mario botta le corbusier gemetria vilei

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII H S CASA PREGASSONA CASA MASSAGNO U |

A R U T C E T I H R A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L U C A F | I I R U T C E T I H R A E D E R A T C E I O R P A R D E T A C |

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA VIGANELLO

CASA STABIO

MARIO BOTTA

D E R A T C E I O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1



A Arhitectii construiesc si reprezinta cladirile in planuri, utilizand regulile R geometrice. Aceste planuri contin geometria ca pe o totalitate expusa expusa ca o U viziune globala, instantanee. Spatiul inglobeaza geometria ca pe o totalitate T care se dezvaluie secvential, prin parcurgere. C Vom vedea care sunt modalitatile prin care regulile geometrice care stau E la baza organizarii cladirilor in planurile de arhitectura se dezvaluie si T I se contureaza in parcurgerea spatiului arhitectural real. H Pentru exemplificare vom examin in context cate patru vile apartinand lui R Le Corbusier si Mario Botta. MARIO BOTTA A CASA VIGANELLO

CASA STABIO

A R U T C E T I H R A E D A E T A T L U C A F | I I R U T C E T I H R A E D E R A T C E I O R P A R D E T A C |

D Vom utiliza o abordare analitica e tip top-down pornind de la conceptele E geometrice abstracte si ajungand la descrierea detaliata a cladirilor. R Vom vedea cum la Botta avem de-a face cu caracteristici geometrice la scara care raman nealterate in planul transformarilor vizuale ce se A intregului, T petrec in parcurgerea cladirii, in timp ce la Le Corbusier vom gasi, in C parcurgerea cladirii, caracteristici geometrice nealterate numai la nivel local. Botta, geometria in planuri si geometria in spatiu sunt coordonate, E I La conducand perceptia catre o singura formula de citire, in timp ce la OLe Corbusier cele doua geometrii se dezvolta in directii diferite R facand posibile multiple interpretari perceptuale. PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1



A Arhitectii construiesc si reprezinta cladirile in planuri, utilizand regulile R geometrice. Aceste planuri contin geometria ca pe o totalitate expusa expusa ca o U viziune globala, instantanee. Spatiul inglobeaza geometria ca pe o totalitate T care se dezvaluie secvential, prin parcurgere. C Vom vedea care sunt modalitatile prin care regulile geometrice care stau E la baza organizarii cladirilor in planurile de arhitectura se dezvaluie si T I se contureaza in parcurgerea spatiului arhitectural real. H Pentru exemplificare vom examin in context cate patru vile apartinand lui R Le Corbusier si Mario Botta. MARIO BOTTA A CASA VIGANELLO

CASA STABIO


D Vom utiliza o abordare analitica e tip top-down pornind de la conceptele E geometrice abstracte si ajungand la descrierea detaliata a cladirilor. R Vom vedea cum la Botta avem de-a face cu caracteristici geometrice la scara care raman nealterate in planul transformarilor vizuale ce se A intregului, T petrec in parcurgerea cladirii, in timp ce la Le Corbusier vom gasi, in C parcurgerea cladirii, caracteristici geometrice nealterate numai la nivel local. Botta, geometria in planuri si geometria in spatiu sunt coordonate, E I La conducand perceptia catre o singura formula de citire, in timp ce la OLe Corbusier cele doua geometrii se dezvolta in directii diferite R facand posibile multiple interpretari perceptuale. PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1



A Vom vedea ca cele doua tipuri de percepere se bazeaza pe doua logici R compozitionale diferite. In prima compozitia este dominata de principii U geometrice pre-existente inca de la primele etape ale proiectarii (Botta). T In cea de-a doua principii pre-concepute interactioneaza cu posibilitati de C combinare ce apar pe parcursul procesului de proiectare (Le Corbusier). E Prima genereaza o arhitectura ce se citeste dintr-o data, directionand T I compunerea spatiala catre scheme geometrice, oarecum statice. H Cea de-a doua va genera o arhitectura care cere o atentie intensiva si o R explorare extensiva, protagonistul principal al experientei spatiale devenind MARIO BOTTA A parcurgerea spatiului, miscarea. CASA VIGANELLO

CASA STABIO


D Vom constata cum acest tip de analiza top-down poate fi relevant in etapa de E proiectare. Proiectele sunt generate de concepte geometrice abstracte care R sunt traduse gradual in planuri detaliate. Aceast tip de abordare ne arata ca geometrice pot constitui o logica formatoare a compozitiei in A sistemele T arhitectura prin transformari ce se produc ireversibil prin feed-back-uri C repetate de la o schema geometrica abstracta la geometria de detaliu. acest fel, in proiectarea de arhitectura, derivand din logica geometriei si E I In a modului in care geometria se integreaza spatial, compozitia capata un Osens dinamic, in permanenta evolutie. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1



A R INTRODUCERE U Exista doua moduri de a te plimba printr-o cladire. T Sa incerci sa gasesti un drum care sa serveasca unui scop anume, cum ar fi sa C vizitezi un muzeu; sau sa incerci sa descoperi cum este cladirea si cum a E imaginat-o arhitectul dupa un sistem de reguli geometrice. T I Unele cladiri, in afara de destinatia lor sociala, trezesc interesul privitorului H pentru a alege cea de-a doua cale. R Privitorii pot percepe cladirile in diverse feluri dupa propriul sistem de MARIO BOTTA A intelegere. CASA VIGANELLO

CASA STABIO


D Cu toate aceseta, in ciuda unei perspective personale, perceptia lor a fost din afara si orchestrata de architect, la planseta, dupa un sistem E gandita reguli. Aceasta orchestrare este cea pe care un privitor ar trebui sa fie R de A stimulat sa o decodifice. T Cum sunt percepute si intelese, in timpul C geometrice care o conformeaza ? tim pul parcurgerii unei cladiri, regulile E I OAceasta problema este pe care o analizam aici. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII H S U |

A R U T C E T I H R A


A R U T C E T I H R A E D A E T A T L

U C A F | I I R U T C E T I H R A E D E R A T C E I O R P A R D E T A C |

MARIO BOTTA CASA PREGASSONA


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1






MARIO BOTTA CASA MASSAGNO


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1






MARIO BOTTA CASA VIGANELLO


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1






MARIO BOTTA


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

CASA STABIO

1






D E R A T C E I O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA BAIZEAU

T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1







VILA MEYER


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1







VILA SAVOYE


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1






VILA STEIN


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1


A R U T C E T I H R A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L



1. Geometria in plan si in spatiu Pentru a explica modul in care geometria este vazuta in planuri si cum este perceputa in spatiu, se poate pleca de la cateva scheme elementare.


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A In plan (1 si 2) gruparea se citeste ca doua patrulatere ale caror centre Rgeometrice sunt pe aceeasi axa. In spatiu (3, 4 si 5) ele sunt percepute distinct ca doua cutii separate de un perete despartitor. U T In plan, patrulaterele sunt vizibile in C acelasi timp. In spatiu, ele sunt E percepute printr-un set de campuri T I vizuale care sunt restranse in limita a H ceea ce este accesibil privirii. R In plan, informatia vizuala este A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L


totdeauna aceeasi. In s atiu, este mereu in schimbare pe masura ce ne deplasam dintr-un loc in altul.

D E In plan, privirea ajutata de caracte R risticile statice ale campului visual A este directa, simpla. In spatiu, T privirea se integreaza in experienta C E complexa a miscarii si e secventiala. I O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



AIn plan, geometria coordoneaza si sincronizeaza Rdiversele elemente din cadrul unei suprafete. UGeometria este intrinseca notiunii de spatiu dar T nu este identica spatiului pe care-l reprezinta. C O examinare a modului in care geometria este E simtita in spatiu trebuie sa porneasca de la o T I analiza a sistemului de reprezentare, pentru a la ceea ce reprezinta, adica de la desen Hajunge Rla spatiu. A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L



0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1


A R UMETODA ANALITICA TOP-DOWN T C Contrar metodelor analitice care diseca E sistemul in componentele sale de scara T I mica si studiaza relatiile intre acestea, inseamna o parcurgere in HTOP-DOWN de la volum la plan, de la mare la Retape mic, si de la conceptual geometric cel Amai abstract care descrie cladirea pana




. DVom defini o serie de etape analitice sunt examinate separat si in relatie E care unele cu celelalte. RIn acest fel, niveluri mai mult sau mai Aputin ridicate de abstractizare sunt T asociate stabilind o descriere care C merge de la abstract la concret si invers. T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L

E I O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A 2. Geometria in planuri R 2.1. Descrierea proprietatilor geometrice ca transformari U T In 6-10 geometria este rezultatul C extragerii din volumul de baza (6) a E T unei portiuni din centru (7), din fata I (8), din lateral (9) sau din colt (10). H Proprietatile geometrice sunt R examinate in doua directii privind A sectiunile orizontale. (11-15). A R U T C E T I H R A E D A E T A T L


oglindire, 13-15 pastreaza simetria pe axa verticala (13), axa orizontala (14) sau cea diagonala (15). Un concept geometric simplu (S1) este transformat intr-unul complex (S1-S2), o parte din simetriile initiale fiind pastrate altele rupte.


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A 2. Geometria in planuri R 2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fizice U T In fig. 16-18 din cubul de baza sunt C extrase doua prisme verticale. Prin E T prelungirea limitelor acestor prisme I in plan avem noua patrate. H Analiza geometrica poate fi facuta in R doua planuri: A (1) O rama de 9 patrate A R U T C E T I H R A E D A E T A T L


. 16 – doua simetrii prin oglindire dupa axa verticala si cea orizontala 17 – idem 18 – simetrie dupa axa diagonala Primele pastreaza toate tipurile de simetrii, cea din urma numai o parte.

D E R A T C E Proprietatile figurilor si tramelor pot I capata o directie similara sau O diferita in cursul transformarii. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A 2. Geometria in planuri R 2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fizice U T In timp ce 16-18 pastreaza anumite C simetrii ale formei mai mari, figurile E T 19-22 rup toate simetriile. In 16-18 I simetriile figurii si tramei sunt H coordonate la nivelul celor doua R simetrii de oglindire. A In schemele 19-22 nu exista A R U T C E T I H R A E D A E T A T L


.

D Distinctia intre proprietatile figurii si E tramei permite studierea simetriei R aproximative care se naste in relatiile dintre liniile extinse, precum si o A T distinctive intre structurile C geometrice explicite si implicite – E figurile si contururile lor, I respectiv liniile formate de O extensiile acestor contururi. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1


A 2. Geometria in planuri R 2.1. Proprietati fizice U T C E T I H R A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L



In 13-14 extragerea rupe continuitatea liniilor ce definesc patratul mare sic el mic. In 15 se elimina in plus o muchie. In 13-14 patratul este lizibil fizic, pastrand simetriile si cele patru muchii. In 15 simetriile fatadelor laterale sunt rupte, rezultand o figura noua.

D E Asadar un al treilea layer al proprie R tatilor este cel al muchiilor unei A figuri. Acestea sunt numite proprie T tatile fizice deoarece par sa confere C E definitie si lizibilitate unei figuri. I O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1





In 12-14 si 16-17, toate layerele de proprietati sunt coordinate pastrand unele simetrii neschimbate. In 15 si 18 sunt coordonate numai proprietatile figurii si tramei, pastrand simetria fata de axa diagonala. In primele scheme S1 si S2 sunt

D toate lizibile ca un sistem ferm. In ultimele scheme, lizibilitatea E patratelor S1 si S2 este sustinuta R numai de simetriile figurii si tramei. A T Eliminarea unei muchii descompune C E figura, producand o tensiune intre I cele trei layere. O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1





Prin acest tip de analiza abordam ordinea geometrica ca pe o structura organizand relatiile dintre figura, trama si proprietatile fizice. Cand aceste layere sunt coordonate de aceleasi reguli par sa opereze ca un sin ur sistem. Cand sunt uvernate de reguli diferite, functioneaza ca niste sisteme diferite.

D E In rimul caz acestea par sa fie o R singura interpretare construita de o A regula comuna. In cea de-a doua avem T mai mult de o singura interpretare C E conducand catre directii diferite I aflandu-se in tensiune una fata O de alta. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1


A 2. Proprietati geometrice in spatiu R U T C E T I H R A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L



In schema 3 centrele geometrice ale triunghiurilor definind campul vizual se afla pe acelasi ax cu axele camerelor. Orice camp vizual construit in lungul acestui ax pastreaza acest rincipiu neschimbat. Din contra, axele campurilor vizuale construite din orice alt punct se modifica (schema 4). Exista o structura geometrica in informatia vizuala care ramane neschimba- . In schema 5 orice camp visual este definit de planul care conecteaza cele doua camere. In acest caz proprietatea geometric ace ramane neschimbata este planul de legatura. Modul in care geometria este citita in timpul parcurgerii spatiului poate fi examinat privind caracteristicile geometrice invariante din informatia vizuala.


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A 3. Analiza caselor lui Mario Botta si Le Corbusier R Avand la indemana metoda analitica se poate incepe descrirrea cladirilor alese. U Scopul este de a vedea ce fac cei doi arhitecti pentru a articula geometric T volumul cu planul si cum sunt revelate strategiile lor geometrice prin C parcurgerea cladirilor respective. E Vom incepe analiza de tip top-down de la volumul mare care inchide intreaga T I forma a cladirii si gradual vom diseca acest volum pentru a spori nivelul de H detaliere. Vom trece apoi gradat catre plan la niveluri mai scazute ale R articularii interioare. In final, vom analiza cum se vede geometria in spatiu, ale articularii interioare MARIO BOTTA A privind cum nivelurile mai mult sau mai putin ridicate CASA VIGANELLO

CASA STABIO



stabilite in analiza planului sunt vazute din afara.

D 3.1 Analiza volumetrica E Analiza imaginii volumetrice a acestor case arata ca la Botta exista o R sistematica pastrare si coordonare a proprietatilor fizice, ale figurii si tramei geometric dominant. La Le Corbusier gasim o pastrare si in acelasi A corpului T timp suspendare a acestor proprietati. C Botta construieste o unitate geometrica si o citire unica ce sunt lizibile in dintr-o perspectiva privilegiata frontala. Le Corbusier creaza o E I general complexitate geometrica ce se ramifica in mai multe directii de Odecodificare. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1




MARIO BOTTA



0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1






D E R A T C E I O RLE CORBUSIER PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A 3.1 Analiza volumetrica R Cel mai simplu concept geometric care descrie o cladire este un volum (bloc) Uelementar care este transformat prin extrageri, aditionari si extensii planare. T (1) Extragerea unui component volumetric din bloc. C (2) Excavarea volumului in etape succesive E (3) Extensii ale planurilor orizontale sau verticale si aditionari de volum. T I (4) Extensia reface unele dintre suprafetele ce lipsesc si redefineste blocul. H(5) Aditionarea ataseaza soliduri geometrice ori elemente planare subdivizand R psatiul in subspatii. de volum peBOTTA casa. MARIO A(6) In ultima faza prin aditionare se adauga elemente CASA VIGANELLO

CASA STABIO



DExista o structura consistenta de trasformari ce utilizeaza operatiuni E specifice asociate anumitor etape in procesul proiectarii la ambii arhitecti. R toate acestea, figurile folozite, com=binarea lor si modul in care volumele ACu T sunt transformate sunt diferite de la o serie de cladiri la cealalta. C E I O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1




CASA VIGANELLO

CASA STABIO



MARIO BOTTA

. gur s com na D In prima faza Botta extrage intotdeuna un volum rectangular. gaureste blocul intotdeuna in centru, creind un volum in forma de U ce E Botta deschide intotdeuna catre fata. Botta este atent la forma volumul extras, R se pozitia acestuia si forma volumului rezultat. AAsadar, Botta are un repertoriu fix de forme si combinatii simple. T T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L

C Un repertoriu recurent de forme si combinatii simple are drept rezultat case E I care seamana intre ele. O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



A 3.2 Figuri si combinatii R Le Corbusier in doua dintre case extrage un volum in forma de L, iar la doua un volum curbiliniu si unul rectangular. U celelalte T Le Corbusier variaza pozitia componentei extrase creind un gol care se cel putin catre trei laturi. El utilizeaza diferse forme, variaza C deschide E pozitia lor si foloseste extragerea pentru a crea volume de forme diferite. T I Repertoriul lui Le Corbusier este complex, larg si flexibil. Totusi, dincolo de in aparenta fizica, volumele rezultate lui Le Corbusier sunt toate H diferentele in forma de L pe una sau trei directii. Un L tridirectionat este un volum avand R sectiunea L atat pe orizontala, cat si pe verticala pe cele doua directii. A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L



0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1



A 3.2 Figuri si combinatii R Drept urmare, nu avem de-a face cu o forma recurenta ci cu un tip recurent figura volumetrica. Desi nu exista o pozitie recurenta a elementului U de T Extras, avem de-a face cu un tip de combinatie recurent care cere ca C Volumul sa se deschida nu numai catre o singura directie. E Repertoriul lui Le Corbusier, complex prin forme ce difera in termeni de T fizica si pozitie, creaza o oarecare dificultate in conturarea figurilor I aparenta si clasificarea lor in categorii clare. Pare ca acest fapt genereaza case ce sunt H diferite una de cealalta. R A A R U T C E T I H R A E D A E T A T L



0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1




CASA VIGANELLO

CASA STABIO



MARIO BOTTA

. egu e procesu u e rans ormare – propr e a e z ce D Prin extragerea din centru Botta retine definirea fizica a tuturor muchiilor initial. Volumetria in forma de U a lui Botta retine proprietatile fizice E blocului ale volumului initial. La Botta, blocul este fizic present. T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L

R A La Botta extragerea si aditionarea nu afecteaza muchiile si colturile T volumului initial in nici-o etapa. Extensia planara este un mijloc de aditionare C ce accentueaza demarcarea fizica a volumului initial. E I Asadar la Botta, proprietatile fizice ale blocului restrang procesul Otransformarilor la diverse etape. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1



Regulile procesului de transformare – proprietatile fizice A 3.3 Corbusier deschide blocul la colturi, distrugand definirea sa fizica. R Le L-ul ui Le Corbusier lasa in suspense aceste proprietati. U Blocul la Le Corbusier poate fi dedus numai prin extensia elementelor lipsa, T fiind astfel present implicit. C La Le Corbusier, sunt etape cand definirea fizica a blocului este redusa prin E extragerea suplimentara a unor component de mici dimensiuni. Sunt T I deasemenea etape cand extensiile planare redefinesc volumul. H Asadar la Le Corbusier proprietatile fizice ale blocului sunt alternative puse R in suspense si apoi pastrate. A R U T C E T I H R A E D A E T A T L


A


0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1



A Botta stabileste distinctia ierarhica intre bloc si restul elementelor si o face R mai clar lizibila ca un concept fizic. Aceasta se realizeaza printr-o distinctice U clara intre suprafetele blocului si cele ale componentelor mai mici. T Modificarile ulterioare nu afecteaza acest concept. (extragerea din mijloc). C E T I H Teoreticienii Gestaltisti sugereaza ca formele care au contururi commune R genereaza figure ambigue si relatii de fond. De fiecare data cand perceptia in fond. MARIO BOTTA A se concentreaza pe un element celalalt se transforma CASA VIGANELLO

CASA STABIO



D doar si poate suprafetele extinse ale lui Le Corbusier nu definesc E Fara complet muchiile lipsa. Ele functioneaza ca planuri descompunand blocul si R volumele rezultate din extragere intr-o interactiune intre component planare A si volumetrice. Le Corbusier creaza o interconectare mutuala intre elementele T care genereaza conflicte de citire. Aceasta se bazeaza pe o definire a C blocului si a restului volumulkui prin aceeasi suprafata. (extragerea la colt). E I De-compunerea primului il defineste pe celalalt. O R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

VILA BAIZEAU

VILA MEYER

VILA SAVOYE

VILA STEIN

1





CASA VIGANELLO

3.4 Proprietatile figurii si tramei Privind sectiunile orizontale la diferite niveluri ale vilei lui Mario Botta, prin suprapunerea acestor sectiuni putem studia proprietatilor la nivelul volumului ca intreg. In fiecare sectiune figurile care sunt extrase sau aditionate sunt MARIO simetrice dupa BOTTA axa perpendiculara pe fatada frontala, axa pr nc pa a a ocu u . Liniile tramei definind aceste figuri sunt simetrice fata de aceasta axa deasemenea.

D E R Asadar axa perpendiculara pe fatada frontala A organizeaza relatiile de simetrie dintre figuri si T rame la nivelul volumului ca intreg. C Similar proprietatilor fizice, proprietatile E I figurilor si tramelor blocului directioneaza volumul pe parcursul procesului la fiecare O etapa. R PGEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU T N E G A E A L O C I N N A D . R D . T C E L |

0 1 0 2 9 0 0 2 |

I L U N A

1

mario botta le corbusier gemetria vilei

Recommend Documents