SISTEMUL OSOS
1. Dezvolt D ezvoltarea area oaselor are loc: a. b. c. d. e.
prin procesul de osteoliză; prin procesul de osteogeneză; prin procesul de osificare. osificare.
numai în viaţa intrauterină; în trei faze.
2. Os teog eneza: a. constă în transformarea ţesutului cartilaginos al embrionului în ţesutul osos al adultului; b. constă în transformarea membranelor conjunctive ale embrionului în ţesutul osos al adultului; c. se desfășoară în două faze. d. este un proces general al organismului; organismulu i; e. este un proces continuu al organismului.
următoarele tipuri de osificare: 3. Dezvoltarea D ezvoltarea oaselor are loc prin următoarele a. b. c. d. e.
epitelială; de cartilaj;
elastică; de membrană; desmală.
4. Creşterea în grosime a oaselor lungi se realizează: a. b. c. d. e.
prin osificare de membrană
prin osificare encondrală; diafizo-epifizare; la nivelul cartilajelor de creștere diafizo-epifizare; pe seama zonei externe, a periostului periostulu i pe seama zonei interne, a periostului. periostulu i.
5. Creşterea în lungime are loc la următoarele oase: a. b. c. d. e.
femur;
ulnă; radius;
fibulă; scapulă.
6. Creşterea în lungime a osului se realizează: a. b. c. d. e.
la nivelul cartilajului diafizo-epifizar; diafizo-epifizar; printr-un proces de osteogeneză;
pe seama cartilajului de creştere; pe seama periostului; printr-un process de osteoliză.
7. Cartilajele de creştere: a. b. c. d. e.
sunt situate la limita dintre diafiză şi epifiză; persistă până la vârsta de 25 de ani; sunt specifice oasele lungi; se întâlnesc întâlnesc la toate toate tipurile tipurile de oase; oase;
asigură formarea de țesut osos nou, ce se adaugă epifizelor.
1
8. S cheletul este es te forma for matt din: din: a. b. c. d. e.
organe dure; organe rezistente;
totalitatea oaselor aşezate în poziţie anatomică; sistemul locomotor;
elementele pasive ale mișcării.
9. După formă, întâlnim următoarele categorii de oase: a. b. c. d. e.
late; scurte; lungi; regulate; pneumatice.
10. Oasele lungi ale scheletului sunt reprezentate de următoarele oase: a. b. c. d. e.
radius; tibie; fibulă; humerus; stern.
11. Oasele O asele late late ale ale scheletul s cheletului ui s unt reprezent repr ezentat atee de: a. b. c. d. e.
frontal; coxal; stern;
mandibulă; parietal.
12. Din Di n categ categori oria a oas oas elor elor s curte fac fac parte: parte: a. b. c. d. e.
carpienele; radiusul; tarsienele; ulna; frontalul.
13. Oas Oas ele ele lung lung i: a. b. c. d. e.
sunt oase la care predomină lungimea;
prezintă un corp, sau diafiză; prezintă două extremități sau epifize; sunt prezente la nivelul mâinii ; sunt prezente la nivelul gambei.
14. Despre scheletul capului putem afirma următoarele: următoarele: a. b. c. d. e.
este alcătuit din neurocraniu, ce adăpostește encefalul; cuprinde oase pereche și oase nepereche; neurocraniul conține segmentul periferic al analizatorului vizual ; viscerocraniul viscerocraniul adăposteşte encefalul; viscerocraniul conține segmentul inițial al aparatului respirator .
15. Neurocraniul adăposteşte: a. b. c. d. e.
encefalul; cerebelul; mezencefalul;
măduva spinării; diencefalul.
2
16. Viscerocraniul conţine segmentul: a. b. c. d. e.
17. a. b. c. d. e.
periferic al analizatorului gustativ; periferic al analizatorului olfactiv;
iniţial al aparatului digestiv; distal al aparatului respirator;
inițial al aparatului excretor. Prin osificarea desmală se formeazǎ:
oasele bolţii craniene; oasele bazei craniului; mandibula; vertebrele;
parţial clavicula.
18. Prin osificare encondrală se formează următoarele oas e: a. b. c. d. e.
parietalul; femurul; humerusul; carpienele; tarsienele.
19. Care dintre afirmaţiile următoare despre oasele lungi sunt corecte a. b. c. d. e.
se dezvoltă în modele cartilaginoase, prin apariția unor centre de osificare;
iau naștere prin osificare encondrală; centrele de osificare apar inițial în diafiză și ulterior în epifize; creșterea în lungime se realizează pe seama periostului; osificarea diafizelor începe dupǎ ce au ajuns aproape de dimensiunile definitive.
20. Oas ele nepereche ale neurocraniului s unt: a. b. c. d. e.
maxilă; sfenoid; temporal; frontal; etmoid.
21. Oas ele pereche ale neurocr aniului s unt: a. b. c. d. e.
malarul; parietalul; frontalul; temporalul; vomerul.
22. Care dintre următoarele oase sunt alungite : a. b. c. d. e.
vertebrele coastele mandibula clavicula falangele
23. O asele pereche ale viscerocraniului sunt următoarele: a. b. c. d. e.
nazalul; zigomaticul; lacrimalul; mandibula, maxila.
3
24. Oasele nepereche ale viscerocraniului sunt următoarele: a. b. c. d. e.
vomerul; maxila; frontalul; mandibula; cornetul nazal inferior.
25. S cheletul trunchiului es te format din: a. b. c. d. e.
stern; coaste;
coloana vertebrală; centura scapulară; bazin.
26. La formarea bazinului iau parte următoarele oase: a. b. c. d. e.
sacru;
claviculă; coxal. stern; femur.
27. Coloana vertebrală: a. b. c. d. e.
este constituită din piese osoase numi te vertebre; reprezintă scheletul axial al corpului; îndeplineşte dublu rol; este situată pe linia mediană ; cuprinde cinci regiuni.
28. Coloana vertebrală îndeplinește următoarele roluri: a. b. c. d. e.
protecție, pentru encefal;
executarea mișcărilor capului; executarea mișcărilor trunchiului; ax de susținere a corpului; protecție, pentru măduva spinării.
29. Vertebra tip este formată din: a. b. c. d. e.
corp vertebral, în partea anterioară; arc vertebral, în partea posterioară; apofize articulare; canal vertebral ;
pediculi vertebrali, între corp și arc.
30. C urburile coloanei ver tebrale : a. sunt orientate în plan sagital ; b. sunt orientate în plan frontal ; c. cele în plan frontal, sunt numite lordoze ; d. cele în plan sagital, sunt numite scolioze ; e. sunt fiziologice.
31. Repartiţia vertebrelor pe regiuni este următoarea: a. b. c. d. e.
8 cervicale; 12 toracale; 4 – 5 lombare; 4 – 5 coccigiene 5 sacrale.
4
32. Prin suprapunerea vertebrelor se formează: a. b. c. d. e.
orificiile intervertebrale, prin care ies nervii spinali;
orificiile de conjugare, prin care intră nervii spinali; pediculii vertebrali;
canalul vertebral, ce adăposteşte măduva spinării ; arcurile vertebrale.
33. La nivelul coloanei vertebrale, lordozele sunt situate în r eg iunea: a. b. c. d. e.
cervicalǎ toracalǎ lombarǎ sacralǎ coccigianǎ
34.L a nivelul coloanei vertebrale, cifozele s unt situate în reg iunea: a. b. c. d. e.
cervicalǎ toracalǎ lombarǎ sacralǎ sacro-lombarǎ
35. Os ul sacru: a. b. c. d. e.
este un os pereche; provine prin sudarea celor cinci vertebre sacrale;
are formă trapezoidală; este situat pe linia median; este orientat cu baza în sus.
36. Osul sacru se articulează: a. b. c. d. e.
lateral, cu osul coxal; inferior, cu coccigele;
superior, cu coloana lombară; inferior, cu femurul;
anterior, cu osul de parte opusă.
37. C occ ig ele: a. b. c. d. e.
este situat în continuarea osului sacru;
se articulează superior cu ultima vertebră lombară; reprezintă ultimul segment al coloanei vertebrale. se articulează inferior cu osul sacru; rezultă prin fuzionarea celor 5 vertebre coccigiene.
38. În plan sagital, coloana vertebrală prezintă următoarele curburi: a. b. c. d. e.
cervicală, cu convexitatea anterior;
toracală, cu convexitatea posterior; lombară, cu concavitatea posterior; sacrală, cu concavitatea anterior; cu concavitatea posterior, numite scolioze.
39. S cheletul toracelui es te format din: a. b. c. d. e.
stern, anterior;
7 perechi de coaste, pe părţile laterale; 12 vertebre toracale, posterior; bazin, inferior;
centura scapulară.
5
40. Despre stern putem afirma următoarele: a. b. c. d. e.
este un os nepereche; este format din manubriu, corp și apendice xifoid;
este situat pe linia mediană a toracelui; este un os lung;
manubriul, rămâne cartilaginos până la vârsta de 40 de ani.
41. Sternul se articulează cu: a. b. c. d. e.
primele 7 perechi de coaste; humerusul; clavicula; omoplatul; radiusul.
42. Din cele 12 perechi de coaste se articulează direct cu sternul: a. b. c. d. e.
perechea a doua; perechea a patra;
perechea a şasea; perechea a opta;
perechea a douăsprezecea.
43. Coastele prezintă următoarele caractere: a. b. c. d. e.
sunt situate pe părţile laterale ale toracelui; se întind de la coloana vertebrală toracală la stern; sunt în număr de 12 perechi; au forma literei ,,S’’ culcată, sunt oase alungite.
44. Coastele adevărate prezintă următoarele caractere: a. b. c. d. e.
se articuleză cu sternul, prin cartilajul costal; se articulează cu sternul prin cartilajul coastei VII; sunt reprezentate de primele șapte perechi; sunt reprezentate de perechile XI şi XII; se articulează direct cu sternul.
45. Coastele false prezintă următoarele caractere: a. b. c. d. e.
se articulează indirect cu stern ul; sunt coaste libere;
se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VII; delimitează orificiul superior al toracelui, sunt reprezentate de primele șapte perechi.
46. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la coaste sunt adevăr ate: a. b. c. d. e.
sunt arcuri osteocartilaginoase; ultimele două perechi sunt coaste flotante;
extremitatea anterioară se continuă cu cartilajul costal; sunt formate posterior dintr-un arc osos;
există două coaste false.
47. S cheletul membrului s uperior cuprinde: a. b. c. d. e.
scheletul centurii scapulare;
scheletul antebraţului; scheletul braţului; scheletul mâinii, scheletul falangelor.
6
48. La formarea centurii scapulare participă: a. b. c. d. e.
sternul; omoplatul; humerusul; clavicula; scapula.
49. Clavicula: a. b. c. d. e.
face parte din centura scapulară; este un os alungit;
este situată în partea anterioară a toracelui. are forma literei ‘’V’’culcată; face parte din centura pelviană.
50. Clavicula se articulează: a. b. c. d. e.
lateral cu omoplatul; lateral cu humerusul; medial cu manubriul sternal; medial cu prima coastă; lateral cu scapula.
51. Despre scapulă putem afirma următoarele: a. este un os lat;
b. se articulează, lateral, cu humerusul; c. participă la formarea centurii scapulare; d. se articulează, posterior, cu scapula de parte opusă; e. se articulează, medial, cu humerusul.
52. Indicați afirmațiile incorecte: a. scheletul brațului este format dintr -un os lat, humerusul; b. scheletul antebrațului este format din două oase f ixe; c. humerusul se articulează proximal cu scapula, d. humerusul se articulează distal cu radiusul și ulna; e. humerusul participă la formarea centurii scapulare,
53. La formarea scheletului antebraţului participă: a. b. c. d. e.
două oase lungi; ulna, situată medial; radiusul, situat lateral;
două oase fixe; humerusul.
54. C ele două oase ale antebraţului, se articulează: a. b. c. d. e.
între ele prin epifizele proximale; proximal cu humerusul. între ele prin epifizele distale; distal cu humerusul ; distal cu oasele carpiene.
55. Ulna se articulează: a. b. c. d. e.
proximal cu humerusul; lateral cu radiusul; distal cu oasele carpiene; distal cu metacarpienele; lateral cu humerusul.
7
56. Radiusul se articulează proximal cu: a. b. c. d. e.
oasele carpiene; humerusul; metacarpienele; ulna, falangele.
57. Radiusul se articulează distal cu: a. b. c. d. e.
oasele carpiene; humerusul; metacarpienele; ulna ; falangele.
58. S cheletul mâinii es te format din: a. b. c. d. e.
15 falange; 8 oase carpiene; 5 oase metacarpiene; 8 oase tarsiene, 14 falange.
59. Scheletului mâinii cuprinde ….. falange: a. b. c. d. e.
trei la nivelul degetului mic; trei la nivelul mediusului; două la nivelul policelui;
,
două la nivelul halucelui; trei la toate degetele.
60. Oasele carpiene: a. b. c. d. e.
sunt dispuse pe două rânduri; se articulează cu radiusul şi ulna; se articulează cu metacarpienele; se articulează între ele ; sunt în număr de șapte.
61. Oasele metacarpiene se articulează cu: a. b. c. d. e.
carpienele; radiusul; ulna; falangele; humerusul.
62. Următoarele afirmații despre falangele sunt incorecte: a. b. c. d. e.
se articulează cu primul rând de oase carpiene; se articulează cu rândul distal al oaselor carpiene; se articulează cu metacarpienele; se articulează cu radiusul și ulna; sunt î n număr de 14.
63. S cheletul membrului inferior este format din: a. b. c. d. e.
simfiza pubiană; centura pelvină; centura sacrală; scheletul membrului inferior liber;
centura scapulară.
8
64. C entura pelvină: a. b. c. d. e.
leagă membrul inferior liber de trunchi; este formată din cele două oase sacrale; este formată din cele două oase coxale; leagă oasele gambei de femur ; participă la formarea bazinului.
65. Oasele coxale se articulează: a. b. c. d. e.
posterior cu osul sacru; anterior între ele; lateral cu femurul; lateral cu ilionul;
posterior între ele, formând simfiza pubiană.
66. Articulaţia dintre cele două oase coxale: a. b. c. d. e.
formează posterior, simfiza pubiană; este o articulaţie fixă; este o articulaţie semimobilă; nu permite mişcări; formează anterior, simfiza pubiană.
67. La formarea bazinului participă: a. b. c. d. e.
oasele coxale; femurul; osul sacru;
coloana vertebrală toracală; rotula;
68. La formarea osului coxal participă următoarelor oase: a. b. c. d. e.
sacru ischion coccis pubis ilion
69. S cheletul coaps ei cupride: a. b. c. d. e.
cel mai lung os din corp; fibula; rotula; femurul; tibia.
70. Femurul se articulează: a. b. c. d. e.
prin epifiza proximală cu coxalul; prin epifiza proximală cu rotula; prin epifiza distală cu tibia; prin epifiza distală cu fibula ; prin epifiza distală cu rotula .
71. Scheletul gambei este alcătuit din: a. b. c. d. e.
două oase lungi; tibie;
fibulă; două oase late unite printr -o membrană interosoasă, radius și ulnă.
9
72. La nivelul s cheletului g ambei, tibia: a. b. c. d. e.
este situată medial; este situată lateral; reprezintă osul mai voluminos;
reprezintă osul mai puţin voluminos ; se articulează cu rotula.
73. La nivelul s cheletului g ambei, fibula: a. b. c. d. e.
este situată lateral; este situată medial; este osul mai puţin voluminos; reprezintă osul mai voluminous; se ar ticulează cu rotula.
74. Despre cele două oase ale gambei se pot afirma următoarele: a. b. c. d. e.
se articulează între ele proximal; se articulează între ele distal; numai tibia se articulează cu femurul; se articulează, inferior, cu metatarsienele; se articulează, inferior, cu tarsienele.
75. Tibia se articulează: a. b. c. d. e.
lateral cu fibula;
prin epifiza proximală cu femurul; prin epifiza distală cu tarsienele; anterior cu rotula; superior cu coxalul.
76. Fibula se articulează: a. b. c. d. e.
cu tibia; superior cu femurul; superior cu rotula; cu coxalul ;
prin epifiza distală cu tarsienele.
77. S cheletul piciorului este format din: a. b. c. d. e.
14 oase tarsiene; 5 oase metatarsiene; 14 falange; 8 oase pereche; 8 oase tarsiene.
78. Oasele tars iene se articulează cu: a. b. c. d. e.
oasele metatarsiene; între ele; cu tibia; cu fibula; cu femurul.
79. Despre rotulă putem afirma următoarele: a. este un os sesamoid;
b. este situată în tendonul mușchiului cvadriceps; c. se articulează cu epifiza distală a femurului; d. se articulează cu tibia și fibula; e. participă la formarea pelvisului osos.
10
80. Os ul etmoid: a. b. c. d. e.
prezintă o stâncă; face parte din oasele neurocraniului;
prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării se continuă cu bulbul rahidian; prezintă o lamă ciuruită, străbătută de filetele nervului olfactiv ; este situat la nivelul bolții craniului.
81. Os ul temporal: a. b. c. d. e.
prezintă o stâncă; prezintă canalul auditiv extern; adăpostește urechea medie; adăpostește urechea internă ; face parte din oasele viscerocraniului.
82. Osul sfenoid: a. b. c. d. e.
este situat la nivelul bolții craniului;
adăposteşte glanda hipofiză; prezintă şaua turcească; este os pereche; face parte din oasele neurocraniului.
83. Osul occipital: a. b. c. d. e.
este os pereche; face parte din oasele viscerocraniului;
prezintă o gaură la nivelul căreia măduva spinării se continuă cu bulbul rahidian; este situat în partea posterioară a neurocraniului ; se articulează cu prima vertebră cervicală.
84. După gradul de mobilitate, articulaţiile pot fi: a. b. c. d. e.
fixe; mobile; semimobile; imobile; mixte
85. Articulaţiile: a. b. c. d. e.
sunt formaţiuni de legătură între muşchi; sunt formaţiuni de legătură între oase; sunt de patru tipuri;
sunt sediul mişcărilor; se clasifică după tipul țesutului ce se interpune între oase.
86. Despre sincondroze putem afirma următoarele a. b. c. d. e.
sunt articulații fixe ; între oase se interpune țesut fibros ; sunt reprezentate de simfiza pubiană ; se osifică la vârste înaintate ; includ articulațiile dintre corpurile vertebrale.
87. E lementele s tructur ale ale unei articulaţii mobile sunt următoarele: a. b. c. d. e.
capsula articulară; membrana sinovială; cavitatea articulară; ligamentele articulare;
mușchii periarticulari.
11
88. Despre sinartroze putem afirma următoarele: a. b. c. d. e.
sunt articulațiile semimobile; nu posedă cavitate articulară; țesutul de legătură este de tip fibros; mișcările depind de forma suprafețelor articulare; sunt articulații sinoviale.
89. Aleg eți afirmațiile corecte: a. b. c. d. e.
diartrozele sunt articulațiile ce posedă un grad variat de mobilitate; artrodiile sunt articulațiile cu o mare mobilitate; sinartrozele sunt articulațiile fixe; artrodiile se mai numesc articulații sinoviale; într-o articulație mișcările nu depind de forma suprafețelor articulare.
90. Diartrozele se împart în: a. b. c. d. e.
amfiartroze, artrodii; sinartroze; sincondroze; sindesmoze
91. Următoarele articulaţii sunt fixe: a. b. c. d. e.
articulaţiile oaselor cutiei craniene articulația dintre cele două oase coxale; articulaţia genunchiului articulaţia umărului articulaţiile dintre corpurile vertebrelor
92. Următoarele articulaţii sunt mobile : a. b. c. d. e.
articulaţiile oaselor cutiei craniene simfiza pubiană articulaţia genunchiului articulaţia umărului articulaţiile dintre corpurile vertebrelor
93.În categ oria art iculațiilor sinoviale intră: a. b. c. d. e.
articulațiile oaselor bazei craniului; articulaţia genunchiului articulaţia umărului articulațiile corpurilor vertebrale; suturile craniene.
94. Oasele îndeplinesc următoarele roluri: a. b. c. d. e.
protecţie a unor organe vitale; elemente active ale mișcării; sediul principal al organelor hematopoietice; producerea elementelor figurate ale sângelui; antitoxic.
95. Tesutul osos reprezintă un depozit de: a. b. c. d. e.
calciu;
săruri minerale; fosfor; vitamina A;
apă.
12
96. Oasele protejează unele organe vitale, astfel: a. b. c. d. e.
cutia toracică pentru inimă; cutia craniană pentru măduva spinării; canalul rahidian pentru encefal; bazinul pentru vezica urinară ;
cutia toracică pentru ficat.
97. Sistemul osos îndeplineşte următoarele funcţii: a. b. c. d. e.
metabolică; antitoxică; hematopoietică; hemostatică; termogenetică.
98. In compozitia chimica a oaselor intră: a. b. c. d. e.
80% reziduu uscat; 20% apa;
săruri de calciu; matrice organică; vitamine.
99.Osificarea de membrana dă naștere următoarelor oase: a. b. c. d. e.
frontal; temporal; parietal; occipital; sfenoid
100.R olul hematopoietic al oaselor se manifestă: a. b. c. d. e.
numai la copii;
la adult, în măduva roșie din oasele late; la copii, în măduva roșie din toate oasele; la vîrstnici, în măduva cenușie; la adult, în măduva galbenă din oasele late.
101. Alegeți afirmațiile corecte: a. b. c. d. e.
oasele au rol de pârghii ale aparatului locomotor;
articulația craniului cu coloana vertebrală formează pârghie de ordinul I; articulația humerusului cu radiusul și ulna formează pârghie de ordinul II; articulația tibiei și fibulei cu oasele tarsiene formează pîrghie de ordinul III. articulația dintre occipital și prima vertebră cervicală formează o pârghie de ordinul I.
102. La formarea bolții craniene participă următoarele oase: a. b. c. d. e.
parietal; zigomatic; frontal; occipital; palatin.
103. Alegeți afirmațiile corecte: a. b. c. d. e.
matricea organică a osului conține 90% fibre de colagen;
matricea organică a osului conține 95% fibre de colagen; oseina este formată din substanță fundamentală și fibre de colagen; sărurile minerale din structura oaselor sunt reprezentate de fosfat de calc iu; sărurile minerale din structura oaselor le conferă rezistență la tensiune.
13
104. O vertebră lombară prezintă: a. b. c. d. e.
corp vertebral, în partea ventrală; apofiză transversă în partea dorsală; două apofize spinoase; pediculi vertebrali; corp vertebral, în partea dorsală.
105. La delimitarea orbitei partici pa urmatoarele oase: a. b. c. d. e.
frontal; temporal parietal; sfenoid; lacrimal.
106. a. b. c. d. e.
Oasele sesamoide se găsesc:
la membrul superior; la membrul inferior; in grosimea unui tendon; la nivelul neurocraniului; la nivelul viscerocraniului.
107. Ulna se articulează proximal cu: a. b. c. d. e.
oasele carpiene; humerusul; metacarpienele; radiusul, falangele.
108.Ulna se articulează distal cu: a. b. c. d. e.
oasele carpiene; humerusul; metacarpienele; radiusul ; falangele.
109. Radiusul se articulează: a. b. c. d. e.
proximal cu humerusul; medial cu ulna; distal cu oasele carpiene; distal cu metacarpienele; lateral cu humerusul.
110. La nivelul unei articulații mobile, se pot realiza următoarele mișcări: a. b. c. d. e.
flexie; extensie;
abducție; adducție; circumspecție.
111. Ur mătorii hormoni stimulează procesul de creștere al oaselor: a. b. c. d. e.
somatotropul hipofizar; epifizari; tiroxina; glucocorticoizi; triiodotironina.
14
112. U rmătorii hormoni au rol in s timularea osteoclas telor: a. somatotropul hipofizar; b. parathormonul; c. gonadali; d. glucocorticoizi; e. insulina. SISTEMUL MUSCULAR
1. În organism există următoarele tipuri de mușchi: a. b. c. d. e.
somatici; scheletici; netezi; viscerali; multinucleari.
2. S istemul mus cular : a. b. c. d. e.
cuprinde totalitatea muşchilor din organism; reprezintă componenta activǎ a aparatului locomotor participǎ la realizarea mişcǎri lor prin musculatura netedǎ este alcǎtuit din muşchi şi articulaţii reprezintă aproximativ 40% din greutatea corporală;
3.Care dintre urmǎtorii muşchi au formǎ fusiformǎ: a. b. c. d. e.
marele dorsal drept abdominal biceps brahial marele drept abdominal triceps brahial
4. Muşchii scheletici se pot clasifica după următoarele criterii: a. b. c. d. e.
locul pe care îl ocupă în organism; formă; funcţia pe care o îndeplinesc; tipul de vascularizaţie; modul în care sunt inervați.
5. Au formă circulară, următorii muşchi: a. b. c. d. e.
orbicular al ochiului; ce formează sfincterele; orbicularul buzelor; diafragma, orbicularul nasului.
6. Au formă patrulateră, următorii muşchi: a. b. c. d. e.
piramidal al abdomenului; drept abdominal; mare dorsal; adductor mare; cvadriceps femural.
7. După dimensiunea care predomină, muşchii pot fi: a. b. c. d. e.
lungi, la nivelul antebrațului; laţi, ce formează peretele anterolateral al abdomenului; scurţi, la nivelul gambei; scurți, la nivelul brațului; lungi, la nivelul coapsei. 15
8. Despre muşchii striaţi putem afirma următoarele: a. b. c. d. e.
formează musculatura sheletică; menţin poziţia corpului; prezintă inervaţie voluntară; prezintă inervaţie involuntară; sunt localizaţi numai în pereții viscerelor.
9. Muşchii scheletici prezintă: a. b. c. d. e.
porţiune centrală, corpul mușchiului;
membrană conjunctivă, fascia muşchiului; două extremităţi numite tendoane; extremitate ce se prinde pe osul fix și se numește inserția mușchiului; extremitate ce se prinde pe osul mobil și se numește originea mușchiulu i.
10.Structural muşchiul scheletic prezintă: a. b. c. d. e.
epimisium, ce separă fasciculele de f ibre musculare; endomisium, în jurul fiecărei fibre musculare; perimisium, ce înveleşte muşchiul la periferie; fascia muşchiului, la exterior; fibre musculare grupate în fascicule.
11. Muşchiului striat prezintă: a. b. c. d. e.
inervaţie somatică senzitivă; inervaţie vegetativă; vascularizaţie bogată; inervaţie somatică, ce determină reacţii vasomotorii; vascularizație redusă.
12. Inervaţia somatică motorie a muşchiului striat este asigurată de următoarele categorii de neuroni: a. b. c. d. e.
somatomotori alfa; somatomotori gama;
localizați în coarnele anterioare ale măduvei; somatosenzitivi alfa și gama; somatomotori din coarnele posterioare ale măduvei;
13. Inervaţia vegetativă a muşchilor striaţ i : a. b. c. d. e.
este prezentă la nivelul vaselor sanguine din muşchi; asigură debitul de sânge în raport cu efortul muscular; este asigurată de motoneuronii din coarnele anterioare ale măduvei; determină vasodilaţie; determină vasoconstricţie;
14. Vascularizaţia muşchilor scheletici: a. b. c. d. e.
asigură aportul de oxigen necesar contracţiei; este invers proporţională cu gradul de activitate al muşchiului; este redusă; este asigurată de capilare ce se deschid în repaus; este asigurată de capilare ce se deschid în activitat e.
15. În s arcoplas ma fibrei musc ulare întâlnim: a. b. c. d. e.
un sistem de tubi; reticul sarcoplasmic bogat în calciu; mitocondrii; miofibrile; fosfat de calciu. 16
16. În s tructura miofibrilei întâlnim: a. b. c. d. e.
o succesiune de discuri clare și întunecate; discuri clare străbătute de membrana Z, discuri întunecate străbătute de zona H; mitocondrii;
discuri întunecate străbătute de o zonă clară;
17. Sarcomerul: a. b. c. d. e.
reprezintă unitatea morfofuncțională a miofibrilei; este segmentul cuprins între două membrane Z succucesive; este format dintr-un disc clar și două jumătăți de discuri întunecate, este format dintr-un disc întunecat și două jumătăți de discuri clare, este segmentul cuprins între două zone H succucesive;
18. Musculatura striată se întâlnește la nivelul: a. b. c. d. e.
limbii; faringelui;
mușchilor intrinseci ai globului ocular; treimii superioare a esofagului; sfincterelor interne.
19. După acțiune mușchii somatici se clasifică astfel: a. b. c. d. e.
flexori și extensori; abductori și adductori; pronatori și supinatori; lungi și scurți; circulari, la nivelul sfincterelor.
20. Substanţele energetice ale muşchiului sunt reprezentate de: a. b. c. d. e.
glucoză; mioglobină; actomiozină; creatinfosfat; proteine.
21. Muşchii scheletici, după segmentele corpului, se împart în: a. b. c. d. e.
muşchii capului; muşchii feţei; muşchii trunchiului; muşchii pelvisului, mușchii gâtului.
22. Muşchii capului sunt: a. b. c. d. e.
situați la nivelul viscerocraniului; maseteri, ce întervin în actul masticaţiei; situați la nivelul neurocraniului; mandibulari;
ai mimicii, ce determină diferitele expresii ale feței.
23. Muşchii mimicii sunt grupaţi în jurul orificiilor: a. b. c. d. e.
nazale; orbitare; bucal; viscerocraniului; neurocraniului.
17
24. Inervația muşchilor capului este dată de: a. b. c. d. e.
nervul trigemen, pentru muşchii masticatori; nervul facial, pentru muşchii mimicii; ramul mandibular al trigemenului, pentru muşchii masticatori; ramul maxilar al trigemenului, pentru muşchii cutanaţi; nervul hipoglos.
25. Muşchii masticatori sunt: a. b. c. d. e.
temporal; orbicular al buzelor; maseter; ai limbii; sternocleidomastoidian.
26. La nivelul gâtului se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
pielosul gâtului;
dinţatul anterior; sternocleidomastoidianul; deltoidul; temporalul.
27. Muşchiul sternocleidomastoidian: a. b. c. d. e.
este situat în regiunea anterolaterală a gâtului; este situat în regiunea posterioară a gâtului; este inervat de nervul accesor; este inervat de nervul facial, este situat profund.
28. Muşcii trunchiului se grupează în: a. b. c. d. e.
muşchii anterolaterali ai spatelui; muşchii spatelui şi ai cefei; muşchii anterolaterali ai gâtului; muşchii abdomenului; mușchii anterolaterali ai toracelui.
29. Muşchii spatelui şi cefei sunt: a. b. c. d. e.
muşchiul trapez; muşchiul pătrat; muşchiul mare dorsal; muşchiul mare pectoral; mușchiul romboid.
30. Muşchiul trapez: a. b. c. d. e.
este un muşchi comun spatelui şi cefei; este situat în plan superficial; este inervat de nervul accesor;
este un muşchi cutanat; este situat în partea anterolaterală a toracelui.
31. În partea anterolaterală a toracelui se găsesc muşchii: a. b. c. d. e.
deltoid; mare pectoral; mare dorsal;
dinţat anterior, trapez.
18
32. Muşchii toracelui sunt: a. b. c. d. e.
intercostali interni; mare pectoral; mic pectoral; supraclavicular; deltoid.
33. La nivelul abdomenului se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
drept abdominal; trapez; oblic extern; mare dorsal; oblic intern.
34. La baza cuti ei toracice se află: a. b. c. d. e.
un mușchi lat; muşchii intercostali interni; muşchiul oblic extern; muşchiul oblic intern; diafragma.
35. Diafrag ma: a. b. c. d. e.
este un mușchi lat; separă cavitatea toracică de cea abdominală; are formă de cupolă; are o față concavă spre torace; are o față convexă spre abdomen.
36. Membrul superior prezintă următoarele grupe musculare: a. b. c. d. e.
muşchii umărului; muşchii braţului; muşchii antebraţului şi mâinii; muşchii plantei; mușchi grupați în jurul articulației coxofemurale.
37. Muşchii braţ ului s unt: a. b. c. d. e.
biceps brahial; triceps sural; triceps brahial; supinatori; coracobrahial.
38. Mușchiul deltoid este si tuat: a. b. c. d. e.
la nivelul umărului; sub tegument;
pe fața posterioară a brațului; profund, la nivelul feței posterioare a antebrațului; la baza cutiei toracice.
39. Muşchii anteriori ai antebraţului sunt: a. b. c. d. e.
flexori ai degetelor; pronatori ai mâinii; extensori ai degetelor; supinatori ai mâinii; circumductori.
19
40. Muşchii posteriori ai antebraţului sunt a. b. c. d. e.
extensori ai antebrațului; pronatori ai mâinii; extensori ai degetelor;
flexori ai antebrațului; flexori ai degetelor.
41. Mușchii de la nivelul mâinii: a. b. c. d. e.
sunt situați numai pe fața palmară; sunt situați numai pe fața dorsală; se află la nivelul spațiilor interosoase; sunt situați în spațiile dintre metacarpiene; sunt slab dezvoltați în regiunea palmară.
42. Membrul inferior prezintă următoarele grupe musculare: a. b. c. d. e.
muşchi dispuși în jurul articulației șoldului; muşchii coapsei şi genunchiului; muşchii gambei; muşchii piciorului şi palmei; mușchii bazinului.
43. Mușchii bazinului: a. b. c. d. e.
sunt dispuși în jurul articulației șoldului; sunt reprezentați de mușchii fesieri; sunt reprezentați de mușchiul cvadriceps; sunt reprezentați de mușchii adductori; sunt slab reprezentați.
44. Pe faţa anterioară a coapsei se află muşchii: a. b. c. d. e.
croitor; semitendinos; cvadriceps femural; biceps femural; semimembranos.
45. Muşchiul croitor: a. b. c. d. e.
este cel mai scurt muşchi din corp; străbate coapsa în diagonală; este inervat de nervul accesor; este situat în partea anterioară a coapsei;
este situat sub mușchiul cvadriceps.
46. Muşchiul cvadriceps: a. b. c. d. e.
este situat în loja anterioară a coapsei; este situat în loja posterioară a coapsei; este situat sub muşchiul croitor; este inervat de plexul brahial; este situat deasupr a mușchiului croitor.
47. Pe faţa posterioară a coapsei se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
triceps femural; semitendinos; tibial posterior; semimembranos; croitor.
20
48. Mușchii din partea medială a coapsei sunt : a. b. c. d. e.
mare adductor; drept medial; lung adductor;
mușchi ce realizează apropierea coapselor între ele; mușchi ce realizează depărtarea coapselor între ele.
49. La gambă se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
flexori ai degetelor; extensori ai degetelor; pronatori ai piciorului; supinatori ai piciorului, adductori ai gambelor.
50. Pe faţa anterioară a gambei se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
tibial anterior, extensori ai degetelor, flexori ai degetelor; triceps sural; solear.
51. Pe partea laterală a gambei se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
peronier lung; peronier scurt; peronier lateral; adductori ai gambelor; solear.
52. Pe faţa posterioară a gambei se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
solear; biceps femural; semitendinos; gastrocnemian, tibial posterior.
53. Pe faţa posterioară a gambei se află următorii muşchi: a. b. c. d. e.
flexori ai degetelor, extensori ai degetelor; triceps sural; biceps femural; peronier lung;
54. După acţiune, muşchii gambei prezintă următoarele grupe: a. b. c. d. e.
pronatori; flexori; extensori; abductori; supinatori.
55. Muşchii piciorului sunt: a. b. c. d. e.
situați numai pe fața plantară; plantari; circulari; extensori ai degetelor;
situați pe fața plantară și dorsală,
21
56. Muşchii scheletici asigură: a. b. c. d. e.
postura; mimica feței; echilibrul;
mişcările involuntare; mersul.
57 . Muşchiul striat somatic: a. b. c. d. e.
realizează activitatea motorie voluntară;
posedă automatism propriu; se comportă ca un sinciţiu; realizează limbajul; exprimă stările afectiv emoționale.
58. Muşchii scheletici au următoarele proprietăţi: a. b. c. d. e.
elasticitatea; excitabilitatea; contractilitatea; conductibilitate, extensibilitate.
59. E las ticitatea es te propri etatea: a. specifică muşchilor striaţi scheletici; b. datorată proprietăţilor membranei celulare; c. de revenire a mușchiului la forma iniţială atunci când forţa ce a determinat-o îşi încetează acţiunea; d. ce are ca substrat fibrele elastice din structura perimisiumului; e. de deformare şi de revenire activă a mușchiului sub acţiunea unei forţe externe. .
60. Plasticitatea este proprietatea: a. b. c. d. e.
caracteristică muşchilor netezi viscerali; caracteristică muşchilor somatici; de menţinere constantă a tensiunii în timpul distensiei pereţilor; de răspuns prin contracţie la acţiunea unui stimul ; de creștere rapidă a tensiunii în timpul distensiei pereţilor .
61. S arcolema fibrei mus culare: a. b. c. d. e.
este polarizată în repaus; este depolarizată de acetilcolină; este depolarizată de stimuli fizici; este repolarizată de stimuli chimici; nu este polarizată în stare de repaus.
62. Placa motorie: a. b. c. d. e.
reprezintă o sinapsă neuromusculară; permite transmiterea influxului nervos către f ibrele musculare netede; foloseşte drept mediator chimic acetilcolina; permite transmiterea influxului nervos prin punţi intercelulare determină apariția unui potențial de placă.
63. La nivelul muşchilor viscerali: a. b. c. d. e.
exitaţia se propagă în toată masa muşchiului; transmiterea impulsului se face prin placa motorie; excitantul este influxul nervos;
transmiterea impulsul nervos se face prin punţi celulare; lipsesc plăcile motorii. 22
64. Contractilitatea: a. b. c. d. e.
se desfășoară în mai multe faze; reprezintă capacitatea muşchiului de a se scurta şi alungi; reprezintă capacitatea muşchiului de a răspunde prin contracţie la acţiunea unui stimul; este o proprietate specifică muşchiului visceral; determină apariția unei secuse musculare.
65. În timpul contracţiei musculare au loc următoarele fenomene: a. b. c. d. e.
cuplarea actinei cu miozina; eliberarea calciului intracelular; formarea actomiozinei; repolarizarea. reintroducerea calciului în miofibrile.
66. La nivelul plăcii motorii, terminaţia presinaptică conţine: a. b. c. d. e.
vezicule cu mediator chimic;
vezicule cu adrenalină; vezicule cu acetilcolina;
pliuri joncţionale. Ca 2+
67. În contracţia musculară au loc următoarele fenomene: a. b. c. d. e.
alunecarea filamentelor de actină printre cele de miozină; apropierea discurilor întunecate; scurtarea sarcomerelor; scindarea ATP-ului, cu eliberare de energie;
apariția unui potențial de acțiune prin repolarizarea membranei presinaptice.
68. Faza de relaxare musculară cuprinde următoarele fenomene: a. b. c. d. e.
reintroducerea Ca2+ în reticulul sarcoplasmic; repolarizarea membranei fibrei musculare;
reinstalarea stării de repaus; formarea actomiozinei;
scurtarea mușchiului prin alunecarea filamentelor de actină printre cele de miozină.
69. Excitabilitatea musculară se datorează: a. b. c. d. e.
depolarizării membranei celulare sub acțiunea unui stimul; acţiunii unui stimul electric; permeabilităţii selective a sarcolemei; unui lanţ de reacţii mecanice. depolarizării spontane a fibrelor musculare striate.
70. Muşchii scheletici răspund la acţiunea unui stimul prin: a. b. c. d. e.
contracţie;
un potenţial presinaptic excitator; un potenţial de repaus; un potenţial de placă; repolarizarea sarcolemei.
71. Tonusul musc ular: a. b. c. d. e.
este starea de tensiune temporară a muşchiului; este de natură reflexă; apare după denervarea muşchiului. este caracteristică muşchilor ce au o inervaţie motorie intactă; este menținut de către sistemul nervos vegetativ .
23
72. Tonusul muscular se datorează contracţiei fibrelor musculare: a. b. c. d. e.
permanenate; succesive;
parţiale; totale; involuntare.
73. Tonusul mus cular: a. b. c. d. e.
apare numai în starea de veghe a organismului;
este menţinut prin impulsuri provenite de la SNC prin nervii motori; este starea de contracţie permanentă, dar parţială a musculaturii; asigură poziţia normală a corpului; are rol esențial în termoreglare.
74. În contracţiile musculare izometrice: a. b. c. d. e.
tensiunea se modifică; lungimea muşchiului se modifică; tensiunea rămâne constantă; lungimea muşchiului rămâne neschimbată; mușchiul nu prestează lucru mecanic.
75. Contracțiile musculare izometrice: a. b. c. d. e.
sunt caracteristice musculaturii posturale;
produc căldură; produc lucru mecanic extern;
se succed în cursul unei activități obișnuite; de obicei inițiază o activitate obișnuită.
76. În contracţiile musculare izotonice: a. b. c. d. e.
lungimea muşchiului variază; se modifică tensiunea; variază atât lungimea muşchiului cât şi tensiunea; tensiunea rămâne constantă; mușchiul realizează lucru mecanic.
77. Contracțiile musculare izotonice: a. b. c. d. e.
caracterizează majoritatea mușchilor scheletici; se succed în cursul unei activități obișnuite; de obicei inițiază o activitate obișnuită; sunt caracteristice musculaturii posturale;
sunt produse numai de mușchii agoniști.
78. În c ontracţiile musculare auxotonice: a. b. c. d. e.
lungimea muşchiului variază; tensiunea mușchiului variază; atât lungimea muşchiului cât şi tensiunea rămân constante; tensiunea rămâne constantă; mușchiul realizează lucru mecanic.
79. În timpul unei activităţi obişnuite, fiecare muşchi trece prin faze de contracţie: a. b. c. d. e.
izometrice; autonome; izotonice; idiopatice; auxotonice.
24
80. Forţa de contracţie a unui muşchi: a. b. c. d. e.
depinde de numărul fibrelor stimulate; depinde de grosimea fibrelor stimulate;
depinde de numărul fibrelor implicate în contracţie; este minimă când toate fibrele muşchiului respectiv sunt stimulate depinde de intensitatea stimulilor.
81. Manifestările contracţiei musculare sunt: a. b. c. d. e.
numai electrice; mecanice; chimice; termice; auxotonice.
82. Energia chimică eliberată în timpul unei contracţii musculare este transformată în: a. b. c. d. e.
căldură de repaos; căldură de activitate; lucru mecanic; tonus muscular; frison.
83. La nivelul fibrei musculare striate, cuplarea excitației cu contracția este realizată de către: a. b. c. d. e.
reticulul sarcoplasmic; sistemul tubular specific;
eliberarea intracelulară a calciului; discurile clare; discurile întunecate.
84. Muşchii produc căldură: a. b. c. d. e.
prin contracţii mici; prin contracţii repetate; numai prin tonus muscular; numai prin frison
numai prin contracții izotonice.
85. Tetanosul: a. b. c. d. e.
poate fi complet; reprezintă o succesiune de secuse; poate fi incomplet;
apariția sa se datorează unor stimuli repetitivi; apare în timpul frisonului.
86. Secusa musculară: a. b. c. d. e.
este o contracţie simplă; caracterizează majoritatea contracţiilor din organism; se întâlneşte rar or ganism; este determinată de un stimul cu valoare sub cea prag; se întâlnește în timpul sistolei cardiace.
87. Secusa musculară: a. b. c. d. e.
poate fi izometrică; poate fi izotonică; amplitudinea sa depinde de intensitatea stimului;
poate fi completă; poate fi incompletă. 25
88. Secusa musculară: a. b. c. d. e.
prezintă o fază de latență, care depinde de tipul de mușchi; prezintă o fază de contracție, înregistrată grafic printr -o pantă ascendentă; prezintă o fază de relaxare, înregistrată grafic printr -o pantă descendentă; se înregistrează grafic cu ajutorul miografului; este un fenomen de natură reflexă.
89. Manifestările termice ale contracţiei musculare: f. a. b. c. d.
determină apariţia căldurii de repaos; se traduc prin secuse;
determină apariţia căldurii de activitate; produc lucru mecanic;
se datorează fenomenelor biochimice din fibra musculară.
90. Tetanos ul complet: e. a. b. c. d.
se datorează unor stimuli cu frecvență mare; se înregistrează ca un platou regulat; se obține prin sumația secuselor; se întâlnește în timpul sistolei cardiace se întâlnește în timpul frisonului.
91. Tetanos ul incomplet: a. b. c. d. e.
se datorează unor stimuli cu frecvență joasă; se înregistrează ca un platou dințat; se obține prin sumația incompletă a secuselor; se întâlnește în timpul sistolei cardiace se întâlnește în timpul frisonului.
92. Oboseala musculară: a. b. c. d. e.
este determinată de acumularea de acid lactic; determină scăderea capacităţii de travaliu; este rezultatul epuizării substanţelor energetice; se datorează acumulării de oxigen; este determinată de o stare de contracție prelungită.
93. Tonusul postural: a. b. c. d. e.
este un proces reflex complex;
se realizează prin acțiunea unor grupe musculare tensoare și extensoare; asigură poziția normală a corpului; este controlat de sistemul nervos central;
se realizează numai cu participarea mușchilor agoniști.
94. La nivelul fibrei musculare, potențialul de placă apare: a. b. c. d. e.
când mediatorul chimic se leagă de receptorul postsinaptic;
după după după după
depolarizarea sarcolemei; depolarizarea membranei presinaptice; apariția potențialului terminal de placă; reintroducerea calciului în reticulul sarcoplasmic.
95.Mușchii viscerali se înt âlnes c în: a. b. c. d. e.
pereții stomacului; pereții intestinului subțire; globul ocular;
plămâni; pereții vezicii urinare.
26
96. În timpul contracției musculare, eliberarea calciului intracelular determină: a. b. c. d. e.
depolarizarea sarcolemei;
creșterea permeabilității membranei presinaptice; cuplarea actinei cu miozina; formarea actomiozinei;
cuplarea excitației cu contracția.
97. La realizarea locomoției intervin următoarele evenimente: a. b. c. d. e.
mobilizarea componentelor osteoarticulare;
contracția numai a mușchilor agoniști; contracția numai a mușchilor antagoniști; mesaj motor reflex sau voluntar; transmiterea unui mesaj senzitiv de la proprioceptori.
98. Forţa de contracţie a unui muşchi: a. b. c. d. e.
depinde de proprietățile morfofuncționale ale mușchiului; este mai mare la mușchii lungi; depinde de suprafața de secțiune a fibrelor musculare; diminuă după un efort prelungit; nu depinde de intensitatea stimulilor.
99. În structura miofibrilei, miofilamentele de miozină: a. b. c. d. e.
sunt miofilamentele groase; formează discul întunecat;
formează discul clar; sunt miofilamentele subțiri; intră în structura sarcomerelor.
100. În structura miofibrilei, miofilamentele de actină: a. b. c. d. e.
sunt miofilamentele groase;
formează discul întunecat; formează discul clar ; sunt miofilamentele subțiri; intră în structura sarcomerelor.
27
