Universitatea Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie
Marketing în turism
Studiu de marketing al staţiunii Călimăneşti-Căciulata
NEMŢEANU CĂTĂLINA-MIRELA Grupa: 309, Turism
I.
Aleg legerea erea şi cart cartaarea rea des destina tinaţi ţieei tur turist istice ice
Sursa: preluare după http://www.valceaturistica.ro/harti/harti.htm
Accesibilitatea destinaţiei Destinaţia turistică are acces la: Drum1 Cale ferată european naţional judeţean magistrală secundară proprie E81
DN 7 DN 65C DN 67
DJ 703L
Bucureşti Piatra Olt Râmnicul Vâlcea CălimăneştiCăciulata
Piatra Olt – Podul Olt - linia 201
Destinaţia este deservită de: Gară Autogară Staţie a curselor internaţionale a altei de autobuz localităţi 1.Călimăneşt 6 i autogări 2.Jiblea
Observaţii 2:
Situată intr-o zonă joasă, staţiunea Călimaneşti-Căciulata are mai multe posibilităţi de acces: atât rutier cât si feroviar. Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este situata de-a lungul drumului european E 81(DN7), şi a drumurilor naţionale DN 65C şi DN 67. Starea dumurilor din oraş este relativ bună. Căile feroviare sunt reprezentate de magistralele Bucureşti-Piatra Olt-Ramnicu Vâlcea-CălimăneştiCăciulata şi Piatra Olt – Podul Olt - linia 201 cu doua gări locale: Jiblea şi halta Călimăneşti (Ostrov), aceasta din urma fiind folosita numai in timpul sezonului. Cele mai multe trenuri care ajung şi în Călimăneşti sunt cele care fac legătura între Sibiu şi Craiova. Acestea pot fi de tip personal sau accelerat şi sunt in jur de 15trenuri/ zi. Infrastructura de transport din staţiunea Călimăneşti-Căciulata este bine individualizată şi diversificată.
II. 1
ANALIZA OFERTEI TURISTICE A DESTINAŢIEI
Se completează cu datele corespunzătoare destinaţiei. (Starea calitativă a drumurilor principale şi/sau de legătură între destinaţie şi drumurile principale. Frecvenţa şi tipul mijloacelor de transport feroviare). 2
-
Analiza resurselor destinaţiei turistice
Principalele resurse turistice în relaţie cu dezvoltarea unor forme - produse turistice ale destinaţiei:
Tipul resurselor
Principale Obiective / Repere
Naturale
Munţii Cozia –Vf. Cozia(alt. Max. 1660m ), abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de peşteri, forme antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul Coziei", "Ciobănaşul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul" etc.). Defileul Oltului Parcul Naţional Cozia Ansamblul Mânăstirea Cozia, Mânăstirea Turnu,
Antropice materiale
de relief
arii protejate monumente istorice şi de arhitectură
Schitul Ostrov, Mânăstirea Stânişoara
Formă de turism / Produs turistic Turism montan (drumeţii, sporturi extreme, speoturism) Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv Ecoturism, turism ştiinţific Turism cultural, turism religios
Resurse turistice secundare
Tipul resurselor Naturale de relief de hidrografie de vegetaţie
Obiective Munţii Căpăţânii, Piramidele din Valea Stăncioiului Râul Olt Peisaj forestier, peisaj subalpin, alpin
Turism montan (drumeţii) Turism pentru agrement nautic Turism montan, turism climateric
Descriere sumară a principalelor obiective turistice selectate: Parcul Naţional Cozia - Masivul Cozia este străbătut de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia, fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic şi peisagistic. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase colecţii de plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din ţară. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ). Şi fauna este bine reprezentată, cele mai importante specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn. Defileul Oltului - parte integrantă a parcului este un coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre Europa (Lăstunul de stâncă). Ansamblul Mânăstirea Cozia, cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi artă medievală din Ţara Românească, este situată la 5 km de staţiune şi datează din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, călugărita sub numele de Teofana. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane. Monument UNESCO. Mânăstirea Turnu, ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, a fost ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric şi de arhitectură religioasă. În apropierea acestui vechi aşezământ monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman Arutela, stânca de piatră numită Masa lui Traian şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului. Schitul Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522. Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Este situată pe o insulă din mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de arbori şi arbuşti. Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune), ctitorită în anul 1747, este un vechi monument istoric şi de arhitectură religioasă. - Analiza infrastructurii turistice a destinaţiei
Structuri de cazare Evoluţia structurilor de cazare (se vor alege minim 2 ani diferiţi care să marcheze o perioadă evolutivă) Nr. locuri după categoria de confort Anul Nr. unităţi Nr locuri Nr hoteluri Nr de locuri în hoteluri 1 * şi neclasificate 2* – 3* 4* – 5* 2001 25 3437 7 2189 20 2169 2006 30 3042 7 2256 2244 12 Sursa:Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Judeţeană de Statistică Vâlcea Observaţii 3:
În cadrul staţiunii Călimăneşti-Căciulata, serviciile de cazare sunt complexe, turiştii având posibilitatea de a-şi alege spaţiul în care doresc să-şi petreacă sejurul, dintr-o gamă variată de unităţi de cazare: de la hoteluri şi moteluri, până la pensiuni şi popasuri. Această diversitate oferă o imagine a gradului de dezvoltare a staţiunii şi totodată scoate în evidenţă faptul că aceasta se adresează mai multor categorii de clienţi. Din totalul numărului de locuri de cazare ponderea cea mai ridicată o ocupă locurile la hotel, la categoria de confort 2*.
Structuri de alimentaţie Evoluţia structurilor de alimentaţie Nr. restaurante cu specific Nr locuri Românesc Alt specific
Nr. unităţi exceptând restaurantele Anul Nr. unităţi Unităţi de tip Cafenele şi fast food baruri 2006 14 2918 8 6 Sursa:date furnizate de S.C.Călimăneşti-Căciulata S.A. şi preluate de pe internet Observaţii:
Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare este de 1,10. Teoretic, valoarea acestui raport trebuie să fie cuprinsă între 1,3 – 1,5; valoarea mai mică demonstrează faptul că staţiunea se confruntă cu un deficit al unităţilor de alimentaţie. În plus, nu răspunde nici nevoilor cererii privind diversitatea, aşadar se impune creşterea şi diversificarea numărului de unităţi de alimentaţie.
Structuri de agrement Specifice destinaţiei alese
litoral
Destinaţia turistică deţine structuri de agrement specifice pentru: turism montan sporturi de iarnă turism balnear turism urban agroturism
turism de afaceri
Baze de tratament Ştrand termal Piscină (apă geotermală) Observaţii:
Călimăneşti - Căciulata este renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie – Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din România. 3
Comentarii privind evoluţia numărului de unităţi, respectiv locuri; privind tipurile predominante de unităţi de cazare (ex. ponderea hotelurilor şi a locurilor de cazare în hoteluri în numărul total de unităţi şi locuri de cazare) sau referitoare la ponderea categoriilor de confort în total.
Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare. Turismul balnear este forma de turism practicată la nivelul întregii staţiunii. În 1893, apa minerală de la Călimăneşti-Căciulata a obţinut medalia de aur la Expoziţia internaţională de produse alimentare şi ape minerale de la Bruxelles. Primele pavilioane pentru cura de apă minerală datează din anul 1910.
Pentru staţiuni balneare Piscine şi ştranduri termale (ex., nr.)
Izvoare amenajate pentru cura internă (tip – nr.)
4 piscine acoperite(cu apă geotermală) în cadrul hotelurilor Central şi Cozia 2 piscine descoperite în cadrul hotelului Olt şi popasului turistic Căciulata 1 ştrand -Călimăneşti
12 izvoare de ape minerale atermale si 3 termale Tip - oligometalice – Călimăneşti Izvorul7, -sulfuroase - Izvorul Calimanesti 6 -apă sulfurată- Izvorul Calimanesti 8 - apa sulfuroasa- Sonda
Bivolari
Destinaţia dispune de: Bază de Alei tratament (nr., amenajat ex.) e pentru cura de teren 3 baze de tratament, 6 cabinete medicale, 2 sanatorii, 1 clinică de recuperare.
Alte tipuri de structuri Spaţii de distracţie (cluburi, discoteci)
Spaţii culturale (muzee, săli de spectacol, etc.) (ex.) Terenuri de sport – 4 terenuri de tenis la comlpexul hotelier Oltul – Cozia – Căciulata. Săli de gimnastică(hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul). Casă de cultură (cu sală de spectacole). Cinematograf Biblioteci (hotelurile Căciulata, Olt, Central9. Săli de jocuri Discotecă
Observaţii:
Factorii de cură naturală sunt reprezentaţi de clima protectoare şi izvoarele ( descoperite în 1827 ) de ape minerale sulfuroase , clorate , bromate , cu sodiu , calciu , magneziu , slab bicarbonatate , în principal hipotonice , cu concentraţie , compoziţie chimică şi temperatură variabile ( mineralizate între 1,5şi 11,5 g/l ; atermale , mezotermale 41 0C şi hipertermale 49,50C) şi cu un conţinut de hidrogen sulfurat ( H 2S ) de 7,5mg/l . Totodată Călimăneşti – Căciulata este şi un important centru de îmbuteliere a apei minerale . Cantitatea de apă îmbuteliată este de 500-600 l/zi . Un aspect specific al apei de Căciulata este compoziţia ei chimică , ce prezintă pe o perioadă de 100 de ani , adică de la captarea sursei şi până în prezent , un echilibru constant în cloruri , carbonaţi şi sulfaţi de sodiu , de litiu , de potasiu şi de magneziu . Un alt parametru interesant este acela că indicele de refracţie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate. Primele pavilioane pentru cura de apa minerala dateaza din anul 1910. Staţiune Călimăneşti –Căciulata dispune de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor, deschise tot timpul anului, baza de tratament din staţiune cuprinde: instalaţii pentru hidroterapie, instalaţii pentru aerosoloterapie, instalaţii pentru electroterapie, buvete cu ape minerale pentru cură internă, bazine cu apă termală pentru kinetoterapie, inhaloterapie(inhalaţii), sală de gimnastică, împachetări cu parafină, acupunctură, ştrand termal cu apă sulfuroasă, în are liber, pentru afecţiuni reumatismale. Bazele de tratament aferente hotelurilor din staţiune sunt următoarele: Călimăneşti –pentru hotel Central, cu 2200 proceduri om/zi posibile;
Cozia –pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul, cu 3100 proceduri om/zi posibile; Vâlcea –pentru hotel Vâlcea(cu circuit închis, în administrarea Serviciului Român de Informaţii); 5 cabinete medicale pentru hotelurile Căciulata, Cozia, Oltul; 1 cabinet medical pentru hotel Central. Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor hepetitei. Tot aici se mai află un sanatoriu pentru bolnavii de silicoză. În staţiunea Călimăneşti se mai află o clinică de recuperare, precum şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale.
III. ANALIZA CERERII - Cantitativă Evoluţia volumului cererii (se vor alege minim 2 ani diferiţi care să marcheze o perioadă evolutivă,) Anul
Nr. sosiri
Nr. înnoptări
Durata medie a şederii4
Rata de ocupare5
Observaţii
Gradul de ocupare în staţiunile balneare a fost de 49,4% în 2006, faţă de 49,5 in 2005, iar durata medie a sejurului a fost de 7,7 zile, faţă de 8,2 zile in 2005. Turiştii români au petrecut, in medie, 7,9 zile în staţiunile balneare româneşti, în 2006, faţă de 8,4 zile, în 2005, iar turiştii străini, 3,9 zile, faţă de 4,1 zile, in 2005. -
Calitativă (categorii de turişti după anumite criterii: vârstă, buget, provenienţă)
Realizaţi un model de chestionar care să vizeze aspecte calitative ale cererii turistice din destinaţia studiată.
4
Se calculează prin raportarea numărului de înnoptări la numărul de soriri. Se calculează prin raportarea numărului de înnoptări la capacitatea de cazare (numărul de locuri) în funcţiune, multiplicat cu 100. 5
IV.
ANALIZA PROGRAMELOR ŞI MIJLOACELOR DE PROMOVARE TURISTICĂ EXISTENTE
Site-ul de internet prin care se promovează staţiunea Călimăneşti-Căciulata.
http://www.valceaturistica.ro/prezentare/calimanesti.htm Observaţii 6 :
- Proprietarul site-ului Stefany Serv - Ramnicu Valcea | produs: stefany art | design: george cristian enache - Locul promovării turistice pe site-ului destinaţiei selectate Site-ul acesta este unul de promovare turistică, totuşi despre promovarea staţiunii în special se poate citi în primul paragraf al coloanei centrale atunci când deschidem pagina. 6
Tipul de informaţii redate pe site şi modul în care sunt redate (link, text, etc.)
Dacă nu există site separat al destinaţiei turistice analizate se va studia siteul aferent locaităţii, judeţului, etc. studiat (ex. siteul primăriei Buşteni pentru staţiunea Buşteni).
Accesând acest site turiştii pot citi informaţii referitoare la aşezarea oraşului Călimăneşti(ce alături de Căciulata formează staţiunea Călimăneşti-Căciulata), clima şi factorii de cură naturală, dar şi despre atracţiile din staţiune şi un mic istoric al acesteia. Toate acestea fiind redate sub formă de text. Nu pot fi omise nici trimiterile către: Mănăstiri, Restaurante, Evenimente, Arta Vâlceană, Muzică, Divertisment, Trasee turistice sau Hărţi.
Imaginea / imaginile prezentate pe site şi modul în care sunt redate Imaginile prezentate pe site sunt reprezentative pentru staţiunea Călimăneşti-Căciulata, una dintre imagini este plasată în partea de sus, central, suficient de mare. Iar cea de-a doua imagine este aşezată în partea de mijloc a paginii,in dreapta. Este de asemenea definitorie pentru staţiune, reprezentând o hartă a judeţului. -
- Calea prin care se ajunge la informaţiile turistice Pentru a obţine informaţiile dorite despre staţiunea Călimăneşti-Căciulata din punct de vedere turistic nu este nevoie decât de accesarea site-ului. Deschizând pagina se pot citi principalele informaţii pe care le doreşte fiecare posibil turist. Pentru mai multe detalii este de ajuns un singur click pe oricare din „subiectele” aflate pe coloana din dreapta. - Există trimitere către site-ul / contactul unui centru de informare turistică al destinaţiei În cadrul acestui site nu există nici o trimitere către un alt centru de informare turistică al staţiunii Călimăneşti-Căciulata. - Informaţiile turistice oferite Accesând acest site puteţi obţine informaţii generale despre staţiunea Călimăneşti-Căciulata, informaţii referitoare la obiectivele existente in această zonă şi împrejurimi. Veţi găsi atât date despre , unităţile de cazare şi unităţile de alimentaţie cât si despre modalităţi de practicare a timpului liber. Tot aici este un calendar al manifestărilor folclorice tradiţionale şi ceva informaţii despre arta vâlceană. - Gradul de actualitate a informaţiilor oferite pe site Site-ul a fost realizat in anul 2002 şi de atunci informaţiile au fost modificate în funcţie de actualitatea lor. În prezent se lucrează la pagina dedicată muzicii. - Informaţii utile turiştilor care lipsesc şi ar putea fi adăugate pe site Din punctul meu de vedere informaţii utile tutor turiştilor care lipsesc sunt cele legate de tarife.
Sugestii privind îmbunătăţirea modului de prezentare a site-ului pentru a-i spori utilitatea din prisma potenţialilor turişti Consider că ar putea fi adăugate ceva link-uri cu trimitere şi către alte centre de informare. -
V.
ANALIZA MEDIULUI DE PIAŢĂ
- Principalii competitori ai destinaţiei la nivel regional, naţional, internaţional (dacă este cazul) Pentru staţiunea Călimăneşti-Căciulata, la nivel regional se poate vorbi de competitori ca: Băile Govora şi Băile Olaneşti. - Locul ierarhic al destinaţiei studiate faţă de competitori (din punct de vedere: - al resurselor Din punct de vedere al resurselor atât staţiunea Călimăneşti-Căciulata cât şi staţiunile competitoare : Băile Govora şi Băile Olaneşti dispun de bogate si variate izvoare de ape termale si minerale. -
al infrastructurii turistice
Vorbind despre infrastructura turistică din staţiunea analizată şi celelalte două considerate aici competitori ai acesteia, se poate afirma că în mare parte este asemănatoare, atât în ceea ce priveşte unităţile de cazare, cele de alimentaţie şi agrement, cât şi bazele de tratament şi accesibilitatea. - al cererii Comparând statistic cele trei staţiuni în ceea ce priveşte cerea turisticăse va observa că sunt cele mai căutate staţiuni vâlcene, însă diferenţele dintre ele nu sunt semnificative. - al preţului Hotel Belvedere 3*- Băile Govora, 194 lei/camera/noapte Hotel Alice 3* - Băile Olanesti, 110 lei/camera/noapte Hotel Orizont Cozia 3* - Călimăneşti, 150/camera/noapte Din punct de vedere al preţului, comparând tarifele unei camere de cazare pe noapte, dintre cele trei staţiuni, Călimăneşti-Căciulata se clasează mai bine decât Băile Govora. - al politicilor de promovare turistică Staţiunea Călimăneşti-Căciulata este promovată din punct de vedere turistic prin mai multe moduri: prin intermediul internetului prin site-uri de profil, un exemplu ar fi cel prezentat mai sus, pe site-urile administraţiei publice locale (cel al primăriei şi judeţului); prin intermediul radio şi televiziunii, afişe şi pliante – în special de către tour-operatori şi de unităţile de primire.
VI.
MĂSURI STRATEGICE DE OPTIMIZARE A PRODUSULUI TURISTIC ÎN VEDEREA UNEI MAI BUNE SITUĂRI PE PIAŢĂ FAŢĂ DE MEDIUL COMPETIŢIONAL
Strategii de optimizare a produsului/destinaţiei ţintă axate pe mixul de marketing la nivelul destinaţiei alese Prin punerea în valoare a resurselor de care dispune destinaţia - resurse insuficient valorificate în prezent Dupăcum am prezentat şi mai sus staţiunea dispune de 12 izvoare de ape minerale atermale si 3 termale, care însă nu sunt suficient valorificate. În prezent utilizarea şi colectarea resurselor balneare este învechită şi insuficientă şi ar trebui făcute investiţii în acest sens, poate şi pentru construirea de bazine cu apă termală/minerala sub forma unor complexe de relaxare şi odihna deoarece dotările de agrement sunt insuficiente, sunt supraaglomerate şi creează disconfort pentru turişti; De asemenea staţiunea dispune de un important spaţiu verde, însă neîntreţinerea luipoate duce la îmbătrânirea parcului balnear şi în final la dispariţia acestuia. În acest sens ar trebui amenajate trasee turistice pentru întreţinerea condiţiei fizice/petrecerea timpului liber în parcurile din staţiunea şi împrejurimi
- resurse nevalorificate în prezent Oltul este o altă resursă importantă a staţiunii şi pentru valorificare lui s-ar putea amenaja pontoane şi achiziţiona bărcuţede agrement. Şi crearea unor produse turistice distincte: Staţiunea Călimăneşti – Căciulata, datorită apropierii de Bucureşti şi de alte oraşe importante, îşi poate dezvolta o nouă formă de turism – turismul de afaceri – prin dotarea hotelurilor cu facilităţi pentru organizarea de conferinţe, simpozioane şi training-uri.
Creşterea facilitaţilor specifice nu tratamentului recuperator ci de prevenţie – wellness;
Prin dezvoltarea infrastructurii - Amenajarea de laboratoare/cabinete speciale pentru tratamente naturiste/tradiţionale specific romaneşti. - Modernizarea modalităţilor de captare a factorilor naturali de cura, a accesului la aceştia şi întreţinerea lor. - Construirea de structuri adaptate organizării evenimentelor culturale în aer liber sau spatii închise – expoziţii, concerte, festivaluri de muzică etc. - Retehnologizarea bazelor de tratament existente, modernizarea şi ridicarea gradului de confort al structurilor de primire, extinderea amenajărilor şi dotărilor de agrement specific şi general -Reabilitarea infrastructurii de acces.
Prin concentrarea pe anumite segmente ale cererii Oferta turistică pentru această destinaţie ar trebuie segmentată pe anumite grupe, în funcţie de nevoile potenţialilor turişti, cum ar fi: oferte pentru turismul balnear, pentru turismul de odihnă şi recreere sau pentru turismul montan sau pentru cel ştiinţific, ori ecoturism. Prin anumite mijloacele şi metode de promovare creşterea facilitaţilor specifice nu tratamentului recuperator ci de prevenţie – wellness; creşterea numărului de touroperatori specializaţi şi specialişti în turismul balnear; atenţia factorilor de decizie în politica de muncă/asistentă socială în prevenirea accidentelor şi păstrarea capacitaţii de efort pe perioadă îndelungata; accesarea fondurilor internaţionale de asistenţă. extinderea tratamentelor gerontologice cu medicamente originale romaneşti. să existe o mai vastă promovare prin intermediul internetului, prin mai multe site+uri de profil, mai multe pliante şi broşuri cu informaţii referitoare atât la potenţialul natural cât şi antropic al zonei.
Unul din obiectivele de revitalizare a turismului balnear este acela a conştientizării la nivelul pieţelor internaţionale că România este o destinaţie balneoturistică de prestigiu în Europa. Turismul balnear din România este o formă de turism social. Tot sistemul balnear se bazează încă pe ajutorul social. Societăţile sunt preocupate de găsirea de alternative în cazul dispariţiei acestei forme de turism. Această formă de turism aduce o categorie specifică de turişti, care din punct de vedere economic nu sunt foarte profitabili.
