Aprilie 2016
Planul de afacere afacere pentru înființarea unei plantaț ii de nuci.
Crețu Cris Cristi tian an Director: Cre Pociumb mbău ăuți, r-ul r-ul Rîșcani, cani, Repub Republic licaa Moldov Moldova. a. Adresa: s. Pociu Tel: 026!"21"
Rîșcani cani 2016 2016 1
Cuprinsul planului de afarcere
1. Sinteza planului de afacere........................................... 3-7 2. Date de identificare........................................................ 8 3. Obiectie......................................................................... 8 !. Abaliza S"OT............................................................... # $. Structura or%anizatoric&............................................... 1' (. Or%anizarea producției................................................. 11 7. Analiza riscurilor........................................................... 11 8. Descrierea pieței............................................................. 12-13 #. )lanu de *ar+etin%........................................................ 1! 1'. )lanul financiar........................................................... 1$- 17
Sinteza planului de afaceri
2
Propunem spre anali#ă o a$acere în domeniul cultivării nucilor %cod CA&'( 011"). *orim să cultivăm o livadă de nuci comestibile ecolo+ice, ale carei produse să $ie destinate eportului, dar și pieței interne. Aceasta a$acere se va or+ani#a sub $orma unei ospodării Țărăneș ti, denumită GȚ “ Creț u Cristian” , si va avea capital privat. Principalul obiect de activitate îl constituie creșterea nucilor, la care se adau+ă comerciali#area acestora. *at $iind $aptul că Moldova are un climat $oarte bun pentru cultura nucului, și nucile sunt produse ecolo+ice cu o creștere susținută a eporturilor, dorim să valori$icam aceasta oportunitate prin cultivarea nucilor ș i vîn#area mie#ului de nucă pe pieț ele eterne unde este $oare apreciat. Puțini dintre detinătorii de terenuri a+ricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de mie# de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat o$erta. n plus, in$iintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certi$icat, aduce serioase bene$icii. n urma studiilor $acute s-a dovedit ca in$iintarea unei plantatii de nuci repre#inta o solutie pentru viitor in conditiile cresterii populatiei, creste si cererea pentru consumul de nuci,si totodata etinderea supra$etelor cultivate pentru prote/area mediului incon/urator. nvestitia a $ost considerata una rentabila deoarece costul privind obtinerea productiei este unul redus, motiv pentru care aceasta se poate recupera intr-un timp scurt, in timp ce durta de eploatare depaseste 2 de ani. Raportandu-ne la piata internationala reali#am ca preul unui ilo+ram de nuci in coa/a varia#ă intre ", i ".3 euro, in $uncie de calitate i de soi. Aceasta ec4ivalea#ă la o producie de doar "000 de ilo+rame la 4ectar , cu un venit anual minim de 1000 de euro. n conditiile in care soiul cultivat este unul $oarte productive veniturile sunt cu atat mai mari. Reali#area unei plantatii de nuci este cu si+uranta o a$acere $oarte tentanta, cu investitie mica si pro$it mare. Pentru succesul a$acerii este insa necesar sa plante#i soiuri productive de nuci.&ste o a$acere pe termen lun+ pe care o poti lasa mostenire si copiilor tai. Curata, sanatoasa si cu pro$it +arantat. Pretul unui +. de mie# de nuca pe piata iti arata clar cat de pro$itabila este a$acerea. *e mentionateste $aptul ca in ultimii ani la mare cautare sunt produsele ecolo+ice, cat mai naturale pentru ca +ustul lor este incon$undabil in comparative cu alte produse 5a/utate +enetic. Cand lanse#i pe piata un ast$el de produs, tendinta celorlalti producatori este de imitatie. n acest ca# nu putem pune in discutie problema imitatiei pentru ca nucile moldovenești asa cum am mai preci#am si mai sus bene$icia#a de niste bune conditii de de#voltare. ar re+imul proprietatii intelectuale nu se incalca, mai de+raba am putea spuneca este stabilit printr-un acord mutual de catre toti producatorii, $iecare isi respecta modulde producere al nucilor sale.
3
Modelul de afacere se va baza pe urmatoarea schemă simplificată:
1.Tratarea solului, 2.)lantarea și ntreținerea nucilor, 3.Cule%erea și prelucrarea rodului, !. nzarea nucilor
lemente cheie care conduc către succesul unei astfel de afaceri :
- perioada in care arborele de nuc se maturi#ea#a este de !-7 ani8 - dupa sadire, de/a in al treilea an, apar primele $ructe intr-o cantitate redusa %e. un soi de nuc bun de ori+ine $rantu#easca denumit 9ara a/un+e sa dea roade la "-: ani de la plantare)8 - plantarea se $ace toamna, la o distanta de circa 3 metri intre pomi si 10 metri intre randuri8 - densitatea optima este intre 120 - 1!0 de pomi;4ectar, in $unctie de soiul ales8 - costul unui pom varia#a intre "0 si 100 de lei in $unctie de soi, loc de ac4i#itie, etc8 - +ropile trebuie sa aibă o adancimea de circa 0-60 de centimetri8 - plantatiile de nuc se in$iintea#a numai pe terenurile $avorabile din #one speci$ice acestei culturi, terenul se de$risea#a de ve+etatia lemnoasa, apoi se cultiva "-: ani cu le+uminoase, perene sau anuale dupa care se in$iintea#a cultura de nuc. - $ertili#area de ba#a se $ace pe directia randului sau la $iecare pom, pre+atirea terenului se $ace prin des$undare sau prin saparea +ropilor mari de plantare. Cantitatea re#ultata de nuci poate $i comerciali#ata pe piata <&, aducandu-va in medie 10.000 de euro, in timp ce costurile de operare pentru un 4ectar nu pot depasi in opinia epertilor 1.000 de euro;an.
4
!vanta"ele unei afaceri cu nuci
1 Cererea de *iez de nuc& este *ult *ai *are dect oferta. 2. )lantația de nuci se poate realiza cu fonduri europene. 3. Cultiarea nucului nu necesit& condiții cli*atice speciale/ nici terenuri deosebite si este re#istent la boli si dăunatori. !. )roducția este de 3/$ - ! tone de nuci. Pe un 4ectar de livada de nuci cresc 100 de copaci. *e pe un copac pot $i strinse in medie :0 + de nuci. Ast$el, de pe un 4ectar pot $i recoltate : tone de nuci si, dupa prelucrare, - 1,2 tone mie# de nuca. $. De la nuc se alorifica totul( $ructele %nucile ca atare, uleiul de nuca - 0 lei;+ de ulei presat la rece), lemnul de calitate superioara, co/ile si $run#ele. (. 0ucul are aloare ecolo%ica, $iind unul dintre putinii arbori care reusesc sa absoarba metalele +rele din atmos$era. 7. Durata de iata a unui nuc este *are: 8$-1'' de ani. #ista produselor care pot fi valorificate în urma sădirii și cultivării unei livezi de nuc pe termen lun$.
Produsele care pot $i valori$icate sunt urmatoarele( - mie#ul de nucă - nucile ver#i - $run#ele - lăstarii - mu+urii - co/ile - lemnul 'ucul este ori+inar din Asia Centrală i din unele #one ale Peninsulei =alcanice. Țările mari producatoare de nuci sunt Maroc, >.<.A. Meic, C4ile, Ar+entina, C4ina,?urcia, unt bo+ate în minerale ca sodiu, potasiu, calciu, ma+ne#iu, clor, $os$or, sul$, $ier, cupru, #inc i iod.Contin vitaminele C, =1, =2, =, vitamina PP i caroten.9ăstarii si scoarța se utili#ea#a pentru prepararea taninului, a unor coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industria mobilei si pentru sculpturi. 'ucile ver#i sunt bo+ate in vitamina C si se utili#ea#a pentru prepararea lic4iorurilor si dulceț urilor. *e mentionat, ca mie#ul de nuca contine vitamine de 5
noua ori mai mult decat macesul.
specialitati de co$etarie si patiserie. *in mie# de nuca se etra+e ulei, ce are calitati ecelente din punct de vedere alimentar. %leiul de nuca mai este $olosit la $abricarea sapunului, a lacurilor, precum si la obtinerea produselor cosmetice si $armaceutice. &ucile verzi se $olosesc pentru dulceturi, continand o cantitate $oarte mare de vitamina C, de :0 de ori mai mult decat sucul de portocale( dintr-un + de co/i ver#i de nuca poate $i etrasa o cantitate de vitamina C e+ala cu cea etrasa din 10 + de lamai. 'runzele( lăstarii( mu$urii , scoarta si radacinile constituie materie prima $oarte putin $olosita la noi in tara. )* ar$umente de ce nucile sînt foarte bune pentru sănătate și de ce trebuie să consumăm miez de nucă( zilnic .
1. *eoarece reduc colesterolul - 'ucile, ara4idele și mi+dalele, bo+ate în +răsimi sănătoase, $ibre și vitamina &, scad colesterolul. >pecialiș tii de la cad riscul apariției bolilor cardiovasculare - deoarece scad colesterolul rău din or+anism, reduc apariția c4ea+urilor de s@n+e și re+lea#ă tensiunea arterială, nucile, prin conț inutul bo+at de aci#i +rași me+a-", a/ută la reducerea considerabilă a apariției bolilor de inimă, dacă stăm să ne +@ndim că specialiștii spun că un s$ert de cană conține 30B din do#a #ilnică recomandată de ast$el de aci#i. ". Riscul de stop cardiac scade cu o treime - tot în relație directă cu apariția bolilor cardiovasculare, dar important de preci#at este și $aptul că un consum #ilnic de nuci previne cu o treime riscul de a $ace stop cardiac, în urma unui studiu reali#at pe 76.000 de $emei. :. >unt o sursă de +răsimi bune - m@nă de nuci, de $istic, mi+dale sau semințe de $loareasoarelui %pre$erabil nepră/ite) pot completa necesarul de +răsimi bune dintr-o #i. . Pentru că a/ută în cura de slăbire - este important ca nucile să se consume crude, în stare naturală, $ără adaosuri de sare, ulei și alte condimente8 pră/ite acestea de/a se trans$ormă în alimente nocive.Pentru că sunt etrem de sățioase și sănătoase, nucile repre#intă cea mai bună +ustare dintre mese, $ără repercusiuni în privința ilo+ramelor în plus, pentru că numai o m@nă de nuci asi+ură un timp îndelun+at de sațietate.
americani a demonstrat că nucile luptă e$icient împotriva obe#ităț ii, prin $aptul că persoanele care consumă re+ulat acest aliment au parte de o dietă mai ec4ilibrată. iind bo+ate în proteine și +răsimi Dbune și consumate cu moderație, acestea nu in$luenț ea#ă +reutatea corporală și nu în+reunea#ă metabolismul, ca alte produse. 6. >unt un ecelent remediu împotriva insomniei - știți care este cau#a insomnieiE 9ipsa de ma+ne#iu din or+anism care conduce la producerea unei cantităț i mai mici de melatonină, ceea ce alun+ă somnul și te ține trea#ă. 'ucile sunt o $oarte bună sursă de ma+ne#iu, iar dacă măn@nci o m@nă de nuci cu 1-2 ore înainte de a te culca, poți dormi liniștită. !. Pentru că alun+ă stresulF - tot *ailGMail.co.u evidenț ia#ă relaț ia dintre stres ș i vitamina = și susține că studiile reali#ate în privinț a stresului au arătat că tot compleul de vitamina = repre#intă un remediu antistres, rela@nd sistemul nervos ș i totodată starea ta +enerală. 'ucile sunt o importantă sursă de ast$el de vitamine. 7. Ameliorea#ă durerileF - datorită vitaminei =, mai eact celei =1, durerile se diminuea#ă în intensitate. Această vitamină conținută de nuci a/ută la $uncț ionarea optimă a musculaturii ș i crește toleranța la durere. 3. >unt e$iciente în lupta cu diabetulF - un studiu recent, apărut în $ebruarie 2010 în *iabetes Care, a a/uns la conclu#ia că un consum de 6 + de nuci #ilnic a/ută la ameliorarea diabetului de tip 2, prin dilatarea vaselor de s@n+e, îmbunătățind ast$el $luul san+vin. 10. Previn cancerulF - prin conținutul bo+at de aci#i me+a-", $ibre, vitamina &, ma+ne#iu și acid $olic, nucile repre#intă una dintre cele mai bune metode pro$ilactice împotriva cancerului, relatea#ă &atin+Hell. com. 11. Previn constipațiaF - prin conținutul bo+at de $ibre, nucile îț i asi+ură un tran#it intestinal complet, asi+ur@nd un sistem di+estiv care mer+e ca uns. 12. Pentru un creier în $ormă - pentru memorie, pentru sistemul nervos, dar și pentru o minte mai abilă, recur+e la consumul #ilnic de nuci. 1". Pentru o viață mai lun+ă - prin toate bene$iciile pe care le aduc, per total, or+anismului, cercetătorii susțin că nucile pot $i considerate alimente valoroase din punct de vedere antia+in+( îmbunătățind calitatea pielii ș i contribuind la crearea de celule sănătoase, re+ener@nd constant or+anismul. 1:. Pentru oase puternice - datorită conținutului de proteine, nucile sunt ecelente în întreținerea sănătății oaselor, dar ș i a muș c4ilor, pielii ș i celulelor. Intărirea oaselor a/ută la prevenția osteoporo#eiF 1.6 de +rame #ilnic este su$icient pentru un e$ect +arantatF +ate de identificare: 7
+enumirea: Ț DCreț u Cristian Slo$an: 0ucul p4inea iitorului. Misiunea: alorificarea nucului prin cele *ai tradiț ionale *etode. !dresa "uridică: s. )ociu*b&uți/ r-ul 5șcani/ 5epublica 6oldoa. &r de telefon: '2$(73213
'(8'2(87( ,mail : serne%ura%*ail.co*
-biectivele -biectivul )
ntrarea pe piețele 9 cu o cantitate de 2 tone de *iez de nuc& ecolo%ice și recunoașterea i*a%inii dupa 2 ani.
-biectivul
;portatea le*nului la prețul de 2'' euro *2/ n ț&rile europene dup& 1' ani de la plantare.
-biectivul /
!naliza S0-1 (avantaje, dezavantaje, oportunutăţi, ameninţări)
8
Puncte tari
Puncte slabe
- *es$ățurăm activitatea într-un domeniu stabil8 - Producem produse ce corespund standardelor <&8 - >untem de neînvins în ideiile de prespectivă8 - >untem unici prin ec4ipa tînără pe care o $ormăm8 - >untem permanent în contact cu clienții8 - In domeniul $inanciar cîștidurile sunt +arantate8 - Clienții ne pre$eră pentru produsele de calitate o$erite.
- Intreprindere nou creată8 - C4eltuieli pentru transportarea productie către $urni#ori8 - 9ipsa eperinței în domeniu dat. - Resurse $inanciare limitate.
-portunităț i
!meninț ări
- Cerea stabilă la mie# de nucă8 - Cerința prodeselor &C8 - Accesarea +ranturilor, subvențiilor. - Consumul tot mai mare de produse naturale în rîndul populatiei, atît pe plan național, cît și pe plan internațional o$eră o si+uranț ă a a$acerii.
-Concurența puternică( - *ependența mare de condițiile climaterice nestabile din țară8 - Aparitia produselor din străinătate, care înlocuiesc cererea de nuci. - &istă riscul lunecarilor de teren8
9
Structura or$anizatorică
Conducător-contabil
Crețu Cristian
9ucrător permanent
9ucrător se#onier
9ucrător se#onier
Crețu Cornel
Crețu Aliona
Crețu Petru
-r$anizarea productiei :
10
Compartimentele de productie sunt: Aprovi#ionare, $abricație, controlul si asi+urarea
calitătii, intreț inerea nucului ș i a
ec4ipamentelor. 2esponsabilitati specifice:
- aprovi#ionarea trebuie sa țină evidenta materiei prime intrate ș i ieș ite % nu trebuie ca societatea sa ramana descoperita ). - $abricația tine evidenta materiei prime intrate a stocului de produse $inite re#ultate în urma procesului de $abricatie. - veri$ică produsele $inite re#ultate din punct de vedere calitativ si 4otaraste ce mer+e la vîn#are. - intretinerea ec4ipamentelor.
Analiza riscului a. 5iscuri interne
&ista riscul unor posibile neințele+eri între oamenii care muncesc la plantaț ie. Pentru a evita acest risc se vor stabili de la inceputul a$acerii, atribuț iile $iecăruia. b. 5iscuri e;terne
&ista riscul ca persoanele $i#ice-intermediari sa o$ere preturi mici, la $el ca ș i pentru cei care o$era cantitati de nuci din producție proprie. Pentru a evita acest risc vom inc4eia contracte convenabile cu centre de ac4i#itie, cu termeni de plata, de colectare. Posibilele condiții atmos$erice ne$avorabile pot duce la o slabă producț ie a nucilor.
+escrierea pieț ei
'e propunem ca prima recoltă să o distribuim pe plan local, înc4eind contracte cu di$erite 11
$abrici speciali#ate în producerea de cosmetice, produse alimentare sau uleiuri te4nice. >copul nostru in primul an de recolta este sa anali#am productia obtinută pentru a putea previ#iona recolta in anii urmatori si de asemenea sa o eportam. Piața țintă( $irme si persoane $i#ice din tara ș i din a$ară, o valoare de !0B din producț ie $iind pro+ramata pentru eport. *in studiile de piaț ă e$ectuate s-a constatat că acest produs este $oarte așteptat și bine primit avand o +ama lar+a de utili#are( de la industria alimentară, usoară, c4imică pînă la cea $armaceutică. Mie#ul de nuca repre#intă un aliment complet si concentrat care ameliorea#a sau c4iar previne numeroase a$ectiuni ale corpului uman. Producția mondială anuala de nuci depaseste volumul de 1200 mii tone. 9a ora actuala principalele țări producatoare de nuci pe plan mondial sunt C4ina ș i >.<.A, care impreuna o$era peste :"B din producția mondială. *e asemenea, cantități mari se mai produc si in ran ,?urcia, dar și în țări la polul opus precum ranta, Romania,.<.A, ranta,
irmele cu activitate în domeniul industriei de patiserie ș i co$etărie din or. Rîș cani %Colibaba) care pot $olosi mie#ul de nucă în prepararea pră/iturilor ș i dulciurilor. >upermareturile naționale. Piața din or. Rîșcani. Prețul produsului va $i pentru început stabilit cu cel al pieț ei, urmînd ca ulterior să crească. *easemenea o parte din mie#ul de nucă va $i reali#ată cu a/utorul intermediarilor.
Analiza concurenților
12
actorii succesului
Ț D Crețu
Cristian
Intreprinderile concurente A
=
C
Asortimentul
:
:
:
Calitatea
Preul
"
:
:
Promovarea
:
"
2
Piaa
"
:
:
Amplasarea
"
2
*eservirea
"
"
?otal puncte
2!
27
2:
"
! , &ut#--3 4, OS)OD>5? D ?A SAT C, A6 @50?
Publicitatea și promovarea produsului
Jom promova prosusele noastre prin intermediul(
Hibe-site, unde vom plasa date de contact, prețul produselor8
Anunțuri8
>poturi publicitare la radio8
Reclame mass-media8
Promoții în centre comerciale8
Prin șe$ii de vîn#ări și a+enții acestora8
Produsul va $i pre#entat într-o $orma cît mai atractivă și practică. Accentul asupra promovării se va pune în perioada-se#on de colectare a mie#ului de nucă, pentru ca clientii să ne cunoască și să colabore#e cu noi.
)?A09? D 6A5@T0 13
Strate$iile de produs
Strate$ii de preț
Ale%erea celor *ai productie soiuri, erificarea produselor finite rezultate din punct de edere al calit&ții, losirea n%r&ș&*intelor or%anicepentru obținerea produselor ecolo%ice,
)rețul produsului B*iez de nuc& a fi pentru nceput stabilit sub cel al pieței/ ur*nd ca el ulterior s& creasc&.
Strate$ii de plasare
Strate$ii de promovare
Asi%urarea pieței cu cantit&ți necesare,
5ecla*e *ass-*edia,
Atra%erea atenției la preferințele pieții,
)ro*oții, )rodusele or fi prezentate ntr-o for*& atracti&,
5ecunoașterea i*a%inii pe piața,
"ibe-site, Anunțuri,
Contactul per*anent cu clientul,
Spoturi publicitare la radio, nfor*ații despre beneficiul consu*ului de nuc&,
5ecla*e *ass-*edia, )ro*oții n centre co*erciale, )rin șefii de nz&ri și a%enții acestora, De ase*enea/ pro*oarea se a face și prin inter*ediul pliantelor/ afiselor/ ntalnirilor de infor*are și *ai ales din o* n o*.
)?A09? 0A0CA5 Jeniturile $irmei vor proveni din van#area produselor. 14
Costurile estimate vor $i controlate atat de departamentul de productie cat si de cel de contabilitate, incercand sa $ie reduse în permanenț ă. luul de lic4iditati va $i asi+urat pentru inceput de $onduri accesate si aportul propriu al membrilor $ondatori, ulterior din încasari. *in cercetările $ăcute pînă acum, am +ăsit un soi bun de nuc produs în ranta %denumit 9ara), care are o productivitate $oarte mare, adică între 6 si 7 tone pe un 4ectar. Puietul din acest soi costa 1 euro;buc si a/un+e sa dea rod în "-: ani. In$iintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 1.000 K 20.000 &
Denumirea poziţiei
01.01.2016
31.12.2016
Sold inițial *Intrări de mijloace bănești: Investiții proprii Credit an!ar Total intrări de mijloace bănești *Ieșiri de mijloace bănești: "ro!urarea puieți#or $%e!tuarea #u!r&ri#or a'ri!o#e spe!i(!e)s&parea 'ropi#or* !omaterea o#i#or +i a d&un&tori#or, -emunerarea #u!r&tori#or Total ieșiri de mijloace bănești Sold fnal
0
5000
10000 30000 40000
10000 30000 40000
35000
35000
1000
1800
15 2500
3000
38500
39800
1500
200
5aportul inanciar
a!ort "inanciar
enituri din nz&ri Costul nz&rilor )rofitul brut Alte enituri operaționale C=eltuieli co*erciale C=eltuieli %enerale și ad*inistratie Alte c=eltuieli operaționale 5AO 5A 5A 5A 5e;ceptional )) C=eltuieli priid plata i*pozitului )net
)ri*ul an de rod 60000 "300 6100 0
Al doilea an de rod 70000 7000 !2000 0
Al treilea an de rod 100000 20000 70000 0
00
:00
"600
0
0
0
0
0
0
0 0 0600 -1000 :0600 :7!2
0 0 6!00 -100 66000 !320
0 0 !6:00 -100 !"0 30:0
"!27
7070
66"10
)ra%ul de rentabilitate &enit din '(n)ări
#rim$l an de rod 60
%l doilea an de rod 80 16
%l treilea an de rod 100
mii lei +o,t$ri- și c.elt$ieli 'ariabile mii lei +o,t$ri- și c.elt$ieli con,tantemii lei
15
18
20
20
24
27
/arja de contrib$ție ata marjei de contrib$ție #ra$l de rentabilitate mii lei
45
62
80
75
77.5
80
26*67
30*96
33*75
17
