METODE LUCRU PROPUSE APLICATE IN CADRUL PROGRAMULUI DE LUCRU Proceduri de executie Cofrarea structurilor din beton si beton armat Executarea lucrarilor din betoane la constructii civile si industriale Executarea lucrarilor pentru sudarea armaturilor de otel-beton Executarea lucrarilor pentru preparearea si utilizarea mortarelor de zidarie şi tencuiala Executarea lucrarilor de tencuieli pentru constructii Executarea elementelor din zidarie Executarea lucrarilor de hidroizolatii la cladiri Executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri . Executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii in constructii Instalatii sanitare interioare Executarea instalatiilor electrice interioare Instalarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu Lucrari de fasonare si armare Lucrari de armare a betonului Lucrari de zidarie Lucrari de hidroizolatii la terase si acoperisuri Sarpante si invelitori Instalatii de incalzire si retele termice aferente Montare/instalare utilaje/echipamente Lucrari de torcretare In continuare este prezentata descrierea detaliata pentru metodele de lucru aferente principalelor categorii de lucrari incluse in cadrul contractului. In calitate de executant ne asumam obligatia aplicarii pe durata executiei lucrarilor aferente contractului a tuturor metodelor de lucru si procedurilor tehnice de executie ce asigura o executie corespunzatoare a lucrarilor.
COFRAREA STRUCTURILOR DIN BETON SI BETON ARMAT 1.SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiilor si masurilor necesare a se realiza in vederea confectionarii si montarii cofrajelor la structuri de beton si beton armat. 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea structurilor de beton . 3.DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la: NE-012-1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele: -asigurarea documentatie de executie; -verificarea calitatii privind trasarea si natura terenului fundare; -instruirea personalului ce executa lucrarile; -dotarea materiala pentru lucrari de cofrare; -dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarilor; -racorduri de energie, apa , si alte utilitati; - trasarea lucrarilor; -existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese metalice inglobate, conform planurilor de executie; 5.2. Descrierea instructiunii Cofrajele se pot confectiona din din lemn, metal, produse pe baza de polimeri, cu conditia ca ele sa corespunda reglementarilor specifice. Este necesar ca aceste cofraje sa asigure suprafete de beton, corespunzatoare tipului de finisaj adoptat. Confectionarea cofrajelor se face pe baza unui proiect tehnologic de executie., care trebuie sa cuprinda detalii privind cofrajul propriu zis si elemente de sustinere. Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea lor, murdarirea, ruginirea, putrezirea. Este interzisa depozitarea direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe stive de cofraje. Depozitarea cofrajelor se face pe grinzi de beton sau pe profile metalice. Se vor folosi obligatoriu materiale pentru ungerea cofrajelor pentru reducerea aderentei intre beton si cofraje. Cofrajele vor fi curatite in prealabil La receptia cofrajelor si sustinerilor se vor verifica urmatooarele: -sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de finisare prevazut in proiecte; -sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii betonului; -sa fie stabile si rezistente sub actiunea incercarilor care vor apare in timpul procesului de executie;
-sa asigure ordinea de montare fara a se degrada elementele de beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor; -sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza. Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele: -trasarea pozitiei cofrajelor; -asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; -inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor Rigidizarea cofrajului la pozitie verticala se realizeaza cu distantieri si ancore de sarma. Se va trata diferit cofrarea stalpilor, grnzilor si planseelor. Se va face o verificare topo a pozitionarii in raport cu trasarea si modul de legare al elementelor cofrajului. Se interzice legarea cofrajelor cu tiranti din OB si PC sudati si legarea cofrajului de barele armaturii. Sprijinirile cofrajelor vor fi astfel montate astfel incat sa nu permita deplasari ale cofrajului in timpul turnarii betonului. Decofrarea se va face la termenele stabilite prin proiectul tehnologic sau normativ, in functie de temperatura exterioara, sub coordonarea directa a sefului punctului de lucru. Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elemente ce se decofreaza, ruperea muchiilor sau degradarea cofrajelor si sustinerilor. Prezenta procedura este completata de fisa tehnologica si planul de verificari si incercari. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii operatiei revine sefului de santier si sefului punctului de lucru. Acestia vor notifica in scris alte responsabilitati , daca sunt necesare functie de complexitatea si durata operatiei. Verificarile se efectueaza de catre responsabilul CQ, conform prevederilor PCCVI. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatia in vigoare sunt conform normelor: -proces verbal de lucrari ascunse -fisa de betonare -proces verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare 8. ANEXE Specifice nu sunt.
EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETOANE LA CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de beton si beton armat la constructii civile si industriale. 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de beton si beton armat la constructii civile si industriale 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt
4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la: Normativ Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-2001. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare; - verificarea conditiilor speciale, - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati - trasarea lucrarilor; - existenta inregistrarilor de calitate pentru probele de beton - trasarea pozitiei cofrajelor; - inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor; 5.2.
Descrierea instructiunii Betoanele se utilizeaza pentru executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru constructii industriale,contructii de locuinte, socila culturale sau constructii agro-zootehnice. Betoanelor se utilizeaza la realizarea lucrarilor cu caracter deosebit ca: constructii hidrotehnice, centrale nuclearo-electrice, poduri, lucrari de drumuri, piste de aeroporturi; tuburilor de presiune, ziduri subterane, fundatii si socluri si elemente de structura a cladirilor; elemente sau structuri din beton precomprimat; betoane specile; betoane foarte grele;semigrele; De asemeni utilizarea betoanelor la realizarea cladirilor la care atmosfera contine agenti chimici daunatori ca gaze ( flor, oxid de azot, gaze sulfuroase, amoniac, clor), carbonati si clorura de sodiu, sulfati , azotati, pulberi, sau la cladiri solicitate la incarcari repetate, se vor lua masuri tehnice speciale referitoare la tehnologiile de preparare si de punere in opera . Tipuri uzuale de beton Pentru lucrarile curente de beton si beton armat tipurile de beton se diferentiaza si se niteaza in functie de : - clasa betonului - lucrabilitate - tipul de ciment utilizat -marimea agregatelor In comanda de beton catre statie se va trece conform prevederilor de mai sus, programul si ritmul de livrare, precun si obiectul (partea de structura) la care urmeaza a se folosi. -
5.3. Compozitia si prepararea si transportul betoanelor Pentru lucrari curente , compozitia betonului se stabileste de laboratorul unitatii tutelerea a statiei de betoane. Stabilirea compozitiei se va face; - la intrarea in functiune a unei statii de betoane; - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; - la intriducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora; - la pregatirea executarii - tipul de ciment se va face in functie de tipul de beton, conditiile de exploatare si conditiile de executie.
Agregatele usoare folosite trebuie sa aiba granulometrie continua si sa se incadreze in limitele de granulometrie in functie de clasa si tipul betonului. La agregate se vor face urmatoarele determinari: densitatea aparenta a granulelor; absortia pe sortul 3..7mm sau 5…7mm dupa 1/2 h de intrare la apa; valoarea obtinuta se considera ca aplicabila si pentru celelante sorturi de agregate usoare; umiditatea pentru toate sorturile de agregate; volumul de goluri pentru sortul 16..31mm; Se recomanda ca sorturile de agregate , la introducerea in malaxor sa aiba umiditate de cca 10% corespunzator absorbtiei la 1/2h , nu se vor folosi agregate complet uscate intrucat apar modificari importante ale betonului proaspat si dificultati la punerea in opera. Nu se recomanda folosirea agregatelor imersate sau cu umiditate mai mare decat absortia la 1/2h. - Apa pentru prepararea betonelor ,precum si pentru preumezirea agreagatelor si stropirea betoanelor trebuie sa indeplineasca conditii prevazute de STAS 170-84. Este interzisa utilizarea apelor de mare si apelor minerale - Adaosuri; Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, a reducerii cantitatii de apa, la betoanele usoare de rezistenta, si de izolatie si rezistenta se recomanda sa se utilizeze plastifiantul mixt . In cazul folosirii acestui plastifiant proportia nu va fi mai mare de 0,6% substanta aciva (uscata) raportata la cantitatea de ciment; se reduc cantitatile de de nisip de balastiera 0..3mm si de cenusa cu cate 29dm/mc beton; se reduce cantitatea de apa cu 10dm/mc beton. Pentru reducerea densitatii, precum si antrenarii unei cantitati dirijate de aer si crearea unor pori inchisi in masa betonului, la betoanele usoare de izolatie si rezistenta se recomanda utilizarea unui spumant cum ar fi: SI – lauril sulfat de sodiu, NP6 – nonil fenol; spumogen. Pentru betoanele foarte usoare in scopul accelerarii prizei si a intaririi se recomanda utilizarea clorurii de calciu tehnica de tipC, iar in scop de de stabilizator silicatul de sodiu si APV. Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehnice. Pentru prepararea betonului usor se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi: utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm, betoane cu lucrabilitate redusa. Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a betonului in buncar tampon va fi de maxim 20 de minute. Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 5cm se va face cu autoagitatoare iar a betoanelor cu tasare de max. de 5cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator, care va fi protejata pe timp de arsita sau de ploaie, pentru a se evita modificarea caracteristicilor betonului. Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment 5.4. Executarea lucrarilor de betonare La turnarea betonului trebuiesc respectate urmatoarele reguli generale: - cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care urmeaza sa vina in contact cu betonul proaspat vor fi pregatite prin indepartarea stratului de lapte de ciment si a zonele de beton necompactat; - din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in bene, pompe, jgheaburi, sau direct in lucrare; - daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se incadreaza in limitele de lucrabilitate admise sau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea lui in lucrare ;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m, in cazul elementelor de latime maxima 1m, respectiv nu mai mare de 1,5m in celelante cazuri, inclusiv elementele de suprafata (placi, fundatii); - betonarea elem.cofrate pe inaltimi mai mari de 3m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub; - betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul anterior; - se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor si a pieselor,respectandu-se grosimea stratului de acoperire care vor fi in conformitate cu prevederile proiectului tehnic; - nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorulu - in zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul cand aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral a betonului care sa permita patrunderea vibratorului; - betoanele usoare de izolatie si rezistenta si betoane foarte usoare realizate prin spumare, avand o lucrabilitate foarte buna, nu necestiata vibrare, ele se vor compacta prin baterea laterala. Vibrarea mecanica poate provoca eliminarea aerului entrenatla malaxaresi respectiv modificarea caracteristicilor betonului. - termenele de decofrare . Punerea in opera a betonului se va face numai la temperaturi de peste 5C Detaliile, piesele de prindere, imbinare, si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin proiect - se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si a sustinerilor acestora luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatarii unor deplasari sau cedari; - betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau fisa tehnologica; - durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea de masuri, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei, aceasta durata se va considera de 2 ore de la prepararea betonului, - in cazul cimanturilor cu adausuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimanturilor fara adausuri; - in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafei rosturilor ; - instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe planseele betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura mediului sii tipul cimentului utilizat; Detaliile, piesele de prindere, imbinare,si tipul monolitizarii vor fi pozitionate si precizate prin proiect Inainte de inceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior, si care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca: - in cazul cand s-a produs intrereuperea de betonare este mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa pregatirea suprafetei rosturilor ; - instalarea podinelor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transort pe planseele betonate , este permisa numai dupa 24…48 ore functie de temperatura mediului sii tipul cimentului utilizat; La betonarea diferitelor elemente si parti de constructii se vor respecta toate detaliile din proiectul tehnic Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii la 2…4 ore de la terminarea betonarii unei zone, se va proceda la:
- protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale de protectie rogajini, prelate,pentru a se impiedica evaporarea; - stropirea periodica cu apa imediat ce betonul este suficient de intarit, in functie de tipul cimentului si temperatura mediului; -aplicarea de pelicule de protectie care se va face in conformitate cu prescriptiile speciale; Decofrarea se va face mare grija astfel incat fetele si muchiile sa nu se deformeze si numai dupa ce betonul a atins rezistentele minime admisibile La decofrare oricarui element de constructie se va verifica : - aspectul elementelor sa nu prezinte beton necompactat, segregari, goluri rosturi de lucru - respectarea dimensiunilor transversale ale elementelor, distantele dintre diferite elemente, - pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelele inferioare; - pozitia golurilor de trecere; - pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior; 5.5. Controlul calitatii betonului Activitatea de control cuprinde: - determinarile pe betonul proaspat : lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de aer oclus - se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui beton necorespunzator. - analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare; - rezultatul asupra calitatii betonului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal incheiat intre beneficiar si executant 5.6. Receptia Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie(fundatie, tronson scara) . La receptie se va verifica urmatoarele: - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa priviNd; cofrarea, armarea, aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare; - consemnarile din condica de betoane; - existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care betonul a fost livrat de care o alta unitate de constructii; - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute; - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; - dimensiunile diferitelor elemente conforme cu proiectul tehnic - respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, etc. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuiele,protectii, finisaje) este interzisa. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor: -proces verbal de lucrari ascunse -condica de betoane -proces verbal al aspectului betonului dupa decofrare 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU SUDAREA ARMATURILOR DE OTEL-BETON 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de sudare a armaturilor din otel beton. 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de sudare a armaturilor din otel beton. 3. DEFINITII SI ABREVIERI - Termeni utilizati: -Innadirea sudata : legatura rigida a doua bare coaxiale, executate in scopul prelungirii baralor: - Nod sau innadire sudata : intersectia a doua bare solidarizate prin sudare; - Zona influientata termic (ZIT) se considera zona care se formeaza la sudarea barelor de otel beton, si se extinde pe o lungime de bara de 2d, de o parte si de alta a innadirilorsudate si pe o lungime de 3 d la sudarea prin puncte; - Regimul de sudare poate fi : regim moale – care utilizeaza curenti cu intensitate mica, timpi lungi de incalzire si forte de apasare mici ; regim dur – care utilizeaza curenti cu intensitate mare, timpi scurti de incalzire si forte de apasare mari ; - Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros; - Rupere tenace: este rupera care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta unaspect mat, fibros; - Rupere tenace: este ruperea care se produce lent, fiind precedata de deformatii permanente vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect mat, fibros; - Rupere fragila: este ruperea care se produce brusc, fara deformatii permanente vizibile (alungire si contractie transversala); suprafata de rupere prezinta un aspect lucios,cristalin; 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 28/1993 sudarea armaturilor de otelbeton. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea conditiilor speciale;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor; - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati; - existenta inregistrarilor de calitate pentru otelul beton; 5.2.
Descrierea instructiunii Barele de otel beton folosite ca armaturi de rezistenta sau constructive , in beton armat si prefabricat , se pot suda prin mai multe procedee cum ar fi : - sudarea electrica prin puncte; - sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara; - sudarea manual cap la cap cu arcul electric ,prin suprapunere si cu eclise; - sudarea manual cap la cap cu arcul electric cu urmatoarele variante de indire: sudare in cochilie, in bie de zgura(cu si fara manson) ; sudarea in semimanson de cupru; - sudare in semimanson de bioxid de carbon; Tipurile de otel beton care pot fi inadite sunt: OB 37; STNB sau STPB; PC 52; PC 50; PC 90;
Innadirile sudate se vor amplasate astfel: intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe inadiri sudate, va fi o distanta de cel putin 50diametre; - aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudare si solicitate la intindere, intr-o sectiune a unui element de beton armat, se recomanda sa nu depaseasca 25%din aria totala a armaturilor de rezistenta. Daca armatura de rezistenta este alcatuita din 3 bare , se admite, in mod exceptional ca una din bare sa fie sudata; - indoirea barelor, dupa sudare, este admisa la o distanta de cel putin 5 diametre, de la capetele sudurii Depozitarea armaturilor se va face la obiect in spatii special amenajate si marcate, pe locuri orizontale, uscate , pentru a nu se murdari sau coroda. Transportul si manipularea se va face cu utilaje si dispozitive corespunzatore pentru a se evita deformarea si degradarea. La exectarea sudurii armaturilor se va verifica: - Calitatea armaturilor , ca sa nu prezinte rugina, murdarie, grasime si se vor curati cu peria de sarma capetele barelor ce se sudeaza si lungimile transversale ale capetelor ce se sudeaza; - Se va verifica si intretine masinile si agregatele de sudarea armaturi; - se va urmari permanent , prin montarea unui voltmetru , variatia tensiunii din reteaua de alimentare a masinilor si agregatelor de sudarea a armaturii; Personalul de executie trebuie instruit pentru folosirea dispozitevelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective. Armaturile imbinate sau innadite prin sudare vor fi executate numai de sudori calificati, car au sustinut examenul teoretic si practic pentru grupa 3 a prevedeilor de sudare; Sudarea se poate executa numai daca temperatura ambianta este de de cel putin 0C pentru otelurile PC 52, PC60, PC90, si de cel putin - 5C pentru sudarea oteluli OB 37; Asigurarea pozitiei corecte a armaturilor in timpul turnarii betonului, respectindu-se astfel grosimile straturilor de beton prevazute in proiect. In acet scop se vor prevedea distantieri in numar corespunzator, tinandu-se seama de pozitia di diametrul barelor si de distanta dintre ele. Se vor prevedea distantieri din plastic sau din otel beton iar la partea superioara a elementelor turnate pe orizontalea se utilizeaza distantieri din otel beton. La betoanele aparente unde se prevad distantieri din otel-beton , se va asigura protectia anticoroziva in punctele de reazem a acestora pe cofraj; Se va acorda atentie compozitiei tehnologiilor de preparare si de punere in opera a betoanelor, in vederea conlucrarii corespunzatoare cu barele de otel; -
In dreptul golurilor din placi , barele de otel beton se vor intrerupe si pe marginile golurilor la partea superioara si inferioara a placii se vor prevedea armaturi suplimentare din PC52 si PC60, care se vor fixa fie prin sudura fie prin legarea cu sarma de barele placii; Proiectul tehnic de executie va cuprinde: - toate cotele privind pozitiile de montaj ale armaturii specificandu-se directiile si randurile de armare pe care urmeaza sa fie situate barele longitudinale si transversale, latimele de suprapunere intre ele, pozitia eventalelor bare izolate si carcase de armatura fata de plasele prevazute ; - in cazul placilor , proiectul va contine si detaliile privind pozitia armaturior la partea superioara fata de reazeme, la partea inferioare a reazemelor si cazul armaturii suprapuse, succesiunea acestora in raport cu grosimea elementului. - Se vor specifica si abaterile limita admise prevederile in vigoare; Se va trata diferit armarea placilor rezemate pe pereti ,grinzi sau centuri, a peretilor verticali portanti si neportanti,a grinzilor armate cu etrieri confectionati din plase sudate, a fundatiilor La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu executia si sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR PENTRU PREPAREAREA SI UTILIZAREA MORTARELOR DE ZIDARIE ŞI TENCUIALA 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare de preparare si utilizare a mortarelor pentru zidarii si tencuieli 2. DOMENIU DE APLICARE 3. Instructiunea se utilizeaza la realizarea mortarelor folosite pentru lucrarilor de zidarii si tencuieli la constructii. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C17/1982 prepararea si utilizarea mortarelor. 5. INSTRUCTIUNEA
5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea calitatii privind trasarea terenului de fundare; - verificarea conditiilor speciale; - instruirea personalului in executarea lucrarilor; - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati; 5.2. Descrierea instructiunii Mortarele se utilizeaza pentru realizarea zidariilor si tencuielilor pe elemente de constructii din beton, beton celular, suporti de zidarie, inlocuitori de caramida. 5.3. Compozitia si prepararea si transportul mortarelor: In compozitia mortarele intra: Liantii care sunt: var hidraulic si var pasta, in locul pastei de var se mai poate folosi si slamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare. Aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari , asigurandu-se un continut de cel putin 50 % nisip natural, nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare), se poate utiliza numai la mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25. Granulozitatea trebuie sa se incadreze in limitele prevederilor tehnice. Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipul de mortar si felul lucrarii. Aditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa, se recomanda sa se utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari. Ca aceleratori de intarire se utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandate mai ales pe timp friguros.Intarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii speciale. Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehnice Dupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute de normele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in: Mortare pentru zidarie Mortare pentru tencuieli Mortare pentru zidarie sunt caracterizate prin marca aceasta, reprezinta o valoare conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pus in lucrare. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportuluispre exterior. Alegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont de solicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective, de materialul si grosimea zidariei, umiditatea mediului interior si exterior, conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate, mod de exploatare). Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tine cont de felul lucrarii, umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplica.
In functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului, marimea si natura agregatelor, precum si marca mortarului. Stratul vizibil al tencuielilor “tinci” se va executa dintr-un mortar care are aceeasi compozitie ca a stratului de grund, eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip fin. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var, pasta de var slam de carbid cu adaus de ipsos; pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehnice. Pentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi: utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm, betoane cu lucrabilitate redusa. La terminarea unui schimb sau lao intreruperea prepararii mortarului mai mare , este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietris. Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fi de maxim 20 de minute. Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment Descarcarea mortarului se va face in dispozitive special amenajate care sa permita transportarea si punerea in lucrarea a mortarelor cat mai rapid si comod. Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant Punerea in opera a mortarelor se va face conformn normalor in vigaoare privind executarea zidariilor si tencuielilor 5.4. Controlul calitatii mortarului Activitatea de control cuprinde: - determinarile pentru – lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de aer oclus - se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui mortar necorespunzator. - analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare; - rezultatul asupra calitatii mortarului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal incheiat intre beneficiar si executant 5.5. Receptia Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie . La receptie se va verifica urmatoarele: - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privid; cofraj, armarea, aspectul elementelor dupa cofrare precum si de apreciere a calitatii mortarului pus in lucrare - consemnarile din condica de betoane, - existenta si continutul certificatelor de calitate, in cazul in care mortarul a fost livrat de care o alta unitate de constructii; - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute; - respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia mortarului, gradul de impermeabilitate, etc.
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE TENCUIELI PENTRU CONSTRUCTII 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli groase si subtiri 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de tencuieli obisnuite (umede) si tencuieli groase si subtiri. 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ N.E. 001 /1995 alcatuirea si executarea tencuielilor la constructii. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile: Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; -verificarea conditiilor speciale; -asigurarea resurselor; - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati 5.2. Descrierea instructiunii
Tencuielilor de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate manual sau mecanizat pe suprafete de caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale si constructii agrozootehnice,constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale. Tencuielile umede sunt finisaje aplicate pe suprafetele interioare sau exterioare ale incaperiolor pe peretii si tavane, realizate din mortar avand grosimi variabile , cu rol de protectie. Tencuielile subtiri sunt finisaje din mortare plastice cu grosimi variabile. Tencuielile groase sunt finisaje din mortare obisnuite cu grosimi variabile aplicate in 3 straturi: sprit, grund, tinci. Tencuielile exterioare se aplica pe fatadele care acopera suprafetele exterioare ale peretilor. Tencuielile se pot aplica pe suprafete de sipci si trestie in interiorul incaperilor pe peretii si tavane. Pe suprafete acoperite cu plasa rabit ( la tavane false ) tencuiala se executa in trei straturi – smir, grund si un strat vizibil. Se vor folosi mortarele pentru tencuieli in conformitate cu prevederile tehnice in vigoare si in concordanta cu detaliile din proiectul tehnic de executie Diversele operatii necesare pentru realizarea cu diverse materiale ( manipulare , prelucrare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata. Depozitrea materialelor se va face la obiect, in uscate special amenajate, ferite de umezeala , pe suprafete plane. Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite. Tencuielile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie. Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate cu ajutorul unui scoabe metalice, iar suprafetele netede de beton vor fi aduse in stare rugoasa. Rosturile de dilatatie intre elementele de pe suprafetele constructiilor, care au coeficient de dilatatie diferit, se vor acoperi cu fasii din plasa de rabit de circa 15cm latime. De asemennea se vor acoperi cu rabit si suprafetele de lemn sau metal, existente pe suprafetele de zidarie de caramida. Pe suprafetele de lemn acoperite cu cu plase de rabit ,sub palsa de rabit se va aplica fie carton asfaltat, fie alta solutie hidrofuga, pentru a se evita umflarea lemnului in contact direct cu tencuiala. Suprafetele de lemn ale tavanelor, care urmeaza a fi tencuite, vor fi acoperite cu sipci de lemn sau trestie,care se vor fixa pe grinzile de lemn a tavanelor. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea tencuieli interioare si exterioare, trebuie terminete urmatoareale lucrari: -invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa nu fie afectate lucrarile de placaj; - toate profilele, solbancurile, glafurile etc. - montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile; -executarea probelor de scurgere a si a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu apa; -montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare -executarea pardoselilor; Aplicarea tencuielilor se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil - stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic; - executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable. - indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata stratului suport. Executatrea amorsei: suprafetele de beton (tavane, si pereti) si ale zidariilor vor fi stropite cu apa, apoi se face amorsarea prin stropirea cu un sprit care se aplica in grosime de 3cm.
Amorsarea suprafetei tavanelor din sipci si trestie se va face prin stropire cu un sprit din mortar de var-ipsos , iar pe suporturile din plasa din rabit se va aplica direct smirul, cu un mortar din aceesi compozitie cu a mortarului pentru grund. In timpul executarii amorsei suprafetelor se va urmari cu spritul sa fie aplicat cat mai uniform, fara discontinuitati prea mari, iar inainte de aplicarea grundului se va verifica daca spritul este suficieent intarit,fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata este suficient de rugosa si aspra la pipait cu mana. Executarea grundului , este cel mai gros strat al tencuielilor de la aplica la 24 de ore de la aplicarea spritului in cazul suprafetelor de beton si dupa 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. In cazul spritului prea uscat sau pe timp calduros, suprafata se va uda in prealabil cu apa, inainte de a se aplica grundul. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-unl sau doua reprize, grosimea toatala fiind de circa 15 mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie, pana la 20mm, pentru restul suprafetelor. Pe suprafetele de beton care sunt netetde si au absortie de apa redusa stratul de finisare se va executa cu mortar cu adaus de aracet, dupa ce aceste suprafetele au fost amorsate. Aplicarea grundului pe timp pe timp de arsita se va face luandu-se masuri contra uscarii rapide, prin acoperirea suprafetelor respective, cu materiale protectoare. Este interzis sa se aplice grundul pe suprafete inghetate,sau daca exista pericolul sa inghete inainte de intarire. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea unui strat cu o grosime care sa se incadreze in limitele admise si se va verifica planeitatea si verticalitatea suprafetelor executate care sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport. Se va verifica ca suprafata grundului sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgrieturi, neregularitati ciupituri etc. Spritul si grundul se vor aplica pe fatatdele cladirilor de sus in jos. De pe schele , montate la 50 cm, fata de suprafata fatadelor. Inainte de aplicarea stratului vizibil se va controla suprafata grundului sa fie uscata si sa nu aiba granule de var nehidratat, care se poate stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de grund, si sa provoacec impuscaturi pe suprafetele tencuite anterior. Executarea stratului vizibil: se va face cu mortar denumit ”tinci”, de aceeasi compozitie cu a stratului de grund , eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1mm, sau in cazuri speciale numai cu ciment si praf de piatra. Stratul vizibil se va prelucra in functie de materialel utilizate, precum si in functie de sculele utilizate, tencuielile respective purtand urmatorele denumiri : driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale etc. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite , pana la intarirea mortarului. 5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) . La receptie se va verifica urmatoarele: - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului - existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor, - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute; - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic -respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea executiei; La executarea lucrarilor de tencuieli se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.
6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului CQ, responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt.
EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN ZIDARIE 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza elementelor din zidarie 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea elementelor de zidarie . 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ structurilor din zidarie.
P 2/85,
proiectare si executiea
5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea calitatii privind trasarealucrarii; - verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate; - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati - existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese inglobate, conform planurilor de executie 5.2. Descrierea instructiunii Zidariile se pot executa din caramida plina, sau caramizi si blocuri ceramice cu goluri Executarea structurilor din zidarie portanta si neportanta se face pe baza unui proiect tehnologic de executie care trebuie sa contina toate detaliile, elementele de beton armat inglobate si caracteristicile materialelor folosite : - tipul,calitatea si marca caramizilor si blocurilor;
- tipul si marca mortarului si eventualii aditivi ce se vor folosi; - tipul si marca betoanelor; - tipul si marca otelului beton; Caramizi si blocuri ceramice cu goluri se livreaza in pachete paletizate - Manipularea se va face manual. Se interzice bascularea sau aruncarea caramizilor sau a blocurilor; - Diversele operatii necesare pentru realizarea constructiilor cu elementele din zidarie( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata - Depozitrea se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. - La depozitare se interzice depoziarea caramizilor pe inaltimi mai mari de 2,40 m; - Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor, a dispozitevelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective. Se va verifica prin sondaj calitatea elementelor in ceea ce priveste; aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati,praf, gheata, sau in cazul caramizilor si blocurilor refractare folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte, dimensiunile si capacitatea portanta, certificatele de calitate . Se va verifica cit mai frecvent la fiecare sarja de mortar cu conul etelon daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele admise in normativ,pentru zidaria din caramizi pline va fi 8…13 cm, iar pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale va fi de 7..8cm. Se va verifica in mod special pe timp friguros, daca sunt udate inainte de punerea in opera. Executarea elementelor de zidarie. se va face dupa hidroizolarea soclului si executarea elementelor structurii de rezistenta si a executarii imbinarilor elementelor de structura. La zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale, rosturile verticale si orizontale se vor umple cu mortar dar se lasa neumplute pe o adincime de de 1-1,5cm de la fata zidului. La zidaria din blocuri cu pline sau cu goluri orizontale, rosturile orizontale se vor umple cu mortar. Pentru rosturile verticale mortarul se va aplica numai pe portiunile marginale ale blocurilor In timpul executiei zidariei se va verifica in permanenta orizontalitatea zidariei. Intreruperea zidariei se va face in trepte interzicandu-se intreruperea in strepi. Legaturile intre ziduri, la colturi, intersectii, si ramificatii se va face alternativ in functie de tipul de caramizi si blocuri ceramice utilizate. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stalpi sau diafragmele de beton armat) se face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton , fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul . Inainte de inceperea executarii zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stalpilor sau diafragmelor se va aplica un sprit de mortar de ciment, iar rostul vertical dintr zidarie si alamentul de structura va fi umplut complet cu mortar. - La exectarea zidariilor armate, se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire a armaturii in rosturile orizontale. - La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase prefabricate, acestea se vor monta inaintea de executarea zidariei, legandu-se de mustatile nivelului superior. Rosturile in dreptul stalpisorilor se se lasa neumplute cu mortar pe o adancime de cca. 2 cm pentru o legatura mai buna Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca. 1 m , dupa udarea prealabila a a zidariei si a cofrajului, se interzice folosirea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul, indesarea betonuli se va face cu vergele.
- La zidurile cu grosimea de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a golului cate 3 ghermele de fiecare gol de usa, si cate 2 ghermele de fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2..3 ori in bitum fierbinte. - La executarea zidariei cosurilor de fum sau ventilatie ce se executa pe ultimul nivel, pentru asigurarea rezistentei si stabilitatii cosurilor vor fi prevazute cu armatura verticala legate cu etrieri, se vor ancora in planseul pe care reazema,sau in centurile acestuia si in stalpisorii de beton armat ai nivelului inferior,prin bare de otel beton. Executia va fi ingrijita , astfel ca fata interioara a cosului sa fie neteda. Rosturile se vor tese la fiecare rand si se vor umple complet cu acelasi mortar cu care s-a executat zidaria Se vor monta numai olane sau tuburi de beton care nu prezinta defecte. - La executarea zidariei aparente, se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele si de grosime egala.si se va fagui cu fierul de rostuit. Se va folosi mortarul prevazut de proiect, iar mortarul scurs pe fatade si petele lasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa. -La executarea zidariei de placare a diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, acestea se vor executa intre centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planseelor, zidaria se impana intre centuri, ssi spatiul dintre zidarie si diafragme se va umple bine cu mortar. In zonele seismice placajul va fi ancorat de diagrame cu bare de otel beton (inglobate in rosturile orizontale) - Obiectele sanitare care se monteaza pe zidaria de caramida sau blocuri cu goluri orizontale se vor fixa cu dibluri. La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor ”. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, resonsabil CQ. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE INVELITORI PENTRU CONSTRUCTII 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan”) 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de invelitori de orice tip (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan”) 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 37/1988 Normativ privind alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea calitatii materialelor puse in opera; - verificarea conditiilor speciale, - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati - trasarea lucrarilor; 5.2. Descrierea instructiunii Inveliorile de diferite tipuri (tigle si olane, materiale lemnoase, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panouri “Rompan” se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale si constructii agrozootehnice,constructii provizorii, constructii monumentale; in functie de specificul local, turistic, climatic, si in functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale. Elementele din invelitoare se livreaza in pachete, pachete paletate sau pachete paletizate care pot protejate cu o folie protectoare impermeabila - Manipularea se face cu macarale echipate cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau aruncarea elementele din tigle si olane, placi plane din azbociment, foi din tabla plana si tabla ondulata sau cutata, foi de carton bitumat, panourile - Diversele operatii necesare pentru realizarea invelitorilor cu aceste elementele ( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata - Depozitrea se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. - La depozitare se interzice indepartarea materialului protector al pachetelor, depozitarea elementelor armate pe inaltimi mai mari de 2,40 m, si suprapunerea pachetelor paletizate cu elemente nearmate. - Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor b.c.a.-lui, a dispozitevelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
- Se va verifica prin sondaj calitatea elementele in ceea ce priveste aspectul , dimensiunile si capacitatea portanta, certificatele de calitate si marcarea pachetelor. -Invelitorile se vor executa in conformitate cu proiectul tehnic care va contine toate detaliile, piesele de prindere, imbinare elementelor, si tipul monolitizarii Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea invelitorilor se va verifica: - Stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, scurgerilor, planietatii si a aliniamentului fermelor, panelor si capriorilor in in conformitate cu proiectul tehnic; Executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable. Realizarea unor distante minimum100mm intre cosurile de fum si partile lemnoase sau combustibile ale suportului; Asigurarea scurgerii apei in cazul cosurilor luminatoarelor, sau alte obstacole transversale mai late de 500mm, prin realizarea in amonte de sei in doua ape, de minimum 150mm inaltime fata de planul invelitorii; Protectia anticoroziva prevazuta in proiectul tehnic , La exectarea invelitiorilor de toate tipurile se va tine cont de existenta si corectitudinea lucrarilor dr tinichigerie aferente invelitorii in conformitate cu proiectul tehnic si de detalii in special :sorturi, dolii, paziile, imbracamintea cosurilor strapungeri pentru ventiletii, jgheaburi, burlane; Indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati,resturi de materiale , molozului etc. de pe fata stratului suport. 5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) . La receptie se va verifica urmatoarele: - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului invelitorii; - existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor, - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute; - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; - dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic - respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea executiei; Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor” In timp de polei, vant, ploitorentiale se interzice executatrea lucrarilor pe acoperisuri. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII LA CLADIRI 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de hidroizolatii la cladiri 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de hidroizolatii 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la C 112/1986 normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase. C 217/1983 Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatoarelor cu folie din PVC plastifiat la acoperisuri. Si C 246/1993 Instructiuni tehnice pentru utilizarea foliilor de bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea calitatii materialelor puse in opera; - verificarea conditiilor speciale, - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati - trasarea lucrarilor; 5.2. Descrierea instructiunii Hidroizolarea elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior, impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de conditiile nccesare desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si agrozotehnice. Hidroizolarea elementelor de constructie se face in scopul asigurarii: - limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura aerului interior si temperatura suprafetei interioare a - elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor elemente; -stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturiipe suprafata interioaraa elementelor de constructii; - rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora in structura elementelor de constructii; - rezistentei necesare la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer; - limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de condens. Materiale folosite la hidroizolarea elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj calitatea in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati, praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte. Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor.
Diversele operatii necesare pentru realizarea hidroizolatiilor cu diverse materiale – placi din b.c.a; produse termoizolante din diatomit, perlit expandat agregate minerale usoare , placi din fibre de lemn, placi termoizolante din talasti p STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata cu bitum etc. ( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de protectie prevazut in normativele in vigoare. Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. Materialele inflamabile se vor depozita si transporta in vase etanse , ferite de foc si nu se va fuma in zona depozituluisi la locul executiei. Pe platforme si in magaziile de depozitare precum si la locurile unde se lucreaza cu aceste materiale , se vor prevedea stingatoare de incendiu, conform normelor de dotare. In timpul executiei hidroizolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si planeitatea suprafetelor. La executarea lucrarilor de hidroizolatie la elementele de constructie vor fi pregatie si se va tine cont de urmatoarele: - stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari decat abaterile prevazute de reglementarile tehnice in vigoare. - existenta rosturilor de dilatare de 2 cm. Latime pe conturul si campul sapelor de peste termoizolatiile noi sau in vrac; - corectarea cu mortar de ciment de panta de max 1:5 a denivelarilor de max.10mm admise intre elementele prefabricate; - protejarea prealabila a termoizolatiilor de polistiren cu folii biummate sau pelicule de mortar special; - racorduri intre diversele suprafete cu abaterile admisibile fata de dimensiunile din proiect sau fata de prevederile in vigoare. - lipirea si latimea petrecerii corecta a foliilor respecterea corecta a directiei de montare a foliilor - realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie de sub sorturi, copertine sau tuburi; Inainte a se incepe lucrarile de hidroizolatie stratul suport se va curati bine in vederea depistarii crapaturilor si locurilor degradate, precum si pentru a se realiza o mai buna buna aderenta amaterialelor hidroizolatoare; Inainte de punerea in opera materialele hidroizolatoare se vor amesteca energic pana la omogenizarea lor completa, contolandu-se aspectul si omogenitatea Se interzice diluarea pe santier a produselor hidroizolatoare la rece cu diferiti solventi. Lucrarile de hidroizolatie se executa dupa terminarea lucrarilor de constructii-montaj , a caror executie ulterioara ar putea dauna calitatii lucrarii de hidroizolatie. La executarea lucrarilor de hidroizolatii fumatul este interzis si se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare.
7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE IZOLATII TERMICE LA CLADIRI 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de izolatii termice la cladiri 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la : Normativ C 107/1982 pentru executarea izolatie termice la cladiri;C112/1986 pentru executarea hidroizolatiei 5. INSTRUCTIUNEA 5.1.
Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea calitatii materialelor puse in opera; - verificarea conditiilor speciale, - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati - trasarea lucrarilor; 5.2. Descrierea instructiunii Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior, impus de conditiile minimale de confort la cladirile de locuit si social- culturale si de conditiile nrcrsare desfasurarii procesuli de productie la constructiile industriale si agrozotehnice. Izolarea termica a elementelor de constructie se face in scopul asigurarii: - limitarii la valorile cerute de conditiile de exploatare a diferentei dintre temperatura aerului interior si temperatura suprafetei interioare a - elementelor de constuctie, precum si evitarea condensului pe suprafata acestor elemente;
-stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a elementelor de constructii; - rezistentei necesare la difuzia vaporilor de apa, pentru evitarea condesarii acestora in structura elementelor de constructii; - rezistentei necesare la permeabilitatea aerului,pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer; - limitarii la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si evitarii fenomenului de condens. Materiale folosite la izolarea termica elementelor de constructie se vor verifica prin sondaj calitatea in ceea ce priveste: aspectul, starea suprafetelor interzicandu-se folosirea celor acoperite cu impuritati, praf, gheata, sau in cazul blocurilor b.c.a folosirea celor stirbie sau cu colturi rupte. Manipularea materialelor se va face cu manual cu dispozitive speciale. Se interzice bascularea sau aruncarea materialelor. Diversele operatii necesare pentru realizarea izolatiilor cu diverse materiale – placi din b.c.a.;produse termoizolante din diatomit, perlit expandat ;agregate minerale usoare , placi din fibre de lemn, placi termoizolante din talasti STABILIT sau placi din granule de pluta expandata si aglomerata cu bitum etc.( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata Personalul trebuie instruit pentru folosirea dispozitivelor, si echipat cu echipamentul de protectie prevazut in normativele in vigoare. Depozitrea materialelor se va face la obiect, in locuri uscate, ferite de acumularea apelor meteorice, plate pe reazeme din materiale tari. Materialele sensibile la umiditate sau cu absortie mare de apa la elementele care se prin procese umede , se vao proteja cu un strat separator impotriva umiditatii. In timpul executiei izolatiei se va verifica in permanenta orizontalitatea si planeitatea suprafetelor. La pereti se deosebesc diferite tipuri de alcatuire de izolatiila pereti: - pereti stratificati din zidarie cu strat termoizolant median; - pereti din beton armat,termoizolati la exterior; - pereti din beton armat in trei straturi cu strat termoizolator median ( (panouri prefabricate): - pereti pentru fatade usoare; Executarea izolatiei termice la peretii exteriori - barierele contra vaporilor in pelicule se utilizeaza pe fata interioara a peretilor exteriori ai incaperilor cu regim ridicat de umiditate; Peretii exteriori ai salilor de cu aglomeratii mari de oameni (teatre, cinamatografe, etc.) prevazuti cu captuseli fonoabsorbante se vor monta la distanta de 2cm de perete, iar suprafata peretelui sa fie incalzita,fie printr-o buna circulatie a aerului din interiorul salii, fie prin montare de conducte calde in acest interspatiu In cazul materialelor termoizolante cu capacitate de absortie ridicata a umiditatii (exp. beton celular autoclavizat) se va prevedea bariera contra vaporilor pe fata calda a termoizolatiei La acoperisuri dupa modula de amplasare a termoizolatiei se deosebesc urmatoarele tipuri: - acoperisuri sau terase cu termoizolatie pe suport din beton, beton armat sau beton precomprimat - acoperisuri cu termoizolatie pe suport din tabla cutata; - acoperisuri cu termoizolati autoportanta; - acoperisuri cu termoizolatia intre doua placi ondulate de azbociment. Materialele termoizolante utilizate pentru izolarea acoperisurilor trebuie sa indeplineasca urmatorele conditii: - sa fie eficiente din punct de vedere termotehnic; - sa nu contina componente care sa afecteze in timp calitatea constructiilor prin reducerea existentei elementelor de constructiie, a proprietatilor termo si hidroizolatoare ale inchiderilor si aspectul finisajului interior si exterior; - sa nu contina substante vatamatoare pentru sanatatea oamenilor sau a animalelor atat in timpul executiei cat si pe timpul exploatarii;
- sa fie greu combustibile,imputrescibile si stabile la apa; - sa fie realizate cu un consum minim de energie Este interzisa folosirea materialelor termoizolante degradate , datorita depozitarii, transportuluinecorespunzator, udate de precipitatii. Lucrarile de termoizolatie se executa pe numai baza proiectului tehnic, si se vor executa numai cu personal specializat in acest scop 5.3. Controlul si receptia lucrarilor Lucrarile de termoizolatie fiind ingeneral lucrarii ascunse pe parcursul executiei se va urmari urmatoarele: - calitatea statului suport care trebuie sa fie uscat, sa nu prezinte denivelari si asperitati, pericitand continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor; - calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in opera; - montajul termoizolatiei cu rosturi stranse intre placi, existenta si asigurarea comunicarii cu atmosfera a canalelor de ventilatie conform proiectului tehnic privind respectarea grosimii termoizolatiei si tratarea puntilor termice, canale de ventilatie; Proiectul tehnic trebuie sa cuprinda toate detaliile de etansare a rosturilor Este interzisa circulatia curenta a oamenilor si depozitarea materialelor pe invelitori cu termoizolatie. Rentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic statrea hidro izolatiei sau a invelitorilor si se vor lua masuri pentru remedierea lor. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectie in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor - procese verbale de lucrari ascunse 8. ANEXE Specifice nu sunt
EXECUTAREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII IN CONSTRUCTII 1. SCOP Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de zugraveli si vopsitorii de orice tip. 2. DOMENIU DE APLICARE Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii de orice tip. 3. DEFINITII SI ABREVIERI Specifice nu sunt 4. DOCUMENTE DE REFERINTA La intocmirea instructiunii se fac referiri la: C 3-1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii la constructii. 5. INSTRUCTIUNEA 5.1. Conditii prealabile Pentru executia lucrarilor sunt necesare urmatoarele; - asigurarea documentelor de executie; - verificarea conditiilor speciale, - instruirea personalului in executarea lucrarilor - dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii; - racorduri de energie , apa si alte utilitati 5.2. Descrierea instructiunii Zugravelile si vopsitoriile de diferite tipuri interioare, exterioare aplicate pe suprafete de caramida, beton, beton celular autocalavizat , se utilizeaza pentru constructii de locuinte, social culturale si constructii agrozootehnice, constructii provizorii, in functie de specificul local, turistic, climatic, si in functie de posibilitatile de aprovizionare apropiate sau din sursele locale. Diversele operatii necesare pentru realizarea zugraveliilor si a vopsitoriilor cu diverse materiale ( manipulare , prelucrare , montare, finisare etc.) se executa cu scule si dispozitive speciale indicate in proiectul tehnologic, in functie de operatia efectuata. Depozitrea se va face la obiect, in incaperi uscate, ferite de umezeala si socuri, pe suprafete plane Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit. Personalul de executie trebuie instruit pentru cunoasterea particularitatilor materialelor folosite. Zugravelile si vopsitoriile se vor executa dupa detaliile din proiectul tehnic de executie. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea zugravelilor si vopsitoriilor interioare si exterioare,trebuie terminete urmatoareale lucrari: -invelitorile cladirii inclusiv terasele, logiile, balcoanele cu amenajarea scurgerilor, astfel incat sa nu fie afectate lucrarile de placaj; - toate profilele, solbancurile, glafurile etc. - montarea tocurilor si captuselilor la usi si ferestre,in afara pervazurilor care se vor monta dupa zugraviri; -tencuirea tavanelor si a suprafetelor pe care se vor executa zugravelile si vopsitoriile; - montarea conductelor sanitare, electrice de incalzire de sub zugravelile si vopsitoriile; -executarea probelor de scurgere asi a probelor de presiune pentru conductele de alimentare cu apa; -montarea diblurilor si dispozitivelor de fixare a obiectelor sanitare -executarea pardoselilor; Aplicarea se va face numai pe suprafete uscate pregatite in preablabil - stratul suport va fi riguros controlat in ceea ce priveste: respectarea pantelor, planietatii si a aliniamentului in conformitate cu proiectul tehnic; - executarea prealabila a tuturor strapungerilor pentru cosuri, ventilatii, conducte, cable. - indepartarea tuturor urechilor de montaj, mustati, resturi de materiale, moloz etc. de pe fata stratului suport.
Peretii pe care se aplica zugraveala vor tencui si driscui cat mai fin iar rosturile zidarieie ( orizontale si verticale ) trebuie sa se curete bine pe o adancime de 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete. In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit sau beton prefabricat, care prezinta pori sau fisuri se vor umple cu mortar de var- ciment iar bavurile si alte dungi iesite in relief vor fi indepartate ca sa ramana o suprafata neteda.. Stratul suport al tamplaria pe care se va aplica vopsitoria va fi pregatit,curatat (nodurile sa fie taiate ,cuile ingropate,prelingerile de rasina saualte murdarii sa fie indepartate. Accesoriile tamplariei crare nu sunt nichelate sau lacuite , vor fi grunduite anticorosivsi vopsite cu vopsea de ulei sau email. Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina ,pacura , grasimi, mortar sau vopsea mai veche, acestea se vor indeparta pana va ramane o suprafata curata , intrunind conditiile necesarea a se efectua vopsitorie de calitate buna. Vopsitoriile vechi degradate de pe tamplaria metalica sau de lemn, se va curata, si apoi se va executa vopsitoria noua. Zugravelile si vopsitoriile nu se vor executa dupa pe timp de ceata, ploaie; deasemenea se va evita executatrea acestor lucrari la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic. Se interzice folosirea materialelor cu termen de utilizare depasit 5.3. Controlul calitatii si receptia lucrarilor Receptia se efecteaza pe intreaga constructie sau parti de constructie( tronson scara) . La receptie se va verifica urmatoarele: -existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa a suportului -existenta si continutul certificatelor de calitate a materialelor, -confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute; -dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; -respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea executiei; Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (protectii, finisaje) este interzisa. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”. 6. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI Responsabilitatea efectuarii inregistrilor revine responsabilului tehnic cu executia si a sefului punctului de lucru. Directorul general adjunct va notifica in scris si alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei. Pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri responsabilitatile sunt ale personalului tehnic de executie:sef de santier, sef punct de lucru, responsabil de lucrare, responsabil CQ. 7. INREGISTRARI Inregistrarile cerute de legislatie in vigoare conform normelor -procese verbale de lucrari ascunse -proces verbal de receptie calitativa a suportului; -proces verbal de executare a masurilor de remediere. 8. ANEXE Specifice nu sunt
INSTALATII SANITARE INTERIOARE 1. GENERALITĂŢI Obiectul îl constituie condiţiile tehnice pentru execuţia instalaţiilor sanitare de canalizare , tehnologice , incalzire racire si de ventilare aferente obiectivului . 2. INSTALAŢII SANITARE INTERIOARE Lucrarea constă din următoarele: o Instalaţii de distribuţie pentru alimentarea cu apă rece potabilă, apă caldă menajeră, o Obiecte sanitare cu legături la distribuţia de apă rece, caldă şi respectiv la canalizare o Armături de închidere, reglare şi golire o Suporţi şi brăţări pentru conductele montate aparent LISTA PRESCRIPŢIILOR TEHNICE DE BAZĂ PENTRU INSTALAŢIILE SANITARE Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare I9-96 Instrucţiuni tehnice pentru protecţia construcţiilor metalice din profile subţiri C139/73 Normativ pentru protecţia contra coroziunii a construcţiilor îngropate I14-76 Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii C142/79 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii C56-75 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului P118-99 o STAS 1478-90 – alimentare cu apă la construcţiile civile şi industriale. o STAS 1795-87 – canalizări interioare MATERIALE ŞI PRODUSE o o o o o o
Ţevi şi accesorii o Tuburi şi piese de legătură din polipropilena pentru canalizare – VALROM o Tuburi si piese de legatura din polipropilena Obiecte sanitare şi accesorii o Lavoare din porţelan piedestal pentru lavoar o Vas pentru closet din porţelan sanitar cu rezervor din mase plastice montat la semiînălţime. o Cuier din porţelan sanitar NI 546 o Pisoar din porţelan sanitar cu robinet de spălare 3/8” o Spălător inox pentru vase o Baterie monocomandă pentru lavoare şi spălător Dn1/2” o Accesorii: portprosop sau uscător electric de mâini, oglinzi din semicristal, porthârtie din porţelan sanitar o Cabina de dus si cada din fonta emailata Armături o Baterie amestecătoare stativă pentru lavoar şi spălător monocomandă 1/2” o Robinet simplu de serviciu cromat o Robineţi de închidere sferici o Robineţi de trecere cu descărcare pentru golire LIVRAREA, DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR Materialele asupra cărora condiţiile atmosferice nu au influenţă nefavorabilă pe durata depozitării (ţevi de cupru, etc) se vor depozita în aer liber pe platforme special amenajate.
Materialele care pot fi deteriorate de intemperii sau de acţiunea directă a soarelui (materiale pentru izolaţii, obiecte sanitare, etc) se vor păstra în şopron. Materialele ca: armături, obiecte sanitare ceramice, aparate de măsură şi control etc. se păstrează în magazii închise. La manipulare materialele vor fi ferite de lovituri. EXECUTAREA LUCRĂRILOR Operaţii pregătitoare o Examinarea proiectului o Verificarea existenţei golurilor sau executarea lor o Trasarea instalaţiilor şi corelarea cu celelalte instalaţii (încălzire, electrice, climatizare) Operaţii de confecţionare şi montare o Prefabricarea tronsoanelor de conducte o Montarea provizorie a suporţiilor o Montarea conductelor o Definitivarea fixării conductelor şi a suporţilor o Proba de etanşeitate la presiune la rece a conductelor de apă rece şi caldă ce urmează a fi mascate o Izolarea termică a conductelor mascate o Definitivarea instalaţiilor de apă rece, caldă şi canalizare (inclusiv conducte de legătură) o Proba generală de încercare de etanşeitate la rece a tuturor conductelor de apă rece şi caldă o Proba de etanşeitate la cald a conductelor de apă caldă menajeră o Montarea obiectelor sanitare după realizarea primei faze de finisaj a construcţiei (glet, faianţă) o Realizarea legăturilor la obiecte sanitare o Încercarea de etanşeitate la conductele de canalizare o Izolarea conductelor şi protejarea izolaţiilor termice Operaţii de protejare a lucrărilor Pe parcursul lucrărilor se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii murdăriei în conducte, armături şi obiecte sanitare, precum şi pentru preîntâmpinarea deteriorării instalaţiilor. Verificarea lucrărilor La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparataje ce corespund tehnic şi calitativ prevederilor proiectului. Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatajele se vor supune unui control cu ochiul liber. Defecţiunile se vor remedia sau se vor înlocui materialele. La aparatele de masură şi control se va verifica existenţa sigilului şi a buletinului de verificare emis de metrologic. Montarea tuburilor din polipropilenă o Îmbinarea tuburilor din polipropilenă se va realiza cu mufe şi fără mufe (cu racord special mufă bi-îmbinare). Pentru realizarea îmbinărilor între tuburi se vor executa următoarele operaţii: Curăţirea mufei şi a garniturii, controlul stării garniturii. Curăţirea extremităţii tubului sau a racordului de îmbinare. Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe extremitatea tubului de îmbinat şi pe garnitură (nu se vor utiliza alţi lubrifianţi). Se va introduce tubul până în capătul mufei. Se extrage tubul circa 10mm (acest spaţiu va compensa dilatările); în cazul îmbinarii tuburilor cu racorduri această operaţie nu este obligatorie.
Pentru îmbinarea tuburilor fără mufe – cu racord special se vor executa următoarele operaţii: Curăţirea extremităţii tubului fără sanfrenarea îmbinării. Controlul stării mufei şi eventuala curăţire a celor două extremităţi. Montarea manşonului de îmbinare pe tubul de îmbinare. Aplicarea lubrifiantului VALSIR în interiorul mufei bi-îmbinare. Aplicarea unei cantităţi mici de lubrifiant pe manşonul de îmbinare. Se introduce mufa bi-îmbinare pe manşon până la capăt şi controlul bunei introduceri a manşonului însuşi. Aplicarea lubrifiantului VALSIR pe garnitură. Introducerea până la capăt a tubului sau a racordului. o Ancorarea tuburilor se va realiza prin brăţări de oţel îmbrăcate în cauciuc antivibrant. o Tuburile montate în şapă se vor acoperi cu carton greu sau carton ondulat, dacă prin tuburi se vor transporta lichide cu temperaturi ridicate, astfel încât să permită dilatarea tubului. o Indicaţii privind pozarea instalaţiilor verticale şi orizontale: Tuburile orizontale vor fi ancorate, adoptând o distanţă între brăţări egală cu de 10 ori diametrul. Pentru conductele verticale distanţa între brăţări va fi de la 1m la 2m, în funcţie de diametrul tubului de pozat. Brăţările vor fi fixate în pereţii clădirii. În cazul tuburilor verticale care traversează mai multe planuri se va monta o brăţară de ghidaj lângă mufa de îmbinare şi o a doua la distanţa recomandată mai sus. În acest caz, fixarea la planşeu constituie ea însăşi o ancorare la punct fix. o Trecerea tuburilor prin fundaţii, tavane etc. se va realiza etanş împotriva umidităţii şi a zgomotului şi va fi făcută cu ajutorul izolaţiilor sau a materialelor fonoizolante. Executarea izolaţiilor Izolarea conductelor se va executa numai după efectuarea probelor de presiune, după curăţirea şi protejarea suprafeţelor cu straturi anticorozive. Izolaţiile vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi manevrare, a elementelor de susţinere şi la îmbinările cu flanşe, precum şi la treceri prin ziduri. La executarea lucrărilor de izolaţii se vor respecta prevederile din „Instrucţiuni tehnice pentru executarea termoizolaţiilor la elementele de instalaţii” C142. Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor o Fixarea obiectelor sanitare pe elementele de construcţii se va face prin şuruburi sau pe console. o În scopul de a evita deteriorarea obiectelor sanitare, până la terminarea lucrărilor de finisaje la construcţie, ele vor fi protejate. Montarea armăturilor de închidere Toate armăturile vor fi montate în poziţia închis. Condiţii de montare pentru conducte de apă o Panta minimă a conductelor de apă va fi de 10/00 şi se vor realiza următoarele distanţe: Conducte – pereţi finiţi +3cm, Între izolaţiile conductelor vecine 4cm, Între flanşe şi conducte apropiate 3cm, Între conducte de apă, canalizare şi instalaţii electrice – conform normativ I7. o La trecerea prin pereţi şi planşee, conductele se montează în tuburi de protecţie (manşoane). Partea superioară a manşoanelor montate în pardoseala încăperilor – dotate cu instalaţii sanitare (băi, oficii etc.) va depăşi nivelul pardoselii finite cu 2-3cm. o În porţiunile în care conductele traversează elementele de construcţii, nu se admit îmbinări. Condiţii de montare pentru obiecte sanitare
Distanţele de amplasare precum şi cotele de montaj ale obiectelor vor fi conform STAS 1504. ABATERI ADMISE Conform normativ I9-96 şi C56/86. VERIFICAREA ÎN VEDEREA RECEPŢIEI Pe parcursul executării lucrărilor se vor efectua următoarele verificări: o Verificarea caracteristicilor şi calităţii materialelor utilizate o Verificarea traseelor conductelor şi amplasamentul aparatelor, obiectelor sanitare, armăturilor etc. o Verificarea calităţii şi corespondenţei cu proiectul a prefabricatelor de instalaţii sanitare. Toate materialele şi aparatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor din proiect, au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul manipulării nu au suferit deteriorări. NOTĂ: executantul nu este îndreptăţit a face înlocuiri de materiale fără avizul scris a proiectantului. Categoriile de lucrări la care probele pot fi făcute independent, în prezenţa investitorului prin întocmire de procese verbale: o Conducte interioare de apă rece, caldă şi de canalizare menajeră, o Montarea obiectelor sanitare şi a accesoriilor, o Lucrări de izolaţii şi vopsitorii, o Verificări de efectuat pe faze de lucrări. a) Conducte interioare de apă caldă, rece: o Distanţele între conducte şi elementele de construcţii şi conductele altor instalaţii o Modul de fixare a conductelor o Corecta amplasare şi executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare şi a manşoanelor de protecţie b) Lucrări de verificare a etanşeităţii şi rezistenţei: o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi de funcţionare la conductele de apă rece o Încercarea de etanşeitate la presiune la rece şi la cald, de rezistenţă şi de funcţionare la apă caldă de consum. Aceste probe se vor efectua înaintea montării armăturilor de serviciu şi a aparatelor, poziţiile acestora fiind busonate. Presiunea pentru încercare la etanşeitate la rece şi la cald va fi egală cu 1,5x presiunea de regim, dar nu mai mică de 6 bar. Instalaţiile se vor ţine sub această presiune 20 minute, timp în care nu se admite nici o scădere a presiunii. Presiunea se va citi pe un manometru montat pe pompa ce se va amplasa în punctul cel mai jos a instalaţiilor. Proba la cald se va face menţinându-se în funcţiune instalaţia de apă caldă timp de 6 ore, temperatura în instalaţie având 60 0C. Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua verificându-se dacă toate punctele de consum asigură debitul prevăzut în proiect şi dacă temperatura apei corespunde celui prevăzut. c) Conductele de canalizare interioare se vor verifica distanţele lor de elementele de construcţii, pantele prevăzute şi fixarea lor. Se va verifica corecta amplasare a pieselor de curăţire şi etanşeitatea lor. Etanşeitatea conductelor de canalizare menajeră se va verifica umplând instalaţia până la nivelul de refulare a obiectelor sanitare. Încercarea de funcţionare se va face prin punerea în funcţiune a obiectelor sanitare. d) Obiecte sanitare (C56-86) o Se va verifica dacă nu sunt fisurate, lovite etc. şi corespund ca număr, mărime, model, calitate şi poziţie de montaj, ca cele prevăzute în proiect. o Să fie solid fixate pe console şi consolele să fie prinse rigid în perete. o Sifoanele obiectelor să asigure scurgere normală.
o o o
Bateriile să asigure un jet continuu de apă, închidere perfectă şi manevrare uşoară. Robinetele de închidere să fie uşor accesibile. Verificarea etanşării sifoanelor de pardoseală se va face circulând prin ele apă timp de 24 ore, după care timp de 3 zile se vor urmări eventualele infiltraţii.
EXECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE 1. SCOP Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor electrice descrierea tehnologiei de executie actualizata pe baza reglementarilor tehnice existente in vigoare la data elaborarii prezentei proceduri, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor, precum si precizarea inregistrarilor calitatii care trebuie elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii lucrarilor efectuate. 2. DOMENIU Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice interioare , adica la circuitele electrice alimentate la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si respectiv 1500 V c.c. inclusiv. Procedura se aplica la executarea instalatiilor electrice aferente : cladirilor cu destinatie de locuinta; cladirilor comerciale; cladirilor publice ( civile ); cladirilor industriale ( de productie ); cladirilor agricole si horticole; cladirilor prefabricate; caravanelor , locurilor de campare si altora similare; santierelor , expozitiilor , targurilor si altor instalatii temporare; constructiilor navale si vaselor de agrement; cladirilor de depozitare; Procedura se aplica atat pentru instalatiile electrice interioare noi cat si pentru lucrarile de reparatii. 3. DEFINITII SI ABREVIERI Consumator (sinonim abonat) - persoana fizica sau juridica care cumpara energie electrica pentrul uzul propriu sau pentru un subconsumator racordat la instalatiile sale. Instalatiile electrice ale consumatorului sunt racordate la reteaua electrica de distributie RED , in unul sau mai multe puncte de delimitare. Nota : Sunt definiti ca mici consumatori cei cu puteri contractate de 100 kW sau mai mici pe loc de consum , cu exceptia consumatorilor casnici . Sunt definiti ca mari consumatori cei cu puteri contractate de peste 100 kW pe loc de consum. Subconsumator - consumatorul de energie electrica alimentat din instalatiile unui alt consumator aflat in apropierea sa . Consumator casnic de energie electrica - consumatorul care utilizeaza energie electrica in exclusivitate in scopuri casnice ( iluminatul artificial in interiorul si exteriorul locuintei , precum si pentru functionarea receptoarelor electrocasnice din propria locuinta ). Instalatie electrica de utilizare - totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului. Tablou principal de ditributie - tablou electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
Sigurante generale - sigurante montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric. Coloana electrica - calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general de distributie sau tabloul secundar de la tabloul principal. Circuit electric - calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie. RED – reteaua electrica de distributie PE – conductor de protectie N – conductor neutru PEN – conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor neutru 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 Legea 10 / 1995 privind calitatea in constructii 4.2 PE 102 – 1986 „Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pana al 1000 V c.a. in unitati energetice”; 4.3 PE 106 – 1995 „Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de joasa tensiune”; 4.4 PE 107 – 1995 „Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice” ; 4.5 PE 124 – 1995 „Normativ privind alimentaea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari”; 4.6 PE 132 – 1995 „Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica”; 4.7 PE 155 – 1992 „Normativ privind proiectarea si executarea bransamentelor electrice pentru cladirile civile”; 4.8 I 7 – 2011 „Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice cu tensiunipana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c”; 5. RESPONSABILITATI 5.1. Director General 5.1.1 Numeste Responsabilul de activitate/ Seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie. 5.1.2 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie. 5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite. 5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2.Sef departament instalatii electrice 5.2.1 Verifica Procedurile Tehnice de Executie elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2 Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite.
5.2.4 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Programul Calitatii. 5.2.5 Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6 Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii. 5.3. RMCMS 5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.3.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii 5.3.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4. Responsabil activitate/ Sef de santier 5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3 Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate. 5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant. 5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RTE, daca este cazul. 5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9 Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10 Gestineaza deseurile rezultate in urma executarii instalatiilor electrice interioare. 5.4.11 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mexdiul inconjurator. 5.4.12 Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.14 Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.15 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori este cazul. 5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia 5.5.1 Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.5.3 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cxadrul acestuia. 5.6.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.6.5 Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.6.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor dxin perimetrul santierului sau xdin vecinatatea acestuia. 5.6.7 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.6.8 Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.6.9 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7. Lucratori deserventi santierului/ Electricieni 5.7.1 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2 Respecta indrumarile Responsabilului de activitate/ Sefului de santier. 5.7.3 Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4 Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5 Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7 Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10 Aduce la cunostinta Responsabilului de activitate/ Sefului de santier/ Lucratorului desemnat accidentele suferite de propria persoana. 5.7.11 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 6. PROCEDURA 6.1. Tablouri electrice 6.1.1 La montarea tablourilor de distributie echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli: tablourile de distribuitie se executa in constructie protejata , prin instalare , dupa necesitati , in cutii , dulapuri sau nise cu un grad de protectie stabilit; legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie , pentru curenti mai mari de 100 A , se executa in mod obisnuit prin bare; distanta libera intre barele din tablouri , respectiv distantele de izolare in aer ,de conturare si de protectie impotriva socurilor electrice se stabileste conform prevederilor din STAS R 7944 – 79 si STAS R 9321 – 73; tablourile de distrbutie se instaleaza astfel incat inaltimea laturii de sus a tablourilor fata de pardoseala finita sa nu depaseasca 2,3 m. Fac exceptie tablourile din locuinte pentru care se admite o inaltime de cel mult 2,5 m. 6.1.2 La montarea tablourilor electrice de distributie echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele operatii : se traseaza locul unde se va monta tabloul; se verifica distantele minim admise fata de pardoseala si fata de celelate instalatii sau elemente ale constructiei; se realizeaza golul in zidarie sau tencuiala ( daca este necesar ); se monteaza elementele pe care se va fixa tabloul (dibluri de lemn sau de bolturi filetate); se fixeaza talboul de distributie; se tencuieste si se netezeste peretele in jurul tabloului; se curata carcasa , rama si usa tabloului; Golurile in zidarie se executa la dimensiuni cu 20 mm mai mari pe fiecare parte laterala si cu 30 mm mai mari in adancime. Diblurile se fizeaza in perete dupa ce s-au dat gaurile cu diametrul aferent diblului. 6.2. Coloanele electrice 6.2.1 La montarea coloanelor electrice echipa de lucru trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli : colanele electrice se realizeaza cu conductoare izolate de aluminiu tip (AFY ) sau de cupru tip (FY ) si vor avea 1 sau 3 conductoare de faza ( f ) , conductor de nul de lucru ( N ) si conductor de nul de protectie ( PE ); coloanele se protejeaza in tuburi de protectie din materiale plastice tip PVC sau metalice tip PEL montate aparent sau ingropat; la realizarea coloanelor electrice se va respecta normativul I 7 - 2002. Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.; 6.2.2 La montarea coloanelor electrice echipa de lucru trebuie sa execute urmatoarele operatii : se marcheaza traseul coloanei; se executa santurile in zid (si plansee) pentru montarea ingropata a coloanelor (daca este necesar); se monteaza consolele metalice pentru fixarea aparenta a coloanelor (daca este necesar); se monteaza tuburile de protectie; se tencuiesc si se netezesc peretii sau planseele in jurul coloanelor; se monteaza conductoarele in tuburi; aceasta se face numai dupa ce tuburile au fost montate si tencuiala s-a uscat; se executa legaturile electrice;
6.2.3 La montarea aparenta a tuburilor de protectie, echipa de lucru va respecta urmatoarea ordine a fazelor tehnologice : verificarea si indreptarea tuburilor; masurarea marcarea si taierea tuburilor la masura; netezirea capetelor tuburilor dupa taiere; umplerea tuburilor cu nisip; incalzirea , indoirea si racirea tuburilor; verificarea diametrului curbelor si golirea nisipului; confectionarea mufelor; calibrarea si filtrarea tuburilor in cazul imbinarii prin fitinguri; montarea consolelor de fixare; montarea tuburilor prin fixarea cu suruburi; Faza de montare ingropata a tuburilor de protectie include in plus fata de montarea aparenta urmatoarele operatii : confectionarea agrafelor din cuie si sarma; fixarea cuielor de sarma in zidarie; montarea tuburilor , prin legare cu sarma; Pentru montarea conductoarelor in tuburile de protectie , echipa de lucru executa urmatoarele operatii , in ordinea de mai jos : ajustarea tuburilor de protectie; controlul marginilor tubului; introducerea sarmelor de otel in tuburi; derularea conductoarelor; intinderea si indreptarea conductoarelor; masurarea si taierea la dimensiuni a conductoarelor; dezizolarea conductoarelor la capete pe o lungime de 5 –6 cm si rasucirea lor impreuna cu sarma de otel; suflarea cu praf de talc in tuburile de protectie si pe conductoare; introducerea conductoarelor in tuburi; Tragerea conductoarelor in tuburi se va executa cu ajutorul unei sarme de otel , numai dupa ce tuburile au fost montate ( la montajul ingropat, dupa ce tencuiala care acopera tuburile s-a uscat). La tragerea conductoarelor se va folosi talc , pentru lubrefierea conductoarelor si a tuburilor. Legaturile electrice ale conductoarelor la aparate sau elemente metalice , se executa prin metode si mijloace prin care sa se asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta electrica comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor imbinate , sigure , si in timp usor de verificat. Legaturile electrice intre conductare izolate pentru imbinari sau derivatii se fac numai in accesoriile special prevazute in acest scop (doze , cutii de legatura, etc). 6.3. Conductoare si bare electrice 6.3.1 In instalatiile electrice interioare trebuiesc utilizate conductoare sau bare din cupru si / sau aluminiu. Alegerea naturii materialului se face pe baza analizei tehnico – economice , tinandu-se seama de caacteristicile fizico–chimice si electrice ale acestora din normele de produs si din standardele in vigoare. 6.3.2 Este obligatorie folosirea conductoarelor si a barelor in urmatoarele situatii : la circuitele electrice pentru alimentarea receptoarelor de importanta deosebita; in incaperi , zone sau spatii din exterior , cu mediu coroziv; la instalatiile electrice de pe utilajele mobile supuse vibratiilor permanente sau socurilor;
la coloanele de alimentare ale tablourilor de automatizare; la circuitele electrice de alimentare cu curent operativ ale tablourilor de comanda daca sectiunea conductoarelor de aluminiu este egala sau mai mare de 10 mm2 ; la circuitele electrice de alimentare a unor receptoare prevazute numai cu comanda locala si care nu fac parte din sistemul de automatizare a instalatiei respective sau de siguranta la foc; la circuitele de lumina si pentru incalzit ale dulapurilor de aparate si celulelor; incaperi , zone sau spatii cu atmosfere explozive; 6.3.3 Sectiunile conductoarelor de faza se dimensioneaza astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent sau intermitent , in functie de regimul de lucru al receptoarelor si sa fie asigurata respectarea conditiilor de protectie la supracurenti a conductoarelor si conditiilor de protectie impotriva socurilor electrice. Sectiunile determinate se verifica la conditiile de cadere de tensiune si de sectiune minima. La instalatiile electrice de forta , sectiunile determinate se verifica in conditiile de stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire. 6.3.4 Sectiunile barelor electrice de faza trebuiesc dimensionate astfel incat sa fie indeplinita conditia de stabilitate termica in regim permanent si intermitent de functionare , la stabilitate termica in regim de scurta durata la pornire si trebuie verificate la scurtcircuit si la conditia de pierdere de tensiune. 6.3.5 Sectiunile conductoarelor si barelor de protectie si respectiv ale conductoarelor si barelor folosite simultan pentru protectie si neutru (PEN) se dimensioneaza respectandu-se prevederile normativului I 7 – 2002, subcapitolul 4.1., ale STAS 12604 / 4 – 1989 si STAS 12604 / 5 – 1990. 6.3.6 Conductoarele si barele electrice trebuiesc marcate prin culori pentru identificarea functiunii pe care o indeplinesc in circuitul respectiv. Marcarea se face prin culoarea izolatiei , prin tub izolant colorat sau prin vopsire. Se folosesc urmatoarele culori de marcare : pentru conductoare izolate si cabluri : - verde / galben , pentru conductoare de protectie (PE ); - albastru deschis , pentru conductoare neutre (N si median); - verde / galben pe toata lungimea si in plus marcate albastru deschis la capete pentru PEN daca sunt izolate; - alte culori decat cele de mai sus (rosu , albastru, maro etc.) pentru conductoare de faza sau pol ( L1 , L2 , L3 ). Se interzice folosirea conductoarelor cu izolatie de culoare verde sau galbena in circuite de conductoare PE sau PEN. pentru conductoare active neizolate si bare , in curent alternativ : - rosu , pentru faza L1; - galben , pentru faza L2; - albastru pentru faza L3; - negru cu dungi albe , cu latimea de 10 mm la intervale de 10 mm , pentru bare neutre; - alb , cenusiu sau negru , pentru barele de legare la pamant ( PE ). pentru conductoarele izolate / neizolate si in bare in curent continuu : rosu , pentru conductorul pozitiv ( + ); albastru , pentru conductorul negativ ( - ); cenusiu deschis , pentru conductorul median (M). La conductoarele neizolate , marcarea se face la capetele conductoarelor prin culorile specificate mai sus , aplicate pe lungimea de minim 15 cm pe conductor dupa instalarea acestuia.
6.4.Instalatii electrice 6.4.1 De prize si iluminat normal
6.4.1.1 Circuitele iluminatului normal trebuie sa fie distincte de circuitele de prize. Se admit doze comune pentru circuitele de iluminat normal , de prize , de comanda si de semnalizare , daca circuitele respective functineaza la aceiasi tensiune. 6.4.1.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de iluminat normal si de prize se face respectand prevederile normativului I 7 – 2002. 6.4.2 De forta 6.4.2.1 Alimentarea cu energie electrica a fiecarui receptor electric de forta trebuie sa se faca prin circuit separat. Se admite alimentarea mai multor receptoare electrie de forta de aceiasi natura (de exemplu, motoare electrice) printr-un circuit prevazut cu protectie comuna la scurtcircuit , daca puterea totala instalata a acestor receptoare nu depaseste 15 kW. 6.4.2.2 Dimensionarea conductoarelor circuitelor de alimentare si alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie se face respectand prevederile normativului I 7–2002 , tindandu-se seama in cazul motoarelor , de simultaneitatea sarcinilor in regim normal si la pornire. 6.5.Organizarea locului de munca 6.5.1 In vederea executarii lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare trebuiesc asigurate : documentatia de executie; avizul tehnic de racordare; materialele necesare; sculele si dispozitivele de lucru; 6.5.2 Inainte de inceperea lucrarii , seful de echipa trebuie sa confrunte documentatia de executie cu situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice concrete , care sa asigure calitatea lucrarii si respectarea normelor de protectie a muncii. 6.5.3 Inainte de a se trece la executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare este necesar ca seful de echipa sa verifice daca investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. 6.5.4 Buna organizare , pregatirea amanuntita a lucrarilor si locurilor de munca , respectiv aplicarea celor mai bune si eficiente metode de lucru la fiecare lucrare permit ridicarea productivitatii muncii, desfasurarea ritmica a lucrarilor, scurtarea termenelor de executie si asigurarea unei calitati corespunzatoare lucrarilor. Elementele care sa determine masurile de organizare si pregatire sunt : volumul lucrarilor si termenul de executie. 6.5.5 Inainte de inceperea lucrarilor , seful de echipa are sarcina de a verifica asigurarea lucrarilor cu documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize conditii tehnice de executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si verificari) pentru conductoare, tablouri si celelate materiale sau echipamente care intra in lucrare. 6.5.6 In vederea pregatirii executiei lucrarilor si a organizarii santierului , seful de echipa are urmatoarele sarcini : confrunta situatia din teren cu proiectul instalatiei electrice interioare pentru a depista eventualele obstacole sau neconcordante , propunand daca este cazul modificarile de rigoare; stabileste ordinea si metodele de executie a instalatiei electrice interioare , in functie de situatia si conditiile din teren; verifica locurile pentru depozitarea materialelor , sculelor si utilajelor pentru lucrarile care se vor executa;
in cazul existentei unor retele sub tensiune in apropierea sau zona de lucru , stabileste cu beneficiarul , proiectantul si delegatul unitatii de exploatare , conditiile de lucru si masurile de protectie necesare. 6.5.7 Dupa stabilirea elementelor aratate mai sus, in vederea asigurarii unor conditii corespunzatoare de lucru , se trece la realizarea pe teren a lucrarilor de organizare de santier necesare (depozite, magazii mobile sau demontabile). Toate amenajarile de santier trebuie sa fie mobile , demontabile , recuperabile si ieftine. 6.5.8 Amenajari de santier : Din aceasta categorie de lucrari , care se executa total sau partial, fac parte : amenajarea de depozite de materiale in locuri sau pe strazi cu circulatie redusa , depozitele se imrejmuiesc cu panouri pentru a nu dauna aspectului strazilor; amenajarea de magazii mobile / demontabile sau corturi pentru depozitarea materialelor care trebuiesc ferite de ploaie sau umezeala; amenajarea de magazii mobile / demontabile sau lazi speciale pentru depozitarea sculelor si a uneltelor; panou pentru paza contra incendiilor. 6.5.9 Organizarea locurilor de munca Aceasta actiune cuprinde toate masurile ce trebuiesc luate la locurile de munca , astfel ca echipa de lucru sa poate realiza lucrarile la termen si in cele mai bune conditii de calitate. Sarcina organizarii locului de munca revine sefului de echipa , care are urmatoarele atributiuni : asigura alegerea si pregatirea din timp a celor mai potrivite scule si unelte de lucru; asigura si adopta cele mai indicate metode de lucru; asigura repartizarea corespunzatoare a oamenilor , a sculelor si a utilajelor la locurile de munca , astfel incat sa evite timpii morti , stagnarile etc.; asigura defalcarea volumului de lucrari de executat pe oameni astfel incat fiecare sa cunoasca precis sarcinile ce ii revin; asigura cunoasterea tehnologiei de executie a lucrarilor , prin prelucrarea fiselor tehnologice inainte de inceperea lucrarilor; organizeaza aprovizionarea si transporturile de materiale in bune conditii , astfel incat sa se asigure executarea lucrarilor la termen si in cele mai bune conditii tehnice si economice. 6.6.Verificari si masuratori la instalatiile electrice interioare 6.6.1 Instalatiile electrice interioare trebuiesc verificate in timpul executiei si inainte de punerea in functiune conform ghidului GP 052–2000, normativelor C 56–2002, PE 116–1994. 6.6.2 In timpul executiei se va face o verificare preliminara care consta din : verificarea inainte de montaj a continuitatii electrice a conductoarelor; verificarea dupa montaj a continuitatii electrice a instalatiei , inaintea acoperirii cu tencuiala sau a turnarii betonului de egalizare / rezistenta ; verificarea calitatii tuburilor care se monteaza; verificarea aparatelor electrice; 6.6.3 Dupa executarea instalatiei electrice interioare se face verificarea definitiva , inainte de punerea in functiune, pe baza dosarului instalatiei interioare prezentat la furnizorul de energie electrica si cuprinde : verificari prin examinare vizuala; verificari prin incercari.
6.6.4 Verificarile prin examinari vizuale se executa pentru a stabili daca instalatiile electrice corespund proiectului si notelor de santier emise pe durata executiei atunci cand este cazul. Prin aceste verificari se urmareste daca : au fost aplicate masurile pentru protectia impotriva socurilor electrice prin atingere directa prevazute in proiect; alegerea si reglajul dispozitivelor de protectie s-a executat conform proiectuli; dispozitivele de separare si comanda au fost prevazute si amplaste n locurile corespunzatoare; materialele , aparatele si echipamentele au fost alese si distributiile au fost executate in confrmitate cu proiectul; culorilde de identificare a conductoarelor electrice au fost folsite conform conditiilor din normativul I 7 – 2002; conexiunilor conductoarelor au fost realizate corect; materialele , echipamentele si utilajee au fost amplasate astfel inca sunt accesibile pentru verificari si reparatii , respectiv asigura functionarea fara pericole pentru persoane si instalatii. 6.6.5 Verificarile prin incercari se efectueaza in urmatoarea ordine : incercarea continuitatii conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare , care se efectueaza cu o sursa de tensiune de 4 – 24 V ( in gol ) si c.c. sau c.a. si un curent de minim 0,2 A; masurarea rezistentei de izolare a instalatiei electrice : - intre conductoarele active luate 2 cate 2; - intre fiecare conductor activ si pamant. Rezistenta de izolatie se masoara in c.c. cu tensiunile de incercare avand valorile din tabelul nr. 1 si un curent de 1 mA. Valorile rezistentei de izolatie masurate trebuie sa fie cel putin egale cu cel din tabelul urmator: Tabel nr. 1 Rezistenta de Tensiunea de Tensiunea normala a circuitului ( V ) izolatie incercare ( V) ( Mohmi ) Tensiune foarte joasa de protectie si functionala circuitului fiind 250 ≥ 0.25 alimentat printr-un transformator de protectie Tesiune mai mica sau egala cu 500 V, cu exceptia celei anterioare 500 ≥ 0,5 Peste 500 V 1000 ≥1 Toate masuratorile se fac cu instalatia deconectata de sursa de alimentare. separarea de protectiea unor circuite fata de altele si fata de pamant se verifica prin masurarea rezistentei de izolatie , in conditiile din tabelul de mai sus , receptoarele fiind conectate in masura posibilitatilor; masurarea rezistentei de izolatie a pardiselii se efectueaza in conditiile normativului I 7 – 2002 si trebuie sa fie de cel putin 50 Kohmi pentru tensiunea normala de 500 V si de cel putin 1000 KΩ pentru o tensiune normala mai mare de 500 V; verificarea protectiei prin intreruperea automata a alimentarii, se face: - verificandu-se functionarea dispozitivelor de protectie prin simulari de defecte; - verificandu-se continuitatea electrica a legaturilor de protectie; - verificandu-se valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamant, care se masoara conform prevederilor din prescriptiile specifice STAS 12604/5 – 90 si SR CEI 60364/6 – 61; incercarile functionale pentru echipamente neasamblate in fabrica se executa pentru a se verifica daca ele au fost montate corect; se executa incercari dielectrice pentru a se constata daca se produc strapungeri sau conturnari; tensiunea de incercare in curent alternativ este data in tabelul nr. 2, pentru valori ale tensiunii de izolare cuprinse intre 60 V si 1000 V; ea se aplica intre conductoarele active si
masa la inceput cu 50% din valoare si apoi se creste pana la 100% si se mentine timp de un minut; echipamentele se supun incercarii inaintea legarii lor definitive in instalatia electrica. Tabel nr. 2 Tensiune nominala de izolare U1 (V) Ui < 60 60< Ui ≤300 300 < Ui ≤660 660< Ui ≤800 800< Ui≤1000
Valorile tensiunii de incercare Tensiune de incercare (V) 1000 2000 2500 3000 3500
6.7. Masuri specifice de sanatatea si securitatea muncii 6.7.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii. 6.7.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.7.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.7.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 6.7.5 La executarea lucrarilor de constructii – montaj pentru instalatii electrice interioare se vor respecta masurile de sanatate si securitate in munca. 6.7.6 Se mentioneaza ca masuri specifice pentru instalatii electrice interioare: pentru lucrul la inaltini mai mari de 2 m, este obligatorie folosirea scarilor; constructia scarilor trebuie sa fie siloda, astfel incat sa suporte greutatea muncitorilor, a materialelor si a sculelor de care acestia au nevoie; scarile de lemn se utilizeaza pentru o sarcina pana la 100 kg; scarile care se aseaza pe suprafete netede (podea, beton, etc.) trebuie sa aiba varfurile picioarelor din cauciuc (antiderapante), iar acelea care se aseaza pe pamant trebuie sa fie prevazute cu varfuri metalice ascutite; scarile scarile trebuie asezate la baza pe un obiect cu stabilitate sigura (pamant sau podea) si sa se sprijine la capatul lor superior de un reazem stabil si in acelasi timp solid (perete, etc.); in cazul in care se lucreaza la inaltimi de peste 4 m, este obligatorie folosirea centurii de siguranta, care se leaga de constructia de care este rezemata scara; folosirea scarilor simple se va face de cel putin doua persoane, dintre care una executa lucrari de pe scara, iar cealalta supravegheaza si tine scara; se interzice folosirea scarilor necorspunzatoare; se interzice folosirea scarilor care au trepte lipsa si scarilor reparate provizoriu; scara trebuie sa aiba o lungime care sa permita lucrul de pe trepta care se gaseste la o distanta minima de 0,8 m fata de capatul superior al scarii; se interzice executarea lucrarilor de pe ultimile doua trepte superioare ale scarilor rezemate sau duble; scarile rezemate trebuie asezate sub un unghi de maxim 60° fata de orizontala; muncitorii care lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie sa foloseasca in mod obligatoriu centura de siguranta, care sa se lege de constructia de care este rezemata scara; se interzice asezarea scarilor pe suporturi suplimentare, ca lazi, butoaie,etc; scarile duble trebuie sa fie prevazute cu un carlig de siguranta, care se monteaza cand scara este pregatita pentru lucru, in vederea evitarii apropierii celor doua parti ale scarii; la ridicarea si transportul materialelor grele trebuie sa se tina seama de faptul ca este interzis sa se manevreze cu bratele materialelor a caror greutate repartizata depaseste 50 kg de fiecare muncitor; la strapungerile planseelor de beton monolit (la tavane) de jos in sus lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului si sfaramaturilor de beton;
lucrarile la tablouri electrice de distributie trebuie executate cu deosebita grija, suporturile pe care se monteaza acestea trebuie sa fie bine dimensionate si bine fixate in zidarie. 6.8. Aspecte de mediu 6.8.1 Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.8.2 Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile. 7. INREGISTRARI Nu sunt. 8. ANEXE Nu sunt.
INSTALAREA SISTEMELOR SI INSTALATIILOR DE SEMNALIZARE, ALARMARE SI ALERTARE IN CAZ DE INCENDIU 1. SCOP Procedura are ca scop descrierea tehnologiei de executie bazata pe baza reglementarilor tehnice existente in vigoare, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul desfasurarii lucrarilor si stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in executarea instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. 2. DOMENIUL DE APLICARE Procedura se aplica de catre personalul societatii la executia sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. 3. DEFINITII SI ABREVIERI Sursă de alimentare electrică de bază – sursă ce asigură alimentarea cu energie electrică a instalaţiei electrice interioare de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, în condiţii normale de funcţionare. Instalatia de semnalizare a incendiului – asamblu complex, compus din declasatoare manuale de alarma (butoane de semnalizare) si detectoare automate, conectate la un echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare), care permite monitorizarea dispozitivelor de semnalizare si care poate actiona automat, inainte instalatiei de stingere, pornirea pompelor de incendiu, oprirea instalatiilor de ventilare, alertare pompierilor si salvarii, etc. Alarma – semnal acustic si/sau optic initiat de om sau de un dispozitiv de initiere(detector, declasator manual de alarma etc.) prin care persoanele din incinta sunt anuntate despre existenta unui eveniment(incendiu). Alarma falsa – alarma produsa in conditiile in care pericolul nu este real.
Declansator manual de alarma(buton de semnalizare) – componenta a unei instalatii de semnalizare a incendiilor care este utilizata pentru semnalizarea manuala a unui incendiu. Circuit de detectare – cale de transmisie care leaga punctele de detectare si/sau semnalizare la echipamentele de control si semnalizare (centrala de semnalizare) Detector de incendiu – componenta a sistemului de detectare a incendiului care contine cel putin un senzor care, constant sau la intervale regulate, monitorizeaza cel putin un parametru fizic si/sau chimic asociat cu incendiul si care furnizeaza un semnal corespunzator la echipamentelor de control si semnalizare (centrala de semnalizare); Dispozitiv de alarma la incendiu – componenta acustica si/sau optica a sitemului de alarma la incendiu, neinclusa in echipamentul de control si semnalizare, care este utilizata pentru avertizarea in caz de incendiu de exemplu o sirena sau un semnalizator acustic. Echipament de control si semnalizare(centrală de semnalizare) – componenta a unei instalatii de semnalizare a incendiului, echipament multifunctional care, in principal, asigura receptionarea, prelucrarea, centralizarea si transmiterea semnalelor de la si catre elementele periferice interconectate in sistem. Incendiu- ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de vieti omenesti si/ sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere. Elemente de conectare – toate acele elemente care formeaza legaturile intre diferite componenete ale unui sistem de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu. Panou sinoptic (repetor) – panou pe care se totalizeaza indicatiile vizuale prin intermediul carora se poate constata, rapid si in ansamblu, starea unei instalatii de semnalizare a incendiului. Zona – subdiviziune a spatiilor protejate in care sunt instalate unul sau mai multe puncte si pentru care este furnizata o semnalizare zonala comuna. Abrevieri: CQ/ RTE – Responsabil cu controlul tehnic de calitate/ Responsabil tehnic cu executia RU – Resurse umane LI/ LE – Lector intern/ extern 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 Legea nr. 10/1995 – privind calitatea in constructii; 4.2 Legea 307/ 2006 privind protectia impotriva incendiilor; 4.3 OMAI 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor; 4.4 OMAI 87/ 2010 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări in domeniul apararii impotriva incendiilor; 4.5I 18/2-02 “Proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri” ;
4.6 SR EN 54 “Sisteme de detectare si de alarma la incendiu”; 4.7 Specificatii tehnice ale echipamentelor utilizate. 5. RESPONSABILITĂŢI 5.1 Director General 5.1.1 Respecta si asigura implementarea prevederilor legislatiei in vigoare. 5.1.2 Numeste Responsabilul de activitate/ seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie. 5.1.3 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.4 Asigura necesarul de resurse pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie. 5.1.5 Asigura efectuarea lucrarilor numai cu personal calificat corespunzator (Inginer sisteme de securitate/ Tehnician pentru sisteme si instalatii de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu si/ sau Tehnician pentru sisteme de detectie, supraveghere video, control acces) si perfectionarea permanenta a acestuia. 5.1.6 Asigura elaborarea procedurilor tehnice de executie in vederea efectuarii lucrarilor. 5.1.7 Aproba procurarea de materiale si produse certificate din punct de vedere al conformitatii, precum si angajarea de servicii de la furnizorii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.7 Identifica si defineste problemele existente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.2 Director Departament Electric 5.2.1 Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2 Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4 Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.5 Raspunde de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii. 5.3Inginer sisteme de securitate 5.3.1 Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate.
5.3.2 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare. 5.3.3 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de calitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.3.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.3.5 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.3.6 Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.3.7 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.3.8 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.3.9 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite. 5.3.10 Intocmeste documentele necesare pentru evidenta clientilor si a specificatiilor tehnice si a in structiunilor de lucru emise de catre producator pentru echipamentele utilizate. 5.3.11 Face instructajul personalului angajat al unitatii unde are loc lucrarea sau a beneficirului pentru utilizarea sistemul de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu instalat. 5.3.12 Intocmeste procese verbale de lucrari ascunse si de predare a lucrarilor finalizate 5.3.13 Raspunde cerintelor beneficiarului si face eventualele modificari pentru imbunatatirea esteticii lucrarii si din alte considerente(cerinte in plus, modificari de proiect, adaugari), astfel incat, sa se respecte normele si normativele in vigoare pentru executarea instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertarein caz de incendiu. Lucrarile suplimentare se fac doar pe baza de proces verbal in care se vor consemna expres modificarile cerute de catre beneficiar. 5.4 Responsabil de activitate/ Sef de santier 5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3 Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate. 5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedelor si produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru care exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant.
5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CQ/ RTE, daca este cazul. 5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9 Gestineaza deseurile rezultate in urma executarii instalatiilor electrice interioare. 5.4.10 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.11 Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.12 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13 Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.14 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori este cazul. 5.5 RMCMS 5.5.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.5.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.5.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.5.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii 5.5.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.6 Tehnicianul de sisteme de securitate 5.6.1 Raspunde de buna desfasurare a activitatii de executie in punctul de lucru la care este desemnat. 5.6.2 Organizeaza echipa de electricieni desemnati pe lucrarea respectiva. 5.6.3 Executa legaturile intre echipamente si cablurile electrice respectand indicatiile producatorilor. 5.6.4 In lipsa inginerului de sisteme de securitate preia sarcinile de la punctele 4, 5, 6, 9, 11.
5.6.5 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.6.6 Respecta normele si normativele in vigoare in domeniul instalatiilor de detectie, semnalizare si avertizare incendii. 5.6.7 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent, cutter) si este direct raspunzator pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora. 5.7Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.7.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.7.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.7.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.7.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.7.5 La masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.7.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.7.6 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.7.7 Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.7.8 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.8 Lucratori deserventi santierului/ Electricieni 5.8.1 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.8.2 Respecta indrumarile Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si a Inginerului de sisteme de securitate.
5.8.3 Pastreaza in bune conditii aparatele de masura, sculele electrice si celelate scule (surubelnita, patent, cutter) si sunt direct raspunzatori pentru eventualele deteriorari, din vina proprie, aparute asupra acestora.
5.8.4 Raspund pentru materialele si echipamentele primite de la serviciul de aprovizionare, din momentul ajungerii acestora la adresa beneficiarului la care se efectueaza lucrarea, pana la predarea lucrarii. 5.8.5 Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.8.6 Mentin curatenia la locul de munca. 5.8.7 Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.8.8 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.8.9 Utilizeaza corect echipamentul individual de protectie acordat. 5.8.10 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.8.11 Comunica imediat Responsabilului de activitate/ Sefului de santier si/sau Lucratorului desemnat orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.8.12 Aduce la cunostinta Responsabilului de activitate/ Sefului de santier accidentele suferite de propria persoana. 5.8.13 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 5.8.14 Respecta normele si normativele in vigoare in domeniul instalatiilor de detectie, semnalizare si avertizare incendii.
6. PROCEDURA 6.1 Generalitati 6.1.1 Sistemele si instalatiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiiu se executa in conformitate cu prevederile normativului I18/2-2002, reglementarile tehnice specifice, functiunilor unde se utilizeaza si prevederile cuprinse in standardele, normele si reglementarile in vigoare. 6.1.2 Sistemele si instalatiile de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu trebuie sa asigure: 6.1.2.1 Detectarea incendiilor, atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a constructiilor, cat si mai ales, in spatiile si incaperile auxiliare si in acele incaperi in care incendiul ar putea evolua nestanjenit, fara a fi observat in timp util pentru anihilarea acestuia.
6.1.2.2 Anuntarea incendiului la punctul de supraveghere permanenta, automat sau prin declansatoare manuale de alarma. 6.1.2.3 Avertizarea ocupantilor din cladire asupra pericolului de incendiu si transmiterea de instructiuni pentru evitarea instalarii panicii. 6.1.2.4 Interventia pompierilor si trebuie sa puna in functiune sistemele de limitare a focului in cladire. 6.2 Modul de efectuare a lucrarilor Instalarea si realizare sistemului de detectie si semnalizare a incendiilor se va realiza in urmatoarele etape: preluarea frontului de lucru si organizarea locului de munca de Seful de santier/ Responsabilul de activitate; trasarea circuitelor si pozitionarea echipamentelor conform proiectului, de catre electricienii deserventi santierului, intocmindu-se Proces verbal de trasare; verificarea traseelor de cablu se va face de catre Inginerul de sisteme de securitate/ tehnicianul de sisteme de securitate si se va intocmi Proces verbal de terminare montaj si Proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse; montarea si programarea echipamentelor si se va intocmi Proces verbal de receptie calitativa; terminarea lucrarilor, predarea documentatiei siinstruirea personalului utilizator, intocmindu -se Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor de curenti slabi. 6.3 Organizarea locului de munca 6.3.1 Inainte de inceperea lucrarii, Seful de santier/ Responsabilul de activitate trebuie sa confrunte documentatia de executie cu situatia din teren si sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice concrete, care sa asigure calitatea lucrarii si respectarea masurilor de sanatatea si securitatea muncii. 6.3.2 Inainte de inceperea lucrarilor, inginerul de sisteme de securitate verifica asigurarea lucrarilor cu documentatia tehnica necesara, si anume: proiect , desene de executie, devize, conditii tehnice de executie, fise tehnologice, instructiuni de lucru, buletine de calitate (probe si verificari) pentru conductoare, centrala de incendiu si celelate materiale sau echipamente folosite la lucrarea respectiva. 6.3.3 Inginerul de sisteme de securitate trebuie sa asigure necesarul de materiale pentru lucrarea respectiva si totodata sa se asigure ca materialele sunt conforme cu cerintele proiectului. 6.3.4 Inginerul de sisteme de securitate planifica etapele executiei lucrarii astfel incat sa se incadreze in graficul de lucrari. 6.4 Executia traseelor de cablu 6.4.1 Dupa semnarea procesului verbal de trasare se va verifica daca se respecta distantele minime fata de celelalte instalatii, calitatea materialelor si a echipamentelor sunt conform proiectului si nu prezinta defecte. 6.4.2 In timpul montajului se vor respecta normele si normativele in vigoare 6.5 Echipamenetele de detectie si semnalizare incendiu
Echipamentele folosite sunt de mai multe feluri: detectoare automate, care raspund unui anumit parametru (concentratie de fum, temperatura, etc.), butoane cu actionare manuala, sirene pentru avertizare acustica si vizuala, centrala de incendiu, etc. Montarea acestor echipamente se face prin fixarea lor pe structura cladirilor in functie de timpul de material folosit pentru constructia sa. In zidurile de beton, caramida sau alte materiale foarte dure se vor folosit dibluri de plastic, in general 6x40 sau 6x60, pentru pereti din rigips se vor folosit dibluri de tip melc la distantele si in cantitatea prevazuta de producatorul de echipamente. Pentru alte suprafete se vor gasi solutii de prindere care sa nu afecteze in vreun fel stabilitatea mecanica a ehipamentelor si legaturile electrice ce se vor efectua dupa montajul lor. 6.6 Conexiunile echipamentelor de detectie si semnalizare incendii 6.6.1 Toate conexiunile eletrice intre echipamentele de detectie si semnalizare incediu se vor face in interiorul acestora, in locurile prevazute de producator, in cleme sau riglete de prindere prevazute de producator. Cablurile vor fi desizolate atat cat este necesar pentru prinderea lor in echipamente, surplusul de cablu neizolat va fi indepartat prin taieirea cu un patent sau altor scule special creeate pentru astfel de sarcini. Legaturile se vor face sub indrumarea si supravegherea stricta a inginerului de sisteme de securitate,legaturile in centrala de incendiu se fac de catre el. 6.6.2 La terminarea montajului se face o verificare a legaturilor si a configuratiei sistemu lui. 6.6.3 Ordinea de montare a echipamentelor se face dupa cum urmeaza: detectori automati sau butoane manuale de incendiu alte echipamente conexe centralei de incendiu (module de izolare, module IP, etc.) centrala de incendiu sirene interioare sirene exterioare. 6.6.4 Se va urmari posibilitatea montarii echipamentelor astfel incat acestea sa nu fie deteriorate sau avariate de eventuale lucrari de constructii(varuire, etc.), astfel echipamentele se vor monta dupa ce lucrarile de constructii au fost finalizate. 6.7 Punerea in functiune si testarea 6.7.1 Punerea in functiune a instalatiei se face de catre Inginerul de sisteme de securitate. Ea consta in alimentarea cu energie electrica a sistemului si programarea acestuia astfel incat sistemul sa “cunoasca” toate echipamentele de detectie automata sau manuala a unui incendiu, cat si sirenele de avertizare si se vor remedia eventualele defecte aparute pe parcursul lucrarii (conexiuni imperfecte, detectori defecti sau avariati, etc.). Programarea centralei de i ncendiu se face respectand normativele in vigoare si proiectul modificat si aliniat la toate eventualele modificari aparute pe parcursul lucrarii. 6.7.2 La masurarea marimilor electrice se folosesc doar aparate de masura verificate metrologic, cu o stare de functionare buna, fara urme de deteriorare. 6.7.3 Testarea instalatiei se face la fiecare echipament in parte, prin indeplinirea sau simularea parametrilor de detectie aferenti acestora (fum, flacara, temperatura, declasare manuala, etc.). 6.7.4 Testarea se face in urmatoarea ordine: la sisteme de incendiu conventionale, de la prima zona de detectie la ultima; la sistemele analog adresabile, de la adresa numarul 1 pana la ultima adresa pentru fiecare bucla, in cazul in care sunt mai mult de una. Daca sist emul este complet functional se poate incepe instructajul personalului angajat. 6.8Proceduri conexe 6.8.1 Asigurarea personalului de specialitate, a competentelor si instruirii se realizeaza conform procedurii Competenta, constientizare, instruire, PS-10-06. Personalul responsabil pentru efectuarea lucrarilor de instalare a sistemelor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu trebuie in prealabil sa urmeze cursurile unei institutii specializate pentru formarea si pregatirea inginerilor si a tehnicienilor pentru sisteme de securitate, si doar in urma dobandirii calificarii acestia pot executa sisteme de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
6.8.2 Directorul General al societtii identifica (prin evaluari periodice) si asigura competentele necesare desfasurarii optime a proceselor din interiorul organizatiei, pentru toti membrii care influenteaza conformitatea proceselor/ produselor cu cerintele, avand ca obiectiv principal insusirea cunostintelor, formarea si dezvoltarea deprinderilor si aptitudinilor necesare pentru ridicarea nivelului de pregatire profesionala. 6.8.3 Directorul General al organizatiei analizeaza periodic masura in care competentele existente sunt satisfacatoare si prognozeaza necesarul de resurse in raport cu orientarile viitoare ale organizatiei, care pot fi: obiective pe termen scurt, mediu si lung; extinderea spatiala si/ sau a domeniilor de activitate a organizatiei; modificarile proceselor si achizitionari ale echipamentelor performante; adoptarea de noi standarde; modificarea cadrului legislativ. 6.8.4 Instruirea personalului se realizeaza conform schemei urmatoare: Identificarea necesitatii
Necesar instruire
Comp. Planificarea instruirii NU
RU
Planificarea anuală a instruirii
Aproba DG interne LI
DA Instruiri
externe LE interne CEI externe OA
Evaluarea instruirii Identificarea de noi necesitati
Cursuri Raport evaluare instruire Certificate diplome
6.8.5 Activitatile conexe celor de instalare a sistemelor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu se desfasoara la sediul social al societatii. Unitatile asociate executiei amplasate pe santierele temporare si mobile in lucru, dispun de containere pentru depozitarea sculelor electrice si de alta natura, a materialelor, etc. 6.8.6 Directorul General identifica, asigura si mentine infrastructura necesara realizarii conformitatii cu cerintele referitoare la lucrari/ servicii. Infrastructura include: Cladiri – spatiu de lucru cu utilitati apa, canalizare, energie electica, din distributia orasului, energie termica - centrală propie
Magazii de materiale Echipamente de birotica - calculatoare, copiator Servicii de comunicare - telefoane fixe si mobile, fax, internet Autovehicule de transport - pentru transportul materialelor si a lucratorilor la punctele de lucru Echipamente Soft-uri. Intretinerea, repararea, reglarea acestora se face prin contracte cu firme specializate, ori de cate ori este necesar. Activitatile de transport in vederea contractarii furnizorilor si a clientilor se desfasoara cu ajutorul autoturismelor din dotarea organizatiei. Intretinerea si repararea acestora se face la service specializat prin comanda. 6.8.7 Serviciile suport activitatii de executie sisteme de detectie si semnalizare incendii sunt: logistica-aprovizionare, transport, metrologie, comunicare, etc. 6.8.8 Aprovizionarea se face pe baza Necesarelor de aprovizionare, emise de Inginerul sisteme de securitate avizate de catre Directorul instalatii electrice si aprobate de catre Directorul General. Elaborarea Comenzilor catre furnizori se face de catre Departamentul Logistica – aprovizionare. Comenzile de aprovizionare sunt aprobate de Directorul General. Verificarea serviciului/ produsului aprovizionat se face de catre Comisia de Receptie in baza documentelor de insotire si a celor de comanda (Comanda de aprovizionare, Factura, etc.) a produselor/ serviciilor furnizate. Rezultatele receptiei sunt trecute Nota de intrare receptie, evidenta gestiune pe calculator, de catre gestionar. In cazul in care verificarea serviciului/ produsului aprovizionat se face la furnizor/ producator, Delegatii au obligatia de a le verifica calitativ si cantitativ. Toate produsele aprovizionate poarta marcaj CE si sunt insotite de Certificate de conformitate. In cazul in care se specifica in contract, clientul sau reprezentantul acestuia poate participa la verificarea produselor/ serviciilor aprovizionate. 6.8.9 Directorul General asigura un mediu de lucru ce are o influenta pozitiva asupra motivatiei, satisfactiei si performantelor angajatilor, concurand astfel la cresterea performantelor produselor/ serviciilor furnizate. Pentru aceasta s-au luat in considerare: metode si oportunitati stimulative pentru o mai buna implicare si valorificare a potentialului membrilor organizatiei; ergonomia; amplasarea birourilor; interrelatiile dintre membrii organizatiei si dintre acestia si clienti; facilitati pentru membrii organizatiei; factorii de mediu (temperatura, umiditate, iluminatie, flux de aer etc.); salubritate, zgomot, vibraţii. Pentru desfasurarea activitatilor privind instruirea personalului in domeniul sanatatii si securitatii muncii si PSI societatea are Lucrator desemnat, Comitet de Sanatate si Securitate Ocupationala, si serviciu extern care asigura aceste procese prin contract. Asigurarea Echipamentului Individual de Protectie (EIP) se face conform Normativului intern de acordare a echipamentului de protectie.
6.8.10 Societatea determina cerintele specificate si nespecificate ale clientilor, necesare pentru utilizarea specificata sau intentionata, inclusiv cerintele referitoare la activitatile de livrare si post-livrare, cerintele legale si de reglementare aplicabile produsului/ serviciului, si orice alte cerinte suplimentare considerate necesare de catre organizatie. Astfel, solicitarile clientilor sunt preluate sub forma Cererilor de oferta, inregistrate in Registrul intrari/ iesiri, de Secretariat , repartizate de Directorul General, la Directorul Instalatii Electrice. Analiza cerintelor referitoare la produs/ serviciu se face pentru fiecare client/ contract. Directorul Instalatii Electrice, analizeaza cerintele clientului si stabileste parametrii, cerintele referitoare la lucrarea de constructii si/ sau instalatii, ce trebuie executata si se asigura ca: cerintele referitoare la lucrarea ce trebuie executata sunt clar definite prin documentatia tehnica; organizatia are capabilitatea de a indeplini cerintele definite. Daca se considera ca cerintele referitoare la produs sunt stabilite si analizate iar organizatia poate sa indeplineasca cerintele definite, Responsabilul Deviz Ofertare - PPUP completeaza formularul de Contract de executie lucrari, se trimite spre analiza la Directorul Instalatii electrice, apoi spre aprobare Directorului General. Cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt solutionate inaintea semnarii Contractului de executie lucrari sau se constituie in Acte aditionale. Documentele referitoare la cerintele clientilor, sunt pastratein Dosarele aferente lucrarilor de Responsabilul Devize – Ofertare - PPUP, pe o perioada de 3 ani. 6.8.11 Evalurea satisfactiei clientului se realizeaza prin trimiterea la sfarsitul fiecarei lucrari catre client, a Chestionarului de evaluare a satisfactiei clientului. Pe baza Chestionarului de evaluare a satisfactiei clientului, se intocmeste un Graficul chestionarelor. 6.8.12 Modul de tratare si solutionare a reclamatiilor se realizeaza conform procedurii Neconformitate si produs neconform, PS – 03 – 06. Astfel, reclamatiile se preiau si se inregistreaza in Registrul de evidenta reclamatii. Pe baza reclamatiei, se intocmeste Raportul de Neconformitate si se stabileste Actiunea corectiva propusa si dispusa. 6.8.13 Evidenta lucrarilor se stabileste prin completarea la zi a Tabelului de evidenta a lucrarilor. Evidenta clientilor se face intr-un Tabel de evidenta clintilor ce contine campurile: nume client, date de contact client, sistem instalat (producator, numarul si felul echipamentelor), data punerii in functiune. 6.8.14 Evidenta furnizorilor de materiale, piese de schimb, dispozitive de masurare si monitorizare, servicii, etc. se stabileste prin Lista Furnizorilor Acceptati. Organizatia pentru a se asigura de faptul ca s-au procurat servicii/ materiale conforme atat cu conditiile specificate de client cat si cu cele de reglementare isi planifica procesul de aprovizionare si il supune unui control adecvat, luand in considerare urmatoarele: evaluarea si selectia furnizorilor; specificarea clara a cerintelor clientilor; inspectii la receptia serviciului aprovizionat; depozitare si manipulare. Amploarea controlului aplicat furnizorului si produsului aprovizionat depinde de efectul pe care il are serviciul/ produsul aprovizionat asupra produselor.
Evaluarea furnizorilor se face de catre RMCMS, tinandu-se cont de aptitudinea acestora de a satisface conditiile contractuale inclusiv cerintele SMI, date fiind conditia ca pentru serviciul/ produsul livrat, capabilitatea tehnica a furnizorului sa fie corespunzatoare. Directorul Comercial intocmeste lista furnizorilor potentiali de materiale/ produse/ servicii si o transmite RMCMS. Pentru evaluarea acestora, RMCMS trimite cate un Chestionar de evaluare a furnizorilor, fiecarui furnizor identificat. Chestionarele completate de catre furnizor permit o evaluare initiala a capabilitatii si a performantelor acestora privind satisfacerea conditiilor sistemului integrat de management al calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale aplicat cat si alte conditii specifice referitoare la asigurarea calitatii. In baza informatiilor din chestionare si a dovezilor obiective primite cum ar fi certificari/ autorizari/ acreditari emise de catre organisme notificate cat si a inregistrarilor calitatii referitoare la capabilitatea si performantele furnizorilor demonstrate anterior, RMCMS evalueaza furnizorii. In urma clasarii furnizorilor si a rezultatelor auditurilor efectuate, RMCMS intocmeste Lista Furnizorilor Acceptaţi (LFA) de produse si servicii aprovizionate. Aceasta se elaboreaza anual – la inceputul anului si se revizuieste ori de cate ori este cazul. Lista Furnizorilor Acceptati este aprobata de Directorul General si se difuzează controlat Directorului Comercial si Responsabilului Logistica - aprovizionare. Orice modificare a acestei liste urmeaza acelasi circuit ca si documentul initial. 6.8.15 Evidenta echipamentelor de masurare si monitorizare se stabileste prin Registrul de evidenta EMM. Fiecare echipament de masurare si monitorizare are inscriptionata pe el seria aferenta din Registrul de evidenta EMM. De asemenea, pentru fiecare echipament de se intocmeste Fisa de evidenta EMM in care este specificata datele de identificare, starea (corespunzator, defect, in conservare) si informatii referitoare la etalonarea/ verificarea sa. Registrul de evidenta EMM are atasat buletinele de verificare/ certificatele de etalonare. 6.8.16 Specificatiile tehnice, instructiunile de lucru emise de producator se pastreaza la Responsabilul Logistica-aprovizionare. Acesta transmite cate un exemplar Inginerului Sisteme de securitate in vederea consultarii lor. 6.8.17 Pentru neconformitatile semnalate, se intocmesc Rapoarte de Neconformitate, care stabilesc corectiile si actiunile corrective, responsabilii si termenul de remediere a neconformitatii. 6.8.18 In vederea eliminarii posibilitatii de aparitie a neconformitatilor, periodic, se stabilesc actiuni preventive. 7. INREGISTRARI 7.1 Tabel de evidenta a lucrarilor 7.2 Tabel de evidenta clienti
Tipizat extern Formular cod: F–01–PTE-33
8. ANEXE 8.1 - Tabel de evidenta a lucrarilor Lucrari de fasonare si armare 1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in fasonarea si montarea armaturilor din otel-beton in structurile de rezistenta ale constructiilor din beton armat, descrierea tehnologiei de executie actualizata pe aza reglementarilor tehnice existente la data elaborarii prezentei proceduri, programarea inspectiilor si incercarilor necesare a fi efectuate pe parcursul realizarii lucrarilor, precum si indicarea inregistrarilor calitatii care trebuie elaborate pentru demonstrarea realizarii calitatii lucrarilor. 2. DOMENIU Prevederile prezentei proceduri se aplica la realizarea tuturor lucrarilor de fasonare si montare a armaturilor din otel – beton in structurile de beton armat, care se vor realiza la constructiile industriale, agrozootehnice, de locuinte, social-culturale si edilitare. Prezenta procedura nu se aplica la executarea elementelor din beton armat cu armatura rigida, armatura preintinsa sau postintinsa. 3. DEFINITII Armaturi ( pentru beton ) - material de constructie obtinut prin laminarea otelului la cald, sub forma de sarma, bare sau profile care inglobate in masa betonului au rolul de a prelua eforturile de intindere sau de a mari rezistenta la eforturi de compresiune ale elementelor de constructii confectionate din beton. Otel – beton OB 37 - otel laminat sub forma de bare, avand profilul neted, sectiunea circulara si rezistenta minima de rupere la tractiune, de 37 daN/mmp. Otel- beton PC 52 si PC 60 - otel laminat sub forma de bare cu profil periodic sub forma de nervuri longitudinale sau elicoidale, avand rezistenta minima de rupere la tractiune de 52 daN/mmp si respectiv 60 daN/mmp. Lungime de ancorare = inceputul zonei in care nu mai apar eforturi de intindere a armaturii, respectiv sectiunea in care, din calcul, armatura nu mai este necesara. 4. DOCUMENTE DE REFERINTA 4.1 Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea in constructii; 4.2 H.G.R. 766 / 1997 “Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate”; 4.3 NE 012/ 1999 “Cod de practica pentru executia lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat”; 4.4 STAS 438/1 – 1989 „Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate”; 4.5 STAS 438/2 – 1991 „Produse din otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata”; 4.6 SR 438/3 – 1998 „Produse de otel pentru armarea betonului.Plase sudate”; 4.7 C 56/ 2002 “Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente”. 5. RESPONSABILITATI 5.1 Director General
5.1.1 Numeste Responsabilul de activitate/ Seful de santier si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie. 5.1.2 Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3 Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie. 5.1.4 Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.5 Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6 Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7 Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite. 5.1.8 Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2 Director Adjunct 5.2.1 Verifica Procedurile Tehnice de Executie si Procedurile de Control al Calitatii elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2 Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3 Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4 Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Programul Calitatii. 5.2.5 Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6 Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii 5.3 RMCMS 5.3.1 Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii ocupationale pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2 Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor.
5.3.3 Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4 Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului 5.3.5 Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4 Sef de santier 5.4.1 Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2 Raspunde de respectarea prevederilor proiectului , a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3 Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate. 5.4.4 Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier sau Fiselor de derogare stabilite de proiectant. 5.4.5 Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6 Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul. 5.4.7 Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8 Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9 Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10 Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de armare cu otel-beton. 5.4.11 Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.12 Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13 Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.14 Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.15 Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori este cazul.
5.5 Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic cu Executia 5.5.1 Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2 Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.5.3 Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 5.5.4 Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5 Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6 Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6 Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1 Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/ sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2 Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.6.3 Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4 Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.6.5 Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.6.6 Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.6.7 Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.6.8 Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.6.9 Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care
pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7 Lucratori deserventi santierului 5.7.1 Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2 Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru. 5.7.3 Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4 Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5 Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6 Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7 Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8 Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9 Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.7.10 Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana. 5.7.11 Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 6. PROCEDURA 6.1 Scule, dispozitive, utilaje trolui electric sau manual; stanta sau foarfeca pentru taiat armaturi; aparat de sudura electric; subler; chei pentru fasonat armaturi; cleste patent; metru de lemn pliant sau ruleta metalica; ruleta de 10 m; echere cu unghi de 450, 600 si 900; perii de sarma. 6.2 Materiale consumabile
otel-beton; sarma neagra moale; electrozi de sudura; energie electrica; distantieri din mase plastice sau prismatici din mortar de ciment. 6.3 Conditii prealabile 6.3.1 Existenta pe santier si la atelierul de fasonat armaturi a documentatiei tehnice ( proiect tehnic si caiet de sarcini ) si a prezentei proceduritehnice. 6.3.2 Existenta certificatelor de calitate sau de conformitate pentru otel – beton, care trebuie sa cuprinda: denumirea si tipul de otel; standardul de produs; lotul de fabricatie; valorile determinate privind criteriile de performanta. 6.3.3 Existenta unei platforme pentru depozitarea armaturii etichetata pe dimensiuni si marci, in vederea prevenirii deformarii, murdaririi si amestecarii armaturii. 6.3.4 Pe timp de iarna, existenta unor spatii acoperite sau conditii de protejare a armaturii cu prelate, folii P.V.C., etc., pentru a preveni caderea zapezii pe armaturi si formarea de gheata pe suprafata armaturii. 6.3.5 Existenta inregistrarilor de calitate pentru lucrarile executate anterior montarii armaturii (proces verbal de receptie calitativa pentru cofraj). 6.3.6 Verificari anterioare montarii armaturii, cu privire: pozitia mustatilor de armatura lasate in elementele din beton turnate anterior; curatarea cofrajului de aschii, moloz, rumegus si orice alt material sau obiect care nu constituie parte componenta a elementului de constructie care urmeaza sa fie betonat; curatarea suprafetei betonului turnat anterior care vine in contact cu betonul ce urmeaza sa fie turnat; indreptarea eventualelor bare deformate in timpul transportului si manipularilor; pozitionarea distantierilor. 6.4 Fasonarea armaturii 6.4.1 Otelul – beton livrat in colaci va fi indreptat si intins cu troliu mecanic sau manual, iar cel livrat sub forma de bare va fi indreptat daca este cazul, dupa care se taie cu foarfeca sau stanta la dimensiunile date prin proiectul lucrarii. 6.4.2 Fasonarea armaturii se face cu masina de fasonat, folosind bolturi cu diametre corespunzatoare diametrelor barelor de armatura sau se poate face manual, pe banc de lucru, cu chei de fasonat armaturi. 6.4.3 Fasonarea armaturii se face cu miscari lente, fara socuri. La masina de indoit cu doua viteze, nu se admite fasonarea armaturilor cu profil periodic la viteza mare a masinii. 6.4.4 Barele din otel-beton cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald, fiind incalzite la forja. 6.4.5 Se interzice folosirea flacarii oxiacetilenice pentru incalzirea barelor in vederea fasonarii la cald.
6.4.6 Capetele armaturii fasonate se vor termina cu sau fara carlige ( ciocuri ) conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede ciocul se indoaie la 1800, iar la armaturile din otel-beton cu profil periodic ciocurile se indoaie la 900. 6.4.7 Anci\orarea etrierilor si agrafelor se realizeaza prin carlige indoite la 1350 sau la 1800 in cazul celor confectionati din OB 37 si la 1350 in cazul celor confectionate din otel-beton PC 52 sau PC 60. 6.4.8 In functie de tipul otelului si diametrul barelor, indoirea carligului ( ciocului ) se va face cu urmatoarele diametre: Tipul otelului OB 37 PC 52 PC 60
Diametrul barei “d” ( mm ) < 20 > 20 < 20 20 – 28 > 28
Diametrul interior al ciocului Minim Recomandat 2,5 d 5d 5d 8d 2d 5d 3,5 d 5d 5d 5d
- lungimea carligului va fi de cel putin 3 d pentru barele din OB 37 si cel putin 7 d pentru barele cu profil periodic ( PC 52 si PC 60 ). 6.5 Innadirea armaturilor 6.5.1 Innadirea armaturilor prin suprapunere sau prin petrecere 6.5.1.1 Innadirea armaturilor prin suprapunere sau prin petrecere se poate face numai pentru armaturi cu diametrul pana la 25 mm, lungimea de suprapunere fiind urmatoarea: Solicitarea armaturii Intindere Compresiune
Tipul otelului OB 37 Pc 52 si PC 60 OB 37; PC 52; PC 60
Clasa betonului C 8/10 50 d
C 10/15
C 16/ 20 40 d
> C 16/20
40 d
30 d
30 d
20 d
6.5.1.2 La innadirea prin suprapunere, in acceasi sectiune a elementului de rezistenta din beton armat, la barele supuse eforturilor de intindere, procentul maxim din suprafata armaturii innadite nu trebuie sa depaseasca: 25 % in cazul barelor netede din OB 37; 50 % in cazul barelor cu profil periodic din PC 52 sau PC 60. 6.5.1.3 Nu se admite innadirea armaturilor prin suprapunere care au rol de tirant. 6.5.1.4 Innadirea plaselor sudate pe directia armaturii de rezistenta se face prin suprapunerea a doua ochiuri + 5 cm. 6.5.2 Innadirea barelor prin sudura 6.5.2.1 Innadirea armaturilor cu diametrul mai mare de 25 mm este obligatoriu sa se faca prin sudura. Armaturile cu diametrul mai mic de 10 mm nu se innadesc prin sudura.
6.5.2.2 La realizarea innadirii armaturii prin sudura manuala cu arc electric vor fi respectate urmatoarele prevederi: Tipul otelului OB 37 PC 52 PC60
Lc
Φ
Varianta de innadire
10-40 10-25 10-40 10-25
Suprapunere si doua eclise Cu o eclisa Suprapunere si doua eclise Cu o eclisa
Pe o parte
Pe doua parti 4d 4d 5d 5d
8d 10 d -
Ls
Le
Lc+20mm Lc+20mm -
Lc+20mm 4d+20mm Lc+20mm 5d+20mm
Lc= lungimea cordonului de sudura; Ls = lungimea suprapunerii; Le = lungimea eclisei. 6.5.2.3. La toate tipurile de otel-beton, la variantele de innadire prin sudura, grosimea cordonului de sudura va fi de 0,34 d si se va realiza astfel: pana la diametrul de 16 mm, intr-un singur strat; pentru diametrele cuprinse intre 18 mm si 28 mm, in doua straturi; pentru diametrele mai mari de 28 mm, in trei straturi. 6.5.2.4 Innadirea barelor la stalpi din beton armat se face numai la baza stalpilor, deasupra planseelor si in sectiuni diferite, cu petreceri de 35d – 60d. 6.5.2.5 Distanta minima intre doua sectiuni invecinate avand innadiri sudate, la elemente supuse la eforturi de incovoiere, nu va fi mai mica de 50d. 6.5.2.6 Indoirea barelor sudate este admisa numai la o distanta minima de 5d de la capatul sudurii. 6.6 Ancorarea armaturilor In functie de clasa betonului si tipul de otel-beton, lungimile minime de ancorare a armaturii vor fi urmatoarele: Tipul de otel - beton Clasa betonului Aderenta buna Conditii nefavorabile de aderenta sau solicitare Conditii nefavorabile de aderenta si solicitare
PC 60 C16/20 C12/15 C12/15 35d 30d
PC 52 C8/10 C16/20 C12/15 C20/25 35d 30d
OB 37 C8/10 C16/20 C12/15 C20/25 40d 35d
45d
40d
45d
40d
50d
45d
55d
50d
55d
50d
60d
55d
6.7 Montarea armaturilor 6.7.1 Prevederi generale 6.7.1.1 Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
6.7.1.2 La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului, prin: crearea, la intervale de maxim 3,0 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara a elementelor care se betoneaza, pentru a permite patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; in cazul armaturilor dese, crearea unor spatii necesare patrunderii vibratoarelor la intervale de maxim 5 ori grosimea elemantului care se betoneaza; marimea minima a spatiilor de patrundere a vibratoarelor va fi de 2,5Φ, in care Φ este diametrul vibratorului, in mod curent Φ = 38mm sau Φ = 58 mm; in acest scop, armatura de la partea superioara a elementului betonat nu se incheie in zona de patrundere a vibratorului, aceasta urmand sa se faca inainte de ultima etapa a betonarii. 6.7.1.3 Armaturile vor fi montate la pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului. 6.7.1.4 Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura ( in cazul elementelor sudabile ) fara alterarea caracteristicilor initiale ale otelurilor sau prin legaturi cu sarma de armatura elementului sau de cofraj, astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in timpul turnarii betonului. 6.7.1.5 Se recomanda ca, atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicat, armatura sa se monteze in carcase preasamblate la sol in atelierele de confectii armaturi sau pe santier. 6.7.2 Armarea fundatiilor Pe stratul din beton de egalizare turnat pe fundul sapaturii se va aseza barele fasonate conform proiectului, legandu-se intre ele, la intersectii, cu sarma neagra moale si montand distantieri pentru realizarea grosimii stratului de acoperire. Mustatile pentru stalpi sau pereti se fixeaza de armaturile fundatiei la pozitia in plan prevazuta in proiect, dupa care se executa operatiunea de betonare. 6.7.3 Armarea radierelor Ordinea in care se executa montarea armaturii este urmatoarea: se introduc barele drepte si ridicate prevazute pentru armarea plasei inferioare; se aseaza barele pe directia perpendiculara fata de primele bare din plasa inferioara, dupa care se leaga intre ele cu sarma neagra, la intersectii; se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare si se fixeaza prin legare cu sarma de barele plasei inferioare; se introduc barele plasei superioare mai intai pe o directie care reazema pe capre si apoi pe directia perpendiculara care reazema pe primele bare, iar la intersectie se leaga cu sarma neagra; se introduc distantierii pentru realizarea grosimii stratului de acoperire cu beton; se introduc mustatile pentru ancorarea armaturilor din stalpii sau peretii care reazema pe radier. 6.7.4 Armarea stalpilor Se introduc barele verticale si se leaga de mustatile etonate in fundatii sau radier. Se introduc si se leaga etrierii, incepand de la partea superioara a stalpului spre aza lui, la distantele prevazute in proiect. Se verifica verticalitatea carcasei astfel realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului.
Carcasa se imbraca cu cofrajul ( panouri din lemn sau din metal ). Intre armatura si cofraj se introduce pe fiecare fata a stalpului cel putin un distantier la fiecare 1 m din inaltimea stalpului. Toate incrucisarile de la colturile etrierilor cu barele de rezistenta verticale vor fi legate cu sarma neagra, restul incrucisarilor de pe portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din doua in doua incrucisari. 6.7.5 Armarea grinzilor Armarea grinzilor se realizeaza dupa terminarea operatiunii de armare a stalpilor, in cazul in care grinzile reazema pe stalpi. Pe latura verticala a cofrajului se noteaza cu o creta pozitia etrierilor, asa cum este data in proiect. Se introduc etrierii in cofraj cu partea superioara deschisa in sus. Pe fundul cofrajului se aseaza distantierii pentru realizarea grosimii stratului de acoperire, cel putin 1 distantier pe 1 m de grinda. Se introduc barele drepte de la partea inferioara a grinzii si se leaga cu sarma de etrierii asezati la pozitie. Se introduc barele drepte de la colturile de sus ale grinzii si se leaga cu etrierii care raman in continuare deschisi la partea de sus. Se introduc barele drepte de pe peretii laterali ai grinzii si se leaga de etrieri. Se introduc barele ridicate de la partea de jos a grinzii si se leaga de etrieri. In cazul in care armatura de la partea inferioara a grinzii este asezata pe mai multe randuri, se aseaza distantieri intre randurile armaturii, cel putin 1 distantier la fiecare 2 m de grinda, dupa care, pastrand acceasi ordine de montaj aratata mai sus se monteaza armatura pe randul superior. Se intind etrierii la partea de sus si se leaga de toate armaturile de la partea superioara a grinzii. La partea superioara a grinzii se monteaza mustatile la distantele si diametrele prevazute in proiect, in cazul in care pe grinda respectiva se va realiza un alt element de rezistenta ( stalp, perete, etc. ) Toate incrucisarile barelor armaturii longitudinale de rezistenta din colturile etrierilor vor fi legate cu sarma iar incrucisarile dintre barele longitudinale cu portiunile drepte ale etrierilor vor fi legate in sah, din doua in doua incrucisari. Barele ridicate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Pentru realizarea grosimii stratului de acoperire pe fetele laterale ale grinzii, se introduc distantieri, cel putin 1 buc. la 1 m de grinda, pe fiecare fata laterala. 6.7.6 Armarea peretilor Armatura se monteaza numai dupa ce, in prealabil, a fost executat cofrajul pe una din fetele peretelui.
Se monteaza barele verticale de la reteaua cea mai apropiata de cofraj, prin legarea de mustatile betonate in fundatii, radiere sau grinzi. Se monteza barele orizontale ale retelei celei mai apropiate de cofraj, prin legarea acestora cu sarma de barele verticale montate anterior. Reteaua de armaturi din pereti va avea legate, in mod obligatoriu, doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul, restul incrucisarilor din campul retelei vor fi legate in sah din doua in doua incrucisari, ambele directii. Reteaua astfel realizata se leaga prin carlige de cofraj, la distanta care sa asigure grosimea stratului de acoperire cu beton, montand cel putin 3 distantieri pe fiecare 1 mp de perete. In ordinea aratata mai sus se monteaza armatura din cea de-a doua retea a peretelui. Se solidarizeaza cele doua retele cu distantieri prin care sa se asigure grosimea proiectata a peretelui, in care este inclusa si grosimea celor doua straturi de acoperire a armaturii cu beton. Se monteaza cofrajul celei de-a doua fete a peretelui si dupa consolidarea lui se trece la operatiunea de betonare. 6.7.7 Armarea placilor Se marcheaza pe cofraj cu creta sau cu creionul pozitia barelor. Pe cofraj, se aseaza barele drepte si se leaga cu sarma de armatura grinzilor sau a centurilor. Se monteaza barele ridicate si se solizarizeaza prin legarea de armaturi dispuse la partea superioara a grinzilor si perpendicular pe barele ridicate. La placile armate pe o singura directie se monteaza armatura de repartitie peste care se aseaza armatura de rezistenta care se leaga cu sarma de armatura de repartitie peste care se aseaza armatura de rezistenta care se leaga cu sarma de armatura de repartitie. Armatura de repartitie va avea sectiunea cel putin 15% din sectiunea armaturii de rezistenta, dar cel putin 4Φ6/ml in cazul armaturilor cu plase legate cu sarma si 5Φ5/ml in cazul plaselor sudate. In cazul placilor armate pe doua directii care nu au bare de repartitii, dupa montarea armaturii de la partea de jos a placii se aseaza barele de montaj si calaretii, dupa care se monteaza si se leaga armatura de la partea superioara a placii. Reteaua de armaturi din placi va avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul placii, restul incrucisarilor din campul placii vor fi legate in sah, din doua in doua incrucisari, pe ambele directii. Pentru asigurarea grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii de la partea inferioara a placii se monteaza distantieri, cel putin 4 distantieri la 1 mp de placa. Pentru a preveni deformarea armaturiii de la partea superioara a placii se monteaza capre care reazema pe armatura inferioara a placii ( se interzice rezemarea pe cofraj ), cel putin cate o bucata la fiecare 1 mp de placa si la o distanta de 1 m intre ele.
Pentru realizarea grosimii placii se monteaza reperi la distanta de 2 m intre ei, capatul superior al reperului fiind la nivelul superior al placii, in care este inclusa si grosimea stratului de acoperire cu beton a amaturii superioare. In cazul placilor care lucreaza in consola se monteaza cate 4 capre la 1 mp de placa, la distanta de 50 cm intre ele. 6.7.8 Montarea armaturilor confectionate in carcasa 6.7.8.1 Montarea armaturilor confectionate in carcasa se face numai cu mijloace mecanice de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate ( carlige cu bare distantiere ) care sa permita ridicarea si asezarea la pozitie a carcaselor, fara deformarea sau deteriorarea carcasei. 6.7.8.2 La montarea armaturilor confectionate in carcasa se vor realiza urmatoarele operatiuni premergatoare: partea de constructie in care se face montarea va fi degajata de elemente sau materiale de constructii; elementul in care se face montarea carcasei va trebui sa fie deschis. 6.7.8.3 Montarea armaturilor confectionate in carcase pentru stalpi se face prin asezarea capatului barelor din carcasa pe mustatile betonate in elementul de rezistenta realizat anterior(fundatie sau barele stalpului inferior), cu care se leaga cu sarma moale neagra, in cazul armaturilor cu diametrul pana la 25 mm sau prin sudura in cazul barelor de armatura cu diametrul mai mare de 25 mm. 6.7.8.4 Dupa legarea armaturii se monteaza cofrajul stalpilor, se monteaza distantierii, dupa care urmeaza operatiunea de betonare. 6.7.8.5 Montarea carcaselor in grinzi se face prin asezarea unui capat al carcasei pe un suport asezat pe marginile cofrajului, iar cel de-al doilea capat se aseaza direct in cofraj, dupa ce in prealabil au fost asezati distantierii pe fundul cofrajului. 6.7.9 Montarea plaselor sudate Masurile pregatitoare pentru montarea armaturilor din plase sudate constau in amenajarea uni platforme fara denivelari pentru depozitarea, taierea si decuparea plaselor sudate, precum si legarea de bare suplimentare, in deplina concordanta cu dimensiunile elementului de constructie care se betoneaza si cu prevederile proiectului. Dupa prelucrarea plaselor, pe aceeasi platforma de lucru, se monteaza distantierii dintre cele doua plase, dupa care, cu acelasi mijloc mecanic de ridicat prevazut cu dispozitive adecvate de legare si ridicare se aseaza plasa superioara, se solidarizeaza prin legare cu sarma si apoi, armatura astfel confectionata, se aseaza in cofraj. La montarea plaselor se va urmari corecta innadire a acestora, prin petreceri de cel putin 2 ochiuri + 5 cm, se va urmari ca ultimele doua bare marginale de la fiecare latura a plaselor sa nu aiba noduri nesudate mai mult de 5% din numarul total de noduri ale barei si, in nici un caz, sa nu fie nesudate doua noduri consecutive. 6.8 Distanta dintre armaturi
In functie de elementul de constructie si pozitia armaturii vor fi respectate urmatoarele distante minime intre armaturi:
Stalpi Grinzi
ELEMENTUL a) Bare longitudinale b) Etieri a) Intre barele din primele doua randuri de armaturi de la partea inferioara a grinzii; b) Intre barele din randul al 3-lea si urmatoarele de armaturi de la partea inferioara a grinzii; c) Intre randurile de armaturi de la partea inferioara; d) Intre armaturile de la partea superioara; e) Etrieri
Placi
Distanta minima 50 mm 100 mm Diametrul barei, dar nu mai putin de 25 mm 50 mm Diametrul barei, dar nu mai putin de 25 mm Diametrul barei dau nu mai putin de 30 mm 100 mm
a) Armaturi de rezistenta
70 mm
6.9 Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor Pentru placi cu grosimea mai mica sau egala cu 10 cm = 1,0 cm Pentru placi cu grosimea mai mare de 10 cm = 1,5 cm Pentru grinzi cu inaltimea egala sau mai mica de 25 cm = 1,5 cm Pentru grinzi cu inaltimea mai mare de 25 cm = 2,5 cm Pentru stalpi = 2,5 cm Pentru armatura de la fata inferioara a fundatiilor si grinzilor asezate in pamant, cu strat de egalizare = 3,5 cm Pentru armatura de la fata inferioara a fundatiilor si grinzilor asezate in pamant, fara strat de egalizare = 5,0 cm Pe fetele laterale ale elementelor in contact cu pamantul = 4,5 cm Acoperirea etrierilor sau a armaturilor transversale din carcase sudate = 1,5 cm In functie de gradul de rezistanta la foc, grosimea minima a stratului de acoperire va fi: Grosimea minima a stratului de acoperire ( cm ) Gradul de rezistenta la foc I II III IV 1,5 1,0 1,0 1,0 2,5 2 2 1,0 2,0 1,0 1,0 -
ELEMENTUL Placi plane de planseu Placi plane de acoperis Grinzi si nervuri la planseu Grinzi si nervuri la acoperis
6.10. Abateri admisibile la fasonarea armaturii
ELEMENTUL
Fundatii Pereti
Distanta intre axe bare
Grosime strat acoperire
+/- 10 +/- 5
+ 10 +3
ABATERI (mm ) Lungimi partiale sau totale fata de proiect <1m
1 – 10 m
> 10 m
Lungimi Petrecere Innadiri sudate
Pozitia innadirilor
Stalpi Grinzi Placi Intre etrieri si pasul ferestrelor
+/- 3 +/- 3 +/- 5 +/- 10
+3 +3 +2 -
+5
+/- 20
+/- 30
+/- 3d
50
6.11 Controlul calitatii armaturilor 6.11.1 Pentru fiecare cantitate si sortiment de armaturi se va examina: existenta si continutul documentelor de certificare a calitatii si compararea datelor inscrise in certificat cu cerintele reglementate pentru produs; aspectul. 6.11.2 Receptia armaturii montate va consta in a afecta urmatoarele verificari: numarul, diametrul si pozitia armaturii in diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii: distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul de fixare; lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza sa fie inglobate in elementele ce se vor betona ulterior; pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor; dimensiunile, calitatea si numarul sudurilor de innadire; dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (distantieri si capre) modul se asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate. Dupa efectuarea acestor verificari, comisia de receptie va consemna observatiile facute in procesul verbal de receptie calitativa a lucrarilor ce devin ascunse si va dispune de continuarea urmatoarelor faze de lucrari sau de efectuarea unor remedieri. 6.12 Aspecte de mediu 6.12.1 Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.12.2 Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile. 6.13 Aspecte de sanatate si securitate in munca 6.13.1 Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii. 6.13.2 Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.13.3 Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.13.4 Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 7. INREGISTRARI Nu sunt 8. ANEXE Nu sunt.
Lucrari de armare a betonului 1 SCOP
1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile si metodele de control ce influenteaza direct calitatea in procesul de realizare a lucrarilor de armare a betonului. 2 DOMENIU 2.1. Prezenta procedura se aplica la lucrarile de fasonare si montare a armaturilor, pentru elementele din beton armat monolit (placi, stalpi, grinzi, fundatii, pereti). 2.2 Procedura cuprinde: - stadiul fizic al lucrarilor; - lucrari pregatitoare; - executarea lucrarilor de armare; - receptia lucrarilor. 3 DEFINIŢII -
CTC = Controlul Tehnic de Calitate; Resp. = Responsabil; PV = Proces Verbal
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ -
Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii; Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997; Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93; Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor, Legea 212/ 1997; Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999; Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ 742/D/1981; Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56 – 2002; Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, Indicativ NE 012 – 1999; Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel - beton, Indicativ C 28 – 1984; Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta – pentru produse din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton, Indicativ ST 009 – 1996.
5 RESPONSABILITĂŢI 5.1 Director General 5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor de Control a Calitatii. 5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite. 5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2 Director Adjunct 5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Procedurile de Control al Calitatii. 5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii. 5.3 RMCMS 5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii. 5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru 5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier.
5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate. 5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant. 5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul. 5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezulta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de armare a betonului. 5.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.12. Asigura cerintele optime dxe securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.14. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori este cazul. 5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic 5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati.
5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1. Coorxdoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificari diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina sema in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.6.7. Stabileste impreuma cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acesxtora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7. Lucratori deserventi santierului 5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru.
5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana. 5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat.
PROCEDURA Nr. Categoria de lucrari / Principalele verificari Crt. operatia 6.1 Stadiul lucrarilor 6.1. Montarea armaturilor poate sa -Se verifica existenta procesului verbal 1 inceapa numai dupa de receptie calitativa a cofrajelor receptionarea calitativa a cofrajelor
6.2 6.2. 1
Lucrari pregatitoare Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3, - 1980, privind compozitia chimica, dimensiuni, aspect si caracteristici mecanice
-Se verifica existenta certificatului de calitate al materialelor ; -Se vor efectua probe de laborator privind caracteristicile mecanice, alungirea, indoirea pe dorn, compozitie chimica ; -Se verifica dimensiunile sectiunii si aspectul -Se verifica aspectul armaturilor
6.2.
Fasonarea armaturilor conform proiectului : -se curata de rugina,
2
6.3 6.3. 1
impuritati, etc. ; -se executa indreptarea armaturilor ; -se trece la fasonarea armaturilor conform desenelor de executie din proiect ; -se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C ; -barele cu profil periodic cu diametrul mai mare de 28 mm, se vor forma la cald. Executarea lucrarilor de armare Montarea armaturilor se va face la pozitia prevazuta in proiect, respectand urmatoarele: -se prevad distantieri din mortar de ciment sau din plastic, cel putin 2 buc/mp placa si 1 buc/ml la grinzi, stalpi ; -se prevad capre din otel beton sprijinite pe armatura inferioara pentru montarea armaturilor superioare la pozitie; -se va avea in vedere crearea de spatii necesare patrunderii betonului sau a vibratorului, incheind partial armatura superioara ; -se monteaza piesele metalice inglobate, praznurile, mustatile si se leaga de armaturi (puncte de sudura sau sarma) sau de cofraj, in vederea mentinerii pozitiei lor; -se recomanda montarea armaturilor sub forma de carcase preasamblate, daca se dispune de mijloace de
-Se verifica lungimea barelor, diametrul, bucatile, fasonarea ciocurilor de ancorare
-Se verificari amplasarea armaturilor in cofraje conform proiectului (diametre, bucati, lungimi, capre, piese inglobate)
-Se verifica distantele minime si maxime intre armaturi
-In cazul inlocuirii sortimentelor si diametrelor de armaturi se va verifica avizul dat de proiectant pentru aceasta
-Se verifica incadrarea in abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor conform normativ.
ridicat. 6.3. 2
Inadirea armaturilor se va face conform proiectului.Ele pot fi : -innadirea prin suprapunere (petrecere) -innadirea prin sudura : sudura electrica prin punte ; sudura electrica cap la cap prin topire intermediara ; sudura manuala cu arc electric prin suprapunere ; sudura normala cap la cap cu arc electric (in cochilie sau semimanson de cupru) ; sudura in mediu de CO2
6.3. 3
Legarea armaturilor se refera -Se verifica legaturile prevazute in la legarea acestora la normativ incrucisari si legarea etrierilor de barele longitudinale drepte sau inclinate -Se verifica incadrarea in prevederile Se asigura stratul de acoperire normativului NE012 – 1999 din beton pentru protectia armaturii contra coroziunii si conlucrarea cu betonul
6.3. 4
6.4
Receptia lucrarilor de armare
-Se verifica concordanta intre prevederile proiectului si executie, lungimi de suprapunere, lungimi si grosimi de sudura, curatarea acestora de zgura.
-La terminarea montarii armaturilor se verifica si se consemneaza in procese verbale urmatoarele : -numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ; -distanta dintre etrieri si diametrul lor ; -lungimea portiunilor de bare ce urmeaza a fi inglobate in elementele turnate ulterior ; -pozitia innadirilor si lungimea petrecerilor ; calitatea sudurilor ; dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor ; -asigurarea grosimii stratului de acoperire ; -pozitia si modul de fixare al pieselor
inglobate. 6.5. Aspecte de mediu 6.5.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.5.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile. 6.6. Aspecxte de sanatate si securitate in munca 6.6.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii. 6.6.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.6.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.6.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea nagajatilor. 7. ÎNREGISTRĂRI Nu exista. 8. ANEXE Nu exista.
Lucrari de zidarie 1 SCOP 1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile si metodele de control ce influenteaza direct calitatea la efectuarea lucrarilor de zidarie. 2 DOMENIU 2.1. Prezenta procedura se aplica la efectuarea lucrarilor de zidarie obisnuita din caramida plina sau cu goluri si zidarie din blocuri BCA pentru ziduri portante si ziduri de compartimentare. 2.2. Toate aceste proceduri sunt descrise mai jos cuprinzand urmatoarele etape: lucrari pregatitoare; executarea lucrarilor de zidarie; receptia finala a lucrarilor.
3 DEFINIŢII CTC = Controlul Tehnic de Calitate; Resp. = Responsabil; PV = Proces Verbal 4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii; Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997; Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93; Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor, Legea 212/ 1997; Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999; Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ 742/D/1981; Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56 – 2002; Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat, Indicativ NE 012 – 1999; Normativ privind alcatuirea, calculul si executarea structurilor din zidarie, Indicativ P 2 – 1985; Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrarile de zidarie, Indicativ C 14 – 1982; Ghid privind utilizarea blocurilor mici din zidarie din beton si agregate grele BZG 290x240x88 mm, Indicativ C 14/1 - 1994; Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si executarea peretilor din placi ondulate din azbociment, Indicativ C 116 – 1982; Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala, Indicativ C 17 – 1982; Instructiuni tehnice pentru executarea zidariilor din piatra bruta, Indicativ C 193 – 1979 5 RESPONSABILITĂŢI 5.1 Director General 5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor Tehnice de Executie. 5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie.
5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite. 5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2 Director Adjunct 5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Procedurile de Control al Calitatii. 5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii 5.3 RMCMS 5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si sanatatii muncii.
5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru 5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate. 5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant. 5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul. 5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de zidarie. 5.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.12. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.14. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare.
5.4.15. Consulta Planul de securitate si sanatate si Planul propriu de securitate si sanatate ori de cate ori este cazul. 5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic 5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesxar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intru-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii.
5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat acceusl pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.6.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a cellor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7. Lucratori deserventi santierului 5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru. 5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana. 5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 6 PROCEDURA Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia Principalele verificari 6.1 Pregatirea lucrarilor 6.1.1 Stadiul fizic al lucrarilor de constructii -Se verifica vizual starea constructiei si trebuie sa asigure : existenta Proceselor Verbale care sa ateste ca -structura de rezistenta la zidariile lucrarile prezentate corespund neportante sau fundatiile de zidarii portante sa fie terminate ; -izolatia hidrofuga unde este cazul sa fie executata inclusiv la peretii subsol ; -pentru peretii de compartimentare sa fie 6.1.2 executat acoperisul sau planseul superior ; -sa fie precizate golurile de montaj pentru utilaje tehnologice (daca este cazul) ; -sa fie realizata pardoseala bruta pentru peretii de compartimentare. Pregatirea frontului de lucru -sa fie degajat frontul de lucru -sa fie aprovizionat frontul de lucru cu materialele de lucru si cele auxiliare ; -sa fie instalate schelele de lucru fixe sau mobile
-Se verifica dimensiunile si amplasarea golurilor
Lucrari pregatitoare specifice : -trasare axe zidarie ;
6.1.3
-intersectii dintre pereti sau intre pereti si structura ;
-Se verifica indeplinirea conditiilor
-se pozitioneaza golurile de usi si ferestre ; -daca este prevazut se lasa dibluri sau se impusca bolturi pentru diverse prinderi sau alte dispozitive conform proiect
-Se verifica calitatea materialelor
Executia lucrarilor de zidarie
6.2 6.2.1
6.3 6.3.1
Operatiile sunt urmatoarele : -trasarea zidului si marcarea golurilor de usisau ferestre ; -instalarea abstecurilor la coltul zidurilor in pozitia exacta, fixare si intindere sfori ; -asezarea mortarului de baza in strat uniform ; -asezarea caramizilor pe zid se uda ; se aseaza pe patul de mortar ; se bate usor -ajustare caramizi (unde este cazul) ; -curatire mortar in exces cu mistria ; -amestecarea periodica a mortarului in targa ; -montarea , intinderea si fixarea sforii la fiecare rand nou ; -montarea ghermenelor si a diblurilor ; -montarea boiandrugilor prefabricati din beton armat deasupra golurilor
-Se verifica axele zidariei, pozitionare intersectii de pereti la zidaria de rezistenta -Se verifica axele elementelor de stractura intre care se executa zidaria si axele peretilor la zidaria de umplutura ; -Se verifica filarea golurilor de ferestre cu fatada ; -Se verifica mustatile pentru centuri si stalpisori ; -Se verifica prin sondaj calitatea materialelor puse in opera
Zidaria din blocuri BCA se executa cu respectarea ce lor indicate la punctul 2.1, in plus se vor respecta : -se executa la temperaturi exterioare de minim +3°C ; -se executa din blocuri intregi sau fractiuni care se taie cu fierastraul ; -toate rosturile se executa de 10 mm ; -se foloseste mortar adeziv cu compozitia 1:3 :1-aracet :nisip 0-1 mm :nisip 1-3 mm apa ; -in timpul executarii peretilor sa nu existe diferente de inaltime mai mari de 1,5 m ; -intre executarea zidariei la un nivel si in aceeasi zona la nivel superior se lasa 3-4 zile pentru intarirea zidariei
-Verticalitatea abstecurilor
Receptia finala a lucrarilor Dupa executarea lucrarilor de zidarie si intocmeste dosarul cu toate actele care sau incheiat pe parcursul lucrarilor care atesta calitatea lucrarilor si care folosesc la receptia finala a lucrarilor
-Se verifica trasarea zidurilor
-Verificare orizontalitate si verticalitate randuri cu bolobocul si dreptarul ; -Se verifica udarea caramizilor, uniformitatea ridicarii zidariei de-a lungul intregului front, orizontalitatea randurilor zidariei si verticalitatea fetelor laterale si a muchiilor
Se verifica respectarea punctului 2.2
Se verifica urmatoarele : -existenta certificatelor de calitate a materialelor si corespondenta cu cerintele din proiect ; -existenta PV de lucrari ce devin ascunse ; -prinderea si ancorarea zidariei unde este prevazut cu mustati, dibluri, bolturi, etc …
-umplerea corecta a rosturilor si impanarea zidariei; -dimensiuni ziduri, goluri, planeitate, verticalitate zid, etc. 6.4. Aspecte de mediu 6.4.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.4.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile. 6.5. Aspecte de sanatate si securitate in munca 6.5.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii. 6.5.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.5.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.5.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 7. ÎNREGISTRĂRI Nu exista. 8. ANEXE Nu exista.
Lucrari de hidroizolatii la terase si acoperisuri 1 SCOP 1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile si metodele de control ce influenteaza direct calitatea la executarea lucrarilor de hidroizolatii. 2 DOMENIU 2.1 Prezenta procedura se aplica la executarea lucrarilor de hidroizolatii la terase si acoperisuri. 2.2. procedura cuprind: stadiul fizic al lucrarilor; executarea lucrarilor; receptia lucrarilor. 3 DEFINIŢII CTC = Controlul Tehnic de Calitate; Resp. = Responsabil; PV = Proces Verbal
4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii; Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997; Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93; Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor, Legea 212/ 1997; Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999; Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ 742/D/1981; Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56 – 2002; Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din PVC la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor, Indicativ C 216 – 1983; Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiilor cu folie din PVC plastefiat la acoperisuri, Indicativ C217 – 1983; Instructiuni tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizolatiei monostrat cu folie, stratificata din PVC plastifiat la acoperisurile cladirilor industriale si agrozootehnice, necirculabile, Indicativ C 234 – 1991; Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri, Indicativ NP 040 – 2002. 5 RESPONSABILITĂŢI 5.1 Director General 5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor de Control ale Calitatii. 5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie. 5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2 Director Adjunct 5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Procedurile de Control ale Calitatii. 5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii 5.3 RMCMS 5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii. 5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru 5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant. 5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul. 5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de hidroizolatii la terase si acoperisuri. 5.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.12. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de sanatate si securitate pentru locul de munca. 5.4.14. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.15. Consulta Planul de sanatatea si securitatea si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori este cazul. 5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic 5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/ organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucxrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.6.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7. Lucratori deserventi santierului 5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru. 5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana. 5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 6 PROCEDURA Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia 6.1 Stadiul fizic al lucrarilor 6.1.1 Inaintea inceperii lucrarilor de hidroizolatii, se vor lua in primire suprafetele suport pe care aceasta
Principalele verificari -Se verifica pantele si se controleaza suprafata daca e curata, fara asperitati si cu denivelari sub 5 mm;
trebuie sa se aplice; suprafetele suport pot fi alcatuite din beton monolit, prefabricat, beton de panta, placi termoizolante, tabla cutata
6.2 6.2.1
6.3 6.3.1
6.3.2
Lucrari pregatitoare In vederea obtinerii de lucrari de calitate se asigura serviciile unei intreprinderi de specialitate sau a unei echipe specializate Se vor asigura urmatoarele: -spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor si amplasarea utilajelor; -cai de acces pentru transportul si manipularea materialelor; -lucrarile de hidroizolatii la cald se executa la temperaturi de peste +5°C ; este interzisa executia pe ploaie sau burnita; -temperatura masticului de bitum max. 200°C iar in momentul lipirii 150°C180°C. Executarea lucrarilor Inaintea executarii hidroizolatiei propriu-zise se realizeaza: -sapa support de 1,5 cm peste termoizolatia de B.C.A., sau de 3 cm armata peste materialele tasabile; -un strat rigid peste polistiren; -amorsa cu solutie sau emulsie de bitum. Hidroizolatia propriu-zisa cuprinde: -strat de difuzie din impaslitura de bitum; -panza bitumata sau tesatura bitumata lipita cu mastic de bitum; -unul sau mai multe straturi de
-Se verifica executia scafelor si muchiilor; -Se verifica daca raportul din mortar sau beton este uscat sau intarit ; -Se verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, dibluri, carlige, agrafe, daca sunt executate rebordurile, lacasurile rosturilor, deflectoarele sau alte lemente situate sub hidroizolatie.
-Se verifica organizarea spatiilor si a cailor de acces; -Se verifica calitatea si cantitatea foilor bitumate, bitumurilor si a materialelor auxiliare , starea suprafetei elementelor de acoperis pentru a putea incepe lucrarile.
La executarea hidroizolatiilor se verifica urmatoarele: -daca alcatuirea structurii hidroizolatiei corespunde cu prevederile din proiect; -daca s-au respectat ordinea si etapele corespunzatoare
-Se fac urmatoarele verificari: -verificarea etanseitatii; -verificarea prin probe de laborator a materialelor folosite; -verificarea vizuala a hidroizolatiei ca panta de scurgere, continuitate, executia
impaslitura bitumata lipita cu mastic de bitum.
6.3.3
Protectia hidroizolatiei se executa in una din urmatoarele variante: -cu vopsea reflectorizanta; -cu pietris in greutate de 70kg/mp; -cu placi mozaicate pe nisip 2 cm; -idem dale de beton pe nisip 2 cm; -cu mozaic turnat pe nisip 2 cm; -rosturile intre placi se umplu cu mastic bituminos sau lapte de ciment.
6.4
Receptia lucrarilor
petrecerilor, existenta umflaturilor, racordarile la strapungeri si guri de scurgere, respectarea directiei de montare a foilor; -se verifica protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, aderenta ei si lipsa deplasarilor; -se verifica lucrarile de tinichigerie aferente(copertine, sorturi, pazii, jgheaburi, burlane); -daca se considera necesar, la suprafete mai mari de 20 mp, cu avizul proiectantului, se va face inundarea cu apa de 2-4 cm grosime in timp de 72 ore; -existenta certificatelor de calitate si a documentelor menntionate mai sus; -verificarea etanseitatii tuturor imbinarilor dintre tronsoane, la armaturi si dispozitive -Se verifica existenta tuturor documentelor.
6.5
Receptia finala a lucrarii Dupa efectuarea probelor de presiune, cu bune rezultate se trece la receptia finala a lucrarilor de montaj pentru intregul ansamblu al conductei de aductiune sau retelei de distributie, intocmindu-se dosarul cu rezultatul tuturor verificarilor care servesc la receptia finala a lucrarii 6.6. Aspecte de mediu 6.6.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.6.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile. 6.7. Aspecte de sanatate si securitate in munca 6.7.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii. 6.7.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare.
6.7.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.7.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 7. ÎNREGISTRĂRI Nu exista. 8. ANEXE Nu exista.
Sarpante si invelitori 1 SCOP 1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile si metodele de control ce influenteaza direct calitatea la executarea lucrarilor de sarpante si invelitori. 2 DOMENIU 2.1. Prezenta procedura cuprinde aspecte legate de alcatuirea acoperisului din sarpanta din lemn ecarisat si invelitoare din tigla, tabla tip tigla. 2.2. Procedura cuprinde: pregatirea lucrarilor pentru efectuarea acoperisului; executarea lucrarilor; receptia calitativa a lucrarilor. 3 DEFINIŢII CTC = Controlul Tehnic de Calitate; Resp. = Responsabil; PV = Proces Verbal 4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii;
Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997; Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93; Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor, Legea 212/ 1997; Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999; Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ 742/D/1981; Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56 – 2002; Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn, Indicativ NP 005 – 2003; Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor acoperisurilor in panta, Indicativ NP 069 – 2002; Specificatia tehnica privind cerinte pentru proiectare si executarea constructiilor in solutie de structura spatiala reticulara plana, Indicativ ST 013 – 1997; Alegerea pantelor, STAS 3303-77; Calitatea tiglelor, STAS 514-78; Sipci din lemn de brad, STAS 942 – 71; Sipci din lemn de brad, STAS 1949 – 74; Jgeaburi semicirculare, STAS 2389 – 77. 5 RESPONSABILITĂŢI 5.1 Director General 5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor de Control ale Calitatii. 5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie. 5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati. 5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite.
5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2 Director Adjunct 5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Procedurile de Control ale Calitatii. 5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de constructii 5.3 RMCMS 5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii. 5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru 5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate.
5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant. 5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul. 5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma realizarii lucrarilor la sarpante si invelitori. 6.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat ca nu afecteze mediul inconjurator. 6.4.12. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 6.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santieului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 6.4.14. Asigura dotarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 6.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de cate ori este cazul. 5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic 5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor.
5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor terhnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.6.7. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.6.8. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie civila, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier.
5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7. Lucratori deserventi santierului 5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru. 5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana. 5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 6 PROCEDURA Nr. Crt. Categoria de lucrari / operatia 6.1 Stadiul fizic al lucrarilor Inaintea inceperii lucrarilor pentru executarea acoperisului, se vor lua in primire suprafetele
Principalele verificari -Se verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat sau intarit
suport pe care acestea trebuie sa se aplice; suprafetele suport pot fi alcatuite din beton monolit, prefabricat, beton de panta, placi termoizolante, tabla cutata.
6.2
6.3
6.4
Lucrari pregatitoare Se vor asigura urmatoarele: -spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor si amplasarea utilajelor; -de acces pentru transportul si manipularea materialelor Executarea lucrarilor -se executa lucrarile de dulgherie; -acoperisul se executa din lemn ecarisat de dimensiuni dimensionate in functie de deschideri; pentru evacuarea apelor se prevad jgheaburi si burlane; -fiecare element al sistemului de jgheaburi si burlane este executat din tabla zincata la cald acoperit cu plastic multistratificat; -sarpanta va fi tratata prin ignifugare pentru evitarea incendiilor; -se aseaza tigla pe sipci Receptia lucrarilor
-Se verifica calitatea sipcilor din brad, grinzilor de sustinere, tiglelor sau tabla ondulata, coamelor si a materialelor auxiliare, starea suprafetei elementelor de acoperis pentru a putea incepe lucrarile
Se verifica urmatoarele: -se verifica pantele si dimensiunile; -daca alcatuirea structurii acoperisului corespunde cu prevederile din proiect; -daca s-au respectat ordinea si etapele corespunzatoare; -calitatea burlanelor si jgheaburilor; -modul de imbinare; -se verifica distanta dintre cosul de fum si partile lemnoase sau combustibile ale acoperisului, care trebuie sa fie mai mare de 10 cm; -gradul de acoperire al suprafetei
Se verifica: -conformitatea acoperisului cu cerintele clientului; -se verifica lucrarile de tinichigerie aferente (jgheburi, burlane); -existenta certificatelor de calitate si a documentelor; -verificarea etanseitatii tuturor imbinarilor dintre tronsoane.
6.5. Aspecte de mediu 6.5.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.5.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile.
6.6. Aspecte de sanatate si securitate in munca 6.6.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii muncii. 6.6.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.6.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.6.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 7. ÎNREGISTRĂRI Nu exista. 8. ANEXE Nu exista.
Instalatii de incalzire si retele termice aferente 1 SCOP 1.1. Prezenta procedura stabileste responsabilitatile, metodele de control ce influenteaza direct calitatea , precum si inregistrarile de calitate in procesul de realizare a instalatiilor de incalzire si retele termice aferente. 2 DOMENIU 2.1. Prezenta procedura se aplica la executarea pe santier a instalatiilor interioare de incalzire, precum si retelelor termice aferente pentru toate genurile de cladiri. 2.2. Operatiile de montaj se realizeaza, in principal, prin asamblarea prefabricatelor realizate in atelier, pe santier confectionandu-se numai elementele de pozitie, sau la traseele lungi si de complexitate mai mare pentru care rezulta mai eficienta, confectionarea la fata locului. 2.3. Imbinarea elementelor componente se face prin procedurile specifice fiecarei categorii de lucrari. 2.4. Procedura cuprinde: stadiul fizic al lucrarilor la inceperea montajului; lucrari pregatitoare; lucrari de montaj; probe de presiune, probe la cald si proba de eficacitate; receptia finala a lucrarii.
3 DEFINIŢII CTC = Controlul Tehnic de Calitate; Resp. = Responsabil; PV = Proces Verbal 4 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ Legea nr. 10/ 1995 privind calitatea in constructii; Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin H.G.R. 766/ 1997; Regulament privind protectie si igiena muncii in construcii – MLPAT/ ordin nr. 9/N/15.03.93; Norme generale de protectie impotriva incendiilor la realizarea constructiilor si instalatiilor, Legea 212/ 1997; Normativ de siguranta la foc a constructiilor, Indiativ P 118 – 1999; Norme de prevenire si stingere a incendiilor in unitatile de constructii-motaj, Indicativ 742/D/1981; Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, Indicativ C 56 – 2002; Instructiunitehnice privind stabilirea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conducte tehnologice,Indicativ I 27 – 1982; Prescriptii tehnice pentru montarea, repararea, exploatarea si verificarea conductelor de abur si apa fierbinte sub presiune , Indicativ C 15 – 1987; Prrescriptii tehnice pentru proiectaea, executia, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de apa calda si abur de groasa presiune, Indicativ C 31 – 1975; Normativ privind efectuarea incercarilor de presiune la conductele tehnologice din otel, Indicativ I 12 – 1978; Regulament privind receptia retelelor de termoficare, Indicativ PE 221 – 1974. 5 RESPONSABILITĂŢI 5.1 Director General 5.1.1. Numeste seful de santier/ responsabilul de activitate si asigura resursele necesare pentru aplicarea Procedurilor de Control al Calitatii. 5.1.2. Asigura cadrul organizatoric necesar pentru executia lucrarilor contractate sa se desfasoare in conditii controlate. 5.1.3. Asigura necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru desfasurarea activitatii de control a proceselor de executie. 5.1.4. Aproba procurarea de materiale si produse, precum si angajarea de servicii aflati pe Lista Furnizorilor Acceptati.
5.1.5. Identifica si defineste problemele exestente sau potentiale in materie de calitate si dispune actiuni corective si preventive in vederea remedierii neconformitatilor referitoare la produsele aprovizionate, la lucrarile si/sau serviciile realizate. 5.1.6. Initiaza, recomanda si stimuleaza gasirea de solutii pentru problemele identificate. 5.1.7. Verifica aplicarea solutiilor si masurilor stabilite. 5.1.8. Solicita beneficiarului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund cerintelor de calitate si pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii Cartii Constructiei. 5.2 Director Adjunct 5.2.1. Verifica procedurile si instructiunile de lucru elaborate de compartimentele din subordine. 5.2.2. Raspunde de activitatea de planificare, programare, urmarire si decontare a activitatilor de executie, corelat cu celelalte activitati conform cerintelor contractuale perfectate. 5.2.3. Asigura planificarea procesului de productie si proiectare, astfel incat realizarea lucrarilor sa se faca la termenele stabilite. 5.2.4. Asigura documentatia necesara si raspunde de asigurarea tuturor conditiilor necesare inceeperii lucrarilor, pentru realizarea acestora conform documentatiilor, normelor in vigoare si a prevederilor din Procedurile de Control al Calitatii. 5.2.5. Participa la receptia lucrarilor si la punerea in functiune. 5.2.6. Raspune de respectarea termenelor contractuale pentru lucrarile de instalatii 5.3 RMCMS 5.3.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.3.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.3.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.3.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii. 5.3.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.4 Sef de santier/ Sef punct de lucru
5.4.1. Asigura respectarea prevederilor Procedurii Tehnice de Executie la realizarea lucrarilor din santier. 5.4.2. Raspunde de respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor de executie si a prevederilor din caietele de sarcini. 5.4.3. Raspunde de realizarea, in timpul executarii lucrarilor, a inregistrarilor de calitate. 5.4.4. Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a procedeelorsi produselor prevazute in proiecte, cu certificate de calitate sau pentru cre exista agremente tehnice si accepta inlocuirea acestora cu altele pe baza Dispozitiei de santier stabilita de proiectant. 5.4.5. Raspunde de convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigura conditiile necesare efectuarii acestora in scopul obtinerii acordului pentru continuarea lucrarilor. 5.4.6. Controleaza, analizeaza si opreste, daca este cazul, continuarea lucrarilor care prin neconformitate pot periclita stabilitatea si rezistenta constructiilor, performanta instalatiilor aferente, urmareste remedierea defectelor, solicitand si avizul Proiectantului, CTC/ RT, daca este cazul. 5.4.7. Initiaza si raspunde de aplicarea actiunilor corective si preventive necesare pentru eliminarea cauzelor neconformitatilor constatate la realizarea lucrarilor ca urmare a audit-urilor interne, a controlului calitatii lucrarilor sau a inspectiilor abilitate. 5.4.8. Interzice folosirea materialelor insotite de buletine de incercare din care rezlta ca nu indeplinesc conditiile de calitate. 5.4.9. Raspunde de aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale necesare, insotite de documentele de certificare a calitatii. 5.4.10. Gestioneaza deseurile rezultate in urma realizarii lucrarilor de incalzire si a retelolor termice aferente cladirilor. 5.4.11. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.12. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.13. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.14. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.15. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul propriu de sanatate si securitate ori de care ori este cazul.
5.5. Controlul Tehnic de Calitate/ Responsabil Tehnic 5.5.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.5.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.5.3. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati. 5.5.4. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.5.5. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.5.6. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.6. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii 5.6.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucrari. 5.6.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucrarii, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si sanatate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.6.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia si de eventualele modificari intervenite. 5.6.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.6.5. Ia masurile necesare astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate.
5.6.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.6.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.6.8. Avizeaza planurile de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modificarile acestora. 5.6.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 5.7. Lucratori deserventi santierului 5.7.1. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.7.2. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru. 5.7.3. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente. 5.7.4. Mentin curatenia la locul de munca. 5.7.5. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.7.6. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.7.7. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.7.8. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.7.9. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.7.10. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana.
5.7.11. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 6 PROCEDURA Nr. Categoria de lucrari / operatia Crt. 6.1 Montarea conductelor de transport , distributie , coloane si conducte de legatura la aparate si corpuri de incalzire
Stadiul fizic al lucrarilor la inceperea montajului Inainte de inceperea montajului se fac urmatoarele verificari: 6.1.1
Principalele verificari Pentru retele : -se verifica daca au fost respectate partile de constructii prevazute in proiect - estacade , chituri, canale termice , stalpi , camine, guri de acces , pozitiile pentru punctele fixe lire de dilatare , chituci pentru suporti conducte , etc. Pentru instalatii interioare se vor verifica : -golurile in fundatii, pereti si plansee, canale vizitabile , fundatiile pentru utilaje , ziduri despartitoare , compartimentari , tencuirea zidurilor , procedandu-se la masuratori cu ruleta , metru , echer , etc. -Se verifica existenta fiselor tehnologice si insusirea acestora de catre executanti; -Se verifica daca materialele aprovizionate sunt de buna calitate (deformari, blocari de aparataje, starea filetelor , a flanselor, functionarea armaturilor; -Se verifica daca recipientele sub presiune (cazane, hidrofoare, boilere, acumulatoare de apa calda) au fost supuse controlului ISCIR, daca au placa de timbru si cartea tehnica de expolatare ; -Se verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare la aparatele de masura;
Lucrari pregatitoare -Trasarea si materializarea proiectului pe teren ;
-Se verifica concordanta intre proiectul de instalatii si cel de constructii in ceea ce priveste corelarea traseelor si respectarea normativelor specifice .
-Se verifica in prealabil concordanta cotelor din proiecte cu situatia din teren ; -Se verifica buna calitate a acestora;
6.1.2
-Se comanda la atelier prefabricatele necesare conform proiectului -Se aprovizioneaza punctul de lucru cu materialele si prefabricatele necesare conform documentatiei ; -Se asigura formatia de lucru ce se va executa lucrarea si sculele necesare; Lucrari de montaj -Se monteaza suportii de sustinere -Se monteaza conducte principale de distributie 6.1.3
-Se monteaza conductele de legatura la aparate;
-Se verifica insusirea proiectului si starea de functionare a sculelor
-Se verifica respectarea cotelor de montaj -Se verifica asigurarea punctelor conductelor prevazute in proiecte si normative ; -Se verifica continuitatea generatoarei superioare a conductelor pozate pe orizontala prin care circula apa sau condensat si continuitatea generatoarei inferioare a conductelor de abur orizontal; -Se verifica coaxilitatea conductelor verticale pentru orice agent termic, pentru conductele de distributie si coloane ; -Se vor verifica de asemenea : -executarea corecta a imbinarilor , sudurilor si indoirilor , controlul facandu-se cu ochiometric; -buna fixare a conductelor in bratari, console si alte dispozitive de sustinere respectand sensul si valoarea pantei prescrise in proiect; -amplasarea corecta a compensatoarelor de dilatare si punctelor fixe; -paralelismul coloanelor aparente cu suprafetele finite ale peretilor pe linia care sunt montate ; -respectarea pozitiei reciproce corecte a conductelor montate in plasa ; -existenta tevilor de protectie la trecerea conductelor prin plansee sau
-Se monteaza corpurilor de incalzire
-Se monteaza armaturile;
-Se realizeaza conductele de legatura la corpurile de incalzire -Se realizeaza fixarea definitiva cu bratari si suporti a tuturor conductelor -Se monteaza utilajele si aparatele in centrala termica sau in punctul termic
pereti si realizarea corecta a spatiului dintre tevile de protectie si conducte; -amplasarea corecta a dispozitivelor de golire a apei si a gaurilor de aerisire ; Dupa ce conductele sunt izolate termic se verifica uzual si cu instrumente de masura urmatoarele: -daca executarea instalatiei termice s-a facut in conformitate cu prevederile proiectului; -daca materialele termoizolante s-au aplicat corect pe fetele de izolat (grunduirea conductelor si grosimea izolatiei); -Se verifica corespondenta cu proiectul in ceea ce priveste tipul de corp de incalzire marimea lui, cotele de montaj; -orizontalitatea si planeitatea lor (cu nivele, de bula de aer si cu metru); -rigiditatea fixarii in elemente de constructii ; -daca armaturile montate la corpurile de incalzire sunt vizibile si usor accesibile si daca se inchid si se deschid bine; -Se verifica daca utilajele, aparatele, conductele au fost montate astfel incat sa asigure spatiile necesare pentru manevra , controlul si efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii in exploatare ; -daca armaturile corespund prevederilor proiectului sunt montate corect, sunt accesibile si se manevreaza usor si daca functioneaza manual ; -daca aparatele si agregatele care au piese in miscare nu produc zgomote sau vibratii suparatoare si daca s-au respectat prevederile proiectului pentru atenuarea si inlaturarea lor la elementele constructiei; -executarea corecta si etanseitatea canalelor de fum , a cosului si a usilor de vizitare etc. ; -daca aerul necesar arderii este
asigurat in cantitate suficienta pe cale naturala sau de catre instalatia de ventilare mecanica
6.1.4 Probe de presiune , probele la cald si proba de eficacitate a instalatiei . a)proba de presiune
Proba de presiune a instalatiei se va executa in mod obligatoriu in cazul efectuarii anterioare a unor probe partiale : -inainte de proba la rece se va efectua inaintea vopsirii si izolarii precum si inaintea mascarii sau inzidirii conductelor ; -pentru instalatiile montate aparent presiunea de proba va fi cu 50% mai mare decat presiunea maxima de regim , dar nu mai mica de 5 bari; Verificarea instalatiei la rece poate fi inceputa imediat dupa umplere si punere sub presiune , prin controlul etanseitatii imbinarilor. La imbinarile sudate controlul se face prin ciocnire, iar la restul prin examinare cu ochiometric. Masurarea presiunii se face cu manometrul inregistrator sau cu manometrul indicator prin citiri la intervale de 10 min. Rezultatele probei la rece se considera satisfacatoare daca pe toata perioada probei manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri , crapaturi, pierderi de apa la imbinari prevazute in proiect cu abateri de -0;5°C...+1°C in cladiri civile , sau de -1..+2°C in inca-peri de productie si daca viteza aerului din incapere satisface prevederile nor-mativului pentru protectia muncii. La receptia finala se efectueaza verificari scriptice si fizice din care sa rezulte indeplinirea tuturor conditiilor de functionare . a)verificarea scriptica se face pe baza urmatoarelor documentatii ; -proiecte definitive cu toate
6.1.5
Verificari de efectuat la receptia finala a lucrarilor
6.1.6
Receptia finala a lucrarilor La terminarea montajului se intocmeste dosarul cu rezultatele tuturor verificarilor care serveste la receptia finala a obiectivului.
modificarile introduse in montaj; -certificatele de calitate pentru utilaje si aparate -certificatele de calitate pentru materiale ; -PV cu verificarile facute in cazane sau agregatele asamblate pe santier; -PV continand rezultatele incercarilor asupra elementelor de instalatii inglobate in constructie ; -PV de la probe de presiune la rece si la cald si la operatii de reglaj a instalatiei. -PV incheiate cu ocazia verificarilor pe faze determinante; -instructiunile de functionare si schema instalatiei ; -PV ale sudurilor (buletin de incercari nedistructive ale sudurilor); b)verificarea fizica consta dintr-o examinare generala a executiei lucrarilor termice aferete controlanduse prin sondaj lucrarile pentru care nu exista proces verbal ; Se va verifica indeplinirea tuturor conditiilor de aspect si calitate a executiei si functionarii instalatiei; Se verifica existenta : - procesul verbal de preluare a frontului de lucru ; -certificatelor de calitate ale materialelor si prefabricatelor utilizate; -procesul verbal pe faze determinante ; -notelor de constatare si rezolvarea acestora ; -proceselor verbale de probe de presiune .
6.2. Aspecte de mediu 6.2.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.2.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate conform prevederilor legale aplicabile. 6.3. Aspecte de sanatate si securitate in munca 6.3.1. Se vor respecta toate cerintele monime privind protectia sanatatii si securitatii muncii.
6.3.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.3.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.3.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 7. ÎNREGISTRĂRI Nu exista. 8. ANEXE Nu exista.
Montare/instalare utilaje/echipamente 1. SCOP Prezenta procedură descrie modul de planificare, realizare şi control a lucrărilor de montaj instalare contractate pentru a asigura că sunt conforme cu condiţiile specifice. 2. DOMENIU Procedura se aplică la toate activităţile de montare-instalare. 3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI RMCMS – Reprezentantul Managementului pentru Calitate, Mediu, Sanatate si securitate CTC – Control Tehnic de Conformitate RTE – Responsabil Tehnic cu Executia CFC - Compartiment Financiar Contabil CT - Centrala termică RSL – Responsabil cu supravegherea lucrarilor 4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ -P.T. C 9 / 2003 – Colecţia ISCIR – Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, instalarea, exploatarea, verificarea tehnică a echipamentelor. 5. RESPONSABILITĂŢI 5.1. Director General 5.1.1. Asigura resursele necesare. 5.2. Sef departament instalatii termice 5.1.2. Stabileste lucrarile ce urmeaza a fi executate. 5.3. Executant 5.3.1. Realizeaza lucrarile de montaj si instalare a echipamentelor.. 5.3.2. Respecta prevederile prezentei Proceduri Tehnice de Executie. 5.3.3. Respecta indrumarile Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru. 5.3.4. Depoziteaza deseurile corespunzator si pe sortimente.
5.3.5. Mentin curatenia la locul de munca. 5.3.6. Desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de omisiunile sale in timpul procesului de munca. 5.3.7. Utilizeaza corect masinile, aparatura, uneltele, substantele (de ex., substantele periculoase), echipamentele de transport si alte mijloace de productie. 5.3.8. Utilizeaza corect echipamentul individuale de protectie acordat. 5.3.9. Sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si utilizeaza corect aceste dispozitive. 5.3.10. Comunica imediat Sefului de santier/ Sefului de punct de lucru si/sau Lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie. 5.3.11. Aduce la cunostinta Sefului de santier/ Sefului punctului de lucru accidentele suferite de propria persoana. 5.3.12. Utilizeaza echipamentul individual de protectie, corespunzator scopului pentru care a fost desemnat. 5.4. Sef santier/ Sef punct de lucru 5.4.1. Masoara si monitorizeaza lucrarile efectuate. 5.4.2. Gestioneaza deseurile rezultate in urma lucrarilor de montaj si instalare a echipamentelor. 5.4.3. Realizeaza lucrarile astfel incat sa nu afecteze mediul inconjurator. 5.4.4. Asigura cerintele optime de securitate si sanatate pentru locul de munca. 5.4.5. Asigura semnalizarea corespunzatoare a santierului pe linie de sanatate si securitate pentru locul de munca. 5.4.6. Asigura dotarea angajatilor cu echipamente individuale de protectie corespunzatoare. 5.4.7. Consulta Planul de sanatate si securitate si Planul proriu de sanatate si securitate ori de cate ori este nevoie. 5.5. RMCMS 5.5.1. Realizeaza audit-uri interne ale calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii pentru a se asigura ca prevederile procedurii sunt aplicate. 5.5.2. Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor si asigura tratarea rezolvarii lor. 5.5.3. Verifica si asigura ca neconformitatile constatate sa fie remediate si tratate conform procedurilor. 5.5.4. Urmareste intocmirea inregistrarilor calitatii, mediului, sanatatii si securitatii muncii. 5.5.5. Urmareste indeplinirea actiunilor corective si preventive. 5.6. Controlul Tehnic de Conformitate/ Responsabil Tehnic 5.6.1. Asigura ca executie lucrarilor sa se realizeze in conformitate cu prevederile proiectului si a planului de calitate. 5.6.2. Solicita oprirea executiei in cazul in care s-au produs abateri grave de alitate si permite reluarea lucrarilor numai dupa remedierea defectelor. 5.6.3. Supravegheaza calitatea lucrarilor prin monitorizarea si verificarea continua a stadiului executiei lucrarilor. 5.6.4. Emite Rapoarte de Neconformitate pentru toate neconformitatile depistate in executia lucrarilor/ serviciilor societatii sau la receptia materialelor aprovizionate. 5.6.5. Asigura ca identificarea stadiului inspectiilor si incercarilor sa fie mentinuta pe tot parcursul executiei lucrarilor, in scopul supunerii la receptie numai a lucrarilor la care sunt efectuate inspectiile si incercarile cerute. 5.7. Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii
5.7.1. Coordoneaza aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara simultan ori succesiv la estimarea timpului necesar pentru realizarea acesxtor lucrari sau faze de lucrari. 5.7.2. Coordoneaza punerea in aplicare a masxurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul, lucratorii independenti respecta principiile generale aplicabile pe durata realizarii lucraruu, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si securitate precizand regulile aplicabile santierului si tinand seama de activitatile de exploatare care au loc in cadrul acestuia. 5.7.3. Adapteaza sau solicita sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate si sanatate si ale dosarului de interventii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrarii si continand elementele utile in materie de securitate si sanatate de care trebuie sa tina seama in cursul eventualelor lucrari ulterioare, in functie de evolutia lucrarilor si de eventualele modificari intervenite. 5.7.4. Coordoneaza activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a muncii. 5.7.5. Ia masurile astfel incat accesul pe santier sa se realizeze doar de persoanele abilitate. 5.7.6. Tine seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea acestuia. 5.7.7. Stabileste impreuna cu anteprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie colectiva, a mijloacelor de ridicat, accesul pe santier. 5.7.8. Avizeaza planul de securitate si sanatate elaborate de anteprenori si modxificarile acestora. 5.7.9. Organizeaza cooperarea intre angajatori, inclusive a celor care se succed pe santier, si coordonarea activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sanatatea si securitatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si, daca este cazul, informarea lucratorilor independenti. 6. PROCEDURA 6.1. Date generale 6.1.1 Seful departamentului de instalatii termice stabileşte necesarul de materiale şi echipamente necesare conform caietului de sarcini, proiect sau contract, necesarul de personal şi calificarea acestora, echipamentul de producţie corespunzător, documentaţia necesară. 6.1.2. Necesarul de materiale şi echipamente se asigură de Responsabilul Logistica – Aprovizionare, impreuna cu Seful departamentuluide instalatii termice. 6.1.3. Stabilirea lucrărilor ce urmează a fi efectuate se realizează de Seful departamentului de instalatii termice împreună cu Seful punctului de lucru. Lucrările se efectuează numai pe baza planului şi normativelor ce cuprind instrucţiuni de lucru specifice ale fabricantului. Termenele de execuţie se trec în Fişa de lucrări. 6.1.4. Beneficiarul va pune la dispoziţia executantului documentaţia tehnică însoţitoare a aparatului; proiectul instalaţiei, documente ce dovedesc legalitatea instalării şi utilizării aparatului; procese verbale de recepţie a lucrărilor adiacente (racordări la reţea de gaze naturale, energie electrică, apă, canal etc.). Seful departamentului de instalatii termice decide începerea lucrărilor. 6.1.5. Lucrările se realizează în baza instrucţiunilor de lucru specifice elaborate de producător şi prelucrate cu personalul de execuţie. Pentru efectuarea lucrărilor personalul foloseşte echipament de lucru adecvat. Pentru lucrări ascunse se întocmeşte Proces verbal de lucrari ascunsei. Proprietatea clientului este tratată cu grijă în timpul desfăşurării lucrării. Orice defecţiune, deteriorare se notează în Fişa de lucrări . 6.1.6. Măsurările şi monitorizările se fac de CTC/ RTE pe parcursul lucrării pe baza programului de control al execuţiei inclus în proiect. Parametrii controlaţi şi încercările efectuate se înregistrează în Fişa de lucrări. 6.1.7. Dacă rezultatele controlului nu sunt corespunzătoare se procedează aşa cum este prevăzut în proiect. Lucrarea se consideră încheiată numai după obţinerea unor rezultate corespunzătoare la măsurările efectuate.
6.1.8. După efectuarea tuturor măsurărilor şi monitorizărilor prevăzute de documentele de execuţie se întocmeşte Proces verbal de recepţie. 6.2. Montaj 6.2.1. Începerea lucrărilor de montaj se face numai după obţinerea proiectului de execuţie a centralei termice. 6.2.2. Proiectul de montare trebuie să fie avizat de organele abilitate în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice C9/ 2003, Colecţia ISCIR. 6.2.3. Se verifică dacă cazanele au fost supuse controlului ISCIR (certificare CE sau CS; certificat tip de omologare), dacă au placă de timbru şi cartea tehnică de exploatare aferentă. 6.2.4. Personalul care execută montajul cazanului trebuie să fie instruit cu privire la modul de amplasare şi montaj al echipamentelor precum şi cu funcţionalitatea acestora. 6.2.5. În situaţia în care cazanul a fost livrat în părţi componente distincte (corp cazan, uşă cazan, cutie de fum, izolaţie, mantale şi capace), montajul se va face conform indicaţiilor din cartea tehnică a cazanului. 6.2.6. Se montează arzătorul pe cazan, urmărindu-se indicaţiile constructorului cazanului referitoare la lungimea de montaj a tubului de flacără în uşa cazanului şi montarea corespunzătoare a izolaţiei în jurul acestuia. 6.3. Instalare 6.3.1. Instalarea se va face în conformitate cu prevederile Prescripţiilor tehnice C9/ 2003, colecţia ISCIR, precum şi cu instrucţiunile de montaj şi instalare ale producătorilor. Proiectul de instalare trebuie sa fie verificat de un verificator autorizat 6.3.2. La execuţia lucrărilor se utilizează numai materiale şi aparate ce corespund cerinţelor proiectului. Nu se vor pune în operă materiale care nu au certificate de calitate şi garanţie şi care nu corespund din punct de vedere calitativ. 6.3.3. La aprovizionarea diverselor echipamente se vor verifica presiunile nominale ale acestora astfel încât presiunea nominală a acestora să nu fie mai mică decât cea nominală a instalaţiei pe care vin montate. 6.3.4. Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se supun unui control calitativ pentru a constata dacă nu au suferit degradări de natură să le compromită tehnic (deformări sau blocări la aparate, starea filetelor, a flanşelor, a garniturilor sau materialelor de asamblare, funcţionarea armaturilor, ştuţuri deformate sau lipsă, etc.); se remediază defecţiunile respective sau se înlocuiesc aparatele şi materialele ce nu pot fi aduse în stare corespunzătoare prin remediere. 6.3.5. La aparatele de măsură şi control, montate de către executantul instalaţiei de încălzire, se verifică existenţa formelor de atestare metrologica. 6.3.6. După finalizarea lucrărilor de montaj se va efectua încercarea de presiune hidraulică la rece. Presiunea de încercare va fi cea indicată în cartea cazanului sau a celorlalte aparate. 6.3.7. Se vor lua măsuri ca, după executarea lucrărilor să nu existe nici un risc de rănire prin contact cu muchii sau colţuri tăioase, bavuri ascuţite etc. 6.3.8. Toate punctele de exploatare: centrale şi puncte termice, camera vasului de expansiune deschis, puncte de distribuţie, reglare, măsurare, etc. vor fi dotate cu instrucţiuni specifice de întreţinere şi exploatare, incluzând scheme pentru principalele instalaţii. 6.3.9. La distribuitoare – colectoare şi pe conducte se prevăd etichete indicând destinaţia funcţională a agentului termic din conductele respective. 6.3.10. Pe căile de acces către punctele de exploatare se prevăd indicatoare care fac îndrumarea accesului. Căile de acces nu vor fi blocate. În locurile în care accesul este limitat la personalul de exploatare se prevăd plăci cu indicaţiile respective. 6.3.11. Agentii economici montatori au obligatia sa asigure inspectorilor ISCIR sau personalului propriu autorizat posibilitatea verificarii in timpul montarii/instalarii. 6.3.12. Agentii economici montatori au obligatia sa execute suplimentar la solicitarea ISCIR sau RSL toate masurarile, verificarile si incercarile necesare stabilirii calitatii montajului/instalarii.
6.4. Aspecte de mediu 6.4.1. Se vor respecta toate conditiile pentru protectia mediului inconjurator, a vietii si securitatii oamenilor si animalelor. 6.4.2. Deseurile rezultate din punerea in aplicare a procedurii descrise, vor fi colectate, depozitate si gestionate comform prevederilor legale aplicabile. 6.5. Aspecte de sanatate si securitate in munca 6.5.1. Se vor respecta toate cerintele minime privind protectia sanatatii si securitatii in munca. 6.5.2. Se vor acorda echipamente individuale de protectie si echipamente individuale de lucru corespunzatoare. 6.5.3. Se vor respecta toate cerintele de semnalizare a sanatatii si securitatii in munca. 6.5.4. Lucrarile se vor desfasura astfel incat sa nu puna in pericol sanatatea si securitatea angajatilor. 7 INREGISTRĂRI Nu exista. 8 ANEXE Nu exista.
APLICAREA PRIN TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR
Aplicarea prin torcretare a betonului pe diverse suporturi (beton, plase, zidarie, cofraje, teren, etc.) este folosita atat pentru executarea de lucrari noi, cat si pentru repararea sau consolidarea constructiilor existente. 1. PRINCIPIUL DE PUNERE IN OPERA Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament compus din: - o masina sau pompa in care se introduce amestecul; - o conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare; - un ajutaj fixat la extremitatea conductei. Exista doua metode de punere in opera: - uscata; - umeda. 1.1. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL USCAT DE TORCRETARE Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul uscat de torcretare consta in aceea ca amestecul realizat din agregate cu umiditatea naturala si cimentul este introdus in masina si apoi transportul cu aer comprimat pana la ajutaj unde se injecteaza dozajul de apa. Principalele caracteristici sunt: - viteza mare de proiectare a amestecului (betonului) 80 - 100 m/s. - posibilitate de transport orizontal la distanta mare (pana la 500 m) si vertical (pana la 150 m). La prepararea amestecurilor pentru betoanele si mortarele aplicate prin torcretare se folosesc in general cimenturi Portland fara adaosuri, sau cu adaosuri specifice. 1.2. APLICAREA AMESTECULUI PRIN PROCEDEUL UMED DE TORCRETARE Principiul metodei de aplicare a amestecului prin procedeul umed de torcretare consta in aceea ca amestecul cu apa adaugata este varsat in masina de unde este impins prin pompare in conducta pana la ajutaj unde se introduce aerul comprimat necesar proiectarii. Metoda se caracterizeaza prin: - viteza de proiectare mai redusa (10 - 40 m/s): - posibilitatea de a proiecta un debit mare. - poate fi necesara utilizarea de aditivi de adaosuri. Torcretarea nefiind decat un mod deosebit de punere in opera a betonului, produsul obtinut are proprietatile betonului turnat sau pompat si vibrat. Intrucat betonul aplicat prin procedeul uscat de torcretare prezinta o aderenta buna fata de suprafata existenta, la reparatia constructiilor din beton se recomanda acest procedeu, care va fi detaliat in continuare. 2. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE PENTRU TORCRETUL APLICAT Torcretul se va realiza din beton (vezi pct. 3 al acestui caiet de sarcini). Torcretul va avea grosimile de: pana la 4 cm (< 4 cm) – grosimea medie de 3 cm ; armarea acestui torcret se va putea realiza cu plase sudate SR 438-3 – 100 mm x 100 mm STNB 4 STAS 438-2. mai mare de 4 cm (≥ 4 cm) – grosimea medie de 4,5 cm ; armarea acestui torcret se va putea realiza cu plase sudate SR 438-3 – 100 mm x 100 mm STNB 6 STAS 438-2. Torcretele cu cele doua grosimi mentionate se vor aplica fie pe suprafete limitate (cu degradari locale ale suprafetei suport), fie pe suprafete mai mari (ale unui element in integralitatea lui), asa cum a fost prevazut in piesele desenate ale proiectului. 3. CLASE DE BETOANE UTILIZABILE PENTRU APLICARE PRIN TORCRETARE
3.1. Conform Normativului NE 012-1:2007 “Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat, si beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonului”, clasele de expunere care se pot intalni in cazul lucrarilor ce fac obiectul acestui caiet de sarcini sunt: a) XC4+XF2; rezulta clasa de beton C 25/30. Alti parametri: - pentru clasa XC4 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,5 - dozaj min. de ciment : 300 kg/m3 - pentru clasa XF2 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,55a) - dozaj min. de ciment : 300 kg/m3 - continut min. de aer antrenat : a) Continutul de aer antrenat se stabileste in functie de dimensiunea maxima a granulei, in conformitate cu pct. 5.4.3. din NE 012-1:2007. Daca betonul nu contine aer antrenat cu intentie, atunci performanta betonului trebuie sa fie masurata conform unei metode de incercari adecvate, in comparatie cu un beton pentru care a fost stabilita rezistenta la inghet-dezghet pentru clasa de expunere corespunzatoare. b) XC4+XF2+XA1/XA2/XA3; - rezulta clasa de beton C 25/30 (pentru XC4+XF2+XA1). - rezulta clasa de beton C 35/45 (pentru XC4+XF2+XA2/XA3). Alti parametri: - pentru clasa XA1 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,55 - dozaj min. de ciment : 300 kg/m3 - pentru clasa XA2 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,50 - dozaj min. de ciment : 320 kg/m3 - pentru clasa XA3 → - raport apa/ciment (A/C) : 0,45 - dozaj min. de ciment : 360 kg/m3. Nota: clasele XA2 si/sau XA3 conduc la utilizarea cimenturilor rezistente la sulfati (in functie de prezenta ionilor SO42) – vezi pct. 4.1. al acestui caiet de sarcini. 3.2. Clase de rezistenta la compresiune conform Normativ NE 012-1:2007 si echivalarea lor cu clasele/marcile pentru betoane Cand betonul este clasificat dupa rezistenta la compresiune se aplica datele din tabelul 0 (col. 13). Valoarea fck, cil este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cilindri cu diametrul de 150 mm si 300 mm inaltime. Valoarea fck, cub este rezistenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi de 150 mm latura. Determinarea rezistentelor la compresiune se face conform standardului SR EN 123903:2003 %ncercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor. La echivalarea marcilor trebuie sa se tina seama si de “Normativul pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat” indicativ C 140 – 86. Tabel 0
Rezist. caract. Rezist. caract. Clasa betonului Marca echivalenta min. pe cilindri min. pe cuburi (Normativ Teoretic Nominal fck, cil (N/mm2) fck, cub (N/mm2) C140/86) N/mm2 1 2 3 4 5 6 C 25/30 25 30 Bc 30 41,1 B 400 C 35/45 35 45 Pentru toate cimenturile pentru care nu exista experienta de utilizare in betoane in Romania, folosirea acestora se va face numai pe baza unor rezultate ale cercetarilor experimentale prin care sa se demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitari fizico-mecanice si de mediu. 4. MATERIALE FOLOSITE LA PREPARAREA AMESTECULUI 4.1. Cimentul La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele aplicate prin torcretare se vor folosi cimenturi Portland fara adaosuri sau cu max. 15% adaosuri, conform SR EN 197-1:2002 si tinand cont de precizarile de mai jos: pentru betoane utilizate in conditii normale de exploatare (fara ape din precipitatii/curgatoare care dau agresivitati chimice) se va putea utiliza ciment CEM II/A-S 32,5 (N/R) sau CEM II/B-S 32,5 (N/R), conform SR EN 197-1:2002; pentru betoane expuse la medii/ape agresive: - agresivitate: (carbonica-CO2 agresiv; magnesiana-Mg2+; ioni NH4+) → (vezi mentiunile privind clasele de expunere ale betoanelor), se va putea utiliza ciment CEM II/A-S 32,5 (N/R) sau CEM II/B-S 32,5 (N/R), conform SR EN 197-1:2002; - agresivitate sulfatica-SO42- → (vezi mentiunile privind clasele de expunere ale betoanelor), se va utiliza obligatoriu ciment SR II/A-S 32,5 , sau SR II/B-S 32,5 , sau SR II/A-P 32,5 conform SR 3011:1996. Transportul, depozitarea si controlul calitatii cimentului se face conform prevederilor din Codul de practica NE 012-99, respectiv NE 012-1:2007. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna sau camioane acoperite. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozuri destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperile special amenajate. Depozitarea cimentului in vrac se va face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale. Pe intreaga perioada de depozitare in silozuri se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in fiecare siloz, prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor. Depozitarea cimentului ambalat in saci se va face in incaperi inchise. Sacii vor fi asezati in stive, lasandu-se o distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulatie. Stivele vor avea cel mult 10 randuri de saci suprapusi. Pe fiecare stiva se va afisa data sosirii cimentului, sortimentul si data fabricatiei. Cimentul se va utiliza in ordinea datelor de fabricatie. Durata de depozitare nu va depasi 60 de zile de la data expedierii de catre producator, pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 de zile in cazul cimenturilor fara adaosuri. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu se va intrebuinta in elemente de beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice. Verificarea calitatii cimentului se va face: - la aprovizionare, conform anexei VI.1, pct. A.1. din Codul de practica NE 012-99; - inainte de utilizare, conform anexei VI.1 pct. B.1 din Codul de practica NE 012-99. Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SR EN 196-2:2006, SR EN 196-3:2006, SR EN 196-6:1994, SR EN 196-7:1995. 4.2. Agregatele Clase de rezistenta la compresiune
4.2.1 Caracteristici geometrice La prepararea amestecurilor pentru mortarele si betoanele grele (cu densitatea aparenta, intre 2000 si 2500 kg/mc) aplicate prin torcretare, se utilizeaza de regula agregatele naturale provenite din sfaramarea naturala a rocilor, oportunitatea folosirii agregatelor concasate se va stabili de la caz la caz, in functie de caracteristicile lucrarii. La prepararea amestecului pentru mortarele aplicate prin torcretare se va folosi numai nisip cu sort granular pana la 5 mm; la prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu sort granular 0 / 4 mm si agregate cu granula maxima 8 sau 16 mm, in functie de conditiile impuse torcretului si posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit. Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile din SR EN 12620:2003. Agregatele folosite la confectionarea mortarului aplicat prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate (tabel 1): Tabel 1 Granula maxima Limita % treceri in masa prin sita a agregatului (mm) 0,2 1 4 5 3 mm inferioara 10 60 100 superioara 20 75 100 5 mm inferioara 8 45 70 100 superioara 18 60 85 100 Agregatele folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de granulozitate: - agregate naturale - nisip 0/4 mm - agregat de clasa naturala 0/8 mm - pietris 8/16; 4.2.1.1. Clase de granulozitate Toate agregatele trebuie notate in raport cu clasa granulara d/D, cu exceptia agregatelor de adaugat, cat si a filerelor, care trebuie specificate ca filere si trebuie sa respecte caracteristicile de granulozitate mentionate mai jos. 4.2.1.2. Granulatie 4.2.1.2.1 Agregat grosier Toate agregatele grosiere trebuie sa corespunda caracteristicilor generale de granularitate mentionate in tabelul 2, in functie de clasa lor granulara si de categoria aleasa din ac. tabel. Caracteristici generale ale granulozitatii tabel 2 Procent de trecere in masa CateAgregat Dimensiune gorie 2 D 1,4 Da&b DC db d/2a&b G %ntre 98 si %ntre 85 si %ntre 0 si %ntre 0 si D/d sau D=11,2 100 100 99 20 5 Gc 85/20 mm 100 %ntre 98 si %ntre 80 si %ntre 80 si %ntre 0 si Gc 80/20 Agregat 100 99 99 5 grosier D/d > 2 si %ntre 98 si %ntre 90 si %ntre 0 si %ntre 0 si 100 Gc 90/15 D > 11,2 mm 100 99 15 5 %ntre 95 si %ntre 85 si Nisip D=4 mm si d=0 100 ------GF 85 100 99 Agregat de clasa D ≤ 8 mm si %ntre 98 si %ntre 90 si 100 ------GNG 90 naturala d=0 100 99 0/8 Amestec D ≤ 16 mm si 100 %ntre 98 si %ntre 90 si ------GA 90
agregat
d=0
100
100 99 GA 85 %ntre 98 si %ntre 85 si 100 99 a Atunci cand dimensiunile calculate nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R 20 din ISO 564:1990, trebuie adoptate sitele cele mai apropiate. b Cerinte suplimentare pot fi stabilite pentru betoane cu granulozitate discontinua si pentru utilizari specifice. c Procentul in masa trecut prin D poate fi > 99 %, dar in acest caz producatorul trebuie sa documenteze si sa declare granulozitatea tip cu sitele D, d, d/2 si cu sitele intermediare intre d si D ale seriei de baza plus seria 1 sau ale seriei de baza plus seria 2. Pentru fiecare din sitele intermediare este necesara supravegherea ca raportul dintre doua site consecutive sa fie ≥ 1,4. d Normele relativ la alte produse de agregate stabilesc cerinte diferite. Pentru agregatele grosiere cu granulozitatea cuprinsa intre: a) D > 11,2 mm si D/d > 2; sau b) D ≤ 11,2 mm si D/d > 4; trebuie aplicate cerinte suplimentare (i) si (ii) de mai jos, in functie de procentul in masa al trecerii prin sitele intermediare: i) – toate granulozitatile trebuie sa respecte limitele generale prezentate in tabelul 3; ii) – producatorul trebuie sa determine si sa declare trecerea tip pe sitele intermediare si tolerantele categoriei alese in tabelul 3. Limite generale si tolerante ale granulozitatii pentru agregat grosier cernut prin site cu dimensiuni intermediare tabel 3 Limite generale si tolerante ale sitelor intermediare Site Categorie (Procent in masa trecut) D/d intermediare GT mm tolerante ale granulozitatii tip Limite generale declarate de catre producator <4 D/1,4 intre 25 si 70 ± 15 GT 15 ≥4 D/2 intre 25 si 70 ± 17,5 GT 17,5 Atunci cand dimensiunile sitelor intermediare, calculate ca mai sus, nu corespund dimensiunilor sitelor exacte din seria R 20 din ISO 564:1990, se recomanda utilizarea sitelor avand deschiderea ochiurilor cele mai apropiate. NOTA - Limitele generale si tolerantele claselor granulare ale agregatelor curente sunt prezentate in anexa A a SR EN 12620:2003. Pentru agregatul grosier a carui granulozitate este alta decat: a) D > 11,2 mm si D/d > 2; sau b) D ≤ 11,2 mm si D/d ≤ 4; nu sunt necesare cerinte suplimentare in raport cu cele din tabelul 2. 4.2.1.2.2 Nisip Nisipul trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in tabelul 2, corespunzator claselor de granulozitate. Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul regularitatii nisipului. Producatorul trebuie sa determine, la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare tip de nisip produs. Aceasta granulozitate tip este exprimata in procente de masa a nisipului trecut prin sitele ale caror dimensiuni sunt stabilite in tabelul 4. Majoritatea nisipurilor utilizate in mod curent pentru cea mai mare parte a aplicatiilor trebuie sa respecte cerintele din tabelul 4. Atunci cand sunt destinate unor aplicatii particulare, sau atunci cand
trebuie ameliorata regularitatea granulozitatii, tolerantele granulozitatii sunt cele prezentate in anexa C a standardului SR EN 12620:2003. Tolerante aplicabile granulozitatii tip ale nisipului utilizat curent, declarate de catre producator tabel 4 Tolerante in procent de masa trecut Dimensiuni ale sitei mm 0/4 0/2 0/1 a 4 ±5 2 ± 5a 1 ± 20 ± 20 ± 5a 0,250 ± 20 ± 25 ± 25 0,063b ±3 ±5 ±5 a Tolerantele de ± 5 sunt, de altfel, reduse prin specificatiile lui D din tabelul 2. b %n afara de tolerantele indicate, valoarea maxima a continutului de particule fine corespunzatoare categoriei alese din tabelul 9 se aplica ca procent, trecut prin sita de 0,063 mm. 4.2.1.2.3 Agregat de clasa naturala 0/8 mm Aceste agregate trebuie sa fie conforme caracteristicilor generale de granulozitate stabilite in tabelul 2. Cerintele suplimentare de mai jos trebuie aplicate la controlul variabilitatii clasei naturale 0/8 mm ale agregatelor. a) Producatorul trebuie sa determine la cerere si sa declare granulozitatea tip pentru fiecare agregat produs. b) Granulozitatea trebuie sa fie conforma cu tolerantele indicate in tabelul 5. Tolerante aplicabile granulozitatii tip a agregatelor de clasa naturala 0/8 mm, declarate de catre producator tabel 5 Dimensiune a sitei Tolerante mm %n procent de masa trecut 8 ±5 2 ± 10 1 ± 10 0,250 ± 10 0,125 ±3 0,063 ±2 4.2.1.2.4 Amestec de agregate Amestecul agregat trebuie livrat sub forma de amestec de agregat grosier si agregate fine (nisip) cu D ≤ 16 mm si d=0. Amestecurile agregat trebuie sa satisfaca caracteristicile generale de granulozitate, stabilite in tabelul 2. %n functie de clasele lor granulometrice amestecurile de agregate sunt supuse caracteristicilor suplimentare, prezentate in tabelul 6, unde este marcat procentul de treceri prin 2 site intermediare. Caracteristici suplimentare ale granulozitatii amestecurilor de agregat tabel 6 Clasa granulometrica Limite generale ale sitelor prezentate mai jos mm (procent de masa trecuta) Seria principala plus Seria principala plus 40 ± 20 70 ± 20 seria 1 seria 2 Pentru sita mm 0/6,3 1 4 0/8 0/8 1 4 0/10 1 4 0/12 (11) 2 5,6 (5) 0/12,5 (12) 2 6,3 (6) 0/14 2 8
0/16 0/16 2 8 0/20 2 10 0/22,4 (22) 2 11,2 (11) 0/31,5 (32) 0/31,5 (32) 4 16 0/40 4 20 0/45 4 22,4 (22) NOTA - Dimensiunile dintre paranteze pot fi utilizate pentru descrierea claselor granulometrice intr-o maniera simplificata. 4.2.1.3 Forma agregatului grosier Daca este cazul, forma agregatului grosier trebuie determinata prin coeficientul de aplatizare, definit in EN 933-3. Acest coeficient trebuie sa constituie incercarea de referinta pentru determinarea formei agregatului grosier. El trebuie exprimat prin categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 7, in functie de aplicatia sau intrebuintarea lui. Categorii ale valorii maxime ale coeficientului de aplatizare – Tabel 7 Categorie Coeficient de aplatizare FI ≤ 15 FI15 ≤ 20 FI20 ≤ 35 FI35 ≤ 50 FI50 > 50 FIDeclarat Neimpus FINR Nota: Atunci cand este ceruta valoarea unei caracteristici, dar aceasta nu poate fi definita prin limite stabilite, ea poate fi declarata ca fiind de categoria XXDeclarat. Atunci cand o caracteristica nu este obligatorie, poate fi utilizata categoria “Neimpus”. Daca este cazul, indicele de forma determinat conform EN 933-4, trebuie exprimat utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 8, in functie de aplicatia sau intrebuintarea lui. Categorii ale valorilor maxime ale indicelui de forma – Tabel 8 Categorie Indice de forma SI ≤ 15 SI15 ≤ 20 SI15 ≤ 40 SI15 ≤ 55 SI15 > 55 SIDeclarat Neimpus SINR 4.2.1.4 Continut de particule fine Daca este cazul, continutul de particule fine, determinat conform EN 933-1, trebuie exprimat utilizand categoria coerspunzatoare din tabelul 9. Categorii ale valorilor maxime de continuturi de particule fine tabel 9 Procent de trecere prin sita de 0,063 Categorie Agregat f mm ≤ 1,5 f1,5 ≤4 f4 Agregat grosier >4 fDeclarat Neimpus fNR ≤3 f3 Agregat de clasa ≤ 10 f10 naturala 0/8 mm ≤ 16 f18 > 16 fDeclarat
Amestec agregat
Nisip
Neimpus ≤3 ≤ 11 > 11 Neimpus ≤3 ≤ 10 ≤ 16 ≤ 22 > 22 Neimpus
fNR f3 f11 fDeclarat fNR f3 f10 f16 f22 fDeclarat fNR
4.2.1.5 Calitatea partilor fine Efectele daunatoare ale partilor fine din nisip si filere trebuie evaluate conform anexei D din SR EN 12620:2003. 4.2.2. Caracteristici fizice Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet; se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait. 4.2.2.1. Rezistenta agregatelor grosiere la inghet-dezghet Atunci cand agregatele rezistente la inghet sunt impuse pentru un beton utilizat intr-un mediu supus ciclurilor de inghet-dezghet, rezistenta la inghet, determinata conform EN 1367-1:1999 sau EN 1367-2, trebuie exprimata utilizand categoria corespunzatoare stabilita in tabelul 10 sau 11 de mai jos (vezi tabele 18 si 19 din SR EN 12620). Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la inghet-dezghet – Tabel 10 %nghet - dezghet Categorie a Procentaj de pierdere de masa F ≤1 F1 ≤2 F2 ≤4 F2 >4 FDeclarat Neimpus FNR a %n cazuri extreme de frig, salinitate sau saturatie in saruri de dezghetare, este posibil ca incercarile care utilizeaza o solutie sarata sau de uree conform anexei B din EN 1367-1:1999, sa fie foarte putin corespunzatoare. %n acest caz limitele tabelului nu sunt aplicabile. Categorii ale valorilor maxime ale sensibilitatii la actiunea sulfatului de magneziu – Tabel 11 Valori ale sulfatului de magneziu Categorie Procentaj de pierdere de masa MS ≤ 18 MS18 ≤ 25 MS25 ≤ 35 MS35 > 35 MSDeclarat Neimpus MSNR 4.2.3. Caracteristici chimice Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale. 4.2.3.1. Cloruri Atunci cand este cazul, continutul in ioni de clor solubili in apa al agregatelor care intra in compozitia betonului trebuie determinat conform capitolului 7 din EN 1744-1:1998 si, la cerere, trebuie declarat de catre producator.
4.2.3.2. Compusi continand sulf 4.2.3.2.1. Sulfat solubil in acid Daca este cazul, continutul in sulfatI solubili in acid al agregatelor si filerelor care intra in compozitia betonului, determinat conform capitolului 12 din EN 1744-1:1998, trebuie sa fie ≤ valoarea maxima corespunzatoare categoriei alese din tabelul 12: Categorii ale valorilor maxime ale continutului in sulfati solubili in acid – Tabel 12 Continut in sulfati solubili in Categorie Agregate acid AS Procent de masa Alte agregate decat zgura de ≤ 0,2 AS0,2 furnal racita in aer ≤ 0,8 AS0,8 > 0,8 ASDeclarat Neimpus ASNR Zgura de furnal racita in aer ≤ 1,0 AS1,0 > 1,0 ASDeclarat Neimpus ASNR 4.2.3.2.2. Sulf total Daca este cazul, continutul total de sulf (S) al agregatelor si filerelor, determinat conform capitolului 11 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca: a) 2 % S in masa, pentru zgurile de furnal racite in aer; b) 1 % S in masa, pentru alte agregate decat zgura de furnal racita in aer. Este necesar a se lua masuri de precautie suplimentare atunci cand pirotitul, forma instabila a sulfurii de fier (FeS) este prezent in agregat. Daca prezenta acestui mineral este dovedita, se recomanda reducerea continutului total de sulf (S) la maximum 0,1 %. 4.2.3.2.3. Alte componente 4.2.3.2.3.1. Componente care reduc timpii de priza si rezistenta betonului Agregatele si filerele care contin materii organice sau alte substante in proportii astfel incat acestea sa modifice timpii de priza si rezistenta betonului, trebuie sa faca obiectul unei evaluari in vederea determinarii efectului pe care il produc asupra timpilor si a rezistentei la compresiune a betonului, conform capitolului 15.3 din EN 1744-1:1998. 4.2.3.2.3.2. Componente care afecteaza stabilitatea volumului zgurei de furnal racita in aer Agregatele de zgura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o dezagregare a silicatului dicalcic atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului 19.1 din EN 1744-1:1998. Agregatele de zgura de furnal racita in aer nu trebuie sa prezinte nici o dezagregare a filerului atunci cand sunt supuse la incercare conform capitolului 19.2 din EN 1744-1:1998. 4.2.3.2.3.3. Componente care afecteaza finisarea suprafetei de beton Atunci cand aspectul suprafetei betonului este un element esential, agregatele nu trebuie sa contina materiale in proportii astfel incat sa prejudicieze aspectul sau durabilitatea suprafetei. %n mod normal, proportia de impuritati organice usoare, determinata conform capitolului 14.2 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca: a) 0,5 % in masa pentru nisipuri, sau b) 0,1 % in masa pentru agregat grosier Atunci cand suprafata betonului prezinta impuritati particulare, proportia de impuritati organice usoare, determinata conform capitolului 14.2 din EN 1744-1:1998, nu trebuie sa depaseasca: a) 0,25 % in masa pentru nisipuri, sau b) 0,05 % in masa pentru agregat grosier Unii constituenti ai agregatelor pot avea un efect prejudiciabil asupra finisarii suprafetei betonului si producerea de pete, decolorari, umflaturi sau desprinderi, daca sunt in apropierea suprafetei betonului.
Sulfurile de fier reactive si lignitul constituie 2 exemple de materiale susceptibile de a avea un astfel de efect asupra betonului. 4.2.4. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 4.2.5 In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari . La statia de betoane, agregatele trebuie depozitate pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi. 4.2.6. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului 15 “Controlul calitatii agregatelor”. 4.2.7. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor astfel : intr-un dosar, vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; intr-un registru (registrul pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Umiditatea agregatelor folosite la prepararea mortarelor sau betoanelor torcretate va fi de 6 - 8%. 4.3. Apa 4.3.1. Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau alta sursa, dar, in acest caz, trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 1 din SR EN 1008:2003 (tabelul 13 din acest caiet). Metodele de determinare sunt reglementate prin standardul SR EN 1008:2003. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate, la inceperea lucrarilor. 4.3.2. %n timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. Conditii si procedee de incercare pentru o examinare preliminara a apei de preparare Tabel 13 Metoda de incercare Conditie (din SR EN 1008) 1 Uleiuri si grasimi Nu mai mult de urme vizibile 6.1.1 2 Detergenti Orice spuma trebuie sa dispara in max. 2 minute 6.1.1 3 Culoare Apa nu din sursele clasificate la pct. 3.2. din SR EN 6.1.1 1008: Culoarea trebuie evaluata calitativ ca galben pal sau mai pal 4 Substante in suspensie Apa din surse clasificate la 3.2. A.4 Apa din alte surse 6.1.1 Sediment de max. 4 ml. 5 Miros Apa din surse clasificate la 3.2. 6.1.1 Nici un miros, cu exceptia mirosului permis pentru apa potabila si un usor miros de ciment si, acolo unde zgura de furnal e prezenta in apa, un miros usor de hidrogen sulfurat. Apa din alte surse. Nici un miros, cu exceptia mirosului permis pentru apa potabila. Fara miros de hidrogen sulfurat dupa adaugarea acidului clorhidric. 6 Acizi pH ≥ 4 6.1.1 7 Substante humice Culoarea trebuie evaluata calitativ ca maro-galbui sau 6.1.2 mai deschisa, dupa adaugare de NaOH
Note :
a) pct. 3.2 din SR EN1008: Apa recuperata din procese (tehnologice) din industria betonului Aceasta apa, definita la A. 2.1, in mod normal va fi corespunzatoare pentru utilizare in beton,dar trebuie sa se conformeze cerintelor anexei A (din SR EN1008). b) pct. A.2.1 din SR EN1008: Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului Apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului cuprinde: apa care a fost o parte excedentara a unui beton; apa folosita pentru a curata interiorul malaxoarelor fixe, benelor de amestecare ale camioanelor malaxoare sau agitatoarelor si pompelor de beton apa tehnologica de la debitarea cu fierastraul, macinarea si insuflarea cu apa a betonului intarit; apa extrasa din betonul proaspat in timpul fabricarii betonului. Apa poate fi luata din: bazine prevazute cu utilaje corespunzatoare care distribuie substantele solide in mod uniform in toata apa; bazine de sedimentare sau instalatii similare, cu conditia ca apa sa ramana in bazin un timp suficient pentru a permite solidelor sa se depuna in mod corespunzator. Nota: apa recuperata din procese tehnologice din industria betonului contine concentratii diferite de particule foarte fine, a caror dimensiune este in general sub 0,25 mm. 4.4. Aditivi La prepararea mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se pot folosi aditivi. Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in momentul amestecarii. Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa (deci sunt introduse la ajutaj). Aptitudinea generala este stabilita pentru aditivi conform SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare. 4.4.1. Pentru imbunatatirea lucrabilitatii, reducerea tendintei de segregare in timpul transportului, marirea gradului de impermeabilitate si a rezistentei la inghet – dezghet repetat, marirea duratei de priza, se vor folosi aditiv antrenor de aer (vezi tabel 5 din SR EN 934-2:2003) aditiv plastifiant/reducator de apa (vezi tabel 2 din SR EN 934-2:2003) aditiv intarzietor de priza (vezi tabel 8 din SR EN 934-2:2003). 4.4.2. Aditivii propusi a fi folositi la prepararea betoanelor vor fi aprobati de catre beneficiar pe baza incercarilor preliminare efectuate in momentul stabilirii compozitiei betonului. 4.4.3. Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie insotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate. 4.4.4. Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face in ambalaj original si incaperi uscate (ferite de umiditate). 4.5. Armaturi Armarea stratului de torcret se va realiza cu plase sudate (vezi pct. 2 al acestui caiet de sarcini). Plasele sudate vor fi fixate pe suport cu ancore, intr-un numar suficient de puncte (minim 4 puncte pe mp). Ancorele se vor executa din cupoane de PC 52, cu Ø=8 mm (pentru plasele de 4 mm grosime), respectiv cu Ø=10 mm (pentru plasele de 6 mm grosime). Golurile in care se vor monta ancorele vor avea dimensiunile de : - lungimea → 15 cm - diametrul → 11 mm, respectiv 13 mm. Dupa creare, golurile se vor curata cu aer comprimat si se vor umezi cu apa. Apa va fi evacuata cu putin timp inainte de colmatarea golului, iar suprafata va fi zvantata. In golurile in care, din cauza pozitiei lor, apa se pierde gravitational, aceasta se va introduce si pastra pe durata de timp necesara prin metode potrivite (de ex: pompe mici, de mana, dopuri de cauciuc/plastic/alte materiale).
Pentru colmatarea golurilor se va putea utiliza mortar foarte fin (nisip cu granula < 1 mm) de ciment, sau lapte/pasta de ciment. 4.6. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI (vezi si SR EN 206-1: 2002 Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate) Se vor respecta prevederile din Codul de practica NE 012-1:2007. Codul de practica NE 012-1:2007 statueaza proceduri de control al productiei (vezi paragr. 9.9 din NE 012-1:2007 si paragr. 10.1. din prezentul caiet de sarcini). Tipul si frecventa inspectiilor si incercarilor asupra materialelor componente si echipamentelor sunt date in tabelele 22 si 23 din NE 012-1:2007. Controlul procedurilor de productie si al proprietatilor betonului sunt date in tabelul 24 din NE 012-1:2007. 4.6.1. Betonul proaspat Se vor respecta prevederile din paragr. 5.4. (Cerinte pentru betonul proaspat) ale codului de practica NE 012-1:2007. 4.6.1.1. Consistenta 4.6.1.2. Continutul de aer Se vor citi mentiunile din paragr. 5.4.3 (Continut de aer) ale codului de practica NE 012-1:2007. Continutul de aer trebuie determinat, prin masurare conform SR EN 12350-7:2003, pentru beton de masa volumica normala si beton greu. Valorile minime ale aerului antrenat (in conformitate cu anexa F a NE 012-1) sunt prezentate in tabelul 3a (NE 012-1), in functie de dimensiunea maxima a agregatelor. 4.6.1.3. Densitatea aparenta Determinarea densitatii aparente pe betonul proaspat se efectueaza in conformitate cu SR EN 12350-6:2002. 4.6.2. Betonul intarit Se vor respecta prevederile din paragr. 5.5. (Cerinte pentru betonul intarit) ale codului de practica NE 012-1:2007. 4.6.2.1. Rezistenta la compresiune Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, conform SR EN 12390-1. Valorile acesteia sunt conform paragr. 3.2. din prezentul Caiet de sarcini. 4.6.2.2. Evolutia rezistentei betonului In unele situatii speciale este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri epruvetele vor fi pastrate in conditii similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedestructive sau incercari pe carote extrase din elementele structurii. 4.6.2.3. Rezistenta la tractiune prin despicare Se determina prin incercari conform SR EN 12390-6:2002. La determinarea rezistentei la incovoiere standardul adecvat de incercare este SR EN 123905:2002. 4.6.2.4. Masa volumica Dupa masa volumica uscata, betonul este definit ca usor, normal sau greu. Masa volumica a betonului dupa uscare in etuva este determinata conform SR EN 12390-7:2002. - betoane usoare,→ masa volumica trebuie sa fie cuprinsa intre limitele claselor de densitate prescrise (a se vedea tabelul 9 din NE 012-1). - betoane normale - betoane cu masa volumica dupa uscare cuprinsa intre 2000 kg/m3 si 2600 kg/m3 - betoane grele, betoane cu masa volumica dupa uscare mai mare de 2600 kg/ m3. 4.6.2.5. Rezistenta la penetrarea apei Se vor respecta prevederile paragr. 5.5.3 din NE 012-1:2007.
4.6.2.6. Rezistenta la uzura Se vor respecta prevederile din paragr. 5.5.5 ale codului NE 012-1:2007. 5. CONDITII TEHNICE IMPUSE INSTALATIILOR FOLOSITE LA TORCRETAREA MORTARELOR SI BETOANELOR Se vor folosi numai aparate de torcretare omologate, respectandu-se intocmai prevederile din cartea tehnica a utilajului respectiv. Pentru asigurarea unui jet uniform de torcret este necesar un debit de aer comprimat corespunzator tipului de utilaj conform cartii tehnice, la presiune constanta, fara pulsatii. In cazul in care compresorul nu poate asigura aceste conditii, se recomanda folosirea unui rezervor tampon, interpus intre compresor si aparatul de torcretat. Aparatul de torcretare trebuie sa fie prevazut cu un separator de ulei care sa retina uleiul si impuritatile continute de aerul comprimat produs de compresor. Dupa terminarea lucrului aparatul de torcretare se va goli si curata, de asemenea se va curata conducta de cauciuc si duza prin spalare cu apa si suflare cu aer conditionat. Se va da o atentie deosebita curatirii duzei, desfundandu-se toate orificiile acesteia, fara a le deforma. Pentru asigurarea unei consistente uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apa sa aiba debitul si presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului. Pentru prepararea amestecului uscat de torcretare se vor folosi mijloace mecanice. Timpul de amestecare se va stabili astfel incat sa rezulte un amestec omogen. Transportul amestecului uscat de la locul de preparare la aparatul de torcretare trebuie facut in timp minim, cu mijloace adecvate, astfel incat sa nu apara modificari in compozitia amestecului. 6. CONDITII TEHNICE PENTRU MORTARE SI BETOANE APLICATE PRIN TORCRETARE Compozitia mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare se va stabili tinand seama de: - clasa betonului sau mortarului prescrisa prin proiect; - destinatia torcretului (protectia armaturilor, protectia suprafetelor de beton, protectia rocilor, etc); - clasa de rezistenta a cimentului; - granulozitatea agregatelor. Prepararea amestecului se va face la statii centralizate sau la fata locului, in functie de volumul lucrarilor. Determinarea compozitiei mortarelor si betoanelor aplicate prin torcretare consta in stabilirea granulozitatii agregatului si a dozajului de ciment; cantitatea de apa nu se stabileste initial, ea adauganduse in mortar sau beton la iesirea amestecului uscat din duza astfel inct sa rezulte un amestec omogen, aderent si stabil pe suprafetele suport. Dozarea componentilor se va face gravimetric. Dozajele de ciment folosite la confectionarea mortarelor aplicate prin torcretare se va stabili pe baza datelor indicate mai jos. Clasa de rezistenta a cimentului 32,5 42,5 Marimea granulelor agregatelor, 0 - 3 0-5 0-3 0-5 mm Clasa mortarului Dozaje medii de ciment kg/mc 200 450 425 425 400 300 500 475 450 425 400 600 575 525 500 Determinarea cantitatii de agregate necesara pentru un mc de mortar se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2100 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 200 litri. Nota: Mortarele se vor utiliza ca strat de amorsa sau la prelucrarea ulterioara a suprafetelor torcretate (vezi pct. 9 al caietului de sarcini). Dozajele de ciment folosite la confectionarea betoanelor aplicate prin torcretare se vor stabili pe baza datelor orientative, indicate mai jos:
Clasa de rezistenta a 32,5 42,5 cimentului Marimea granulelor 0 - 7 0 - 10 0 - 16 0-7 0 - 10 0 - 16 agregatelor, mm Clasa betonului Dozaje medii de ciment kg/mc C 12/15 (Bc 15) 400 380 360 375 350 325 C 20/25 (Bc 25) 450 430 410 415 400 385 C 25/30 (Bc 30) 500 525 500 480 460 440 Nota: Dozajele medii de ciment indicate mai sus au un caracter strict informativ; clasa de rezistenta a betoanelor indicate la pct. 3 al acestui caiet de sarcini se va determina conform SR EN 12390-3:2003. Determinarea cantitatii de agregate necesare pentru un mc de beton se va face in functie de dozajul de ciment adoptat, considerand o densitate aparenta de cca. 2300 kg/mc si o cantitate de apa de cca. 160 l/mc. De la prepararea amestecului pana la introducerea in aparatul de torcretare si aplicarea lui in lucrare nu trebuie sa treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie astfel facuta incat sa fie ferite de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia amestecului. Alimentarea aparatului de torcretare se poate face mecanizat sau manual. 7. CONDITII TEHNICE IMPUSE SUPRAFETEI SUPORT. PREGATIREA STRATULUI SUPORT Betonul degradat se stabileste conform prevederilor din cap. 2, sectiunea 3 din “Normativul de proiectare pentru lucrari de reparatii si consolidare ale podurilor rutiere in exploatare”, ind NP 103-2004. In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din beton, aceasta trebuie sa fie curatata de impuritati si de stratul superficial de lapte de ciment, realizandu-se o suprafata rugoasa constand din: - demolarea, spituirea partilor de beton degradat; - frecare cu peria de sarma; - decaparea paramentelor prin orice procedeu altul decat buciardarea, care nu este recomandata. Pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu apa da cele mai bune rezultate. - armaturile aparente corodate se inlocuiesc sau se pastreaza si se curata cu peria de sarma (dispozitive la care se poate atasa o perie circulara) pana la luciu metalic. - curatirea prin spalare. Inainte de torcretare suportul trebuie sa fie umezit in adancime dar uscat la suprafata. Daca este necesar, se efectueaza o decontaminare a suportului (eliminarea sarurilor de mare, a ghetii sau a ciupercilor). - este preferabil ca torcretarea betonului sa se faca in scurt timp dupa pregatirea suportului. In cazul aplicarii torcretului pe o suprafata suport din zidarie de caramida aceasta se va curata de impuritati prin periere, spalare cu apa sub presiune si jet de aer comprimat. Suprafata zidariei va fi mentinuta umeda cateva ore inainte de torcretare. Aplicarea torcretului se va face dupa svantarea suprafetei suport. In cazul aplicarii torcretului direct pe roci, acestea se vor curata cu apa sub presiune si jet de aer comprimat, cu exceptia rocilor care se degradeaza in contact cu apa, curatirea acestora facandu-se numai cu aer comprimat. In cazul lucrarilor de reparatii si consolidari aplicarea torcretului se va face numai dupa completa indepartare prin cioplire a partilor degradate; dupa indepartarea acestora, pana se ajunge la o suprafata de beton rezistent, se va efectua o spalare cu apa sub presiune si cu jet de aer comprimat. Inainte de aplicarea torcretului trebuie sa se verifice si sa se consemneze in proces verbal de lucrari ascunse. - starea suprafetei suport in ceea ce priveste gradul de curatire, asperitatea suprafetei, etc. - starea armaturilor si corespondenta cu proiectul. - corecta montare, fixare si rezemare a cofrajelor si esafodajelor. - udarea cu apa si ungerea cofrajelor.
8. CONDITII TEHNOLOGICE DE APLICARE A MORTARELOR SI BETOANELOR PENTRU TORCRETARE Inceperea sau reluarea operatiei de torcretare se va face prin reglarea consistentei amestecului prin manevrarea robinetului de apa, duza fiind orientata intr-o directie diferita de cea in care se afla suprafata de torcretat. Cand se obtine consistenta corecta a torcretului se indreapta duza aparatului spre suprafata de torcretat. In general orientarea duzei de torcretare trebuie sa fie perpendiculara fata de suprafata suport. In cazul in care torcretul este armat, duza trebuie sa fie tinuta la un unghi de cca. 15° fata de perpendiculara la suprafata, pentru a favoriza patrunderea materialului in spatele armaturii. Distanta la care se mentine duza fata de suprafata suport este cuprinsa intre 50 cm si 200 cm, in functie de presiunea realizata de aparatul de torcretare la iesirea din duza. Muncitorul apropie sau indeparteaza duza de suprafata suport pana se obtine calitatea corespunzatoare a torcretului. Aplicarea straturilor de torcret se va face prin miscarea circulara a duzei in jurul unui ax perpendicular pe suprafata suport. Muncitorul trebuie sa aiba grija ca materialul sa fie omogen si repartizat uniform. In cazul in care se constata ca materialul nu este omogen muncitorul trebuie sa indeparteze duza de pe suprafata ce se torcreteaza, sa regleze consistenta jetului de torcret corespunzator cerintelor si numai dupa aceasta sa revina pe suprafata ce se torcreteaza. La executarea torcretarii pe suprafetele verticale sensul se torcretare poate fi ales de la caz la caz in functie de conditiile locale; se recomanda aplicarea de jos in sus. Indiferent de sensul adoptat, se vor lua masuri pentru evitarea murdaririi suprafetelor inca netorcretate. Torcretarea se executa in cel putin 2 straturi. Primul strat reprezinta o amorsa, cu rol de a asigura o aderenta mai buna si o reducere a cantitatii de material ricosat. Amorsa este constituita din ciment si nisip 0 - 1 mm sau 0 - 4 mm in parti egale, in greutate (0 - 1 mm cand se torcreteaza mortar, 0 - 4 mm cand se torcreteaza beton). Stratul urmator se aplica imediat dupa terminarea executarii amorsei. Grosimea straturilor de mortar variaza intre 1 - 3 cm, iar a celor de beton intre 2 - 5 cm in functie de indemanarea celui care aplica torcretul si conditiile tehnologice locale (existenta plaselor de armatura, numarul barelor, diametrul barelor). In cazul in care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplica mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel incat torcretul sa nu se desprinda de pe suprafata suport. Stratul urmator se aplica inainte de sfarsitul prizei cimentului din stratul anterior. In caz ca s-a depasit acest timp, inainte de aplicarea stratului nou se va pregati suprafata conform prevederilor de la punctul 'Conditii tehnice impuse suprafetei suport'. Pentru realizarea grosimilor prescrise in proiect trebuie prevazute dispozitive care sa permita torcretarea pana la nivelul respectiv; se recomanda folosirea unor martori rigizi. La intreruperea lucrului nu este admisa prelucrarea cu mistria a suprafetei torcretului in stare proaspata; reluarea lucrului dupa intarirea torcretului se va face dupa indepartarea materialului ricosat si curatirea suprafetei suport prin spalare cu apa si suflarea cu aer comprimat. Operatia de torcretare se va relua numai dupa svantarea suprafetei, aplicandu-se un strat de amorsare, conform prevederilor de mai sus. Materialul rezultat din ricosare se va inlatura, nu este permisa utilizarea lui ; pentru torcretare se va prepara un nou amestec uscat. 9. PRELUCRAREA SUPRAFETEI TORCRETULUI, TRATAREA ULTERIOARA Pentru a se evita deranjarea structurii si a aderentei de stratul suport, la mortarele sau betoanele aplicate prin torcretare nu se face, de regula, o finisare ulterioara. In cazul in care suprafata rugoasa rezultata la torcretare nu este acceptabila, fiind necesara o suprafata mai ingrijita, se poate face o prelucrare a suprafetei, cu luarea in consideratie a urmatoarelor masuri: - dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat de mortar fin (cu nisip 0/4 mm) si de consistenta fluida, duza de torcretare fiind tinuta la o distanta mai mare (cca. 1,50 m);
- dupa cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, in functie de gradul de finisare cerut se face nivelarea suprafetei cu un dreptar de lemn sau metalic. Aplicarea acestui mortar se va face la minimum 45 minute de la improscarea ultimului strat torcretat. In vederea protejarii mortarelor si betoanelor torcretate, pentru realizarea unor conditii favorabile de intarire, reducerea contractiei si evitarea fisurarii trebuie luate masuri pentru mentinerea torcretului in conditii de umiditate corespunzatoare. La temperaturi sub +5°C nu se mai face stropirea torcretului. Apa folosita pentru stropire trebuie sa corespunda conditiilor din SR EN 1008:2003. In cazul in care dupa terminarea torcretarii, temperatura mediului ambiant scade sub +5°C, trebuie luate masuri de protejare a torcretului, prin acoperirea, cu prelate si incalzirea spatiului astfel incat temperatura mediului ambiant sa se mentina peste +5°C timp de minimum 7 zile. In cazul executarii lucrarilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativ C 16 - 84. 10. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR 10.1. Controlul calitatii la producerea betonului Se va realiza conform cap. 9 din NP 012-1:2007: Toate betoanele trebuie supuse controlului de productie sub responsabilitatea producatorului. Controlul productiei cuprinde toate masurile necesare pentru mentinerea caracteristicilor betonului, in conformitate cu conditiile specificate. Ele includ: - selectarea materialelor - proiectarea betonului - productia betonului - inspectiile si incercarile - utilizarea rezultatelor incercarilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si intarit si asupra echipamentelor - controlul de conformitate, pentru care prevederile sunt indicate la cap. 8 din NP 012-1:2007. 10.2. Controlul calitatii lucrarilor de torcretare Controlul executarii si receptionarea lucrarilor de torcretare se executa pe baza prevederilor capitolului 17 din Codul de practica NE 012-99 cu urmatoarele precizari: a. Principalele obligatii ce revin conducatorului tehnic al lucrarii in ceea ce priveste controlul calitatii in timpul executiei sunt: - sa verifice functionarea normala a instalatiilor de torcretare; - sa verifice calificarea echipei de torcretare; - sa asigure buna desfasurare a lucrarilor de torcretare in conformitate cu prevederile prezentelor prevederi tehnice. b. Verificarea calitatii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin ciocanirea suprafetei. Portiunile care la aceasta verificare prezinta un punct dogit se vor indeparta si repara prin retorcretare. Suprafetele in cauza se vor prelucra asa cum este mentionat la pct. 7 al acestui caiet de sarcini. Pentru lucrari speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calitatii torcretului prin carote extrase din lucrare. 11. LUCRARI PROVIZORII Lucrarile care fac obiectul acestui caiet de sarcini si care se aplica pe infrastructurile/suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate, se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din : - schele, platforme suspendate si sprijiniri pe elemente de infrastructura/suprastructura; acestea au rolul de a asigura accesul personalului muncitor la locul de munca si de a depozita scule/materiale cu care se lucreaza la un anumit moment. Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Consultantul poate cere ca acesta sa-i fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei. Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive; - sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva; - sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor; -sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie; Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia Consultantului. Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile tuturor elementelor componente. Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele: - masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor; - modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor; - reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor pe care sprijina; - sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni; - dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile de reglare, calare, demontare; Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele: - specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de la terti; - instructiuni de montare a lucrarilor provizorii; - instructiuni cu privire la toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor/lucratorilor. 11.1. Realizarea si utilizarea lucrarilor provizorii Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa corespunda standardelor in vigoare. Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si atunci cand se refolosesc materiale vechi, pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea lucratorilor. Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri. Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in atelier de specialitate. In acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea.
Anexa INDATORIRILE ECHIPEI DE LUCRU LA LUCRARILE DE TORCRETARE A MORTARELOR SI BETOANELOR 1. Indatoririle sefului de echipa sa urmareasca buna executare a lucrarilor de torcretare, cu respectarea intocmai a prevederilor din proiectul de executie al constructiei respective si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini; sa verifice montarea armaturilor si corespondenta acestora cu proiectul de executie, precum si pozitionarea lor corecta in timpul torcretarii; sa urmareasca pregatirea materialului uscat si respectarea intocmai a compozitiei stabilite, precum si alimentarea esalonata cu material uscat, in functie de avansarea lucrarii si in masura in care materialul este solicitat la aparatul de torcretare. sa verifice calitatea torcretului, conform pct. 10.b. din caietul de sarcini.
2. -
Indatoririle muncitorului de la duza sa se asigure ca suprafata suport pe care se aplica mortarul sau betonul torcretat este curata, fara resturi de material si tratata in conformitate cu prevederile proiectului de executie, sau/si ale prezentului caiet de sarcini; sa verifice daca presiunea aerului este uniforma si asigura viteza corespunzatoare a amestecului, pentru obtinerea unei bune compactitati; sa regleze continutul de apa astfel incat amestecul de beton proaspat sa fie suficient de plastic ca sa se obtina o compactare buna si o ricosare scazuta, dar, in acelasi timp, sa se ajunga la un raport A/C cat mai scazut; sa mentina duza la o distanta corespunzatoare, cat mai corect perpendiculara pe suprafata, dupa cum permite tipul de constructie, spre a asigura maximum de compactitate cu minimum de material ricosat; sa asigure umplerea in intregime a cofrajelor, inclusiv a colturilor, cu material torcretat rezistent si compact si sa inglobeze in beton armatura, fara ca in spatele acesteia sa ramana goluri sau material poros, necompactat; sa dirijeze lucrul, comandand pornirea si oprirea fluxului de material; sa urmareasca uniformitatea debitarii amestecului uscat de catre aparatul de torcretare; sa urmareasca indepartarea materialului ricosat de pe suprafetele pe care trebuie aplicat mortarul sau betonul torcretat. 3. Indatoririle muncitorului ajutor la conducta sa manevreze in asa fel conducta de cauciuc in timpul operatiei de torcretare, incat sa permita circulatia nestanjenita a fluxului de material si sa asigure torcretarea mortarului sau betonului in conditii optime; sa respecte intocmai indicatiile date de muncitorul de la duza; sa inlature in permanenta materialul ricosat si sa pregateasca suprafata care urmeaza a fi torcretata. 4. Indatoririle muncitorului de la instalatia de torcretat sa cunoasca temeinic aparatura de torcretat (compresor, aparatul de torcretare), posedand cunostintele mecanice necesare; sa actioneze permanent instalatia de torcretare, astfel incat sa realizeze un flux continuu si uniform de material uscat; sa asigure presiunea necesara in aparat si pe conducta; sa alimenteze continuu, impreuna cu ajutorul sau, aparatul de torcretare, astfel incat sa asigure continuitatea lucrarii, sa se ingrijeasca ca materialul uscat sa nu fie pregatit cu mai mult de cca. 45…60 minute inainte de introducerea lui in aparatul de torcretare; sa asculte/respecte solicitarile muncitorului de la duza in legatura cu oprirea, pornirea si continuitatea fluxului de material uscat.
