1) Rolul pistonului este urmatorul Transmite forta tangentiala la traiectoria manetonului, generand momentul motor la arborele cotit Asigura transmiterea fortei de presiune a gazelor bielei, asigura transmiterea componentei normale produse de biela catre camasa cilindrului, prin intermediul segmentilor, asigura dubla etansare a cilindrului de carter, preia o parte din energia degajata in urma arderii combustibilului La motoarele in doi timpi este si organ de distributie, la unele motoare in doi timpi este si pompa de baleiaj, prin forma capului sau, poate contine partial sau total camera de ardere, tot prin forma capului sau, asigura organizarea unor miscari dirijate a gazelor in cilindru Raspunsurile b) si c) sunt complementare
2) La motoarele in doi timpi de puteri mari, solutia constructiva a capului pistonului este: Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din fonta Constructie unitara, dintr-o singura bucata, executata din aluminiu Constructie cu cap si manta separate; Constructie monobloc cu articulatie sferica pentru conexiunea cu biela
3) Zona de deasupra canalului primului segment si cele dintre canalele segmentilor se prelucreaza La diametre diferite, care cresc in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor; La diametru constant pe inaltime, pentru a asigura forma conjugata cu camasa cilindrului; La diametre diferite, care scad in sensul reducerii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor; La diametre diferite, care cresc in sensul cresterii temperaturii (de la capul pistonului spre manta), pentru a realiza jocurile corespunzatoare evitarii griparii si limitarii scaparilor.
4) Jocurile pistonului pe cilindru pot fi controlate prin Limitarea temperaturii maxime de incarcare a pistonului; Prelucrarea mantalei cu o anumita ovalitate in plan transversal; Practicarea orificiilor de scurgere a uleiului in carter; Executarea pistonului cu diametru constant de la cap la manta.
5) Pozitia umerilor in raport cu capul pistonului si a axei orificiilor din umeri fata de axa pistonului se stabileste In conformitate cu necesitatea reducerii bataii pistonului si incarcarea sa termica;
In functie de necesitatile de reducere a jocurilor pe cilindru; In functie de stabilirea numarului optim de segmenti; In functie de zona de practicare a orificiilor de scurgere a uleiului in carter.
6) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,a lichidul de racire este transmis prin tija pistonului pozitia 1 este
Presetupa tijei; Conducte de racire exteriore; Rezervor-tampon cu perna de aer pentru atenuarea socurilor hidraulice cauzate de variatia volumului ocupat de agentul de racire; Brat al capului de cruce pe care sunt prinse conductele de racire.
7) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera; Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 6, ce comunica cu atmosfera; Conductele mobile se deplaseaza la exteriorul celor fixe si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera; Conductele fixe se deplaseaza la exteriorul celor mobile si sunt dotate cu elemente de atansare plasate in peretii camerei 8, ce comunica cu atmosfera.
8) Figura CC 1 prezinta solutii de racire a pistonului motorului in doi timpi. In schita CC 1,b conductele de racire sunt conectate direct de piston (sistem de tevi telescopice), pentru care este valabila solutia:
Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6; Conductele mobile au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 6; Conductele fixe au la capetele superioare ajutaje Venturi, pentru a elimina pierderile de apa din instalatie; eventualele scapari sunt drenate din camera 8.
9) Figura CC 2 prezinta schema de calcul a pistonului unui motor in patru timpi. Regiunea port-segmenti este solicitata la: Comprimare de forta de inertie a maselor în miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la întindere datoritãfortei maxime de presiune a gazelor
;
Intindere de forta de inertie a maselor în miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zonãpericlitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de presiune a gazelor
;
Intindere de forta de inertie a maselor in miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la forfecare datorita fortei maxime de presiune a gazelor
;
Forfecare de forta de inertie a maselor in miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) si la comprimare datorita fortei maxime de presiune a gazelor
.
10) Sectiunea de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza cu notatiile din figura CC 2 si cu
-numãrul canalelor si
-diametrul acestora, prin
relatia:
11) Tinand cont ca forta maxima de presiune a gazelor solicita zona port-segmenti la comprimare, atunci tensiunea de comprimare in sectiunea periclitata A-A (datorita orificiilor de scurgere a uleiului) se calculeaza, conform schemei de calcul din figura CC 2, cu
-numãrul canalelor si
diametrul
acestora, prin relatia:
12) Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la:
Forfecare de cãtre forta de presiune maxima a gazelor Intindere de catre forta de inertie a maselor în miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului); Comprimare de catre forta de inertie a maselor in miscare alternativa , situate deasupra sectiunii de calcul A-A (zona periclitata datorita orificiilor de scurgere a uleiului); Incovoiere de catre forta de presiune maxima a gazelor
13) Umerii pistonului (fig. CC 2) sunt solicitati la forfecare de catre forta de presiune maxima a gazelor
, care genereaza o tensiune ce se poate calcula, cu ajutorul dimensiunilor din figura, cu
relatia:
14) In figura CC 3 se prezinta grupul piston pentru un motor naval lent. Precizati ce reprezinta reperul notat cu 1:
Capul pistonului; Segmentii; Prezoanele de prindere a tijei pistonului de acesta; Capul de cruce.
15) Racirea capului pistonului din figura CC 3 se realizeaza:
Cu apa de tehnica, vehiculata prin conducta poz. 6; Cu ulei, vehiculat prin conducta 6; Cu ulei, vehiculat prin tija pistonului; Prin barbotaj.
16) Capul pistonului poate fi concav, in scopul: Scaderii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; Cresterii turbulentei aerului si imbunatatirii formarii amestecului; Prevenirea postarderii dupa terminarea injectiei de combustibil; Prelungirea arderii in destindere, dupa terminarea injectiei.
17) Forta de frecare ce apare intre piston si camasa (fig. CC 4) are tendinta:
De a produce deformatie axiala a pistonului; De a produce ovalizarea capului pistonului; De a mari valoarea solicitarilor termice ale capului pistonului; De a produce bascularea pistonului.
18) In figura CC 5 se prezinta schema de calcul de verificare a mantalei pistonului unui motor in patru timpi sub actiunea reactiunii din partea cilindrului la:
Forfecare; Intindere;
Strivire; Incovoiere.
19) Conditia de verificare pentru solicitarea mantalei pistonului din figura CC 5 se impune din urmatorul motiv:
Reducerea solicitarilor termice ale organului; Prevenirea exfolierii peliculei de lubrifiant dintre piston si camasa; Asigurarea racirii corespnzatoare a pistonului; Asigurarea unui montaj corespunzator al boltului prin umerii pistonului.
20) La motoarele navale lente moderne, distanta de la marginea superioara a capului pistonului la flancul superior al primului segment (segment de foc), are tendinta: De a scadea, pentru reducerea dimensiunior pistonului, implicit pentru reducerea inertiei maselor in miscare alternativa; De a scadea, pentru a reduce zona posibilelor depuneri de calamina in regiune; De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului; De a creste, pentru reducerea solicitarilor termice ale segmentului si reducere a posibilitatii de depuneri de calamina in canalul segmentului. 21) Diametrul pistonului la montaj se determina: (Notatii: uzuale.)
- jocul în functiune, restul fiind cele
22) In figura CC 6:
1-fusta pistonului; 4-surub pentru asamblarea cupei de racire; 2-set de inele de etansare; 3- suruburi pentru asamblarea pistonului cu tevile telescopice.
23) In figura CC 7:
2- boltul sferic de cuplare intre piston si biela; 3-surub pentru asamblarea pistonului; 6- canal de ulei; 7- surub; 2- bolt sferic; 5- tija pistonului pentru cuplare cu capul de cruce; 1- capul pistonului; 5- tija bielei.
24) Boltul pistonului este organul care are urmatorul rol functional: Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; Articuleaza pistonul cu biela, fiind specific motoarelor cu cap de cruce; Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor fara cap de cruce; Articuleaza pistonul cu arborele cotit, fiind specific motoarelor cu cap de cruce.
25) Figura CC 8 prezinta solutii de montaj pentru boltul pistonului; aceasta este:
Bolt flotant atat in piciorul bielei cat si in umerii pistonului; Bolt fix in umerii pistonului si liber in piciorul bielei; Bolt liber in umerii pistonului si fix in piciorul bielei; Bolt fix atat in umerii pistonului cat si in piciorul bielei.
26) Inelele de siguranta din figura CC 8 au rolul:
De a asigura fixarea boltului in umerii pistonului; De a asigura fixarea boltului in piciorul bielei; De a impiedica rotirea boltului; De a impiedica deeplasarea axiala a organului.
27) Raportul dintre lungimea piciorului bielei si lungimea de sprijin a boltului pistonului in umerii acestuia este: Egala cu dublul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Egala cu raportul presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Egala cu inversul raportului presiunilor maxime in pelicula de ulei in cele doua zone; Egala cu patratul raportului presiunilor maxime.
28) Jocul de montaj in locasul boltului din piston este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
29) Temperatura minima de montare a pistonului la montarea boltului este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
30) Presiunea in locasurile din piston se determina: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
31) Segmentii pistonului asigura etansarea reciproca camera de ardere-carter motor. Pentru aceasta, segmentul: Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata; Dezvolta o forta de frecare pe camasa cilindrului, datorita faptului ca diametrul sau in stare libera este mai mare decat cel in stare montata;
Dezvolta o presiune elastica pe fata sa laterala, scop in care diametrul sau in stare libera este mai mic decat cel in stare montata; Este liber in canal, ceea ce conduce la fenomenul de pulsatie.
32) Rostul segmentului in stare libera, comparat cu cel in stare montata, este: Egal; Mai mare; Mai mic; Nu este nici o legatura intre cele doua marimi.
33) Segmentii de ungere au rolul: De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere; De a realiza ungerea camasii cilindrului; De a asigura etansarea la ulei, astfel ca acesta sa nu patrunda in camera de ardere si de a distribui uleiul pe camasa; De a impiedica scaparea gazelor de ardere in carter.
34) Pentru motoarele navale lente moderne se poate prevedea existenta unui segment scraper (raclor) montat in chiulasa, prezentat in figura CC 9, el avand rolul:
De a reduce scaparile de gaze din camera de ardere; De a reduce rata de ulei ce patrunde in camera de ardere; De a curata depunerile excesive de cenusa si carbon din zona suprioara a pistonului, prevenind contactul acestor zone cu camasa cilindrului si indepartarea lubrifiantului; De a asigura un regim termic corespunzator al motorului, prin dirijarea corespunzatoare a fluxului de caldura, la cresterea sarcinii motorului.
35) Fanta segmentului la motaj se calculeaza: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
36) Solicitarea specifica a tijei pistonului motorului naval lent este aceea de flambaj (fenomen de pierdere a stabilitatii elastice) si este produsa de: Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; Forta de inertie a maselor in miscare alternativa; Forta de presiune a gazelor din cilindrul motor; Forta normala ce apasa pistonul pe camasa.
37) Daca se considera sarcina critica de flambaj a tijei pistonului motorului in doi timpi si sarcina reala de flambaj (forta de presiune maxima a gazelor din cilindru), atunci coeficientul de siguranta la flambaj este: Raportul dintre prima forta si a doua; Raportul dintre a doua si prima; Produsul dintre cele doua; Diferenta dintre cele doua.
38) Pozitia 1 din figura CC 10 este:
Tija pistonului; Blocul coloanelor; Mecanism de ungere a camasii; Mecanism balansier de ungere a capului pistonului.
39) Figura CC 10 reda ansamblul capului de cruce al unui motor naval lent. Mentionati rolul pozitiei notate “rigleta”:
Impiedica deplasarea rotationala a patinei; Impiedica deplasarea axiala a piciorului furcat al bielei; Impiedica deplasarea axiala a patinei; Face legatura dintre glisiera si blocul coloanelor.
40) Privind principiul de functionare al motoarelor cu ardere interna, capul de cruce este: Folosit numai la motoarele in 2 timpi; Poate fi folosit la motoare in 2 timpi, motoare in 4 timpi, pompe cu piston, compresoare cu piston, masini cu abur cu piston; Folosit cu biele care au piciorul ca o bucsa; Numai cu patina bilaterala. 41) In figura CC 11:
1-segment de foc; 4- bratara pentru transportul tijei pistonului; 2-capul pistonului; 5- port-patina; 1-segment de ungere; 6-patina; 7- patina.
42) Figura CC 12 reda schema de calcul pentru patina capului de cruce (fig. CC 12,a pentru patina bilaterala si fig. CC 12,b pentru cea monolaterala). Solicitarea dintre aceasta si glisiera este:
Presiune de contact; Incovoiere Forfecare Strivire
43) Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera;notand cu cu
12,a):
forta normala maxima cu care patina este apasata pe glisiera si
inaltimea patinei, aceasta tensiune, pentru patina bilaterala se obtine (fig. CC
44) Cu dimensiunile din figura CC 12 se poate calcula tensiunea de strivire dintre patina capului de cruce si glisiera;notand cu
si
forta normala maxima, respectiv minima cu care patina este
apasata pe glisiera si cu inaltimea patinei, aceasta tensiune, pentru patina monolaterala se obtin doua valori de extrem, deoarece forta normalãisi schimba semnul pe durata unui ciclu (fig. CC
12,b):
45) Deoarece forta normala ce aplica patina pe glisiera îsi schimba semnul pe durata unui ciclu, se obtin doua valori extreme pentru tensiunea de strivire a patinei pe glisiera, verificarea la acesta solicitare determinandu-se cu relatia urmatoare, in care s-a notat cu
rezistenta admisibila :
46) Solutia de picior furcat al bielei motorului naval in doi timpi: Este impusa de necesitatea strapungerii boltului capului de cruce pentru fixarea tijei pistonului; Nu este necesara, atunci cand tija pistonului este prevazuta cu o flansa, fara ca boltul capului de cruce sa fie strapuns; Se realizeaza pentru a permite asamblarea cu capul de cruce; Este aleatoare.
47) Corpul bielei este supus, in principal, flambajului, care se produce in doua plane: cel de oscilatie a bielei o-o si cel de incastrare a acestuia c-c (fig. CC 13). Precizati modul de schematizare a bielei, in vederea efectuarii calcului la flambaj:
Incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul o-o si incastrata in picior si cap pentru planul c-c; Incastrata in picior si cap pentru planul o-o si incastrata in piciorul bielei si libera la cap in planul c-c; Incastrata atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane; Libera atat in picior, cat si in cap, pentru ambele plane
48) Piciorul bielei este solicitat: La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa; La intindere de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la comprimare de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de rotatie; La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare alternativa si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa; La comprimare de catre forta maxima de inertie a maselor in miscare de rotatie si la intindere de catre rezultanta maxima dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare alternativa.
49) In figura CC 14, articularea bielei cu pistonul se face:
Printr-un cap de cruce; Prin bolt; Fara bolt, piciorul bielei fiind sferic (solutia rotating piston); Prin tija si cap de cruce.
50) Biela este organul mobil care: Transmite boltului presiunea specifica dintre picoir si acest organ; Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a maselor in miscare de rotatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ; Transmite forta de presiune a gazelor si de inertie a grupului piston aflat in miscare alternativa de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ; Transmite fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie si a celor in miscare de translatie de la piston la arborele cotit, realizand conversia celor doua tipuri de miscari prin cea de rototranslatie specifica acestui organ. 51) Sectiunea minima a corpului bielei are dimensiunile din figura CC 15. Cunoscand valoarea fortei de întindere
, sa se calculeze inaltimea
a acestei sectiuni,
fiind valoarea rezistentei
admisibile
52) Capul bielei este solicitat in principal la: Intindere Comprimare Forfecare Incovoiere
53) In figura CC 16
5-piciorul bielei 3-tija bielei 4-boltul capului de cruce; 5- capul bielei Sistem de ungere si de racire al pistonului
54) In figura CC 17 se prezinta un motor cu cilindrii dispusi in V. Precizati solutia de articulare a bielelor pe acelasi maneton:
Sistem cu biela principala si biela secundara; Sistem de ambielaj in furca, mecanismele lucrand prin interferenta; Sistem de biele identice, cu capetele alaturate; Sistem de ambielaj in stea.
55) Orificiul de ungere al fusului maneton al arborelui cotit se practica in urmatoarea zona: Intr-un plan normal la planul cotului; n zona de uzura minima; La 45 grd fata de axa de simetrie a bratului; In partea opusa ambielajului.
56) Reperul notat cu I din figura CC 17 reprezinta:
Lagarul din capul bielei (lagarul maneton); Lagarul din piciorul bielei; Lagar al arborelui de distributie; Lagar palier.
57) Scoaterea rationala a unei turatii critice torsionale din gama turatiilor de lucru a unui motor cu ardere interna se face: Prin cresterea elasticitatii arborelui cotit, cu trecerea la fiecare pornire printr-o noua turatie critica, inferioara turatiei minime a motorului; Prin cresterea rigiditatii arborelui si micsorarea momentului sau de inertie, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului; Prin cresterea rigiditatii arborelui, obtinandu-se o noua turatie critica superioara celei maxime de functionare a motorului; Prin monatrea unui amortizor de vibratii axiale.
58) La un motor in 4 timpi cu 10 cilindri in V, distanta unghiulara intre camele de admisie este: 72 grd RAC; 36 grd RAD; 72 grd RAC; 72 grd RAD; 72 grd RAC; 136 grd RAD; 72 grd RAC; 90 grd RAD.
59) Presiunea specifica maxima pe fusul maneton: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
60) Presiunea specifica maxima pe fusul palier se determina cu relatia: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
61) In figura CC 18 este reprezentat arborele cotit al unui motor naval:
In patru timpi cu patru cilindri in linie In doi timpi cu opt cilindri in linie In patru timpi cu opt cilindri in linie
In doi timpi cu patru cilindri in linie
62) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui:
Motor in doi timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor; Motor in patru timpi, doarece nu sunt prezente contragreutati in prelungirea bratelor; Motor in doi timpi, pentru ca nu exista acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton; Motor in doi timpi, date fiind dimensiunile specifice.
63) Figura CC 19 prezinta cotul unui arbore cotit aferent unui motor naval lent modern, cu raport cursa/diametru foarte mare. Caracteristicile acestui arbore cotit sunt urmatoarele:
Arborele este mai zvelt, mai elastic, cu o puternica distantare intre axele fusului maneton si palier (raza de manivela mare); Comportament corespunzator la vibratii, reducerea greutatii si a costurilor de fabricatie; Reducerea concentratorilor de tensiune din zona de racordare maneton-brat prin practicarea unei degajari pe partea interioara a bratului, ceea ce conduce la marirea rezistentei mecanice; Toate cele de mai sus.
64) Acoperirea sectiunilor fusurilor palier si maneton este data de relatia urmatoare, in care si
20):
sunt diametrle fusurilor maneton, palier si raza de manivela, respectiv (fig. CC
,
65) Conform figurii CC 20, valabila pentru un motor in patru timpi, acoperirea secþiunilor fusurilor palier si maneton, datãde relatia maneton, palier si raza de manivela, respectiv,
, in care
,
si
sunt diametrle fusurilor
este: Pozitiva; Negativa; Nula; Infinita.
66) Conform schemei din figura CC 20 si a diagramei alaturate, solutia de acoperire a sectiunilor fusurilor palier si maneton (notata cu ) prezinta:
O influenta pozitiva asupra rezistentei la oboseala; O influenta negativa asupra rezistentei la oboseala; Posibilitatea unui montaj mai usor in carter; Posibilitatea asigurarii unei ungeri mai eficiente.
67) Urmatoarele cinci elemente caracterizeaza eficienta contragreutatilor montate in prelungirea bratelor arborelui cotit al unui motor in patru timpi: 1-se echilibreaza fortele de inertie ale maselor aflate in miscare de rotatie; 2-se descarca palierele intermediare de momentele interne; 3-la acelasi grad de uniformitate a miscarii de rotatie a arborelui cotit, masa volantului va fi mai mica; 4-prin utilizarea contragreutatilor creste masa si scade pulsatia proprie; 5-prezinta complicatii tehnologi 1, 3, 5-negative; 2, 4-pozitive; 1, 2, 4-pozitive; 3, 5-negative; 1, 2, 3-pozitive; 4, 5-negative; 1, 3, 4-pozitive; 2, 5-negative.
68) Figura CC 21 ilustreaza principiul ungerii hidrodinamice a unui fus incarcat cu rezultanta R distribuita neuniform pe suprafata fusului. Acesta poate fi rezumat ca mai jos:
Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori pozitive dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului scade spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa creasca si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea maxima; Initial, presiunea in jurul circumferintei fusului creste spre zona cu jocul cel mai redus, pentru ca apoi sa scada si sa atinga valori negative dupa planul radial determinat de punctul cu joc minim, in apropierea caruia se obtine si presiunea minima.
69) Lungimea arborelui cotit este dependenta de numarul de cilindri, distanta dintre ei, alezaj, etc. Este de dorit o lungime cat mai mica, aceasta prezentand: Dezavantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente pozitive asupra ungerii; Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii; Avantajul scaderii masei, deci a scaderii pulsatiei proprii si efectul negativ al reducerii lungimii prin micsorarea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii; Avantajul scaderii masei, deci a cresterii pulsatiei proprii si efectul pozitiv al reducerii lungimii prin cresterea suprafetei de contact a fusurilor in lagar, cu influente negative asupra ungerii.
70) In figura CC 22 se prezinta un volant tip disc realizat din doua bucati si prevazut cu ghidaj inelar pentru antrenarea cu virorul; in figura s-au notat cu:
a-sector inelar de angrenare cu virorul; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-buloanele de prindere a celor doua parti; a-pana transversala; b-bolturi; c-buloanele de prindere a celor doua parti; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul; a-buloanele de prindere a celor doua parti; b-bolturi; c-pana transversala; d-caneluri; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul; a-caneluri; b-bolturi; c-pana transversala; d-buloanele de prindere a celor doua parti; e-canal pentru cheia de tensionare a bolturilor; f-sector inelar de angrenare cu virorul. 71) Figura CC 22 prezinta:
Amortizor de vibratii torsionale; Amortizor de vibratii axiale;
Lagarul axial; Volantul.
72) Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta abscisa punctelor de intersectie dintre orizontala corespunzatoare pulsatiei proprii de gradul intai sau doi
si dreptele care trec prin origine corespunzãtoare pulsatiei excitatiei de ordin armonic
: Pulsatiile critice ale motorului; Turatiile critice ale motorului; Pulsatiile de ruliu ale navei; Turatiile maxime si minime ale motorului.
73) Figura CC 23 indica diagrama de turatii critice ale unui motor naval lent. Precizati ce reprezinta cele doua drepte verticale trasate cu linie continua:
Turatiile critice ale motorului; Turatiile economice ale motorului; Turatiile maxime si minime ale motorului; Turatiile de mers in gol, respectiv cea maxima a motorului.
74) Conform figurii CC 24, fusul palier este solicitat la:
Incovoiere Incovoiere si torsiune; Intindere si torsiune; Torsiune
75) Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton:
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forþa tangential dat de forta
si moment incovoietor in planul
;
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forþele incovoietor in planul tangential dat de forta Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta tangential dat de forta
si moment
; si moment incovoietor in planul
;
Momentul incovoietor in planul cotului dat de forta tangential dat de fortele
si
si
si moment incovoietor in planul
.
76) Conform schemei de calcul al unui cot al arborelui cotit si a celei de calcul a fusului maneton din figurile CC 24 si CC 25, putem preciza solicitarea de incovoiere a fusului maneton: moment incovoietor in planul cotului dat de fortele Zs si Fr si moment incovoietor in planul tangential dat de forta Ts; cel doua momente sunt: Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul
orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai sigura; Constante in raport cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata; Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care sectiunea este cea mai periclitata; Variabile cu unghiul de manivela, se compun si dau un moment rezultant, care se considera in planul orificiului de ungere, in care este nul.
77) Lagarul axial (de impingere) este prevazut la: Motoarele auxiliare, pentru antrenarea rotorului generatorului; Motoarele de propulsie, pentru transmiterea miscarii de rotatie la arborele port-elice; Motoarele de propulsie, pentru preluarea fluctuatiilor fortei de impingere a elicei si transmiterea acestora structurii de rezistenta a navei; Motoarele de propulsie semirapide, pentru inversarea sensului de rotatie al arborelui cotit.
78) Chiulasa este organul motorului care indeplineste rolul: Etanseaza partea superioara a cilindrului si preia forta de presiune a gazelor, pe care, prin intermediul prezoanelor de fixare, le transmite blocului cilindrilor; Creaza spatiul in care evolueaza fluidul motor, ghidand pistonul in miscarea sa rectilinie alternativa; Etanseaza carterul motorului, nepermitand trecerea gazelor de ardere in acesta; Inchide cilindrul la partea inferioara.
79) In figura CC 26 se prezinta zona superioara a cilindrului unui motor naval modern, pentru care se cere valabilitatea unuia dintre raspunsurile urmatoare:
Chiulasa este specifica unui motor in patru timpi, avand locas corespunzator supapei de lansare pozitionata central; Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator supapei de evacuare pozitionata central; Chiulasa este specifica unui motor in doi timpi, avand locas corespunzator injectorului pozitionat central; Chiulasa este corp comun cu blocul cilindrilor.
80) Figura CC 27 reda chiulasa unui motor naval lent. Se cere precizarea afirmatiei celei mai corecte:
Chiulasa este realizata in constructie monobloc; Chiulasa este realizata monobloc avand doua portiuni caracteristice: cea superioara si cea inferioara, Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane; Chiulasa este realizata din doua bucati: chiulasa superioara si cea inferioara, prinderea dintre acestea realizandu-se cu prezoane, iar fixarea ansamblului de blocul cilindrilor realizandu-se prin prezoane de chiulasa; 81) Pozitiile 2, 3 si 5 din figura CC 27 sunt, respectiv:
Chiulasa superioara, supapa de siguranta, racordul pentru apa de racire; Supapa de siguranta, supapa de lansare, chiulasa inferioara; Supapa de siguranta, injectorul, supapa de lansare; Supapa de siguranta, injectorul, chiulasa inferioara.
82) In figura CC 28:
2-supapa de evacuare; 5- capul pistonului; 7-manta de ungere piston; Fusta pistonului ; 8-camera de ardere; Injector; 4-chiulasa; Spatiu de racire; 6- prezon.
83) In figura CC 29:
1-spatiu de racire chiulasa; 5-blocul coloanelor; 4- canale pentru circulatia apei de racire; 2- chiulasa; 6- bloc de cilindru; 3- cot pentru circulatia apei la chiulasa; 4- canale pentru circulatia uleiului de ungere.
84) Camasa cilindrului este solicitata la: Intindere, datorata presiunii gazelor si incovoiere, datorata fortei normale. Incovoiere, datorata presiunii gazelor si fortei normale; Intindere, datorata presiunii gazelor si fortei normale; Torsiunii, datorata presiunii gazelor.
85) In figura CC 30:
3-ferestre de evacuare; 2- ferestre de baleiaj; Ferestrele de baleiaj mai inalte decat ferestrele de evacuare; 5- clapeti de aer de baleiaj; 6-clapeti pe traseul de gaze.
86) Figura CC 31 reda blocul cilindrilor pentru motorul naval lent; pozitiile 5 si 2 sunt, respectiv:
Camasa si spatiul de racire;
Camasa si ungatorii; Canalele de racire practicate in camasa si ungatorii; Canalele de racire practicate in camasa si spatiul de racire.
87) In figura CC 31 sunt redate si spatiile de racire ale camasii. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt valabile:
Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa de mare; Camasa este uscata, fara contact direct cu agentul de racire; Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este uleiul; Camasa este umeda, in contact direct cu agentul de racire, care este apa tehnica.
88) Figura CC 32 prezinta structura de rezistenta a unui motor naval lent si anume blocul coloanelor si rama de fundatie. Precizati numarul pozitiei care indica montantii:
3; 4; 1; 7.
89) Lagarul palier (fig. CC 32) este reprezentat de pozitia 4. Precizati care dintre afirmatiile de mai jos sunt valabile:
Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel inferior fiind continut in rama de fundatie; Lagarul este realizat in constructie monobloc cilindrica, tip bucsa; Lagarul este compus din doi semicuzineti, cel superior fiind fiind continut in rama de fundatie; Lagarul este continut in rama de fundatie si in blocul cilindrilor.
90) Rama de fundatie din figura CC 32 este indicata de pozitia:
7; 5; 8; 1.
91) Blocul coloanelor este solicitat la: Comprimare de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la incovoiere de catre forta de presiune a gazelor; Doar la comprimare de catre forta de presiune a gazelor; Doar incovoiere de catre forta rezultanta dintre forta de presiune a gazelor si cea de inertie a maselor in miscare de translatie; Incovoiere de catre componenta normala a rezultantei dintre forta de presiune a gazelor si a celei de inertie a maselor in miscare de translatie si la comprimare de catre forta de presiune a gazelor si de prestrangerea tirantilor.
92) Rama de fundatie poate fi corp comun cu blocul coloanelor: La motoarele in doi timpi cu carter uscat; La motoarele in doi timpi cu carter umed; La motoarele de propulsie cuplate direct cu propulsorul; La unele motoare semirapide, obtinuta prin turnare.
93) Forta de presiune a gazelor solicita rama de fundatie la: Torsiune Incovoiere Intindere Forfecare
94) Tirantii sunt organele motorului care indeplinesc rolul: Fac legatura dintre piston si biela prin capul de cruce, la motoarele in doi timpi; Strang chiulasa de blocul cilindrilor; Strang structura de rezistenta a motorului pe ansamblu; Strang rama de fundatie pe blocul cilindrilor la motoarele in doi timpi.
95) Deformatia liniara a tirantului este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
96) Coeficientul de elasticitate al tirantului este: Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
Obs.: Notatiile sunt cele uzuale.
97) Pentru motorul prezentat in figura CC 33, strangerea tirantilor se face:
In ordinea numerotarii cilindrilor; De la mijloc spre extremitati; De la extremitati spre mijloc; Indiferent.
98) Elementul prezentat in figura CC 34 este:
Supapa de siguranta de pe chiulasa; Supapa de lansare; Supapa de siguranta a carterului; Purja cilindrului.
99) In timpul functionarii motorului, tirantii si ansamblul partilor stranse de acestia sunt supuse, fata de situatia de montaj, respectiv la: O intindere suplimentara si o comprimare suplimentara; O comprimare suplimentara, respectiv o intindere suplimentara; Ambele la o intindere suplimentara; Ambele la o comprimare suplimentara.
100) Forta care solicita asamblarea tirant-structura de rezistenta a motorului este: Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie; Forta de inertie a maselor in miscare de translatiee; Forta de presiune a gazelor; Rezulatanta dintre fortele de la b) si c).
