Manastirea Raciula
De numele Mănăstirii Răciula sunt Răciula sunt legate numeroase istorii, mai ales din perioada comunistă. A fost un adevărat centru de rezistenţă
anticomunistă. Se află în satul cu numele Răciula, de la care se merge spre mănăstirile Hârjauca şi Hârovăţ. Accesul spre mănăstire se face pe o uliţă cu numele Sfintei !aria. "ste aşezământ de maici, unde ţinuta pentru femei se respectă cu stricteţe# fusta şi acoperitoarea de cap sunt oligatorii. "ste plin de flori. A fost înfiinţată în ultimii ani ai secolului al $%&&&'lea de fraţii Andrei şi &oan Roşca, pe moşia răzeşului (upu Stratan. Are )ramul *aşterea !aicii +omnului. ele două iserici datează din veacul al $&$'lea. ea cu )ramul *aşterii !aicii +omnului este zidită în jur de -//, iar iserica de iarnă, în care se face înc)inare marelui marelui &erar) *icolae datează de pe la -00, cu reînnoiri ulterioare în ultimele decenii ale secolului al $&$.
1iserica mare este în plin proces de renovare, slujele ţinându'se în iserica Sfântul *icolae 2cea din imagine3. Aspectul ei este destul de frust, iar interiorul deţine câteva sfinte moaşte aduse din Rusia.
Are un număr mare de vieţuitoare, de ordinul câtorva zeci, care au un nivel de trai destul de auster, sărăcăcios, discret, dar împrejmuit de verdeaţă multă şi uc)ete de flori, plantate anume, mai multe feluri împreună..."ste în plin proces de primenire. pr imenire. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire commentaires 273 !ardi -8 septemre 0//9
Manastirea Curchi
recommander
Are un număr mare de vieţuitoare, de ordinul câtorva zeci, care au un nivel de trai destul de auster, sărăcăcios, discret, dar împrejmuit de verdeaţă multă şi uc)ete de flori, plantate anume, mai multe feluri împreună..."ste în plin proces de primenire. pr imenire. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire commentaires 273 !ardi -8 septemre 0//9
Manastirea Curchi
recommander
Când vizitezi mănăstirea Curchi adrenalina din sânge începe să crească progresiv. Un
fost spital de boli nervoase în vremea sovietelor triumfaliste, aşezământul de acum arată deplorabil, aproape totul este la pământ. Biserica mare, mare, îmbrăcată în schele schele de mai mulţi mulţi ani, că au şi reuşit să putrezească, putrezească, nu e lipsită de calităţi artistice, stucaturile sale, lucrate oarecum rudimentar după tipicul barocului tardiv, fac o notă distinctă în contextul artei locale. a merită conservată în datele ei intrinseci, originare. !n prea"ma fostului altar, în exterior, am găsit o piatră funerară f unerară din textul românesc al căreia aflăm următoarele cuvinte# Supt această marmoră odihneşte trupul răposatului Arhimandrit ieroshimonah Chiril, proim protoi Mănăstirilor Râşca din Moldavia şi Curchiu din oblastia Bassarabiei, carele la anul 182! 182! Martie 2" #de$ %ile au &mplinit obşteasca datorie, 'iind &n oraşul Chişinăului! Un document epigrafic atât de valoros este lăsat la voia
întâmplării, abandonat, în timp ce la biserica de iarnă, probabil, cea care e mai mică, se muncea cu sârg. $oar
că respectiva construcţie arată acum ca o imensă savarină, placată pe "os cu marmoră, cu faţade imaculate, iar la geamuri termopanul atrage prin preţiozitate ieftină. %uncitorii păreau a fi fost militari în termen, iar supraveghetorul supraveghetorul lor era un călugăr. %ânăstirea nu părea locuită, n&aveai nici unde aprinde o lumânare, nici să susţii o conversaţie cu cineva...'sta în condiţiile în care aflasem, din ghidul ce&l aveam la îndemână, că mănăstirea are () de vieţuitori, şi că aşezământul este pe lista monumentelor de arhitectură U*+-
+e pare că în acest an lucrurile au început a se schimba. !n primăvară s&a organizat un teledon pentru colectarea fondurilor în vederea resturării ansamblului monastic monastic de la urchi. %ai mult decât atât, autorităţile centrale de stat obli(ă anumite instituţii şi organizaţii să investească investească în redresarea acestui acestui aşezământ. /elul în care s&a spoit biserica cu hramul +fântului 0erarh *icolae 123456 este mai mult decât ridicol, ea arată ca o gigantică savarină, căci 7termopanul7 şi 7marmora7 sunt singurele materiale pe care le folosesc 7resturatorii7 autohtoni...
*u ştiu dacă după reamena"ările ce se vor face la urchi această piatră tombală va fi conservată sau păstrată printre relicvele aşezământului, dar eu i&am transcris mai sus textul, şi plasez şi imaginea ei, considerându&o un monument epigrafic şi plastic de mare complexitate. Unul care demonstrează unitatea Bisericii româneşti pe ambele maluri ale 8ritului. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander !ardi -8 septemre 0//9
Manastirea Tabora/Tabara
Despre această :rustică: mănăstire am aflat din pictură. &ncă în anii;/. +ar picturile care reprezentau iserica mănăstirii Tabora datau din anii;emplu cum măicuţele au intrat în mănăstire împreună cu casele în care trăiau, cu curţile şi gospodăriile ce le aveau...nu are ziduri de incinta, poartă într'un sens foarte limitativ, ci ai sentimentul că eşti într'o mică localitate în centrul căreia se înalţă iserica. ? atmosferă paradisiacă, de culoare şi linişte, te copleşeşte în incinta acesteia. =eisajul este :condimentat: de podgorii mănoase, livezi şi lacuri. @n costa mănăstirii, mai în josul ei, este un izvor de' asupra căruia se înalţă o construcţie vec)e, de la -9.
@n jurul construcţiilor este foarte multă verdeaţă, o caracteristică oarecum generală pentru mănăstirile de maici. 1iserica datează de la -0, şi are )ramul Adormirii !aicii +omnului, ca majoritatea din ţinutul odrilor. ">istă şi o a doua iserică, din -<, înc)inată Sfintei 5reimi. Biind mai izolată decât alte mănăstiri, a reuşit să'şi păstreze într'o stare mai ună acele două lăcaşe sfinte. Redesc)isă pentru cult în -88'-88/. Se află la cam C/ de Dm. de )işinău, pe direcţia ?r)ei'urc)i. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander (undi - septemre 0//9
Manastirea Saharna
Mănăstirea Saharna. =rivire de ansamlu. Se află în partea de nord'est a 1asaraiei, la cam -// de Dm. de )işinău, şi < Dm. de orăşelul Rezina, prin care se trece. !ănăstirea este aşezată în preajma *istrului, ea funcţionează pentru comunităţile de ortodocşi români, ucraineni şi ruşi ' aflate într'o ună' vecinătate şi ună'slujire +omnului. "ste în sluja şi folosul călugărilor şi a enoriaşilor din a doua jumătate a secolului al $%&&&'lea.
9a mănăstirea Saharna am întâlnit lume multă, turişti şi pelerini&închinători. 'm regăsit şi recunoscut aceeaşi tendinţă, ca peste tot în Basarabia, de a spoi şi a face să lucească suprafeţele, fără a se îngri"i prea mult de esenţe şi tâlcuri. !n mi"locul curţii trona un imens crucifix din marmoră neagră, bine polisat şi greoi. :i m&am întrebat atunci ce tangenţă au astfel de prezenţe cu spiritul ortodoxiei, şi de ce e peste tot atât de mult albastru. uloarea albastră e ca un laitmotiv, s&ar putea spune, în mediul spiritual al %oldovei actuale, aceeaşi culoare ieftină şi stridentă o regăseşti pe suprafaţa cupolelor, faţadelor, gardurilor, crucifixurilor, uşilor şi ferestrelor...hiliile săpate în stâncă au şi ele faţada pusă în valoare prin intermediul acestei culori, intervenţie menită să atragă atenţia celor ce vin în aceste locuri. $ar de ce anume albastrul acesta, un cobalt criant, săritor imediat şi supărător în ochi;
hiar să aibă cineva intenţia de a sugera
0nterior de chilie, loc de închinăciune şi liniştire. 0n biserica mare a mănăstirii se află moaştele cuviosului %acarie >incu 12???&23)@6, recent canonizat, fost stareţ al acestei mănăstiri.
8entru mai multe date şi detalii despre istoricul, şi odoarele aflate în mănăstirea +aharna, este util a se consulta pagina oficială a aşezământului#
http#AA.manastirea&saharna.mdApage.php;linCDistoria
par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander (undi - septemre 0//9
Manastirea-schit Butuceni/Pestere
+espre comple>ul istorico'ar)eologic numit Orheiul Vechi se ştie ca despre cel mai important toponim din 1asaraia. "ste şi locul cele mai vec)i aşezări mona)ale rupestre. @n rezervaţia asta s'au păstrat vestigiile unei aşezări urane medievale, despre care e>istă o iliografie e>trem de ogată, dar cea mai la indemână pentru consultare este cartea 5amarei *esterov , Situl Orheiul Vechi. Monumente de arhitectură. "d. "pigraf, )işinău, 0//7, pentru că adună împreună de'o manieră sintetică întregul material e>istent într'o analiza captivantă şi aprofundată. @n preajma acestei foste aşezari 2denumite# 5ârgul !ovilova, Se)r'al'+jedid, ?r)eiul %ec)i3 cu succesive suprapuneri culturale si etnice, se afla sc)itul care a luat numele catunului din coasta acestuia ' Butuceni. +e'asupra raului Raut au fost escavate, de'a lungul timpului, numeroase galerii si nise folosite ca loc de inc)inaciune si c)inovie. &n secolul al $&$'lea 2pe la -8/3 a fost ridicata o clopotnita simpla care marca locul, iar pe su ea s'a sapat un tunel de circa 0/ de metri, accesul spre c)ilii facandu'se si dinspre satE asta dupa ce o vreme indelungata calugarii foloseau intrarea doar dinspre riu...
Mănăstirea Peştere E
pe care o ştiam doar goală şi glacială, acum este loc de rugăciune şi închinăciune 1se spune că statutul "uridic al mănăstirii este încă incert6. 'm întâlnit acolo doar un monah neîngri"it şi "erpelit, care mătura îngândurat duşumeaua. 0ar pereţii, altădată neatinşi, conservaţi într&o stare brută, sunt
+itul arheologic a fost amena"at în ultimii ani cu câteva elemente necasare turismului# punct de informare 1dotat cu pliante, cărţulii, hărţi6, muzeu, hostel, parcare, restaurant. 'ccesul simplu, atât dinspre -rhei, cât şi de la hişinău, face ca aşezarea să fie unul din cele mai vizitate obiective ale Basarabiei. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander %endredi - septemre 0//9
Manastirea Capriana
!anastirea Capriana este considerata ca fiind cea mai vec)e din spatiul asaraean. " consemnata ca asezamant in primele decenii ale secolului al $%'lea. Sapaturi ar)eologice recente, efectuate de ar)eologi din R! si din 5ara, au descoperit suficiente marturii si vestigii in sustinerea acestei traditii. Bapt este ca acele constructii pe care le avem in picioare astazi dateaza din secolul al $&$'lea 21iserica cu )armul Adomirii !aicii +omnului3 si de la inceputl secolul al $$'lea 21iserica mare cu )ramul !arelui !ucenic F)eorge3
Aceasta a eneficiat in ultimii ani de un amplu program de restaurare si consolidare, dindu'i'se un aspect maiestuos, soru si pretios ' dupa tipicul constructiilor rusesti din ultimul deceniu. Acum mai ine de un an s'a facut un acces catre manastire dinspre autostrada (euseni')isinau, desc)izindu'se o elvedere spectaculoasa asupra intregului ansamlu monastic. Capriana enefiaza de o atentie sporita din partea presedintiei si guvernului R!, aceasta fiind manastirea :de protocol: a partidului'stat.
&n planul secund se vede staretia 2Casa Arhimanritului3, ec)ipata cu cele mai moderne utilaje ale te)nicii actuale. Ar)imandritul actual este un apropiat al presedintelui %ladimir %oronin, drept pentru care reuseste sa otina fondurile si sistinerea necesare finalizarii lucrarilor de reailitare a manastirii. &n partea de sud a isericii Adormirii !aicii +omnului se afla mormantul &erar)ului Favriil 1anulescu' 1odoni 2adormit intru domnul la -0-3, pe care 1iserica ?rtodo>a Rusa intentioneaza a'l consacra in rindul sfintilor. =oate ca 1?R i'o va lua inainteG onsider ca marele !itropolit al !oldovei, cu
descendenta ardeleneasca merita recuperat si sanctificat anume de 1?R.
4n articol despre manastirile asaraene a se consulta la adresa# )ttp#III.crestinortodo>.ro!anastiriJdinJRepulicaJ!oldova'0C'<-/7.)tml par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander %endredi - septemre 0//9
Manastirea !arbo"at
S#anta manastire !arbo"at este cunoscuta mai ales prin icoana sa vestita ' Maicii Domnului cu Pruncul in $!arbo"at$ 2sfarsitul secolului al $%&&&'lea3. "ste singura relicva recunoscuta ca prototip pentru reprezentarea !aicii +omnului cu =runcul, din lungul sir de reprezentari cunoscute in pravoslavia rusa. instirea ei se face la - octomrie, cind este stramutata pentru intreaga perioada a iernii la iserica metropolitana din )isinau. "ste in aceasta manastire din -<8/. " acoperita cu o ferecatura ogata, decorata cu diverse oiecte donate de evlaviosi 2vezi mai jos3...
"ste manastire de calugari, atestata in secolul al $%&&'lea. 1iserica mare este construita in --9, si are )ramul Aormirii Maicii Domnului, )ram intilnit si la alte asezaminte din zona or)eian'calaraseana 2Raciula, 5iganesti, Brumoasa, Harjauca3. 1iserica de iarna este zidita sfintita in -
Acest asezamant mona)al a fost deoseit de rau incercat in perioada inc)iderii fortate si violente a manastirilor, Harovat raminind unul din ultimele astioane ale rezistentei ortodo>iei impotriva comunizarii regiunii. !ona)ii care erau alungati din locurile lor de metanie se retrageau aici... +upa un lung si crunt asediu armat rezistenta este infrinta in -890E multe dintre odoarele si oiectele isericesti aflate aici au fost distruse si arse. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire commentaire 2-3 %endredi - septemre 0//9
Manastirea Ti%anesti
recommander
!anastirea Ti%anesti se gaseste in zona de codru a !oldovei, la cam 7 de Dm *% de )isinau. &n acest loc a e>istat un sc)it inca de pe la -<0. &n -C9 se ridica iserica cu )ramul Adormirii !aicii +omnului, in care se afla o icoana a Sfintului =antelimom cu moaste ale acestuia. 1iserica de iarna are )ramul Sfantului &erar) *icolae. Asezamantul se afla intr'un loc deoseit de pitoresc, in curtea caruia se afla un )elesteu cu apa curgatoare. " cunoscuta prin regimul sau mona)al deoseit de aspru. "ste redesc)isa in anul -880. &n anul -88, cind s'a desfiintat manastirea de carte regimul sovietic asezamantul avea -9 de calugari.
1iserica mare a manastirii, cosntruita in stil ar)itectonic rusesc, ca majoritatea isericilor din acest areal geografic.
Asa arata c)iliile de calugari la sfinta !anastirea 5iganesti# sore, rustice si saracacioase.
Helesteul din interiorul curtii manastirii 5iganesti par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander %endredi - septemre 0//9
Manastirea &rumoasa
!anastirea Brumoasa a fost fondata la anul -/C, de catre razesul "frem &urco. A siferit de'a lungul timpului numeroase transformari si refaceri, reconstructii. 1iserica mare a fost sfintita in --, pe locul celei de lemn, construite initial in --/. Acesta dupa succesive distrugeri nu este repusa pentru slujele liturgice nici pana azi, desi se fac eforturi consideraile in acest sens...
Are in acest moment - vietuitoare, dintre care calugarite si -/ neofite. A devenit manastire de maici in urma cu 0 ani, dupa ce manastirea de calugari fusese desfiintata ca urmare a unor stranii evenimente petrecute aici. "ste o comunitate tinara, in formare. &n preajma si cu sustinerea acestei manastiri se fac taere de vara pentru copii, cu aportul 4*+= !oldova.
Staretia manastirii Brumoasa ' inspirata de forma si volumetria caselor taranesti din zona.
Manastirea !ar'auca
Manastirea !ar'auca este situata intr'o zona pitoreasca a odrilor, in tinutul alarasilor. (a cam 9/ de Dm. de )isinau, si la apro>imativ 0 Dm de oraselul alarasi. Bace parte din sala de manastiri din centrul 1asaraia, care treuie vazute impreuna# Raciula'Harovat'Brumoasa. Asezamantul apare pe la -
(a inceputul anilor;8/ iserica mare a fost discret restaurata, dimpreuna cu pictura in ulei, realizata intial. Atunci, avea o ar)itectura simpla, cu fatade sore, plate. Acum, dupa redesc)iderea manastirii s' au realizat un sir de interventii nefericite, si total neprofesioniste. A aparut o cromatica stridenta, si fatada a fost imracata cu pietre de riu. urtea este formata dintr'un sir de constructii destul de ine conservate, dar ramase in paragina dupa desfiintarea asezamantului de catre comunisti, in -87K. Actualmente, se reincearca refacerea vietii comunitare. 2Kdata asupra inc)iderii manastirii nu este inca stailita cu fermitate3.
(ocul este deoseit de pitoresc, si este imprejmuit de dealuri si pasuni. =e vremuri manastirea avea si lacuri.
(ntrarea in trape)a pastreaza o infatisare eclectica si confuza din punct de vedere plastic. 5otusi, anume acest element da seama, cu prisosinta, despre gusturile si preferintele celor care au locuit pe aceste meleaguri. Si mai ales in aceasta manastire. Spun asta, pentru ca celelalte contructii sunt acum puternic modificate si sc)imonosite, fara ca aspectul lor initial sa se inrevada in spatele refacerilor.
Reporta' #oto%ra#ic e la S#*nta Mănăstire +abca Seria de fotografii făcută la finele lui noiemrie a anului 0//9 aparţine artistei Tatiana Mihăilescu,
par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander Samedi 0< janvier 0//<
Mănăstirea +abca Această sfântă mănăstire n'am vizitat'o niciodată. +in cauza distanţei de )işinău, dar mai ales din pricina precarităţii infrastructurii stradale , a şoselei de până la mănăstire...@n sc)im, în luna noiemrie a anului trecut, a fost pe acele meleaguri una mea prietenă, pictoriţa 5atiana !i)ăilescu 25A!&*A3. "a fusese invitată la amenca, dincolo de *istru, la o taără de creaţie, organizată în incinta unui fost 2sau poate actualL3 sanatoriu de copii unde, tot ce e posiil, să fi fost şi eu acum vreo 7 de ani, când eram copil de tot, şi aveam ceva proleme de sănătate. !i'am amintit de acest amănunt căci 5.!. mi'a relatat cu lu> de amănunte şi o autentică pasiune că acele locuri nu s'au mai sc)imat în mod esenţial în ultimii C/'/ de aniG ă, acolo, timpul s'ar fi oprit pe loc...5ot ea trecuse *istrul, însoţită de micul grup de artişti cu care lucra în taără, şi de organizatori, şi a vizitat într'o seară mănăstirea +abca i se mai spune .i +apca. Aşezământul acesta a fost S&*F4R4( activ în perioada comunistă, în care se nevoiau câteva maici foarte ătrâne, care au ţinut nestinsă flacăra credinţei în Hristos'+omnul nostru. 5atiana mi'a oferit de acolo câteva imagini fotografice. (e voi plasa pe log peste câteva zile. Simplitatea şi convenţionalismul acelor zidiri vor spune, cred, infinit mai mult decât orice comentariu sau descriere verală. "le se vor afişa în nuda lor înfăţişare, fără orice fel de date, decât cele de ordin strict cronologic# către finalul secolului al $%&&'lea e>ista un mic sc)it, săpat în stâncile de de'asupra *istrului, la -0 se ridică iserica din zid, cu )ramul @nălţarea +omnului, în -C8 ' se construieşte iserica de iarnă, cu )ramul Sfântul Ar)ang)el !i)ail. @n perioada prigoanei cele mai crâncene, -88' -89C s'au făcut presiuni pentru a se înc)ide aşezământul, dar +umnezeu a vrut ca acesta să rămână în stare de slujire. Acum s'au făcut o serie de renovări şi îmunătăţiri. +ar aspectul general al mănăstirii este emlematic pentru renaşterea monahicească din Repulica !oldova. &maginile vor arăta cu prisosinţă asta. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire recommander !ercredi -/ janvier 0//<
Mănăstirea 0*po"a 1n a.teptarea 2a.terii M*ntuitorului
Mănăstirea Ţâpova în aşteptarea Naşterii Mântuitorului de Angelina Olaru
Deşi în marile oraşe ale lumii există deja riscul pierderii adevăratului spirit al sărătorii creştine, înlocuit prin manifestări materiale !ălă!ioase şi culinare, dincolo de cren!uţele de rad, de artificii şi de acţiuni supermediati"ate de caritate, evenimentul #aşterii $elui %reaînalt este pre"ent în toate localităţile asaraene. &u!ăciunile din iserici şi mănăstiri readuc minunea divină din 'etleem, petrecută acum mai ine de ())) de ani. De Crăciun, va fi reactivată biserica de cununie a lui Ştefan cel Mare
@n prag de sărătoare, am poposit la una din renumitele noastre mănăstiri ' aşezământul mona)al Mâpova. Acolo, -C ostaşi ai lui Hristos aşteaptă ' prin post, rugăciuni şi fapte demne de toată lauda ' momentul *aşterii !ântuitorului. &'am surprins pe părinţii de pe malul *istrului în micul şantier de la mănăstirea rupestră, unde, împreună cu o ec)ipă de muncitori, su conducerea ar)itectului "ugen 1âzgu, munceau la renovarea sfântului locaş din stâncă cu )ramul NOtefan cel !are şi SfântP. =e ianuarie, a doua zi de răciun, la iserica rupestră ' parţial reconstruită ' un soor de preoţi va ţine sluja de sărătoare şi de redesc)idere a locaşului sfânt. NRedesc)iderea acestuia este deoseit de importantă pentru românii de pretutindeni. 5oată pietricica din zona rupestră a mănăstirii este sfântă, deoarece pe aceste locuri, izolaţi de lume, sfinţii părinţi, pe parcursul a sute de ani, au înălţat rugăciuni atât pentru generaţiile care au fost, cât şi pentru urmaşi. Mâpova este încărcată de istorie şi de civilizaţie vec)e. @n vestita isericuţă pe care o redesc)idem, conform legendei locului, s'a cununat Otefan cel !are şi Sfânt cu !aruşca, cea mai puţin cunoscută soţie a domnitoru'luiP, a menţionat stareţul =olicarp. 3n chiliile ruinate ale primilor asce4i Pu4inii creincio.i care "in să se roa%e acolo5 hoinărin prin chiliile primilor monahi ai a.e)ăm*ntului5 %ăsesc o atmos#eră e ru%ăciune .i lini.te uho"nicească, Printre 1ncăperile "echilor siha.tri5 pelerinii a#lă o chilie5 une5 pe o masă e piatră5 sunt un prosop .i mai multe icoane rare5 la care 1n%enunchea)ă, Monahii sus4in că5 recent5 o #emeie bolna"ă e picioare a cobor*t la chiliile rupestre a'utată e oi #ii, S-a ru%at acolo o )i 1ntrea%ă .i5 spre seară5 a urcat e una sin%ură la mănăstirea in eal, 3n semn e recuno.tin4ă5 ea a cumpărat ni.te iconi4e pe care le-a lăsat la mănăstirea e piatră5 une "in cre.tinii să se roa%e,
!ulte sunt minunile locului, care se ascund de oc)ii noştri. !ai grav este faptul că peşterile de la Mâpova sunt în permanenţă pângărite de inscripţiile turiştilor nepăsători, care vin aici în căutare de senzaţii tari şi nu pentru clipe de reculegere. 4nii intră înăuntru c)iar şi pe geamuri. =ărintele secretar "ustafie# N%alul de turişti ne periclitează activităţile. Societatea este afectată de virusul unor oli pe care nici preoţii nu le pot e>plica. )iar şi elevii din )işinău, din alte localităţi vin, deseori, la mănăstire ca la un parc de distracţii. @n acest sens, cerem sprijinul agenţiilor de turism şi al direcţiilor instituţiilor preuniversitare care organizează e>cursii la Mâpova. Rugăm ca vizitatorii să fie instruiţi înainte de a călca pe sfintele locuri. !onumentul s'a păstrat într'o anumită măsură, dar dacă vizitele arare vor continua, n'o să mai rămână nimic din mănăstirea din stâncăP.
Cinci osta.i ai lui !ristos luptă cu nepăsarea lumii 3n acest pustiu lumesc5 e#orturile #ra4ilor e la 0*po"a 1ntru a rea lumii un monument uho"nicesc sunt ca ale celui care lupta cu morile e "*nt, (eroiaconul Eusta#ie ne po"este.te espre lucrurile s#inte ale mănăstirii5 care au #ost rupte in #iin4a loca.ului upă anul 67895 .i nimeni nu se străuie să le 1nlocuiască cu altele, :Sute e ani5 pe aceste locuri se 1nt*mplau minuni la "estita icoană #ăcătoare e minuni5 care s-a păstrat 1n altar p*nă la 1nchierea mănăstirii, 2imeni nu mai .tie e soarta ei; ori a #ost arsă5 ori aruncată 1n 2istru, Vestea espre acea icoană a'unsese prin secolul al <(<-lea la un militar in =ie" 5 so4ia căruia su#erea e o boală %rea, (coana e la 0*po"a a "inecat-o, >lterior5 #emeia onase mănăstirii un prosop 4esut cu #ir e aur5 care nu mai e?istă e mult,
? pierdere irecuperailă a fost şi distrugerea iliotecii. Recent, preoţii au aflat că două dintre cele mai valoroase volume din vec)ea ar)ivă, care datează din secolul al $&&&'lea, Ohtoihul şi Arfiloghionul se păstrează la !uzeul Academiei de Otiinţe din SanDt =etersurg. @n prezent, mona)ii fac demersuri pentru a oţine, cel puţin, copiile acestora. ea mai mare pierdere, cred părinţii, este dispariţia mona)ismului în 1asaraia. =ână la înc)idere, au e>istat circa 7// de călugări pe acele locuri. 5otuşi, în pofida greutăţilor, mona)ii rămân optimişti la văzul cetelor de colindători care le aduc vestea despre *aşterea =runcuţului. opiii, împreună cu preoţii de la Mâpova, aşteaptă seara minunată în care îl vor putea ţine în raţeQ =recum ne'au anunţat Scripturile, Se va naşte Biu din fecioară şi se va numi "manuelP, ceea ce înseamnă# cu noi este +umnezeu. !ănăstirea Mâpova este al doilea &erusalim, al doilea !unte Afon al românilor din toată lumea. Otim că R. traversează o criză economică, dar, pentru salvarea !ănăstirii Mâpova, rugăm mult autorităţile să ni se repare măcar drumul de la şosea până la mănăstire, ca să poată ajunge la noi autocarele cu creştini din ţară şi de peste )otare. %rem să întâmpinăm *aşterea şi @nvierea Răscumpărătorului cu toţi creştinii doritoriP, a remarcat stareţul =olicarp. Mănăstirea rupestră - 1n pericol 3n bisericu4a in st*ncă au #ost instalate poelele5 balustraa pentru cor .i iconostasul, Toate lucrările se reali)ea)ă con#orm proiectului in 6@, Preo4ii sus4in5 1nsă5 că lumea a e"enit rece #a4ă e Mănăstirea 0*po"a5 nu mai 1nal4ă ru%ăciuni acolo .i nici nu-i spri'ină 1n 1ntre4inerea monumentului, Oamenii sunt 1n %oană upă a"ere5 pleacă peste hotare .i uită e m*ntuirea lor su#letească, Primul proiect in"esti4ional5 estimat la 89 mii e olari5 pentru sal"area unei por4iuni a mănăstirii rupestre5 a#late 1n staiul cel mai 1nalt e e%raare5 a #ost acorat e &onul Ambasaei S>A pentru conser"are culturală5 la solicitarea Societă4ii e Etnolo%ie in Molo"a, Arhitectul Eu%en B*)%u5 repre)entantul societă4ii 1n cau)ă5 a semnalat cu mul4i ani 1n urmă eplasări masi"e ale pere4ilor bisericii in st*ncă, P*nă la consoliarea acestora5 acel loc repre)enta un pericol at*t pentru turi.ti5 c*t .i pentru inte%ritatea monumentului, :Proiectul in"esti4ional pe bani americani5 1nsă5 nu a putut #i reali)at inte%ral5 eoarece costul materialelor e construc4ie se ublase, Pro%no)ele .tiin4i#ice arată că5 1n anii următori5 "a a"ea loc un cutremur e an"er%ura celui in anul
67895 e -@ %rae, Dacă "alorosul nostru monument nu "a #i conser"at 1n re%im e ur%en4ă5 riscăm piererea acestuia5 a men4ionat e?pertul, A"ertismentul a #ost lansat e circa trei ecenii e către oamenii e .tiin4ă, u"ernul5 1nsă5 nu a luat nicio măsură e sal"are a Mănăstirii 0*po"a5 e.i5 la 1nceputul anilor F795 sus4in unii speciali.ti5 ar #i e?istat #onuri su#iciente, 2ici autorită4ile raionului Re)ina nu se arată interesate e păstrarea monumentului, Stare4ul Policarp le-a solicitat a'utorul 1n repetate r*nuri, Totu.i5 lucrările in biserica rupestră "or #i e#initi"ate prin iunie 99, :Pentru conser"area Mănăstirii 0*po"a 1n re%im e ur%en4ă o solu4ie "iabilă ar #i eschierea unui #on special e către o echipă e speciali.ti5 1n carul A%en4iei e inspectare .i restaurare a monumentelor5 a.a cum se proceea)ă 1n toată lumea, Anume e?per4ii trebuie să eciă soarta monumentelor istorice .i nu mini.trii incompeten4i5 consieră Eu%en B*)%u,
Mănăstirea Văr)ăre.ti
!ulte zile după aceea am mai simţit aroma strugurilor ali mâncaţi pe podgoriile %ărzăreştilor...Au fost cei mai
dulci struguri gustaţi vreodată. )iar dacă accesul la mănăstirea %ărzăreşti ' prima atestată dintre vetrele de mona)ism din 1asaraia 2încă din -C0/3 ' nu s'a arătat prea lesnicios, contactul cu acel loc a fost tulurător. +eşi g)idurile şi volumele dedicate mănăstirilor din acea parte de românitate indică e>istenţa a două iserici, nu am găsit decît una. &ncinta e împrejmuită cu un gard impunător, din olovani de piatră. +upă ce urci un deal destul de arupt, te aştepţi să te întîmpine milos în cale poarta mănăstirii. +ar nu vezi decît nişte contraforţi posaci şi primitivi. @ncotro să o apuci, la dreapta sau la stânga din calea lorL =oarta principală e undeva în dreapta, după cură, deci nevăzută din acel ung)i, iar la stânga era poarta pentru aprovizionări, undeva mai departe. Am pătruns printr'o portiţă care ducea pe nişte trepte arupte direct în curtea aşezâmîntului. &nteriorul era destul de îngrijit, cu multă verdeaţă, oarecum specific tuturor mănăstirilor de maici, cu gazoane plantate cu trandafiri şi iară. !işuna puţină lume prin curte, iar în iserică am dat de două călugăriţe tinere, care făceau curat în asa +omnului. *e'am înc)inat după cuviinţă la icoane şi moaşte, şi la icoana : !aicii +omnului cu =runcul de la %ărzăreşti:, poate la fel de cunoscută ca cea de la Hârovăţ, văzută de noi anul trecut. Am lăsat dimpreună cu un pomelnic şi cîteva lumînări şi un pac)eţel de smirnă, luate special pentru acest pelerinaj de la Stavropoleos. erusem înduinţa să fotografiem interiorul isericii, vora luată de măicuţă de la părintele'duvovnic 2proail3 era un refuz. "vident, m'am conformat, am făcut ascultare. @n curte am dat de o ătrînă care torcea, iar în pauză curaţa nişte ceapă. 4n coş de ceapă. "ra raso#ora Var"ara, s'a lăsat uşor fotografiată, dar mă rugase să îi e>pediez şi ei fotografii. "ra de loc din satul 5omai, o celeră zonă viticolă de prin părţile (eovei. "ra la mănăstire de vreun deceniu.
ă locul este vec)i o atestă şi prezenţa celor două pietre funerare aflate în coasta isericii, şterse de ploi, geruri, dar şi de mâinile oamenilor ' de'a lungul veacurilor. Acestea c)iar dacă au devenit anonime, sunt îngrijite ca nişte relicve, cu atenţie şi evlavie. =oate sunt singurele mărturii vi"iile ale continuităţii vieţii du)ovniceşti în acel loc, căci mănăstirea a fost înc)isă pe vremea comunismului, după -88, iar vestigiile vec)iimii ' aneantizate, spulerate. @n acest conte>t, lespezile funerare capătă înţelesuri majore şi depun o vie mărturie. 1iserica care mai stă în picioare 2cealaltă, mi s'a spus, a fost demolată recent, pentru a se construi una nouă3 este de dată recentă, cel mult de la începutul secolului al $&$' lea, construită în :stilul de import:, deja omniprezent în 1asaraia, al :imperialismului rusesc:. *imic remarcail din perpectiva istoriei artei, doar ar fi de menţionat contraforţii masivi, paralelipedici, tencuiţi primitiv cu ciment. &nteriorul isericii este foarte soru, fără frescă. (a apus i s'a ataşat recent un pronaos, de fapt o tindă, care să adăpostească enoriaşii care nu încap în naos. +ecoraţia lipseşte cu desăvârşire. =este tot am remarcat o discreţie ma>imă, linişte şi împăcare. =eisaju super, desc)iderea panoramică pe mai mulţi Dilometri, ce poate fi admirată din curtea mănăstirii, mă îndriuieşte să afirm că locşorul acela e o :pregustare: a imaginii raiului...!erită tot efortul spre a ajunge acolo, fie şi pentru vreo două'trei ore.
par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire commentaire 2-3 Samedi 00 septemre 0//<
Despre manastirea Glo4i
recommander
această imagine urmează a fi scris...
omentariul la
ontinuînd drumul nostru de la mănăstirea Horeşti, ieşind din nou în magistrala !7, ce duce spre imişlia, am mai mers cca.<' Dm. încadraţi de pădure. @ntreasem de un om care se ţinea nesigur pe picioare, care făcea autostopul, unde se află mănăstirea loţi. *e'a spus să urmărim indicatorul alastru 2cel din imagine3, şi să ieşim la stînga din şosea. A început de acolo un drum nemodernizat ătătorit de timp, făcut de căruţe şi tractoare. A urmat apoi un sat pitoresc, uitat printre dealuri, )opuri, apoi ' încă unul, înc)is spre nord de o cale ferată, după ce am mers îndelung pe un drum cu pietriş, iarăşi prin pădure. *u pot preciza ce sate erau anume, căci nu figurau pe )arta ce'o aveam la îndemînă. +ar am găsit menţiunea că )alta de cale ferată se numeşte iufleşti, în jud. (ăpuşna. +upă ce am trecut de calea ferată drumul forestier îşi făcea iar loc printr'o :fisură: de pădure. *u era nici ţipenie de om. "vident, nu trecea nicio maşină. (a un moment dat ni s'a arătat pe dreapta o înc)ipuire de construcţii, ceva început, dar neterminat. eva amorf, cu o troiţă după gardul de piatră, nefinisat nici el. @n curte erau nişte vaci care păşteau într'o linişte totală. ărisem peste acoperişul uneia din construcţiile acelea o mică cupolă cu o cruce în vîrf. redeam şi ne ucuram# am ajuns la loţiG +ar, coorînd din maşină am zărit dincolo de drumul prăfuit o perec)e de oameni care cărau găleţi cu apă. &' am întreat dacă asta e mănăstirea căutată. Au prins rusc să latre nişte cîini în jurul lor. :*u:, ne'au zis apăsat, :ăsta a fost lagărul de pionieri:...=înă la mănăstire să mai tot fie vreo 0 Dm., a adăugat ăratul. !ai treuia mers pe acelaşi drum atît, pînă la o altă troiţă, apoi se ieşea din aceasta spre a continua în jos, spre vale, spre inima pădurii ' pînă la mănăstire. +rumul rămas ni se părea deja de nepătruns, nesfîrşit, ine>istent sadea. Seara se apropia vertiginos, şi perspectiva de a ne apuca noaptea prin acele locuri pustii şi stranii nu ne măgulea, nici nu ne îmia deloc. Am decis să renunţăm. Să facem drumul înapoi, fără să ne fi atins ţinta propusă. &naccesiilă în acel moment. a să ne reprimăm tristeţea, am desc)is un pac)et de smoc)ine uscate, şi şi am ronţăit cu toţii pe drumul de întoarcere, pînă am ieşit îndărăt în drumul principal. +e ce am deznădăjduitL +e ce nu am mers pînă la capătL *u ne'am gîndit că +umnezeu ne va ajutaL !i'e greu să răspund la aceste întreări, căci după ce ne'am văzut acasă eram cătrăniţi, slăiţi, şi eu cel puţin am avut sentimentul pervers că nimeni din cei care au scris despre loţi, nu au ajuns de fapt acolo. Asta era consolarea mea...+ar, ştie +omnul, că nu e deloc aşaG =oate la anul ne învrednicim să călcăm şi noi în acel loc ascuns, atît de pătimit şi renăscut prin truda şi rugăciunile mona)ilor de la sfînta mănăstire *oul'*eamţ. Sper să mai fie pînă atunci ar)imandrit tot ieromona)ul 5oie 1ooc, cel care a repus pe picioare aşezămîntul 2sfinţit în anul -88<3 ' fiind ras de pe faţa pămîntului de comunişti cu atîta cruzime, în anii;
Acesta este locul în care am reuşit să ajungem în acea seară de septemrie, în ziua prăznuirii Sfîntului =rooroc a)aria ' tatăl Sfîntului &oan @naintemergătorul. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire commentaire 2-3 Teudi -7 septemre 0//<
recommander
Mănăstirea !ore.ti-S#*ntul Cnea) Vlaimir
&eşind din )işinău prin şoseaua Frenol, mergind pe directia imişlia, se ajunge la o răscuce de drumuri 2cam pe la Dm.03, din care unul duce spre localitatea Horăşti 2&aloveni3, se iese din drumul principal, şi imediat se coteşte spre dreapta, pe su pod, spre ajunge după vreo trei Dilometri în faţa unei ciudate construcţii, încununate cu cupole în formă de ul de ceapă ' după tipicul ar)itectural rusesc. "ste noua mănăstire Horeşti, sfinţită cu )ramul S#*ntului Cnea) Vlaimir. +eşi fondată cu câţiva ani în urmă, mănăstirea a început să funcţioneze în toată regula de'aia după )ramul din acest an, cînd la 08 iulie, a fost sfinţită în prezenţa @=S %ladimir, şi a numeroşi oameni ai isericii şi mireni. iudata construcţie, care se decupează ca o fortăreaţă în marea de verdeaţă, reprezintă un edificiu cu două nivele cu o clopotniţă dispusă în c)iar a>ul acesteia, surmontată de o cupolă. Stareţ al acestui aşezămînt este Arhimanritul 2ectarie herman, în a cărui suordine se află un foarte amail şi smerit preot laic, venit să facă ascultare tocmai din 1ucovina, şi cîţiva mona)i tineri. ?ştea este în formare, iar aşezămîntul va avea, se pare, un viitor spectaculos, din cîte mi'am putut da seama din mac)eta e>pusă în una din camerele de la intrarea în edificiul principal.
5erenul alocat
aşezămîntului mona)al, cedat de mai mulţi ţărani ai zonei, este foarte e>tins, şi va cupinde cîteva acareturi cu diverse funcţii, şi o mare iserică de zid, care va amplasată în partea de răsărit a ansamlului, şi c)iar un mic aeroport privat ' dorit de sponsorii care vor susţine financiar acest amplu proiect edilitar. !omentan, mănăstirea dispune de puţine construcţii, şi, cu e>cepţia celei principale, în care este încorporată şi capela în care se slujeşte, sunt precare şi vec)i. (acul din pro>imitate va putea deveni şi el o sursă de venituri pentru oştea mona)ală, în viitor. =itorescul locului, distanţa relativ mică de )işinău, şi slujele frumoase, fac toate ca duminica să asiste la sluje mulţime de lume, şi, aflu din spusele protului mirean, că aceasta nu este din satul Horeşti...
&coana aceasta ' care îşi va ocupa locul de cinste în ar)itectura iconostasului, ca icoană de )ram ' a fost adusă de un mirean anonim rus tocmai din Sieria îndepărtată, dăruindu'o acestui locaş, aflînd că se va sfinţi cu numele Sfântului neaz %ladimir, cel întocmai cu Apostolii. u adevărat, 1iserica'4na nu are graniţe, nu ştie de naţionalităţi, şi sfinţeşte pe fiecare ce se apropie cu credinţăG 1iserici cu acest )ram sunt multe în 4Draina şi Rusia, căci tocmai neazul %ladimir a fost acela care a creştinat slavii la anul 8 după Hristos. Aici, în !oldova, evlavia crescîndă pentru Sfântul neaz %ladimir se poate e>plica şi prin înmulţirea celor care au fost otezaţi cu acest nume, dar şi prin faptul că acesta e purtat şi de @ntîistătătorul isericii locale...+e puţină vreme, Sfântul neaz %ladimir a intrat şi în calendarul 1?R. par %ladimir 14(A5 puli6 dans # manastiri'asaraene
ajouter un commentaire commentaires 2-/3 !ercredi aoUt 0//<
recommander
Despre manastirea >HM> u voia 1unului +umnezeu !itropolia 1asaraiei are si o manastire de maici, cu )ramul Sfintei 5eodora de la Si)la. Manastirea >lmu 2Hancesti3 este un asezamint construit de iznoava. =ina voi ajunge acolo, singurele marturii pe care le pot furniza sunt cele oferite de aravana 1asaraia 0//<.
