Luteranismul În 1517, Martin Luther și-a fixat cele 95 de teze pe ușa unei biserici din Wittenberg (Germania) „cu scopul de a provoca adevărul“, a început Reforma care a modificat, pentru secole, alian țele politice și religioase. Profesor la Universitatea din Wittenberg, Martin Luther a formulat o interpretare nouă, antiscolastică a textelor biblice, a criticat dogmele și organizarea ierarhică a Bisericii Catolice, intoleran ța acesteia și comer țul cu indulgențe. În esență, reforma lui Luther consta în afirmarea „mântuirii prin credin ță“, nu prin practicarea ritualurilor bisericești, și în proclamarea autorității exclusive a textelor biblice. El a pledat împotriva autorității papale în afaceri de stat și, când a refuzat să retracteze, Biserica Catolică l-a excomunicat în anul 1520 - un act din care au izvorât toate bisericile protestante. Reforma a adus înapoi în creștinism vigoarea bisericii primare pierdută într-un mileniu de negură. Limba latină, moștenită în Biserică datorită influenței Imperiului Roman, încetase a mai fi vorbită sau ințeleasă de către „barbarii” care trăiau acum în Europa. Faptul că atât liturghia cât și textul Scripturilor erau în latină limita accesul la ele numai clerului educat, și acesta era în număr foarte restrâns. Datorită interesului în limbile clasice manifestat în secolele XVI-XVII chiar de către umani ști ca Erasmus, Vulgata, traducerea Bibliei în latină efectuată de Sf. Ieronim (cca. 405 A.D.) și folosită în mod exclusiv în Biserică, începuse să fie dovedită ca având lacune. Ideile protestante de traducere a Scripturii în limbile na ționale ale popoarelor, propag propagate ate cu ajutor ajutorul ul tiparni tiparniței lui Gutenb Gutenberg erg,, au pus într-o într-o perspe perspectiv ctivăă proasp proaspătă ătă adevăr adevărul ul și geniul creștin.Martin Luther 1483 – 1546. Calvinismul
Jean Calvin s-a născut cu numele de Jean Cauvin la Noyon, în Picardia, Fran ța. Martin Luther a scris cele 95 de teze în 1517, când Calvin avea 8 ani. Tatăl lui Calvin, paznic al episcopului Noyon, l-a trimis la colegiul De la Marche și apoi în continuare la Sorbona din Paris, pentru a studia dreptul. În 1532 devine doctor în drept la Universitatea din Orléans. Prima sa lucrare publicată a fost un comentariu al lucrării filozofului roman Seneca De clementia. Adoptă curând principiile Reformei, pe care, începând din 1532, începe să le propage la Paris. Amenin țat cu închisoarea, se refugiază la Nérac, sub protec ția Margaretei de Navarra, favorabilă protestantismului. În 1534, în urma persecuțiilor suferite de protestanții francezi, numiți și hughenoți, este nevoit să părăsească Fran ța. După peregrinări în Basel, Ferrara și din nou la Paris, în 1536, convins fiind de reformatorul Guillaume Farel, Calvin se stabile ște definitiv la Geneva, unde este numit profesor de teologie. A trăit aici aproape jumătate din viață. Calvin nu recunoaște decât două sacramente (Taine): Botezul și Comuniunea (Împărtășania). Respinge dogma prezenței reale a "trupului și sângelui Domnului" în împărtășanie, invocarea sfin ților, instituția episcopatului, etc. Predicatorii sunt ale și de către credincioși și fiecare fiecare din bisericile calviniste este condusă spiritual de un consiliu ales. Calvin crede într-o predestinare absolută a ale șilor și celor condamnați la "judecata din urmă", respingând astfel complet liberul arbitru. Publica țiile lui Calvin au difuzat ideile sale asupra unei biserici corect reformate, în multe păr ți ale Europei. Calvinismul a devenit religia majorității populației în Scoția, Olanda și păr ți din Germania de nord și a avut o influen ță mare în Ungaria și Polonia. Majoritatea coloniștilor de pe coasta atlantică americană și din New England erau calvini ști, inclusiv puritanii și coloniștii olandezi din Noul Amsterdam (New York). Africa de Sud a fost fondată, începând din secolul XVII, de calviniști olandezi (deși câțiva erau de origine franceză sau portugheză), care erau cunoscu ți cu numele de Afrikaans. Sierra Leone a fost colonizată masiv de calvini ști din Noua Scoție. John Marrant a organizat acolo o congrega ție sub auspiciile lui Huntingdon Connexion. Coloni știi erau în mare parte loiali ști negri, afro-americani care au luptat pentru britanici în timpul revolu ției americane. Calvin credea în ideea predestinării (mântuirea sau damnarea unui individ este hotărâtă de Dumnezeu de la bun început).
