber, pentru a observa diferitele defecte de suprafata sau in interior cum ar fi: incluziuni filiforme, bule, zgarieturi, cioburi marginale. Se verifica apoi la frontifocometru, valorile dioptrice si corespondenta ac estora cu indicatiile din prescriptia ochelarului, se fixeaza centrele optice. Se alege o montura fie din material plastic, fie din metal cu camp vizual suficient de mare, functie de nevoile vizuale ale purtatorului. Se confectioneaza sablonul, se traseaza conturul lentilei. Urmeaza taierea lentilei dupa sablon si cioplirea. Cioplirea se poate executa direct sau dupa taierea pe contur a lentilei. In continuare, se va slefui lentila pe masina de slefuit manual, semiautomat sau automat, obtinanduse fatetul dorit. Lentilele bifocale se monteaza in asa fel incat centrele optice ale portiunilor pentru vederea la distanta sa corespunda cu centrele pupilelor, cand ochii privesc la infinit. Portiunea pentru vederea la aproape, se monteaza astfel ca ele d e simetrie ce trec prin punctul cel mai inalt al lizierei si prin centrul optic al lentilei, sa fie rotit cu 10 15° (.12). Dupa montarea lentilelor, urmeaza operatiile finale de retus: indreptarea bratelor, realizarea inclinarii ochelarului, verificarea conformitatii cu prescriptia ochelarului, ambalarea si predarea catre client. 3
Montarea lentilelor astigmatice
Pentru montarea acestor lentile trebuie parcurse urmatoarele etape: a) La alegerea monturii trebuie avut in vedere ca marginea acesteia sa nu micsoreze campul vizual. In functie de distanta interpupuilara, se alege o montura la care saua nazala sa fie corespunzatoare nasului, iar marimea monturii sa incadreze bine fata. Raportul dintre fata si ochelari este corespunzator, daca lungimea ochelarului pe axa de montaj coincide cu distanta temporala. Montura nu trebuie sa atinga fata, ci sa fie la o distanta de 3 mm. Practic, montura se alege functie de fizionomie si de distanta interpupilara.
b) Lentilele se aleg conform prescriptiei ochelarului. Se controleaza acuratetea suprafetelor lentilelor. La masurarea lentilei sfero-torice, la frontifocometru apar valorile celor doua directii principale. Valoarea dioptrica mai mica reprezinta valoarea sferica a lentilei cilindrice in aceasta directie, lentila neavand efect cilindric. Deci, aceasta directie cu puterea mai mica, reprezinta axa fara efect a lentilei cilindrice. Cea de a doua valoare a lentilei, masurata in sectiunea corespunzatoare perpendiculara, reprezinta valoarea totala (valoarea sferica plus valoarea cilindrica). Diferenta astigmatica, deci valoarea cilindrului, va fi data de diferenta intre valoarea totala si cea sferica.
c) Axarea lentilelor se face dupa sistemul TABO sau Sistemul International. Lentilele astigmatice pozitive formeaza o imagine alungita in directie verticala a obiectelor, axa se afla pe portiunea cea mai groasa, iar la lentilele negative, imaginea obiectelor se formeaza in directia orizontala, axa se afla pe portiunea cea mai subtire. d) Sablonul se poate confectiona manual sau pe masini semiautomate si automate. e) Lentilele se traseaza manual sau automat. f) Cioplirea se executa cu ajutorul clestelui oblic pentru cioplit. g) Slefuirea lentilelor pe contur trebuie efectuata cu grija pentru a se evita spargerea sau ciobirea lentilei pe margine. Slefuirea se executa pe masini automate sau manual. h) Montarea propriu-zisa. Alte aspecte a) Vedere departe Ca regula generala, locasurile pentru lentile, presupus e, sunt inclinate spre spate si in jos cu aproximativ 15° si spre spate si tampla cu 5°-l0°. In acest fel, campul vizual este putin mai mare si liniile de privire sunt mai putin inclinate fata de normalele la lentila in punctele de incidenta.
Locasul pentru lentila are un centru geometric. Lentila trebuie centrata cu cea mai mare precizie posibila, daca puterile in sectiunile principale depasesc 10 dpt. Abaterile de centraj pe verticala trebuie sa corespunda teoretic unui efect prismatic mai mic de 0,5 dioptrii prismatice. Cand subiectul priveste un punct fix departat, asezat in ul orizontal, ce trece prin centrul pupilei, linia de privire intersecteaza ul fetei monturii in punctul de privire primar.
Pentru fiecare problema vizuala, exista o zona in lentila de ochelari care este utilizata mai des. Centrul acestei zone este numit punct principal de privire. Pentru vederea departe, linia de privire ce trece prin acest punct, este in general deviata in jos, in raport cu directia primara de privire, cu 5 12 . Centrul de montaj al monturii este punctul din locasul pentru lentila, care trebuie pus in coincidenta cu punctul de referinta al lentilei. In cazul lentilelor fara efect prismatic, axa optica a lentilei trece prin centrul de rotatie al ochiului si punctul principal de privire (centrul de montaj). Intervalul de montaj este distanta intre centrele de montaj ale lentilelor ochelarului. Centrele de montaj pot fi asimetric dispuse fata de ul median al monturii, conform prescriptiei optometrice (in caz de asimetrie faciala), dar distanta intre ele trebuie respectata. In timpul rotirii globilor oculari, distanta intre centrele de rotatie ale celor doi ochi se considera ca ramane constanta. Punctul principal de privire este decalat in jos in practica, fata de punctul de privire primar, . 13. Necoincidenta centrului optic al lentilei mono focale pentru departe, cu centrul de montaj a se numeste descentrare. Toleranta maxima admisa (Amax) l efectul prismatic binocular in orizontal este de IA (pdpt) teoretic. Pentru lentile convergente, se recomanda ca descentrarea sa fie pozitiva (pentru fiecare lentila maxim 0,5 A - baza externa). In cazul lentilelor divergente, pentru fiecare lentila maxim 0,5 A descentrare negativa. Centrajul in inaltime: punctele de referinta ale celor doua lentile, trebuie sa fie la aceeasi inaltime in montura. in caz de asimetrie faciala pe verticala, punctele de referinta pot fi la inaltimi diferite. Se puncteaza centrele optice pentru fiecare ochi pe linia de privire corespunzatoare aceluiasi punct din ul median al corpului. Abaterea tolerata la deviatia prismatica pe inaltime, in vederea binoculara (intre cei doi ochi), este de maxim 0,5 A. Normele internationale propun 0,33 A. Pentru obtinerea deviatiei liniare corespunzatoare tolerantelor la efectul prismatic, se inmultesc valorile din tabelul 1, cu 0,67 pentru orizontala si cu 0,33 pentru verticala.
in caz de anizometropie, pentru fiecare ochi in parte, toleranta la descentrare este corespunzatoare ametropiei sale. Daca anizometropia este mai mica sau egala cu 0,5 dpt, centrele optice vor fi montate ca si cum nu ar exista anizometropie. Pentru anizometropii mai mari de 0,5 dpt, centrul optic al lentilei cu putere mai mare de 2,00 dpt se descentreaza fata de centrul de privire la distanta, pe inaltime, asa incat efectele prismatice sa nu difere in zonele de lectura cu mai mult de 0,5 A. Centrajul la montajul lentilelor astigmate simple, se reduce la cel al lentilelor stigmate. Abaterea se proiecteaza pe cele doua meridiane principale si se determina efectele prismatice in aceste e.
Orientarea sectiunilor principale ale ochilor, trebuie sa coincida cu o rientarea sectiunilor principale ale lentilelor. Abaterile maxime tolerate sunt cele din tabelul 2. Tabelul 1 Puterea pozitiva (dpt)
Toleranta (mm)
Puterea negativa (dpt)
1,00 1.50 2,00 2,50 3,00 3.50
9,72 6,39 4,72 3,72 3,05 2,58
10,28 6,95 5,28 4,28 3,61 3,14
1,00 1,50 2,00 2.50 3,00 3.50
4,00 4,50
2,22 1,94
2,78 2,50
4,00 4,50
5,00
1,72
2,28
5,00
5,50 6,00
1,54 1,39
2,10 1.95
5,50 00
6,50 7,00 7,50 8,00 9.00 10,00
1,26 1,15 1,05 0,97 0,83 0,72
1,82 1,71 1,61 1,53 1,39 1,28
6,50 7,00 7,50 8,00 9.00 10.00
11,00 12,00 15,00 18,00
0,63 0,55 0,39 0,28
1,19 1,11 0,95 0,83
11.00 12.00 15,00 18,00
20,00
0,22
0,78
20,00
Tabelul 2 Diferenta astigmatica (d) Pana la 0.50 Peste0,5 1,5 Peste 1.5
Abaterea de orientare (grade) + /- 15° + /-3° + /-2°
• Folosirea ochelarului pentru vederea departe si pentru vederea aproape Se considera cazul unui cuplu ocular izometrop, compensat cu lentile sferice centrate pentru vederea departe si fixand un punct M asezat in median, la un nivel net inferior celui al liniei de baza.
in .14 sunt marcate centrele de rotatie ale ochiului (aparent si real) si liniile de privire reale si aparente. Se constata ca, acestea din urma intalnesc lentilele in punctele J pi si Jp2 ale caror pozitii depind de pozitiile lui M, inclinarea capului. Punctul J p este „punct de lectura' sau de vedere aproape. J p este la 2-3 mm spre nas si 8-l2 mm in jos fata de J. Cele doua linii de privire se intersecteaza in N , daca cei doi ochi sunt la aceeasi inaltime. Obiectele observate, par ca sunt putin mai sus sau putin mai jos, dupa semnul lentilelor, ceea ce nu prezinta un inconvenient. Daca exista anizometropie, nu mai exista simetria centrelor aparente de rotatie fata de ul median; liniile de privire nu se mai intalnesc, iar subiectul nu reactioneaza folosind rezerva sa de fuziune verticala. Aceasta reactie este posibila, daca efortul depus nu este prea mare (mai mic de 0,5 A). Daca anizometropia este foarte mare se poate incerca coborarea centrele optice, in raport cu J, sau sa se foloseasca zone pentru aproape inzestrate cu prisme convenabile, adica, zone pentru aproape cu putere sferica la fel ca pentru departe, dar centrate pe Jp] si JP2 datorita prismelor (lentile semi-prismatice). • Centrarea ochelarilor de compensare pentru vedere aproape Se descentreaza centrul optic spre nas, pornind de la pozitia pe care a avut-o pentru vederea departe (punctul J, daca nu exista indicatie de efect prismatic) asa incat componenta orizontala a efectului prismatic pe linia de privire, sa fie nula. Practic, pentru un obiect situat la 400 mm, descentrarea pe nas va fi de 2 mm si pentru obiect fixat la 300 mm descentrarea este de 2,50 mm. Pentru ochelari cu lentile monofocale descentrarea clasica L Lp nu are influenta sau are prea putina asupra campului vizual • Centrajul In inaltime a lentilelor in vedere aproape In cazul izometropului, descentrarea cu aceeasi distanta a centrului optic al lentilelor, pe verticala, nujeneaza. In caz de anizometropie, descentrarea cu aceeasi distanta pe verticala, indica efecte prismatice diferite pe care purtatorul de ochelari le poate micsora inclinand capul in jos, asa ca Lp sa vina in Jp (distanta intre centrul optic si punctul de intersectie al liniei de p rivire cu lentila sa fie micsorata). Se poate incerca descentrarea lentilei. • Lentile de ochelari descentrate De cele mai multe ori centrul geometric al calibrului, nu coicide cu punctul J, unde linia de privire intalneste ul calibrului, deci nici cu centrul optic al lentilei. Exista o descentrare a centrului optic fata de centrul geometric G, care serveste drept referinta. Descentrarii GJ , ii corespunde un
efect prismatic in G. Daca GJ este destul de mare este posibil sa nu se inscrie calibrul in circumferinta lentilei si atunci se recomanda fabricarea lentilei descentrate. • Compensare prismatica Pentru a compensa cel putin partial o heteroforie, sau pentru a evita diplopia in unele cazuri de strabism paralitic, se adauga corectiei sferice sau sfero-cilindrice o compensare prismatica. Se poate imagina, suprapunerea lentilei compensatoare specifica ametropiei, convenabil plasata, adica descentrata cu GJ si prisma care ureaza in prescriptia ochelarului. Intr-un punct al lentilei vor fi doua efecte prismatice de compus: acela dat de lentila sferica sau sfero-cilindrica si acela al prismei din prescriptie. 4 Ochelari cu lentile multifocale Zonele pentru vedere departe ale lentilelor multifocale admit aceleasi reguli de montare, in e care trec prin centrele de rotatie ale ochilor, ca lentilele unifocale pentru vedere departe. Pentru a obtine cu lentile multifocale, un camp vizual cat mai mare, in vedere aproape, ar trebui aleasa o distanta ochi - lentila mica si sa se incline montura. Distanta intre punctele de referinta ale zonelor pentru vedere aproape, trebuie adusa la aceeasi valoare cu distanta interpupilara, in ul lentilelor in vederea aproape, pentru distanta medie de lucru
aleasa. Pozitionarea in inaltime a zonelor pentru vedere aproape, depinde de nevoile vizuale individuale (conformatie anatomica, postura corporala, conditii de utilizare, obisnuinta). Pentru lentilele bifocale, centrul optic al zonei aproape LA, este punctul acestei zone in care efectul prismatic este nul. Liziera care desparte cele doua zone nu trebuie sa impiedice vederea departe si nici sa limiteze campul pentru vederea aproape. Stabilirea pozitiilor lentilelor multifocale in montura depinde de: - tipul de multifocal; - tinuta capului (se recomanda monturi cu plachete pentru a se putea regla pozitia ochelarului); - natura si distanta de lucru ; - valoarea ametropiei (pentru ametropie mare, linia de separare va fi mai sus si lentila cat mai aproape de ochi); - valoarea aditiei; - distanta lentila-ochi (pentru distanta mare, segmentul de aproape va fi mai jos); - obisnuinta subiectului. Segmentul pentru aproape este cuprins intre doua limite: cea superioara este determinata de factorii prezentati mai sus, cea inferioara de dimensiunea monturii. Spatiul minim dintre cele doua limite se recomanda:
- pentru lentilele bifocale 14 mm (medie 16 mm); - pentru lentile trifocale 17 mm (medie 19 mm); - pentru lentile progresive 19 mm (medie 20 mm). Calibrul monturii trebuie sa aibe pe inaltime, urmatoarele dimensiuni minime: - pentru lentile bifocale 30 mm (medie 32 mm); - pentru lentile trifocale 33 mm (medie 34 mm); - pentru lentile progresive 34 mm (medie 36 mm). Pentru presbiti cu formula corectoare obisnuita, in conditii de lucru normale si pozitia capului normala, pozitia lizierei va fi ca in schitele din .15. Lentile bifocale astigmate: pentru fiecare meridian principal o lentila astigmata poate fi asimilata cu o lentila sferica. In stabilirea pozitiei lentilei in montura, se are grija ca ax a optica a zonei pentru vederea departe, sa treaca prin centrul de rotatie al ochiului. Aceasta inseamna ca linia principala de privire este inclinata fata de orizontala in vedere departe, cu un unghi egal cu unghiul de inclinare al calibrului monturii. O metoda practica de realizare a acestei conditii este urmatoarea: subiectul este plasat in fata unei oglinzi de perete, asezata vertical, apoi i se cere sa-si fixeze ochii pe oglinda, pastrand o pozitie naturala. Se cere subiectului sa ridice capul, pana ce ul monturii este in pozitie verticala (controlul este facut de optometrist), acesta privind mereu in directie orizontala (un obiect departat aflat la aceeasi inaltime cu ochii subiectului). Optometristul puncteaza pe calibrul transparent, pozitia pupilei (punctul de intersectie al liniei de privire cu calibrul). La montare, centrul optic pentru vederea departe trebuie sa coincida cu punctul ce reprezinta centrul de montaj. Trebuie avut in vedere realizarea orientarii corespunzatoare a sectiunilor principale in caz de astigmatism. in cazul lentilelor bifocale cu pastila sudata, rotunda sau cu liziera anastigmata se orienteaza corespunzator liniile, centrul optic pentru departe, centrul geometric al pastilei (axa de simetrie a zonei aproape).
