Lewis Carroll PERIPEIIILI ALISEI INTANA MINUNIIOR Editura Ion CreangE
CAPITOLUL VII
CEAIUL
Sub un copac. in lhga casci. cra pusl o masi. la care lcpurclc dc Manic fi PdlAricrul luau ceaiul. intrc ci Scdea un Bursuccl. carc dormcil bu$lcan; ceilal!j doi il lbloscau drept pernA. proptindu-5i coateic pc cl 5i vorbind pe dcasupra capulur siu. ..Foartc ncpldcLlt pcntru Bursuccl gincli .\lrsa dar cunr tot cloarmc. bdnuiesc ci
nu-l supArA.
\lasa cra marc. dar toli trci tcdcau inghcrurii intr-un c0lt. Nu c locl Nu e locl strigari. cind o ri-
zurl
\cnind. E loc destull spuso Alisa inclignatd,5i sc - intr-irn lotoliu marc, la un capat al mca).zi \el,
\'rei pLrlin vin.) o intrcbi imbietor Icpu-
- clc \,1lrttc. relc'
.AIrsa sc uitA cle-a lirngul mcsei. cllrl nLr vizrr .rltca\ dc hlirrt tlccit celri.
ii
EBUNILOR
Nu vid vin dciil zisc - Nici n-avcm spusc lcpurclc tlc Marlrc. Nu prca c politicos din partca dumitalf sA uicri cc nu ai zise Alisa supdratd. prca e politicos nici clin partca du- Nu mitalc sd tc alezi Idri si Iii poliiti - rispunsc lcpurclc dc Marric. N-am ltiut ci 0 masa dumitalc spusc Alisa. E pusi pcnrru mLrlr nrai rrulli dccir trct.
Ar Piliricrul.
pArul prca lung. cic ce nu li-l tail zisc
Erau primclc culintc pc carc
i
Ic spunca:
pini acum cloar sc uitllsc la ea. cu marc cunozitatc.
$i dumneat:r tlc cr trir oh{ur!Jlr nrp,.. litiiorrre l spusc Alrsu. crr ,'rrr.c.rr. ,r.primc. Ar trebui sA $tii cI nu c lruntos. Auzind acestea. PillricrLrl licu niltc ochr loartc mari, dar de spus nu \pll\c dccil:
!c a\cmanar!' e intrc o cofoland ti masd de \cris l
1)
..Ei. acum o sd nc distrdm nilelufl ifi /isr in gindul ei Alisa. Mi bucur c-au incepur:,a
spuni ghicitori" iar tare spuse: c-o sA pot ghici asta. - Cred Vrei sd zici cd ginde$ti c-ai putea
raspuns Martie.
gdsi de
la intrebarea asta'j zise lcpurele
a;a. - Chiar spune ce gindesti - Atuncl purelc nebun.
continud Ie-
A9a 5i fac rispunsc ea repede sau - nu,l ccl pulin ginclesc ce spun e totuna, Ba nu-i deloc totuna - spuse pdlArir,- Pdi, atunci ar insemna -cI: rul. ..V6d ce meninc e totuna cu; ,,MAninc cc vdd.,. insemna adduga lepurcle ncbun - cA:Ar..lmi cc giscsc" c totuna cu: -..Gdsesc ce-miplace placcl"
Ar inscmna adaugd Bursucclul, carc parea a vorbi in -somn ci:.,Rcspir cind dorm e totuna cu: ,,Dorm cind rcspjr!, tinc c totuna zisc pdlirierul. -AciLa conrerilli:r inc(ti >i uq minul )(,,,ura
cu tolii tacind, in timp cc Aliija cduta sA-fi amintcasci cc ttic dcsprc coloicnc 5i rlcsc dc \cns $r nu-fl tmlntcit marc lucru. Piliricrul lir ccl dintii carc r!rpsc tdccrca. A cirri zi din lLrni c azi'l zisc, indrcptr.n_ du-se citre Alisa; iti scosese din buzunar cea:ornicul 5i sc uita la cl necijir, scururindu_l riin cind in cinri ;i linindu-l lingd urcche. Alisa sr- gindi putin, apoi spusc:
A patra. - Cu doua zile in urmd! oltd pdliricrul. Ji-am spus si nu ungi rolilc cu untl adiugi. uitindu-se minios la Icpurc. rrn lrnt ILurtL' gust{)\ - ra\pun\c - Erl accsta blajin. Da, tlar odati cu untul or li intrat fi - llrimituri dc piine bornbini piliriecr'ra rul. Nu rrebiria si ungi -rotigclc cu culitul de prnc. Iepure[' clc Martic
lui
ccasul pi sc
uiti la el
p,'.trrn,rril: lrp,'i il mUiC rn C(a)cJ 5r Cu ccri; .lar nri gdsi ccva mai bun de spus dccit cc
spuscsc
ft mat inarntc:
cra un unl lbartc !Lr:r,,:. -Intreintr-adevir, timp. Alisa. oarccum 6g1j,,;,.2.
1.1.r....
pcstc umdrul lui, sd vadi ce iacc cu ccarLrr Ce mai ceas nostim! zisc. Arati zirra iunr fr nu arata ora! De ce-ar ar|ta ora2 mormdi pilirrclui. Parce ceasul dumitale aratd anul,l Bineinleles ce nu rispunsc .\lr:.r. f6ri se pregete dar asta lljndci srir.r:-, mult in aqelati -an. La tel gi-al meu zise pildricrLrl. -Alisa rdmase foarte uluitd. Ce spusese Pdldrierul p6rea se n-aibi nici (, noimd 5i totugi vorbise englezeSte, in lirnba cr Nu prea inFleg - zise ca pc cir prlrLr rl! politicos. * Bursucul rar doarme spusc PalaftclLl $r-r turne un pic de ceai- lierbintc pc nirs. Bursucelul scutura din cap. cner!itt. \i spuse, fdri a deschide oclrii: - Desigur, deslgur, tocmal ilstt criL \a
spun 5i
eu.
Ai rcu$it sA dezlegi ghicitoarcal rc il drcpta acum P6ldrierul cAtrc Nu, n-am reuSit
- rispunsul? care-r
Aljsr.
-
rAspunse Ali:ir
piliricrul.
Habar n-aml rdspunse - Nici eu spuse Iepurcle ncbLrn. -Alisa trf15. -plicrisiri. Apur zise: c-ali putea lolosi mai bine, rinrpLri - Cred dccit sA-l irosigi cu ghicitori lArd dczlc!.ir.r. Timpull lAcu Palarrcruli Err, .L.:, ,r,. sd ltii, scriu ..Timpul" cu litcrii,rnar.. lln(r.a iiliu cit ii placc s6-l respccli. E supiriicr,r..
-mi spuil - Nu prca va infcleg
mie
zisc Alisa.
- cldtininrl tirn Pii sigur! licu Pildricrul. cap cu drsprcl. Ce qrii tu despre Tinrpl \,rr l-ai cunoattc ;i, cincl cLrlL, pun rdmd;ag cd nici m6car nu- i-ai rorbit rrtbctti de parcd
odat6!
Asta s-ar putca Alisa chibzLrrnri. - zisc lectria dc muzicd gtiu si bat rirllpLri Aha! zise Piliricrul acunr inlclcg - lie betut. Vczi, -daci Nu- rabdi sA nLr l-rrr :u para lti dac-ali ii prictcni. ar pu11. ()rr.rr!:
- la I)ar
II
\rt\ ( \RR{)l
tu. De pildd, si zicem c-ar fi noud dimineala, cind trebuie si te apuci de
ceasul cum vrei
leclii. Ei, c-o Sopticice ii dai a
in;elege
Timpului ce doretti 9i, hopa, se-nvirte ceasul, intr-o clipd, pina la unu 5i jumdtate - ;;i iaca ora prinzului! Bine-ar li sI fie! gopti pentru sine lepu-
- d.'Marric. rcle Asta ar li stra)nlc. intr-adevdr zise Alisa, ginditoare - dar vezi ce atunci nu mi-ar fi inci lbame. La inceput poate ca nu - ziseinPdldrierul dar n-ai decit se lii ceasul loc, la unu fi Jumdtate, cit vrei. [)umneata a$a laci'l intrcbA Alisa. -Pdllricrul clidu din cap, amArit. Eu nu pot! rAspunse. Ne-am certat asta-primdvard, prin martic, chiar inaintc dc s-a scrintit dumnealui de colo (9i arati cu lingurip de ccai spre lepurele de Martie). Era la marele conccrt dat dc Regina de Cupd 5i eu trebuia si cint: Sclip. sclip, sclip, st'lipepti, nainuld, Ei fi oare aghiuld?
Cuno!ti cintccul,
nu?
Parcd !-a5 cunoa$te... - Mai dcparte $ii cum c lirierul: .Sus, deasupra
lumii
zise Alisa. continue Pe-
zbori,
Ce un (eqi ic printre nori.l
Aci Bursucclul tresiri 5i incepu se cintc:
Printre nori, printre nori 5i tot a5a mcrcu. ca o mori$ce stricati. dc trebuiri sd-l
iiupr'lrrci. penlru J-l lllce sa
trcA.
I'iliri(rul
cinte iriurcr o binccuno\curii p,)c/jorrd pcnlfu ,n!lle/cl\!:i copji. carc in romancft,- ilr sunil
S.ltt. \tlit. ulil, \(lil(tti, (r-i lj tr t\t)!. (ltd,:uki:' Su\. l(u\t!t)ht lt lii :tu,i riturutr:tlifinl i n, )] t. (r.1.\
tu,lutti.
!
Ei, nici n-apucascm sa termin primul vers vorbi inainte P6l5rierul cI Regina a sarit in sus ca l'riptd ;i-a inceput se zbierc: ,,Masacreazl Ti m p u Mi i se taie capul!. Ce selbaricicl E ingrozirorl exclamA Alisa. $i dc-atunci
- jalnic glas
continud Piliricrul, cu s-a supArat Timpul pe mine 5i
nici vorbe-sd mai imi laci ceva pe Acum e intruna ora $ase. Alisa sc lumind dintr-o
plac!
datA:
De asta sint atitea ce$ti $i tarfurjoare p. masd'l intrebe. F-irefte ot'td Pdldricrul tlind mereu ora ceaiului, nu mai avem cind- se le spelem
intre timp. - $i atunci probabil cd vA mutati de la o ceaScd la alta. nu-i a5a? intrebe Alisa. Chiar aga, pc mdsurd cc le lblosim
rAspunse Pdldrierul.
-
ce se-ntimpli cind ajunge;i iar la - Dar prima cca5cd'l indrizni Alisa se intrebe. Cc-ar fi sd mai schimbdm subiectul'l intrerupse lepurele dc Martic, cdscind. A ince-
put se ma plictiscascd. Propun ca domni5oara
sa ne spuna
o
po\:cste.
dupi ce sc gindi un
minut-douA. spusc blaParci nu-mi vine a crcde - Alisa Jln - s-ar 1l imbolndvit.
sucelul,
sc grabr sa Pdi s-au qi imbolnivit au lbst loarte. adevereasce Bursucelul foarte bolnave.
Alisa incerci puiintel a se gindi cam cum ar fi o asemcnea viala nestrutnicAi dar era prea greu de inchipuit, ata ci intrebe drn nou:
de ce treiau pc tundul unci lintinil - Dar ii spuse Alisci, lbartc Mai ia un ceai serios, Iepurele de Martie. pitlA
acum Cum adicd sd moi rau, cind jigniti. n-am luat nimic! se miri Alisa. cam
fi
A$ inlelege se te miri dacd |i-ar iei si mai pulin ca nimic zise PAlirierul dar mai mult ca nimic e- lbarte u1or.i rct. spus
nu'l
N-a cerut nimeni zise Alisa.
spuse Alisa, Nu crcd ci stiu vrcuna ingrijoratd de accasti propuncrc
Alisa nu prea stiu ce sd mai rispundA. ata ca bdu pulin ceai 9i mincd pulini pianc cu unt, apoi iar se intoarse citre Bursucel 9i i;i repete intrebarea: De ce triiau pe fundul unei l'intini'l -Bursucelul iar mai stitu un minut-doue sa se gindeascA, apoi zise:
$i-l ciupird din amindoud p6r1ilc. Bursucclul dcsclrisc alcnc ocltrr. zise cu glas regutit Nu dormcam
$i am auzit tot ce-ali vorbit. -Spunc-ne o povcstc! zisc lcpurcle de Martic.
slab
-
poveste! se rugd dc el
o fintini de mr-lase. - Era Nu existd una ca astal sc rcpczi Alisa supArate.
gi
$i spune-o rcpede - adiugi Pilirierul - altfel adormi iar inaintc s-o termini.
Era gata sd mai zicd ccra. dar Piliricrul ;i Iepurele de Martie lAccau: ..$;t,59t", iar Bursucelul spuse imbufnat: Dacd nu poli sd fii cuviincioasa, atuncl tcrmina tu povestea! Nu, te rog, spune mai dcpartc! zisc Alisa foartc smerit6. N-o sd te mai intrcrup. Poate o fi existind vreuna. Una! Ha! facu Bursucclul indignat. To-
incepu BurAu fost odate trei letile sucelul, gi urme cu mare grabe: Si erau surori, 5i le chema l.izica. Lucica ;i Tilica; 5i triiali in fundul unci fintini. Da' cu ce sc hrdneau? intrebe Alisa, car!- todeauna nutrea mult intcrcs pcntru clc'-ale mincirii.
-
Sc'
hrincarr cu mclas5'
-
-
Da? Cine face acum observaiii nepoliticoase'J intrebe Pilirierul, f
Aiunci si povestcasc6 Bursucelul! strigare ceilalli doi. Hai, Bursucel, trezette-tc!
Da, spunc-nc o Alisa.
p6rerea dumitale
rAspunsc Bur-
- consimli se tu$i
povesteascA mai dcparte: $i-aga cum spuneam, cele trei fetiic trdiau pc fundul fintinii... 1i toatir zrua fdclru extrcilii
lichid siropos. care rinline h llbricarca zahnrului- din slccl! sau trcstie de zahdr. dupi depun,:rca zahirului crislalizatl c lblosit $i ca hrani pcntru ! itc ctc. ln.t.) Mclasi
de
{5
desen...
tl \\t\ ( \RR()l
I
-qddu
(c
clcscnaul intrebi Alisa. uitindu-;i
iala.
spusc Butsucelul, Melasi rnai gindi dc data asta.
fi-
firi a sc
Vrcau o ccalce cLrratd larierul. Hai se ne muterh toli cu un loc mai
intrerupsc Pd-
Zicind aia. se ;i muti pe locul urmdtor, iar Bursucelul de asemenea. Iepurele de Martie sc muta pe locul Bursucelului. iar Alisa. vrind-nevrind, trebui sd ja locul Iepurelui nebu n.
pc
urma acestui schimb; iar Alisa se alese cu un loc mult mai ncplicut ca cel dinainte, tlindcd lepurele ncbun tocmai rlsturnase din gre5eali cana cu lapte in larfuria lui. Grijulie si nu{ supere iar pe Bursucel, Alisa inccpu foarte prudent: Dar nu-n1eleg. Cum puteau scoate melasa ca s-o deseneze? Dacd poli sA sco!i api dintr-o fintini de irpi. dc cc n-ai putea se scoli melasd d'ntr-o Iintina dc melasi. hm. dc$eapto? zisc P6ldrierul. Aljsa nu lui in scama acca\ti obscrlagie 5i sc rcpczi iar. nedumcrit6. sd-l intrcbc pe Bursuccl:
* Da' n-ai spus ca crau inAuntru. in iin-
tinal Bursucclul rispunsc toartc apasat: Am spus ci erau in tintina dc mclasd 5i. citrc ceilalli: \'cdc1i. nu md le.rd! Alisa se listici qi iar mai ascultA citva timp pr \\ ('slea Bur\u\'elului tiri.ir-l intrerupi. continui Fdccau exercilii dc dcscn llursucelul, cdscind 5i irecindu-sc la ochi. 1lindcd i sc t[cusc tbarte somn 5i desenau lot felul dc lucruri... tot ce inccpc cu litcra t...
- Dc cc cLr Il intrebd Alisa.
\'lartrc.
Bursucclul. intrc timp. inchiscse trcltii in 'i ccpusc sd moiaie: dar cind il ciupi Pelerrcrul. se trezi, cllileind speriat. tri pov!'sti mar ciepafte;
...cc imaginalrc.
l.
clc pilcid: iarn5. tarbi. imp,rsibrlitatc... Strli , a rc zl. e
incepc cu
incolo.
Pilirierul fu singurul care profitd de
l-)c cc nu l zisc lepLlrclc tit -Alisa tacu.
..O impo'rbilitate tmpostbtloasi - dl. \;7ul vreodate desenatA o imposibiloasA l zise Alrsur Dacd md-ntrebi pc minc
- uluitA nu cred. lbarte - vorbi! o rcpezi Pdlirlcrlrl. Atunci nu -Aceastd
mojicie
ise pdru Aliscl insuport.r-
bilA; loarte dezgustatd, se ricliciL yi pleca. Btrrsucclul adormi in acccaSi secundd. iar ccilalli pdrcau si nici nu fi bigat de seama ca pl.case, deti ea sc uiti inapoi dc rrco doui orr. cam sp€rind c-au s-o chemc. Cincl ii rizu ultima oard, incercau s5-l \ire pe Bursuccl irl cearnlc.
,.in tot cazul, eu acolo nu mai mi duc! i:i zicea Alisa ceutind un drum prin pidurc. Dc cind trdiesc n-am mai luat ccaiul cu ascmen!'il
aiurili!" Tocmai pe cind vorbea a)a. bigd dc scami cd unul din coparci avea o ufi carc ducca inleuntrul lui. ..Asta-i tbartc ciuciat! gt^ndt ca. Dar cc nu c ciudat astizi'l Cred ca !- rnai binc
si intru indata." Si intrd. Se vizu din nou in sala cca lungd
;i aproapc dc mesuF dc clc5tar. .,Acuma Stiu mai binc cc am de idcut". i;i spusc. luincl mai intii cheitra dc aur 5i clescuit-td u5a carc ducca sprc gridini. Apoi inccpu sd ronliic clin ciuperci. pind sq ficu de vrc-o doiri palmc' (pistrase in buzunar o bucilici): dupe asta tr.cu prin gAngulc! $i in stir5tt s. \Azu in gredrnrr cea Irumoasi. printre rdzoarclc dc ilori striIrrcincl in loatc culorile 5i printrc tintinile cc rdspindcuu ricoarc.
I I \l
l\ r \RR(rl
I
CAPITOLUL VIII
PARTIDA DE LA REGINA
Un arbust stufos de trandaliri se inil!a .rproape de intrarea in gredine; trandalirii intloriserd albi, dar trei gridinari dideau zor pc lingi arbust $i vopscau tlorile in ro$u. Alisci i .c paru lbartc ciudJte trcahl asta ii sc apr,.
pie.
si vadi mai de aproapc cc thceau.
Cind a1unse alituri dc grddinari,
il
irnul ciin ei zicind: - l'ii atcnt. Cincil Uite cum m-ai
cil
auzi
pe
srr()prl
\opsea: Nu-s eu de vind
rispunse Cinci morocenos. Sapte m-a lovit peste cot.
$aptc'ridicd ochii 5i spuse: Cinci, dd mercu vina pe allii! - Aya.mai binc sA tacil spusc C'irrci. /c|i -'lu am auzil-o pe Regind spunind c-ai nrcrita si
li \c lric capul. Da' cc-a tdcutl intrcbi Inlir.
ccl carc rorbise
pri!cilc. I)oi! il rcpczi $aptc. ,,isu ( inii. Si-).;.r .pun:
nu tc - .\sla - il.r il prircltcl
i-a adus bucerircsei, in loc de ccapi, ccpc dc la lc Ic.
$apte zvirli pensula jos 5i rocmal stnga: nedrcptarc mai rar! - A$adin Cind, intimplarc, dctc cu ochii dc Alisa, carc stetea !i-i observa. ln cltpa aceea sc opri; ccilalli sc intoarsere Si o vazure fi ci,
qi toli ii ficuri o pleclciune adince. Vrcli si fili a$a dc buni qi s6-mi spuncli dc ce vopsili trandatlrii? intrebe Alisa cu oarecare sliald.
Cinci ;ii $aptc nu ziserd nimic, ci priviri spre Doi. Doi inccpu. cu glas scezut, ca $i cum i-ar tl tbst rcama sd nu-l vad6 cineva: $ti1i, domni5oard, dc lapt in locul dsta trebuia si fie o tuli cie trandafiri ro5ii, iar noi. din grc:;eali. am sadit un tranclafir alb. 5i dacd descopcre Rcgina boroboap asta. punc :a nc tJi( capul lir to1i. Asrr ci inccrr'am ;i nLri sl faccm ce putem. inainte sa !ini dinsa. Chiar atunci Cinci. carc-;i plintba ingli.jonLt
privirile prin gredine, exclame: ,,Regina! Re-
gina!" 9i intr-o clipi cei trei gr6dinari se aruncari cu fala la pemint. Se auzi tropot de pagi se apropia alaiul Reginei. Alisa intoarse -capul, foarte curioasi sd o vadd.. In fruntea alaiului pigeau zece opreni, purtind halebarde in formi de treflel aveau aceeagi inf61i9ar9 ca qi cei trei gridinari: lunguieti ti turtiti, iar miinile 9i picioarele le lineau intinse spre cele patru colturi. Urmard zece curteni; in loc de diamante purtau, presarate peste tot vetmintul, carouri. Ca ti ortenii, treceau doi cite doi. Dupe ei veneau copiii perechii regale; erau zece la num6r si dr6gulii de ei lopiiau voiogi, Iinindu-se de mini doi cite doi; toli erau impodobili cu inimi. Urmau oaspelii cei mai mul;i dintre ei regi 9i regine. Printre dintii Alisa il recunoscu pe Iepurele Alb; era plin de neastimper, vorbea pripit gi zimbea la orice se spunea, Trecu pe llngA ea fere s-o observe.
In urma
acestora venea Fantele de Cupi, purtind coroana regelui pe o perne de catifea purpurie. Tot acest m6re1 alai fu incheiat de Regele Si Regina de Capd, impodobiti de sus pini jos cu inimi. Alisa se intreba daci nu cumva s-ar cuveni sA stea ti ea cu fata la pemint, ca cei trei gridinari, dar nu-gi amintea se fi auzit ce asta-i obligatoriu cind asigti la o paradd. ,,Si-apoi zicea ea la ce folos toate parada, -daciigilumea trebuie si stea cu fala la pemint se n-o vade?" si Aga c6 rdmase unde se g6sea ti attept6. Cind alaiul trecu prin fala Alisei, cu totii se opriri 9i se uitari la ea, iar Regina intrebe cu
rosti dinsa foarte cuviincioasi, dar in gindul ei adiugi: ,,A, nu-s decit un pachet Voastre
cu cerJi de joc, la urma urmelor. N-are de ce si-mi fie team6 de ei!" $i e$tia cine sint? intreba Regina, aretind cu degetul spre cei trei gredinari a$ternuli la pemint in preajma tufei de trandafiri. Fiindc6, vedef dumneavoastre, cum stiteau ei cu fala la pdmint, iar pe spate purtau aceleagi serhne ca 9i toli ceilalli, n-avea cum se gie de erau gridinari, ori solda , ori curteni, ori poate chiar trei dintre copiii ei. De unde se stiu eu? respunse Alisa, mirate de propria-i indrizneali. Nu-i tieaba mea!
De minie, Regina se fdcu rogie ca focul $i, dupi ce se holbi o clipi la Alisa. cu ni5te ochi de fiari selbarici. prinse a racni: capul! Tdiali-i... - Teiali-i Prostii! zise Alisa respicat; Fi Regina
asprrme:
cine e? -PeAsta Fantele de Cupi ll
intrebase, dar el, drept respuns, fecu doar o plecbciune si zimbi. Neghiobule! spuse Regina, dind arfigos capul pe spate, apoi se intoarse cetre Alisa: Cum te numegti, fetito? Me numesc Alisa, cu voia Majestdlii
-
tacu. Regele
ii
puse mina pe bra! 5i spuse. 5o-
viielnic:
pili!
-
49
Ginde$te-te, draga mea, nu-i decit o co-
LE\\
IS
Regina ii intoarse spatele, minioasi, gi-i porunci Fantelui:
intoarce-i cu fala-n sus, s6-i vid! -Fantele fecu ce ise poruncise: ii intoarse
pe cei trei, foarte grijuliu, cu virful piciorului. Ridicati-ve! lipd Regina, cu glas asculit.
- trei grddinari sarire in picioare intr-o Cei clipiti 9i incepurd a face plecdciuni Regelui, Reginei, prinli5orilor $i tuturor celor de fatre. Isprdviti odate! urle Regina. M-afi ameApoi, indreptindu-se citre tufa de tranda!it! firi: Ce ficea;i aici? Cu voia Majestetii Voastre bllbii Doi, foarte smerit, punind un genunchi la pimint se,.. - incercam Las' c-am inFles! tune Regina (intre - se uitase de aproape la trandafiri). Tiiatimp Je
capul!
$i alaiul se urni din loc, riminind in urmi doar trei ogteni, penhu a executa ordinul Reginei. Neferici;ii gr6dinari alergard ci.tre Alisa, nidijduind c6-i va sc6pa. N-o se vi se taie capul! ii linigti Alisa, pe toli trei intr-un ghiveci mare de bigd 5i-i flori pe careJ gdsi la indemini. Cei trei o;teni umblari o clipa-doui de coIo-colo. uitindu-se dupi vinovalii ce urmau sd fie executati, apoi o luard la picior 9i se aliturare foarte linigti;i convoiului. cezut capetele? zbiere Regina. - Le-au porunc6, Majestate! Li s-au dus ca- Lastrigare petele! oftenii drept raspuns. Foarte bine! ricni Regina. $tii si joci
-
crochet?
ticuri gi-gi intoarsera privirile citre Alisa, c6ci ei ii fusese adresate intrebarea. $tiu! ricni Alisa. OEenii
- Atunci haidg! zbierd Regina, iar Alisa se - convoiului, foarte curioasi de ce-avea alituri sa urmeze. zrL.., ce zi frumoasd-i azi! rosti un -Ce glas sfios lin96 dinsa.
Cind se uit6, vezu ce mergea aldturi de Iepurele Alb, care ii cerceta pe furig fa1a, cu
priviri
nelini5tite.
Foarte frumoasa! cesa unde e?
rdspunse Alisa. Du-
CARROLL
9$t! $ft! ficu lepuragul, in $oapte pripite, uitindu-se ingrijorat inapoia sa. Apoi se
inelfi in virful picioarelor gi-i 5opti Alisei
la
ureche: E condamnate la moarte! ficut? zise Alisa. - Ce-a Ai spus: ..Ce picat?" intrebA lepurele Alb. Ag! zise Alisa. Nu cred deloc ce e pecat. - intrebat Am ce-a fecut. - I-a tras o palmi Reginei tu5oti lepu-
-
rele.
ii scepa un hohot zglobiu de ris. Vai, taci! o opri lepurele, in goapte spe- O se te-aude Regina! Stii cum s-a-ntimriate. plat? Ducesa a venit cam tirziu, gi Regina i-a Alisei
spus...
Treceli toli la locurile voastre! tune Regina, gi toli incepure se alerge care-ncotro, impiedicindu-se unul de altul. Totugi, dupe un minut-dou6, igi gdsise fiecare locul 9i incepurd s6 joace Alisa i5i spunea ci in viata ei nu mai vAzuse un teren de crochet atit de ciudat tot gi numai movilile hirtoape cu arici in loc
-
flRl|t ll]l L \l tsft i\ 1\R\ \I\L\ de mingi ii cu pesari-flamingot vii drept ciocane pentru lovit mingile; iar arcurile le alciruiau ogtenii, indoindu-9i trupurile pini la p6mint gi proptindu-se in miini. Cel mai anevoios i se pAru Alisei, la inceput, se-gi minuiasc6 pasirea-flamingo; izbutea ea si-i vire trupul la subsuoara, cu picioarele atirnind in jos, ca s6 n-o stinghereasci, dar, de cele mai multe ori, de cum ii intindea frumutel gitul $i se pregitea si loveasca ariciul cu capul peserii, flamingo-ul se risucea brusc $i o privea in fale cu o mutrA atit de aiurit6, incit, wind-nevrind, pe Alisa o pufnea risul. Si cind ii impingea iar capul in jos pi se pregatea se inceape, era foarte plictisita descoperind ce intre timp ariciul nu mai sta ghem, ci se desfi5urase 9i-9i lua tilp6gi{a. gi ca 9i cum toate astea n-ar fi fost de ajuns, ori de cite ori 1intea un loc unde sd lanseze ariciul, se ivea in cale cite o movilita sau cite o hirrFlamingo de ape, migratoare, mare, cu - pasere gilul $i picioarele lungi, cu pene ro$ii la aripi (Phoenicepterus ruber antiquorum). (n.t.)
.(,^
toape; iar soldafi-arcuri unadoue se sculau gi-o luau din loc, spre alte puncte ale terenului. Incit. fecind toate socotelile. Alisa se in-
credinli curind ce era un joc foarte greu. Jucitorii jucau toti deodate, firi a aptepta se le vinA rindul, certindu-se intruna ti luptin-
du-se intre ei pentru arici. Cit despre Regini, nu trecu mult pi fierbea de minie; umbla incoace gi incolo bdtind din picior gi rdcnind:
,,Zbwali-i capul 6stuia! Zburati-i capul
es-
teia!"
Alisa incepu a se nelini$ti de-a binelea. E drept, n-avusese deocamdat6 nici o ciocnire cu Regina, dar $tia ce asta se putea lntlmpla din clipd in clipi. ,,Ce-o se me fac atunci? se intreba. Dupe cit le place estora se taie capete, mai mare mirarea c-au rimas unii in viale!"
tot uita pe unde ar putea scdpa $i se intreba daci va izbuti oare s-o $tearge ferd s-o vade careva. Cind. deodat6. obserye cA se iveste ceva ciudat in aer; o nedumeri foarte mult la inceput, dar, dupd ce se uite bine un minut-doua. deslugi cd era un rinjet 5i-5i zise: ,,Asta-i Pisica de Cheshire. Acum, cel pulin, o se am cu cine sta de vorb6". Cum te descurci? o intrebS Pisica, de indate ce-i mijise destule gure incit se poatd Se
vdrbi.
Alisa a$tepte pind se ivird 9i ochii, apoi ii ficu semn din cap. ,,Degeaba i-a$ vorbi, pinA nu apar qi urechile gindi sau cel pu;in una din ele." Dupd ce mai trecu un minut $i aperu tor capul. Alisa puse jos pasdrea-flamingo 9i incepu se povesteasci despre joc, foarte bucuroase ce are cine s-o asculte. Pisica gindea probabil ci se aretase cit era nevoie: in tot cazul alard de cap nu mai apdru nimic. Am impresia ci nu joaci deloc corect -incepu se viita Alisa 9i se ceadi toti. -si fac atitaa ter6boi, - glasul cA nici tiu nu f-l mai auzi. $i par si n-aibd pic de reguli; sau. de vor fi avind vreunele, nu le respectd nimeni. $i n-ai idee cit te zepeceite ce-s toatc vii. De exemplu, uite colo arcul prin care rre-
It\\t\ ( \Rkol I
nu te uita aga la
mine!
Vorbind, se ascunsese inderetul Alisel Orice pisici se poate uita la un rege spuse Alisa. Am citit asta intr-o carte, nu mai stiu in care. Hm, trebuie s6 dispari de-aici! hoti.rl
-
Regele, 9i strige spre Regine, care tocmai trecea pe-acolo: Draga mea! Miar place si dispari de-aici aceaste pisic6. Regina avea un singur fel de a solugiona roare dificultelile, fie mari, fie mici. Sd se taie capul! spuse, fdrd si. intoarce micar o privire intr-acolo, ca si vadd despre ce e vorba. Am si chem chiar eu gidele f6cu Regele, foarte zelos, plecd grdbit. Alisa i;i spuse cd mai bine s-ar duce inapoi se vade cum merge jocul, cici auzea din depertare glasul Reginei, urlind de minie. O auzise pind acum condamnind la moarte pe trei dintre jucitori, pentru ce-gi pierduserd rindul, 9i nu-i pli.cea defel situalia, fiindci, in harababura in care se juca, nu gtiai niciodatd cind i1i vine rindul. A9a ci pleci se-Si caute ariciul.
-
i
-
buia eu acum si-mi trec mingea poftim, a luat-o insprc partea ailalti a terenului! $i adineauri eram gata-gata sd ciocnesc ariciul Reginei, dar cind l-a vdzut venind pe-al meu, a tulit-o! Cum ili place Regina? intrebi Pisica in-
-
ceuSor.
zise Alisa nu se - Deloc - edecum poate mai... -Chiar atunci begi seame ca Regina sti in spatele ei 9i trage cu urechea, incit i$i continue fraza astfel: ...sigur c-o sA cigtige, a5a ci aproape nici n-are rost si se n'i
.^nr;hIA
i^.,,1
Regina zimbi 5i trecu mai departe. Cu cine vorbegti? intrebd Regele, apropiindu-se de Alisa ti uitindu-se cu mare curiozi-
rate la capul Pisicii. Cu o prietene a mea, o Pisici de
hire
zint.
spuse Alisa
-
Ches-
dali-mi voie sd v-o pre-
Nu-mi place deloc cum arata spuse - serute Regele totu;i ii dau voie se-mi - doreste. mina, daca Nu prea doresc zise Pisica.
-
Nu
fi
impertinente-
-
spuse Regele
-
$i
ti
fl gisi
-
intr-o inciierare cu un alt arici
gi
deosebit de bun ca sil ciocneascd pe unul cu celilalt; singura dificultale era cA pasirea ce-i servea de ciocan trecuse in cealalte parte a gredinii, unde Alisa o vedea lncercind cu stingicie se-9i ia zborul spre un copac. PinA se-9i prinde flamingo-ul 9i s6J aducS inapoi, incdierarea luase sfirgit qi amindoi aricii se ficuseri nevezufi. ,,Nu face nimic! glndi Alisa. Tot au plecat toate arcurile din partea asta a terenului!" igi indes6 bine la subsuoari pasirea-flamingo, ca nu cumva se scape iar, 9i se duse inapoi, sA mai stea pulin de vorbl cu prietena
asta
ii peru un prilej
ei.
Cind ajunse din nou unde se gesea Pisica de Cheshire, fu foarte mirate vezhd cI se adunase ln
juru-i o mare mulfme; era in
curs o disculie intre gide, Rege 9i Regin6, care vo.rbeau de-a valma, ln timp ce asistenta era foarte tecute pi nu pdrea deloc la largul ei.
I
L
\rt\
In clipa cind se ivi Alisa, cei trei ii ceruri
sI rezolve ea problema
5i fiecare i5i repete argumentele; cum vorbeau inse toi odata, Alisei ii era foarte greu si intreleagd ce spuneau. Gidele susiinea cd nu se poate tiia capul cuiva decit dace existd un trup de care sel desparli: ce niciodatd nu ise mai ceruse o asemenea treabe Si ce nu era se se apuce la
virsta lui de asa
ceva.
Regele susfinea c6 orice are cap poate fi decapitat $i ci sd nu ise spuni lui prostii. Regina sustnea ci dacd nu se rezolvi chestia in mai pufin de nici o clip6, va ordona sd fie executali tofi cei de faF. (De asta $i are-
(\RR()l_l
tau oaspefii atit de gravi ;i ingrijorali.) Alisei nu-i veni in gind altceva ce-ar fi putut spune decit:
Pisica e-a Ducesei; mai bine intreba;i-o pe dinsa ce-i de ficut.
e la inchisoare se intoarse - Ducesa Regina citre gide du-te ti ad-o incoace! Gidele o zbughi- ca din pu5c6. De cum pleca el, capul. Pisicii incepu si dispard 9i, pini se se inapoieze gidele cu Ducesa, capul pierise cu desivirgire. Regele 5i gidele alergau innebuni;i de colo-colo, ceutindu-l, iar toli ceilalti se duserd si joace mai departe crochet.
ItRII'ttllll
\ll\Fl
l\ l\R\ \11\L\ll()R
CAPITOLUL IX
POVESTEA FALSEI BROASTE TESTOASE
Nici nu-1i inchipui cit mi bucur revid, micula mea drag6! spuse Ducesa, luce te
ind-o drigistos de brat pe Alisa 5i pornind cu
ea
in
plimbare. Alisa era foarte bucuroase ce o vede intr-o dispozilie atit de plecuta: gindi in sinea ei cd poate numai din pricina piperului fusese atit de silbaticd la prima lor intilnire, in buceterie. ,,Cind voi fi eu Ducesi - i5i spuse (f6rd prea multd convingere) in bucit6ria mea nici n-o sd existe piper. Supa e foarte buni 9i fare el. Poate c6 piperul ii face pe oameni atit gindi mai departe, incinde iuf la minie iar otetata ce descoperise o reguli noue
- 9i... 5i amari face acri, musetelul bomboanele, dulciuril'e de tot felul ii fac pe copii sd fie blinzi gi buni. Ce bine-ar fi sd gtie asta toatA lumea: desigur cA atunci n-ar mai fi cei mari aia zgircili cu dulciurile." intre timp uitase de Ducesi 9i treseli spetul ii
riata cind ii auzi glasul foarte aproape de urechea er, Te ginde$ti la ceva, draga mea, 5i din cauza asta ai uitat s6 mai vorbegti. Nu pot s6-1i spun imediat care-i morala acestui lucru, dar o si-mi aduc aminte numaidecit. indrdzni Poate n-are nici o moral6 Alisa a-9i da pirerea. Da' de unde, da' de unde, fetito! zise Ducesa. Origice pe lume are o moral6, da' trebuie se ptii s-o gisegti. Vorbind astfel, se viri ti mai aproape de Alisa.
Fetei nu-i pldcea deloc s-o simti atit de aproapel mai intii liindca Ducesa era o pocitanie, si-apoi fiindci era exact atit de inalta incit se-$i propteasce birbia de um6rul Alisei 9i Alisa gisea ci e o birbie foarte asculita -9i incomodi. Totu$i, cum nu-i plicea si fie nepoliticoasiL, rebda cit putea. Jocul merge ceva mai bine acuma -
-
ipuse. ca sd intreline nifel conversatia Aia e zise Ducesa Si morala acestul lucru este: ,,O, doar dragostea. doar dragostea pune-n migcare lumea!" gu5oti Alisa Cineva a spus ce lumea se miqci mai bine cind igi vede fiecare de rreaba lui. A. fire;te! E cam acelayr lucru - zise Ducesa, ciocinind cu bdrbia-i mice $i asculite umdrul Alisei, pe cind adiuga: ... $i mc,rala acestui lucru este: ,,Tu descurce-te cu inlelesul, cd vorbele se descurcd singure". ,,Ce-i mai place sA giseasce o morale in loatel i)i zis( Alisa in gindul ei. Te miri desigur de ce nu te iau de mij- spuse loc? Ducesa dupa citva timp. Din pricind ci nu prea Stiu cit e de blind flamingo-ul teu. Oare se fac o incercare? S-ar putea se mu$te respunse Alisa,
prudent.
-
Adevdrul
e cA nu €ra deloc dcrnici
de
accasta incercare. Ai dreptate zise Ducesa Si flamin- Iar morala- 6stui lucru eii ti muitarul pi9c6. este: ,.Pasarile de un soi cati.-le-n acelagi roi", Numai ci mugtarul nu e pasire observi Alisa. Iar ai dreptate! zise Ducesa. Ce istel le
lemuretti
tu pe toate!
un mineral... parcd... - E Fire$te cd asta e respunse Ducesa, sata se aprobe orice pirere a Alisei. Sint p-aici. p-aproape, nigte mine mari de muttar. $i morala acestui lucru este: ,,Cit e mai mult la mine, e mai putrin la tine!" A, acum ttiu! exclame Alisa, neatente la ultima cugctare a Ducesei. E o legumi. Nu pare. dar asta este. Ai perfectd dreptatel zise Ducesa. $i morala acestui lucru este: ,,Fii ce-ai vrea s6 pari a fi sau, mai simplu spus, dace vrei: ..Nu-1i inchipui niciodati ci nu e$ti altceva decir ceed ce ar putea perea alrora ce ceea ce erai sau ai li putut fi nu era altceva decit ceea
ce ai lbst pirindu-li-se a
fi
altceva".
Cred cd \-a) inlelege mai bine spuse Allsa foarte politicos dac6 a5 vedea scris
-
pe hirtie ce spunefi; a$a nu prea pot sd vA urmlresc. Asta nu-i nimic pe lingi ce a$ putea se spun, dace a$ vrea fecu Ducesa, megulitA. Vi rog. nu vd-ostenili sA \puneli )i mai - exclame Alisa. mult! A, nici sd nu vorbegti de osteneale! protestd Ducesa. I1i fac cadou tot ce am spus
pini
acum.
..Ietiin cadou! gindi AIisa. Noroc cd nu ni se fac 5i de ziua noastri asemenea cadouri!" Firegte cd nu cuteza se spund asta cu glas tare.
Iar te ginde$ril inrreba Ducesa. mai ciocinindu-i ni;el umdrul cu bdrbia-i mici qi ascutitd.
dreptul sA gindesc zise Alisa rds- Am picat, ceci situaiia incepea -s-o cam supere. Cam atita drept rdspunse Ducesa cit au purceii si zboare; gi mo... Dar in clipa asta, spre marea uimire a Alisei, glasul Ducesei se stinse, chiar in mijlocul cuvintului ei favorit, ,,morala", iar brapl petrecut printr-al fetilei incepu se tremure. Alisa ridicd ochii,5i iat-o pe Regine stind in fap lor, cu bra;ele incrucigate $i intunecate la fap ca cerul pe furtuna. * Ce zi frumoase, ,v4ajestate! incepu Ducesa, cu o voce mice, smerite. Asculte! tuni Regina, bitind minioasi din picior pe cind vorbea si nu zicr cA nu te-am vestit: ori zbori de-aic.i, ori ili zboari capul! Si asta in mai pulin de jumitate clipa! Alege! Ducesa alese $i dispAru indate. Se continuem jocul ii spuse Regina Alisei; iar Alisa, prea speriati ca sd poate rosti ceva, o urme cu pas goviielnic inapoi cnrP rcrFn,,l .lp .r^rhpt
Ceilalli invitali, profitind de absenp Reginei, se odihneau la umbr6; dar de indata ce-o vazur6, se intoarsere cu grabi la joc, Regina fdcind singura observafe cd o clipd de intirziere ii va costa viaga. Pe cind jucau. Regina se certa neconlenrt
cu ceilalti jucitori 9i r6cnea mereu: ,,Zburayi-i capul Astuia! Zburali-i capui dsteial"
Cei condamnali crau luaii sub paze de carre o;teni, care, fire$te, pentru a indeplini aceaste sarcina, trebuiau se renunle la rolul de arcuri; cam intr-o jumAtate de ore, nu mai
ramasesera arcuri defcl. iar jucdtortt. cu exceplia Regelui, Reginei ii Alisei, se aflau toli sub pazA 5i condamnali la moarte Atunci Regina, abia mai trigindu-9i sufletul de mult ce ricnise, se lipsi de joc Se apropte de Alisa 5i o intrebe: Ai vAzut-o pe Falsa Broasci Testoase'l
- Nu - rispunse Alisa nici nu $llu ce inseamn6,,False Broasce Testoase".
din care se face
E Broasca Testoase ,,Supi falsi de Broasci Testoasi".
nici n-am mai auztt
Nici n-am vezut-o, zise Alisa. de ea spuse Regina Atunci haide povestea ei. si-ti istoriseasce
arc
Pe cind se indepertau impreune, Alisa il auzi pe Rege vorbindu-le incetisor oaspeflor: Sinteli cu tolii gralia[i! le spunea. -,,Ah, ce bine!" gindi Alisa, rdsuflind u;urate: fusese foarte nefericitd gtiind cd Regina poruncise atit de multe condamneri la moafie. Foarte curind dAdura de un Grifonr care dormea dus. la soare. (Daca nu Stili ce e un
Grifon, uita;i-vd la pozi.)
spuse ReTreze$te-te, mii lenevosule asta la Falsa gina 5i du-o pe domniSoara Broasce Testoase, s-o vadi 9i si-i aud6 po-
md duc inapoi. ca si supraveghez execuliile ce le-am poruncit. $i plec6, lisind-o pe fetili singurd cu Grifonul. Alisei nu-i prea plecea cum areta aceasra faptura. dar se gindi ca la urma urmei n-avea si fie mai primejdios sd rdmini cu ea, decit se se duci dupd acea Regine atit de crud6. Agadar rdmase ti attepta. Grifonul se ridici gi se freci la ochi, apoi o vestea. Eu trebuie
I Grifon
-
si
Alisa cunoatte probabil din mitologie
reprezentati de obicei cu aceaste pasdre fantastica gheare uliliTati de \ultuI rrup de leu $i .u anpr 5i
-
aoesea $t ca motiv decorativ. (n.t.)
-
urmiri cu privirea pe ReginS, pind nu se mal vizu; ;i-apoi rise pe inlundate. Caraghioasa! chicoti Grifonul. pentru sine, in parte cetre Alisa.
in
parte
caraghioase? intrebi - Cine-i rd,spunse Grifonul. A$a-si inPLi, oia chipuie ea, da'de executat nu se executa nlcl Ahsa
o
executie, dacd vrei se 5tii. Haidel ,,Toatd lumea de p-aici iti spune inlruna: .,haide!" gindi Alisa, luindu-se incet dupa dinsul. De cind trdie:c rlu mi s-a poruncil
ba una, ba alta mult gi-o 9i vd.zuri de departe pe trecu Nu zeu asa!"
atita
Falsa Broascd Testoase; $ed€a triste ;i singuratici pe un ciot de stince si, cind se mai apropiard, Alisa o auzi suspinind atit de jalnic, ie parca i s-ar fi frint inima de durere. Ii
fu foarte mild de ea.
il intrebi pe
ce e mihniti? -IarDe Grifonul r6spunse,
inalnte:
Grifon la fel ca cam 9i mat
ea, da' nu-i mihnitiL
Al Ala-9i inchipuie defel, dac6 vrei se stii. Haidel
Se suire atadar phe la locul unde $edea Falsa Broasca Testoase, car€ ii pdvi in tAcere. cu ochi mari, inldcrimali. spuse Grifonul Domnigorica asta cicd vrea sdL-fi auzd povest€a, d-aia veni Am sA i-o spun - zise Falsa Broasci Testoase, cu glas adinc 9i giunos. A$ezali-ve amindoi 9i nu rostiti o vorbe pine nu isprivesc.
Se agezari, aiadar, $i nimeni nu scoase o vorbi timp de citeva minute. ln gindul ei. Alisa igi zicea: ,,Nu vid cum o se ispreveasca vreodate, dace nu incepe". TotuSi a$eptd. r6bddtoare. spuse in sfir$it Falsa Pe vremuri eram o Broasce TestoasA, oftind adinc adeverata Broasce Testoase. Acestor cuvinte le urmA o tecere foarte lungi, intrerupti doar la rdstimpuri de cite o exclamalie ciriita de-a Grifonului 9i de necontenitele hohote de plins ale Falsei Broaye Testoase.
Alisa era cit p-aci se se ridice 9i sd spuna: ,,V6 multumesc foarte mult pentru povestea
II
\t\ ( \ltRr)l
Llumnetvoastre atit de interesantd", totuti, \rrr(i-nu\rind. gindi ce lrebuie \5 mai urme,/e cr\a. ata ci tezu liniititA ti nu mai spuse nim tc_
Cind eram mici in cele din - continud ..rm:i I llsa BrL,ds\a fcsloasd. ccva mai poloirr. cieli ici 5i colo tot ii mai scipa cite un sughrf de plins mergeam la Scoala in mare. Prolesoara era- o bitrina Broasce Testoase. ii
,/rccam Privighetoarea. l)a' de ce-i ziceagi a$a? CA doar nu era Pri\ igietoare! intrebi Alisa. fiindce ne era - Ii ziceam Privighetoare, Supraveghetoare! rdspunse supirati Falsa Broascd l'estoasd. Da'grea de cap mai e5ti! Mi mir cd nu ii-e ruSine si mai intrebi cc\'a atit de lesne de priceput - adeugd Grilonul.
Apoi t6curi amindoi, privind-o; bietei \lisa ii vcnea sd intre in pAmint, nu alta. In cele din urmi. Grifonul ii spuse Falsei
Bloaitc
festoasc:
Hai, soro, dd-i drumu'! Nu ne fine toate
iar liaisa Broasci Testoasd continuA: Da, mcrgcam la lcoal6 in mare, depi
ziual
poiitc n-al sA crczi. Am zrs cu ci nu cred?
-
o
intrcrupsc
zis spuse Falsa Broascd lestoasd. - Ai Tine-ti -gura! addugd Grifonul, inainte ca \ -r.; .6 ntai p.'rta spune ccvd. filsr Brua,ca I (\tol5a cuntinua: s-a dat o educatie foarte ingri.jitd. - Ni .\1li ci am mers la cursuri zi de zi.
$i iu lnr mcr5 la cur\urr de zi. Asta nu-i iroti\ si tc mindre Sti. 5i cursuri speciale la Scoala ta'l in- Erau t--bi I ul.i Broarcd cam ingrr,oJestoasd.
r.l I d.
Da \1u zic i.
zisc Alisa
-
de Francezb. qi dc
Si dc Spdlar'l intrebi Falsa Broascd Jes-
i. - A;l Nici
r.ril5
pomcneald!... Asta nu se inva[d lr:corilil se supdrA AIisa. lnseamni ci n-aj mcrs la o $coale dintrc
-
I
cele mai bune
*
spuse Falsa Broasci TestoasA, vidit u5urati. La ;coala noastrd lista de materii se incheia cu leclii speciale de
Francezi, Muzicit Si Spdlat. - Crcd cA dc a}a cera nu prea a\cali ncroic. de rremc cc triiiali in ilpa spuse
-
Aiisa.
*
Eu n-am putut sA mA inscriu la cursurile astea otte Falsa Broascd Testoasi. Am urmat numai pe cele obiqnuite.
$i care erau acelea'l - Bineintreles, mai intii pititul 5i Visul rispunse Falsa Broascd Testoasd apoi dileritele ramuri ale Aritmeticii: Ambigionarea, Cdderea, lmbulzirea 9i impocirea. N-am mai auzit de ,,lmpocire"
cutezi
- si spuni. Ce-i asta? Alisa Grifonul ridici a mirare amindoui labele. mai auzit de impocire! exclami. - N-ai Sper cA Stii ce inseamne a infrumuseJa? Da zise Alisa Sovdielnic inseamnd a face ceva mai I'rumos. Ei, atunci Grifonul - continue - dacd nu- ttlr ce inseamni a impoci, e$ti o netingd, $r garar
Alisa nu mai indrezni sd intrebe nimic in pnvlnla asta. Se indrepti iar cdtre Falsa BroascA TestoasA. $i altceva ce mai aveati de invdJal? - Pii raspunse Falsa Broasca Testoasi, numerind pe labe subiectele: Misteria antica $r moderne, Zoografia apelor, apoi Desenul in valuri asta ne preda o date pe septeminA un bdtrin tripar Tipar-mare; ne invata sd tragem lin linii, si picrdm in Aquarele, sd facem Ife in clor r;i File in rotocol. Arate-mi qi mie cum se face aga ceva! o rugA Aiisa. eu acuma-s prea teapdnd, nu pot - Pdi, searit. $i Grifonul n-a invaiat materia asta.
*
avut timp zise Grifonul - eu am ticut cursul de literaturd clasici. Profesorul era un Rac lbarte bdtrin, da, da. Ei inveF lumea Risul 5i Piinsull, a9a am ltN-am
-
Aluzie
la rralcdir 5i comcdia
anlice. (n.r.)
''
auzlt Falsa Broasci Jestoasd, apoi - spuse ofta: Eu, una, n-am mers la cursurile lui. Marina o invetam 9i singur6, iar la Greacd se spunea ce prea te freace. aga, chiar a5a - Chiar - cirli Grifonul, 9i oftd la rlndul lui. Amindoi duser6 labele la ochi, coplegif de amintiri. ore pe zi invefati? intrebe Alisa, - $i clte grebite s6 schimbe subiectul. Zrce ore in prima zi 5i din zi in zi mai pulin spuse Falsa Broasce Testoasd. program! exclamd Alisa. - Ciudat Pii de-aia se cheamd pro-gram Ii-
-
-
rii1
muri Grifonul cd pin' la urme remii c-un dram de invetiture. Era o idee noue pentru Alisa, incit stdtu se se gindeasci pulin la cele ce spusese Grifonul, inainte de a pune alti intrebare: Inseamnd ci in ziua a unsprezecea nu mai invdtali deloc, avea;i liber? Bineinleles! zise Falsa Broasce Testoase. Ne odihneam de atira invaldrure.
Dar lntr-a lectiile?
douisprezecea cum reluaf
Hai cd i-ai spus destul despre lec i! intrerupse foarte hoterit Grifonul. Mai povesteEe-i 9i despre jocuri!
CAPITOLUL X
CADRILUL HOMARILOR
guri e alinierea
Falsa Broasci Testoase ofte adinc ai-gi gterse ochii cu dosul labei. Apoi se uiti la Alisa, incercd se vorbeasce, dar, timp de un
$lr.
Ba in doue riruri! strige plingind Falsa Broasci Jestoasi. Foce, broage testoase, lr
minut-doue, suspinele ii inecare glasul. zise GrifoO fi avind vreun os in git gi s-o gi scuture zdravdn nul se apucd s-o ghionteasce in spate. In cele din urm6, Falsa Broasce Testoase igi regasi glasul 9i, cu fala scaldati in lacrimi,
pari din cei mari 9i al1ii. Dupe ce au dat la o parte toate meduzele,,. o intreCu asta se cam pierde timp rupse Grifonul.
pati
inainte... doi -...fac Fiecare c-un homar drept strigd Grifonul.
reincepu:
e" Poate n-ai trAit mult in mare -adeveri Alisa) 9i se prea poate sd nu fi fd(,,Asa
cunogtinle cu un homar, (Alisa p-aci fu cit si spun6: 'Odate am gustat", dar se opri la timp gi zise repede: ,,Nu, niciodati!") aia ce nu-ti poli inchipui ce incint6tor e un Cadril de Homari! Nu, intr-adevdr spuse Alisa. Dar cum e dansul ista? se amestece Grifonul Pei orima fi-
-
partener!
Bineinteles spuse Falsa Broasctr Jespati inainte, trec la loc linge toase. Fac doi
-cut niciodate
-
de-a lungul malului, intr-un
partener...
homarii
se-ntorc in acelaii
9i fel-...schimbi la linia de pornire complete Grifonul. - Dupi aceea - tine minte! - continue arunce.., Falsa Broasce Testoasa Homarii! strige Grifonul, fecind un salt
in-aer.
-
6l
I-E\T
I5
(ARROLL
in mare! Clt de tare! - Hit dupi ei! zbieri Grifonul. - inoatd Se dau peste cap in mare! strigi Falsa Broasce Testoasi, ca innebunit6, ficind
tumbe de colo pine Colo. Iar schimbi homarii! rdcni Grifonul. - lnapoi pe Frm ti... toate astea fac parte prima din figuri Falsa Broasca Tes- zise toas6, domolindu-$i brusc glasul. ' $i cele doue fepturi care, in tot acest timp, lopaisere ca nebune de colo-colo, steture iar locului, foarte triste si porolite. uirindu-se la Alisa. Trebuie si fie un dans foarte dragut zise ea, sfios. Tr-ar place s[ ti-l arltim pulin? intrebe
- Broasci Testoase. Falsa
sd nu! Ve rog! zise Alisa. - Cum Hai si incercim figura intii! ii spuse Grifonului Falsa Broasce Testoase. Putem s-o dansim $i fdr6 homari, nu-i a5a? Care din noi cinte? A, cint6 tu! zise Grifonul. Eu am uitat cuvintele. incepurd, agadar, s6 danseze, foarte solemni, jur imprejurul Alisei, cdlcind-o, ici-colo, pe picioare, cind treceau prea aproape gi fluturind labele din fafe pentru a bate misura, in timp ce Falsa Broasca Testoasa cinta, in ritm domol gi trist, cele ce urmeaza:.
N-ai idee
-
zice albila
-
va
li
purd
incintare, Cu homarii lsolaltd ctnd ne-or arunca tn mare! Dard melcu-attt rdspunse: Prea departe,
- cam echivoc; prea departe!... Si privi Zise cd ii mullumeste, dar cd el nu intrd-n joc. N-ar' sd intre, n-ar' sd poatd, n-ar' sd intre tn dst joc. N-ar' sd intre, n-ar' sd poqtd, el nu ii
intrd in dst joc.
.llergi, te rog, nilel mai iute cdte-un melc - olbiTdt zise-o I'ine-un porc de mare In urmd ;i md- calcd
pe
codiTi.
Homarii, broaStele lestoose, toli ne-au luat-o inainte uite, acuma stau [n loc! Pe prundi;, colo, ne-asteaptd, HaL nu intri ti tu-n ioc? L/ii ori nu vii? Vii ori nu u.ii? Vii sti intri ;i tu-n joc? Ilii ori nu vii? Vii ori nu vii? Hai, nu intri ti tu-n joc?
i Albile oblel loare albe-argintie.
-
sau oblete {n.r. )
-
pette mic de cu-
- Ei, ti
ce dacd-i departe?
fdrm e Si de
zise
amicul sdu solzos,
ceea
parte
-
nu ttii?
$etot frumos.
De ne depdrtdm de Anglia, in Franla ojungem Nu pdli, melcule dragd. Hai
cc noroc: ii intrd ti tu-n joc!
Vii ori nu vii? Vii ori nu vii? Vii
sri
intri ii tu-n joc? Vii ori nu vii? Vii ori nu vii? Hai, nu intri ti tu-n joc? Ve multumesc, e foarte interesant se privegti dansul esta - zise Alisa, bucuroasa
ce terminasere in fine tecul despre albiF!
-
teresant, N-am ttiut pine acuma atit de multe despre albite. Pot seJi spun Si mai multe, daci vrei
gi tare-mi place cin-
cit despre albi;6 - zise Falsa - A, Testoasa Broasci - e... cuno$ti pestele esta,
- Grifonul. $tii de ce i se zice albili?zise rasNu m-am gindit la asta niciodata punse Alisa, De ce? Curale ghetele gi pantofii - rdspunse Grifonul foarte solemn. Alisa rimase cu gura cescati ghetele 9i pantofii? repete, uluita. - Cure$ Pantofii t5i cu ce sint curi1ali.) - Firegte! face se luceasce? Ce-i Alisa igi cobori privirea asupra pantofilor ei gi, inainte de a rispunde, se gindi nipl. ca se curete cu ceva negru. -...Cred Sub ape, ghetele 9i pantofii trebuiesc cu- cu ceva alb vorbi mai departe Grifore1a - Acum qtii. nul, cu glas adinc. din ce slnt fecute? intrebe Alisa. - $icuiioasi. foarte risPiele de sardele, toc de batoc punse Grifonul, cam plictisit atita lucru ttie si-un chitic. fi fost eu in locul albitei - spuse - Se l-as Alisa, care tot se mai gindea la cintec fi spus purcelului de mare: ,,Te rog sA nu te fii dupi noi, n-avem nevoie de tine!" Te in;eli Falsa Broasca Testoase - nici - zise un pette cu cap nu pleace la drum
nu?
l-am Cum se nu respunse Alisa vazut deseori la prin... dar repede se opri. poate fi Prin zise Falsa Nu itiu unde Broasce Testoase dar daci l-ai vizut atit de des, qtii desigur cum arati.
rispunse Alisa pe Cred ci da guri gi are un invelig de pesigi line coada in
ginduri.
met.
ln privinla pesmetului, te in$eli spuse l-ar cleti apa meFalsa Broasce Testoasi gi-o rii. Dar coada line ln gur6 albip; asta
din pricini c6... aci Falsa Broasce Testoase cesci 9i inchise ochii. Spune-i din ce pricini! se lntoarse cetre Grifon.
yrut
e Grifonul ce a - Pricina - spuse neapdrat se meargi la dans cu -homarii.
$i atunci a fost aruncate in mare. Si atunci a fecut un salt foarte mare. $i atunci ti-a tinut coada cu dinlii. Si dupd aia n-a mai putut s-o scoate. Asta e, Vi multumesc zise Alisa. E foarte in-
-
-
- un purcel. firi A;a? inr-adevir? spuse Alisa, foarre mirate.
cum! zise Falsa Broasce Testoase. - Pdi Dacd ar veni la mine un pegte 5i mi-ar spune ci pleaci in cdlitorie, intii $i intii l-ag intreba:
,,Cu ce purcel?" Poate vrei sd zici: cu ce lel? stdrui cu seninetate Alisa. Zic ce zic respirnse Falsa Broasci
Testoase, jignite.
-
Iar Grifonul schimbi
-
tiile
vorba:
Acum povestege-ne $i tu despre peripetale!
A5 putea sA vi povestesc despre perip.liile mele, incepind de azi-dimineaf; dar des-
pre cele dinainte degeaba v-ag povesti, fiindcd atunci nu eram cea de acum.
63
l ni- i \lili0l
loasi.
Explici-ne astal zise Falsa BroascA Tes-
Nu. nul intii peripeliile! spuse Grifonul, nerAbditor. Cu explicaliile se pierde prea mult timpl Agadar, Alisa se apuca sa le povesteasci peripefile ei, incepind din clipa cind vezuse pentru prima data pe Iepuragul Alb. L,a inceput era cam stin1eniti, mai ales cd cei doi ascultatori, care-i steteau alAturi de fiecare parte, prea se yirau aproape de ea ii cescau nitte ochi 5i nigte guri!... Dar, povestind, incepu sd prinde curaj. Cei doi nu scoaseri nici
o vorbi. pind le i\torisi cum incercase sa-j
spuni Omidei poezia: ,,ESti bdtrin, taici Will" 9i iegise cu totul altfel ca de obicei. Atunci Falsa Broascd Testoasi suspind
adinc $r zise: Asta-i foarte ciudat! - Toate astea sint cit se poate de ciudate! iti dddu Si Crifonul pirerea. si zicd i;i ie;eau cuvintele anapoda! - VaFalsa repetl Broasci Testoase, ingindurati. .{t vrea s-o ved incercind sA spund o poezie acum. Spune-i se inceape! Se uita la Crifon, de parcd ar fi fost conrrnsa cd el se bucurd de mai muita lreccre
lt
AIlsa. Scoala-te in picioare gi
.ul- lrintorulur"
reciti: ,,Aud gla-
zi.e Crirbnu obicei .,Ce au fiinlele astea se-[i tot porunceascdl Acuma mi mai qi pun si-mi repet lec iiile! gindi Alisa. Dacd-i vorba aga, mai bine a5 fi la gcoali!" Totu)i se scula in picioare yi incepu sd re. crte. dar atit i se impuiase capul cu Cadrilul Homarilor, ce mai nu $tia ce spune $i-i ietiri din gure nigte cuvinte cit se poate de ciudate:
lud qlotul Homqrului, md ia in ..Prea m-ai
Dar clnd urcd tnareea 5i Rechinii-s pe,aproape Glosu-i sfios temurd Si ise bot pleoapele.
E altftl decit obignuiam s-o spun eu, cind eram copil zise Crifonul. Eu n-am mai auzit asta de cind sint - Falsa zise Broascl Testoase dar a5a aiureal6 mai rar! Alisa tdcea; se alezase $i-$i ascundea fap in palme ti se intreba dac6 vreodatd se va mai intimpla ceva in chip firesc. A> vrea si mi limurearca - incepu Falsa Broascd Testoasi. cum! se repezi Grifonul. Hai, - N-are spune strofa urmdtoare! Bine, da'cum putea se-$i stringd cordo-
- cu nul
Nu inteleg. prima figura a dansului spuse - E"te Alisa; grozav era insi de uluiti de toatl posprincenele?
vestea asta
;i
dornicb sd schimbe subiectul. Hai, spune strofa urmatoare! zise iar Grifonul. incepe aga: ,.C-un ochi privind in
grAdina-i..."
Degi era siguri c-o si iasi iar totul anapoda, Alisa nu indrdznea sa se impotrjveasci ti recite mai departe, cu glas tremurdtor; C-un ochi privincl in grddina-i, vdzui P^antera cu Buha un pilaf de pui Impdrlind. Gazda lud orezul gi puiul tot,
cu
o5,
Oaspelu-i lasd un taler frumo' Pdpind tot pilaful, Pantera binevoi Buhdi linguroiul a i-l drirui: 4poi. indticind cultt 5i furrulild. Termind ospdlul, pdpind pe... (9ltlnqnB)
ftisptit..
fiert stacojiu! Pune-mi zahdr in pdr!"
Prccum rola cu genele,
i
aV el cu sprinte-
nele,
i5i stringe cordonul, i$i incheie plastronul.
Cind nisipul uscat ii, e v)ios ii senin, Cu di.\prel il trateqzd pe domnul Rechln!
prostiile astea lestoa\e - dace nu etti in stare se le $i ldmureiti? Nizdrdvdnii gi bazaconii ca astea chiar ci n-am auzit de cind sintl tace mai bine sd te lagi piguba;i si Grilbnul. Ca ce mai recigi toate o -intrerupse Falsa Broascd
I | \\
l: ( \RRi,l-!
Alisa atita attept4 tecu indate. Se-ncercdm se-li mai aritdm o figura din- Cadrilul Homarilor? continui Grifonul. Sau preleri si mai cinte ceva Falsa Broasci
Cind asemeni supd stasnicd i-ai dat! Cihe la cind s-o soarbd n-ar \trea? Cine la cind s-o soarbd n-ar vreq.' Su-upti Su-upti Su-upa t;u-upd
Testoasa?
Da, sd mai cinte ceva Falsa Broascd Testoasd, dacd vrea s6 fie aga bunel respunse
Alisa, cu atita grabe incit Grifonul fecu: Hm! pe un ton cam jignit. De, fiecare cu gusturile lui! Cinte-i, drage, cintecul ,,Supa de Broasci Testoase!" Falsa Broasci Testoasi ofte adinc 5i incepu \d cinte. cu glas sug1urn21 de suspine: Supd .frumoasd, verzuie, sdlioqsd, in cqstron fierbinte pusd pe masd!
Cine oare in yint nu s-ar da Dupd asemeneo tufanda! Su-upd Su-up.i Su-upa Su-upd
gus4oq-asti! sti-lioa-asd! mea de ci-i-nd!
di-vi-i-nd!
Supd .frumoasd, de Bros.tc'd {'cstou.rci! Cine-qr cere paste sau chiar ! vinat,
gusloa-asd! sd-lioa-asd! mea cle ci-i-nd!
di-Vl-lNi!
o dati refrenul! strige Grifonul - incd dar, tocmai cind Falsa Broasci lestoas prinsese
aJ intona, se auzi din depArtare
ur
strigit: procesul! - incepe striga Grifonul 5i, luind-o p - Haidel Alisa de mini, o porni zorit, firi si mai a5 tepte sfirtitul cintecului. ce proces e vorba? lntrebi Alisa - Despre gifiind de repede ce alergase, dar Grifonul nt rispunse decit: Haide! ;i-o lud 5i mai iute la fug6, p cind in urmd-le o brizi ugoari aducea tot ma stins melancolicul refren: Su-upa nea de ci-i-nd, Su-upd di-\'i-ind!
CA PITOLUL
CINE-I HOTUL TURTELOR?
Cind ajunserd, glsiri pe Regc;;i Regina de Cup6 aqezali pe tronurile lor. cu o mare mulrot felul de pislri [imc adunate in juruJe jivine mici cit si inrregul pachet cu certi |i de ioc. Fantele sta in fap lor, ferecat in lanlun, cu cite un o;tean de fiece parte, pdzindu-1, iar in apropierea Regclui sta Iepurele Alb, cu o trompeta intr-o minA 5i un sul de pergament in cealalti. Chiar in mijlocul curlii de Judecate era o masi, pc carc se afla o farfurie mare cu turte; dup6 inlaligare pireau atit de bune, incit Alisei ise fdcu o foame grozavi uitindu-se la elc. ,,De-ar termina mai repcdc cu procesul gindi ea $i sd inceape a servi pri.jiturile!'. Dar se pdrea cI nici vorbi nu era dc a5a .cra: Alisa incepu d(ci :a pri\cf,sca in juru-i. ca si treacd mai repede timpul Nu mai l'usese in viata ci la o curte de ju, decatd. dar citisc in cirgi dcspre procese i;i tu loarle bucuroasd vAzind cA gie cum sc nu-
tot ce vedea acolo. judecdtorul iti zise fiindce ,,Acesta-i poarta o peruca mare." Judecetorul, de altminteri, era insu$i Regele purta coroana peste peruce (uira-1i-vdgilacum pozd dacd vre;i sd vede!i cum) nu pArea deloc sd se simte la largul lui gi nici frumos nu-i 5edea defel. gindi Alisa ,,$i colo e banca juralilor iar cele doudsprezece vietdli-(n-avea incotro. aiia trebuia sd le spund, fiindcd, vede;i, parte erau animalc, parte erau pdsiri) bdnuiesc cA trebuie se fic juralii." Aqest ultim cuvint 5i-l spuse de citcva ori in tir, cam fdlindu-se in sinea ei ce-l $tia, caci era incredinptS, pe drepr cuvint, cA loarte pulinc leti1e de virsta ci stiau ce inscamna. I)c fapt, ar fi fost la fcl dc corcct dacA ar f'i spus ci cele douisprezccc me'te mar
vieteli alcAtujau,juriul".
Cei doisprezece juragi scriau cu tolii loarrc
zorili pe nifte riblilc.
papti.
Cc iac acolol il intrcbd Alisa. in nL a,rilurr. D,r:rr n-rr, ru \. f u pirra n-.r Irctr
puI
proccsui.
i;l scriu numcle ii 5opti Grilbnul rlrcpt raspuns ca nu cul'I1\'a se lc urlc inaintc de sl irgitul proccsului. Cc ncghiobi! izbucni cu glas tarc Alisa, toartc indignatd: dar se opri rcpcdc. cici lc-
purele Alb striga: in sala dc ludccati! -larTicere Rcgclc i5i puse ocirelarii pc nas $r se .r.ta IngriJor,rl tmprc.itrr. crr si.li.c,rpcre.in. \
orbca.
Alisa redca dcslulit. dc parci s-ar tl uitat peste umcrii lor. cA toli Juralii scriau pe tA blile: .,Ce neghiobi! : ba chiar higd de seamd ci unul din ei nu $tia cLrm sc scrie cuvinlul ..neghiobi Si lu neroit si-l roagc pe vecjnul
lui sa-i spuna. ..FruInos or se mi{i aratc leirli!ele Ior,
la
terntinarca procesuluil gincii Alisa. Unuia dintre jurali ii scirliia condeiul. Fire$te cd Alisei ii era nesuierit zgon]otul ista, .r..r ci da,ltr ,'1,,1 ..tli: ,lr.ir(lcc.1t;. 'r ,,pri indiretul bAncii juralilor 5i gd:i curind prilejul ia acelui jurat conclciul. Atil de rcpcdc 'd-i licu treaba asta, incit miculul jurat. bietul de el lcare cra Bil, Puiul dc $opirld). nu pflcepca dclel ce sc fdcuse condeiul lLri; ti clupi ce scotoci 1ur imprc'1ur. sc \'dzu nc\,oit sd scrtc clc aci incolo cu un dcgcl, ccca cc nu era dc mare lirlos, llincici nu lisa urmc pe tdblild. Crainic. citcfte actui d. acuzarcl spuse
-
Rcgclc.
\tunci Iepurclc Alb sulli de trci ori
din
rrr)nrpcld. apoi clesli5uri sulul dc pcrgamcnt \r arlr cclc cc urnlcali:
tle Cupti, ustti-varti tlupd lniu:d. u (opt lul lc: futttt'/t' dt Cupd. ustunt fiind dupri \i\iL' ulu(i lutt', lt'-a lrot pc loutt'! RLqitta
Dali r crcllctul! sc [lnu.
intrcrupsc zorit Icpunrultc pini atuncil
lnca tlu- lrlca
r clc. \{ar sint
intoarsc Rcgclc citrc
ltLr:
Si lle chemat primul martor! /isc Rcgcle. iar Icpurclc Alb sutli dc trci ori din trompcti. apoi strigi: Sd sc inlili;czc primul martor! -I'rimul martor cra Pilirierul. Apiru cu o cclr$c:r aic ccai intr-o mini $i cu o lelie dc piinc cu unt in ccalalti. Ccr icrtare. Ma.iestalc. c-am vcnit la Judecati c! irstca incepu l vorbi dar incd nu-mi tcnrlinasem ccaiul cind au venit si mi la.
Ar ti rrebuit sA-l Ii tcrminat spuse Regele. Cincl l-ai inceput'l Pildrienrl sc uitd ll lcpurele cle Martic,
care
il
urmase la Curtcl clc Juclecati, bral la Bursucelul.
bral cri
- in prtrpr'.zcc. mjrrlrc mr .c parc cd era... dc - in cincisprczecc - zise Iepurele Martre. in Saisprezece - zise Bursucelul. - Notali cleclaraliilel se adresi Rcgelc ju plini de rel. scriserd toate riului: iar .jura1ii. trei datele pe tAbli!e. apoi lc adunard intre cle ;i pretdcurd rczultatul in ;ilingi 5i peni. Scoate-li pdlnrial ii spuse Rcgclc Pildrierului. Nu e a mea Peldricrul. - zise Rcgele, - E cie tiratl cxclamA intorcindr.r-sc cdtre .jura1i, carc conscmnard imedjal lapt ul.
inccrci si limuI-c am de vinzarc rcascA martorul. N'am nici una a mca. Sint PiliLricr. l-a acestc cuvir'rtc. Rcgina i|i pusc ochclani pu na\ {r \f rrl; lrnla lu Palariur. crrc \( irl giilbcni yi in(rpu ra lrcmur( (lrn cap pirl;r I plcroare. Dcpune-[i mirturia spusc Rcgelc pun pi fii calnr. altttl sd te exccutc pc loc. Vorbcle Il.cgclLri nu piruri si-l linjltcxsci rlclii pc martor. Sc tot lrimintil. ldsiudu sc cincl pc un picior. cind pc cclitlalt 5r uititr-
d!-sc spcriat la Rcgini; cic zirp.icit cc era. llrufci o buclltA lnarc dc ccaSci. itr loc 5il nru;tc din Iclra c1c piini cu unt. Chiar in clipa accea. Alisa ll\Lr o scrl;/llrr
loarte ciudatS; o miri mult pind inlelese cc crr: incepuse iardti sA creasca. La inceput vol .a se ridice si si plece din sala dc judecatS; dar se rAzgindi $i se hotlri sd rAminA unde
.ra. atita timp cit a!ca
Fi
loc. gi bine nu mi-mpinge a5a! zise Bur-
care Sedea lingi dinsa. Md striveiti, :ucelul, nu alta! Abia mai rdsuflu. N-am incotro rdspunse Alisa,
-
blindete LU
l.
cresc. N-ai- drept sd creSti aici
cu
-
prostii!
zisc Bursucc-
ceva mat
foarte imbufnat, trccu
in
ccalalti parte a sdlii.
intre timp, Rcgina sc tot uitasc linte la Paliricr ;i, chiar pe cind Bursucelul trecea in ccalalte partc a silii, ea ii spuse unuia dintre lprozi: Si mi se aduci lista cintirclilor la ultj-
- concertl n'rul .\uzind aceste vorbe, nef'ericitul Pillrier inccpu si tremure atit de tare, incit ii scdparA .lrn picioarc amindoi
rios
negd; Bursucelul insA nu ncge nimic, deoarecc
Pildrierul un
apa!
scuLindu-sc
Nu recunoa$te! rcpctd Rcgclc. Asta sa - scrlerl. r]-o Binc, da' in orice caz Bursucclul a zis - continui Pildrierul 5i se uit6. grijuliu, si -vadd dacd nu cumva 5i Bursucelul avca sd clormea bu5tcan.
spusc Alisa. Nu vorbi indra/ncl. $tri fourrc binc ci yi lu crcSti. Da, da'cu cresc cu masure, cum trebuic. n-o iau r azna ca tjne. E caraghios, zdu
$i,
Ba ai zisl spuse PdlSrierur. - t\*u recunosc! protestt lepurcle dc Marue.
pantol1i.
DepuneJi merturja repctd Regele luci, de nu, pun sA te execute fird sd-mi
pese-daci
e$ti calm sau nu. \4:rlc.tltc. iinl un bicl om sdrac
in .!'pLr PAlarierul, cu glas tremuritor. $i abia incepllsem si beau ceai cam de-o septAmipiinea ni-doLri cu unt se tot sub1ia... gi 5i i.'aiul sclipea...
Ce sclipeal intrebi Regele. - Ce-ce-cel rdspunse PelirieCu ceai a inceput rul. Totdeauna incepi cu ce-ai! zise sever Re,gele. Nu mai li pc detteptul, cd atita lucru
;tiu 5i eul Hai, zi inainte! Sint un biet om slrac vorbi inainte Palarierul ;i pin' la urmd toate alea sclin:.ru: J.r' lcprtrclc Jt Martic a zis... zisl se repezi si-i taic vorba Ic - Badcn-am purr'lr' \{artic.
t...
din-
$i dupd asta -
continui
piine cu - am mai tdiat nitte
Dar ce-a zis Bursucelul? intrebi unul juragi.
Asta nu-mi mai amintcsc
-
rd:pun'r.
Pil6rierul. interveni ReTrebuie si-li aminteSti * gele altfel vei fi decapitat. Nelericitul Pilaricr scapA din miinr ccrscr cu ceai ii piinea cu unt ti cdzu in genunchi. inSint un bict om sirac, Ma'estate
-
-
cepu.
E;ti biet Regcle. - zise -Aci, unulunclintre Cobai aplaudd guitrind, dar prostdnac
lu indate inibufit de cdtre aprozi. (,.inibu5it llind un cuvint cam lare, ca se nu se creadi cine gtie ce, voi ldmuri cum s-a procedat. Aprozii aveau la indemini un sac mare, care se lega ia guri cu stori; acolo l-au bdgat pe Cobai, cu capul in jos, ;i-apoi s-au asezat pe sac.)
..Md bucur cd acum Itiu despre ce este vorba i;i zise Alisa. Arn vizut dcseori prirt ziare, pe la sfir5itul dirilor de seamA desprc procese: "Purte din public izbucne5te in aplauze: aclamatiile 5i aplauzelc sint imediat
inabuSite d( cdtrc al\r1,,,r" Pina acum rtu inielegeam ce inseamnd." Dacd asta-i tot cc ftii, pt.r1i si stai jos
- mai dcparte Regele. vorbi Mai jos ca acu' nu pot sta, podca
-
cA stau pe
zise PilSrierul.
poli sA sezi jos Atunci gelc.
raspunse Rc-
Aci izbucni in aplauzc celelalt Cobai fi
fu
cic ascmenea inibu5it. ..Ei. acum s-a sfr^riit cu Cobaiil gincli Aii:4.
Poate c-o se ncarga mai bine proccsul." ducc sd-mi tcrmin ceaiul zise - M-al cu Pdlirierul, plivire o ingrijoratA spre Regrne, carc parcurgea iista cintdretilor la concert.
Poli se pleci spusc Regele, iar pdldnerul o Sterse atit dc repedc, incit uite se-fi
mai tragi pantofii in picioare. ...;i-afari ii rAia!i capul! adduga Regina citre unul dintre aprozi; dar Pilirierul se fdcuse nevezut inaintc sd 1l ajuns pini la u$e aprodul.
Sl lle chemat martorul doni Regele.
urmAtor! o.-
Martorul urmetor cra bucitircasa Ducesei. Aperu cu ritnita dc pipcr in mini; de altfel, inci dinainte se fi intrar in sali, Aiisa ghici cine era martora, dup6 corul de strenuturi dc
la
u$e.
merturial porunci Regele. - Depune-1i N-o depun! respunse bucetireasa. -Regele privi ingrijorat spre lepurele Alb ca,
re-r Sutoti:
martorej acesteia trebuie si-i - Majestale, luati un contra-interogatoriu. De, dace trebuie, trebuje - ziselaRegele amirit, 5j dupd ce-'i incrucii;d bralele piept privi pe bucdtdreasd atit de crunt, incit 5i o
rnai s5-i iasi ochii din cap, rosti cu adinc6: Cum se fac turtele?
intii 5i intii pui piper. - M€lase! se auzi un glas somnoros - ei. retul
voce
ind6-
Gardd, pune-i zgardi Bursucelului 6luia! porni si fipe Regina. Decapiraij-l! Da-
;i-l afard din sald! Suprimaii Bursucelul! Umflatri-l! Radef-i capul! Fiind mare harababuri in sale pine si-l
scoatA pe Bursucel, procesul se intrerupse citeva minute; la reluare, se constatd ci bucdtAreasa dispdruse. Nu iace nimic zise Regele, pirind toarte ufurat. Chemali- martorul urmitor. $i. cu glas scizut, adduga c6tre Regind: Draga mea, te rog, ia-i tu contra-interogatoriul mar-
torului urmitor. Mie imi dd dureri de cap! Alisa se uita la Iepura5ul Alb cum cotrobdia prin lrirrii. ciutind lista tle marrori; cra foarte curioasi cine va fi urmatorul fi cc-o si se lemureasce din mdrturia lui, ,.c6ci pini acum - i$i spunea ea nu s-a limurit mai
-
nimic".
lnchipuili-vi cit fu de surprinsi cind lcpuraSul Alb citi, cit putu de tare, cu glisciorul
lui pifigiiat, .,A
li
s a".
nume le:
CAPITOL UL XII
ALISA DEPUNE MARTURIE
Prezent! strige Alisa :ji. de cmolic. uite cit-de mult crcscusc in ultimelc minute 5i sdri dc pe locul ci cu atita graba. incit resturna cu pualcic rocltiei hancu juralrlur. iar rceylil r,: prdvalira cu to!ii pcste capetele mullimii adunatc Jos, in sala. Zaccau acum, biclii, impri5tiali pe podea, amintindu-i lbartc limpcdc dc un vas cu pctti)oli aurii pe carc-l resturnase din greserlr. cu o saplamind in urma.
O, vd rog, iertati-mil cxclamd Alisa. tbartc ncceiite, 9i se apuci si-i culcagd de pe
jos cit putea de repcde: o urmerca pilania cu pettii aurii 5i i sc pirca ci trcbuie intr-o clipd ri-i adune $i si-i puni la locul lor pc jurati. altt
el vor
muri.
Proccsul nu poate continua spuse pinl ce toii Regele. cu ',occ lbartc gravd lor sta la locurile lor aia cum se iuralii nu
curinc'. lolr
rcpctA toarte apisat, privind lintd la Alisa pc cind \orbea. Alrsa sc urle sprr banca .luralilor :i \izu
ci, in grabe, bigase Puiul de gopirli cu capul in jos, iar biata vietate didea din coadA fbarte mihnit6, fiindu-i cu neputinle a s!' mi$ca. Alisa il scoase iar pe Bil r;iJ puse la loc cum se cuvenea: ,.Nu cd ar avca vrco lmporlanli i)i qpuse. Puntru ldmurirca proccsului crcd ca c tolunl dJca Bil std in cJp sau in coadi". De cum i;i mai rcvenird juralii din spaima ce o traseseri cind s-au vizut risturnali ti de indate cc fure gisitc ti li se inminare tdblitelc 5i condeiele. se apucarl cu mare sirguinld si scric isturicul accidcnlului. Cu toiii \criarr. atari de Bil, Puiul de gopirli, mult prea copletit de ultimelc evenimentc incit sd mai fie in stare dc Jltce\a dccit 5a iJda cu Bura ca\crte. prirind tar anul tribrrnalului. Ce itii in accasta problemi'l o intrebi
Regele
pe Alisa. rispunse Alisa. - Nimjc Absolut nimic'l stdrui Regele.
-
fl lllPI llll{
\l l\l I l\ I1Rl \ll\l \ll(,n
Absolut nimic rispunsc Alisa. - Asta cstc lbartc important zisc Re- intorcinclu-sc .le lc, jurali. citrc Acc$tia crau gata sd scric pe tdblrlc cc rostise Rcgcle, cind intcrlcni Iepurcle Alb: Neimportant vrca dcsigur si spuni Maton foartc icstatea Voastrb - fdcu cl, pe un rcspectuos, dar incruntindu-se 5i schimonosindu-se la Rege in timp ce vorbea. bineinleles, am vrut sa zic - seNcimportant, grabnic Rcgele, apoi continud -cu glascorccti sce/ut. pcntru sinc: ImportJnt-neimportant, neimportant-important de parce ar Ii rrut sd incerce carc cuvinl suna mai bine. Unii dintre jurali notare ,,importanr", iar
allii
,.neimportant". Alisa srerea dcsrul de aproape incir sA poard \cdca lAmuril ror ce scriau pe tAblite. .,$i-a5a. ;i-apa, ror n-are nici o importan[4", gindi ea. in clipa aceasta, Regelc, care citva timp zmingdlise de zor ceva in caietul lui cu insemnAri, strige cu glas rAsunetor: Linigte! Apoi citi din caiet: ,,Rcgularncntul Patruzecr pi doi. ()'cc pct.toand carc are o indlline nai nera de un kilonctru este obligatd .td pdrdseascd salo de iudecutd". ToatS lumea s.' uita spre Alisa. Eu n-am o inlllime de un kilometru
- Alisa. spuse
Ba ai Regele. - Ai - zise aproapc doi kilometri! Rcgina.
-
aceaste hirtie.
Alb
-
chiar acum s-a gdsjt
Ce e in ea'l intrebe lnce n-am deschis-o dar pare
Regina.
spuse lepurelc si lie o scrisoare, pe care dc-
linutul a scris-o
cuiva.
Asta trcbuie si lic spusc Regele aiard doar dacd o t'i scris-o niminui, ccea -ce
)trm ca nu prea sc obiSnuieyte - Cui este adresatd'l intreba unul dintrc
Juratr. ad5ug6
De plecar tor nu plec spuse - $i daci! Alisa |i-a[ard dc asta nici nu este un regu- rcglcmcDtar: lamcnt l-agi inventat acuma. Estc ccl mai vcchi rcgulamcnt din cod - spusc Rcgclc. - Dac-ar li a;a. s,ar fi chcmat Rcgula- numdrul mcntul Unu rip
\c'm na rt
grabe Iepurcle Alb
_
Dali vcrdictul! spusc c6trc juriu, cu glas moalc $l trcmuretor.
Cu voia Majcstdgii Voastrc, mai sin' inci mirturii d,. crirminat - sdri cu marc
Nu e adresatd deloc spuse lcpurcl,-, pe partea Albl din atari nu scrie nimic. pc
cind vorbea, deschise hirtia 5i adiugi: pini la urma. nici nu cstc scrisoarc. c o poezir:. - E scrisul acuzatului? intrebi un alt jural.
Nu zise Iepurele Alb 5i tocmai asta-i cel mai curiosl (Juraiii- rimasere toli
loartc constcrnati.)
vedc c-o ti imitat scrisul altcuiva _ - SeRcgele. spuse (Juralii se luminare la 1ale.) VA rog, Maj!-state Fantele - nuspuse n-am scris cu hirtia asta 5i se poate dovc-cli cA am scris-o, liindcd nu e nici o isciliturd ll urme.
I I:\I
I\
Dacd n-ai iscAlit spuse Regele - cazr,l ,..slr' ti mai grar. -Sigur ci ai scris-o cu
gind rau, altf'el tc iscileai, ca un om
de
trcaba. La aceste
cuvintc izbucni16 aplauze unanimc' in sali, fiindcd era prima oari in accasta zi cind Regelc se ardtase cu adevdrat rsrcl.
Firette cd asta ii dov'edette vinovetia .pusc Regina ly incit decapi... ii tdie - Ba nu dovedeStc nici o vinovdgie! r orba Alisa. Cum, da' nici nu ce scrie in 9ti;i
no(,/ia
ac('cu
C
\RRoI
I
El At
vorbd le-a
fi
ascuns
tinis
la
cd
eu
helesteu:
De urmdreste treaba ea, Dai Si tu sigur de belea.
Ei i-an dat una, iard lui,
ii
dard tlinyii doui,
Vreo trei squ cam a$a (ela. at[ta ne-ui clot noud,
Pin' la urmd tot Ia tine s-au intors
iu
IOOle,
DaSi
ale mele .fost-au, llird doar Si poatc.
I
Citcttc-o! porunci Regclc. -IcpureJc Alb ipi pusr.. ochelurii. cc si incep, Majestate? intrebe. - Cu Incepe cu inccputul porunci Regele cu-glas solcmn iji citelte pind se termin6, apoi te oprctti. -
In sali se l6sd o t6ccre profundi, in timp cc lepurelc Alb dddu citire acestor versuri: Aflatam cd ai .fost la ea, I-ui i-ai vorbit de chesti0 meq, Ea a dot bune mdrturii, Dar spus-a cd sd-not n-aI iti.
Dacd pe mine sau pe ea Ne-ar implica cumvl, cindva In astd chcstie,- cl, vezi bine. Nddejdea-o pune doar in tine.
-
Credinla mea e cd pe seard, ('Nqinte pnddra s!i-i sard) Tu intre el;i noi ;i ele-ai fost O piedicd, cam .fdrd rost.
Nu-i spune lui cd ei ii pldcurli. $i pentru toatd lumeq - imi jurd! Sd.fie o taind mare asta! Atfra iri mqi spun si basta!
-
-
Iate proba cea mai insemnatS care ni s-a infetitat pini acum spuse Regele, frecindu--gi miinile atadar, juralii s6... zece bani oricdruia dintre jurali - eIiindau care stare sA lemureasce inlelesul acestei
spuse Alisa. ln ultimele minute crescuse atit de mare, incit nu-i mai era citugi
,,probe'
de putrin teama se-l intrerupe pe Rege. Eu cred ce poezia asla n-are nici pic de inteles. Toti juralii scriserd pe teblile: ,,Ea crede ca
poezia asta n-are nici pic de inleles"; dar nici unul nu incerci si lamureasci inplesul documentului. Dacl n-are infeles, cu atit mai bine spuse Regele nu trebuie si ne mai batem
sel ceutarn... $i totuii. mai Stii urmi, punind hirtia cu versurile pe genunchi
capul
$i uitindu-se chioriS la ea. Daci stau se mA gindesc, parc-ar avea oarecare infeles...
I i \\
\f11\-1l (, rd-t1t)t n-al )rl. Nu rLr r ir)ir'l .rdiLlgi indrcptindu-se
l- ( \kRtrJ
!tji se inofj. citre
l.antr-.
F.rnlcl. clatrni din cap antirjr. aerul cd ftiLl sd inot'l rispun\c. - Amcdcun-arcarFirctte cic !r.mc c0 cra ficul crl
l()lul li cu lotul din
carton.)
Ei. pini acurn st,rm binc spusc Rc-jl(. ,rp. 'r \( .tl\llL i .a Ilj' 'l r ;t( p(ntr Lt \inc
rcrsurilc: ,.f1 rorbd lc-u trint!.t'
lc-a trimis
- urnt(iraic a. prcrbrrhil car jura!ilor. ,.D1, -trcaba (,u crr e bincingclcs Rcgina ,,/)al 'i tu .sisur fu h,ltu . Pii cum nul .,Ei i-unt dqt lui it ,lurti,lit,tt ./r,rra
- a, rrur si ljci ce-a lecut cu turtcle. sc-ngclcgc... l)a, dar rnai dcpalrc zicc. .,Phi la uunci tol la tinc .\-uu intar\ idt toutc" il intrcrupsc Alisa. t1t.r. iLtrd
I--irc5tc. pol'rim: aicca-:l zisc R,:gclc. in cintat cd rcutlsc si clcmonstrczc cc\a. ardtind iu un degct turtclc dc pc mas6. Nimic nrai
)irnpedc ca asta. $i ntai dcpartc: ,, ,\?/)rr. /a/?ldie \d-i sard . Nu-i asa. dra-qa ntca. ci lic rLr-li sare niciociati litndiral sc adrcsi Rcgi:tal.
Niciociati! rispunsc Rcgina 1Lrioas6. :runcind totodati o cdlimari in capul i,uiului '. $.,prrli. (\(tuncrr.l Bil. pl rrn.rnll.c .i
tibli(i clr dcgatul. liindcA sc con nrr Lr.i nici ,, L mi: .tcr.m ln.i -i,r..n.r .rihit. l,rl,,. tr\l ,.ltu,r ! -. i .r pr..
rriLl \cnc pc
.r'r...( (.l
lrnrr'r pr' tl1it. pind se isprivi.)
[)rrci nu-1i srrc. ittrrnci nici vorbclc a\Iair n-lrLl \arc ticu Rcgelc. aruncind o pri\ rr.' \iitr\licutar in juru-i. In 'llii (i()mnca mai cl!'partc liniftea. \ tosr Lrn 1oc tlc cu\inte! strigi Regelc :rtinrir.. ;r toltte lllmcit se gribi sA ridi. sir-;i deu rcrcliclLrll \pusc Rcg!'le. -..r..lLl|rr1ii rtr.r I d.'.til(aL:l ,r:rri rn lr.u.r zi. ; f \Lr. nLrl strigi Regina. intii conclamnafl.t .r uPLri r crclictul. (.' pro'tie sogonatil cxclami Alisa '..r. I..' zi ..'1,': rrrlrr .a,,rrr,l,rrnnt \t-:rpL,t \il .t:.r
\
cr(lrclLlll
ILne-1i grrral racni Rcginr. .:.. -.. (1. lufla.
in\'inclin-
[].r |,, ..i rnirr linl rl:pLrnsr
i
Sa i se raic capull zbicri Regina. -. ( ut l pl.i ,r. r,rr'l sprrs. Alr.u. rinrr, lirnp crcscusc pini la indllimea ei dcplini)
Nu sintcli d.cit Lrn pach!'t cu cdrli cie jocl In clipa aceasta. toate cArIrlc din paclret se fldicara mai intii in \dzdull. apoi se ldsarl dio /bor asupri-i. Alisa scoasc un lipet scurt partc partc dc minje !i se -strddur sidclctcamd, - $i inleture. dincl din bra1e. se
\izu toliniti pc mal. cu capul in poala surorii si. carc da bini5or deopartc citeva frunze vc$tccic cc Iluturaserd din t I lcr.
Trczc$tc-te. Alisa drag6l Ce mult ai dormit! spusc sora ci. O, am avut un tis atit de ciudat! zisc Alisa, qi-apoi ii por'esti surorii ci. pc cit 9i le rmint(r. \lrrnrilu p(r pclii dc.prc caru a!i citir \LJi in JccJsla cune. ilr cind t!rmini po\c.tca. sori-sa o sdrutA !i spuse: A tost. intr-ildc\ir. un vis loartc ciudatl... L)ar acum di fuga acasd. la ccaj! S-a
lAcut tirziu. lar Alisa se sculi in picioare 5i o tuli sprc casi; 5i alcrgind. sc tot gindca. pc bund drcplate. cc vl5 mlnunat ll\usesc, Sora ci, insd, rdmase Iini!titi locului. Cu lruntcl sprijinir, in palmi. prir,ca soarcle aslrnlrntl 5i sc gindea la mjca Alisa ;i la minun.rtcl. .i p.rt;'. 1it. Pind lr lrrma.r\u )r L.J un
lil dc r is. yi iati cc visd; \4.ri rntrr ', rr.j pe rn.lr \lrs,r rrr:.i1i: nrir. nilc 0i miculq ii cuprindeau din nctrr gcnun
chii. iar ochii ei strilucitori o privcau in luminile ochilor: ii auzca mliclicrilc glasului. \,1'clea cum i1i aruncd, ciupi obiceiul ei. capul pe splic. ca si scape de )u\ilele rebele cc,i to1 cideau in ochi. $i pc cind asculta sau pdrca si ilsculte. tot locul din preajmd-i sc insullelr cu straniile idpturi din lisul surioarei ci. Iarba inalti ii lbtnea lu picioarc. cdlcarl in tugd de lcpurele Alb; prin eleStcul din aproprcrc j^nota. plesciind, sprc mal. $oarecelc s
pc
rial. ALrze.r .lirr. lr,
-\lrsir.
arbori peste lala I.-
Icpurelui dc
Nlur
tt,l ,L. il,r' ,le .elri I'c trc. lczincl cLr pnttcnii
m;r..r
sii
lrr
5ului. $i strinutatul copilului. 5i lipitul Grilbnului, 9i loatc cclclalte glasuri stranii 5tia ci ;-irr schimba in lilmi;agul dc zgonrolc alc curlii forfotinclc a lirmci, iar mugctul vitcLor. in departare. ar inlocui amarcle sughitruri de plins alc Falsci Broa5te Jestoase. in celc din urmd i:;i inchipui pc aceasti surioari a ei cum alca sd lic cindvu. cind la crc$te marc 5i va ii o lemeic in toati tlrca: i;i-o inchipui pistrincl. cle-a lungul anilor maturi. accca5i inimi simpli ;i iubitoarc ce cr a\ca in copilArie; ili inchipLri cum va aduna in prcajmi-i alli miculi yi cr.r poreStile ei nizpoate chilr cu risul clin Iara Midrdvan,: nLrnilor lc va aprindc luminilc in ochi. Si cum va lua parte la mihnirile lor. oricit rlc n(rn\cmnilt(. pi lu cttt:rteI h'r hucurii. umitttindLr-yi propria ei copiliric 5i lcricitclc zilc dc
rnt.rminabilul lor ccai. pr -qiasul lipitor al Rcginci. poruncind dccapitarca ncicricililor ci oaspeli. Copila$ul purcclut strdnuta iarafi irl poala Ducesci, pc cind in juru-i ploua ;i trisnca cu Iarfurii 9i critili. lar rdsuna in rdzduh !ipatul Grilbnului, scirtriia din nou condciul Puiului dc $opirli, sc auzeau iar glasurile indtoatc implctitc cu indcbulite alc Cobailor plins pa atelc sughiluri de ale amiritci Falsc
Broaltc l estoasc. $i tot ;rtlcu. (u ,,clrir incl)i>i. pi mai ca sc dc5i gtia ci credea ;i ea in Jara Minunilor n-avea dccit si deschidd ochii iar. pentru ca iarba si tb5totul si rcvini la cele ttiutc neasci bdtuti dc vint ti elc$!'ul sa sc intioare din unduirea trcstici, zornAitul cc$tilor dc portelan pe masa dc ccai sd se prelaci in clin-
chct de zurgilii la gitul oilor. rar recnctcle in strigitclc cioblnalioroase alc Rcginei
\
-
77
ilri.
